Sunteți pe pagina 1din 9

Conceptul de bine

si realitatile sale in Vechiul


Testament

‘Laudati pe Domnul ca este bun’ 1 este sintagma principala


care n-il prezinta pe Dumnezeu ca si izvor al Binelui,El fiind
Binele Suprem din care izvoraste tot ceea ce este bine si frumos si
evident ca si binele din constiinta omului,invitata sa se bucure si sa
participe la Binele Suprem adica la dumnezeire.Omul este creat
spre a participa la bunatatea Lui Dumnezeu iar aceasta
bunatate,acest bine infinit,este tocmai fata iubirii Lui Dumnezeu.
Pentru a explora cat mai bine valentele conceptului de bine
vom vedea ca Vechiul Testament prezinta in referatul biblic
numeroase aparitii agathice si tocmai de aceea vom cerceta cele
mai relevante dintre aceste aparitii.Mentiunea care trebuie facuta
este ca ‘tob’,cuvantul evreiesc care traduce binele este este tradus
in Septuaginta prin 2 cuvinte :agathos si kalos.Preponderenta cea
mai mare insa o are kalos in Septuaginta,cuvant ce tinde mai mult
spre a arata ca ‘tob’ inclina mai mult spre a arata frumustea,ceea ce
este placut la vedere,bun prin aspect sau ceva care se adreseaza
simturilor sau gandirii.
Conform Concordantei biblice termenul ‘tob’ este folosit in
Vechiul Testament ca si adverb de 17 ori(a fi bun).Sintagma
binefacere sau a se comporta bine apare de 3 ori.Ca si substantiv
‘tob’ apare de 546 de ori cu cea mai mare frecventa in Psalmi apoi
in Facere,Proverbe si preponderent in aproape toate cartile
Vechiului Testament.2

1
Ps 105,1 Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,1968
2
Gerhard Lisowsky,Konkordantz zum Hebraischen Alten Testamenten,Deutsche
Biblegesellschaft,Stutgart,1993,p545-549
Genesis 1:4 kai. ei=den o` qeo.j to. fw/j o[ti kalo,n3
Gn1,4 :’Si a vazut Dumnezeu ca e buna lumina... ‘4
KJV traduce din Septuaginta prin ‘good’ iar Biblia de la Blaj
traduce prin ‘buna’.Sensul Septuagintei este dat prin cuvantul
grecesc ‘kalon’ ce semnifica o apropiere a sensului de bine spre
frumos.
Lumina este buna ca si infatisare adica frumoasa prin
excelenta deoarece este creata de Cel Bun si astfel a creat
Dumnezeu lumina ca si inceput pentru creatie,dupa crearea cerului
si a pamantului.Teologic deducem ca intreaga creatie are nevoie de
lumina dar in special omul,creatura ce este chemata inspre Lumina
cea Vesnica a Lui Dumnezeu.
Dumnezeu a creat lumina frumoasa si buna pentru a-L anunta
pe om despre lumea eshatologica,despre Ierusalimul cel
Ceresc.Deci inca de la inceputul creatiei se intrevede promisiunea
eshatologica prin iconomia Sfintei Treimi.Dumnezeu daca a creat
lumina frumoasa,buna se anunta pe Sine Insusi ca este Bun si
Frumos prin excelenta asa cum spune si psalmistul :’Cerurile spun
slava Lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria’5.

Genesis 1:31 kai. ei=den o` qeo.j ta. pa,nta o[sa evpoi,hsen kai.
ivdou. kala. li,an kai. evge,neto e`spe,ra kai. evge,neto prwi,
h`me,ra e[kth6
Gn1 :31 ‘Si a privit Dumnezeu toate cate facuse si iata erau bune
foarte.Si a fost seara si a fost dimineata’7
Trducerea englezeasca este ‘foarte bune’ iar Biblia de la Blaj
traduce ca si Biblia sinodala prin ‘bune foarte’.Interesant este acel
‘lian’ asezat pe langa ‘kala’ din Septuaginta care intareste binele
dandu-i o nota de vehementa si excesivitate ce tinde spre absolut.8
3
Programul Bible Works
4
Gn1,4,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,1968
5
Ps 18,1,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,1968
6
Programul Bible works
7
Gn1,31,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,Bucuresti,1968
8
C.Alexandre, Dictionnaire grec-francais,Librairie Hachette,1895,p.852
Dumnezeu isi priveste creatia pe care a facut-o atat prin
porunca cat si prin actiune directa(omul) si tot ce crease El era
frumos ,bun,era o oaza de temporalitate si materialitate in
imaterialitatea si atemporalitatea Lui Dumnezeu.Totul ere bun
foarte pentru ca fusese creat de Dumnezeu,Cel Singur Bun si
Frumos, ‘TOB’ Absolut.

Genesis 2:17 avpo. de. tou/ xu,lou tou/ ginw,skein kalo.n kai.
ponhro,n ouv fa,gesqe avpV auvtou/ h-| dV a'n h`me,ra| fa,ghte
avpV auvtou/ qana,tw| avpoqanei/sqe9
Gn2,17 ‘Iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci
caci in ziua in care vei manca din el vei muri negresit’10

KJV traduce prin ‘good’ iar Biblia de la Blaj traduce prin


‘pomul stiintei binelui si raului’.
Cunoasterea binelui si raului nu este un pacat ci pacatul este
tocmai acela al neascultarii de porunca Lui Dumnezeu.Prin oprirea
de a manca din rodul cunoasterii binelui si raului Dumnezeu a vrut
sa-L incerce pe om spre a-l pregati sa devina el la randul lui
dumnezeu prin har,chiar daca era creat.
Nu cunoasterea ci neascultarea l-a ucis pe om.A cunoaste
binele si raul s-ar fi dat omului atunci cand ajungea la o maturitate
duhovniceasca insa curiozitatea si ispita plina de otrava a sarpelui
i-a facut sa cunoasca doar ca erau goi si le-a adus moartea ,i-a
dezbracat de vesmantul harului Lui Dumnezeu si au ramas goi pe
dinauntru de Binele Suprem.

Exodus 3:8 kai. kate,bhn evxele,sqai auvtou.j evk ceiro.j


Aivgupti,wn kai. evxagagei/n auvtou.j evk th/j gh/j evkei,nhj kai.
eivsagagei/n auvtou.j eivj gh/n avgaqh.n11

9
Programul Bible Works
10
Gn 2,17,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,1968
11
Programul Bible Works
Ies3 :8’M-am pogorat dar,ca sa-l izbavesc din mana egiptenilor
si ,sa-l scot din tara aceasta si sa-l duc intr-un pamant roditor si
larg’12
KJV traduce prin ‘good land’ iar Biblia de la Blaj traduce prin
‘pamant bun’ .In Septuaginta vedem astfel ca apare ‘agathos’
pentru a desemna fertilitatea acelui pamant dar nu numai.
Acel pamant era fagaduit deci era un pamant bun,sfant,frumos
iar prin extensie acel pamant al fagaduintei era locul in care va lua
Dumnezeu trup omenesc pentru a-l scoate pe om din ghearele
mortii vesnice.Vedem si nuanta eshatologica nu numai cea istorica
de moment prin faptul ca Dumnezeu, daca ii cerem lucrul acesta si
strigarea noastra de pocainta ajunge la El,atunci fagaduinta este si
pentru noi,potentiali mostenitori ai Ierusalimului Ceresc,al
Pamantului Bun prin harul Lui Dumnezeu.Astfel pamantul
‘agathos’ este promis din vesnicie tuturor celor ce fac voia Lui
Dumnezeu si se mantuiesc urmand Lui Hristos.

Deuteronomy 28:12 avnoi,xai soi ku,rioj to.n qhsauro.n


auvtou/ to.n avgaqo,n to.n ouvrano,n dou/nai13
Dt28 :12 ‘Deschide-ti-va Domnul comoara sa cea buna :cerul
ca sa dea... ‘14
Kjv traduce prin ‘buna’ iar Biblia de la Blaj traduce prin
‘vistieria sa cea buna’.
Aici avem inca un context in care ‘agathos’ apare pe langa
ceva material.Cerul este comoara buna a Lui Dumnezeu adica este
aducator,prin actiunea sa asupra pamantului,de rod si de belsug.
Insa sensul teologic,nu doar cel istoric de belsug,este acela ca
tot ceea ce este creat de Dumnezeu este o comoara si este bun prin
crearea de catre El.Bunatatea se revarsa atunci cand omul face voia
Lui Dumnezeu iar Bunatatea Lui Dumnezeu poate fi numita dar si
har.

12
Ies3,8 ,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,1968
13
Programul Bible Works
14
Dt28,12 ,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,1968
 Proverbs 2:9 to,te sunh,seij dikaiosu,nhn kai. kri,ma kai.
katorqw,seij pa,ntaj a;xonaj avgaqou,j15
Pr2 :9 ‘Atunci tu vei intelege dreptatea si buna judecata ,calea cea
dreapta si toate potecile binelui’16
KJV traduce prin ‘good’ iar Biblia de la Blaj traduce prin ‘vei
face toate caile bune ‘ ceea ce exprima faptul ca doar atunci cand
dobandesti anumite virtuti ca dreptatea si judecata poti sa faci totul
bine si sa urmezi calea binelui.
Potecile binelui sunt caile mantuirii omului iar aici binele este
sinonim contextual cu mantuirea.Nu ne putem mantui daca nu ne
da Dumnezeu intelepciune spre a putea urma caile binelui,a
mantuirii.

Ca si adverb,’tob’ apare cu frecventa cea mai mare in 2 Regi.


2 Samuel 15:26 kai. eva.n ei;ph| ou[twj ouvk hvqe,lhka evn soi,
ivdou. evgw, eivmi poiei,tw moi kata. to. avgaqo.n evn ovfqalmoi/j
auvtou/
2Rg15,26 ‘Iar daca el imi va zice :Nu mai e bunavointa mea cu
tine,atunci iata-ma,faca cu mine ce va binevoi ‘
Kjv traduce prin ‘seemeth good unto him’ adica ceea ce i s-a
parut lui bine iar Biblia de la Blaj traduce cel mai aproape de
original ‘easte bine intru ochii lui’.
Astfel se aduce in prim plan binele moral din om,urmare a
creatiei Lui Dumnezeu.Binele din ochii cuiva semnifica constiinta
morala din om inclinata spre a face binele cu o masura mai mica
sau mai mare.Este vorba despre inclinatia omului spre bine sau
spre rau oglindite in actiunile sale.

Ca si ‘binefacere’ sau comportament bun,fapta buna ‘tob’


apare de 3 ori.

1 Kings 8:18 kai. ei=pen ku,rioj pro.j Dauid to.n pate,ra mou
avnqV w-n h=lqen evpi. th.n kardi,an sou tou/ oivkodomh/sai
15
Programul Bible Works
16
Pr 2:9,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed.IBMBOR,1968
oi=kon tw/| ovno,mati, mou kalw/j evpoi,hsaj o[ti evgenh,qh evpi.
th.n kardi,an sou17
3Rg8,18 Insa Domnul a zis catre David tatal meu :Ti-ai pus in
gand sa zidesti casa numelui Meu :e bine ca ti-ai pus aceasta la
inima ‘18
Traducerea din kjv este ‘you did well’ iar Biblia de la Blaj
traduce prin ‘bine ai facut’.
Binele izvoraste din inima,din suflet,iar fiecare fapta pe care o
facem spre slava Lui Dumnezeu este socotita buna si Dumnezeu ne
fericeste mantuindu-ne daca punem cele bune la inima.Si aici
contextual teologic este unul soteriologic prin faptul ca mantuirea
vine din fapta cea buna facuta spre slava Lui Dumnezeu .

O problema foarte importanta actuala mereu este opozitia


dintre bine si rau.Cuvantul ebraic ‘tob’ desemneaza in Vechiul
Testament persoanele si lucrurile care provoaca senzatii agreabile
sau euforia intregii fiinte iar tot ceea ce duce la boala,la suferinta
sub orice forma si mai ales la moarte,este rau(ebraicul ‘ra’
,grecescul poneros si kakos.19
Omul a ales de la inceput raul,cautandu-si binele inafara
vointei Lui Dumnezeu fapt care constituie esenta pacatului.Insa
Dumnezeu biruie acest rau prin intruparea Sa ca si
Mantuitor.Hristos biruie rauldin chiar inima omului El fiind Noul
Adam asupra caruia Satana,incepatorul raului,nu are putere
.Eliberarea de rau vine odata cu eliberarea de noi insine si urmarea
Lui Hristos.20
Omul poate sa refuze bunurile pe care i le ofera Dumnezeu ca
daruri vesnice,datorita existentei unei puteri care se opune
iconomiei Lui Dumnezeu soteriologice si care apasa asupra inimii
oamenilor.In Biblie nu exista nici un fel de speculatie asupra
raului ;realitatea lui este doar aratata,resimitita si personalizata sub
17
Programul Bible Works
18
3Rg8,18 Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,Bucuresti,1968
19
Cf. Vocabular de teologie biblica,Editura Arhiepiscopiei Romano Catolice de
Bucuresti,Bucuresti,2001,p.52
20
Ibidem,p.53-54
diferite nume.In legatura cu aceasta problema a raului si binelui
Biblia vorbeste despre libertatea omului.Omul trebuie sa discearna
intre rau si bine si sa se porneasca hotarat in favoarea binelui si
impotriva raului.Binele nu reprezinta numai ceea ce vine de la
Dumnezeu ci El ne face partasi si la binele ce se afla in El.21
Dictionarul explicativ al limbii romane exploreaza cateva din
intelesurile binelui :
BÍNE adv., s.n. sg. I. Adv. 1. În mod prielnic, în mod
favorabil, avantajos, util. Expr. A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru,
o învăţătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. A(-i)
veni cuiva bine (să...) = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat
de o situaţie prielnică. (În formule de salut) Bine ai (sau aţi) venit
(sănătos, sănătoşi)! (Referitor la sănătate) A se simţi bine. A(-i)
face (cuiva) bine (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). A dormi (sau
a se odihni etc.) bine. (Ce), nu ţi-e bine? = a) (ce), nu eşti sănătos?
ai o slăbiciune fizică?; b) (ce), eşti nebun? nu eşti în toate minţile?
2. În concordanţă cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum
se cere, cuminte. Să te porţi bine cu oricine. Expr. (Fam. şi ir.)
Bine ţi-a făcut! = aşa trebuia, aşa se cuvenea să-şi facă (pentru
purtarea ta urâtă, condamnabilă)! În concordanţă cu regulile sau
canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. Cântă şi dansează
bine. Cu rochia asta iţi şade bine. Bărbat sau femeie bine făcut(ă)
= bărbat sau femeie chipeş(ă). În concordanţă cu adevărul, cu
corectitudinea; clar, precis, exact. Vezi bine că aşa stau lucrurile.
Să ştiu bine că mor, şi nu mă las până nu-mi aflu dreptatea! ♢
De-a binelea = de-adevărat, cu adevărat.(Având valoarea unei
afirmaţii) Bine, am să procedez cum vrei tu! ♢ Expr. (Că) bine
zici = (că) zici aşa cum trebuie. Ei bine... = după cum spuneam...
Cu grijă, cu atenţie. Uită-te bine şi învaţă. 3. Deplin, în întregime,
complet. E cherchelit bine. (La comparativ) Mult. A fost plecat
doi ani şi mai bine. Mult şi prielnic. A plouat bine. A mâncat şi a
băut bine. II. S.n. sg. 1. Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea
ce aduce un folos cuiva. Om de bine = om care acţionează în
21
Cf.Dictionar enciclopedic al Bibliei,transpunere romaneasca de Dan
Slusanschi,,Humanitas,Bucuresti,1999,p.90-91
folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său.Expr. A face
(cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe
cineva) la nevoie. Să-ţi (sau să vă) fie de bine! = a) să-ţi (sau să vă)
fie de (sau cu) folos!; b)se spune cuiva care a procedat (greşit)
împotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda
(pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este
recomandabil din punct de vedere etic. Expr. A lua (pe cineva) cu
binele = a proceda cu blândeţe, cu înţelegere, cu bunăvoinţă faţă de
cineva supărat, irascibil sau îndârjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei
ca ştiinţă. 4. (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat,
plăcut la vedere.22

Enciclopedia iudaica explica binele si raul in literatura


talmudica .Astfel existesnta raului era exprimata prin suferinta si
saracie iar cea a binelui prin belsug si bogatie.Cea mai raspandita
explicatie a suferintei in lume este ca si dreptii sufera pentru
fiecare pacat mic pe care l-au facut pentru a-si puteaprimi rasplata
in paradis in timp ce pacatosii sunt rasplatiti in aceasta lume pentru
putinele fapte bune pe care le fac pentru a fi pedepsiti cu toata
masura pedepsei pe care o merita.23

22
Dictionar explicativ al Limbii Romane, http://dexonline.ro/search.php?cuv=bine,05.05.2009,20:30
23
Encyclopedia Judaica,vol 5,Keter Publishing House of Jerusalem,Ierusalim,1972,p.776
BIBLIOGRAFIE
1.Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed.I.B.M.B.O.R,Bucuresti,1968
2.Gerhard Lisowsky,Konkordantz zum Hebraischen Alten
Testamenten,Deutsche Biblegesellschaft,Stutgart,1993
3. http://dexonline.ro/search.php?cuv=bine 05.05.2009,20:30
4.Encyclopedia Judaica,vol 11,LEK-MIL,Keter Publishing House of
Jerusalem,Ierusalim,1972
5.Dictionar enciclopedic al Bibliei,transpunere romanasca de Dan
Slusanschi,Humanitas,Bucuresti,1999
6.Vocabular de teologie biblica,Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de
Bucuresti,Bucuresti,2001
7.Programul Bible Works
8. C.Alexandre,Dictionaire grec-francais,Hachette,1895

Vaduva Eduard Marian,An 2,Pastorala,gr.10