P. 1
N.trigemen

N.trigemen

|Views: 3,854|Likes:

More info:

Published by: Людмила Чеботарь on Nov 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2014

pdf

text

original

Probleme de diagnostic topic şi etiologic în afectarea nervului trigeminian

Anatomia: 1) Nervul trigemen (perechea V) este cel mai voluminos dintre toţi nervii cranieni. Nervul trigemen este un nerv mixt: senzitiv şi motor. Trunchiul nervos conţine şi fibre care conduc impulsuri vegetative. Rădăcina senzitivă, care are originea în ganglionul luiGasser, situat în cavum Meckeli. Ganglionul gasser a fost descris de anatomul francez Antonio Hirch în 1765 şi numit în numele profesorului sau anatomul Iohan Gasser. Celulele ganglionului lui Gasser au o ramură periferică ce formează porţiunea senzitivă a trigemenului şi formează ramura oftalmică (I), ramura maxilară (II) şi ramura maxilară inferior sau mandibulară (III). 2) Distibuţia ramurilor: Ramura oftalmică asigură: a) sensibilitatea frunţii, pleoapei superioare, nas, conjuctivă, cornee, meningele frontoorbitar, a sinusurilor frontal şi sfenoidal; b) preluarea fibrelor secretorii pentru glandele lacrimale prin nervul intermediar; c) fibre simpatice, ce pleacă de la ganglionul ciliar şi inervează muşchii netezi: tarsal al pleoapei şi orbital. Ramura pătrunde prin fanta sfenoidală în cavitatea craniană ajungînd în ganglionul Gasser. Ramura maxilară inervează tegumentele pleoapei inferioare, buzei superioare, aripa nasului, regiunii geniene anterioare, dura mater, mucoasa bolţii palatine, vălul palatin, amigdalele, pulpa dentară a maxilarului superior şi o parte din fosele nazale şi ajunge în ganglionul Gasser prin ramura rotundă. Ramura mandibulară intră în cutia craniană prin gaura ovală şi asigură: a) sensibilitatea tegumentelor buzei inferioare, regiunei mentoniere, geniomasteriene, temporale, fibre senzitive pentru limbă, planşeul bucal, arcada dentoalveolară inferioară; b) fibre vegetative parasimpatice de la ganglionul otic, care inervează glandele salivare sublinguale şi submandibulare; c) fibre gustative ale nervului lungual prin choarda timpanului (nervul intermediar); d) fibre motorii pentru muşchii: maseter, temporal, pterigoidieni, burta anterioară a digastricului, milohioidian. Nervul trigemen conţine şi fibre vegetative şi senzoriale care vin din nervul glosofaringian şi intermediarul lui Wrisberg şi din simpaticul cervical. Aceste fibre merg la ganglionii anexaţi fiecăruia din ramurile trigemenului: ganglionul oftalmic anexat nervului nazal pentru secreţia glandei lacrimale, ganglionul sfenopalatin anexat nervului maxilar superior şi ganglionul otic anexat nervului maxilar inferior. Rădăcina motorie ia naştere din nucleul masticator situat în partea mediană a calotei protuberanţiale, deasupra perechii a VII şi intern faţă de nucleul senzitiv. Fibrele motorii a nervului trigemen asigură inervaţia muşchilor masticatori.

În acest nucleu sensibilitatea algotermică are o reprezentare somatotopică:în partea orală. Fig. 3. iar bărbia în partea dorsală. se alătură de rădăcina mandibulară senzitivă şi ajung în ganglionul Gasser. unde fibrele se împart în trei rădăcini: a) rădăcina ascendentă scurtă fascicolul care se termină în nucleul trigeminal superior. Nucleul tractului spinal (senzotermoalgic) se întinde caudal de la nivelul mediopontin şi devine continuu cu cornul posterior. Sensibilitatea termică şi dureroasă ajunge în acest nucleu prin cele trei ramure ale nervului trigemen de la nivelul feţii. milohioidianul şi pîntecul anterior al muşchiului digastric. iar în porţiunea caudală. scalpului anterior. Funcţia acestui nucleu dirijează activitatea muşchilor masticatori: temporal. extrinseci al globului ocular. medial de nucleul senzitiv. mezencefal: nucleul tractului spinal. tensor al timpanului. ce se termină în nucleul senzitiv pontin. unde se echivalează cu substanţa gelatinoasă Rolando al măduvei spinării pînă la segmentul I-IV. Axonii motoneuroni din nucleul masticator ies din punte. fibrele ramurei maxilare ocupă partea mijlocie. sinusurilor şi dinţilor. lacrimare şi salivaţie. cei doi pterigoideni. c) rădăcina descendentă. Nucleul principal pontin primeşte sensibilitatea tactilă şi discriminativă a feţei şi capului.Ramurile senzitive a trigemenului eşind din g. limbii. Datorită acestor somatotopi şi reesă că dermatoamele părţii frunte este reprezentată în partea ventrală a nucleului. care se termină în nucleul tractului spinal (pontobulbar). Fig. orbitei. iar cele ce provin din ramura mandibulară sunt proectate în partea inferioară a nucleului. Nucleul somatomotor (masticator) a nervului trigemen este situat în tegumentul pontin. În nucleul tractului spinal mai este o particularitate de proecţie a ramurilor trigeminiene – fibrele ce provin din ramura oftalmică sunt situate în partea ventrală a nucleului. aflat în zona nucleului locus coeruleus. periodont şi palatul dur. interpolară şi caudală. zonele Zelder) Fig.Gasser traversează spaţiul pontocerebelos. punte. cavităţii bucale şi nazale. şi reprezentanţi în bulb. anterioară a nucleului se termină fibrele nervoase ce conduc sensibilitatea de la receptorii situaţi mai aproape de linia mijlocie a feţei. mezencefalic (proprioceptiv) şi nucleul somatomotor (masticator). Acest nucleu este format din trei părţi: orală. 1. Nucleul mezencefalic (proprioceptiv) primeşte fibrele aferente. posterioară a nucleului se proectează fibrele ce vin din părţile feţei mai îndepărtate de linia de centru (zonele de inervaţie topografic de tip segmentar. 2. masticatori şi fibre senzitive de la dinţi. al vălului palatin. De menţionat că părţile orale şi interpolare a nucleului tractului spinal realizează reflexele legate de clipit. prin nervul trigemen de la muşchii mimicii. 4. . intră în protuberanţă pe faţa anterolaterală. nucleul principal pontin. Nucleii nervului trigemen sunt situaţi în trunchiul cerebral. apoi intră în componenţa ramurei mandibulare. Nucleul principal pontin şi nucleul mezencefalic (analogul nucleului graţilis şi cuneatus) realizează funcţia sensibilităţii profunde. b) rădăcina orizontală.

şi XII. emoţii şi explică răspunsuri afective la dureri trigeminiene (depresii. Reflexul suptului pontin-bulbar realizat prin căile aferente a nervilor V. unde este percepută durerea lentă. 3. 2. IX iar calea eferentă – nervii V. Reflexul lacrimal (pontin) – trigemen (ramura oftalmică) – facial (nucleul lacrimal). amorţeli. 4. Nucleii nervului trigeminean constituie numeroase reflexe ale trunchiului cerebral: 1. Reflexul osteotendinos masticator de nivel mezencefalic – trigemino-trigeminal. furnicături etc. Axonii de la nucleii sensibilităţii algotermice şi tactile se încrucişează la nivelul mediopontin şi apoi au traiect ascendent şi se termină în nucleul ventral posterior a talamusului. Pentru stabilirea diagnosticului topic şi etiologic a patologiei de nerv trigeminian este important determinarea particularităţilor caracteristice ale durerii: debutul (brusc .. motorii. IX. Prin braţul posterior al capsulei interne ajunge în girusul postventral şi reprezintă o localizare şi intensitate a durerii rapide. Căile trigeminale ascendente mediale.Funcţia voluntară a masticaţiei se controlează prin căile corticonucleare. reticulo-corticale se proiectează atît în diferite părţi corticale cît şi în sistemul limbic ce sunt responsabile de funcţii comportamentale. furie. Metodica examinării nervului trigeminian Examenul clinic se face prin examinarea funcţiei senzitive. I. Conexiunile căilor senzitive cu nucleul magnus al rafeului şi cu formaţia reticulată situat în protuberanţa trunchiului cerebral prin tracturile ascendente enumerate mai sus şi descendente cu axonii ce coboară către regiunea substanţei gelatinoase ce participă în formarea durerii explică survenirea durerii prin coenteresarea acestor conexiuni şi permite administrarea unor preparate farmacologice ce pot ameliora anumite tipuri de durere. Reflexul de strănut – trigemen-centrii expiratori. Examenul sensibilităţii 1. în diverse regiuni ale feţei. 6. Reflexul cornean pontin-trigemen-facial. bulbari şi coarnele anterioare medulare cu angajarea muşchilor abdominali intercostali etc. Sensibilitatea subrective: important sunt datele bine culese anamnestice prezente senzaţiilor: dureri. reflexelor şi vegetative. teamă). De menţionat că toate aceste reflexe se realizează prin participarea formaţiunii reticulare a trunchiului cerebral. inervaţia este corticală bilaterală. adică nucleul nervului trigemen primeşte aferenţe corticale atît directe şi încrucişate. VII. controlateral în cortexul cerebral. Reflexul deprsor cardiac (bulbar) – trigemino-vagal. Acest sistem formează tractul senzitiv ascendent nespecific situat pe partea medială care apoi se proiectează difuz. reticulari. 5. Nucleii senzitivi a nervului trigemen fac sinapsă cu formaţiunea reticulară a trunchiului cerebral din sistemul masiv multisinaptic paleoreticulotalamic. Funcţia involuntară şi tonusul muşchilor masticatori se realizează prin sistemul extrapiramidal şi formaţiunei reticulare. tractul specific trigeminotalamic.

paroxismului dureros. i) de menţionat că metodica de examinare a sensibilităţii este obiectivă. 6. Fig. 4. h) este necesar de repetat examenul sensibilităţii apoi să tragem concluziişe. Sensibilitatea termică se examinează folosind două eprubete cu apă caldă şi rece pe locul studiat. Se compară datele obţinute cu cifrele normale. A constata prezenţa diferitor zone trigger pe anumite teritorii ale feţii sau a cavităţii bucale cu ajutorul unor stimuli banali. b) în timpul examinării pacientul . 7. c) se va evita sugestionarea pacientului. tulburării sensibilităţii variantele: corticale (hemitip sau altern de trunchi cerebral). conform zonelor de inervaţie nucleară segmentară (varianta de tip segmentar). periodică) timpul de apariţie (ziua sau noaptea). 8. Fig. . Fig.sau lent). declanşarea. durata (în formă de criză sau permanentă. 3. Examinarea punctelor dureroase Valleix prin palpare supraorbital. alternativ. e) se examinează sensibilitatea simetric în zonele celor trei ramuri (I. caracterul senzaţiilor dureroase. unde fiecare atingere trebuie să simtă şi să deosebească diferenţa temperaturii. g) se examinează sensibilitatea la faţă şi la trunchi. mîni şi picioare. intensitatea. aplicîndu-le simetric şi în diverse segmente. dar datele obţinute la pacient sunt subiective. 9. 5. Examinarea sensibilităţii se face ţinînd seama de o serie de condiţii: a) înainte de a trece la examinarea vom familiariza pacientul cu excitantul respectiv.ochii acestuia vor fi închişi pentru a nu vedea aplicarea excitantului. pentru a constata tipul topografic. d) în momentul examinării pacientul va răspunde afirmativ “da” la fiecare aplicare a excitantului. b) Discriminarea sensibilităţii – posibilitatea de a percepe şi a deosebi două atingeri simultante făcute cu vîrful compasului Weber.III) ale nervului trigeminian conform dermatoamelor de inervaţie a fiecărei ramure şi apoi fiecare ramure între ele (depistarea variantă de tip periferic). litere) desenate de examinator pe tegumentele feţei bolnavului. Sensibilitatea dureroasă se foloseşte un ac cu vîrf ascuţit şi se efectuează în acelaşi mod ca şi în examinarea sensibilităţii tactile.Sensibilitatea complexă: a) Dermolexia – capacitatea de a recunoaşte figuri simple (cifre. continuă. suborbital (fosa conina) şi mentonier ce constituie locul de emergenţă a ramurilor nervului trigeminian. f) se examinează asemenea pe plan orizontal de la urechi spre linia mediană. 2. Sensibilitatea de vibraţie se efectuează aplicînd picioruşul diapazonului cu tembru jos care se aplică simetric piciorusul pe proeminenţele osoase ale feţei şi se apreciază durata perceperii vibraţiei.II. Examinarea sensibilităţii tactile se efectuează prin atingerea pielii cu o bucată de vată. Sensibilitatea kinetică se determină prin mişcarea tegumentelor în direcţia sus-jos. 10. unde pacientul cu ochii închişi la fiecare atingere trebuie să răspundă “da”. localizarea.

5. Neuropatie . aceasta va ieşi cu uşurinţă de partea lezată. Reflexul cornean include calea aferentă a nervului trigemen (stimularea receptorilor corneei.contracţii muşchilori masticatori). 3. Fig. 6.dureri difuze prin afecţiuni sistemului vegetativ. conexiunea cu formaţiunea reticulară şi calea eferentă a nervului facial.(grec. ganglionul Gasser.(grec. Fig.Se vor examina la fel punctele dureroase vegetative în segmentele cervicale vertebrale şi percusia sinusurilor pentru excluderea sinusurilor frontale. ”algos” .(grec. “bruxo”.dureri permanente. Răspunsul este contracţia musculaturei şi ridicarea de masticaţie şi deridicare bruscă a mandibulei. 2.(grec.” Trismos”.durerea). Pentru evidenţierea lor propunem bolnavului să execute mişcări în diverse direcţii să deschidă sau să închidă gura sau mişcări de masticaţie. Terminologia Particularităţile clinice ale nevralgiei trigeminale esentiale .”prozop”. Pentru examinarea forţei musculare propunem bolnavului să strîngă cu dinţii o spatulă întrodusă între arcadele dentare.gura. Prosopalgie . Aspectul facial – asimetria feţei şi determină prin prezenta atrofiei uni.de a scrisni din dinţi). b) Reflexul mandibular se examinează prin percusia uşoară a ciocanului de reflexe pe bărbie. globul ocular privind în partea opusă excitaţiei.faţa. se observă o mişcare de clipire.durerea). Nevralgie . Examenul reflexelor a) Reflexul cornean se examinează prin atingerea cu o bucăţică de vată efilată de cornee. 2. ”algos” . 7. Arcul reflex-trigemen-trigemen. Vegetalgie . Bruxizm .sau bilateral a muşchilor masticatori.”glossa”. Trizm . Examenul motilităţii 1. ramura. Atrofii musculare şi tonusul muscular se evidenţiază propunîndu-i bolnavului să execute mişcări de masticaţie iar mînele examinatorului se vor plasa pe muşchii masticatori. Astfel se va aprecia gradul de atrofie şi palpator deminuarea sau abolirea tonusului muscular. “stomo”. Glosalgie . 3. SIMPTOMATOLOGIA Se deosebesc două forme de nevralgii: nevralgia trigeminală esentială (primară) şi nevralgia trigeminală simptomatică (secundară). Stomatalgie . Examinarea motilităţii active.durerea). 1. bolnavul fiind cu gura intredeschisă. II.(grec.limba. III. ce inervează muşchiul orbicular al ochiului. ”algos” . Fig. 4. 8.dureri paroxizmale. rădăcina şi tractul spinal trigemen. maxilatre şisimpalgia vertebrogenă cervicală.

unde cu ujutorul unor stimuli banali (inghititul.barbatii nu se berberesc. excepţional noaptea. dar nu se succed cu o anumită reguralitate. "din senin" şi dispar. Există doar o sensibilitate la presiunea punctelor dureroase Walleix a ramurei afectate. mucoasa labială. 9) crizele dureroase sunt asociate cu manifestări pe teritoriu dureros: *vegetative congestia feţei şi a conjunctivei. care deformează faţa. mai frecvent în ramura III-a a nervului trigemen. dar mai mult. Deseori unii bolnavi. nu vorbesc şi nu-şi asigură igiena bucală. dar nu ne permite să ne atingem de ea. iar după finisarea crizei faţa este obosită.ca să se apere de frig. Bolnavul îşi întrerupe activitatea. preponderent femeiile în raport de 2:1prevalenţa pentru ramura dreaptă.că durerile pot dispărea pe parcursul verii sau iernii şi reapărea din nou cu schimbarea anotimpului. punctul maximal al durerii este la nivelul denturii inferioare sau superioare.4 cazuri la 100. 5) crizele apar brusc fără cauze.000 locuitori. sunt insoţiţi de unele persoane pentru a explica acuzele. tusea. devine agitat. La fel caracteristic este în timpul crizei şi aspectul feţei. nu se alimentează pentru a evita mişcarea mandibulei. mai frecvent la vîrsta peste 40 ani. facînd nişte mişcări cu mîna în regiunea occipitală a capului şi în acelaşi timp îşi protejează faţa de atingerea. 4) durata crizei de cîteva secunde pînă la o minută. umblă îmbrobodiţi . mai ales în ramura afectată şi care cedează odată cu dispariţia durerilor. masticaţia. că apoi din nou să se repete. crizele pot deveni treptat mai frecvente (starea de rău nevralgic). care poate persista şi între crizele dureroase.Se caracterizează prin: 1) dureri paroxismale. 6) caracteristic este atitudinea şi comportamentul bolnavului în momentul crizelor dureroase. *secretorii hiperlacrimaţie. Se observă.Frecvenţa . ce prezintă diverse grimase. geme. prezentîndu-se la medic. 10) paroxismul dureros este asociat cu apariţia spasmului musculaturei feţei (tic doulourean). ce apar în teritoriu nervului trigemen. 7) crizele preponderent apar pe parcursul zilei. salivaţie sau hipersecreţie nazală. mişcări ale limbii. situate în diferite pşrţi: pielea feţei. de care se trezeşte . indică zona dureroasa. dentura.Unii pacienţi afirmă. eventual în globul ocular. care sunt păstrate. vorbirea) pot declanşa paroxismul dureros. stranutul) sau altor mişcări voluntare (deschiderea sau închiderea gurii. Bolnavii înterpretează că crizele durează nu secunde. 12) lipsa sau imposibilitatea evidentierii a unor factori etiologici şi patogenici prin investigaţii paraclinice: . 11) un alt semn caracteristic al nevralgiei primare este absenta modificărilor obiective în teritoriul ramurei afectate (dereglări de sensibilitatea a reflexelor cornean şi mandibular. hipersudoraţie. cavitatea bucală (gingia. 8) caracteristic şi frecvent pentru nevralgie trigeminala este prezenţa unor zone "trigger". 2) crize unilaterale dureroase cu caracter fulgerător.că bolnavul este în asteptarea urmatoarei crizei.diagnoza de nevralgie trigeminală este dubioasă . dacă pacientul acuză durerea în timpul somnului. limba). 3) durerea respectă strict zone de inervaţie a ramurilor nervului trigemen. Pentru evitarea crizelor bolnavii la fel au nişte atitudini particulare: nu se spală pe faţă .

iar la necesitate la 500 mg. se mai folosesc preparate: valproat de Na. care sunt mai prelungite şi mai difuze. dar nu mai mult de 10 min sumar. Tratamentul poate fi divizat in 4 directii principale: 1.blocade blocade locale ale zonelor trigger. ORL. c) consultaţia stomatologului.Blocadele sunt binevenite în nevralgia trigemeniană simptomatică. Neuralgia trigeminala secundara (simptomatica) Particularitatile clinice Se deosebesc de cele ale nevralgiei primare prin urmatoarele: 1. Potenţialul evocat trigeminal patologic 80% dintre pacienţi cu nevralgie simptomatică faţa de 30% dintre pacienti cu nevralgia primară de trigemen TRATAMENTUL Reiesînd din concepţie că în patogenia nevralgiei trigeminale primare participă formatiunea reticulară a trunchiului cerebral.ramurilor nervului trigemen duc la stoparea impulsurilor ascendente reticulo-talamico-corticale şi ameliorează crizele dureroase. medicamentos prima alegere: Carbamazepina: la început cu 200 mg cu mărirea dozei cu 100200 mg la 5 zile pînă la 800-1000 mg/ zi.proceduri invazive . ce duc la dezechilibrarea mecanismelor inhibitori centrali. iar efectul complect survine la 3-4 sapt.iniţial 100 mg zilnic. b) TC si RMN pentru excluderea unor patologii intracraniene (tumori. 4.Cura durează 15 zile cîte o procedură pe zi şi se repetă peste 3-4 saptămîni. inflamatorii. creştere cu 100 mg pînă la 300 mg.a) radiologice pentru excluderea patologiei odontogene. Efect pozitiv apare la 2-3 zi.rizotomie retroganglionară sau parţială . doza de menţinere 600 mg. demielinizante(ca exemplu scleroza multiplă) etc. 3.300 mg/zi cu mărirea dozei cu 150mg pînă la 1200 mg/zi.fizioterapeutic lazer cu frecvenţa de 5 hz 1-2 min pe zona afectată. adică poate fi atît paroxistică cît şi constantă.. 2. 2. care la rîndul lor pot fi stabilizate prin anticonvulsivante. a doua alegere: Fenitoin . examenul neurologic obiectiv evidenţiază : . EVOLUTIE SI PROGNOSTIC pentru fiecare pacient aparte este imprevizibil. unde pe fondul dureros permanent pot apărea paroxisme nevrologice. sinuzitelor. apoi se trece la doze de mentinerea 250 mg..crioneuroliza cu efect favorabil pînă la 80% cu durata eficientei săptîmînală . care antrenează structurile suprasegmentare. durerea este mai violentă şi are un caracter mixt. leziuni traumatice.termocoagulare etc.

4. Cauzele nevralgiei trigeminale sunt convenţional clasificate în extracraniene si intracraniene. intoxicaţii. arahnoidite postraumatice si inflamatorii. patologia vasculară şi inflamatorie ale cavităţii orbitale (anevrisme ale arterei carotide. ce afectează nervul trigemen. b) dereglări a sensibilitaţii pentru toate formele atît celei superficiale cît şi profunde sub formă de hiper-. Examinarea neuro-stomatologică şi investigaţii suplimentare permite determinarea mai multor cauze cu sedii topografice extra sau intracraniene. modificări endocrine etc. atrofia. blocarea este bine venită şi se efectueaza în locurile clasice 2-3 ml lidocaina 2% + 20-30 mg hidrocortizon + vit. d) reflexul mandibular la fel devine abolit în afectarea ramurii mandibulare. c) abolirea reflexului cornean. medicamente antinevralgice 3. acupunctare NEURALGIA TRIGEMINALĂ CU LOCALIZAREA LA NIVELUL SINUSULUI CAVERNOS TABLOUL CLINIC: a) dureri în teritoriul oftalmicului şi a maxilarului superior în prezenţa punctelor. iar în cazurile mai avansate. chisturi etc. peridontite. Intracraniene compresiuni tumorale (meningioame de cavum Meckel cu afectarea ganglionului Gasser. pigmentaţie. hipo. exostoze. gingivite. trigemen. c) reflexul cornean diminuat sau abolit pentru ramura oftalmică. pneurinomele acustice. trigemen.Hunt). scleroza multiplă). reumatice.). proteze dentare. înlăturarea cauzei generatoare 2.paralizie cu atrofia a muşchilor masticatori. VIII) şi prezeanţa altor semne neurologice. mezotimpanite. Extracraniane odontogene( pulpite. b) hipo. erupţia dinţilor.sau anestezie pe teritoriul ramurei afectate. e) tulburări vegetative.sau anestezie în teritoriul ramurei oftalmice a n. Participarea şi altor nervi cranieni (VI.căderea părului sau carunteţie. 3. sindromul Tolosa. VII. osteomielita. îngustarea canalelor osoase oval şi rotund prin care trec ramurine n. angioame. . TRATAMENTUL 1. granuloame. metastazele bazale şi vasculare (anevrisme. tromboflebite de sinus cavernos. cheratita neuropatica (apare prin afectarea ramurii oftalmice şi se caracterizează prin apariţia de ulceraţii pe cornee care pot determina pierderea vederii). infectii virotice( herpes zoster).a) prezenţa punctelor dureroase Walleix a ramurilor trigemen afectate şi în acelaşi timp nu sunt prezente zonele triger. tonzilite. B 12 1000-5000 mg 4.

d) erupţia zosteriană în canalul auditiv în caz de infectie virală Herpes Zoster localizată în ganglionul geniculat. a regiunii amigdaliene şi a peretelui posterior a faringelui face să dispară temporar durerea.sau hipo.venoase. gingia superioară şi faringe. văl palatin. la baza limbii şi pe partea posterioară a vălului palatin cu iradierea spre ureche. b) punctul de plecare şi de declanşare a durerii este conductul auditiv şi auriculul mastoidian. b) sindrom Tolosa-Hunt. Diagnosticul diferenţial între nevralgia trigeminală şi nevralgiile prin afectarea g. e) leziuni traumatice cu fracturi a bazei craniului şi regiunii orbitale. sfenopalatini. e) edem palpebral şi chemosis prin deranjarea circulaţiei venoase. gangionul geniculat aparţine nervului intermediar Wrisberg situat de nervul facial. c) prin aceasta se explică că sinromul dureros este asociat de dereglări ale sensibilităţii gustative a părţii anterioare ale limbii şi în unele cazuri cu paralizie facială ipsolaterală. nazociliar.d) oftalmoplegia externă şi internă cu midriază ( prin infectarea nervilor III. c) badijonarea bazei limbii. Simptomatic se caracterizează prin: a) dureri unilaterale foarte violente cu punctul de plecare în globul ocular cu iradiere spre mucoasa nazală. IV.salivaţie şi senzaţia de gust amar. c) anevrisme ale arterei carotide şi malformaţiile arterio. Etiologia: a) tromboflebite ale sinusului cavernos. Aferentele ganglionului geniculat prin coarda timpanului asigură sensibilitatea gustativă în 2/3 anterioare ale limbii. a) se caracterizează prin dureri violente continue sau poate fi şi paroxismale. articulaţia temporomandibulară şi spre gît. care survin pe un fon dureros permanent. b) b) paroxisme dureroase pot fi asociate cu hiper. geniculaţi. nevralgia glosofarin giană şi simpatologia cervicală. durerea uneori iradiază în frunte.. d) tumori ale nazofaringelui regiunii hipofizare craniofaringiome metastazice etc. V) şi exoftalmie. Prin nevralgia ganglionului geniculat (sindromul Hunt) Nevralgia glosofaringiana Se manifestă clinic prin: a) dureri violente care au puncte de plecare în amigdala. Nevralgia ganglionului sfenopalatin (sindrom Sluder) . sinusul maxilar. în globul ocular şi la nivelul mucoasei nazale. obiectivizînd prin asta diagnosticul de nevralgie glosofaringiană.

b) durerile sunt însoţite de dereglări vegetative: hiperemia conjunctivei şi edemul mucoasei nazale. constituţionali 6. naclofen) . rinoree. anomalii craniocervicale) Tratament a) imobilizarea segmentelor cervicale + guler b) blocarea simpaticului cu ameliorări bune c) preparate antinevralgice: (paracitamol. nesteroidiene: nimesil. c) deseori paroxizmele dureroase sunt asociate cu vertij. rinoree hipersalivaţie. uneori în tîmplă şi ureche. dicaina 2% sau sol. Particularitătţile clinice: a) simpatalgia cervicală se incepe în regiunea cefei şi iradiază în jumătatea respectivă a părţii occipitale.Lieon) Evoluiază în crize paroxistice avînd un aspect clinic de nevralgia asemanatoare cu a trigeminului cu atît mai mult că ea poate coiexista cu nevralgia trigeminală. infecţii odontogene 3. d) la palpaţie sunt prezente punctele dureroase cervicale.Barre.) 5. procese inflamatorii ale sinusului etmoid şi comun. congestie conjunctivală. auriculare si mastoidiene. paravertebrale cu asocierea sindromului Horner ipsolateral şi asimetriei TA e) radiografia vertebrală. Etiologia: Nevralgia nazo-ciliara (sindromu Charlin) Simpatalgia cervicală (nevralgia nervului Arnold. neidentificată Se manifestă prin : a) dureri pulsative care pornesc din ganglion nazociliar şi iradiază spre globul ocular. factori alergici. spre mucoasa nazală şi ramura mandibulară. infecţii respiratorii acute etc. cocaina 5% 1. mecanici. alte sinuzite 2. difuz profundă cu iradierea în orbită. cervicală depistează devieri patologice (cervicoartroză. vijiituri în urechea şi ameţială. c) criteriu de diagnostic important: stoparea accesului dupa prelucra rea zonelor posterioare a meatului nazal mediu cu sol. psihogeni. devierea septului nazal 7. b) durerile au caracter continuu sau paroxizmale şi sunt declanşate prin mişcări ale capului. inclusiv gripale. osteohondroză. insuficienţa vasculară la pacientul HTA şi ateroscleroza cerebrală 8. ketanov. amigdalită cronică 4. b) deseori durerea este asociată cu dereglări vegetative: lacrimare. infecţii generale( virale.

Sinuzitele prezintă cauza cea mai frecventă a cefaleei de natura otorinolaringologică. pulpita acută. deoarece durerea dentară poate să apare şi în alte regiuni.d) local cu gel -unguent Fastum-gel. Diclofenac. ochi sau poate să generalizeze. injectarea conjuctivală. comparativ cu receptorii pielii ( 200 receptori la 1 cm2) ajunge la un numar de 20000-30000. preponderent noaptea. afectarea unui premolar superior determină dureri în regiunea inervată de ramura a II-a a trigemenului şi este insoţită de hipersecreţie lacrimală şi salivară. Pulpita acută este stadiul urmator al cariei netratate şi se manifestă prin dureri localizate în anumite regiuni sau poate să iradieze în vertex. localizate supraorbital cu iradiere în frunte omolaterală. care deseori se transforma într-o cefalee violentă hemicraniană cu fotofobie şi congestie conjunctivală. sinuzite.gel e) fizioproceduri j) acupunctura Nevralgii şi cefalei de diverse localzări şi leziuni topografice Este necesar de diferenţiat nevralgia trigeminală de alte facialgii locale cauzate de algiile dentare. Durerea dentară cauzată de abces dispare odată cu evacuarea abcesului. chinuitoare. Sinuzita maxilară Nevralgii şi cefalee în afecţiunile stomatologice şi rinogene . Afectarea unui premolar inferior provoacă dureri cu localizare în ramura a III-a a trigemenului cu acceleaşi semne associate. Sinuzita frontală acută Se deosebeşte clinic prin dureri cu caracter nevralgic.în vertex. Durerea dentara se numară printre cele mai frecvente şi violente forme ale durerilor cranio-faciale şi printre celealte suferinţe umane “cine n-a suferit de durerea de masale nu ştie ce este durerea”.dragoste de fată mare şi durerea de masele". Cauzele cele mai frecvente ale durerilor dentare sunt: caria. Durerile odontogene se explică prin faptul că receptorii ramurei nervului trigemen. Radiografia sau panorama tuturor dintilor deseori obiectivizează concret patologia dentară. de aceia nu în zadar se vorbeşte: "două boli sunt pe lumea şi destul de grele. fotofobie. Durerea uneori devine continuă şi are un orar fix: apare dimineaţa. abcese periapicale si periodontale. creste treptat în intensitate în cursul zilei şi dispare către seara. retroorbital intraauricular etc. Algiile dentare sunt localizate în diferite părţi ale capului şi feţei în corespunderea cu dintele afectat. Durerea dentară este violentă. nu fiecare dinte are o localizare destinată în care se manifestă durerea referită.Tratamentul radical stomatologic duce la dispariţia durerii. ceafă. continuu. ce inervează dinţii. în regiunea occipitală. insuportabilă. De exemplu . artrita temporo-mandibulara. Aceasta repartizare regională nu are totdeauna valoarea absolută.

Bruxizmul ar putea să aibă de asemenea un rol important în apariţia acestui sindrom. secreţie mucoasă. temporal. ce dovedeşte rolul factorului endocrin în patogenia crizelor migrenoase. c) prevalenţa la femei 4:1. des 15-25 şi foarte rar după 45 de ani. Migrena . d) frecvente la 15-40 de ani. dar durează mai mult timp şi sunt localizate preauricular. limbă şi mandibulă mai ales după masticaţie. Sinuzita etmoidală acută Se manifestă printr-o durere intensă localizată frontal în orbită şi în rădăcina nasului. ce iradiază în dinţi maxilari şi în regiunea supra. Cefalgiile vasculare înclud următoarele entităţi nozologice: Migrena. simpatalgia cervicala se diferentiază de nevralgia trigeminiană prin: a) in antecedente bolnavilor migrene demonstrativ este factorul ereditar.Nevralgia apare la adulţi trecuţi de vîrsta mijlocie şi mai ales la cei adentaţi (deci lipsa dinţilor).Examenul radiologic obiectivizează diagnosticul sinuzitei Nevralgia temporo-mandibulară. ce aduce la contracţia excesivă a maseterilor şi degenerarea articulaţiei temporomandibulare. c) masaj local cu Fastum-gel.Durerea apare în cursul unei rinite acute după care bolnavul simte o durere vie în obrazul omolateral sinusului afectat. anosmie..mentinerea durerii mai mult de 72 ore în ciuda tratamentului. cefalea Cluster. b) prezenţa crizelor migrenoase în anamneza.si suborbitală. insoţită de obstrucţie nazală( nas înfundat) uni. g) în afara crizelor persoana este practic sanatoasă.Durerea este sensibilă la mobilizarea şi la palparea articulaţiei temporo-mandibulare la care se adaugă şi crepitaţii Durerea iradiază în ureche. arteriita temporala. f) după crizele dureroase bolnavul adoarme şi trezîndu-se fără cefalee. supraorbital. e) criza migrenoasă dureaza de la cîteva ore pînă la cîteva zile. dar poate transfera în status migrenos. sindrom Costen se manifestă prin dureri cu caracter nevralgic.la căscat îngheţit.vertex sau occipital. Tratamentul cauzal: a) medicamente antinevralgice b) rezultate bune prin blocajul analgetic al articulaţiei temporo-mandibulară cu lidocaina şi hidrocortizol. şi dispariţia lor la menopauză. în acelaşi timp ameliorarea evidentă în timpul sarcinii.sau bilaterala. diclofenac-gel d) fizioproceduri: ultrasunet cu hidrocortizon.La percuţie şi presiunea sinusului apare durerea.

de secreţie lacrimală. Crizele apar în salve. locus coeruleus. de scurtă durată. 3. proporţie 2:100. fiind strict unilaterală. Tratamentul: 1. cluster Definiţie: Cefalgia în ciorchine este o formă particulară de cefalee vasculară. 1913). care trezeşte bolnavul din somn. umblă încoace-încolo prin odaie. 7. În ultimul timp au apărut o serie de noi substanţe capabile să modifice unii din factorii esenţiali care duc la determinarea crizelor dureroase. prostoglandine) ce pot duce la dereglarea tonusului vascular. . Durerea deseori este nocturnă de mare intensitate. Frecvenţa bolii este mai redusă decît a migrenei. nevralgia nervului petros superficial (Gardner. Clinica: 1.Factorul ereditar nu este dovedit.Migrena în ciorchină. Durerea apare brusc fără prodroame în regiunea orbitală. 8. 1926). devine zbuciumat. 2. 5. Cefalgia – apare la adulţi tineri după 23 ani. greţurile şi vărsăturile sunt excepţionale. în medie între 10-120 de minute sau chiar şi cîteva ore. mai accentuată fronto-orbitală (peri sau infraorbital). Sinonime: eritroprosopalgia (Bing. la re precise. tegretol) neeficace. derivate ale acidului lisergic. 2. eritromelalgia capului sau cefalgia histaminică (Horton. 10. a dereglarilor neuromediatorilor cu eliberarea substanţilor vazoactive (serotonina. devin într-o stare psihomotorie: din cauza durerilor violente ţipă. di rinoree. astfel încît unii bolnavi se deteriorează psihic şi se gîndesc la sinucidere. În patogenia migrenei şi cefaleiei Cluster participă structurile situate la nivelul trunchiului cerebral: formaţiunea reticulară. ce au o acţiune prin efect antiserotoninic. Uneori se poate observa sindromul Horner. 1973). la bărbaţi 90%. 1952). nevralgia ciliară sau migrenoasă (Harris. nuclei trigeminian. hiperemia sclerelor. antiepileptice (finlepsin. 8:1. Crizele desori sînt însoţite de fotofobie. uneori sub formă de arsură. apărînd în crize succesive. cu regularitate de ceasornic. Cefalgia atinge maximul de intensitate în cîteva minute şi îşi păstrează intensitatea pe toată durata crizei. Frecvenţa crizelor uneori pot apărea din 2 în 2 ore timp de mai multe săptămîni sau luni. Caracteristic este comportarea bolnavilor în timpul crizei. uneori blefarospasm. strict localizată unilateral. de caracter pulsativ. 1914). 11. care pot reduce reactivitatea centrilor vazomotorii. 4. spasme cefalea. nevralgia migrenoasă periodică (Erohina. nu-şi găseşte locul. Folosirea preparatelor antinevralgice. Există un grup de preparate. 6. Reieşînd din acest principiu şi se bazează tratamentul patogenetic a crizelor migrenoase şi cefaleiei Cluster. 9. după care încetează. 1947). cefalgia în ciorchine (Kunkle.Între salvele de crize există intervale libere de cîţiva ani. fronto-temporală sau poate cuprinde întreaga hemifaţă.

B-blocant.dereglări vestibulare cu vertij. Verapamil (Izoptin) 80 mg/zi de 3 ori sau Methisergid 2-4 mg/zi.osteohondroză cervicală. antiepileptice.B-blocator. TRATAMENTUL 1. Soluţie de lidocaină 4% . 1.un rol important declanşator în etiopatogenia cervicalgiei survine la bolnavii care au avut în anamneza traume cranio-cervicale cu hiperxtenzie sau hiperflexie a capului(accidente rutiere sau traume sportive) În stabilirea diagnosticului etiologic se va examina radiografia segmentelor vertebrale cervicale şi cranio-vertebrale. se întîlneşte mai frecvent la sexul feminin.5 mg i/v. Contraindicată terapia manuală şi tracţiuni de nivel cortical LEZIUNI LA NIVELUL GANGLIONULUI GASSER (de etiologia herpetica) . 13. 1. artroză. nevralgia nervului occipital al lui Arnold.nistagmus şi dereglări de mers. Sumatripan (Imirgan) 6 mg s/c. plexul simpatic paravertebral al arterei vertebrale sau migrena cervicală. secunde şi nu cedează la vasoconstrictoare de tipul ergotaminei. Simpatalgia cervicală mai frecvent este determinatăde anomalii occipita-cervicale.Diagnosticul diferenţial se face cu migrena.Algiile cervicale deseori sunt asociate cu manifestări vegetative( greaţă .45 mg la interval de 3 min (maxim 6 curse/zi). Ineficace preparatele analgetice. neuroleptice. vomă. există prodroame. acupunctura. 2.Deseori simuleazănevralgia trigemenală şi se manifestă prin dureri pulsative în regiunea occipito-cervicală cu iradierea în regiunea orbitală sau în întreagă hemicranie.Palparea punctelor paravertebrale a segmentelor cervicale obiectivizează prezenţa cervicalgiei.instilaţie nazală. 3. Nevralgia de trigemen Tratamentul crizei Tratarea crizelor Tratamentul formelor de cefalea “Cluster” episodică şi cronice Simpatalgia cervicală sindromul Barre-Lyeu. Tratamentul medicamentos antinevralgice.nesteroide.12. care apar în salve regulate.Mişcarea capului de înclinare. crizele durează mai mult timp.5 s/c. Imobilizarea segmentelor cervicale(guler) 2. dihidroergotamină 1 mg i/m sau 0. Aerosol cu ergotamintartrat 3 pulverizări de cîte 0.Diagnosticul pozitiv stabileşte pe baza tabloului clinic al crizelor care durează de obicei de scurtă durată. Paroxismele dureroase apar limitate pe un anumit teritoriu al nervului. 1. apar neregulat. laterizare sau de rotaţie exagerează durerea.paloarea feţei). există zone de declanşare a paroxismului (trigger-zones) şi durează mai puţin de 1 minută. Ergotamintartrat (Migrexa) 0.cinarizină 3.

tuberculoase. posttraumatice.neurinome acustice şi tumori de unghiul ponto. burta anterioară a digastricului şi miohioidianului Dereglările ale tractului spinal duc la tulburări ale sensibilităţii hipo sau anestezie disociată algo-termică de tip segmentar corespunzător somatotopiei a părţii orale sau caudale.pentru muşchii maseter temporal. e) abolirea reflexului cornean. dereglări cerebeloase. ♦ Nucleul proprioceptiv (mezencefalic) ce primeşte fibrele aferente de la muşchii mimici. Simptomatlogia descrisă mai sus în afectarea ganglionului Gasser cu asocierea afectării altor nervi cranieni. violente. RMN. Nucleul principal si proprioceptiv. LEZIUNI LA NIVELUL RADICULO GASSERIAN pot fi determinate de a) arahnoidite bazale. Afectarea nucleului masticator ca şi a ramurei mandibulare a trigeminului duce la urmatoarele manifestări clinice: 1. ♦ Nucleul masticator ( pontin). c) neurofibroame şi meningioame a ganglionului Gasser şi rădăcinei. b) anevrizme şi malformatii arteriovenoase. LEZIUNI LA NIVEL NUCLEAR PONTO-BULBAR Simptomele au selectivitate în dependenţa de 4 nuclei ai nervului trigemen: ♦ Nucleul tractului spinal (ponto-bulbar-medular). periodont şi palatul dur. permanente sau de tip nevralgic.se manifestă clinic prin: a) dureri îndelungate. pterogoideni. limbii. d) hipoestezie pe teritoriul ramurilor afectate. c) keratita ulceroasă. LCR. de la dinţi. ponto-cerebeloase postinfectioase şi otogene. pleoape. localizate. ♦ Nucleul principal (pontin) asigură funcţia sensibilităţii tactile ale feţei şi capului. masticatori. care realizeaza funcţia termoalgica ale fetei. afectarea unilaterală se manifestă prin paralizie muşchiului masticator a) devierea maxilarului inferior spre partea paralizată cu ocazia deschiderii gurii b) diminuarea forţei de strîngere a maxilarului inferior c) atrofia muşchilor masticatori şi maseter d) abolirea reflexului mandibular Nucleul trigeminian (ramura mandibulară) participă în formarea şi altor simptome şi reflexe: . b) cu erupţii herpetice pe frunte.respectiv la dereglări ale sensibilităţii tactile şi proprioceptive.Pentru stabilirea diagnosticului se foloseste CT. semne meningiene etc. cornee şi pe pielea maxilarului superior. extrinseci ai globului ocular.cerebelos.

faciale(diplegie faciala). În miastenia topografia afectiunii poate atinge cu predilecţie anumiţi muşchi.bulbar e) scleroza amiotrofică laterală f) contuzie cerebrala de nivel bulbar Bolile neuromusculare miastenia. Miotonia congenitală Thomson se caracterizează prin limitarea mişcărilor active de deschiderea gurii. disfagie b) siringobulbie c) scleroza multiplă d) tumori de nivel pontino. dureroasă sau termică frigul sau aierul rece) sau chiar psihic. tactili. Afectarile supranucleare motorie de nerv trigemen pot apărea atîta în patologia extrapiramidală cît şi piramidală de nivel cortical. tetanos şi tetanie . CAPSULAR Simdromul talamic se manifestă prin a) durerea puternică . violentă şi paroxistică sub forme de arsură cu localizarea difuză. Apare în stadia de recuperare a neuropatiei faciale .simptom Benua. preponderent se afectează sensibilitatea profundă. acustici. Produse de excitaţie venite prin căile fasciculului spinotalamic din mediul extern de ordin senzorial (miros.sindromul Guna se manifestă prin sinchinezii la mişcarea voluntară a deschiderii gurei sau la masticaţie se deschide ochiul la bolnavul cu ptoza înnascută . deoarece sensibilitatea algotermică are reprezentare bilaterală în talamus . miotonia de tip Tomson la fel se poate manifesta cu patologii a funcţiei motorii a nervului trigemen (pseudoparalizie) Simptomul esenţial în miastenia este oboseala excesivă la eforturi şi epuizarea rapidă musculară. care survin după o perioadă de repaus. În boala Parchinson sau simdromul Parchinsonian apare tremorul barbiei asociate cu tremurătura de postură în parţile distale ale mîinilr la nivelul degetelor. Bogolepov. prin afectarea muşchilori respectivi. disfagie). şi după repaus funcţia se restabileşte..la deschiderea voluntară a gurei apare clipitul ochiului. bulbare (dizartrie. Există forme cu simptone exclusiv oculare.în procese de caracter iritativ pot apărea contracţii musculare. La eceşti bolnavi cu miastenie apar şi dereglări de masticaţie. emoţional pot declanşa dureri insuportabile numite hiperpatii b) In afectarea nucleului median sau conexiunile cu nuclei striaţi durerea poate fi asociată cu "mîina talamică" cu mişcări atetoide c) durerea este asociată cu hipoestezie contralaterală.trism. LEZIUNI DE NIVEL TALAMIC.Buldog şi în cazuri mai grave – clonusul mandibular Leziunea nucleară ale trigemunului pot fi realizate de următorii factori etiologici : a) dereglări vasculare din sistemul vertebrobazilar ce se manifestă prin sindromul altern bulbar Wallenbery şi variantele acestuia asociat cu dizartrie. de masticaţie şi de vorbire. lumina. cu oftalmoplegii.Participă în realizarea a unor simptome ale automatizmului oral: MarinescuRadovici.

1. fiind ca cea algotermică are conecţiuni corticale bilaterale.dar au o întindere pe toată jumatatea corpului c) preponderent de acest nivel cortical este afectată sensibilitatea tactilă. 2 şi se manifestă clinic prin parestezii contralaterale la nivelul jumatăţii comisurii bucale şi la nivelul degetului mare. profundă şi complexă. ETIOLOGIA: se întîlneşte mai mult în patologia vasculară.d) sindromul talamic mai frecvent este realizat prin procesele vasculare ale unor ramure ale arterei cerebrale posterioare. uneori şi hemianopsie în caz de afectarea şi capsulei interne. hemianestezie. deoarece aceste cîmpuri au o localizarea somatotopică. b) la afectarea cîmpurilor 5 şi 7 apar hemiparestezii contralaterale.In cazul afectării arterei talamoperforate clinic apar tulburări de sensibilitate la faţă şi mai puţin la membre prin afectarea somatică a nucleului intern semilunar Sindromul talamic poate fi asociat cu hemipareză. . LEZIUNI DE NIVEL CORTICAL La afectarea lobului parietal pot apărea variante de dereglări ale sensibilităţii a) în procese de exitaţie apare epilepsia senzitiva Jacsoniana în raport cu segmentele corporale de proiecţie somatotopica a cîmpurilor 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->