P. 1
Stanga Si Dreapta Politica

Stanga Si Dreapta Politica

|Views: 103|Likes:
Published by Kclipso

More info:

Published by: Kclipso on Nov 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2012

pdf

text

original

Aplicate la ideologie, "dreapta" i "stânga" se refer la dou seturi de idei,convingeri, atitudini politice, aflate în rela ii de contradic ie, având

deseori oînc rc tur emo ional i neepuizând gama alternativelor politice a a cum sunt ele exprimate atât în programele partidelor, cât i în orient rile valorice existente la nivelul opiniei publice. Lipsa rigorii tiin ifice în delimitarea sensurilor celor doi termeni a condus la formularea a numeroase obiec ii în leg tur cu relevan a lor pentru compararea i clasificarea ideologiilor i partidelor politice. i totu i, ei continu s fie invoca i de c tre cercet tori, oameni politici sau, pur i simplu de c tre cei ce doar vor s defineasc , la modul generic, un anume tip de atitudine politic .Ini ial, dreapta i stânga au definit pozi ia fa de principiile Revolu iei franceze. Mai exact, la o edin a Adun rii constituante din 1789, reprezentan ii na iunii, diviza i în privin a problemei dreptului de veto al regelui, s -au împ r it topografic în sala de edin , partizanii unui veto nelimitat a ezându-se în dreapta pre edintelui adun rii. A adar, opozi ia dintre cele dou orient ri se referea la principiile guvern rii: ata ament fa de autoritatea monarhic sau preferin pentru un guvern ales; ata ament fa de trecut sau dorin de schimbare revolu ionar . Secolul al XIX-lea a perpetuat divizarea, chiar dac se foloseau rar termenii de"dreapta" i "stânga", confruntarea desf urânduse îndeosebi între monarhi ti i republicani: primii sus ineau "tronul i altarul", adic un regim monarhic autoritar,sprijinit de valorile bisericii; ceilal i, o pozi ie anti-clerical i republican , bazat pei deea suveranit ii poporului. Treptat, pozi ia în leg tur cu forma de guvern mânt i-a pierdut for a de diferen iere între atitudinile politice fundamentale. Pe m sur ce efectele revolu iei industriale asupra structurii sociale se f ceau tot mai mult sim ite, aspecte lor politice implicate în confruntarea dintre orient rile de dreapta i cele de stânga li se adaug criterii economico-sociale. Astfel, din a doua jum tate a secolului al XIX -lea, stânga începe s indice o atitudine favorabil intereselor participan ilor direc i la procesul muncii, iar dreapta - de in torilor de capital privat. Secolul XX va cunoa te o serie de metamorfoze ale sensurilor celor doi termeni. Prima ipostaz semnificativ a fost aceea a extremismului. Este de notat c ,atunci când au intrat în Parlamentul italian, fasci tii au ocupat locurile din extrema sa dreapt . Acest extremism, considerat de dreapta, pentru c , în numele unei noi ordini, exalta deschis for a, violen a, teroarea, s-a opus unui alt extremism - comunismul lui Stalin - considerat de stânga, pentru c exercita dictatura în numele valorilor democratice, asociate cu deosebire clasei proletariatul industrial i partidului care se declara exponentul s u. Dup al doilea r zboi mondial, în forme i cu amplori diferite, s -au succedat,atât în Europa, cât i în America, "valuri" de stânga, respectiv de dreapta.Primul moment de referin l-a constituit apari ia, în anii '60, a ceea ce s-anumit "Noua Stâng ", o ideologie eclectic ce i-a propus s revitalizeze gândirea de stânga, punând sub semnul întreb rii unele idei marxiste (apreciau îns scrierile umaniste ale tân rului Marx, pe care le contrapuneau celor din perioada de maturitate), criticând socialismul est-european i partidele comuniste occidentale,exprimând totodat neîncredere în politica de partid conven ional , în sistemul democratic tradi ional - de unde o oarecare turnur anarhist . Ca urmare, reprezentan ii s i sunt aprecia i în primul rând în calitate de critici sociali. În perioadarespectiv Noua Stâng a exercitat o influen considerabil , determinând constituirea unor mi c ri care, neîncrez toare în poten ialul revolu ionar al clasei muncitoare (idee sus inut de vechea stâng ), atribuiau rolul esen ial în schimbarea social intelectualilor i grupurilor marginale (incluzând aici i tineretul). Aceste idei ce s-au dovedit deosebit de penetrante mai cu seam datorit

i totu i. Desigur. precizând: . marxismul i cultura american . fusese numit "sfântul patron al Noii Drepte". au r mas la nivelul unor tendin e politice.considerat mentorul spiritual al acestei orient ri. 146). o atitudine favorabil fa de schimbare i inova ie. depild . e adev rat de caracter unitar) a criticat ideile i practicile socialiste . politice i morale. unele abord ri diferen iaz între dreapta i stânga politic . unde doi lideri politici (R.Ap rut pe fondul dificult ilor economice ce au marcat perioada în cauz . diferen ierea între dreapta i stânga nu a c zut în desuetudine. pe de alt parte. ci pentru îns i opinia public " (Alain Monchablon. nu numai pentru anali tii i oamenii politici. unul din teoreticienii de marc ai neoconservatorismului american. Noua Dreapt s-a concentrat spre critica ideii de egalitate. ea a avut expresii semnificative în numeroase alte ri. Este notabil c . Înc la începutul anilor '80. bugete centrale mai mari. Mi c rile aferente Noii Stângi au zdruncinat universit ile occidentale la sfâr itul anilor '60 i au mobilizat opinia public american împotriva r zboiului din Vietnam. De i se consider c Noua Dreapt s-a manifestat cu mai mare for în SUA i Marea Britanie. preocuparea pentru maximizarea libert ilor civile. spre deosebire de guvern rile de dreapta. de atenuare a diferen ierilor între dreapta i stânga. El precizeaz c . p.Spre a realiza un plus de concrete e i de nuan are.Thatcher) au fost asocia i acestei mi c ri. se consider c "opozi ia stânga/dreapta. între dreapta i stînga economic (Vernon Bogdanor. abordând dintr-o perspectiv comparativ principalele dimensiuni ce particularizeaz partidele politice în perioada postbelic . vede anumite virtu i în inegalitatea social i economic i tinde s sus in .sus inând. Ultimele decenii au relevat o tendin de atenuare a confrunt rilor întrei deologii i implicit. în general cele proprii stângii . r mâne înc criteriul major de diviziune. ca obiectiv esen ial.afirmat în anii '70 i '80. 324). 2000. Replica la ideile Noii Stângi a fost dat de ceea ce s-a numit "Noua Dreapt ". În Fran a. Reagan i M.i. ed. lipsindu-le structura organizat i programul articulat. departe de a fi dep it . pe de o parte. pentru egalitatea în problemele politice i sus inerea suveranit ii poporului. marcat mai pregnant de factorul ideologic. Naisbitt afirma senten ios: "Stânga i dreapta în politic sunt pe moarte: aproape totul vine acum de la un centru radical" (John Naisbitt. 88).Dreapta politic este mai sceptic în leg tur cu posibilitatea îmbun t irii naturii umane prin influen politic . asisten medical i asisten social (Arend Lijphart. Irving Kristol. e ata at men inerii ordinii sociale. În Fran a.de altfel.de notat c aceasta din urm apare ca o adev rat amenin are pentru cultura european tradi ional ). p. în posibilitatea de a face omul i societatea mai buni prin influen politic . 237). în principal pe considerentul c aceasta determin uniformizarea i nivelarea social (dintr-o asemenea perspectiv sunt puse pe acela i plan cre tinismul.Stânga politic cuprinde de obicei credin a în perfectibilitatea progresiv a oamenilor. eforturi sporite pentru reducerea omajului i mai mult accent pe educa ie. Arend Lijphart nominalizeaz pe primul loc ceea ce nume te "dimensiunea socioeconomic ". 1991. p. cele de stânga s-au caracterizat în mod sistematic printr-o rat mai înalt a cre terii sectorului public ale conomiei.lui Herbert Marcuse. . 1989. dar. aceast mi care (lipsit . o mai pronun at egalizare a veniturilor. afirmarea superiorit ii ra iunii i tiin ei asupra tradi iei i dogmei religioase. în mod tradi ional. acesta din urm fiind.. nu trebuie pierdute din vedere unele diferen e specifice între spa iul politic american i cel european. de pild . ca mi care ideologic asociat cu rena terea conservatorismului . iar. 1987. preocuparea pentru fraternitate i pentru interna ionalism.prin care vizeaz tocmai diferen ierea între stânga i dreapta. limitarea rolului statului în aproape toate domeniile. p. în fapt.

na ionalismul. liberalismul nu numai c este amplasat. consecven a în sus inerea tradi iilor i a ordinii sociale. al turi de protec ia social pentru dezavantaja i. de i este mai dificil. cu atât mai mult cu cât dreapta i stânga au i o puternic înc rc tur extra-politic : nu numai economic . Deprecizat c . preferând s exprime în termeni concre i ceea ce vor s conserve ( i aceasta difer . precum ide faptul c . A câ tigat teren punctul de vedere frecvent exprimat de politologii americani potrivit c ruia ceea ce în prezent diferen iaz dreapta de stânga este mai cu seam gradul i natura interven iei statului în activitatea economic i în via a social . pentru c . 1999)Încercarea de a amplasa partidele politice în tipologia dreapta .opera ional nu exclude îns raportarea la valorile politice. Partidele conservatoare sunt mai u or încadrabile în spectrul politic. i afirm moralitatea tradi ional a familiei.Stânga economic urm re te interesele muncitorului industrial i ranului. desigur. dar i cultural . Dar evolu ia lor ulterioar . Acest criteriu pragmatic i . . de regul . acoperind tot ceea ce se afl la stânga conservatorismului. . Cu alte cuvinte. rezultând ideologii sau programe politice specifice. în SUA. sub raport politic. sus ine interven ia statului în mecanismul pie ei. ordinii etc).stânga implic o serie de dificult i.s recunoa tem . în remarcabila sa lucrare Dreapta i stînga. în zona stângii. cu pendul ri între cele dou pozi ii.care anume set de atitudini se situeaz în prim-plan. în ap rarea propriet ii private i limitarea interven iei statului a consacrat încadrarea acestor partide în zona dreptei. ele continu s sus in ideea de libertate i drepturile omului. exist o considerabil distan între modul de auto-definire a unui partid i încadrarea ce rezult din examinarea obiectiv a programului i politicii sale. Problema este. în cazul lor.este de remarcat c acestea au reprezentat stânga politic în Europa secolului al XIX-lea.În cazul partidelor liberale purt toarele celei mai vechi dintre ideologiile contemporane . precum i sub cea economic . incluzând cele religioase. Totu i. F r a considera c tr s turile men ionate sunt criterii de diferen iere cu valoare absolut . mai exact la principiul egalit ii: în vreme ce stânga urm re te cu prioritate s reduc inegalitatea. are rezerve fa de sistemele de securitate social organizate de stat. s se generalizeze asupra principiilor programatice. Norberto Bobbio. sensul s u este deseori unul larg. s preciz m c aceste seturi de atitudini se pot combina în moduri diferite. apeleaz deseori la credin e i sentimente non-ra ionale. pozi ia lor definindu-se ini ial în opozi ie cu tradi ionalism ul conservator. deoarece oamenii politici de aceast orientare se declar în mod frecvent adversari ai teorii lor abstracte. ci. dreapta consider inegalitatea o stare fireasc (Norberto Bobbio. uneori. cu o minim interven ie a statului. . pentru c implic unele aspecte privind sensurile i scopurileinterven iei statului: orice interven ie presupune o anumit limitare a libert ii -problema este: în favoarea c rei valori (egalit ii. solidarit ii. sub multe aspecte. atât sub dimensiunea politic . tot mai mult marcat (în spa iul european) de opozi ia fa de partidele socialiste. mai mult chiar. este necesar precizarea criteriilor esen iale în func ie de care se face încadrarea într-o zon sau alta a spectrului politic. determinate atât de evolu ii uneori contradictorii. formuleaz drept criteriu principal de diferen iere tocmai raportarea la valori. cât i de manifestarea unor diferen e pregnante între partide ce î i au sorgintea în aceea i ideologie sau chiar în interiorul aceluia i partid. a determinat o deplasare spre centru sau chiar spre dreapta (în func ie i de ceilal i oponen i). îndeosebi sub aspect economic. de la o ar la alta).Dreapta economic crede în libertatea de alegere în sfera economic i favorizeaz o economie liber de pia .

diferen ierea între terorismul "de dreapta" i cel "de stânga" nu are prea mare relevan : prin mijloacele utilizate. La accentuarea acestei relativit i . 1991). a oportunismului. Partidele cre tin-democrate îmbin ideile cre tine despre justi ia economic i social (de regul . cele care marcheaz îndep rtarea de centru. Dar. cât i cu cele din dreapta. cuprinde variante de stânga. De fapt. E. dar i a terorismului s vâr it în numele stângii (maicunoscute fiind "Brig zile ro ii". fiind dispuse s realizeze alian epolitice atât cu partidele situate în stânga lor. Se înscriu în aceast sfer atitudini.Început în perioada interbelic . se situeaz însfera criminalit ii. de centru i chiar de dreapta. reprezentând o cert amenin are pentru democra ie. uneori se îndep rteaz de centru. În general. n scut în zona stângii. ci. a evit rii acestora. pozi ii rigide.interven ia guvernului pentru sprijinirea agriculturii. i se recunosc o serie de calit i. dincolo de acestea. S-a consacrat formula "extremele se ating". echilibrul. de i nu în mod exclusiv) cu cele conservatoare favorabile valorilor i institu iilor tradi ionale. se situeaz în zona centrului atât pentru c îmbin aceste tendin e. precum i cu cele liberale privitoare la democra ia politic . cât i opiniapublic . atunci când opereaz încadr ri în spectrul politic. În zona centrului sunt frecvent amplasate democra ia-cre tin i agrarianismul. al turi de care î i g sesc sau î i pot g si locul i alte partide: comuni tii (cu o ideologie reînnoit ). dar cer. care.Socialismul democratic occidental (social-democra ia). Problema are relevan deoarece atât tiin ele politice. atât terorismulintern cât i cel interna ional. sus inând interven ionismul economic i politicile sociale. mai general. O alt problem controversat în leg tur cu diferen ierea între dreapta istânga se refer la manifest rile extremiste. ce s-au declarat alternativa radical la stângatradi ional ). ireconciliabile.repudiat i catalogat ca fiind de dreapta de c tre comunismul dictatorial. este considerat principal exponent al acestei orient ri. 83). deplasându-se spre dreapta sau spre stânga. cât i cel politic. relativitatea distinc iei dintre dreapta i stânga adevenit tot mai evident în ultimele decenii. O asemenea situare nu exclude îns diferen ierea intern a social-democra iei.Dincolo de abord rile diferite. prin opozi ia dintre fascism i comunism. a insuficientei clarific ri în leg tur cu op iunile fundamentale. ale sectorului rural. istoriaextremismului a continuat dup al doilea r zboi mondial îndeosebi sub formaterorismului neofascist ("negru"). Chatelet. în sensul c exprim modera ia. a caren elor în consisten i coeren . p. atât cel de drept comun. pentru a descrie convergen aacestora în refuzul democra iei (chiar dac pe temeiuri diferite) i în utilizareaviolen ei ca form a luptei politice. Pozi ia lor decentru rezult din faptul c ap r proprietatea privat . În func iede obiectivele aduse în prim-plan. au în vedere mai cu seam deosebirile tran ante. în condi iile schimb rilor fundamentale din Europa Central i de Est. Pisier.Partidele agrariene au ap rut la începutul secolului XX. ea îns i. cât i pentru c identific scopul organiz rii politice cu asigurarea unor"echilibre între individ i colectivitate" (Fr. în acela i timp. considerate uneori ca fiind de domeniulpatologiei sociale. cu scopul sus ineriiintereselor produc torilor agricoli i. în schimbulsus inerii politicii lor economice. refuzul pozi iilor radicale. Aceste referiri la amplasarea partidelor în spa iul ideologiilor politice implic i o alt problem : ce înseamn "centrul"? Uneori i se atribuie sensuri depreciative:ar fi expresia compromisului. care favorizeaz ceea ce Sartori numea"for centrifug " în via a politic . nu numai c este recunoscut acum ca fiind de stânga. din perspectiva catolicismului. ecologi tii etc (Maurice Duverger. 1994.

s se asigure echilibrul între evolu ia economic i protec ia social . în continuare. iaasumat orientarea de centru. prin interven ia statului. reconsiderarea amplas rii unor partide în spectrul politic. centru-dreapta sau centru-stânga. Estechiar cazul celui mai numeros grup. Celde-al treilea plasat. ca urmare a orient rii unor partide de referin din componen a sa. Ca urmare. în concordan cu diversitatea intern . i constituirea familiilor europene de partide. este marcat de op iunile decentru-stânga. desigur. .trecerea gradual . stânga . Urm torul. Pe fondul acestei diferen ieri de principiu. Evident. de i focalizat pe obiective specifice stângii. potrivit prezent rii de pe propriul site. protec ia social fiind subordonat acestui obiectiv prioritar. Dar preferin a pentru centru este explicabil i prin faptul c orice etap de tranzi ie necesit o serie de clarific ri ideologice succesive. Grupul Sociali tilor în ParlamentulEuropean. în care.acontribuit. s-a ajuns la un larg evantai al denumirilor. începând din 1999. conservatoare. Atitudinea fa de interven ia statutului i protec ia social saconturat în contextul pozi iei fa de trecerea la economia de pia : dreapta sus inedezvoltarea rapid a sectorului privat i minima interven ie a statului.Grupul Alian ei Liberalilor i Democra ilor pentru Europa. O asemenea amplasare poate fiinterpretat . care. f r îndoial . i alte for e politice de centru icentru-dreapta . chiar daca unele partide ce-l alc tuiesc au optat pentruzona dreptei sau a centrului-dreapta. aderarea României la Uniunea European a determinat i va determina. une te for ele cre tin democrate. centru-stânga sau centru-dreapta. Grupul Partidului Popular European i al Democra ilor Europeni. ca pondere. dar i la o preferin evident a partidelor pentru autodefinirea pozi iei cafiind de centru. majoritateagrupurilor constituite în cadrul Parlamentului European i-au asumat o orientare decentru.Diferen ierea dintre dreapta i stânga se manifest în mod specific în condi iile României de dup 1989. din perspectiva strategiei electorale: o opinie public insuficient edificat asupra diferen ierilor ideologice i a implica iilor practice ale acestora este previzibil c va opta pentru for e politice c rora li se poate asocia o imagine de echilibru i modera ie. ce reunescfor e politice cu tradi ii i priorit i specifice fiec rei ri.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->