Alexandru Lapusneanul (de Costache Negruzzi) Publicata in primul numar al “Daciei literare", nuvela “Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi este

o nuvela romantica, venind perfect in intampinarea programului revistei, promovand o literatura originala si avand subiecte autohtone de inspiratie, prin tema, personaje exceptionale in situatii exceptionale, gesturile, replicile si scenele remarcabile, personajul principal alcatuit din contraste, antiteza angelic-demonic, cat si culoarea epocii. Materialul este preluat din operele marilor cronicari Grigore Ureche si Miron Costin. Aceasta nu inseamna insa copiere , caci pentru Negruzzi, literatura nu trebuie sa fie conforma cu realitatea, ci cu propria sa viziune asupra acesteia, care e o viziune romantica. Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literara este o trasatura a literaturii pasoptiste. Elementele romantice se impletesc cu elemente clasice: echilibrul compozitiei, constructia simetrica, aspectul credibil al faptelor, caracterul obiectiv al naratiunii. Interesul romantic pentru specific si culoare locala deschide drumul observatiei realiste a cadrului prin tehnica detaliului, caracterul pictural al unor scene, revolta multimii. In “Alexandru Lapusneanul", romantismul se manifesta la nivelul temei si personajelor, la nivelul temei fiind evocat un moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul. In centrul nuvelei se afla un personaj exceptional, un erou romantic ce poseda calitati de exceptie: inteligenta, curaj, diplomatie, abilitate, dar si cu defecte majore: cruzime, viclenie, spirit razbunator, impulsivitate, lipsa de scrupule. De asemenea, specific personajelor romantice este si complexitatea caracterului: domnitorul are un destin spectaculos, cu ascensiuni si caderi spectaculoase.

o culminatie si un deznodamant. in principal gratie conflictelor. caci alterneaza conflictele si procedeele literare sugerand echilibrul clasic al unei compozitii. Lapusneanu insala si se preface pentru a-i atrage pe boieri la un ospat. ce se manifesta prin acte abuzive si prin acte de cruzime. replicand celor ce ii spun ca nu este dorit in tara: "Daca voi nu ma vreti.Compozitia este de clasica: sobra. faima. care au darul de a o inspaimanta pe Doamna Ruxanda. Nuvela are o structura simetrica si un echilibru solid in ceea ce priveste ilustrarea evenimentelor. Doamna!". urmarita de cuvintele-blestem "Ai sa dai sama. expresie a hotararii de a se impune prin forta. echilibrata. Reintors in tara pentru o a doua domnie. organizata in patru capitole. fiecare capitol aflandu-se in legatura cu urmatorul. Lapusneanu oferindu-i Doamnei promisul "leac de frica": o piramida de capete asezate dupa rangul. Prefacandu-se ca isi doreste sa ajunga la pace cu boierii. fiecare purtand un motto ce exprima ideea principala a capitolului respectiv. Alexandru Lapusneanu ii promite Doamnei un "leac de frica". chiar de la bun inceput. posedand o gradatie proprie. nu inainte de a lansa o promisiune a razbunarii catre urmaritori: „Spuneti celui ce v-au trimis […] ca ne vom vedea pan-a nu muri!". ce se dovedeste a fi de fapt o cursa. Veselia ospatului se preschimba in varsare de sange. Primul capitol al operei anunta astfel politica voievodului. Doar doi tineri boieri scapa de macel . acestea fiind intr-o oarecare masura independente de restul operei. eu va vreu…". Cele patru capitole urmeaza un echilibru clasic. care reusesc sa fuga. cele patru capitole se integreaza perfect in ansablu. Alexandru Lapusneanu isi manifesta. vointa de a stapani autoritar. Cu umorul negru ce il caracterizeaza. si averea celor ucisi.Spancioc si Stroici. . Desi prezinta o anumita autonomie.

Doamna Ruxanda. dorinta sa de a fi un suveran absolut. sub privirile necrutatoare ale celor doi tineri boieri. pre multi am sa popesc si eu!". voievodul redevine acelasi Alexandru Lapusneanu. care ameninta ca "de ma voi indrepta. Replicile protagonistului fata de “intampinarea” boierilor anunta un prim conflict: intre vointa domnitorului. insa. De la un capitol la altul alterneaza conflictele ca intr-o compozitie armonizata clasic. slabit de boala. reintorisi pentru a-si pregati razbunarea.Doamna Ruxanda este mai lent. Natura conflictului este de esenta psihologica si sociala. Conflictul nuvelei este imprimat de lumea pe care Negruzzi o cunoaste din cronici sau viata proprie. cu puteri depline asupra celor pe care ii carmuieste si punctul de vedere al boierilor. Conflictul social priveste relatia antitetica dintre Lapusneanu si boieri. conflictul Lapusneanu . pe de o parte. Lapusneanu se retrage la manastire. apoi grupul Spancioc-Stroici. In fata acestei amenintari. In cadrul conflictului cu boierii se individualizeaza infruntarile cu: Motoc.boieri este foarte alert ca urmare a prezentarii lui cu ajutorul naratiunii si dialogului. Lapusneanu este gata sa-si ucida propriul fiu la gandul ca acesta i-ar putea lua scaunul domniei. unde isi doreste sa se calugareasca. ce isi doresc un domn pe . Doamna Ruxanda ii duce voievodului paharul cu otrava pregatit de Spancioc si Stroici. Conflictul psihologic vizeaza cele doua aspecte ale personajului: Lapusneanu cel care a fost alungat de la domnie si aspira la ordine si dreptate si Lapusneanu cel care traieste patima razbunarii. pe de alta parte Lapusneanu . data fiind utilizarea descrierii pentru nuantarea naratiunii. revenindu-si pentru o scurta perioada. Lapusneanu se stinge astfel fara urma de regret pentru cele savarsite. Conflictul Lapusneanu .Devorat de suspiciune.

In afara de conflictul central. dupa o lupta interioara. intriganta. ale caror trasaturi se creioneaza prin antiteza. opusul lui Lapusneanu. intre datoria de sotie si aceea de mama si Doamna. Cele doua personaje. Doamna Ruxanda este insa un om cu simtul datoriei.care ei insisi sa-l ridice pe tron pentru ca apoi sa guverneze sub numele acestuia. in final. iar asupra tarii vor domni pacea. slugarnica. fiind un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. o data cu moartea sangerosului tiran. . nu se afla in conflict de la bun inceput. la fel de importante. in toate. opozitia de principii conturandu-se abia pe parcurs. celor ce reprezinta o boierime iubitoare de tara si ordine. Avem in “Alexandru Lapusneanul" prima proza istorica intr-adevar reusita din literatura noastra. Doamna pare a fi. Astfel. ceea ce o determina sa ucida. tradatoare. Blanda. boierii Spancioc si Stroici sunt hotarati sa-i razbune pe cei ucisi avand convingerea ca. dintre voievod si boierii intriganti din jurul lui Motoc exista si alte doua conflicte. linistea si dreptatea. si anume una care a stabilit pentru multa vreme standardele genului. Fara a fi corupti si prinsi in diverse intrigi. dar lasa. Sotie si mama devotata. este conflictul ce-l opune pe Lapusneanu Doamnei Ruxanda. Conflictul dintre boierul Motoc si tinerii boieri Spancioc si Stroici este unul ce opune o fire lingusitoare. abuzurile vor inceta. induratoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful