) ..

GS~D/i

MINISTERUL EDUCATIEI ~I iNVATAMINTULUI

Conf. dr. ing. P. RAILEANU - lnstltutui Polltehnlcfcsi

~ef lucr. dr, ing. C. ATHANASIU - Institutul de Constructii Bucuresti Sef lucr. ing. V. GRECU - Institutul Politehnic lcsi

~ef lucr. ing. V. MU~AT - lnstitutul Politehnic I01i

~ef lucr. dr, ing. A. STANCIU - Institutul Politehnic lcsl

Conf. dr, ing. N. BOTI - Institutul Politehnic lcsl

Asist. ing. A CHI RICA - Institutul de Constructli Bucurestl

.

GEOTEHNICA· 91

-

FUNDATII

' ... .".-

- EXEMPLE DE CALCUL-

EDITURA DIDACTICA ~I PEDAGOG!CA ~ •. BUCURESTI

I"ut;r:a~~'ii . ~ ',fQst ,~naliZll1J<1i.~L a'yi~a,~~ de colectivul C3-. ted rei de geotehnidl' 'si' 'fundatil \~otisiliul profesoral al Facultatn de Constructii Civile,' industriale si Agricole :;ir bi roul senatujuj din' Institutut de Constructii Bucure~ti :;;ilnstitutul Pblitehnic Jasi.

, i

PREFATA

Complexitatca Ji volumul impartant at lucrdrilor de construciii previizute in documentele de partid Ji de stat, in concordanid. cu noua catiiate in toaie formele ,de activit ate productivii ;i de pregiitire a cadrelor, cer lnsu;irea de cdtre uiiiorii specialiJti a unor cuno!jtinle iemeinice bazaie pe experienia lnaintasilor ;i pe cuceririle ;tiinfei Ji tebnici« din fara Ji s!rainiitate.

1 n lucrare sint prezentate exemple de calcul din geotehm·cCi, fundafii ;i procedee de fundare, cuprinzind prablemele prevazute in planurile de invafamint pmtru .studenfii facultafilor de construcfii ;i hidrotehnicii,

S-a urmarit ca structurarea pe capitole $i subcapilole sa fie cit mai accesibilii intelegerii.

A utarii exprimii ;i pe aceastd cale multumirea lor jJentru sprijinul acordai de cafre col~gii de la disciplinele .de Geotehnica ;i fUrtdafii de la Institutul de Construcfii Bucuresti, Institutul Politehnic I ali, Cluj-N apoca /ji Timi$oara.

De asemenea, mulfumesc in mod deosebii pentru ,ajutorul efectiv acordai de ing. M. Dobrescu in colajionarea !ji ordonarea materiaiului, .precwm $i pentru 'prezentarea gra fica a tsno« capitole din lucrare.

Par ticlparea la elaborarea Iucrarti:

Conf. dr, Ing. P. Raileanu - cap. I, II, V, VII.3, VII.4.

Sef lucr. dr, ing. C. Athanasiu - cap. VIII.

Sef Iucr. ing. V. Green - cap. III,I, III,2, IV.3, V.

Sef Iucr, Ing, V. Musat, - 'cap. IIL3, IV.I, IV.2, VII.JL

, \

Sef Iller, dr. ing. A. Stanciu - cap. VI, VII.2.

Conf. dr. ing, N, Boti - cap. I, VI. Asist. ing, A. Chi rica - cap .. VIII.

.I Com-donator: Conf. dr. ing. P. Raileanll.

AUTORII

Redactor: ing, Michaela Comsa Tehnoredactor: Sanda Dumitrascu Grafician coperta: Wegeman Victnf'"

CUPRINS

Pre/afa. . . . ',," . • . . .. . .. . . '. '.. . . . . . . . . .

Capitolul I. Elemente d.e documentaiie geotebnicd. Proprieti1fi ji.ziFc, ale patninturilor Capitolnl II. ·PTopr~~talil~. mecanics ale Pdmtnturilor .•.... .

Capitolul III. Starea de eforiuri f1 defonlwfii fli terenul de fundare

III. I. Sturea de eforturl unitare

III. 2. Starell de deformatii in pamint. . . .. . . . . III.3. Conrlitfn de echllibru limitii . . . . . . . . . . .

Capitolul IV. Stabititatea talusurilor. Jmpingerea pamfnturilor. Capaciiatea p,ortanta a

terenulu» de fundare IV.I. Stabilitatea taluzurilor

IV.2. fmpingerea paminturilor . ,

IV.3. Capacitatea port.arrta a terenulni de fundare Capitolul V. Funda/ii de suprajaFf. . . . . . .

Capltolul VI. Funda/li pc PiloJi si chesoane . '.

Capitola! VII. Sprijimri. Palplamse, Jmb1miitt'ifirea terenului de fundare. Agresivillltfa

apei ....

VII.I. Sprijiniri . . . . " • . . . .

VII.2. Palplanse .

VII.3. fmbunli.tiititea. terenului de fundare VIlA. Agresiv"ltatea apei .~. . .

Capitolul VIII. Programs de calcul pentru reeoluarea unor problems simple de Geo-

tehnicii si Funda/li . .

VIII,1. Programul CONS-l VIII.2. Programul STAB-l VIII.3. Progrumul BEAR - 1 VIlI.4. Programul RADlER VIII. 5 , Programul APIL-l VIIL6. ProgramuI APIL~2

108 108 138 188

207 285

336 336 346 354 357

365 365 366 377 377 386 399

408

Bibliograf ie

3 5 25 31 31 60 90

I

CAPITOLULI

......

ELEMENTE DE DOCUlfENTATIE GEOTEBNICA • PROPRIETA'fILE FIZICE ALE pAMINTURILOR

1.1. Care sint datele principals pe care 'trebuie sale furnizeze o prospectare geotehnica in vederea arnplasarii unei constructii ?

Resoloare.

" ,

Pentru amplasarea unei constructii sint necesare observatii care sa

furnizeze date referitoare la : ",

a) caracteristicile topografice generale, ale iamplasamentnju] (elemente de relief, curs uri de apa, balti, imprejmuiri, arbori, aflorimente sfincoaso] precum ~i caile de acces disponibile pentru vehicule si utilajul terasier : ,

, b) aniplasarea retelelor subterane (cabluri electrice, te1efonke, con-

duete de apa san de canalizare) ; ,

c) geologia generala a zonei 'amplasarnentuhii, acordindu-se 0 ateritie deosebita naturii rocii de baza :;;i posibilitatii producerii de prabusiri ,

d) datele despre folosinjele anterioare ale amplasamentnlni, inclusiv informatii asupra eventualelor degradari ale constructiilor mai vechi din zona a diror cauzii ar fi putut-o constitui terenul de fundare necorespt1llza-

tor; ",! ' "

e) uncle fenomene specifice deosebite: seismicitate, fenomene datorita factorilor climatici, ca : producerea de viituri, umflarea si contractia sezoniera a pamintujni, procese de eroziune;

f) posibilitatea obtinerii de materiale de constructii locale (agregate pentru betoane, piatra, apa si calitatea acestora) ;

g) descrierea detaliata a stratificatiei terenului, inclusiv caracteristieile apei subterane in intreaga ZOna care 'se vaafla sub influenta viitoarelor fundatii sau lucrari in executie, precum si a formatiiloraflate la adincime mai mare, dar c~re ~I putea afecta conditiile geoteh~ieesau hidrogeologice

ale amplasamentulul;' ,

'" h) rezultatele incercarilor de Iaborator efectu.atepe probele.ide pamint sau de roca extrase din zona amplasamentului, in functiedecaracteristicile constructiei, a fundatiei si de tehnologia adoptata ;

i) rezultatele analizelor chimice ale' paminturilor si ale apei subterane efectuate in scopul stabilirii uneieventuale agresivitati asupra elementelor

de fundapie. ' " "

. 1.2,. In carnet~l de Iucru al unei formafii de foraje ~;i prospectiuni

geotehnio- se mentioneaza urmiitoare1e date referitoare la un f~raj : 0,00-0,50 ill piimint vegetal;

0,50-1,40 m argilii prafoasa cafenie ....:,. bruna :

5

1,40-9,20 m praf argilos de cnloare galbena, cu concretiuni de calcar

cu macropori, in stare tare;

9,20-13,00 m pietris alnvionarcu nisip galben :;;i bolovani;

13,00 m argila marnoasa vinat-cenusie, compacta.

Nu s-a constatat prezenta apei subterane. Se cere trasarea profilului geotehnic al forajului.

Rezoloare. Figura 1.1.

1.3. Cunoscindu-se stratificatia din forajele Flo F2, F3, F .. , sa se Intocmeasca profilul geologic si blocul diagram al terenului pe care urmeaza sa se amplaseze 0 constructie (fig. I.2-1.5).

Rezoloare. Profilul geologic.si blocul diagram al forajelor menj.ionate sint date in figurile I.6 9i I.7.

1.4. Sa se traseze diagrama de variatie a presiunii geologice pentru profilul F 2 de la problema 1.3, cunoscind di greutatile volumice ale stratelor sint :

Strat 1

Stmt 2

umplutura de pamint Yl = 16,0 kN/m3.

argila slab prafoasa cenusie plastic virtoasa Y2 = 19,2

Strat 3 - praf nisipos cenusiu plastic consistent Ys = 18,4 kN/ms ; y; = 14,5 kN/m3•

Strat 4 - nisip mediu cu pietris mic Yt = 12,7 kN(m3•

Strat 5 - argilii marnoasa vinata cu fihne de nisip virtoasa Ys = 15,6 kN/rn3.

Rezoloare.

Calculul presiunii geologice se face cu formula generala :

"

(I gki = B yJ2;. i-I

Valorile presiunii geologice:

0' .• = 0;

O'll = 11 . hI = 16,0 X 2,80 = 44,7 kN/m2;

O'e = O'll + Y2h2 = 44,7 + 19,2 X 6,70 = 172,7 kN/m2 ; O'D = (Ie + Yah~ = 172,7 + 16,0 X 0,90 = 187,1 kN/rn2.

Inceplnd cu punctul E. se ia in consider are greutatea volumica a piimintului submersat.

O'E = 187.1 + 14.5 X 2;0' 216,1 kN/rns;

(IF = O'll + Yth~ = 216,1 + 12.7 X 0,3 = 216,5 kN/m2.

Pentru a trasa diagrama si pentru ultimul strat vom lua in considerare primii doi metri. '

O'll = O'p + Yoh5 = 216,5 + 15,6 X 2,0 = 247,7 kN/rn!.

6

DenumJrea 5/ rcturitor

Pig. 1.1. Profilu1 geotehnic a1 unui foraj.

Forajul F2{I,O.20)

Ivel ope

Co10 SIr-oli. Denl.Jm",.~o

-0.00 (,·en!re slro/o"'-'ol'

..

)

Fig. 1.2. Forajul F 1,

Fig. 1.3. Forajul F 2.

Argil6 m6rnoasa vina~a plastic vir,~oasa

Argila mat-noa- 56 vindt6 virtoaso tor»

Fig. 104. Forajul F 3.

Fig. 1.5. Fonju1 F 4.

7

'1 {1.3,;V/ ~5.00

~ .(0(1

r-j (1.0,20~

Fig. 1.6. Profil geologic prin forajul F I; F 2; F 3.

tc;{Q50)

Umpluturd Aflgila cenus,,' slab prdfoasa

N(_~ j P fm prat.~-

o Nisip fin ~i mf>ciu ~.:,::_' Nisip mediu cu I.i.~ pietrls mic

I~ A'rgild mcimoQsa = vindta

Fig. I.7.Bloc diagram,

8

CO> ·ft l.'~· \ .

:'::.;- ,\'.? Umpluluro

, :\ ~ ~.

Fig. I. B. Diagrama de variatie a presiunii geologlce.

"

1n figura 1,8 s(repiezinta Ia scara variatia presiunii geologice.

I.S. Sa se traseze curb a de' granulozitate pentru pamlnturile A, B, C si D avind fractiunile granulometrice 9btinute prin analize de laborator

prezentate In tabe1ul 1.1. \ ..

Rezoluare. Figura 1:9

. T abelul. I.·1 '

Tipud de pAminturi

I Fra0tiunea %
Proba < O,005mm I O,05-0,OOSmm I 2.0-00Smm
A 24 46 30
B 30 26 44
C 65 34 -
D 74 24 2 oan O,{}f)2

0,OlJ5 0,01 0,02 0. 05 0.1

0.2

05

2 - ,'0 20
<0.002 ~
<0.005
OfJ2,0,002
OfJ5~o'005
2fJ,O,05 Fig. 1.9. Curbe de granulozltatepentru plmtitturlle A, B, C, D,

9

1.6. Care este coeficientul de .neun~foArmi~ate pentru. proba A, a care} curba de granuiozitate este reprezentata III figura I.9 din exemplul 1.5.

Rezolvare.

U = d •• = ~ = 13,3 - pamint uniform (STAS 1243-83).

" dlo 0,0015

1.7. Utilizind diagrama tcrnar a d~t:. Sl'AS 1~243-83, sa se stabileasdi denumirea paminturilor avind compozitiile date 1ll tabelul I.2.

Tabelul 1.2

FrRc!iUIJ,i orRl1,ulometrice

Proba I AIgila I I Nislp I Pr.f
% % %
1 56 20 I 24
2 .17 61 22
3 1 36 63
4 0 ·27 73
5 I -. 82 18 0
6 77 17 6 In figura I.1O se prezinta diagrama ternara dupa STAS 1243-83.

~PRAF---- __ --

(0.05 - 0.005 Imm • Argila pra{o05G nlslpoo.sa

-',

Fig. 1.10. Dlagramjt ternara,

10

Rezolvare. Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6

argila,

nisip argilos, praf nisipos. praf.

argila grasg, argiHi. grasa.

1.0. Pamint useat 54 g, avind densitatea specifica P. = 2700 kg/rn", este dispersat uniform in 400 em" de apa. Se cere determinarea densitatii specifice a suspensiei astfel realizate.

Rezoluare.

Notind eli VIO' V, volume1e si M"" M. masa apei ~i respeetiv a pamintului, vom avea:

54

volumul solutiei V = V + V = 400 + -- =420 ems;

10. 2.7

rnasa solutiei M = M", + M~ = 400 + 54 = 454 g;

densitatea specifica a solujiei p = ~:~ = 1,04 gjcm3.

1.9. Cunoseind caracteristicile de· faza ale unui pamint, determinate prin incercari de laborator y, y, ~i w, Sa se determine relatiile de ca1cule ale caracteristicilor de faza derivate.

Rezoluare.

a) Determinarea greutii-!ii volumice a pamintului in stare uscatii Yd' Plecind de 1a definitia umiditati] w = :10, unde M",~iM, sint masa

•

apei sirespectiv a probei uscate, masa totala a probei va fi :

M =M. (1 + w).

Exprimind aceste mase ca produse dintre densitati volumiee :;;i volumele corespunzatoare, obtinem :

V . P = V . P~ (1 + ze), de unde Pa = -p~ .

.. , ·1 +w

Deoarece in mod obisnuit umiditatea se da procentual, ultima relajie se va scrie :

p

Pa = __ ""':"'_7-1}-

1+- 100

b) Determinarea porozitii#i n.

Porozitatea n este raportul dintre volumnl porilor pamintului, Vp si volumul aparent (volurruiltotaI al piimintulni, inclusiv golurile) V.

Pamintul fiind in stare uscata.. ,masa·'totalii· a probei de pamint va fi egala ell masa seheletului mineral, adica

,M=M,.

11

Explicitind aceste mase functi~ vde vo!u~ul to~~l V al probei, v VOlt111;lUl scheletului V, si densitatea volumica a pamintului In stare uscata ~~ 91 a densitatii sche1etului p" avem:

~<t • V = ~f • V •.

Impartind prin V si tinind cont de definitia porozitajii enuntata mai sus, obtinem :

~" = ~, . ~ = P.· v ~vp = P. (1 ---:; J ;

p" = p.(l - n).

p. - p"

n- ._

- .

p, - Pd 100

it . v in procente, n = . '

Daca porozi atea se expnma p;'

c) Determinarea indicelui porilor e.

Indieele porilor e este raportul intre volum,?-l porilor • parnintului Vp ~1 volumul particulelor solide V, din acea cantitate de parnint.

v"

v" v"

n = - = ~---'--

v r, + v."

deoareee am aratat mai sus ca: v" = e.

, V.

Explicitindpee in functie de n, se obtine :

n

e,=,~.,

1-n

, 1 in 0/0 relatia de mai sus trebuie scrisa sub

Deoarece n se exprima uzua /( r

forma:

,n

e = -'---

100 - n

Se observa d se mai poate obtine 0 relatie a lui e functie de p, si P. introduc'l:nd valoarea lui n deterrninata la punctul b.

e = p. - p~ .

Pd

d) Determinarea gradului de 'z~midit~te 5:. .. v. ..

Este raportul intre volumul apei continute 1ll porn pamintului 91 volu-

mul total al porilor din ace1 pamint. ' ..

in eazul cind porii sint umpluti cu apa avem 0 umiditate :

_. Mwma.~,. 100 -:- vp . Pw • 100 = ~ . 100 %.

Wsat - --xr;- " v~., p. p.

Gradul de umiditate : se . determina deci :

5 =~= 'Pr'w

r Wsat 100 . ~ . rIO

12

S'l'AS 1243-83 da urmatoarea clasificare a paminturilor in funetie de gradul lor .de umiditate:

Tabelul 1.3,

Gra<lul de umiditate I 5,
Usc at <0,40
Umed >0,40., .<0,80
Foarte umed >0,80 ... <0,90
Practic saturat >0,90 e) Determinarea densitatii, volamice a pamintului in stare saturatCi psal' psat este raportul intre masa p1imintului saturat (porii fiind in intregime plini cu apa) si volumul aeestuia (inclusiv golurile].

P •• I', .' (1 - n) . P. + n . Pro' Dad n este in %

P •• , ", (1 - 1~0) , p, + 1~0 . Pl.'

, '

f) Determinarea densitiitii volumice submersate a piimtntului p'.

p' este raportul dintre masa p1imintu1ui determinata in stare submersata, sub apa, si volumul aeestuia (inclusiv golurile, v. fig. 1.11).

Mas a t.otalji a pamintului submersat este M' = M _ M =

:p, . V, - Pw . V, =y,(~._ P .. }. • ID

p' . V = V,(p, - P.,);

',_ V - vp ( )'.

P - v P. - Pro.

p' = (1 ..:_ n)(p, ~. Pro).

Dad 1t este exprimatin procente, relatia ultima trebuie scrisa sub forma:

p' = ( 1 -:-'i~o)(P. - P .. )·

;g) Determinarea gradului de indesare In'

iIvcaracterizeaza starea de indesare a unui parnint nisipos.

in care: e este indicele porilor pamintului in conditi] naturale;

ema", indicele porilor pamintului in stare de afinare maxima; em." - indieele porilor pamintului in stare de indesare maxima.

S'l'AS 1243-83 da urmatoarea clasificare a nisipurilor functie de gradul de indesare in tabelul lA.

Tabelull.4

Stare-a de tndesaru I 1D
Afiuat1i ~O,oCi., . <0,33
Cu indesan, medie >0,33, ,.<0,66
tndesata >0,66 ... <1,00
" Fig. r.n Pamint saturat,

13

h) Determinerea capacitiifii de indesare C;. .,

1 . . d a volumul.

C. este capacitatea paminturi?r fl:ls1poase e ~-~1 mlqor, ,

porilor prin a~ezarea particulelor solide 91 se ealculeaza cu expresia ,

C _ eFllCl.r - e~(1'1

1- •

em in

'Clasificarea nisipurilor dupavaloarea Cf este data in tabelul 1,5.

Tabelttl I.S

Cnpacltalea de tndesare

<0,4 0,4 ... 0,6 >0,6

Mica Mijlocle Mare

1.10. Sa se determine caracteristicile de f'azji pentru (jj; argila grasa cenusie avind greutatea volumidi, Y. = 16,~ kN/m3, greut~ea v031~m5~~a a seheletului, Y. = 26,6 kN/m3, umiditatea III stare naturals, W - , /0'

Rezoluare.

Utilizind relatiilede caleul din problema arrterioara 1.9:, particularizind pentru greutati specifice, se obtin pe rind indicii geotehnici::

Y

16,8 = 12,6 kN/m3 ; 32,5

1 + '

100

w

1 + 100

y. - y.. 26,6 - 12,6 = 14,0, =0526,"

n ~ --- = , 26,6 ' 26,6' , ,

y.

n = 52,6%;

e = _n_ = 0,526 = 1,10,

1 - n 1 c- 0,526

Acelasi rezultat se obtinc, daca se utilizeaza 0 relatie asemanatoare ca pentru n.

y. - Yd _ 26,6 - 12,6 = 14,0 = 1,.10;

Yoi 12,6 12,6'

5 = Y •• W = 26,6 .32,25 = 0,772.

r 100,e.yw 110.10

Conform STAS 1243-83 parnint,ul este ·~med.

( 1'1 1 + .z. 'y = (1 _ 52,6) . 26,6 + 52.6 . 10 =

Ysat =. 1.- 100 . Ys 100 w 100. 100

= 17,89 kN/m3;

e

-.~

14

1.11. Un strat de p irnint UlSlpOS are Y. = 26,6 kN/m3, 0 umiditate de 8,20 % ~i Y = 17 kN 1m3, Sa se calculeze indicii geotehnici deri va ti caracteristici pentru acest fel de pamlnt. Care este cantitatea de apa necesara pentrn a satura 1 m" de pamint nisipos?

Resoloare.

y 17

y~ = _--w- = 1,082 = 15,71 kNjrn3;

1 + 100

n = Y. - Yd = 26,60 - 15,71 = 0,409; n = 40,9% ;

y. 26,60

- ¥. - ¥4 _ 26,60 - 15,71 _ 0 693 '

e- _ _},

¥d 15.71

Sr = y •. W 100 . e . yw

_ 26,60. 8,2 = 0,315. 69,3 . 10

Nisipul este uscat.·

( 'n ) n' (' 40,9 ) , . ,

Ysa,t = 1 - - Y. + - . y = 1 - - . 26,60 +

100 100 OJ 100

' ,

+ 40,9 . 10 = 19,811 kN/rna. 100 '

y' = (1 - 1~0) (r, - YlO) = (1 __ ~:: )(26,60 - 10,00) = 9,81 kN/m3•

Greutatea totala a apei necesarji pentru a satura 1 rna de nisip este :

G., = Yw ' 1t . V -:- .10 . 0,409 . 1,00 = 4,09 kN

Datorita urniditjrtii naturale, in pamint se afla ocantitate deapa :

G~ = 8,20 ,17 = 1,28 kN.

100 + 8,2

Greutatea apei necesarji pcntru a satura 1 m3 de pamint este :

G = GOl - G~ = 4,09 - 1,28 = 2,81 kN.

1.12. In urma incercarilor de laborator efectuate pe un esantion de argila s-a obtinut Y = 20,4 kN/m3, y. = 27,2 kN/m3 si w = 19%. Sa se determine caracteristicile de fazji 9i sa se traseze diagrama fazelor 9i indicilor geotehnici.

Rezolvare.

Deterrninarea indicilor geotehnici se poate face prin ca1cul asa cum s-a procedat la exem plele anterioare (1.9; 1.10; I. 11) sau utilizind un cal

15

v 5 5 S

5 Co

sf dO

, 0.1-

dX

ct B-:-

S AO

5 d]

S, OX

I el

c- 81

B-;.- bX

q e·;'-

81 AO

c- U

c-'- A7

dl C-

5 ax

5 ct Of q

co ox

AO

·et A.;.-

e-

el

81 Lex AO

b" 8" c"

C" d* 0* e ..

/0 V S

c+·

Fig. L 13. Indici geotehnici pentru exemplul 1.12.

culator de birou. In cazul utilizarii calculatorului MMA 101, (programul este dat in figura 1.12.)

se obtin direct rezultatele :

. Y~ = 17,142 kNJm3; e = 58,6%;

1Z = 36,9% ; S, = 0,881 ;

bl

I 01

rS RS Df

bt A-';-

b+ 5

Fig. 1.12. Program plivetti,

or,IvETTI PROGRA-

Ysat = 22,853 kN/m3 ~ y' = 10,853 kN/in3

Datele se centralizeaza in diagrama data in figuraLl S,

l.t3. in vederea imbunatatirii 'unui teren de -fundare alcatuit dintr-un strat de loess. de 4,0 m grosirne se utilizeaza metoda de compactare cu maiul gren de 3 t. Prin batere se realizeaza 0 tasare a suprafetei stratului de 22 ern.

Stimd ca initial stratul avea Yr = 16,5 kN/m3, Y. = 27,0 kN/m3 §i WI = 7,8%, sa se determine variatia medie de porozitate §i greutatea volumidi medie ca urrnare a aplidirii tehnologiei de imbunatatire.

Rezolo are.

Inainte de compactare :

16

_1_6.:...,5 __ 15,31 kNJrn3 ; 1 +0,078

1 + 3_

100

n1 = Yo - Ydl __ 27,0 - 15,31 = 0,43, di ~ 43°/

a lea n = . /0,'

Y. 27,0

Dupa eompactarea eu maiul de 3 t :

= ~ = 4,0· ]6,5 = 17,46 kNjrn3:.

Y2m<d h 40 - 022

I ' ,

-.~

Reducerea de porozitate :

iln = !__ '= 0,2~, = 0,06;

, h, 4,00

n2 = 37%; Yd2med- y.(l - nz) = 27,0·· 0,63- 17,0 kNJm3.

1.14. Ca urmare a amplasjirri unei constructii penn strat de pamint argilos avind grosimea de 3~2 m, se rproduce 0 indesare a pamintului. in urma determinarilor s-au obtinut pentru strat urmatoarele caracteristici geotehnice : ')'1 20,4kNjm3, % =26,9% §i Y. = 27,2 kN/m3.Urmare a influenjei iconstructiei, greutatea volumica creste la ')'2 --:- 21,0 kNjm3, iar umiditatea scade la 25,4%.

Sase calculeze :

a) tasarea suprafctei .stratului:

b) cantitatea de apa evaeuata dinstrat pe fieeare m2;

c) variatia gradu1ui de umiditate a pamintului,

Rezoluare.

- illainte - de indesare.:

·1. • ; 20,4 =16 1 kNjm3;

w. ,1,269 '

1 + .

100

y. - Y4. 27,2 - 16,1

nl =~-- - = 0,41;

y, 27,2

. ',·1· l l I i • ,', ' '·1

Oreutatea totala a apeipe m2 d~' strat.:

Gu'l = "Vdl • W1 • h = 16,1 . 0,269 . 3,2 = 1,39 t/m2 = 139 kNjm2

, 100, ,.

Dupa amplasarea constructiei :

'Yd2. Yi = 21;0 = 168 kNjm3.

... 1 + w. 1,254 ,... ... . s

. 100

n2 = Y. - '(41. • 27,2 - 16,8 = 0,385; adica n = 38,5%,

" "y.. . . "··27,2

a) T'asarea 'suprafeJei I str{ltului~' s = M . h =Lln . h =

- ,.. h

'~ (0,410 - 0,385) ·3,2 '0,08 m·= 8 em.

~, br G;;:tat~·; t;t~lii'-a~p~/P; mZde strai, dupa aniplasarea constructici

este: .

.. w - ,

G"'2 =Yd2 . 10~ (h - s) = 16,8 . 0,254(3,2 - 0,08) = 1,36 t/m2 = 13,'6 kN/m~.

Cantitatea de ap~ evacuata este : Gw1 - Gw2 = 13,9 - 13,6 = 0,3 kN/m~. c) GraduZ de umiditate inifial:

26,9

27,2 ' - . (1 - 0,41)

S _ Y •• w.(l - n,) _' 100

rl - - ---~---- = 1,05.

ft1 . Y.. 0,41 . 10

2 - Geotehnidl ~j Iundatii

17

Oradul de umiditate dupii amplasarea consttrlctiei:

2~,4 .

27,2 . - . (1'__:' 0 385)

5,2 - y.' w.(l - n.} _ 100 '

! n, . Yw 0,385 • 10

deci,- variatia gradului de umiditato va fi:

1, ios - 1,05· = 0,05~. v' '.I.IS.Sii ~eA deter:n~?-e variatia indicilor 'geotehnici pentru 0 proba de pamlllt supusa mcercarn Pro c tor. Rezulta:tele, slut inscrise in tabeIul 1.6.

~. , I i l .

nezn]tllteIe unet in.cerciid Proctor,

Tabet'ul t.o

I I ' ,
NllII11i.rul determinstrfj
Datot: WM I
I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8
Y kN/m' 14,6 15,1 15,6 15,7 16,0 16,1 IS,S 15,0
-_ -_ -- --
w % 11,9 14,3 16,4 17,7 20,0 21,7 24,8 26,1
-_ -_ -- --
y. kN/m' - - 26,8 - - - - - Rezolvare.

Utilizind programul la masina electronica OLIVETTI sau formulele de calcul, se obtin rezultatele din ~abe1111 1.7.

Tabelul 1.1

In.dici oeotelmici

I I Ince:rcarea
lndicele U!M I I-
I I 2 :-. 4 I 5 I e I 7 I 8
Y. kN/m3 I 13,1 13,2 13,4 13,4 13,3 13,2 12,4 11,9
-_ -- -- -- --
n 0/ 51,2 50,6 49,9 50,1 50,2 50,6 53,6 55,6
10
- -- -- -- -_ --
c % 105 103 100 101 101 103 116 125
.
-- -- -- -- ---
w.ra.,_ % 39,2 38,2 37,2 37,5 37,6 38,2 43,1 46,7
-- -- --
s, - 0,30 0,37 0,44 0,47 0,53 0,57 0,57 0,56
~- -- -- -- --
Y.a, kN/m' 18,2 18,3 18,4 18,4 18.4 18,3 17,8 17,5
-- -- -- '-- --
y' kN/ma 8,20 8,29 8,42 8,38 8,37 8,291 7,80 7,46 1.16. Sii se determine gradul de compactare al unei probe de pamint recoltata din terasamentul unui drum la adincimea de 1,85 m, alcatuita dintr-o argila tnisipoasa cu p = 1,85 g/cm3, Incercarea Proctor a stabilit pentru pamintul respectiv 0 umiditate optima de cornpactare de 12 % 9i Pdm<lf = 1,90 g/cm3.

18

Rezoluarc.

STAS 2914-69 si 9850-83 ment.ioneaza di gradul de com pact are se exprimii In procente, prin raportnl dintre densitatea aparenta in stare uscat a (Pdc!) a materialului din terasament 9i densitatea aparenta in stare: uscata (pdmflx) determinata in laborator prin metoda Pro c tor normal; conform STAS 1913/13-83. Terasamente1e sint compactate (conform STAS 2914-69), daca 1i se asigura conditiile din tabelul 1.8.

Tabelu.l I.B

Grlldul de eompaetare

Gradul ill! s-ompactare %
, l'amlntuci
uccoezlve I coealve
Zcnelc din terasament Ja care se prcscrte
grnoul de compactare Imbraca- Imhdidi.-
imbriidl- mintl Imbradi.- 1llil1~i
mbrtt semiperma- mlnji semi penna-
permaneute ncntc permanente .nenf.e
a) primii 30 em ai terenulul natural de sub
rarubleu eu luultimea 11 de: t
s « 2.00 III ]00 95 97 93
s » 2,00 ill 95 92 92 90
b) in corpul rumblcului la adincimea 11 sub patul
drumului :
h < 0,50 In 100 97 100 97
0,5 <h <2,00 m 100 97 97 94
h> 2,00 m 95 92 92 90
e) in dehlee pe adincimea de 30 em sub patul
dTumuIui 100 100 100 100 ) Gradul de compactare este 1,85 = 0,97. Compactarea este corespul1za- 1,90

toare.

1.17. Sase completeze in formularul de profil al Iorajului date1e pentrrn o proba la care s-au obtinut urmatoare1~ rezul~ate de laborat~r ~ y = 19,2 kN/m3: y. = 27,1 kN/m3, W , 25,4%v' DIll ~nahza granulometnca a rezultat: mSlp = 1 %. praf = 36%, argila = 63 Yo.

Limitele de plasticitate: WI' = 17,2%, w" = 84,0%, celelalte caracte-

ristici sint : M2-S = 55 daN/cm2, l' = 20°20', c = 0,60 daN/em2.

Rezolsiare.

Datele sint trecute in profilnl forajului din figura 1.14.

1.18. Definiti starea de plasticitate a unui pamint. Cum se pot clasifica paminturile dupa plasticitatea lor?

Rezohiarc .

. tn conforrnitate cu STAS 1243-83, starea de plasticitate a unui I?a~int estedefinita deindicelede plasticitate L; care anita intervalul .de lumlditate in care paminturile se afla in stare plastid. II' este dat de relatia .

Ip = WL - WI"

--~-----------------------------------i

iJJ-;)j[p.IUJn ~ i
2Ip pDJ!J U]
.... oJ IGJIZO-JCjiJ '" i
4_ ap <l)rplJ[
JOjl....Joa '"
ci /nWf}/O/I c:
<: 9:J~~,;j61~<JoJn ').,
::J s i------£I: /j'!_i>' ~£'O I
~ Q_-' IO.Jd
I 0. ~ ~ (:[,'SIN ~a·1
-.J l_) ~ '5.IJ/~!d DZ
:::J OJ'1! .}JO_1 j
-, "0 ~ ~ 50Jv,fA til
'" w ~I ~t=JJ(tUGJ
Q: ~ ~ ~ -".:J,ooJ-V
o .5;eiCl..~~ TD
4_ ~_,
-.J '2;,;1 ~t-
:::J C>
-J "i ~ to
~
4_ ~ " C>
~ '" ']_.
CJ ~ -. "b "
It. .2 ~ ~ co I
a, C>.. ~c '" ~I ~I §I 21 ~r ·~I

OJ '"
<::J "b C)
'" () .C)
", c: ::; '<::J '" ~
;; i§ '- In '<::J '<::J
'" .2 0> <n ,
'" ~ C> ~ '-' V}
t:J c: <::J "'~ ~ J? 1...-) .. :';: '"
'" '- ~ c: ~
h <::J - Cl_'_ C;, 'C> '" V}
o OJ) '" ,i§ c, c: C> '-
'" "tC c, OJ <:i. ':;:
<.0 ~"'- "'- Lo
-,
;:, O'IOJl.j./lO..JIS
Q
t::;. o
h aUOo.1~Jqns
<0: " !<JGO O}OJ f;
...... It
CI_ 0 ~~r;;/~~~~ E; ~
co
._ '{ (OJOI ~p co
'._j 0101 DIDJ f:; ..,
'" '" ~I

20

STAS-ul mentionat clasifica paminturile in:

. - Neplastic . 1;. '_ O~_.

- - Cu plasticitate redusa 0 < Ip:(" 10.

en plastieitate mijlocie 10 < I; ~ 20:

Cuplasticitate mare 20 < II' < 35.

Cu plasticitate foarte mare II'> 35.

1.19. Cum se defineste .starea de consistenta a paminturilor ? Cum se clasifica pamintnrile dupa acest indice?

Rezoluare.

'Consistenta pamintului este definita de indieele de consistenja

Wll-W

sau de indicele de lichiditate

W-WI'

II' Dupa valoarea lui Iv sau a indice1ui de lichiditate, paminturile se pot irnparfi conformSTAS 1243---':83. Aceasta clasificare este prezentata in tabelul T.9.

:.1 '

Tubetu; I.9

-
Starea plmtntului t· Ie I IL
Curgatoare <0 ;.1
Plastic curgli.toare >0,00 .... <0.25 ;'0,75 .... <1,00
Plastic moale >0,25." ,";;;0,50 ;'0,50 .... 0,75
Plastic consistenta >0,50.,. ,<0,75 ;;'0,25 ... , 0,50
Plastic vtrtoasa >0,75 .... <1.00 ;;,0 .. , ,<0,25
Tare ;.1 <0 1.20. Ce consistenta are un pamint, daca :

a) W > WL;

b) WL < W < wR;

c) WI' > w?

:,f?_ezolvare,

Folosind tabelul I. 9, rezulta :

a) curgatoare ;

b) plastica : e) tare.

1.21. Care este plastieitatea unei argile en Iimitele wL = 56,2% ~i w = 33,4% ?

Rezoluare.

_ 16,1 %,

I; = WL _ wp = 56,2 _ 16,1 = 40,1 %.

Este 0 argila cu plasticitate foarte mare (conform STAS124'3':""83)," Pentru a gasi starea ei de ccnsistenta, se deterrnina :

'(I')

I _:wr..- W _

0-, -t-r

Ip

Argila este; plastic consistenta,

56,2 - 33,4 = 22,8 = 057.

40,1 40,1"

I, r ~

21

:;01 vegetal

[j~o.!1

Bolovonl

atm

L ut

~~ tttt8

Gresie

Em

Stir-e

Pr a! or_gil05

Morna

Piflris cu nisip si tiaot

Turbo

Gia s

Argilri prlifoosii

:F'ig, 1.15. Semne conveutlonale.

1.22. Cum se poate defini tjnind cont de indicele de consistentii, , un strat de pii~int care in urma ana:'1izei granuIometrice a rezultat a fi un praf argilos, avind : WL = 33,4%, Wp = 15,4 % ~i W = 25,9%?

Rezolvare.

Jp = WL - Wp = 33,4 '---. 15,4 = 18,0%,

Ie = WL - W _ 33,.j, - 25,9. -:- ~ = 0,42.

, Ip 18,0 18,0

Nmintul respectiv este un praf argiles plastic moale.

ANEXA I

SEMNE CONVEN'fIONALE (Geotehnidi ~i Fundapii - M. Piiunescu; Editura Didactidi si Pedagogidi, Bucuresti, 1973, pag. 40). Figura I.15_

TERMINOr.OGIE SumOLUIU 1;>1 UNITATI DE MAsURA

(STAS 3950-1981)

l.fennen I Simbal j Djmensiuni j Unitiiti
I 2 3 4
Adincime de fundara Df 'L rn
Capacitate de adsorb tie C,! - - %
Capacitate de indesare C, - -
Capacitate portantjt a terenului de fundare Por FL-~ kPa
Capacitate portanta de calcul a pilotullli Rf F kN
Ciildura maxima de umezire qu maz - Jfg (calfg)
Coeficient de compresibilitate a. VP-l 1 fkPa(ctn2/N)
Coeficient de eompresibilitate volumicii. m. L~F-l IjkPa(em"/N)
Coeficient de consoll dare c. L"T-l cm"/s
Coeficient de deformatie laterala v - -
Coeficient de frecare . !1 - -
Coeficient de ltigroscopicltate we - -
Coeficient de neunifonnitate Un - -
Coeficient de permeabllitate k LT-l cm/s
Coeficientul pres:iunii pilmintului I( - -
Coeficient de tasare K, FL-a kN/ms
Coeficient de tasare specifidi tjl - -
Coeficienti de capacitate portanta Ny; N.;Nq - -
Coeficient de umflare Ia inghet C" - %
Coeziune aperenta " FL-' .. j.,&'_A-
c"
Coeziune efectiva ,. ·c'- FL-'-2 kPa
Contructie volumlca" C. - %
Corrtinnt de carbonuti CO. - -
Con tinu t de materi:i orgunlcc HUM - -
Contimrt de sulfatl SO, - -
Criteriu de plasticitate C' ! I
" - - 22'

Densitatea pihnintului Densitatea apei

Densitatea pamhrtulu! in stare aaturata Densitatea plimintului in stare submersata Densitatea pilmintnlui in stare uscata Densitatea sche1etului

Diametru echivalent

Diamet.ru efectlv

Efort deviator

Efort unitar normal efectiv Efort uuitar normal total Efort uuitar tangential Factor de timp

Forta curentului asupra ilnitatu de volum Forta totala a curentului

Fre~are de contact

Grad de compactare

Grad de consolidare

Grad de indesare

Grad de umiditate

Gradient hidraullc

Greutatea specificli. a apei

Greutatea volumica a pamlntului

Greutatea volumicli a sche1etului

Greutatea pliJnintului in stare saturata Greutatea pamintului in stare submersata Greutatea volumica a pamlntului in stare uscata Impingerea pamintului

tnhlpme capllara

tniiltime critica

Inccrcare de forfecare consolldata drenatii. tncercare de forfecare consoli data nedrenata tncercare de forfecare neconslidata nedrenata Indice de activitate

Indice de compresiune

Indice de consistenta

Indice de contractie-umtlare Indice de plasticitate Indicele porilor

Limita de corrtractie

Limita inferloara de plasticitate Limita superioara de plasticitate Modul de deformatie edometric Modul de deformatle Iiniara Modul de deformapie volumid'i Panta hidraulicli a curentului Pierdere de sarcina

Porozitate

Presiune criticii

Presiune de contact

Presiune de umflare

p Pro

a' rr T T.

j

J f D U II) 5.

'r .. Y y. Y,at y'

n

P. p he

He C.D C.U U·U lA-

Ce

Ie

leu Ip

e

w, Wp Wli

M E J(

P Pu

,

2

ANEXA I (continuare ]

4

-I

ML-· MI,-a ML-s MI.-a ML-" ML-:I

L

L FL-I PL_"

I·FL~· FL-'

FL-' FL-,,3 FL-' FL-' FL-' Fr.-' FL-·, F L

L

L

FL-' FL-' FL-2 FL-· Fr.-2

:3

g/crri3 g/cm3 g/cm3 ,g/cm' g/cm3 g/cm3 mm. nun NIemI kPa kPa kPa

kN/m3 kN kPa

%

kN/m3 kN/m3 kN/m3 kN/m3 kN/m' kN/mo

em, m m

% % %

kPa kPa kPa

m

%

kPa kPa kPa kPa

kPa

kPa kPa

Calcar

I=:-~-~-J ~J

Mil list(slmcaJ

~~ =

Presiune geologica a;

Presiunea apei din pori u

Rezistenta la compresiune cu deformare Iaterala

liberll. Po

Rezrstenta Ia forfecare a piimintului 'f:J

-_./

23

l

ANEXA I (continuare)

1 ___ .. _ I _. r
2 3 I 4
- ._
Suctiunc , h - em coloana
echivalentli
de apil. sau
Tasare specifica suplimentara prin umezire ilfIJl . N/c-in' '
- %
Umflare Iibera UL ~ _. '.
Umiditate optima - %
Unghi de deviere wop, - %
Unghi de frecare interioara (t, s, Y - grade
Unghi de .j'recare interioara aparentd IF - grade
Unghi de frecare interi'oara efectivii \liB - grade
Unghiul taluzului natural . IP' -, grade
Viteza aparenta de fil~atie ~ - grade
tI LT'-'-l mIs,
Viteza reala de filtratie. tiT LT-l mts ! .

- ..

CAPI'rOLUI. II

PROPRIETATII"E ~IECANICE ALE P!MINTURILOR

II.1. Sa se stabilesca relatiile de calcul referitoare Ia compresibilitatea

~i dcformabilitatea 'unui pamint in urmatoarele cazuri :

a) pamintul este incercat in edometru;

b) determinarea este efectuata in aparatul monoaxial ;

c) deterrninarea este efectuata in aparatul triaxial, presiunea Iaterala fiindq.

Rezoloare.

a) Modnlul de deformatic edornetric jlf, in intervalul de presiune P1 - P2' sc defineste ca fiind :

M = P. -PI

tlh. !lh~ ,

no ko

unde : Pi> P2 sint presiunile luate in consideratie ; inaltirnea initiala a probei;

tasiirile stabilizate ale probei fata de iniiltimea initiala la aplicarea sarcinilor it si p~.

Pentru a utiliza porozitatile, se face observatia :

hI o

-------

1 + eo' s,

M= ~P~._-_P~l~. __

P • .:.... Pl (1 + )

eo '

, 1+ eo ,'. 1 + e.

b) La aparatul mono axial : cr~ = crll = 0, cr. = P, Expresia generalizatii a legii lui Hooke

~ _,-, I • ' r : I .. .r, : . I . . . (

6 •... , £ [cr.""C"" \I(a~ + cru)]

se reduce la 6, = _p___ , rezulta E = .p_ . '

E, g,

c) tn aparatul triaxial: cr,. = cr1l = q; cr. = p. Prin aplicarea legii lui Hooke, sc obtine :

1

c, = "Ii (P - 2 . v . q) ;

de un de E = _1__ (P - 2 . v ' q),

e.

25

1

CURi3A DE

0.1 0.2 0,3 0/. 0.5 1.0 2.0 3.0 1,.05,0 iD,O

Presiuni {daN/cm~

Jlig. II.I. Curba de compresiunetasare.

11.2. Sa se determine modulul de deformatie edometric pentru pamintul a carui curba este data hi figura II.I (curba II) pentru intervalele de presiuni de 1-3 daN/cmz si 2-3 daNjcm".

Rezoloare,

3 - 1 2

Ml_3 = = -r-v- _,_ = 42 daN/cmZ•

0,090 - 0,042 0,048 '

3 - 2 1

Mz_ = = -- = 52 daN/cm2•

3 0,090 _ 0,071 0,019 ,

11.3. Sa se stabileasca legatura intre deformatia 'verticalji a probei de pamint si valoarea corespunziit.oare a variatiei indicelui porilor.

Rezolvare.

Se consider a ea un volum de pamint de forma cilindrica de suprafata A, sub actinnea unor incarcari exterioare ce cresc de la PI la P2 se t.aseaza de la inaltimea initial a hI la 0 inD.1time h2 (fig. II.2).

Volumul initial:

VI = A . hI = V, + Vg1 = V, (1 + ~l) = V. (1 + eI) Volumul final:

Vz =A . hz = V, + Vg2 = V.(l + V;l} = V.(1 + (2)

H E----}

e

.c:

---- __

A

Fig. II.2. Variatia volumului probei.

26

,--

Aceastii relatie permite a calcula tasarea unui strat de inaltime hI din natura, dad. pe toata grosimea lui avern un SpOt de efort unitar uniform.

11/1 ;: e1 _ 8.

Dacli se scne

se poate obtine deforrnatia verticalji a

:probei de pamint

unde:

m = 'eJ _ e s , _1_ ~i este denumit modul de compresibilitate volu-

• 1 + el P. _ PI

midi.

11.4. Sa se 'traseze curba de cornpresiune - prorozitate pentru 0 proba -de pamint alcatuita dintr-o argila nisipoasa saturata, la care in urma incercarilcr la 0,5; I; 3 si 4 da Njcm" au rezultat umiditatile : 22,8%; 22,3% '20,7%; 19,2%. Greutatea specifica a scheletului mineral este y, = 26,7 kN/m3.

Rezolvare

_ Wooll . y. - 0,228 . 26,7 "_ 0609 .

e1 - - -:I'

rIO " 10

__ e_l _ _ 0,609 _ 0 378 .

nl- _ _"

1 + B, 1,609

W'~'2 • y. = 0,223. 26,7 = 0595 .

10 "

Yw

- _B_2 _ _ 0,595 _ 0 373' .

n2- _--_, ,

1 + e. 1,595

= 0.207. ?6,7 = 0553 .

10 'J

Y ..

- _B_3 _ _ 0.553 _ 0 356 .

na-- ---_, ,

1 + e. 1.553

ns = 35,6%.

0,192 . 26.7 = 0,513 ; 10

rw

- _e_~ __ 0,513 _ 0339'

n(- -;---_"

1 + B4 1,513

27

1,0 39 38 37 36 35 31, 33 32 31 30

05

2

3

! doN/c

---.... b"
-....... ~
<, r-,
~


,
, 1]%

Fig. II.3. Curba de compresiuue-porozitate.

Rezolo are.

inainte de umezrre

dupa, umezire

~-----""""""-----------·----l

Graficul este reprezentat in figura II.3.

I1.S. In figura II. 4 se da cur ba de tasarea 'unei probe de .loess care a fost supusa la urnezire, la presiunea de 3 daN/cmz, dintr-un stratde 2,20mgroslme. Sase calculeze tasarea stratului Ia, un efort me diu de 3 daN jcmZ inainte si 'dupa umezire, precum si in' cazul cind, dupa ce umezirea a avutJoc la 3 daN/cmz, presiunea creste la 4,5 daN/cmz.

dupa umczire 91 cresterca presiunii

CURBA DE

OBSERVATII Dimensiunite probe;

.r!: rom

h ~ mm

Modul de tucru,

11 12 13

1': 1===

Ql

=

=

=-

5

S - - • 2,20 = 0,11 . 1- 1.00

5 + 41 . .

Sz . '. 2,20 = 0;20111 ;

_ . 100 ,

m;

Sa = 5 + 4,1 +1,0 .2,2=0,2,2m. 100

::'=F

~. s=- 1=1==1=" . 1=

1= .'-

=to-- c·

·I=··t~

-~j =:::::c t~

=

28

Fig. II.4. Curba de compresiune-tasare la un loess.

COM PRE SIUNE TASARE a t::::==I=-:. 1~···

Comanda nr. _ _ _ _ _ _ ?I===. .. 1=.

~Ecc

Proba nr . ~ .:

Son do} ~ ~ 5=

£2-J (daN/cm2) __ , __ .~ 6

epl lmm rrn} g. 7

imJ{mro/ml. t 8 o

'" 9 .'2

10

0,2 0. 3 0,4 0,5

1---' 1--

~

.-._-=

~.:...::::::

.:=~~-= = 1::

1.0 2,0 3,0. 4,0 5.0

Pre s usru {doN/cro21

_I-

10.0

II.S. tn urma iucercarii, eonsolidatii - drenata in caseta de forfecare

pc plan obligat a unei argile, au rezultat urrnatoarele valori :

'rj1 - 0,526 daN/em2 pentru presiunea vertical a cr = 1 daN/em!; 'rJ2 = 0,750 daN/cm2 pentru presiunea verticala cr = 2 daN/em2; sr« = 0,900 daN/cm2pentru presiunea vertical a cr = 3 da.Njcm-.

Sa se determine paramefrii rezistenti la forfecare prin metoda analitica. Rezolvare.

11 n 11- n

L cr~L "" -'-. L cr'''I; ~ crl

c' = _I _~l_--:_l l_

rt f cr~ ., ( f· crl r

Illtrodudnd date1e numerice, termenii dernai sus devin:

n

1: cr, . "'I = 1,00 ·0,526 + 2,00 ' 0,750 + 3,00 ·0,900= 4,726;

I .

n

~ crt = 1,00 +2;00+ 3;00 = 6,00;

·1 .

rt

E'r/f = 0,526 + 0,750 + 0,900 = 2,176;

1

n

~ E cr; = 1,002 +.2,002 + 3,002 = 14,00;

1 '

(t crJ = 62 = 36,00 ;

tg 11' = 3.4,726 - 6,00 . 2,176 = 14,178 - 13,056 = 1,122 =' 0,187;

. 3 . 14 - 36 42 - 36 6

14,00 ' '2,176- 4,726 ' 6,00' 3· i4 - 36

30,464 - 28,356 2,108 0 3~ d Nj· ~

------ = -- = ,:> a' . c111~.

42 - 36 6 .

c' =

Deci <1:1' =10040'; c' = 0,3(3 daNjcm2,

1I.7. Un esantion de argila este incercat la aparatul de compresiune monoaxialii, La presiunea p = 5 daN/cm2 proba se rupe realizind un plan 0: = 520 faJa de baze.Sa ~e determineunghiul de frecare interioara~i eoeziu-

nea. .

Rezolvare.

c=

<D = 20c - 900 = 140;

l-siu<l> I-sinH" 1--0,24192 _ 0,758 -039d N/ 2

- - -.-- -, a cm.

2 . cos <II 2 ' cos 140 2· 0,97030 1,941 .

29

1

Fig. II.S. Dreapta lui Coulomb.

11.8. Sa se traseze dreapta lui Coulomb pentru un pamint incercat in aparatul de compresiune triaxiala pe probe neconsolidate ~ nedrenate, pentru care s-au obtinut urmatoarele date:

- Incercarea 1 0"1 = 0,24 daN/cm2; 0"8 = 0,76 daN/ctn2•

- Incercarea 2 0"1 = 0,53 da.Njcms ; O"a = 1,27 daN/cm2•

Rezoluare.

Din figuta II.5 rezulta dreapta lui C 0 u 10m b.

1I.9. Sa se traseze cercul Mohr ~i sa se determine unghiul de frecare 'interna al unei probe de nisip lipsit de coeziune care incercat in aparatul de cornpresiune triaxiala s~a r upt la 0 presiune axialji p de 3 ori mai marc decit cea Ia terala q.

Rezolvare.

sin <P = P - q = 3q - !!_ = ! = 0 5' <I> = 300.

p+q 3q+q 4 "

In figura II.6 este desenat cercul Mohr pentrn situatia datil.

11.10. Sa se determine care trebuie sa fie efortul axial aplicat unui pamint care are <I> = 120 ~i c = 0,51 daNjcm", pentru ca el sa reziste la un efort tangential de 1,2 daNjcm" cu un coeficient de siguranta de "I = 1,5.

Rezolvare.

pdq

Efortul tangential de rupere

-r, = 't' . "I = 1,2 . 1,5 = 1,8 da.Njcm", dar -r, = tg <P . rr + c,

de unde

't' . 'IJ - c 1,8 - 0,51 1,29 -6 d N/ 2

cr = = = --- ~ a cln.

tg (f) 0,21256 0,21256

B J)

Fig. II. 6. Cercul lui Mohr pentru exemplul II.9.

-.~

30

CAPITOLUL III

;STAREA DE EFORTURI SI DEFORlUATU iN TERENUL DE FUNDAllE

,-.: . J' _, J - , •• • : _, "','

III.1.'STAREA1DE EFORTURI UNITARE

111.1.1. Un' stilptransmitepe teren 0 sarcina a carei valoare este P = = 1 500 kN. Sa se calculeze variatia efortului unital' vertical pc directia de aplicare a forjei P, in ipoteza semispatiulni elastic Boussinesq,

Rezoloare.

In ca_zttlproblemei spatiale efortuI unital' 0". se calculeaza cu formula i:

, 3P

0" =-

• 21<

za

re1atie, stabilita de Boussinesq

sau

p

[ ( r)2 5[2

1+ ---; J

notind cu

1

valoaroa efortului devine 11'.

p =- .11, Z2

Valoa.rea coeficientului 11 este functie de raportul rls, in care: r reprezintadistanta masurata pe orizontala de Ia punctul de aplicatie al fortei pina in sectiunea in care calculam valoarea

efortului;

z --,- reprezinta cota punctului, Valoarealui 11 se scoate din tabelul III. 1.1.

Rezolvarea estc data in tabelul III. 1.2, iar in figura III. 1. 1. se prezinta variat.ia efortului cr,.

<
1m
2m
3m
4m
5m
6m
7m 0,71.6
8m Ci!12
9m -0,088 p = 1 500 kN = 150 000 daN

Sub punctul de .aplicatie al fortei (z = 0; cr. --+ 00), datorita faptului cii pe o anumita zona se produce 0 plasticizare a pamintului, nu se mai pot aplica relatiile

lui Boussinesq. '

z

Fig. III.t. 1. Varia1ia dortului unitar ~ •.

31

-I

Tllbdul HI.T.T \laloana eeeftelentnful I1 pentrn ealeuln] eforturllor nnltare lIe compresillDe provenltll din ueriunea unel forte concentrate.

'II: I I, ,/~ 1 I, II r/z 1 I, r/z I I, /1 yl' JI. ,/z 1 I, II '/s J I,

0,00 0,4"11:1 I u,50 0,2733 1,00 0,0844 1,50 0,0251 2,00 O,OOl:lt'l :":,;,U 0,0034 3,00 0,0015 0,01 0,4773 0,51 0,2679 1,01 0,0823 T,51 0,0245 2,01 0,0084 2,51 0,0033 3,02 0,0015 0,02 0,4770 0,52 0,2625 1,02 0,0803 1,52 1Q,0240 2,02 0,0082 2,5~ 0,0033 3,04 0,0014 0,03 0,4764 0,53 0,2571 1,03 0,0783 1,53 0,0234, 2,03 0,0081 2,53 0,0032 3,06 0,0014 0,04 0,4756 0,54 0,2518 1,04 0,0764 1,54 0;0229 2,04 0,00792,54 0,0032' 3,08 0,0013 0,05 0,4745 0,55 0,2461' 1,05 0,0744 1,55 0,0224 2,05 0,0078 2,55 10,003i 3,10 0,0013 0,06 0,4732 0,56 0,2414 1,06 0,0727 1,56 0,0219 2,06 O,007~ 2,56 0,0031 3,12 0,0013 0,07 0,4717 0,57 0,2363 1,07 0,0709 1,57 0,0214 2,07 0,0075 2,57 10,00301 3,14 0,0012 0,08 0,4699 0,58 0,2313 1,08 0,0691 1,58 0,0209 2,08' 0,0073 2,58 0,0030 3,16 0,0012 0,09 0,4679 0,59 0Y263 T.09 0;0674 T,59 ~ 2,09 QOo72 2,59 0,0029 3,18 0,0012 0,10 0,4657 0,60 0,2214 1,10 0,0658 1,60 0,0200 2,10 0,0670 2,60 0,0029 3,20 0,0011 0,11 0,4633 0,61 0,2165 I,ll 0,0641 1,61 0,0195 2,11 0,0069 2,61 0,0028 3,22 0,0011 0,12 0,4607 0,62 0,2117 T,i2 0,0626 1,62 10,0i9j 2,12 0,0068 2,62 0,0028 3,24 0,0011 0,i3 0,4579~ 0,2070'T.l3 0,0610 1,63 0,0187 2,23 0,0066 2,63 0,0027 3,26 0,0010 0,14 0,454810,64 0,2024 ~ 0,0595 1,64 0,0183 2,14 0,0065 2,64 0,0027 3,28 0,0010 0,15 0,4516 0,65 0,1978 DS 0,058111,65 0,0179 2,15 0,0064 2,65 0,0026 3,30 0,0010 0,16 0,4482 0,66 0,19341]6 0,0567 1,66 10,0i7s 2,16 0,00632,66 0,0026 3,32 -0,0009 0,17 0,4446 0,67 0,1889 1,17 0,05-53 1,67 O,01'n 2,17 10,0062 2,67 0.0025 3,34 0;0009 0,18 0,44090,68 0,1846 DB 0,05391'T,6s 0,0167 2,18 0,0060t2,68 0,0025 3,36 0,0009

Q,i9 o,rno 0,69 0,1804 1]9 0,0526, T,69 D,iIT63 2,I9 0:0059 2,69 0,0025 3,38 0,00i)9

0,201°,4329 0,70 0,1762 1,20 0,0513 1,70 0,01602,20 0,00582,70 0,0024 3,40 0,0009 0,21 0,4286 0,71 0,1721 1,21 0,0501 1,71 0,015712,21 0,0057 2,71 0,0024 3,42 0,0008 0,22 0,4242 0,72- 0,1681 1,22 0,0489T,72 0,0153 2,22 0,0056 2,72 0,0023 3,44 0,0008 0,23 0,4197 0,73 0,1641 1,23 0,047'7 1,73 0,0150 2,23 0,0055 2,73 0,0023 3,460,0008 0,2'4 0,4151 0,74 0,1603 1,24 0,0466' 1,74 0,0147 2,24 0,00542,74 0,0023 3,48 0,0008 0,25 0,4103. 0,75 0,1565 1,25 0,0454)1:75 0,0144 2,25 0,0053"2:75 0,0022/ 3,50 0,0007 0,26 0,40540,76 0,1527 1,26 0,0443 1,76 0,0141 2,26 0,0052 2,76 0,0022 3,60 0,0007 0,27 0,4004 0,77 0,1491 T,27j 0,043311,77 0,01382,27 0,0051 2,77 0,0022 3,70 0,0006 0,28 0,3964 0,78 0,1455 1,28 0,042211,78 0,0135 2,28 0,0050 2,78 0,0021 3,80 0,0005 0,29 0,3902 0,7"9 0,1420 U9 0!412 !_._7~ .i O,01~2 2,~9 0,0049 2,79 0,002i 3,90- 0,0005 0,30.1 0,3849 0,80 0,1386 1,30 0,04021 1,B.0 0,01292,3 .. 0 1 0,0048 ~,8010,00211 4.,00 0,000'1 0,31 0,3796 O,Bl 0,1353 1,31 0,0393 1,81 0,0126 2,31 0,0047 2,81 0,002°11 4,10 0,0004 0,3.21 0,374.2 O,B2' 0,1320 1,32 0,0384 1,82 IO;OY=-:.2't. 2,32 0,0047 2,82. 1 0,002011 ,1,20 0,0003 0,331 0,368. 7 0,83 O,128B1 1,33 0,0374 1,830~0121 2,33 0,0046'12,83 0:0020 4,30 0,0003 0,34 0,2632' 0,84 0,1257 1;34 0,0365, 1,84 0,01192,34' 0,00452,84 0,0019 4,40 0,0003 0,35 0,3577 0,85 0,1226 1,35 0,035711,85 0,0116 2,35 0,0044i 2,85 0,0019 4,500,0002

-- --- -- -- -- --- -- -- -- ,,~ _. - - -- -- -.--

0,360,3521 0,86 0,1196 1,36 0,0348 1,86 0,0114 2,36 0,00432,86 0,0019 4,60 0,00021

0,37 0,3465 0,87 0,1166 1,37 0,0340 1,87 0,01 12 2~ 0,0043 2,87. 0,0019 4,70 0,00021 0,38 0,3408 0,88 0,1138 1,38 0,0332 1;~8 ,0,0109 2,38 0,0042 2,88 10,00i8 -4,80- 0,0002 0]9 0,335l 0,89 0]Ti0 1,39 0,03ii. T.B9 iITi07 2,39.0,00-;u 2,89 0,00l8 4.90 -0;0002

0,40 0,3294,0,90 0,1083 1,40 0,0317 1,90 0,0105 2,40 0,004°12,90 O,OOI~ 5,00 0,0001 0,41 0,32380,91 0,1057 T,41 0,0309 T.91 0,0103 2,41 0,0040 2;91 0,0017 5,20 0,0001 0,42 0,3181 0,92 0,1031 1,42 0,0302. \92 0,0101 2,42 . 0,01,13912,92 0,0017 5,40. 0,0001 0,43 0,3124 0,93 0,1000 1,43 0,0295) 1,93 0,0099 2,43. 0'003j8 2,93 0,0017 -5,60 0,0001 0,44 0,3068 0,94 0,0981 1,4..- 0,028811,94 0,0(J97 2,44 0,0,038 2,94 (J,OOI7 5,80- 0,0001 0,45 0,3011 0,95 0,0956 1,45 0,0282 1,95 0,0095 2,450,0037 2,95 0,0016 6,00 0,0001 0,46 0,2955 0,96 0,0933 1,46 0,0275 1,96 0,0093 2~46 0,0036 2,96 0,001618,00 0,0000 0,47 0,2899 0,97 0,0910 1,47 0,0269 1,97 0,0091 2,47 0,003 2,97. 0,0016 9,00 0,0000 0,48 0,2843 0,98 0,0887 1,48 0,02631,98 0,0089 2,48 0,003512,98 0,0016110,00 0,0000

iO,49 0Y788 0,99 o.oB6s 'l.49 D;0257 I99 0;0087 2~ 0,0034 2,99 o--:00i5;,-- 0:0000

Tabslul JII.1,2

Valorilll lui crt I:. CJ(IlUllllul III.l.1.

, ~ .' 'I' I, p P/ .. G. = I,.!..
.' .
em em em' daN daN/em'
° o ° a 0,4775 150000 - -
0 100 10000 ° 0,4775 150000 15 7,2
a 200 40000 ° 0,4775 150000 3,75 1,79
° 300 90000 ° 0,4775 150 000 1,665 0,79S
° 400 160000 0 0,4775 150000 0,937 0,447
0 500 250000 o 0,H75 150000 0,60 0,286
0 600 360000 0 0,4775 150 000 0,417 0,198
0 700 490000 ° 0,4775 150000 0,306 0,146
a BOO 640000 ° 0,4775 150 000 0,234 0,112
° 900 8IO 000 a 0,4775 150000 0,185 0,088 111.1.2, Sa se determine variatia efortului unitar a. pe verticala situata la distanta r = 3,0 m departare de punctul de aplicajie al forte p = 1500 kN.

Tabslltl Ill.l.3

Va(orile lui G. III excmp(ul III.1.2,

P
, • .' ,/z r. P p/.' tr =11-
. "
em em em' daN daN/em'
300 ° 0 00 ° 150 000 - °
300 100 10000 3 0,0015 150000 15 0,0225
300 200 40000 1,5 0,0251 150 000 3,75 0,094
300 300 90000 1,0 0,0844 150 000 1,665 0,141
300 400 160000 0,75 0,1565 150000 0,935 0,146
300 500 250000 0,6 0,2214 150 000 0,60 0,133
300 600 360 000 0,5 0,2733 150000 0,415 0,113
30O· 700 490000 0,428 0,3124 150 000 I 0,306 0,0956
I 300 800 640000 0,375 0,3438 150 000 0,234 0,08 Rezolvarea este data in tabelul III.1.3, iar in figura III.l.2. se prezinta variat ia efortului O"z.

111.1.3. Sa se construiasca diagrame1e de distributie ale eforturilor unitare a., in 3 plane orizontale aflate la distantele z = 1 m; z = 2 m ; z = 3 Ill, fara de nive1ul terenului pe care actioneazjl forta P = 2 000 kN.

Rezoloare,

Calculul se conduce tabelar, determinind valoarea lui 0". la diferite distante r fata de punctul de aplicatie al for tei, Variatia efortului unitar normal 0". in cele trei plane este data in figura lILl.3,

3 - Geo lehruca si fundalii

33

pz 150000 do N

.•..... , : .. ". tPC2000!cN ,

14lNt7fTftlf-Ttff i ('fff'fffiTt1'i'r-~'

0.11,6 I'==~ 0.133

J 1m 2m jrr:t.m 0m 51n

!

I

I 2 ."c!.. ~ . 2

ora! "'''''''!!''tII~:::~"

.: ;~ ~ t.n 2m Jm~m5m6r;;

I

I

~ "" !.06dof,'/cm2 '

~~======----

I I I

I, I

b-J,Om

Fig., IrI.1.2. ,Yariatia efortului unltar cr. la distanta r de punctuj de aplieat'ie al for ~ei concen trate

Fig, III, 1.3, Vitrlafja eforturilor cr, inplaliuti orlzontale.

..... :. ,'. . "

Vlllorile ltd cr, ill plun orizolltlll s = I m

Tabetu; III.7,4,a;

r • z 'I. I I, P P
Plz' Oz =--= /1 ;;-
em em cme I daN
daN/em-
° 100 10000 ° 0,4775 200000
100 100 20 9,55
10000 1 0,0844 200000
200 ]00 20 1,688
10000, 2 0,0085 200000
300 100 20 0,170
10 000 3 0,0015 200 000 20 0,0;11)
400 100 10006 4 0,0004 200000
SOD 100 20 0,0(18
10000, 5 0,0001 200000
600 100 20 0,002 I
10 000 6 0,0001 200000 20 I 0,0()2
I
I i Valori)(\ lui cr, iII pIlln nrlzonta] s = 2 m.

Tabehll rrt.t.ci.

I
T Z .' r/c, I, ,/ P I cr = I,!:._
I PIt'
I ' a
em elH em' daN I dRN/ClIl:
° I 200 40000 ° 0,4775 200000 I
100 200 5 2,3B8
40000 0,5 0,2733 2000Do
200 200 5 1,31i7
40000 1,0 0,0844 200000
300 200 5 0,4:!2
40000 1,5 0,0251
400 200 200000 5 0,1:16
40000 2,0 0,0085
500 200 200000 5 0,0~!3
40000 2,5 O,O03.~
600 200 200000 5 0,0'17
40000 3,0 0,0015 200000 5 0,01)8
-.~ f 34

VIIlorllc lui I'r, in pfun orlzonlal s = 3 III

Tabe/ttl III,l,4,c

,
P
r • z, r/. 1, p P/., _, =II~
. "
em em em' daN daN/em'
0 300 90000 0 0,4773 200000 2,22 i.o«
100 300 90 000 0,33 0,3687 200000 2,22 0,8::
200 300 90000 0,66 0,1934 20) 000 2,22 O,4~'e
300 300 90000 1,0 0,0844. 200000 2,22 O,IE8
400 300 90 olio 1,3:J 0,0374 200000 2,22 0,083
500 300 90000 1,(,6 0,0175 200000 2,22 0,039
600 300 90000 2,0 0,0085 200000 2,22 0,019
I 111.1.4. Suprafata orizontala a unui sernispatin este incarcatji cu fortele PI = 500 kN, P2 = 1000 kN, Pa = 1500 kN, P4 = = 2 000 kN situate la distantele r1 = 1 m, rz = 2 ill, ra = 3 m si r4 = 4 m de punctul 0, Sa se calculeze in acest caz variatia efortulni unitar cr. dat de Pv P2' Pa, Pol.. pe verticala dusa prin punctul 0,

Rezoluare,

In cazul in care pe suprafata care delirniteaza semispatjnl actioneaza mai multe forte concentrate norrnale se po ate aplica principiul suprapunerii efectelor,

In cazul nostru avern : 1

(1, = - (PI ,In + P2 . 112+

z·

+ P a ' I l3 + P 4 • 114), Punctul in care se calculeaza efortul unitar se ami la cota Z, iar 11£ este a functie de raportul r. jz.

Vom calcula care este valoarea efortului cr, pe vertical a dusa prin 0, data de fiecare din cele patru forte, dupa care vom face suprapunerea efectelar. Calculele slut prczentate in ta bclele IIIl ,5, a - III 1.5, e iar variatia efortulni cr. se prezinta in figura III. 1,4.

cr = ,

~ z1500kN ~ ~2000kN'

0.689 daN/emi!

/

I I !

I

t

Fig, III.1.4, Variatia efortului nnitar normal cr, in cazul unui semiapatiu actionat de mal multe forte concentrate.

- 35

TabcluI'III.l.S,a

PI = 500 kN; r1 =0 1;0 m

r, I • I l'l_J~ I In I P, I P1[l]
em em daN daN
]00 0 00 0 50000 0
]00 100 I 0,0844 50000 4220
lOa 200 0,5 0,2733 50 000 13665
]00 300 0,33 0,3687 50000 18435
100 400 0,25 0,4]03 50000 205]5
100 500 0,20 I 0,4329 50000 21645
100 600 0,166 0,4446 50000 22230
100 700 0,143 0,4548 50000 22740
100 800 0,125 ) 0,4593 50 000 22965
100 900 0, III 0,4633 50000 23165 Tabelul ur.t.s.s

P'J, "'" I 000 kN; r2 = 2,0 m

T. I r I ,./z ') i" 1 P, I P2,iu.
em em daN daN
200 a 00 0 100000 0
200 100 2 0,0085 JOO 000 850
200 200 I 0,0844 100000 8440
200 300 0,66 0,1934 100000 19340
200 400 0,50 0,2733 100 000 27330
200 SOD 0,40 0,3294 roo 000 32940
200 600 0,33 0,3687 100 000 36870
200 700 0,286 0,3927 100000 39270
200' 800 0,25 0,4102 100000 41020
200 900 0,222 0,4233 100000 42330 Tnbelut trt.i.s«

Pa = I 500 kN; ra = 3,0 m

'. I r I ,./~ j I,. I P, j p~JlJ
em em daN daN
300 a 00 j 0 150000 a
300 100 3 0,0015 ISO 000 225
300 200 1,5 0,0251 ISO 000 3765
300 300 1,0 0,0844 ISO 000 12660
300 400 0,75 0,1565 ]50000 23475
300 500 0,60 0,2214 150000 33210
300 600 0,50 0,2733 150000 40995
300 700 0,428 0,3124 150000 46860
300 800 0,375 0,3438 150000 51570
300 900 0,33 0,3687 ! 150 000 55305 :16

P4 = 2000 kN; 1', = 4,0 m

Tabelul III.l.S,rJ

r, I s I ',I. I Iii I P, I P .. IJ4 :
em em daN daN
400 0 00 ° 200000 0
400 100 -4 0,0004 200000 80
400 200 2 0,0085 200000 1700
400 300 1,33 0,0374 200 000 7480
400 400 1,0 0,0844 200000 16880
400 500 0,8 0,1386 200000 27720
400 600 0,66 0,1934 200000 38680
400 700 0,572 0,2353 200000 ,47060
400 800 0,50 0,2733 200000 54660
400 900 0,444 0,3045 200000 60900 Variatia eiortuluI ".

Tabelltl II 1_1_S,e

.-
• .. P1il1 P1Iu P';3115 p,pu• 1: P/1j l/z' ", ~_1__ ,~ PI
~.:....I I Ii
z
em em' daN daN daN daN daN !L~K/(_'m'
0 0 ° 0 0 0 0 00 I °
100 10000 4220 850 225 80 5375 0;0001 0,538
200 40000 13665 8440 3765 1700 27570 0,000025 0,689
300 90000 18435 19340 1266p 7480 57915 0,000011 0,643
400 160000 20515 27330 23475 16880 88200 0,00000625 0,551
500 250000 21645 32940 33210 27720 115515 0,000004 0,462
600 360000 22230 36870 40995 38680 138775 0,00000278 0,385
700 490000 22740 39270 46860 47060 155930 0,00000204 0,318
800 640000 22965, 41020 51570 54660 170215 0,00000156 0,244
900 810 000 23165 42330 55305 60900 181 700 0,00000123 0,224 111.1.5. Sa se determine valoarca eforturilor de compresiune pe. elementele de suprafete orizontale, situate la adincimea de 2 m de Ia suprafaja pe vertiealele care tree prin punctele A, B, C, D si 0 ale unui dreptunghi eu dimensiunile de (2 X 6) m2, suportind 0 incarcare uniform distribuita a carei intensitate este p = 3 daNJcm2 (fig. III.1.5),

Rezolvare.

in cazul in care incarcar] sint distribuite pe o suprafata, valoarea efortului unitar vertical cr. este :

cr=((3P(x) .dA....:=_.

)) 2. 'It Ri

A

Rezolvind integrala se obtine valoarea efortului cr.. Aceasta .integrala" a fost rezolvata perrtru cazul cind suprafaja de transmitere este un dreptunghi §i un cere. .

Calculindu-se eforturile in centrul si colturile dreptunghiului, respectiv centrul si conturul eercul';li, indir~area fiind constanta' pe suprafa ta se obtin valorile corespunzatoare ale lui cr •.

, u.=ko·p - pentrupunctele situate sub centrul dreptunghlului incarcat; e, = k, . p- pentru punctele situate sub coljurile dreptunghiului;

15 Q5

Fig. III.1.5. Suprafata dreptunghiular a indlrcata uniform.

37

ko )ii k, - sint coeficienti ce depind de raportul laturilor drept-

unghiului (a/b) si (z/b).

Valorile lui ko si k, se dau in tabelele III.l.6. §i IlL 1.7.

Tabelul III.l.6 Valertle coeIiclelltulul ku peutru determlllarea clo,l"twllor de cO!lIIIleslune sub cClItrul dreptun'Ilhlulul incbeatep = constant

, Raportul.laturilor dreptunghiului 0; = alb

~I I 1 I 3,0 ,,1 I ,[ 20,0 I 00 I
1,0 1,5 2,0 6,0 10,0 Probt,
b pJanii.
0,25 0,898 0,904 0,908 0,912 0,934 0,940 0,960 0,960
0,50 0,696 0,716 0,734 0,762 0,789 0,792 0,820 0,820
1,00 0,336 0,428 0,470 0,500 0,518 -- 0,550
0,522 0,549
----u-ii- 0,194 0,257 0,288 0,348 0,360 0,373 0,397 0,400
2,00 0,114 0,157 0,188 0,240 0,268 0,279 0,308 0,310 I
3,00 0,058 0,076 0,108 0,147 0,180 0,188 0,209 0,210 I
5,00 0,008 0,025- 0,040 0,076 0,096 0,106 0,129 0,130 ~ll'O,

Voloatea eoeljcientului he pentm determmarea eforturilor

2,4 -I

1,2

2,8

1,4,

1.6

1,8

2,0

2,2

2,6

0,0 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500

0,2 0,2486 0,2489 0,2490 0,2491 0,2491 0,2491 0,24920,2492 0,2492 0,2492

0,4 '0,2401 0,2420 0,2429 0,2434 0,2437 0,2439 0,2440 0,2441 0,2442 0,2442

0,6 0,2229 0,2275 0,2300 0,2315 0,2324 0,2329 0,23300,2335 0,2337 "0,2338~

0,8 0,1999 0,2075' 0,2120 0,2147 ~ 0,2176 0,2183 0,2188 0,2192' 0,2194

1,0 0,l7s2 0,1851 0,1911 0,1955 0,1981 0,1999 0,2012 0,2020 0,2026 0,2031

1,2 0,1516 0,1626 0,1705 0,1758 0)793 0,1818 0,1836 0,1849 0,1858 0,1865

1,4 0,1308 .0,1423 0,1508 0,1.569 o;I6i3 0,1644 0,1667 0,1685 0,1696 0,1705

1,6 0,1l23 0,1241 0,1329 0,1396 0,1445 WSz- 0;1500 0,1530 ~0,1545 0,1557

1,8 0,0969 0,1083 0,1172 0,1241 0,1294 0.1;334 0,1365 0,1389 0,1408 0,1432

2,0 0,0840 0,094,? 0,1034 0,1103' Q,Ii58 0,1202 0,1236 0,1263 0,1284 0,1300

2,2 0,0732 0,0832 0,0917 0,0984 0,1039 0,1084 0,1120 0,1149 0,1172 0,1191

2,4 0,0642 0,0734 0,0813 0,0879 0,0934 0,0979 0,1016 0,1047 0,1071 0,1092

2,6 0,0566 0,0651 0,0725 0,0788 0,0842 0,0~87 0,0924 0,0955 0,0981 '0,1003

2,8 0,0502 0,0580 0,0649 0,0709 ~ 0,0805 0,0842 0,0875 0,0900 0,0923

3,0 0,0447 0,0519 0,0583 0,0640 0,0690 0,0732 -0.0769 0,0801 0,0828 0,0851

3,2 0,0401 0,0467 0,0526 0,0580 0,0627 0,0668 0,0704 0,0735 0,0762 1J,0786

3,4 0;0361' 0,0421 0,0477 0,0527 0,0571 0,0611 0,0646 0,0677 0,0704 0,0727

3,6 0,0326 0,0382 0,0433 0,0480 0.0523 0,0561 0,0594 0,0624 0,0651 0,0674

3,8 0,02960,0348 0,0395 0,0439 0,0479 O,05W 0,0548 ,0,0577 '0,-0603 0,0626

4,0 0,0270 -0,0318 0,0362 0,0403 0,0441 0,0474 0,05070,0535 0,0560 0,0588

4,2 0,0247 0,0291 0,0333 0,0371 0.-0407 0,0439 0,0469 0,0496 0,0521 0,0543

4,4 0,0227 0,0268 0,0306 0,0343 0,0376 0,0407 0,043.6 0,0462 0,0485 0,0507

4,6 0]209 0,0247 0,0283 0,0317 -0~0348 oJ)38"1" ~1l,0405 0,0430 b,0453 0,0474

4,8 0,0193 0,02290,0262- 0,0294 0,0324 ,0,0352 0,0378 0,0402 0;0424- 0,0444

--i(o- 0,0179 0,0212 0,0243 0:0274 0.'0302 -0,0328 0,0358 0,0376 0,0397, 0,0417

--6/1-- '0,0127 (f,Ol5f 0,0174 0,0196- 0,0218 0,0238 0,0257 0,0276 0,0293 0,0310

7,0 10,0094 0,OlI2 0,0130 0,0147- -6;0164 -0,0180 0,0195 0,0210 0,0224 0,0238

--8:0~ 0:0073 0,0087' 0,0101 -0,0114 ,0,0127 O~ 0,0153 0,01.65 0,0176 0,0187

----g:-O- 0,0058 0,0069 0,0080 0,009) 0,0102 0,0112 0,0122 0,0132 0,0142 0,0152

10,0 0,0047 0,0056 0,0065 0,0074 0,0083 4),0092 0,0100 0,0109 0,0117 0,0125

38

, ]:ncazul in care ne intereseaza efortul o, si intr-un alt punct dec it coltul dreptunghiului sau c(mtrul sau se poate ealcula acest efortfolosind metoda punctelor de colt.

a) Pentru determinarea eforturilor in punctul A se imparte suprafata 'in doua dreptunghiuri eu dimensiunile (2 X 3)m2,. astfel incit pu~etul A sa fie un punet de colt pentru ce1e doua dreptunghiuri.

a, 3 .', 1 5

oc,[ =t ="2 - , ;

~A =.:.c~ , 1;. ,,'"

h, ,2

cr,...! = P . kCl + p . kc1 = 2 . P . kcl = 2 ·3 ,0,1933, 1.16 daN/cm'2; cr. = 1,16 da.Njcm".

A ,

T'abelul II 1,1,7

nnttnre de eomprestuno dupu metoda punetclnr de colJ

3,0 1 3,2 1 3,4 1 3,6 1 3,8 ,] 4,0 ! 5,0,1 6,0,1,,7,0 i'l S,D 1 9,0 1 10,0

I 0,2500 0,2500 I 0,2500 0;2500 '0,2500 '0,25000,2500

0,2500 0,2500 0,2500 0,2500 0,2500 "_

0,2492 0,2492 0,2492 0,2492 0,2492 Q,249,2 ,9!249,?- 1:0:2:492 O,24t12 9,;Z492 [J,24,92 0,2492 0,2442 0,244-3 0,2443 0,2443 0,2443 0,,2443, '0,2443 0,2443 0).443 0,2443 0,2443 0,2443 0,2339 0,2340 0,2340 0,2341 0,2341 0,2341 0,2342 02342,02342 0,2342 0,2342: 0,2342 0,2196 0,2198 0,2199 0,2199 ~ 0,2200 0,2202 0:2202 0:2202 0,2202 ~_2_~2 0,2202 0,2034 0,20371 0,2309 0,2040 0,2041 0,2042 0,2044 0,2045 ~~ O,~946 ~~~ 0,204;6 0,1870- 0,18731°,1876 0,1878 0,1880 0,1882 0,1885 0,1~87 ~:1888 0.1888_ 0,1888 0,1888 01712 0,1718 0,1722 0,1725 0,1728 0,1730 0,1735 0,t738 0,1739 0,1739 O,17~9 0,173~ 0:1567 0,1574 0,15800,1584 0,1587 0,1590 0,1598 0,1601 _0,1602 0,1603 ~160~ 0,1604 0,1434 0,14431 0,14501 0,1455 0,1460 0,14631 0,1474 0,1478 0,1480 0,1481 ~,148:' 0,1482 0,1316 0,1324'1°,1332 0,1339 0,1345 0,1350 0,1363 0,1368 0,1371 0,1372 _2:!_~73 O,137~ 0,1205 0:1218 0,1227 0,1235 0,1242 0,1248 0,1264 0,1271 0,1274 0,1276 0,1277 0,1277 0,1108 0,11221 0,11331 0,1142 0,1150 0,1156 0,1l75~ Q,U84, 0,1188 0,1190 0,1191 0,1192 0,1020- 0,10351°,104710,10581 0,1066 0,1073 0,10~ 0,1106 0,1111 0,1113 0,1115 0,1116 0,0942 0,0957 0,09701 0,098~ 0,0991 0,0999 0,1024 0,1036 I 0,1041 0,1045 0,1047 0,1048_ 0,0860 0,0887 0,0901 0:0913 0,0923 0,0931 0,0959 0,0973 0,0980 0,0983 ~~86 0,0987 0,0806 0,08231 0,0838 'O,085~ 0,0861 0,0870 0,0900 0,0916 0,0923 0,0928 0,0930 0,09331 0,0707 0,07651 0,0780 0,0793 0,0804 0,0814 0,0847 0,0864 0,0873 0,0877 0,0880 0,088~ O,069f 0,0712 0,0728 0,0741 0,0753 0,0763 0,0799 0,0816 0,0826 0,0832 0,0835 0,08371 0,0646 0,0664 0,0680 0,0694 0,0706 0,0717 0,0753 0,0773 0,0784 0,0790 ~794 0,0796 0,0604 0,0620 0,0.636 0,0650 0."0663 0;0674 0,0712 0,0733 0,0745 0,0752 0,0756 0,0758 0,0563 0,0581 0,0596 0,0610 0,0623 0,0634 I 0,0674 0,0696 0,0709 0,0716 0,0721 0,0724 0,0527 0,0544 0,0560 0,0574 0,0586 0,0597 1 0,0639 0,0662, 0,0676 0,0.684 0,0689 0,0692 0,0493 0,0510 i 0,0526 0,0540 0,0553 0,05.64 0,0606 0,0630 0,0644 0,0654 0,0659 0,0663 0,0463 0,0480 0,0495 0,0509 0,0522 0,0533 I 0,0576 _0-,--0601 0,0616 0,0626 0,0631 0,0635 0,0435 0,0451 0,0466 0,0480 0,0493- 0,0504 I 0,0547 0,0573 0,0589 0,0599 0,0606 0,0610 0,0323 0,0340 0,0353 0,0366 0,037"f - 0,0388 0,0431 0,0460 ~~79 0,0491 0,0500 ~0506

0,0251 0,0263 0,0275 0,0286 0,0296 0,0306 0,0346 0,0376 0,0396 0,0411 0,0421 0,(l428 0,0195 0,0209 0,0219 0,0228 0,0237 0,0246 0,0283 0,0311 0,0332 0,0348 0,0359 0,0367 0,0161 0,0169 0,0178 0,0186 0,0194 0,0202 0,0235 0,0262 0,0282 0,0298 0,0310 0,0319 o:oI29 D,014o '""0,0147 ---o:oTS4 0,0l62 0,0167 0,0198 0,0222 0,0242 0,0258 0,0270 0,0280

---------------._-----------------~I

b) In cazul punctului B se considera doua dreptunghiuri cu dimensiuniIe (a X bI)'

a 6 .

1X1J = - = - = 6;

b. 1

z 2

~1J = - = - = 2;

bl 1

k.2 = 0,1368;

a61J = 2 . k02 . P = 2 ·0,1368 . 3 = 0,8208 daN/cm2; aRB = 0,821 daN/cm2.

c) Efortul unitar de compresiune in punctul C se va determina ca efort unitar de colt pentru dreptunghiul cu laturile a :;;i b.

Pentru acest caz avem:

a 6

OCo=-=-=3;

b 2

z 2

~a = - = - = 1; b 2

a~a = p . kca = 3 ' 0,2034 = 0,6102 daN/cm2;

kca = 0,2034 ;

aEC = 0,61 daN/cm2,

d) Pentru determinarea efortului in punctul D, se va imparpi suprafara de incarcare in patru parti,l, 2, 3, 4, prin drepte care tree prin punctul D §i sint parale1e cu laturile dreptunghiulni.

IX =~=3'

1 0,5 '

2

~1 = -_-= 4; 0,5

kc! = 0,0603 ;

0(2 =~ = 1; 1,5

2

~2 =- = 1,33; 1,5

kcz = 0,13808;

()(s = 4,5 = 3; 1,5

2

~a =-=1,33; 1.5

oc, = 4,5 = 9; 0,5

~4 =_2_= 4; 0;5

kC3 = 0,1763;

kc4 = 0,0756;

aZjJ = kd ' P + kc2. ' P + kc3 . p + kt4 ' P = P(kCl + kc2. + kc3 + kc4) ; aZjJ = 3(0,0603 + 0,13808 + 0,1763 + 0,0756) = 1,35IdaN/cm2; =, = 1,35 daN/cru2.

40

III.I.6. Sa se construiasca diagramele vde distributie ale efortului unitar vertical a. intr-un pamint supus actiunii unei incarcari uniform distribuite pe suprafata dreptunghiului de (2 X 6)m2 ~i a patratului (I Xl) m2, intensitatea incarcarii exterioare fiind egala cu P = 2,5 daN/cm2•

. Rezoluare.

a) dreptunghi eu laturile a = 6 m si b = 2 m. 6

IXo= - = 3;

2 k<= 0,25;

k.= 0,2391; a'e = 0,2391·2,50=0,598 daN/em:!.;

ko= 0,5; a •• = 0,5 ·2,5 = 1,25 daN/em2•

k.= 0,16395; a'e = 0,16395·2,5 = 0,410 daN/em2;

z=o m; ~o= _(J_ = 0; ko= 1,0; 2

0(1=3 ; z = 1 m; ~1= 1/2=0,5; ko= 0,762;

oc2=3; k, = 0,2034;

z=2 m;

~2=2J2=1

0:3=3 ; z=3 m;

~3=3J2= 1,5; ko= 0,348;

o:~=3; k, = 0,1316;

z = 4 m;

~4=4/2=2;

0:5=3 ; Z= 5 m ;

ko= 0,24;

h, = 0,1064;

~5=5/2=2,5; ko= 0,1935;

0:6=3; k, = 0,086;

Z= 6 m;

~6=6J2=3; ko= 0,147;

a •• = 0,25 . 2,5 = 0,6~5 daNJern2; a.,= 1,0 ·2,5 = 2,50 daN/cm2•

a •• = 0,762 ·2,50= 1,91 daN/ern2.

«, = 0,2034 ·2;50 = 0,509 daN/em2;

a., = 0,348 ·2,5 = 0,870 daN/crn2. az• = 0,1316·2,5 = 0,329 daN/em2; a,. = 0,24 ·2,5 = 0,60 daNjcm".

a'e = 0,1064·2,5 = 0,266 daN Icm~; aB, = 0,1935 ·2,5 = 0,484 daN/em2. a •• = 0,086 ·2,5 = 0,215 daN/cm2; ag, = 0,147 . 2,5 = 0,368 daNJern2•

in figura nI.1.6. se prezinta variatia efortului 0'. eu adincimea in centrul suprafetei ineareate 9i in colt.

., ~_!?:l--4 p=2.5c1oN/cm)

2 5 (j{JN/crw' ____ _u~~uu __ ~,__

Fig. III. 1.6. Variatia efortului

". err 0 adincime in centrul 9i in coltul dreptunghiului indlrcat.

41

, h) • In .cazul in 'care suprafata 'este patrata,u'':_ b c- 1 m '

" '

, '

~ \. : ~ J ,-' :" :

,oW, .0,25·2,5 =O,62q daN/cm2;,

0:0" VI ,1 ; A" '0,25,; z=O'lll ;

~o • Ojl~- 0;

ko' 1; ~ '6-.:j'i< 2,5 'Z,SOclaN/cm2. "

0:1, = 1 ; 1(, = 0,1752; cr, = 0,1752 . 2,5 = 0,438 daN/cm2;

Z= 1 111; " c , , i

~l = 1/1 = 1; ko = 0,336; cr., = 0,336 ·2,5 = 0,84 daNjcm2.

, ,) ..

, 0:2 = 1 ; k; '. 0,084' ;

z=2m;

~2 = '2/1 = 2; k~ = 0,114;

o, = 0,084 . 2,5 = 0,21 daN/cm2; crz, = 0,114 . 2,5 = 0,285 daN/cm2.

OCa = 1 ;k, = 0,0447 ;<' 0,0447 ·2,5 = 0,112 daN/cm2;

z=3 m;." , , '

~3 -3(1 . 3; ko = 0,058; crz, = 0,058 ·2,5 =0,145 daNjcm2.

OC4 = 1;

z=4 m" "

, ~4 = 4/1 = 4; ko = 0,033;

h, ' 0,027;

«. -~ 0,027 . 2,5 = 0,0675 daN/cm2;

o

crz, = 0,033 . 2,5 = 0,0825 daN/cm2.

CI..,,5 "'-:1.,; .k, - 0,0179; rr, .,0,0179 ·2,5=0,0418 daN/cm2;

z=5 m ; ,,_

~li,5/15;k,o , .0,008; ()"!,.=0,008· 2,5 = 0,02 da.Njcm-.

Cl..6 = 1;' z=6 m;

~6 '. • 6/1 = 6; ko = ° ;

h, _:_, 0,0127; v., '. 0,0127·2,5 =.0,0318 da Njcm- ;

cr.~ -,-,.0 . 2,50 = 0 daN/cm2•

Variatia efortului crz, '~i cr." 'ih cazul 'in care suprafata de incarcare are forma'lll1uipatrateste redata in figura' III. 1.7.

111.1.7. In vecinatatea unci constructii existcnte avind dimensiunile in plan de (3,0 X 3,0) m2, se amplaseaza 0 noua constructie avind dimensiu-

0.0318

Z ~/

Fig. III,L7. Metoda punctelor de coltpentrn o supratat a de indircare p atrutd.

42

nile de (7,50 X 3,0)m2. Adincimea de fundare este D, = 1,50 m pentru ambe1e constructii, iar incarcarea uniform distribuita. noii fundatii este p = 2,8

daN /cmz (fig. III. 1.8). , '.

Se cere sa se determine efortu1 unitar vertical suplimentar care apare in centrul fundatiei.

Rezoluare.

Aplicind metoda punctelor de colt, efortul cr. in punctul M va fi:

cr. = a" + 0'< - cr' - !T'

M 'AKMH ZHMlD , ZlJKGM ZGII!IC'

M este punet de colt pentrn dreptunghiurile: AKMH, HMID, BKGM. GMIC.

0: = 7,5 = 5.

, '. . ~ 1,5 '

Pentru dreptunghiurile AKMH,HMID avem: . 'kd = 0,2044_

a - _!_ _1,5 -1 .

t-"1~ -~------:. ,

- b1 1,5

0:2 = 1,5 = 1;

Pentru dreptunghiurile BKMG: 'CMIC avern ; 1,5 kc2 = 0,1752_

~2 =1;5 = 1;

1,5

O'zM= P . ke! + p . kcl- P , kc2 ~ P . kc2 = P(2kc1 - 2kc2) = 2P(kc1 -kd ; crZM= 2 . 2,8 (0,2044 - 0,1752) - 2 ' 2,80 . 0,0292 = 0,163 daNjcm":

crzM = 0,163 daNJcm2

Deci, datorita amplasarii noii constructii apare sub vechea constrnctirla cot a -1,50 m sub talpa fundatiei un efort unitar 5uplimentar de 0,16 daN/cmz.

111.1.8. Sa se determine varia tia eforturilor unitare cr. pe verticala ce trece prin punctul A al unei funda tii dreptunghiulare avind dimensiuni1e (3,0 X 2,0)m2, fiind incarcata cu 0 for1a distribuita triunghiu1ar (fig_ III, 1.9).

7.5m

A

z

-,: .

N

EO '" "

o.

o

A

Fig. lILl.S.Metoda punctelor de-colt.

Fig. III. 1.9_ Suprafata dreptungbfutara indircatii eu 0 forta distrfburta ' tri ' unghiular.

43

Rezolvare.

In eazulin care suprafata terenului este incarcata cu 0 forta distribuita i:riunghiular, tensiunea pe vertica1a coljului A se obtine din relatia

crzA = P . kA'

kA, se da in tabelul lII.l.S, in functie de raportullaturilorpe care este dis'tribuitji incarcaron 9i de zlb, Se va studia variatia efortului cr, pentru valori ale lui z = 0, 1, 2 ... 10 m.

Tabelttl III.1,8

COBlicien!.ii do innuc~ta k,! Pllnlru col!nllLQel supru[e!c drcptulJ,gbiulare ill,~:1l'catii trIlllJ,ghiuhu

I~I 0,00 I 0,25 I 0,50 I 1,0 I I I I
1,5 2,0 3,0 5,0
alb
0,15 0,250 0,136 0,101 0,025 0,012 0,008 0,005· 0,001
0,3 0,250 0,186 0,116 0,051 0,026 0,017 0,010 0,004
0,6 0,250 0,206 0,160 0,085 0,050 0,031 0,016 0,007
I,D 0,250 0,209 0,170 0,108 0,069 0,045 0,024 0,009
1,5 0,250 0,210 0,173 0,1I3 0,080 0,056 0,033 0,014
2,0 0,250 0.2Il 0,175 0,117 0,087 0,064 0,041 0,019
3,0 0,250 0,211 0,175 O,II9 0,090 0,071 0,047 0,025
6,0 0,250 0,211 0,176 0,120 0,092 0,075 0,051 0,029
----
10,0 0,250 0,212 0,177 0,121 0,093 0,076 0,052 0,032
~--
20,0 0,250 0,212 0,177 0,121 0,093 0,076 0,052 0,033 z =0 m;

a 3

-=-=15' b 2 "

kA, = 0,25;

crO = P . k = 2 50 . ° 25 ~

ZA A.} s

= 0,625 daN/cm2

~=~=o"

b 2 '

z = 1 rn ;

!: === 1,5;

b

":'-_!_-OS'

b - 2 - , ,

kA = 0,173; crt = 2,50·0,173 = 0,433 daN/cm2

'A

z=2 m;

.!: = 1,5 '

b '

z 2

b = '2 = 1,0;

..':=15'

b "

k - ° 113' cr2 = 2,50·0,113 = 0,283 daN/cm2

~ -, J .orA

z=3 m;

cr3 = 2,50 . 0,08 = 0,200 daN/emli

SA

z 3 -=-=15' b 2 "

: = 1,5;

z :-:- 4m;

kA=0,056;

cr4 = 2,50 ·0,056 = 0,140 daN/cmz

SA

z 4 -=-= 2' b 2 '

44

z=5

..': = 1,5; b

m;

'!"'='?"=2,5;

b 2

a-IS' b- J'

Z= 6m;

_!_ = ~ = 3,0;

b 2

.!: = 1,5; b

s. =!__ = 3,5;

b 2

.!!_ = 1,5; b

!... =~= 4,0; b 2

.!:-15'

b - J J

2=9 m;

!_ = ~ = 4,5;

b 2

z=7 m;

cr6 = 2 5·0,033 = 0,083 daN/em2.

rA '

k~=0,02825; cr7 =2,5 ·0,02825=0,071 daN/em3.

~A

z=8 m;

crS = 2,5·0,0235 =0,059 daN/em!.

ZA

k,=0,01875; 0'9 = 2,5·0,01875=0,047 daN/em!.

~. ZA

.!: = 1,5;

z=lOm; b k,{=0,014;

z -~=50'

b - 2 "

Variatia efortului unitar vertical G'A est~ data in [figura III. 1. 10.

111.1.9. Fundatia unui siloz de cereale de forma circulara al carei diametru este de 20 m transmite terenului de fundare a presiune P = 3 daNjcm2. Sa se determine variatia efortului cr, ee apare pe verticala dusa prin eentrul fundatiei,

Rezohiare.

D 20

r = - = - = 10 m. 2 2

0'''= P . I.,

Valoarea eoeficientului I. se scoate din tabe1ulllII.1.9 funetie de valoarea raportului r/z (r - reprezintji raza fundajiei circulare).

0'10 = 2,5·0,014 = 0,035 daN/em2.

ZA

do Nrcm-

7

Fig. UL1.10, Variatia efortului a'A in cazul unci suprafete dreptunghiulare incarcate eu 0

~ _...t fort a. _ distrfbuita triunghiular,

45

Tabelul III.I.9 Valoatea coeUejentulul I. pentru enleutnl etorlurUor unttare de eompreslnne pentru 0 sarerno, unlterm rellortJzatii pc 0 supralalo ejreularii

I rls 1 I r/z I I 'I. rt I I -- ..
-/. I . • • I I 'I' -l'. r'
. •
0,00 0,0000 0,50 0,2846 1,00 0,6465 1,50 0,8293 2,00 0,9106 8,00 0,9981 [
0,01 0,0002 o,5T 0,2930 1,01 0,6517 -~--c--
1,51 0,8317 2,02 0,9127 9,00 0,9987
0;02 0,0006 0,52 0,3016 1,02 0,6569 1,52 0,8340 2,04 0,9147 10,00 0,9990
0,03 0,0014 0,53 0,3102 1,03 0,6620 J,53 0,8362 2,06 0,9167 12,00 0,9994
0,04 0,0024 0,54 0,3188 1,04 0,6670 UT 0,8385-- 2,08 0,9187 14,00 0,9996
0,05 0,0037 0,55 0,3273 1,05 0,6720 1,55 0,8407 2,10 0,9205 16,00 0,9998
0,06 0,0053 , D:"5'6 0,3358 1,06 0,6769 .1,56 0,8428 2,15 0,9250 18,00 0,9998
0,07 0,0073 D,57 0,3443 1,07 0,6817 1,57 0,8450 2,20 0,9291 20,00 0,9999 .
0,08 0,0095 0,58 0,3527 1,08 0,6864 1,58 0,8470 2,25 -0,9330 25,00 ----
0,9999
0,09 0,0120 0,59 0,3611 1,09 0,6910 1,59 0,8491 2,30 0,9366 30,00 1,0000 ,
0,10 0,0148 0,60 I 0,3695 1,10 0,6956 1,60 0,8511 2,35 0,9400 40,00 _1.0000 I
0,11 0,0179 0,61 0,3778 T.U 0,7001 1,61 0,8531 2,40 0,9431 50,00 1,0000
0,12 0,0212 I 0,62 0,3861 T,I2 0,7046 1,62 0,8551 2,45 0,9460 100,00 1,0000 :
0,13 0,0248- 0,63 0,3943 T,l3 0,7089 1,63 0,8570 2,50 0,9488
0,14 0,0287 0,64- ((4025 1,14 0,7132 1,64 0,8589 2,55 0,9513 -- f
0,15 0,0328 0,65- 0,4106 1,15 0,7175 1,65 0,8608 2,60 0,9537
0,16 0,0372 0,66 0,4186 1]6 0,7216 1,66 0,8626 2,65 0,9560
0,0418 0,67 0,4266 1,17 0,7257 1,67 0,9581 . ~--
0,17 0,8644 2,70
0,18 0,0467 I 0,68_ 0,4345 1,18 0,7298 1,68 0,8662 2,75 0,9601 '
0,19 0,0518 0,69 0,4424 1,19 0,7337 1,69 0,8679 2,80 0,9620
0,20 0,0571 0,70 0,4502 1,20 0,7376 1,70 I 0,8697 2,85 0,9637
0~21 0,0627 0,71 0,4579 1,21 0,7415 1,71 0,8714 2,90 0,9654
0,22 0,0684 0,72 0,4655 1,22 0,7453 ,1,72 0,8730 2,95 0,9669
0,23 0,0744 ------ 1,23 0,7490 1,73 0,8747 3,00
0,73 0,4731 0,9684 I.
0,24 0,0806 0,74 0,4806 1,24' 0,7526 1,74 0,8763 3,10 0,9711
0,25 0,0869 ----- 1,25 0,7562 1,75' 0,8779
0,75 0,4880 3,20 0,9735
0,26 0,0935 -----.~ 1,26 0,7598 1,76 0,8794 . 3,30 0,9756 --- ..
0,76 0,4953
0'''TO'1O", 0,7f -0,5026 1,27 0,7632 1,77 0,8810 3,40 0,9775
0,28 0,1070 0,78 0,5098 1,28 0,7667 1,78 0,8825 3,50 0,9793
0,29 0,1141 '0,79 0,5169 1,29 0;-7700 1-:79 0,8840 ~o 0,9808 --.- I
0,30 0,1213 0,80 0,5239 1,30 0,7733 1,80 0,8855 3,70 0,9822 :
0,31 0,1286- 0,81 0,5308 1,31 0;7766 II'~!_ 0,8869 - 3,80 0,9835 ,
T,32 0,7798 _._-- --
0,32 0,1361 0,82 0,5376 1,82 0,8883 3,90 0,9847 ,
0,33 0,1436 O]i:f 0,5444 1,33 0,7830 1;83 0,8897 4,00 0.9857
0,34 0,1513 0;84 0,5511 1,34 0,786] 1,84 0,8911 4,20 0,9876
0,35 0,1592 0,85 0,5577 1,35 0,7891 -1,85 0,8925 4,40 0,9881
0,36 0,1671 0,86 0,5642 1,36 0,79.21 . 1,86' 0,8938 4,60 0,9904
0,37 0,1751 0,87 0,5706 1,37 0,7951 1,87 0,8951 4,80 0,9915
0,38 0,1832 0,88 0,5769 1,38 0,7980 1,88 -0,8964 5,00 0,9925
0.39 0,1913 . 0,89 0,5832 1,39 0,8008 1,89 , 0,8977 5,20 0,9933: ~--
0,40 I 0, 199~ I 0,90 0,5893 1,40 0,8036 1,90 I 0,8990 5,40 0,9940,
0,41 0,2079 0,91 0,5954- T,4T 0;8064 1,91 0,9002 5,60 0,9946
0,42 0,2163 0,92 0,6014 1,42 0,8091 1,92 0,9014 5,80 0,9951
0,43 0,2247 0,93 0,6073 1,43 0,8118 1,93 0,9026 6,00 0,9956
0,44 0,2332 0,94 0,6132 1,44 0,814:r 1,94 0,9038 6,5'0 0,~965 :
0,45 0,2417 0,95 0,6189 1,45 0,8170 1,95 0,9050 7,00 0,9972
0,46 0,2502 0,96 0,6242 1,46 ' . 0,819~ 1,96 0,9061 7,50 0,9977
0,47 0,2587 0,97 0,6302 1,47 ° 221 1,97 0,9073.
0,98 0,6357 1,48 0,8245 -~- -_-
0,48 0,2673 1,98 0,9084
0,49 0,2759 0,99 0,6411 1,49 0,8269 1,99 I 0,9095 ,...

~I

.; ~

'Zo= 0 m.; ~._-'.10 '00;' Zo °

Zr = 1 m ; ~ = ~ =10;

Zr 1

r 10

Zz = 2 m; - = -'-.,=5;

~. 2

... =r: 1'3 ·0999; '2 997daN/Cln2•

VZ1 J!'~ _, JI "

23 = 3 m; ~ = !.5! =3,33; I •• =0,9762; !1z, = 3 . 0,9762 =2,929 daN/cmz.

Z. 3

Z4 = 4 m; ~ = ~ =2,5; Iz. =0,9488; !1., = 3 ·0,9488= 2;8464 daN/cmz.

z~ 4

Z5 = 5 m; ~ = ~ =2,0; I., =0,9106; !1., . 3 . 6,9106 = 2,7318 daN/cm2•

Z5 5

. " .

Z6= 6 in ; ~ =~=1,66;1 •• =O,8626; O'z, = 3 . 0,8626=~2,5878 daN/cm2•

Z6 6

Z7 ,. 7 m; !... = ~ = 1,43; I., =0,8118; 0'", = 3 "O,811,82!~35 daN/cm2:

. :1 ',r I: 'l ',' 'Z7' .: ~ 7- I " .

Zs = 8 m; !_ = ~ = 1,25; I., =0,7562; O'z, = 3 . 0,7562 = 2,269 daN/c111Z.

z. 8

29 = 9 111; ~= ~ = I,ll; I'D =0,700; 0". = 3· 0,7001 = 2,10 daN/cm2•

" 'z. 9" ,

Z10 " 10m; _!'_ =!.5! =1,0 ;1Z1O, 0,6465; 0'.,,= 3 ·0,6465 ' 1,94 daN/cm2,

, "%ro10

z

Fig. IlL1.1l. Distributia efortului rrz sub fundatia unui siloz.

Distributia efortului 0'., in functie de adincime este prezentat.a in figura III. 1.11 .

111.1.10. Fllndatia unui rezervor de apa, avind D = 40 m transmite terenului de fundare 0 presiune uniform distribuita a carci intcnsitate p = 3,2 daN/cmz (fig, III.. 12) , Se cere sa sc studieze variatia eforturilor ce apar in terenu1 de fundare in urmatoarele sitnat.ii :

a) pentru planele situate la adincimile Zl = -2m; Z2 = -4 III ; Z 3 = - 6 rn, in interiorul si exteriorul suprafetei incarcate :

b) pentru valorile lui s = 0;

5; 10 .. , 60 m dud r 1 = !!_ ; 2

r2 = R; ra = 1,5 R si t « = 2R.

47

Rezoloare.

a) 1:n cazul in care se cere stabilirea tensiunii 0'. la 0 distantii r faU de centrul suprafetei circulare, indircatii en o forti! uniform distribuita se aplicii relatia

0', = P , k"

r

r"" ".J J.L'~rJJJJJ.:~:"". :N~Ull}

, , . - r--_i_ __ _13_. _~-; , - , -

z

Tabelul II /,1.11

VlIrlaJlu efortnlui az,la Z1 = -2 In

~
• R 'IR z zlR k, "" = p'k,
m m m daN/em'
0 20 0 2,0 0,1 0,995 3,19
5 20 0,25 2,0 0,1 0,995 3,18
10 20 0,50 2,0 0,1 0,989 3,16
15 20 0,75 2,0 0,1 0,955 3,056
20 20 1,00 2,0 0,1 0,484 1,55
25 20 1,25 2,0 0,1 0,0308 0,099
30 20 1,50 2,0 0,1 0,005 I 0,016
35 20 1,75 2,0 0,1 0,00138 0,0044
40 20 2,00 2,(1 0,1 0,0005 0,0016 k, se da in tabelul III. 1. 10 functie de rapoarte1e rl R si zj R.

Rezultatele se prezintii in tabelele III.1.1l- III,1.13, caIcnIul fiind efectuat pentru z}I Z2' za §i valori ale lui r cuprinse intre o ~ 2R,

Fig. III.l.12, Suprafata circulara incarcata cu 0 fortli dist.r:ibuitll,

Tabelul III. 1 .to CoeUclenfH de IlIlluenJii k, pentru enlcutu] tensfunlfor a. sub 0 sllprufaJa c)rciliurii unlturm

inciircatii .

TabelulIII.7,12

VUl'inlia eforilllili crz, Ia Zz = -4 In

XI 0 I 0,2 I 0,4 I 0,6 I 0,8 j 1,0 I 1,2 I 1,4 I 1,6 I 1,8 I 2,0
R
0,0 1,000 1,000 1,000 L.:OOO 1,000 0,500 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,2 0,993 0,991 0,987 0,970 0,890 0,468 0,077 0,015 0,005 0,002 0,001
0,4 0,949 0,943 0,920 0,860 0,712 0,435 0,181 0,065 0,026 0,012 0,006
0,6 0,864 0,852 0,813 0,733 0,591 0,400 0,224 0,113 0,056 0,029 0,016
0,8 0,756 0,742 0,699 0,619 0,504 0,366 0,237 0,142 0,083 0,048 0,029
1,0 0,646 0,633 0,593 0,525 0,434 0,332 0,235 0,157 0,102 0,065 0,042
-- -- -- _-"- -- -- -_ -_ -_ ---'
1,2 0,547 0,535 0,502 0,447 0,377 0,300 0,226 0,162 0,113 0,078 0,053
1,4 0,461 0,452 0,425 0,383 0,329 0,270 0,212 0,161 0,118 0,086 0,062
1,6 i 0,390 0,383 0,362 0,330 0,288 0,243 0,197 0,156 0,120 0,090 0,068
1,8 0,332 0,327 0,3]] 0,285 0,254 0,218 0,182 O,14B 0,118 0,092 0,072
2,0 0,285 0,280 0,268 0,248 0,224 0,196 0,167 0,140 0,114 0,092 0,074
2,2 0,246 0,242 0,233 0,218 0,198 0,176 0,153 0,131 0,109 0,090 0,074
2,4 0,214 0,211 0,203 0,192 0,176 .2:,!59 0,140 0,122 0,104 0,087 0,073 '
~~-'
2,6 0,187 0;185 0,179 0,170 0,158 0,144 0,129 0,113 0,098 0,084 0,071
2,8 0,165 0,163 0,159 O;IS( 0,141 0,130 0,118 0,105 0,092 0,080 0,069
3,0 0,146 0,145 0,141 0,135 0,127 0,118 0,108 0,097 0,087 0,077 0,067
3,4 0,117 0,116 0,1l4 0,110 0,105 0,098 0,091 0,084 0,076 0,068 0,061
3,8 0,096 0,095 0,093 0,091 0,087 0,OB3 0,078 0,073 0,067 0,061 0,055
~-
4,2 0,079 0,079 0,078 0,076 0,073 0,070 0,067 0,063 0,059 0,054 0,050
_"_
4,6 0,067 0,067 0,066 0,064 0,063 0,060 0,058 0,055 0,052 0,048 0,045
---
5,0 0,057 0,057 0,056 0,055 0,054 0,052 0,050 0,048 0,046 0,043 0,041
---
5,5 0,048 0,048 0,047 0,046 0,045 0,044 0,043 0,041 0,030 0,038 0,036
---
6,0 0,040 0,040 0,040 0,039 0,039 0,038 0,037 0,036 0,034 0,033 0,031 I r R 'IR s z/R fl, at' = p.k,.
m m m daN/em'
0 20 0 4,0 0,2 0,993 3,18
5 20 0,25 4,0 0,2 0,990 3,17
10 20 0,50 4,0 0,2 0,9785 3,13
15 20 0,75 4,0 0,2 0,910 2,91
20 20 1,00 4,0 0,2 0,468 1,50
25 20 1,25 4,0 0,2 0,0615 0,20
30 20 1,50 4,0 0,2 0,010 0;032
35 20 1,75 4,0 0,2 0,00275 0,00B8
40 20 2,00 4,0 0,2 0,001 0,0032 Tabelul III,1,13

Varialia elorlului a •• III %3 = -6 In

I R TIR • .JR kr O.u = p.k~
r
m m m deNlem'
° 20 0 6,0 0,3 0,971 3,11
5 20 0,25 6,0 0,3 0,9636 3,08
10 20 0,50 6,0 0,3 0,9343 2,99
15 20 0,75 6,0 0,3 0,8295 2,65
20 20 1,00 6,0 0,3 0,4515 1,44
25- 20 1,25 6,0 0,3 0,1068 0,34
30 20 1,50 6,0 0,3 0,0278 0,089
35 20 1,75 6,0 0,3 0,0091 0,029
40 20 2,00 6,0 0,3 0,0035 0,Ql 48

4 ~ Geotehnica ~i lunda ~ii

49

Fig. III.l.I3. Varjatia efortului (JOT cu adincimea in cazul

unei Iundatll circulare." . ..

Variatia efartului o, se da in figura III. l. 13.

Din figura III.I.I3 se 0 bserva ca valoarea efartului cr.," variazji Ioarte putin intre r = 0 si r . Rj2, jar 111 afara suprafetei incarcate efarturile scad faarte mult apropiindu-so de valoarea zero.

b) Rezultatele se prezinta :in tabelele III. 1.14- III.!. 17 pentru valorile lui r = O,SR ~ R; I,SR; 2R 9i z variind de la 0 la 60 m.

T'abeiu! III.l.14

Varialia efortufut (Jzr .-

r R ,/R z </R kr aM = p-kr
m III III daN/em'
10 20 0,5 I ° ° 1,00 3,20
10 20 0,5 5 0,25 0,956 3,06
10 20 0,5 10 0,50 0,832 2,66
10 20 0,5 IS 0,75 0,6875 2,20
10 20 0,5 20 1,00 0,559 1,79
10 20 0,5 25 1,25 0,4569 1,46
10 20 0,5 30 1,50 0,375 1,20
10 20 0,5 35 1,75 0,31 0,99
10 20 0,5 40 2,00 0,258 0,83
10 20 0,5 50 2,50 0,186 0,60
10 20 0,5 60 3,00 0,138 0,44 '50

Tabelul III.l.15

Vurlal!a tJlortnIu! r1zr

r R ./R • ./R k, tJzr = p. k-,
m ill m daN/em'
20 20 1,0 ° ° 0,50 1,60
20 20 1,0 5 0,25 0,4598 1,47
20 20 1,0 10 0,50 0,4175 1,34
20 20 1,0 IS 0,75 0,3745 1,20
20 20 1,0 20 1,00 0,332 1,06
20 20 1,0 25 1,25 0,2925 0,94
20 20 1,0 30 1,50 0,2565 0,82
20 20 1,0 35 1,75 0,2243 0,72
20 20 1,0 40 2,00 0,196 0,63
20 20 1,0 50 2,50 0,1515 0,48
20 20 1,0 60 3,00 0,118 0,38 T'abelul III.l.16

VarlUfili tJlortului IT ..

r R T/R I • ./R kr 0"" = p·k,
III ill m daN/elll' ;
30 20 1,5 ° ° 0 °
30 20 1,5 5 0,25 0,0189 0,06
30 ~20 1,5 10 .0,50 0,065 0,208
30 20 1,5 IS 0,75 0,1055 0,338
30 20 1,5 20 1,00 0,1295 0,414
30 20 1,5 25 1,25 0,138 0,442
30 20 1,5 30 1,50 0,1388 0,444 ~
30 20 1,5 35 1,75 0,1343 0,43
30 20 1,5 40 2,00 0,127 0,406
1,5 50 2,50 0,1093 0,35 '.
30 20
30 20 1,5 60 3,00 0,092 0,294 Tubelul III.l.1T

Variafla elortului (Jzr

I r R ,/R • ./R R, O-;;r = P'/;;r-
m m m daN/eml
I
40 20 2,0 ° ° ° °
40 20 2,0 5 0,25 0,00225 0,0072:
40 20. 2,0 10 0,50 0,011 0,035
40 20' 2,0 15 0,75 0,02575 0,08
40 20 2,0 20 1,00 0,042 0;13
40 20 2,0 25 1,25 0,0553 0,177
40 20 2,0 30 1,50 0,065 0,208
40 20 2,0 35 1,75 0,071 0,227
40 20 2,0 .- 40 2,00 0,074 0,237
40- 2O 2,0 50 2,50 0,072 0,23
40 20 2.0 60 3,00 0,067 0,21
i000o'i .,;
r--' ~;-:::: ,.",,0 C.
L.C,i).r-·i,'i.' .. ,.~L:. r.: .> A
B13L\',~' ~-';'
"-, -I. 1 r- A
I :.r.- ~ i"1 V
, --
?'--ir. ~ . .,.;. _. ___ .. _~_.r'L' ___ ~ __ r " __ ~·------ I
............. z

::

z

Fig. III.1.14. Variafia efortului unitar IT zr in cazul unei suprafete circu1are in functie de r !?i s.

Variatia efortului crzr este redata in figura III. 1.14.

111.1.11. Sa se studieze starea de tensiuni ce apare in pamint sub fundatia inelara a unui turn de televiziune care trans mite terenului de fundare 0 sarcina uniform distribuita p = 3 daN/c,:m2; Dimensiunile fundatiei ine1are sint date in figura III.l.I5.

Rezolvare.

in cazul fundatiilor inelare care transmit 0 presiune uniform distribuita, efortul r:5" poate fi stabilit eu relatia :

m+~P+~;;;~~~Wl,P~=~3~.OdoN/cm~ unde : krl si kr2 se dau in tabelul

I z x III. 1. 10 functie de:

krl.=f(_!_, _!_} ~i kr2=f(_:_,~);

Rl Rl Rg Rt

/<

r - este distanta din centrul Inndatiei inelare pina la vertieala pe care se calculeaza tensiunile crz,. tar z eota punctul ui.

a) Vom studia variatia efortului unitar vertical G" pentru r = 0 ; 1,25; 2,50; 4,5; 6,5; 9,1 m la cote1e z = 0; 1; 2; 4; 6; 8; 10; 12; 14; 15 m.·

y

Fig. lIL1.15. F4ie Inelara incarcata en o forta distrfbulta,

52

Calculele se prezinta in tabelele III. 1. 18-Ill. 1.23.

Tabelul III.l.tS

Vada~ia elortu}ui cr.r la 0 Iundatie inetarll.

. , I ~ 1 R. I R. I T/Rl [ .!R.- I 'IR. I <IR, I kTl \ kr« \ °zr
m m In' m daN/em'
0 0 6,5 2,5 0 0 0 0 1 1,0 1,0 °
0 1 6,i1 2,5 0 0,15 ° 0,4 0,9948 0,943 0,15
0 2 6,5 2,5 0 0,31 0 0,8 ,0,9688 0,742 0,68
0 4 6,5 2,5 0 0,62 0 1,6 0,8532 0,39 1,39
0 6 6,5 2,5 0 0,92 0 2,4 0,690 0,214 1,43
0 8 6,5 2,5 0 1,23 ° 3,2 0,5341 0,1315 1,21
0 10 6,5 2,5 0 1,54 0 4,0 0,4113 0,0875 0,97
0 12 6,5 2,5 0 1,85 0 4,8 0,3203 0,062 0,77
° 14 6,5 2,5 0 2,15 O. 5,6 0,2558 0,0464 0,63
0 15 6,5 2,5 0 2,31 0 6,0 0,2284 0,040 0,57 Tabelul ttr.t.to

Variat1a eIortuIui a .. In 0 Iundatie inelarii

r I z \ Rl I R, j rlR, 1 ~/Rl ! tiR. I _IR, I kr, I ». I °zr
m m m m daN/em'
1,25 0 6,5 2,5 0,19 ° 0,5 ° 1,0 1,0 0
1,25 1 6,5 2,5 0,19 0,15 0,5 0,4 0,9934 0,89 0,31
1,25 2 6,5 2,5 0,19 0,31 0,5 0,8 0,9648 0,659 0,92
1,25 4 6,5 2,5 0,19 0,62 0,5 1,6 0,8416 0,346 1,49
1,25 6 6,5 2,5 0,19 0,92 0,5 2,4 0,7027 0,1975 1,52
1,25 8 6,5 2,5 0,19 1,23 0,5 3,2 0,5231 0,125 1,19
1,25 10 6,5 2,5 0,19 1,54 0,5 4,0 0,4041 0,0845 0,96
1,25 12 6,5 2,5 0,19 1,85 0,5 4,8 0,3155 0,0603 0,77
1,25 14 6,5 2,5 0,19 2,15 0,5 5,6 0,2517 0,0451 0,62
1,25 15 6,5 2,5 0,19 2,31 0,5 6,0 0,2251 0,0395 0,56 TabelulIII.l.20

Varlalin etortuful cr.r 11\ 0 illQdatlc lo.eIara

r I • \ R, I R, .[ -IR, I zlR, I 'IR, I riR. \ kn I hr. 1 "or
m m m m daNlem'
2,50 0 6,5 2,5 0,38 0 1,0 ° 1,0 .0,5 1,50
2,50 1 6,5 2,5 0,38 0,15 1,0 0,4 0,9906 0,435 1,67
2,50 2 6,5 2,5 0,38 0,31 1,0 0,8 0,9516 0,366 1,76
2,50 4 6,5 2,5 0,38 0,62 1,0 1,6 0,7487 0,243 1,52
2,50 6 6,5 2,5 0,38 0,92 1,0 2,4 0,6395 0,159 1,44
2,50 8 6,5 2,5 0,38 1,23 1,0 3,2 0,4937 0,108 1,16
2,50 10 6,5 2,5 0,38 1,54 1,0 4,0 0,3819 0,0765 0,92
2,50 12 6,5 2,5 0,38 1,85 1,0 4,8 0,3018 0,056 0,74
2,50 14 6.5 2,5 0,38 2,15 1,0 5,6 0,2427. 0,0428 0,60
2,50 15 6,5 2,5 0,38 2,31 1,0 6,0 0,2173 0,038 0,54 53

Tabetul III.l.21

VarIafla elortulul a" III 0 fu~daJte Inelarll.

, .

r I • I R, I R, I 'IR, I _IR, I 'IR, I #Ri I ·kr~ I "" i a ..
m .m m m daNlem'
I
4,50 ° 6,5 2,5 0,69 ° 1,8 ° 1,000 ° 3,00
4,50 1 6,5 2,5 0,69 0;15 1,8 0,4 0,934 0,012 2,77
4,50 2 6,5 2,5 0,69 0,31 1,8 0,8 0,8567 0,048 2,43
4,50 4 6,5 2,5 0,69 0,62 1,8 1,6 0,6589 0,09 1,71
4,50 6 6,5 2,5 0,69 0,92 1,8 2,4 0,5173. 0;087 1,29
4,50 8 6,5 2,5 0,69 .1,23 1,8 3,2 0,407. 0,0725 1,00
4,50 10 6,5 2,5 0,69 1,54 1,8 4,0 0,3254 0,0575 0,80
4,50 12 6,5 2,5 0,69 1,85 1,8 4,8 0,2626 0,0455 0,65
4,50 14 6,5 2,5 0,69 .2,15 1,8 5,6 0,2161 0,037 0,54
4,50 15 6,5. ~,5 0,69 2,31 1,8 6,0 0,1957 0,033 0,49 T'abelul III.t.n

Varlafla efortulul au 1:1 0 fundafle Inelarli.

r I • I R, I R, I 'IR, I sIR, I ,/R, I 'IR, I "., I k" i a"
m m m m daN/em'
---.
6,5 ° 6,5 2,5 r 1,0 . ° 2,6 0 0,50 ° 1,50
6,5 1 6,5 2,5 1,0 0,15 2,6 0,4 0,476 0 1,43
6,5 2 6,5 2,5 1,0 0,31 2,6 0,8 0,4433 ° 1,33
6,5 4 6,5 2,5 1,0 0,62 2,6 .1,6 0,3966 ° 1,19
6,5 6 6,5 2,5 1,0 0,92 2,6 2,4 0,3456 ° 1,04
6,5 8 6,5 2;5 1,0 1,23 2,6 3,2 0,2955 ° 0,89
6,5 10 6,5 2,5 . 1,0 1,54 2,6 4,0 0,2511 ° 0,75
6,5 12 6,5 2,5 1,0 1,85 2,6 4,8 0,2125 0 0,64
6,5 14 6,5 2,5 ],0 2,15 2,6 5,6 0,181 ° 0,54
6,5 15 6,5 2,5 ],0 2,31 2,6 6,0 J 0,1667 ° 0,50 . Tabelul III. 1.23

Vllriatla elorlulul '1" Ia 0 fUl1dalle inelDrii

r I • I R, I E, I 'IR, r _/R, I 'IR, I 'IR, I k" .. /. k" /- "or
m m m m daNlem'
9,1 . ° 6,5 2,5" 1,4 ° 3,64 ° 0 ° °
9,1 , 1 6,5 2,5 1,4 0,15 3,64 0,4. 0,0113 ° 0,03
9,1 , 2 6,5 2,5 ],4 0,31 3,64 08 0,0425
° 0,13
9,1,' 4 6,5 2,5 1,4 0,62 ' 3,64 1:6 O.i159 ° 0,35
9,1 ' 6 6,5 2,5 1,4 0,92 3,64 2,4, 0,151 ° 0,45
,
9,] 8 '6,5 25:' , 14 1,23 ,~,64 3,2 0,1619 ° 0,49 '
9,] 10 6;5 2;5' I 1:4 1,54 3,64 4,0 0,1575 ° 0,47
9,1 ]2 6,5 2,5 .. ],4 ],85 . :,!,64 4,8 0,146 ° 0,44 .
91' ]4 6,5 2,5 1,4 2,15 3,64 5,6 0,1333 ° 0,40,.
9:1 15 6,5 2;5, . ' 1,4 ' 2,31 3,64 6,0.' 0,i261 ° 0,30' . 54

. r~n !,l/O]5

. ,qo'" , "p/ .';J. r

i'(049

r = 9 1m. ..~._j/ C 6 5 m-----:-j

. ~'~s'1i~F~?~2 5m---j "'·""p=J.OdaN/cm2.

, 0." ti5--I.'~"~' ~~ffl~ifXJ-;-

.922 0.58 1./6 r:: I.3J

_.. . - - --- - . -

~., - -

1~9 ";7<9 . 15:; I "9

. I, t-'c~ ,~ . - ~~~ ':'

'52. ~.' "J - 7,"',

I. '- -,- /1. t; i.Ji.

6

OlD 0,.39

oc:

."

Fig. IIL1.16. 'Variapa efortului '1zr incazul unei fi~ii inelare incarcata

, , , en a sarcina distribuibd, uniform,

)Jistributi~ efo;t~rilor (J".~ pentru exemplul dat este redata in figura !ILl.I6.

',b) Se va studiavariatia efortului (J"u in, patru plane 1,larale1e la

cote1e ZI = -2,0 m; %2 = -4,0 m, Z3 .. -6,0 m~;i %4 = -8,0 m. Rezul-

tatele sint prezentate in tabelele III.1.24-!II. 1.27.

Tobelut III.1.U

VarJntla efortu)ul (f ar lao lundatle lndlirll,"Zi. = -2 ill

r I • I R, I R, I «s, I 'IR, I 'IR, I • /R. I hr, I hr. I a ..
ill m m m daN/em'.
° 2,0 6,5 2,5 ° 0,31 ° 0,8 0,9688 0,756 0,64
1,0 2,0 6,5 2,5 0,15 0,31 0,4 0,8 0,9656 0,699 0,80
2,5 2,0 6,5 2,5 0,38 0,31 1,0 0,8 0,9516 0,366 1,76
3,5 2,0 6,5 2,5 0,54 0,31 ' 1,4 0,8 0,9217 0,142 2,34
3,9 2,0 6,5 2,5. 0,6 0,31 1,56 0,8 0,9095 0,0948 2,44
5,0 2,0. 6,5 2,5 0,77 0,31 2,0 0,8 0,8097 0,029 2,34
6,5 2,0 6,5 2,5 1,0 0,31 2,6 0,8 0,4499 - 1,35
10,4 2,0 6,5 2,5 1,6 0,31 4,16 0,8 0,0166 - 0,05
13,0 2,0 6,5 2,5 2,0 0,31 5,2 0,8 0,0038 - 0,01 55

Tabeiu! III.1.25

VllrJaJia efortului cr" In 0 IUIldaJ;ie tnela:ra, II = -4 m

r ~ R. H, 'IR, zlR, 'IR. ~/H, l<r. 1< .. <1"
m m ttl m daN/clII'
0 4,0 6,5 2,5 0 0,62 0 1,6 0,8532 0,39 1,39
1,0 4,0 6,5 2,5 0,15 0,62 0,4 ],6 0,8441 0.362 1,45
2,5 4,0 6,5 2,5 0,38 0,62 1,0 1,6 0,8055 0,243 1,69
3,5 4,0 6,5 2,5 0,54 0,62 1,4 ],6 0,7456 0,156 1,77
3,9 4,0 6,5 2,5 0,60 0,62 1,56 1,6 0;7216 0,1272 1,78
5,0 4,0 6,5 2,5 0,77 0,62 2,0 1,6 0,6032 0,068 1,61
6,5 4,0 6,5 2,5 1,0 0,62 2,6 1,6 0,3694 - ],11
10,4 4,0 6,5 2,5 1,6 0,62 4,16 1,6 0,0587 - 0,18
13,0 4,0 6,5 2,5 2,0 0,62 I 5,2 1,6 0,0]73 - 0,05 Tabelul III.1.26

Vllcinlia elortului rIzr Ia 0 fundHJle fne)acii, IS = -6 m

r z R, R, -IR. -IR, rlR, z/R, k" kr, I "or
m m m m daN/em'
a 6,0 6,5 I 2,5 ° 0,92 0 2,4 0,69 0,214 1,428
1,0 6,0 6,5 2,5 0,15 0,92 0,4 2,4 0,68 0,203 1,431
2,5 6,0 6,5 2,5 0,38 0,92 1,0 2,4 0,6395 0,159 1,44
3,5 6,0 6,5 2,5 0,54 0,92 1,4 2,4 0,5844 0,122 ],39
3,9 6,0 6,5 2,5 0,60 0,92 1,56 2,4 0,5626' 0,1076 . 1,37
5,0 6,0 6,5 2,5 . 0,77 0,92 2,0 2,4 0,4771 0,073 '.1,21
6,5 6,0 6,5 2,5 1,0 0,92 2,6 2,4 0,3456 - 1,04
]0,4 6,0 6,5 2,5 1,60 0,92 4,16 2,4 0,0944 - 0,28
13,0 6,0 6,5 2,5 2,0 0,92 5,2 2,4 0,0368 - 0,11
I Tabelul III.t.27

Vacia!io cfoctului rIzr 10 0 fUIlda!ie Inelara, I4 = -8 m

r • H, R. .,R, z/R, rlR, 'IR, k., kr, ITu
In III ttl m m daN/em'
° 8,0 6,5 2,5 ° 1,23 ° I 3,2 0,5384 0,1315 1,22
1,0 8,0 6,5 2,5 0,15 1,23 0,4 3,2 0,5254 0,1275 1,19
2,5 8,0 6,5 2,5 0,38 1,23 1,0 3,2 0,4937 0,108 1,16
3,5 8,0 6,5 2,5 0,54 1,23 ],4 ·3,2 0,4533 0,0905 1,09
3,9 8,0 6,5 2,5 0,60 1.23 1,56 3,2 0,4374 0,0833 1,06
5,0 8,0 6,5 2,5 0,77 1,23 2,0 3,2 0,3799 0,064 0,95
6,5 8,0 6~5 2,5 1,0 1,23 ;2,6 3,2 0,2955 - 0,89
10,4 8,0 6,5 2,5 1,6 1,23 4,16 3,2 0,1138 - 0,34
13,0 8,0 6,5 2,5 2,0 1,23 5,2 3,2 0,0544 - 0,16 Varia tia efortului 1>.. se prezinta in figura III.l.17.

Din diagramele trasate pentru 1>.,. se observa di acesta are 0 variatie mai uniforrna cu cit se calculeaza la 0 adincime mai mare.

56

p~ 3,00 daN/em 1

001

uo

all IJO

016

z~~-8.0m

z

Fig. III. 1.17. Varia tia efortului .Gzr la diferite plane in adincime, pentru o Iundatie melara inellreatli. cu 0 sarcina p = 3 daN/em'.

111.1.12. Cunoscind stratificatia §i caracteristicile pamintulni nisipos pe care urrneazji a se realiza fundatia unei constructii, se cere Sa se determ~ne variatia efortului unitar vertical datorita greutatii proprii a pamintului (incarcare geologica). Nivelul apei subterane este la -8,0 m (fig. III. J .18).

Rezolvare.

Efortul care apare in pamint datorita greutatii proprii a stratelor de pamint este denumit presiune geologica ;-i variaza proportional cu grosimea stratelor.

(izg = Y . z,

Acest efort se adauga la cforturile unitare provenite din i'ncarcarea construetiei,

Cizgl = Yl . hI = 17,8 . 2,0 = 35,6 kN/m2 = = 0,356 daN/cm2;

Cizg2 = YI . hI + Y2h2 = 17,8 . 2,0 + + 17,2 '3,5 = 35,6 + 60,2 =

= 95,8 kN/mz = 0,958 daN/cm2;

Cizg3 = Yl . hI + Y2 . h2 + Ya . h3 =

= 17,8 ·2,0 + 17,2·3,5 + 16,7 .2,5 = =35,6 +60,2 + 41,75 = 137,5 kN/m2 = = 1,38 daN/cm2•

:>000

h,,2Om

°z=J2% J;= 17.2kN/mj

'Is =27.2 hN;m3

J °3 =35% D~ 16.7 kN/mJ t;.,27.2kN/m J

° ~lO%

--~

z

Fig. III.l.IS. Caracteristicile' terenului din exemplul III. 1. is,

57

De la cota -8,0 m in jos, diagrarna de variatiea presiunii geologice sufera o schimbaro de panta (fig.. IIL1.19). TensiuneatotaHi la adincirnea z =

= -11 111, este data de expresia: '

O'.g~ = Yl . hI + Y2 . hz+ Ya' . n:i+ Y$<i' . h4; lsot = y,(I-n) + n: Iw; ,

,,. = 10 kN(m3 - greutatca specifica a apei :

,sal = 27,2(1 - 0,4) + 0,4 . '10 = 27,2 ·0,6 + 4 = 20,32 kNjm3;

!

0',g4 = 17,8 . '2;0 + 17,2 . 3,5 + 16,7 ·2,5'+ 20,32 '3,0 "

= 35,6 + 60,2 + 41,75 + 60,96 = 198,51 kN/m2;

cr'~4 = 1,99 daN/cm2.

, I

- _. ;~ .

III.I.13. Sa se construiasdi curbele izobare corespunziitoare efortu1ui cr. pentru 0 incarcare uniform distribnita pe Hitimea b = 4 m a carei intensitate este p = 3 daNjcm" (fig. III. 1.20).

Rezolvare.

in cadrul problemei plane in cazul unei sarcini uniform distribuite cind p(v) = p, eforturile unitare ce apar in vmasivul de pamint intr-un punet M au urmatoarele expresii ':

0',' ' t (sin ~2 ~os ~2 -c-:- sin ~l co~ ~l + ~fl);

1< '

'(j~ =t (sin ~l cos ~l ~ sin ~2 cos ~2 + ~o) ;

IT

't' =1'. (sin2~2 ~ 5in2 ~1)'

, ; ~ " .. 1t'. - .

Fig. III. 1.19. Variapa efortu1ui vertical din greutatea proprie,

58

H(x,zj

p=JdaN/cm~

:r

Fig. III. L20_ Incarcar~a uniform distrlbuita pe 0 fi~ie de lapme b.

Facind notatiile :

If = ~ (sin ~2 cos ~2 - sin ~ICOS ~l + ~o),

rr

, Iv= 2_ (sin ~l cos [31 - sin [32 cos ~2 + ~o).

1<

expresiile eforturilorunitare devin :

0', = P . If; cr. = P . Iv; '['= P . IT'

Valorilc coeficientilor If; Iv, IT se calculeaza pentru rapoartele xjb )'i zjh.

In caznl nostru vom Iua valorile pentru I, din tabelul III.l.2B. Ca1cuIul 11 vom face tabelar (tab. III.1.29) dind pentru xvalorile: Xo = 0 ill; Xl = 1 rn ; x2'= 2 m; xs, '----3m; X, = 6 m; X5 = 8 m si lui z valorile 0; 1; 2 ... 10 m.

Cu ajutorul valorilor din tabelul III.1.29 s-au construit izobare1e din figura III. 1.21.

IT = !_ (sin" ~2 - sin2 ~l) ;

1< "

Tabelul III.l.28 Valo.rUe llodJcientuluj 11

~I 0' [ 0,25 [ 0:50 [ r.oo i,50[2,00 I
,0,00 1,00 1,00 0,50 0,00 0,00 0,00
~- --
0,25 D,96 0,90 0;50 0,02 0,00, 0,00
0,50 0,82 0,74 0,48 0,08 0,02 0,00
0,75 0,67 0,61 0,45 0,15 0,04 0,02
~- -- -- , , --
1,00 0,55 0,51 0,41 0,19 0,07 0,03
-- 0,371 0,20 -- ~
1,25 0,46 0,44 0,10 0,04
,1,50 0,40 0,38 0,33 0,21 0,11 0,06
-- -- -- -- -- --
.. 1,75 0,35 0,34 0,30 0,21 0,13 0,07
2,00 0,31 0,31 0,28 0,20 0,13 0,08
-- -- ~- -- ~-
3,00 0,21 0,21 0,20 0,17 0,135 0,10
-- -- -_ -- --
.4,00 0,16 0,16' 0,15 0,14 0,12 0,10
-- -- -- --- -- --
5,00 0,13 0,13 0,12 0,12 0,11 0,09
---1---
6,00 0,11 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 : ,Jb~~~~~,~~_~,~~~ 2,5b ] b J,-,----t-----t,------/'!<:+--f"-\

J,5b

, ~ D

Fig. III.1.21. Izobarele pentru efcrtul uni, tar 0',.

59

Valori pentru COllst

• (m)) b=4ml ".=Om 1",=+,=+·.=41 .... =61 ... =sl ... ,bj ... "b I .:./b ~ "lib I .:,/b I :<./b I ./b j If. ) If1
a 4 a 121 4 6 8 a 0,251 0,50 11,00 1,50 2,00 a 1,00 1,00 •
------ ----------
2 4 a 1 2 4 6 8 ° 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 0,50 0,82 0,74 .
- -_ -- - - - - _. - -- -- -- -- -- -- -- --
4 4 a 1 2 4 6 8 a 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 1,00 0,55 0,51
- -- -- - - - _ - - -- -- -- -- '-- --. -- -_
6 4 a 1 2 4 6 8 a 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 1,50 0,40 0,38
-- -- -- _ - - - _ - -- -- -- -- -- -- _ - - _
8 4 a 1 2 4 6 8 a 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 2,00 0,31 0,31
- -- -- - - - - - - -- -- -- -- -- -- -- --
10 4 ° 1 2 4 6 8 a 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 2,50 0,26 0,26
- -- -- - - - - - - -- -- -- -- -- -- -- -_
12 4 ° 1 2 4 6 8 a 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 3,00 0,21 0,21
- -- -_ - - - - - - -- -- -- --- -- -- -- --
14 4 ° 1 2 4 6 8 0 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 3,50 0,185 0,185
- -- -- - - - - - - -- -_ -- -- -- -- -- --
16 4 a 1 2 4 6 8 a 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 4,00 0,16 0,16
- -- -- - - - - - - '-- -- -- -- -- -- -- --
18 4 0 1 2 4 6 8 a 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 4,50 0,145 0,145
- -- -- - - - - - - -- -_ -- -- -- -- -- --
20 4 0 1 2 4 6 8 a 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 5,00 0,13 0,13
- -- -- - - - - - - -- -- -- -- -- -- -- --
22 4 0 1 2 4 6 8 ° 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 5,50 0,12 0,115
- -- -- - -' - - - - -- -_ -- -- -- -- -- --.
24 4 I ° 1 2 4 6 8 a 0,25 0,50 1,00 j 1,50 2,00 6,00 0,11 0,10
, I III.2, STAREA DE DEFORMA'fII iN pAMINT

111.2.1. 0 fundatie izolata rigida este incarcata la nivelul terenului cu 0 indircare P = 2 500 kN. Sa se calculeze tasarea pamintului la cota z = 0 m cu ajutorul formulelor pentru ealculul deformatiilor folosind semispatiul elastic (teoria Boussinesq). Terenul este alcatuit dintr-un strat omogen deargila prafoasa, plastic consistent a (Ia = 0,60) eu urmatoarele caraeteristici geotehnice :

modulul de deformatie liniara E = 190 daN/cm2;

indice1e porilor' e = 0,65;

coeficientul de deforrnatie late-

rala (poisson) v = 0,35.

Sa se traseze diagrama variatiei tasarilor in functie de R (dist<lIlja de la punctul in care se aplica sarcina P si punctul in care se calculeaza tasarea).

Rezolvare.

Se stie din teoria elasticitatii di valoarea componentei verticale a deplasarii unui punct, cind in origine actioneaza 0 forfa concentrata P, este :

W = F [..::. + 2(1 - \OJ] ,

4· .... G RS R

60

Tabeiu! III.1.29

I"uirea eurbejur Izobare

If. I If. I If. I If. I a •• =#f.1 a',=#f t I °z, =#/.1 ar =pIf I a~, =Pff.1 a., =/>1"
-. .
0,50 0,00 0.00 0,00 3,000 3.000 3,000 0,000 0,000 0,00
0,48 0,08 0,02 0,00 2,460 2,220 1,44 0,240 0,060 0,00
-~- -~-
0,41 0,19 0,07 0,03 1,650 1,530 1,23 0,570 0,210 0,09
0,33 0,21 0,11 0,06 1,200 1,140 0,99 0,630 0,330 0.18
0,28 0.20 0,13 0,08 0,930 0,930 0,84 0,600 0,390 0,24
0,24 0,185 0,1325 0,09 0.780 0,780 0,72 0,555 0,398 0,27
0,20 0,17 0,135 0,10 0,630 0,630 0,60 0,510 0.405 0,30
--- -_
0,175 0,155 0,1275 0,10 0,555 0,555 0,525 0,465 0,383 0,30
--- ---
0,15 0,14 0.12 0,10 0.480 0,480 0,450 0,420 0,360 0.30
'--
0,135 0,13 0,lI5 0,095 0,435 0,435 0,405 0,390 0,345 0,285
0,12 0,12 0,11 0,09 0,390 0,390 0,360 0,360 0,330 0,270
---
0,11 il 0,11 0,105 0,095 0,360 0,345 0,330 0,330 0,315 0,285
---
0,10 0,10 0,10 0,10 0.330 0,300 0,300 0,300 0,300 0,300 dar G = E deci W = P(! + v) L' ~ + 2(1 - vJ 1 sau functie de r:;;i

2(1 + v} , 2· .... E R3 R

unghiul tIt (fig. III.2.1):

W = I + v 2· .... E

P

, sin Hcos2 4 + 2(1 - v)].

r

Dad. se noteaza

A. = (1 + v) [( ; t+2(l _ v)] ~ = (1 + v) sin tIt [cos:! 4 +2(1 - v)] atunci tasarea punctului -M(x, y, z) va fi:

p

A. F

W='S=--' -

2· rr E r

Tasarea punctelor de pe suprafata semispatiului se obtine din relatia precedenta pentru z = O.

1 - ". F

So = Wu =--'- 1r • E r

z

Fig. III.2.1. Porta. concentrata pe semispatiu.

61

in care: P este valoarea fortei concentrate aplicata pe suprafata semi-

spatiului ;

E modulul de deforrnatie liniarii a terenului;

'J coeficientul lui Poisson;

r distanta dintre purictul In care se' aplica Iorja P si punctul de pe suprafata sernispatiului in care se produce tasarea Woo

Folosind datele problemei vom avea:

P = 2 500 kN = 250 000 daN; E, = 190 daN/cm2; v = 0,35;

P(l - v') Wo=

IT' E,

1 250 000(1 - 0,35") ; 1 i

. ---'. = . - .:_ 368 . ~ .

."3,14 . 190

r

t'

Rezolvarea este data in tabelul III.2.1, iar diagrama tasarii in figura TII.2.2.

Tabelu/ III.2.1

CaJeuluJ tusl\rU

• I 50 1100 I 150 I 200 I 250 I 300 I 350 I 400 I 450 I 500
em
1 0,0065) 0,005
-
r 0,02 0,01 0,004 0,00334 0,00285 0,0025 0,00222 0,002
cm-1
, ~- --- ~- ~- --- -- --- --
P(l-v")
1t" ·E, 368 368 368 368 368 368 368 368 368 368
em"
-- ~- --- -- -- --- --- -- --- --
P(l- VO) I
wo= ~-- -
1t"·E1 I' 7,36 3,68 2,46 1,84 1,47 1,23 1,05 0,92 0,82 0,74
em
1 Wo{cm)

Fig. III.2.2. Diagrama taslirii la suprafata semispatiului, in cazul unei forte concentrate.

'62

III.2.2. Sa se rezolve aceeasi problema ca la exemplul IIl.2; 1 in conditiilo in care terennl 'prezint& urmatoarele caracteristicigeotehnice: --nisip' fin;

indiceleporilor e = 0,55 ;

- modululde 'de£ormatie Iiniara E2 = 380 daN/cm2;

- coeficientul lui Poisson v = 0,30.

Rezolvare.

P(I- v") 250.000(1 - 0,3"Y' I . . 1

wo= -=190.-.

rr . E2 r 3,14 . 380 7' l'

Rezulta.tele se Prezinta in tabclul III. 2_2-.

)'1.

VurinJJa tasli.rU

TabetuI11I:2.2

300

350

I 400

150 .J 2nD f 250 I

r em

cm

I. (50 I 500

190

0,42

0:38

r

. i : .. 1

0,02 0,01 0,00656 0,0_05 0,004 0,00$340,00285 0,0025 0,00222 0,002

1--------1-- ~-I-~--I~ I---~/_-- ~

P(l-~')

IT.Ea . cm"

190 190190

190 190

190

190

190

190

P(I~II") 1

Wo = - i

,.,; .ti, 1'. 3,8 1,9 -- 1,27

-------/-- -- ---1-- __ ~ ~ _

In figura III.2.3 se prezinta variatia ta~arii in cazul cind pamiritn] este

rnai putin compresibiI. . .

Din diagrama tasarilor construit a pentru _. cele doua cazuri se - Constata ca terenurile mai putinco'mpresibile (E2> E1) au tasari mai mid fata de cele mai compresibile.

Nu s-a calculat tasarea penhu cazul cind R = 0, deoareco in acest caz se observa c;i3. Wo ---+ co si aceasta situatie nu se intilne;;te in practios ,

P=c2500kN

E dBD daN/em 2

1 2 3 4 5

I; i[~!""Iun' (J1:,

. 'I ~ ',6

jWolCfflJ

0,95 .0:76 0,63

0,54

0,48

rlm}

Fig. III.2.3. Variatia tasiirii in cazul unui pllmint mai putin compresibil.

111.2.3. Un stilp transmite prin intermediul unei Iundatii izolate

elastice terenului de Iundare 0 incarcare P = 2000 kN. '

.Co~sideriud di. terenul este omogen, fiind alcatuit dintr-un nisip prafos, iar lll~ar~area. este concentrata, sa se studieze variatia tasarii 111 adin-

cirne la diferite distanje de punctul de aplicatie al fortei P. .

Terenul de fundare este caracterizat prin:

indicele porilor e = 0,55;

- mcdulul de deforrnatie liniara E = 28) da Njcru":

- coefideutul de deformare laterala .,. = 0,30.

Rezoloare.

. Pen~ru calc?-lul tasarii vom considera 'ca terenul se comport a ca un

semispajiu elastic. In acest caz tasarea intr-un punet Af(x, y, z) se

va calcula cu formula

A, S=-~-

p

in care: Ar reprezinta un coeficient de influenta eare este dat in tabe1ul III.2.3 si se calculeaza jn functie de raportul r/z si eoeficientul v:

Tabelul III.2.J

ValoHFc8 co~fiBlentllJ A, pentru entculuj tasilrilor unut punet In: semispatilll lnciircat 011 II (ortii eoneentrata

I Coeticientul v
r/z I I I I I I
0.20 0,25 0.27 0,30 0,35 0.40 0.42
0,05 0,155.6 0,1560 0,1558 0,1556 0,1549 0,1536 I 0,1530
0,10 0,3093 0,3097 0,3096 0,3092 0,3076 0,3051 0,3038
0,15 0,4589 0,4595 0,4593 0,4586 0,4562 0,4523 0,4504
0,20 0,6028 0,6034 0,6031 0,6021 0.5988 0,5935 0,5908
0,25 0,7396 0,7401 0,7396 0,7382 0,7338 , 0,7270 0,7236
0,30 0,8681 0,8683 0,8676 0,8657 0.8602 S 0,8518 0,8477
0,35 0,9874 0,9873 0,9863 0,9838 0,9771 0,9670 0,9621
0,40 J,0973 1,0966 1,0952 1.0921 1,0840 1,0722 1,0664
0,45 1,1974 1,1960 1,1943 1,1905 1,1809 1,1672 1,1608
0,50 1,2880 1,2857 1,2836 1.2790 1,2678 1.2~22 1,2447
0,60 1,4417 1,4375 1,4344 1.4281 1,4136 1,3940 .. 1,3846
0,70 1,5628 1,5563 1,5521 1,5440 1,5260 1,5022 1,4911
0,80 1,6563 1,6573 1,6419 1,6320 1,6104 1,5826 1,5697
0,90 1,7278 1,7161 1,7096 1,6978 1,6728 1,6411 1,6266
1,00 1,7819 1,7677 1,7601 1,7465 1,7182 1,6829 1,6668
1,25 1,8649 1,8450 1,8348 1,8173 1,7817 1,7384 1,7189
1,50 1,9050 1,8804 1,8682 1,8474 1,8061 1,7565 1,7344-
1,75 1,9232 1,8948 1,8811 1.8578 1,8120 1,7561 1,7334
2,00 1,9320 1,9007 1,8856 1,8604 1,8112 1,7531 1,7273
2,50 1,9364 .1,9011 1,8843 1.8564 1.8024 1,7392 1,7113
3,00 1,9355 1,8975 1,8797 1,8501 1,7932 1,7268 1,6975
4,00 1,9308 1,8900 1,8710 1,8395 1,7793 1,7094 1,6787
5,00 1,9280 1,8857 1,8661 1,8337 1,7718 1,7002 1,6688
7,00 1,9248 1,8813 1,8611 I 1,8278 1,7644 1,6912 1,6591
10,00 1,9223 1,8780 1,8575 1,8238 1,7596 1.6842 1,6530 64

P fort~ co_nce~trata care aetioneaza la suprafaja semlspatlulUl;

E modulul de deformatie liniara :

r distanja la care calculam tasarea, Iuata fata de punctul de aplicatie al fortei.

Tasarea punctelor de pe suprafaja semisaptiului se va calcula cu formula

1 - v~ P

r<'£ r

~e va studia variatia tasarii la distantele r1 = 0,5 m, rz = 1,0 m, r3 = = 1,;, m si ro! = 2,0 m fata de punctul de aplicatie al fortei P, Iuindu-se pentru z valorile 1; 2; 3 ... 10 m.

Calculele sint iedate in tabelele III.2.4-III.2.7.

Tabelul IIl.2.11

VarlaJia tasarli Ia 1'1 = 0,50 m

J , I ," I I ]; I p I I p
v A -- s
r 1·r<·E·,
em em daN/em' daN em
100 50 0,5 0,30 280 200000 1,279 2,27 2,91
200 50 0,25 0,30 280 200000 0,7382 2,27 1,68
300 50 0,17 0,30 280 200000 0,516 2,27 1,17
400 50 0,125 0,30 280 200000 0,3839 2,27 0,87
500 50 0,10 0,30 280 200000 0,3092 2,27 0,70
600 50 0,08 0,30 280 200000 0,2478 2,27 0,56
700 50 0,07 0,30 280 200000 0,2170 2,27 0,49
800 50 0,06 0,30 280 200000 0,1863 2,27 0,42
900 50 0,055 0,30 280 200000 0,1709 2,27 0,39
1000 50 0,05 0,30 280 200000 0.1556 2,27 0,35 Pentru z = a tasarea 0 vom calcula ell formula

1 - ". p So =-- '-; 1t.E r

1 - O,3z So =---- 3,14 . 280

200000 = 4,14 cm. 50

TabsluZ III.2.5

Variatia tasarit [a r~ = 1,0 m

• I , I ,/- I v I E I p I A, I 2-r<~E" I s
em em daN/em' daN em
100 100 1 0,30 I 280 200000 1,7465 1,13 1,99
200 100 0,5 0,30 280 200000 1,279 1,13 1,45
300 100 0,33 0,30 280 200000 0,9366 1,13 1,06
400 100 0,25 0,30 280 200000 0,7382 1,13 0,84
500 100 0,20 0,30 280 200000 0,6021 1,13 0,68
600 100 ! 0,17 0,30 280 200000 0,5160 1,13 0,59
700 100 0,14 0,30 280 200 000 0,4287 1,13 0,49
800 100 0,125 0,30 280 200000 0,3893 1,13 0,44
900 100 0,11 0,30 280 200 000 0,3391 1,13 0,39
1000 100 0,10 0,30 280 200000 0,3092 1,13 0,35 5 - Geotehnicii ~! funda~ii

65

Pentru z = 0 tasarea va £i egala eu

s - I - 0,31 200000 = 2,07 em.

0- 3,14, 280 100

Tabeiul IlI.2.ti

Vartafia tasiUii Ia 1'3 = 1,5 m

~ I r I ,/z v E I p I A, I p
S
2·1t·E"
em em daN/em' daN em
100 150 1,5 0,3 I 280 200000 1,8474 0,7579 1,40 .
200 150 0,75 0,3 280 200000 1,588 0,7579 1,20
300 150 0,50 0,3 280 200000 1,279 0,7579 0,97
400 150 0,375 0,3 280 200000 1,0379 0,7579 0,79
500 ISO 0,30 0,3 280 200000 0,8657 0,7579 0,66
600 150 0,25 0,3 280 200000 0,7382 0,7579 0,56
700 150 0,21 0,3 280 200000 0,6293 0,7579 0,48
800 150 0,19 0,3 280 200000 0,5734 0,7579 0,43
900 150 0,17 0,3 280 200000 0,516 0,7579 0,39
1000 150 0,15 0,3 280 200000 0,4586 0,7579 0,35 Pentru Z = 0 tasarea va fi egala cu :

1 - O,sa 200 000

~o - 1,38 em.

3,14 . 280 150

Tabeiut 111.2.7

VariaJia tasil.l'ii Ia r, = 2,0 m

• I ,I. v E P A, I p I
• s
2 ·,,·E·,
em em daN/em' daN em
100 200 2,00 0,3 280 200000 I 1,8604 0,5684 1,06
200 200 1,00 0,3 280 200000 1,7465 0,5684 0,99
300 200 0,67 0,3 280 200000 1,5092 0,5684 0,86
400 200 0,50 0,3 280 200000 1,2790 0,5684 0,73
500 200 0,40 0,3 280 200000 1,0921 0,5684 0,62
600 200 0,33 0,3 280 200000 0,9366 0,5634 0,53
700 200 0,29 0,3 280 200000 0,8402 0,5684 0,48
800 200 0,25 0,3 280 200000 0,7382 0,5684 0,42
900 200 0,22 0,3 280 200000 0,6565 0,5684 0,37
1000 200 0,20 0,3 280 200000 0,6021 0,5684 0,34 Pentru z = ° tasarea va fi egala cu :

1 - 0,32 200 000

s -----

u. - 3,14. 280 200

In figura III.2.4 sf: prezinta variatia tasarii semispatiului incarcat cu 0 forta concentrata P = 2000 kN, la distanjele r1, r2, ra, r§. fata de punctul de aplicatie aJlui P.

Din studierea diagramei de tasari din figura III.2.4 se poate observa ca de la 0 anumita valoare a distarrtei r fat1i de punctull de aplicatie al fortei P (in eazul nostru pentru valori ale lui r» 1,5:ill),~ tasarile au aproxi-

1,03 em.

66

Sm
0,6Zcm O.68ctn 'O.70cm Q66em
6m
0,5Jem ' G.S9cm Q56em '0,'56u"
7m
O~8cm G..gem 0'{,9cm ' o'l.8cm
8m
'0. 42cm 'G.{,{,cm O,t.2cm 0,{'3cm
9m
QJ7cm .'o.J9cm o.J9cm OJ9w.
10m
o.Jkm 035cm 'OJ5cm O,J5cm
z z z z " Fig. III.2.4. Diagrame de variape ale marlmi! tasarilor 1a diferite adineimi, 'in cazul unui semispauu J incarcat cu 0 fortS. concentrata,

mativ aceeasi variatie ca ~i eforturile 0'.1n cazul s~mispati;llui elas~ic incaArcat . eu 0 fo:g:a concentrata, adica tasareajsuplimentara nu mal este in suprafata, ci la 0 cota anumita z,

lII.2.4. Suprafata orizontala a unui semispatiu este ineareata cu fortele P1 = 50Q kN, P2 = 1000 kN, Pa = 1500 kN, P4 = 2000 kN. situate la distantele rl = 1 m, r2 = 2 m, ra = 3 ill si r .. = 4 m fat~ de punctul O. Terenul este alcatuit dintr-un strat omogen. d~ .praf arg:los, plastic virtos (Ie = 0,82)l~i prezinta urmatoarele caracteristici geotehnice :

modulul de'[deformajie liniara E = 210 daN/cm2;

indicele porilor e = 0,75 ;

eoeficientul lui Poisson y= 0,35.

Se cere sa se ealeuleze variatia tasarii data de fortele Plo Pz, P3, P4 pe verticala ce trecejprin punctul O.

Rezoluare,

in cazul in care semispatiul este incarcat cu mai multe forte concentrate (fig. III.2.5) relatiile stabilite pentru semispatinl incarcat : cu 0

Fig. 1II.2.5. Tasarea semispatiului Incarcat cu mai multe forte concentrate.

67

forta concentratii pot fi extinse, prin suprapunere de efecte obtinindu-se:

SA{ = 1 i: AT(P, ~ tasarile in puncte1e situate pe 0 verticaHi

2 . It· E I r(. oarecare;

I-v' ~ P, v'l d .

Su = --- L.J . - ~ tasan e e pe suprafata de contact.

It • E . 1 r, .

Semnificatia termenilor din formule1e de mai sus a fost data in exemplul III.2.3.

Ca1culul se va efectua pentru diferite valori ale lui z cuprinse intre 0 ~i 10 rn, rezultate1e prezentindu-se in tabele1e rII.2.8~ rII.2.12.

Tabetui III.2.B

z I T, I ',Iz I v I AT, P, I ~
r
C1U em daN daNlem
100 100 I,D . 0,35 1,7182 50 000 859,1
200 100 0,5 0,35 1,2678 50 000 633,9
300 100 0,33 0,35 0,9303 50 000 465,2
400 100 0,25 0,35 0,7338 50000 366,9
500 100 0,20 0,35 0,5988 50000 299,4
600 100 0,17 0,35 0,5132 50 000 256,6
700 100 0)4 0,35 0,4265 50 000 213,3
800 100 0,13 0,35 0,3968 50000 198,4
900 100 0,11 0,35 0,3373 50 000 168,7
1000 100 0,10 0,35 0,3076 50 000 153,8 VarlnJja tnsiirii In r. = 2,0 ill

Tabelul III.2.9

s I r •• /z I v A" I P, I ~
r
em em daN daNlem
100 200 2,00 0,35 1,8112 100 000 905,6
200 200 1,00 0,35 1,7182 100 000 859,1
300 200 0,67 0,35 1,4923 100 000 746,2
400 200 0,50 0,35 1,2678 100 000 633,9
500 200 0,40 0,35 1,0840 100000 542,0
600 200 0,33 0,35 0,9303 100000 465,2
700 200 0,29 0,35 0,8349 100000 417,5
800 200 0,25 0,35 0,7338 100 000 366,9
900 200 0,22 0,35 0,6528 100000 326,4
100O 200 . 0,20 0,35 0,5988 100000 299,4 Tabelul III.2.10

Vnrialln tasilrU 10 r. = 3,0 ill

z I ,./. I v I Ar, I r, Ar,Ps
T. r,
em em daN daN/em
100 300 3,00 0,35 1.7932 150000 896,6
ZOO 300 1,50 0,35 1,8061 150 000 903,1
300 300 1,00 0,35 1.7182 ISO 000 859,1
400 300 0,67 0,35 1,6047 150 000 802,4
500 300 0,60 0,35 1,4136 150000 706,8
600 300 0,50 0,35 1,2678 150 000 633,9
700 300 0,43 0,35 1,1421 150000 571,2
800 300 0,375 . 0,35 1,0306 150 000 515,3
900 300 0,33 0,35 0,9303 150000 465,2
1000 300 0,30 0,35 0,8602 150000 430,1 Tabeiut III.2.1T

Varlaj;la tasiril 10 t', = 4,0 ill

'.Iz I v I A., P, I A,. .. P ..
z r r,
em em daN daN/em
100 400 4,00 0,35 1,7793 200000 889,7
200 400 2,00 0,35 1,8112 200000 905,6
300 400 1,33 0,35 1,7895 200000 894,8
400 400 1,00 0,35 1,7182 200000 859,1
500 400 0,80 0,35 1,6104 200000 805,2
600 400 0,67 0,35 1,4923 200000 746,1
700 400 0,57 0,35 1,3699 200000 685,0
800 400 0,50 0,35 1,2678 200000 633,9
900 400 0,44 0,35 1,1615 200000 580,8
1000 400 0,40 0,35 1,0840 200000 542,0 T'abelu] III.2.1:!

Tasarea tofaUi

A,., PI Ar.P. Ar.P, I Ar.P._ E A"Pi 1
E ~ •
r r. f, I '. r,
em daN/em daN/em daN/em daNlem daN/em daN/em' cm'/daN em
100 859,1 905,6 896,6 889,7 3551,0 210 0,0007579 2,69
200 633,9 859,1 903,1 905,6 3301,7 210 0,0007579 2,50
300 465,2 746,2 859,1 894,8 2965,3 210 0,0007579 2,25
400 366,9 633,9 802,4 859,1 2662,3 210 0,0007579 2,02
500 299,4 542,0 706,8 805,2 2353,4 210 0,0007579 1,78
600 256,6 465,2 633,9 746,1 2101,8 210 0,0007679 1,59
700 213,3 417,5 571,2 685,0 1887,0 210 0,0007579 1,43
800 198,4 366,9 515,3 633,9 I 714,5 210 0,0007579 1,30
900 168,7 326,4 465,2 580,8 1 541,1 210 0,0007579 1,17
1000 153,8 299,4 430,1 542,0 1425,3 2]0 0,0007579 1,08 69

f7.~2000kN

Tasarea pentru z = 0 va £i egala cu :

_ 1-~~ ( Pl+ p.+ p"+ P4).;.:_

50--- - - -

re • E 1'1 Y, . Ya r,l

= 1 - 0,352 • (50 000 +~+

3,14. 210 100 200

+ 150 000+ 200' QOo) , 2,66 em.

300 400.

, .

Diagrama variatiei tasarii este redata in figura III.2.6.

111.2.5. Pentru fundatia din figura _III.2.7 sa se calculeze tasarea pe suprafata de contact a fundatiei cu terenul, in cazul in care se considera ca fundatia este flexibila. Fundatia are 0 forma patrata in plan cu tatura de

2.75 m, fiind incarcata cu 0 fo11a de2 000 kN. Terenul -de fundare este alcatuit dintr-un praf nisipos care este caracterizat prin:

indicele porilor e = 0,65 ;

modulu1 de deformatie liniara E = 170 daN/cm2;

coeficientul lui Poisson v = 0,35;

greutatea volumidi a pamintului 'y =)7,5 kN/m3.

z

Fig. III_2.6. Diagrama de variatie a marhnii tasarilor la diferite adincimi in cazul unul sernispatiu Incarcat eu rnai multe forte concentrate.

Rezolvare.

Conform formulelor deduse de Schleicher, tasarea pe suprafata de contact. in eazul in care semispatinl este incarcat cu 0 forta distribuita (fig. 2.8), se va calcula eu formula:

P •• lA(I .:.... \I')

S = E . (iI.

Se deosebesc urmatoarele situa jii :

- tasarea in centrul fundatiei So = PI' . .jA(1 - ~t) E

y

Fig. III.2.7. Fundatie flexibila de . forma patrata incarcata centric.

r

Fig_' III.2.8. Tasarea in cazul unel 8Uprafete dreptungWulare incilrcataeu 0 forta uniform distrfbutta,

70

tasarea in coljul fundatici patrate (dreptunghiulare) sau 1a margi-

.. p~ . .,jA(l-~·) -.

nea cercului s. = E . (iI. , '

. . Pn . .,jA(! - ,,~) -.

tasareaJmedie sm = . E . (ilm'

.. . P . JA(l_~') .

tasarea la jumatatea laturii man SA, n 'V E . (ilA)

= Pn·.jA(l-~·)

- tasarea la jumatatea 1aturii mid SB E' (})B'

In fo;mulele de mai sus s-au fiicut urrnatoarele notatii :

esteefortul unitar mediu pe talpa fundatiei, in daN/ems;

suprafata fundatiei, in cms ;

coefieientul lui Poisson ; modulu1 de deformatie Iiniara ;

- - - coeficienti functie de forma fundatiei 91 de

U) 0' U)., (iI .. , (iI..t, (ilB - r 12 13)

raportu11aturilor ei (tab. II .. .

A

- \l

E

Tabelul III.l.t J

Valorile coeiieientului '" pentru ealeulul tasarllor in pnnetete earaeterlstlee ale unel suprafeje . dreptunghtulare solieihttii eu 0 tneareare uniform distribuitli

de tncarcare I - I - I 0'.1 I (,::E I of} I '" cousf.
guprafata "'''' Ol,
I
Fatrat IX ~ 1 0,95 I 1,12 0,76 I 0,76 I' 0,56 I 0.88
I 0,79 ,,0,73 0,55 'j'
Dreptunghi IX = 1,5 0,94 . I,ll 0,88
0,79 I 0,69. r 0,54 .
Dreptunghi IX = 2,0 0,92, 1,08 0.86
I--~' - _
Dreptuughi IX = 3,0 0,88 1,03 ___!!Z8_~~ 0,64 - 0,51 I' __ O,~
Dreptnnghi IX = 5,0 0,82 ,0,,94 0,75 0,57 0,47 0,77

Dreptunghi IX = 1.0 0,7L 0,80 0,67 0,47 0,40 0,67
DreptuugW IX = 100 0,37 0,40 0,36 0,22 0,20 -
Dreptunghi IX = 1 000 0,63 0,173 0,159 0,093 0,087 -
Dreptunghi IX = 10 000 0,66 0,069 0,065 0,037 0,035 -
Cere 0;96 1,13 - - 0,72* -
I
Cere, fundatie tigidli 0,89 0,89 - - 0,89 I 0.89 • Pe periferia cercului

Pn = Pel - y . D,;

P _ F+G,.

ef - A '

G - A . D . y . 085 - reprezinta greutatea fundatiei ;

,- f f b ,

G =? 7S . 2 75 . 1,5 . 22 . 0,85 = 212 kN;

f ~ .,

p = 2000 + 212 _ 17,5 . 1,5 = ~ _ 26,3 = 291 _ 26,3 =

,n 2,75 . 2,75' 7.6'

= 2n4.7 kN/m2 = 2,65 da Njcm''.

71

3 . d a 2,75

Din tabelul III.2.1 , in functie e 0: = - = ~ = 1. vorn extrage

b 2,75

valorile corespunzatoare lui W. (;)0= 1,12; w.,=0,95; wa=.!_ 'wo=0,56; 2

W .. =0,76; WB = 0,76.

- Pn . "/A(1- v') - 2,65 . ../275 . 275{1 _ 0,35")

So - E • C1.l0 = 170 . 1,12 =

= 2,65. 275. 0,877 , 1,12 =w4 2 em'

170 '" s ,

p" . ../7i(1 - Vi) - 2,65 . 275(1 _ 0,35')

So = E ' C1.la = 170 . 0,56 =

- 2.65 . 275. 0,877 . 0 56 _ 2 1 .

170 ' --- J em,

S = Po . ../A(l - v') • - = 2,65. 275(1 - 0,35") • 095 =358

"' E wm 170 " em;

Po . ../A(l - VO) - 2,65 . 275(1 _ 0,35')

s .. = SB = E . C1.l .. = 170 . 0,76 =

= 2,65·275. 0,877 .0,76 = 3,30 cm. 170

tn figura III.2.9 se prezinta modul de variatie al tasarii sub fun dati a

flexibiIa din exemplul prezentat. ' ,

111.2.6. 0 fundatie elastica dreptunghiuladi, avind dimensiunile in p~an de (2,50 X 3,75) mS este incareata eu 0 fOrj:a centrica P = 2500 kN (fIg. III.2.1O). Cunoscind ca terenul de fundare are urmatoare1e caracteristid !

indicele porilor e = 0,65;

c

72 -,

Fig. III.2.9. Variatia tasarii in cazul unei fundatii de forma patrata in plan.

Fig. III.2.1O. Fundatie flexlbiHi de formli. dreptunghiularli. mcarcatli. centric.

modulul de deformatie Iiniara E = 170 daN/ems;

coeficientul lui Poisson \J = 0,35;

greutatea volumica a pamintului y = 17,5 kN/m3;

iar fundatia se considera flexibila, sa se ealeuleze tasarea fundatiei pe supraIaja de contact cu terenul.

I Rezolvare.

G = 2 5 . 3 75 . 1 5 . 0,85 . 22 = 263 kN;

, I J r

= P + Gf _ • D = 2500 + 263 _ 17,5 . 1,5 =

Pn A Y f 2,5 . 3,75

= 294,7 - 26,2 = 268,5 kNjm2;

Pn = 2,68 daN/em2 reptezintaefortul unitar net pe talpa fundatiei. Caleulind valoarea lui 0: = 3.75 = 1,5, vorn seoate din tabelu1 2,50

III.2.13 valorile lui W.

Wo = 1,11; w .. = 0,94; w .. = 0,79; Wll = 0,73; wa = 0,55.

Avind aeeste valori se poate ealcu1a tasarea in eentrul fundatiei, in colt, la mijloeul laturii mati, la mijlocul laturii mici si tasarea medie.

2,68 -/250 . 375(1 - 0,351) • 1,11 =

Wo =. 170

2,68 . 306,19 . 0,877 170

Ll I = 4,70 em;

_ Po -/"X(1 - VO)

SO - E

. Wa=

2,68 -/250 . 375(1 - 0.352) • ° 55 =

170 '

_ 2,68. 306,19 . 0,877 • 0,55 = 2,35 em; 170

- 1' .. -/'A(l - ~a)._ _ 2,68../ 250 . 375(1 - 0,358) • ° 79 =

S .. - E W A - • 170 '

= 2,68 . 306,19 . 0,877 . 0,79 = 3,34 em;

170

P .. -/Ail - v') • -' _ 2,68../250.375(1 - 0,35") . 073 =

SB = E (tin - 170 '

= 2,68 . 306,)9.0,877 .0,73 = 3,09 em; 170

2,68../250 . 375(1 - 0,35") . 0,94 =

• Wm = 170

_ 2,68 . 306,19 . 0,877 . 0,94 = 3,98 em. 170

73

Fig. IlI2.11Vatiathi tasarri In cazul trnei fl1ndatii fle:xibile drept-

linghiulare. .

Smm,,1.97cm

Fig. III~2.J2, Fllnda1ie rigida lnciircata cu '0 for1a excentricii.

in figura III.2.11 se prezintj; deformatiile suprafetei de contact datorita eforturilor transmise de~fundatia terenului de fundare.

III.2.7. 0 fundatis, izolata rigida de forma dreptunghiulara, cu dimensiunile in plan (3,0 X 4,0) ru2 este solicitata de 0 forta P = 2000 kN care se aplica cu 0 excentridtate e = 0,30 m (fig .. IIr. 2.12). Terenul de fundare este alCatuitdiritr-o argila nisipoasa cuurmatoarele taracteristici :

greutatea volumidi. a palninti.11ui indicele de consistenta

adincimea de fundare

modulul de deformajis Iiniara coeficientul de deformarelaterala. indicele porilor

y = 18,5 kN/ms; la = 0,65;

D, . 1,80 m;

EJ = 140 daN/cm3; v = 0,35;

e = 0,76.

Sa se calculeze :

a) tasarea ruedie probabila la nivelu1 talpii fundatiei dupa metoda Schleicher;

b) inc1inarea longitudinal a a' fundatiei datorita solicitarii excentrice la care este supusa fundatia ;

c) tasarea maxima a extremitatH fundatiei situata de parte a excen-

tricitatii; .

d) tasarea minima a extremitatii fundatiei opusa excentricitatii incarcadi.

74-·,

Rezolvare.

a) Presiunea unitara distribuita pe suprafata fund4iei se obtine cu relatia

3 . 4"

G,= 3 ·4· 1,8 . 22·0,85=404kN; A,= 3 ·4 ~ 121112; W>=~= 8m3;

= 2000 + 404 ± 2000 . 0,3 = 2404 ± ~ = 200 ± 75 ;

P./ 12 8 12 8

Pell = 275 kN/m2 = 2,75 daN/cru2; Pef, = 125 kN/m2 = 1,25 daN/cmz.

Presiunea unitara neta pe talpa. este egala cu:

P. = P<! - Y . D, = (2 ± 0,75) - 18,5 . 1,8 . 10-2 = (2 ± 0,75) _ 0,33; Pnl = 2,42 daN/cruz; P.~ = 0,92 daN/cm2•

Tasarea medie dupa formula lui S c h I e i c her in cazul fuudatiilor rigide se calculeaza astfel :

p" ..fA<1 - v')

Smell = E" wcon.at.,

WCOllst. este un coeficient ce tine cant de forma ;=;i raportul dimeusi unilor funda tiei (a) .

tn cazul nostru IX = 4/3 = 1,33, iar Wcovot_ = 0,88 din tabelul III.2.13. 2,42 + 0,92

Pn mod = 2 = 1,67 daN/cmll;

1.67 . ../300 . 400(1 ~ 0,35t) • ° 88= 578,5 . 0,8775 . 088 = 3 19

- 140 ' 140 ' ,cm.

b) fnc1inarea Iongrtudinala a fundatiei 0 vom calcnla dupa STAS 3300-77 care da urmatoarea expresie penttu tg 6;

in care!

N" reprezinta mcarcarea vertical a totala normata ce solicita excentrio fundatia, in daN;

e1 - excentricitatea pundului de. aplicare al forjei N", masurata din centrul talpii dreptunghiulare, parale1culatura mare, in em;" .

Em si v .. - valorile medii ale moduIului de deformatieliniara, in daN/crull 9i tespectiv ale coeficientului de deform are hterala. ;

K; - coeficienCadimensiona11n functie de raportul LIB, dupa graficul din figura III.2.13-,,-luat dinlSTAS 3300-77.

21.

! ' "t
+-,
-I±

L V I
Kl V i-c- ---i-
V '-1-
V
V
,tz t++ ! .
I. ~-':- __l__j 2.U

/,6

1,2

08

O. / 2 ] I. 5 6 7 8 9 10 n =J:.

B

Fig. III.2.13. Detenninarea lui K1•

75

Pentru exemplu1 dat avem :

v'" = 0,35; Em = 140 daNJem2; K1 = 0,65 din figura IU.2.13 in funetie de

raportul Lj B = 4/3 = 1,33. '

Pentru ealculul lui N" vom transforma i:ndhearea distribuita in forta concentratg :

No = 2,42 + 0,92 0

---'---~2---":"'_- . 4 0 . 300 = 3,34 . 60 000 =200 400 daN;

e1 = 30 em; Lj2 = 400 =200 em; 2

tg e = 1 - 0,352 .0,65. 200'400. 30

. 140 (200)"

1 - 0,1225 . 0,65.2004·3·101 == 0003061.

140 8 . 106 '

c) S"'" .e = S"'84.+ L . tg e; Smax = 3,19 + 400 '0,003061 = 3,19 + 1,224 = 4,41

em;

Sma", = 4,41 em - tasarea maxima a extremitatii fundapiei situata de partea exeentricitatii.

d) s"'''' = Sm8d - L . tg e;

S,ml! = 3,19 - 400 . 0,003061 = 3,19 - 1,224 = 1,966 em;

S"'in = 1,97 ern tasarea minima a extremitatii fundatiei situata la

partea opusa excentricitatii. "

111.2.8. Fundatia unui siloz de cere ale este alcatuita dintr-un radier general ~e forma cireu1arii avind diametrul D = 6,0 rn. Aeeasta transmits terenului de fundare 0 presiu~e ~nifo.rm distribuita egala cu p = 2,8 daN/em2. Te:-enul de Jundare este a1c.at~l1~ dintr-o argila plastic virtoasa (10 = 0,82), avind urmatoarele caractensilCl geotehnice:

indicele porilor e = 0 57 .

modulu1 de defo~~ati~ e#o~etric M = 280 daNjem2; greutatea volU1ll1ca a pamllltului y = 18 5 kNJm3• coencientut de deformare laterala v ='0 40 . r

adincimea de fundare D = 2 0 ill' "

f , ,

Sa Se ca1culeze tasarea fundatiei folosind metoda stratului echivalent. Rezolvare.

Folosind metoda stratului echivalent tasarea se calculeaza cu formula s = P •. A w. b

M . ,

ill care: Pn reprezinta efortul unitar net pe talpa fundatiei;

M - ;nodulul de deformatie'liniara edometi-ic (determinat in laborator) ce caraeterizeaza terenul de fundare :

w u?- coeficient care tine cont de forma fundatiet ;>1 de raportul laturilor fundatiei,

A = (1 - V)i

I - VI

Efortul unitar net pe talpa fundatiei va fi ega! cu :

Pn = P.! - Y . D, = 2,80 - 18,5 . 2 . 10-2 = 2,80 - 0,37 = 2,43 daNJem9•

76

Pentru usurarea calculului s-au faeut tabele in care valoarea produsului A w se scoate direct in functie de natura terenului si de coeficientul lui Poisson.

Din tabeInl III.2.14 pentru v = 0,4 vorn avea AwCOllSt. = 1,41, corespunzator situatiei cind fundatia este dgida. Tasarea va fi egala cu :

S = 2,43 • 1,41 . 600 = 7,34 em, 280

Tnbelul III.2.14

Valoaren lul Aoo pentrn enleulnJ grosfmii stratulul de pAmint eehlvalent pentru fUllda1Ii eu Inrma eircularA a tlilpil

I COEF. DE I I I J
DENUMlREA pAMiNTUI,:UI DILAT. AWe ,I"" AOJ Aillconst.
v m
0,20 0,68 1,07 0,91 0,84
Nisipuri Prafuri nisipoase 0.25 0,72 1,13 0.96 0,88
0.30 0.78 1,23 1,04 0.96

0,35 0.90 1,41 1,20 1,11
Argile pr1l.foase Argile
0,40 1,15 1,80 1,53 1,41 111.2.9. Fundatiile unei constructii sint amplasate in planea in figura III.2.14, fiind incarcate astfel : Iundatiile 1 si 2 en forta concentrata P = = 2000 kN ; fundatiile 3 si 4 en forta concentrata P = 2500 kN. Cunos-

Fig. IIL2.14. Pundatii ce se influenteaza reciproc,

77

cind diterenul de fundare se compune dintr-un strat omogen, care din punet de vedere granulometric este un praf nisipos, cu urmatoarele carac-. teristici :

greutatea volumirji a pamirrtului - modululde deformatie edometric indicele porilor

- indice1e de consistent a

- coeficientul lui Poisson

y = 18 kN/m3;

M = 208 daN /cm~ ; e = 0,50;

I; = 0,30;

V = 0,30,

sase determine:

a) tasarea fiecarei fundajii in parte, nepinind cont de influenta funda-. tiilor vecine (prin metoda stratului echivalent) ;

b) tasarea in centrul fiecarei fundapii, j:iuiud cent de influenta fundatii-

lor vecine;

c) tasarea io punctu1 0 situat in centru1 amplasameutnlui .

d) tasarea relativa Intre fundatiile 1 ~i 3; 2 ~i 3.

Rezolvare .:

a) Pentru fundatiile 1 ~i 2:

P = P + Gf _ Y . ]) .

n A f'

, G, = 3 ·2,5 ·2 ·22 ·0,85 = 281 kN;

2 000 + 281 _ 18 . 2 = 2 281 _ 36 = 304 _ 36 = 268 kN 1m2 ;,

3 . 2,5 7,5

Po = 2,68 daN/cm2;

Po =

s = ~ . A UlconSL . b.

Considerind fundaj.ia perfect rigidii, vom alege valoarea corespunza-. toare pentru A t'.Uconst. din tabelul III.2.15. Aceastii valoare se alege in functie de ((1 = 3/2,5 = 1,2, natura terenului-praf.l nisipos, coeficientuj lui Poisson \I = 0,3.

Dill tabel se gaseste A t'.Uconst. = 1,18 prin interpolare illtre v alorile lui oc = 1,0 ~i oc = 1,5.

SA = SR = 2,68 . 1,18 ·250 = 3,80 em. 208

Pcntru fundatiile 3 9i 4:

G/ = 3,5 ·3 ·2 ·22 ·0,85 = 393 kN;

Po =3000 + 393 - 18 ·2,0 = 3393 - 36 = 323 _ 36 =287 kN/m2~

3,5 . 3,0 10,5

Po = 2,87 daN/cm2•

((2 = 3,5 = 1,165'

3,0 '

A t'.Uconst. = 1, 16 ;

Sa = SD = 2,87 . 1,16 . 300 = 4,80 ern,

200 .

78

j. }~, I ~·I ~'l ~ I ~ I ;.11 II II I. I 1 ~ !f ! --; ~·I ~, I : I ~ I ~·I·: ~·I ~ -I ~ I ~ I ~ !.~. ~ 4~ I~· I ~·I ~ I E I~' r ~ I E·I:·l ~ I ~.

~ I ~ 131 ~ I ~ I~ I, I' I' I' I ~

.~ £! l ~ I ~·I ~·I· ~ I ~·I ~·I ~ I' ~ I ~ I ~ ! ;

;< ~ ~ ~·151 ~·I s I s I~ I ~ I ~ I ~ I ! I :

g - -+~-I--~~-~---7-~-;-":'__;---;---T~+---';---1

! ~i ~I~I~I:;I~I~I'I'I'I'I~.

~ 0 I

~. ~~ SI:I~·I~·I~·I'~ ~·I~·I~·I~I~·

~ 51~1~15j~I!ls!51!1'~ls

-~-I

,I ~ 131 i} I 51'§ I ~ I I I I I I I I I ~

--

~ sl~1315131~151~1~I:l~

~ :151~1~151~!~I~i~151~

~-I---..,;-"-.,-

J ~·13151~1~lslllllll'l~

--

j i ~1~1315131~1~1;!~1~1~

i ~1~1313151~1~1~1~1~1~1~

1---1

1 ~·1~·131:·131~1111111'1~ I ~1:1~I~j5151:i~131~1~ ~ 3151~1315j51~1:1:151~

I-_'_/ ----'---+--1

) 1

E

o

e

o

.2 E

~ -.:I.'!l

II

"' e-r

0' II

, :>

o

0' II

.~

<Fl-

o

-

o (>I'

o "..j

o

....

o CD'

o cJ:i

o

0>'

'01 E

79

b) Deoarece fundatiile A si B au aceleasi dimensiuni si sint solicit ate cu aceeasi indircare tasarile lor vor fi aceleasi, deci SA. = Sn' Tasarea sub fundatia A sau Beste egala cu SL! = SIll = 3,80 em. Pentru a calcula tasa-. rea ~ub fun~ari~ .4 data de f_undatiile B, C si Dlvom folosi formulele din. teoria e1astlcltatll (B 0 u s S 1 n e s q), transformlnd incardirile uniform, distribuite ale fundatiilor in sarcini concentrate.

Pn = P'B . a . b = 2,68·300 ·250 = 201000 daN.

Po = PD = P.o' a1 • b1 = 2,87 ·350 ·300 = 301350 daN.

Yom nota cu RlJ R2, Ra distantele de la fundatiile B, C, D Ia fundatia A. Rl = 6,0 m; R3 = 7,5 ill; R~ = R~ + R: = 36 + 56,25 = 92,25 m2;

Rz = 9,6 m.

P(I - v")

SIB = este tasarea in A datorita fundatiei B

"It • E . R] , .

~ ~ .Pentrji ~ calcul~ ~asarea SIB avern nevoie de valoarea lui E. Se stie ca rrrtre E 91 M exista urmatoarea legatur:a.: E = M . M· in care M este un ~oeficiellt de corectis pentru trecerea de la mOdulul de deformati: edometne M la modulul de deformatie liniara E, determinat pe teren,

Valoarea lui M 0 se determina functie de Io, e §i natura terenului conform STAS 3300-77 (tab. III. 2.16).

Valoorea eoelicientului de co:rectle Mo

Tabelul III.2.M

I "".,~ tu ;., -,. M. pentru '"ill,,;,
Denmnirea piimintului Ie poriJor e egal ell
0,41 ... 0,6010,61. .• 0,80 I 0,81. .. 1.0 11,01. .. i.ro
:Nisipuri (cu exceptia nisipului - ],0 1,0
argiles) - -
Nisip argilos, pra] nisipos. argilii I
nisipoas& 0,00-1,00 1,6 1,3 I,D - i

0,76- 1,00 2,3 1,7 1,3 I
Praf, praf argi]os, argilii priifoasa 1,1
0,50-0,75 1,9 1,5 1,2 I,D

Argilii, argilii grasa 0,76-1,00 1,8 1,5 1,3 1,2
i
0,50-0,75 1,5 1,3 1,1 I,D tn functie de valorile pe care le avem : praf nisipos' I = 082. e =

~ 0,50, rezulta M 0 = 1,6. Deci : E = 1,6 . 208 = 333 daN/em2.' ,

- 201000(1 - 0,32) 029

SIB - = cm :

3,14 . 333 . 600 ' ,

Sla = PaP - v') = 301 350 . 0,9] = 027 em;

11" • E . Rs 3,14 . 333 . 960 '

PD(I - VB) = 301 350 . 0,9]

SjD = 11". E. s, 3,14. 333 . 750 = 0,349 em.

80

Tasarea totala sub fundatia A tinind cont de influenta vecine va fi egala cu :

SA = SB = 3,80 + 0,29 + 0,27 + 0,349 = 4,71 em, Pentru fundatiija C ~i D vorn avea:

fundatiilor

- PA(1 - vB) _ 201000. 0,91 _ ° 182

S3A - _ _ ,

71" • E . Rs 3,14 . 333 . 960

S3B = PlI(t - v') = 201 000 . 0,91 = 0,233

71" • E. Ra 3.14. 333 . 750

S3D = PD(I - v') = 301 350 . 0,91 = 0,437 em.

11" • E . Rl 3,14 . 333 . 600

em;

em;

So = s1I = 4,8 + 0,182 + 0,233 + 0,437 = 5,65 em.

c) Tasarea in punetul 0, care reprezinta eentrul amplasamentului~ se va ealcula in mod identic ca la punctul b, Iuind in considerare in ealculu1 tasiirri influenta fiecarei fundatii,

. R

ROI = R02= --; = 4,80 m;

- - 20] 000 . 0,91 _ 0364

SOl - S02 - _, cm.

3,14 . 333 . 480 .

R03 = R04 = R. = 4,80 m ; 2

Pall - v') 301 350 . 0,9] 54

S03 = S04 = = = 0, 6 em.

1I".E.Ro.3,14.333.480

So = 2 . 0,364 + 2 ·0,546 = 1,82 em, deci in punctul 0 pamintul se taseaza . cu 1,82 em.

d) Tasarea relativa probabila se ea1culeaza ca diferenta intre tasarile absolute probabile a doua fundati] invecinate, raportara la distanta dintreele,

Srl-3 = 4,SO - 3,80 = 1,00 = 0,00104 _ tasarea relativa intre funda-
960 960 tiile 1-3;
S.2-3 = 4,80 - 3,80 1,00 = 00013 - tasarea relativa rntre funda-
=.-- , . tiile 2-3.
750 750 tn cazul cind in calculul fundatiilor se ia in considerare influenta fundatiilor vecine, vom avea

5,65 - 4,71 = 0,94 = 000098'

960 960 ' r

S,2_3 = 5,65 - 4,7] = 0,94 = 0001253.

750 750 '

111.2.10. 0 fundatie elastica, de forma dreptunghiulara, avind D, = = 2,0 m transmite terenului de fundare 0 presiune Pn = 2,5 daN/em2• ~tiind dt sub talpa fundajiei se aHa un strat de argilii prruoasa a carui grosime este 2 m ~i care are modulul de deformatie edometrie M = 79 daN/em2, sa se ealculeze:

a) Tasarea stratuJui de argila prafoasa sub actiunea incarcarii transmise de fundajie,

6 - Geo!ehnica ~i fUJlda~ii

8]

,~

~ , !'""-,~,.--..__...;_

r--r-+-+-+--"-L-

b) Cunoscind curba de compresiune - in~ee1e yporiIor a pamintulni respecttv, sa se determine valoarea lui e2 in cazul dnd tasarea terenului ar fi s = 5 5 em

(fig. III. 2.15).' ,

Rezolvare.

t---r- ........ '-i=-' ~T-+-~~k_Ir-, __ ~~

r--,---..........._-,-,

1.0 ........ t-.,.

, ,

o Q 4 ; 0 1 7220 3'":-0 ----: ....... ,--.L_ pfd P t" '1

", . 4.0 aN/en, en ru ca cu1area tasarii cu

Fig. III.2.IS. Diagtatna ' '. ' ajntOIullegii indesarii folosim for-

riIo preSIune-mdicele po- rnnla :

r.

.. L"

.s = hl• C.' P

,;ltiind ca. C. =.~ '(I + )' r- ".~, P . h

111 " el ;'iavem s= ~ ;

in care: P reprezine'''~ M

. ", ~ !~ortul ~]:1.itar' distribuit pe suprafata stratuIui caruia

lz . em Sa-l determinamtasarea'

~.[ - grosImea stratului de pamint : '

~' - modulul dedeformatieedome~ric.

a) s= ~=~. 200 sou "

,1vI 7-------9 = - = 6,33 em

'. ,79'

decI tasarea stratul' ' . y ~ ,

valoarea 6,33 e111. ui de argda prafoasa, a ciirui grosime estc h=2 ill,

b) Din legea indesi'irii '

valoarea indiee1ui de compresiune este:

are

c = ~e_2_

, . " P. - Pi '

In care: e Sl e r .

D v di. ' 2 epreZ1Uta iudicele porilor Ia presiunile p si P

III iagrarna p" , I, 2'

pentrnpl = 1 rdeslune-porozitate avern :

aN/em2_e -094'

- pentru P2 = 2 daN/em2 _ le2 o,9i.

C. = 0.94 - 0,91 = 003

2 -1 ,.

N otind tasarea S ca fii d . . .. '"

modifica porozitatea sub l:n d1fere_nta grosimn aceluiasi strat care 1;>i

, actltlnea unei presium P, vom avea :

e1 -- e = 5(1 + ell . s(1 + ell

2 ~, e2=e1- •

? ~ h

.i n cazul acesta e este' d'. 1

Pl. = y . D, = 20 .2 1, 401U leelze ponlor eoresp~nzator incarcarii geologiee -din diagrama presiun k:N~m = 0,4 daN/em. Pentru PIg = 0,4 daN/cm3

, e-porozltate, avem e1. _ 0,975.

e2 = 0,975 - ;S,5(] + 0,975) _ 0975 ' .

200 -, _ 0, 0543 , 0,92.

Deci in cazul dnd tas '. . .

sea~e de .1a valoarea e1 = 0 area terenul111 ar fl de 5,5 ern llldlee~e porilor celui porilor e2 = 0,92, 'd' ,975 lavalo~rea .02 • 0,92. Corespunzator indi- 1,7 daN/cmz. in curba pres1Une~llldiee1e porilor, rezulta P2 =

111.2.11. Doua fundatii de forma patrata (At = 9,0 m2) incarcate centric fiecare cu 0 foIta P = 2000 kN, reazema pe cite un strat de pamint a carui grosime este egala en 2,0 metri. Cunosdnd eli fiecare Iundatie transmite terenului de fundare opresiune neta Pn = 2,5 daN/cmz ~i ca tasarile celor doua fundatii sint SI = 7 em §i S2 = 5 em, sa se determine:

a) modulii de deformatls edometridi. ai celor doua straturi pe care reazema fundajiile.

b) Considerind caIdeformapi1e amhelor straturi nu pot depasi valoarea de 4 em, sa se determine suprafetele de rezemare ale eelor doua fundatii.

Rezolvare.

a) 121 = 122 = h = 2,0 m; S1 = 7 em; S2 = 5 em; PI = P2 = p" = 2,5 daN/em2.

Tasarea sub prima fundajie va Ii :

MI -- pft' h, __ 2,5,200 __ 500 _ ~l 4 d /

- J, aN em".

sl 7 7

tn cazul celei de a dona fundatii avem:

S2 = p" . h ; Mz = Pn . It = 2,5 . 200 = 100 daN/cm2•

M. s. S

b) .tn acest caz vom avea : SI = S2 = 4 em Pentru prirnul strat: SI = Pnl ,h ; Ml

4 • 71,4 200

- 1,43 daN/emS.

Deci fundatiail va trebui sa transmita terenului de fundare 0 presiune neta Pn] = 1,43 daN/cm2 pentru ca deformatia acestuia sa fie egala cu 4cm.

P+G,

p" = = Pn]'

At

Considerind G, = 250 kN, vom determina suprafata fundatiei :

Af] = P + Gf1 = 2000 + 250 = 2250 = 15,7 m2;

Pn1 143 143

Af] = L~ = 15,7 m2; LI = 4 m pentru prima fundatie,

In cazul celei de a doua fundatii A /2 = P + Gn ;

Pni

P,,2 = 5 •• M. = ~ = 2,0 daN/cmz = 200 kN/m2,

h 200'

2 000 + 250 2 250 .' ,

Af2 = =,~-, = 11,25 m2; Af2 = L~ = 11,25 m2; L2 = 3,4 m.

200 200

,

Deei pentru ca fundatiile sa aiba aceeasi tasare S = 4 em, laturile fundajiilor VOT fi LI = 4 m si respectiv L2 = 3,4 m.

111.2.12.11" Fundatia unui stilp central 801 unei hale industriale are dimensiunile "in plan de (3,50_ X 3,0) m2 ;>i este incarcati; cu 0 forta

83

;D.QQ. 'f'~7'''' .-'--!-o---...J'-,

V 1.0

'4'0 V!llG

lie

j;~5

eoncentrata P = 2500 kN (fig. nI.2.16). TerenuI de fundare este alcatuit din doua straturi principale : prirmr] de argila plastic consistenta cu y = 19,0 kNjma, E=150 daNjem2 ;;i v = 0,42, lar al doilea de pietr~~ ell nisip, praetic iucompresibil. GroSlmea stratulni de argila este h = 5 m,

Sa se calculeze, prin metoda STAS 3300-77, tasarea absoluta probabila a fundatiei in centrul ei de simetrie, in n~matoare1e doua variante:

a) terenul de' fundare este alcatuit dintr-un'teTen omogen de argila, cu caraeteristicile primului strat;

b) statuI de argila de grosime h = 5 m este urmat de un strat praetic lucompresibi1.

Rezolvare.

Fig. III.2.16. Detertnlnarea zonei active. a) Conform STAS 3300-77 in

situatia prezentata, tasarea abs?luta probabila a fundatiilor se ca1culeaza prin metoda insumarii pe stratun e1ementare.

Prin aceasta metoda pamiutul situat sub nivelul talpii de fundare se imparte in straturi e1ementare, p1na la adincimea zonei active; Hecare strat elementaT va fi constituit din pamint omogen si va avea grosimea h, :( 0,4 '. B < 1 m.Va trebui sa determinam adincimea zonei active ZD, la care:

unde: a. este efortul unitar vertical datorirg indrcarii fundaj:iei; a.. - presiunea geologica Ia adiucimea respectiva.

Pe verticala centrului fundaj:iei, la limitele de separaj:ie ale straturilor elementare, eforturile unitare veTtica1e datorita presiuuii nete transmise pe talpa fundatiei se calculeaza cu relaj:ia:

cr. = (Xo . Pn (kPa) ,

in care: Q(o este coeiicientul de distribuj:ie al eforturilor verticale, in centru! fundaj:iei pentru presiuni uniform distribuite pe talpa, dat in tabelul III.2.17 in funcj:ie de rapoartele LIB si sl B,

L lungimea fundatiei dreptunghiulare, in m;

B 1atimea fundaj:iei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei circulare, in m;

Z adincimea planului de separaj:ie al stratului e1ementar fata de nivelul tatpii fundatiei, in m;

Pn efortul unitar net mediu pe talpa fundajio], in kPa.

84

Tabelul III.2.17

I IXO al e[orturilor Verticale In eentru] Coellejentul de dlstdbllt e

IlIIIdatiel

.
"'. pentru fundatll sub forma de:
Z/B 1 Dreptungbi en raportul lat. LIB
Cere I 2 I 3 I «10
I
0,0 1.00 1,00 1,00 1,00 1,00

0,2 0,95. 0,96 0,96 0,98 0,98

0,4 0,76 0,80 0,87 0,88 0,88

0,6 0,55 0,61 0,73 0,75 0,75
0,8 0,39 0,45 0,53 0,63 0,64
0,53 0,55
1,0 0,29 0,34 0,48

1,2 0,22 0,26 0,39 0,44 0,48

1,4 0,17 0,20 0,32 0,38 0,42

1,6 0,13 0,16 0,27 . 0.32 0,37

2,0 0,09 0,11 0,19 0,24 0,31

3,0 0,04 0,05 0,10 0,13 0,21

4,0 0,02 0,03 0,06 0,08 0,16
0,13
5,0 0,02 0,02 0,04 0,05

6,0 0,01 0,02 0,03 0,04 1,10 Vom calcula presiunea neta la nivelu1 talpii fundatiei I

P +G, D .

P. = Pef - y. Df= --A-- - Y' I'

I

G A D 0 85 - 35 ,30 . 180 ·22 ·0,85 = 353 kN;

I = I' I' Yb', -, , ,

- 2500 + 353 _ 19 . 1,8 = 2853 _ 34,2 = 237,5 kN/m2•

Pn - 3,5. 3,0 10,50 .

Vorn lua h = 1 m grosimea straturilor elementare de sub talpa fundat1e (fig. III.2.16). ~ t b 1 1 III 2 18

Valorile eforturilor (j ~i a sint prezentate in a e u '"

• •• . Tabelul III.2.T8

r m~d.
L ~ Oz.=rxfJ!Jn rJgz=yH O.2"gZ r:Jzi
• y n= - - "'.
B B ! kPa kPa
kPa kPa
m .leN/m'
° 1,0 238 1,8. 19 _ 34,2 6,84 222
0 19,0 /1,17 2,8· 19 _ 53,2 10,6 171,0
19,01,17 0,33 0,8637 206
1 72,1 14,4
19.O l.i7 0,67 0,572 136 3,8.19 _ 115,0
2 18
19.O1,17 0,3638 87 4,8. 19 = 91 72,5
-3-- 1,00 5,8. 19 - 110 22
--4- 19,O1]7 l,33 0,242 58 49,0
6,8. 19 - 129 26
--5- 19,O 1]7 1:67 0,1691 40 34,5
7,8. 19 = 148 29
6 19.O 1J7 2,00 0,1236 29 26,S
19,O l,l7 2,33 0,1020 24 8,8. 19 = 167 33,4 21,5
7 9,8· 19 - 186 37,2
s.o 19.O --- 2,67 O,OB 19 17,85
1,17 10,25 . 19 - 195 39
8,45 19,0 1,17 2,82 0,0702 16,7 85

. . ~in tabelul III.2.18 se observa ca inegalitatea cr. < 0,2 cr.. este indephmta la cota - 7 m sub talpa funda.tiei. Deci adindmea zonei active estezO = 7 m,

Tasarea absoluta probabiIa s a fUl1datiei se calculeaza cu relatia

t.I me.d

S = 100 ~ E cr.;. hI ,

I EI

In care: ~ este coeficient de corectie egal cu 0,8;

,cr:<d - efortul vertical mediu in stratul elernentar i calculaj-

cu relatia

in care: tjsup "1' ~inf este efortul unitar la 11' mit . ~ ti

.. 7 u&; LLU a superioara respec IV'

la limit a inferioara a stratului elementar i, in kPa;

grosimea stratului e1ementar i, in m :

modulul de deforrnatie liniara al stratului elementar t. in kPa;

numarul de straturi elementare cuprins in Iimita, zonei active.

Eforturile cr;~OIi sint calculate in tabelul III.2.18. Tasarea absoluta probabila va avea valoarea:

S=lOO'08(222'1+~+lll,5.1+'72,5'1 49.134,5.1265.1)

, 15000 15000 ' 15000 . 15000 + 15000 + '5000 + ]5'000 ;

n

80 687

S = . --_ = 3 66 cm.

15000 '

Q

0
20
7
lTmed=20kN/m3 1.....- 8:1m
6 [-,---.. V
/v _'" B:lm
/ ... 8=2m
5 ... ... i--'
/ V V , 8=lm
f- -' B=2m r ..
.I t> V. / ~ .... P ..
J, /' -' ,-
;' /' kj -;; v- -,- p B=2m [-.;
- L.- 8=5m
~) rA -- --- -» I--: t'- ... - 8=Sm
/, a .~ 8 ~- 1-- 8=5m
_- L..- 8:JOm
It~ ~._ l_...j ~~ _' ~ ~- 8=70m
S. 8=70m
W ~ ~ ~ ~- -- ~ 8=20m
" 8,,20m ,
~ ~ ~ I?- , - 8"20m
~ -- <>-"-0--0- n~3
f-- o-.-_n=3. .. 6 ..
_n>6
, K

3

2

50 150· 250 350 450500 Pn{kPa)

Pi.g. !II.2.17. N_omograma. pentru determinarea Ill! K20 in functie de raportul laturilor n ~ de

latlmea f1.t.lidatiei B.

86

, Determinarea grosimii zonei active ZO se -poato face si cu ajutorul nomogramelor . pe care le indica STAS 3300-77.

. Pentru fundatii dreptunghiulare ZO se determina cu relatia

ZO = co(Kgo + j),.KO) • B.

Din figura III.2.17 in functie de raportullaturilorfulldatiei n = LIB si 111 functie de presiunea net a pe talpa fundatiei, se detertnina eoeficientul,Krjo'

I~trind i~ grafic pentm p" . = 238?kPa ~1 raportul laturilor n == LjB = 1,17 ,maimic decit 3, se obtinv.alorile luiK80 pentru B~= 5 ill 9i B =' 2 m.

Kgo = 2,15 pentru B =5 m ; K80 =-= 3,0 pentru B =2 ill.

,{'}..

C0~K" 20 1,6

1,5 U 1.3 1.2 1,1

•
B~J'R.. Corec!ie de aotocime Ll K'=f( DJ
t-- r~8W 8,,20m
. I-:- 2D :" t-- - 8:1Dm
1 ""I:::: r-. 1--- B=Sm
;- ...... t---.._ r-. 8=2m
i "" B~lm JJ
, x
B<1
t\

0 l"-
I ,. to,2

o -0.2

-D. I,

-O.!,

o 1.0:' 2.0 3.0 1.,0 5.0 D(mJ

Fig. III.2.18. Nomograma pentru determinarea corectici de adincime)j ilKo functie de adtncimea de fundare D/ ~i de li3.tlmea tlllpii

Iundatiei B.

P 10

Fig. III.2.19. Nomograms. pentru deter, rnlnarea valorli G. in func~ie de y",,~ ~i Utpmea fundatiej B.

Interpolind Iiniar intre valorile lui Kgo corespunzatoare lui B = 2 ill 9i B = 5 ill, se obtine Kgo = 2,72 pentru B _ 3 m,

~~ DiUfi'guffi III.2~18 ~ ill fu~ctie~ de adincirn"ea ~de ftlndare - D ;§il latimea Iundatiei B se ottine corectia de adincime ,!:1Ko. Corespunzitor lui Dr = = 1,8 m si pentru B = 3 m obtinem !:1Ko = 0,04.

Valoarea lui Co 0 deterrninam din figura III.2.19 in functie de Ym.d si latimea fundatiei B.

,,"- Pentru cazul nostru y = 19 kN/m3 ;;i pentru B < 10 m determinam Co = 1,02.

Deci valoarea lui ZO va fi :

Zo = 1,02(2,72 + 0,04) . 3,0 = 1,02 ·2,76 ·3,0 = 8,45 m, Corespunzator valorii lui ZO calculata cu ajutorul nomogramelor, tasarea va fi :

s = 100 .. 0,81222. 1 + ~ + 111.5 . 1 + 72,5· 1 + ~ + 34,5 . 1,0 +

! 15000 15 000 15000 15000.. 15000 15000

+ 26,5 . 1,0 + 21,5. 1,0 + rO,45 . 17,85 J = 80. 716,5 = 3,82 cm.

15000 15000] 15000 15000

Se constata ca diferenta de tasare corespunzatoare valorilor lui z~ calculate din coriditia cr. < 0,2 cr •• si cu ajutorul nomograme1or este dear

de 0,16cm. .

b) Conform STAS3300-77, tasarea] absoluta probabila a fundatiei se calculeaza prin metoda stratulni Iiniar deformabil de grosime finita, in cazul in care in limita zonei active apare un strat practic incompresibil

(avind E > 100000 kPa). . .

Prin aceasta metoda tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeazii cu relatia':

K,-Kj

S = 100 . m . Po . BE . -1 (1 _ \I~),

E,

in care: m este coeficient de corectie tmind seama de grosimea stratului deformabil zo, dat in tabe1ul III.2.19;

Pn - efortul unitar mediu pe talpa fundatiei, In kPa ;

87

B

- !atimea tiilpii fundatiei dreptunghiulare sau diametru fundatiei circulare, in m;

valori ale coeficientului adimensiooal K date in tabelul III.2.20 ;;i stabilite pentru nive1u1 inferior, respectiv superior al aceluiasi strat i;

modnlul de deformatie liniara al stratului i, 1'0 kPa;

coeficientul de deformare Iaterala al stratului i.

Deoarece in cnprinsul zonei active zO, determinata la punctul a, apare un strat de pietris cu nisip, practic incompresibil, grosimea zonei active se Iimiteaza la suprafata acestui strat.

tn situatia data ZO = 5 m.

ZO 5

Din tabelnl III.2.19 in functie de raportu1- = - = 1,67 vorn scoate

B 3

v·aloarea lui m = 1,1.

Tabehd III.2.1!)

Valoal"ea coefieientuJnf de eorce1l8

I Corflcicn t de
z'/B eOre<'(je
ttl
0,00 ... 0,25 1,5
0,26 ... 0,50 1,4
0,51. .. 1,00 1,3
1,01 ... 1,50 1,2
1.51 ... 2,50 1,1
>2,50 1,0 Stratnl din cuprinsul zonei active Hind un strat omogen, coeficientii K~ ;;i K'_l ii vorn stabili numai pentru adincimea z = ZO si respectiv, la nivelul talpii fundatiei : z = O.

Pentru z= ZO = 5 ill; 2z = 2£. = 3,33; .!:.... = ~ = 1,17.

- B_3 B 3,0

In functie de aceste dona rapoarte" din tabeluI III.2.20 prin interpolare vom scoate valoarea lui K, = 0,6119. Pentru z = 0, ~ = 0; _!:____ = 1,17;

B B

K'_l = o.

Tasarea absoluta probabila va avea valoarea :

s = 100 . 1 1 . 238 . 30 . 0,6119 - ° (1 - 0,422) =

- ' , 15000

= 110 ·238 ,3,0 . 0,6119 . 0,8236 = 2,64 ern. 15000

Din compararea celor dona valori ale tasarilor se constata ca prezenja stratului compresibil reduce tasarea en valoarea As = 3,82 - 2,64 = = 1,18 em.

88

Tabelul III.2.20

C{)encien~i1 K pentrn ealeulul lasarilor

K pentru fuudatfl sub torma de:
Dreptunghi ell raportul Iaturilor liB
2z/B Cere. I I I I I ;;<!o (fundatfi
1 1,5 2 3 5 continue)
0,0 0,000 I 0,000 0.000 0,000 0,000 0,000 0,000

0.2 0.045 0,050 0.050 0,050 0.050 0,050 0,052

0,4 0,090 0,100 0,100 0,100 0,100 0,100 0,104
---
0,6 0,135 0.150 0,150 0,150 0,150 0,150 0,156
---
---- -",_- 0,200 0,208
0,8 0.179 0,200 0.200 0,200 0,200
---- _-- --- 0,250 0,260
1,0 0,233 0.250 0,250 0,250 0,250

1,2 0,266 0,299 0,300 0,300 0,300 0,300 0,311

1,4 0,308 0,342 0,349 0,349 0,349 0,349 0,362

1,6 0,348 0,381 0,395 0.397 0,397 0,397 0,412

1,8 _ 0,382 0,415 0,437 0,442 0,442 0,442 0,462

2,0 0.411 0,446 0,476 0.484 0,484 0,484 0,511

2,2 0,437 0,474 0,511 0.524 0,525 0,525 0,560

2,4 0,461 0,499 0,543 0,561 0,566 0,566 0,605

2.6 0,482 0,522 0,573 0,595 0,604 0,604 0,648

2,8 0.501 0,542 0,601 0,626 0,640 0,640 0,687

3,0 0,517 0,560 0,625 0,655 0,674 0,674 0,726

3,2 0,532 0,577 0,647 ~0,682 ~ 0,706 0,708 0,763

3,4 0,546 0,592- Q,668 0,707 [0,736 0,741 0,798

3.6 0,558 0,606 0,688 If' 0,730 ., 0,764 0,772 0,831

3,8 0,569 0,618 0.708 0,752 0,791 0,808 0,862
--- ---- 0,816 if' 0,830 0,892
4,0 0,579 0,630 0.722 0,773

4,2 0,588 0,641 1, 0,737 0,791 fI 0,839 0,853 0,921
0.885 0,949
4,4 0,596 0.651 ..l~ 0,751 0,809 0,861

4,6 0,604 0,660 0,764 0,824 0,888 0,908 0,976

4.8 0,611 0,668 0,776 0,841 0,902 0,932 1,001

5,0 0,618 0,676 0,787 0,855 0,921 0,955 1,025

5,2 0,624 0,683 0,798 0,868 0,939 0,977 1,050

5,4 0,630 0,690 0,808 0,881 0.955 0.998 1.073

5,6 0,635 0,697 0,818 0,893 0.971 1,018 1,095

5,8 0,640 0,703 0,827 0,904 0,986 liJ38 1,117

6,0 0,645 0,709 ,0,836 0,913 1,000 1,057 1,138
1,014 1,074 1,158
6,2 0.649 , 0,714 0,843 0.924
1,091 1,178
6,4 '0,653' 0,719 0,850 0,934, 1,027

6,6 0,657 0,724 0,857 0,943 1,040 1.107 1,197
1,215
6.8 0,661 0,728 0,863 0,951 1,051 1,123

7,0 0,664 0,732 0,869 0,959 1.062 1,138 1,233
1,316
8,0 0,679 0,751 0,897 0.995 1,111 1,205
1,390
9,0 0,691 0,766 0,918 1.022 1,151 1,262
1,183 1,309 1,456
10,0 0,700 0,777 0,935 1,045 89

IIL3. CONDITIA DE ECHILIBRU LIMITA

nI.3~1. Prin incarcarea unui serniplan, intr-un punet din interiorul acestriia, apar eforturile unitare: 0'. = 1,5 da.Njcrn'', O'g = 1,12 daN/cmZ ~1 'C'." = 'C'"o = 0,825 daN/cm2.

Punetul este situat intr-un pamint avind unghiul de frecare interioara <fI = 18° si coeziunea c = 0,152 daN/em2.

Se cere:

a) Sa se reprezinte eu ajutorul cercului lui Mohr, starea de eforturi din punctul respectiv.

b) Sa se fad precizari privind stabilitatea pamiutului in punctul considerat.

Rezolvare.

~) ~entru a trasa cercul lui M ohr trebuie sa cunoastern pczitia ccntrului ~l raza cercului.

Se stie d intre efcrturile unitare ce apar dupa doua directii perpendicul are si eforturile unit are principale exista urmatoarea legatura:

0', + <Iv ± 2. [{ _ )2 + 4 2 ]lf2 .

0'1,2. a. O'v 't'zy,

2 2

0'1.2 = 1,5: 1,12 ± ~ [(1,5- 1,12)2 + 4 . 0,8252]1/2 = 1,31 ± 0,846;

a . = 2 156 daN/cm2.

1, ,}

In sistemul de coordonateu-s-e, pozitia centrului ~i raza sint :

1n figura III.3.l, la scara 2cm = l,O~daN/c1ll2 s-a reprezeutat cercul Mohr, folosindpentru: C(I,309 daN/cmz, 0) si R = 0,846 daN/em!.

b)Rezistentalaforfeeare estedata de:dreapta~Coulomb; ", = O'·tg<fl+c. 1n cazul nostru «P ...:_ 18°, tg«P = 0,325, c = 0,152 daN/em2, deci, 't'J = 0,325 . 0' + 0,152.

{; (daN/cm1

1.5

2.5] fT/doN/cm2/

6yzoO.825 .

Fig. rII.3.1. Cercul lui Mohr - dteaptli intriseclL

90

Reprezentind pe acelasi sistem de eoordonate dreapta Coulomb, in figura III.3.I. se poate vedea di p1l;ncte1e, :;pa:-tinind arcului .de cere MN_, au ordonate ce depasesc valoarea lui ,,/. Deci pnn punctul considerat, apartinind semiplanului, se vor dezvolta supr~fete. de eedare. Reprezent?-rea dreptei intrinseci s-a facut prin gasirea taleturilor acestea pe axe1e sistemului de eoordonate.

'~I = C = 0,152 da Njcms :

" = 0; IS = - 0,152 = - 0,467 da.Njcm".

0,325

IU.3.2. in urma unei incercari in aparatul triaxial s-au obtinut urma-

toarele eforturi unitare principale la rupere:

- proba a: (Jta = 2,8 daN/cmz; a2a = 1,0 daN/cm2;

- proba b : crIb = 6,9 daN/cm2; O'2.b = 3,0 da.Njcm".

·a) Se cere sa se constrtiiasca cercurile de rupere Mohr pentru cele

douaprobe.. .

b) Sa se calculeze eforturile unitare ce apar pe planurile de .inclinare

IX = 0°; 300; 60° ; 900 pentru proba a.. .

c) Sa se determine eforturile tangentiale maxune ce se pot dezvolta

(proba a). . d ... . ~ ~ t 1 .

d) Sa se determine ecuatia r~ptel ll;ttnnsecl a pamm UvU1:." • ~

. e) Sa se gaseasca valoarea rezistentei la forfecare a pamintului in planul in care efortul unitar tangential este maxim.

Rezolvare.

a) Coordonatele centrului si raza cercului Mohr pentru cele doua probe:

CQ(l,9 daN/cmz, 0); R; = 0,9 daN/cruz; Cb(4,45 da.Njcm", 0); R; = 1,95daN/cm2•

b) Se cunoaste cii marimea eforturilor unitare normale si tangentiale dupa 0 directie ce face unghiul IX cu .:planul pe care apare efortul unitar principal maxim O'l' sint date de relatiile :

a = 0'1 +"2 +(11 - cr, cos 2G{ ;

" 2 2

oc = 0°;

-r = 0'1 - 0', sin 20: ;

a; 2

o 2,8 + 1,0 + 2,8 - 1,0 00 28 d N/ 2. •

0' - • cos = (';1 =, a cln,

o - 2 2

"00 = 0; in plariul eforturilor unitare principale nu . eforturi unitare tangentiale.

0'30. = 2,8 + 1 + 2,8 - 1,0 . cos 2 .300 = 2,35 daN/c1ll2 ;

2 2

"ao' = 2,8 ~ 1 . sin 2 . 300 = 0,779 daN/cm2. 2

a60. = 2,8 + I + 2,8 - 1,0 cos 2 . 600 = 1,45 daN/cmZ;

2 2

"60. = 0,779 'daN/cm2.

2.8 + 1 + 2.8 - 1 . cos 2 . 900 = 0'2 = 1,0 daN/emz;

0'90· = 2 2

apar

"900 = O.

91

'iT/daN/cm2}

Fig. IIl.3.2. Cercurile lui Mohr la rupere - determinarea dreptei Intrinseci.

c) Valoarea efortului unitar tangential este maxima in planul de .incli-

nare 0: = 45°; cu datele problemei se obtine : .

1:"ma .• = 2.8 - 1 sin 2 . 45° = 0,90 daN/cm2.

2

d) Din constructia graficii (fig. III.3.2), realizatji la scara 1 cm = = 1 daN/cm2, ducind tangenta comuna celor doua cercuri ce reprezinta ~ea~ta ~ntrinsecii,· se determina valoarea coeziunii 9i a unghiului de frecare mtenoara: c = 0,25 daN/cm2 si <P = 20°. Ecuatia dreptei intrinseci este:

7:, = 0,3640' + 0,25. .

e) Valoarea rezistentei la forfecare iv planul unde efortul tangential este maxrm, se va calcu1a din ecuatia dreptei intrinseci faeind pe cr egal cu 0'450.

2,8 + 1

crpS" = 2 = 1,9 daNJC1ll2;

1:"/450 = 0,364 . 1,9 + 0,28 = 0,971 daN/cm2;

111.3.3.· Se consider a semiplanul in aIdituirea diruia intra un pamint omogen ce are unghiul de frecare interioara c.I> = 20 ° si coeziunea c = ° 15

daN/cm2• '. '

a) Sa se stabileascii dad starea de eforturi unitare produsa de solicitarile exterioare, ce fac sa apara eforturile unitare cr, = 2,5 daN/cm2, cru = = 1,8 daN/cm2 si 1:"2V = 't'l/t = 1,085 daN/cm2, este 0 stare Iimita,

b) In cazul in care nu avem echilibru limita se cere sa se stabileasca caracteristicile c.I> si c pentru care este atinsa starea de echilibru limita.

Rezoloare.

a) Ecuatia dreptei intrinseci a pamintului este : 't'J = 0,364 cr + 0,15.

Elementele cercului lui Mohr pot fi calculate folosind eforturile unitare precizate pentru directiile sistemului cartezian de coordonate :

C (cr. + crv 0)' R = .!_ [( _ )2 + 4 2 ]1/2 .

2 " 2 cr, O'li 't'ry. '

C (2,15 daN/cm2; 0); R = 1,14 daN/cm2.

92

__ V-,-,-I_='_' ?,-~ __

Fig. IlI.3.3. Starea de eforluri in raport cu rezistenta Ia forfecare.

in reprezentarea grafica din figura III.3.3 s-a folosit scara 2 em = 1,0 da.Njcm''.

b) Pe figura se delirriiteaza un arc de cere T1T2 pentru care drepte1e intrinseei sint tangente cercului lui Mohr. Aceste drepte caracterizeazji conditia de echilibru limita. Punete1e T2 si TI se obtin pentru dreptele intrinseci ce au ¢ = 0° si c = 1,15 da.Njcm'', respectiv c = ° si I.]) = 33°.

111.3.4. Pentru stabilirea parametrilor de forfecare printr-o ineercare de forfecare de tip V. V., efectuata in caseta de forfecare pe plan obligat, s-au obtinut urmjitoarelo date:

epruveta 1 : cr = 1,0 daN/em2; 't" = 0,5 daN/em2; epruveta 2 : cr = 2,0 daN/cm2; 't' = 0,75 daN/em2; epruveta 3 : cr = 3,0 daN/em2; -r = 1,0 daN/cm2•

a) Se cere Sa se stabileasca parametrii rezistentei Ia forfecare ai pamlntului.

b) Sa se analizeze starea de eforturi unitare in conditiile echilibrului Iimita pentru epruveta 2.

Rezolsrare,

a) Stiind ca valorile (j ~i 1:" obtinute in urma incercarii sint eforturi unitare in planul median al epruvetei, ce caracterizeaza ruperea pamintului, punctul determinat prin reprezentarea in sistemul decoordonate o, -r, apartine dreptei intrinseei.

Reprezentind puncte1e ce caracterizeaza eforturile in cele 3 epruvete, obpinem dreapta intrinseca, Taietura dreptei pe ordonata si mclinarea acesteia cu abscisa ne dli coeziunea c si respectiv unghiuI de frecare interioara a pamirrtnlni W.

Din figura III.3.4, realizatji la scara 2 em = IdaN/cm2, rezulta pentru

datele prob1emei c.I> = 14° si c = 0,25 daN/cm2• l

. b) Cunoscind .legatura dintre eforturile unitare ce apar pe un plan de indinare 0:. fata de planul efortului unitar principal maxim, se poate

93

2 I doN/cm2}

j, /

Fig. ITl.8A. Bforturi de rupere in incercarsa de forfecare directii.

stabili prin calcul mihimea eforturilor 0"1' 0"2 si elementele eereului ce earacterizeaza starea Iimita de eforturi pentru cazuI epruvetei 2.

1:E2A02 = \fl; -<r.A02E2 = 900 - \fl; :r:.N02Ez = 900 + <D = 2ct..

" = "1 - <1. • sin 2c(.

'" 2

Din. rezolvarea sistemului, rezulta :

0"1 = 0"0: - "", (etg2~"'':'Jsi;2d;

2· -r", 0"2 = 0"1 - --. sin 2",

Cu valorile numeriee aleexemplulni, rezulta :

0"1 = 2,9599 daN/cmz; 0"2 = 1,414 daN/em2.

Elernente1e cercului Mohr sint :

O2(2,186 daN/em2, 0) 9iR.a . 0,772 daN/cm2.

Gasind polul P al eercului lui Mohr, prin dueerea din punctul E, a unei paralele la suprafata pe care lucreaza eforturile unitare se pot gasi direcpiile suprafete10r pe care apar eforturile unitare principale: I-I si II-II.

111.3.5. Sa se construiasca pe cale grafica cercurile deeforturi Iimita activa~i pasiva, cunosdnd parametrii dreptei. intrinseci a pamintului! <D = 18°, c = 0,35 daN/em2, precum si eforturile unitare 0" = 1,25 daN/em3 si .. = 0,5 daN/cm2, ce apar .intr-un punet M al masivului dupa 0 directie oarecare.

Rezoloare.

Giisirea eercurilor de echilibru limita activii 9i pasiva presupune :

- alegerea sistemului de coordonate 9i a unei scari convenabile de reprezentare a eforturilor unitare (lem = 0,5 daN/em2, in cazul fig. III.3.5) ; - trasarea dreptei intrinsed folosind taieturile dreptei pe axele sistemului de coordonate;

6 /daN/cm2/

Store limila trosiv/i

3.5 r:r/.daN/cm2)

Fig. III.8.S. Starea de eforturi Iimitd activii si pasiva,

fixarea punctului M ce precizeaza starea de eforturi M (l,25 daN/cm2;

0,5 daN/emZ) ; .

- 'trasarea unui cere ce trece prin punctul M (cercul de centru 0') ;

- gasirea punctului A prin ducerea prin M a unei paralele fa axa

oidonateIor ; .

- ducerea unei tangeute din A la cercul trasatsi gasirea punctului A' ;

- rabaterea punctului A' ~i gasirea lui T" si Tv, pastrind piciorul

compasului in punctul A;

- ducerea perpendicularelor pe dreapta ~ntri~secii din y~nvetele . T~ 9~ T" si gasirea centrelor cereurilor ce caractenzeaza starea hmlt~ activa 91

pasiva 0,,9i respectiv ?,,;. v • v

- trasarea cercurilor folosind cele doua centre 0" 91 01' de raza Ou

Ta 9i 01' Tp; . . . . "

- la scara constructieigrafice se pot stabili efortunle umtare prmcipale ce caracterizeaza eele doua stari, activa si pasiva,

- III.3.G. Se cere sa se verifice stabilitatea terenului de fundare de sub un dig de pamint care hansmite acest.uia a presiune lin~ar. ~istibuita d~ intensitate maxima p = 114 kPa (fig .. III.3.6). Caractens~le~le ter~nulu~ de fundare sint : <P = 14 a, c = 25 kPa 91 y = 18,5 kNJm3• tnalt1mea digului H = 6,0 m, semilatimea la baza b = 10m, panta taluzurilor 1/1,5, greutatea volumica a materialului din dig y = 19,0 kNJmB.

Rezoloare,

Pentru verificare se calculeaza unghiul de deviere a, a carui valoare trebuie sa fie inferioarii unghiului de freeare interioara qJ al'pamint111ui din terenul de fundare. Relatiile de calcul sint date in figura III.3.6.

Calculul s-a fkut intr-o ~etea de puncte apartinind stratului de fundare 9i po ate fi urmaritin tabelu1 III.3.l. Pen~ru ca1cul~l vefo.rtu~ilo! Yr:it.are principale ee apar la inearcarea semiplanului eu 0 sarcina distribuita Iiniar, s-au folosit coeficientii introdusi de Maslov, tabelele III.3.2 si IH.3.3, acestea determin'l:ndu-se eu relatiile

0"1 = Kl . p; 0"2 = K2 . p, in care: K1, K2 sint functie de rapoartele _z_ ~1 Y

b b

I,

i' = 't : H.

95-

o C'I "<I' <.[) 00 0 C'I o· 0- 0- 0- 0- ....... ...-4 ....

tI

tI R 'li!

~~ I ~ ~, I ~ I

-------------+--------------~------------I

t-, C'I 0' o

.....

I ~ ~- 1

01

6

<.[) C'I ao <.D '" -"<I' 03 I'""""f OJ 0 (J) __

~- r.D erJ'" et'J" .r.."' ~-

t-, (,D U'J C'I"J ,.......

I~ = 1 = I

I '" -~--&l-~--~--::;--o--o--!I;--;Z--:g--~-gj--~--o--o--!--I-*--~--~--~--;:::-2---0':-

- 0- 0- 0- 0- 0- 6 0- o· o· 0- 0- o· 0- 0- 0- o· o· o· o· o·

--_:__

"<I' ..... .....

Lr,I UJ U'l :t..n

~ ~ ~ in ~ ~ ~ 6606000

I~ ~ I ~ I

1_~_-_~__!I_~_:_O __ ...... _C'l __ <'? __ "<I' __ IO __ <.[)_I!__r-. __ oo __ cr>_;:: __ ;::: __ S! __ ~_.!...1_~ __ ~ __ ~ __ ~ __ ~_:2".l __ ~_1

96

... cr> eo ..... .... 'to .... I ... <.[) .... '" co r-, <.[)
~ C'I cr> "<I' .... ..,. <'? ...... 0 co ..,. 10 '" '" so
r: q;) q;) q;) U) vt" r:ri r-."' <.[)' <D ",' '" "" ",,'
I r-.
I ..... 00
'" .... C'I W "" '" ..,. C'I OJ "<I' r-. "" <'?
<D (;>-1 C'I .... S OJ t-, '" N .... .... .... "" ..... <.[)
~ .... .... .-. 0 0 0 .... .... .... .... 0 0 0
0 0 0 6 0 0 O· 0- O· O· O· O· O· O·
---
'" a; <'? ,"
... <'? "" [-. C'I tn '" C'I M <D ee
on <.[) C'I ..-< t-, .... r_. 0 00 cr> l .... D':l <Xl. .... r-,
_ e-:i ,t5' ..,i 0 N' U). O· "* ...... ",,' "" 0') ei ",,'
... <!) - "" so "" M so 'to ... <', 0 co r-..
... ... ... "" 0') <') M "" "<I' ... "<I' ... M M
'1'0 C'-l "" '" c<:- oo
<D .... ... .... c; <', ," 0 _,.
;!: 00 0 r- <.[) "" en 0 r-, '" ... O'l r-, G>
,,,- r:ri <.[)' _; ",,' <.D' r-, r-. -:to ..... ",,' a: ci c "",'
u:> ll) ... .... 0') ,,' .... In ," ... "" 0') c') N
... ...
"'- '"
"' .... a:i
.... ~
<') <:Il
'" I 0
"" tn ...
-
tn .....
, r-. r-.
C'I (;>-1
::: 0- O·
0_ 0
..... .....
0 I 0
;:: .... -
0 0
.... ....
--.- I
0> <:Il ...
..... ....
N vt' eo 0'> '" '" I ... <.[) 0 ao ee C'I vt'
;;; eo
<D eo cr> <.[) '" C'I <D M CO <D "" ... ....
'" r-."' ",- r-."' 00' 0-; M' O- m [-..' <'-1 <'). r-, c<')' ....
cc M "" .... C'l- (;>-1 "" ....
CI:J '" r-, (;>-1 m .... ... ... 00 "" c<') .... 0 CO
e-, ... <'? <D ... 00 C'I C'l <.[) 0 eo ..... M C'l 0
<'l' ao' ",,' 0- <'l- 6 00 <D' ,,1 r:-:i C'I- r-."' '" ",'
m 00 r_. <D '" M .-< CI:J co r-, <.[) "" c<') C'I
"" I ...
'" .-< .-<
.... -
III III '" '" C'I I .". N Ctl ....
C') .... .". <D 00 0') 0 <D 0 [-..
") co C'l N .... 0 0 0 C'I C'l N .... 0 0 0
o· 0 6 6 o· 0 6 0 o· o· 6 0- o· 6
'" III In OJ:) In '" OJ:)
C'I r-, ", <'? 00 <D <.[) <D N <'? ... .... 0 N
... CO r-, eo '" co ('1 .-< [-.. r- <D OJ:) "<I' <'? N
6 o· o· 6 6 0 6 6 o· o· 0 6 6 0'
C') I ...
'" o· o·
--- I
0 c-:J ... CD 00 =. c-:J. 0 C'I vt' <D 00 0_ C'I •
"., 0 0 0 o· 6 ..... ..... 6 6 0 o· 6 .... ....
--- I
- .-< C'I co ... II, <D r-, 00 m ° .... Col 0') -.!'
N C'I C'l C'l C'I C'I c-:J C'I C'I CD C') D':l C') c<') 7 - Geotehnic." st fundatll

-97

Tabelul 111.3.2

b - sernilatimca rambleului ; It - inillp11lca rutnblcului

V:dorilll coeficil~lltllllli ](.

Tabelul III.3.3-

z

V = ± -; ,,~ .. ~ K2 . y . II b

~I 0,0 I 0,1 I 0,21 0,3 ! 04 ! 0,5 I 0,(; I 0,71 O,SI 0,911,0 11,1 112 I

j __ 0~,O_4 __ j_0_,8_2~ O,7~5 0,70 0,67 0,541 0,4450,36 0,26 0,17 O'091_0~1_0~ _0_'

__ 0_,0_8 __ 1_0_,6_9_ 0,665 0,62 0,53 0,485! 0,38 ~ 0,225:~ 0,075 0,0051_° __ 0 _

0,12 0,59 0,375 0,54 0,475! 0,435' 0,3351 ° 275' 020 0135 0065 ° 015! ° 0

----1-1 I' , , , 'I

1 __ O_,1_6 __ 0,51 0,50 0,48 0,4251 0,385i 0,30 0,24 0,175 0,12 0,06 0,025,-0- -0-1

, ----1--

1 __ 0_,2 __ 0,45 0,435 0,42 0,28! 0,341 0,27 O,2~' 0,16 0,11. 0,06 0,03 1 O,OO~_O~'

__ 0_,2_4 __ I_O_,~_~_5 0,38 0,37 0,3351 0,295 0,25 I 0,1951 0,14 0,10 0,053 O'0351~ _0_,

0,28 0,3;, 0,34 0,325 0,30 10,26 0,225; O,175J 0 13 009 ° 05 0035 001 °

--I-~ , I I' ,., 'I'

1 __ O_,_32 __ 0,315 0,30 I 0,29 0,27 0,235, 0,205! 0,1351 0,11 0,081 0,045 0,0351 0,015 ~005

0,36 _ 0,285 0,2751 0,26 0,24 ~'~l 0, 18 !~ 0,10 0,073" 0,045 0,03 !..~,015 0,01

0,4 0,26 0,25 0,24 0,215 0,20 0,1651' 0,12 009 ° 07100410 031 ° 02 001

1 ' , , , 'I' l

b

semila.timca rambleului : h - inaltitnea rarnbleului

r '"

./ ~Oml

./

6 y

!
2 28 29 30 31 32 ss 3G I
12.0 12.0 12.0 1 Z.o .. 2,0 i 2.0""'1
Slarea.rJe efarlun

,na:=_CTr- rr2 I

. rr, + 'J2.2c/lg¢

5m 0( = 'li -_'[":=2 _

fJi* v;.'2{c/lg~.fz)

d - ungh' dl" devtere

stna.,,-sIn¢ l

0( " if> , concuh e de stconitote

! ;

cu ftl fara /urIre in considerore a greula!i, proprii

Pig. IlI.3.6. Verificarea stabiliUtii terenului de fundare folosind echilibrul limitlt.

111.3.7. In urma unci inccrcari de cornpresiune monoaxiaHi s-au obtinut efortul unitar normal cr. = 1,5 daN/cm2 si inclinarea planului de rupere cu orizontala oc = 54°.

a) Sa se reprezinte cercul lui M ohrpentru starea de eforturi.

b) Sa se gaseasdi paramctrii rezistcntei la forfecare folosind conditia

de echilibru limita.

c) Sa se calculeze eforturile unitare ce apar pe planul de rupere, precum

~i efortul unitar total ~;i unghiul de deviere.

Rezoloare.

a). Plecind de Ia relatia ce da eforturile principale:

0"12 = "z + "v ± _l_ [(O"z - a .. )2 + 4 . 't"~] 1/2, unde: cru = 0 ;

, 2 2 •

--rzJ = 't"yz = 0, in cazul compresiunii monoaxiale se obj.ine: 0"1 = 0". §i 0"2 = o.

Efortul unitar normal 0" estc cfortul unitar principal maxim, deci planul orizontal este unul din planurilc principale, Elementele cercului

Mohr sint 01 (~, 0) ~ R= :1.

.99

;>;

I diJN/em]!

1.0

Q5

r; ,

VfdoN/crrlJ

1825

'-

Fig. III.3.S. Echilibru limita - compresiune triaxiala.

Fig, III.3.7. Conai!ia de echilibru limitK in incercatea de compresiune monoasjala,

111.3.8. In urrna unei incercari de compresiune 'triaxiala de tip VU,

s-au facut urrnatoarele inregistrari :

proba PI: 0"1 = 1,575 daN/cmz; 0"2 = 0,5 daN/cmz; proba pz: 0"1 = 2,65 daN/cm2; O"z = 1,00 daN/cm2; proba Ps: 0"1 = 3,53 da.Njcm": 0"2 = 1,5 daN/cm2•

a) Se cere sa se reprezinte cercurile M ohrpentrtl ce1e trei probe.

b) Sa se gasesca parametrii Ia forfecare .:I> si c ai pamintului. .

c) Sa se calculeze eforturile unitare pe planu1 de rupere, efortul unitar t.tal :;;i inclinarea acestuia fata de normala la suprafaj;a de rupere (pentru

:proba P2)'

Reeoluare.

a) Elementele cercurilor de eforturi pentru ce1e trei probe Slut:

proba PI: 01 (1,0375 daN/cm2 ;0); R; = 0,5375 da Njcm": - proba P2: O2 (1,825 da.Njcms ; 0); R2 = 0,825 daN/cm2;

- proba Ps: 03 (2,515 da.Njcrn": 0); Ra = 1,015 da.Njcm-,

tn reprezentarea cercurilor de eforturi s-a utilizat scara eforturilor nnitare 2 em = 1 da.Njcm" (fig. III. 3.8).

b) Cercurile M ohr caracterizeaza eforturile de rupere, tangent a lor comuna fiind dreapta intrinseca a pamintului din probe. Taietura dreptei pe ordonata la scam eforturilot unitare este coeziunea (c = 0,17 da.Njcm"), iar inclinarea cu orizontala este unghiul de frecare interioara (.:I> = 20°).

Ecuatia dreptei intrinseci este : 'Tf = 0,3640" + 0,17. c) Eforturile unitare pc planul de rupere Slut:

171 + 172 + <11 - <12 2. crt - <12 • 2

0"" = --- cos C1.., 'T" = sm C1...

2 2 2

Directia p1anului de rupere cu orizontala (planu1 eforturilor principale maxime) este C1.. = 45° + .:I>/2; 20c = 90° + .:I>.

in cazul probei P2 calculu1 conduce la urrnatoarele valori :

0" =2,65 + 1,0 + 2,65 - 1,0 cos 110° = 1,543 daN/cmz;

a 2 2

, in figura III;3.7 s-a reprezentat la scam 1 em = 0,5 daN/cmz, cercul lui Mohr pr~z~ntlnd C~l?-trul 01 (0,75 daN/cmz; 0) ~i R = 0,75 daN/cmz. b) Conditia de echilibru Iimitii este :

. $ 0'1 ____, 0'2

sin = --+--=-+-2-=--t - , care pentru cazul compresiunii monoaxiale devine'

cr1 cra c . c g (j) •

sin <P = <11 _

171 + 2c ' ctg (j)

. ~tiind ca. planul ,de rupere face cu directia planului efortului unitar principal maxim ,unghlUl oc, iar din conditia de tangenta a dreptei intrinseci cu cercul e!o_rtun1o: de rupere, du.blul valorii aceluiasi unghi este 90 ° + <D, se poate gasi trnghinl de frecare intcrioara <1>.

20c = 90° + <1> ; <I> = 20: - 900 ;

<I> = 18°.

Din conditia de echilibru Iirnita rezultji pentru coeziune :

<11 I-sin (j) 1,5 1 ~ sin 18°

C = - . = - . = 0,545 daN/cm2,

2 cos (j) 2 cos ISO

Dreapta intrinseca are ecuatia "f = 0,324 (J' + 0,545.

Reprezentarea ei s-a Iacut prin punctele de coordonate (0; 0,545) ~i (--1,677; 0).

c) Relatiile cc ne dau eforturile unitarc din planul de rupere sint :

0" .. = <12l + <121 cos 20':; 0'54" = ~ + 1,5 cos 108° = 0518 daN/cil12.

2 2 ' ~

"II = ;1 sin 20:; 1'54" = 1~5 . sin 108° = 0,713 daN/cm2.

Efortul unitar total P .. = (O"! + 't"~)1/2 = (0,5182 + 0,7132)1/2 = = 0,881 daN/cm2;

unghiul de

deviere S = arctg TIX = arctg 0.713 - 540

"-IX . 0.518 - .

'T = 2,65 -- 1,0 sin 110° = 0,775 daN/cm2•

II 2

100

101

Efortul unitar total pe planul de rupere:

Pa. = (0"; + T;)1/2 = (1,5432 + 0,7752)1/2 = 1,726 daN/em~.

Inclinarea fata de norrnala la suprafata de rupere rezulta :

tg 0 = 2!. = 0,775 = ° 502 .

0"« 1,543 ' ,

0=26,66°.

111.3.9 .. Parametrii rezistentei la forfeeare obtimrti printr-o ineereare de compresnm- monoaxiala sint : <P = 11 ° ~;i c = 0,20 daN/crull.

• v a) Sa se. indice valoarea efortului unitar ce produce ruperea probei

~I sa se reprezinto starea de eforturi la rupere.

b) Sa se ealculeze eforturile unitare normale si tangentiale ce apar pc planul de rupere.

Rezolvare.

a) Plecind de 1~ condijia de echilibru Iimita, particularizata pentru compresnms monoaxiala (0"1 '# 0; 0"2 = 0) se obtine :

----- = 2 . c· cos (]) --:- 2 . 02 ' _c_o_s_l_l 0_

tg(45° - (])J2) I - sin cD 'I _ sin 110 -

= 0,485 daN/crull.

In sistemul de eoordonate, 0" - Te1ementele cercului lui AIoh'r sint : centru C (0,2425 daN/cma; 0); raza R = 0,2425 daN/cmll,

In figura III.3,9 reprezentarea s-a facut Ia scara 5 em = 0,5 daN/crull. b) Unghiul de inclinaTe al planului de rupere este : CI; = 450 + ~ .

Ct = 50°30'. 2

Eforturile unitare slut:

0" = ~ + ~ cos 2Ct'

a 2 2 '

To. = _':!_ sin 2Ct ; 2"

0,485 0,485

0"50"30' = -- + -- COS 101 ° = ° 196 daN/cmll ,.

, 2 2 '

T50"30' 0 0,485 , sin 1010 = 0238 daN/cmll

2 ' ,

. .:;!

[doN/crrf!

irecto de

rupere

Fig. III.3.9. Echilibru limitii - compresiune monoaxiala.

102

III.3.tO. Cunosdnd parametrii rezistentei la forfecare <P = 16° ~i c = 0,15 daN/em2, precum si eforturile unitare ce apar intr-un punct M, dupa 0 directie oarecare 0" = 1,1 daN/cmll ,~i 'T = 0,35 daN/cm2, se cere:

a) sa se gaseasca grafic 'eercurile de eforturi Iimita ce caracterizeaza starea activa si pasiva ;

b) sa se calculeze eforturile unitare ce apar pe planul de rupere in cazul starti Iimitii activa ~i pasiva,

Rezolvare.

a) tn sistemul de axe 0"-"(" (fig, III.3.lO) la searaeforturilor (4 em = - l,OdaN/cm2) se reprezinta dreapta intrinseca ~i punctul M de coordcnate 0" = 1,1 daN/cmll si T = 0,35 daN/em2. Se construiesto un cere ce trece prin punctul M de raza. R si centrul C. Diripunctul A; obtinut prin intersectia dintre paralela la ordonata prin punetul M si dreapta irrtrinseca, se duce 0 tangenta la cerc. Cu piciorul compasului in A se rabatc punctul de tangenta A' pedreapta intrinsecain ambele sensuri obtinindu-se punctele T', si Tp. Din T; si T." se due perpendiculare fe :dreapta irrtrinseca rr zult~nd punctele C. si Cp, ce sint centrele cercurilor de eforturi Iimit a activ a 91 pasiva, Razele acestora sint R" = TaC" 9i Rp :..._ 'TpCp

, b) La scara la care s-a rcalizat constructia grafica valorilc aproximahve ale eforturilor unitare principale sint :

starea Iimita activa: 0"1 = 1,325 daN/cru2; 0"2 = 0,5375daN/em2 ; starea Iimit.a pasiva: 0"1" = 0,975 da Njcms ;

0"2 = 2,10 daN/cmZ,

. . Cunoseute fiind eforturile unitare principale pentru cele douji stari lImIt a, eforturile pe plane1e de rupere sint :

- starea limita activa: Ct. = 45 ° +..! eu orizontala; 2

O"ar = 1,325 + 0,5375 + 1,325 - 0,5375. cos (90° + 16°)" 0,822 daNJcm2;

2 2 .

Tar = 1,325 _ 0,5375. sin (90°"+ 16°) = 0,378 daN/cm2,

2 .

z (r;JaN/em})

'T fdaN/un2/

Fig. III.3.10. Starea de eforturi limitii. actlva 9i paaivn.

103

Fe planul de rupere rezistenja Ia forfecare are aceeasi valoare ell efortul unitar tangential:

't>a. = 0'", •. tgIP + c = 0,822 . tg 16° + 0,15 = 0,385 daN/em-;

- starea Iimita pasiva : IX, = 45 o + ~ cu vertical a ; , IX = 450 -! cu orizontala ;

, 2

- 2,10 + 0,975 + 2,10 - 0.975· (900 + 16.0) _ 1382 d N/ 2.

O'a. - . cos _, a cm..

2 . 2

Ta, = 2,10-0,975 sin.(90o+'16°) =0,540 daN/em2; 2

"f<V' = 1,382 . tg 16" + 0,15 = 0,546 daN/cruZ;

~

;:1

JdoN/em"}

0.25

111.3.11. Intr-ull punct M al semiplanului sint eunoseute eforturile unitare : 0'. = 2,52 daN/cmz, au = 1,52 daN/cm2 ~i Tv. = 't'.u= 0,42 daN/cmll.

Cunoscind ca parametrii rezistenjei la forfecare ai pamintulni unde este situat punctul M sint <D = 14° si c = 0,15 daN/cm2, se cere:

a) Sa se corrtruiasca eercu11ui Mohr si dreapta intrinseca apamiutului.

b) $tiiud ea starea de eforturi este 0 stare Iimita sa se gaseasca directiile planelor de rupere.

Rezolvare.

a) Pentru trasarea eercului Mohr vom ca1cula :

- a.+ crJl ± __l:_ [( _ )2 + 4 2 ~112 •

0'1,2 - 2 2 0'. Cfv T zyJ ,

\

Fig. III.3.1I. Echilibru limit~ - direcpl de rupere,

Rezoluare.

a) Este necesar sa se gaseasca elementele cercnlui Mohr si polul acestuia.

in acest scop trebuie cunoscute eforturile unitare prindpale si directi11c acestora.

0'12 ._:_ 2,52 + 1,52 ± __l:_ [(2,52 _ 1,52)2 + 4 ' 0,4202t!2; .

, 2 2

0'1 = 2,673 daN/cmz; 0'2 = 1,367 daN/cm2.

Centrul cercului C (2,02 daN/cmz; 0); raza R = 0,653 daN/ems. Directia eforturilor principale se obtine din relatia :

tg 2 2T'1I _ 2. 0,42 = ° 84 . 21X = 40 ° ;

IX = a.- av 2,52 -1,52 .' , IX = 200.

Ducind prin punctele B si A direejii1e de inc1inare IX = 200 ~i respectiv normala pe aceasta, se obtine polul cercului lui Mohr (P).

Prin unirea polu1ui cu punctele T si T' se gasesc directiile de rupere PT 9i PT' (fig. III.3.11).

111.3.12. Intr-un punct M aI semiplanu1ui apar eforturile unitare 0'. = 3,20 daN/cm2, O'g = 1,80 daN/cm2 ~i TZJI = 0,560 daN/cm2•

a) Sa se gaseasca directia planului pe care apar eforturile unitare 0' = 3,00 daN/cm2 ~i T = 0,75 daN/cm2 si conjugata acesteia.

b) Sa se gaseasca marirnea eforturilor unit are totale de pe direcjiile conjugate.

- 3,20 + 1,80 ± __l:_ [(3 20 ~ 1 80)2 + 4 . 0 562JI/2 .

0"1,2 - '2 2 J , . " , J ,

Cf1 = 3,396 daN/cmz; 0'2 = 1,604 daN/cm2.

Centrul cereului C(2,50 daN/cm2; 0) ~i raza R = 0,896 daN/em:! (fig. III.3.12).

DireejiiIe eforturilor unit are principale :

tg 21X = !2. 0,560 = 0,80; 21X = 38,65°; 0; = 19,300. 3,20 - 1,80 .

b) Eforturile unitare tota1e pe direcjiilc conjugate sint :

p = (0'2 + ,,2)1/2.; P = (32 + 0,722)1/2 = 3,09 daN/cm2; p' = (1,752 + 0,442)1/2 = 1,80 daN/cm2.

Inclinarea faja de normala este:

t ~ - '1" _ 0,75 _ 0,44 _ 025'

go-- ~_ , ,

cr ~ 1,75

a = 140.

104 -,

105

z

fdaN/cm2jJ--- ____:,"'---- ~-_I

'0

b) 1'nc1inarea planului de rupere cu~ or~zon~ala ~est: IX = 630• Eforturile unitare, ce Iucreaza pe aceasta directie, sint :

1,586 + 0,412 + 1,586 - 0,412 . cos 1260 = 0654 daNjcm2;

0"630 = 2 2 '

o

2f)() f fdaN/em}j

S'''(.9 2cm.1.0daN/cm

1. II - direc!ii Ie principale /I PK .. /I PL - direc!iile

. . .cqnjugale P.P' -etorturi unitare .. lolale

Fig. III.3, 13. Starea de eforturi ~i directille suprafctelor de rupere.

z

1,586 - 0,412 sin 1260 = 0,474 daNjcm2.

Fig. IIL3.12. Directii conjugate.

2

111.3.13. 0 proba de pamint supusa unei incerdiri triaxiale sufera o deforrnatie specifica de volum €. = 0,6%. Drellptaintrinseca a materia- 1ului are !l> = 360 si c = O. Pamintul are modulul de deformatie liniara E = 225 daNjcm2 ~i \) = 0,22.

a) Sa se gaseasca eforturile unitare principale ce determina reducerea specifidi de volum.

b) Sa se determine directia planelor de alunecare ~i rnarimea eforturilor ce actioneaza pe ele.

Rezolvare.

a) Se stie ca reducerea specified de volum in cazul incercarii triaxiale este :

Pentru gasirea planelor ~~upraf~te~or) de rup:re se fixeaza APolu~ cer~_ului Mohr prin ducerea directiilor principale, care In acest caz ~l~t directiile verticala si orizontala, PoIuI cercului Mohr se gaseste pe abscisa la (J = (J2 ~i 0,

E:. = "1 + ~ + "3 (1 - 2'11); cu (J2 = 0'3' iar criteriul de rupere este:

~ = tg2 (450 + ~) .

Pentru datele problemei cele dona conditii pot fi scrise:

0'1 + 0'2 = ~.' E = 0,006. 2,25 = 2,4107 daNJcrn2;

1 ~ 2v 1 ~ 2 . 0,22

-'2 = tg2 [450 + 36") = 3,8518 sau

~2 2

{ 0"1 + 20"2 =~2,4107 ; j

0'2 = 0,412 daN/cm2 ~i 0'1 = 1,586 daN ems, 0'1 = 3,8518 0'2;

In sisternul de coordonate 0'- .. , cercul Mohr are centrul C(0,999 daN/cm2; 0) si raza R = 0,587 daNjcm''. Reprezentarea eforturilor unitare in fig_ura III.3.13 s-a facut folosind scara 4 ern = 1,0 daNjcm2.

106

CAPITOLUL.IV

STABILITATEA TALUZURILOR. IMPINGEREA pAMINTURILOR.

CAPACITATEA PORTANTA A TERENULUI DE FUND ARE

IV.1. Sl'ABILITATEA l'ALUZURILOR

IV.t.t. Sa se calcu1eze adincimea maxima ce poate fi prevazuta la executarea unui debleu in eonditiile unui .coeficient de siguranta F. = 1,5, stiind di terenul prezinta urmatoarele caracteristici: c = 121kPa, Y =

= 19,20 kN/m3, III = 10°. .

Indinarea taluzuIui este ~ = 60°.

Rezolvare.

FoIosind graficele intocmite de Taylor, date in anexa IV.1.1, pentru III = 10 ° si ~ = 60 ° rez ultji indiecle de stabilitate N. = 7,125. lnaItimea

.' <; • ,'~-~ ~ .,:-'-":1-- . .Q_ .... ~"l'" C

maxima (critica) a taluzulni este data de relatia H, = N. _, de unde

H, = 7,125 ~ = 4,45m. y

. 1920 .

Inal}ime~ ee asigura un coeficient de siguranta F. = 1,5 este ;

H = H,· 4,45 = 2,97 m ::::. 3,0 m.

F. 1,5

In figura IV.!.1 se prezinta profilul transversal marcindu-se cele doua adineimi ale debleului de 3,0 m si 4,45 m, corespunzatoare coeficientilor de signranta 1,5 si respeetiv 1,0.

IV.1.2. 1:na1timea unui taluz-debleu este H = 9 m, Debleul este realizat intr-o argila eu y = 19,20 kNJm3, c = 29,S kPa si III = 00• La 13,5 m sub suprafata terenului se gasestc un strat cu caracteristid fizico-meeanice superioare. Care este inclinarea taluzului pina la care nu intervine ruperea?

Rezolvare.

Pentru gasirea unghiului de

inclinare a taluzu1ui pentru care nu se produce ruperea vorn folosi graficul intocmit de Taylor dat in anexa

IV. 1.1, care ia in consideratie ~i posibilitati!e ruperii pe sub piciorul taluzului. Factorn] de adincime este

d = !!_ = 13,5 = I 5.

H 9 '

Cunoscind ca inaltimea maxima H. = =H =9,Om, indicele destabilitateeste:

N. = yH. = 19,2.9 = 5,85.

c 29,5

Din anexa IV.!.!, pentru d = 1,5 ~i N. = 5,85 se gaseste di ~ = 34 o.

I

____ /\600

£ I' 1

g I

It)'lS' 'I ~1

:::t 'I

~

!

i I

Fig. IV.1.1. Profil transversal.

108

Fig. IV. 1.2. Profil =transversal.

Pent.ru orice indinare a taluzul ui la un uughi {3 inferiorvalorii de 340, nu se va produce ruperea taluzu1ui.

Acceptind un coeficient de signran}a F. = 1,5, valoarea unghiului de inclinare a taluzului la aceeasi ina1time H = 9,0 m, rezulta de aproximativ 13°, folosind ca inaltime maxima He = 1,5 H, cu N. = 8,27 9i d = 1,6.

1n Iigura IV.1.2 se da profilul transversal la cele doua inclinari ale taluzului de 34 0 si 13 ° corespunzatoare unor coeficienti de siguranta egali euJ si respectiv 1 .. 5.

IV.I.3. Sa se verifice stabilitat~a unui taluz de inaltime H = 5,0 ill, panta 111,5, realizat intr-un pamint Cll caracteristiei de forfeeare: III = 140, _<; ,,"e~P.1sga . 9i greutatea volumics . y = 20,2 kNJm3• Calculul se va face ,'lfCipoteza unei suprafete de TUpere circnlar cilindrica de centru 0, folosind metoda cercului de frictiune,

Rezolvare.

Construc}iile grafice necesare in rezolvarea problemei sint date in figura IV. 1.3, ·pe baza carora vom calcula :

Greutatea volumului de pamint supus alunecarii VABD:

yH"

·G = yR2 0:0 - yR2 sin 0:0 cos 0:0 + -z- (ctg e - etg ~);

H

R=- _

5

I

----- = 10,0 ill. sin 26° sin 34,5°

2 sin a sin 0:0

2

G = 20,2.102 • 0,602 - 20,2 . 102• sin 34,5 ° . COS 34,50 + 20,2·5' (ctg 260 _ 2

- ctg 33,69°) - 412,07 kN/m.

BratuI fortei G, fat a de centrul st1prafetei de alunecare, este:

yH". , ;

d = -- (1 - 2 ctg2~ + 3 ctg ~ ctg 8 - 3 ctg ~ ctg 0:0 + 3 ctg (7 ctg lX.o) 12· G

20,2 . 5"

d = (1 - 2 ctg2 33,69° + 3 ctg 33,69° . ctg 260 _

12 . 412,07

- 3 ctg 33,690• ctg 34,50 + 3 ctg 26° . ctg 34,5°) = 4,15 m,

109

de InC!IUf1E'

OT'= re=R Sirl ttJe- f020

c er c utcn de frlC,tllJne penfru os-qar oreo ~ct"hb,-()lu} 'in ["QZ'ul 0,

Fig. IV.1.3. Construclii grafice in metodacercului de fricFune.

Distanta fata[de centrul cercului de rupere la care este aplicat vectorul coeziune C este data de relatia:

a = 2 . OCo R = 2 . 0,602 . 10 = 12,04 m,' unde valoarea unghiulnj 0:0 se introduce in radiani.

Considerind S, C si G, fortele rezultante ce solicit a volumul de pamint supus alunecarii V ABD: pentru gasirea coeficientului de siguranta se poate proceda in mai multe moduri:

a) Consider am pamintul ca lucrlnd in doua ipoteze extreme.

at) Parnint fira coeziune c .. 0; se. determina v~]oare~ un!?hi}llui defrecare interioara 1fI. necesar echilibrului fortelor G ~r SO' situatie in care: coeficientuI de siguranta are valoarea unitara (F. = 1).

In acest caz raza cercului de frictiune este r. = d = 4,15 m.

r. = R . sin 1fI. ;

• t" . 4,15 - 24 520

IfI = arc sm _!_ = arc SIn ~ - , .

• R 10

a2) C?nsiderit;d pamintul ycar~cterviz~t m:~ai p~in coeziune . (ifl = 0). se deterrnina coezrunea necesara asrgurallr echilibrului C, = 2 R sm G(o • c.,.

---~

110

{kPal ]0

"I IV. ~ ~'c /. A2IO. 12.))/ MIO.249.20/

0,3 0,2 0.1

[j I (O.2~9. 5. JrJ! __ \I . B21 ·0.270 20)

-c

[tc Pal

Fig. IV. 1.4. Deterrninarea coeiidentu1ui de sIgurant1i..

eunoscind directiile dupa care actioneaza C. 9i Sif)=o ce trece prin punctul 0, [centrul suprafetei de ruperej isi prin 0', (intersectia directiei lui C. 9i a lui G). Pentru conditia de echilibru (F, = 1) poligonul fortelor C" G, 5<1>=0 trcbuie sa fie inchis,

In cazul constructiei noastre rezulta S<Il=O = 365 kN si C. = 140 kN.

Valoarea coeziunii pe unitate de suprafata c, este calculata eu relatia

C 140

C = . - = 12,35 kPa.

• 2.R.sino:. 2· 10· sin 34,5°

Valoarea coeficientului de siguranta rezultji folosind 0 constructie de tipuI celor prezentate in anexa IV. 1.2. Prin reprezentarea punctelor At si A2 in sistemul de coordonate tglfl- c, se gase~te dreapta de coeficient de siguranta unitar (F. = 1) dupa care se reprezinta punctul M de coordonate tg IfI ~i c.

Coeficientiil de siguranta este definit de raportul OM/OL, in cazul nostru la valoarea 2,13 (fig. IV. 1.4).

b) Presupunern consumarea integrala a parametrilor efectivi dupa cum urmeazji :

bl) consumarea unghiului de frecare interioara $ si determinarea coeziunii nccesara asigurarii echilibrului (F, = 1), din conditia inchiderii poligonului fortelor : folosirid constructiile din figura IV.I.5, rezulta C. = 60 kN; c. = 5,30 kPa;

b'],) se considera mobilizata integral coeziunea, C = c . AB = 226,4 kN si se deterrnina unghiul de frecare interioara, cD" necesar asigurarii echilibrului (F, = 1), din inchiderea poligonului fortelor. Orientarea lui S. in sensul miscarii de alunecare indica necesitatea introducerii unei forte (coruponenta a lui S.) pentru satisfacerea echilibrului la limit a, ceca ce obliga la considerarea lui 1fI. ell semnul negativ.

Pentru deterrninarea coeficientului de siguranta sc gasesto dreapta de coeficient de siguranta unitar, prin reprezentarea punctelor Bl ii Ba in figura IV.l.4 9i ca1cularea acestuia ca raport al segmentelor OM ;;i OL.

111

reO 265 m } b . \

1/>,,015.]60 ;.>

C"cWkN Jb ce c5.]Ok Po 1

Ig'1l
0.1 0,2 0] 0,'
(0 Ho5.0m
H05.0""
0
~
I
Fs ~ F", 0 Fe' 2,15
ql 12D 100 BD 60 OD
Fe 1.17 7.~7 1.77 2]7 CD
F'1l ],01 2,51 2.26~ 2,01 1.617 Fig, IV~L5. Metoda cercului de frictiune.

Fig. IV. 1.6. Construcfii folosite in metoda c'ercnlui de frictiune,

c) Un alt mod de gasire al coeficientului de siguranta presupune mobiIizarea coeziunii si frecarii la acelasi coeficient de siguranta F, = r, = F IJ),

c. tg til

unde : F. = -- Sl Frr, = - __ .

Cm.b ' tg <l.lmob

Plecind de la aceasta idee se admite di in 1ungul suprafetei dealunecare sint mobilizate succesiv diferite valori ale unghiului de frecare interioarii $", < <P. Din echilibrul fortelor, cunoscute fiind directiile de actiune ale rezultanteij R(G), reactiunii] 5 si coeziunii C, rezulta .valorile succesive ~le coeziunii mobilizate pentru asigurarea ecbilibrului la limita. Gasirea coeficientului se face prin trasarea curbelor de variatie ale lui Ftp si FcP"7Inctul de intersectie ne fixeaza valoarea lui F, si deci valorile mobilizate ale lui tg <Pm §i em (fig. IV.1.6).

IV.l.4. Piistrindconditiile gtomctrice 9i caracteristicile geotehnice aceleasi ca in problema IV.I.3, sa se gaseasca coeficientul de siguranta, considerind di. este posibila suprapunerea unor actiuni seismice . cauzate

de un cutremur de gradul 7 f. Coeficientii de corectie pentru gradul 7. ~ de .intensitato seismica sint :~ Ks (a~) =~O,16 §i c.(a.) = 1,5 Ksc.= 0,24.

Rezoluare.

Vom calcula pentru inceput coordonatele centrului de .greutate aI prismului ABC. in sistemul xoy, (fig, IV.1.7) accastea sintdate de relatiile :

H'

x,. = ------------ ~_

12 [R~O'.. - R2 sin ((. cos 0:. + ~. (ctg6 - ctg (3)]

(1 - 2 ctg2 ~ + 3 ctg ~ . ctg I] - 3ctg ~ . ctg fI..~ + 3ctg 6 . ctg 0::0) ; x •• = d = 4,15 m (din problema anterioara};

2 ... .' 2

R' . 0: •• ~ • R . sin 0< •• cos 6 - R' . sin 0: •• cos 0: • .,... R . cos .... cos 6

30'.. 3 +

Y<.= ----~~---------------------------------- ___ H3

R' ~ a. - RI . sin 0:. • cos 0'.. + ~ (ctg 6' - ctg (3)

~ [R . cos (Ii. -r-' 6) - .! HJ (ctg a c-c- ctg (3)

I 2· 3'·'.

T lP

RI . 0:. - R2 . sin 0: •• cos 0'.0 + -- (ctg a -ctg (3) 2

Folosind date1e problemei: R = 10 m; fl..o = 34.5°= O,602rad; H = 5,0 m; a = 26°; ~ = 33,69°, se obtine Y •• = 7,58 m.

112

8 - Ceotehujca ~l fuudalii

113

"."

ABell.Tim OK = 72.0< m £f 0 260

c»; o =3{.5°

p =]]65"

y

Fig. IV. 1.7. Metcda cercului de fricpune ell luarea in cousiderare a Iortelor scismice,

Fortele ce solicitaprismul ABC sint :

.. . . H'

- greutatea proprie: G = y R2(1..0 - Y R2 sin (1..0 cos (1..0 + y ___: (ctge-ctg~) =

2 = SABG • Y . 1 = 20,399 ·20,2 . 1 = 412,07 kN;

- f~rte seismice: eomponenta orizontala F to = K •. G = 0,16 ·412,07 = = 6~;93 kN 9i componenta verticalji F. = C . ·G- 15 . ° 16 . 41207 =

= 98,89 kN. • • " ,

Rezultanta solicitarilor :

Q = [(G - Fs,,)2 + F;.]1/2 ;

Q = [(412,07 - 98,89)2 + 65,932]1/2 = 320,04 kN.

Inc1illarea rezultantei fata de verticala :

tg a = . 65,93 ° 2105

--_;_-~ =, , de unde a = 11,88°.

. 412,07 - 98.89

Forte!: de rezistenta ce intervin sint rezultanta coeziunilor C si reactiunea maser de paniillt ramasa pe loe S.

FO.losilld acelay~ mod~e lucru.ea ~~~cazul a din problema IV.l.3, vom avea dm constructiilo grafice ale figurii IV.1.7:

a1) r. = 5,6 m ; sin <1> •. = 5,6 . ° 56· 1> = 34 OS 0. 5 - R _

10 " • ,""... , c=o - -

= 320,04 kN

·c 1~

a2) C. = 150 kN; c. = --" - = --- 13·25 kP

=, a.

A B . ] 11,32 . 1

114

Pentru obtinerea valorii coeficientului d~ ~igurant1i se ntilizeazji constructia din figura IV.1.8, rezultind F. = 1,88.

Comparind cu valorile obtinute in problema IV.l.3, se constata 0 scadere a eoeficientului de siguranta de aproximativ 12%.

IV. 1.5. Considerind geo-

metria taluzului si caracteristieile fizico-mecanice ale pamintului din problema IV.l.3, pentru aceeasi suprafata de alunecare

sa se calculeze coeficicntul de siguranta si sa se fad comentarii privind, erorile introduse, procedind la evaluarea greutatii proprii prin considerarea prismulni supus alunecarii, ca fiind alcatuit din fisii,

Rezoluare.

Prin impartirea suprafetei transversale a prismului ABC din figura IV. 1.9, in fisii de latime b = 1,0 m, vom objine for]a G, ca marime, sens, directie. Evaluarea este data in tabelul IV.l.l, rezultind pentru distanta de la piciorul taluzului la suportul Iortei G, valoarea x. = 5,40 m.

{kPul

]0

0,1

OM 32

Fs~ OL z; 17': 1.88

Fig. IV.LS. Caleulul coeficientului de siguranta;

Fig. IV. 1.9. Metoda cercului de frictiune,

115

labeIullV.l.1

Metoda n~lUor

NT. fi~ie hi "i+1 G= h,H'i+l . b. l,y X, M,
(m) (ru) 2 (m] (KNmJ
[KN) "
I
1 0 0,75 7,575 0,5 3,785
2 0,75 1,40 21,715 1,5 -- 32,5725
3 1,40 1,90 33,33 2,5 83,325
4 1,90 2,35 42,92 3,5 150,2~
5 2,35 2,65 50,S 4,5 227,25
6 2,65 2,80 55,045 5,5 302,7475
7 2,80 2,90 57,57 6,5 374,205
8 2,90 2,45 54,035 7,5 405,2625
9 2,45 1,30 37,875 8,5 321,9375
10 '!'
1,30 0 11,817 9,45 111,67065
- - L= 372,387 - L= 2 0~2.9782· x. = 5,40 m fata de piciorul taluzului.

, Fo1osin~ !eprezent,:rea pril_lpuncte <: dreptei de coefident de sigurauta umtavr, ,adm~tlUd cazurile particulare pnvind parametrii rezistentei masei de pammt 9~ a~J.Ume: at .. -: pamint caracterizat numai prin frecare interioara 91 a~-:-:-pa~1nt.pur coezlv,se determinji valorile <I>.~;i respective. pe baza constructiflor din figura IV, 1 .9. Corespunzato- celor doua situatii rezulta J

at) raza cercului de frictiune: r, = 5,Om, de unde sin <I> = 2 = ~ =

• R 10

= 0,40; <1>. = 23,57°; tg!D. = 0,436; .

a2) ~oeziunea necesara echilibrului: C. = 130 kN; stiind ca, coarda are Iungimea AB = 11,32 m, coeziunea pe unitate de suprafata este :

c. = c. = 11,48 kPa.

AB·l

Din figura IV. 1. 10 valoarea coeficientului de siguranta este 2,32.

I Un alt mod, de . gasire a coeficientului de siguranta,' conform anexei

V.1.2, est~ datv l~ flg~!a IV. 1. 11, unde s-au prezentat drepte1e intrinsed Ce caracterizeaza situatiile de lucru av a2 si situatia reala,

t9 t/J

kP"

a

0.1 0.2 0,3 a~A as

- I

= t}I'! = 32,5 = 232

Fs 01 /L '

Fig. IV .1.10. Determinaren coefi cientului de sigurantli..

Fjg. IV.1.11. Stabilirea valorii coeficientulul de aigurarrta,

116

Rezoluare.

Considerindvaloarea coeficientului de siguranta F. = 2,13, din .,problema IV.1.3 ca fiind mai corecta, coeficientnl de siguranta obtinut este superior, diferenta fiind de aproximativ 9%.

IV.1.S.Sa se determine adincimea maxima a unei excavatii in taluz de 1/1 ce poate fi acceptata intr-un teren eu greutatea volumica y = 18,8 kN/m3, unghi de frecare interioara IDJ .. _150 si coeziunea. c = 25 kPa. Coeticientul desiguiantace~ut este ~~:.,~~Ii[ 'Sa se analizeze, Vesupunind diferite posibilitat4de rupere privind forma suprafetei de cedare, .influenta acesteia asuprafnaltimii taluzului excavatiei.

. Pentru rezolvare, vorn Iolosi anexa IV,1.3 unde este data comparativ valoarea raportului N. = y . H]c, pentru diferite valori ale unghiu~~ inclinare a taluzu1ui ~ si ale unghiului de frecare interioara q,. Vom fol~

ca definitie a coeficientului de siguranta, relatia F. = H., unde H. este

H

inaltimea critics (F. . 1); H - inaltimea ta1uzului ce prezinta coeficientul

de siguranta dorit ,

1) Suprafata plana de rupere ~ metoda Culmann.

Pentru ~ = 450 si <I> = 150, rezulta N. = 20,20, de unde H. = eN, = T

- .25· 20,20 ~ 26 86 . ·H _ H. =s 26,86 - 17 90

- -, m§l ----~~ , m.

18,80 F. 1,5

~) Suprafata de rupere circular cilindrica

metoda F ellen ius .

Pentru ~ = 45° si <I> = 150, rezulta N, = 11,77, de unde 25 . 11,77 = 15 65 m si H = H. = 15,65 = 10 43 m.

18,8' F. 1,5 '

H = eN, = •

y

3) Suprafata circular-cilindrica

metoda cercului de frictiune.

Pentru ~ = 450 si q, = 15 0. rezulta N. = 12,04, de unde H, = eN, = y

25 . 12;04 . 16,01 m §1 H = He = 16,01 _..:. to,67m.

18,8 . F, . 1,5 . .

4) Suprafata de tupere cu directoarea 0 spiral a logaritmica,

Pentrn ~ = 45°§i q, = 150, rezulta N. = 12,05, de unde He = eN.!... = y

25 . 12,05 = 16 02 "m si H = H. = 16,02 = to 68 m.

18,8 '... F. 1,5 '

117

Fig. IV.l.I2. Profil transversal. Suprafata plana de alunecare.

Se poate observa ca cere mai periculoase suprafete de rupere sint cele circular cilindrice si cu directoarea spirals logaritmica.

In cazul aceluiasi tip de suprafata de rupere, metode1e de evaluare a inaltimii taluzului se grupeaza tara abateri prea mario Se poate accepta ca adincime a excavatiei in taluz de 1/1, valoarea H ~ 10,5 m, realizind astfel siguranta cerutji prin F, = 1,5.

IV.l.7. Intr-un teren prezentind urmatoarele caracteristici : y _~ = 18,8 kN/m3, cP = 150, C = 25 kPa, urrneaza sa se execute 0 sapatura in taluz cu panta 1/1, pe 0 diferenta de cota de 17,90 m. Se cere sa se gaseasca gradul de siguranta al taluzului, adnritind posibilitatea pierderii stabilitaW dupa 0 suprafata plana.

Rezolvare.

In cazul taluzurilor omogene, pozitia suprafetei critice de rupere, cind aceasta este plana, prezinta inclinarea fata de orizontala

{3 + III . 45° + 15° °

(Xc, = --, deci (Xcr = = 30 .

2 2

Lungimea liniei directoare AC a suprafetei de rupere este :

L = AC = __!.!__1= ~ = 358m.

sin ~cr] sin 30" r

Considerind ca frecarea este integralmobilizata in lungul suprafetei AC (fig. IV. 1.12), valoarea coeziunii pe unitate de suprafata,necesara asigurarii echilibrului limita c. este data de relatia :

1 y·H . (f.l-d1)

c. = - . . sln2 _I' __ ;

2 Sill {3 (lOS dI 2

Cn = _!. 18,8 . 17.9 . sin2(450 - IS") = 16,50 kPa.

2 sin 45°. cos 15° 2

Gradul de siguranta al taluzului poate fi definit in raport cu coeziunea F. =F. = C'f =~= 1,51.

c. 16,50 _

Illtrudt date1e problemei au fost impuse, plecind de la ideea verificarii rezolvarii din problema IV. 1.6, se poate vedea ca valoarea coeficientului de siguranta este aceeasi cu cea impusa F. = 1,5.

IV.I.B. Sa se predhnensioneze panta unui taluz-rambleu !iitiind ca ina1timea este H = 5,4 m, iar caracteristicile pamintului din care este reaIizat sint : lIt = 160, C = 15 kPa, y<!, = 16,8 kN/m3, w.." = 17%.

La alegerea pantei taluzului se va tine cant ca ester posibila pierderea stabilitatii prin formarea unor suprafsta de rupere ce tree prin piciorul

118

taluzului sau tangente suprafetei unui strat cu. ~aracteristici ~e rezistentii

rnai bune, situat la adincimea de 1,35 ill sub piciorul taluzului, _

Rezoloare.

Pentru predimensionarea pantei .. taluzului:it: astfel de situatii este posibiUi. folosirea unor abace sau re1<::L!l1 de :alculs1mpl~. ~ezoly:area acceptata in problema este bazata pe relatia data de Goldstetn ~l graficul Lobasou,

inregistrate in anexa IV.l.4. _

a) Predimensionarea pantei taluzului fol?sind relatia lui Goldstein; coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia :

F = A . tg lIt +..::_ . B.

'_ yll

Parametrii A si B sint marimi adimensionale"dat:_in anexa. IV. 1.4. ~_-~ ~ _ Prin incercari, impunind diferite pa.nte ale taluz~lU1, se selecteaza parametrii A si B pentru pozitia suprafejei de al_u?-ecare ~n rap?rt eu l?lClOnil taluzului, dupa care se face evaluarea coeficientului de slgu~a_nta. S~ alege acea inclinare a taluzului care ne. conduce la valoarea coeficientului

de siguranta dorita, cuprinsa intre1,5 91 2;0. . .

Tinind cant de datele problemei relatia necesita calculul manml1o\: tg ell' tg 16° = 0,286, Y = Yd(1 + wop,) = 16,8(1 + 0,17).= 19,65 kNjm . a1) Supraf~ta de al:-me;a-:e.trece prin pi~i?rul taluzului,

Se impun urmatoare1e _lllclman ale taluzului :

11m = 1/1,25; cu A = 2,64 si B = 6,05;

_ 15

F = 2,64 . Oj286 + . 6,05 = 1,61.

• _ 19,65 : 5,4

11m -:- In,S; cu A = 2,64 :,;i B = 6,50 ;

F = 264 . 0286 + 15 . 6,50 = 1,67.

S , " 19,65 . 5,4

l/m = 1/1,75; cu A = 2,87, B = 6,58;

15 5

F = 2,87 ·0,286 + . 6,58 = 1,7 .

S _ 19,65. 5,4

11m = 1/2; cu A = 3,23 !iii B = 6,70;

F _ 323 ·0286 + 15 ·6,70 = 1,87.

• , , 19,65 . 5,4

11m = 1/2,5; eu A = 3,53; B = 7,30;

F = 353 . 0286 + 15 . 7,30 = 2,04.

• , , 19,65 . 5,4

Pentru inclinarile taluzului intre 1/1,25 91 1/2,5, eoeficientul de sigu~ rarrta are valori int~e 1,5 9i 2,0. Fixarea pantei taluzului se v~ face numai dupa 0 verificare a stabilita~ii, tin~nd cont de situatia cea mal dezavantajoasa de lucru a fortelor ce intervin,

a2) Suprafata de alunecare trece sub piciorul taluzului. Factornl de

d D/H = 1,35 - 0,25.

adincime este - _

5,4

(

l

119

Parcurgind aceleasi etape ca la punctul av vom avea; 11m = 1/1,25; A = 2,66 )'i B =6,32;

F, = 2,66 ·0,286 + 15 ·6,32 = 1,65.

19,65 ', 5,4'

l/m ='1/(5; A = 2,80),i B .6,53; 15

F, = 2,80 . 0,286 + . 6,53 = 1,72.

19,65. 5,4

11m = 1/1,75; A = 2,93 si B = 6,72;

F, = 2,93 '0,286 + 15 . 6,72 = 1,78.

19,65 . 5,4

11m = 1/2; A = 3,20 si B , 6,87;

15 68-

F. = 3,20 ' 0,286 + . , I = 1,88.

19,65. 5,4 '

l/m = 1/2,5; A '3,46)'i 13 = 7,62;

F~ =3,46 . 0,286 +~ IS ·7,62 = 2,06.

,19,65 . 5,4

b) Alegerea pantei taluzului folosind graficul Iui Lobasov.

Graficul Lobasov da valoarea unghiului de inclinare al taluzului, pentru un coeficient de siguranta unit ar, functie de valoarea unghiului de frecare interioara <I> 9i a indicelni de stabilitate N = c/{yH).

Din anexa IV. lA, pentru N = 15/19,65 . 5,4 " 0)4 si <I> = 160, rezulta unghiul de incHnare ~ = 73°,

Daca se adrnite un coeficient de sigmanta de 1,67, corespunzatorpantei de 1/1,5 (cazul a1), aplicat indicelui de stabilitate se obtine din graficul

Lobasov pentru.!!_ = 0,14 = 0,084 si <I> = 16°, 0 inclinare a taluzului

F 176 _ ,

~ = 480. 8, .

Pentru aceeasi pantii de 1/1,5 (cazul a2) coeficientul de siguranta F. = 1,72 conduce la 0 inclinare a taluzului ~ = 430.

S-a ales valoarea pantei de 1/1,5 pentru .a putea compara rezultate1e predimensionarii folosind cele doua cai, Se observa ca prin folosirea relatiei lui Goldstein unghiul de inclinaro al taluzului este de aproximativ 34°, pe cind din graficul ... Lobasov, este de 430 si 480 dupa cum s-a aplicat coeficientul de siguranja. La coeficientul de sigurants impus, se va merge cu panta cea mai acoperitoare.

IV.I.9. Sa se calculeze coeficientul de siguranta considerind di. suprafata de alnnecare este 0 suprafapa avind directoa;ea 0 spirals logaritmica eu polul in 0 si trece prin piciorul taluzului.

Taluzul are panta 1/1,75, inaltimeaH = 5,0 m si este realizat intr-un teren omogen cn y = 19;30 kN/m3, <II "= 18°, c = 10 kPa.

Rezolvare.

tn figura IV.1.I3 se prezinta profilul transversal al taluzului intocmit la scam 1/100.

120

I<'ig. IV. L 13. Snprafatn de alunecare en direetoarea 0 spirala logaritmic1l..

Trasarea spiralei logaritmice este posibila, plecind de la ecuatia acesteia r = r oee.tg <l>. Stimd ca. spirala trece prin piciorul taluzului, tinind cont de scara la care se lucreaza, rm = 9,30 m. Unghiul facut de raza 1'a cu orizontala {)~ are valoarea 122°. Se calculeaza valoarea lui 1'0 din ecuajia

. lei a . tg <l> t ffi. d d

splIa el r.. = r 0 . e h • . g 'l', e un e

Y.. ,...~. 9,30 = 4,656 m.

1'0= -

e o~ tg <l> 62,129.tg IS·

Dind valori lui {) din 10° In 10°, vom obtine raze1e succesive ale spiralei logaritmice :

6 = 10°; r1 = 4,656 . eO,174.0,324 = 4,927 m

6 = 20°; r2 = 4,656 . e2•O,174.0,324 = 5,215 m {) = 30°; 1'3 = 4,656 . e3·O,174.0,324 = 5,519 m {) = 40°; r4 = 4,656 . e4•O,174.0,824 = 5,841 ill {) = 50°; r5 = 4,656 . e5•O,174·0,374 = 6,182 m {) = 60°; r8 = 4,656 . e6·O.174·O,324= 6,543 m

Fara a mai inregistra fazele intermediare de calcul, vom avea : {) = 70 0; r7 = 6,924 m.

{) = 800; 1'8 = 7,328 m.

{) = 90°; 1'9 = 7,756 m.

{) = 100°; riO = 8,209 rn.

{) = 110°; 1'11 = 8,688 m.

{) = 1220; r .. = 1'12 = 9,2999 m = 9,3 m.

121

Tabelul IV.l.2

\ I l'i+,l Gi h,+h,+, ·b,.j.y A 1'.14= G .,,A
Nr. fi!iiie 2 xgi < , C'
(m] I (m] (kNJ (m)
\kN·mj
1 1 0,00 0,75 7,2375 6,5 3,61875
2 1,75 1,45 21,2300 1,5 31,84500
3 1,45 1,90 32,3275 2,5 80,81875
4 1,90 2,35 41,0125 3,5 143,54375
5 2,35 2,70 48,7325 4,5 219,29625
6 2,70 2,85 53,5575 5,5 294,56625
.
7 2,85 2,80 54,5225 6,5 354,39625
8 2,80 2,60 52,]]00 7,5 2flO,82500
9 2,60 1,80 112,4600 8,5 360,91000
10 1,80 0 13,896 9,4 130,6224
J l; ~ ~ 2.; = 367,086 - Z =2010,4424 Marimile necesarc in calculele ulterioare sint obtinute prin evaluarile inregistrate in tabelul IV. 1.2.

Rezulta petitru forta G ce solicita prismul de pamint A ED valoarea de 367,086 kN si urmatoare1e valori ale bratului fortei G:

Xg = 5,476 ill bratul fata. de piciornl taluzului;

a = 0,476 m

bratnl fat a. de polu1 spiralei Iogaritmico.

Coeziunea neeesaraasigurarii echilibrului .rezulta din egalitatea rnomenteIor fata de polul spiralei logaritmice.

G . a= ~ (r; - ri). 2 tg II>

367.086 ' 0,476 . 2 . 0,3249 = 2 059 kPa.

9,3~ - 5,6" r

Coeficientul de siguranta este definit in raport cu coeziunea.

F C 10

• =- = --= 4,85,

C.,P 2,059

IV.l.I0. Un taluz executat intr-o argila plastics, are panta 11m =

1/1,75 si inaltimea H = 4,5 m. Argila are urmatoarele caracteristid fiziee si de rezistenta : y = 19,8 kN/mB, «fl = 00, c = 20 kPa. Sa se gaseasca coeficientul de siguranta al taluzului considerind ca taluzu1 se extinde pe toata grosimea stratului de argila plastica sub care este situat un strat tare cu caracteristici de rezistenta mai bune.

Rezolvare.

Pentru gasirea valorii mnnme a coeficientului de siguranta se vor folosi grafieele intocmite de N. Janbu ~i metoda Fellenius,

a) Graficele intocmite de Nilmar ] anbu, date in anexa IV.1.5, a, permit gasirea coeficientului minim de siguranta si precizarea coordonate1or centrului suprafetei de alunecare de coeficient minim de siguranta,

- .~

122

It

Coeficientul minim de siguranta este calculat cu relatia

C F.=No '-, yH

numit coeficient de stabilitate ~i este dat functie de inclinarea taluzului ([j sau ctg (') ~i factorul de adincime d = = DjH.

In cazul nostru vom avea pentru d = 0, [j = 300, ctg [j = 1,75, 0 valoare a coeficientului de stabilitate No = 7,90, de unde valoarea coefi- 20

cierrtului de siguranta este F. = 7,90 = 1,77.

19,80,4,5

Coordonatele centrnlui suprafetei critice de alunecare slut date fata de piciorul taluzului prin Yo =Yoll~i Xo = xoH, unde y, si Xo sirrt ordonata unitara si respcctiv abscisa unitarh, date functie d~ .inclinarea taluzului si factorul de adincime. Din anex~ IV.1.5, a, rezulta pentru ca~u1 1uat in discutie Yo = 1,6 si Xo = 1,1, deci Yo = 1,6 ·4,5 = 7,2 m §-1 Xo = = 1,1 ·4,5 = 4,95 m.

b) Metoda Fellenius va fi aplicata pentru suprafata de rupere cu coordonate1e centrului determinate anterior.

Relatia de calcul a coeficientului de siguranta, pentru cazul unui taluz omogen, in forma general a estc

F = Z fe' flLi + [(G, +Q{) cos 0:, - u, flLd tg Il'l'J ,

k ~ (G, + QI) sin 0:,

unde : No este

unde: c' este coeziunea efectiva :

<1>' unghiul de frecare interioara efectiva ;

G" Qp u, - greutatea, sarcina verticala concentrata ~i presiunea apei ce Iucreaza pe fi~ia i;

t!L, lungimea suprafetei de alunecare aferenta fisiei i luata in caleul;

ct., unghiul ce fixeaza pozitia fisiei (unghiul dintre verticala ce trece prin centrul suprafetei de alunecare ~;i raza ce trece prin punctul ce fixeaza mijloeu1 suprafetei de alunecare pe zona fi~ii i),

Calculul marimilor ce intervin In evaluarea coeficientului de siguranta este dat in tabe1ul IV.l.3 pe baza profilului transversal din figura IV. 1. 14, intocmit 1a scara 1/100.

Tabelul tv.t.s

Metoda fi~lilor

j j I j".hl . I - -I hi 1 I
Nr. b, ", Gj sinct -= -~ G~. sru tr:f Cos a:,- f1 LlLi= ~ ct c, . l1L;
fl~ie rm) (m) (kN] f R (kN] -5ill'''',11/2 (mj '(kPa) (kNJ
-3 0.8 0,3 4.752 -0.416 -1,976 0,909 . 0,880 20 17,60
-2 1,0 1,2 23,76 -0,277 -6,58 0,960 1,04 20 20,83
-1 1,0 2,1 41,58 -0,138 -5,738 0,990 1,01 20 20,20
° I,D 2,8 55,44 0,00 0 1,00 1,00 20 20,0
1 1,0 3.3 65,34 0,138 9,016 0,990 1,01 20 20,20
2 1,0 3,7 73,26 0,277 20,29 0,960 1,04 20 20,83
3 1,0 3,8 75,24 0,416 31,29 0,909 1,10 20 22,00
4 1,0 3,35 66,33 0,555 36,81 0,831 1,20 20 24,067
5 1,0 2.5 49,5 0,694 34,353 0,719 1,39 20 27.81
6 1,2 1,2 28,512 0,833 23,75 0,553 2,16 20 43.39 1: = 141,21

l; = 236,92

123

Fig. IV. l. 14. Suprafata de alunecare cudirectoarea un are

, de cere: metoda Fellenius.

F = 236,92 = 1 68

• 141,21 ,.

Valorile obtinute prin metoda Fellenius :;;i folosind abacele intocmite de N. [unb«, sint aproximativ aceleasi,

Iy.~.l1. F~Iosind datele _problemei IV. l. 10. sa se g_aseasdi coeficient~l~ rrnmm de slgura~ta, considerind c,a:::-gr6si:i:nea5fr'~tU11.1i de ~rgil8, plashea este de 5,9 m, rar sub acesta se gaseste un strat tare, rezistent.

Rezoluare. '

F.?losin~ . abacele intoe:n!te de Nilmar J anbu, date in anex.a IV.l.5,a, rezulta coeficientul de stabilitate No = 6,5-:;;i coeficientul minim de sigu-

ranta F, = No __ c - = 6,5 20 = 1,46.

y . H 19,8 . 4,5

Coordonatele centrului suprafetei critice sint

Yo --: Yo . H = 17 ·4,5 = 7,65 ill si Xo = Xo . H = 0,95 ·4,5 = = 4,275 ill

Abseisa unitara Xo :;;i ordonata unitara Yo au fost scoase din anexa IV.l.5, a, pentru ~ = 30° si d =0,3.

Procedindu-se ca in cazul problemei IV. 1. 10, la verificarea valorii coeficientului minim de siguranta prin metoda Fellenius aplicata ceutrului de coordonate anterior precizat s-a obtinut pentru acesta valoarea F. = = 1,43.

Calculul ~arimilor cerute in relatia coeficientului de siguranta dupa metoda F ellenius este dat in tabelul IV.l.4, efectuat pe baza profilului transversal din figura IV.l.IS, intocmit la scara 1/100.

-4 8

E G~ . sin iX, = 32,47 kN; E c, = 316,54 kN;

o -4

8

E G~ . sin iX~ = 252,699 kN;

o

F. = 316,54 = 1 43.

220,229 - 32,470 '

124

TabelulIV.l.4

new lis. Ii ~iilor

I I I G, I . ubi I G, sin elf 1(1~:I~;i~/21 b~ I
Nr. bj iii t!.L=_- c, I <, ''''Li
5111[(_= - , COSCil.1'
I
fi~ic ill 111 kN R kN kP" kN
m
-4 1,2 0,6 14,25 0,439 6,255 0,898 1,336 20 26,72
-3 1,0 1,4 27,72 0,329 9,119 0,944 1.059 20 21,18 .
-2 ],0 2,4 47,52 0,219 10,406 0,975 1,025 20 20,51
-1 ],0 3,1 61,38 0,109 6,690 0,994 1,006 20 20,12
0 1,0 3,8 75,24 .0,00 0,00 1,00 1,00 20 20,00
1 1,0 4,3 85,14 0,109 9,280 0.994 1,006 20 20,12
2 1.0 4,7 93,06 0,219 20,880 0,975 1,025 20 20,51
3 1,0 5,0 99,00 0,329 32,57.1 0,944 1,059 20 21,18
4 1,0 4,9 97,02 0,439 42,591 0,898 1,113 20 22,27
5 1,0 4,3 85,14 0,549 46,74 0,835 1,197 20 23,95
6 1,0 3,5 69,3 0,659 45,668 0,751 1,331 20 26,63
7 1,0 2,5 49,S 0,769 38,065 0,638 1,567 20 31,34
8 1,0 1,0 19,8· 0,879 17,404 0,476 2,10 20 42,01 Fig. IV.l.15. From transversal.

IV.1.12. Se considera un taluz de inaltirne H = 8, m ~i panta liZ realizat intr-un teren avind : <1>' .15°, c = 20 kPa si y = l~,ii kN/m3_ 1) Se cere sa se gaseasca valoarea co~minim de siguranta ~i coordonatele centrului suprafetei critice folosind graficeleintocmite

de N. Janbu.·· .

2) Pentru suprafata critica gasita la punctul anterior, se ce~e sa se calculeze eoeficientul de sigura~t~ .folo?ill_d_1!le!()_da_e!~p().t:.~_1:~ _d~B_Lsj1 D p,

Rezoluare.

1) Pe baza graficelor intocmite de N. Janbu, date in anexa IV.1.S, b se poate calcula coeficientul minim de siguranta folosind relatia F. =

c =N,-,

C yH

unde : Nc! c

este coeficient de stabilitate in raport cu coeziunea si frecarea;

y H

eoeziunea;

greutatea volumica a pamintului; inaltimea taluzului.

125

Valoarea coeficientului de stabilitate N" este data in anexa IV.1.S, b fUl1ctie de inclinarea taluzului (~) si parametrul adimensional /"'<1>, definit -de relatia :

y ,_,_H_._t.::;:g_iII_ Ac<D =-

c

Cu datele problemei obtinem :

AC<l> = 19,5.8· tg 15° = 2,01. 20

.Perrtru Ac<l> = 2,01 !jli ctg ~ = 2,0 rezulta Nc/ ___: 12,7, iar coeficientul numm

de siguranta F. = 12,7. 20 = 1,64.

19,5·8 ~

In anexa IV. 1.5, b sint prezentate si graficele ce ne dau coordonatele unitare ale centrului suprafetei critice, Xo si Yo, care sint date functie de AclJi si ctg ~.

Pentru datele problemei avem Xo = 0,78 si Yo = 1,70, deci coordonatelc centrului suprafetei sint: X 0 = Xo • H = 6,24 m 91 Yo = Yo . H = = 13,6 m, Valorile Yo si X 0 slut in sistemul de coordonate avind originea in piciorul taluzului si care include, in cadranul I, taluzul,

De asemenea se poate stabili, folosind graficele lui Janbu, participarea fredirii si coeziunii la asigurarea stabilitatii taluzului. Rezulta 0 participare a frecarii in procent de 75%, iar a coeziunii in pro cent de 25%.

2) Metoda Bishop privind calculnl coeficientului de siguranta al unci taluz omogen recomanda 0 formula de forma:

S {e' . I'!.L, . cos OCj + [(G, + Qil - u, . 6.oc, . cos IX,] • tg ill} ---------

}/, = ~ co_s~oc~-I_+~tg~iII_._s_in_oc~d_F~.

~ (Gi + Q,) . sin IX,

In formul a, semnificatia rnarimilor est.e aceeasi ca la metoda Felleniue din problema IV. 1. 10.

Gasrrea coeficientului de siguranta F, presupune un proces iterativ plecind de la 0 valoare presupusa cunoscuta a coeficientului de siguranta F cu care se calculeaza pe baza relatiei de mai sus 0 nona valoare F,v 'c~o care se reia calculul lui F,2' Jteratiile continua pina cind F., rv Fsi-l• In calcul se poate folosi si nomograma intocmita de N. ] anbu si data in anexa IV.1.7 pentru determinarea lui mrJ.i = cos tI., + sin cr., • tg CD/F •.

Calculul coeficientului de siguranta prin metoda Bishop este dat in tabelul IV.1.S, pentru care s-a folosit profilul transversal din figura IV. 1. 16. intocmit la scam 1(200.

in cazul problemei relatia capata forma:

I

~ [e . !!.Li cos IX, + G, tg ill] ..

(cos "" + tg III . Sill ocelF.)

, F,=----~~--------~~~~----~~

~ G, . sin IX,

1 A, . --;:;:-

ai

Valoarea coeficientului de siguranta dupii 3 iteratii este 1,804. Variatia lui F, cu numarul de iteratii este data in figura IV. 1.17.

126

r.....COOr-...~"'t'O'J"'1"OO,.......N C(lOOOO'4'''''t'"''1''O"Jt--.LOO "1'< .... 03· ro~ OO-ID- C0~ a:)' ~~ LO~ CT5" rJ:)"' C1')>:D['-..OOCl)OO.......c_O~

r"""'ll"--'{,.......{_""'"

~ +-----

.... '

'" '"

~Iil~

I------------~-------I--

-It ~I~

'<: r

-Iii ~

.<') 0 '" (I),... "" r-, CO

c.oCOC'-lOOOQ)e-l['-..l:'of'-.O ........... c:. 0 ... 0.., 0':1 ... Q)~ 0 .... 0 ............. "" ... 0)..,

,.........,.....;~,......(oO......r'P'""1_.,.....j ......

COO"" .... ,...'" .... co 00 tn 00'.0') 0 "'=f'I 00 ~ 0 C') 0) "'=tI N"' Cf)" t-- .... 00'" to"" if')- _- c;n'" r--." t"--~ 00- C'I') CD t-, 00 G'J 0-......-1 rl ...... 0 ~

........ _ ........ _ ......

<DC'! N(O

OOI.1').......cC~Nlf"JMQ)c-.lC"l 0 ... 0.., 0"" 0 .. 0 .. 0_ o_ ........ _ -;-..:1"..,1:'- .. - ........ ,......._.......c.--c......;I""""l __ ........

... CO

m .... __ . ..

bi) ...,.

C'-11""""i.M 0 ('--.CO-e-:lcL)_.,.......""1"I .cq.--c 00'0) 0)'0:0 0 c'1 U) ..-c" ,....;, .......... _; 0" '0 ... ;-'-. .................... l""""'I~ ...... -

'0 ""
<D 0
0" 00,
N
m II
~~
Sl
co_
'1'
O. <') ~
.... ,
~ '"'
r.r_,- o '0 ,_,

t-, 000000000000 ",' 0' 0" 0' 0'0' o· c; 0'0'0' C'l~~"'f'-..:fC""d'<~"'i"-.qt-.:r:N

II ~

0', ~ 00 0 CO <D 0 co' CO ~ (0

~tCCOOI.Ql.t')oo ""'=t'f..O<J)

fT.J ... C"-i'r..:-a .. r:--.. .. C"t~w ... _r-.. cr)-.""T .. ,t-.. ...

("T- C"1C.DG"J~-..:f"Ol""""'l

1 I I ,_,~'_'

1t)Lt:l<;DO~lt'JrnlQ"'=f<o)OCl C'-lC'\li.DOlr')~Nt"'-o ...... .......cC oo"J.O'" [--. ... o .. t--..-I.r,) ... cr) ... _ ... ~N-~

N........ 'r'"""'OIC--1C"':i~l.t:lc:.o

OO~~C.D-~c.oOo")MO') .,...,._jCDQ:lcO)CO ......... CtfJ_OO G:!O"J.(J:l0 O'lO"JQ)COl'--tOCt1 o~ 0" 0'" ,......;- 0' 0-' 0-' o~ 0- 0-' 0"

.f>

.q.('I"J ......... -e0~tO["-.Q')....-.j aJ':.DOOOCt')t.OO'.JC'-lIf.lOOC'1 eQN ......... O ........ NtQ~(,Or;-..,D:l

0' c'o'N' 0" 0' 0"0'0'60'

'1' r-,

0'

'"

LI) +-_ +-_ +- __

......010000 00000 cp CO tc.l ~ c:.o <J) l"'-- 00 "o:t' to If) c--,"1.I'i r.ri (}"J-' 0-' f:-.,- rn- ........ '·CIJ-.~., Q)NOOCT;-r......-~-.:t'~_0'")_

..... ~c;:l~~C'-l~_

~~ ~ I 00

1",1--

00000000000 mNl"'(!)~_oo~(,O-..::tco

0" cq-' crJ" ~ It)"' r,D'" CD- ~-. 1.0-' 00-' __ -

0<')0000000000 --'~"~-e-.:t'C"l-'N"C'1-:-C'l-C'-l"C'l-' ,......'"

~ r.:x.. ~~ ~
J ~
e e e;-
m ct: bi) CO
0
() _,_, ..., ,_,
'--l ~ 1-l tl
<I .S ::: r:I
<> ';:;l . ._
OJ> til
M + + +
..., J ;:;: J
til til III
~ 0 0 8
H OJ ()
II 'If .~
',.
-.:: It: ~ l:: 127

Fig. IV. 1. 16. Profil transversal.

'0

C' 2.0

.i ISV

'" .

..

1J 1,0

C

.~

.~

'"

~

fl

o

2

Fig. IV.1.17. Variatia coeficlentulul de sigur~n~a..

IV. 1.13. Reluind date1e problemei IV. 1.12, se cere sa se calculeze coeficientul de siguranta, folosindprocedeul generalizat al fisiilor, Calculul coeficientului de siguranta se va face pentru suprafata circular cilindrica avind coordonatele centrului determinate pe baza nomograme1or din anexa IV.1.S, b.

Rezoloare.

Procedeul generalizat al fisiilor permite calculul coeficientului de siguranta precum si marimea eforturilor care actioneaza in lungul suprafetei de alunecare ;>i pe planele conventionale dintre fisii, Procedeul generalizat .al fisiilor acceptii ca ipoteze de lucru urmatoarele :

-tratarea problemei in ipoteza starii plane de deformatie ;

- coeficientul de' siguranta este definit in rap art cu rezistenta la

forfecare ;;i se considera constant pe intreaga suprafata de alunecare; - pozitia fortelor de impingere dintre fi~ii este cunoscuta.

Relatiile de calcul sint stabilite plecind de la satisfacerea conditiilor de echilibru pentru fiecare fisie in parte si ale intregii mase de pamint supusa alunecarii,

Cu notatiile din figura IV. 1. IS ecuatiile de echilibru sint : a) Echilibrul fi§iei.

LlT, + Ll V, = I1N, cos OCt + 115, sin (/., - proiectie pe verticala ; I1E, - LlH, = I1N, cos IX, - 115, cos IX, - proiectie pe orizontala ;

T E h D.E, I:!.H, ,= - ,tg Ct." + t, -- - Z,-!l.x, .1. x ,

~ b) E clzilibrul global.

- suma de momente.

a

proiectia fortelor pe verticala ;

b

"1:..I1E, = E~ - E~

a

proiectia fortelor pe orizontala ;

a

- suma de momente.

c) Forie §i eforiuri in lungul suprafelei de alunecare §i pe interfetele dintre fi$ii:

128

x

o

linia de apiicare a totietor E

Fig. IV.l.IB. ~efinirea rarametrH01: f~losi1i in procedeul generalizat al ft{;iilor; a _ ecbllibrul static al intregulul corp; b - echillbrul static al unci ft{;ii.

- efortul normal pe suprafata de alunecare aferenta unei fisii :

- p + t t . de : t).v, P . .1.T, •

<Ii -, , - "t', g IX" un e. -_ = ,:'11 -- = t, ,

!l.x, AXi

- variatia fortei de impingere pe planele convenj.ionala dintre fisii : !lE, = (P, + t,)l1x, tg IX, - "t', • I1x,(1 + tg2 IX,) + 6.H, sau

I1E, = B, - ~ + !lH" unde Ai 9i B, au aceleasi cxpresii ca la punetul d.

F.

- eforturile unitare tangentiale pe suprafata de alunecare aferenta unei fi9ii:

c, + (P, + Ii - u,) tg q), . 1 "" _ A,

"t', = sau ., -'- __

tg oc, tg q), F. !l.x,(l + tgB lI,lF.

1+

F.

d) C alculul coeficientutui de siguranjii.

tn. ~azul unci forme ~ar:eare a .supra£etel de alunecare, toate ecuatiile de. :ehihbr~ trebuie sabsfae~~e simultan, Plecind de la aceastji prennza, relatia de calcul a coeficientulni este de forma:

b

':E AI

F = " _

'. b

:E B, +E,.-E~

II

unde: A, = 'tf • Llx,(l + tg2 IX,) 9i B, .:_ I1H, +(p, + t,)l1x, tg IX" in cazul analizelor in eforturi totale. .

A = [c,+(P,+t,-u,)tgC]),]&x, =A,.

,

1 + .2._ tg IX, • tg (I, noe,

F. '.

1 + tg" oc,

B, = 6.H, + (P, + t,) 6.x, tg IX, ; in cazul analize10r de stabilitate in eforturi efective.

. ~uncti: ~e tipul analizei parametrii rezistentei la forfecare rezulta dll~ l~cercanle de forfecare neconsolidata - nedrenata, respcctiv con-

solidata -drena tao .

9 - Geo tehnlea si tunda ~ii

129

~~---~~~-------._---------------------

e) Expiicarea procedeului de rezoluare numerica.

Rezolvarea numeric a presupune parcurgerea urrnatoarelor faze:

- Dupa alegerca suprafetei de alunecare, din profilul transversal se fixeaza pentru fiecare fi§ie: dx, - latimea fisiei, P. - efortul vertical (provenit din greutatea proprie, suprasarcini distribuite, forte concentrate), U, - presiunea apei din pori, c, - coeziunea, cD, - unghiul de frecare interioara, dH, - componenta orizontala a fortelor de la suprafata terenului, IX, - unghiul de inclinare al suprafetei de alunecare cu orizontala, IXu ;_ unghiul de inclinare al liniei de actiune a fortelor de impingere cu orizontala ~i hI, - distants pe verticala dintre linia impingerii 9i suprafata de alunecare.

- Presupunind 0 valoare cunoscuta a coeficientului de siguranta 1<"0 si t = 0, se calculeaza Eo, A~. n ... , A., D.Eo• Eo si 0 nona valoare a coeiicientuluidesigurantaF 81·

Yo

o (6.l4;1J.5J

c·

E; ~

;:t:,

uncfelor de

A

1_lJx=~Jm., {Om ... I_ 4,Om., .. {Om.j .. (Om.! a

x

faa
~50 ®
250
f<N
50
100 CD
fSO
kN
50 ®
100
f<Fb
20 ®
30
b "fb x

x

Fig. IV.1.19. Procedeul generalizat aI fi~ijlor;

.. - proW transversal la scala I: 200; b - diagrama de varlatie a lul E, T, n. -r In lungul profilulUI transversa],

130

si deci tlTl 9i ti.

, - Cunoscind Tv (j.T) si tv se incepe un nou proces de aproxirnare a coeficientului de siguranta, a fortelor de impingere si a fortelor tiiietoare obtinindu-se valorile Bv A~, na.,' AI> MI, E1> FsI, T2, sr, :;;i t2•

- Se repeta procesul de aproxima- Fig. IV.1.20. Variatia coeficientului de

re pina dnd se obtine stabilizarea coe- slguranta.

ficientului de siguranta.

- Pentru fiecare ciclu de aproximare se pot calcula ~i eforturile unitare t.angerrtiale :;;i normale pe suprafata de alunecare precum 9i pe planele

~re~. . _

Pe baza profilului transversal dinfigura IV. l. 19. a s-a procedat 1a evaluarea coeficientulni de siguranta folosind principiile si relatiile enuntate anterior. Calculul s-a condus tabelarfiind dat in anexa IV.l.6, obtinindu-se pentru coeficientul de siguranta valoarea 2,08. Variatia coeficientului de sigurant~ de la 0 etapa de aproximare la alta este data in figura IV.l.20.

In ultima iteratie s-au trasat diagramele de variatie ale fortelor E :;;i T ~i ale eforturilor G ~i 't" in lungul profilului transversal. prezentate in figura IV. 1. 19, b.

- CunOSc111d fortele E o la interfetele dintre f.i;;ii si pozitia liniei de actinne a fortelor Eo. se pot ealcula fortele T'; in lungul profilului transversal. fa-

Ad' . tJ.E ss, 1 +tJ.E,

em a proxima }la ca

tJ.x

Metoda Tayia,

~r-,-~~~~~~~~~~ 11 ~;--+~~~~~-+~~~~ TO 9

1:'1

,...,u

~6F-7"-f-7f.~~+--+-!--...L-!----l < 5

'~~~-T~~+-~-+~~ ]~~~~~~~L_~~~ 90 80 70 60 50 ~ 0 30 20 10 0

-UnghIU! de lnctmare 01-faluzulw fJ

Fs 2,5

I,

n

2.0 /

1.5 V

1.0 OJ) <Q ~IO

_. -'

Q5

'" a

",.

2

]

flumarul tterar:e,"

12 .-~~~~~~~~~ l1r-+--L.-L~L_~_+_-+~~

70 9

~I u ~ 1---+--I-~+-----+---l---.lI~"___"'---P

II 6kjs~~~e::~~

<If! I

5~_j_-__J__f£

t.

10 a

Anexa TV.1.l. Metoda Taylor .

131

\

lJ.'"

'" c

o

" ~ o c ;:,

::J r, o ;:,

~

o ~

-~ of

eC .& 0> 0,

l:glla ~ -c

"

II) "

~ ~

I

I

~,

t

Q. '" '" .. '" E

.~ -

'0 c ~S ~ ;,

~ a U

I

132

AN EX A I V. 1, 3

volorite Ns=H{1 p r-in metode bazate pe ec hilibr ul stafic sis ot ut to t eoretico bc zato pe teoreme ene(>gelice

, '

JJ ¢ E chilibru 5 to tic Soluitlle t eor etice
grade grade MC MFF. M.C.F. M.5.P S.S.? SPA .
..
0 4,00 3,83 3,83 3,83 3,83 4,00 I
90 5 1..36 4,19 4,19 4)9 4,19 4,36
15 5,20 5,08 5,02 5,02 S,20
i5 6,30 6,06 6,06 6,06 6,06 6,.30
° 5;22 1.,57 1,,57 4,57 4,57 5,22
75 5 5,855 5,13 5,13 5,14 5,13 5,85
15 7,1,5 6,1,9 6,52, 6,57 7, 45
25 9,80 8,1,8 8,54 8,59 . 9,80
0 6,95 5,24 5,24 5,24 5,25 6,95
5 - 8,06 6,06 6)8 6,78 6,77 8,06
60 15 71,30 8,33 -8,63 8,63 8,64 11,30
25, ..... 17,30 12, 20. 12,65 12,82 72,75 17,30
0 19,60 5,88 5JJ8 5.88 5,86 9,60
'5-- ··5 ,~ o. -12,00 • 7,09 726 7,33 12,00
..
15 20,20 1],77 12,04 i2,05 2020
25 43,50 20,83 22,7.] 22,92 43,50
° ! 1!,,90 5,!,} 6,!, , 6,41 6,51 14,90
I
3D 5 ! 2i,20 8.77 9,09 9,77 27,20
i5 55,50 20.,84 2J ,74 21,71 55,58
, 25 SOO, 00 8],34 i 11,;0 125,0 120,0 500,0
0 ]OJ.O 6,90 6,90 .6,90 7.35 30,40
15 5 66,60 13,83 14, 71 14,80 14,80 66,60
10 250,00 1,],63 45,53 250,00
M C - metoda C uttnorm

M.F F - metoda tis n Icr Fellen/us MCF - metoda c~i-'CU{UI de t rictnrne M.SP- metoda sptrote, {09arlt~,ce S SP - suprototo sou-ala loqori! mica

S FA - suprototo plano de alunecare

Anexa IV.l.3. Valorile 1uilN.

133

VALORILE PARAMEiRiLOR A ~I B DIN RELATIA LUI GOLDSTEIN

8

Suprafa!o de SUfurafata de alunecore trece sub piciorul
la u2r,Jluf!fi are langenlfJorizontal6 ia
Ponto afunecare trece adlnC/mea,
taluz prin pidor taluz d:O,2SH d::O,5H d:H dd;5H
A B A B A B A 8 A 8
1(1 2,3~ 5.19 2.56 610 3,17 5.92 {32 5.80 5,ia 5,75
1/125 2.64 6,05 2,66 6.32 3.2~ 6.02 (43 5,86 5,86 sso
111.5 2,64 6,50 2BO 6.53 3,32 6.13 4S~ 5.93 5.94 5.85
Vl75. 2,87 6.58 2.9J 6.12 3,41 6,26 (66 6,00 6,02 5,90
112 3.23 6.-70 3,20 6.87 3.53 6.40 {78 6.08 6.iJ 5.95
1/2,25 3)9 l27 3.20 7.23 3.66 656 4,90 6.16 618 5,98
712,5 3.53 7.JIJ 3.44 7.62 3B2 6.74 5.oJ 626 626 6.02
1/2.75 JS9 8.02 J.6B 8,0 {02 5,95 5,17 5,36 s.s, 6.05
113,0 3,59 8,81 J.91 8,40 414 7.20 5.31 5,47 6.44 6P9
- JJ 1

2

l. 10

7

a5 effJ· ..,
I I 1 1 1 I 1 I ! "j1 u ~
Legenda ~. III
f--I-- - ,~ fl/ . ,
r-- J I . I
I-' Suprafa,ta Irece rrn ~'!
I-' prin ptdor "'> .- U-
. • .I ~./!] J_
I- ____ sub picior /1/ ~' " [1_1
I--- -.-._ prin totui: ' .. j> 0" "'~f{ I
1 o~, I~' tr
--. 't{<~ ,!:.?i
r--- r/~-- /r;' ,':( -
.:.. . . \9 .. {o
.,' . l& ~I---·f ... ~ ... ~~/<C
'-=~~J:'Kd =-
- -."_,,,
k" No-5,S3 .
5 V ...... I -I .
V Coeiicieotut minim de siguran!6 I-- t-
l.r-
I F$=No!H I I-- I-'-
I-- t-
3
I-- I--
2 Coor donoteie cenirului I-- t-----
Xo "xoH ; }o"yoH ; '1>=0 I--- ~'-
f-- f-- f-- i--
+_1 I ... --
1 1 ~ i +---tl ilJ
- -11
I I I
0 11

10

9

6

c

t'H 0.21, 0.22

O.}O 0.18 -0;"6 0,11, OJ} 0.10 0,08 0.06 0,01, 0';02

o 90·

F=




~
_...,., ~,
......: "
rf!~N ,~

....... ""=.'.
a-~
0" 0
" .
.. 60

90

]0

Unqbiut de lnctioore jJ

80· 70~ 600 50· d)· 30· 20. ft

2 , CD

'b 4 5 ~~-r-r'-'-T7~ ~ 3+-~~~-+~~~1

:J

o '0 2 -I--+----1f--~,-j

c o o

(:) 1-1--+--l-.-;!----i---l·-r

o

O~~~~~-r~~~

90 60 30 0

~jJ

G,.oficul Lobasov

Anexa IV.1.S, a Coeficientul de stabilitate.

Anex:a IV.IA. Valorile paratnetrilor A ~i B din relatia lui Goldstein l}i graficul Lobasov.

134

135

'[;l
'"
::J
<J ~
II!
,in.. '-
6 ~
j Col
.)
..
:;
~
;S
,:>
l;: 1_l
_ill
\
d:'1--
\ -
_l'\ "I-- -
1 \ J'e- f--
l',\ ~ "- I--
v:
v ~\'7.
tt- )J,tl.! .0,
on ;\L\I\
I I ~\ \.
'I ~~ "-
I I I~~ ":-0 to
\:::i
ul~*i
.._ =t:"- [
~u ~',~ ~ t
" ~
i.f: --:u'_
:-. <-),~
~ ';.:j
.... ~
~ f!
It" "'09
I~ &
-~
I<-
....,
R
~ C)
'" \

"

" " 1\

" ,~,\.

1\. ' \..,\. "

~ --- _------------
.e TAPA T, +=0 ~; To:: 1,265 ~~'1LL§_
, J)aIe din profilul tron:Nersa! ; -
1Jr: cDlculul lui FI7/J£, £0 ffbrfurl
fi~ie LI.r G~ p c! $'<.: :~~ .80 A' , 114(, Ao AEo Eo :ro 00
m it'" ktb I(Pa KAI XII KI'I KAI It!AI .t"}b. k£.
, 2 3 L. 5 5 ? t5' !il' la 11 12 13 7~ 15
( "" 'lOU 52,65 Xl 1,.(17<9 Q267 2g9,22 fJ2_02 C!'i21J 310,33 J08.,so 0,00 15,58 30, 39
lQ~.5"
~ 1.,0 ~,5 III, '5 20 0'6J7 0,26? 283,21 1:17,70 0,806 2~6"j '36/,6 r-- 26,09 94,52
274,%
j 40 ItHs 111,15 20 O,JI5 0.267 7'-0.05 19t1.70 O,9l(} 204.8S 18, 11 I-- 21,'73 V2,4f
263,0"7
! -9 4,.0 ~.'1.~ ~&l 20 0,000 o.2b7 OpO 17~63 ~OO I7~B;j 102,16 - 25,5o¥ 85,80
'c":91
S 4,3 '~2.5 33,15 20 -0,#5 0,261 -6J;05 12{"OS Cl,7.5li 161t;1O 16l,lO {)Jio 1~7P 4D,~
653,05182.'.81 109143
1'0 =~St/6SJ.05J)JIjj ~
t'1~ 1097,1J3/55J,0:5: 1,0tJ .
t:TAPA '2, += 11 s; F=l6!1
Caleulv/l(Ji TI tlT1,1"1 COlcuiU/ /W 72 dE! £7 ftortud
Eo dEc 1'''''£ hi n il71 h 08, AT (10£1 AI .tJE1 EI .,;, fTi
K.V dx m KAJ KAI KR. KN /(N XI.! KAJ I(v KPo K·Jb
~ 117 111 19 20 21 112 2.3 24 25 26 1;7 28 29 ca
000 - - 0 0.00 :1,;.(; -11,1~ 231.17 121,22 ~~ I""!!'__ l2.atJ 2a,96
Jw,tJ'.o 85.57
W,5 .Jl,a!I 0,916 1,8 ~~# 85.51
-62.2 -'5.55 24{J5' /82.0 q7<U 2.1:;"57 130,5'3 t--- 2q07 82.81
7..I~Sl 1~J2 0.589 2.0 -1O',f1)1 -3,75 5},16 216,'0
-0,9315 f5~f>5 197. tV 0.955 2q0l 2P,8S 103,01
?fi3.0f -1D,50 0,3# ~lJ -I09.B ~$26
M.~ IJ,JO qoot:l 183.10 ,,(JO l81,ifJ -e9,1? t-"-- 22,ZJ 9710
1llI9 -sue 0,116 /,/3 ~.fi I' {(1,v.7
400 - ~ qo qo ,~~ M,82 -9~~ 1J?~ 4775 177.?2 -,~Z 0.00 l5;7f 55,51
5S?'-3 822,1,oQ 1fO~06
'----'--
72= 11O~06/HH·.j =2.05
.ETA-PA ~. l:f2. ~i ~:2,Ob
coo/al/v/ A../I T2, 472 ~ coJcu/ul lui ~ b..r!2,.E2 I_,ifOiJUI'I
Ef dEl o/ocF hI- 7i Ll7J2 f2 .B(2 A2 no:z A2 Allz xe r:;R C2
KN" dx rn: W KN Klb KN KN KAJ KN KN I(Po Kfb.,
bl J2 ~ 3ft 0f) C6 ,]7 J8 -'9 40 41 42 H It~ *-5'
Qal - - 0.0 - ~05 ~-
71,35 -7.'-6: 25~{;7 125,07 0,.;09 .]2~.51 rJ7,09 a/)/} Z;56
(J5,5f lj9JS ~a "29,0') fPClJ
-5p,lJ' -13,18 249,(;3 ItMbJ q7iO 239.~ 1j;i,:J5 I-- 20,50 ~~1
~t; 2.m q589 2,0 -a~8I. 2,31.#
'~ -vq4lJ -18,6/. -~66" fJ/t,18 193,73 q39S 2Ok79 3S;72 r-- 22,.3!J 99,.13
~7S q.;1# /..8 26'7.'6
,1:1,25 1,13 -S??S J2.7j 418 0,00 180.37 1,00 I&qJ7 -85,71 f-- 21,(}7 93.98
'7tf~ (lJ?6 ltJO.t$
lu;;' qo em 1S_75 -93,.57 142,14 q786 18£183 -W,..v q;;" 16,87 56.40
5/t!IJ1 ~tJ? 11J;'?29
"'---'--
.;t .. F 71P'? 2:J/sIt l)'JI =2,09
~. " Anexa IV, 1.6, Stabilitatea taluzurilor.

137

Meloda Bishop

....
7.6
t'
1.2
f:.~ 1.0
il 0.8
Q6 I I I I I I I
I- ()(. este poziliv cind 19 rtJ/,F w_ i'-;;;;
suprofa!a de rupe I I.- . I
I- re es!e In ace/a!?! "'1.. ~ a8:,;;;;, ~-
r- codron ClJ taluzu/
.... ~~'~~ I .....
I ~
I ..-:;;.::;;,:: - r:.;::: .<:.....
70~t:_... /. ~r r--. ...... Q.?,_ ~
,,0,1. 7 " O-~
?~r IL" . "~'" -I".
-, o. ~ m",=cos"'(smp£ Ig rt>YF)
,/ 0, I I I I I I r-,
~I\' I I I I I III W E ~ WOW ~ ~ W ~ W IX.

Ungf" de inc/inare

Anexa IV.1.7. Metoda Bishop.

IV.2. IMPINGEREA P .AMINTURILOR

. IV.2~1. Pentru zid~l' de sprijin din blocuri prefabricate din beton

s:mplu (fig. IV.2.1),. c~ llltr~ in. al~atuirea unui front de acostare, se cere sa se evalueze .act~ull1~e din v impmgerea activa in urrnatoarele situatii :

a) lucrare finalizata, dupa 0 executie in uscat;

b) lucrare i~ exploatare ce necesitji 0 adincime a apei H", = 6,0 m. In ambele situatii se va face evaluarea pe baza ipotezelor Rankine si

Coulomb. 'f

Rezoloare.

Calculul im1?ingerii active se va face pe planul vertical abc. Tinind cont .de s:eometr:a l!mpluturii, suprafata de rupere va traversa urnplutura de ,platr~ sparta ~1 umplutura. de .pamint. Pentru evaluarea impingerii acttv:e, ~1ll pu~ctul c se duc~ duec}la planului de rupere prin umplutura de piatra sparta ce face unghiul 45 + cDJ2 cu orizontala. Irrtersectia aces-

Fig. IV.2.1. Sectiune transvi-r- al

tei directii cu suprafata prismului de piatra sparta determina pozitia punctului d si valorile grosirnilor H1 §i H2 ale umpluturilorcu pondere majora in manifestarea impingcrii active pe planul abc.

Ca1culul se conduce in continuare ca pentru cazul stratificat, conform anexelor IV .2.1- IV.2.3.

a1) Calculul impingerii active in ipoteza Rankine, Jaza de Jinalizare a lucrarii.

Punctul a.' Paa = q. Kat = q . tg2 {45° - fJ = 40 ' tg2 (450 ~ 1;0) =

= 40 . 0,547 = 21,90 kPa .

Punctul b:

~ la baza stratului 1: P.bl·= (q + Y1H1)Kat = (40 + 18,165·2) ·0,547 = ~ 41,752 kPa

- la partea superioara a stratului Zt] Pab2 = (q + Y1H1)Ka2 (40 +

+ 18.165 ·2) . tg2 (450 ~ 3;0) = (40 + 18,165 ·2) . 0,282 = 21,526 kPa

PunctuZ c.' pac = Pab2. + Y2H2Ka2 = 21,525 + 20 . 5,6 . 0,28 =

= 53,109 kPa.

Rezultanta impingerii active pe inlHtimea HI si respectiv H2•

P,.. = 2.Y1 . Hi . Kal(l + 2L) =

2 y1H1

= 2.18,165 .22 .0,547 . (1 + . 2.40 ) = 63,63 kN/rn;

. 2 118,165 . 2

= 2. 20 . 5,62 • 0,282 . (1 + 2. 76,331 = 208,975 kN/rn;

2 20. 5,6

. q' = q + Y1Hl = 76,33 kPa.

Rezultantele irnpingerii lucreaza dupa dircctia orizontala 9i trecprin centrul de greutate al diagramelor impingcrii, avind distantele Z1 si Zz fata de punctele b si respectiv c.

Z1 = 2 . P •• + P.H • Ht = 2. 21,901 + 41,75 ,! = 0,896 m ;

r.. + P.bl 3 21,901 + 41.75 3

Zz = 2· Pab2 + Pao . H. = 2.21,525 + 53,109 . 5,6 = 2,40 m.

Pab. + Pa. 3 21,525 + 53,109 3

bd Calculul in ipoteza Rankine, jaza de exploaiare.

Prin filtrarea apei dinspre paramentul-fata inspre umplutura, aceasta va modifica conditiile de stare ale materialului de nmplutura. Acceptind ideea ca apa se poate ridica pina la nivelul din fata zidului, calculul se va face ca pentru un sistem stratificat conform figurii IV.2,1.

139

- Impingerile active pe unitate de suprafata Slut:

Paa = qK"l = 21,01 kPa;

P'- = (q + H~Yl)J(al = (40 + 18,165 . 1,6) . 0,547 = 37,77 kPa; P::" = (q + H{Yl)K"1 = P:m = 37,77 kPa;

Pab! = (q + H~Yl + H;y;)K"1 = (40 + 1,6·18,165 + 0,14.9,18) .0,547 = = 39,78 kPa;

Pab2 = (q + H~YI + H;y'I)Ka2 = (40+ 1,6·18,165 + 0,4.9,18) .0,282 = = 20,51 kPa;

Pac = Pab2 + H2Y~ • Ka2 = 20,51 + 5,6 . 11,53 ·0,282 = 38,72 kPa.

Rezultantele lmpingerii active si puuctde de ap1icatie sint calculate prin aria diagramelor si CUlloscuta fiind pozitia centrului de greutateal tmpezullli fata de una din haze.

P:1 = 21,901 + 37.77 . 1,6 = 47,74 kN/m; 2

I 2 . 21,901 + 37,77 1,6 O· 73 f t-y d 1

z = . - =, Ill, a ya e punctut m;

1 21,981 + 37,77 3

,

P:1 = 37,77 + 39,78 .0,4 = 15,51 kNjm; 2

u 2· 37,77 + 39,78 0,4 0 198 020 f v d 1 b

ZI = . - =, m, ~, m ~ ata e punctu ;

37,77 + 39,78 3

Pa2 = 20,51 + 38,72 . 5,6 = 165,84 kN/m; 2

22 = 2. 20,5 + 38,72 , 5,6 = 2,61 Ill, fata de punctul c ..

20,5 + 38,72 3

In figura IV.2.2 sint date diagramele de impingere activa calculate In poteza Rankine.

a2) Calculul in ipoteza Coulomb, faza de finalizare a luerarii. Admitind dezvoltarea frecarii pe planul abc, marcata prin unghiul 8 = ~ cD, vom aplica pentru calcuI relatiile apartinlnd ipotezei Coulomb. 3

- Impingerea activa pe unitate de suprafata:

punetul a:

H sin a

Paa = Yl 1 ec/o • Kal -- ,

COS 81

q sin a . 40

unde: HI.&h = - . = = 2,20 m;

Y1 sin (6 + ~) 18,165

K sin2(6+«I)

a=------ __ ~--~==========~

l V sin (<.Ii + 8) sin (<.Ii -. ~) J2 sin" Ii . sin (6 - 8) 1 +

sin(6- 8) sin (ll+ ~)

140

activa. calculatll pe baza ipotezei Rankine.

Fig. IV.2.2. Impingerea

sin" (90° + 17°) ..

]2 '

Kal = l 1. / sin (17° + 11,33°) sin (17° 0°) .

sin" 90' . sin (90°- 11,33')· 1 + V sin (90' _ 11,33') sin (90' + 0')

Kat = 0,492;

P - 18 165 . 2 20 . 0,492 . _1 - = 20,07 kPa;

aa -" 0,980

punetul b, parte a inferioara a stratului 1: sin II .

Pllhl = rI(HI + H, eclo)K .. 1-.-,,-,

COB "1

- 18 165(2 + 220) . 0492 . _1 - = 38,3 kPa;

PlJbl -, "0,980

punctul b, partea superioara a stratului 2:

K sin 6 . 32 = ~ <l>a = 22,66° ;

Pab\! = YaH2 ,"II' a2 • -- .. - , 3

cos "s

q + Y1Ht sin 6 _ 40 + 18.165 . 2 . _!_ = 3,816 m;

H2o eel = Y.. . sin (6 + ~) 20 1

. sin' (90· + 34°)

m II---,-~cc::>

b .... '11!"""1'"-..,.

N.H

.s:

1

l

Ka2 = shit 90' . sin(90° _ 22,66°)

2 '

l ."\ / sin (340 + 22,66') . sin (340 - 0') 1 + V sin (90° _ 22,66°) . sin (90° + 0,°) Ka2 = 0,254;

- 20 ' 3816 . 0254 . _1_ = 21,02 kPa;

PaltZ - , , 0,922

punetul c:

sin 6 .

Pac = yz(Ha + H2o ""h) • Ka2 • COB 8. '

- 20{S 6 + 3816) . 0254 . _1_ = 51,87 kPa.

PIJG - , , , 0,922

141

- Evaluarea imp1nge~ii active rezultante 91 punete de aplicatie:

Stratul 1

Fal = _.!_ YIHi tc; (1 + 2H1o<,.) = _!_ 18,165 . 22 . 0,492 (I + 2, 2,2Q)

2 ,HI 2 " 2

Pal -:- 57,19 kN/m.

Componentele verticaUi ~i orizontalii au valorile :

P!l = Pal' sin 01 = 11,23 kN/m si P!l = Fal cos 01 = 56,95 kN/m.

Stratul 2

Pa.2 = 2. Y2H~Ka2 (1 + 2HwA) = ..!.. 20 ' 5,6Z . 0,254 (1 +

2 ~ 2

Pa2 = 188,2 kN/m.

Componentele verticala 91 orizontalii au valorilc :

P:z = Pa2 sin O2 = 75,50 kN/m; P;2 = 173,67 kN/m,

2· 3,816); 5,6

Impingerea activii rezultantii Pal are punctu! de aplicatie la distanta Zl futii de punetu! b, data de relatia :

Z - 2 . 20,07 + 38,3 . 2. 0,980 = 0878

1 - 20,07 + 38,3 3 ' m.

Impingerea activa Pa2 are punctul de aplicatie, fata de punctul c, la distanta Z2, calculatii cu expresia:

z = ~2 + 51,87 . 5,6·0,922 = 2,217

2 21,02 + 51,87 3 m.

b2) Calculul in ipotesa Coulomb, jaza de exploatare.

In cazu1 in care apa prin filtrare modifidi caracteristicile de stare (greutatea volumica a piimintului trece in greutate volumicg in stare surnersata), avem de calculat impingerile pentru 0 succesiune de strate saturate, sub nivelul apei vom lucra cu y'. Nu s-au luat in consideratie modificarile posibile ale caraeteristicilor de rezistenja $,

- Evaluarea impingerilor active pe unitate de suprafajii: punctul a:

H~BCh = .!. = 2,20 m = Hleck; Yl

'8 1

Paa = 1 ,165 . 2,20 . 0,492 . --' = 20,01 kPa.

0,980

142

- -~

,

l

~ l' .

't t m baza zonei de deasupra nivelu U1 apei :

pune, u , 1

p~~ = Yl(H~cch + H~) KaJ . cos 31 =

....::.. 18.165(2,20 + 1,6) ·0,492 . 0,;80 ' 34,65 kPa.

partea superioara a zonei din siratul 1 situata sub apa:

1 _ 918 .7523 , 0492 _1_. = 34,67 kPa;

n ' 'H" ,K J • -- -, , , 0980

prJ.m = Yl l"h a cos 8': "

n _ q + YIH{ = 40 + 18,165, 1,6 = 7,523 m

H1ech-, 918

' Yl •

zonei din stratul 1 situata sub apa: punctul b, baza

, ,

- 9 IS{7 523 + 04) ,0,492 . _1_, = 36,5'1 'kPa.'

pab] -", 0,980,

jata superioara a stratului 2:

1 153 .6308 . 0254 _1_ =.20,03 kPa;

P , H K _- = 1 , , " 0,922 '

1Ib2 = Ys 2""k a2 cos 3a

H' + H" , 40 + 1.6·18,165 + 0,4.9,18 = 6,308 m.

q + lY1 1Yl = ,

H2ech = 11,53

Y2

punctul d:

1

'(H + H)K,.2 -,_,=

Pad = Y2 2 <en II cos 3~

I' ,

= 11,53 (6,308 + 5,6) . 0,254 0,922 = 37,82 .kP~.

Impingeri active rezultante ~i puncte .~e aplicatie.

Strat 1 - zona situata deasupra apel.

I 1 'II ( 2H; och ). =

' P,.1 = "2 HI y1K,.1 1 + H;

~ 1,62 • 18,165'. 0,492 (1 + 2 '1~~20) = 42,89 kN/m;

, 2 . 20,07 + 34,65 . 1,60 • 0,980 = 0,714 m.

Z -. ,

1 - 20,07 + 34,65 3 '

= 2. 6,42 2

34,67+ 36,51

3

Fig. IV.2.3. Impingerea activll. calculatA de baza Ipotezel Coulomb:

II - faA de fiDalizate; b - fBza· de nplootare.

Stratul 2

Pa2 = 2. y~H:K"2 (I + 2Hu•b) =.2_ II,53 . 5,62 •

2 H2 2

.0,254(1 + 2.6.308) = 149,37 kNJm; 5,6

Z2 = 2. 20,03 + 37.82 . ~ . 0,922 = 2,316 m.

20,03 + 37,82 3

Rezultate1e ca1culelor efectuate in ipoteza Coulomb sint date, in forma grafica, in fig. IV.2.3.

IV.2.2. Cunosdnd caracteristicile terenului (p = 200, y = 18,75 kNJm3, (3 = 0°, ce este situat in spatele unui zid de sprijin de greutate cu parament vertical, de inaltimeiH = 5 m, se cere:

1) valoarea rezultantei impingerii active detenninatii pe baza ipotezer Coulomb s;i Rankine;

2) valorile impingerilor active unitare in ce1e doua ipoteze 9i distribu-

tia acestora pe parametrul zidului de sprijin.

Rezo!vare.

la) lmpingerea activit in ipoteza Coulomb. Valoarea impingerii active totale data de relatia

r, =...!. yH2KBI 2

unde : KQ este coeiicientul impingerii active ~d se determing cu relajia

K" = sin· (Il + Ill) ,

[ V sin (Ill + II) . sin (e) - 13) ]2 sint B sin(1l - II) 1 +

sin (0 -8) . sin (0 + [3)

144

unde e este unghiul de inclinare a paramentului cu orizontala masurat inspre interiorul zidului de sprijin;

o unghi ce pne cont de frecarea zid-pamint ; conform anexei IV.2.2, sau de valoare (~ - ; Jw ;

~ - unghinl de inclinare al isuprafejei terenului eu orizontala;

W - unghiul de frecare interioarii. .

fnlocuind in relatii datele problemei H = 5 m; f) = 90 0; ~'= 00 ; ((> = 20°; y = 18,75 kNjm3; a = 8°,obtinem:

}(a~ ~s=in~!~(9~0~0=+==20~D~)==~====~~=;;;~

[ sin (200 + 80) • sin (200 - 0°) 12

sin (900 - 80) • sin290° 1 + sin (900 _ SO) . sin (900 + 00)

K" = 0,454;

PIS = 2.. 18,75 .52 ·0,454 = 106,40 kN/m. 2

Ib) Impingerea activli totald dupli Rankine.

p. = ~ yH2K,,; K, = tg2(450 _ :) •.

Cu valorile numerice ale exemplului obtinem;

( 200)

K .. = tg2 45° - 2" = 0,490;

P,,= 2. . 18,75 . 5~ ·0,490 = 114,91 kNjm. 2

2a) Impingerea activli unitaradupli Coulomb.

Pentru adincimea H in raport cu suprafata tere.nnIui, valoarea in:_pingerii active pe unitate de suprafata, conform anexei IV.2.1, este data de relatia :

sin () cos a

- dupa directia de Iucru ;

p! = yHKa - dupa orizontala. Pentru H = 0, punctul a: paa = O. Pentru H = 5 ill, punctnl b:

sin 900 •

P· = 18 75 . 5 . 0454 . -- = 42,98 kPa.

ab, , cos So

P=b = 18.75 ·5 . 0,454 = 42,56 kPa.

2b) ImpingerM activii unitarii dupii Rankine.

Pentru adincimea H fata de suprafataterenului, valoarea este data de relapia :

Pa = y . H . K.;

10 - Geol.,hnicll si fu .. olat..ii

145

a b

Fig. IV.2.4. tmpingerea activa dupa :

a - Coulomb : b - Rankine.

Prin particularizare se obtine : H = 0; P~a = 0; H = 5,0 m; pab = = 18 . 75 . 5 . 0,490 = 45,93 kPa._.

Diagramele de variatie si pozrtia impingerilor active totale sint date' In figura IV.2.4.

IV.2.3. Sa se calculeze impingerea activa si sa se === diagrame1e de variatie a acesteia, exercitata de un teren st~at~icat onz~nt.a~ pe vpa;amentul vertical al unui zid de sprijin. Stratificatia 91 carAac~ensbC1le pammturilor sint date in figura IV.2.S, a. Calculul se va face in ipoteza Coulomb.

L_

Rezoluare.

a) Calculul impingerii active pentru primul strat. .._ _ . ' . v. In punetul a, de pe figura IV.2.S, deoarece 1_lu avem suprasarcma :

Paa = 0, in punetul b, valoarea este data de relatia : .'

146

Fig. IV.2.5.Diagrame de variape. a, tmpingerif

s ; = 1 . sin (25° + 90") .

" / sin (25° + 10°) sin (25° _ 0°) 1 + V sin (900 _ 100) sin (900 + 00)

Kal = 0,372;

r

sinl 90" . sin (90 o _ 10 0)

1

pab = 17,5 ·2,5 ·0,372 . -- = 16,52 kPa;

0,9848

1

Pal = - 17,5 . 2,52 • 0,372 = 20,34 kNJrn. 2

Punetul de aplicatis este la 2j3Hl = 1,66 m fat a de punetuI a sau 0,84 ill . fata de punctul b. Componentele orizorrtala si verticala sint: P;I=Palcos 31 = = 20,34 . cos 10° = 20,03 kN/m; P:i = 20,34 . sin 100 = 3,53 kNjm.

b) Calculul impingerii active pentru al doilea strat.

Pentru acest strat, greutatea stratului de deasupra constituie 0 suprasarcina pe care 0 luam in caleuI prin definirea inhltimii echivalente sau unci greutati volumice echivalente. Prin aceasta se asimileaza stratul 1, cu aceleasi caraeteristici fizico-mecanice ca ale stratului 2.

Relatiile de calcul sint:

H '(lHl sin Il

2 ech -:- -- •

'(2 sin (6 + ~)

folosita la determinarea impingerilot pe unitate de suprafata 9i a rezultantei;

folosita la calculul rezultantei impingerii.

Valorile impingcrii aetive sint date de relatiile (conform anexci IV.2.1) ;

H K sin (J • v t lui 2

Pab2 = Y2' 2 eel>' a2· -- ~ partea supertoara a s ratu U1 ;

cos 8.

P 1 H~ K 1 H2 K (I + 2H. «h) .

a2 = - Y2 .. s : 2' a2 = - Y2 2' «2 ---,

2 2 H.

K _I sin (900 + 300)

a2 - V sin (300 + 200) sin (30' - 0°)

1 + .

sin (90 ° - 20 0) sin (90 ° + 0·)

= 0,2973;

H - 17,5 . 2,5 1 2 4

2 ech - • - = ,73 m;

16 1

1

si,n' 900• sin (900 _ 20°)

Y2.<h = 16(1 + 2,17,5.2,5) = 41 kNJm3; 16. 3,5

Pab2 = 16 . 2,734 . 0,297

. -- == 13,82 kPa;

0,939

147

1

P.C2 = 16(2,737 + 3,5) ·0,297 . -- = 31,52 kPa;

0,939

1

Pa2 =.2" ·41 ·3,5s ·0,297 = 74,584 kN/m.

Punctul de aplicatie este dat de relatia :

2 . PaD2 + PG.. H. v • 1

za = . - - masurat pe vertica a fat a de c,

Puba + Pa'l 3

Z2 = 2 . 13,82 + 31,52 . 3,5 = 1,52 m.

13,82 + 31,52 3

Coinponente1e verticala si orizontala sint:

P~2 = Pa2 • sin O2 = 74,584· sin 200 = 25,50 kN/m; P:2 . P"z . cos 32 = 74,584 . cos 200 = 70,08 kN/m.

c) Calculul tmpingerii active pentru stratuZ al treilea.

Procedind ca in cazul stratului al doilea, luind in consideratie greu-

tatea straturilor de deasupra (stratul 1 si 2) vom obtine :

H . 17,5.2.5 + 16.3,5 1 525

34."= '-= m'

19 2"

13 "II = 19 [1 + 2(17;5 . 2,5 + 16· 3,5) I = 152 kN/rna•

19. 1,5 '

K _ [ sin (900 + 160)

a3 -

1 + '\ / sin (160 + 8°) . sin (16° - 0°) V sin (900 - 8°) . sin (900 + 0°)

]2 1

• ~inl 90· . sin (900 - s.) =

= 0,522;

1

A'<3 = 19 . 5,25 . 0,522 . -- = 52,58 k Pa :

0,990 '

P. = 19(5,25 + 1,5)0,522 . _1_ = 67,62 kPa .

0,990 '

1

P <i3 = 2" 152 ' 1,52 • 0,522 = 89,262 kN/m;

Za ---:- 2. 52,58 + 67.62 , 1,5 = 0,78 m :

52,58 + 67,62 3 '

P~3 = 89,262 ·0,139 = 12,42 kN/m; P:3 = 89,262 . 0,990 = 88,39 kN/m.

lmpingerea activa unitara ~i rezultantele sint date in figura IV.2.5. '4

~ IV •. 2.4. Sa se calculeze impingerea activa si sa se traseze diagramele

?e ~mplnge~e activa exercitata de un teren stratificat, penn parament 1Uehn~t a.vlnd 6 = 800• Stratificatia si caracteristicile pamintului sint d~te 1ll figura IV.Z.6. Suprafata terenului prezinta 0 inclinare fata de onzontala, [3 = 120.

148

Fig. IV.2.6. Elemente de caleul, diagrame, rezultante,

H/=2.0m /r=IB2kN} tJ,=IBo

rfi = 6°

H2=3.0m ~=19IrN/mJ rl'z= 240

rf2 = lOa

Rezolvare.

Pentru calculul impingerilor active unitare, vom folosi relatiile precizate in cadrul ipotezei Coulomb, cu particularizjirile £acute pentru mediu

stratificat, conform anexei IV.2.1. .

a) lmpingerea exereitata de stratul superior, pe paramentul abo Paa = 0;

K - [ . sin (800 + 180) 1"

al - 1 + '\ / sin (180 + 60) • sin (160 _ 120) •

V sin (800 - 60) sin (80° + 120)

Kal = 0,717;

P .. bl = 18,2 ·2,0 . 0,717 . 0,9848 = 25,84 kPa; 0,994

Pal = ..!.. 11H~Kal =..!.. 18,2 .22 ·0,717 = 26,09 kN/m;

2 2

Zl = If. = 0,666 m - fata de punetul b. 3

b) lmpingerea pe paramentul be.

H2 eo" = _"(1_H_1 sin 6 _ 18,2 . 2

"(. sin (6 + ~) 19,0

1

sin (800 - 60) sini 80 °

__ si_n_8_0_D _ = 1,887 m; sin (80°+ 12°)

12 eeh = Y2 ( 1 + 2r:;;:'A) = 19 (1 + 2· ~,887) = 42,902 kNjm3;

K = [. sin (800 + 24°) ]11 . 1

a2 1" J sin (240 + 100) sin (240 _ 120) sin (800 - 100) sinl 800

+ V sin (800 _ 100) sin (800 + 12°)

Ka2 = 0,565;

149

sin 0

partea superioara a stratului 2;

pab2 = 1,887 . 19 . 0,565 . 0,984 = 20,25 k.Pa :

, 0.984 '

Pac = (Hzuh + HZ)y2 ' Ka2 . sin 0 ;

, cos 89

pa. = (1,887 + 3) . 19 ·0,565 . 1 = 52;46 kPa.

Rezultanta impingerilor pe stratul 2, notata cu Pa2 este :

Pa2 = 2_ Y2H~ (1 + 2H"<Ch) Ka2 = _?I_ 19 . 32 (1 + 2. 1,887) . 0565 _

2 H. ~ 3' -

= 109,078 kNjm.

Punetul de aplicatie este situat la distanta Zz fara de baza Z2 = 2.20,25 + 52,46 . ~ = 128m.

20,25 + 52,46 3 '

Componentele orizoutala si verticala ale lui P «2 sint :

P;2 = Pa2 . COS (oz + 90° - 6) = 109,078 ·0,939 = 102,49 kNjm; P:2 = Pa2 . cos (6 - 0) = 109,078 . 0,342 = 37,308 kNjm.

j~ figura IV.2.6 stut. date diagramele de impingerc, rezultantele acestora §1 punctele de aplicatie,

IV.2.5. Pentru zidul de sprijin din figura IV.2.7 se cere sa se determine impingerea pamintului. Suprafata umpluturii este orizcntala, iar

Fig. IV.2.7. Elemente geometrice, diagrame de impingere, impingeri rezultante.

150

"'j

apa subterana este intilnitji la 1,5 m sub nive1ul suprafetei acesteia. Carac-

teristici1e luate in caleul sint : ' ,

~. umplutura situata deasupra apei subterane : y = 19,60 kNjm3; II> = 200; 0 = 140;

- umplutura situata sub nivelul apei subterane: y' , 10,42 kNjm3; ysal = 20,42 kNjm3; <p = 200; 0 = 100 ;

~ strat natural: y., .. 1 = 21,0 kNjm3; y' = 11,0 kNjm3; <p = 180;

0=8°.

Rezolvare.

a) Calculul impingerii active.

"I) Ca1culu1 impingerii active pe paramentul ab; () = 750.

q sin Il 20 sin 75°

Hl eth = - . ---- - -- = 1,020 m;

Y1 sin (6 + (3) 19,60 sin (75° + 0°)

[ sin (75° + 20°) 12

«; = -1 + ~~~~J •

V sin (200 + 14°) . sin (20° - 0")

sin (75° ~- 140) . sin (75° + 00)

sin' 75° . sin (75° + 14°)

= 0,5583;

Paa = 1,020 . 19,60 . 0,558 . 0,9659 = 11,10 kPa; 0,9702

sin 0 sin 75°

Pab = (HI + HI ,c~)yIKal . - = (1,5+ 1,020) 19,60 ·0,5583 . __

cos 81 cos 14°

= 27,43 kPa;

Pat = ..!_ YIH~Kal (1 + 2H1 <Ch) =..!_ 19,60. 1,52 .0,558 (1 + 2. 1,020 ) =

2 H1 2 ' 1,50

= 29,03 kNjm.

Punctul de aplicajie al rezultantei Pal este

Zl = 2· 11,10 + 27,43 . ~ = 0,64 m peverticala, fata de punctul b.

11,10 + 27,43 3

2) Determinarea impingerilor pe zona paramentului be': () = 75 ° ; {3 = 0°; O2 = 10°; y~ = 10,42 kNjm8; Y.at = 20,42 kNjm3; H2 = 5,5 m.

K _ [ sin (75° + 20°)

,,2-

"\ I sin (20° + 100) . sin (200 - 0°) . 1 + V sin (75° - 100) . sin (750 + 00)

~ 0,564;

12 1

.... I'"~ - 10') .• n' ". ~

. Ii _ q + Y1Hl sin 0

" 2 ech. - y~ sin (6 + 13)

H K sin a sin 75 a

PalJ2 = 2 ~chY;' a2 --;::-- = 4,74 . 10,42 . 0,564 _

cos °2 COS 100

= 27,32 kPa;

P (H + H )'K sin 6 5 ~ sin 750

«l" = 2 2 ctn Y2 aZ - = ( ,;)+4,74)10,42.0,564. __ =

Cos al cos lO 0

= 59,025 kPa.

RezUltanta impingerii

Pa2=_!_H:Y~(1 + 2Hs.rh.J' Ka2=~ 552'1042'°564('1 + 2'4,74)=

2 H 2", ,

2 ~5

= 242,09 kN/m,

cu punctul de aplicatie la distanta Z2 masurata pe verticaIa fata de punc-

tul c', ,

%2 = 2. 27,32 + 59,025 . 5,6 = 2,41 rn,

27,32 + 59,02 3

3) Impingerea activit pe paramentul cd ; e = 90 0; y~ = 11,0 kN/m3; Y3 sat = 21,0 kN/m3; $3 = 18°; 83 = 80•

K -[ sin (90° + 180)

a3 -

1 + ... / sin (180 + 80) , sin (18°_ 00) V sin (900 - 8°) 'sin (90° + 00)

]2 1

. sin! 900, sin (90° _ 80) =

= 0,4867;

H20 + 19,6 . 1,5 + 5,5 ' 10,42 __ 9 70 m .

a eel> = - --....:..--....:.--..:_~:...._

11,0 "

PtlC = H3 ech y~ , Ra3 = 9,70 . 11 ' 0,486 = 51,85 kPa;

Pad = (H3 + H3 eeh)y~Ka3 = (1,5 + 9,70) 11 . 0,486 = 59,87 kPa.

Rezultanta impingerilor ~i pozijia acesteia; p 8 - I y' H2 K (' 1 + 2HS"D) •

a -- 2" 3 3 a3 -- J

H.

r.; = _!_ 11,0 . 1,52 • 0,486 (1 + 2. 9,70) = 83 79

2 1,5' kN/m

Z3 = 2. 51,85 + 59,87 . 1,5 = ° 73 m.

51.B5 + 59,87 3 '

b) Calculul imping~rii pasive.

Posibilitatea mobilizani acesteia este pe zona paramentului ef" _ ts. . Rel~tiile de calcul prezinta 0 forma similara ca in cazul impingerii actIve, .1ntervenind modificari in ceea ce prive§te calculul coeficientului de implllgere pasiva ~i a directiei impingerii, conform ane:x:ei IV.2.1.

152-.,

1) Calculul .impingerii pasive pe zona de parament ej'; e = 800• Caracteristicile terenului. ce vor fi luate in calcul, sint cele ale terenului de pe zona paramentului cd,

pp. = 0;

, sin 6

PN' = (D, - Ha) 'Ys . Kp--;

cos 8.

«, = [. sin (6 - cIJ) ]2

"\ / sin «(j) + 8) • sin (<<> + (3) sin' a . sin (a + 8)

1 - V sin (a + 8) . sin (6 + [3)

T7 -_[ sin (800 - 180)]2 2

~ =,~;

1- "\ / sin (180 + 8°) , sin (180 + 00) sin3 800, sin (800 + 80)

V sin (800 + 8°) . sin (800 + 00)

sin 800 2

hi' = (2,0 - 1,50) . 11 ·2,032 . -_ = 11,1 kPa;

cos 80

PPl = _!_ y'(Df - Ha)2 . Kp =.!._ 11 ' 0,52 ·2,032 = 2,79 kN/m.

2 2

2) Calculul impingerii pasive pe zona de parament fg; e = 900. PN = (Df - Ha)y~ . Kp ~ ;

cos 11 •

tc, =[ sin (90° - 1~0)

1 _ ... / sin (180 + 8°) • sin (180 + 00) V sin (900 + 8°) . sin (900 + 0")

]2 =2,494;

sin3 90 a . sin (90 a + 80)

1

PPl = (2,0 - 1,5) . ] 1 . 2,494 -- = 13,85 kPa;

COS 80

h8 = n., y~ . s; ._1_= 2,0. II . 2,494~ = 55,40 kPa.

cos 8a cos 8".

3) Rezultanta impillgerii pasive pe zona te:

P - 1 , H8 K [1 + 2(Df - H3)] _ ] 11

P.2 - - Ya' a' p' __

2 H, 2

1,53 • 2,494 (1 +

+~) = 51,43 kN/m;

1,5 ,

- 2 . 13,85 + 55,40 1,5 _ '0 60

z- " __ , m.

13,85 + 55,40 3

IV.2.6. Peutru ziduI de sprijin din figura IV.2.8 se cere Sa se gaseasdi. impingerea activa a pamintului. Suprafata terenului este plana prezentind o frintura in punctu] B1,

Rezolvare,

tn cazul dud suprafata terenului este frinta, pentru objinerea impingerii se procedeaza la gasirea unui nou parament (AB') printr-o con-

153

'::. (; c 18,7kN/m~ o =280

Fig. IV.2,S, Elemente de calcul, diagrame, rezultante.

strucpie ce presupune : gasirea liniei A Bv ducerea unei paralele din punctul B la dreapta AB} si gasirea pozitiei lui B', Ia intersectia acestei paralele cu suprafata terenului de incIinare ~2'

Pentru acest nou parament si suprafata terenului de indinare ~2 se

calculeaza impingerea, obtinindu-se:

PaD' = 0;

P 6, ~ H K' sin e. ' . aA~ .y a~,

'[ sin (28° + 81°) ']2

Ka=

" , 1, + "\ / sin (28° + ISO) . sin (28° _ 00) sin" 81 ". sin (810 _ ISO)

V sin (81·'- 18°). sin (81° + 0.)

= 0,3921;

6< 0 sin 810

PaA = 5,6 . 18,70 ·0,3921 . -~ --:- 42,80 kPa.

cos 18·

Rezultanta :

1 'I

PaAR' = - yH~ . K: = - 18,70 . 5,62 . 0,3921 = 114,96 kN/m. 22'

Intrudt ne intereseaza distributiaimpingerii active pe paramelltul AB §i punctul ei de aplicatio pe acesta, vom proceda astfel: fortele de impingere pe paramentul AB ;;i AB' se considera egale.

PaAB, = P <>An;

1 H 1 H2

-PaA' =: : 22'

P _ ym· K~

aA -

H

PaA = 18,70 . 5,6" . 0,3921 = 52,25 kPa. 4,40

Presiunea in punctul A pc paramentul AB poatc fi ca1culata prin relatia : paA = yH . K,,; unde K" = K~ . m = 0,3921 . 5,6" = 0,6351 ;

H' 4,4"

PaA = 18,7 . 4,4 ·0,6351 = 52,25 kPa.

154

Fig. IV.2.9. Metoda Culmann _ suprafata teren fdntll.

IV.2.7. Folosind datele din exemplul IV.2.6 se cere sa se verifice valabilitatea calculului, printr-o rezolvare grafica utilizind metoda Culmann.

Rezolvare.

In figura IV.2.9 este data rezolvarea grafica Culmann ce presupune cunoasterea urmiitoarelor marimi :

AL = 4,6 m ; AK = 5,6 m;

G _ B,. AI.

ABl - 2

1 . y = ~ . 1 . 18,7 = 43,01 kN = G1; 2

1 . y ---: 2.'4,6 . 1 . 1 . 18,7 = 86,02 kN = G2; 2

G BEl . AL . 1 . y = 3,3 . 4,6. 1 '. 1 . 18,70 = 141,93 kN = Ga;

,'IBB, =

2 2

G ~ G + ~. AX . Y . 1=14193+ ~. 18,70=194,293=Gt;

ABB,3 - 3 2 ' 2

G G + 34. AK ·1·y=194,293+ ~. 18,70=246,653=G5;

ABB,. = t 2 2,

GABB,S = G5 + 45. AK 1. y = 299,013 kN = G.; 2

56. AK G

GABB,6 = G. + 1 . y = 351,373 kN = 7;

2

67· AI( . 1 . y = 403,733 kN = Go,'

CAIlB,7 = G7 + --- "

2

P aA B = T ~A ij - la scara Iortelor ; FaA11 = 112 kN.

155

IV.2.8. Pentru elementele geometrice ale paramentului si suprafetei terenului si caracteristicile de calcul date in figura IV.2.1O, se cere sa se gaseasca valoarea impingerii active folosind calea analitica;;i grafica.

()]~ 80° 0;;:1100

ec~!C~{J a ~10' H1:25,."

H2~].5m Hc~ 6.25,."

Fig. IV.2.1O. Purament frirrt - impingere activiL

Rezolvare.

Pentru paramentul frint (BDE) , se recomandii in10cuirea acestuia cu un parament continuu (AE). Se unestc A cu B; din D se duce 0 paralela la AB ce intersecteaza suprafata terenului in E. Se une9teA cu E, obtinindu-se paramentul AE de inclinare e. = 105°. S-a Incercat evaluarea si in varianta reala a paramentului pcntru . a se evidentia evcntuale1e dife-

rente posibile. .

a) Paramentul AE.

Par; = 0;

P aA = H. . K~ .) sin 0. . cos II

K~ = [ sin (1050 + 260)

""\ I sin (260 + 160) • sin (260 - 10°) 1 + V sin (1050 _ 16°) sin (1050 + 100)

K~ .0,2899;

PaA = 6,25 . 0,2899 . 1880 . sin 105· = 34228 kPa .

, cos 160 ' ,

PaAE = 2. yH~ . K~ = _!_ 18,80 . 6,252 • 0,2899 = 106,44 kNJm.

2 2

b) Parament frin.t BDA.

1) Paramentul ED; 131 = 80°.

K - [ sin (800 +260)

al-

l "\ / sin (260 + 16") . sin (26" - 10")

+ V sin (SO" - 160) • sin (80" + 10") PaB = 0;

]2 1

sin (105° - 16") sinll05°

12 1

srn (800 - ]60) sin" SO°

0,5021 ;

156

'K sin aL = 25 . 188 . sin SO' 0,5021 = 24,17 k'Pa :

j"D=H1·y· 1 "

- " cos II COs 16 °

P - 1 yH2K - _!_ 188 ' 2 52 , 0 5021 = 29,49 kN/m.

aBD - "2 1 a1 - 2 ' , ,

2) Paramentul DA; 132 = 110°.

H ""(·H. siuB2 -25 sinHO· =2,712 m :

20 = -v-, - sin (II. +~) -, sin (1100 + 10·)

. ." . sin O. .

PaD = H2o • Ka2 ,

cos II

[sin (1100 + 260)]2 _

K,,2 = 0) siu" noD , sin (1100 _ 160)

"\. / sin (26° + 16°) Sill (26° - 10

1 + V sin( 1100 - 16°) sin (1100 + 100)

= 0,2562;

18,8 . sin 110° = 1277 lcPa :

PaD = 2,712 . 0,2562 . "

cos 16"

P - (35 + 2712) 0 2562 . 188 sin 1100 = 29,25 kPa;

aA -, " , cos 160

2.2.712) = 3,5

p - _!_ yH2 K (1 + 2H2.) = _!_ 18,8 . 3,52 . 0,2562 (I +

aDA - 2 2 a2 H2 2

= 75,22 kNjm.

Rezultanta impingerii active pe paramentul EDA este :

Pa' = 101,82 kNjm.

BVA

c) . Construciia graficii Cutmann. ' . . .

in figura IV.2.11 se da aplicarea metodei lU1 Culmann pentru gasirea impingerii active totale, unde :

G1 = GAEl = E1 ~ AK . 1 • y = 1 "25,8 • 1 . 18,8 = 54,52 kN;

Fig. IV.2.11. Metoda Culmann ~ parament hint,

157

Fig. IV.2.12. Metoda Culmann pentru suprafata teren fr1ut5. :;;i parament frint.·

Gj = i . Gv pentru i = 1 ... 9; P a "',,-" = T 6A 6' la scara fortelor P; ma" = 1,9 . 54,52 = 103,588 k'N.

. Rezultatu1 constructiei grafice indica 0 valoare intermediarji intre v~lorile de la punctele a ~i b.

~V.2.9. Sa. s: gaseasc~.valoarea tmpingerii ee se dezvoltji pe paramentul fnnt al. un:11 zid de sprijm ce sustine un teren eu suprafaja plana frinta, :prez~nta! in figura IV.2.12, cunoscind ca pamintul are unghiul de frecare interioara q;, = 30°, greutatea volumica y = 19,5 kNjm3, iar unghiul de

frecare parament-pamint, 0=20°. .

Rezolvare.

Pentru gasirea impingerii active s-a folosit metoda Culmann, ap1icata la paramentul AF, gasit in acelasi mod ea in exemplele anterioare. Pentru realizarea constructiei grafice s-au calculat marimile :

G FG· AL 170 . 7

1 = G AFG = . 1 . y =' . 1 . 19 50 = 116 025 kN'

2 2·'"

G G G Gl . AL 1 . 7

2 = AFl = 1 + . 1 . y = 116,025 + -- . 1 . 19,5 =

2 2

= 184,275 kN ;

F2· AL

Ga = GAF2 = ·1 . y = 252,525 kN;

2

G4 = GAF3 = 320,776 kN; Go = GAF4 = 389,025 kN; G6 ~ GAF5 = = 457,275 kN; G7 = GAF6 = 525,525 kN;

Pa l1l<I" = T3A3 - la scara fortelor.

Pa rn .. ", = 1,35 . 68,25 . 92,13 kNjm.

158

Fig. IV.2.13 ... MetodaPoncelet ~ cazul general.

IV.2.10. Folosind constructia grafica Poncelet, sa se gaseasca valoarea impingerii active pe paramentul AB, de inclinare fl =~O", H = 5,0 m .. Suprafata terenului poate fi considerata plana cu un unghi ~ = 50. Caracteristicile terenului sint : y = 19,0 kNjm~; q;, = 300; 0 = 20°.

Rezohrare.

Calculul impingerii folosind metoda Poncelei, data in figura IV.2.13,

presupune parcurgere~ ~matoare!or etape.: ~..'. ~

.. . ~ la scara lungimilor aleasa se reahzeaza 0 scctiune transversala

parament-teren ;.. ..

_ se duce linia taluzului natural AG (unghi cn orizontal (fJ);

se duee linia de orient are BD (unghi en paramentul q;, + 0) ;

se construieste semicercul de diametru AG, centrul in 0 (OA = OG) ; se ridica 0 perpendiculara din punctul D pe AG, gasind punctul H; cu piciorul compasului in A se rabate AH pe Iinia taluzului natu-

ral (AE = AH) ; . .. . . ~

_ din E sc duce paralcla 1a Iinia de : orientare ~l se gaseste punctul

C(EC II BD) ;

_ cu piciorul compasului in E sc rabate EC pe linia taluzu1ui natu-

ral (EC = EF).

Calcu1ul impingerii active rezulta din produsul ariei triunghiului ECF ~i greutatea volumica a pamintului din spatele paramentului.

P· a· b,

B =-2-' y.

Tinind cont de scad, rezulta a ._ 3,0 m; b = 3,45 m.

P = 3,0·3,45 . 19,0 = 98,325 kNjm.

• 2

AC = planul de alunecare ce conduce la impingerea activa maxima. IV.2.11. Se cere aplicarea procedeului Poncelet, pentru stabilirea valorii impingerii active, pe .un parament de inaltime H . 5,9 m e = 75 0,

159

Pig. IV.2;14. Metoda Poncelet.

ce suspine un teren eu urmatoarele earacteristici y = 18 3 kN/m3•

. 2 ' ,

(J> = 220; 3 = "3 (J> = 15°. La suprafatn terenului lucreazii 0 suprasarcing

q = 32 kN/m (kPa - tinind cont de lungimea unitara de calcul). Suprafaja terenului este orizontala (fig. IV. 2.14).

Rezolvare.

Etapel; ce trebuie .parcurse sinf''''acelea:;i ca la problema IV.2.1O. Pentru a lua III COllSlderajle efectul snprasarcinei, se calculeaza :

Yuh = y (1 + 2H.) ; Y"h = 18.3(1 + 2 . 1,748). = 29147 kN/m3.

H 5,9'.'

H. = !!_ • sin 6 . H = ___E_ sin 75° _ 1 748 m

r sin (8 +)3,)' • 18,3 sin (750 + 00) -, .

rmpingerea activa este data de relatia

1

Pa = - a . b . Yet" ; 2

P; = f . 4,1 . 4,65 ·29,147 = 277,84:kN/m.

. ~V.2.12~ Pentru cazul din figura IV.2.15, sa se gaseasca Impingerea activa folosind metoda Poncelet. Elemente cunoscute: H = 5,0 m, (I = = 80°, ~ = 10°; (J> = 150; 3 = 10°; Y = 19,2 kN/m3.

Rezolvare.

~ind in<?linarea suprafejei terenulni :;1 a liniei taluzului natural au valon aproprats, obtinerca valorii impingerii active comportii constrnctii

auxiliare in urmatoarea succesiune: .

. - se traseaza Iinia taluzului natural si linia de orientare sub unghi-

urile <I> ~i $ + 3 faja de orizontalii:;i respectiv parament; .

160

A

Fig. IV.2.1S. Metoda Poncelet pentru cazul dnd valorile unghiuriIor [3 ~i '" sint apropiate.

- se construieste semicercul de diametru AB;

- din punctul D, intersoctia liniei de oricnta~e. cu linia taluzului

natural se duce paralela la suprafata terenului, obtinindu-se punctul E, din care se ridica 0 perpendiculara pe parament (DE /lBG; EF ..l AB) ; - cu piciornl cornpasului in A se rabate segmentul AF pe paramen-

tul AB (AG = AF); . _. . .

- din G se duce paralcla la suprafata terenului, gasindn-se pozitia punctulni H;

- prin punctu1 H se duce paralcla la linia de orientare, obtinindu-se punct111 G;

- eu piciorul compasului in H se rabate segmentul HC pe directia liniei taluzului natural objinindu-se punctul L, 9i triunghiul HCL.

Aria triunghiului inmultita cu greutatea volumica a pamintului da valoarea impingerii active pe paramentul AB.

1

Pa = -ab . Y; 2

P; = .!. ·4,1 . 4,25 . 19,2 = 167,28 kN/m de parament. 2

Unind punctul A cu C, obtinern pozitia planului de alunecare ce con-

duce la aparitia impingerii active maxime, .

ill cazul cind inclinarea terenului este aceeasi eu a liniei de taluz natural (~= ct», prin constructia grafica Poncelei, J se obtine numai valoarea impingerii fara a avea posiblitatea precizarii plannlui de alunecare ee duce la a pari tia acesteia.

IV.2.13. Considerind elementele geomctrice si caracteristicile terenului ca fiind urrnatoarele : H = 5,0 m, 6 = 75°; ~ = -20°, <I> = 36°, a = = 24° si Y = 20,10 kNjm3, se cere prin constructia graficii Poncelei sa se gaseasca _ impingerea activa,

Rezoioare,

Etapele ee trebuie parcurse sint aceleasi ca in probleme1e IV.2.1O, IV.2.11, IV.2.12, cu 0 singurji modifieare privind pozitia punctelor G 9i D, intersectia terenului si respectiv a liniei de orientare eu linia taluzului natural. Pentru gasirea punctului H se ridica 0 perpendicular a din G (§i nu din D). Rezolvarea este data In figura IV.2.16.

11 - Geotehnlca ,I luncla\il

161

Fig. IV.2.16. Metoda Poncelet - caz particular.

Fig. IV.2.17. Metoda Poncelet ill cazul cind linia de orientare se Supl'apune peste suprafata terenului.

VI A' .. t P a s b

a oarea lmpmget11 CS -C: a = -- . y.

2

Din construcj.ia grafica rezultji : a = 2,3 m si b = 3,2 m.

1

Pa = - . 2,3 . 3,2 . 20,10 = 73,968 kN/m. 2

IV.2.14. Considerind aceleasi date ea in problema IV.2.13, cu exceptia, unghiului 8, care are valoarea de 800, folosind metoda Poncelet sa se. gaseasca impingerea activa.

Rezolvare.

Constructia grafica este data in figura IV.2.17.

La scara constructiei 1/100, rezultii a = 2,3 rn, b = 2,8 til ~1 impingerea activa

1 2:~·28

P" = - ab y = ,- , ·20,1 = 64,722 kNjm.

2 2

IV.2.15. Sa se calculeze, folosind proeedeul grafie CUlmann, impingerea activa, eunoseute fiind urrnatoarelo elernente : H = 5,5 m ; e = 800 ;. ~ = 100; III = 300; a = 20°; y = 19,80 kNjm3.

La aceleasi caracterisici geomdriee si fizice, se vor analiza urmatoarele

trei situatii :

a) suprafata teren fara suprasarcina ;

b) la suprafata terenului Iucreazii 0 suprasarcina q = 35 kP,,;

c) la suprafata lucreaza sarcini eoncentrante PI ;>1 P2 din insumarea, eelor uniform distribuite pe zonelo B2 111 26~

Rezoloare,

Constructiile grafiee Slut date in figura IV.2.18- IV.2.20, unde s-a,

.lucrat la scam 1/100 pentru lungimi 9i 1 em = 57,81 kN pentru forte, Din constructiile grafiee rczultji :

a)KL = 2,3 em; P" = 132,96 kN/m;

b) KL = 3,7 cm; P; = 213,89 kNJm;

c) KL = 4,2 em; P; = 242,80 kN/lll.

162

LIfI(O lo/uzu/UI no/ural

<\

Fig. IV.2.18. Uctoda Culmann

.9Llprafatii tcren neincrircatd,

I<'ig. IV.2.19. Metoda Culmann

suprafata tereu Incarcata,

P2=140 kN

<,

"LIme de orienlo'e

A

Fig. IV.2.20. Metoda Culmann - supratata teren incarcatll.

163

Pig. IV.2.21. Ympingerea activa, diagrame, rezultarrte,

Din rezolvarea grafica se constat a :

- piistrarea planului de alunecare in cazul a 9i b, fara a fi acelasi 9i in cazul c;

- - sarcinile exterioare luate ca uniform distribuite sau prin concentrarea acestora nu eondue la aceeasi valoare a impingerii. In czul c, inlocuirea suprasarcinii uniform distribuite cu rezultanta acestora sporeste impingerea ~;i modifica pozitia planului de alunecare.

IV.2.16. Pentru zidul de sprijin din figura IV.2.21, se cere evaluarea actiunilor din impingerea activa data de pamlntu1 situ at in spate. Pentru rezolvare se va folosi calea analitica 9i proeedeele grafiee Culmann si Poncelet, considerind urrnatoarele caracteristici: Y = 19,65 kN/m3, <D = = 22°, 0 = 15°, ~ = 15°.

Rezolvare.

a) Rezoluarea analitica _:_ ipotesa Coulomb,

Paramentul zidului fiind frint, vom face evaluarea pe fiecare zona plana a paramentu1ui.",

1) Paramentu1 ab ; e = 80° (zona 1).

sinS (BO° + 22°) = 0659-

t· V sin (22° + 15°) . sin (22° - 15°) 12 ' ~

sin2 BO°. sin (80° - IS") 1 +

sin (80° - IS") . sin (800 + 15°)

paa = 0; t». = 2,0 . 19,65 . 0,659 . sin 80" = 26,40 kPa;

cos 15"

Pal = 2.. 22 . 19,65 . 0,659 = 25,898 kN/m. 2

164

2) Paramentul be; e = 90 ° (zona 2).

sin" (900 + 22°)

Ka, = ~------;-----'--:=================-:;-:;- = 0,5428;

[ V sin (22° + 15°) . sin (22° - 15°) 12 sin" 90 . sin (900 - 150) 1 +

sin (90° - 15°). sin (90· + 15°)

H2o -_ HI . Y1. sin 6s H 1 2 07

--__;.-= r : =, m;

Y. sin (!Is + ~) sin lOS"

sin e, 0 9" 0 5428 sin 900 22 85

pab. = H2e . Y2 . KQ2 . -_ = 2, 70 - 1 ,65·, --- = , kPa;

cos 82 cos 150

p~c, = (H2e+ H2)r2 . Ku2 sin at = (2,070 + 3,0)

cos "'2

= 55,98 kPa;

P Q2= + Y2H~ . Ka2 (1 + 2::,) = + 19,65 . 3,02 • 0,5428 (1 + = 114,23 kN/m.

19,65 .0,5428-1_ = '"

cos 150

2 . 2,070) = 3,0

3) Paramentul cd; e = 100° (zona 3).

K = sinS (1000 + 22°) = 0 450'

a. 12 ' ,

r V sin (220 + 15°) • sin (220 - 150) sinl 100e . sin (1000 - 15°) 1 +

sin(IOO" - 15°) . sin (lOoe + 150)

Ra. = YiH, + Y2H•• sin Ila = (H +'H) sin 100· = 5433 m :

Y. sin(e. + ~) 1 ~ 2 sin 1150 ' ,

pac, = Ha. . YaKa3 sin Il. = 5,433 . 19,65 . 0,450 . sin 10000 = 48,98 kPa;

cos II. cos 15

Pad = (Ha + Hae haKa3 sin 83 = (2,0 + 5,433) 19,65 . 0,450

cos 83

= 67,01 kPa;

Pa3 =.; YaH; K,,3 (1 +2~". ) = + 19,65 .22 • 0,450 (1 + 2. :,433 ) =

sin 100°

._--=

COS 15°

= 113,76 kN/m.

Pozitia rezultantelor este datalln figura IV.2.21. b) Rezoloarea grafiea.

1) Metoda Culmann.

Constructia grafica Culmann este data in figura IV.2.22, unde s-a lucrat la scara 1/50, pentru lungimi ~i la scari diferite pentru forte, in cadru1 celor trei zone ale paramentului si anume : paramentul ab, 1 em = 19,65 kN; paramentu1 be, 2 em = 67,802 kN si paramentul cd, 1,5 em = 120,08 kN.

G1isirea impingerii active necesita urmatoarele etape : • =-- paramentul ab

165

- calculul greutatilor prismelor de parnint acceptind diferite pozitii succesive ale suprafetei de cedare :

G, = i . Gabl pentru i = ... 6, unde

aI . bk 1 . 2

Gabl = --' I'YI = -_. 1 ·19,65 = 19,65 kN;

2 2

reprezentarea fortelor G, pe Iinia taluzului natural, ee face eu orizontala unghiul ¢ = 22°;

_ fixarea Iiniei de orientare ee face cu paramentul ab, unghinl ¢ + + a = 37°;

- trasarea paralelelor la linia de orientare plecind din extremitatile vectorilor G, (punctele bI> bz, ... , b6), pina intersecteaza suprafetele de alunecare bI, b2, ... , b6;

- trasarea curbei de variatie a impingerii active (parabola Culmann);

- gasirea punctului de maxim T' al eurbei prin ducerea tangentei

la curba paralela eu linia taluzului natural;

- ducerea unei paralele Ia Iinia de orierrtare plecind din punctul T' 91 gasirea punctului T;

- gasirea impingerii active, reprezentata de marirnea segmentului T'T, tinind cont de seara Iortelor : T'T = 1,35 em

Pal = 1,35 . 19,65 =26,52 kNjm .

• paramentnl be

. - aceleasi etape ca si in cazul paramentului ab, calculul greutatilor pnsmelor de pamint fadndu-se jinind eont de prezenta pamintului pe zona paramentului ab, prin folosirea greutatii echivalente, 12 eo/., data de relatia

Y2 eeil = Y (1 + 2 .:~ "b ) = 19,65 (1 + 2. ~,07 ) = 46,76 kNjm3;

G, = i . Gobi', pentru i = I' ... 6' ;

G bl' . ek 1 . 29

ebt' = . 1 . Y2 ech = --'_ . 1 . 46,76 = 67,802 kN.

2 2

Impillgerea. activa esteJdata de segmentul T'T = 3,45 em, deci tinind cent de scara forjelor are valoarea :

P,,2 = 3,45 . 67,802 = 116,95 kN/m; 2

• pararnentul cd.

necesita aceeasi filiera eu urrnatoarele date:

G, = i . Gdel, pentru i = 1 ... 6; Ysecl.= 126,408 kN/m3;

G dk.» c1 19 . 1

del = -- Ya eck = ~'~- . 126,408 = 120,08 leN;

2 2

TT' = 1,5 em; Pa3 = 120,08 kN 1m.

Fig. IV.2.22. Constructia grafidi Culmann.

2) M eioda Poncelei. _" .

Rezolvarea, folosind aceasta metoda, este data in figura rv.2.23, unde scara lungimilor este 1150.

Urrnarind etapele enuntate in exemplul IV.2.12, se obtine :

8 5 1,8 . 1,6 - 1 44 n 2 •

• paramentul ab : a = 1,6 m; b = 1, m : AGCH = 2 -, 1,

PUl = S.6,GCH • Y = 28,29 kNjm;

5 _ 2,2. 2,15

• paramentul be: a = 2,15 m ; b = 2,2 m ; .6,GCH - 2

= 2,365 m2;

Pa2 = S.6,GCH • Y2ecil = 2,365 ·46,767 = 110,60 kN/m; .

• paramentul cd: a = b =),3 m ; S.6,GClI = 0,845 m2;

Paa = S.6,GCH • 13 ech = 0,845 . 126,408 = 106,81 kN/m.

IV.2.17. Pentru zidul de sprijin, din figura IV:2.24, se ~cre sa s~ evalueze impingerea activa a pamintului, data de 0 umplutnr~ din 12ra~url argiloase eu Y = 19,8 kN/m3; ¢ = 24°. Suprafata umpluturii prezmta 0 mclinare de 10° fata de orizontala.

167

i.

~!

,,<, 0,

J:

Fig. IV.2.23. Construcpi grafice Poncelet.

Rezolvare.

Calculul este efeetuat III eonformitate cu anexa IV.2.4. 1) Impingerea in ipoteza Coulomb.

a) Paramentul ab: 0 = 900; 0 = ~ <D = 160; 3

Paa = 0;

sin 0 Pab = HyKa~-

cos II

Fig. IV.2.24. Dlagrame de variatie ale implngeriJ.

168

K = sin· (90° + 24°)

.. [ "'\ / sin (240 + 160) sin (240 - 100}]g

sinS 90· . sin (900 - 160) 1 + V sin (90. _ 160) sin (900 + 100)

1

Pab = 2,54 . 19,8 . 0,439 -- = 22,96 kPa;

cos 160

= 0,439;

1 . 1" . .. .

P 1 = - ..... H2K = - 19,8 . 2,54~ . 0,439 = 28,04 kNJm.

Ii 2 I a 2

Componente E P:l = 7,728 kNJm; P=. = 26,95 kNJm.

b) Paramentul bd; 0 = 39,27°; <D = 24° = 0;

H = y . Hi sIn !J = 2,54 . si~39,27° . "" 2,12 m;

• y sin(f) + (3) sin (39,27° + 10°)

sinl (39,27 ° + 24 oJ

K" = --- ~=~=====::::;=::::::=::;:::::::===:::::;::=:;;_ _

. :[ ."'\ / sin (240 + 240) sin (240 - 100) ]!

sln139,27°sln (39,27° - 24°). 1 + 'V sin (39,270 _ 2(0)'"sin (39,27° + 100)

= 1,989;

. sin B = 2 12 . 19,8 . 1,989 . sin 39,27° = 57,84 kPa;

pab = H, . y . K. ,

cos II cos 240 .

sin e 26 ° ) 19 8 1 989" sin 39,27°

ptla= (H.+H2+H~)yKa cosll =(2,12+1, +,7 , " ros240-

= 111,33 kPa.

Determinarea rezultantei pe paramentul bd :

bd = H. + H~ _ 1,96 = 3,09 m;

sin 0 sin 39,27°

p - P.& + P04 • bd . cos a = 57.84 + 111,33 ·3,09. cos 24°= 239,27 kNJm.

.. 2- 2 2

Componentele orizontala si verticala :

P:2 = PaZ' cos (6 - 8) = 239,27 . cos 15,27° = 230,825 kN/m; P:z = PaZ' sin (6~- 0) = 239,27 . sin (39,27°-24°) = 63,01 kNJm. Punct de aplicatie :

z - 12·57,87 + 111,33 bd. cos 0 = 1,26 m.

2 - 57,87 + 111,33 3

c) Paramentul df: 6 = 90°; 8 = ~ <D = 16°; ~ = 10°. 3

K, = 0,439;

, ed y sin 900 1 99

H -. _____:__ . ----- = 4,92 . -- = 4, m;

c - y sin (90 0"+ 10") sin 1000

169

H' sin (J . 1 .

Pad = e' Y . Ka . -- = 4,99 . 19;8 . 0,439 . -- = 45,12 kPa; '.

cos :3. cos 16"

P (H' + H·) ·K sin (J. . 1

a] = & 3' Y' a' ~ = (4,99 + 0,5) 19,8 ·0,439-- =

cos 8 cos 16°

= 49,64 kPa;

Pa3 = ~ yHV(,,(t + 2~;) = +19,8 .0,52 • 0,439 ( 1 + = 22,77 kNJm.

Componente : P:a = 21,88 kNJm; P~3 = 6,27 kNJm.

_ 2. 45,12 + 49,64 0,5 _ ° 246

%3 - • --, m.

45,12 + 49,64 3

2) Impingerea dupa Rankine (varianta 2/ - planul edf.

2· 4,99) = 0,5

cos 10" - (cos. 10" ~ cos' 240)1/2 .

'. • = 0449·

cos 10" + (<':08210 D ---' cos' 240) l/2 ' '.

pac = 0;

Pad - y . ed . Ka = 19,8 . 4,92 . 0,449 = 43,73 kPa; pal = ef . Y . K; = 5,42 . 19,8 . 0,449 = 48,18 kPa.

. 1: - . 1 .

Rezultanta : Pa = - y . ef2 . K, = - 19,8 . 5,422 • 0,449= 130,58 kNJrn.

. 2 2

i:mpingerea aterenta inaltimii zidului de sprijin H = 5,0 m:

P; = _!. yH2 . K; = _!_ 19,8 . 52 . 0,449 = 111,12 kN/tn.

2 2

Componente: p~ = P" . sin ~ = 111,12 . sin 10° = 19;29 kNjm; P~ = P; . cos ~ _:_ 111,12 . cos 10° =109,43. kNjm.

Solicitari ce trebuie luate in consideratie, cauzate de prezenta umpluturii de painint din spatele zidulni de sprijin,

Forte orizontale:

Variant a 1: L. H = P:1 + P!2 + P:3 = 26,95 + 63,01 + 21,88 = = 111,84 kNJm.

Varianta 2: 2:. H = P: = 109,43 kN/m.

Forte vertic ale :

Varianta 1: L. V = P~l + P:2 + P~3 + Gbcd = 7,728 + 230,825 + 1

+ 6,27 + '2 .. 1,96 . 2,4 . 19,8 = 291,39 kNJm.

Varianta 2: 2:. V = P~ + Gaede = 19,29 + 4,5 + 4,92 , 24 . 19,8 = 2

= 243,100 kN/m

170

Cele doua moduri de evaluate a solicitarilor cauzate de prezenta umpluturii conduc .la valori relativ apropiate.

1V.2.t8. Un zid de sprijin cu contraforti avind dimensiunile prezentate in figura IV.2,25 sustine un pamint necoeziv avind y = 19,4 kN/m3, <I> = 30°, prezentind suprafata inclinata fara de orizontala la un unghi 13 = 10°. Contrafortii sint plasati Ia 0 distanta de 3,0 rn. Se cere sa se stabileasca solicitatea provenita din impingerea activa a pamintului.

Rezoloare.

La aceste tipuri de ziduri de spnjin impingerea se evalueaza pe un plan vertical ce trece prin extremitatea thlpii (dalei) -·df. in acest caz planul df poate fi tratat ca un plan vertical din interiorul unei mase semiiufinite. In aceste conditii impingerea activa sipasiva se calculeaza cu relaj.ia :

Pa } p. cos (3 =F (cos' (3 - cosS <II) 1/2

= yz COS t" '

pf> cos f3 ± (cos' f3 - cos" <II) 1/2

in care: z este adincimea in raport eu suprafata terenului; ~ - unghiul de inclinare al suprafetei terenului.

.tmpingerea creste liniar cu adincimea si este paralelji cu suprafata terenului,

Aplicarea relatiei anterioare, pentru cazul impingerii active, conduce la urrnatoarele valori numerice:

~ punctul j: pal = 0;

- punctul c', obtinut prin ducerea unei paralele la suprafata umpluturii din punctul b :

cos 10° - (cos' 10" - cost 300)1/2

pao' = 19,40 ,6,90 . cos 10° I ;

cos 100 + (cos2 100 _ cosS 30o}1 2

PQC' = 46,72 kPa;

II.50m.! I 2.70m ~! .: Q3J (50m __

Fig. rY2.25. Variatia Iruplngerf! active.

171

punctul c: Pac = 19,40 . 7,4 . 0,349 = 50,10 kPa; punctul d: Pad = 19,40 ·8 ·0,349 = 54,16 kPa;

impingerea activa rezultanta este ada diagramei din figura IV.2.25 I

1 -

Pa = - Pad . df . COS B;

2· ..

P; = _!_ 54,16 . 8 . cos 10° = 213,35 kN/m. 2

.Punctnl de aplicatie este situat la _l_ df = 2,66 m faU depunctul d.

3 '

Componentele verticale ~i odzontale sint :

P: = P; sin B = 213,35 . sin 10° = 37,05 kN/m; P: = Pa cos B = 213,35 . cos 10° = 210,10 kN/m.

In analiza unor alte aspecte legate de asemenea structuri de sprijin, alaturi de impingerea activii se va tine cant de celelalte solicitari ce interyin. In figura IV.2.25 s-au marcat in plus doar vectorii forjelor din greutatea proprie a elementulni din beton si a umpluturii, cuprinsa intre parament si planul pe care s-a evaluat impingerea si a umpluturii din fata

elementului de sprijin. .

IV.2.19. Sa se gaseasca impingerea pamintului in stare de repaos pe un perete vertical rigid, nedeformabil avind inhltimea H = 10 m. Pamintul este un nisip omogen, avind greutatea volumicii y = 19 kN/m3, coeficientul Poisson v = 0,30 si unghiul de frecare interioara <P = 310. Se vor analiza cazurile urrnatoare :

a) cazul cind Iipseste apa subterana ;

b) cazul cind nivelul apei subterane se gaseste la nivelu1 suprafejoi terennlui ;

c) cazul cind nivelul apei subterane se gaseste la 6,0 m sub suprafata terenului,

Rezolvare.

a) Pentru evaluarea impingerii pamintului in stare de repaos la determinarea lui Ko se va folosi relatia Ko = _v_ sau se va alege din 1 - v

anexa IV.2.5.

K; = 0.3 = 0,428. 1 - 0,3

Valorile impingerii pamintului in stare de repaos sint :

IH = 0; Po = O.

H = 10 m; Po = y . H . Ko = 19 . 10 . 0,428 = 81,32 kPa.

1 1

Rezultanta impingeriIor este Po = - y . H2K 0 = - 19 . lOa . 0 428 =

2 2 '

= 406,6 kN/m.

172

b) Prezenta apei presupune dczvoltarea unor presiuni neutrale u, considerate pozitive sub nivelul apei subterane ~i negative deasupra acestuia,

Relajiile generale de calcul in termenii eforturi totale si efective sint I Po = yH . Ko + (1 - Ko) 'It, P~ = Po - u; pentru un punct situat Ia adincimea H in raport cu suprafata terenului. Presiunea neutrals se .calculcaza cu relatia :

u = Yw z,

unde : z este cota punctului sub nive1ul apei sau deasupra acestuia. 1n acest caz objinem :

H = 0; z = 0; Po =·0; P~ = o.

H = 10 m; z = 10 TIl; Po = 19 . 10 . 0,428 + (1 - 0,428) . 10 . 10 = = 138,52 kPa ; .

P~ = 38,52 kPa.

PI H2K + (I K ) YIb'·. P: 1 H2K K y,.z' .

o=-y 0 - 0 ~-, o=-Y 0- o~-,

2 2 2 2

Po = i 19 . 102 ·0,428 + (I - 0,428) 10 ~ 10'

Po = 406,6 + 286 = 692,2 kN/m; P~ = 196,6 kN/m.

c) Dupa relatiile de la punetul b, vom obtine :

H = 0,; z = 6 m; Po = (1 - Ko)u = (I - 0,428)(-60) = -34,32kPa; p~ = -34,32 + 60 = 25,68 kPa.

H = 10 m ; z = 4 m; Po = 19 . 10 ·0,428 + (1 - 0,428) . 40 = 104,2 kPa; P~ = Po - u = 104,2 - 40 = 64,2 kPa.

III £igura IV.2.26· sint date diagramele de variatie ale impingerii pamintului in stare de repaos pentru cele 3 cazuri.

IV.2.20. Sa se calculeze impingerea pamintului in stare de repaos ce .lucreaza pe paramentul unui zid rigid nedeformabil avind: H = 5,0 m; e = 80°; terenul prezinta. suprafata orizontala ~i y = 18,30 kN/m3; '\I = 0,25. Apa subterana nu este intilnita.

Rezolvare.

Folosind datele problemei ~i relatiile din anexa IV.2.5, vom avea J K; =,_v_ = 0,27 = 0,369;

, 1 - v 1 - 0,27

tg 8 _ (I - Ko) ctg 61= (1 - 0,369)0,176 = 0,277; 8 = 15,51°.

K 0 + ctg~ 6 I 0,369 + 0,031

PDa = 0;

173

[ 51

25,BkPa

190kPo 150kPa

Fig, IV,2.26. Diagrame de varlatie ale impinged I tn stare de repaos..

pac = yH .JK~ + etg2 fJ sin 0 = 18,3 . 5,O,JO,3692 + 0,031 0,984'_

~3 ~~

= 38,20 kPa;

P e = i yH2 .JK~ + ctg" e = i 18,3 . 52 ,JO,3692 + 0,031 = 93,52 kNJm; Po = 93,52 kNJm.

tn figura IV.2.27 se da variatia impingerii in stare de repaos, rezultanta si punetul de aplicatie al acesteia.

z{mJ.

:Fig. IV .2.27. tmpfugerea in stare de erepaos pe parament incIillat. I.i...c

--+

~.:" Fig. IV.2.2B. Variatia presiunii pe IniU-

j~i~' t ~ .. ~ tjm~a siloz.ului.

174

IV.2.21. Sa se gaseasca variatia presiunii pe peretele unui siloz destinat inrnagazinarii cerealelor. ina1timea silozului H = 30 m, unghiul de frecare interioarii ¢ = 28°, greutatea volumica y = 8,5 kNJm3•

Rezolsare.

in anexa IV.2.6 sint date urmatoarele relajii de ealcul:

- p

G. = ~ f (1 - e - A /") . a . f(z) ;

p

G,. = ~ . -"(-11 - e - A k') = a . KG . j(z) ; p tg III l

k = KG . tg (fJ ;

K; = tg2 (450 - ~) •

. Folosind datele problemei, vorn ealcula:

A = .reD· = 50 26 m2• P = 25 13

4 ' J J

m;

A P

- = 2,0; ~ = 0,5; K; = 0,361 ;

P A

k = 0,192; a = 88,54 kPa. :4 = 0; 15. = 0; Gz = 0 ;

z = 4,0 ill; G, = 88,54· (1 - e-()'3839) = 28,22 kPa; e, = 10,193 kPa; z =8,0 m : a; = 88,54 (1 - e-O,768) = 47,46 kPa; Ij,. = 17,13 kPa;

.z = 12,0 ill; -G", = 88,54 (1 - e-1,152) = 60,56 kPa; e, = 21,86 kPa; -z = 16,0 ill; cr. = 88,54 (1 - r1,536) = 69,48 kPa; Gz = 25,08 kPa;

z = 20,0 ill; a, = 88,54 (1 - e-I.92) = 75,55 kPa; G~ = 27,27 kPa;

z = 24,0 m " cr = 8854 (1 - e-2,3M) = 7969 kf'a : cr = 2876 k.Pa :

z " ", ~ J ,

I ,

I

z = 26,0 ill; cr. = 88,54 (1 - e-2.49B) = 81,24 kPa; crz = 29,32 kPa. Rezultatelc tcalculelor efectuate sint prezentate in diagramele din iignra IV.2.ZS.

IV.2.22. Sa seca1culeze presiunea radials ce lucreaza pe un element circular de diametru D = 5,2 ill si inaltimea H = 20,0 m. Terenul in contact eu perete1e preziuta caracteristicile ponderate y = 17,8 kN/m3, c = 5 kPa. <I> = 14°. La suprafata lucreaza 0 supraincarcare q = 20 k'Pa,

Rezoluare.

Rela tii de calcul dupa Berezanie», date in anexa IV.Z.6, sint

P = 0:, = r .y.Jl{u [1 _/!..)\-l] + q . !_ + c ctg (fJ [(!_ ( . K. - 1],

J. - I rb rb "Yb '.

Xu tg2 (45 a - ~) ; r b = r + z ,J Ie ;

A . 2 t~ (fJ tg l45 0 + ~ ) .

175

Flg. IV.2.29. Variatia presiunii pe elemente circulare,

Pentru date1e problemei obtinem :

K. = tg2 (45°_~) = 0,610' .Il( = 0781 .

2 ''V a J ".

A = 2 . tg 140 , tg (450 + !£') = 0 638 .

2 "

Y • Y . ";K~ = 2 6 . 178, 0.781 - _ 99 84 k.Pa ;

A-I ' '0,638 _ 1 ' ,

Z = 0; GT = 0 + 20 + 5 . ctg 14 (0,610 - 1) = 12,17 kPa ~ z = 4 m; Yb = 2,6 + 4 ·0,781 = 5,724 m;

o, = (-99,84) [I - (~J-O'362] + 20 . 2,6 +5. ct 14o[(l...6 )0.638;,.

5,724 5,72 g 5,724

·0,610 - 1]= 33,01 -I- 9,08 - 12,66 :. 29,43 kPa;

z = 8,0 m; rb = 2,6 + 8·0,781 = 8.848; ..!::. = ~ = 0,2938;

r, 8.848

G. = 55,70 + 5,877 - 14,45 = 47,12 kPa;

z = 12,0 ill; rb = 2,6 + 12 ·0,781 = 11,972 m : !... = ~ = 0217'

. , :>'~. 11,972 ' •.

a. = 73,69 + 4,343 - 15,43 = 62,597 kPa;

z = 16,0 ill; rb = 2,6 + 16 ·0,781 = 15,096 ill; !... = 0,1722;.

r&

Fig. IV.2.30. Diagrame, rezultante ale impingerli.

= 120 ~i y = 18,5 kN/ma; <II = 260• Gradul de protectie antiseismic este 7 2., pentru care K. = ah = 0,16, iar a. = C. = ± 1,5 K •.

2

Rezolvare .

. Folosind relatiile din anexe1e IV.2.1 ~ IV.2.8, pentru datele preblemel vom avea:

1) 1 mpingerea in regim static.

I) = ~ <I> = 170• H = 1. - sin 6

3 '. Y sin (6 + ~)

20

sin 7S"

----- = 1,0456 ill; 18.5 sin (75 o + 12")

0'. = 88,88 + 3,44 - 16,07 = 76,25 k'Pa ;

z = 20,0 m; r, = 2,6 + 20 ·0,781 = 18,22 m; !_ = 0,1427;:

rb

~~uw, 86

KG = ----~--;=:-~~::::;::;=:::::::::;:::=====:=-:~ = 0,5 ~

- [ V sin (26° + 170). sin (26° - 12°) J"

sin2 75" . sin (75° - 17°) 1 + .

sin (75° - 17°) sin (75 ° + 12")

Pao.= yH.KG . sin 6 = 18,5 . 1.0456 sin. 750 0,586 = 11,45 kPa;

cos Ii cos 17°

Pab = y (H + H,)Ka sin 6 = 18,5 (5 + 1,0456) 0,586 sin 75" =

- cos II cos 17°

= 66,199 kPa ;

P, = ~ yHaK~ (1 + 2:_) = + 18,5 . sa . 0,586 (1 + 2 . 1~0456) = = 192,189 kN/m.

Z1 = 2· 11,45 + 66,199 .!!_ = 1,91 m.

11.45 + 66,199 3

2) 1 mpingerea in regim seismic.

a 016 c

e, = arc tg __ h_ = arc tg , = arc tg 0,210 = 11,88°;

1 - a. I - 0,24

l(~ = -- S=in=.~(~75~0_+~2=6°---~1~1~,8=8=0)=.=(=si=~=7=5='=-=l============~

cos lI,88 0. sin (75 "-17°_11,88°) [1 + "\ / sin (260+ 17°)'sin (26°-11,88°_12°) ] . V sin (75°-17°_1l,88°j sin (75°+ 12°) = 1,0778.

e, = 102,18 +~2,854 - 16,52 = 88,51 kPa.

. In £i~.ura ~V.2.29 sint date diagrame1e de variatio ale presiunii folosind relatiilo 1U1 Berezanfev si Rankine.

IV.2.23. Se cere eva1uarea impingerii active in regim static i]i seismic ~e ~ elemerrtul de sp~ijin ce prezinta un parament de inaItime H = 5,0 m ~1 inclinare 6 = 75 . Ump1utura are suprafata inclinata 1a un unghi ~ =

J76

12 _ Geotehnici'i ~j Iundattj

171

lmpingerea totala : .

P~ = (1 ~ avl . yH2](as +

, 2

2

sin 0

----. q . H ·Kas; sin (0 + [3-)

P:, =11 - 0,24

• 2

18,5 . 52 . 1,0778 + 1 - 0,24 sin 75" .20.5.1,0778 =

2 Sill (750 + 12°)

= 189,42 + 39,61 = 229,03 kN/m,

Impingerea unitara :

sin f)

din grcutate proprie, iar din snprasarcina

., I

I

cos &

Ps _ (1 _ ) sin 0 TT sin e _ ) sin a

a-a. qD .. as - (1 - a. yH. ~-Kas.

q sin(8 + 13) cos a cos a

P;,ya = 0; P!yb' (1 - 0,24) 18,5 . 5 . 1 0778 ~in 75° = 7653 kPa'

J cos 170 J ,

S . s··--_- ">, - ( . . - 'sin'] 750

jaqa = Paol, = (1 - 0,24) ·20-·· -_ . 1,0778 = 16,005 kPa;

. . ". . sin (7.50 + 12°) cos 170

. _ 2. 16,005 + (IB,005 + 76,53) 5 _ 1 91

Z2 - . - - , m.

16,005 -I- (16,005 + 76,53) 3

fn figura IV.2,30 sint date diagr~mele de variatie~le impingerii active pentru cele doua situatii.

IV.2.24. Pentru zidul de sprijin de rezistenta din figura IV.2,31, se cere evaluarea impingerii active si pasive, data de un pamint omogen avind urrnatoarele caracteristici : x= 17,8 kN/m3 si 1>=30°. Evaluarea impingerii se va face in regim static ~i seismic presupunind posibi1itatea aparitiei unui cutrernur orizontal, avind coeficientul de intensitate seismica K, = 0,2 (gradul 8 de protectie antiseisrnica].

Resoluare.

Fo1osind relatiile de caleul din anexele IV.2.3 si IV.2.8, obtinem I a) 1 mpingerea in regim static,

1) Paramentu1 bdc - impingerea activa dupa Rankine:

J{ ,= tg2(45° - i) = tg2(45° - 3~O) = 0,333;

Pac = 0; Pad = 4,5 17,8·0,333 = 26,67 kPa; Pall = 5 . 17,8 ·0,333 = 1= 29,64 kPa;

l' 1

P". = _yH2K" = - 17,8 .52 ·0,333 = 74,09 kN/m. 22.

2) Paramentul fg - impingerea pasiva :

s, = tgs(45° + i) = 3,0;

. PP! --: O;pPg = L2 ' 17,8 . 3 = 64,08 kPa;

Pp =..!. yDj . Kp = .!... 17,8 . 1,22 • 3 = 38,45 kNjm.

2 2

I

.' ;

i

,

_/8

E(ectul SeJsm",iu.!

Fig. IV.2.31. !mpingerea 'activli ~i pasiva,

b) Impingerea finind coni de seism.

1) Paramentul bdc - impingerea activa :

K. = 0,2; El. = arc tg 0,2 = 11 °20';

cos' (30· - 11 °20') 0 4 31

x: = -----;----==============-1::;;2 = ,7 ;

~. V sin 30· . sin (30 ° - 11 °20') cos 11 °20' 1 +

cos' 11 °20'

p~~ = 0; P;d = 4,5 ·0,4731 . 17,8 = 37,89 kPa; P!ll = 5 . 17,8 ·0,4731 = 42,106 kPa.

Rezultanta : Pas =..!. yH2K". 2

Pas =..!. 17,8 ' 52 ·0,4731 = 105,26 kNjm. 2

2) Paramentul fg - impingerea pasiva :

cos' (300 - 11 "20') 2 629 kP

Kps = ------;------:===============--=1;;2 = , a ;

• 0 '[. Vi sin 3~" . sin (30° - 11 °20')

cos 11 20 1 - 20'

cos 11 °

p~! = 0; p;g = 1,2 . 17,8 . 2,629 = 56,15 kPa.

Rezultanta: pp• = .!.. yDi . Kps = 33,69 kN/m. 2

In figura IV.2.31 sint reprezentate rezultatele calculului efectuat. Con c 1 u z i i: Se constata ca, in exernplul luat in consideratie;: impingerea activa, in cazul unui seism, este 1~2% din cea .lr~. condftii statice si impingerea pasiva reprezinta doar 86% din cea in conditii statice .

IV.2.25. Pentru datele problemei anterioare sa se calculeze impingerea activa in regim static ~i seismic, considerind suprafata terenului inclinata la un unghi de ~ = 10°.

179

.......

Cres!erea tmpmqeni prin se/sm1JP~"62.8%

~.

:::'l

Fig. IV.2.32. tmpingerea activa ell ~i farlt seism.

Rezolvare.

1) Impingerea activit in regim static.

Pa = yHKa;

(.I. cos [1 - (COSS 13 - cos'eII)1/2 Ka = cos t-'

cos f3 + (cos' [1 - cos' ell) 1i2

Ka = cos 10° cos 100 - (cos' 10° - cos" 30°)1/2 = 0,3495; cos 100 + (cos' 100 _ cos' 300) li2

Pac = 0; PaD' = 4,3 . 17,8 . 0,3495 = 26,75 kPa;

Pad=4,9 ·17,8 ·0,3495=30,48 kPa; pab = 5,4 . 17,8 . 0,3495 = 33,59 kPa'.

1 1

Rezultanta j Fa = - yH2Ka = - 17,8 ·5,42 ·0,3495 = 90,70 kN/m.

2 2

2) 1 mpingerea activit in regim seismic.

K cos' (ell - a.)

M=--------~~~============~~

[ V sin «1)+ 11) sin «I) - 6, - (3) ]2 cos e. - cos (6. + Il) 1 +

cos ( a.+ e.) cos f3

cos' ( 30° - 11 °20')

«; = ---------;:----'-~===============~ = 0,569

[ VSin (300 + OO)sin (30° -11 020' -10°) 12 cos 11 °20'oos (11 °20' + 00) 1 +

cos (0° + 11 °20') cos 100 ...

6. = 11 °20'

Ka. = 0,577 - dupa 0 directie paralela cu suprafaja terenului, cos !3

p!c = 0; P!., = 4,3 . 17,8 . 0,577 = 44,16 kPa;

P~d = 4,9 . 17,8 . 0,577 = 50,321kPa; P!b~= 5,4 . 17,8 . 0,577 :- 55,49 kPa

1 " 1

P! = - yH2KM = - 17,8 . 5,42 . 0,569 = 147,66 kNJm.

2 ,2

Figura IV.2.32 arata diagramele de variatie ale irnpingerii pentru ce1e ,doull'situajii, evidenjiind §i cresterea impingerii active cauzata de cutremur.

180

.. ~

181

UNGHIUL DE FRECARE rf OfNTRE OfFERfTE MATERIAlE CE INTRA iN ALCATUfREA FUNOArffLOR DE PAMlNT SAU ROCA

Tobelut

No t er iot s in contoct rf
Roca san6toasa curate 350
.~ Pietrts curaf.amestecuri pietri~-nisIPI nlSfp grosier 29O_Jl~
._ ,
'<::I
~ NisFp fin curat, nisip pratos, nistp grosier, pietrts cu aryilii sou prof 24~29·
'"
::;, Nijip fin nisip mediu,argilos sau pnifos 79'!..2f]
<::I.
V, ::;, Praf rusipos, prof neplastic 17'!...79'
<:: '-'
.;: Argile tori pu/ernic preconsc; ida f e 22 '!_ 26 ,
Q.> 17~79'
<t:l Argile tori virtoase ~i argile orotoose
::;, Pietris curet, amestecuri pietris, nlsip.umpluturo de platra sportii 22" ,
Q.> l.>
~-Q.> Nisip pnitos, pietris sou nisip cu prof sou aryllii W
C:J .~ 1,·
Ci~ Pratur! nisipoase fine, praturi neplastiee
<:; .....
'" Nisip curet. omestec nisip-pietris, umplutur6 de roc6 cu dlmensiuni lIn/.fErme. 77"
Q.., !'>:
e; ~- Pieln~ curet, amestecuri pielri~·nisip umplutura de pia/ra sparta 22"-26' :
~-t:J c:: Nislp cural,omesfecuri nislp pietrts, umpfulurri de recti uniform_a 17':...22';
8[5_~-.
~Q.>""
2j g_~ ~ Nisipuri prtifoase,piefri~ sou nisip ames/eeat cu prof sou arg/fa 17"
---.:::Jetlt)
<l>",,-r:, Prof nisipos fin, prof nep! as tic W
<t:lv, i
OJ ..... Rocii pujin fisural6 pe rotii pulernic tisurot« 35"
~'-'
2<:> Rocii putef'nic fisuratii pe roco pulin tisuroto
t-: -. 33" i;
"-'<::
--C)
C)l.> Raca pulemic tisumta pe rocii pulernic tisurotii 29"
E;:.s
~Ir.:. Zidtirie pe lemn 25a !&
._ ._ -Irl
._ __ Metal pe metal (to otinqereo palplansf!lorJ
'1><::
-.._-_ J~D_76j
c:.:;~ l emn -p6mint Tobet ct >

Denumirf!o pamin/UI ui d"
Af'9il" Ir;'" 0.75 .«
Ic;'0,75 f 1({-17'
~::gff~o~tpoose ~i nisipuri 16':..,7'
Nisipuri finf! pr6toose 2(-22'
I PietrtSuri, prundisuri nisip 25"-215'
mare" .'
Terenuri 5 tincoos» :11· Anexa IV.2.2. Unghiul de frecare intre p1'unint ~ diferite materfale ,

- -.~

182

l

I

H~

i

I~

o

Q.

c,

'C "-

'r:

<lH

H

183

h
~
Cl:
";(
~ <::
.._ a
l- I--
l_) lJ.J
...;r Q)
:::::
Cl: <::
lJ.J .__
'{::l C)
<:: <::
Q :J
.~ 0::
-._J Q
::) V)
-J 4J
::::> Cl
u
.._J -- .Q
(3 0:::
::)
a
~
&
I
!i 0
... """
0 :i::
"i ~
""" -h ":'i:'
I,
0
Q._ a.,0 u,o +. fi-e-IPjAlk'1 P=lfXc~.L v-e-IPIAIk-1

P Igr/J rJJ

k= Ka·tg r/J; Ka:tgZfH"- z)

~ ~ arlo Sec}/LJIlIl traraversoi« p = oertmetrin sec,tiuo;i

trans "'~rS(lle.

c:
o
2'
u
L..
o
''0..,<1. $ IlnexaW2.7

Anexa. I V.2.6. Presinnea de siloz.

'Unghiul freCGPJl intertocre si greufriti volomic» pentru diteriie ctreaies! otte maieflo/e granulare

..,
,;;:- '"
:i: ","'--
<:r-' '"
<l.! Denumirea

Anexa IV.2.7. Unghiul de frecare Intcrna sf b'Teutii.tii volu mice ale Yliferitelor materiale,

.rr r

rJJ" rJJ' f---...,..-,u'---. __ -t

r 8.lon L~mn CiiMm,dd /kN/m3j

Griu 28 25 28 25 26 7.5 -8/5
Secorti 29 24 25 25 27 7.2-82
Orl 32 3D 29 26 27 6Y15
Oval 33 29 29 26 28 a-5.S
Porumb 35 32 28 25 lB 65-7,9
Faso/e 13 27 28 29 27 8.3-8B -
MOlare 34 30 17 24 27 7.0-8,0
raino ';0 17 17 6.0-7.0
2ahar - 35 23 22 9.5-10.5
Corbune 35 35 3D 35 7.5-11/5
Ument 3B 42 22 TO) -16.0
Mmereu de 40 26 26 25.5-27.5
fier
Yar 35 26 215 7.0-9,6 cpo varraz(j ell i 20 tunctie de umiGiiale

q,; unghiul de a!}ezare in gramaduyoriaz,j deosemeni cu,2

tunctie de umldifofe .

Penl;u perete melolie ad6-f8° pentro cereale si 17~2aa

pentru caraune '

- ..

186

187

1V.3 - CAPAC1TATEA PORl'ANTA. A TERENULU1 DE FUNDARE

IV.3.1. Sa se determine capacitatea portanta a terenului de fundare pentru 0 fundatie de laJime B = 2 m, a carei adincime de fundare este DJ = 2,5 m. Terenul de sub fundatie este alcatuit din:

a) praf nisipos, avind <1> = 24°, c = 10 kPa ¢ y = 18,5 kNJm3;

b) nisip prafos, avind <1> = 30°,' c = 0 ¢ y = 18,5 kNJm3•

Calculu1 se va face in ipoteza neadmiterii dezvoltarii zoneIor de defor-

matii pla stice in teren.

Rezolvare.

tn ipoteza in care Zm,,>< = 0, capacitatoa portanta a terenului de fundare se deduce cu formula propusa de N. P. Puzirevschi, D. K. Jurgenson. N. M. Ghersevanov si O. K. Frohlich.

sau

PI = _11:'_' __;ctgo._:_'_c_ + y . D, [ ",. + 1]

ctg 1> - - + 1> ctg 1> - - + 1>

2 2

PI = C • N. + q . N~; .

in care:

N 1t' • ctg 1>

• = ~---'=---

ctg 1> - .2. + 1> 2

N~ = 1t' + 1.

'It'

ctgeII--+ell 2

Se observa ca in aceastji formula nu intervine latimea fundatisi.

a) Pentru primu! caz terenul de fundare este un pamint coeziv. Vom calcula coeficientii N. ~i N, care sint functie de unghiul de frecare irrterioara <1>.

ctg <I> = ctg 24 ° = _1_ = _1_ =2,246.

tg 24° 0,445

Unghiul <I> 11 vom transforma in radiant:

N=

•

<1>rad = 24 . 'It' = 0,419 ; 180

3,14 . 2,246 = 7,056 = 6,449 ;

3,14 1094

2,246 - -_ + 0,419' .

2

Na = 3_,1_4 + 1 = 3,14 + 1,0 = 2,872 + 1 = 3,872.

3,14 1,094

2,246 - -- + 0,419

2

Avind valorile lui N. ~i N. vorn calcula valoarea presiunii Iiniita. it = 10 . 6,449 + 18,5 ·2,50 ·3,872 = 64,49 + 179,08 =

= 243,57 kPa.

- -.~

188

b) in al doilea caz terenu1 de sub fundatie este alcatuit dintr-un pamint lipsit de coeziune. :tn aceasta situatie, presiunea limita va avea expresia :

PI'.n = q . Ng - deoarece coeziunea fiind c =0, primu! termen devine ega1 cu zero.

ctg <I> = ctg 300 = _1 _ = _1_ = 1,73;

tg 30Q 0,577

ih 30. rr 5

'Vrad = -- = 0, 24; 180

N = __ --.,;3,_14 + 1 = ~ + 1 = 4,60 + 1,0 = 5,60;

• 3,14 0,683

1,73 - -_ + 0,524

2

h = 18,5 ·250 ·5,60 = 259 kPa.

Din compamrea celor doua rezultate se constat a ca. la 0 crestere ell 6° a unghiului de frecaro interioara, cu toate ca coeziunea este egala cu zero, valoarea presiunii Iimita cre§te de la valoarea it = 244 kPa, Ia PI = = 259 kPa.

IV. 3. 2. Considerind aceeasi fundatie ca in exemp1u1IV.3.1, a, se cere Sa se determine capacitatea portanta a terenului de fundare, in ipoteza, ca se admite unirea zone1or de deformatia plastica in axul fundatiei.

Rezolvare.

1n ipoteza d se admite unirea zonelor de deformatio plastid in axul fundatiei, valoarea lui Zma" are expresia :

zmax =; . ctg(45° - i).

Presiunea corespunzatonn, a fost stabilita de I aropolski si are expresia : 1

PI = c . N. + q . N. + 2" . y . B . Ny,

A N 1t' • ctgo»

m care: • = _

; Nq === 1 + ---" _

'It' ctgell- - + ell 2.

ctg 0» -!'.. + ell 2

N _ 'It'. ctg (45" - 0»/2) y-

1t'

ctg ell - - + 0» 2

Terenul de fundare este caracterizat printr-un praf msipos, avind urmatoarele caracteristici geotehniee: <I> = 24°, c = 10 kPa si y = 18,5 kN/m8.

Valorile coeficientilor N. ~i N. au fost calculate la exemp1ul 1\'.3.1 a.

N. = 6,449; N, = 3,872.

189

'Vajoarea coeficientului N'; va fi egala cu:

( 24" \

3,14 ctg 45" -2 J

N; = 3,14· ctg 330

3,14 1,094

2,246 - -- + 0,419

2

3,14 . 1,54 --'-----'-- = 4,420; 1,094

PI = 10 . 6,449 + 18,5 . 2,5 . 3,872 + + ' 18,5 . 2,0 . 4,42 = 64,49 + + 179,08 + 81,77 = 325,34 kPa.

Se constata ca influenta Hitimii fundatiei asupra marimii capacitatii portante a terenului de fundare este destul de importanta, sporul de capacitate portanta fiind de circa 33% (de la PI = 244 kPa, la h = 325 kPa).

IV.3.3. Un masiv de pamint, omogen si izotrop, alcatuit dintr-o argila prhloasa cu urmatoarele caracteristici : <llJ= 18°, c = 40 kPa si y = 17,8 kN/m3, este solicitat de 0 sarcina verticala uniform repartizata, transmisa prin inter me diu! unei fundatii izolate. Se cere sa se determine sarcina Iimita So terenului de fundare din conditia ca zonele plastice sa nu se poata forma decit in afara planelor verticale care tree prin marginea talpii fundatiei, pentru diferite valori ale Hitimii talpii fundatiei egale .cu 2b1 = 2,0 ill, 2b2 = 2,5 m, 2b3 = 3,0 m, 2b4 = 4,0 m si pentrn adincimea de fundare D, = 2,50 m,

Rezolsiare,

lYI aslou pune coriditia dezvoltarii zonelor de deforrnatie plastica, pe adincimea Z",a:< = b . tg CPo Din aceasta conditio rezulta valoarea sarcinii limit a :

PI = C • N, + q . N. + y . B . Ny, in care:

rr . ctg oIl N< = ----"'---

N r.;

.=-----+1;

7t

ctg oIl ~ - +0:1) 2

7t

ctg tj) - - + oIl 2

N-

y-

7t • tg oIl

; q =y . Ir.;

rr

ctg (j)~ -+ ([l 2

1 1

ctg cP = ctg 18° = -- = -- = 3,078;

tg 180 0,325

ffi " . 180 0 14

'Pmu =--- = ,3 ;

1800

N = __ 3--C,~14~._3~,0_7~8 __ = 9,67 = 5 307 .

c 3,14 1,822"

3,078 - -~ + 0,314

2

N= q

3,14 + 1 = 3,14_ + 1 = 1,724 + 1 = 2,724 ;

3, 14 1,82~l

3,078 - -_ + 0,314

2

--.

190

1,021. = 0,56. 1,822

3.14 .0,325

N; = --,-_,.:.:.:_::_..~-'-~-

314 -

3 078 - _' - + 0,314

, 2

Vom calcula valorile presiunii limita, corespunzator latimii fundatiei ;

a) 2b1= 2.m; .

A =40 . 5,307 + 17,8 ·2,5 ·2,724 + 17,8 ·2,0 ·0,56 =

-:- 212~28 + 121,22 + 19,936 = 353 kPa.

b) 2b2 ~ 2,5 m;

h. = 40 . 5,307 + 17,8 ·2,5 .2,724 + 17,8 . 2,5 . 0,56 =

= 212,28 + 121,22+24,92 -:- 358 kPa.

c) 2ba= 3,0 ill;

PI. = 40 . 5,307 + 17,8 . 2,5 . 2,724 + 17,8 . 3,0 . 0,56 =

= 212,28 + 121,22 + 29,90 = 363 kPa.

d) 2b.J_ = 4,0 m ;

PI, = 40 . 5,307 + 17,8 . 2,5 . 2,724 + 17,8 . 4,0 . 0,56 .

212,28 + 121,22 + 39,87 = 373 kPa.

Folosind formula lui Maslov se ia in consideratie ~i latimea furidatiei, dar valoarea presiunii difera putin in functie de aceastii va1oare. Astfel, pentru 0 crestere a latimii fundajici cu 100% (de la 2b1 = 2,0 m la 2b~ = = 4,0 m) presiunile cresc doar cu 5,6% (de la Pt, = 353 kPa, Ia h. =

= 373 kPa).

Calculul presiunii Iimitii dupa metoda M aslou se poate realiza mai rapid cu ajutorul unor abace date in figura IV.3.1. Dupa M aslou valoarea presiunii limita cste:

) 2 . 1t tg ([l

PI = C • _~1t_. _ct-",g_W_~ + yDf ( 1t 7t + 1 + y 7t

ctg([l-~+([l ~([l-~+w ~([l--+oIl

222

. b;

r.; • y • DJ 2 . 1t tg q)

. c + -":;_~--'-- + yDf + y ---=-'--

r.;

ctg ([l - - + 4l 2

rr . ctg ([l

Pl=---~-- 7t

ctg 4l- - + ([l 2

·b

'It

ctg oIl _ - + ([l 2 ..

sau

l 1t

P - '1D = y

1 I J 7t

ctg ([l -"2 + ([l

2 . 7t tg ([l 1 1t • ctg oIl

. D, + --_--'='--- . b + --------"7t'---- . c.

1t ~.

ctg ([l - - + ([l eta ([l - - + .....

2 ~ 2

Daca se noteazji :

2 • 'It • tg ([l

. b ;

H=

B=·

7t

ctg <P - - + ([l 2

1t ctgw--+([l

- 2

1 (l t

I' '" 1\ t\. 1\
; '" " \. \. ~ , \
" '" '- ~
"- ""I\. I\. I\. Is.
r"\ " t\. 0 U) ,
89.· ~I- o. \-\-
" 1,\ f'\ 0. a
l\ ..._ q,:~ ~~ !- H f-\---
I~ lJ
0
I' ~l~' f- ISc-' 1\ \l 1\
r\. 0 '" ,_, 6 u
I\. " -'0 s-J ~ " , 1\
u
Q 1'1 1'0 0" I\. r\ 1\
f.-f- f- "'- - S-;.:i'f- ..:> ,
0, :..>_ 1\
'01- ~'v" , , 1\
" 1\ " 1\ 1\ \
f-(..) I' 1\ I\. 1\ 1 ,
\ 1\ 1\ ~
~€ ~. ~ It) Q It)
~ ._" _. C:i
~ t-I-f- .... ~ '"'" ..... t--, l'
~ ... I"-I-t- .... t- "'" .... r'"-r-.. -oc; J ~~A
""" :"t.J. I. \- "
t-t-t-I"-t- l- "'" '"'" . S. f-
.... ~~t "·9 :'5 ~ ",,"~'~ I- I--
t-1-~t:1- i--. ""'" .... ~ :-;~
~ \--
·co r-- - ~ '7ti'::l_~'- to...r"\ \ 1\
.......,;: '- ,," " 1\\

f.-f-f- ~ ~~~t' '\ ~,
~ ~~ r' l'\ ~
~ll'
::r:



~.~
1
~ .~ ~ ..: ~. ...: ~,:::.~~-Cj~
C> rN..
.,.
1 r-::I
1,-,' 11,-;'
)(;--& h
! ~S;N..'I
0 In '~no: (')
I I:~IO
I

0- I
i-
t'--
i'--
~ It: II
s-
o 1
I ~

Cl l!::ol,'"

~

·k t -2'

u

~ t!
~ 0
~
R::j :::.I
~ . .,
n:::I
~ 0
1:
~. EI
:! -!
~ Q ....
of
~ .Q
~ <
<0 ...:
C'5
\Q >
..... 1-1
blJ
'" i£;
Cl
R
~
~
-.,1
'"
~
~
S2
~
~
~
Q
<0
,-:>
'-l
''J
Q --)

192

C -- 1t • ctg 4> 1 I . ~". I devi

---~-- . c; farmu a ui 1JC! as ov evme :

1t

ctg ([) - - + <D 2

PI - Y . Dr = y(H + B) + C.

Valorile coeficientilor H, B ~;i C se stabilesc eu ajutorul abaeelor din figura IV.3.1 in Iunctic de unghiul de frecare interioara ¢ ;;i de a dincimea de fundare Dj> de j um.atate din liitimea talpii b ~i coeziunea c. Din prima abaca corcspunzator valorii lui ¢ = 180 se scoate valoarea lui H pentru D" = 2,0 ill si D/ = 3,0 ill, obtinindu-se :

H = 0,34 . 10-1 111 pcntru D, = 2,0 m; H = 0,53 . 10-1 m pentru D, = 3,0 m.

Tntcrpolind Iiniar intre cele dona valori se objine H = 0,435 . lO-l rn pentru D[ = 2,50 In.

a) Pentrn b1 = 1,0 m din a daua abaca seseoatc valoarea lui B = = 0,11 . 10-1m corespunzatoaro lui 1> = 180•

In functie de c = 0,40 daN/cm2 si «D _ 180 din abaca pentru C se deterrnina C = 2,12 daN/cm2•

Avind accste valori putem detcrrnina presiunea limita corespunzatoare latimii Iundatici b = 2,0 m .

PI ~ y . I), = 17,8(0,435 + 0,11) . _2_ + 2,12. 10

PI = 1,78 ·0,545 + 2,12 + 17,8 ·2,5 . ~l_ = 0,97 + 2,12 + 0,445 = 100

= 3,54 daNjcm2 = 354 kPa

b) Pentru b2 = 1,25 valorile lui H si C rarnin aceleasi, se schirnba doar valorile lui B care se vor jnterpola intre valorile corespunziitoare pentru b = 1,0 m si b = 2,0 m.

B = 0,11 . 10-1 ill pentru b = 1,0 ill; B = 0,22 . 10-1 m pentru b = 2,0 ill.

Interpolind obtinem B = 0,13. 10-1 ill.

PI - Y . D[ = 17,8{0,435 + 0,13) . _!_ + 2,12 10

PI = 1,78 ·0,565 + 2,12 + 0,445 = 1,006 + 2,12 -I- 0,445 = = 3,57 daNjcm2 = 357 kPa

c) Pentru b3 = 1,50 rn, valorile lui B se vor obj.ine facindu-se interpolarca Iiniara intre valorile corespunzatoare lui b = 1,0 si b = 2,0 m.

B = 0,11 . 10-1 m pentru b = 1,0 ill B = 0,22 . 10-1 ill pentru b = 2,0 m Facind interpalarea, se obtine B = 0,165 . 10-1 m.

PI - y . Dr = 17,8(0,435 + 0,165) . _2_ + 2,12 10

13 - Geotehnica ~i Iundatii

193

PI = 1.78 ·0,6 + 2,12 + 0,445 = 1,068 + 2.12 + 0,445 = = 3,63 daN/cm2 = 363 kPa.

d) Pentru b4 = 2,0 m corespuride:

B = 0,22 . 10-1 m.

01

PI - yD, = 17,8(0,435 + 0,22) - + 2,12 10

PI = 1,78 ·0,655 + 2,12 + 0,445 = 1,166 + 2,12 + 0,445 _ = 3,73 da Njcms = 373 kPa.

Se observa ca valorile presiunii limits determinate cu abacele lui 1'v! asloo sint aceleasi cu valorile calculate aplicind formulele lui M aslou.

IV. 3.4. Sa se gaseasca valoarea presiunii critice a tercnului de fundare, in cazul in care pe teren reazerna 0 fundatie izolatji avind 0 forma dreptunghiulara in plan (2,0 X 2,80)m2.. Terenul de fundare este alcatuit dintr-un nisip argilos cu urmatoarele caracteristioi :

- unghiul de frecare interioara <I> = 20°; cceziunea c = 10 k.Pa ;

greutatea volumicii a pamintului y = 18,2 kNJm3•

Adincimea de fundare este D, = 2,50 m.

Rezolvare.

Calculul presiunii critice se va face cu formula p" = yBNy + + cN; + qNq, in care coeficientii Ny, Ne> N. se VOT determina in diferite ipoteze pentru dezvoltarea suprafctelor de alunecare.

a) Teoria Rankine.

In aceasta Ipoteza se considera ca. ccdarea terenului se face dupa suprafete plane, adrnitindu-se di sub talpa Iundapiei se forrneazji 0 prism a de pamint in care avem a stare activa si care actionind asupra pamtntului din jurul fundatiei da nastore unei stari limite pasive.

q = y . D, = 18,2 ·2,5 = 45,5 kPa; B = 2,0 m.

In functie de unghiul <I> = 200 vom seoate din tabelul IV.3.1 valorile coeficientilor adimensionali u.; »; u..

N; = 1,20;

N, = 7,00;

N, = 2,85.

Valoarea presiunii critice va fi egala cu :

N.,

Po, = 18,2 ·2,0 . 1,2 + 10 ·7,0 + 45,5 ·2,85 =

= 43,68 + 70 + 129,68 = 243,36 kPa. b) Teoria Prandtl - Caquot - Sokolovski.

Se considera ea suprafetele de aluneeare sint curbe, valorilc lui Nt. N. scoj.indu-Ie din tabe1ul IV.3.l.

N; = 1,26; N, = 11,0; N. = 4,00.

Pc. = 18,2 . 2,0 . 1,26 + 10 . 11,0 + 45,5 . 4,0 = = 45,86 + 110 + 182 = 337,86 kPa.

- ,

194

o.r;.C--l __ OO0 o co_ oOtOO

01'" C'1 ~. <r;" rn ;3'" c::i

....

?

o 0 0

1 ~ : -:

... ... ... h h h

cO (OJ 0:1

~ ~ ~

0:1 (OJ ol

.g .~ .§

~ ~ ~

I I I

~ :> ~

i

+

~

+

~

R:l }0-

Il

'" I>-

o

-

o

,!4 o

u-;

.... o ::I 0< (OJ

()

v ...!t .,J:I

s:: .... M

'd ol

.!<I s:: "

s:: <Il k

0:1 ... ...

¢ p., E-<

oj CII 0:1

.g ·~o .g

~ ~ ~

I I I

195

e) Teoria Terzaghi.

Terzaghi considera ea dezvoltarea suprafctelor de aluneeare curbe se realizeaza pina la nivelul talpii fundatiei, De asemenea, presupune di pe talpa fundatia] se dezvolta 0 forta de frecare provocata de frecarca dintre pamint si materialul din care cste alcatuita talpa fundatiei.

Din tabelul IV.3.l scoatern .valorile coeficientilor Ny, N" No pentru ¢l = 200•

N; = 0,8; N, = 13,0; N, = 4,50.

',{!

•

Presiunca critica va avea valoarea:

Pcr = 18,2 . 2,0 . 0,8 + 10 . 13 + 45,5 . 4,5 = = 29,12 + 130 + 204,75 = 363,87 kPa.

d) Teoria Meyerhoff.

Se presupune ca suprafetele de alunecare se extind Pllla la suprafata terenului, Meyerhoff stabilcste coeficientii Ny, N., N, prin aproxirnari suceesive, in functie de marirnca inclinarii suprafetelor de aluneearc fata de talpa fundatiei data de valoarea unghiu1 ~, care creste cu adindmea de fundare.

Valori1e lui Ny, Ne, N, s-au determinat pentru diferite miirimi ale

lui ~. .

Pentru ~ = 00; N'; = 1,0; N, = 12,0; N. = 3,70.

Pcr = 18,2 . 2,0 . 1,0 + 10 . 12,0 + 45,5 . 3,7= = 36,4 + 120 + 168,35 = 324,75 kPa.

Pentru ~ = 300, N; = 2,0; N. = 17,0; N. = 5,30.

Pc, = 18,2 ·2,0 ·2,0 + 10 . 17,0 + 45,5 ·5,3 = = 72,8 + 170 + 241,15 = 483,95 kPa.

Pentru ~ = 900, N; = 4,1; N, = 33,0; N. = 9,40. Valoarea .presiunii criticc va fi:

per = 18,2 . 2,0 . 4,1 + 10 . 33 + 45,5 . 9,4 = = 149,24 + 330 + 427,7 = 906,94 kPa.

Se constata cii valori apropiate ale presiunii critice Ie dau ipotezele lui Prandtl - Caquot - Sokolouschi, Terzaghi si Meyerhoff pentru ~ = 00•

IV.3.5. Pe 0 argila grass urmeazii sa. sc execute un zid IJreV8.z!:1t cu fundatii continui. Sarcina transmisa de Iundatie este de 100 kNjm. Tncercarile de cornpresiune triaxiala pe probe netulburate au condus la 0 valoare a eoeziunii argilei de c = 40 kPa si a unghiului de frecare interioara q, = = 100. In laborator s-au determinat si alte caracteristici :

- indicele porilor e = 1,30; indicele de consistent a. Ie = 0,4; greutatea volurnica y = 17,6 kNjm3• Sa se determine latimea necesara a fundatiei. Adincimea de fundare este D, = 1,50 m.

- .~

196

Tubelul IV.3.2

TipuriIe de teren ncslincoase In care. ealeulul tcrcnuJni de Iundare se poate fnce pe buza llresiunilor con vcnJionale de cateut

NT. CIt. I Tipuri de tercu
..
..
1 Pamlnturf Inacrogranulare, continind mai putin dc40% nisip ~i mai putin de
30% argilli, in conditiije unei stratifiCaj:ii practic uniforme ~i orizontale
2 Plim.inturi nisipoase, - inc1usiv nisipuri priifoase, Illdesate sau de indesare rned ie,
in condrtlile unci stratificafii practic uniforme ~i orizontale
3, Nisipuri argiloase \ii prafuri argiloase avind e <: 0,7 ~iavind I C ~ 0,5 in condi-
tiile unci stratificati! practic uniforme \ii orizontale
4 Argile nisipoase ¥ argile prafouse avina: e <: 1,0 ~i Ic"~ 0,5 in eondij:iile unel
stratiffcati] praetie uniforme 9i orizorrtale
5 Argile avtnd e < 1, 1 ~i Ie ~ 0,5 in condittile unei st.ratificati! practic unifortnc
~i orizontale
6 Rod semlstincoase in conditiile unci stratificatii practic orizontale
7 Orice combinatie intre stratiflcatiile de Ia punetele anterioare
8' Urupluturi de provenienta cunoscuta, continind materii organiee sub 10% I i

Rezolvare.

Conform S'l'AS 8316-77, calculul terenului de fundare se efectueazji : - la starea limita de deformatii ;

~ la starea limit a de capacitate portanta,

Calcululla starea limita de deforrnatii se efectueazii pentru constructiile Iundate pe terenuri nestincoase cu exceptia eelor prevazute in tabelul IV.3.2.

Presiunea efectiva. pe teren, provenit a din incarciirile de calcul din gruparea fundamental a pentru care se efectueaza calculul la deformajii trebuie sa nu depaseasca valoarea limit a. data de expresia :

hi = mrff·B·N} + qN2 + ~N3) kPa ~ pcntruconstructiifarasubsol, in care: m, este eoeficient al conditiilor de lucru, luat conform tabelului IV.3.3.

y media ponderata a greutatilor volumice de calcul ale

straturilor de sub fundatie cuprinse pe 0 adincime Bj4 masurata de la talpa fundatiei, In kNjm3 ;

B latura mica a Iundatiei, in m ;

q supraincarcarea de calcul la nivelul talpii fundatiei,

lateral fata de funda tie, in kPa;

c valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamint de sub

fundatie, ill kPa; .

Nl>N 2,N 3 ~ coeficienti adimensionali in functie de valoarea de caleul a unghiu1ui de frecare interioara a terenului de sub talpa fundatiei, conform tabelului IV.3.4.

Pentru <P = 100, valorile coeficierrtilor Nv N2, N3 vor fi:

Nl = 0,18; N2 = 1,73; Ns = 4,17.

197