Sunteți pe pagina 1din 50
pag. 6 Ministrul Cristian David la bilanþul Poliþiei Române Chestorul Dan Valentin Fãtuloiu, ºeful I.G.P.R.,

pag. 6

Ministrul Cristian David

la bilanþul Poliþiei Române

Chestorul Dan Valentin Fãtuloiu, ºeful I.G.P.R., ministru consilier pentru afaceri interne în SUA

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

pentru Relaþia cu Prefecturile

„Prioritãþile sunt clare:

viaþa oamenilor, protecþia bunurilor ºi limitarea pagubelor“

oamenilor, protecþia bunurilor ºi limitarea pagubelor“ pag. 4-5 pag. 20 INTERPOL Raportul anul de activitate pentru

pag. 4-5

protecþia bunurilor ºi limitarea pagubelor“ pag. 4-5 pag. 20 INTERPOL Raportul anul de activitate pentru 2006

pag. 20

INTERPOL

Raportul anul

de activitate pentru 2006

În numãrul viitor:

Un amplu reportaj despre Poliþia Transporturi Feroviare n Infracþiunile comise pe trenurile de cãlãtori ºi pe cele de marfã n „Trenul groazei„ Bucureºti - Olteniþa

de marfã n „Trenul groazei„ Bucureºti - Olteniþa DIRECÞIA GENERALÃ INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE

DIRECÞIA GENERALÃ INFORMARE

ªI RELAÞII PUBLICE

DIRECTOR GENERAL: DAN CÃRBUNARU

ªI RELAÞII PUBLICE DIRECTOR GENERAL: DAN CÃRBUNARU ORDINUL MERITUL CULTURAL ÎN GRAD DE CAVALER PENTRU PATRIE

ORDINUL MERITUL CULTURAL ÎN GRAD DE CAVALER

PENTRU PATRIE Fondatã 1949 Nr. 8 (712) AUGUST 2007 52 pagini 2,5 lei; (25.000 lei);

Redactor-ºef: MIRCEA STOIAN

Redactori: FLORICA PÂRVU

VIORICA PILOIU

OANA CIOBOATÃ

RUXANDRA POPESCU

Tehnoredactare

ºi culegere: MIOARA NEGOIÞÃ

Fotoreporter: MIRCEA DRAGOª

Responsabil

de numãr: VIORICA PILOIU

Procesare

computerizatã: LUIZA-CRISTINA BALINT

(INFOPRESS S.A.)

Adresa: Bucureºti, str. Mihai Vodã nr. 17, et. IV,

sector 5, cod 70622; Tel: 313.82.02; Centrale:

679.45.45; 311.13.11; cu int.: 10.294; 10.289,

10.291; Fax: 312.13.90; Inter C: 10535; E-mail:

pentrupatrie@mai.gov.ro ISSN: 1220-6792

Difuzare-marketing: Tel. 313.82.02

Cont: RO68TREZ7005032XXX000306 deschis

la A.T.C.P.M.B.

Revista “Pentru Patrie” precum ºi alte informaþii

de interes pentru cetãþeni pot fi consultate ºi pe

site-ul M.I.R.A. www.mai.gov.ro

Tipãritã la INFOPRESS S.A. Odorheiu Secuiesc

Rãspunderea pentru opiniile exprimate revine

autorilor. Materialele nepublicate nu se înapoiazã.

Abonamentele se pot face prin Oficiile

poºtale din Bucureºti ºi din þarã, dar ºi la

sediul redacþiei. Revista este înscrisã în

Catalogul publicaþiilor interne, pagina 30,

capitolul 21 nr. 4080. Cititorii din strãinãtate se

pot abona prin S.C. RODIPET S.A. - P.O.BOX 33-

57, fax: 0040-21-222.64.07 sau 222.64.39;

Telex: 11995 - Piaþa Presei Libere nr. 1, sector 1,

Bucureºti, România.

Aceastã ediþie s-a încheiat la data de 20 August 2007.

Din
Din

SUMAR

7-8

13

14-15

17

18-19

20-21

FF

FF

FF

FF

FF

Licenþe americane

pentru investigaþii psihologice

Aici, banii au miros

Primele promoþii de poliþiºti europeni

Crima din Crângaºi

Închisoare cu anticipaþie

FF Epidemia secolului

FF

Amu, îi liniºte la Sãtmar

FF

„Noua gardã“ a spãrgãtorilor de locuinþe

FF

Sãptãmâni de foc în pãdurile harghitene

FF

Jocul cu moartea

FF

Livrarea supravegheatã în traficul de droguri

23

36-37

38

42-43

48

Editorial

Nimic nu-i nou sub Soare!

M-am întrebat, nu de puþine ori, ce mecanisme lãuntrice declanºeazã în organismul uman plãcerea, bucuria, tristeþea, ura Ce anume ne face sã trecem, cu o uluitoare rapiditate, de la o stare la alta? De ce, oare, suntem, uneori, cuprinºi, cu atâta uºurinþã, de rãutate. Ne repezim asupra celui pe care ar trebui sã-l iubim - pãrinte, frate, copil - ºi-i curmãm viaþa. Ce motiv poate fi atât de puternic încât sã învingã senti- mente umane precum iubirea, dragostea, omenia? Nu ºtiu ºi nici n-am reuºit sã înþeleg cum de unii indivizi sunt în stare sã înfigã cuþitul în inima celui care i-a dat viaþã sau sã-ºi violeze propria-i fiicã?

Se petrec mult prea multe într-o secundã pe care mintea mea nu le poate percepe. Zeci de violuri, sute de tâlhãrii, multe crime, care, cu toate eforturile oamenilor legii, nu pot fi stopate. Aº spune, chiar, cã numãrul lor a crescut în ultimii ani. Ele, faptele, rãmân în sertarele istoriei. S-au sãvârºit. În urma lor suflete nãpãstuite, trupuri fãrã viaþã, sânge ºi teroare. Dar, mai ales, multã fricã. De cine? De ce? De ceea ce se petrece, uneori, chiar sub privirile noastre. De neputinþã omului de a-ºi înfrâna pornirile animalice. Ne mirãm de ce vedem în acest secol al civilizaþiei. Dar, oare, e ceva nou? S-au inventat acum hoþia, crima sau violul? Nu. Nimic nu-i nou sub soare

Oare cât a trecut de la primul furt sau de când s-a produs cea dintâi crimã? S-a schimbat ceva în acest timp? Da. S-au abandonat, ºi este uman, spânzurãtoarea, ghilotina, torturile, dar au rãmas faptele, uneori, de o cru- zime inimaginabilã. S-au îmblânzit pedepsele, dar fondul problemei a rãmas. Adicã, tocmai ce trebuie sã dea rezolvare tuturor relelor. Închei parafrazând un mare filosof: iubesc dictatura. Bineînþeles, a Legii.

Mircea Stoian

rezolvare tuturor relelor. Închei parafrazând un mare filosof: iubesc dictatura. Bineînþeles, a Legii. Mircea Stoian
PAUL VICTOR DOBRE, Secretar de stat pentru Relaþia cu Prefecturile „Prioritãþile sunt clare: viaþa oamenilor,

PAUL VICTOR DOBRE, Secretar de stat pentru Relaþia cu Prefecturile

„Prioritãþile sunt clare:

viaþa oamenilor, protecþia bunurilor ºi limitarea pagubelor“

IN - Domnule secretar de stat, din

titulatura funcþiei sã înþelegem

cã sunteþi ºeful prefecþilor din

România?

-

Mai exact, pot sã vã spun cã am

în coordonare, în primul rând, Direcþia

Generalã pentru Relaþia cu Instituþia

Prefectului ºi Direcþia pentru Servicii

Deconcentrate, de asemenea, coordonez

ºi alte structuri ale M.I.R.A., cum ar fi:

Inspectoratul General pentru Situaþii de

Urgenþã, Administraþia Naþionalã a Rezer-

velor de Stat, Direcþia Generalã de Paºapoarte ºi Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Vehiculelor.

- Cetãþenii se adreseazã Prefec-

tului pentru rezolvarea mai mul-

Care

sunt atribuþiile prefectului?

tor genuri de probleme

- De la 1 ianuarie 2006, prefectul

este un înalt funcþionar public, fãrã funcþii sau culoare politicã, este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Atribuþiile sale sunt

de control al legalitãþii actelor emise de autoritãþile locale: Consiliul Judeþean, cele locale ºi primãriile. Atenþie! Prefectul con- troleazã legalitatea, nu oportunitatea unei hotãrâri sau a altui act emis. Tot prefectul conduce serviciile deconcentrate, Comi- tetul Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, Comisia Judeþeanã de Fond Funciar ºi are

o serie de alte atribuþii care rezultã din legi ºi alte acte normative. Prefectul este

pilonul de bazã al arhitecturii administrative

a unui judeþ. Vreau sã precizez cã prefectul

nu a preluat atribuþiile fostului prim-secre- tar de judeþ, chiar dacã în unele zone îºi are biroul în locaþiile unde au funcþionat fostele comitete judeþene de partid.

- Apropo de atribuþii. Cum apre-

ciaþi cã au acþionat la incendiul de pe Autostrada Soarelui pre- fectul de Cãlãraºi ºi instituþiile pe care le conduce? - Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Cãlãraºi a fost sesizat de incendiul care s-a declanºat la miriºtea din apro-

pierea autostrãzii, a luat mãsurile necesare

ºi a intervenit corect pentru stingerea focu-

lui. Din pãcate, fumul nu l-a putut stãpâni

ºi a invadat o parte a autostrãzii. Efectul îl

ºtiþi. Eu cred cã a fost ºi mai este încã o problemã de administrare a autostrãzii, de semnalizare ºi informare a participanþilor la trafic despre potenþialele pericole sau de situaþia creatã la un moment dat. La douã zile dupã incidentul amintit, un ºofer a ratat ieºirea de pe autostradã prin locul special amenajat, a frânat, din spate a fost lovit de un tir ºi a rezultat un accident grav, cu morþi ºi rãniþi. Deci, este ºi o problemã de civilizaþie rutierã, pe autostradã nu se cir- culã ca pe orice strãduþã dintr-un oraº.

- Vara aceasta a “confirmat”, dacã mai era nevoie, încã un factor de risc pentru România - canicula. Existã un plan de acþi- une pentru a limita efectele sale asupra populaþiei?

- În primul, rând existã un Sistem

TERVIU

Naþional de Management al Situaþiilor de

Urgenþã, condus de Comitetul Naþional

pentru Situaþii de Urgenþã, aflat în subor-

dinea directã a primului ministru. Comitetul

Naþional are în coordonare comitete minis-

teriale pe tipuri de dezastre, de exemplu:

pentru inundaþii, comitetul ministerial este

la Ape, pentru caniculã la Sãnãtate

º.a.m.d. În cadrul M.I.R.A., existã o struc-

turã - Inspectoratul General pentru Situaþii

de Urgenþã - care are corespondent la

nivelul judeþelor ºi care este forþa opera-

þionalã de intervenþie. Aceastã forþã inter- vine la solicitarea comitetelor de coor- donare pe tipuri de dezastre sau atunci

comitetelor de coor- donare pe tipuri de dezastre sau atunci fondurile de intervenþie? - Existã la

fondurile de intervenþie?

-

Existã la nivelul Guvernului un

fond de intervenþie pentru situaþiile de

urgenþã care pot apãrea, dar valoarea lui

nu este foarte mare. În cazul unui dezastru

la nivel naþional, se apeleazã la supli-

mentarea fondurilor pentru a acoperi nece-

sarul. Pentru intervenþiile curente, fondurile

se repartizeazã în urma analizei propune-

rilor venite din judeþe ºi dupã consultarea

inspectoratelor judeþene pentru situaþii de

urgenþã.

- În localitãþile unde au secat

fântânile, se putea realiza re- þeaua de apã din aceste fon- duri?

- Pentru aprovizionarea populaþiei

cu apã, se finanþeazã cheltuielile pentru

transport. Cu mijloace I.S.U., cãrãm apã pânã la normalizarea situaþiei, dar nu putem finanþa lucrãrile de construire a reþelei de apã.

- Gestionarea situaþiilor de urgenþã este o problemã care depãºeºte graniþele naþionale, intereseazã ºi structurile euro- pene

- Existã o preocupare care a depãºit

mediul specialiºtilor, legatã de schimbãrile climatice. Se dezbate ideea creãrii unei platforme globale de intervenþie, de comu- nicare ºi de informare între instituþiile spe- cializate. Este nevoie de structuri ºi planuri

putem ocoli un risc deosebit

care oricând poate provoca un

dezastru: seismul.

-

Dintre toate riscurile, cutremurul

este cel care vine când nu te aºtepþi, este

greu sã-l prevezi. Intervenþia la seisme este

foarte dificilã ºi complexã, mai ales la un

cutremur de mare intensitate. Avem pla-

nuri, facem exerciþii, dar un cutremur este

lucrul cel mai rãu care se poate întâmpla.

Cel mai expus este Bucureºtiul, pentru cã

este o mare aglomerare urbanã cu clãdiri

ºubrede ºi care necesitã urgent consoli-

dare.

- Sã vorbim ºi despre un alt seg- ment pe care îl coordonaþi:

Direcþia Generalã de Paºapoarte.

- S-au fãcut progrese uriaºe în

structurile care lucreazã direct cu publicul. S-au completat efectivele aproape de nor- mal, s-au fãcut investiþii pentru condiþii mai bune de primire a cetãþeanului ºi au fost trecute în rãspunderea directã a prefectu- lui. Recent, am dat o dispoziþie prin care un paºaport solicitat în regim de urgenþã sã se elibereze în douã ore, iar în condiþii normale pânã la ºapte zile. Reînnoirea unui permis

de conducere se face de asemenea în

douã ore, iar un permis nou se elibereazã în maximum 24 de ore. Certificatele ºi numerele de înmatriculare, mai puþin cele preferenþiale, se obþin tot în douã ore. Excepþie de la termen face Bucureºtiul, din

-

Ce sunt ºi cum pot fi utilizate

-

Domnule secretar de stat, nu

când situaþia creatã este coordonatã de Comitetul Naþional, unde M.I.R.A. este pio- nul principal. Spre exemplu, în cazul inun- daþiilor de anul trecut, conducerea inter- venþiei a exercitat-o ministrul. Revenind la caniculã, ministerul care coordoneazã este cel al Sãnãtãþii, pentru cã este afectatã în primul rând sãnãtatea cetãþenilor. Sarcina noastrã a fost sã monitorizãm prin prefecþi situaþiile create ºi sã asigurãm apa în loca- litãþile unde au secat fântânile.

- Existã o hartã a zonelor cu potenþial ridicat de risc? - Factorii de risc existenþi ºi în þara noastrã sunt de mai multe tipuri: de inun- daþii, de alunecãri de terenuri, de cutremur, de accidente industriale º.a. Pentru fiecare tip de risc, sunt planuri de acþiune gestion- ate de comitetele de la ministerele de resort.

Noi, la Interne, avem planurile noastre de intervenþie pentru fiecare tip de risc, pentru cã nu existã situaþie de urgenþã la care sã nu fim solicitaþi, vã exemplific prin faptul cã am intervenit ºi în cazul gripei aviare.

Inspectoratul General pentru Situa- þii de Urgenþã este “actor” principal în ma- nagementul situaþiilor de urgenþã, trebuie sã fim tot timpul pregãtiþi pentru inter- venþie, cu forþe ºi mijloace. Este adevãrat cã nu putem gestiona harta tuturor riscurilor, spre exemplu, la alunecãri de teren, pentru cã nu suntem specialiºti în domeniu.

de teren, pentru cã nu suntem specialiºti în domeniu. de prevenire, dar ºi de intervenþie pe

de prevenire, dar ºi de intervenþie pe tipuri de riscuri.

- Ne putem compara, în ma- nagementul situaþiilor de urgen- þã, cu þãrile U.E.?

- ªtiþi cum se spune? De câþi bani,

atâtea chiftele. Nu avem pretenþia sã fim dotaþi precum Franþa sau Germania, care au posibilitãþi economice deosebite. Ne putem compara cu þãrile U.E. la nivelul ca- litãþii intervenþiei. Avem oameni foarte bine pregãtiþi, adevãraþi profesioniºti. În doi ani de intervenþii complexe, nu am avut nicio pierdere din rândul forþelor ºi mijloacelor noastre.

cauza condiþiilor de lucru de la Udriºte, dar sperãm ca pânã la sfârºitul anului sã se finalizeze noul sediu. Sunt ºi voi fi foarte exigent cu cei care nu vor respecta aceste termene.

- În final, câteva cuvinte pentru

cetãþeni, beneficiari ai serviciilor

structurilor pentru intervenþie în caz de urgenþe.

- Ne cunoaºtem responsabilitãþile

în cazul unor situaþii de dezastre, avem pro- fesioniºti, iar prioritãþile sunt clare: viaþa oamenilor, protecþia bunurilor ºi limitarea pagubelor.

n Mircea Stoian

Agenda M.I.R.A.

Agenda M.I.R.A.

Misiunea Poliþiei Române este de proiectare ºi orientare a serviciilor poliþie- neºti în funcþie de nevoile cetãþeanului, siguranþa ºi securitate pentru comunitãþile locale prin favorizarea unui climat de cooperare ºi încredere, relaþie de încredere ºi colaborare pe termen lung între cetãþean ºi poliþist, precum ºi servicii bazate pe cin- ste, integritate, onestitate ºi respect faþã de demnitatea umanã. La finalul ºedinþei de bilanþ, ministrul Internelor ºi Reformei Administrative a transmis poliþiºtilor urmãtorul mesaj: „Rog ºi vã solicit, în mod special, sã se dea o atenþie mai mare problemelor reale ale cetãþenilor, mai ales din mediul rural, cum ar fi furtul din proprietatea privatã. Sã încercam sã rezolvãm lucrurile de jos în sus. Trebuie sã ne pliem structural ºi insti- tuþional pe realitaþi“. n

Ministrul Cristian David la bilanþul Poliþiei Române

„Rezultatele Poliþiei Române au fost bune ºi se vãd pe douã paliere: pe de o parte, în modul cum modificarea percepþiei publicului faþã de activitatea Poliþiei a

evoluat în mod pozitiv ºi, pe de o altã parte, prin intensificarea cooperãrii poliþie- neºti internaþionale“ a declarat ministrul Internelor ºi Reformei Administrative, Cristian David, prezent la ºedinþa de bilanþ a activitãþii Poliþiei Române în primele ºase luni ale acestui an, unde au mai participat

dl chestor general Anghel Andreescu, se-

cretar de stat MIRA, ºef al Departa- mentului Ordine ºi Siguranþã Publicã ºi alte oficialitãþi. În prezenþa reprezentanþilor Poliþiei din întreaga þara, prin sistem de videoconfe- rinþã, ministrul Cristian David a menþionat

care sunt principalele obiective pe care poliþistii trebuie sã le aibã în vedere, în îndeplinirea misiunilor ce le revin. O primã direcþie de acþiune decurge din obligaþiile

ce revin României ca stat membru UE ºi se

referã la necesitatea combaterii infracþio- nalitãþii în întreg ansamblul sãu. Cea de-a doua direcþie de acþiune trebuie sã aibã în

vedere creºterea siguranþei cetaþenilor, în special în mediul rural, respectiv siguranþa cetãþeanului, în mod individual, a proprie- tãþii, siguranþa rutierã ºi cea din ºcoli. În acest context, ministrul Cristian David a apreciat ca pozitive rezultatele activitãþii Poliþiei Române, din cele ºase luni ale acestui an, atât în ceea ce priveºte stadiul reformei instituþionale în condiþiile raportului de postaderare la Uniunea Europeanã, creºterea capacitãþii ope- raþionale, cât si la nivelul percepþiei popu- laþiei, care a evoluat pozitiv.

ªeful I.G.P.R., ministru consilier pentru afaceri interne în SUA Chestorul Dan Valentin Fãtuloiu, ºeful

ªeful I.G.P.R., ministru consilier pentru afaceri interne în SUA

Chestorul Dan Valentin Fãtuloiu, ºeful Inspectoratului General al Poliþiei Române, a fost nominalizat pentru ocu-

parea postului de ºef al Biroului ataºatului afacerilor interne în Statele Unite ale Americii, cu rang de ministru consilier. Preluarea pos- tului va avea loc dupã finalizarea tuturor procedurilor prevãzute de lege într-o ast- fel de situaþie. Tot atunci, va fi numit ºi succesorul sãu în funcþia de inspector ge- neral al Inspectoratului General al Poliþiei Române. n

Grecia

Cooperare româno-elenã în domeniul administraþiei publice ºi afacerilor interne

R eforma administraþiei pu-

blice, problematica descen-

tralizãrii, absorbþia fondurilor

comunitare ºi managementul

situaþiilor de urgenþã, au fost

temele de interes abordate de

cãtre ministrul Internelor ºi

Reformei Administrative, Cristian

David ºi ministrul ordinii publice

din Republica Elenã, Vyron

Polydoras cu ocazia vizitei oficiale

întreprinsã de delegaþia românã

în Grecia.

Vizita s-a desfãºurat în contextul

relaþiilor stabilite în cadrul bilate-

ral, pe baza prevederilor Memo-

randumului de înþelegere privind

cooperarea în domeniul adminis-

traþiei publice, managementului

ºi organizãrii personalului, dintre

M.I.R.A. din România ºi

Ministerul de Interne al Admi-

nistraþiei Publice ºi Descen-

tralizãrii din Republica Elenã.

Cu acest prilej, cei doi oficiali au

semnat Planul acþiunilor de

cooperare în domeniul adminis-

traþiei publice, pentru perioada

2007-2008. O atenþie deosebitã

a fost acordatã cooperãrii la nivel

european ºi regional. Totodatã,

cei doi miniºtri de interne au

reconfimat interesul sporit al

autoritãþilor române ºi elene de

resort de a dezvolta cooperarea

specificã în domeniul adminis-

traþiei publice ºi al afacerilor

interne. (R.P.)

Constanþa

La Ziua Marinei

M inistrul Internelor ºi Reformei Administrative, Cristian David, a participat la manifestãrile ocazio-

nate de sãrbãtorirea Zilei Marinei ce s-au desfãºurat în Portul Constanþa.

Zilei Marinei ce s-au desfãºurat în Portul Constanþa. La aceastã activitate, Ministerul Internelor ºi Reformei

La aceastã activitate, Ministerul Internelor ºi Reformei Administrative (M.I.R.A) a participat cu ºapte nave ale Poliþiei de Frontierã, dintre care trei au luat parte la exer- ciþiile demonstrative, iar alte patru au asigurat securitatea culoarului de defilare. Totodatã, efective ale MIRA - Poliþie, Jandarmi ºi Pompieri au asigurat buna desfãºurare a manifestãrilor din Portul Constanþa. (R.P)

EEEEppppiiiiddddeeeemmmmiiiiaaaa sssseeeeccccoooolllluuuulllluuuuiiii

Roºu. Galben. Verde

rit pe cele douã benzi. Pe o parte, cu vitezã mare ca ºi cum s-ar sfârºi lumea, pe cealaltã, sunt cauza deplasãrii mai lente. Trebuie sã suport, evident, manifestãrile - flash-uri ºi claxoane - celor din spate, care nu înþeleg de ce nu demarez în trombã, de ce nu las cauciuc pe asfalt, chiar dacã la 100 m alt semafor aratã culoarea roºie. Cred cã în majoritatea intersecþiilor semaforizate din Bucureºti situaþia este similarã. Aceasta este, dacã vreþi, aspec- tul care þine de civilizaþie rutierã. Cât despre legalitate, Capitala conduce detaºat într-un top al neregulilor comise de conducãtorii auto aflaþi în trafic. Cauzele? Probabil intensitatea traficului ru- tier, psihologia ºoferului bucureºtean ºi infrastructura raportatã la numãrul de vehicule existente. Sunt doar trei cauze, dar putem continua cel puþin pânã la zece.

ºi coloana se pune în miºcare, în mod dife-

Am început cu aspectele care þin de “partea teoreticã” a fenomenului rutier pentru a nu reflecta din start gravitatea, chiar tragicul din circulaþie pe drumuri publice.

Interesant este cã, deºi zilnic sunt prezentate, prin canalele media, accidente foarte grave, din care au rezultat morþi ºi rãniþi, continuã sã se producã accidente din aceleaºi cauze, exemplu viteza nele- galã ºi neadaptatã sau nerespectarea re-

gulilor de trecere cãi ferate. Vã propun sã reflectãm asupra unora dintre cele mai des întâlnite cauze care au dus la acci- dente grave.

VVitezaiteza nunu iariar

Drumul Naþional 1 este una dintre cele mai importante cãi rutiere ale României. Pentru a se reduce numãrul incidentelor ºi a creºte siguranþa deplasãrii

pe DN1, între Bucureºti ºi Buºteni circu- laþiea este supravegheatã de un sistem video modern, cu dispecerate la Bucu- reºti, Ploieºti ºi Sinaia. Mediatizat intens încã de la punere în funcþiune, sistemul de supraveghere video de pe DN1 a devenit “sperietoare” pentru unii conducãtori auto, iar alþii l-au ignorat aproape total. Zilnic cele trei dispecerate înregistreazã depãºiri ale limitei vitezei legale, dar ºi nerespectarea altor norme rutiere care de cele mai multe ori duc la accidente. Deºi majoritatea covârºitoare a participanþilor la trafic cunosc ºi limita vitezei de deplasare pe DN 1 ºi faptul cã segmentul amintit este supravegheat video, totuºi apasã inconºtient acceleraþia. Nu voi da exemplu de accidente grave însã voi spune cã în acest an din cauza vitezei excesive pe dru- murile publice din România au murit 282 de oameni, cu 52 mai mult decât anul trecut, iar 510 persoane au fost grav rãnite.

ConducerConduceree imprimprudentãudentã

Unul dintre cele mai greu de par- curs trasee rutiere este cel de pe Valea Oltului, mai exact între Piteºti - Râmnicu

2007 August PENTRU PATRIE

7

Vâlcea - Sibiu. Dificultatea este datã de faptul cã, deºi face legãtura între Transilvania ºi Muntenia ºi este una dintre variantele care conduc la ieºirea din þarã de la Nãdlac, carosabilul are numai douã benzi, câte una pe sens. Intensitatea traficului, la fel de ridicatã ca ºi pe DN1, ºi diversitatea vehiculelor care se deplaseazã pe acest drum naþional (turisme, dubiþe, TIR-uri) sunt alte douã aspecte care fac din acest traseu unul dintre cele mai difi- cile. Nesocotind pericolul la care se expun sunt “n” conducãtori auto, care fac depãºiri fãrã sã se asigure, încãlcând linia continuã ºi pe porþiuni de drum fãrã vizibi- litate. Efectele, nu vreau sã le menþionez. În primele ºase luni ale anului 2007, s-au produs 362 de accidente care au avut drept cauzã conducerea imprudentã, 138 de oameni ºi-au pierdut viaþa ºi 298 au fost rãniþi grav. Am amintit doar traseul Piteºti - Sibiu, dar ºoferi imprudenþi întâl- nim pe toate arterele rutiere din þarã.

PrintrPrintree barierbarieree

“Veneam de la pãrinþi, care locu- iesc la 45 km de Bucureºti. Muncisem mult în ziua aceea ºi plecasem un pic abã- tutã de la casa pãrinteascã. La Zorile, barierele erau lãsate ºi se formase o coadã de peste zece maºini. Fãrã sã conºtientizez am intrat în depãºire, am trecut printre bariere ºi mi-am vãzut de drum. Gesturile ºi semnele disperate ale celor din jur le-am perceput chiar ca un afront. La un moment dat, am auzit ºuier- atul trenului. Abia atunci mi-am dat seama ce am fãcut. Am tras pe dreapta ºi abia dupã douã ore am reuºit sã-mi revin“, povesteºte V. Mariana, conducã- toare auto din Bucureºti. A fost unul dintre puþinele cazuri în care ºoferul se poate considera norocos. În 2007, în 362 de accidente au murit

considera norocos. În 2007, în 362 de accidente au murit 132 de persoane, iar alte 298

132 de persoane, iar alte 298 au fost grav rãnite pentru cã au ignorat semnele ºi semnalele la trecerea cu calea feratã.

CeCe maimai spunspun statisticile?statisticile?

De la inventarea automobilului ºi pânã în prezent, în întreaga lume au murit,

în accidente de circulaþie rutierã, aproxi- mativ 55 de milioane de oameni, ceea ce este echivalent cu numãrul persoanelor ucise în cel de-al doilea Rãzboi Mondial. “Avându-se în vedere faptul cã la numãrul foarte mare de victime se adaugã

ºi imense pierderi materiale, se înþelege

de ce accidentele de circulaþie au fost generic denumite «epidemia secolului».

Analizând elementele componente ale sis- temului rutier, se constatã cã: parcul auto

a contrabilizat creºteri importante ajun-

gând la un total de 4.816.928 unitãþi, cu 202.939 vehicule în plus faþã de anul

precedent. Sporuri mai importante s-au înregistrat la: autoturisme, de la

mai importante s-au înregistrat la: autoturisme, de la 3.363.779 câte erau înmatriculate în 2005, la 3.529.380

3.363.779 câte erau înmatriculate în

2005, la 3.529.380 în anul 2006, adicã

o creºtere de 165.601 bucãþi, autouti-

litare, de la 334.348 la 374.342, cele-

lalte categorii de vehicule menþinându-se

la limitele constantei. Numãrul posesorilor

de permise de conducere a ajuns de la 5.861.145 la 5.970.812 în 2006”, ne

spune dl comisar-ºef Ionel Mihaiu, Direcþia Poliþiei Rutierã a I.G.P.R.

Ce-iCe-i dede fãcut?fãcut?

Majoritatea participanþilor la trafic îºi doresc, probabil, sã circule în siguranþã. Dar numai dorinþa nu-i suficientã, mai tre- buie ºi sã respectãm normele ºi regulile

rutiere. Altfel

numai Poliþia nu poate

face minuni. Totuºi poliþiºtii de la rutier pot ºi trebuie sã fie foarte exigenþi pentru viaþa participanþilor la trafic.

n Mircea Stoian

sã fie foarte exigenþi pentru viaþa participanþilor la trafic. n Mircea Stoian 8 PENTRU PATRIE August

vviiaaþþãã

Educaþie pentru

Pe echipe, locul I a

fost obþinut de judeþul Sãlaj,

urmat de cel al judeþului

Mureº, iar locul III echipajul din judeþul Argeº. La finalul festivitãþii, s-au acordat tuturor con- curenþilor medalii ºi diplome de participare, iar câºtigãto-

rilor

le-au fost înmânate pre-

mii

constând în cupe, bici-

clete, enciclopedii, cãrþi, ac- cesorii pentru calculatoare.

Program pilot

de examinare

“online”

Inspectorul Cãtãlin Dãnciuþi, ºef birou Siguranþa

cirulaþiei pentru mediul urban,

din cadrul I.P.J. Satu Mare,

deºi în concediu, a fost

prezent la festivitate. Nu sin-

Concursul naþional “Educaþie ru- tierã - Educaþie pentru viaþã” s-a des- fãºurat, de curând, la Satu Mare. Au par- ticipat copii din 40 de judeþe, însoþiþi de cadre didactice. La deschidere, au partici- pat oficialitãþi locale, reprezentanþi ai Filia- lei Crucea Roºie Satu Mare, A.R.R., A.C.R., A.R.T.R.I., precum ºi alþi invitaþi. Deschi- derea festivã, desfãºuratã într-o zi canicu- larã, a fost o adevãratã sãrbãtoare. Spec- tacol cu majorete, muzicã, antren. Pe par- cursul concursului, micii participanþi au fost sprijiniþi de cadrele didactice, dar ºi de poliþiºtii rutieriºti de la Satu Mare, totul sub privirea obiectivã a comisarului de poliþie Petre Brãgaru, de la Institutul pentru Cer- cetarea ºi Prevenirea Criminalitãþii. Dupã câteva zile, momentul mult aºteptat, acor- darea premiilor, a fost primit de participanþi cu emoþie. La proba teoreticã, participanþii au dovedit cã s-au pregãtit temeinic din Noul Cod rutier, clasamentul fiind: Fete: locul I – Botoºani, Roxana Adrian, locul II – Prahova – Ileana Daniela Dobrin, locul III – Argeº - Mihaela Alina Alexandru; Bãieþi – locul I – Iaºi - Dan Silianu, locul II – Mureº - Daniel Alin Baiko ºi locul III – Prahova – Adrian Nicolae Viºan. Probele practice au fost cele care au creat emoþii mari, dar cei mai buni au câºtigat: Parc ªcoalã - Fete: locul I - Mureº - Alexandra Chebut, Parc ªcoalã - Bãieþi:

locul I – Vâlcea – Laurenþiu Nicolae Cioacã, Individual Compus - Fete: locul I – Sãlaj – Alexandra Frent, Individual compus - Bãieþi: locul I – Iaºi – Dan Silianu, Poligon - Fete: locul I – Caraº - Violeta Cristina Minuta, Poligon - Bãieþi: locul I - Bihor – Bogdan Alexandru Rada.

gur, ci cu soþia ºi Raul, fiul lor

de numai câþiva aniºori. Aflãm cã la nivelul judeþului, în acest an, numãrul evenimentelor rutiere a crescut, dupã o perioadã de descreºtere destul de mare (ºapte ani). Cauzele sunt multiple. Creº- terea numãrului de maºini, (în anul 1990, erau în jur de 25.000 maºini la nivelul judeþului, acum numai în municipiu sunt peste 30.000 de maºini), plus cele care tranziteazã localitatea. Apoi, chiar localnicii contribuie, inconºtient, la provocarea de evenimente rutiere: traversãri neregula- mentare, neacordarea de prioritate la pietoni etc. “Pe primul semestru al anului 2007 a crescut numãrul morþilor, chiar dacã am desfãºurat activitãþi preven- tive”, afirmã inspec- torul Cãtãlin Dãn- ciuþi. În localitate, mai sunt ºi douã poduri, unde, la orele de vârf, se aglomereazã. Aici ºi în intersecþii, echipa

de poliþiºti de la Poliþia rutierã a municipiului, o mânã de oameni, poate fi vãzutã dirijând cir- culaþia. Alãturi de ºef, subinspectorul Marius Lupisca ºi

agentul ºef adjunct Radu Iluþ sunt mai tot timpul în stradã, la datorie. Despre situaþia creatã, creºterea destul de mare a numãrului accidentelor rutiere, dupã ce timp de 7 ani s-a sem- nalat o reducere, dl prefect Radu Bud a fost de pãrere cã fenomenul creºterii acci- dentelor de circulaþie se poate pune pe seama mãririi parcului auto sau chiar a degradãrii infrastructurii rutiere. În unele zone nu au fost realizate lucrãri de moder- nizare impuse de noul nivel al traficului, la toate acestea adãugându-se, de foarte multe ori, indisciplina sau neatenþia con-

ducãtorilor auto. În acest context, prefectul

a

anunþat includerea judeþului Satu Mare

în

programul pilot de examinare în sistem

“online” a candidaþilor pentru obþinerea permisului de conducere, fapt ce va con- tribui la eliminarea suspiciunilor legate de modul de derulare a acestui proces ºi, totodatã, la obligarea candidaþilor la o pregãtire teoreticã mult mai bunã.

În judeþul Satu Mare, media celor care promoveazã examenul de redobândire

a permisului auto se situeazã la 30 la sutã,

însã sunt zile în care procentul celor admiºi abia trece de zece la sutã.

n Florica Pârvu

sunt zile în care procentul celor admiºi abia trece de zece la sutã. n Florica Pârvu

2007 August PENTRU PATRIE

9

Intervenþii la dezastre acvatice

Inter venþii la dezastre acvatice Scafandrii la bote Prima promoþie de scafandri din echipele speciale de

Scafandrii la bote

Prima promoþie de scafandri din echipele speciale de intervenþie în caz de dezastru, din cadrul inspectoratelor judeþene pentru situaþii de urgenþã ºi al Municipiului Bucureºti, a absolvit cursurile de pregãtire, prilej cu care a prezentat invitaþilor din þarã ºi de peste hotare un exerciþiu demonstrativ.

A cþiunea a avut loc la baza de

pregãtire a Centrului de

Scafandri „Carpatica” din Eforie

Nord ºi a fost organizatã de Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã ºi Programul Naþiunilor Unite pentru Dez- voltare - România. Cursurile s-au desfãºurat în cadrul proiectului „Întãrirea capacitãþii Guvernului României de a gestiona situaþiile dificile generate de dezas- tre naturale - Dezvoltarea Capacitãþii pentru Situaþii de Urgenþã (CDES)”, destinat îmbunãtãþirii capacitãþii de rãspuns a serviciilor de urgenþã profe- sioniste, la nivel regional ºi local. La eveniment au participat doam- na Soknan Han Jung, coordonator rezi- dent al Naþiunilor Unite, reprezentant al P.N.U.D. în România, reprezentanþi ai conducerii Ministerului Internelor ºi Re- formei Administrative, prefectul judeþului Constanþa, Dãnuþ Culeþu, prim adjunctul inspectorului general al I.G.S.U., general de brigadã Viorel Liviu Nemeº. Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare România a dezvoltat relaþia de colaborare cu Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã mai cu seamã în ultimii doi ani, oferind instrumente de asistenþã în valoare de peste 345 mii USD în perioada 2005-2006. Aceste

10 PENTRU PATRIE August 2007

fonduri s-au concretizat în rezultate foarte bune, care au condus la consoli- darea capacitãþii de intervenþie la dezas- tre a autoritãþilor din þara noastrã: achizi- þionarea a 13 bãrci cu motor, dotate cu aparatura necesarã intervenþiilor acva- tice ºi instruirea membrilor echipajelor, de costume ºi echipamente pentru inter- venþiile subacvatice, precum ºi a opt motopompe destinate intervenþiilor la inundaþii ºi stingerii incendiilor; elabo- rarea programei de pregãtire ºi a stan- dardului ocupaþional pentru profesia „scafandru autonom” ºi înscrierea sa în Codul Ocupaþiilor din România, instruirea

teoreticã a 36 scafandri, repartizaþi în 10 judeþe ºi în municipiul Bucureºti, exami- narea ºi certificarea naþionalã ºi inter- naþionalã a scafandrilor instruiþi, elabo- rarea Manualului de pregãtire pentru intervenþie ºi acþiuni de salvare în mediu acvatic, reabilitarea Cãminului Cultural din comuna Nãneºti, judeþul Vrancea, îmbunãtãþirea dotãrii cu tehnicã de cal- cul a centrelor de pregãtire ale Inspecto- ratului General pentru Situaþii de Urgenþã de la Ciolpani, Cluj-Napoca, Bacãu ºi Craiova. Colaborarea între reprezentanþa P.N.U.D. România ºi I.G.S.U. va conti-

la Ciolpani, Cluj-Napoca, Bacãu ºi Craiova. Colaborarea între reprezentanþa P.N.U.D. România ºi I.G.S.U. va conti-

din echipele speciale zul primei promoþii

nua ºi în 2007-2009, prin pregãtirea personalului în domenii specifice ºi îmbunãtãþirea capacitãþilor ºi echipa- mentelor pentru intervenþie la dezastre acvatice. Referindu-se la evenimentul desfãºurat la Eforie Nord, Victor Paul Dobre, secretar de stat pentru relaþia cu prefecturile, a subliniat relaþia de bunã colaborare pe care M.I.R.A. continuã sã o aibã cu P.N.U.D., în scopul dezvoltãrii capacitãþii de intervenþie a structurilor specializate în situaþii de urgenþã. Mai mult decât atât, el a reiterat importanþa pregãtirii echipelor de scafandri, în con- textul dezastrelor cauzate de inundaþii din ultimii ani ºi nu numai, evenimente nefaste care au demonstrat necesitatea intervenþiei prompte a unor echipe de profesioniºti în domeniu. „Suntem în momentul deosebit de important pentru I.G.S.U. în care finalizãm un program de gestionare a situaþiilor de urgenþã pentru creºterea capacitãþii de reacþie în momente dificile a structurilor destinate salvãrii de vieþi omeneºti. Este un program care a dat o nouã ºansã instituþiei noastre, iar scafandrii care au absolvit astãzi au fost

noastre, iar scafandrii care au absolvit astãzi au fost selecþionaþi dupã criterii foarte riguroase ºi vor

selecþionaþi dupã criterii foarte riguroase ºi vor forma, la rândul lor, alþi colegi pen- tru a îndeplini aceste misiuni extrem de complexe”, a subliniat generalul de brigadã Viorel Liviu Nemeº. La finalul exerciþiului, celor 36 de scafandri le-au fost înmânate Diplomele de absolvire.

n Silviu Drãgulin

celor 36 de scafandri le-au fost înmânate Diplomele de absolvire. n Silviu Drãgulin 2007 August PENTRU
celor 36 de scafandri le-au fost înmânate Diplomele de absolvire. n Silviu Drãgulin 2007 August PENTRU
celor 36 de scafandri le-au fost înmânate Diplomele de absolvire. n Silviu Drãgulin 2007 August PENTRU

2007 August PENTRU PATRIE

11

Portret în aquamarine

Portret în aquamarine Profesionist al abisurilor R.: Cum te numeºti? T.L.: Trofin Lucian, am 33 de

Profesionist al abisurilor

R.: Cum te numeºti? T.L.: Trofin Lucian, am 33 de ani ºi sunt subofiþer al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã «Anghel Saligny» - Vrancea. R.: Ce grad ai? T.L.: Plutonier. R.: Familie? T.L.: Am un copil ºi celãlalt urmeazã sã se nascã în septembrie. R.: De când ºi de ce ai ales sã fii scafandru? T.L.: Sunt nou în structurã, abia în sep- tembrie anul trecut am intrat în rândurile pompierilor… Am o afinitate deosebitã pentru apã. În urma testãrilor realizate la noi la unitate, am fãcut faþã probelor la care am fost supus. R.: În ce a constat pregãtirea pentru a deveni scafandru atestat? T.L.: Prima data am fost testaþi de cãtre instructorul principal, domnul director Jeno Szabo. Mai întâi, a fost o probã de rezistenþã… A trebuit sã înotãm 16 bazine, respectiv 400 m, în 12 minute… o parte dintre noi am trecut, o parte nu. Cei care nu au trecut au fost retestaþi a doua zi, unii

au plecat acasã, alþii au rãmas… timpul s-a micºorat pânã la 10 minute pentru cei 400 m… R.: Cu ce a continuat? T.L.: Cu partea teoreticã, adicã… de dimineaþã pânã la prânz învãþãturã, masa, apoi, dupã-masã pânã la 16,30 iar învãþã- turã, teste la 2-3 zile… toate astea timp de douã sãptãmâni. R.: Care a fost cea mai grea parte a pregãtirii? T.L.: Cel mai greu… acumularea cunoºtinþelor la cursul teoretic pentru cã a fost un volum foarte mare: fiziologie, fizicã, chimie etc., pe care a trebuit sã le asimi- lãm într-un timp foarte scurt. Sigur, multe lucruri le cunoºteam din ºcoalã, din liceu, dar trecând anii, nepunând în practicã ceea ce am învãþat, multe lucruri le uitasem… Vã daþi seama, nu mã mai interesase Legea lui Arhimede… acum o ºtiu ºi teo- retic ºi practic (zâmbeºte). R.: Ce a urmat? T.L.: A urmat o perioadã de pauzã, ne- am întors în unitãþi, am continuat activi- tatea în cadrul inspectoratului, dupã care am fost anunþaþi de fixarea datei la care sã participãm la cursurile practice. Am venit aici, am început sã ne acomodãm cu echipamentul, cu mediul ºi am continuat pânã am ajuns în faza aceasta, când am obþinut Diploma. R.: Ce þi s-a pãrut cel mai dificil? T.L.: Intrând într-un mediu hiperbazic, altul decât cel în care trãieºti, apar pro- bleme de adaptare. De exemplu, noi avem un exerciþiu… scoaterea mãºtii sub apã… va daþi seama, sã nu îþi inunzi masca cu apã ºi sã fii obligat sã o goleºti cu o singurã mânã, fãrã sã foloseºti nimic altceva… R.: Echipamentul þi s-a pãrut complex? T.L.: În prima fazã da, ca orice lucru

nou.

R.: Acum, mai sunt obiecte ale echipa- mentului care îþi pun probleme? T.L.: Nu, le-am învãþat… echipamen- tul l-am studiat în prima parte, cea teore- ticã, aici practic l-am pipãit, l-am folosit fizic, am pus mâna pe el. Nu îmi era strãin când am venit aici… am intrat în apã, ºtiam despre ce face un anumit obiect, ce face detentorul etc., fiecare componentã a echipamentului. R.: Aþi fost selectaþi aici din mai toate judeþele? T.L.: Aproape din toate judeþele, deoarece acest curs a început acum doi ani ºi a fost deja acoperitã o mare parte a te- ritoriului. În Vrancea nu aveam structurã de

intervenþie, abia acum s-au pus bazele acesteia. Au mai venit în completare colegi din Brãila, din Hunedoara … R.: Când þi-ai dat seama cã te poþi descurca în scafandrerie? T.L.: Cu apa sunt obiºnuit de mic copil, am crescut practic pe malul unei ape, în judeþul Botoºani, comuna Albeºti. Toatã ziua eram în apã, nu a fost nici o problemã, acomodarea a fost mai greoaie cu echipa- mentul pe uscat, pentru cã în apã acest echipament este foarte uºor dacã ºtii sã îl manevrezi… nu îþi pune nici cea mai micã

piedicã, e simplu de folosit. Chestia pe care

a

pus accent ºi domnul instructor a fost cã

în

orice problemã ce apare în apã sunt câþi-

va paºi de parcurs… te opreºti, respiri, îþi asiguri aerul necesar, gândeºti ºi apoi acþionezi… dacã procedezi aºa, nu este

nici o problemã… Sunt ºi factori care ne pot influenþa negativ activitatea… stresul, probleme în familie… dacã existã, nu este

indicat sã participi la misiuni de salvare! R.: Ai de gând sã rãmâi în branºa aceasta? T.L.: Pentru asta am venit, a fost un vis al meu. Am încercat sã dau la ºcoala de subofiþeri când am terminat armata, în ’92,

ºi nu am reuºit; a fost un concurs de împre-

jurãri ºi am renunþat la idee într-un final. Acum s-a ivit ocazia cu derogarea, am pro- fitat de ea pentru cã era condiþia sã ai 30 de ani atunci… ºi iatã-mã aici! R.: Te simþi ca peºtele în apã acum? T.L.: Sigur, cred cã mi-am accentuat calitãþile de înotãtor, erau bune ºi înainte, dar deprinzi abilitãþi noi ºi ai nevoie de ele … (dã din mâini, arãtându-mi miºcãrile labelor în apã). R.: Ce îþi doreºti cel mai mult în momentul acesta? T.L.: Sunt aici de douã sãptãmâni. Îmi doresc sã îmi vãd familia… e cea mai importantã în viaþa mea, este pe primul loc orice ar fi, este cel mai de preþ lucru pe care îl am. Din punct de vedere profesional, doresc sã am cât mai puþine misiuni ºi cât mai multe antrenamente… pentru cã vã daþi seama, dacã avem misiuni, înseamnã cã un om este în pericol…

n Silviu Drãgulin

pentru cã vã daþi seama, dacã avem misiuni, înseamnã cã un om este în pericol… n
Protejarea proprietãþii reprezintã o prioritate majorã pentru poliþiºtii sãt- mãreni. De la an la an,

Protejarea proprietãþii reprezintã o

prioritate majorã pentru poliþiºtii sãt-

mãreni. De la an la an, numãrul fur-

turilor din locuinþe a crescut, gama

infractorilor a devenit tot mai diver-

sificatã, iar procedeele de comitere a

faptelor, au devenit tot mai inge-

nioase. Furturile din locuinþe se

sãvârºesc în cele mai diverse ºi

neaºteptate forme, principala preocu-

pare a hoþilor fiind aceea de a nu fi

observaþi ºi surprinºi în timpul comi-

terii faptei. În acest scop, autorii îºi

pregãtesc din timp furturile, în sensul

cunoaºterii locului în care inten-

þioneazã sã opereze, a numãrului de

persoane care locuiesc ºi a progra-

mului de activitate al acestora, a obi-

ceiurilor casei, în general.

Amu, îi liniºte la Sãtmar

La nivelul I.P.J. Satu Mare, prevenirea furturilor constituie o prio- ritate, care vizeazã reducerea acestor genuri de infracþiuni. Anul acesta, poliþiºtii din cadrul biroului investigaþii criminale de la Poliþia municipiului Satu Mare au reuºit sã identifice ºi sã prindã un infractor periculos, D. Attila, de 36 de ani. Încã din anul 2003, dupã ce s-a liberat din penitenciar, unde a executat o pedeapsã tot pentru furturi din locuinþe ºi societãþi comerciale, D. Attila a comis 49 spargeri de locuinþe, recent renovate, în special din Carti- erul Funcþionarilor. Inculpatul s-a spe- cializat pe spargerile de locuinþe ºi viza casele ai cãror proprietari lipseau o perioadã mai mare de timp, chiar îi verifica prin diverse metode. Uneori, suna pe telefonul fix pentru a se convinge cã nu este nimeni la domi- ciliu, direct sau prin alte persoane afla programul proprietarilor locuinþei ºi se informa cu privire la valorile sau bunurile deþinute, fãcea pânde ºi ve- rificãri periodice, dupã care, la momentul oportun, forþa geamurile ºi uºile cu ajutorul unui levier sau ºurubelniþe. Apela ºi la modalitãþi ingenioase pentru a nu fi sesizatã fapta de alte persoane, respectiv, tãia

firele de alimentare ale sistemelor de alarmã, acolo unde existau. Bunurile vizate erau în special bijuterii ºi aparaturã electronicã (laptop- uri, camere video, calculatoare, televi- zoare cu plasmã, monitoare LCD), care erau valorificate atât unor sãtmãreni de ocazie sau unor

persoane din alte judeþe. Bilanþul faptelor - în perioada 2003-2005 a comis 9 furturi - în anul 2006 a comis 40 de furturi. Prejudiciul total este de 45.000 RON din care s-a reuºit recu- perarea a zece la sutã din total. Cercetãrile continuã pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale cu autorul în stare de arest preventiv. Agentul ºef Alexandru Barani, din cadrul Biroului de investigaþii cri- minale de la Poliþia municipiului Satu Mare, care s-a implicat efectiv în rezolvarea acestui caz, ne-a relatat faptele ºi modul de operare ale lui D. Attila: „Este un tip pervers, versat, care îºi plãnuia cu meticulozitate acþi- unile. La fiecare spargere, avea încãlþãminte nouã, cu douã numere mai mari decât purta de obicei. La faþa locului, folosea douã rânduri de mãnuºi pentru derutã. Acolo unde erau câini, era dotat cu spray lacri- mogen pe care îl folosea pentru «a liniºti» patrupedul. «Lucra» de obicei singur, însã, uneori, avea un prieten care stãtea de ºase. La reconstituire a refuzat sã punã mâna pe ceva, pentru a nu lãsa amprente. Banii «îi spãrgea» prin baruri, în alte judeþe. Valoarea prejudiciului se ridicã la 5 miliarde lei, aur ºi bani. Aºa hoþ nu am auzit sã mai fi fost. Efectuam patrulãri, zi ºi noapte, ºi cu toate acestea, sparge- rile continuau. Deja eram exasperaþi. Mi-amintesc cã, în noaptea de reve- lion, 2004-2005, a dat lovitura:

ºapte furturi. În aceºti ani, pânã am reuºit sã-l reþinem, nu ºtiu câte nopþi am stat pe acasã. Cea mai mare spargere a fost la o bãtrânã care vân- duse o casã: 30.000 euro. Anul aces- ta a sãvârºit douã furturi care i-au fost fatale. Am reuºit sã-l reþinem spre uºurarea noastrã. Amu, îi liniºte la Satu Mare“.

n Florica Pârvu

sã-l reþinem spre uºurarea noastrã. Amu, îi liniºte la Satu Mare“. n Florica Pârvu 2007 August

2007 August PENTRU PATRIE

13

„Noua gardã” a spãrgãtorilor de locuinþe

La plecarea din locuinþã, aveþi grijã sã asiguraþi uºa de acces în imobil; protejaþi-vã ferestrele cu grilaje metalice ale cãror capete sã fie încastrate în zid; dacã aveþi posi- bilitatea, montaþi un sistem de alar- mã; nu lãsaþi bilete în uºã sau mesaje pe robotul telefonic prin al cãror conþinut sã confirmaþi lipsa dumneavoastrã de la domiciliu; rugaþi un prieten sau un vecin sã vã supravegheze casa cât timp sunteþi plecat în concediu, sã tragã perdelele, sã aprindã lumina, astfel încât casa sã parã locuitã, iar în cazul în care sesizeazã ceva în nere- gulã, sã apeleze la numãrul unic de urgenþã 112. Aceste sfaturi ºi încã multe altele, le-am auzit ºi le auzim de zeci ºi poate de sute de ori. Dar câþi dintre noi þinem cu adevãrat seama de ele? ªi chiar dacã o facem, nici asta nu ne pune la adã- post, sutã la sutã, de pericolul de a ne gãsi locuinþa spartã ºi devas- tatã. Prin munca lor, poliþiºtii încearcã ºi reuºesc în tot mai mare mãsurã, sã ne þinã departe de ast- fel de evenimente neplãcute.

P atru grupãri infracþionale care comiteau furturi din locuinþe în zona Dobroieºti-Pantelimon,

cele mai active ºi periculoase, au fost anihilate la sfârºitul lunii trecute. Paisprezece poliþiºti din cadrul D.G.P.M.B. ºi de la Secþia 9 au lucrat pentru adunarea probelor încã din decembrie anul trecut. Chiar dacã numãrul spargerilor a fost cu mult mai mare, au putut fi probate numai 14. Pentru cã, aflãm de la comisar-ºef Ovidiu Galavan, ºeful Biroului Combaterea Infracþiunilor cu Violenþã de la Poliþia Capitalei, „acest gen de infracþiuni este cel mai greu de probat. Câtã vreme nu este afectat, niciun vecin nu vede ºi nu aude nimic. Nici urme nu prea mai descoperim, pentru cã autorii lucreazã cu mãnuºi. Ca sã nu mai spunem cã toþi infractorii au avocaþi angajaþi permanent, care le spun ce trebuie sã facã ºi sã spunã. Nici nu ajungem noi bine la sediu, cã aceºtia sunt deja la poartã”. Din locuinþe nu se mai furã obiecte mari, ci mai degrabã bani ºi bijuterii din aur, ast-

fel încât, de multe ori, infractorii ies din

apartamentele sparte

cu mâinile în

infractorii ies din apartamentele sparte cu mâinile în buzunare. De asemenea, este important de ºtiut cã

buzunare. De asemenea, este important de ºtiut cã autorii nu prea îºi aleg la întâmplare locuinþele pe care urmeazã sã

le „viziteze”; majoritatea spargerilor au loc „la ponturi”, atunci când infractorii aflã cã proprietarii au vândut o casã, o maºinã, un teren, cã deþin lucruri va-

ªi bineînþeles, când ºtiu cã

aceºtia nu sunt acasã. Operând în

loroase

ºtiu cã aceºtia nu sunt acasã. Operând în loroase grupuri, posibilitatea de a fi surprinºi în

grupuri, posibilitatea de a fi surprinºi în flagrant este destul de redusã. Partea bunã - dacã existã ceva bun în asta - este cã, dacã totuºi sunt surprinºi, acest gen de infractori nu reacþioneazã violent. Ies pur ºi simplu din casã ºi o iau la fugã. Modul predilect de operare este prin ruperea butucului yalei ºi orice uºi sofisti- cate am avea, ne asigurã comisarul Daniel Tãnase, ºeful Compartimentului Spargeri de la Poliþia Capitalei, „nu este nici una care sã reziste, dacã autorii ºtiu cã au ce lua dinãuntru”. Dar ºi pãtrun- derea în locuinþe prin escaladare, noaptea, este o metodã destul de frecvent folositã. În cartierul Bucureºtii Noi, a fost recent anihilatã o grupare de

spãrgãtori - „a lui Adi Buze” - care folosea acest mod de operare. Au fost

spãrgãtori - „a lui Adi Buze” - care folosea acest mod de operare. Au fost arestaþi ºapte membri, fiind probate 14 fapte. Valoarea estimatã a prejudiciului a fost de aproximativ trei miliarde lei, iar poliþiºtii au reuºit sã recupereze circa 40- 50 la sutã din acesta: bani, bijuterii, tele- foane, laptop-uri, dar ºi scutere ºi ATV-uri. Tãinuitorii, acuzaþi de complici- tate la furt, vor fi predaþi ºi ei justiþiei.

Schimbare de generaþie

Garda veche a spãrgãtorilor deja o cunoaºtem - ne mai spune comisarul- ºef Ovidiu Galavan - sunt adevãraþi profe- sioniºti în domeniul spargerilor. Dar aceºtia deja nu mai opereazã”. Fie au plecat în strãinãtate sã îºi exercite

Fie au plecat în strãinãtate sã îºi exercite n n BILANÞ. Din totalul furturilor sesizate pe

nn BILANÞ. Din totalul furturilor sesizate pe primele ºase luni ale anului în

curs la Poliþia Capitalei, nouã la sutã sunt reprezentate de furturile din locuinþe, în

scãdere cu 21 la sutã faþã de perioada similarã din 2006. Media lor este de circa

250 pe lunã, cele mai numeroase înregistrându-se în ianuarie, dar ºi vara, în peri-

oada concediilor. „Orarul” de operare este, de regulã, dimineaþa, între 8,30 ºi 12,00,

în mai toate zilele sãptãmânii, dar mai rar în week-end ºi lunea. O contribuþie sem-

nificativã la reducerea acestui gen de infracþiuni a avut-o, fãrã îndoialã, ºi înfiinþarea,

în 2006, la fiecare sector de poliþie, a serviciilor de investigaþii criminale, care preiau

cazurile cu caracter de repetabilitate ºi cu prejudicii mari. Acestea sunt preocupate

îndeosebi de probarea activitãþii infracþionale a grupãrilor. Iar rezultatele nu au întâr-

ziat sã se vadã, în reducerea fenomenului infracþional la nivelul Capitalei.

„meseria”, fie s-au reprofilat pe alte genuri infracþionale, pe care le considerã mai profitabile, de exemplu traficul de droguri, fie, ºtiind cã deja le sunt prea bine cunoscuþi poliþiºtilor, îi „instruiesc” pe cei tineri ºi îi trimit pe aceºtia la spar- geri. Eventual, forþeazã uºile ºi le des- chid, apoi pleacã ºi îi lasã pe alþii sã opereze. La sfârºit, îºi iau, în mod evi- dent, „partea”. Am putea spune cã este mai uºor decât altãdatã sã fii spãrgãtor, fiindcã progresele tehnice se simt ºi aici. Instrumentele tot mai performante ºi efi- ciente pentru forþat uºile sunt aduse din Occident. Ca sã nu mai spunem cã existã site-uri specializate în aceste domeniu pe internet, de unde nu trebuie decât sã le comanzi ºi le primeºti cu tot cu instrucþi- uni de folosire.

Cartiere „preferate” de spãrgãtori

Pentru cã sunt ºi ei oameni, spãrgãtorii au ºi ei preferinþele lor. Serios vorbind, existã cartiere în Capitalã, în care incidenþa acestor infracþiuni este mult mai ridicatã, iar explicaþia acestui fenomen ar putea þine ºi de modul în care autorii apreciazã „gradul de prospe- ritate” al locuitorilor Bucureºtiului, carac- terul mai izolat ºi prin aceasta mai vul- nerabil al unor strãzi, dar ºi de faptul cã aceºtia nu acþioneazã, de regulã, în zonele în care locuiesc. În sectorul 1, de pildã, cartierele cele mai vizate sunt Piaþa Ion Mihalache, Calea Griviþei, Bucureºtii Noi, Bulevardul Ionescu Siseºti. În sec- torul 2, Colentina, Doamna Ghica, Mihai Bravu, Pantelimon, în 3 - Bulevardele Camil Ressu ºi Brãtianu, în 4 - Brân- coveanu, Vãcãreºti, Olteniþei. În sectorul 5, Calea 13 Septembrie, Panduri, zona Kogãlniceanu ºi Carol Davilla, iar în 6, cartierul Drumul Taberei, Bulevardul Timiºoara, dar ºi Crângaºi ºi anumite zone din Militari. În fiecare sector existã grupãri infracþionale cunoscute ºi recu- noscute, specializate în acest gen de infracþiuni, care sunt monitorizate ºi urmãrite de poliþiºtii Capitalei, pânã când activitatea lor va putea fi probatã ºi vor fi deferiþi justiþiei.

n Oana Cioboatã

2007 August PENTRU PATRIE

15

În vâltoarea apelor

n CONSTANÞA. Aproximativ 400 de locuinþe, obiective socio-economice,

instituþii ºi obiective turistice au fost inun- date, în 22 de localitãþi din judeþul Constanþa. Pentru evacuarea apelor ºi îndepãrtarea efectelor inundaþiilor au fost agrenaþi, în perioada 7-8 august, peste 250 de angajaþi ai Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã al judeþului Constanþa, care au intervenit cu 36 autospeciale, nouã motopompe, douã autocamioane ºi

douã bãrci pneumatice. Cele mai încercate

de inundaþii au fost localitãþile Constanþa, Tuzla, Costineºti, Ion Corvin, Neptun, Viile, Aliman, Adamclisi, Negru Vodã, Pecineaga, Dobromir, dar ºi comuna 23 August, cu satele aparþinãtoare Dulceºti ºi Moºneni, precum ºi oraºul Eforie. În comuna 23 August, eforturile angajaþilor I.S.U. Constanþa au fost susþinute ºi de colegii de la Inspectoratul Judeþean de Jandarmi ºi de la Gruparea Mobilã de Jandarmi Constanþa.

ªase persoane blocate de ape în

incinta unei vile turistice inundate au fost salvate, cu ajutorul bãrcilor pneumatice. Totodatã, au fost afectate de viituri peste 12 km pe 38 de strãzi din oraºul Negru

Vodã ºi din comunele Lipniþa ºi Tuzla. Cinci

drumuri judeþene (DJ) au fost afectate ºi aproximativ cinci km din DC 39: Lipniþa- Goruni-Carvãz, DC 40: Carvãz-Cuiugiuc,

DC 46: Canlia-Izvoarele ºi DC 47:

Coºlugea-Satu Nou au terasamentul dete-

riorat din cauza viiturilor. Ploile torenþiale au deteriorat ºi au creat ravene în plajele

din staþiunile Eforie Nord, Eforie Sud,

16 PENTRU PATRIE August 2007

Eforie Nord, Eforie Sud, 16 PENTRU PATRIE August 2007 Olimp, Jupiter, Cap Aurora ºi Venus. Vânturile

Olimp, Jupiter, Cap Aurora ºi Venus. Vânturile puternice au dus la avarierea a 40 de transformatoare, patru linii electrice total ºi cinci parþial. Pentru evaluarea pagubelor ºi pentru înlãturarea efectelor vânturilor puternice ºi ale inundaþiilor, în afarã de instituþiile numite mai sus, au mai participat Comitetele Locale pentru Situaþii de Urgenþã ºi Serviciile Voluntare pentru Situaþii de Urgenþã, SC Electrica, Regia Autonomã judeþeanã de Drumuri ºi Poduri Constanþa, Autoritatea de Sãnãtate Publicã Judeþeanã Constanþa, Inspecto- ratul de Stat în Construcþii, Direcþia Sanitar Veterinarã, Direcþia Apelor Dobrogea Litoral º.a.

Potop

în Suceava

Douã poduri au fost distruse, 14 podeþe avariate ºi mai multe punþi pietonale au fost rupte, iar trei gospodãrii au fost dis- truse în urma unor incendii provocate de trãsnete în judeþul Suceava. Cele mai grave situaþii s-au înregistrat

în comuna Vama, unde podul provizoriu de peste râul Moldoviþa, de pe DN 17, care fãcea legãtura între oraºul Gura Humorului ºi municipiul Câmpulung Moldovenesc, a cedat, traficul rutier fiind deviat pe un traseu cu 100 de kilometri mai lung, pre- cum ºi în comuna Ostra, satul Târnicioara, unde pârâul Brãteasca a ieºit din matcã, blocând cu aluviuni pe o porþiune de 15 metri DJ 177/A, dintre oraºele Frasin ºi Broºteni ºi izolând zeci de case. În urma ploilor torenþiale ºi a vântului puternic din zilele de 5 ºi 6 august a.c., a fost întrerup- tã alimentarea cu energie electricã din 31 de localitãþi din judeþul Suceava, fiind afec- taþi consumatori din zonele Arbore, Pojorâta, Sadova, Prisaca, Dornei, Adânca- ta, Frasin, Stulpicani, Liteni, Vereºti, Salcea, Bosanci. De asemenea, au fost rupþi stâlpi ºi elemente de susþinere ale conduc- toarelor prin cãderea copacilor peste reþelele electrice aeriene, iar fulgerele au lovit mai mulþi izolatori, pe care i-au ava- riat. Totodatã, precipitaþiile masive cãzute în noaptea de 11 spre 12 august au afec- tat alimentãrile cu energie electricã ºi cãile de comunicaþii ale mai multor localitãþi din nouã judeþe ale þãrii: Argeº, Braºov, Hunedoara, Gorj, Mehedinþi, Caraº- Severin, Olt, Timiº ºi Vâlcea.

n

Ruxandra Popescu

n

Alin Maghiar

SSSSããããppppttttããããmmmmâââânnnniiii ddddeeee ffffoooocccc

îîîînnnn ppppããããdddduuuurrrriiiilllleeee hhhhaaaarrrrgggghhhhiiiitttteeeennnneeee

T itlul de mai sus este susþinut de evenimentele din ultimele douã sãp- tãmâni ale lunii iulie, când 200 de

lucrãtori ai Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Oltul” al judeþului Harghita au acþionat pentru localizarea ºi lichidarea focarelor de incendiu de pe cele aproxima- tiv 50 de hectare, evidenþiate în cele ce urmeazã. „112 - Arde!” - a început sã sune din 21.07.2007, când un incendiu puter- nic a izbucnit în zona comunei Ditrãu, sat Jolotca, pe versantul vestic al Vârfului Capoºul Mare din Munþii Giurgeului, la peste 1100 m altitudine. Cu greu, oamenii noºtri au reuºit sã ajungã la locul incendiu- lui, însã doar pe jos, din cauza terenului accidentat, pentru cã despre deplasarea cu autospecialele în zona incendiatã, nici nu putea fi vorba. Cãldura excesivã ºi vântul puternic au favorizat propagarea incendiu- lui, care a cuprins aproximativ 2 hectare de plantaþie ºi 8 hectare de pãºune împãdu- ritã. Pentru limitarea ºi lichidarea incendiu- lui, au fost mobilizaþi 20 de pompieri profe- sioniºti ºi alte 40 de persoane (pompieri civili, lucrãtori silvici ºi simpli cetãþeni), care au luptat cu flãcãrile peste 24 de ore. La câteva ore dupã lichidarea incendiului, un alt foc a izbucnit pe versan- tul estic al aceluiaºi vârf, Capoºul Mare, unde au fost mobilizaþi 92 de pompieri pro- fesioniºti ºi cetãþeni ai comunei Ditrãu. Aici focul a pârjolit, în cele 72 de ore de inter- venþie, 1 hectar de plantaþie de molid ºi 1,5 hectare de vegetaþie uscatã ºi resturi rãmase în urma exploatãrilor forestiere. În timp ce intervenþia se derula, un alt incendiu, pe o altã coastã abruptã, a cuprins aproximativ 4 hectare de vegetaþie uscatã ºi 7 hectare de resturi de exploatare forestierã, pe Vârful Cetãþii de lângã Gheor-

gheni, vârf situat tot în lanþul muntos Giurgeu, la peste 1200 m altitudine. În câteva minute s-au mobilizat 26 de pom- pieri profesioniºti ºi 11 pompieri civili ºi lucrãtori silvici, care au început lupta cu focul, inegalã, întrucât s-a lucrat cu mãtu- roaie, topoare, motofierãstraie. Atunci când se credea cã focul a fost stins, în altã parte se zãreau focare izolate care se aprindeau din cauza vântului. Aceastã luptã s-a dat pânã în data de 27.07.2007, ora 21,00, când ultimul focar a fost stins ºi forþele s-au retras la bazã. Parcã blestemaþi, în timpul luptei cu focul din zona Gheorgheni, a izbucnit un alt incendiu, în alt colþ al judeþului, pe Valea Uzului, zona Eghersec din Munþii Ciucului. Au fost mobilizaþi 21 de pompieri profesioniºti ºi 11 persoane din zona Ciu- cului de Jos, care au luptat neîntrerupt pentru stingerea celor patru hectare de vegetaþie uscatã ºi resturi forestiere, timp de douã zile. Concomitent cu izbucnirea acestui incendiu în zona Ciucului de Jos, am fost chemaþi în nordul judeþului, pe Valea Corbului, din nou în Munþii Giurge- ului, la alt foc de vegetaþie uscatã ºi resturi forestiere. Pentru stingerea celor aproxima- tiv 0,5 hectare au luptat 42 de persoane, pompieri profesioniºti ºi cetãþeni, care completându-se reciproc, au stãvilit propa- garea focului. Când credeam cã totul a fost stins, 112 a sunat din nou, iarãºi foc de vegetaþie uscatã, de aceastã datã în zona Silos. Abia ajunºi în cazarmã, s-au urcat în maºini ºi au plecat din nou pe crestele Munþiilor Ciu- cului, la est de localitatea Ciucsângiorgiu. Ardeau 10 hectare de doborâturi ºi vege- taþie uscatã ºi vântul continua sã sufle pu- ternic. Pe lângã cei 21 de lucrãtori ai noºtri, clopotul bisericii din Ciucsângiorgiu

a mai adunat 50 de sãteni, care au pus

umãrul ºi împreunã au reuºit sã limiteze incendiul ºi dupã 48 de ore sã-l lichideze. S-au folosit de tot ce puteau: lopeþi, mãtu- roaie, topoare, s-au ridicat maluri de pã- mânt, s-au tãiat copaci cu drujbele pentru

a limita extinderea focului ºi împreunã au

fãcut faþã ºi l-au stins. De remarcat faptul cã profesionalismul ºi dãruirea „oamenilor focului” au suplinit lipsa dotãrilor necesare pentru intervenþia la acest tip de eveni- mente.

În toatã aceastã perioadã, efecti- vele Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Oltul” al judeþului Harghita, au mai intervenit la localizarea ºi lichidarea urmãtoarelor incendii: cinci intervenþii la grajduri cu ºurã, douã incendii la depozite de rumeguº, un incendiu la o casã de

locuit, apoi unul la o casã de vacanþã, altul

la un garaj, la un atelier, la o magazie de

mase plastice, la remorca încãrcatã cu cherestea a unui camion, la un depozit de lemne, precum ºi la deblocarea unui drum barat în urma unui accident rutier în care a fost implicat un TIR încãrcat cu navete de bere.

Cele de mai sus reliefeazã faptul cã întregul efectiv al inspectoratului, începând

de la comanda unitãþii ºi încheind cu ulti- mul servant, a fost în stare de alertã pentru

a face faþã situaþiei operative create. De

remarcat simþul civic ºi responsabil al auto- ritãþilor, serviciilor voluntare ºi nu în ultimul rând al cetãþenilor, cu care acestia au rãs-

puns solicitãrilor pompierilor, în ciuda fap- tului cã, în anumite emisiuni televizate, s-au lãsat de înþeles aspecte care nu con- cordã cu realitatea din teren.

n Colonel Gheorghe Pop,

ºeful I.S.U. Harghita

2007 August PENTRU PATRIE

17

Apãrutã în fomã incipientã, odatã cu înlãturarea urmãrilor primelor bombarda- mente aeriene asupra capitalei

Apãrutã în fomã incipientã, odatã cu înlãturarea urmãrilor primelor bombarda- mente aeriene asupra capitalei þãrii ºi altor localitãþi, pe timpul primului rãzboi mondial, când pompierii militari descopereau, ne- utralizau, transportau ºi distrugeau bombele

de avion ºi proiectilele de artilerie neexplo- date, pirotehnia devine pe timpul celui de-

al

doilea rãzboi mondial o activitate teoreticã

ºi

practicã de prestigiu, ale cãrei proporþii ºi

importanþã o situeazã în rândul celor mai reprezentative acþiuni de protecþie ºi apãrare

a vieþii. Aceastã activitate a fost reglemen-

tatã prin ordine ºi instrucþiuni pânã la 18 februarie 1943 de cãtre Serviciul de Apãrare Pasivã, apoi de cãtre Comandamentul Apãrãrii Pasive, constituindu-se ºase echipe de demontare a bombelor neexplodate. Acest moment marcheazã practic apariþia specialitãþii de pirotehnician în România. Formã de organizare unicã pe þarã, supraso- licitatã sã intervinã operativ în teren pentru neutralizarea ºi distrugerea unui impresio- nant numãr de muniþii nefuncþionate pe tim- pul rãzboiului, echipele se transformã în „ºcoala specialã de deminare, dezamorsare ºi distrugere de bombe de avion neexplo- date, proiectile de artilerie, alte categorii de muniþii nefuncþionate”. La 15 iunie 1950, echipele de deminare, dezamorsare, dez- membrare ºi distrugere a muniþiilor rãmase neexplodate trec în subordinea Coman- damentului Apãrãrii Pasive. Prin hotãrârea Consiliului de Miniºtri din 9 octombrie 1969, subunitãþile pirotehnice aparþinând Direcþiei Apãrãrii Locale Antiaeriene se constituie în corp aparte sub denumirea de Detaºament Pirotehnic, subordonat nemijlocit ºefului Direcþiei Apãrãrii Locale Aeriene. Începând cu 15 decembrie 2004, în cadrul Inspecto- ratului General pentru Situaþii de Urgenþã ia fiinþã U.S.I.S.U. Condusã cu profesionalism ºi dãruire de cãtre colonelul Vasile Pirtea, U.S.I.S.U a devenit, astãzi, o unitate de elitã, cu misiuni extrem de grele ºi pericu- loase în care numai adevãraþii profesioniºti au ce cãuta. Unitatea Specialã are în princi- pal cinci detaºamente cu misiuni diferite.

18 PENTRU PATRIE August 2007

„Jocul” cu moartea

Urmele celor douã conflagraþii mondiale care au rãvãºit omenirea în secolul trecut se mai pot vedea ºi astãzi pe teritoriul României, mai ales în zonele de front din Ardeal, Moldova ºi Dobrogea. ªi acum, dupã aproape 70 de ani de la încheierea celui de-al doilea rãzboi mon- dial, muniþiile ºi armamentul folosite de armatele române, germane, ruse ºi britanice încã mai fac victime în rândul populaþiei civile. Numai în ultimii ºapte ani, în România, 22 de oameni ºi-au pierdut viaþa, iar 45 au fost rãniþi în 47 de accidente grave cauzate de mânuirea muniþiei neexplodate.

Geniºtii, la „ei acasã”

Este o subunitate militarã cu misiuni precise în vreme de pace, mai exact, culege rãmãºiþele rãzboiului. Detaºamentul Piro- tehnic al U.S.I.S.U. este singura unitate din þarã care se ocupã, conform legislaþiei, cu asanarea teritoriului de muniþia rãmasã ne- explodatã. Activitatea Detaºamentului Piro- tehnic este deosebit de complexã, de la misiuni de asanare, pânã la derocãri ºi breºe controlate în diguri, ceea ce presupune un desãvârºit profesionalism, încordare psihicã maximã, curaj, dãruire ºi risc. Detaºamentul are în componenþã patru echipe de inter- venþie pirotehnicã, trei de asanare ºi o struc- turã de ambulanþã ce sunt organizate pe ture astfel încât zilnic, 24 de ore din 24, sã fie asiguratã asistenþa pe linie pirotehnicã, la solicitare. „În fiecare secundã avem pre- gãtite echipe de intervenþie pirotehnicã, cãutare-salvare, echipã de decontaminare ºi cercetare chimicã, astfel încât la nevoie sã putem interveni prompt pentru a evita pro- ducerea unor accidente nedorite”, a declarat colonel Viorel Pirtea.

Misiunile nu sunt deloc uºoare. Permanent, pirotehnicienii trebuie sã fie

foarte atenþi la orice miºcare fãcutã pentru

la cea mai micã greºealã totul poate sãri

în

aer. Meseria de pirotehnist este o artã.

Nu este de ajuns sã înveþi teoretic, ci ºi practic, iar când apare rutina este bine sã îþi

schimbi meseria. „Aici greºeºti o singurã datã. Nu poþi sã greºeºti de mai multe ori. Tocmai de aceea suntem supuºi anual la diverse testãri ºi suntem avizaþi unii pentru anumite operaþiuni, alþii pentru altele. Aici

nu

ne putem juca. Dacã ne jucãm, ne jucãm

cu

viaþa noastrã ºi a celor de lângã noi”, a

mai spus comandantul U.S.I.S.U. Dupã cum ne spun specialiºtii, operaþiunea de dis-

trugere este foarte amplã ºi necesitã o mare atenþie. Aceasta nu se poate face la locul descoperirii, ci numai în poligoane special amenajate, cum ar fi Poligonul de la Buzãu.

O datã ajunsã muniþia la locul distrugerii,

specialiºtii sapã gropi în care este introdusã aceasta, calculeazã cantitatea de trotil ce trebuie pusã – asta în funcþie de cantitatea de muniþie ºi tipul acesteia – dupã care se detoneazã. Transportul muniþiilor se face

în funcþie de cantitatea de muniþie ºi tipul acesteia – dupã care se detoneazã. Transportul muniþiilor
numai cu autospeciale ºi necesitã o atenþie deosebitã din partea pirotehnicianului. Dupã ridicarea proiectilului,

numai cu autospeciale ºi necesitã o atenþie deosebitã din partea pirotehnicianului. Dupã ridicarea proiectilului, acesta se aºazã într-o ladã cu nisip în aºa fel încât sã nu se miºte în timpul mersului. În cazul transportului bombelor de aviaþie sau al unei cantitãþi foarte mari de muniþii, acesta se face cu autocamioane speciale în care elementele sunt aºezate paralel cu axul drumului într-un strat de nisip foarte gros tocmai pentru a evita rostogolirea acestora. „Majoritatea muniþiilor sunt rãmase din cele douã rãzboaie mondiale, dar am gãsit muniþie neexplodatã chiar ºi din timpul rãzboiului de Independenþã, din 1877, sau alte tipuri de modele care nu se aflã în niciun manual de specialitate”, spune colonelul Vasile Pirtea. Dacã muniþiile la vedere au fost asanate în primii ani dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, muniþiile rãmase îngropate, astupate, depozitate în gropi sau distruse parþial au rãmas conservate, fiind des- coperite ºi astãzi, accidental, acestea fiind în perfectã stare de funcþionare. Dovadã accidentele petrecute în fiecare an. Numai în primele ºase luni ale anului 2007, pirotehnicienii au executat 1095 misiuni pirotehnice ºi au asanat o cantitate de 23.313 buc. muniþie. Cauza principalã a acestor accidente este neglijenþa, ignoranþa, curiozitatea deosebitã a celor ce le descoperã în a afla ce este în interiorul acestora, precum ºi folosirea pentru improvizarea diferitelor scule sau dispozitive necesare efectuãrii unor activitãþi mecanice. Din pãcate majoritatea victimelor acestor accidente sunt copiii sau persoane de vârsta a treia. Pentru a evita ºi pe viitor producerea unor asemenea acci- dente, cetãþenii trebuie sã cunoascã anu- mite reguli, cum ar fi: sã nu atingã, sã nu loveascã ºi sã nu miºte muniþia din loc, sã nu taie muniþia sau componentele acesteia, sã nu o introducã în foc, sã nu o transporte în locuinþã ºi, nu în ultimul rând, la desco- perirea muniþiei o persoanã sã asigure zona pentru a o supraveghea ºi sã anunþe de urgenþã la 112.

n Ruxandra Popescu

Alertã de incendiu la Ocolul Silvic Cislãu!

Scenariul prezentat presei a fost

inspirat din realitatea locurilor: 14 iunie

2007 În zona de responsabilitate a

Ocolului Silvic Cislãu, turiºti neglijenþi au declanºat un incendiu la fondul forestier, pe latura de vest a pãdurii, care s-a extins la cãtunul din imediata vecinãtate, ame-

ninþând gospodãriile izolate. Echipele de intervenþie afluesc pe drumul comunal 70, pentru limitarea ºi stingerea incendiului. Acþioneazã forþe locale de jandarmi, de la ocolul silvic, din Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Buzãu. În paralel, este declan- ºatã cercetarea aerianã, realizatã cu aju- torul elicopterului Unitãþii de Aviaþie de la Bobocu, pentru identificarea dimensiunilor incendiului ºi localizarea eventualelor per- soane surprinse în pãdure. Da, existã oameni prinºi în mijlocul focarului ºi pentru ei a fost organizatã o tabãrã de sinistraþi! Asistenþã medicalã, ambulanþe, rãniþi,

intoxicaþi cu fum

Condiþiile

atmosferice sunt defavorabile forþelor de intervenþie, vântul suflã cu putere, trans- portând scânteile pânã la un kilometru dis- tanþã. Varã, cald, multã vegetaþie uscatã, scenariu de coºmar În zona Ocolului Silvic Cislãu existã o suprafaþã de 8 mii ha împãdurite, propri- etari fiind Romsilva ºi persoane fizice. Deºi autoritãþile locale au oarecare experienþã în domeniul incendiilor de pãduri (dupã 1989, confruntându-se cu incendii reale de pãduri,

pãºuni ºi fâneþe), experienþa a demonstrat cã intervenþia nu a fost întotdeauna atât de rapidã pe cât ar fi trebuit, potrivit lui Valeriu Sârbu, primarul din Pãtârlagele. Populaþia intervine cu oarecare inerþie, unitatea de pompieri acceseazã greu zonele deluroase, maºinile de care dispun fiind neadaptate

zonei de urcuº

datã s-a intrat aproape pe brânci. Astfel încât, un asemenea exerciþiu nu poate fi decât binevenit, întrucât el conferã expe- rienþã ºi ordonare a activitãþii tuturor celor angrenaþi în intervenþie. În ziua simulãrii, populaþia a fost avertizatã cã este vorba doar de un simplu exerciþiu, pentru a nu fi alertatã vãzând desfãºurarea de forþe. Participanþi: structurile de inter- venþie judeþene ale Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã, Poliþiei, Jandarmeriei, Unitãþii de Aviaþie Bobocu (M.Ap.N.), un echipaj de la poliþia rutierã a oraºului Pãtâr- lagele, douã ambulanþe de la Spitalul din Pãtârlagele, Detaºamentul de pompieri Buzãu, Garda de intervenþie Mãrunþiºu, Agenþia pentru protecþia mediului, Direcþia medicalã ºi filiala Crucea Roºie Buzãu, Serviciul de pompieri voluntari Pãtârlagele, Ocolul Silvic Cislãu, Comitetul local pentru situaþii de urgenþã Pãtârlagele. Potrivit colonelului doctor inginer Ene Constantin, ºeful ISU Buzãu, scopurile unui astfel de exerciþiu vizeazã, în principal,

În pãdurea de pini, ultima

La locul sinistrului, auto-

specialele acþioneazã din plin

PPPPããããdddduuuurrrreeeeaaaa ddddeeee rrrrããã㺺ººiiiinnnnooooaaaasssseeee ddddiiiinnnn zzzzoooonnnnaaaa llllooooccccaaaalllliiiittttããããþþþþiiiiiiii DDDDrrrrããããggggããããnnnnooooiiiiuuuu,,,, OOOOccccoooolllluuuullll SSSSiiiillllvvvviiiicccc CCCCiiiissssllllããããuuuu,,,, aaaa ddddeeeevvvveeeennnniiiitttt pppprrrreeeeþþþþ ddddeeee oooo zzzziiii tttteeeeaaaattttrrrruuuullll ddddeeee ooooppppeeeerrrraaaaþþþþiiiiuuuunnnniiii ppppeeeerrrrffffeeeecccctttt ppppeeeennnnttttrrrruuuu oooorrrrggggaaaannnniiiizzzzaaaarrrreeeeaaaa ººººiiii ddddeeeessssffffããã㺺ººuuuurrrraaaarrrreeeeaaaa aaaapppplllliiiiccccaaaaþþþþiiiieeeeiiii ttttaaaaccccttttiiiicccceeee ddddeeee ccccooooooooppppeeeerrrraaaarrrreeee ccccuuuu tttteeeemmmmaaaa:::: llllooooccccaaaalllliiiizzzzaaaarrrreeeeaaaa ººººiiii lllliiiicccchhhhiiiiddddaaaarrrreeeeaaaa iiiinnnncccceeeennnnddddiiiiuuuulllluuuuiiii llllaaaa ffffoooonnnndddduuuullll ffffoooorrrreeeessssttttiiiieeeerrrr ddddiiiinnnn zzzzoooonnnnaaaa llllooooccccaaaalllliiiittttããããþþþþiiiiiiii PPPPããããttttâââârrrrllllaaaaggggeeeelllleeee

verificarea concepþiei de acþiune; stabilirea gradului de pregãtire a obiectivului pentru stingerea de incendiu sau urgenþe civile; antrenarea grupei operative; organizarea alarmãrii autoritãþilor publice locale ºi a po- pulaþiei; pregãtirea psihologicã a efectivelor ºi populaþiei; organizarea, desfãºurarea ºi coordonarea acþiunii de salvare, evacuare ºi acordare a primului ajutor persoanelor sur- prinse de incendiu; verificarea modului de cooperare a forþelor participante; activitatea preºedintelui Comitetului local pentru situa- þii de urgenþã la primirea înºtiinþãrii de pe- ricol; activitatea Grupului de suport tehnic al CJSU. În egalã mãsurã, a fost testatã capacitatea de reacþie a serviciilor profe- sioniste ºi de voluntari la situaþiile de

urgenþã. În context, în primele cinci luni ale lui 2007, ISU Buzãu s-a confruntat cu un numãr mare de incendii cauzate de focuri deschise (cel mai mare numãr de incendii înregistrat în perioada ianuarie-mai), majo- ritatea în aer liber, iniþiate pentru dis- trugerea vegetaþiilor uscate de pe terenuri agricole, miriºti, islazuri sau grãdini. Fie focurile au fost lãsate nesupravegheate, fie au fost aprinse pe timp de vânt ori în apropierea pãdurilor, locuinþelor sau fura- jelor

n Viorica Piloiu

2007 August PENTRU PATRIE

19

Ronald K. Noble, secretarul general al O.I.P.C. - Interpol Raport anual 2006 Cu ocazia celei
Ronald K. Noble, secretarul general al O.I.P.C. - Interpol Raport anual 2006 Cu ocazia celei

Ronald K. Noble, secretarul general al O.I.P.C. - Interpol

Raport anual 2006

Cu ocazia celei de-a 50 aniversãri, Organizaþia Interna- þionalã a Poliþiei Criminale - INTERPOL a dat publicitãþii Raportul anual de activitate pentru anul 2006. Printre realizãri din anul 2006 se pot menþiona: crearea primei ªcoli internaþionale anticorupþie, pentru funcþionarii ce au în atribuþii aplicarea legii, precum ºi a unui fond financiar pentru finanþarea Centrelor mondiale anticriminalitate, care vor servi drept referinþã în ceea ce priveºte, expertiza poliþieneascã internaþionalã în materie de tehnici de anchetã ºi sprijin operaþional acordat statelor membre. INTERPOL a pus, de asemenea, bazele unor tehnologii MIND/FIND ce permit din partea funcþionarilor însãrcinaþi cu con- troalele, peste tot în lume, un control direct ºi instantaneu la o bazã de date de peste 13 milioane de documente de cãlãtorie furate sau pierdute, baze alimentate de 121 þãri membre. Secretarul general al Interpol, dl. Ronald K. Noble, a sub- liniat cã în anul 2006 „recurgerea la serviciile Interpol în ceea ce priveºte datele ºi sprijinul operativ, a atins niveluri record. Numãrul notiþelor internaþionale publicate a crescut cu peste 40 la sutã, atingând valoarea istoricã de 4.556. Printre acestea au figurat ºi primele notiþe Interpol publicate la cererea Curþii penale internaþi- onale. Numãrul persoanelor arestate, ce au fãcut obiectul notiþelor sau difuzãrilor Interpol, a crescut cu 20 la sutã, ceea ce reprezintã 4.259 persoane.“ În ceea ce priveºte terorismul, numãrul numelor de teroriºti prezumaþi înregistraþi în baza de date, de cãtre principala structurã a Interpol - Grupul FUSION, a crescut la 11.000. De asemenea, în septembrie 2006, a fost lansat proiectul Biocriminalisalion, în ve- derea actualizãrii lacunelor din legislaþia þãrilor membre - conside- rate un obstacol important în lupta împotriva bioterorismului - ºi a sprijinirii acestor þãri în elaborarea ºi promulgarea legilor privind interzicerea ºi prevenirea utilizãrii agenþilor biologici ºi toxinelor în scopuri ilicite. De menþionat cã, în prezent, numãrul þãrilor membre ale INTERPOL este de 186, printre acestea figurând ºi Muntenegru ºi San-Marino, cea mai nouã ºi, respectiv, cea mai veche dintre republicile lumii. n

Livrarea su

Fenomenul traficului ºi consumului ilicit de droguri reprezintã una dintre cele mai mari ameninþãri pentru securi- tatea ºi sãnãtatea societãþii. Anual mii de tineri cad pradã acestui flagel, care se extinde cu o repeziciune alar- mantã, o mare parte din ei nemaiavând puterea sã revinã la o viaþã normalã. Veniturile obþinute de traficanþi au devenit din ce în ce mai mari, ceea ce a determinat, ca, în angrenajul infracþional, sã se implice persoane din toate pãturile sociale, iar mecanis- mele infracþionale, sã se per- fecteze neîncetat, în lupta de eludare a legii.

L a data actualã, se apreciazã cã

numai în Uniunea Europeanã existã

peste douã milioane de consuma-

tori problematici de droguri, cea mai mare parte fiind persoane tinere ºi foarte tinere. Incidenþa HIV/SIDA în rândul consumato- rilor de droguri reprezintã cauza îngrijorãrii din ce în ce mai mari a statelor lumii. Toate acestea au demonstrat importanþa adoptãrii unei poziþii ferme împotriva traficului de droguri la toate nivelele ºi necesitatea unei abordãri transnaþionale coerente în lupta împotriva traficului de droguri. Astfel, pe partea de combatare a acestui fenomen, instituþiile specializate de aplicare a legii ºi-au creat ºi ºi-au per- fecþionat instrumentele de contracarare a activitãþii traficanþilor. Unul dintre aceste instrumente este livrarea supravegheatã care, datoritã complexitãþii ºi eficienþei sale, a devenit un simbol al combaterii, în plan inter- naþional ºi intern, a traficului de droguri.

pravegheatã în traficul de droguri

Livrarea supravegheatã este o metodã prevãzutã de Convenþia Naþiunilor Unite din 1988, Ia care þara noastrã a aderat prin Legea nr. 118 din 15 decem- brie 1992. Astfel, cadrul legal din þara noastrã este stabilit prin Legea nr.143/2000, privind combaterea traficu- lui ºi consumului ilicit de droguri, cu mo- dificãrile ºi completãrile ulterioare, Legea nr. 218/ 2002, privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române, Legea nr. 39/2003, privind prevenirea ºi comba- terea criminalitãþii organizate, cu modi- ficãrile ºi completãrile ulterioare ºi Codul de procedurã penalã. De asemenea, în planul insti- tuþional al organelor competente au fost create ºi se aplicã o serie de norme metodologice privind livrarea suprave- gheatã.

Livrarea supravegheatã poate fi definitã ca metoda folositã de instituþiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea ºi sub controlul procurorului, care constã în permiterea trecerii sau circulaþiei pe te- ritoriul þãrii de droguri ori precursori, sus- pecþi de a fi expediaþi ilegal, sau de sub- stanþe care au înlocuit drogurile ori pre- cursorii, în scopul descoperirii activitãþilor infracþionale ºi al identificãrii persoanelor implicate. Aprobarea folosirii acestei metode este în competenþa Parchetului de pe

lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care, la solicitarea instituþiilor sau a organelor legal abilitate, prin procurorul desemnat de procurorul general, poate autoriza efectuarea de livrãri suprave- gheate, cu sau fãrã substituirea totalã a drogurilor ori a precursorilor. Livrarea supravegheatã este auto- rizatã prin ordonanþa care trebuie sã cuprindã urmãtoarele menþiuni: data ºi locul întocmirii, numele, prenumele ºi ca- litatea celui care o întocmeºte, cauza la care se referã, obiectul actului sau mãsurii procesuale, temeiul legal al acesteia ºi semnãtura celui care a întocmit-o. Ca particularitãþi ale acestui tip de ordonanþã, care o diferenþiazã de celelalte ordonanþe emise de organele de urmãrire penalã, acest act mai trebuie sã conþinã ºi urmãtoarele menþiuni: indiciile temeinice care justificã mãsura ºi motivele pentru care mãsura este necesarã, detalii cu privire la bunurile care fac obiectul livrãrii supravegheate ºi, dupã caz, la bunurile care urmeazã a fi sustrase ori substituite, precum ºi la bunurile care urmeazã a le înlocui pe acestea, timpul ºi locul efec- tuãrii livrãrii sau, dupã caz, itinerarul ce

urmeazã a fi parcurs în vederea efectuãrii livrãrii, dacã acestea sunt cunoscute ºi datele de identificare a persoanelor auto- rizate sã supravegheze livrarea. Condiþiile efectuãrii livrãrilor supra- vegheate trebuie stabilite pentru a nu se pune în pericol siguranþa naþionalã, ordi- nea sau sãnãtatea publicã. În România, instituþiile implicate în

combaterea traficului de droguri sunt Par- chetul de pe lângâ Înalta Curte de Casaþie

ºi Justiþie, Inspectoratul General al Poliþiei

Române - Direcþia Generalã de Combatere

a Criminalitãþii Organizate, Inspectoratul

General al Poliþiei de Frontierã ºi Direcþia Generalã a Vãmilor. În conformitate cu manualul EUROPOL privind livrãrile supravegheate,

în cazul în care o instituþie de aplicare a

legii dintr-un stat european stabileºte necesitatea efectuãrii acestei activitãþi, solicitã prin comisie rogatorie acceptul instituþiilor similare din statul pe raza cãruia se executã activitatea. În cazul în care una dintre instituþi- ile române competente primeºte o ase- menea solicitare, instituþia respectivã va înainta, imediat, comisia rogatorie Par- chetului de pe lângã Înalta Curte de Casa- þie ºi Justiþie. De asemenea, instituþiile în cauzã, vor prezenta procurorului ºi o ana- lizã a costurilor necesare derulãrii livrãrii supravegheate, în raport cu importanþa ºi eficienþa acþiunii, pentru a fi avute în vedere la decizia autorizãrii. În urma analizei cererii de efectu- are a livrãrii supravegheate, procurorul desemnat o poate aproba, poate solicita date suplimentare sau, dacã nu existã motive sau temeiuri legale, o poate refuza. Livrarea supravegheatã se poate realiza numai pe teritoriul României, în aceleaºi condiþii legale, ºi, evident, fãrã implicarea autoritãþilor din alte þãri. De cele mai multe ori, în cauzele în

care se efectueazã livrãri supravegheate sunt folosiþi ºi poliþiºti (investigatori) ºi/sau colaboratori sub acoperire. Instituþiile implicate în combaterea traficului de droguri din þara noastrã au experienþa organizãrii sau participãrii la ample operaþiuni de profil, în cadrul cãro-

ra s-au realizat livrãri supravegheate.

n Cãtãlin Þone

2007 August PENTRU PATRIE

21

Un om - o meserie

Un om - o meserie

„Am
„Am

considerat cã este necesar

sã recuperez omul în care instituþia a investit!“

Psiholog, autor ºi coautor de lucrãri, studii de cercetare ºi zeci de articole de specialitate, editori- alist ºi redactor invitat frecvent în paginile revistei „Frontiera”, comisarul Mariana Cenea, ofiþer psi- holog în cadrul Compartimentului asistenþã psiho- socialã din I.J.P.F. Mehedinþi, este înainte de toate un OM.

Absolventã a Facultãþii de Psiho- logie, promoþia 1992, a nenumãrate stagii de pregãtire, precum ºi a unui curs de psi- hologie judiciarã la Cluj (2003), deþinând grade ºi competenþe profesionale în psi- hologia aplicatã domeniului ordinii ºi sigu- ranþei publice, transporturilor, precum ºi psihologiei clinice, Mariana Cenea provine, practic, din prima generaþie de psihologi de dupã 1989. A lucrat la Combinatul de apã grea din Drobeta Turnu Severin, unde a

ocupat vreme de ºapte ani funcþia de ºef de laborator. „La Combinat, exista un labo- rator de psihologie, având în vedere ris- curile deosebite rezultate din vehicularea hidrogenului sulfurat, risc la care era supus atât personalul cât ºi populaþia din zonã Oamenii ºtiau cã trebuie sã vinã anual la examenul psihologic, cã trebuie sã discute cu psihologul ºi sã se consulte ori de câte ori considerã cã nu pot depãºi singuri o problemã de viaþã. Acceptau cu uºurinþã trecerea pe o funcþie mai uºoarã care sã le permitã refacerea, în situaþia în care con- statam modificãri în structura aptitudinalã sau de personalitate, prioritarã fiind recu- perarea ºi echilibrul psihic. Când am venit la I.J.P.F., m-a izbit teama de psiholog sau de examenul psihologic al personalului ” În anul 2000, s-a transferat la I.J.P.F.Mehedinþi, iniþial ca ofiþer psiholog la Centrul de Instrucþie ºi Antrenament din cadrul unitãþii de grãniceri de la Drobeta Turnu Severin. A fost greu dar motivant! Era singurul psiholog, la 700 militari în ter-

men

mentare, înrãdãcinate în cultura organiza- þionalã ºi care se transmiteau cu uºurinþã

de la o serie la alta ºi chiar cu mentalitatea ”

unor instructori

Nu a avut parte de sui-

ciduri, dezertãri sau omucideri. Mai mult,

„Luptam ºi cu practicile neregula-

22 PENTRU PATRIE August 2007

unul dintre foºtii militari în termen, astãzi absolvent al Facultãþii de psihologie din Timiºoara, îi poartã recunoºtinþã! Iar, actualmente, are doi psihologi practicanþi în regim de supervizare, de al cãror stagiu se ocupã cu extremã minuþie. În plus, este formator de analizã tranzacþionalã pentru poliþiºtii de proximitate. Demilitarizarea structurilor M.I.R.A.

a atras într-un con de umbrã activitatea de

psihologie, funcþiile fiind desfiinþate în iunie

2001. A trecut pe funcþia de purtãtor de cuvânt al I.J.P.F., pânã în

decembrie 2004, când s-au reînfiinþat funcþiile de ofiþer psiholog. Concomitent, în buna tradiþie româneascã,

toþi cei aflaþi în aceeaºi situ- aþie duceau prin cumul ºi activitãþi de monitorizare a personalului cu risc (mai ales dupã incidentul de la Sulina, când un agent de poliþie de frontierã a ucis o persoanã,

a rãnit alte douã ºi, timp de

o jumãtate de zi, a þinut sub teroare un oraº întreg). „În prezent - afirmã

Maria Cenea -, conform ultimei dispoziþii interne, principalele activitãþi ale ofiþerului psiholog sunt: pregãtirea psihologicã a personalului, intervenþie psihologicã la solicitarea persoanei, la sugestia unui deci- dent sau la observaþia psihologului, diag- nozã ºi intervenþie organizaþionalã, con- siliere managerialã ºi cercetare ºtiinþificã. Pentru niciuna nu existã o metodologie uni- tarã de acþiune. Fiecare psiholog le desfãºoarã cum poate sau cum se bucurã de susþinere din partea ºefilor nemijlociþi. În absenþa unei metodologii, a tehnicilor psihologice, respectiv teste aptitudinale ºi

de personalitate, în lipsa unei periodicitãþi care sã permitã cunoaºterea ºi evoluþia în timp a structurii de personalitate a anga- jaþilor ºi, astfel, depistarea din timp a unor modificãri“, ofiþerul psiholog a lansat pro- grame de monitorizare, de prevenire a aba- terilor disciplinare ºi a îmbolnãvirilor cauzate de comportamentele vicioase, s-a interesat de problemele personale, famil- iale ºi de sãnãtate ale oamenilor Recunoaºte cã s-a bucurat de sprijinul neprecupeþit al întregii conduceri a Inspectoratului.

Un test aplicat chiar la locul de muncã, P.T.F. Porþile de Fier I
Un test aplicat chiar la locul de
muncã, P.T.F. Porþile de Fier I

Profesiunea de credinþã? „Cred cu tãrie cã echipa medic-psiholog poate duce la vindecarea celor care suferã de afecþiuni psiho-somatice ºi care sunt foarte frec- vente în rândurile personalului nostru ca urmare a condiþiilor vicioase de muncã la care este expus poliþistul de frontierã, pre- cum ºi a acþiunii îndelungate a multiplilor agenþi stresori.”

n Viorica Piloiu

Licenþe americane pentru investigaþii psihologice Timp de douã sãptãmâni, cei treizeci de psihologi ai Centrului
Licenþe americane pentru investigaþii psihologice Timp de douã sãptãmâni, cei treizeci de psihologi ai Centrului

Licenþe americane pentru investigaþii psihologice

Timp de douã sãptãmâni, cei treizeci de psihologi ai Centrului de Psiho- sociologie al M.I.R.A. au bãtut þara în lung ºi în lat, ajungând, practic, în fiecare judeþ. Un adevãrat tur de forþã, dacã ne gândim cã, în acest rãstimp, ei au trebuit sã eva- lueze aproape 50.000 de candidaþi înscriºi pe cele 11.535 de locuri scoase la con- curs de Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã. Un volum de muncã imens ºi un efort absolut remarcabil al colectivului Centrului, care nu este deloc singular. Este numai prima etapã în cam- pania de profesionalizare a I.G.S.U., pentru cã, în scurt timp, vor urma ºi angajãrile de ofiþeri ºi testãrile vor reîncepe, evident, la alþi parametri. „Suntem obiºnuiþi cu astfel de situaþii - ne spune directorul Centrului, comisarul-ºef Marian Valentin Grigoroiu (foto) - dar de aceastã datã a fost, într-adevãr, foarte dificil. Numai în aceste douã sãptãmâni am testat aproape jumãtate din numãrul de persoane evalu- ate în întregul an 2006. Pe lângã acestea, în primele ºapte luni din 2007, peste 57.000 de oameni au trecut prin Centru

sau au fost testaþi de psihologii noºtri în Capitalã sau în teritoriu. Admiterea la Academia de Poliþie, la ºcolile de agenþi ºi subofiþeri, încadrãrile prin recrutare din sursã externã, promovãrile în funcþie, ple- carea în misiuni internaþionale, trecerea în corpul ofiþerilor, clasãrile medicale, dar ºi evaluarea psihologicã a conducãtorilor auto din M.I.R.A., toate acestea sunt momente pe care nu le-am ratat”. O bazã de date riguroasã pusã la punct de infor- maticienii Centrului împiedicã orice tenta- tive de „fraudare”, fiind cunoscut faptul cã o testare psihologicã este valabilã 12 luni ºi sunt destule situaþii în care candidaþi respinºi încearcã sã se prezinte la mai multe concursuri succesiv, încercând sã eludeze acest aspect. Înfiinþatã în urmã cu 36 de ani, sub denumirea de Centrul de Cercetãri Psiho- fiziologice, instituþia s-a adaptat perma- nent la evoluþia ºi cerinþele Ministerului de Interne, iar astãzi reprezintã o structurã cu adevãrat de elitã a M.I.R.A., care func- þioneazã nu numai în acord cu exigenþele instituþionale, ci ºi cu cele ale cercetãrii ºi vieþii ºtiinþifice în domeniul psihologiei. Mai

cu seamã odatã cu apariþia Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã, înfi- inþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Psihologilor din Româ- nia, activitatea a cu- noscut schimbãri sem- nificative. Astfel, tutu- ror ofiþerilor psihologi din cadrul Centrului le-a fost atestat drep-

psihologi din cadrul Centrului le-a fost atestat drep- tul de liberã practicã de cãtre Comisia de

tul de liberã practicã de cãtre Comisia de psihologie, pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a Colegiului, iar o parte dintre ei, inclusiv directorul Centrului, sunt deja membri în diferite organisme de lucru ale acestei organizaþii. Potrivit aceleiaºi legi, a fost avizatã funcþionarea Centrului ºi a celor circa o sutã de puncte de lucru din þarã. De asemenea, ne spune comisarul-ºef Marian Valentin Grigoroiu, laborioasa problemã a testãrii psihologice anuale a conducãtorilor auto din cadrul M.I.R.A. - circa 20.000, este pe cale de a se simplifica. Au fost deja avizate douã centre în acest domeniu, al psihologiei transporturilor, la Ploieºti ºi Suceava, iar în perspectivã la Constanþa ºi Piteºti, ceea ce va mai reduce presiunea asupra Centrului din acest punct de vedere. O noutate pen- tru instituþie o reprezintã achiziþionarea, recent, a douã licenþe ale unor teste psi- hologice - California Psychological Inventory (CPI - unul dintre cele mai puter- nice instrumente psihometrice pentru eva- luarea personalitãþii umane adulte nor- male) ºi Matrici Progresive Raven - pre- cum ºi asimilarea ºi adaptarea altor instru- mente de investigaþie psihologicã. Iar în curând va intra în vigoare Ordinul ministru- lui Internelor ºi Reformei Administrative privind activitatea de psihologie în M.I.R.A. care stabileºte cu claritate rolul ºi locul Centrului de Psihosociologie, de unitate învestitã cu autoritate de reglementare, îndrumare, coordonare ºi control în dome- niul de competenþã, având ca principale coordonate ale activitãþii evaluarea ºi asis- tenþa psihologicã, diagnoza organizaþionalã ºi cercetarea ºtiinþificã.

n Oana Cioboatã

2007 August PENTRU PATRIE

23

Poliþiºti din Colorado, în „misiune“, la Caraº-Severin

din Colorado, în „misiune“, la Caraº-Severin Recent, Inspectoratul de Poliþie al Judeþului

Recent, Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Caraº-Severin a avut ca oaspeþi doi poliþiºti din S.U.A. Este vorba despre sergentul Jim Powers ºi ofiþerul Steven

de a doua etape a programului anual bila-

Steven Coleman, este mai tânãr cu patru ani, funcþioneazã ca officer (grad mai mic decât sergent), este cãsãtorit ºi are doi copii.

Coleman din cadrul Poliþiei Oraºului Gunnison, Statul Colorado. Vizita celor doi poliþiºti americani a avut loc în cadrul celei

teral de schimb de ofiþeri de poliþie, stabilit

„Când ºeful ne-a delegat sã par- ticipãm la acest schimb de experienþã, ne-am bucurat, dar trebuie sã recunoaºtem cã am avut ºi emoþii, deoarece nu ºtiam mai nimic despre România, ºi cu atât mai puþin

„Diferenþa este legatã de legislaþie, altfel

în

anul 2002, între I.P.J. Caraº-Severin ºi

despre Reºiþa. Auzisem doar cã este foarte

Poliþia Oraºului Gunnison, Statul Colorado

frig aici ºi am comparat þara dumneavoas-

ºi

ca rãspuns la vizita poliþiºtilor caraº-se-

trã cu Siberia. Acum ne-am convins cã

verineni, din anul 2006, în S.U.A. Scopul programului? Un real schimb de experienþã ºi bune practici în principal pe linie de ordine publicã, odatã cu participarea la activitãþi concrete de patrulare, de relaþi- onare directã cu poliþiºtii, comunitatea ºi reprezentanþii acesteia. Legãtura dintre cele douã poliþii s-a

este foarte plãcut aici ºi oamenii sunt primitori”, a mãrturisit amuzat sergentul Jim Powers. Dupã primirea delegaþiei ameri- cane la comanda I.P.J. Caraº-Severin, vizitele ºi întâlnirile directe au creat posibi- litatea poliþiºtilor americani de a lua un contact nemijlocit cu situaþia operativã,

creat, practic, în anul 2001 când a avut loc

procedurile, strategiile ºi conceptele ce

o

spargere la o misiune religioasã ameri-

stau la baza muncii de poliþie. Pe parcursul

canã din Oþelu Roºu, autorii fiind prinºi de poliþiºtii din capitala Vãii Bistrei în numai trei zile, iar pãgubaºilor fiindu-le returnate toate bunurile sustrase. Impresionat de efi- cienþa poliþiºtilor, la aflarea veºtii, actualul

cãpitan al Poliþiei din Gunnison - Colorado, Greg Anderson, a decis stabilirea unei legãturi cu poliþia cãrãºeanã. Mai mult, în aceastã toamnã e programatã vizita city- managerului oraºului Gunnison - o urbe cu

celor douã sãptãmâni ale ºederii lor în România, poliþiºtii americani au fost angrenaþi în activitãþi practice de patrulare în municipiul Reºiþa. Întrebaþi de o posibilã deosebire între poliþiºtii americani ºi cei români, ofiþerul Steven Coleman a mãrturisit:

meseriile noastre sunt asemãnãtoare. Lucrãm în folosul comunitãþii, încercând sã

o

populaþie de 10.000 de locuitori, aflatã

protejãm societatea de infractori. Totuºi,

la

o altitudine de peste 2.300 metri -, pen-

dacã stau bine sã mã gândesc, ar exista

tru a perfecta datele înfrãþirii oraºelor Oþelu

una. Mã refer la numãrul mare de perso-

Roºu ºi Gunnison. Câteva date despre oaspeþi! Jim Powers este sergent, are 38 de ani, este cãsãtorit ºi are trei copii. Colegul sãu,

nal de aici, comparativ cu cel din Gunnison. Noi suntem 15 poliþiºti la un numãr de 10.000 de locuitori. Practic, din aceastã cauzã avem de îndeplinit mai

multe sarcini: de la preluarea apelului, la cercetarea cazului, a strângerii de probe, pânã la întocmirea raportului ºi prezenta- rea sa la procuror”. De un interes deosebit s-a bucurat întâlnirea cu membrii D.P.I.R. în special datoritã faptului cã cei doi poliþiºti ameri- cani sunt luptãtori în S.W.A.T. Aceºtia au participat la o ºedinþã de tragere comunã precum ºi la douã exerciþii tactice, apre- ciind profesionalismul colegilor români ºi mai ales faptul cã se folosesc tactici simi- lare de intervenþie. Totodatã, prin grija conducerii inspectoratului, au fost organizate întâlniri cu cadre ale I.S.U. „Semenic” al Judeþului Caraº-Severin, precum ºi cadre ale I.P.J. Caraº-Severin. Vizita a continuat, prin amabilitatea poliþiei de proximitate, la mai multe unitãþi liceale unde li s-au prezentat adolescenþilor ameninþãrile ºi riscurile reprezentate de droguri în societatea americanã. Oaspeþii au mai fost primiþi la cotidianele locale: „Timpul”, „Sud-Vestul” ºi „24 ore”, care prin articole de presã au elogiat iniþiativa schimbului de ofiþeri de poliþie. Totodatã, Consiliul Local al oraºului Oþelu Roºu a organizat o reuniune unde au fost invitaþi cei doi poliþiºti americani, aceasta în perspectiva înfrãþirii oraºului Oþelu Roºu cu oraºul Gunnison. Vizita ºi schimbul de experienþã cu poliþiºtii ameri- cani s-au încheiat cu o conferinþã de presã.

n Adriana Beta,

purtãtor de cuvânt IPJ Caraº-Severin

cu o conferinþã de presã. n Adriana Beta, purtãtor de cuvânt IPJ Caraº-Severin 2 4 PENTRU

24 PENTRU PATRIE August 2007

cu o conferinþã de presã. n Adriana Beta, purtãtor de cuvânt IPJ Caraº-Severin 2 4 PENTRU
S UP L I M ENT Pentru Patrie Motto: Motto: „Fidem „Fidem qui qui perdit,
S UP L I M ENT Pentru Patrie
S UP
L
I
M ENT
Pentru Patrie

Motto:Motto:

„Fidem„Fidem quiqui perdit,perdit, ultraultra perdereperdere nilnil potest“potest“ „Cine„Cine pierdepierde onoarea,onoarea, nunu maimai areare cece piardã“.piardã“.

Poliþia

August 2007

sibianã

sã piardã“. piardã“. Poliþia August 2007 sibianã Editorial Eficientizarea Poliþiei rurale în contextul

Editorial

Eficientizarea Poliþiei rurale în contextul dezvoltãrii agroturismului sibian

Afluxul impresionant de turiºti români ºi strãini din perioada ultimilor ani, care au ales judeþul Sibiu drept locaþie de petrecere a unui sejur a contribuit, în mod substanþial, la dezvoltarea agroturismului în judeþul nostru. La acest proces a con- tribuit ºi insuficienþa locurilor de cazare din municipiul Sibiu, oraº care deruleazã un numãr mare de acþiuni circumscrise Programului “Sibiu – Capitalã Culturalã Europeanã 2007”, fapt ce i-a determinat pe turiºti sã se orienteze spre zone din proximitatea municipiului Sibiu, unde au gãsit pensiuni moderne, cu un meniu bogat ºi variat, fiind copleºiþi de fru- museþea meleagurilor ºi de ospitalitatea sibienilor.

Amploarea agroturismului a determi- nat echipa managerialã de la nivelul inspec- toratului sã analizeze ºi sã dispunã mãsuri de eficientizare a activitãþii poliþiei rurale, pentru susþinerea eforturilor acestor investi- tori ºi pentru asigurarea liniºtii ºi confortului turiºtilor prin menþinerea unui climat normal de ordine ºi siguranþã publicã. Rezultatele obþinute pânã în prezent, ne oferã satisfacþia muncii temeinice, desfãºurate de ofiþerii ºi agenþii din cadrul poliþiei rurale, prin rezul- tatele obþinute ºi prin numãrul tot mai mare de turiºti care aleg Sibiul ca destinaþie turis- ticã - un exemplu elocvent ºi grãitor al fap- tului cã poliþiºtii sibieni, aceºti “actori ano- nimi” ai “spectacolului turistic” gãzduit de pensiunile agroturistice din zonele judeþului nostru, ºi-au fãcut datoria.

din zonele judeþului nostru, ºi-au fãcut datoria. Subcomisar de poliþie, LUCIAN MUNTEAN Inspector ºef,

Subcomisar de poliþie, LUCIAN MUNTEAN Inspector ºef, I.P.J.Sibiu

Barometrul eficienþei noastre este sigur ºi fãrã echivoc: în condiþiile unor ser- vicii de calitate, prezenþa turiºtilor într-o anumitã zonã este determinatã, în mod esenþial, de siguranþa pe care aceºtia o percep ºi de promptitudinea cu care poli- þiºtii rãspund la solicitãrile acestora. Noi suntem încrezãtori cã suntem pe un drum bun, pentru cã operatorii de turism sunt asaltaþi de turiºtii români ºi strãini care doresc sã vinã la Sibiu. ªi noi, poliþiºtii, îi aºteptãm cu drag! n

S UP L I M ENT Pentru Patrie
S UP
L
I
M ENT
Pentru Patrie

PoliþiaPoliþia -- CentrCentrulul IstoricIstoric

Acum mai bine de douã luni, mai exact în 30 mai a.c., se deschidea, în municipiul Sibiu, o nouã secþie de poliþie, “Poliþia - Centrul istoric”, menitã sã deserveascã atât nevoile locuitorilor din zona centralã a municipiului, cât ºi pe cele ale turiºtilor care au nevoie de informaþii diverse, dar ºi de si- guranþã ºi comfort. De atunci, nu a trecut nici mult nici puþin, însã s-a scurs suficient timp pentru a putea emite câteva concluzii cu privire la efi- cienþa acestei formaþiuni de poliþie, concluzii obiec- tive de altfel, formulate în urma analizei muncii cadrelor de poliþie, dar ºi ca urmare a schimbului de “impresii” pe care l-am avut cu cetãþenii ora- ºului nostru, pe aceastã temã.

avut cu cetãþenii ora- ºului nostru, pe aceastã temã. O formaþiune ºi un ºef Ca orice

O formaþiune

ºi un ºef

Ca orice structurã de poliþie, fie ea mai mare sau mai micã ºi “Poliþia - Centrul istoric” are un ºef care coor- doneazã activitatea cadrelor acestei for- maþiuni. Acesta este subinspectorul Daniel Benchea, care ºi-a început cariera

subinspectorul Daniel Benchea , care ºi-a început cariera în poliþie în 1996, în urma absolvirii ºcolii

în poliþie în 1996, în urma absolvirii ºcolii de Poliþie “Vasile Lascãr” Câmpina, când a fost încadrat la Poliþia Municipiului Sibiu, în cadrul Biroului de Poliþie Ordine Publicã, unde ºi-a desfãºurat activitatea pânã în anul 2007. În perioada 2000-2004, a urmat cursurile Facultãþii de Drept “Simion Bãrnuþiu”, din cadrul Universitãþii „Lucian Blaga“ Sibiu, fapt ce i-a oferit, la începutul anului 2007, posibilitatea de a candida la un concurs organizat de I.P.J. Sibiu, pentru ocuparea unor funcþii de ofiþeri. Aºadar, în acest an devine subinspector de poliþie, în cadrul aceluiaºi birou de ordine publicã, de la Poliþia Municipiului Sibiu. Datoritã cali-

tãþilor deosebite pe care le are ºi a serio- zitãþii de care dã dovadã în munca de zi cu

zi, a fost desemnat sã coordoneze activi-

tatea cadrelor care îºi desfãºoarã activi-

tatea la Poliþia – Centrul istoric. Acest lucru îl face de peste douã

luni ºi îl face bine, dovadã fiind rezultatele obþinute în aceastã perioadã ºi armonia dintre colegii din cadrul formaþiunii pe care

o coordoneazã. Colegii îi spun simplu

„Dan”, însã atunci când cetãþeanul „bate”

la uºã, în vocabularul niciunuia dintre ei nu

existã cuvintele „nu ºtiu”, „nu pot”, „nu vreau” sau „nu am timp”, dovadã a faptu-

lui cã nu regulile cazone impun ordinea ºi

respectul într-o unitate, ci mai degrabã,

personalitatea ºi stilul de conducere al managerului. ªi pentru cã ne-a obiºnuit cu „F.B.”

la serviciu, am þinut sã aflãm câte ceva ºi

despre viaþa personalã a subinspectorului

Benchea

are doi copii, iar puþinul timp liber pe care

îl are preferã sã-l pe-

treacã în familie, în spe-

cial alãturi de cei mici. Dintre cele 26 de cadre care îºi

desfãºoarã activitatea la aceastã formaþiune, toþi agenþi de poliþie, ºapte sunt poliþiste, iar media

de vârstã este de 26 de

ani. Toþi cunosc bine o limbã strãinã de circu- laþie internaþionalã (en- gleza sau germana), ca- litate care, pe lângã flexibilitatea în comuni-

Este cãsãtorit din anul 1996 ºi

care, spiritul inovator ºi capacitatea de adaptare rapidã la situaþii noi ºi variate, a stat la baza selectãrii lor pentru aceastã formaþiune. În plus, o bunã cunoaºtere a celor mai importante obiective turistice din oraº, locuri de cazare ºi medii de agrement asigurã succesul muncii lor, toate acestea fiind necesare pentru a fi gata oricând sã rãspundã prompt, atât sibienilor cât ºi turiºtilor. Pe lângã solicitãrile obiºnuite primite de la sibieni, locuitori ai zonei cen- trale, de a interveni în soluþionarea pro- blemelor pe care le au (numãrul lor fiind de aproximativ 200), în aceastã perioadã, poliþiºtii zonei centrale interacþioneazã zil- nic cu zeci de turiºti, cu variate probleme, motiv pentru care mai sunt numiþi, simbo- lic, „poliþia turiºtilor”. Pentru a veni în ajutorul lor, poliþiºtii din zona centralã îi întâmpinã pe turiºti cu pliante, special realizate în limbile românã, englezã ºi germanã, pliante care

îi întâmpinã pe turiºti cu pliante, special realizate în limbile românã, englezã ºi germanã, pliante care

oferã informaþiile necesare oricãrui cetã- þean, pentru a se simþi protejat, introduse printr-un mesaj scurt: „Stimate turist, poliþiºtii sibieni sunt prezenþi în Centrul instoric pentru siguranþa dumneavoastrã, pentru asigurarea unui climat de ordine ºi liniºte publicã ºi, nu în ultimul rând, pentru protejarea valorilor culturale din aceastã zonã. ALÃTURI DE NOI, VIAÞA ÎNSEAMNÃ SIGURANÞÃ. În caz de urgenþã vã rugãm sã sunaþi la numãrul de telefon 112 (apel gratuit)”.

Ce spun localnicii

Amplasatã în „inima” burgului, for- maþiunea Poliþie – Centrul istoric nu a fãcut decât încã un pas spre a menþine o strân- sã relaþie între poliþie ºi comunitate, demonstrând încã o datã faptul cã ne aflãm în slujba cetãþeanului, iar toate efor- turile noastre sunt depuse pentru a menþine starea de bine a acestuia. Cã a fost o iniþiativã lãudabilã, a autoritãþilor locale ºi a echipei manageriale a Inspectoratului de Poliþie, reiese ºi din ati- tudinea cetãþenilor, care au avut amabili- tatea sã stea de vorbã cu studenþii Facultãþii de ºtiinþe – Catedra de Socio- logie, operatori de interviu în realizarea studiului cu tema „Percepþia cetãþenilor din zona centralã asupra formaþiunii Poliþia - Centrul istoric“ (anchetã pilot, cu titlu informativ, realizatã în zona cen- tralã a municipiului Sibiu, urmând a fi rea- lizat un studiu reprezentativ la nivelul întregului oraº). O concluzie generalã a rezultatelor interviurilor realizate este aceea cã cetãþenii au o percepþie pozitivã despre deschiderea unei secþii de Poliþie în zona centralã. De asemenea, din sondaj reiese faptul cã a crescut frecvenþa cu care cetãþenii observã poliþiºtii în zonã (peste 70 % dintre subiecþii intervievaþi), ceea ce le conferã o mai mare siguranþã în zona centralã, atât pe stadã cât ºi în locuinþe. Cei mai mulþi dintre ei (56%) considerã cã, în aceste condiþii, infracþionalitatea din zona centralã a municipiului Sibiu va rã- mâne constantã. Principalele motive pen- tru care considerã beneficã existenþa aces- teia în zona centralã este reducerea timpu- lui pentru deplasare la sediul Poliþiei municipale ºi rapiditatea cu care cadrele de poliþie rãspund solicitãrilor lor. Cu astfel de iniþiative, dar ºi cu ast- fel de cadre de poliþie, fãrã îndoialã vom reuºi sã asigurãm liniºtea ºi siguranþa locuitorilor dar ºi un sejur fãrã evenimente negative pentru toþi cei care doresc sã petreacã zile de neuitat în judeþul Sibiu.

n Sinsp. Ramona Vâlcea ofiþer sociolog

S UP L I M ENT Pentru Patrie
S UP
L
I
M ENT
Pentru Patrie
Vâlcea ofiþer sociolog S UP L I M ENT Pentru Patrie Ocna Sibiului, Staþiune Staþiune pentr

Ocna Sibiului,

StaþiuneStaþiune pentrpentruu turiºti,turiºti, locloc dede muncãmuncã pentrpentruu poliþiºtipoliþiºti

Oraºul Ocna Sibiului este situat în partea centralã a judeþului Sibiu ºi la doar 17 km de municipiul Sibiu. Ceea ce îi con- ferã oraºului o notã aparte este calitatea sa de staþiune balneoclimatericã permanentã, fiind recunoscutã prin existenþa lacurilor cu o concentraþie deosebit de mare de sare. Atestatã documentar în anul 1263, dezvoltarea aºezãrii a fost ºi este în conti- nuare legatã de exploatarea sãrii. Lacurile naturale formate pe locul salinelor abando- nate au constituit punctul de plecare pen- tru dezvoltarea localitãþii ca o importantã staþiune balneoclimatericã. Ocna Sibiului, este o localitate ºi o staþiune cãutatã anual de mii ºi mii de bolnavi sau simpli turiºti, care doresc sã se trateze cu apele sãrate de aici sau vor sã se bucure de cadrul na- tural creat de existenþa lacurilor sãrate, tropice ºi antropice ºi de posibilitãþile de agrement pe care acestea le oferã. Oraºul Ocna Sibiului se întinde pe o suprafatã de 12.205 ha, având în compe- tenþa sa satul Topârcea, cu o populaþie totalã de 4.365 de locuitori. La nivelul oraºului, funcþioneazã Poliþia Oraºului Ocna Sibiului, o echipã tânãrã formatã din 14 lucrãtori de poliþie. Ei sunt cei care vegheazã pentru menþi- nerea liniºtii ºi siguranþei cetãþenilor, pre- venirea ºi combaterea criminalitãþii stra- dale, prevenirea ºi combaterea furturilor din locuinþe, din locurile publice, din soci- etãþile comerciale, pentru combaterea vio- lenþei în unitãþile de învãþãmânt, a apãrãrii vieþii ºi integritãþii persoanei, dar ºi a

bunurilor acestora, în conformitate cu pre- rogativele legale. La comanda Poliþiei Oraºului Ocna Sibiului a fost numit domnul comisar ºef de poliþie Liviu Gligor, ofiþer cu experinþã ºi adept al muncii în echipã, pe care cei din subordine îl privesc cu respect ºi îi cer sfa- tul, gãsind permanent soluþii rapide ºi opti- me pentru rezolvarea problemelor operative apãrute. Lucrãtorii de poliþie din cadrul Poliþiei Oraºului Ocna Sibiului îºi desfãºoa- rã activitatea într-o zonã de competenþã cu o situaþie operativã complexã. Activitatea poliþiºtilor este orienta- tã, cu precãdere, spre nevoile cetãþenilor, informarea acestora constituind o prioritate la nivelul Poliþiei Oraºului Ocna Sibiului. De asemenea, activitatea de prevenire ºi de pregãtire antiinfracþionalã a populaþiei con- stituie o prioritate la nivelul acestei poliþii, lucru dovedit atât prin numeroasele cam- panii ºi acþiuni desfãºurate de lucrãtorii de poliþie, cât ºi prin numãrul scãzut al fapte- lor de naturã penalã. Preocuparea constantã a comenzii Poliþiei Oraºului Ocna Sibiului, cât ºi a întregului efectiv de poliþiºti, pentru asigu- rarea unui climat de ordine ºi siguranþã pu- blicã face ca numãrul unor astfel de fapte sã fie scãzut, astfel cã atât localnicii, cât ºi turiºtii aflaþi în oraºul Ocna Sibiului se pot bucura în liniºte de tratamentul balnear sau pur ºi simplu de odihnã.

n Sinsp. Luciana Balteº

S UP L I M ENT Pentru Patrie
S UP
L
I
M ENT
Pentru Patrie
S UP L I M ENT Pentru Patrie Strada Semaforului - fãrã accidente rutiere Înscrisã în

Strada Semaforului - fãrã accidente rutiere

Înscrisã în cadrul acþiunilor des- fãºurate în contextul Programului Parte- nerial “Stop accidentelor! Viaþa are prioritate! 2007”, în vederea eficientizãrii mãsurilor acestui program, în data de 19 iulie 2007, la nivelul municipiului Sibiu s-a desfãºurat o amplã acþiune pe linia ne- acordãrii prioritãþii de trecere, pietonilor aflaþi în traversarea strãzii. Din analiza evoluþiei ºi dinamicii accidentelor rutiere grave produse in municipiul Sibiu în ultimele trei luni, a reieºit faptul cã strada Semaforului consti- tuie un “punct negru” pe harta acciden- telor rutiere produse în municipiului Sibiu (trei accidente rutiere grave, în urma cãro- ra au decedat trei pietoni), principalele cauze generatoare de accidente rutiere fiind neacordarea de prioritate pietonilor angajaþi în traversarea strãzii pe trecerea pentru pietoni, precum ºi indisciplina pietonilor în trafic. Sub sloganul “Strada Semaforului - stradã fãrã accidente rutiere”, 23 de poliþiºti rutieri au acþionat în municipiul Sibiu pentru înlãturarea acestor cauze ge-

în municipiul Sibiu pentru înlãturarea acestor cauze ge- neratoare de accidente rutiere, adresând recomandãri

neratoare de accidente rutiere, adresând recomandãri tuturor categoriilor de partici- panþi la trafic, atât conducãtori auto, cât ºi

pietoni. În numai patru ore au fost aplicate

56

de sancþiuni contravenþionale, din care

22

pietonilor ce au încãlcat normele ru-

tiere, iar 16 conducãtori auto au rãmas fãrã permis de conducere, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice fiindu-le suspendatã. Prin acþiunea lor, cadrele Servi- ciului Poliþiei Rutiere ºi ale Compartimen- tului de Analizã ºi Prevenire a Criminalitãþii au tras, din nou, un semnal de alarmã cu privire la consecinþele grave ale acciden- telor rutiere, dorind sã sensibilizeze ºi sã conºtientizeze participanþii la trafic cu privire la atenþia ºi conduita pe care trebuie sã le manifeste în trafic, cu privire la faptul cã o clipã de neatenþie îi poate costa viaþa, sau chiar mai mult, viaþa unei persoane nevinovate.

n Sinsp. Luciana Balteº

viaþa unei persoane nevinovate. n Sinsp. Luciana Balteº I.P .J. Sibiu Cazier judiciar pe loc Unul

I.P.J. Sibiu

Cazier judiciar pe loc

Unul dintre obiectivele prioritare prevãzut în Strategia de Modernizare a Poliþiei Române îl reprezintã realizarea Sistemului de Evidenþã Informatizatã a Cazierului Judiciar. Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Sibiu a fãcut un prim pas în realizarea acestui demers, astfel cã, începând cu 9 iulie a.c., cu îndeplinirea cumulativã a unor condiþii, cererile persoanelor fizice de eliberare a cazierului judicar, depuse la ghiseul pentru relaþii cu publicul al Serviciului Cazier Judiciar, Statisticã ºi Evidenþã Operativã din municipiul Sibiu, sunt soluþionate “pe loc”. Acest mod de lucru vine în sprijinul cetãþeanului, care are posibilitatea sã

în sprijinul cetãþeanului, care are posibilitatea sã intre în posesia documentului solicitat în maximum cinci

intre în posesia documentului solicitat în maximum cinci minute, fãrã a fi nevoit sã mai facã un drum, dupã depunerea cererii, pentru a-ºi ridica certificatul ºi contribuind astfel la reducerea biro- craþiei. Un alt demers, care îºi va gãsi fina- litatea în scurt timp, îl reprezintã mutarea ghiºeului pentru relaþii cu pu- blicul al Serviciului Cazier ºi Evidenþã Operativã, în clãdirea Instituþiei Pre- fectului Judeþului Sibiu, alãturi de ghiºeele Serviciului Public Comunitar. Prin acest lucru, se doreºte îmbunã- tãþirea serviciilor pentru cetãþeni prin reducerea timpului pentru eliberarea diferitelor documente privind evidenþa populaþiei. (L. Balteº)

COLEGIUL SUBREDACÞIEI

Subcomisar Lucian Muntean

Balteº) COLEGIUL SUBREDACÞIEI Subcomisar Lucian Muntean Comisar drd. Lucian Tarnu Comisar-ºef dr. Meriºor Ceranu

Comisar drd. Lucian Tarnu Comisar-ºef dr. Meriºor Ceranu Subinspector Luciana Balteº Inspector Anca Blanca Inspector Christian Stanciu Inspector Sabina Baciu Subinspector Ramona Vâlcea

Gala premiilor Poliþiºtii de frontierã ai anului Spectacolul festiv organizat cu prilejul sãrbãtoririi Zilei

Gala premiilor

Poliþiºtii de frontierã ai anului

Spectacolul festiv organizat cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Poliþiei de Frontierã Române, la Centrul Cultural M.I.R.A., a debutat cu un film realizat de Serviciul TV al Grupului de Presã al M.I.R.A., invitând la o trecere în revistã a performanþelor armei, realizate în ultimul an, urmat de o festivitate de decernare a unor distincþii celor mai meritorii colective sau poliþiºti de frontierã care s-au fãcut remarcaþi pentru pro- fesionalismul lor. Au dat curs invitaþiei de a participa la eveniment, ambasadorii Spaniei, Turciei ºi Olandei, precum ºi ministrul consilier al Ambasadei Germaniei la Bucureºti, reprezentanþi ai Ministerului Public ºi ai Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie etc. Invitatã sã oficieze alãturi de gazde ceremonia de premiere, Mihaela Rãdulescu ºi-a fãcut apariþia într-o impecabilã uniformã, demonstrând cã þinuta ºi talentul nu au frontiere. Domnul chestor principal de poliþie dr. Nelu Pop, inspectorul ge- neral al Poliþiei de Frontierã Române a decernat distincþii pentru urmãtorii poliþiºti de frontierã:

Titlul “Poliþistul de frontierã al anului”

Categoria “ofiþer de poliþie de frontierã” - comisarului ºef Laurenþiu Batin, IJPF Maramures; Categoria “agent de poliþie de frontierã”

- agentului ºef de poliþie Ludovic

Rachovan, din cadrul Compartimentului de Combatere a Traficului de Persoane din IJPF Maramureº; Categoria “director al Direcþiei teritoriale a Poliþiei de Frontierã” - comisarului ºef de politie Ion Pop – directorul DPF Rãdãuþi; Categoria “director al Direcþiei centrale a

Poliþiei de Frontierã” - comisarului ºef de poliþie Gheorghe Tiron, directorul Direcþiei de Combatere a Migraþiei Ilegale din cadrul IGPF; Categoria “ºef serviciu din Aparatul Central” - comisarului ºef de poliþie Claudiu Vasile Cucu, ºeful Serviciului de Combatere a Traficului de Substanþe Interzise; Categoria “ºef Inspectorat Judeþean al Poliþiei de Frontierã” - comisarului ºef de poliþie Adi-Octavian Tobã, ºeful IJPF Constanþa; Categoria “comandant de navã a Poliþiei de Frontierã” - subcomisarului de poliþie Codin Petriºor Avram, din cadrul IJPF Constanþa;

Titlul “Cel mai bun colectiv al anului” în activitatea de “combatere a infracþionalitãþii transfrontaliere”

Colectivului Serviciului de Combatere

a Infracþionalitãþii Transfrontaliere din

IGPF - condus de comisar de poliþie Marin Turicã;

Titlul “Cel mai bun colectiv al anului” în activitatea de “combatere a traficului cu substanþe interzise”

Colectivului Serviciului de Combatere a Traficului cu Substante Interzise – con- dus de comisarul ºef de politie Claudiu Vasile Cucu.

Titlul “Poliþistul de frontierã al anului”

Categoria “director de ºcoalã din cadrul Poliþiei de Frontierã” - comisarului ºef de poliþie Zaharia Ivaºcu, directorul ªcolii de Formare Iniþialã ºi Continuã a Persona- lului Poliþiei de Frontierã Iaºi; Categoria “ºef sector al Poliþiei de Frontierã” - inspectorului de poliþie Ionel Stroi, ºeful Sectorului PF Târna Mare din cadrul IJPF Satu Mare;

Titlul “Cel mai bun Detaºament de Intervenþie” în activitatea de “combatere a infracþionalitãþii transfrontaliere”

ºi

Intervenþie din cadrul IGPF, condus de comisarul de poliþie Dumitru Rusu.

Serviciului

de

Acþiuni

Speciale

Titlul “Cel mai bun colectiv al anului” în activitatea de “combatere a migraþiei ilegale”

Colectivului Biroului pentru Comba- terea Traficului de Persoane din cadrul DPF Iaºi - condus de comisarul ºef de poliþie Dan Liviu Barbacaru;

Titlul “Cel mai bun colectiv al anului” în activitatea de “combatere a traficului de persoane”

Colectivului Biroului pentru Comba- terea Traficului de Persoane din cadrul DPF Timisoara - condus de inspectorul de politie Iosif Nicoarã;

Titlul “Poliþistul de frontierã al anului” - categoria “ºef Punct al Poliþiei de Frontierã”

Subcomisarului de poliþie Dumitru Melinte, ºeful PTF Sculeni din cadrul IJPF Iasi;

“Placheta Aniversarã a Poliþiei de Frontierã Române” pentru purtãtor de cuvânt

Inspectorului de poliþie Diana Protopopescu, purtãtorul de cuvânt al IGPF.

“Placheta Aniversarã a Poliþiei de Frontierã Române”

Colectivului de redacþie al revistei “Frontierã” - coordonat de cãtre redac- torul ºef, subcomisar Marius Ionescu.

În finalul ceremoniei, secretarul de stat, chestorul general Anghel Andreescu, a acor- dat titlul de “Poliþistul de frontierã al anu- lui” – categoria “ cel mai rezistent poliþist de frontierã la acte de corupþie”, unui agent de poliþie din cadrul IJPF Suceava (pentru cinstea ºi corectitudinea de care a dat dovadã prin refuzarea sumei de 5.000 dolari SUA, înºtiinþând instituþiile abilitate, care au organizat flagrantul de dare de mitã).

n Viorica Piloiu

Administraþie pentru toþi, siguranþã pentru fiecare Management performant la Satu Mare Interactivitatea ºi schimbul

Administraþie pentru toþi, siguranþã pentru fiecare

Management performant la Satu Mare

Interactivitatea ºi schimbul operativ de informaþii sunt definitorii pentru managerii structurilor M.I.R.A. din judeþul Satu Mare. Recent, am avut ocazia sã ne convingem de faptul cã existã o bunã colaborare între instituþia Prefectului ºi aceste structuri. La întâlnirea de lucru de la Prefecturã, unde au participat inspectorul ºef al I.P.J. Satu Mare, comi- sar-ºef Liviu Tãut, adjunctul ºefului I.J.P.F., comisar-ºef Gavrilã Bud Tãmãºan, inspectorul ºef al I.J.J. Satu Mare, colonel Gheorghe Avram, inspectorul ºef al I.S.U., colonel Gheorghe Strâmb, precum ºi alþi reprezentanþi, au fost prezentate punctual, realizãrile obþinute ºi pro- blemele ce urmeazã a fi rezolvate în continuare. O bunã echipã într-un judeþ cu un specific aparte, fiind situat în partea de vest a þãrii, cu peste 180 km de graniþã internã, dar ºi externã a Uniunii Europene.

Inspectorul-ºef al IPJ, comisarul ºef Liviu Tãut, a readus în discuþie problema sediului, pentru secþia de poliþie, pre- conizat a se deschide în zona malului stâng al râului Someº din municipiul Satu Mare, subiect care încã nu ºi-a gãsit rezolvare din partea Consiliului Judeþean ce s-a angajat sã punã la dispoziþie o clãdire corespunzã- toare. O chestiune pentru care ar fi nece- sarã o intervenþie la nivelul conducerii MIRA se referã la avizul pentru ocuparea posturilor vacante, deocamdatã blocate, decizie care ar rezolva problemele legate de asigurarea cu personal a posturilor de poliþie din mediul rural. În acest an, se constatã o creºtere destul de mare a numãrului accidentelor rutiere dupã ce, de 7 ani, s-a semnalat o reducere. Prefectul Radu Bud a fost de pãrere cã fenomenul creºterii accidentelor de circulaþie se poate pune pe seama mãririi parcului auto sau chiar a degradãrii infrastructurii rutiere, în unele zone nefiind realizate lucrãri de modernizare impuse de noul nivel al traficului, la toate acestea adãugându-se, de foarte multe ori, indisci- plina sau neatenþia conducãtorilor auto.

Modernizarea zonei de frontierã

Inspectoratul Judeþean al Poliþiei de Frontierã are în zona de competenþã o suprafaþã de 191, 8 km, având frontierã cu Ungaria (98,3 km) ºi cu Ucraina (93,5 km). Noua echipã a reuºit sã schimbe con-

Proiecte pentru promovarea noului

La nivelul judeþului Satu Mare existã o bunã colaborare între toate insti- tuþiile. „Relaþia, ne spune dl Radu Bud, prefectul judeþului, se bazeazã pe respec- tul reciproc ºi pe neamestecul în treburile interne. Împreunã facem o bunã echipã, scopul prioritar fiind creºterea calitãþii ser- viciilor cãtre populaþie.“ Alãturi de ceilalþi parteneri, I.P.J., I.J.J., I.J.P.F., I.S.U., Poliþia comunitarã acþioneazã în colaborare conform Planului unic de ordine ºi siguranþã publicã pentru liniºtea comunitãþii sãtmãrene. Cele mai multe probleme privind respectarea legii le creeazã contrabanda ºi elementele crimi- nalitãþii transfrontaliere care emigreazã dinspre Ucraina spre România ºi spre cele- lalte state europene. Împotriva unui astfel de pericol nu se poate acþiona decât în echipã. De la aceastã idee, s-a plecat ºi la întocmirea planului comun de acþiune. În judeþ, componenþa etnicã este eterogenã, dar cu toate acestea nu sunt probleme. Oamenii se respectã ºi convieþuiesc firesc în acest spaþiu complex ºi multicultural.

firesc în acest spaþiu complex ºi multicultural. Un management modern bazat pe performanþã, exprimatã prin

Un management modern bazat pe performanþã, exprimatã prin eficienþã ºi calitate, este crezul comisarului ºef Liviu Tãut, ºeful I.P.J. Satu Mare. Pornind de aici s-au conturat ºi consolidat politici ºi proiecte pentru promovarea noului ºi ge- neralizarea experienþelor notabile ale insti- tuþiei.

cepþia de organizare ºi acþiune a struc- turilor aparþinând acestui domeniu. Adjunctul ºefului Inspectoratului Judeþean al Poliþiei de Frontierã, comisar- ºef Gavrilã Bud Tãmãºan, a readus în dis- cuþie problema alocãrii de fonduri cãtre primãriile din judeþ pentru asigurarea