Tomeştiul - cealaltă faţă a Iaşului sau Dreptul la un Mediu

Sãnãtos şi Armonios

Motto:
Motto:
Mediul : o resursã ce trebuie....protejatã
Mediul: o naturã de apreciat, de respectat, de apãrat
Mediul: o biosferã... unde se poate supravieţui
Mediul: un loc de cunoscut ... un loc de viaţã...

Aşezare de legendă , simbol cultural-istoric Iaşul este un nume ce emoţionează prin simpla rostire
a acestui cuvânt.

Scopul proiectului
Constă în faptul că această zonă poluată a Iaşului, groapa de gunoi, numită de noi pata neagră a
Iaşului are multiple consecinţe negative asupra omului şi sănătăţii sale, investigaţiile noastre urmărind să
precizeze câteva aspecte cu privire la sursele de poluare ale acestei zone din oraşul Iaşi, dar şi modul în
care acest fapt este cunoscut şi combătut de ieşeni.
În etapa actuală, conceptul de “mediu înconjurător” are un caracter dinamic, în sensul că urmăreşte
şi analizează funcţionarea ecosistemelor în toată complexitatea lor. Pentru fiecare dintre noi mediul
înseamnă probabil altceva, are un anume sens. Pentru unii, este vorba despre o naturã - catedralã care
trebuie admiratã, pentru alţii este vorba de o naturã-mamã care renaşte, indiferent de rănile provocate de
om. Pentru poeţi, compozitori este un spaţiu feeric de armonie cu eul, cu ceilalţi. Noi am înţeles că
trebuie sã învãtãm sã o protejãm, în spiritul unei dezvoltãri durabile, pentru noi, dar mai ales pentru
ceilalţi.
Efectele negative ale poluării, fenomenul prin care în mediu pătrund substanţe străine dăunătoare
vieţii, care modifică compoziţia sa naturală nu sunt resimţite doar de unii dintre noi, ci de noi toţi.

Etapele proiectului
Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninţă planeta noastră, o problemă majoră o
constituie, fără nici o îndoială, deşeurile, fiecare dintre noi, mic sau mare aducându-ne contribuiţia.
Aplicarea unor sondaje de opinie a arătat drept cea mai poluată zonă din Iaşi zona Tomeşti, cei mai
mulţi ieşeni fiind deranjaţi de poluare, care ia amploare cu fiecare an ce trece. Ei consideră zona Tomeşti
nu numai o zonă poluată, ci şi un factor mare de risc la adresa locuitorilor acestei zone.
Actuala groapă de gunoi a Iaşului a fost amenajată în urmă cu 40 de ani, se întinde pe 22 de
hectare şi ar mai putea fi folosită maximum 3 ani, întrucât aici ajung zilnic 2.000 m3 de deşeuri.
Gradul de poluare a aerului şi expunere pentru locuitorii Tomeştiului este monitorizat de
Agenţia de Protecţie a Mediului Iaşi, în realizarea acestui proiect utilizând datele furnizate de aceasta.
Analiza şi interpretarea valorilor s-a realizat de către noi pentru următorii poluanţi: SO2, NO, NO2, NO,
CO monitorizaţi la Tomeşti pe parcursul mai multor luni, remarcându-se unele depăşiri.
Poluarea solulul în Tomeşti indirect, prin contaminarea apei cu agenţi poluanţi “preluaţi" din
atmosferă, dar mai ales direct, prin deversări de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, de îngrăşăminte şi
pesticide pe terenurile agricole a fost sugestiv surprinsă de noi în numeroase fotografii. Deşi fiecare
aşezare umană produce deşeuri, rezultând astfel necesitatea depozitării lor, depozitarea lor reprezintă un
factor important de poluare a aerului, apei si a solului în zonă.
În ceea ce priveşte poluarea fonică, monitorizată şi ea de Agenţia de Protecţie a Mediului Iaşi,
populaţia este expusă unui nivel de zgomot care depăşeşte limitele admise, fapt datorat traficului rutier şi
circulaţiei tramvaielor.

Pentru combaterea poluării în zona Tomeşti, una dintre soluţii, agreată şi de U.E. este transformarea
gropii de gunoi de la Tomesti în una ecologică, până în 2012. Investiţiile sunt aproximativ 21 milioane
de euro. În acest caz, groapa urmeaza să fie acoperită cu pământ, apoi cu un strat de argilă compactată,
iar deasupra un strat de geomembrană (un fel de material plastic ce nu va permite pătrunderea apei),
imensa suprafaţă va deveni, aşadar, un câmp sterp pe care nu se va face absolut nimic. Terenul va fi
monitorizat timp de 30 de ani şi abia apoi va fi redat circuitului agricol.
Proiectul şi-a propus şi prezentarea unor soluţii la unele dintre problemele prezentate, astfel
:
- colectarea de hârtie şi cartoane (ziare, reviste, tiparituri, cutii de detergenţi, de cereale etc.), ce
pot fi vândute la tonetele special amenajate ;
- sticle PET şi alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice
si de curăţenie etc.), ce pot fi reciclate;
- deşeuri feroase (fier, tabla s.a) şi doze metalice la REMAT .
Se impun acţiuni de informare, activitãţi educative şi de cooperare regionalã, naţionalã şi
internaţionalã, implementarea unei perspective ecologice în dezvoltarea societãţii civile românesti
prin proiecte, dar mai ales formarea unei mentalitãţi general pozitive şi active de protejare a
 resurselor existente, de integrare armonioasã a activitãţilor umane în echilibrul planetei, de
protecţie, precum şi de refacere a ceea ce s-a distrus deja.
Resursele umane, adică patrimoniul colectiv asociat unui mediu sănătos şi armonios ar putea fi
mai bine valorificat prin înfiinţarea unei reţele naţionale de consultanţã ecologicã care sã punã în
aplicare la toate nivelele proiecte concrete de refacere si menţinere a echilibrului natural, facilitând
comunicarea si colaborarea între organizaţiile neguvernamentale, autoritãţi publice, mass-media,
specialişti, oameni de afaceri si publicul larg, în vederea rezolvãrii problemelor existente.
Prin indeplinirea acestor solutii s-ar realiza un beneficiul uriaş: sensibilizarea oamenilor la
problemele de mediu, dându-le astfel şansa de a-şi construi o lume mai bună, curată şi sănătoasă.
Dacă nu pentru noi, atunci poate măcar pentru ceilalţi vom respecta natura, căci, nu trebuie uitat că
lumea în care trăim şi o distrugem în fiecare zi va aparţine în curând urmaşilor nostri.

Concluziile proiectului
Concluziile proiectului sunt structurate pe trei concepte şi anume: evaluarea costurilor acţiunilor de
protejare a mediului şi identificarea surselor de finanţare a acestora; un sistem legislativ şi
institutuţional adecvat şi efficient; elaborarea şi corelarea unor programe de protejare a mediului pe
termen lung pe plan naţional şi internaţional.
Prin concepţia de mediu sănătos sperăm că în viitor nu ne vom referi doar la anumite zone ale
planetei (rezervatii , parcuri ) ci la întreg mediul, la locul în care trăim, iar armonia va defini relaţia
noastră cu natura, dacă nu astăzi, cu siguranţă mâine.... În spiritul unei dezvoltãri durabile, învãţând sã
protejãm natura pentru noi, dar mai ales pentru ceilalţi ....o şoaptă rămâne....fie ca speranţa de astăzi să
fie realitatea de mâine.

Bibliografie
•Brehme S., Miencke I. - Compendiu de biologie , Ed. All, 1999
http:// •www.apmis.ro
•www.apmis.ro,, http:www.evenimentul.ro/,
http:www.evenimentul.ro/,
•http://www.jurnalul.ro/, •http://www.sanatate.lx.ro/, •www.referat.ro,
www.referat.ro, •http://www.
•http://www.
Greenpeace.htm
•Prima ta enciclopedie completă, Ed. Aquila, 2004
•Mohan Gh., Ardelean I. – Ecologia şi protecţia mediului, Ed. Scaiul, 1999
•Vorniceanu Claudia şi colab.–Botanica distractivă, Ed. Regina, 2004
•Vorniceanu Claudia – Din tainele şi curiozităţile mediului înconjurător, Ed. Regina, 2004
•http://www.iccv.ro/ •http://www.elmhurst.edu/ http://www.telem.ro/, •www.son.edu
•, www.ecosistem.ro,
www.ecosistem.ro, http://www.didactic.ro/
•http://www.wwf.it
•http://www.ournet.md/

Finalitatea proiectului
La acest proiect au participat elevi ai clasei a X a, coordonaţi de profesor grad I
dr. Claudia Vorniceanu, Liceul Teoretic “Al.I.Cuza” Iaşi. Dintre aceştia, elevii: Jijie Roxana,
Cristian Leon, Macovei Ana- Maria şi Rotaru Andreea, au avut o contribuţie deosebită.
Proiectul a participat la Sesiunea de Referate şi Comunicări ştiinţifice ale elevilor
(secţiunea liceu), unde a obţinut Premiul I la faza judeţeană şi Premiul Special al Juriului la
Faza Naţională.