Sunteți pe pagina 1din 162

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

GHID
PENTRU STUDII UNIVERSITARE
DE LICENłĂ

anii universitari 2007-2010

Specializările

- SOCIOLOGIE
- PSIHOLOGIE
CUPRINS
Univ ersit a t ea Sp iru H a ret în a nul de înv ă Ń ă mâ nt
2 0 0 7 - 2 0 0 8 …………………………………………………….. 4
Admiterea la ciclul de studii universitare de licenŃă în anul
universitar 2007-2008 la Universitatea Spiru Haret………………. 12
Lista facultăŃilo r şi sp ecializăr ilo r la car e se
o r ganizează ad miter ea la stud ii univer sitar e d e licenŃă
p entr u anul univer sitar 2 0 0 7 -2 0 0 8 ………………………… 15
FacilităŃi………………………………………………………………. 17
Îmatricularea………………………………………………………….. 17
Înscrierea……………………………………………………………… 18
Evaluarea……………………………………………………………… 18
Programe complementare şi informaŃii generale……………………... 19
Pregătirea practică a studenŃilor………………………………………. 20
Pregătirea pentru cariera didactică……………………………………. 20
ObŃinerea certificatului de competenŃă lingvistică, necesar pentru
înscrierea la examenul de licenŃă……………………………………... 21
Perioada/perioadele în care se optează pentru (pachete de) discipline
obŃionale şi facultative………………………………………………... 22
Transferul de credite în interiorul UniversităŃii Spiru Haret…………. 22
Accesul la Biblioteca virtuală a UniversităŃii şi la Internet…………... 23
Programe de studii de masterat……………………………………….. 23
Centre şi colective de cercetare……………………………………….. 24
Cercuri ştiinŃifice studenŃeşti…………………………………………. 24
Centrele teritoriale I.D………………………………………………... 25
Extrase din Regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor…... 29
Prezentarea FacultăŃii………………………………………………. 32
Organizare şi funcŃionare…………………………………………….. 33
ConŃinutul procesului de învăŃămînt…………………………………. 33
Misiune şi obiective………………………………………………….. 34
Specializări………………………………………………………….… 35
Admiterea……………………………………………………………... 35
FacilităŃi oferite de Facultate…………………………………………. 36
Organizarea activităŃii didactice……………………………………… 37
Examenul de licenŃă………………………………………………….. 38
Structura anului universitar 2007-2008……………………………. 40

Specializare Sociologie……………………………………………….. 41
Planul de învăŃământ – Anul I………………………………………... 43
Programele analitice ale disciplinelor - Anul I……………………….. 44

2
Planul de învăŃământ – Anul II……………………………………..... 65
Programele analitice ale disciplinelor - Anul II……………………… 66
Planul de învăŃământ – Anul III…………………………………….... 92
Programele analitice ale disciplinelor - Anul III……………………… 93

Specializarea Psihologie……………………………………………… 113


Planul de învăŃământ – Anul I………………………………………... 115
Programele analitice ale disciplinelor - Anul I……………………….. 116
Planul de învăŃământ – Anul II……………………………………..... 119
Programele analitice ale disciplinelor - Anul II……………………… 120
Planul de învăŃământ – Anul III…………………………………….... 142
Programele analitice ale disciplinelor - Anul III……………………… 143

3
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
în anul de învăŃământ 2007 – 2008

4
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
în anul de învăŃământ 2007 – 2008

La 19 ianuarie 1991, din iniŃiativa


prof.univ.dr. Aurelian Gh. Bondrea, a luat fiinŃă
FUNDAłIA ROMÂNIA DE MÂINE, potrivit
prevederilor Legii pentru per-soanele juridice nr.
21/1924.
În conformitate cu prevederile art. 7 din
Statutul FundaŃiei, aprobat de adunarea generală
constitutivă, scopul şi obiectivele preconizate se
realizează prin instituŃiile sale de profil, care
organizează şi des-făşoară, în condiŃiile legii,
activităŃi de învăŃământ, ştiinŃă şi cultură.
Urmând modelul FundaŃiei şi al UniversităŃii
Harvard, prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, ales
ca preşedinte al FundaŃiei România de Mâine de
către adunarea generală constitutivă, a fondat,
organizat şi condus Universitatea, căreia i-a dat Prof.univ.dr.
numele marelui om de ştiinŃă, reformator, ctitor al Aurelian Gh. Bondrea
învăŃământului modern în România – Spiru Haret, Preşedintele şi Rectorul
devenit spiritul tutelar al instituŃiei de învăŃământ UniversităŃii Spiru Haret
superior particular nou create.
Prin SentinŃa civilă nr. 109 din 12 februarie 1991, Judecătoria Sectorului 1,
Bucureşti, a admis cererea de înscriere a FundaŃiei România de Mâine în Registrul
asociaŃiilor şi fundaŃiilor, prin aceasta devenind persoană juridică de drept privat.
În cadrul UniversităŃii Spiru Haret din structura FundaŃiei România de
Mâine au fost înfiinŃate facultăŃi şi specializări, care au parcurs toate etapele de
autorizare şi acreditare prevăzute de legislaŃia naŃională, astfel că, la 14 februarie
2000, Universitatea Spiru Haret a fost acreditată de Consiliul NaŃional de Evaluare
Academică şi Acreditare, singurul organism abilitat pentru evaluarea şi acreditarea
instituŃiilor de învăŃământ superior, pentru asigurarea calităŃii procesului de
învăŃământ, aflat sub control parlamentar.
Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 consfinŃeşte faptul că Universitatea Spiru
Haret este „instituŃie de învăŃământ superior, persoană juridică de drept privat şi
de utilitate publică, parte a sistemului naŃional de învăŃământ”.

5
În conformitate cu prevederile Statutului FundaŃiei România de Mâine şi
ale Cartei UniversităŃii Spiru Haret, preşedintele FundaŃiei România de Mâine are
calitatea de preşedinte al Senatului universitar.
Potrivit prevederilor art. 1161(1) din Legea nr. 480/2006 pentru modificarea
şi completarea Legii învăŃământului nr. 84/1995, republicată, Universitatea Spiru
Haret este definită ca „instituŃie de învăŃământ superior liberă, deschisă,
autonomă atât din punct de vedere academic, cât şi economico-financiar, având
drept fundament proprietatea privată, garantată de ConstituŃie”.
Aceeaşi lege prevede, la art. 1162(1), că „Structurile şi funcŃiile de
conducere ale universităŃilor particulare, atribuŃiile, modul de constituire, durata
mandatelor şi limitele de vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite de Carta
universităŃii. Deciziile definitive, în acest sens, revin UniversităŃii”.
Legea nr. 480/2006 pentru modificarea şi completarea Legii învăŃământului
nr. 84/1995, republicată, stipulează, la art. 1162(2), faptul că „UniversităŃile
particulare pot înfiinŃa funcŃia de preşedinte al universităŃii, ordonator de credite,
cu atribuŃii stabilite de Carta universităŃii”.
În temeiul acestor prevederi, prin Hotărârea Senatului UniversităŃii Spiru
Haret, adoptată în unanimitate, preşedintele FundaŃiei România de Mâine –
preşedinte al Senatului universitar, precum şi rector ales al UniversităŃii, a devenit,
de drept, preşedintele UniversităŃii Spiru Haret, ordonator de credite.

Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinŃei şi culturii naŃionale şi


universale, asumându-şi misiunea:
• de a forma specialişti cu studii superioare pentru necesităŃile economiei,
învăŃământului, ştiinŃei, culturii, artelor, în domeniile dreptului, ştiinŃelor
administrative, sociologiei, psihologiei, ştiinŃelor educaŃiei, filosofiei, ştiinŃelor
comunicării, marketingului, contabilităŃii, managementului, finanŃelor, administrării
afacerilor, geografiei, istoriei, matematicii, informaticii, medicinei, limbilor şi
literaturilor străine, limbii şi literaturii române, relaŃiilor internaŃionale şi studiilor
europene, arhitecturii, muzicii, teatrului, culturii fizice şi sportului, kinetoterapiei;
• de a asigura aprofundarea pregătirii în domeniul studiilor de licenŃă sau într-
un domeniu apropiat, precum şi obŃinerea de competenŃe complementare în alte
domenii, prin programe de studii de masterat;
• de a organiza şi desfăşura ciclul de studii universitare de doctorat, a cărui
finalitate este dezvoltarea cunoaşterii prin cercetare ştiinŃifică originală;
• de a dezvolta cercetarea ştiinŃifică, în permanentă colaborare cu instituŃii
similare din Ńară şi de peste hotare;
• de a asigura pregătirea tinerilor proveniŃi din alte Ńări;

6
• de a sprijini promovarea principiilor democratice, respectarea drepturilor şi
libertăŃilor fundamentale ale omului în cadrul statului de drept.
Universitatea Spiru Haret:
• oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiŃii care să permită
valorificarea capacităŃilor şi înclinaŃiilor acestora;
• pune accent pe acele domenii de studii de licenŃă şi specializări, programe de
masterat şi domenii pentru studii universitare de doctorat, pentru care tinerii manifestă
interes deosebit şi care răspund nece-sităŃilor actuale şi viitoare ale României;
• realizează un învăŃământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ,
în curricula universitară şi în programele de învăŃământ, cuceririle noi,
semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;
• valorifică tradiŃiile înaintate ale învăŃământului românesc şi contribuŃiile
româneşti la dezvoltarea ştiinŃei şi culturii;
• promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăŃământ
şi cercetării ştiinŃifice;
• asigură un învăŃământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenŃi deprinderea
de a-şi perfecŃiona pregătirea de specialitate şi pe cea de cultură generală.
În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 30 de facultăŃi şi 49
de specializări, toate acreditate sau autorizate să funcŃioneze, în conformitate cu
prevederile legale.
În baza prevederilor art. 60(1) din Legea învăŃământului nr. 84/1995, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, în structura UniversităŃii Spiru Haret
funcŃionează formele de învăŃământ de zi, la distanŃă şi cu frecvenŃă redusă.
În toate judeŃele Ńării şi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a
înfiinŃat o reŃea naŃională de 44 centre teritoriale pentru învăŃământ la distanŃă. Astfel
de centre funcŃionează, de asemenea, în S.U.A., Canada, Spania, FranŃa, Italia,
Austria, Israel, Republica Moldova. Această formă modernă de desfăşurare a
procesului învăŃării beneficiază de o infrastructură de excepŃie, constând în 5.500
calculatoare, din care peste 4.000 de ultimă generaŃie, care au conexiune continuă la
Internet, precum şi de programul de evaluare computerizată a cunoştinŃelor, folosind
sistemul e-learning Blackboard.
În baza prevederilor legale în vigoare şi având în vedere orientările
strategice ale UniversităŃii, prin hotărâri ale Senatului au luat fiinŃă şi funcŃionează
următoarele departamente: Departamentul pentru ÎnvăŃământ la DistanŃă,
Departamentul pentru ÎnvăŃământ cu FrecvenŃă Redusă, Departamentul pentru
Pregătirea Personalului Didactic, Departamentul de Limbi Străine, Departamentul
pentru Coordonarea Programelor de Masterat Online, Departamentul I.T., precum
şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.

7
Activitatea managerială

În Universitatea Spiru Haret, activitatea managerială are la bază principiile


autonomiei universitare şi ale libertăŃii academice, ale democraŃiei şi umanismului,
respectul deplin faŃă de drepturile fundamentale ale omului, promovând consecvent
idealurile şi valorile circumscrise Procesului Bologna.
În conformitate cu prevederile cuprinse în Strategia dezvoltării UniversităŃii
Spiru Haret în perioada 2004–2008, managementul universitar a fost şi este, în
continuare, orientat în direcŃia implementării sistemului de asigurare a calităŃii în
toate domeniile vieŃii universitare, urmărindu-se, cu predilecŃie, evaluarea
rezultatelor în raport cu standardele stabilite, centrarea hotărâtă a demersului
universitar pe student, implicarea mai amplă a studenŃilor în evaluarea calităŃii
programelor de studii, ca şi a activităŃii desfăşurate de personalul didactic, aprecierea
activităŃii didactice prin prisma finalităŃilor asumate de un program de studii sau de o
disciplină, dezvoltarea cercetării ştiinŃifice pe bază de contract, regândirea
managementului resurselor umane în raport cu noua structură a studiilor universitare,
cu noile obiective şi exigenŃe aflate în faŃa şcolii superioare, precum şi în funcŃie de
tehnologia informatică şi de solida bază materială de care dispune Universitatea Spiru
Haret. S-au instituit şi funcŃionează comisiile de calitate, a luat fiinŃă Comisia de etică,
s-au stabilit mecanisme de promovare, asigurare şi evaluare a calităŃii, s-au elaborat
norme, proceduri şi, după caz, regulamente privind calitatea în diverse domenii.
Activitatea managerială a situat în prim plan aplicarea prevederilor legale,
precum şi transpunerea, în spaŃiul universitar, a reglementărilor, normelor şi
valorilor promovate în cadrul Procesului Bologna. MenŃionăm că Universitatea
Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna Charta
Universitatum, adoptată la Bologna, în anul 1988. Preşedintele şi Rectorul
UniversităŃii, prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, a semnat, în septembrie 2005,
la Bologna, Magna Charta Universitatum, angajându-se, în numele UniversităŃii
Spiru Haret, să respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare
fundamentale, cuprinse în acest document programatic.

Personalul didactic

Printr-o politică susŃinută de recrutare, formare, promovare a cadrelor,


Universitatea Spiru Haret şi-a asigurat un fond valoros de cadre didactice, în
măsură să acopere, la nivel teoretico-ştiinŃific şi aplicativ ridicat, ansamblul
activităŃilor didactice şi ştiinŃifice.
În prezent, Universitatea dispune de numărul necesar de cadre didactice
proprii, încadrate cu carnet de muncă (normă de bază), capabile să asigure o

8
calitate superioară a instruirii şi educaŃiei studenŃilor şi să desfăşoare, la nivelul
standardelor actuale, activitatea de cercetare ştiinŃifică.
În Universitatea Spiru Haret peste 80% din personalul didactic deŃine titlul
de doctor, iar un număr important de cadre didactice sunt doctoranzi, mulŃi dintre
ei în faza de definitivare a tezei de doctorat.
Cadrele tinere, în majoritatea lor, deŃin titlul de master şi au absolvit modulul
de pregătire a personalului didactic.

ConŃinutul procesului de învăŃământ

Senatul universitar, consiliile facultăŃilor şi conducerile catedrelor se preocupă


constant şi sistematic de asigurarea unei calităŃi superioare a activităŃii didactice, de
ridicarea nivelului teoretico-ştiinŃific al cursurilor şi seminariilor, de creşterea
eficienŃei formative, teoretice şi practice, a procesului de învăŃământ, de
perfecŃionarea metodelor de predare şi instruire a studenŃilor, acordându-se o
deosebită atenŃie centrării pe student a activităŃilor, pe dialogul profesor–student şi pe
formarea de competenŃe şi abilităŃi în măsură să asigure integrarea eficientă a
absolvenŃilor în activitatea profesională, ştiinŃifică şi socială.
În conformitate cu hotărârile adoptate de Senat şi cu prevederile programului
Comisiei pentru Calitate de la nivelul UniversităŃii, în ultimii ani accentul a căzut pe:
• asigurarea unor planuri de învăŃământ de calitate la studiile de licenŃă şi de
masterat;
• perfecŃionarea programelor analitice ale disciplinelor prin racordarea lor la
direcŃiile de vârf ale cunoaşterii şi culturii contemporane, prin eliminarea
cunoştinŃelor depăşite şi a unor excese istoricizante şi descriptive, prin situarea în
prim plan a aspectului formativ, respectiv formarea de competenŃe teoretico-
ştiinŃifice şi abilităŃi practice;
• amplificarea substanŃei şi ponderii componentei de pregătire practică a
studenŃilor;
• diversificarea formelor şi metodelor de predare şi de instruire a studenŃilor,
cu apel la folosirea largă a mijloacelor moderne audiovizuale şi informatice.
Un loc deosebit în preocupările UniversităŃii îl ocupă diversificarea şi
dezvoltarea resurselor de învăŃare şi ridicarea sistematică a calităŃii teoretico-
ştiinŃifice şi didactico-pedagogice a acestor resurse.

Cercetarea ştiinŃifică

Activitatea de cercetare ştiinŃifică se desfăşoară în cele 79 de colective de


cercetare, organizate pe programe, proiecte şi teme. În Universitate funcŃionează
11 Centre de cercetare şi 40 de laboratoare de cercetare. Activitatea acestor unităŃi
9
este integrată cu cele 3 institute de cercetare de profil din cadrul FundaŃiei
România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru Haret: Institutul de Sociologie şi
Opinie Publică, Institutul de Studii pentru Dezvoltarea Economico-Socială a
României şi Institutul de RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene.
Cercetarea are, prin natura temelor abordate, caracter fundamental,
experimental şi aplicativ.
Cadrele didactice şi de cercetare din Universitatea Spiru Haret au desfăşurat
şi desfăşoară activitate de cercetare pe bază de contract cu numeroase instituŃii din
Ńară şi străinătate, participă la Programul Leonardo da Vinci, Programul Socrates şi
Programul CERES.
Rezultatele cercetării sunt valorificate în jurnale cotate ISI, în reviste cotate
CNCSIS (179), în cele 14 periodice ştiinŃifice ale UniversităŃii, în sesiuni ştiinŃifice
ale UniversităŃii şi facultăŃilor, în lucrări publicate în Editura FundaŃiei România de
Mâine, acreditată CNCSIS (171).
FacultăŃile se preocupă de antrenarea celor mai buni studenŃi în activitatea
celor 42 de cercuri ştiinŃifice studenŃeşti, care funcŃionează în Universitate.

Baza materială

Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială


proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 36 imobile, cu o suprafaŃă de peste
110.000 m2, pentru desfăşurarea, în condiŃii deosebite, a procesului de învăŃământ,
a activităŃii de cercetare ştiinŃifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti,
ConstanŃa, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel,
Blaj, Ploieşti, Sibiu.
InvestiŃii substanŃiale au fost făcute pentru achiziŃionarea de calculatoare de
ultimă generaŃie, de echipamente performante pentru editare de carte, de aparatură
pentru echiparea şi buna funcŃionare a posturilor proprii de televiziune şi radio
România de Mâine. Posturi naŃionale universitare şi culturale, singurele cu acest
profil în audiovizualul din Ńara noastră, Televiziunea şi Radio România de Mâine
transmit emisiuni specializate pentru învăŃământ, precum şi emisiuni cu caracter
ştiinŃific, cultural, educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public.
În anul universitar 2000–2001 a fost dat în funcŃiune un modern complex
multifuncŃional studenŃesc – Clubul FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii
Spiru Haret, situat în B-dul Metalurgiei nr. 87. În acelaşi scop, au fost realizate
amenajări importante la Braşov şi Câmpulung-Muscel. Căminele UniversităŃii,
situate în Bucureşti, Aleea MoldoviŃa, nr. 5–10 şi B-dul Energeticienilor, nr. 9–11,
totalizează peste 1.200 locuri.

10
Universitatea oferă studenŃilor condiŃii deosebite pentru practicarea
activităŃilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şoseaua Berceni, nr.
104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal,
tenis, volei, handbal, baschet.
În vederea dezvoltării, în condiŃii optime, a bazei materiale proprii, a fost
elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural România de Mâine, care
va fi amplasat în Calea Văcăreşti şi B-dul Tineretului, în cadrul căruia vor fi
construite, în următorii ani, un nou edificiu al UniversităŃii, un Spital clinic
universitar, un Centru de conferinŃe, un hotel–cămin pentru studenŃi, un hotel de 4
stele pentru visiting professors.
*
* *
Perioada ultimilor ani a fost marcată de amplificarea relaŃiilor de cooperare,
în plan intern şi internaŃional, între FundaŃia România de Mâine şi Universitatea
Spiru Haret şi fundaŃii, asociaŃii, universităŃi, alte instituŃii. FundaŃia şi
Universitatea au participat la manifestări importante, interne şi externe, au stabilit
relaŃii de colaborare în diverse domenii.
Membră, încă din anul 1991, a AlianŃei Universitare pentru DemocraŃie, care
grupează peste 150 de universităŃi din Statele Unite ale Americii şi din Ńări ale
Europei Centrale şi de Est, instituŃia noastră a fost prezentă la reuniunile desfăşurate
anual, având o participare activă.
Universitatea Spiru Haret este membră a AgenŃiei Universitare a
Francofoniei (AUF), a AsociaŃiei Universitare Europene (EUA) şi a AgenŃiei de
Acreditare din România (RENAR).
FundaŃia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au fost vizitate de
ambasadori, de personalităŃi ale vieŃii academice, ştiinŃifice şi culturale, au încheiat
parteneriate sau au stabilit raporturi de cooperare cu instituŃii similare din S.U.A.,
Japonia, R.P. Chineză, Marea Britanie, FranŃa, Germania, FederaŃia Rusă, Spania,
Grecia, Israel, Danemarca, Olanda, ElveŃia, Italia, Liban etc. Au fost decernate
Diplome de ExcelenŃă unui număr mare de personalităŃi ale vieŃii academice,
ştiinŃifice şi culturale din Ńară şi de peste hotare.
Universitatea a participat la manifestări ştiinŃifice de anvergură naŃională, a
fost prezentă la evenimente educaŃionale de nivel mondial – Târgul Mondial al
EducaŃiei, Lisabona, 2003; Târgul de EducaŃie din Orientul Mijlociu, Beirut, 2004;
ExpoziŃia InternaŃională de EducaŃie, Beijing, 2005; ConferinŃa InternaŃională
„Online Educa”, Berlin, 2005 dar şi la reuniunile europene consacrate evoluŃiilor din
domeniul învăŃământului superior şi al cercetării ştiinŃifice.
Cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat, Universitatea Spiru Haret a
decernat titlul de Doctor Honoris Causa SanctităŃii Sale Papa Ioan Paul al II-lea,

11
preşedintele FundaŃiei România de Mâine şi rectorul UniversităŃii Spiru Haret fiind
invitat, de Suveranul Pontif, la Castel Gandolfo.
În luna iunie 2007, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea
Tratatului de la Roma, la reuniunea universitară europeană din Capitala Italiei, la
care 120 de rectori şi peste 2.500 de profesori universitari din 44 de Ńări au dezbătut
rolul învăŃământului superior, din perspectiva Procesului Bologna, Universitatea
Spiru Haret a fost inclusă în rândul celor mai puternice universităŃi din Europa. Cu
acelaşi prilej, preşedintele şi rectorul UniversităŃii Spiru Haret, prof. univ. dr.
Aurelian Gh. Bondrea, a fost primit de preşedintele Italiei, Giorgio Napolitanó şi de
Suveranul Pontif, Papa Benedict al XVI-lea.
Toate aceste aspecte evidenŃiază deschiderea amplă spre Ńară şi spre lume a
FundaŃiei România de Mâine şi a UniversităŃii Spiru Haret. Prin întreaga sa
activitate, Universitatea Spiru Haret face dovada de necontestat a prestigiului
câştigat, a menirii sale de promovare a valorilor învăŃământului, ştiinŃei, culturii
naŃionale în spaŃiul universal.
Se poate spune că Universitatea noastră, al cărei spirit tutelar este marele
sociolog şi matematician de recunoaştere internaŃională Spiru Haret, creator al
învăŃământului românesc modern, se afirmă, prin realizările sale, prin calitatea
activităŃii didactice şi de cercetare, prin condiŃiile de studiu pe care le oferă studenŃilor,
drept una dintre prestigioasele universităŃi din sistemul naŃional de învăŃământ.

ADMITEREA
la ciclul de studii universitare de licenŃă
în anul de învăŃământ 2007-2008 la Universitatea Spiru Haret

• Pentru toate formele de învăŃământ de zi, la distanŃă şi cu frecvenŃă redusă


ale ciclului universitar de licenŃă, admiterea se organizează astfel:
– în perioada mai-septembrie a.c., pentru candidaŃii posesori de diplomă de
bacalaureat din promoŃiile anterioare anului 2007;
– în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaŃii absolvenŃi de liceu ai
promoŃiei 2007, care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza adeverinŃei
eliberate de liceu, în care se menŃionează media generală de la bacalaureat şi
mediile obŃinute în anii de studiu, până la dobândirea diplomei de bacalaureat.
• Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediile centrale ale UniversităŃii
Spiru Haret din Bucureşti, str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3 şi str. Nicolae Iorga mr.
34-36, Sectorul 1, la sediile facultăŃilor din Bucureşti, ConstanŃa, Braşov, Craiova,
Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj şi la Centrele pentru învăŃământ la
distanŃă ale UniversităŃii Spiru Haret din Ńară şi din străinătate.

12
• Pot candida la admiterea în învăŃământul superior, în ciclul de studii
universitare de licenŃă, absolvenŃii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă
echivalentă cu aceasta.
• Pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenŃă cetăŃenii
statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparŃinând SpaŃiului Economic
European şi ai ConfederaŃiei ElveŃiene, în aceleaşi condiŃii prevăzute de lege
pentru cetăŃenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare.
• CandidaŃii care au obŃinut în perioada studiilor liceale distincŃii la
olimpiadele şcolare internaŃionale (premiile I, II, III) în cel puŃin unul din ultimii
doi ani de studiu, dar într-o perioadă de maximum trei ani de la absolvirea liceului,
sunt admişi fără plata taxei de admitere şi de şcolarizare la facultăŃile
corespunzătoare disciplinelor la care au fost distinşi.

Desfăşurarea şi rezultatul admiterii

• Admiterea în anul I al ciclului de studii universitare de licenŃă se face, în


principal, pe baza diplomei de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a unui interviu. În fişa-
chestionar, candidatul consemnează date personale, informaŃii referitoare la interese şi
performanŃe şcolare, motivaŃia care stă la baza deciziei de a opta pentru o anumită
specializare etc.
• Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură fizică şi
sport, limbi şi literaturi, relaŃii internaŃionale şi studii europene, candidaŃii susŃin
teste de aptitudini, teste de cunoştinŃe, teste de limbă, probe practice etc.
• Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic membru al comisiei de
admitere care a realizat interviul cu candidatul.
• Rezultatele admiterii se comunică după susŃinerea interviului şi, după caz,
a testelor de aptitudini, de limbă, a probelor practice etc.

Documentele necesare înscrierii la admitere:


– diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sau adeverinŃă
eliberată de liceu, pentru candidaŃii care au promovat examenul de bacalaureat în
anul 2007, în original;
– certificatul de naştere, în copie (xerox);
– certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox);
– adeverinŃă medicală tip, din care să rezulte că este apt pentru facultatea la
care candidează;
– copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric
personal;
– 3 fotografii tip buletin de identitate;
13
– adeverinŃă de la facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original
(pentru cei care urmează a doua facultate).
- un dosar plic.
Taxa de înscriere la admitere este de 60 lei
• CandidaŃii fii de Ńărani, cadre didactice şi personal auxiliar din
învăŃământul preuniversitar, pensionari, aflaŃi în întreŃinerea părinŃilor, sunt
scutiŃi de plata taxei de înscriere pentru admitere.
Această facilitate se acordă pe baza prezentării următoarelor documente:
– adeverinŃă eliberată de primăria comunei unde domiciliază părinŃii candidaŃilor
fii de Ńărani, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura;
– adeverinŃă eliberată de şcoala unde funcŃionează părintele (părinŃii), pentru
candidaŃii fii de cadre didactice şi personal auxiliar;
– cupon de pensie din ultima lună calendaristică, pentru candidaŃii fii de
pensionari.
Taxele de şcolarizare pot fi achitate integral sau în 3 rate
Forma de organizare
Specializarea
ZI ID; FR
Drept; AdministraŃie publică; Contabilitate şi
informatică de gestiune; FinanŃe şi Bănci; Marketing;
Afaceri internaŃionale; Administrarea afacerilor;
Management; Sociologie; Psihologie; Pedagogie;
1.200 lei 900 lei
Filosofie; Jurnalism; Geografie; Istorie; Pedagogie
muzicală; Limba şi literatura română – O limbă şi
literatură străină; RelaŃii internaŃionale şi studii
europene; Matematică; Informatică.
Limba şi literatura străină A – Limba şi literatura
1.500 lei 900 lei
străină B; EducaŃie fizică şi sportivă.
Artele spectacolului de teatru; Kinetoterapie şi
1.500 lei -
motricitate specială; Arhitectură.
Medicină veterinară. 2.200 lei -

14
LISTA FACULTĂłILOR
ŞI SPECIALIZĂRILOR LA CARE SE ORGANIZEAZĂ
ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICENłĂ
PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2007-2008

Facultatea Specializarea
Limba şi literatura străină A (engleză,
franceză) - Limba şi literatura străină B
Limbi şi Literaturi Străine,
(franceză, engleză, germană, spaniolă,
Bucureşti
italiană, rusă, latină, arabă, japoneză,
chineză)
Drept şi AdministraŃie Drept
Publică, Bucureşti AdministraŃie publică
EducaŃie Fizică şi Sport, EducaŃie fizică şi sportivă
Bucureşti Kinetoterapie şi motricitate specială
Marketing şi Afaceri Marketing
Economice InternaŃionale,
Afaceri internaŃionale
Bucureşti
Management Financiar- Contabilitate şi informatică de gestiune
Contabil, Bucureşti Management
FinanŃe şi Bănci, Bucureşti FinanŃe şi Bănci
Medicină Veterinară,
Medicină veterinară
Bucureşti
Filosofie şi Studii
Filosofie
Culturale, Bucureşti
Jurnalism, Comunicare şi
Jurnalism
RelaŃii Publice, Bucureşti
Sociologie şi ŞtiinŃe
Sociologie
Politice, Bucureşti
Psihologie şi ŞtiinŃe ale
Psihologie
EducaŃiei, Bucureşti
Management
Management, Braşov
Contabilitate şi informatică de gestiune
Muzică, Bucureşti Pedagogie muzicală
Geografie şi Geografia
Geografie
Turismului, Bucureşti
Contabilitate şi informatică de gestiune
Management Financiar-
FinanŃe şi Bănci
Contabil, ConstanŃa
Management

15
Facultatea Specializarea
Teatru, Bucureşti Artele spectacolului (Actorie)
Limba şi Literatura Limba şi literatura română – O limbă
Română, Bucureşti şi literatură străină (engleză, franceză)
Istorie, Muzeologie şi
Istorie
Arhivistică, Bucureşti
RelaŃii InternaŃionale şi
RelaŃii internaŃionale şi studii europene
Studii Europene, Bucureşti
ŞtiinŃe Juridice şi AdministraŃie publică
Administrative, Braşov Drept
Contabilitate şi informatică de gestiune
Management Financiar-
FinanŃe şi Bănci
Contabil, Craiova
Afaceri internaŃionale
Drept şi AdministraŃie Drept
Publică, Craiova AdministraŃie Publică
Contabilitate şi informatică de gestiune
Contabilitate şi FinanŃe,
FinanŃe şi Bănci
Câmpulung Muscel
Administrarea afacerilor
Matematică şi Informatică, Matematică
Bucureşti Informatică
Arhitectură, Bucureşti Arhitectură
Drept şi AdministraŃie Drept
Publică, ConstanŃa AdministraŃie publică
Psihologie şi Pedagogie, Psihologie
Braşov Pedagogie
Drept şi AdministraŃie
Drept
Publică, Râmnicu Vâlcea
Contabilitate şi FinanŃe, Contabilitate şi informatică de gestiune
Râmnicu Vâlcea FinanŃe şi Bănci
FinanŃe şi Bănci
FinanŃe şi Bănci, Blaj Administrarea afacerilor
Informatică

16
FACILITĂłI
• Taxe de şcolarizare moderate, nemodificate în ultimii ani, achitate în 3 rate;
• Scutire de taxa de înscriere la admitere pentru candidaŃii fii de Ńărani, cadre
didactice din învăŃământul preuniversitar, pensionari;
• Cursuri tipărite, realizate de editura şi complexul tipografic proprii, puse la
dispoziŃia studenŃiilor cu reducere de 30%;
• Cursuri, consultaŃii, lecŃii de sinteză, dezbaterii, teste de evaluare prezentate
prin intermediul posturilor proprii de televiziune (TvRM) şi radio (Radio România de
Mâine) şi al publicaŃiei Opinia naŃională;
• Acces la cursuri în format electronic şi la teste de autoevaluare, prin
intermediul platformei e-Learning BlackBoard;
• Acces gratuit în biblioteca virtuală a UniversităŃii şi la bibliotecile facultăŃilor;
• Evaluare computerizată a cunoştinŃelor utilizând sisteme moderne de e-
Learning Washington, S.U.A.;
• Burse de merit, în valoare totală de 300.000 lei;
• Cazare în căminele proprii din Bucureşti;
• Masă, subvenŃionată cu 30%, la cantinele proprii din Bucureşti şi Braşov;
• Acces gratuit în cluburile studenŃeşti proprii şi în Complexul sportiv din
Bucureşti, care cuprinde un stadion de 10.000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis,
volei, handbal, baschet etc.;
• Cursuri de limbi străine de largă circulaŃie internaŃională, organizate de Centrul
de Limbi Străine, finalizate cu Certificate de competenŃă lingvistică şi de excelenŃă.
• StudenŃii angajaŃi în sistemul sanitar (cabinete, policlinici şi spitale cu
secŃii de kinetoterapie şi masaj) beneficiază de unele facilităŃii, având asigurate
toate condiŃiile pentru a-şi continua activitatea în instituŃiile medicale de
specialitate, prin acordarea de frecvenŃă redusă (până la 50%).
Decanul FacultăŃii va aproba aceste facilităŃii pe baza cererii scrise a
studentului(ei), însoŃită de o adeverinŃă eliberată de unitatea sanitară la care este angajat.

ÎNMATRICULAREA

StudenŃii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaŃi prin Decizia


Rectorului UniversităŃii, pe baza aprobării cererii de înscriere şi a semnării
Contractului de studii între student şi Universitate.
StudenŃii transferaŃi de la alte universităŃi sunt înmatriculaŃi prin Decizia
Rectorului UniversităŃii Spiru Haret, în baza aprobării cererii de transfer şi a semnării
Contractului de studii între student şi Universitate.

17
ÎNSCRIEREA

Înscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia (acesteia),


în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă) admis(ă), dacă are
dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat
şi semnat fişa de înscriere şi contractul de studii. Fiecare student(ă) este
înscris(ă) în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de
şcolarizare, în facultatea respectivă.
Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pe baza
rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fi înscris, studentul(a) este
obligat(ă) să completeze şi să semneze contractul de studii şi fişa de înscriere, în care
se consemnează şi numărul chitanŃei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare
stabilită sau prima rată a acesteia. Contractul de studii şi fişa de înscriere,
completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că
studentul(a) a luat la cunoştinŃă de Regulamentul privind activitatea profesională
a studenŃilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până la care se poate face înscrierea
este 1 octombrie al fiecărui an.
AbsolvenŃii cu diplomă ai învăŃământului superior de scurtă durată (colegii
universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua, cu aprobarea Rectorului
UniversităŃii, la recomandarea decanilor, studiile în cadrul ciclului universitar de
licenŃă (ZI, FR, ID), la profilul/domeniul studiat iniŃial sau apropiat, cu susŃinerea
examenelor de diferenŃă.

EVALUAREA

Evaluarea cunoştinŃelor se realizează electronic prin programul Exam.ViewPro şi


platforma e-Learning Blackboard. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şi
bibliografia minimală obligatorie indicată în programa analitică.
La disciplinele cu caracter practic, modalităŃile de evaluare sunt stabilite în
funcŃie de specificul facultăŃii.

18
PROGRAME COMPLEMENTARE
ŞI
INFORMAłII GENERALE

19
PREGĂTIREA PRACTICĂ A STUDENłILOR

CunoştiinŃele teoretice pe care studenŃii şi le însuşesc la cursuri şi seminarii


sunt dublate de pregătirea practică, ce se realizează atât în laboratoarele de
Informatică, Psihologie experimentală şi Psihodiagnoză, cât şi în cadrul practicii
anuale de specialitate.
Practica de specialitate are caracter obligatoriu pentru toate formele de
învăŃămînt şi se desfăşoară în vacanŃele de vară studenŃeşti într-o mare varietate de
forme şi după programe speciale care sunt afişate la avizierele şi pe site-ul
FacultăŃii.
Pentru asigurarea desfăşurării practicii de specialitate în cele mai bune condiŃii
Facultatea a încheiat convenŃii şi / sau protocoale de colaborare cu institute de
cercetări ştiinŃifice, ministere, autorităŃi, agenŃii şi oficii guvernamentale, care sunt
în derulare şi se reînnoiesc anual. ConvenŃiile şi protocoalele de colaborare vizează
inclusiv studenŃii de la formele de învăŃământ I.D. şi F.R., care au posibilitatea să-
şi efectueze practica în structuri teritoriale ale instituŃiilor menŃionate.
O altă formă de desfăşurare a practicii o constituie participarea la sondajele de
opinie care se realizează în cadrul Institutului de Sociologie şi Opinie Publică al
UniversităŃii Spiru Haret.
Pregătirea practică a studenŃilor este completată şi prin strategii de
asistenŃă şi îndrumare de către specialiştii din cadrul unor unităŃi medicale,
departamente ministeriale, servicii de management a resurselor umane, cabinete
psihologice, organizaŃii, asociaŃii, fundaŃii etc.

PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTICĂ

Concomitent cu studiile universitare de licenŃă de specialitate, Facultatea în


colaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitate academică
distinctă a UniversităŃii, abilitată să asigure pregătirea viitorilor profesori, oferă tuturor
studenŃilor interesaŃi şi Programul de pregătire pentru cariera didactică. Programul se
realizează potrivit reglementărilor legale în vigoare, în conformitate cu Planul naŃional
unitar de formare iniŃială a personalului didactic, C.O.M.Ed.C. nr. 4343/17.06.2005, care
prevede studiul Psihologiei educaŃiei, Funda-mentelor pedagogiei, Teoria şi metodologia
curriculum-ului, instruirii şi evaluării în învăŃământ, Metodica specialităŃii, Practica
pedagogică, Sociologia educaŃiei şi Management educaŃional.
StudenŃii înscrişi la Program au obligaŃia de a participa la cursurile, seminariile şi
celelalte activităŃi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor de studiu şi de a
promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul de învăŃământ, precum şi
proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.

20
Programul de studii psihopedagogice, în vederea obŃinerii certificatului de
absolvire a D.P.P.D., permite exercitarea profesiei didactice şi este structurat în
două module:
1. Modulul I (30 credite):
a) Se efectuează în cursul semestrelor ciclului universitar de licenŃă, pe durata
programului de studii pentru anii I – III / IV;
b) Absolvirea modulului I se finalizează cu obŃinerea unei „AdeverinŃe de
absolvire”, care va avea ca anexă situaŃia şcolară, eliberate de D.P.P.D. şi
avizate de rectoratul UniversităŃii;
c) AdeverinŃa de absolvire conferă dreptul de a exercita temporar profesia
didactică, până la obŃinerea definitivatului.
2. Modulul II (30 credite):
a) Se efectuează după obŃinerea diplomei de licenŃă şi anterior susŃinerii
examenului de definitivat;
b) Absolvirea modulului II se finalizează cu obŃinerea „Certificatului de absolvire”,
care asimilează şi înlocuieşte adeverinŃa de absolvire eliberată anterior şi conferă
dreptul de exercitare a profesiei didactice pe durată nedeterminată.
Absolvirea Programului oferă:
• şanse sporite de inserŃie şi integrare în viaŃa profesională activă, învăŃământul
reprezentând un domeniu vast, care, prin natura sa, oferă permanent locuri de muncă
pentru absolvenŃii studiilor universitare de licenŃă, calificaŃi pentru munca în învăŃământ;
• oportunităŃi de promovare profesională în carieră, personalul didactic având
posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, la programe de formare şi
formare continuă şi la concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere, de îndrumare
şi control din întregul sistem al învăŃământului preuniversitar.
Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de Senatul UniversităŃii.
Înscrierea şi înmatricularea la Program se face odată cu înscrierea anuală a
studenŃilor la secretariatele facultăŃilor sau la secretariatul Departamentul pentru
Pregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele 510 şi 511.
InformaŃii suplimentare la: D.P.P.D., strada Ion Ghica nr. 13,
etaj V, camerele 510 şi 511, sector 3, Bucureşti; telefon 3140075/149,353, fax 3121538,
e–mail: ushdppd@spiruharet.ro.

OBłINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENłĂ LINGVISTICĂ,


NECESAR PENTRU ÎNSCRIEREA LA EXAMENUL DE LICENłĂ

Certificatul de competenŃă lingvistică se eliberează gratuit de către


Departamentul de Limbaje Specializate studenŃilor facultăŃilor în care limba
21
străină este obligatorie şi care au promovat examenul/colocviul de limbă străină,
indiferent de forma de învăŃământ (ZI/FR/ID).
Se eliberează Certificate de competenŃă lingvistică, studenŃilor facultăŃilor în
care limba străină este facultativă, după cum urmează:
studenŃii de la forma de învăŃământ ZI pot urma cursuri de limbă străină (2
ore pe săptămână), cu achitarea unei taxe pe semestrul de studii, stabilită de
conducerea UniversităŃii, în grupe de 15-20 studenŃi; în urma cursului, li se eliberează
gratuit Certificatul de competenŃă lingvistică;
studenŃii de la formele de învăŃământ ID/FR, care nu au susŃinut la bacalaureat
o probă la limba străină, dar cunosc o limbă străină, pot susŃine un examen, la
cerere, la limba străină, în cadrul Centrului de Limbi Străine, cu achitarea unei
taxe; Certificatul de competenŃă lingvistică se eliberează contra unei taxe;
studenŃilor, de la formele de învăŃământ ZI/FR/ID, care au susŃinut la
bacalaureat o probă la o limbă străină, li se eliberează Certificate de competenŃă
lingvistică în urma achitării unei taxe;
punctele b şi c se aplică studenŃilor şi în cazul în care limba străină nu este
inclusă facultativ în planul de învăŃământ.

PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZĂ PENTRU


(PACHETE DE) DISCIPLINE OPłIONALE ŞI FACULTATIVE cuprinse în
planul de învăŃământ al semestrului/anului următor.
• studenŃii admişi în anul I fac opŃiunile odată cu înscrierea în anul I sau cel
mai târziu în perioada 1-15 septembrie 2007 (pentru semestrul I) şi în perioada 15-25
ianuarie 2008 (pentru semestrul al II-lea);
• studenŃii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiŃiile pentru
înscrierea în anul al II-lea optează pentru disciplinele opŃionale/ facultative odată
cu înscrierea în anul al II-lea sau cel mai târziu în perioada 1-15 septembrie 2007
(pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2008 (pentru
semestrul al II-lea);
• în acelaşi mod studenŃii care au promovat anul II sau îndeplinesc condiŃiile
pentru înscrierea în anul III.
StudenŃii optează, în raport cu structura planului de învăŃământ al anului
respectiv de studii pentru o disciplină/pachet de discipline opŃionale.
Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe.

TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNIVERSITĂłII


SPIRU HARET se poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinele
complementare sau de cultură generală şi la disciplinele opŃionale şi facultative.

22
Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenŃilor, prin acordul
facultăŃilor în condiŃiile în care:
• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se face
transferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare în raport
cu cel de la facultatea la care se face transferul;
• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare;
• programa analitică a celor două discipline este, în conŃinutul ei aceeaşi,
apropiată sau compatibilă.

ACCESUL LA BIBLIOTECA VIRTUALĂ A UNIVERSITĂłII


ŞI LA INTERNET

StudenŃii FacultăŃii de Sociologie-Psihologie au acces gratuit la Avizierul


virtual şi la Biblioteca virtuală ale UniversităŃii Spiru Haret.
Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. StudenŃii îşi pot
crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, prin completarea unui formular
de înscriere: nume, prenume, parola (pe care o alege fiecare student), codul numeric
personal, adresa de e-mail. La user name se va introduce codul numeric personal şi la
password – parola aleasă la crearea contului. După selectarea formei de învăŃământ, a
anului şi a facultăŃii se face clik pe butonul „Trimite”.
Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numele şi
codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nu sunt
operate şi transmise de secretariatele facultăŃilor, studenŃii nu îşi vor putea crea
cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual.

PROGRAME DE STUDII DE MASTERAT


Studii postuniversitare masterale (3 semestre):
• Familie şi societate
• Schimbare socială şi culturală
• Analiza şi gestiunea conflictelor în societăŃile în schimbare
• Politici sociale şi integrare europeană
• RelaŃii interetnice, etnicitate şi naŃionalism
• Psihologie judiciară şi victimologie
• Sociologie aplicată în asistenŃa socială
• Managementul organizaŃional şi al resurselor umane

23
CENTRE ŞI COLECTIVE DE CERCETARE

Cercetarea ştiinŃifică constituie una dintre componentele pregătirii pentru


cariera profesională a studenŃilor FacultăŃii noastre, fiind suportul indispensabil
pentru abilităŃile aplicative.
Activitatea ştiinŃifică curentă în cadrul FacultăŃii de Sociologie-Psihologie
se desfăşoară la nivelul catedrelor de Sociologie şi Psihologie în care sunt
angrenate toate cadrele didactice şi în cadrul cărora sunt constituite, potrivit
obiectivelor anuale de cercetare, echipe de cercetare. În raport de temă/temele
cercetării ştiinŃifice, în cadrul echipelor, care au caracter pluridisciplinar sunt atrase
şi colaborează inclusiv cadre didactice sau cercetători de la alte instituŃii academice
sau de cercetare.
Temele cercetărilor întreprinse de cele două catedre răspund atât unor
obiective didactice imediate, care susŃin procesul instructiv-educaŃional cât şi unor
obiective de interes general în raport cu cerinŃele macrosociale. Toate temele ce
constituie obiectul cercetării ştiinŃifice realizată la nivelul catedrelor sunt accesibile
şi studenŃilor/masteranzilor care sunt antrenaŃi în echipele de cercetare.
Facultatea are, de asemenea oportunitatea de a corela demersurile
ştiinŃifice cu Institutul de Sociologie şi Opinie Publică al UniversităŃii Spiru Haret,
îndeosebi în investigaŃiile sociologice de teren, în cadrul cărora sondajele de opinie
periodice ocupă un loc important.
Sondajele se desfăşoară exclusiv cu operatori din rândul studenŃilor, care
sunt instruiŃi şi coordanaŃi de cadre didactice de specialitate.
Activitatea ştiinŃifică este valorificată publicistic prin colaborări la reviste de
specialitate din Ńară şi din străinătate, prin editarea de volume de autor sau culegeri
de studii, prin participarea la manifestări ştiinŃifice. Atât cadrele didactice, cât şi
studenŃii şi masteranzii au posibilitatea să prezinte propriile cercetări în cadrul
sesiunilor ştiinŃifice care se desfăşoară în cadrul FacultăŃii, comunicările
reprezentative fiind ulterior publicate în volume de studii.

CERCURI ŞTIINłIFICE STUDENłEŞTI

O altă componentă a vieŃii ştiinŃifice din Facultate o reprezintă cercurile


ştiinŃifice studenŃeşti constituite la iniŃiativa unor cadre didactice sau la solicitarea
studenŃilor. Unele cercuri, cum sunt „Analiza datelor”, „Istoria sociologiei”,
„Analiza şi interpretarea fenomenului politic”etc.; au caracter permanent, altele
funcŃioneză până la finalizarea unei teme şi/sau publicarea rezultatelor ei.
În cadrul cercurilor ştiinŃifice se dezvoltă abilităŃi de cercetare necesare
atât adâncirii cunoştinŃelor de specialitate, cât şi formării unor deprinderi utile în
viitoarea activitate profesională.

24
CENTRELE TERITORIALE I.D.
Nr. Centrul Telefon, fax, e-mail
Adresa Centrului ID
crt. teritorial ID la sediul Centrului
1. ALBA IULIA Str. Mihai Viteazul, nr.31 0258/832199 (telefon şi fax)
(CCS) ushct_ab1@spiruharet.ro
2. ALEXANDRIA Str. LibertăŃii nr. 202A, 0247/421006 (telefon şi fax)
Imobil nr. A5, parter şi etaj ushct_tr@spiruharet.ro
3. ARAD Str. Corneliu Coposu, 0257/270.242 (telefon şi fax)
nr. 8bis (CCS) ushct_ar@spiruharet.ro
4. BACĂU Str. Mărăşeşti, nr. 5 0234/206243 (telefon şi fax)
ushct_bc@spiruharet.ro
5. BAIA MARE Bdv. IndependenŃei, nr.4 0262/211.770 (telefon şi fax)
(CCS) 0362/801 027 (telefon)
ushct_baiamare@spiruharet.ro
6. BISTRIłA Str. Vasile Conta, nr.1 0263/230.672 (telefon şi fax)
NĂSĂUD (Sala Polivalentă) 0363/401.130 (telefon)
ushct_bn@spiruharet.ro
7. BLAJ Str. T. Vladimirescu, 0258/711231 – tel
nr. 80 0258/711868 – fax
ushct_ab2@spiruharet.ro
8. BRASOV Str. Turnului, nr.5 0268/420437 – tel.
(0268)427432 – fax
ushct_bv@spiruharet.ro
9. BRĂILA Calea Călăraşilor, nr. 15, 0239/612.256 (telefon şi fax)
etaj 2 ushct_br@spiruharet.ro
10. BOTOŞANI Str. Arhimandrid Markian, 0231/511.440 (telefon şi fax)
nr. 9 (CCS) ushct_bt@spiruharet.ro
11. BUZĂU Str. Nicolae Bălcescu, 0238/727.616 (telefon şi fax)
nr. 38 (CCS) ushct_bz@spiruharet.ro
12. BUCUREŞTI Str. Ion Ghica, nr. 13, sec.3, 314.00.76/176 –
cod poştal 030045021
13. CÂMPULUNG Str. Traian, nr.223 0248/512284 – tel
MUSCEL 0248/512283 – fax
ushct_ag1@spiruharet.ro
14. CĂLĂRAŞI Str. Lalelelor 0242/311.357 (telefon şi fax)
(Anexa scolii nr. 10) ushct_cl@spiruharet.ro
15. CLUJ Bd. 21 Decembrie 1989, 0264/431.944 (telefon şi fax)
NAPOCA nr. 74 0264/590.993 (telefon şi fax)
25
0364/401.720 – tel
0364/401.721 – tel
ushct_cj@spiruharet.ro
16. CONSTANTA Str. Unirii, nr.32-34 0241/541491 (telefon şi fax)
0241/541.490 (telefon şi fax)
0241.545.015 (telefon şi fax)
ushct_ct@spiruharet.ro
17. CRAIOVA Str. Brazda lui Novac, 0251/599.282 – tel
nr.4 0251/423.395 – fax
0351/180.1013 – tel
ushct_dj@spiruharet.ro
18. DEVA Str. 22 Decembrie, 0254/214.433 (telefon şi fax)
nr.37/A 0254/ 213.915 – tel
(I.C. Cepromin) 0354/402.710 – tel
ushct_hd@spiruharet.ro
19. DROBETA Str. Antoninii, nr. 2 0252/324.728 (telefon şi fax)
TR. SEVERIN (C. N. Decebal) 0352/401.232 – tel.
ushct_mh@spiruharet.ro
20. FOCŞANI Str. Dimitrie Cantemir, 0237/231.158 (telefon şi fax)
nr. 14 ushct_vn@spiruharet.ro
(CCS)
21. GALAłI Str. Brăilei,nr. 134 0236/466.575 (telefon şi fax)
(CCS) ushct_gl@spiruharet.ro
22. GIURGIU Str. 23 August, nr. 9 0246/215.986 (telefon şi fax)
(L. T. Nicolae Cartojan) ushct_gr@spiruharet.ro
23. IAŞI Bdv. Carol I, nr. 8 0232/273.071 (telefon şi fax)
(Academia Română) ushct_is@spiruharet.ro
24. MIERCUREA P-Ńa LibertăŃii, nr. 16 0266/311.226 (telefon şi fax)
CIUC (CCS) ushct_hr@spiruharet.ro
25. ORADEA Str. Roman Ciorogariu, 0259/432.389 (telefon şi fax)
nr. 18 (C. Mihai Eminescu) ushct_bh@spiruharet.ro
26. PIATRA Bd. Republicii, nr. 15 0233/223.741 (telefon şi fax)
NEAMł (CCS) ushct_nt@spiruharet.ro
27. PITEŞTI PiaŃa Vasile Milea, nr. 3 0248/213.118 (telefon şi fax)
(CCS) 0348/807.636 – tel
ushct_ag2@spiruharet.ro
28. PLOIEŞTI Str. DemocraŃiei, nr. 17 0244/546.788 (telefon şi fax)
ushct_ph@spiruharet.ro
26
29. RM. VÂLCEA Bd. Grl. Praporgescu, 0350/401.626 (telefon şi fax)
nr.22 0250/733074 – tel
ushct_vl1@spiruharet.ro
30. REŞIłA Bd. Alexandru Ioan Cuza, 0255/227.320 (telefon şi fax)
nr. 7 (L. Traian Lalescu) ushct_cs@spiruharet.ro
31. SATU MARE Bd. Transilvania, nr. 3 0261/711775 (telefon şi fax)
(CCS) ushct_sm@spiruharet.ro
32. SFÂNTU P-Ńa Mihai Viteazul, nr. 15 0267/317.592 (telefon şi fax)
GHEORGHE (CCS) ushct_cv@spiruharet.ro

33. SIBIU Str. Emil Cioran, nr. 1A


0269/214.075 (telefon şi fax)
(CCS) ushct_sb@spiruharet.ro
34. SIGHETUL Str. Iuliu Maniu, nr. 31
0262/316.766 (telefon şi fax)
MARMAłIEI ushct_mm2@spiruharet.ro
35. SLATINA Str. IndependenŃei, nr. 1 0249/415.552 (telefon şi fax)
(CCS) 034/9408.570
ushct_ot@spiruharet.ro
36. SLOBOZIA Bd. Chimiei, nr. 10 0243/236710 (telefon şi fax)
(Clubul Tineretului) ushct_il@spiruharet.ro
37. SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare, 0230/522393 (telefon şi fax)
nr. 20A, et.2 (CCS ) ushct_sv@spiruharet.ro
38. TÂRGU JIU Bd. Eroilor, nr. 6 0253/223.500 (telefon şi fax)
ushct_gj@spiruharet.ro
39. TÂRGU Str. Cuza Vodă, nr. 22 0265/269.852 (telefon şi fax)
MUREŞ (CCS) ushct_ms@spiruharet.ro
40. TÂRGOVIŞTE PiaŃa Mihai Viteazul, nr. 1 0245/640.328 (telefon si fax)
(CCS) ushct_db@spiruharet.ro
41. TIMIŞOARA Str. Odobescu, nr. 2 0256/201.223 (telefon şi fax)
0256/220.097 (telefon şi fax)
ushct_tm@spiruharet.ro
42. TULCEA Str. PiaŃa IndependenŃei, 0240/510.669 (telefon şi fax)
nr.1 (CCS.) ushct_tl@spiruharet.ro
43. VASLUI Str. Mihail Kogălniceanu, 0235/312.279 (telefon şi fax)
nr. 19 (L.T. Mihail 0335/402.143 – tel.
Kogălniceanu) ushct_vl2@spiruharet.ro
44. ZALĂU Str. 9 Mai, nr. 2 0260/615.267 (telefon şi fax)
(CCS) ushct_sj@spiruharet.ro
45. CHIŞINĂU Str. Sfatul łării, nr. 18 00373/ 22 234.896
(telefon secretariat)
27
spiru_haret_md@yahoo.com
46. NEW YORK 30-18 50th Street Woodside, 001-718-626-6013 (telefon)
NY 11377 001-718-626-0507 (fax)
spiruharet_ny@yahoo.com
damian_astoria@yahoo.com
47. MADRID CALLE/RODRIGUEZ 0034/91.593.98.89 (telefon)
SAN PEDRO NO.7, 0034/91.447.89.99 (fax)
MADRID ush_madrid @spiruharet.ro
spiruharet.madrid@yahoo.es
48. TEL AVIV Shlomo Hamelech St., 972.545.418.423 – tel
No. 60/7, Tel Aviv ush_telaviv@spiruharet.ro
49. TORONTO 7 Cadillac Crescent 001-905.495.4828 (telefon)
Brampton – Toronto, ushct_toronto@spiruharet.ro
Ontario L7A 3B3
50. PARIS ch. 219, Fondation, 0033(0)15812174
Hellenique, 47B bd.,
Jourdan, 75014, Paris
51. ROMA Piazza Delle Coppelle, 0039/0668215744
72/B Roma (telefon şi fax)
0039/0668583902 – tel
52. VIENA A-1220, Wien, 0043(0)195.879.40
Meissnergasse 5/1/1 (telefon şi fax)
0043(0)676.977.35.91 – tel
0043(0)676.977.35.96 – tel

28
EXTRASE DIN REGULAMENTUL
PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENłILOR

Art. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăŃilor aduc la


cunoştinŃa studenŃilor disciplinele prevăzute în planul de învăŃământ în anul respectiv
de studiu, formele de evaluare a cunoştinŃelor (examen, colocviu, verificare pe
parcurs etc.), structura anului universitar, precum şi criteriile de promovare pe baza
sistemului de credite transferabile.
Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unui semestru fiind
de 14 săptămâni, cu excepŃia ultimului semestru al anului terminal, care, având în vedere
examenul de licenŃă, poate avea o durată mai scurtă, stabilită de consiliile facultăŃilor (dar
nu mai puŃin de 11 săptămâni).
Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de examene:
sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumul şi nivelul
cunoştinŃelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanŃă cu programa
analitică a disciplinei respective.
Art. 22. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinŃelor, prevăzute în
planul de învăŃământ al unui an de studiu, se susŃin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru
anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar.
Art. 23. StudenŃii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au
îndeplinit toate obligaŃiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite
prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toate obligaŃiile financiare
(taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanŃă, cazarea la cămin etc.).
Art. 32. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, la cerere,
cu condiŃia obŃinerii de către acesta(aceasta), în anul universitar precedent, a cel
puŃin 50% din totalul punctelor de credit prevăzute în planul de învăŃământ al
anului de studiu (disciplinele obligatorii şi opŃionale).
Art. 34. Studentului(ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere,
examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.
Art. 35. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot
susŃine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăŃii, în
sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special
organizate pe parcursul anilor universitari următori, cu plata taxei stabilite de Senatul
UniversităŃii.
Art. 37. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăŃii, studentul(a) poate
susŃine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei
la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu,

29
cu plata taxei stabilite de Senatul UniversităŃii. Examenul de mărire de notă se acordă la
disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. În situaŃia în care studentul(a)
dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consem-nează, în catalogul
disciplinei, nota mărită obŃinută şi menŃionează: mărire de notă. La acordarea bursei de
merit se ia în consideraŃie prima notă de promovare obŃinută, şi nu cea mărită.
Art. 38. La Universitatea Spiru Haret, planurile de învăŃământ sunt alcătuite
conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoare numerică alocată
unei discipline de studiu, valoare care desemnează, volumul de muncă al studentului(ei) -,
participarea la ore de curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru
examen, activitate practică/stagii clinice etc., suficientă şi necesară pentru a asigura
asimilarea disciplinei respective.
Art. 40. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu, obŃinute la
disciplinele obligatorii şi opŃionale, este de 60, la toate formele de studii universitare de
licenŃă.
Art. 41. Sunt declaraŃi absolvenŃi ai facultăŃii şi se pot înscrie la examenul de
licenŃă numai studenŃii care au promovat toate examenele din toŃi anii de studiu, obŃinând
cele 180 de credite necesare. (...)
Art. 45. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenŃilor de la specializări
autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituŃii de învăŃământ superior, se face până la
data de 25 septembrie a anului calendaristic, în condiŃiile îndeplinirii criteriilor prevăzute
în prezentul Regulament pentru studenŃii proprii (art. 32), cu recunoaşterea perioadelor
de studiu efectuate şi cu obligaŃia susŃinerii examenelor/colocviilor restante sau de
diferenŃă. Transferul se aprobă de Preşedintele UniversităŃii.
Art. 46. În cadrul UniversităŃii Spiru Haret, studenŃii se pot transfera de la o
facultate la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă de învăŃământ la alta (zi,
frecvenŃă redusă, învăŃământ la distanŃă) în cadrul aceleiaşi facultăŃi, cu susŃinerea
examenelor de diferenŃă. Cererile de transfer se depun, cu cel puŃin o săptămână
înaintea deschiderii anului universitar, la secretariatele facultăŃilor care urmează să
primească studentul(a), se avizează de către decanul facultăŃii de la care pleacă
studentul(a) şi se aprobă de către decanul facultăŃii care îl(o) primeşte.
Art. 49. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăŃământul de zi, de la
învăŃământul cu frecvenŃă redusă sau învăŃământul la distanŃă poate fi întreruptă în cazuri
motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenŃie, cu aprobarea decanului
facultăŃii. SituaŃia şcolară a acestor studenŃi se încheie cu menŃiunea: întrerupere de
studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în baza cererii de întrerupere, cu plata taxei
de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.

30
FACULTATEA
DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

Specializări
- SOCIOLOGIE
- PSIHOLOGIE

31
PREZENTAREA FACULTĂłII

Scurt istoric

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-
PSIHOLOGIE este o instituŃie
academică tânără, dar eficientă, cu o
prestanŃă şi rezultate care o plasează
în vârful ierarhiei unităŃilor de
învăŃământ superior cu un astfel de
profil din România. A fost, este şi va
rămâne fidelă, ca şi patronul spiritual
al UniversităŃii din care face parte-
Spiru Haret-, unui învăŃământ de
calitate şi performant ale cărui
coordonate sunt generate de
îngemănarea dintre tradiŃia ştiinŃifică
românească şi universală şi
Prof. univ. dr. Florian Tănăsescu
cercetările actuale de vârf din
Decanul FacultăŃii de Sociologie-
sociologie şi psihologie.
Psihologie, Bucureşti

În consens cu transformările care au avut loc în România după 1989,


Facultatea a avut şi are o contribuŃie importantă la redefinirea rolului educaŃional,
ştiinŃific şi social al sociologiei şi psihologiei în societatea românească
postcomunistă şi în renaşterea celor două discipline după decenii de represiune,
interdicŃii şi marginalizare în fostul regim totalitar.
Facultatea a debutat în viaŃa universitară în anul 1991. A parcurs faza
evaluării academice, după care Consiliul NaŃional de Evaluare Academică a
autorizeazat funcŃionarea sa. Autorizarea a fost confirmată şi prin H.G. nr.1371 din
11decembrie 1996 şi reconfirmată în anii următori. Prin HG nr. 693 din 12 iunie
2003, Facultatea a fost acreditată, ulterior, potrivit legii, primind şi dreptul de
organizare autonomă a examenului de licenŃă.
Sistemul de învăŃământ universitar din România a fost reorganizat în anul
2005, potrivit exigenŃelor reclamate de integrarea în UE. Astfel, în virtutea H.G. nr.
88 din 10 februarie 2005, Facultatea de Sociologie-Psihologie organizează studii
de licenŃă cu o durată de 3 ani, programe masterale cu o durată de 2 ani şi, în
perspectivă, programe doctorale cu o durată de 3 ani.

32
Organizare şi funcŃionare

Domeniul de licenŃă al FacultăŃii fiind Sociologie-Psihologie, Planul de


învăŃământ şi programele analitice sunt astfel concepute încât să se asigure
studenŃilor o pregatire de înaltă Ńinută în specializările Sociologie şi Psihologie.
Corespunzător specializărilor, în Facultate funcŃionează Catedra de
sociologie şi Catedra de psihologie. În cadrul FacultăŃii sunt organizate şi
funcŃionează formele de învăŃământ ZI, cu FRECVENłĂ REDUSĂ şi
ÎNVĂłĂMÂNT LA DISTANłĂ.
Conducerea activităŃii didactice şi ştiinŃifice a FacultăŃii se realizează prin
Consiliul Profesoral, Decanatul şi catedrele FacultăŃii.
În structura FacultăŃii sunt incluse şi serviciile administrative şi tehnice,
de secretariat, casieria, punct intern de desfacere carte, arhivă etc.

ConŃinutul procesului de învăŃământ

Atât conŃinutul, cât şi desfăşurarea procesului de învăŃământ sunt


subordonate exigenŃei prioritare de asigurare cu consecvenŃă şi profesionalism a
misiunii şi obiectivelor sale didactice şi ştiinŃifice.
Curriculum-ul, concretizat în planurile de învăŃământ şi programele
disciplinelor de studii, este proiectat în concordanŃă cu stadiul actual de dezvoltare
al ştiinŃelor sociologice şi psihologice, cu exigenŃele dinamicii economico-sociale,
politice şi culturale naŃionale, cu cele ale diferitelor categorii de beneficiari,
precum şi cu realităŃile pieŃei muncii, interne şi externe.
Strategiile învăŃării, metodele şi tehnicile de bază ale pregătirii şi formarii
studenŃilor, utilizate de corpul profesoral al FacultăŃii, sunt moderne, deschise
mereu înnoirilor, unei noi calităŃi.
Pregătirea teoretică este secondată de activitaŃi cu caracter aplicativ, a
căror pondere este în creştere pe măsură ce studenŃii se familiarizează cu tehnicile
şi metodele de cercetare sociologică şi psihologică. În acest sens, laboratoarele
FacultăŃii, practica studenŃească de specialitate, activităŃile cu caracter de
voluntariat desfăşurate la diferite instituŃii, organizaŃii, fundaŃii, agenŃii, societăŃi,
etc de stat sau private , cercurile ştiinŃifice studenŃeşti, sondajele de opinie
efectuate periodic etc, contribuie la accentuarea caracterului aplicativ al studiilor.
Concomitent cu pregatirea de bază, Facultatea asigură şi pregatire pentru
profesiunea didactică a studenŃilor care, după absolvirea studiilor de licenŃă, pot să
opteze pentru activitatea în învăŃământul preuniversitar. Pregatirea se realizează în
cadrul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic.
La cerere, studenŃii pot să studieze şi o limbă straină, în formaŃii de
începatori sau avansaŃi.

33
Misiune şi obiective

Misiunea asumată de Facultate este să formeze specialişti cu pregătire


universitară superioară în domeniile Sociologiei şi Psihologiei, în concordanŃă cu
clasificările interne şi externe ale ocupaŃiilor, cu exigenŃele schimbărilor generate
de tranziŃia de la totalitarism la democraŃie şi cu cerinŃele reclamate de integrarea
României în structurile euroatlantice.
Principalele obiective asumate de către Facultate constau în promovarea,
într-un sistem integrat predare-cercetare, a unei pregătiri complexe şi durabile a
studenŃilor în spiritul valorilor şi tradiŃiilor umaniste autohtone şi europene şi al
celor mai noi achiziŃii ştiinŃifice, astfel încât să asigure formarea de sociologi şi
psihologi pentru învăŃământ şi cercetare, precum şi pentru activităŃile desfăşurate
în sferele agrară, industrială, culturală, mass-media, politică, medicală, asistenŃă şi
protecŃie socială, sport-turism, managementul resurselor umane, politici sociale şi
integrare europeană etc.

AbsolvenŃii FacultăŃii pot funcŃiona:


- în Sociologie ca:
experŃi, consilieri şi analişti pe probleme de dezvoltare economico-socială,
politică şi culturală,în structuri ale administraŃiei publice centrale şi locale,
specialişti în elaborarea şi implementarea de politici şi strategii sociale, sociologi
în unităŃi economice şi comerciale, publice sau private, servicii sociale (educaŃie,
sănătate, asistenŃă şi protectie socială etc), organizaŃii şi instituŃii politice (partide
politice, organizaŃii sindicale, organizaŃii neguvernamentale, fundaŃii , asociaŃii,
etc.), în sistemul mijloacelor de comunicare în masă şi jurnalism, cadre didactice,
de conducere, îndrumare şi control în sistemul preuniversitar şi universitar,
cercetători ştiinŃifici în unităŃi de cercetare fundamentală şi aplicativă ale
academiilor de ştiinŃe, universităŃilor, organelor de specialitate ale ministerelor,
autorităŃilor, agenŃiilor, oficiilor, consiliiilor judeŃene şi municipale,
întreprinderilor şi corporaŃiilor economice, consultanŃi, consilieri şi experŃi în
cadrul instituŃiilor şi organizaŃiilor de specialitate în domeniile combaterii
devianŃei, alcoolismului, consumului de droguri, violenŃei, etc., sociolog, asistent
social-nivel superior, consilier, expert, inspector, referent în managementul
resurselor umane, consilier, inspector de reintegrare socială şi supraveghere,
specialist în relaŃii publice, mediator, referent de specialitate marketing, specialist
protocol şi ceremonial, analist politic, redactor în presa de specialitate sau
cultural-ştiinŃifică.

34
- în Psihologie ca:
psiholog, psihopedagog, specialist poligraf, mediator şcolar, mediator în
relatii publice, redactor în presa de specialitate, consilier, expert, inspector,
referent în managementul resurselor umane, psihoterapeut, consilier psihologic,
cadru didactic preuniversitar şi universitar, asistent în laboratoare şi cabinete de
psihologie aplicată în domeniile industrial, educaŃional,chimic, judiciar, social-
economic, cercetător ştiinŃific în institutele şi centrele de profil din reŃelele MEC şi
Academiei, psiholog social, psiholog industrial şi de resurse umane, psiholog şi
consilier şcolar, psiholog clinician, consilier, psiholog în arii de competenŃă-mass-
media, marketing, comunicare şi negociere, activitate judiciară.

Specializări

Studii universitare de licenŃă

LicenŃă - ZI, I.D. şi F.R. 3 ani /180 credite:


- Sociologie
- Psihologie
În afara studiilor universitare de licenŃă, în cadrul FacultăŃii se desfăşoară şi
studii universitare masterale (vezi pag. 23).

Admiterea

CandidaŃii care pot participa la admiterea în Facultate, indiferent de formele de


învăŃământ, sunt:
 absolvenŃi ai studiilor liceale cu diplomă de bacalaureat sau adeverinŃă (în
cazul în care diploma nu este încă eliberată);
 absolvenŃi ai altor universităŃi care vor să-şi completeze studiile şi să
obŃină noi specializări;
 absolventi ai ciclurilor preuniversitare şi universitare de învăŃământ din
România cu rezidenŃa în străinătate care şi-au păstrat cetăŃenia româna sau
au dublă cetăŃenie;
 tineri din Republica Moldova, cu studii şcolare finalizate sau absolvenŃi ai
unor instituŃii de învăŃământ universitar, cu avizul Rectoratului şi
Ministerului EducaŃiei şi Cercetării.

Actele necesare pentru înscrierea la Facultate sunt:


 Diploma de BAC în original sau copie legalizată , sau adeverinŃa de
absolvire a bacalaureatului;

35
 copie xerox după certificatul de naştere;
 copie xerox după certificatul de căsătorie (dacă este cazul);
 adeverinŃa medicală în original;
 3 trei fotografii tip buletin mărimea 3 ;
4
 copie după B.I sau Cartea de identitate;
 chitanŃa pentru achitarea taxei de admitere (60 RON);
 un dosar plic.

Admiterea candidaŃilor înscrişi pentru studii de licenŃă la specializările


Sociologie şi Psihologie se realizează prin susŃinerea unui interviu, după
completarea fişei-chestionar. Media generală de la bacalaureat şi media generală a
anilor de studii în liceu reprezintă indicatori importanŃi de performanŃă.
Candidatului i se comunică rezultatul imediat după susŃinerea interviului.

FacilităŃi oferite de Facultate:

- Manuale, cursuri sau caiete de seminar, care acoperă toate disciplinele ce


se predau, cu o reducere de 30% din preŃul fiecăruia.
- Cursuri televizate la postul propriu de televiziune al UniversităŃii Spiru Haret-Tv
RM -şi dezbateri televizate pe tematică didactică sau de cercetare ştiinŃifică.
- Local propriu al FacultăŃii, cu spaŃii moderne de învăŃământ, dotate cu
aparatură şi tehnică de calcul de ultimă generaŃie şi mobilier corespunzător.
- Cazare, în limita locurilor disponibile, la căminele proprii ale UniversităŃii.
- Acces la cantinele şi Clubul UniversităŃii.
- Burse de merit pentru studenŃii care, la finalul unui an de studiu, obŃin media
generală peste 9 (nouă).
- Taxe de admitere şi taxe anuale de studii, al căror cuantum nu a fost
modificat de mai mulŃi ani şi care este mai redus în comparaŃie cu alte instituŃii de
învaŃământ superior.
- Biblioteca FacultăŃii, care dispune de un fond de carte corespunzător şi care
achiziŃionează permanent cărŃi şi reviste apărute în Ńară şi străinătate.
- Instruire teoretică şi aplicativă modernă şi performantă realizată la
cursuri, seminarii şi laboratoare, cercetări de teren şi la practicile de specialitate şi
psihopedagogică.
- Corp didactic alcătuit din specialişti cu înaltă calificare profesională, cu
titluri ştiinŃifice şi academice, cu recunoaştere internă şi internaŃională.
- Post de televiziune al FundaŃiei România de Mâine la care au acces cadre
didactice şi studenŃi.
- Revista „Opinia NaŃională", în care sunt publicate sinteze ale cursurilor,
dezbateri stiinŃifice, aprecieri şi propuneri ale cadrelor didactice şi studenŃilor etc.
36
- „Revista de Sociologie şi Psihologie" - publicaŃie periodică a FacultăŃii.
- Cercuri ştiinŃifice, care funcŃionează în cadrul FacultăŃii şi la care poate
participa orice student al FacultăŃii.
- PublicaŃii proprii ale studenŃilor FacultăŃii, realizate integral de către aceştia
şi tipărite la Tipografia FundaŃiei România de Mâine.

Înmatricularea studenŃilor

Înregistrarea studenŃilor se face după ce aceştia sunt declaraŃi admişi.


Înmatricularea se realizează după achitarea primei rate a taxei anuale de studii
(400 RON - pentru ZI şi 300 RON pentru I.D. şi F.R.), la interval de maxim 10 zile
de la admitere.

Organizarea activităŃii didactice

Activitatea didactică (cursuri, seminarii, laboratoare) are la bază planurile de


învăŃământ, care sunt elaborate pe durata a 3 ani pentru studiile universitare de
licenŃă ZI, I.D. şi F.R. şi 1 an şi jumătate (6 luni) pentru studiile masterale.
Planul de învăŃământ la studiile de licenŃă este astfel elaborat încât să asigure
echilibrul între disciplinele predate într-un an şi deopotrivă să realizeze o deschidere
logică şi necesară spre cele ce urmează să fie insuşite de studenŃi în următorii ani.
Planificare cursurilor este menită să asigure suportul adecvat aprofundării studiilor, prin
efectuarea programelor masterale, după absolvirea FacultăŃii.
Potrivit Planului de învăŃământ, după parcurgerea anului I, specializările
Sociologie şi Psihologie, în care se asigură un trunchi comun de discipline, se
realizează în următorii doi ani în felul următor:
 în anul al II-lea pachetul de discipline este centrat pe însuşirea altor
discipline fundamentale şi de specialitate care să asigure pregatirea de
bază a studenŃilor la cele două specializări;
 în anul al III-lea se continuă acest proces şi, concomitent, se trece la
crearea premiselor pentru adâncirea cunostinŃelor necesare efectuării
studiilor masterale după absolvirea cursurilor FacultăŃii.
Planurile de învăŃământ ale masteratelor distribuie disciplinele pe trei
semestre în prezent, iar în perspectiva imediată, pe patru semestre, astfel încât să
corespundă obiectivelor pe care le urmăreşte fiecare dintre acestea.
Al treilea semestru este consacrat prioritar lucrării de dizertaŃie, în plan
figurând doar două discipline care se predau şi / sau se seminarizează, restul
timpului fiind afectat definitivării lucrării de disertaŃie.

37
Examenul de licenŃă
Studiile la Facultatea de Sociologie-Psihologie a UniversităŃii Spiru Haret
în specializările Sociologie-Psihologie, se finalizează cu examen de licenŃă, în
conformitate cu prevederile Legii ÎnvăŃământului.
Pentru înscrierea la examenul de licenŃă sunt necesare:
a) 180 de credite obŃinute pe baza promovării examenelor / colocviilor /
verificărilor la disciplinele obligatorii şi la cele opŃionale din Planul de învăŃământ;
b) certificat de competenŃă lingvistică într-o limbă modernă de circulaŃie
internaŃională.
Examenul de licenŃă constă în evaluarea cunoştinŃelor fundamentale şi de
specialitate din domeniul Sociologiei şi Psihologiei, care se realizeză prin
susŃinerea probei CunoştiinŃe fundamentale şi de specialitate din domeniul
Sociologiei şi Psihologiei.
Evaluarea răspunsurilor date de absolvenŃi la testele din discipline
sociologice şi psihologice se efectuează computerizat prin intermediul platformei
e-learning BlackBoard.
Pentru ca un absolvent al FacultăŃii să promoveze examenul de licenŃă
este necesar ca :
a) media obŃinută la fiecare din cele două baterii de teste, respectiv de la
sociologie şi de la psihologie, să fie de minim 5;
b) media aritmetică a probei, obŃinută prin adunarea mediilor aritmetice
ale testelor de la disciplinele sociologice şi psihologice, să fie de
minim 6.
Tematica la proba CunoştiinŃe fundamentale şi de specialitate din
domeniul Sociologiei şi Psihologiei se aduce din timp, la cunoştinŃa studenŃilor,
astfel încât aceştia să aibă posibilitatea de a se pregăti pentru examenul de
licenŃă/diplomă.
Fiecărui absolvent de studii universitare de licenŃă i se eliberează diploma
de licenŃă pe domeniul de studiu, precum şi un supliment de diplomă al cărui
conŃinut este în conformitate cu normele europene şi în care se va menŃiona
specializarea potrivit prevederilor legale în vigoare.
AbsolvenŃii care nu au promovat examenul de licenŃă/diplomă primesc, la
cerere, un certificat de studii universitare fără examen de licenŃă/diplomă şi
copie după foaia matricolă/suplimentul la diplomă.
38
STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR
2007 – 2008

39
STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR
2007 – 2008

SEMESTRUL I

1 octombrie 2007 – 14 decembrie 2007 Activitate didactică


17 decembrie 2007 – 6 ianuarie 2008 VacanŃă de Crăciun şi Anul Nou
8 ianuarie 2008 – 26 ianuarie 2008 Activitate didactică
28 ianuarie 2008 – 17 februarie 2008 Sesiune examene de iarnă
18 februarie 2008 – 24 februarie 2008 VacanŃă de iarnă

SEMESTRUL II

25 februarie 2008 – 31 mai 2008 Activitate didactică


2 iunie 2008 – 29 iunie 2008 Sesiune examene de vară
30 iunie 2008 – 31 august 2008 VacanŃă de vară

1 septembrie 2008 – 14 septembrie 2008 Sesiune examene de toamnă


22 septembrie 2008 – 28 septembrie 2008 Reexaminări

Precizări:
 în vacanŃe se programează lecŃiile de sinteză pentru studenŃii de la
ÎnvăŃământul cu FrecvenŃă Redusă;
 la ÎnvăŃământul la DistanŃă sesiunile de examene se programează
pe o perioadă mai mare.

40
Specializarea
SOCIOLOGIE

ANUL I

- Planul de învăŃământ
- Programele analitice

41
În atenŃia studenŃilor anului I
StudenŃi anului I, anul universitar 2007-2008, au, în continuare,
informaŃiile esenŃiale utile (planurile de învăŃământ, programele analitice şi
informaŃii generale) pentru tot ciclul Studiilor universitare de licenŃă (anii I-III,
respectiv anii universitari 2007-2008, 2008-2009 şi 2009-2010).
Ghidul este un îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.

42
Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE
Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE
Specializarea: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE
Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID
Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT*
ANUL I

Semestrul I Semestrul II Evaluare Credite


Nr. Crt. Denumirea disciplinei Ore săptămână** Ore săptămână Sem. Sem. Sem. Sem.
Lp/
C S L Total C S Lp/L Total I II I II
DISCIPLINE OBLIGATORII
1 Sociologie generală – I 2 1 E 5
Metodologia cercetării
2 sociologice şi psihologice 2 1 E 4
3 Fundamentele psihologiei -I 2 1 E 4
4 Neuropsihologie 2 1 E 4
Informatica şi aplicaŃiile ei în
5 sociologie şi psihologie 2 1 Cv 4
6 Istorie socială 2 1 E 4
7 Psihologia educaŃiei 2 2 Cv 5
8 Sociologie generală - II 2 1 E 5
9 Metode şi tehnici de cercetare 2 1 E 4
10 Fundamentele psihologiei - II 2 1 E 4
11 Istoria psihologiei 2 1 E 4
12 Analiza datelor 2 1 E 4
Sociologia populaŃiei şi
13 demografie 2 1 E 3
Statistica şi aplicaŃile ei în
14 sociologie şi psihologie 2 1 Cv 3
15 Antropologie 1 1 Cv 3
Practică (comasată, 30 ore, la
16 sfârşitul semestrului II) calif.
14 5 3 15 4 4 30 30
Total
22 23 60
DISCIPLINE FACULTATIVE***
17 Limba străină 2 1 Cv 3
2 1 3
Total
3 3

Legendă: C=ore de curs; S=seminar; Lp=lucrări pracice; L=laborator; E= examen; Cv= colocviu
* Se aplică începând cu anul I din anul universitar 2007/2008.
** Pentru studenŃii de la forma de învăŃământ cu FrecvenŃă Redusă (F.R.) se organizează lecŃii de
sinteză.
*** StudenŃii optează pentru una din limbile străine (franceză sau engleză).

43
PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR
ANUL I

SOCIOLOGIE GENERALĂ 1
GENERAL SOCIOLOGY 1

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Perspectiva sociologică: cunoaştere comună şi stiinŃifică; definirea,


originile, evoluŃia si funcŃiile sociologiei; geneza sociologiei româneşti; modele şi
teorii sociologie; identitate, cultură, suporturi sociale; metode de cercetare în
sociologie: principii, metode, tehnici, proceduri şi instrumente de investigare;
cultura şi influenŃele ei multiple: definiŃia culturii, teorii şi funcŃii ale culturii;
identitate personală şi socială: definiŃie, roluri, modalităŃi de constituire;
socializare, individul fiinŃă socială: definirea socializării, forme, mecanisme, agenŃi
şi efecte ale acesteia, control social, devianŃă, marginalitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Carmen Furtună, Sociologie generală, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2007.
2. Antohny Giddens, Sociologie, Editura All, Bucureşti, 2000.
3. Traian Herseni, Sociologie. Teoria generală a vieŃii sociale, Editura Polirom,
Iaşi, 2003.
4. C.W. Mills, ImaginaŃia sociologică, Editura Politică, Bucureşti, 1975.
5. Petre Andrei, Sociologie generală, în Opere sociologice, ediŃia a III-a, Editura
Academiei R.S.R, Bucureşti, 1978.

44
METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE
ŞI PSIHOLOGICE
METODOLOGY OF SOCIOLOGICAL
AND PSYHOLOGICAL RESERCH

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal -


invăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Cunoşterea ştiinŃifică a realităŃii sociale: cunoaşterea comună (spontană,


cotidiană) - caracteristici; necesitatea trecerii la conoaşterea stiinŃifică a realităŃii
sociale; specificul cunoaşterii ştiinŃifice; rolul paradigmelor în cercetarea
ştiinŃifică; probleme metodologice ale cercetării socio-umane: conŃinutul
conceptelor de: "metodologie", "metodă", "tehnică", "procedeu" şi "instrument" de
investigaŃie; domenii de interes ale metodologiei cercetărilor sociologice; principii
metodologice ale cercetării sociologice: teoretic-empiric, cantitativ - calitativ în
cercetarea socio-umană; etapele cercetării sociologice: proiectarea cercetării
sociologice: cercetarea de teren propriu-zisă; analiza informaŃiilor, interpretarea şi
explicarea faptelor sociale studiate; rolul ipotezelor în cercetarea socio-umană:
definiŃia şi structura ipotezei de cercetare; modalităŃi de elaborare a ipotezelor de
cercetare; validitatea ipotezelor în cercetarea socio-umana; analiza conceptuală:
definirea conceptelor - tipuri de definiŃii; schema operaŃională de cercetare:
dimensiuni, variabile, indicatori; analiza indicatorilor definiŃionali; tipuri de
cercetări sociologice: cercetări descriptive, cercetări explicative

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. I. Cauc, B. Manu, D. Pârlea, L. Goran, Metodologia cercetării sociologice.


Metode şi tehnici ce cercetare, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2001.
2. S. Chelcea, I. Mărginean, I. Cauc, Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici,
Editura Destin, Deva, 1998.
3. I. Mărginean, Proiectarea cercetării sociologice,Editura Polirom, Iaşi, 2000.
4. V. Miftode, Metodologia sociologică, Editura Porto - Franco, GalaŃi, 1995.
5. C.A. Moser, Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale, Editura
StiinŃifică, Bucureşti, 1967.

45
FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI 1
BASIS OF PSYCHOLOGY 1

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal -


invăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Locul şi statutul actual al psihologiei în sistemul general al ştiinŃelor;


principiile şi metodele psihologiei; specificul relaŃiei obiect-metodă în psihologie;
strategii ale cercetării psihologice; descriere-explicaŃie-interpretare în psihologie;
problematica legilor în psihologie; principalele divergenŃe în psihologie;
coordonatele de definiŃie ale psihicului uman: psihicul ca modalitate specifică de
informaŃie; psihicul ca funcŃie a creierului; psihicul ca formă superioară a vieŃii de
relaŃie; psihicul ca rezultat al interacŃiunii dintre factorii externi (îndeosebi
socioculturali) şi condiŃiile interne ale individului; structura psihicului uman:
inconştientul, subconştientul, conştientul; structura şi funcŃiile conştiinŃei;
indicatorii comportamentali ai prezenŃei şi funcŃionării constiinŃei; relaŃia
conştient-inconştient în dinamica activităŃii şi comportamentului; procesele
senzoriale de cunoaştere (senzaŃiile-percepŃiile).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M. Golu, Fundamentele psihologiei, vol.1 - 2, Editura FundaŃiei România de


Mâine, Bucureşti, 2005.
2. M. Golu, A. Dicu, Introducere în psihologie, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti,
1972.
3. Andrei Cosmovici, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
4. Maurice Reuchlin, Psihologie generală, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1999,
p. 9-41.
5. Mielu Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi, 1999.

46
NEUROPSIHOLOGIE ŞI NEUROCIBERNETICĂ
NEUROPSYCHOLOGY AND NEUROCIBERNETICS

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Conceptul de sistem: alcătuirea şi structura sistemului;tipurile de sisteme;


organismul viu ca sistem termodinamic: integralitatea organismului viu ca sistem
termodinamic; organizarea funcŃională a celulei: celula ca sistem deschis; reglarea
metabolismului; alcătuirea şi structura celulei; organitele celulare şi rolurile lor;
specializările funcŃionale ale celulelor; alcatuirea şi structura neuronului:
mecanisme implicate în asigurarea echitabilităŃii neuronului; sisteme enzimice la
nivelul membranei neuronului; mecanisme implicate în realizarea secreŃiei
neuronale; procese electronice la nivelul membranei neuronale; propagarea
potenŃialului de acŃiune; viteza de propagare; mecanismul transmisiei sinaptice;
uzura şi moartea neuronilor; integrarea endocrină; mesajul hormonal; secreŃia de
hormoni; nivele de organizare a subsistemului endocrin; structura subsistemului
endocrin; timpul reflex în integrarea endocrină; sferele integrării endocrine;
integrarea neuroendocrină; particularităŃile integrării neuroendocrine; arcul şi arcul
reflex neuroendocrin; sferele integrării fiinŃei umane; integrarea bio-psiho-socio-
culturală; condiŃionarea reflexă: motivaŃia şi rolul său; mecanisme implicate în
învăŃare.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. C. Stanciu, Introducere în psihofiziologie. Integrarea neuroendocrină, Editura


FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
2. C. Stanciu, Teoria biochimic-ionică a excitabiliăŃii, Editura ŞtiinŃifică,
Bucureşti, 1996.
3. J. Delacour, Introducere în neuroştiinŃele cognitive, Editura Polirom, Bucureşti,
2001.
4. S. Hayward, Biopsihologie, Editura Tehnică, Bucureşti, 1969.

47
INFORMATICA ŞI APLICAłIILE EI ÎN SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE
COMPUTER SCIENCE AND ITS APPLICATIONS
IN SOCIOLOGY AND PSYCHOLOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore
semestru: 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

NoŃiuni generale despre computer. Scurt istoric, funcŃionarea unui computer şi


noŃiuni de bază (hardware, software). Editoare de texte. Prezentarea unor tipuri de editoare
de texte: edit, wordpad, word, textdocument din StarOffice. Reguli de scriere. AplicaŃii
realizabile cu ajutorul unui editor de texte: formulare, tabele, fax ; tipuri de foi de calcul.
Excel şi spreadsheet din StarOffice. Introducerea şi prelucrarea datelor cu ajutorul unei foi
de calcul. Baze de date: definiŃie, utilitate. Realizarea unei baze de date în Excel comparativ
cu baza de date din FoxPro. OperaŃii cu baze de date: sortare şi căutare. Utilitatea aplicaŃiilor
statistice în analiza fenomenelor economico-sociale ; Metode de informare şi transmitere a
informaŃiilor cu ajutorul computerului. Email, FTP. INTERNET – scurt istoric. NoŃiuni de
bază în utilizarea INTERNET-ului: com-ponente hardware necesare pentru conectarea la
INTERNET. Tipuri de conectări: dial-up, LAN; Aspecte pozitive în implementarea
computerelor în diferite sectoare de activitate; Aspecte negative în implementarea
computerelor în diferite sectoare de activitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. C. Pomohaci, Informatica utilizată pentru aplicaŃii în sociologie şi psihologie,


Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.
2. Mariana Miloşescu, Utilizarea calculatorului, Editura Teora, Bucureşti, 2000.
3. Emanuela Cerchez, Marinel Şerban, P.C. Pas cu pas, Editura Polirom, Iaşi,
2001.

48
ISTORIE SOCIALĂ
SOCIAL HISTORY
Disciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal -
învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice;
total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Originile şi evoluŃia istoriei sociale; sursele; obiective ştiinŃifice; metodele


şi tehnicile de cercetare ale istoriei sociale; proliferarea investigaŃiilor asupra
surselor orale: istoria orală - relevanŃă ştiinŃifică şi evoluŃie, recuperarea mărturiilor
orale; timpul şi spaŃiul social ca dimensiuni ale realităŃii sociale, semnificaŃia
limbajului social;destinul european al lumii româneşti: teritoriul, jocul factorilor şi
condiŃiilor istorice, resurse, geografia variabilă a spaŃiului românesc; natură, om,
comunitate românească: apariŃia fiinŃei umane, condiŃiile mediului natural,
individualizare etnică; începuturile şi evoluŃia vieŃii sociale: constrângeri şi factori
favorizanŃi ai relaŃiilor interumane, forme incipiente de coagulare socială, geneza şi
evoluŃia diferenŃierilor sociale; consolidarea sistemului clientelar şi a dezvoltării
dependente, tendinŃe timpurii de periferializare a comunităŃilor sud-est europene:
migratori şi autohtoni, definirea unui nou tip de evoluŃie socială, sistemul tributal,
obştea sătească, succesiunea tipurilor dominatorii, “modelul”dezvoltării
dependente; comunităŃile rurale şi urbane; accentuarea caracterului agrar al
societăŃii româneşti: geneza, tipologia şi evoluŃia satului românesc, apariŃia
oraşelor, ipoteze, căi şi modalităŃi de constituire; structuri şi raporturi sociale,
evoluŃia lentă spre modernism: dominanta agrară a structurilor sociale, esenŃa
raporturilor agrare, distincŃii „locale”; accelerarea ritmurilor dezvoltării moderne:
consecinŃe ale trendului modernizator:burghezie, muncitorime, clasele de mijloc,
dominanta burgheză a structurilor sociale şi de clasă; societate – naŃiune: concepŃii
şi teorii privind apariŃia societăŃii şi a naŃiunii, societatea ca sistem social, geneza şi
evoluŃia societăŃii şi a naŃiunii române, “problema naŃională”, statul naŃional unitar.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE


1. Florian Tănăsescu, Istorie socială, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007.
2. Traian Herseni, Sociologie. Teoria generală a vieŃii sociale, Bucureşti, Editura
ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1982.
3. Henri H. Stahl, Controverse de istorie socială românească, Bucureşti, 1969.

49
PSIHOLOGIA EDUCAłIEI
EDUCATIONAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie şi în cadrul trunchiului comun al curriculum-lui


pentru formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 1; ore săptămânal - învăŃământ
de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru: 54; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Momente ale constituirii psihologiei educaŃiei, realizată prin sumarea unor


contribuŃii venite din direcŃii foarte diferite: pedagogia psihologică, şcoala activă,
psihologia pedagogică etc.; stadialitatea dezvoltării psihice: J. Piaget (dezvoltarea
cognitivă), L. Kohlberg (dezvoltarea morală), E. Erikson (dezvoltarea
psihosocială); caracterizarea vârstelor şcolare ; semnificaŃia contribuŃiilor în
domeniul psihologiei educaŃiei a diferiŃilor gânditori aparŃinând tradiŃiei: I.Fr.
Herbart, E. Muemann, W.A. Lay etc.; ContribuŃii ale Şcolii active la domeniul
educaŃiei: J. Dewey, Ellen Key, Maria Montessori etc.; locul şi rolul pedagogiei
ideologice în cunoaşterea psihicului infantil; preocuparea pentru rezolvarea
problemelor teoretice ale psihologiei pedagogice (realizările lui L.S. Vîgotski, S.L.
Rubinstein, A.N. Leontiev); necesitatea integrării în psihologia educaŃiei, atât a
realizărilor psihologiei pedagogice, cât şi ale psihologiei educaŃiei; problema
tehnologiilor didactice; intelectul general şi intelectul specific: definiŃii, aplicaŃii în
practica curriculară.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. N.Radu, L.Goran, A.Ionescu, Psihologia educaŃiei, Editura FundaŃiei România


de Mâine, Bucureşti, 2006.
2. Dorina Sălăvăstru, Psihologia educaŃiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
3. Constantin Cucoş (şi colab.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare
şi gradele didactice, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
4. Cristina NeamŃu, DevianŃa şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
5. A. Cosmovici, L. Iacob, Psihologie şcolară, Editura Polirom, Bucureşti,
1998/1999.
6. P. CreŃu, Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

50
SOCIOLOGIE GENERALĂ 2
GENERAL SOCIOLOGY 2

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal -


invăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Stratificare şi mobilitate socială: definire, tipologie, teorii, definire şi


tipuri de mobilitate; instituŃii sociale: familia, rudenia , casătoria, viaŃa economică
şi munca, politica, puterea, autoritatea de stat, democraŃia, partidul politic,
educaŃia, stiinŃa, religia; organizaŃiile si conducerea lor: teorii, influenŃă şi putere,
stiluri de conducere; comunităŃi teritoriale: comunităŃi rurale şi urbane;
comportament colectiv şi schimbare socială: miscări sociale, definiŃii şi factori
explicativi ai schimbării sociale, problema inovaŃiei, schimbări actuale şi
perspective.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Carmen Furtună, Sociologie generală, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2007.
2. Ioan Mihăilescu, Sociologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
3. Claudette Lafaye, Sociologia organizaŃiilor, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
4. *** Tratat de sociologie (coord. Raymond Boudon), Editura Humanitas, 1997.

51
METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE
RESERCH METHODS AND TECHNIQUES

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Ancheta sociologică şi sondajul de opinie publică: definiŃii, obiect de


analiză, valoare şi limite; raportul dintre sondaj, anchetă şi cercetarea
sociologică;tipurile anchetei sociologice; chestionarul sociologic: chestionarul -
tehnică şi instrument de cercetare, tipuri de chestionare, structura chestionarelor;
formularea întrebărilor; interviul sociologic: specificul interviului în cercetarea
socio-umană, criterii de clasificare a interviurilor, modalităŃi de utilizare a
interviului în cercetarea sociologică concretă; analiza documentelor sociale:
caracterizarea documentelor sociale, clasificarea documentelor, valoarea şi limitele
utilizarii documentelor în cercetarea socio-umana; analiza conŃinutului
comunicării-specific, unităŃile de analiză şi categoriile de analiză, etapele cercetării
bazate pe analiza conŃinutului comunicării, procedee de analiză; metoda
observaŃiei-specific, tipuri de observaŃie, reguli de observare; experimentul în
cercetarea psihosociologică-specific, concepte de bază în metodologia
experimentului psihosociologic, tipuri de experimente în stiinŃele socio-umane,
etapele cercetării experimentale în psihosociologie.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. I. Cauc, B. Manu, D. Pârlea, L. Goran, Metodologia cercetării sociologice.


Metode şi tehnici ce cercetare, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,
2006.
2. S.Chelcea, Chestionarul în invesigaŃia sociologică, Editura StiinŃifică,
Bucureşti, 1975.
3. Ronald F. King, Strategia cercetării, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
4. Gary King, Robert Keohane, Sidney Verba, Fundamentele cercetării sociale,
Editura Polirom, Iaşi, 2000.
5. Tr. Rotariu, P. IluŃ, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Editura Polirom,
Iaşi, 1997.
6. L. Vlăsceanu, Metodologia cercetării sociologice. Metode şi tehnici, Editura
StiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1996.

52
FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI 2
BASIS OF PSYCHOLOGY 2

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal -


invăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Reprezentările; gândirea; imaginaŃia; memoria; comunicarea şi limbajul;


funcŃiile şi formele limbajului; procesele reglatorii - atenŃia şi voinŃa; procesele de
energizare – stimulare: afectivitate, motivaŃia; psihicul şi activitatea.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M. Golu, Fundamentele psihologiei, vol.1-2, Editura FundaŃiei România de


Mâine, Bucureşti, 2007.
2. M. Golu, Fundamentele psihologiei. Compendiu, Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 2005.

53
ISTORIA PSIHOLOGIEI
HISTORY OF PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Premise gnoseologice ale gândirii divergente în Psihologie: problematica


obiectivului, metodei, produsului, evoluŃiei şi a raportului cu alte ştiinŃe; criterii de
definire a sistemelor şi teoriilor în Psihologie; clasicism şi neoclasicism;
fenomenologie, paradigmă, schimbare, modelul odoblejian al Ńesăturii fapt – teorie.
IdeaŃia psihologică în cadrul filosofiei antice: cadre conceptuale în gândirea psiho-
logică a Orientului antic, psiho-fiziologie, etică, epistemologie; sufletul ca esenŃă şi
principiu al vieŃii în Grecia antică: şcoala „fizicienilor” din Milet, Pitagora,
Heraclit, şcoala eleată, Democrit; sofiştii şi Socrate; Platon, Aristotel, Epicur şi
LucreŃiu; idei despre suflet la medicii antichităŃii. Evul mediu şi Renaşterea:
Aurelius Augustinus – ultimul gânditor al lumii vechi; Avicenna; Roger Bacon;
Thomas d’Aquino; Tomaso Campanella; Leonardo da Vinci; Fr. Bacon; Th. Hobbes;
Descartes; Malebranche; Pascal; Spinoza; J. Locke . Gândirea psihologică în perioada
„materialismului francez” din secolul al-XVIII-lea: Condillac; La Metrie; Cabanis;
D’Holbach; Helvetius; Diderot. AsociaŃionism: Th. Hobbes, G. Berkeley, D.
Hume, Fr. Bacon, Th. Brown, J. Mill, J. St. Mill, Al. Bain, H. Ebbinghaus; I. P.
Pavlov, Vl. Bechterev; Ed. L. Thorndike, Ed. R. Guthrie. Structuralism psihologic:
Fr. Brentano, G. Fechner, H. Helmholtz, W. Wundt, Ed. Titchener, C. Stumpf, O.
Külpe, Ed. Boring. FuncŃionalism: Fr. Galton, Ch. Darwin, G. Romanes, C. L.
Morgan, J.Cattell, J. Baldwin, W. James, Ed. L. Thorndike, J. Dewey, R.
Woodworth. Behaviorism: idei pregătitoare la Darwin, Morgan, Loeb, Descartes,
La Metrie, Cabanis, Comte, Cattell, Thorndike, Pavlov; Watson-fondatorul
behaviorismului; A. Weiss, Hunter, Lashley, Tolman, Guthrie şi C. Hull. Psihologia
gestaltistă: Fr. Brentano, Ch. Ehremfels, W. James, J. Dewey, G. E. Müller, D. Katz.
Fondatorii: Wertheimer, Katz. Fondatorii: Wertheimer, Köhler, Koffka, K. Lewin.
Psihanaliza: Precursori –.Leibniz, Goethe, Fechner, Darwin; începători – Herbart,
Schopenhauer, Charcot; fondator –S. Freud; dezvoltări la Adler, Jung, Fereczi,
Fank, Horney, Sullivan, Fromm. Psihologia umanistă americană: „Psihologia
acŃiunii” – un traiect conceptual preg-nant în Psihologia contemporană: P. Janet,

54
L.S.Vâgotski, A.N.Leontiev, J. Piaget, J.P. Guilford. Creatologia – o perspectivă
asupra potenŃialului şi acŃiunii umane: A. Osborn, W. Gordon, S. Parnes, E.P.
Torrance. Istoria psihologiei în România: Perioadele preexperimentală şi modernă.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Gr. Nicola, Istoria psihologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,


2006.
2. Aristotel, Despre suflet, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1996.
3. Laertios Diogene, Despre vieŃile şi doctrinele filosofilor, Editura Polirom, Iaşi,
1997.
4. Ion Mânzat, Istoria psihologiei universale, Editura Titu Maiorescu, Bucureşti,
1994.

55
ANALIZA DATELOR
DATA ANALYSIS

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Curs introductiv: rolul şi locul analizei datelor în cercetarea sociologică;


analiza datelor ca drum între datele cuprinse în statistica primară şi informaŃia ce ce
ne apropie de cunoaşterea fenomenului. Instrumente de prezentare a datelor:
diagrame, scheme şi rolul lor în analiza datelor. Instrumente statistice clasice de
prelucrare a datelor: indici statistici, teste statistice parametrice, corelaŃii, regresii;
pericolul „matematicizării” foŃate a cercetării; alte instrumente statistice de prelucrare
a datelor: teste neparametrice - testul medianei, testul semnului, testul Wilcoxon;
teste neparametrice de corelaŃie. Instrumente de stocare şi prezentare a rezultatelor:
baze de date, grafuri; programe specializate în cercetarea sociologică: prezentarea
SPSS; înregistrarea datelor în SPSS; realizarea de diagrame în SPSS; asemănări şi
diferenŃe între SPSS şi Excel; prelucrarea datelor cu ajutorul computerului: realizarea
unei baze de date în SPSS şi în Excel; funcŃii statistice în SPSS; funcŃii statistice în
Excel; inserarea acestora în raportul de cercetare; studii de caz; finalizarea cercetării:
concluzii parŃiale, concluzii finale; noi direcŃii de continuare a cercetării.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. C. Pomohaci, Informatica utilizată pentru aplicaŃii în sociologie şi psihologie,


Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.
2. C. Pomohaci, Daniela Pârlea, Analiza datelor, Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 2007.

56
SOCIOLOGIA POPULAłIEI ŞI DEMOGRAFIE
SOCIOLOGY OF POPULATION AND DEMOGRAPHY

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Demografia ca ştiinŃă; răspândirea populaŃiei pe Terra; numărul


populaŃiei; structura populaŃiei după caracteristici demografice; natalitate,
fertilitate, nupŃialitate, divorŃialitate; mortalitatea populaŃiei; mişcarea migratorie a
populaŃiei; populaŃie-resurse-mediu înconjurător; teorii despre populaŃie; politici
demografice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Dan Roşca, Introducere în sociologia populaŃiei şi demografie, Editura


FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007.
2. Nicolae Ilinca, Geografie umană, Editura Corint, Bucureşti, 1999.
3. V.Sora, I.Hristache, C.Mihăescu, Demografie şi statistică socială, Editura
Economică, Bucureşti, 1996.
4. Vladimir Trebici, Demografia, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti,1979.

57
STATISTICA ŞI APLICAłIILE EI ÎN
SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE
STATISTICS IN SOCIOLOGY AND PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore
semestru: 42; 3 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Elemente de statistică matematică : populaŃie statistică ; gruparea datelor;


frecvenŃă absolută, frecvenŃă relativă; frecvenŃe cumulate; serii statistice; caracteristici -
modul, mediană, media aritmetică, dispersia; distribuŃii teoretice şi distribuŃii
experimentale; ajustarea liniară, pătratică, log-linară; metoda celor mai mici pătrate a
lui Gauss ; variabile aleatoare: definiŃia variabilei aleatoare; operaŃii cu variabile
aleatoare; variabile aleatoare independente; valori tipice ale variabilelor aleatoare:
valoarea medie, mediana, modul, abaterea de la medie, dispersia, abaterea medie
pătratică; covarianŃa; coeficientul de corelaŃie ; corelaŃia rangurilor; coeficientul de
corelaŃie a lui Spearman; coeficientul lui Kendall; coeficienŃi de corelaŃie parŃială
şi multiplă. Analiza de regresie. Analiza de dependenŃă (Cauzală); modele
recursive (de tip Simon, H. Blalock, R. Boudon, Duncan şi Alker). InvestigaŃia şi
analiza statistică : recensământul, sondajul, ancheta socială, mono-grafie;
construirea indicatorilor statistici; analiza seriilor interdependente; analiza
dispersio-nală. Sondajul statistic : caracteristicile de bază ale sondajului statistic ; baza
de sondaj ; eşantionarea. - procedee de eşantionare ; sondajul în populaŃii omogene şi
neomogene; grad de reprezentativitate; nivel de încredere; tehnici de eşantionare; tipuri
de eşantionare; tipuri de erori; organizarea unui sondaj; dosarul unui sondaj; construirea
unei baze de sondaj; construirea unui model de eşantion naŃional; prelucrarea şi analiza
datelor sondajului; metode de ameliorare a rezultatelor obŃinute prin sondajul statistic;
chestionarul de opinie (psiho-sociologic): tipuri de întrebări; analiza scalară;
construirea scalelor ; erorile de răspuns ; non-răspunsurile; analiza informaŃională a
chestionarului sociologic; teste de semnificaŃie în teoria şi practica sondajului:
testul ipotezei nule; intervale de încredere; testul „t”. (Student, χ2, etc.): analize
calitative ale variabilelor aleatoare; metode moderne în studiul sistemelor sociale:
Indicatorii de agregare; alegerile multicri-teriale şi teorema lui Arrow; elemente de
teoria stabilităŃii structurale şi morfogenezei (René Thom).

58
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. P. Alexandrescu, Statistica socoală, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004.


2. S.Chelcea, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative,
Editura Economică, Bucureşti, 2001.
3. D.Porojan, Statistica şi teoria sondajului, Editura Şansa, Bucureşti, 1993.
4. T. Rotariu, G. Bădescu, Metode statistice aplicate în ştiinŃele sociale, Editura
Polirom, Iaşi,1999.
5. D. Sandu, Statistica în ştiinŃele sociale, Univ. Bucureşti, 1992.

59
ANTROPOLOGIE
ANTHROPOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 1 curs, 1 lucrări practice; total ore
semestru: 28; 3 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Antropologia culturală şi socială – privire generală: naşterea


antropologiei; obiectul antropologiei culturale; specificul cunoaşterii
antropologice; şcoli, curente şi reprezentanŃi: Marea Britanie, SUA, FranŃa,
Germania; cercetarea antropologică: teme, domenii, subdomenii; metode de
cercetare în antropologia culturală; demersul comparativ; observaŃia şi descrierea;
istoriile vieŃii (biografia, autobiografia, etnobiografia); cultura – ordinea simbolică
a lumii: simbol, semn, semnificat; ordine şi ordine simbolică; complex cultural;
categoriile fundamentale ale înŃelegerii: timp, spaŃiu, clasificare, gen, număr etc;
teme centrale ale antropologiei culturale şi sociale I: mituri, rituri, ritualuri,
ceremonii, sărbători.
Teme centrale ale antropologiei culturale şi sociale II: religia; sistemele de
interdicŃii (tabu-uri); sistemele de clasificare (totemuri). Teme centrale ale
antropologiei culturale şi sociale III: sisteme de schimb simbolic - darul,
sacrificiul, rudenia, familia, grupul domestic. Teme centrale ale antropologiei
culturale şi sociale IV: sisteme ale eficacităŃii simbolice – magia, mana, vrăjitoria,
şamanismul. Teme actuale ale antropologiei: identitate şi identitate etnică; naŃiune
şi naŃionalism; localizare şi globalizare; viziuni tradiŃionale asupra lumii vs. viziuni
stereotipizate asupra lumii.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. J. Copans, Introducere în etnologie şi antropologie, Editura Polirom, Iaşi, 1999.


2. ***DicŃionar de etnologie şi antropologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
3. V. Mihăilescu, Antropologie. Cinci introduceri, Editura Polorim, Iaşi, 2007.
4. M. Eliade, Tratat de istoria religiilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992.

60
LIMBA ENGLEZĂ
ENGLISH LANGUAGE

Disciplină facultativă; sem. 1; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Ascultarea: prezentarea vocabularului şi verificarea însuşirii lui ca


pronunŃare şi intonaŃie. Vorbirea – realizarea unui exerciŃiu cât mai extins, împreună
cu profesorul şi individual (în afara orelor), pentru însuşirea corectă a vorbirii – rolul
efortului propriu, în vederea unei pronunŃări cât mai bune. Citirea – prezentarea şi
însuşirea transcrierii fonetice, pentru însuşirea corectă a pronunŃării şi intonaŃiei;
deosebirea dintre limbile română şi engleză. Scrierea însuşirea unei scrieri corecte –
ulterior ascultării, vorbirii şi citirii, prin exerciŃii intense în timpul orelor şi, mai ales,
individual, prin copiere, dictare şi diverse alte exerciŃii de scriere; reguli de
ortografie.Verbe modale: forma simplă şi continuă, forma afirmativă, interogativă,
negativă. Pronumele: personal, declinarea, demonstrative. Numeralul: cardinal,
ordinal. Imperativul (corespondenŃă cu subjonctivul). Articolul hotărât: folosire,
reguli şi excepŃii. Articolul nehotărât: folosire, reguli şi excepŃii. Substantivul: număr,
regulate şi neregulate, ortografie, terminaŃii (scris şi pronunŃate), diferite forme de
plural, caz. Adjectivul: invariabil, comparaŃia (monosilabic, bisilabice, multisilabice),
neregulat (good, bad etc.). Verbul (extindere) - verbe regulate şi neregulate, aspectul
continuu (trecut, viitor), modurile: condiŃional, subjonctiv, infinitiv (lung, scurt,
folosire), conjugarea: pasivă, activă, concordanŃa timpurilor, forma contrasă,
comparaŃia între gramaticile limbilor române şi engleză, verbele modale. Adverbul:
timp, loc, aşezarea lor. PrepoziŃia: loc, utilizare. Diverse: exprimarea timpului (orei),
răspunsuri scurte şi întregi, who/what, ca subiecte demon-strative, adjective şi
pronume posesiv, adjective şi pronume: there is, some, any, no + compuşi, ordinea
cuvintelor în propoziŃii, schimbarea categoriei gramaticale (verb/substantiv,
adjectiv/substantiv), întrebări disjunctive.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. R. Ştefan, S. Marcoci, R. Vasilescu, E. Beldea, Come along, Editura FundaŃiei


România de Mâine, Bucureşti, 2005.
2. G. GălăŃeanu, Sinteze de gramatică engleză, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002.

61
LIMBA FRANCEZĂ
FRENCH LANGUAGE

Disciplină facultativă; sem. 1; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

RelaŃii socio-profesionale. SituaŃii de comunicare curentă socio-


profesională orală şi scrisă. Morfosintaxa propoziŃiei – conŃinut tematic (saluer,
s’informer; prendre contact, s’informer; demander son chemin; a l’hôtel;
téléphoner; se plaindre de sa chambre; prendre le train; prendre l’avion; appeler un
taxi; prendre le métro; prendre un verre; chez le boulanger; chez l’épicier; chez le
boucher; acheter un cadeau; au restaurant; au bureau de poste; faire des achats).
Morfosintaxa propoziŃiei – conŃinut lingvistic (l’article: défini, indéfini, partitif; le
nom; l’adjectif qualificatif; les degrés de signification de l’adjectif; l’accord de
l’adjectif; l’adjectif possessif et l’adjectif démonstratif; l’adjectif numéral; les
adjectifs exclamatifs; les adjectifs indéfinis; le pronom; les pronoms personnels –
complément; le pronom personnel réfléchi et le pronom possessif; les pronoms
adverbiaux; les pronoms démonstratifs; le verbe; les temps simples de l’indicatif
(présent, future, imparfait, passé composé; l’impératif; le conditionnel présent).
Morfosintaxă - practici comunicative (saluer, se présenter, prendre congé, poser
des questions, demander son chemin, refuser, conseiller / recomander / suggérer, se
renseigner, téléphoner, demander à quelqu'un de faire quelque chose, se plaindre /
exprimer sa satisfaction, proposer, demander un avis / donner un avis).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Emilia Bondrea, Carmen Dumitriu, L`entreprise en situations, Editura FundaŃiei


România de Mâine, Bucureşti, 2004.
2. S. Drăgoi Făinişi, Emilia Bondrea, Le français en situations, Editura FundaŃiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004.
3. Teodora Cristea, Emilia Bondrea, Éléments de grammaire française, Editura
FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

62
Specializarea
SOCIOLOGIE

ANUL II

- Planul de învăŃământ
- Programele analitice

63
În atenŃia studenŃilor anului II
StudenŃi anului II, anul universitar 2007-2008, au, în continuare, toate
informaŃiile esenŃiale utile (planuri de învăŃământ, programe analitice şi informaŃii
generale pentru următorii 2 ani – II şi III, respectiv anii universitari 2007-2009).
Ghidul va constitui un îndrumar până la finalizarea ciclului de studii
universitare de licenŃă.

64
Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE
Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE
Specializarea: SOCIOLOGIE
Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID
Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT
ANUL II
Semestrul III Semestrul IV Evaluare Credite
Nr.
Denumirea disciplinei Ore săptămână Ore săptămână Sem. Sem. Sem. Sem.
Crt
C S Lp/L Total C S Lp/L Total III IV III IV

DISCIPLINE OBLIGATORII

1 Sociologie universală 2 1 E 4

2 Sociologia comunităŃilor rurale 2 1 E 4

3 Sociologia culturii - I 2 1 E 5

4 Sociologia naŃiunilor 2 1 E 4

5 Sociologia opiniei publice 2 1 E 5

6 Sociologie românească 2 1 E 4

7 Sociologia comunităŃilor urbane 2 1 E 4

8 Sociologia organizaŃiilor 2 1 C 4

9 Sociologia culturii - II 2 1 E 5

10 Psihologie socială 2 1 C 5
Practică
11 (comasată, 30 ore, la sfârşitul semestrului II) calif.

DISCIPLINE OPłIONALE*

12 OpŃional 1 2 1 E 4

13 OpŃional 2 2 1 E 4

14 OpŃional 3 2 1 E 4

15 OpŃional 4 2 1 E 4

14 7 14 5 2 30 30
Total
21 21 60

* Se aleg 2 (două) discipline pe fiecare semestru:


semestrul III:
1. Sociologie politică
2. Sociologia comunicării
3. Sociologia schimbării sociale
semestrul IV:
1. Sociologia familiei
2. Doctrine şi instituŃii politice
3. Sociologia literaturii

65
PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR
ANUL II

SOCIOLOGIE UNIVERSALĂ
UNIVERSAL SOCIOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere: obiectul şi sarcinile cursului; semnificaŃia şi actualitatea studiului


istoric al sociologiei clasice; contribuŃia sociologiei clasice la constituirea şi dezvoltarea
sociologiei ca disciplină ştiinŃifică de sine stătătoare; valoarea şi limitele moştenirii
sociologiei clasice; semnificaŃia contemporană a sistemelor şi curentelor sociologice
clasice în dezvoltarea sociologiei ca ştiinŃă şi ca pârghie în construcŃia şi reconstrucŃia
„lumii sociale”. „Ciclul de viaŃă” al sociologiei ca ştiinŃă: perioade, etape, niveluri şi stadii
în geneza şi evoluŃia sociologiei; precursori şi fondatori ai sociologiei; sociologia
preclasică; sociologia clasică – etapă distinctă în „ciclul de viaŃă” al sociologiei, atât din
punct de vedere al „substanŃei” ideatice, cât şi din cel al dimensiunii temporale,
cronologice al evoluŃiei sociologiei ca ştiinŃă. EsenŃa şi problematica fundamentală a
sociologiei clasice: semnificaŃia „clasicismului” în sociologie; problemele fundamentale
ale sociologiei clasice ca ştiinŃă a societăŃii ca „societate”, ca „întreg” sau ca „sistem”;
modelele proprii, specifice de abordare a societăŃii ale sociologiei clasice; concepŃiile
metodologice, metodele, tehnicile şi regulile de investigare a societăŃii, a fenomenelor,
proceselor şi realităŃilor vieŃii sociale a oamenilor; viziunile şi concepŃiile sociologilor
clasici cu privire la societatea ideală; idealurile sociale şi acŃiunile sociale propuse pentru
realizarea acestora; operele sociologilor clasici ca „puncte de reper” şi „pietre de hotar” în
sociologie; valoarea şi limitele moştenirii sociologice clasice. Sisteme şi şcoli sociologice
clasice: a. Pozitivismul sociologic - A. Comte : contextul social şi intelectual al genezei
pozitivismului sociologic; originile şi destinul societăŃii industriale moderne, temă
centrală a sociologiei pozitiviste; „spiritul pozitivist”; statica şi dinamica socială:
concepŃia comteană asupra societăŃii, dezvoltării şi progresului social; idealul social,
sociologia şi acŃiunea socială în perspectiva pozitivismului sociologic. b. Sociologia
marxistă - Karl Marx: conceptele de „muncă”, „autocreaŃie” şi „alienare”– premize ale
sociologiei marxiste: societatea umană şi natura; relaŃia dintre societate şi natură;
interpretarea sociologică marxistă a societăŃii; clasele sociale, lupta de clasă şi forŃele

66
materiale de producŃie – factori primordiali ai evoluŃiei sociale; idealul social şi societatea
ideală în sociologia marxistă; contribuŃia lui Marx la constituirea şi dezvoltarea
sociologiei – evaluare şi limite. c. Sociologismul - locul lui E. Durkheim în cadrul
sociologiei clasice: concepŃia lui Durkheim asupra socialului; autonomia socialului în
raport cu biologicul şi psihologicul; natura societăŃii; raporturile dintre individ şi societate;
solidaritatea mecanică şi solidaritatea organică; integrarea morală şi dezvoltarea socială;
formele solidarităŃii sociale; anomia socială şi fatalismul; structura socialului; normal şi
patologic în viaŃa socială; teoria sociologică a sinuciderii; teoria sociologică a religiei;
religie, cunoaştere şi societate; şcoala durkheimistă şi contribuŃiile ei în sociologie;
contribuŃia sociologismului la dezvoltarea sociologiei ca ştiinŃă autonomă. d. Sociologia
logico–experimentală, matematică - Vilfredo Pareto: teoria acŃiunii sociale şi a sistemului
social în sociologia lui V. Pareto; tipologia acŃiunilor umane; acŃiuni umane logice şi
nonlogice; determinarea nonlogică a acŃiunilor sociale şi umane; tipologia „reziduală” a
indivizilor şi grupurilor sociale; „rentierul şi speculantul”; sistemul social; elitele, masele
şi echilibrul social; teoria sociologică a „circulaŃiei” elitelor; modelul matematic al
societăŃii; orientarea valorică şi semnificaŃia ideologică a „ raŃionalităŃii ” paretiene.
e. Sociologia comprehensiv–explicativă - Max Weber: logica, epistemologia şi
metodologia ştiinŃelor naturii şi cele ale ştiinŃelor culturii; cauzalitatea istorică şi
cauzalitatea sociologică; activitatea socială umană, obiect de studiu al sociologiei;
„determinanŃii”, structura şi tipologia activităŃii sociale; concepŃia weberiană
asupra „tipului” ideal; comprehesiunea şi explicarea activităŃii sociale; ideile
religioase, etica protestantă şi geneza capitalismului european; ordinea socială,
dominaŃia şi birocraŃia; neutralitatea sau angajarea axiologică; vocaŃia omului de
ştiinŃă şi vocaŃia omului politic; semnificaŃia istorică a operei sociologice
weberiene. SemnificaŃia contemporană a moştenirii sociologice clasice:
sociologia clasică; actualitatea sociologiei clasice; determinarea esenŃei şi
dimensiunilor socialului, originii societăŃii; analiza şi explicarea structurilor sociale
existente; realizarea unei imagini sinoptice asupra problemelor şi temelor
sociologice esenŃiale ale „corpusului general” al cunoaşterii sociologice; analiza
ştiinŃifică a societăŃii în vederea ghidării bunei practici sociale şi a moralităŃii
ştiinŃific întemeiate în soluŃionarea problemelor ordinii sociale, dezorganizării şi
conflictului social; dezbaterea problematicii sistemului social şi a acŃiunii sociale în
vederea orientării şi conducerii intervenŃiilor raŃionale în procesele de constituire a
unor construcŃii sociale durabile; demonstrarea locului şi rolului cunoaşterii
ştiinŃifice în asigurarea dezvoltării şi progresului social şi a caracterului
socialmente benefic al cunoaşterii sociologice; realizarea unor opere ştiinŃifice
durabile, care au generat dezbateri extinse în domeniul teoriei şi metodologiei
investigaŃiei sociologice şi al relaŃiilor dintre sociologie şi construcŃia socială
contemporană.

67
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Ştefan Costea, Istoria generală a sociologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2004.
2. Ion Ungureanu, Ştefan Costea, Introducere în sociologia contemporană. Teorii ale
acŃiunii şi raŃionalităŃii sociale, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.
3. Ioan Jude, Sociologie şi acŃiune, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002.
4. Petre Andrei, Sociologie generală, Editura „Polirom”, FundaŃia academică „Petre
Andrei”, Iaşi, 1997.
5. Traian Herseni, Prolegomene la teoria sociologică, Editura Polirom, Iaşi, 2003, Bucureşti.
6. Eugeniu SperanŃia, Introducere în sociologie, vol I, Istoria concepŃiilor sociologice,
Editura Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1944.
7. Max Weber, Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Editura Humanitas, Bucureşti,
1996.
8. Emile Durkheim, Sociologia. Regulile metodei sociologice, Editura Antet, Oradea,
2001.

68
SOCIOLOGIA COMUNITĂłILOR RURALE
SOCIOLOGY OF RURAL COMMUNITIES

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Societatea ca sistem şi reprezentarea ei ca organigramă: comunitatea rurală ca


subsistem al societăŃii integratoare; organizarea de comunitate şi organizarea de vecinătate
în mediul rural; rolul genealogiilor în identitatea de sinea a comunităŃilor rurale; „efectul
oponim” şi „denominările de localităŃi”; toponimiile şi „isoglosele” ca sisteme de referinŃă
comportamentală; locul „cutumei” şi al „tradiŃiei” în organizarea şi menŃinerea unităŃii
coeziunii comunităŃii rurale. Ontologia fenomenalităŃii rurale ca efect al sedentarismului
de grup: producŃia agricolă ca trilogie de 1) sol ocupat, 2) plante cultivate şi animale şi 3)
muncă; economia agricolă ca efect al producŃiei spaŃialmente difuză; starea actuală a
comunităŃii rurale din Ńara noastră: îmbătrânirea demografică; transhumanŃă inversă;
„subperformanŃă” economică; criză de dezvoltare; politici sociale şi politici agricole în
Ńara noastră atât înainte cât şi după decembrie- 1989. Familia şi gestiunea economiei
familiale: tradiŃional şi modern în organizarea familiei ca celulă de bază a comunităŃii
rurale; potenŃialităŃi şi limitări ale gestiunii economiei familiale în perioada actuală în Ńara
noastră; rezultatele sociale şi economice ale maşinismului agricol şi raŃionalitatea alegerii
factorilor variabili în gestiunea economiei familiale şi rolul statului în susŃinerea
financiară a acesteia; tehnici de cercetare a structurii de roluri şi a dinamicii familiei rurale
din Ńara noastră. Fenomenul cooperatist din Ńara noastră şi valoarea lui actuală: necesitatea
obiectivă a trecerii de la gestiunea economiei plurifamiliale la gestiunea economiei
plurifamiliale; originile fenomenului cooperatist la noi şi în lume; raportul dintre satul şi
contractul în dinamica relaŃiilor cooperatiste; ierarhii şi nivele în dinamica structurilor
cooperatiste: organigrama cooperaŃiilor agricole de producŃie; asociaŃiile economice de
cooperare şi organizarea lor pe principiile economiei de piaŃă. InovaŃie şi dezvoltare
rurală: teorii asupra fenomenului novator; teoria difuziunii (EdituraRogers), teroia
compensaŃiei (E. Hagen) şi teoria „cercului vicios al săsrăciei” (R. Nurbe şi dezvoltată de
J. K. Galbraith); definirea conceptelor; fenomenul „compatibilităŃii” şi „fenomenul
respingerii”; inovaŃie şi „conduită devianŃă” a liderilor inovatori; raportul dintre „tradiŃie”
şi „inovaŃie”; agricultura revoluŃiei ştiinŃifico-tehnică contemporană ca domeniu al
inovaŃiei continui; cercetări româneşti ale actului novator. InformaŃie şi decizie în mediul

69
rural: noua revoluŃie genetică şi necesitatea informaŃiei calificate; informaŃie şi circuite
informaŃionale în mediul rural; informaŃie şi decizie: tipologizarea. Ecologia mediului
rural şi evaluarea dezechilibrelor naturale: agroecosistemele ca forme de impact a
activităŃii omului asupra mediului natural; legile ecologiei agricole şi rurale: legea
„minismului”, legea „toleranŃei”, legea „constanŃei substanŃei vii” şi legea „dependenŃei
echilibrate a ecosistemelor şi a sistemelor bioeconomice de volumul resurselor materiale
(substanŃiale, energetice şi informaŃionale) capabile să le susŃină creşterea, dezvoltarea şi
continuitatea; procesul „circular activ” şi „reciclarea rezidurilor materiale”; „agricultura
biologică”, ca revers şi contrapondere la chimizarea excesivă, marile complexe
zootehnice şi „poluarea mediului natural”. Tipologizarea comunităŃilor rurale: criterii de
tipologizare a comunităŃilor rurale; locul şi rolul tipologiilor în elaborarea strategiilor de
dezvoltare rurală; metode de elaborare a tipologiilor în mediul rural. Trecerea de la
ocupaŃie la profesie în ruralul contemporan: rolul şcolii de toate gradele în
profesionalizarea forŃei de muncă din agricultură; trecerea de la empiric la ştiinŃific în
agricultura contemporană, restructurarea structurilor sociale de tip tradiŃional şi noua
mobilitate socială în mediul rural. Cultură şi acŃiune de difuzare a culturii în mediul rural:
folkul ca produs al relaŃiei omului cu natura; catacterul iconografic al culturii folklorice,
raportul dintre util şi frumos în creaŃia folklorică; specificul culturii folklorice în raport cu
cea urbană; instituŃii ale culturii rurale: căminul cultural, ca instituŃie culturală de bază în
mediul rural; biserica şi rolul ei cultural; Spiru Haret promotor al uni sistem de cultură
organizată în mediul rural; rolul învăŃătorului şi al preotului în dezvoltarea culturii la sate;
Dimitrie Gusti despre realizarea unei „pedagogii naŃionale” prin intermediul căminului
cultural; situaŃia actuală a folklorului în raport cu „mass-media”. Sistematizarea spaŃiului
rural ca acŃiune de remodelare a ruralităŃii: apariŃia „uzinelor biologice” şi necesitatea
restructurării mediului rural; planuri de sistematizare şi schiŃe de sistematizare rurală;
sistematizarea ca acŃiune de protejare a mediului natural şi ca mijloc de acces al ruralilor
la valorile civilizaŃiei actuale; legislaŃia actuală despre procesul de sistematizare teritorială.
Perspectiva dezvoltării ruralului: noul ruralism (neoruralismului) ca alternativă la
urbanizarea ruralului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Ioan Mihăilescu, Ioan Matei, Satul românesc contemporan, Editura Academiei


R.S.R., Bucureşti, 1986.
2. Maria Fulea, Violeta Florian, M.Sârbu (sub.red.), Satul românesc, Editura
Academiei, Bucureşti, 1996.
3. Giovani Hoyois, Sociologie rurală, Bruxelles, 1976.

70
SOCIOLOGIA CULTURII 1
CULTURAL SOCIOLOGY 1

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sociologia - ştiinŃa despre societate: sociologia culturii - ramură a sociologiei.


Cunoaşterea principalelor contribuŃii teoretice şi metodologice în abordarea sociologică a
culturii: realizările româneşti în domeniu; înŃelegerea structurii şi funcŃionalităŃii
sistemului cultural; delimitarea sferelor culturii, analiza şi înŃelegerea specificităŃii lor;
înŃelegerea şi explicarea mecanismelor dinamicii culturale; cunoaşterea proceselor de
difuziune culturală; cunoaşterea principalelor metode, tehnici, procedee de cercetare
sociologică a fenomenelor culturale. Conceptul de sistem: câteva noŃiuni de bază ale
sociologiei; conceptul de structură socială; relaŃia socială; elemente ale structurii sociale;
grup social, clasă socială, pături sociale; microsociologie şi macrosociologice în analiza
structurii sociale. Obiectul şi sfera sociologiei culturii : locul şi rolul sociologiei culturii în
sistemul ştiinŃelor şi disciplinelor culturii; definirea conceptului de cultură; raporturile cu
celelalte domenii ale culturii; contribuŃii ale antropologiei culturale; unele direcŃii ale
sociologiei clasice cu privire la sfera şi obiectul sociologiei culturii. ContribuŃii româneşti
la abordarea sociologică a culturii : primele abordări sociologice ale fenomenului social în
Ńara noastră; conceptul de cultură la Dimitrie Gusti; contribuŃiile şcolii sociologice de la
bucureşti; sistemul conceptual şi instituŃional al FundaŃiei România de Mâine, un nou
model de aplicare şi exprimare a valorilor sociologiei româneşti a culturii; principiile
tradiŃionale româneşti în cultura şi civilizaŃia europeană şi universală. Structura şi
funcŃionalitatea sistemului cultural: cultura şi sistemele sale de referinŃă; relaŃiile dintre
cultură şi diferite componente ale realităŃii sociale; acŃiunea culturală ca acŃiune socială;
principiul unităŃii culturii.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Aurelian Bondrea, Sociologia culturii, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 1993.
2. Elena Claudia Biriş, Societate şi diversitate culturală, Editura FundaŃiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004.
3. Carmen Furtună, Sociologie generală, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2004.

71
SOCIOLOGIA NAłIUNILOR
SOCIOLOGY OF NATIONS

Disciplină obligatorie; sem. 4 ; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

NaŃiunile - expresia capacităŃii oamenilor de a produce organizări sociale:


naŃiunile - organizări sociale derivate din dreptul ginŃilor; naŃiunile - organizări
sociale conştiente de sine. NaŃiunile - obiect de studiu sociologic (studiu de caz -
naŃiunea română): necesitatea investigării sociologice a naŃiunilor; naşterea
sociologiei româneşti - expresie a necesităŃii explicării trebuinŃelor naŃiei.
NaŃiunile - organizări sociale generate de interacŃiunea dintre oameni pentru
satisfacerea necesităŃilor sociale: necesităŃile naŃiunilor (trebuinŃele naŃiilor);
evoluŃii ale posibilităŃilor de satisfacere a necesităŃilor sociale. Procesele sociale
care întreŃin organizarea şi funcŃionalitatea naŃiunilor: libertatea şi ordinea socială -
premisa şi consecinŃa organizării naŃiunilor; gestionarea necesităŃilor organice -
cerinŃa întreŃinerii funcŃionalităŃii naŃiunilor. NecesităŃile organice care întreŃin
perenitatea naŃiunilor - etno-spiritualitatea şi patria: perenitatea etno-spiritualităŃii
naŃiunilor; patria şi corpus-ul generator de valori sociale (poporul). Statul naŃional
- expresia politico-juridică şi administrativă a puterii poporului (democraŃia):
puterea poporului (democraŃia) în expresie politico-juridică şi administrativă;
modalităŃi de exprimare în faŃa agresiunii statului ideologic. AcŃiune politică şi
socială în evaluarea stării naŃiunii: acŃiune politică în evaluarea situaŃiei naŃiunii -
starea de drept; acŃiunea socială în evaluarea situaŃiei naŃiunii - starea de fapt a
naŃiunii. Starea de securitate a naŃiunii: ideologiile şi starea de securitate a naŃiunii;
procesele sociale definitorii pentru starea de securitate a naŃiunii. Starea de
insecuritate a naŃiunii: ideologiile şi starea de insecuritate a naŃiunii; modalităŃi de
insecurizare a naŃiunii şi consecinŃele acestora. SituaŃiile critice - premisa sau
consecinŃa stării de criză a guvernării ideologice: ideologiile şi aşa-numitele ,,crize
ale naŃiunii”; criza socială - situaŃie critică generalizată provocată de guvernarea
ideologică. Criza politico-militară sau distrugerea democraŃiei: condiŃionarea
ideologică a crizei politico-militare; forme de manifestare şi consecinŃele crizei
politico-militare. Strategii de securitate a naŃiunii: abordarea strategică a securităŃii
naŃiunii; acŃiuni strategice de gestionare a naŃiunii în ,,stare de securitate”.
72
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Aurel V. David, Sociologia naŃiunilor, Editura Tempus Dacoromânia Comterra,


Bucureşti, 2005.
2. Matei Dogan, Dominique Pellasy, Cum să comparăm naŃiunile, Editura
Alternative, Bucureşti, 1993.
3. Dimitrie Gusti, Sociologia naŃiunii şi a războiului, Editura Floarea Albastră, Bucureşti,
1995.
4. Robert B. Reich, Munca naŃiunilor, Editura Paideea, Bucureşti, 1996.
5. Ilie Bădescu, Teoria latenŃelor, Editura Isogep-Euxin, Bucureşti, 1997.
6. Grigore Georgiu, NaŃiune, cultură, identitate, Editura Diogene, Bucureşti, 1997.
7. Lucian Culda, Geneza şi devenirea naŃiunilor, Editura Licorna, Bucureşti, 2000.

73
SOCIOLOGIA OPINIEI PUBLICE
SOCIOLOGY OF PUBLIC OPINION

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

RelevanŃa sociologică a conceptului şi fenomenului de opinie publică;


varietatea sensurilor şi a abordărilor conceptului de opinie publică; mulŃime, masă,
public şi opinie publică; tipuri de definiŃii ale opiniei publice; natura, structura şi
funcŃiile opiniei publice în societatea modernă; relaŃia dintre opinii şi atitudini
sociale; caracteristicile, structura şi funcŃiile atitudinilor sociale; teorii ale
schimbării atitudinale; dinamica opiniei publice; zvonurile, prejudecăŃile,
stereotipurile în formarea opiniei publice; rolul normelor sociale şi al grupurilor de
referinŃă în evoluŃia opiniei publice; cunoaşterea şi măsurarea opiniei publice:
sondajul de opinie, focus-grupul, analiza de conŃinut a mass-media; posibilităŃi şi
limite ale sondajelor de opinie în investigarea opiniei publice, metode alternative
de investigare a opiniei publice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Aurelian Bondrea, Sociologia opiniei publice şi a mass-media, Editura FundaŃiei


România de Mâine, Bucureşti, 1997.
2. Septimiu Chelcea, Sociologia opiniei publice, Facultatea de Comunicare şi RelaŃii
Publice „David Ogilvy”-SNSPA, Bucureşti, 2000.
3. Ioan Drăgan, Opinia publică, comunicarea de masă şi propaganda, Editura
ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980.
4. *** Sondajul de opinie, în “Caiet metodologic” nr.1, Universitatea Bucureşti, 1997.

74
SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ
ROMANIAN SOCIOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere. Obiectul şi sarcinile cursului: probleme teoretice şi


metodologice ale începuturilor sociologiei româneşti; raŃiunile extrinseci şi
intrinseci ale constituirii sociologiei ca ştiinŃă în România; formele constitutive şi
evolutive ale sociologiei în România; general şi specific în geneza şi evoluŃia
sociologiei din România. Începuturile gândirii sociale româneşti; premergătorii
sociologiei: Idei sociale în creaŃia şi cultura populară ; mişcările sociale populare şi
sensul sociologic al ideologiilor în formare; descrierea realităŃii sociale şi primele
încercări analitic-explicative; ,,Descrierea Moldovei”; sociografia lui Dimitrie
Cantemir; extensia spaŃiului social intern şi internaŃional; ,,Însemnările de călătorie”;
Spătarul Nicolae Milescu; Dinicu Golescu; Iordache Milescu; Ion Codru-Drăguşanu;
Ion Budai-Deleanu; Ionică Tăutu; Stefan Ludwig Roth; Constantin Caracaş; Theodor
Diamant. Sursele constitutive ale sociologiei româneşti – fondatorii: întemeierea
politică a sociologiei; ideologia paşoptistă; Nicolae Bălcescu; fundamentele
economice şi statistice ale sociologiei, Ion Ghica; Nicolae ŞuŃu; fundamentele
filosofice ale sociologiei; Ion Eliade Rădulescu; sistemul categoriilor sociologice
complementare; V. Conta şi contribuŃia sa în sociologie; întemeierea istorică a
sociologiei; critica istorică naŃională; M. Kogălniceanu; sursele multidisciplinare
ale sociologiei sistematice (Ion Ionescu de la Brad; Petre S. Aurelian; C. Rosetti;
I.C. Brătianu; T. Maiorescu; M. Eminescu; reprezentanŃii medicinei şi igienei
sociale etc.). Curente sociologice la finele sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-
lea: liberalismul sociologic - C.A. Rosetti, E. Lovinescu, Constantin Dimitrescu-Iaşi,
Ştefan Zeletin; poporanismul - C. Stere, V. Madgearu, M. Ralea, M. Manoilescu ;
semănătorismul - N. Iorga, A.C. Popovici; naŃionalismul creştin - A.C. Cuza;
socialismul şi marxismul - N. Russel, N. Codreanu, C. Dobrogeanu-Gherea, St. Stâncă,
Panait Muşoiu, Raicu Ionescu-Rion; concepŃia serială a vieŃii sociale - A.D. Xenopol;
variante româneşti ale sociologiei pozitivist-evoluŃioniste - sociologia mecanicist-
matematică (Spiru Haret); pozitivismul ,,dialectic” şi teoria ,,circuitului social” (G.D.
Scraba; N. Porsena; Sergiu Manolescu); evoluŃionismul sociologic (H. Sanielevici; H.

75
FundăŃeanu); ecouri europene în reflecŃia sociologică românească. Sisteme sociologice
şi creatori de sisteme în sociologia românească: D. Drăghicescu-originalitatea unui
sistem de sociologie subiectivă; C. Rădulescu-Motru - un sistem românesc de
sociopsihologie; Nicolae Petrescu - un sistem de sociologie comparată; Petre
Andrei - integralismul sociologic; Eugeniu SperanŃia şi sociologia axiologică;
Dimitrie Gusti - monografismul sociologic şi Şcoala de sociologie românească.
Paradigme şi teorii sociologice particulare: Virgil I. Bărbat - sociologia culturii şi a
educaŃiei; Al Claudian - sociologia cunoaşterii şi literaturii; Tr. Brăileanu; Nichifor
Crainic - paradigma elitist-etnografică. Cadrul social şi instituŃional al sociologiei:
publicaŃiile periodice; învăŃământul sociologic; unităŃile de cercetare ştiinŃifică;
manifestări ştiinŃifice şi relaŃii ştiinŃifice internaŃionale. Continuitate şi
discontinuitate în sociologia românească (1944-1989): sociologia românească la
încheierea celui de al doilea război mondial (1944-1949) ; destinul sociologiei în perioada
1949-1965, 1966-1977 şi 1978-1989 ; dimensiunile, dinamica şi structurile tematice ale
,,producŃiei” sociologice în perioada 1966-1989; actualitate şi perspectivă în sociologia
românească după 1989. Sociologia românească în context internaŃional: contribuŃii
româneşti la sociologia universală.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Şt. Costea (coord.), Istoria sociologiei româneşti, Bucureşti, Editura FundaŃiei


România de Mâine, 2006.
2. Ştefan Costea (coord.), Mică enciclopedie. Sociologi români, Editura Expert,
Bucureşti, 2001.
3. Ştefan Costea, Maria Larionescu, Ion Ungureanu, Sociologie românească
contemporană. O perspeticvă în sociologia ştiinŃei, Editura ŞtiinŃifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1983.
4. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Minerva, Bucureşti, 1973.
5. Spiru Haret, Mecanica socială, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1969.

76
SOCIOLOGIA COMUNITĂłILOR URBANE
SOCIOLOGY OF URBAN COMMUNITIES

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Necesitatea ştiinŃifică şi necesitatea aplicativă a sociologiei urbane. Oraşul ca


sistem spaŃial cu structuri funcŃionale; definiŃia oraşului; oraşul ca ,,excedent de
civilizaŃie” şi ca posibilitate de alegere; oraşul ca tip instituŃionalizat de comunitate umană
şi ca tip de organizare ,,artificială”; oraşul ca pol de atracŃie economică, demografică şi
culturală; norma de control în mediul urban; evoluŃia fenomenului urban în Ńara noastră.
Structura comunităŃii urbane: centrul şi centralizarea urbană; centrul urban ca excedent de
urbanitate; funcŃiile politice, economice şi social-culturale specifice sectoarelor centrale
din oraş ca simbol al ierarhiilor sociale; centrul şi fenomenul desconcentrării urbane;
centralizarea şi descentralizarea urbană; tipuri de descentralizare; centrare şi
desconcentrare urbană. Arii urbane şi zone în curs de urbanizare: definirea conceptului de
zonă urbană; zonă urbană şi regiune urbană; contribuŃia sociologiei urbane româneşti la
definirea conceptului de zonă urbană; cercetările zonale din Ńara noastră şi tipologiile
realizate. Industrializarea şi urbanizarea: dezvoltarea industriei şi dezvoltarea oraşelor,
industrializarea şi concentrarea populaŃiei în mari centre urbane; industrializarea
supercentralizată şi dezvoltarea programată a oraşelor din Ńara noastră; distribuirea
raŃională a unităŃilor industriale pe întreg teritoriul Ńării. Urbanizarea şi adaptarea urbană a
celor de provenienŃă rurală: activitatea de tip nonagrar ca factor al integrării urbane;
habitatul şi rolul său în adaptarea la ambianŃa urbană a celor de provenienŃă rurală;
opoziŃia dintre modelele culturale specifice comunităŃii rurale şi modelele culturale ale
mediului urban; sincretismul comportamental specific urbanilor de origine rurală;
satisfacŃii şi insatisfacŃii în procesul adaptării la cadrul urban al celor de provenienŃă
rurală; nivele succesive de integrare în mediul urban al celor proveniŃi din rural. InurbaŃia,
exurbaŃia şi conurbaŃia: definiŃie şi analiză conceptuală; tipuri de conurbaŃie; conurbaŃia
tehnică, conurbaŃia ierarhică cu funcŃii specializate; conurbaŃia maritimă şi conurbaŃia de
tip carbonifer. Expansiunea urbană şi tipurile ei de manifestare procesuală: expansiunea
prin oraşe paralele, expansiunea prin aglutinare şi expansiunea polinucleară. Programe
posibile cu privire la dirijarea extinderii fenomenului urban în spaŃiile limitrofe.
Megalopolis-ul, ecomenopolis-ul şi oligopolis-ul sectorial : Engels despre marile oraşe şi

77
viitorul acestora; megalopolis-ul, ca sistem de aşezări funcŃional ratuşate; megapolis-ul de
pe malurile marilor lacuri şi evoluŃia lor în spaŃiu; reŃele megalopolitane şi funcŃia lor în
cadrul aşezărilor compuse; ,,monopolvill-ul” ca opoziŃie organizată faŃă de megalopolis.
Suburbanul, ca tip de colectivitate de impact: tipologizarea suburbanelor; suburbanismul
ca mod de trai. Urbanul şi procesul de urbanizare în etapa actuală: definiŃia conceptului de
urbanizare; caracterul concret al procesului de urbanizare; modernizarea, industrializarea
şi urbanizarea în Ńara noastră; revoluŃia ştiinŃifico-tehnică contemporană şi incidenŃa ei cu
procesul urbanizării; revoluŃia ştiinŃifico-tehnică din Ńara noastră şi implicaŃiile ei asupra
procesului de urbanizare; contribuŃia cercetărilor româneşti la indicarea specificului
urbanizării în Ńara noastră în etapa actuală. Ecologia oraşului: definirea termenului de
ecologie; locul şi rolul şcolii de la Chicago în elaborarea ecologiei (mediul, populaŃia şi
organizarea); principiile ecologiei (principiul organizării, principiul ,,funcŃiei-cheie”,
principiul interdependenŃei şi principiul dominaŃiei); neocologia: principiile neocologiei;
critica tendinŃelor biologizante în elaborarea neocologiei; contribuŃii româneşti la
elaborarea ecologiei. Turismul ca expresie a urbanizării sub formă de ,,loisir”: turismul ca
mutaŃie specială şi mutaŃie psihică, contradicŃii în cadrul relaŃiilor turistice; turismul şi
urbanizarea ecologică a ambianŃei locale; turismul ca industrie, bazată pe exploatarea
celor mai preŃioase bogăŃii ale Ńării: amintirea istoriei sale şi atracŃia frumuseŃilor naturii,
formele turismului; termalismul, climatismul şi uvalismul; turismul organizat şi turismul
individual. Sistematizarea urbană şi construcŃia urbană: sistematizarea urbană ca proces
istoric; teorii privind sistematizarea urbană; teoria centurilor, teoria pragurilor şi teoria
limitelor; tipuri de oraşe şi tipuri de construcŃii urbane; modele urbanistice fundamentale;
activitatea de sistematizare: caracteristici generale şi context de desfăşurare; obiectul şi
importanŃa sistematizării teritoriale; conŃinutul sistematizării; mediul înconjurător
elemente de mediu cuprinse în sistematizare; climă, sol, subsol, forme topografice,
expunere, mişcări eoliene, reŃele hidrografice; elementele de proiectare: stabilirea
profilului de dezvoltare; delimitarea şi folosirea eficientă a teritoriului; zonificarea
funcŃională; schiŃa de sistematizare: zona economică; zona rezidenŃială; centrul civic;
reŃeaua stradală; zona depozitelor; spaŃiul verde; zona de depunere a deşeurilor; reŃeaua de
circulaŃie. Urbanismul ca mod de trai: L.Wirth şi limitele teoriei sale. Fenomenalitatea
urbană în etapa de tranziŃie din România.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Dorel Abraham, Introducere în sociologia urbană, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1991.


2. J.Beaujeanu Garnier, G.Chabeau, Geografia urbană, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti,
1971.
3. P.A.Sorokin, K.Zimmerman, The Principles of rurals and urban sociologie, Cap. I,
New York, 1938.
4. Pierre-Henri Derycke, Economie et planification urbaines, Tome I-III-PUF, 1979.

78
SOCIOLOGIA ORGANIZAłIILOR
SOCIOLOGY OF ORGANIZATIONS

Disciplină obligatorie; sem. 4;ore săptămânal


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice;
total ore semestru: 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

OrganizaŃia ca sistem social. Etape în dezvoltarea teoriei organizaŃiilor: note


definitorii, tipuri de organizaŃii, funcŃiile organizaŃiei, dinamica organizaŃiei,
raportul dintre organizaŃie şi mediul social integrator; organizaŃia ca sistem social;
evoluŃia teoriilor organizării: de la organizaŃii ca sisteme raŃionale şi închise la
organizaŃii ca sisteme naturale şi deschise. Managementul organizaŃiei: practică,
ştiinŃă, artă: etape în evoluŃia şi dezvoltarea managementului; tipuri de manageri şi
responsabilităŃi; funcŃiile managementului; structuri organizatorice, tipuri de
structuri. OrganizaŃiile birocratice şi umanizarea acestora. Forme noi de
organizare: raŃionalitatea sub forma birocraŃiei; – definirea şi caracteristicile
organizaŃiilor birocratice după Max Weber; avantajele şi dezavantajele birocraŃiei;
disfuncŃiile comportamentului birocratic; Ad-hocraŃia, colectivismul, organizaŃiile
japoneze etc. Procese şi fenomene psihosociale la nivelul organizaŃiilor:
participarea şi controlul în organizaŃii; putere şi autoritate; decizia şi situaŃiile
decizionale; etapele procesului decizional; analiza – diagnostic; colaborarea,
cooperarea, concurenŃa şi conflictul; surse posibile şi forme de manifestare ale
conflictului; managementul conflictului - tehnici de prevenire şi soluŃionare a
conflictului; integrarea profesională. Grupul social: definire şi caracteristici; nevoia
cooperării interumane pentru realizarea unor obiective mai ample şi complexe;
grupul de muncă din perspectiva psihosociologică - funcŃii, tehnici de activare,
maturizare şi dezvoltare, structura grupurilor, factorii de influenŃă, coeziunea
grupului. Comportamentul organizaŃional: note definitorii, scopul studierii
comportamentului în organizaŃii, dimensiuni şi perspective asupra
comportamentului; modele şi teorii privind natura omului organizaŃional (teoriile
X, Y, Z). MotivaŃie şi performanŃă în organizaŃii: relaŃia non-lineară dintre
motivaŃie – satisfacŃie şi performanŃa; rolurile motivaŃiei, factorii ce influenŃează
motivaŃia; teorii motivaŃionale; tipuri de motivaŃie. Leadership şi management.
Stiluri de management: managerul ca lider şi agent al culturii organizaŃiei; trăsături
asociate capacităŃii personale de a influenŃa; managerul – personalitate, stil,
eficienŃa; comportamentul liderilor formali şi informali; leadership-ul argumente

79
pro şi contra. Comunicare şi sisteme informaŃionale în cadrul organizaŃiilor:
definirea informaŃiei, exigenŃe faŃă de informaŃia utilă conducerii; schema
procesului comunicaŃional; importanŃa feed-back-ului; eficientizarea comunicării;
sistem informaŃional – informatizare – modernizare; comunicare interpersonală -
comunicare organizaŃională. Cultura organizaŃională şi cultura managerială:
accepŃiunea informală (ca atmosferă generală) şi formală (ca sistem de credinŃe şi
valori împărtăşite) a culturii organizaŃionale; sfera de cuprindere; elementele
culturii organizaŃionale. Schimbarea în organizaŃii: aria de cuprindere; teoriile
schimbării; factori ce determină schimbarea la nivel de organizaŃie; managementul
schimbării. Managementul calităŃii totale: zona de calitate totală sau nivelul
excelenŃei; tendinŃele actuale ale managementului calităŃii totale şi cultura calităŃii
totale; transferul internaŃional de Know – how managerial.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. T. ZorlenŃan, E Burduş, G Căprărescu, Managementul organizaŃiei, Editura


Economică, Bucureşti, 1998.
2. Mihaela Vlăsceanu, Psihosociologia organizării şi conducerii, Editura Paideia,
Bucureşti, 1993.
3. Mihaela Vlăsceanu, OrganizaŃii şi comportament organizaŃional, Editura
Polirom, Bucureşti, 2003.
4. Viorel Cornescu, Management: teorie şi practică, Editura Actami, Bucureşti,
1994.
5. Claudette Lafaye, Sociologia organizaŃiilor, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
6. Gary Johns, Comportament organizaŃional, Editura Economică, Bucureşti,
1997.

80
SOCIOLOGIA CULTURII 2
CULTURAL SOCIOLOGY 2

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sfere ale culturii: elemente caracteristice ale conceptului sociologic de


sferă a culturii; cultura şi arta; arta din punct de vedere sociologic; sociologia
ştiinŃei - sferă a sociologiei culturii; sociologia educaŃiei - sferă a sociologiei
culturii. Dinamica culturii: nivelurile analizei sociodinamice a culturii; dinamismul
cultural în concepŃia evoluŃionistă; teorii româneşti asupra dinamismului cultural;
principii sociologice ale sociodinamicii culturii. Difuziunea culturii. Cultură de
masă şi comunicaŃii de masă: cultura de masă; unele delimitări conceptuale;
circuitul social al culturii; modele ale difuziunii culturale; structura socială a
comunicaŃiei de masă; funcŃiile mijloacelor comunicaŃiei de masă; publicul
cultural; rolul mass-media în formarea şi dezvoltarea opiniei publice. Metodologia
cercetării sociologice a culturii: metodologie, tehnică, procedeu de cercetare;
sistemul conceptual în cercetarea culturii; nivelurile teoriei şi operaŃionalizarea;
tehnici ale cercetării sociologice a culturii; chestionarul şi interviul în cercetarea
sociologică a culturii; metoda monografiei sociologice; analiza de conŃinut.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Aurelian Bondrea, Sociologia culturii, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2007.
2. Dumitru Otovescu, Sociologia culturii româneşti, Editura ,,Scrisul românesc”,
Craiova, 1992.
3. N. Radu, C. Furtună, G. Jelea, C. Bălan, Prefaceri socio-umane în România
secolului XX, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 1996.
4. Raymond Boudon, (coord.), Tratat de sociologie, Editura All, Bucureşti, 1997.

81
PSIHOLOGIE SOCIALĂ
SOCIAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore
semestru: 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Psihologia socială : definiŃie şi scurt istoric. ConstrucŃia socială a


personalităŃii: de la individ la omul social. Atribuirea: rolul atribuirii în construcŃia
socială. Atitudinea: definiŃia atitudinii; schimbarea de atitudine. RelaŃiile intime din
perspectiva psihologiei sociale : de la prietenie la sexualitatea premaritală.
Agresivitatea: definiŃie, teorii fundamentale; cauze ale agresivităŃii şi modalităŃi de
prevenire. „Acomodarea cu agresivitatea”. Comportamentul prosocial: altruism,
egoism şi societate. InfluenŃa socială : de la conformism la obedienŃă. Stereotipuri,
prejudecăŃi, discriminare: lumea modernă şi stereotipiile cotidiene; cunoaştere socială
şi prejudecată; discriminarea şi amprenta ideologică asupra lumii. Gândirea socială :
de la simŃul comun la cunoaşterea ştiinŃifică; cum „gândeşte” societatea?.
Reprezentările sociale: definiŃie, teorii, procese ale reprezentărilor sociale. Memoria
socială: definiŃie, teorii asupra memoriei sociale; memorie socială şi istorie.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Adrian Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004
2. Septimiu Chelcea (coord.), Psihosociologie. Teorie şi aplicaŃii, Editura Economică,
Bucureşti, 2006.
3. Serge Moscovici, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Editura UniversităŃii
Al. I. Cuza, Iaşi, 1994.
4. Septimiu Chelcea, Un secol de cercetări psihosociologice. 1897-1997, Iaşi, Polirom,
2002.
5. Serge Moscovici (coord.), Psihologia socială a relaŃiilor cu celălalt, Polirom, Iaşi,
1998.
6. Gustave Le Bon, Psihologia mulŃimilor, Anima, Bucureşti, 1991.
7. Konrad Lorenz, Aşa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii, Humanitas,
Bucureşti, 2005.
8. Elias Canetti, Masse et puissance, Gallimard, Paris, 1966.

82
SOCIOLOGIE POLITICĂ
POLITICAL SOCIOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Politeia (cetatea) platonică; geneza şi dezvoltarea statului; formele corupte


ale statului ideal: timocraŃia, oligarhia, democraŃia şi tirania; politica lui Aristotel;
Aureliu Augustin; problema virtuŃii creştine şi a vieŃii păgâne; cele două cetăŃi;
Toma d’Aquino: natura regimului politic; legea eternă, legea naturală, legea
umană, legea divină; Machiavelli şi destinul politicii moderne; “ÎnvăŃăturile lui
Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”: supremaŃia împărăŃiei divine, selecŃia
elitei; Thomas Hobbes - “Leviathanul”: starea de muncă, despre republică; Jean-
Jacques Rousseau - “Contractul social”: problema libertăŃii şi contradicŃiile primei
societăŃi, ce este contractul social - Alexis de Tocqueville – “ Despre democraŃie în
America”: principiul suveranităŃii poporului în America, binele ca rezultat
neintenŃionat al acŃiunii democraŃiei, de la puterea majorităŃii la tirania majorităŃii,
libertatea şi egalitatea condiŃiilor; Carl Schmitt – “NoŃiunea de politic”: distincŃia
amic – inamic, criteriu al politicului, războiul, fenomen de ostilitate, statul, formă a
unităŃii politice, pus în discuŃie de pluralism.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Cristi Pantelimon, Sociologie politică, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,


2007.
2. Dominique Colas, Sociologie politică, Editura Univers, Bucureşti, 2004.
3. Evelyne Pisier (coord.), Istoria ideilor politice, Editura Amarcord, Bucureşti, 2000.
4. Mattei Dogan, Sociologie politică, Editura Alternative, Bucureşti, 1999.
5. Virgil Măgureanu, Studii de sociologie politică, Editura Albatros, Bucureşti, 1997.
6. *** Enciclopedia operelor fudamentale ale filosofiei politice moderne, Editura
Institutului de Teorie Socială, Bucureşti, 2001.

83
SOCIOLOGIA COMUNICĂRII
SOCIOLOGY OF COMMUNICATION

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Concepte şi orientări specifice: comunicare; comunicaŃie; comunicare/


comunicaŃie de masă; informaŃie; sociologia comunicării/sociologia
comunicaŃiilor. RelaŃia cu disciplinele înrudite: lingvistica şi sociolingvistica;
semantica: semn şi simbol ; semiotica: sens şi semnificaŃie; retorica: teoria
argumentării; stilistica: contextul cultural al mentalităŃilor; alte discipline înrudite.
Teorii asupra comunicării şi comunicaŃiilor: teoria competenŃei comunicative;
teoria sociodinamică a modurilor de comunicare; teoria interumane şi internivelice;
teoria intrumentalistă în comunicare; teoria matricei comunicaŃionale; alte teorii
semnificative asupra comunicării umane. Canale comunicaŃionale: tipuri şi
caracteristici; clasificare şi funcŃii; noile media; limbajul - canal de comunicare
socială. ConŃinuturi comunicaŃionale (mesajele): limbaje de comunicare;
dimensiunile limbajului uman; semantica actului comunicaŃional; supravegherea
expresiei; caracteristicile mesajelor. Metode şi tehnici de analiză a conŃinuturilor
comunicaŃionale: analiza de conŃinut - generalităŃi metodologice; etapele analizei
de conŃinut; stabilirea unitaŃilor de analiză; tehnici cantitative si calitative ale
analizei de conŃinut. Publicul - receptor al comunicărilor: determinări şi stratificări
ale mesajelor; liderii de opinie - influenŃa lor asupra receptării mesajelor;
comunicare şi societate; specificul comunicării cu publicul. Radio-ul şi
televiziunea - circuite comunicaŃionale: evoluŃia istorică şi funcŃiile socio-culturale;
specificitatea mesajelor transmise; impactul asupra societăŃii; efectele comunicării
mediatice. Filmul şi teatrul - mijloace de comunicare complexă: expresivitatea feŃei
(mimica); gestica (pantomimica); comunicarea complexă prin film şi teatru. Presa
şi cartea: definiŃii, istoric şi clasificări; revoluŃia cărŃii şi a unor genuri publicistice;
efectele presei asupra indivizilor şi societăŃii. Arta de a comunica: orientări practice
privind elaborarea scrisului şi vorbitului în public.

84
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Emilian M. Dobrescu, Sociologia comunicării, Editura FundaŃiei România de


Mâine, Bucureşti,2007.
2. Vera F. Birkenbihl, Antrenamentul comunicării sau arta de a ne înŃelege,
Gemma Pres, Bucureşti1998.
3. Rodica M. Cândea, Dan Cândea, Comunicarea managerială (concepte,
deprinderi, strategie), Editura Expert, Bucureşti, 1996.
4. Rodica M. Cândea, Dan Cândea, Comunicarea managerială aplicată, Editura
Expert, Bucureşti, 1998.
5. J.J. van Cuilenburg, , O. Scholten, G.W. Noomen, StiinŃa comunicării, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1998.
6. Stefan Prutianu, Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi,
1998.

85
SOCIOLOGIA SCHIMBĂRII SOCIALE
SOCIOLOGY OF SOCIAL CHANGE

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Concepte fundamentale în studiul schimbării sociale: evoluŃie, progres, dezvoltare,


modernizare, tranziŃie. Repere teoretice clasice in studiul schimbării sociale:
evoluŃionism, neoevoluŃionism, teorii ale modernizării, teorii ale ciclurilor istorice,
materialism istoric. TradiŃie, tradiŃionalism şi antitradiŃionalism, schimbarea
tradiŃiei. Modernitate, pluralizarea modernităŃii şi postmodernitatea. CondiŃia de
modernitate a unei societăŃi - o abordare analitică. Componenta axiologică a
procesului de schimbare socială. Globalizarea ca proces social şi cultural. Timpul
social ca dimensiune a schimbării. Mişcările sociale ca forŃe ale schimbării. Teorii
ale tranziŃiei în Europa Centrală şi de Răsărit. Dezvoltarea socială ca schimbare
specifică. Politici publice de dezvoltare socială, indicatori şi factori favorizanŃi ai
dezvoltării sociale. Elemente de metodologie a studiului schimbării sociale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Adrian Neculau, Gilles Ferreol (coord.), Psihosociologia schimbării, Editura


Polirom, Iaşi, 1998.
2. Cătălin Zanfir, Laura Stoica (coord.), O nouă provocare: dezvoltarea socială,
Editura Polirom, Iaşi, 2006.
3. Dumitru Sandu, SpaŃiul social al tranziŃiei, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
4. Dumitru Sandu, Sociologia tranziŃiei. Valori şi tipuri sociale în România,
Editura Staff, Bucureşti, 1996.

86
SOCIOLOGIA FAMILIEI
FAMILY SOCIOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI


Familia ca instituŃie universală: studiul familiei, la interferenŃa a trei discipline:
sociologia familiei, antropologie, istorie socială; perspectiva sociologică asupra familiei -
Auguste Comte şi comunitatea morală; Talcott Parsons şi perspectiva funcŃionalistă asupra
familiei. Frederic Le Play şi abordarea monografică a familiei: familie şi societate; rudenia,
bază a sociabilităŃii umane. InstituŃia rudeniei la indoeuropeni: rudenie mitică, rudenie de
sânge şi rudenie spirituală; endogamie şi exogamie. EvoluŃia istorică a familiei: forme de
organizare familială în epoca preistorică; familia antică în Grecia şi Roma. EvoluŃia istorică
a familiei: familia creştină a evului mediu; reglementările bisericii creştine asupra vieŃii
familiale; individ, familie şi Dumnezeu. EvoluŃia istorică a familiei: industrialismul şi
familia modernă; schimbările modelului familial; familiile disfuncŃionale; forme denaturate
ale familiei. Comunitatea familială şi proiecŃia sa spaŃială: istoricul locuinŃei; gospodărie,
locuinŃă şi domiciliu; locurile sacre ale locuinŃei; domeniul femeii; locuinŃa modernă şi
nuclerizarea spaŃiului. Ciclul vieŃii familiale: modele premaritale; instituŃii sociale
premaritale; organizaŃiile de tineri; căsătoria, o instituŃie nouă; între jurământ şi contract.
Femeia şi locul său în familie şi societate: servituŃile mai vechi sau mai noi ale femeii;
feminism, antifeminism. FuncŃia reproductivă a familiei: căsătoria, între spaŃiul privat şi
spaŃiul public; celebrarea concepŃiei; iubirea conjugală şi sexualitatea. FuncŃia economică a
familiei: diviziunea muncii în familie – familia ca unitate de producŃie, ca unitate de consum
şi ca unitate de calificare profesională; proprietatea familială - bunuri funciare şi bunuri
pecuniare; succesiune şi moştenire. FuncŃiile de socializare ale familiei: educaŃie, socializare
şi cultură; educatori şi părinŃi. FuncŃia etico-juridică: structura de autoritate a familiei;
tribunalele familiale; sancŃiunile familiale – între pedeapsă şi abuz. FuncŃia religioasă a
familiei: familie şi religie; sacerdoŃiul tatălui; religiile familiale; ritualurile familiale; masa şi
vatra; alimentele rituale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Corina Pantelimon, Sociologia familiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,


2005.
2. Ioan Mihăilescu, Familia în societăŃile moderne, Editura UniversităŃii Bucureşti, 1997.
3. E. Stăciulescu, Sociologia educaŃiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
4. Maria Voinea, Sociologia familiei, Editura UniversităŃii Bucureşti, 1995.

87
DOCTRINE ŞI INSTITUłII POLITICE
DOCTRINES AND POLITICAL INSTITUTIONS

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Societatea şi politica: politica la nivelul cunoaşterii comune şi al celei


ştiinŃifice; geneza politicii, a instituŃiilor şi instrumentelor sale de promovare;
apariŃia, dezvoltarea şi tipologia sistemelor politice. Matricea, începuturile şi
evoluŃia gândirii politice: factori, condiŃii şi contexte istorice care favorizează
emergenŃa şi dezvoltarea gândirii politice; evoluŃia gândirii politice în plan
universal (Orientul antic, China, India, Grecia şi Roma antică, Evul Mediu
european, Renaşterea şi Reforma, Epoca modernă şi contemporană). Gândirea
politică în spaŃiul românesc: premise îndepărtate; de la raŃionamente politice la
strategii politice; primul tratat de politică (Ionică Tăutul); generaŃia paşoptistă -
„misie” istorică şi contribuŃie esenŃială la apariŃia doctrinelor politice româneşti.
Doctrină şi ideologice politică: delimitări conceptuale, definiŃii, elemente
constitutive, origini,; concepŃii moderne şi contemporane despre funcŃiile doctrinei
politice; istoricitatea doctrinelor politice. Geneza şi evoluŃia doctrinelor politice (I):
origini, faze, tipologie; panorama doctrinelor politice ale lumii moderne şi
contemporane; doctrinele liberală, conservatoare şi socialistă. Geneza şi evoluŃia
doctrinelor politice (II): doctrina comunistă; doctrina fascistă. InstituŃii politice (I):
definire, elemente constitutive, trăsături, funcŃii, tipologie; geneza şi evoluŃia statului;
raporturile cu alte instituŃii politice; puterea politică şi statul; statul de drept; stat şi
societate civilă; instituŃia statală – perspective optimiste, perspective pesimiste; stat
şi naŃiune. InstituŃiile politice (II): Parlamentul - origini, structură, funcŃii,
tipologie; proceduri de constituire, funcŃionare şi dizolvare; perspectivele evoluŃiei
instituŃiei parlamentare. InstituŃii politice (III): partidul politic - noŃiunea de partid
politic, origini, proliferare, clasificare; constituirea sistemelor partidiste; funcŃiile
sociale şi politice ale partidelor; evoluŃia sistemului partidist din România; tendinŃe
actuale; mecanismele electorale şi accesul la putere; partidele politice şi formele de
guvernare. Integrarea euro-atlantică. Efecte în plan doctrinal şi instituŃional: partide
„europene” – „doctrine” europene, politică comunitară. doctrina nord-atlantică;
euroregiunile şi „politicile regionale”; procesul de integrare şi efectele sale în

88
spaŃiul doctrinar şi instituŃional. Confruntări doctrinare în spaŃiul românesc:
mimetism sau „originalitate locală”; liberalism, neoliberalism, conservatorism,
Ńărănism (naŃional-Ńărănism), social-democraŃie, comunism, fascism – expresii
doctrinare şi manifestări politice; „gândirea captivă” în comunism şi ieşirea din
totalitarism; redescoperirea „deliciilor” democraŃiei; reconversia doctrinară post-
decembristă. Organizarea politică a societăŃii româneşti. Sistemul instituŃional:
structură, mecanisme de funcŃionare, evoluŃie; raporturi între componentele
sistemului instituŃional; evantaiul pluripartidist; realităŃi şi perspective în orizontul
integrării europene şi nord-atlantice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Florian Tănăsescu, Doctrine şi instituŃii politice, Bucureşti, Editura FundaŃiei


România de Mâine, 2007.
2. Anton Carpinschi, Deschidere şi sens în gândirea politică, Institutul European,
Iaşi, 1995.
3. Alina Mungiu - Pippidi (coord.), Doctrine politice, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
4. Mattei Dogan, Sociologie politică. Opere alese, Editura Alternative, Bucureşti,
1999.
5. Dimitrie Gusti, Opere, vol.II, Editura Academiei, Bucureşti, 1967.
6. Cristian Pârvulescu, Politici şi instituŃii politice, Editura Trei, Bucureşti, 2000.
7. T. Ball, R. Richard, Ideologii politice şi idealul democratic, Editura Polirom,
Iaşi, 2000.
8. F. Chatelet, E. Pisier, ConcepŃiile politice ale secolului XX, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1994.
9. Sergiu Tămaş, DicŃionar politic, Editura Academiei Române, Bucureşti 1993.

89
SOCIOLOGIA LITERATURII
SOCIOLOGY OF LITERATURE

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Prezentarea noŃiunilor principale şi a orizontului de lucru în sociologia culturii şi


literaturii (în principal după Robert Escarpit). Autorul – condiŃiile excepŃionale:
marginalizarea, exilul, închisoarea, lichidarea – dictatura de idei ca expresie a războiului
cu valorile – cazul românesc. Formele de cenzură – scurtă istorie – manifestarea concretă
în łările Româneşti şi România, cu precădere în cea de a doua parte a secolului XX.
Soarta cărŃilor – Tipar – EdiŃii – Difuzare – Receptor – Cazul publicisticii eminesciene şi
al altor scrieri (C. Stere ş. a.). Sociologia succesului în literatură: teoria lui G. Ibrăileanu şi
alte teorii; Panait Istrati. Sociologia literaturii şi cazul łepeş – Dracula: tipar – gazetă –
broşură – editare – manipulare propagandistică; cazul Dracula din punct de vedere al
sociologiei culturii şi literaturii: caz de exploatare comercială a valorilor şi de manipulare
politică. CondiŃia autorului – mutaŃii sociale – adaptare – cazurile de nebunie – aplicaŃie la
situaŃia din România (sec. XIX, XX). Imagologia – definiŃie – românii văzuŃi prin călători
(N. Iorga şi D.A. Lăzărescu) – Imagologia în literatură: turcii, evreii, ungurii, germanii
văzuŃi de literaŃii români. Românii văzuŃi de ei înşişi – cărŃi , circulaŃie, valori. Literaturile
naŃionale – reŃetă şi interdicŃie politică – scriitori şi opere: accidente de parcurs; eticheta
politică şi interdicŃia: T. Arghezi, G. Călinescu, L. Blaga, M. Eliade. Concluzii pentru o
introducere în sociologia culturii şi a literaturii – valorile culturale şi literare ca liant sau
factor de dezagregare socială.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Robert Escarpit, Sociologia literaturii, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti,


1980.
2. Mihai Ungheanu, Sociologia literaturii (curs în format electronic).
3. Mihai Ungheanu (în colab. cu Ilie Bădescu), Enciclopedia valorilor reprimate, Editura
Pro Humanitas, Bucureşti, 2000.
10. M. NiŃescu, Sub zodia proletcultismului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995.
11. Cornel Ungureanu, Mircea Eliade şi literatura exilului, Editura Viitorul Românesc,
Bucureşti, 1995.

90
Specializarea
SOCIOLOGIE

ANUL III

- Planul de învăŃământ
- Programele analitice

91
Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE

Specializarea: SOCIOLOGIE

Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID

Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT
ANUL III
Semestrul V Semestrul VI Evaluare Credite
Nr. Denumirea
Crt. disciplinei Ore săptămână Ore săptămână Sem. Sem. Sem. Sem.

C S Lp/L Total C S Lp/L Total V VI V VI


DISCIPLINE
OBLIGATORII
Management
organizaŃional şi al
1 resurselor umane 2 1 C 5
2 Politici sociale 2 1 E 4
3 Sociologie comparată 2 1 E 5
4 Sociologia religiei 2 1 E 5
5 Sociologie juridică 2 1 E 5
6 Sociologia educaŃiei 2 1 C 5
7 Geopolitică 2 1 E 5
Doctrine, politici şi
8 strategii de securitate 2 1 E 5
9 Sociologia devianŃei 2 1 C 5
10 Atelier de sociologie 2 C 4
DISCIPLINE OPłIONALE*
11 OpŃional 1 2 1 E 3
12 OpŃional 2 2 1 E 3
13 OpŃional 3 2 1 E 3
14 OpŃional 4 2 1 E 3
14 5 2 12 4 4 30 30
Total
21 20 60
* Se aleg 2 (două) discipline pe fiecare semestru:
semestrul V:
1. Sociologia integrării europene
2. Sociologie economică
3. AsistenŃă socială
semestrul VI:
1. Calitatea vieŃii
2. Sociologia mediului
3. Sociologia vieŃii cotidiene

92
PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR
ANUL III

MANAGEMENT ORGANIZAłIONAL ŞI AL RESURSELOR UMANE


ORGANIZATIONAL AND HUMAN RESOURCES MANAGEMENT

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore
semestru: 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Managementul: practică, ştiinŃă, artă; ipostazele istorice ale managementului;


accepŃiuni ale conducerii; teorii şi modele ale conducerii. Procesul de management:
caracteristici, factori, funcŃii; dificultăŃi în procesul managerial şi soluŃionarea lor.
Structura organizaŃională: implicaŃii manageriale ale interacŃiunii dintre organizaŃii şi
mediul organizaŃional. Cultura organizaŃională şi cultura managerială: schimbarea în
organizaŃii şi managementul schimbării. Stilurile manageriale şi eficienŃa lor; leadership şi
management. Managementul resurselor umane - arie de cuprindere, activităŃi specifice:
recrutarea şi selecŃia de personal; motivarea în muncă; evaluarea performanŃelor.
Descrierea proceselor utilizate în proiectarea şi dezvoltarea organizaŃiei, precum şi în
proiectarea posturilor şi a rolurilor profesionale; realizarea fişei de post şi a
psihoprofesiogramei. Principalele aspecte legate de procurarea resurselor umane:
planificare, studiul metodelor de recrutare şi selecŃie, integrarea în organizaŃie. Descrierea
fiecăruia dintre aspectele majore ale sistemelor de recompensare: evaluarea postului,
analiza nivelului de piaŃă, structuri de remunerare, avantaje nesalariale, administrarea
sistemului. Profesiunea de manager (specific; tipologizare; profilurile
psihosocioprofesionale ale managerilor; pregătirea pentru profesiunea de manager;
selecŃia managerilor). Managementul strategic. TendinŃe în management în plan
internaŃional: abordări manageriale particulare - comparaŃii culturale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. O. Nicolescu, I. Verboncu, Management, Editura Economică, Bucureşti, 1996.


2. Manolescu Aurel, Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti,
2001.
3. G. Johns, Comportament organizaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 1997.
4. M. Vlăsceanu, OrganizaŃii şi comportament organizaŃional, Editura Polirom, 2005.

93
POLITICI SOCIALE
SOCIAL POLICIES

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere în studiul politicilor sociale; perspective istorice asupra


preocupărilor de politică socială; fundamentul economic, politic şi etic al politicilor
sociale; fundamentul juridic al politicilor sociale; teoretizarea nevoii umane;
determinarea sărăciei, excluziunii sociale şi a marginalizării sociale; rolul statului
(administraŃiei centrale şi locale) şi al societăŃii civile în producerea bunăstării
sociale şi individuale; modalităŃi de aplicare a politicilor sociale: asigurările
sociale, asistenŃa socială; statul bunăstării: definire, istoric, tipuri şi analiza lor
comparativă; politicile sociale în contextul managerial general - ştiinŃa conducerii
societăŃii şi politica socială; instituŃionalizarea politicilor sociale: organizaŃii ale
administraŃiei publice; starea actuală a societăŃii româneşti şi politicile sociale;
politici sociale în Europa; metode de cercetare în disciplina “Politici sociale”.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Sorin Cace, Statul bunăstării, Editura Expert, Bucureşti, 2004.


2. Ioan Mărginean, Politica socială, Editura Expert, Bucureşti, 2004.
3. Luana Miruna Pop, Politici sociale: elemente de teorie, analiză şi evaluare a
politicilor sociale, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
4. Marian Preda, Politica socială românească între sărăcie şi globalizare, Editura
Polirom, Iaşi, 2002.
5. C. Zamfir, E. Zamfir, (coord.), Politici sociale: România în context european,
Editura Alternative, Bucureşti, 2001.

94
SOCIOLOGIE COMPARATĂ
COMPARATIVE SOCIOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sociologia comparată versus sociologie: accepŃiuni ale sociologiei


comparate - orientări trecute, interpretări actuale: curente, şcoli, „lideri de opinie”.
Demersul comparativ în sociologie: cadrul conceptual şi teoretic, metodologie,
categorii analitice, obiective, relevanŃă ştiinŃifică; cercetarea de tip calitativ şi
cantitativ. Domenii esenŃiale ale studiilor comparative. ComparaŃia socio-istorică:
scurt istoric al cercetărilor de acest tip; contribuŃii româneşti şi universale. Studiu
comparat al comunităŃilor umane: unitatea şi diversitatea lumii sociale; surse
generatoare şi efecte asupra: naturii, esenŃei şi structurilor sociale; identităŃi
comunitare; alocării resurselor şi a puterii; proceselor de adaptare, integrare şi
dezvoltare a societăŃilor. Statul-naŃiune „indicator” esenŃial al comparaŃiei socio-
istorice?: naŃiune şi stat; naŃiuni nestatale; diferenŃieri naŃionale şi tendinŃa
diminuării lor în procesele de integrare şi globalizare; trendul disoluŃiei valorilor şi
identităŃii naŃionale; viitorul naŃiunilor şi al statelor naŃionale; naŃionalism şi
globalizare. Caracteristicile naŃionale-elemente esenŃiale de comparaŃie a
naŃiunilor: o nouă perspectivă analitică comparativă (gradul de dezvoltare socio-
economică; specificul modelului cultural; tipul regimului politic; nivelul veniturilor
populaŃiei etc.). „MajorităŃi” şi „minorităŃi” etnice: „problemele” etnice şi rasiale în
orizont comparatist; evoluŃia raportului dintre naŃiuni şi grupuri etnice minoritare -
condiŃii şi contexte socio-politice, desfăşurări trecute şi actuale, efecte locale,
regionale şi universale; perspective. Sociologie politică comparată (1): sisteme
politice, cultură civică şi politică, instituŃii politice (structuri, organizare şi
funcŃionare), actorii sociali, relaŃia idei-instituŃii-analize comparative. Sociologie
politică comparată (2): dihotomia democraŃie-totalitarism; perspective comparative
în planuri distincte - naŃional, regional, continental, mondial. SpaŃiul socio-politic
al tranziŃiei postcomuniste: societăŃile central şi est-europene sub impactul
schimbărilor socio-politice - dimensiune, trăsături, mecanisme de iniŃiere, efecte;
„modelul” autohton al tranziŃiei-societatea de subzistenŃă; perspective apropiate,
evoluŃii îndepărtate.

95
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Gabriel Almond, Sidney Verba, Cultura civică. Atitudini politice şi democraŃie


în cinci naŃiuni, Editura Du Dtyle, 1996.
2. Bauman Zygmund, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Bucureşti,
1999.
3. Matei Dogan, Dominique Pelassy, Cum să comparăm naŃiunile, Editura
Alternative, 1993.
4. Gil Eyal, Ivan Szeleny, Eleonor Townsley, Capitalism fără capitalişti. Noua
elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, Bucureşti, 2001.
5. Anthony Giddens, Sociologie, Editura All, Bucureşti, 2000.
6. Dumitru Sandu, SpaŃiul social al tranziŃiei, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
7. David Stark, Laszlo Bruszt, Traiectorii postsocialiste. Transformarea politicii şi
a proprietăŃii în Europa centrală şi de est, Editura Ziua, Bucureşti, 2001.

96
SOCIOLOGIA RELIGIEI
SOCIOLOGY OF RELIGION

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Perspective de abordare a vieŃii religioase: perspectiva istorică (istoria religiilor şi a


credinŃelor), teologiile, filosofia religiei, preocupări interdisciplinare (pedagogie, statistică,
antropologie, drept). Psihologia religiei: explicarea genezei religiozităŃii (etnogeneza,
ontogeneza, psihogeneza); psihologia introspectivă despre religie; orientarea neokantiană;
iraŃionalul în ideea divinului (Rudolf Otto); religia ca manifestare psihopatologică; Şcoala
de la Salpêtrière; ipoteze psihanalitice (Freud, Jung); preocupări actuale de psihologie a
religiei. Sociologia religiei: sondaje referitoare la religiozitatea muncitorimii (Charles
Booth, Fréderic Le Play); teorii referitoare la statutul social al religiozităŃii (A. Comte,
marxismul, E. Durkheim, M. Weber, L. Levy-Bruhl, C. Lévi Strauss); realitatea socială
studiată de sociologia religiilor (obiectul sociologiei religiilor); obiectivitatea sociologului
care studiază viaŃa religioasă; modalităŃi (metode, tehnici) de studiere a religiei.
Fenomenul religios. Sacrul: semnificaŃia sacrului; caracteristici ale lumii transcendente;
manifestarea sacrului în profan (hirofanii ale sacrului, morfologia în profan a lumii
divine); ritualuri de trecere între profan şi sacru; trăirea sacrului de către credincioşi.
Religia: teorii despre originea şi esenŃa religiei; sensuri „etimologice” ale religiei; evoluŃia
istorică a conŃinutului şi definirii religiei. Religiozitatea: credinŃa în existenŃa şi
posibilitatea legăturii cu lucrarea divină; dimensiunea teoretică a religiei; practica
religioasă; modalităŃi sociale de manifestare a relaŃiilor cu sacrul (referinŃele sunt mai ales
la religiile şi confesiunile din România). ComunităŃile religioase: specificul comunităŃilor
religioase; integrarea în comunităŃile religioase; trăinicia şi structura comunităŃilor
religioase (masa credincioşilor şi conducătorii acestora); relaŃiile religioase; toleranŃa
religioasă. Religia în viaŃa societăŃii: factori care influenŃează religiozitatea; rolul religiei
în societate; religie şi morală; economie şi religie; religia şi viaŃa politică; relaŃiile dintre
Biserică şi Stat; religia în societatea modernă; libertatea religiei; pluralismul religios;
laicizare şi secularizare.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. C. Cuciuc, Sociologia religiilor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.


2. C.Cuciuc, Sociopsihologia religiei, Editura ConştiinŃă şi Libertate, Bucureşti, 2006.
3. C. Cuciuc, Religiozitatea populaŃiei din România la începutul mileniului 3, Editura
Gnosis, Bucureşti, 2005.
97
SOCIOLOGIE JURIDICĂ
JURIDICAL SOCIOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore
semestru: 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul sociologiei juridice : concepte şi noŃiuni utilizate - norme şi


sancŃiuni juridice, control social, ordine socială şi ordine normativă. EvoluŃia
sociologiei juridice în plan intern şi internaŃional: curente clasice şi contemporane.
ContribuŃia lui Eugen Ehrlich E. Durkheim, Max Weber la constituirea şi
dezvoltarea sociologiei juridice. Şcoala sociologică americană şi rolul ei în
conturarea conceptelor cheie ale sociologiei juridice (G. Gurvitch, T. Parsons, R.
Merton). ContribuŃia lui D. Gusti la dezvoltarea sociologiei juridice româneşti.
Stadiul actual al sociologiei juridice naŃionale şi internaŃionale. Politici penale şi
sociale de prevenirea criminalităŃii în spaŃiul european. JustiŃia restaurativă o
alternativă la sistemul penal classic. Actul infracŃional - etiologie şi mecanisme
declanşatoare ; perspectiva psihologică exploratorie; perspectiva etiologică
(exemplificări - personalitatea autorului crimelor cu mobil sexual, criminalul în
serie); cuplul penal - victimă-agresor (perspectivă victimologică). Comportamentul
simulate: vinovăŃia ca atitudine psihică şi realitate juridică; matricea
culpabilizatoare - matricea morală; exprimarea aspectului aparent - inaparent în
conduita simulată.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat universitar - Psihologie judiciară,


Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003.
2. Dan Banciu, Elemente de sociologie juridică, LuminaLex, 2000.
3. Gheorghe Florian, Prevenirea criminalităŃii. Teorie şi practică, Oscar Print,
Bucureşti, 2005.
4. Maurice Cusson, Prevenirea delincvenŃei, Gramar, Bucureşti, 2006 .
5. Emile Durkheim, Sinuciderea. Studiu sociologic, Antet, 2005.
6. Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie judiciară,
Editura Şansa, 1998.
7. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Alexandru Butoi, Psihologia
comportamentului criminal, Editura Enmar, Bucureşti, 1999.

98
SOCIOLOGIA EUCAłIEI
SOCIOLOGY OF EDUCATION

Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculum-ului pentru


formarea iniŃială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal -
învăŃământ de zi: 2 curs, 1 lucrări practice; total ore
semestru: 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sociologia educaŃiei ca disciplină ştiinŃifică: geneza şi evoluŃia sociologiei


educaŃiei ca ramură a sociologiei; locul sociologiei educaŃiei în sistemul ştiinŃelor
sociale şi în sistemul ştiinŃelor educaŃiei. Societate şi educaŃie: educaŃia ca
subsistem al sistemului social global; funcŃiile educaŃiei; educaŃia / socializarea ca
termen mediu între societate şi individ; relaŃiile dintre idealul social, idealul uman
şi educaŃie. Egalitatea în educaŃie: modelul “şanselor sociale” – indicator de stare
a educaŃiei. Sistemul social instituŃional al educaŃiei: condiŃionarea socială a
structurilor şi conŃinuturilor instructiv-educative; şcoala ca organizaŃie şi instituŃie
socială; familia – instituŃie socială educaŃională primară. Demersul sociologic între
abordarea sistemică şi diagnoza stărilor educaŃiei contemporane: criza educaŃiei.
Coordonate sociologice ale continuităŃii şi permanentizării educaŃiei: educaŃia
permanentă. EficienŃa economico-socială şi umană a educaŃiei: resursele umane,
educaŃia şi dezvoltarea; evaluarea sistemelor şi a instituŃiilor de învăŃământ şi
educaŃie. Viitorul educaŃiei: evoluŃii şi tendinŃe în sistemele educaŃionale
contemporane; alternativa inovaŃiei educaŃionale; tehnologiile informatice şi
educaŃia viitorului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. J.M.Monteil, EducaŃie şi formare – Perspective psihosociale, Polirom, Iaşi, 1997.


2. D.Popovici, Sociologia educaŃiei, Institutul European, Iaşi, 2003.
3. E.Durkheim, EducaŃie şi sociologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.
4. Fr.Mahler, Sociologia educaŃiei şi învăŃământului, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1972.
5. R. Boudon, Texte sociologice alese, Editura Humanitas, Bucureşti, 1990.
6. B.Bernstein, Studii de sociologia educaŃiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1978.
7. S.Cristea, C.Constantinescu, Sociologia educaŃiei, Editura Hardiscom, Piteşti, 1998.
8. E.Stănciulescu, Teorii sociologice ale educaŃiei, Polirom, Iaşi, 1996.

99
GEOPOLITICĂ
GEOPOLITICS

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul de studiu, statutul ştiinŃific al disciplinei, origini şi evoluŃie:


precursori şi fondatori; ”clasici” şi contemporani; rolul şi relevanŃa contribuŃiilor
româneşti - A. D. Xenopol, Simion MehedinŃi, A. GalopenŃia, S. Manuilă, N.
Iorga, I. Conea. Şcoli, curente, orientări în gândirea geopolitică : vechile şi noile
şcoli europene şi americane; geopolitica şi şcolile din Asia (japoneză, chineză, sud-
coreană, indiană); contributori importanŃi din Africa, America Centrală şi de Sud.
Impactul factorilor politice asupra evoluŃiei geopoliticii: contextele politice şi
influenŃa lor asupra geopoliticii ca ştiinŃă - de la presiuni şi anatemizare, la
represiune şi desfinŃare; “ciclurile” evoluŃiei cercetărilor din sfera geopoliticii;
democraŃie, totalitarism, posttotalitarism şi geopolitică. Teorii şi metode de
cercetare : viziuni geopolitice asupra comportamentului actorilor sociali şi politici
în spaŃiul raporturilor internaŃionale; teorii geodeterministe şi geostrategice;
metodologia cercetării geopolitice. SpaŃiul geopolitic: definire; accepŃiuni mai
vechi şi actuale; proprietăŃi şi trăsături; teritorii şi graniŃe; domenii de regionare
teritorială: statal, regional, global. Geopolitica statului: noŃiunea de stat - definiŃie,
funcŃii, tipologie ; aspecte teritoriale ale statului - întindere, poziŃie, delimitare,
formă; evoluŃia hărŃilor politice ale lumii moderne şi contemporane - analize
comparative şi concluzii; statul naŃional român-trecut, actualitate, perspective;
hărŃile românismului integral. Marile puteri şi miza teritorială: expansiunea ca
mijloc de creştere a resurselor şi de acaparare de noi pieŃe de desfacere; politica
expansionistă a marilor puteri şi “dinamica frontierelor”; decupajele teritoriale şi
implicaŃiile lor asupra naŃiunilor şi raporturilor dintre acestea; politica sferelor de
influenŃă; consecinŃe ale expansionismului şi sferelor de influenŃă; trei studii de caz
- Polonia, Rusia, Iugoslavia. RelaŃii interetnice în perspectivă geopolitică: raportul
dintre ”majorităŃile” şi “minorităŃilor” etnice sursă de conflicte şi tensiuni între
comunităŃile umane; grupurile etnice minoritare – o viziune globală asupra
extensiei lor spaŃiale, formaŃiei demografice şi exigenŃelor geopolitice; statele
naŃionale şi efectele presiunilor interne şi externe cu obiectivul satisfacerii
pretenŃiilor minoritarilor - cazul Letoniei şi României. Separare şi integrare
geopolitică: jocuri strategice şi arii de influenŃă ale marilor puteri; politica de
enclavizare şi consecinŃele ei (Nagorno-Karabakh, Cosovo, Transnistria);

100
integrarea geopolitică şi formele ei - federalizare, regionalizare, crearea blocurilor
(economice, politice, militare) şi a “internaŃionalelor”; politica cartelurilor şi
monopolurilor; integrarea euro-atlantică; procese de internaŃionalizare şi
mondializare; un viitor incert al frontierelor şi statelor?. Stări conflictuale şi efecte
geopolitice: tendinŃa de proliferare a conflictelor în relaŃiile interumane - cauze şi
efecte; tipologia conflictelor; forme agresive ale conflictelor - caracteristici, durată,
diseminare spaŃială, resurse utilizare, consecinŃe geopolitice; noile provocări în
relaŃiile de putere şi influenŃa lor în sfera conflictuală - fundamentalismul şi
integrismul religios, terorismul; statistici şi hărŃi ale conflictelor; „tehnici” de
soluŃionare a conflictelor. Surse doctrinare şi ideologice ale scenariilor geopolitice
(1): liberalism, conservatorism, socialism, socio-democratism, naŃionalism,
fascism, comunism, constructe geopolitice şi scenarii (suveranitatea naŃională,
protecŃia sau permeabilitatea frontierelor, zone de interese vitale, bună vecinătate,
ordine internaŃională, suveranitate limitată, spaŃiu vital); ideologiile şi doctrinele ca
sursă de înŃelegere sau de conflicte. Surse doctrinare şi ideologice ale scenariilor
geopolitice (2): doctrine geopolitice versus interese geopolitice-doctrinele -
Monroe, Putin; lumea şi posibile scenarii ale evoluŃiei ei - „sfârşitul istoriei”,
„sfârşitul geografiei” (al sferelor de influenŃă), „moartea geopoliticii”.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Drăguş Frăsineanu, Geopolitica, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2005.
2. Florian Tănăsescu, Doctrine şi instituŃii politice, Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006.
3. Ilie Bădescu, Dan Dungaciu, Sociologia şi geopolitica frontierei, vol. 1 şi 2,
Craiova, 1992.
4. Corneliu Bogdan, Eugen Preda, Sferele de influenŃă, Editura Politică, Bucureşti,
1986.
5. C. Buchet, Religie şi putere în relaŃiile internaŃionale, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1998.
6. E.I. Emandi, Gh. Buzatu, V.S. Cucu, Geopolitica, Editura Polirom, Iaşi, 1994.
7. Samuel Huntington, Ciocnirea civilizaŃiilor, Editura Antet, Bucureşti, 1999.
8. Ionel Nicu Sava, Şcoala geopolitică germană, Info-Team, Bucureşti, 1997.

101
DOCTRINE, POLITICI ŞI STRATEGII DE SECURITATE
DOCTRINES, POLITICS AND STRATEGY OF SECURITY

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere. Securitatea - concept multivalent, cu aplicabilitate în domeniul


organizărilor sociale: securitatea ca proces socio-politic, juridic şi administrativ;
securitatea ca stare de drept sau stare de fapt a organizărilor sociale. Sensul şi
semnificaŃia conceptelor ,,doctrine”, ,,politici” şi ,,strategii” de securitate: definirea
doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate; neechivalenŃele dintre abordarea
ideologică şi cea sociologică); domeniile de aplicare a conceptelor ,,doctrine”, politici”
şi ,,strategii” de securitate. Componentele organice şi funcŃionale ale doctrinelor,
politicilor şi strategiilor de securitate: definire, scop şi obiect, obiective urmărite,
direcŃii de acŃiune, modalităŃi de realizare, resurse alocate, competenŃe şi răspunderi).
Cadrul social dezirabil elaborării doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate:
libertatea socială; ordinea socială; democraŃia şi statul de drept. Fundamentele socio-
politice ale doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate: valorile de securitate;
interesele de securitate; necesităŃile de securitate. AmeninŃări care generează
elaborarea şi operaŃionalizarea doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate:
sărăcia; corupŃia; criminalitatea transfrontalieră; migraŃia ilegală; terorismul;
proliferarea armelor de distrugere în masă; proasta guvernare. Resursele necesare
elaborării şi aplicării doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate: resursele
informaŃionale; resursele energetice; resursele umane. Fundamentarea competenŃelor
şi răspunderilor pentru elaborarea şi aplicarea doctrinelor, politicilor şi strategiilor de
securitate: competenŃe şi răspunderi ale instituŃiilor statului; competenŃe şi răspunderi
ale organizaŃiilor cu funcŃii gestionare; competenŃe şi răspunederi ale cetăŃenilor.
Conexiunile dintre doctrinele, politicile şi strategiile de securitate naŃională şi cele
privind securitatea NATO şi a Uniunii Europene: doctrine, politici şi strategii de
securitate naŃională; doctrine, politici şi strategii de securitate europeană; doctrine,
politici şi strategii de securitate euroatlantică; conexiuni între doctrinele, politicile şi
strategiile de securitate naŃională şi cele privind securitatea NATO şi a Uniunii
Europene. Evaluarea situaŃiei organizărilor sociale prin analiză doctrinară, politică şi
strategică: premise şi consecinŃe ale implicării ideologiilor în fundamentarea şi

102
aplicarea doctrinelor, politicilor şi strategiilor de securitate; evaluarea situaŃiei
organizărilor sociale (analiză doctrinară, analiză politică, analiză strategică); necesitatea
înlocuirii doctrinelor - ca modalităŃi de concepere a administrării publice - cu strategii
sociale. OportunităŃi şi posibilităŃi oferite de sociologie în investigarea doctrinelor,
politicilor şi strategiilor de securitate: aplicarea conceptelor ,,doctrine”, ,,politici” şi
,,strategii” de securitate în domeniul securităŃii organizărilor sociale; reperele oferite de
sociologia românească privind elaborarea şi aplicarea doctrinelor, politicilor şi
strategiilor de securitate în cazul naŃiunii şi statului român; afirmarea nevoii de utilizare
a studiilor sociologice în fundamentarea, elaborarea şi aplicarea doctrinelor, politicilor
şi strategiilor de securitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Schneider, Bertrand, Prima revoluŃie globală, o strategie pentru supravieŃuirea lumii,


Editura Tehnică, Bucureşti, 1993.
2. François Chatelet, Evelyne Pisier, ConcepŃiile politice ale secolului XX, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1994.
3. Barry Buzan, Popoarele, statele şi teama - o agendă pentru studii de securitate
internaŃională de după războiul rece, Editura Cartier, Chişinău, 2000.
4. Vasile Paul, Ion Coşcodaru, Centrele de putere ale lumii, Editura ŞtiinŃelor Sociale şi
Politice, Bucureşti, 2003.
5. Aurel V. David, Sociologia naŃiunilor, Editura Tempus Dacoromânia Comterra,
Bucureşti, 2005.
6. George Sörös, Criza capitalismului global. Societatea deschisă în primejdie, Polirom,
Iaşi, 1999.
7. Huguette Hirsig, Previziuni pentru secolul XXI. Primii douăzeci de ani, Editura Polirom,
Iaşi, 2000.

103
SOCIOLOGIA DEVIANłEI
ABNORMAL SOCIOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore
semestru: 42; 5 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Ordinea socială şi ordinea normativă. ImportanŃa factorilor normativi în


viaŃa socială: reglementarea morală şi reglemetarea normativă: schimbare socială şi
evoluŃie normativă; normă, normalitate, normativitate socială; condiŃii ale
raŃionalităŃii şi normalităŃii acŃiunii sociale. Obiectul de studiu al sociologiei
juridice şi sociologiei devianŃei: relaŃii cu alte discipline înrudite (sociologia
problemelor sociale, sociologia criminalităŃii, criminologia etc.); relaŃia între
cunoaşterea sociologică şi ştiinŃele normative; reguli morale, reguli juridice şi
norme sociale; presiune şi conformitate socială. NoŃiunea de devianŃă şi
comportament deviant: criterii de clasificare a devianŃei - statistic, normativ,
medical etc.; relativitatea fenomenului de deviantă; funcŃii şi disfuncŃii ale
devianŃei. Interpretări clasice în domeniul devianŃei: devianŃă şi anomie; concepŃia
lui Emile Durkheim cu privire la anomie; paradigma lui Robert Merton cu privire
la relaŃia între anomie şi devianŃă; interpretări alternative faŃă de paradigma
mertoniană. Interpretări moderne ale devianŃei şi comportamentului deviant:
paradigma structural-funcŃionalistă; paradigma conflictului; paradigma
interacŃionistă; merite şi deficienŃe principale. Criminalitate şi devianŃă: amploarea
şi gravitatea fenomenului de criminalitate; tipuri principale de infracŃiuni;
determinante ale comportamentului criminal. Suicidul ca formă de devianŃă:
valabilitatea istorică şi culturală a atitudinilor cu privire la suicid; interpretări
psihologice şi psihiatrice ale conduitei suicidare; sinuciderea din perspectivă
sociologică. Consumul de droguri ca devianŃă: droguri legale şi droguri ilegale;
consumul şi dependenŃa faŃă de droguri din perspectivă psihologică; teorii
sociologice cu privire la consumul şi dependenŃa faŃă de droguri. Conduite sexuale
deviante: prostituŃia şi subculturile prostituŃiei; homosexualitatea ca o formă de
conduită sexuală „alternativă”; violenŃă şi sexualitate (violul şi incestul). Controlul
social al fenomenului de devianŃă: dimensiuni şi sensuri principale ale noŃiunii de
control social; forme, modalităŃi şi mijloace de realizare a controlului social;
dreptul ca instrument principal de realizare a controlului social. Drept, legislaŃie şi
justiŃie socială: drept şi justiŃie. Tipuri şi justiŃie socială; disfuncŃii ale dreptului şi
justiŃiei ; Dreptul ca mijloc de realizare a legalităŃii şi securităŃii sociale: devianŃă

104
socială şi delincvenŃă; delincvenŃa din perspectivă juridică şi sociologică; politici
penale în domeniul delincvenŃei. Sociologie şi drept : paradigme fundamentale ale
constituirii sociologiei juridice; pozitivismul juridic; concepŃia „dreptului liber”;
contribuŃiile lui Emile Durkheim, Max Weber şi George Gurvitch în domeniul
sociologiei juridice; Şcoala jurisprudenŃei sociologice şi orientarea structural-
funcŃionalistă. DirecŃii de acŃiune ale sociologiei devianŃei şi sociologiei juridice în
România, în perioada de tranziŃie: tranziŃie şi anomie; procesul legislativ ca factor
de anomie; amploarea fenomenelor de devianŃă în societatea romnească; politici
sociale şi politici penale cu privire la combaterea şi prevenirea fenomenului de
devianŃă în România.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Petre Buneci, Ioana-Teodora Butoi, Tudorel Butoi, Elemente socio-juridice de


control social pe terenul devianŃei speciale, (curs), Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 2002.
2. Petre Buneci, Tudorel Butoi, Sociologia juridică şi devianŃa specială, Editura
FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.
3. Ioana-Teodora Butoi, Ion VlăduŃ, Introducere în sociologia judiciară, ediŃia a
II-a, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998.

105
SOCIOLOGIA INTEGRĂRII EUROPENE
SOCIOLOGY OF EUROPEAN INTEGRATION

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere. Integrarea - concept multivalent, specific european, precum şi


proiect socio-politic, cultural, juridic şi administrativ; integrarea - ca finalitate a
intereselor şi trebuinŃelor de stabilitate, prosperitate şi securitate ale naŃiunilor,
comunităŃilor sociale, statelor şi cetăŃenilor acestora; teoria integrării europene
(poziŃiile doctrinare pe care le generează). Uniunea Europeană - spaŃiu identitar
comun: definirea Uniunii Europene şi caracteristicile acesteia; iniŃierea şi
extinderea proiectului european (de la comunităŃi la Uniunea Europeană);
ModalităŃi de percepŃie a Uniunii Europene (federaŃie, confederaŃie, organizaŃie
internaŃională); Uniunea Europeană - proiect de integrare unic în istorie;
personalitatea juridică a Uniunii Europene (ConstituŃia şi cetăŃenia europeană).
Componentele doctrinare, politice şi strategice ale integrării europene: componentele
doctrinare (valori, interese şi necesităŃi comune); componentele politice
(democraŃie, statul de drept, drepturile omului, proiecte comune de dezvoltare şi
prosperitate); componentele strategice (ameninŃări comune, cooperare şi conlucrare
pentru asigurarea păcii şi securităŃii statelor membre). Caracteristicile evoluŃiei
procesului de integrare europeană şi strategiile integrării: supranaŃionalismul;
interguvernamentalismul; mişcări şi organizaŃii de integrare europeană (proiectul
constituŃional); tendinŃe de respingere a proiectului comunitar (surse, motivaŃii,
consecinŃe). Argumentele integrării europene: argumente realiste; argumente
funcŃionaliste. CerinŃele cadrului instituŃional privind integrarea europeană: sistemul
instituŃional al Uniunii Europene; instituŃiile de decizie ale Uniunii Europene;
autorităŃile de control legislativ şi administrativ; organismele şi instrumentele
funanciare; organismele consultative, interinstituŃionale, altor instituŃii. CerinŃele
cadrului legislativ şi decizional al Uniunii Europene: instrumente legale; proceduri de
decizie; principii generale; principii de aplicare a dreptului comunitar. CerinŃele
politicilor Uniunii Europene: scurt istoric al Politicilor Europene; sistemul de
competenŃe al Uniunii Europene; cerinŃele politicilor comunitare (în domeniul
economic - politica agricolă comună, politica comercială, PiaŃa Comună, politica în
domeniul ConcurenŃei, politica Economică, politica Industrială, politica Monetară,
politica în domeniul Pescuitului; în domeniul socio-cultural - politica în domeniul

106
Azdiovizualului, Cultelor, Culturii, Cercetării, Dezvoltării şi InovaŃiilor, EducaŃiei,
Tineretului şi Formării Profesionale, SănătăŃii, Politica socială; politici de dezvoltare -
politica Regională şi Fondurile Structurale, Politica în domeniul Energiei, Mediului,
Transporturilor, TelecomunicaŃiilor); cerinŃe ale procesului de definire a acŃiunii
externe comune (politica Externă şi de Securitate comună, Politica europeană de
Securitate şi Apărare); cerinŃele procesului de creare a spaŃiunului de libertate,
securitate şi justiŃie (cooperarea în materie de JustiŃie şi Afaceri Interne,
comunitarizarea şi cooperarea poliŃienească şi judiciară în materie penală, Acordul
Schengen). Avantajele integrării europene: în domeniul drepturilor şi obligaŃiilor
cetăŃeneşti; în domeniul libertăŃilor individuale; în domeniul dezvoltării politico-
statale; în domeniul securităŃii sociale şi a identităŃii etno-culturale; în domeniul
dezvoltării economice; în domeniul decizionar. România în procesul de integrare în
Uniunea Europeană: scurt istoric al relaŃiilor dintre România şi Uniunea Europeană
(primele conacte, asocierea României la Uniunea Europeană, negocierile de aderare,
prevederile Tratatului de aderare); integrarea României în Uniunea Europeană
(satisfacerea nevoii de stabilitate, prosperitate şi securitate; statul român - stat
membru cu drepturi depline; naŃiunea română în marea familie a naŃiunilor
europene); costurile şi beneficiile integrării (în plan socio-politic, economic, cultural,
juridic, identitar).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Ion Avram, Uniunea Europeană şi aderarea României, Editura Sylvi, Bucureşti,


2001.
2. Gheorghe Iordan Rădulescu, Uniunea Europeană. Aprofundare şi extindere,
Editura Trei, Bucureşti, 2001.
3. Cezar Bârzea, Politicile şi instituŃiile Uniunii Europene, Editura Corint,
Bucureşti, 2001.
4. Guillaume Courty, Guillaume Devin, ConstrucŃia europeană, Editura Coresi,
Bucureşti, 2003.
5. Luciana- Alexandra Ghica (coord.), Enciclopedia Uniunii Europene, EdiŃia a II-
a, Editura Meronia, Bucureşti, 2006.
6. Nicoleta Diaconu, Sistemul instituŃional al Uniunii Europene, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2001.
7. Iulia Motoc, Uniunea Europeană. Dreptul şi politica extinderii ei, Editura
Paideia, Bucureşti, 2001.
8. Mirela Diaconescu, Economie europeană, Editura Uranus, Bucureşti, 2002.
9. Paul Magnette, Europa politică. CetăŃenie, constituŃie, democraŃie, Institutul
European, Iaşi, 2003.

107
SOCIOLOGIE ECONOMICĂ
ECONOMIC SOCIOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere în sociologia economică: conceptele de bază în sociologia


economică; activitatea economico-socială şi sociologia economică; societatea şi
economia contemporană în perspectiva globalizării. Raportul sociologiei economice cu
ştiinŃele socio-umane : relaŃia cu economia politică şi sistemul ştiinŃelor economice ;
relaŃia cu psihologia şi disciplinele de graniŃă respective (temă de reflecŃie până la editarea
cursului); relaŃia cu alte discipline socio-umane (etica, morala, religia, antropologia).
Repere ale sociologiei economice: teorii şi doctrine din secolele al XVII-lea şi al XVIII-
lea: teorii şi doctrine din secolul al XIX-lea; teorii şi doctrine din secolul al XX-lea.
ConcepŃii despre om şi societate: tipologia umană - determinări şi caracteristici; structura
psihologică a omului; condiŃionarea economică şi socială a omului. Comportamentul
economic: definiŃie şi teorii explicative; consumul (productiv şi final, autoconsumul,
consumul individual sau privat, consumul public); societatea de consum; modul de
consum; venitul; comportamentul consumatorului; publicul consumator; factori care
influenŃează comportamentul economic; modele şi metode de măsurare în investigarea
fenomenelor şi proceselor economice şi sociale. RelaŃiile economice ca relaŃii
interumane: comunicarea inter-umană - concept şi forme de manifestare; teorii ale
comunicării economice şi metode de studiere a acesteia (teoria competenŃei comunicative,
teoria comunicării interumane şi internivelice, teoria sociodinamică a modurilor de
comunicare, teoria instrumentalistă, teoria matricei psihosociale); comunicarea ca liant al
acŃiunilor umane; mediile comunicaŃionale (radio, tv, cinema, teatru, presă, discuri, casete
etc.); sistemul economico-social: economia şi societatea românească în tranziŃie.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Emilian Dobrescu, Sociologie economică, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2006.
2. Nicorescu Elisabeta, Sociologie economică (curs), 1996.
3. N. Nicolae, N. Constantinescu, Reformă şi redresare economică, Bucureşti,
Editura Economică, 1995.
4. Ferreol Gilles (coord.), DicŃionar de sociologie, Polirom, Iaşi-Bucureşti, 1998.
5. Sillamy Norbert, DicŃionar de psihologie, Bucureşti, Univers Enciclopedic,
1996.
108
ASISTENłĂ SOCIALĂ
SOCIAL ASSISTANCE

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

AsistenŃa socială: arie de cuprindere, obiect şi funcŃii. Elemente de


conŃinut ale asistenŃei sociale. Politici complementare de asistenŃă socială.
Manager şi management în asistenŃa socială. Principii ale asistenŃei sociale şi
modalităŃi de intervenŃie socialmente utile. AsistenŃa socială în raport cu
minorităŃile (naŃionale, religioase, sexuale). ProtecŃia socială a copiilor. ModalităŃi
de abordare a violenŃei în familie. Victimologie şi modalităŃi de asistare a victimei.
Asistarea socială a persoanelor sărace. Asistarea socială a toxicomanilor. Asistarea
socială a persoanelor aflate în detenŃie. Asistarea socială a persoanelor cu
dizabilităŃi. Personalul specializat în acordarea asistenŃei sociale. Sistemul de
asistenŃă socială din România.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Cristian Bocancea, George NeamŃu, Elemente de asistenŃă socială, Editura


Polirom, Iaşi, 1999.
2. G. NeamŃu, D. Stan, AsistenŃa socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
3. Ştefan Cojocaru, Metode apreciative în asistenŃa socială, Editura Polirom, Iaşi,
2005.
4. M. Krogsrud, M. O`Melia, B. DuBois, Practica asistenŃei sociale, Editura
Polirom, Iaşi, 2006.
5. F. Paşa, M. Paşa, AsistenŃa socială în România, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

109
CALITATEA VIEłII
QUALITY OF LIFE

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

SemnificaŃia cercetării calităŃii vieŃii: începuturile cercetărilor de calitate a


vieŃii. Domeniile calităŃii vieŃii: calitatea vieŃii şi indicatorii sociali. Calitatea vieŃii
percepute: profilul calităŃii vieŃii percepute pe grupuri socio-demografice şi
ocupaŃionale. Calitatea vieŃii familiei şi copilului în România, în context european.
Calitatea vieŃii de muncă în România: condiŃii-cadru şi resurse ale vieŃii de muncă.
Calitatea vieŃii în mediul rural: schimbări sociale recente şi impactul lor asupra
calităŃii vietii rurale. EvoluŃii ale standardului de viaŃă al populaŃiei în România:
costurile sociale în perioada de tranziŃie. Modele de consum ale populaŃiei
României - perspectivă comparativă asupra altor Ńări europene. Timpul liber,
indicator al calităŃii vieŃii. Politici în domeniul calităŃii vieŃii în România.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Ioan Mărginean, Ana Bălaşa (coord.), Calitatea vieŃii în România, Editura


Expert, Bucureşti 2002.
2. Ana Balaşa, Calitatea vieŃii – numitor comun al problemelor globale, în
“Calitatea vieŃii”, nr. 3-4, 1994.
3. Florica Chipea, Familia contemporană. TendinŃe globale şi configuraŃii locale,
Editura Expert, Bucureşti, 2001.
4. Dan Nicolae Adrian, Dimensiuni ale calităŃii locuirii în mediul rural, în
“Calitatea vieŃii”, nr. 1-2, 1997.

110
SOCIOLOGIA MEDIULUI
ENVIRONMENTAL SOCIOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Documente istorice şi documente politice privitoare la protecŃia mediului


înconjurător; legi şi “pravile” româneşti privitoare la drepturile şi datoriile omului
asupra mediului. Cercetări şi practici premergătoare elaborării ecologiei ca ştiinŃă.
Ernest Haeckel, întemeietor al ecologiei naturale; scoala de la Chicago şi
începuturile ecologiei sociale; R. Mckenzie, iniŃiatorul ecologiei urbane. Ecologia
românească în contextul integrării României în U.E.: Directiva Consiliului de
Mediu al ComunităŃii Europene şi evaluarea şi evaluarea impactului ei asupra
politicii de mediu din Ńara noastră. Biocentrismul ca principiu fundamental în
politica de mediu; “biocentrismul” şi “etica pământului”, elemente centrale ale
sociologiei mediului. Principiile ecologice formulate de către U.E. şi rolul lor în
realizarea “parteneriatului” tuturor Ńărilor în protejarea mediului natural; legităŃile
ecologiei în general, ale celor rurale şi urbane în particular; declaraŃiile de la
Stokholm şi Rio de Janeiro cu privire la reglementarea raporturilor internaŃionale
vizând protejarea mediului înconjurător. Impactul stărilor de mediu asupra vieŃii
omului: fenomenul de seră şi încălzirea planetei “Pământ”; sistemul de
monitorizare sau “monitoringul integrat” ca bază a managementului de mediu.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. ***Dezvoltarea durabilă, vol.2, Mecanisme şi instrumente, Editura


Universitară, Bucureşti, 2005.
2. G. Iancu, Drepturile fundamentale şi protecŃia mediului, Editura Monitorul
Oficial, Bucureşti, 1998.
3. Ed. Bonnefous, Omul sau natura, Editura Politică, Bucureşti, 1976.
4. D. Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editura All Back, Bucureşti, 2003.
5. ***Strategia protecŃiei mediului, România. Ministerul Apelor, Pădurilor şi
ProtecŃiei Mediului, Bucureşti, 1996.
6. M. DuŃu, Dreptul mediului, Bucureşti, 1993.

111
SOCIOLOGIA VIEłII COTIDIENE
SOCIOLOGY AND EVERYDAY LIFE

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sociologia şi viaŃa cotidiană: Harold Garfinkel şi etnometodologia ca o


critică a sociologiei convenŃionale. Şcoala de la Anales şi studiul istoric al
mentalităŃilor: convergenŃa istoriei mentalităŃilor cu sociologia cotidianului.
Societatea şi secretizarea vieŃii private: discreŃia şi confidenŃialitatea în viaŃa
urbană. „Imaginea” publică sau contrariul aparent al secretului. Dezvoltarea
individualităŃii şi proliferarea societăŃii virtuale: conflict şi constrângere în relaŃia
individului cu societatea. „Sinele ca surpriză” şi „lumea ca pericol”.
Industrializarea şi consecinŃele ei în planul vieŃii cotidiene: munca femeilor,
sărăcia, mobilitatea; a doua revoluŃie industrială şi viaŃa în comunităŃile
muncitoreşti; secularizarea vieŃii familiale şi sociale; individul, între familie şi
societate: funcŃionalitate şi disfuncŃionalitatea familială; declinul funcŃiilor
familiale şi intervenŃia socială ca soluŃie alternativă. evoluŃia spaŃiului privat;
mobilitate şi imobile; locuirea – între privatizare şi privaŃiune spaŃială. Ciclurile
vieŃii cotidiene: naşterea şi moartea ca evenimente private. RevoluŃia sexuală:
matrifocalitatea; marginalizarea bărbaŃilor; războiul sexelor. Noua morală
familială: dragostea şi erotismul; divorŃul; uniunile consensuale. Noi structuri
familiale: sciziunea gospodăriei; părinŃii singuri; familia conjugală. Societatea
postabundenŃei: indiferenŃa faŃă de copii; copilăria sacrificată. Societatea tinerilor:
tinereŃea şi schimbarea socială; embleme şi reprezentări ale tinerilor; rituri
culturale ale tinerilor în modernitate şi postmodernitate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Corina Bistriceanu, Sociologia familiei, Bucureşti, Editura FundaŃiei România


de mâine, Bucureşti, 2005.
3. Philippe Ariès, Georges Duby (coord.), Istoria vieŃii private, vol. I-X, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1995-1997.
1. Philippe Ariès, Omul în faŃa morŃii, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996.
2. Adrian Majuru, Copilăria la români, Editura Compania, Bucureşti, 2006.
3. Amitai Etzioni, Societatea monocromă, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

112
Specializarea
PSIHOLOGIE

ANUL I

- Planul de învăŃământ
- Programele analitice

113
În atenŃia studenŃilor anului I
StudenŃi anului I, anul universitar 2007-2008, au, în continuare,
informaŃiile esenŃiale utile (planurile de învăŃământ, programele analitice şi
informaŃii generale) pentru tot ciclul Studiilor universitare de licenŃă (anii I-III).

Ghidul este un îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.

114
Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE
Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE
Specializarea: PSIHOLOGIE
Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID
Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT*
ANUL I

Semestrul I Semestrul II Evaluare Credite


Nr. Crt. Denumirea disciplinei Ore săptămână** Ore săptămână Sem. Sem. Sem. Sem.
Lp/
C S L Total C S Lp/L Total I II I II
DISCIPLINE OBLIGATORII
1 Sociologie generală – I 2 1 E 5
Metodologia cercetării
2 sociologice şi psihologice 2 1 E 4
3 Fundamentele psihologiei -I 2 1 E 4
4 Neuropsihologie 2 1 E 4
Informatica şi aplicaŃiile ei în
5 sociologie şi psihologie 2 1 Cv 4
6 Istorie socială 2 1 E 4
7 Psihologia educaŃiei 2 2 Cv 5
8 Sociologie generală - II 2 1 E 5
9 Metode şi tehnici de cercetare 2 1 E 4
10 Fundamentele psihologiei - II 2 1 E 4
11 Istoria psihologiei 2 1 E 4
12 Analiza datelor 2 1 E 4
Sociologia populaŃiei şi
13 demografie 2 1 E 3
Statistica şi aplicaŃile ei în
14 sociologie şi psihologie 2 1 Cv 3
15 Antropologie 1 1 Cv 3
Practică (comasată, 30 ore, la
16 sfârşitul semestrului II) calif.
14 5 3 15 4 4 30 30
Total
22 23 60
DISCIPLINE FACULTATIVE***
17 Limba străină 2 1 Cv 3
2 1 3
Total
3 3
Legendă: C=ore de curs; S=seminar; Lp=lucrări pracice; L=laborator; E= examen; Cv= colocviu
* Se aplică începând cu anul I din anul universitar 2007/2008.
** Pentru studenŃii de la forma de învăŃământ cu FrecvenŃă Redusă (F.R.) se organizează lecŃii de
sinteză.
*** StudenŃii optează pentru una din limbile străine (franceză sau engleză).

115
Notă explicativă
Planul de învăŃământ şi programele analitice ale disciplinelor anului I
– Specializarea psihologie sunt identice cu cele de la Specializarea sociologie
(anul I) şi se găsesc la p. 43 – 62

116
Specializarea
PSIHOLOGIE

ANUL II

- Planul de învăŃământ
- Programele analitice

117
În atenŃia studenŃilor anului II
StudenŃi anului II, anul universitar 2007-2008, au, în continuare,
informaŃiile esenŃiale utile (planurile de învăŃământ, programele analitice şi
informaŃii generale pentru următorii 2 ani – II şi III, respectiv anii universitari 2007
– 2009.
Ghidul este un îndrumar de studii şi pentru anii II şi III.

118
Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE
Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE
Specializarea: Psihologie
Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID
Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)
PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT
ANUL II
Semestrul III Semestrul IV Evaluare Credite
Nr.
Denumirea disciplinei Ore săptămână Ore săptămână Sem. Sem. Sem. Sem.
Crt.
C S Lp/L Total C S Lp/L Total III IV III IV

DISCIPLINE OBLIGATORII
1 Psihologia personalităŃii 2 1 E 4
2 Psihologia vârstelor 2 1 Cv 4
3 Psihologie socială - I 2 1 E 5
4 Bazele teoretice ale evaluării psihologice 2 1 E 6
5 Psihologie experimentală 2 1 E 5
6 Psihologie socială - II 2 1 E 5
7 Testarea psihologică (aptitudini şi inteligenŃă) 2 1 E 6
8 Psihologie medicală 2 1 E 4
9 Psihologie cognitivă 2 1 E 4
10 Psihologie experimentală. Metode şi tehnici 2 1 E 5
11 Practică (comasată, 30 ore, la sfârşitul semestrului II) calif.
DISCIPLINE OPłIONALE*
12 OpŃional 1 2 1 E 3
13 OpŃional 2 2 1 E 3
14 OpŃional 3 2 1 E 3
15 OpŃional 4 2 1 E 3

14 5 2 14 5 2 30 30
Total
21 21 60
* Se aleg 2 (două) discipline pe fiecare semestru:
Semestrul III:
1. Defectologie şi logopedie
2. Psihologia sportului
3. Psihologia persoanelor cu nevoi speciale
Semestrul IV:
1. Psihologia diferenŃelor individuale
2. Psihologie judiciară
3. Psihologie economică

119
PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR
ANUL II

PSIHOLOGIA PERSONALITĂłII
PERSONALITY PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Conceptul de personalitate: conceptul de personalitate în perspectivă


multidisciplinară; aspecte teoretice şi metodologice în psihologia personalităŃii;
precizări conceptuale (individul, individualitatea, persoana, personalitatea,
personajul, statutul şi rolul social); accepŃiuni ale conceptului de personalitate
(accepŃiunea antropologică, accepŃiunea psihologică, accepŃiunea axiologică);
tipuri de definiŃii ale personalităŃii –sinteza definiŃiilor. Teorii şi perspective de
abordare a personalităŃii: clasificarea teoriilor personalităŃii (psihologia analitică;
psihologia individuală; psihanaliza interpersonală; teoria trăsăturilor de
personalitate; teoria constructelor personale; analiza factorială a personalităŃii);
perspectiva structural-sistemică a personalităŃii. Temperamentul – ca subsistem
dinamico-energetic al personalităŃii: definiŃie şi caracterizare generală; tipologii
temperamentale (bioconstituŃionale, psihofiziologice, psihologice,
psihosociologice, psihopatologice). Aptitudinile – ca subsistem instrumental-
operaŃional al personalităŃii: definiŃie şi caracterizare generală; structura
psihologică a aptitudinilor; raportul ereditate-mediu în determinarea aptitudinilor;
aptitudinile în structura personalităŃii (relaŃia aptitudini-procese psihice; relaŃia
aptitudini-cunoştinŃe, deprinderi, priceperi; relaŃia aptitudini - dimensiunea afectiv-
motivaŃională; relaŃia aptitudini –caracter (atitudini); relaŃia aptitudini –
temperament); clasificarea aptitudinilor. InteligenŃa – ca subsistem rezolutiv-
productiv al personalităŃii: conceptul de inteligenŃă; teorii asupra inteligenŃei
(analitică factorială; genetică; sistemică); tipuri de inteligenŃă. Caracterul – ca
subsistem relaŃional-valoric şi de autoreglaj al personalităŃii: definiŃie şi
caracterizare generală; structura psihologică a caracterului (atitudinile caracteriale;
trăsăturile caracteriale); devenirea caracterului. Eul in structura personalităŃii:
modalităŃi de definire a Eului; structura psihologică a Eului; relaŃia Eu-conştiinŃă;
relaŃia Eu-personalitate.

120
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Mihai Golu, Fundamentele psihologiei, vol. II, Editura FundaŃiei România de


Mâine, Bucureşti, 2006.
2. Mihaela łuŃu, Psihologia personalităŃii, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2005.
3. Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, Editura Pro Humanitate, Bucureşti,
2000.
3. Gordon Allport, Structura şi dezvoltarea personalităŃii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1991.
4. Ann Birch, Sheila, Hayward, DiferenŃe interindividuale, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1999.
5. Mihai Golu, Dinamica personalităŃii, Editura Geneze, Bucureşti, 1993.
6. Patricia Hedges, Personalitate şi temperament, Editura Humanitas, Bucureşti,
1999.
7. Carl Gustav Jung, Opere complete, vol.6 , Tipuri psihologice, Editura Trei,
Bucureşti, 2004.
8. Mielu Zlate, Eul şi personalitatea, Editura Trei, Bucureşti, 2002.

121
PSIHOLOGIA VÂRSTELOR
DEVELOPMENTAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; colocviu

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul şi metodele psihologiei vârstelor: conŃinutul tematic al


disciplinei, eul şi sfera obiectului psihologiei vârstelor; importanŃa teoretică şi
practică; principiile metodologice în analiza stadiilor şi perioadelor de dezvoltare
umană; specificul metodelor de studiu în psihologia vârstelor; locul psihologiei
vârstelor în cadrul sistemului ştiinŃelor psihologice. Stadialitatea şi evoluŃia umană:
procesualitatea psihogenetică şi psihodinamică; strategii de abordare globală şi
analitică a stadiilor dezvoltării psihice; analiza modulară a dezvoltării dinamice în
viaŃa umană; principii şi legităŃi în evoluŃia psihică a fiinŃei umane. Debutul vieŃii:
embriologia şi fazele intrauterine; naşterea şi condiŃiile de normalizare; dezvoltarea
psihofizică a copilului în primul an de viaŃă; relaŃia dintre dezvoltarea motrică şi
constituirea instrumentelor activităŃii psihice; transferul afectiv mamă-copil.
Perioada interşcolară sau prima copilărie: caracteristici biosomatice şi psihice ale
primei copilării; achiziŃia experienŃei de viaŃă şi învăŃarea spontană; formarea
comunicării şi efectele în plan psihic; evoluŃia jocului şi dezvoltarea sociabilităŃii;
de la formarea imaginii de sine la dezvoltarea conştiinŃei. Perioada preşcolară sau a
doua copilărie: transformări de esenŃă în structura psiho-fizică a copilului;
contactul cu colectivul de grădiniŃă şi relaŃionarea cu cei din jur; tipuri de adaptări
şi contradicŃiile dintre solicitări şi posibilităŃi; limbajul şi procesele cognitive;
conturarea însuşirilor de personalitate; evoluŃia jocurilor şi atitudinile morale.
Perioada şcolară mică sau a treia copilărie: organizarea vieŃii sub influenŃa şcolii;
dezvoltarea intelectului şi conduitei verbale; paradigmele învăŃării şi organizarea
mentală; dezvoltarea personalităŃii şi integrarea social-şcolară. Perioada pubertăŃii
sau a şcolarului mijlociu: noi achiziŃii în planul biosomatic; dezvoltarea planului
senzorial; cunoaşterea şi evoluŃia proceselor psihice superioare; afectivitatea şi
atitudinea puberului faŃă de sexul opus; timpul liber şi învăŃarea la pubertate;
integrarea în colectiv şi stabilizarea trăsăturilor de personalitate. Perioada
adolescenŃei: maturizarea psihologică şi socială; creativitate şi nonconformism
(originalitate); limbajul şi dezvoltarea psihică; desprinderea de tutela familiei şi
integrarea în colectiv; personalitatea şi orientarea şcolar-profesională. Perioada

122
tinereŃii: inserŃia socială şi profesională a tinerilor; constituirea familiei şi adaptarea
familială; loisir-ul; dezvoltarea sensibilităŃii şi înŃelegerea; participarea la viaŃa
social-politică. Perioada vârstei adulte: stabilizarea şi dinamica identităŃii;
particularităŃile psihofiziologice; dezvoltarea capacităŃilor cognitive şi învăŃarea
permanentă; personalitatea şi creativitatea adultă. Perioada vârstei de regresie:
fragilitatea vârstelor; problema pensionării; bătrâneŃea şi problemele social-
economice; involuŃia şi longevitatea; regresia biologică şi efectele ei în plan psihic;
ideea de stagiu terminal (al morŃii). Metodologia cunoaşterii personalităŃii:
importanŃa cunoaşterii personalităŃii; fişa de caracterizare psihopedagogică a
copilului; relaŃii grupale raportate la vârsta şi locul persoanei în micro şi
macrogrupuri.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. GraŃiela Sion, Psihologia vârstelor, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2006.
2. J. Piaget, B.Inhelder, Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1968.
3. U. Şchiopu, E. Verza, AdolescenŃa - personalitate şi limbaj, Editura ŞtiinŃifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1989.
4. E. Verza, Psihologia vârstelor, Editura Hyperion XXI, Bucureşti,1993.

123
PSIHOLOGIE SOCIALĂ 1
SOCIAL PSYCHOLOGY 1

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul psihologiei sociale: specificul domeniului; definiŃii ale


psihologiei sociale; precizări conceptuale; raporturile psihologiei sociale cu alte
discipline; vocaŃia aplicativă a psihologiei sociale. Istoricul psihologiei sociale:
etapele constituirii psihologiei sociale ca ştiinŃă; principalii autori ai fiecărei
perioade şi contribuŃiiile acestora la devenirea domeniului. Persoana în psihologia
socială: definirea persoanei; statutul şi rolul persoanei; construcŃia socială a
personalităŃii, teorii privind devenirea personalităŃii în context social. Teoria
atribuirii: concepte utilizate în teoria atribuirii; experimente şi explicitări ale
acestora; menite să ilustreze diferitele puncte de vedere cu privire la atribuire.
Atitudinile şi schimbarea lor: teoria disonanŃei afectiv-cognitive – ilustrări
experimentale, explicitări, aplicaŃii. RelaŃiile interpersonale: tipuri de relaŃii
interpersonale; fundamentul relaŃiilor simpatetice sau preferenŃiale; teorii cu privire
la formarea relaŃiilor interpersonale; rolul sociometriei în studiul relaŃiilor
preferenŃiale. Comportamentul prosocial: teorii cu privire la natura acestui tip de
comportament; factori care influenŃează oferirea ajutorului; cum putem educa
altruismul; cercetări experimentale. Agresivitatea: teorii cu privire la natura
agresivităŃii; factori care influenŃează agresivitatea; mass- media şi violenŃa;
strategii de evitare a conduitelor violente.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. W.Doise, J.C.Deschamp, G.Mugny, Psihologie socială experimentală, Editura


Polirom, Iaşi, 1996.
2. A.Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
3. S.Moscovici, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Editura Polirom,
Iaşi, 1997.
4. P.Golu, Psihologie socială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.

124
BAZELE TEORETICE ALE EVALUĂRII PSIHOLOGICE
THEORETICAL BASIS OF PSYCHOLOGICAL ASSESSMENT

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore
semestru: 42; 6 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Locul şi rolul psihodiagnosticului în cadrul ştiinŃei şi practicii psihologice:


raportul general-aplicativ; funcŃiile psihodiagnozei. Abordarea psihodiagnozei din
perspectivă istorică: repere privind preocupările dinaintea apariŃiei testelor; repere
privind direcŃiile de dezvoltare; continuitate şi discontinuitate în evoluŃia
psihodiagnozei în România. Psihodiagnoza şi codul deontologic: aspecte etice şi
sociale; standarde privind testarea educaŃională şi psihologică; responsabilităŃi pe linia
construirii şi publicării testelor; responsabilităŃi în aplicarea testelor şi utilizarea
rezultatelor. Testul psihologic ca mijloc principal în evaluarea psihologică: definiŃii din
diferite perspective; taxonomii ale testelor psihologice; uzul şi abuzul de testul
psihologic. Măsurarea în psihologie: tipuri de scale; calităŃi ale testelor psihologice;
valoarea şi limitele testelor psihologice. Caracteristici metrologice: fidelitatea (tipuri de
fidelitate; sem; exemple şi exerciŃii). Caracteristici metrologice: validitatea (tipuri;
validitate convergentă şi discriminatorie; SEE) ; validitate şi teoria deciziei. Elaborarea
şi construirea testelor: cerinŃe; analiza de item; teorii ale răspunsului la item; măsurarea
tendinŃelor itemului. Etalonarea şi reetalonarea testului : cerinŃe privind eşantionarea,
tehnici de normare; reetalonarea şi revizia testului.Aplicarea testului şi interpretarea
rezultatelor: relaŃia test-obiective investigate; testarea şi sursele variaŃiei erorii; cerinŃe
privind conduita utilizatorului de teste; raportul (caracterizarea) psihologic.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M. Minulescu, Teorie şi practică în psihodiagnoză. Testarea intelectului,


Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
2. M. Albu, H. Pitariu, Proiectarea testelor de cunoştinŃe şi examenul asistat pe
calculator, Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă, Cluj, 1993.
3. M. Albu, Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium, Cluj-
Napoca, 1998.
4. P. IluŃ, Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.

125
PSIHPLOGIE EXPERIMENTALĂ
EXPERIMENTAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Concepte fundamentale în psihologia experimentală: raportul dintre obiect şi


metodă în ştiinŃă; unitatea dintre latura ontologică-teoretică şi cea metodologică a ştiinŃei.
Metoda experimentală în psihologie: definiŃie, obiective, scurt istoric; norme şi standarde
etice; modelarea experimentală şi variabilele implicate; controlul variabilelor; proiectul
experimental; componentele cercetării; ipoteza; organizarea experimentului şi tipurile de
experiment; prelucrarea şi interpretarea datelor; test şi experiment. Tehnici
psihofiziologice şi poligrafie computerizată: tehnica electroencefalografică (EEG); tehnici
de înregistrare a modificărilor respiratorii (pneumografia); tehnici de înregistrare a
modificărilor circulatorii; cronaximetria; electromiografia (EMG); reacŃia electro-dermală
(RED). Determinarea timpului de reacŃie: importanŃa teoretică şi practică a determinării
T.R.; clasificarea T.R. în funcŃie de gradul sau de complexitate ca variabilă dependentă;
instrumentar şi aparatură pentru determinarea T.R. ModalităŃi de determinare
experimentală a activităŃii de recepŃie senzorială: pragurile senzoriale şi determinarea lor -
metodele psihofizicii clasice; tehnici şi aparatura de măsurare; adaptarea senzorială şi
depresia; instrumentar şi proceduri utilizate pentru determinarea sensibilităŃii şi acuităŃii -
senzaŃii vizuale, auditive, cutanate, gustative şi olfactive; interocepŃia. Cercetarea
experimentală a percepŃiei: modele experimentale pentru studiul experimental al
constantelor perceptive (formă, mărime, culoare şi strălucire); determinarea volumului
percepŃiei cu ajutorul tehnicilor tahistoscopice; studiul experimental al percepŃiei de
adâncime şi distanŃă, localizarea obiectelor în spaŃiu; percepŃia timpului şi spaŃiului,
orientarea spaŃială; percepŃia mişcării: - experimentul lui Wertheimer; fenomenul
stroboscopic; iluzia de mişcare; paradoxul Auibert-Fleisel; rolul cuvântului în percepŃie;
studiul experimental al iluziilor perceptive (Mueller-Lyer, Wundt, iluziile de greutate,
haptică, Boring, figuri duble, camuflajul).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. N. Lungu, Psihologie experimentală, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2006.
2. M. Golu, Fundamentele psihologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine, 2003.
3. Mihai AniŃei, Psihologie experimentală, Editura Polirom, Iaşi, 2007.

126
PSIHOLOGIE SOCIALĂ 2
SOCIAL PSYCHOLOGY 2

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Grupurile sociale mici: definirea şi caracteristicile grupurilor sociale


mici; clasificarea grupurilor sociale. InfluenŃa socială: normalizare; conformism;
obedienŃă; definirea fenomenelor şi explicitarea experimentelor lui Asch, Sheriff şi
Milgram. Manipularea şi tehnicile de manipulare - o trecere în revistă a tehnicilor
de manipulare; clasificarea acestora; metode pentru a rezista manipulărilor;
manipularea prin mass-media. Activitatea şi luarea deciziilor în grup: noŃiuni de
dinamică a grupurilor; tipuri de activitate, factorii productivităŃii de grup.
Lideritatea şi stilurile de conducere: definirea şi funcŃiile conducerii; teorii asupra
conducerii; descrierea şi comentarea celor mai cunoscute stiluri de conducere.
Grupurile sociale: definire şi caracteristici; opinia lui G.Le Bon asupra psihologiei
mulŃimilor. Fenomenele de masă: definire şi caracteristici; zvonurile; moda;
situaŃiile sociale critice; opinia publică. Reprezentările sociale: istoricul
conceptului; definire; caracteristici.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. W.Doise, J.C.Deschamp, G.Mugny, Psihologie socială experimentală, Editura


Polirom, Iaşi, 1996.
2. A.Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
3. P.Golu, Psihologie socială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.

127
TESTAREA PSIHOLOGICĂ
PSYCHOLOGICAL EVALUATION

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore
semestru: 42; 6 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

ModalităŃi de abordare a intelectului şi definirea abilităŃilor intelectuale:


implicaŃii ale măsurării psihologice şi construirea de teste; interpretarea testelor de
inteligenŃă. ImportanŃa scalelor Wechsler în testarea inteligenŃei: scala W.A.I.S. –
R. Scala W.I.S.C. Testele Cattell; testele Domino; testele tip vocabular; bateria
factorială PMA; bateria factorială standard – Bonnardel; testul I3; matricile
progresive Raven; testul de aptitudini mecanice MacQuarrie. Psihodiagnoza la
vârstele mici şi foarte mici: testele de tip screening; testul screening Denver; scale
de dezoltare - scala Brunet – Lezine şi scala Bayley; testele de inteligenŃă pentru
preşcolari şi şcolarii mici - scala de dezvoltare intelectuală Binet-Simon; scala de
inteligenŃă Standford-Binet; scala de inteligenŃă pentru copiii preşcolari şi şcolarii
mici W.P.P.S.I.; testul nonverbal de inteligenŃă genrală Dearbon; noua scală
metrică de inteligenŃă. Diagnoza atenŃiei: testarea formelor atenŃiei; importanŃa
testării atenŃiei în clinică şi în orientarea profesională.Testele de memorie:
diagnoza clinică a memoriei; exemple de teste de memorie - testul de atenŃie şi
memorie Lahy; plăcuŃele Carrard; testul de memorie topografică; testul de
memorie auditivă. Testele de creativitate: testul de gândire creativă Torrance;
testele Guilford de abilităŃi ale gândirii divergente.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M. Minulescu, Teorie şi practică în psihodiagnoză. Testarea intelectului,


Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
2. M. Albu, H. Pitariu, Proiectarea testelor de cunoştinŃe şi examenul asistat pe
calculator, Editura Casa CărŃii de ŞtiinŃă, Cluj, 1993.
3. M. Albu, Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium, Cluj-
Napoca, 1998.
4. P. IluŃ, Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
5. M. Minulescu, Conceptul de normalitate psihică, în dimensiunea psihosocială a
practicii medicale, Editura InfoMedica, Bucureşti, 2002.

128
PSIHOLOGIE MEDICALĂ
MEDICAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Psihologia sănătăŃii: sănătatea mintală; normal şi patologic; Psihologia medicală -


definiŃie, obiect, conŃinut, interrelaŃii; raportul psihologiei medicale cu medicina,
psihologia clinică şi psihiatria; psihologia şi medicina – o istorie comună; psihologia
medicală – un domeniu concret de activitate. Normal şi patologic în biologie, medicină şi
viaŃa psihică: accepŃiunile normalului; normalitate şi sănătate; sănătatea ca medie sau
normă; sănătatea ca proces şi dezvoltare; criteriile şi coordonatele sănătăŃii. normalitatea
psihică. noŃiunea de sănătate mintală; sănătatea ca integrator social; sănătatea mintală şi
condiŃia umană. Ciclurile vieŃii: conflict şi criză; „crizele dezvoltării”; adolescenŃa,
senescenŃa; evenimente de viaŃă; vulnerabilitate; suportul social; traumă; traumatologie;
PTSD; terapia traumei. Personalitatea umană şi psihologia medicală: temperamentul şi
caracterul; teoriile personalităŃii şi tipologiile; limitele şi utilitatea tipologiilor; tipologii
derivate din medicină şi psihopatologie; structură de personalitate şi boală; dizarmoniile
personalităŃii; mecanisme psihologice de apărare a persoanei; rolul învăŃării în
dizarmoniile de personalitate; apărări patologice; adaptarea şi inadaptarea; cadrul
psihosocial şi determinările sale asupra personalităŃii. Boală şi sănătate: anormalitate şi
boală; epidemiologia; situaŃia de a fi bolnav; modele socio-culturale ale bolii; boala
somatică şi boala psihică; modele integrative ale bolii; accepŃii ale bolii psihice şi ale bolii
somatice; sisteme medicale şi sisteme de asistenŃă psihiatrică. NoŃiunea de stres ca factor
de boală: factori comportamentali în determinarea bolilor; stresul psihic; sindromul de
adaptare; situaŃii de criză psihologică; atitudini individuale şi de grup în situaŃii de criză;
strategii de adaptare; sindromul posttraumatic de stres. Boala psihică: taxonomia;
nosografia; criterii de delimitare a cadrului clinic al bolii; psihopatologia; abordări
doctrinare ale psihopatologiei; diagnosticul medical şi ipotezele etiologice; repere
psihologice în diagnosticul clinic; argumentele validităŃii diagnostice; repere socio-
culturale în formularea diagnosticului în psihiatrie; boala psihică şi personalitatea
premorbidă; diagnosticul multiaxial; domeniul nevrozei. Psihosomatica şi bolile
somatoforme: psihologia medicală şi psihosomatică; psihosomatica – o abordare
integrativă a patologiei medicale; factorii psihosociali în etiologia bolilor; rolul
personalităŃii în boală; evenimentele psihotraumatizante; situaŃiile conflictuale şi
frustrante determinanŃi în apariŃia şi evoluŃia bolilor psihosomatice; boala psihosomatică

129
în perspectivă ecologică şi transculturală; tulburări somatoforme. Psihosexologia: viaŃa
sexuală şi echilibrul emoŃional; erotică şi sexualitate; psihosexologia cuplului; crizele
cuplului; tulburări psihosexuale; intervenŃie psihoterapeutică în sexologie. RelaŃia medic-
pacient: comunicarea într-o ipostază inedită; abordarea specifică a pacientului; modele şi
tehnici de interviu; grupe speciale de pacienŃi; arta diagnosticului şi examinării; greşeli şi
dificultăŃi; patologia relaŃiei medic-pacient; transfer şi contratransfer. Psihologia actului
terapeutic - fenomenul placebo şi evoluŃia acestuia în medicina modernă: abordarea
alopatică şi homeopatică; farmacologie şi psihofarmacologie; medicul ca persoană
competentă şi responsabilă în prescripŃia farmacologică; acŃiune intrinsecă şi nespecifică
la agenŃii farmacologici asupra mecanismelor patogenetice ale fenomenului placebo;
acceptanŃă şi complianŃă terapeutică; iatrogeniile; relaŃia psihoterapeutică în condiŃiile
psihofarmacologiei clinice. Alternativa psihoterapeutică: psihanaliza şi psihoterapiile de
inspiraŃie psihanalitică; conceptul de psihoterapie; izvoare culturale şi medicale ale
psihoterapiei; psihoterapia ca alternativă; unitatea farmacoterapie – psihoterapie; tehnici şi
metode de psihoterapie; indicaŃiile; contraindicaŃiile şi selecŃia pacienŃilor pentru
psihoterapie; cadrul de desfăşurare; evaluarea rezultatelor psihoterapiei; accidente şi
incidente în psihoterapie; istoria medicală a psihanalizei; S.Freud – autor original al
analizei dezvoltării personalităŃii, ca mijloc de investigare a cazualităŃii psihice şi ca
metodă de psihoterapie; discursul pacientului; sensul simptomelor; valoarea simbolică a
acestora; relaŃii transferenŃiale în psihanaliză; indicaŃii şi limite ale terapiei psihanalitice.
Drepturile pacienŃilor: drepturile şi valorile umane în îngrijirea sănătăŃii; dreptul la
informare; consimŃământul informat condiŃie preliminară pentru orice intervenŃie
medicală; confidenŃialitatea şi intimitatea; dreptul la îngrijire şi tratament.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. F. Tudose, Fundamente în psihologia medicală. Psihologie clinică şi medicală


în practica psihologului, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.
2. F. Tudose, O abordare modernă a psihologiei medicale, Editura Infomedica,
Bucureşti, 2000.
3. F. Tudose, Orizonturile psihologiei medicale, Editura Infomedica, Bucureşti,
2003.
4. F. Tudose, Fundamente în psihologia medicală, Editura Infomedica, Bucureşti,
2004.
5. C. Tudose, F. Tudose, Abordarea pacientului în psihiatrie, Editura Infomedica,
Bucureşti, 2002.
6. G. Ionescu, Tratat de psihologie medicală şi psihoterapie, Editura Asklepios,
Bucureşti, 1995.

130
PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
COGNITIVE PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Psihologia cognitivă - momentul apariŃiei şi direcŃii de evoluŃie: metode de


cercetare în psihologia cognitivă. NeuroştiinŃa cognitivă: organizare sistemului nervos;
structurile şi funcŃiile creierului; cogniŃie şi creier - cortexul cerebral şi alte structuri;
cortexul cerebral şi localizarea funcŃiei. AtenŃie şi ConştiinŃă: natura atenŃiei şi a
conştienŃei; atenŃia selectivă; atenŃia distributivă; modelele atenŃiei. PercepŃia: senzaŃia şi
percepŃia; abordări teoretice ale percepŃiei; tulburările percepŃiei; aplicaŃii practice ale
percepŃiei şi viitorul cercetărilor în psihologia percepŃiei. Memoria - procese, modele şi
metode de cercetare: măsurarea memoriei; modelul tradiŃional al memoriei; perspective
alternative (niveluri de procesare, memoria de lucru, sistemul memoriei multiple etc.);
memoria excepŃională şi neuropsihologia; uitarea şi distorsiunile memoriei; natura
constructivă a memoriei; tulburările memoriei. Reprezentarea şi organizarea cunoştinŃelor
în memorie: imagini versus cuvinte; imaginea mentală; concepte şi categorii; teoria
prototipului; scheme şi scenarii cognitive; reprezentările cunoştinŃelor procedurale.
Limbajul: etapele dezvoltării limbajului; gândire; limbă; limbaj; limbajul metaforic;
limbajul în context social; limbajul - genul şi vârsta ; neuropsihologia limbajului.
Rezolvarea de probleme şi creativitatea: procesualitatea rezolvării de probleme ; tipuri de
probleme; obstacole şi modalităŃi de depăşire a lor în rezolvarea de probleme; experŃii şi
rezolvarea de probleme; creativitatea - tipuri de contribuŃii creative. Decizia şi
raŃionamentul: tipuri de raŃionamente ; modelele deciziei. Dezvoltarea cognitivă:
principalele abordări ale dezvoltării cognitive; dezvoltarea abilităŃilor de procesare a
informaŃiilor; dezvoltarea cognitivă a adultului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Elena-Claudia Rusu, Psihologie cognitivă, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2007.
2. Mircea Miclea, Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Editura
Polirom, Iaşi, 1999.
3. Mielu Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
4. Tony Malim, Procese cognitive, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.

131
PSIHPLOGIE EXPERIMENTALĂ : METODE ŞI TEHNICI
EXPERIMENTAL PSYCHOLOGY: METHODS AND TECHNIQUES

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Teorii specifice în psihologia experimentală. Psihologia experimentală în


România şi în plan internaŃional. Studiul experimental al memoriei şi învăŃării:
modele experimentale de cercetare ale proceselor de memorizare şi de retenŃie
mnezică; metode şi tehnici pentru studiul memoriei de scurtă şi lungă durată;
model de condiŃionare clasică şi instrumentală în activitatea de învăŃare; învăŃare
senzrio-motorie şi verbală (modele experimentale). Studiul experimental al gândirii
şi limbajului: metode experimentale utilizate în studiul formării noŃiunilor;
rezolvarea de probleme; modele experimentale pentru studiul operaŃiilor gândirii;
metode de studiere a limbajului - spectograma sunetelor; planurile de investigare
experimentală a structurilor intraverbale; experimentul asociativ-verbal. Studiul
experimental al atenŃiei: tehnici experimentale utilizate în studierea reacŃiei de
orientare; modele experimentale de studiu a atenŃiei (testul Moworth pentru
studiul vigilităŃii). Modelarea experimentală a afectivităŃii: interpretarea
indicatorilor fiziologici şi tehnici de determinare a lor în studiul afectivităŃii;
metoda condiŃionării în studiul afectivităŃii; studiul expresiilor emoŃionale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. N. Lungu, Psihologie experimentală, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2006.
2. Grigore Nicola, Istoria psihologiei, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006.
3. Françoise Parot, Marc Richelle, Introducere în psihologie (istoric şi metode),
Editura Humanitas, Bucureşti, 1995.
4. Ion Radu, Mircea Miclea şi colab., Metodologie psihologică şi analiza datelor,
Editura Sincron, Cluj – Napoca, 1993.
5. Mihai AniŃei, Psihologie experimentală, Editura Polirom, Iaşi, 2007.

132
DEFECTOLOGIE ŞI LOGOPEDIE
DEFECTOLOGY AND LOGOPEDY

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Defectologia în cadrul ştiinŃelor psiho-pedagogice: relaŃiile dintre ramurile şi


subramurile defectologiei; importanŃa teoretică şi practică a defectologiei; principiile
metodo-logice fundamentale în analiza handicapurilor; diversificarea preocupărilor faŃă
de handicapaŃi şi progresele ştiinŃifice în domeniu. Handicapul de intelect; conceptul
de handicap; cauzele şi clasificarea handicapului de intelect pe baza criteriilor
psihologice şi pedagogice; scara deficienŃei de intelect; simptomatologie şi
structură în deficienŃa de intelect; gradele handicapurilor de intelect şi raportul
dintre debilitatea mintală, intelectul de limită, imbecilitate şi idioŃie. Specificul
activităŃii psihice în handicapul de intelect: structura funcŃiilor şi proceselor psihice în
diferite forme ale handicapului de intelect; debilitatea mintală şi acŃiunea factorilor
compensatori; limite şi perspective în recuperarea handicapaŃilor cu debilitate
mintală. Organizarea procesului instructiv-educativ pentru handicapaŃi: probleme psiho-
pedagogice ale organizării unităŃilor speciale; specificul metodologiei folosite în şcoala
ajutătoare şi integrarea în activitate şi viaŃă a handicapaŃilor de intelect.
Surdomutitatea şi hipoacuzia: probleme specifice ale surdopsihologiei şi surdo-
pedagogiei; cauzele şi clasificarea deficienŃelor de auz; particularităŃile dezvoltării
psihice la surdomuŃi, hipoacuzici şi asurziŃi; relaŃia dintre limbajul mimico-
gesticular şi limbajul dactil în dezvoltarea psihică a handicapatului de auz;
formarea şi dezvoltarea comunicării verbale. Organizarea procesului instructiv-
educativ pentru handicapaŃii de auz: metodologia demutizării; specificul aplicării
principiilor didactice în instituŃiile speciale pentru handicapaŃii de auz; problema
recuperării biologice, psihice şi sociale a handicapaŃilor de auz, prin sistemul de
învăŃământ din Ńara noastră; integrarea socio-profesională a handicapaŃilor de auz;
probleme ale protejării şi recuperării. Nevăzători şi ambliopi: rolul tiflopsihologiei şi
tiflopedagogiei în studiul deficienŃei vizuale şi formularea metodologiei de stimulare şi
dezvoltare a activităŃii psihice la handicapaŃii de văz; protejare şi compensare; cauzele şi
clasificarea deficienŃelor de vedere; specificul evoluŃiei proceselor şi funcŃiilor
psihice. Organizarea procesului instructiv-educativ pentru handicapaŃii de vedere:
probleme psihologice ale formării scris-cititului în Braille; formarea abilităŃilor de

133
orientare în spaŃiu şi timp a handicapaŃilor de vedere; integrarea profesională şi socială
a nevăzătorilor; adaptarea la viaŃă a slabvăzătorilor. Obiectul şi metodele logopediei:
importanŃa teoretică şi practică a logopediei; locul logopediei în sistemul ştiinŃelor
psihopedagocice speciale; specificul metodelor de cercetare şi de terapie logopedică;
relaŃia dintre limbaj şi comportament; diagnoza şi prognoza în logopedie. Etiologie şi
clasificare în logopedie: importanŃa cunoaşterii tulburărilor de limbaj pentru diagnoză şi
terapie; cauze organice, funcŃionale, psihoneurologice şi psihosociale; clasificarea
tulburărilor de limbaj după criteriile organo-funcŃional simptomatologic, lingvistic,
etiologic; prevenirea tulburărilor de limbaj. Formele tulburărilor de limbaj: dislalia,
rinolalia, disartria, bâlbâiala, logonevroza, tahilalia, bradilalia, tumultus, sermonis,
alalia, afazia, afonia, disfonia, fonastenia, disgrafia-dislexia, mutismul psihogen,
retardul vorbirii etc. Specificul terapiei tulburărilor de limbaj: metode şi procedee
generale şi specifice logopedice; trusa logopedică şi organizarea activităŃii logopedice.
ImplicaŃiile şcolare şi sociale în tulburările de limbaj: evitarea eşecului şcolar şi al
integrării socio-profesionale prin corectarea tulburărilor de limbaj; terapia tulburărilor
de limbaj şi dezvoltarea armonioasă a personalităŃii. Personalitate şi handicap: evoluŃia
personalităŃii la diferite categorii de handicapaŃi; specificul personalităŃii la handicapaŃi,
comparativ cu normalii; personalitate şi comportament; metodologia dezvoltării
personalităŃii la handicapaŃi.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M. Avramescu, Defectologie şi logopedie, Editura FundaŃiei România de Mâine,


Bucureşti, 2005.
1. E. Verza, Psihopedagogie specială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992-
1993.
2. E. Verza (coord.), Probleme de defectologie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983.
3. E. Verza (coord.), Metodologii contemporane în domeniul defectologiei şi logopediei,
Tipografia UniversităŃii, Bucureşti, 1987.
4. E. Verza (coord.), Probleme de defectologie, Tipografia UniversităŃii, Bucureşti, 1988.
5. E. Verza (coord.), Elemente de psihopedagogia handicapaŃilor, Tipografia
UniversităŃii Bucureşti, 1990.

134
PSIHOLOGIA SPORTULUI
SPORT PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sistemul de personalitate: caracterizare şi trăsături generale; precizări


terminologice; evoluŃii înregistrate în studiul personalităŃii; stadialitatea umană;
câteva teorii; laturile personalităŃii; personalitatea individului şi relaŃiile
interpersonale. Imaginea de sine: definire şi caracterizare generală; problematica
imaginii de sine şi importanŃa ei în activitatea sportivă; rolul succesului şi al
eşecului în formarea imaginii de sine la sportivii de performanŃă; RelaŃia sport –
încredere în sine. MotivaŃia: ce este motivaŃia? - delimitări conceptuale;
componenŃa motivaŃiei şi funcŃiile ei; formele motivaŃiei; motivele activităŃii
sportive; motivaŃie şi performanŃă. ActivităŃile sportive şi specificul acestora:
instituŃii şi organizaŃii; specificul organizaŃiilor sportive; sportul ca activitate
socială. RelaŃia randament-performanŃă-satisfacŃie: definirea termenilor; evaluarea
performanŃelor. Fenomene psihosociale în sport: tipuri de relaŃii interpersonale în
activitatea sportivă.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Laura Goran, Psihologia sportului, Editura FundaŃiei România de Mâine (în curs
de apariŃie).
2. M. Epuran, I. Holdevici, Fl. ToniŃa, Psihologia sportului de performanŃă. Teorie
şi practică, Editura Fest, Bucureşti, 2001.
3. M. Epuran, I. Holdevici, Compendiu de psihologie pentru antrenori, Editura
Sport-Turism, Bucureşti, 1980.
4. M. Niculescu, Personalitatea sportivului de performanŃă. Factori de
personalitate condiŃionali ai performanŃei sportive de vârf, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2000.

135
PSIHOLOGIA PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE
PSYCHOLOGY OF PEOPLE WITH SPECIAL NEEDS

Disciplină opŃională; sem. 3; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Repere principale în recuperarea şi integrarea persoanelor cu nevoi


speciale. Trăsături generale specifice profilului psihologic al persoanelor cu nevoi
speciale. Linii generale ale organizării procesului instructiv-educativ pentru
persoanele cu nevoi speciale. Tipuri de nevoi speciale; clasificare; etiologie;
particularităŃi diferenŃiatoare ale persoanelor aparŃinând variatelor categorii de
nevoi speciale. Specificul diagnosticului persoanelor cu nevoi speciale.
ParticularităŃi diferenŃiatoare în abordarea terapeutică a persoanelor cu nevoi
speciale; direcŃii clasice versus abordări alternative. ÎnvăŃarea, predarea şi
împărtăşirea modalităŃilor de muncă în lucrul cu deficienŃe; dificultăŃi de învăŃare
şi nevoi speciale. Tipuri de programe de asistenŃă pentru copiii cu nevoi speciale.
Tipuri de programe de asistenŃă pentru adolescenŃii cu nevoi speciale. Tipuri de
programe de asistenŃă pentru adulŃii şi vârstnicii cu nevoi speciale. Gestionarea
eficientă a nevoilor speciale. Nevoi speciale controversate.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M.D. Avramescu, Defectologie şi logopedie, Editura FundaŃiei România de


Mâine, Bucureşti, 2005.
2. I. Muşu, A. Taflan, Terapie educaŃională integrată, Editura ProHumanitate,
Sibiu, 1997.
3. C. Păunescu, Copilul deficient. Cunoaşterea şi educarea lui, Editura ŞtiinŃifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.
4. R. Răşcanu, Psihologia comportamentului deviant, Editura UniversităŃii
Bucureşti, 1994.
5. T. Vrăşmaş, P. Daunt, I. Muşu, Integrarea în comunitate a copiilor cu cerinŃe
educative speciale, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996.
6. E. Vrăşmaş, EducaŃia copilului preşcolar. Elemente de pedagogie la vârsta
timpurie, Editura ProHumanitate, 1999.

136
PSIHOLOGIA DIFERENłELOR INDIVIDUALE
DIFFERENTIAL PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Fundamentele ştiinŃifice şi empirice ale psihologiei diferenŃiale:


argumente metodologice în investigarea diferenŃelor individuale; relaŃia cu
psihologia generală. DiferenŃe individuale: factori ereditari; de mediu şi sociali şi
influenŃa lor asupra trasăturilor de personalitate. Investigarea influenŃelor genetice
şi ambientale asupra personalităŃii: studii despre gemeni şi adopŃii. Investigarea
factorilor sociali în explicarea diferenŃelor individuale: sociopsihologia trasăturilor
de personalitate; personalitate şi comportament social; perspectiva
constructivismului social; metode sociocognitive de cercetare a personalităŃii;
dezvoltarea personalităŃii din perspectiva sociopsihologică; teoria ataşamentului şi
dezvoltării personalităŃii. DiferenŃele individuale ca mod de structurare a
personalităŃii în raport cu dezvoltarea pe vârste, stare de sănătate şi gen.
Personalitatea de-a lungul vieŃii: stabilirea trăsăturilor de personalitate; trăsăturile
de personalitate şi starea de sănătate; modele de bolipsihosomatice ; diferenŃele
interindividuale şi apartenenŃa la gen.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Ann Birch, Sheila Hayward, DiferenŃe interindividuale, Editura Tehnică,


Bucureşti, 1999.
2. Ian Matthews, J. Deary, Martha C.Whiteman, Psihologia personalităŃii, Editura
Polirom, Iaşi, 2005.
3. R.C. Atkinson, E.E.Smith, D.J.Bem, Introducere în psihologie, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2002.
4. Ion Dafinoiu, Personalitatea. Metode calitative de abordare, Editura Polirom,
Iaşi, 2005.
5. Mihaela Corina łuŃu, Psihologia personalităŃii, Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 2005

137
PSIHOLOGIE JUDICIARĂ
JURIDICAL PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Argumente privind necesitatea studiului psihologiei judiciare în contextul


problematicii dreptului: exigenŃele psihologiei judiciare faŃă de actul justiŃiei;
definiŃia psihologiei judiciare- obiectul psihologiei judiciare- relaŃii interdisciplinare;
aspecte etice şi deontologice ale prezenŃei psihologiei judiciare în sistemul judiciar.
Actul infracŃional - etiologie şi mecanisme declanşatoare: perspectiva psihologică
exploratorie; perspectiva etiologică (exemplificări: personalitatea autorului crimelor
cu mobil sexual, criminalul în serie); cuplul penal: victimă-agresor (perspectivă
victimologică). Problematica psihologică a mărturiei şi a martorului: act infracŃional -
eveniment testimonial; recepŃie- decodare- prelucrare- memorare- reactualizare;
disfuncŃii şi perturbări pe parcursul procesului formării mărturiei (ex. iluziile, uitarea,
martorul în eroare etc.); psihologia martorului de rea credinŃă (mincinos); perspectiva
aprecierii magistratului asupra forŃei probante a mărturiei; problema psihologică a
martorului minor şi a victimei din perspectiva mărturiei sale. Problematica
psihologică a interogatoriului (ancheta judiciară pe parcursul urmăririi penale):
distincŃii şi conotaŃii actuale asupra interogatoriului; observaŃia
psihocomportamentală; raporturile de opozabilitate şi confruntare; sondarea
sentimentului de vinovăŃie; strategii psiho-tactice de interogare; de la refuzul
recunoaşterii la mărturisire; psihologia anchetatorului- convingere intuitivă- modele
de conduită şi tipuri de anchetatori. Comportamentul simulat - vinovăŃia ca atitudine
psihică şi realitate juridică: matricea culpabilizatoare- matricea morală; exprimarea
aspectului aparent - inaparent în conduita simulată; explorarea tehnicii de
investigaŃie poligraf în cursul interogatoriilor (clasificarea persoanelor incluse în
cercurile de bănuiŃi). Psihologia judecăŃii: problematica psihologică a raportului
apărare-acuzare (duelul judiciar); intima convingere din perspectiva garanŃiilor
morale, exigenŃele profesionale şi exigenŃele legale; conotaŃii psihologice asupra
deliberării în pronunŃarea sentinŃei; psihologia avocatului şi apărării. Psihologia erorii
judiciare: problematica erorii judiciare în drept; problematica intimei convingeri;
surse de distorsiune psihologică implicate în erorile judiciare; izvoare şi surse de
eroare în demersul judiciar. Problematica psihologică a detenŃiei: psihologia mediului

138
închis (penitenciarul); fenomenul de prizonizare (frustrarea, agresivitatea, violenŃa,
ierarhia şi statutul , teritorialitatea, stresul, violenŃa colectivă, revolta penitenciară,
automutilările, refuzul de hrană, tatuajele, tulburările psihice, suicidul, zvonul,
perversiunile sexuale, grupul de deŃinuŃi, relaŃiile interdisciplinare); deŃinutul
recidivist (psihologie şi portret). Psihologia actului de administraŃie publică: justiŃia
administraŃiei publice din perspectivă psihologică; comportamentul reprezentantului
autorităŃii de stat; factori psihologici implicaŃi în relaŃia interpersonală cetăŃean-
funcŃionar public. Conduite dizarmonice din perspectiva personalităŃii disfuncŃionale:
problematica simulării - disimulării; problematica psihologică a conduitelor
autodistructive şi heterodistructive; problematica psihologică a disfuncŃionalităŃii
principalelor procese şi funcŃii psihice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1.Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat universitar- Psihologie judiciară,


Editura FundaŃiei România de Mâine
2.Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie judiciară, Editura
Şansa, 1992, 1998.
3.Tudorel Butoi, Voicu Zdrenghea, InvestigaŃia psihologică a comportamentului
simulat, Editura.M.I., Bucureşti, 1991.
4. Tudorel Butoi, Psihanaliza crimei, Editura ŞtiinŃifică şi Tehnică, Bucureşti,
1996.
5.Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Alexandru Butoi, Psihologia
comportamentului criminal, Editura Enmar, Bucureşti, 1999.
6. Tudorel Butoi, Note de curs, Institutul NaŃional al Magistraturii, Bucureşti, 2001
7. Emilian Stancu, Criminalistică, Editura Actami, Bucureşti, 1995.

139
PSIHOLOGIE ECONOMICĂ
ECONOMIC PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 3 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectul şi importanŃa psihologiei economice. Metodele psihologiei


economice. Probleme de psihologia vânzării (caracteristicile structurale ale
activităŃii comerciale şi rolul lor; motivaŃia şi activismul personalului comercial;
implicaŃiile psihologice ale actului de vânzare-cumpărare. Psihologia consumului
(studiul psihologic al consumatorului – trebuinŃe de consum, motivaŃia de consum,
tipuri de consumatori) . Studiul psihologic al produselor – valoarea simbolică a
produselor). Publicitatea şi reclama comercială (mecanismele psihologice ale
publicităŃii şi reclamei; mijloacele de publicitate şi reclamă) .

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Maria Moldoveanu-Scholz, Dorina Miron, Psihologia reclamei – Publicitatea în


afaceri, Editura Libra, Bucureşti, 1995.
2. Tiberiu Prună, Psihologie economică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1976.
3. G. Le Bon, Opiniile şi credinŃele, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1995.
4. T. Malim, Psihologie socială, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003.
5. V. Preda, Explorarea vizuală: Cercetări fundamentale şi aplicative, Editura
ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1998.

140
Specializarea
PSIHOLOGIE

ANUL III

- Planul de învăŃământ
- Programele analitice

141
Facultatea: SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE
Domeniul de studii universitare de licenŃă: SOCIOLOGIE; PSIHOLOGIE
Specializarea: Psihologie
Forma de învăŃământ: ZI, FR, ID
Durata studiilor (nr. credite): 3 ani (180)
PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT
ANUL III
Semestrul V Semestrul VI Evaluare Credite
Nr.
Denumirea disciplinei Ore saptamană Ore saptamană Sem. Sem. Sem. Sem.
Crt.
C S Lp/L Total C S Lp/L Total V VI V VI

DISCIPLINE OBLIGATORII
1 Psihologia muncii 2 1 E 5
2 Psihopatologie 2 1 E 4
3 Sănătate mintală 2 1 Cv 4
4 Psihologia comunicării 2 1 Cv 4
5 Testarea psihologică (personalitatea) 1 2 E 5
6 Psihologie organizaŃională şi managerială 2 1 E 5
7 Introducere în consilierea psihologică 2 1 Cv 4
8 Fundamentele psihoterapiei 2 1 E 5
9 Consilere educaŃională şi a carierei 2 1 E 4
10 Practică de specialitate 2 Cv 4

DISCIPLINE OPłIONALE*
11 OpŃional 1 2 1 E 4
12 OpŃional 2 2 1 E 4
13 OpŃional 3 2 1 E 4
14 OpŃional 4 2 1 E 4

13 6 2 12 5 3 30 30
Total
21 20 60
* Se aleg 2 (două) discipline pe fiecare semestru:
semestrul V:
1. Psihologia familiei şi cuplului
2. Psihologia creativităŃii
3. Psihologia personalului
semestrul VI:
1. Bazele psihanalizei
2. Psihologie judiciară
3. Psihologia sportului

142
PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR
ANUL III

PSIHOLOGIA MUNCII
WORK PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Concepte fundamentale în psihologia muncii: delimitări conceptuale;


obiectul psihologiei muncii şi câmpul ei de probleme; istoric al psihologiei muncii
în România şi în lume; domeniile psihologiei muncii; relaŃiile psihologiei muncii
cu alte cu alte ramuri ale psihologiei şi cu alte discipline care studiază munca.
Metode de descriere şi analiză a muncii: analiza muncii şi criteriile analizei muncii;
metode de culegere a datelor în psihologia muncii comune cu alte discipline
(observaŃia, ancheta, studiul de caz, analiza produselor activităŃii); metode
specifice psihologiei muncii (cunoaşterea de către psiholog a activităŃii studiate,
studiul documentelor sistemului, metoda timpilor şi a mişcărilor, metoda
incidentului critic, analiza erorilor, lista de control, analiza postului). Studiul
profesiunilor: delimitări conceptuale; funcŃiile profesiunilor; clasificarea
profesiunilor; elaborarea monografiilor profesionale . rolul ambianŃei în procesul
muncii; generalităŃi; ambianŃa tehnică; ambianŃa fizică; ambianŃa psihosocială a
muncii. Trăsături de personalitate şi succes profesional: aptitudinile; atitudinile;
caracterul; temperamentul; creativitatea; tipuri de personalităŃi şi influenŃe ale
acestora asupra procesului muncii. MotivaŃia şi satisfacŃia în muncă- premise ale
reuşitei şi succesului profesional: definiŃie şi forme ale motivaŃiei; relaŃia
motivaŃie-performanŃă; optimul motivaŃional; teorii motivaŃionale clasice şi
moderne; definiŃie şi caracteristici ale satisfacŃiei muncii; surse ale satisfacŃiei
muncii; modalităŃi de creştere a satisfacŃiei muncii. Aspecte ale comunicării în
procesul muncii: generalităŃi; componentele actului de comunicare; tipuri de
comunicare; reŃele de comunicare; bariere şi căi de creştere a eficienŃei în
comunicare; strategia comunicării eficiente; principiile comunicării eficiente.
Adaptare-inadaptare profesională: exigenŃe în procesul muncii; erorile şi violările
de norme; incidentele şi accidentele de muncă; oboseala în muncă; stresul
profesional. Orientarea şcolară şi profesională - recrutarea, selecŃia şi integrarea
personalului la locul de muncă: orientarea profesională; angajarea personalului -

143
recrutarea de personal; selecŃia de personal; integrarea profesională. Pregătirea
profesională şi dezvoltarea carierei: generalităŃi; componentele pregătirii
profesionale; etapele pregătirii profesionale; metode de formare şi perfecŃionare
profesională; cariera. AsistenŃa psihologică în cerinŃele profesiunii de
psiholog şi codul deontologic: funcŃiile psihologului; psihoprofesiograma
psihologului industrial; organizarea laboratorului psihologic; examenul psihologic.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. I. Omer, Psihologia muncii, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.


1. Z. Bogathy, Introducere în psihologia muncii (curs), Timişoara,Tipografia UniversităŃii
de Vest, 2002.
2. Ghe. Iosif, M. Moldovan-Scholz, Psihologia muncii, Bucuresti, EDP, 1996.
3. M. Moldovan-Scholz, Psihologia muncii, Bucureşti, EDP, 1996.
4. H. Pitariu, Managementul resurselor umane. Evaluarea performanŃei profesionale,
Bucureşti, Editura ALL Beck, 2000.
5. H. Pitariu, Managementul resurselor umane. Măsurarea performanŃelor profesionale,
Editura ALL, Bucuresti, 1994.

144
PSIHOPATOLOGIE
PSYCHOPATHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Boală şi sănătate: anormalitate şi boală; epidemiologia; situaŃia de a fi


bolnav; modele socio-culturale ale bolii; boala somatică şi boala psihică; modele
integrative ale bolii; accepŃii ale bolii psihice şi ale bolii somatice; sisteme
medicale şi sisteme de asistenŃă psihiatrică. Boala psihică -taxonomia, nosografia,
criterii de delimitare a cadrului clinic al bolii: psihopatologia; abordări doctrinare ale
psihopatologiei; diagnosticul medical şi ipotezele etiologice; repere psihologice în
diagnosticul clinic; argumentele validităŃii diagnostice; repere socio-culturale în
formularea diagnosticului în psihiatrie; boala psihică şi personalitatea premorbidă;
diagnosticul multiaxial. Abordări doctrinare în psihopatologie: teorii de dezvoltare a
personalităŃii; psihologia vârstelor; teoria psihanalitică clasică; teorii neoclasice;
teoria behavioristă; teoria existenŃială; teorii socio-culturale; teorii
interdisciplinare. Psihopatologia percepŃiei şi senzorialităŃii: tulburările senzaŃiei;
iluziile; fenomenul halucinator; starea confuzională; agnoziile. Psihopatologia
prosexiei - psihopatologia funcŃiei mmezice: disprosexiile; dismnezii cantitative;
paramneziile. Psihopatologia gândirii : tulburări operaŃionale (formale); tulburări în
valorizarea judecăŃilor şi raŃionamentelor gândirii (idei prevalente, idei obsesive,
idei delirante, structurare delirantă, delirul indus); tulburările imaginaŃiei
(mitomania, exaltarea, tulburări factice); psihopatologia comunicării; tulburările
comunicării verbale; tulburările comunicării nonverbale (Ńinuta, mimica, gestica,
activitatea motorie). Psihopatologia afectivităŃii (stările de afect, anxietatea; stări
de panică; hipertimiile, tulburările dinamicii dispoziŃiei, paratimiile, fobiile):
tulburările proceselor voliŃionale (hiperbulia, hipobulia, abulia, impulsivitatea,
parabulia) ale controlului pulsional şi ale instinctualităŃii; Tulburările conştiinŃei:
tulburările câmpului de conştiinŃă (integrare, claritate şi structură); tulburările
conştiinŃei de sine (somatognozia, realitatea obiectuală, propria persoană);
tulburările somnului şi visului (insomniile, hipersomniile şi visul); stările
disociative; Tulburarea paranoidă - fenomenologie clinică: schizofreniile, forme,
tablouri clinice; alte tulburări delirante; paranoia. Tulburările dispoziŃiei: episodul
145
depresiv; sindromologie; niveluri de manifestare psihopatologică; episodul
expansiv; sindromologie; niveluri de manifestare psihopatologiă; boala bipolară;
ciclotimia; tulburările fobic-anxioase; tulburarea obsesională. Psihopatologia
vârstei a III-a: sindromul psihoorganic cronic; demenŃa Boala Alzheimer; depresia
la bătrâni; nevrozele la vârsta a III-a. Psihopatologia adictivă: psihopatologia
intoxicaŃiei acute cu substanŃe psihoactive; sindromul de sevraj; sindromul de dependenŃă;
sindromul amnestic toxic; alcoolismul; dependenŃa de opiacee; alte comportamente
adictive. Patologia reactivă şi de adaptare, patologia nevrotică: reacŃii şi mecanisme de
apărare; teorii psihanalitice privind nevrozele; neurastenia; patologia de dezvoltare.
Examinarea pacienŃilor cu tulburări psihice de către psiholog: interviul clinic;
aplicarea probelor; greşeli frecvente în evaluarea pacienŃilor cu tulburări psihice;
tulburări factice; simularea. Sdr. Ganser. Sdr. Munchausen. Boală psihică şi
stigmatizare - relaŃia cu familia pacientului : antipsihiatria; boala psihică şi
sănătatea mintală în societatea modernă; rolul familiei în patogeneză; patologia
psihiatrică o patologie de familie; terapia familiei.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. F.Tudose,Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi, Editura Infomedica, 2002.


2. F.Tudose, O abordare modernă a psihologiei medicale, Bucureşti, Editura Infomedica,
2000.
3. G.Ionescu, Tratat de psihologie medicală şi psihoterapie, Bucureşti, Editura Asklepios,
1995.
4. G. Ionescu, Paisprezece abordări ale psihopatologiei, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
5. I. Lăzărescu, Psihopatologie clinică, Editura Helicon, Timişoara, 1993.
6. J.Postel, DicŃionar de psihiatrie şi de psihopatologie clinică, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 1998.

146
SĂNĂTATE MINTALĂ
MENTAL HEALTH

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sănătatea mintală: circumscrierea conceptului; arie definiŃională; istoric;


domeniul de studiu al sănătăŃii mintale; relaŃia cu alte domenii. Profesii în
domeniul sănătăŃii mintale; convergenŃe şi delimitări; locul sănătăŃii mintale în
politica de sănătate din România. Managementul stresului 1. Managementul
stresului 2. Adaptare şi rezilienŃă psihologică: mecanisme de coping. Sanogeneză şi
noŃiuni de psihoigienă. Sanogeneză la vârsta copilului şi adolescentului.
Sanogeneză la vârsta adultului. Sanogeneză la vârsta a III-a. Bolile psihosomatice.
Alcoolismul. Fumatul: consilierea antitabacică; Tulburări de somn: măsuri de
psihoigienă a somnului. tulburările de instinct alimentar: măsuri de psihoigienă
alimentară.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Constantin Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Editura Polirom, Iaşi 2004.


2. D. Prelipceanu, R. Mihăilescu, R Teodorescu, Tratat de Sănătate Mentală, vol I,
Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000.
3. Florin Tudose, Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi, Editura
Infomedica, Bucureşti, 2002.
4. Tiberiu Mircea (coord.), Tratat de psihopatologie si sanatate mintala a copilului
si adolescentului, Editura Artpress, Timisoara, 2004.

147
PSIHOLOGIA COMUNICĂRII
PSYCHOLOGY OF COMMUNICATION

Disciplină obligatorie; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Domeniul psihologiei comunicării: perspective generale asupra comunicării;


discipline ale comunicării; funcŃiile comunicării. Paradigme ale comunicării: paradigma
structurală; paradigma tranzacŃională; paradigma relaŃională; paradigma fenomenologică.
Personalitate şi comunicare: perspective intrapsihice asupra Eului; perspective
intersubiective asupra Eului; personalitate şi reacŃii de fond; tip de personalitate şi
comunicare; cultură şi personalitate. Forme ale comunicării: comunicarea paradoxală
(Elemente ale teoriei grupurilor; teoria tipurilor logice; schimbarea fundamentală; tipuri
de paradox. terapeutică paradoxală în comunicare); comunicarea defensivă (perspectiva
conştientă asupra defensei; perspectiva inconştientă asupra defensei; mecanisme de
apărare); comunicarea proiectivă (conceptul de proiecŃie; cultură şi proiecŃie; comunicarea
simbolică); comunicarea nonviolentă (nevoie, frustrare, violenŃă; compasiunea de sine şi
de celălalt; priza cu sine însuşi - vulnerabilizarea; exprimarea de sine nonviolentă;
observaŃie şi judecată); comunicarea persuasivă (persuasiune şi putere; factori ai
persuasiunii); negocierea (poziŃii de negociere şi atitudine de fond; logică şi afect);
comunicarea eficientă (atitudini ineficiente; inferioritate şi comunicare; ideal şi
comunicare; poziŃia empatică; autenticitate şi încredere; comunicarea terapeutică;
comunicarea cu sine). Contexte fundamentale în comunicare: comunicarea în cuplu
(cadru general – sine şi alter; alegerea partenerului; dragoste şi ideal); comunicarea în
grup/organizaŃie (lider şi dinamică de grup; perspectiva intrapsihică asupra grupului).
.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M. Georgescu, Introducere în psihologia comunicării, Editura FundaŃiei România de


Mâine, Bucureşti, 2007.
2. M. Georgescu, Introducere în consilierea psihologică, Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004.
3. M. Georgescu, Vademecum în psihologie proiectivă, Editura Oscar Print, Bucureşti,
2003.
4. M. Cameron, Arta de a-l asculta pe celălalt, Editura Polirom, Bucureşti, 2006.
5. M. Georgescu, Jurnal al defensei prin scris, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2004.
6. M. Georgescu, Ghidul psihanalistului perfect, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2006.

148
TESTAREA PSIHOLOGICĂ
PSYCHOLOGICAL EVALUATION

Disciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 1 curs, 2 laborator; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

CerinŃe fundamentale în construirea şi experimentarea chestionarului de


personalitate; inventarul de personalitate California: concepŃia lui Cattell privind
personalitatea, dimensiunile variantei 1972, modelul cuboid şi dimensiunile nou
introduse, interpretarea profilului; prezentarea listei de selecŃie a adjectivelor, ACL
(scalele); Chestionare de personalitate construite de R. B. Cattell: concepŃia lui Cattell
privind personalitatea şi factorii personalităŃii; chestionarul 16 factori primar; 16 PFQ
(prezentarea factorilor primari şi a factorilor secundari); chestionarul pentru adolescenŃi
H.S.P.Q; chestionarul de anxietate "C". Modelele teoretice actuale privind dimensiunile
personalităŃii: cei 5 superfactori şi chestionarele psiholingvistice - chestionarul NEO PI R;
chestionarul ABCD-M. Inventarul de personalitate tipologic Myers Briggs. Chestionare
construite de H.J.Eysenck: teoria lui Eysenck privind măsurarea personalităŃii -
chestionarul şi inventarul de personalitate Eysenck; E.P.Q şi E.P.I. Chestionarul de
tendinŃe accentuate Smiescheck. Inventarul de personalitate multifazic Minnesota: istoric,
semnificaŃia scalelor de validare; semnificaŃia scalelor clinice. Date despre MMPI II
(noile scale standard); valoare şi limite. Chestionarul de psihopatie, nevroză, paranoia,
P.N.P. Teste de temperament: chestionarul Guilford Zimmerman (prezentarea teoriei şi a
scalelor); chestionarul de temperament Strelau S.T.R.-I (prezentarea teoriei şi a scalelor);
chestionarul Zuckerman-Kuhlman, Z.K.P.Q. şi a chestionarului A.I.S.S. (prezentare
succintă a teoriei şi scalelor testelor).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M. Minulescu, Psihodiagnoza modernă: chestionarele de personalitate, Editura


FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
2. M. Minulescu, Evaluarea trăsăturilor de personalitate ale pacienŃilor, în Dimensiunea
psihosocială a practicii medicale, Editura Infomedica, Bucureşti, 2002.
3. M. Minulescu, Replicarea modelului Big Five în limba română. Specificul
sociocultural exprimat în conŃinutul factorilor. Chestionarul ABCD-M, în M.Zlate,
Psihologia vieŃii cotidiene, Editura Polirom, Iasi, 1997.
4. M. Minulescu, Evaluarea psihologică în selecŃia profesională, Editura Pan, Bucureşti,
1996 .
5. P. IluŃ, Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.
149
PSIHOLOGIE ORGANIZAłIONALĂ ŞI MANAGERIALĂ
MANAGEMENT AND ORGANIZATIONAL PSYCHOLOGY

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Psihologia organizaŃional-managerială şi câmpul ei de investigaŃie:


realităŃi şi niveluri de studiu în psihologie; obiectul psihologiei organizaŃional-
manageriale (definire, noŃiuni fundamentale, relaŃiile psihologiei organizaŃional-
manageriale cu alte ştiinŃe psihologice); apariŃia şi evoluŃia psihologiei
organizaŃional-manageriale; trecutul şi prezentul psihologiei organizaŃional-
manageriale. OrganizaŃiile: extensia organizaŃiilor; definirea organizaŃiilor;
clasificarea organizaŃiilor; teoriile organizaŃiilor (teorii clasice, teorii neoclasice,
teorii moderne) şi evaluarea lor. Individul în organizaŃie: vârsta adultă (definire,
periodizare şi caracterizare); concepŃii despre natura umană; omul în abordarea
psihologiei organizaŃional-manageriale; relaŃia dintre om şi organizaŃie. Grupul în
organizaŃie: grupul de muncă şi echipa de muncă: dinamica grupurilor de muncă -
domeniu de interes major pentru psihologia organizaŃional-managerială; factori
externi şi interni care influenŃează dinamica grupurilor de muncă. Activitatea de
organizare: conceptul de “organizare”; tipuri de organizare; structurile
organizatorice şi implicaŃiile lor psihoorganizaŃionale (problema clasificării;
structurile formale birocratice; structurile formale adhocratice; structurile
informale; relaŃia dintre formal şi informal; modalităŃi de reprezentare grafică a
structurilor formale şi informale). Activitatea de conducere: accepŃiunile
psihologice ale noŃiunii de “conducere”; stilul de conducere (definire, necesitatea
investigării stilului de conducere, tipologiile stilurilor de conducere); leadership şi
management (definirea celor două noŃiuni; delimitări conceptuale). Decizia:
probleme general-teoretice - definire, natură, clasificare, procesualitate.
Participarea organizaŃională: delimitări conceptuale; abordarea multilaterală a
participării (expansiunea problematicii participării în psihologia organizaŃional-
managerială; dimensiunile participării); clasificări ale formelor participării.
MotivaŃie, satisfacŃie, performanŃă : probleme generale ale comportamentului
organizaŃional motivat; tipuri de motivaŃii ale comportamentul organizaŃional;
satisfacŃia în muncă (definirea satisfacŃiei muncii; factorii satisfacŃiei muncii);
relaŃiile dintre motivaŃie, satisfacŃie, performanŃă. Comunicarea organizaŃională:
etape în studiul comunicării organizaŃionale: tipurile comunicării organizaŃionale;

150
sanale, reŃele şi structuri de comunicare. Conflictul organizaŃional: delimitări
conceptuale; tipologia conflictelor; nivelurile; sursele; efectele şi modalităŃile
ameliorative ale conflictelor; soluŃionarea conflictelor (necesitatea soluŃionării
conflictelor; modalităŃi de soluŃionare a conflictelor).

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M. Zlate, Tratat de psihologie organizaŃional- managerială, Vol. I, Editura


Polirom, Iaşi, 2004.
2. M. Zlate, Tratat de psihologie organizaŃional- managerială, Vol. al II-lea,
Editura Polirom, Iaşi, 2007.
3. Z. Bogathy (coord.), Manual de psihologia muncii şi organizaŃională, Editura
Polirom, Iaşi, 2004.
4. S. Chirică, Psihologie organizaŃională. Modele de diagnoză şi intervenŃie, Casa
de Editură şi ConsultanŃă „Studiul Organizării”, Cluj-Napoca 1996.
5. P. De Visscher, A. Neculau, Dinamica grupurilor-Texte de bază, Editura
Polirom, Iaşi, 2001.
6. G. Johns, Comportament organizaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 1998
7. M. Vlăsceanu, Psihosociologia organizaŃiilor şi conducerii, Editura Paideia,
Bucureşti, 1993.

151
INTRODUCERE ÎN CONSILIEREA PSIHOLOGICĂ
INTRODUCTION TO PSYCHOLOGICAL COUNSELLING

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; colocviu.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Elemente introductive în consilierea psihologică: delimitări conceptuale;


obiective generale ale consilierii. Consiliere şi psihoterapie: valenŃe ale transferului
conceptual dintre cele două domenii. Tehnică fundamentală în consiliere şi import
tehnic din psihoterapie. Repere psihodinamice ale personalităŃii în raport cu
demersul consilierii: tipuri de personalitate şi tehnică. Consilierea educaŃională.
Consilierea vocaŃională. Consilierea în domeniul profesiei şi relaŃiilor de muncă.
Consilierea în domeniul imigraŃiei.Consilierea de cuplu. Consilierea în domeniul
naşterii şi maternităŃii. Consilierea în domeniul dezvoltării şi optimizării personale.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M. Geogescu, Introducere în consilierea psihologică, Editura FundaŃiei


România de Mâine, Bucureşti, 2004.
1. A. Băban (coord.), Consiliere educaŃională, Cluj-Napoca, 2001
2. P. Lisievici, Teoria şi practica consilierii, Editura UniversităŃii din Bucureşti,
1998.
3. Gh. Tomşa, Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de Editură şi Presă ViaŃa
Românească, Bucureşti, 1999.

152
FUNDAMENTELE PSIHOTERAPIEI
BASIS OF PSYCHOTERAPY

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 5 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Elemente generale şi introductive de psihoterapie. CondiŃiile realizării


psihoterapiei. Etică şi deontologie în psihoterapie. Personalitatea sănătoasă şi
tulburările ei. Psihanaliza - perioada Sigmund Freud. Psihanaliza – perioada Carl
Gustav Jung, Alfred Adler. Psihanaliza – perioada Karen Horney, Victor Frankl,
Jacques Lacan. Hipnoza, sugestia, relaxarea. Comportamentalismul: alegerea între
variantele psihoterapeutice studiate. Analiza tranzacŃională: teorie, posibilităŃi,
modele de jocuri psihologice. Psihoterapia de grup: psihodrama, dramaterapia,
terapia de cuplu, terapia de familie. RelaŃia psihoterapeutică. Psihoterapia
nevrozelor. Psihoterapia psihozelor.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Angela Ionescu, Psihoterapie, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,


2003.
2. Irina Holdevici, Elemente de psihoterapie, Editura All, Bucureşti, 1998.
3. Winfrid Huber, Psihoterapiile, Editura ŞtiinŃifică şi Tehnică, Bucureşti, 1997.
4. G. Ionescu, Psihoterapie, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1990.
5. Iolanda Mitrofan, Diana Vasile, Terapii de familie, Editura SPER, 2001.

153
CONSILIERE EDUCAłIONALĂ ŞI A CARIEREI
CAREER AND EDUCATIONAL COUNSELLING

Disciplină obligatorie; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 laborator; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Consilierea educaŃională: delimitări conceptuale; caracteristicile şi


obiectivele consilierii educaŃionale. Personalitatea consilierului şcolar : atitudini şi
abilităŃi de bază în procesul de consiliere; relaŃia consilier (profesor-consilier) -
elev/grup de elevi. Metode şi tehnici de lucru în consiliere: proiectarea activităŃilor
de consiliere; evaluarea activităŃii de consiliere. Elemente de psihologia
dezvoltării: conceptul de dezvoltare; deficit versus diferenŃă în dezvoltare; etapele
de dezvoltare; personalitatea copilului şi adolescentului (dinamica dezvoltării
personalităŃii - nivelele de abordare a personalităŃii, nivelul cognitiv, emoŃional,
comportamental şi interacŃiunea nivelelor). Repere de conŃinut pentru activităŃile
de consiliere pentru elevi (autocunoaştere şi dezvoltare personală; comunicare şi
managementul conflictelor; stilul de viaŃă; strategii de învaŃare; stresul şi controlul
stresului; stimularea comportamentului creativ; prevenirea comportamentelor de
risc pentru sănătate). Consilierea şi orientarea carierei - aspecte generale: principii
generale şi obiective ale consilierii carierei; teorii ale consilierii şi orientării
carierei; metode şi tehnici utilizate în consilierea şi orientarea carierei. ConŃinutul
activităŃii de consiliere privind cariera; construcŃia identităŃii vocaŃionale;
investigarea caracteristicilor personale relevante pentru carieră; cunoaşterea reŃelei
şcolare şi a lumii profesiunilor; factori semnificativi în alegerea carierei (familia,
grupul de prieteni); decizia de carierã (etape şi mecanisme ale deciziei). Modele de
consiliere : consilierea individuală şi în grup; cariera şi genul persoanelor
consiliate; consilierea şi orientarea carierei persoanelor cu handicap, a persoanelor
defavorizate şi a persoanelor cu cerinŃe educative speciale (copiii supradotaŃi
intelectual şi/sau talentaŃi; copiii cu întârzieri în dezvoltarea intelectuală). Tehnici
de căutare a unui loc de muncă; Curriculum Vitae; scrisoarea de prezentare;
interviul; piaŃa forŃei de muncă; cerinŃele şi aşteptările angajatorilor şi ale
angajaŃilor (competenŃa profesională, standardele profesionale şi ocupaŃionale).
Elemente de etică şi deontologie în consilierea şi orientarea carierei: evaluarea
activităŃii de consiliere şi orientare.

154
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. A. Baban, Consiliere educaŃionalã, Cluj-Napoca, 2001.


2. D. Butnar, M. Gulei, A. Hardulea, A.Hodorogea, Consiliere şi orientare şcolară,
Editura Spiru Haret, Iaşi, 1999.
3. A. Costin, H. Pitariu, Centrul de Orientare Şcolară şi Profesională, Bucureşti,
1997.
4. E. David, Introducere în consilierea şcolară, profesională şi privind cariera,
Editura UniversităŃii "Lucian Blaga", Sibiu, 1998.
5. M. Plosca, A. Mois, Consiliere privind cariera, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2001.
6. I. Popescu, A. Damian, C. Ursache, P. Thepaut, L. Charpentier, F. Savignac,
Centrul de Consiliere în Cariera Profesională, Bucureşti, 1997.
7. Gh. Tomşa, Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de editură şi presă ViaŃa
Românească, Bucureşti, 1999.

155
PSIHOLOGIA FAMILIEI ŞI A CUPLULUI
FAMILY AND COUPLE PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Clasificări conceptuale: cuplu, căsătorie, familie. RelaŃia psihologiei


familiei şi a cuplului cu alte ştiinŃe. Caracterizarea sistemului familial: cuplul şi
familia ca sistem; structura sistemului familal. FuncŃiile familiei: tipurile de cuplu;
tipurile de familii; rolurile în cuplu şi în familie. Caracteristicile vieŃii de cuplu şi
de familie: etapele vieŃii familiei; procesele familiale; dimensiunea afectivă a
familiei. Procesul de transmitere transgeneraŃională a familiei. Alegerea
partenerului marital. Stres şi traume familiale: evenimnte stresante şi evenimente
traumatizante; evenimente traumatizante familiale. Trauma psihică şi efectele
traumelor familiale. FuncŃionarea familiei: familii funcŃionale şi familii
disfuncŃionale. Evaluarea cuplului şi familiei. Metode de studiu al familiei: desenul
familiei; genograma.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Diana Vasile, Introducere în psihologia familiei şi psihosexologie, Editura FundaŃiei


România de Mâine, 2006.
2. I. Mitrofan, C. Ciupercă, Psihologia vieŃii de cuplu – între iluzie şi realitate, Editura
SPER, 2002.
3. I. Mitrofan, D. Vasile, Terapii de familie, Editura SPER, 2001.
4. I. Mitrofan, C. Ciupercă, Introducere în psihosexologie şi psihosexologia familiei, Edit.
Press „Mihaela”, 1998.
5. C. Ciupercă, Cuplul modern – între emancipare şi disoluŃie, Editura Altipex, 2000.
6. N. Mitrofan, I. Mitrofan, Familia de la A la Z, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1991.

156
PSIHOLOGIA CREATIVITĂłII
PSYCHOLOGY OF CREATIVITY

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

NoŃiuni introductive: definiŃii ale creativităŃii; calităŃile creativităŃii;


criterii de diferenŃiere a activităŃii creatoare faŃă de cea reproductivă invenŃie,
inovaŃie, descoperire; inspiraŃie, talent, geniu. Teorii asupra creativităŃii: teoria
psihanalitică; teoria gestaltista; teoria behavioristă; teoria umanistă, teoria
interpesonală, teoria factorială. Factorii creativităŃii: factori biologici; factori
psihologici; factori sociali; blocajele creativităŃii. Fazele procesului creator: teorii
asupra fazelor creaŃiei; prepararea, incubaŃia, iluminarea, verificarea; creativitatea
ca proces si ca produs. Psihodiagnoza creativităŃii: modalitaŃi de diagnoză la copil
şi adult; detectare si predicŃie. Dezvoltarea creativităŃii: metode de educare a
creativităŃii; metode destinate produsului creator; metode destinate personalităŃii
creatoare; stimularea gândirii creatoare. Personalitatea creatoare: calităŃi specifice
personalităŃii creatoare; tipologia creatorilor; motivaŃia creativă; importanŃa
aptitudinilor speciale. Formele creativităŃii: creativitatea individuală şi de grup;
creativitatea Ńtiintifică şi tehnică şi creativitatea artistică; creativitatea managerială;
grupul creativ. Fenomenul supradotării: definirea termenului de supradotare;
metode de depistare şi stimulare a copiilor superior inzestraŃi; supradotarea şi
creativitatea.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. M. Jigău, Copiii supradotaŃi, Editura ŞtiinŃă şi tehnică, Bucureşti, 1994.


2. A. Munteanu, Incursiune în creatologie, Editura Augusta, Timişoara, 1994.
3. M. Roco, Creativitatea individuală şi de grup, Editura Academiei, Bucureşti, 1979.
4. M. Roco, Creativitate şi inteligenŃă emoŃională, Editura Polirom, Bucureşti, 2001.
5. Al. Roşca, Creativitatea, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1972.
6. Al. Roşca, Creativitatea generală şi specifică, Editura Academiei, Bucureşti, 1981.

157
PSIHOLOGIA PERSONALULUI
PSYCHOLOGY OF HUMAN RESOURCE

Disciplină opŃională; sem. 5; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Introducere: istoricul disciplinei. Managementul personalului - între cercetare şi


practică; tipuri de structuri organizaŃionale; structura departamentului de resurse umane.
Investigarea psihologică a activităŃii profesionale: analiza muncii - modele conceptuale
ale analizei muncii; analiza muncii orientată pe postul de muncă (job description); analiza
muncii orientată pe deŃinătorul postului de muncă (job specification); metode de analiză a
muncii (interviul şi chestionarul; observaŃia; participarea la muncă). Proiectarea posturilor
- fişa postului; organigrama. SelecŃia profesională; modele de selecŃie profesională;
planificarea procesului de selecŃie profesională (etapele selecŃiei profesionale);
identificarea necesităŃilor de resurse umane; definirea cerinŃelor postului şi a profilului
angajatului. Recrutarea (anunŃul de angajare, recrutare internă/externă, metode de
recrutare, medii de recrutare, analiza şi selecŃia CV-urilor); respectarea principiului
nediscriminării în procesul de recrutare şi selecŃie profesională. Interviul de selecŃie
profesională: tipuri de interviu şi tehnici de intervievare; evaluarea psihologică în selecŃia
profesională (tipuri de teste psihologice utilizate în selecŃia personalului). Evaluarea
performanŃelor profesionale: definiŃia şi obiectivele aprecierii profesionale; cadrul legal şi
etic; clasificarea sistemelor de evaluare profesională; autoaprecierea şi aprecierea de către
grup. Metode şi instrumente de evaluare a personalului (chestionare standardizate/probe
nestandardizate de evaluare psihologică; teste psihologice, scale de evaluare); proiectarea
unui sistem de evaluare profesională; comunicarea către angajaŃi a rezultatelor evaluării;
erori de evaluare a personalului şi tehnicile de identificare şi evitare a lor. Motivarea
angajaŃilor: teoriile motivaŃiei; cauze şi consecinŃe frecvente ale demotivării angajaŃilor.
Metode şi practici de motivare a angajaŃilor: administrarea remunerării.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. A. Manolescu, Managementul resurselor umane, Editura R.A.I, Bucuresti, 1998.


2. R. Mathis, P.Nica, Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti, 1997.
3. H. Pitariu, Managementul resurselor umane: Evaluarea performanŃelor profesionale,
Bucureşti, All., 2000.
5. H. Pitariu, Proiectarea fişelor de post, evaluarea muncii şi aprecierea personalului,
Bucureşti, Irecson., 2003.
6. H. Pitariu, Ergonomie cognitivă: Teorii, Modele, AplicaŃii, Bucureşti, Matrix, 2004.
158
BAZELE PSIHANALIZEI
THE BASIS OF THE PSYCHOANALYSIS

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Definirea şi istoricul psihanalizei: modul în care a fost descoperită


tehnica psihanalitică, condiŃiile care au condus la impunerea demersului specific
acestei tehnici, specificul demersului psihoterapiilor dinamice, formarea
psihoterapeutului si necesitatea ei. FuncŃionarea aparatului psihic în concepŃia
psihanalitică: abordarea. Dinamică, abordarea economică, abordarea structurală,
explicarea funcŃionării mentale şi a mecanismelor psihopatologice. Psihopatologie
psihanalitică: clasificarea tulburărilor psihice, etiologia nevrozelor, tabloul clinic al
principalelor tipuri de nevroză (nevroza isterică, nevroza fobică, nevroza
obsesională, nevrozele actuale), etiologia psihozelor, tabloul clinic al principalelor
tipuri de psihoză (schizofrenia, paranoia, depresia şi mania), descrierea şi etiologia
stărilor limită, descrierea şi etiologia tulburărilor de personalitate. Tehnica
psihanalitică: principiile tratamentului, cadrul terapeutic, principalele fenomene ce apar
(rezistenŃa, transferul, contratransferul), descrierea şi caracterizarea procesului
psihanalitic, tehnici psihanalitice specifice utilizate în tratarea tulburărilor psihice,
tehnici specifice psihanalizei copilului.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. G. Brătescu, Freud şi psihanaliza în România, Editura Humanitas, Bucureşti,


1994.
2. Jean Laplanche, JB. Pontalis, Vocabularul psihanalizei, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1994.
3. Helmut Thomä, Horst Kächele, Tratat de psihanaliză contemporană, Editura
Trei, Bucureşti, 1999.

159
PSIHOLOGIE JUDICIARĂ
JURIDICAL PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Argumente privind necesitatea studiului psihologiei judiciare în contextul


problematicii dreptului: exigenŃele psihologiei judiciare faŃă de actul justiŃiei;
definiŃia psihologiei judiciare- obiectul psihologiei judiciare- relaŃii interdisciplinare;
aspecte etice şi deontologice ale prezenŃei psihologiei judiciare în sistemul judiciar.
Actul infracŃional - etiologie şi mecanisme declanşatoare: perspectiva psihologică
exploratorie; perspectiva etiologică (exemplificări: personalitatea autorului crimelor
cu mobil sexual, criminalul în serie); cuplul penal: victimă-agresor (perspectivă
victimologică). Problematica psihologică a mărturiei şi a martorului: act infracŃional -
eveniment testimonial; recepŃie- decodare- prelucrare- memorare- reactualizare;
disfuncŃii şi perturbări pe parcursul procesului formării mărturiei (ex. iluziile, uitarea,
martorul în eroare etc.); psihologia martorului de rea credinŃă (mincinos); perspectiva
aprecierii magistratului asupra forŃei probante a mărturiei; problema psihologică a
martorului minor şi a victimei din perspectiva mărturiei sale. Problematica
psihologică a interogatoriului (ancheta judiciară pe parcursul urmăririi penale):
distincŃii şi conotaŃii actuale asupra interogatoriului; observaŃia psiho -
comportamentală; raporturile de opozabilitate şi confruntare; sondarea sentimentului
de vinovăŃie; strategii psiho-tactice de interogare; de la refuzul recunoaşterii la
mărturisire; psihologia anchetatorului - convingere intuitivă- modele de conduită şi
tipuri de anchetatori. Comportamentul simulat - vinovăŃia ca atitudine psihică şi
realitate juridică: matricea culpabilizatoare - matricea morală; exprimarea aspectului
aparent - inaparent în conduita simulată; explorarea tehnicii de investigaŃie poligraf
în cursul interogatoriilor (clasificarea persoanelor incluse în cercurile de bănuiŃi).
Psihologia judecăŃii: problematica psihologică a raportului apărare-acuzare (duelul
judiciar); intima convingere din perspectiva garanŃiilor morale, exigenŃele
profesionale şi exigenŃele legale; conotaŃii psihologice asupra deliberării în
pronunŃarea sentinŃei; psihologia avocatului şi apărării. Psihologia erorii judiciare:
problematica erorii judiciare în drept; problematica intimei convingeri; surse de
distorsiune psihologică implicate în erorile judiciare; izvoare şi surse de eroare în
demersul judiciar. Problematica psihologică a detenŃiei: psihologia mediului închis

160
(penitenciarul); fenomenul de prizonizare (frustrarea, agresivitatea, violenŃa, ierarhia
şi statutul , teritorialitatea, stresul, violenŃa colectivă, revolta penitenciară,
automutilările, refuzul de hrană, tatuajele, tulburările psihice, suicidul, zvonul,
perversiunile sexuale, grupul de deŃinuŃi, relaŃiile interdisciplinare); deŃinutul
recidivist (psihologie şi portret). Psihologia actului de administraŃie publică: justiŃia
administraŃiei publice din perspectivă psihologică; comportamentul reprezentantului
autorităŃii de stat; factori psihologici implicaŃi în relaŃia interpersonală cetăŃean-
funcŃionar public. Conduite dizarmonice din perspectiva personalităŃii disfuncŃionale:
problematica simulării - disimulării; problematica psihologică a conduitelor
autodistructive şi heterodistructive; problematica psihologică a disfuncŃionalităŃii
principalelor procese şi funcŃii psihice.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1.Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat universitar- Psihologie judiciară, Editura
FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.
2.Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie judiciară, Editura
Şansa, 1992, 1998.
3.Tudorel Butoi, Voicu Zdrenghea, InvestigaŃia psihologică a comportamentului simulat,
Editura.M.I., Bucureşti, 1991.
4. Tudorel Butoi, Psihanaliza crimei, Editura ŞtiinŃifică şi Tehnică, Bucureşti, 1996.
5.Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Alexandru Butoi, Psihologia comportamentului
criminal, Editura Enmar, Bucureşti, 1999.
6. Tudorel Butoi, Note de curs, Institutul NaŃional al Magistraturii, Bucureşti, 2001
7. Emilian Stancu, Criminalistică, Editura Actami, Bucureşti, 1995.

161
PSIHOLOGIA SPORTULUI
SPORT PSYCHOLOGY

Disciplină opŃională; sem. 6; ore săptămânal -


învăŃământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru: 42; 4 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Sistemul de personalitate: caracterizare şi trăsături generale; precizări


terminologice; evoluŃii înregistrate în studiul personalităŃii; stadialitatea umană;
câteva teorii; laturile personalităŃii; personalitatea individului şi relaŃiile
interpersonale. Imaginea de sine: definire şi caracterizare generală; problematica
imaginii de sine şi importanŃa ei în activitatea sportivă; rolul succesului şi al
eşecului în formarea imaginii de sine la sportivii de performanŃă; RelaŃia sport –
încredere în sine. MotivaŃia: ce este motivaŃia? - delimitări conceptuale;
componenŃa motivaŃiei şi funcŃiile ei; formele motivaŃiei; motivele activităŃii
sportive; motivaŃie şi performanŃă. ActivităŃile sportive şi specificul acestora:
instituŃii şi organizaŃii; specificul organizaŃiilor sportive; sportul ca activitate
socială. RelaŃia randament-performanŃă-satisfacŃie: definirea termenilor; evaluarea
performanŃelor. Fenomene psihosociale în sport: tipuri de relaŃii interpersonale în
activitatea sportivă.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1. Laura Goran, Psihologia sportului, Editura FundaŃiei România de Mâine (în curs
de apariŃie).
2. M. Epuran, I. Holdevici, Fl. ToniŃa, Psihologia sportului de performanŃă. Teorie
şi practică, Editura Fest, Bucureşti, 2001.
3. M. Epuran, I. Holdevici, Compendiu de psihologie pentru antrenori, Editura
Sport-Turism, Bucureşti, 1980.
4. M. Niculescu, Personalitatea sportivului de performanŃă. Factori de
personalitate condiŃionali ai performanŃei sportive de vârf, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2000.

162