Drept Civil – curs 4

Raportul juridic civil

Raportul juridic civil este relatia sociala patrimoniala sau nepatrimoniala

reglemaentata de norma de drept civil.

Caracterele raportului juridic civil:

1. raport social
2.Raport volitional
3.Partile au pozitia de egalitate juridical

1.Caracterul social_raportul juridic civil ca orice raport juridic este un raport social
adica un raport ce se stabileste intre oameni,priviti fie in calitate de subiect individual
adica pers fizice fie in calitate de subiect individual adica personae juridice.

Prima precizare - prin reglementarea relatiei dintre oameni de catre norma de

drept civil aceasta nu-si pierde trasatura sa primordiala si anume de a fi o relatie sociala.

A doua precizare se refera la faptul ca norma de drept civil reglementeaza numai

conduita oamenilor chiar si atunci cand aceasta ar fi in legatura cu anumite
lucruri(bunuri).

2.Caracterul volitional – o relatie sociala devine raport juridic civil pentru ca acest
lucru s-a dorit de catre legiuitor prin edictarea normei de drept civil ceea ce inseamna ca
acest caracte rezulta din norma de dr civil norma care exprima vointa statului .In cazul
raporturilor judice civil care izvorasc din actele juridice civile se vorbeste de un caracter
dublu volitional adica pe langa vointa statului si vointa partilor actului respectiv.

3.Egalitatea juridical a partilor – In raporturile de dr civil niciodata o parte nu

este subordonata celeilalte parti.

STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

1.Partile sau subiectele raportului juridic civil adica pers vizice si pers juridice
titulare de drepturi si obligatii civile
2.Continutul raportului este dat de totalitatea drepturilor si obligatiilor civile pe care
le au partile.
3.Obiectul raportului juridic civil care desemneaza conduita partilor adica actiunile
sau inactiunile la care sunt indrituite(indreptatit)partile sau din contra pe care sunt tinute
sa le respecte.
Ele trebuie sa se intalneasca cumulativ.
 IZVOARELE RAPORTURILOR JURIDICE CIVILE CONCRETE

Definim izvorul ca fiind – o imprejurare (act sau fapt) de care legea civila leaga
nasterea unui raport juridic civil concret.

Clasificarea izovoarelor – dupa cum sunt independente sau depind de vointa omului
izvoarele raporturilor concrete se clasifica in fapte omenesti si fapte naturale(evenimente)

Faptele omenesti sunt acele fapte comisive(voluntara) sau omisive(involuntara)

savarsite de subiectele de drept civil cu sau fara intentia de a produce efecte
juridice.Faptele omenesti savarsite cu intentia de a produce efecte juridice.Fapta
omeneasca savarsita fara intentia de a produce efecte juridice dar care efecte se produc in
temeiul legii se numesc fapte juridice sricto-sensum(in sens restrans).

Dupa cum sunt sau nu conforme cu legea faptele juridice se cls in fapte licite adica
cele care sunt conforme cu legea si fapte juridice adica ilicite care nu sunt conforme cu
legea.Faptele naturale sau evenimentele sunt acele imprejurari independente de vointa
omului de care legea civila leaga nasterea de raporturi civile concrete adica fapte naturale
care dau nastere de raporturi juridice civile. De ex moartea da nastere la raporturi juridice
civile.Marcheaza momentul succesiunii in acelasi timp este momentul cand inceteaza
capacitatea de folosinta si de exercitiu a pres fizice. Inundatia este caz de fota majora si
duce la suspendarea cursului prescriptiei excriptive.

PARTILE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Exista 2 categorii de subiecte de dr civil:

- pers. Fizica(omul titular de drepturi subiective civile si obligatii civile)

- pers. Juridica(pers morala) fiind acea entitate care indeplinind conditiile

prevazute de lege este subiect de drept civil adica titulara de drepturi si
obligatii.

Determinarea partilor raportului juridic civil – prin determinarea partilor raportului

juridic civil intelegem cunoasterea subiectelor raportului juridic civil.

Raporturi juridice civile :

- absolute adica acelea care au in continutul lor un drept absolut(sunt drepturile

reale) si drepturile personale nepatrimoniale.
Subiectul activ este determinat in schimb subiectul pasiv titularul de obligatie
correlative dreptului este nedeterminat fiind format din toate celelalte subiecte de drept cu
exceptia subiectului activ.

- raporturile care au in continutul lor un drept relative(adica un drept de creanta)

sunt drepturi relative.In cazul acestor raporturi subiectul activ este determinat si
anume creditorul dar si subiectul pasiv este determinat adica debitorul.
 PLURARITATEA SUBIECTELOR RAPORTURILO JURIDIC CIVIL

In circuitul civi regula este ca un raport juridic civl se naste intre o persoana ca
subiect active si o alta pesoana ca subiect pasiv.Exceptia este atunci cand raportul juridic
civil se naste intre mai multe personae fie ca subiecte active fie ca subiecte passive.

In prima situatie acest raport juridic se numeste raport simplu.Atunci cand avem
mai multe pers si active si passive se numeste raport cu pluraritate de subiect.

Raporturi patrimoniale si Raporturi nepatrimoniale adica rap patrimoniale sunt

cele care au in continutul lor un drept real sau un drept de creanta iar raportul
nepatrimonial acela care nu poate fi evaluat in bani.Intodeauna vom avea o pluraritate
pasiva.In ceea ce priveste subiectul active al rap nepatrimonial acesta de regula este
format dintr-o sg pers. Dar in cazul raporturilor nepatrimoniale generate de creatia
intelectuala cum ar fi( opere literare,stiintifice) este dreptul la paternitatea operei.In
aceasta situatie putem vb de o pluraritate active ,situatia va fi in cazul coautorului adica
opera comuna.Mai multe pers au creat impreuna aceasi opera comuna.
Subiectul activ poate fi format dintr-o singura persoana ceea ce se numeste
proprietate exclusiva sau subiectul activ poate fi format din mai multe persoane care detin
in proprietatea un anumit bun sau o masa de bunuri iar pluraritatea activa intr-o asemenea
situatie se numeste proprietate comuna care imbraca 3 forme:
1.Coproprietatea
2.Indiviziunea
3.Devalmasia

1.Coproprietatea presupune ca mai multe pers numite coproprietari detin in

proprietate unul sau mai multe lucruri determinate fiecare avand o cota parte ideala si
abstracta din dreptul de proprietate dar neavand o parte determinata din lucru privit in
materialitatea lui.

2.Indiviziunea atunci cand mai multe pers detin in proprietate o universialitate

de bunuri.In cazult indiviziunii se numesc coindivizari fiecare avand o cota parte ideala si
abstracta din dreptil de proprietate dar nu si un lucru determinat in materialitatea lui.
Ex:proprietatea mostenitorilo asupra masei succesorale.Mostenitorii unei pers
dobandesc o cota indiviza din intreg patrimoniul defunctului.

3.Devalmasiea este situatia in care titularii dreptului de proprietatea nu am

fractionat nici macar dreptul de proprietate.(nu se stie care este cota dreptului de
proprietate care revine fiecaruia dintre ei).
Ex:Proprietatea sotilor asupra bunurilor comune dobandite in timpul casatioriei.

Cele 3 forme de proprietatea comuna inceteaza prin partaj(imparteala).

Raportul Obligational

Imbraca 3 forme: - conjuncta sau divizibil

- solitara
- indivizibila

1.Obligatia conjuncta sau divizibila este acea obligatie carea leaga mai multi
creditori sau mai multi debitori intre care creanta este conjuncta adica divizata.In
caz de pluraritate activa sau mixta fiecare creditor nu poate pretinde de la debitor
sau debitori decat partea sa de creanta.Debitorul in caz de pluraritate pasiva sau
mixta nu poate fi obligat sa execute decat partea sa din datorie.
Ex: a si b imprumuta cu cate 500 lei pe c si d cu 500 lei ceea ce ins k la
scadenta oricare dintre creditori a sau b nu va putea pretinde decat partea lui din
creanta,numai 500 lei pe care i-a dat.

Obligatia solitara si obligatia indivizibila reprezinta exceptia

2.Obligatia solidara presupune ca fiecare dintre creditori poate pretinde plata

intregii creante.(solidaritate activa) sau fiecare dintre debitori poate fi obligat sa
execute intreaga datorie.(solidaritate pasiva)
- Solidaritatea pasiva – oricare dintre creditori poate cere debitorului executarea
intregii creante . Prin plata intregii creante debitorul se liberea si fata de
ceailalti debitori.
- Solidaritatea activa se naste din act juridic civil adica conventie sau testament
- Solidaritatea pasiva – creditorul poate pretinde oricaruia dintre debitorii solidari
plata intregii datorii.Prin plata facuta de debitor el ii libereaza si pe ceilalti fata
de creditorul lor comun.In schimb debitorul care a platit si pt ceilalti se intoarce
impotriva lor si pretinde de la acestia tot ce a platit peste partea lui de
datorie.Obligatia debitorilor fata de debitorul solidar va fi conjuncta.
- Solidaritatea pasiva se naste fie din conventie fie din testament dar si din lege

3.Obligatia Indivizibila este acea obligatie care datorita naturii obiectului ei

sau datorita vointei partilor nu poate fi impartita intre creditori (indivizibilitate
activa) sau nu poate fi impartita intre debitori(indivizibilitate pasiva).

Deosebirile dintre obligatia solidara si cea indivizibila izvorul lor este un

element de districtie un izvor propriu al solidaritatii este legea iar obligatia
indivizibila are ca izvor propriu natura obiectului.Au ca izvor comun conventia
partilor.
- solidaritatea produce efecte numai fata de parti(mostenitorilor)obligatia se
transmite divizat nu va mai fi solidar pe cand indivizibilitatea se transmite si
mostenitorilor.