Nr.

14
septembrie – octombrie - noiembrie 2010
ISSN 1843 – 6757

- revistă on-line -

Realizare şi tehnoredactare : prof. Nicoletta Huştiuc

Şcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”

G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba

1
 Mămici, tătici, bunici, vă invităm să citiţi revista noastră!
Minunatele ei pagini vă aşteaptă!

-revistă dedicată copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi
deopotrivă frăţiorii mai mari, părinţii şi de ce nu, bunicii-

Din cuprins :

1. Vorbind cu toamna
2. Părinţii trebuie să ştie !
3. Proiecte noi
4. Educator, învăţător, profesor
5. Creaţie în...recreaţie
6. Jocuri deosebite
7. Toamna de ieri, de azi
8. Ţara noastră aur poartă...
9. Musafirii povestesc
10. Ecologie şi armonie
11. Pagina din jurnal
12. Din activităţile noastre
13. Drumuri de poveste
14. Hai să colorăm !

,,-Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată !”
Ion Creangă

Sigla noastră
Culorile copilăriei

2

Sfatul mărului
Din livadă a luat
Un măr roşu, parfumat
Şi l-a dus la el acasă,
Chiar l-a aşezat pe masă.
-Spală-mă, nu fii grăbit!
I-a spus mărul prăfuit.
Murdar nu mă folosi
Te-ai putea îmbolnăvi.
Copilul l-a ascultat
Şi îndată l-a spălat.
Mărul i-îi dă cu plăcere
Vitamine şi putere.
Prof. Cecilia Telehoiu, G.P.N.
Mircea Vodă, Constanţa
3
În livadă
Meri, peri şi chiar gutui
Are Dinu în livada lui.
Zi de zi la ei priveşte
Şi cu drag îi îngrijeşte.
Fructele se coc pe rând
Vitaminele oricând.
Mâncând zilnic un măr
gustos
Dinu e tare sănătos.
Prof. Cecilia Telehoiu
G.P.N. Mircea Vodă
Constanţa
 Poezii, poezii, pentru noi, pentru copii

ed. Maria Brumar, G.P.P. Agnita, jud. Sibiu

CE POT FACE CU MÂNUŢA

Ce face mânuţa mea ?

Ea mângâie-aşa şi-aşa ! (o mână mângâie pe cealaltă)
Dar şi pişcă, au, au, au ! (o mână pişcă pe alta)
Nu îmi place, nu mai vreau !
Gâdilă , ha, ha, ha, ha !(gâdilături sub braţ)
Căci ne place, nu-i aşa ?
Scarpină, o, o, o ! ( se scarpină pe picioare)
Şi aplaudă, bravo ! (bătăi din palme)
Ea dansează : hop, hop, hop !(se învârte în aer)
Şi-apoi se ascunde…stop ! (mâinile la spate)

CUM SUNT

Când sunt liniştit,

Te privesc zâmbind,
Când sunt furios,
Mă îmbrac pe dos.
Vesel dacă sunt,
Râd cu nasu-n vânt,
Când mă-nbolnăvesc
Abia te privesc,
Dacă-s supărat,
Mă ascund sub pat,
Iar când mi-e somnic,
Nu mai spun nimic.
Să dormim un pic…

4
Corpul meu

Capul meu micuţ, rotund

Eu cu mâna îl ating
Şi simt părul mătăsos,
Iar apoi, fruntea mai jos.

Chiar sub frunte ochişori,

Rumeni şi calzi obrăjori,
Un nas mic, două urechi,
O guriţă şi-apoi trec

Gât subţire, trunchi vânjos,

Mâinile le duc mai jos,
Umeri, coate, degeţele
Bune să te joci cu ele.

Picioruşele-mi-îndoi
Şi genunchii amândoi.
Tălpi micuţe în papuci,
Numai bune să alergi.

Copilul

Sunt copil ca şi voi

Ochişorii mei sunt doi
Am un nas mic şi o gură
Ca să gust o prăjitură.

Cu urechile aud
Şi mai ştiu s-aplaud
Cu mânuţele micuţe
Hărnicele furnicuţe.

Prof. Cristina Cobzuc,

Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 „Lumea copilăriei”
Gura Humorului

5
ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „CLOŞCA” CĂRPINIŞ, jud. Alba
CLASELE I - IV
ÎNV. SONIA CRÂSNIC

SALUTARE TUTUROR!!!

Suntem un grup de 14 elevi în cele patru clase. Împreună am hotărât să pornim

într-o călătorie spre a cunoaşte şi a descoperi lumea de la lucrurile familiare până la stele.
Cei din clasa I ne vom strădui să descifrăm tainele cititului, scrisului şi socotitului, iar
ceilalţi prin cercetare şi explorare vom străbate oceanul cunoaşterii pentru a ne lărgi
orizonturile.
Ne continuăm drumul spre necunoscut şi în acest an şcolar, suntem dornici să
învăţăm lucruri minunate, să păşim în lumea de basm a lecturilor, să transformăm fiecare
pagină a manuale
lor într-un prilej de bucurie, să cunoaştem şi noi câte ceva despre activităţile elevilor de la
alte şcoli, să schimbăm impresii, gânduri, păreri, să cunoaştem această lume minunată care
înseamnă culoare, dimensiune, umbră, sunet, atingere, gust, miros, etc.

Suntem în
clasa I.

6
 CERCUL DE PROTECŢIA MEDIULUI
DE LA CLUBUL COPIILOR TG. CĂRBUNEŞTI

Cercul de Protecţia Mediului din cadrul Clubului Copiilor Tg. Cărbuneşti urmăreşte
formarea deprinderilor de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, stimulând interesul
copiilor prin aplicaţii practice, jocuri, rebusuri, ghicitori, vizite, excursii şi drumeţii.
Sunt foarte mulţi copii interesaţi de acest cerc, o posibilă cauză fiind problematica
de mediu actuală şi de ce nu, numeroasele concursuri (interjudeţene, naţionale şi chiar
internaţionale) la care am participat şi la care am obţinut valoroase premii.
În cadrul cercului de Protecţia Mediului se studiază legislaţia în vigoare privind
protecţia mediului, se popularizează în rândul copiilor plantele şi animalele ocrotite din
judeţ dar şi din ţară, se formează prin educaţie o conduită adecvată problematicii
mediului înconjurător.
Înscrierile la acest cerc se fac în fiecare an în perioada 1-30 septembrie la sediul
Clubului Copiilor Tg. Cărbuneşti, Str. Trandafirilor nr. 110, pentru ca de la 1 octombrie
să înceapă cursurile.
Vă aşteptăm cu drag şi în acest nou an şcolar!
Prof. Ceauşu Silvana-Alisa

7
 Oglinzi de astă vară
Oglinda vizuală

Să fim mici pictori sau ,,noi toţi suntem Picaso...”

Vom desena copiilor în creion, apoi ei vor picta cu îndrăzneală.
Acesta va fi un mic dar pentru bunica şi mămica sau de ce nu
şi mătuşica la finalul atelierului.

Oglinda prieteniei

Palmele prietenilor
Fiecare copil va avea 2 coli albe, pe care va imprima palma sa şi a prietenului său.
Apoi se va organiza expoziţia.
Nu uitaţi să scrieţi numele copiilor, înrămând în prealabil lucrările.

Prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba

8
 5 ani de Parteneriat pentru Educaţie
Conferinţa de bune practici, în cadrul parteneriatului pentru educaţie- program de
responsabilitate socială, încheie activităţile care s-au desfăşurat pe perioada verii. Invitaţii
veniţi din judeţele ţării au putut vedea oglindită în imagini şi poveşti activitatea din
atelierele de vară ŞOTRON, iar cei care cu emoţie şi-au prezentat realizările au adus
magia ca de fiecare dată.
Anul 2010 a avut o dublă semnificaţie pentru ceea ce înseamnă EDUCAŢIE,
PARTENERIATE şi FIECARE COPIL ÎN ŞCOALĂ . Asociaţia Ovidiu Rom a sărbătorit
10 ani de activitate în România şi 5 ani de când la Roşia Montană s-a desfăşurat primul
atelier de vară ŞOTRON.
Au fost 5 ani în care am dezvoltat o reţea de cadre didactice formate pe
metodologia propusă de Asociaţia Ovidiu Rom, o metodologie alternativă, inovativă care
vine în sprijinul copiilor şi al dascălilor în educaţie. Am început cu 1 atelier de vară si cu
o grupă de 50 de copii, iar în cei 5 ani reţeaua şcolilor care au desfăşurat ateliere a ajuns
la un număr de 25 şi 500 de copii participanţi la atelierele de vară.
În aceşti ani am avut alături de noi oameni care cred în puterea educaţiei de a
schimba în bine viitorul generaţilor - Compania Roşia Montană Gold Corporation.
După 5 ani de parteneriat local în educaţie am creat un ONG care a preluat
portofoliul desfăşurării activităţilor. Asociaţia Edu Caleidoscop care are ca scop
dezvoltarea comunităţilor locale prin desfăşurarea activităţilor formativ-educative şi
sociale şi responsabilizarea societăţii civile în cadrul parteneriatelor de responsabilitate
socială.
Asociaţia Ovidiu Rom a premiat ca în fiecare an dascălii care prin munca lor au
arătat că misiunea de a aduce „Fiecare copil în şcoală” nu e tocmai uşoară şi că
schimbarea depinde în primul rând de ei.
Cei 70 de invitaţi, cadre didactice, primari, voluntari din comunităţile aplicante în
proiect veniţi la Roşia Montană au petrecut câteva ore formând o echipă care va
promova parteneriatul public - privat la nivelul comunităţilor locale pentru dezvoltarea
gândirii, comunicării şi creativităţii la nivel individual şi instituţional în contextul
dezvoltării durabile a societăţii româneşti.

Preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop,

Prof. Liliana Mursa,
Şcoala cu clasele I-IV Gura Roşiei, jud. Alba

9
 Toamna în sărbători

SEPTEMBRIE

1 septembrie - ZIUA CUNOŞTINŢELOR

3 septembrie – ZIUA ARMATEI NAŢIONALE
8 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU ALFABETIZARE
11 septembrie – 135 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI ŞT. O. IOSIF(poet
român)
15 septembrie – 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA ACTRIŢEI AGATHA
CHRISTIE (scriitoare engleză)
21 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PĂCII
26 septembrie – ZIUA LIMBILOR EUROPENE

OCTOMBRIE

1 octombrie – 350 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DANIEL DEFOE

(scriitor englez)
1 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MUZICII
4 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ANIMALELOR
5 octombrie – ZIUA BIBLIOTECCARULUI
5 octombrie – ZIUA PEDAGOGULUI
7 octombrie – 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EUSEBIU CAMILAR
(scriitor român)
12 octombrie – 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LUCIANO
PAVAROTTI (tenor italian)

NOIEMBRIE

5 noiembrie – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAIL

SADOVEANU (scriitor român)
20 noiembrie – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI LEV TOLSTOI
(scriitor rus)
27 noiembrie – 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LIVIU REBREANU
(scriitor român)
29 noiembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A CĂRŢII
30 noiembrie – 175 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MARK TWAIN
(scriitor american)

10
 JOCURI DE TEAM BULDING

Continuare din nr. 13

ŞTAFETA ÎNVÂRTITĂ
Desfăşurare joc: membrii fiecărei echipe vor trebui să parcurgă un traseu
delimitat şi să efectueze anumite operaţiuni după ce în prealabil se învârt de
10 ori în jurul unui jalon, probă deosebit de antrenată şi amuzantă.
PURECII
Desfăşurare joc: un jucător este un câine pe care îl supără purecii. El
doreşte să îi prindă. Petru că este bătrân el nu mai vede (el închide ochii).
Purecii sar din calea lui, dar după trei sărituri ei obosesc şi trebuie să se
oprească pe loc. Câinele prinde un purice , apo devine acesta câine. Purecii
apoi sar iară de trei ori. Şi tot aşa. Se pot face şi cu mai mulţi „purici”.
ÎMPIETRIŢII
Desfăşurare joc: un jucător este urmăritorul. Dacă el atinge un alt jucător
acesta rămâne împietrit locului şi nu se mai poate mişca. El poate fi readus la
viaţă printr-o atingere sau o vorbă prietenoasă: „Trezeşte-te” a unui alt
jucător. Urmăritorul poate arunca fularul iar pe cine atinge fularul este noul
urmăritor.
VALURI ÎN VÂNT
Desfăşurare joc: este nevoie de o pânză mare dintr-un material uşor.
Fiecare jucător o prinde de margini de jur împrejur. Apoi ei încearcă să
fluture pânza, să facă valuri prin ridicarea şi coborârea pânzei. Ei trebuie să
îndeplinească mai multe sarcini: să schimbe rolurile între ei mergând pe sub
pânză, să arunce pânza în sus şi să o prindă să lase un obiect să ruleze pe
pânză dintr-o parte în cealaltă, să ridice pânza sus şi cât mai întinsă, să
construiască o cupolă rotundă etc.
ŞTAFETĂ
Desfăşurare joc: participanţii stau în cerc. fiecare ţine între dinţi un pahar
din plastic gol. Un pahar este umplut cu apă. Jucătorul cu paharul plin se
apropie de vecinul său sin stânga şi fără să folosească mâinile toarnă apa din
paharul său în paharul celuilalt. Toţii copii vor ţine paharul numai cu dinţii.
Ş. a. m. d. se încearcă a nu se pierde multă apă până la ultimul.
Variantă: dacă se joacă în încăpere în loc de apă se poate lua orez. Astfel să
pot număra boabele de orez.
Prof. Olar Simona,
G.P.N Tărtăria, jud. Alba

11
 Un început minunat!

Am pornit în marea aventură a cunoaşterii noi, cei 15 exploratori din clasa I ai Şcolii cu
clasele I-IV Gura Roşiei. Cunoşteam clasa şi şcoala, dar în acea zi a fost altfel. Era totul
plin de flori, cărţi şi emoţie, unii dornici să răsfoiască, alţii să ne povestească, iar alţii încă
stăteau prinşi de mâna caldă a mamei.
Deodată uşa clasei s-a deschis şi au păşit cu şi mai mare emoţie foştii elevi ai doamnei
învăţătoare care acum sunt pentru prima dată studenţi. Ne-au spus ce putem deveni peste
ani, ne-au arătat că drumul e lung dar plin de bucurii şi realizări.
Pentru cine să mai ai ochi? A, uite oglinda fermecată! Am desenat şi am scris ceea
ce ştiam . Poate unele le uitasem de emoţie.
A trecut ceva timp, suntem la activităţi, scriem, citim, socotim, ne jucăm într-un
anume fel, aşa cum ne îndrumă doamna mereu.

Elevii clasei I, învăţătoare LILIANA MURSA

12
 Păpuşile dansatoare

Când păpuşile se distrează

Mânuţele lor aşa dansează:
Dansaţi, dansaţi mânuţe mici,
Dansaţi aici, dansaţi şi-aici!

Când păpuşile se distrează

Şi picioarele lor dansează
Dansaţi, dansaţi picioare mici,
Dansaţi aici, dansaţi şi-aici!

Când păpuşile se distrează,

Şi căpşorul lor dansează
Dansaţi, dansaţi capete mici,
Dansaţi aici, dansaţi şi-aici!

Când păpuşile se distrează

Şi funduleţul le dansează,
Dansaţi, dansaţi funduleţe de pici,
Dansaţi aici, dansaţi şi-aici !

Când păpuşile se distrează

Obosesc şi-atunci se-aşază,
1,2,3, iute în pat
Căci e timpul de culcat !

Se execută mişcările sugerate de textul poeziei, educatoarea având libertatea

să le adapteze grupei proprii, sau se pot pune muzică şi atunci se transformă
în joc muzical.

Ed. Maria Brumar, G.P.P. Agnita, jud. Sibiu

13
14
 De-ale matematicii

(De la una din activitătile noastre: cls a III-a A

înv.Pătru M. Scoala G.D.Teutsch
Agnita/Sibiu)

Mate-matematica Strig-o raţă mac în curte

Toţi spun că-i materie grea. Alta măcăie pe punte.
Cam multe vrea: să chibzuieşti, Mac, mac, mac de zeci de ori
Răspuns... exact să îi găseşti, Măcăie alte surori.
Să ştii ce e înmulţirea! Si-acum vine întrebarea:
Să faci bine împărţirea...... Cât de-adâncă este valea?
Celor mari nici nu le pasă Si-ncă una mai uşoară:
Câte griji pe noi ne-apasă! Puntea câţi metri măsoară?
*****
Cad problemele pe noi Pisicuţa fără rost
Si cu mere şi cu oi, S-a aşezat într-un colţ
Kilograme şi pisoi Privea motăneii care,
Numere puse-n careu… mieunau care de care.
Doamne!...ne e tot mai greu! Căte fiinţe sunt de toate?
Socoteşte de se poate!
Ba mai nou, ni se dau teme , *****
Noi să facem mici probleme. Bate vântul ne-ncetat
Cu”de-atâtea ori mai mult”... Frunza-n tei s-a supărat
“Cu-atât mai mic”...” mai mare”. Cad azi trei, mâine cad două
Sau să luăm pe rând, Iar a treia zi cad nouă.
Flori, pomi ori animale. Până săptămâna trece
Mai cad şapte, mai cad zece.
Dar azi… aşa cum ni se cere Vântule, ai numarat
Iat-am compus nişte probleme. Câte frunze au picat?
Nescrise încă-n nici o carte *****
De noi ,elevii inventate! Si-ncă nu le-am spus pe toate
Toţi acei ce ne-ascutaţi, Câte ştim noi de la mate:
Vă rugăm să calculaţi: Câte fete-n şcoală-nvaţă,
***** Câţi metri are o aţă.
Fuge trenu-n goana mare Câte stele sunt pe cer,
Viteza-i de accelerat Milimetri pe echer.
Ce distanţă lasă-n urmă ? Câţi paşi faci până la şcoală,
Poate ,vreţi să măsuraţi! Câţi saci macină o moară.
***** Câţi stropi curg prin robinete,
Cinci petale are-o floare Ce număr au zece ghete…
Si sunt sute-n stratul meu Câte păsări trec în zbor,
Câte sunt ele de toate? Câte vin în urma lor!
Socoteşte că nu-i greu! Câte bile-s în cutie,
Câţi edili la primărie…
***** Că suntem mici...nimeni nu ştie!
Părul face zeci de pere .......................................................
Mii de miezuri sunt în nuci
Din livadă de-ţi voi cere, E-o lume de poveşti la mate
Ce producţie aduci? Dar cei isteţi, ştiu cum se poate,
***** Să-ncerce chiar a se juca
Câte zile, câte luni Cu “doamna”... Matematica!
Tu pe toate să le-aduni
Atâta timp cât stai la şcoală
Din toamnă până-n primăvară.
*****

15
 DIFERIŢI, DAR EGALI

Pornind de la articolul din constituţia României, care

prevede că ,,toţi copiii sunt egali”, tratând elevii egal, suntem
condamnaţi să comitem ilegalităţi. Trebuie să presupunem că
sunt inegali pentru a-i trata egal. De aceea pentru a putea acorda
atenţia cuvenită unui copil chiar dacă este diferit trebuie privit
egal de cei din jurul lui.
Destul de mult timp în viaţa zilnică am fost adepta
principiului că este nevoie de clase speciale, de o ,,educaţie
specială“ pentru copiii ,,diferiţi“, dar după ce am intat în sistemul
educativ rând pe rând am ajuns la concluzia că integrarea şi chiar
principiul unei singure şcoli pentru ţoţi, a comunităţii şcolare
într-adevăr pentru toţi copiii fără excepţie, mi se pare că aş putea spune posibilă, de ce spun acest
lucru pentru că în anul şcolar 2009-2010 am început să lucrez cu un băieţel cu tetrapareză spastică,
deşi la început stângace, am reuşit să colaborăm foarte bine, iar Mihai se bucură de aprecierea mea şi
a colegilor.
Provocarea de a-mi întări afirmaţiile despre aceşti copii ,,diferiţi”, dar egali a venit în acest an
şcolar când în clasa I am o fetiţă minunată diagnosticată cu AO( Uoeită sechelară, cataractă
congenitală şi fibroplazie retrolentală), deşi nu am înţeles prea bine acest certificat medical în
momentul în care mi-a fost înmânat de mama ei cu ochii în lacrimi am înţeles că dacă acei ochişori
frumoşi ai Cosminei nu pot să perceapă decăt lumină şi întuneric trebuie ca în viaţa ei să fac totul ca
să apară culoare. Am pornit la drum prin a aduce culoare în viaţa Cosminei, la început prin
socializare, nu a fost greu deoarece elevii clasei mele au înţeles poate dintr-o privire că trebuie să o
tratăm pe Cosmina ca şi pe un copil egal, şi astfel am acţionat în formarea identităţii. Din primele
zile a fost înconjurată cu multă dragoste, i-au fost prezentate componentele clasei şi prin exerciţii
Cosmina a reuşit să facă faţă cerinţelor şcolarităţii.
După acest aspect de a fi acceptată cu plăcere în colectivul clasei deşi am avut în una din
zile un moment care m-a pus pe gânduri şi m-a făcut să mă gândesc de două ori când cer ajutorul
colegilor Cosminei ( Georgiana o fetiţă tot din clasa I cu defect de vorbire mi-a spus ,,do’mna eu
sătulat ’e Co’mina” deşi am înţeles mesajul am pus-o să repete ce-a zis )o clipă am rămas fără
replică, dar salvarea a venit de la Crina o fetiţă din clasa a III-a care sare foarte des atât în ajutorul
ei, dar şi al lui Mihai, prin spusele: ,,nu te obligă nimeni să o ajuţi dacă nu vrei” atunci Georgiana a
spus ,, da aşa a ‘is şi mami să nu mai ajut’’, am înţeles că trebuie să acţionez şi în schimbarea
mentalităţii părinţilor. Prin tot ceea ce am făcut şi fac în continuare pentru Cosmina cel mai mult îmi
doresc să apară în viaţa Cosminei o armonie de culori, acea paletă de culori pe care Cosmina a
,,zărit-o” săptămâna trecută la ora de opţional ,,Literatură pentru copii”, în momentul în care copiii
vizionau filmul ,,Dumbrava minunată “, iar la scena din dumbravă ea a exclamat ,,ce peisaj
extraordinar –super “, chipul îi radia de fericire, dar acea fericire era puţin umbrită, căci filmul rula
pentru toţi ,,egal dar diferit “ …

. Inst. Guran Liliana Gabriela

Şcoala,,.Dionisiu Popoviciu” Tăuţi, jud. Alba
 Sărbatoarea dovlecilor
Grădiniţa P.P.Nr.7 Deva , Grupa „Florilor”,

Toamna este un anotimp al belşugului , al încântării simţurilor. Am răpit şi noi câteva

momente din acest anotimp şi ne-am bucurat împreună în cadrul unui atelier de lucru. Au participat
preşcolarii grupei, educatoarele şi părinţii. Părinţii au compus câteva povestioare drăgute pentru
copii, lucrând în echipe. Partea în care am decorat dovlecii a fost foarte îndrăgită de copii. Toata
lumea s-a bucurat de aceste momente de relaxare şi bună dispoziţie. Să profitam cât mai mult de
aceste întâlniri copii, educatoare, părinţi !

Institutor Ciurea Daniela

17
 Bostanii – bucuria copiilor

E toamnă! Oamenii gospodari se pregătesc să culeagă recolta. În lanul de porumb se aflau doi
dovleci care priveau cum oamenii se grăbesc să umple coşurile cu porumb copt .
Cei doi dovleci pe nume Bondocel şi Cotocel încep să vorbească între ei speriaţi de faptul că
vor rămâne singuri pe câmp.
Zice Cotocel:
- Oare ce se va întâmpla cu noi ? Cu siguranţă noi vom rămâne stăpânii lanului şi vom avea
soare şi lumină din belşug !
Ei nu ştiau că de fapt vor deveni nişte felinare făcute de copiii care abia aşteptau revenirea
toamnei. După o noapte friguroasă le veni rândul să ajungă bucuria copiilor.
Şi asa a mai trecut o toamnă minunată şi plină de roade...

Autori : Roncea Cristina

Hrubi Felicia
Dovlecelul fermecat

Într-o grădină frumoasă a răsărit dintr-un vrej căţărat pe gard, un dovlecel mic şi galben. Când
a crescut măricel, într-o zi de toamnă, plictisindu-se singur, s-a hotărât să plece în căutarea unor
tovarăşi de joacă, sperând să găsească o grădiniţă pentru dovlecei.
Cum stătea el pe gânduri, văzu o căruţă trecând pe acolo. S-a rostogolit până în căruţă şi a
călătorit până în oraş. Rostogolindu-se pe străzi a văzut copii zglobii grăbindu-se spre grădiniţă. S-a
luat după ei şi a ajuns într-o grădiniţă plină de copii frumoşi, cuminţi şi jucăuşi.Văzând că nu găseşte
o grădiniţă pentru dovlecei s-a hotărât să rămână la grădiniţa copiilor.
- Buna dimineaţa, copii frumosi ! spune dovlecelul . Mă primiţi şi pe mine să ma joc cu voi ?
- Bună dimineaţa, dovlecel ! au răspuns copiii. Te primim, dar hai să te ajutăm să semeni puţin
cu noi.
L-au înconjurat şi au început fiecare să-i deseneze ochişori, năsuc, guriţă.
Văzând cât de frumos e sculptat de copii , dovlecelul radiază de fericire şi din acea zi îi aşteaptă
luminos şi zâmbitor în fiecare dimineaţă.

Autori :

Cârstea Andreea
Muntean Adam
Voişan Cristina
Gaşpar Ana-Maria

18
 Pocănel şi Bocănel

A venit toamna ! Toamna bună şi bogată, încărcată cu de toate: struguri roşii, negri, galbeni,
pere, gutui aurii, multe fructe aşteptate de toţi copiii.
O fetiţă cu codiţe şi un băieţel bruneţel în vacanţă la bunici au plecat la plimbare prin grădină.
În coşul pentru fructe, luat de la bunicuţa s-au gândit să pună fructele coapte pentru a-i face o
surpriză bunicului. Au întâlnit în cale un nuc, iar pe jos, în iarba verde-gălbuie au găsit o mulţime de
nuci. Au strâns în coş nuci, iar coşul l-au lăsat jos pentru a găsi şi alte fructe. Mare le-a fost mirarea
când au găsit, la mică distanţă, doi dovlecei gălbiori. S-au gândit să se întoarcă la coşul cu nuci
pentru a pleca acasă cu dovlecii.Când au găsit cosul, ce să vezi ? Surpriză ! În coş se ospăta o mică
veveriţă. S-au dus acasă şi s-au gândit să arate bunicii recolta lor .
Din miezul dovlecilor, bunica şi fetiţa au copt o plăcintă delicioasă. Bunicul şi băiatul au
sculptat din coaja dovlecilor doua feţisoare zâmbitoare.
Dupa cină, copiii s-au culcat având în camera lor cele doua sculpturi în dovleac. Le-au dat şi
nume: Pocănel şi Bocănel, doi dovleci cu care s-au lăudat şi la întoarcerea în grădiniţă !

Autori :

Samartean Daciana
Bode Ioana

Purceluşii şi plăcinta de dovleac

Era odată o fermă unde trăiau multe animale: găini, gâşte, porci, vaci şi oi. După vara cea
însorită, a sosit toamna cea bogată. Odată cu ea, grădinile s-au umplut de roade: mere, pere, roşii,
dovleci durdulii şi galbeni. Într-o zi, bunica se gândi să facă nepoţeilor, înainte de terminarea
vacanţei, o delicioasă plăcintă cu dovleac. A mers în grădină şi cu mult drag a ales câţiva bostani
aurii şi durdulii. Pentru că mai avea ceva treabă prin ogradă, a lăsat dovlecii tăiaţi şi pregătiţi pentru
plăcinta într-un castron, chiar în curte.
Între timp, purceluşii de la fermă, trei la număr, care erau foarte neastâmpăraţi, jucându-se prin
ogradă, au dat de castronul cu bostani . Fără să stea prea mult pe gânduri şi parcă înţelegându-se din
priviri, au înconjurat castronul ca pe un duşman şi cu pofta lor bine cunoscută, se năpustiră asupra
lui înfulecând pe nerăsuflate bucăţile gustoase de dovleac.
După ce şi-a terminat treaba prin ogradă, bunicuţa s-a dus să ia castronul pentru a face
plăcinta. Dar când se apropie de castron ...nimic ! Gol ! Văzu purceluşii dormind la soare cu burţile
pline...
Supărarea bunicii fu atât de mare, încât trezi purceluşii cu o nuieluşă şi începu să-i dojenească:
- Niciodată să nu vă mai atingeţi de lucrurile care nu sunt ale voastre !

Autori :

Draia Radu
Apostol Cipriana

19
 CUFĂRUL AMINTIRILOR

Într-o duminică după amiază, într-o toamnă frumoasă şi caldă,Pavel ieşi din casă hotărât să-şi
scoată gândurile şi nepoţeii la plimbare. Ducându-şi nepoţeii de mână se îndreptă către parcul din
apropierea casei lor, se aşeză pe o băncuţă retrasă ca să-şi tragă sufletul, chinuit de bătrâneţe şi
frământări.
Sub privirile pătrunzătoare ale bătrânului, micuţii săi nepoţei promovează un joc.
-„Un spiriduş”- strigă Bianca, arătând o veverită ce se căţăra pe un copac.
Bătrânului îi apăru un surâs pe buze, o rază de soare îi mângâie jucăuş chipul, printre ramurile
îndoliate.E înconjurat de un adevărat cimitir de frunze, oriunde ar privi, ele zac moarte lânga el.
-„Spiriduş, spiriduş” –strigară cei doi copii in cor.
-„Un spiriduş”-îngână Pavel-avea şi el unul în copilărie.Era de-o şchioapă, purta straie
omeneşti, avea un frac negru strălucitor, un papion mult prea mare pentru construcţia sa firavă şi-o
pălarie cam pleoştită .Avea ochii mari şi pătrunzători, nasul drept, iar când dădea jos pălăria apăreau
câteva fire de păr zburlite.
-Ha!
În picioare avea ciubote cu cataramă,iar în mâinile-i firave căra permanent un cufăr, în
care”pretindea” că avea boacănele tuturor copiilor.Era tare guraliv!
Şi întotdeauna apărea doar atunci când părinţii soseau acasă, iar el , copilul Pavel, trebuia să-şi
capete libertatea la joacă.Copil, de altfel,silitor la învăţătură era unori poznaş;umbla la borcanele cu
dulceaţă din cămară, arunca mâncarea care nu-i plăcea, uita să-şi îndeplinească unele sarcini
gospodăreşti şi multe altele.
Şi tocmai când”brava”mai bine, apărea „el” şi dădea totul în vileag.
-Bunicule!Bunicule!Mergem acasă?
Bătrânul se trezeşte din visare........
-Unde eşti tu, Spiriduş?cu copilăria ta, cu tot..........!

Prof.înv.preşcolar: Radu Zoica,

G.P.N.Burduca, Dragodana,
Jud. Dâmboviţa

20
Autor: ed. Cornelia Hurmuzache, G.P.N. nr. 11 Oneşti, jud. Bacău

Idée: materialul se poate imprima pe format A2 şi folosi cu drag la clasă! Succes!

21
A fost lansat Programul Sustin Educatia! / www.sustineducatia.ro

Bucuresti, 13 octombrie 2010 – Asociaţia Română pentru Educaţia Tinerilor (A.R.E.T.)

lanseaza azi Programul Sustin Educatia, un program national de micro-
finanţări pentru proiecte educaţionale, destinat în întregime cadrelor
didactice.

Susţin Educaţia (www.sustineducatia.ro) este un program ce se adresează

educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor din şcolile publice din România,
dornici de a oferi copiilor condiţii mai bune de studiu, prin obţinerea de
finanţări provenite din donaţii private. Proiectul se adresează în acelaşi timp
tuturor persoanelor, organizaţiilor şi instituţiilor din România care pot ajuta şi îşi doresc să sprijine
realizarea proiectelor propuse de dăscali, prin donaţii bancare, epayment sau prin poştă.
Prin acest Program dorim:
· să aducem la viaţă cât mai multe proiecte educative destinate preşcolarilor şi elevilor;
· să contribuim la dotarea cât mai multor săli de clasă cu resurse de bază şi auxiliare pentru
activităţi educative formale şi non-formale;
· să arătam că educaţia de calitate este posibilă şi depinde de fiecare dintre noi.

Proiectele eligibile în cadrul Programului Susţin Educaţia: pot fi din orice domeniu (matematica,
literatură, fizică, ecologie, muzică, sport, etc.), de oriunde din ţară, pot cuprinde o gama largă de
resurse (cărţi, planşe, echipament de laborator, machete, mulaje, softuri educaţionale, etc.), se pot
adresa copiilor cu nevoi speciale, şi pot cuprinde activităţi educative formale, cât şi non-formale.

Programul Susţin Educaţia este un program initiat de A.R.E.T. în parteneriat cu Asociaţia Invictus,
ce reuneşte parteneri din toate sectoarele societăţii – instituţii ale statului, companii, asociaţii
neguvernamentale, reprezentanţi media şi persoane individuale care doresc să contribuie la
furnizarea resurselor educative atât de necesare în şcoli şi grădiniţe. Cu toţii dorim să facem viitorul
prin educaţia copiilor.

Vă invităm să susţineţi educaţia alături de noi.

Mai multe informaţii despre Program, modalităţi de participare şi donaţii la www.sustineducatia.ro.

Cristiana Anca, preşedinte Asociaţia Aret

22
 Cunoaşterea copiilor prin produsele activităţii lor

Produsele activităţii elevilor reprezintă căi de cunoaştere a acestora şi oferă posibilitatea

pătrunderii în esenţa individualităţii lor. Activitatea fundamentală a elevului, fiind învăţătura,
studierea produselor muncii sale se referă, în primul rând, la cunoaşterea realizărilor pe care le
obţine în practica şcolară, începând de la rezolvarea celor mai simple probleme şi elaborarea temelor
pentru acasă, până la cele mai complexe examene. Între acestea se află testele de evaluare curente,
care oglindesc gradul de pregătire a elevului în comparaţie cu cerinţele programei şcolare.
Caracterul testelor de evaluare contribuie la formarea unei opinii asupra nivelului de
cunoştinţe şi în sublinierea anumitor trăsături individuale.Nu este acelaşi lucru dacă elevii au fost
solicitaţi să răspundă la anumite întrebări sau să trateze pe larg un subiect sau altul. Nu este acelaşi
lucru dacă elevul trebuie să redea cunoştinţele învăţate ori să le prelucreze, să le pună în practică.
Discutarea testelor în colectivul clasei, evidenţierea unor aspecte pozitive şi sublinierea celor mai
frecvente greşeli stimulează la elevi autoreflecţia, dezvoltându-le spiritul critic şi autocritic
Compunerile elevilor constituie un produs semnificativ al activităţii lor. Compunerile libere
pot da câmp larg imaginaţiei. Corectarea, discutarea şi aprecierea unor astfel de compuneri
contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare şi poate servi ca stimulent pentru activitatea
creatoare de mai târziu. Compunerile stimulează analiza şi aprecierea sistematică a însuşirilor
personale şi a faptelor fiecăruia.
Confecţiile realizate de elevi permit pătrunderea mai adâncă în sfera individualităţii. Ele ne
arată în mod direct interesele copiilor, precum şi gradul de pricepere şi îndemanare practică. Pe
lângă ceea ce confecţionează elevii în orele de abilităţi practice, o deosebită semnificaţie prezintă
ceea ce realizează şcolarul mic din proprie iniţiativă, în şcoală ori în afara ei.
Creaţiile originale sunt expresii ale interesului elevilor şi ale tendinţelor de valorificare a
înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora. Varietatea acestor creaţii ne permite să descoperim noi aspecte
ale personalităţii, putând duce uneori la descoperirea timpurie a talentelor autentice. Creaţiile
literare timpurii, încercările originale muzicale, realizarea ingenioasă a machetei unei
contrucţii, toate constituie activităţi care evidenţiază aptitudini şi preocupări ale elevilor.
Prin apropierea de elevi, care duce uneori la destăinuiri ce înlesnesc pătrunderea în viaţa
afectivă a acestora, pot fi depistate şi alte forme ale activităţii lor.
În activitatea de cunoaştere a elevilor nu ne putem baza pe informaţiile obţinute printr-o
singura metodă. Este necesară întrebuinţarea unui sistem de tehnici şi metode în măsură să reflecteze
activităţile multiple, întreaga personalitate a fiecărui elev.

Şcoala cu clasele I-VIII ,,David Prodan’’ Săliştea

Prof. Manciulea Mihaela Elena

23
24
 Reciclare şi refolosire la grădiniţă prin confecţionarea măştilor pentru carnaval
-material pentru concursul ,,O mască râde, o mască plânge”-

Prof. Nicoletta Huştiuc

Grupa mare Albinuţele
G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba

Reciclarea este una din metode de a proteja planeta de poluare. Principiul e simplu: refolosim
hârtia până ne plictisim, nu mai tăiem alţi copaci, avem grijă ce facem cu materialele din plastic,
obiectele care nu ne mai trebuie le donăm sau le găsim o nouă întrebuinţare. Cel mai indicat este să
folosim materiale pe care pământul le poate absorbi natural şi reintegra. Cum asta? Cam cum arată
schema de la circuitul apei în natură. Nimic nu se pierde, totul se refoloseşte. Cam asa ar arăta teoria,
dar practica e altfel.
Am învăţat copiii că trebuie să refolosim hârtia, fiindcă un copac plânge când este tăiat. Tocmai
de aceea când lucrăm cu hârtia şi ne rămân bucăţele, le adunăm în Cutia verde, cutie pe care am
amenajat-o special pentru reciclare. În următoarea etapă, confecţionarea, bineînţeles că această cutie
verde ne e de mare ajutor.
Reciclare înseamnă colectarea separată a deşeurilor (sticlă, plastic, hârtie), curăţirea şi
prelucrarea în bunuri utilizabile similare sau diferite. Deşeurile sunt părţi din materii prime sau din
materialele care rămân în urma folosirii lor şi care nu mai pot fi utilizate. Unele deşeuri pot fi
revalorificate. Tocmai de aceeea ne-am gândit să confecţionăm măşti pentru carnival din materiale
refolosibile. Am ales modelele, materialele corespunzătoare şi ne-am apucat serios de lucru
Există anumite avantaje ale reciclării, dintre care amintesc câteva. Reciclarea elimina poluarea
şi conservă resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu de
depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei şi a resurselor naturale şi prevenirea poluării prin
utilizarea, în procesul de fabricaţie, a materialelor rezultate din reciclare şi mai puţin a celor primare.
Materialele recuperate au fost deja purificate şi prelucrate anterior, astfel încât utilizarea lor în
procesul de fabricaţie presupune o activitate mai curată şi un consum mai mic de energie.
Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult mai
eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului.
Reciclarea conserva energia. Mult mai puţină energie este necesară pentru a transforma
materialele reciclate în produse noi, comparativ cu a începe producţia cu materiale primare, brute.
E deosebit să poţi contribui la îmbunătăţirea mediului înconjurător, să poţi, încăp de mic, să
aduci chiar o mică, dar însemnată contribuţie la protejarea mediului înconjurător.Astfel, împreună cu
preşcolarii, am adunat resturi de hârie, carton, bucăţi de cutii sau chiar cutii, le-am împodobit, le-am
rearanjat astfel încât oricine vede rodul muncii noastre să rămână impresionat.
Deviza noastră: ,,Suntem ecologişti voioşi, natura o iubim!”.
Ocrotiţi natura! Reduceţi, refolosiţi, reciclaţi!

25
 De ce copacii îşi schimbă culoarea toamna?

Era odată o vreme în care frunzele copacilor nu-şi schimbau culoarea toamna. Ele cădeau pe
pământ şi rămâneau verzi. Ca şi cerul, oamenii deveneau posomorâţi o dată cu sosirea frigului. În
acele locuri trăia o fetiţă care nu făcea nici ea excepţie de la regulă… Plimbându-se prin păduricea
preferată, ea se întreba care era motivul tristeţii sale. Copacii din această pădure erau foarte
neliniştiţi văzând atâta supărare în ochii fetiţei. Lor le plăcea râsul ei, strălucirea din ochi, plimbările
ei gânditoare. Într-o zi, după plecarea fetiţei spre casă, ei începură să examineze într-un mod foarte
serios situaţia.
-Ce se întâmplă micuţei noastre prietene ? Ce putem face pentru a o ajuta ?
Mestecenii, plopii, teii fremătau, fiecare emiţând ipoteze şi susţinându-le cu argumente puternice.
-Dacă e tristă, poate este din cauza frigului ? se întrebau mestecenii.
-Nu, nu acesta este motivul. Şi-a pus un palton călduros şi căciuliţă, răspundeau fagii.
Plopul întreba cu un aer gânditor:
-Poate pentru că noi ne pierdem frunzele?
-Dar ei îi place atât de mult să meargă pe covorul verde şi moale pe care noi îl întindem pentru ea,
obiectau ceilalţi copaci.
Astfel, copacii examinară problema sub toate aspectele, dar nu reuşiră să găsească un
răspuns. În sfârşit, obosiţi de atâta fremătat, ei hotărâră să se adreseze copacului cel mai înţelept din
pădure, bătrânul stejar. Acesta zâmbi şi spuse:
-Am ascultat cu foarte mare atenţie discuţia voastră şi sunt încântat să văd că în jurul meu trăiesc
copaci atât de buni şi de generoşi, care îşi fac griji pentru oameni, în special pentru micuţa noastră
prietenă. Mi-a venit o idee: de ce să nu ne pictăm frunzele în culori diferite, roşu, galben, portocaliu,
ruginiu, o dată cu venirea toamnei? Când cerul devine trist şi întunecat, soarele îşi face apariţia tot
mai rar. Dar noi putem să ne colorăm noi înşine şi să acoperim pământul cu culorile soarelui: galben
aprins şi roşu călduros. Ce ziceţi ?
Copacii, uimiţi de atâta înţelepciune, îşi mişcară bucuroşi ramurile şi frunzele pentru a saluta
ideea grozavă şi atât de simplă a bunicului Stejar. Ei hotărâră să-şi schimbe culorile fără a mai pierde
timp. A doua zi, când fetiţa ieşi în stradă, văzu că toţi pomii şi pământul erau acoperiţi de soare.
Izbucnind într-un râs zglobiu, ea de grăbi spre păduricea ei. Alergând printre copaci, fetiţa ridica cu
picioarele razele soarelui de pe pământ, ca nişte mii de jerbe de aur. Copacii se priviră zâmbind cu
subînţelesuri.

Popescu Monica, cls.a VIII-a E,

Şcoala ,,Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin,
prof. Mitrache Ofelia

26
Scrieri de toamnă

Toamna

Toamna cea îmbrobodită,

Cu o mie de culori,
Aştepta să-i vină locul,
După vara cea cu flori.

Toamnă, toamnă-mbelşugată,
În legume eşti bogată.
Struguri dulci în vii atârnă,
În livezi fructe ne-ngână.

Poarta şcolilor deschizi,

A ta mână, tu, o-ntinzi,
Celor mari si celor mici,
Bucuroşi, sfioşi, voinici.

Ţie toamnă-ţi mulţumim,

Şi cu drag noi te primim.

Educatoare: Popa Adriana-Bianca

Grădiniţa P.P. Nr.6, Deva

27
 O abordare interdisciplinară a religiei
Inst. Ciurea Daniela , Grădiniţa P.P. Nr.7 Deva

Religios dintru început si increstinat odată cu formarea sa ca popor, neamul nostru romanesc a
dăinuit prin vremi cu credinţa in Hristos. Aceasta credinţa isi are rădăcinile adânc înfipte in
invatatura Bisericii – „Mama a neamului romanesc” aşa cum a numit-o pe drept cuvânt Nicolae
Iorga.
Invatamantul romanesc nu a fost numai laic sau numai religios; istoriceşte a fost aşezat pe baze
creştine. Biserica si Scoala au plămădit adevăraţi creştini si romani, aparatori si creatori de înalte
valori spiritual-morale si materiale.
Unul din obiectivele-cadru ale religiei ca obiect de studiu, este cunoaşterea si adorarea lui
Dumnezeu : cunoaşterea fiind partea teoretica, adorarea aspectul, practic constând in morala si
aspect religios.
Sensul educaţiei religioase porneşte de la faptul ca, inca de la naştere, sufletul copilului se afla in
stare de predispoziţie spre educaţie si religiozitate, el fiind capabil de trăiri religioase datorita
elementului esenţial primit prin Botez – credinţa ca dispoziţie. Acest element poate fi cultivat prin
influente educative deoarece copilul dovedeşte o inclinare proprie spre educaţie, care este o realitate
a fiinţei lui.
De aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos pune copilul in mijlocul activităţii Sale prin indemnul :
„Lăsaţi copiii sa vina la Mine (Marcu,X, 13-15)”. Mântuitorul introduce un nou principiu educativ,
necunoscut contemporanilor : principiul coeducarii, prin care nu numai copiii au întotdeauna de
invatat dar si oamenii.
Educaţia creştina are ca scop mântuirea si transformarea sufleteasca după idealul pe care
creştinismul îl infatiseaza prin viata Mântuitorului Iisus Hristos.
Studiul religiei trebuie sa conducă pe fiecare copil la înţelegerea deplina a relaţiei dintre religie si
viata, munca, familie, bucurie, suferinţa si bine. Daca vom reuşi sa sădim in sufletele copiilor taina
cea mare a credinţei, aceştia îl vor căuta pe Hristos in adâncul sufletului lor, împlinind caracterul
ecumenic al invataturii religioase.
De-a lungul secolelor, educaţia a fost strâns legata de religie. Despre sensul si importanta
educaţiei religioase, vorbeşte si filosoful culturii si esteticianul Tudor Vianu care, scriind despre
interacţiunea valorilor preciza ca, daca toate celelalte domenii au o valoare integrativa, religia se
constituie ca o valoare ce da sens integrator celorlalte direcţii ale cunoaşterii.
Prin educaţia religioasa trebuie sa realizam o cultivare a spiritului. Ne ajuta sa construim un
sistem de valori spirituale, estetice, etice racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi si
materializarea in comportamente integratoare in viata comunitatii.
In aspiraţia noastră spre perfecţiune, ne raportam la fiinţa divina, la Dumnezeu, pentru ca El este
singurul model formativ existenţial. In cultivarea sufletului educaţia religioasa nu este unilaterala. Ea
apelează si isi găseşte unele premise care o fortifica in educaţia civica, estetica, morala.
Cercetările in domeniul psihologiei copilului ne arata ca educaţia moral-religioasa este posibila
de la cea mai frageda vârsta, iar preşcolarii cu trăsăturile de voinţa si caracter in formare sunt
receptivi la influentele exercitate asupra lor. Educaţia moral-religioasa trebuie sa înceapă inca din
primii ani de viata in familie. Apoi se continua potrivit nivelului de înţelegere a copilului pentru a se
forma in sufletul acestuia impresii, deprinderi de conduita si sentimente cu ajutorul cărora să devină
o adevărată persoană deshisă comuniunii cu Dumnezeu.
Educaţia este posibilă în toate perioadele vieţii omeneşti, de asemenea educaţia religioasa este
posibila in vârsta copilăriei deoarece însuşi sufletul copilului are in interiorul sau cele necesare
pentru acestea. Sufletul copilului poate fi întărit ca o cetate, simţurile sunt porţile acestei
cetati sau întăriturile lui. Se poate spune ca sufletul cel mai propice pentru educaţie este sufletul
curat al copilului.
Din încercările de a surprinde specificul educaţiei religioase, se pot extrage următoarele trăsături
ale educaţiei religioase : Continuare în nr. 15
28
 Jucându-ne cu plastilină

În perioada preşcolară, când vocabularul este în formare, în lipsa unor cuvinte şi a unor
expresii verbale complete şi complexe, copilul îşi exprimă adecvat şi mai deplin emoţiile,
percepţiile, dorinţele, preocupările, modul lui de a gândi, prin intermediul culorii, a punctului, a
liniei şi a formei.
Manifestările copiilor de a modela sunt cât se poate de fireşti, însă educaţia prin artă şi
pentru artă trebuie să vină în întâmpinarea acestor mici artişti.
Frumosul exercită o nestăvilită chemare asupra fiinţei umane. Este tot atât de adevărat că
frumosul are demnitatea sa, că el, deşi destinat omului creator, nu se „predă” cu uşurinţă oricui.
Copiii pot gusta încă de la fragedă vârstă din plin bucuria creaţiei, impunându-şi propria lor viziune
despre lumea înconjurătoare, înfăţişând cu spontaneitate universul copilăriei, universul lor sufletesc,
care sfârşeşte prin a te emoţiona estetic, dovedind încă o dată că, dragostea de frumos este de o
vârstă cu umanitatea.
În faţa artei infantile, ale căror bogăţii sunt „descoperiri fericite” şi nu rezultatul unor
cercetări laborioase, în faţa acestor opere atât de inspirate şi totodată pline de adevăr, nu ne putem
opri în a recunoaşte împreună cu Baudelaire că „geniul înseamnă copilărie regăsită după plac”.
Inspiraţia copiilor apare în condiţii emoţionale şi mentale deosebite, dar poate apare şi în stări
pasive, din sentimentele care-l stăpânesc pe copil în anumite împrejurări, din viaţa interioară a
fiecăruia.
O vizită într-un atelier meşteşugăresc, un teatru de păpuşi, un spectacol, o vizită la muzeu,
un desen animat, un diafilm sau o poveste, au rolul lor stimulativ în educarea creativităţii copilului.
Jucându-ne cu plastilină, am realizat în cadrul proiectului tematic ”Eu si familia mea” la

grupa micã-mijlocie: „Grăunţe pentru puişorul din curtea bunicii”, scenă din povestea „Scufiţa
Roşie”, „Prăjituri pentru musafiri”.Institutor: Irimescu Axenia Veronica
Grup Şcolar „Vasile Cocea” Moldoviţa, jud.Suceava, GPN Moldoviţa

29
 COPIII – PRIETENI AI NATURII

Ed. Mureşan Niculina

Grădiniţa cu P.P. nr .11 Alba Iulia

Protecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societăţii
contemporane. Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive. În plus,
comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârstă cât mai fragedă,sunt cele care se
păstreză cel mai bine toată viaţa.
Educaţia ecologică are semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintre
om şi mediul de viaţă, care nu este numai al său, ci şi al plantelor şi animalelor. Preşcolarii trebuie să
realizeze că problemele mediului înconjurător sunt ale lumii întregi, ale ficăruia dintre noi, iar
fiecare acţiune negativă a noastră, oricât de insignifiantă ar fi, poate să afecteze în mod distructiv
natura.
Pentru a le forma copiilor o conduită ecologică putem porni de la o ideee simplă, dar destul
de eficientă în planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul elementului din
natură care a suferit o agresiune din partea omului. Pus în postura celui agresat şi care nu se poate
apăra singur, copilul va realiza că trebuie să acorde “drept la existenţă” tuturor elementelor mediului
din jurul său. Treptat va înţelege că orice acţiune de distrugere sau exterminarea de orice fel este cât
se poate de dăunătoare pentru că strică echilibrul naturii.
Odată cu demararea Proiectului Naţional Ecogrădiniţa printr-o strânsă şi eficientă colaborare
a noastră, educatoare şi a copiilor din grupele pe care le-am condus, am planificat, organizat şi
desfăşurat, în deplin acord cu obiectivele educaţiei ecologice activităţi care să răspundă interesului
de formare educativă şi optim concepute pentru acoperirea problematicilor educaţiei ecologice în
grădiniţă.
Mi-am propus o planificare a activităţilor ecologice care să completeze cunoştinţele din
activităţile de cunoaşterea mediului şi prin care am selectat acele teme care prezintă interes deosebit
şi-l implică pe copil, teme ce se pot realiza prin observări spontane, plimbări, vizite, drumeţii,
excursii, convorbiri, activităţi practice, programe artistice adecvate cu ocazia unor evenimente
ecologice.
Am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcut şi ecologic care să ne
servească ca suport pentru organizarea activităţilor. Am amplasat în sala de grupă plante
ornamentale: ficuşi impunători, trandafiri japonezi, veritabile colecţii de cactuşi şi violete de Parma.

Continuare în nr. 15

30
 GRĂDINIŢA P.P.Nr. 7 – structura P.P.Nr. 4 Deva

Suntem grupa mare/pregătitoare ,,PITICII” formată dintr-un număr de 26 de

preşcolari, 10 fetiţe şi 16 băieţi.
În acest an şcolar, pe lângă oferirea unui mediu protector şi stimulator, educatoarele
grupei, Ilie Elena şi Berbeceanu Gabriela, îşi propun stabilirea unei atmosfere plăcute
în care muzica, artele plastice, literatura, miscarea, socialul dialoghează între ele şi
implicit cu copiii.
În anul şcolar 2010-2011, obiectivele urmarite vizează formarea unui
colectiv unit şi disciplinat care să facă faţă cu succes cerinţelor activităţilor zilnice ale
grădiniţei, precum şi viitorului program şcolar. Jocul insă îi captează si îi atrage în
descoperirea a tot ce îi înconjoară, de aceea experimentele fac parte din activitătile
dorite de grupa noastră.

Ed. Ilie Elena şi inspector şcolar înv. preşcolar prof. Berbeceanu Gabriela,
G.P.P.nr 7-G.P.P. nr. 4 Deva, jud. Hunedoara

31
 Toamna

Cu rochiţă arămie
5 noiembrie 2010 –
Şi frunze îngălbenite
Zâna toamnă o să vie

130 de ani de la
Cu fructe şi cu codiţe.

Cu legume colorate
naşterea
Fructe maiscriitorului
înmiresmate,
Coşuri şi hambare pline

român
Vine toamna, las să vie.

Ploi şi vânturi reci

MihailFrunze Sadoveanu
pe poteci
Umbreluţe dese
(1880-1961)
Toamna să înveţe.

Prof. Nicoletta Huştiuc

G.P.N. Vinerea, cugir, jud. Alba

32
Din colecţia ,,Regulile grupei realizate împreună”, prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea

33
34
 E toamnă iar !

Grupa Margaretelor vă salută şi vă îmbrăţişează cu drag !

Am discutat cu doamnele educatoare despre acest frumos anotimp şi

am făcut mai multe activităţi interesante despre care vrem să vă spunem şi
vouă:
- « Micuţa vrăjitoare » , activitate practică în care am realizat colaje;
- mai multe convorbiri printre care ce ne-a plăcut cel mai mult
,,Toamna , anotimpul hărniciei” ;
- am decorat clasa cu lucrări colective şi multe roade şi flori ale
toamnei ;
- prezentare de carte « Culori de toamnă » ;
- activitate practica « Ornăm sandvişuri cu legume « urmată de masa
festivă « Sărbătoarea toamnei » ;
- multe jocuri muzicale cu text şi cânt .
Vă îmbrăţisează cu drag ,
« Margaretele » , doamna educatoare Crişan Titiana şi doamna
educatoare Cean Luminiţa de la G. P.P. nr.7 Deva, jud. Hunedoara

35
Româncuţa
Iată-mă sunt româncuţă
Sunt micuţă, dar drăguţă.
În picioare-am opincuţe
Pe cap, năframa cu flori
Iar la brâu port tricolor.
Am altiţă-n patru iţe
Cu pumnaşi mititelaşi
Poale mândre c-ale mele
Mititele, frumuşele,
Spune, care fată mare
Se mândreşte că le are?
Am şi şorţuri tot frumoase
Cum le ştie mama coase,
Iar la gât mi-am pus mărgele
36
Tot dintr-ale mamei mele.
.
Românaşul
Iată-mă, sunt românaş
Tata zice că-s fecior
Iară mama, puişor.
Mă îmbracă, mă găteşte
Uite-aşa pe româneşte
Cu opinci, cu zurgălăi
Cum stă bine la flăcăi
Şi cu cuşma pe-o ureche
Ca să le fiu drag la fete.
Poezii culese şi folosite de
ed. Dan Sanda,G.P.P.nr. 4 Deva
POEZII CU MESAJ ECOLOGIC

ÎN LEAGĂNUL PLANETEI

Aud cum plânge firul ierbii

Şi fluturii pe înserat,
Căci omul azi, cu nepăsare,
Distruge tot ce-a fost lăsat.

Pâng florile de pe câmpie

Şi păsărelele în zbor,
Plâng pomii arşi de prin pădure
Şi dulcea apă de izvor.

Ascultă tu, dragă copile,

Te rog, ascultă glasul lor
Şi nu lăsa planeta dragă,
Să geamă de dureri şi dor!

Respectă tot ce-a fost creat,

Spre bucuria tuturor:
Şi apa şi câmpia verde
Şi aerul îmbietor
Şi flori şi păsări şi insecte
Şi animale, câte-or fi,
Ca să îţi fie ţie bine,
În leagănul planetei vii!

CÂT NU E PREA TÂRZIU!

Cât păsări gureşe mai ciripesc în crâng,

Iar capra neagră saltă pe poteci,
Să ne-amintim c-am poluat pământul
Ce-a fost lăsat să dăinuiască-n veci!

Cât pe pământ mai picură cu rouă,

Cât trandafirul nu-şi ascunde faţa,
Cât soarele nu ne topeşte încă,
Să învăţăm să preţuim viaţa!

Cât fumul gros n-a înecat planeta,

Cât încă apa-i bună de băut,
Cât vara, stropii grei ne răcoresc pe frunte
Să ne-amintim că mai sunt multe de făcut!

37
Cât vântul lin şopteşte printre frunze,
Cât roiuri de albine robotesc pe câmp,
Cât florile-şi emană fin parfumul,
Vom vieţui în Leagănul-Pământ.

,,Să nu ucizi”
,, Nu vă amăgiţi: Dumnezeu nu se lasă batjocorit:
Căci ceea ce va semăna omul,aceea va şi secera”
Galateni 6;7

PORUNCA

Nu schilodi rândunica
Ce ţi-a ciripit la geam,
Nu hăitui căţeluşa
Care latră pe maidan!

Nu tulbura cristalinul
Apei limpezi de izvor,
Nu risipi bobul galben
Şi nici rodul pomilor!

Nu strivi biata furnică

Ce trudeşte pe ogor,
Nici pe harnica albină
Ce strange mierea cu spor!

Nu pârjoli iarba verde

Ce hrăneşte-ntreg popor
De păsări şi animale,
Ca să poţi trăi uşor!

Nu împuşca porumbelul Îmi semeni mult, puiule de om!

Ce ţi-a fost trimis ca sol Răsari şi creşti asemeni unui pom,
Şi apără pe Pământ Te zbaţi s-ajungi acolo sus pe culme,
Tot ce-ţi e folositor,
Îţi faci un mic locşor prin lume.
Fiindcă toate-n lumea asta, Eu sunt aici, pentru-a te ajuta un pic,
Toate îşi au rostul lor, Să devii om mare, dintr-un om mai mic.
Iar tu, omule,dator eşti Cu paşi micuţi, cu sfaturi de la mine,
Să le îngrijeşti de zor! Să-nlături răul şi să-nveţi ce-i bine.
În noul nostru drum, îţi spun cu interes:
Dumnezeu te-a pus pe tine
Peste tot stăpânitor Să ai noroc în toate şi foarte mult
Şi apoi ţi-a dat porunca: SUCCES!
Fii vajnic ocrotitor!

Autor, ed.
LUCICA NECHIFOR
G. P. P. ,,ION CREANGĂ”,
MOINEŞTI- BACĂU

38
 PRIETENUL MEU, CIREŞUL
povestire

Cristi este un băieţel-năzdrăvănel care locuieşte într-o casă frumoasă la periferia oraşului în care
locuiesc şi eu şi care, zi de zi, merge voios la grădiniţă. În fiecare dimineaţă se aud două ciocănituri în geam
urmate de un glas prietenos :
-Gata, somnorosule, e vremea să te trezeşti! Hai, că te aşteaptă o nouă zi de lucru !
Este bunul său prieten, Cireşul din faţa casei, care îl ajută să se trezească la timp. Şi cum îi aude glasul,
Cristi sare sprinten din pat, deschide fereastra şi îşi salută prietenul drag. Sunt prieteni de mult timp, de când
Cristi era în grupa mică - un băieţel la fel de năzdrăvănel, dar mai mic şi mai somnoros. Când auzea glasul
blând al mamei sau când îi simţea mâna caldă pe frunte, încercând să-l trezească, se întorcea uşor şi, cu
Mica lui dragă lângă el ar fi stat în pat până, hăt! la prânz.
Dar Mica îl lua în braţe, îl ducea până în dreptul ferestrei deschise şi stătea aşa cu el, mângâindu-l, până ce
deschidea ochii. Şi, în fiecare dimineaţă, zile de-a rândul, prin fereastra deschisă a văzut acelaşi cireş, mai
întâi plin de flori ce-i umpleau camera de miresme, apoi plin de cercei roşii ce se ascundeau printre frunze.
Şi de atunci au rămas prieteni.
Când se întorcea de la grădiniţă venea întotdeauna să-şi salute prietenul. Iar Cireşul îl aştepta cu bucurie
şi-l ridica, cu braţele sale puternice, până sus, în vârf. Se simţea bine între crengile bătrânului Cireş ;era la
fel ca în braţele ocrotitoare ale Micăi.
Uneori, când voia să fie singur, se ascundea în frunzişul des şi de acolo urmărea forfota de pe stradă.
Oameni grăbiţi, copii gălăgioşi, maşini alergând în sus şi-n jos pe stradă, totul se vedea din ascunzătoarea
lui.
Chiar şi grădiniţa se vedea de acolo, de sus. Îi era dragă lui Cristi grădiniţa lui; cu acoperişul roşu şi
straturile de flori frumos aranjate, părea mai degrabă căsuţa piticilor din poveste…
Acum, Cristi este în grupa pregătitoare şi se pregăteşte să meargă la şcoală. De multe ori stă de vorbă cu
vechiul său prieten despre acest lucru.
- Ştii, dragul meu, peste cateva luni voi fi şcolar. Voi fi foarte ocupat fiindcă va trebui să învăţ să scriu şi
să citesc. Abia aştept să-ţi citesc despre Zâna Zorilor, despre Insula piraţilor sau despre fantasticele aventuri
ale lui Harry Potter.
Şi Cristi vorbea, vorbea întruna fără să obosească despre ce va face el când va fi şcolar. Cireşul asculta
răbdător şi din când în când îşi clătina uşor frunzele pentru a alunga somnul care-i dădea târcoale. Şi, ca prin
vis, îl vedea pe Cristi cu ghiozdanul în spate, făcându-i voios cu mâna, în timp ce se îndrepta spre şcoală.
…Şi a venit şi ziua aceea. Cu Mica de mână baiatul a pornit emoţionat spre şcoală. Dar Cireşul? Credeţi
că avea astâmpăr? Nici vorba! Din când în când frunzele-i tremurau ca scuturate de vânt.
Ce, era puţin lucru ca prietenul său cel mai bun să trăiască prima lui zi de şcoală ? Şi era atât de mic
!Cum se va descurca ?!
Dar iată că băiatul a intrat pe poartă râzând ; îi plăcuse la şcoală !
Cireşul s-a mai liniştit. Acum aştepta cu nerăbdare să afle tot ce făcuse Cristi în acea zi. Băiatul s-a aşezat
lângă el şi a început să-i povestească.
Şi în fiecare zi, când venea de la şcoală, Cristi se oprea mai întâi lângă prietenul său, stăteau de vorbă şi
apoi se apuca de lecţii. Ce fericit era Cireşul ! Simţea că nimeni şi nimic nu va putea să strice prietenia lor…
Şi au trecut anii şi odată cu ei multe schimbări s-au petrecut peste tot în oraş. Ieri, paşii m-au purtat pe
străduţa liniştită de la periferia oraşului
Am căutat cu privirea căsuţa cochetă străjuită de un cireş. Dar pe acel loc se ridica acum un bloc de
locuinţe în faţa căruia, gălăgioşi, se jucau caţiva copii. Am mai făcut câţiva paşi şi privirea mi-a fost atrasă
de un pomişor ce se legăna uşor sub adierea vântului. Era un pui de cireş ce încerca să-şi facă loc spre soare.
Deodată spre el s-a îndreptat vesel un băieţel şi a început să-l mângâie cu drag. Unde mai văzusem eu
această imagine?
Voi vă amintiţi, copii ?
PROFESOR: IOANA CHIRICI
G.P.P.NR.5 SLATINA, JUDEŢUL OLT

39
Mandală creată de ed. Murariu Mioara, Grădiniţa Ghiocel Moineşti, jud. Bacău

40
 Cele patru anotimpuri

Era odată o cărăruie ce se tot mira de ce nu a văzut niciodată faţa Doamnei Natură. Ea
întrebă atunci pe înţeleptul pădurii, o bătrână bufniţă. Aceasta îi zise:
-Uită-te în jur şi spune-mi ce vezi.
-Ei bine, mai întâi, cotiturile mele se împobobesc cu o mie şi una de flori. Am deasupra mea
un cer albastru şi nişte norişori vagabonzi. Copacii sunt unii plini de muguri, alţii au deja un
frunziş stufos. Văd în pomi semne care promit o recoltă bogată de fructe. Albinele vin la cules
în florile mele, fluturii se joacă, este minunat! Câteodată, primesc vizita păsărelelor care îşi
construiesc cuiburi pentru puişorii lor. Îmi place această mare sărbătoare. Spune-mi, de ce
totul este aşa?
-Pentru că Doamna Natură face foarte bine lucrurile. În acest moment, ea se pregăteşte să dea
ce are mai bun. Aceasta este PRIMĂVARA! Ce mai vezi?
-Oh! Acum nu ştiu de ce, dar zilele sunt mai lungi. Este perioada în care îmi este cel mai cald.
Soarele este atât de puternic! Altfel, totul în jurul meu este magnific! Florile pomilor au
devenit fructe ademenitoare. Câmpiile sunt acoperite de grâul care devine auriu sub razele
soarelui. Chiar şi florile parcă s-au înmulţit ca prin farmec. Şi sunt atâtea insecte care dau
spectacole de balet în aer când se lasă seara! Pe scurt, toată lumea, mai puţin eu, pare să ştie
ce se petrece. Este enervant!
-Îţi voi explica eu tot, râde bătrâna bufniţă. Pur şi simplu tu tocmai mi-ai vorbit despre
VARĂ. Vreau să ascult mai departe povestea ta.
-Acum , continuă poteca, ai zice că Doamna Natură vrea să reînceapă totul de la zero! Nori
negri udă mereu pământul meu cu ploi care fac băltoace mari. Domnul Vânt cântă uneori atât
de puternic, încât copacii îşi pierd de spaimă frunzele galbene. Ceea ce este amuzant este că
ele formează un strat protector pentru ciuperci. Şi ele şi eu suntem acoperite cu un covor
pufos roşu-auriu. De-abia dacă mai pot vedea rândunicile care vin să-mi spună “la revedere”.
Înţelegeţi, lor nu le place frigul şi atunci pleacă spre ţări mai calde.
-Eu ştiu toate astea, intervine înţeleptul pădurii. Toate acestea se întâmplă TOAMNA. Ea
pregăteşte Natura înaintea gerurilor puternice. Spune-mi mai departe ce vezi!
-Apoi, totul pare adormit. Copacii sunt goi, câmpiile pustii, e aşa de frig încât o pudră fină
albă cade din cer. Ea acoperă tot cu o plapumă albă ca şi cum ar vrea să o ascundă pe Doamna
Natură. E linişte profundă, zilele sunt mai scurte şi nopţile mai lungi. Şi într-o anumită noapte,
apare un bătrân cu haină roşie într-o sanie… El mă felicită pentru vâscul meu frumos,
împodobit cu bobiţe roşii. Iubesc această perioadă, cum se numeşte ea, înţeleptule?
-IARNA! răspunse bufniţa. Este ultima parte din cele patru părţi ale anului. Ele se numesc
anotimpuri. Apoi, totul o ia de la capăt…
Acum te las. Pentru mine e timpul să mă culc, sunt bătrână!

Prof. Mitrache Ofelia

Şcoala “Alice Voinescu”
Drobeta Turnu Severin

41
 Nu trebuie să mâncăm niciodată grăbit sau nervos. Este nu numai o
regulă de politete, ci şi o prescripţie medicală. Mai grave sunt discuţiile
neplăcute din timpul mesei. Să le evităm şi să ne impunem să fim calmi.
Şi aşa, viaţa noastră este destul de stresată. Să ne bucurăm de prilejul
pe care ni-l oferă o masă împreună cu familia. Să nu bem şi să nu vorbim
cu gura plină. Oamenii care încearcă să mănânce şi să povestească în
acelaşi timp fac o impresie dezagrabilă. Trebuie să fim atenţi ca buzele
sa fie mereu închise în timpul mestecatului. Este de prost gust să ţinem
degetul mic uşor ridicat când mâncăm sau când bem.
Dacă avem câini sau pisici, aceştia n-au ce căuta în sufragerie oricât de
mult i-am iubi. Este nu numai o lipsă de respect faţă de musafiri, ci şi
prilej de incidente. Ne vom abţine de la orice discuţii sau observaţii
dezagreabile spuse copiilor cu care suntem în vizită.
Extras din “Codul bunelor maniere”
1

42
43
44
 CUM SĂ FACI DIN PROPRIUL TĂU COPIL UN DERBEDEU

Auzim tot mai des în ultimul timp, din partea

părinţilor în special, întrebări sau afirmaţii de felul : "cu ce
am greşit ?" sau ..."i-am oferit tot ce şi-a dorit..." , "nu mai
ştiu ce să măi fac...",afirmaţii care sunt sigură că nimănui nu-
i sunt străine. Primul gând care îmi vine în minte este legat
de câteva "reguli" pe care le-am aflat cu câţiva ani în urmă şi
pe care mi le-am notat cu ideea că sigur îmi vor folosi într-o
zi. Par simple la prima vedere, dar la fel de reale, iar printr-o
analogie se pot găsi şi altele, care să ne ajute să
conştientizăm modul în care se poate influenţa negativ sau pozitiv caracterul copilului nostru încă de la
vârsta cea mai mică.

1. Încă de mic, daţi-i copilului tot ce vrea. În felul acesta va creşte cu convingerea că
toată lumea trebuie să-i ofere orice are el nevoie.

2. Când spune cuvinte urâte, râdeţi în faţa lui . Aceasta îl va face să creadă că este
amuzant.

3. Nu-i asiguraţi nici o formare spirituală. Aşteptaţi până va împlini 21 de ani şi lăsaţi-l
atunci “să decidă pentru sine”.

4. Evitaţi să-i spuneţi “nu este bine”, pentru că i-aţi putea dezvolta un complez de
vinovăţie. Mai târziu , când va fi arestat de poliţie, asta l-ar putea face să creadă că
societatea este împotriva lui, iar el un persecutat.

5. Strângeţi ceea ce aruncă pe jos. Faceţi totul în locul lui, astfel încât să se obişnuiască a
arunca responsabilitatea asupra altora.

6. Fiţi de partea lui în disputele cu vecinii , profesorii şi poliţiştii. Asiguraşi-l că toţi s-au
unit împotriva lui .

7. Certaţi-vă des în prezenţa copiilor. În felul acesta ei nu vor fi şocaţi când, mai târziu ,
totul va merge rău în familie.

8. Daţi copilului câţi bani de buzunar vrea. Nu-l lăsaţi niciodată să şi-i câştige singur.

9. Faceţi-i pe plac şi împliniţi-i toate dorinţele în materie de confort şi hrană. Dar aveţi
grijă să i le satisfaceţi cu vârf şi îndesat, copleşindu-l.

10. Lăsaţi-l să citească orice text şi să asculte orice muzică îi cade în mână. Aveţi grijă să
sterilizaţi bine vesela şi paharele, dar lăsaţi-i spiritul să se hrănească cu deşeuri.

11. Când are probleme serioase, scuzaţi-vă spunând : “niciodată nu am ştiut ce să mă fac
cu el”.

12. Aşteptaţi-vă la o viaţă grea. Probabil veţi avea nevoie să fiţi pregătiţi pentru ea.
profesor psiholog, Ignat Florentina, Şc. cu cls. I-VIII nr. 2 Cugir, jud. Alba

45
46
Ed. Danc Mihaela-Elena
G.P.N. SÂRBI, COM.ILIA, JUD HUNEDOARA
CREAŢIE PROPRIE

TOAMNA, IN PARCUL CU TEI ZÂNA BUNĂ

Covoraş pufos de frunze Zâna bună mă numesc

Pe alei frumos se-ntinde, Pe copii îi ocrotesc
Toamna, in parcul cu tei Şi le spun cu bunătate
Încântă si ochii mei. Să fie atenţi la toate.

Galbene şi arămii Fiţi atenţi cum vă îmbrăcaţi,

Şi mai multe ruginii
Dau covorului culoare
Şi-l gătesc de sărbătoare.
TOAMNA
Toamna cea bogată,dragă
A sosit la noi degrabă
Şi ne-aduce coşul plin
Cu legume şi cu vin.
Vinul dulce, delicios
Din struguraşi este stors.
Şi in coş zâna ne-aduce
Fructe multe,foarte multe.
Asortate în panere
Să ne bucurăm de ele,
Şi cu poftă să mâncăm
Să ne vitaminizam.
TOAMNA
Fiţi atenţi cum vă purtaţi,
Dar mai ales ce mâncaţi.
Ca să creşteţi mari copii,
Aveţi nevoie de calorii.
Mâncaţi fructe si legume,
Sunt sănătoase şi bune.
Consumaţi multe lactate,
Calciul să-l fixaţi în oase.
Şi cărniţa este bună,
Multe proteine adună.
Dacă voi mă ascultaţi,
Şi sfatul meu îl urmaţi,
Rugămintea mea ar fi:
Spuneţi mai departe copii!
Ca şi alţi copilaşi
Micuţei şi drăgălaşi
Să cunoască sfatul meu
Şi să-l urmeze mereu!

A sosit toamna la noi

Cu răceală şi cu ploi..
Frunze moarte cad de-acuma
Şi le-mbrăţişează bruma.

Florile stau triste afară,

Copacii plâng că-s goi,
Dar asta se întâmplă
Când toamna e la noi!

47
Să ne mai amintim de-o toamnă…când eram şi noi şcolari, privind aceşti mici…temerari!

Prof. Daniela Pintea Ilea şi clasele simultane conduse în acest an cu drag,

la deschiderea anului şcolar

De multe ori doar imaginile vorbesc…despre noi!

Şcoala cu cls. I-IV Tărtăria, jud. Alba

48
Din colecţia AŞA DA, AŞA NU

49
 Viaţa de elev dincolo de România

Iran: sistemul de învăţământ în şcoala primară. Interviu cu

Zarrin Kian, student la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie

Am să vorbesc astăzi despre cum învaţă şcolarii din clasele primare în Iran.
Personajul istorisirii mele este Kian Zarrin, student la Universitatea din Birminghm,
originar din Teheran, capitala fostului măreţ şi puternic aşezământ al Persiei.
Despre gradiniţă, Kian nu-şi aminteşte prea multe lucruri. În Iran la acea vreme
se obişnuia ca femeile să nu muncească, obligaţia lor fiind grija faţă de copii. Astfel,
oraşul nu avea prea multe grădiniţe.
Kian avusese norocul de a se naşte într-o familie înstărită ce i-a asigurat
frecventarea unei grădiniţe particulare din Teheran. Astfel a avut ocazia sa înveţe
ideograme pentru a-l ajuta mai tarziu să scrie litere şi cifre. La ora de creativitate şi
jocuri, Kian îşi aminteşte că acolo mai era un băieţel cu acelaşi nume şi că de fiecare dată
când copii îl strigau pe acel băieţel, întorcea şi el capul, sperând ca astfel copii vor
socializa şi cu el. De multe ori se întorcea trist acasă fiindcă nimeni nu vroia sa-i
vorească. Aşadar, îşi aştepta cu mare dor fratele mai mare să se întoarcă de la şcoală.
Lecţiile de cultură civică nu lipseau. Kian îşi aminteşte cum cele câteva
educatoare, îngrijitoare de copii cum le numeşte el, îl învăţau să-şi asculte părinţii, să
respecte regulile societăţii, sa-şi păstreze camera în care doarme curată şi ordonată, să
creadă în Dumnezeu, etc.
Perioada de grădiniţă a lui Kian coincide cu momentul în care Irakul continua să
bombardeze Iranul, în special Capitala. Mulţi copii au rămas cu traume psihice cauzate de
frica produsă de bombardamentele avioanelor irakiene. Kian a fost ferit de această frică:
de fiecare dată când treceau avioanele irakiene deasupra casei lor, mama lui îi aducea
gumă de mestecat. Copilul ştia că avioanele irakiene aduc guma de mestecat, nicidecum
că vor sa îl omoare. Astfel, auzul zgomotului produs de avionele din Irak aducea bucurie
şi nicidecum spaimă pe chipul copilului.
După încheierea războiului dintre Iran şi Irak, Kian obişnuia să-şi întrebe mama
când mai aduc guma de mestecat avioanele Irakienilor (sic).

Continuare în nr. 15

Sociolog Victoria Baltag, masterand la Universitatea din Birmingham,

Marea Britanie

50
51
52
 Parteneriate în care suntem implicaţi noi, G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba
Pompierii, prietenii noştri

Programe educaţionale Ecogrădiniţa

Să citim pentru mileniul III

Parteneriat cu Şcoala I-IV Vinerea

Parteneriat cu G.P.P.nr. 9 Alba Iulia, al 4-lea an de desfăşurare, ,,Micii ecologişti”

Parteneriat Naţional ,,Călătorie în ţara mea”, iniţiat de noi, G.P.N. Vinerea

Parteneriat Naţional ,,Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”, ediţia a III-a
Parteneriat Naţional ,,Prieteni suntem, prieteni vom rămâne”
Parteneriat Naţional ,,Sărbătorile de iarnă”

Program internaţional e twinning ,,Space”

Program internaţional e twinning ,,Les couleurs de l enfance”

A apărut nr. 1 al revistei grupei noastre: iată coperta, e tot revistă on-line!
Citiţi cu drag
http://www.scribd.com/doc/40733835/Albinute-harnicute

Program extracurricular ,,Clipa copiilor”-parteneriat cu Radio Clipa,

www.radioclipa.ro, G.P.N. Vinerea, prof. Nicoletta Huştiuc, colegele
şi colega Gabriela Tosa, Şcoala Căiuţi, jud Bacău

53
 Proiectele noastre la www.sustineducatia.ro
Verde şi culoare

Vrem ca locul în care ne jucăm şi învăţăm să

fie mai curat, mai verde, plin de culoare. Se
poate să aducem natura mai aproape de sala în
care învăţăm? Vrem să mergem la grădi cu
mare drag şi să învăţăm totul despre plante şi
cum să le îngrijim.

Copiii trebuie să înveţe de mici cum să fie

responsabili, cum să aibă grijă de lucruri pe care le deţin în comun, cum să împartă şi
cum să se bucure de ce-i frumos în colţul lor de lume. Află de ce lucruri avem nevoie!
http://www.sustineducatia.ro/proiecte-in-desfasurare/007-verde-si-culoare/
Video Grădiniţa

Învăţarea se poate realiza atât prin mijloace

clasice, cât şi prin mijloace moderne. Şi ce bine se
învaţă atunci când cele două se combină! Dorim
să folosim mijloace audio/vizuale în activităţile
noastre zilnice de la grădiniţă. Copiilor le-ar
plăcea să vizioneze o poveste pe care doar au
auzit-o. Micuţii sunt la vârsta la care prind repede
tot ce văd. Degeaba îi spunem unui preşcolar: „A
fost odata un castel…” fără să i-l arătăm, va zice:
„Unde-i castelul? Cum arată?”.
Avem nevoie de ajutorul vostru ca să le dăm exemple copiilor. Contribuie şi tu la
educaţia lor!
http://www.sustineducatia.ro/proiecte-in-desfasurare/005-video-gradinita/

Prietena din bibliotecă

Vrem să învăţăm cât mai mult, iar pentru asta

avem nevoie de prieteni. Am descoperit că
lângă noi sunt o mulţime de prieteni închişi în
rafturile bibliotecii pentru copii. Vrem ca
împreună să descoperim aceşti prieteni şi să
ştim că vorba ,,când ai un prieten eşti bogat”
este adevarată. Chiar dacă nu ştim să citim,
noi citim totuşi prin imagini, lucrul cu cartea,
jocuri. Micuţii preşcolari învaţă de pe acum cum să se poarte cu cărţile şi ce au de
câştigat. Ajută-i să continue descoperirile, oferindu-le cărţile potrivite!

http://www.sustineducatia.ro/proiecte-in-desfasurare/001-prietena-din-biblioteca/

54
 ... purtând culorile toamnei în priviri ...

La revedere, prieteni dragi!

Mulţumim colaboratorilor!
Nr.14

Responsabilitatea pentru originalitatea şi conţinutul articolelor revine

în exclusivitate autorilor acestora:

Cristiana Anca, soc. Victoria Baltag, ed. Mariana Bădulescu, insp. Gabriela
Berbeceanu, inst. Maria Brumar, prof. Antonela Căprar, ed. Luminiţa Cean,
prof. Silvana Ceauşu, prof. Ioana Chirici, prof. Andreea Chirilă,
inst. Daniela Ciurea, ed. Titiana Crişan, prof. Cristina Cobzuc,
înv. Sonia Crâsnic, ed. Sanda Dan,
ed. Mihaela Danc, inst. Liliana Guran, ed. Cornelia Hurmuzache,
prof. psih. Florentina Ignat, ed. Elena Ilie, inst. Axenia Irimescu,
prof. Mihaela Manciulea, înv. Elena Mihăilă, prof. Ofelia Mitrache,
ed. Mioara Murariu, ed. Niculina Mureşan,
prof. Liliana Mursa, ed. Lucica Nechifor, prof. Magdalena Nicolae,
prof. Simona Olar, înv. Margareta Pătru, prof. Daniela Pintea Ilea,
ed. Adriana Popa, înv. Maricica Popov,
prof. Zoica Radu, prof. Cecilia Telehoiu

55
 BIBLIOTECA
NAŢIONALĂ
A ROMÂNIEI
ISSN

1843 – 6757

ISSN
1843 – 6757
Biblioteca
Naţională
a României

56