Probleme de diagnostic topic şi etiologic în afectarea nervului trigeminian

Anatomia: 1) Nervul trigemen (perechea V) este cel mai voluminos dintre toţi nervii cranieni. Nervul trigemen este un nerv mixt: senzitiv şi motor. Trunchiul nervos conţine şi fibre care conduc impulsuri vegetative. Rădăcina senzitivă, care are originea în ganglionul luiGasser, situat în cavum Meckeli. Ganglionul gasser a fost descris de anatomul francez Antonio Hirch în 1765 şi numit în numele profesorului sau anatomul Iohan Gasser. Celulele ganglionului lui Gasser au o ramură periferică ce formează porţiunea senzitivă a trigemenului şi formează ramura oftalmică (I), ramura maxilară (II) şi ramura maxilară inferior sau mandibulară (III). 2) Distibuţia ramurilor: Ramura oftalmică asigură: a) sensibilitatea frunţii, pleoapei superioare, nas, conjuctivă, cornee, meningele frontoorbitar, a sinusurilor frontal şi sfenoidal; b) preluarea fibrelor secretorii pentru glandele lacrimale prin nervul intermediar; c) fibre simpatice, ce pleacă de la ganglionul ciliar şi inervează muşchii netezi: tarsal al pleoapei şi orbital. Ramura pătrunde prin fanta sfenoidală în cavitatea craniană ajungînd în ganglionul Gasser. Ramura maxilară inervează tegumentele pleoapei inferioare, buzei superioare, aripa nasului, regiunii geniene anterioare, dura mater, mucoasa bolţii palatine, vălul palatin, amigdalele, pulpa dentară a maxilarului superior şi o parte din fosele nazale şi ajunge în ganglionul Gasser prin ramura rotundă. Ramura mandibulară intră în cutia craniană prin gaura ovală şi asigură: a) sensibilitatea tegumentelor buzei inferioare, regiunei mentoniere, geniomasteriene, temporale, fibre senzitive pentru limbă, planşeul bucal, arcada dentoalveolară inferioară; b) fibre vegetative parasimpatice de la ganglionul otic, care inervează glandele salivare sublinguale şi submandibulare; c) fibre gustative ale nervului lungual prin choarda timpanului (nervul intermediar); d) fibre motorii pentru muşchii: maseter, temporal, pterigoidieni, burta anterioară a digastricului, milohioidian. Nervul trigemen conţine şi fibre vegetative şi senzoriale care vin din nervul glosofaringian şi intermediarul lui Wrisberg şi din simpaticul cervical. Aceste fibre merg la ganglionii anexaţi fiecăruia din ramurile trigemenului: ganglionul oftalmic anexat nervului nazal pentru secreţia glandei lacrimale, ganglionul sfenopalatin anexat nervului maxilar superior şi ganglionul otic anexat nervului maxilar inferior. Rădăcina motorie ia naştere din nucleul masticator situat în partea mediană a calotei protuberanţiale, deasupra perechii a VII şi intern faţă de nucleul senzitiv. Fibrele motorii a nervului trigemen asigură inervaţia muşchilor masticatori.

Nucleul principal pontin primeşte sensibilitatea tactilă şi discriminativă a feţei şi capului. apoi intră în componenţa ramurei mandibulare. Nucleul tractului spinal (senzotermoalgic) se întinde caudal de la nivelul mediopontin şi devine continuu cu cornul posterior. 1. În nucleul tractului spinal mai este o particularitate de proecţie a ramurilor trigeminiene – fibrele ce provin din ramura oftalmică sunt situate în partea ventrală a nucleului. Fig. mezencefal: nucleul tractului spinal. iar cele ce provin din ramura mandibulară sunt proectate în partea inferioară a nucleului. c) rădăcina descendentă. unde fibrele se împart în trei rădăcini: a) rădăcina ascendentă scurtă fascicolul care se termină în nucleul trigeminal superior. ce se termină în nucleul senzitiv pontin. interpolară şi caudală.Gasser traversează spaţiul pontocerebelos. fibrele ramurei maxilare ocupă partea mijlocie. masticatori şi fibre senzitive de la dinţi. milohioidianul şi pîntecul anterior al muşchiului digastric. 4. Datorită acestor somatotopi şi reesă că dermatoamele părţii frunte este reprezentată în partea ventrală a nucleului. anterioară a nucleului se termină fibrele nervoase ce conduc sensibilitatea de la receptorii situaţi mai aproape de linia mijlocie a feţei. 2. mezencefalic (proprioceptiv) şi nucleul somatomotor (masticator). În acest nucleu sensibilitatea algotermică are o reprezentare somatotopică:în partea orală. 3. Sensibilitatea termică şi dureroasă ajunge în acest nucleu prin cele trei ramure ale nervului trigemen de la nivelul feţii. Nucleul somatomotor (masticator) a nervului trigemen este situat în tegumentul pontin. extrinseci al globului ocular. se alătură de rădăcina mandibulară senzitivă şi ajung în ganglionul Gasser. intră în protuberanţă pe faţa anterolaterală. Axonii motoneuroni din nucleul masticator ies din punte. Fig. scalpului anterior. Nucleul mezencefalic (proprioceptiv) primeşte fibrele aferente. cei doi pterigoideni. aflat în zona nucleului locus coeruleus. b) rădăcina orizontală. . al vălului palatin. tensor al timpanului. nucleul principal pontin. lacrimare şi salivaţie. orbitei. medial de nucleul senzitiv. sinusurilor şi dinţilor. punte. posterioară a nucleului se proectează fibrele ce vin din părţile feţei mai îndepărtate de linia de centru (zonele de inervaţie topografic de tip segmentar. Funcţia acestui nucleu dirijează activitatea muşchilor masticatori: temporal. care se termină în nucleul tractului spinal (pontobulbar). şi reprezentanţi în bulb. De menţionat că părţile orale şi interpolare a nucleului tractului spinal realizează reflexele legate de clipit. prin nervul trigemen de la muşchii mimicii. iar bărbia în partea dorsală. Acest nucleu este format din trei părţi: orală. Nucleul principal pontin şi nucleul mezencefalic (analogul nucleului graţilis şi cuneatus) realizează funcţia sensibilităţii profunde. zonele Zelder) Fig. Nucleii nervului trigemen sunt situaţi în trunchiul cerebral. cavităţii bucale şi nazale. limbii.Ramurile senzitive a trigemenului eşind din g. periodont şi palatul dur. unde se echivalează cu substanţa gelatinoasă Rolando al măduvei spinării pînă la segmentul I-IV. iar în porţiunea caudală.

Examenul sensibilităţii 1. Reflexul osteotendinos masticator de nivel mezencefalic – trigemino-trigeminal. teamă). tractul specific trigeminotalamic. 4. reticulo-corticale se proiectează atît în diferite părţi corticale cît şi în sistemul limbic ce sunt responsabile de funcţii comportamentale. De menţionat că toate aceste reflexe se realizează prin participarea formaţiunii reticulare a trunchiului cerebral. Acest sistem formează tractul senzitiv ascendent nespecific situat pe partea medială care apoi se proiectează difuz. 5. VII. 2. Sensibilitatea subrective: important sunt datele bine culese anamnestice prezente senzaţiilor: dureri. reflexelor şi vegetative. Reflexul suptului pontin-bulbar realizat prin căile aferente a nervilor V. furnicături etc. amorţeli. Prin braţul posterior al capsulei interne ajunge în girusul postventral şi reprezintă o localizare şi intensitate a durerii rapide.Funcţia voluntară a masticaţiei se controlează prin căile corticonucleare. în diverse regiuni ale feţei.. unde este percepută durerea lentă. 6. Căile trigeminale ascendente mediale. inervaţia este corticală bilaterală. adică nucleul nervului trigemen primeşte aferenţe corticale atît directe şi încrucişate. furie. controlateral în cortexul cerebral. emoţii şi explică răspunsuri afective la dureri trigeminiene (depresii. IX. Metodica examinării nervului trigeminian Examenul clinic se face prin examinarea funcţiei senzitive. Reflexul deprsor cardiac (bulbar) – trigemino-vagal. reticulari. bulbari şi coarnele anterioare medulare cu angajarea muşchilor abdominali intercostali etc. Reflexul de strănut – trigemen-centrii expiratori. Reflexul cornean pontin-trigemen-facial. şi XII. Reflexul lacrimal (pontin) – trigemen (ramura oftalmică) – facial (nucleul lacrimal). IX iar calea eferentă – nervii V. 3. Conexiunile căilor senzitive cu nucleul magnus al rafeului şi cu formaţia reticulată situat în protuberanţa trunchiului cerebral prin tracturile ascendente enumerate mai sus şi descendente cu axonii ce coboară către regiunea substanţei gelatinoase ce participă în formarea durerii explică survenirea durerii prin coenteresarea acestor conexiuni şi permite administrarea unor preparate farmacologice ce pot ameliora anumite tipuri de durere. Funcţia involuntară şi tonusul muşchilor masticatori se realizează prin sistemul extrapiramidal şi formaţiunei reticulare. Axonii de la nucleii sensibilităţii algotermice şi tactile se încrucişează la nivelul mediopontin şi apoi au traiect ascendent şi se termină în nucleul ventral posterior a talamusului. Nucleii senzitivi a nervului trigemen fac sinapsă cu formaţiunea reticulară a trunchiului cerebral din sistemul masiv multisinaptic paleoreticulotalamic. I. Pentru stabilirea diagnosticului topic şi etiologic a patologiei de nerv trigeminian este important determinarea particularităţilor caracteristice ale durerii: debutul (brusc . Nucleii nervului trigeminean constituie numeroase reflexe ale trunchiului cerebral: 1. motorii.

III) ale nervului trigeminian conform dermatoamelor de inervaţie a fiecărei ramure şi apoi fiecare ramure între ele (depistarea variantă de tip periferic). dar datele obţinute la pacient sunt subiective. caracterul senzaţiilor dureroase. 4. aplicîndu-le simetric şi în diverse segmente. b) Discriminarea sensibilităţii – posibilitatea de a percepe şi a deosebi două atingeri simultante făcute cu vîrful compasului Weber. b) în timpul examinării pacientul . declanşarea. Examinarea punctelor dureroase Valleix prin palpare supraorbital. e) se examinează sensibilitatea simetric în zonele celor trei ramuri (I. 7. Sensibilitatea dureroasă se foloseşte un ac cu vîrf ascuţit şi se efectuează în acelaşi mod ca şi în examinarea sensibilităţii tactile. h) este necesar de repetat examenul sensibilităţii apoi să tragem concluziişe. alternativ. tulburării sensibilităţii variantele: corticale (hemitip sau altern de trunchi cerebral). d) în momentul examinării pacientul va răspunde afirmativ “da” la fiecare aplicare a excitantului. Examinarea sensibilităţii tactile se efectuează prin atingerea pielii cu o bucată de vată. Sensibilitatea de vibraţie se efectuează aplicînd picioruşul diapazonului cu tembru jos care se aplică simetric piciorusul pe proeminenţele osoase ale feţei şi se apreciază durata perceperii vibraţiei. Fig. 2. Sensibilitatea termică se examinează folosind două eprubete cu apă caldă şi rece pe locul studiat. suborbital (fosa conina) şi mentonier ce constituie locul de emergenţă a ramurilor nervului trigeminian. Fig. . unde fiecare atingere trebuie să simtă şi să deosebească diferenţa temperaturii. 9. pentru a constata tipul topografic. i) de menţionat că metodica de examinare a sensibilităţii este obiectivă. paroxismului dureros. localizarea. c) se va evita sugestionarea pacientului. 3. Fig. periodică) timpul de apariţie (ziua sau noaptea). unde pacientul cu ochii închişi la fiecare atingere trebuie să răspundă “da”. mîni şi picioare. 6. Sensibilitatea kinetică se determină prin mişcarea tegumentelor în direcţia sus-jos.sau lent). conform zonelor de inervaţie nucleară segmentară (varianta de tip segmentar).Sensibilitatea complexă: a) Dermolexia – capacitatea de a recunoaşte figuri simple (cifre. 8. A constata prezenţa diferitor zone trigger pe anumite teritorii ale feţii sau a cavităţii bucale cu ajutorul unor stimuli banali. intensitatea. litere) desenate de examinator pe tegumentele feţei bolnavului.ochii acestuia vor fi închişi pentru a nu vedea aplicarea excitantului. Examinarea sensibilităţii se face ţinînd seama de o serie de condiţii: a) înainte de a trece la examinarea vom familiariza pacientul cu excitantul respectiv. f) se examinează asemenea pe plan orizontal de la urechi spre linia mediană. 5. continuă.II. g) se examinează sensibilitatea la faţă şi la trunchi. 10. Se compară datele obţinute cu cifrele normale. durata (în formă de criză sau permanentă.

Terminologia Particularităţile clinice ale nevralgiei trigeminale esentiale . ”algos” .” Trismos”. Nevralgie .(grec. b) Reflexul mandibular se examinează prin percusia uşoară a ciocanului de reflexe pe bărbie. ”algos” . 3. se observă o mişcare de clipire. ganglionul Gasser.durerea).dureri permanente. SIMPTOMATOLOGIA Se deosebesc două forme de nevralgii: nevralgia trigeminală esentială (primară) şi nevralgia trigeminală simptomatică (secundară).dureri paroxizmale. maxilatre şisimpalgia vertebrogenă cervicală. Examenul motilităţii 1.sau bilateral a muşchilor masticatori. Glosalgie . Bruxizm . ”algos” . Trizm . 8. Prosopalgie . Reflexul cornean include calea aferentă a nervului trigemen (stimularea receptorilor corneei.”prozop”.dureri difuze prin afecţiuni sistemului vegetativ.Se vor examina la fel punctele dureroase vegetative în segmentele cervicale vertebrale şi percusia sinusurilor pentru excluderea sinusurilor frontale. Examinarea motilităţii active. 6. ce inervează muşchiul orbicular al ochiului. 4. III. Răspunsul este contracţia musculaturei şi ridicarea de masticaţie şi deridicare bruscă a mandibulei.gura. Fig. II.”glossa”. Astfel se va aprecia gradul de atrofie şi palpator deminuarea sau abolirea tonusului muscular.limba. Examenul reflexelor a) Reflexul cornean se examinează prin atingerea cu o bucăţică de vată efilată de cornee. Fig.(grec. “bruxo”.(grec. globul ocular privind în partea opusă excitaţiei. Fig. Aspectul facial – asimetria feţei şi determină prin prezenta atrofiei uni. “stomo”. 1. rădăcina şi tractul spinal trigemen.(grec. Atrofii musculare şi tonusul muscular se evidenţiază propunîndu-i bolnavului să execute mişcări de masticaţie iar mînele examinatorului se vor plasa pe muşchii masticatori. Vegetalgie . 2. 7. Pentru examinarea forţei musculare propunem bolnavului să strîngă cu dinţii o spatulă întrodusă între arcadele dentare. Arcul reflex-trigemen-trigemen. 5.durerea).(grec. Pentru evidenţierea lor propunem bolnavului să execute mişcări în diverse direcţii să deschidă sau să închidă gura sau mişcări de masticaţie. aceasta va ieşi cu uşurinţă de partea lezată.contracţii muşchilori masticatori). 2. ramura. Neuropatie .de a scrisni din dinţi).durerea). bolnavul fiind cu gura intredeschisă.faţa. 3. conexiunea cu formaţiunea reticulară şi calea eferentă a nervului facial. Stomatalgie .

dentura. Se observă. devine agitat. de care se trezeşte .Frecvenţa .Se caracterizează prin: 1) dureri paroxismale.4 cazuri la 100. ce apar în teritoriu nervului trigemen. 7) crizele preponderent apar pe parcursul zilei. că apoi din nou să se repete. cavitatea bucală (gingia. care sunt păstrate. Există doar o sensibilitate la presiunea punctelor dureroase Walleix a ramurei afectate. 5) crizele apar brusc fără cauze. situate în diferite pşrţi: pielea feţei. eventual în globul ocular. nu se alimentează pentru a evita mişcarea mandibulei. mişcări ale limbii. La fel caracteristic este în timpul crizei şi aspectul feţei. excepţional noaptea. 2) crize unilaterale dureroase cu caracter fulgerător. 8) caracteristic şi frecvent pentru nevralgie trigeminala este prezenţa unor zone "trigger". dar mai mult. 10) paroxismul dureros este asociat cu apariţia spasmului musculaturei feţei (tic doulourean).că bolnavul este în asteptarea urmatoarei crizei.că durerile pot dispărea pe parcursul verii sau iernii şi reapărea din nou cu schimbarea anotimpului. vorbirea) pot declanşa paroxismul dureros. mai frecvent în ramura III-a a nervului trigemen. stranutul) sau altor mişcări voluntare (deschiderea sau închiderea gurii. Pentru evitarea crizelor bolnavii la fel au nişte atitudini particulare: nu se spală pe faţă . "din senin" şi dispar. dar nu se succed cu o anumită reguralitate. Bolnavii înterpretează că crizele durează nu secunde. prezentîndu-se la medic. tusea. 3) durerea respectă strict zone de inervaţie a ramurilor nervului trigemen.ca să se apere de frig. 4) durata crizei de cîteva secunde pînă la o minută.diagnoza de nevralgie trigeminală este dubioasă . mai ales în ramura afectată şi care cedează odată cu dispariţia durerilor. dar nu ne permite să ne atingem de ea. punctul maximal al durerii este la nivelul denturii inferioare sau superioare. iar după finisarea crizei faţa este obosită. sunt insoţiţi de unele persoane pentru a explica acuzele. unde cu ujutorul unor stimuli banali (inghititul.Unii pacienţi afirmă. mai frecvent la vîrsta peste 40 ani. crizele pot deveni treptat mai frecvente (starea de rău nevralgic). umblă îmbrobodiţi . mucoasa labială.barbatii nu se berberesc. geme. indică zona dureroasa. masticaţia.000 locuitori. 12) lipsa sau imposibilitatea evidentierii a unor factori etiologici şi patogenici prin investigaţii paraclinice: . facînd nişte mişcări cu mîna în regiunea occipitală a capului şi în acelaşi timp îşi protejează faţa de atingerea. hipersudoraţie. *secretorii hiperlacrimaţie. dacă pacientul acuză durerea în timpul somnului. Deseori unii bolnavi. Bolnavul îşi întrerupe activitatea. 9) crizele dureroase sunt asociate cu manifestări pe teritoriu dureros: *vegetative congestia feţei şi a conjunctivei. limba). 11) un alt semn caracteristic al nevralgiei primare este absenta modificărilor obiective în teritoriul ramurei afectate (dereglări de sensibilitatea a reflexelor cornean şi mandibular. nu vorbesc şi nu-şi asigură igiena bucală. ce prezintă diverse grimase. salivaţie sau hipersecreţie nazală. care poate persista şi între crizele dureroase. 6) caracteristic este atitudinea şi comportamentul bolnavului în momentul crizelor dureroase. care deformează faţa. preponderent femeiile în raport de 2:1prevalenţa pentru ramura dreaptă.

dar nu mai mult de 10 min sumar. a doua alegere: Fenitoin . 3.rizotomie retroganglionară sau parţială . Potenţialul evocat trigeminal patologic 80% dintre pacienţi cu nevralgie simptomatică faţa de 30% dintre pacienti cu nevralgia primară de trigemen TRATAMENTUL Reiesînd din concepţie că în patogenia nevralgiei trigeminale primare participă formatiunea reticulară a trunchiului cerebral. care la rîndul lor pot fi stabilizate prin anticonvulsivante. unde pe fondul dureros permanent pot apărea paroxisme nevrologice.300 mg/zi cu mărirea dozei cu 150mg pînă la 1200 mg/zi. sinuzitelor.Blocadele sunt binevenite în nevralgia trigemeniană simptomatică. b) TC si RMN pentru excluderea unor patologii intracraniene (tumori.. Tratamentul poate fi divizat in 4 directii principale: 1. adică poate fi atît paroxistică cît şi constantă.a) radiologice pentru excluderea patologiei odontogene. 2.iniţial 100 mg zilnic. 2. Efect pozitiv apare la 2-3 zi. doza de menţinere 600 mg. medicamentos prima alegere: Carbamazepina: la început cu 200 mg cu mărirea dozei cu 100200 mg la 5 zile pînă la 800-1000 mg/ zi.fizioterapeutic lazer cu frecvenţa de 5 hz 1-2 min pe zona afectată. 4. leziuni traumatice.. Neuralgia trigeminala secundara (simptomatica) Particularitatile clinice Se deosebesc de cele ale nevralgiei primare prin urmatoarele: 1. care sunt mai prelungite şi mai difuze. iar la necesitate la 500 mg. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC pentru fiecare pacient aparte este imprevizibil. creştere cu 100 mg pînă la 300 mg. se mai folosesc preparate: valproat de Na. care antrenează structurile suprasegmentare. apoi se trece la doze de mentinerea 250 mg. ORL. ce duc la dezechilibrarea mecanismelor inhibitori centrali. examenul neurologic obiectiv evidenţiază : .proceduri invazive . iar efectul complect survine la 3-4 sapt.crioneuroliza cu efect favorabil pînă la 80% cu durata eficientei săptîmînală . c) consultaţia stomatologului.termocoagulare etc. durerea este mai violentă şi are un caracter mixt. inflamatorii.ramurilor nervului trigemen duc la stoparea impulsurilor ascendente reticulo-talamico-corticale şi ameliorează crizele dureroase. demielinizante(ca exemplu scleroza multiplă) etc.blocade blocade locale ale zonelor trigger.Cura durează 15 zile cîte o procedură pe zi şi se repetă peste 3-4 saptămîni.

trigemen. înlăturarea cauzei generatoare 2. reumatice. Participarea şi altor nervi cranieni (VI. chisturi etc. medicamente antinevralgice 3.căderea părului sau carunteţie. pigmentaţie. exostoze. Cauzele nevralgiei trigeminale sunt convenţional clasificate în extracraniene si intracraniene. cheratita neuropatica (apare prin afectarea ramurii oftalmice şi se caracterizează prin apariţia de ulceraţii pe cornee care pot determina pierderea vederii). pneurinomele acustice. gingivite. mezotimpanite. metastazele bazale şi vasculare (anevrisme. b) hipo. VII. iar în cazurile mai avansate. tonzilite. tromboflebite de sinus cavernos. atrofia. B 12 1000-5000 mg 4. patologia vasculară şi inflamatorie ale cavităţii orbitale (anevrisme ale arterei carotide. granuloame. proteze dentare. osteomielita. blocarea este bine venită şi se efectueaza în locurile clasice 2-3 ml lidocaina 2% + 20-30 mg hidrocortizon + vit. erupţia dinţilor. Examinarea neuro-stomatologică şi investigaţii suplimentare permite determinarea mai multor cauze cu sedii topografice extra sau intracraniene. e) tulburări vegetative. Extracraniane odontogene( pulpite.paralizie cu atrofia a muşchilor masticatori. intoxicaţii. acupunctare NEURALGIA TRIGEMINALĂ CU LOCALIZAREA LA NIVELUL SINUSULUI CAVERNOS TABLOUL CLINIC: a) dureri în teritoriul oftalmicului şi a maxilarului superior în prezenţa punctelor. ce afectează nervul trigemen. arahnoidite postraumatice si inflamatorii. infectii virotice( herpes zoster). VIII) şi prezeanţa altor semne neurologice.sau anestezie în teritoriul ramurei oftalmice a n. sindromul Tolosa. . 3. TRATAMENTUL 1. angioame. peridontite. 4. d) reflexul mandibular la fel devine abolit în afectarea ramurii mandibulare. c) abolirea reflexului cornean.a) prezenţa punctelor dureroase Walleix a ramurilor trigemen afectate şi în acelaşi timp nu sunt prezente zonele triger. scleroza multiplă). c) reflexul cornean diminuat sau abolit pentru ramura oftalmică. b) dereglări a sensibilitaţii pentru toate formele atît celei superficiale cît şi profunde sub formă de hiper-.).sau anestezie pe teritoriul ramurei afectate. modificări endocrine etc. îngustarea canalelor osoase oval şi rotund prin care trec ramurine n. Intracraniene compresiuni tumorale (meningioame de cavum Meckel cu afectarea ganglionului Gasser. hipo. trigemen.Hunt).

Prin nevralgia ganglionului geniculat (sindromul Hunt) Nevralgia glosofaringiana Se manifestă clinic prin: a) dureri violente care au puncte de plecare în amigdala. care survin pe un fon dureros permanent. Simptomatic se caracterizează prin: a) dureri unilaterale foarte violente cu punctul de plecare în globul ocular cu iradiere spre mucoasa nazală. d) tumori ale nazofaringelui regiunii hipofizare craniofaringiome metastazice etc. d) erupţia zosteriană în canalul auditiv în caz de infectie virală Herpes Zoster localizată în ganglionul geniculat. c) prin aceasta se explică că sinromul dureros este asociat de dereglări ale sensibilităţii gustative a părţii anterioare ale limbii şi în unele cazuri cu paralizie facială ipsolaterală. Etiologia: a) tromboflebite ale sinusului cavernos. nevralgia glosofarin giană şi simpatologia cervicală. obiectivizînd prin asta diagnosticul de nevralgie glosofaringiană. la baza limbii şi pe partea posterioară a vălului palatin cu iradierea spre ureche.salivaţie şi senzaţia de gust amar.d) oftalmoplegia externă şi internă cu midriază ( prin infectarea nervilor III. în globul ocular şi la nivelul mucoasei nazale. IV. b) b) paroxisme dureroase pot fi asociate cu hiper. c) badijonarea bazei limbii. sfenopalatini. b) sindrom Tolosa-Hunt. Nevralgia ganglionului sfenopalatin (sindrom Sluder) . nazociliar. văl palatin.sau hipo. e) edem palpebral şi chemosis prin deranjarea circulaţiei venoase. V) şi exoftalmie. sinusul maxilar. e) leziuni traumatice cu fracturi a bazei craniului şi regiunii orbitale. b) punctul de plecare şi de declanşare a durerii este conductul auditiv şi auriculul mastoidian. gingia superioară şi faringe. durerea uneori iradiază în frunte. c) anevrisme ale arterei carotide şi malformaţiile arterio.venoase. a regiunii amigdaliene şi a peretelui posterior a faringelui face să dispară temporar durerea. Aferentele ganglionului geniculat prin coarda timpanului asigură sensibilitatea gustativă în 2/3 anterioare ale limbii. Diagnosticul diferenţial între nevralgia trigeminală şi nevralgiile prin afectarea g.. gangionul geniculat aparţine nervului intermediar Wrisberg situat de nervul facial. geniculaţi. articulaţia temporomandibulară şi spre gît. a) se caracterizează prin dureri violente continue sau poate fi şi paroxismale.

) 5. vijiituri în urechea şi ameţială. procese inflamatorii ale sinusului etmoid şi comun. dicaina 2% sau sol. naclofen) . osteohondroză. psihogeni. congestie conjunctivală. ketanov. rinoree hipersalivaţie. spre mucoasa nazală şi ramura mandibulară. devierea septului nazal 7. inclusiv gripale. infecţii odontogene 3. Etiologia: Nevralgia nazo-ciliara (sindromu Charlin) Simpatalgia cervicală (nevralgia nervului Arnold. uneori în tîmplă şi ureche. anomalii craniocervicale) Tratament a) imobilizarea segmentelor cervicale + guler b) blocarea simpaticului cu ameliorări bune c) preparate antinevralgice: (paracitamol. alte sinuzite 2. b) deseori durerea este asociată cu dereglări vegetative: lacrimare. factori alergici.Lieon) Evoluiază în crize paroxistice avînd un aspect clinic de nevralgia asemanatoare cu a trigeminului cu atît mai mult că ea poate coiexista cu nevralgia trigeminală. paravertebrale cu asocierea sindromului Horner ipsolateral şi asimetriei TA e) radiografia vertebrală. c) criteriu de diagnostic important: stoparea accesului dupa prelucra rea zonelor posterioare a meatului nazal mediu cu sol. d) la palpaţie sunt prezente punctele dureroase cervicale. nesteroidiene: nimesil. infecţii generale( virale. insuficienţa vasculară la pacientul HTA şi ateroscleroza cerebrală 8. mecanici. cervicală depistează devieri patologice (cervicoartroză.b) durerile sunt însoţite de dereglări vegetative: hiperemia conjunctivei şi edemul mucoasei nazale. infecţii respiratorii acute etc. Particularitătţile clinice: a) simpatalgia cervicală se incepe în regiunea cefei şi iradiază în jumătatea respectivă a părţii occipitale. c) deseori paroxizmele dureroase sunt asociate cu vertij. amigdalită cronică 4. auriculare si mastoidiene. constituţionali 6. b) durerile au caracter continuu sau paroxizmale şi sunt declanşate prin mişcări ale capului. cocaina 5% 1.Barre. difuz profundă cu iradierea în orbită. neidentificată Se manifestă prin : a) dureri pulsative care pornesc din ganglion nazociliar şi iradiază spre globul ocular. rinoree.

pulpita acută. chinuitoare.d) local cu gel -unguent Fastum-gel. preponderent noaptea. Algiile dentare sunt localizate în diferite părţi ale capului şi feţei în corespunderea cu dintele afectat. ceafă. afectarea unui premolar superior determină dureri în regiunea inervată de ramura a II-a a trigemenului şi este insoţită de hipersecreţie lacrimală şi salivară. Pulpita acută este stadiul urmator al cariei netratate şi se manifestă prin dureri localizate în anumite regiuni sau poate să iradieze în vertex. sinuzite.dragoste de fată mare şi durerea de masele". Aceasta repartizare regională nu are totdeauna valoarea absolută. abcese periapicale si periodontale. continuu. artrita temporo-mandibulara. De exemplu . Sinuzita maxilară Nevralgii şi cefalee în afecţiunile stomatologice şi rinogene .în vertex. localizate supraorbital cu iradiere în frunte omolaterală. de aceia nu în zadar se vorbeşte: "două boli sunt pe lumea şi destul de grele. injectarea conjuctivală. Diclofenac. în regiunea occipitală. care deseori se transforma într-o cefalee violentă hemicraniană cu fotofobie şi congestie conjunctivală. Durerile odontogene se explică prin faptul că receptorii ramurei nervului trigemen. Durerea uneori devine continuă şi are un orar fix: apare dimineaţa.Tratamentul radical stomatologic duce la dispariţia durerii. deoarece durerea dentară poate să apare şi în alte regiuni. ce inervează dinţii. comparativ cu receptorii pielii ( 200 receptori la 1 cm2) ajunge la un numar de 20000-30000. Cauzele cele mai frecvente ale durerilor dentare sunt: caria. nu fiecare dinte are o localizare destinată în care se manifestă durerea referită. Afectarea unui premolar inferior provoacă dureri cu localizare în ramura a III-a a trigemenului cu acceleaşi semne associate. Sinuzita frontală acută Se deosebeşte clinic prin dureri cu caracter nevralgic. retroorbital intraauricular etc. Durerea dentara se numară printre cele mai frecvente şi violente forme ale durerilor cranio-faciale şi printre celealte suferinţe umane “cine n-a suferit de durerea de masale nu ştie ce este durerea”. insuportabilă. Durerea dentară cauzată de abces dispare odată cu evacuarea abcesului. Sinuzitele prezintă cauza cea mai frecventă a cefaleei de natura otorinolaringologică. fotofobie. Durerea dentară este violentă. Radiografia sau panorama tuturor dintilor deseori obiectivizează concret patologia dentară. ochi sau poate să generalizeze.gel e) fizioproceduri j) acupunctura Nevralgii şi cefalei de diverse localzări şi leziuni topografice Este necesar de diferenţiat nevralgia trigeminală de alte facialgii locale cauzate de algiile dentare. creste treptat în intensitate în cursul zilei şi dispare către seara.

Tratamentul cauzal: a) medicamente antinevralgice b) rezultate bune prin blocajul analgetic al articulaţiei temporo-mandibulară cu lidocaina şi hidrocortizol. secreţie mucoasă.la căscat îngheţit. c) masaj local cu Fastum-gel. anosmie. ce dovedeşte rolul factorului endocrin în patogenia crizelor migrenoase. Migrena . g) în afara crizelor persoana este practic sanatoasă. insoţită de obstrucţie nazală( nas înfundat) uni. Bruxizmul ar putea să aibă de asemenea un rol important în apariţia acestui sindrom.si suborbitală. cefalea Cluster. ce iradiază în dinţi maxilari şi în regiunea supra. sindrom Costen se manifestă prin dureri cu caracter nevralgic. în acelaşi timp ameliorarea evidentă în timpul sarcinii.sau bilaterala. ce aduce la contracţia excesivă a maseterilor şi degenerarea articulaţiei temporomandibulare. arteriita temporala.Nevralgia apare la adulţi trecuţi de vîrsta mijlocie şi mai ales la cei adentaţi (deci lipsa dinţilor). şi dispariţia lor la menopauză. limbă şi mandibulă mai ales după masticaţie. dar durează mai mult timp şi sunt localizate preauricular. temporal. e) criza migrenoasă dureaza de la cîteva ore pînă la cîteva zile. Sinuzita etmoidală acută Se manifestă printr-o durere intensă localizată frontal în orbită şi în rădăcina nasului.Durerea este sensibilă la mobilizarea şi la palparea articulaţiei temporo-mandibulare la care se adaugă şi crepitaţii Durerea iradiază în ureche. dar poate transfera în status migrenos.vertex sau occipital. Cefalgiile vasculare înclud următoarele entităţi nozologice: Migrena.. c) prevalenţa la femei 4:1. supraorbital. diclofenac-gel d) fizioproceduri: ultrasunet cu hidrocortizon.La percuţie şi presiunea sinusului apare durerea. f) după crizele dureroase bolnavul adoarme şi trezîndu-se fără cefalee.Durerea apare în cursul unei rinite acute după care bolnavul simte o durere vie în obrazul omolateral sinusului afectat. d) frecvente la 15-40 de ani. des 15-25 şi foarte rar după 45 de ani.mentinerea durerii mai mult de 72 ore în ciuda tratamentului. simpatalgia cervicala se diferentiază de nevralgia trigeminiană prin: a) in antecedente bolnavilor migrene demonstrativ este factorul ereditar. b) prezenţa crizelor migrenoase în anamneza.Examenul radiologic obiectivizează diagnosticul sinuzitei Nevralgia temporo-mandibulară.

10. În ultimul timp au apărut o serie de noi substanţe capabile să modifice unii din factorii esenţiali care duc la determinarea crizelor dureroase. în medie între 10-120 de minute sau chiar şi cîteva ore. 8. spasme cefalea. fiind strict unilaterală. 5. Crizele desori sînt însoţite de fotofobie. apărînd în crize succesive. care trezeşte bolnavul din somn. uneori sub formă de arsură.Migrena în ciorchină. Clinica: 1. nevralgia migrenoasă periodică (Erohina. 1947). devin într-o stare psihomotorie: din cauza durerilor violente ţipă. 7. strict localizată unilateral. 1973). a dereglarilor neuromediatorilor cu eliberarea substanţilor vazoactive (serotonina. cluster Definiţie: Cefalgia în ciorchine este o formă particulară de cefalee vasculară. antiepileptice (finlepsin. 1926). de secreţie lacrimală. Reieşînd din acest principiu şi se bazează tratamentul patogenetic a crizelor migrenoase şi cefaleiei Cluster. după care încetează. locus coeruleus. proporţie 2:100. 1913). 1914). Folosirea preparatelor antinevralgice. Cefalgia – apare la adulţi tineri după 23 ani. Durerea apare brusc fără prodroame în regiunea orbitală. tegretol) neeficace. mai accentuată fronto-orbitală (peri sau infraorbital).Între salvele de crize există intervale libere de cîţiva ani. umblă încoace-încolo prin odaie. 3. nevralgia ciliară sau migrenoasă (Harris. cefalgia în ciorchine (Kunkle. de caracter pulsativ. eritromelalgia capului sau cefalgia histaminică (Horton. Sinonime: eritroprosopalgia (Bing. devine zbuciumat. nuclei trigeminian. Uneori se poate observa sindromul Horner. Crizele apar în salve. greţurile şi vărsăturile sunt excepţionale. 4. astfel încît unii bolnavi se deteriorează psihic şi se gîndesc la sinucidere. fronto-temporală sau poate cuprinde întreaga hemifaţă. Cefalgia atinge maximul de intensitate în cîteva minute şi îşi păstrează intensitatea pe toată durata crizei. care pot reduce reactivitatea centrilor vazomotorii.Factorul ereditar nu este dovedit. În patogenia migrenei şi cefaleiei Cluster participă structurile situate la nivelul trunchiului cerebral: formaţiunea reticulară. di rinoree. Durerea deseori este nocturnă de mare intensitate. ce au o acţiune prin efect antiserotoninic. de scurtă durată. cu regularitate de ceasornic. la re precise. hiperemia sclerelor. Există un grup de preparate. Tratamentul: 1. derivate ale acidului lisergic. 2. 9. Frecvenţa crizelor uneori pot apărea din 2 în 2 ore timp de mai multe săptămîni sau luni. 1952). prostoglandine) ce pot duce la dereglarea tonusului vascular. nu-şi găseşte locul. 8:1. 11. Frecvenţa bolii este mai redusă decît a migrenei. 2. nevralgia nervului petros superficial (Gardner. la bărbaţi 90%. Caracteristic este comportarea bolnavilor în timpul crizei. 6. uneori blefarospasm. .

care apar în salve regulate. TRATAMENTUL 1. dihidroergotamină 1 mg i/m sau 0.Mişcarea capului de înclinare. Imobilizarea segmentelor cervicale(guler) 2.5 s/c. acupunctura.12.osteohondroză cervicală. apar neregulat. Soluţie de lidocaină 4% . 3.Diagnosticul diferenţial se face cu migrena. nevralgia nervului occipital al lui Arnold. secunde şi nu cedează la vasoconstrictoare de tipul ergotaminei. Tratamentul medicamentos antinevralgice.B-blocator. Paroxismele dureroase apar limitate pe un anumit teritoriu al nervului. există prodroame. Aerosol cu ergotamintartrat 3 pulverizări de cîte 0. Nevralgia de trigemen Tratamentul crizei Tratarea crizelor Tratamentul formelor de cefalea “Cluster” episodică şi cronice Simpatalgia cervicală sindromul Barre-Lyeu. 13.Deseori simuleazănevralgia trigemenală şi se manifestă prin dureri pulsative în regiunea occipito-cervicală cu iradierea în regiunea orbitală sau în întreagă hemicranie.45 mg la interval de 3 min (maxim 6 curse/zi).nistagmus şi dereglări de mers. 1. Contraindicată terapia manuală şi tracţiuni de nivel cortical LEZIUNI LA NIVELUL GANGLIONULUI GASSER (de etiologia herpetica) . Ineficace preparatele analgetice.un rol important declanşator în etiopatogenia cervicalgiei survine la bolnavii care au avut în anamneza traume cranio-cervicale cu hiperxtenzie sau hiperflexie a capului(accidente rutiere sau traume sportive) În stabilirea diagnosticului etiologic se va examina radiografia segmentelor vertebrale cervicale şi cranio-vertebrale. Sumatripan (Imirgan) 6 mg s/c. B-blocant. laterizare sau de rotaţie exagerează durerea.nesteroide.Diagnosticul pozitiv stabileşte pe baza tabloului clinic al crizelor care durează de obicei de scurtă durată.Palparea punctelor paravertebrale a segmentelor cervicale obiectivizează prezenţa cervicalgiei. Simpatalgia cervicală mai frecvent este determinatăde anomalii occipita-cervicale. crizele durează mai mult timp. 1. artroză.Algiile cervicale deseori sunt asociate cu manifestări vegetative( greaţă . 2.5 mg i/v. 1. Ergotamintartrat (Migrexa) 0.dereglări vestibulare cu vertij. Verapamil (Izoptin) 80 mg/zi de 3 ori sau Methisergid 2-4 mg/zi.instilaţie nazală. se întîlneşte mai frecvent la sexul feminin. plexul simpatic paravertebral al arterei vertebrale sau migrena cervicală. vomă.cinarizină 3. neuroleptice. există zone de declanşare a paroxismului (trigger-zones) şi durează mai puţin de 1 minută. antiepileptice.paloarea feţei).

cornee şi pe pielea maxilarului superior.Pentru stabilirea diagnosticului se foloseste CT.cerebelos. ♦ Nucleul proprioceptiv (mezencefalic) ce primeşte fibrele aferente de la muşchii mimici. c) neurofibroame şi meningioame a ganglionului Gasser şi rădăcinei. localizate. Simptomatlogia descrisă mai sus în afectarea ganglionului Gasser cu asocierea afectării altor nervi cranieni. pleoape. ♦ Nucleul masticator ( pontin). extrinseci ai globului ocular. c) keratita ulceroasă. tuberculoase. LEZIUNI LA NIVEL NUCLEAR PONTO-BULBAR Simptomele au selectivitate în dependenţa de 4 nuclei ai nervului trigemen: ♦ Nucleul tractului spinal (ponto-bulbar-medular).neurinome acustice şi tumori de unghiul ponto. violente.respectiv la dereglări ale sensibilităţii tactile şi proprioceptive. limbii. care realizeaza funcţia termoalgica ale fetei. b) anevrizme şi malformatii arteriovenoase. ♦ Nucleul principal (pontin) asigură funcţia sensibilităţii tactile ale feţei şi capului. Nucleul principal si proprioceptiv. b) cu erupţii herpetice pe frunte. de la dinţi. pterogoideni. LCR. Afectarea nucleului masticator ca şi a ramurei mandibulare a trigeminului duce la urmatoarele manifestări clinice: 1. e) abolirea reflexului cornean. dereglări cerebeloase. masticatori. burta anterioară a digastricului şi miohioidianului Dereglările ale tractului spinal duc la tulburări ale sensibilităţii hipo sau anestezie disociată algo-termică de tip segmentar corespunzător somatotopiei a părţii orale sau caudale. periodont şi palatul dur. d) hipoestezie pe teritoriul ramurilor afectate.se manifestă clinic prin: a) dureri îndelungate. afectarea unilaterală se manifestă prin paralizie muşchiului masticator a) devierea maxilarului inferior spre partea paralizată cu ocazia deschiderii gurii b) diminuarea forţei de strîngere a maxilarului inferior c) atrofia muşchilor masticatori şi maseter d) abolirea reflexului mandibular Nucleul trigeminian (ramura mandibulară) participă în formarea şi altor simptome şi reflexe: . posttraumatice. ponto-cerebeloase postinfectioase şi otogene. LEZIUNI LA NIVELUL RADICULO GASSERIAN pot fi determinate de a) arahnoidite bazale. permanente sau de tip nevralgic.pentru muşchii maseter temporal. RMN. semne meningiene etc.

la deschiderea voluntară a gurei apare clipitul ochiului. Afectarile supranucleare motorie de nerv trigemen pot apărea atîta în patologia extrapiramidală cît şi piramidală de nivel cortical. acustici. LEZIUNI DE NIVEL TALAMIC. În miastenia topografia afectiunii poate atinge cu predilecţie anumiţi muşchi. preponderent se afectează sensibilitatea profundă. Bogolepov. Miotonia congenitală Thomson se caracterizează prin limitarea mişcărilor active de deschiderea gurii. care survin după o perioadă de repaus. emoţional pot declanşa dureri insuportabile numite hiperpatii b) In afectarea nucleului median sau conexiunile cu nuclei striaţi durerea poate fi asociată cu "mîina talamică" cu mişcări atetoide c) durerea este asociată cu hipoestezie contralaterală. tetanos şi tetanie . Există forme cu simptone exclusiv oculare.simptom Benua.. faciale(diplegie faciala). deoarece sensibilitatea algotermică are reprezentare bilaterală în talamus . CAPSULAR Simdromul talamic se manifestă prin a) durerea puternică . şi după repaus funcţia se restabileşte. disfagie).sindromul Guna se manifestă prin sinchinezii la mişcarea voluntară a deschiderii gurei sau la masticaţie se deschide ochiul la bolnavul cu ptoza înnascută . tactili. disfagie b) siringobulbie c) scleroza multiplă d) tumori de nivel pontino.trism. miotonia de tip Tomson la fel se poate manifesta cu patologii a funcţiei motorii a nervului trigemen (pseudoparalizie) Simptomul esenţial în miastenia este oboseala excesivă la eforturi şi epuizarea rapidă musculară. cu oftalmoplegii. violentă şi paroxistică sub forme de arsură cu localizarea difuză. prin afectarea muşchilori respectivi.Buldog şi în cazuri mai grave – clonusul mandibular Leziunea nucleară ale trigemunului pot fi realizate de următorii factori etiologici : a) dereglări vasculare din sistemul vertebrobazilar ce se manifestă prin sindromul altern bulbar Wallenbery şi variantele acestuia asociat cu dizartrie. dureroasă sau termică frigul sau aierul rece) sau chiar psihic. de masticaţie şi de vorbire.bulbar e) scleroza amiotrofică laterală f) contuzie cerebrala de nivel bulbar Bolile neuromusculare miastenia. Produse de excitaţie venite prin căile fasciculului spinotalamic din mediul extern de ordin senzorial (miros. În boala Parchinson sau simdromul Parchinsonian apare tremorul barbiei asociate cu tremurătura de postură în parţile distale ale mîinilr la nivelul degetelor. lumina. bulbare (dizartrie. Apare în stadia de recuperare a neuropatiei faciale . La eceşti bolnavi cu miastenie apar şi dereglări de masticaţie.Participă în realizarea a unor simptome ale automatizmului oral: MarinescuRadovici.în procese de caracter iritativ pot apărea contracţii musculare.

uneori şi hemianopsie în caz de afectarea şi capsulei interne.In cazul afectării arterei talamoperforate clinic apar tulburări de sensibilitate la faţă şi mai puţin la membre prin afectarea somatică a nucleului intern semilunar Sindromul talamic poate fi asociat cu hemipareză.d) sindromul talamic mai frecvent este realizat prin procesele vasculare ale unor ramure ale arterei cerebrale posterioare. 1. profundă şi complexă. 2 şi se manifestă clinic prin parestezii contralaterale la nivelul jumatăţii comisurii bucale şi la nivelul degetului mare.dar au o întindere pe toată jumatatea corpului c) preponderent de acest nivel cortical este afectată sensibilitatea tactilă. b) la afectarea cîmpurilor 5 şi 7 apar hemiparestezii contralaterale. . ETIOLOGIA: se întîlneşte mai mult în patologia vasculară. hemianestezie. fiind ca cea algotermică are conecţiuni corticale bilaterale. LEZIUNI DE NIVEL CORTICAL La afectarea lobului parietal pot apărea variante de dereglări ale sensibilităţii a) în procese de exitaţie apare epilepsia senzitiva Jacsoniana în raport cu segmentele corporale de proiecţie somatotopica a cîmpurilor 3. deoarece aceste cîmpuri au o localizarea somatotopică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful