VECERNIA MICA La Doamne, strigat-am... se pun stihirile pe 4, glas I, Podobie: Ceea ce esti bucuria Pe economul cel vrednic gi slujitorul lui Hristos, pe ce! ce cu trezie a inmultit talantul cel dat lui de Stapanul tutu- ror, pe inteleptul Vasile, sa-| laudam cei credinciosi, intru cAntari cinstind slavita pomenirea lui (de doud ori). Prealaudate Parinte Vasile, ai ridicat pe umeri crucea ostenelilor, urmator fiind Stapanului tau si impreund-mos- tenitor cu El; deci cu os&rdie roaga-L pe Dansul sé ne dea noud mila si ajutorul Lui. Cu bucurie sé salte obstea monahilor, cinstind dupa dreptate pe marele Parinte, pe dascalul lucrarii duhovni- Ceti cel incercat si preaintelept, a cdrui limba iscusita cu dulce grai dumnezeiasca voie a vestit. Slava..., glasul al 2-lea: Astizi impreuna ne aduna praznicul de peste an al Cuvi- Osului Parinte Vasile, cel de Dumnezeu inteleptit si lumi- Nat de Duhul. Sa ne apropiem, dar, cu credinté de masa cea fainica si imbelsugata, pe care o pune inaintea tuturor $i sa Ne facem partasi acesteia, umplandu-ne sufletele de buna- 55tafile cele duhovnicesti ale nevoingelor si invataturilor lui, pentru care, cu mulfumire, s& cAntim bunului daruitor: purttorule de Dumnezeu si de obste invaatorule si thinui- torule de cele negraite, povatuitorule al monahilor si lauda a toatd Ortodoxia, nu inceta rugndu-te lui Hristos, lubito- rului de suflete, si ne cAlduzeasca si si ne mantuiascd pe robii Sai. Siacum..., a Nascdtoarei, acelasi glas: ‘Toati nadejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumne- zeu, pizeste-ma sub acoperiméntul tau, LA STIHOAVNA i, glasul al 2-lea (forma glasului al 6-lea) Podol Bun povatuitor pe calea pocéiint fost, preainjelepte Parinte Vasile. sia lucrarii minfii ai iu. ‘Stih: Scumpa este inaintea Domnului moartea cuviosul Frica de Dumnezeu ai pus-o teme . Sfinte, si it pe dansa locagul bund r. ‘Sth: Minunat este Dumnezeu intru sfin| ‘i neincetat Treimea Cea Preasfanta, fiind acum, Pi- 56 TROPARUL SFANTULUI, glasul al 8-lea: invatitorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, povatui- torule al cilugérilor, propovaduitorule al harului, dascalul celei cu trezie lucrate, Parinte Cuvioase ce i-ai zidit cu mana Ta; arati iubirea Ta de oameni, Milostive, primeste pe Nascitoarea de Dumnezeu, ceea ce ‘Te-a niscut pe Tine, care se roaga pentru noi, si mantuieste, Mintuitorule, pe poporul cel deznadajduit. ECTENIA INTREITA si OTPUSTULVECERNIA MARE Dupa obisnuitul psalm, se canta Fericit barbatul..., starea intdi, iar de va fi sémbéité seara, se cénta catisma toatii La Doamne, strigat-am..., se pun stihirile, glasul I, Podobie: O, preaslavita minune... | dumnezeiesc, acum, pe al siu vas ales i iat, chemdnd pe drepteredinciosi la priznuirea cea de peste an a marelui nevoitor, de Dumnezeu purti- 1 ce totdeauna se roag Stapinului tuturor pentru cei ce urmeaza viafa si invatatura sa. O, dumnezeiasca dragoste! Ca, dorind pe Hristos, din pruncie L-ai urmat; cu post trupul thu, iar sufletul fi contenita ucenici si alerge pe calea cea ingusti a sfinfeni De Dumnezeu purtitorule Parinte Vi acum, in ceruri Slava..., glasul al 6-lea . ascultand chemarea Domnu luand pe umeri crucea ta, fi-ai petrecut cu iubire de osteneald, cu smerenie multi gi intru neincetati rugiciune, acestea harul Duhului Sfant in inima ta si inte fericirea cea netrecdtoare; pentru aceasta, tale, ficdindu-te moste stind acum inaintea i rugdndu-te pentru noi Dumnezeu, nu conte dupa dub, ca sa fim izbit sufletele noastre. Si acum..., a Praznicului sau Dogmatica glasului 6. Cine nu te va fer despartit, ci in doud firi neamestecate find cunoscut; pe Acela roagi-L, Curati, cu totul fericit®, si se méntuiasca VOHODUL, Rugdciunea Lumina PROCHIMENUL ZILEI PAREMIILE Dela ciunea i muritorul care a cunoscut priceperea. Ca mai ea cu acestea decat vistieriile de aur 59 buna este indeletsi de argint. $i mai scumpa este decat nestematele; gi tot ce este de pret nu este vrednic de ea. Pentru c& lungime de je via{a sunt in dreapta ei, iar in stanga ei bogs- {ie si slava. Ca din gura ei iese dreptatea; legea si mila pe ba le port. Deci ascultati-ma pe mine, fiilor, c& lucruri am tocmit sfatul si stiinfa si géndul eu Iam chemat, Ale mele sunt sfatul si intarirea, a mea este este taria. Eu iubesc pe cei ce ma iubesc pe mine, iar cei ce ma cauti vor afla har. Infelegefi, dar, cei fra rautate chib- la gi cei neinvatati punefi la inima. Ascultati-ma pe mine, ca iarigi lucruri de mare pref voi grai gi cuvinte drepte voi scoate din buze. Gatlejul meu va vesti adevarul, fiindea urate sunt mie buzele ‘inoase. Drepte sunt toate graiurile gurii mele; ni jncAlcit, Toate sunt drepte celor ce infeleg gi netede celor ce au aflat cunoasterea. Ca va invat pe voi adevarul, ca si fie in Domnul nadejdea voastra si si vi umpleti de Duh. (1, 7.2 3,34; 4, 18. 20. 22-26; 6,3-5. 20, 22-23) ~Anceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu, intele- gere bund este tuturor celor ce 0 sivargesc. Evlavia fata de Dumnezeu este inceputul priceperii, dar cei necredinciosi defaima infelepciunea gi invatatura. Infelepei fnaltd cu indrazneal’ graieste: «Fiule, daca vrei prit i vei face comoa grail si intru adanc vei sipa ca dup’ o comoara, atunci vei ¢ 60 noaste frica de Domnul si vei dobandi cunostinta de Dum- nezeu. Domnul le sti impotriva celor méndri le da har. Caile dreptilor intocmai ca lumina stralu- cese; ei merg i raspdndese lumina. Fiule, ia aminte ia graiul meu, pleacd urechea ta spre cuvintele mele, pi- zeste-le pe cle in inima ta. Cu toati vegherea pazeste-i ima, c& din ea pomesc indeparteazi de la tine griirea intortocheata, alungit de pe buzele tale viclenia. Fiule, f& ceea ce-fi poruncesc cu, si te vei méntui: si nu dai si lumina gi drum de viaga De Ia infelepeiunea ). 25-30; 8, 1-4; 10, 17) eu, asemeni tuturor, coborator din la ca mai mult deat Ia sceptre si decat la tronuri si am socotit bogitia a fi nimic pe ling’ ea; nici piatra nestematdi H ded, fay de ea, tot aurul din teste ca noroi, Am iubit-o mai mult decat sanatatea gi fru- musefea; am pus-o chiar mai presus de lumina, pentru cd strdlucirea ei nu se stinge ni lui Dumnezeu, este curata revarsare a slavei Ato poate si, riménind in sine neschimbata, toate le innoieste si, patrunzind in sufletele cele cuvioase, in fiecare gene- rafie, face din ele prieteni ai lui Dumnezeu si proroci. Cu adevarat, Dumnezeu nimic nu iubeste mai mult decit pe 61decat toata orinduirea stelelor; daca © pui alaturi cu lumina, 0 afli mai presus, cici noaptea dar rautatea nu poate nimi lepciunea, si am cercetat-o iubit mult frumusejea ei. isi skiveste bunul impreuna-vietuire cu Dumnezeu, si i-a calduzit pe ei pe o cale preaminunati.” LA LITIE Stihira, glasul 1, insusi glasul: Cine va spune, Parinte, ostenelile tale, focul cel dindun- tru al dumnezeiestii rvne, lacrimile si postul, prin care ai supus toat pornirea trupului? Sau cine nu se va minuna de rabdarea ta, de dragostea cea parinteasc& spre toji deopo- Slava..., glasul al 5-lea: Cuvioase Parinte, nu ai dat somn ochilor ti, ni fletele noastre, Siacum..., a Praznicului sau a Nascdtoarei de Dumnezeu, acelasi glas: Fericimu-te pe tine, de Dumnezeu Nascatoare Fecioara, i , dupa datorie, pe tine, cetatea cea rea sufletelor noastre. LA STIHOAVNA Stihi Podobie: Cand de pe lern... Scrieti folositoare ai lsat ca o mostenire cinstit8, infe- lepteste talcuind cartile Parinfilor despre lucrarea cea aun tricd, Vasile Preacuvioase, pe monahi invayindu-i c& net cetata rugiciune citre lisus pierde pe vrajmasii diavol taie ca o sabie patim pune focul harului. lasul al 2-lea ‘Stih: Minunat este Dumnezeu intru st Limpede tuturor ai aratat ci, rugaciunea inimii gi prin osteneli, dupa putinfa trupului, se castiga de curtire de p: mintea se aduna gi se lumineaza prin har, dragostea de Dumnezeu gi de seme din belsug se revarsi in suflet si il face locas al Sfintei Treimi ‘Stih; Cinstitd este inaintea Domnului moartea Cuviosului Sau. sivargit alergarea, credinta nec acum, in ceruri stind, pe Cel privesti; deci si noi, Cuvioase, cdntri iti aducem rugim si mijlocesti de la Hristos bund oct i pace pentru sfintele manastiri, Parinte Vasile. Slava..., glasul al 8-lea: 63Multimile cilugirilor pe tine, indreptatorule, te cinstese, Vasile, Parintele nostru; c& prin tine au invafat cu adevarat a umbla pe calea cea dreapia; fericit esti ci lui Hristos ai urmat si ai biruit puterea vrijmasului; cel ce esti cu ingerii ‘mpreuni-vorbitor, cu drepfii $i cuviosii impreund-locuitor; cu aceia roagi-te Domnului si miluiasca sufletele noastre. Siacum..., a Praznicului sau a Nascdtoarei-Invierii, glasul al 8-lea: Fecioard nenuntit’, care pe Dumnezeu negrait L-ai zi- mislit cu trup, Maica Dumnezeului Celui Preainalt, rugi- le robilor ti primeste-le, ceea ce esti cu totul fara prihand, care tuturor daruiesti curatire de pacate, primind acum rugiciunile noastre, roagi-te s& ne mantuim noi to} LA BINECUVANTAREA PAINILOR ‘TROPARUL SFANTULUI (de doud ori) si Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara... (0 data) UTRENIA La Dumnezeu este Domnul..., se edintd troparul Sfantului (de doudt ori), glasul al 8-lea, Slava... Siacum..., al Nascatoarei-invierii, acelasi glas. Dupa intdia catisma, SEDELNELE, glasul al 8-lea: Podobie: Pe intelepciunea... Pirisind desfitdrile cele lumesti gi urmand din tot ci getul pe Hristos, PArinte Vasile, ai primit harul Duhulu si, prin posturi cu le toate desivarsit le-ai stins, sfinte; purtind si numele Impératiei, intocmai cu nu- mele, gi rasplitire ai aflat. Roaga pe Hristos Dumnezeu ca 88 dea iertare de picate tuturor celor ce te cinstesc. acum..., a Ndsedtoarei, insasi podobia: Pe injelepciunea si Cuvantul in pantecele tau zamislind, lumii ai nascut pe Cel ce tine toate, Maica lui Dumnezeu, si in brafe ai avut pe Cel ce cuprinde toate, pe Datatorul de hrand al tuturor si Facdtorul fapturii si Domnul. Pentru aceasta, te rog, Preacurati Fecioard, si cu credinfa strig Catre tine ca si ma izbavesti de gregeli cénd va fi si stau inaintea fejei Ziditorului meu. Stpand Fecioara curati, 65ajutorul téu atunci si-mi daruiesti, ca toate le poti, cate le voiesti. Dupat a doua catisma, SEDELNELE, glasul al 3-Iea: Podobie: De frumusefea.... Desivarsit urménd sfatul St&pdnului, ai lisat toate pen- tru El de bundvoia ta, de Dumnezeu purtitorule, Parinte ; cel ce esti cu ingerii partag gi cu sfinjii locuitor, roaga pe Hristos Dumnezeu pentru noi, cei ce te praznuim, ca sa primim, prin mijlocirile tale, pace si mare mild. Slava... $iacum..., a Nascdtoarei, insiisi podobia: De frumusefea fecioriei tale si de prealuminata cura ta Gavriil, mirdndu-se, a strigat fie, Nasciitoare de Dumnezei Ce laud vrednicé voi aduce {ie sau ce te voi numi pe tine?, nu ma pricep si ma minunez. Pentru aceasta, precum mi s-a poruncit, strig tie: Bucurii-te, ceea ce esti plina de har! POLIELEUL si MARIMURILE, glasul 1, (cu stihurile din 14 octombrie — Sf. Cuvioasa Parascheva): Fericimu-te pe tine, Preacuvioase Pirinte Vasile, si cin- stim pomenirea ta, povauitorule al cilugarilor si impreund- vorbitorule cu inger si liudiam pe Cuviosul Staret Vasile, zicdnd: pe lauda Buzdului gi a Vran SEDEALNA Dupd Polieleu, glasul I (forma glasului al 2-lea): Podobie: Mormantul Tau. . De slava cea degarta fugind, infelepte, ai ridicat razboi necuratelor patimi si, pururea pe Domnul in ajutor che- mandu-L, biruinfa i-a dat, Cuvioase Vasile, rob al duhului ficdinduc{i tu trupul si vas al Preasfantului Duh. 66 Slava... Si acum..., a Nascdtoarei, ‘aceeasi podobie: Pe Fiul si Cuvntul lui Dumnezeu si Tatal in brate il cu- prinzi cao maica, Fecioara, si multa indraznire avand catre Diinsul, roag’-L pururea s& izbaveasca de patimi pe toti cei ce vin, cerfind cu bund credint& preasfanta ocrotirea ta. ANTIFONUL INTAT al glasului al 4-lea Apoi, PROCHIMENUL, acelasi glas: Cinstita este inaintea Domnului moartea Cuviosului Sau. Stih: Ce vom rasplati Domnului pentru toate céte ne-a dat nou’. EVANGHELIA de la Matei 11, 27-30 (Evanghelia de joi in siptaména a 1V-a dupa Pogordrea Sfintului Duh) PSALMUL 50, Slava..., glasul al 2-lea: Pentru rugaciunile Cuviosului Tau Vasile, Milostive, curdfeste mulfimea greselilor noastre. Siacum..., acelasi glas Pentru rugiciunile Nascitoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea greselilor noastre. jegte-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta... Stihira, glasul al 6-lea: Cuvioase Parinte Vasile, in tot pimantul a iesit vestirea faptelor sia invafiturilor tale, pentru care in ceruri ai aflat Tisplitire; taberele diavolesti le-ai pierdut, cetele ingeresti ai ajuns, a cdror viata fird prihand ai urmat; indriz avind citre Hristos Dumnezeu, cere pace pentru sufletele noastre. 67CANOANELE CANONUL SFANTULUI, glasul al 8-lea Céntarea 1 Irmos: Aga trecdnd-o ca pe uscat... ‘Te rog, Cuvioase, si-mi luminezi smerita mea minte ca sii laud viata ta si tuturor si arit, Parinte, infelepciunea si nevoinfa ta. Din tandri varsti te-ai ostenit, dorind preafierbinte si r PArinti, cu fapta, cu cuvantul gi cu gandul, hrdneste si turma ta. Slava... Cu tot dinadinsul, ai cercetat Scripturile sfinte § insele ai cules nectar datator de viata, din care, Sfi neste gi turma ta. Si acum... ‘Salas desfitat al lui Dumnezeu ai fost, Preacuratii, ci in sfant pantecele tau, voind, a locuit Cuvantul, spre mantui- rea firii omenest. Céntarea a 3-a Irmos: Doamne, Cel ce ai facut... Dragostea de viata pustniceasci te-a facut sii vii, Cu- ase, pe plimant roménese gi, ca un pom roditor lang’ zvoare de api, ai adus la vreme rod, spre folosul tuturor. Petreciind mult vreme la Dalhai ai fost ca lumina in sfesnic, cdluzind pe toti prin infelep- tul cuvant, cel intirit cu lucrarea si prin rugiciunea ta plind de dragoste. Slava... 68 Cu pricepere multi povatuind turma ta, te-ai facut pas- torilor pilda si chip monahilor. Pentru aceasta, te rugim, Cuvioase Parinte, nu inceta si mijlocesti, rugéndu-te pen- Chivot esti si ndstrapa gi scaun sfint Domnului gi cinstita scari ce suie de pe pamént la cer pe cei ce lauda si se inchina, Fecioara, indoitei nasteri a Cuvantului, SEDELNA, glasul al 8-lea: Podobie: Porunca cea cu taina... umblat in viafa ta, Parinte, paritesc, indreptitorule al cetelor cilugaresti prin lucrare gi cuvant. Drept aceea, roaga pe Hristos ca si dobandim sinoi mild in ziua judecdi Slava... Si acum. degraba a stat inainte, zicand celei ce ce a plecat cu pogorarea cerurile in- cape fara schimbare tot intru tine, pe Care gi vizandu-L in judnd chip de rob, ma spaimantez a striga fie: Bucuri-te, mireasa pururea Fecioara Céntarea a 4-a Irmos: Auzit-am, Doamne, taina... Loe ales, cu bund liniste, ai aflat, Parinte, Poiana Maru- lui gi acolo ai zidit locas, sihdstreasca viata rfinduind in el.Cuvioase Vasile, tuturor ai dat folositor indemn si se roage lui Hristos, zicdnd: Doamne lisuse, miluieste-ma! Siacum... te laudii ca pe cea ce esti mai presus de cA in pantecele tu cel sfiint S-a sildigluit Cuvantul Tatalui, C&intarea a 5-a Jrmos: Lumineazi-ne pe noi... Cete de cilugari te-au urmat, vizdnd viata ta, infelep- ciunea in cuvant si in purtiri, si harul Dubului pe tine Juminandu-te. Ca un netrupese pe plimant ai viefuit, postind si prive- ghind adesea multe nopfi si potolind prin acestea zburda- rea trupul Slava, Duleele nectar cel din cirfile Parinjilor, ca o albina |-ai cules sii! imparti prin ale tale scrieri celor ce dorese folo: i acum... Pe pamint S-a ardtat Cel ce sade intru cei de sus gi din tine S-a ndscut cu trup, Preacurati, Ziditorul tuturor, Hristos. Cantarea a 6-a Irmos: Curdjeste-ma, Mantuitorule.... Comoara vietii ceresti o ai aflat inkauntrul tau gi, ca pe a s-o cdstigi, ai vandut tot ce aveai, adica te-ai lepadat de tine insufi, Sfinte, si ai dobandit in schimb comoara haru Ca o ficlie ai fost prin strilucirea virtutilor si nu se cu- venea ca s& fii pus sub obroc; de aceea, Hristos te-a agezat luminator de obste sfintei cete a monahilor. 70 Obstese Parinte ai fost, povituind sihistriile din Dalha- ufi gi Traisteni si Poiana Mirului, pe care le cercetai, dand invatatura celor ce acolo viefuiau. Slava... Dorindu-si spor sufletese, au alergat sub povafa ta mo- nahii care traiau la Camu gi la Ratesti gi ai pus nou inceput Manastirii Ciolanu, trimitand pe ucenicii ti. De suparari, de nevoi, de prigoniri si de pagube, pazeste pe robii tii, Maica fui Dumnezeu, cd pe tine te avem toti folositoare si liman cu bun’ liniste. CONDACUL SFANTULUI, glasul al 8-lea: Podobie: Aparitoare, Doamna.. Pe minunatul calduzitor al monahilor, pe invatétorul ru- cel preaincercat si pe omul cel ceresc, pe pimén- tescul inger, pe povauitorul duhovnicesc cel mult-vestit, instim cu bucurie $i si-i céntam: Bucurli-te, Sfintei Parinte Vasile, propovéduitorule al harului! ICOSUL Graiul omenese cum va putea si cuprinda cereasca lu- crare, sau limba de lut cum va izbuti si aduci lauda vred- nic celui ce este inger in trup, lui Vasile, cel ce poartd nume intocmai cu dumnezeiasca rasplitire primité? Dar, cheménd in ajutor mijlocirea celui spre care se indreapta cdntarea, cutezAm a-| vesti tuturor pe acesta, ca pe un inva- {ator iscusit al rugiciunii lucrate de minte in inima. Acesta pe tofi dreptslavitorii i-a povatuit ca si cheme, fara ince- tare, cu evlavie mult, mila lui Hristos spre noi, picato cunoscand puterea acestei minunate gi tainice lu criti, cu bucurie, sa strigim purtitorului de Duh invagator de obste: Bucurii-te, Sfinte Parinte Vasile, propovaduitorule al harului!SINAXAR Untru aceasta lund, in ziua a 25-a, se face pomenirea Sfantului Cuvios Vasile de la Manastirea Poiana Marului Acesta s-a niscut din parinfi drepteredinciogi, la anul 1692, in partile Rusici, Iubind din tinerete viata virtuoasi, lumea gi a petrecut destulé vreme in pustnicie, in sihistriile din Rusia, apoi in Munfii Mosenschi din preaj- ma Kievului, cu dumnezeiasca ravna vietuind si cerceténd adesea, pentru folos sufletesc, pe monahii rugatori si pe alti pustnici incercafi in lucrarea lduntric’, Facdndu-se in locurile acelea prigoand asupra credinfei ortodoxe si, mai ales, impotriva monahilor, a pardsit patria sa, impreuna cu fericitul stu ucenic, Mihail ieroschimonahul, venind in Tara Romaneasci sezdndu-se la Mandstirea Dalhauti, unde nu peste mult timp a fost ales intdi-stitator, povatuind cu injelepciune gi blandeje acel sfint locas vreme de aproape 20 de ani. Dorind apoi sa se retraga la un loc mi plecat cu o parte din ucenicii sai, 12 la numar, la Maindsti- rea Poiana Marului, in Muntii Buziului, si a fost povatu- itor viefii monahicesti din aceasti parte de tari, clici sub indrumarea Iui au venit monahii de Ia schiturile Traisteni, Cérnu, Ratesti, Ciolanu, Bonfesti, Pometul, Rogozu, Cotesti, Gavanu si Valea Neagri, agezate in Muntii Buzdului gi ai Vrancei. Acest barbat plicut lui Dumnezeu, cu neasema- nare pe tofi parintii care viefuiau in vremea aceea fi covar- sea intru infelegerea dumnezeiestii Seripturi, si intru inva tétura de Dumnezeu purtatorilor Parin{i, si intru intelep- ciunea duhovniceasea, si in intru desivarsita cunoastere a dogmelor Sfintei Biserici a Rasiritului gi a Sfintelor Canoane gi a dreptei lor tileuiri. Acest Cuvios Parinte a fost duhovnic si povauitor al Sfintului Paisie de la Neamt, pe care a si tuns in randuiala cdlugiriei in anul 1750, pe cand se aflau in Sfantul Munte al Athosului. Cuviosul Sta- ret Vasile a aledtuit gi céteva scrieri foarte folositoare pen- 2 ce dorese s& citeasca si sA infeleaga corect operele Sfinjilor Parinti care vorbesc despre rugaciunea inimii § despre trezie. El a adunat marturii din viejile si invataturile sfintilor monahi, din pravilele cdlugaresti si din tipicul bisericesc, dovedind cA nu se cuvine a dezlega monahii niciodaté la mancarea de carne. A scris, de asemenea, un preafrumos cuvant despre pocdintA. Fiind cercetat de patri- arhii Alexandriei, Antiohiei si lerusalimului, aflati atunci Ja Bucuresti, a fost binecuvantat de acestia, iar invayitura lui_a fost socotita intru totul ortodoxa gi folositoare de suflet. Spre sfrsitul vieti sale pammntest, Sfintele Taine si a trecut cu pace la Domnul, la 25 aprilie, in anul mantuirii 1767, fiind cinstit de tofi ca un dascal incercat al sfintelor nevoinfe si ca un ales povauitor du- hovnicesc. Cu alte Iui sfinte rugdciuni, Doamne, miluieste-ne gi ne mntuieste pe noi. Amin! C4ntarea a 7-a Irmos: Tinerii cs ce au mers... Cuvioase Parinte, prin cuvintele tale, ai invatat pe toti cu mult umilingd si cu Tuare-aminte s& se roage neincetat ca si primeasca de sus cereascd méngaiere. Aritat-ai, Parinte, cA temeiul de obste al nevointelor ¢ sffinta ascultare, tdierea voii proprii si gandirea la Dumne- zeu, prin care tot cel ce vrea se curata de patim Slava La citirea Scripturii indemnai totdeauna pe ucenicii tai, dorind si dobéndeasca temeinica cunoastere a poruncilor Domnului, pe care, de le vor pazi, vor mosteni viaja. Siacum.. BPreacurati Fecioar, mai-nainte, prin Duhul, profefii te-au numit nastrapa si porfird, toiag, masa si sfegnic, chivot sfant i c&delnifa gi scaun pe care sti Cel necuprins de toate, Cantarea a 8-a Irmos: Pe Impiratul ceresc... Din bogatia de cuvantari intelepte ale celor ce au s despre trezie ai cules, Parinte, nectarul cel de taind. Binecuvéntim pe Tatal Cu rugaciunea cea Iucratoare a mintii, ai deprins pe {8i, Sfinte, dnd drept cAlauza pe Grigorie Sinaitul Siacum. Raul cel dulce al indurarilor tale, peste sufletele cele intristate, nu conteni a-l varsa, Fecioara Preacuratd. Céntarea a 9-a Irmos: Cu adevarat, Nascatoar Parinte si duhovnic ai fost, Cuvioase Vasile, preaintelep- tului Staret Paisie, cel ce vestea pretutindeni a ta sfinfenie. Cunoastere deplina a cartilor Scripturii gi a Parintilor celor purtitori de Duh si a Canoanelor Sfinte, aveai, Vasile Slava... invatd-ne, Parinte, cu duh de poet s ne rugdim si s chemam in tot ceasul mila Stapanul Siacum... Tertare de picate, daruieste-ne nou, Preacurata, si, mij- locind pentru noi c&tre Fiul tiu, mostenitori ne arata v vesnice. 74 LUMINANDA SFANTULUI, glasul al 3-lea: Podobie: Cercetatu-ne-a pe noi... Lepadand cele de pe pimant, ai ales pe cele vegnice, Cuvioase Parinte Vasile; pentru aceasta, te-a impodobit Hristos cu stralucirile harului si te-a ales indrumator cins tei cete a monahilor. Slava... $i acum... a Praznicului sau a Néscétoarei de Dumnezeu, asemenea: Pe tine, Preacurata de Dumnezeu Nascitoare, cetcle in- geresti te preamaresc gi adundrile crestinilor, c& trup Iudnd din tine Dumnezeu, a unit intru Sine cele ceresti cu cele pamintesti. LA LAUDE Se pun stihirile pe 4, glasul 1: Podobie: Ceea ce esti bueuri acum, credinciogilor, si laudim pe Cuviosul Sta- re{ Vasile, a Buziului si Vrancei duhovniceascé podoaba urmatorul randui De bucurie ne umple accasta sffnta zi a praznui Parinte infelepte, pe noi tofi, fii ti, cei ce laud viata ta, de Dumnezeu purtatorule Vasile, cel ce cu ingerii acum petreci Cuvioase Parinte, dorind din inima ca si urmezi pe Dom- nul, din tinerefile tale, cu totul grija cea lumeasca ai Kisat si ai luat pe umeri crucea ta gi, ristignindu-te prin osteneli, duhovniceste cu Hristos te-ai proslavit. Preacuvioase Parinte, nu inceta a ruga pe Atotfiitorul si caute din ceruri spre via cea siditi de dreapta Sa si ingrijita 15de tine cu dragoste, ca si fie izbaviti de tulburéri, roade dand la vreme Stipanul Slava..., glasul al 8-lea: Limba ta, cea totdeauna gata spre invititurd, risundnd in urechil x, desteapti sufletele celor lenesi si, prin cuvintele tale cele griitoare de Dumnezeu, scard se afla, suind pe cei de pe pamént la ceruri; pentru aceasta, Vasi lauda ortodocsilor, nu inceta rugdndu-te lui Hristos s lu neze cu dumnezeiasca lumina pe cei ce te cinstese pe tine. Si acum, «a Praznicului sau a Nasedtoarei de Dumnezeu, acelasi glas: le robilor tai si ne izbaveste necazul. Stipdna, primeste rug: pe noi de toatl nevoi DOXOLOGIA MARE, TROPARELE, ECTENIILE OTPUSTUL LA SFANTA LITURGHIE FERICIRILE, pe 8: Din Canonul Sféintului: CAntarea a 3-a $i cdntarea a 6-a, APOSTOLUL: Din Epistola catre Evrei 13, 7-16 (cauti la 3 septembrie). EVANGHELIA: De la Matei 13, 44-54 (cauti la ziua de vineri in siptiména a V-a dupa Rusal CHINONICUL, glasul al 7-lea: intru pomenire vesnica va fi dreptul.