Sunteți pe pagina 1din 3

GHEORGHE DOJA

- sinteză istorică -

1. Originea localităţii

Gheorghe Doja este un sat component al comunei Răcăciuni, judeţul Bacău;


e situat pe coasta dealurilor din dreapta Siretului, la 8 km, spre nord, de
Răcăciuni.
Satul Gheorghe Doja a fost menţionat pentru prima dată într-un document
agrar din anul 1821 sub denumirea de Satu Nou. De asemenea, localitatea este
menţionată sub aceeaşi denumire şi în faimoasa hartă rusă din 1835, precum şi
în catagrafia (recensământul fiscal) realizat de Visteria Moldovei în anul 1832.
Cătunul Satu Nou a fost înglobat în satul Răcăciuni în 1832. În 1850
localitatea apărea în documentele timpului şi sub denumirea maghiară Ujfalu.
În urma reformei administrative făcută de domnitorul Alexandru Ioan Cuza
în anul 1864, Satu Nou şi-a recapătat statutul de sat, intrând în componenţa
comunei Răcăciuni; această situaţie se menţine şi astăzi.
Localitatea şi-a schimbat denumirea în Gheorghe Buzdugan în anul 1929.
Numele provine de la regentul care, între anii 1927-1930, a condus Regatul
României. Sus-numitul nobil avea în regiunea respectivă o moşie; de la moartea
sa până în 1950 localitatea s-a numit Gheorghe Buzdugan, în amintirea sa.
În anul 1950, când a avut loc prima reformă administrativă de după cel
de-al doilea război mondial, localitatea a fost numită Gheorghe Doja.

2. Catolicii din Gheorghe Doja

Catolicii din Gheorghe Doja sunt veniţi din satele catolice vecine şi au fost
semnalaţi aici, pentru prima dată, de Schematismul Misiunii din anul 1850, sub
denumirea „Vifalu” sau „Satu Nou”. În statisticile anuale ale Parohiei Cleja
(Gheorghe Doja era filiala acestei parohii), până în anul 1900, s-a numit
„Uifalău”.
Dacă în anul 1850 la Gheorghe Doja (pe atunci se chema Satu Nou) trăiau
92 de credincioşi, în 1900 aici se găseau 180 de suflete.
La vizita canonică pe care episcopul de Iaşi Nicolae Iosif Camilli a făcut-
o Parohiei Cleja în 1907 s-a înregistrat în documente prezenţa unei biserici de
lemn la Gheorghe Doja (în cimitir). În acel an comunitatea era formată din 184
de suflete. După unele informaţii, credincioşii din Gheorghe Doja aveau depuşi
bani la C.E.C. încă din anul 1899.
Biserica a fost construită de părintele franciscan belgian Andrei Deweirdt,
care ocupa funcţia de paroh de Cleja din 1903. Această biserică a ars în
întregime în anii ’30, aşa cum dau mărturie bătrânii satului. Imediat după
incendiu, catolicii din Gheorghe Doja au solicitat nobilului Gheorghe Buzdugan
un teren, în vederea construirii unei noi biserici. Primind acest teren, sătenii
conduşi de părintele paroh, Francisc Hojden, au început imediat construirea unei
biserici din cărămidă.
La cutremurul din noiembrie 1940 biserica a fost distrusă aproape în
totalitate. Acelaşi paroh a luat iniţiativa reconstruirii bisericii. Totuşi nu a avut
resursele necesare reclădirii turnului.
Primul paroh de Gheorghe Doja, părintele Ciril Blaj, a obţinut în anul
1970 autorizaţia de „reparaţie capitală cu drept de extindere”. Cu ocazia acestor
lucrări, a fost construit şi turnul.
Pe 7 aprilie 1968 a fost deschis la Gheorghe Doja centru parohial, prin
dezmembrarea de la Parohia Cleja, primul paroh fiind părintele Ciril Blaj, care
avea în administraţie şi comunităţile catolice din satele Valea Mică, Răcăciuni şi
Gâşteni. La acea dată trăiau la Gheorghe Doja 125 de familii catolice, iar
comunitatea era formată din 700 de credincioşi.
În anul 1975 parohul de Gheorghe Doja a fost transferat la Valea Mare,
fiind înlocuit de părintele Ioan Jicmon. Acesta s-a îngrijit de pictura bisericii,
lucrare realizată de fraţii Milttaler din Arad. Acelaşi părinte paroh, fiind susţinut
de credincioşi, a realizat aducţiunea de apă potabilă pentru parohie.
Din anul 1981, când părintele Jicmon a fost transferat la Prăjeşti,
comunitatea din Gheorghe Doja a fost păstorită de părintele Mihai Cucuteanu,
care a construit grota din curtea parohiei şi a extins aducţiunea de apă pentru 30
de familii. În anul 1997 părintele paroh a obţinut autorizaţia de construcţie a
unei biserici în noua filiala Gâşteni, unde trăiau 30 de familii catolice.
În anul 1993 la Gheorghe Doja erau 172 de familii cu 677 de credincioşi,
iar în filiala Gâşteni trăiau 26 de familii cu 99 de credincioşi.
Pe data de 1 august 2004 la Gheorghe Doja a fost numit un nou paroh în
persoana părintelui Sorin Bereş. La aceeaşi dată s-a înfiinţat Parohia Valea
Mică, prin dezmembrare de la Parohia Gheorghe Doja, primind ca filială
comunitatea din Răcăciuni.
Părintele Sorin, în anul 2007, a renovat biserica pe exterior, iar în 2008 în
interior. Din păcate, din cauza lipsei de fonduri, nu s-a reuşit repictarea bisericii.
În acelaşi timp părintele paroh a continuat lucrările la biserica din filiala
Gâşteni.
Astăzi comunitatea din Gheorghe Doja numără 196 famillii cu 600
credincioşi, iar cea din Gâşteni 44 de familii cu 134 de credincioşi.
Redăm mai jos câteva cifre care scot în evidenţă evoluţia numărului de
catolici la Gheorghe Doja:

Anul Familii Credincioşi


1850 92
1874 125
1887 54 185
1900 46 180
1910 46 179
1918 53 195
1931 56 237
1941 65 254
1947 60 243
1968 125 700
1993 172 677
2010 196 602

Pr. Fabian Doboş,


Gheorghe Doja, 29-01-2010