Sunteți pe pagina 1din 4

MĂSURAREA MASELOR ŞI VOLUMELOR

FOLOSIREA INSTRUMENTAŢIEI DE LABORATOR


BALANŢA ANALITICĂ

Pentru măsurarea maselor se folosesc instrumente de măsură a maselor şi greutăţilor. Cele


mai cunoscute instrumente sunt balanţele şi cântarele. În laboratorul de chimie se folosesc balanţe.
Acestea au avantajul faţă de cântare că nu necesită calibrare în raport cu locul de pe suprafaţa
pământului în care se folosesc. Balanţele se clasifică, după precizia determinărilor care se pot
efectua cu ajutorul lor, în:
- Balanţe analitice sunt folosite pentru determinări a căror precizie necesită 10-4 - 10-3 g; sunt cele
mai precise instrumente din laborator;

3 3

Fig. 1. Balanţe analitice: automată, respectiv cu încărcare manuală

- Balanţe farmaceutice sunt folosite pentru determinări a căror precizie necesită 10-2 - 10-1 g; sunt
cele mai folosite instrumente din laborator

Cântărirea la balanţa analitică

1. Etalonarea balanţei
• Se verifică dacă balanţa este alimentată şi se porneşte prin răsucirea butonului 3.
• Se verifică dacă tamburul 2 este la puntul de 0, în caz contrar se aduce la 0.
• Se aşteaptă stabilizarea indicaţiei balanţei şi se urmăreşte indicaţia pe cadranul acesteia.
Dacă nu se poate aduce indicaţia balanţei la 0 prin butonul 7, se folosesc piuliţele 6 pentru
aducerea la 0.

2. Se aretează balanţa prin răsucirea spre dreapta a butonului 3.


3. Se pune proba pe platanul din stânga.
4. Se repetă paşii.

Se porneşte balanţa (3,stânga).


Dacă indicaţia acului balanţei depăşeşte cadranul spre valorile pozitive se adaugă greutăţi pe
platanul din stânga. Fie valoarea totală a greutăţilor m1.

1
Dacă indicaţia acului balanţei depăşeşte cadranul spre valorile negative se scot greutăţi pe
platanul din stânga. Fie valoarea totală a greutăţilor m2.
Până când diferenţa m1-m2 este mai mică de un gram.
5. Se lasă pe platanul din stânga greutăţile m2.
6. Se foloseşte tamburul 2 cu cele două roţi în acelaşi mod ca la pasul 4 prin răsuciri
succesive până când indicaţia balanţei este spre valori pozitive pe cadran. Se foloseşte întâi roata
mare, corespunzătoare unităţilor de ordinul zecimilor de gram şi apoi, dacă încă nu a intrat în scală,
roata mică, corespunzătoare unităţilor de ordinul sutimilor de gram.
7. Citirea se face astfel:
- gramele se calculează prin însumarea greutăţilor de pe platan;
- zecimile şi sutimile de gram se citesc de pe tambur;
- următoarele două cifre se citesc de pe indicaţia scalei balanţei.

Fig.2. Balanţa farmaceutică şi cutia de greutăţi

Folosirea balanţei farmaceutice

1. Etalonarea şi citirea balanţei


• Se porneşte balanţa prin răsucirea butonului 3.
• Se citeşte pendulaţia maximă a balanţei spre stânga şi spre dreapta pe cadran. Se notează
valorile orientate ale diviziunilor d1 şi d2. Se obţine punctul de echilibru (0) prin mediere:
d0 = (d1+d2)/2
• Se adaugă pe unul din talere o greutate foarte mică cunoscută g (200mg).
• Se citeşte noua deviaţie a balanţei prin acelaşi procedeu de mediere. Fie aceasta d3.
Diferenţa d3-d0 corespunde valorii g. Valoarea greutăţii corespunzătoare deviaţiei cu o
diviziune de obţine din:
g
d 3 − d1
• Se pune proba.
• Se adaugă greutăţi până când acul intră în scală. Se notează valoarea greutăţilor de pe platan
g1 şi indicaţia deviaţiei de pe cadran d4. Din d4 se scade d0 şi valoarea obţinută se înmulţeşte
cu greutatea corespunzătoare unei diviziuni. Formula finală de calcul este:
d − d0
g1 + g 4
d 3 − d1
• şi reprezintă o măsurătoare cu o precizie de ordinul zecilor de miligram.

Eprubetele (fig. 3)

- servesc la efectuarea reacţiilor chimice de probă;


- au formă de tuburi de sticlă închise la un capăt;
- pot fi gradate;
- se umplu cu substanţe cel mult până la jumătate;

2
- în timpul încălzirii se ţin cu un cleşte;
- se agită prin scuturare;
- se evită orientarea deschiderii către persoanele aflate în jur;
- încălzirea se face înclinând-o puţin pentru a evita degajarea bruscă a vaporilor;

Fig. 3. Eprubete

Cilindrii gradaţi
- utilizaţi la măsurarea volumelor de lichide;
- confecţionaţi din sticlă groasă, pe care se gradează diviziuni pentru volum;
- au volum cuprins între 5 şi 2000 ml, marcat la partea superioară, împreună cu temperatura
de lucru, de obicei 20˚C;
Pentru a măsura volumul unui lichid cu cilindrul gradat, care este transparent şi udă pereţii
vasului se aşează cilindrul pe o suprafaţă orizontală şi se introduce în el lichidul până când marginea
de jos a meniscului este tangentă la gradaţia respectivă. În cazul lichidelor colorate (sau la mercur)
citirea meniscului se face la diviziunea din dreptul meniscului. În acelaşi mod se face citirea
nivelului de lichide la baloanele cotate, biurete, pipete.

Fig. 4. Cilindrii gradaţi (fără cioc şi cu cioc)


Cilindrii pot fi gradaţi, cu dop şlefuit, fără cioc şi cilindrii negradaţi; cu cilindrii gradaţi se
fac măsurători aproximative.

Baloanele cotate
Baloanele cotate sun folosite pentru prepararea soluţiilor de concentraţii determinate şi
măsurarea precisă a volumelor de lichide, cu fund plat şi capacitate de la 25 la 3000 ml.

3
Fig. 5. Baloane cotate

Pipetele şi biuretele
- au formă şi capacitate diferită;
- sunt calibrate pentru anumite temperaturi;
- pipetele pot fi gradate sau fără scară gradată; cele fără scară gradată au capacitatea
delimitată de unul sau două repere şi valori cuprinse între 5 şi 250 ml; cele cu scară gradată au
capacităţi cuprinse între 1 şi 25 ml; au prevăzută de obicei temperatura de lucru; lichidele volatile ai
căror vapori sunt toxici, lichidele caustice şi cele toxice se aspiră cu o pară de cauciuc;
- micropipetele se folosesc pentru măsurarea rapidă şi precisă a cantităţilor mici de lichid;
pot fi cu reper (utilizate pentru umplere) şi gradate; capacitatea lor variază astfel: 0.005, 0.01, 0.02,
0.05; 0.1; 0.2; 0.5 ml;
- biuretele sunt tuburi cilindrice gradate care au la partea inferioară un tub de golire; se
folosesc pentru titrări volumetrice cu diverşi reactivi, pentru măsurători exacte ale volumelor; se
închid cu robinete de sticlă sau cleme Mohr montate pe tuburi de cauciuc; se fixează în poziţie
verticală; umplerea se face pe la partea superioară cu pâlnia;
- microbiuretele se folosesc pentru măsurători de precizie la volume mici: 1-5 ml;

Fig. 6. Pipetă, biuretă şi tipuri de robinete pentru biurete

- pentru ca pe parcursul utilizării să nu existe scăpări de lichide la robinet, acestea se ung cu


vaselină; robinetele admit în general două poziţii: una deschisă, când tubuşorul interior robinetului
este în prelungirea canalului de scurgere şi una închisă când cele două direcţii nu permit scurgerea
lichidelor.