Sunteți pe pagina 1din 38

c 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Salt la: Navigare, căutare

Condensul este dovadă indirectă de existen ă a unui    ridicate.

c  este cantitatea de vapori de apă con inută într-un e antion de aer. Există trei
moduri de a exprima umiditatea: i 
i , i  
 i i 
 .

J
   
J J 


Determinarea umiditatii este esentiala pentru optimizarea anumitor tehnologii.

Cele mai cunoscute exemple sunt:

0p c 

             



  
0p c 


0p c         
]n aceste cazuri se cere ca determinarile sa nu fie afectate de temperatura, de valoarea pH-ului,
culoarea materialului. De regula se urmareste umiditatea unui mare volum de material aflat in
recipiente de mare capacitate sau care se deplaseaza pe o banda transportoare. Determinarile
trebuie sa fie rapide, continue, iar rezultatele sa fie prezentate sub o forma care sa faciliteze
controlul proceselor tehnologice.

Principiul de masurare se bazeaza pe           de catre nucleele de


hidrogen. O sursa de neutroni rapizi este plasata in vecinatatea unui detector de neutroni termici.
Acest tip de detector nu este sensibil la neutronii rapizi. Neutronii rapizi pot deveni neutroni
termici numai prin ciocniri repetate cu nucleele de hidrogen.

]n acest fel semnalul furnizat de detector, proportional cu fluxul neutronilor termici, ofera
masura numarului de nuclee de hidrogen in unitatea de volum, deci a umiditatii materialului
examinat.

Elementele echipamentului de masurare a umiditatii sunt:

0p  
   


   

  
0p
   

    



 
 



Sondele de masurare sunt concepute, constructiv si radiometric, pentru a corespunde materialului


de masurat.

Sonda de masurare x  este destinata introducerii sale intr-un bunker continand materialul
de masurat. ]n cazul in care temperatura din bunker depaseste 50° C, sonda trebuie introdusa
intr-un tub de racire cu aer.

]n cazul in care introducerea sondei in bunkar prezinta riscul de a fi deteriorata de miscarea


materialului din bunker, se utilizeaza o sonda exterioara. Sonda avand clasa ]P 65 este prevazuta
cu o sursa de neutroni Am-Be de 3.700 MBq (100 mCi) sau 11.100 MBq (300 mCi). Detectorul
contine 3H la 2.5 bar

O alta varianta constructiva este sonda x .

Umidimetrul x  este in mod uzual utilizat fara a lua in considerare densitatea materialului.
]n anumite cazuri, cum ar fi materialele aglomerate sau cocsul cu granulatie mare, precizia
determinarii umiditatii este imbunatatita daca se aplica o corectie care tine seama de densitatea
materialului.

Pentru evaluarea densitatii se foloseste o metoda radiometrica care comporta o sursa de radiatii
gamma de Cs-137 si un detector de scintilatie. Determinarea radiometrica a densitatii se poate
face prin transmisie sau retroimprastiere.

Semnalul dat de detector intervine ca un element de compensare in varianta de umidimetru x 


.


cJ s. f. Proprietate a unui corp sau a unui mediu ambiant de a absorbi i de a re ine
o anumită cantitate de apă sau vapori de apă; însu irea, starea a ceea ce e umed; umezeală (Ú). Ƈ
Cantitatea de apă pe care o con ine un material sau un mediu;  con inutul în vapori (sau în
picături) de apă ori în cristale de ghea ă al atmosferei. ± Din fr.   lat.  


Sursa: DEX '98 | Adăugată de valeriu | Gre eală de tipar | Permalink

cJ . 1) Grad de satura ie cu umezeală.    . 2) Lichid re inut de un corp


solid sau de un mediu.  
  . /<fr. i , lat. i , ~
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Gre eală de tipar | Permalink

cJ  proprietate a unui corp, a unui mediu de a absorbi i a re ine o anumită
cantitate de (vapori de) apă; stare a ceea ce este umed; umezeală. ¸ cantitate de lichid pe care o
con ine un material sau un mediu. Ƈ ă atmosferei = con inutul în vapori de apă i în cristale de
ghea ă al atmosferei. (< fr. i i, lat. i )
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Gre eală de tipar | Permalink

cJ  Proprietate a corpurilor sau a unui mediu de a absorbi i de a re ine o


anumită cantitate de apă sau de vapori de apă; umezeală. Ƈ Cantitatea de apă pe care o con ine
un material sau un mediu. Ƈ     = con inutul în vapori de apă i în cristale
de ghea ă al atmosferei. [Cf. fr. i , lat. i ].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Gre eală de tipar | Permalink

cJ s. Ú v. i 
. u v. A

.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Gre eală de tipar | Permalink

c   uscăciune
Sursa: Antonime | Adăugată de siveco | Gre eală de tipar | Permalink
  s. f., g.-d. art. i  
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Gre eală de tipar | Permalink

cJ  J 

Umiditatea atmosferica, exprimare, masurare, determinari analitice

Procesele fizice studiate in cadrul regimului termohigrometric sunt procese reversibile:


evaporarea, condensarea, sublimarea, cu consecinte in producerea norilor, aparitia precipitatiilor
atmosferice.
Evaporarea determina in cadrul miscarilor convectivo-ascendente nebulozitatea si aparitia norilor
si a sistemelor noroase.
Condensarea si sublimarea produse in raport de starea de saturatie a vaporilor de apa si de
scaderea temperaturii aerului la temperatura punctului de roua au ca efect precipitatii lichide,
solide, depuneri de gheata, reducerea severa a vizibilitatii.
Apa din atmosfera reprezinta aproximativ 1.3 1013 t (0.001% din oceanul planetar).
Apa este intalnita in natura in trei stari de agregare, denumite si faze: faza solida, faza lichida si
faza gazoasa. ]n atmosfera apa se prezinta sub forma de vapori intr-o proportie de 95% si sub
forma de particule lichide si solide ce constituie norii ± 5%. Cea mai mare parte a vaporilor
(90%) se gaseste in atmosfera inferioara, pana la inaltimi de 8«10 km, ceea ce reprezinta
0.3«0.4% din masa totala a aerului atmosferic.
Umiditatea atmosferica este data de cantitatea de vapori de apa din atmosfera. Atmosfera poate fi
in stare de saturatie (100%) sau nesaturata (umiditatea este redusa).
Variatiile termohigrometrice determina instabilitatea atmosferica si variatiile convectivo-
turbulente (cu efect asupra formarii norilor si sistemelor noroase), scaderea vizibilitatii si o gama
mare de fenomene ca de pilda: ploaie (‡),zapada (*), ceata (Ł) etc.
Umiditatea atmosferica se exprima prin marimi hidrometrice si poate fi masurata direct astfel:
- tensiunea actuala a vaporilor, e [mb];
- tensiunea maxima de saturatie, E [mb];
- umiditatea absoluta: a [g/m3];
- umiditatea absoluta de saturatie (maxima), A [g/m3];
- umiditatea specifica: q [g/kg];
- umiditatea relativa: R [%]:
(17.5)
sau: (17.6)

(umiditatea relativa exprima adevarata stare higrometrica a aerului, aratand gradul de saturatie a
aerului cu vapori de apa ± procentual: cat din cantitatea de vapori necesari saturarii sunt in aer la
un moment dat);

- deficitul de saturatie arata starea de ariditate, D [mb]:

(17.7)

- punctul de roua, IJ temperatura la care vaporii de apa din atmosfera devin saturanti; atunci cand
temperatura aerului este egala cu punctul de roua;
- raportul de amestec, r reprezinta raportul dintre masa vaporilor de apa continuti intr-un volum
de aer umed si masa aerului uscat, continut in acelasi volum de aer:

(17.8)

(pentru aerul saturat in vapori de apa e se inlocuieste cu E).


Temperatura punctului de roua reprezinta temperatura critica de condensare a vaporilor de apa si
este folosit in transmiterea codificata a datelor meteo, privind umiditatea [0C/0F];
]n practica de marina se folosesc trei marimi higrometrice:
- umiditatea absoluta, a [g/m3];
- umiditatea relativa, R [%];
- temperatura punctului de roua, IJ [0C/0F].
Umiditatea se masoara cu higrometre, higrografe si cu psihrometre. Cu hidrometrele se masoara
umiditatea relativa.
Psihrometrul este format din doua termometre identice (unul Äuscat´ si celalalt Äumed´) cu
mercur ce se introduc intr-un curent de aer printr-o morisca aspiratoare dirijata de un tub central,
catre rezervoare. Se determina o diferenta de temperatura numita diferenta psihrometrica pe baza
careia se determina tensiunea actuala a vaporilor:

(17.9)

unde: E1 este tensiunea maxima a vaporilor de apa la temperatura suprafetei de evaporatie; A ±


factor psihrometric constant; t ± temperatura termometrului Äuscat´; t1 ± temperatura
termometrului Äumed´; P ± presiunea atmosferica.
17.2.3. Vizibilitatea

DEF]N]T]A 17.9 Distanta orizontala maxima la care se pot inca deosebi obiectele pe fondul
mediului inconjurator, mai departe ele confundandu-se sau devenind invizibile.
La statiile meteorologice de la uscat sau de la litoral aprecierea sau determinarea gradului de
vizibilitate se executa prin observarea a noua repere (stabilite de seful statiei) aflate in orice
directie la distante de 50, 200, 500 m, 1, 2, 3, 4, 10, 20 si 50 km de locul unde se executa
observarea si care se proiecteaza pe cer. ]n directia marii se pot alege ca obiecte capuri, insule,
stanci, geamanduri, scondri etc.
Obiectele alese pentru determinarea vizibilitatii trebuie sa corespunda urmatoarele conditii:
- sa fie pe cat posibil de culoare inchisa;
- sa se proiecteze pe fondul cerului;
- dimensiunile unghiulare sa nu fie mai mici de 0,3 grade;
- sa fie vazute din punctul de observatie sub un unghi de cel putin 5-6 grade fata de planul
orizontului.
De pe nava, atunci cand se naviga in apropiere coastei, aprecierea vizibilitatii se face cu ajutorul
unor obiecte ce se afla in campul vizual, trecute pe harta (capuri, faruri, constructii, insule, faleza
tarmului etc.)
Aprecierea distantei de vizibilitate orizontala se face vizual dupa scala cu 10 grade de vizibilitate
(de la 0 la 9), cu intervale in limitele carora in momentul executarii observatiilor se afla valoare
vizibilitatii (tab.17.3).
Tabelul 17.3 Scala vizibilitatii
Caracteristica ]ntervalul vizibilitatii Conditii atmosferice Gradul
vizibilitatii Pe uscat Pe mare
Foarte redusa De la 0 pana la 50 m

De la 50 pana la 200 m

De la 200 pana la 500 m De la 0 pana la ¼ cablu


De la ¼ pana la 1 cablu

De la 1 pana la 3 cabluri Ceata foarte puternica

Ceata puternica sau ninsoare foarte densa


Ceata moderata sau ninsoare puternica 0

2
Redusa De la 500m pana la 1 km

De la 1 pana la 2 km De la 3 pana la 5 cabluri

De la 5 cab. pana la 1 M Ceata slaba sau ninsoare moderata sau pacla puternica
Ninsoare moderata sau ploaie foarte puternica sau pacla moderata 3

4
Medie De la 2 pana la 4 km

De la 4 pana la 10 km De la 1 M pana la 2 M

De la M pana la 5 M Ninsoare slaba sau ploaie puternica, pacla slaba


Ploaie moderata sau ninsoare foarte slaba sau pacla slaba 5

6
Buna De la 10 pina la 20 km De la 5 M pana la 11 M Ploaie slaba 7
Foarte buna De la 20 pana la 50 km De la 10 M pana la 27 M Fara fenomene 8
Exceptionala Peste 50 km Peste 27 M Atmosfera clara 9
Am fost de nenumarate ori martorii unor discutii despre micro-confortul in casele noastre. Cele
mai interesante se stabilesc intre proprietarii unor case noi, mai mult sau mai putin pretentioase,
si diversi furnizori de materiale de constructii, instalatii si echipamente etc. Proprietarul trebuie
sa stie ce sa ceara antreprenorului de investitie in materie de confort.

Subiecte de interes

Este normal sa ne dorim case noi, cu incaperi spatioase, cu multa lumina si mai ales cu un
confort pe masura. ]n acelasi timp, nu putem sa nu observam ca putini dintre noii proprietari au
notiuni clare despre confort si mai ales despre caile prin care pot, de la bun inceput, sa fie siguri
ca isi ating scopul dorit doar visindu-l. Exista case relativ noi, care, din pacate, nu au atins gradul
de confort dorit tocmai din cauza minimelor informatii despre confort ale finantatorilor (adica
viitorii proprietari ai caselor). ]n mod normal, viitorul proprietar, chiar daca nu stie cum, trebuie
sa stie ce sa ceara antreprenorului de investitie in materie de confort. ]n ceea ce ne priveste, ne
propunem sa va informam, in viitorul apropiat, despre unele subiecte care ar putea prezenta
interes pentru noii proprietari de case, ca de exemplu: Cum sa ne incalzim casa: prin radiatoare
clasice, ventiloconvectoare sau prin sistemul cu pardoseala incalzita? Cum sa ne climatizam
casa: doar vara sau si iarna? Sa avansam spre sistemele care furnizeaza aer proaspat? Pentru a
intelege toate aceste situatii, este necesar ca cititorul nostru sa inceapa sa aiba un minimum de
notiuni despre ceea ce se poate intimpla in habitatul nostru sau, mai corect spus, in incaperile
caselor noastre.

Ce este confortul?

Un ginditor din domeniul profesiunii noastre spunea despre confort: te simti bine si nu stii de
unde vine asta; pur si simplu ai vrea sa fie asa mereu. Daca detaliem, din punct de vedere
termodinamic, ar trebui sa ne referim la: temperatura interioara, inclusiv la repartitia acestei
temperaturi in intreg spatiul camerei (pe verticala si pe orizontala); miscarea aerului in incapere,
inclusiv curentii de aer (nedoriti) si cauzele acestora (curentii sint sesizati de racirea locala,
nedorita, a unor portiuni ale corpului uman, generata de miscarea aerului); radiatia termica
neuniforma cauzata, intr-o incapere, de ferestrele prea reci (iarna) sau prea incinse (vara), de
peretii insuficient de izolati, de asezarea incorecta sau marimea insuficienta a surselor de caldura
(radiatoare) ori, dimpotriva, de surse generatoare de caldura excesiva (plite) sau de frig excesiv;
gradul de uscaciune sau, dimpotriva, de umiditate excesiva a aerului din incapere etc. ]n cele ce
urmeaza ne vom referi la ultimul element mentionat: umiditatea aerului.

Despre vaporii de apa

Rolul primordial al apei in viata noastra nu mai trebuie demonstrat. ]nsa ceea ce trebuie scos in
evidenta este faptul ca aerul pe care il respiram trebuie sa contina si citeva grame de apa (pentru
cei ce vor sa stie mai mult: numarul de grame de apa la 1 kg de aer uscat se numeste umiditate
absoluta a aerului). Este foarte importanta existenta acestor vapori de apa; de regula, 8-12 grame
reprezinta cantitatea optima pentru a obtine un aer perfect respirabil. Fata de cele de mai inainte,
apar in plus doua elemente care stabilesc cea mai buna proportie intre cantitatea de apa si cea de
aer: temperatura si presiunea aerului. Pentru simplitate, toate cele trei elemente participante la
explicatia noastra conduc la o notiune mult mai usor de retinut: umiditatea relativa a aerului.
Pentru usurinta, noi trebuie sa avem grija ca umiditatea relativa a aerului din casele noastre sa fie
in jurul valorii de 50% (pentru o anumita temperatura, avind 0% umiditate relativa, aerul este
complet uscat, iar la 100% aerul este complet saturat, adica orice surplus de apa in aer conduce la
aparitia condensului).

]mplicatiile umiditatii

Cum aflam umiditatea relativa? Simplu, cu un aparat numit higrometru de camera. Daca vrem sa
avem grija nu numai de confortul termic, dar si de propria sanatate, sfatul nostru este acela de a
avea macar un higrometru in casa. Controlul umiditatii aerului este la fel de important ca si cel al
temperaturii acestuia.

Simtim imediat variatia temperaturii aerului cu citeva grade, mai ales iarna, in timp ce variatia
umiditatii acestuia cu 10%, in sus sau in jos nu. Care sint implicatiile? Umiditatea relativa
scazuta genereaza cresterea evaporarii apei din membranele umane (nasul si gitul), conducind in
final la uscarea mucusului tuturor membranelor sistemului nostru respirator. Acelasi efect apare
si in ceea ce priveste pielea si parul. Cresterea numarului de imbolnaviri ale cailor respiratorii
umane in timpul iernii este deseori generata de umiditatea relativ scazuta a aerului din incaperile
noastre. Studiile epidemiologice au aratat ca locatarii cladirilor in care umiditatea relativa a
ramas in jurul valorii de 50% s-au imbolnavit mult mai rar decit cei care, iarna, au locuit sau au
lucrat in incaperi cu umiditate relativa scazuta (de exemplu, sub 30-40%). Acelasi lucru se
intimpla si in cazul in care locuim sau lucram in incaperi cu exces de umiditate (de exemplu,
peste 60-70%). Efectele sint si mai puternice in cazul fumatorilor, la care cele mentionate sint
agravate. Pentru ca demonstratia sa fie si mai limpede, adaugam citeva date referitoare la felul in
care unii agenti patogeni actioneaza asupra omului in functie de umiditatea relativa a aerului.
Astfel, in continuare se indica domeniile de umiditate relativa in care agentii prezentati devin
mai agresivi: bacteriile: 0-30% si 60-100%; virusii: 0-50% si 70-100%; ciupercile: 60-100%;
parazitii: 50-100%; infectiile respiratorii: 0-50% (cu date insuficiente la umiditati peste 50%);
rinitele alergice si astmul: 0-40 si 60-100%; interactiunile chimice: 30-100%. Adaugam ca
umiditatea relativa are un efect semnificativ in controlul transmiterii infectiilor pe cale aeriana.
Astfel, la valori ale umiditatii de aproximativ 50%, rata de mortalitate a anumitor
microorganisme este maxima, iar virusul gripei isi reduce drastic virulenta. Umiditati relativ
ridicate genereaza conditii extrem de favorabile inmultirii agentilor patogeni sau alergenilor. ]n
concluzie, umiditatile relative ale aerului de 30-60% sint cele mai favorabile pentru un
microclimat sanatos in casele noastre. Cum obtinem umiditati relativ favorabile? ]n cazul in care,
iarna, inregistram umiditati relativ scazute (sub 30%), se recomanda folosirea unor: aparate de
umidificare mecanica (umidificatoare) individuale per incapere sau per grup de incaperi, care
controleaza automat procesul (solutie maximala); umidificatoare de radiator, care sint simple
vase (oarecum estetice) cu apa, agatate de acest corp de incalzire (solutie minimala). ]n cazul in
care, vara, se inregistreaza umiditati relativ ridicate (peste 60%), este bine sa folosim: aparate de
aer conditionat mai mult sau mai putin pretentioase, care, simultan cu racirea aerului, descresc si
umiditatea relativa a acestuia (solutie maximala); sa renuntam la sursele producatoare de
umiditate excesiva (de exemplu, sa scoatem din incapere ghivecele cu flori) si sa aerisim
frecvent incaperea (solutie minimala, valabila si iarna). ]n toate cazurile descrise anterior, o
ventilare supravegheata a incaperilor casei noastre este cu atit mai necesara. Si un ultim sfat: nu
incepeti sa construiti o casa noua, fara sa aveti alaturi de dumneavoastra specialisti care sa va
indrume in privinta investitiei pe care intentionati sa o realizati. Costurile ulterioare sint mult mai
mari, cuantificabile fie financiar, fie prin sanatatea familiei dumneavoastra.

ßp p
ßp
 p 
ßp
  p 
ßpp
ßp p 
ßp p  
ßp  p
ßp  
ßp p  pp

 
ßp  p 
ßp  p
ßp  p
ßp! 
ßp†  
ßp   p  
ßp  p"#   p$%"
ßpm 
   

m    
  




 

#   p p  pp  pp &p p  pp p' &  p(  p)p

 p*+,p-p p

6m  
 
m
   !"  #  p

 p.p p p /p   pp  /ppp p /p pp 0&p
0p p& pp&pp p  1pp

 p  ppp  p2p&p  p   &/pp  p& p pp 3 pp0p
0& pp/p p2p  1pp

4  pp p pp p   p2.pp   1p p pp  p pp  p p
p p p  p2p   p p2.pp   1pp

 p ppp2p p  p2p  pp p p5  p)ppp


 p& 0 p
2.p &p/p p  p p   p & pp6p p  p   1pp

  p  p ppp  p & p p   p p p pp3 1p &p  p p
p  /p ppp  1pp

$ p 0  p p p   p& p p  p   pp p/p p  &p p
 &pp&/pp 0 p p    ppp p /p p  p  pp /p
  p pp /p 7  p 7 /p p  /p pp!  /p ppp1pp

 p ppp  p8   pp  p p /pp p p /p   p p   pp
 /p p./p  p 9p p 0 p p p pp p  p pp p
  pp  pp &p p  1pp

$%   &
"  & %    "  " 
 p

6 p2p 0 p2pp p  p .p  p p  /p  p06p6 pp  p p &p
 p  /p  0 6p pp p pp  p p1pp

:p  p  p p   p p p  p0 /p  /p3 /p pp  1pp

+ p  pp   p p  p pp 0 ;p  p p  p6 pp <p p  pp p
8 9/p p  p p6 pp=<p p  ppp8 09/pp p  p p  p=<p p
  pp>p8 91pp

p pp p  p p pp pp  p  1p:pp   p  p
 p  p p  p  /p .p2p p 1pp

+!?$#@p#@A$$#p,$!!?B!4!#p !%!?p+$#p#p?+#%#ppA
#?$#pp

pp

Degr.
Degr. fizice Degr. mecanice Degr. chimice Degr. fungice
entemologice
Nr. Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel
sondaj mediu total mediu total mediu total mediu total mediu total
degrad. degrad. degrad. degrad. degrad. degrad. degrad. degrad. degrad. degrad.
(%) (%) (%) (%) (%) (%) (%) (%) (%) (%)
1 33 99 33,3 100 33 99 24,66 74 25,33 76
2 31 93 31,66 95 32,33 97 23,66 71 24 72
3 32 96 32,48 97,5 32,66 98 25,16 72,5 24,66 74

 0  p p p  p  pp  p ppp   p  p pp p  p p  1p
#  p   pp   p pp ppp   p  /p6p  ppp  1pp

——& %  '   & ('"  


" 
p

Ú 
   
p

4&p p  pp &p p  pp p p p &p2 pp  pp 3p1pp

#p .pp p  p p&ppp   p p pp   p p&p 1pp

  p p p   pp 3p p  ppp pp p pp p2p   p
  p &pp  p p  /pppp  p p  ppp p pp 0& p
 p 3 p  p6p2p p p  &  pp0 /p   p p  ppp
 /p6p8p 9p2p  pp p p0 /ppp  pp 7 p
 p p2p & /p pp   p  p p& 1pp

+p  p 3/p p p  pp &p p  p pp p 0 pp pp
  /p2  0 pp  p p /p 3/p p  /p  p p  pp  p
& pp p ppp p p &p p2p  p ppppp p
 /p p  pp p /pp  /p   p1pp

pp p   pp-p  p &p p  p  p  pp &  pp p
 0 p p p  p& /p  pp pp p p  pp
 p p  pp &pp &p pp& p   p ;p  pp  p/p
 pp &p &/p   p &pp p  p  /p pp   p
 /p pp   p p p 0 p p pp p  pp
  1p$  p p p  p p ppp p p p  p
  1pp

 p p  p  p  &p  /p3 /p pp p  p p p  p2p
p pp p   p p  p2ppppp p pp0pp
&p.0 1pp

u 


   

  
p

p p  pp p' &  p5  p)p  pp2 p p1pAp p  pp
   p   pp p p  p5+   p &p;p p p p  )p  p p
 p' &  p5*3 3 p,)p3p-p /p p1p1p1p p
/p p p
 1p1p1p!1p%  p1p p p  pp p /p   p p p   pp2p & p
  1p   p p  pp p pp&pp pp & p p pp
 &p p  p    p p  pp  pp &p p  /p   p p pp2p
   p   1pp

   pp p  p ;p &  ppp   p 0 p p p
  /p   pp  p  p& ppp1pp

 & pp p  pp  pp &p p  p ;pp

.p0 p0 pp p p   p  pp p  pp 0 Cpp

.p   p  p p  p p &ppp p p p  p   pp  p p
 pp & pppp  pp Cpp

.p   p  p p  p p &;p & p  p p &p  /p   p /p
 0 & /p  pD.Cpp

.p  p &p p2p  p p p p& p pp 0 pp/ppp  p
 0  /p p01pp

:p   p2p p p  pp 0 /p .pp2p   p   pp  & pp
   p p0 p2p 0 p  p p  pp 0 ;p pp p  p pp
/p 0pp p  p Cp   p p p 0 p-p  p p
0pp2p  p 0  pp p  pp  Cp pp & p p
 0 pp p  pp /p p p  p 0 /p   p p p & p
pp- p p  pp  p8/p/p/p /p  9/p  pp2p  p
pp p p   p2p p  . 0  p  p p  /p pp
3  pp  p p & pp  p pp2p & p p  ppp /p
p  p p pp p &/p 0 /p ppp 7  p2p  /p p
 p  p2p&/p pp1pp
¦   
   

  
p

p9p4  /p  pp p p p(  p  pp 7pp  p
&pp  p )p p p pp ;pp

0p  3p p  pp pp p 0 /pp p  p  /p
 /p 1pp
0p   p pp p   p &pp  p p  pp p  & p
p   p 1pp
0p    p  pp pp pp  ppA%pp /p pp pp
& pp   p p  1pp
0p 0 pp  p  p8  9p2p  p  p . 1pp
0p 0 p pp&p p& p2p  p  pp0  p . 1pp
0p   p  p &pp  p p  pp0 p  p3 p
  p8 p  /p p /p p 1pp
0p   /p 0 &/p 0 0 pp 0 p &pp p p  1pp
0p 0 p  p& p2p  p  pp0  pp & pp   p p
  1pp

p9p   p p;pp

0p  p p   .  1pp

:pp p  pp  pp &p p  p pp 7 p0p &p p
  pp 7p pp8p0.3/p p  9/p6ppp8  pp0  p
 /p pp p 0 91pp

pp pp 0 &p 7p p p p   p p  p p   0 p


  p  /pppp;pp p  pp  pp /p p p0 /p
  /p p  /p   p0 pp   p  p p  /p  p pp
  p p  /pp p p  &  ppp & p  pp &p  p
  p p  p &p p 0 pp  p p  1pp

0p  p p  pp  pp 0 p &/p  pp p p
  1pp
0p  p p   pp  p0 p01pp

m  
  
% "
 
   "  
     '
p

p  p2p  p &p /p  p2p  ppp0 p p& 0 p
 p p /p2p2   pp  p   p  ppp pppp2pp
2/ppp p  1pp

  pp 0 &p &p p p pp


0p3/p+ pEp =/p4 /p4p /p
  ppA%/p0 p & p  pp p /p 0  p2p  1p p   p
  p p p  p p pp  p &p36 ;p. . /p/p
p /p7/pp0/p1pp

 p p  pp  pp0  p . 1pp

  p=+/p4 p /=/pp /p  ;p.+/p.+p .F/p /p0 p6p


   /ppp p p/p0 p6p   p  1pp

 ppp p  pp  pp &p p  p2p  p p pp2p
p p   pp 0 p &1pp

$† "  
 )    '    
 " *—
 
          
&   & ('"  
  !p

1p !  p0 p p0 0 p pp  p &pp  p8  p
 p p pp p 91pp
1p
  p pp8 p0 0 p p p /p 0 /p p p pp
  /ppp &91pp
>1p !0 p  p  p8  ppp  p &91pp
G1p A  p  p  p8 p p p-pp 91pp
=1p :3 & p p82p  91pp
H1p  & p  pp p  p8p /pp   91pp
I1p A  pp 0 p2  p p8  /p p  & pp  & p /p
 /p  p 91pp
J1p  0 p &p2p & p 0 1pp
K1p ! &p   pp  p p  pp &pp &p8  ppp2p0p
 p 0 pCpp   p p p&/pp  /p &p  /pCp
 p  p p  pp &pp  p p Cp   p 0 p
0 pp &Cp  p   pp Cp  p p  Cp   p p & p
 p  p2p0p 70 p pp  p &/p  p/p p
 pp   p  91pp
1p   p  p pp   p 7  & ppp p  pp &pp
  p p  1pp

   
p

2
 

 
  

  p1p p' &  p5*3 3 p,)p3p-p pp

m+6 $6++,
¦ ¦    

Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format din
fondul mineral al acesteia, ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice, chimice si
biologice desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a solului'este apreciata la
circa 1,5 m reprezentând 0,0037% din grosimea medie a scoartei terestre, care este de 40 km.

Solul este un factor ecologic important pentru ca:

‡ se afla în strânsa corelatie cu clima unei regiuni prin configuratia, natura


si structura lui;
‡ de calitatea lui depinde formarea si protectia surselor de apa subterane si
de suprafata;
‡ determina cresterea si dezvo 20120f522u ltarea vegetatiei, influentând astfel în mod
indirect alimentatia omului;
‡ are un rol hotarâtor în amplasarea localitatilor, asigurarea conditiilor
optime de constructie a locuintelor, de dezvoltare sociala si economica a
asezarilor umane.

¦ ¦   
Poluarea solului este cauzata de:
‡ pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si întoarse în
sol;
‡ apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si îi antreneaza în
adâncime;
‡ râurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate;
‡ deseurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator;
‡ pesticidele si îngrasamintele chimice folosite în agricultura.

Principalii poluanti ai solului sunt:

   
 
‡ steril de mina sau de cariera;
 
   

‡ minereuri neprelucrabile; '

‡ reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate în iazuri


de decantare;

‡ zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice;

‡ namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice;


‡ cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid (carbune);
‡ pulberi si prafuri rezultate din industria miniera;
‡ plumb depus, provenit din gazele de esapament ale autovehiculelor;
‡ pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgica (oxizi ai
metalelor grele Zn, Cd, Cu, Pb, etc.);
‡ deseuri si reziduuri menajere;
‡ pesticide;
‡ îngrasaminte chimice;
‡ gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparate electronice,
ambalaje, ziare, carti, haine, încaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate,
mobile, cadavre de animale etc.);

    

‡ apele de mina si de cariere;

‡ ape din zacaminte petroliere;

‡ ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor;

‡ ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspândite pe sol;


‡ ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice;
‡ precipitatii naturale care au dizolvat HiSC^, HF;
    

‡ gaze rezultate din activitatea industriei miniere: COi, SOi, HiS, aerosoli
etc.;

‡ gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte
îngropate;

‡ fenoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc.;


       gazoase:
‡ compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai urmatoarelor metale: Pb,
Cu, Zn, Hg, Cd.
¦ ¦ ¦ 

 
Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor
heterogenitate în functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a colectivitatilor, de
obiceiurile si traditiile populatiei etc., o clasificare a reziduurilor este dificil de facut.
Ţinând seama de provenienta lor pot fi clasificate în:

 !  "     
 

‡ reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor în


locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare,
cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. ]n
zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap
de locuitor pe zi;
‡ reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi
formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata
în functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata;
‡ reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si îngrijirea animalelor,
din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile, substante
chimice utilizate în hrana sau îngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide,
erbicide, fungicide etc.), microorganisme;
‡ reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi
utilizati în activitatea industriala, agricola, zootehnica, medicala, cercetare
stiintifica etc.

¦ ¦     
  
 
Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor
având ca efect acumularea unei mase sordide, urâtirea peisajului, poluarea aerului
si a apelor subterane, împiedicarea folosirii solului. Haldele de cenusi si zguri din
industria metalelor neferoase contin urme de metale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb),
SO2 si As. Pulberile si praful acopera cu depozite eoliene regiunea învecinata
exploatarilor si înabuse vegetatia. j
Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se ' epureaza
partial depunând elemente nocive în sol. Apele reziduale infiltrate, produc modificari
importante la suprafata si în apropierea imediata a suprafetei (continutul chimic, pH-ul,
fertilitatea solului) schimbând astfel în mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei si faunei.
Petrolul si apele de la rafinarii afecteaza suprafata solului pe care se raspândesc si pânza de
ape freatice în care se infiltreaza. Reziduurile petroliere au persistenta îndelungata si
degradeaza solul pentru perioade lungi.
lazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele
toxice depuse în ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de microorganisme, iar solul
prin dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.

J 
   

Solul poate fi poluat:  
} prin deversari de deseuri pe terenuri;
 
   

} din îngrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole;


 

} prin depunerea agentilor poluanti evacuati initial în atmosfera;

} apa ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera


contaminata;

} transportul agentilor poluanti de vânt de pe un loc pe altul;

} infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

Solurile cele mai contaminate se afla în preajma surselor de poluare. Pe masura ce


înaltimea cosurilor de evacuare a gazelor poluante creste, contaminarea terenurilor din
imediata apropiere a sursei de poluare scade ca nivel de contaminare, dar regiunea
contaminata se va extinde în suprafata
Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala atmosfera de
agentii poluanti si îi depun pe sol, dar în acelasi timp spala si solul, ajutând la vehicularea
agentilor poluanti spre emisari; ploile favorizeaza si contaminarea în adâncime a solului.
Umiditatea solului influenteaza persistenta agentilor poluanti în sol pentru ca îi
înlocuieste în spatiile dintre granulele din sol si îi aduce la suprafata, unde se evapora mai
repede.
Poluarea solului depinde si de vegetatia care îl acopera si de natura însasi a solului. Acest
lucru este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si îngrasamintelor
artificiale pe terenurile agricole, ele trebuie sa ramâna cât mai bine fixate în sol. în realitate, o
parte din ele este luata de vânt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune în timp,
datorita oxidarii în aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. Pentru a micsora
riscul poluarii mediului cu pesticide si îngrasaminte acestea trebuie administrate în cantitati
rezonabile si în perioadele de dezvoltare a plantelor, când acestea sunt capabile sa le asimileze
cu maximum de profit.
Solul poate fi contaminat si în mod natural, prin prezenta excesiva a unor
microelemente (ex. seleniu), care dau intoxicatii în regnul animal sau prin prezenta unor
plante direct otravitoare care, introduse în lantul alimentar, au efecte vatamatoare la animale.

O particularitate deosebita a solului o constituie autopurificarea lui. Acest lucru se


realizeaza datorita prezentei în sol a unui mare numar de microorganisme care contribuie la
degradarea reziduurilor si la distrugerea germenilor patogeni. Alti factori care contribuie la
autopurificare sunt: temperatura scazuta, umiditatea redusa din straturile superficiale ale solului,
lipsa suportului de hrana, prezenta germenilor proprii solului (care formeaza flora denumita
telurica) etc.


"  & %  ' &
   
  &
 
!1p 1p1p!3 p
3p
1ppp#p
$ p pp p&p  p pp  p  &p
 p/p   pp2 &/pp p /p pp /p p
 p   p &;p
L  p& p2p p  pp p& p p pp
p& p p   p  Cp
L pp &p  /p2p p  pp p
 &p p3 &/p6 p pp p pp  &Cp
L  pp   p p  p  pp  pp
p  p2pp pp p p p p p
 p   pp 0  p  1p
   p p  p p   p  /p  p
p2p5 p  )/ppp  p p  & pp  p
  p p5  )p p p  1p  p   p p 7  pp
p p p p  p  /p ppp 0p p p
 pp .p  1pp  p  p p &p  p
 /p2p p2p p p p pp5 p& )pM p
5& p& )1p
  p &p p  p2pp p  pp
  pp  p  1p   p pp pp2 &p
p&p   p6p& p .& p p  pp
  &p  p2p >/p6pp  p5& )p p  & pp  p
 p  p  1p
]

 
  

  

  p  p pp pp pp 3p  p p


p p 3pp p&Cp/p p2&   p  p  p
 p /pp & p& 1p
  p2p  p  pp & p p  pp p
  pp  p p p ppp  pp p2p /p
 & p 0 p p0pp p  p p  1p:p  p
0/p  p  p   /p p p pp &p   p2p
2  1p
  p p  p p p p p2p p  ;p
1p  p-p p2&   p2 pp p p ppp p
 p  p  p2p p  p/ppp & /p  pp
p+3F /p
1pp$ N/p1p 
 
!

/p#&pp
/p.? OpPF;p  /p KK/p1pH=1p
p p   p p2 & 6/p 70&/p 1p
>p  /p'1 1p"
  

 
# 
 

 /p2p
1p+ pp+1p+p8  19/p!

# 
$ 
%QNpI>)/p KKK/p1p
K. KJ1p
234
7pp &p  1p  p pp p p p /p p
p &p  p p2 &  pp &/pR pp p p p
  1p  p.p p p  p /pp
  p p2pp2p pp  1p
1p  p.0 p.p  p  p p p p /p
 0Rpp   p  /p  p p  p pp  p&p
p &p /p pp p p p.p  p2p p p p
  p p p 7  & p  1p
& p p  pp  pp  p  p pp
 p& p2p6/ppp  p   pp  p pp
2& p p
  p!  p2/p JK/pp   pp p
   p8 JK/p K >/p K K/p K==/p KIG/p KI=91p:p ppS!S. /p
   pp p p5p pp  & pp p pp
6p p  Cppp p p  ppp. p
pp &pp p2p &p p&/p  pp
 /p2p
6/pp p p p p 0 p &p& G)1p
   p
  pp p  /p& /p/p2p p/pp pp
5p pp)=1p
p p  pp  pp  p ppp
  p p8 p6 p p& pp&p& 9pp
  p  ;p p1p5:p0p  p  /p
 p2p   p 



&'


8 ppp pp &p
p/p ppp p 7 & 91pp6pp  p  pp 3 /pp
6p  pp /p p /p p p  p/p .p p
& p &p  pp p  )1p p   /p5  p
3  p  p p /p2p  /pp 3p p pH)1p#7  p3pp
  pp  p  p p  ppp p;p
 p 3p8  pGpp 3 9/p 3p8.Gpp 3 9/p p
 3p8 .p9/p   p8 &pp p K G. K=91p
Apppp p  pp  pp
  p  pp p p& p p pp pp 7  pp
p p /ppp p   p   p p /p  p
p 0 1p
:p & /p  p p  & pp p5  )/p   Cp  p
   p & p p pp pp 0 p p p
  1p
  p p p2p   p pp p p  /p
 pp p   p p /p  pp &p p
6p/pppp3  1pp  p2&  p p2p
   p 3 /p2p & pp(  p p   )pp
  pp p p pp 0  1p
Gp/p!1/p  
   
  

! 

 /p /p
 /p
KJH/p1pJJ1p
=p &/p%1p( 
 
 
 

   
  )/p2p
5  p0 pp  )p/p KJH/p1pK. 1p
Hp T .$6 /p!1/p(
)

!  
*

 



  
   
  /p /p/p1p G1p
235
]]
  

+

 
   
 

 p p  pp p  ppp & p p p


 p ppp p p /p2p p/pp  pp2p
p  1p+&p p3  p  p   1p
p p p  p   ppp  p p p  p
p ppp p   0 p p p/p  p2p p
 /pp p p /p p  /pp p  Up
   /p  p   ;p
Vp  0 p p pp p p ppp  p p
  p  p p  Cp
Vp pp& pp&p2p  p p  /p
  p p p p3/p0p p1p&6p p
 pp  /p p p &/pp7 /pp
0 p  /pp  ppp/ppp p  p0 p
p3 p p p p .p p/p  p  p
   pp  Cp
Vp  p p pp 1p  pp p p  p p
 p  p p p p p3 /p p   p
2 p  p2p pp0&p/p    p
p2 p    1p
  /pp p0 /p p p0/pppp pp
  pp  p& p& p   /p p .p2 1p:p p5 "p
 p pp  1p,p  pp p p    p p0 p
p    1p
p /p  p   p 6 p p p p p
 pppp& p6pp 1p
 pp  pp  pp  p   Up  p
 p/p   ;p
Vp  p& 0 p p   ppp pp p p
 Cp
Vp  pp p p    p p3 /p0 p p p
p    /p26p  /p6ppp p  p p 3 /p
ppp p  p  p& pp Cp
Vp  ppppp & /p3p pp p p p
  pp  p& 1p
  p  pp p /pp pp p p
  p p  & p  p p  /ppp /p2pp
 pp p  p& 0 p /ppp pp&p
/p p2 p ppp /p  p p
 0ppp p pp p  1p
  /p pp ppp&p p    p p
 /p pp p pp  p   p p p/pp
7  p p p 6p  p   p p  1p
 p  p   ppppp p p
p 6p p p & p p p0 /p p2p  pp
&pp   /p p p p p p  p
   1p
+ pp& p-pp /p p p-p /pp&pp2 /p
p pp p & p0  p&p p 1p:p p& /ppp
236
2 p &p p p p p& /p0 pp
 M /p pp p pp  1p
?   p  p&p  p   p p  p p &p
  pp 7 p p p  p   p p /ppp p
p p  pp pp p  /p &p .p
 ppp 1p p p  p  p2p p
 0 p .p;p2.p  p p0 /p 0/p2p0p8 pp
  91p p p2p  p 0 &p2pp  p2p
  p p  /pp p  /p  & p p /p
   pppp2  pppppp   p pp & p /p
p6pp&/p2p & 1p$ p  pp   p 0 &p
   pp 1p
  p  pp pp p1p pp
 p pp & ppp p p  p  p
/p26p pp  /p& 0 p /p 0 pp
p &6p& p &1p
:pp  p &p  p p  pp 7ppp p
 .p p& p  1p p p  p  p 1pp
  /ppppp 0 ppp  p p/p /p2p/ppp p
 p p2.p0 p p /p p  /pp p  p &p
 p p p & 1p& p  p  p & p p  p
p &p p  p   1pp ppp6 pp 0 p
 pp  pp p 1p$  p  p /p  pp p &p p
  p   /p pp p  p& p  p 1p
:p23   /pp  ppp /p p  &p%6 p  p
 ppp  p p  p3  1p  p  p p pp
  p  p p3  pp p  p7 p6   /p
 p pp p p pp% /pp+ /p  p2p
 p p   p6 pp540p )1p
237
 pp% /pp3p5! p2p  pp
p
)/pp p  p2p IJ/pp p  pp   pp
  pp& /pp pp p0 &pp JII/ppp p
 /ppp  p p /p2p  p /pRpp
  pp  p3 0 /p p p /ppp pp
  /p  pp2p pp p  1p
ppG/p &pp% pp p p2.pp
 p  pp  /p  p p
  ppp 1p
   ppp .p23 /ppp p p    p  /p
 p2 0 p  pp   p   1p ppp p
0 p  p p  /pp0p p/p p p .p
 0pR pp  pp p2 p2p  pp  p p
 p 1p
 pp  /p  p p   p  pp6/p p
p p p pp ppp2p &pp p pp p
 0 /p p  0 pp pp  p p p /p2 pp
  /p  pp p p pp  /p /p  p2p p
 1p
  
1p  /p'1 1/p"
  

 
# 
 


 /p1p+ pp+1p+p8  19/p!

# 

$ 
(QNpI>)/p KKKCp
1p &/p%1/p( 
 
 
 

   

  )/p2p5  p0 pp  )p/p KJHCp


Ipp
3 /p 
2 
# p p4&p?& p p0& p
 p(? pB )/p /p/p1p=1p
238

Spuma Poliuretanica

m     


 
 
   

0p folosirea ei permite izolarea


termica si impermeabilitatea
intr-o singura operatie;
0p izolarea exterioara cu spuma se
face fara sa afecteze alte lucrari
care se fac in acelasi timp;
0p mare aderenta asupra
materialelor normal utilizate in
constructii si industrie;
0p joasa absorbtie de umiditate;
0p aplicare usoara;
0p stabilitate fata de carburanti,
uleiuri minerale, acizi si alcani
diluati precum si faptul ca din
punct de vedere chimic este
neutra.

Contact

6 

Str. Decebal nr. 16
Buzau, jud. Buzau

 "
(0338) 116 - 811
(0748) 883 - 999

!#
(0338) 116 - 811

  
office@termopol.ro
termopol@gmail.com

Date tehnice

$ 

0p Proprietati
0p Aplicari
0p Normativa
0p Patologie

Ú"

Sistemul de poliuretan: ]mpreuna cu


doua componente lichide, poliol si
izocianat, care prin reactie chimica intre
ele dau loc la spuma de poliuretan.
Component poliol: Amestec de polioli
cu grupe reactive OH, continand
catalizatori, ignifugante, expandante si
agenti stabilizatori ai spumei.
Component izocianat: ]zocianat cu
grupe reactive NCO.

Proces de elaborare

Sistemul de poliuretan pentru instalare


"in situ" la care face referinta aceasta
norma este format din 2 componente
care prin reactie chimica intre ele dau
loc la spuma de poliuretan rigida de
cuva esential inchisa. Producerea
spumei de poliuretan are loc "in situ" in
acelasi loc al instalatiei, folosind masini
mobile pentru dozarea si amestecarea
componentelor. Exista 2 feluri de
procese: proiectare si strecurata, turnata.
Procesul de proiectie consta in
pulverizare, prin masina numita,
amestecarea componentelor foarte,
deosebit de reactive pe suprafata de
izolat, unde se propaga, se intinde rapid
si se intareste. Aplicarea se realizeaza in
straturi succesive, pana la acoperirea
finala a grosimii, concentratiei de
izolare dorita. Procesul strecurarii,
albirii consta in amestecarea lichida a
componentelor, cu o reactivitate
potrivita pentru acest proces, in
cavitatea de izolat. ]n scurt timp,
amestecul expandeaza, reumple
cavitatea si se intareste.

um  

]ntroducere

Spuma rigida de poliuretan este un


material sintetic tare, plastic, foarte
reticulat spatial si ne fuzibil. ]n
densitatile obisnuite, pentru izolarea
termica, spuma contine numai o mica
parte din volumul de materie solida (cu
o densitate de 30 kg/mc, numai
aproximativ 3% din volum este materie
solida).

Structura celulara

Spuma rigida de poliuretan prezinta o


structura celulara predominant inchisa.
Procentajul cuvelor inchise se situeaza
in mod normal peste 90%.

Densitate

Densitatea spumei rigide de poliuretan


pentru izolare termica este cuprinsa,
dupa aplicare, intre 30 si 100 kg/mc,
putandu-se realiza pentru cazuri
speciale densitati superioare.

Conductivitate termica

]nalta capacitate de izolare termica a


spumei rigide de poliuretan nu se
obtine, nu se procura cu niciun alt
material izolator cunoscut. Aceasta
caracteristica speciala se datoreaza unei
foarte joase, scazute conductivitati
termice pe care o are gazul spumant
inchis in interiorul cuvelor inchise. ]n
acest fel, spuma rigida de poliuteran
produsa "in situ" atinge o valoare
initiala de conductivitate termica ]3 de
referinta de 0,020 W/m-K, dupa UNE
92 120. Datorita faptului ca aceste cuve
nu impiedica total difuzarea gazelor prin
peretii lor, aceasta valoare de
conductivitate creste usor cu timpul
pana cand ajunge in final sa se
stabilizeze. ]n practica, se considera ca
valoare a conductivitatii termice a
spumei obtinute prin procedeul de
crestere fix dupa UNE 92 120, valoare
veche, obisnuita de 0,026 W/m-K.

Absorbtia apei

Absorbtia apei prin umezire


Absorbtia apei prin spuma rigida de
poliuteran se produce in functie de
conditiile mediului inconjurator si poate
sa aiba loc prin umezire sau prin
difuzare si condensare a vaporilor. Este
influentata fundamental de densitate si
dimensiuni. ]n orice caz, continutul de
umezeala, in practica, nu depaseste 5%
in volum

Absorbtia apei prin afundare

Absorbtia apei se determina prin


incercarea de afundare in laborator, cu
eprubete cubice cu latura de 50 mm .
Rezultatele care se obtin variaza intre 2
si 5 % in volum si se datoreaza in mod
fundamental efectului cuvelor sectionate
in suprafata eprubetelor. Prin
imprastierea aburului si apoi
condensarea, cei izolati pot sa absoarba
apa depinzand de situatia sa si de
umiditatea la care ar fi supusi. ]n
practica se evita atingerea limitelor
nedorite de umiditate prin imprastierea
aburului de apa asezand o bariera de
abur pe partea calda a celui izolat.

Rezistenta la transmiterea aburului,


vaporului de apa

Spuma rigida de poliuretan pentru


izolatie termica, densitate intre 30 si 60
kg/mc, rezistenta la transmiterea
aburului, vaporului de apa oscileaza
intre 385 si 900 MN.s/g.m, fiind
factorul adimensional m factor de
rezistenta la transmiterea aburului,
vaporului de apa, intre 70 si 165. Aceste
valori ar corespunde la 70 intr-o spuma
de 30 kg/mc fara invechire si la 165
intr-o spuma invechita de 60 kg/mc.
valorile de rezistenta cresc cu timpul,
datorita faptului ca, la emigrare parte
din gazele expandate, locul lor este
ocupat de aer. ]n aplicarile cu inalti
gradienti de vapor/temperatura (de
exemplu, aplicari frigorifice,etc) va fi
necesara asezarea unei bariere de abur,
vapor pe fata calda a celui izolat pentru
evitarea condensarilor. Ar mai fi
necesara asezarea unei bariere de abur,
vapor in anumite cazuri de izolare si
impermeabilizare a invelisului,
depinzand de zona climatica sau daca
terminarea sau protectia spumei se
realizeaza cu vreun produs care ar fi
rezistent la trecerea vaporului de apa.

Stabilitate/Rezistenta

Spuma rigida de poliuteran este


rezistenta fata de materialele folosite in
constructii in mod obisnuit. De
asemenea spuma rigida de poliuteran
este:

0p rezistenta, in mare masura, la


dizolvanti normali folositi in
adezivi, picturi, paste
bituminoase, in conservanti
pentru lemn si in glet, chituire de
etansare;
0p rezistenta la invechire, contra
actiunii cauzelor si inert
biochimic, de exemplu, fata de
mucegaiuri, rugina, cocleala;
0p stabila fata de carburanti, ulei
minerali si acizi si baze diluate;
0p rezistenta contra actiunii gazelor
de scurgere, esapament sau la
atmosfera industriala mai
agresiva;
0p imputrescibila, stabila la
detritus, resturi, inodora si
fiziologic nu prezinta
inconveniente. Este chimic
neutra.

Comportamentul la foc

Expusa la foc spuma poliuretanica nu


genereaza particule incandescente, are
un indice scazut de propagare a focului
si devine casanta; limiteaza aprinderea
in continuare a materialelor de
constructii (indeosebi in cazul
structurilor din material lemnos), jucand
rolul de bariera, sau poate prelungi faza
de ardere lenta, ceea ce duce la
neafectarea rapida a structurii de
rezistenta si totodata, posibilitatea unei
interventii din interior, fara a se ajunge
la faza de ardere generalizata;

Comportament termic

Dilatarea termica a spumei rigide de


poliuteran prin efectul temperaturii este
functie a densitatii si a fixarii
substratului. Fiecare material are o
variatie determinata in dimensiunile sale
la schimbarea, oscilatia temperaturii. De
asemenea, in cazul spumei rigide de
poliuteran, exista un gaz inchis in
cuvele sale care provoaca o scadere a
presiunii, cu frig si o suprapresiune, cu
caldura. Pentru aceasta, prin infrigurare,
racire se produce o contractie si prin
incalzire o dilatare a structurii celulare.
Cu densitatile obisnuite, 30-100 kg/mc,
coeficientii de contractie sau de dilatatie
a spumei rigide de poliuteran sunt intre
5 si 8.10 la puterea -5. K la puterea
-1. Totusi, cu o aplicare adecvata a
spumei "in situ" aderenta asupra
cimentului este asa de mare ca dilatatiile
datorate variatiilor de temperatura nu
afecteaza uniunea intre spuma si
substrat.

Proprietati electrice

Spuma rigida de poliuteran prezinta


foarte scazute, limitate pierderi electrice
si de reflexie, cat si o foarte scazuta,
limitata constanta electrica. Pentru acest
motiv spuma rigida de poliuteran este
potrivita, adecvata pentru aplicatii ca
reacoperirea antenelor si a cupolelor,
turelelor de radar.

Pentru spuma cu o densitate de 30


kg/mc sunt tipice urmatoarele valori:

0p constanta electrica: 1,091;


0p factor de pierdere: 0,5 x 10 la
puterea -3;
0p rezistivitate specifica: 5,4 x 10 la
puterea 14 Ohm/cm.

Proprietati acustice

Spuma de poliuteran este un material


usor, de densitate scazuta, compus din
cuve inchise (}90%). Prin urmare se
comporta ca un rau absorbant acustic
care prezinta o suprafata limitata si nici
nu poate sa actioneze ca absorbant
elastic de masa. Totusi se poate utiliza
combinat cu alte materiale pentru
reducerea transmiterii de sunete, mai
ales amortizarea vibratiilor, cum este
cazul aplicarilor in industria de
automobil si in cateva cazuri in
constructii. Coeficientul de reducere a
transmiterii zgomotelor este de 0,32.

}}



6  

General

Spuma rigida de poliuteran produsa "in


situ" poate sa fie folosita pentru izolatia
termica in constructie la o temperatura
intre -50 grade C si +100 grade C. ]n
scurtele perioade de timp spuma poate
sa fie supusa la temperaturi de pana la +
250 grade C (rezistenta fata de gudron,
smoala calda).

Principalele campuri de aplicare ale


spumei rigide de poliuteran produsa "in
situ" sunt urmatoarele:

0p izolarea termica de suprafetele


in constructie (de exemplu:
soluri, pereti, acoperisuri, profile
de otel, depozite, etc.);
0p izolarea termica si
impermeabilizarea
acoperisurilor, invelisurilor;
0p izolarea termica a instalatiilor de
climatizare si frig;
0p izolarea termica a conductelor
de incalzire si a altora similare.

]n aplicari unde spuma rigida de


poliuteran va fi expusa direct la
intemperie (de exemplu: invelisuri),
trebuie protejata spuma in mod
superficial fata de actiunea razelor UV
cu o reacoperire, imbinare prin
suprapunere adecvata.

Sunt numerosi factorii care influenteaza


in mare avant la care a ajuns aceasta
tehnica. ]ntre ei e cazul sa se remarce,
evidentieze ferestrele in aplicarea:

0p suprimarea totala a puntilor


termice. ]zolarea nu prezinta
spatii nici fisuri. Este o izolare
continua. Posibilitatea de a
accede la locuri dificile;
0p buna aderenta la substrat. Nu
este necesara folosirea de
adaosuri, clei nici de adezivi
pentru instalarea sa;
0p posibilitatea de izolarea si
impermeabilizare (cu densitate
mai mare de 45 kg/mc in
invelitori) intr-un unic proces.
Aceasta caracteristica se
datoreaza, pe de o parte,
structurii sale de cuve inchise si
etanse la apa si pe de alta parte,
la forma sa de aplicare in
continuu care permite evitarea
spatiilor;
0p rapiditatea de executie si
mobilitate. Posibilitatea de a se
deplasa rapid la fiecare lucrare
fara nevoia de transportare sau
inmagazinare a produselor
voluminoase cum sunt, normal,
materialele izolate.

Procedeul de proiectie, datorita formei


de aplicare in continuu, este in mod
special indicata pentru tratarea marilor
suprafete de forme neregulate ca, de
exemplu, invelitori, invelisuri metalice
sau de fibrociment.

]mpermeabilizare

Spuma rigida de poliuteran se mai poate


folosi ca impermeabilizant al apei de
ploaie folosind o spuma rigida de
densitate egala sau mai mare de 45
kg/mc si o grosime minima de 30 mm.

]n cazul invelitorilor, trebuie sa mai


consideram si urmatoarele puncte:

]nclinatie
]nvelitorile, invelisurile, acoperisurile
tratate cu spuma rigida de poliuretan vor
trebui sa aiba o inclinatie minima de 2%
pentru a evita stagnarea, oprirea apei de
ploaie.

Protectia fata de razele UV


Este cunoscut faptul ca razele UV ale
soarelui accelereaza procesul de
invechire. Pentru aceasta si suprafetele
tratate cu spuma de poliuretan trebuie sa
fie protejate cu materiale specifice
contra radiatiilor UV. ]n cadrul
protectiilor care se pot folosi putem
distinge trei grupe clar diferentiate:

0p Prima grupa ar fi formata din


picturile in sectiune fina sau de
reflexie, care ar putea sa fie
acrilice, etc., cu grosimi intre 0,5
si 1 mm. Cu acest fel de
protectie va trebui sa se aiba in
vedere intretinerea si repictarea,
revopsirea de fiecare data cand
s-ar observa deteriorarea
protectiei. Durata va depinde de
calitatea si grosimea vopsirii
aplicate.
0p A doua grupa ar fi formata din
reacoperirea, immbinarea prin
suprapunere a sectiunii de la
mijloc, intermediara. Aceste
produse suporta o sarcina
mecanica superioara si au o viata
utila in mod considerabil mai
lunga. Aceste reacoperiri,
immbinari prin suprapunere sunt
cele elastomerice si au constituit
un important avans in cadrul
protectiei spumelor de poliuretan
fata de radiatia UV. ]n cadrul
acestei grupe sunt elestromerii,
cauciucul artificial, de poliuretan
de mare densitate aplicati prin
proiectie. Acest produs, cu o
densitate intre 800 si 1200
kg/mc, se aplica in grosimi intre
1,2 si 2 mm.
0p A doua grupa ar fi aceea a
sectiunii groase sau adinca. Este
formata de pietrisul, placile,
dalele, straturile de mortar, etc.

}}



% &

]n acest paragraf se include normativa


existenta pentru spuma rigida de
poliuteran produsa "in situ" in care se
indica proprietatile, caracteristicile de
indeplit si controalele de efectuat pentru
numita spuma pentru a indeplini
cerintele numitei normative.

Norma UNE

S-a elaborat norma UNE 92 120 cu


titlul: "Produse de izolare termica
pentru constructie" Spuma de poliuteran
produsa "in situ". Partea 1: "Specificari
pentru sistemul de poliuteran inaintea
instalatiei". Partea 2: "Specificari pentru
produsul instalat".

Garnitura de etansare ]NCE (Timbru,


marca de Calitate)

De mai mult de 15 ani exista Dispozitii


Regulamentare de Garnitura de
etansare, Timbru, marca ]NCE pentru
materialele de izolatie pentru uzul in
edificarea relativa a componentelor
spumelor de poliuteran produse "in
situ". Ultima revizie, actualmente in
vigoare este rezolutia din 3 noiembrie
1996 a Directiei Generale pentru
Locuinta, Urbanism si Arhitectura.
Acest Timbru, marca de Calitate, cand
va dispune Norma UNE va deveni
Marca N.
Timbru, marca ]NCE pentru
componente de spuma de poliuretan se
acorda fabricantului acestora si
garanteaza calitatea sistemelor si
proprietatile pe care le va atinge spuma
rigida de poliuteran.
Timbru, marca ]NCE pentru spuma
produsa "in situ" se acorda firmelor care
proceseaza componente pentru
producerea spumei "in situ" si
garanteaza corecta aplicare si controlul
spumei.
De asemenea, ATEPA acorda
asociatilor sai o Scrisoare de
Recomandare, un Ordin de numire a
Firmei Calificate pentru instalarea
izolatiilor cu spuma rigida de poliuteran
"in situ". Aceasta Scrisoare de
Recomandare, Ordin de numire ofera
posibilitatea unei expertize, indeplinita
de tehnicieni experti, a unei lucrari
realizate cu spuma rigida de poliuteran.

}}



m 

Spuma rigida de poliuteran este o


substanta care nu putrezeste, stabila fata
de mucegai, rugina, cocleala si fata de
detritusi, resturi, inodor si este un
produs chimic neutru. De asemenea este
rezistent la materialele folosite de obicei
in constructii si inert din punct de
vedere biochimic. Mai arata o mare
rezistenta la dizolvanti folositi in
constructii ca cei continuti in vopsele,
adezivi, paste bituminoase, conservanti
de lemn si glet, chit de etansare. Mai
este stabil la gaze de esapament si la
atmosferele industriale agresive. Aceste
caractzeristici il fac un produs in mod
special indicat in constructii datorita
stabilitatii sale si durabilitatii
indeluingate. Totusi vom enumera
problemele care pot sa apara, descriind
cauzele lor, cat si metodele de prevenire
si posibilele solutii.

  

Spuma rigida de poliuteran datorita


naturii sale, nu este stabila fata de
radiatia ultravioleta. Aceasta produce in
aplicarile exterioare o degradare, care in
principiu este superficiala, dar care cu
trecerea timpului poate sa ajunga sa
distruga spuma. Pentru evitarea acestei
actiuni mereu trebuie sa se reacopere
aplicarile exterioare prin materiale
specifice de protectie contra radiatiei
ultraviolete. ]n cazul spumelor partial
degradate, trebuie sa se procedeze la o
remediere cu o periuta de cu varf ascutit
si apoi aplicare din nou poliuretan.

Prin agenti chimici

Chiar daca poliuteranul prezinta o buna


rezistenta fata de de majoritatea
produselor chimice acizii minerali
puternici si cativa dizolvanti ataca
poliuteranul, fapt pentru care nu este
recomandat pentru folosirea in care ar fi
in contact cu acest fel de produse.

Prin actiune mecanica

]n aplicarile unde poliuteranul ar trebui


sa reziste eforturilor mecanice
(acoperiri, invelitori, terenuri
circulabile, etc.), trebuie sa se aleaga
densitatea adecvata pentru cerintele care
ar fi necesare, si de asemenea sa se
realizeze o protectie care sa efectueze o
distribuire a sarcinilor in scopul de a
evita deteriorarea sa. Si animale ca
pasari sau pui pot deteriora spuma,
pentru care este convenabil sa faci o
protectie a poliuretanului.

  
  

Prin aplicare pe suprafata rece

]n proiecttile asupra suprafetelor foarte


reci (la mai putin de 5 grade C), se
poate ca reactia poliuretanului in zona
de contact cu substratul sa nu fie buna,
ceea ce ar provoca o aderare defectuasa.
Pentru prevenirea aparitiei acestui
defect, trebuie sa se evite aplicarile la
aceste temperaturi.

Prin prezenta umiditatii

Aplicarea asupra suporturilor umede


face ca aderenta sa nu fie corecta, ceea
ce ar provoca aparitia pungilor si
desprinderea poliuteranului in zona
aplicata. Prin urmare nu trebuie sa se
proiecteze pe suprafete ude sau cu
condensari de superafata.

Prin aplicarea pe suprafete


neconsistente

Munca pe suporturi care nu ar fi stabile,


fixe (de exemplu substraturi foarte
nisipoase) face ca datorita contractiei
normale a poliuteranului, acesta sa
poata sa se ridice tragand dupa sine
suprafata asupra careia s-a aplicat. ]n
toate cazurile unde ar fi avut probleme
de desprinderi, trebuie sa procedeze
ridicand aceste zone, pregatind adecvat
suportul aplicand din nou produsul.

#
& 
"   

 

Prin aplicarea densitatii foarte scazute

Pentru fiecare aplicare trebuie sa se


aleaga densitatea adecvata pentru scopul
careia ii este destinata si in niciun caz
nu va fi mai mica de 30 kg/mc.

Prin aplicarea concentratiilor, grosimii


stratului foarte gros, voluminos

Proiectia concentratiilor, grosimii


stratului mai mari de 20 mm face ca
stabilitatea dimensionala a spumei sa nu
fie satisfacatoare, ceea ce poate provoca
probleme de concentatii.
]n aceste cazuri va trebui sa se analizeze
problema si sa se evalueze daca se
procedeaza la eliminarea si noua
aplicare a produsulu, sau daca se poate
solutiona prin repararea zonelor
afectate.

6     "


  
Prin spatii de dilatare

Aplicarea poliuretanului pe spatii de


dilatare poate provoca sa se poata
ajunge la a se fisura poliuretanul prin
miscarile substratului. Acest defect
capata importanta speciala in invelitori,
acoperisuri sau teraseunde aparitia de
fisuripoate sa rupa impermeabilizarea.
Pentru a evita aceasta problema este
necesar sa se faca un tratament adecvat,
cum ar putea fi acoperind spatiul de
dilatatie cu o membrana separatore de
mai putin de 30 cm latime si aplicand
poliuretanul deasupra lui.
]n concluzie, este cazul sa se desprinda,
separe indicele cel mai scazut al
accidentului aparut in lucrarile cu
poliuteran aplicat "in situ:, comparat cu
enormul volum de aplicare care s-a
realizat in ultimii ani.