P. 1
Simboluri matematice

Simboluri matematice

|Views: 1,287|Likes:
Published by maria florina

More info:

Published by: maria florina on Nov 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

Simboluri matematice de baz

Seminifica ie

Simbol

Se cite te

Explica ie

Exemple

Categorie

egalitate x = y înseamn x i y reprezint acela i lucru 1+1=2 sau au aceea i valoare.

=

este egal cu

oriunde

neegalitate  <>

nu este egal cu diferit de

x  y înseamn c x i y nu reprezint acela i 12 lucru sau nu au aceea i valoare.

oriunde

strict inegalitate < > x < y înseamn c x este mai mic decât y. este mai mic decât, este mai mare decât, x > y înseamn c x este mai mare decât y. 3 < 4 este mult mai mic 5>4 decât, x y înseamn c x mult mai mic decât y. 0,003 este mult mai mare decât x y înseamn c x mult mai mare decât y. teoria ordon rii

1000000

inegalitate ” •

x ” y înseamn c x este mai mic sau egal cu y.

este mai mic sau egal x • y înseamn c x este mai mare sau egal cu y. cu, este mai mare sau

3”4 i5”5 5 • 4 and 5 • 5

2).7} A1 + A2 = {(1.4} A2={2. (2. (3.1). í(í5) = 5 aritmetic .1). atunci y x oriunde adunare plus 4 + 6 înseamn suma lui 4 i 6 2+7=9 aritmetic + reuniune disjunct A1={1. (4.2. (5.5. (4. teoria mul imilor diferen minus 9 í 4 înseamn diferen a dintre 9 i 4 8í3=5 aritmetic í opusul negativ . minus í3 înseamn opusul lui 3.3.egal cu teoria ordon rii propor ionalitate y x înseamn c y = kx pentru o constant k.1).2)} reuniunea disjunct între A1 + A2 înseamn reuniunea disjunct a mul imilor A1 i A2.1).2).4.2). (7. este propor ional cu dac y = 2x. (2.

produsul direct element din Y.(1.í1) = u iv (í22.(2. 7 × 8 = 56 aritmetic produs cartezian X×Y înseamn mul imea tuturor perechilor produsul cartezian ordonate cu primul element din X i al doilea între. {1.(2.3).4} = {(1. teoria mul imilor × {1.5 ¥ r d cin p trat ¥x înseamn num rul pozitiv al c rui p trat ¥4 = 2 .complementul unei mul imi A í B înseamn mul imea care con ine toate elementele din A care nu sunt în B.4} í {1.3.4)} produs vectorial u × v înseamn produsul vectorial al vectorilor (1. 16. í 2) produs vectorial cu algebr vectorial împ r ire ÷ împ r it la / aritmetic 6 ÷ 3 sau 6/3 înseamn împ r irea lui 6 la 3 12 / 4 = 3 2 ÷ 4 = 0.2. f r teoria mul imilor produs ori.2.5) × (3.3).4} = {2} minus. înmul it cu 3 × 4 înseamn produsul lui 3 i 4.4).4.2} × {3.

radicalul de ordin doi din este x. |x| înseamn distan a pe axa real (sau în modul din planul complex) dintre x i zero. dar x2 = 4 x . r d cina p trat complex a lui ¥(-1) = i numere complexe valoare absolut || valoarea absolut a lui..×n. |3| = 3. |-5| = |5| |i| = 1. distribu ia normal standard distribu ia de probabilitate D. are distribu ia statistic implica ie A B înseamn c dac A este adev rat . |3+4i| = 5 numere factorial ! factorial n! este produsul 1×2×. atunci ¥z = ¥r exp(i /2). x=2 x2 = 4 este adev rat . 4! = 1 × 2 × 3 × 4 = 24 combinatoric distribu ie de probabilitate ~ X ~ D..1). numere reale r d cina p trat complex dac z = r exp(i ) este reprezentat în coordonate polare. înseamn c variabila aleatoare X are X ~ N(0.r d cina p trat a lui.

atunci fals . n  3 dac n este num r sau logic propozi ional . dac . în caz c A este implic . altfel este fals . nu se poate spune nimic despre B. teoria laticelor disjunc ie logic sau supremum într-o latice Propozi ia A B este adev rat dac A sau B (sau ambele) sunt adev rate. echivalen dac i numai dac (dnd). dac domeniul studiat permite). n < 4 n >2 natural. altfel este fals . poate însemna acela i lucru ca i sau poate avea sensul pentru func ii descris mai jos. x+3=y logic propozi ional nega ie logic ¬ non O bar oblic ce taie un operator reprezint acela i lucru ca i "¬" scris în fa . = 2 este în general fals (deoarece x poate fi í2. logic propozi ional poate însemna acela i lucru ca i sau poate avea sensul de supramul ime descris mai jos. logic propozi ional   Propozi ia ¬A este adev rat dac dac A este fals . teoria laticelor . i numai ¬(¬A) xy A ¬(x = y) conjunc ie logic sau infimum într-o latice Propozi ia A B este adev rat dac A i B sunt ambele adev rate. echivalent cu A B înseamn c A i B au acelea i valori x + 5 = y +2 de adev r. n = 3 dac n este num r i logic propozi ional .atunci i B este adev rat . n•4 n”2 natural..

fie B. xor (¬A) A este mereu adev rat .} acolade de mul ime {a.. A mereu fals . exist n N: n este par.b. algebr boolean cuantificator universal x: P(x) înseamn P(x) este adev rat pentru to i x din domeniu..} . cosh x := (1/2)(exp x + exp (íx)) P : Q înseamn c P este definit astfel încât. A B înseamn acela i lucru.. pentru fiecare n N: n2 • n. oricare.c}înseamn mul imea format din a. precum congruen ).sau exclusiv Afirma ia A B este adev rat dac fie A. este adev rat . b i N = {0. A este logic propozi ional . A XOR B : (A B) ¬(A B) {. logica predicatelor cuantificator existen ial x: P(x) înseamn c exist cel pu in un x astfel încât P(x) este adev rat . este oriunde echivalent cu Q.2.1. dar nu ambele. din punct de vedere logic. ! exist un(o) unic( ) exist i e unic( ) !n N: n + 5 = 2n. logica predicatelor defini ie := se define te ca : x := y sau x y înseamn c x este definit ca un alt nume pentru y (de observat c poate avea i alte sensuri. logica predicatelor cuantificator de unicitate ! x: P(x) înseamn c exist exact un x astfel încât P(x) este adev rat .

1. submul ime pentru. nu este mul imii S.2. Q R . {} este o nota ie echivalent . a S înseamn c a nu este un inclus în element al mul imii S.4} teoria mul imilor mul imea vid înseamn mul imea cu nici un element. este o element din A este i element al lui B.3. cu proprietatea c {n N : n2 < 20} = {0. nu apar ine lui. mul imea vid {} teoria mul imilor {n N : 1 < n2 < 4} = apartenen apar ine lui. oriunde. teoria mul imilor (1/2)í1 2í1 N N submul ime (submul ime) A B înseamn c fiecare este inclus în.mul imea c. teoria mul imilor nota ie de construc ie a unei mul imi {:} {|} {x : P(x)} sau {x | P(x)} înseamn mul imea mul imea elementelor acelor x pentru care P(x) este adev rat . este submul ime a lui (submul ime proprie) A B înseamn c A B dar A  B. teoria mul imilor A B A. este inclus a S înseamn c a este un element al în.

2. apoi (fog)(x) = 2(x + 3). f: X Y înseamn c func ia f transport elementele lui X în cele din Y.. Let f: Z N be defined by f(x) := x2. Dac f(x) := x2. A B înseamn mul imea ce con ine elementele comune din A i B A A B A B=B A x B)} teoria mul imilor B = {x | x intersec ie de mul imi intersec ia dintre teoria mul imilor set-theoretic complement diferen a teoria mul imilor valoarea func iei de teoria mul imilor () modificatori de preceden paranteze oriunde functie s geat f:X Y de . {a : |a| N} = Z .2} elementele pe care A le are în plus fa de B f(x) înseamn 'f de x'.2.0. Reuniune inclusiv : A B înseamn mul imea care con ine toate elementele lui A.. {|a| : a Z} = N Z înseamn {. dar nu i elementele lor comune.. fog e functia.. sau valoarea lui f în elementul x. (8/4)/2 = 2/2 = 1. este o supramul ime pentru. "A sau B.4} \ {3..}.í3. "A sau B sau amândou ". la teoria mul imilor func ia compunere o compus cu teoria mul imilor numere naturale N N num r numere întregi Z Z num r {x R : x2 = 1} = {1} \ A \ B înseamn mul imea ce con ine {1. dar 8/(4/2) = 8/2 = 4. atunci f(3) = 32 = 9. reuniune reuniunea între Reuniune exclusiv (vezi i diferen simetric ): A B înseamn mul imea care con ine toate elementele lui A. este supramul ime a lui A B este echivalent cu B A.3. if f(x) := 2x.3. dar a se vedea i numere naturale pentru o alt conven ie.2. A B este teoria mul imilor echivalent cu B A.5. dar nu amândou ".. N înseamn {0.. i toate elementele lui B..6} = {1. R Q include.í2..1.superset A B înseamn c fiecare element din B este i element al lui A.í1.}. fiind (fog)(x) = f(g(x)). Se efectueaz întâi opera iile din paranteze...1. A B B.3. i toate elementele lui B. A B înseamn c A B dar A  B.4. i g(x) := x + 3.

Dac f(x) := x2. fiin limx deseori întalnit în limite matematice... ||x+y|| ” ||x|| + ||y|| ™k=14 k2 = 12 + 22 + 32 + 42 = 1 + 4 + 9 + 16 = 30 šk=14 (k + 2) = (1 + 2)(2 + 2)(3 + 2)(4 + 2) = 3 × 4 × 5 × 6 = 360 produsul cartezian ši=0nYi înseamn setul tuturor (n+1)-uplurilor dintre.... i grficul func iei lui f între x = a i x = b.... la ™k=1n ak înseamn a1 + a2 + .. atuncif '(x) = 2x œ f(x) dx înseamn o func ie a c rui derivat e 2 integral nedefinit din œx dx = x3/3 + C f. Integrala definit integrala de la . . 3.ex: tangenta la graficul lui f în x. din oriunde š Produs cartezian C înseamn {a + bi : a. num r este raportul dintre lungimea cercului i diametrul s u. Valorea lui este 3..14 Q R ¥(í1) Q R i = ¥(í1) C ’ este un element al mul imii reale extinse i infinitate este mai mare ca orice alt num r real. «..numere ra ionale Q Q num r numere reale R R num r numere complexe C C num r infinitate ’ pi pi geometrie euclidian norma || || norma lui. de .. din oriunde Înmul ire produs peste . + an.. Q înseamn {p/q : p... derivata lui « analiz matematic Integrala nedefinit sau antiderivat œ f '(x) este derivata func iei f în punctul x.. lungimea lui algebr liniar Însumare ™ sum peste .. calculus œab f(x) dx înseamn aria cu semn dintre axa x b 2 œ0 x dx = b3/3.. produsul direct šn=13R = Rn (y0. la .. R înseamn setul de numere reale.1415.yn).b R}. dintre algebr Derivat ' « prim. de . pân .... q  0}.. 0 1/|x| = ’ A = r² este aria unui cerc cu raza r ||x|| este norma unui element x din spa iul vectorial normat.q Z. šk=1n ak înseamn a1a2···an.

df / dxn).. sau mai general x e ortogonal pe y.la ."> is a normal subgroup N G means that N is a normal subgroup of of group G. «. 3x. {a. b+a. that is every model in which A is A A model theory true. G § H înseamn c grupul G e izomorf cu grupul H § 3. a. b} = {{0. ˜M înseamn frontiera mul imii M ˜{x : ||x|| ” 2} = {x : ||x|| = 2} f (x1. lattice theory entailment entails inference infers or is derived from propositional logic. «. b+a}.z) := 3xy + z². atunci f = (3y. 2a. Cu f (x1. «. xn). xn) este vectorul derivatelor par iale Dac f (x. b. {2a. B is also true. í1} § V. group theory quotient group / mod teoria grupurilor izomorfism e izomorf cu teoria grupurilor § egal aproximativ este aproximativ egal x § y înseamn x este aproximativ egal cu y cu oriunde .14159 În spa iul euclidian 2 produsul scalar al . produs scalar x. atunci ˜f/˜x = 2xy element minim (cel mai mic) x = înseamn c x este cel mai mic Elementul minimt element. Dac l m i m n atunci l || n. celelalte variabile p strându-se calculus constante. b}.y înseamn produsul scalar al lui x i G/H means the quotient of group G modulo its subgroup H. A x:x = A B means the sentence A entails the sentence B.y) := x2y.y. gradient din analiz matematic derivat par ial derivat par ial din ˜ frontiera frontiera topologie perpendicular e perpendicular pe geometrie x y înseamn x este perpendicular pe y. ˜f/˜xi este derivata lui f în func ie de xi. b+2a} / {0. ¬A B ¬B ¬A Z(G) G {0. x y means y is derived from x. unde Q este quaternion group i V este grupul Klein de 4 elemente. predicate logic normal subgroup <div style="fontsize:200%. analiz matematic gradient Nabla... b+2a}} Q / {1. dac f(x. 2z) (df / dx1.

produs scalar (|) <. 4}. 4}. 4. 4} {1. vectorilor x = (2. 3) i y = (í1. Pentru matrice se poate utiliza semnul :. 3. 3. 3. 5) este: x.1. 2. 8}} .y) cît i prin x·y. {2. y = 2 × í1 + 3 × 5 = 13 A:B = ™ AijBij i. V U înseamn produsul tensorial dintre V {1. {{1. {1. 6.2} = i U. 2. 2.j În cadrul spa iilor euclidiene se obi nue te de algebra liniar a nota produsul scalar atît prin (x.> · : Produs tensorial produs tensorial algebr liniar y.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->