Probleme de diagnostic topic şi etiologic în afectarea nervului trigeminian

Anatomia: 1) Nervul trigemen (perechea V) este cel mai voluminos dintre toţi nervii cranieni. Nervul trigemen este un nerv mixt: senzitiv şi motor. Trunchiul nervos conţine şi fibre care conduc impulsuri vegetative. Rădăcina senzitivă, care are originea în ganglionul luiGasser, situat în cavum Meckeli. Ganglionul gasser a fost descris de anatomul francez Antonio Hirch în 1765 şi numit în numele profesorului sau anatomul Iohan Gasser. Celulele ganglionului lui Gasser au o ramură periferică ce formează porţiunea senzitivă a trigemenului şi formează ramura oftalmică (I), ramura maxilară (II) şi ramura maxilară inferior sau mandibulară (III). 2) Distibuţia ramurilor: Ramura oftalmică asigură: a) sensibilitatea frunţii, pleoapei superioare, nas, conjuctivă, cornee, meningele frontoorbitar, a sinusurilor frontal şi sfenoidal; b) preluarea fibrelor secretorii pentru glandele lacrimale prin nervul intermediar; c) fibre simpatice, ce pleacă de la ganglionul ciliar şi inervează muşchii netezi: tarsal al pleoapei şi orbital. Ramura pătrunde prin fanta sfenoidală în cavitatea craniană ajungînd în ganglionul Gasser. Ramura maxilară inervează tegumentele pleoapei inferioare, buzei superioare, aripa nasului, regiunii geniene anterioare, dura mater, mucoasa bolţii palatine, vălul palatin, amigdalele, pulpa dentară a maxilarului superior şi o parte din fosele nazale şi ajunge în ganglionul Gasser prin ramura rotundă. Ramura mandibulară intră în cutia craniană prin gaura ovală şi asigură: a) sensibilitatea tegumentelor buzei inferioare, regiunei mentoniere, geniomasteriene, temporale, fibre senzitive pentru limbă, planşeul bucal, arcada dentoalveolară inferioară; b) fibre vegetative parasimpatice de la ganglionul otic, care inervează glandele salivare sublinguale şi submandibulare; c) fibre gustative ale nervului lungual prin choarda timpanului (nervul intermediar); d) fibre motorii pentru muşchii: maseter, temporal, pterigoidieni, burta anterioară a digastricului, milohioidian. Nervul trigemen conţine şi fibre vegetative şi senzoriale care vin din nervul glosofaringian şi intermediarul lui Wrisberg şi din simpaticul cervical. Aceste fibre merg la ganglionii anexaţi fiecăruia din ramurile trigemenului: ganglionul oftalmic anexat nervului nazal pentru secreţia glandei lacrimale, ganglionul sfenopalatin anexat nervului maxilar superior şi ganglionul otic anexat nervului maxilar inferior. Rădăcina motorie ia naştere din nucleul masticator situat în partea mediană a calotei protuberanţiale, deasupra perechii a VII şi intern faţă de nucleul senzitiv. Fibrele motorii a nervului trigemen asigură inervaţia muşchilor masticatori.

1. mezencefalic (proprioceptiv) şi nucleul somatomotor (masticator). orbitei. iar în porţiunea caudală. apoi intră în componenţa ramurei mandibulare. 2. lacrimare şi salivaţie. sinusurilor şi dinţilor. tensor al timpanului. al vălului palatin. 3. . În nucleul tractului spinal mai este o particularitate de proecţie a ramurilor trigeminiene – fibrele ce provin din ramura oftalmică sunt situate în partea ventrală a nucleului. c) rădăcina descendentă. limbii. punte. b) rădăcina orizontală. posterioară a nucleului se proectează fibrele ce vin din părţile feţei mai îndepărtate de linia de centru (zonele de inervaţie topografic de tip segmentar. cavităţii bucale şi nazale. zonele Zelder) Fig. Nucleul principal pontin şi nucleul mezencefalic (analogul nucleului graţilis şi cuneatus) realizează funcţia sensibilităţii profunde. 4. care se termină în nucleul tractului spinal (pontobulbar). medial de nucleul senzitiv. nucleul principal pontin. Sensibilitatea termică şi dureroasă ajunge în acest nucleu prin cele trei ramure ale nervului trigemen de la nivelul feţii. masticatori şi fibre senzitive de la dinţi. extrinseci al globului ocular. prin nervul trigemen de la muşchii mimicii. iar bărbia în partea dorsală. Datorită acestor somatotopi şi reesă că dermatoamele părţii frunte este reprezentată în partea ventrală a nucleului. intră în protuberanţă pe faţa anterolaterală. fibrele ramurei maxilare ocupă partea mijlocie. Nucleul principal pontin primeşte sensibilitatea tactilă şi discriminativă a feţei şi capului. ce se termină în nucleul senzitiv pontin. Funcţia acestui nucleu dirijează activitatea muşchilor masticatori: temporal. Nucleul mezencefalic (proprioceptiv) primeşte fibrele aferente. şi reprezentanţi în bulb. periodont şi palatul dur. De menţionat că părţile orale şi interpolare a nucleului tractului spinal realizează reflexele legate de clipit. Nucleii nervului trigemen sunt situaţi în trunchiul cerebral. Fig. Acest nucleu este format din trei părţi: orală. mezencefal: nucleul tractului spinal. milohioidianul şi pîntecul anterior al muşchiului digastric. În acest nucleu sensibilitatea algotermică are o reprezentare somatotopică:în partea orală. unde se echivalează cu substanţa gelatinoasă Rolando al măduvei spinării pînă la segmentul I-IV. Fig. unde fibrele se împart în trei rădăcini: a) rădăcina ascendentă scurtă fascicolul care se termină în nucleul trigeminal superior. cei doi pterigoideni. aflat în zona nucleului locus coeruleus. Nucleul tractului spinal (senzotermoalgic) se întinde caudal de la nivelul mediopontin şi devine continuu cu cornul posterior. iar cele ce provin din ramura mandibulară sunt proectate în partea inferioară a nucleului. anterioară a nucleului se termină fibrele nervoase ce conduc sensibilitatea de la receptorii situaţi mai aproape de linia mijlocie a feţei. interpolară şi caudală. Nucleul somatomotor (masticator) a nervului trigemen este situat în tegumentul pontin. se alătură de rădăcina mandibulară senzitivă şi ajung în ganglionul Gasser. scalpului anterior. Axonii motoneuroni din nucleul masticator ies din punte.Ramurile senzitive a trigemenului eşind din g.Gasser traversează spaţiul pontocerebelos.

5. adică nucleul nervului trigemen primeşte aferenţe corticale atît directe şi încrucişate. Nucleii nervului trigeminean constituie numeroase reflexe ale trunchiului cerebral: 1. IX iar calea eferentă – nervii V. Examenul sensibilităţii 1. tractul specific trigeminotalamic. Căile trigeminale ascendente mediale. 2. reflexelor şi vegetative. furnicături etc. Reflexul de strănut – trigemen-centrii expiratori. VII. Metodica examinării nervului trigeminian Examenul clinic se face prin examinarea funcţiei senzitive.. Conexiunile căilor senzitive cu nucleul magnus al rafeului şi cu formaţia reticulată situat în protuberanţa trunchiului cerebral prin tracturile ascendente enumerate mai sus şi descendente cu axonii ce coboară către regiunea substanţei gelatinoase ce participă în formarea durerii explică survenirea durerii prin coenteresarea acestor conexiuni şi permite administrarea unor preparate farmacologice ce pot ameliora anumite tipuri de durere. în diverse regiuni ale feţei. Sensibilitatea subrective: important sunt datele bine culese anamnestice prezente senzaţiilor: dureri. Acest sistem formează tractul senzitiv ascendent nespecific situat pe partea medială care apoi se proiectează difuz. Reflexul lacrimal (pontin) – trigemen (ramura oftalmică) – facial (nucleul lacrimal). Axonii de la nucleii sensibilităţii algotermice şi tactile se încrucişează la nivelul mediopontin şi apoi au traiect ascendent şi se termină în nucleul ventral posterior a talamusului.Funcţia voluntară a masticaţiei se controlează prin căile corticonucleare. reticulari. furie. Prin braţul posterior al capsulei interne ajunge în girusul postventral şi reprezintă o localizare şi intensitate a durerii rapide. Nucleii senzitivi a nervului trigemen fac sinapsă cu formaţiunea reticulară a trunchiului cerebral din sistemul masiv multisinaptic paleoreticulotalamic. şi XII. De menţionat că toate aceste reflexe se realizează prin participarea formaţiunii reticulare a trunchiului cerebral. controlateral în cortexul cerebral. emoţii şi explică răspunsuri afective la dureri trigeminiene (depresii. IX. motorii. Reflexul suptului pontin-bulbar realizat prin căile aferente a nervilor V. Reflexul deprsor cardiac (bulbar) – trigemino-vagal. amorţeli. 3. Reflexul cornean pontin-trigemen-facial. teamă). Funcţia involuntară şi tonusul muşchilor masticatori se realizează prin sistemul extrapiramidal şi formaţiunei reticulare. unde este percepută durerea lentă. Reflexul osteotendinos masticator de nivel mezencefalic – trigemino-trigeminal. inervaţia este corticală bilaterală. reticulo-corticale se proiectează atît în diferite părţi corticale cît şi în sistemul limbic ce sunt responsabile de funcţii comportamentale. 4. I. 6. Pentru stabilirea diagnosticului topic şi etiologic a patologiei de nerv trigeminian este important determinarea particularităţilor caracteristice ale durerii: debutul (brusc . bulbari şi coarnele anterioare medulare cu angajarea muşchilor abdominali intercostali etc.

Examinarea punctelor dureroase Valleix prin palpare supraorbital. Sensibilitatea dureroasă se foloseşte un ac cu vîrf ascuţit şi se efectuează în acelaşi mod ca şi în examinarea sensibilităţii tactile. 4. Fig. b) în timpul examinării pacientul . intensitatea. declanşarea. litere) desenate de examinator pe tegumentele feţei bolnavului. conform zonelor de inervaţie nucleară segmentară (varianta de tip segmentar). unde fiecare atingere trebuie să simtă şi să deosebească diferenţa temperaturii.ochii acestuia vor fi închişi pentru a nu vedea aplicarea excitantului.III) ale nervului trigeminian conform dermatoamelor de inervaţie a fiecărei ramure şi apoi fiecare ramure între ele (depistarea variantă de tip periferic). b) Discriminarea sensibilităţii – posibilitatea de a percepe şi a deosebi două atingeri simultante făcute cu vîrful compasului Weber.sau lent). . unde pacientul cu ochii închişi la fiecare atingere trebuie să răspundă “da”. aplicîndu-le simetric şi în diverse segmente. Se compară datele obţinute cu cifrele normale. e) se examinează sensibilitatea simetric în zonele celor trei ramuri (I. Fig. periodică) timpul de apariţie (ziua sau noaptea). Fig. Sensibilitatea kinetică se determină prin mişcarea tegumentelor în direcţia sus-jos. paroxismului dureros.II. h) este necesar de repetat examenul sensibilităţii apoi să tragem concluziişe. 2. suborbital (fosa conina) şi mentonier ce constituie locul de emergenţă a ramurilor nervului trigeminian. 6.Sensibilitatea complexă: a) Dermolexia – capacitatea de a recunoaşte figuri simple (cifre. continuă. 9. 3. pentru a constata tipul topografic. 8. dar datele obţinute la pacient sunt subiective. 7. 5. 10. f) se examinează asemenea pe plan orizontal de la urechi spre linia mediană. Examinarea sensibilităţii se face ţinînd seama de o serie de condiţii: a) înainte de a trece la examinarea vom familiariza pacientul cu excitantul respectiv. caracterul senzaţiilor dureroase. Sensibilitatea termică se examinează folosind două eprubete cu apă caldă şi rece pe locul studiat. d) în momentul examinării pacientul va răspunde afirmativ “da” la fiecare aplicare a excitantului. localizarea. Sensibilitatea de vibraţie se efectuează aplicînd picioruşul diapazonului cu tembru jos care se aplică simetric piciorusul pe proeminenţele osoase ale feţei şi se apreciază durata perceperii vibraţiei. A constata prezenţa diferitor zone trigger pe anumite teritorii ale feţii sau a cavităţii bucale cu ajutorul unor stimuli banali. g) se examinează sensibilitatea la faţă şi la trunchi. tulburării sensibilităţii variantele: corticale (hemitip sau altern de trunchi cerebral). mîni şi picioare. c) se va evita sugestionarea pacientului. i) de menţionat că metodica de examinare a sensibilităţii este obiectivă. alternativ. durata (în formă de criză sau permanentă. Examinarea sensibilităţii tactile se efectuează prin atingerea pielii cu o bucată de vată.

Examinarea motilităţii active. III. Trizm . Pentru examinarea forţei musculare propunem bolnavului să strîngă cu dinţii o spatulă întrodusă între arcadele dentare. “stomo”. ce inervează muşchiul orbicular al ochiului. Prosopalgie .(grec. aceasta va ieşi cu uşurinţă de partea lezată. rădăcina şi tractul spinal trigemen. Reflexul cornean include calea aferentă a nervului trigemen (stimularea receptorilor corneei. SIMPTOMATOLOGIA Se deosebesc două forme de nevralgii: nevralgia trigeminală esentială (primară) şi nevralgia trigeminală simptomatică (secundară). Stomatalgie . b) Reflexul mandibular se examinează prin percusia uşoară a ciocanului de reflexe pe bărbie. II. ”algos” . Arcul reflex-trigemen-trigemen. Aspectul facial – asimetria feţei şi determină prin prezenta atrofiei uni. Fig. Nevralgie . conexiunea cu formaţiunea reticulară şi calea eferentă a nervului facial.durerea).”glossa”.(grec. Bruxizm . bolnavul fiind cu gura intredeschisă. ”algos” . ramura.(grec. se observă o mişcare de clipire.” Trismos”.limba.dureri paroxizmale. Fig.durerea).”prozop”. 6. 5.gura. 3. ganglionul Gasser. 3. Examenul motilităţii 1. Răspunsul este contracţia musculaturei şi ridicarea de masticaţie şi deridicare bruscă a mandibulei.Se vor examina la fel punctele dureroase vegetative în segmentele cervicale vertebrale şi percusia sinusurilor pentru excluderea sinusurilor frontale. Fig.contracţii muşchilori masticatori). “bruxo”. Atrofii musculare şi tonusul muscular se evidenţiază propunîndu-i bolnavului să execute mişcări de masticaţie iar mînele examinatorului se vor plasa pe muşchii masticatori. Astfel se va aprecia gradul de atrofie şi palpator deminuarea sau abolirea tonusului muscular. 4. Examenul reflexelor a) Reflexul cornean se examinează prin atingerea cu o bucăţică de vată efilată de cornee. Vegetalgie . 2. Glosalgie . maxilatre şisimpalgia vertebrogenă cervicală. Terminologia Particularităţile clinice ale nevralgiei trigeminale esentiale .durerea).sau bilateral a muşchilor masticatori.(grec. 1. Pentru evidenţierea lor propunem bolnavului să execute mişcări în diverse direcţii să deschidă sau să închidă gura sau mişcări de masticaţie. 8.faţa. 7.dureri permanente.dureri difuze prin afecţiuni sistemului vegetativ. Neuropatie .(grec. globul ocular privind în partea opusă excitaţiei. 2. ”algos” .de a scrisni din dinţi).

diagnoza de nevralgie trigeminală este dubioasă .Unii pacienţi afirmă. mişcări ale limbii. indică zona dureroasa. sunt insoţiţi de unele persoane pentru a explica acuzele. 8) caracteristic şi frecvent pentru nevralgie trigeminala este prezenţa unor zone "trigger". dar nu se succed cu o anumită reguralitate. salivaţie sau hipersecreţie nazală. 5) crizele apar brusc fără cauze.ca să se apere de frig. cavitatea bucală (gingia. dar mai mult. dentura. care sunt păstrate. vorbirea) pot declanşa paroxismul dureros. ce apar în teritoriu nervului trigemen. punctul maximal al durerii este la nivelul denturii inferioare sau superioare. dar nu ne permite să ne atingem de ea.Frecvenţa . 4) durata crizei de cîteva secunde pînă la o minută. Se observă. La fel caracteristic este în timpul crizei şi aspectul feţei. Există doar o sensibilitate la presiunea punctelor dureroase Walleix a ramurei afectate. unde cu ujutorul unor stimuli banali (inghititul. *secretorii hiperlacrimaţie. tusea.barbatii nu se berberesc.4 cazuri la 100. Bolnavul îşi întrerupe activitatea. preponderent femeiile în raport de 2:1prevalenţa pentru ramura dreaptă. Bolnavii înterpretează că crizele durează nu secunde. mai frecvent la vîrsta peste 40 ani. ce prezintă diverse grimase. 2) crize unilaterale dureroase cu caracter fulgerător. situate în diferite pşrţi: pielea feţei. Deseori unii bolnavi. masticaţia. nu se alimentează pentru a evita mişcarea mandibulei. 10) paroxismul dureros este asociat cu apariţia spasmului musculaturei feţei (tic doulourean). geme. umblă îmbrobodiţi . excepţional noaptea.Se caracterizează prin: 1) dureri paroxismale. care poate persista şi între crizele dureroase. mai ales în ramura afectată şi care cedează odată cu dispariţia durerilor. stranutul) sau altor mişcări voluntare (deschiderea sau închiderea gurii. "din senin" şi dispar. iar după finisarea crizei faţa este obosită. dacă pacientul acuză durerea în timpul somnului. 3) durerea respectă strict zone de inervaţie a ramurilor nervului trigemen. de care se trezeşte . Pentru evitarea crizelor bolnavii la fel au nişte atitudini particulare: nu se spală pe faţă .că durerile pot dispărea pe parcursul verii sau iernii şi reapărea din nou cu schimbarea anotimpului. limba). eventual în globul ocular. devine agitat. prezentîndu-se la medic. care deformează faţa. hipersudoraţie. nu vorbesc şi nu-şi asigură igiena bucală. 6) caracteristic este atitudinea şi comportamentul bolnavului în momentul crizelor dureroase. 7) crizele preponderent apar pe parcursul zilei.000 locuitori.că bolnavul este în asteptarea urmatoarei crizei. mucoasa labială. crizele pot deveni treptat mai frecvente (starea de rău nevralgic). 11) un alt semn caracteristic al nevralgiei primare este absenta modificărilor obiective în teritoriul ramurei afectate (dereglări de sensibilitatea a reflexelor cornean şi mandibular. mai frecvent în ramura III-a a nervului trigemen. că apoi din nou să se repete. 12) lipsa sau imposibilitatea evidentierii a unor factori etiologici şi patogenici prin investigaţii paraclinice: . facînd nişte mişcări cu mîna în regiunea occipitală a capului şi în acelaşi timp îşi protejează faţa de atingerea. 9) crizele dureroase sunt asociate cu manifestări pe teritoriu dureros: *vegetative congestia feţei şi a conjunctivei.

2. creştere cu 100 mg pînă la 300 mg. c) consultaţia stomatologului.ramurilor nervului trigemen duc la stoparea impulsurilor ascendente reticulo-talamico-corticale şi ameliorează crizele dureroase. Tratamentul poate fi divizat in 4 directii principale: 1. examenul neurologic obiectiv evidenţiază : . sinuzitelor. apoi se trece la doze de mentinerea 250 mg. a doua alegere: Fenitoin .blocade blocade locale ale zonelor trigger. leziuni traumatice. unde pe fondul dureros permanent pot apărea paroxisme nevrologice.rizotomie retroganglionară sau parţială . EVOLUTIE SI PROGNOSTIC pentru fiecare pacient aparte este imprevizibil. demielinizante(ca exemplu scleroza multiplă) etc. durerea este mai violentă şi are un caracter mixt.. b) TC si RMN pentru excluderea unor patologii intracraniene (tumori.fizioterapeutic lazer cu frecvenţa de 5 hz 1-2 min pe zona afectată. medicamentos prima alegere: Carbamazepina: la început cu 200 mg cu mărirea dozei cu 100200 mg la 5 zile pînă la 800-1000 mg/ zi.300 mg/zi cu mărirea dozei cu 150mg pînă la 1200 mg/zi. 3. ce duc la dezechilibrarea mecanismelor inhibitori centrali. iar la necesitate la 500 mg. dar nu mai mult de 10 min sumar. adică poate fi atît paroxistică cît şi constantă. doza de menţinere 600 mg. iar efectul complect survine la 3-4 sapt.a) radiologice pentru excluderea patologiei odontogene. 2.Cura durează 15 zile cîte o procedură pe zi şi se repetă peste 3-4 saptămîni.termocoagulare etc.Blocadele sunt binevenite în nevralgia trigemeniană simptomatică. ORL. inflamatorii.iniţial 100 mg zilnic.proceduri invazive . 4.crioneuroliza cu efect favorabil pînă la 80% cu durata eficientei săptîmînală . care la rîndul lor pot fi stabilizate prin anticonvulsivante. se mai folosesc preparate: valproat de Na. Potenţialul evocat trigeminal patologic 80% dintre pacienţi cu nevralgie simptomatică faţa de 30% dintre pacienti cu nevralgia primară de trigemen TRATAMENTUL Reiesînd din concepţie că în patogenia nevralgiei trigeminale primare participă formatiunea reticulară a trunchiului cerebral. care antrenează structurile suprasegmentare. Neuralgia trigeminala secundara (simptomatica) Particularitatile clinice Se deosebesc de cele ale nevralgiei primare prin urmatoarele: 1. care sunt mai prelungite şi mai difuze.. Efect pozitiv apare la 2-3 zi.

a) prezenţa punctelor dureroase Walleix a ramurilor trigemen afectate şi în acelaşi timp nu sunt prezente zonele triger. hipo. Participarea şi altor nervi cranieni (VI. tonzilite. exostoze.paralizie cu atrofia a muşchilor masticatori. 3. infectii virotice( herpes zoster). VII. B 12 1000-5000 mg 4. d) reflexul mandibular la fel devine abolit în afectarea ramurii mandibulare. acupunctare NEURALGIA TRIGEMINALĂ CU LOCALIZAREA LA NIVELUL SINUSULUI CAVERNOS TABLOUL CLINIC: a) dureri în teritoriul oftalmicului şi a maxilarului superior în prezenţa punctelor. sindromul Tolosa. atrofia. ce afectează nervul trigemen. blocarea este bine venită şi se efectueaza în locurile clasice 2-3 ml lidocaina 2% + 20-30 mg hidrocortizon + vit.sau anestezie în teritoriul ramurei oftalmice a n. trigemen. Examinarea neuro-stomatologică şi investigaţii suplimentare permite determinarea mai multor cauze cu sedii topografice extra sau intracraniene. b) dereglări a sensibilitaţii pentru toate formele atît celei superficiale cît şi profunde sub formă de hiper-. erupţia dinţilor. scleroza multiplă). c) reflexul cornean diminuat sau abolit pentru ramura oftalmică. iar în cazurile mai avansate. Cauzele nevralgiei trigeminale sunt convenţional clasificate în extracraniene si intracraniene.căderea părului sau carunteţie. 4. pigmentaţie. modificări endocrine etc. tromboflebite de sinus cavernos. cheratita neuropatica (apare prin afectarea ramurii oftalmice şi se caracterizează prin apariţia de ulceraţii pe cornee care pot determina pierderea vederii).Hunt). intoxicaţii. granuloame. arahnoidite postraumatice si inflamatorii.). medicamente antinevralgice 3. proteze dentare. gingivite. metastazele bazale şi vasculare (anevrisme.sau anestezie pe teritoriul ramurei afectate. reumatice. Intracraniene compresiuni tumorale (meningioame de cavum Meckel cu afectarea ganglionului Gasser. trigemen. e) tulburări vegetative. Extracraniane odontogene( pulpite. VIII) şi prezeanţa altor semne neurologice. patologia vasculară şi inflamatorie ale cavităţii orbitale (anevrisme ale arterei carotide. angioame. pneurinomele acustice. îngustarea canalelor osoase oval şi rotund prin care trec ramurine n. chisturi etc. c) abolirea reflexului cornean. mezotimpanite. înlăturarea cauzei generatoare 2. . osteomielita. TRATAMENTUL 1. peridontite. b) hipo.

a regiunii amigdaliene şi a peretelui posterior a faringelui face să dispară temporar durerea. c) prin aceasta se explică că sinromul dureros este asociat de dereglări ale sensibilităţii gustative a părţii anterioare ale limbii şi în unele cazuri cu paralizie facială ipsolaterală. gingia superioară şi faringe. geniculaţi. Nevralgia ganglionului sfenopalatin (sindrom Sluder) . IV. nazociliar.. c) anevrisme ale arterei carotide şi malformaţiile arterio. V) şi exoftalmie. c) badijonarea bazei limbii. a) se caracterizează prin dureri violente continue sau poate fi şi paroxismale. la baza limbii şi pe partea posterioară a vălului palatin cu iradierea spre ureche.d) oftalmoplegia externă şi internă cu midriază ( prin infectarea nervilor III. articulaţia temporomandibulară şi spre gît.venoase.salivaţie şi senzaţia de gust amar. durerea uneori iradiază în frunte. Simptomatic se caracterizează prin: a) dureri unilaterale foarte violente cu punctul de plecare în globul ocular cu iradiere spre mucoasa nazală. în globul ocular şi la nivelul mucoasei nazale. d) tumori ale nazofaringelui regiunii hipofizare craniofaringiome metastazice etc. Diagnosticul diferenţial între nevralgia trigeminală şi nevralgiile prin afectarea g. e) edem palpebral şi chemosis prin deranjarea circulaţiei venoase. obiectivizînd prin asta diagnosticul de nevralgie glosofaringiană. gangionul geniculat aparţine nervului intermediar Wrisberg situat de nervul facial. care survin pe un fon dureros permanent. d) erupţia zosteriană în canalul auditiv în caz de infectie virală Herpes Zoster localizată în ganglionul geniculat. văl palatin. b) punctul de plecare şi de declanşare a durerii este conductul auditiv şi auriculul mastoidian. b) sindrom Tolosa-Hunt. sinusul maxilar. e) leziuni traumatice cu fracturi a bazei craniului şi regiunii orbitale.sau hipo. Prin nevralgia ganglionului geniculat (sindromul Hunt) Nevralgia glosofaringiana Se manifestă clinic prin: a) dureri violente care au puncte de plecare în amigdala. Aferentele ganglionului geniculat prin coarda timpanului asigură sensibilitatea gustativă în 2/3 anterioare ale limbii. nevralgia glosofarin giană şi simpatologia cervicală. sfenopalatini. b) b) paroxisme dureroase pot fi asociate cu hiper. Etiologia: a) tromboflebite ale sinusului cavernos.

c) deseori paroxizmele dureroase sunt asociate cu vertij. ketanov. insuficienţa vasculară la pacientul HTA şi ateroscleroza cerebrală 8. alte sinuzite 2. constituţionali 6. anomalii craniocervicale) Tratament a) imobilizarea segmentelor cervicale + guler b) blocarea simpaticului cu ameliorări bune c) preparate antinevralgice: (paracitamol. cervicală depistează devieri patologice (cervicoartroză. b) durerile au caracter continuu sau paroxizmale şi sunt declanşate prin mişcări ale capului. vijiituri în urechea şi ameţială. neidentificată Se manifestă prin : a) dureri pulsative care pornesc din ganglion nazociliar şi iradiază spre globul ocular. amigdalită cronică 4. rinoree. naclofen) .b) durerile sunt însoţite de dereglări vegetative: hiperemia conjunctivei şi edemul mucoasei nazale. devierea septului nazal 7. d) la palpaţie sunt prezente punctele dureroase cervicale. c) criteriu de diagnostic important: stoparea accesului dupa prelucra rea zonelor posterioare a meatului nazal mediu cu sol. uneori în tîmplă şi ureche. nesteroidiene: nimesil. osteohondroză. congestie conjunctivală. spre mucoasa nazală şi ramura mandibulară. rinoree hipersalivaţie. psihogeni. infecţii respiratorii acute etc. mecanici. factori alergici. difuz profundă cu iradierea în orbită. b) deseori durerea este asociată cu dereglări vegetative: lacrimare. Etiologia: Nevralgia nazo-ciliara (sindromu Charlin) Simpatalgia cervicală (nevralgia nervului Arnold.) 5. infecţii odontogene 3.Lieon) Evoluiază în crize paroxistice avînd un aspect clinic de nevralgia asemanatoare cu a trigeminului cu atît mai mult că ea poate coiexista cu nevralgia trigeminală. paravertebrale cu asocierea sindromului Horner ipsolateral şi asimetriei TA e) radiografia vertebrală. infecţii generale( virale.Barre. inclusiv gripale. Particularitătţile clinice: a) simpatalgia cervicală se incepe în regiunea cefei şi iradiază în jumătatea respectivă a părţii occipitale. cocaina 5% 1. procese inflamatorii ale sinusului etmoid şi comun. dicaina 2% sau sol. auriculare si mastoidiene.

nu fiecare dinte are o localizare destinată în care se manifestă durerea referită. chinuitoare. deoarece durerea dentară poate să apare şi în alte regiuni.gel e) fizioproceduri j) acupunctura Nevralgii şi cefalei de diverse localzări şi leziuni topografice Este necesar de diferenţiat nevralgia trigeminală de alte facialgii locale cauzate de algiile dentare. Durerea uneori devine continuă şi are un orar fix: apare dimineaţa. afectarea unui premolar superior determină dureri în regiunea inervată de ramura a II-a a trigemenului şi este insoţită de hipersecreţie lacrimală şi salivară.dragoste de fată mare şi durerea de masele". Sinuzita frontală acută Se deosebeşte clinic prin dureri cu caracter nevralgic. insuportabilă. retroorbital intraauricular etc. Cauzele cele mai frecvente ale durerilor dentare sunt: caria. sinuzite. Sinuzita maxilară Nevralgii şi cefalee în afecţiunile stomatologice şi rinogene . de aceia nu în zadar se vorbeşte: "două boli sunt pe lumea şi destul de grele. injectarea conjuctivală. ochi sau poate să generalizeze. preponderent noaptea. Sinuzitele prezintă cauza cea mai frecventă a cefaleei de natura otorinolaringologică.d) local cu gel -unguent Fastum-gel. ceafă. Durerea dentară este violentă. Aceasta repartizare regională nu are totdeauna valoarea absolută. Afectarea unui premolar inferior provoacă dureri cu localizare în ramura a III-a a trigemenului cu acceleaşi semne associate. Diclofenac.în vertex. artrita temporo-mandibulara. abcese periapicale si periodontale. Durerile odontogene se explică prin faptul că receptorii ramurei nervului trigemen. De exemplu . fotofobie. comparativ cu receptorii pielii ( 200 receptori la 1 cm2) ajunge la un numar de 20000-30000. creste treptat în intensitate în cursul zilei şi dispare către seara.Tratamentul radical stomatologic duce la dispariţia durerii. Radiografia sau panorama tuturor dintilor deseori obiectivizează concret patologia dentară. Durerea dentara se numară printre cele mai frecvente şi violente forme ale durerilor cranio-faciale şi printre celealte suferinţe umane “cine n-a suferit de durerea de masale nu ştie ce este durerea”. ce inervează dinţii. localizate supraorbital cu iradiere în frunte omolaterală. continuu. Algiile dentare sunt localizate în diferite părţi ale capului şi feţei în corespunderea cu dintele afectat. în regiunea occipitală. Pulpita acută este stadiul urmator al cariei netratate şi se manifestă prin dureri localizate în anumite regiuni sau poate să iradieze în vertex. Durerea dentară cauzată de abces dispare odată cu evacuarea abcesului. pulpita acută. care deseori se transforma într-o cefalee violentă hemicraniană cu fotofobie şi congestie conjunctivală.

si suborbitală. dar poate transfera în status migrenos.Durerea este sensibilă la mobilizarea şi la palparea articulaţiei temporo-mandibulare la care se adaugă şi crepitaţii Durerea iradiază în ureche.sau bilaterala.Nevralgia apare la adulţi trecuţi de vîrsta mijlocie şi mai ales la cei adentaţi (deci lipsa dinţilor). g) în afara crizelor persoana este practic sanatoasă. în acelaşi timp ameliorarea evidentă în timpul sarcinii. diclofenac-gel d) fizioproceduri: ultrasunet cu hidrocortizon. dar durează mai mult timp şi sunt localizate preauricular. des 15-25 şi foarte rar după 45 de ani.. c) prevalenţa la femei 4:1.mentinerea durerii mai mult de 72 ore în ciuda tratamentului. d) frecvente la 15-40 de ani. ce iradiază în dinţi maxilari şi în regiunea supra. e) criza migrenoasă dureaza de la cîteva ore pînă la cîteva zile. cefalea Cluster. ce dovedeşte rolul factorului endocrin în patogenia crizelor migrenoase.la căscat îngheţit. Tratamentul cauzal: a) medicamente antinevralgice b) rezultate bune prin blocajul analgetic al articulaţiei temporo-mandibulară cu lidocaina şi hidrocortizol. Bruxizmul ar putea să aibă de asemenea un rol important în apariţia acestui sindrom. sindrom Costen se manifestă prin dureri cu caracter nevralgic. ce aduce la contracţia excesivă a maseterilor şi degenerarea articulaţiei temporomandibulare. f) după crizele dureroase bolnavul adoarme şi trezîndu-se fără cefalee.Durerea apare în cursul unei rinite acute după care bolnavul simte o durere vie în obrazul omolateral sinusului afectat. simpatalgia cervicala se diferentiază de nevralgia trigeminiană prin: a) in antecedente bolnavilor migrene demonstrativ este factorul ereditar.Examenul radiologic obiectivizează diagnosticul sinuzitei Nevralgia temporo-mandibulară. insoţită de obstrucţie nazală( nas înfundat) uni. anosmie. secreţie mucoasă. b) prezenţa crizelor migrenoase în anamneza. arteriita temporala. Cefalgiile vasculare înclud următoarele entităţi nozologice: Migrena. c) masaj local cu Fastum-gel. limbă şi mandibulă mai ales după masticaţie. Sinuzita etmoidală acută Se manifestă printr-o durere intensă localizată frontal în orbită şi în rădăcina nasului. Migrena . şi dispariţia lor la menopauză. temporal. supraorbital.La percuţie şi presiunea sinusului apare durerea.vertex sau occipital.

Frecvenţa crizelor uneori pot apărea din 2 în 2 ore timp de mai multe săptămîni sau luni. Frecvenţa bolii este mai redusă decît a migrenei. umblă încoace-încolo prin odaie. tegretol) neeficace. antiepileptice (finlepsin. 4. fiind strict unilaterală. care trezeşte bolnavul din somn.Migrena în ciorchină. Sinonime: eritroprosopalgia (Bing. nevralgia ciliară sau migrenoasă (Harris. strict localizată unilateral. la re precise.Factorul ereditar nu este dovedit. 5. în medie între 10-120 de minute sau chiar şi cîteva ore. Reieşînd din acest principiu şi se bazează tratamentul patogenetic a crizelor migrenoase şi cefaleiei Cluster. Durerea deseori este nocturnă de mare intensitate. locus coeruleus. 2. 10. de caracter pulsativ. devine zbuciumat. apărînd în crize succesive. . di rinoree. În patogenia migrenei şi cefaleiei Cluster participă structurile situate la nivelul trunchiului cerebral: formaţiunea reticulară. Caracteristic este comportarea bolnavilor în timpul crizei. 8. spasme cefalea. fronto-temporală sau poate cuprinde întreaga hemifaţă. cu regularitate de ceasornic. Crizele desori sînt însoţite de fotofobie. care pot reduce reactivitatea centrilor vazomotorii. 1952). În ultimul timp au apărut o serie de noi substanţe capabile să modifice unii din factorii esenţiali care duc la determinarea crizelor dureroase. nevralgia migrenoasă periodică (Erohina. Cefalgia – apare la adulţi tineri după 23 ani. Uneori se poate observa sindromul Horner. Clinica: 1. Durerea apare brusc fără prodroame în regiunea orbitală. 1926). cefalgia în ciorchine (Kunkle. nu-şi găseşte locul. 9. 11. de secreţie lacrimală. 8:1. greţurile şi vărsăturile sunt excepţionale. 3. 7. Folosirea preparatelor antinevralgice. Tratamentul: 1. mai accentuată fronto-orbitală (peri sau infraorbital). derivate ale acidului lisergic. devin într-o stare psihomotorie: din cauza durerilor violente ţipă. de scurtă durată. după care încetează. a dereglarilor neuromediatorilor cu eliberarea substanţilor vazoactive (serotonina. prostoglandine) ce pot duce la dereglarea tonusului vascular. 1914). hiperemia sclerelor. cluster Definiţie: Cefalgia în ciorchine este o formă particulară de cefalee vasculară. uneori blefarospasm. 1913). 6. uneori sub formă de arsură. ce au o acţiune prin efect antiserotoninic. 2. 1947). astfel încît unii bolnavi se deteriorează psihic şi se gîndesc la sinucidere. Cefalgia atinge maximul de intensitate în cîteva minute şi îşi păstrează intensitatea pe toată durata crizei.Între salvele de crize există intervale libere de cîţiva ani. 1973). eritromelalgia capului sau cefalgia histaminică (Horton. nevralgia nervului petros superficial (Gardner. Crizele apar în salve. proporţie 2:100. Există un grup de preparate. nuclei trigeminian. la bărbaţi 90%.

13. Sumatripan (Imirgan) 6 mg s/c. se întîlneşte mai frecvent la sexul feminin. apar neregulat.12. vomă. acupunctura. Nevralgia de trigemen Tratamentul crizei Tratarea crizelor Tratamentul formelor de cefalea “Cluster” episodică şi cronice Simpatalgia cervicală sindromul Barre-Lyeu. dihidroergotamină 1 mg i/m sau 0. Simpatalgia cervicală mai frecvent este determinatăde anomalii occipita-cervicale.nesteroide.dereglări vestibulare cu vertij. 2. B-blocant.paloarea feţei). TRATAMENTUL 1. Ineficace preparatele analgetice.nistagmus şi dereglări de mers. Aerosol cu ergotamintartrat 3 pulverizări de cîte 0. plexul simpatic paravertebral al arterei vertebrale sau migrena cervicală. crizele durează mai mult timp.45 mg la interval de 3 min (maxim 6 curse/zi). nevralgia nervului occipital al lui Arnold. care apar în salve regulate. Imobilizarea segmentelor cervicale(guler) 2. Tratamentul medicamentos antinevralgice.osteohondroză cervicală.cinarizină 3.Diagnosticul diferenţial se face cu migrena.5 s/c.Deseori simuleazănevralgia trigemenală şi se manifestă prin dureri pulsative în regiunea occipito-cervicală cu iradierea în regiunea orbitală sau în întreagă hemicranie. laterizare sau de rotaţie exagerează durerea. Ergotamintartrat (Migrexa) 0. antiepileptice.un rol important declanşator în etiopatogenia cervicalgiei survine la bolnavii care au avut în anamneza traume cranio-cervicale cu hiperxtenzie sau hiperflexie a capului(accidente rutiere sau traume sportive) În stabilirea diagnosticului etiologic se va examina radiografia segmentelor vertebrale cervicale şi cranio-vertebrale. Paroxismele dureroase apar limitate pe un anumit teritoriu al nervului. 1. există zone de declanşare a paroxismului (trigger-zones) şi durează mai puţin de 1 minută.5 mg i/v. neuroleptice. Soluţie de lidocaină 4% .instilaţie nazală. secunde şi nu cedează la vasoconstrictoare de tipul ergotaminei.Diagnosticul pozitiv stabileşte pe baza tabloului clinic al crizelor care durează de obicei de scurtă durată. 3. Contraindicată terapia manuală şi tracţiuni de nivel cortical LEZIUNI LA NIVELUL GANGLIONULUI GASSER (de etiologia herpetica) . 1.Mişcarea capului de înclinare. există prodroame. artroză. Verapamil (Izoptin) 80 mg/zi de 3 ori sau Methisergid 2-4 mg/zi.Palparea punctelor paravertebrale a segmentelor cervicale obiectivizează prezenţa cervicalgiei.Algiile cervicale deseori sunt asociate cu manifestări vegetative( greaţă . 1.B-blocator.

pterogoideni. afectarea unilaterală se manifestă prin paralizie muşchiului masticator a) devierea maxilarului inferior spre partea paralizată cu ocazia deschiderii gurii b) diminuarea forţei de strîngere a maxilarului inferior c) atrofia muşchilor masticatori şi maseter d) abolirea reflexului mandibular Nucleul trigeminian (ramura mandibulară) participă în formarea şi altor simptome şi reflexe: . pleoape. ♦ Nucleul masticator ( pontin). d) hipoestezie pe teritoriul ramurilor afectate. cornee şi pe pielea maxilarului superior. limbii. ♦ Nucleul principal (pontin) asigură funcţia sensibilităţii tactile ale feţei şi capului. de la dinţi. b) anevrizme şi malformatii arteriovenoase. posttraumatice. burta anterioară a digastricului şi miohioidianului Dereglările ale tractului spinal duc la tulburări ale sensibilităţii hipo sau anestezie disociată algo-termică de tip segmentar corespunzător somatotopiei a părţii orale sau caudale. dereglări cerebeloase.Pentru stabilirea diagnosticului se foloseste CT.cerebelos. masticatori.neurinome acustice şi tumori de unghiul ponto. permanente sau de tip nevralgic. LCR. Simptomatlogia descrisă mai sus în afectarea ganglionului Gasser cu asocierea afectării altor nervi cranieni. ♦ Nucleul proprioceptiv (mezencefalic) ce primeşte fibrele aferente de la muşchii mimici. RMN. Afectarea nucleului masticator ca şi a ramurei mandibulare a trigeminului duce la urmatoarele manifestări clinice: 1.pentru muşchii maseter temporal. localizate.se manifestă clinic prin: a) dureri îndelungate. Nucleul principal si proprioceptiv. care realizeaza funcţia termoalgica ale fetei. ponto-cerebeloase postinfectioase şi otogene. extrinseci ai globului ocular. e) abolirea reflexului cornean. LEZIUNI LA NIVELUL RADICULO GASSERIAN pot fi determinate de a) arahnoidite bazale. violente. LEZIUNI LA NIVEL NUCLEAR PONTO-BULBAR Simptomele au selectivitate în dependenţa de 4 nuclei ai nervului trigemen: ♦ Nucleul tractului spinal (ponto-bulbar-medular). b) cu erupţii herpetice pe frunte. periodont şi palatul dur. tuberculoase. c) neurofibroame şi meningioame a ganglionului Gasser şi rădăcinei.respectiv la dereglări ale sensibilităţii tactile şi proprioceptive. semne meningiene etc. c) keratita ulceroasă.

emoţional pot declanşa dureri insuportabile numite hiperpatii b) In afectarea nucleului median sau conexiunile cu nuclei striaţi durerea poate fi asociată cu "mîina talamică" cu mişcări atetoide c) durerea este asociată cu hipoestezie contralaterală.simptom Benua. dureroasă sau termică frigul sau aierul rece) sau chiar psihic. lumina. Bogolepov. de masticaţie şi de vorbire. miotonia de tip Tomson la fel se poate manifesta cu patologii a funcţiei motorii a nervului trigemen (pseudoparalizie) Simptomul esenţial în miastenia este oboseala excesivă la eforturi şi epuizarea rapidă musculară.bulbar e) scleroza amiotrofică laterală f) contuzie cerebrala de nivel bulbar Bolile neuromusculare miastenia. disfagie b) siringobulbie c) scleroza multiplă d) tumori de nivel pontino.trism. Afectarile supranucleare motorie de nerv trigemen pot apărea atîta în patologia extrapiramidală cît şi piramidală de nivel cortical. disfagie).Buldog şi în cazuri mai grave – clonusul mandibular Leziunea nucleară ale trigemunului pot fi realizate de următorii factori etiologici : a) dereglări vasculare din sistemul vertebrobazilar ce se manifestă prin sindromul altern bulbar Wallenbery şi variantele acestuia asociat cu dizartrie. Apare în stadia de recuperare a neuropatiei faciale . CAPSULAR Simdromul talamic se manifestă prin a) durerea puternică . În boala Parchinson sau simdromul Parchinsonian apare tremorul barbiei asociate cu tremurătura de postură în parţile distale ale mîinilr la nivelul degetelor. La eceşti bolnavi cu miastenie apar şi dereglări de masticaţie.sindromul Guna se manifestă prin sinchinezii la mişcarea voluntară a deschiderii gurei sau la masticaţie se deschide ochiul la bolnavul cu ptoza înnascută . care survin după o perioadă de repaus. tactili. tetanos şi tetanie .. Produse de excitaţie venite prin căile fasciculului spinotalamic din mediul extern de ordin senzorial (miros. În miastenia topografia afectiunii poate atinge cu predilecţie anumiţi muşchi. acustici. violentă şi paroxistică sub forme de arsură cu localizarea difuză. Miotonia congenitală Thomson se caracterizează prin limitarea mişcărilor active de deschiderea gurii. deoarece sensibilitatea algotermică are reprezentare bilaterală în talamus .Participă în realizarea a unor simptome ale automatizmului oral: MarinescuRadovici. preponderent se afectează sensibilitatea profundă. LEZIUNI DE NIVEL TALAMIC. bulbare (dizartrie. cu oftalmoplegii. Există forme cu simptone exclusiv oculare.în procese de caracter iritativ pot apărea contracţii musculare. şi după repaus funcţia se restabileşte.la deschiderea voluntară a gurei apare clipitul ochiului. prin afectarea muşchilori respectivi. faciale(diplegie faciala).

2 şi se manifestă clinic prin parestezii contralaterale la nivelul jumatăţii comisurii bucale şi la nivelul degetului mare. hemianestezie. LEZIUNI DE NIVEL CORTICAL La afectarea lobului parietal pot apărea variante de dereglări ale sensibilităţii a) în procese de exitaţie apare epilepsia senzitiva Jacsoniana în raport cu segmentele corporale de proiecţie somatotopica a cîmpurilor 3. . 1. fiind ca cea algotermică are conecţiuni corticale bilaterale. uneori şi hemianopsie în caz de afectarea şi capsulei interne.dar au o întindere pe toată jumatatea corpului c) preponderent de acest nivel cortical este afectată sensibilitatea tactilă.In cazul afectării arterei talamoperforate clinic apar tulburări de sensibilitate la faţă şi mai puţin la membre prin afectarea somatică a nucleului intern semilunar Sindromul talamic poate fi asociat cu hemipareză. deoarece aceste cîmpuri au o localizarea somatotopică. b) la afectarea cîmpurilor 5 şi 7 apar hemiparestezii contralaterale.d) sindromul talamic mai frecvent este realizat prin procesele vasculare ale unor ramure ale arterei cerebrale posterioare. profundă şi complexă. ETIOLOGIA: se întîlneşte mai mult în patologia vasculară.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful