Alexandru Lapusneanul (de Costache Negruzzi) Publicata in primul numar al “Daciei literare", nuvela “Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi este

o nuvela romantica, venind perfect in intampinarea programului revistei, promovand o literatura originala si avand subiecte autohtone de inspiratie, prin tema, personaje exceptionale in situatii exceptionale, gesturile, replicile si scenele remarcabile, personajul principal alcatuit din contraste, antiteza angelic-demonic, cat si culoarea epocii. Materialul este preluat din operele marilor cronicari Grigore Ureche si Miron Costin. Aceasta nu inseamna insa copiere , caci pentru Negruzzi, literatura nu trebuie sa fie conforma cu realitatea, ci cu propria sa viziune asupra acesteia, care e o viziune romantica. Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literara este o trasatura a literaturii pasoptiste. Elementele romantice se impletesc cu elemente clasice: echilibrul compozitiei, constructia simetrica, aspectul credibil al faptelor, caracterul obiectiv al naratiunii. Interesul romantic pentru specific si culoare locala deschide drumul observatiei realiste a cadrului prin tehnica detaliului, caracterul pictural al unor scene, revolta multimii. In “Alexandru Lapusneanul", romantismul se manifesta la nivelul temei si personajelor, la nivelul temei fiind evocat un moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul. In centrul nuvelei se afla un personaj exceptional, un erou romantic ce poseda calitati de exceptie: inteligenta, curaj, diplomatie, abilitate, dar si cu defecte majore: cruzime, viclenie, spirit razbunator, impulsivitate, lipsa de scrupule. De asemenea, specific personajelor romantice este si complexitatea caracterului: domnitorul are un destin spectaculos, cu ascensiuni si caderi spectaculoase.

in principal gratie conflictelor. Alexandru Lapusneanu isi manifesta. Cu umorul negru ce il caracterizeaza. Desi prezinta o anumita autonomie. Reintors in tara pentru o a doua domnie. . posedand o gradatie proprie. ce se dovedeste a fi de fapt o cursa. Alexandru Lapusneanu ii promite Doamnei un "leac de frica". fiecare purtand un motto ce exprima ideea principala a capitolului respectiv. ce se manifesta prin acte abuzive si prin acte de cruzime. faima. Lapusneanu oferindu-i Doamnei promisul "leac de frica": o piramida de capete asezate dupa rangul. expresie a hotararii de a se impune prin forta. o culminatie si un deznodamant. care au darul de a o inspaimanta pe Doamna Ruxanda. Prefacandu-se ca isi doreste sa ajunga la pace cu boierii. acestea fiind intr-o oarecare masura independente de restul operei. Primul capitol al operei anunta astfel politica voievodului. fiecare capitol aflandu-se in legatura cu urmatorul. Cele patru capitole urmeaza un echilibru clasic. Nuvela are o structura simetrica si un echilibru solid in ceea ce priveste ilustrarea evenimentelor. echilibrata. cele patru capitole se integreaza perfect in ansablu. Lapusneanu insala si se preface pentru a-i atrage pe boieri la un ospat. urmarita de cuvintele-blestem "Ai sa dai sama. si averea celor ucisi. Veselia ospatului se preschimba in varsare de sange. Doar doi tineri boieri scapa de macel . care reusesc sa fuga. replicand celor ce ii spun ca nu este dorit in tara: "Daca voi nu ma vreti. vointa de a stapani autoritar. chiar de la bun inceput. eu va vreu…". organizata in patru capitole. Doamna!". nu inainte de a lansa o promisiune a razbunarii catre urmaritori: „Spuneti celui ce v-au trimis […] ca ne vom vedea pan-a nu muri!". caci alterneaza conflictele si procedeele literare sugerand echilibrul clasic al unei compozitii.Compozitia este de clasica: sobra.Spancioc si Stroici.

slabit de boala. pe de o parte. Natura conflictului este de esenta psihologica si sociala. Replicile protagonistului fata de “intampinarea” boierilor anunta un prim conflict: intre vointa domnitorului. revenindu-si pentru o scurta perioada. De la un capitol la altul alterneaza conflictele ca intr-o compozitie armonizata clasic. unde isi doreste sa se calugareasca.boieri este foarte alert ca urmare a prezentarii lui cu ajutorul naratiunii si dialogului. pre multi am sa popesc si eu!". data fiind utilizarea descrierii pentru nuantarea naratiunii. voievodul redevine acelasi Alexandru Lapusneanu. Conflictul nuvelei este imprimat de lumea pe care Negruzzi o cunoaste din cronici sau viata proprie. pe de alta parte Lapusneanu . Lapusneanu se retrage la manastire. care ameninta ca "de ma voi indrepta. Lapusneanu este gata sa-si ucida propriul fiu la gandul ca acesta i-ar putea lua scaunul domniei. apoi grupul Spancioc-Stroici. Conflictul social priveste relatia antitetica dintre Lapusneanu si boieri.Doamna Ruxanda. Conflictul psihologic vizeaza cele doua aspecte ale personajului: Lapusneanu cel care a fost alungat de la domnie si aspira la ordine si dreptate si Lapusneanu cel care traieste patima razbunarii. In fata acestei amenintari. Lapusneanu se stinge astfel fara urma de regret pentru cele savarsite. conflictul Lapusneanu . ce isi doresc un domn pe . In cadrul conflictului cu boierii se individualizeaza infruntarile cu: Motoc. Conflictul Lapusneanu .Doamna Ruxanda este mai lent. Doamna Ruxanda ii duce voievodului paharul cu otrava pregatit de Spancioc si Stroici. insa. cu puteri depline asupra celor pe care ii carmuieste si punctul de vedere al boierilor. sub privirile necrutatoare ale celor doi tineri boieri. dorinta sa de a fi un suveran absolut. reintorisi pentru a-si pregati razbunarea.Devorat de suspiciune.

intre datoria de sotie si aceea de mama si Doamna. Avem in “Alexandru Lapusneanul" prima proza istorica intr-adevar reusita din literatura noastra. Conflictul dintre boierul Motoc si tinerii boieri Spancioc si Stroici este unul ce opune o fire lingusitoare. . dupa o lupta interioara. celor ce reprezinta o boierime iubitoare de tara si ordine. induratoare. In afara de conflictul central. Fara a fi corupti si prinsi in diverse intrigi.care ei insisi sa-l ridice pe tron pentru ca apoi sa guverneze sub numele acestuia. in final. tradatoare. dintre voievod si boierii intriganti din jurul lui Motoc exista si alte doua conflicte. in toate. opusul lui Lapusneanu. linistea si dreptatea. dar lasa. la fel de importante. o data cu moartea sangerosului tiran. iar asupra tarii vor domni pacea. nu se afla in conflict de la bun inceput. opozitia de principii conturandu-se abia pe parcurs. Doamna pare a fi. slugarnica. fiind un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Blanda. Astfel. boierii Spancioc si Stroici sunt hotarati sa-i razbune pe cei ucisi avand convingerea ca. intriganta. este conflictul ce-l opune pe Lapusneanu Doamnei Ruxanda. Doamna Ruxanda este insa un om cu simtul datoriei. si anume una care a stabilit pentru multa vreme standardele genului. abuzurile vor inceta. ceea ce o determina sa ucida. ale caror trasaturi se creioneaza prin antiteza. Sotie si mama devotata. Cele doua personaje.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful