Parfene Carolina,

profesor de matematică
Liceul Teoretic „Ginta Latină”
Înmulţirea matricelor.
Operaţia de adunare a matricelor este similară cu operaţia de adunare a
polinoamelor prin care se adună coeficienţii termenilor respectivi. „Argumentarea”
operaţiei de înmulţire a matricelor, care va fi definită în continuare, ţine de matematica
superioară. În acest capitol însă vom lua cunoştinţă de unele aplicaţii ale ei.
Observaţie: Pentru scrierea prescurtată a sumei termenilor unui şir finit se foloseşte
n
simbolul ∑ . Astfel ∑a
i =1
i are semnificaţia a1 + a2 + ... + an şi se citeşte „suma termenilor
ai, i de la 1 pînă la n”

Înmuţirea matricelor de tipurile (1, n) şi (n, 1).

Fie A ∈ M1,n (C), B ∈ Mn,1(C) adică

 b1 
 
 b2 
A = (a1 + a2 + ... + an) şi B =  . 
 
.
 
 bn 
Deci numărul de coloane ale matricei A este egal cu numărul de linii ale matricei B.
Definiţie: Prin produsul matricei – linie A cu matricea – coloană B vom înţelege
numărul complex
n
AB = a1b1 + a2b2 + ... + anbn = ∑ (aibi ) ∈ C
i =1

 a1 
 
 a2 
Observăm că B • A = (b]b2 ... bn) •  .  = b1a1 + b2a2 + ... + bnan = A· B, eoarece
t t
 
 . 
 
 an 
înmulţirea numerelor complexe este comutativă.
1
  1
 
Exemplu: Calculaţi: a) XY, b)XZ dacă X = (2 -1 4 5), Y =   şi Z =
2
 2
0  0
   
 −1
 
Rezolvare: Întrucît X ∈ M1,4(R), Y ∈ M4,1(R), Z ∈ M3,1(R) rezultă că:
a) X·Y = 2 · 1 + (-1) · 2 + 4 · 0 + 5 · (-1) = -5
b) X·Z nu există, deoarece numărul coloanelor din X nu este egal cu numărul de linii
ale matricei Z.
Dacă A = (a1 + a2 + ... + an), B = (b1b2 ... bn), C = (c1,c2 K,cn ) ,
t

D = (d1, d2K, dn ) atunci

t
  c1 
 
 c2 
(A + B) · C = (a1 + b1 a2 + b2 ... an + bn) ·  .  = (a1 + b1) · c1 + (a2 + b2) · c2 +... + (an +
 
.
 
 cn 
bn) · cn = (a1c1 + a2c2 + ... + ancn) + (b1c1 + b2c2 + ... + bncn) = AC + BC, adică oricare ar fi
A, B ∈ M1,n (C) şi C ∈ Mn,1(C) are loc egalitatea (A + B) · C = A · C + B · C.
În mod analog obţinem A · (C + D) = A · C + A · D.
Fie A = (aij) ∈ Mm,n (C) şi B= (bjk) ∈ Mn,p (C). Deci numărul de coloane ale
matricei A este egal cu numărul de linii ale matricei B.
Vom defini o nouă matrice C = (cik) ∈ Mm,p (C) ale cărei elemente sunt date de
formulele
n
Cik= ∑ (aij, bjk ) i= 1, m k= 1, p
j =1

Aşa dar, elementul Cik al matricei C este suma produselor elementelor liniei de rang i a
matricei A cu elementele din coloana k a matricei B, cu alte cuvinte
Cik= Ai·Bk i= 1, m k= 1, p Ai-matrice linie, Bk- matrice coloană.
Matricea C astfel obţinută se numeşte produsul matricei A cu matricea B şi se notează C
= A·B.
 A1 • B1 A1 B 2 . . A1 B p 
 
 A2 • B1 A2 B 2 . . A2 B p 
Deci  . . . . .  = A ·B, cu
 . . . . . 
 1 
 Am B Am B 2 . . Am B p 

Ci = (A·B)i= (A1·B1 A1·B2 ... A1·Bp )

 A1 • B j 
1

 
1 1  A • B j1

C j = (A·B) j =  2  i= 1, m j= 1, p
 . 
 A • B j1 
 m 

Pentru calcularea produsului matriceal se foloseşte schema:

b11 . b1k . b1r
. . . . .
A ·B . . . . . .
. . . . .
bm1 . bmk . bmr

a11 . a1m
. . .
a1i . aim Cik
. . .
a11 . anm
  bik 
 
Cik=(a1i...aim)  2 k 
b
.
 
b 
 mk 
Atenţie! Produsul AB este difinit numai în cazul în care numărul de coloane ale matricei
A este egal cu numărul de coloane ale matricei B.
Exemplu 1. să se calculeze :
 2 1 −1
 2 3 1  
a) A·B şi b) B·A, dacă A=   şi B =  1 3 − 2
 − 1 0 1 0 2 1 
 

Rezolvare. a) Calculăm A·B (A ∈ M2,3(R), B ∈ M3,3(R),)

 A1B1 A1 B 2 A1 B3 
A·B=   =
 A2 B
1
A2 B 2 A2 B3 
 2 • 2 + 3 • 1 + 1• 0 2 •1 + 3 • 3 + 1 • 2 2 • (−1) + 3 • (−2) + 1 • 1   7 13 − 7 
=   =  
 − 1 • 2 + 0 • 1 + 1 • 0 − 1 • 1 + 0 • 3 + 1 • 2 − 1 • (−1) + 0 • (−2) + 1 • 1 − 2 1 2 
c)deoarece numărul de coloane din B nu coincide cu numărul de linii din A, produsul
matricei B cu A nu există.
 7 13 − 7 
Răspuns: A·B =   ; B·A nu există.
− 2 1 2 
1 0 0 0
Exemplu 2.Fiind date A =   şi B =   , calculaţi A·B şi B·A.
0 0 1 0

1 0 0 0 1• 0 + 0 •1 1• 0 + 0 • 0  0 0
Rezolvare. A·B=   · =  =  
0 0   1 0   0 • 0 + 0 • 1 0 • 0 + 0 • 0  0 0
0 0 1 0 0 •1+ 0 • 0 0 • 0 + 0 • 0 0 0
B·A=   ·   = =  
1 0 0 0   1 • 1 + 0 • 0 1 • 0 + 0 • 0   1 0 

Deci, AB ≠BA.
Observaţie: Aceste exemple ne demonstrează că înmulţirea matricelor nu este
comutativă. În exemplul 1, s-a calculat produsul AB, iar BA nici nu are sens. Dar în
cazul în care ambele produse AB şi BA au sens, ele nu sunt neapărat egale. Dacă totuşi
ambele produse AB şi BA există şi AB = BA, atunci matricele A şi B se numesc
permutabile. În caz contrar dacă AB ≠ BA, ele se numesc nepermutabile.
De exemplu, matricele

 cos α − sin α   cos β − sin β 

A =   şi B =   sunt permutabile, deoarece
 sin α cosα   sin β cos β 

 cos(α + β ) − sin(α + β ) 
A·B = B·A=   .
 sin(α + β ) cos(α + β ) 