1.

Să se calculeze ∫γ zdz de la z = 0 la z = 4 + 2i de-a lungul curbei γ date prin

a) z = t 2 + it ;
b) linia de la z = 0 la z = 2i şi apoi pe linia de la z = 2i la z = 4 + 2i .
In cazul a) punctele z = 0 şi z = 4 + 2i pe curba γ se corespund lui t = 0 şi respectiv
t = 2 . Avem deci
2 2 2
8
∫0 t + itd (t + it ) = ∫0 (t − it )(2t + i)dt = ∫0 (2t − it + t )dt = 10 − 3 i .
2 2 2 3 2

Pentru rezolvarea problemei putem adopta şi următoarea metodă:

∫ ( x − iy )(dx + idy ) = ∫ xdx + ydy + i ∫ xdy − ydx .
γ γ γ

Parametrizarea curbei γ x = t , y = t cu t ∈ [0,2] ne permite să calculăm integralele

2

curbilinii de mai sus.

2. Să se calculeze

∫ (z − a ) dz .
n
In =
z −a =r

Curba dată, cerc cu centrul în a, de rază r, are parametrizarea z = a + re iθ ,

unde θ ∈ [0,2π ] . Se obţine pentru n ≠ −1
2π 2π
e i ( n +1)θ
I n = ∫ r n e inθ ire iϑ dθ = ir n +1 ∫ e i ( n +1)θ dθ = ir n +1 2π
0 =0.
0 0
i (n + 1)
Pentru n = −1 ,
2π
I −1 = i ∫ dθ = 2πi .
0
3. Calculaţi
sin πz 2 + cos πz 2
a) I 1 = ∫ dz ;
γ ( z − 1)( z − 2)
e2z
b) I 2 = ∫ dz ,
γ ( z + 1)
4

unde γ este cercul z = 3 .

Deoarece
1 1 1
= − ,
( z − 1)( z − 2) z − 2 z − 1
avem
sin πz 2 + cos πz 2 sin πz 2 + cos πz 2
I1 = ∫ dz − ∫ dz .
γ z−2 γ z −1
Pentru integralele de mai sus se aplică acum formula integrală a lui Cauchy pentru
a = 2 , respectiv a = 1 . Cum funcţia f ( z ) = sin πz 2 + cos πz 2 este olomorfă în interiorul lui γ .
sin πz + cos πz
2 2

∫γ z −2
dz = 2πi ,
 sin πz 2 + cos πz 2
∫γ z −1
dz = −2πi ,

şi deci I 1 = 4πi .
b) Considerând f ( z ) = e 2 z şi a = −1, aplicăm formula care ne dă derivata de ordinul
n = 3 în a
3! e2z
2πi ∫γ ( z + 1) 4
8e − 2 = dz .

shz
4. Să se calculeze ∫
z − 2 i = 2 ( z − πi )
4
dz .

R: Functia f ( z ) = shz este olomorfă pe z − 2i ≤ 2 şi conform formulelor lui Cauchy

rezultă că
3! f (z)
f ′′′(πi ) =
2πi ∫
z − 2 i = 2 ( z − πi )
4
dz .

shz 2πi πi
De aici ∫
z − 2 i = 2 ( z − πi )
4
dz =
3!
chπi = − .
3

z − 2i
5. Fie funcţia f ( z ) = 5 definită pe C \ T unde tăietura T este segmentul ce uneşte
z+2
3π
2 i4
punctele critice algebrice z = −2 şi z = 2i . In plus f (2) = 5 e . Să se calculeze
2
f ( z)
∫
z =1 z2
dz .

θ1 −θ 2 + 2 kπ
r1 i
Cu notaţiile z − 2i = r1 e iθ1 , z + 2 = r2 e iθ 2 rezultă că f ( z ) = 5 e 5
. Dar cum avem
r2
π
−i
2 = 2i + 2 2e 4
= −2 + 4e i 0 va rezulta că ramura aleasă în problemă corespunde lui k = 2 .
Putem scrie
f ( z) 2πi 2πi 2 1+ i z − 2i
∫
z =1 z 2
dz =
2!
f ' (0) = 5
2! 5 ( z + 2)( z − 2i ) z + 2
.
z =0
π
−i
Având în vedere că 0 = 2i + 2e 4
= −2 + 2e i 0 , rezultă
7 πi
z − 2i
5 = e 10
z+2 z =0
şi deci
7 πi 7πi
f ( z) 2πi 1 + i 10 π (1 + i ) 10
∫
z =1 z 2
dz =
5 2(−2i )
e =−
10
e .
 1
6. Fie funcţia f ( z ) = , f : C \ {0,1} → C şi a ∈ C \ {0,1} . Să se dezvolte f ( z ) în
z ( z − 1)
serie Taylor în jurul punctului z = a .
Avem descompunerea
1 1 1
= − .
z ( z − 1) z − 1 z
Pentru z − a < 1 − a putem scrie
1 1 1 1
= =
z −1 z − a + a −1 a −1 z−a
1+
a −1
n⎛ z − a⎞ (−1) n
n
1 ∞ ∞
= ∑ ( −1) ⎜ ⎟ = ∑ ( z − a )n
a − 1 n=0 ⎝ a −1 ⎠ n = 0 (a − 1)
n +1

Pentru z − a < a avem

1 1 1 1 1 ∞ ( z − a) n ∞ ( −1) n
= = = ∑ (−1) = ∑ n +1 ⋅ ( z − a ) .
n n

z z−a+a a z − a a n=0 a n
n =0 a
1+
a
In final, pentru z − a < R , R = min{a , a − 1} , avem
∞ ⎡ 1 1 ⎤
f ( z ) = ∑ (−1) n ⎢ − ⎥( z − a ) .
n

⎢⎣ (a − 1)
n +1 n +1
n =0 a ⎥⎦

1 15π
7. Fie funcţia f ( z ) = log z cu f (1 − i ) = ln 2 + i . Să se dezvolte în serie Taylor
2 4
funcţia f ( z ) în jurul punctului z = i .
Din faptul că ramurile uniforme ale lui f ( z ) sunt
f k ( z ) = ln z + i(arg z + 2kπ )
şi din condiţia dată, rezultă k = 2 . Atunci rezultă

( z − i )n = log i + ∑ (− 1) (nn − 1)! ( z − i )n

n −1
∞
f ( n ) (i ) ∞
log z = ∑
n =0 n! n =1 n!i
∞
in
= log i − ∑ ( z − i )n
n =1 n
Dar
⎛π ⎞ 9π
log i = ln i + i⎜ + 4π ⎟ = i ,
⎝2 ⎠ 2
aşa că pentru z − i < 1 avem
9πi ∞ i n
f (z ) = − ∑ (z − i ) .
n

2 n =1 n

1
8. Dezvoltaţi f ( z ) = în serie Laurent în domeniile
( z + 1)( z + 3)
(a) 1 < z < 3 ; (b) z > 3 ; (c) 0 < z + 1 < 2 .
 (a) Funcţia f descompusă în fracţii simple se scrie
1 1 1 1 1
= −
( z + 1)( z + 3) 2 z + 1 2 z + 3
1 1 1 1⎛ 1 1 1 ⎞
= = ⎜1 − + 2 − 3 + ...⎟ =
z +1 z 1 z⎝ z z z ⎠
1+
z
1 1 1 1
= − 2 + 3 − 4 + ... în z > 1 ;
z z z z
1 ⎧⎪ ⎛ z ⎞ ⎛ z ⎞ ⎛ z ⎞ ⎫⎪
2 3
1 1 1
= = ⎨1 − ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ − ⎜ ⎟ + ...⎬ în z < 3 .
z+3 3 z 3⎪ ⎝3⎠ ⎝ 3⎠ ⎝3⎠
⎩ ⎪⎭
1+
3
In coroana circulară 1 < z < 3 obţinem în final, ţinând cont de dezvoltările de mai sus,
1 1 1 1 1 z z2
f ( z ) = ... − 4 + 3 − 2 + − + − + ...
2z 2z 2z 2 z 6 18 54
1 ⎧⎪ ⎛ 3 ⎞ ⎛ 3 ⎞ ⎛ 3 ⎞ ⎫⎪
2 3
1 1 1
(b) = = ⎨1 − ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ − ⎜ ⎟ + ...⎬ =
z+3 z 3 z⎪ ⎝z⎠ ⎝z⎠ ⎝z⎠
⎩ ⎪⎭
1+
z
1 3 9 27
= − 2 + 3 − 4 + ... valabilă în z > 3 .
z z z z
1
Pentru folosim dezvoltarea de la punctul (a) valabilă în z > 1 , astfel că în
z +1
domeniul z > 3 vom obtine, combinând cele doua dezvoltări
1 4 13 40
f ( z) = 2
− 3 + 4 − 5 + ...
z z z z
(c) Notând z + 1 = u avem
1 1 1 1 ⎛ u u2 u3 ⎞
= = = ⎜⎜1 − + − + ... ⎟⎟ =
( z + 1)( z + 2) u (u + 2) ⎛ u⎞ 2u ⎝ 2 4 8 ⎠
2u ⎜1 + ⎟
⎝ 2⎠
1 1 1 1
= − + ( z + 1) − ( z + 1) 2 + ...
2( z + 1) 4 8 16
valabilă pentru u < 2 , u ≠ 0 , sau 0 < z + 1 < 2 .