Sunteți pe pagina 1din 20

Consiliul Europei Acţiune împotriva traficului de fiinţe umane

“Traficul de fiinţe umane reprezintă o violare a drepturilor omului şi o atingere adusă demnităţii şi integrităţii fiinţei umane care poate conduce la o situaţie de sclavie pentru victime.”

Preambul la Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane

Acţiune a Consiliului Europei împotriva traficului de fiinţe umane

12

Prevenirea traficului de fiinţe umane

fundamentale ale

Protecţia drepturilor

13

victimelor traficului de fiinţe umane

16

şi complicilor acestora

Sancţionarea traficanţilor

17

Mecanisme de monitorizare

r 1 7 Mecanisme d e m o n i t o r i z a
Chintesenţa problemei 5 Acţiunile întreprinse de Consiliul Europei în cadrul împotriva traficului luptei de
Chintesenţa problemei
5
Acţiunile întreprinse
de Consiliul Europei în cadrul
împotriva traficului
luptei
de fiinţe umane
7
Iniţiative internaţionale
8
De ce a fost
nevoie de o
nouă convenţie ?
9
Definiţia traficului
de fiinţe umane
11

“O nouă formă de sclavie”

04
04

Chintesenţa

problemei

Traficul de fiinţe umane reprezintă o problemă majoră pentru Europa. În fiecare an, un număr tot mai mare de persoane devin victime ale traficului de fiinţe umane. În mare parte, victimele sînt destinate exploatării sexuale (43%), dar multe

din persoanele traficate sînt folosite şi ca muncitori neplătiţi

şi ilegali la lucrări agricole, în întreprinderi cu condiţii grele de

muncă sau ca servitori în familii (32%). Organizaţia Mondială

a Muncii (OMM) estimează numărul acestor persoane la 2.45 milioane, majoritatea fiind femei şi copii.

Un asemenea trafic, cu incidenţe penale pentru victimele sale, reprezintă o versiune modernă a comerţului cu sclavi

din trecut. Fiinţele umane sînt tratate ca o marfă care poate

fi cumpărată şi vândută; persoanele traficate sînt forţate să

muncească de obicei în industria sexului, dar şi în agricultură sau în întreprinderi cu condiţii grele de muncă legale sau din economia tenebră şi sînt plătite mizerabil sau chiar deloc. Majoritatea victimelor identificate ale traficului de fiinţe umane sînt femei, uneori însă sînt traficaţi şi bărbaţii. Mai mult ca atât, majoritatea victimelor sînt tineri, chiar uneori

şi copii, toate căutînd cu disperare să-şi câştige cel puţin o

existenţa precară, dar până la urmă se aleg doar cu viaţa răvăşită de abuzuri şi extorcare.

Preocuparea primordială a Consiliului Europei este de a proteja şi a asigura drepturile omului şi de a le extinde asupra celor 800 milioane de cetăţeni ai statelor membre, indiferent de sex, rasă, origine, culoare sau religie. Traficul de fiinţe umane subminează valorile fundamentale ale Consiliului Europei, astfel încât Consiliul s-a angajat să-l combată. Mai mult ca atât, fiind un organism pan-european, Consiliul este cea mai potrivită autoritate chemată să suprime toate manifestările traficului de fiinţe umane şi să protejeze victimele acestuia – multe din cele 46 de state-membre se află printre ţările de origine ale victimelor ori sînt teritorii de tranzit sau destinaţie.

05
05
umane reprezintă "Traficul de fiinţe o crimă care încalcă drepturile omului." Ge neral al Con
umane reprezintă
"Traficul de fiinţe
o crimă care
încalcă drepturile omului."
Ge neral al Con siliului Europei
Te rry
Davis, Secretar
06

de Consiliul Europei

Acţiuni întreprinse

în cadrul luptei împotriva

traficului de fiinţe umane

activ în

implicat

Consiliul Europei

s-a

relevat

80,

anii

umane, care şi-a

din

Încă

de fiinţe

traficului

tangenţele cu o serie de probleme ce constituiau obiectul

combaterea

femeilor

- protecţia

a Consiliului Europei

şi copiilor,

de preocupare

sexuală a femeilor

violenţei, exploatarea

migraţiunea. Consiliul Europei a venit cu

împotriva

crima organizată şi

a elaborat, de exemplu,

acest domeniu:

în

instrumente juridice şi strategii pertinente, a efectuat studii şi

multe iniţiative

mai

a impulsionat cooperarea juridică şi

acţiuni de monitorizare,

tehnică.

vizând traficul

bază adoptate de Consiliul Europei

Textele de

de fiinţe umane sînt:

de Miniştri

a Comitetului

(2000) 11

trebuie

• Recomandarea

acţiunile

ce

privind

membre

întreprinse împotriva traficului de fiinţe umane în scopul

adresată statelor

exploatării sexuale;

Miniştrilor

Comitetului

Recomandarea (2001) 16 a

copiilor

protecţia

privind

membre

statelor

adresată

sexuale.

împotriva exploatării

unui

oportună elaborarea

considerat

şi autoritate

Consiliul Europei

a

cu o aplicabilitate

instrument juridic obligatoriu

La

specifice.

acţiunile

recomandările şi

Convenţia

largă decât

a adoptat

mai

Miniştrilor

Comitetul

deschisă

2005

mai

fiinţe umane,

3

Consiliului Europei privind traficul de

Varşovia, cu ocazia celui

spre semnare la 16 mai 2005 la

ai statelor

stat şi de guvern

de-al treilea Summit al şefilor de

la Summit

Europei. Participanţii

Consiliului

în

este un pas decisiv

membre ale

au subliniat că această convenţie

de fiinţe umane.

combaterea traficului

07
07

Iniţiative internaţionale

de fiinţe umane poate

fenomen mondial, traficul

Deoarece în

Fiind deja un

un caracter naţional sau transnaţional.

mai profitabile,

avea şi

din cele

prezent această activitate este una

traficul de fiinţe umane a devenit profilul crimei organizate şi

ca drogurile

în Europa tot atât de energic

trebuie să fie combătut

unor estimări, traficul

sau spălarea banilor. Într-adevăr, conform

pe locul trei ca afacere

în lume

de fiinţe umane se clasează

ilicită, după traficul de arme şi droguri.

sancţionarea

şi

suprimarea

prevenirea,

Protocolul privind

special traficarea femeilor şi

în

umane,

fiinţe

care suplimentează

traficului de

Palermo)

de la

(Protocolul

transnaţionale

copiilor

Unite împotriva crimei

a

Convenţia Naţiunilor

întreprinderea unor

legal pentru

organizate a devenit temeiul

internaţional împotriva traficului de

nivel

acţiuni ferme la

bază

luând ca

Europei,

Consiliului

umane. Convenţia

de la Palermo şi ţinând seama de alte

fiinţe

de referinţă Protocolul

domeniul

din

relevante

juridice

internaţionale

să consolideze

instrumente

fiinţe umane, a încercat

combaterii traficului de

şi să ridice standardele

protecţia oferită de astfel de instrumente

le proclamă.

care acestea

pe

Dimensiunile fenomenului şi imperativul de a combate pe toate

de asemenea,

impulsionat,

a

umane

fiinţe

de

ca Interpolul, Organizaţia

căile traficul

organisme internaţionale

Internaţională

astfel de

a

Organizaţia

(OMM),

Muncii

Securitate şi Cooperare în

Mondială

a

Migraţiei (OIM) şi Organizaţia pentru

acţiuni, iar numeroase structuri

Europa (OSCE) să întreprindă

neguvernamentale acordă asistenţă victimelor.

19 iulie 2002 şi Directiva

Uniuni Europene din

Decizia cadru a Consiliului

fiinţe umane

cu privire la combaterea traficului de

de reşedinţă acordată

2004 privind viza

29 aprilie

originarilor din ţările terţe care sînt victime ale traficului de fiinţe

UE din

unor acţiuni de facilitare

a

sau care au fost subiectul

autorităţile competente

umane

migraţiei ilegale, şi care cooperează cu

unele aspecte ale traficului de fiinţe umane.

reglementează

08
08

fost nevoie

De ce a

convenţie?

de o nouă

mari

mai

cele

autoritatea

cu

este

Europei

toate manifestările

Consiliul

combate

atât pentru a

obţine acordul

competenţe

traficului de fiinţe umane, cât şi pentru a

de destinaţie asupra unei

tranzit sau

origine,

Textele internaţionale existente

ţărilor de

politici comune obligatorii.

în considerare

caracter executoriu, fie că iau

fie că nu au un

problemei.

careva aspecte ale

doar

cadrul

în

elaborate

a Convenţiei

adăugată

rând în afirmaţia că

Valoarea

primul

Europei rezidă în

constituie o violare a drepturilor

Consiliului

traficul de fiinţe umane

integrităţii umane;

adusă demnităţii şi

omului şi o atingere

o protecţie mai extinsă a victimelor.

al Convenţiei

de aceea se impune

arealul de reglementare

În al doilea rând,

al treilea rând,

toate formele de traficare şi, în

pentru a

cuprinde

de monitorizare

stabileşte mecanismele

asigura implementarea eficientă de către statele membre

ea

a prevederilor sale. Convenţia este un tratat cuprinzător care are

ca scop:

prevenirea traficului de fiinţe umane;

victimelor

ale

fundamentale

drepturilor

protecţia

traficului;

drastică a traficanţilor.

• sancţionarea

este aplicată:

sau transnaţional,

Convenţia

trafic: naţional

de

tuturor formelor

legat sau nu de crima organizată;

copii;

femei, bărbaţi sau

tuturor victimelor:

exploatare sexuală,

exploatare:

tuturor formelor de

practici

alte

servicii forţate, sclavia

sau

muncă sau

condiţii de aservire şi prelevarea

similare, menţinerea în

de organe.

i i d e a s e r v i r e ş i p r
i i d e a s e r v i r e ş i p r
09
09

Ce este traficul de fiinţe umane?

10
10

Definiţia traficului de fiinţe umane

Convenţia Consiliului Europei defineşte traficul de fiinţe umane drept:

• acţiunea de: “recrutare, transportare, cazare sau primirea de persoane”;

• prin intermediul: “ameninţării cu forţa sau utilizării forţei sau a altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau de situaţia de vulnerabilitate, prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau avantaje pentru obţinerea consimţământului unei persoane având autoritate asupra altei persoane”;

• în scopul exploatării acestei persoane: “Exploatarea cuprinde, cel puţin, exploatarea prostituţiei celorlalţi sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forţate, sclavia sau practici similare ale acesteia, aservirea sau prelevarea de organe”.

• Drept victimă este definită orice persoană care este supusă traficului prin oricare din mijloacele specificate în Convenţie. Consimţământul victimei de a fi exploatată este irelevant în cazul când au fost folosite oricare din mijloacele stipulate în definiţie (constrângere, fraudă, înşelăciune, etc.).

11
11

Prevenirea traficului de fiinţe umane

de fiinţe umane ia tot mai multe

traficul

sociale

etapa actuală,

vieţii

cu diferite aspecte ale

La

pentru toate categoriile societăţii.

interferează

forme,

şi are implicaţii practic

complexă a

şi dată fiind natura

maximă eficienţă,

fenomenului, acţiunile preventive împotriva acestui trafic

Pentru

măsuri

se impun

Deja

trebuie să fie riguros coordonate.

nivel

coordonarea la

a consolida

pentru

a stabili sau

responsabile

pentru

organisme

diferite

între

fiinţe umane.

naţional

prevenirea şi combaterea traficului de

a

educare

şi

sensibilizare

informare,

fiinţe umane,

de

Campaniile

traficul de

persoanelor vulnerabile privind

descurajeze consumatorii

precum şi acţiunile menite

de

măsurile principale

sînt printre

servicii

unor astfel de

prevenire a traficului de fiinţe umane.

asigure

destinate să

măsurile

şi

de frontieră

documentelor de călătorie se află, de

Controlul

primordiale pentru prevenirea

verificarea legalităţii

printre acţiunile

asemenea,

fiinţe umane.

traficului de

un rol

joacă

asemenea

de

civilă

prevenirea

Societatea

priveşte

ce

ceea

în

important

victimelor.

protecţia

şi

umane

fiinţe

Europei

de

traficului

Consiliului

Convenţia

autorităţile

aceea,

De

între

cooperarea

încurajează

şi

neguvernamentale

organizaţiile

publice,

civile.

societăţii

membrii

a r e a î n c u r a j e a z ă şi
a r e a î n c u r a j e a z ă şi
12
12
Protecţia drepturilor fundamentale ale victimelor traficului de fiinţe umane Identificarea Convenţia Consiliului

Protecţia drepturilor fundamentale ale victimelor traficului de fiinţe umane

Identificarea

Convenţia Consiliului Europei scoate în evidenţă faptul că victimele traficului de fiinţe umane trebuie iniţial recunoscute ca atare, pentru ca poliţia şi autorităţile publice să nu le trateze ca imigranţi ilegali sau criminali. Dacă identificarea victimei nu a fost făcută corect, s-ar putea ca ulterior acesteia să-i fie negate drepturile fundamentale. Pe perioada de identificare a statutului, persoana respectivă nu poate fi expulzată de pe teritoriul ţării-gazdă.

Există prevederi specifice pentru copiii victime (minori cu vârste de până la 18 ani) care sînt vulnerabili în mod special şi care necesită un tratament aparte. În astfel de situaţii trebuie întreprinse măsuri adecvate pentru determinarea identităţii şi cetăţeniei copilului, iar autorităţile vor depune toate eforturile pentru a localiza familia copilului, în cazul când aceasta este spre binele copilului.

Protecţia vieţii private

Protecţia vieţii private şi a identităţii victimelor este esenţială atât pentru securitatea fizică a acestora, dat fiind pericolul din partea traficanţilor, cât şi pentru sporirea şanselor persoanelor traficate la reintegrarea socială.

13
13

Asistenţa acordată victimelor

este garantată

umane le

fiinţe

traficului de

pentru

suportul

Victimelor

şi

psihologică

şi

mai include

fizică

asistenţă

reintegrarea în societate. Asistenţa acordată

o

informare,

şi

de consiliere

medical, serviciile

de cazare.

tratamentul

condiţii decente

şi asigurarea unor

acordă compensaţii pentru

precum

asemenea, victimelor li se

De

daunele suportate.

viza de reşedinţă

Perioada de recuperare şi

pentru a-şi

zile

la minimum 30 de

traficanţilor şi

dreptul

Victimele au

influenţa

de sub

a ieşi

autorităţile.

recupera forţele,

cu

cooperare

de

posibilitatea

reşedinţă prelungită,

a examina

permise de

pot acorda

o reclamă sau dacă trebuie să

Victimelor li se

dacă starea lor personală

în cadrul unei investigaţiei

pentru a coopera

rămână în ţară penale.

Repatrierea

de fiinţe umane sau

victimei traficului

permanentă

al

Statul de origine

viza de reşedinţă

statul în care ea are dreptul la

asigurându-i

ei,

reîntoarcerea

şi demnitatea. În cazul

accepte

trebuie

respectarea drepturilor, securitatea

o persoană către alt stat, acesta

când un stat repatriază

şi demnitatea

respectând drepturile, securitatea

o va face

persoanei respective.

în

stabilite

fie

trebuie

repatriere

şi-au

de

Programele

care

neguvernamentale

organizaţiile

orientat activitatea spre evitarea revictimizării persoanelor

cooperare cu

traficate.

14
14
“Traficul de fiinţe umane este sclavia ce se desfăşoară Europa secolului chiar sub ochii noştri
“Traficul de fiinţe umane
este sclavia
ce se desfăşoară
Europa secolului
chiar sub
ochii noştri
în
XXI.”
Maud de Boer-Buquicchio,
Adjunct al Consiliului Europei
Secretar General
15

Sancţionarea traficanţilor şi complicilor acestora

Convenţia Consiliului Europei, traficarea

drept infracţiune penală. Iar

În conformitate cu

este considerată

sancţiunilor

persoanelor

sub incidenţa

lor cad

traficanţii şi complicii

posibilitatea

de asemenea,

stipulează,

legale. Convenţia

acţiunile celor care se

de a considera drept criminale şi

de fiinţe umane.

folosesc de serviciile victimelor traficului

penală eliberarea,

drept infracţiune

procurarea sau oferirea unui document de călătorie fals

declară

Convenţia

prejudicierea,

identitate fals, sau

de

ori distrugerea actului

buletin

unui

ori a

anularea

reţinerea, deposedarea,

acestea

de obicei

terţe persoane

unei

un impact

de identitate al

şi

au

traficantului

sînt primele acţiuni ale

asupra controlului victimei.

considerabil

companiile, asociaţiile

convenţiei,

Conform prevederilor

responsabile

alte entităţi juridice similare sînt

efectuate în numele lor de către

comerciale şi

pentru acţiunile criminale

implicate în

din conducerea lor. Instituţiile

confiscate,

orice persoană

închise, veniturile lor

acţiunile de traficare vor fi

sau individuali, urmează să

corporativi

iar infractorii,

victimei.

Convenţia compensaţii

plătească

să urmărească şi

autorităţile

împuterniceşte

dispune

să sancţioneze traficanţii şi complicii lor fără a

victimei. Scopul este de

a

partea

o plângere din

când traficanţii supun victimele la diverse

de

presiuni şi le ameninţă pentru a le descuraja să se plângă

evita situaţiile

autorităţilor.

c u r a j a s ă s e p l â n g ă
16
16

Următoarele circumstanţe sînt considerate drept agravante

în determinarea pedepsei pentru infracţiunea de traficare:

atunci când traficantul a pus în pericol în mod deliberat sau

prin neglijenţă brutală viaţa victimei; atunci când infracţiunea

a fost comisă împotriva unui copil; dacă infracţiunea a

fost comisă de un funcţionar public în exerciţiul funcţiei şi

în situaţii când infracţiunea a fost comisă în cadrul unei

organizaţii criminale.

Convenţia conţine o prevedere de absolvire de pedeapsă, care oferă statelor dreptul de a nu impune pedepse victimelor pentru implicarea lor în activităţi ilegale, în cazul când au fost impuse să o facă.

Mecanisme de monitorizare

Eficienţa tuturor tratatelor se măsoară prin gradul de eficienţă

a mecanismelor de monitorizare. Sistemul de monitorizare

stabilit de Convenţia Consiliului Europei este cu certitudine unul din punctele ei forte şi se sprijină pe doi piloni:

• GRETA, un grup independent de experţi în acţiunile ce trebuie întreprinse împotriva traficului de fiinţe umane care monitorizează implementarea Convenţiei. Sarcina grupului este de a întocmi rapoarte care vor evalua măsurile întreprinse de statele membre. Statelor care nu respectă integral prevederile Convenţiei, li se va cere să-şi intensifice acţiunile.

• Comitetul Statelor Părţi la Convenţie, constituit din reprezentanţii statelor membre pentru care Convenţia a intrat în vigoare, poate adopta, în baza rapoartelor şi concluziilor GRETA, recomandări adresate unui stat implicat.

17
17
Convenţia Consiliului Europei privind traficul de fiinţe umane are ca scop: > prevenirea traficului de

Convenţia Consiliului Europei privind traficul de fiinţe umane

are ca scop:

> prevenirea traficului de fiinţe umane;

> protecţia drepturilor fundamentale ale victimei;

> persecutarea traficanţilor de fiinţe umane;

se aplică:

> tuturor formelor de trafic: naţional sau transnaţional, care are sau nu legătură cu crima organizată;

> tuturor victimelor: femei, bărbaţi sau copii;

> tuturor formelor de exploatare: exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavie sau alte practici similare, menţinerea în condiţii de aservire şi prelevarea de organe.

18
18

46 de State membre ale Consiliului Europei

Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Cro- aţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, ”fosta republică iugoslavă a Macedoniei”, Federaţia Rusă, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Moldova, Monaco, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Cehă, România, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Su- edia, Turcia, Ucraina, Ungaria.

Elaborată de către Directoratul Comunicare - Serviciul Relaţii Publice, în cooperare cu Directoratul General pentru Drepturile Omului - Diviziunea Egalitate.

Design grafic: The Big Family - Fotografie: Consiliul Europei p. 10, p. 12, p. 13 şi Photo Alto p. 6, p. 8, p. 9, p. 12, p. 15, p.16. aprilie 2006

Biroul de Informare al Consiliului Europei în Moldova Imprimat în Moldova

ww w. coe.int/tra ff i cking

Biroul de Informare al Consiliului Europei în Moldova Imprimat în Moldova ww w. coe.int/tra ff i
Biroul de Informare al Consiliului Europei în Moldova Imprimat în Moldova ww w. coe.int/tra ff i