1. Să se scrie în coordonate polare numerele z = −1 + i , w = 3 + i .

3π π ⎛ 3π 3π ⎞
Avem z = 2 , arg z = , w = 2, arg w = , de unde z = 2 ⎜ cos + i sin ⎟,
4 6 ⎝ 4 4 ⎠
⎛ π π⎞
w = 2 ⎜ cos + i sin ⎟
⎝ 6 6⎠

2. Determinaţi rădăcinile de ordin 5 ale lui –32.

Scriind –32 în forma trigonometrică − 32 = 32 (cos π + i sin π ) , şi folosind formula pentru

radical, putem scrie cele cinci rădăcini în forma
⎛ π π⎞
w0 = 2⎜ cos + i sin ⎟ ,
⎝ 5 5⎠
⎛ 3π 3π ⎞
w1 = 2⎜ cos + i sin ⎟ ,
⎝ 5 5 ⎠
⎛ 5π 5π ⎞
w2 = 2⎜ cos + i sin ⎟ = −2 ,
⎝ 5 5 ⎠
⎛ 7π 7π ⎞
w3 = 2⎜ cos + i sin ⎟,
⎝ 5 5 ⎠
⎛ 9π 9π ⎞
w4 = 2⎜ cos + i sin ⎟.
⎝ 5 5 ⎠
Să observăm că avem o singură rădăcină reală, celelalte fiind complexe. In plus rădăcinile
sunt situate pe un cerc de rază 2, având acelaşi modul, în vârfurile unui pentagon regulat,
pentru că argumentele a oricare două consecutive diferă prin 2π / 5 .

3. Să se calculeze sumele
S1 = 1 + cosθ + cos 2θ + ... + cos nθ ,
S2 = sinθ + sin 2θ + ... + sin nθ .
Să calculăm pentru început S = S1 + iS2 . Vom putea scrie
S = 1 + (cosθ + i sin θ ) + (cos 2θ + i sin 2θ ) + ... + (cos nθ + i sin nθ ) =
1 − z n +1
= 1 + z + z + ... + z = ,
1− z
unde z = cosθ + i sinθ . Folosind formula lui Moivre avem
1 − cos( n + 1)θ − i sin( n + 1)θ
S= ,
1 − cosθ − i sin θ
sau inca
⎛ n + 1 ⎞⎧ (n + 1)θ − π (n + 1)θ − π ⎫
2 sin ⎜ θ ⎟⎨cos + i sin ⎬
⎝ 2 ⎠⎩ 2 2 ⎭=
S=
θ ⎛ θ −π θ −π ⎞
2 sin ⎜ cos + i sin ⎟
2⎝ 2 2 ⎠
 (n + 1)θ
sin
= 2 ⎛⎜ cos nθ + i sin nθ ⎞⎟ .
θ ⎝ 2 2 ⎠
sin
2
De aici va rezulta, egalând părţile reale, respectiv imaginare,
(n + 1)θ nθ (n + 1)θ nθ
sin cos sin sin
S = 2 2 , S = 2 2
1
θ 2
θ
sin sin
2 2

z
4. Fie funcţia f ( z ) = 3 . Se consideră ca tăietură segmentul ce uneşte punctele critice
2i − z
algebrice z = 0 şi z = 2i . Determinaţi toate ramurile funcţiei date. Precizaţi ramura pentru
13π
1 i 12
care f (2) = 6 e . Pentru ramura determinată calculaţi valoarea în z = i .
2

Notăm z = r1 e iθ1 , z − 2i = r2 e iθ 2 . De aici 2i − z = r2 e i (θ 2 +π ) şi deci

θ1 −θ 2 −π + 2 kπ
r i
f k (z ) = 3 1 e 3
, k = 0,1,2 .
r2

π
Pentru z = 2 avem r1 = 2, r2 = 8 , θ 1 = 0, θ 2 = − . Inlocuim în formula de mai sus şi avem
4
π
−π + 2 kπ
1 i4
f k (2) = 6
e 3

2
şi comparând cu valoarea dată în problemă obţinem k = 2 . Urmează să calculăm f 2 (i) . Cum
i se găseşte pe tăietură, vom considera f 2 (i s ) şi f 2 (i d ) , valorile pentru i la stânga, respectiv
dreapta tăieturii. Urmărind pe z prin continuitate avem pentru z = is :
π 3π π π
r1 = r2 = 1, θ 1 = , θ 2 = iar pentru z = i d : r1 = r2 = 1, θ 1 = , θ 2 = − .
2 2 2 2
Deoarece
θ −θ + 3π
r i1 2
f 2 ( z) = 3 1 e 3
r2
vom obţine
2π 4π
i i
f 2 (i s ) = e 3
, f 2 (i d ) = e 3
.

5. Să se determine punctele în care funcţia

f ( z ) = z 2 − zz + z 2 + z − 2 z
este monogenă şi să se calculeze derivata în acele puncte.

Folosind relaţiile Cauchy-Riemann obţinem sistemul

− 2x − 1 = 4x − 3 , 6y = 4y ,
1
de unde funcţia dată este monogenă în punctul z = .
3

6. Să se determine funcţia monogenă f ( z ) = u + iv dacă se cunoaste partea sa reală

x y
u ( x, y ) = ln( x 2 + y 2 ) − yarctg
2 x
şi în plus, f (1) = 0 .

Metoda 1. Folosind condiţiile Cauchy-Riemann avem

∂v y ∂v 1
= arctg , = ln( x 2 + y 2 ) + 1
∂x x ∂y 2
şi de aici
y ⎡1 ⎤
dv = arctg dx + ⎢ ln( x 2 + y 2 ) + 1⎥ dy .
x ⎣2 ⎦
Deoarece forma diferenţială este totală exactă, v se determina integrând pe o curbă particulară,
parcursă paralel cu axele de coordonate,
y
⎡1 ⎤
x
y
v( x, y ) = ∫ arctg 0 dx + ∫ ⎢ ln( x 2 + y 2 ) + 1⎥dy
x0
x y0 ⎣
2 ⎦
y 1 y
= xarctg + y ln( x 2 + y 2 ) − + C
x 2 2
de unde avem,
x y ⎡ y y y ⎤
f ( z) = ln( x 2 + y 2 ) − yarctg + i ⎢ xarctg + ln( x 2 + y 2 ) − + C ⎥
2 x ⎣ x 2 2 ⎦
= z log z + iC
Din f (1) = 0 obţinem C = 0 şi deci f ( z ) = z log z .

Metoda 2. Dacă lucrăm în coordonate polare avem u ( r , θ ) = r (cos θ ln r − θ sin θ ) . Inlocuind

în condiţiile Cauchy-Riemann pentru coordonate polare găsim,
v( r , θ ) = r (θ cos θ + sin θ ln r ) + C ,
de unde, ţinând cont de z = r (cos θ + i sin θ ) , obţinem
f ( z ) = u + iv = z log z + iC .

Metoda 3. Calculăm derivata

∂u ∂v ∂u ∂u 1 y
f ′( z ) = +i = −i = ln( x 2 + y 2 ) + 1 + iarctg .
∂x ∂x ∂x ∂y 2 x
Facem y = 0 şi obţinem
f ' ( x) = ln x + 1 ,
de unde, prin integrare,
f ( x) = x ln x + C .
Inlocuind x cu z, găsim f ( z ) = z log z + C .