Mâncărurile care conţin concentraţii mari de acid oxalic în ele sunt (în ordine descrescătoare): hrişca, carambola, piperul negru, pătrunjelul, seminţele de mac, reventul, spanacul, gulia, banana, cacaoa, ciocolata, majoritatea nucilor, majoritatea fructelor de pădure şi fasolele. În cazul reventului, singura parte comestibilă este tulpina, deoarece rădăcina şi frunzele conţin cantităţi periculoase de acid oxalic. Senzaţia de nisip care apare în gură atunci când se mănâncă deserturi de lapte cu revent este cauzată de precipitarea oxalatului de calciu. Deci şi cantităţi infime de acid oxalic pot distruge caseina din produsele lactate.
Frunzele de ceai (Camellia
sinensis) sunt cunoscute pentru una dintre cele mai mari concentraţii de acid oxalic conţinut în ele în comparaţie cu alte plante. În orice caz, infuziile care se prepară din acestea conţin doar cantităţi mici de acid oxalic pe porţie, şi asta datorită numărului mic de frunze folosit pentru preparare. Utilizari ale acidului oxalic
În afară de apariţiile naturale din plante, acidul
oxalic poate fi găsit în unele produse chimice casnice, precum unii înălbitori (este folosit drept decolorant în industria textilă) sau tratamente anti-rugină. Este folosit, de asemenea, de restauratorii de obiecte din lemn, pentru că acidul dizolvă stratul de lemn uscat de deasupra şi expune materialul proaspăt de dedesubt. Acidul oxalic vaporizat este folosit de unii apicultori drept insecticid împotriva acarianului parazit Varroa.