Alexandru Lapusneanul (de Costache Negruzzi) Publicata in primul numar al “Daciei literare", nuvela “Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi este

o nuvela romantica, venind perfect in intampinarea programului revistei, promovand o literatura originala si avand subiecte autohtone de inspiratie, prin tema, personaje exceptionale in situatii exceptionale, gesturile, replicile si scenele remarcabile, personajul principal alcatuit din contraste, antiteza angelic-demonic, cat si culoarea epocii. Materialul este preluat din operele marilor cronicari Grigore Ureche si Miron Costin. Aceasta nu inseamna insa copiere , caci pentru Negruzzi, literatura nu trebuie sa fie conforma cu realitatea, ci cu propria sa viziune asupra acesteia, care e o viziune romantica. Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literara este o trasatura a literaturii pasoptiste. Elementele romantice se impletesc cu elemente clasice: echilibrul compozitiei, constructia simetrica, aspectul credibil al faptelor, caracterul obiectiv al naratiunii. Interesul romantic pentru specific si culoare locala deschide drumul observatiei realiste a cadrului prin tehnica detaliului, caracterul pictural al unor scene, revolta multimii. In “Alexandru Lapusneanul", romantismul se manifesta la nivelul temei si personajelor, la nivelul temei fiind evocat un moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul. In centrul nuvelei se afla un personaj exceptional, un erou romantic ce poseda calitati de exceptie: inteligenta, curaj, diplomatie, abilitate, dar si cu defecte majore: cruzime, viclenie, spirit razbunator, impulsivitate, lipsa de scrupule. De asemenea, specific personajelor romantice este si complexitatea caracterului: domnitorul are un destin spectaculos, cu ascensiuni si caderi spectaculoase.

care reusesc sa fuga.Spancioc si Stroici. caci alterneaza conflictele si procedeele literare sugerand echilibrul clasic al unei compozitii. replicand celor ce ii spun ca nu este dorit in tara: "Daca voi nu ma vreti. echilibrata. eu va vreu…". faima. Doamna!". care au darul de a o inspaimanta pe Doamna Ruxanda. organizata in patru capitole. Doar doi tineri boieri scapa de macel . Cu umorul negru ce il caracterizeaza. cele patru capitole se integreaza perfect in ansablu. fiecare capitol aflandu-se in legatura cu urmatorul. nu inainte de a lansa o promisiune a razbunarii catre urmaritori: „Spuneti celui ce v-au trimis […] ca ne vom vedea pan-a nu muri!". Desi prezinta o anumita autonomie. fiecare purtand un motto ce exprima ideea principala a capitolului respectiv. Cele patru capitole urmeaza un echilibru clasic. posedand o gradatie proprie. . o culminatie si un deznodamant. in principal gratie conflictelor. Alexandru Lapusneanu isi manifesta. chiar de la bun inceput. Veselia ospatului se preschimba in varsare de sange. Reintors in tara pentru o a doua domnie. Prefacandu-se ca isi doreste sa ajunga la pace cu boierii.Compozitia este de clasica: sobra. Alexandru Lapusneanu ii promite Doamnei un "leac de frica". Lapusneanu insala si se preface pentru a-i atrage pe boieri la un ospat. Primul capitol al operei anunta astfel politica voievodului. Lapusneanu oferindu-i Doamnei promisul "leac de frica": o piramida de capete asezate dupa rangul. expresie a hotararii de a se impune prin forta. ce se manifesta prin acte abuzive si prin acte de cruzime. vointa de a stapani autoritar. ce se dovedeste a fi de fapt o cursa. Nuvela are o structura simetrica si un echilibru solid in ceea ce priveste ilustrarea evenimentelor. si averea celor ucisi. acestea fiind intr-o oarecare masura independente de restul operei. urmarita de cuvintele-blestem "Ai sa dai sama.

boieri este foarte alert ca urmare a prezentarii lui cu ajutorul naratiunii si dialogului. sub privirile necrutatoare ale celor doi tineri boieri. voievodul redevine acelasi Alexandru Lapusneanu. Lapusneanu se retrage la manastire. Lapusneanu este gata sa-si ucida propriul fiu la gandul ca acesta i-ar putea lua scaunul domniei.Doamna Ruxanda. reintorisi pentru a-si pregati razbunarea. cu puteri depline asupra celor pe care ii carmuieste si punctul de vedere al boierilor. conflictul Lapusneanu . Doamna Ruxanda ii duce voievodului paharul cu otrava pregatit de Spancioc si Stroici. Conflictul social priveste relatia antitetica dintre Lapusneanu si boieri. apoi grupul Spancioc-Stroici. unde isi doreste sa se calugareasca. Conflictul nuvelei este imprimat de lumea pe care Negruzzi o cunoaste din cronici sau viata proprie. In cadrul conflictului cu boierii se individualizeaza infruntarile cu: Motoc. ce isi doresc un domn pe . data fiind utilizarea descrierii pentru nuantarea naratiunii. In fata acestei amenintari.Doamna Ruxanda este mai lent. pe de alta parte Lapusneanu . Natura conflictului este de esenta psihologica si sociala. Conflictul psihologic vizeaza cele doua aspecte ale personajului: Lapusneanu cel care a fost alungat de la domnie si aspira la ordine si dreptate si Lapusneanu cel care traieste patima razbunarii.Devorat de suspiciune. insa. care ameninta ca "de ma voi indrepta. pre multi am sa popesc si eu!". pe de o parte. Conflictul Lapusneanu . Replicile protagonistului fata de “intampinarea” boierilor anunta un prim conflict: intre vointa domnitorului. De la un capitol la altul alterneaza conflictele ca intr-o compozitie armonizata clasic. Lapusneanu se stinge astfel fara urma de regret pentru cele savarsite. slabit de boala. revenindu-si pentru o scurta perioada. dorinta sa de a fi un suveran absolut.

dar lasa. dupa o lupta interioara. celor ce reprezinta o boierime iubitoare de tara si ordine. Conflictul dintre boierul Motoc si tinerii boieri Spancioc si Stroici este unul ce opune o fire lingusitoare. in final. este conflictul ce-l opune pe Lapusneanu Doamnei Ruxanda. abuzurile vor inceta. ale caror trasaturi se creioneaza prin antiteza. o data cu moartea sangerosului tiran. . in toate. Fara a fi corupti si prinsi in diverse intrigi. fiind un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. dintre voievod si boierii intriganti din jurul lui Motoc exista si alte doua conflicte. si anume una care a stabilit pentru multa vreme standardele genului. ceea ce o determina sa ucida. intriganta. induratoare. Blanda. linistea si dreptatea. Sotie si mama devotata. Astfel. opusul lui Lapusneanu. In afara de conflictul central. la fel de importante. tradatoare. Avem in “Alexandru Lapusneanul" prima proza istorica intr-adevar reusita din literatura noastra. opozitia de principii conturandu-se abia pe parcurs. slugarnica.care ei insisi sa-l ridice pe tron pentru ca apoi sa guverneze sub numele acestuia. Cele doua personaje. intre datoria de sotie si aceea de mama si Doamna. Doamna Ruxanda este insa un om cu simtul datoriei. nu se afla in conflict de la bun inceput. boierii Spancioc si Stroici sunt hotarati sa-i razbune pe cei ucisi avand convingerea ca. Doamna pare a fi. iar asupra tarii vor domni pacea.