Sunteți pe pagina 1din 102

CODUL ETIC PENTRU PROFESIONIŞTII CONTABILI

Iunie 2005

CUPRINS

PREFAŢĂ 2 PARTEA A – APLICAREA GENERALĂ A CODULUI

3

SECŢIUNEA 100 - Introducere şi principii fundamentale

4

SECŢIUNEA 110 - Integritate

10

SECŢIUNEA 120 - Obiectivitate

10

SECŢIUNEA 130 - Competenţa profesională şi atenţia cuvenită SECŢIUNEA 140 - Confidenţialitate 11

SECŢIUNEA 150 - Comportamentul profesional

13

10

PARTEA B: PROFESIONIŞTII CONTABILI ÎN PRACTICĂ PUBLICĂ 15

16

SECŢIUNEA 200 - Introducere

SECŢIUNEA 210 – Numirea profesională

21

SECŢIUNEA 220 - Conflicte de interese

25

SECŢIUNEA 230 - A doua opinie

27

SECŢIUNEA 240 - Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii

27

SECŢIUNEA 250 - Marketing-ul serviciilor profesionale

30

SECŢIUNEA 260 - Cadouri şi ospitalitate

30

SECŢIUNEA 270 - Custodia activelor unui client

31

SECŢIUNEA 280 - Obiectivitate – toate serviciile

32

SECŢIUNEA 290 - Independenţă –misiunile de asigurare

33

PARTEA C: PROFESIONIŞTII CONTABILI ANGAJAŢI 93

SECŢIUNEA 300 - Introducere

SECŢIUNEA 310 - Conflicte potenţiale

SECŢIUNEA 320 - Întocmirea şi raportarea informaţiilor

SECŢIUNEA 330 - Deţinerea de cunoştinţe de specialitate suficiente

SECŢIUNEA 340 - Interese financiare

94

97

101

98

SECŢIUNEA 350 - Stimulente

103

DEFINIŢII 106 DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE

111

100

PREFAŢĂ

Misiunea Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), aşa cum este stabilită prin statutul său, este „dezvoltarea şi îmbunătăţirea la nivel mondial a profesiei contabile pe bază de standarde armonizate, capabilă să ofere servicii uniforme de o calitate ridicată în interesul public. Pentru realizarea misiunii sale, Consiliul IFAC a înfiinţat Comitetul pentru Etică al IFAC, pentru a elabora şi publica, sub autoritatea sa, standarde etice de o înaltă calitate şi alte materiale în sprijinul profesioniştilor contabili din întreaga lume.

Acest Cod de Etică stabileşte cerinţe etice pentru profesioniştii contabili. Un organism membru al IFAC sau o firmă nu poate aplica standarde mai puţin exigente decât cele stabilite în acest Cod. Totuşi, dacă unui organism membru sau unei firme i se interzice să respecte anumite părţi din acest Cod în baza unei legi sau a unei reglementări, ele trebuie să respecte toate celelalte părţi ale acestui Cod.

Unele jurisdicţii pot avea cerinţe şi îndrumări care diferă de acest Cod. Profesioniştii contabili trebuie să cunoască aceste diferenţe şi să respecte cerinţele şi îndrumările mai exigente, cu excepţia cazului în care acestea sunt interzise în baza unei legi sau a unei reglementări.

PARTEA A – APLICAREA GENERALĂ A CODULUI

Secţiunea 100 Introducere şi principii fundamentale

Secţiunea 110 Integritate

Secţiunea 120 Obiectivitate

Secţiunea 130 Competenţa profesională şi atenţia cuvenită

Secţiunea 140 Confidenţialitate

Secţiunea 150 Comportamentul profesional

SECŢIUNEA 100 - Introducere şi principii fundamentale

100.1 Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabil * nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau ale unui angajator individual. Acţionând în interes public, un profesionist contabil ar trebui să respecte şi să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.

100.2 Acest Cod este structurat în trei părţi. Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestora. Cadrul conceptual oferă îndrumări legate de principiile fundamentale de etică. Profesioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru conceptual în identificarea ameninţărilor privind conformitatea cu principiile fundamentale, în evaluarea importanţei lor şi, dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative* să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel încât să nu fie compromisă conformitatea cu principiile fundamentale.

100.3 Părţile B şi C ilustrează modul în care urmează să se aplice Cadrul conceptual în situaţii specifice. Acestea oferă exemple de măsuri de protecţie care pot fi adecvate pentru a soluţiona ameninţările la adresa conformităţii cu principiile fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea sau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată. Partea B se adresează profesioniştilor contabili de practică publică*. Partea C se aplică profesioniştilor contabili angajaţi*. Partea C oferă îndrumări pentru anumite circumstanţe specifice, în sprijinul profesioniştilor contabili de practică publică.

Principii fundamentale

100.4 Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

(a)

Integritate

Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.

* Vezi definiţiile

(b)

Obiectivitate

Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial, să nu se afle în conflict de interese sau sub influenţe nedorite care să îi determine să nu respecte raţionamentele profesionale sau de afaceri.

(c)

Competenţa profesională şi atenţia cuvenită

Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. În furnizarea serviciilor profesionale * , un profesionist contabil trebuie să acţioneze cu conştiinciozitate şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile.

(d)

Confidenţialitate

Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.

(e)

Comportament profesional

Un profesionist contabil trebuie să respecte legile şi normele relevante şi trebuie să evite orice acţiune care poate discredita profesia.

Fiecare dintre aceste principii fundamentale este Secţiunile de la 110 la 150 prezintă în detaliu fiecare din aceste principii fundamentale.

Abordarea cadrului conceptual

100.5 Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot conduce la apariţia unor ameninţări specifice la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. În plus, natura misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite, care cer aplicarea unor tipuri de măsuri de protecţie diferite. Este aşadar, în interesul public existenţa unui cadru conceptual care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă acestor ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar să respecte un set de reguli specifice care pot fi arbitrare. Pentru conformitatea cu principiile fundamentale, Codul oferă un cadru general în sprijinul profesionistului contabil pentru identificarea, evaluarea şi contracararea ameninţărilor. Dacă ameninţările identificate sunt altfel decât

* Vezi definiţiile

în mod clar nesemnificativ , un profesionist contabil trebuie, dacă este cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie compromisă.

100.6 Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează că are cunoştinţă de circumstanţe sau relaţii care pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale.

100.7 Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi cât şi cantitativi atunci când apreciază importanţa unei ameninţări. În cazul în care nu poate aplica măsuri de protecţie adecvate, profesionistul contabil trebuie să refuze sau să întrerupă serviciul profesional respectiv, sau dacă este cazul să renunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil de practică publică) sau la organizaţia angajatoare (în cazul unui profesionist contabil angajat).

100.8 Un profesionist contabil poate, în mod involuntar, să nu respecte o prevedere a acestui Cod. O asemenea încălcare involuntară a Codului, în funcţie de natura şi semnificaţia sa, poate să nu compromită conformitatea cu principiile fundamentale enunţate, dacă, odată ce a fost descoperită, aceasta a fost corectată prompt şi s-au luat măsurile de protecţie necesare.

100.9 Părţile B şi C ale acestui Cod includ exemple menite să ilustreze modul în care urmează să se aplice cadrul conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie să fie interpretate ca fiind o listă exhaustivă a tuturor circumstanţelor întâlnite de un profesionist contabil , care pot constitui ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. În consecinţă, nu este suficient ca un profesionist contabil să respecte numai exemplele prezentate; este mai indicată aplicarea cadrului general pentru situaţiile specifice întâlnite de către un profesionist contabil .

Ameninţări şi măsuri de protecţie

100.10 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninţată de o mare varietate de situaţii. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii:

(a)

Ameninţările generat de interesul propriu apar atunci când profesionistul contabil sau un membru imediat sau un membru apropiat* al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen;

(b)

Ameninţările generate de auto-revizuire pot apărea atunci când un raţionament anterior trebuie să fie reevaluat de către profesionistul contabil responsabil de acel raţionament;

(c)

Ameninţările generate de reprezentare pot apărea atunci când un profesionist contabil promovează o poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi compromisă;

(e) Ameninţările generate de intimidare apar atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat să acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, reale sau presupuse.

Părţile B şi respectiv C ale acestui Cod prezintă exemple ale unor situaţii care pot genera aceste categorii de ameninţări pentru profesioniştii contabili de practică publică şi pentru profesioniştii contabili angajaţi. Profesioniştii contabili de practică publică pot, de

asemenea, găsi îndrumări relevante pentru situaţiile specifice pe care le întâlnesc, în Partea

C.

100.11

Măsurile de protecţie care pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de ameninţări se împart în două mari categorii:

(a)

măsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementare; şi

(b)

măsuri de protecţie aferente mediului de activitate.

100.12 Măsurile de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementare includ, dar nu sunt limitate la:

cerinţe educaţionale, de pregătire profesională şi experienţă pentru accesul la profesie;

cerinţe de dezvoltare profesională continuă;

reglementări de guvernare corporativă;

standarde profesionale;

proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională sau reglementară;

revizuirea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau informaţiilor întocmite de un profesionist contabil de către o terţă parte împuternicită prin lege.

100.13 Părţile B şi respectiv C ale acestui Cod, prezintă măsurile de protecţie în mediul de activitate al profesioniştilor contabili de practică publică şi al celor angajaţi.

100.14 Anumite măsuri de protecţie pot spori probabilitatea de identificare sau de eliminare a comportamentului lipsit de etică. Astfel de măsuri de protecţie, care pot fi generate de profesia contabilă, de legislaţie, reglementări sau de organizaţia angajatoare, includ dar nu sunt limitate la:

sisteme de reclamaţii eficace, bine cunoscute de public puse în aplicare de către compania angajatoare, de către profesie sau de un organism de reglementare, care îi împuternicesc pe colegi, angajatori sau persoane din public să atragă atenţia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etică.

o obligaţie explicită de a raporta încălcări ale prevederilor etice.

100.15 Natura măsurilor de protecţie care urmează să fie aplicate va varia în funcţie de circumstanţe. În exercitarea raţionamentului profesional, un profesionist contabil trebuie să ia în consideraţie aspectele pe care o terţă parte echitabilă şi informată, şi care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv importanţa unei ameninţări şi măsurile de protecţie aplicate, ar putea ajunge la concluzia că sunt inacceptabile.

Soluţionarea conflictelor etice

100.16 În evaluarea conformităţii cu principiile fundamentale, unui profesionist contabil i se poate cere să rezolve un conflict în aplicarea acestora.

100.17 În cazul iniţierii unui proces oficial sau neoficial de soluţionare a unui conflict, un profesionist contabil trebuie să ia în considerare următoarele, fie individual, fie împreună cu altele, ca parte a unui proces de soluţionare:

(a)

fapte relevante;

(b)

aspecte etice implicate;

(c)

principii fundamentale legate de problema în cauză;

(d)

proceduri interne stabilite; şi

(e)

modalităţi de acţiune alternative.

Având în vedere aceste aspecte, un profesionist contabil trebuie să determine modalităţile adecvate de acţiune care respectă principiile fundamentale identificate. Profesionistul contabil trebuie, de asemenea, să evalueze consecinţele fiecărei modalităţi posibile de acţiune, în parte. Dacă problema rămâne nerezolvată, profesionistul contabil trebuie să se consulte cu alte persoane din cadrul firmei * sau al organizaţiei angajatoare pentru a obţine sprijin în obţinerea unei soluţii.

* Vezi definiţiile

100.18 În cazul în care o anumită situaţie implică un conflict cu o organizaţie sau în cadrul unei organizaţii, un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare consultarea cu persoanele însărcinate cu guvernarea organizaţiei, cum ar fi Consiliul de administraţie sau comitetul de audit.

100.19 Poate fi în interesul profesionistului contabil să documenteze fondul problemei şi detaliile privitoare la discuţiile avute sau la deciziile luate, cu privire la respectiva problemă.

100.20 În cazul în care un conflict semnificativ nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate solicita consultare profesională din partea organismului profesional relevant sau a consilierilor juridici, şi să obţină astfel îndrumări pe probleme etice, fără a încălca clauza de confidenţialitate. De exemplu, un profesionist contabil poate întâlni un caz de fraudă, a cărei raportare ar duce la încălcarea obligaţiei profesionistului contabil de a păstra confidenţialitatea. Profesionistul contabil trebuie să ia în considerare obţinerea de consultanţă juridică pentru a determina dacă există vreo cerinţă de a raporta acest lucru.

100.21 Dacă, după epuizarea tuturor posibilităţilor relevante, conflictul etic rămâne nerezolvat, un profesionist contabil trebuie, acolo unde este posibil, să refuze să mai continue asocierea cu problema care a generat conflictul. Profesionistul contabil poate determina că, în situaţia respectivă, este mai indicat să se retragă din echipa misiunii * sau dintr-o sarcină specifică, sau să renunţe deopotrivă la acea misiune, companie sau organizaţie angajatoare.

* Vezi definiţiile

SECŢIUNEA 110 - Integritate

110.1 Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili să fie drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.

110.2 Un profesionist contabil nu trebuie să fie asociat cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau cu alte informaţii când apreciază că acestea:

conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;

conţin declaraţii sau informaţii furnizate cu iresponsabilitate ;

omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

110.3 Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful 110.2 dacă acel contabil profesionist furnizează un raport modificat cu privire la vreo problemă menţionată în paragraful 110.2.

SECŢIUNEA 120 - Obiectivitate

120.1 Principiul obiectivităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite raţionamentul lor profesional sau de afaceri din cauza vreunor îndoieli, conflicte de conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.

120.2 Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii care pot afecta obiectivitatea. Este imposibil de definit şi de descris toate aceste situaţii. Trebuie evitate relaţiile care dau naştere la îndoieli sau care influenţează în mod nejustificat raţionamentele profesionale ale unui profesionist contabil .

SECŢIUNEA 130 - Competenţa profesională şi atenţia cuvenită

130.1 Principiul competenţei profesionale şi al atenţiei cuvenite impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili:

(a)

să menţină cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la un nivel necesar astfel încât să asigure clienţii sau angajatorii că primesc servicii profesionale competente; şi

(b)

să acţioneze cu conştiinciozitate în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile, atunci când oferă servicii profesionale .

130.2 Furnizarea unor servicii profesionale competente necesită exercitarea unui raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale pentru efectuarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi împărţită în două etape separate:

(a)

Obţinerea unui nivel de competenţă profesională;

(b)

Menţinerea competenţei profesionale.

130.3 Serviciul profesional competent necesită o conştientizare permanentă şi o înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Pregătirea profesională continuă dezvoltă şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă în mediul profesional.

130.4 Conştiinciozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu cerinţele unei misiuni, cu atenţie, meticulozitate şi la momentul potrivit.

130.5 Un profesionist contabil trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că cei care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea unui profesionist contabil într-o calitate profesională au pregătirea şi beneficiază de supravegherea adecvată.

130.6 Acolo unde este cazul, un profesionist contabil trebuie să îi facă pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori ai serviciilor profesionale , să fie conştienţi de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate ca afirmare a unui fapt.

SECŢIUNEA 140 - Confidenţialitate

140.1 Principiul confidenţialităţii impune profesioniştilor contabili ca obligaţie să se abţină de la:

(a)

Dezvăluirea în afara firmei sau a organizaţiei angajatoare de informaţii confidenţiale obţinute ca rezultat al unei relaţii profesionale sau de afaceri fără o autoritate specifică şi adecvată, cu excepţia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau numai dacă există o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui acele informaţii; şi

(b)

Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite ca rezultat al relaţiilor profesionale sau de afaceri în avantajul lor personal sau în avantajul unor terţe părţi.

140.2 Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie vigilent faţă de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung sau un membru apropiat sau imediat al familiei * .

140.3 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să păstreze confidenţialitatea informaţiilor prezentate de către un posibil client sau angajator.

140.4 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare necesitatea de a păstra confidenţialitatea informaţiilor în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.

140.5 Un profesionist contabil trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi oferă consultanţă sau asistenţă respectă obligaţia profesionistului contabil de păstrare a confidenţialităţii.

140.6 Necesitatea de a respecta principiul confidenţialităţii continuă chiar şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi un client sau un angajator. Atunci când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client, el este îndreptăţit să folosească experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu trebuie, totuşi, să folosească sau să divulge orice informaţii confidenţiale fie dobândite, ori primite ca rezultat al unei relaţii profesionale sau de afaceri.

140.7 În următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale, ori dezvăluirea unor astfel de informaţii este adecvată:

(a) atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;

* Vezi definiţiile

(b)

Atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:

 

(i)

pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi

(ii)

pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.

(c)

În cazul în care există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga, atunci când nu este interzis prin lege

(i)

pentru a se conforma controlului calităţii unui organism membru sau al unui organism profesional;

(ii)

pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea unui organism membru sau a unui organism de reglementare.

(iii) pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi

(iv)pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

140.8

Pentru a decide dacă să divulge informaţii confidenţiale, profesioniştii contabili ar trebui să ia în consideraţie următoarele aspecte:

(a) Dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese pot fi afectate, ar putea fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil să divulge informaţii;

(b) Dacă toate informaţiile relevante sunt cunoscute şi fundamentate, în măsura în care este posibil; în cazul în care situaţia implică fapte nefundamentate, informaţii incomplete sau concluzii nefondate, ar trebui să se aplice raţionamentul profesional pentru a determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este cazul; şi

(c) Tipul de comunicare care este preconizat şi cui i se adresează; în special, profesioniştii contabili ar trebui să fie convinşi că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi.

SECŢIUNEA 150 - Comportamentul profesional

150.1 Principiul comportamentului profesional impune profesioniştilor contabili obligaţia să respecte legile şi reglementările relevante şi să evite orice acţiuni care pot discredita profesia. Acestea includ acţiuni pe baza cărora, o terţă parte raţională şi informată, care are cunoştinţă de toate informaţiile relevante, ar concluziona că buna reputaţie a profesiei este afectată în mod negativ.

150.2 În cadrul strategiei lor de promovare şi de marketing şi a activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie:

(a) să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le pot oferi, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţin; sau

(b) să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii nefundamentate cu referire la activitatea desfăşurată de alţii.

PARTEA B: PROFESIONIŞTII CONTABILI DE PRACTICĂ PUBLICĂ

Secţiunea 200 Introducere

Secţiunea 210 Acceptarea unui client

Secţiunea 220 Conflicte de interese

Secţiunea 230 Opinii suplimentare

Secţiunea 240 Onorarii şi alte tipuri de remuneraţie

Secţiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale

Secţiunea 260 Cadouri şi ospitalitate

Secţiunea 270 Custodia activelor clientului

Secţiunea 280 Obiectivitate – toate serviciile

Secţiunea 290 Independenţa – misiuni de asigurare

SECŢIUNEA 200 - Introducere

200.1 Această parte a Codului ilustrează felul în care trebuie aplicat cadrul conceptual conţinut în Partea A de către profesioniştii contabili din practica publică. Exemplele din următoarele secţiuni nu se doresc a fi, şi nici nu trebuie să fie interpretate ca reprezentând o listă exhaustivă a tuturor cazurilor întâlnite de un profesionist contabil de practică publică care ar putea crea ameninţări privind conformitatea cu principiile fundamentale. În consecinţă nu este suficient ca un profesionist contabil de practică publică să respecte doar exemplele prezentate; mai degrabă, el ar trebui să aplice acest cadru general, cazurilor specifice cu care se confruntă.

200.2 Un profesionist contabil de practică publică nu ar trebui să se angajeze în nici o afacere, ocupaţie, sau activitate care îi afectează sau care ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaţie a profesiei şi care ar conduce la incompatibilitatea cu prestarea serviciilor profesionale .

Ameninţări şi măsuri de protecţie

200.3

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii:

(a)

interes propriu,

(b)

auto-revizuire (auto-control) ,

(c)

reprezentare,

(d)

familiaritate, şi

(e)

intimidare.

Aceste ameninţări sunt discutate în Partea A din acest Cod.

Natura şi semnificaţia ameninţărilor pot diferi în funcţie de natura serviciului prestat, respectiv dacă apar în urma unui serviciu prestat unui client de audit al situaţiilor financiare * , unui client de asigurare* cu privire la situaţiile non-financiare, sau pentru alt tip de client.

200.4

Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes propriu pentru un profesionist contabil de practică publică includ, dar nu sunt limitate la:

un interes financiar* în firma client sau deţinerea unui interes împreună cu un client;

dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primite de la un client;

întreţinerea unei relaţii de afaceri strânsă cu un client;

* Vezi definiţiile

preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;

potenţiala angajare la un client;

onorarii contingente * legate de misiunile de asigurare*;

un împrumut către sau de la un client de asigurare sau de la oricare din directorii sau de la alte persoane din conducerea (funcţionarii) acestuia;

200.5

Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de auto-revizuire (auto-control) includ, dar nu sunt limitate la:

descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluări a activităţii profesionistului contabil de practică publică.

Raportarea cu privire la operaţionalitatea sistemelor financiare după ce au fost implicaţi în elaborarea sau implementarea lor;

întocmirea datelor originale utilizate pentru generarea unor înregistrări care fac obiectul unui misiune de asigurare.

un membru al echipei de asigurare* care ocupă, sau a ocupat recent, funcţia de director sau alte funcţii de conducere* ale clientului de asigurare ;

un membru al echipei de asigurare care este, sau a fost recent, angajat al clientului de asigurare într-o poziţie în care exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii.

prestarea unui serviciu pentru un client care afectează direct misiunea de asigurare.

200.6

Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de reprezentare includ, dar nu sunt limitate la:

promovarea acţiunilor într-o entitate cotată* atunci când acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare .

apărarea unui client de asigurare în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi.

200.7

Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la următoarele situaţii:

un membru al echipei misiunii care o relaţie de familie apropiată cu un director sau cu o altă persoană cu funcţie de conducere din cadrul clientului sau este un afin al acestora;

un membru al echipei misiunii care o relaţie de familie apropiată cu un director sau cu o altă persoană cu funcţie de conducere din cadrul clientului sau este un afin al acestora, care este în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de asigurare;

* Vezi definiţiile

un fost partener al firmei care ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii;

acceptarea unor cadouri sau a unui tratament preferenţial din partea clientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativă.

asocierea de lungă durată a personalului cheie al echipei cu clientul de asigurare;

200.8

Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:

ameninţarea înlocuirii sau a concedierii în relaţie cu misiunea la un client;

ameninţarea cu litigiul;

exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate a cantităţii de muncă executată pentru a reduce onorariile.

200.9

Un profesionist contabil de practică publică poate observa, de asemenea, că unele situaţii specifice dau naştere unor ameninţări specifice privind respectarea unuia sau a mai multor principii fundamentale. Astfel de ameninţări specifice este evident că nu pot fi clasificate. Fie în cadrul relaţiilor profesionale sau al celor de afaceri, , un profesionist contabil de practică publică ar trebui să fie întotdeauna atent la astfel de cazuri şi ameninţări.

200.10 Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil se împart în două mari categorii:

(a)

măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau reglementări; şi

(b)

măsuri de protecţie în mediul de activitate.

Exemple de măsuri de protecţie create de către profesie, legislaţie sau reglementări sunt descrise în paragraful 100.12 din Partea A a acestui Cod.

200.11 În mediul de activitate, măsurile de protecţie relevante variază de la caz la caz. Măsurile de protecţie din cadrul mediului de activitate cuprind măsuri de protecţie la nivelul firmei şi măsuri de protecţie specifice misiunii. Un profesionist contabil de practică publică trebuie să-şi exercite raţionamentul pentru a determina modul în care să abordeze cel mai bine o ameninţare identificată. În exercitarea acestui raţionament, un profesionist contabil de practică publică trebuie să ia în consideraţie aspectele pe care o terţă parte rezonabilă şi informată şi cunoştinţă despre toate informaţiile relevante, inclusiv semnificaţia ameninţării şi măsurile de protecţie aplicate, ar ajunge la concluzia că sunt acceptabile. Această luare în consideraţie va fi afectată de aspecte precum semnificaţia ameninţării, natura misiunii şi structura firmei.

200.12 Măsurile de protecţie la nivelul firmei, în mediului de lucru pot include:

Conducerea

firmei

fundamentale;

care

subliniază

importanţa

conformităţii

cu

principiile

Conducerea firmei care stabileşte premisa că membrii echipei de asigurare vor acţiona în interesul public;

calităţii

politici

şi

proceduri

pentru

implementarea

şi

monitorizarea

controlului

misiunilor;

politici documentate cu privire la identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu principiile fundamentale, evaluarea importanţei acestor ameninţări şi identificarea şi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce până la un nivel acceptabil ameninţările, diferite de cele care sunt în mod evident lipsite de importanţă;

pentru firmele care efectuează misiuni de asigurare , politici documentate privind independenţa * , privind identificarea ameninţărilor la adresa independenţei , evaluarea semnificaţiei acestor ameninţări şi evaluarea şi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce aceste ameninţări, altele decât cele care sunt în mod clar nesemnificativ , la un nivel acceptabil;

politici şi proceduri interne documentate care solicită conformitatea cu principiile fundamentale.

politici şi proceduri care vor permite identificarea intereselor sau relaţiilor dintre firmă sau membrii echipelor de misiune şi clienţi;

politici şi proceduri pentru a monitoriza şi, atunci când este necesar, pentru a gestiona credibilitatea datelor privind veniturile ce provin de la un singur client;

utilizarea unor parteneri diferiţi şi echipe de misiune cu linii de raportare separate în vederea prestării serviciilor de non-asigurare pentru un client de asigurare ;

politici şi proceduri pentru a interzice indivizilor care nu sunt membrii ai unei echipei de misiune să influenţeze ‚într-un mod inadecvat rezultatele misiunii;

comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor unei firme, inclusiv a oricăror modificări ale acestora, tuturor partenerilor şi personalului profesional, şi instruirea şi pregătirea corespunzătoare a acestora în ceea ce priveşte astfel de politici şi proceduri;

* Vezi definiţiile

desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii care să fie responsabil pentru supravegherea funcţionării adecvate a sistemului de control al calităţii din cadrul firmei;

Consultarea partenerilor şi a personalului profesional al acelor clienţi de asigurare şi al entităţilor asociate faţă de care trebuie să îşi păstreze independenţa ;

un mecanism disciplinar pentru a promova a conformităţii cu politicile şi procedurile; şi

politici şi proceduri publicate care să îi încurajeze şi să îi abiliteze pe angajaţi să comunice nivelelor superioare din cadrul firmei orice problemă legată de conformitatea cu principiile fundamentale care îi preocupă.

200.13 Măsurile de protecţie specifice misiunii, în mediul de activitate pot include:

implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui activitatea efectuată sau pentru oferi consiliere, dacă este necesar;

consultarea unei terţe părţi independente, cum ar fi un comitet de directori independenţi, un organ profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;

discutarea problemelor de etică cu persoane însărcinate cu guvernarea clientului;

discutarea cu cei însărcinaţi cu guvernanţa din cadrul clientului a serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute;

implicarea altei firme care să efectueze sau să re-efectueze o parte a misiunii;

Rotaţia personalului cu rol de conducere din cadrul echipei de asigurare .

200.14 În funcţie de natura misiunii, un profesionist contabil de practică publică poate, de asemenea, să se bazeze pe măsurile de protecţie pe care le-a implementat clientul său. Totuşi, pentru a reduce ameninţările la un nivel acceptabil nu este posibil să pună bază doar pe astfel de măsuri de protecţie.

200.15 Măsurile de protecţie legate de sistemele şi procedurile clientului, includ următoarele situaţii:

în cazul în care clientul numeşte o firmă de practică publică pentru a efectua o misiune, numirea o face alte peroane decât conducerea.;

clientul are angajaţi competenţi, cu experienţă şi vechime în muncă, care pot lua decizii manageriale;

clientul a implementat proceduri interne care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor care nu sunt de asigurare; şi

clientul deţine o structură de guvernanţă corporativă care asigură o supraveghere corespunzătoare şi comunicarea informaţiilor privind serviciile unei firme.

SECŢIUNEA 210 – Numirea profesională

Acceptarea unui client

210.1 Înainte de acceptarea unei noi relaţii cu un client, un profesionist contabil de practică publică ar trebui să ia în considerare dacă acceptarea ar crea anumite ameninţări privind conformitatea cu principiile fundamentale. Ameninţările potenţiale la adresa integrităţii sau a comportamentului profesional pot apărea, de exemplu, ca urmare a unor aspecte neclare legate de un client (acţionarii acestuia, managementul şi activităţile desfăşurate).

210.2 Problemele clientului care, dacă sunt cunoscute, ar putea ameninţa conformitatea cu principiile fundamentale, de exemplu implicarea clientului în activităţi ilegale (cum ar fi spălarea banilor), lipsa de onestitate sau practici de raportare financiară care pot fi puse sub semnul întrebării.

210.3 Semnificaţia oricăror ameninţări trebuie să fie evaluată. Dacă sunt identificate

ameninţări, altele decât cele care sunt în mod clar nesemnificativ , ar trebui luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie, dacă este cazul, pentru a le elimina şi pentru

a le reduce la un nivel acceptabil.

210.4 Măsurile de protecţie corespunzătoare pot include cunoaşterea şi înţelegerea clientului,

a acţionarilor săi, a celor din conducere şi a celor responsabili pentru guvernarea sa şi a activităţilor de afaceri, sau obţinerea certitudinii că clientul se angajează să-şi îmbunătăţească practicile de guvernare corporativă sau controalele sale interne

210.5 Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil de practică publică ar trebui să refuze acceptarea relaţiei cu clientul.

210.6 Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite periodic pentru misiunile la clienţi recurenţi.

Acceptarea misiunii

210.7 Un profesionist contabil de practică publică trebuie să fie de acord să ofere numai acele servicii pentru care are acel profesionist contabil are competenţa de a le presta. Înainte de a accepta o misiune specifică la un anumit client, un profesionist contabil de practică publică ar trebui să ia în considerare dacă acceptarea ar da naştere la orice fel ameninţări privind conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, o ameninţare de interes propriu la adresa competenţei profesionale şi la acordarea atenţiei cuvenite apare dacă echipa misiunii nu posedă sau nu poate dobândi competenţele necesare pentru a efectua misiunea în mod adecvat.

210.8 Un profesionist contabil de practică publică ar trebui să evalueze semnificaţia ameninţărilor identificate şi, dacă sunt altfel decât în mod clar nesemnificativ , ar trebui aplicate, după caz, măsuri de protecţie pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include:

Dobândirea unei înţelegeri adecvate a naturii afacerii clientului, a complexităţii operaţiunilor sale, a cerinţelor specifice misiunii şi a scopului, naturii şi ariei de acoperire a activităţii ce urmează a fi prestată.

Dobândirea cunoştinţelor despre domeniile de activitate relevante sau aspectele cheie.

Deţinerea sau obţinerea experienţei în ceea ce priveşte cerinţele relevante de raportare şi de reglementare.

Desemnarea unui personal suficient şi cu toate competenţele necesare.

Utilizarea unor experţi, acolo unde este necesar.

Convenirea unui orizont de timp realist pentru realizarea misiunii.

Respectarea politicilor şi procedurilor de controlul calităţii menite să ofere o asigurare rezonabilă că misiunile specifice sunt acceptate numai atunci când pot fi realizate cu competenţă.

210.9

Atunci când un profesionist contabil de practică publică intenţionează să se bazeze pe sfatul sau pe activitatea unui expert, profesionistul contabil de practică publică ar trebui să evalueze dacă această încredere este garantată. Profesionistul contabil de practică publică ar trebui să ia în consideraţie factori cum sunt reputaţia, experienţa, resursele disponibile şi standardele profesionale şi etice aplicabile. Aceste informaţii pot fi obţinute dintr-o asociere anterioară cu respectivul expert sau din consultarea cu alte părţi.

Modificări legate de desemnarea profesională

210.10 Un profesionist contabil de practică publică care este solicitat pentru a înlocui un alt profesionist contabil de practică publică, sau care doreşte să preia o misiune deţinută în prezent de către un alt profesionist contabil de practică publică, ar trebui să determine dacă există motive, profesionale sau de altă natură, pentru a nu accepta misiunea, cum ar fi circumstanţe care ameninţă conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o ameninţare la adresa competenţei profesionale şi a atenţiei cuvenite dacă un profesionist contabil de practică publică acceptă misiunea înainte de a cunoaşte toate faptele pertinente.

210.11 Trebuie evaluată semnificaţia ameninţărilor. În funcţie de natura misiunii, acest lucru poate cere comunicarea directă cu contabil existent * pentru a stabili faptele şi circumstanţele care stau la baza modificării propuse, astfel încât profesionistul contabil de practică publică să poată decide dacă ar fi adecvat să accepte misiunea. De exemplu, este posibil ca motivele aparente pentru modificarea survenită în misiune să nu reflecte în totalitate faptele şi poate indica existenţa unor neînţelegeri cu contabilul existent care pot influenţa decizia de a accepta numirea.

* Vezi definiţiile

210.12 Un contabil existent trebuie să respecte confidenţialitatea. Măsura în care profesionistul contabil de practică publică poate şi ar trebui să discute despre problemele unui client cu un profesionist contabil propus va depinde de natura misiunii şi de:

Faptul dacă a fost obţinută permisiunea clientului de a face acest lucru; sau

cerinţele legale sau etice referitoare la acest tip de comunicări sau prezentări, care pot varia în funcţie de jurisdicţie.

210.13 În absenţa unor instrucţiuni specifice din partea clientului, un contabil existent nu ar trebui, în mod obişnuit, să ofere în mod voluntar informaţii despre afacerile clientului. Circumstanţele în care ar putea fi adecvat să divulge informaţii confidenţiale sunt prezentate în Secţiunea 140 a Părţii A din acest Cod.

210.14 Dacă sunt identificate ameninţări altele decât cele care sunt, în mod clar, nesemnificative, ar trebui avute în vedere şi aplicate măsuri de protecţie, dacă este necesar, pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

210.15 Aceste măsuri de protecţie pot include:

discutarea în totalitate şi fără reţineri a afacerilor clientului cu contabilul existent ;

solicitarea contabilului existent să ofere informaţii cunoscute cu privire la orice fapte sau circumstanţe care, după părerea contabilului existent , ar trebui aduse la cunoştinţa contabilului propus înainte ca acesta să decidă dacă acceptă sau nu misiunea;

atunci când se răspunde unor cereri de ofertă, să se prezinte în respectiva ofertă că, înainte de a accepta misiunea, va fi solicitat contactul cu contabilul existent , astfel încât să poată fi puse întrebări dacă există motive profesionale sau de orice altă natură din cauza cărora numirea nu ar trebui să fie acceptată.

210.16 Un profesionist contabil de practică publică, în mod obişnuit, va fi necesar să obţină permisiunea clientului, de preferat în scris, pentru a iniţia discuţii cu contabilul existent . Odată obţinută permisiunea, contabilul existent ar trebui să respecte reglementările legale şi de altă natură care guvernează astfel de cereri. Atunci când contabilul existent oferă informaţii, acestea trebuie să fie oferite cu onestitate şi fără ambiguitate. Dacă contabilul propus nu poate comunica cu contabilul existent , contabilul propus ar trebui să încerce să obţină informaţii despre orice ameninţări posibile prin alte metode, cum ar fi chestionarea terţelor părţi sau investigaţii de fond privind conducerea superioară sau a celor însărcinaţi cu guvernanţa clientului.

210.17 Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor de protecţie, şi nu pot fi obţinute, prin alte modalităţi, informaţii satisfăcătoare cu privire la fapte, un profesionist contabil de practică publică trebuie să refuze misiunea.

210.18 Unui profesionist contabil de practică publică i se poate solicita să realizeze activităţi complementare sau suplimentare faţă de activitatea contabilului existent . Astfel de împrejurări pot da naştere la ameninţări potenţiale la adresa competenţei profesionale şi

acordarea atenţiei cuvenite, care rezultă, de exemplu, din lipsă de informaţii sau din informaţii incomplete. Măsurile de protecţie împotriva unor astfel de ameninţări includ notificarea contabilului existent cu privire la activitatea propusă, ceea ce ar da contabilului existent ocazia de a oferi orice informaţii relevante necesare pentru desfăşurarea activităţii în mod corespunzător.

SECŢIUNEA 220 - Conflicte de interese

220.1 Un profesionist contabil de practică publică trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru

a identifica circumstanţele în care ar putea apărea un conflict de interese. Acest tip de

circumstanţe ar putea genera ameninţări privind respectarea principiilor fundamentale. De exemplu, o ameninţare la adresa obiectivităţii poate apărea atunci când un profesionist contabil de practică publică concurează direct cu un client sau are o asociere în participaţie sau un acord similar cu un competitor important al unui client. O ameninţare la adresa obiectivităţii sau confidenţialităţii poate fi, de asemenea, generată atunci când un profesionist contabil de practică publică prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict sau pentru clienţi care au o dispută între ei cu privire la aspectul sau tranzacţia în cauză.

220.2 Un profesionist contabil de practică publică ar trebui să evalueze importanţa oricăror ameninţări. Evaluarea include luarea în consideraţie, înainte de acceptarea sau continuarea unei relaţii cu un client sau a unei misiuni specifice, dacă profesionistul contabil independent are interese de afaceri sau relaţii cu acel client sau cu o terţă parte care ar putea genera ameninţări. Dacă există ameninţări, altele decât cele în mod clar nesemnificativ , ar trebui luate în consideraţie şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

220.3 În funcţie de circumstanţele care generează conflictul, măsurile de protecţie ar trebui să includă, de obicei, următoarele acţiuni ale profesionistului contabil de practică publică:

(a)

Notificarea clientului cu privire la interesul de afaceri sau la activităţile firmei care pot reprezenta un conflict de interese şi obţinerea consimţământului clientului de a acţiona în asemenea împrejurări; sau

(b)

Notificarea tuturor părţilor relevante cunoscute cu privire la faptul că profesionistul contabil de practică publică acţionează în numele a două sau mai multe părţi într-un aspect în privinţa căruia interesele lor sunt în conflict şi obţinerea consimţământului acestora de a acţiona astfel; sau

(c)

Notificarea clientului cu privire la faptul că profesionistul contabil de practică publică nu acţionează în mod exclusiv pentru nici un client pentru furnizarea serviciilor propuse (de exemplu, într-un sector anume al pieţei sau în ceea ce priveşte un anumit serviciu) şi obţinerea consimţământului clientului de a acţiona astfel.

220.4

De

suplimentare:

asemenea,

ar

trebui

luate

în

considerare

următoarele

măsuri

de

protecţie

(a) Utilizarea unor echipe distincte ale misiunii; şi

(b) Proceduri de împiedicare a accesului la informaţii (de exemplu, o strictă separare fizică

a unor astfel de echipe, completarea confidenţială şi securizată a datelor); şi

(d)

Utilizarea acordurilor de confidenţialitate semnate de către angajaţii şi partenerii firmei; şi

(e) Revizuirea regulată a aplicării m