Sunteți pe pagina 1din 16

SCOALA MATEI BASARAB

realizator:
PACURETU MARIAN
Judetul Dambovita

Cercetarile desfasurate pe teritoriul judetului Dambovita au


demonstrat o continuitate a convietuiri pe aceste meleaguri.Marturie in acest
sens sunt descoperirile arheologice,in special cele din comuna Vacaresti,in
satele careia se regasesc urme de locuire de pe parcursul intregi istorii.
Din paleoliticul inferior dateaza unelte de silex descoperite in
zona satelor Ionesti si Puntea de Greci.
In paleoliticul superior(cca.35000-10000 ani) aria si numarul
descoperirilor creste, din acea peroada datand descoperirile arheologice de la
Potlogi,Morteni si Putimanu.
Neoliticul este atestat in judetul Dambovita inca di fazele sale
timpuri prin descoperirile de la Bratestii de Sus,dar si in cele avansate prin
descoperirile arheologice de la Corbi Mari,Croitori,Genagoiesti,Moara din
Groapa,Odobesti si Padureni.
Cercetarile aatesta faptul ca eici existau asezari stabile de
agricultori construite in faza mijloci a culturii Gumelnita, care constau la
locuinte de suprafata,prevazute cu podina de lut, pereti de lemn lipiti cu
pamantsi vetre.
Epoca bronzului (2000-1200 i.e.n.)se regaseste in asezarile
purtatorilor culturii Glina,situata pe terasele raurilor
Ialomita,Ilfov,Tinoasa,Nucetel,Racovita si altele , dezvelirea mormintelor
realizate in forma de cuti de piatra de la Runcu,Voinesti,Candesti si
Mesteacan sugerand ca popularea regiunii subcarpatice era in acea perioada
pana in zonele montane.
O importanta aparte o are asezarea de la Persinari,comuna
Vacaresti unde in afara faptului ca au fost puse in evidenta fortificatii cu
santuri de aparare, s-a descoperit si un tezaur de arma de aur si argint datat
din epoca bronzului mijlociu.
Hallstt-ul, prima epoca a fierului, defineste cultura materiala si
spirituala a tracilor, marcata de obiecte de la Ocnita-doua centuri de bronz
din sec. al XII-lea i.e.n.Trasaturile specifice civilizatiei geto-dacice se
regasesc in vestigiile de epocaLa Tene(sec VI-V i.e.n.) deescoperite in Valea
Voievozilor.
Etapele urmatoare sunt marcate de prezenta tezaurelor monetare,
marcand intr-o prima faza legaturile cu teritoriile grecesti, macedonene,
romane, marturie in acestsens fiind tezaurele de la Brancoveanu si Gaiesti
sau descoperirile de la Moreni,Patroaia si Tachitele.
Dupa retragerea aureliana, legaturile dintre romanitatea sudica si
nord-dunareana s-au amplificat in epoca constantiniana(sec.IV i.e.n.)
In prima jumatatea sec. al XIII-lea, diploma Cavalerilo Iuaniti
mentioneaza existenta ‚tarii lui Seneslau’ situata la rasarit de Olt, care
cuprindea cea mai mare parte a jud. Dambovita.Odata cu construirea statului
feudal Tara Romaneasca se remarca atat documemtar cat si arheologic o
intensa populare a judetului , cercetarile evidentiind existenta asezarilor in
toate formele de relief : Cazaci,Bajesti,Pucioasa-Serbanesti,Cobia,Matasaru.
Incepand cu sec.al XIV-lea principalele economice,politice si
militare se concentreaza la Targoviste, devenita resedinta domneasca si
capitala Tarii Romanesti dupa voia lui Mircea cel Batran.
De-a lungul timpului, pe tronul voievodal au urcat o serie de mari
domnitori cum ar fi : Radu cel Mare(1495-1508),care afost ocrotitorul
primelor tiparituri ,Vlad Tepes(1448,1456-1462,1476), figura fascinanta a
istoriei noastre care a fost asociata cu personajul Dracula, celebrul carturar
Neagoe Basarab(1593-1601),Petru Cercel(1583-1585),Mihai Viteazu(1593-
1601), fiind cel care a relizat unirea celor trei principate romane, Matei
Basarab(1632-1654),Constantin Brancoveanu(1688-1714).In urma morti
tragice a lui Constantin Brancoveanu, resedinta domneasca s-a mutat la
Bucuresti.
In perioada fanariota, orasul si-a pierdut imsemnatatea
economica si politica.Desi dupa moartea lui Constantin Brancoveanu turcii
au provocat o serie de distrugeri, Curtea Domneasca a rezistat, avand un rol
militar important.
In anul 1821, datorita exploatari boieresti si straine, masele
populare s-au rasculat, izbucnind astfel marea rascoale condusa de Tudor
Vladimirescu .
In lunile aprilie-mai ale anului 1821, in Targoviste a fost instalat
cartierul general al Eteriei.Uciderea lui Tudor Vladimirescu de la 27 mai
1821 a fost urmata de lichidarea armatei eteriste in luptele cu turcii de la
Manastirea Nucet, pe Campia Cornatelului si la Dragasani.
Inlaturarea regimului fanariot si restabilirea domniilor pamantene
si mai ales desfiintarea monopolului turcesc in 1829 au creat conditi de
revitalizare a economiei judetului.
Prin desfiintarea reialei Giurgiului si integrarea ei in
administratia tarii, targul Gaiesti cu cele 15 de sate vecine au intrat in
administratia jud. Dambovita.
Revolutia din 1848 a antrenat multe personalitati politice dar si
multe mase populare,atat din mediul urban cat si din cel rural,cca.40000 de
damboviteni aflandu-se la marginea orasului Bucuresti in ziua masacrului
din Dealul Spirii, fiind silit sa se intoarca acasa fara a se lupta cu turcii.
In razboiul de independenta din 1877, dambovitenii au participat
la luptele de la Grivita si Plevna,populatia donand imsemnate cantitati de
bani, materiale si produse.
Anii care au urmat razboiului s-au caracterizat printr-o perioada
de dezvoltare a vietii sociale cat si economice.Astfel in anul 1883 s-z
finalizat linia ferata Bucuresti-Titu-Targoviste fapt ce a dus la intensificarea
activitatii industriale si la revitalizarea comertului.
Marea rascoala din 1907 a cuprins si judetul Dambovita.Au
izbucnit rascoale in aproape toate satele din zona petrolifiera,muncitori din
acesta zona fiind exploatati atat de mosieri cat si de capitalisti.
Ca urmare a inrautatiri conditiilor de viata muncitorii impreuna
cu taranii si functionarii din Dambovita s-au ridicat in anii 1918-1919 la
lupta.
Asezarea geografica

Judetul Dambovita este situat in partea de sud a Carpatilor


Maridionali, la intersectia paralelei de 45 de grade latitudine nordica cu
meridianul de 25,30 grade longitudine estica.Se intinde pe o suprafata de
434,5 km patrati , ocupand 1,7% din suprafata Romaniei, situandu-se astfel
pe locul 37 intre judetele tarii .
Judetul Dambovita se invecineaza in vest cu jud. Arges la est cu
jud. Prahova , la sud-esst cu jud. Ilfov ,la sud cu judetele Giurgi si
Teleorman si la nord cu jud. Brasov.
Resedinta jud. este municipiul Targoviste.In componenta jud.
mai intra 5 orase (Gaiestu,Fieni,Moreni,Pucioasa si Titu)precum si 76 de
comune si 361 de sate.
Relieful

Relieful jud. Dambovita este diversificat, fiind constituit din


munti,dealurisi campi.Altitudinile cele mai mari se gasesc in Munti Bucegi
si Leaota (Vf. Omu 2506 m , Vf. Leaota 2133m), iar altitudinea cea mai
mica se afla in sudul jud., in localitatea Poiana (128,9 m).

Reteaua geografica

Cel mai important rau care strabate jud. Dambovita este raul
Ialomita care izvoraste din muntii Bucegi, principalii sai afluienti fiind
Bizdidel,Crivat,Cricovul Dulce,Ialomicioara,Pascov,Raciu,Rateiu,Slanic si
Vulcana.Raul Arges izvorastedin muntii Fagaras avand ca afluienti
Dambovita si Sabarul.

Clima

Teritoriul jud. Dambovita apartine sectorului de clima


continentala cu veri calde, precipitati moderate si ierni blande.Valorile medii
termice anuale variaza intre 10grade C la campie, 6gradeC in zona de deal si
2grade C in nord, la Vf. Omu.
Caracterul continental al climei este evidentiat de aplitudinea
termica maxima de 74,2grade C si minima de –33,8grade C.Amplitudinea
medie termica oscileaza in jurul valori de 23grade C.
Precipitatile anuale inregistreaza valor cuprinse intre 500mm in
extremitatea de sud a judetului si 1.400mm in zona montana.
Flora si vegetatia

In zona de munte se constata o etajare a vegetatiei, incepand in


zona dealurilor unde predomina padurile de foioase,continuand cu
rasinoasele care in zonele superioare se transforma in tufarisuri de jneapan
facand trecerea spre pasiunile alpine.
In dealurile subcarpatice,alterneaza padurile de foioase si
gorunete, iar in zonele de campie apar insular paduri de maces,corn, in timp
ce la nivelul solului exista o bogata patura de erbacee.

Fauna

In jud. Dambovita fauna este bogata si diversa.In zona montana


cele mai intalnite mamifere sunt: ursul, cerbul, mistretul si rasul.Pe langa
acestea se mai pot intalni mici vietuitoare, pasari, reptile, iar pe culmile
Bucegilor traieste capra neagra.
In zona de deal traiesc rozatoare cele mai reprezentative fiind:
iepurele, jderul, veverita, precum si unele carnivore precum ursul si lupul.
In silvostepa se pot intalni rozatoare, reptile si pasari cum ar fi
cocosul, cinteza si cotofana.In apele raurilor exista o varietate de speci de
pesti, celmai intalnit fiind pastravul, cleanul si mreana, iar in balti predomina
crapul si carasul.

Rezervatii naturale

 Izvoarele de la Corbii Ciungi. Este o rezervatie zoologica,


situata la 2,5km nord-vest de comuna Vanatorii Mici si la 5km de comuna
Corbii Mari.Temperatura scazuta a apei a favorizat aparitia unor elemente
floristicesi faunistice ce caracterizeaza zonele mlastinoase reci.
 Punctul fosilier Plaiul Domnesc. Este o rezervatie
paleontolo – gica situsta la 18km de Sinaia, la confluenta dintre Ialomita cu
afluentul sau Ialomicioara.Fauna de crustacei existenta in rezervatie este una
dintre cele mai bogate din lume, cuprizand peste 40 de specii si subspecii.
 Rezervatia Zanoaga. Este o rezervatie floristica care se
intinde pe o suprafata de 983,3 ha, fiind situata pe versantul sudic si estic al
muntelui Zanoaga.In cadrul rezervatiei exista paduri de molid, precum si
unele speci termofile balcanice:scara de lemn, scorusul si stanjenelul
endemic.
 Rezervatiile din muntii Bucegi. Rezervatia Bucegi este
alcatuita din trei portiuni distincte: una situata pe versantii exteriori ai
masivului si doua mai mici situate in bazinul vaii Ialomita.Cea mai mare
parte a rezervatiei cuprinde valea superioara a Cerbului, sectorul abrupt al
muntilor Moraru, Bucsoiu Mic si Bucsoiu Mare, Omu, Padina Cruci si
Gaura.In vestul Bucegilor rezervatia se intinde pana la Saua Strunga.Din
cadrul rezervatiei mai fac parte muntii Babele, Bucura si sectorul nordic al
Doamnelor.
 Rezervatiile din bazinul Ialomitei. In lungul raului
Ialomita au fost delimitate rezervatiile complexe Pestera-Babele si Cheile
Zanoagei.Cea mai mare parte din suprafata rezervatiei este acoperita cu
paduri de molid si jnepenisuri.
 Trinovul de la Laptuci. Este o rezervatie stiintifica situata
pe cursul superior al Ialomitei, la o altitudine de 1.500m, ocupand o
suprafata de 1,5 ha.Trinovul de la Laptuci cuprinde specii de plante
lemnoase ca: molidul, mesteacanul, pinul si ienuparul pitic.
Targovistea- veche cetate de
scaun, azi oras modern

Targovistea- O cetae eterna a romanitati de pretitindeni,


in care istoria unui nean este de secole duhu-i si
dainuirea-i in veci de la marturia de silex la orizonturile
viitorului.’
Se spune, inca se mai spune cu o unda de romantism desuet, ca,
intr-un oras, toate drumurile incep de la gara- ca si cum gara ar fi un port cu
doua orizonturi ingemanate : al plecarilor – intoarcerilor si al spatiului urban
propriu-zis -, ca, numai din acasta poarta , sau prin aceasta poarta ti se
releva, liminar,acel esential spirit al locului.
Moto: ‚ Iubind si inaltand Targovistea ne iubim si ne ridicam tara
si neamul.’
Lazar Petresc – primar al Targovistei -1943

Resedinta domneasca si capitala intre 1396 si 1714, Targovistea a


detinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic,
politico-militar si cultural artistic al Tarii Romanesti.
Cadrul geografic

Orasul este situat pe o terasa inalta de 260m, deasupra vaii


Ialomitei, la limita dintre regiunea deluroasa subcarpatica si campie.Pe aici
trecea drumul comercial cel mai important care lega Transilvania de Dunare
pe la Runcar-Campulung-Targoviste-Targsor-Braila, cu ramificatiile spre
Bucuresti.Perioada medievala i-a adus recunoastera ca targ de importanta
europeana, unde se schimbau marfuri sosite din trei continente, cu cele ale
producatorilor locali.
Datorita pozitiei geografice favorabile,Targovistea este punctul
de plecare spre cateva tresee de o valoare deosebita pentru turismul
romanesc: la numai 60km se afla orasul Sinaia denumita ‚perla vaii
Prahovei’ , iar pe o varianta a acestui traseu se ajunge la masivul Bucegi.
Urmand firul Dambovitei, se ajunge la culoarul Rucar-Bran, unde
frumusetea peisajului si monumentele naturale, istorice si de aaaaarhitectura
au dezvoltat o retea de agroturism montan.
De asemenea orasul se afla la numai 75km de Bucuresti si este un
important nod de cale ferata ceea ce faciliteaza contactele permanente cu
toate orasele mari ale tarii, in toate domeniile vietii si activitatile sale.

Istorie

Sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul si in imprejurimile


orasului, au dovedit ca aceasta regiune era locuita inca din neolitic.In
Muzeul de Arheologie se gasesc vestigi ale culturi de tip Stangevo-Cris,
Gumelnita, Cotofeni, apoi din perioada bronzului si din epoca fierului.
Bine ilustrate in sunt podoabe si unelte geto-dacice din vremea
Daciei, Burebista si Decebal si ulterior monede ce dovedesc cuprinderea
zonei in aria culturi materiale daco-romana(sec. I-III) si apoi bizantina(sec.
V-VI). In cartierul Suseni din actualul Targoviste s-au gasit urme ale unei
asezari din sec. II-V peste care este suprapusa alta protoromana din sec.
VIII-X. Peste acestea s-a format o asezare rurala in sec. XII-XIV, din care s-
a dezvoltat targul medieval.
Prima mentiune a orasului, la 1396 este facuta de cruciatul
bavarez Johan Schiltberger.Primul act oficial, din 1406,este scris pe hartie
catre manastirea Tismana de ‚Io. Mircea I Basarab, voievodul Tarii
Romanesti, duce de Fagaras si Almas, comite de Severin, despot al
pamanturilor lui Dobrotici si domn al Darstorului, spre cunostinta acestora,
atat celor de acum si celor din viitor.’

Cultura

Targovistea a fost unul din marile centre de cultura ale evului


mediu romanesc si sud –est european.Locuri de cult ortodox de mare
valoare, precum Bisericile Domnesti, Manastirea Stelea si Dealu, biserca
Mitropoliei, a Targului dar si Biserica Catolica, sunt marturii ale gloriei
secolelor trecute.
O lunga insiruire de nume datorate Targovistei inseamna
prioritati in cultura romaneasca. Astfel calugarul Macarie a imprimat in
teascurile Manastirii Dealu , in vremea lui Radu cel Mare, primele tiparituri
di tara in limba slavona trei carti ecleziastice, traditia fiind continuata de
Dimitri Liubovici si de diaconul Coresi.Tot de aici dateaza si primele
xilogravuri romanesti.
Domnitorul Neagoe Basarab este considerat primul erudit
roman.Lucrarea sa ‚Invataturile catre fiul meu Teodosie’ poate sta alaturi de
‚Principele’ lui Machiaveli, ca una dintre scrierile europene importante din
sec. XVI.
Documente importante, manuscrise si carti rae pot fi vazute si
studiate la Muzeul de Arheologie, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului,
Muzeul Scriitorilor, Muzeul pictorului Petrascu. Casa Sindicatelor, a
tineretului, Casa de Cultura a Municipiului sunt de asemenea locuri de
raspandirea culturii in oras.Aici au avut loc in ultimul deceniu doua editii
internationale de teatru, numeroase festivaluri internationale de folclor; aici
se desfasoara Festivalul National de Romante ‚Crizantema de aur’ care a
ajuns la cea de-a 30-a editie.Vernisaje expozitionale, lansari de carte
completeaza o intensa viata culturala.
Targovistea de azi

Infatisarea orasului este rezultatul unui suflu inoitor, dinamic,in


care insa, nu se uita partea sa istorica.Vechiul si noul impletesc armonios
arhitectura municipiului Targoviste.Actiunile de echipare edilitar
gospodareasca tind sa creeze conditii de locuit tot mai confortabile.Noile
vile , hotelurile redotate, strazile si parcurile reamenajate contribuie la aerul
modern pe care il primeste orasul.
Denumita de unul din scriitorii targovisteni contemporani,
Mircea Horia Simionescu, drept o ‚Florenta Valaha’ , Targovistea isi
asteapta cu ospitalitate vizitatorii.Peisaje de o frumusete cuceritoare,
climatul nuantat, fauna cinegetica bogata, monumentele istorice, traditia
spirituala transmisa prin folclor si etnografie sunt in masura sa starneasca
interesul turistilor de pretutindeni.
Invatamant: In oras sunt 16 gradinite, 14 scoli generale si 11
licee, dintre care, cele cu mumele Ienachita Vacarescu, Ion Ghica, Carabela,
Economic, Voievodul Mircea au un renume confirmat an de an de catre
invingatorii olimpiadelor scolare.Din anul 1991 functioneaza Universitatea
Valahia, cu facultati de stiinte economice, juridice, teologice si cu profil
tehnic-constructii de masini metalurgie.
Sanatate: Municipiul Targoviste are o retea sanitara formata din
cinci spitale cu diverse profile si dispensare medicale de cartier.
Potential industrial: Cateva unitati economice importante la
nivel national asigura dezvoltarea in continuare a industriei orasului. Astfel:
’Romlux SA’ este cel mai mare producator de surse de iluminat si accesorii
in Romania.’Victoria SA’ ocupa un loc primordial in industria romaneasca
de lacuri si vopsele.’Combinatul de Oteluri Speciale’ care este cel mai
mare producator de oteluri din Romania, pentru rulmenti si scule si pentru
industria electrotehnica.’W.T.S.’ fostul ‚Saro SA’ fabrica strunguri de
diferite tipuri, fiind singurul producator din tara de strunguri automate,
precum si alte masini unelte speciale pentru industria surselor de
lumina.’Upet SA’ fondat in 1872 a dobandit experienta in ultimii 40 de
aniin studiul, proiectarea si fabricarea de utilaj petrolier si de robinete de uz
industrial.
Sectorul micii industri este reprezentat de numeroase socitati
avand ca profil confectii, mobilier, produse chimice, constructi, industria
lemnului, industria alimentara.
Economia de piata asigura fara constrangeri a industriei si
agriculturi, a comertului si culturii tarii, in care municipiul Targoviste isi va
pastra locul de vatra de istorie si de oras mereu modern.

Monumente istorice

 Ruinele Cetatii de la Targoviste si Turnul Chindiei


Vechea Cetate de Scaun a Tarii Romanesti de la Targoviste a
fost atestata de la 1396, cand Domnitorul Mircea cel Batran a mutat aici
capitala de la Curtea de Arges.De-a lungul istoriei, constructiile Curtii
Domnesti de la Targoviste au fost completate si amplificate de domnitorii
Vlad Tepes cu inaltimea de 27m (gazduieste expozitia ‚Vlad Tepes Dracula,
legenda si adevar istoric), Petru Cercel si Matei Basarab.Turnul Chindiei a
fost ridicat in timpul domniei lui Vlad Tepes, cu timpul devenind simbol al
orasului Targoviste.Petru Cercel ridica Biserica Mare aCurtii si mareste
Palatul Domnesc, iar Matei Basarab repara casele domnesti, construieste
baia turceasca si fortifica zidul de incinta.

 Biserica ‚Adormirea Maicii Domnului’ din marea Curte


Domneasca
A fost ridicata in 1583 sub domnia lui Petru Carcel , reparata de
Matei Basarab si Constantin Brancoveanu pentru familia domnitoare si
apropiatii acesteia.Necropola a familiei lui Matei Basarab: lespedea
funerara, bogat ornamentata, a Doamnei Elina si mormantul fiului sau
Mateias.Catapeteasma din lemn de tei aurit, sculptata in 169, cu motive
vegetale, zoomorfe si antropomorfe, ornamente fine ca broderia.In anul
1698, echipa de pictori reprezentanti ai scolii targovistene condusa de
Constantin Zugravu, realizeaza singura freasca pastrata din timpul lui
Constantin Brancoveanu pana azi.Pictura interioara a fost terminata in
1699.O valoare deosebita prin arta realizarii portretului o are freasca din
tinda Bisericii domnesti, care cuprinde cea mai mare galerie de portrete
voievodale din tara.Complexul National Muzeal ‚Curtea Domneasca’
pastreaza o serie de documente si obiecte care reinvie istoria orasului.
 Mitropolia Targoviste
Scaunul mitropolitan a fost mutat la Targoviste in 1517, in timpul
dumniei lui Neagoe Basarab, ctitorul vechii Biserici a Mitropoliei, cunoscuta
ca una dintre cele mai mari si mai frumoase biserici ale timpului.Adevarata
bijuterie a arhiitecturii, biserica a fost construita dupa planurile arhitectului
francez Lecomte de Nouy in 1889, in locul biserici care a fost
daramata.Portalurile biserici se inscriu in prima varsta a sculpturii
medievale, fiind completate cu motive geometrice abstracte si elemente de
baroc.Din epoca brancoveneasca biserica pastreaza decoratiile in piatra ale
balustradei, precum si catapeteasma, valoroasa prin bogatia si variatatea
motivelor.In 1821, in interiorul biserici a fost inchis inainte de afi ucis,
Tudor Vladimirescu.In memoria acestuia,in curtea bisericii metropolitane a
fost ridicata Crucea lui Tudor Vladimirescu.
 Manastirea Dealu
Ctitorita de Radu cel Mare in anul1501 si atestata documentar la
1413, Manastirea Dealu domina orasul dela inaltimea colinelor ce urca spre
Bucegi si Leaota.Impresionand prin arhitectura ce pastreaza armonia
proportiilor si plastica decorativa, intregul ansamblu a fost numit pe buna
dreptate de Nicolae Iorga ’minune a artei orientale’.Capodopera a
arhitecturii religioase valahe, manastirea adaposteste mormintele
domnitorilor Radu cel Mare, Vladislav al II-lea precum si capul lui Mihai
Viteazul.In interior biserica a fost pictata pentru prima oara in timpul lui
Neagoe Basarab, mai tarziu fiind refacuta in spiritul trditiei bizantine.
Manastirea alatura si un muzeu documentar care mai pastreaza o
cruce din lemn de chiparos, ferecata in argint aurit daruita manastiri de catre
Matei basarab in anul1648.Aici a functionat prima tipografie din tara , unde
calugarul Macarie a tiparit (‚Liturghierul’).
 Manastirea Stelea
Zidita pe ruinele unor constructii bisericesti din sec. XVI,
manastirea a fost construita in 1645, in replica la ctitorirea manastirii Soveja
in sudul Moldovei.Aici a functionat in prima parte a sec al XIX-lea o scoala
greceasca unde au invatat Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu si Ion
Heliade Radulescu.Prima descriere a biserici a fost facuta de Paul de Alep
care fusese gazduit aici in 1653.In apropiere se afla vechiul centru comercial
al orasului ce dateaza din sec. XVII.
 Biserica Targului
O alta dovadaa puternicei vieti spirituale a orasului este si
biserica ce apartinea in trecut negustorilor si mestesugarilor din oras,
denumita Biserica Targului, dupa cuvantul slav ‚targ’ care inseamna ‚loc de
targ’.Biserica dateaza din sec. al XVIII-lea si a fost ridicata in anul 1654 de
catre marele carturar Udriste Nasturel- traducator, poet, editor,
profesor.Fatadele au o decoratie geometrica si florala in graffitto, colorate in
rosu sau albastru.Ferestrele si usile au ancadramente in piatra, cu motive
moldovenesti.
 Monumentul eroilor
Ridicat in memoria ostasilor cazuti in primul razboi mondial,
amplasat pe alea Manastiri Dealu.Sculptor Vasile Blendea.
 Poarta Bucurestilor
Una din cele patru porti de intrare in vechea cetate de scaun din
sec. XVI.Fundatiile portii au fost dezvelite in 1897, cu ocazia lucrarilor
pentru constructia Bulevardului Garii.
 Muzeul de arheologie
Edificiu special construit in 1938 dupa planurile arhitectului
N.Ghica-Budesti, pentru a fi muzeu.Inaugurat in 1944, adaposteste colectia
‚Lapidariu’ care contine elemente de arhitectura si pietre de mormant din
sec. XVII(printre care si lespedea din marmura a mormantului patriarhului
Dionisie al Constantinopolului,decedat la Targoviste in 1696), recuperate de
la vechea biserica a Mitropoliei din oras.
 Muzeul tiparului si al cartii vechi romanesti
Monument de arhitectura in stil neoromanesc, ridicat in sec. XIX,
peste beciurile zidite in 1668 de postelnicul Constantin Cantacuzino.
Inaugurat in 1967, muzeul unicul din tara de acest fel , prezinta istoria
tiparului romanesc de la 1508 la 1830: incunabule, miniaturi, hrisoave
domnesti, pictura cu foita de aur, primele carti in limba romana, instrumente
utilizate la scris si tiparit.
 Muzeul scriitorilor targovisteni
Amenajat in 1967 in fosta locuinta a scriitorului Ion Al.Bratescu-
Voinesti(1868-1946).Adaposteste manuscrise , fotografi, documente ce au
apartinut unor scriitori targovisteni: Ienachita Vacarescu(1740-1797),Vasile
Carlova(1809-1839),Ion Heliade Radulescu(1802-1872),Grigore
Alexandrescu(1810-1885),Ion Ghica(1816-1897),Maica Smara(1857-1944).
 Casa atelier Gheorghe Petrascu
Ridicata de artist in 1922 in stil popular.Adaposteste expozitia de
pictura si grafica, inaugurata in 1970, cu lucrarile artistului(1872-1949)
inspirate din peisajul Targovistei si imprejurimi.
‚ Ma opresc intr-un punct al Valsantului, in dreptul unei
raspantii, un loc unde Cetatea de ieri si Cetatea de azi se suprapun intr-o
singura imagine.Ruinele fumega cu umbre de voievozi, amurgul de vara
aluneca asemenea unei frunze de aur peste creneluri…
Vremea a fost…Vremea a trecut…Si vreme vine ca o
bataie de aripa albasta peste Turnul Chindia.’
Bibliografie

Pagini aurii……………………………………………2001-2002
Targovistea oras modern…………….. -Scurta istorie a romanilor(Dinu
G.Giurescu)
-Vizitati Targovistea si monumentele
istorice(Stela Mariana Chitu)
-Taegoviste- scurt discurs
sentimental(Mircea Horia Simionescu)