TEHNICA SECURITĂŢ II MUNCII ÎN

LABORATORUL DE CHIMIE

I. ORGANIZAREA ŞI DOTAREA LABORATORULUI

Laborat o r ul de chimie dispun e în gen er al de mai mult e înc ă peri, cu

destin a ţ ii diferite, form â n d în ans a m bl u un siste m com plex cu func ţ ionar e
unitar ă .
Laborat o r ul de chimie est e dota t cu :
• re ţ ea electric ă , care serv e ş t e at ât iluminat ul ui gen er al, cât şi diferitelor
ap ar a t e ;
• inst ala ţ ie de ventila ţ ie natur al ă (feres t r e , usi), cât si prin hot e si niş e
(und e est e cazul);
• inst ala ţ ie de înc ă lzire;
• inst ala ţ ie de gaz e natur al e, but elii cu gaz lichefiat sau baie de nisip.
Masa de lucru est e de form ă drept u n g hi ul ar ă , din inox, prev ă zut ă cu
sert ar e .

Niş a are form ă paral elipipe dic ă , cu per e tii trans p a r e n ţ i din sticl ă
mont a t ă pe ram e de lemn sau met al. Niş a est e prev ă zut ă cu instala ţ ii de
aerisire (exh a u s t o a r e ) , ap ă , gaz şi electricitat e . Accesul la nişă se face
prin per et el e din fa ţă care est e prev ă zut cu uşi mobile.

II. NORME DE PROTECŢIE ŞI PREVENIRE A ACCIDENTELOR ŞI

MĂ SURI DE PRIM AJUTOR

Multe exp erie n ţ e pot dev e nii periculoa s e dac a experi m e n t a t o r ul nu

cuno a ş t e nat ur a reactivilor utiliza ţ i, car act e risticile aces t or a şi ale
apar a t u rii sau nu est e ate n t la ma nipul ar e a , resp e c tiv ma n e vr a r e a lor.
În ved er e a prote c ţ iei şi preve nirii accide n t elor din labora t or est e
nec e s a r ă resp e c t a r e a unor reguli numit e NORME .
Orice accid e n t care survine în labora t or treb ui e imedi at adus la
cuno ş tin ţă cadrului didactic care va apr e ci a gravit a t e a lui şi va stabili
m ă surile de prim ajutor, o interve n ţ ie imedi at ă poat e prev e ni o agrav a r e a
situa ţ iei.
În cele ce urm e a z ă stras e vor prez e n t a principal el e tipuri de
accid e n t e car e pot surv e ni în labor a t o a r el e de chimie, norm el e de
prot ec ţ ie precu m şi norm el e de prim ajutor care trebuie acord a t e
perso a n ei accid e n t a t e .
Principalel e accid e n t e care se pot produc e în labora t o a r el e de chimie
sunt: intoxica ţ iile, arsurile, trau m a t i s m e l e şi electrocu t ă rile.
 INTOXICAŢIILE pot fi:
-acu t e , produ s e datorit ă p ă trun d e rii în orga nis m a subst a n ţ elor
toxice, într- o cantit a t e car e dep ăş e ş te limita ad mis ă ;
-cro ni c e produ s e în urm a pă trund e rii subst a n ţ elor toxice în
orga nis m în cantit ăţ i mici timp îndelung a t . Pă trund e r e a subst a n ţ elor
toxice în orga nis m se poat e face : pe cale respira torie (sub form ă de fum,
cea ţă , pulber e), pe cale diges tiv ă , prin piele, de und e, prin difuzie ajung în
sâng e (sulfura de carbo n, alcool me tilic, mercur ul, etc.).
În scopul evit ă rii intoxica ţ iilor, subst a n ţ el e chimice ca: cianur a de
pota siu, hidrog e n sulfurat, solu ţ ie de hidroxid de amo niu conce n t r a t , oxid
de carbo n, dioxid de sulf, acid cianhidric, etc, se vor prep a r a sau utiliza
num ai sub nişă .
• Este interzis ă test a r e a subst a n ţ elor chimice prin gust a r e .
• Este interzis ă pipet ar e a prin aspir ar e cu gura a solu ţ iilor
corozive sau toxice.
• La înch eier e a ş edin ţ ei de labora t or, stud e n ţ ii sunt obliga ţ i s ă
a ş eze reactivii în trus el e resp e c tiv e, s ă pred e a ust e n silele şi s ă se
spele pe mâini.
Mă surile de prim ajutor în cazul intoxica ţ iilor cu subst a n ţ e chimice se
aplic ă difere n ţ iat în func ţ ie de nat ur a reac tivului care a provoc a t
intoxica ţ ia (tab elul nr.1)

Tabel 1
Subst a n ă a Antidot
toxică
F2 NH 4 OH diluat
Cl2 -pulverizar e a unei solu ţ ii de Na 2 CO 3
Br 2 -inspirar e a prin batist ă udat ă cu o solu ţ ie
de NH 4 OH 10% şI
C 2 H 5 OH (alcool etilic) în pă r ţi egal e.
H2 S se inspir ă aer curat şi cantit ăţ i foart e mici
de Cl2
NO se reco m a n d ă inhalar e de oxigen, lapt e şi
NO 2 rep a u s compl e t
P4 Solu ţie 2% de CuSO 4
As 2 O 3 Solu ţie de MgO

ARSURILE pot fi:

-t e r m i c e , provoc a t e de cont ac t ul cu corpuri fierbin ţ i sau ca urm ar e a
aprind erii subst a n ţ elor inflam a bile;
 -chi m i c e , provoc a t e de cont a c t ul cu subs t a n ţ e caustic e (baz e sau
acizi conc e n t r a ţ i)
*0 Este interzis ă aplec a r e a capului de a s u p r a vas elor în care fierbe o
solu ţ ie.
*1 Eprub e t a în care se înc ălze ş te o solu ţ ie se ţine înclinat ă într- o part e,
nici spre sine, nici spre vecin, pentr u a se evita stropire a în caz de
supr aînc ă lzire.
*2 Este interzis ă p ă str ar e a subst a n ţ elor inflam a bile şi a celor volatile în
apropi er e a radia ţ iilor ter mic e.
*3 Lă mpile şi becurile de gaz nu se las ă aprins e fără supr av e g h e r e .
În cazul arsurilor ter mic e, trebui e în primul rând închis gazul sau
surs a ce ard e, cu ajutorul extincto ar elor, nisipului, prelat elor şi apoi se
acord ă primul ajutor. În cazul arsurilor de gradul I pielea ars ă se spal ă cu
spirt medicin al sau cu o solu ţ ie de per m a n g a n a t de pota siu şi apoi se
ung e cu o cre m ă prot ec t o a r e dezinfect a n t ă , sau se spal ă locul arsurii cu o
solu ţ ie de tanin 1%. În cazuri mai grav e (arsuri de grad ul II şi III)
accid e n t a t u l se tran s p o r t ă imediat la spital.

Dac ă un pah ar cu o solu ţ ie acid ă sau bazic ă se ră stoar n ă pe mas ă ,

locul treb ui e sp ă lat cu mult ă ap ă şi usca t.
La efect u a r e a exp erie n ţ elor cu acizi, se pot utiliza acizi conc e n t r a ţ i
num ai dac ă re ţ et a prev e d e speci al aces t lucru. Acizii conce n t r a ţ i se vor
mâ n ui cu mult ă prec a u ţ ie şi sub nişă .
Prep ar a r e a solu ţ iilor înso ţ it ă de deg aj a r e mar e de căldur ă (de
exe m pl u : diluar e a acidului sulfuric, prep a r a r e a am e n s t e c ul ui sulfocro mic
din acid sulfuric conce n t r a t şi dicrom a t de pot asiu, etc.) se efect u e a z ă în
vas e de sticl ă cu pere ţ ii rezist e n ţ i pentr u a evita cr ă par e a lor sau în
caps ul e de por ţ elan.
Diluare a acidului sulfuric conc e n t r a t cu ap ă se face întotd e a u n a prin
introd u c e r e a acidului sulfuric în ap ă în jet sub ţ ire şi cu agitar e continu ă şi
nu invers.
Dizolvar e a acidului sulfuric în ap ă are loc cu deg aj a r e mar e de
căldur ă datorit ă hidrat ă rii ionilor HSO 4 - şi H + . Prin turn a r e a apei cu d=
3 3
1g/c m pest e H 2 SO 4 conc.cu d = 1, 8 4 g/cm proce s ul de hidrat a r e are loc la
supr af a ţ a acidului. Căldura deg aj a t ă nu se trans mi t e mas ei de acid
sulfuric şi solu ţ ia de am e s t e c a r e poat e ajung e la fierber e. Vaporii form a ţ i
pot antr e n a cu ei H 2 SO 4 conce n t r a t , produc â n d în ace s t fel o stropire cu
acid sulfuric. În schim b, dac ă se toarn ă acid sulfuric în ap ă , pic ă tur ă cu
pic ă tur ă , acidul sulfuric mai greu, cad e la fundul pah a r ul ui şi solu ţ ia se
înc ă lze ş t e trept a t .

TRAUMATISMELE prin lovire sunt provoc a t e prin man e vr a r e a gre ş it ă

a ap ar a t el or grele , but eliilor , la prelucr ar e a şi utilizare a gre ş it ă a
sticl ă riei.
 Când se introd u c tuburi de sticl ă în dopuri de cauciuc perfora t e ,
ace s t e a treb ui e înfăş urat e într- o pânz ă şi ţinut e în apropi er e a pă r ţii
solicitat e mec a nic pen tr u a evita plesnire a ţ evii şi ră nirea mâinilor. Pentru
u ş oar a alun e c a r e a tubului de sticlă prin dop ace s t a trebuie um e c t a t cu o
solu ţ ie de s ă pun sau det er g e n t .
Este interzis ă ung er e a ventilelor şi mano m e t r el or but eliilor cu oxigen
lichid cu gr ă simi sau uleiuri sau chiar ating e r e a ace s t or a cu mâinile uns e
cu gr ă simi deo ar e c e se pot produc e explozii foart e grav e.

ELECTROCUTĂ RI pot fi provoc a t e de mont ă rile defect uo a s e a

apar a t u rilor electrice. Aparat el e de înc ă lzit electric e (etuv e, cupto ar e , bă i
de nisip şi de ap ă ) se vor a ş eza pe mes e cu supr af a ţ a izolat ă ter mic.
Instal a ţ iile şi ap ar a t el e electrice vor fi legat e la priza de p ă m â n t. Nu
se utilizeaz ă ap ar a t e cu cond u c t ori neizola ţ i sau mont a ţ i ner e g ul a m e n t a r .
Se interzice ma nip ular e a apar a t elor îi instala ţ iilor electric e din
labora t o r cu mâ n a um e d ă .

III.RECOMAND Ă RI PENTRU STUDEN Ţ II CARE EFECTUEAZĂ LUCRĂ RI

PRACTICE ÎN LABORATORUL DE CHIMIE
• Stud e n ţ ii au acce s în labor at or num ai în preze n ţ a cadrului
didactic.
• Stud e n ţ ii au acce s în labor at or num ai dac ă cunosc lucrar e a şi
norm el e de prot e c ţ ia muncii referitoar e la lucr ă rile practic e.
• În labora t o r se va p ă str a ordine şi cur ăţ enie perfect ă .
• Este obligatorie folosire a halat elor de prot ec ţ ie.
• Stud e n t ul treb ui e s ă se prezint e în lucr ă rile practic e cu un caiet
de labor a t or , chibrituri, det er g e n ţ i, lavet e, forfecu ţă .
• Se interzice îngr ă m ă dire a obiect elor din dotar e pe mas a de
lucru, ace s t e a pun â n d u - se imedi at la loc dup ă utilizar e.
• Este interzis ă p ă str ar e a şi consu m a r e a alim e n t elor în labor at or.
• Este strict interzis fum a t ul în labora t or.
• Stud e n t ul va evita deplas ă rile inutile pentr u a evita stânj e nir e a
colegilor şi a accid e n t el or.
• Lucr ă rile se vor efect u a num ai dup ă ce stud e n t ul est e bine
docu m e n t a t asu pr a modului de lucru şi dup ă ce a discut a t în
det aliu plan ul lucr ă rii cu cadrul didactic.
• Se interzice a se efect u a alte lucr ă ri în afar a celor indicat e .
• În labor at or se lucre az ă individual, în orice proble m ă neclar ă
stud e n t ul se adre s e a z ă cadrului didactic.
• Fiecar e stud e n t utilizeaz ă trus a individu al ă .
• Nu est e per mis ă folosire a sticlelor de reac tivi de la alte lucr ă ri.
Înaint e de a desc hid e o sticl ă cu reac tivi se va citi cu ate n ţ ie
etich e t a .
• Reactivii se man e v r e a z ă astfel încât s ă se evite impurificar e a
lor.
• Dup ă efect u a r e a exp eri e n ţ elor cu subst a n ţ e deficitar e,
costisito ar e ca azot a t ul de argint, iodul, alcoolul etilic, ace s t e a nu
se arun c ă ci se depozit e a z ă în sticle pentr u recup e r a r e a lor
ulterio ar ă .
• Nu se arun c ă în chiuvet ă hârtii, chibrituri, etc.
• În cursul lucr ă rilor fiecar e stud e n t treb uie s ă fie preoc u p a t
per m a n e n t de econo mi sire a consu m ul ui de ap ă distilat ă , cure nt
electric, gaz, etc.
• La ter min ar e a lucr ă rilor, stud e n t ul trebui e s ă lase ordine pe
mas a de lucru şi în labor at or.
• Observ a ţ iile şi dat el e experi m e n t al e acu m ul a t e în timpul
efect u ă rii lucr ă rii practic e se note a z ă în caietul de laborator.
• Înregistr ar e a rezult at elor experi e n ţ elor cât şi interpr e t a r e a lor
treb ui e astfel fă cut ă , încât s ă fie înţ eles e atâ t de stud e n t ul care
le- a efect u a t cât şi de oricar e alt ă perso a n ă care ar consult a
caiet ul de labor at or.
• Caietul de lucr ă ri practic e va cuprind e înregistr ar e a dat elor,
descrier e a det aliat ă a obs erv a ţ iilor în timpul experie n ţ ei cât şi
efect u a r e a calculelor.
• Dup ă efect u a r e a lucr ă rii, stud e n t ul întocm e ş t e refer a t ul de
labora t o r.