CRITERIILE DE CULOARE IN CREATIA CONFECTIILOR

TEXTILE

ARGUMENT

Uneltele si obiectele sunt creatii specifice activitati umane, infaptuite prin munca sociala
constienta, corespunzatoare unui scop bine definit.
Un cursul experientei sale, omul a trebuit sa se apere de intemperii, sa infrunte animale si sa-si
procure hrana. Aceste necesitati au determinat construirea de adaposturi, confectionarea
imbracamintei, precum si executarea si perfectionarea uneltelor. Acumularea experientelor
dobandite nu ar fi fost posibila fara formarea omenirii.
Creatia de obiecte s-a perfectionat in cursul istoriei, corespunzator nevoilor materiale si
diverselor relatii intre membrii grupului social, precum si in functie de materialele si mijloacele
de prelucrare disponibile, avand deci un caracter istoric, oglindind conditiile in care a luat fiinta.

Cap I Aplicarea criteriilor de culoare

Culoarea materialelor are o contributie esentiala la aspectul confectiilor.

Culoarea materialelor textile apare sub urmatoarele aspecte:
1 colorarea intregii suprafete
2 efect dominant de culoare rezultat din contextura sau ornamentarea suprafetei
3 efect policrom rezultat din elementele decorative aplicate prin imprimare,tricotare sau
prin tesere.
La imbracaminte se disting urmatoarele cazuri de folosire a cromaticii:imbracaminte
monocroma, imbracaminte monocroma cu elemente de alta culoare, imbracaminte in mai multe
culori si imbracaminte realizata din textile policrome.
Efectul cromatic al vestimentatiei se poate realize si prin asocierea diverselor piese
vestimentare in culori diferite, ca de exemplu fusta si bluza sau pantaloon si veston de culori
diferite. Aspectul vestimentatiei devine diversificat si prin aspectul cromatic al accesoriilor care
se pot asocial ansamblului si prin armonie si contrast.
In general se recomanda evitarea fragmentarii aspectului prin diversitate excesiva de culori,
care depaseste armonia oferita de doua sau cel mult trei culori dominante. Preferintele collective
sunt bazate pe rezolvari cromatice intrate in uzul general.

www.referate10.ro
 Preferintele individuale sunt foarte variate. Fiecare om are o culoare sau gama de culori
preferate; acestea nu trebuie sa contrazica pe cele colective sau generale. In diversele domenii ale
creatiei s-au format anumite game cromatice uzuale, datorita folosirii indelungate a materialelor
in culori naturale sau in culori cerute de functionalitate.
La imbracamintea de uz curent se folosesc culorile estompate sau neutre. In general, pentru
fondul imbracamintei se folosesc albul, negrul sau culoarea naturala data fiind de material.
Aceasta traditie cromatica, folosita si in arta populara, se continua, fiind diversificata in cadrul
oferit de conditiile tehnologice si contemporane.
La imbracamintea pentru barbate predomina gamele de griuri, sau alte nuante de culori rupte
(prin rupere se intelege diminuarea intensitatii cromatice). Se folosesc insa si culori mai vii, in
functie de temperamentul si mediul de viata al purtatorului. La camasi predomina albul si culorile
deschise. Pe acest fond predominant al tinutei format gri si alb se aplica si culorile de accent date
de cravate si batiste.Imbracamintea pentru femei prezinta, din punct de vedere coloristic, o
diversitate si mai mare in functie de felul imbracamintei, existand un colorit diferentiat pentru
lenjerie, imbracaminte de interior si cea de exterior, in anotimplul cald sau rece.
Coloritul pieselor componente si al accesoriilor sau coloritul unei piese luate individual trebuie sa
fie armonizat. In general trebuie rezolvata armonia catorva culori neutre asociate cu o culoare vie.
Imbracamintea pentru copii are, in general, un caracter cromatic mai viu.
Pentru copii mici sunt folosite culorile albe,pastelate,deschise. Pentru adolescenti se foloseste o
gama variata de culori, asemanatoare cu cea a vestimentatiei pentru femei.
Coloritul produselor este influentat si de anotimp. In sezonul cald se poate culorile deschise
care resping raditatiile si evita incalzirea, iar in sezonul rece cele inchise care absorb radiatiile.
Hainele de protectie au culoarea in functie de specificul locului de munca.
Forma obiectelor este asociata intotdeauna si cu culoarea lor. Toate obiectele din natura, ca si
cele produse de om, sunt culorate, deci intreaga viata se petrece intr-o lume a culorilor.Culorile
oferite de natura, fiind in majoritate culori cu o intensitate cromatica mai mult sau mai putin
atenuata, au format, prin analogie, gustul omului pentru armonia cromatica.In natura, in putine
cazuri apar culori in stare pura, cu intensitate cromatica neatenuata, ca accente cromatice pe
fondul general.
In afara de efectul fizic priceput de om, culorile au si un efect psihic, fiind capabile sa trezeasca
satisfactii si preferinte si in acelasi timp predispozitii pshihice diferite.
In creatia de produse industriale se lucreaza cu diversi coloranti care compun gama de culori
folosite. Culoarea obiectelor poate fi si data de insasi culoarea materialului din care au fost
confectionate, sau culoarea naturala se poate modifica prin colorarea materialului sau prin
aplicarea pe suprafata acestora a unor coloranti. Pentru rezolvarea coloritului obiectelor, in
creatie se aplica aceleasi legi de armonizare si compozitie, cromatice, cunoscute de la desenul
artistic.
Materialele specifice fiecarei categorii de obiecte isi au colorantii proprii, care intrunesc calitati
corespunzatoare domeniului de aplicare. De aceea legitatile compozitiei cromatice isi gasesc
aplicatii in mod diferit, corespunzator felului produselor.

www.referate10.ro
Cap II. Caracterizare Chimica si Denumiri Comerciale

1.1 COLORANTI ACIZI OBISNUITI

Colorantii fac parte din punct de vedere chimic din diferite grupe chimice (sunt coloranti
solubili in apa).
Cei mai multi coloranti aicizi sunt derivati azoici.
Marimea numarului de grupe sulfonice in molecula contribuie la marimea solubilitatii
colorantului si deci la tendintei lui de a trece in faza apoasa. Aceasta marire a solubilitatii are ca
urmare o scadere a rezistentelor in mediu umed. In cazul introducerii de grupari sulfonamidice in
loc de sulfonice are loc o marire a solubilitatii colorantului fara insa a se mai micsora rezistentele
in mediu umed.
Colorantii acizi sunt in general produse cu grupe nitro, monazoici si disazoici, derivati
triarilmetanici, pirazolonici , chinoftalonici, antrachinonici.
Afinitatea pentru cheratina lanai este variabila si in functie de constitutia chimica, marimea
moleculei, numar si pozitia grupelor sulfonice si a altor grupe capabile de reactie, marimea si
felul fortelor intermoleculare in special a celor de inductie.
Intre comportarile tinctoriale capacitatea de egalizare, rezistente la tratamente umede si
constitutia chimica exista oarecare legatura studiate, insa mai mult in domeniul colorantilor
azoici.
La coloranti azoici, diferiti substituenti pot influenta negative sau pozitiv rezistentele vopsirilor.
Ca un exemplu general se mentioneaza ca colorantii care contin o grupare acida a acidului gama
au o rezistenta buna la lumina.

1.2 COLORANTI ACIZI CROMATABILI

Pentru vopsiri rezistente si foarte rezistente pe lana se folosesc colorantii metalabili denumiti in
mod current coloranti de crom sau cromatabili. Acesti se caracterizare din punct de vedere chimic
prin aceea ca permit formarea de complexi – lacuri cu anumite metale ca de exemplu :
crom,aluminiu si fier. Pentru vopsirea pe fibre textile se folosesc in special complexi de crom si
de aceea poarta si denumirea de coloranti de crom sau cromatabili.

1. 3 COLORANTI BAZICI

Colorantii bazici au fost printer primii coloranti sintetizati. Importanta lor insa a scazut foarte
mult in special in industria textila datorita rezistentelor foarte scazute si a unui process de vopsire
complicat in special pe fibre celulozice. O data cu aparitia fibrelor polinitriacrilice acesti
sortiment a fost prelucrat si largit deoarece reprezinta clasa de coloranti cea mai importanta

www.referate10.ro
pentru vopsit si imprimat aceasta fibra.

1.4 COLORANTI REACTIVI

Elaborarea in ultimii ani a procedeului de vopsire cu coloranti reactivi prin impregnare si

depozitare a determinat extinderea lui si la vopsirea prin fulardare.
Dupa cum se stie tehnica de aplicare a acestui procedeu este extreme de simpla si consta in
impregnarea materialului textil cu solutia de colorant, depozitare timp de cateva ore, spalare si
sapunire. Desi semicontinuu, el are multe din avantajele procedeelor continue; pe langa acestea se
mai poate adauga si faptul ca reproducerea nuantelor este foarte buna si comoda; este necesara o
dotare mai putin costisitoare cu utilaje; se pot prelucra in conditii avantajoase din punct de vedere
economic si cu partide mai mici.

Cap III Coloranti

1.1 COLORANTI DIRECTI

Colorantii directi, numiti deseori si coloranti substantive, se caracterizeaza prin faptul ca

vopsesc nemijlocit, in mediu neutru sau slab alcalin, fibrele celulozice fiind absorbiti din solutii
apoase pe fibra sub forma de particule coloidale.
Mult timp au constituit una din clasele cele mai importante in vopsirea bumbacului si a
celorlalte fibre celulozice, datorita simplitatii procesului de vopsire, a gumei game variate de
produse, cum si a costurilor in general scazute.

1.2 COLORANTI DE SULF

O gama varianta de coloranti contin sulf in molecula ca puncte de sulf sau ca grupe sulfonice.
Denumirea de coloranti de sulf delimiteaza colorantii insolubili in apa si solventi organici, care
prin tratare cu solutii de sulfura de sodium sau alti reducatori in mediu alcalin se reduc dand
derivati solubili in apa. In acesta stare redusa ei prezinta afinitate pentru diferite fibre textile. Prin
expunerea la aer sau tratare cu oxidanti colorantul se reface, pe fibra in forma lui initiala –
insolubila.

1.2 COLORANTI DE CADA

Colorantii de cada se afla in comert sub forma de pigment insolubil in apa. Pentru ca acesti
coloranti sa poata fi adusi pe fibra ei trebuie mai intai solubilizati ceea ce se poate obtine prin
reducerea la forma leucosolubila in prezenta de hidrosuflit in mediu puternic alcalin. Forma
leucosodata se poate obtine prin reducere este solubila in apa si are afinitate pentru fibra si poate
vopsi in special fibre de natura celulozica.

www.referate10.ro
1.3 COLORANTI AZOICI INSOLUBILI

Principiul vopsirii cu coloranti azoici insolubili formati pe fibra, adesea folosindu-se si numele
de coloranti de developare, consta in obtinerea colorantului direct pe fibra sub forma pigmentara,
prin tratarea succesiva sau concomitenta a fibrei cu o componenta de cuplare si o componenta de
diazotare.
In principiu colorantii azoici insolubili se pot forma pe toate fibrele. Totusi acest mod de lucru
are importanta practica la vopsirea si imprimarea materialelor celulozice si in mica masura la
vopsirea lanii,matasii naturale, a fibrelor poliamidice si a fibrelor poliesterice.

Bibliografie :

1. Noţiuni de creaţie -Virgil Salvanu

-Margit Simion
-Carol Nebel

2. Tehnologii textile de confecţii -E. Iosif

-G.Penciu

www.referate10.ro