Tomatele sunt plante anuale, cu radacina pivotanta, in cazul in care se cultiva prin semanat direct.

Daca se cultiva prin rasad, radacina se ramifica puternic in stratul superficial al solului (30 - 40 cm),
necesitand irigarea.

Tulpina poate avea inaltimi diferite, in functie de varietate si soi.

Tomatele sunt plante iubitoare de caldura.

Temperatura minima de germinare a semintelor este de 8 - 10°C. Pentru crestere si fructificare plantele
necesita o temperatura optima de 22 - 26°C.

Temperaturi sub -1°C duc la moartea plantelor.

Fata de lumina pretentiile sunt ridicate, in special in faza de rasad si de fructificare.

Cerintele fata de umiditate sunt moderate.

Tomatele dau rezultate bune pe soluri usoare, profunde si fertile, cu o reactie neutra sau slab acida.

Ele valorifica bine ingrasarea organica si minerala in anul de cultura.

Tomatele prezinta o tehnologie complexa si datorita importantei deosebite se cultiva in numeroase

sisteme: in camp (cultura timpurie, de vara, de toamna), in sere (ciclul I si II), in solarii (ciclul scurt si
ciclul prelungit), in tunele joase, in rasadnite etc.

Cultura tomatelor timpurii.

Se practica in zonele in care brumele tarzii au o frecventa mai redusa (Campia de Vest, Campia Dunarii,
Lunca Dunarii, terasa superioara a vailor Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Siret si o parte din Delta Dunarii).

Se aleg terenurile cu textura usoara, cu expozitie sudica, ferite de vanturile dominante, plane sau cu o
panta usoara, bine afanate si care se incalzesc primavara devreme.

Este recomandabil ca tomatele sa se cultive dupa lucerna, mazare, fasole, castraveti, pepeni, morcov,
ceapa, varza etc.

Terenul se pregateste din toamna prin desfiintarea culturii precedente, nivelare de intretinere, fertilizare
de baza cu 30 - 40 t/ha gunoi de grajd, 400 kg/ha superfosfat si 100 kg/ha sulfat de potasiu, aratura
adanca la 28 - 30 cm.

Primavara solul se grapeaza si concomitent se executa fertilizarea cu 200 - 250 kg/ha azotat de amoniu.
Erbicidarea se face cu Treflan 3 l/ha si Patoran 1,5 kg/ha, cu incorporare in sol la 8 - 10 cm cu grapa cu
discuri. Modelarea se realizeaza in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm.

Rasadurile se produc in sere inmultitor, solarii incalzite, rasadnite calde.

Semanatul se face la sfarsitul lunii februarie, folosind 250 g de samanta pentru un hectar.

Se folosesc hibrizi timpurii: Arges 1, Export II, Vidra H-14, Isalnita 50, H-601, Ioana, Precoce de Someseni
etc.

Rasadul se repica in cuburi nutritive de 7 x 7 x 7 cm sau se produce prin semanat direct in ghivece.

Pentru a mari precocitatea se folosesc diferite solutii stimulatoare, cum vor fi: procaina 10 mg/l apa timp
de 4 ore sau Atonik 1 : 2000 timp de 12 ore.

Pentru evitarea alungirii rasadului in faza de 3 - 4 frunze se fac tratamente cu Cycocel 0,1%, 10 l la 100
m˛ ocupati de rasaduri.

La plantare rasadurile trebuie sa aiba varsta de 45 - 50 zile, sa fie viguroase, sanatoase, bine calite.

Plantarea in camp se face in momentul in care temperatura in sol, la 10 - 15 cm adancime, se

stabilizeaza la 12°C si cand pericolul brumelor tarzii a trecut (15 - 25 aprilie in sudul tarii si 1 - 10 mai in
restul tarii).

Se va tine seama si de conditiile concrete ale anului respectiv.

Se planteaza 2 randuri pe stratul inaltat, distantate la 80 cm, iar pe rand la 20 - 23 cm (fig. 1). Pe teren
nemodelat plantarea se poate face la 70 cm intre randuri si 30 cm intre plante pe rand.

Este bine la plantare, daca nu s-a facut o fertilizare corespunzatoare, sa se adauge 300 g mranita la
fiecare planta.

Rasadurile se pot planta mai adanc deoarece emit usor radacini adventive.

Dupa plantare rasadurile se uda.

Lucrarile de intretinere.

Sunt destul de numeroase. La 3 - 5 zile de la plantare se face completarea golurilor, manual, cu rasad din
rezerva pastrata la plantare.
Afanarea solului se realizeaza prin prasile mecanice si manuale, de 3 - 4 ori, de obicei dupa fiecare ploaie
sau udare.

Irigarea se face la inceput mai rar, cu cantitati mai mici de apa, pentru a evita racirea solului, apoi mai
des, la 7 - 10 zile, cu norme de udare de 300 - 350 mł/ha.

Fertilizarile faziale cu ingrasaminte chimice se aplica la inceputul legarii fructelor cu 100 kg/ha azotat de
amoniu si 50 kg/ha sulfat de potasiu si la inceputul coacerii fructelor cu 100 - 150 kg/ha superfosfat, 150
- 200 kg/ha azotat de amoniu si 50 - 100 kg/ha sulfat de potasiu.

Tratamentele contra bolilor si daunatorilor se executa cu oxiclorura de cupru 0,5%, zeama bordeleza 0,5
- 1%, in alternanta cu Dithane M-45 - 0,2% si Onthocid 0,2%, Perozin 0,5%, Bavistin 0,1%, Ronilan 0,05%,
Ridomil Plus 0,25%, contra manei si a septoriozei; cu Decis 0,05% contra gandacului din Colorado,
Ultracid 0,1% contra musculitei albe, cu Ekalux 0,1% sau Onevos 0,2%. Coropisnitele se combat cu
Galition.

Lucrarile cu caracter special, de dirijare a cresterii si fructificarii, cuprind: copilitul radical, lasandu-se
doar tulpina principala; carnitul dupa 3 - 4 inflorescente, la 1 - 2 frunze deasupra ultimei inflorescente.

In unele cazuri se poate lasa primul copil prefloral care se carneste dupa o inflorescenta, iar tulpina
principala obligatoriu dupa 3 inflorescente.

In felul acesta se obtine o productie mai timpurie.

Soiurile cu crestere determinata (pitice) nu se copilesc si nu se carnesc.

In perioadele cu luminozitate scazuta, racoroase, pentru evitarea asortarii florilor, se recomanda

stimularea cu Tostim, Tomaset, Duvaset, Bavatostim 1%.

Sustinerea plantelor se face pe araci sau spalier cu o singura sarma, la 40 - 45 cm de la sol.

Aceasta lucrare este obligatorie pentru cultura timpurie. In cazul aparitiei pericolului brumelor tarzii se
iau masuri de protectie a culturilor prin realizarea perdelelor de fum din brichete funigene, arderea
gunoiului de grajd, a cauciucurilor uzate etc.

Recoltarea poate incepe in decada a doua a lunii iunie si se continua pana la sfarsitul lunii iulie,
efectuandu-se manual, la maturitatea fiziologica, daca valorificarea se face imediat si cu putin inainte de
parga, sau in faza de parga pentru transportul la distante mai mari.

Dupa recoltare fructele se sorteaza pe calitati si se ambaleaza in ladite de 5 - 6 kg.

Productiile obtinute sunt de 25 - 30 t/ha, dar in conditiile respectarii tehnologiei se pot obtine productii
mult mai mari.