Alexandru Lapusneanul (de Costache Negruzzi) Publicata in primul numar al “Daciei literare", nuvela “Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi este

o nuvela romantica, venind perfect in intampinarea programului revistei, promovand o literatura originala si avand subiecte autohtone de inspiratie, prin tema, personaje exceptionale in situatii exceptionale, gesturile, replicile si scenele remarcabile, personajul principal alcatuit din contraste, antiteza angelic-demonic, cat si culoarea epocii. Materialul este preluat din operele marilor cronicari Grigore Ureche si Miron Costin. Aceasta nu inseamna insa copiere , caci pentru Negruzzi, literatura nu trebuie sa fie conforma cu realitatea, ci cu propria sa viziune asupra acesteia, care e o viziune romantica. Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literara este o trasatura a literaturii pasoptiste. Elementele romantice se impletesc cu elemente clasice: echilibrul compozitiei, constructia simetrica, aspectul credibil al faptelor, caracterul obiectiv al naratiunii. Interesul romantic pentru specific si culoare locala deschide drumul observatiei realiste a cadrului prin tehnica detaliului, caracterul pictural al unor scene, revolta multimii. In “Alexandru Lapusneanul", romantismul se manifesta la nivelul temei si personajelor, la nivelul temei fiind evocat un moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul. In centrul nuvelei se afla un personaj exceptional, un erou romantic ce poseda calitati de exceptie: inteligenta, curaj, diplomatie, abilitate, dar si cu defecte majore: cruzime, viclenie, spirit razbunator, impulsivitate, lipsa de scrupule. De asemenea, specific personajelor romantice este si complexitatea caracterului: domnitorul are un destin spectaculos, cu ascensiuni si caderi spectaculoase.

Prefacandu-se ca isi doreste sa ajunga la pace cu boierii. ce se dovedeste a fi de fapt o cursa. Alexandru Lapusneanu isi manifesta. ce se manifesta prin acte abuzive si prin acte de cruzime. Veselia ospatului se preschimba in varsare de sange. care au darul de a o inspaimanta pe Doamna Ruxanda. Doar doi tineri boieri scapa de macel . Desi prezinta o anumita autonomie. expresie a hotararii de a se impune prin forta. acestea fiind intr-o oarecare masura independente de restul operei. caci alterneaza conflictele si procedeele literare sugerand echilibrul clasic al unei compozitii. eu va vreu…". . si averea celor ucisi. Lapusneanu oferindu-i Doamnei promisul "leac de frica": o piramida de capete asezate dupa rangul. Primul capitol al operei anunta astfel politica voievodului. posedand o gradatie proprie. vointa de a stapani autoritar. Cu umorul negru ce il caracterizeaza. replicand celor ce ii spun ca nu este dorit in tara: "Daca voi nu ma vreti. echilibrata. cele patru capitole se integreaza perfect in ansablu.Compozitia este de clasica: sobra. Lapusneanu insala si se preface pentru a-i atrage pe boieri la un ospat. care reusesc sa fuga. organizata in patru capitole. Alexandru Lapusneanu ii promite Doamnei un "leac de frica". urmarita de cuvintele-blestem "Ai sa dai sama.Spancioc si Stroici. Doamna!". Nuvela are o structura simetrica si un echilibru solid in ceea ce priveste ilustrarea evenimentelor. nu inainte de a lansa o promisiune a razbunarii catre urmaritori: „Spuneti celui ce v-au trimis […] ca ne vom vedea pan-a nu muri!". chiar de la bun inceput. o culminatie si un deznodamant. Reintors in tara pentru o a doua domnie. faima. Cele patru capitole urmeaza un echilibru clasic. in principal gratie conflictelor. fiecare capitol aflandu-se in legatura cu urmatorul. fiecare purtand un motto ce exprima ideea principala a capitolului respectiv.

voievodul redevine acelasi Alexandru Lapusneanu.boieri este foarte alert ca urmare a prezentarii lui cu ajutorul naratiunii si dialogului. reintorisi pentru a-si pregati razbunarea.Devorat de suspiciune. Conflictul social priveste relatia antitetica dintre Lapusneanu si boieri. Doamna Ruxanda ii duce voievodului paharul cu otrava pregatit de Spancioc si Stroici. slabit de boala. revenindu-si pentru o scurta perioada. data fiind utilizarea descrierii pentru nuantarea naratiunii. conflictul Lapusneanu . Replicile protagonistului fata de “intampinarea” boierilor anunta un prim conflict: intre vointa domnitorului. ce isi doresc un domn pe . De la un capitol la altul alterneaza conflictele ca intr-o compozitie armonizata clasic. unde isi doreste sa se calugareasca. Natura conflictului este de esenta psihologica si sociala. care ameninta ca "de ma voi indrepta. In fata acestei amenintari. sub privirile necrutatoare ale celor doi tineri boieri.Doamna Ruxanda este mai lent.Doamna Ruxanda. pe de o parte. Conflictul psihologic vizeaza cele doua aspecte ale personajului: Lapusneanu cel care a fost alungat de la domnie si aspira la ordine si dreptate si Lapusneanu cel care traieste patima razbunarii. Lapusneanu se stinge astfel fara urma de regret pentru cele savarsite. pe de alta parte Lapusneanu . In cadrul conflictului cu boierii se individualizeaza infruntarile cu: Motoc. insa. Conflictul Lapusneanu . apoi grupul Spancioc-Stroici. dorinta sa de a fi un suveran absolut. pre multi am sa popesc si eu!". cu puteri depline asupra celor pe care ii carmuieste si punctul de vedere al boierilor. Lapusneanu se retrage la manastire. Conflictul nuvelei este imprimat de lumea pe care Negruzzi o cunoaste din cronici sau viata proprie. Lapusneanu este gata sa-si ucida propriul fiu la gandul ca acesta i-ar putea lua scaunul domniei.

care ei insisi sa-l ridice pe tron pentru ca apoi sa guverneze sub numele acestuia. celor ce reprezinta o boierime iubitoare de tara si ordine. ale caror trasaturi se creioneaza prin antiteza. tradatoare. la fel de importante. . In afara de conflictul central. slugarnica. nu se afla in conflict de la bun inceput. in toate. fiind un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Fara a fi corupti si prinsi in diverse intrigi. in final. linistea si dreptatea. Doamna pare a fi. induratoare. dar lasa. este conflictul ce-l opune pe Lapusneanu Doamnei Ruxanda. si anume una care a stabilit pentru multa vreme standardele genului. o data cu moartea sangerosului tiran. opozitia de principii conturandu-se abia pe parcurs. dintre voievod si boierii intriganti din jurul lui Motoc exista si alte doua conflicte. Cele doua personaje. ceea ce o determina sa ucida. iar asupra tarii vor domni pacea. abuzurile vor inceta. Avem in “Alexandru Lapusneanul" prima proza istorica intr-adevar reusita din literatura noastra. opusul lui Lapusneanu. boierii Spancioc si Stroici sunt hotarati sa-i razbune pe cei ucisi avand convingerea ca. Doamna Ruxanda este insa un om cu simtul datoriei. dupa o lupta interioara. intriganta. Blanda. Conflictul dintre boierul Motoc si tinerii boieri Spancioc si Stroici este unul ce opune o fire lingusitoare. Astfel. intre datoria de sotie si aceea de mama si Doamna. Sotie si mama devotata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful