Sunteți pe pagina 1din 60

ROGER-GERARD SCHWARTZENBERG

STATUL
SPECTACOL
ESEU ASUPRA ~I IMPOTRIV A _
STAR-SISTEMULUI IN POLITICA

Traducere din limba franceza


de
ANCAPISICA
Coperta:
LAVINIA DIMA
CUPRINS
Redactor:
RODICA GARLEANU-COSTEA

Partea inUli: PERSONAJELE


Eroii . . . . . .. 16
Omulobisnuit
, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 46
Liderul care fascineaza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 64
Tatlil nostru .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 83
Non-femeia politica ," 92
Viata particulara a unui om politic 103

Partea a doua: SPECfACOLUL


Arta politica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Cinematografia puterii 135
, Mediatiza'rea politicii . . . . . . . . .' . . . . . . . . . . . . . . . 154
Barbatul de vaza " 172
Industria spectacolului '.' . 206

Partea a treia: PUBUCUL


Puterea ca vedeta, de ce? , 234
Puterea ca vedeta.Ia ce bun? 256
Puterea ca vedeta, puterea iluziei 281
Uitimul recital 316

e L'ETAT SPECTACLE
Essai sur et contre Ie star system en politique,
. Flammarion, 1977

© Pentru versiunea romaneasea ,


Editura SCRIPTA, 1995
Bucuresti, Calea Victoriel nr. 39A

ISBN- 973-9161-24-3 5
PARTEA iNT AI:

PERSONAJELE

In 19771 cand i-e aparut cartea de fatal ROGER GERARD


SC~WAR~~~B_ER~ avea 33 d~ ani ~i era deja un nume cunos-
cut In publ.clstica ~I In lumea unlversitara franceza. Editorialist la
Ill/.Exp~ess'l ~i II~e Monde'l, profesor de ~tiinte politice la
UnI:erslt~!ea ~arls III el a publicat pana la acea data eseuri Altadata, politica insemna idei. Astazi, politica tnseamna per-
soclo-pollhce ~I monuole, precum Campania prezidenfiala din soane. Sau rnai degraba personaje, Pentru ca fiecare conducator se
ii" 196~ (P.~.F., 1967)1 Razboiul de succesiune. Alegerfte prezi- pare dl-~i alege 0 functie ~i~i ia un rot Ca la spectacol '. . .
I,
!I denfiale dm 1969 (P.U.F" 1969), Socio/ogie politied (1974). Ca atare, Statul lnsusi se transforma in realizator de spectacol,
II,
!j Car~a STATU~~PECTA~~~ Eseu asupra ~i lmpotriva in "produdltor" de spectacol. Deci, politica devine regie. Fiecare
,i
star-sl.stemulul In politlca intreprinde 0 analiza lucida a conducator i~i etaleaza calitatile ~i pozeaza in vedeta. Astfel se
H;
H
'I'
meccnsimeler puterii politice in democratiile occidentale influ- produce personalizarea puterii. Termenul este fidel etimologiei
i; ~ntate decisi: in ultimele decenii de mass-;"edia. Ea se co~stituie sale, persoana venind din latinescul persona care tnseamna masca
Infr-un avertisment adresat societafii civile si cricdrui cetatean de de teatru.
rand cu privire la "jocul secund" al puferii, atat de diferit de
cporenjele care hotarasc de cele mai multe ori optiunile elec- PUTEREA PERSONALlZA TA
toratului. '
.. Sem~ifica!~a un~i ase~e~ea demers pentru intelegerea actiu-
n./Id~se, pol.hce din Romania de azi este cu atOt mai relevanta Cu catva timp in urma, puterea era 0 notiune abstracta. Un
~I mal ~ctuala cu cat aceasta clasa de~i in formare pare a-si fi
l
concept reee ~i impersonal pentru juristii austeri care nu voiau sa
l

ap~o~rlat stratagemele spectacolului politic inainte de a-~i fi cunoasca decat constitutiile ~i codurile de legi. in acele timpuri
deflnlt coerent programele. ' puterea era aproape anonima. Asa Incepeademocratia. Mai intAicu
lupta impotriva monarhiei, apoi impotriva dictaturii. Pe scurt,
impotriva autoritatii personale,
EDITURA Astazi, puterea are 0 fatA:aceea a conducatorului care 0 exercita.
Din abstracta, a devenit figurativa. Deci, puterea se umanizeaza, se
insufleteste ~i prinde viatA. Se personalizeaza. in sensul pe care
Littre Ii da cuvantului "a personaliza": "a imprumuta 0 existenta
personalA unui concept abstract sau unui lucru flirAviata".
1 Astazi spectacolul este la putere. Nu se mai afla doar ill societate. Alat de mull a
progresat riiul. Astazi, nu ne putem fntreba care sunt raporturile dintre spectacol ~i
societate In general, cum 0 fiicea Guy Hebord in 1967. Este din plicate suprastructura
politicii a societatii, Statui tnsusi care se transforms in tntreprindere de spectacol, in
"Stat spectaool". ~i aoeasta, Intr-un mod sistematic ~i organizat. Pentru a amuza ~i
lnsela mai bine publicul format din oetateni. Pentru a se distra mai bine ~i a crea
diversiune. Pentru a transforma sfera politicii in scena ludicii, in teatru al iluziei.

7
Un bllr~at - sau 0 femeie - personitica puterea pentru ca el (sau Cu toate acestea, puterea ca figura este uneori puterea in per-
ea) personinca grupul in care se exercita aceasta putere. El se soana, in sensul negativ al termenului. Cand conducatorul suprem
ident~fi.clicu. acest grup care se recunoaste in el. Se impune, prin nu reprezinta nimic altceva decat figurantul suprem adus in scena ~i
prest~gl~: pnn ascendent, prin popularitate - ca expresie autentica transformat in vedeta de adevaratele puteri (grupuri economice ~i
a nattunu, a poporului ~ia partidului - ca simbol, financiare, birocrati etc.) cu scopul de a distrage atentia, Nu repre-
. .~cest ~nduclitor simbolizeaza puterea: 0 reprezintii intr -0 forma zinta decat dublura pusa in fata reflectoarelor, asupra careia se
vizibila; ellltc~~eazli puterea: 0 lntrupeaza lntr-un corp, ii impru- concentreaza luminile ~i privirile publicului. ln timp ce puterea
muta abstractiei 0 forma umana, materiala ~i sensibila. reala se exercita in alta parte, in umbra, departe de imaginea ecla-
~tfe~ de cuvinte - a simboliza, a reprezenta, a intruchipa _ tanta, proiectata de puterea oficiala.
apartm ~l vocabularului spectacolului. Sarah Bernhardt se identifica
cu Aiglon. De Gaulle reprezintli Franta. Ce declara el la 6 iunie IMAG INEA PUTERII
1958, la Oran? "Franta este aici.., Ea este aici in persoana mea, pe
care ea a mandatat-o pentru a 0 conduce'".
Omul politic tncearca din ce in ce mai mult sli-~i impuna 0
Din aceas~li personalizare a puterii trebuie sa distingem puterea imagine proprie care sli capteze ~i sli fixeze atentia publicului,
personata, chiar daca cele doua concepte coexists adesea. Aceasta imagine este 0 reproducere, mai mult sau mai putin fldela,
. Puterea personala desemneaza 0 realitate institutionalli: 0 sin- a sa. Este ansamblul de trasaturi alese pentru a fi prezentat in fata
gura persoana concentreaza sau controleaza toare puterile. Ea opiniei pub lice. Este 0 select ie, 0 recompunere. .
stlipfine~te toate elementele aparatului de Stat - ceea ce Bertrand de Aceasta macheta la scara redusa inseamna deci 0 reprezentare
J~uvenel numea "sala masinilor", Aceasta este confuzia puterilor flgurativa a realitatii ~iin acelasi timp 0 reconstructie a ei. Aceasta
din dreptul constitutional c1asic.Este tirania arnica, monarhia abso- reconstructie arninteste de munca artistului. Dar, de aceasta data
luta sau dictatura contemporana, artistul lucreaza asupra lui tnsust - ca in cazul autobiografiei sau
Per~on~li~r~ puterii este de alta natura. Ea nu se raporteaza la au toportretului. Sculptorul ~i sculpteaza propria statuie, ~i modeleaza
do~eDlul ms~ltutlonal, ci la psihologia colectiva. Un persona] sim- propria argila, Este in acelasi timp artist ~i model, creator ~i creatie,
b~hzeazli n~tlUnea, statuI sau partidul. El reprezinta puterea grupu- Aceasta munca asupra lui tnsusi, aceasta producere de arta por-
lui care se rncarneaza in el. Astfel se afirma ..puterea ca figura", nind de la el insusi scoate in evidenta 0 admiratie excesiva, lipsita de
, Ii:: orice modestie. Un narcisism care it facea pe Mussolini s:1-~ifixeze
I
puterea dotata cu un chip - ~iuneori eu 0 rnasca - puterea inflitisatli
:: I
de un detinator reperat ~ivazut de toara lumea. ' , urrnatorul obiectiv: "Sli faci din propria vtata capodopera ta'". Este
:.
Personalizarea poate exista fara putere personala (Churchill, ceea ce se chearna arta happenin[?-ului, constand in propria punere
Ro?sevelt). Dimpotrivli, poate exista putere personala flirli perso- in scena. Autoglorifiearea este 0 arta veche de cand lumea. Cand
Cezar serie De Bello Gallieo, face altceva decat s~ pozeze in fata
nal~zare (cazul domnului Boumediene la inceputul carierei).
concetatenilor sai? Nu se prezinta in chip de vedeta? Paraseste
Insa, cele doua fenomene coexista freevent (Stalin, Mao), unul , ,3
expunerea faptelor pentru a se ocupa mai indeaproape de portretul silu .
producandu-l pe celalalt. Adesea, ,,~eful istoric" ajunge sa contro-
Ce altceva face Napoleon cand dicteaza "Memorial de Sainte-He-
le~e toate puterile (cazul domnului Bourguihaj, De cele mai multe
on, eel care monopolizeaza aparatul de Stat (dupa 0 lovitura de Stat, 1 Citat din Marguerite Sarfatti, Mussolini. L 'homme et le chef, Paris, Albin Michel,
1927, p.57. - Prefa~!lndu-~i singur aceasta cane, Ducele seria: "Estc? cea m.ai ~an;
de exemplu) sfarseste prin a reprezenta grupul in ochii natiunii dovada de abnegatie pe care 0 puteam da pentru edificarea semenilor met: sa ma
(cazul domnului Boumedienej. ' pr}zint eu singur." .
Spectacol bazat pe irnprovizatii spontane.
1 Citat din Emmanuel 8erl, Principat et libene, Paris, 1%2. 3 Vezi A Rambaud, L:4n de la deformation historique dans les Commentaires de
Cesar, Annales de l'Universite de Lyon, 1953.

8 9
lene", decat sa-si impuna pentru generatiile viitoare propria viziune a tncercat sa-i ia rolul. Afisele sale ll aratau sever, preocupat, S-a
asupra personajului sau't Paraseste recompunerea realitatii ici ~i apucat sa vorbeasca far ~i' apasat. ~i-a impus sa nu mai surMA.
colo pentru a acredita mai bine interpretarea sa. Gravitatea - in sensul ei primar, de tncetineala, - a devenit regula
De ce atatea griji, de ce atatea eforturi, pentru a fauri ieri, ca ~i sa. Prin urmare, imaginea parintelui. .
astazi, 0 astfel de imagine? Interesul este de doua ori mai mare. Mai Aceasta suprapunere a doua imagini diferite in aceeasi perioada,
intai, imaginea te face cunoscut sau recunoscut. Ea creeaza sau chiar si in aceeasi campanie, a contribuit Ia esecul sau, Deconcertat,
consolideaza notorietatea, servindu-se de simboluri vizibile ~i tangi- publicul nu ma'i recunostea vechiul "prod~" Chaban ~i nu era .
bile. Imaginea, indeajuns de creionata ~ide individualizata, capteaza convins de noua sa imagine. Cum spun specialistii in publicitate, este
interesul publicului. Profilul, suficient de lucrat, retine atentia, mai u~or sli creezi 0 imagine de marca decat sA 0 schimbi. Ce,s-ar
Apoi, imaginea este schita - ~i substitutul- unui program. Un lntampla dadiJaguar ar dori sa preia imaginea luiPeugeot?
atare profil, astazi, anunta 0 atare actiune maine. Imaginea dinamica Prin urmare este important sa-si mentina imaginea pe care si-a
I' ,,"

a lui Kennedy garanteaza programul "Noi Frontiere". In acelasi compus-o. Rezultatul: numerosi conducatori sunt prizonierii pro-
,
I':
!i'·
mod, imaginea modemista a lui Giscard d'Estaing incerca, in 1974,
sa simbolizeze un conducator dornic sa "adudi schimbarea" 1. Deci,
priei lor imagini. N u 0 pot schimba. Sunt constransi sa pastreze rolul
pe care ei in~i~i ~i l-au distribuit. .' .
II
!:

"
imaginea serveste drept indiciu. Ea arata caracteristicile - reale sau
presupuse - perforrnantele in utilizarea unor asemenea "prod use"
Din cauza ca nu si-a modificat profilul de erou distant ~l reee, de I
I
Gaulle a trebuit sa indure balotajul din 1965~i esecul din 1%9. Pe
sau "mArci" politiee. A vorbi despre "imagine de seama" nu consti- 24 martie 1976, dupa semnalul de alarma dat de alegerile locale, ~
tuie, prin urmare, un exees.
Imaginea conducatorului devine echivalentul marcii de fabrica ~i
Giscard d'Estaing a Incercat, un moment, un stil nou de alocutiune
televizata. Nu-i lipsea nimic: fata grava ~icostumul inchis la culoare,
I
,

de comert care ajuta la departajarea produselor unui fabricant sau debitul uniform ~i privirea reee, mimica sobra ~i biroul solemn.
a marfurilor unui vanzator. Acest semn distinctiv simbolizeaza ori- Totul numai pentru a se rupe dealura juvenila ~i de tonul "necris-
ginalitatea ~i valoarea produsului: .Persil albeste eel mai bine ru- pat", plin de verva oratorica. In zadar. Acest nou personaj, cu
fele", "Dupont guverneaza eel mai corect". Cu aceste lozinci contra-rol, li zapaceste pe franeezi. ~i Giscard d'Estaing i~i reia
candidatul devine un produs de marca, u~or identificabil ~i bine imediat vechea imagine, complet opusa,
calibrat. Cel putin a~a se crede. Omul politic trebuie sli accepte deci sa joace permanent perso-
Odata imaginea astfel creionata ~i difuzata, ea trebuie men- najul pe care ~i l-a ales. Trebuie sa consimta alinierea la imaginea
tinutA. Cel putin peniru 0 perioada destul de lunga. Evitand orice care sprijina propaganda electorala. Traieste astfel ca un prizonier
ruptura brutala, oriee schimbare prea brusca a tonului, a stilului, a Intr-un rol determinat, ca un actor, captiv al propriului mil. .
alurii, afisand imaginea constanta a unei personalitati solide. Pe CAd, ceea ce conteaza este productia" de mituri si de simboluri,
scurt, respectand "regula de aur a coerentei imaginii" 2. . chiar ~i tara 0 legatura directa cu realitatea. Mitul Ii este suficient.
Pentru ca nu a tinut cont de aceasta regula, domnul Chaban-Del- Bineinteles
, , e mai bine sa nu se disocieze prea mult realitatea de
mas si-a compromis sansele in 1974. Din 1%9 panli in 1974, el si-a imagine. Oar, realitatea are mai putina importanta, Esentialul este
creat 0 imagine dinamica, a unui om plin de elan ~i de buna dispo- ca ea sAfie crezuta ~i acceptata. Chiar daca imaginea e confectlonata.
zitie, sari tor ~isurazator care sa cultive sportul si prietenia. Pe scurt, Chiar daca este lingusitoare sau aranjata. Asa cum pictorul i~i
imaginea unui frate. Dupa moarrea lui Pompidou, Chaban-Delmas "aranjeatii" modelul princiar.
1 Dupa antifraza care serveste drept titlu ciirtii lui Michel Poniatowski, Conduire le Oare nu it sfatuieste Machiavelli pe Print sli disocieze "a fi" de
ch~ngement, Paris, Fayard, 1975. "a parea"? Priniul nu poate renunta la viclenia vulpii ~i la forta
Vezi Jean Cazeneuve, L 'Homme telespectatew, Paris, Denoel-Gonthier, 1974, p.
184-194. leului. Trebuie sa triseze ~i sa ucida. Oar, pentru a-si Iinisti supusii, (
.'

10 11
e necesar "s~ se prefaca ~i ~ se trans forme", compunand un alt ele asupra catorva supersjaruri. Nimeni nu mai angajeaza un buget
personaj. Ca ~i Ferdinand Catolicul, razboinicul fllrll cuvant care mare intr-un film - sau intr-un partid - daca pe afis nu se gasesc una
a~~ 0 imagine caritabila ~i religioasa. sau mai multe vedete cunoscute.
. .Lumea vede bine ceea ce esti pe dinafara ~i putini vad ceea ce Cunoastem efectulstar-sistemului in cinema. Altadata, filmul era
esti pe dinauntru; iar cei putini nu indraznesc sa contrazica opinia eel care i~ipunea amprenta asupra interpretului. In zilele noastre,
multimii, care are de partea ei maretia Statului care-i sustine ... starul reduce intregul spectacolla un simplu suport sau stativ pentru
Pentru c! poporul nu judea decat ceea ce vede ..." 1. performanta. Nu mai [udecam un actor dUPl1talentul sau in inter-
Dup~ Machiavelli, "arta de a minti" a progresat din punct de pretarea unui film. Judecl1m filmul dupa posibilitatile acestuia de a
vedere tehnic cu cativa profesionisti in publicitate, in mass-media ~i servi actorul.
in managementul campaniilor electorale. In Du Mensonge en politi- In acest Iel, vedeta unui fllm conteaza infinit mai mult decat
que, Hannah Arendt denunta aceste practici: .Potitica e facuta, pe scenariul sau regia. In acelasi mod vedetaunui partid oculteaza
de 0 parte, prin fabricarea unei anume .Jmagini", ~i,pe de alta parte, programul ~i mijloacele. Ea nu serveste acest program. II reduce la
prin arta de aface ca aceasta imagine sa fie credibila" 2. un simplu suport, 0 simpla "platforml1" pentru prornovarea sa.
Despre ce este yorba? Despre manipularea opiniei publice pen- Cu acelasi egocentrism furios, cu aceleasi capricii ca ~iale staru-
tru a 0 face sa cumpere 0 anumita marca, politica de aceasta data. rilor de cinema pentru care nimic nu conteaza decat ele insele. cat
Despre "vanzarea" unei imagini pe 0 pia~ electorala, cu riscul de a valoreaza masinistii sau figurantii pentru 0 vedeta a ecranului? cat
abuza ~ia tnsela, depasind sau trucand realitatea. valoreaza militantii sau aderentii pentru un star politic transformat
Adevl1rulriu mai conteaza. El devine un concept demodat pentru in mit viu? Asa este politica la singular, politica eului sau egopoliti-
prefesionistii care confunda imaginea cu imaginatia. Cu ajutorul lor ca. Asa este viata politica redusa la un solo cantat de un singur
. arta politica ~i dezvolta, din ce in ce mai mult, partea de compozitie instrumentist.
~ide machiaj. Ca ~i arta dramatics. Astazi, spectacolul politic se focalizeaza in jurul unei superve-
dete. Singura pe scena, ea monopollzeaza atentia publicului pe 0
STAR-SISTEMUL iN rotrrtcx singura partitura. In maniera hi care un "idol" al music-hall-ului
alege formula one-man show ~i suprima astfel toate celelalte nu-
mere. Pentru a centra tntregul spectacol asupra persoanei sale.
Omul politic ar avea sansa sa fie el tnsusi, autentic. Dar, prefera Starul inseamna totul. Restul nu reprezinta nimic. Nimic, adica
sa se deghizeze, adica Sl1simuleze sau sa disimuleze, fabricand un figuranti tmpinsi in spatele scenei, spectatori tmpinsi in umbra ~ll.~ii
'persona] care capteaza atentia ~ifrapeaza imaginatia, interpretand sa~ a cabinei de votare. Asa se realizeaza supershow-ul politic,
un rol ce este cateodata unul de compozitie. superproduciia care se deruieaz11pe ecranul puterii. Cu 0 singura
De asemenea, din vocabularul spectacolului, politica tmprumuta
persoana vizata. .'
termeni ca nvedete politice". Mereu aflate in "spectacol", ocupand Aceasta politica a star-sistemului priveste in principal dreapta .
.,scena politica" sicaptivand "publicul" cu "jocul" lor. Este chiar una dintre liniile care 0 separa de stanga. Astfel, ele
Ambitia oricui este ~ devinll personajul central, sa detinll rolul
corespund unor valori ~iunei tactici diferite. . .
principal. Pentru ~ politica a imprumutat de la lumea spectacolului Printre valorile dreptei descoperim adesea respectul elitelor,
practica star-sistemului; atat de vehiculat in anii '20-'50, ~i care
cultul sefului
,
- chiar "cultul eului" - individualismul tmpins cateo-
renasteastazi cu ajutorul unui Robert Redford, Dustin Hoffman sau
Barbra Streisand. De acum, reflectoarele puterii sunt concentrate ~i 1 Cu siguran\a aceasta deviere crista, de asemenea - cu 0 oarec.are ostentatiel - ce
culmineazi chiarIn "cultul personalitatii'' la unele regimuri asa-zise "socialiste", cf. ,
~ NiccoIo Machiavelli, t» Prince, reeditat la Paris, Seghers, 1972, p. 144-145. infra, pag. 40. rosa pot fi clasificate, tn mod real, de stanga aceste sisteme care nu
, Hannah Arendt, Du Mt:mlHIge ala violence; Paris, Calmann-Levy, 1972, p, 15. respecta pluralismul democratic?

12 13
data pana la egocentrism ~i gustul succesului personal: Cateodata repede in cateva mari roluri ale repertoriului politic. Rapid ele ~i
chiar, acest elitism se coloreaza ~icu 0 anume arogania, ehiar eu un gasesc etichete ~ise cantoneaza in cateva man roluri stereotipe, in
anume dispret pentru mase. Dimpotriva, stanga crede fundamental cateva personaje tipice pan! la caricaturizare.
in egalitatea oamenilor ~i in efortul coleetiv. lata eroul: distant, rece, omul de except ie, mantuitor, sef provi-
Mai mult, la dreapta, politica star-sistemului corespunde unei dential
, si , adesea idol. Pe scurt, echivalentul monstrului sacru sau
tactici deliberate. De fapt, dreapta i~ilimiteaza ambi \iile la a conser- deus ex machina din teatru.
va, a administra societatea asa, cum este. Adica a consimti, numai la Este apoi omul obisnuit, the common man, domnul Toata-Lu-
cateva reforme minore, de detaliu. Conservatorii nu stralucesc ni- mea. Extras dintr-o politica de mana a doua. Deci, rolul secundar
ciodata prin precizie doctrinara sau inventivitate ideologies.
promovat in prim-plan. .
Adevaratul program al dreptei este: .Eu voi mentine". Dar, cum
Este apoi liderul sarmant, care tncearca mai degraba sa seduca
acest manifest nu este nici prea exaltant, nici prea accesibil, dreapta
decat sa convinga, Pe scurt, junele-prim,
prefer! s! aduca schimbarea. Prefer! sa deplaseze dezbaterea pu-
Este apoi parintele natiunii, figura tutelara a autoritatii, Omolo-
blica de la programe spre persoane, punand accentul pe stilul ~i
gul tataluinobil din teatru.
personalitatea candidatilor, pentru a vorbi cat mai putin pe fondul
Si in cele din. urma apar starurile politice feminine. UnH le
problemelor.
numesc dive sau primadone. Altii Ie distribuie in functli mai mo-
Lucru care s-a putut observa foarte bine in campania prezi-
deste.
dentiala din 1974_ In acest mare speetacol de revista, "majoritatea"
Adaptate oricarui moment al conjuncturii ~ial psihologiei colec-
a mizat totul pe imaginea personala a candidatilor. Dimpotriva,
tive, aceste diverse roluri se succed ~i titularii cunosc aproape 0
Francois Mitterrand a fost mandria stangii, A dus 0 campanie de 0
mare calitate, de 0 mare demnitate, bazata pe orientarile sale. A rota tie la conducerea statului ~i a guvernului. .
adusmereu in prim-plan continutul programatic al candidaturii Pe perioade lungi, eroii obosesc. Cum sa traiesti mereu in epo:- (

sale. A refuzat sa-si imite adversarii, care se prezentau eu un discurs pee? Vine atunci omul simplu, opusul acestuia, modest ~i linistit.
bar cum sAtraiesti mereu in banalitate ~i plictiseala? Vine atunci
t
ultrapersonalizat f.
liderul sarmant care seduce, uimeste, dar si lngrijoreaza prin insta- f
" "
bilitate. Se poate trai mereu in schimbare sau in surpriza? Vine
ROLURILE atunci tatal, Pentru a da incredere prin ponderatie, prin experienta.
Mai ales in perioade dificile.
Pentru conducatorii care pun persoana inaintea programului Acest ciclu nu este, bi1einteles, mecanic. Oar, privind politica
ramane de rezolvat problema casting-ului, a distributiei de roluri. ultimilor 20-30 de ani, gasim cateva exemp1e.
Ramane sa-si aleaga imaginea convenabila. In Statele Unite, "eroului" Roosevelt Ii urmeaza common man-ul
Bineinteles, aceste vedete politice i~i proiecteaza 0 imagine de Truman sau "omul obisnuit", Eisenhower, care. it precede pe .Jide-
marca, imagine compusa in proportii apreciabile din diferite rul sarmant" Kennedy, urmat de parintele Johnson. .
trasaturi si
, intluente, de la diverse mituri. Dar, ele se specializeaza
in cea de-a V-a Republica, "eroului" de Gaulle li urmeaza "omul
I.
com un" Pornpidou, care-l precede pe .Jiderul sarmant" Giscard ,I
,r
1 Vezi Sylvie Colliard,Lo Campa~prtsUknJic/Jc ~ Francois MWo:and OJ J974~
p. 188-189.-Trebuie, de asemenea, notat acest son~aJ SOFRES, rea!1Z31 la 14 mal d'Estaing, caruia Ii va urma "p!rintele" Barre sau poate in 1978 un
1974: printre alegstorii de stAnga, 66% apreciau programul ~I 24% nurnai alt parinte iesit din afara majoritatii actuale. .
personalitatea candidatului; dimpotriva, printre alegatorii de dreapta 53%.aprecl~u
profilul candidatului ~i 28% erau interesati numai de programul sau (u FIgaro din . .Flecare om este 0 exceptie", spunea Kierkegaard. Dar astazi
16mai 1974). fiecare om politic pare ell a devenit un stereo tip.
14 15
EROII charismei. In America Latina, Peron reca~tigll, in 1973, 0 putere
pierduta tnca din 1955, dar moare in 1974. In Cuba, Fidel Castro este
t. in felul sau un alt Lider Maximo. tn Orientul Apropiat, Nasser
domneste ca un Zatm ~i moare ca un faraon. In Tunisia, Bourguiba
~I ramane .Luptatorul suprem". In fine, in Africa Neagra, eroii i~i
;~
, I »In pkptul r.,;
siJu poaI14 gIoria" prezideaza propriul cult, asupra unei lurni neinsemnate. Cu pre-
.j- I
f,
,;
Villiera de l' Isle-Adam
, ~edintii Senghor, Houphouet-Boigny, Ahidjo, Kenyatta sau Nye-
(citat de Charles de Gaulle) rere, tntr-o lume mai mare generalul Mobutu, maresalul Amin ~i
ill tmparatul Bokassa I.
l~

"
J
Este un lucru cert ca marele rol care viseaza monstrii sacri ai TEORIA DESPRE EROI
politicii it constituie omul ilustru, eroul, Acest semizeu al mitologiei
antiee, tntre eer ~i pamant, este omul de exceptio, destinatsa triumfe Cam peste tot, eroii domnesc ~i prospers, pentru a confirma
~i sa ajunga apoi la apoteoza, Omul viteaz, plin de fervoare ~i de tezele ganditorilor politici care le acorda atentie chiar din antichi-
glorie, Idoluloferit cultului muritorilor. Este mantuitorul, aproape tate. Xenofon face apologia sefului ~i elogiul eroilor, a celui care
un mesia. Este conducatorul providential, genial, reprezentantul cere respect prin ascendentul sau, prin superioritate perceptibila ~i
geniului national. Este profetul rasei sale, mereu solemn, sublim, CU pentru oamenii simpli. In Politica, Aristotel recunoaste exceptia
emfaza, geniului pentru anumiti indivizi eminenti care se impun Brll obsta-
a tntreaga genera tie de "eroi" tndoielnici a marcat perioada de cole ca stapani absoluti, ca "un zeu tntre oameni".
dinaintea razboiului si
In Discursurile sale Machiavelli admire, de asemenea, omul de
, chiar a razboiului: tn frunte cu Mussolini,
exceptie adus de tmprejurari exceptionale este .Legislatorul" - sau
Hider, Franco, Petain. De aici ~idisparitia gradata a eroilor pentru
.Fondatorul'' -omul singur care stabileste sau restabileste un regim,
o perioada scurta de timp.
ca Lycurgue sau'Solon, este .Dictatorul" investit, cum se tntampla
Franco nu va disparea decat tn 1975, dupa 40 de ani de putere
la Rorna, cu 0 magistratura legala ~itemporara, cand statul trebuia
absoluta, Jar de Gaulle reapare tncepand cu 1958, pentru 0 cu totut
"sl1se apere tmpotriva evenimentelor extraordinare" 1.
alta cauza ~i 11 ani de condueere eroica. Dupa demisia sa de la Rousseau il urmeaza tndeaproape pe Machiavelli. ~i el tolereaza
Elysee, ii va face 0 vizita lui Caudillo ca sa-i spuna: .Dumneavoastra "ornul exceptional" in doua cazuri exceptionale: .Legislatorul,"
sunteti generalul Franco. Eu am fost generalul de Gaulle". pentru a fonda statui ~ia face legile, .Dictatorul", pentru a-i asigura
La 84 de ani, maresalul Tito reprezinta Jugoslavia. Singur. In supravietuirea" 2.
u.R.S.S., Stalin s-a stins in 1953, iar tn 1956, la al XX-lea Congres Aceste doua ipoteze tnca rnai corespund conducerii eroice de
se angajeaza destalinizarea. Deja "cultul personalitatii" renascuse 0 astazi. .Fondatorul" este atat de prezent in Lurnea a Treia decolo-
data cu Brejnev. tn Romania, Ceausescu se impune ca stapan abso- nizata pentru a stabili un stat nou dupa cucerirea independentei,
lut. In China, Tchang Katchek conduce 0 scurta perioada ~i moare "Salvatorul" se afla la condueere in unele tllri, chiar dezvoltate,
in 1975. confruntate cu 0 criza grava.
Oar, Mao domneste panll in 1976 - ca tmparat al Celestului 1 fn Caietele sale, Montesquieu da aceasta definitie: "Dictator - remediu extrem
Imperiu - iar Hua Kuo-feng ii succede la conducere. In Coreea de pentru situatii dlsperate. Este 0 divinitate care vine din cer pentru a descurca lucrurile
tn~lcite". .
Nord maresalul Kim Ir-Sen continua cu rabdare sll-~i consolideze Jean-Jacques Rousseau, Du control social; cartea W, cap. VI, reeditata la Paris,
gloria. Pentru ca Lumea a Treia sll devina spatiul tricontinental al Seghers, 1971, p. 226-229,

16 17
Vin apoi "eroii" lui Carlyle'. Prezicatori, profeti, sefi de inspi- lumea se lnclina. Pentru ca "unii oameni raspandesc, chiar de la
ratie divina, care sunt ghizi infailibili. Nu-si trag puterea de la nastere,
, un val de autoritate'",
oameni, ci din lstorie, Destin, de la Dumnezeu. Acest conducator Nu soar putea defini mai bine autoritatea charismatica sau ceea
providential se inconjoara de mister pentru a afirma caracterul ce Stanley Hoffmann denumeste .autoritatea eroica" pentru a 0
supranatural al vocatiei sale. Estet ~iartist al politicii, el guverneaza opune "autoritl1tii de rutina", aceea a "conduditorului obisnuit"z.
, I,

cu ajutorul semnelor divine, mobilizand mai degraba simturile celor


guvernati, decat judecata lor.
EROII SI
, MUNCA LOR
Cu siguranta "eroul" lui Carlyle este activ, dar reprezinta 0 forta
linistita. Nu are acea violenta brutala ~i salbatica ee-l anima pe
.supraomul'' lui Nietzsche, care-i va influenta atat de mull pe d'An- Acesta este eroul eu functiile ~imunca sa, ca Hercule. Caci, acest
nunzio, pe Mussolini sau pe Hitler. monstru sacru indeplineste 0 tripla functie: este creator de specta-
Cel mai bun analist al conducerii eroice este Max Weber, care , col, datator de speran\e ~ide certitudini. .
distinge trei tipuri de autoritate ~i de legitimitate. Autoritatea tra- Mai mult decat orice alt conducator personalizat, eroul este un
ditionala se fondeaza pe uzanta ~i obicei. Ca aceea a seniorului showman, un om de spectacol. Pentru es leadership ~i showmanship
feudal sau a monarhului ereditar. Autoritatea legal-rationals, ba- se confunda. Pentru el "scena politica" este lntr-adevar 0 scena,
zata pe institutii, pe un statut, esteaceea a guvernantului intr-un stat pentru a stabili 0 intalnire fata in fatii, teatrala, cu publicul, rupand
modern. Nu ne supunem persoanei, ci functiei cu care Constitutia cu monotonia autoritatii de rutina. El este omul-orchestra, omul- 't
)
miracol, omul-sllrbat~are, mereu aflat in reprezentatie.
l-a investit. ~i, in fine, autoritatea charismatica a profetului, a erou- 'iI
Acest om de spectacol este si un datator de visuri. Ca si cum
lui, a sefului de razboi, a demagogului.
puterea ar trebui sa asigure 0 functie onirica, "FArl1viziuni, poporul
Charismatic vine din grecescul charisma, care tnseamna gratie.
piere", ne asigura Biblia. Si
, Chateaubriand sfatuieste , sa "conducem
In teologie, charisma defineste un har particular conferit de gratia francezii prin iluzii". Atunci ghidul se ridica deasupra prozaicului
divina, Max Weber introduce acest termen in politica pentru a defini cotidian pentru a schita 0 perspectiva nobila, cu partea sa de mit ~i
"calitatea extraordinara a unui persona] care e, ca sa. spunem asa, de vis, de minunatie ~i de irationalitate. Astfel eroul devine profet,
dotat cu 0 fortll si caracteristici suprana turale sau supraomenesti ori daca nu chiar vizionar. . 'i
~I
eel putin iesite din comun, inaccesibile muritorilor sau, chiar mai Intr-un sistem putin dezvoltat, aceasta functie profeticasi poe- !'
mult, considerat ca un trimis al Domnului sau ca exemplu, ~i in ~idi e d.ecisiva. Dar, ea i~i pastreaza importa~ sa ~i in societatile
consecinta, admis ca sef".
, industriale avansate. In acest univers de statistici, in aceasta Iume
Unii conducatori ies din obisnuit, se evidentiaza de restul prin mecanica ~i matcrialista condusa de tehnicieni, poporul viseaza la
ascendent, prin stralucire, Ei forteaza admiratia ~i adeziunea prin noi guru pentru a largi orizontul, pentru a schita un viitor coleetiv
acest talent personal, prin harul gratiei care valoreaza cat toate mai putin monoton, mai putin abstract, mai uman.
traditiile
, sau institutiile
, la un loco In afara de splendoare ~ivis, eroii raspandesc certitudine. Sta-
Din 1932, de la Le Fil de /'epee, de Gaulle aduce un omagiu pani pe deznadejde, ei ajuta la depasirea angoasei, a incertitudinii
"personalitlitilor puternice" ~i harului lor: "Ceea ce Alexandru eel din perioadele de schimbare, dlficile, In spatele ghidului, poporul se
Mare nurnea «speranta sa», Cezar, «norocul sau», Napoleon, 1 Charles de Gaulle, Le Fil de l'epee; Paris, p. 24 ~i 77. - Sa ne amintim raspunsul
«steaua sa»... Semenii lor resimt in prezenta acestora impresia unei ?at de. Napoleon ura~~or - sau mai degraba criticilor - Corpului legislativ, la 1
lanuan~ 1814: !,Vorbl\1 desp~ tron. Oar ce este tronul? Csteva bUc3\i de lemn
forte
, naturale care trebuie sll comande evenimentele." In fata , lor acopente eu catifea. Totul depinde de eel ee e asezat pe el. Tronul este un om, ~iacest
o~sunt eu, eu vointa mea, e~ caracterul ~i renumele meu."
1 Thomas Carlyle, Les Heros a le culte des beos; 1840. Stanley Hoffmann, Essais sur la France, Paris, Seuil, 1974, cap. IV, p. 91-159.

18 19
simte in siguranta, pentru ell eroii nu se pot tnsela. Ei vad mereu lele in ziua sacra', Atunci et se "scaldl1in multime" sau se invita la
departe, clar ~ijust. dineu la compatrlotii sai, lnnebuniti de recunostinta, Apoi revine in
. Fascismul se bazeaza pe acest cult al conducatorului ~ipe dogma Inaltul Cerurilor sau la Elysee. .... .
infailibilitatii sale. In spatele Ducelui, poporul italian nu putea
cunoaste eroarea sau esecul, Articolul 8 din Decalogul militiilor
fasciste afirma: "Mussolini are lntotdeauna dreptate." Nazismul, de DISTANTA
i
asemenea, este un act de incredere in persoana Fuhrerului; idolatri-
zat ca stapan absolut. .Nu am con~tiintc1,spune Goering, constiinta Cea mai buna teorie a distantei se gaseste in Le Fil de l'epee. De
j.
mea se numeste Adolf Hitler." Gaulle celebreaza, Inca din 1932, cultul conducatorului, al "omului
Ramane i~trebarea: cum i~iacrediteaza eroii imaginea? In reali- de caracter". "Nimic nu se face fllrll oameni mari" 2. ,,Armatelor ca
i tate, "marele
orgoliul.
0i" mizeaza in principal pe doua resorturi: distan\a ~i ~i popoarelor ce au in frunte bravi conducatori, restulle vine de la
sine" 3, "pentro ell oamenii nu se pot dispensa de faptul de a fi
/' ,~I debanalizeaza ~i remitizeaza puterea. EI 0 transforma in condusi, ~ cum nu se pot dispensa de mancare, de bautura si de
I ceva transcendental, fascinant, misterios. 0 activitate stranie ~isacra dormlr'". . .' ' .
1 .
pe care 0 realizeaza in secret ~ide la distanta. Atunci cum sa se impuna? A treia parte ClcllI1ii se intituleaza
\ Obsesia sa este iesirea din obisnuit, ceca ee-l situeaza la polul .Despre prestigiu" ~i are ca motto aceste cuvinte din Villiers de
rlf
. \ opus fatl1de common man-ul, atat de familiar ~i bonom, pe acelasi l'Isle-Adam: "fn pieptul sau ~i poarta gloria." Este un dictionar de
'i
I· picior cu concetatenii sai, Eroul cultiva separarea ~iadanceste dis- retete pentru a fascina opinia publica, Binelnteles, prestigiul rezulta
I:
I
tanta, este departat, mandru, trufas, la ,.distantA de ceca ce este
comun ~icotidian, Domneste deasupra celorlalti, deasupra poporu-
lui, din Inaltu! Cerurilor sau in Olimp, superior ~i suveran, el i~i
I dintr-un "har natural", un"flrm inexprimabil". Dar, aceasta "strAlu-
cire" lnnascuta se poate cultiva. .La ~f. ca ~i la artist. talentul
trebuie cizelat prin practidl." Ce-i de filcot?
cauta loc in legenda.
Aceasta distantl1 mareste prestigiul, compunand 0 imagine mi- I Mai tnt!i trebuie pastrata ~i~!.clmafatl1de popor. nUn astfel de
sef e distant, pentru ell autoritatea nu vine film prestigiu, iar presti-
tica, Oar, ea are ~i un alt avantaj: se plaseaza la adapost de plangeri
~i pericole. Departe de mase, planand deasupra acestora, nefa-
candu-si aparitia decat pentru ceremonii, ritualuri, idolul scapa
I
.. giul filrl1tndepartare, Dedesubtullui se murmura cu voce scazuta
despre inl1ltimea ~iexigentele sale" s. Astfel, se asigura "ascenden-
tul stapanului",
constiintei critice. t .Apoi, e important ~ fie Intretinut misterul, iar puterea sa fie
Dad [arul ar fi stiut, lucriirile nu s-ar mai fi petrecut a~a. Sunt i transformata in enigma. .Prestigiul nu exista fllrll mister, pentru ell
consilierii rai, functionarii rai, '[arul e numai bunatate ~i[ustitie. Nu i nu prea se respecta ceca ce se cunoaste prea bine ~i nu exista om
~tie ce se urzeste in spatele sau ... La randul sau, Stalin a profitat ~i mare pentru apropiatii lui" 6.
el de distanta politlca. Din nou nemultumirea populara l-a ocolit pe De asemenea, nu vom nega "importanta atitudinii". Ca esteti ai
liderul de la Kremlin pentru a-l viza pe maistrul-sef, seful de santier poIiticii, eroii t~i iau voluntar 0 anumita atitudine, 0 poza, Y~i
sau de brigada, facut responsabil pentru exploatarea dura, r~
1 m~jul ~u radiotelevizat, din 31 deeembrie 1974, Giscard d'Estaing, care
Aceasta distan\l1 mandra, maiestuoasa, nu exclude din limp in revemse din Antilele franceze, declara: "M-au primit cu ochii ,i cu m~inile. and
m-am tntors din Antile, mAinilemele erau pline de zgArieluri fBcule de mAinile lor
timp apropierea condescendenta. Cateodata printul se apropie de cA~dtncercau d-mi slr!ngii mAna"(u Figaro, 1 ianuarie 1975.)
3 Charles de Gaulle, op. cit., p.18).
bunii ~i loialii sai supusi, se amesteca cu ei, facandu-i s1l simta • Ibid, p.38.
intregul pret al acestei condescendente. Se daruieste adulatiei lor S Ibid, p. 74.
6 Ibid, p. 55.
apropiate. Ca ~iregii, pretinsi facatori de minuni, care ating scrofu- Ibid, p. 78.
20 21
pregatesc interventiile eu grijll ~ifae din asta ,,0 arta". I~i calculeaza pentru ca un sistem sa nu cedeze, un partid pastreaza, hi sine,
aparitiile ca Amilcar din Salammbo. [~imascara gesturile publiee ca secretul unei surprize cu care rises ~ intervina in orice moment" 1.
Cezar. Astfel, "este cunoscuta grija lui Napoleon de a se arata mereu La 27 octombrie, BrA ~tiinta Consiliului de Ministri, ministrul
in tmprejurari in care spiritele ~ fie impresionate" 1. . informatiilor a anuntat 0 alocutiune a generalului de Gaulle pentru
Oracolul ramanea sibilin: ••Sobrietatea di&cursului accentueaza 3 noiembrie. Jurnalistilor care se agitau ~ cunoasca intentiile pre-
relieful atitudinii. Nimic nu tnal\! autoritatea mai mult decat tace- ~intelui, domnul Peyrefitte le-a raspuns: "Ne tntrebam ~i noi ca ~i
rea ... Astfel, instinetul oamenilor it dezaproba pe stapanul care voi" 2.
rislpeste fraze. lmperatoria brevi/as, spuneau romanii" 2. La 3 noiembrie, la iesirea din consiliu, la intrebarea pusa dom-
Deci, actiunea conducatorului trebuie sa poarte mereu .rnarca nului Peyrefitte dad! au fost fumizate alte precizari, acesta ras-
"Trebuie sa [inteasca sus, SA pri-
graI!<!orii~~i ,,~r.~~~~~.!..u.~~~~t". punde: "La sfarsitul reuniunii, generalul de Gaulle a repetat d se va
vCasdt in perspecilva, ~ judece Intr-un context mult mai larg, des- adresa natiunii maine ~i d ministrit fac parte din natiune" 3. Chiar
prinzandu-se astfel de tiparele impuse" 3. ~iprimul-ministru Pompidou nu va fi avertizat decat tn dupa-amiaza
Pentru acesti "condudltori de oameni", rasplata este solitudinea. de 4, de decizia sefului statului.
"ConducUorul se Iipseste de privilegiile prieteniei, familiaritatii ~i Pe 4 noiembrie, toata Franta e numai ochi ~i urechi pentru a
chiar ale abandonului. El se dedica acestui sentiment de solitudine urmari 0 alocutiune radiotelevizata, de opt minute. De Gaulle face
care este, dupa Faguet, "n~pasta oamenilor superiori" 4. apella "adeziunea sincera ~imasiva a cetatenilor" pentru a-l reinves-
Primul presedinte al celei de-a V-a Republici franeeze va urma ti in functie. Dad nu, "Franta va trebui s~ suporte - dar de data
aceste pereepte, guvernand .putenuc ~i solitar", ca Moise al Iui acesta fl1r~ nici un recurs posibil - 0 confuzie a statului ~i mai
Vigny, distant, rece ~i trufas, deasupra celor doua camere, deasupra dezastruoasa decat aceea pe care a cunoscut-o alta data" 4. '.
partidelor, deasupra lumii obisnuite, Odata misterul risipit, urmeaza tactica tacerii, Dupa aceasta
Aceasta atitudine putea ~ couvina, din 1958 panll in 1962, in foarte scurta interventie - pe care presa a rezumat-o astfel: "eu sau
! .
timpul crizei algeriene, Pe perioade mai lungi, ea uimeste ~i plic- haosul" -, generalul a estimat ca a spus destul. Pentru a ramane
I,, . useste, Sea observat foarte bine la alegerile prezidentiale din 1965, deasupra tuturor, pentru a nu se plasa la nivelul celorlalti candidati
cand de Gaulle a utilizat doua procedee "eroiee": misterul ~itacerea la functia de la Elysee, el nu-si mai utilizeaza timpul de antena la
I;
"
pentru a pastra distanta tntre el ~i ceilalti, toti ceilalti, inclusiv radioteleviziune. /
t'
I
electoratul. . Aceasta atitudine distanta, la periferia dezbaterii democratice ii
!. Primul tur de scrutin trebuia ~ aiM loe pe 5 decembrie. Gene- contrariaza pe francezi. Apoi, in extremis, de Gaulle ~i revizuieste
! ralul va fi sau nu candidat? Nimeni nu stia, Pan~ in noiembrie, pozitia ~i tnregistreaza doua alocutiuni difuzate pe 3Qnoiembrie ~i
I
j'
tactica a fost cea a misterului ~i a suspansului: Pentru a tulbura 3 decembrie. In total, in campania pentru primul scrutin, nuva
I, ,
opinia publica ~i a-i captiva atentia, de Gaulle a amanat pan~ in utiliza decat 23 de minute din cele doua ore de emisie oferite fiedlrui
ultimul moment anuntarea deciziei. candidat. lar aceasta tactica distanta nu va fi straina de balotajul din
S! ne amintim Le Fil de l'epeee: .Prestigiul nu poate exista Br~ 5 decembrie.
mister ... Trebuie deci ca manifestarile lui ~ se bazeze pe un anum it Pentru turul al doilea, ~ful statului eonsimte in cele din urma 51
element pe care ceilalti ~ nu-l poata sesiza, care sa-i intrige, sa-i se comporte ca un candidat ~i ~i utilizeaza tot timpul de emisie.
; , emoVoneze ~i ~-i Vn~ cu rasuflarca ~iat~. Aceasta este important: htCel, pe 13, 14 ~i 15 decembrie, radioteleviziunea transmite trei
1 Ibid, p. 79-80. 1 Ibid, p. 78-79.
2 Ibid, p. 80-81. 2 Le MotUk din 28 octombrie 1965.
3 Ibid, p. 86-87. 3 Le MotUk din 4 noiembrie 1965.
4 Ibid, p. 89. 4 Le MotUk din 6 noiembrie 1965.
"..,
dezbateri, de 0 jumatate de ora fiecare, intre general ~iMichel Droit. lnainte de publicare, s-au supus spre aprobare proiectele textului
Decorul: doull fotolii puse fatll in fat~, tntr -un colt de salon la Elysee. lui Stalin. "E ftatat ~igloriticat ca un zeu ~iconsiderat ca un tntelept
. Imediat, francezii deseopera un aIt personaj, care descinde de pe infailibil, eel mai mare ~f, eel mai mare strateg din toate timpurile".
piedestalul sau ~i renunta la oriee solemnitate. Stil spontan ~iintim. Cu toate acestea, Stalin mai adauga ~imai ajusteaza cu propria man~ ~i
Cuvinte familiare ~i bonome. Mi~dlri din cap ~i clipiri din ochi, ~i, alte elogii. Printre manuscrise, aceasta remarca sensa en mana sa: "Cu .
in gura lui deus ex machina din turul al doilea cateodara limbajullui toate ell ~i asuma functiile de partid ~ide stat cu 0 abilitate d~va'1i~
Sganarelle: .Putem sari pe scaune ca iezii, strigand Europa! Europa! ~i se bucura de ajutorul fil~ rezerve al intregului popor sovietic,
Europa!..." 1 "Franta nu este stanga! Franta nu este dreapta! ,,2. .Nu Stalin a ignorat orice vanitate, pretentie sau glorificare personala, "
w mai obosiu cu aceste vorbe goale!,,3. Alti conducatori ,,sociali~ti" au filcut in. felrndt 51 fie dntati
..Un noulimba], un nou personaj: eroul s-a transformat in am cu propriile lor laude. Ieri, Mao lasa sa-i fie organizat cuItul. Astazi,
oblsnuit, conducatorul s-a transformat in presedinte-cetatean. presedintele nord-coreean Kim Ir-Sen Inchiriaza periodic pagini in
Fiinta deosebna a devenit unul dintre noi pentru a-st asigura reale- presa occidentala pentru publicitate. Far~ modestie. lata 0 mostra:
gerea..· / . "Marile ~inemuritoarele Idei Ciu-Ce constituie chintesenta idei-
Oar, odata scrutinul trecut, generalul se retntoarce in Olimp. lor revolutionare ale tovarasului Kim Ir Sen, lider respectat ~imult
Readopta stilul vechi, jupiterian ~i solemn. Recreeaza, tntre el ~i iubit, eminent ganditor ~i teoretician ~i geniu al umanitatii, Ele
francezi, distanta cedata cu regret pentru un moment. Totul reintra constituie principalul curent ideologic al epocii noastre. Astaz!
in normal. ideile Ciu-Ce sunt in centrul tuturor ideilor progresiste ale uma-
[ntr-un anume fel, mai '68 este 0 revolta impotriva acestei puteri nitatii, iar a Ie studia ~i a Ie inviita reprezinta tendinta nest~vilit~ a
mandre ~idepartate. ~i de Gaulle recurge la acelasi procedeu: tonul epocii" 1. ..

blajin folosit in dezbaterile cu Michel Droit. Pentru a doua oara, sub Profetul celei de "a treia di", colonelul Gadafi publica lucrarea
presiunea francezilor, eroul schimba distants cu proximitatea, Cartea verde pentru a aduee "solutia teoretica definitiw a problemei
maretia contra familiaritatii, Din nou, marele om se transforma in aparatului de guvernamant" 2. Dupa acesta, chiar ~i cuvintele lui
bonom. Bourguiba pareau nuantate, In 1969, "Comandantul suprem" se
confeseaza: .Acum doi ani am avut un accident cardiac. Se credea
ca voi muri. Oamenii plangeau pe strazi, Se credeau abandonati, Nu
ORGOLIUL aveam decat un singur gand: ce se va tntampla cu ei? .. Trebuia s~ ma
fae bine. Daca muream, totul ar fi fost repus in discutie" 3.
Atunci, cum sa nu fie acceptate elogiiie spontane aie tunisieni-
AI doilea resort al puterii eroice este Infumurarea. Plin de orgo- lor? Ca acest poem primit de cotidianulL 'Action de la un cititor care
liu, eroul nu se lndoieste 0 clipll de geniul sau, de puterea sa, fiind celebreaza proclamarea domnului Bourguiba ca presedinte pe via~,
gata sa cada in narcisism ~i in admiratia propriului personaj. in 1975:
Modelul Insusi al autogloriflcani este Stalin, care d~ numele sau
unor or~e ~i lasa s~ se construiasca peste tot monumente Intru .Glorie comandantului suprem
Onoare geniului s{fu superior
gloria sa. fn 1948, se pregateste 0 Biografie prescunata. Hrusciov
Binecuvantaui fie munca sa rodnicd
explica modul in care a fost facuta aceasta, in al sau Raport la eel
de-al XX-lea Congres.
Generatoare de bucurii extreme" 4.
1 France-Soir , 16 aprilie 1975.
1 t» Monde 16 decembrie 1965.
i t» Mond« 17 decembrie 1965.
t» Mond« 15 deeembrie 1965.
2 Moammar El Gadafi,Le livre vm,Paris,Cujas,1976.
3 Interviu de Thieny Maulnier, Le Fj~, 10 ianuane 1969.
4 Reprodusa de Le MonJe, 13-14 apnlie 1975. .
24 25
EROUL SI
, MONARHUL cornice, dar regasind imediat matricea vechiului regim, reinviind un
,stH regal, mostenire a memoriei colective.
Petain i~i compune un personaj monarhic. La 10 iulie 1940,
Presedinte pe via\A pentru ca, fld s~ ne dam seama, personali- Statul francez lnlocuieste Republica. La 11 iulie, in cele trei ,,Acte
zarea puterii devine putere personala. Monopolizand statul, eroul constitutionale", maresalul i~iatribuie puterile unui rege al Frantei,
se comporta ca un "monarh", in sensul etimologic al cuvantului, . Sll recitim ,,Actul constitutional nr. 2 in Iegatura cu stabilirea pute-
Este dornic ~ comande singur, sAguverneze flrA s~Imparta puterea rilor sefului statului francez":
cu nimeni, se comports in maniera unui rege. "N-oi,Maresal al Frantei, sef al Statului francez, in conformitate
Titlul de presedinte pe viatA are, pentru el, sensul de privilegiu cu Legea constitutionala din 10 iulie 1940, decretam:
de autoguvernare. Parand ca le garanteaza perenitatea functiei, el a Articolul1: Seful Statului francezare plenitudinea puterii guver-
sedus mai multi conducatori; Tito (Jugoslavia), Bourguiba (Tuni- namentale. EI numeste , si , revoca ministrii
" si secretarii de stat care
sia), Marias Nguema (Guineea Ecuatoriala), Kamazu Banda (Mala- nu sunt responsabili decat in fata sa.
wi), Amin (Uganda) ~i Bokassa (Republica Centrafrieana). Articolul 2: Exercita puterea legislativa in Consiliul de Mi-
°
Pe 31 decembrie 1965, lovitura de stat militara il plaseaza pe nistri ..."
acest fost capitan al armatei franceze in fruntea Republicii Centra- , Totul este prezent: pluralul majestatii ~i intreaga putere execu-
Iricane.presedlnte al Consiliului Revolutiei, Presedinte pe viat~ al tiva ~i legislativa, La patru ani de la victoria Frontului Popular ...
partidului unie, detinatorul a vreo zece portofolii ministeriale, Jean- Mai departe, Petain i~iorganizeaza pseudomonarhia, cu portre-
Bedel Bokassa 1 devine in scurt timp presedinte pe via\4 al republicii tul sau pe holuri, cu scrisori de la copiii din scoli, cu ceremonialul
~i maresal. I~i atribuie atatea decoratii tncat pentru a le purta pe meschin de la Hotel du Pare, din Vichy, cu ceremonialul pompos al
toate va trebui sa-si lungeasca vestonul cu fireturi, inspirat din \inuta vizitelor in provincie, cu ceremoniile religioase in biserici, care refac
maresalului Ney. Sunt toate aces tea suficiente pentru gloria sa? Nu. alianta tronului cu altarul.
Pe 4 decembrie 1976, maresalul se proclama tmparat sub numele P~ntru 0 cu totul alia cauza, de Gaulle va reveni la aceasta
de Bokassa I ~ii~i pune coroana imperiala, comandata la un bijutier atitudine regala. Deja, cu cateva decenii tnainte, el termina scoala
din Plata Vendome, Un decret transfera "cur tea imperiala" de la de razboi cu mentiunea bine - in loc de un foarte bine dorit - cu
Bangui la Beringo, .Jocul sau de origine anccstrala". Stipuleaza ell " aceste observaiii: '"Ofi\er i~ligent, cultivat ~i serios; stralucire ~i
Imparatul nu poate apare in public decat "cu titlu exceptional" lndemanare; are caracter. Pierde, din nefericire, datorita sigurantei
pentru mariIe ceremonir', excesive afisate, severitatea cu carejudeca opiniile altora ~i atitudi-
Se organizeaza protocolul: orice persoana care il abordeaza pe nea sa de rege in exil" 1.
Bokassa I trebuie "s~ salute de la ~ase pasi distanta, efectuand 0 Pentru a V-a Republica, de Gaulle va fi "monarhul republican"
usoara inclinare a capului inainte". Pentru a raspunde la lntrebarile ~ pe care Debre ~i Monick it visau tnca din 1943. Un .monarh" ales,
sale, in limpul unei discutii, trebuie sa se spuna: .Da, Majestate " fireste, dar numai pentru 12 ani: durata medie a unei domnii sub
imperials." .Daca situatia impune intr-adevar un raspuns negativ", ;~ Vechiul Regim.
interlocutorul trebuie sll "evite sa spuna un nu brutal" 3. Constitutia din 1958 se inscrie in acest proiect. Ea il plaseaza pe
Chiar ~i in Franta, eroul se transforms cateodata in monarh. " ....presedintele republicii in pozitia monarhului. Ii dll puterea suprema
Bineinteles, fArll s~ ia oficial acest titlu, FllrA s~ cada in excese , a "arbitrajului", deasupra dezbaterilor ootidiene ~i a intereselor
1 Pentru moment se :a reboteza Salah Eddine Ahmed Bokassa, dupa tntalnirea cu i". particulare. Face din presedinte gardianul interesului national sau
colonelul Gadafi ~idupa discutia avuta eu acesta despre Islam. . {: al "profitului com un" cum ar fi spus juristii regelui, deasupra parti-
2 Le Monde; 22 decembrie 1976. ,
~-.
3 Comunicat oficial semnat de ~rimul-ministru, Ange Patasse, ~i difuzat, la 8 1 Jean Lacouture, De Gaulle, Paris, Seuil, 1965, p. 27.
decembrie 1976, de radioul centrafncan (Le Monck, 10 decembrie 1976).
"J(,
~
deior, grupurilor de presiune, fractiunilor, postat in sanul instituui- ~ in ziua sacra. Or, casatoria este un juramant etern pe care nimeni
lor ca statuia Comandorului, ca un deus ex machina gata sa descinda nu-l poate rupe, decat prinmoarte. De aceasta atlanta, aproape
din Olimpul sau pentru a redresa cursul destinului colectiv. carnala, cu natiunea va face marturie presedintele Pompidou la
. in orice caz, aceasta este maniera in care generalul interpreteaza disparitia predecesorului sau: "Generalul de Gaulle a murit.
constitutia ,,sa", cu 0 majestate regala. De fapt, Charles de Gaulle Franta e vaduva."
este aproape un Charles XI. A V-a Republica se transforma in , Timp de 30 de ani, din 1940 pantl in 1970, generalul s-a compor-
monarhie electiva, bazata pe referendumul plebiscitar care tat precum lncarnarea insll~i a legitimitatii nationale, in sanul sau la
relnnoieste periodic omagiul supusilor catre suveran. marginea institutiilor, Deseriind astfel plecarea sa de la putere, in
La alegerea sa la Elysee, generalul marturisea, in alocutiunea ianuarie 1946, el noteaza in Memoriile sale: .
radiotelevizata, din 28 decembrie 1958: "Condudltor al Frantdi si sef "in conducatorul [inut deoparte oamenii continuau sll vada un
al statului republican, voi exercita puterea suprema in toate sensu- fel de detinator desemnat al suveranitatii, un refugiu dinainte ales.
rile pe care, de astazi, ea le comporta," Se concepe ca aceasta legitimitate ramane latenta in cursul unei
Cinci ani mai tarziu, la conferinta de presa din 31 decembrie perioade f11rlltemeri. Oar, se ~tie ell aceasta legitimitate se va im-
1964, prezinta definitiv noile Table ale Legii: "Trebuie s~ fie bine pune, prin consens general, de tndata ce patria ar fi, tnca 0 data,
tnteles dl autoritatea indivizibila.a statului este conferita in intre-
gime presedintelui de catre poporul care l-a ales ~i nici 0 alta
.
destramata si amenintata. .
Felul meu de-a fi, pe pareursul timpului, era comandat de aceasta
autoritate nu exista, nici ministeriala, nici civila, nici militara, nici misiune pe care Franta continua sa mi-o tncredinteze ... Tori cei eu
judiciara care sa nu fie conferita ~i mentinuta de el..." Adica "StatuI care aveam de-a face, la nivel de stat, luau aceeasi atitudine ca ~i
sunt eu", in maniera ilustrului sau predecesor. cand, ca autoritate suprema, Ii primeam in palatele natiunii" 1.
La originea acestei sigurante maiestuoase se afl~, la de 'Gaulle, Acest "rege in exil" i~i poarta eu ellegitimitatea. Acest monarh
sentimentul unei duble legltimitati, analoage cu cea a celor doi f~rl1 tron arninteste de regii urmariti de un uzurpator. Charles de
Bonaparte. Napoleon I domnea in acelasi timp prin gratia divina ~i
prin gratia poporului, prin sacrul conferit de Notre-Dame ~i prin i GualIe, retras la Colombey ~i vizitat de .Jegitirnistii" stli, seamana eu
Charles X, la Praga sau la Goritz.
plebiscitul cetatenilor. La randul sau, de Gaulle prezideaza prin
I in 1958, reehemat in fruntea guvernului, ~i apoi a statului, de

I
gratia istoriei ~i prin sufragiul universal. Prin apelul din 18 iunie si Gaulle cumuleaza din nou legitimitatea istorica ~i cea electorala,
prin referendumul poporului francez. ' legitim ita tea personals ~icea institutionala, Politica ratiflca istoria.
Investitura istorlca primeaza ~i depaseste Investitura populara. La 28 decernbrie, evocand alegerea sa la Elysee, generalul declara:
Mai presus de legitimitatea republicana ~i institutionala exista sen- "Misiunea narionala, care cade in sarcina mea de 18 ani, este de
timentul unei legitimiHl\i proprii ~i persona Ie. Exista bineinteles aceasta cata confirrnata."
referendumurile (din 1958, 1961 ~i 1962) ~i alegerile prezidentiale Este deci amintita legatura particulars care iI asociaza eu Franta,
din 1965. Dar, exista mai ales actul de la 18 iunie 1940 si vocatia pe deasupra procedurilor ~i textelor constitutionale. La 29 ianuarie
istorica a anilor 1940-1945. Pentru toti cei care au cunoscutrazboiul, 1960, in momentul baricadelor din Alger, generalul proclama:
ca ~i pentru el insusi, de Gaulle nu era un conducator ca toti ceilalti "Ei bine! Draga ~i batrana mea lartl, iata-ne dar tmpreuna, tnca
~i avea mai mult ddclt altii dreptul de a guverna Franta.' • o data, in fata unei grele tncercari. In virtutea mandatului eu care am
In ochii generalului, aceasta Investitura istorica realiza 0 fast tnvestit ~i a legitirnitatii pe care 0 tncarnez de 20 de ani, v~ cer
legatura indivizibila eu natiunea, 0 legatura mistica, in sensul pe
care-l avea acest cuvant in vechea Franta, EI se insurase cu Franta
. .
tuturor s~ ma sustineti, indiferent ce va urma". '
1 Charles de Gaulle, Memoires de guerre, tomul III, Le salut, Paris, reed. Livre de
la 18 iunie 1940, cum altadata regii Frantei primeau inelul nuptial Poche,1959,p.334.

28 29
Afirma deci, foarte clar, dubla sa autoritate: aceea care vine din Acest resort teocratic anima, bineinteles, ~i ultimele monarhii
investitura populara, din referendum, ~i aceea, anterioara ~i superi- traditionale. Astfel, Hassan al II-lea aparune unei familii care dom-
oara, care vine din istorie ~i din destin, daca nu din providenta.
Astfel, de Gaulle se prezinta ca depozitarul legitimitatii "de 20
. .
neste in Maroc din 1640 si se declara descendent al profetului. EI
explica: "Nu Hassan al II-lea este eel care este venerat, ci mosteni-
de ani". Adica dintr-un moment in care nu era investit cu nici 0 torul unei dinastii... Oamenii nu se inclina in fata persoanei mele, ci
obligatie constitutionala, Deasupra institutiilor republicane este in fata liniei de descend en V ai profetului" 1. La fel ca ~i califul,
aceasti aura istorica, aceasta alura de drept divin, in stilul ~i to nul
suveranul reuneste puterea spirituala ~i temporala. in virtu tea
celor ,,40 de regi care au facut Franta". .
Constitutiei din 10 martie 1972 (art.19), "Regele,Amir el Mouminine
Pana in ultima zi, "condud1torul Frantei" va fi un rege in repu-
(Comandant al credinciosilor), vegheaza la respectarea Islamului" 2.
blica. Ce poate fi mai regal decat acest presedinte republican care
La fel, regele Khaled al Arabiei apare ca un garant al Legii ~i al
restaureaza Trianonul, se gandeste la Vincennes ~i viseaza fastul
Traditiei, Imam al credinciosilor, pazitor allocurilor sfinte, monar-
vechii Frante? Charles de Gaulle era facut pentru Reims, Versailles
hul wahabir' i~i fondeaza puterea pe dreptul divino
si Saint-De~is. Nu pentru Palatul Bourbon, Elysee ~i Colombey. In
Musulman ~i el, maresalul Amin tmpartaseste poporului visele
~iuda sufragiului universal, el era ultimul dintre Capetieni, prin
gratia istoriei, daca nu prin gratia divina, sale, care il pun in legatura cu Divinitatea pentru a-i realiza coman-
damentele. Visul reprezinta aprobarea divina fatA de actele sale.
Dar, presedintele ugandez nu abuzeaza de acestevoci ~i revelatii, de
EROUL .
SI DIVINITATEA acest rit al profetului.
Aveti deseori astfel de vise?" it intreaba un jurnalist.
" t 4
"Numai cand e necesar" .
. Evident, eroul intretine raporturi privilegiate cu divinitatea. Ca Uneori insa, autoritatea eroica evadeaza din dreptul divin pentru
in mitologie, el este jumatate zeu, este la jumatatea distantei lntre a-si organiza proprinl cult, pe fondul ateismului sau paganismului.
zei si muritori, delegat de primii pe langA cei din urma, Pe scurt, eroul it inlccuieste pe Dumnezeu. Devine substitutul sau
20 noiembrie 1975, Generalul Franco se stinge din viatA dupa 0 functional furnizand aceleasi, servicii fidelilor: securitate, certitu-
luna de agonie ~i aproape 40 de ani de domnie. Ca un idol de temut "
dine , liniste.
, Si
, pentru ca puterea nu se poate lipsi =- de sacru, atunci
al religiei ancestrale ~i al Spaniei integriste. . ea insasi va reprezen ta sacrul.
Succesor ~i predecesor al Reyes Catolicos, Franco se credea ade-
Nietzsche il anunta pe seful care se vrea titanic. Dupa moartea
sea innobilat de Divina providenta. El afirma in 1937: .Dumnezeu
Divinitatii, , erou! i se substituie. "Supraomul, explicit Nietzsche,

I
a incredintat viata patriei in mainile noastre pentru a 0 adiministra".
distruge idolii, se impodobeste cu atributele lor. Apoteoza aventurii
In alte lo~uri, referinta la dreptul divin este explicita. Franco era
umane este glorificarea omului-Dumnezeu."
proclamat ,,~ef militar al Spaniei prin vointa lui Dumnezeu", Statu-
Propaganda fascista sau nazista creeaza 0 religie noua: religia
tul Falangei it declara "responsabil in fata lui Dumnezeu ~i in fata
. statului ~i a sefului sau providential. Ea il transforms pe acest
istoriei", iar .Jntelectualii" regimului insista asupra acestei Iunctiuni:
salva tor intr-un idol al unui nou cult, adorat, adulat, proslavit.
.Este 0 adevarata misiune, 0 misiune crestina in Iata Domnu-
Totul tinde sa promoveze 0 divinitate de substituire - Ducele sau
lui" 1.
Izolat in palatul Prado, in eticheta ~i fastul monarhiei castiliene,
Fuhrerul, inventand un nou rit sacru: aparitia la balconul palatului
instalat intre Velasquez ~i Zurbaran, Caudillo adauga legitimi~at~ 1 Interviu in Nouvel Observateur, din 6 iulie 1970
provide~.tial~ legitimitatii charismatice. 2 Vezi Mohamed Ben Hamdane, La personnalisation du pouvoir au Maghreb, teza
7';::---;:-","",,:,"~ -, -.-~ peotru D.E.S. in ~tiin\e ~Iitice al Univ. Paris II, 1976. . .
1 Francisco Javier Conde, RepresmtaciOn poluica y regimen espaiiol. Madrid, 1945. 3 Mi~re politico-religioasa cu tendinte p~r:itane a m~sulmaflllor.arabi.
41nterviu de Jonathan Broder, Playboy, editia franceza, septembne 1976.
30 11
din Venetia, pentru a se oferi adoratiei multimii innebunite sau Stalin, it numea "eel mai mare om al tuturor timpurilor ~ial tuturor
ceremoniile wagneriene de la Nurnberg, Cel de-al III-lea Reich ~i popoarelor" 1.
marii sai preoti au pus tn scena un substitut al lui Walhalla. r i Veneratia a atins apogeul dupa marile epurari, dintre anii 1936-
Pentru 0 cu totul alUI cauza, Uniunea Sovietica dezvolta, de 1938. "tncepand cu 1938,observA Ilya Ehrenburg, ar fi mai corect sa
asemenea,o pseudoreiigiozitate In jurul sefilor sAi.Cu toate acestea, folosim termenul "cult" in sensul religios de origine. In mintea a
tntr-o scrisoare eatre Wilhelm Bloss, Marx scria: "cand am aderat milioane de oameni, Stalins-a transformat tntr-un semizeu mitic'",
la societatea secreta a comunistilor, Engels ~icu mine am fllcut-o cu S-a preschimbat tntr-un idol glorificat, tntr-un zeu pamantean ce
conditia at din statut sa fie InIAturatAorice referin\A la adoratia super- suscita adoratie ~i teama respectuoasa. Cultul personalitatii devine
sti\ioasA a autoritatii." lar IntemafionaJa proclama: o stranie varietate laica a constiintei religioase tntr-o oranduire
Nu existd salvator suprem socialista. Descriind aceasta .zeificare a lui Stalin", Medvedev no-
Nici Dumnezeu, nici Cezar, nici tribun. teaza: "Ca toate cultele, ~i acesta tncearca sA transforme partidul
comunist tntr-o organizatie ecleziastica, cu 0 deosebire foarte clara
De 0 jumatate de secol tncoace, tmbalsamat tn sicriul lut din intre enoriasi ~imarii preoti de sub obladuirea carjei papale ... La fel
sticlA,Lenin ramane expus privirilor pline de veneratie ale multimit, cum credinciosii ii atribuie lui Dumnezeu toate puterile ..., tot a~a se
Oar, tnca din timpul vietii, Stalin devine obiectul "cultului persona- regasesc in Stalin toate virtutile" 3. ..
liUI\ii" pe care Hrusciov n va denunta la al XX-lea Congres al Idolul Suprem exercita 0 adevarata magie. Tori ii sunt devotati.
P.C.U.S., in 1956, in al sau "raport secret". Fiecare ii canta gloria, ca un servitor fidel al noului cult. Un Cant

Ii
pentru Stalin vorbeste despre maretia-i supraomeneasca:

CUL TUL PERSONALITATII Tu, Stalin, te afli deasupra


Spatiilor celeste
$i doar gandurile tale
Cultul personalitaui debuteaza In 1929, 0 data cu a cincizecea
aniversare a lui Stalin, cu un fast neuzitat panA atunci ~ise instaleaza
tncepand cu anii '30, dupa tnfrangerea opozitiei de stanga ~i de
III Se pot avanta mai sus.
Soarele lumineaza mai tare
Deciu stelele si luna
dreapta, cand Sta1in, eliminandu-si adversarii, ramane inconjurat
numai de oameni obscuri.
I
' insl1, Stalin, :nintea ta
E mult mai stralucua dectu soarele IA.
Stalin tncurajeaza personal torentul de elogii la adresa lui, care
nu tnceteaza panA la disparitia sa, tn 19531• Roy Medvedev tl descrie
I ~i un alt poem ii celebreaza geniul de neegalat:
SteJeledin zori. f{i asculta vooua;
orchestrand acest concert de proslaviri, stimuland panegiricele, ac- I.'.. "

ceptand ornagiile excesive2• i Geniul tlfu inegalabilse inalfil tocmai la Cenci;


A~tA propaganda provoaca delirul colectiv al unei tAritntregi, Jar privirea-ti patrunzatoare strabate abisurile Oceanului" 5.

al misearti comuniste internationale. Chiar ~icondamnatii la moarte EI reprezinta tntetepciunea universala, este chiar Dumnezeu:
cantA gloria secretarului general. lnainte de a fi tmpuscat, Kamenev
declara: Jmi implor fiii sa-~i fnchine viata marelui Stalin" 3. Cu ,,0, tu, Stalin, pdrinte al popoarelor,
pUlin timp fnainte de a fi asasinat, Kirov, chiar daca i se opunea lui Tu care [aci ca omul sl1se nasca,
1 Jean-Jacques Marie; Seoiin,Paris, Seuil, 1967, p.I86.
1 Cel de-al XXIII-lea Congres va lua hot!rArea ca cele doll! decenii, din 1933 p§nA
2 Novy Mir, 1962, nr.S, p.152.
In !9S3,14 fie cunoscute,~ "perioa~ cult~lui personalit!\ii." 3 Roy Medvedev, Stalinismul; Paris, Seuil, 1972, p. 412-416. ,
Roy Mcdvcdev, SlIllitWmul, Pans, Seuil, 1972, p.I94-199. 4 Zozulia, Lakhouti ,i Ceatcikov, Vaswi Ii c.2ntece despr« Stalin, p, 52-53.
3 Victor Serge, Seize fusillis, p,23.
5 Pravda, 27 noiembrie 1936.
32 33
i
Tu care hrihlefti liUana, .. Un popor intreg i~i traia disperarea, rascolit de 0 indignare muta:
[ , oare Dumnezeu nu mai este nemuritor? De aid si
Tu care reintineresti veacurile, . , sentimentul unei
Tu care faci elogiulprimaverii, greseli a destinului, a unei nedreptati ingrozitoare. De aid ~i isteria
J Tu care faci lira sa came ... colectiva a funeraliilor lui Stalin. Cum au fost mai tarziu eele ale lui
Tu care esti floarea primaverii mele; Nasser, sau chiar cele ale lui de Gaulle, cu multimea
, care defila catre
Soarele reflectat in mil Arcul de Triumf, in plina noapte, sub biciuirea ploii, strivita, chi-
De sufieie omenesti: .. 1.It
nuita.
Aleksandr Prokofiev spune: "Stalin ... ~i nu mai adaug nirnic... Condudltorul plin de farmec nu dispare in delir. Desi, mult mai
Totul este indus in acest nume atat de mare. Totul: partidul, patria, dramatica in sine, anuntarea mortii lui Kennedy a fost primita in
viata, dragostea, nemurirea, totul" 2. liniste, Dimpotriva, eroul moare dramatic, in hohotele de plans ~iin
'Chiar ~i Paul Eluard ~i are Iocul in acest cor: . durerea multimii, Funeraliile sale - a carer randuiala a pus-o, ade-
sea, el singur la punct - alcatuiesc ultima lui reprezentatie, teatrala,
»Jar Stalin pentru noi e prezent pentru nuline
melodramatics.
Jar Stalin astazi tisipeste durerea
In aceste momente consternarea cuprinde chiar ~i pe cele mai
lncrederea este fructul mintii lui pline de iubire
Mtlnunchwl Ii e ratiune, atat de perfect ate ... inalte spirite.
Caci oamenii si viata l-au ales pe Stalin In 1953, Mao Tze-Tung scria acest articol:
Pe
Ca sa intruchipeze pamant speraruele fara sfarfit" 3. "Cel mai mare geniu al epocii actuale, marele conducator al
miscarii comuniste internationale, tovarasul de lupta al nemurito-
rului Lenin, tovarasul , Iosif Visarionovici Stalin si-a
, luat ramas bun
DUMNEZEU S-A STINS pentru totdeauna de la aceasta lume ...
Toate operele tovarasului Stalin reprezinta documente marxiste
nepieritoare. Am fost alaturi de el, i-am eerut mereu sfatul si intot-
., Pieirea lui Dumnezeu este 0 idee de nesuportat pentru credin- deauna am gasit, in operele lui, forta intelectuala.; L-am pierdut
ciosi. La fel, moartea eroului divinizat tnseamna un cataclism pentru
:: acum pe marele nostru conducator ~i pe eel mai sineer prieten: pe
eei fideli acestui tip nou de cult. Ea provoaca 0 tristete ~i 0 suferinta
tovarasul Stalin. Este 0 mare nenorocire! Ea ne pricinuieste 0
cumplite.
tristeie imposibil de redat in euvinte" 1.
In zorii zilei de 6 martie 1953, este anuntata moartea lui Stalin:
Foarte curand, Mao i~i va organiza ~i el - sau va lasa sA i se
.Jruma prietenului lui Lenin, continuatorul inspirat al cauzei sale,
carmaciul partidului ~i al poporului, a ineetat sa mai bata ..." organizeze - propriul cult. In epoca Micutei Carti Rosii, catehismul
Trupul neinsufletit a fost depus in Sala Coloanelor, acoperitcu noii religii, el va fi tratat ca egalul unui zeu, facandu-i-se portrete ~i
flori rosii ~icu multe aile plante. in curand el it va lntalni pe Lenin, . cioplindu-i-se statui la nesfarsit, , citat de milioane de chinezi , ca si
,
in mausoleul din Plata Rosie, Femei care plangeau ~i \ineau pruncii ; cum ar reprezenta Cuvantul lnsusi, creditat chiar cu puteri miracu-
ridicati deasupra capului ca ~ poata vedea mai bine ramasitele . loase. Va fi .adulat, elogiat, idolatrizat cum putini dintre lmpararii
pamantesti ale lui Stalin. Marsurile funebre sporeau starea de .. Celestului Imperiu au fost inaintea lui.
triste\e general~. Acest cult aminteste, intr-adevar, de indelungata traditie de su-
~punere fa\~ de tmparati, de care poporul chinez n-a scapat pr~
1 Rakhimov, tnPravda din 28 august 1936.
2 Literatumaia Gazeta din 30 deeembrie 1936. - Despre toate aceste elogii, vezi
. 1 ~ilal.din Sl.uart.Schram, Ml!o Tze-Tung, Paris, Armand Colin, 1963, p. 382-384;
J~n-Jacques Marie, Stalin, Seuil, 1967, p. 185-186. mspirat din: ZUI Weula de Yougl, Pekin, 1953.
Paul Eluard, Joseph Staline, in Cahiers du communisme, ianuarie, 1950.

~A
usor'. Asa cum ~i Stalin l-a preluat, accentuandu-l ~i mai mult, :- umanitati sublime, devine un zeu insufletit, adorat de noua sute de
pastrand traditia larilor. . ~..milioane
~ de supusi,
In Amintirile sale, Hrusciov Ii compara pe eei doi idoli: .Daca - De aceea, la 9 septembrie 1976, tristetea Chinei a fost infinit mai
.~.mare, cand Mao s-a stins din viat~, la varsta de 82 de ani. Ca ~i in
inchi~e,i ochii, daca auziti ee spun chinezii lui Mao ~idaca inlocuiti .-
"tova~ul Mao'' cu "tovar~ul Stalin", v~yeti face 0 idee despre felul . -
1. cazul lui Stalin, s-a petrecut aceeasi ratacire a unui popor tntreg,
"'.care i~i pierde divinitatea tutelara.
In care decurgeau lucrurile In zilele noastre ... Oameni ca Mao ~i :( Doliul a tinut zece zile. In Piata Tien An-men, milioane de
Stalin se aseamana eel putin dintr-un punct de vedere: ca ~ r~man4 ~hinezi defiI~~ la picioarele monu'mentului inchinat Eroilor Po~
la putere, trebuie neaparat ca autoritatea lor sA fie plasata in Inaltul porului. ScheIa, care domina imensa piat~ cu cei 40 de metri ai sai,
cerului" 2. in
are in mijIoc un portret urias a lui Mao. fata ei se tnclina tineri si
La urma urmelor, Mao descrie el lnsusi buna folosinta a acestei batrani cu ochii in lacrimi. I~ interiorul Mareiui Palat al Poporului,
veneratii: "Exist~ doua feluri de cult al personalitatii, Unul este eel ) reprezentantii natiunii defileaza prin fata trupului neinsufletit,
drept, adica acela care are ca obiect ideile corecte ale lui Marx, .; in sfa~it, a sosit ~iziua de 19 septembrie, cand au loc funeraliile.
Engels, Lenin ~i Stalin. Trebuie ca noi sa-i veneram vesnie; daca nu • Toata lara s-a oprit in loc. La ora 15 fix, noua sute de milioane de
vom venera ideile ~ipersoanele, va fi din cale afara de rau, Adevarul }. chinezi incremenesc in pozitia de drepti ~i pastreaza trei minute de
seafl!l in mainile lor, atunci de ce nu i-am venera? .. Un grup trebuie .-tacere, in timp ce sirenele uzinelor, ale vapoarelor ~i ale trenurilor
s4-~ivenereze seful; daca nu-l va venera, va fi foarte rau, AI doilea '. liuie fl1rl1contenire. Peste un milion de persoane s-au strans la
fel de cult al personalitatii este unul incorect; el consta in a urma Pekin, in Plata Tien An-men, tncepand cu ora sapte ~ijumatate, ca
orbeste, ftlr~ judecata, iar acest lucro nu este drept ... Nu este cultul sl asculte, in fata unei imense fotografii alb-negru a lui Mao, elogiul
personalitatil care pune probleme, ci asemanarea lui sau nea- funebru rostit de Hua Kuo-Feng,
semanarea cu Adevarul" 3. Cufundata in tacere ~idurere profunda, 0 tntreaga natiune, muta,
In 1966, 0 data cu tnfaptuirea revolutiei culturale, Garzile Rosii este tndoliata dupa zeul chinez. In Plata Tien An-men se va construi
devin slujitoarele deosebit de active ale cultului lui Mao. Pe 18 imediat, in cinstea lui, un mausoleu a carui primapiatra 0 va pune
august, acesta prezideaza prima lor manifestatie, Defileaza peste un .Hua Kuo-Feng, pe data de 24 noiembrie. Dupa cum, ~iconducatorii
milion de oameni in Plata Pacii Celeste, agitand Micuta Carte Rosie, sovietici au inceput prin a depune r4m~~itele pamantestiale lui
in timp ee cantau: "Ca s~ navighezi pe mari, depinde numai de Stalin, in Plata Ro~ie.· .
,,
, Carmaci", Din zori ~i pan~ la amiaza, in picioare pe terasa care
domina lntreaga pia\~, lmbracat in uniforma Armatei de Eliberare,
Mao saluta noile batalioane ale revolutiei. pan4 la sfallitul lui DINTR-UN CULT INTR-ALTUL
.noiembrie, va prezida in~ de ~pte ori aoeste adunari enorme ~iva treoe
in revistanow milioane de Garzi Rosii, care veneau din toata China,
Este ~i epoca in care Lin Piao, marele organizator al cultului lui lata ca un nou idol i~i faee intrarea: Hua Kuo-Feng, devenit
Mao, it acopera cu laude, numindu-l .marele comandant suprem", prim-vicepresedinte al partidului ~i prim-ministru, in 1976. In
"m~re\ul carmaci", chiar ~i "imp4ratul Tsin". Pretutindeni se saptamanile ee au urmat dupa stingerea dinviata a lui Mao, aceasta
.
inmultesc busturile, statuile, tablourile. lar Mao, tncarnarea unei capetenie a ..pragmaticilor" ia masuri impotriva "radicalilor" ~i
tnlatura de la putere, de-acum inainte, asa-zisa "clic!l antipartid" sau
1 Potrivit credintei populare, cutremurele de pamAnt anuntau moartea tmparatilor.
Or rn 1976, China a suferit mai muIte seisme, ca acela de la Tang-Chan, pe 28 iulie ... "banda celor patru". Este yorba despre vaduva lui Mao, Chiang Ching,
1Nikita Hru~iov,Amintiri, Paris, Laffont, 1971. Wang Hong-Wen, al doilea vicepresedinte at partidului, Chang Chun-
3 Mao Tze-Tung, Marea Com ROPe. Scrim, discunuri p convotbui, 1949-1971,
Paris, Flamrnarion, 1975, p. 44.
Chiao, primvice prim-ministru ~idoctrinarul Yao Wen-Yuan.

36 37
j

De aeum inainte, pentru Agentia China Noua, acesti conducatori


si-au ararat adevarata culoare politica si au devenit ulterior la Iel
folosullui Leonid Brejnev, care se afla la condueerea partidului, din
1964.
1
I

~~ dezgustatori ~i dispretuiti, precum mi~eria de caine" 1. Februarie-martie 1976. La tribuna eelui de-al XXV-lea Congres,
Devenit presedinte al partidului, Hua Kuo-Feng incepe deja • toti vorbitorii sovietici adue un omagiu - uneori foarte inflliclrat-
s~-~i organizeze propriul cult. Patru zile de manifestatii ale maselor .meritetor personale", E. Sevardnadze, primul-ministru al Georgiei
populare din tntreaga China, culmineaza la Pekin, pe data de 24 declara:
oetombrie 1976, eu un miting de un milion de persoane, care it " Una dintre eele mai mari calitati, ale lui Leonid Ilici este aceea
proclama pe Hua Kuo-Feng urm~ al "Marelui Carmaci", Imbracat ell nu se imbraca in toga supraomului... 0 tnalta competenta, anver-
din nou eu haina militara, el apare pentru prima oara la tribuna gura, pragmatism, umanism, loialitate, tarie de caraeter, arta de a
istorica de la intrarea in Piata, Tien An-men, unde 0' Mao insusi patrunde in sufletele oamenilor, capacitatea de a instaura un climat
prezidase odinioara manifestatiile maselor populare. Aeum, de incredere, de respect ~i de exigenta lntre oameni, climat care
primeste la randul lui omagiile vibrante ale poporului ehinez. ~\ exclude frica oarba, egoismul, pofta ~i suspiciunea, lata, acestea sunt
o

aceasta doar la sase saptamani de la moartea lui Mao. calitatile, printre multe altele, pe care ar trebui sa le tmprumutam
La hotarele Chinei, Coreea de Nord practica ~i ea cultul perso- de la Leonid Brejnev" 1.
nalitatii, in folosul maresalului-presedinte Kim Ir Sen, "conduclto- Nici Rasidov nu este mai putin entuziast: Brejnev este "omul
o

rul respectat ~i mult iubit", "soarele natiunii". politic, nu numai, eel mai eminent, ci ~i eel mai influent din epoca
Statuile sale din bronz aurit sunt instalate in toate locurile unde se noastra ... Se distinge-printr-o modestie f~rli margini, printr-un ta-
r
spune ca s-ar fi afirmat in lupta impotriva japonezilor. Portretullui este lent stralucit, prin optimism revolutionar, printr-o pozitie de clasa
prezent peste tot - ca aeela allui Big Brother. Satul natal este un loe de Ierma, prin maretia sufleteasca ~i prin farmecul personal" 2.
pelerinaj continuu ~i fortat, Cele 2 896 de coltisoare de \3rll in care s-a lar secretarul general continua sa primeasca omagiile fidelilor
oprit pentru a-si oferi sfaturile populatiei sunt considerate, de aseme- sli care se succed la tribuna. Kunaiev ti lauda "eforturile de Titan".
nea locuri sfinte". Locul pe care a stat lntr-o zi 1•. 1. metrou a fost Rasulov it deserie ca pe un "mare om de stat ~i de partid, dotat eu un
,"
imbracat in satin si , nu a mai fost folosit niciodata. to fine, la Phenian, imens talent organizatoric, eu 0 energie fllrA'margini, profund eu-
in muzeul revolutiei coreene, Ii sunt consacrate 95 de incaperi. 0
noscator al vietii,
, un om eu un suflet mare si , sensibil". Voos ii saluta
Ca s~ nu mai vorbim despre cartile inehinate gloriei lui, care se nesecatul "spirit de initiativa, energia inepuizabila ~i imensa capaci-
0

intituleaza Tovarasul Kim Ir Sen este un gtmduor si un teoretician de tate de munca", Griskiavicius se lncllna in fata "unui om eu suflet
geniu sau Presedintele Kim Ir Sen, omul care conduce Asia si lumea '; mare, care poarta in el cele mai frumoase calitati de om eu «0»
intreaga. lar odele ce-i sunt adresate nu pot fi numarate: 0:, mare" 3. Fiecare prim-secretar din Republicile Uniunii i~i are euvin-
, tele lui de lauda, ~i aceasta, filra Indoiala, spre nemultumirea lui
Spune tu, furtunii din ctimpiiie Manciuriei ::Brejnev, care afirmase urmatoarele in raportul sau de aetivitate: in
Spune tu, noapte infinita din padurea deasii \~Partidul Comunist Sovietie nu este loe pentru aceia "care se incon-
Care este partizanul flJrd egal din istoria noastrii qoarA de lingu~itori ~i de trambitari" 4. .
Care este patriotul fard egal din lumea intreaga? 2
r.t Le Monde din 2 martie 1976. - Vezi ~iin L 'Humanite din 1 martie, multe extrase
1- •

Chiar si , d~re aceste "elogii la adresa lui Leonid Brejnev".


, in U.R.S.S., in ciuda condamnarii sale in cadrul celui
0

0;': Le Mantle din 2 martie 1976. - Rasidov, Kunaiev, Rasulov, Voos ~iGriskiavicius
de-al XX-lea Congres din 1956, eultul personalitatii renaste, in ,sunt, respectiv, prirn-secretari ai Uzbekistanului, Kazahstanului, Tadjikistanului,
; Le~oniei~iLituaniei.
1 Scrisoare oficiala din 23 octombrie 1976, Le Monde, din 24-25 octombrie 1976. , Ibid.
2 Le Mamie din 21 mai 1975. :- 0 4 Ibid.
~i totusi elogiile sforaitoare continuau sa curga. Pe data de 8 mai la Kremlin, 0 grandioasa ceremonie - transmisa in direct la televi-
1976, sarbatoarea nationala a victoriei, Brejnev este avansat la gra- ziune -la care asista principalii conducatori ai V.R.S.S., ai tlirilor ~i
dul de maresal, trecand deci tn varful ierarhiei militare, la fel ca ~i .ai xartidelor surori.
Stalin. in aceeasi zi are loe dezvelirea bustului sau din bronz, tn ,:. Podgorni ii confera secretarului general al cincilea Ordin al lui
Vcraina, la Dniepr~zerjinsk, orasul natal. La televiziune este trans- Lenin, a doua Stea de aur a eroilor sovietici ~i Sabia de Onoare a
misa ceremonia, prezidata de ~terbinski, membru tn biroul politie ~i Armatei Rosii, pentru a saluta »meritele sale eminente in tntarirea
prim-secretar al Vcrainei, care afirma: ,.Meritele lui Leonid Brejnev capacitatii d~ aparare a fortelor armate ale V.R.S.S." 1. In sfa~it, in
ca strateg ~ieminent organizator al apararii patriei noastre sunt bine dupa-amiaza aceleiasi zile, are loe un dineu de mai multe ore care
eunoseute ... Comunist tnflaearat, reprezentantul pleiadei glorioase i-a adunat laolalta pe invitatii straini ~i pe conducatorii sovietici,
a conducatorilor de tip leninist, ati meritat respectul ~irecunostinta t care au pronuntat mai mult de treizeci de discursuri.
rea mai adancll a tuturor oomunistilor, a poporului soviet ic, a tutu- Ritualul, pus la punet panli la cele mai mici amanunte, este 0
ror oamenilor cinstiti de pe aceasta planeta" 1. adeziune a lingusitorilor. Mar~lul- secretar general- se aseamana
Pe 14 oetombrie, la Kremlin, eu ocazia unei alte ceremonii, eu un tar rosu, aureolat eu toate virtutile ~i incrustat intr-o icoana,
Kirileneo declara la randul sau: "Leonid Ilici, primesti eu Dupa opt ani de la raportul lui Hrusciov, dupa opt ani de la demo-
indreptatire dragostea profunda a milioanelor de oameni de pe lareastatuii "genialului Stalin", V.R.S.S. a restabilit un nou cult al
planeta noastra., Optimismul, increderea in progresul omenirii personalitatii eu tot cortegiul lui neghiob de figuri pioase ~i de
t~nese din vorbele tale ca un izvor... ~ti iubit de partid ~ide popor, linguseli grosolane.
Leonid Ilici!" 2
Laudele nesfarsite sunt exacerbate cu ocazia apropierii celei de-
'1
a 70-a aniversari a lui Brejnev. Portretul tn culori este reprodus tn IN LOCVL LVI DVMNEZEV
I
(.
Ill, i
~"!
treizeci de mii de exemplare. ln ziare ~i la televiziune sunt multipli-
,
I .
. cate datele biografice ~irezumatele ceremoniilor premergatoare. Se Insa, alti conducatori au mers ~i mai departe: spre un soi de
! I:' ' , pune in vanzare un album cu fotografii intitulat Leonid /lici Brejnev, autozeificare. Ca sa completeze sau ehiar sa tnlocuiasca religia pre-
ope;a unei vieti, opera unei epoci, care n prezinta ca pe unul dintre zenta cu propriul cult. in acest punet, fetisismul ~iidolatria tnceteaza
~ ,;
raspunzatorii victoriei din 1945 ~iai succeselor spatiale. Este proiec- .s'limai fie, doar, niste
i ' , meta fore, devenind realitate. Situandu-se la
tat ~i un film, Istoria unui comunist, care Iiexpune cariera." -
ill
f

til,I
i
'.

'j!'!
ilil
~

Conducatorii din tllrile surori - printre care Honecker, Jivkov


acelasi nivel eu sacrul, puterea i~i atribuie 0 dimensiune religioasa.
Ca ~i Prometeu, eroul tncearca sa fure seeretul de la zei.
Gierek, Kadar, '[edenbal ~i Raul Castro - se succed pe la Moscova
1/I,liI pentru a-i aduce un omagiu personallui Brejnev ~i sa-l acopere eu
Presedinte al Republicii Ghana panli in 1966, Kwame Nkrumah
i~icreeaza propria imagine mistica. Aceasta semizeificare a sa i~iare
decoratii: .medalii de aur", ,.stele de aur", "ordine ale libertatii" etc.
obarsia in anii 1949-1950, inainte chiar de castigarea independentei,
Asemenea unor magi ai comunismului, veniti sli aduca tamaia ~i
in 1957. Descriind campania electorala din 1951, care intrevedea
'ji smima'.
I . triumfullui Nkrumah, un ziarist facea urmatoarea remarca: "A fost
in sfarsit, duminica 19 decembrie este apoteoza. Pravda iese de
;f sub tipar in mod exceptional de opt pagini, dintre care ~se ii sunt zeificat eu adevarat de catre poporul sau care l-a inzestrat cu virtutea
'f
dedicate lui Brejnev, eu fotografia in pagina tntai, La ora 11 tncepe, si imanenta universala ale unui spirit ancestral... in imnurile care ii
~
,
~unt inehi~ate, numele lui u tnlocuieste pe eel allui Christos" 2.
1
1 L 'Aurore din 10 mai 1976 ~i Le Monde din 11 mai 1976.
2 t» Monde 16 octombrie 1976. 1 Le Monde din 21 decembrie 1976.
3 Le Figaro din 9 decembrie 1976:ti Le MOfItU din 11 ~i 18 decernbrie 1976. 2 Daily Telegraph din 16 ianuarie 1951.

40 41
'i

Accra Evening News it numeste astfel: "eel mai mare african al Sese Seko - Tu esti zeul rneu - Kuku Ngwendu wa Zabanga", ~ ii
1
generatici noastre", .Katamento" (eel ee nu-si va calca juramantul proslavesc grupurile de cantareii viata ~i luptele sale. In fiecare seara,
niciodata), "Oyea Dieyie" (innoitorul tuturor lucrurilor), "Osagye- inaintea te1ejurnaluluide la ora 20, pe ecran defileaza timp de saizeei de
fo" (aducatorul de victorii), .Kodokurni" (marele ostean), .Kasa- secunde niste norisori care lasa sa.se intrevada cu intermitente divina
krepo" (eel care vorbeste in numele tuturor), "Mantuitorul" ~i figuraa "oondua1torului" clarvazator, Este zeul Mobutu'.
"Messia". In toate cladirile publice exista portrete ale presedintelui Mobu-
Mai 1961. Au loc dezbateri in Parlamentul din Accra in legatura tu. lar biroul politic al M.P.R., al Miscarii Populare Revolutionare,
cu transformarea easel natale lntr-un muzeu al natiunii. Alesii gha- partidul unic pe care l-a creat in 1967, a hotarat ca toate locurile pe
nezi it compara pe Nkrumah cu Confucius, cu Mahomet, cu Sfantul care le-a frecventat sa fie considerate locuri de venera tie publici.
Francisc de Assisi, cu Shakespeare ~i cu Napoleon. Unii dintre ei Doctorul Nkrumah i~i dezvoltase propria doctrina filosofico-
chiar fac 0 paralela intre discursurile sale ~i cele ale Iui Buddha ori religioasa, "nkrumaismul", "co~tientismul'·2.
juramantul lui Iisus facut pe Muntele Maslinilor. Preluand exernplul sau, generalul Mobutu impune "mobutis-
Jeane Rouch vorbeste despre vizita sa in randul pionierilor care mul". Dupa opinia secretarului permanent al M.P.R., mobutismul
recitau urmatoarea litanie: -eonstituie ,,0 suma a trei componente care sunt urmatoarele: gandi-
rea, tnvataturile ~iactivitatea Presedintelui-Fondator al M.P.R3• lar
monitorul: "Nkrumalt este perfect" in introdueerea Constitutiei se spune: "Noi, poporul zairez, suntem
pionierii: .Nkrumab este seful nostru " strans uniti in sanul Miscarii Populare Revolutionare, credincioasa
monitorul: " Nkruman este Messia al nostru" rnobutismului".
pionierii: " Nkrumah este nepieritor" I.
Cu cat mobutismul se dezvolta mai mult, cu atat relatiile cu
In prezent, in Zair, ~i presedintele Mobutu i~i organizeaza pro- Biserica Catolica se degradeaza mai tare. In decembrie 1974, Craciu-
priul cult, spunand cu sineeritate: "Eu sunt seful. Imi place ca nul tnceteaza s:l mai fie 0 zi de sarbatoare. Guvemul ordona sa fie
poporul meu sa ma iubeasca. I\i face placere s~ te stii iubit. Unii si-ar luate crucifixurile din scolile crestine - nationalizate - ~i din spita-
da viala pentru asta" 2. ~elereligioase ~i sa fie inlocuite eu portretele generalului Mobutu.
Joseph Desire Mobutu, fiul unui bucatar al misionarilor catolici, Invatatura crestina este interzisa in toate scolile. In locul ei se inva\A
devine Mobutu SeseSeko Kuku Ngwendu wa Zabanga (cocosul care mobutismul. Postul de radio, unde se vorbea despre Mobutu ca
cantll victoria, razboinicul care se duee din lupta in lupta, fllrll a despre un "carmaci" ~i un "tata al natiunii", it considera acum un
putea fi oprit). I se spune "Mobutu Creatorul", "Mobutu Ziditorul". "Messia" ~i ll ataca pe Christos, "profetul evreu razvratit" 4. Astfel
are loc zeificarea eroului.
I se acorda aeeste titluri: "Conducl1torul Revolutiei Zaireze", "Ma-
rele Carmaci", "Tat111Natiunii Zaireze".
Pe strazile din Kinshasa ~ipe eele din alte erase, pe pancarte verzi CU-ATAT MAl GREA VA FI CADEREA
sta scris: .Mobutu Sese Seko, salvatorul nostru! Unicul nostru
h
!;"
conducator!" Portretele lui sunt prezente peste tot, cu inscriptia: J\i
multumim, Cetatene Presedinte!" Grupuri "animatoare" de tip chi-
Cu toate acestea, eroul sfarseste pe ici, pe colo, prin a parasi
i·: puterea. Secerat de moarte - ca Stalin, Franco sau Mao - el reali-
'I nez parcurg strazile slavindu-i meritele.
,'(
De dimineata pana seara, postul de radio national Vocea Zairului I A se vedea, spre exemplu, reportajul lui Pascal Delobel, tn Paris-Match din 9
au~ust 1975,
ii faee un adevarat omagiu instil african. "Th esti tatal meu -Mobutu , Claude-Richard M'Bissa, Personalizarea puterii ti1 Ghana: frnomauJ Nkrumoh;
ra':f,rt pentru D.E.S. tn ~tiinle politice la Universitatea Paris II, 1975.
I Jeane Rouch, Ghana, Lausanne, Ed. Rencontre, 1964, p. 7l. Mpongo Bokako Bautolinga, Personalizarea putaii prin Mobutu Sese Seko, raport
2 Autoportret de Jean-Francois Chauvcl, difuzat in august 1975 la TFI: d. Le pe2tru D.E.S, in ~tiin\c politico la Universitatea Paris II, 1975.
Monk din 9 august 1975. Le Figaro din 20 martie 1975.

42
zeaza eu stupoare ca nu este nemuritor. Inlaturat de hazardul unei Connetabil. Truman tl tnlocuieste pe Roosevelt. Attlee ii succede
campanii eleetoralc potrivnice - ca de Gaulle in 1969 - sau de 0 . lui Churchill. .Leulcel batran" promitea "sange, sudoare si lacrimi".
lovitura de stat - ca in cazullui Peron, in 1955 ~i allui Nkrumah, in Cu Attlee, "viata este aici, simpla ~i linistita". Poate prea linistita.
1966. Aceasta cadere a erouluitine depatru factori. Cunoa~tem opinia lui Churchill despre succesorul sau: "Un taxi gol
Mai tntai, ~_~~~_u-'.
Guvernand prin fapte de vitejie, eroul nu se se opreste in fata Camerei Comunelor. Attlee coboara din el". In
poate lipsi de succes, din victorie in victorie. Puterea charismatica sfci~it, in 1953, Nikita Hrusciov, popular, daca nu chiar vulgar, il
poate comport a unele riscuri: generalul victorios sa fie infrant, tnlocuieste pe maresalul Stalin, supranumit ~i tarul rosu de la Krem-
profetul sa raspandeasca oracole false ~i asta in ciuda gloriei lui deci lin. 0 data eu el, omul cumsecade ii succede omului providential ~i
a puterii lui. ii demoleaza cultul.
In mod paradoxal, eroul poate, de asemenea, sl1-~i altereze Zeului terestru ii succede un om dintre oameni. Un ucrainean
reusita ~i sa sufere ,,0 rasturnare de situatie", Ca ~i dictatura de tip solid. Un om din mediul rural, atasat de glia lui ~i specialist in
roman, autoritatea eroica se impune, mai ales, in perioadele de criza, eultivarea porumbului. Cu viata de familie, eu sotia lui, Nina, cu
Atunci cand eriza care a generat-o a ajuns la final, puterea charisma- ginerele Adjubei, ~i cu zicatorile populare. Cu tncaltamintea lui care
.tica i~i pierde baza initiaHl ~i ratiunea de a exista. De Gaulle i~i vede ehinuie tribuna de la O.N.U., ca sa arate dezaprobarea fata de vreun
prestigiul degradat, dupa terminarea problemelor din Algeria. orator.
Odata pericolul trecut, adio cucernicie! In mod evident, acest antierou eu gusturi ~i apucaturi simple il
Apoi, dernocratia - atunci cand ea existl1- nu iubeste autoritatea intruehipeazil, eu brutalitate, pe celalalt personaj: omul obisnuit.
eroica. Sfid~tor ~i semet, seful charismatic Ii stanjeneste pe cetatenii
de rand prin culmea gloriei sale. Pe termen nelimitat, aceasta guver-
nare distanta ~i dispretuitoare sfarseste prin a lovi in sentimentele
dernocratice.
In fine, intervine si obosea1a. Old maretia oboseste. Cum ai
putea ttai vesnic in epopee, in cantecul de vitejie? In iumina unei
glorii sustinute? Shakespeare nu poate fi zilnic pe afis.
Spiritu1 public li identifica pe sefii presugiosi cu perioadele
dramatice, tulburatoare, Apoi, un popor tntreg - sfasiat, vlaguit -
aspira la calmul de dupa furtuna, Iesim din Istorie pentru a ne
Intoarce in politica. a politica mai calma, mai obisnuita. 0 politica
ce paraseste sunetele inalte, pentru a reveni la un ton mai bland.
Marile figuri de la canna sunt abandon ate in favoarea oarnenilor
obisnuiti,
, , ce incarneaza virtuti , obisnuite.
, Ne intoarcem catre
cetatenii simpli, apti sa reprezinte oameni de rand. Din acest mo-
ment, eroul il considers pe omul obisnuit opusul lui. Si, torodara,
succesorullui.
Eroului ii urmeaza antieroul. In acest sens, in 1969, Pornpidou
este considerat "anti-de Gaulle" 1. Cum fusese deja ~i Gouin, ln
1946. Atunci clnd acest om cumsecade, meridional, it lnlocuise pe
1 Louis Vallon, L 'Anti-de Gaulle, Paris, Seuil, 1%9.

44
OMUL OBISNUIT

uJ~ob~nuit este, de asemenea, bucuria conformismului. Ex-
. e~. preconcepute ~iin locuri comune, el sporeste sentimen-
urantA al publicului. Virtuoz al conventionalului, zelot al
"fmaselor, el intareste grupul prin conservarea opiniilor
~Tnicul sau este tihna dobandita prin rutina,
i.t,:omul obisniut reprezinta bucuria egalitatii, Chiar ~l
,~aparentA. Raspunde unor reflexe populiste, daca nu chiar
"te '}i El intruchipeaza revan~ celor .mici'' impotriva celor
iumful .celor mici, obscuri, fllr~ aparare". In febra exclu-
:,~\a,publidLNenorocire lnvingatorilorl Nenorocire eroi-
In concluzie, conducatorul poate fi ~iel Monsieur Tout-le-Monde.
, Omul obisnuit, common man-ul, cetateanul tip, care se asimil :••
Jl!9ri! E vremea underdog-ului, a cainilor batuti, a
i
perfect cu americanul de rand, cu englezul de rand ori cu francez
elor.din.•.
. rolurile secundare! Cinste etemului secund!
;:

~~~i~nuit, opus eroului, aproape c4 se aseamana cu Pouli-


derand.';t o ~~i~l~i Anquetil. Sau cu Thevenet, opus lui Merckx:.
I
,I
FArAstralucire, fllrApasiune, mrAdrama, el este carnpionul n~~ ~!~~nmaniera mitologica in care ioarvedea cronicarii spor-
malului, Totul este banal in el, obisnuit, conventional. Nu se disting
I~, prin nimic deosebit. Este pur ~i simplu one of us, pura reflecta~~J ¥.~rcloc, de cinci ori invingator in Turul Frantei, este
i
noastra, presedmtete-ogltnda. Ca ~i cum electoratul l-ar fi crea campionissimo: clasa, superioritatea eclatanta si "cursa in
, j
llU.' .,' ,
, J
dupa propria Infatisare, <:;'f,
i i Hiper-reprezentativ, tocmai prin aceasta banalitate a lui, e
.~Jp~nei". "Canibalul" a castigat totul, mult prea mult,
.ef:j .' _\",;
intruchipeaza opinia medie, simtul comun, tntelepctunea national. usul eternului tnvingator este, mai lntai, Raymond Poulidor,
'.•~,.t ,~ . ,

I
1
')
Mediocru ~i obisnuit, el raspandeste locurile comune si adevarurile
evidente. Pe scurt, nu este strain de nimic ee-l poate fi'familiar.·~
,~;~~~~, .Poupou", a~a cum i s-a spus "Pompon" lui Georges,
¥iaou;.inainte sa-i succeada lui de Gaulle. «"Poupoucel viteaz",
Se afl~ acolo, simplu siIinistit, la Inaltimea oamenilor. Se afl1 .~lp!~p-rea ..., Poupou alibiul ~i simbolul tuturor ambitiilor
, ',w,
acolo, cumpatat, modest, cumpanit, pe scara omenirii. Superstaral , te.iazvarlite in planul al doilea» 2.
norrnalitatii, " tiero~l se naste intr-o ferma, in tinutul numit Le Guidon.
, antierou, antiteza autoritatii,'\"eroice este prin excelenta
autoritatea de rutina. Omul comun, care intruchipeaza virtu\il~. ~ij\iiran burgund" 3 ingrijeste ani~alele ~ilucreaza pamantul.
comune, este dotat, uneori, cu un talent magistral, care face din el:o <<l;oMndireadiplomei de studii, primeste 0 bicicleta, Restul
stea de prima marime in felul sau modest de a fi. ' ,~ ,:l~jsine, prin munca ~i prin efort, pana la victori.a in Turul
In ce consta triumful ob~nuitului, aceasta patrundere a diviziilor B . ,: inJ975.
In box-office-ul politic, daca nu in functiile lui originale pe care I~ iiC'~~iile memorialistilor: "Nu a avut cariera fulgeratoare a
asigura aceste vedete? ' r.: iilCing:ltor»,a unui «cap de coloana», a unui campion de talia
fl"'" ..

Mai intai, omul obisnuit reprezinta .bucuna identitatii", cu~. ~ f~i9cs,aua lui Anquetil... La aceasta apoteoza de pe Champs-
..•... ....."..-
spune Roland Barthes. Oricine poate incerca sa i se asernen~ acest~i ?S(); de la Pierre Poujade, fondatorul Uniunii de Aparare a Comerciantilor ~ia
• nilor din Franta, Miscare ~i partid politic popular de dreapta, de la finele celei
om din popor, iesit din randuiala lui, acestui conducator venit de la' ~-a'Republici, sustinut mai ales de micii comercianti. Poujadismul- atitudine
baza societatii, acestui self-made man, care provoaca adeziune pei;' .~ghezii de retuz tmpotriva evolutiei economice ~isociale. (n.t.)
,Pa,ulKalz,L'EqJressdin 21 iulie 1975.
identitatea sa.
46 d7
Elysees, el a ajuns urcand treapta cu treapta, incetisor, ca un taran ;t
care-si impinge caruta" I. "~.
DE LA SAINT-CHAMOND LA MONTBOUDIF
. . Depa~i~du-I pe Merckx, eroul, tnvingatorul, Thevenet ajunge la %
imma publicului, EI vrea sa demonstreze ell oricine poate Imbraca 1952. Deputatii - printre care ~i cativa gaullisti ai R.P.F. - it
.,., intr-o.~i, tr~coul gal~en ... sau poate deveni presedinte. Cu pretul investesc pe domnul Antoine Pinay in functia de presedinte al
! I
muncn, ultimul vemt poate deveni ~i primul, pe podium sau in Consiliului ~i ministru de finante, functii detinute din martie pana
j
stat.
Omul obisnuit da satisfactie egalitarismului. Mai ales, atunci
in decembrie. Lui de Gaulle i se atribuie adesea aceasta reflectie
dispretuitoare: .Eu nu am salvat Franta, ca sa i-o predau acestui
.
cand it inlocuieste pe eroul care se crede superior, de neinlocuit. " domn Pinay".
Du~a Roose:elt urmeaza Truman, dupa Churchill, Attlee, dupa Da, "acest domn Pinay" este chiar Monsieur Tout-le-Monde. Mic
St~hn, Hrusciov, dupa de Gaulle, Pompidou. Mai mult cu pasiunea industrias, eu 0 afacere familiala cu blanuri ~i pielarie, a tnvatat
lui pentru grandoare, eroul sfarseste prin a obosi: prea multe tul- economie din cantle de contabilitate din tabacaria lui. Fara diploma
burari, prea. m~~tzgomot ~iagitatie. Cine nu-si doreste liniste dupa universitara. Functionar de provincie, este primarul unui orasel
furtuna? Plictisit de erou, multimea i~i alege opusul: adica omul numit Saint-Chamond. ~i, cu palaria tnfundata pe cap, acest omulet
obisnuit, Popoarele fericite nu au Istorie, deci nici eroi. eumsecade i~ivede de drumul lui, cu pasi marunti: primar, consiJier
Cyrus Sulzberger i~i intituleaza eu asprime cronica anilor 1963- general, deputat, ministru - pentru prima data la cincizeci ~i sapte
1972,Era mediocriuuii, ani care au urmat perioadei eunoscute sub de ani - ~i, in sfarsit, presedintele Consiliului, la saizeci de ani.
nu.mele de "valtoarea istoriei", din timpul domniei "ultimilor Cum Ii se pare el francezilor? Jacques Fauvet scrie: .Domnul
uriasi", Este, de-acum inainte, epoca diriguitorilor asa-numitei "di- Pinay este un om aparte pentru ell este un om simplu:numele,
mensiuni umane": a lui Johnson ~i Nixon, a lui Wilson si Heath a prenumele, chipul sau - care ii dezarmeaza pe caricaturisti -vorbi-
2
lui P~mpido~ etc. Fireste, lista rarnane deschisa pentru ; fi compie- rea, palaria, politica, totul e simplu la el" I. Jar Francoise Giroud it
rata ~l actualizata, lnsa, trebuie completata astfel, tncat sa fie anali- creioneaza astfel: "Are saizeci ~iunu de ani, dar pare de cincizeci, cu
zata fiecare tara, fiecare cultura, Francezul de rand nu este ca parul cenusiu, cu fruntea bombata, de om iute la manic, ochii caprui,
america nul de rand, care, la randul lui, nu este nici el ca neamtul de vii si ,. medie, cu simtul ridico-
, ageri, eu medaJie militara, de inaltime
lului, ficat susceptibil, gustul pamantului ~i al pietrelor, are arta de
rand ~i a~a mai departe, Fiecare common man in parte vrea ~a fie
a cheltui intotdeauna un ban mai putin decat are, nu cunoaste limbi
reflect area cetateanului tipic, lnsa cetareanul tipie nu este acelasi
straine, in fine, are aerul ell este cladit in intregime pentru 0 taJie
peste tot. Fiecare este expresia folclorului tlirii sale, a elementelor
ce alcatuiesc specificul national. mica, dar solids, domnu! Pinay, domnul tnvesmantat in lanli din cap
pana-n picioare, seamana ca un frate cu nenumaratii francezi de
Cu toate aces tea, putem schita un portret-robot cvasiuniversal.
varsta lui, care tuna ~i fulgera zilnic impotriva guvernului" 2.
<?mul de rand vine dintr-un mediu modest, care ignora mizeria, ca
Edouard Herriot conch ide: " Este atat de puternic, tncat si-a
~l opulenta. Are studii primare, uneori secundare si foarte rar
modelat figura unui alegator", Caci domnul Pinay joaca, eu osten-
superioare. Este opusul unui patrician ~i al unui int~lectual. De
tatie, rolul francezului de rand. ~tie ell personajul lui standard
asemenea, este ~i opusul unui monden. Duce 0 viata de farnilie
inlesneste identificarea celor guvemati cu guvemantii. ~tie ell va
linistita ~isimpla. Caci aceasta simplitate face parte di~ calitatile lui
avea marele public de partea lui, adica omul de pe strada, menajera.
fundamentale: masura, bunul-simt ~i priceperea. '
tn ciuda faptului ca-i are ~ipe parlamentari. Atunci, prin presa, prin
~lbidem I ".

Cyrus L. Sulzberger, L Ere de la mediocrite, Pans, Albin Michel, 1974. ~Jacques Fauvet, La W-eme Republique, Paris, Fayard, 1959, p. 200.
Francoise Giroud, France- Dimanche, nr. 291, 23-29, martie 1952.
48
49
radio, prin turneele sale in provincie i~i faureste 0 "Ie~enda Pinay", Ca ~i domnul Pinay, Georges Pompidou pune in valoare un
un cantec de slava pentru exemplara-i banalitate. personaj retro, plamadit din reflexe ~i din prejudecati mic-burgheze.
Caci, domnul Pinay nu are in vedere valorile din afara obisnuitu- Francezul de rand pe care-I reprezinta nu traieste la Sarcelles ~i nici
lui. EI nu aspira la stralucire ~i la gratie - a~a cum face Iiderul nu lucreaza la Billancourt. Este mai degraba un \elran din Masivul
charismatic, la inteligenta ~i la geniul eroului. Acest om obisnuit Central, mandru de peticul sau de pamant, ori un pravalias de
intruchipeaza virtuti obisnuite: mai intai, bunul-simt al omului chib- provincie, bucuros de autonomia sa, detestandu-i pe coproprietari,
pe studenti, pe pletosi, detestand avortul, patriot exaltat, sovin,
zuit, moderat, orientat dupa simtul comun, experienta unui Mtran
apropiat uneori de Dupont-Lajoie.
lntelept provincial; pe urma, bunavointa ~i seriozitatea cu care i~i
Dorind prea mult sa. ramana la nivelul alegatorilor ~i, Georges
Indcplinestc misiunea; apoi, caracterul, chiar ~i 0 fire rea; in scar~it,
Pompidou va ramane in urma franeezilor timpului sau. 0 clipa, el
dar mai presus de toate, onestitatea, sirnplitatea ostentativa,
se va intersecta cu ei - mirat, tnspaimantat - in mai 1968. Apoi, el
. In aprilie 1952, domnul Pinay ii primeste pe macelarii din Hailes,
i~i va relua calea, mai prudent, confuz ~i circumspect. Dorind sa se
dinaintea unei oale cu supa ~i achita singur nota de plata, modesta identifice, in anii '70, cu un francez al anilor '30, care nu I-ar fi citit
~i ea, de altrninteri. Old, relateaza Le Figaro, ,,~i gazda \inuse sa se nici pe Giraudoux, nici pe Jules Romains, cu eforturile nebanuite
asocieze acestei campanii de scadere a prcturilor". in septembrie ale unui om normal in cautarea normalului'.
1959, in semn de austeritate, abandoneaza masina oficiala ~i ajunge
Ia Elysee cu un taxi, pentru Consiliul de Ministri. Caci gaullismul s-a
impacat cu domnul Pinay, care este ministru de finame din iunie CLASA DE MIJLOC
1958, pana in ianuarie 1960 I. '
in 1969 - ca si in 1965 - dornnul Pinay avea ~anse de a candida la
Elysee, dar ... Dar, se gasea acolo Georges Pornpidou, facut earn din Cu domnul Harold Wilson, simplitatea nu mai este doar delibe-
" rata: ea devine ostentativa,
acelasi aluat: acela al franeezului de rand. Din acest punct de vedere,
Totusi, cariera lui nu este dedit un ~ir lndelungat de succese:
~i Pompidou este un "anti-de Gaulle", un "antierou". Ludovic-Filip
licentiat, apoi profesor la Oxford, deputat la douazeci ~i noua de ani,
Ii succede lui Ludovic al XIV-lea. Un profil mai sters, mai putin
la treizeci ~i unu membru in cabinet (eel mai tanar dupa Pitt), Iider
susceptibil de maretie ~i de glorie. al Partidului Laburist la patruzeci ~i ~apte de ani, iar la patruzeci ~i
Nascut Ia Montboudif, nepot de telran, fiu de tnvatator, mai opt, prim-ministru (eel mai tanar de un secol Incoace). Domnul
tarziu, el lnsusi profesor, ajuns raportor la Consiliul de Stat, ban- Wilson va obtine patru victorii e1ectorale: in 1964, in 1966, apoi, in
cher, apoi prim-rninistru, Georges Pompidou a "reu~it". lnsa, barba- februarie ~i octombrie 1974. in total, a fost prim-ministru sapte ani
tul ingrijit ~i cultivat si-a pastrat cu atentie alura sa de francez din ~i jumatate, din 1964 pana in 1970, apoi, din 1974 pana in martie
clasa de mijloc, fiind apropiat de oamenii de rand. Astfel a patruns 1976, inainte sa demisioneze ~i sa se retraga la varsta de saizeci de
el pana la Elysee: cu un limbaj direct ~i concret, folosind cuvinte la ani.
marginea bunului-simt, cu 0 mimica a gurii zeflemitoare, [inand cat succes! Oar ~i cata modestie! Non-erou prin excelenta, dom-
vesnic un chistoc de Vgarcl tntre buze, cu un aer vic1ean de taran nul Wilson cultiva cu placere un low profile, care contrasteaza cu
ajuns la Paris, cu 0 franchete burgheza, cu simplitatea-i posaca ~i cu . eminentele lui posibilitati, Old, acest fiu al unui farmacist din
nostalgia pamantului de undea venit, de la Orvilliers panel la Cajarc, Yorkshire se doreste , cu fermitate a fi un middle class si
, afiseaza
, un
comportament de om obisnuit.
1 Despre rnitul Pi nay: Jean Couramiaud,AnJoim Pinay, cet Mnnlte homme; 1953;
A Derome,La Demiere cane: Qui estPinay 7, Ed. Medicis, 1952; Andre Stibio,Antoim 1 Vezi Stephane Rials, Les ideespoluiques du presideru Georges Pompidou; prefa\A
Pinay, Editions du Journal du Parlement, 1956. de Reger-Gerard Schwartzenberg, Paris, P.U.F., 1977. .
Are un stil direct de a vorbi, cu un glas bland, mereu cu pipa in "j' La aproape saizeci ~i patru de ani, acest "pro" se bucura de 0
gura, moda vestimentara fiindu-i total indiferenta, duee 0 viata de ~.,popularitate putemica, datorita profilului a la John Bull: sineer ~i
familie Iini~titl1alaruri de sotia sa Mary, i~ipetrece vacantele linistite . :~:inc!pl1\~nat, simplu ~i masiv, Este tipul eel mai reprezentativ al
in Insulele Scilly,~ntr-o c!sutl1 modesta, citind romane politiste, \ englezului din clasa de mijloc. Pentru The Observer, succesul sau tine
neavand nici un gust pentru conveniente, Revenit la putere, in 1974, ;: de "adaptarea sa la eeea ee glindesc oamenii simpli. Ar putea fi
nu vrea sl1se instaleze in Downing Street, 10, ci prefera sa locuiasca .~folosit in loe de sondaj de opinie; tntrebati-l ee parere are despre
in continuare in casa lui care se afll1cateva blocuri mai incolo. ' -\ 'Picasso; despre pedeapsa cu moartea sau despre hutigani ~i yeti
Pe scurt, este opusul Angtiei conservatoare. 0 Anglie a cluburi- , 'd'escoperi punctul de vedere al majoritatii" 1. .
lor ~i a vanatorii de cocosi-de-munte. ALordului Home pe care-l T Caci, Sunny Jim - sau Big James sau Uncle Jim apartine tntr-ade-
bate in 1964, a domnului Heath, fiu de tamplar, dar bursier la , var rnediului popular, prin toate radacinile sale. Fiul unui ofiter al
Oxford, care se asimileaza din plin unei upper class datorita hobby- . Royal Navy, el paraseste scoala la cincisprezece ani, ca sl1ocupe 0
slujba modesta de agent de impozite, s-o ajute pe mama lui care a
urilor sale - iahting, dirijor - ca ~i reactlilor sale politiee; ~i a carui ramas vl1duvl1.Asa ca, dintre toti succesorii posibili ai domnului
ultima imagine va fi data de lupta sa impotriva sindicatelor, imagine Wilson, el este singurul care n-a treeut deloc pe la Universitate.
care va contribui la invingerea sa, de catre Wilson, in 1974. ' ..Foarte repede devine militant ~i intra in Partidul Laburist, unde va
EI, domnul Wilson, cultiva 0 imagine opusa, exagerand chiar avea 0 aseensiune domoala si uniforrnl1.
trasaturile tipie britanice ~i insulare, etalandu-si gusturile simple, Ca si domnul Wilson _ dar, de data aceasta, ca autenticMonsieur
neuitand niciodata sa sublinieze faptul ca prefers ceaiul ~i berea in Tout-l;-Monde _ James Callaghan afiseaza obiceiurisimple. 0 viata
locul sampaniei ~i al vinului. Evitand prietenii!e politiee cosmopo- de familie calma, alaturi de sotia sa, Audrey. Un apartament cu doua
lite, spre deosebire de Bevan ~i Gaitskell. Se distanieaza chiar - el, camere in Kennington Oval, un modest cartier din Londra. 0 ferma
pur prod us al rneritocratiei universitare - de .Jntelecruali", tndeo- in Sussex, unde ii place sl1se fotografieze mergand prin noroi ~i
sebi de cei marxisti. Marturiseste - el, seful Partidului Laburist - ca "hrllnind purceii. Este pasionat de cartile lui James Bond ~i de me-
nu a reusit niciodata sll treaca de pagina a doua a Capitalului: ciurile de rugby, exact ca ~ielectorii lui din Cardiff-Sud.
Preocupat sa-si ascunda virtuozitatea intelectuala, geniul tactie Mandru ca apartine de working class, mandru de prieteniile
~istralucitoarea reusita, domnul Wilson a facut tot posibilul pentru sindicale, mandru de viata simpla pe care 0 duce ~i de simtul comun,
a treee drept un englez oarecare. f~iva desemna, chiar, un succesor Big James aduce celor mai multi dintre cmpatriotii sl1ieeea ce se
cu caracteristici modeste: James Callaghan, pe care deputatii labu- cheama .bucuria identitatii". Mult mai bine decat domnul Wilson,
risti il desernneaza, pe 5 aprilie 1976, ca noul iider al partidului. ~inu este putin lucru.
Deci, ca fiind noul prim-ministru.
Sustinator al unui laburism cumpatat, domnul Callaghan repre-
zintl1 middle-of-the-reader, adica omul din mijlocul celor doua aripi NISTE
, ,.
OAMENI OBISNUITI
ale partidului. Sub masca bonomiei insa se mai ascunde inca 0
abilitate politica de netagaduit. El nu a luat niciodata foarte c1ar
atitudine ratl1de marile certuri de dupa razboi, care au facut ca acest .
Anul 1976 mai vede afirmandu-se ind1 alti doi common men,
oameni care joaca rolul modestiei, spre deosebire de liderii ce se
partid sa se divizeze. Pozitia lui este cu arar mai putin cunoscuta, cu bazeaza pe farmecullor personal, putin prea siguri de ei in~i~i.
cat el nu cauta sl1straluceasca in fata Camerei Comunelor, preferand Mai intai in Suedia, alegerile din 19 septembrie ii tnlatura de la
mai degraba sl1-~icurteze electorii. La Cardiff, unde este deputat, nu putere pe social-dernocrati, ~i acest lucru se lntampla dupa patruzeci
a lipsit decat de patru ori in treizeci de ani, de la adunarile locale ale
1 Citat de Newsweek din 9 aprilie 1976,
partidului.
52 53
~i patru de ani. Postul de prim-ministru ii revine deci lui Thor. el.1n acest candidat care pune accentul pe "virtuti precum munca,
jorn Falldin, cincizeci de ani, antisofisticarea intruchipata, opus' moralitatea, punctualitatea, fidelitatea fa~ de lucruri ~i de per-
lui Palme. ' ,• soane " 1.
.Mas~v~nod~ros, flegmatic, Th. Falldin joaca cu arta s~ng~cieisr .,,·'Eadev~rat, C.D.V. - C.S.u. nu invinge alianta socialist-liberala,
a vicleniei speafic ~nln~ti, in fata sclipirilor intelectuale ale dom.. Pe data de 3 octombrie 1976. Ins! obtine 48,6% din sufragii, datorita
nului Palme. Caci, acest ~f al Partidului de Centru( (ex- agrarian) se llnistitului domn Kohl, atat de abil in a juca rolul unui om ca oricare
vrea a fi un suedez de mijloc, Adesea este fotografiat la ferma lui din alt~l" 2.
Aan~ermanland, crescandu-si oile ~i cultivand cartofi, lmbracat tri ' 1974. America viseaza, Satula de Watergate ~i de intrigile tene-
blue Jeans ~i camasa in carouri.: broase tesute de Nixon, Machiavelli impotriva lui Potomac. Destule
Umeri patrati, maim aspre, cu pipa in coltul gurii, domnul Fall. - manevre, destule scandaluri! Cu nostalgie, America viseaza. La
d.in~i duee traiul ca om al gliei, In chip de apA~tor al., valului verde~~ trecutul ei, in general ~i la Harry Truman, in special.
~1 ~l. pamantulut, In chip de om obisnuit care ne asigura: "NO~ ,- _- Truman, croitorul maruntel din Missouri, care i-a urmat, in 1945,
pobt!Clenll, ,suntem niste oameni ob~nuiti. Nu vrem s! inselAm~ patricianului charismatic Roosevelt, al carui vice-presedinte era.
i I
I
publicul, ~~~du-l s! cr~d! ca stim ~i p~te~As! faeem oriee" \. -1 Truman, america nul din clasa mijlocie din Middle West, care casti-
Peste crncisprezece zile, pe 3 octombne, ~11DGermania Federala gase alegerile prezidentiale din 1948, in ciuda pronosticurilor, in
au loc alegeri l.egislative. La stanga, S.P.D. il urmeaza pe caneelarul;: ciuda so~dajelor d~ opinie. Facandu-si campania pe tema common
Helmut Schmidt care candideaza a doua oara, avand faima unui 'ma,!-uIUl, a omului de rand.
I
expert in economie. Cu reputatia de intelectual autoritar si taios t _ In 1975, el devine 0 figura cvasifolclorica, avand propriul cult:
iI supranumit altadata "Schmidt schnauze" ("Schmidt gurA-~gat!/ Tn:m.ania. Se ~~nd tricouri cu portretul s~~ s~ cu urm~t.oarea ins-
1
L Impunator, distant, caneelarul trece de la sarcasm la demonstratia:' cnpue: "Amenca needs you. Harry Truman. II
sunt dedicate doua
tehnica, Refuza strangerile de m~ini ~iautografele. Nu refuza tot~i' best sellers-uri 3 ~i un film, Give.'Em Hell Harry! (Trimite-i la dracu ~
sa seduca sau s! intrige. Cu ajutorul sepcii lui de marin S· .' Harry!). Acest one-man show, jucat de un actor de pe Broadway,
• ar. 1 pnn J Who Al ~~~X
A &"XT • I: d .A'

talentul S!U de organist, pe care si-l demonstreaza pe •d 1 ames itmore, ItnlaV~~ pe ruman mvmgan u-i pe Mac
catedrala din Passau, cu 17 ()()()de tUburi si 208 melodii orga e a Arthur, Mac Carthy si.zdrobind Ku-Klux-Klanul, timbrandu-si sin-
La dreapta, C.D.V. il prezinta in fata Cancelariei pe presedintele gur corespondenta personala sau jud~ndu-l pe Stalin cu sange
sau, Helmut Kohl, presedintele RhenaIiiei-Palatin a t Inca d'1969 reee. Toate acestea, asortate cu ganduri despre Bess (doamna Tru-
J

Patruzeci ~i sase de a~i 193m lnaltime 110 kil , m. I' man), despre Margaret (fiica) ~i des pre soacra. Pe scurt, un
• , , .' ograme, "unasu di I( b I ~ I db' I( . . ibil
negru" ar~r~~ un aer indiferent ~i lngaduitor de bun gestionar, pre~e mte cetatean, un sot un, un tata a re e un, cmsnt ~I ten I
Moderat ~l lipsit de relief, provincial ~i lips it de stralucire, el se de modest.
aseamana cu un no tar din Rhenania. Ba mai mult chiar cu un
"politician in ,galo~i", daca ascultam vocea tunatoare a domnului BAR-BATUL LINISTIT
, , DE LA CASAALBA
Strauss'',
~~ ~ig~r~nta, Helmut Kohl nu se distinge nici prin brio, nici prin
posibilitatt intelectuale de un inalt nivel. Dar, simplitatea de om
S~ fii Truman sau nimic. Poate ca aceasta este si ambitia .
, viee-
pre~edintelui Ford - ins! el it va ilustra pe eel de-a1.doilea termeIi-
eumsecade ii linisteste pe milioanele de germani care se regasesc in
1Le Monde din 14 septembrie 1976.
~ Time din ~ octom~)[ie 1976. 2 Le Figaro din 28 septembrie 1976.
Jean-Mane Naggiar, Le profil des chanceliers allemands rkpuis 1949. .. 3 Memoriile fiicei lui, Margaret Truman Daniel, ~iPlain Speaking de Merle Miller,
pe~tru D:E.S. ~ ~tiin\e politiceJa Univ. Paris II, 1965, p. 107. ' memom COnvorbiriofieiale en eel de-aI33-lea presedinte, vandute in dona milioane ~ijumatate
Le Figaro din 4 februarie 1976. de exemplare.
54 55
atunci cand it inlocuieste pe Nixon, pe 9 august 1974. ,,A man for this' Jerry", care are1eaza la "simtul comun" ("common sense") al compa-
season It, suna un titlu din Timel• Acest barbat extrem de simplu s-a tri0tilor sai, el, egalul alegatorului simplu.
adaptat foarte repede la conjunctura, pentru a reface America dupa, Simplu, acest domn Ford, poate mult prea simplu, se confeseaza
Watergate. Acest om obisnuit care declarase urmatoarele, ?l sapte intr-un interviu: .Sunt primul care recunosc ca nu sunt un mare
luni in urma: .,Ceea ce conteaza pentru succesul natiunii noastre orator ... Dar sunt sigur d1 nu asta asteapta americanii de la mine.
este calitatea oamenilor ob~nuiti, a oamenilor drepti, a oamenilor , ' Cred ca sunt mai mult interesati de cinste, de loialitate si de senti-
onesti. Este 0 calitate cu care trebuie sA ne mAndrim. Oar, este 0' mentul sigurantei" 2.' ,

calitate pe care multi dintre noi se pare dl au neglijat-o" 2.. ,I Cu timpul, mediocritatea sa mai mult plictiseste decat ne li-
in discursul de "inaugurare" televizat, care a durat ~pte minute.] ' nisteste. Cu cat i~i cerne mai mult banalitatea, eu atat acumuleaza
_ "un simplu discurs, lntre prieteni" - noul presedinte afirma: .Lun-] mai multe gafe.
gul cosmar al natiunii noastre a luat sffil1it. Constitutia noastra I' Johnson, caruia nu-i placea prea mult de el, spusese odata: "Ford
funcV?neazA. Ma.rea noastra republica ~~frezintA domnia legii, nu 1 a jucat prea mult timp fotbal tArAsApoarte casca". ~i ne mai asigura
a unui om. La nor, poporul este suveran . ! ca nu poate face doua lucruri in acelasi timp, cum ar fi "sA mestece
in fata poporului suveran, pe care n reprezinta, doreste sAfie un chewing-gum ~i sa mai ~i mearga", Foarte curand tnsa se pune
model al banalitatii. Unul dintre prietenii lui face urmatoarea re- "problema ridicolului", dupa cum 0 numeste Time, intrucat pre-
marca: " Gerald Ford este doar Jerry. Nu se deosebeste cu nimic de sedintele a ajuns sa acumuleze prea multe gafe ~i esecuri,
t Domnul Ford se loveste oriunde merge, cade in fata domnului
vecinul tau de la ~a alaturata (your next-door neighbour)" 4.
l'I Gerald Ford este americanul din clasa mijlocie. Este reprezen- Kreisky (pe scara avionului, in iunie 1975, la Salzburg), se tmpiedica
I
tantul tipic din Grand Rapids, cea de-a cincea circumscriptie din in fata lui Sadat, la schi ia doua "d1zAturi" memorabile in fata
Michigan. Incepand cu 1974 tnsa natiunea devine noua lui circum- fotoreporterilor (la Vail, in iarna anului, 1975). ,,Are 0 rana m~i
f scriptie. ,,Am de gand sa-mi ascult in continuare tnclinatia spre veche la genunchi, de la fotbal", explica persoanele din cercul sau.
l: cinste ~ibuna-credinta", afirma succesorullui Nixon. Aceasta gasel- Presedintele ezita cand rosteste cuvinte ceva mai complicate

lk
1
nitA formidabila ajunge, deja, ca sa-i tncante pe americani. "Mister
Clean" Domnul Curatenie" va curata grajdurile lui Augias. Stilul
, " ~ t

sau direct, cordial ~idestins este tnnottor, dupa complicatele combi-


(intr-un discurs la Atlanta, a repetat de opt ori cuvantul "geoter-
mie", pana sa-l pronunte corect), in fata domnului Sadat tine un
toast pentru .bravul popor din Israel", it prezinta pe noul sau
natii recente. 0 data cu el, n parasim pe Daumier, pentru a ne indrepta
Il' spre Douanier Rousseau. Sau mai degraba spre Grandma Moose.
secretar comercial, domnul Elliot Richardson, drept Elliot Roose-
velt" etc 3.
,~
~ Suntem deci in luna de miere. lncepand cu luna iulie 1975, omul Oare va fi "primul presedinte alungat din functie datorita rasu-
linistit se transforma tntr-un candidat la alegerile prezidentiale din lui?" se lntreaba Nicholas von Hoffman, in Washington Post. In orice
\ noiembrie 1976. "Oamenii stiu ce am facut eu, spune el. Ei stiu ca caz, cota domnului Ford este in declin. Chiar ~i propriul sau partid
l sunt un om cinstit" 5. Iata-l deci pe "Mr Right" in arena, in chip de ii contesta dreptul de a-i fi candidat la alegerile prezidentiale din
"decent human being", gata sa demonstreze di primul venit poate ~ 1976. Se pare ca pentru 0 clipa, este preferat Ronald Reagan, care ii

II aspire la functia, suprema. Adid1 el, commoner, el, congressman-ul


tipic, el care a ajuns la Casa Alba in mod accidental, el, "Plain Old
1 Time din 19 august 1974.
pricinui~te serioase lnfrangeri in alegerile primare, ajungand la
i Mesajul despre starea Uniunii, ianuarie 1976.
3 "The Ridicule Problem", Time, 5 ianuarie 1976.
~; tn timpul campaniei prezidentiale din 16 octombrie 1976, domnul Ford declara
2 Ibidem.

I 3 Gerald Ford, 28 ianuarie 1974. c~ hotar4re: "Sunt fericit ci ma aflu la Pontiac", atunci cand tocmai ajunsese in
4 Newsweek din 19 august 1974. Lincoln. In ajun, ii uimise deja pe studentii de la Universitatea din Iowa, cand a spus:
5 Newsweek din 21 iulie 1975. "sunt fericit cii ma aflu in Ohio" (Le Monde din 19 octombrie 1976).
I'

56 57
:::.:
Conventia Republicana eu aproape tot atatia delegati ca ~i adversa~, ',;~~,rici cu dragoste: .Puterea mea vine de la oameni ca voi. Impreuna
rul sau de la Casa Alba.
~%,t.oiiiatcatui un guvern ce va fi Ia fel de bun, la fel de cinstit ~iplin de
Presedintele obtine totusi investitura. Dar, pentru a pierde i~'
'~~~;agoste ~ ~ipoporul ~merican" 1.. .
fata lui Carter. Bunul domn Ford nu face pe omul simplu. Chiar este
. ' ,r;1 'Carter joaca rolul din filmul lui Capra, Domnul Smith fa Senat,
un om simplu. Cu toate lipsurile ~i imperfectiunile lui. Cu toate
, ',.-aniul nou, outsider-ul de origine umila, provincialul care se ridica
loeurile comune, eu discursurile insipide, eu banalitatea-i satis~'l.1
.•~·.tmpOtrivaorganizarii ~i a politicienilor profesionisti din Washing-
facuta. :t' :-10n, un amabil cruciat al valorilor traditionale: integritatea, seriozi-
Speetacolul autentie al unui adevarat om obisnuit este un monu-
, .";tatea, spiritulde dreptate, spiritul civic, eultul patriei, respectul
ment de plictiseala, Este lectia cruda pe care ne-o dli presedintia lui
, :]pentru munca, spiritul intreprinzatcr, spiritul de economie, respec-
Ford. Banalitatea nu se poate suporta la nesfarsit decat daca este
: ~, tul fat~ de parinti ~i fata de Dumnezeu.
"jucatli", simulata eu un talent de actor rar intalnit, pentru a-i putea
; :.;;' In primul rand, Jimmy Carter reprezinta ,,0 imagine a trecutului,
alcatui un portret minunat, multicolor, 0 imagine a lui Epinal, bogat
iluminata, •. ,,', un.simbol al unei lumi, mai simplu alcatuita, care a disparut", dupa
Nu portretul autentic al unui om oarecare este acela care capti- ; :~eum noteaza James Reston. Un om din popor, capabil sa imeleaga
veaza, ci imaginea foarte lucrata, proiectata eu grija de un artist al .' :, nevoile oamenilor obisnuiti. , , La Conventia , Dernocrata din iulie
politicii, inteligent ~i eultivat, care zugraveste - ell un nemaiintalnit ;1976, Jimmy Carter tine un diseurs pe un ton populist, atacand "elita
talent - firile simple. Asa cum Wilson a putut s<10 faca. In acest rol : politica ~i econornica", pe "grangurii escrocheriei", care nu ajung
de compozitie ins<1Carter este, intr -adevar, un superstar scanteietor, " : niciodata la inchisoare ~i .vesmca alianta dintre ban ~i putere",
Ornul obisnuit
, observat atent in tehnicolor. .r promatand sa-i apere pe cei multi, pe cei slabi, pe dezmostenitii
,

, ; .' soartei 2.
,'~. .Acest discurs are mai degraba ceva dintr-un juramant evanghelic:
UN SUFLET SIMPLU '-;' V~ spun ca apoteoza natiunii noastre nu s-a tnfaptuit indio Tara
noastra a trecut printr-o perioada de tulburari, A sosit clipa vin-
lunie 1976. America Isi sarbatoreste bicentenarul, rememor~nd! decarilor. Vrem s<1ne recapatam credinta, sa fun din nou mandri, Pur
american dream, visul unei societati drepte ~i libere. Se gandeste la ~ , -' ~isimplu vrem sa credem din nou in adevar. Am vorbit de mai muIte
Parintii lntemeietori, la puritatea lor, la simplitatea lor biblica, ~i s: :ori despre tlragoste ... Putem avea din nou un guvern american care sa
, face comparatie cu puterea din ultimii cincisprezece ani: sub Ken- ~, combata scandalul, coruptia ~icinismul birocratic, care s<1fie din nou
'I' ! nedy, intelectualii sofisticati i~iti de pe bancile universitatilor de pe l' la f~lde cinstit ~ide competent ca Intreaga noastra natiune'",
:!

Coasta de Est, la moda ~iin timpullui Johnson; sub Nixon, avocatii Intreaga Conventie, incheiata de 0 interventie a pastorului Mar-
~i comerciantii iviti din lumea afacerilor de pe Coasta de Vest. tin Luther King, ca de altfel lntreaga campanie a lui Carter, se
America viseaza dupa conducatorii de moda veche, "s<1teni", cei derulea~ intr-o anumita fervoare religioasa, eu repetarea constants
veniti din targuri sau ora~e mici, plini de bun-simt ~i de spirit al : a cuvintelor "God" ~i "love". Stalp al Bisericii Baptiste, domnul
dreptatii, Fireste, exista acest blajin domn Ford. Insa, ce deceptiel Carter a asistat la toate eursurile de duminica de la biserica din
Atunci iese in fat<1domnul James Earl Carter, care doreste s<1i Plains, la fel cum 0 facuse ~i tatal sau, inaintea lui. De asemenea, a
se spuna "Jimmy". Numai lapte ~imiere, cu oehii albastri zarindu-se avut in aceasta comunitate functia de deacon, de "diacon", lnsarcinat
de sub parul argintiu, iar pe buze Ii flutura un suras etern. In vocea s~predice prin parohiile invecinate.
lui se simte un accent molatic, din indepartatul Sud, eu nonsalanta
unui batran plantator. Un om din provincie, din oraselul Plains, ~~ Mo~ din 11 martie 1976.
3 Tune dill 2 august 1976. "
statul Georgia, eu 450 de loeuitori, care se adreseaza intregii Ame- Le Monde din 17 iulie 1976.

58 59
Acum, el va predica lntregii Americi. In fiecare moment. ~: ".lfipoarte devreme, micutul Jimmy merge pe urmele parintilor ~i
In fiecare moment el it invoca pe Dumnezeu ~ivalorile Evanghelie _. .
In stilul Bisericii Baptiste in care credinciosul se adreseaza el insusi 1111 ~I:~=e~~~:~! spirit tntreprinzator, valoare-cheie in etica protes-
Dumnezeu, in cuvintele pe care le foloseste zi de zi. ••Este adevarat at· .
:§~')~I:-avarsta de cinci ani, vindeam arahide pe strazile din Plains.
va rugati de 25 de ori pe zi?" -este intrebat dornnul Carter.Raspunsuf
"N-am numarat niciodata, Oar ~ spune di in decursul unei zile agitat~ :j\jtinsesem sli am 0 cifrli de afaeeri de un dolar pe zi, iar cateodata,
s-ar putea ~ fie cam pe aproape" 1. ~i adauga: ,,Fie d[ ~ ~tiga, fie ~ sambata, de cinci ori mai multo and aveam noua ani, stransesem
itatiabani cat ~ cumpar cinci baloturi de bumbac, pe care le puteai
~ pierde, cred di pot accepta hotararea cu calm, film regret, urn say-, -
animozitate, chiar ~i rnrn 0 deeeptie profunda, iar aceasta datori~ 0
. .~as,·
i atunci la eel mai scazut pret de 5 centi pentru 0 livra, Am pastrat
-
credintei mele in Christos si in Dumnezeu" 2. . 'ii'&ste baloturi tntr-o magazie ee-i apartinea tatalui meu, pana cand
Asifel Inainteaza dom~ul Carter, cu Biblia drept program ~i eu . X~:am
putut vinde, cltiva ani mai tarziu, eu 18 centi livra. Aveam
Dumnezeu ca agent electoral, domic ~ restabileasca ••vechile prin- ~~~~ciatatia bani tncat puteam cumpara cinci case ~i, pan~ sa-mi las
cipii ale religiei ~iale moralei care asigura stabilitatea lumii". Pe 18 familia si sli ma inscriu la Academia navala, strangeam un total de
iulie, numai la trei zile dupa acordarea investiturii Conventiei De- ..'"1-6-,50 d~lari pe luna, doar din chirie",
moerate, deacon-ul Carter revine in fata scolii de duminica din _. Tanarul Carter isi desavarseste 0 severn forma tie in marina unde
Plains, pentru a explica - doar in treizeci' ~i ~apte de minute - fraza' •.·!ll!n.~neunsprezece ani, In timpul celui de-al doil~ razboi mondial,
I
-l ,I
biblica: .Dumnezeu este iubire" 3. - ~~~te ca marinar pe un submarino ~i, datorita armatei, ~i continua
Astfel lnainteaza Jimmy diaconul, dar ~i Jimmy cultivatorul,' studiile. in 1942,se angajeaza ca subofiter, iar in 1948,~i ia examenele
Jimmy ofiterul, Jimmy guvematorul, avand la activ 0 biografie de ~i ajunge ofiter inginer. In 1949, cere ~ faca parte din primul program
self-made man, de fiu al poporului. 'de formare destinat viitoarelor echipaje de pe submarinele nucleare.
,i.
ii' 1924. Jimmy se naste in localitatea Archery, la trei mile distanta .8iaceastli ocazie, studiaza tehnologia reactoarelor ~ifizica atomics. tI
·1
J de Plains. Inrr-o autobiografie, publicata in 1975, intitulata Why not. iritaln~te ~ipe amiralul Hyman Rickover:
ji
the Best?, el se destainuie: ••Locuiam tntr-o dsu~ din lemn de la : ;~·?__·"Care era pozitia dumitale la Academia navala?" "Mi-am in-
. il. marginea drumului. Multi ani am scos apa cu pompa, invartind de dreptat spinarea, povesteste domnul Carter ~i i-am raspuns:
·1
manivela cu mana. Curtea era plina de caini, de gaini, de rate ~i de ~ Sir, am fost al cincizeci ~i noualea dintr-o clasa de opt sute
curci. De la ineeputullui aprilie ~i pan4 la sfarsitul lui octombrie,dou~zeci". M-am afundat mai bine in fotoliu asteptand un compli-
mergeam desculti ~i foarte rar purtam cate 0 clim~~, in afara de ~.ment ce nu avea sa vina niciodata, Ba dimpotriva, ma intreba:
zilele cand mergeam la scoala sau Ia biserica", "Ai dat tot ee ai avut mai bun in tine?" Eram gata s~ spun "da",
lnsa tatal, Earl, isi, diversifica culturile, devine angrosist de ara- . cand, amintindu-mi in fata, cui ma aflam si, amintindu-mi de multele
hide ~i-~ideschide un magizan universal. Lillian, mama, infirmiera ocazu in care ~ fi putut face un efort mai insemnat, mi-am Inghitit
eu diploma, stapanita de pasiunea de a-i ajuta peceilalti, munceste , cu greutate saliva ~i am raspuns in cele din urma:
douasprezece ?re pe zi pentru ~ dolari, plus tnca opt ore pentru : .Nu, domnule, nu m-am straduit intotdeauna". Mli privi 0 clipa
gospodaria ei. In 1966, la saizeci ~iopt de ani, ease tnroleaza in Peace .• i imi puse 0 intrebare pe care n-am putut s-o uit niciodata:
Corps .~iva ramane doi ani in India. . "De ee?" 1
1 Un interviu din Playboy (editia franceza, noiembrie 1976). In acelasi interviu , 1 Aceasta intrebare i-a inspirat lui Jimmy Carter titlul autobiografiei, Why not the
l; ! figureaza ~ifaimoasa confidenta: "Am privit multe femei ell concupiscenta, De multe . .? (Bantam Books), tradusa in limba franeeza cu titlul Le meilleur de nous-mtme,
I ori am comis adulterul numai eu mintea ... Dumnezeu sa ma ierte", ans, ~tock, 1976. Vezi, de asemenea, ~iLouis Wiznitzer, Jimmy COTter ou l'irresistible
I
2 Le Monde din 14 mai 1976. ensum, Paris, Alain Moreau, 1976 ~ Alain-Marie Carron, ,,Aux origines de Jimmy
;1 3 Time din 2 august 1976. rter", Le Monde din 27 ~i28 mai 1976.
'! Ir
, 60 61
I
:} f."

Dupa moartea tatalui sau, Carter paraseste marina ca s~ preia ~i


sA dezvolte afacerile familiei. In 1964, devine senator in legislatura to~r~. Niciodata virtutil~ comune n-au stralucit mai tare. In prezenta
lui JImmy, fiecare all!erIcan de mijloc se simte un presedinte . '
din Georgia. In 1970, ajunge guvemator. In 1976, se lanseaza in- I I ···· I . , SI un
superstar a po men. V trebuie un mare talent de actor pentru '«
cursa pentru candidatura democrats la Casa Alba impotriva a dois~ Id . . a lace
. acest ~o e ~~pozIlIe, pentru a face sit vibreze sufletele simple si
prezece rivali mai cunoscuti, bine cotati ~i mai norocosi, "Jimmy
sA faci sit dfhnUlasca imaginea omului obisnuit devenit s b' .
Who? Running for what?", se in treaba toti plini de mirare. I · AI . " "uper SI
g onos. tminteri, mtervine plietisul fllrfl de sfarsir! AIt . t ~
~i totusi, pe 2 noiembrie, el n invinge pe presedintele ales. EI! .. J ' mm en,
vom av~ acel~l. ames Callaghan, Georges Pompidou sau Gerald
baiatul curajos, surazator, cu un trecut edificator de baiat cuminte
. Ford,. ~I 0 banahta,te va obosi lumea foarte curand _ adevarata
si de boy scout. EI, omul datoriei ~i eu frica de Dumnezeu. EI, banalitate - cu 0 clipa in urma atat de gustara dupa trece '. _
b~rbatul cinstit si drept, ajuns aici prin forta mainilor, prin munca ~if _ IioasaI'C a erou IUI' alb (de Gaulle) sau negru (Nixon). ,rea VIJe
prin curaj. EI, fiul respectuos, sotul fidel, tarat model. EI, americanu!, Po~oarele .s~nt obosite de autoritittile eroice, cu dramele si eu
din c1asa de mijloc. EI, Jimmy Carter, one of us. El, care in campania furtunile lor ~I mcep prin a primi eu placere autoritatea d
. e ru t'·ma,I'C

electorala le spunea alegatorilor induiosati: "Nu am pretentia ca ~tiu; care a d uce cu sme calrnul ~i alinarea.
totul... Nu sunt mai capabil sau mai inteligent decat voi., Dar, eu: Dar, omul obisnuit - cu-adevarar obisnuit -sf~rseste prin a b '
, 1 ca ' , " , 0 OSI
simt ca ii vorbiti viitorului presedinte al Statelor Unite"}. .: . ~I~ , Cl nu poate servr drept suport a~tor proiectii. Cetateanul de
In acest fel iese Carter invingator: "Nu sunt decat un om ea toata mijloc nu se poat~ initlta identificlndu-se eu el. Es'te ca el. 'La fel ca
Iumea'r', care Ie propune amerieanilor adeziunea prin identitate. a el. N~-I face, sit viseze. Dimpotnva, acest antistar n plictiseste cu
este sau lncearca sA fie unul dintre ei. Cetateanul tipic, modest ~i Pro~IS~ul ~l ~u "profilul sau inferior", cu portretul sau moncton.
merituos. Purtatorul de cuvant al oamenilor simp Ii. Purtatorul de . Mal mt~l mediocritates atrage ~i dil siguranta, Apoi, ea plictiseste si
cuvant al oamenilor de la baza societatii, Prinproiectarea unei descuraJea11l '. Iar alegittoruI-spectator se intoarce catre alt gen d~
imagini obisnuite cu talentul extraordinar al unui virtuoz, al unui sve<:tacol, mal multumitor, mai amuzant: acela alliderului charis-
mane, .
Paganini al folclorului.
- N-ar fi earn multa putere in mainile unui om obisnuit? Nu, caci
falsul naiv este un viclean adevarat, Acest suflet simplu este un
Machiavelli al sfinteniei, Acest anti politician este de fapt un redu- _-
tabil profesionist. Acest t~ran este ofiter de marina ~i fizician spe·
cializat in fizica nucleara. Acest diacon citind din Biblie poate, eu
atat mai mult, sa ramana vag in opiniile lui, "Trust me", "ave~i
in credere in mine", in aceasta consta lntreg programul sau,
,.Nu sunt eu unul dintre voi? Oare nu sunt ca ~i voi?" repeu :
domnul Carter. Cu 0 inteligenta lesita din comun, eu 0 vointa ta.ri
pereche ~i cu diplomele de inginer specializat in fizica atomica - ce
candidat de vis! Ce fericire s<'lte identifici eu e1! Alegatorul din.class
mijlocie nu s-a mai simtit, niciodata, panA acum, atat de inteligent
atat de fermecator. Niciodata un common man n-a mai produs un
asemenea spectacol, 0 asemenea superproductie in culori scanteie
1 Le Mondc din 11 martie 1976.
2 Playboy din noiembrie 1976.

62
LIDERUL CARE FASCINEAzA sporeas~ numarul libertatilor (majoratulla optsprezece ani, liber-
·tatea avorturilor) ~i condamna "exerciliul solitar al puterii", eta-
tin~nd monopolul "pl1rintilor" de Gaulle ~i Pompidou.
De altfel, ca sl1se impuna, aceasta imagine a fratemitatii trebuie
sl1fie in concordanta cu fluxul demografic al tineretului. Anull960
"Oed cd e:xist4In acpunea po ..
-\; este primul val i~it din baby boom-ul de dupa 1945 ajuns acum la
t un anwnit I!ad de provocaret" wrsta adolescentei, lncepand cu 1968, tineretul invadeaza Franta.
! Val~ Giacard d'EstaiDg- . Acest model de fraternitate reclama ~iel 0 conjunctura internatio-
nallllini~titll ~i 0 situatie economics mai mult decat satisfacatoare.
'. : I Liderul cu ~arm - J.F.K in 1960, V.G.E. in 1974 - este rezultatul
lata d1 a venit ~i vremea liderilor cu sarm, Fratii Kennedy ~ : "societl1tiiabundente" ~i al pacii, Insa, de lndata ce se profileaza 0
Statele U nite, pan~ nu de mult Henry Kissinger, apoi Jerry Bro~ erilA grava, cIimatul de anxietate legitimeaza din nou imaginea
Pierre Eliot Trudeau in Canada. Olof Palme, in Suedia, panll in paterna. Putem avea incredere in' "frati" atunci cand totul pare sa
1976. Jeremy Thrope, pentru scurt timp, in Marea Britanie. Helm~ . mearga bine, marea este calma ~i orizontul filrft nori. Dar, cand
Schmidt, in Germania Federals. Jean-Jacques Servan-Schreiber, P4 . furtuna izbucneste, atunci e preferat un capitan batran ~i cu expe-
urma, Valery Giscard d'Estaing, in Franta, ~i tnca multi altii, l rienta pentru a putea tine mai bine "carma".
Fiecare, in felul lui, a incercat acelasi lucru: sl1 uimeasca, s~ .; In orice caz, imaginea liderului care incearca sl1 fascineze se
captiveze, sl1placa, Fiecare dintre ei concepe politica pre:um 0 a~ bazeaza, mai intai de toate, pe tineretea - chiar ~i relativll- asupra
i
l.
a seductiei sau ca pe 0 meserie de domeniul spectacolului, '1. . . .
careia acesti whiz kids ~ unii putin mai inaintati in varstl1- insista cu
.:l deosebire. Jos gerontocratia:
~ In noiembrie 1960, Kennedy este ales presedinte al Statelor
FRATE, TANAR CADRU DE CONDUCERE, DANDY
Unite la varsta de patruzeci ~i trei de ani. Jerry Brown devine
I'
1: guvernatorul Californiei la treizeci ~i~ase de ani, in 1974. In 1969,
Liderul cu ~arm este adeseori imaginea fratelui, cu trasatural Palme este prim-ministru al Suediei la patruzeci ~i doi de ani. In
dominants: solidaritatea, care se ridica impotriva adultilor, a so,
1974, Giscard d' Estaing ajunge la Elysee la patruzeci ~i opt de ani.
cietatli prestabilite pe care 0 reprezinta parintii. Aceasta "planetl1.
La aceeasi varsta la care Trudeau devenise prim-ministru in Canada,
tinerilor'" i~i concentreaza agresivitatea asupra.a tot ceea ce se all
in 1968.
"in afara fratiei" 2. . -.
De patruzeci, chiar cincizeci de ani, liderul cu ~arm are deci in
Imaginea paterna ori materna a autoritatii sunt doua versiuni al
medie cu zece ani mai mult decat 0 alta figura .moderna" a societatii
puterii impuse. Dimpotriva, imaginea fraterna este asociata demo.
industriale avansate: "tana.rul cadru". ~i unul ~i celalalt au totusi
i. cratiei, conceputa ca 0 tncercare de opozitie impotriva puterii per'
multe trasaturi comune.
sonale, impotriva conducatorilor in functiune, ca sl1 le clatin,
Mai lntai, sunt colectionari de diplome, i~i,j de pe bancile unor
autoritatea, tutela. '
universitati faimoase (eel mai adesea de la Harvard, dar ~i de la
Ca ~i Kennedy, Valery Giscard d'Estaing este un .frate" care,
London School of Economics, Sciences Po, E.N.A, Polytehnique).
succede unui "pl1rinte". "Noua Frontiera" mobilizeaza dinamismr
-,
1\
;11
. .
vital al .fratilor" impotriva tutelei politicii de expectativa a "pl1rin Pl1trunsi adanc de titlurile lor, acesti .noi mandarini" - cum i-ar
nurai Chomsky - lmpartasesc 0 aceeasi suficienta.
, , telui" Eise~hower. "Societatea liberala avansata" se straduieste
I
, Apoi, ei se adapteaza ~or miturilor din vremea lor (viteza,
Ii
1 Jean Duvignaud, La Planetes des jwu;s. Paris:. Stock, 1975.
I
2 P. Cahn,LO relasionfratemell« chez I enfant, rans, P.D.F., 1962, p. 166. actiune, succes), la ideologia implicita vehiculata de mass-media ~i
CA 65
mai ales de publicitate. Mai presus de toate, ei trebuie sa fie mobili, Ca si el, se concentreaza asupra stilului. .Acorda 0 importanta
aetivi, dinamici, mereu in miscare, Ei Incarneaza 0 politica a foarte mare stilului, destainuie Giscard d'Estaing. Stilul este estetiea
miscarii, a actiunii. ~a dupa eum ~i cinematografia americana este . actiunii" 1. Baudelaire spunea: .Dandysmul este placerea de a uimi".
o einematografie a aetiunii. Se due si vin.alearga si zboara, Mereu . D~ aceea si lui ti place sAsurprinda, Seful de stat se destainuie: "MA
mai repede, mereu m~i departe.· , 'I"" gandesc ca in aqiunea. politica exis~ un a~~~t grad de provocare,
Kissinger sare dintr-un avion intr-altul, de la Djedda la Moscova, '. , intrucat trebuie sa dai nastere unei reactu . La fel ea un dandy,
de la Washington la Islamabad. Thrope debarca pe plajele engleze < •• }iderul eu ~arm nu rezista atunci cand i se spune ca trebuie sa

i )'
~..
~
I
!
. ,,

I
dintr-un hidroavion. Giscard d'Estaing conduce Consiliul de Mi- ~
nistri tocmai in provincie. Fiecare joaca rolul "omului grabit",
Trezit dis-de-dimineata, tanarul manager munceste fl1r~a-si so-
I~ uluiascA.
Dandy-ul e deconcertant, dar nu va merge niciodata prea de-
parte. Societatea tolereaza 0 anumita libertate a m~ra~rilor, 0
L·~
I : l.· I
coti eforturile, pentru a urea grabit treptele societatii sale. Pentru .; anume insolenta. Dar, niciodata mai mult. De altminteri, "dad!
I
!
,I

1i':1 i ea, e intr-o continuamiscare: e agresiv, dinamie ~ir~zistent Chiar { . dispre,uiesc s~ietatea de care sunt tnconjurati, a~ti dandy .se
. I',,I,; i de la mieul dejun, liderul cu sarmesre la felde ••performant". Pentru ~ feresc sa 0 biciuiasca in diatribe violente ... Le sunt de-ajuns valtorile
: i I,; stat e in stare s~ se transforme tntr-un buldozer eu 0 energie debor- t superficiale ... Dandysmul sfideaza moravurile societatii, nu tnsa ~i
" I: J
, i 'Ii danta. E peste tot in acelasi timp, din avion, in elicopter, Dintr-un sistemul politic" 3.
,:i :~ fus orar intr-altul. Sartre avea dreptate cand scria despre dandy: "Este mrAtndoiala
i In sfarsit, cadrul tanlir ~iliderul cu ¥rm impartasesc aceeasi convin- un revoltat, insa perfect inofensiv, nu rastoarna nici una dintre legile
I gere: publicului i se poate .vinde" orice sau aproape orice. Prin inter- existente... Iar clasa aflata la putere prefera Intotdeauna un dandy in
I mediul studiului de piata ~ial sondajelor de opinie. A vinde un produs locul unui revolutionar".
!
j
sau un candidat, unde este diferenta, pentru acesti cadeti ai tehnostruc- . Contestarea l~r este in definitiv minora. Ca de altfel ~i influenta
In
•l~U
lll
1

"
: turii? "Filiera inversata" este trucullor. Nu ceea ce doreste de fapt reala a liderilor eu sarm. "Sunt sigur, marturiseste Giseard d'Es-
consumatorul, fie ca este unul comercial sau politic, e important taing, cAposteritatea nu va pastra nici 0 imagine de-a mea" 4.
II~ii.,
I
~,i":
.:
Dimpotriva, ei Ii manipuleaza cererea prin publici tate sau prin propa- Cu toate acestea, 0 trasatura clara it distinge pe liderul cu ~arm
de un dandy. Cel din urrna provoaca societatea egalitarista, avand
l! ':'1 ganda pentru a-i impune uri anumit "produs".
;'j

I ' lnamte, oamenii politici i-au imitat pe manageri. Pentru a fi pretentia ca apartine unei noi aristocratii. Celalalt, dimpotriva,
1I "moderni", "pe f~". Astazi, procesul este invers. Oare clV direc- apara sentimentul democratic, chiar dad ~i cultiva diferenta ~i
!': tori au prezidat consiliile de administratie in maniera in eare de
Gaulle, Pompidou sau apoi Giscard d'Estaing au prezidat Consiliul
superioritatea. '
.Pentru milioane de amerieani, observa M.B. Levin, fratii Ken-
de Ministri? Semet sub de Gaulle, lent sub Pompidou, Mobil sub ~. nedy au clasa ~i evoca 0 viata pasionanta. Ii vedem ~i Ii asociem cu
Giseard d'Estaing, directorul de intreprindere devine elastic ~i usor :( poeti, cu savanti, eu sefi spirituali, cu femei frumoase ~i cu oameni

I de modelat. Un fel de plastilina transformata dupa modelul de la de stat, Cu toate acestea, ei ~i pot lepada vesmintele de gala... pentru
Elysee. a se cufunda in multimea fidelilor. .. Sunt eleganti, dar ~i gata sa-si
Pe de alta parte. liderul cu ¥rm aminteste de un dandy: Brum- murdareasca mainile. Sunt bogati, dar muncese pe rupte. Pot sAbea
mell, Shaftesbury, contele d'Orsay ~i Disraeli, tanarul .Dizzie", vinuri alese, dar si Coca-Cola. Merg in lumea buna, dar pot sa
I' caruia ii placea sa se deoscbeasca de ceilalti prin tinutli: vesta cu hoinareasca prietenos si cu omul de pe strada".
desene somptuoase, pantofi de lac, lanturi in jurul gatului, baston
1 Interviu din Time, 7 octombrie, 1974.
alb 1. 21nterviu luat de Jacques Chancel,Amenne 2, in 22 mai 1975.
3 Emilien Carassus, Le myth« du dandy, Paris, A. Col!n, 1975.
1 Vezi Maurice Edelman, Disraeli rising , Collins, 1974. 4 lnterviu luat de Jacques Chancel, Amenne 2, 22 mal 1975.

66 67
Pescurt, ei Ii comb in! pe Proust ~i pe Zola, pe Scott Fitzgerald : Liderul cu ~arm se aseamana mai bine cu starul anilor '40 - '60.
'! I ~i pe Steinbeck, pe Marele Gatsby ~i pe Bibi Fricotin. De familie ' Firestc, starul i~i pastreaza cateva calitati (frumusete, prezenta) ~i 0
buna, i~iti de pe bancile celor mai bune scoli, casatoriti cu tinere i viatl in afara obisnuitului (festivaluri, receptii), Oar, il vedem ~i in
din tnalta societate, locuind in cartierele selecte, milionari bogati, i; viata sa intima, de zi cu zi. Se cleveteste pe seama vietii lui particu-
acestia amesteca simplitatea - fie ea ~i prefacuta - cu distinctia, i ' lare, este fotografiat plirnbandu-si copiii sau cand gateste.
~ ,

pentru a satisface egalitarismul democratic. ~ 'Starul se umanizeaza pe jumatate. Viata lui are de-acum inainte
M. B. Levin conchide: "F!rA a semana in tntregime cu "noi", ei i~ ~i0 latura obisnuita, sentimente obisnuite, Este deopotriva aproape
nu ne sunt totusi straini, Cu alte cuvinte, simbolizeaza idealul dublu, ~ ~itndepartat, asemanator ~ideosebit. De altminteri, toti "O!iinpie-
imposibil, dar fundamental al Americii: aristocratic ~iegalitate" 1. ~:
nii" - sl1folosim cuvantul lui Edgar Morin - practica astazi aceasta
Familiaritatea, simplitatea sau modestia pot constitui 0 arma ;:
dualitate: starurile, campionii, dar ~i liderii ~ichiar capetele incoro-
politica. La omul obisnuit, aceasta este inerenta personajului tnsusi
nate. Se pot oare ignora meandrele sentimentale ale lui Sorayei?
~i adesea chiar naturala, In cazul eroului tnsa, ea este exclusa: e
preferata tnalnmea atasata ~fului providential La liderul cu sarm, Dar splendorile monarhiei persane?
aceasta vine sa nuanteze, sll umanizeze 0 prea puternica supe- Olimpianul devine un barbat sau 0 femeie ca toti ceilalti, De aici
rioritate care l-ar putea face antipatic: de aceea, aceasta simplitate ~ifoiletoanele despre framantarile sufletesti ale altetelor. In acelasi
este uneori simulata. ' timp el i~i continua traiul la care fiecare viseaza, dar nu-l poate
Eroul cultiva in mod deschis superioritatea, distanta, Omul atinge, astfel, atrage ~isimpatie ~iadmiratie.
obisnuit nu poate ajunge decat tntr-o proximitate familiara. Liderul Numai simpatia nu e de ajuns, pentru a pune in joc valoarea
care fascineaza lanseaza ins! 0 dubla imagine ~i pune accentul pe personals interpusa ~iproiectia-identificare. Cel guvernat (sau spec-
doua registre opuse. Este pe rand distant ~i apropiat, diferit ~i tatorul) face apel la lider (sau la star) transferandu-i tot ce ar dori el
asemanator, superior ~i egal. In final, imaginea lui de marca este s~realizeze personal ~inu poate. EI se identifiell, astfel, cu acest lider
suprapunerea pe retina a doua imagini opuse. fascinant. Prin intermediul acestuia, el "exerci!!" puterea, "parti-
Nu numai ell ~i recunoaste contradictiile, dar chiar ~iIe etaleaza, cipa" la marile dezbateri care au loe la nivel tnalt. A¥ cum, prin
fascinat fiind de propria complexitate, ca un Narcis dedublat. Este intermediul starului, "tr~i~te" aventuri pe care nu le va cunoaste
printul ambiguitatii ~i al ambivalentei, chip dublu, sens dublu, joc niciodata.
dublu. In acest cult al spectacolului ~ial spectatorului, liderul sau starul
servesc drept suport proiectiei viselor ~iaspiratiilor publicu1ui.Deci,
I LIDERUL S1STARUL pe de 0 parte, ei au nevoie de simplitate pentru ca identificarea sa
,
fie posibila, ~ipe de alta parte, de superioritate - "distinctia", "c1asa"
"~I
, [

De altfel, regasim aceasta dualitate tntr-o anumita faza a star- - pentru ca valorizarea sa fie ~iea posibila.
"!f 1 t De aceea, conducatoriisau vedetele care nu aducaceasta nota de
'~
" -.
~!
systemului. Eroul politic este starul anilor '20 - '30. Mitic, distant,
distinctie ~i superioritate sunt, intr-un cuvant, sortiti esecului, II
'f

indepartat. Traind cu emfaza ~iin lux: Rolls Royce-uri albe, piscine


. 1\ reprezinta pe "domnul Toata-Lumea" ~i numai atat, Ate identifica
albastrui, sampanie ... undeva la antipodul vietii cotidiene a specta-
: 'I,
f 1
t : .~ torului mediu. Retras pe Olimpul sau, plutind pe deasupra murito-
rilor de rand, eroul politic cultiva aceleasi mituri. Este clar: Garbo
. .
, cu ei nu mai aduce nici 0 satisfactie, nici 0 inaltare viselor publicului.
Cum sa' visezi la un alt francez din clasa de mijloc sau la un alt
= de Gaulle. american de aceeasi conditie? Cum sa te tndragostesti de propria-ti
)' "
1 M.B. Levin, Kennedy Campaigning: the System and the Styk as Practiced by Senator reflectare, fi1rl1nici un fel de fard sau artifieiu care sl1te poarte pe
EdwardKennedy, Boston, Beacon Press, 1966, p. XVI. aripile visurilor?
68 69
,j,
"t I
i

De aici ~i esecul lui Humphrey in cursa pentru candidatura lui Liberal, este fiul ~i nepotul unor deputati conservatori. Tatal
democrata tmpotriva lui Kennedy, in 1960. Ceea ce I-a facut sa domnului Trudeau er.a un bogat proprietar agricol. Domnul Palme
piarda "a fost, chiar, simplitatea, claritatea, vivacitatea modesta" a s-a nascut tntr-o familie din mica nobilime, iar tatal sau s-a afirmat
campaniei sale electorale. "Era absolut identic cu auditoriul sau, strAlucit in afaceri. Familia Agnelli poseda imperiul Fiat, iar cea a
povesteste Theodore White. In jurullui nu s-a cr~t ni~ 0 dista~\~ ... domnului Servan-Schreiber a facut avere in domeniul presei, In
Humplirey era la fel ca ceilalti.;. ~i un presedinte, din nefericire sm~it, domnul Giscard d'Estaing, care poarta un nume mare, scos '
pentru Humphrey, trebuie sa fie diferit de toata lumea" 1. ' in evidenta, si , de tatal sau, este membru de onoare al Societatii,
Tot impotriva lui Kennedy, patricianul charismatic Nixon comite Cincinnati ~i se declara descendent din Ludovic al XV-lea prin
aceeasi greseala, jucand rolul omului oarecare: "Voia sAse identi~ce
mama sa.
cu aproapele ... , obsedat de dorinta de a aparea «doar un lOS
ToV acesti patricieni au facut, bineinteles cele mai stralucite
obiisnuit»
." 2 .
studii. Fratii Kennedy au trecut pe la Harvard. Poate putin cam
Spre deosebire de liderul cu ~rm, un common man nu te face sA
repede pentru Edward, exclus pentru frauda la examene. Domnul
visezi. In cazullui, publicul nu este fascinat ~inu simte nici 0 placere
Thrope treee de la Eton la Trinity College din Oxford, unde prezi-
sa i se asimileze. E placut sA te identifici cu Robert Redford, dar nu
deaza Students Union, aceasta pepiniera de oameni de stat. Domnul
~i cu Bob Hope. Cu John Kennedy, iar nu cu Hubert Humphrey, sau
Trudeau frecventeaza universitatile din Montreal, Harvard,
cu Gerald Ford.
Liderul cu ~arm i~i men tine deci jocul dublu. E deopotriva si
Sciences- Po si , London School of Economics. Domnul Palme lsi
, face
strain si frate. Prin deosebire i\i atrage atentia, prin asemanare te studiile la scoala particulars din Beskow - ,,~coala principilor", apoi
flateazA. Este in acelasi timp ~i Tom Sawyer. la Sigtuna Humanistika - comparabila cu Ecole des Roche, in
E adevarat, el provine dintr-o familie foarte bogata, chiar d~ Franta - in fine, la Facultatea de Drept, cu un ocol prin Kenyon
sorginte aristocrata. Cu siguranta ca a iesit de pe bancile unei College (Ohio) unde devine bachelor of arts 1. In sfa~it, domnii
universitati reputate sau de la 0 scoala faimoasa. E cu sigurantli un Servan-Schreiber ~i Giscard d'Estaing ies de pe bancile Politehnicii,
playboy cu nenumarate bogatii, Insa acest patrician-mandarin mon- urmata, apoi de E.N.A, pentru eel din urma.
den este, de asemenea, cool; relaxat, in voia lui, Afiseaza 0 sponta- Fireste, apoi, ca acesti patricieni se casatoresccu tinere din inalta
neitate constanta, 0 simplitate ostentativa. Adora sportul, placerile societate. Ca Jacqueline Bouvier pentru John Kennedy. Pierzandu-si
lumesti viata de familie. Aspira sa traiasca la fel ca fiecare, iar sotia intr-un accident de masina, domnul Thrope se recasatoreste eu
" ,
protocolul ll plictiseste. fosta sotie a contelui de Harewood, care se lnrudeste cu regina.
Domnul Giscard d'Estaing 0 ia de sotie pe Anne-Aymone de
Brantes. In sfarsit,, domnul Servan-Schreiber se recasatoreste, eu
PATRICIAN SI
, PLAYBOY Sabine Becq de Fouquieres, fiica fostului ~ef de protocol de la
Elysee.
Liderul cu ~arm nu este aproape niciodata un self-made man. Adesea, liderul eu sarm adauga 0 nuanta suplimentara de sofisti-
Dimpotriva , este un mostenitor
, venit dintr-o familie bogata, puter- care a imaginii sale, atunci cand joaca rolul de playboy. Acesti
nica si de cele mai multe ori conservatoare. .vrajitori ai sufletului" au acel knack, 0 usurinta de a seduce, simbol
T~tlil presedintelui Kennedy era ambasador la Londra ~i apolo- lnsusi al succesului, Mult timp celibatar, domnului Trudeau is-au
get al nazismului. Domnul Thrope, pana nu de mult liderul Partidu- atribuit tot felul de legaturi secrete. Mai ales cu Barbra Streisand. In
1 Theodore White, Comment on fail un president. La victoire de Kennedy, Paris, ciuda dezmintirilor, opozitia se' indigna vazand-o pe cantarcata in
La~font, 1961. 1 Olof Palme, Le Rendez-vous suedois, Paris, Stock, 1976, p. 13.
. lbidem., p, 378.

70 71
.4£! C -.:--

tribuna, iar pe primul-ministru facandu-i semne compliee in PliM,


',' tnflorat~, un Ian! greu de ceas -liderulliberal ~i orienteaza ultima
Camera a Comunelor. .Sa campanie electorala din octombrie 1974 inspre alegatoare, Afisul
Seducator, stralucitor, cu costumele viu colorate, cu, camasile ; .
partidului sau it prezinta aratand cu degetul 0 inscriptie: .,Femeile
inflorate ~i cu garoafa la butoniera, domnul Trudeau ~i afiseaza in :"
vor notart", .
plina zi capriciile. Declansand in public, mai ales in eel feminin, 0 •
, Vai, ee pacatl tn mai 1976, in fata unui tribunal, manechinul
pasiune dezlantuita asemanatoare Beatles-maniei, careia i se spune ,
Norman Scott afirma ca a Intretinut mai demult relatii homosexuale
acum Trudeaumania.
Cu toate acestea, in 1971, acestgolden boy triumfator - care avea cu domnul Thrope. In ciuda dezmintirilor, acesta trebuie sa. plece de
totusi cincizeci ~iunu de ani - sf~~te prin a ~ tnsura cu Margaret, Ia condueerea Partidului Liberal, functie pe care 0 detinea din 1967.
o studenta mai tanara decat el cu douazeci si noua de ani. In 1974, Jt,. . . tn schimb, John Kennedy lasa arnintirea unui adevarat se-

la Vancouver, in cadrul unui miting electoral, Margaret it prezenta i ' ducator. 1976. 0 comisie senatoriala intreprinde 0 ancheta impotri-
astfel, pe sotul ei, in fa,a a 0 mie cinci sute de partizani entuzia~ti:1 . va CLA ~iasupra asasinatelor conducatorilor straini proiectate de
.Este un tip extraordinar, 0 fiin~ adorabila care m-a inw~t multe t : aceasta. 0 audiaza pe doamna Judith Campbell Exner - patruzeci ~i
lucruri despre dragoste'". Necajiti, suporterii liderului rival, domnul t
unu de ani, ochi albastri, par negru ca smoala. Raportul 0 va prezen-
Stanfield, pe atunci seful conservatorilor ~ionorabil sexagenar, agi- ta ca pe 0 .prietena intima" G,a close friend'1 a presedintelui
tau la urmatoarea lor reuniune 0 pancarta pe care era scris: "Stan- ~ \, Kennedy, care a avut cu el .,dese contacte", tncepand cu anull960
field este si el un amorez'f. ' ~i.pana la jumatatea lui 1962, tot atunci cand avea legaturi foarte
Dar, Lucky Pierre nu e singurul care cultiva aceasta imagine de ;' stranse cu Giancana ~i Roselli, doi .,n~i" ai Mafiei, pe care CLA
fals diletant, de companie agreabila. Inainte de a se casatori cu i-ar fi Insarcinat s:1-1suprime pe Fidel Castro I.
Nancy Maginnes, pe care 0 purta cu el peste tot cu mandrie, Henry " Bilantul anchetei conduse de Senat, apoi de press: nu, doamna
Kissinger juca cu greutate rolul unui playboy, iesind cu staruri Exnern-a servit drept intermediar tntre presedinte ~ieei doi mafioti.
obscure, ca de altfel ~i Jill Saint John. Fiecare a avut de castigat, In schimb, ea a fost amanta lui Kennedy, caruia i-a fost prezentata
captand atentia alegatorilor ~ichiar a producatorilor. de Frank Sinatra cu ocazia unuiparty la Las Vegas 2. E greu de linut
"Cultiva aceasta imagine de swinger, spun biografii lui, dar multi socoteala aventurilor defunctului presedinte. In Wznter Kills, Robert
it banuiau ca nu e un Don Juan decat in fata fotografilor. Aparea pe
Condon merge pana acolo tncat presupune dl numarul amantelor
langa vreo ferneie seducatoare, la cutare sau cutare receptie unde
lui Kennedy ar ajunge pana la 1600. lata ~icomentariul unui artist,
care 0 puslarna de fotografii surprindea stand unul langa altul" 3. ~i
apropiat lui John Kennedy: .Daca toate femeile care sustin in par-
totusi, Dear Henry a inspirat unele pasiuni adevarate 4.
Un sondaj realizat pentru Jasmin it considera pe Helmut ticular ca s-au culcat cu Jack ar fi facut-o intr-adevar, atunci nu i-ar
Schmidt "extraordinar de atragator". Incepand cu 1970, 40% dintre mai fi ramas forta sa. duca la gum nici macar 0 ceasca de ceai" 3.
femeile interogate it considerau ca pe omul politic german care are Astazi este publicata chiar ~ilista actritelor care ar fi avut o legatura
eel mai mult farmec • 5 cu J.F.K..Printre acestea numaram: Kim Novak, Janet Leigh, Angie
La limitele snobismului, domnul Thrope cultiva 0 exeentricita te, Dickinson, Jayne Mansfield, Rhonda Fleming ~i mai ales Marilyn
.deja, cunoscuta. Imbracat adesea in stil Edward - jiletca, cravata
. Il!l . 1. Cine ar putea ~ti vreodata adevarul despre acest ciudat "contract"? tn ziua de 20
lun~e 1975, cand urma sa fie interogat de comisie, Giancana e ciuruit de gloante fn vila
I'~,i {I I "Abeautiful guy, a vcy loving human be~g who has taugJu me a 101 about loving", sa (?rtareata din Chicago. Fe 7 august 1976, cijte ~ri gasesc trupul lui Roselli
;'Ir J ' (Time din 8 iulie 1974 ~iNewsweek din 22 iulie 1974.)
;;. ·ll.
plutmd Intr-un butoias fn largul oceanului, la Miami. Dintre cei trei barbati pe care
Z "Stanfield is a lover 100". (Ncw,sw:ek din 2~ iulie 1974.)
: , 'I"'" i!, I d~mna Exner i-a "cunoscut" fntre 1960 ~i 1962, nici unul n-a ramas fn viata. Fieeare
'~i' 3 Marvin Kalb, Bernard Kalb, Kissinga', Pans, Laffont, 1975, p. 19. . a P1erit de 0 moarte violenta,
i, -,j: I-
l, 4 Danielle Hunebelle, Dear Henry, Paris, Gallimard, 1972. '
5 Jean-Marie Naggiar, op. cic, p. 120.
, 3 Time din 29 decembrie 1975 ~iNew.fW«lcdin 5 ianuarie 1976,
.~
.•.
!
L
'I' .'~ Time din 29 decembrie 1975 .
72 73
Monroe, care a cantat in public la aniversarea presedintelui di spectator trlli~te P?n ~cest lider interpus, ca ~iprin starul interpus,
19621. ' indreptandu-~l aspiratiile spre unul ori spre celalalt, Impreuna cu
Mai exist! un raport in care se vorbeste despre doui tinere care liderul cu sarm, showman mrll pereche, el se detaseaza de conditia
apartineau personalului permanent de la Casa AlbA. Ce ocupalie. lui descurajanta. .Participa" la victoriile electoral~ si la cucerirucjn
aveau? Munca de secretariat? Nu. Serviciul sexual al pr~inteluLmaterie defemei. Se simte el Insusi valoros, .reprezentar' fiind de
Aceste doua ••asistente", care n tnsoteau adesea to dlmtoriile sale, acest erou infocat ~i e onorat sa asiste la acest spectacol iesit din
aveau chiar nume de cod - ••Fiddle" ~i ••Faddle" - to Secret Service. comun.
In sfarsit, la conferinta de 1a Nassau, din 1962, Kennedy i-ar ft Liderului. ii mai ramane totusi sl1-~iscuze in fata aleglltorilor
marturisit el tnsusi• domnului Mac Millan, onorabilul prim-ministnf iI, , succesele,pnn 1 practici mai obisnuite, care il readuc din cand in cand
britanic, a1 suferea de violente dureri de cap, daca nu avea timp maj: la nivelu publicului ~i usureaza identificarea. Dupa cum atitudinile
indelungat 0 femeie'. Nu scria oare chiar el, in Profiles in Courage,1 dinainte favorizeaza proiectarea. '
ell .Barbatul de stat trebuie sAaiba sufletul to cap"? ~ ~tfel, li~erul ~ ~~ practica sportul, ca fiecare dintre noi, lucru
In comparatie, barfele care vizau Pa1atul Elysee to toamna 1ur car~-luma~zeazli ~agmea. Ramane totusi un strop de ambiguitate,
1974p~reauinofensive. ThomasFerencziscriedespre~fulstatului~ caci sporturile pracucate - adesea periculoase sau costisitoare - it
,.A fi presedinte, spune el, este 0 meserie, nu un sacerdotiu, ~~ asoeiazavitezei ori riscului ~ilirnaresc mai mult prestigiul.
deci nu poate lnghiti intreaga existent! personals. Se stie, Giscar~ ' Domnul Trudeau practica cu ardoare natatia, saritura de Ia
d'Estaing nu si-a instalat familia la Palatul Elysee... Colaboratorii trambu.linll,pescuitul subacvatic - de pe Coast; de Azur pana pe
lui, de cele mai multe ori, nu ~tiu unde se aflll. Is-a tntamplat, d~ tllrmunle Hondurasului - judo - detine centura maro - si schiul
exemplu, sll-~ipetreaca noaptea la Grand-Trianon. In timpul week~ stand de multe ori, Ia Courchevel, ia coada la teleschi, ca toata
endului, el dispare, de asemenea, fllrAca cineva sA~tie dad este ~~ ' Iumea.In septembrie 1974, Ia un picnic al partidului sau Ia Vancou-
Chanonat, conacul parintilor, la Authon, proprietatea de familie a, , ver,.primul-mi~is~ru observa 0 trambulina, se Indreapta grabit spre
sotiei, sau in alta parte ... Deplasarile particulare ale ~fului statului; ea ~lexecuta 0 sene de sarituri de un efect deosebit 1. Gustul pentru
care vrea ~-~i traiasca viata ca un cetatean oarecare, preocupa .. Sport,gustul pentru rise.
serviciile de securitate; se tem de vreun accident de masina sau de In timpul campaniei electorale din 1968, unui ziarist care dorea
agresiuni. S-a vorbit, chiar despre mai muite incidente, spre exemplu .sAafle daca, ~tiind~-i pa~iun~ deosebita pentru masinile sport, pe
deo mica ciocnire dis-de-dimineata cu un camion care transporta care Ie conducea 10 haina ~l cu cactula de blana, va renunta la
lapte. Adevarat sau fals, acest zvon, dezmintit tn mod formal la' Me«:~des, candidatul la postul de prim-ministru 'i-a raspuns.j.La
Elysee, lncepe sa devina 0 chestiune politica" ~. i care dintre ele? Masina sau fata?,,2

De la Kennedy ~iTrudeau la ceilalti, liderul cu ~rm pare sAaiM.. Presedinte al Marii Adunari, apoi prim-ministru, Chaban-DeI-
o viata persona III agitata, Publicul e enervat? No, dimpotriva, Ii mas- fost intemational Ia rugby - continua sa se dedice sportului cu
observa amuzat aventurile, calatoriile oficiale ~i participarea Ia ar~oare. Se afla peste tot, pe terenurue de tenis din Racing sau din
lntalnirile la varf, Saturat de peisajul cotidian ~icenusiu, alegatorul- Pnmorse, pe terenurile de golf din Chantaco, sarind. Escaladand
treptele cite patru 0 data, cu sufletul unui campion caruia nu-i pasa
1 Des~re a~ta ul~ima legaturi: ~rl 'Yi~n, Slww ~ Laid.IJ~, 1975. -de poliuca.
Despre viata de ZJ cu ZJ de la Casa Alba, amintirile fostului dresor al dmlior de paz8,
Traphes Bryany?ofJ f!aYs al.tJu: ~ H~ 1915, care deserie venirile si pleclrile. Pe terenul acesta, domnul Giscard d'Estaing isi dll silinta sa-i
de Ia Casa Alba ~l din jurul piscmei, 1 urme I~I . d ' hii .,
2 Tune din 29 decembrie 1975. i _ ze. pOV ve ea sc iind, vanand ursi in u.R.S.S. sau fiare
3 Le Moruk din 27 noiembrie 1914. - Vezi, de asemenea, Obsetwr, Guardian; 1 T:' .
Financial Time; Times, IntanationoJ Herald Tribune .i Time MagaziN din a~i' 2 tme din 23 septembrie 1974.,
perioada, A de Segonz.ac, France-Soir din 26 octombrie 1970.

74 75
salbatice in Africa, facand 0 partida de tenis cu domnul Destremal , reuniune a R.I. la Vincennes, el ajunge in strada Rivoli cu rnetroul.
jucand fotbal in mod democratic cu echipa din Chamalieres, apoi, in Pe
28 lulie 1969, imbracat numai intr-o camasa cu carouri, inregis-
vestiare, gol pe jumatate, raspunzand tntrebarilor puse de ziaristi, treazA la acordeon Ie cherche fortune autour du Chat noir, pentru a
apArea intr-o emisiune televizata: Pe 25 iunie 1973, face 0 demons-
tratie de virtuozitate Ia Festivalul Mondial pentru Acordeon, de la
APROPIEREA DE POPOR M~ntmoren<.)'. Cu noua zile mai lnainte, participase ca centru tnain-
tas la un meci de fotbal disputat de.echipa din Chamalieres. Pe data
Mai presus de toate, liderul cu ~rm afiseaza, din cand in can ~ d: 20 decembrie, iesind de la Consiliul de Ministri de la Elysee, a
stilul popular. Cu iscusinta, pentru a ajuta publicul ~ se identifice mers pe jos p~n~ la Ministerul de Finante, economisind astfeI36 de
ca 0 suprema cochetarie, de asemenea, ca sa socheze ~i prin ad~uga~ centilitri de benzina.
rea acestei nuante insolite la portretul unui patrician. In tot cazu~ Odata ajuns presedinte, Giscard d'Estaing ~i multiplica ocaziile
nu uita sa-si construiasca cu ostentatie, imaginea unei mari sim' de a avea contacte directe cu publicul. Parand d a renuntat la
'1 ' 9 #if>
plitati, Democratia ~i mass-media obliga, In fond, cum ~ uimeas~ ceremonialul ernfatic, Ii imprima presedintiei un stil "deselltu~at",
mai bine ~i sli capteze atentia, daca nu prin acest comportament dupa eel anglo-saxon. In mai 1976, cand depunea un buchet de
neobisnuit pentru un personaj oficial? i violete la mormantul lui J.F. Kennedy, presedintele francez a spus
0

De altfel, liderul cu ~arm este un antitribun, un antitenor. Ca ~i despre colegul sau mai varstnic "tncercarea lui de a aduce sponta-
Montesquieu, el stie cl1.senozitatea este scutul nepriceputilor". E! neitatea ~i veselia in viata publica a fost, ~i este in continuare, eeea
prefera deconectarea, spontaneitatea - prefacuta sau reala. Prefers . ce asteapta publicul de la noi" I.
sli fie cool, s~ se simta in largullui. Spre deosebire de eroul eu ae~ 0:: Pe 27 februarie 1975, Ia Marsilia, intrebat fiind despre "stilul
solemn, rigid, care traieste eu emfazasi cu pompa. ~ Giscard", el raspunde: .Experienta franceza, noul stil al politicii
Intr-o zi, domnul Trudeau plead de la 0 reeeptie oficiala destul d~ franceze intereseaza petoata lumea, iar acest aspect mult mai natu-
simandi~ m
indlecln~ balustrada scarii, f
alta zi, vine ~ o adunare ral, mult mai aerisit, mult mai direct al conduitei in afacerile ublice
a Camerei Comunelor in camasa Lacoste, vesta sport ~1m sandale; apare pentru altii ca fiind, mr~ indoiala, solutia de maine" . Deci,
Dupa m<><:la. sued~~ domnul P~e ia autob~~ in mod democrati~ pentru a aprofunda aceasta "simplitate a relatiilor dintre oameni",
0

p~na ~armrustery ~1 face :a1npama electorala mJeans.. ~ pe care spune ell si-o doreste din toata inirna 3, proaspatul pre~e-
0

. Dm a~st s~d "rel~t .' dm acest ~efuz al protocolului, domn~! dinte i~i amplifica miscarile,
GlS~~lfd~ Estaing s-a msptrat foa~e direct, Recurgan~, la r~~du~ lui, Pe 27 mai 1974, eu ocazia investiturii, domnul Giscard d'Estaing
la simplitatea afisata cu ostentane. Cu scopul de a-~1 umamza Ima: merge pe Champs-Elysees nu eu pardesiu si in automobil ci in
ginea de patrician sus-pus ~i de tehnocrat reee. De Gaulle ar fi spus: costum si pe jos. Pe 12 iunie 0 invita pe Bla~dine 0 scolarita de la
,,~~oblema lui est~, po~orul" 2. ~arele burghez ,,~ strecoara i~, Liceul Sainte-Marie des Invalides, sa vizitez~ P~latul 'Elysee
mlJlcohc~1 ~OP?ruludl ,pnn t?ate mlIJ.lolaceElle ~~ caG~edlSdPdu,nEse't' aI, inso\ind-o personal. Pe 14 iulie isi gaseste un itinerariu si mai
, lar mamte e ascenslUnea Ul a ys~, Iscar amg s- . 0 '.... •• A '

straadui x I' • • •• ~At '1' '1' x Pe cunoseut, de pe bulevardul Republicii p~n~ la Bastilia, in vederea
o

urt Sa conlere propnel persoane 0 Imagme us mallamllara. .. A' • • • • •

5 februarie a are la televiziune doar in pulover. A doua zi, dupa o trece~1 I? reVls~li a. paradei militare, Pe 10 august face 0 vizita
_____ p__ ' surpnzli rntr-o tnchisoare din Lyon, strangand mana detinutilor.
I Aceasta familiaritateafectata este cateodata soarta printilor ~ia regilor atunci ateva ore mai tarziu, ajuns in vacanta pc Coasta de Azur, se lasa
0

cand eurentul democratic se amplificii. Astfel, Louis-Philippe joacii rolul


"regelui-ceta\ean".inlatura ceremonialulsofisticat de la Tuileries.Se plimba prin iLeMondedin 19mai 1975.
Paris,eu 0 palarie gripecap,"mareaumbrelasentimentala",dupa cumspuneaHeine. 3 U. Figaro din 28 februarie 1975.
Cateodatase opreste ca sa sporovaiascaeu muncitoriicare construiesc0 casa. Dmeude press din 21 mai 1975,Le Mond« din 23 mai 1975.
- L. Andre Laurens,D'une France a l'autre, Paris, Gallimard,1974,p. 105.
77
76
--;q
.17'

fotografiat incostum de baie ~i cu schiuri ~autice in picioar~, la - ~,~toine pentru 'a vedea - dintr-un fotoliu obisnuit, nu din loja -
marginea unei propriet~\i imprumutate de printul de La Tour d Au- piesaLe Tube de Francoise Dorin. Pe 19 februarie, dupa terminarea
vergne. . . .' .~ 'i~in~ului oferit m.embrHor guvernuIui, la resedinta Marigny, a jueat
Pe 27 august, in timp ce la teleVlzlUnees~eAtransrms~alocu\lun~ ~'~*V, dame, sah ~lscrabble. Pe 23 aprilie, doamna Zervas, guvernan-
sa, el ia masa impreunA eu fiul sau He~n mtr -u~ restaur~nt din:: -":!<l nemtoaica a micutului Valery, este invitata la cina in acelasi timp
HaIles. Pe 4 septembrie, i~i tnsoteste fiica .~al~ne-Anne rntr-un cu presedintele Scheel. Pe 23, presedintele ~i devanseaza alocutiu-
cinematograf de pe Champs-Elys~, ea sa VlZlon~z~filmu~ A!al~erJ '~e<lradiotelevizata cu un sfert de ora, in functie de meciul dintre
de Ken Russell. Iar pe 11, prezidea7A.primul Con~lh~ de Mlm~tn al; ~~~ipele Saint-Etienne ~i Bayern Munchen. ' ,
celei de-a V-a Republici care s-a \lnut in pro~nc~~, ~a Lyon. In, -." Ultimele exemple de "destindere«: cei trei brazi de Craciun,
sfarsit, in ajunul CrAciunului, ii invita pe gunmeru din foburgu\'oferiticopiilor personaluluide la presedintie, Pe 18decembrie1974,
Sai~t-Honor~ sa ia micul dejun [mpreuna cu el, la Elysee. . .;' Nounours, vedeta lor de televiziune favorita, are un tnsotitor insolit.
Pe 1 ianuarie 1975, doamna ~i domnul Giscard d'Es~amg IaU~ ;f,;Nueste micut, are mult de lucru, it apasa muite responsabilitati,
masa tmpreuna cu bl1tranii de la azilul din I~. Pe 22 cineaza ~a; ,~ar' doreste sl1 va vorbeasca. Cine e?« Copiii: "Giscard!«' Iar
domnul Cucchiarini, un mester de rame, ~anZla?. intr-~devAr, 1l1" ,pre~edintele apare intr-un decor cu perdele rosii ce mimeaza un
mesajul transmis pe 31 decembrie, pre~edm~e.l~l~l expnmase do- .Fran de televizor. "Te cunose bine, ii spune lui Nounours, ne-am
rinta sa mearga "sl1 cineze periodic in familii franceze d.eAtoate ,•m . ai intalnit pe euloarele televiziunii unde apaream amandoi, dar nu
i
co~ditiile sociale". Iar pe 3 ianuarie a adaugat: "Cr~ ca vo~l~cepe, ' aaceeasi ora". Iar in continuare: "Nu sunt Mos Craciun; dad eram, , r
eu regiunea Parisului, apoi voi merge in provincle, sa vizitez o:a~ fiavut aeum un costum foarte frumos ~ia~fi fost cunoseut in toata
familie pe luna. Dup~ plirerea mea, relatiile dintre un sef de stat ~1 ~ :~mea".
populatia ,~rii sale ar trebui reconsiderate. tn~re ~~a~~t tutur~r.d crOnan mai tarziu, la Craciunul din 1975, 500 de copiisunt reuniti
sefii de state au aceleasi trasaturi umane ca ~l ceilalti c:t~\em,. l~r.~fnMarea Sala de Ceremonii a Palatului Elysee. Consiliul de Ministri
prin aceste mese festive irni realizez ~i scopul de a vorbi eu oplm~~Jost mutat la Marly, ca sa evite zgomotul ~isa-i lase pe copii in voie.
pUblid"l. .' A. . . \ f.r~ed~ntele. ~nt~ La Peche .aux moules tmpreuna cu tinerii ~i
lntr-adev~r, aceste dineuri l~l sporesc numarul: pe 28 febru~ne, ,J1vttaV,apOlincearca sa prezmte un numar de dresura cu cainele
la domnul Demagny, ~oferin Voisin-le-Bretonneau; pe 30 martie.l ,~~, Jugurtha. La sfar~it il acompaniaza la pianul electronic pe
domnul Bourgeois, director comercial din Tour etc.lntreb~t despre -C!a~deFrancois, care interpreteaza Douce nuit, sainte nuu'.
acest obicei al sau, el raspunde: "A lua masa in o:a~, l~. casel~ -,'-In sfaqit, pe 15 decembrie 1976, Casimir, "monstrul eel dragut"
francezilor, m-a ajutat sa descopar un lueru: acela.d in ochlll~r, ~l'p'~n'cadrulemisiunii de televiziune "Insula cu copii", prezinta spec-
acest lucru estefoarte important, tunctia prezidentiala n~ constituu ~~lul de Craciun care a avut loe la Elysee. Cu Annie Cordy care
un motiv de a te indeplirta de ei. Cred d am avut cu ~lla care .a111 ~ntl1 pentru presedinte ~ipentru tinerii oaspeti refrenul cantecului
'cinat... modalitatea de contact sau de dialog pc care doi francezi e~ ~~ira mieux demain': 7---
:.!/
functii diferite it pot avea, tnsa fAr~nici 0 distanta intre ei,,2. : ,~: Unii agreeaza acest stil nou, care mai Inlatura putin praful de pe
p'e 27 ianuarie, seful statului suprima titlurile de noblete de~: fUnc\iaprezidentiala, Mai desacralizeaza puterea, ~i face ca seful ~
receptiile care au loc la Elysee. Pe 1 tebruarie, i~i slir.b~tore~te ·tttului sa nu mai fie un persona] mitic, inconjurat de un nimb de
de-a patruzeci ~i noua aniversare, ducandu-se cu tamilia la Teatnr lster; oare nu acesta este mersul democratiei?
p

1 Le Monde din 5 ~i 6 ianuarie 1975. rule di 22'::';; 1 Acest eveniment a reusit sa umple opt pagini color in lours de Frace (nr. 1098 din
2 Interviu de Philippe Bouvard pe R.T.L., 21 martie 1975 (Le Mo m m 29fecembrie 19.15), ,
1975). .1 Le Montie din 17 deccmbne 1976.
78 7q
De altminteri, stilul acesta poate influenta mentalitatile, cu aju-
Admirator al regelui Ludovic al XV-lea, al carui descendent
torul simbolurilor. Anumite gesturi "democrat ice" pot servi ca
exemple, provocand mecanisme de imitatie pentru unii alesi sari ' . afirma ca este, el imprima functiei prezidentiale cateva din trasatu-
lmputerniciti. Inrr-un cuvant, ca ~istarul, liderul eu ~arm ar putea fi . rile institutiei monarhice. Incepand eu anul 1976, el schimba pro-
fund etieheta la Elysee, dovedind gustul pentru protocolul de
un model de actiune. Un model de reprodus, care slefuieste moda ~r
, moravurile din timpul sau, i . altadata.

In fine, pentru a-si .vinde" politica, n-ar fi oare preferabil sll-~i Spre deosebire de predecesorii lui, care erau, ca orice gazda
-; ij
, ,.I pregateasca dintimp un curent de simpatie in randul publicului,' buna, serviti dupa invitatii lor, sau in acelasi timp, in cazul sefilor de
.' , indreptat ~i spre persoana lui? Ca sl1castige lncrederea, ca sll fie. stat straini, presedintele Giscard d'Estaing este servit primul cu
! ~!
Inteles si auzit mai bine? Fllra "sarmul"lui, ar fi reusit oare Roose-. felurile de mancare. Deasupra Palatului Elyseee flutura un drapel
veit sa impuna acel New Deal? ' , ~; eu emblema personala. In tncaperi, mobilierul Ludovic al XV-lea
Alti observatori sunt mai critici. In opinia lor, politica devine, in, tnlocuieste treptat arta contemporana introdusa de Georges Pom-
acest joc, doar 0 anexa a reclamei ~i a relatiilor publice, mai mult·:·: pidou, Orice sef de stat strain, primit de presedinte, traverseaza de
ehiar, 0 anexa a show business-ului sau a benzilor desenate. Ea se '-; acum curtea Palatului Elysee pe jos, in timp ce garda ii prezinta
transforms lntr-un cinema permanent, tntr-o vorbarie eleganta care onorurile in sunete de trompeta de cavalerie 1.
actioneaza doar la suprafata lucrurilor. In acest caz, gaselnitele ~f Pentru a sarbatori prima aniversare de la alegerea sa ca
trucurile verbale ar arunca pur ~i simplu praf in ochi ~i ar ridica 0' presedinte, pe 2(}mai 1975, domnul Giscard d'Estaing ii reuneste
perdea de fum. Artificiu, indemanare, aparenta: "sehimbarea" atat' tntr-o atmosfera solemna pe membrii guvernului in "salonul aurit".
de trambitata nu ar depasi domeniul cuvintelor ~ial simbolurilor. ; Ajunsi pe acordurile melodiei "Chant du depart", ministrit parasira
~i daca presedintele a citit prea mult din Mac Luhan? Atat de : eurtea de onoare a Palatului Elysee tot pe jos, pana in strada Fau-
mult incat sa creada ca .mesajul este intermediar", ca forma poate ·L bourg Saint-Honore, unde ii asteptau masinile, dar de data aceasta
inlocui fondul, a~a incatstilul sll poata tine loe de program. Daca "" in acordurile melodiei "La Marche des bonnets A poils" 2. '
este vorba doar de a distrage atentia francezilor de la adevaratele .. La Charnbord, toate meselevanatoresti i~ipierd caracterul rustic
probleme ~i revendicari? Si daca acest stil popular ar ascunde 0 ~~ pompidolian, devenind receptii fastuoase. In sfarsit, eu ocazia
politica antipopulara? . , fiecarei reveniri din calatoriile intreprinse, pe aeroportul din Orly,
~i atunci multi invoca demagogia, arta de a profita de naivitatea . presedintele doreste sll i se cante mereu alte partituri, de mereu alte
oamenilor simpli, numai in scopul cresterii popularitatii, Sa fie oare, ~ regimente. Uneori Gavroche, alteori monarh, liderul cu sarm i~i /
doar, un dispret dezarmant, sacrificiul pe care-I face un mare bur- alege conduita dupa bunul plae.
ghez cand "merge in mijlocul poporului"? Sau poate naivitatea Dar aceasta functie nu este permanenta, Din pacate, seva ajunge
sincera? Cine poate sti? Toate acestea nu raman tnsa decat un" la 0 varstll relativ inaintata, la care dinamismul ~i gratia juvenila
graffiti pe nisipurile vremii, doar fantezia gratuita ~i distractia unui dispar. Nu se poate juca la nesfarsit rolulliderului cu ~arm, a~a cum.
print. Dar, oare acesta este lucrul pe care-l asteapta publicul? La ,i. nici la teatru actorii nu pot interpreta mereu pe junele prim.
Bruyere scria: "Caracterul francezilor reclama seriozitate in atitudi- Astfel ell, la cincizeci ~iopt de ani, domnul Trudeau nu mai poate
nea suveranului". .• fi pentru mult timp !iderul eu sarm. Mai ales in fata concurentei
Atitudinea unui suveran, aceasta este imaginea. Deoarece, in domnului Joe Clark, treizeci ~isapte de ani, pe care Partidul Conser-
chip de lider cu sarrn, domnul Giscard d'Estaing practica ambigui- vator l-a ales drept sef, in februarie 1976.
tatea ~i joaca pe doua fronturi, cand apropiat, cand distant, cand J.
familiar, cand ceremonios.
i Dupa Genevieve Galey, t» Point din 9 august 1976.
Le Montie din 22 mai 1975.
80 81
t
",
b P

. te transformaintr-un TATAL NOSTRU


Dar cu trecerea timpului, junele pnm se ~ .,

\ tat! pli~ de noble\e. Tot a~.a~e.intam~lll ~i;u~:~~~~


data cu trecerea ttmpului, l~l trans orm
i~~i~~e'i~

aceea a unui parinte politic. . d ncelar .,Am fast f()(11U impresiona: de 0 pancart4 pe can scria door al4l:
AI 1961 S P D tsi gaseste un candidat pentru func\la e.ca
n ,.'., , . I me" decat eBabarre; y en a 11Ill1Te1,.1• Atunci mi-am tis: de vreme ce m4 raumuc
in rsoana domnului Brandt, mai ianar, mal "te eg~ . Babasre;~amnd cd tntr-akvdr se petr«e CevG. •
pr:edintele partidului, Ollenhauer, care ~ ~nsidera ellnsu~l, ~;: Raymond Barre
Mt;an Dar 0 data cu trecerea timpului ~l cu ap!s?rea am .' (La Clubul presei europene, 1,30 ianuarie 1m.)
domn~l Bra~dt se transformli r= nestmtite, ca s!.apar!, m camp~~~~
din 1972, ca un parinte al na\iunii. Daca nu chiar ca un nou Imaginea tatalui este folosita in mod traditional in legitimarea
puterii. Esteadeseori imaginea monarhilor ee ~i exercita autorita-
nauer. . Lnri bosi Dupa un
De altfel, liderul cu ~arm sm~~te ~l e pnn a 0 d . ine tngri- tea paterna asupra farniliilor supusilor lor, asteptand din partea lor
tirn tot ceea ee altMat! tl mcea seducltor, acurn e~. o supunere filiala. Este ~iimaginea lui Ludovic al XII-lea, lis "Talll
'orft~r. Usurinta lui dezinvolta nu mai este ~~por~at!, met ap.a::n~ poporului". Mai este ~i imaginea \3rului, nurnit in mod familiar
J , : . . continua a sedueern. Mal ales atunci P. .batiuska" sau "tltucul popoarelor".
~~~~:~~~~:~~~~~:=:::terna'ional este pe cale sa se degradeze ~i . Mai tarziu, tat! era ~i Clemenceau, .,Tat!l Victoriei", apoi,
la orizont se intrevede 0 criza serioasa. A idera incepand din 1940 ~i pan! in 1944, Petain, caruia i s-ar mai fi putut
Atunci ublicul tsi intoarce fata de la frate, pe care II. ~~SI spune ~i "Tat!l Infrangerii", in mod evident, la Vichy era at'iflll 0
'1SI' pre~ putin atiit in fata greutaVlor ~ii~iintoarce privirile spre imagine paternalista, chiar dad Petain mai altema registrele, de 1a
fragl , ' '. It mai demna de incredere.
o ~lt! figura, patern!i cu a~~~~t~ ~~~ ~:~va intervine, viitorul eel al tatalui la eel al conducatorului eroic. In mesajul sau radiodi-
Cine nu vede acest u~ru.. te in fata tatalui. fuzat, din 31 octombrie 1940, dupa Montoire, declara: ••PAn! acum
apaf\ine sexagenarilor, iar Iiderul cu sarm pM~ ,
v-am vorbit ca un tata. De azi lnainteva voi vorbi ca un condudltor".
in sra~it, pentru 0 cu totul alta cauza, de Gaulle ~i va asuma aeeasta
imagine parinteasca, din 1958 pan! in 1969.
in Germania, tatal este batranul maresal Hindenburg, presedinte at
Reich-ului, din 1925 pam in 1934. Pe urma Adenauer, "do Alte";
caneelar ~i inflexibil paterfamilias, din 1949 p4nl in 1963. Imaginea
.paterna utilizata, de asemenea, ~ide Stalin, care preia rolul de ••tatuc at
popoarelor" ~ipe care unii, chiar din afara U.R.S.S., ll numeau "tltucu1
Stalin" 2. in discursul funebru din martie 1953, Rakosi it plange pe
"Tatlll Nostru Stalin" 3. Iar Solohov suspina: ,,Adio, Tatal Ce neastep-
tata-si teribila lovitura, sa devii dintr-o dat! orfan! Partidul, poporul
sovietic, muncitorii din lntreaga lume sunt acum orfani" 4.
1 .Babarre, ne-am saturat!"
2 Roger Garaudy ln I'HlUTUl1Jilt din 16 octombrie 1'J52.
3 Citat din nComunismul european de la moartea lid Stalin focoace" tn Est-Ouest,
nr.168,p.49. .
4 Pravda din 7 martie 1953.
Pe 20 noiembrie 1975, Franco se stinge din viata, la 82 de ani. un batran apasat de greutatea anilor". Parintele per feet este
lntr-un mesa] radiotelevizat, seful guvernului, Carlos Arias Navarro, mosneagut, septuagenarul sau octogenarul carunt. Este batranul
anunta, cu 0 voce g<ituit~de emotie
1 l
si
,
izbucnind in lacrimi: "Spania intelept, tmpovarat de experienta,
nu este vaduva. Este orfana" . In 1940. Petain avea optzeci ~i patru de ani. Pentru Jean Plu-

I
Si in Lumea a Treia, tema paterna este des lntalnita. Toti haitie- myene, ,.varsta ii conferea tnca mai multa grandoare". Imaginea pe
nii ii spuneau doctorului Duvalier ••Papa Doc". Indeosebt ~ful unei .'
.,'
care batranul soldat i-o oferea Frantei se apropia de cea a arhetipu-
natiuni care tocmai si-a dobandit Independents este eel care recurge lui... Este fantoma lui Merovee, ••batranul tntelept" 1. Mai important
adesea la simbolul patern. Ca multi altii. Nasser era ••Tatal Revo- decat tata! este bunicul, mosul ~i stramosul, supravietuitorul dino-
lutiei" Seicul Mujibur Rahman - tnainte s~ fie asasinat, In august zaurian al unei alte ere, simbolul nostalgic al unui timp trecut, al
, "
1975 - era numit ,.Tigrul din Bengal" ~i ••TatAI Natiunii"; generalul unei ordini disparute, modelul comandantului de demult.
Mobutu este ••TaHUnatiunii zaireze", iar maresalului Amin ti placea In istorie, dezastrele, razboalele sau crizele nationale au provo-
sa i se spuna "Big Daddy". ln schimb, maresalul Bokassa - care nu cat adeseaaceasta intoarcere spre treeut. Ca sllne ferim de angoasele
devenise inca tmparat - emite 0 ordonanta, tn februarie 1976, prin prezentului, ne lntoarcem catre aeeia care evodl un trecut victories,
in bunastare, Atunci, poporul care se simte pierdut, orfan, se
care Ie eere concetatenilor sAtneeteze sa-i spuna ••TaU", ••dragul
intoarce catre tarat protector, singurul tn masura sll-i ofere sigu-
meu tat~" sau chiar "pArintele natiunii". ~eful statului ti invita ca pe
ranta. Acesta este triumful batranului: tn 1870 Thiers avea saptezeei
viitor sa-i spuna simplu .Domnul Presedinte pe via\a" sau .Domnul
~i trei de ani, in 1917 Clemenceau avea saprezeci ~i ~ase de ani,
Maresal al Republicii Africa Centrala". Numai membrii familiei ~i
Doumergue saptezeci ~iunu, in 1934, Petain 0ftzeci ~i patru de ani,
eei ai biroului politic al partidului aveau permisiunea de a-l numi tn in 1940, iar de Gaulle. saizeci ~isapte, tn 1958 . Batranul este omul
continuare "tat~" 2. trecutului, omul intelepciunii ~i at ratiunii, ornul tutelar care
Cu toate acestea, imaginea paterna ramane vie peste tot prin leagana pe genunchii sai un Intreg popor In suferinta,
lume: tatA de familie, rata linistit, tata nobil, tata al patriei, tata al in perioada de reconstruct Ie, tema paterna ramane atragatoare.
natiunii, rata tntemeietor, dad nu chiar parinte etern ... ln realitate Adenauer datoreaza varstei ~ilongevitatii guvernamentale - patrus-
r .: 1, se pot distinge doua mari categorii: autoritatea eroico-paterna - prezece ani in cancelarie - 0 buna parte din admiratia pe care 0
• ) ') J " aceea a conducatcrului revolutionar
, sau a fAuritorului inde- inspira. Noul "cancelar de fier" era deopotriva ~i "Batranul", ~i
pendente! nationale, numit ~i "pArintele revolutiei" sau ••parintele ..fn\eleptul".
\Arii", dar care este foarte apropiat de erou - ~iautoritatea paterna Mao se stinge din via\a la varsta de opzeci ~idoi de ani. Maresalul
obisnuita - aceea a tnteleptului, "plin de tnvAtliminte ~i ratiune", Tito aparea, la optzeci ~i patru de ani, ca patriarhul poporului sau.
aceea a "parintelui linistit", mai apropiat de omul obisnuit. ~ se Jar Brejnev, la saptezeci de ani, ii calca probabil pe urme.
poate deosebi parintele eroic de parintele obisnuit.
Greutatea anilor este utila primului. Este tnsll indispensabiUl
celui de-al doilea, atunci cand titlul de ta~ nu trebuie sll fie doar 0 MODELUL PATERN DE AUTORITA1E
simpla metafora. In mod evident, imaginea parintelui este cu atAt
mai perfecta cu cat varsta este mai tnaintata, Ca sa devtna un pater In definitiv, ee sens acopera cu exactitate tema paterna sau cea a
[amilias al poporului sau, este mai bine sa aiba varsta lui Don Diegue unchiului? ad, imaginea unchiului - "Unchiul Ho", al~datA pen-
d~t pe aceea a lui Rodrigue 3. Este mai bine sa apara "tncovoiat ca tru Ho-~i-Min, astazi, .Unchiut Jim", pentru domnul James Calla-
1 Le Monde din 21 noiembrie 1975.: 1 Jean Plumy~ne,ntain, Seuil, 1964, p. 101-102.
2 France-Sou din 12 februarie 1976. 2 Olga Blanc-Uchan, L'lmoge du ~ dans 10 vie politique frtl1lfalu dd870 d nos
3 Se face aluzie la personajele din Cidul de Pierre Comeille.(n.t.) jolU'S, memoriu pentru D.E.A tn studii politice 18 Univ. Paris II, 1976, p. 21-28.

84 85
ghan - exista ~i ea ca 0 imagine derivata a paternitatii. Care sunt Este limpede. Tataj trebuie i '
trasaturile care alcatuiesc modelul patern de autoritate? Persona] tutelar si protector :1 tna~nt~ de t~at~, sa "ocroteasd".
-,.. '.' In primul rand, este tntelepciunea. "Ta~l" este barbatul cu ex- prin vointa sa put~rnidl prin ' r~ ure sa-~I asigure conationalii
perienta, aeela care cunoaste 0 multi me de lucruri. Este omul avizat mentine in acest regis;ru. c~~;g~~UI sau ascendent. Pompi~ou se
~i instruit. Este acela care poate dep~~i orice situatie cu dis- paterno-tipicara ii succede at' x ~' 0 data cu el, autontatea
b u ontatu paterne em' Chi
cemamant, cu ratiune ~i cu moderatie, Este imaginea domnului " ustul succede statuii" I. Chiar da" . lee. iar daca
Houphouet-Boigny, inteleptul septuagenar din Yamoussoukro. celet de-a V-a Republici nu A fldl eel de-al doilea pr~edinte al
Nascut in acest sat cu straveche descendenta de ~fi baouli, care 0 sigurant~ exceieaza in arta ocrl0nt~u .. e t~te a13t de mutt masele, cu
, UIl or. l
cuprindea ~i pe regina Pokou printre stramosi, medic ~i plantator, Pe 13 noiembrie 1975,la Saint-A .
tului predecesorului s~u Giscard d,~ur? la maugurarea monumen-
I
i
deputat la Palatul Bourbon ine! din 1945, de cinci ori ministru al
eelei de-a IV-a Republici, din 1956 pan~ in 1958, are deja in spate 0 dou: "Franta a simtit a~asta aut '1313I?gv~ spune despre Pompi-
1968. S~ ne aducem'aminte de el,;1 . te In ~Iel~ tulburi ale anului
,j lunga cariera atunci cand devine presedinte al Republicii Coasta-de-
\' 'I
., ; au dura t zile si nopti in sir D F' e mte~m,abI1ele negocieri care
i
Fildes,, in 1960. Va fi reales in anii 1965, 1970 si
, ,~' Cine spune intelepciune,
, spune si
" stiinta,
, in 1975.
, A doua trasatura a ca UI rum greu"
~J
el a COndus-o'pana ia cap'a~uleacesratn~adnehDI~tI~nesigur4 pe care
nd domnut Raymond Barre' aI ' .
paternitatii este stiinta, competenta, capacitatea de a rezolva pro- la varsta de cincizeci si unu de I~tr a Matignon, in august 1976, , II
b1emt?complexe "care ne depasesc", "pe noi, sarmani cetateni me- titular dupa decesull~i Porn id a~I, el, preia 0 functie ramasa fllr~
diocri". Intr-o societate idustriala avansata, bazata pe mecanisme .~ turi obligatorii. p ou. slujba de tata cu cele trei trasa,
subtile, tema competentei - mai ales tehnocratica - devine esentiala.
:: Mai in tai, trebuia sa aiba faim A ' ••

Este corespondentul i.Tatalui atoatestiutor", in fata baiatului fasci- ton parintesc, toate adaugate asp::~lel~~cI,unll, s~ fi~?~nderat~ un
nat de tatal sau. ce trebuie s~ defineasdl persona' 1 I' u~ ~ZIC,ampton; ~I bonomiei
" In fine, acest om de ~tiin~ ~i intelept este - mai ales - un barbat familie". De aluel, gaslm in acest J~Otiml~lItor ~l unu! "bu,n tata de
autoritar. El Intruchipeaza fermitatea, energia, capacitatea de a de a-sl considera auditoriul daJ esorten~mtaondlrul pedagog
hotart ~ide a-si impune deciziile, trecand peste obstacole ~iimpotri- discipolii lui, Deei supusi d: . I' n~ ~ p~ mste copii, macar ca pe
, ,Iselp mei sr nuielusei
viri. Acest barbat autoritar foloseste un vocabular energic, in care se ,O}llul datoriei devine astfel si ornul d ,.,' .
repeta mereu prima persoana la singular: .Eu am hotarat", in loc de ~ UnIversitar ~iexpert in problem~le eur e ~tIlnt4. Renumit profesor
"Guvernul a hotarat", La fel vorbeste ~iPo~pidou cand revine de la " bun economist francez" In or' opene, el trece drept "eel mai
I, Giscard d'Est ' . I~ caz, asa apare in ochii domnului
Kaboul, in fata baricadelor ridicate in mai 1968. ,;
A

, roaga pe aces~;n:~b~Sr: II prezuua astfel telespectatorilo~. Si Ii


Personajul tatalui se bucura de popularitatea cea mai mare atunci~ " ,<1 urmeze cu s~rg curs 'I . '
cand, in momentele dificile, isi, manifesta in mod fatis ,,autoritatea. In'7 i·aeestui supertehnician in economt un e magIstrale ale
. , M' nomIe.
chip de conducator plin de energie. Popularitatea generalului de ' ;~ asiv, cu urneri lati, ferm si hotarat '
.: potrlvests, deci ~iposturii de om ' s~gur de el, domnul Barre se
Gaulle se afl~ la apogeu Intre anii 1958-1962, atat cat a durat
',' a1economiei" 4 nu duce Ii sa d eu aut,on~ate. Acest ••general Joffre
razboiul din Algeria. Ea atinge trei culmi, in trei perioade care i-au:
scos in relief darzenia: baricadele din Alger, puciul generalilor ~i
': litate. Nu se sfieste sa
I, '
to b e ~ergle ~I.are 0 puternidl persona-
r eas tare ~I cu f0rta. In fata unor
valul de atentate ale O.AS. La fel, in mai-iunie 1968. Mai intai, Maunce Schumann Le Fi , '
esecul autoritatii sefului statului si, prin plecarea sa de la putere,
"i Le Mo,!* din 15 n~iemb:f:'t~1~n 3 aprilie 1974, .
;;. 4 AJocullU d' . - '
Ch' d n~ ra lotelevlZ3tadin 25 august 1976
scaderea popularitatii. Apoi, 0 data cu discursul autoritar din 30 ': ,.ar upa portetul facut de domnul Gi '" ,
: ce~lp~~~te, dl. Barre prefera sa se autode;:ard ~,Estamg.! pe 5 ianuane 1917, 1n
mai. tsi reca~ti~~ popularitatea ~ipreia din nou puterea. .;: ro un , ineasca: "un barbat decis fntr-un trup
~ndudito~i de intreprinderi i~i defineste politica doar in trei cu- '\>:inceputul lui 1977: majoritatea propune deci un triumviral.
vmte: ,,Adevllr, continuitate, fermitate" 1. ; Domnul Chirac in rolul eroului - sigur pe el ~i pe destinul sau -
Pe terenul acestei horarari ~i gaseste domnul Barre un rival in ;~;domnulGiscard d'Estaing in rolul liderului cu sarm - atent sl
predecesorul sau la Matignon, Jacques Chirae, care transforma "seduca, chiar ~iprin exercitii ttterare -st domnul Barre, ca un parinte
. solid ~iplacid. Pe scurt, husarul, marchizul ~i notarul.
U.D.R.-ul in R.P.R. (Adunarea pentru Republica) ~iii preia condu-
ce~ea, in ~ decembrie 1976, eu ocazia unui miting la portile Ver-
satll~-~lul la care 50 000 de persoane entuziaste n voteaza prin
pleb~sClt ~ acest ,;superman, super-Chirae", cum ar spune Jean DE LA SUPUNERE,
Cau . Caci acest :,cad~t al. Republicii" 3 devenise deja un sef, sau LA REVOLTA tMPOTRIVA TATALUI
,,-
poate doar un "ITIlC~ef , oncum tnsa 0 subcategorie a eroului. Totul
co~cura la creionarea portretului "eroic": "Copilliria unui ~f' - 0
Imaginea paterna se tondeaza, in randul publicului, pe gustul
ca~~rll ~lgeratoare, purtata tn pas de galop ~itn rasunet de tobe:
; autoritatii. Este chiar modelul tnsusial puterii impuse, a~ cum ne
m~1lo~~~deputat, apoi secretar de stat, la numai treizeci ~ipatru de
an~,mm~stru la treizeci ~iopt, prim-ministru, la patruzeci ~iunu de
t demonstreazll Harold Lasswell. Este vorba despre "idealizarea auto-
. rit~tii politice ca substitut al unei puteri paterne puternice" in
am. Se stmte fibra militara la acest fost ~f de promotie al ~q:>liidin
'- "societateanoastr~, Inca, de tip patriarhal" I. .
Sau~ur, gustul obsedant pen~ru victorie ~i pentru lupta ,jcorp la Tatal este simbolul ordinii care poate sa constranga, al statului
corp : Cu puterea de a munci nelntrerupt si eu dinamismul unui , care domina, care conduce, care st~p~ne~te. EI domoleste impulsu-
"bu~dozer" - porecla ce se datoreaza lui Pompidou - este gata sa ". rile, nu satisfacandu-Ie, ci reprtmandu-le. "EI este acela care, prin
r~sto~rne toate obstacolele din fata lui. In sf~~it, cultul pentru stat autoritate, curma expresia agresivit~,ii, reduce spiritul critic, inter-
~l paslUnea pentru autoritate tntr-un stil, daca nu imprumutat de la zice,lnlocuind expresia vointeicu aceea a individului redus la tacere,
Cezar,s~u Bonaparte, eel put in gaullian ~iplebiscitar: R.P.R. (Ras- El mai este ~iacela care lndeamna la straduinta, la depasirea pofte-
s~~~lement pour la Republique) aminteste in mod direct de R.P .F. lor egoiste, pe scurt, la 0 sublimare a impulsurilor nesatisfacute ~i
~l1l1~deamnll pe francezi sll se "adune" tn jurul sau, ~. in~busite,,2. .,
" .
: I' .~~el ~a lans~ un .apel poporului francez" 4, in chip de om Pe scurt, autoritatea paterna reprezinta supra-cut politic. Din
; ! , proVldent.tal venit sa. trezeasca patria, in chip de msmuitor, oferin- aceasta autoritate provin tndemuurile la abnegatie, la sacrificiul
/ "
fl ~.
du-se ~ sme pe~tru ~-i ap.llrape cei multi, a V-a Republica ~iFranta. datorat patriei sau partidului. lnsa, aceasta autoritate represiva nu
f~ fata lOtrebll.nlor ~~nesigurantei, in fata crizei economice ~i poll- s-ar impune, daca ea nu ar tntalni anumiti indivizi gata s~ 0 accepte,
nee care favorizeaza intotdeauna un rol charismatic. fie din dorinta proprie, fie prin conditionare sociala.
Pe 19 februarie 1977, tn sfirsit, ultima lovitura de teatru. In Anumiti factori, de ordin psihic sau de caracter, favorizeaza
direc~, in jurnalul televizat de la ~ra 20, domnulChirac i~i anunta , receptarea imaginii paterne, la persoanele "pasive" sau "receptive",
candld~~ura p~n~ru postul de primar al Parisului, impotriva candi- in tipologia lui Fromm sau la "tipul tngaduitor", dupa clasificarea
. '
"
datului tnvesnt 10 mod oficial de putere si ca 0 sfidare la adresa ._ tripartita a lui K Horney. Ele simt nevoia de admiratie ~ide ascul-
\'i~ ' .
~efului statului. ' tare _ tendinta spre supunere ~i servilism este dusa p~nl la maso-
~ La Forumul organizat,deL'Expansion - TFl, 6 ianuarie 1977. . chism, la placerea de a fi dominate, chiar brutalizate de altcineva, cu
1911ean ~u, :u~r-Chlrac ou l'animal politique", Patis-MOICh din 8 noiembrie condi\ia s~ aduca un minimum de siguran\li ~i de ajutor.
R ~~hendesneUCSSIS, Ben:'ard Prevost, Patrick Wajsman, Jacques Chirac ou la ~Harold Lasswell, Power and Personality, New York, Norton, 1948, p. 156 ~is.
efu 'fce nC~dets'~ Pans, Presses de la Cit~, 1972. . Philippe Braud, Le comportement electoral en France, 1973, p. 151·164.
Pe decembne 1976 (Le Monde din 9 dece.mbrie 1976)..

'88 89
Aceasta pasivitate caracterologica it favorizeaza mai ales pe tatal . Cu ~imp~l, su~orul.generalului, Georges Pompidou, va Intru-
eroic, care cere un mandat iscalit in alb ~i caruia toV i se sup un, chipa ~lel.din ce in ce mal mult acela~i persona] al tatalui si va siarsi
foarte multumiti sa se lase pe mana unui stapan care sa aib~ grija de ~a randu-i s~ provoace plictiseala prin aceasta apasatoare tutel~
toate. Freud spune despre .marele barbat": lmpus~.unu~ popor caruia nu-i place sa se simta minor. Astazi, de ;
"Majoritatea fiintelor umane resimt nevoia imperioasa a unei , altfel, rmagrnea paterna se devalorizeaza. De acum lnainte cu-!
autoritati pe care s-o admire, in fata careia sa se incline ~ide care s~ '~: n.o~terea ~i tehnica evolueaza Intr-un asemenea ritm Incat e _!
fie dominati, iar uneori, chiar, insultati, Psihologia individului ne-a .~ nenta dobandna de-a lungul anilor, nu mai ajuta la inteiegerea' el~'
. I· ·tX •• •• l' umll
inv~tatdeundevineaceas~nevOleaco ectmtatn pentruautontate: _:,care se recompune in mare viteza . Numai cei care tocmai s-au
se naste din atractia catre parinte ... Toate trasaturile de caracter cu ,:: format ~OSedainforrnatiile indispensabile pentru a se familiariza cu
ca~e do rim sa-I innobi~~m p.e~are~e barbat sunt pro~r~i ~rso~aju-, ~..,,~oculvlitor~lui" 2. . '
lui patern ... ~otara~,~,JP ..m~mlJ,~~e~r~~ter, <!~~ ~ lac\I.~..!l~, i Pe scurt, m acest uruvers de tr~nsformari accelerate, tatal nu mai
i f

acestea sunt elementele care alcatuiesc imagmea pateml. '. ! are oom~e~e~\a necesara ca sa se impuna. Acum, totul se rastoarna,
Totusi, ceea ce-i confera forta acestei imagini paterne sfarseste 4, pana mal ten, fiul se straduia sa-~i "reprodud1" tatal, astazi, tatal
1 in timp prin a deveni neputinta, Caci, acest "TaUl politic protector?" ~?
ca~ta adeseori sa-~i imite fiul, chiar sa maimutareasea noua gene-
, sf3r~~te cateodata prin a genera "revolta impotriva tatalui" 3. ~ra\le, far~ ~rea mare succes.
( Gerard Mendel mai noteaza, in spirit psihanalist: ,,Acest Tata J In p.ohlldi tatal se estompea11l de acum in fata fratelui. Eisenho,
politic, numai prin simplul fapt ca exista, ii mutileaza: pe ei, pe -~..wer, WIlly Bra~dt ~i Pompido.u se retrag, fiind Inlocuiti de Kennedy,
adulti, care au fost transformati in copii, deci si-au pierdut acel ceva: S': Helmut S~hmldt ~L Valery Giscard d'Estaing. Balanta se tnclina in
din puterea virila. Acest Tata ideal se dezvaluie deci in mod obliga-' ~:.'favoar~ l~derulUl c.u ~ar~, care ~e adaptea11l mult mai bine la 0
toriu ca un Tata "castrator" in realitatea politica ~i sociala, un i economl~ rn expansiune ~I in lnnoire,
Supra~eu, nu i~s~ un Ideal al Eu-Iui"· 4. • A •
On lumea I se va supune - cazul eel mal des intalnit - on se va j
i,
~,;>- " lea~ar, ~AI dezvoltarea ~e poate opri, ~i pe masura ce criza se insta-
, ne mtoarcem mal degraba de la faza de tata, spre faza de erou,
revolta impotriva tatalui abuziv - atitudinea unei minoritati. l, /~~e a~t ~uperI-tata ~re red?ba~d~te. virtu tile paterne, transfi-
De Gaulle a cunoscut aoeasta rebeliune. Cu cat poza in tatal de. 7,g andu le ~ns~: nvaluindu-se m mister ~I grandoare nu doar pentru
neinlocuit cu atat lsi mentinea poporul in faza copilariei, Apoi, Iata de }. parea mal aVI~t - precum tatal, dar ~i infailibil, transformat in
i'.'
;'!:j" efigia peterna - "eu sau haosul" - a urmat balotajul din 1965. A urmat ~:;stapan al soartel , raspandind sig urantasr
, , , ..' ! ,:. tlli·
ingaadui .
uindu-ne s~ visam.
A

fI apoi revolta din 1968. 0 data co cresterea demografica a tineretului '~r.


, j
care, iesit din copilarie, aspira sa se afirme in eonditia de adult Atunci,
, t
!I un popor intreg, cu tinerii in frunte, ~i elimina propriul Oedip.
,i!
:I Chiar si, domnul Chaban-Delmas 0 martuiriseste: , "Mi l-am ima-
i! l ginat pe generalul de Gaulle ca pe un simbol national ~i l-am iubit,,·
I :.:j ca pe un rata. De altfel, numerosi francezi au Iacut-o, la bine ~i la J.
I iil i ..

rau. Dar, mai '68 a fost anul revoltei lmpotriva tatalui" s. . ~>
ill:"
11'
. 1

I, ~I I 1 Sigmund Freud, Moise et le monotheisme, Paris, Gallimard; in colectia Id~' ~;


1967, p. 148-149. ' "
1,1 j
. 2 Gerard Mendel, La crise des gentratiom, Paris, Payot, 1969, p, 221-1:12.
If ! G~rard Mendel, La revolte contre le pere, Paris, Payot, 1972.:;
Ii Ibidem, 2. D'':'~-l;--------
II
I, S Jacques Chaban-Delmas,L 'Ardeur, Paris, Stock, 1975 reeditat In Livre de Poche, .': 2 V~ Margaret Mead, Fosse des generations, Paris 1974.
j'
I'!
1976, p. 104. . l:;.(", Alvin Tomer, Le choc du futur, Paris, Denoel, 1971.
~
NON-FEMEIA POLITICA "\'Condueere 1. Atunci, renuntand la propria cultura, cele cateva eman-],
:~ ',dpate ii imita pe fostii stapani. La fel cum un decolonizat incepe
" r sa-si imite fostul colonizator.
, -. ,!: 'ea si cum si-ar cere scuze pentru a se fi infiltrat in acest club
" masculin care este viata publica, femeile politice pastiseaza rol~1
'; masculin al autoritatii, exagerand uneori. Jucand rolul fe~ell-
.Nu miJ consider 0 [emeie, ' "stapana, al femeii-puternice, al femeii de fie~;toate aces~e ~ubst~t~te
ci 0 persoand care-si aercitd meseria ".; ale barbatului au tori tar. Aproape ca par mste travesnun politice,
Indira Gandhi, "tncercand cu greu sa capete atitudini masculine. De-cate ori n-a spus
, 'presa despre aeeste femei, conforme "modelului" viri!, ca reprezint~
. .. ". . ~..singurul barbat din guvern"? S11fie oare un o",laglU? Sau numai
Non-femeia politica. Acest "non care indica absenta are doua . constanta convertirii la 0 alta cultura, daca nu chiar 0 tradare?
m~tive. Mai tnrai, femeile af1~te~n~untea statului ~au a ~uvernului, ~;.' Panl1at unci, sunt reproduse stereotipurile masculine. Fire~t~, in\
on doar la conducerea unui rmrnster sau a unui partid sunt rar ( 'I Maritde unul singur. Caci femeia obisnuita, corespondentul barba-]
lntalnite. Societatea noastra patriarhala le cantoneaza in pozitii de,: ,}tului obisnuit, nu poate exista, intr-atat societatea patriarhala cere!
subordonate, practicand sexismul, sovinismul masculin. Pentru a:'ca 0 fe~eie sa aiba calitati exceptionale, inainte de a 0 Illsa sl1
apara ceea ce mai}l1mane di~ teritoriul ~asc~lului. ... patrunda in politica, Sexismul va disparea doa~ atunci cand femei
Pe urma, putinele femei care au ajuns In varful societatii se , , mediocre _ de tipul a numerosi ministri barbati - vor ocupa un loc
grl1bes~sa-si fadi. uitat~ ~dentitatea lor femini~a. Ce declar~ doamna: in guvern. Oar, suntem, Inca, departe de acel moment: De al~minteri,
Gandhi? "Ca pnm-rmmstru, nu sunt 0 femeie, Sunt 0 fimtl1 ome- nici ferneia lider cu sarm nu exista. Ea nu trebuie Sl1-~lafiseze
neasca". " feminitatea, a~a cum ceilalti i~i afiseaza seductia virila. S-ar vorbi
Cu siguranta, ar fi vorba de sexism, daca am crede tntr-o identi- atunci de frivolitate, cochetarie. In aceasta directie sestndreapta
tate politics specific feminina, care sa fie emanata din "natura, sexismul, Raman deci eroina, omologul eroului masculin, '~imama
feminina" deosebita, sau chiar din "etemul feminin", Oare cine ar ":._ substitutul tatalui, ca versiune feminina a puterii impuse.
putea confunda, astfel, 0 mitica natura cu adevarata conditionare?
I Ar ii 0 aventura sa asteptam neaparat de la femeile care fac politica
}sit aiba mai multa sensibilitate, cornpasiune sau toleranta '. " MODELUL MATERN ALAUTORITATII
Este uimitor totusi sa le vezi lncadrandu-se pana tntr-atat in "
normele masculine, aliniindu-se la sistemul de .valori" virile, in loc
, in realitate,imaginea materna este dubla. Lucru care favori-
sit dea nastere unor contravalori, unei contraculturi politiee. Pe ,
,~zeaza, prin ambiguitate, 0 anume intoarcere la m~triarhat.. .
scurt, unui alt fel de a fi, de a gandi sau de a reactiona in politica
, Sl1luarn mai inta! imaginea materna in antiteza cu imagmea
Dar,cum ar putea ele sl1realizeze acest Iucru? Cum ar putea fi ele
paterna. Modelul patern este eel al masculului. ~I favorize~zA ca-
insele ~icum ar putea sa-si afirme adevarata identitate, atat timp cat ;
litl1tilevirile: autoritate, energie, afirmarea agresiva a eului, Tatal
participarea femeilor la viata obstei nu atinge, Inca, un anumit prag, c
hot~rl1~te,impane, interzice. In schimb, noteaza Gerard Mendel:
,:
o anumita masa critica. Nu pot fi ele tnsele decat atunci cand pornesc '
de la un anumit numar. Nu doar cu cateva functii 1 In Gennania sunt numai 38 de femei la 518 membri ai Bundes.tagului, in I~alia,54
, mediocre de '
I

;~ " de femei la 630 de deputati, in Franta, 9 fe~~i l~ 4.90 depu~\l. Pe d~ alta p~rte,
, 1 Totusi, in Irlanda de Nord, Women's Peace Movement condus de doamnele " ~ guvemul Bllrre numara 4 femei la 36 de mml~~n ~I ~retan de ~t~t, in sc~lmb,
Mairead Corrigan ~i Betty Williams va da acest exemplu in 1976, interpunandu-se ~', cabinetul suedez, format de domnul Falldin, in n?l~mbne 1976! nu~~ra 5 femell~ 20
intre catolicii ~i protestantii care aveau confruntari ssngeroase. - Vezi interviul de membri, dintre care Karen SOder, patruzeci ~l opt de am, ministrul afacerilor
doamnei Williams:" We are capable of Kindness", in Newsweek din 13 decembrie 1976. exteme.

92 93
m t

"instinetul vietii indreptat spre mama, considerata ca fiind sursa Supraeul rnatern arhaic este mult mai nelioi~titor (tearna de anihi- /
Ii
vietii, a dragostei, a ealdurii, a hranei, a diferitelor satisfactii senzo- Iare) d~cat Supraeul patern (teama de mutilarej" 1.
j riale si raspunsul mamei la aceste nevoi-dorinte sunt interiorizate, . Unii CO~duca.toride sex maseulin au incarnat ~i ei aceasta ima-
.,
, personificate si unite in inconstient in imaginea "mlliculei bune" I. ' gme du!a. ~I r~z?una.~?ar~ a Mamei arhaice. Ca de exemplu, Hitler.
'·'1 Este ehiar imaginea Mariei, .Maica Preacurata", "M~ma tuturor ""SUpU~l de rmci copu votntei unei marne foarte autoritare sadica
,II
Ii
,ij
milostivilor". Este imaginea mamei-patrie. "Franta, mama artelor, ~_~~~ sufoca orice incercare de afirmare a personalnaui innaseute":
Ii a armelor ~i a legilor ..." Este prototipul mamei care daruieste. " sIlI\1sa. supo~te 0 astfel..d~ educatie, germanii au votat pentru Fu-
Nu este oare aceasta imaginea reginei Juliana, regina mama, care t' rher. "Obsesla supuneru I-a determinat sa-~i reia copllaria intr-un
':1

:11 se ingrijeste de Tarile de Jos? Nu a fost oare aceasta si imaginea ~,proces de nevr~za. colecnva-.
"I , '. . '. .. • I Tot .la fel' sr
1
'.1' ! doamnei Golda Meir, babuska rusoiaca sau mama eterna din Biblie? 'j '. absolutism
i, 2' U1 au tocratrc. a I tarilor
. corespundea in
ill . . . ..•
Despre ziua in care a devemt pnm-mimstru, 10 1969, doamna elf M " " nconstlent
.edere . unerrmago
'. a maternita.tiil
arh - . dl
alee, ~I 10acest punet de ,f 7
ill spunea: Stiam ca de aeum va trebui sa.iau in fiecare zi decizii care :; v ;~~ vaepnUeatlU! Sta~m nu a sehimbat nimic.
i,!
III ", . ' , aren a Imagme a Itatatui ' Stalin - ca si tarii - era pnvu
..• 10
I !i vor afecta viata a milioane de fiinte umane. Acesta probabil ca.a Iost , ,~mod inconstienl d 1 '.
. 1" ,,2 t" e poporu rus, ca 0 Mama arhaica, A-I pierde era
motivul pentru care ered ca am p ans . . :. - pentru rus] la fel ca spaima unui su • f . •
II Aeestei bipolaritati model patern/model matem de autontate u _' Domnului rascohr de fant
.' " .• .. . ,.,
corespunde 0 dualitate de atitudini 10 fata puteru, Pe de 0 parte,_ t, mama". De aici si frica de abando'
I 1 ~~r 10 OI~etat ~I lasat 10 plata
asme e UI 1OCOoslIenteca. i~i va pierde
. 'd . ,. .
:['. '.exista imaginea
..
'I
puteru.. care guverneaza ~I. mterzice,
.. . . ", pnntr-o. supunere' "totala 3. n ~l nevoia ease simu" sigurania .
,

i: care menune
I
i
i ordinea, care priveaza de bueurii. Pe seurt, Statul-Jandarm. Pe de -,;\ In realitale, fllra a atinge de cele mal multe or' . oX
. .. fi a. . .. . .. P- 1 M I aceasL4reprezen-
alta parte, exista imaginea puteru care 0 er servicn ~I prestaiu. e s..are ~" arnei Rele", femeile politice aleg de obicei din aceasta
scurt, Statul-Providenta, '.' ,,!mag~nematerna dubla, pc cea a puterii impuse - chiar eu duritate
De aceea, ehiar ~ianumiti ~nd~~t~r~ ba.rba\.icorespund a~tel: ,iT:' ",tal degraba decat in imaginea binevoitoare ~i plina de daruire.
imagini de tip matern a autoritatii, EI ~ntruehl~l11 bunavointa, "Chiar daca, pe undeva,. cele doua imagini se contopesc. La urma
solicitudinea, amabilitatea. Sunt toleranti, gata sa dialogheze, recep~ :~rme~or, aceasta automate materna se transforma. adesea intr-o
tivi la doleante. ·i;,a.~t?n~ate materna. eroica, deci dominatoare ~i represiva. De altfel,
Cum am mai spus deja, imaginea materna este dubla, Exista amin.:~aJo~Ilatea acestor femei s-au aflat in fruntea unor tan in stare de
tirea grijilor materne, dar ~ia mustrarilor. Exista mama care daruieste, '~lizbOl,.pr~cum Israelul ~i India, ori de cvast-razbot civi~ ca in cazul
dar ~i cea care frustreaza, caci copilul mai cunoaste ~i experienu Itt~tUIUlSri- Lanka (fostuI Ceylon).
insatisfactiei. .Puterea" mamei sta in capacitatea de a da satisfactii
Eului ~id~rin telor sale, dar este ~icapacitatea de a le refuza. lmaginea
materna este un dat, darsi refuz, frustrare, chiar handicap. Aceasta este MAMA INDIA
imaginea mamei arhaice. Gerard Mendel scrie jtt acest sens: ; -:£-.
"Mama arhaica este sursa tuturor harurilor.5"societatea dX '?' 21 i~li~ 1960. Doamna Sirimavo Bandaranaike devine seful u-
consum"), dar si a tuturor relelor (Mama "eruo,a<l,Medeea de: -yernulUidin Sri-Lanka, urmandu.] sotului el insusi prim '. . tg
, .... d' " , -minIS ru
vorandu-si copiii) ... Mama poate deci mutila, castra, ucide. Stim a, ~. 101956 panli Ia asasinarea sa, in septembrie 1959.
, ,'::-''I
1 Gerard Mendel, La Revo[te contre le pere, introduction d La soc.iOf?¥?mw1J'st: ';~'~ G~rar~ Mendet, oJ? cit., p. 220-222.
Paris, Payor, 1967, p. 82. Vezi ~i J. Bowlby, ,,~e Nature of the C~lld s Tie to His <-- Prototipu] !nCO~~he,n,t dob~ndit de un subiect In copilarie traire imaei _ .
MQther", International Joumal of Psychoanatysis; 1958, p. 355-372. ,. ,~ ,:parlclpant la situana IUI !nterpersonalii(psihan.) (n.t.) , ginara a urnn
z Golda Meir, Ma vie, Paris, Laffond, 1975, p. 402. ,n~.. Ibidem , p. 132-135 ~I p. 230-233.
Doamna Bandaranaike vine la conducere eu imaginea unei -,~ ii anuleaza alegerea din 1971 in parlament, acuzand-o de frauda
vaduve, insa 0 vaduva energica. Mai intai in fruntea Partidului, 'electorala. Fiindu-i amenintata functia de prim-ministru, doamna
Libertani, c~ care ca~tigA la alegerile din 1960. Apoi, in fruntea ~. Gandhi proclama, la 26 iunie starea de urgenta, fapt ce-i confera
guvernului. In acest moment alchimia puterii 0 transforma pe -puteri cvasidictatoriale.
aceasta vaduva timida ~i stearsa intr-un sef politic autoritar ~i cateo-. ;. Suspend! libertatile politice, instaureaza cenzura presei, iar mii
data, chiar, violent. In martie 1971, ea inAbu~A insurectia tineretului ; de opozanti sunt arestati 1. Mai mult, partidul doamnei Gandhi
"guevarist", ~i initiaza 0 represiune care a lasat in urma, dupa controleaza toate statele Uniunii: in Martie 1976, statuI Goudjerat,
estimari neoficiale, circa 15000 de morti, Pe 16 august 1976, rasplata ~, .ultimul avand un guvem ostil, este pus sub controlul federal. In
doamnei Bandaranaike este deschiderea, la Colombo, a celei de-a· sfa~it, in toamna anului 1976, parlamentul examineaza 59 de amen-
cincea conferinte la varf a tarilor nealiniate. .damente la Constitutie, care sa-i confere primului-ministru puteri
. In India, do;mna Indir; Gandhi mosteneste la randul ei puterea, ~ aproape nelimitate 2. •
insa pe.cale ereditara. Nascuta in 1917, intr-o familie aristocratica Ce-i drept, pe 20 ianuarie 1977, doamna Gandhi mai inmoaie
de panditi' brahmani, ea este fiica lui Jawaharlal Nehru, prim-mi- putin rigoarea starii de urgenta, Cenzura este ridicata, ins! presa
nistru al Indiei, din 1947 pana in 1964. In 1942, ea se casatoreste cu. trebuie sA se supuna unui "cod" de buna purtare. Condudltorii
Feroze Gandhi, de la care va avea doi copii ~i care moare in 1%0. opozitiei ies din inchisoare, tnsa multi dintre militantii de baza -
La inceput, doamna Gandhi este confidenta si insotitoarea , agenti electorali - sunt inchis! in continuare 3, In acest 'context care
tatalui sau in calatoriile lui oficiale. La moartea I~i , in i964 '1ea rost mai au alegerile legislative organizate in zilele de 16, 17 ~i 18
devine ministrul inforrnatiilor in guvernul succesorului tatalui ei; Martie 1977?
Shastri, care moare el lnsusi in 1966. In acest moment, marii baroni In pofida obstacoletor, alegerile legislative din martie 1977 au
ai Partidului Congresuluise pun deacord asupra persoaneidoamnei ' marcat infrangerea doamnei Gandhi. tnaintea acestei dezavuari
Gandhi. De ce? Din cauza tatalui. Din cauza numelui - pura coinci- tnsa, fiiea lui Nehru i~i pregateste fiul, pe Sanjay, sa-t urmeze la
dentA totusi cu Mahatma. ~i din cauza sexului. Au crezut ca va fi mai conducere (infra, p. 366). Indirei i se pare dl este investita cu 0
u~or de manevrat, decat ar fi fost un barbat. misiune istorica ~i ca este purtatoarea unei legitimitati dinastice care
Caleul gresit lnsa, fiindca noul prim-ministru se dovedeste a fi 0 se intemeiaza deasupra regulilor democratice. Ea tnceteaza sa mai
femeie eu 0 personalitate prea puternica. In 1969, Partidul Congre- fie mama binevoitoare, devenind Mama arhaica, autoritara si
sului se rupe in doua: aripa stanga 0 sustine, iar cea dreapta ii este razbunatoare. Invesmantata in sariul ei, doamna Gandhi 0 intruchi-
ostila. Doamna Gandhi hotaraste, atunci sA-I dizolve si, , in martie peaza pe Mama India, Bharat Mata, ~i publica ..un eseu intitulat On
1971 organizeaza alegeri anticipate. Zburand cu avionul de-a lungul Being a Mother: .Datoria mea fat~ de tarll m-a tndepartat uneori de
Indiei, ducandu-se prin sate cu elicopterul, doamna Gandhi copii. Totusi, ei sustin ca a meritat sacrificiul, caci pe parcursul
dezlantuie un val de simpatie pentru Noul Congres, formatiunea ei, carierei mele, am incercat s! am un rol in construirea unui viitor mai
De-acum tnainte femeia-conducator se va impune eu 0 vointa rece. bun pentru toti copiii Indiei" 4.
Revocand, chiar, rninistri ~i prim-ministrl din mai multe state. La
1 cati au fost arestati? Intr-o emisiune-portret a doamnei Gandhi, difuzata de TF1
sfar~itullui 1971 are loc scurtul razboi cu Pakistanul, pentru sustine- in ianuarie 1976, Thierry de Scitivaux citeaza cifra de 80 000. "Cifrele difuzate in
rea Bangladeshului care abia se nastea, pe care iI ca~tigl!. In fine, in strainatate sunl extenn de exagerate", a riispuns primul-ministru. (Le Mondc din 23
ianuarie 1976.) Pe de aha parte, Le Monde (din 31 decembrie 1975 ~I din 3 septembrie
1976, India devine 0 putere nucleara. 1976) vorbesc despre mai multe zed de mii de persoane arestate, tncepand cu iunie
Aceasta femeie, micuta ~i fragila, i~i accentueaza ~i mai mull 1975, iar Newsweek (din 16 februarie 1976) estimeaza cii numarul lor soar situa tntre
50000 1i 100 000. . .
autoritatea. Pe 12 iunie 1975, Curtea Suprema din statui Allahabad 2 Vezi Le Monde din 3 septembrie 1976 ~i din 31 octombrie-1 noiembrie 1976.
3 Vezi Le Monde din 23-24 ianuarie 1971.
1 Titlu onorific dat in India, in special, eruditilor (n.t.). 4 Herald Tribune din 26 august 1975.

96 97
Aceasta mama se pune deci in postura eroinei nationale, identi- LA SENORA ~I DOAMNA DE FIER
ficandu-se cu tara sa ~i instituind cultul personalitatii. Ce spun
adeptii despre ea? "Indira este India, iar India este Indira". In 1975, "ered oare barbatii ell numai ei pot purta pantaloni?" Astfel
ii este publicata 0 noua carte in care sunt reunite discursurile ~i punea problema doarnna Isabel Peron, in chiar patria machismu-
articolele. Titlul sau? India. Portretul ei e pretutindeni, pe pancarte ului 1.
mari, al~turi de inscriptia: .Poporulomagiaza primul-ministru pen- Nascuta in 1931, ramasa mrli tata de la varsta de ~ ani, Maria
tru a fi salvat natiunea". Estela Martinez ajunge dansatoare tntr-o formatie de dansuri popu-
In acelasi an, noua tmparateasa a Indiei scrie, pentru 0 cunoscuta. lare. Aici i~i ia pseudonimul de Isabel. Aici it Intalneste pe fostul
revista, un articol intitulat nSecretul succesului meu", In acest arti- presedinte Juan Peron, in 1956, la cabaretul Happyland din Colon
col spune: "Ond eram copil, profesorul m-a intrebat ce vreau sa (Panama).
devin, asteptandu-se ca eu sa-i raspund: profesor, mediesau avocat... , Isabel devine secretara lui particulara, apoi, in 1961, sotie. Ii
dar eu i-am raspuns: «Vreau sli fiu ca Jeanne d'Arc»" 1. Dar de cate succede astfel fostei sotii, Eva, decedata in 1952, supranumita ~i
ori n-a povestit ea aceasta istorioara? ,Jntotdeauna am fost fascinata ' .madona saracilor" sau "mama inocentilor". In memoria poporului
de Jeanne d'Arc", marturiseste Intr-un interviu la TFI 2. Evodn-, Insa, Isabel n-a inlocuit-o niciodata. ~i totusi, alegerile din 23 sep-
du-si copilaria, mai spune: .Preocuparea mea favorita era sil tin ; tembrie 1973 il aduc pe Juan Peron la functia de presedinte, iar pe
discursuri rasunatoare, cocotata pe 0 masa in fata servitorilor. Toate , '! Isabella cea de vicepresedinte. Iar dupa moartea generalului, la
jocurile mele erau jocuri politice. Ma simteam, ca ~i Jeanne d'Arc, ~ 1 iulie 1974, ea ajunge presedinte al Republicii Argentina.
"
\'
, arsa mereu pe rug,,3. Jeanne d'Arc, eroina nationala, eliberatoarea Isabelita - .micuta Isabel", cum ise maispunea pe scena =parea
r francezilor de sub jugul englez. Dar, ~i Jeanne d'Arc Fecioara, :
destul de firava ~imarunta, la cei patruzeci ~i trei de ani ai ei pentru
aceasta functie coplesitoare. Totusi, prin munca ~i hotarare, ea
I

it antifemeia, femeia care a devenit soldat, femeia care a devenit : -•'. devine Senora (Doarnna), excelentisima senora. De Ia Casa-Rosada
barbat,
Oare de cite ori nu a afirmat aceasta femeie, prea devrerne i
. , ea conduce tara cu 0 autoritate deplina, remaniind imediat guvernul
~iorientandu-l catre extrema dreapta peronista, Au urmat epurari
vaduva - ca si doamnele Bandaranaike si Peron - acest lucru: "N U' in interiorul sindicatelor, reducerea la tacere a presei, reorganizarea
If;
I
ma consider deloco femeie, ci 0 persoana care i~i face meseria,,?4In ~'_: universitatii ~i a decretat state de urgenia, pe 6 noiembrie 1974,
" ,
:, ; ciuda sariului sau, a siluetei fragile, a vocii abia auzite, doamnaj lucru care a deterrninat sute de arestari in cercurile progresiste.
,"r, Gandhi incarneaza, poate mai bine decat oricare alta ferneie, refuzul '~; 'i Alaturi de doamna Peron it gasim pe Lopez R~a, secretarul sau
\,!
unei identitati politice feminine. Din pricina ei, cuvantul eroina nu.'~ -, particular ~i ministrul bunastarii sociale. Argentinienii il mai nu-
~:
,J.
.: este decat femininul cuvantului erou. At~t si nimic mai mult. Mode- . mesc ~i .vrajltorul", intrucat practica in mod deschis spiritismul ~i
lul de autoritate ramane masculin. Sistem~l de valori ramane viril. 't",.' i-a inchinat un monument lui Cyrus eel Mare, protectorul ~tiintelor
,I,
Ca ~i cum ar trebui sa reprimi, sa sublimezi unele impulsuri cart? !', .oculte. Insa, acest fost caporal de politie abuzeaza de putere ~i ii
nu-si mai au rostul. Ca si cum exercitiul puterii - al autoriuitii .; -, aduce la exasperare pe conducatorii militari ~i sindicali. Pe 17 iulie
ar tine loc de toate, dupa modelul multora dintre conduciltorii del' f 1975, el este nevoit sa demisioneze ~isa.se exileze.
sex masculin. -'" Stoica ~id~rz<l,Isabelita rezista aeestei perioade tulburi. Ultimul
sau discurs public 0 arata ca pe 0 femeie vehementa, colerica,
1 Herald Tribune din 26 august 1975. ' ~:
2 Emisiune de Thierry de Scitivaux ~i Henry Fraise, realizata de Dominique ~ executand salutul fascist. Dar, bilantul sau este mult prea negativ:
Refinkoff ~i difuzata de TFI pe data de 22 ianuarie 1976. .. infla\ie galopantil, miscarea justitialista divizata, 0 parte a tilrii
Newsweek din 7 iulie 1975; vezi ~i ,.A Self-Styled Joan of Arc", in Time din 7 iulie-j.-
1975. ' 1 Le Monde din 25 martie 1976.
4 France-Soirdin 14 iunie 1975.
99
98
ridicata impotriva celeilalte cu anna in mana ~i, nu in ultimul rand, .~. chiar pana acolo, sugereaza detractorii sai, ~nclt a ~dus .~~lume do~
numarul mare de asasinate politice. in 23, martie 1976, armata gemeni, considerand mult mai eficace s4 aiba tott COplllin acelasi
rastoarna puterea. timp "pentru a pierde mai putin timp'". .' .
Londra, 4 ~i apoi 11 februarie 1975. Cei 276 de deputati conser- (~ Este 0 "tough lady", 0 "femeie puternica", suna un tlt1~ din Time.
vatori ai Camerei Comunelor voteaza pentru a sti care va fi noul ;: .Este 0 tigroaicll", spune despre ea un cole~ conservatorilor. Este 0
lider al partidului. Va fi oare din nou domnul Heath, lider tnca din e :nouit Jeanne d'Arc" ne asigura un altul . In acest fel, se afirma
1965, prim-ministru intre iunie 1970 ~i februarie 1974, dar care si-a ~ doamna Thatcher cu imaginea ei defemeie autoritarll, replica femi-
condus partidul catre doua tnfrangeri electorale consecutive, in .: ninll a barbatului autoritar, departe de orice identitate politiea
1974? Sau domnul Whitelaw, fost "proconsul" al Irlandei de Nord? specific ferninina.
Sau va fi doamna Margaret Thatcher? Da, va fi doamna Thatcher.
. La patruzeci ~i noua de ani, 0 femeie devine deci liderul Partidu- POLITICA LA FEMININ
lui Conservator, acest "club al gentlemanilor" misogini, ~i
conducator al op~zit,iei. Deci, s,iun eventual prim-ministru. in plus, . . . Ca
Laburistii britanici au avut ~i ei mai multe femei ministri.
aceasta femeie, care va conduce deci partidul de dreapta, provine doamna B~rbara Castle, spre exemplu, saizeci ~isase de ani, altadata
!
\ dintr-un mediu modest. Nascuta in lower middle-class, dintr-un rata ministrul problemelor sociale. Ori doamna ~hirley Williams, patru:
\ bacan ~i 0 mama croitoreasa, Margaret urmeaza, ca bursiera, stralu- .zeci si sase de ani, ministru al comertului pe vremea domnului
}, cite studii de chimie la Oxford, inainte de a se orienta asupra Wilson; apoi al educatiei in timpul domnul~i Callaghan '.in conclu-
I dreptului ~ibaroului unde se specializeaza in problemele fiscale. zie, doamna Williams detine fostul portofoliu al d.oam~el Thatche~.
I1,1 In 1959, aceasta self-made woman este aleasa in Camera Cornu- "
nelor. Doi ani mai tarziu, devine subsecretar de stat in proleme de
Ca si ea, ar putea deveni tntr-o buna zi liderul partt~ulUl s~u. At~ncl,
", postul de prim-ministru ar reveni in mod obligatonu unei femei, fie
afaceri sociale. in 1970, dupa ce conservatorii revin la putere, dom- ea laburista sau conservatoare 3. •
nul Heath 0 numeste ministrul educatiei, Doamna Thatcher se in decembrie 1974, doamna Williams, naturala ~l vesela,
dovedeste a fi un ministru combativ, tnsa ultraconservator, Astfel, vorbeste in public despre cazul ei de constiinta. Divof\at4 de ~n sot
ea ridica preturile la cantinele scolare ~i suprima distribuirea gra- care iubea alta femeie si indrllgostit4 de un vaduv recasatorit, dar
tuitll a lapteluiin scoli. Lucru care a fllcut sa se cante prin recreant: gata sa divorteze a doua oara pentru a 0 lua peea de sotie, catolica
11Thatcher, Thatcher, milk-snatcher (ne-ai furat laptele)". practicanta, ea declara: .Daca duhovnicul meu crede ca nu am
Cu toate ca pretinde ca apara interesele clasei mijlocii, doamna dreptul sli ma recasatoresc, eu lnsami fiind divorta~ll, cu un barbat
Thatcher _ casatorita cu un director in industria petrolului _ stli divortat ~i el pe deasupra, atunci sunt gata sa trit~e~ccu omul pe
• 1 .~ care-l iubesc f4r4 sa fiu casatorita cu el. lnsa, a trai 10 pacat este 0
[I;.: totusi la 0 distanta destul de apreciabila fat4 de umilul ei loc de ' 4
,I',
I,' vina la fel de mare. In acest caz, ce s~ fac?"
nastere, devenind acea .Pasionaria a privilegiatilor", despre care
vorbeste laburistul Denis Healey, acea cruciata a valorilor burgheze 1 Le Monde din 6 februarie 1975.
in vesnica lupta cu Statul-Providenta, acea campioana a dreptei
dure.
2 Time din 24 februarie 1975. .... . .
3 De altfel, ar mai trebuicitate ,i altefemel-oamen~ ~htl~l. ~ .d~~na . ~
de exemplu aleasa guvemator tn Connecticut, la cmcszeci 'I ClnCI e am, n
Ell G
r~~ !
rima americanca ajunsa guvemator farli a-si succeda sotul (ca tn cazul doamnei
Blenda ~itrandafirie, coafata intotdeauna fllr4 cusur, cu 0 palarie Lurleen Wallance). Ea declara tn acest ~ns: "Fem~ile af1~te1aputero potf:, ladfd.de
verde, tmbracata dupa moda veche, afectand un accent de upper dure (tough) ca oricine altcineva". (Tune din 5 lanuan~ 1976.) n 19 .' evl~e
uvemator 0 alta femeie: doamna Dixie Lee Ray, tn Washmgton. De m~n\IOnat, ~
class, doamna Thatcher nu pare s4 fie fidela nici calitatilor, adesea gsemenea i doamna Anne Armstrong, numita ambasador a1Statelor Unite pe l~nga
atribuite sexului frumos. Hotarata ~i indlplltanatit, ea are cultul ~egatul UJit, tn 1976,la varsta de patruzeci ~i~~ de ~ni, ~i.desp17care;.u~ repubhcan
din Texas a spus: .Este numai ~hiir ~iote!". (Tune din 191anuane 1916.)
valorilor "virile": energie, dinamism, ordine ~i organizare, mergand 4 France-Soir din 7 decembne 1974.

100 101
Postasii sufletului" se concentreaza asupra acestei dileme, pro-
VIATA • PARTICULARAA UNUI OM POLITIC
pu~~ni ca~e mai de care solu\ii? de.altmi~teri contra~i~torii, laolalta
cu toti cititorii care capata 0 VIesimpaue pentru ministrul lor, atat'J
de spontan. . .1 ~
In Franta dar in cu totul alt context, doamna SImone Veil ,
ministrul s~~atatii, se bucura de 0 puternica popularitate, dupa'
"Af dori sa flu mai mull decat un trandafir Iii
atitudinea demna in favoarea liberalizarii avorturilor. In mod peno-
revend hainei SOfUluimeu"
die barometrul lunar Figaro-SOFRES" 0 situeaza in fruntea cla-
Margaret Trudeau
samentului ca personalitatea cea mai apreciata, chiar inaintea
primului-ministru. .. Oare ce insemnatate are cuvantul intimitate, pentru un lider
Din cand in cand, aproape pe furls, doamna Veil se strlld~le~te politic? Totul se expune, totul se afiseaza: varsta;' buletinele de
sa afiseze un stil politic feminin, tarll fandoseala, dar nu ~l fara, ", sanatate, perforrnantele sportive, certificatele de viall!.decenta ~ide
farmec, fara slabiciune, dar nu ~i tara simplitate: "Ceea ce ~a ne~i-. bune moravuri ..•relatiile conjugale, viata de familie, animalele de pe
nisteste, de cand am devenit ministru, este sa nu ma schimb III langa casa lui. Intreaga lui viata particulara este etalata ~idezvaluita
ad~n~ul sufletului meu, ca fiinta omeneasca" 2. publicului. Ca atunci cand omul public ar deveni masculinul de la
Pe ici, pe colo, in mod timid, se anunta poate un nou stil, care femeia publica.
incearca sa faca discursul politic mai putin teatral, care lnccarca sa' ,
inlature limbajul pompos ~i discursul combati~, p~~tr.u a trata, tara "
CERTIFICA TUL DE NASTERE ,
fraze bombastice, problemele concrete ale realitatii, ~l pe a~l~a ale
vietii. Incercarca de a reinventa 0 politica care ~ nu mal fie un
simplu joc de scena, rezervat tribunilor ~iteno~ilo~, pentr~ ca, int~-0 , , Un candidat mai in varsta va incerca sa se laude cu experienta sa.
buna zi, sa nu se mai poata concepe viata publica intocmai ca un JOc :: Un rival mai tanar va aduce lnsa 0 copie dupa aetul de nastere pentru
'. a scoate in evidenta dinamismul nova tor.
narcisist al puterii, ci ca 0 aetivitate de servieii. "i

:,';:" ~i astfel, varst~ se poate .scoate la mezat", ca sinonim al matu-


Atentia lndreptata spre ceilalti ~i capacitatea de ~ aseulta ar,,~
:,:;r.~ta\ii
~i al intelepciunii. Este imaginea tutelara a tatalui catre ca~e
putea deveni prioritate. sr nu ea pan~ ac~m, onor~r~l~~ puterea.~
si gloria tot aeest ceremonial denzonu al politicii de gen,:! ?~~intoarcem in timp de razboi sau de mare criza, Am mai ~pus-o
" , I ;:'deja: Thiers la saptezeci ~i trei de ani, in 1~70, qemenceau,Ia
masculin. -"
'::~aplezeci~i~ase~deani, in 1917, iar Doumergue la saptezeci ~i unu
, Se pare deci cAnu s-a jucat inca ultima carte. ~i n~ este ~ntru totul :
;! de ani, in 1934. In srar~it, in 1958, de Gaulle devine ~i el un batran
iluzoriu sa te gandesti ca femeile ar putea contribui la rel~vent~r~,:~
;,i~telept: "Crede\i ca la saizeci ~i sapte de ani am sa devin un 'dicta-
politicii. Pentru a transforma intr-~n ex~rciVu nu atat mal fem~nlll~
:\tor'1"In strainatate, Adenauer ~ide Gasperi ajung ~iei la apogeu la
ci cat mai uman, Caci aceasta este, III once caz, cauza comuna ". ,;~
"~
~ovarsta lnaintata. Ce sa mai vorbim despre Mao, supertatal, lntelep-
l.h

'tul !nte1ep\ilor, care s-a stins la varsta de optzeci ~idoi de ani? "
\
~ t Insa ~i 0 varsta prea tnaintata poate deveni la un moment dat un

:\ :,handicap, exploatat imediat de adversarii politiei. In timpul campa-
1 Despre doamna Veil, vezi articolullui Olivier Todd in Nouvt;1 Ob~aleur, din ~O~ ~niei prezidentiale din 1%5, a fost scoasa in evidenta varsta de sapte-
decembrie 1974 ~i interviulluat de Pierre Desgraupes in Le Poini; din 22 decembne;:< I.
. zeci si cinci de ani a lui de Gaulle, alaturi de invitatia adresata
1975. . 1977 ,""
2 Interviu in lours de France din 26 februane '.. . . .:. :Jalegatorilor, mai ales celor tineri, de a anihila - politic - Tatal.
3 Vezi Reger-Gerard Schwartzenberg, discurs cu prilejul Zl~e~ormt~!!onal~ ~/e :
femei! (Paris, 1975), edita.t de Secr~tariatul de Stat pentru conditia femen, ~I .Potitica , "Domnul Lecanuet, pe atunci in varsta de patruzeci ~i cinci de ani, ,
la feminin", Le Monde din 4 marne 1975. " :';afirma:"Generalul de Gaulle trateaza probleme care-i privesc pe
:\
1()"2
parintii nostri, in timp ce eu ma gandesc, deja, la problemele ce-i vor, ' '~\;l'In realitate,
tineretea a fost impusa de cinematografie ~i de
lovi pe fiii nostri" 1. ",f~ .':',televiziune, datorita pnm-planulut, In schimb, ea conteaza ~ai
Astfel, tineretea ~i puterea de imaginatie ~i de iventivitate sunt. !put
in in teatru ~i in oped, chiar pent~u interpret area ~nor rolu~l de
asimilate ideii de a Eta in fruntea unui stat modern. Brosura demo- J
,.tadolescenti. Cati Rodrigue si cate Chimene sexagenan nu au existat
crata it prezinta pe domnul Lecanuet ca pe un .barbat tanar ~i,,;t '...tntrecutul teat;elor nation~le? Jar Sarah Bernard oare d\i ani ave~
inainte de toate, indreptat spre orizontul viitorului". Adaugand ca: ~ : cand a [ucat-o pe Aiglon? Astazi, actualitatea cinematograficl1,. ~l
"tn epoca cuceririi spatiului cosmic, in epoca rachetelor, este nece- ~~ i-,inaiales televiziunea, determina 0 lupta politica apropiata, studiul
sar ca seful statului sa fie tanar" 2, De aici ~i aceasta confesiune a lui ' ~ceard1nelor de la ochi ~i al ridurilor, impunand masca tineretii ca pe
de Gaulle: .Luati-ma a~a cum sunt. N-am sa pretind d1 sunt perfect i :.un simbol de vitalitate.
ori ell nu am varsta pe care 0 am" 3. ' "
t
i :1
.:!
Noua ani mai tarziu, in timpul campaniei prezidentiale din 1974;~ CARNETULDESANATATE
,, I:,
"

domnul Giscard d'Estaing, pc at unci in varsta de patruzeci ~i opt de'


ani, tncearca sa foloseasca urmatorul argument impotriva domnului :
: ~ , Carnetele de sanatate completeaza certificatele de nastere, pen-
Mitterrand, care n~ are totusi decat cu zeee ani mai mult. In timpul ,;
:~~u a confirma vigoarea fizicl1 ~i dinamismul. Woodrow ~i1son
duelului televizat, din 10 mai 1974, el afirma cu tarie: "Ceea ce ma, ~
::spunea: .Vom fi intotdeauna obligati sa ne .dlutam pr~edtntele
uimeste in aceasta dezbatere, domnule Mitterrand, vlt voi spune-o
':,'printre atletii in\elepti ~i prudenti - 0 categone foarte ~U\tn ~~me-
foarte simplu, este dl dumneavoastra sunteti un om al trecutului", ~ ;'roasa de a1tfel". Caci, functia de presedinte sau de prim-rnimstru
, Jar domnul Giscard d'Estaing subliniaza: .Daca ma yeti vota, )
~ este i~tovitoare, candidatul trebuind sa faca dovada constitutiei sale
atunci Franta va avea eel mai tanar presedinte dintre toate tarile ,robuste, depunand 0 a~ivitate neobosita, strliblitAnd tara in lung si-n .(
mari din lume" 4. De altminteri, n-a fost el deputat la treizeci de ani, , lat.
secretar de stat la treizeci ~i trei ~i ministru de finante, la treizeci si ,~~. Campania electorala serveste deci drept un t~ren de in~rcare
sase?
, 5 , "pentru rezistenta lui. In Statele Unite, ea dur~zll dl~ februane-ma~-
Caci, tineretea este una dintre trasaturile distinctive ale liderului : tie (inceputul alegerilor primare), pAnli in noiembrie (dat.a alegen-
\ cu ~arm. Jerry Brown devine guvernatorul Californiei la varsta de: ,:.'Iorpropriu-zise). Lucru care da timpul necesar ca sli se verifice, d~ell
treizeci si, sase'
, de ani. Olof Palme este prim-ministru al Suediei la , cumva candidatul de la Casa Albll se afla in deplinatatea facultatilor
patruzeci ~i doi de ani. Trudeau ajunge in aceeasi functie, in Canada; , ,'sale fizice.
la patruzeci ~i opt de ani. ": In 1960, 1iderullaburistGaitskell s-a mirat de aeest lucru in fata
CM despre Kennedy, el a fost ales presedinte al Statelor Unite la , ipresei americane: "Gl\sesc uluitor faptul ca puteti supravietui din
patruzeci ~i trei de ani. Jnvestitura oficiala", pe 20 ianuarie 1961, a: " punet de vedere fizic. Pentru mine, cinstit vorbind, trei sllptlimAni de
oferit un contrast fizic frapant tntre el ~i fostul presedinte, Eisenho- : campanie electorala sunt de-ajuns ca sa ~li term~ne.:, Pres~pun ell,
wer, saptezeci de ani. J.F.K. a declarat atunci: "sa se stie acum ~i '. 1a sfarsitul campaniei, tntr-un astfel de ststem, att trecut. pn? atatea I
aicL. dl faclia a fost predata unei noi generatii de americani'". .' tncercari lncat, odata devenit presedinte al Statelor Urlte, mtrarea
in functie va avea efeetul unor vacante reconfortante" ,
I
1 Le Monck din 21-22 noiembrie 1965,
2 Brosura editata de Centrul democratilor, numar special al Curierului
(, Ma{ precis, tot in 1960, sanatatea lui Kennedy devine un prilej de
democratilor. controverse. In timpul Conventiei Partidului Democrat, guvernato-
---lInteiviu radiotelevizat luat de Michel Droit, pe 15 decembrie 1965. '
4 Valery Giscard d'Estaing la Marsilia, pe 27 aprilie 1974. '~ rul statului Texas, Connally - partizan al compatriotului sau, John-
5 ~i domnul Mitterrand ar putea dovedi cii a fost, la treizeci de ani, eel mai tanar
migistru at uItimelor doua Republici, 1 Discurs \inut laAmerican Society of Newspaper Editors (Societatea Americana a
,Theodore Sorensen, Kennedy, Paris, Gallimard, 1966, p. 204. Editorilor de ziare).

104 105
• tG

son - afirma tntr-o conferinta de presa ca J.F.K. este atins de boala ,~:' .Domnu] Ford are dificult.'lti din pricina genunehilor ca .
lui Addison ~i deci este inapt sa suporte angajamentul fizie inerent: " r fo~t operan in treeut, ~i pe care Ii intreune prin vigur~as:e au "!~~
functiei prezidentiale. Imediat, medicii candidatului dau publicitatii ' :f ,~zlce, d~ I~ o!a 5.30 dirnineata ~i prin cei 400 m de bazin
un buletin de sanatate, ca sa destrame acest zvon'. Ironia istoriei ',' . rnoara zilnio In piscina in aer liber de la Casa Alba. Noaptea nu
;X~~~~:
insa: domnul Connally se va gasi in aceeasi masina eu J.F.K in ziua : ", ' trez~te de~.l 0 data pentru a-si usura veztca, doarme bine, nus;
i cand acesta va fi asasinat la Dallas. " ,~ufent .reaq~l n~rv:~~~ein urma celordous tentative de asasinat
: In schimb, Kennedy suferea lntr-adevar de 0010an4, fiind ranit la ; lmpolnva .lu.1.DI~tlll1 sunt inglUbeniti de nicouna, Testiculele sunt
i
i
; spate in timpul celui de-al doilea razboi mondial, ~i fiind obligat sl. :;'normale ~l slmet~lce. P~e~intele nu are tendinte depresive. Scau-
i
I poarte tot timpul un corset de 20 em. De aici ~i dificultatile campa- , :;; nele su~ I brune ~l constsrente-'. '
ii niei: "Candidatul eu surasul amabil, dupa ce revenea in camera sa de "i'~. Rezisterua .ne~oasa, se stie, este la fel de importantA ca si cea
Ii
la hotel, i~i dadea jos centura ~ise destindea fllcand 0 baie fierbinte, ';: ~Ica. P~ 13 I~he ~972, la propunerea domnului Mae Gdvern
il
"

\.;
q
rasufland usurat: era singura manifestare care lasa sAse intrevad!,;, nvent!a .Par.lIdulu~Democrat it desemneaza pe domnul Eagleton'
.j,!
i
suferinta pe care 0 indura,,2. '"\ ~"parruzeci ~ldoi de am, drept candidat la vicepr~intia Casei Albe. '
,U
(:.I
o alta deceptie, in timpul alegerilor primare in Oregon ~i in:' ';" . ~nsA-: curan~ s-a at1a~- domnul Eagleton a fost spitalizat de trei
p,! Indiana: Kennedy, epuizat, ramane fllr4 glas. Continua tnsa confe- ~"on a.tolntA~nel .oboseu nervoase", intre anii 1960 si 1966 suferind
. . .. t . ,; ',soeun e ectrice in doua reprinze. fl'n cone uzie, domnul
rintele de presa prevazute initial, n locsa rAspundAoralintreMnlo~, : 'i b "
' ,
Mae Govern
,

III
,J
ziaristilor, el serie raspunsurilepe foi mari de hartie galbena, pc care ~\"re uie sll-~IaleagA un all coechipier,
insarcinatul sau eu presa, Salinger, Ie citeste auditoriulur'. Astfel, fa,'
. 1

nastere un gen nou: conferinta de pres! muta, ;


III Dinspre partea republicana, domnul Nixon a avut ~i el greutA\i ACfIVITATILE SPORTIVE
r:
L I.
in a urma trenul infernal al campaniei electorale. Pe 7 noiembrie: ~,:i
"
j',.
1969, agentii sai de press publica unele cifre elocvente: candidatul ~i, V ~ '. ,
parcu,r:s ~u avio~ul 65500 mile, a .vizitat, ~!
putin 0 data, 488 d~~ '0 ~entr~. a-~Ido~edl perf~ta ~~~itie fizica, pentru a proiecta in \
erase, a nnut mal mult de 150 de discursuri ~l a fost vazut in carne ~l:: ,,~ll Jumll 0 Imagme dinanuca ~l virila, conducatorul trebuie sa fadt \
oase de 10 milioane de persoane", ;:; :s~o~. Sa~ sa treaca drept sportiv. Sum preferate de altfel sportu-: \
Oar, in acest maraton istovitor, atletul poate sA se poticneaseat t
e. e echlpll, care pun in evidenta capacitatea de coopqar~ in plan I i
Lasfarsitul lui august 1960, Nixon se loveste la genunehi de portiere: '":,\soe~l. v i
unei masini, iar rana devine grava, Diagnostieul: infectie virulen~f ,:~. / ~renul .de spo~t, domnul Chaban-Delmas i~i lntrece roti
flva
datorata stafilocoeului hemolitic auriu. Din data de 29 august, pana.:~\'F 11•• ,0Slul ~nternatlOnal la rugby - Iucator in linia de atae a' .i
'''' ' Tantel In me I di .
pe 9 septembrie, trebuie sAramana lntins, la spitalul Walter R~,~'br't '. ' CI~ isputat la Richmond, in 1945, impotriva echlpei
eu piciorul atarnat de 0 greutate care cantareste cinci livre, pierza~~: .:aj ItafiI~~- practl~ toate sporturile ~iacest lueru it face eunoseut eu
astfel doua saptamani, in plina campanie electorala. 'ilt:vi~t~rr.u ~to~ra~llor. ~r~edinte al Adunani Nationale, el terrnina
Genunchiul prezidential este din nou centrul atentiei in camp.~-:,dublu l~~,~n~,Inf~dU-I. pe Bart.hes ~.ipc Jauffret, in semifinala de
nia electorala din i976. tn februarie, r!!S3 Alb4 dA publicitatii un.. du-i Ba r a,l aI' mpI?n~tulul National de Tenis, coechipier fiin-
.. ." • re Iay. n acelasi .nnn ~p antre M'
raport -,.,foarte complet - despre starea sanatatii locatarului sa!l;.grfidinile Hotelului La ' u1;;!'
_nea~ cu £lchel Jazy prin
U~ •• : ',
~I(

.11">"1 " ssay, fine, mal joaca ~lgolf Ia Chantaco.


1 Pierre Salinger,Avec Kennedy, Paris, Buchet- Chaster, 1967, P: 57,
2lbid. p. 57-58, ''':' • ,2 Frallce:S?lr din 12 Iebruarie 1976,
3lbid., p. 50. '' ; -: ,Pe 16 iulie 1966, la flptezeci ~i doi de 'M " _,
~ri~-'
4 Theodore White, Comment on fai: un Y'~ ..."..,
Paris, Laffont, p. 398-399. :')~..rezlsten\a,
. ",
Inoltind 15 km In fluviul Yang- tseu-
anJk.j"ao
ang. rnsu~1 a \mut sa-~l dovedeasca
,

107
La Elysee» ~iValery Giscard uEstaing tine sa para un pre~c(iintei, '" m:.este un i.iu bun, un tara bun, un Irate bun» un prieten bun ~i un
polisportiv. Tenis: presedintele ii tnsoteste pc cei doi fii ai sai la,: sot bun".
Finala Internationalelor de Tenis ale Frantei, la Roland-Garrcs.j
Practica schiul nautic, in vara anului 1974. Natatie, in decembrie]
'
,>:.; "Un sot bun": conducatorul trebuie safle casatorit, ca s4 cores-
'(pund4 cat mai bine stereotipului mora lei traditionale. Celibatarul
I,)
'
1974, in Martinica, in aceeasi piscina cu domnii Ford ~i Kissingef.';-'~ ~nelini~te~te: s-a vazut foarte bine in cazul domnului Heath. Chiar
Schi alpin la Courchevel in februarie 1975, 1976 ~i 1977. De aseme-] itnaintea alegerilor din 10 octombrie-I974, fostul prim-ministru este
nea, pilotaj: pe13 iunie 1975» presedintelese afUi la comanda,% tntrebat de ziaristii televiziunii britanice despre ,;absenta femeilor
elicopterului sau eu ocazia unei vizite-surpriza, In cartierele munci- -,' ,-dinviata lui". See, cu fata crispata, domnul Heath recunoaste dl
torCllt~ din Fontenay.-sous~Bois. ..! i ~probabil este 0 .Jipsa" pe undeva, apoi ·las4 s4 se-nteleaga, suparat,
! . Elicopter ~au aVIOn, aces tea .serv~c doar ca .slmlx?,lun, scot in ,~,~ cei ee pun asemenea intrebari despre un astfel de subiect, pot
i evidenta curajul, gustul pentru viteza ~I .modemitetea conducato- ': foarte bine s4 se duca la dracu'".
I rului. care ut.ilizealA din plin mijloacele de deplasar~ ~I~ ma~ rap ide - ~, Nu mai ;u\in nelinisteste eel divortat. Ca in cazul lui Stevenson,
\ ale t1.mpul~1 sau, tn~pan~ eu 1932, pentru a sublinia Ima~IDea de, 'candidatul nefericit de la Casa Alba, in 1952 ~i 1956, impotriva
candidat cutezator st rnnottor, Roosevelt calatoreste la Chicago cu ~ -sot' I '1 . M . E' h D t . It' . di t
. 1 x I' I' " Co . . D "'.i - U Ul Ul amre isen ower. e a unci, mu ;1 nu au mal tvortat,
aVionu , ca Sa accepte aco 0 "nomma lzarea nventtet emo-:· ,'. ' " . • .'
crate. Patruzeci de ani mai tarziu, Kissinger se transforma lntr-un , '.~()Cmal pentru ca sl1nU-~1comp~omlt4 sansele, in Statele Umte o~~
Metternich zburator, sarind dintr-unjet in altul, catre eele patru zari ] ."In Fra~\~. In 1974, domnul ~1 d.oamna C~aban-Delmas, ambii
. \i' . ale lumii. Omniprezent, atoatestiutor, in mare viteza, Ca un super- : ~despllr\l\l, au .~uportat 0 campa me de denigrare, orchestrata cu
star al diplomatiei. <: foarte ma.re gnJll. . . . .
Format ca pilot de vanatoare, in 1944, in Statele Unite, domnul Totusi, morala a evoluat. Cel pu\m dincolo de Atlantic. ~1 cum
Servan-Schreiber recurge ~i el la simbolistica aeronautica. In iunie _, divortul a devenit din ce in ce mai des in randurile populatiei,
1970, cat a durat campania de la Nancy, el se deplaseaza in avionul; ,~ndudltorul divortat nu mai este obiectul acelorasi reprosuri ca in
particular, purtand cu el 0 cruce de Lorena. Deja» in 1970, el smul- i. ~trecut, Astfel, fl1rl1a fi luat de valtoare, domnul Ford it alege pe
sese din Grecia coloneilor ~i-l adusese in Franta pe compozttorul ~domnul Rockefeller ca vicepresedinte, in 1947 ~i pe domnul Dole
Mikis Theodorakis, in avionul sau particular. Chiar ~i acasa, el ~ 'oonsilier, in 1976. Or, ~iunul ~i celalalt sunt desp~rtiti ~irecasatoriti.
poarta cu placere pe deasupra dlmli~ii ~i a crav,atei 0 vesta matlasata ",: ", In Statele Unite, sotia candidatului participa foarte activ la cam-I!
de parasutist. Directorul Expressului merge, alearga, zboara, pe fon- ~ . pania electorala a sotului, apoi la activitatea de la Casa AIM, in cazul]',
dul zgomotos al reactoarelor ~i al aeroporturilor, ca un supennan ::' incare acesta este ales. In ultimii douazeci de ani, doamnele Mamie \
parasutat in valtoarea politica. :Eisenhower, Jackie Kennedy, .Lady Bird" Johnson, Pat Nixon,' ,
Betty Ford ~i Rosalynn Carter si-au asumat pe rand acest rol.
" ' In 1960, doamna Kennedy it secondeaza cu eficacitate pe sotul
SOTIA CEZARULUI s~u. .Aceasta campanie, scrie Pierre Salinger, a devenit ~i a ei, eel
: :putin la fel de mult ca ~i a senatorului..." Lui Dave Powers ii placea
. .. .. . . 1 's~·l tachineze pe J.F.K. spunandu-i: .,Nu pe dumneavoastra a venit
Acesto~. cahtl1Y In(hVl~Uale, ceo \ID de p.ro~na ~er~~anli'f ',s~vll vada, ci pe Jackie!"~ Cine nu-si aminteste, de atfel, de butada
conducatorii trebuie sa le mal adauge ~l unele cahti1\1 "socia te ,care •.;-.'presedtntelu! care a deschis astfel conferinta de presa cu ocazia
tin de anturaj, in special de eel familial. Acest certificat de bune;,' . ' "~
moravuri aminteste de Articolul 4 al Declaratiei cu care tncepe '," ~~ Montie, din 10 octombrie 1974.
., . ~ PIerre Salinger, op., cu: p.381-182
Constitutia anului al III-lea: .,Nlmem nu este un bun cetatean, daca

108 109
s

~ per~oad~ de ~teva luni. Tine un discurs la colocviul Noului Contract


:'.\'1I ,.
"

, Social, p~ 13 aprilie 1975 la Poi tiers, apoi prezideaza ts Vannes


"j " ~remoma de s~rMtorire a Jeannei d'Arc, urmeaza alocutiun~
iiliI ,t~n~~ la hote!ul din orasul Orleans, pe 8 mai 1975 ~i coparticl ~
timida la urarile prezfdenuate televizate,din 31 decembrie 1975 p
.!' • . •

II i C'
11,
I, AL DOILEA SEX
I ;. .. : "
i

II !
~
"
>l Pentru a c~eiona chipul unui cuplu unit in Franta sau oriunde in
".al~ parte, soua candidatului (sau a pr~edintelui) t;ebuie s~ fie si
',0 vedeta, pentr.u a umaniza imaginea sotului sau, care este intru~h~~l'
~:I 'I
i'
I

,
,;~~t d u~.nd 0 Via\fl ~e familie ~!ma, ca ~.ielectorii sal, ' \I i
I'
j, ,>. In once caz, ••pnma doamna este, pnn excelent~ sotia auxiliara " I

f; :,canton~~ intr-~n ro! secundar, de sprijin, in umb~~ sa~ pe urmel~ /1


,~O\UIUI, 10 slujba intereselor ~i a carteret lui. Credincioasa
,;riib~fltoare ~i supusa este pusa mereu tnpozrna clasica a celui de-aiJ
J)o,/ea ~~ vazut astfel de Simone de Beauvoir.
fi~, So.tla I~derulu~ este tipica Femeie mistificaui a Iui Betty Friedan.
:"f:~.melaahenatfl,. rntr-o ~ocietate care ii refuza orice identitate pro-

I
pne, care 0 obliga Sfl-~I .sufoce propria personalitate" si care 0
,const~a~ge la 0 "existen\fi prin imputernicire". Fa~nd-o 's~ existe
?numal 10 r~port cu barbatul, cu copiii, cu caminut, Cantonata in
r~luI de sotIe~ma~fl-menajerfl. Victima cultului supremanei mascu-
l!n~,.care 0 yne
10 mod deliberat intr-o pozrue subordonatfl. Carn
_:~~aeste Politica masculului, analizata de Kate Millett· Barbat I "
'b . , '" <l U UII
se atr~. me ~o~ ceea ce este creatie, realizare, mUltumire de sine,
..re?Ieu,. S~rvIclul domestic ~i sexual, inda tori rile de subal terna 'edu~
~tIa copiilor", ' ,
:~ ,'S°tia pre~edi?telu~ n~ are decat un singur tel: sfl-I urrneze pe
s~tul ~au, Sa-l fi~ lOs.otltOare devotata ~i atenta, gata sa-I ajute, fldela
sv~plta de a~m~rave, precum Penelopa fata de,Ulise. fntr~unjnt~r~
~u, ~ama lui Giscard d'Estaing marturiseste: Jntr~o zi, Ia'~iul de
~~~~nea\fl Val~ m-a intrebat: «Mama, ce fel de viitor crezi ca ma
1 Le Figaro ~iL'Aurore din 19 august 1976. ",!e~ptfl?» ~u I.-am ras.puns atunci: «IV voi spune numai dupa ce ai
2 Pierre Sa linger, op. cit., p. 381-382.
3 R.T.L., 23 mai 1969, "Les candidats face aux femmes". ~ mI-O prezmu p.e soua ta.» Ei bine, dupa parerea mea, Anne-Ay,
~one este 0 ferneie ce poate influenta in bine viitorul unui barbat.::
110
111
Ea a stiut tntotdeauna sa-l usureze de toate grijile materiale ... ~i ~til 'atCasa Albli n-a fost 0 asemenea reuniune a talentelor ... poate in
. . . ·,,1
sa fie discreta'". ":t 'farlide cazul cand Thomas Jefferson a cinat smgur arci .
Aceasta .secundarizare" merge inca ~i mai departe. Caci - ex; Doamna Imelda Romualdez Marcos, patruzeci ~i sapte de ani,
~Ii

, ceptie fa~nd doar sotia eroului, care trebuie sa se piarda in umbrt I otia presedintelui Marcos, supranumit ~i "Kennedy filipin~z", i~~
ca doamna de Gaulle~ - sotia se aliniaza muncii depuse de sotul e~, proiecteaz4 ~i ea imaginea de prietena a artelor (~nstrucva u.nUl
~i aceasta eu destul de mare usurinta, pentru ell cine se aseamana Se: luxos centru cultural, la Manilla etc.), frecventand ~l ea Jet Society .
aduna iar conducatorul i~i alege mai totdeauna 0 sotie pe mllsun .':·Se plimba cu iahtul, cu avionul, [oaca polo ~ii~i face prieteni celebri
lui. ' :.~(doctorulBarnard, Oina Lollobrigida). . ."
.'
Liderului eu ~aTmii corespunde 0 sotie care, la fel ca ~i sotul ei l ~>l!' tntrebare in Newsweek.: "Ca prima doamna a unei tan, mea,
. l
joaca pe doua fronturi: egalitatea ~i superioritatea, apropierea ~r ":':destulde saraca, va sim\i\i stanjenita de faptul ca va gl1siVnumele
distanta, familiaritatea ~i disi4nc\ia. In acest dublu rol, doamili }pe lista celor mai bogate femei din l~m~?
Kennedy era nelntrecuta. Solie, mama, dar ~i femeie str111ucitoar~ 'i~" Raspuns - Fir~te, este ~m stan)emtor. Acest lucru ma ~ace ~a
sofisticata, tmbracata la cei mai renumiti creatori de moda, deli >iparprea materialista. tn reahtate tnsa, sunt persoana cea mal punn
Oleg Cassini pana la Hubert de Givenehy. Reprezentanta a celei mai '/ materialista - n-o sa ma credeti. ~i toate aceste vorbe despre Jet
bune societati, dar ~i a Jet Society. Femeie cultivata ~i inteligenci;1 :g 'Society! Smntli Feciaorl1,cum ~ putea sa merg in jurullum.ii ca~ll-mi
formeaza tmpreuna cu sotul ei un cuplu de staruri, oferit spt~! _ tndeptinesc misiunea acordata de poporul meu - vaslind tntr-o
admiratia publicului american. 'I:~ :' canoe? ~i cum ar pu tea ajunge panl1aici prietenii mei din Jet Society?
Jackie aduce la Casa Alba un aer de stralucire, redecorand-o ell' .:.Tot asa, intr-c canoe, vastind cu pagaia?,,2 ,
mobila de epoca, agatAnd pe pereti picturi noi ~i dand dineuri ~( .' Interpretand insl1al doilea rol- al tamiliaritatii - sotia liderului
serate prestigioase (servicii din argint aurit, pahare de cristal, flon ~usarm poatesa proiectezeo imagine mai putin sofisticata. Doamna
de sera). ~i~ ~ Margaret Trudeau, douazeci ~isapte de ani, i~itnsoteste sotul tntr-o
Pe 13 noiembrie 1961, are loe U11 concert cu participarea hiP ~' calatorie oficiala in America Latina, in februarie 1976. in Cuba,
Pablo Casals, oferit in cinstea guvematorului din Porto Rico. Au' ,,> tanara femeie debarca tmbracata in jeans ~itntr-un tricou (cu "Mar-
fost invitati, de asemenea, compozitorii Leonard Bernstein, Aaron' ; garet" imprimat pe spate) datand de pe vr~mea ~lti~~i campanii a
Copland, Norman Della Joio, Ray Green ~i Roy Harris. In 1962, are : sotului sau. Foarte curand, ea ti va spune pnmulUl-mmlstru cubanez
loc serata data in cinstea lui Malraux, unde Isaac Stern, violonistui' :,.:pe' nurnele mic: Fidel. La Caracas, la un dineu ofi~i~l, a insi~tat s~
Leonard Rose si pianistul Eugene Istomim formeaza un trio de' \. cante un cantecel compus de ea in onoarea souei presedintelui
exceptie. Lumea i~i aminteste ~i faptul ca doamna Kennedy perso-' " venezuelean, Carlos Andres Perez. In orice caz, Margaret este cate-
nal, tmpreuna cu ministrul francez al culturii, au organizat sosirea: gorica: ea nu doreste sl1fie ,,0 doamna aleasa, care s~ inaugureze
Giocondei in Statele Unite. :~;" crese,,3. '
Casa Alba devine, astfel, locul de tntalnire al artistilor ~i a( Cat despre sotia "tatalui" sau a common man-ului,: lucruri~e.s~.n~~
intelectualilor. Cu ocazia unui dineu oferit tn cinstea laureatilor; cred eu, clare. Caci, acestui domn "Toatl1-Lumea al politicii 11
Premiului Nobel, presedintele face urmatoarea remarca: "Niciodatf corespunde ~i 0 sotie, doamna "Toatl1-Lumea": Buna gospodi~l1,
11';

,1 Citate culese de Laurence Masurel, tn Paris-Match. din 1 iunie 1974. '~'l~~


econoama ~i prevazatoare este femeia de inteno~, .fa~~ stralucire,
2 Doar r~ mod cu t,otul excep\io~~I,sopa eroului iese to evid~n\a, precum Eva, ,. tmbracata dupa penultima moda. Simplitatea, familiaritatea, mora-
Pero~, .Prima Sarnanteanii argentlniana", .Port-Drapelul nevoiasilor", ••Printesa~
saracllor"! ,,~tlipana celor.goi", .Doamna Sperantei" (~ith Ma,ri,on,Peronisme d i 1 Theodore Sorensen, op. CiL, p. 308.
personnalisation du POUVOIf, memonu pentru D.E.S. to ~tlln\e politice la Univ. Paris 2 Newsweek din 23 februarie 1976. . ' '
11,'1976,p. 44. :. 3 Time ~iNewsweek din 16 februarie 1976; France-SolT din 22-23 februane 1976.

112 113
la burgheza, deosebirea de Women's Lib, acestea sunt caracteristicile
doamnei Mamie Eisenhower. ~i ale doamnei Germaine Coty, sur- modern d.eAlvin Ailey, la Lincoln Center din New York: curand se
I
prinsa in spatele masinii de gatit. Ale doamnei Smith ori ale doam- va urea ~l ea pe scena, improvizand un pas de deux tmpreuna cu
:/ nei Dupont, ocupate de dulceturi ~ide copilasi, Chiar ~ifoarte acliva dansatoarea Judith Jamison.
doamna Carter sugereaza aceasta imagine. Dupa ce a batut drumu- 'Dar, nu toate nevestele de conducatori dau aceasta impresie de
:!\
- ,
rile pentru campania politica, ea se tntoarce acasa in fiecare week- " echilibru ~i de fericire. In cartea ei, The Power Lovers: An Intimate
I end, spaland ~i calcand d1m~ile sotului ei'. \ -:,' Look at Politicians and Their Marriages, Myra MacPherson, ziarista
,!
Insa, uneori, cand common man-ul este prea comun, de 0 medio- '; ,la Washington Post, i~i tipareste teza, dupa ce a intervievat treizeci
critate nedisimulata, sotia it poate dep~i in popularitate. Este cazul ' " de cupluri celebre: 0 viata conjugata ~ifamiliala reusita este aproape
<

doamnei Betty Ford: "Betty's Husband for President in 76" era scris ' ..' imposibila in politica.
pe 0 pancarta de la ultima campanie elctorala. Deschisa ~i directa, Ca si1fie realesi, pollticienii i~idesfasoara campania zi ~i noapte,
r ,. -

doamna Ford d~ un interviu pe un ton foarte liber, emisiunii televi=] ., saptamani intregi, in week-end-uri, in loe ~ ~i Ie petreaca cu fami-
zate a c.B.S., 60 de minute, din august 1975. - ~ ;'~liile..Iar so\iil~ lor, care se obisnuiesc rapid ~-~i reprime orice repros
Pronuntandu-se pentru egalitatea drepturilor femeii, ea califica ,t ,;'~pubhcsau once expresie a unei opinii personale, trebuie sa sparga
sentinta Curtii Supreme de a legaliza avorturile drept °
.foarte ;,.:. un baraj intreg de asistenti parlamentari, de secretari etc. - ca sa
importanti1decizie".Intrebatlifiinddespremarijuana,eapresupune ~~,;:i 'ajunga la sotii lor. Caci, pentru ei nu exista decat problemele cir-
ca cei patru cepii ai sai probabil ca au incercat-o deja, ~i ci1a tacut-o ] "< ~_cumscripVeiin care candideaza. Myra MacPherson ne asigura: "Ge-I
~i ea, la randul ei, cand era tan11r11: "Este genul de lucruri pe care " \~nul ~e pe~soa~e care ,~le~p~litica drept cariera sunt acelea care n~ )
tinerii trebuie si1le incerce, cum ati facut-o si dumneavoastra cu ~ : _se simt bine ID relatiile mume. Ele prefera, mai presus de toate,
prima sticla de bere sau cu prima tigar~". at despre sotul ei, -~ ';"zgomotul multirnii". ,-
doamna Ford raspunde tin~titli: Ji plac tnca tinerele dragute, dar'i ~ Doamna Joy Baker, fiica senatorului Dirksen si sotie a senatoru-
in realitate nu are timp sa se distreze cu ele: am eu gr4j~ sa-l tin f -·lui Baker, declara: .Politica mi-a distrus personalitatea". Lady Bird
ocupat'v, . £
~,:;Johnson face urmatoarea remarca: "Un politician ar trebui sa se
Dialogul se opreste, apoi, asupra relatiilor sexuale dinaintea:; F'nas~ orfan ~i sa r~mani1celibatar". lar doamna Joan Kennedy se
casatoriei. Care i-ar fi reactia daca fiica ei, Susan, de optsprezece ani, '!: ~~.defineste lntr -un singur cuvant: "Vulnerabil~"l. Vulnerabila deoa-
i-ar marturisi ci1a avut 0 "aventurti" (affair): "Ei bine, nu as, fi :'~r ~'.rece, cum ar putea fi suportata mai bine aceasta viata "
stearsa si
,
°
surprinsa, Cred dl este fiin\~ omeneasca perfect normals, ca toatef ~,devotatli carierei sotului ei? Soria candidatului trebuie sa participe
celelalte tinere. Daca ea doreste s~ continue, cu siguranta ci1i-as da ,rs factiv la campania lui ~isa tina discursuri. Trebuie sa fie un model de
sfaturi in acest sens'", .' _, \v~rtute ~i de buna-cuviinta. Arnintrndu-si de alegerea sotului ei ca
Libertatea tonului ei socheaza cercurile traditionale. In schimb;,' '. guvernator al statului Georgia, doamna Carter marturiseste: M-am
..• 1- ". , "

ea Ii aduce doamnei Ford alte simpatii. Aceasta femeie originala ~i" "';trezit intr-o dimineata complet tnnebunita, Imi dadusem seama ca
curajoasa se bucura in continuare de 0 popularitate puternica, ~i, in:~ 3j,trebuia sa fiu de acurn lncolo intotdeauna perfect~"2.
ciuda unei operatii de cancer la san, in septembrie 1974, ea prive~te,: f':. Ea este expusa intruna privirilor ~i criticilor publicului, ca de !
viata cu mult optimism. In august 1976, The First Lady - Iosta ~faltfel ~i aparatelor de fotografiat ~i camerelor de luat vederiale \
d.ansatoare ~ielev~ a Marthei Graham - asista la premiera baletului ~:)eleviziunii. Traieste cu teama unui cuvant sau a unei atitudini care \.
1 Tune din 19 iulie 1976,:: )'i-ar putea di1una sotului ei. Pe scurt, ea devine proprietate publica
2 "He still enjois a pretty gir~ but he really doesn 't have time for outside eruenauemau 'J 1 .
because I keep him busy". .';: P ~yra MacPherson, TI,e Power Lovers: An Intimate Look at Politicians and Their
3 Extras din interviuldin Time, 25 august 1975. y ;-,M~mages, Putnams, 1975. '
'f,.~ France-Soirdin 5 noiembrie 1976.
114 115
~i extensia barbatului public cu care s-a casatorir. Doar 0 simnU, \4il aflu sub tratament psihiatric din cauza unui put~~ic stres
prelungire. Un simplu accesoriu. "Care va fi rolul sotiei dumnea: ;motional, dar sper s4 mil refae in curand", Furia so\ulut. ei: ,,~r~
voastra, Rosalynn, in conducerea administrativ4?" is-a pus Intreba. .,
rn-are , ce \AU
..x ta aici" , protesteaza domnul Trudeau,
. ' altminteri
. aVl
..
rea pre~edintelui Carter. Raspuns: ,,0 voi considera ca pe Ii dupAreportaje In orice caz, Margaret ~i mennne versiunea ei ~l
prelungire a persoanei mele'". {" '. ndidul interviu: a fi sotia unui om politic r~p:ezint4 0 asemen~
Mai exist4 multe alte ingradiri de suportar, multiple fndatoriri de tenstune nervoasa tncat ea intra inadins in clinica in vederea unei
, ··1 , "
asumat. Doamna Ellen Proxmire, fosta sotie a senatorului de Wis'i
psihoterapll . . . lle Ia ad com
consm, defineste sotia Iiderului politic: "Ea este mai tntai de toate " '. t f bruarie 1976 cum se tnmultesc entia e a a resa . -
mama, bucatareasa, sofer, croitoreasa ~igospodina, dar ~iconsilier, ° po,t'rt~riie
sale foarte f~miliare din calatoria oficiaUI tn Cub~ ~l tn
asistenta sociala, agent de eampante electorala ~i chiar vedeta de 'Venezuela, doamna Trudeau lace &. un ape I, ell vocea gatulUl
. .. de
televiziune'v, Mai este ~iegocentrismul indarjit al sotului care nu se ~Iacrl'rnl'la postul de radio din Ottawa: "Cred cll n-am facut Dlml~
gand~te decat la cariera Iui, ~iasupra careia nu poate decide decAl '
,'fAuDaca , m-a~supune complet protocolu Iui,. tnseam nAcll s.~
-. devem.
el, In 1960, domnul Humphrey se lanseaza tn cursa pentru invesii.~ 'un ;oOOt"2.ln ~drul acestei interventii de 0 jumatate de ora a ~a~
tura democrata filr4 macar s-o avertizeze pe sotia sa, MUriel, care ii '7'spus' Doresc sll fiu mai mult decat un trandafir la reve~l hamel
t t{imite chiar aceasta telegram4 trista: "Spune-mi te rog, dac4-t mar :'sotui~i meu. Nu voi fi din nou data la 0 parte, ca tn tr~ut" • .
i
II pot fi de vreun folos". Oar, mai exista ceva in plus, mai ales pentru]
liderii cu ~arm, ~i anume entuzlastll, fanii inarnorati care it urmeaza
peste tot pe "marele-om". Mai exista, apoi, legaturile amoroase,
~: 'P~nA i doamna Betty Ford a avut unele dificultA\l ~nd sotul ei
·Kfdevenit\derul minoritatii din Camera Reprezentantdor,!~ 1965.
Chiar si aceasta feme ie, care astazi d4 un exemplu deechlh~ru, a
Exista ~i nenorocul liderului prins in plasa de propria putere de i
- , . .. . r'
recurs la sfatunle unui psihiatru, " mi pierdusem complet stmtu l
( '1' x ·,,4
seductie, de atractia sexuala asupra multor persoane. . .~ .propriei mele uu Itatl . .., . ' ma-
':0: ' Exist4 0 prapastie foarte adand !ntre reah~tea - uneon dra. " .
o,A'tunci, unele sotii nu rezista. Unele, ca doamnele Abigail Mac '\
:-:tica- ~iimaginea sotiei multumite ~lla locul ei pc care sc:strAdul~ .J
Carthy, Mieke Tunney sau Phyllis Dole se hot4rase s4 divorteze, ~
.'~s-o roieeteze maselor cu multa truda, Subor~onatt .acelora~l
Altele i~i gasesc refugiul in alcool sau in droguri. Celelalte nu maio
~cons~rAngeri,copiii liderului, uneori trans.f?~~tl tnmaimute sa- \
suport4 pierderea identitiltii ~ifac depresii nervoase.
",:vante,nu cunose intotdeauna un destin mat renctt. \
Zguduita de afacerea Chappaquidick (in care Mary Jo Kopechne, A<-

o secretara a sotulu] sau, i~i gaseste moartea in Imprejuran miste-,


rioase, in 1969) ~i de cancerul unula dintre fiii ei, doamna Joan CERCUL FAMILIAL
Kennedy cade in patima alcoolului - este arestata pentru conducere f
in stare de ebrietate --~i face odepresie nervoasa, In 1974, sotia lui
Edward Kennedy este spitalizata mult timp lntr-o cliniea de psihia- ' Copiii (sau nepotii) condudtor~lui ~e\in 0 pondere importanta
i
trie. in rocesul de umanizare a personajului, .
Prn aceasta pnvinta, noul guvemator al New Yo~k-ulul: Hugh
Septembrie 1974. Biroul primului-ministru canadian anunta ca \
Carey rata a doisprezece copii, a stabilit un record. In ianuane 1975,
doamna Trudeau va fi intemata timp de zece zile la Spitalul Royal
eelde~alcincizeci ~iunulea guvernator lnchiriaza un autobuz pentru
Victoria din Montreal, ca 54 se odihneasca ~i 54 fad un checkup. . •...
Insa, doamna Trudeau convoaca la spital 0 conferinta de presa 1Newsweeek. din 30 septembrie 1974 ~idin 6 ianuarie 1975. .~
ad-hoc in care rectifica aceasta versiune oficiaHLEa marturise~te: 2 Time din 16 f~brua~ebI976: 1976 Cuolul Trudeau se va desparti in mai 1977,
3Newsweek din 16 re ruane
dupa
'.r
0 escapada foto~raficl a Margarete., care
n urmeaza la New York pe Mick
,
1 lnterviu fn Time din 3 ianuarie 1977.
2 Ellen Proxmire, One Foot in Washington, 1974. Jagger, din grupul Rolling SIOna..
'("'Time din 17 octombrie 1974.

116 117
,\
"

a-si transporta intreaga familie de la New York, la resedinta oficia~ t ce 'face tatal ei de nu vine. "Of, este sus, si-a scos ciorapii ~i pantofii
din Albany'. . ;~ .~inu face nimic", AlUl data, Kennedy \inea 0 conferinta de presa la
<: Prezenta copiilor sau a nepotilor este importanta, mai ales pel!; Palm Beach. Dintr-o data apare Caroline in dm. de noapte ~r
.')tru acreditarea imaginii tatalui (sau a bunicului) natiunii. Pentru indiltaUl cu pantofii mama-sii'. '. ,
'. 0 valida pe aceea a omului obisnuit, tata atent ca oricare altul dintr~ :1: ,1974. Domnul Trudeautsi face campania pentru alegerile legis-
concetatenii lui. Pentru a 0 face mai "modesUl" pe aceea a lidenll~ iative ~i se a~ cu mandrie al~turi de Justin, doi ani ~ijumatate,
cu sarm, capabil ~ paraseasca piscurile inteligentel sau ale seduC\iel ~i de Sacha, ~ luni, amandoi nascup In ziua de Craciun, "Lucky
pentru a se ocupa in mod obisnuit de ai ~i. Numai eroul ~i tine. Pierre! - spune atunci 0 wrbl de dub, tnsusi Dumnezeu nu a awt
nevasta si copiii in umbra, instaurand un embargo asupra vieW ecst un singur fiu de Cdlciun,,2. Decembrie 1974. Justin, care
particulare ~i asupra a tot ceea ce ar putea sa 0 desacralizeze, sl,9 mergea pe trei ani, apare in pijama ~i strange mana domnului
readuca la nivelul obisnuit al omului de rAnd. In acest sens, sotia'~i' ~oveyda, primul-ministru al Iranului, oaspete la un dineu oficial3•
nepotii generalului d~ Gaulle erau \inu\i, cu foarte mare grij~, ~ j~" Acelasi rol it joaca ~i domnul Carter: In mijlocul campaniei, fiica
adapost de actualitate. ~: lui, Amy, opt ani, zburdalniea ~i vioaie, seamanand cu sora mai midi'
Cu clt copilul este mai mic, cu atat produsul pc care-l tnso\~t$ a lui Huckleberry Finn, dar cu inevitabilul suras Carter. In timpul
este ,.vcindut" mai bine. Acest lucru reiese foarte bine din felul In: week-end-urllor, la Plains, Amy se ocupa de un stand eu bauturi
care reclamele T.V. se folosesc ~i abuzeaza de copiii mici. Cu scopyl racoritoare ~i cu sandviciuri pe care le vinde vizitatorilor, banii fiind
de a induiosa oumparatorul - sau alegatorul. In plus, prezenu epusi in contul Partidului Democrat.
. copiilor mici alaturi de el stmbolizeaza puterea sexuala mereu activA ,~::In afara de Amy, fetita btonda cu breton ~icu bujori in obraji, mai '
a liderului cu ~arm, chiar dad are patruzeci sau cincizeci de ani. '!. unt lnca trei Irati: John, douazeei ~i noua de ani, James Earl III,
In 1960, Caroline Kennedy are doi ani, iar Jackie n va aduce ~, ouazeci ~i sase, ~i Jeff, douazeci ~i trei de ani. Fireste, la vanta
lume pe John-John in noiembrie, la cateva we dupa alegerile pre#:., ceasta copiii Impresioneaza mai putin publicul ~i fotografii, tnd
dentiale, in statui Oregon, candidatul Ii souza absenta lui Jac~~" ,ferl1 avantajul ca pot sa participe mat activ ~i mai constient la
spunand dare .alte obligatii". In public se aud rt1sete amicale.~ mpania tatalui,
doua zi dimineata, in Carolina de Nord, fraza dinainte se schimbl :~,'Mai exista, bineinteles, ~i sotia credincioasa, Rosalynn, patruzeci
putin: "So\ia inea are alte raspunderi", iar dupa-amiaza acelei~} 'noua de ani. S-a afirmat chiar: "Unii cred ca Rosalynn este mai
zile, ea devine mai clara: "So\ia mea asteapta un bebelus", A do. ' <nl1 in campania electorala decat Jimmy'". Oar, dadl vorbeste
zi, in va lea de la San Joaquin, spune: "So\ia mea va avea un Mie\~!, iesea despre politica cu sotul ei, doamna Carter se scuza: ~e
in noiembrie". Chiar in aceeasi zi, dupa-amiaza, la Los Angeles, ,Y0ie sl1 stie ce gandesc ~i oamenii care nu sunt la fel de inteligenti
el"s. . ,. .
acest fapt a devenit subiectul unei conterime de press. ,,~i cum ~
stiti ca va fi baiat?" it tntreaba un ziarist. Iata ~i raspunsul: "ChiU
.Este 0 admirabila sotie, care seconformeaza atat de bine vechilor
'·t·
t , .
liseel ~i mama la Iel de admirabilal" "Miss Lilian", ~ptezeci de ani,
sotia mea mi-a spus-o". Iar conferinta de presa se tncheie intr-~
2' .~larl1: "Tot ceea ce incep, due la bun sf~~it. Iar Jimmy pe mine ma
hohot de ras . ~
Dupa alegerea tatalui lor ca presedinte, Caroline ~i John-J0!rii :~ Pierre Salinger, Of" cis; p. 392,
3 Newsweek d~n 221ulie 197~, ..
topaiau pc la Casa AIM ~i se iveau din cotloanele cele mai n~tep,~, ,NewS'~~k din ~ decembne 1974.) In cursnd, 50\11Trudeau vor avea un al treilea
tate. lntr-o zi, Caroline apare in vestibulul din aripa de vest, unde pII: un baietel, Michel, care, la varsta de patru luni, i-a tnsotir pe parin\ii lui In
'~toria oficiala tn Cuba, tn februarie 1976.
ziaristii il asteptau pe presedinte. Unul dintre ei 0 tntreaba pe feti~' t.. Bob Armstrong, campaign managa a domnului Carter pentru Texas, Tune din 11
;';.,..
~ombrie 1976.
1 Time din 13 ianuarie 1975. . .' 6 Time din 19 iulie 1976.
2 Theodore White, op. CiL, p.31»-327. .' Vezi supra, p, 58.

118 119
mosteneste, in aceasta privinta". Mai este apoi fratele lui Jimmy, Bill ~ nem ell este bun ~isensibil, in profida butadei lui, Swift care afirma
Carter, care a ramas la Plains, ca un bun redneck, dar care a acordat ell: "Un om care detesta animalele ~icopiii nu poate fi in totalitate
deja vreo trei sute de interviuri, prin iulie 1976. Mai sunt apoi ~icele .~ rau",
doua surori, Gloria si Ruth. .~ Vala, cainele lui Roosevelt, era deja cunoscut. tnsll,. in 1952,
Domnul Ford 0 pune la treaba pe sotia sa, Betty, dar ~i pe copii, if Checkers, cockerul domnului Nixon, n dep~te In celebritate (In-
Susan, nouasprezece ani, Steve, douazeci de ani, Jack, douazeci ~i'f fra, p. 168). In vremea lui Kennedy, cai, poney, caini ~i hamsteri
patru de ani, Mike, douazeci ~i ~, ca de altfel ~ipe sotia acestuia :: traiesc tmpreuna' la Casa AIbll. "Nu erau niciodata mai putin de
din urma, Gayle, douazeci ~i ~ de ani.'~ ~ cincisprezece animale domestice In pensiune", scrie Pierre Salin-
~i presedintii dinainte au procedat la tel. LBJ, "Lady Bird" :: ger'. In aceasta menajerie erau: Sadar, calnele oferit lui Jackie de
Johnson ~icu cele doua fiice ale lor, Lynda ~i Luci. Domnul Nixon -.: presedintele Ayoub Khan, Macaroni, poneyul Carolinei.Charlie, un
cu Pat - supranumita ~iPlastic Pat - ~icu cele doua fiice, Tricia - 0 ~. terrier galez, Shannon, un cocker irlandez, un cadou de la Valera,
propagandista foarte activa pe care presa a situat-o "putin mai la, Pouchinka, nascuta de Laika, prima elltel~ll spattala, oferitli de
dreapta de Ivan eel Groaznic" - ~i Julie, casatorita cu nepotul lui. Hrusciov doamnei Kennedy. ~i binetnteles, hamsterii Carolinei ale
Eisenhower... carer aventuri, fie ell raceau, fie ell sdlpau din ~ eraurelatate de
In Franta, campania prezidentiala imita in mod progresiv .mo- ' presa feminina,
delul" american. Mai retinuta in 1965 ~i 1969, dar cu stralucire in In prezent, la Elysee, specia canina este puternic reprezentata de
. 1974. Familia candidatului intra direct in scena. Mai ales alaturl de doi labradori, Reale ~i Candy, un prepelicar din Weimar, Jugurtha,
domnul Giscard d'Estaing. Cu sotia, Anne-Aymone, cu cei doi fii, ~iunul din Auvergne, Justine. Un ziarist scrisese ell domnul Giscard
Henri ~iLouis ~icu cele doua fiice, Valerie-Anne ~iJacinte. Aceasta d'Estaing a sosit la Seminarul din Rambouillet flancat de un labra-
din urma figureaza alaturi de 13t11lsau pe unul din principalele afise dor ~i de "un alt cline, de rasa nedeffnita". Atunci, presedintele a
ale campaniei electorale. telefonat imediat: .Aici nu este nici un came de rasa necunoscuta.
ocaia ajuns la Elysee, cele doua fiice ale presedintelui vor bene- Acela este un prepelicar din Auvergne=; Cu ocazia tntrevederii
ficia ~i mai mult de onorurile presei. La distanta de cateva televizate din 22 aprilie 1975, filmata in apropierea unei ferestre
saptamani, ~iuna ~icealalta apar pe coperta revisteiJours de France. care dadea spre pareul de la Elysee, presedintele ar fitntrebat: "N -ati
Numarul din 19 mai 1975 aparecu urmatorul titlu: "La belle histoire vazut doi caini trecand?" r--,

de Valerie-Anne Reine des Azalees", pentru a comemora participa- ln mod evident, in acest joc politic nu exista detalii nesemnifica-j'
re~ la cortegiul de care impodobite cu flori de la Norfolk (Statele tive. Nimic nu este accesoriu, ori lipsit de valoare in spectacolul pe-
Unite). Iar numarul din 1 septembrie 1975 are pe coperta fotografia care liderul n pune in scena cu atata migala, . ----.-JI
sorei mai mid tmbracata in cavaler, cu acest titlu: .Les exploits
equestres de Jacinte'". .

ANlMALELE
, <

Cateodata, cereul familial se extinde tnca mai mult, cuprinzand


chiar animalele domestice, aceste prietene credincioase ale
conduelltorului, prieten, el lnsusi, al animalelor. Deci, sl1presupu-

I
1 to interior, primul numar fi consacrii pple pagini lui Valerie-Anne, iar al doilea, lOp. ciL,I p, 393.
pse pagini lui Jacinte. 2 Dupa ue Nouvel Observaseur din 11 augusll975.

120 121
t