Sunteți pe pagina 1din 3

Este apa o resursa rara ?

Apa acoperă aproximativ 71% din suprafata Pământului? Cea mai mare parte a
apei de pe glob sa găseşte în oceane (97.2%), urmate de gheţari/calote glaciare/etc.
(1.8%) in timp ce 0.9% se găseşte în subteran iar 0.001% sub forma de vapori. Apa
"dulce", utilizata de majoritatea organismelor de pe Terra, reprezintă doar 0.02% din
totalul apei de pe Terra si se găseşte în rauri, lacuri, subteran etc.
Peste 30% din resursele mondiale de apa sunt localizate in Asia? Pe locurile
următoare se afla America de Sud (cu 27%) si America de Nord (18%). Cele mai
vitregite de lipsa apei sunt Orientul Mijlociu si Africa de Nord care deţin, împreună, doar
0.32 % din totalul apei de pe glob.
Ziua Internaţională a Apei se sărbătoreşte în fiecare an pe 22 martie. Apa a devenit
o resursa rara in anumite zone de pe glob si afectează in prezent 4 din 10 persoane din
lume. Situaţia se înrăutăţeşte pe măsură ce populaţia si gradul de urbanizare se afla in
continua creştere.
Se estimează ca pana in 2025 aproape 2 miliarde de oameni vor locui in regiuni sau
tari in care se vor înregistra lipsa apei si in care resursele de apa pe cap de locuitor se vor
afla sub nivelul recomandat de 500 metri cubi de apa pe an.
Deşi populaţia lumii a crescut (şi creşte în continuare) exponenţial în ultimele
secole, resursele de apă au rămas aceleaşi? Astfel, noi avem acum la dispoziţie aceeaşi
cantitate de apa pe care o aveau şi primii homo sapiens sapiens.: 1.460 petatone (1
petatona = 1015 tone).
Deficitul de apa afecteaza Europa de nord si de sud . Europa nu mai poate
continua sa utilizeze apa conform practicii actuale, avertizeaza Agentia Europeana a
Mediului intr-un nou raport. Continentul se confrunta cu insuficienta resurselor si cu
seceta, iar solutia este reducerea cererii si introducerea pretului apei in toate sectoarele,
inclusiv cel agricol, relateaza publicatia EUobserver.
Agentia Europeana a Mediului, organism consultativ al Uniunii Europene, arata ca
nu doar statele membre din sudul Europei, ca Spania si Italia, se confrunta cu penuria de
apa, ci si cele din nordul Europei. Schimbarile climatice, precizeaza raportul, vor spori
gravitatea si frecventa secetelor pe viitor, exacerband penuria de apa mai ales pe timpul
verii.
Se recomanda statelor membre sa implementeze planuri de gestionare a secetei si
sa se concentreze asupra pericolului unui deficit de apa, in loc sa astepte declansarea unei
crize.
In domeniul agricol, AEM considera ca o combinatie intre selectia culturilor si
metodele de irigatie ar ameliora substantial eficienta agricola a apei, cu sustinerea unor
programe de consiliere a agricultorilor. Sunt necesare, de asemenea, fonduri europene si
nationale, inclusiv prin Politica Agricola Comuna, alocate pentru promovarea utilizarii
durabile a apei in acest sector.
Nivelul mării este în creştere, gheţarii se retrag, iar Pământul se află sub ameninţarea unui
posibil potop până la sfârşitul secolului. Ironia este că planeta se confruntă acum cu
penuria de apă, care s-ar putea transforma într-o criză serioasă în viitorul apropiat.
Este adevărat că majoritatea suprafeţei planetei este acoperită de apă, insă 97% din apa
disponibilă la nivel planetar este apă marină, prea sărată pentru uzul uman. Din apa
disponibilă rămasă, 2 % se află în gheţari şi calotele glaciare, deci rămâne numai 1% din
totalul apelor de pe glob pentru a ne satisface nevoile.

În timp ce ONU stipulează un consum minim de 50 de litri de apă pe zi pentru băut, gătit,
spălat şi uz sanitar, miliarde de oameni din toată lumea nu au nici măcar acces la surse de
apă potabilă sau sigură pentru un uz sanitar minim.
Dacă apa disponibilă ar fi folosită în mod raţional şi resursele de apă subterană
conservate, resursele existente ar fi suficiente pentru a îndeplini cel puţin nevoile unei
populaţii care creste într-un ritm moderat. Dar în condiţiile unei creşteri pronunţate a
populaţiei şi o intensificare a activităţilor pentru adaptarea la acest număr în continuă
creştere, atingerea acestui scop devine aproape imposibilă, resursele actuale fiind
incapabile de a satisface cererea unei populaţii aflate într-un proces de creştere
accentuată.
Se estimează că, în cazul unei creşteri a populatiei în acelaşi ritm ca şi cel actual,
consumul de apă va creşte până în jurul valorii de 40 % până în 2030. In acest caz 2-7
miliarde de oameni din întreaga lume vor suporta consecinţele uzului iraţional de apă
până la mijlocul secolului.
Deşi explozia demografică este una dintre principalele cauze ale acestei crize, irosirea
apei şi schimbările climatice joacă de asemenea un rol important. Irosirea unor cantităţi
uriaşe de apă se pare că are loc în timpul procesului de irigare, prin evaporare şi scurgere.
Aproximativ 70% din resursele de apă disponibile sunt utilizate în agricultură. În timp ce
utilizarea apei pentru a îndeplini cerinţele unei populaţii în creştere este inevitabilă,
partea neplăcută este că mai multă apă destinată irigării se pierde datorită practicilor
neglijente folosite în irigaţii decât este preluată de către plante.
De asemenea, ţinând cont de încălzirea globală şi de schimbările climatice care au loc,
disponibilitatea resurselor de apă ramase a devenit nesigură – cu întârzieri ale musonilor
şi ploilor în sezonul ploios, cât şi cu abundenţa în inundaţii neaşteptate.
În plus faţă de de această scădere în cantitate, deterioarea calităţii apei este un alt motiv
pentru declinul în ceea ce priveşte apa disponibilă. Holeră, diaree, dizenterie, E. Coli şi
infecţii cu salmonella, care se transmit prin apă, s-a descoperit că sunt responsabile
pentru pierderea a peste 5 milioane de vieţi omenesti în ficare an în ţările pe cale de
dezvoltare.
Chiar şi cele mai pure surse de apă au devenit improprii pentru consum datorită poluării
şi contaminării rezultate în urma activităţilor umane şi apelor reziduale industriale.
Râul sfânt, Gange, alimentat de gheţarii din Himalya, era considerat cea mai pură sursă
de apă din India. Datorită faptului că milioane de oameni se scaldă şi practică ritualuri
religioase în râu, cât şi datorita deşeurilor industriale care sunt eliberate în apele râului,
acesta a fost poluat, atingând un nivel la care Gangele se face responsabil, conform
raporturilor, pentru 365,000 de decese de minori anual.

Previziunile indică faptul că situaţia actuală, criza resurselor de apă nu poate decât să se
agraveze pe parcursul acestui secol, în cazul în care nu vor fi luate măsuri la nivel politic
şi individual pentru a economisi apa şi a proteja sursele de apă. Deşi apa e o resursă
naturală pe care o credeam nesfârşită, am ajuns al un nivel la care nu ne mai permitem
luxul de a o lua de-a gata, ci trebuie să luăm măsuri.

S-ar putea să vă placă și