12 Presiuni Asupra Mediului - 20081219121866

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
12.1. AGRICULTURA
12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
Activităţile din agricultură se desfăşoară pe suprafaţa de 14,7 mil. ha care reprezintă

61,79% din teritoriul naţional. Aceste activităţi pot influenţa negativ factorii de mediu,
inclusiv solul, iar prin acesta şi apele freatice sau de suprafaţă. O serie de factori cum
sunt seceta care afectează circa 7,1 mil ha, excesul periodic de umiditate din sol pentru
3,78 mil. ha, regimul eolian care coroborat cu textura nisipoasă a determinat eroziunea
eoliană pe 0,378 mil. ha şi variaţia nivelului apelor freatice legată de regimul de
precipitaţii, determină restricţii puternice asupra utilizării solului în agricultură.
12.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările

noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de
reducere a emisiilor din sectorul agricol
12.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate
Pentru asigurarea unei gospodăriri durabile a pădurilor, un factor determinant este

regenerarea acestora. În anul 2006, s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor pe
suprafaţa de 27.554 ha, cu 496 ha mai mult faţă de anul 2005 şi cu 1.132 ha mai mult faţă
de media perioadei 2002 - 2006.
În perioada 1999 - 2006, prin campania de împădurire s-a regenerarat o suprafaţă
totală de 1.328 ha. Pe de o parte, s-au regenerat natural în urma aplicării tratamentelor cu
regenerări naturale, pe de altă parte au fost efectuate lucrări de împădurire, urmare a
aplicării tăierilor de refacere-substituiri. În tabelul nr. 12.1.1. este redată evoluţia
suprafeţelor împădurite pe perioada 1999 – 2006.
Tabelul nr. 12.1.1. Evoluţia suprafeţelor împădurite în perioada 1999 - 2006

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Total suprafaţă
11.863 12.701 13.539 16.448 14.772 14.100 14.389 15.533
împădurită (ha)
Sursa: I.N.S.- Anuarul statistic al României 2007
Anul 2006 a fost primul când s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică prin
împădurire şi pe terenurile deţinute de persoane fizice şi unităţi administrativ - teritoriale.
Aceste lucrări au fost derulate prin inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de
vânătoare, finanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat şi din Fondul de ameliorare a
fondului funciar cu destinaţie silvică.
12.1.2.2. Evoluţia şeptelului
Începând cu 2005 se înregistrează creşterea efectivelor de bovine, ovine, caprine

şi cabaline şi scăderea efectivelor de porcine, păsări.
În figura nr. 12.1.1. este redată evoluţia şeptelului în România, în perioada 2000 –
2007.
11
Figura nr. 12.1.1. Evoluţia şeptelului în România în perioada 2000 - 2007
100000
90000
80000
70000
60000
e
t
50000
e
p
40000
a
ci
30000
m
20000
10000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Bovine Porcine Ovine+caprine Cabaline Pasari

Sursa: I.N.S.- Anuarul Statistic al României-2007, pentru perioada 2000 - 2006, iar pentru
2007 - M.A.D.R.
12.1.2.3. Agricultura ecologică
România dispune de un mare potenţial natural şi uman pentru practicarea

agriculturii ecologice. Sistemul de agricultură ecologică este o soluţie viabilă, care rezolvă
impactul negativ al agriculturii asupra mediului şi a calităţii produselor. În locul
substanţelor chimice de sinteză ca fertilizanţi şi amelioratori ai solului, pesticide,
ingrediente pentru prepararea alimentelor se folosesc produse organice şi minerale
naturale, produse biologice, şi alte substante autorizate cuprinse în Lista produselor
permise în agricultura ecologică.
Agricultura ecologică este un sector dinamic în România. În anul 2007, suprafaţa
totală estimată, cultivată după modul de producţie ecologic, a fost de circa 170.000 ha
(figura nr. 12.1.2.), ceea ce reprezintă o creştere de aproape 10 ori mai mare faţă de
suprafaţa cultivată în anul 2000, şi de 1,54 ori faţă de anul 2005.
Figura nr. 12.1.2. Suprafaţa totală cultivată în agricultura ecologică (ha) în

perioada 2000 - 2007
180000
160000
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 estim.2007
Suprafaţa
17438 28800 43850 57200 73800 110400 143000 166500
totală(ha)
Sursa: M.A.D.R.
12
Din analiza suprafeţelor cultivate cu principalele culturi în anul 2007 (figura nr.
12.1.3.), se constată că păşunile naturale şi culturile furajere deţin o pondere ridicată de
55.100 ha (29%) urmată de plantele oleaginoase si proteice 28.000 ha (30%).
Figura nr. 12.1.3. Structura culturilor în agricultura ecologică în perioada 2000 -

2007
Sursa: M.A.D.R.
În sectorul animalier, în anul 2007 s-a înregistrat o creştere a efectivelor de

animale certificate ecologic, în special la ovine-caprine, respectiv o creştere de circa 14
ori faţă de media anuală a perioadei 2000 - 2004, de circa 13 ori mai mare faţă de
efectivele înregistrate în anul 2005 (figura nr. 12.1.4.).
Figura nr. 12.1.4. Efectivele de animale certificate în agricultura ecologică în

120000
100000
80000
capete
60000
40000
20000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 estim.2007
vaci de lapte 2100 5300 6500 7200 7200 8100 9900 10500
ovine şi caprine 1700 3700 3000 3200 3200 40500 86180 96200
găini outoare 0 0 0 2000 2700 7000 4300 6300
Sursa: M.A.D.R
13
Numărul operatorilor din agricultura ecologică (producători, procesatori,

comercianţi) înregistraţi la M.A.D.R., în anul 2006, a fost de 3.834 adică aproape dublul
operatorilor înregistraţi în anul 2004 şi cu 12% faţă de operatorii înregistraţi în anul 2006
(figura nr. 12.1.5.).
Figura nr. 12.1.5. Numărul de operatori în agricultura ecologică în perioada 2006 -

2007
0peratori 2007
Operatori 2006
3834 3409
467 48 88 245 335 39 24 221
2790
2986
productie vegetala productie animalieraapicultura productie vegetala productie animalieraapicultura
procesatori comercianti procesatori
Sursa: M.A.D.R
În sectorul animalier, în anul 2007 s-a înregistrat o creştere a efectivelor de

animale certificate ecologic, în special la ovine-caprine, respectiv o creştere de circa 14
ori faţă de media anuală a perioadei 2000 - 2004, de circa 13 ori mai mare faţă de
efectivele înregistrate în anul 2005.
12.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra

mediului
Activităţile din sectorul agricol au impact asupra mediului înconjurător, în special

asupra solului, prin cultivarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă, prin sărăturarea
şi deşertificarea pământurilor prost administrate sau compactizarea solului, poluării prin
utilizarea excesivă a pesticidelor (folosite la combaterea dăunătorilor) şi îngrăşămintelor
(folosite la fertilizarea solurilor), prin pătrunderea poluanţilor din sol în stratul freatic
favorizată şi de practicarea inadecvată a irigaţiilor.
Emisiile în atmosferă, apă şi sol rezultate din agricultură constau în principal în
metan şi amoniac, gaze rezultate din procesele de fermentaţie enterică şi din dejecţiile
animalelor. Fermele zootehnice sunt importante surse de poluare, atât a aerului cât şi a
apelor.
În capitolul SOLUL - Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor, s-
au redat restricţiile la care este supus solul datorită activităţilor umane (sursele de poluare
care se încadrează în codificările de la 01 la 09 şi respectiv de la 17 la 20).
Cultura necorespunzătoareă pe terenuri în pantă declanşează procese erozionale
de suprafaţă şi de adâncime, alunecări de teren, având ca rezultat pierderea stratului fertil
al solului (care conţine materie organică, elemente nutritive, şi este caracterizat printr-o
activitate microbiologică adaptată condiţiilor).
14
Pierderile pot fie evitate prin cultivarea unei vegetaţii cu rol protector ridicat
(ierburi), aceasta însumând atât păstrarea calităţii mediului, precum şi evitarea
cheltuielilor inutile.
În cazul solurilor nisipoase, care ocupă 378 mii ha, problema care se ridică din
punctul de vedere al protecţiei mediului o constituie eroziunea eoliană, precum şi
suprafertilizarea unor suprafeţe, care determină pătrunderea în apele freatice a azotaţilor
şi fosfaţilor.
Irigaţia şi drenajul incorect, asociate cu alte practici necorespunzătoare, duc la
intensificarea degradării fizice a solului şi la accentuarea poluării mediului înconjurător.
Solurile sărăturate (saline şi alcalice) constituie, de asemenea, o problemă pentru
relaţia agriculturii cu mediul. Concentrarea sărurilor în apele freatice s-a intensificat după
defrişarea pădurilor, colmatarea albiei râurilor şi înrăutăţirea drenajului natural.
Distrugerea structurii solurilor este un alt proces negativ important, fiind determinat
atât de caracteristicile naturale ale solului (conţinut mic de argilă, materie organică, calciu)
dar şi de lucrările intensive ale solului, de fertilizarea redusă cu materie organică, de lipsa
amendării calcaroase etc.
Scăderea sau creşterea exagerată a stabilităţii hidrice a solului determină:
prăfuirea solului, întărirea, crustificarea, compactarea, mocirlirea, înnămolirea, crăparea şi
eroziunea.
În tabelul nr. 12.1.2. este redată situaţia la nivel regional a suprafeţelor solurilor
afectate de diverse tipuri de poluare (cumulat pentru diferite grade de afectare).
Tabelul nr. 12.1.2. Situaţia la nivel regional a suprafeţelor solurilor afectate de

diverse tipuri de poluare (cumulat pentru diferite grade de afectare)
Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa
afectată afectată afectată afectată afectată afectată
Regiunea
(ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
Cod 10 Cod 11 Cod 12 Cod 13 Cod 15 Cod 16
1 Nord-Est 987.778 61.352 418.454 332.244 255.991 6318
2 Sud-Est 689.410 193.776 110.105 55.765 - -
3 Sud 260.177 25.062 550.275 226.575 54.268 -
Muntenia
4Sud-Vest 242.680 5.431 1.676.726 223.960 59.957 1.377
Oltenia
5 Vest 329.238 46.014 843.922 395.863 503.195 -
6 Nord-Vest 316.809 44.912 194.272 469.080 54.221 409
7 Centru 440.745 4.621 114.741 377.227 188.796 220
8 Bucureşti 30.950 2.000 3.908.495 4.559 75.591 -
Ilfov
TOTAL 3.297.787 383.168 8.324 2.085.273 1.192.019 8324
Sursa: I.C.P.A. şi O.J.S.P.A., 2004-2007
În ţara noastră se estimează că 49% din suprafaţa agricolă este sensibilă la

destructurare, 28% la crăpare, 26% la eroziune, 23% la crustificare, 28% la compactarea
de suprafaţă. Eroziunea solului se produce datorită păşunatului intensiv, prin exploatările
neraţionale ale fondului forestier şi funciar, prin aplicarea unui sistem tehnologic total
necorespunzator în special pe suprafeţele ce aparţin gospodăriilor mici şi mijlocii. Prin
procesele erozionale se pierd în total 29,8mil.t sol/an, iar din fondul forestier se pierd 6,7
t/an.
Lucrările de ameliorare şi de îmbunătăţiri funciare corect executate şi bine
întreţinute etc. Sunt acţiuni benefice pentru reducerea efectelor nefavorabile asupra
solului.
12.1.4. Utilizarea durabilă a solului
15
Agricultura durabilă presupune utilizarea ştiinţifică, armonioasă, a tuturor

componentelor tehnologice specifice: lucrările solului-terasarea, rotaţia culturilor, fertilizare,
irigare, combaterea bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, creşterea
animalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole
etc, pentru realizarea unor producţii ridicate şi stabile, fără însă a afecta mediul
înconjurător. Pentru terenurile agricole afectate de secete periodice este indicată
menţinerea de perdele de protecţie forestiere care constituie elemente de frânare a
eroziunii. Utilizarea durabilă a solului implică menţinerea celor trei funcţii ecologice ale
acestuia: producţia de biomasă; filtrarea, tamponarea, transformarea materiei şi a apei
pătrunse în sol, pentru asigurarea circuitului acestora în natură; habitat pentru organisme.
Starea mediului ambiant şi utilizarea eficientă a resurselor naturale influenţează condiţiile
de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei.
În contextul dezvoltării durabile, se impun o serie de măsuri în vederea utilizării
durabile a solului. Acestea sunt: diversificarea culturilor în vederea îmbunătăţirii şi
conservării structurii solului; selectarea speciilor de plante care se potrivesc tipului de sol,
climei şi care sunt rezistente la boli; utilizarea de materiale organice reziduale, provenite din
sectorul zootehnic, în combinaţie cu îngrăşămintele minerale pentru asigurarea cu nutrienţi
a culturilor, dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solurilor; utilizarea unor noi
substanţe fertilizante şi folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de
protecţie, limitând cât mai mult utilizarea substanţelor chimice pentru combaterea
buruienilor şi dăunătorilor; utilizarea fertilizanţilor şi a pesticidelor potrivit potenţialului
productiv a solului; efectuarea în perioada optimă a tuturor lucrărilor solului.
12.2. CAPACITATEA DE PESCUIT
Patrimoniul de interes piscicol al României este constituit din suprafeţe acoperite

permanent sau temporar cu ape şi cuprinde: 400.000 ha lacuri naturale (inclusiv Delta
Dunării) şi lacuri de acumulare; 66.000 km de râuri, din care 18.200 km în zona montană
şi 1.075 km fluviul Dunărea; 25.000 km2 ape marine din Zona Economică Exclusivă la
Marea Neagră. În România există 100.000 ha amenajări piscicole structurate astfel:
84.500 ha crescătorii piscicole, 15.000 ha pepiniere piscicole, 25 ha păstrăvării.
Sectorul piscicol din România include activităţile de acvacultură, pescuit marin şi
pescuit în apele interioare, precum şi activităţile de procesare şi marketing. Cea mai
importantă activitate este acvacultura în ape dulci, fiind urmată de pescuitul în ape
interioare şi de pescuitul costier de la Marea Neagră.
În perioada 1995 - 2006, producţia piscicolă a României a suferit o scădere de la
13.528 tone în 1999 la 12.576 tone în 2006, situaţie reprezentată în figura nr. 12.2.1.
Figura nr. 12.2.1. Evoluţia producţiei piscicole în perioada 1999 - 2006 (tone)
16
18000
16000
14000
12000
10000
e
n
to
8000
6000
4000
2000
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Consumul de peşte şi produse din peşte era de peste 8 kg/locuitor în anul 1989,
scăzând la 2 kg/locuitor în 1993, apoi înregistrându-se o tendinţă de creştere progresivă a
acestuia până la 4,5 kg/locuitor în 2005 şi 4,6 kg/locuitor în 2006.
Cauzele scăderii producţiei piscicole atât în apele dulci cât şi în cele marine au
fost reprezentate de condiţiile caracteristice stării de tranziţie de la economia centralizată
la economia de piaţă.
12.2.1. Pescuitul în apele interioare
Producţia anuală obţinută din pescuit în apele interioare după 1995 este de
aproximativ 5.000 tone, cu un maxim de 9.000 de tone în anii 1995 şi 2003. În 2005
producţia a fost de 4.042 tone, în 2006 de 3.238,8 tone, iar în 2007 producţia estimată de
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a fost de 4.278,1 tone, principalele specii
capturate fiind: caras, crap, singer, scrumbie, somn, biban.
Pescuitul şi acvacultura, alături de prelucrarea peştelui şi comerţul cu peşte şi
produse din peşte sunt activităţi prezente în toate judeţele ţării. În unele zone izolate, cum
sunt Delta şi Lunca Dunării, zona Clisura Dunării, pescuitul reprezintă una din principalele
activităţi, care oferă locuri de muncă şi surse de venituri pentru populaţia locală.
În Delta Dunării sunt delimitate trei categorii de zone funcţionale: zone strict
protejate (506 km2), zone tampon (2.233 km2) şi zone economice, inclusiv localităţile
(3.061 km2). Conceptul de rezervaţie a biosferei nu exclude activităţile economice
realizate prin metode prietenoase faţă de mediu, compatibile cu măsurile de conservare şi
protecţie a acestor zone.
O zonă importantă de pescuit o constituie zona marină a Rezervaţiei Biosferei
Delta Dunării, dar care este interzisă activităţii navelor trawler. În afara acesteia, în restul
litoralului românesc, zona până la izobata de 20 m este de asemenea interzisă pentru
activitatea navelor de pescuit care folosesc unelte tractate, fiind permisă numai activitatea
de pescuit cu unelte staţionare şi filtrante înconjuratoare (năvod).
Analizând capturile totale realizate în ultimii 10 ani în bazinele piscicole naturale
din R.B.D.D., a căror evoluţit este reprezentată în figura nr. 12.2.2., se constată că în anul
2007 captura totală este în uşoară redresare faţă de perioada 2000 – 2006.
Dezvoltarea pescuitului în apele interioare trebuie realizată astfel încât să se
asigure durabilitatea resurselor şi a mediului.
Figura nr. 12.2.2. Variaţia cantităţilor capturilor de peşte din Rezervaţia Biosferei
Delta Dunării
17
7000
6000
5000
4000
3000
2000
n
ri(o
e
) C
tu
p
a
1000
0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Cota an Total realizat Dulcicoli Total Marini Total Migratori Total
Sursa: Raportul privind starea mediului – R.B.D.D.2007
12.2.2. Pescuitul marin
În sectorul marin românesc activitatea de pescuit industrial practicată în 2007, s-a

realizat în două moduri: pescuitul cu unelte active efectuat cu navele trawler costiere la
adâncimi mai mari de 20 m şi pescuitul cu echipamente fixe şi plase practicat de-a lungul
litoralului, în 28 puncte pescăreşti, situate între Sulina şi Vama Veche, la mică adâncime (3
- 11 m). La aceasta se adaugă şi pescuitul costier la scară mică. Faptul că traularea de
fund şi în apropierea ţărmului sunt interzise, sprijină ideea că flota operează într-o manieră
durabilă.
Structura populaţională a sectorului marin românesc, redată în figura nr. 12.2.3.,
indică la fel ca în anii precedenţi prezenţa în capturi a unui număr mai mare de specii (peste
20), din care de bază sunt speciile de talie mică (şprot - 62,29%, hamsie - 10,42%, bacaliar
- 2,86%, guvizi - 4,38%, estimate în 2007). De remarcat, ponderea redusă a speciilor
valoroase (stavrid, rechin, calcan, zargan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) dar şi
reapariţia sub formă de exemplare izolate a scrumbiei albastre şi pălămidei.
Figura nr. 12.2.3. Structura capturilor (în tone) a principalelor specii de peşti
pescuite în sectorul marin românesc în perioada 2004 – 2007
80
70 %
60
50
40
30
20
10
0
bacaliar barbun calcan chefal guvizi hamsie rechin scrumbie sprot stavrid alte specii
2005 6,4 2,3 2,3 0,1 4 7,4 0,1 0,9 73,7 0,8 2
2005 4,5 1,5 1,8 1,2 4,6 7,6 0,2 1,6 73,4 0,6 3
2006 5,8 0,3 3 1 3,5 1,6 1 2,7 78,85 1,3 0,95
2007 2,86 0,22 12,19 0,75 4,38 10,42 2,08 1,82 62,29 1,73 0,55
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină - Mediul marin şi costier,2007
Evoluţia indicatorilor de presiune:
18
• nivelul total al capturilor a continuat tendinţa de reducere, semnalată după 2000, de la

peste 2.000 tone, în perioada 2001 - 2002, la numai 836 tone în 2007;
• captura totală admisibilă (TAC), pentru principalele specii pescuibile de peşti, în
perioada 2003 - 2007 s-a menţinut la acelaşi nivel.
În figura nr. 12.2.4. este reprezentată captura totală, realizată în sectorul românesc
al Mării Negre, în perioada 2001 – 2007.
Sectorul pescăresc (comercial sau de subzistenţă) reprezintă un factor important de
presiune asupra mediului prin faptul că influenţează direct ecosistemele marine. În egală
măsură, aproape toate tipurile de pescuit sunt selective, adică ele privesc anumite specii şi
anumite zone. Astfel, suprapescuitul practicat în anii '60 a condus la diminuarea stocurilor
de peşti mari migratori; utilizarea traulului de fund, care are un contact permanent cu fundul
mării, a generat nemijlocit efecte funcţionale adverse asupra resurselor marine vii şi
habitatelor specifice acestora, prin răscolirea sedimentelor şi perturbarea organismelor
bentonice.
Deşi astfel de practici sunt în prezent interzise, încă persistă problema pescuitului
ilegal (braconajul), care continuă să afecteze atât populaţiile de peşti, cât şi comunităţile de
organisme bentale.
Figura nr. 12.2.4. Captura totală, realizată în sectorul românesc al Mării Negre, în
12000
10000
8000
e 6000
n
o
t
4000
2000
0
2003 2004 2005 2006 2007
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină - Mediul marin şi costier, 2007
12.3. ACVACULTURA
Acvacultura reprezintă ansamblul de procedee şi tehnici având ca scop

reproducerea şi/sau creşterea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice.
Principalele specii de peşti cultivate sunt: crap comun, ciprinide est - asiatice
(novac, sânger, cosaş), caras - acestea reprezentând aproximativ 85% din producţia totală,
iar aproximativ 15% reprezintă producţia de păstrăv, şalău, ştiucă, somn şi sturion de apă
dulce.
Suprafaţa amenajată pentru acvacultură este de aproximativ 100.000 ha din care:
84.500 ha sunt reprezentate de crescătorii piscicole, 15.500 ha de pepiniere piscicole şi 25
ha ferme pentru creşterea păstrăvului. O parte din suprafeţele pentru acvacultură nu mai
pot fi utilizate în acest scop.
În ultimii ani producţia din acvacultură a scăzut de la 9.042 tone în 2003, la 8.056
tone în 2004 şi a continuat să scadă la 7.248 tone în 2005, dar înregistrează o creştere în
2006 la 9.107,8 tone şi la 11.746,8 tone estimate pentru 2007 de Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură, situaţie reprezentată în figura nr. 12.3.1.
19
Figura nr. 12.3.1. Producţia din acvacultură (tone)
2.500
tone
2.000
1.500
1.000
500
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
to tal 2.431 2.116 1.612 1.831 1.940 1.390 836
Sursa: : Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
În momentul de faţă aproape că nu există acvacultură marină în România. O

singură societate privată este implicată în creşterea midiilor.
12.4. INDUSTRIA
12.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul

acesteia asupra mediului
Protecţia mediului este domeniul care necesită o abordare specifică în toate

ramurile economiei naţionale. Industria reprezintă sectorul economic cu cea mai mare
contribuţie la poluarea mediului, prin cantitatea mare de poluanţi gazoşi, solizi şi lichizi
eliminată în aer, apǎ şi sol.
Scopul sistemului integrat este implementarea unor măsuri de prevenire sau de
reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv a măsurilor privind managementul
deşeurilor, pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg. În acest
sens este necesară reglementarea şi controlul integrat al acestor activităţi astfel încât să
se asigure respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a principiilor dezvoltării
durabile.
Impactul sectorului industrial asupra factorului de mediu aer se datorează:
• emisiilor atmosferice de gaze şi pulberi rezultate din procesele tehnologice şi de
producţie;
• pulberilor şi gazelor provenite din procesele de ardere.
• Impactul sectorului industrial asupra factorului de mediu apă se datorează:
• evacuării apelor uzate industriale insuficient epurate şi/sau ape pluviale contaminate
evacuate în emisari şi reţele de canalizare;
• poluării apelor de suprafaţă şi subterane cu produse petroliere;
• poluării accidentale cu produse petroliere datorită inundaţiilor;
• consumurilor de apă în scopuri industriale, nefiind asigurate şi implementate
suficiente măsuri de creştere a eficienţei recirculării apei.
• Impactul sectorului industrial asupra factorului de mediu sol se datorează:
• poluării terenurilor datorită depozitării necorespunzătoare de substanţe chimice şi
deşeuri de orice natură;
• producerii de deşeuri şi existenţei depozitelor de deşeuri industriale;
• poluării solurilor cu produse petroliere;
• producerii de deşeuri periculoase (şlamuri petroliere).
20
Principalele ramuri industriale cu impact semnificativ sunt: industria energetică;

industria metalurgică (feroasă şi neferoasă); industria materialelor de construcţii; industria
chimică; industria alimentară; creşterea intensiva a animalelor; industria construcoare de
maşini; industria uşoară.
Industria energetică – este reprezentată pe întreg teritoriul ţării de unităţile de
producere a energiei termice, în urma cărora rezultă emisii de poluanţi în atmosferă,
poluarea solului, afectarea vegetaţiei, poluare fonică, generarea de deşeuri.
Industria metalurgică este reprezentată prin unităţi importante din industria
metalurgică feroasă producătoare de feroaliaje, principalul factor de mediu afectat este
aerul prin emisii rezultate din pregătirea materiei prime, prelucrarea finală a produselor,
transportul şi depozitarea materiei prime şi a produselor auxiliare şi industria metalurgică
neferoasă, activitate ce poate avea impact asupra mediului prin emisii de noxe în
atmosferă (gaze de ardere şi pulberi), prin evacuare de ape tehnologice uzate, depozitare
deşeuri.
Industria materialelor de construcţii este reprezentată prin unităţi importante de
producere a cimentului, varului, cărămizilor refractare etc, activităţi ce elimină mari
cantităţi de praf şi mai puţin gaze nocive.
Industria chimică reprezentată prin instalaţiile pentru producerea substanţelor
chimice organice şi anorganice de bază, a îngrăşămintelor chimice, produselor de uz
fitosanitar, produselor farmaceutice de bază şi a explozibililor.
Industria alimentară deţine un loc important în economia multor regiuni, fiind
reprezentată de instalaţii de producere a alimentelor şi băuturilor din materii prime de
origine animală şi vegetală.
Acest tip de activitate poate avea un impact semnificativ asupra mediului prin
emisii de poluanţi în atmosferă, emisii de substanţe provenite de la instalaţiile frigorifice,
prin evacuarea apelor uzate tehnologice cu încărcare organică mare, producerea de
deşeuri solide specifice acestor tipuri de activitate. De aceea, operatorii au acordat o
atenţie mărită eliminării acestor probleme prin realizarea unor staţii de epurare,
achiziţionarea de incineratoare ecologice pentru deşeuri de origine animală etc.
Creşterea intensivă a animalelor este reprezentată prin fermele de păsări sau
porci cu un impact semnificativ asupra aerului şi solului.
Industria constructoare de maşini are un impact semnificativ asupra mediului prin
deşeurile metalice rezultate din producţia de serie şi poluanţi specifici rezultaţi în urma
activităţii tratării suprafeţelor metalice, obiectelor sau produselor utilizând solvenţi
organici.
Industria uşoară este reprezentată de fabricile de pretratare (operaţiuni precum
spălare, albire, mercerizare) sau vopsire a fibrelor ori textilelor care sunt surse
generatoare de deşeuri şi ape uzate.
Strategia industrială de dezvoltare durabilă vizează stimularea competitivităţii
având ca rezultat creşterea economică stabilă, de durată şi protecţia mediului.
Numărul activităţilor industriale, care se supun prevederilor Directivei IPPC au
avut o uşoară tendinţă crescătoare în anul 2007 (660 instalaţii) comparativ cu anul 2006
(638 instalaţii).
În tabelul nr. 12.4.1. este prezentată situaţia comparativă a instalaţiilor inventariate
pe anii 2004 şi 2007.
Tabelul nr. 12.4.1. Situaţia comparativă a instalaţiilor inventariate pentru anii 2004
şi 2007
Instalaţii inventariate
2004 2007
Cu Fără Cu Fără
Nr. Cu Nr.
perioadă perioadă perioada perioadă
total modificări total
de de de de
instalaţiii substanţiale instalaţii
tranziţie tranziţie tranziţie tranziţie
Nr. 671 195 460 16 463 159 304
21
instalaţii
existente
Nr.
instalaţii 45 - 45 - 197 - 197
noi
Nr. total
716 195 505 16 660
instalaţii
Sursa: A.N.P.M
În figura nr. 12.4.1. este redată evoluţia numărului instalaţiilor IPPC la nivel
naţional în perioada 2006 – 2007.
Situaţia comparativă 2004 - 2007 a instalaţiilor noi/existente:
Din totalul de 660 instalaţii IPPC inventariate în mai 2007, raportul instalaţii noi/
existente este următorul:
Instalaţii existente – 463 din care: cu perioadă de tranziţie - 159
fără perioadă de tranziţie - 304
Instalaţii noi – 197
Figura nr. 12.4.1. Evoluţia numărului instalaţiilor IPPC la nivel naţional în perioada
2006 – 2007
Evoluţia numărului instalaţiilor IPPC la nivel naţional în perioada 2006 - 2007
660
800
600 322
Număr de instalaţii
400 70 85 55 91 638
IPPC 37
200 297 instalaţii 2007
72 91 60 84 34 instalaţii 2006
0
activitati
prelucrarea
energetice
2.Producţia
Total
mineralelor
4.Industria
5.Gestiunea
3.Industria
1.Industrii
6.Alte
deşeurilor
chimică
şi
instalaţii 2006 instalaţii 2007
Sursa: A.N.P.M
12.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor

directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale
Activităţile industriale joacă un rol important în bunăstarea economică şi crearea

locurilor de muncă dar cu toate acestea, ele generează un impact semnificativ asupra
mediului.
Dintre componentele Acquis-ului comunitar de mediu, o importanţa deosebită
trebuie acordată acelora care se adresează sectorului poluării industriale, cunoscut fiind
aportul la poluare adus de astfel de activităţi şi efectele cumulate pe parcursul multor ani
de dezvoltare industrială intensivă, ani în care protecţiei mediului nu i s-a acordat
importanţa necesară.
22
Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) este

una dintre directivele care se adresează direct activităţilor industriale şi prin obiectivul ei
principal se suprapune cel mai bine conceptului de “dezvoltare durabilă”.
Directiva IPPC prevede principiile esenţiale care guvernează autorizarea şi
controlul instalaţiilor, pe baza unei abordări integrate şi prin aplicarea celor mai bune
tehnici disponibile (BAT, best available techniques), care reprezintă tehnicile cele mai
eficiente pentru atingerea unui nivel înalt de protecţie a mediului, luând în considerare
costurile şi beneficiile.
Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) este transpusă
în legislaţia românească prin O.U.G. nr. 152/2005, aprobată prin Legea nr. 84/2006.
Datorită dinamicii economice, inventarul instalaţiilor IPPC realizat în mai 2007
totalizând 660 instalaţii, a suferit modificări, astfel că în prezent sunt funcţionale la nivel
naţional 606.
România, ca şi celelalte State Membre UE, a avut ca termen de conformare cu
prevederile Directivei IPPC data de 30 octombrie 2007, cele 606 instalaţii IPPC deţin
autorizaţii integrate de mediu în conformitate cu prevederile Directivei IPPC.
Situaţia instalaţiilor autorizate pe sectoare industriale la nivel naţional este
prezentată în figura nr. 12.4.2.
Figura nr. 12.4.2. Situaţia instalaţiilor autorizate pe sectoare industriale la nivel

naţional
Sectoare industriale conform Anexei I a OUG 152/2005

Instalaţii IPPC autorizate la nivel naţional
Număr instalaţii IPPC
249
66 78 76
47 33
10 7 24 5 9 2
6.8. Producerea
6.2. Pretratare
6.7. Tratarea
6.1. Celuloză si
2. Producţia şi
3. Industria
4. Industria
5. Gestiunea
6.5.Incineratoare
energetice
mineralelor
păsărilor,porcilor
1. Industrii
sau vopsire a
suprafeţelor
6.6. Creşterea
prelucrarea
deşeurilor
chimică
fibrelor ori
6.4 Abatoare
metalelor
intensivă a
de cărbune
animaliere
carcase
hârtie
Sursa: A.N.P.M
Din totalul instalaţiilor industriale, ponderea cea mai mare o reprezintă instalaţiile
din sectorul de creştere intensivă a animalelor(249 instalaţii IPPC)
Registrul EPER este un registru accesibil publicului care conţine informaţii privind
nivelul emisiilor provenite din marile activităţi industriale şi prin care se impulsionează
industria să-şi îmbunătăţească performanţele privind protecţia mediului şi să acţioneze
responsabil.
La nivel european prin Decizia Comisiei Europene numărul 2000/479/EC privind
crearea unui Registru European de Poluanţi (EPER) în conformitate cu dispoziţiile
articolului 15 din Directiva 96/61/CE a Consiliului privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării(IPPC), s-au pus bazele unui registru European cu date comparabile cu privire la
emisiile instalaţiilor individuale cu activităţi aflate sub incidenţa Directivei 96/61/EC privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC).
23
La nivel naţional, Registrul Poluanţilor Emişi s-a înfiinţat în baza Ordinului

M.A.P.M. nr. 1144/2002. Registrul Poluanţilor Emişi cuprinde emisiile în aer şi în apă
pentru toţi poluanţii pentru care valorile de prag specificate în Ordinul nr. 1144/2002 sunt
depăşite.
Poluanţii care trebuie trebuie raportaţi dacă se depăşesc valorile de prag, conform
Ordinului M.A.P.M. nr. 1144/2002 şi care pot afecta starea factorilor de mediu sunt
enumeraţi mai jos.
Aer: CH4, CO, CO2, N2O, NH3, NMVOC, NOx, perfluorocarbonaţi, sulfura
hexafluor, SOx, As şi compuşii, Cd şi compuşii, Cr şi compuşii, Cu şi compuşii, Hg şi
compuşii, Ni şi compuşii, Pb şi compuşii, Zn şi compuşii, dicloretenă, diclormetan,
hexaclorobenzen, hexaclorociclohexan, pentaclorfenol, tetracloretilena, tetraclormetan,
triclorbenzen, tricloreten, tricloretilena, triclormetan, benzen, hidrocarburi policiclice
aromatice, clorul şi compuşii anorganici, fluorul şi compuşii anorganici, HCN, PM10.
Apă: azot, fosfor, As şi compuşii, Cd şi compuşii, Cr şi compuşii, Cu şi compuşii,
Hg şi compuşii, Ni şi compuşii, Pb şi compuşi, Zn şi compuşi, cloro-alcani, dicloretan,
diclormetan, compuşi halogenaţi organici, hexaclorbenzen, hexaclorobutadiena, benzen,
toluen, etilenbenzen, xileni, difenileter bromurat, fenoli, hidrocarburi policiclice aromatice,
carbon total organic, cloruri, cianuri, fluoruri.
În REGIUNEA 1 NORD - EST în anul 2006, 45 de agenţi economici desfăşurând
activităţi în 11 sectoare industriale, au îndeplinit condiţiile cerute pentru înscrierea în
Registrul EPER .
Astfel în aer, 36 de instalaţii au depăşit valorile de prag pentru emisii provenind cu
preponderenţă din domeniile industriale energetice (8 instalaţii) şi creşterea intesivă a
animalelor (17 instalaţii).
Dintre poluanţii emişi, ponderea cea mai mare o are amoniacul (NH3) cu un aport
de 25,44% la totalul naţional rezultat din activităţile de creştere intensivă a animalelor
(97% la nivel de regiune) precum şi din industria chimică (3% la nivel de regiune).
De asemenea în apă, 9 instalaţii au depăşit valorile de prag predominând emisiile
indirecte de poluanţi (prin staţii de epurare a apelor uzate). Aceste instalaţii desfăşoară
activităţi în industria textilă, creşterea intensivă a animalelor precum respectiv în rafinarea
gazelor şi ţiţeiului.
Dintre poluanţii emişi în apă, ponderea cea mai mare o are carbonul organic total
(TOC) reprezentând un aport de 82,53% din totalul la nivel naţional, la nivelul regiunii
provenind preponderent din industria textilă (48%).
La nivelul REGIUNII 2 SUD – EST în anul 2006, 42 de agenţi economici
desfasurând activităţi în 9 sectoare industriale au îndeplinit condiţiile cerute pentru
înscrierea în Registrul EPER.
Astfel în aer, 42 de instalaţii au depăşit valorile de prag pentru emisii,
predominând următoarele domenii industriale: energetic (6 instalaţii), creşterea intensivă
a animalelor (25 instalaţii) şi industria metalurgică (2 instalaţii). Dintre poluanţii emişi,
ponderea cea mai mare o are monoxidul de carbon (CO) cu un aport de 69,54% la totalul
naţional, provenind din industria metalurgică (98 % la nivel de regiune); bioxidul de
carbon (CO2) cu un aport de 8,87% la totalul naţional, provenind în proporţie de 72% la
nivelul regiunii din industria metalurgică; amoniacul (NH3) reprezentând un aport de
13,8% din totalul naţional provenind din creşterea intensivă a animalelor.
De asemenea în apă, 6 instalaţii au depăşit valorile de prag, provenind din
industria metalurgică, industria de celuloză şi hârtie şi creşterea intensivă a animalelor.
Dintre poluanţii emişi indirect în apă se remarcă cianurile (73,57% din total
naţional), metalele grele (60% din totalul naţional) şi fenolii în proporţie de 54,26% din
total naţional. Dintre poluanţii emişi direct în apă se remarcă fosforul total provenit din
industria energetică cu un aport de 38,19% la totalul naţional.
La nivelul REGIUNII 3 SUD-MUNTENIA, în anul 2006, 56 agenţi economici
desfăşurând activităţi în 9 sectoare industriale au îndeplinit condiţiile cerute pentru
24
În aer, 56 instalaţii au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag pentru emisii, cu

precădere din industria energetică (5 instalaţii), rafinarea gazelor şi a ţiţeiului (5 instalaţii),
creşterea intensivă a animalelor (39 de instalaţii), industria chimică (3 instalaţii) şi instalaţii
pentru tratamentul suprafeţelor sau produselor care utilizează solvenţi organici (1
instalaţie). Dintre poluanţii emişi ponderea cea mai mare o au compuşii organici volatili
nonmetanici (NMVOC) cu un aport de 39,73% la totalul naţional, provenind la nivel
regional în proporţie de 75% din rafinarea gazelor şi a ţiţeiului respectiv 21% din
activitatea de tratare a suprafeţelor. Urmează alţi poluanţi cum ar fi amoniacul (NH 3) cu un
aport de 17,86% la totalul naţional, rezultat la nivel de regiune în proporţie de 51% din
industria chimică respectiv în proporţie de 49% din creşterea intensivă a animalelor,
particulele PM10 cu un aport de 9,61% la nivel naţional, provenind la nivel de regiune în
proporţie de 60% din industria energetică, 24% din rafinării , 9% din industria cimentului şi
varului respectiv 7% din industria chimică.
De asemenea în apă, emisiile de poluanţi din 9 instalaţii au depăşit valorile de
prag, repartizate cu preponderenţă în următoarele sectoare industriale: industria chimică
(2 instalaţii), rafinarea gazelor şi a ţiţeiului (5 instalaţii), creşterea intensivă a animalelor (1
instalaţie) şi altele.
Dintre poluanţii emişi direct în apă se remarcă emisiile de plumb (Pb cu un aport
de 77,38% la totalul naţional ), cupru (Cu un aport de 73,70% la totalul naţional), zinc (Zn
cu un aport de 64,71% la totalul naţional). Printre poluanţii emişi indirect în apă se
remarcă azotul (ca Total Azot) cu un aport de 27,66% din totalul naţional, nichelul (Ni) cu
un aport de 56,94% din total naţional şi fenoli cu un aport de 24,19% din total naţional
(emisiile provenind din rafinării, industria chimică şi instalaţii pentru tratamentul
suprafeţelor sau produselor care utilizează solvenţi organici).
La nivelul REGIUNII 4 SUD - VEST OLTENIA în anul 2006, 18 agenţi economici
desfasurând activităţii în 8 sectoare industriale au îndeplinit condiţiile cerute pentru
În aer 16 instalaţii au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag pentru emisii,
predominând industria energetică (6 instalaţii), industria metalurgică (2 instalaţii), industria
chimică (3 instalaţii) şi creşterea intensivă a păsărilor şi porcilor (2 instalaţii).
Dintre poluanţii emişi în acest mediu ponderea cea mai mare o are mercurul (Hg)
cu un aport de 83,28% la total naţional, provenind în totalitate la nivel de regiune din
industria chimică urmat de CO2 cu un aport de 52,28 % la totalul naţional provenind la
nivel de regiune din industria energetică (95,99%) urmată de industria chimică (1,90%) şi
industria metalurgică (1,62%). Alături de aceştia se remarcă şi emisiile de oxizi de azot
(NOx) cu un aport de 41,99% la totalul naţional şi emisiile de oxizi de sulf (SOx) cu un
aport de 74,84% la total naţional.
De asemenea în apă, emisiile din 6 instalaţii au depăşit valorile de prag, provenind
din industria chimică (3 instalaţii), industria metalurgică (1 instalaţie), creşterea intensivă a
animalelor (1 instalaţie) şi fabricarea hârtiei şi cartonului (1 instalaţie).
Dintre poluanţii emişi direct în apă se remarcă carbonul organic total (TOC)
reprezentând un aport de 66,77% la totalul naţional, provenind la nivel regional din
industria chimică în proporţie de 80,25% urmată de fabricarea hârtiei şi cartonului în
proporţie de 18,70%. Alţi poluanţi care s-au remarcat au fost clorurile cu un aport de
50,23% din totalul naţional, provenind la nivelul regiunii din industria chimică şi florurile cu
un aport de 35,15% din total naţional, provenind la nivel regional din industria
metalurgică.
La nivelul REGIUNII 5 VEST, 30 de agenţi economici desfasurând activităţi în 5
sectoare industriale au îndeplinit condiţiile cerute pentru înscrierea în Registrul EPER.
provenind din următoarele sectoare industriale: creşterea intensivă a animalelor (15
instalaţii), industria energetică (7 instalaţii), industria metalurgică (3 instalaţii), industria
cimentului şi a varului (2 instalaţii) şi depozitarea deşeurilor (1 instalaţie).
Dintre poluanţii emişi în aer ponderea cea mai mare o are zincul (Zn) cu un aport
de 69,48% la totalul naţional, provenind la nivel de regiune în totalitate din industria
25
metalurgică, urmat de particule PM10 cu un aport de 26,98% la totalul naţional provenind

din industria energetică, metalurgică şi industria cimentului şi a varului.
De asemenea în apă, 3 instalaţii au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag
provenind din industria metalurgică, industria cimentului şi a varului şi creşterea intensivă
a animalelor.
Dintre poluanţii emişi direct în apă se remarcă fenoli cu un aport de 80,49% la
total naţional, provenind la nivel regional în totalitate din creşterea intensivă a animalelor.
În REGIUNEA 6 NORD – VEST, 24 de agenţi economici desfăşurând activităţi în
5 sectoare industriale au îndeplinit condiţiile cerute pentru înscrierea în Registrul EPER.
predominând industria metalurgică (5 instalaţii), creşterea intensivă a animalelor (13
instalaţii) şi industria cimentului şi a varului (2 instalaţii).
Dintre poluanţii emişi în aer ponderea cea mai mare o are plumbul (Pb) cu un
aport de 62,95% la total naţional, provenind la nivel de regiune în totalitate din industria
metalurgică. De asemenea se remarcă şi nichelul (Ni) cu un aport de 21,34% la totalul
naţional, provenind din industria metalurgică precum respectiv cadmiul (Cd) cu un aport
de 17,37% la totalul naţional.
În apă, 6 instalaţii au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag provenind din
industria metalurgică (4 instalaţii), creşterea intensivă a animalelor (1 instalaţie) şi
industria de celuloză şi hârtie (1 instalaţie).
Dintre poluanţii emişi direct în apă se remarcă plumbul (Pb cu un aport de 13,31%
la total naţional), cadmiul (Cd cu un aport de 72,61% la total naţional), zincul (Zn cu un
aport de 21,07%), azotul ca azot total (cu un aport de 17,65% la total naţional), carbonul
organic total (TOC cu un aport de 14,04% la total naţional). Dintre poluanţii emişi indirect
în apă se remarcă cianurile cu un aport de 26,43% la totalul naţional (emisiile în apă
provenind din industria metalurgică, celulozei şi hârtiei şi creşterea intensivă a
animalelor).
În REGIUNEA 7 CENTRU, 36 de agenţi economici desfasurând activităţi în 8
sectoare industriale au îndeplinit condiţiile cerute pentru înscrierea în Registrul EPER.
predominând industria metalurgică (4 instalaţii), creşterea intensivă a animalelor (15
instalaţii) şi industria cimentului şi a varului (3 instalaţii), industria chimică (4 instalaţii).
Dintre poluanţii emişi în aer ponderea cea mai mare o are plumbul (Pb) cu un
aport de 26,14% la total naţional, provenind la nivel de regiune în totalitate din industria
metalurgică apoi zincul (Zn) cu un aport de 17,79% la total naţional, provenind numai din
industria metalurgică precum şi cadmiul (Cd) cu un aport de 12,76% la total naţional. De
asemenea amoniacul (NH3) cu un aport de 19,71% la total naţional provenind la nivel de
regiune din industria chimică şi creşterea intensivă a animalelor.
De asemenea în apă 10 instalaţii au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag
predominant din industria chimică (3 instalaţii), creşterea intensivă a animalelor (3
instalaţii) şi industria metalurgică (1 instalaţie).
Dintre poluanţii emişi direct în apă se remarcă total azot (cu un aport de 54,7% la
total naţional ), total fosfor (cu un aport de 17,74% la total naţional), clorurile (cu un aport
de 48,87%) florurile (cu un aport de 64,85% la total naţional). Dintre poluanţii emişi
indirect în apă se remarcă total azot cu un aport de 32,24% la totalul naţional (emisiile
directe şi indirecte în apă provenind din industria chimică şi creşterea intensivă a
animalelor).
În REGIUNEA 8 BUCUREŞTI – ILFOV 13 de agenţi economici desfasurând
activităţi în 6 sectoare industriale au îndeplinit condiţiile cerute pentru înscrierea în
Registrul EPER.
predominând industria energetică (6 instalaţii), depozitarea deşeurilor (2 instalaţii),
creşterea intensivă a animalelor (1 instalaţie).
26
Dintre poluanţii emişi în aer ponderea cea mai mare o are CH4 cu un aport de
17,04% la total naţional, (provenind din depozitarea deşeurilor şi creşterea intensivă a
animalelor), Cd cu un aport de 9,29% la total naţional provenind din industria energetică.
De asemenea în apă 3 instalaţii au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag
predominant din industria metalurgică (1 instalaţie), depozitarea sau reciclarea carcaselor
animaliere (1 instalaţie), industria alimentară (1 instalaţie).
Dintre poluanţii emişi indirect în apă se remarcă carbon organic total (TOC) cu un
aport de 10,46% la total naţional, provenind din depozitarea sau reciclarea carcaselor
animaliere.
Registrul poluanţilor emişi poate contribui la conştientizarea publicului referitor la
informaţia de mediu, la participarea în luarea deciziei privind mediul. El nu este în sine un
instrument de reducere a emisiilor dar prin informaţiile furnizate de acesta încurajează
agenţii economici din industrie să-şi îmbunătăţească performanţele şi să acţioneze
responsabil.
Din analiza Rapoartelor EPER a Statelor Membre, Comisia Europeană a decis
înlocuirea registrelor EPER cu registrele E-PRTR şi în ianuarie 2006 a fost aprobat la
Strasbourg Regulamentul nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea
Directivelor Consiliului 91/689/CE şi 96/61/CE.
Registrul E-PRTR se realizeaza pe aceleaşi principii aplicate EPER-ului,
extinzându-se însă, prin urmărirea unui număr mai mare de poluanţi rezultaţi din mai
multe activităţi. De asemenea mediile urmărite sunt aer, apa dar şi sol, emisiile atât din
surse fixe dar şi de la surse difuze precum şi transferul în afara amplasamentelor de
deşeuri dar şi poluanţi în apele uzate.
Începând cu anul 2008, România va implementa Registrul E-PRTR. Prin urmare
datele de emisie aferente anului 2007 vor fi incluse în prima raportare a statelor membre
cu termen limită de transmitere către Comisia Europeana în data de 30 iunie 2009.
Realizarea Registrului E-PRTR la nivel naţional se preconizează a avea un rol
benefic prin creşterea interesului operatorilor economici de a realiza investiţii pentru
modernizarea instalaţiilor pe care le deţin, acţiune însoţită de creşterea performanţelor de
mediu şi respectarea prevederilor legislaţiei specifice. Este de aşteptat ca aceste investiţii
să aibă ca efect reducerea nivelului de emisii în mediu.
Un Registru E-PRTR integrat şi coerent va oferi publicului, industriei, oamenilor de
ştiinţă, societăţilor de asigurări, autorităţilor locale, organizaţiilor non-guvernamentale şi
altor factori de decizie, o bază solidă pentru comparaţii şi decizii viitoare.
12.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii,

ameliorării şi reducerii poluării industriale
Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor

Directivei IPPC
Procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru instalaţiile aflate sub
incidenţa Directivei 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)
este stabilită prin Ordinul nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a
autorizaţiei integrate de mediu, modificat şi completat cu Ordinul nr. 1158/2005,
prezentând atât documentele necesare cât şi procedura de autorizare, astfel competenţa
de emitere a autorizaţiei integrate de mediu revine Agenţiilor Regionale pentru Protecţia
Mediului care au rolul de a stabili condiţiile prevăzute în acestea, în special valorile limită
de emisie pe baza recomandărilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), în funcţie de
condiţiile locale, specifice, inclusiv a măsurilor de minimizare a producerii de deşeuri şi de
utilizare eficientă a energiei.
De asemenea, autorităţile competente de mediu au avut responsabilitatea de a
corela, în luarea deciziilor, prevederile Directivei 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul
27
integrat al poluării (IPPC) cu prevederile celorlalte Directive prevăzute în Anexa II a

acesteia.
La stabilirea condiţiilor de emitere a autorizaţiei integrate de mediu autoritatea
competentă a luat în considerare toate măsurile pentru ca în exploatarea instalaţiei
operatorul să respecte principiile generale de bază:
să se prevină poluarea în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;
să nu se producă nici o poluare semnificativă;
• să fie evitată producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare; în cazul
în care se produc deşeuri, ele sunt valorificate, iar dacă acest lucru este imposibil
tehnic sau economic, sunt eliminate, astfel încât să se evite sau să se reducă orice
impact asupra mediului;
• să se utilizeze eficient energia;
• să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea
consecinţelor acestora;
• să fie luate măsurile necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii să se
evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare.
Prin derogare de la prevederile Directivei IPPC, condiţiile de autorizare pentru
instalaţiile existente nu se aplică în cazul României pentru cele 153 instalaţii IPPC care
beneficiază de perioadă de tranziţie şi care se vor conforma cu prevederile directivei în
perioada 31.12.2008 - 31.12.2015, funcţie de termenele negociate.
Planurile de acţiuni, anexe ale autorizaţiilor integrate de mediu, emise pentru
instalaţiile care au obţinut perioada de tranziţie, conţin măsuri care vor conduce, în urma
realizării acestora, la reducerea la minim a efectelor negative ale activităţilor instalaţiilor
asupra factorilor de mediu apă, aer, sol şi încadrarea emisiilor în limitele prevazute de
cele mai bune tehnici disponibile (BAT), la o minimizare şi o bună gestionare a deşeurilor
care sunt generate de aceste activităţi precum şi la îmbunătăţiri tehnologice.
Condiţiile de autorizare a instalaţiilor existente care beneficiază de perioada de
tranziţie, nu se aplică acestor instalaţii până la data expirării perioadei de tranziţie pentru
fiecare instalaţie în parte, cu condiţia respectării obligaţiei de a opera aceste instalaţii în
conformitate cu valorile limită de emisii, parametrii echivalenţi sau măsurile tehnice
disponibile.
Autorizaţiile integrate de mediu cuprind cerinţe adecvate de monitorizare a
emisiilor, cu specificarea metodologiei de măsurare, a frecvenţei, procedura de evaluare
precum şi obligaţia de a furniza autorităţii de mediu datele necesare pentru a verifica
conformarea la cerinţele autorizaţiei. În acest context au fost precizate şi obligaţiile de
monitorizare si raportare de date în conformitate cu Registrul Emisiilor de Poluanţi.
Acolo unde standardele de calitate a mediului impun condiţii mai restrictive decât
cele care pot fi atinse prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, s-au impus în
autorizaţiile integrate de mediu măsuri suplimentare, fără a afecta alte măsuri care se
aplică pentru conformarea cu standardele de calitate a mediului.
Emiterea tuturor autorizaţiilor integrate de mediu a avut la bază o consultare
riguroasă a BREF – urilor, atât de către operatori cât şi de către autorităţile implicate.
Pentru a face cunoscute operatorilor responsabilităţile ce le revin în conformitate
cu prevederile Directivei IPPC, au fost organizate work–shop-uri şi seminarii.
12.5. TURISMUL
Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a

fiecărei regiuni, investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind
prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi
existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu.
Importanţa economică a turismului se reflectă prin creşterea permanentă şi
semnificativă a contribuţiei lui la PIB al României, estimându-se o dublare a valorii din
2005 până în 2026 situaţie prezentată în tabelul nr. 12.5.1.
28
Tabelul nr. 12.5.1. Estimarea contribuţiei câştigurilor totale din turism la PIB
2005 2011 2016 2021 2026
PIB-ul României
79,3 106,1 142,0 181,3 231,3
(miliarde euro)
Câştiguri ca
1,1 1,6 2,1 2,6 3,3
procent al PIB
Sursa: I.N.S.,B.N.R.,MEC
Ca urmare a dezvoltării turismului, apare problema respectării echilibrului între

solicitarea turistică şi capacitatea de absorbţie a acesteia de către mediu. Dacă zonele
verzi (pădurile, parcurile şi rezervaţiile naturale), plajele, parcurile zoologice, oglinzile de
apă şi chiar centrele culturale, monumentele istorice şi de arhitectură sunt depăşite în
ceea ce priveşte capacitatea maximă de vizitare, calitatea turistică dar şi însuşirile lor
naturale sunt deteriorate.
Principalele forme de turism sunt: turismul cultural, rural (agroturismul), de
sănătate - balnear şi curativ, de afaceri, sportiv, de sejur şi de tranzit.
În tabelul nr. 12.5.2. este prezentată evoluţia unor indicatori turistici generali
pentru perioada 2000 – 2006.
Tabelul nr. 12.5.2. Evoluţia unor indicatori turistici generali pentru perioada 2000-
2006
Nr.
Indicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
crt.
Structuri cu
1. funcţiuni de 3.121 3.266 3.338 3.569 3.900 4.226 4.710
cazare turistică
Capacitate de
2. 280.005 277.047 272.596 273.614 275.941 282.661 287.158
cazare turistică
Locuri în
3. funcţiune (mii 50.197 51.882 50.752 51.632 53.988 54.979 56.500
locuri-zile)
Indicii de
utilizare netă a
4. 35,2 34,9 34,0 34,6 34,3 33,4 33,6
unităţilor de
cazare (%)
Sosiri turişti
5. străini la 5.264 4.938 4.794 5.595 6.600 5.839 6.037
frontieră (mii)
Plecări turişti 6.388 6.408 5.757 6.497 6.972 7.140 8.906
6. români (mii)
diferenţă 1.124 1.470 963 902 372 1.301 2.869
Datele oficiale reflectă un număr de structuri de cazare mai mic decât cel real,
existând structuri de cazare „neoficiale”, în special de capacitate mai redusă. Creşterea
capacităţilor de cazare în ultimii ani este semnificativă.
În figura nr. 12.5.1. este redată evoluţia călătoriile internaţionale înregistrate la frontierele
României pe perioada 2000 – 2006 şi figura nr. 12.5.2. redă evoluţia capacităţii de cazare turistică
pe regiuni în perioada 2004 – 2006.
29
Figura nr. 12.5.1. Călătoriile internaţionale înregistrate la frontierele României
10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
m
3000
a
cr/p
le o
is
2000
1000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
sosiri plecări
Figura nr. 12.5.2. Capacitatea de cazare turistică pe regiuni în perioada 2004-2006
16000
14000
12000
10000
le
iz
i-r 8000
u 6000
c
o
li
i 4000
m
2000
0
NE SE Sud SV V NV Centru Buc.-Ilfov
Regiunea
2004 2005 2006
Potenţialul turistic, dotările şi amenajările specifice sunt repartizate inegal, cu

diferenţe cantitative şi calitative evidente între regiunile de dezvoltare. Astfel, Regiunea
Sud-Est (deţine toată zona de litoral şi Delta Dunării), Regiunile Centru şi Nord-Vest deţin
o importantă concentrare de resurse şi staţiuni turistice, dar Regiunile Nord-Est, Sud-
Vest, Vest au rezultate mai modeste în dezvoltarea activităţilor turistice, având probleme
de infrastructură generală şi dotări în domeniu. În figura nr. 12.5.3. este redată evoluţia
structurilor cu funcţiuni de cazare turistică pe regiuni în perioada 2004 – 2006.
30
Figura nr. 12.5.3. Structuri cu funcţiuni de cazare turistică pe regiuni în perioada 2004-
2006
1400
1200
1000
800
m
u
n
600
ă
r
400
200
0
NE SE Sud SV V NV Centru Buc. -Ilfov
2004
Regiunea
2005 2006
Turismul poate determina un impact negativ asupra mediului prin: utilizarea

intensivă a apei şi terenurilor de către facilităţile de recreere; furnizarea şi utilizarea resurselor de
energie; modificările cadrului natural survenite în urma construcţiei infrastructurii; poluarea aerului
şi depozitarea deşeurilor; compactarea şi impermeabilizarea solurilor (distrugerea vegetaţiei);
perturbarea faunei şi a locuitorilor din zona (datorită poluării fonice). Creşterea continuă a
numărului de turişti şi dezvoltarea turismului a condus la agresarea mediului prin: apele uzate
provenite de la unităţile turistice; poluanţii proveniţi din transport (autovehicule in trecere); emisiile
de poluanţi de la centralele termice; comportamentul necivilizat faţǎ de valorile patrimoniului.
Ca efecte pozitive asupra mediului, determinate de turism, putem enumera: îmbogăţirea
arhitecturală şi peisagistică; constituirea de zone protejate; reconstrucţia ecologică; dezvoltarea
socio - economică.
12.5.1. Potenţialul turistic
REGIUNEA 1 NORD - EST

Principalele obiective turistice din această regiune de dezvoltare sunt zonele
montane ale Carpaţilor Orientali (masivul Ceahlău, staţiunile balneare Slănic Moldova,
Vatra Dornei, Bălţateşti, salinele de la Târgu Ocna, Cacica, mânăstirile localizate în partea
de nord (Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore, Agapia, Văratic,
Secu, Sihăstria, Bistriţa, biserica Trei Ierarhi, Mânăstirea Golia, Catedrala Mitropolitană,
Mânăstirea Cetăţuia, Mânăstirea Frumoasă, muzee şi case memoriale (Memorialul Ipoteşti
- Centrul Naţional de Studii, Casa memorială şi muzeul “Mihai Eminescu”, Muzeul de
Etnografie Botoşani, Muzeul de Ştiinţe ale naturii Dorohoi, Muzeul memorial “George
Enescu“ Dorohoi, Casa Memorială “Nicolae Iorga“ Botoşani), parcuri şi rezervaţii naturale
(Rezervaţia naturală Nemira, Rezervaţia naturală Măgura Târgu-Ocna, Rezervaţia
forestieră naturală Runc– Racova, Stânca Costeşti, Parcul Naţional Bicaz-Ceahlău,
Rezervaţia geologică de la Dealul Repedea, Rezervaţia Rarău-Giumalău, Rezervaţia Lunca
Zamostea, Rezervaţia Slătioara, Rezervaţia Pojorâta, Rezervaţia Zugreni, rezervaţia de
zimbri Vânători, rezervaţiile paleontologice şi geologice Mânzaţi Nutasca – Ruseni).
REGIUNEA 2 SUD - EST
31
Zonele cu cel mai mare potenţial turistic din aceasta refiune sunt: Parcului Natural
Baltă Mică a Brăilei (Ostrovul Popa), Rezervaţia naturală Lacul Jirlău, lacurile sărate cu
deosebite calităţi balneoterapeutice ale nămolului sapropelic şi apei minerale hipertonice
(lacul sărat Brăila, lacul sărat Câineni, lacul Movila Miresii), litoralul Mării Negre care
concentrează 43% din potenţialul turistic al ţǎrii, Rezervaţia şi Grădina Zoologică
Gârboavele, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional Munţii Măcinului (Castrul
roman Arrubium, cetăţile romane de la Troesmis, cetatea romano - bizantină Dinogeţia,
Cascada Putnei, Rezervaţia Cheile Tişiţei, Păstrăvăria Lepşa, Schitul Lepşa, Mausoleul
de la Soveja, „Focul Viu” de la Andreiaşu.
REGIUNEA 3 SUD MUNTENIA
Reprezentative pentru această regiune sunt: Parcul Naţional Piatra Craiului,
Transfăgărăşan. Parcul Naţional Bucegi, Pucioasa, Vulcana-Băi, Amara, barajul şi lacul
artificial de la Dridu, Mânăstirea Comana şi Parcul Natural Comana, staţiunile de pe
Valea Prahovei, Muzeul Judeţean Argeş, Galeriile de Artă, Biserica Domnească Sfântul
Gheorghe, Catedrala Sfânta Vineri, Schitul şi Parcul Trivale, ansamblul Curţii Domneşti,
Fântâna Meşterul Manole, Muzeul Orăşenesc (Curtea de Argeş), ansamblul feudal Negru
Vodă, Castrul Roman Jidava, monumentele de la Călugăreni închinate lui Mihai Viteazul,
lacul de acumulare Mihăileşti.
REGIUNEA 4 SUD - VEST OLTENIA
Principalele obiective turistice din regiune sunt: ruinele podului lui Traian
(Mehedinţi), Castrul Drobeta, zona Porţile de Fier I, cu defileul Dunării, clisura cu
Cazanele Mari şi Mici, rezervaţiile botanice Cracul Găioara, Valea Oglănicului, Cracul
Crucii, Gura Văii-Vârciorova, Dealul Dohomnei, Rezervaţia complexă Cazanele Mari şi
Cazanele Mici, Podul natural şi Pădurea de liliac de la Ponoare, Peştera Topolniţa, Bǎile
Olǎneşti, staţiunile Calimăneşti-Căciulata, Băile Govora, Voineasa, masivul Cozia
(Rezervaţia complexă Cozia a fost declarată Parc Naţional), Defileul Oltului, Valea
Lotrului, Cheile Bistriţei (lângă Mânăstirea Bistriţa), piramidele de pământ de la Goranu,
mănăstirile Horezu şi Cozia, Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier
şi Cheile Olteţului – Polovragi, casele fortificate numite „cule” vare se găsesc numai în
Oltenia (cula Cornoiu - Curtişoara, Siacu - Slivileşti şi Groşerea - Aninoasa), complexul
sculptural în aer liber al lui Constantin Brâncuşi (Târgu Jiu). În Craiova importante atracţii
le reprezintă Grădina Botanică, Parcul Romanescu, Casa Glogoveanu, Casa Jianu, Casa
Băniei care în prezent adăposteşte Muzeul de Etnografie şi Artă Populară.
REGIUNEA 5 VEST
Principalele destinaţii turistice ale regiunii sunt: Mlaştinile Satchinez (rezervaţie
ornitologică), Arboretumul Bazoş (parc dendrologic), Munţii Poiana Ruscă, Insulele Igriş,
Sărăturile Diniaş, Locul fosilifer Rădmăneşti (rezervaţie paleontologică), Pajiştea cu
narcise Băteşti, Parcul Banloc, Muntele Vulcan Parcul Naţional Retezat Lunca Mureşului,
Valea Crişului Alb, zona montană Codru-Moma, podgoria Arădeană, ştrandurile termale
din judeţul Arad, cetăţiloe medievale Şiria, Şoimoş, Dezna, Ineu, castelele şi conacele de
pe Valea Mureşului (Odvoş, Căpâlnaş, Bulci, Conop), Castelul regal de la Săvârşin,
munţii Semenic, Trei Ape, Secu, Poiana Mărului, Muntele Mic, Lacul Crivaia, Văliug,
peşteri şi avene (Gaura cu Muscă, Dubova-Cheile Nerei, Tolosu, Liliecilor), cetăţi geto -
dacice (Bocşa, Colţan, Ocna de Fier, Oraviţa, Sasca Montană, Bănia, Fârliug, Zăvoi),
castre romane la Vărădia (Arcidava), Mehadia (Ad Mediam), Teregova (Ad Pannonias),
Jupa (Tibiscus), Drencova şi Moldova Veche, cetăţi medievale (Caraşova, Mehadia,
Coronini, Bocşa, Drencova şi Caransebeş), mânăstirile Almăj-Putna, Brebu, Schitul Teiuş,
Castelul Corviniştilor, Castelul Huniazilor.
REGIUNEA 6 NORD – VEST
Cele mai importante obiective turistice ale acestei regiuni sunt: zonele montane şi
complexele carstice din Munţii Rodnei (Parcul Naţional Munţii Rodnei), lacurile glaciare
(Lacul Iezer, Lala Mică şi Lala Mare sau Tăurile Buhăiescu), Parcul Natural Munţii
Maramureşului, Cheile Turzii, zona carstică Padiş-Cetăţile Ponorului, Poiana Ponor,
Lumea Pierdută (cu avene, peşteri, doline, izbucuri, sorburi), Valea Galbenă, Groapa de
la Ruginoasa, Rezervaţia Valea Sighiştelului, zona Bratca – Şuncuiuş – Vadu – Crişului -
32
Defileul Crişul Repede, Peştera Vântului de la Şuncuiuş, Peştera Urşilor-Chişcău,

Gheţarul de la Vârtop, Peştera Izvorul Tăuşoarelor, Grădinile botanice „Alexandru Borza”
din Cluj-Napoca şi cea a Centrului de Cercetări Biologice Jibou, staţiunile Sângeorz Băi,
Borşa ,Ocna Şugatag, Tăşnad, Băile Jibou, Salina Turda, lacurile Colibiţa, Lacul Albastru
(judeţul Maramureş, unic prin origine (prăbuşirea într-o galerie de mină), Lacul Ştiucii,
Cojocna, Sic, Turda şi Ocna Dejului formate în vechile exploatări de sare, vestigii istorice
şi edificii religioase (Cetatea Ciceului – Ciceu - Giurgeşti, Castelul - Hotel Dracula,
mânăstirea de la Vad - Ciceu (judeţul Bistriţa - Năsăud), mânăstirea Rohia (Ţara
Lăpuşului), mânăstirea Bârsana (judeţul Maramureş), bisericile de lemn din localităţile
Rogoz, Lăpuş, Răzoare, Cetatea Chioarului (judeţul Maramureş), Castrul Roman din
Turda. Localităţi maramureşene renumite sunt Săpânţa cu „Cimitirul Vesel” (declarat sit
UNESCO), Moisei, Botiza, Ieud, Bârsana, Bogdan Vodă.
REGIUNEA 7 CENTRU
Principalele zone cu potenţial ale acestei regiuni sunt: Muntele Găina, mina de sare
de la Praid, mofetele din judeţul Harghita, staţiunile Ocna Mureş, Predeal, Rotbav, Pârâul
Rece, Timişu de Sus, Timişu de Jos, Covasna, Malnaş-Băi, Fortyogo, Vâlcele, Ozunca-Băi,
Băi Balvanyos, Biborţeni, Lacul Roşu şi Cheile Bicazului, Borsec, Izvorul Mureşului,
Corund, Cristuru Secuiesc, Sovata, Sângeorgiu de Mureş, Ideciu de Jos, Păltiniş,
depresiuni montane (Arieşeni, Mogoş, Ponor, Sălciua), lacul vulcanic Sfânta Ana, rezervaţia
naturală Mlaştina Ozuncăi, platoul carstic Godna, Cetăţile Alba Iulia, Sebeş, Aiud, cetatea
dacică de la Piatra Craivii, mânăstirea Râmeţ, bisericile-cetăţi (Prejmer, Viscri, Drăuşeni,
Buneşti, Homorod, Merchiaşa, Caţa, Beia, Meşendorf, Şoarş, Cincu, Fişer, Roadeş),
Cetatea Braşovului, Bastionul Ţesătorilor, Turnul Alb şi Negru, Piaţa Sfatului, Biserica
Neagră, Biserica Bartolomeu, Biserica Sfântul Nicolae din Schei, Castelul Bran, Castelul
feudal de la Racoş, Castelul de la Sâmbăta de Sus şi Sâmbăta de Jos, Cetatea de la
Prejmer, Cetatea Feldioarei Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine), monumente din
oraşul Sibiu (Turnul Sfatului; Podul Minciunilor, Pasajul Scărilor; Mitropolia Ortodoxă,
Biserica Ursulinelor, Zidul Cetăţii, turnurile de apărare-Turnul Olarilor, Dulgherilor şi
Pielarilor, Muzeul Brukenthal). În anul 2007 turismul în judeţul Sibiu a luat o amploare
majoră şi datorită faptului că Municipiul Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană.
REGIUNEA 8 BUCUREŞTI-ILFOV
În această regiune pot fi vizitate mânăstiri, biserici, palate vechi. Dintre obiectivele
turistice, se pot enumera: Lacul Mogoşoaia, Lacul Pantelimon, Lacul şi Pădurea
Căldăruşani, Mânăstirea Căldăruşani, Mânăstirea Cernica, Mânăstirea Snagov, Muzeul
de Artă Brâncovenească (Palatul Mogoşoaia), Pădurea Băneasa, Pădurea Râioasa,
Pădurea şi Lacul Cernica, Pădurea şi Lacul Snagov etc.
12.5.2. Impactul turismului asupra mediului
Turismul, ca orice activitate umană, participă la degradarea şi poluarea mediului

înconjurător, fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului sau a altor obiective
turistice, fie prin concepţia greşită de valorificare a unor puncte şi obiective turistice.
Impactul turismului asupra mediului este determinat de:
• circulaţia turistică necontrolată în zone sau la obiective turistice aflate în afara
traseelor marcate, ducând la distrugerea vegetaţiei, florei şi faunei;
• dezvoltarea nesistematizată a localităţilor ajungându-se până la o urbanizare a
staţiunilor (Băile Felix, Sovata, Bran etc.), supradimensionarea staţiunilor din punct de
vedere al capacităţilor de primire şi tratament (Băile Felix, Sovata, Buziaş, Vatra
Dornei, Sinaia, Poiana Braşov etc.);
• schimbarea parametrilor fizici şi chimici ai resurselor terapeutice (Vatra Dornei,
Buziaş, Călimăneşti, Sovata, Ocna Sibiului etc) şi a nămolurilor terapeutice
(Techirghiol, lacurile Negru şi Ursu de la Sovata şi Săcelu - Gorj);
• inexistenţa în mediul rural a staţiilor de epurare pentru apele uzate, a gropilor
ecologice pentru deşeuri şi a protecţiilor realizate împotriva inundaţiilor;
33
• puternice influenţe asupra mediului acvatic în zona staţiunilor turistice de pe litoralul

românesc dar şi în Delta Dunării;
• degradarea totală sau parţială a peşterilor datorită amenajării lor spre vizitare,
executate fără a respecta tehnica ştiinţifică a unor astfel de lucrări: Peştera Muierii
(Munţii Parâng), Ialomiţei (Munţii Bucegi) şi Peştera lui Ionel (Munţii Bihor);
• pătrunderea turismului automobilistic în staţiunile turistice (Călimăneşti-Căciulata,
Băile Tuşnad, Vatra Dornei, Sinaia, Buşteni, Predeal etc).
12.5.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi

măsuri
Dezvoltarea sectorului turistic are implicaţii asupra mediului, în special asupra

habitatelor, asupra facilităţilor de transport, asupra terenurilor, asupra resurselor de apă şi
energie, asupra facilităţilor de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate, mai ales în
perioadele cu cerere maximă (în sezon). Impactul turismului depinde de tipul de turism
practicat, de comportamentul turiştilor şi de calitatea serviciilor oferite.
Pentru a realiza o protecţie adecvată a mediului ca urmare a dezvoltării turismului
sunt necesare planuri de management integrat, pentru acest sector. Planurile de
management integrat trebuie să aibă în vedere interacţiunea directă dintre turism şi mediu
şi se referă la:
• controlul utilizării terenurilor;
• stabilirea unor reguli stricte privind noile construcţii şi lupta împotriva construcţiilor
ilegale;
• managementul fluxurilor de trafic privat, către, din şi în interiorul zonelor turistice;
• diversificarea turismului;
• aplicarea strictă a standardelor referitoare la zgomot, apa de băut, apa de îmbăiere,
apele uzate, emisiile de noxe în aer;
• crearea unor zone tampon în jurul zonelor sensibile;
• educaţia şi pregătirea profesională a personalului implicat în activităţile din zonele
turistice.
Turismul durabil, bazat pe respectul faţă de mediu, poate aduce o contribuţie
importantă nu numai la prosperitatea industriei turistice, dar şi a zonelor înconjurătoare,
asigurând coeziunea socială şi economică a zonelor periferice. Factorii decizionali în
dezvoltarea turismului trebuie să aibă în vedere evoluţia durabilă a acestuia sub aspect
ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi
social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze
mediul natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor
destinaţii turistice.
12.6. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE

MEDIU
Conform legislaţiei în vigoare, accidentul ecologic se defineşte ca fiind evenimentul

produs ca urmare a unor neprevăzute deversări / emisii de substanţe sau preparate
periculoase / poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de
energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate / bruşte, prin care
se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice.
Poluările accidentale se pot produce în toate structurile mediului, din motive foarte
complexe şi au ca efect deteriorarea calităţii factorului de mediu afectat. Analiza poluărilor
accidentale are la bază clasificarea lor în funcţie de factorul de mediu afectat, poluantul şi
cauzele care au dus la apariţia fenomenului de poluare. În anul 2007, în România, au fost
înregistrate circa 350 de cazuri de poluări accidentale.
34
Pe baza analizării repartiţiei în teritoriu a cazurilor înregistrate, se constată că cel

mai mare număr de poluări accidentale a fost înregistrat în Regiunea 3 Sud Muntenia,
unde, cu o pondere de peste 70%, a fost afectat solul, în majoritatea cazurilor cu produse
petroliere. În regiunea 8 Bucureşti – Ilfov a fost înregistrat cel mai scăzut număr de poluări
accidentale.
În figura nr. 12.6.1. este redată situaţia repartiţiei în teritoriu a poluărilor accidentale
înregistrate în 2007.
Figura nr. 12.6.1. Repartiţia în teritoriu a poluărilor accidentale înregistrate în 2007
REGIUNE 8 BUCURESTI -ILFOV
REGIUNE 7 CENTRU
REGIUNE 6 NORD VEST
REGIUNE 5 VEST
REGIUNE 4 SUD VEST OLTENIA
REGIUNE 3 SUD MUNTENIA
REGIUNE 2 SUD EST
REGIUNE 1 NORD EST
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
apa aer sol
Sursa: Agenţiile regionale pentru Protecţia Mediului, rapoarte anuale,2007
Din punct de vedere al agentului poluator, se constată că pentru sol acesta a fost,
în proporţie de 99%, reprezentat de produse petroliere (uneori cu apă sărată, apă de
zăcământ).
Conform Administraţiei Naţionale Apele Române, pentru apă s-au înregistrat 82
de poluări accidentale, din care 49 cu produse petroliere, 15 cu substanţe organice, 8 cu
produse de origine anorganică şi 10 poluări de altă natură. Poluantul a fost încadrat în
următoarele categorii: produs petrolier cu sau fără ape mineralizate în apa de suprafaţă,
substanţe organice, produse de origine anorganică, alte substanţe poluante, cu ponderile
specificate în graficul de mai jos.
Din poluările apei, 12% s-au produs pe fluviul Dunărea, cu produs petrolier.
Repartiţia pe bazine hidrografice arată că cele mai multe poluări sau produs în
Bazinul Hidrografic Dobrogea - Litoral (17 poluări), Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea şi
Bazinul Hidrografic Jiu (câte 12 poluări) şi Bazinul Hidrografic Olt (10 poluări).
Evenimentele au fost de amploare mică şi medie, fără efecte severe asupra
resurselor de apă sau asupra utilizatorilor.
Dintre poluările cele mai importante care s-au produs pe râurile interioare şi fluviul
Dunărea, în cursul anului 2007, putem enumera:
• poluarea Port Constanţa, Dana 66 cu praf de cărbune antrenat de vânt în acvatorul
portuar şi pe cheiul aferent danei, afectând circa 1000 mp din suprafaţa apei,
provenit de pe NAVA MILOS, pavilion Cipru; data 11.01.2007;
• poluarea Fluviului Dunărea - km 297 cu ţiţei de către S.C. CONPET S.A., datorată
avariei (corodare) pe conducta de ţiţei de 28 ţoli ce subtraversează fluviul Dunărea
în zona localităţii Cernavodă, la km 297; data 09.02.2007;
• poluarea pârâului Valea Caseriei, afluentul râului Sărata, sat Izvorul Dulce, comuna
Merei, Judeţul Buzău cu 10 t de reziduu fluid de foraj de la sonda de prospecţiuni a
35
S.C. FORAJ S.A., ceea ce a afectat alimentarea cu apa a 200 de familii; data
04.02.2007;
• poluarea râului Dâmbovnic, alfuent al râului Neajlov, în zona localităţii Şuşeni,
judeţul Argeş, cu şlam impregnat cu produs petrolier provenit de la S.C.
ARPECHIM S.A., în data de 27.02.2007.
• poluarea râului Neajlovel, afluentul râului Dâmbovnic, cu substanţe chimice,
produsă de sursă neidentificată şi care a avut ca efect mortalitate piscicolă; data
06.03.2007;
• poluarea râului Gurghiu cu ape uzate tehnologice neepurate, din decantorul
societăţii LACTEX S.R.L., localitatea Jebeniţa, judeţul Mureş; data 15.03.2007;
• poluarea acumulării Catuşa şi a râului Făloaia, judeţul Galaţi de către S.C.
ELECTROCENTRALE S.A. Galaţi cu amestec de hidrocarburi datorită evacuării
indirecte de ape uzate încărcate cu hidrocarburi, prin colectorul C3 al S.C. Mittal
Steel Galaţi S.A., în data de 29.03.2007;
• poluarea Valea Cocoşu cu ţiţei din conducta de transport a S.C. PETROMAR
Constanţa urmare a apariţiei unui por in zona de subtraversare a cursului de apă;
data 12.04.2007;
• poluarea râului Preajba, cu substanţe organice provenite din ape de spălare a unei
instalaţii noi a unităţii S.C. TOT GEL SRL Carcea, judeţul Dolj aflată în perioada de
graţie până la 01.10.2007; data 20.04.2007;
• poluarea pârâului necodificat, afluent Râul Mare, localitate Sântioana de Mureş,
judeţul Mureş, posibil cu substanţe organice provenite din erbicidarea terenurilor, în
urma căreia s-a înregistrat mortalitate piscicolă; data 17.05.2007;
• poluarea canal desecare Culciu - Livada însoţită de mortalitate piscicolă, datorată
formării compuşilor de descompunere prin fermentarea deşeurilor de borhot de
mălai coroborat cu fenomenele hidrometeorologice: temperatura ridicată şi debit
scăzut; responsabilul acestei poluări din data de 18.05.2007 a fost S.C. PAIDOS
S.R.L. din judeţul Maramureş;
• poluarea râului Başeu - acumulare Hăneşti, de către S.C. LACTO SOLOMONESCU
S.R.L. judeţul Botoşani, cu ape uzate neepurate, determinând mortalitate piscicolă;
data 20.05.2007;
• poluarea râului Săsar cu ape de mină datotrită defectării pompei ce deserveşte
Staţia de Pompe U.P. SASAR, judeţul Maramureş, în data de 04.06.2007;
• poluarea râului Homorodul Mare, amonte de confluenţa cu Oltul, cu ape uzate
neepurate evacuate de S.C. PRODLACTA S.A. Braşov; pe fondul debitelor scăzute
şi a temperaturilor ridicate această poluare a dus la mortalitate piscicolă; data
23.06.2007.
• poluarea râului Rediu XIII.1.15.32.19 de către RAJAC Iaşi cu ape uzate neepurate
încărcate cu detergenţi şi fosfaţi în data de 15.08.2007;
• poluarea râului Jiu cu păcură scursă prin spargerea conductei de alimentare a C. E.
ROVINARI; data 28.08.2007;
• poluarea pârâului Olăneşti de către R.A.- A.P.P.S. Bucureşti, S.R.P. Olăneşti, cu
combustibil tip M provenit de la spargerea conductei de alimentare a centralei
termice; data 13.10.2007;
Pentru aer, poluantul a fost reprezentat de: amoniac, particule antrenate de vânt,
noxe datorită unor incendii, emanaţii/evacuare gaze (noxe) din diverse cauze, cu
ponderile ilustrate în figura nr. 12.6.2.
Figura nr. 12.6.2. Ponderile poluanţilor pentru aer în cazul poluărilor

accidentale în 2007
36
Sursa: Agenţiile regionale pentru Protecţia Mediului, rapoarte anuale, 2007
12.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra

mediului
Producerea poluărilor accidentale s-a datorat atât neglijenţei manifestate de unii

operatori economici în timpul desfăşurării proceselor tehnologice cât şi neretehnologizării
proceselor tehnologice din unele unităţi industriale, spargerilor conductelor de transport
ale produselor petroliere datorită furturilor de combustibil sau uzurii acestora, scurgerilor
pluviale din zone infestate. Fenomenele meteorologice periculoase (ploi torenţiale,
alunecări de teren) au contribuit şi ele în mică măsură la unele poluări.
În cursul anului 2007, au fost înregistrate şi gestionate de comisarii Gărzii
Naţionale de Mediu 187 poluări accidentale, în urma cărora au fost aplicate 50 amenzi în
valoare de 1.785.500 lei.
Dintre poluările accidentale mai importante care s-au înregistrat în anul 2007
menţionăm:
Comisariatul Judeţean Argeş

În cursul anului 2007, în raza de activitate a Comisariatului Judeţean Argeş s-au
produs poluări accidentale, în special în sectorul de extracţie şi prelucrare ţiţei, dintre care
amintim:
• În data de 26.02.2007 a avut loc un incident produs la S.C. ARPECHIM S.A. Piteşti,
judeţul Argeş, care a constat în avarierea vaneţilor de închidere a evacuatorului tip
“călugar” (golirea de fund) ce a condus la deversarea în râul Dâmbovnic a
suspensiilor impregnate cu produs petrolier. S-a produs poluarea râului Dâmbovnic,
în urma măsurătorilor înregistrându-se depăşiri pentru substanţe extractibile cu
solvenţi organici, materiale totale în suspensie şi CCO-Cr, faţă de limitele maxime
admise în autorizaţia integrată de mediu, faptă pentru care S.C. PETROM
ARPECHIM S.A. Piteşti a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de
100.000 lei, conform legislaţiei în vigoare;
• În data de 08.03.2007, în urma autosesizării G.N.M. – C.J. Argeş, s-a constatat că
în canalul Rogoz, s-a evacuat o cantitate necunoscută de combustibil lichid greu,
provenită de la S.C. AXA ORTE CONSTRUCT S.R.L., datorită întreţinerii
necorespunzatoare a rigolelor şi a decantorului – separator de produse petroliere al
societaţii. Au fost prelevate probe de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş
şi s-au constatat depăşiri la indicatorul “produse petroliere”; acest fapt a afectat
calitatea apelor canalului Rogoz şi a pârâului Neajlov, ducând la apariţia mortalităţii
piscicole;
• În data de 10.03.2007 a avut loc o avarie la conducta de transport ţiţei şi apă sarată
dintre parcul 10 Cocu şi Staţia tratare ţiţei Poiana Lacului (S.C. Petrom S.A. – Zona
de Operare Piteşti), datorită coroziunii avansate a acesteia. S-au scurs circa 100 litri
37
ţiţei şi 200 litri apă sărată care au afectat râul Cotmeana pe o lungime de circa 2 km.
A fost oprită pomparea, s-a cuponat conducta şi s-au realizat baraje de paie pentru
limitarea poluării;
• În data de 10.03.2007, S.C. PETROM S.A. - Zona de operare Băicoi – U.P.
Târgovişte - Secţia 4 Leordeni, judeţul Argeş a fost amendată cu amendă
contravenţională, în valoare de 100.000 lei, pentru scurgere de produse petroliere în
pârâurile Sabar şi Glâmbocel;
• În data de 20.08.2007, S.C. PETROM S.A. – Zona de Operare Piteşti a fost
sancţionată contravenţional conform O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului,
aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile şi completările ulterioare, cu
amendă în valoare de 50.000 lei, pentru degradarea mediului geologic prin scurgeri
de ţiţei şi apă sărată pe platforma din Poiana Lacului.
Comisariatul Judeţean Alba
• În data de 28.05.2007, s-a produs o obturare a conductei de canalizare a oraşului
Aiud, judeţul Alba, aval de branşamentul Penintenciarului Aiud, iar apele uzate
orăşeneşti în amestec cu cele provenite de la penitenciar s-au deversat în pârâul
Abrudel, pe o veche conductă (neblindată) pe care sunt deversate ape industrale
provenite de la Întreprinderea Mecanica. Din analizele efectuate rezultă că apele
deversate au avut un conţinut mare în cianuri, astfel, în pârâul Aiudel, aval conductă
deversare s-a înregistrat o concentraţie de 0,156 mg/mc. Drept consecinţă, a avut
loc o mortalitate piscicolă nesemnificativă (peşti cu dimensiuni până la 5 cm,
aproximativ 1 kg). S-a stopat evacuarea de ape cu conţinut de cianuri în râul Aiudel
şi Întreprinderea Mecanica a fost sancţionată contravenţional de către S.G.A. –
Alba.
Comisariatul Judeţean Bacău
• În data de 25.06.2007, s-a constatat depăşirea valorilor limită admise pentru
indicatorul amoniac la S.C. AMURCO S.R.L. Bacău, faptă pentru care a fost
sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 15.000 lei, sancţiunea fiind
aplicată conform legislaţiei în vigoare;
• În data de 24.08.2007, s-a produs poluarea atmosferei cu amoniac, înregistrându-se
valori de până la 0,7 mg/mc faţă de concentraţia maximă admisibilă de 0,3 mg/mc,
la S.C. AMURCO S.R.L. Bacău, faptă pentru care S.C. AMURCO S.R.L. a fost
sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 3.500 lei, sancţiunea fiind
aplicată conform legislaţiei în vigoare;
• În data de 04.09.2007, pe o perioadă de aproximativ 2 ore, în condiţii meteo
defavorabile dispersiei emisiilor, s-a constatat depăşirea valorilor limită admise
pentru indicatorul amoniac, la imisii în zona Calea Republicii Bacău, de către S.C.
AMURCO S.R.L. Bacău, faptă pentru care societatea a fost sancţionată
contravenţional cu o amendă în valoare de 10.000 lei, sancţiunea fiind aplicată
conform legislaţiei în vigoare.
Comisariatul Judeţean Braşov
• În data de 02.05.2007 la S.C. ARPLAMA ROMANIA S.R.L. din Făgăraş, judeţul
Braşov, s-a produs o poluare accidentală în urma unui incendiu apărut la una din
secţiile de producţie piese de poliester, care a constat în poluarea atmosferică, prin
arderea produselor şi deşeurilor de poliester, stiren, lemn şi plastic. Incendiul s-a
datorat supraîncălzirii unui motor electric de la instalaţia de exhaustare. Societatea a
fost sancţionată contravenţional cu suma de 50.000 lei, pentru faptul că nu a
anunţat incidentul;
• În data de 25.05.2007, ora 10:00, s-a înregistrat un fenomen de poluare accidentală
pe pâraul Vulcăniţa şi râul Olt, datorată evacuării de dejecţii lichide provenite de la
ferma S.C. GALLI GALLO S.R.L., judeţul Braşov. Poluarea s-a produs datorită
manevrării greşite a instalaţiilor de pompare a dejecţiilor spre paturile de uscare şi
38
bazinele de colectare dejecţii lichide, fapt ce a dus la scurgeri accidentale de dejecţii

lichide în canalul de desecare al pârâului Vulcăniţa şi în râul Olt;
• În data de 08.06.2007, ora 06:20, s-a înregistrat un fenomen de poluare accidentală
pe platforma U.P.S. Făgăraş, judeţul Braşov. S-a produs poluarea solului cu acid
sulfonitric pe o suprafaţă de circa 20 mp. Au fost recoltate probe de apă din canalul
Berivoi - Racoviţa, receptorul staţiei de epurare. În urma analizelor efectuate s-a
constatat că nu au fost depaşite concentraţiile indicatorilor de poluare prevăzute de
standardele de calitate a apei, ale Normativului NTPA 001/2002 privind stabilirea
limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşenesti la
evacuarea în receptorii naturali, cu modificarile şi completarile ulterioare.
Comisariatul Municipiului Bucureşti
• În data de 23.03.2007, între orele 05:00 – 5:30 s-a fisurat conducta de păcură
aparţinând CET Grozăveşti (amplasată în casetă betonată), Municipiul Bucureşti, la
subtraversarea Bulevardului Vasile Milea în zona Apaca, fiind afectaţi aproximativ
500 mp carosabil pe bulevard şi 100 mp spaţiu verde în curtea Complexului
Studenţesc Leu. La intervenţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgentă al
Municipiului Bucureşti, prin spalarea carosabilului cu apă, s-a afectat şi calitatea
apelor din canalizarea municipiului. S-a aplicat sancţiune contravenţională în
valoare de 100.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor legale impuse prin actele
de reglementare, a fost oprită pomparea păcurii şi s-a curăţat terenul degradat, fiind
înlocuit cu pământ vegetal;
• În data de 11.08.2007, orele 14:00, la lucrările de săpături executate de S.C. IMSAT
S.A. în Municipiul Bucureşti, în zona Barbu Văcărescu, aproape de intersecţia cu
şoseaua Ştefan Cel Mare, s-a distrus accidental un cablu subteran de înaltă
tensiune, care a produs scurgerea uleiului de răcire în şant, producându-se
poluarea solului, faptă pentru care societatea a fost sancţionată contravenţional cu
amendă în valoare de 10.000 lei. Uleiul a fost colectat până la diminuarea presiunii,
iar aproximativ 1 mc de pământ impregnat cu ulei a fost curăţat.
Comisariatul Judeţean Constanţa
• În data de 01.01.2007, a fost anunţată o avarie pe conducta de ţiţei a S.C. CONPET
S.A. Ploieşti - sucursala Constanţa, în zona localităţii Cumpăna. A fost afectată o
suprafaţă de circa 35 mp, teren necultivat. S-a intervenit operativ pentru remedierea
avariei şi aplicarea de produs absorbant pentru depoluarea solului;
• În data de 14.01.2007, pe conducta de transport ţiţei a SC CONPET SA Ploieşti –
sucursala Constanţa, în dreptul bornei 31, în zona popasului turistic Basarabi a fost
depistată o instalatie montată în scop infracţional. În urma poluării, a fost afectată o
suprafaţă de circa 300 mp viţa de vie şi sol în profunzime, circa 400 mp sol şi viţa de
vie prin pulverizare, circa 300 mp de sol prin scurgerea produsului petrolier pe
şanţurile dintre rândurile de viţă de vie. S-a intervenit operativ prin întreruperea
pompării, remedierea avariei, vidanjarea ţiţeiului colectat în gropi săpate în sol.
Comisariatul Judeţean Cluj
• În data de 27.04.2007 a fost înregistrată o poluare accidentală în zona situată în
spatele firmei S.C. NAPOLACT S.A. Baciu, judeţul Cluj, constând în apariţia unei
coloraţii verzi pe râul Nadaş. Sursa poluării nu a fost stabilită. S-au verificat gurile de
canalizare pluvială şi menajeră, constatându-se evacuarea prin sistemul de
canalizare a unei substanţe albicioase, care după 2 - 3 m produce coloraţia apei în
verde intens. S-a dispus administratorului reţelei de canalizare curăţarea canalelor,
s-a intervenit de urgenţă pentru decolmatarea canalelor din zonă şi s-a remediat
situaţia.
Comisariatul Judeţean Dâmboviţa
• În data de 10.03.2007 s-a produs o avarie la conducta de transport ţiţei şi apă
sărată dintre parcul 22 Bogaţi şi Staţia de tratare Saru (Petrom S.A. – Zona de
Operare Târgovişte), datorită coroziunii avansate a acesteia. S-au scurs 400 litri ţiţei
şi 500 litri apă sărată, ce au afectat drumul comunal Leordeni – Ciolceşti şi 500 m
39
pârâul Sabar. A fost oprită pomparea, s-a remediat avaria şi s-au efectuat baraje
pentru colectarea produsului petrolier;
• În data de 07.03.2007, S.C. PETROM S.A., Zona de operare Băicoi, U.P.P.
Târgovişte, judeţul Dâmboviţa a fost sancţionată contravenţional cu amendă în
valoare de 70.000 lei pentru deversarea de produse petroliere în pârâul Cezeanu;
• S.C. PETROM S.A., Zona de operare Băicoi, U.P.P. Moreni, judeşul Dâmboviţa,
secţia Colibaşi, s-a produs o poluare accidentală datorită spargerii conductei
produsă de eroziunea malului drept al râului Cricovul Dulce, în zona Tisa, fapta
pentru care S.C. PETROM S.A. a fost sancţionată contravenţional cu o amendă în
valoare de 60.000 lei, conform legislaţiei în vigoare. S-au deversat circa 250 litri ţiţei,
avaria fiind remediată. S-a intervenit cu baraje absorbante şi a fost recuperat
lichidul;
• În data de 30.07.2007, la S.C. PETROM S.A. – Zona Băicoi U.P.P. Târgovişte,
secţia Strâmbu, judeşul Dâmboviţa, s-a produs o avarie pe conducta de pompare,
prin care a fost poluat terenul limitrof cu produse petroliere pe o suprafaţă de circa
300 mp. Societatea a fost amendată, conform legislaţiei în vigoare cu 40.000 lei
pentru neanunţarea poluării accidentale, în condiţiile prevăzute de lege.
Comisariatul Judeţean Dolj
• În data de 09.05.2007, în comuna Gherceşti, judeţul Dolj la aproximativ 1 km faţă de
depozitul de ţiţei Gherceşti – în partea de vest - colectorul de transport ţiţei Brădeşti
- Gherceşti aparţinând de S.C. PETROM S.A. Bucureşti, unitatea de producţie
petrolieră Craiova a fost avariată, fiind astfel afectată cu produse petroliere o
suprafaţă de aproximativ 500 mp de teren cultivat, cantitatea de ţiţei scursă fiind de
aproximativ 10 t. După observarea fenomenului a fost oprită pomparea, s-a
remediat spărtura şi s-a început recuperarea ţiţeiului scurs pe sol. În urma acţiunii,
solul afectat a fost decopertat;
• În data de 28.06.2007 s-a produs aprinderea depozitului de deşeuri S.C. ECO SUD
S.R.L., judeţul Dolj, fiind raportată specific. Fenomenul a fost stopat prin intervenţie
cu utilaje de pompieri.
Comisariatul Judeţean Galaţi

• În data de 16.01.2007, orele 15:30, s-a constatat evacuarea unor reziduuri pe sol ca
urmare a transportului acestora la platforma de gunoi a comunei Independenţa,
judeţul Galaţi, de către salariaţii S.C. NAZAC TRADE S.R.L. Galaţi. Reziduurile
proveneau de la spălarea unor recipienţi de ulei vegetal (floarea soarelui), realizată
cu detergent şi sodă caustică. Datorită drumului accidentat, reziduurile (în cantitate
de circa 250 l) s-au scurs pe sol pe o distanţă de circa 700 m, faptă pentru care
societatea a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 20.000 lei. S-
a dispus colectarea reziduurilor deversate în vederea eliminării lor, cu refacerea
solului afectat, restabilind condiţiile anterioare producerii evenimentului;
• În data de 29.03.2007, în jurul orei 11:00, Departamentul de Mediu din cadrul S.C.
MITTAL STEEL GALAŢI S.A. a anunţat la Comisariatul Judeţean Galaţi o poluare în
Balta Cătuşa. Reprezentanţii Comisariatului Judeţean Galaţi împreună cu Agenţia
pentru Protecţia Mediului, S.G.A. – Apele Române, şi reprezentanţi ai S.C. MITTAL
STEEL GALAŢI S.A. s-au deplasat la faţa locului, unde s-a constatat că poluarea
provenea de la S.C. ELECTROCENTRALE S.A. Galaţi. În vecinatatea malului Bălţii
Cătuşa, s-au observat nişte irizaţii şi pete maronii care după aspect păreau a
proveni din deversări de hidrocarburi (păcură), faptă pentru care S.C.
ELECTROCENTRALE S.A. Galaţi a fost sancţionată cu amendă contravenţională în
valoare de 80.000 lei. S-au recoltat imediat probe la toate gurile de deversare ale
colectoarelor în Balta Cătuşa şi s-au luat urmatoarele măsuri: curăţarea celor 3
cămine aparţinând reţelei de canalizare prin extragerea substanţei depuse;
40
intervenţia în cămine cu material absorbant; spălarea căminelor cu jet de apă, apele

rezultate din spălare fiind conduse cu pompa submersibilă în separatorul de păcură
(care a fost în prealabil izolat de sistemul de canalizare).
Comisariatul Judeţean Giurgiu
• În data de 28.07.2007, ora 16:00, Poliţia de Ordine Publică şi Rutieră a sesizat că
pe malul râului Argeş, în apropierea balastierei S.C. RICOSTAR S.R.L., judeţul
Giurgiu se aflau 3 autobasculante acoperite cu prelată, încărcate cu cadavre de
animale în descompunere. O comisie compusă din reprezentanţi ai Comisariatului
Judeţean Giurgiu al Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Poliţiei, Direcţia Sanitar
Veterinară s-au deplasat la faţa locului şi au constatat următoarele:
• Camioanele identificate efectuau transporturi pentru S.C. PROTAN S.A. Bacău
şi deţineau avize de însoţire emise de S.C. PROTAN S.A. Bucureşti, Sucursala
Popeşti – Leordeni către punctul de lucru din Bacău;
• Deşeurile de origine animală urmau să fie descărcate pe malul râului Argeş, în
gropile rămase după excavarea agregatelor minerale, faptă sancţionabilă
contravenţional;
• Comisariatul Judeţean Giurgiu a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria
Giurgiu împotriva S.C. PROTAN S.A. pentru cercetare sub aspectul săvârşirii
infracţiunii, conform legislaţiei în vigoare;
• Comisarii Garzii Naţionale de Mediu au aplicat măsuri în vederea ecologizării
zonei şi au aplicat amendă contravenţională în valoare de 60.000 lei la S.C.
LOGISTIC S.R.L. Slobozia, în calitate de transportator, pentru abandonarea de
deşeuri pe malul râului Argeş.
Comisariatul Judeţean Gorj
• În data de 12.02.2007, orele 14:00 s-a produs fisurarea colectorului de transport
ţiţei, Bustuchin – Parcul Mare, aparţinând Unităţii de Producţie Ţicleni, în punctul
Valea Oanei, judeţul Gorj, fiind evacuate o cantitate de circa 1.500 litri ţiţei, pe şanţul
drumului de acces către Cionţi, ţiţei care în proporţie de 80% a fost colectat în 5
gropi de poziţie, fiind apoi vidanjat şi transportat în haba de reziduuri a secţiei. Au
fost luate măsuri în timp util, conform planului de intervenţie în caz de poluări
accidentale;
• În data de 28.08.2007, în jurul orelor 09:30 s-a produs spargerea conductei de
transport păcură, în incinta Complexului Energetic Rovinari, judeţul Gorj, la
aproximativ 200 m de albia emisarului Jiu. S-au scurs aproximativ 1.000 l păcură pe
o platformă betonată şi aproximativ 300 l păcură prin intermediul sistemului de
canalizare preluare ape pluviale în râul Jiu. Datorită temperaturii ridicate a păcurei
(aproximativ 100 grade Celsius), aceasta s-a depus pe pereţii sistemului de
canalizare, iar după răcire a fost antrenată în emisar. S.C. COMPLEXUL
ENERGETIC ROVINARI a fost sancţionat cu 50.000 lei, conform legislaţiei în
vigoare, pentru deversarea în ape de suprafaţă de ape uzate cu conţinut de produse
petroliere.
Comisariatul Judeţean Harghita
• În data 11.03.2007, ora 11:30, în urma sesizării de către locuitorii municipiului
Topliţa, judeţul Harghita, despre evacuarea în cantităţi semnificative a unor produse
petroliere în râul Mureş, prin canalizarea S.C. ROMTOP INDUSTRIES S.A.
Comisarii Comisariatului Judeţean Harghita au identificat urme (irizaţii) ale
evacuărilor de produse petroliere şi s-a constatat că poluarea provine din staţia de
pompare a S.C. ROMTOP INDUSTRIES S.A., faptă pentru care societatea a fost
sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 30.000 lei. În urma controlului
s-a dispus încetarea imediată a evacuărilor de produse petroliere, respectiv
curăţarea întregului sistem de canalizare de produsele petroliere;
• În data de 10.07.2007, la halda de deşeuri a municipiului Odorheiu Secuiesc, judeţul
Harghita, administrată de către S.C. AVE HARGHITA SALUBRITATE S.R.L., a avut
41
loc un incendiu pe partea de Nord - Vest a haldei, la circa 3 m de marginea

acesteia, pe o porţiune de 400 mp. În vederea localizării, izolării focarului şi lichidării
incendiului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, ajutat de S.C. AVE HARGHITA
SALUBRITATE S.R.L., Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc şi de S.C. AQUA
NOVA S.R.L. a acţionat cu cisterne cu apă. S.C. AVE HARGHITA SALUBRITATE
S.R.L. a luat măsuri pentru prevenirea producerii altor incendii pe amplasamentul
haldei de deşeuri menajere din Odorheiu Secuiesc.
Comisariatul Judeţean Ilfov
• În data de 07.02.2007, comunei Chiajna, judeţul Ilfov, aflată în administrarea S.C.
CORE MATALIAT EXIM S.R.L. s-a produs un incendiu, datorat nesupravegherii
proceselor tehnologice de debitare a fierului vechi, fiind afectate un număr de şapte
maşini scoase din uz. Au fost emişi în atmosferă poluanţi specifici proceselor de
ardere, proveniţi din arderea materialelor cu proprietaţi combustibile. S.C. CORE
MATALIAT EXIM S.R.L. a fost sancţionată cu o amendă de 10.000 lei pentru
nerespectarea obligaţiei de a se supune tuturor procedurilor şi cerinţelor legale care
conduc la prevenirea, eliminarea şi reducerea impactului asupra aerului înconjurator
şi a mediului, sancţiunea fiind aplicată conform legislaţiei în vigoare;
• În data de 28.03.2007, ora 12:00, pe Şoseaua de Centură, între Pantelimon şi Glina,
judeţul Ilfov, s-a răsturnat un container de 1.000 litri cu acid formic concentraţie
85%, în canalul pluvial betonat, aflat lângă şosea. Proprietarul transportului, S.C.
EVW HOLDING S.R.L., a fost sancţionat cu 4.000 lei pentru nerespectarea
regimului substanţelor periculoase, conform legislaţiei în vigoare;
• În zilele de 6 şi 7 mai 2007 s-au înregistrat două poluări accidentale la Rampa de
deşeuri menajere Chiajna, aparţinând S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT
S.R.L., Bucureşti. Aceasta s-a aprins în data de 06.05.2007 ora 10:30, din neglijenţa
angajaţilor, incendiu ce a poluat atmosfera cu poluanţi specifici proceselor de
ardere. S-a aplicat o sancţiune contravenţională de 5.000 lei, conform prevederilor
legale pentru neluarea măsurilor de prevenire a poluarii atmosferei. S-a dispus ca
măsură montarea unor instalaţii de stropire permanentă cu apă a rampei de deşeuri.
Comisariatul Judeţean Maramureş
• În data de 18.05.2007, s-a produs o poluare accidentală de-a lungul canalului de
desecare Culeni – Livada, la limita judeţului Satu Mare şi Maramureş. A fost
identificată sursa poluării, acesta fiind S.C. PAIDOS S.R.L. Seini, strada Cuza Vodă,
judeţul Maramureş, (borhot rezultat în urma procesului de producţie) şi a fost
sancţionată de Comisariatul Judeţean Maramureş cu 20.000 lei pentru abandonarea
de deşeuri în locuri nepermise;
• În data de 28.08.2007, s-a produs o poluare locală a râului Sasar, judeţul
Maramureş, urmare a spargerii conductei de hidrotransport ape de mină
neutralizate, provenite de la mina Baia Sprie şi mina Şuior. A fost estimat că s-au
scurs în râul Sasar circa 8 - 9 mc de ape de mină neutralizate, care au avut un efect
local asupra râului Sasar. Pentru faptul că CNMPN REMIN S.A. Baia Mare nu a
raportat autorităţii teritoriale de mediu despre producerea acestui incident, s-a
aplicat o amendă contravenţională în valoare de 25.000 lei, conform prevederilor
legale.
Comisariatul Judeţean Mehedinţi
• În data de 17.09.2007, orele 13:00, reprezentanţii S.C. HIDROELECTRICA S.A. –
Sucursala Porţile de Fier au anunţat o posibilă poluare a fluviului Dunărea, respectiv
pete de forma unor fâşii de culoare galben – maronie, situate pe şenalul navigabil,
pe o întindere de câţiva kilometri, din zona golfului Orşova, până în amonte de
barajul Porţile de Fier. Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mehedinţi şi
ai Administraţiei Naţionale Apele Române s-au deplasat în zonă şi au constatat
existenţa unor acumulări masive de vegetaţie în descompunere. Personalul
Administraţiei Naţionale Apele Romane – S.G.A. Mehedinţi a procedat la colectarea
vegetaţiei.
42
Comisariatul Judeţean Mureş

• C.D.S. TRANS OIL S.R.L. Ploieşti, a fost implicată într-un accident rutier, în raza
judeţului Mureş, în urma căruia s-a deversat o cantitate de aproximativ 1.000 litri
produs petrolier. Transportul s-a efectuat fără a deţine autorizaţie de mediu pentru
transport mărfuri periculoase, societatea fiind amendată, conform legislaţiei în
vigoare, cu amendă contravenţională în valoare de 50.000 lei.
Comisariatul Judeţean Olt
• În data de 06.08.2007, orele 03:00, în staţia de cale ferată Piatra Olt, au fost
identificate scurgeri de propilenă din vagonul aparţinând S.C. BULROM GAS IMPEX
S.R.L. Bucureşti. Prin controlul comun efectuat de reprezentanţii Gărzii Naţionale de
Mediu şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt, s-au constatat că S.C.
BULROM GAS IMPEX S.R.L. Bucureşti a pus în circulaţie un vagon de cale ferată
încărcat cu 35.900 kg propilenă, fără a lua măsuri de blocarea sistemelor de
siguranţă. Aceasta a condus la emisii de propilenă în atmosferă pe raza Staţiei de
cale ferată Piatra-Olt, faptă pentru care unitatea a fost sancţionată contravenţional
cu amendă în valoare de 50.000 lei, conform legislaţiei în vigoare.
Comisariatul Judeţean Prahova
• În data de 23.03.2007, în localitatea Mălăieşti, la sonda 391 aparţinând de Schela
Boldeşti Scăieni, judeţul Prahova a avut loc o poluare accidentală ca urmare a
furtului ventilelor de la puţul sondei, ceea ce a dus la deversarea a circa 30 litri ţiţei
şi noroi care s-a împrăştiat pe o suprafaţa de circa 600 mp însămânţată cu grâu. S-a
impus golirea puţului, depoluarea solului şi întocmirea unei note cu proprietarul
terenului pentru stabilirea eventualelor despăgubiri;
• În data de de 04.07.2007, ora 17:00, administratorul Staţiei de epurare a oraşului
Vălenii de Munte, judeţul Prahova, a golit decantoarele staţiei de epurare direct în
râul Teleajen, în vederea efectuării reviziei tehnice. Pe râul Teleajen, s-a constatat
că apa era tulbure şi existau peşti morţi (între localităţile Gura Vitioarei şi Măgurele).
Au fost recoltate probe de apă din râul Teleajen în vederea efectuării analizelor de
către Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova şi peştii morţi au fost trimişi la
Direcţia Sanitar Veterinară Prahova în vederea efectuării analizelor;
• În data de 05.10.2007, la sonda 301 Mălăieşti (sonda abandonată), apartinând S.C.
PETROM ZO Băicoi – U.P.P. Boldeşti, judeţul Prahova, ca urmare a demontării
(furt) capului de erupţie, s-a produs scurgerea unei cantităţi de circa 0,8 mc amestec
ţiţei cu apă sărată, fiind afectată o suprafaţa de circa 300 mp teren agricol,
proprietate privată. Ţiţeiul fiind parafinos, a congelat pe sol, neexistând pericolul
scurgerii în afara perimetrului menţionat. Ulterior zona afectată a fost curăţată.
Comisariatul Judeţean Vâlcea
• În data de 01.01.2007, ca urmare a fisurării conductei de transport ţiţei a S.C.
PETROM S.A., Schela de extracţie Băbeni, judeţul Vâlcea, către depozitul S.C.
CONPET S.A., s-a produs scurgerea unei cantităţi de circa 5.000 l de ţiţei pe solurile
învecinate. La scăderea presiunii, pomparea a fost oprită imediat şi s-a trecut la
verificarea conductei pentru a se depista locul producerii fisurii. Aceasta a fost
depistată în localitatea Fiscalia şi s-a intervenit imediat pentru vidanjarea cantitaţii
de ţiţei scurs pe sol, decopertarea solului contaminat şi repararea conductei.
Comisariatul Judeţean Vaslui
• În data de 19.05.2007, orele 05:55, la punctul de lucru al S.C. STEMAR S.R.L.,
judeţul Vaslui a avut loc un incendiu, generat de cedarea garniturii unui robinet, care
a permis scurgerea de 2-etilhexanona de la cota +12 până la parter, pe conductele
fierbinţi ale vaporizatorului de difil. Prin autoaprinderea 2-etilhexanonei incendiul s-a
dezvoltat atât pe verticală cât şi pe orizontală. S.C. STEMAR S.R.L. Vaslui a fost
sancţionată cu amenda de 1.000 lei pentru neluarea măsurilor necesare pentru a
preveni producerea accidentelor majore, conform legislaţiei în vigoare;
43
• În data de 07.06.2007, s-a constatat evacuarea de ape uzate tehnologic în cursul de

apa Vasluieţ, prin intermediul reţelei de canalizare pluvială. Se presupune că
incidentul s-a produs ca urmare a nesupravegherii corespunzătoare a reţelei de
canalizare din incinta S.C. VASTEX S.A., judeţul Vaslui. Au fost verificate reţelele de
canalizare ape pluviale cât şi ape industriale. Au fost recoltate probe şi luate imagini
din gurile de vizitare ale reţelelor de canalizare pluviale din incinta unităţii şi în afara
acesteia. S-a acţionat în vederea stopării evacuării directe de ape uzate tehnologice
în reţeaua de canalizare pluvială. A fost sancţionată S.C. VASTEX S.A. Vaslui cu
amendă contravenţională în valoare de 25.000 lei conform legislaţiei în vigoare;
pentru neanunţarea poluării accidentale, în condiţiile prevăzute de lege.
44

12 Presiuni Asupra Mediului - 20081219121866

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

12 Presiuni Asupra Mediului - 20081219121866

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Activităţile din agricultură se desfăşoară pe suprafaţa de 14,7 mil. ha care reprezintă

12.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările

12.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Pentru asigurarea unei gospodăriri durabile a pădurilor, un factor determinant este

Tabelul nr. 12.1.1. Evoluţia suprafeţelor împădurite în perioada 1999 - 2006

12.1.2.2. Evoluţia şeptelului

Începând cu 2005 se înregistrează creşterea efectivelor de bovine, ovine, caprine

Figura nr. 12.1.1. Evoluţia şeptelului în România în perioada 2000 - 2007

Bovine Porcine Ovine+caprine Cabaline Pasari

12.1.2.3. Agricultura ecologică

România dispune de un mare potenţial natural şi uman pentru practicarea

Figura nr. 12.1.2. Suprafaţa totală cultivată în agricultura ecologică (ha) în

Figura nr. 12.1.3. Structura culturilor în agricultura ecologică în perioada 2000 -

În sectorul animalier, în anul 2007 s-a înregistrat o creştere a efectivelor de

Figura nr. 12.1.4. Efectivele de animale certificate în agricultura ecologică în

Numărul operatorilor din agricultura ecologică (producători, procesatori,

Figura nr. 12.1.5. Numărul de operatori în agricultura ecologică în perioada 2006 -

467 48 88 245 335 39 24 221

productie vegetala productie animalieraapicultura productie vegetala productie animalieraapicultura

procesatori comercianti procesatori

În sectorul animalier, în anul 2007 s-a înregistrat o creştere a efectivelor de

12.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra

Activităţile din sectorul agricol au impact asupra mediului înconjurător, în special

Tabelul nr. 12.1.2. Situaţia la nivel regional a suprafeţelor solurilor afectate de

În ţara noastră se estimează că 49% din suprafaţa agricolă este sensibilă la

12.1.4. Utilizarea durabilă a solului

Agricultura durabilă presupune utilizarea ştiinţifică, armonioasă, a tuturor

12.2. CAPACITATEA DE PESCUIT

Patrimoniul de interes piscicol al României este constituit din suprafeţe acoperite

Sursa: I.N.S.- Anuarul statistic al României 2007

12.2.1. Pescuitul în apele interioare

Sursa: Raportul privind starea mediului – R.B.D.D.2007

12.2.2. Pescuitul marin

În sectorul marin românesc activitatea de pescuit industrial practicată în 2007, s-a

Sursa: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină - Mediul marin şi costier,2007

Evoluţia indicatorilor de presiune:

• nivelul total al capturilor a continuat tendinţa de reducere, semnalată după 2000, de la

Acvacultura reprezintă ansamblul de procedee şi tehnici având ca scop

Figura nr. 12.3.1. Producţia din acvacultură (tone)

În momentul de faţă aproape că nu există acvacultură marină în România. O

12.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul

Protecţia mediului este domeniul care necesită o abordare specifică în toate

Principalele ramuri industriale cu impact semnificativ sunt: industria energetică;

Evoluţia numărului instalaţiilor IPPC la nivel naţional în perioada 2006 - 2007

instalaţii 2006 instalaţii 2007

12.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor

Activităţile industriale joacă un rol important în bunăstarea economică şi crearea

Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) este

Figura nr. 12.4.2. Situaţia instalaţiilor autorizate pe sectoare industriale la nivel

Sectoare industriale conform Anexei I a OUG 152/2005

La nivel naţional, Registrul Poluanţilor Emişi s-a înfiinţat în baza Ordinului

În aer, 56 instalaţii au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag pentru emisii, cu

metalurgică, urmat de particule PM10 cu un aport de 26,98% la totalul naţional provenind

12.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii,

Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor

integrat al poluării (IPPC) cu prevederile celorlalte Directive prevăzute în Anexa II a

Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a

Ca urmare a dezvoltării turismului, apare problema respectării echilibrului între

Figura nr. 12.5.1. Călătoriile internaţionale înregistrate la frontierele României

Sursa: I.N.S.- Anuarul statistic al României 2007