Sunteți pe pagina 1din 5

VÃTÃMAREA-A TREILOR AVDILJEATS

I
Di ti Sum-Chetru shi pãnã ti Stã-Viniri
Yina, lài gione, ta s-ti-nvirinji.
Cà-andartsãlji vinirã sh-celniclu nã-l loarã;
Lj-grirã din casã, lu scoasirã nafoarã.
Nu shi shtea, mãratlu, cà tsi lu-ahteaptã
Ti-atsea ushea-andartsãlor lã-ari disfaptã.
Din casã nafoarã el cara shi-inshi
Putsãnã oarã-aclo ca sh-si mindui.
Duchi el atumtsea cà tsi lu-ashteaptã,
Ma oara-i tricutã sh-Verga lu-ntreabã:
-Ia spuni, chir-Papa, iu lu-ai tini Steriu,
Cà el nã lipseashti tu loclu-al Averghu
Cari tu Turchii sibapi s-ari faptã
Di sculii-armãneascã s-ari disfaptã.
Celniclu-a nostu baighi s-ca mindui
Shi-a cãpitanlui aesti zboarã lj-gri:
-Chir cãpitane, lipseashti ta sã shtii
Cà cu mintea-aestã mini nji-aushii.
Nu-ari tsiva ma dultsi tu bana-a omlui
S-moarã ti limba... s-facã vrearea-a Domlui.
Cãpitanlu-atumtsea multu s-nãrãi
Shi celniclu-a nostu cu coarda lu-agudi.
Ti la casa-al Steriu andartsãlji calea sh-loarã
Shi ocljilji-a celniclui tu làcãrnji s-nicarã.

II
Agiungu la poartã; dzuùa hãrãxeashti.
-Strigats tora-al Steriu!, cãpidanlu greashti.
Ma palicarlji lj-grirã-al Verga cãpidan:
-Tatã-su sã-lji greascã-a hilji-sui ca-aslan,
Cà poati-a noastã boatsi Steriu s-u ducheascã!
Sh-fuviroslu Verga-a celniclui lji spuni
Sã-lji greascã-al Steriu cà-a lor lã s-dutsi funi.
Cu oclji-mplinji di làcrãnji sh-boatsea-aspãreatã,
Lj-greashti tora-al Steriu mãratlu di tatã.
Cãt u-avdi-aestã boatsi Steriul sã scoalã
Easi la firidã s-veadã tsi-i nafoarã.
Tatã-su ãlji dzãsi poarta s-u dshcljidã,
Ma-al Steriu nu lj-si fudzi di la-atsea firidã.
Duchi, mãratlu, cà moartea lã-i scriatã,
Ma nu putea-atumtsea ici tsiva ta s-facã.
Vdzi di la firidã shi s-dusi la muljeari
Sh-lji spuni cà el neadzi-ndreptu la tãljeari.
Cãt li-avdi-aesti zboarã lãita-lji nicuchirã
Plãndzi shi jileashti sh-dit hicat suschirã.
S-bashi, s-hiritsescu shi-agiutor mash caftã
Dumidzà s-agiutã di moarti s-ascapã.
Ma oara-anarga treatsi sh-cãpitanlu greashti
S-easã nafoarã cà dzuùa hãrãxeashti.
‘Tumtsea lailu Steriu nica ‘nã oarã s-toarnã
Shi vrutili-lji fititsi dit somnu li scoalã.
Plãndzi shi suschirã sh-featili sh-li bashi
Shi strigã cãtã Domnul ca un njic dit fashi:
-O, Doamne, Dumidzali, shi voi bre anghilji tots
Lishoarã ftsets-u moartea s-nergu sh-io la sots!
Sh-dupã-aesti zboarã la scarã lo s-dipunã
Poarta s-u dishcljidã, s-ducã dipriunã.
Ma vruta-a lui muljeari cãt poati zghileashti
Sh-cu inima-ngljitsatã-a cãpidanlui lj-greashti:
-Ascultã cãpidane plãngurli-a meali
Sh-ma s-vrei nu mi disparti di vrutlu-nji giuneali!
Ma fuviroslu Verga-a muljeariljei lji-u toarnã:
-Poarcà, ai-tsã mintea di-aclo s-nu eshi nafoarã!
Cu Steriul dipriunã andartsãlji alãgarã
Sh-di casa-al Nacu Exarhu-agonjea s-ascãlnarã.

III
Agiumsirã la poartã,-asunã sh-ciucutescu
Pi numa-al Nacu Exarhu-andartsãlji zghilescu.
Cãt li-avdi-aesti zboarã gionli-a nostu Nacù
S-alinà pi dãvani sh-s-ascumsi ca un drac.
Sh-mãrata-lji dadã cu inima-aspãreatã
Easi la firidã. Nafoarã tsi va s-veadã!
Cãt vidzu multsimea shi celniclu ligat
Plãndzi shi jileashti sh-suschirã dit hicat.
Tu nheam di oarã fudzi di la firidã
Pisti scàri dipusi ushea s-u dishcljidã.
Tãroarã-andartsãlji pi scarã s-alinarã
Shi pit casa tutã Naclu sh-lu cãftarã.
Pisti tut mãtrirã, sfinduchli li gulirã -
Naclu nu lu-aflarã ma-a lui nicuchirã.
Cãnli-atsel di Verga mljearea lo s-u zgrumã
Cãtse ea bãrba-su nu vrea ta s-lu spunã!?
Shi-altu un andartu cama-a lui shi-u scoati
A ficiuriclui vrea s-lji-u plãntã tu hicati.
Tu soni nicuchira-a cãpitanlui lj-gri:
-Naclu nu-i aoa, aeri la stani vdzi.
Nafoarã-aurlã cãnjlji, zghili corba mai
Sh-tu hoara tutã sh-si featsi dãndãnai.
Mash Naclu-a nostu analtu pi dãvani
Treamburã ca vulpea tu mesea di hani
Cãndu-avgilu u-avinã ta s-u-acatsã
Shi vulpea nu shtii cà cãtã iu s-acatsã.

IV
Dicara palicarlji ici tsiva nu-aflarã
Singuri, ca ğumarlji, din casã-inshirã-afoarã.
Tora chir-cãpitanlu-andartsãlor lã gri
La preftul tora s-ducã cà dzuùa apiri.
Cu celnitslji deadun andartsãlji ‘nchisirã
Sh-la casa-a preftului ca luchlji s-urnjirã.
Ma preftul a nostu cà lo di hãbari
Fciorlor lã dzãtsi s-ascundã tu vãrã cheari
Shi el cu marli hilj di-acasã fudzirã
Loc ti-ascundeari ta s-aflã shi-nchisirã.
Nai ma njiclu di hiljlji, Custachi tsi s-cljima
Seara-aestã, lailu, niheam cheapsãz eara.
Shi-ashi tu hala-aestã, sh-dzãsi tu mintea-a lui:
“Mini nu mi caftã, ma mash barba-a preftului!”
A nicuchira cu lãita-lji mumã
Custachi lu-ngãsãea s-ducã ta sh-si-ascundã.
Tuti-aesti zboarã Custachi nu li-ascultã -
Poati di-a lui mirã ashi lj-eara-ngrãpsitã!
Dupã ptsãnã oarã-andartsãlji ãshi vinirã
Shi vãrtos la poartã elji mash ciucutirã.
Cu Verga dipriunã-andartsãlji zghilescu
Sh-ti numa-a preftului pi-unã boatsi grescu:
-Ia scoal-ti, bre prefte, chir Papa-Piricli
S-neadzim dipriunã cà dzuùa shi-apiri.
Cà di Gralu-a nostu tsã easti scriat
Caplu-a tàù la el fãrã di-altã s-neagã.
Mãrata di prifteasã cu boatsi-avãrğãsitã
Cãt li-avdi-aesti zboarã easi la firidã.
Oclji-anda shi-arucã nafoarã s-mãtreascã
Tsi veadi, ea s-dirinã sh-nu shtii cum s-greascã.
Fuviroslu Verga lj-greashti sãnãtos:
-Poarta s-u dishcljidz, dipuni-ti dighos!
Sh-prifteasa cãt fudzi di la firidã
Pisti scàri dipuni ushea s-u dishcljidã.
Cãt dishcljisi poarta andartsãlji intrarã
Shi pit tutã casa preftul ãl cãftarã.
Cara nu lu-aflarã multu s-nãrãirã
Shi ti-atsea sfinduchli tuti li gulirã.
Tu soni-andartsãlji sh-tu cãrghii cãftarã
Sh-tu cãrghii Custachi-a nostu lu-aflarã.
Atumtsea, laia mumã, strigãnda cu boatsi
A cãpitanlui lj-greashti shi-ashitsi lj-dzãtsi:
-Ljea-u tutã-avearea shi stranjili-a meali
Alasã-nj-lu-a njiea vrutlu-a meù giuneali!
Verga s-shutsã shi-a prifteasãljei lji spuni:
-Dà-nã-a nauùã preftul sh-tsãni-l aestu juni!
Cãt dzãsi-aesti zboarã-andartsãlor lã gri:
--Nãinti, evzonachea, cà dzuùa apiri!
Sh-cara lji-anarã treilji-a noshtsã patriots
Calea shi-nchisirã, ta s-fugã-atumtsea tots.

V
Dzuùa ljea ta s-apirã, soarli-ahurhi s-da
Shi tuts patriotslji ciudusits shi sta,
Cà nu s-ari vidzutã-ahtari ciudii
Pãnã tora, tu-a noastã Armãnii.
Tricurã sãhàts, s-featsi prãndzul-mari
Sh-tutã dunjeai-ashteaptã vãrã hãbari.
Anda la oara sheapti, eara sh-‘nã Gioi,
Vini un mãrat picurar di la laili oi
Cu-unã hãbari sã-nvirinã njic shi mari
Cà oaminjlji lj-tãljearã-azã dzuùa-mari.
‘Tumtsea dunjeai la Papa mash s-adunã
Sh-canã nu cuteadzã lucurlu s-lu spunã.
Tu soni picurarlu vinit di la oi
Dzãsi: - Mini-a lã spun sh-pãrgursitslji voi!
Cãt intrà tu poarã sh-muljerli li mãtri
Tãroarã cilnicoanjea lucurlu-l duchi.
Sh-corbul picurar cu inima-aspãreatã
Sta-mprostu sã spunã lucrul cum s-ari faptã.

VI
Nafima-lji cari sibepi sh-si featsi
Tu-avdzãta-nã hoarã di vinirã-andartsã
Shi-astrãpii s-lji-ardã tuts atselji Iscariots
Tsi-andartsãlor lã dzãc sã-lji talji-Armãnjlji tots.
Cilnicamea-a noastã cãt sh-lu-avdi-aestu grai
Lj-dzãtsi-a picurarlui: “Dzã cà fac curai!”
‘Tumtsea picurarlu cu boatsea-ascãpitatã
‘Narga-anarga greashti: - “Dumidzà sã-lji ljeartã!
Celnitslji-a noshtsã andartsãlji ãlji tãljearã!”
-S-bãnats voi sh-cu ficiorlji!, lumea-aurlarã.
Dupã-aesti zboarã muljerli lishinarã
Huzmichearlji-ağonjea iaturlu-l cãftarã.
Cu yitriili-n gepi iaturlu-alãgà
Shi tuti muljerli el sh-li vindicà.

Tsãrna-Reca, 20 di Yizmãciunji, 1907.

Harilau A. Peaha

Puiziea-aestã u-aflám tu Arhivlu di stat dit Machidunii di Scopia, tu


dosarlu-al Constantin Cosmu (Cosmescu cum sta aclotsi). Fu pitricutã di-
autorlu la Constantin Cosmu ti publicari tu rev. “Lumina”, ama s-pari cá-
al Cosmescu lj-pãru cá nu easti shi-ahãt ghini-ndreaptã ca creatsii literarã.
Ghini ma, ti noi azã, dupã unã sutã sh-tsiva di-anji, easti un documentu di
mari valoari dit tricutlu-a Armãnjlor, shi ti-atsea cu harauúã u publicám,
ta s-armãnã ca unã marturilji ti gheneratsiili di tora shi ti-atseali tsi yin.

Dina Cuvata

S-ar putea să vă placă și