Floare

Ea ia naştere fie din mugurii florali, fie din mugurii micşti ce se găsesc pe
ramurile scurte ale tulpinii, în majoritatea cazurilor la subsoara frunzelor. Ea este formată dintr-
un lăstar scurt, cu frunzele mai mult sau mai puţin metamorfozate, în funcţie de rolul care îl au
de îndeplinit. Partea tulpinală constituie axul florii, de obicei scurt şi lăţit la vârf, formând
receptaculul floral. Acesta are forme diferite, bombat ca un disc, scobit ca o cupă, cilindric sau
conic. Receptaculul reprezintă deci partea mai dezvoltată a codiţei florii, care se numeşte şi
peduncul floral. Pe acest recepatcul se inseră piesele florale. Elementele florale sunt formate din:
sepale (primele care apar la marginea receptaculului) şi petale (mai spre interior); totalitatea
acestor elemente constituie învelişurile florale, după care urmează dispuse pe 1 sau 2 cicluri, şi
carpelele, formând ultimul verticil din centrul receptaculului.
Florile … ne inconjoara in orice situatie ne-am afla: botez, nunta, inmormântare.
Ele reprezinta de multe ori “pata de culoare" ce da farmec lumii in care traim, caci inflorirea
fragililor dar gingasilor toporasi, primavara, este asteptata de toata lumea ca un mare eveniment,
iar toamna cu greu ne despartim de frumoasele si “zburlitele” crizanteme, care uneori rezista in
fata frigului pâna in noiembrie.
Florile … frumusetea, originalitatea formelor si culorilor lor nu dispar decât odata
cu ele : toate calitatile pe care natura li le atribuie din când in când nereprezentând altceva decât
mijloace sofisticate de asigurare a continuitatii speciei.
Toate componentele florilor sunt in realitate frunze modificate, in diferite moduri,
cu scopul de a realiza diferite functii.
In continuarea tijei (pedunculului) florale poate observa o parte ingrosata numita
receptacul pe care se inserea diferite componente ale florii. Periantul reprezinta , este format din
caliciu si corola, el acoperind organele reproducatoare. Caliciul este format in exclusiitate din
frunzulite verzi, numite sepale, care au rolul de a proteja structurile interne ale florii, in special
când aceasta este boboc. Atunci când sepalele interne ale florii sunt unite, de exemplu la garoafa,
caliciul este gamosepal, in schimb când ele sunt distantate, de exemplu la trandafir, caliciul este
dialisepal. Caliciul este de cele mai multe ori persistent, in anumite cazuri având chiar tendinta
de a evolua in timp, demonstrând astfel functia sa protectiva.
Corola, al doilea element constitutiv al periantului, este formata din petale care
sunt in general viu colorate si parfumate. Ele trebuie sa fie atractive pentru insecte in scopul de a
favoriza polenizare si implicit reproducerea. Culorile petalelor sunt determinate de trei grupe de
pigmenti – aflati singuri sau in combinatie- care genereaza un adevarat curcubeu in petalele
florilor: anthocyanine care creaza umbre de violet, albastru sau rosu, betalaine care formeaza un
rosu intens si carotenoide care genreaza tente de galben sau portocaliu. Chiar si culoarea
petalelor se poate modifica in diverse moduri. De exemplu o petala ce are o textura neteda este
luminoasa, stralucitoare, in timp ce o petala cu asperitati apare catifelata. Unele flori, folosind
diversi pigmenti, produc lumina ultravioleta pentru a atrage insecte sensibile la aceasta. Insa de
cele mai multe ori, pentru a-si atrage polenizatorii plantele creaza nectarul. Acesta este creat de
glande speciale aflate la baza petalelor.Unele flori secreta cantitati impresionante de nectar,
pentru a atrage polenizatori mai mari, cum ar fi lilieci vegetarieni. Alte flori insa, ale caror
polenizare depinde numai de vânt sau apa produc putin nectar sau chiar de loc. Totodata , unele
specii prezinta intre petale, glande minuscule, care produc uleiuri volatile ce sa vaporizeaza
instantaneu, si care dau florilor mirosul caracteristic.
Atunci când petalele sunt unite intr-o oarecare masura atunci corola este
gamopetala, iar când ele sunt separate corola este dialipetala. In cazul in care nu exista o
distinctie evidenta intre caliciu si corola (cazul lalelei ), periantul poarta numele de perigon, iar
frunzulitele florale se numesc tepale.
Androceul, aparatul reproducator masculin, , este constituit dintr-un numar de
stamine formate dintr-un peduncl steril, subtire si alungit, numit filament, care sustine in vârful
sau partea fertila denumita antera. Aceasta este o dilatatie care contine sacii polenici la nivelul
carora ia nastere polenul, elementul fecundant masculin, colorat in general in gaben sau
portocaliu. Atâta timp cât floarea este imatura, filamentele sunt mici, servind numai la
transportul substantelor nutritive ce vor forma ulterior polenul. Pe masura ce floarea se dezvolta,
deschizându-se , filamentele se lungesc, pentru a mentine cât mai sus anterele, favorizând astfel
fecundatia.
Gineceul, aparatul reproducator feminin, este constituir din unul sau mai multe
pistile. Fiecare dintre acestea este format in partea inferioara dintr-un segmant dilatat numit ovar,
care contine unul sau mai multe ovule. Partea filamentoasa situata deasupra ovarului este stilul,
extremitatea superioara a acestuia numindu-se stigmat, fiind destinat captarii si mentinerii
granulelor de polen. In functie de fiecare specie in parte, ovarul contine unul sau mai multe
ovule, fiecare dintre ele continând celula-ou. Dupa fertilizare , ovulele se dezvolta ,
transformându-se in seminte, in timp ce ovarul devine fructul. Daca floarea contine un singur
ovul (carpela), fructul va contine o singura samânta, cum de exemplu este piersica. La rosii, in
schimb floarea contine numeroase ovule, si deci multe seminte.
Plantele pot avea o floare izolatasituata in vârful tulpinii, dar frecvent prezinta
mai multe flori grupate, formând o inflorescenta.

Tipuri de inflorescenta:
 inflorescente formate din flori pedunculate : ciorchine (glicina), stiulete
(liliacul), umbrela (morcovul), corimb (parul);
 inflorescente formate din flori sesile , fara peduncul: spic (grâul), ament
(alunul), capitul (margareta).
 Uneori florile sunt grupate intr-un "cluster", formând o inflorescenta, inflorirea
desfasurandu-se de la florile cele mai apropiate de baza coditei inspre vârf. Atâta timp cât
lumina, apa, temperatura si substantele nutritive sunt in cantitatile propice dezvoltarii in varful
peduncului apar noi pedicele cu boboci de flori in vârf.
Ca tot ce traieste pe lume orice planta are un ciclu de viata , care incepe atunci
cand semânta germineaza, progreseaza cu cresterea radacinilor, a tulpinei si in final a frunzelor,
care o vor ajuta ulterior sa supravietuiasca prin sinteza substantelor organice necesare din seva
bruta si energia solara. Etapele urmatoare sunt evident formarea polenului si procesul de
polenizare, pentru ca mai apoi sa se poata forma fructul si samânta care va duce mai departe
informatia genetica ce caracterizeaza acea planta. Acest ciclu de viata al plantei poate fi de un an,
in cazul plantelor anuale, de doi ani, in cazul celor bienale si de mai multi ani in cazul celor
perene. Unele plante perene infloresc in fiecare an in timp ce altele dupa ce ani de zile s-au
dezvoltat in doua sau trei saptamani infloresc, dând nastere la interminabile râuri de flori pentru
ca mai apoi sa se usuce si in final sa moara.
Oricare le-ar fi insa ciclu se viata florile au nevoie de cel putin doua sau trei
saptamai inainte de a putea inflori, timp in care acumuleaza energia necesara acestui proces. In
perioada de inflorire planta trece prin cel mai "delicat" stagiu din intreaga ei existenta, acest fapt
explica si de ce unele plante cun ar fi florile Poinettia infloresc iarna, când noptile sunt lungi, in
timp ce spanacul infloreste in noptile scute de primavara si vara. Si temperatua si intensitatea
luminii influenteaza momentul in care floarea va inflori, in desert, de exemplu o ploaie venita
dupa multe saptamâni de seceta "hotaraste" florile sa infloreasca.

Evolutia florilor
Plantele ce infloresc se considera ca au o vechime de 135 de milioane de ani, ele
reprezentând rezultatul transformarilor ce au afectat gimnospermele. Dupa indelungi cercetari
oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca primele flori semanau cu magnoliile de astazi sau cu
"liliacul de apa", celor doua tipuri de plante lipsindu-le unele structuri specializate intâlnite la
plantele aza zise "moderne".
Insa in 1990 cercetatorii au comparat ADN-ul diverselor flori si au determinat
astfel relatiile dintre acestea din punct de vedere a evolutiei. Astfel a fost descoperita o mica
planta cu flori de culoare crem din specia Amborella care se pare ca este ulrima "ruda"
supravietuitoare a primei plante cu flori (in insula Noua Caledonie, Pacificul de Sud). Evolutia
plantelor a schimbat radical fata Pamantului. Caci o planeta ale carei ape sunt colorate de verdele
monocromatic al algelor si a carei scoarta este impânzita de flori viu colorate in rosu, protocaliu,
violet, albastru, galben, este o planeta vie. Plantele cu flori s-au inmultit repede, in mare masura
deoarece fructele lor le-au imprastiat in mod eficient semintele, azi fiind cunosute aproximativ
240 000 de specii.
Etimologie
Din lat. flos, -ris.
Pronunţie
AFI: /'flo̯a.re/
Substantiv
 Declinarea substantivului
floare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ floare flori
Articulat floarea florile
Dativ-Genitiv florii florilor
Vocativ ' '

Sinonime
1: (bot.) (Transilv., Ban. şi prin Mold.) pană
Cuvinte derivate
floricele
floricultură
florii
florist
floriu
inflorescenţă
înflori
înflorire
înflorit

Cuvinte compuse
floarea-brumei flori-de-paie
floare-de-colţ sau floarea-reginei floarea-Paştelui
floare-de-leac floarea cheii
floarea-doamnei floare de pucioasă sau floare de sulf
floare-domnească floarea soarelui

Cuvinte apropiate
flor
florid
florin
Locuţiuni
În floare = (despre plante) înflorit, în perioada înfloririi; fig. (despre oameni) în
toată strălucirea, în plină putere, frumos, zdravăn.
În floarea vârstei = tânăr.
Expresii
Floare la ureche = lucru de puţină importanţă sau gravitate, foarte uşor de rezolvat
De florile mărului sau de flori de cuc = în zadar, degeaba, gratuit
A strânge degetele floare = a strânge degetele cap la cap

Traduceri
afrikaans: blom (Afrikaans) interlingua: flor (Interlingua)
albaneză: lule (Shqip) f. islandeză: blóm (Íslenska) n.
arabă: ‫( )َزْهَرة )العربية‬záhra) f. italiană: fiore (Italiano) m.
aromână: lilitse (Armãneashce) japoneză: 花 (日本語) (はな, haná)
armeană: ծաղիկ (Հայերեն) (tzagheek) latină: flos (Latina) m.
bască: lore (Euskara) maghiară: virág (Magyar)
bosniacă: cvijet (Bosanski) m. malteză: fjura (Malti)
bretonă: bleuñvienn (Brezhoneg) f., norvegiană: blomst (Norsk (bokmål)) m.
fleur(Brezhoneg) neerlandeză: bloem (Nederlands) f.
bulgară: цвете (Български) (tsvete) n. papamiento: flor (Papiamentu)
catalană: flor (Català) f. persană: ‫( )گل )فارسی‬gol)
cehă: květ (Česky) m., květina (Česky) f. poloneză: kwiat (Polski) m.
chineză: 花 (中文) (huā) portugheză: flor (Português) f.
coreeană: 꽃 (한국어) (kkot) rusă: цветок (Русский) (tsvětók) m.
croată: cvijet (Hrvatski) m. sârbă: цвет (Српски / Srpski) (cvet) m.
daneză: blomst (Dansk) c. scoţiană: blàth (Scots) m.
engleză: flower (English) slovacă: kvet (Slovenčina) m.
esperanto: floro (Esperanto) slovenă: cvet (Slovenščina)
faroeză: blóma (Føroyskt) spaniolă: flor (Español) f.
finlandeză: kukka (Suomi) suedeză: blomma (Svenska) c.
franceză: fleur (Français) f. swahili: ua (Kiswahili)
friziană: blom (Frysk) turcă: çiçek (Türkçe)
galiciană: flor (Galego) f. ucraineană: цвіт (Українська) (tsvit) m.
germană: Blume (Deutsch) f. vietnameză: hoa (Tiếng Việt)
greacă: ανθός (Ελληνικά) (anthós) m.,
λουλούδι (Ελληνικά) (lulúði) n.
hindi: फूल (िहन्दी) (phūl) m., पुष्प (िहन्दी)
(puśp) m.
indoneziană: bunga (Bahasa Indonesia),
kembang (Bahasa Indonesia), puspa (Bahasa
Indonesia)

"Floare albastra" de Eminescu

Poezia apare în revista Convorbiri literare la 1 aprilie 1873. Este printre primele
poezii publicate în revista Convorbiri literare.Înainte de această poezie era publicată "Venere si
Madonă", "Epigonii", "Mortua est". Poezia are ca motiv "floarea albastră", un motiv romantic,
care apare şi în alte literaturi, în literatura germană Novalis într-un poem romantic, unde floarea
albastră se metamorfozează în femeie luînd chipul iubitei şi tulburînd inima eroului. Motivul
"florii albastre" mai apare şi la Leopardi, iar la Eminescu floarea albastră reprezintă viaţa.
Albastrul simbolizează infinitul, depărtările mării şi a cerului, iar floarea simbolizează fiinţa care
păstrează dorinţele, pe care le dezvăluie cu vrajă.
Poezia este una din creatiile "cheie" ale eroticii eminesciene, oferind posibilitatea
de intelegere a modului in care poetul a asimilat influentele romantismului. "Floare albastra"
depaseste tema dragostei, evocand conditia creatorului, absolutul. Ca specie literara, poezia este
o egloga (idila cu dialog). Poemul se structureaza pe doua planuri, si anume: ideea cunoasterii
absolute (cuprinsa in primele trei strofe) si aceea a cunoasterii terestre (strofele 5-13). Cele doua
ipostaze sunt despartite de reflectiile poetului din strofa a IV-a, care anticipeaza ideea din final:
"Totusi... este trist in lume". In primele trei strofe apare domeniul cunoasterii, de la geneza
("intunecata mare") pana la un intreg univers de cultura ("campiile Asice") si creatie
("piramidele-n-vechite"). Cea de-a treia strofa sugereaza izolarea acestui vast spirit care nu isi
poate realiza idealurile in lumea telurica. Reflectiile din strofa a 4-a presupun consimtamantul
vremelnic al poetului la chemarea iubirii: "eu am ras, n-am zis nimica". Concluzia este, in final,
raportata la intreaga existenta a poetului: "Si te-ai dus dulce minune / Si-a murit iubirea noastra".
Repetitia "Floare-albastra! floare-albastra!" subliniaza intensitatea trairii, generata de contrastul
dintre iluzie si realitate. In plan terestru, iubita este vicleana, ademenitoare: "Si de-a soarelui
caldura / Voi fi rosie ca marul / Mi-oi desface de-aur parul sa-ti astup cu dansul gura". Epitetele
"frumoasa", "nebuna", "dulce", cuprinse in versuri exclamative, exprima exuberanta
sentimentului, specifica liricii de tinerete. Invitatia la iubire se realizeaza intr-un cadru rustic, ce
aminteste de pastelurile lui Alecsandri, dar si de "Sara pe deal" sau "Dorinta". Limbajul este
direct si familiar, conferind poeziei un ton sagalnic, intim: "Cui ce-i pasa ca-mi esti drag?", "S-
apoi cine treaba are?". Pornind de la forme populare: "Mi-oi desface", "Sa-ti astup", se ajunge la
efecte de ordin artistic rafinat, ca in inversiunile: "de-aur parul", "albastra-mi dulce floare".
Epitetele di planul trairii terestre sunt ornante: "prapastie mareata", "bolta cea senina", "trestia
cea lina". Cuvantul "dulce" ("dulce netezindu-mi parul", "dulci ca florile ascunse", "dulce
floare", "dulce minune") isi schimba valoarea stilistica si gramaticala, fiind, pe rand, adverb sau
adjectiv. Trairea si taina trairii duc la versul nostalgic "Si te-ai dus dulce minune". Sentimentul se
contureaza in epitetul cu rol de simbol "dulce minune", apropierea de fiinta iubita este egala cu
miracolul, epitetul devine metafora. Folosirea verbelor si a pronumelor in forma populara ("nu
cata", "apucand spre sat", "grija noastra n-aib-o nime") sugereaza eternitatea sentimentului
iubirii, ce se consuma intr-un spatiu rustic. De la Novalis pare sa fi luat Eminescu "floarea
albastra" ce apare ca simbol al iubirii si al nostalgiei infinitului, transformand-o in metafora
pentru viata, infinit si dorinte dezvaluite cu vraja.

Floarea-de-lumină de Cârnaru Alina - Veronica

Floarea-de-lumină smulsă din al nopţilor mister
E un gând de mântuire coborât de prin vreun cer,
Cu aripi de heruvimi, crescând semne şi minuni,
Splendoare diamantată schimbând faţa unei lumi.
Când a vieţii roată trece îngânarea dintre zile
Rostuind pe tâmpla vremii, din vechime, raiurile,
Din ceruri, cu-aripi de îngeri, se arată în eter
Floarea-de-lumină smulsă din al nopţilor mister.

Flori in picturi celebre

Avand in vedere semnificatia universala a florilor si locul important pe care il
ocupa acestea in viata noastra de zi cu zi la majoritatea ocaziilor speciale, ceremoniilor, zilelor
onomastice sau sub forma de cadouri, nu este de mirare ca acestea au reprezentat si vor
reprezenta de asemenea principalul subiect in pictura, astazi existand picturi celebre cu flori
cotate si recunoscute pe plan mondial. Picturile florale, privite ca o mostenire lasata de pictori
celebri, continua sa fie unul dintre cele mai populare subiecte si categorii de arta ce sunt vandute
astazi in toata lumea. Florile au reprezentat petru multi pictori celebri o sursa principala de
inspiratie pe multi ajutandu-i chiar sa-si defineasca stilul. Desi avem o multitudine de specii si
categorii de flori, exista totusi o lista a celor mai pictate flori dea lungul timpului.
Astfel trandafirii sun cele mai expresive flori si probabil cele mai pictate flori din
istorie de multe ori artistii exprimand prin intermediul lor dragostea, puritatea sau pasiunea. Desi
picturile sale au fost des reprezentate prin peisaje, scene din viata Pariziana de zi cu zi pictorul
Pierre-Auguste Renoir la mijlocul anilor 1800 a ales florile ca principalul subiect al tablourilor
sale. Trandafiri, crizanteme, sau florile de primavara, inca reprezinta subiectul lucrarilor sale cele
mai celebre intalnite astazi in muzeele din Paris.
Renoir si-a petrecut o buna parte din timp altaturi de impresionistul Claude
Monet, care probabil a definit standardul florilor impresioniste. Nuferii, irisii, infloriti in gradina
sa din Giverny si reprezentati de acesta pe panza cum nimeni altcineva nu a mai facut-o,
demonstreaza faptul ca Monet si-a gasit adevarata inspiratie in frumusetea florilor. Mai tarziu
Monet, si-a dezvotat acest subiect, acum pictura sa florala fiind una dintre cele mai apreciate din
lume.
Vincent Van Gogh, si-a facut intrarea in lumea artei impressioniste prin peisaje
executate in cutit, scene rurale, si in special subiecte ce tin de natura, printre care si tablouri cu
flori. Dar exista o singura floare asociata cu artistul Van Gogh : floarea soarelui. Cine poate uita
splendida colectie de picturi cu floarea soarelui executata de Van Gogh, care parca trateaza
fiecare floare distinct, ca subiect separat, scotand in evidenta stralucirea „galbenului” invitandu-
ne parca sa luam parte la bucuria exprimata de acele flori pline de viata.

Pictura reprezinta o expresie a imaginatiei artistului ce reflecta perceptia acestuia

asupra lumii inconjuratoare. Pictorii sunt de obicei inspirati de anumite scene din natura, peisaje,
fiind atrasi intr-o masura foarte mare de frumusetea si aspectul estetic al diferitelor flori. Esenta
acestor flori sunt reprezentate foarte artistic pe panza in diverse umbre si culor in incercarea de a
le conferi un aspect cat mai natural.
Diverse carti despre arta sunt dedicate acum in exclusivitate artei florale,
trandafirii, liliecii, orhideele si floarea soarelui fiind prezentate ca principalele subiecte existente
in pictura florala a majoritatii artistilor contemporani.
Nu ne surprinde faptul ca florile continua sa reprezinte subiectul principal al
multor artisti. Picturile cu flori reprezinta de asemenea tema cea mai populara si cea mai
selectata in decorarea interioarelor in special datorita faptului ca acestea pot adauga foarte
expresiv o pata de culoare pe un perete alb de exemplu, invitandu-ne parca sa luam parte la
frumusetea si prospetimea primaverii indiferent in ce anotimp ne aflam. De asemenea picturile
florale pot reprezenta un cadou perfect sotie, mama, prietena sau altor persoane dragi, in special
femeilor.
 Florile si capacitatea lor de a reduce stresul:
Este posbil ca decorul unui interior sa ajute la calmarea stresului? Un studiu din
1996 condus de Virginia Lohr arata ca acele birouri sau interioare in care locuim fiind decorate
cu plante si flori ajuta la reducerea nivelului stresului prin scaderea presiunii din sange cat si a
nivelului pulsului. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca exista o legatura directa intre flori si
starea de spirit a celui ce intra in contact cu ele.
Un studiu facut la Rutgers arata ca florile ajuta la ameliorarea starilor de
anxietate, depresie sau agitatie. Florile de asemenea conduc la o stare generala de bine
intensificand contactul cu familia si prietenii. Acestea au capacitatea de a face un interior sau
intreaga casa mai primitoare creand o atmosfera mai placuta.
Cercetarile ulterioare intreprinse de Diane Relf din cadrul Institutului Politehnic
Virginia, au demonstrat faptul ca oamenii comunica mai bine in prezenta florilor sau a plantelor
sau au tendinta de a manca(mesteca) mult mai incet. O crestere si imbunatatire a memoriei a fost
de asemenea demonstrata in urma acestor cercetari.
Prin decorarea interiorului casei sau biroului cu flori pictate in mod artistic de
diferiti pictori contemporani, in schimbul celor poraspete, avem ocazia de a alege si introduce in
casa noastra acele flori care nu se vor ofeli niciodata. Obtinem in acest fel un element permanent
in decorul casei noastre care poate avea o influenta pozitiva atat asupra noastra cat si pentru
prietenii sau oaspetii nostri. Picturile florale pot fi folosite aproape in orice interior fie el biroul
in care ne desfasuram activitatea profesionala sau pur si simplu camera in care locuim sau ne
relaxam impreuna cu familia.

Istoria aranjamentelor florale

De-a lungul istoriei, asa cum stim din documentele ramase, oamenii au folosit
florile pentru a isi exprima sentimentele, pentru a infrumuseta mediul in care locuiau si pentru a
sarbatori sau practica diferite ritualuri. Informatii despre cum foloseau stramosii nostri florine ne
parvine prin diferite moduri. Toate formele de arta descriu flori si felul in care acestea erau
utilizate: cartile, pictura, muzica, sculptura, ceramica si tapiseriile sunt numai cateva exemple de
astfel de surse de informatie. Unele din cele mai opulente exemple sunt tablourile reprezentand
flori, pictate in secolele 17, 18 si 19, care descriu florile cu acuratete, in frumusetea lor
incredibila.
 Aranjamentele florale in Egiptul Antic (2800 i.Ch. - 28 i.Ch.)
Folosirea plantelor cu flori era o practica traditionala in cultura din Egiptul Antic. Florile erau
duse ca ofranda la temple, ca decoratiuni pentru banchete, in ghirlande si coronite pentru oaspeti.
Acacia, trandafirii, nuferii, violetele, crinii, narcisele, iasomia si mai ales floarea sacra de lotus
erau printre florile cele mai folosite. In plus mai erau utilizate fructele si unele plante
ornamentale prin frunze.
Design-ul din Egiptul Antic era caracterizat de claritate, simplitate si repetarea
unui anumit model. Un aranjament tipic, de exemplu, era alcatuit dintr-o floare cu un boboc sau
frunza pe fiecare parte, model care se repeta de cate ori era nevoie. Alte modele care se repetau
erau alternarea tijelor lungi cu cele mai scurte, sau a culorilor, cel mai des verde cu albastru. In
ceea ce priveste vasele care se foloseau in aranjamentele florale, acestea erau de mai multe feluri.
Grecia antica (600-150 i.Ch.)
Spre deosebire de egipteni, care asezau florile in vase, grecii din antichitate le
dadeau mai mult un rol decorativ. Ierburile erau frecvent folosite alaturi de flori. Pe langa
realizarea de ghirlande si coronite, florile erau pur si simplu aruncate pe jos. Majoritatea
aranjamentelor erau triunghiulare sau simetrice si de obicei aveau flori de o singura culoare;
oricum, numarul de culori folosite era limitat la numai cateva. Albul se intalnea de cele mai dese
ori, pentru ca era simbolul puritatii. Trandafirul, zambilele, crinii, irisii, narcisele, violetele
precum si frunzele de vita-de-vie, ierburile aromatice sau tecile de seminte erau elementele
aranjamentelor.
Roma antica (28 i.Ch. - 325 d.Ch.)
Romanii au continuat obiceiurile grecilor insa ghirlandele si coronitele de flori
facute de ei erau mult mai complexe decat cele din perioada 600-150 i.Ch.. Coronitele si
siragurile de flori erau mai subtiri. Florile erau uneori aranjate in cosuri sau "cornuri ale
abundentei", dar design-ul nu era la fel de rafinat ca la greci. Romanii preferau mai degraba sa se
inconjoare cu parfumul florilor, decat cu specii deosebite.
Perioada bizantina (320 - 600 d.Ch.)
In aceasta perioada se observa o continuare a celor doua stiluri anterioare,
diferenta fiind ca fructele erau folosite pentru ghirlande in combinatie cu florile, obtinandu-se
astfel un efect ciudat. Arbustii stilizati plantati in ghivece respectau canonul simetriei; plantele cu
flori si cele ornamentale prin frunze erau aranjate in cosuri mari, potire sau vase nu foarte inalte.
Acestea erau foarte stilizate si de culori invecinate cum ar fi verde, albastru - verzui, albastru si
violet, cu accente de culori complementare (rosu, rosu - portocaliu, portocaliu si galben).
Evul Mediu, perioada medievala (476 - 1400 d.Ch.)
Se stiu foarte putine lucruri despre arta florala din aceasta perioada; informatiile
care exista insa au fost adunate cu ajutorul unor picturi, covoare si tapiserii persane din secolul al
XIV-lea. Influenta orientala este clara iar florile se aranjau cel mai des in vase de diferite
dimensiuni. Florile mai indeplineau si un rol religios, fiind folosite in procesiuni.
Renasterea (1400 - 1600 d.Ch.)
Perioada renascentista a preluat unele caracteristici din stilurile la moda in Grecia
si Roma antica. Aranjamentele florale erau masive, simetrice, cu forme libere, aerisite; culorile
folosite erau luminoase, deschise, pentru a contrasta cu fundalurile intunecate. Fructele,
coniferele si foliajul unor arbusti si plante precum maslinul, iedera si dafinul erau deseori folosite
in aranjamente. Florile preferate erau margaretele, garofitele, crinul, liliacul, violetele, trandafirii,
irisii si anemonele. Vasele in care se asezau aranjamentele erau variate. Coronitele de Craciun au
devenit traditionale din aceasta perioada. Florile incep sa se foloseasca mai mult in ceremoniile
nereligioase decat pana acum. Stilurile de aranjare erau naturale la inceputul Renasterii, mai ales
in Italia, dar pe parcurs au devenit din ce in ce mai complexe.
Barocul (1600 - 1775 d.Ch.)
Stilul baroc, aparut imediat dupa perioada renascentista, punea la mare pret
simetria, mai ales la inceput; in timp, aranjamentele florale au devenit din ce in ce mai
asimetrice. In timpul barocului, pictorul englez Willian Hogarth a introdus ceea ce este cunoscut
cu numele de curba lui Hogarth sau curba S, care este folosita si astazi. Aranjamentele florale
flamboiante erau facute in vase imense si erau alcatuite din mai multe tipuri de flori precum: iris,
banuti, bujori, canna, narcise, trandafiri, dupa cum se vede din picturile ramase din acea
perioada. Accesoriile de diferite forme erau deseori incorporate in aranjamente.

Aranjamentele florale in Franta:

1. 1.Barocul francez (secolul al XVII-lea)
In aceasta perioada a fost introdusa arta topiata. Modelele simetrice, fara
nici un punct central erau cel mai des intalnite. Spre deosebire de moda
vestimentatiei din acea perioada, modelele florale erau informale, fragile
si delicate.
2. Rococo (secolul al XVIII-lea)
Modelele sunt mai formale decat cele din baroc, predominand
aranjamentele florale in forma de arc, cu linii in panta, delicate si aerisite.
3. Perioada Louis al XVI-lea (secolul al XVIII-lea)
Inainte de revoluatia franceza, erau preferate pentru aranjamente culorile
delicate, reci.
4. Perioada Empire (1804 - 1814)
Perioada a stat sub semnul lui Napoleon; aranjamentele erau mari, dar mai
compacte decat cele din perioadele timpurii. Simbolurile militare erau
deseori folosite printre flori, cel mai des intalnindu-se embleme si figuri
asociate cu imparatul. Majoritatea aranjamentelor erau simple si aveau
forma triunghiulara.
Perioada Georgiana in Marea Britanie (1714 - 1760)
Fortaretele colective din secolele 15 si 16 au fost incet - incet inlocuite de case
mai mici pentru fiecare familie, in care, desigur, si florile ocupau un loc important; acest lucru se
intampla mai ales pentru parfumul pe care il aduceau odata cu ele, pentru ca in acea perioada era
foarte des intalnita ciuma. In prima jumatate a perioadei georgiene, aranjamentele florale erau
simple buchete asezate in vase rezistente, fara sa se acorde prea mare atentie design-ului. Mai
tarziu, aranjamentele sunt mai atent realizate, se tine seama de model, de forma finala. Vasele
sunt special concepute si fabricate pentru a gazdui florile - aveau chiar gauri sau deschizaturi
laterale care tineau sau prin care se scoteau tijele florilor. Trandafirul era floarea favorita a
englezilor, astfel ca aceasta se regasea din abundenta in aranjamentele florale din acea vreme.
Perioada Victoriana (1920 - 1901)
In aceasta perioada, Marea Britanie si marele sau imperiu are o mare influenta
asupra tuturor formelor de arta, inclusiv asupra arhitecturii, design-ului vestimentar si
mobilierului. Aranjamentele florale devin foarte incarcate, chiar apasatoare. Vasele folosite erau
de cele mai multe ori arse sau urne de alabastru, portelan, argint sau alpaca. Aranjamentele cu
forma triunghiulara sau circulara, cu trandafiri erau foarte des intalnite in acea perioada. Flori
precum laleaua, crinul, anemonele, dalia, fuchsia (cercelus), margarete, pantalonii olandezului,
etc. erau folosite la un loc cu trandafirii. De cele mai multe ori florile erau asezate in vase
scunde, pentru ca tulpinile erau taiate scurt. Foliajul si iarba erau folosite numai pentru a da
contrast si o textura diferita.

Cea mai mare floare din lume

Cea mai mare floare din lume, din specia Arum Titan, a înflorit în grădina
botanică belgiană din Meise, potrivit agenţiei Belga, un eveniment rar pentru această plantă
gigantică numită "floarea-cadavru" din cauza mirosului său, scrie AFP, preluata de NewsIn.
Grădina botanică a anunţat pe 28 iulie 2008 că planta urmeză să inflorească, "spre
surprinderea specialiştilor. Inflorescenţa a atins 155 de centimetri, potrivit datelor publicate pe
pagina de internet a grădinii belgiene.
Arum Titan, originară din insula Sumatra, produce cea mai mare floare din lume,
avand talia cuprinsă intre 1,50 şi 3 metri. Recordul a fost inregistrat in 2005 la Stuttgart in
Germania, cu o floare de 2,94 metri.
Floarea are o durată de viaţă de doar 72 de ore, timp in care ea degajează "un
miros puternic de carne in putrefacţie pentru a atrage insectele pentru polenizare", potrivit
reprezentanţilor de la grădina botanică.
Planta infloreşte la intervale mari de timp care pot dura caţiva ani.
Adusă in Europa la finalul secolului al XIX-lea, ea a inflorit pentru prima dată in
1889 intr-o grădină botanică din Londra, iar al doilea eveniment de acest gen a avut loc abia in
1926, a spus un angajat al grădinii botanice.
Duckweed, cea mai mica floare din lume

Stiati ca cea mai mica planta din lume este o floare? Numele ei este duckweed si are o lungime
cuprinsa intre 1.58 si 3.18 milimetri. Duckweed este formata din 3 frunzulite si are cate o
radacina din fiecare frunza. Cu toate ca este cea mai mica floare din lume, duckweed nu poate fi
observata decat la microscop, ea creste in colonii vaste si se raspandeste foarte repede, tinzand sa
acopere foarte repede suprafate foarte mari, de exemplu cea a unui lac. Daca acest lucru se
intampla si duckweed nu este imprastiata de pe suprafata apei timp indelungat cea mai mica
floare din lume poate priva de oxigen flora si fauna din lacul respectiv ducand la moartea lor.
Duckweed este o floare ciudata care starneste curiozitate prin dimensiunea ei dar este si
periculoasa datorita repeziciunii cu care se raspandeste si amenintarea care o aduce vietii din apa.

Cele mai frumoase flori din lume

Florile nu au numai rol decorativ, ci pot fi folosite si in scop terapeutic. Exista

anumite flori care au un ciclu de viata diferit de majoritatea plantelor, iar forma, mirosul si
culorile atipice le transforma in cele mai frumoase si ciudate din lume.
Amorphophallus titanium, cunoscuta pentru mirosul ei nu tocmai placut,
infloreste de trei ori in decursul a 40 de ani.
Frumusetea ei consta in forma inedita si dimensiunile mari, informeaza
Naturehills.com.

Welwitschia Mirabilis este considerata una dintre cele mai ciudate plante din lume. Are o
forma atipica pentru o floare si creste in interiorul frunzelor. Se gaseste in Namibia, iar
specialistii cred ca a luat viata in perioada Jurassic.
Heliamphora chimantensis este o planta carnivora, de o frumusete rara. Ea creste in Venezuela si
se hraneste cu insectele care ii cad prada adesea.

Drosera capensis este tot o planta carnivora, foarte mica si delicata. Ea creste in sudul
Africii si tot insectele sunt cele care o ajuta sa supravietuiasca.
 Rafflesia arnoldii este floarea fara frunze, care traieste in sudul Asiei. Ea creste
dezordonat si doar florile sunt vizibile.

Florile si... muzica

Fara indoiala, florilor le place sa li se vorbeasca. Aceasta le ajuta sa creasca mai
viguroase si sa aiba o inflorescenta mai bogata. Care este explicatia stiintifica? Vorbindu-le,
respiratia emite anhidride carbonice, element nutritiv foarte important pentru plante. Aceste
substante se depun pe frunze, deci direct in „bucataria” lor. S-a constatat, de asemenea, ca
plantele reactioneaza si atunci cand intindeti mainile spre ele
Explicatia este tot de natura chimica: plantele capteaza mai mult tanin, o alta
substanta cu rol insemnat in dezvoltarea lor. Acestea sunt motivele pentru care florile cu care se
„dialogheaza” frecvent se dezvolta mult mai bine decat cele tratate cu... tacere. In privinta
preferintelor muzicale ale florilor, lucrurile sunt demult verificate. Plantele au o sensibilitate
deosebita la undele sonore. Mai mult, se stie ca Bach este compozitorul lor preferat. Vibratiile
produse de creatiile lui produc reverberatii deosebite in lumea vegetala.
 Flori si parfumuri

Flori. O multime de arome florale sunt folosite în parfumerie. Soarele, clima si

varietatea florilor sunt factori influenti. De fapt materia prima pentru realizarea unui parfum se
gasesc peste tot. Câmpuri de flori si plante aromate pot fi gasite în zona mediteraneana. Lemnul
de Sandal si vetivert-ul provin din India. Madagascar produce ylang-ylang. Oakmoss-ul este din
Iugoslavia, iar trandafirul din Bulgaria.
Esenta de ulei din plante, care le confera o anumita aroma se gaseste în flori,
frunze, fructe, radacini, gume si rasini, care pot fi gasite peste tot în lume. Cele mai costisitoare
si rafinate uleiuri parfumate, numite „absolute”, se gasesc numai în anumite flori. Cele mai
importante sunt uleiurile de trandafir, iasomie si portocal. Este foarte important de notat ca orice
parfum de calitate superioara contine un procentaj mai mic sau mai mare din aceste uleiuri.
Trandafirul, denumit “regina florilor”, este unul din cele mai valoroase elemente
ale unui parfum. Trandafirii erau foarte mult utilizati de catre greci si romani. Acestia sunt culesi
noaptea, când aroma lor este maxima, înainte de rasaritul soarelui. Cele mai importante specii de
trandafiri folosite sunt: rosa centiforia, care se foloseste în sudul Frantei si rosa damascene
(trandafirul din Damasc), care se foloseste în tarile arabe. De cele mai multe ori, pentru
parfumerii este cultivat trandafirul din Damasc. Aroma de trandafir constituie 75% din
compozitia oricarui parfum.
Iasomia este un alt ingredient cheie, de esenta pura ce defineste un parfum fin.
Florile de iasomie trebuie culese înainte de a înflori definitiv si întrebuintate imediat ce încep sa
împrastie aroma. Iasomia se pastreaza în cutii speciale pentru asi pastra prospetimea si aroma
naturala. 8000 de flori de iasomie sunt necesare pentru a obtine 30 ml de esenta pura. 83% din
parfumurile de dama folosesc aroma de iasomie sau o versiune sintetica a acesteia.
Violetele sunt folosite în parfumerie de secole. Acestea se mai foloseau si în medicina, în tratarea
durerilor de cap si a cancerului. Sunt doua tipuri de violete folosite în parfumerie: violele
Victoria si violetele de Parma. Violetele produc o cantitate foarte mica de ulei si, de aceea, sunt
rar întrebuintate în zilele noastre. Un înlocuitor sintetic al violetelor este adesea utilizat. Floarea
de portocal este floarea traditionala a miresei peste tot în lume. Pomul de portocal este unul
dintre cei mai versatili pomi, care produce uleiuri esentiale pentru acest miros. Floarea de
portocal sau neroli a fost numita dupa printesa italiana De Neroli. Ea a lansat moda folosirii
acestei arome la parfumarea manusilor Uleiurile Neroli sunt în abundenta si se folosesc în
majoritatea aromelor, în special în coloniile citrice mai fine. Florile de portocal se cultiva în
sudul Frantei, Spania, Italia si nordul Africii.

Drumul de la floare la parfum

Imaginatie bogata sau simplu procedeu tehnic? Pentru a obtine esenta integrala a
unei flori sau a unei plante, cercetarile se indreapta catre diferite metode de extractie si se
conjuga cu inspiratia si sensibilitatea specifice creatorului. Creatorii de parfumuri sunt magicieni,
aflati mereu in cautarea mirosului care va crea un parfum de neuitat.
Culegerea florilor se face in intrega lume. Din Franta pana in Turcia, trecand prin
Africa si pana in Australia; florile se raspandesc si recoltele depind de anotimpuri si de calitatea
fiecarei flori si plante. Tehnicile de extragere a aromelor au evoluat, pentru a extrage materiile
prime cele mai fine.
 Distilarea
E unul dintre procedeele cele mai vechi prin care se extrage uleiul esential si apa
florala. Vaporii de apa traverseaza o albie de flori sau de plante. Apoi, incarcati de esenta
aromatica, trec printr-o teava de racire. La iesirea din aceasta teava, se scurge un amestec din
care se separa apa distilata de uleiul esential.
Procesul de parfumare
Procedeu revolutionar fiindca reuseste sa extraga principiile odorante din flori care nu
suporta caldura, ca iasomia.
Acest proces consta in depunerea pe tablite de sticla unse cu un strat de grasime a florilor sau a
petalelor. Atunci cand grasimea a absorbit esenta florilor, timp de 12 pana la 72 de ore, se repeta
operatiunea pana la saturatia grasimii. Se foloseste apoi alcool, pentru a extrage "esenta" al carei
parfum e foarte apropiat de floarea proaspata.
In locul utilizarii unei grasimi pe tablitele de sticla poate fi folosit un solvant. Acesta se evapora
si lasa in urma o "materie". Un tratament cu alcool o va transforma in "esenta". Datorita acestui
dizolvant, parfumul din substante mai uscate (scoarta, lemn, radacini) poate sa fie extras.
E nevoie de aproximativ 3500 kg de trandafiri pentru a produce un kg de "esenta".
Macerarea
Plantele sau florile sunt inmuiate in ulei cald. Se separa uleiul de grasime. Acest ulei va fi
concentrat sub vid si "esenta" va fi imediat obtinuta.
Stoarcerea
Uleiurile esentiale din citrice sunt extrase prin "stoarcerea cojilor" de citrice. Dupa ce fructele au
fost curatate de coaja, acestea sunt presate pentru a obtine uleiul esential.
Head Space
Tehnica utilizata mai ales pentru florile a caror esenta e dificil de captat (gardenia, lacramioara).
Floarea ramane in sol, nu se efectueaza nici o culegere a acesteia. Un clopot de sticla acopera
floarea, iar un gaz neutru, care e sub clopot, captureaza parfumul lor.
Gazul e incarcat cu molecule odorante care vor fi analizate si reproduse in laborator, datorita
substantelor naturale si sintetice.
Multumita acestor procedee, putem sa regasim mirosurile care ne sunt dragi, materii prime de
origine naturala. Din ce in ce mai mult, sunt incorporate mirosurile sintetice, dar ele nu fac decat
sa consolideze sau chiar sa imbunatateasca persistenta sau delicatetea parfumului.

Ce semnificatie au florile?
Garoafele sunt unele dintre cele mai populare flori din intreaga
lume, mai ales ca pe piata se gasesc garoafe de diferite forme si culori. Garoafele
simbolizeaza dragostea si admiratia.
Gerbera este o optiune excelenta pentru persoanele care doresc sa
transmita mesaje pozitive si vesele. Semnificatiile traditionale pentru gerbera sunt
frumusetea, inocenta, bucuria si afectiunea.
Irisii, flori delicate si extrem de frumoase, simbolizeaza credinta, increderea,
sinceritatea, dinamismul si intelepciunea.
Orhideele, flori exotice, tropicale, speciale si sensibile, reprezinta frumusetea
delicata, raritatea, unicitatea si rafinamentul.
Crinii peruvieni, numiti si Alstroemeria, seamana foarte mult cu speciile de crini
de mici dimensiuni, insa au si propriile caracteristici, care ii fac sa iasa in fata comparativ cu
restul varietatilor. Crinii peruvieni sunt excelenti daca vrei sa transmiti sentimente cum ar fi
prietenia si devotamentul.
Trandafirul este asociat cu dragostea, admiratia si aprecierea. Nici o alta floare nu
a fost atat de celebrata si iubita, iar trandafirul detine recordul absolut la vanzari, in special in
preajma sarbatorilor Sfantul Valentin si Dragobete.
Floarea-soarelui, cu petalele sale mari si de un galben placut, se aseamana izbitor
cu soarele, ceea ce i-a inspirat si numele.
Mai mult decat atat, floarea-soarelui isi indreapta "chipul" in directia soarelui, pe
tot parcursul zilei. Aceasta floare simbolizeaza adoratia, apropierea, ...

O floare pentru fiecare

Ne bucuram atunci cand primim flori de la cei dragi, dar stim cum trebuie să le
daruim la randul nostru? Ambalajul se pastreaza sau nu, oferim sau nu flori la barbati...
Sugestiile noastre te vor ajuta sa oferi florile cu gratie si stil.
Regulile dupa care oferi o floare au suferit cateva schimbari de-a lungul timpului.
Daca in urma cu ani era de neconceput sa oferi un buchet de flori ambalat in celofan, acum
varianta pare practica, pentru ca in acest fel protejezi florile, iar aranjamentul poate fi imbogatit
cu feriga si panglici de rafie. Dar florile ar putea fi inmanate si fara banalul celofan, atunci cand
este vorba de un buchet simplu. Cat priveste ambalajul de hartie gofrata in culori asortate cu
florile, buchetul este conceput ca un intreg si se ofera ca atare.

Florile se ofera cu cozile in jos, pentru ca persoana care le primeste sa le poata admira corolele.

O alta regula veche spune ca barbatilor nu ar trebui sa le duci flori decat daca se afla in spital.
Dar, personal, nu am intalnit pana acum nici un barbat care, sanatos fiind, sa nu fie magulit de
faptul ca i-am daruit o floare. Asa incat, tu alegi daca respecti traditia sau ignori o prejudecata.

Sarbatorita este pasionata de flori si gradinaritul de balcon? Atunci poti sa ii oferi o floare la
ghiveci, dupa gust si buzunar, pentru ca preturile variaza de la zeci la cateva sute de mii de lei,
sau chiar milioane. Avantajul ar fi ca persoana respectiva se va bucura mai mult timp de cadoul
tau, mai ales daca este vorba de o floare perena.

Pentru impatimitii de bonsai, un nou copac pitic va fi primit cu bucurie in colectie. Nu darui
insa un bonsai unei persoane care nu prea are grija de flori, pentru ca sunt pretentiosi si necesita
timp si atentie.

In cazul in care vizitezi pe cineva la maternitate sau la spital, alege flori care nu miros sau cu un
parfum discret (lalele, garoafe, jerbera, orhidee etc.). Aroma puternica ar putea deranja
persoanele din jur si nu prea este indicata pentru bebelusi.

Incearca sa daruiesti flori de sezon, in locul celor atemporale, de sera sau importate, cum sunt
trandafirii (nu cei de gradina), jerbera sau garoafele. Primavara si vara, natura generoasa iti pune
la dispozitie o multitudine de arome, forme si culori, de unde ai ce alege.
 Ghideaza-te dupa practicile Feng-shui atunci cand alegi o floare. Uita-te dupa plantele de
ghiveci cu frunze rotunde (analogie cu banii) sau dupa bujorii bogati, care aduc prosperitate.
Evita catusii sau alte plante cu tepi (exceptie fac trandafirii, care sunt considerati neutri), pentru
ca aduc energie negativa. Stanjeneii aduc vitalitate si energie, crinii sunt linistitori, lalelele rosii
creeaza o atmosfera romantica (asezate in partea de vest a casei), iar margaretele motiveaza
(puse in partea de nord-est a locuintei) sau inspira calm si liniste (in partea de nord). Gardenia
simbolizeaza prietenia si este de bun augur intr-o casa; se gaseste in ghivece in florarii si
supermarket-uri.
Cea mai frumoasa floare este cea alba a prieteniei si cea a intelepciunii dobindite
prin viata. Din dar, dar se face, din floarea prieteniei primita, ofer la rindu-mi aceasta minunata
floare, celor ce au stralucirea si puritatea ei in suflet.