P. 1
Trasaturile Definitorii Ale Limbii Romane

Trasaturile Definitorii Ale Limbii Romane

|Views: 836|Likes:
Published by silv_since91

More info:

Published by: silv_since91 on Nov 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2013

pdf

text

original

www.referat.

ro

‘II. Trăsăturile definitorii ale limbii române Româna este o limbă romanică deoarece elementele sale constitutive: sistemul fonetic, structura gramaticală, cea mai mare parte a fondului lexical principal şi a vocabularului activ sunt de origine latină. 2.1. Nivelul fonetic Procesul complex de transformare a latinei populare în limba română a acţionat la fiecare nivel al limbii române. La nivel fonetic au acţionat mai multe legi. Cuvintele din limba latină populară au intrat în limba română fie aşa cum erau folosite la vremea romanizării, fie cu anumite modificări. Principalele modificări fonetice care au acţionat asupra cuvintelor latineşti în trecerea lor spre limba română sunt: a. Căderea finalelor; Ex. : SOLEM -> SOLE -> SORE GULAM -> GULA -> GURA b. Transformarea în „L” intervocalic în „R”; c. Trecerea grupului „CT” în „PT”; -CT- -> -PTEx. : NOCTEM -> NOCTE -> NOPTE -> NOAPTE ( moştenit ) • NOCTURN – împrumutat d. Trecerea grupului „GL” în „GHE”/ „GHI”; Ex. : GLEMUS –> GLEMU –> GHEMUS –> GHEM e. Grupul „CL” în „CHE” / „CHI”; Ex. : OCULUS -> OCLU -> OCHIU -> OCHI (moştenit) • OCULAR – împrumutat f. Trecerea lui „B” intervocalic la „V” şi apoi dispariţia lui ; Ex. : CABALLUS -> CABALLU -> CAVALLU -> CALLU -> CALU -> CAL ( moştenit ) • CABALIN – împrumutat g. Reducerea dubletului „LL” la un singur „L” ; Ex. : BUBALLUS -> BUBALLU -> BUVALLU -> BUALLU -> BUALU -> BUARU -> BOUR

„a fi capul răutăţilor”. . mână ). Aceleaşi funcţii sinaxice ca în limba latină . Din fondul principal lexical aproximativ 58-60 % sunt de origine latină.Vocabularul În limba română. . inimă. modurile şi timpurile verbale. mare parte a numeralelor. reorganizând şi simplificând.3. Pentru ca un cuvânt să facă parte din fondul prinipal lexical trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . Îmbogăţirea vocabularului limbii române se face mai lesne prin împrumuturile din limbile romanice surori (franceză. faţă de cinci în limba latină ). numeroase adverbe. gură. predicat. : LANA -> LÂNĂ BONUS -> BONU -> BUN BENE -> BINE i. „cu noaptea-n cap” ş.maghiară. cap. italiană. slavonă.părţile corpului (barbă.Să dea naştere unor noi cuvinte prin derivări cu sufixe si prefixe. articolul. . declinările substantivelor ( trei în limba română. atribut. Sistemul fonetic moştenit din limba latină este format din totalitatea sunetelor existente in limba română contemporană. semnificativă fiind frecvenţa lor în uzul curent : -substantive denumind : .h. româna preia o majoritate covărşitoare de cuvinte. sistemul cazurilor. Ex. prin conversiune sau schimbarea valorii gramaticale . precum şi pronumele. „ a fi capul răscoalei”. complement. adjectivul. patru tipuri de conjugare.Structura gramaticală ( sistemul morfologic şi sintaxa ) Limba română a moştenit din limba latină populară. mai exact: subiect. Sintaxa limbii române menţine caracteristicile latinei populare. 2.Să intre în multe expresii şi locuţiuni („cap”.Să aibă frecvenţă mare în vorbire. Transformarea unor vocale latineşti urmate de consoanele „M” sau „N” în „Î/” fie în „U” .braţ. : TIBI -> ŢIE DICO -> DZIC -> ZIC.„a-şi face de cap”. cuvintele cu cea mai mare putere de circulaţie sunt cele de origine latină. greacă sau alte limbi cu care poporul romăn a intrat în contact. Ex. cu excepţia sunetelor : „Ă” „Ş”şi „H” care provin din limba daco-getă. turcă.Să aibă vechime mare în limbă. creier.Să fie cunoscut de către toţi vorbitorii. La nivelul lexicului.2. faţă. interjecţii dar mai ales prepoziţiile şi conjuncţiile. restul fiind din daco-getă. . Modificarea unor consoane urmade de vocala „I” . 2. spaniolă) . ) . .a. dinte.

deosebit de activ între secolele al VII-lea – al X-lea.Substratul Se consideră că aparţin fondului autohton traco-dac aproximativ 150-175 de cuvinte (după unii cercetători. economice. Ulterior secolului al XIII-lea. are drept consecinţe majore bilingvismul slavo-roman. săptămână).a învăţa. soră. vatră. ucraineana. prelungidu-se până după secolul al XIII-lea. tată. cioară. frate.” -2. căpuşă. ar fi mult mai mare ). armăsar. De la daco-geţi se păstrează sunetele „Ă”. Theodor Hristea. cal. Motru. a asculta. iarbă. -elemente ale vegetaţiei (arbore. floare. a ajunge. a intra. lac. Procesul. brusture.4. grumaz. odata cu migraţia slavilor pe teritoriile de la sud de Dunăre şi pe cele de la nordul fluviului.5. a bate. a fugi. mânz. năpârcă. munte. a cădea. Lexicul de provenienţă slavă conţine mai ales 1. afirmă : “Influenţele exercitate asupra limbii române sunt foarte variate şi ele explică mult discutata eterogenitate a vocabularului românesc judecat în ansamblu […] aceste influenţe n-au schimbat esenţa Latină a limbii noastre. Tot din daco-getă provin şi câteva toponime: nume de râuri şi localităţi ca: Argeş. substantive commune care privesc : . -elemente ale naturii (apă. a auzi. iarnă. ceapă. ţap. Mureş. social-culturale. ca: brânză. dimineaţă. sau cu etimologii multiple: mărar. a judeca. brad. -verbe care indică acţiuni esenţiale (a aduce. ginere. lună. groapă. nepot. a alerga. a bea. măgură. azi. Dintre acestea se pot enumera: baltă. anume modul de formare al numeralelor cardinale de la unsprezece la nouăsprezece şi a celor care denumesc zecile. pădure). şi tot din limba de substrat provine un element de morfosintaxa. În schimb au influenţat fizionomia ei lexicală. Olt . mazăre. a lua). şopârlă. mal. în lucrarea sa "Sinteze de limbă română". a unor cuvinte din alte limbi. bou. brâu. strungă. convieţuind cu populaţia daco-romana şi treptat fiind asimilaţi. -animale(albină. reorganizarea statală în cnezate şi voievodate. a cunoaşte. măr). 2. sarbo-croata. noapte. numărul cuvintelor daco-gete folosite şi azi în limba română. câine)ş -unităţi ale timpului (an. buză. a cânta. în diferite etape istorice. limba română a recurs la împrumutri slave. reorganizarea Bisericii şi oficierea slujbei in slavonă. a determinat pătrunderea în limba română. arici. barză. mamă. codru. 2. a fi. cătun. câmp. pupăză. Criş. prin intermediul limbilor vecine :bulgara. rusa. „Ş” şi „H”. viezure.grâu. unchi).-membrii familiei (cumnat. în diferite etape ale evoluţiei sale. coacăză. a cere. Ar putea aparţine limbii daco-gete şi cuvintele cu origini nesigure. pârâu.1 Influenţa slavă asupra limbii române Cea mai importanta influenţă asupra limbii romăne incepe cu mijlocul secolului al VI-lea. copac.5 Influenţe asupra limbii române Contactul românilor cu popoarele vecine si cu altele mai îndepărtate prilejuite de relaţiile politice.

bănui. agentură. -anie.rac) Elemente ale naturii (crâng. lider. . gât. a hrăni. cuşcă. barman.pivniţa.izvor. caiet. gleznă. a munci. economice. agenţie. -alnic. • maghiară: alcătui. • engleză : aisberg.blană. cafea.alai. coasă.bursă. crenel. • germană : abţibild. Neagu.nevoie.calic. schit.Împrumuturile in limba română Contactul românilor cu popoarele vecine si cu altele mai îndepărtate prilejuite de relaţiile politice. holtei.5. nevastă) Casa. adălmaş. grajd.catană. buton. majoritatea sufixelor : (-ac. • neogreacă : agheazmă.2. Radu) Nume de locuri (Comarnic. lacom. Prahova) 3. mândru.sfânt. burlac. asediu. catarg.cleşte. anapoda. Ialomiţa. bivol. acaret. arpacaş. alean.• • • • • • • • Omul şi familia (babă. cais. pe parcursul unei istorii frământate. monah. zdravăn. acadea. pomană. prost. ovăz. vesel) 5.luncă) Termeni bisericeşti (mucenic.slavă) Noţiuni abstracte (duh. • franceză : abajur.şurub. a plăti. Ilfov. blat. molimă. voinic. 2.drug.noroc. anost. a clădi. până în actualitate. diblu. substantive proprii care privesc : Nume de persoane (Bogdan. • turcă : abanos.uliţă) Flora şi fauna (hrean. verbe : (a citi. a iubi. drapel.iaz. borcan. cocoş. istericale.geam. bilanţ. -ean) -2.obiectele de uz casnic şi uneltele (ciocan. -aş. blufa. castan. cartof. cabină.ogradă. Dan.horn. • ucraineană : borş. bişnita.deal. muncă . armată. viteaz. ieftin. agonisi. -că. milă.silă). amvon. a pomeni) 4. bujor. • greacă : aerisi. cele mai importante fiind citate mai jos : • bulgară : argat. a dărui. social-culturale. buzunar. a logodi. Cârstea. abandona. bogdaproste. • italiană : abate.sat.lopată. adjective : (drag. a determinat intrarea în limba română a unor cuvinte din alte limbi. balsam. ageamiu. Cozia. scump.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->