P. 1
LUCRĂRI PRACTICE DE PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂI

LUCRĂRI PRACTICE DE PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂI

|Views: 231|Likes:

More info:

Published by: Laura Daniela Biolanescu on Nov 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2014

pdf

text

original

LUCRĂRI PRACTICE DE PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ

LUCRAREA NR. 1 INFLUENŢA STĂRII VREMII ASUPRA DISPOZIŢIEI AFECTIVE 1. Cadrul teoretic Din ansamblul formelor vieţii emoţionale, dispoziţiile afective se disting ca stări difuze şi generalizate, mai puţin intense, relativ discrete şi durabile, care comunică o anumită tonalitate întregii noastre vieţi psihice, (Radu, 1991). Ele alcătuiesc un fond emoţional, pe care se dezvoltă alte procese de prelucrare a informaţiei. Spre deosebire de alte procese emoţionale, dispoziţiile afective nu au o orientare atât de precisă, sunt mai vagi, cauza lor fiind adesea puţin accesibilă introspecţiei. În urma unei analize atente, însă etiologia dispoziţiilor afective poate fi evidenţiată. Astfel se pot aminti ca principale surse ale dispoziţiei afective: - stările fizice sau organice - evenimentele de viaţă - natura, peisajul, (factorii ambientali) - relaţiile interpersonale - factorii de climă (starea vremii). Trebuie menţionat, însă, că aceşti factori nu determină independent o anumită dispoziţie afectivă, ei exercitând o acţiune sumată. Ponderea cauzelor este însă diferită în anumite perioade ale dezvoltării. Astfel, dacă la copil, dispoziţiile afective sunt condiţionate predominant organic, odată cu înaintarea în vârstă influenţa factorilor sociali şi profesionali creşte. Pornind de la aceste premise,o serie de autori realizează distincţia între dispoziţii afective primare (condiţionate predominant organic), şi dispoziţii afective secundare condiţionate contextual. Un fenomen special în cadrul dinamicii dispoziţiilor afective îl constituie procesul contagiunii afective, ca dezvoltare a acestora la nivel de grup. În condiţiile menţinerii o perioadă mai îndelungată dispoziţiile afective se pot transforma în trăsături de caracter, mai precis ele se înscriu în structura afectivă a caracterului. Lucrarea de faţă îşi propune evidenţierea rolului exercitat de starea vremii În inducerea dispoziţiilor afective. Dat fiind faptul că omul trăieşte într-un mediu natural, starea vremii are o pondere apreciabilă în determinarea dispoziţiilor afective chiar dacă nu întotdeauna conştientizăm acest lucru. Starea vremii poate fi operaţionalizată printr-o serie de variabile specifice cum sunt: presiunea atmosferică, temperatura aerului, strălucirea soarelui, umiditatea, nebulozitatea, şi mai ales prezenţa precipitaţiilor. În cadrul lucrării de faţă se va opera cu o dihotomizare a stării vremii : vreme (zi) senină, caracterizată prin presiune atmosferică redusă, cer senin, absenţa precipitaţiilor şi respectiv vreme (zi), mohorâtă, exprimată prin

umiditate ridicată. Tabelul 1. Pentru fiecare adjectiv se va determina pe eşantionul de 5 subiecţi valoarea modală a intensităţii. (vezi anexa). Prelucrarea datelor. Nowlis & Green. 2 (mult). Ipoteza cercetării Starea vremii influenţează dispoziţia afectivă. viguros. (plăcut-neplăcut): fericit. deprimat. Lista conţine pe linii 24 de adjective ce descriu dispoziţia afectivă.. s-a utilizat o listă de adjective (Mood Adjective Check List.binedispus. apatic. satisfăcut. Variabila dependentă este exprimată prin scorurile obţinute în cadrul scalei de evaluare a dispoziţiei afective. iritat. Variabila independentă este reprezentată de starea vremii. plictisit. Desfăşurarea lucrării Fiecare subiect va completa câte două liste. astfel: tonul hedonic. iar pe coloane 4 grade de intensitate: 0 (deloc). gradul de intensitate. trist. Pentru evaluarea dispoziţiei afective. entuziast. plin de energie. Datele se vor nota într-un tabel (vezi tabelul 1). (implicare-neimplicare): tihnit. mulţumit. odihnit. inspirat. 3 (extrem). care îi este caracteristic în momentul completării. respectiv zi mohorâtă. 1965).1(puţin). (încordat-relaxat): tensionat. nervos. precipitaţii. Adjectivele sunt grupate în 4 categorii. (zi senină/ zi mohorâtă). 3.presiune atmosferică crescută. indicând pentru cele 24 de adjective. tonul energetic. tonus general. temperatură scăzută. dezinteresat. Se vor lua în studiu 5 subiecţi. 5.(mobilizator –demobilizator): vioi. Materiale necesare. 6. pentru ziua senină respectiv mohorâtă.încrezător. 2 ZI SENINĂ SUBIECŢI 3 4 5 MOD 1 ZI MOHORÂTĂ SUBIECŢI 2 3 4 5 MOD . Rezultatele obţinute se vor reprezenta într-o diagramă de comparaţie. pasiv. gradul de tensiune. Cele două liste se vor completa în două zile diferite : zi senină. 2. Valorile intensităţii fiecărui descriptor ADJECTIV 1 FERICIT VIOI ……. 4. tentat să lenevesc. alert. cer noros. Design-ul studiului Cercetarea se încadrează în categoria studiului cvasiexperimental. neliniştit. Efectul acestei variabile se poate constata pe baza unui design intrasubiect.

Introducere în psihologia contemporană. Journal of Personality and Social Psychology. 12. BIBLIOGRAFIE. Concluzii Se va decide asupra modificării dispoziţiei afective în funcţie de starea vremii..7. Interpretarea rezultatelor Se va realiza în funcţie de rezultatele obţinute. Cluj-Napoca. . Radu.. I. Editura Sincron. Nowlis & Green (1965). (1991). 345-364. Mood Adjective Check List. & col. 8.

sunteţi solicitat să notaţi pe liniile tabelului.1.Anexa 1. pentru fiecare adjectiv. un asterisc. semnificând gradul de intensitate care vă caracterizează în momentul de faţă. Instrucţiuni: În cele ce urmează. De exemplu: “ Cât de fericit vă simţiţi astăzi?” DELOC (0) FERICIT VIOI TENSIONAT TIHNIT INSPIRAT ENTUZIAST NELINIŞTIT PASIV SATISFĂCUT ALERT IRITAT TENTAT SĂ LENEVESC MULŢUMIT PLIN DE ENERGIE DEPRIMAT PLICTISIT ÎNCREZĂTOR ODIHNIT NERVOS DEZINTERESAT BINEDISPUS VIGUROS TRIST APATIC PUŢIN(1) MULT (2) EXTREM(3) .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->