Sunteți pe pagina 1din 8

c   

  
  

  

      
   

c   

d  

       
 
  ©    
 d




     

  

    
îSufletul mi-l închin atotputernicului Dumnezeu, tot devotamentul meu şi dincolo de mormânt mult
încercatului meu neam românesc, iar iubirea mea o leg cu fraţii şi nepoţii mei şi cu bunii mei prieteni,
care nici întru cele mai grele persecuţii nu m-au părăsit în calea grea care mi-a fost hotărâtă de
soartă."


      
     c             
   
    
       !" c  
  # $   %&!'       
            
    (  
c     
  ) 
     
          
   
          !  

     
   cc   *

î treaga moşie, toate casele, edificiile, toate imobilele din comunele Şimleu, Bădăcin, Lampert
şi Ilişina, cu tot fondul, viu şi mort, ca tot ce aparţine acestor realităţi, le las şi vor deveni
proprietatea Venerabilului Capitlu episcopesc greco-catolic intact român din Oradea, pentru
scopurile ordinului de călugăriţe române greco-catolice franciscane din care face parte sora mea
Cornelia. Dacă acest ordin de momentul morţii mele nu va fi organizat, eu doresc să fie organizat,
iar averea aceasta să fie conservată sub denumirea Fundaţiei Ioan, Clara şi Cornelia Maniu. Pe
imobilul din Bădăcin să se organizeze un claustru de călugăriţe, menit să ocrotească şi să
instruiască tineri români greco-catolici şi să se îngrijească bolnavi. La educaţia băieţilor şi fetelor
educaţi în acest institut să se pună fondul principal pe dezvoltarea caracterului şi a simţului de
morală creştină şi de iubire de neam ca devotament pentru muncă şi altruism. Dacă Veneratul
Capitlu, din orice motiv, ar fi împiedicat să înfiinţeze acest institut, averea se va folosi pentru alte
scopuri culturale şi de binefacere româneşti..."
+    ,) 
             
   
                    
 
 
   -
  .  !
       / $   
%&  
      
  ) ,) 
  0   
$(  î   )   (    
1
    

  2 $   %&3 c 4 5î     
1!%67!
     
     
 0 8    9
        +  
4      î 1     î         +  1 3+7  ,)    
     c       , 0  
  3        ,) 7 
 4 î 1!

   c          $ 

   (      
   
 $        
      ! +  
    

                          (

  9                    :     
    (
         
  !    + 



$  
'  !

; 9  ) c   


 $    %&/ <    !  
   
  ;    $ 
  î ,);$ 1 
 : ( 
           
   (       ,)  
  
= 
  " !

c                  >! 9 9! 4        


    :    
   
$   c       

           ,) !

,0  
  ( (       
   )c   
<  9
   
     0  9     ,! 0  
       

++    
        
   +      
  !
     
  ,)      $    
    )
   c      
 
  
    )              
 c    ' ? 0  9  

 +    

 
,)     4 !!!
               
        
      
  
  $
        4"@  
 
   $   
 )*
î Faţă de decretul care organizează plebiscitul din 2 martie, PNŢ nu poate avea decât o
atitudine, aceea a abţinerii de la votare. Din punct de vedere formal nu putem participa la un plebiscit
organizat într-un regim complet lipsit de libertatea necesară manifestărilor opiniilor şi sentimentelor
adevărate ale ţării. Sub stare de asediu şi cenzură, fără putinţa unei discuţii libere în contradictoriu
şi fără putinţa pentru ţară de a se informa asupra situaţiei reale, asupra importanţei şi consecinţelor
actelor de guvernământ şi liniei de conducere politică a statului, cu interdicţia oricărei manifestări de
atitudine politică, supusă unor drastice sancţiuni penale, anunţate în acelaşi timp cu decretul
plebiscitului însuşi, votul cetăţenilor este lipsit de libertate şi sinceritate. El rămâne astfel viciat, ca şi
votările de sub regimul lui Carol II.
Graba cu care s-au întocmit listele electorale şi lipsa unui control serios nu pot garanta libertatea
şi sinceritatea acestei consultări. Acţiunea dobândeşte un caracter de improvizare sub care nu este
posibilă o apreciere despre trecut şi nici vreo indicaţie pentru viitor, îndeosebi când această consultare
se încearcă în prezenţa unor numeroase trupe străine în ţară...
Nu se poate ca faţă de multiplicitatea problemelor de discuţie şi faţă de complexitatea situaţiei
politice actuale, opinia ţării să fie comprimată într-un singur da sau nu...
Nu putem trece însă sub tăcere faptul că acest regim nu a schiţat nici cel mai mic gest de
apărare a hotarelor ţării, nu a reuşit să obţină nici o îmbunătăţire a soartei românilor, daţi pradă
celor mai înfricoşătoare lovituri şi prigoniri...

Aţi încredinţat chiar şi Siguranţa statului unor persoane a căror concepţie politică şi metodele
de procedare erau bine cunoscute şi le-aţi menţinut în funcţie şi după ce au săvârşit jafuri, schingiuiri
şi chiar omoruri! ...Numai datorită acestor greşeli s-a putut întâmpla ca Virgil Madgearu şi Nicolae
lor ga să fie asasinaţi de indivizi aparţinând partidului care susţinea guvernul, fără ca timp de 3 luni să
poată fi arestaţi şi condamnaţi, deşi mulţi dintre ei erau descoperiţi şi cunoscuţi...

Cum ar putea ca partidul şi colegii acestor profesori să răspundă cu un da... Am arătat eroarea
ce s-a făcut prin intrarea, fără să ni se dea ceva în schimb, în înţelegerea tripartită...
Am protestat împotriva desfiinţării partidului nostru... un serios control al vieţii de stat, care putea
combate curentele subversive şi tendinţele de răzvrătire. Cum am putea noi să răspundem afirmativ la
întrebarea d-voastră?...

Sub guvernarea d-voastră tendinţa de românizare a industriei şi comerţului s-au prefăcut într-un
proces de invadare a capitalului extern.
Cum am putea noi să aprobăm o guvernare care a făcut posibil ca din o bună parte a ţării
noastre să se organizeze o zonă de etape şi baze de operaţiuni pentru trupe străine şi pentru interese
care, după concepţia noastră, nu sunt româneşti? Cum am putea să aprobăm o guvernare a cărei
politică externă a dus la ruperea relaţiilor noastre diplomatice cu foştii noştri aliaţi...

Iată o parte din motivele pentru care eu şi prietenii mei politici nu putem lua parte la plebiscit..."

< 9  )       4"@ $       



  
 : 9
          (       î      

 
   1
   $
  
9$    !
4 $
   (        !4  

  

  
  -
 !<  /      
      
          0  !
A    $
  2  %&.     

     
3  $ 

7  ,++
   0 
$       )
!

      
  
 (      2      
   
          )
   




  

 !c
9$
  9
   -        :!
0      !
 ( )  

 ,)
$
           $(  !
     
 
  $   %&!
+  
    (

       
  

  
      - .  

!A 

    !

c    



 
  6 
%&B +  (  ) 
  
   
,)   
  *

îPartidul Naţional-Ţărănesc vă transmite un salut fierbinte cu ocazia sărbătoririi celei de-a


doua aniversări a zilei de 23 August 1944... Exprimă întreaga sa recunoştinţă pentru rolul hotărâtor în
cauza nimicirii hitlerismului, a eliberării şi întregirii teritoriului Ardealului românesc în graniţele ţării
şi pentru asigurarea independenţei naţionale a poporului român...

Naţiunea română este recunoscătoare U.R.S.S. şi Naţiunilor Unite Aliate pentru că i-au asigurat
independenţa şi restaurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Toate acestea au fost garantate de
declaraţiile făcute de reprezentanţii împuterniciţi ai guvernelor aliate, ca şi hotărârile Acordului de la
Moscova.

Sentimentul de dreptate al Marii Uniuni a Republicilor Sovietice şi al Ţărilor Aliate, ca şi grija lor
de a se îndeplini hotărârile internaţionale, ne dau dreptul de a-i prezenta Excelenţei Voastre, cum am
făcut şi faţă de Guvernele celorlalte Naţiuni Aliate, situaţia jalnică în care se află Ţara noastră acum,
în ziua sărbătoririi celei de a doua aniversări a revoluţiei de la 23 august 1944, ca urmare a
neîndeplinirii de către guvernul aflat sub preşedinţia domnului Groza a hotărârilor Conferinţei de la
Moscova.

Partidul Naţional-Ţărănesc este partidul ţăranilor şi muncitorilor. Existenţa lui se împleteşte cu


lupta continuă pentru drepturile clasei muncitoare, pentru libertate şi democraţie.

Politica externă a P.N.Ţ. s-a bazat permanent, în trecut, pe prietenia cu uniunea Sovietică şi
Naţiunile Unite... P.N.Ţ. a iniţiat şi a dus la bun sfârşit tratativele la Cairo şi preşedintele lui şi-a
îndeplinit obligaţiile asumate de a rupe România din aventura militară contra U.R.S.S. şi de a îndrepta
toate forţele ţării contra Germaniei hitleriste...
Partidul Naţional-Ţărănesc reprezintă imensa majoritate a Naţiunii române. Astăzi, Naţiunea
română îşi pune întrebarea: pentru ce a trebuit să lupte pentru 

libertate, dacă regimul actual o contestă în cele mai elementare drepturi cetăţeneşti, la a căror
îndeplinire se opun formaţiunile politice pe care se sprijină acest regim? Ţot acum, Partidul Naţional-
Ţărănesc constituie obiectul celor mai nedrepte atacuri ale presei, şefii lui sunt grav răniţi şi ucişi,
oricărei acţiuni a lui i se ridică piedici de tot felul. In anul 1940, secretarul general al Partidului 
Virgil Madgearu - a fost ucis de legionari.In 1946 s-a pregătit un asasinat secretarului general,
Nicolae Penescu, printr-o agresiune în urma căreia a fost grav rănit, iar secretarul lui ucis pe loc.
Mulţi şefi ai Partidului nostru au fost ucişi de formaţii politice înarmate.

Nici una din hotărârile Conferinţei de la Moscova nu este îndeplinită de Guvern: presa noastră a
fost aproape anihilată; drepturile şi libertăţile au fost suprimate; închisorile sunt ticsite de adepţi ai
Partidului nostru; ni se interzice organizarea adunărilor sau acestea sunt atacate cu arme în mâini de
formaţiuni semimilitarizate; libertatea conştiinţei nu există; Legea electorală a fost întocmită special în
aşa fel încât să dea posibilitatea să se falsifice voinţa poporului; ucigătorii, instigatorii la asasinate,
violatorii nu numai că nu sunt pedepsiţi, ci dimpotrivă, sunt răsplătiţi pentru fărădelegilor lor; crimele
şi torturile se săvârşesc sub protecţia Guvernului şi autorităţilor. Cercurile guvernamentale răspândesc
cu neruşinare zvonuri, potrivit cărora toate aceste violenţe şi abuzuri se fac la dorinţa Moscovei.

Nenumăratele noastre proteste adresate Comisie Aliate de Control, ca şi Guvernelor Aliate, cu


scopul de a obliga Guvernul român să îndeplinească condiţiile Armistiţiului şi hotărârile de la Moscova,
au rămas fără rezultat... România suportă teroarea şi barbaria Guvernului actual, care aplică metode
fasciste de represiune împotriva tuturor adversarilor săi politici.

Partidul Naţional-Ţărănesc protestează împotriva acestei situaţii anarhice, create de către Guvernul
român, şi roagă pe Excelenţa Voastră să binevoiţi a asigura supravegherea îndeplinirii loiale a
condiţiilor Armistiţiului şi hotărârilor de la Moscova, de asemenea, să binevoiţi a lua măsuri pentru ca
Comisia Aliată de Control din România, al cărei Preşedinte este Reprezentantul Armatei sovietice, să-şi
îndeplinească îndatoririle sale, cerând de la Guvernul român îndeplinirea angajamentelor asumate...

+
  (   

     $      
) 
   ,  $ +  !!!1

 

 
    
  (      
    
 ( 
     
)     9          ( 
  
       
             
    !

  (    


   
   :!

' c     (  


        
   

  
    
  
          ,)  



(       
   :    
     
     
 09! !<  -  : ! 
!î+
(   
(      

     
 9( 
 
)    !


    nt $
  !@   $       
0     )  
 ) 9(!!!1

< <   $  0 (



    
îIn noaptea de 24 august indivizi necunoscuţi au scris cu var şi vopsea roşie pentru fier, pe toate
casele şi gardurile comunei Pricaz, situată la 2 km de Orăştie-«Jos Groza trădătorul»; îJos Groza
bumbac»; «Jos porcii de comunişti»; «Trăiascapărintele patriei Maniu»; «Trăiască Regele şi Maniu»;
«Trăiască P.N.Ţ.». Lipind- se totodată manifeste liberale diniste. Aceste lozinci au fost scrise în scopul
de a fi citite de miile de cetăţeni care veneau în cursul dimineţii de 25 august la Deva, unde s-au dat
titlurile de împropietărire. " 
 
 (      ))   
9)  
  )  
!

<  
    
 
) 

0  ) îGuvernul pierde
alegerile. Plasa aceasta pentru judeţ contează fiind cea mai bună. Pesimismul comuniştilor este foarte
accentuat şi din nenorocire ei fac cor cu reacţiunea, afirmând că guvernul va pierde sigur alegerile.
"

;4 "   2 


09  9 ) 

        

         
  
        
      '
09  9 
 $
 
 !

 

  
   


 

  
       (  

     !

4 %23  
   -  7"   
 3
( 

   1;$  1    ==  7 
      c   c
99   $$ 
  !      )  )) (

 
    
   
    
  
 ) *"Ei
sunt bătrâni, ei vor muri aici, noi nu avem nici un interes să murim împreună cu ei".

A     


 
   
 (      
 ! +  ) 
  
$  
         
        
   
 
  c99  

   !

+      
   ! +      #/   !  :  
  $ )  $

    $
!<  
 
    (  )
 
$ 

     
  *

"Iuliu Maniu suscita, în închisoare, acelaşi climat de nobleţe morală în care toată viaţa se
complăcuse. Nici o şovăială, nici o slăbiciune, la acest bătrân care preferase să moară în închisoare,
decât să fie Preşedintele Consiliului de Miniştri, care să gireze, el, democratul de o viaţă întreagă, un
regim de sclavie. Nimeni nu l-a mai întrebat, cât a fost închis, nimeni n-a încercat să-l abată sau să-l
corupă. Duşmanii săi cei mai îndârjiţi îşi dădeau seama că ar fi fost timp zadarnic pierdut. Iată un
omagiu la care nici unul, absolut nici unul dintre noi nu a avut dreptul. Cine nu a fost torturat, nu a fost
bătut sau şantajat? Toţi, cu excepţia lui, au fost evaluaţi de o laşitate posibilă şi, în consecinţă, supuşi
verificării".


         
   
!"        14 "
11 
 1$ "  
 
 
         
 $     $ (!A 
    
 !

+      
    
 ! "    9  +9        ! < 

   +9    9
          %22      
   )

           


)  
  

  
     ,)       -         
    


 
 
  
 !
+  :      
 
   

        09  9  =  
 
( 
 C?,8
  (  1" DE ?=
1     $  
%22!   
$    / $  
      *

"Moartea în 1952 3  -   2  $    %26 !!7 a vârstnicului şef al Partidului


Naţional-Ţărănesc Român, în timp ce se afla în închisoare, a fost confirmată azi. într-un interviu,
Gheorghe Tătărăscu, fost şef al Partidului Liberal, înainte de război, şi fost ministru de Externe în
primul regim de după război, a vorbit despre moartea lui Maniu şi desprepropria-i eliberare, după cinci
ani de închisoare... Dl Tătărăscu, care are 68 de ani şi pare foarte viguros, cu toate că a fost închis
multă vreme şi a stat şi în spital, a mai vorbit şi despre alte personalităţi politice din România. Astfel, el
crede că Dinu BRĂTIANU, fost şef al Partidului Liberal şi care a colaborat deseori cu Maniu, a
murit la vârsta de 84 de ani, în 1950, tot la închisoare ".

4
 (        
    1  ;$ 1     $   %B2   
  
    "O tristă aniversare: MANIU",      c   
     4  
  
     $   
   
!< 
 
    
   
    
    
 !
 
 1,)    1      4 
        c    
09    $  %22

     *
"Aşadar, le-a fost frică. A continuat să le fie frică de Maniu şi Brătianu chiar după moartea lor, aşa
cum le fusese frică de ei vii. Şi mai mult, poate. Căci unele umbre sunt mai stânjenitoare pentru Tiranie
decât cei vii şi închişi. Pentru umbre nu s-au inventat încă închisori şi nici paznici. Lanţuri până acum
nu s-a dovedit a putea lega umbrele. Acelea ale lui Maniu şi Brătianu străjuiesc pământul românesc.
Erau doi mari oameni ai României. Acum sunt eroi. Nimic mai primejdios pentru tiranie decât aceste
două mari văpăi din focul martiriului întregului neam românesc, reîntoarse să urzească flacăra ce se
ridică din pământul nostru pentru libertate. într-un sens, eroii nu cunosc moarte; a-i recunoaşte morţi
este a-i dărui eternităţii şi revoltei.

Le-a fost frică. Nu ruşine. Frică. Au stat pe gânduri mulţi ani. Apoi, prin vocea unei iscoade, pe
care suferinţa recent îndurată nu o poate spăla de ruşine, au aruncat în vântul destinderii vestea.

Numai că vânturile, chiar şi acelea ale destinderii urzite la Moscova, pot fi înşelătoare. Apusul,
prin oamenii lui cei mai calificaţi, n-a primit vestea cu resemnare, ci cu revoltă. Căci dacă România a
pierdut doi mari bărbaţi ai săi, democraţia internaţională vede astfel pierind doi luptători din rândurile
ei, şi de neînlocuit.
Calculele izvorâte din frică sunt şi mai neîndemânatice decât altele. Câţiva ani de tăcere nu
acoperă o moarte, nu sting revolta, nu salvează nimic.
Ne închinăm cu întreaga ţară în faţa celor care au fost Maniu şi Brătianu. Şi cu întreaga ţară nu ne
mulţumim să înghenunchiem în faţa invizibilelor lor rămăşiţe, ci îi aşezăm în fruntea luptei noastre pentru
libertate şi liberare.
Pentru dreptul României de a-şi cuceri tot ceea ce i-a fost furat de tiranie, de a intra din nou în
hotare, democraţie şi viaţă, ei îi stau mărturie statornică, arzătoare şi de neînlăturat."

,    9c 

  
:    
    
*"Regimul de tiranie
impus ţării noastre de Rusia Sovietică anunţă că marii patrioţi Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu au murit,
acum câţiva ani, în închisorile comuniste, în felul acesta, comuniştii au reuşit să distrugă aceşti doi
oameni care îşi iubeau cu căldură naţia şi patria şi care, deşi întemniţaţi, continuau să stea în calea
opresorului. Pretutindeni, în conştiinţa ei dreaptă şi umană, lumea civilizată va judeca şi va condamna
încă o dată tirania comunistă. Sacrificiul lui Maniu şi Brătianu face parte din lupta poporului român
pentru independenţa şi rezistenţa lui contra tiraniei. Martiriul lor va fi simbolul dragostei pentru naţiune
şi pentru ţară. Am găsit totdeauna un sprijin nepreţuit în înţelepciunea lui Iuliu Maniu şi a lui Dinu
Brătianu, în dragostea lor de ţară, în credinţa lor faţă de instituţiile tradiţionale ale ţării... ".


    
 
   -      
   
     
4   " = 
  
  /    2 

        $  
 0      
 

  
$
    *

"...în lupta sa pentru independenţă, în intransigenţa sa naţională, în dragostea sa ancestrală


pentru pământul românesc, în respectul tradiţiilor istorice şi în sfânta forţă a credinţei sale în
Dumnezeu, poporul român nu a avut o căpetenie mai puternică şi fidelă decât Iuliu Maniu. Amintirea lui
va rămâne de acum înainte ca o imagine naţională... Nici teroarea comunistă, nici opresiunea
sovietică, nici minciuna duşmanilor poporului nostru nu vor putea distruge în conştiinţa naţiunii
române exemplul de patriotism al acestui mare român, Iuliu Maniu".


 
    
    
   

  

 
  

 





 


 


   
     
 

      
   © 
 
 
  
  
  

 



   
 
 
   
 
 
  
    

     

  
  ©
"  (  
      
      ( 
  
  
  *F< ( (    !<   ( 

(
 
5   ( 
   (
 
   G

c   
 -  

S-ar putea să vă placă și