Sunteți pe pagina 1din 4

TEST DE EVALUARE-CELULĂ. ŢESUTURI.

SISTEM NERVOS
Centrul de excelenţă.clasa a XI-a
ÎNTREBĂRI - COMPLEMENT SIMPLU

1. La nivelul sinapselor chimice:


A. este facilitată transmiterea unidirecţională a impulsului nervos
B. acetil-colinesteraza favorizează legarea acetilcolinei de componenta postsinaptică
C. cantitatea de mediator eliberată este invers proporţională cu numărul de impulsuri pe unitatea de timp care ajung la nivelul
butonului terminal
D. potenţialul postsinaptic inhibitor se instalează ca urmare a pătrunderii Na + în neuron
E. ca urmare a eliberării mediatorului apare un potenţial de acţiune în teritoriul presinaptic
2. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la neuron sunt corecte?
A. corpul neuronal se găseşte numai în nevrax
B. teaca Schwann este alcătuită din celule gliale
C. axonul conduce impulsul centripet
D. neuronul se poate regenera dacă teaca Schwann a fost afectată
E. neurofibrilele sunt implicate în sinteză proteică
3. Cronaxia:
A. este un parametru al conductibilităţii neuronale
B. are valori mai mici decât reobaza de 10 - 30 ori
C. este o constantă de timp
D. arată timpul necesar din momentul excitării neuronului până la reacţia de răspuns, indiferent de intensitatea stimulului
E. are valori mai mari decât timpul util

4. In celula musculară în repaus:

A. Na+ se găseşte în concentraţie mai mare comparativ cu K+

B. K+ se găseşte în concentraţie aproximativ egală cu cea a CI


C. anionii organici se găsesc în concentraţie mai mare comparativ cu lichidul interstiţial
D. ionii de CI se găsesc în concentraţie mai mare faţă de ionii de Na+
E. ionii de Na+ pătrund din exterior cu consum de energie
5. Potenţialul membranar de repaus:
A. are aceeaşi valoare la toate celulele
B. are valori de până la + 90 mV în fibra miocardică ventriculară are o valoare de -90 / - 100 mV în neuron
C. D. are o valoare care nu depinde de activitatea pompei Na/K
E. se datoreşte permeabilităţii selective a membranei şi transportului pasiv al ionilor prin membrană
6. Membrana celulară:
A. este încărcată electric pozitiv pe faţa externă datorită K+ a cărei concentraţie este mai mare în mediul intracelular
B. permite transportul transmembranar de apă şi ioni difuzibili (Na+, K+, CI", anioni organici)
C. este străbătută de canale ionice, alcătuite din molecule fosfolipidice
D. îşi inversează polarizarea electrică (depolarizare) prin creşterea permeabilităţii pentru Na+
E. este constituită dintr-un dublu strat fosfoproteic, lipide şi proteine
7. Excitabilitatea neuronului se caracterizează prin următorii parametri:
A. cronaxia cu valori de 10 - 30 ori mai mare ca timpul util
B. labilitatea care reprezintă capacitatea de a răspunde la un anumit număr de stimuli recepţionaţi pe unitatea de timp
C. timpul util definit ca timpul maxim necesar pentru a produce influx nervos
D. reobaza definită ca rapiditatea cu care acţionează stimulul
E. perioada refractară definită ca proprietatea neuronului de a răspunde în mod continuu la stimuli
8. După funcţie neuronii se clasifică în:
A. piramidali şi de asociaţie
B. pseudounipolari, multipolari sensitivi
C. ovali şi rotunzi
D. sensitivi, motori, secretari şi de asociaţie
E. numai sensitivi, motori şi de asociaţie

9. După numărul de prelungiri neuronii se clasifică în:


A. unipolari, ce prezintă numai prelungirea axonică (situaţi în ganglionii spinali)
B. multipolari, cu mai multe dendrite şi un axon
C. pseudounipolari (celulele receptoare cu conuri şi bastonaşe din retină)
D. intercalări, cu rol de legătură
E. bipolari, ce conduc influxul unidirecţional, spre dendrite
10. Tecile care învelesc axonul se caracterizează prin:
A. teaca Henle secretă teaca de mielină şi are rol trofic şi de protecţie
B. teaca Henle este continuă şi însoţeşte axonul până la primele ramificaţii
C. teaca Schwann este formată din celule gliale aplatizate, între care se află strangulaţiile Ranvier
D. dispoziţia tecilor, de la interior spre exterior, este: mielină, Henle, Schwann
E. teaca de mielină este celulară şi este formată din lamele concentrice de mielină (substanţă lipoproteică)
11. Care din rumătorii nervi cranieni nu îşi au originea reală în trunchiul cerebral?
A. I
B. III
C. V
D. VII
E. X
12. Care din următoarele caracteristici reflexe NU sunt ale reflexelor condiţionate?
A. sunt temporare
B. sunt individuale
C. stau la baza formării instinctelor (alimentar, de apărare, de reproducere)
D. nu sunt constante
E. se formează pe baza reflexelor necondiţionate
13. Care din proprietăţile structurale ale creierului mic sunt adevărate?
A. are forma ovoidă şi este situat anterior faţă de trunchiul cerebral
B. structurile profunde nu împart cerebelul în lobuli
C. substanţa cenuşie din componenţa sa este dispusă la exterior unde formează scoarţa cerebrală
D. intervine în menţinerea tonusului muscular
E. este situat înapoia bulbului şi a punţii
14. Care afirmaţie caracterizează căile ascendente medulare?
A. sensibilitatea proprioceptivă conştientă este condusă prin tracturile spino- bulbare şi are deutoneuronul în coarnele posterioare ale
măduvei
B. tracturile spino-cerebeloase se angajează prin cordoanele posterioare ale măduvei
C. conduc motilitatea voluntară şi au al doilea neuron în coarnele anterioare medulare
D. sensibilitatea termică este condusă prin tractul spinotalamic lateral ce se angajează prin cordonul lateral medular opus
E. toate căile sensibilităţii proprioceptive au al treilea neuron în talamus
15. Apreciaţi afirmaţia corectă cu privire la repartiţia ionilor la nivelul membranei neuronale în stare de repaus :
A. anionii de Na predomină în mediul extracelular ;
B. anionii de K predomină în mediul intracelular ;
C. anionii difuzibili de Cl predomină la exterior fiind respinşi de cei proteici ;
D. toate afirmaţiile sunt corecte.
16. Fasciculul corticospinal asigură controlul cortexului asupra :
A. nucleului roşu ;
B. nucleului olivar ;
C. cornului anterior ;
D. nucleilor parasimpaticului cranian.
17. Fasciculul cortico- bulbar :
A. face parte din căile extrapiramidale ;
B. fibrele lui se termină în centrii motori ai trunchiului cerebral ;
C. unele fibre fac sinapsă în cornul anterior al măduvei spinării;
D. coordonează motilitatea automată.
18. Lezarea punţii produce următoarele tulburări cu privire la :
A. acomodare pentru vederea de aproape ;
B. pupiloconstricţie ;
C. deglutiţie ;
D. nici o variantă din cele de mai sus .
19. Aplicarea unui obiect fierbinte la nivelul pleoapei superioare determină apariţia de impulsuri prin tracturile :
A. spinotalamic anterior ;
B. spinotalamic lateral ;
C. spinobulbare ;
D. nici un răspuns nu este corect.

ÎNTREBĂRI - COMPLEMENT GRUPAT


20. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sinapsă sunt adevărate?
1. la nivelul plăcii motorii adrenalina se fixează pe receptori specifici din sarcolemă
2. la nivelul sinapselor dintre receptori şi neuroni influxul se autopropagă prin mecanismul circuitelor locale
3. potenţialul postsinaptic inhibitor apare dacă membrana postsinaptică este hiperpolarizată prin pătrunderea Na+ în celulă
4. componenta postsinaptică poate fi şi membrana diferenţiată a unei dendrite în cazul sinapselor axo-dendritice
21. Transportul activ transmembranar:
1. nu se întâlneşte la realizarea potenţialului de repaus
2. permite deplasarea moleculelor şi ionilor, în sensul gradientului de concentraţie
3. expulzează K+ din celulă în timpul potenţialului de repaus
4. asigură expulzia Na+ din celulă în timpul potenţialului de repaus
22. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:
1. pragul reprezintă intensitatea maximă a unui excitant necesară pentru a produce un răspuns
2. pragul reprezintă intensitatea minimă a unui excitant ce nu poate produce un răspuns
3. creşterea permeabilităţii membranei pentru Na şi K simultan caracterizează potenţialul de acţiune
4. legea "tot sau nimic" se manifestă ca o caracteristică a excitabilităţii neuronale
23. Transportul ionic:
1. se realizează pasiv prin canalele ionice
2. se realizează pasiv prin pompele ionice
3. se realizează activ prin pompele ionice
4. se realizează activ prin canalele ionice
24. Sinapsele pot fi:
1. adrenergice
2. colinergice
3. excitatorii
4. inhibitorii
25. Metatalamusul:
1. este staţie de releu pe calea fibrelor optice (care fac staţie în coliculii qvadrigemeni)
2. este format din patru coliculi qvadrigemeni
3. este parte componentă a trunchiului cerebral
4. trimite eferenţe spre cortex şi coliculii qvadrigemeni
26. Sensibilitatea protopatică:
1. este condusă la cortex prin fascicole situate în cordoanele laterale medulare
2. are deutoneuronul căii situat în cornul posterior al măduvei spinării
3. din partea inferioară a corpului este condusă prin fascicolul Flechsig
4. se proiectează în lobul parietal, la nivelul girusului postcentral
27. In coarnele posterioare medulare se găsesc:
1. deutoneuronul căilor sensibilităţii protop atice
2. deutoneuronul căilor sensibilităţii epicritice
3. deutoneuronul căilor sensibilităţii proprioceptive inconştiente
4. deutoneuronul căilor sensibilităţii proprioceptive conştiente
28. Care din afirmaţiile referitoare la căile descendente sunt adevărate?
1. pot conduce motilitatea voluntară a musculaturii scheletice controlaterale
2. pot coordona reflexele posturale de răspuns la stimulii vizuali şi olfactivi
3. coordonează tonusul muscular şi stimulează muşchii flexori
4. pot coordona motilitatea involuntară sau stimula muşchii extensori.
Problemă
29. Un muşchi striat scheletic are lungimea de 12 cm, iar plăcile sale motorii au fantele sinaptice de 240 Aº fiecare. Precizaţi : a. în cât timp
ajunge impulsul nervos la capetele muşchiului de la nivelul unei plăci motoare situate la jumătatea muşchiului , ştiind că întârzierea sinaptică
este de 0,5 ms şi viteza undei de depolarizare este de 12 m/s ; b. viteza de deplasare a acetilcolinei de la butonul terminal al axonului până la
sarcolemă.
A. a. 0,5ms ; b. 4,8microni/s ;
B. a. 0,005s ; b. 0,48microni/s;
C. a. 50ms; b. 480microni/s;
D.a. 5ms; b. 48microni/s.
30. Cronaxia muşchiului biceps brahial este de 0,5ms. Precizaţi următoarele : a. timpul util mediu al acestui muşchi , ştiind că excitabilitatea
ţesutului muscular scheletic este comparabilă cu cea a ţesutului nervos ; b. limitele variaţiei de potenţial a sarcolemei între starea de acţiune
şi starea de repaus ştiind că valoarea potenţialului de repaus este cuprinsă între -70, -90mV.
A. a. 10ms ; b. 105→125mV ;
B. a. 15ms ; b. -35→-55mV;
C. a. 5ms; b. -105→-130mV;
D. a. 0,01s; b. nu se poate calcula.
.