Sunteți pe pagina 1din 1

PROBA RUFFIER-DICKSON

Este o probă cardio-vasculară simplă atât prin modul de execuţie, cât şi prin
modul de interpretare, întrucât se foloseşte un indice care se calculează foarte uşor şi
oferă cifre exacte pentru coeficientul probei.
Modul de efectuare
Subiectul este examinat în poziţia aşezat.
După un repaus de 5 sau 10 min. în aşezat, se măsoară frecvenţa cardiacă pe 15
sec. şi se raportează la un minut (înmulţind cu 4 cifra constatată). Frecvenţa cardiacă pe
minut din repaus reprezintă P1 din formula de calcul.
Urmează apoi efortul, care constă din 30 genuflexiuni profunde timp de 45 sec.
(frecvenţa 90 la metronom – câte o bătaie pentru timpul de coborâre şi una pentru timpul
de ridicare din genuflexiune)
Imediat după efort subiectul se aşază pe scaun şi între secundele 0-15 şi 45-60 ale
primului minut după efort se numără Fc, raportând-o la 1 minut. Frecvenţa din secundele
0-15 reprezintă P2 iar cea din secundele 45-60 reprezintă P3 din formulă. Indicele Ruffier
se calculează după formula:

( P1 + P2 + P3 ) - 200
I=
100
Interpretarea probei:
- rezultat sub 0 = indice foarte bun
- „ între 0-5 = indice bun
- „ între 5-10 = indice mediocru
- „ între 10-15 = indice slab
- „ peste 15 = indice patologic