Sunteți pe pagina 1din 208

Ant

a deschlderea erlei de texte care



Unlunes ArhltectUor din Rominla en110neaza sa Ie pub lice

oentru aducerea in con,tilnta socletalll romine,tl a problemelor de

itectura ,I Urbanism

• uunea ArhilecJilar din Romdnitlli-a propus sa organaeze 0 suila de apoziJii dub/ate de pub/icapi ;r.vitoare la evohuia arhitec.turn Ii urbanismului pe teritoriul Ramt1nie~ scopul fiind acela de a pune tndemtna mareiui public informaJii privitoare la aceste domenli prea pupn cunoscute lui Aceste :mUfestiiri se adreseaza tn egalii mi1sura administraJie~ oamenitor de euLturii Ii arhitecplor tll§i§i gHi .. Bucurelti, starea orQ§Ului" expoziJie arganizatd sub imperiul eliberiirii de comunism; iar ln

" 1990 prezenlind dezastrul produs asupra Bueureltiului tn ultimii doi ani de dictaturd; in februa- 1991, afostdeschisii expozifia ,,Arhitectura romdneasciitn context european" cu ocazia implinirii

• 00 de ani de la tnfiinJarea SocietiiJii ArhitecJilor Romdni Manifestarea prezenta evolufia arhuec"Ii urbanismului de la mijlocul secolului al XIX-lea ptnd tn ziteie noastre. ImpiirJitd in patru rzqiuni - prima, dedicata intervalului de la 1860 ptnd la Primul RiJzboi Mondia~ a doua, perioadei

e cele doud riizboaie, iar a treia subtmpiirptti tn douii capitole (Arhiteep romdni tn striiiniitate Ii Ualjziiri din larti), de /Q al doilea Riizboi Mondial ptnd astiizi - expozip.a avea menirea de a face toscute valorile arhitecturii Ii urbanismului romdnesc. In egala milsura punea in evidenJii cansoacestora cu ceea ce se focea mal bine tn Europa ultimu/ui secol:

- considerat nee~ar ca fiecare dintre aceste secJiuni sii fie dezvoltatd tn expozipi de sine stiitiitoare el tnett, aceastd importantiI perioadii din evoluJia culturii noastre sd fie eft se poate de aten: stu~ §i apoi pusli la tndemina publieului. Aprofundarea cercetiirilor ne-a condus La ideea de a pre:cao curente I·i nu epoci; dat fiind cd La noi ea Ii tn aIte piirJi de altfe~ in oceltlJi riistimp s-au practi-

stilun arhitecturale diferite. Astfel in intervaluI1918-1940, mal tntf/nim pe ltngii arhaeetura r-r,idJrJ'7I.iI, atft amitectura electieii de sorgirue "Beaux - Arn'~ cit Ii ceo neoromdneascd:

::mtenaruJ ntlJterii lui Haria Creanga ne-a prilejuit arganizarea primei prezentiiri monografice dedi':' unei personalilap majore a arhitecturii Ii culiuri: romanelli tn cadrul unei expozipi tnsopte de

. catalog pe care tJ considerdm substanJiaL

-:uastiI manifestare va fi dublata de 0 alta, ce urmeazii sa prezinte amitectura modemd romdneascd e cele douiI rdzboaie mondiaie, vdzutii tnconteuul cultural al epocii:

UMsideriim cli un asemenea tip de abordare, tn paralel sau succesiv, a unor expoziJii monografice deunei mari persanalitiip, cu expoziJii referitoar« la stilut de care aceste personalilap aparpn, are

J sa of ere attt 0 vedere generaliI, eft §i foeataarea neeesard tnlelegerli fenomenului; Astfel, expo=;Ii succesive privitoare La "Ion Mincu" §i "stiLul neoromdnesc", sau "ID. Berindei Ii electismul de Beaux - Arts'~ ar aduce in prim plan alit figuri marcante de arhitecJi mal putin cunosaqi; cit Ii ide tnflorire a culturii romanelti, fa fel de puJin cercetate.

- am ca acest prim catalog 3iI fie caput de sene al unei suite care sa poaui aduce arhitectura §i uro ismul romdnesc tn cO"ltiinla cancettileni/or ncqm: Avem totodatti gtndul secret ca [enomenele de ii vizate de aceste expoziJii consemnate tn cataloage, sa poa/a piitrunde in memoria culturii eu~ Speram co tnceputul semi, pus sub sem.nuflui Haria Creangii, sii fie un prim pas fileut cu dreptuL

Arh. Alexandru Beldiman

Expozilia ~i catalogul au fost organizate de Unlunea Arhitecfilor din Romania impreuna co Ministerul CuIturii

Comisarulexpczijiei ~j coordonarorulcatalogului: Nicolae Lascu

Cercerarea de arhiva: Anca Bociine1 §i Nicolae Lascu

Reproduceri dupa fotagrafii de epoca:

Gheorghe Dumitru, ~lefan Micl01 ~i Mihai Oroveanu

Catalogul

Texte §i seieclia ilustrajiilor: Anca Bocifnel, Nicolae Lascu, Florine! Radu Marien Solomon ~i Ana Maria Zaheriade

Colaboratori: Liviu Gligor~i Silviu Gogulescu (cap. Expozitiile)

Cristina Alexa §i Ileana Rddulescu (Ia pregatirea planselor pentru editare)

Vateriu Driigan (redesenarea planurilor Halelor Obor) ~

Ruxanda Gaga (traducerilc rezumatelor) Fotografii: Gheorghe Dumitru; Mihal' Georgescu §i JosJ[ Kiraly

Machetare: loan Cuciurcd

Redactarecornpu terizata: AD ISAN

Tiparul: FACTO GRAPH

Coperta: loan Cueiureii

Tiparul coperju: APIMONDLA

Expozilja

Organizarea expozrtie]: Nicolae Lascu, Ana Maria Zahariade §i Moise M atM (amcna j aTi tehnice)

Colaboratori: Valeriu Driigan, Tudor Iliescu, Bogdon lonescu; Francoise Patnfi~ Mihaela Papa, Dan Popovici, Cristina Sanda, Ioana Sandi Fotografii: Mihai Oroveanu (dupa fotografli de epoca §i dupa cusee de Gheorghe Dumitru, Iosi] Kiraly, Nicolae Lascu, Adriana Rails) Macheta cladtrii ARO: Arclierul de machete al s.c. Protect Bucuresti, sub indrumarea lui Moise Mathe

Sprijin Iogistic: Romexpo S.A (director, ing. Tudor Verona, director tehnic, arh, Constantin Vriibiescu)

Sponsori:Alain Manoilesco, arhitect, Franja, lPCT -S.A, Bucurcsti

INFO~TECH

Afi~ul expozijiei: loan Cuciurcii Tiparui afi§ul.ui: APIMONDIA

® Copyright - U niunea Arhitectilor din Romania, 1992.

UN ARISTOCRAT

AL :FORMELOR SIM!PLE

. colae Lascu

liona Creangii a aparlinu ( generaliei de creep! iea eu lturii romlfn.e,~li a perioadei interbetice care a no./iz_at saltul aproape miraculos spre sincronizarea deplinii eli spiritul european.

5-0 afimlal de multe ori, eu deplinii fndrepriilire, cii Haria Creangii a lost exponentui eel mai autoriza. of arhitecturii moderne din RomBnia anilor '30. EI a stiut mal bine dectt oricare alt contemporan -tiu sii exprime prin mijloace proprii arhitecturii aspirapa societiili; romtinejfi spre tnnoire pro'Ida Ii radicalii. intf-a carierd profesionatd de numai 16 ani, a realizat 0 opera remarcabild; de

"-Je valoare inansambtul ei; citeva din creatiite sale au devenit, inca din timpul vie]ii, repere fundamale ale arhitecturii noastre, care se lnseriu in patrimoniui european of perioadei:

1"0 sarespird prospetimea lumii noi pe care promotorii de pretutindeni ai arhitecturii moderne all , s-o transpund In spalii, volume §i forme; 0 lumea malinismului, a automobilului, a cinemato• .~ui, a telefonalui;« aerului conditionat. Vom descifra eu u§lIrinJii in creqiite sale rigoarea §i

~ .. nalitatea rezotviirilorfunqionale, logica desiivfr§ilii a planului, siguranJa ;i sensibilitatea pro-:iilo.7 Ii, mal ales, poate, aspiratia permanentd spre esentiaiizarea forme/or simple, elementare;

"C" prefigurau, in viziunea sa, viitorul arhitecturii: "Ana aceasta, afirmo et, 110 rdspunde iar gustului -ior fi aristocrat at liniilor simple - subtile §i albe tncercdri de reprezentare a inj'inirului"

i1U arhitectura romdneascd; Haria Creangii va riimine un aristocrat al forme lor simple ...

Expozilia organizaui de Uniunea ArkiteeJilor din Romania la aniversarea a 100 de ani de La naster lui Horia Creangii Ii-a propus 0 privire retrospectivii a fntregii sale opere. Pregiiurea expozuiei §i a talogului a fast substantial facilitatii de monografia pe care arhitectul Radu Pairulius a dedicat-o lu. Haria Creangii: Datele, iIlformaJiile ji' aprecierile lui R. Patrulius ne-au deschis noi ji fertile direqi: de cercetare; Iucrarea lui Radu Patrulius va rdmlne, tn continuare, de netntocuit in privirqa inJelegerii omului care a fast Haria Creangii.

Adresdm ceie mai calde multumiri fiicei lui Haria Creangii, dona Mlhaela Mihiiescu ji d-lui ing. Constantin Mihiiescu, pentru semnalarea unor.aspecte necunoscute ale activiriiJii arhitectului §i pelltru permisiunea de aexpune ji reproduce uneledocumente inedite afiale inarhiva [amiliei; referitoare la Horia Creangii.

Muuumint« 110(lSl7e se adreseazii; in aceeasi miisurii, d-nei arh. Irina Patrutius, pentru amabilitatea cu care ne-a [urniun de/alii asupra unDr lucriiri ale lui Horia Creangii, precum ji pentru spnjinut eseniiat adus prin permisiunea de a utiiiza nepretuitu! fond de plan/e originale ale proiectelor acestuia:

Sin/em, de asemenea, profund recunoscdtori, instinuiitor §i persoanelor care ne-au usurat cercetdril ne-au fumizat prqioase informatii §i ne-au perm is accesul fa valoroase documente de epocii:

- Floarea BiilloJeanu, Felicia Radu §i arh. Ion Grefu, de la Primiiria Municipiului Bucuresti

- Direqia Generald a Arhivelor Statului §i Filialei acesteia pentru Municipiul Bucuresti

- D-na Alexandrine Cernov, ing. Gheorghe Haficiuc §i Societatea pentru cultura romdneascd ; M.

Eminescu" din Cerniiuji

- D-Iu; director I. Liapunov, d-lui Petru Grigor §i Arhivele Statului Cerndut];

- ;ng. Alexandru Zsigmond ji arh: lulius Riidu lescu de la "Integral Proiect ", Bucuresti

- arh. Dan Oprescu, arh. MiliIa Sian, arh: Rodica Nicolescu, ing: Ion Morase, arh. Ion Enescu.

Multumim, in acelasi limp, doamnei arh. Adler §i domnului arh. S. Simion, care ne-au perm is realizarea unor fOlografii In apartamentete pe care Ie ocupii In cliidirirealizate dupii proiectele lui Horia Creangii.

Ne exprimdm, de asemenea, trureaga noastrii gratitudine, pentru 101 sprijinul acordat, Catedrei de Istoria 1i Teoria Arhitecturii din cadrul lnstitutului de Arhitecturd .Jon Mincu" Bucuresti.

10. nasterea ipei ji a cosiicat-o lui ~direCJij

a fnJelege-

Epoea lui Horia Creangi. Contextul Introdueerfl

,I asimiliril stilului modernist in arhiteeturalnterbelici romaneasci

Anea Boeiinef

i ing.

lui ji penI referi-

abilitatea

fjinul rcESruilt. tsrcetdrile, r:o:

fgli

'llcii"M.

teScu.

lis reali'Horia

rUei de Is-

Context istorie

Pe plan politic, economic, social §i cultural, perioada interbelica este martora confruntarii intre curente de idei diferite privind condijia Romaniei ~i caii optime ee trebuie urmata pentru dezvoltarea !iirii. Ecounle acestei cautari se vor resimti §i in arhitectura interbelica, in care subzista in paralel stilul neo-romanesc, academismul §i modernismul,

Divizarea de opinii i§i are radacinile in polemica Intre curentul liberal §i eel conservator,

Tn anull927, cind Horia Creanga se reintoarce de la Paris §i i§i lncepe cariera, BUCUIC§tinl se giise§te in ajunul unei campanii intense de construenl, care prin contextul §i particularitalile ei este unica in Europa interbelica. Este de asemenea perioada in care, sub influenta avangardei occidentale, §i incurajata de circumstante locale favorabile, in Romania incepe sa se dezvolte 0 arhitectura moderns, ce poate fi calificara ea aparttnind Stilului International. in aceasta privinli, Creanga face opera de pionierat, El aparjine acelei generatii de arhitecti rornani care, dC§i studiaza la Ecole des Beaux Arts, bastionul academismului francez, sint puternic inf1uenta~i de avangarda occidentala, In momentul in care, Ia s.fir§itul ani lor douazeci, tinerii arhitecti revin . cu acest bagaj intelectualla Bucuresti, vor gasi in Romania un teren fertil, materializat in cireums tante economice prielnice ~i mai ales in prezeata unui spirit progresist,

Circum tantele introducerii modernismului, precurn §i dezvoltarea particulara a acestui curent. in arhitectura romaneasca, sint strins legate de contextul istoric al Romsniei interbeliceo Studierea acestui context poate sa contribuie la explicarea unor particularitap esenpale ale arhitecturii moderne romanesti, Este de remarcat in special faptul cit, spre deoseblre de Occident, unde arhitecrura modernista a reprezentat un raspuns la rezolvarea problemei locutntelor muncitoresti ~i a fost sprijinita de idei socialiste, in Romania modernismul va fi adoptat §i sustinut de straturiIe soeiale avute, pentru care acest cnrent devine 0 expresie a europenizarii tfuii.

Inceputa la sfir§itul sec. XIX, dupll punerea bazelor statnlui modern roman.(1) Liberalii doresc ca dupa primii pa§i tacup spre modemizarea Romaniei, prin preluarea sistemului juridic francez, educarea tinerilor in occident, adoptarea manierelor occidentale etc., sa se treaca la indusrrializarea lam §i la economia de piata, ropind legaturile co trecutul balcanic bizantin §i ridicind lara la un nivel de trai european. Conservatorii vor sa menjina structura agrara tradi!ionaIa, condamnind atit importuI de idei cit ~i de obiceinri occidentale.

La sfir§itul primului razboi mondial vechea intrebare .. pe ce cale evoluam" se reactualizeaza, fund nnantats de noua situatie a larii. 10- tregirea stamlui TOman, in 1920, ca urmare a prabusirii Imperiului Austro-Ungar §i a ne~ocierilor de la Versailles, aduce cu sine schimbari fundamentale. Cu teritoriul §i popuIatia dublate, precum §i eu potentialul economic substanpal marit, "Romania Mare" devine 0 ~ra importanta in Europa Centrals §i de Est. Cei rs ani care urmeaza, pinii la instaurarea dictaturii regale in 1938, formeaza 0 pertoada speciala in istoria Romaniei modeme, in care se infii.ptuiesc reforme sociale §i politiee pentru care s-a luptat incepind de la revolutia din 1848. Se introduce dreptul de vot universal (1918) ~i reforma agrara imparte ~ase mtlioane de hectare de pamint laranilor (1921). Tara cunoaste 0 perioada de dezvoltare economica §i de relativa bunastare generala

Imediat dupa razboi, conservatorii pierd teren in polrtica §i capacitatea lor de a influenta linia de dezvoltare economies se diminueaza, Idealul lor de a men line 0 tradipe agrara pe care 0 ldealizeaza r~i va gasi ecou mai ales pe teren cultural, in literaturasi in am. In arhirectura, de exemplu, stilul neo- romanesc se menpne ca simbol al spiritului national, al cautarii unei identitaji proprii. Adepjii sai lncearca sa impuna aceasta forma de tradilionalism ca pe 0 alrernativa constructiva la mtroducerea modernismului, pecare n resping ca pe 0 moda cosmopolita, in toata perioada interbelica, curentul conservator miIitlnd pentIU un traditionalism idilic, eu nuante naponaliste, va sta in balanJa cu spl-

merea

[alii IDdemihnlui ju:ident,

.. sa se momia

balcanic trai enstructuimpor-

hea cmalizeatrii, Inmare a ia ne.go-

§i populeconoe" deviIDa §i de fIIStaurai 0 perio~me,in politice evolUlia Imriverlemilioat). Tara IOmica §i

rrd teren enta Iineaza, ara pe ales pe In arhiiesc se nal, a] lill sai

i traructiva re Il res[lata peIt or mi-

• cu

i en spi-

progresist, cosmopolit,

ti. data, modernizarea §i industrializaomaniei formeaza un deziderat general tal de partidele politice care se succed fa Ele propun ins! strategii economice

- pentru dezvoltarea ~ §i conseeinjele programe vor influenta direct sao indi- 1 - seetorul construcpilor,

!:Z:l Zeletin, teoreticianul neo-liberalismupue principiul autarhiei pentru perioaezvoltare a Rominiei de la 0 societate : .a una Industnala, (2) "Romania Mare"

. adevina "Romania Inchisli«. Printr-o

- protecjionista, care era de altfel prac-

- ; de I8rile-vecine, Romania, dispunind

~ JA mare inrerna §i un potenual econozsemnat, ar putea in elteva decenii sa in-

- - durile societaplor avansate. 0 versiu- . tel teorii, ilustrata de sloganul "prin

", devine politica oficiala a Romaperioada cind Partidulliberal se afla Ia :;::::::;~-;n:-int:191g.....1919, 1922-26, 1927-28.

ceeemu dopa riizboi va fi dominar de autonomiei, care stimulind industriile rin bariere tarifare malte, subsidii §i _-=--_- de stat, va limita inevitabil resursele recenstrucpe §i dezvoltare §i prin aceauenta negativ §i activitatea sectorusuucjii, Politica protecponista, __ =u concuren!3 stra.ina §i Iavorizind for~ nopolurilor, duce Ia 0 crestere _~u---."1ionata a prejurilor materialelor de ==:::::-;~ r: e, care pe piaja romaneasca sint de

. mari decit pe piata lntemationala. ~~ ..... in cond.ipile in care fabrieile de ciexemplu, produc doar la 50-60% din ;:;;;;::::~e. 3)

-....;.:""";= ridicate de constructie §i lipsa dis~i de capitaluri ieftine, accentuata

~""'_il- ea patrunderii capitalului strain, zibui la neputinta statului de a spriactivitatea de constructu §i mai

rezolva criza de locuinte Ieftine ulajia nevoiasa, Ca urmare, "con=:=::::at.:.e:.. ocuinte devine un apanagiu al

~. dupa cum constata arh. 1. D. g->_8. (4)

Carre sfi~itu1 anilor douizeci, 0 strategic ceonomlca alternativa este propusa §i infiiptuitli de catre Partidul National Tariinesc, venit la putere in 1928. Acest partid tinar, are inip.al un program de retorme destul de radical, in care i§i guc§te lac §i problema incnrajarii construcpilor, Doctrina sa economica, dezvoltata de Virgil Madgearu, sustine principiul "poqilor deschise" §i favorizeaza penetratia capitalului slIiin pentru a stimula industria §i agricultura. PNT negociaza lmprumutun exteme in 1929

§i 1931, pentru a aceelera eresterea economica, sprijinind in special proiectele:in agricultura §i transport uri. Sciiderea tarifelor vamale (1929) are ca rezultat cresterea importurilor, Iar Legea Minelor (1930) stimuleaza investitiile de capital strain.

Acest program a provocat un mare entuziasm :in sectorul constructiilor, aducind stabilizarea, eel putin temporara, a pretnrilor materialelor de construcjie §i a miinii de lucru. EI a coincis eu criza eeonomtca din 1929-33, care a creat pentru sectorul de constructii 0 conjunclura financiara favorabila, lnsemnate capitaluri fiind investite in imobile.

In 1933 vin la guvern Iiberalii §i reintrcduc prirrciptile de nationalism economic §i de protejare a industriilor locale. In construe~ii, incereartle (acute dupa 1933 de a apllca indici de corectare a pretunlor dau gre§ §i seumpirea materialelor escaladeaza, in anul 1938 inregistrlndu-se 0 crestere de 27% fala de 1933. (5)

Dictatura regala instaurata in 1938, aduce incurajarea economiei prin disciplinata combina tie de protectionism §iasisten_tA straina. Economla se redreseaza §i exista 0 atmosfera de considerabil optimism, cresterea industriala fund insolita §i de imbunaHiJiri substanjiale ale infrastructurii: noi clii ferare, §osele, §ooll, centre medicate §i c1adiri administrative.

Legislajia pentru lncorajarea activitiitii de construepe

Inflnenja partidelor de guvernamlnt asupra sectorului constructiilor se rnanifesta §i prin legislapa pentru inenrajarea activitiipi de canstrucpe §i, mai ales, prin masura in care statui

este, san DU, capabil sa suspn8 reahzarea acestei legislapj ..

Cele mai favorabUe legi pnvmdacttvttatea de constru.cpi an :fus·t elaborate in 1921 §i 1927, ambele in runpul scurtelor guverna.ri ale Partidului Poporului, condus de g-ralul Al, Averes-

cu ..

Prima lege de Incurajare a construepllor, 00- tind din 23 tulle 1921,este cunoscuti sub numele Ministrului Mundi care aelaborat-o, Trancu-Iasi, (6) Dintre dispozilille acestei legi s-au aplicat doar mlesnirile fiscale: scutirea de impolite directe pe timp de 10 ani a imobUelor eonstruite intre 1921-1925 §i Iibera exploatare a acestor imobile.. AIte prevederi importante ale legii au ramas inaplicabile din eauza lipsei de fonduri §i a instabilita1ii valutei nap.Onale .. Astfel nu s-au putut realiza: ereareaunei Casse pentru incurajarea coestrucpilor, redncerea preJUlui la materialele de eonstructie din padurile §i carierele Statului, inlesniri 1a plata materialelor de construcpe §i intiietatea Ia transport.

Legea din 1927, conIine masurt asemanatoare din care, ca §i in 1921, se rea1izea:zli doar Inlesnirile fiscale: scutirea tOlala de impozite a imobilelor pe timp de 10 ani, apoi timp de 5 ani - 75%, §i urmatorii 5 ani - 50%. Construqille ta.cute pe baza acestei legi sint scoase din regtmul Iegachirtilor, deci pot fiexploatate pe plata liberii. 0 prevedere importantii. este legiferarea proprietiitii pe etaje sau apartamente.care va stimnla realizarea de bloeuri de apartamente in proprietate coleetiva .. Din nou prevedenle legate de inf.iinIarea unei Casse a eonstruepilor no au pOlUt fi puse in pra.ctiea. Lipsa de capital ieftin aimpied.icat §i infiintarea unui fond pentruconstrucjft de toeuinteeare sa acorde imprumuturi funqionarilor, pensionarilor §i altorcategorii CD mijloace reduse, eu dobinda de 1-2% pe termen de 203m.

'in ciuda tmperfecttuntlapllcartlacestor legi, ele au fost primite cu un sentiment de entuziasm §i au dus fa stimularea activitii.lii de constructie, prodactla dectadiri in municipiicresclad de la 2 520 in 1921 1a8 064 in 1928.

161

Dupa 1928, oonjunctura economics joaca de asemenea an raj important alaturide avanta[ele fiscale oferite de legis.lati.e. Criza eoonomidi determina investirea capitalurilor in webile care, in penoada de instabilitate financiara a anilor 1929--1933, reprezintii. un plasament sigur .. Campania deconsttucp.i se intensifi.c3 §i ajnnge la apogeu in decenial urmator, manifestindu-se in {oati tara dar mai ales in CapitaIa. De§i datele statisnce publicate de diverse reviste duera, se poate trage totu§i concluzia ci In BUCUIe§ti se inregistreaza 0. crestere semnificatva a n umarului de CODstrucpi incepind eu 1928-29, ca apoi sa scada U§or §i sa creases din nou din 1933. (7)

inanii 1934, 1935 §i 1936 s-a investit in consrruePi de imobile in CapitaIa suma de aproape 3miliarde de lei. Repartizarea pe seetoare a constructiiloreste semnificativii: cele mai multe construcpi se inalla in centrul capita lei ~i in cartierele lusoase de vile din nordul orasnlui, ce apartin de sectoral I Galben §i tncartierele din sectorul Il Negru. Mult mai putin se construfeste in cartierele rnuncitoresti din sectoarele ill Albastru §i tv Verde. Sectoul I Galben depoe §i numarul eel mai mare de imobile peste 5etaje. (8)

Ca urmarea iniJiativei private, se ridica Intregi carriere de vile, iar de-a lungul bulevardelor se inaila marl Imobile de apartamente, De§i multe din aceste cartiere sinr uncaleidoscop stilistic, arhitectura moderna oeapa un lac important, caractenzindu-se atit prin cantitate cit §i prin cautate,

Este vorba, in marea majoritate a cazurilor de un modernism "moderat", care evita excesele de simplificare preeum §i raceala §i rigiditatea multorexemple de Stil Intemational, (9) Locuinjele sintadesea Iuxoase, condilia socials ~ economicl a beneficiarilor explicind,. in buna masurii,. calitatea acestei arhitecturi, fin.isajele seumpe, detallile ingrijite. Ca spa_tiu ~i impii.qire, ele raspund cermjelor unui confon burghez, oscUind intre planul traditional, in care fiecare camera are 0 mncp.e specificli §i planul liber, CD spatti flexibile,

'in aeest limp, multe din marile societip §i intreprinderi private, i§i construiesc palate pen-

rezin ta un

ll'1lcpi se niul

FU"B dar mai tiee publica-

trage to. treaza 0

de con-

Qarea

e maimnlpitalei §i in or8§ulni, cartierele

. or de - excesele rigiditatea

(9)1.0-

- sociala §i in bun.a finisajele -imparpre, urgaez, 05- liecare caliber, cu

-etap §i inpalate pen-

_.,._,olT;-- proprii. optind pentru un uinbaj arhilI::::::c1l modem.

~c..aItJIn_ea urbani - criza de locuinte politica eeonomica a partidelor ce se 13 guvernimint §i conjunctura econo-

- ce se creazA datoritA crizei din 1929-33, ~,;~..ur important care influenteaza sectorul _ ....... ,__...;. Dr este DOua situatie a Bucuregtiu-

_ ~ reintregirii tlrii. Bueurestiul devt:mare centro administrativ §i in aeelasl

~ ::aD.03§te 0 dezvoltare economicil specta.::::I;i~a., care atrage 0 imigratie masiva, De la ~pe de 380 000 in 1918, se ajunge la =-,..- .... de locuitori in 1928, deceniul unnator

_ .- d 0 crestere §i mai mare, pina la rr'!ClDin 1939. (10)

-1 dupA riizboi, edilli Bucurestiului stnt

--"'-- ...... ~l:ap en dona probleme: soluponarea

locuinle §i dezvoltarea urbanisticil §i ~ a acestui oras a clrui saracie in :m::Ic::::::iJ.eIIte §i a carui imagine patriarhala de ~ nu se potriveste en noua pozi!ie eapttala, tn presa de specialitate a vreloc nesfir§ite discutii pentru gasirea solnPi Sociologii, urbant§tii §i arhit.ecpi preocupii de rezolvarea ambelor pro-

- nemoastreaza necesttatea interventet §i :m:::;~ui statului, (11)

- ~teptAri de§teptate de euforia gene-

dnpA razboi, nu vor fi insa decit partial ~-:.....~ Pentru categoriile sociale co venitu__ ._---- §i mari, criza de locuinte se rezolva ~ti!ii proprii, stimulate de legislatffi, §i enrol economic, investiJii care s-au

_ __.,_.... """1 in ridicarea unor intregi carriere,

......;:;;Jj~~- nn a fost insa capabila sa ajute la soiPi:!:::!J'e3 problemei locuintelor ieftine pen__."J,.._" .......... pa nevoi8§a, deoarece sprijinul fl---- ·Ctirect al statulwnu s-a realizat, .3§8. cum in prica Germania, Olanda, Anglia ~t un organ de Stat sau comisie de _....,; ....... -:.....~- care sa studieze problema locutnje- sfiituiascii guvemele . .In ceea ce prive§_. Iii privali, acestia nu au indrizoit

- riscul de a construi case pentru munci-

-)

tDt1l§i initiative ale intreprinderilor §:i

institupilor de stat §i particulare de a construi locuinle pentru angajatu lor. Casa Muncii CPR, diverse ministere, ca eel al Domeniilor sau Finanlelar, Societatea Gaz §i Electricitate, bind, etc, parceleaza terenuri pe care funclionarii lor i§i construiesc case.

in 1928, guvemul PNT face 0 incercare de contribupe financiar3. directa la opera de construClie, alocind 120 milioane din buget care

sa fie folosite pentru acordarea de imprumuturi pentru eonstrucpi §i pentTU achiziponarea unui teren §i construirea unui bloc de apartamente pentru funcponari. Este 0 picatura de apa tntr-un ocean §i din nou, benefictari nu sint cei care au eel mal mult nevoie de ajutor, Doi ani mal ttrziu, in 1930, sub acelasi govern, Ministerul Muncii scoate 0 noua lege de Inlesnire a constructiilor in favoarea funcponarilor publici §i particulari, meseriasimr §i muncitorilor, invalizilor, vaduvelor de razboi, demobilizatilor §i a celor en mijloaee de trai restrinse, Cea mai importaata prevedere a acestet legi este infiintarea Casei Autonome a Construcpilor, ee va incuraja construirea de Iocuinje modeste, de tip popular, cu maximum 3 carnere §i dependinte §:i de tip economic, co maximum 6 camere §i dependinte. Costurile acestor 10- cuinle se dovedeste ins! peste posibilitatile de plata ale categoriilor numite de lege ca beneficiari. Acela~i lucru se intimplase, de fapt, §i eu casele construite de Societatea comunaUi de 10- cuinIe ieftine, infiintata in 1910, ca una din primele de acest tel din Europa. (13)

in marea majoritate, aceste locuinje sint case familiale, cu eel mult 1-2 etaje, construite in arhitectura tradiponalista, cu 0 micii gradina sau curte. Abia la sfir§itul anilor treizeci, se construieste, in cartierul Vatra Luminoasa, un grup de Iocuinje Iettine in stil modernist

"Bucure§tiul - mare metropoli in sud-estul Europei

Dezvoltarea Bucurestiului depiode alit de municipalitate, pentru realizarea lucrarilor edilitare §i a sislematiziirii orasului, cit §i de stat, pentru construirea cladirilor publiee.

in perioada interbeliel, municipalitatea BucurC§tiulni rea.Jizeaza importante Iucrarl edilitare:

deschideri §i prelungiri de bulevarde, asanarea lacurilor din nprdul crasului, acoperirea unei porpunl a riului Dimbovila cu plan§eu de beton, extinderea pavajului §i a iluminatului etc.

Intentiile edllilar munidpali slnt restrinse de Iipsa de fondun §i mai ales de llpsa de continuitate in administrapa orasului, Proiecte sau lucriiri urbanistice §i arhitecturale riimin la jumatate sau nu se realizeaza de loe din lipsa de fonduri §i a schimbarilor administrapei. Este cazul proiectului pentru Palatul Municipal, a planurilar pentru piala,,8 Iunie", pentrn 0 cladire a operei etc., care ramln doar pe hirtie.

CilVa primari se remarca tatu§i: dr. L Constantinescu, Dem.L Dobrescu §i AI. G. Donescu, a§a numiJii primari creatori, Conducind primaria pe perioade mai indelungate.de 3-4

ani, ei au dimas cunoscup prin proiecte insemnate. La prolectele realizate din Inijiativa lui AI.. Dobrescu va contribui §i Horia Creanga in calitatea sa de director al Lucrarilor Noi, Bste vorba de espozitia Luna Bucurestilor (1939)

§i nateie Obor (1937-50).

In privinja modului in care trebuie sa evolueze Bucurestiul, din punet de vedere urbanistic, parerile smt Impartite, alit in rindul specialistilor cit §i a.l publicului, Urbanisti §i edilii considera diverse alternative pentru dezvoltarea orasului: oprirea extinderii eapitalei §i crearea de erase gradina in jurul Bucurestiului; cresterea densitalii coastructiilor in orasul deja existent prin dezvoltarea pe inli1time. in 1929, Cincmat Sfinlescu, directorul Cassei Lucrarilor Orasului §i profesor la ~ala de arhitectura prapune separarea zonelor pe fnncpi: 0 zona centrals, de munca, en cladiri de maximum 5--6 etaje, acceptind doar in mod exceptional "zgirie-nori" ~i atunci exelusiv pentru birouri; ozona perifericti, de odihna eu locuinte familiale de maximum 3 etaje §i curte individuaia. Industria trebnie eliminata din metropola §i orasul lnconjurat de 0 centnra de plantatii, (14) Partial, aceastii viziune este realizata prin ridiearea cartierelor rezidenpale din nordul ora§uIui §i amenajarea lacurilor §i parcurilor din aeeeasi zona. Capitala creste ins1i mult mai mult

in mallime §i densitatea locutnjelorIn centra orasulu! este mult mai mare dedt in propanerea lui Cincinat Sfinlescu.

Lipsa de continuitate in administrapa munidpiului impiedic1i i1lsa, a linie clara in sistema zarea Bucuresnului precum §i aplicarea, la litera legii, a regulamentului pentru construcp.i §i alinieri, Liviu'Rebreanu, membru in Asociap.a pentru Urbanistica Bucurestiului, sene sarcastic: "Planul de sistematizare al d-lui Dobreseu a fast recent aruncat la co§. Acurn se pune la punet planul d-lui Doneseu pe care, evident, Il va arunca la co§ dl. Dobrescu lndata ce va reveni la pnmarie".(15)

in ceca ce priveste stilu1 aralrectural al cladirilor pub1ice de care Bucurestiul avea nevoie, alit adeptii modernismului ctt §i ai tradiponalismului par sa fie de acord asupra necesitatii unei arhitecturi monumentale. ,,Este verba de a reuni opera lui Hausmann en cea a lui Ernst May, Intr-o sinteza armonica, un tar1m uncle trebuie realizate lucrari impunatoare", sene un adept al modernismului in revista "Urbani· smul", (IS)

Opinia rnunictpalitajit asupra acestui punct este exprimata clar de Dem, Dobrescu: ideea de monumentalitate nu poate fi reunita en cea de modernism, de "arhitectnra democrata, saraci, simpia §i standardizata pentru ca sa coste pupn §i sa se faca repede, "(17)

lna1larea unor palate care sa dispunda ca praportil §i insemnatate noilor institntii aficiale ale Bucurestiulut era 0 necesitate obiectiva §i general recunoscuta. "Manrea §i puterea unui stat se concretizeaza in 3§eza.mmtele lui arhitecturale", scrie Niehifor Crainie in revista ,,Arhitectura". (18) In special in coIl§tiinJa provinciilor not, Bucurestrul trebuie sa poata rezista comparatiilor eu "amintirea altor capitale mai ingrijite".

A§teyt1irile ramtn in buna masura neimpliniteo "In 20 de ani", constata tot Nichifor Crainic in 1936, "statui nu a construit nimic, El se inta~i§eaz1i ca un mizerabil ehiri8§ in tot cupnnsul P'rii". (19) Abia in a doua jumatate a anilor treizeci incep sa se ridice sedil proprii pentru ministere, instituJii de stat §i de eultura.1n aceasta perioada se construiesc, intre

-~ - - --- - _""- -

tlIele: Palatul adm.inistrativ CPR (1937-40),

. D. Marcu; PaIatul regal, aripa Cretulcscu '1936-37),arh. N. Nenciulescu; Pala'tul Minisui de Bneme (1937-44). arb. D. MarCU; ?a1atuI §COlli de Rhboi (1937-38), arh, D.

; Palatul Ministerului de Interne (1937- ), arh, Smarindescu §i Nadejde. (20) Aces.,.. ezemple de arhitectura oficial8 tind spre un monumental cu puternice elemente clasici:ante, tendinJ3 care apare, de altfel, in acee3.§i . aadi §i in Europa Occidentala.

moderoJst §t arhitecturainterbeUdi iD

A '8

mi§carea de avangardi romaneasca in limri. §i in artele plastice este sincroni cu ::a occidentalii, la care participi direct prin ezentan!i ca Tristan Tzara, Constantin CU§i, Marcellancu, in cazuI arhitecturii se poate vorbi propnu-zis de 0 avangarda, ?:±me]e clidiri moderniste se construiesc in a

jllmatate a anilor douAzeci, existind un ~j de ciJiva ani Intre r!spindirea ideilor gardei occidentale §i inceperea procesulut imilatie §i dezvoltare a modernismului in

:-::itectura romaneasca.

-zeste prime incercari, ce ramin de altfel lzose datoreaza lui Marcel Iancu, arhitect ~i , plastic avangardist, cu studiile Ia E'IH in - - 'ch unde in timpul riizboiului a luat parte fu:fiinlarea m.i.§cirii Dada, lancu se Intoarce :922 in 13ra §i devine imediat foarte activ in ernul artelor plastice §.i al publicisticii, uind Ja raspindirea ideilor constructivism in Romania, Explicatia faptului ca abia

• - patru ani, in 1926, Marcel Iancu constru;e prima casa in care folose§te un limbaj ar~l modern, §i aceea pentru familia sa,

_ uie probabil cautati in lipsa de receptivitaacea data, aut din partea pnblicului cit §i

• itectilor.

in artele plastice au enstat in ann doua. gplpari de arti§ti ce au militat activ penIispindirea avangardei, prin publicapi,

• zilii precum §i prin tntrepnerea de lega_ pennanente cu avangarda occidentala, iteetura nu sint cunoscute astfel de

_ -;mi.

~a1a de ArhitectUIi §i Societatea Arbiteetilor Romini. au fast in toata perioada interbelic! dominate de arhiteqi care ori au profesat stilut traditionalist art au construitin once snl, dupa cum era cererea clientului Revista ,,AIhitectura", editata de Societatea Arhitectilor, de§i se declara organ de manifestare a tuturor arhitectilor, are 0 preferinJ3 clara spre traditionalism. Dovadi faptul ca lucran ale lui Horia Creanga sint pubHcate aid pentru prima oara in 1939. Abia la sfir§itul anilor douazect, cind se intorc in nomar mare arhiteclii pregitiJi in stramatate §i in specialla Paris, limbajul formal §i principiiIe de compoztjie ale Stilului International incep sa fie aplica te, inm izolat, pentru ca in anii treizeci sa ci§tige din ce in ce mal multi adefenli aut in rindnl publicului cit §i al arhitectilor §i chiar sa devinio mod

Pe fundalul contextului economic §i politic creat in Romania interbelica, ideile moderniste aduse de tinerii arhiteep intof§i de la studii au fost adoptate de grupari sociale progresiste, alit de intelectuali §i arti§ti Interesap in teoriiIe avangardei, cit §i de profesioni§tii §i Intreprinzatorii care prin activitatea lor participa la modernizarea Romanie],

Opera lui Horia Creanga poate fi considerata ca reprezentanva pentru introducerea §i evolulia arbitecturii modeme in Romania Ca pionier a1 modernismului, Creanga face cariera in timpul campaniei de censtructii din anti treizeci, ocupind posturi oficiale la mnnicipalitate §i dezvoltindu-§i 0 clientela particulars numeroasA §i statorntca, Nu pupae stnt cazurile cind executa mai multe proiecte pentru acelasi comanditar. Lucririle sale cuprind diferite tipuri de construqii, cea mai mare parte a operei sale formind-o vilele §i imobilele de apartamente, adica tipnl eel mai reprezentativ de consirucpe pentru perioada interbelica, Creanga construieste eel moo malt in Bueuresti, dar §i in citeva statiuni estivale la munte §i la mare.

Scala targa de comanditari care ii lncredinteaza proiecte lui Horia Creanga variaza de la Iiber profesioni§ti,la mari societap private, ca de exemplu ARO §i la industri8§i de lalla lui

Malaxa, Pe linga proiectele datorate Initiativei particulare, Creanga Iucreaza §i pentru municipalitate. Este de nienponat faptul cii in aceste proiecte, expozijia Luna Bucurestilor §i Halele Obor, va line cont de cerinja de monnmentalitate. Creanga nu a avut insii 00- menzi de Ia stat.

Citiva factori au contribuit in mod special Ia crearea unor conditii prieinice Introducern §i dezvoltarif modernismului: campania de constructii datorata atit nevoii de dezvoltare a Bucurestului devenit mare capitala a Romaniei reintregite, cit §i conjuncturii economice care a determinat investijii masive in eonstructia de imobile; intoarcerea tinerilor arhitecti din strainatate, aducind ideile §i principiile avangardei occidentale; existenta unor grupari sodale en venituri mijlocii §i mari, de intelectuali, profesionisu §i oameni de afaceri, cu spirit progresist care au adoptat §j sustinut modernismul, optind astfel pentru modernizarea §i europenizarea Romaniei.

Acesti factori explicii de ce arhitectura moderna interbelicii in Romania nu a fost legata de idei socialiste §i solutionarea problemei Iccuintelor .sociale", a§a cum s-a intimplat in Europa de vest

Note:

1. Chlrot, D., ,,4 Romanian Prelude to Contemporary Debates aboui Development", Review

II, 1, Summer, 1978, p. 115-23.

2. Pentru teo rille de dezvoltare economics ale partidelor politice vezi: Tumock, D., The Romanian Economy in the Twentieth Century, London & Sydney 1986.

3. Constructiite publice §i particulare, revista de artd constructivii; materiale, informaJii, Bucuresti, nr. 178/mai 1929, p. 7.

4. Enescu, I. D., Problema Locuiruelor, ell cercetdri §i observatii de ordin economic In iegiiturli cu aceastii problema, expunere fficutii la aI ill-lea congres al arhneculor In §edinJa de la 28 rnai 1928, Bucuresti Cartea Romaneasca 1929, p. 23.

5. Prager, Emil, .Cotaoorarea lntre arhitect: §i ingineri til perspectivd istoricii", Arhitectura, Dr.l, 1976,p.49-55.

201

6. Pentru legislajia de incurajare a activira:tii de construcpe vezi: Ministerul Muncii, Sanatalii §i Ocrotirii Sociale, Zece ani de po: tieii soc ill/a in Romania, 1920-1930, f. a.

7. "Constmc.fii/e ridicate in Bucure;ti de La 192 Gazeta municipala IV, nr, 197, 1935, p. 3.

8. "crt s-a construit tn Capitalif tntre 1934- ]936", Constructorulnr. 27, an ill, 15 oct 193""" p.4.

9. Lupu, Mircea, .Expresiviiatea arnitecturiis: caracterul urban" Arhitectura nr. 4, 1975, p._ 10. Giurescu, C-tin,Istoria Bucurestilor, Edi ra Sport- Turism, Bucuresti 1979, p. 165.

11. Vezi numeroasele arucole publica te in revistele: Amiva peniru studii §i reformii socialli, Moniumu Uniunii Orasului; Buletinui AGIR etc. 12. Sfintescu, C., "CLiidirea in IOJa legiuitorul roman", Edilitatea , Dr. 4-5, 1 martie 1928, p.-

13. Vezi nota 6

14. Sfinjescu, c., "Cum sa sistematizdm Bucurestiul", Arhiva de studii ~i reforma sociala, VIII/1929, nr. 1-3, p. 241-267. Ideea zonificarii functionale apare pentru prima oara

C. Sfintescu, iis Bucuresui in viitor, Bucuresti, 15. Rebrean u, Livi u, "Primal' ii; primdria §i cu . tura" tn Rebreanu, L., Simionescu Ramniceanu, M., Ion Popa, V., Dobrescu, Dem. 1. Bu restii metropola culturii, Asociatia penrru Urbanistica Bucurestiului, Ed. Ziarului Tribe na Edilitara, p.l5.

16. Bleyer, G. Locuirqa minimald", Urbani-

mul ill. 5-6, rnai-iunie 1938, P: 189.

17. Dobrescu, Oem., Viitorul Bucurestilor, Ed. Ziarului Tribuna Edilitara, Asociatia pentru Urbanistica Bucuresulor, p. 42.

18. Crainie, Nichifor, .Perspeaiveie arhitecturt romdnesti", Arhitectura or. 7, nov. 1936, p. 7-8.

19. Vezi nota 18.

20. Prager, Emil, op. cit.

Anca Bocdna

- -

-~-

Istoricul imobilelor ARO

~d evolutia stilistici in opera lui Haria Creanga

Anea Bociinet

rn decursul unei perioade de zece ani, 1929- 1939, Haria Creangaa conceput §i realizat

trei importante proiecte pentru Societarea ,.Asigurarea Romaneasca" (ARO). Este vorba de cele doua palate ARO din Bucuresti, de pe bulevardul I.C. Bratianu 44 §i de pe Calea Vietoriei 91-93, constmite in 1929-1934 §i respectiv 1937-1938, §i de complexul hotelier ARO din Brasov, reallzat in 1937-1939. IstoricuI acestor proiecte este interesant din mal multe puncte de vedere: ilustreaza evolujia operei arhitectnralea lui Haria Creanga in perioada cea mal productiva a carierei sale; marcheaza momentul adoptaril arhitecturii moderniste de catre marele societap particulare care tind, prin aceasta, la formarea unei anumite imaginl in coD§tinta publicului; slnt rezultatul unei politici economice de investire a fondurilor active ale marilor societap particuJare in imobile, contribuind astfel la intensa campanie de construcpl din perioada interbelicit.

Posibilitatea de a reconstitui detaliat acest istoric este unica, in contextul in care in urma razboiului §i a lungilor ani de indiferenta la adresa arhitectuni moderne interbelice, desene §i docurnente au fast pierdute pen tru totdeauna. In cazul proiectelor ARO se dispune de

a sUTsa importanta de informatii, ~i anume revista "Vestitorul Asiguratului''(I), organ de §tiri §i publicitate a societajii .Asigurarea Romaneasca", De-a lungul anilor, aceasta revista va raporta amanuntit mersul lucrarilor la cele trei proiecre, §i se va [ace ecoul politicii societajilor eu privire la investijale in constructii §i al ideilor lor in legatura cu arhiteetura moderna,

Palatele ARO

"Semne extertoare ale pl"opi~irii noastre §i increderii aslguramor no§trii"(2)

Societatea "Asigurarea Romaneasca" ia nastere in 1923 §i doi ani mai tirziu contribuie Ia infiinJarea societiiJii ,,Asigurarea Taraneasca"(3), en care va fuziona apoi in 1937.

Spre sfir§itul anilor douazeci, cele dona societap ca de altfel mai toate societatile de asigurari din Bucuresti, incep sa-§i construiasca pa-

late proprii. Este rezultatul perioadei de pros peritate §i stabilitate ce va dura pina in 1929, dar §i un mijloc de investipe sigura intr-o peri da cind reevaluarea Ieului aduce Cll sine reduce rea simjitoare a dobinzi1or.(4)

Astfel, in toamna anului 1927 se inaugureaza primul pa1at al societatilor "Asigurarea Rom. neasca" §i ,,Asigurarea Tardlleasdi" situat cen pe str. Ian Ghica nr 11, in vecinatatea marih banci §i a Universitap,i. Cladirea este concep - de arh. Ion Niga in stil eclectic.(5) In anul UT1113.tor, 1928, cele doua societati ac . tioneazii un teren de aprox, 2500 mp., de dats aceasta intr-un cartier care pe vremea aceea en destul de excentric, §i anume pe b-dul I.e. B - tianu, una din arterele noi deschise ale Bucnrestiului, Initial, societaPle apeleaza tot 1a arh. L Niga pentru elaborarea plannrilor un nou sediu, pentru ca apoi sa decida totusi mr; erea unui concurs public. Motivele renunjarn la proiectul Niga, care fusese deja aprobat, n se cunosc, Este posibll ca insistentele Societalfi Arhitecjilor, care lupta pentru introducerea concursului ca procedeu de selectie a arhit lor pentru toate marile proiecte, sa fi influenrat aceasta decizie, Rezultatele concursului vor face cunoscure pe 2 mai 1929 §i premiul i tii va fi atribuit echipei aldituite din arh, Horia Lucia §i Ion Creanga, Realizarea proiecrnlui va fi aminata datorita izbucnirii crizei economice §i imobilul se va construi in doua etape, in 1931 §i 1934.

Investitia in palatul ARO (6), considerata initial ca 0 aventura finanaciara in plina cnza econormca, se dovedeste a fi un sucres, aducin societaplor insemnare venituri. Mai mult in - in nesiguranta generala creata de criza, contn buie la renasterea increderii publicului in solvabilitatea celor doua societati de asigurare, Astfel, in 1931, nu numai ca inceteaza retrage rile asigurarilor, dar se lnregistreaza noi inscrieri. (7)

In anu1 1936, societatea ARO, dispunind din nou de capital pentru tnvestipt, decide sa construiasa mca un palat pe CaJea Victoriei 91-93 iar WI an mai tirziu, in 1937, un mare compler hotelier in Brasov, La acea data, ptasamentul rezervelor societatilor de asigurare in imobile,

e inaugureazi Asigurarea Ro -" sitnat cenU2

- -!atea maril -

este concepu -

- (5)

- societali ache

!500 mp., de dau zremea aceea erz b-duII.C. B ruse ale Buculeaza tot la

planurilor un

. cIa totusi ini 'e1e renulllarf [a aprobat, D.

en!ele Societai" introducerea ~Ieqie a arhit

, a fi Influen-

nsiderata inipUna crizii ucces, aducind - • ai mult inca.

e asigurare. teaza retrage irea:za n oi

ispuninddin decide sa COD'ictoriei 91-93, mare complex plasamen tuI

e in Imobile.

.iI::::-_::::.tih::i.- care sa nu poata li.influentate de -.:::iI:;;::::~~::ili:lUll"e, era deja verificat ca sigur ) Ambele proiecte vor fi mere-

. Creanga,

uita publicitate in jural palate- a imobilnlui din b-dul SiC;;::!i:l:C!::t':va deveni simbolul societatii, Se - . postale, imaginea stilizata a pae peste tot, de la antetul hirtiei mJ.i.i pma la placu,ele de metal pe fa!adele caselor astgurate

_ nurile §i macnetele imobilelor

- expuse pentru public, eu diverse

telor constrnite, ARO tinde sa runita: imagine in caIl§tiinla publi,;;;a;.;~,..~;;:.. a nnei societaji progresive, dinapeIe, in care asigura Iii pot avea in_~._ . ..:..:niIectuTa moderna devine simbolul _ ......... ....._~. dini ca §i a dorintei de a line pasul ______ • .._. din vestul Europei, "VestitoruI

4iii1~c.....;::!'", organ de publici tate al sOcietiitli. mpropagaterul stilului modern, in licului sau, "Ce inseamna arhitec::ni?" scrie revista in 1931, "exclude~:-=;::=;,;::pe completa a omamentatiilor arhi=--:....:...0:;:. ~- realizareafrumosului arhiiectonic, """___"_"_-;:,o.- liniei, suprafejelor §i volumu-

Se merge pilla acolo tnctt se indica 0 -~~ - ~ecta intre stilnl pa1atului ARO §i .:z::z=::=:::: socieUilii: "linia dreapta ce predocpa pares ar vrea sa spuna ca ada"1IiI:!~J:r - titupe care 1;1U cunoasre alta linie dreapta", (10)

~~:s=ille rostire la inaugurarea imobilelor, - politicii llberale, .. prin noi ~ine", _u...J .. societaJii de a contribui la modemi~·ll1<:l~wei. Realizarile ARO sint procla~"",""-~ ... opera constructiva romaneasca, ~ . ...,_ ........ romanesc, en condueere romaneasca, -:E::~:::s.- m sanatos".(ll)

9, 1a inaugurarea complexului hotedin Brasov, accentul de mindrie

___ ,,....................,.- capitli clare nuante de propaganda - naponalista., care in conditiile din aju. .. razboiului in Europa nu stnt l:n!eles. Construirea hotelului Ia

~ au Ia Bucuresti, este explicata prin

dorinta societa!ii ARO de a pune ,.0 piatra la adincirea §i mal mult a Iegaturilor Ardealului en patria mnma" §i de a evidenjia ,,§i altar neamoo ee tralesc in Ardeal, di neamul romanesc, este capabil, de a concepe §i de a duee Ia bun sfir§it, opere, pentru care se cer, un numai CONCEPTIE dar §i MONCA, PRICEPERE, SIGURANTA. precum forla de a tnvinge orice piedici, pe care eei care nu ne cunosc, Ie soeotesc di vor fi de netrecut, "(12)

Horia Creaoga §i coleboratorit sai

Ecbipa Creanga, care cisriga concursul pentru palatul ARO in anul1929, era fermata din Haria Creangli (1892-1943), sojia sa, Lucia Dumbraveann Creanga (1895-1956) §i fratele san mai tinar lao. Creanga (1898--1931). In momentul participant 1a concurs, oei trei erau la inceputul carierei lor. into!'§i in 1926--27 de la Paris, unde absolvisera .,Ecole nation ale des Beaux Arts", Haria §i Lucia Creanga Iuncponau ca arhitecti referenti pe tinga Consiliul Tehnic Superior. iar Ion Creanga era angajat in serviciul de Studii §i Constructii al easel Muncii CFR. (13) In paralel eu slujbele dela stat, primisera deja §i citeva comenzi particulate. In penoada 1927-29, Horta §i. Lucia Creanga realizasera casa dr. Petru Groza, Ia Deva. in primavara lui 1929, in timpul cind Iucreaza Ia eoncnrsul ARO, Horia §i Ion Creanga sernneaza impreuna proiectul pentru imobilul din str. Schitu Magureanu 19. In aceeasi penoda Haria Creanga elaboreaza §i proiectul unei vile eu atelier pentru sculptorul Cornel Medrea, in Andrei Muresanu 2.

Palatul ARO aduce consacrarea arhitecplor Creanga, Proiectul cl§tigator va fi expus Ia expozitia organizata co ocazia celui de al XII-lea Congres International al Arhitectilor linut la Budapesta in 1930 §i la Salonul aficial de Arhitectura §i Arta decorativa din Bucuresti din acelasi an. Pentru Haria Creanga personal tncepe a cariera furtunoasa, dar echipa Creanga se va destrama, din nefericire, nu peste multa vreme. in martie 1931, Ion Creanga decedeaza lntr-un accident de automobil.

In rastimp de doi ani de la ci§tigarea concursului piDa la moartea sa prematura, Ion Creanga

mai semneaza doua proiecte eu tratele siiu, pentru dona vile in parcelarea Metot, inrrarea Bonaparte. Acestea, ca §ipalatul ARO vor fi realizate dupa moartea lui. (14)

La cererea societatilor "Asigurarea Romaneasca" §i .Asigurarea Taraneasca", proiectul prezentat la concurs, este restudiat de echipa Creanga in iama 1930. Aceasta nona varianta va fi insa respinsa de Serviciul Arhitecturii al Primiiriei municipiulni, care cere anumite modificari, Urmatoarea versiune care este §i cea finala, va fi elaborata in mai 1931, dupa moarlea lui Ion Creanga, Nu se poate, din pacate, determina daca la aceasta ultima varianta a contribuit §i Lucia Creanga. Toate deseuele sint semnate Horta Creanga in numele lui HIL. Creanga, §i ulterior creditul li va ramine lui singur, (15)

Dupa 1931 semnatura Luciei Creanga mai apare doar 0 data alarurl de cea a lui Haria Creanga, pe proiectul vilel dr, Victor Groza din Tg. Mure§.(16)

In 1934, cind se va realiza partea a doua a proiectului ARO, §i anume construqla teatruluicinema din curtea interioara a imobilnlui de pe b-dul Brariann, Creanga Il are drept colaborater pe arh. Haralamb Georgescu (1908-1977). Urmatoarele proiecte pentru societatea ARO Brasov vor fi opera lor comuns. en 15 ani mai tinar decit Creanga, Haralamb Georgescu este cooptat de acesta in biroul sau din 1933. Colaborarea va dura pina la moartea lui Creanga

in 1943. Vor mai proiectatmpreuna restaurantul Pescarus, pavilioanele e1tpoziliei internaponale Bucuresti 1939, Yacht Club la Eforie, imobilul din Piaja Lahovary, halele Obor, vile, etc.(17)

Nu lipsit de in teres estc §i faptul cii toate cele trei proiecte vor fi realizate de acelasi autreprenor, ing. I. Kivovici, iar structurile de beton armat vor fi calculate de ing . .$tefan Mavrodin §i ing. Cristea Mateescu, Este deci verba de 0 echipa stabila de arhiteqi ~i ingineri care vor lucra pentru ARO pe 0 perioada de timp lndelungata.

PAl.ATUL ARO

DIN B-DUL BRATIANU, 1929-1934

in istoriografia arhitecrurii interbellce roma-

241

nC§li, imobilul ARO din b-dnl Bratianu es eonstderatca piatra de temelie a Introducer; modemismului in Romania. Interesant este faptul eli imobilul in forma sa cunoscuta, In re a fost construit in 1931, nu are prea mull comun eu proiectul initial, mult mal consero tor, en care echipa Creanga a cistigat concurs, in 1929. La planurile finale s-a ajuns in urm; unui lung §ir de prefaceri determinate de ce; mai diveI§i factori, in primul rind, eriza eece mica izbucnita in 1929 impune 0 anumna a teritate, Reducerea bugetului §i necesitatea rentabilizare a investitiei due la sehimbarea paqiaHi a programului. Apoi, Pnmaria, prfn "Comisiunea speciala pentru aplicarea regu,smentului de construcjiuni §i alinieri" gase§tf ca proiectul nu se lncadreaza in regulamem cere anumite schimbari, §i nu in ultimul rin_ in tiistimpul de aproape 2 ani cit proiectul a fost tinut in sertar, stilul echipei Creanga e lueaza spre simplificarea limbajului formal renuntarea la decorajie, Urmarirea modifi ~ lor survenite ptna la elaborarea proiectulul f nal ilustreazs adoptarea treptata a unor elem

te din vocabularul "Stilului In terna 1 iona 1" , ee vor deveni apoi caracteristice pentru opera 1 Haria Creanga,

Programul conenrsulul

Programul concursului, publicat pe 1 febr. 19:5 in "Vestitorul Asiguratului", este extrem de complex, cerind construirea unui grup de im bile care sa con tina: Iocuinje pentro personal §i depozite Ia subsol, magazine La parter §i entresol, birourile celor dOlla soeietiiti Ia etajele I ~i II §i apartamente la etajele ill-VI. Pe lingii acestea mai trebuiau prevazute: a sara de spec tacole, un restaurant, 0 sala de contermje §i un sanatoriu chirurgical §i medical pentru 25 de bolnavi. Se preciza insa, cii aceste imobile trebuiau tratate ca 0 singura constructie pentru ca edificiul sli fie cit rnai unpozant, (18)

Din eei 72 arhltecti care s-a u inscris la concurs 21 au depus planuri, Premiile s-an decernat pe 2 mal 1929, proiectele ci§tigatoare fiind desemnate de catre Consiliile de Admtnistrape ale societajllor, Acestea au consultat in prealabil pe arhitecju Petre Antonescu §i Duilin Mar-

- ana, prin plicarea regula. ri" gase~te regulament §i -. ultim uJ rind,

- preiecrul a

i Creangil evo'ulai formal st

. ea modificariproiectului fta unor elemen-

IJle.1 febr. 1929 e extrem de

- grup de imomru personal ..l parler §i entali la etajele VI. Pe linga

o sam de spec· e conferm]e edlcal peninsii ca aceso singura

- fie cit mai

- Ia concurs, u decerna t pe tlind desem.. trape ale

. in prealabil .:Juiliu Mar-

zare an tost insarcinali cu alcatuirea un raehoic asupra valorii Iucrarilor prezenta~ iectului en motto ,,13", realizat de echi~:ea.nga, i se decerneaza premiul 1. Premiul airibuit echipei CC. Mosinschi §i loan

- ::J. Popescu iar premiul m arhitecplor

: .. ai palatului ARO, Ion §i Tiberiu Niga. :nai decernat trei menpuni lui: Ion Berin- 1nliu Danca §i echipei E.Nii.dejde §i Octav ____ ... (19)

tariul revistei, V estitorul Asigura tu_" adresa valorii artistice a proiectului

ga este probabil ecoul opiniei oficiale a - • .;Stil sever de arhitectura moderna ca-

- pune prin noutatea tratarii ( ... ) nici

de, nici balconase, nici e§induri nejustinia indispensabila cupola care Incoro- mate edificiile noastre. ( ... ) Frumosul zmmenralitatea reiese din Iinie, pro-

§i simetrie", (20) Celorlalte proiecte

_ - alaIe Ii se repro§eaza ca nu au tratat .::;Jqia ca un tot sau ca au abordat un sti1 espunde mai mult unei institupi de stat ...neia particulare,

de aprox. 2500 mp., asezat Ia mtersec_' ui Bratianu cu str. D.A. Sturza (21), funna aproape trapezoidala §i formeazii ~ ascutit la Intretaierea celor doua strazi, _~ ... Creanga se dis tinge de celelalte pro~tigatoare printr-o mai mare simplitate

............._ in tratarea faJadelor. (22) Parterul imincorporind vizual §i mezaninul prin ambelor en marmora, este net diferenelaJe. Fa~adele sint ritmate de gruparea

relor §i de marcarea intrarilor 1a strada ~. Decoratia, d~i destul de re!inutii, ~ prezenta in feroneria balcoanelor, ~ __ ........ e verticale zigzagate ale elementului coil ~i in termlnatia acestuia cu refe-

",,-t Deco.

-:c.eristici1e esenpale ale acestei solutii, simetria aripilor; accentuarea axului . rie de catre un element de col; dowerticalitatea imprimati faIadelor de :erile lnalte ale golurilor, se regasesc §i rrotecte prezentate la concurs, cum ar - ~ea arhitectilor Niga, ca de altfel §i

~ de cladiri realizate in penoada

1928-1930, in Bucurc§ti.(33)

Proiectul se ineadreaza, de asemenea, in stilul constructiilor realizate de echipa Creanga din aceasi perioada. Aeeleasi caracteristici de limbaj formal §i decorajie seregasesc, de exemplu, la imobilul de 5 etaje din. str. Schitu Magureanu 19, proiectat tot in primavara lui 1929. Construit pe un teren mult mai mic §i avind un program unilateral de casa de raport, aceasta cladire DO. are monumentaIitatea palatului ARO, dar este caracterizata pnn simetrie, prin verticalitatea bovidourilor ~i a mulurilor care incadreaza ferestrele, cit §i prin ornamenre similare de feronerte 1a balcoane.

Restudlerea proiectnlui pe baza unui non pro~ram

In iarna 1930-31, echipa Creanga elaboreaza noi planuri pentru palatulARO, pe baza unui buget reclus §i a nnui program modificat care tinde Ia 0 mai eficienta rentabilizare a cladirii, Dest se modifica planurile, torusi la cererea express a societajilor se menpne forma generala a imobilului, prezentata la concurs. Se renunsa la birourile celor doua societati, sediul social raminind in continuare in str, Ion Ghica §i de asemenea la sanatoriul medico-chirurgical, prevazindu-se doar un mic grup de patru cabinete medicale. in felul acesta, se poate mari numarul apartamentelor a carer inchiriere va aduce irnportante venituri societatii. Palatul ARO devine astlel un imobil de raport eu magazine §i 0 sala de cinema la parter.(24)

Din relatarile revistei "Vestitorul Asiguratului" se §tle ca in varianta de concurs apartamenteIe erau distribuite pe inrreaga suprafata a terenulni, fund prevlizuta 0 strada interioara care Iega b-dul Bratianu eu str. Sturza.In noua varianta, corpul de apanamente se separa de teatrul-cinema, objinindu-se toate apartamentele Ia strada, In cele dona aripi ce margmesc bulevardul ~i str, Sturza. Sala de teatru-cinema, de trei art mai mare decit cea prevlizuta initial, este proiectata in curtea interioara .. (25)

Limbajul formal este simplificat fa13 de versiunea precedents. Etajele devin registre onzontale continue, renuntlndu -se 1a diferenperea §i gruparea ritmica a ferestrelor, Semai pastreaza

125

[Olu§i cite va intreruperi ale faJadei, ca de exemplu registrul vertical de deasupra Inrrarii principale la apartamente, cu 0 dispozitie diferita a terestrelor, §ifirme verticale eu numele societiiplor. Aoeste accente nn .rel1§esc totu§i sa rupa caracterul orizontaJce este imprimat falHdeior prin altern area benzilor continue de plin §i

go I.

Parternl, §i el mult simplificat, este tratat ea o zona continua de vitrine de sucta. Se rennnI! la Irurebulnjarea rnaterlalelor scumpe, ca marmora. Apare §i un element nou, a§a zisa marchiza, a coperuna continua care marcheaza delimitarea inrre parter §i etaje §i accentueaza §i mai mull noua orizontalitate a faradeloT.

Decorarea faladelor eelor doua aripi este redusa, feroneria elaborata a teraselor de la etajele 6 §i 7 Hicind toe unei simple balustrade continue. In schimb ornamentele elementului de colt sint menjlnute aproape neschimbate.

Aceste noi planuri slnt aprobate in §edinla Consiliului de Admmistrajie din 4 martie 1931 ~i se depun pe 7 aprilie Ia Primarie tmpreuna eu cererea aurorizajiei de constructie. Lucrarile de §anLier tneep imediat lara sa se mai 3§tepte eliberarea autorizajiei. (26)

Primaria inalnteaza planurile "Comisiei speciale pentru aplicarea regulam ntnlui de construcjiuni §i alinieri" deoarece proiectul formeaza un caz special, cladirea depa§ind cu mull inaljirnea prescrisa de regulament, (27) Comisia aproba in principiu Inaljimea motivului de coil. Pe b-dul Bratianu iniilpmea maxima admisa pilla la cornisa principals este de 18 m., peste care cliidirea trebuie sa se Inscrie intr-un gabarit cu raza de 10 m. Pe str. Sturza, care este mull mat Ingusia decit bulevardul, incepind de la 18 m. din capul strazi], nu se admite decit 0 Inal!ime de 12 m pina la cornisa principala, ell a lnscrlere in gabarit cu raza de6 m.(28)

Consecintele aplicaru reguLamentu1ui ad literam ar fi fost 0 cladire cu dona aripi simetrice dar de inallimi diferite, ceea ceeste socotit inestetic si inaceptabil de cane arh.V, Urban, §eful Serviciului Arhlrecturii, Ca urmare, Crean-

ga restudiaza proiectul §i ajunge la 0 solujie care, l1isind planurile aproape neschimbate, modifica spactaculos volumetria pentru a so lujiona problema tna1limii.

Varianta '!inala

In plan, Creanga pastreaza axul de simetrie 2 cliidiri Ia intersecpa bulevarduIui cu str. Stm za, dar nu II mai marcheaza prin plasarea un element dominant chiar pe col]. Articulatia anpelor formeaza, in noaa varianta, un intrind trtunghiular,

Aripa de pe bulevard famine neschimbata. Aripa de pe str, Sturza este transtormata cadi cal.Pe primii 18 m. de la colt cladirea se inal] pIna la 31 rn., conrurindu-se ca un turn masi, apoi scade brusc pina la in8...l1imea de 14 m. (29 in plan, turnul face corp comun eu anpele mai joase, pina la etaju15 inclusiv. Vizual, eli par sa fie corpuri separate, datonia tratarii d! ferite a celor doua porpuni de falada. Partea joasa a aripii de pe str. Sturza se caracterizea Vi prin aceeasi orizontalitate ca §i fajada de ~ bulevard, Turnul, are atlt prin inlHlime cit §i prin limbaj formal (evtdenjierea scheletului de beton annat, [anna ferestrelor §i mulurile de pe laturile oarbe) un caracter clar vertical Datorita acestui contrast, el realizeaza iranzi!ia dintre cele doua aripi de in~iltimi difertu §i contribuie Ja lnchegarea ansamblului, caruia Ii imprima un caracier asimetric,

Nu numai volumetria dar §i unele detalii sint schimbate. Marchiza nu mai este rotunjita la col], ci rectangulara iar coloanele parterului sint lasate vizibile. Se accentueaza sobrietate Inlaturindu-se once ornament, eu exceptia mulurilor verticale ce vibreaza zicurile oarbe ale turnului, Tumul se termina cu un eta] retras, eu acoperis terasa,

Aceasta versiunc va fi aprobata de Primarie ~ auiorizapa se va elibera in iulie 1931, cind constructia ajunsese deja Ia etajul B. (30) Palatul este reallzat dintr-un scnelet de beron arm at, zidarie de diriimida §i plansee de beton armai In faza de ~ntier mID in tervin unele schimbari, Creanga renunta la inrreruperea verticala de deasupra intrarii de pc bulevard, care de altfe nu era justificata de distribujia interioara,

de simetrie a1 .ni ell str. Stur. plasarea un Ul 1· Arttculatia

-, un intrind

chimbata. farmata radi-direa se malta un tum masiv,

de14m. (29) cu aripele

iv. Vizual, ele ri.t:a tra tarH d if:qada. Partea caracterizea-

~i fatada de la - lime cit §i cheletului

e detalii sint rotunjita la parterului

- obrietatea excepjia urile oarbe

:!e P rimarie §i ~], cind con~O) Palatul

.:::::=;aa"linala a paiatului ARO aduce intrInnoire In arhitectura romaneasca a 31) in anii care vor urma Iimbajul ;U,ema-ponal" va fi adoptat masiv de ;c~::tii romant, care il vor aplica mai mult !1Jin reusit, dupa enm adeziunea lor -,"'_-;""_ tondul teroretic care a general vomrmal. sao se vor muljumi ell 0 pre- _perficiaUi dictata de moda, Reeepta:.i.e a acestui ,,zgtrie nori" va fi imparptii. odem, american, realizat pentru

ji in lara noastra", scne , Vestito_ aratului" in 1929, "care inca nu ne ea mult deoareee ochiul nostru nu nair ell asemenea stil in consrrucue, -::eraJeni, sintem siguri §i va place :~)

Crean.ga, solutia finaIa la palatul ARO ~ nn credo: "Manle bulevarde trebuie .nsele monumente de simplitate uni-rolalia vehlcolelor se va Inscrie In rnarizontala a cladirilor. Monotonia va :J.3 prin acuzari de blocuri verticale, llI§i din planul principal, pentru a nu __ marilor orizontale. Monotonia se can proportionalltatea volumelor §i

- • dinamismul arterei de ctrculape«.(33)

od.erna - lumina, aer, contort ~..__~ interbelica, priontatea in construecuinle 0 vor depne casele unifamiliale, una sau dona familii §i imo bilele 2:l.lItaIllente cu 2-4 etaje, Imobilele raport, dC§i aparute inca de la sfir§itnl - eei, se vor generaliza abia spre mijiului al treilea,

end se construleste.imobilul ARO din - -tianu, exi$ta inca nevoia de a convinI de calitiitile unui astfel de forme Astfel se explicil. repetatele articole iiorul Asiguratului" in care se pIO-~-__.;;-. avantajele lceuintei moderne, din

-..o,-,.I_L. =edere arhitectonic §i gospodaresc, §i

...;_ sa se minimalizeze dezavantajele. sloganuri ca: "Hecare chiria§ sa se el acasa" §i "Casa in care nu intra ~~"~~ doctorul". Primul slogan scoate - masurile luate pentru a asigura un

gradsatisfiiciitor de izolare fala de vecini: scarile dau acces doar la doua apartamente pe etaj §ifolosirea unei izolatii moderne combate zgomotul. (34) AI dollea accentueaza confortul modern oferit de imobllul ARO, in apartamentele sanatoase, eo soare, aer §i lumina. (35) Atingerea acestui deziderat de igienii esre unul din motivele invocate pentru schimbarea planutilor Jnjpaleale proiectulur, Majoritatea apartamentelor, au vedere alit Ia strada cit §i spre curtea Interioara §i sint orientate V-E (anpa bulevard) §i NE-SE (aripa str. Sturza), lnciiIzirea centrala, apa caldii permanenta, bucatariile .Jaborator" ce sint deservite de gaz.metan §inu de iemne de foc, prezen!a spalatoriilor, a uscatoriilor §i a crernatorrului pentru arderea gunoaielor, toate stnt prezentate ea atribute ale Iocuintei moderne §i igienice, menite sil simplifice serviciul menajer.

lmobilu1 ARO din B-dul Bratianu conpne 73 de apartamente de diferite ripuri §i marimi, de la garsoniere pin! la apartamente de patro camere.(36) Apartameniele slnt destinate oamenilor en dare de mini §i alcatuirea lor, dC§i line cant de un anumit contort burghez §i de prezenja personalului de serviciu, este totusi mult simplificata, in concordanta cu cerintele vietti moderne, Nurnarul rnic de dormiroare indica familii mici, .rara copii san eel mult cu 1-2 copii. Prin distributie, planul apanamentelor se apropie mal mull de planul traditional in care fiecare camera are 0 functie spedfica, declt de planul Iiber, eu spatii Ilexibile, Doar zona de primite este flexibilii, cumulind functiile de hall §i sufragerie §i putind fi extinsa, prin u§i glisante, en spajiul biroului. Din acest punet de vedere stru interesante apartamentele de 2 §i 3 camere de la eiaj u1 6, care au suprafaja iocuibila aproape complet deschisa, separarile faclndu-se prin draperti, Dormitoarele §i zona manajera sint despartite de restul apartamentului prin degajamenre, Zona menajera care cuprinde bucataria, oficiul, camara §i camera de serviciu, §i esie dispusa ell vedere spre curtea interioara, este accesiblla pe 0 scara de serviciu separata,

Imobilul ARO, Bucure§tl

bd. Magheru, 1929-1931

Perspectiva proiectului ci~ligator

at concursului, aprllie 1929

281

..

Imobllul ARO, Bucure,tl

bd. Magheru, 1929-1931

Varianta a dOUB

iii prclectulul « perspectivii iarna 1930-1931

Varianta adoua

a .prolectulul- 1atada spre bd. Bralianu (Magheru), marne 1931

ImobiluJ ARO, Bueure,tl

bd. Magheru, 1929-1931

Varianta fin ali - plan eta] curent, mai 1931

Varianta finala - mach eta

301

Imobilul ARO, Bucurelltl

bd. Magheru, 1929-1931

Varianta finala - plan etaj eurent mai 1931

Varianta finals - maeheta

\ ""/:'.' . .. 1:.~

I

Imobllul ARO, Bucur6§tt

bd. Magheru, Sala de clnemat.ograf , 1934

Holul clnema1ogndului, fotogratie deepoci

~~-,,;;:]L- #' AfrOI ~~~~X, \, 211------<=<<-

Project pentru casa de bllete

---~~-

Imobllul ARO, Bucur~1

bd. Magheru, Sala de clnematograf , 1934

Detalli pentru plafonul siim c.inematografului

lmobilul ~RO, Bucure'itl

bd. Magheru, Barul,

1936

Plan

Detalll mobil.ler

siru mici (vestibul, cameavtnd tn plus birou, hall cterizeaza prin absenta =:::i::i;:::f - sin! d.eci destinate nefam.ili§t.i-

se va construi abia in 1934, fonduri disponibile."Vesti-

~~_-l-.i·;>-'· 0 anunia ca pe cea mai __ """""'_"V"'__~oJLULA- salA din Bucuresti, avind talape de climatizare, Desl zonei ell cinematografele ~ul Elisabeta, se dovedeste a - ·~i perioada se vor mai Bratiann inca doua imobile __ ~ - . de cinematograf la parter, §i

f Scala, contribuind Ia trans. partiarhale in una din arterele capitalei,

~ - resrudiate de Haria Creanga §i gescu, Intrarea este situata pe ~ __ ARO, dind acces la foaiere, care

_F-::;::~ propriu-zisa §i eu alte anexe

_-==:'~~.pe1750 mp. (37) Emil Prager, ---. ......... ,u. inginer constructor din pc:-'1&;;::"::::~~lJ-ca descrie sala ARO ca pe 0 ingineria romaneasca a timorma de trapez, are 0 balta de

. idere de 32 m, Baleonulcare _~ _ _'''' eel mai spaetaculos al salii,

o combinajie de grinzi metaliat. La executarea tirantilor ar_-L<o.u:..-.." pentru prima oara in Roma- e ectrica. (38)

z::=:=:'i _ cr exploatare societajii Astra Cultearru-cinema va fi inaugurata in .:t:..;::=:::: _ -: -.In anul urmator se va deschide cing de la subsol, pentru care Ho~.._.-::_~- ~ H Georgescu vor proieeta §i

..................... _1937-1938, societatea ARO, care ~oneaza en societarea .Asigura_"':=C:::C:a5(;a-" realizeaza aproape concomi- mari investitii imobiliare, una

la Bucuresti, a dona la Brasov, Din punet de vedere arhitectural, aceste dOM proiecte, semnate de Horia Creanga §i Haralamb Georgescu, stnt foarte asemiinatoare, de§i difera ca program.

In cei §ase ani care au treeut de la realizarea imobilului ARO in B-dul Bratianu, stilul lui Horia Creanga ~ evoluat din ce in ce mai mull spre simplificarea formelor arhi tecrurale, opera sa dind exemplele ceJe mai puriste de arhitectura moderns din Romania interbelica, Spre sfirsiml deceniului al patrulea, se observa in proiecrele lui Creanga aparitia unor elemente de Iimbaj arhitectural clasie, in special atunci clnd programele se preteaza la monurnentalitate, Ultimele doua proiecte realizate de Creanga pentru ARO sint caracteristice pentru aceasta raza, ca de altfel §i Palatul Cultural din Cernauti (1937-40), Halele Obor (1937-50) ~i pavilioanele expozijiei "Munca §i Voe Buna" din 1939.

Prograrnul palatului ARO de pe Calea Victoriei este complex §i similar cu eel al palatului ARO de pe b-dul Bratiaau., cuprinzind: birouri, apanamente §i magazine. ca §i primul trece prin mai multe versiuni, inainte de a se construi, Proieciul irti!ial este un imobil monumental cu 15 eta]e, ce ar fi fast eel mai ina it din capitala, (39) Versiunea finala este mai modesta §i mal putin spectaculoasa decit cea inilialii.

Terenul, siruat pe una din cele mai vechi artere aJe Bucurestiului, este un patrulater eu latura scurta 1a strada, in prima versiune, Creanga proiecteaza 0 cladire In forma de "H", eu lamrile perpendiculare pe Calea Victotiei. Cele doua corpuri latera Ie de cite 6 eta je, slnt legale Intre ele prinu-un corp mai scund §i mutt retras din aliniamentul care formeaza intrarea in imobil. in spatele acestuia se Inallii un turn en 15 etaje.

Pentru aceasta prima. versiune avem din nou Ia dispozitie doar 0 perspectiva publicata de .Vestitorul Asiguratului", care prezinta proiectul ca pe 0 noutate in arhitectura Bucurerestiului: "Din punct de vedere arhitectonic noul paJat prezinta 0 linie noua: Iinia vert icala, spre deosebire de mai tot ce s-a construit

Imobilul ARO, Bucurestl, Calea Victorlei, 1936-1937

Prima variantii a proiectului, perspectiva

Prima varlanta

a prolectului, maeheta

Pe(Spec1iva pentru verlanta

a doua

Imobllul ARO, Bucure§tI Calea Victorlel, 1936-1937

Plan parter

Planul etajelor 2-4

Secliune prln curtea :interi.oara

b7

Imobllul ARO, Bucure,tI Calea Vlctorlel, 1936-1937

Fatadaspre Calea Vlctorl",l, 101ografie deepocii

381

sJs==:=tti unde pini in prezent S-3 avut in _'-'-.-"-- .... orimntali. .. ~i mai departe reviCODStrucpe nu trebuie privitii .ti compusa din felii suprapuse, ci

- reprezinte un tot oompact,in ca-

--..,_-ir" "",1"'- sa apara-drept schelet al con-

)

:'t~::!':I:::>.~ ved.ere stillstic, imobilul se carac• clispozilia sfmetnca a unor volu- 1a::mt~ pa:ralellpipedice, bine definite .. ri:ma structura scheletici., stllpit

DSlinere aJtemind cu ferestrele, la rue pe intreaga suprafaja a fataul din spate, doar pe 0 porpune este flancata 'de zid plin spre

dilH. In aeest protect, simetria §i

-.-;;. imprinaa 0 anumita monumenta-

_ _,,_limbajului arhnecuiral modem.

_E:R~··~!bai.D!.don1rii acestei versiuni, elabo-

i:1:~wlui 1936 sau lnceputul lui 1937, a;;iiE:: .. ::::asCUlie. (41) Creanga va folosi 0 tra_ ........ __ - aproape identica pentru urmato-

ARO, dqi aeesta va avea unaIt

tune, Creanga renuniA la forma OJI1Struie§te pe toate cele patru lam-"",,,--lui, fonnind 0 curte interioara la ~~:E:::ec!e printr-un pasaj deschis in mijlola stFadi. Optind pentru aceastii tAdin clasicul "b{)tel" parizian, iA la posibilitatea din prima va_-......_._ rea cit mai multe apartamnete co

Deasemenea orientarea in

e este mai dezavantajoasa, !ntre

• de cJjdire nu mai exisra <life.. ~===::tli·ca- de inat,ime din prima varianta, _____ .• _ :uad1i are 6 eraje, eele laterale cite

:mpul care inchide patrulaterul, 7

"1El:il:::::S- ti·c din prima versiune, al schele-L:;t::::al in fa13d.3, este utilizat §i in noua corpul de la strada, cele 17lamele - ,izeazii in mod ega! fatada §i suspn

-=-===::1. care aeeperl terasa format! de re-

_~:ll::~~jului 6. Intrarea pasajului este d.1Iinele magazinelor ce se ridica ----::-..=;_-- panerolui §i a etajului iotii. Pe "~.l:::z;_~·be, acest corp are la etajul intii §i

birouri, iar etajele superioare sint ocupate de apartamente.

Corpul din spate. care incrude curtea, are parterul §i primele patru etaje destinate sediului social al lui ARO, restul etajelor fiind ocupate de apartamnete. Intrarea fastnoasa este marcati . de un §ir de trepte de lapmea curtil, Doua rioduri de cite trei ~i batante eonduc in vestibul, de unde se face intrarea intr-un hall central ce se desf8§oara pe doua etaje §i serveste ca salii. de ghi§ee §i ocazional ca sam festiva cu 0 capacitate de 500 de persoane. (42)

Aripile laterale, conpntnd exclusiv apartamente, au en rotul all exterior, structura este mascam de fatade pline, strapunse de golurile ferestrelor. Doar parterul degajat, lase sa se vadii stilpii de susjinere, care formeaza 0 colonada pe ambele laturi ale curpl mterioare.

Inrregul imobiI conpae 86 de aparramente eu 1-5 camere. Aecesul la etaje se face prin patru scari priocipale §i patru scari de serviciu, lmplirJirea §i orientarea apartamentelor este foarte diferitA. in aripa de la strada sint situate apartamentele cele maimari, de 3-5 camere, in timp ce garsonierele §i apartamentele de dona camere au vedere spre curte, Ca impartire interioara, apartamentele urmeaza aceleasi criterti observate la imobilul din b-dul Bratianu.

ARO PALACE SI ARO SPORT DINBRASOV

La stir§itul anului 1937. ARO decide sa construiasca un complex hotelier la Brasov, Lucrarile incep in aprilie 1938. Ca §i in caznrile precedente, programul initial este mai ambip.os decit eel realizat, dar proiectul nu cunoaste modificari spectaculoase,

Terenul de aprox. 2600 mp. este de fapt tormat din doua parcele cu ie§iri la dona strazi paralele, b-dul Ferdinand §i str. Sf. Ion, parcele care comunica pe 0 midi portiune, La buleyard se va construi ,,ARO Palace", un hotel luxos de 9 etaje, eu 138 de camere. Pe SUo Sf. Ion se consrruieste ,.ARO Sport", un mie hotel pentru sportivi, en 34 de camere mal modeste. repartizate pe trei etaje, cu 0 singura baie pe fiecare palier, Un garaj la subsol §i 3 cabinete medicale la parter, completeaza aeeasta cladi-

Hotelul

ARO PALACE, Bra~ov, 1937-1938

Perspectlva primel varlante

401

;= ~'----------

~:~~- ~~~~= - - -=--------

~~~'-l"""

-. ,

~ ... -t, ".,.

l

!

Hoterut

ARO PALACE, Bra~ov, 1937-1938

Falada prlncipali, desen datat 7 nov. 1.938

Plan parter

Plan etal curent

Holelul ARO, Bra,ov, 1937-1938

Cllidlrea ho1.elulul

in ansamblul urban, fotografie deepoeiii

Interior din carenee-restaurant, fotografie de epociii

Vederea faladel principale, fotografle de epoca

pa dectt 0 midi porjiune din -"-:;"";:<_L pc SU. Sf. Ion. Restul terenulul din-

- hoteluri este folosi; pentru con-

ui restaurant cu terasa interioara anexele sale.

_",---,,,-:,:ele dOlla hoteluri star toane diferite, ement comun fiindfaptul ca fatade................. ·"JC-cate ill diriimida. ARO Palace

ie a pnmei versiuni a imobilului

poe Calea Victoriei, Destinat initial sa - ::: _ de camere, hotelul se va construi

-::: nate mai redusa, drept care turnul

etaje in Ioc de 15. AripiIe laterale au _- Parterul este ocupat de holul §i re~lului, a catenea ce se extinde §i Ia

.:ii ~i alre anexe. Pe teras a ultimului

-: _ este retras, se gase§te 0 piscina eu a

--.._~ .......... perimetrala §i 0 pista de dans. Pro-

ehnice puse de bazinul de lnot care 000 Ide apa sint rezoiva te de mg.

din, ce luerase §i la celelalte proiecte

n, ell fatada sa plina, cu ferestre de nal §i obloane de Iemn, §i eu acope_ ~ §arpanta eu olane, pare conceput u distona, ntci ca stil, nicl ca scara, arnitectura saseasca de pe str, Sf.

=zrea pe a durata de 10 ani, intre socie-.:'0 ~i Haria Creanga a dus la realiza-

- proiecte mari, ce au devenit puncte

~ arhitectura romaneasca interbelica, rioada ocupa 0 buna parte din cariz.znai 16 ani a lui Horia Creanga. Din

• edere stilistic imobilele ARO pot fi :.tl.e drept caracteristice pentru taza de carteret lui Creanga cind acesta .Srllnl International" §i contribuie la -;;;....; ... renirea lui in Romania, §i apoi penlru

- it, cmd in limbajul arhitectural rna-

~ opera lui Creanga care trecuse deja sa. purista, apar clemente clasicizante _ re monumentalizare.

area ARO - Creangii. formeaza a pagina - moderniziirii Romanei In perioada

-;:3. Inipativa particulara, stimulata de

_~""""u.ilele economice, politice §i sociale _- s-a intllnit, in persoana lui Horia

Creanga, cu arhitectul care a §tiut sa materializeze in limbajul arnnectural modern, asptrajttIe de progres §i modernitate ale societatii,

Note:

1. Datele privind istoricul proiectelor ARO, descrierea programelor, arhitecpi §i ingineni care au participat Ia realizarea lor, precum §i un important material ilustrativ, provin din revista Vestitorul asiguratului; foaie poputard lunard tipiirita sub tngriftrea socieuuli Asigurarea Romdneascd; Bucuresti.

2. Citat din "DiscuIsui presedintelui Consiliului de Administrape, prof.Gr. Dumitrescu", Vestuorul asiguratului nr.e/iunie 1938,p.7 .

3. Pentru istoricul celor doua societati pinii. 1a acea data, vezi Asigurarea Romdneascd; Realiziiri, date statistice, cu prilejul instaliaii in noul local propriu: Nov. 1927-lunie 1928, Bucuresti (1928)

4. Constructiile Publice §i Particulare nr.167- 168,1 ian. 1929, p.8. in perioada 1926-27, sub guvern liberal, are loc reevaluarea leului, cu dorinla de a-l aduce Ia paritatea de dinainte de razbof.

5. "Noul Palat al Societa!ti Asigurarea Taraneasca", Vestitorul asiguratuiui nr.1/1929, p.l

6. DC§i imobilul a tosi construit de ambele societaji, nevom referi Ia el ca la .Palatul ARO", deoarece asa a ramas cunoscut dupa fuziorrarea celor doua societa]i in 1937.

7. Vezi nota 2.

8. .Rezervele societajilor de Asigurare, VestiCOrLl! asiguratuiui nr.l/ian. 1937, p.2

9. "Noua constructie", Vestirorul asiguratulu! nr.6/iunie 1931, p.3

10. "Nou1 Palat al Societaplor Asigurarea Romaneasca ~i Asigurarea Taraneasca. Concursul de arhitectura'', Vestuorul asiguratului, nr. 5/mai 1929, p.l

11. Vezi nota 2

12. Semper, " Hotelurile ARO Palace §i ARO Sport din Brasov. 0 nona realizare a SocieLaIti Asigurarea Romaneasca" Vestitorul asiguratului 7/iulie 1939, p.2

13. Radu Patrulius, Haria Creangd, omul §i opera, Edirura Tehnica Bucuresti 1980, p.4D §i 48.

14. Acestea sint proiectele care pina in momennil de fata patfi atribuite in mod cert ecbipei Creanga, S-ar putea ca, 8§3. cum . menjloneaza Radu Patrulius, in op.cit., sa mai existe si alte proiecte ale celor doi fra~i din aceasta perioada, dar deocamdatli lipsesc infarma!iile care sa permit! 0 datare sigura, I5.Dasarul autorizatei de construcpe, Arhiva Directiei Tehnice a Primariei Municipiului Bucuresti, Sector I Galben, dos.79/1931.

16. Mircea Lupu, ,,0 Iucrare mal putin cunoscuta a arhitectilor Creanga",Arhitectura nr.2/1974, p.60-61

17. Radu Patrulius, op.cit, p.54-55

18 .• .Condttiunile concursului pentru alcatuirea planurilor noului palat", Vestitorul asiguratuiui nr.2/febr.1929, p.l.

19. ves nota 10.

20. Veri nota 10

21. Adresa se va schimba ulterior, B-dui I.C.Bratianu 44 va deveni b-dul Tache Ionescu 12-14, iar dupa razboi, b-dul g-ral Ghe Magheru, Str. D.A. Sturza se va enema str. Pictor Verona.

22. Revtsta publica perspectivele proiectelor ci~tigatoare, din pacate nu §i planunle, asa tnctt le putem judeca daar in ceea ce priveste aspectul exterior. Vestitorul asiguratutui nr.6/iunie 1929, p.2-3.

23. De exemplu: Hotel Union (1929-31) §i imobilul de raport din b-dul Elisabeta col; cu Ci§migiu ambele de arh. Arghir Culina, tmobilul de raport de pe cal. Victoriei 100 (1929- 1930) de arh. N. Nenciulescu §i G. Negoescu. Datele provio din Emil Prager,Betonui armat in Romania, Edimra Tehnica, Bucuresti 1979, p. 143-48 ~i275-79.

24. "NouI palat al societatii", Vestiiorul asiguratului nr.4/1931, p.I

25. Vezi notele 15 §i 24

26. Vezi nota 15

27. Conform art. 41 din regularnenrul de constructii at Primanei Bucuresti, iniilJimea cladirilor trebuie corelata ell lalimea strazilor, in orice caz, oricare ar fi largimea strazilor, inal!imea cladirilor nu poate fi mal mare de 18 m. pina Ia cornisa principala, afara de cazurile speciale asupra carora comisia speciala ~i

va da avizul, Vezi "ReguIament pentru structiuni §i Alinieri al Munieipiului B resti", publicat in Monitorul Comunal nrdin 22 ian 1928,. cu modificiirile din 1 oct _

28. Vezi nota 15.

29. 14 m este iniil!imea pina Ia cornisa pala, ultimul etaj fiind retras in gabarit. J"L7 cere §i obtine de la Primarie 0 derogare regulamenr,

30.Veti nota 15.

31. Stilul modernist fusese deja abordat 1L - mania de Marcel Iancu, in vilele construise el in a dona jumatate a anilor douazeci §i - Haria Creangii in vila Groza de Ia Deva (1927 ... 1929), vila Medrea (1929) §i vila seu (1930) din Bucuresti (1929). Illsa aces., cladiri nu au avut impactul §i rasunetul lui ARO in 1931.

32. Semper, .Noul Pa1at", Vestitorul asigu" lui nr.2/febr.1932, p.3

33. Haria Creanga, din interviul publicat i::. vtstaArta §i omul nr.19~22, 1935,p.333-3r 34. "Noua construcjie", Vestuorul asigur or.8/aug 1931, p.1

35. ,,Noul palat al societatii" Vestitorul asig:.. tuiui nr.s/apr 1931, p.l

36. "TabJou de imobile proprietatea socie - Asigurarea Romaneasca", Vestitarul asigu lui nr.6/iunie 1938, p.3

37. ,,0 noua realizare", Vestitoru; asigurat:u m.4/apr. 1934, p.1

38. Emil Prager, Betonul armat tn Romdnia:

Editura Tehnica Bucuresti 1979, p.280-82. 39. ° nona construcpe", Vestitorul asiguratului nr.It/noe. 1936, p.l

40. "Noul palat proprietatea Sociemlii Asigt; rarea Romaneasca' Vestitorul asiguratului nr.Ll/noe, 1937, p.I

41. Dosarul antonzapet de construcpe nu s-a pastrat, Se poate presupune ca. Primaria nu admis inallimea de 62 m a turnului,

42. Vez; nota 36.

43. Vezi nota 36

Locuinla in creal'a lui Horia Creangi

Ana Maria Zahariade

IN'I'R.OD'UCERE

La prima vedere desprinderea proiectelor de locuinja din contextul general al creatiei lui Horta Creanga pare arbitrara, pentrn di. personalitatea unui arhitect reiese din globalitarea creajiel sale.

&ista totu§i citeva argumente care pledeaza in favoarea acestei antreprize teoretice:

1. Ponderea proiectelor de locuinta in creatia lui He, este foarte mare, deci analiza lor poate avea 0 relevanja suficient de mare.

2. in creapa oricarui arhitect pot exista afinitali pentru anumite tipuri de programe, care II contureaza personalitatea. Prin urmare §i a astfcl de analiza parpata poate fi urila,

3. Daca dorim sa relevam lat,ura lnovatoare a personalitalii unui arhitect, analiza proiectelor sale de Iocmnte este eu atit mai edificatoare c~ cit Iocuin a este prin e~insa i t!.n program toane conservator,

4. Locuinja a Iost un program predilect al Mi§carii Modeme (MM), chiar unul dintre nueleeLe ideologiei sale. Deoarece ne gasim in situajia de a analiza creaua unui arhitect interbelic, situarea lui in raporl cu MM este esentiala, iar din acest puneL de vedere modul in care el abordeaza prcgramul de locuinla poate ti definitoriu, s. In plus, proiectcle de Iocuinja, mai mult decit orieare allele, pot ajuta descifrarea eticii profesionalc specifice, atit la nivelul relajtei eu orasul, cit §i la nivclul relajiei subtile §i prin escn!a conflictuale dintre personalitatea creatorului §i cea a utilizatorului,

Inainte de a trcce La analiza propriu-zisa a proiectelor ar mai fi necesare citcva precizari preIiminare, care lin de:

• contextul Inernajicnal general teoreuc §i practic in abordarea Iocuintei,

• contextul romanesc al epocii in aceeasi privinja,

• specificul programului in sine.

Contextul international

Vom considera MM ca miscare globala care

se manifests in special din secolul XX, compusa din insumarea ideologiilor, tendmjelor §i aspectelor teoretice §i practice existente in peisaj ul in ternational §i care vizeaza iesirea din

dogma acaderoici\ §i din. criza stifu.ticii a secoIului XIX, prin gasirea unui nou mod de abordare §i a unor noi formule de expresie,

Cu riscul unci uscate scnematizari, vom distin~ in acest peisaj dona m1§cii.ri relativ paralele: ~ radicala ~racter-f€.Valu.fiOIlar-§i g~ ral §i o.a doua, cucara.cn:.un.ai blind, evalurh §l specific.

Cea radicala, avang;yda. ,se bazeaza pe

_ideologie, neunitara ca structure, dar coere in totalitatea sa §i care atinge aspecte se cative pentru arhitcctura locuintei; o asumarea sarcinii sociale uriase §i mesia:::. ce de a rezolva problema Iocuirii ~i a contr lului dezvoltarii urbane prin arhitecrura,

o refuzu1 ordinii urbane traditionale,

o ~rdarea, dadi. nu §tiinlifi.ca, eel pupn ralionaHi §i complexii a proiectaru Iocuin]

~ --

de la interior pre exterior, de Ia echipam

la incapere §i apartamen ,1ar apoi, prin ni luri de integrare succesive, ptna Ia control urban,

o reorganizarea produqiei industriale in a scop §i foloslrea noilor tehnologii §i a val - !elor lor expresive,

D-r~fuz.ul nel al dogmei academice §i al - namentatiei, urmate de cautarea unei noi spa~ialitali §i a unei noi plaslici, q_azata pc geometric libera §i pe investigarea valenje lor expresive,

_gliberarea din tiparele spaJiale academice ~ ce")rin momente noiabile in cautarea uno. noi modalitati de expresie, rnai ales in a:r:hi rura locuintei:

~ "distrugerea cutlet", a Iui F.L.Wrigh[,

• "raumplan"-ul lui A.Loas,

• tcoria planului liber a lui Le Corbusi r transpusa In cele "cinti principii ale arm

turii moderne".

o susunerea noli estetici propuse prin tk. trinele diversilor "ismi" plastici, din care, ales reprezentantii generatiei a doua La pane, sau eu care aveau relatii strinse, Probabil din cauza fondului ideologic §i al aspectului de avangarda, multe dintre prot.

,seeoe abor-

listinge Iele:

apeo serenta emnlfi-

iesianieontro-

:3,

11in llinlei iarnent ln Divertrolul

n acest valen-

<1.1 ornoi ape 0 enjelor

lice tremor unitee-

ft,

Ier, rhitec-

l doc-

F-mai ;aceau

. al roiec-

ele exemplare ale perioadei au ~i UIl caracter

monstrativ,

-::eJativa unitate plastics a uoii arhitecturi, corata en ideea universalitatii noii preble- tici, a dus la etichetarea ei cu numele de

. iateauqiousl'; caestiose desud de discu. De allfel, §i Hitchcock, teoreticianul \:uia, afirmli: ,~aptul ca arhitectuIa care s-a zeat in Europa aniior 20 §i s-a rastlindit de-a gullumii vestice, poate fi considerata sau

, un stil, sau chiar 0 faza a unui stil, [amine > discutat; dar pentru 30 de ani ea a fost disctibiHi de cea pe care vechea generatie de ..::hiteCJi 0 produces Inca",

carea paralela, este 0 tendtnja evolutiva, zare nu respinge nici ordinea trat1i~ionalii ur..rna. nici traditia academica,

- bazeaza rnai degraba pe 0 simplificare §i

- care graduala a formelor traditionale §i

ia diferite aspecte din miscarea radicals,

n creaza in paralel, prin evolutia organics a dinjelor anterioare, formule arhitecturale nvergente adesea en cele propuse de avan-. Are un caracter mult rnai dependent de rextul local.

__ perspective acestui studiu, ne intereseaza - special ceea ce se petrecea in Parisul epocii, tru ca:

= tnfluenja franceza este Ioarte puternica in upa arhitecturala a Romaniei ante §i inlice, iar modernizarea urbana

- este modelul francez,

= :=nip arhitecp romani, printre care §i

ga, sint familiarizati eu arhitectura Paui, pentru di studiaza 1a Beaux-Arts,

ala romaneasca de arhitectura este orIa dupa rnodelul celei franceze. zrnctura naussmanniana lnstltujionalizata zrisului, locuinja se construieste sub forma Ilului de raport,

logia haussmanniana se modernizeaza in perioada prin:

:: .:adficarea distributiei planimetrice faIli - temul de curti §i deschiderea imobilu.::::ine sttada,

nsardele sint inlocuite cu etaje retrase iv, din punct de vedere funcponal, locul

camerelor de serviciu de Ia mansarda fiind lnat de studiouri pentru elientela intelectuala ncn-contormista, sau de ateliere de pictura, D se modermzeaza din punct de vedere al echiparii,

D ta cees ce privejte plastica de fafadii, trece printr-o serie de schimban:

• geomemzarea §i slmp1ificarea ornamentapei, -e-

• compo1i\ia ~erticala, caracteristica Nt~Dec.o,

• cresrerea importantei timplariei in plastica faladei,

• prin transferul de la arhitectura radicala, l' se reintroduce tratarea pe orizontala .

o preia tehnicile de eonstrucjie moderne. Locuinja sociala se construieste fie in imobile colective, derivate din imobiluJ de raport, fie in formula o[a~u!ui-gradjna, in mici imobile colecuve au locuinte individuate, in ambele cazuri in peri feria orasului,

CootextuJ romanesc

Arhitectura locuintei in Romania modem a urmaresre 0 evolutie oarecum asemanatoare: o Strapungerea §i constructia marilor bulevarde este inso!Wi. de Importul upologiei imobilului haussmannian de raport,

D Evolutia stilisttca a accstuia este relauv similara celei descrise, deci trecc printr-o perioada de inOuen!a An-Deco, (concomttenta eu Incercarile stilului najional),

Restul lesutului se densifica prin construcjii cu regim mal mic de inallime, fie mici imobile colecrive, fie locuinje individuale (vile sau 10- cuinje ieftine), cuplate.

o Locuinja populara se construiesre in masurii mai mica, pentru ca abia se pune la punet aparaiul administrativ ~i financiar.

o Contextul arhitectural era dominat de gindirea academics, Ja care se adauga asa numitul stil national, Ioartc apreciat in epoca, influeptele Art-Deco fund un maxim de modernitate.

D Teoria de arhirectura se gase§te Intr-o faza incipienta, iar dezbaterea de idei este inca slaba.

o DC§i prima casa moderna este construita de Marcel lancu in 1927, ~i revista Contemporanul Incepe sa rispindeasca ideile MM, acestea tree relativ neobservate pinA la constructia imobilului ARD.

Programul de locuinta

Vom distinge din acest program complex citeva teme distincte, care implidi abordari arniteeturale relativ diferite:

o Locuinta individuals privilegiata, care a fost Intotdeauna un program predilect de afirmare a personalitatii arhitectului, din Renastere ~i pina in zilele noastre,

o Locuinja colectiva, care, d~i mal supusa unor constringeri, permite 0 de§Ia§urare de mai mare anvergura ~i cu irnplicatii urbane mai puternice,

D Locuinja pentru oameni eu venituri scazute, care implies cele mai mari constringeri ~i un mod de abordare mult mai complex, lndiferent de forma, individuala sau colectiva, sub care este conceputa.

Fiecare dintre aceste programe de locninla permite, in mod uri diferite, desIa§urarea personalitatii unui arhitect §i pune in eviden!i anumite aspecte specifice ale modului san de gindire,

De aceea vorn analiza proiectele de locuintii ale lui Horia Creanga grupate in aceasta formula,

PROIECTELE

In activitatea sa des tul de scurta, Horia Creanga abordeaza reate prograrnele de loeuinta menjionate:

o locuinje individuale pentru 0 clienteJa apar!inind unci paturi Intelectuale mai Instarite, sub forma de:

• vile urbane: 17 proiecte, dintre care eel pujin 16 realizate,

• locuinte de vaeanta: 9 proiecte, dintre care 6 construite eu siguranja,

o locuinte colective, sub forma imobilelor de rapor[ en standard ridicat de confon: 12 proiecte, dintre care 11 construite,

- -

o locuinje Ienine: 2 proiecte, din care u executat,

Analiza proieetelor va atinge aspeete CO • rate determinante penuu conceptiile ~i op; nile arhitectului, din urmatoarele puncte d vedere:

D relajta ell contextul urban/natural,

o con figuraIi a tunctional-spattala, la niv imobilului ~i al apartamentului,

o sintaxa compozitionala, la nivelul vol lui §i 1a nivelul fajadelor,

o procedee arhitecturale specifice §i elenu te morfologice de limbaj specifice.

Pentrn a nu lungi peste masura studiul, vom evidentia pentru fiecare caz numai 0 parte . tre aceste aspecte, §i anume cele considerate Importante pentru definirea calitiitii arhit

rale a construcjiei §i pentru evolutia gindirii lui Haria Creangii.

VILELE

Sint in general proiecte de locuinje unifamils, le, sau pentru dona familii - situatie mai rar intilnWi - destinate unei clientele compuse in general din intelectuali mai instari¥ §i amptasate in majoritate in mediul urban. La acetea se adauga §i vile le de vacanta, proiectate pentru acelasi tip de beneficiari, dar eu anum, re aspecte fuactiouale specifice,

La prima vedere, par de 0 diversitate aproape con trad ictorie.

VUa dr. P. Groza -1927-29. Deva

Loeul special pe care aceasta 11 ocupa in creaIia lui Haria Creanga are mai multe ratiuni: o este prima luerare din Romania a echipei Creanga,

D anuntii 0 mare parte dintre idei).e care se vor cristaliza in opera ulterioara a arhitectului, Dare 0 mare valoare arhitecturala 10 sine, independent de faptul ca nu este eu adevarar o opera reprezentativa pentru ceea ce va deveni stilul lui Haria Creanga

Proiectul pare sa fie rodul unei colaborari desrinse, din toate punctele de vedere, dintre arhiteet §i beneficiar. Probabil eli relatia cu dr. P.

te la Ministerul Lucrarilor Publiirecrul este angajat, iar Groza este _~==;r Stat in guvernul Averescu. Cert

- . Creanga ramlne prieten cu fami_..__ ... zeea ce 1i va atrage ~i comanda penTlrgu Mures, in 1936.

3§e1.atii pe 0 parcelii mare, cu 0 a in spate, la poalele ceffipi, a Vi poate sa fi influentat plastica

_..., __ .... este desfa§urata predominant pe lela cu strada §i este articulata __ --'"~ parcelei in ambele capete, prin _-=;:;:!!.::rrajnlui §i prin micul partie al ine.

...ooeu de Eixare a casei pe parcela, _-==~llfelounitate organics cladire/paruna dintre temele favorite ale lui _1a'-" ....... , ...... uj::;.<1, pentru 0 buna perioada de

-~1ia spatial functionala este de 0 'ginala §i nonconformista, inditece upologie de locuire am raporta-o; . 1a ardeleana Instarita, la vila claza couage-ul englez, Ea anun!a mai

eme cornpoaijionale care vor deveni ..... s->~......:.,ri-ce:

:pozitie spapaU:i in doua benzi de spae cu fatada lunga, care corespund

zete tmpartin funcponale In "spatti

- .,spapi servante", dupa expresia

... in parter: dispozluvut intrarilor ill - uita spapilor de recepjte, in etaj: ~trala spre strada in paralel cu Insi-

rmitoarelor.

relative a acestor benzi de spajii _:ita la unul dintre capetele compoziIT-a perturbare a regulii,in cazul in rin onentarea pe directia perpendicu-

_ ..riirii, camerelor de serviciu §i a unui r.

':"ialea spatiala, care se realizeaza prin .-;;a..__ ..... ~, ... inciiperilor de primire unele spre ;e aproape ioata lungimea parrerului,

ill vila de la Deva un tel de pulsajie a

parcursului longitudinal (accentualii §i prin dentvelanle plafonului].

• jocul dintre simetrie §i asimetrie este 0 alta tema compoziponala determinanta a acestei case, dar nu are mca subtilitatea pc care a va ciipiHa in proiectele viitoare,

-cr Conformarea dispozitivului de intrare, una dintre temele stranii, chiar obsesive, in vilele lui Creanga, consta in introducerea unui parcurs ambiguu, chiar usor enigmatic, intre momental accesului §i spajiul principal de primire, :fn vila Groza, acest pareurs este denivelat

§i cotit, iar spectacolul spatiului principal de primire este perceput lntr-o perspectiva care pune in evidenja continuitatea suitei spajiale . o In legarura direCla eu aceste teme apare cea a cornpozijiei volurnetnce, bazata pe articularea de volume, subordonata unei citiri clare a planurilor compozijionale ale fajadei, Formula tnterpenerrarii acestor volume, pe care 0 va uzita curent mal urziu, este foartc eLar exprimata in fatada principal a (volurnul searii, tratat pe verticala, care peneireaza masa volumului dominant al cladirii, ell desenul sau predominant orizontal), ill vrerne ce fatada posterioara ramlne un hibrid destul de confuz,

o Desenul general nu este de a geometric abstracia, din contra, are un caracter romantic pronunjat, prin aluzia probabila 13 expresivitaiea tectanidi a cetajii din apropierc, sau poate Ia culele oltenesti, pentru care Creanga i§i declara public admirajia, De altlel, aluzia Ia casa populara este destul de travezie mai ales in falada principala,

o Raportul plin/gol eSIC net in favoarea plinului, §i a§a va ramlne In mai toate proieciele sale viitoare de vile. Ceca ce se va inversa in ane proiecte va fi ordinea succesiunu lor pe verticala.

o Problema mfluenjelor ulistice, este foarte discu tabrla, pen tru ca, dc§i toarte clar ill n anumiie punete de vedere, proiectul este tolu§i eclectic. Se pOI depista: influenja lui Wright, pe care Creanga il admira influente



Vila dr. Petru Groza,

Deva, 1927-1929

Plan parter

Plan etaj

Plan etajschild de IUCTU

501

f>R09.RJH/!:m, ]?l·\tiY_lvl DS PfTQE G!-;.3 . _.Di£V_-~'

~ N'_·rn_rjl

~, '--4 ~ "'J"'r

GT.R" A\.'Il~·1 w 1/,I~CY Nt RROPR1ETbffb .DC.i1N'ilVI _Dj'_::'PEIRg..:!_-::;;~_ROZA.

IZE'l"h-

·.~I'· ' ...

'f"- J ,....- ,_.~

,0 (0.: ....

-I'ROPQIETJ>;rEA DOI'\N'/lYI' :O~ PE'J'RE G;<o2A

--= ':DE VA

~A:.odJo\N~l'll~.::n"_P.r.tR.E_G!(P:z.,c.,._ _::::r:fE.V~

r_'J:..,&......;:C ,O:o.t..L1;CO

FaJadi pOSlerioarii

Faladi prinCipalii

Vila dr. Petru Groza,

Deva, 1927-1929

Fotografie de epoca » W.Weiss

Vila dr. Petru GroZ8,

Deva, 1927-1929

Fotografii de epocii - W. Weiss

Vila dr. Petru Groza,

Deva, 1927-1929

Fotografii de epoca, W.Weiss

~ din Parisul epocii, probabil §i in;a lui Roger Expert, profesorul Luciei, Ie vernaculare §i influenje moderne, --naj ales Ia myel morfologic.

~l, problema esre nerelevanta, pentru ca, -e ar fi acestea, cladirea are 0 for!a §i 0 zzaliiate specifice, care il definesc pe Ho-:anga 8§a cum va deveni el,

~Iedrea - 1929, Bucuresti

=roiectata pentru sculptorul Medrea, cavinde insil. chiar inainte de a fi termiuse §tie din ce motive.

- =-:e 0 articulare de volume masive, de illvatuire pe doua laturi a volumului ic al unui mare atelier, eu 0 locu.in!8 _ ensiuni mici.

elicrul este partea cea mai interesanta rcheaza primnl moment in care Horia :...:nga l§i lnsuseste §i l§i asuma, cu un en~ marcabil (avind in vedere contextul

- esc), doua aspecte fundamental moder-

resivitatea unei structuri metalice vigu. lasata apar nla,

osirea peretelui vitrat pe supralata rna;:,re imbraca strucrura,

- rest, vila Medrea semnifica pentru

a lui Creanga unuJ dintre momentele re arhitectul i§i cauta expresia intr-o mitate de factura Art-Deco, incerciiri re va renunta lot:ll lnceplnd din 1930.

mg. I. Miclescu - 1930

ate aruma ~i argumenta faptul ca vila Mi:u este unul dintre role mai contradictorii ecte semnate de Horta Creanga:

= Este UD duplex eu gal pe dOlla niveluri, utilizeaza un simbol al modernitajii, are - Iajade de un purism geometric de-a

_ ntuI Incredibil pen tru a prima Incercare l seas, §i eu roate aces tea nu este 0

- en adevarat rnoderna,

= E"tisUi, in distribujia funcuonata a easel, nformarea spapului interior ~j in cores-

pondenja drntre interior ~i fatada, 0 serie de Inconsecvente §i de neclarnau compozltionale, care par eel pujin insolite:

• funcjrunea este complicata prin plasarea bucatariei la subsol, ceeace ii confers a alura mai putin rajionals, in contradictie cu modernitatea terasei gradina;

• structure spa!iaIa a camerei de zi I1U se reflecra decit In mica masura in desenul fatadei princlpale (de exemplu, Iereastra orizontala se desla§oara complet indiferentii Ia saltul categoric de tnaltime care se pelrece in spajiul interior);

• Iormele tncaperilor dinspre fajada posterioara, ca §i a scarii de serviciu, sint de alta factura decir restul spatiilot, asuet incit par necontrola te;

• in general desfii§urarea planimeirica a casei este mai putin clara declt la casa de Ia Deva sau decit la casa Medrea;

o Aceasta nu inseamna ell organizarea interioara a easel estc lipsita de calila1.i spatiale ~i di nu degaja 0 senzajie de conlon sereno o Cele doua falade vizibile din strada au un desen abstract §i Ioarte pur, de a mare inddiznealil (.sa. nu uitam ca vila a Iost construita lnaintea blocului ARO), care trebuie sa IJ Iost Ioarte §ocant.

Se bazeaza pe un puternie contra t dinlre con-

istent §i imaterial, cxprirnat geometric prin raportul dinire plin §i gal, iar din punct de vedere al materialitajii, prin relapa tactiUi dimre terasitul rugos §i slicla.

Masa predominanta a plinului din partea superioara a easel esteun plan continuu, usurat dear decele trei decupaje ale terestrelor - un patrar, un dreptunghi alungit orizontal §i un

al doilea drepumghi tOI alungit, dar mai mare, pozqionat pe verticala, la Iimita din col] a faladei - §i asezat pesle registrul orizontal al sub-

olului, care esie rttrnat prlntr-o alternants pun-got.

Puritatea acestei expresii geometrice este mull ajutata de Iinejea tlmplariei metalice toloslte, care accentueaza Irnateriahtatea golurilor. Sin-

155

ll!Jmdl.n:)sap InJ3!1311! uud aun!l:las

·6C::6~ '!ls3Jn:)ng 'e;upaw lawo:) sliA

Vila Cornel Medrea, Bucurestl, 1929

Falada prlncipala

157

Vila Cornel Medrea, Bucure§tl, 1929

Imaginea actuala

a atelierulut de sculptura

58)

I

:"~.'

1

r--o-'·'-

- .

_"_

...........

'~1"'1-

,

"

Vila in9. Ion Mlclescu, Bucure§tl, 1930

:~ I ..

, _

'\' 'I '

It.. l

A1:tI-lI~~'

H-~ I· (lh"'''J~-

Plan parter

Plan eta]

159

Vila Ing. Ion Miclescu, Bucure,tl, 1930

Fotografie de epociiW. Weiss

Vila Ing. T. Mare" Bucureftl, 1930

Plan parter

Vedere actuali

Planetal

Vila Ing. loan Tomescu, Bucure,tl, 1930 -dlspiruti

Plan parter

gurul.gol care capa ta un oarecare desen intern este golul vertical din colt, prin materializarea stilpului de colt §i a grinzii Intermediate, Acestea se gasesc insa Intr-un plan mai retras §i marcheaza astfel momentul Intilnirii cu falada laterala,

Toate aceste aspecte evidentiate, fie situeaza vila Miclescu intr-un moment in care Haria Creanga i§i cri.staliza optiunile radical modeme, fie sugereaza ipoteza conform careia arhitectul intervine in proiect dupa ce proprietarul i§i concepuse deja planul easel §i face numai mici ameliorari §i ii deseneaza fatadele,

Vila ing. I.A.Tomescu §i

Vila ing. T. Mare§ -1930, BUC1l.re;§ti

Sint doua constructii simple, probabil §i ieftine'in raport ell precedentele, care par douB. variapuni pe aceeasi tems.

o Partea lor rea mai semnificativa este conceptia spatial-funcponala, de mare claritate §i eficienla: separarea rationala a zonelor functionale, simplitatea geometrica a spapilor interioare - forma scalena a parcelei fiind preluata, acolo unde este cazul, prin spajiile secundare.

o Unitatea compozip.onalii cliidire/parceHi este foarte marcata prin folosirea curtii ca pnm spapu al aceesulur principal, amplificind astfel tema intrarii §icanate §i mistenoase.

o Plastica fajadelor, cu caracter vernacular, este gresit interpretata ca 0 incercare de neoromanesc, neavind nimic din morfologia acestuia, Ea se inscrie probabil in linia unor ciiutari, neizbutite de altfel, care incearca sa recupereze caldura §i Iinistea arhitectnrii populare, Sigur ca in aceasta alegere a jucat un roJ important §i dorinja beneficiarului, ducind in final la un compromis, Cu toare acestea, Creanga va relua mai tirziu tema acestor cautari, la 0 cu totul alta calitate a demersului arhiteetural.

Vila ing. Bunescu - 1932-33, Bueurestl Este eel mat realizat protect de villi. a lui Haria Creanga, din a canu analiza se va vedea

drumul parcurs de arhitect in cristalizarea ceptiei sale proprii, drum care incepe de la Groza,

Casa intra intr-o unitate compoziponala parcela prin intermediul garajului, artie care este foarte vizibila, nu atit in plan, cit lectura volumului: [ocul de planuri de . ina1limi §i de registre orizontale ale fatad inglobeazli organic volumul garajului si pozipa se ex:tinde astfel §i asupra zidurilo re marginesc terenul,

Cl Locuinja propriu-zisa este un duplex gol pe dauB. niveluri, in care - fata de Miclescu - caracterul spajiului mterior es ca §i exteriorul, expresia unei modernita stracte §i pure.

o Funcpunea este de 0 raponalitate §f . Iitate pertecle:

• in parter: zona de recepjie, orientata _ completata cu terasa §i gradinIi; zona de eru, decomandatii din accesul principal, orientata N; bucatariile §i serviciile dtrec gate de sufragerie §t terasa, grupate in . perpendiculars pe strada;

• in etaj: dormitoarele orientate S, E §i ~ decomandate prin scara de serviciu ~i bill.. • este completata de terasa-gradilla, cu 50 lar, bazin, umbrar, dus, vestiare si un all D Singura zona a casei care Iese de sub pinirea pertecjei rajionalita]! este intrar care introduce 0 anume arnbiguitate spa §i un parcurs sofisticat, prin:

• tensiunea lummoasa adusa de coper . perforatii. de peste zona tntrarii,

• dubla schimbare de direclie a parcu pinii la camera de zi,

• denivelarea parcursului interior,

• contrastul creat intre inaltimea redus" treptat a parcur:sului §i spectacolul dubl iniiltimi a camerei de zi,

o Tema compozipei planimetrice este vata din cea a casei de la Deva, deci prir; straturi de spajit paralele cu falada prin pala (in vila Bunescu sint trei straturi, de prineipale ~i unul lngust, de repartipe), ¥

tistalizarea pede la

pertin.,

arcursnh.l

dub} i

CSLe denprin prmciunri, doua -lie), a

"--..:...... ..... e este oprill de:

.r%:.:::!:rea mult mai clara pe direqia prinInmnlui de anexe.

3C::::::;~ goluIui pe doua niveluri, care indoua direcp.e de fixare, mult mai relajiecu calitatea 8papu1ui mte-

~:I::::::IU:a §i pulsatia spatiali a zonei de ~i ea maicomplexa, _~:::::':·ldn-se pe mai multe direqii: majora., paraleli ell faJada - prin _I::=::::.area living-room/sufragerie, accen-

cantinuitatea registrului inferior al dinspre terasa;

_ .. ~~- perpendiculara pe fatadli - unde ea este mai controlata, prin pre-

- tampon dintre IMng-room §.i bl-

- de intradosul s~rii §i supantei §i

--._ ......... in indipere,

verticala - unde, pe de 0 parte, -=:::;.;:t- gololui pe dona niveluri, iar pe de

- schimbarea luminii date de fereas-

_-' __ ....... gradina (peste nivelul panerului -m stiela matii in benzi orizontale), ~ - continuitate cit §i tranzipe

!!ltre palierul deschis al dormitoareg-.room.

- rea este 0 articulare a doua volume eel dominant, al camerelor impor-

·ind 0 anumita autonomie, §i eel al _,.~_ .... perpendicular pe fatada principaJa ___ ~'-'-oO."lUderea lor este lizibila in anumite zensiune:

:::Ltriirii principale,

care invaIuie terasa posterioara, copertinei terasei-gradina.

nsamblu compact se articuleaza, dupa - ,",azut, cu intreaga amenajare a parce-

-~-o unitate mai 1m.

ie sint a§ezate pe sol prin interme. soelu perforat de ferestre adinci, ""'.-i.-n- In marmura neagra, procedeu pe ca- - Creanga n va repeta 1a multe din-

- . e sale.

C Acestei compodtfl de 'VOlume Ii corespund dod Ca~de opuse, N Ii S, al elrOT desen geometric foute abstract se bazeaz.i pe crearea unui rapon iDYers diDtre plin Ii gol - urmind ca fatade1e laterale sa ·fael tranziJia dintre ele .

• Fatada N, diDSpre stradl, este de 0 simplltate geometrici mal dwt dedt Ia casa Miclesen, plinul orizontal, masiv Ii dominaDt al etajolui dind impresia cil pluf.e§te peste banda de ferestre a part.erului, cu spalelii ei retra§i Cali de planul plinului.

Aceasta geomelrie reee §i autonomi este inmuiata de profilul orizonW lin de peste banda de ferestre, care ii anexeazi. zona vibrati a intrarii §i implicit a articulapei cu volumul perpendicular.

Planul frontal retras al acestui volum se desM§oara pe venicall §i urel peste niveiul terasetgradi.nli, creind astfel un anere-plaa paI1ia1 din care se detqeazl volumul principal, flicindu-l astfel sa-§i piardl din auto-su6.cient8 §i sa se integreze in ansamblu .

• Fatada S, spre gridiDI este mai poetic! §i dominati de goluri, lntr-o compozilie mai pujin ferma §i de 0 geometrie mal complicat!.

Fereastra dominant! este independenti de struetura easei, iar desenul sAu este proiecpa frontala a spati.ului suitei camera. de zi - sufragerie, Este tratata CD §prosuri vertteale §i cu stic1i transparenti pini la primm nivel §i ell stieUt m.aUi. §i traverse orizontale, in partea superioara,

Zona din dreapta ap81line arti.cuJlirii generale de volume §i se integream zonei terasei prin aceeasi continuitate a orizontaJelor §1 prin contrastul dintre tratarea sa verticala (d6§i discontinua) §i orizontalitatea volumului prtnctpal (§i ea mai pulin marcatA).

• Fal8da vestici inlegreazA desenele dlferite prelungite de pe eele doni fatade, intr-o compozlpe de decupaje vitrate Intr-un plin masiv, pe acela§i prindpiu ca Ia casa MieleSCU.

D Vila Bunescu este in totalitatea ei un

exemplu de coerenja compozitionala abstracta (asigurata prin: contraste puternice in volum, in plan, in spatiul interior, in finisaje etc., prin Intrepatrunderi de volume §i planuri §i prin centinuitatea onzontalelor), peste care se suprapune a poezie usor ambigua, indusa de evadarea toarte discreta din pura rationalitate (tema intriirii, miscarea relativ independent! a profilelor orizontale §i chiar prezenta lor, etc.), comparabila numai cu imobilul Malaxa.

Vila dr, C. Constantinescu - 1932, Bucuresti Este un imobil modern, dar relativ banal, daca il comparam eu vila Bunescu,

D Este compusa din doua apratamenLe suprapuse, eel din etajul 1 fiind probabil apartamentul doctorului, en cabinetnl situat la parter. Restul parterului este ocupat de un apartament mai mic, cu acces separat,

D Mai semnificauva ni se pare evolujia plasticii exterioare, penteu cii dispunem de prima variants de fatada, din dosarul pen ru autorizajie.

Schimbarile operate C1~ arhitect in decursul perioadei de santter fae dovada clan'! a temelor de care Haria Creanga se simte atras:

• simplificarea mijloacelor arhiiecturale utilizate, pentru a obtine un maxim de expresivitale §i ge eleganta,

• anicularea de volume simple, pe care 0 va obtine prin scoaterea in porte-a-faux a volumului de peste intrarea Iaterala, care, depa§ind in imH\ime volumuJprincipal §i prelungindu-se peste ierasa-gradina, devine planul secund al faladei principale, Interpenetrarea celor coua volume esie Ioarte discreta in acest caz, pentru ca provine din transformarea unui paralclipiped inrr-o falsa aruculalie, care nu i§i gi.isc§te corespondenja in spa!ialitatea interioara,

Vila E. Dulfu - 1933, Bucure§ti

Astazi disparuta, vila Dulfu se Inscrie pe aceeasi lillie a modernitiilii radicale deschisa de

vila Bunescu, fund mai coerenta in acest decit vila Constantinescu.

o Inipai urma sa fie compusa din doua tamente, pentru ea in final sa devina un xuos duplex, eu gal pe doua niveluri,

o Forma mai scalena a parcelei de coil rezolvata printr-o articnlajie de trei vol distincte:

D volumul principal, cu parter sUPTainaJ.~ §i un etaj, care coniine camerele de prime doua dormitoare in supanta §i zona bucltli.riilor;

• un volum rnai scund eu un nivel, care a posteste cele doua dormltoare de la nivel primirii §i care devine terasa a etajului; • iar de partea opusa volumul sound al [ului,

D Cele doua volume mai joase articuleazs volumul principal de limitele parcelei, s lindu-l foarte dar in esidenja.

D Laintersectia in unghi ascutit dintre v mul principal ~i eel intermediar, se gaseste intrarea, a carei rezolvare este mai neobisnuita, mai apropiata de cea folosidi. in im lele colective, De la nivelul strazii se ao intr-o casa a scarii §i se parcurge 0 T0131i completa pina la vestibulul din nivelul de primire, Este desigur 0 remtniscenta din , rna varianta, care avea un apartameni in plus, dar Creanga va mai folosi formula alte cazuri,

Vila It. col. M: Plpereseu - 1933, Bucure Face parte din categoria acelor vile nesem cative pentru evolutia operei lui Creanga, lIU ca acesta va ~ccepta - desigur 1a dorin expresa a proprietarului - sa acopere in p3li un plan evident proiectat pentru a primi rasa §i care urma sa fie 0 noua articulatie volume simple.

Aceeasi este probabil §i motivatia distribuj . functionale ciudate (bucataria §i sufrageria plasate in etaj, peste dormitoarele din part asociate camerei de primite).

-'7"'1};~ -

~

=-f

l

--i---------.J..,_ ----

·1-

J

.n

,-.0--

.... t _

I

Vila Ing. A. Bunescu, Bucure§ti, 1932

Plan parter, proiectul de execupe

Plan etaj, protectut

de execupe; p1anlla datata 16 VII 1932

Plan terasa, prclectul

de execu!ie; p1anlla datata 26 VII 1932

Fatada postertoara, proiectul

de executie

Vila Ing. A. Bunescu, Bucure"§ti, 1932

FOlografie de epocii

,

Vila Ing. A. Bunescu, Bueurestl, 1932

Accesul principal fotografie

de epoca

Imagine actualii a faladei posterioare

· 681

Vila dr •. C. Constantinescu Bucure§tl,

1932

Plan ,patter, pro Jectul de,execullei plan"i da.lati 15 V 1932

Plan eta!

Plall terasii .• prolectul

de execU11e; PIM§'a datatij 3 VI 1932

.f

1_

, ,

~.-

,

I"',....""e-~_

:r.~: -

~---------------------------

· 681

Vila dr •. C. Constantinescu Bucure§tl,

1932

Plan ,patter, pro Jectul de,execullei plan"i da.lati 15 V 1932

Plan eta!

Plall terasii .• prolectul

de execU11e; PIM§'a datatij 3 VI 1932

.f

1_

, ,

~.-

,

I"',....""e-~_

:r.~: -

~---------------------------

Vila dr. C. Constantinescu Bucurettl,

1932

Fatads

spre strada; prima varianti a prolectulul

Imagine deansamblu a vilel

FaJada 8ctuali

Vila E. Dulfu, Bucure~ti. 1933 _ - disparuta

Plan parter, proiec1ul . de execulJe

Plan eta] I, proiectul. de execupe

Imagine deansamblu avilei

Plan e1aj II, prolectul . de execulle

:-~~==--=-~,U--'

.... ,

Vila Maria Piperescu, Bucure{ltJ, 1933

Plan parter

Plan e1aj

FaJada laterala

171

Vila Elisabeta Cantacuzino - 1934, Bucore§ti Aceasta luxuoasa locuinta. construita pe 0 paTcera. de colt foarte alungita. ocupa un lac aparte in creajia lui Haria Creanga, pentru di marcheaza un moment in earearhitectul tncepe sa fie interesat deexpresia plinurilor desfa§urate pe verticala,

o Cladirea .estecompusa din doua lame inguste, decalate intre ele in plan longitudinal, §i care aduc in Intersecpe dona puteraice plinuIi verticale,

o in mod cu totul neasteptat, intrarea principala se face prin capatnl lamei celei mai avansate, ceea ce nu face decit sa accentueze efectul decalarii,

o De fapt, vila Cantacuzino este eel mai indrazne] exerci!ill compozijional pe tema organizarii intertoaresi volumetrice in straturt de spapi paralele cu fatada lunga. Aceasta este evident 0 opjlune categorica a arhitectului, peuau ca ingustimea parcelei nueste

atir de redusa ineit sa fi condljionat solujia, o Coerenta compozijicnala este totaUi in acest sens, de la amenajarile exterioare (terasele posterioare longitndinale, destul de inutile fnnqional), Ia interesanta desfa§urare

(pe aceeasi directie), a dispozttivului de scari interioare intr-o ramps, ea §i a suitei de incaperi, plna 1a expresta volumetrica, care i§igl.lseste 0 perfecta corespondenja In distribujia spa~iaHi.

o Pma §i madul in care echiltbreazaalunecarea eelor doua stratnri nu se mai face prin intoarcerea lor pe direcgia perpendiculars, ci printr-o modificare subtila a adincimii spatiilor, care se traduce in velum prin perceperea celor doua lame ca 0 intersecpe pup_n profunda de prisme paralete,

o Pentru acelasi mouv, Creanga renu:nta la lema intrarii §icanate, care ii esre alit de draga §i plaseaza, dupaeum am vazut, accesul in pozip.a cea mai imposibila fnnqional,.ceea ce aduce 0 serie de dificuitati pe care Ie rezolva ell originaUtate (de exemplu, plasarea

721

intregului corp de servicil la demisol).

o Renuntarea Ia 0 sene de teme §i pr()CeC;; pe care Ie urmarea cuconsecveajs §i p bil ell placere, in favoarea exprimarti ci clare §i mal coerente a. unei singure idei. incepe sa anunte 0 noua perioad3 in lui Horia Creanga,

Vila lng. Cristea Mateescn -1935, U>u~'"' Este destgur 0 locuinS! mal ieftina, in care tribupa plarnmetricaeste destnl de confuz, dar care aduce in faiada. ingustA un desen (pard tot in dorinta dea tatona valentele plastiee ale verticaUralil), §i a earui idee' relnata de Horia Creanga ulterior: • plinul. dreptunghiular al fatadei este tit, datorira decupajului celor dona logil peste intrare, in doua mase inegale, • nant verticale; una ramjn~ simpla §i mas: iar adoua este ritmata pe ortzontafa;

• parapepi logillor, care produc ritmarea, au mai siat masivi §i plini, ci din benzi zontale metalice inguste, care introduc inca 0 vibrape minora; este prima oara Creanga toloseste acest proceden. Constructia realizata no va respectaacest sen, care este insa. important pentru scop studiului nostru,

Vila mg. Adriao Damitresca -dupa 193=Alit numele proprietarului, cit §l paterni .... proiectului sint neconfirmate oficial, dosar pentru autortzatie al imobilului neputlnd li gasit. Totu§i, din informatiile celor care au lucra, Creangs, se pare di proiecrel Ii apartine §i fost eonceput pentru a fi folosit de dona fa::::. Iii - a raamei §i a fiicei, ciisatoritii eu ingic:. rul Domitrescu .. S,ar parea de asemenics ~ nerul lncra pentru Malaxa, iar ca fiica se ga intr-o inca nedescifrata legatura de rudenie magnatul, dar toate aceste dale stau inca so....:. semnul indoielii. Ceea ce este ceva mai cert, rezulta din obser vap.ile legate de arhitectura cHidirii, atit cit mai rezistat nealterat din aceasta foarte In-

_._.,,-~ in urma loC1J.irii. ei. ina.d.ec'late

_G&:::::', __ - razboi,

~~t:::::.~~ s-a facut tn 1935, deci construe_ ....... .JO<Ua acestei date, jar dupa anuperioada concomitenta sau ul-

r ¢ei imobilelor Nedioglu _ Jalaxa (1935-37).

de procedee pe care Horia lose§te in compozitia acestora -=p.sese in cladirea in cauza:

. perfect regular ca geometrie,

.-=d~ de parcela ~i pentru prima oara . niei nu mai vrea sa sugereze 0 lume (se leaga de suprema or de la imobilul Malaxa); apala este 0 suprafata simpla,

comureaza asimetric 0 rams de '-!..:!1 plan putin avansat) .§i care

de parapejii logiilor, identici eu la terata de Ia Malara. _.:::;::::~ ,:11 stllpil din prim plan liberi,

de garaj, de camerele de serviciu . ~ elegantul vestibul de acres, deci :::::.a de distributie a Imobilului Ne-

spapul interior nu avem Inca sufi-

_ dar, din. amenajarea vestibulului -n1 - pastrate in mod surpnnzame - ne putem face a imagine za interioara a casei, deosebit de _I::=~. A eleganta, de un spirit mai putin

cit Wright-ian, folosind materiale :mnpe. Totul este subordonat ideii ____ ......., jmdamental conformist, dar elegant

~ loc unde am gasit mobilier, pare, original §i care se aseamana

t en mobilierul din biroul nnui dinzinele Malara, de unde dejmem

. Ai. Marco

~==~ prin amabilitarea doamnei Irina

de originalele proiectului de exe~tei vile, dar pe care ne-a fost impo-

sibil M. 0 i.de.n.ti.fi.cam., din !.ipm attoI in.di..cii... Este posibil sa nu se fi construit,

o 0 serie de aspecte morfologice ne indreptiiJesc sa situam proiectul in jurul anilor 1935:

• desenul faladei scurte foarte asemanator celui de la vila Cristea Mateescu -1935,

• parterul de 0 conceppe similara celui din imobiluI Nedioglu - 1935,

• compozijia spatial planimetrica §i fatada tunga de aceeast factura cu vila Cantacuzino -1934.

o Cel mai original aspect aI proiectului este scara dintre etajele 1 §i 2, care, pentm singura data in creapa lui Horia Creanga, este pozilionatii liber in spapul Iogiei, ducind la un efect sculptural al acelei zone a faJadei, de 0 factura inectita.

Vila Vetuda Gogo - 1937, Bocnr~ti

Este unul dintre cele mai regretabile abandonuri din oreana arhitectului.

Relajia eu familia Octavian Goga se face probabil prin colaborarea eu Societatea ARO, printre ai carei acponari principali se numara §i poetul,

DiaIogul en Veturia Gaga, a daua SOlie a acestuia §i persona] important in viaja politica a timpului (fiieea parte din anturajul intim al familiei maresalului Antonescu), se dovedeste insa mai puun fructuos decit colaborarea en Societatea ARO, Creanga abandonind relajla eu clienrul §i de asemenea §i proiectul colaboratorului sau N. Nedelescu,

Ca urmare, un plan interesant §i mai ie§it din comun, din pricina unei tratari Inedite a intrarii, distributiei spatiale §i a articularii eu porticui grlidinti, va capata 0 fatada en clemente vernaculare de circumstanja,

Deei nu este lipsita de 0 anumita eleganja, daterata calitaIll concepjiei initiale, vila Goga ramtne din nefericire in categoria proiectelor compromise .

VUa dr. Victor Groza - 1937, Tg. MnrC§ Proieetul este sernnat de LUCia, dar se pare ca cei doi sop au lncrat tmpreuna,

OEste un exemplu interesant al modului in

Vila Elisabeta Cantacuzlno, BUCUfeftl, 1934

Plan parter

Plan subsol

Plan etaj

Fatada principals

Falada pos1etioara

----~- - - - --

, I

-.

. ,

i" •

'~ »>

• ~-<t-,. ·11,...

VIla Elisa CantacuziA Bucur~ 1934

.'

Fotografie deepoca

Vila

Ing. Crlstea Mateescu, Bucuresti, 1935

,

,I

Falada

spre strada a proiecfulul initial

Planul etajelor

~

~ I

! I

/

J12.... 1

- _1;",-' --.r:.!--~''__-.''!'''' M_'·J--}~· ..

-1'-

Vila prof. A. Marcu, Bucure~tl,

[ 1935],

- protect

Plan parter

Plane aj I

Plan etaj II

Secliune longitUdinala

t

177

Vila prof. A. Marcu, Bucureftl, [1935].

- prolect

FBladi la1erali

Faladii spre strada

Fatadi pos1erlo,arii

~ ~, r.

,rrTIT[[!LII ! II

J[~

[



.... • I

~.

! ; ;'" - r

• I

lOCI

P"~··.::?~s..T.o..."""-r::A.. ~ A... ...... \~r:;::L..1

F..!l..... ...... ~..:::;.. ~j" ,~1:'..:::_ • .t=:... (, ~C\ 'a.~ .... ~ ... _...~~- \C-1 ~

i

vnaVeturla Gogs, Bucuref1;l, 1937

Imagine act.uaJi a vllel

Plan parter

Plan etalll

Vila dr. Victor Groza,

Ttrgu Murq, 1936-1939

Faladi laterali

FA T ADA NO RO - ,pro ",.da FA TAD.A SUD -spte r'~4Ina

Fotografie Bctuali

Plan par1er Plan etaj

6

5

r-

4

11

o I ::I! ] .II

80 I

plul cel mai clasic de parter tiber din arhitectura interbelicii.

OEste un volum plin, scos in consola peste cinei sttlpi rotunzi liberi §i peste a pilli rnasiva care conpne scara de acces ~i camera de serviciu (care in proiectul pentru autorizatie, apare tratata intr-un placaj; probabil de marmura, fata de proiectul publicat in monografie, unde schimbarea de material dispare),

o Etajele se deschid aIternativ spre mare §i spre lac, prin goluri ferme ~i continue, plasate intotdeauna asimetric falii de planul dreptunghiular al fatade].

o Scara exterioara de acces la terasa etajului

1, este metalica §i deta§ata de cladire, connnuind eu 0 balustrada metalicii, aproape eliprica prin simplitate, singura abatere de la aceasta geometric austera fiind intradosul Il§or inclinat at terasei in consola,

o In consonanja en numele straniu aJ proprietarei, vila Nadia Gory, disparuta §i redusa Ia a esenja foarte pura, creaza senzapa unei fata Morgana a arhitecturii moderne interbelice,

Vila Conitz, construita probabil in aceeasi perio ada, nu ajunge la aceeasi afinare a compozijiei, Ramine desigur lnscrisa printre proiectele riguros modeme ale lui Horia Creanga, dar rara sa reprezinte un vlrf

care aceeasi schema compozitionala de organizare a spatiilor, funcpunilor §i cniar a volnmelor, in dona straturi paraJele, rea mai freevents in proiectele de vile ale echipei Creanga, este adaptata eu poezie unui teren in panta., riminind perfect lizibila §i rationala.

o Desigur din pricina inclinapei terenului, interpenetrarea volumelor simple care compun cladirea are un sens descendent, tectonic, ca un Iel de evazar~ a bazei eladirii, penau a se fixa mai bine in panta dealului, OEste de asemenea §i primul exemplu de villi in care §tim ca Haria Creanga foloseste F alte culori declt cele naturale, cercevelele bleu-marine ale ferestrelor profilindu-se pe-

te albul ramei fixe.

Vila din strada Violetelor, Bucurestl

Este atribuita de Radu Patrulius lui Horia Creanga, probabil pe baza unor marturii, ale carer surse s-au pierdut din nefericire, odata ell autorul monografiei.

u stntem in posesia nici U nei atestari oficiale ~i nici macar neoficale, asupra paternitatii proiectului; actualii Iocatari au aflat din folclorul srrazii ca autorul ar fi arhitectul Caragea, ceea ce nu are insa nici 0 relevanta.

Vila este evident de influenta modernista, dar, o anumita demonstrativitate a preluiirii unui model prea bine cunoscnt (vila Savoye), desenul tipsit de subtilitate al fajadelor, compozilia spaliala §i planimetrica necaracteristice, "§i faptul ca nu am regasit nici procedee §i nici detatii de arhitectura pe care sii le fi cunoscut deja din alte proiecte, ne lndreptatesc sa sustioem afirmatia ca aceasra cladire nu Ii apartine lui Horta Creanga.

Vila Nadia Gory §i vila Conitz, Mamala

ca ~i vila Conitz, vila Nadia Gory (personaj

cu nume romantic despre care nu stim nimic), a disparut sub noua sistematizare a statiunii, Cele dona vile, dintre care vila Nadia Gory este cea mai Indrazneata, sint ultimele doua vile explicit moderniste din creatia lui Creanga, o A§ezata intre mare §i lac, vila este exem-

Vilele de vacanta de dupa 1938

Vilele pe care Horia Creanga Ie va proiecta §i construi dupa 1938 se inscriu pe 0 alta linie de cantari formale. Din aceasta categorie fae parte:

o vila Destexhe, construita in 1938, pe §oseaua ~teranC§ti,

o casa de vina:toare la Judea (Bucovina), construita probabil in 1938,

o vila de la Costinesti, construita in 1938-39, probabil pentru avocatul Alexiann,

o vila Nedioglu de la Breaza, construita in varianta restrinsa in 1939--40, dar Ia care dispunem §i de proiectul initial.

La acestea se adauga a serie de proiecte (une-

Vila Nadia Gory, Mama.a, [1938] -dlspiruti

Plan parter, proiec1ul de execujle

Plan etaj I, proiectul de execulle

j 6 ~------e-I

I

j0

I

I

il-- --y-

----,---

- »:

-_. "y-I~~~"""

r~-c;.

0.:

il

I

I

,

/

~ I

,/

I

;,

" ~

'" r

"

, I(.,g

1-----1 ---- --- I '-'f-"'--~

F"l'2OF.:R:I~~~~~

'.

r.'

..

.-- \,j -":

.. .. --

-1",;, ,,;~, .. ,;;"_Jt .. / ,.;

. ,

•• IM __

T·- ------!-'

-r .----- 11 .\

--~_=_c_~~- 1

-1"----, '

.. . .:;."

I~

_______ ~.- ------ --- ... '1:-

Vila Nadia Gory, Mamaia,

[ 1938]

- dispiruta

Plan eta] II

Falada spre lac !iii fatada spre mare, varianta finalii

Falada spre lac, prima varianta a, proiectului

de executie

Vila Conltz. Mamala,

[1938]

- dlsparuta

Plan ela! I

Fatada spre mare

i

j

h:.

I

.'

1 1

Ie realizate), despre care nuavem date suficieate §i a. calor datare este incerta:

Dvilii rustica,

DviJa la Otopeni, D villi la Bu§teni, iJ vila 1a Mangalia, !J vila la Predeal.

Chiar daca aceste ultime proiecte ar fi anterioare perioadei indiscutie, acest fapt nu ar Insemna decit ca linia de cautari la care ne vom :-eferi este mai veche in preocuparile lui Haria Creanga.

?a:ra exceppe, aceste case sint amplasate latr-un znediu predominant natural, san eventual cu earacter de stapune de vacanja,

Este putin probabil ca Horia Creanga, care era de mult un arhitectcu un rename consatrat, sa nu-l fi putut convinge pe nici nnw dinire clienlii pen tru care a proiectat tnaceasta perioad.a, sa~§i construiasca 0 casa in spritul ::lOdernitipj care il facuse celebru,

Deci, faptul ca toate aceste case sint construii! euacoperis in panta, din materiale naturale .;JS,3te in mare mssura aparente §i cu tehnici ~ecoDStruC1ie mai degr.aba traditionale, nu do"OOe§:te decit a anumita oppune cDIl§tienta a ·-rhitectnlui, diferWi de modernitatea radicala ~ care it asociem §i care evident II este pro-

ne.

'upoate fi yorba de a capitulate in falB neomanescului academic ~ singura chestiune 13 de care Creanga se pronunta cu 0 vehe-

- nlS neobi§nuita pentru firea sa blajin-scep....ca ~ §i nici de fa ptul cii nevoi finaneiare .;_::zitoare i1 imping spre compromisuri, atlta -eme cit are comenzi pentru proiecte urbane

- jere, care se §i realizeaza.

';;::ngura ipoteza care famine planzibila. §i pe ....;evom incerca sa a demons tram, este aceea .:.. Haria Creanga intra lntr-o perioada de cau...Ie, 31 caret sens este recuperarea uneialte

. - rdari arhitecturale de care, dintr-un anu¥

motiv se simte atras.

:OlivuI probabil al acestei atitudini intra in era eticii proiectarf de arhitectura §i se rete::: 1aadecvarea Ia sit.

.. este unconeeplcare intra in ideologia

I, dar este 0 problema de care Creanga se

preocupa, dupa cum am vazut. in majontatea proiectelor sale urbane anterioare.

Mergind pe liniaacestei ipoteze, 0 analiza a proiectelor grupate in aceasta categori.e ne oiera indi.ciile necesare pentru a clarifica aceasia noua orientare a proiectiirii sale,

Scolind partial din discutie vila Destexhe (a carei !alacla este mai degraba un compromis), descoperlmca domeniul in care Haria Creanga f§:i incearcii fOrJele este eel al arhitecturii organiee, domeniul1ui F.L. Wright (pe care totdeauna I-a admiral §i a carui influenta: s-a ment sim!ita in permanenta In spiritnlamenajartlor sale interioare).

Dar proiectele acestorcase de vacanta nu sint Dici copii, Did replici ale proiectelor lui Wright, chiar daca distribup.a funcponal spali.aia aminteste casele de preerie.

Ele au 0 personalitateproprie, reflectare a per~ sonalitapi lui Creanga ~i a temelorcompoziponalecare il insolesc permanent in creatia sa: •• lema orizontalita!li ~materializata prin prelungirea obsesiva a volumului pe directia dominants a compozitiei, adesea prin adaugarea unor terase lungi (Busteni, Judea),

• tema compozitiei spariale in straturi para~ lele - a caror glisare,ori se produce pe lungime mai mare (Jucica), ori este sugeraia de Iungimea lor roarte diferita (Busteni, Destexhe), ori compozitiaesre fixatii intr-un sistem de portice sau de terase (Costinesti);

•• tema articularii de volume prin interpenetrare ~ este adaptataconstrlagerilor impose de prezenta acoperi§urilor in panta,dar ramine foarte vizibila, cere mai interesante exemple fiind Busteni ~j Jueiea;

• tema transparenjei de planuri ale fatadei ~ eel mai clar folosita la Costinesti;

o Dar aspectul eel mai interesant a1 demersulni sau raminecel al recuperarii tehnicilor de oonstrucpe §i a ·materialelor tradipanale. El se inscrie pe aceeasi lime cu demersal MM de asumare a producpei industriale §i a noilor tehnalogii deeonstrucpe, Pentru Haria Creanga, care nu susjine 0 doctrina.ches~ tiunea are aceeasi valoare,

185

Vila E. Destehxe, Bucurqtl, [1938]

FaladB p.rlnclpali

Falada postarioari

Plan

.~

I

b?=?, fe ';1'-" ~l'

,

.. j ~ I.:

• -:;;. I

r ;';1 '[

~. "'..j

Vila G. Alexlanu, Costlnef}tl, [1938-1939]

Secliuna longltudlnala

Falada spre mer

Plan parter, prolec1ul de executie

Plan etaj, proiec1ul deexeculie

Vila Gh. Nedloglu, Breaza, 1940

Plan parter, proi&etul deexecUJle

! -. I

'-r- t--

Plan elal. proiectul de executle

881 .

Vila Gh. Nedloglu, Breaza, 1940

Plan parter, proi&etul deexecUJle

! -. I

'-r- t--

Plan elal. proiectul de executle

881 .

Vila Gh. NedJog'u, Breaza, 1940

Fatada .pre riul Prahova, protectul de axacUile

~======== ---~

I I • I I , r

7lZOPIZ. C7LUI~ ;t:71tz...I=CTOIZ- ~]:7&.lJHE.6CU- 'VEVEt2I- VlZINOP,AL:S <)1 V'OSTc:.!Z.lrn~

.. _,6.~"--"=?O .J' ~ q':!O.~ t:.g:.ulT~T·'1.:01Z.Ia. ~!'fb~t;.~~

:':

Vila Paunescu, Otopeni,

1938

falada princlpala

Vila Irina Lotru, Buftenl, 1942 -prolect

Fa1adi spre ,osea

Plan par1er

Plan eta)

901

- -------_

~

'"'ri*#"I, T ~ j ~ j J:t i I '(ILt

'jl

I_~~O--=

......... ""...,...._ c...........,.__

,._~.------.

_-

I /

Casii de vinatoare Juclca '

[ 1938]'

Fa!ada posterioarii

Perspectlva

Plan parter Plan etaj

In plus, daca Il situam in contextul a ceea ce reprezenta neo-romanescul academic, vom realiza curajnl §i non-conformismul gestulul, D Faptul ca, in cei ciliva ani in care abordeaz.a aceasta arhitectura, Creanga nu ajunge la rezultate de aceeasi valoare eu cele obtinute pe linia arhitecturii sale radicale, este 0 aim chestiune. Poate cii nu a avut timp, poate cii terenul nu ii era ell adevarat propria, poate cii dupa aceasta perioada ar fi aparut 0 noua expresie de forta, poate ca obosise, E greu

de dat un verdict ~i chiar periculos.

Ceea ee este mai important este naturaletea cu care acest purist se lanseaza intr -0 astfel de antrepriza, atunci cind i-ar fi fost mult mal usor sa continue pe linia in care devenise un maestru.

IMOBlLELE DE RAPORT

Sint construite in zonele centrale ale orasului, pe marile bulevarde sau pe strazi importante, pentru diferi!i proprietart, in scopul inchirteIii apartamentelor unei clientele tnstarire,

Imobilnl ARO - 1929 (concurs), 1930-31 (proiect de execntle), Bucurest!

Ocupa un loc aparte in creatta lui Creanga, pentru cil reprezinta atit momentul afirmiirii, prin cistigarea unui concurs important, cit §i momentul esenjial al renuntarii la 0 arhitectura a verticalitatii de factura Art-Deco, sau de tipul modernismului lui Peret, tributara concepjiei academiste,la 0 arhitectura a articularii libere de volume §i a amplelor desfasurari orizontale.

D Cladirea adaposteste mal multe functiuni, apartaroentele avind ponderea cea mai mare. Acestea sint de marimi diferite, de 0 conceptie noua in raport ell ceea ce era apartamental de lux, codlficat in Bucurestiul epocii, adica apartamentul cu hoI central de distributie.

D Apartamentele au camerele principale orientate spre strada §i, en exceptia celor mid, au dona accese, pricipal §i de serviciu, corespunzatoare celor doua tipuri de scan,

o Aspecrul eel mai ~ocant a1 cladirii ramine compozipa volumetrica, prin indrazneata asezare asimetrica a turnului fa1a de interseclie - motivatia rezida desigur in importanja diferita a celor doua strazi - ca §i prin modul In care cele doua aripi, de inallimi diferite, se articuleaza eu turnul, Este yorba de faptul cii p.inli la etajul 4, cladirea se compune din doua volume - din planuri prezenja turnului ramlne nebanuita - turnul nascindu-se practic din volumul aripii mai scunde. Procedeul este ambiguu, mai ales prin comparatie en articularea dintre turn §i bara lnalta (care este 0 penetratie de VOlume) §i esie necaracteristic pentru evolutia ulterioara a operei arhitecrului,

o De altfel, nn este singurul aspect Incert din aceasta cladire, benzile orizontale de ferestre, formate dintr-o alternanta de ferestre distincte §i plinuri, fiind un alt exemplu, care va evolua In creatia sa ulterioara catre fereastra in banda continua, tndependenta de structura fatadei,

o Imobilul are parterul ocupat cu funqiuni publice, iar intre parter §i masa etajelor, va aparea pentru prima oars un registru ingust de demarcatie - copertina plutind Intr-o hamill vitrata - procedeu care devine frecvent in creatla sa ulterioara,

In ciuda aspectelor inca tatonante, imobilul ARO ramine cladirea manifest a modernismului romanesc interbelic.

ImobiJul Pop ~i Gbeorghiu - 1929

Este primul imobil de raport executat de echipa Creanga §i singurul "tradiJional".

o Fara sa fie una dintre lucrarile de referinYi, exernplifidi inceputul unei tranzitii de la tipologia haussmanniana la iroobilul de raport modern :

• Desi cladirea este conformata in JUIul a trei curti (una de serviciu ~i dona de lumina), dupa modelul tipic haussmanruan, dovedesie o cautare de regularitate geometnca mal

lin obi§nuitii.

Este mansardata, dar ultimul Divcl este pu. ernie retras §i partial penultimul, procedeu

factura mal moderna,

• Camerele de la mansards, de obieei mes.atne, au aceeasi iniil!ime cu cele din etajele "7ccedenle.

:: Apartamentele, dona Ia scara, sint confer::mte dupa modelul traditional cu hol de repar_!ie, dar formula este interpretata ell 0 ratiozalitate care li desfiinjeaza Inconvenientele:

• holul nu cornanrta declt carnerele de prlmire, no §i dormitoarele; el capata astfel carac.erul unui vestibul care anun~a camerele de reprezentare §i este controlat spatial prin Ierarhizarea §i modul de repartitie a1 golurilor. .: rot apartamenrul are a logica functionala

. spatiala foarte clara ..

din aceasta cauza, apanjtabow-wtndow-urir Ia dormitoarele principale pare bibrlda, .eea ce se observa Ioarte biae din compararea planulu! de eta] curent cu eel al parteru.ui, nnde acestea Iipsesc,

• camcrele de primite tormeaza un ansamblu de spatii foarte nuantat comunicanre,

:J Bow-window-urile joaca insa un rol important in plastica generalii a Iatadei, pentru ca marcheaza verticaluatea pronunjata a desenulni. Renunjarea la plastica fin de steele penFIu a tratare verticala de influenla ArtDeCo nu est irrttmplatoare, ci reprezinta opjiunea arhitectului, lucru evident ilustrat de cele doua variante de falada.

o Tranziua subtila pre ultimele niveluri este anuntul unei terne compozitiouale Irecventa in creatia de maturitate a lui Creanga, o Cu exceptia concursului pentru ARO, eu care esie simulran, imobil .. 1 Pop §i Gheorghiu este singurul irnobil de raport tratai prin accentuarea vetricalitatii,

ImobUul D!lvidoglu - L932 Bucuresti

Este un imobil de 0 modernitate rafinara, construit dupa ce arhiteetul parcurge experiente

, 11':'1

definltorii pentru evolujia concepjiilor sale: varianta finala a Imcbilului ARO, fa!adele vi· lei Miclescu §i vila B unes cu.

OEste CODSlTUit, in mod evident, eu bani mai putinl deeit imobilul Pop §i Gheorghm, ceca ce ofera 0 mai mica libertate de desfasurare . o Forma generala a c.Iiidirii este mult simplificata.

o Amplasamentul de colj favorizeaza desfa§uIarea compozitiei sub forma unei rnterpenetrari discrete de volume, in care volumul major este decrosai net de Iimitele parcelei, o Tema compozijionala volumetrica este reluata In compozipa fa1adelor, prin suprapunerea unor suprafeje discret decalate in plan frontal §i al diror desen, cu marcata orizontalitaie, sugereaza un joe subtil §i poetic al simetriei §i asimetriei, Astfel, ideea articularii de volume prin intcrpenetrarea lor este Intarita prin intercalarea plannrilor succesive ale straturilor de faladii, a caror percepue da un efect de adincirne, care nu corespunde realitajii, ci raspunde coerenjei optiunii compozijionale. Aceasta ipotezii se confirma

prin compararea Iajadei inijiale en cea Iinala, o Tratarea taterala esre mult mal simpla, pentru ca urmaresie '3. puna In valoare forta expresiva a unghiului U§OT ascuit al parcclci. o Desfasurarea pc vcrticala a Iajadei principale anun!a un alt principiu compoziponal frecvent in creaua uherioata a lui Horia Creanga, eel al tripartitiei verticale.

o Apartameruele, doua la scara, renunja complet la tradiuonalul hot, reducindu-se la schema - azi devenita clasica - a aparrarnentului de trei camere decomandate.

In virtntea aspectelor menjionate pina acum, credern ca imobilul Davidoglu este unul dinLIe realizatile cele mal poeuce ale "stilului international".

Imobilul Dimltrescu - 1933, Bucnrestt Este 0 desra~urare de proporjie mai mare, construita in regim lnchis (pentru care proprietarul este nevoit sa ob_\.ina 0 derogare de

Imobllul Cezar Pop ~I ing. Mihal Gheorghlu, Bucurastl, 192.9

P·lan

etaj curent

Plan parter

Fatadi,

plan~i datatii 12 aprllle 1929

'mobllul Anton Davidoglu, Bucure§ti, 1932

Plan parter, . etaj curent plan

Plan etaj VI

Falade

Imobilul Anton Davldoglu, Bucuref1l, 1932

Fotografle de epoca

(

Ia reglementarile in vigoare, derogare salutara pentru arhitectura pietei), deci comparabila

cu aceea din Schitu Magureanu (19k9). Astfel, '-'Om avea atit imaginea drnmului parcurs de Horia Creanga in sensul modemitatii, cit §i expnnerea clara a temelor §i procedeelor sale farorite,

:J Cladirea este aproape 0 lama - exceptie !ace capatul clinspre vest/dreapta - cu dona fatade distincte §i tratate in consecinta, una principals, spre strada, iar a dona spre curtea posterioara.

:J Curtea posterioara, la rindul ei, are a forma regulata, este mult mai vizibil accesi-

Wi din strada ~i este tratata cu 0 anumita !ngrijire. Departarea fala de tipologia haussmanians este §i mai evidenta dadl. adaugam acestor aspecte §i orientarea spre curte a anor camere principale,

:J Volumul simplu al Imobilului, articulat ell fronturile invecinate printr -0 formula mai sofisticata de decrosuri, este tratat ca 0 suprapunere pe vertical! a trei registre majore:

• registrul parterului, cu funcpune comerciala la srrada, este tratat eu a anumita libertate mmpoziponala, ceea ce face ca suprafata vitIata sa elibereze local stilpii structurii.

• registrul dominant, al etajelor curente, etaeaza alternanta de orizontale ale benzilor

de ferestre §i a parapejilor, Intre cele doua perturbapi de margine, care marcheaza articnlajiile cu parcelele vecine.

• registrul superior, compus din etajele retrase, se naste treptat din masa celui principal, astfei Incit nil exista 0 delimitate neta Intre ele, Aceasta arnbiguitate intra Intr-o poenca, accentuata §i de usoara asimetrie rata de corpul principal.

o Intre registrui parterului §i restul cladirii, reapare ace! fin registru intermediar, care fusese semnalat la imobilul ARO ~i care lntare§te ideea 3§ezarii unei mase puternice peste un parter relativ independent,

o Claritalii acestei triparti~ ca tema com-

pozi~onala majora, i se suprapune tema minora a articularii de planuri frontale u§or decalate, care se intrevad eu profonzimi diferite, sugerind 0 Interpenetrate asimetrica de volume, care In realitate nu ensta,

o Orizontalitatea compozitiei este mai clara in detaliu decit la imobilul ARO, benzile de ferestre fund continue in primul plan, al golului, jar spaletii rotunjtti de beton, care le subimpart, gastnou-se intr-un plan mai tetras. o Pentru ca orizontalele parapetilor sa nu devina prea grele §i pentru a usura perceperea straturilor succesive ale fajadei, Creanga recnrge la un procedeu care ii va deveni specific, §i anume, 0 reducere a inalpmii benzii orizontale cu ajutorul unui profit fin care aduce 0 parte a benzii intr-un plan mai avansat. In cazul acestui imobil, proeedeul este aplicat numai in zonele pertubatiilor de margine, dar se va generaliza in alte constructii. o In privinja distributiei. functional-spatiale, Imobilul este compus din apartamente accesibile printr-o singura scara principala, dispusa central ~i prin doua scari de serviciu plasaie ins pre margini, una dintre ele chiar la falada principala,

Apartamentele sint variate ca marime ~i ca numar la palier, sugerind, prin relativa independenlii a distrlbujiei lor in etaje consecutive, germenele unei proiectari mai flexibile.

in concepjia imobilului Dimitreseu, gasim afirmarea explicitii a intregu1ui vocabular §i totalitarea temelor compoziponale care se vor afina in timp, pentru a produce cele doua capodopere ale lui Creanga, imobiIul Ottulescu §i imcbilul Malaxa.

Doua varlante de project pentru un imobil de raport - 1934

Nefiind in posesia lntregului project, ci numai a unor variante de tudiu, incomplete §i acestea, pentru un imobil de raport eu magazine ta parter asezat lntr-o intersectie de strazi, a analiza a cHidiru ar fi unposibila,

Totusi, plansele au valoarea deosebita a unor

Imobllul prof. Barbu Dlmltrescu Bucurefll. ' 1933

Plan parter

Plan atai I

Planetal curent

OetaUu aJtatadel

98-1

Imobllul prof. Barbu Dlmltrescu, Bucure,ti, 1933

Falada spre, plata Lahovary

Imobil

de raport, prolect 1934

Varian1a 1,

plan etai eurern

1001

Varlan1a 2,

pLan etaj curent

Vartanta 2, plan parter

I

/

I

, .-._

! ~ J

-,

-_-

..repentis"-uri, marturisind despre demersal arhiteetului spre definirea unei cladiri:

iJ Este evident cii toata compozitia este condiponati de un punct de interes urban situat ~ partea dreaprii, pe care Creanga inceardi sa-I onoreze pnntr-un volum important. ?robabil cii prima varianta este cea in care plaseaz3. in acest punct scan, eeea ee n duce la eontormarea c1iidirii din dona tronsoane §i ca armare, 1a 0 forma mai necontrolata a curtii

. spate.

:J Varianta a doua pare ulterioara, pentru ca

te mai caracteristica pentru Horia Creanifi, prin citeva aspecte:

• adnee in punctul de interes un plin masiv :!i simplu (peretele unei coloane de dormi-

oare, detasat de planul de fond al faladei), ocedeu pe care il foloseste §i eu alte ocazii. acest plin va deveni desigur volumul eel znai inalt, care se va articula cu celelalte, procedeu de asemenea specific.

• forma genera Iii a cladirii se clarifica, curtile .. e serviciu au 0 geometric mal controlata §i lOati compozitia planimetrica devine mal

• pHi.

Este unicul exemplu in care Horia Creanga

- cearca sa foloseasca expresivitatea formelor mrbe,

obiluJ OUulescu - 1934-1935

3ste eel mai complex dintre imobilele sale de raport, din mal multe punete de vedere pe care vom incerca sa le evidentiem:

• pOzilia fa!a de contexrul urban, plastica volumetrica §i de fatadii, organizarea intema a imobilului,

:J Pozitia fala de contextul urban a fost desizur determinants pentru geneza proiectului, care, pina in ultimul moment, a fost conceput trur-o pozitie in oglind3 fala de constructia reallzata, iI vom analiza in consecinja,

:::J Parcels in proprietatea familiei Ottulescu se invecinea:za spre vest.sttnga, co casa Disesen, parter suprainaltat §i un etaj, construita

e Or. Cerchez, una dintre capodoperele sti-

lului national. Felol in care a fost conceput proiectul are desigur legaturli cu aceasta vecinatate, la a caret calitate arhitectnrala Creanga nu putea ramtne insensibil (d~i se pronunpi vehement impotriva ofi.cializ3rii acestui stil), Intreaga compozitte a imobHului este. coneeputa ca 0 reverenJA catre aceasta:

• fatada laterala este orientata catre ea;

• compozipa fatadei principale este clar direcponata in acelasi sens, §i este subordonata unei redueeri gradate de scara spre casa Disescu.

o Ipoteza prin care complexitatea §i poetica acesteiconstructii sint generate de vecinatatea easei Disescu, este confirmata §i de natura schimbarilor pe care Creanga le face in proiect dupa intoarcerea cHidirii, in raport

cu fatada initiala; de exemplu, fata de varianta realizata, orizontala dintre parter §i mezanin este mult prelungita §i mult mai prezenta Ia nivelul strazii, prelungind dizolvarea unei cHidiri de dimensiunt marl intr -o aparenja mai domestica .

D Grila compcztponata introdusa de aceasta incercare de redncere a scarii aparen te a imobilului se suprapune peste tema obi§nuitii a triparutiei, care are a Implicita conotatie monumentala. Din aceasta contradictie subtila vor rezulta complexitatea §i poetica fa~adei principale,

o Compozijia nu se schimba substantial nici dupa lntoarcerea intregului protect "in oglmda" (primaria cere calcan catre easa Disescu), Creanga nemaiavlnd limp sa adopte

o alta poziue, Modificarile care apar [alA de proiectul initial slnt consecinja eliberarii fortuite de conditionarea iniliala, compozitia dipatinu astfel 0 anumita autonomie,

o Cele trei registre sint La fel de lizibile ca ~i in constructiile anterioare:

• Registrul parteruIui §i mezantmului, irobracate in marmara neagra, sint net detasate de registrele superioare in primul rind prin en-

Ioare, Mezaninul, desenat mai neutru decit parterul, a cirui asimetrie este mai pronunlata, joadi rolul registrului de tranzitie semnalat Ia imobilele ARO §i Dimitrescu.

• Registrul celor trei etaje principale, este dominat de orizontalltatea benzilor de ferestre §i para pep. La acest nivel intervine interferenta celor dona teme compozitionale, mai puternica in proiectul initial,

Am putea chiar afinna ci in varianta ini~ialii se citeste pTea vizibil un prim plan cu dOM fatade Ia scari diferite, articulate pe un plan de fond mai Tetras, legate printr-un registru parter unificator §i echilibrate Intre ele prin asimetria pronnntata a acestuia.

Fatada finata are 0 mai mare unitate, prin pastrarea continuitatii orizontalelor la primele dona etaje. Ea se peTcepe prin patru planuri trontale succesrve, eel mai apropiat - al parapeplor tngustap dupa procedeul deserts Ia imobilul Dimitrescu -fiind §i eel mai transparent

• Registrul ultim, al nrvelului Tetras, se Da§te organic din eel precedent §i este tratat in varianra finala mult mai imaterial §i mai subril decit in prima, ceea ce pare sa fie independent de rastumarea proiecrului - (mai degraba un anun; al Imobilului Malaxa). El devine al patrulea plan compozitional al fatadei,

o Analiza organizirii functional-spapale ne releva aile aspecte ale complexitatii acestui proiect:

• Imobilul este 0 barn simpla dreptunghiulara In plan, cuprinzind parter, mezanin §l patru etaje §i articulata de limitele parcelei prin volumul garajului,

• Ca de obicei, are doua accese - eel principal, din strada, eel de serviciu, din curtea postenoara - dar convergente in zona clara a dispozitivului celor dona scari §i dona lifturi, ceea ce reprezinta 0 inovape,

• Apartamentele, foarte diverse, sint apartamente de lux §i se grupeaza in juruI acceselor verticale lnrr-o formula de organizare rnai putin obisnulta.

• Am putea afinna ca sintem in fata primului §i singurului exemplu de "plan liber", intr-un imobil colectiv.

Afirmapa pare hazardata la prima vedere, pentru ca nu purem vorbi despre 0 independenti total! a organiziirii spa pale fala de 0 trama stmcturala perfect regulata ~i nenrra.

o analiza mal atenta ne releva faptul di ordinea tramei structurale, destul de simpla §i clara, este dictata de organizarea etajelor 1 §~ 2, cu a carer ordine spa!iala coincide perfect. In etajul3, apare deja a prima perturbare a acestei coincidenje, dar minora, ea petreeindu-se in planul faladei.

In schimb, parterul, mezaninul §i ultimul nivel se organizeaza liber, intr-o ordine proprie, independenta de cea structurala, punindu-i local in evidenIa forja expresivii.

Astfel, parterul §i meza ninul sint compuse ingenios §i sculptural dupa a schema de accese denivelate La cele dam apartameate §i la nodul vertical. Holul de intrare care se conformeaza acestei formule, esie controlat spatial de un sttlp rotund liber, devenit pivot al compozijiei §i care este anuntat de un al doilea, care se giise§le de partea opusa a peretelui vitrat al intrarii, Ia nivelu1 strazii,

Din acest hoI se accede prin coborlre la un stu----dio luxuos, un duplex cu gol pe doua nivelun, Este eel mai modern apartament proiectat de Horia Creanga, cu un spajtu fluent, punctat de prezenta unui alt stilp liber, care se regaseste §i

in galena deschisa spre gol a dormitoarelor.

Tot la nivelul intrarii, dar In partea dreapta,

se gasesc lncaperile de serviciu.

lndrazneala §i nonconformismul acestei organizari sint remarcabile, adam prin plasarea la acelasi nivel a unui apartament de lux §i a camerelor de serviciu, apoi prin conceperea accesului la apartamentul de lux in coborire §i in fine, prin deschiderea acestuia Ia nivelul strazii. Toate servitutile care rezulta din aceste oppuni sint rezolvate de Creanga cu 0 abilitate despre care se poate scrie mull, incepind cu conformarea dispozitivul ui de denivelari at holului in jurul stilpului liber §i al felului in care aceasta se reflects In planul plafonului, pilla la modul in care se face filtrarea luminii §i aerisirea ca-

=~~t_ -'?i"i:>[Z'6_ I·-~ ~~
I ~r'->...
,
1 I -
I .;.=
.d I -::.-1 . , JQ L
1 ~+- Q Ih J;t$ .Jl I~ ~
• I lJ ~ ~ Y. I J II , I ~'
.j
1 !'ll:,. .. '--" . 1.1 J c. ..
p • , ~' 11 ~iKifr (r~} ~ ~. 1 ~ul
I ) ~
'" ~ '- .. .. ~n..ri I J' -
• J>, I ...-I J I.!
c 'I !rr I ~_. f- I If..,
0' J, "!!'_' ~ I F /i . "'1"1.'" ~ il_,1!:- ~- .L J ' 4 I, -
1 :jl:.'
-:.If-" 1 ". 1 ...Ji l- I' J ~I~II rrr'-
~ ~MI~ .., ";L ....... 13..
t I.. ;1;1/[,1 , Co 1
, ~ , , ~ '" I ' L/ -_._
'_,.lr-1-- -- L,-""r-~ lo , r;; .. ~~JII _ ~
, Iii '[u! +~~~~ .~-
1 . J
I - .
,h i f= ij=ll I. I, -,
I- rrrn " \ , r7 ,t'
- J ~_" ~:..' .. ~ ll, ,:r 11_ o'!
. I " ~. I I. ,
11~/1-1 II_;- ~._ LC-l-- .
',' 411 :b I~' ~-
-, J
~ ]l 'l1J! .1
1-1 1- ~ 1 I
- . ~""---' I 1 "'i -
'II " f ! T~ ~~ 1 ~ .. .... ~" I Xl.

1,::'07 _

l~ _

~.!_" - _~_L_ -____;,_-.f---.jI1'-,------

- ~ , --'I _

Imobllul Elena OHulescu. Bucurqtll 1934-1935

Plan la nlvelul lntriirll, prolectul

de executie

Plan parter, prolectul de executie

Imobllul Elena Ottulescu, Bucure"tl, 1934-1935

Plan eta] 1-2, proiectul

de execulle

Plan la nlvelul terasel, proiectul

de exeeupe

Planetaj 3, proiectul de execulie

1041 .

r I

,

I ,

I

f

i !

I

I

I I I I I' IIIJJ j

I

=.~17JZDI/'IZ--'j t7"= -::;,-17"-'-" -_.c:..---vcc-LSr" E. ;Cyn'-.Il..G.J:.. U .~ C.1iiOJ"'o\ii.:~I·:- tv!=~.zs;r:a"S..-.:..:--p.rz..tt---tCJ \7L::::~ .. L. .• ::C::.= ,:::32S-tzZ":.... I; \ac::l"i" !(.~

Imobilul Elena Ottulescu, Bucure,tI, 1934-1935

Prima varlan1a a fatadei

Ultima varianla a faladel, prolectul

de executie