Sistemul nervos central cu cele două emisfere,stîngă şi dreaptă

Executarea scrisului are la bază o serie de legături temporare nervoase produse în

cortex,determinate de perceperea cuvintelor prin citire,ascultare şi
pronunţare;aceste legături sunt associate cu mişcarea mîinii care înscrie semnele
grafice.Pentru o justă apreciere a modului în care ia naştere scrierea,trebuie avută
în vedere legătura indisolubilă între limba rală şi limba scrisă,ambele reprezentînd
în fond două aspecte ale limbajului.În realizarea limbajului concur două
sisteme:sistemul aferent,compus din analizatori auditivi,vizuali,kinestezici şi
tactili,care transmite influxul nervos de la receptorii periferici spre sistemul nervos
central,şi cel efferent,alcătuit din organelle vorbirii şi ale scrierii,care efectuează
proceul invers de transmitere a influxului nervos de la centru spre organele
efectoare.Prin urmare,legăturile temporare nervoase au la bază o permanent
analiză şi sinteză de ordin optic,acustic şi kinestezic.Trebuie adăugat în ce priveşte
calea eferentă de producer a limbajului că acesta să realizeze prin reactualizarea
unui model de executat,elabra în scorţa cerebral.Mai exact,scrierea se face prin
reproducerea semnelor grafice convenţionale a căror formă şi gesture de execuţie
sunt memorate şi tipărite prin învăţare.

Deprinderele de care amnteam mai sus se elabrează conştient,se formează prin

exerciţiu.Este cunoscut că pentru însuşirea scrisului,elevii cursurilor primare sunt
nevoiţi să repete timp îndelungat execuţia separată şi apoi combinată a literelor
modelului calgrafic.Repetarea acestei acţiunila care se asociază şi mişcarea mîinii
care poartă instrumental scriptural(în stuaţii deosebie acest instrument este ţinut
de gură,picior cum se citează frecvent ca exemplu un artist Aimee Rapin,care scria
şi picta chiar cu piciorul,sau alţii care în urma unor accindente ce duc la amputarea
antebraţului,scriu cu proteza ş.a.) determină crearea unro legături temporare care
în timp se stabilizează formînd,cum spuneam,un stereotip dinamic ce se manifestă
sub forma unei operaţii automate.Esenţial pentru stereotipul dynamic este faptul că
anmite operaţii integrate,atrag după sine alte operaţii,ceea ce duce la o
economisire a energiei nervoase.

Sub aspec ractic,automatizarea actului de a scrie adduce cu sine schematizarea şi

prescurtarea acţiunii,eliminînd tot ceea ce este de prisos.Actul scrierii presupune,de
asemenea,o reglare adecvată a circulaţiei şi respiraţiei,guvernată de centrii nervoşi
superiori şi localizaţi în cortex.

S-ar putea afirma,fără riscul de a greşi prea mult,că la elaborarea scrisului participă
întregul aparat neuro-fiziologic.În acest sens n cercetător al acestui domeniu,
H.Callewaert,nota:”actul scrierii depinde fizilogic de sistemul nervos,urmînd un
circuit senzorio-senzitivo-psihomotor,acţiunea motrice piramido-strio-cerebelo-
medulo-neurono-musculară ce se exercită asupra instrumentului este din cele mai
complicate şi-de la un scriptor la altul-dintre cele mai variabile.”