In Romania exista trei specii de vipere: vipera de munte sau

vipera cu cruce (vipera berus), vipera de stepa (vipera

ursinii) si vipera cu corn (vipera ammodytes)

Protectia viperelor
Cu toate ca la noi vipera este mai putin amenintata decat in alte tari aceasta a
fost pusa sub protectie prin legile 13/2004 si 462/2002. Viperele au fost declarate specii
pe cale de disparitie, datorita distrugerii habitatului natural prin procesul de
industrializare, colectarea ilegala a acestora si uciderea nejustificata a lor. Viperele
musca doar daca sunt atacate.

Utilizarea veninului
Utilizat in medicina homeopata, veninul de vipera se vinde incepand de la 900
Euro/gram, aceasta in conditiile in care produsul are de la 92% continut proteic din
cantitatea uscata.

Cresterea viperelor pentru venin reprezinta o afacere, mai putin fructificata la noi
in tara.

Desi in alte tari multe companii farmaceutice au propriile lor crescatorii de vipere,
cererea pe piata de profil este inca mare.

Demararea afacerii
Pentru antreprenorii care doresc sa demareze o astfel de afacere recomandam
urmatoarelele:

 Inainte de toate trebuie studiata morfofiziologia viperei care urmeaza a fi crescuta

in captivitate (hranirea, hibernarea, reproducerea etc.) si adaptabilitatea viperelor
in conditii de captivitate;
 Asigurarea microclimatului corespunzator: umiditatitate, iluminare, temperatura si
imitarea habitatului natural.
 Ca si procedura de autorizare este nevoie de obtinerea acordului de mediu pentru
aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor cu impact semnificativ asupa
mediului.
 Achizitionarea viperelor se face prin import iar pentru aceasta procedura este
nevoie de eliberarea acordului de import si avizul comisiei de specialitate al
Academiei Romane care se va elibera in urma unui studiu de evaluare a riscului
ecologic al introducerii acelor specii pe teritoriul tarii.
 Activitatea se poate autoriza doar daca se face dovada ca solicitantul detine
tehnologia de crestere in captivitate a specie respective, tehnologie care trebuie
avizata de o unitate de cercetare din subordinea Academiei Romane sau de alte
 institute de cercetari biologice din tara.
 Deasemenea este necesara detinerea unui teren si a amenajarilor
corespunzatoare aplicarii tehnologiei de crestere iar conditiile de crestere trebuie
sa indeplineasca cerintele care privesc satisfacerea normelor referitoare la
drepturile animalelor.

Amenajarea crescatoriei
Amenajarea crescatoriei va avea in vedere asigurarea microclimatului corespunzator.

Este indicata impartirea crescatoriei in trei zone de activitate dupa cum urmeaza:

 un spatiu de crestere al viperelor,

 un spatiu pentru crestere soarecilor (optional)
 spatiul de extragere si prelucrare al veninului.

Incaperea viperelor trebuie sa asigure o buna iluminare, incalzire cu temperaturi intre

15-32 grade C si deasemenea asigurarea umiditatii la un parametru de 60-80%.

Viperele pot fi tinute la comun sau individual in terarii de sticla sau cutii de plastic
(plexic) acestea fiind amenajate specific habitatului natural (pietris, ramuri, vase cu apa,
etc.

Recoltarea veninului
Recoltarea veninului se face la un interval de 30 de zile. Anual se va recolta de la o
vipera intre 1,2 – 1,4g.

Veninul recoltat se va pastra in recipiente inchise sub vid, iar pentru pastrarea
caracteristicilor veninului acesta va fi pastrat la temperaturi de 0ºC.

La o anumita cantitate se poate apela la serviciile unui institut specializat pentru

omologarea, autentificarea si sigilarea acestuia. Folosirea unui liofilizator permite
uscarea veninului prin tehnica vidului, conferind, produsului calitati superioare.

 Comertul cu venin
Preturile de vanzare incep de la 900 de Euro, iar in momentul tranzactionarii este
nevoie de buletinul de analiza autorizatia de crescator si permis de export daca este
cazul.

Preturile de achizite al unei vipere se incadreaza intre 20 pana la 80 Euro in functie

de specie si varsta si mare atentie.

La cumpararea viperelor este absolut obligatoriu ca vanzatorul sa va inmaneze si

actul de provenienta al viperei care sa ateste ca este comerciant autorizat.
Masura de prevenire in caz de muscatura
In caz de muscatura, masurile care trebuiesc luate sunt urmatoarele:

 cel muscat sa nu se intre in panica si sa evite miscarile care  sa-l duca la

oboseala
 daca muscatura s-a produs la un membru, trebuie comprimat membrul respectiv
deasupra muscaturii (legatura nu trebuie sa fie stransa), pentru a limita difuziunea
rapida a veninului in restul organismului pe caile intravenoase sau limfatice;
 se face o incizie la locul muscaturii, cu o lama dezinfectata empiric (in flacara),
printr-o taietura in cruce, încercand sa se elimine prin stoarcere lichidele
provenite din rana (rana se poate suge;
 dezinfectia daca este la indemana, se va face cu permanganat de potasiu 1%,
acid cromic 1% sau hippclorit de calciu 2% (in unele truse cu ser antiviperin se
gaseste un tampon cu dezinfectant pentru a sterge regiunea muscata pe o latime
de 5 - 7cm.
 procurarea de ser antiviperin , una sau mai multe fiole de 10 ml si de a le
administra subcutanat sau intramuscular. Este bine ca administrarea sa fie facuta
astfel: 5 ml în 4 - 5 puncte in apropierea muscaturii si restul la baza membrului
muscat. Se recomanda o a doua doza, dupa 1-2 ore, care să fie injectata
intramuscular in regiunea fesiera sau subcutanat - in regiunea scapulo-humerala.

 in cazuri grave, sub controlul medicului, se pot injecta pana la 50 ml ser

intravenos, diluand serul cu o solutie salinoizotonic si luand toate precautiile
pentru a preveni eventualele fenomene anafilactice.