P. 1
Comert International

Comert International

|Views: 686|Likes:
Published by pisoipisoi

More info:

Published by: pisoipisoi on Nov 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/20/2013

pdf

text

original

CUPRINS Introducere…………………………………………………............…………….

…1 Capitolul I – Comerţ internaţional factor primordial – contractul de vânazare/ cumpărare – pilon central al schimburilor internationale...........................................2
1.1 Definiţie, Scurt istoric, Caracteristici....................................................2 1.2 Factori determinanţi recenţi ai evoluţiei comerţului internaţional............4 1.3 Fenomene economice specifice noului context mondial……...…............5 1.4 Conţinutul contractului de vânzare/cumpărare internaţională...................7

Capitolul II – S.C. SENORG ROMÂNIA - Efectuarea componente pentru calculatoare din SUA, de la TEHNOLOGY COMPANY”..............................................30

unui import de „KINGSTON

firma

2.1 Prezentarea firmei S.C. SENORG ROMÂNIA S.R.L.............................30 2.2 Prezentarea firmei KINGSTON TEHNOLOGY COMPANY................37 2.3 Conjunctura actuală pe piaţa internaţională a echipamentelor pentru calculatoare…………………………………………………….…..........................41 2.4 Studiu de caz: Derularea contractului de import între KINGSTON TECHNOLOGY din SUA şi S.C SENORG ROMÂNIA S.R.L………….............46 2.5 Particularităţi ale operaţiunilor de import/export……………….............53 Capitolul III – Strategia de dezvoltare a firmei S.C SENORG ROMÂNIA S.R.L…………………………………………………………………….............…56 3.1 Organizarea şi resursele umane ale firmei S.C. SENORG ROMÂNIA S.R.L………………………………………………………….................................58 3.2 Analiza mediului extern al firmei S.C. SENORG ROMÂNIA S.R.L……………………………………………………………………….............59 3.3 Caracterizarea contextului concurenţial…………………………...........61

1

3.4 Analiza punctelor forte şi a vulnerabilităţilor firmei SENORG ROMÂNIA…………………………………………………………………...........62 3.5 3.6. Evoluţia performanţelor personale firmei asupra S.C. SENORG de ROMÂNIA dezvoltare S.R.L……………………………………………………….......………………......65 Consideraţii liniilor recomandate…………………………………………………………….............…67 3.7Comerţul internaţional în anul 2006 şi aprecieri pentru 2007-2008.........71 BIBLIOGRAFIE

2

INTRODUCERE În decursul celor din cadrul Facultăţii de Management Turistic şi Comercial am dobândit cunoştinţele necesare pentru a urma o carieră profesională în domeniul managementului . Ca urmare, în această lucrare am încercat să dezvolt o temă specifică schimburilor economice internaţionale, şi anume,derularea contractului de import. Prima parte a lucrării prezintă o privire de ansamblu asupra noului context internaţional al comerţului mondial şi dinamica acestuia din anul 2007, precum şi previziuni ale specialiştilor pentru următorii doi ani. În a doua parte se face o prezentare a contractului de vânzare internaţională, fără de care nu se pot desfăşura tranzacţiile internaţionale, întrucât acesta este instrumentul juridic de bază al derulării operaţiunilor, de comerţ exterior. Partea centrală a lucrării este destinată aspectelor practice pe care le-am abordat în această lucrare, respectiv, prezentarea unui studiu de caz, începând cu prezentarea conjuncturii internaţionale de pe piaţa unui produs, poziţionarea ţării noastre şi continuând cu analiza derulării contractului de import efectuat de firma S.C. SENORG ROMÂNIA S.R.L., de la furnizorul extern KINGSTON TECHNOLOGY COMPANY, din SUA. Ultima parte a lucrării cuprinde consideraţiile autoarei privind perspectivele de dezvoltare ale firmei române, pe plan naţional, dar mai ales internaţional. Documentarea lucrării s-a efectuat din cărţi de referinţă din literatura de specialitate română şi străină, din informaţii de pe Internet, ca sursă modernă de informare, de pe site-urile organizaţiilor internaţionale specializate din sfera comerţului internaţional, precum şi din informaţiile de specialitate puse la dispoziţie de firma SENORG ROMÂNIA.
3

CAPITOLUL I COMERŢ INTERNAŢIONAL FACTOR PRIMORDIAL – CONTRACTUL DE VÂNZARE / CUMPĂRARE – PILON CENTRAL AL SCHIMBURILOR INTERNAŢIONALE 1.1 Definiţie; Scurt istoric; Caracteristici Comerţul internaţional este reprezentat de totalitatea legăturilor comerciale de cumpărare-vânzare de bunuri şi servicii ce se desfăşoară între diferite state ale lumii pe baza diviziunii internaţionale a muncii. Cu alte cuvinte, comerţul internaţional este o formă de legătură între pieţele naţionale, între producătorii de mărfuri din diferite state, legătură ce apare pe baza diviziunii internaţionale a muncii şi care exprimă interdependenţele economice dintre state. Comerţul internaţional reprezintă factorul primordial al dezvoltării economiei mondiale. Thomas Munn (1571 – 1640), reprezentant al mercantilismului, aprecia comerţul ca fiind „mijlocul normal pentru a ne spori bogăţia şi cantitatea de metal preţios”, traducându-se în zilele noastre drept unica modalitate pentru o ţară de a progresa, sporindu-şi avuţia naţională. Debutul operaţiunilor de comerţ exterior are loc în antichitate, odată cu apariţia producţiei de schimb ce marca cea de-a doua mare diviziune a muncii, parcurgând diverse etape pentru a atinge nivelul actual de complexitate al schimburilor economice internaţionale, desfăşurate ‚în prezent în cadrul noii societăţi informaţionale. Comerţul internaţional este parte integrantă a circuitului economic mondial. Circuitul economic mondial este format din totalitatea schimburilor de valori materiale şi imateriale care au loc între state, pe baza diviziunii internaţionale a muncii.

4

şi exportul de servicii. 5 . atunci se vorbeşte de comerţ exterior. Ca urmare. licenţelor. În prezenta lucrare ne vom referi la formele tradiţionale ale comerţului exterior. numit şi export invizibil. turismului. desfăşurate de un anumit stat. orice acte sau fapte de comerţ. Acesta este parte integrantă a comerţului internaţional şi include totalitatea activităţilor de import. activităţii de comerţ exterior i se atribuie un conţinut foarte larg: alături de formele tradiţionale de comerţ exterior este inclusă şi cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică. etc. b) prin import se înţelege cumpărarea pentru economia naţională de bunuri şi servicii din alte ţări. care reprezintă totalitate operaţiunilor cu caracter comercial prin care o parte din bunurile produse sau prelucrate într-o ţară se vând în alte ţări. fiecare ţară este nevoită să desfăşoare o activitate de comerţ exterior. fiind incluse în această categorie o paletă largă de activităţi cum ar fi: prestările de servicii.În epoca modernă. După cum observăm. În obiectul comerţului schimbul de bunuri materiale şi schimbul de servicii. asigurărilor. în general. nuşi poate asigura toate produsele de care are nevoie exclusiv prin producţie proprie. care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care se achiziţionează mărfuri din alte ţări şi se aduc în ţară pentru consumul productiv şi neproductiv. transporturile şi expediţiile internaţionale. proiectarea şi executarea de lucrări. asistenţa sau colaborarea tehnică vânzarea sau cumpărarea de licenţe precum şi a brevetelor de invenţii sau a procedeelor tehnologice. asigurările şi turismul şi. incluzând şi aşa-numitul import invizibil. creditului. consignaţia sau depozitul. Astfel: a) prin export se înţelege vânzarea de bunuri şi servicii ce aparţin economiei unei ţări către altă ţară. Când se are în vedere comerţul internaţional al unei ţări. indiferent de mărimea sau de bogăţiile sale. reexport şi tranzit. într-un sens mai larg. adică serviciile procurate de o anumită ţară din alte ţări în domeniile transporturilor. nicio ţară.

care obligă statele lumii la o continua adaptare şi restructurare a structurilor economice proprii. liberalizare şi ocrotire a tranzacţiilor comerciale externe. urmată de cea a blocului ţărilor CAER a generat un amplu şi dinamic proces de ridicare a nivelului economic al acestora pentru a se apropia de nivelul de dezvoltare al ţărilor occidentale dezvoltate. Uniunea Europeană devenind astăzi. Pentru dezvoltarea comerţului exterior este necesară crearea şi dezvoltarea de bunuri şi servicii competitive pe plan internaţional. mărfurile putând fi supuse unor transformări în ţara pe care o tranzitează.2 Factori determinanţi recenţi ai evoluţiei comerţului internaţional Schimbările care au intervenit în structura economiei mondiale în ultimele două decenii permit evidenţierea unor factori determinanţi pentru evoluţia comerţului internaţional. pe lângă faptul că reprezintă 6 . de a cumpăra mărfuri din alte ţări şi de a le revinde în altele. fiind considerat un comerţ invizibil. comercial şi informaţional. precum şi o politică activă a statului de încurajare. d) tranzitul reprezintă activitatea desfăşurată de persoane autorizate.c) reexportul constă în activitatea desfăşurată de persoane autorizate. 1. pentru transportarea mărfurilor străine pe teritoriul naţional. dar şi activitatea de depozitare temporară a acestor mărfuri în condiţii de securitate. mai ales în ultimii cinci ani. Un impact major au avut modificările intervenite pe harta politică a lumii. pe de-o parte căderea comunismului în Rusia. procesul de integrare economică în diverse regiuni ale lumii şi cel de integrare regională la nivel european care cunoaşte. În prim plan se situează revoluţia tehnico-ştiinţifică şi ritmul accelerat al progreselor înregistrate în domeniile tehnologic. pe de altă parte. un ritm accelerat.

criza economică cu care s-a confruntat economia mondială în cel de-al optulea deceniu. culminat cu atacurile din 11 septembrie 2001. 1. progresul general al omenirii este 7 . Ca urmare. precum şi ameninţarea pe care o reprezintă mutaţiile virusului gripei aviare. ale căror efecte se resimt şi în prezent cu o mare amploare: escaladarea fără precedent a terorismului fundamentalist religios. Nu trebuie omis rolul jucat de măsurile de politică comercială promovate de diverse state cât şi de organismele internaţionale specializate. Dar. că progresul economic al unei ţări depinde de gradul de mobilizare şi folosire tot mai intensă a resurselor proprii (umane. tot istoria dezvoltării economiei mondiale ne-a demonstrat că nicio ţară din lume. chiar şi cele mai dezvoltate. fără putinţă de tăgadă. Istoria dezvoltării economiei mondiale a demonstrat. determinată de cele două şocuri petroliere (1973 – 1974 şi 1989 – 1990). şocul dobânzilor înalte. materiale şi financiare). al aprecierii urmate de deprecierea dolarului. în domeniul schimburilor internaţionale. Aceste fenomene sunt determinate de adâncirea fără precedent a interdependenţelor economice dintre state şi a deschiderii de noi pieţe în ultimele decenii.cea mai complexa formă de integrare.3 Fenomene economice specifice noului context mondial Acţiunea acestor factori stă la baza manifestării unor fenomene economice specifice. de eforturile fiecărui popor. cât şi regional. apărute atât la nivel global. nu se poate izola de contextul economic mondial. ambele având importante implicaţii în sfera comerţului internaţional. principala forţă competitoare opozabilă supremaţiei SUA pe plan mondial. nu poate promova o politică exclusiv autarhică fără consecinţe profund dăunătoare asupra propriei dezvoltări. La acestea ar trebui adăugate încă două fenomene particulare. Participarea la diviziunea internaţională a muncii şi implicit la circuitul economic mondial este de natură să potenteze eforturile fiecărui popor şi să accelereze progresul economic.

care se manifestă prin crearea şi multiplicarea de grupări economice regionale capabile de a se adapta şi integra mai rapid şi eficient în sistemul economiei mondiale. Volumul activităţilor acestora este uriaş: ele controlează 50% din producţia mondială. precum şi în precizarea obligaţiilor partenerilor în legătură cu marfa. Uniunea Europeană. Japonia.rezultatul progresului economic al fiecărei ţări. 58% din vânzările în străinătate şi 49% din locurile de muncă în străinătate. implantate în marea majoritate a ţărilor lumii. 1. noţiune complementară globalizării. la globalizarea economiei mondiale. fără fragmentarea acestuia din urmă. Specialiştii consideră că regionalismul contribuie.000 de societăţi transnaţionale mamă şi cele peste 690. În sens practic. Negocierea obiectului contractului constă în identificarea mărfii prin determinarea cantităţii. calităţii. în urma schimbului de valori materiale şi spirituale dintre acestea. obiectul contractului îl constituie ansamblul obligaţiilor pe care părţile şi le asumă prin acordul de voinţă. prin eliminarea barierelor în calea comerţului şi a obstacolelor arbitrare din calea cooperării interstatale. De remarcat că peste 90% dintre CTN îşi au sediul principal în ţările Triadei: SUA. în ultimă instanţă. Regionalizarea. Globalizarea reprezintă procesul economic de întrepătrundere tot mai accentuată între economiile naţionale prin internaţionalizare – ca motor de dezvoltare economică. ambalajului şi mărcii. Bunurile care fac obiectul contractului se pot împărţii în mai multe categorii: 8 . prin obiectul contractului se desemnează marfa. Trans-naţionalizarea economiei mondiale a luat şi va continua sa ia amploare prin activitatea pe care o desfăşoară cele peste 70.000 de filiale ale acestora.4 Conţinutul contractului de vânzare-cumpărare internaţională În sens juridic. reprezintă o formă de tranziţie spre globalizare.

determinate de caracterele comune ale unei categorii de bunuri şi nefungibile – bunuri certe care nu se pot înlocui cu altele. Pentru bunurile nefungibile şi servicii este necesară enumerarea elementelor care contribuie la individualizarea produsului sau prestaţiei: descrierea exactă. o Produse de bază – se caracterizează prin fungibilitate şi se comercializează la bursele de mărfuri unde se stabilesc şi preţurile lor. în funcţie de uzanţele cu privire la măsuri şi greutăţi de pe piaţa clientului. tehnologia de fabricaţie sau execuţie. este suficientă trecerea denumirii complete şi a tipului de marfă conform uzanţelor comerciale internaţionale. Acestea fac obiectul tranzacţiilor între firme producătoare sau între producători şi comercianţi. cumpărătorul va face o reclamaţie de cantitate. referirea la catalog. fiind bunuri generice. o Produse industriale – sunt bunurile rezultate în urma prelucrării. În cazul bunurilor fungibile. a locului şi modului de determinare. toleranţele admisibile la cantităţile totale/parţiale exprimate în unităţi de măsură/procente. o Servicii – reprezintă prestaţii destinate industriei sau consumatorului final. 9 . a documentului care atestă cantitatea livrată. mostră. caracteristicile tehnice reprezentative. În cazul în care vânzătorul a livrat o cantitate în plus sau în minus peste toleranţa admisă. o Produse de consum curent – sunt produse destinate consumatorului final. Cantitatea se determină prin precizarea în contract a cantităţii totale sau parţiale pe sortimente. datorită calităţii omogene care face imposibilă înlocuirea unui lot de marfă cu altul. norma tehnică. de la produse semifinite la bunuri de echipament de înaltă tehnologie.o Fungibile – bunuri care se pot înlocui unele cu altele. Cantitatea mărfii se determină folosind unităţile de măsură. eşantion. Denumirea mărfii care face obiectul contractului trebuie astfel stabilită încât să înlăture cu desăvârşire orice posibilitate de înţelegere greşită. marca de fabrică. prospect. unităţi de măsură. tip.

10 .914 m). yardul (0. măsurare. toate făcute parţial sau total. potrivit cărora se permite o abatere de 10% în plus sau în minus. certificatul de depozit. fiind menţionaţi parametrii tehnico-calitativi: capacitatea de producţie. environ. consumurile specifice. ca de exemplu: tona lungă (1016 kg).Folosirea în contract a clauzei privind cantitatea about. o descriere amănunţită în anexele contractului. randamentul. bucăţi. rutiere. pe cale ferată şi aeriene. durata de funcţionare. metri pătraţi. perechi. metri liniari. scrisoarea de transport în cazul transporturilor fluviale. pentru expediţiile poştale. etc. Pentru maşini. Descrierea se face în mod detaliat a mai multor caracteristici tehnice ale mărfii sau ale rezultatului prestaţiei de servicii. circa se stabileşte prin Regulile şi Uzanţele uniforme privind creditele documentare. în cazul depozitării mărfii pe contul importatorului. În contract se vor preciza următoarele date:  Locul şi momentul determinării cantităţii. elaborate de Camera de Comerţ Internaţional de la Paris. etc. cântărire. în mod obişnuit. tona scurtă (907 kg). Calitatea mărfii se determină prin mai multe metode:  Determinarea calităţii mărfii pe bază de descriere – constituie metoda cea mai frecvent utilizată în comerţul internaţional şi este aplicabilă atât la materii prime. până la reluarea ei. Unităţile de măsură folosite sunt specifice naturii mărfii: tone. metri cub-i. în cazul transporturilor combinate. cât şi la maşini şi instalaţii complexe. recipisa poştală. documentul combinat. utilaje şi echipamente se face. la semifabricate.  Documentele care atestă cantitatea: conosamentul în cazul transportului maritim. hectolitri. diverse produse şi servicii la comandă şi altele. În anumite contracte se folosesc unităţile complexe specifice uzanţelor locale.  Modul de determinare a cantităţii: numărare.

iar producătorul în cauză. de care trebuie să se apropie cât mai mult calitatea mărfii ce urmează să fie livrată. Un exemplar din mostrele acceptate se depune spre păstrare la terţe persoane. mostrele pot fi înlocuite cu tipuri care nu reprezintă o marfă reală de care depinde vânzătorul. Determinarea calităţii prin mostre – este o metodă corespunzător căreia vânzătorul pune la dispoziţia cumpărătorului o mostră pe baza căreia acesta îşi dă consimţământul. de obicei fără întrebuinţări uzuale. de cele mai multe ori reuşeşte competiţia internaţională. iar marca de serviciu atestă calităţile şi competenţa firmelor specializate în acest scop. sau poate fi un exemplar complet al mărfii care formează obiectul contractului. ci o noţiune abstractă. în anumite cazuri. este o organizaţie care face recomandări organizaţiilor naţionale de standardizare în acest domeniu de activitate. de dimensiuni mici. ISO.  Determinarea calităţii mărfii pe bază de tipuri şi denumiri uzuale – în comerţul cu produse agricole şi minereuri. Convingerea unui număr tot mai mare de consumatori în. Marfa livrată trebuie să fie aidoma mostrei. comisii de arbitraj. identificarea calitativă a unui produs dintr-o gamă de produse similare care pot satisface aceeaşi trebuinţă. Odată adoptate aceste standarde. mărcile de fabrică depăşesc graniţele. agenţi de bursă. asociaţii ale comercianţilor. 11 .  Determinarea calităţii prin indicarea mărcii de fabrică. în caz de contestaţie. International Standardisation Organisation. care pot fi: camere de comerţ. a celei de comerţ sau serviciu – marca de fabrică sau de comerţ permite individualizarea. au devenit internaţionale. legătură cu calităţile şi utilitatea unui produs de marcă conduce la omogenizarea cererii. Mostra poate fi o parte reprezentativă a mărfii. poate fi determinată prin expertiză. concordanţă care. Tipurile de marfă pot fi definite şi prin standarde care. mărfurile pot fi comercializate cu denumirea calitativă ISO. Prin omogenizarea cererii.

Dacă cumpărătorul nu acceptă calitatea mărfii. fără vizionarea acesteia sau după ce a văzut-o. ţinând cont de locul de origine al mărfii nu pot interveni modificări mari în calitate. vânzătorul angajându-se să înlocuiască piesele defecte şi să aducă îmbunătăţirile necesare pe cheltuiala sa. care trebuie să se pronunţe într-un timp limitat (ore sau zile) potrivit naturii mărfii şi a uzanţelor şi prevederilor contractuale. Metoda este practicată. în comerţul mondial cu produse agricole. aparate. ceea ce înseamnă că importatorul a văzut marfa înaintea încheierii contractului. în special. . Această metodă se poate aplica şi în cazul unor partizi de mărfuri avariate.  Determinarea calităţii prin utilizarea unor formule (clauze) consacrate – formula tel quel (tale quale) constă în faptul că importatorul acceptă marfa aşa cum este. încercarea fiind prevăzută. automobile. Clauza comerţului cu secară RT (rye terms) obligă importatorul să accepte marfa chiar dacă soseşte la destinaţie cu unele deprecieri calitative. sosite în portul de destinaţie. contractul se consideră reziliat. 12 . de obicei. nave. exportatorul trebuie să ofere o bonificaţie la preţ. fără degradări calitative. declarându-se de acord cu calitatea ei. minereuri. Determinarea calităţii pe baza vizionării mărfii – cumpărătorul vizionează marfa şi îşi dă consimţământul asupra încheierii contractului. în perioada de garanţie convenită.vânzarea-cumpărarea cu clauză după încercare. fără să fie nevoie de o descriere tehnică. dar în acest caz. ceea ce presupune că încheierea contractului este condiţionată de acceptarea calităţii de către cumpărător. Metoda se practică în două variante: . mărfuri la care. Această variantă este mai frecvent utilizată în comerţul cu maşini.vânzarea-cumpărarea cu clauză văzut şi plăcut. Clauza marfă sănătoasă la descărcare indică faptul că importatorul nu va accepta marfa decât dacă aceasta soseşte la destinaţie intactă.

Importatorul pierde dreptul de a beneficia de despăgubiri dacă nu îl înştiinţează pe exportator de cele constatate într-un termen scurt de la data la care a efectuat. cu modelul trimis cumpărătorului. cu excepţia cazului în care acestea au fost reprezentate cu titlu indicativ. conform normelor uzitate la livrare.În ceea ce priveşte răspunderea exportatorului cu privire la respectarea calităţii şi a cantităţii mărfii. În situaţia în care cumpărătorul constată că marfa nu este conformă cu ceea ce este prevăzut în contract. el trebuie să precizeze natura defectului şi să-l invite pe vânzător să constate la faţa locului starea mărfii în mod direct. se consideră că el nu şi-a îndeplinit obligaţia de a livra marfa în următoarele situaţii:  Când a remis o cantitate în plus sau în minus faţă de cea Dacă a livrat o altă marfă decât cea prevăzută în contract sau un stipulată. Cumpărătorul care a reclamat la timp deficienţele constatate poate să pretindă: executarea în continuare a contractului. rezilierea acestuia.  particularităţile prevăzute în mod expres în contract. Dacă vânzătorul şi cumpărătorul nu se înţeleg anticipat asupra acestuia.  produs de altă specie. sau prin reprezentantul său. să predea marfa cumpărătorului într-un ambalaj uzual de export. peste toleranţa admisă în contract. un produs neconform cu mostra. Ambalajul – în contract trebuie menţionat în mod expres felul acestuia.  În cazul în care marfa nu posedă calităţile necesare pentru În general. sau ar fi trebuit să efectueze examinarea. când a remis o marfă care nu posedă calităţile şi utilizare comercială. vânzătorul este obligat. 13 . reducerea preţului sau plata unor penalităţi.

bruto per neto – care arată că şi ambalajul va fi calculat la preţul unitar al mărfii. În ceea ce priveşte preţul ambalajului. Ambalarea se prevede în contract prin descrierea completă a modului de ambalare: ambalaje individuale. locul şi modul de aplicare) şi prevede. paletizare. Preţul 14 . colective. numele şi adresa destinatarului. purtând. materii explozive. originar când marfa rămâne în lăzile sau sacii în care a fost ambalată de către producător. costul acestuia fiind cuprins mărfii. obligaţia cumpărătorului de a furniza şabloane de marcare. fie cea a primului manipulant. dacă este cazul. obiecte fragile diverse). una din următoarele clauze: neto – corespunzător căreia vânzătorul nu pretinde nimic pentru ambalaj. Părţile pot conveni asupra efectuării unui marcaj: special pentru mărfurile la care se cere o manipulare atentă (aparate de mare precizie. limba utilizată. Contractul conţine o descriere amănunţită a marcajelor (conţinut. fie marca originară proprie acestuia. vignete şi/sau ambalaje individuale special imprimate. De regulă. în contractul extern. cel al coletului. pe fiecare colet se marchează: numărul contractului. numele exportatorului.În contractul de vânzare-cumpărare sunt necesare precizări în legătură cu faptul dacă ambalajul trece în proprietatea cumpărătorului sau rămâne în cea a vânzătorului şi se împrumută doar importatorului. de regulă. containerizare. seria utilajelor. uneori chiar etichete. greutatea bruto. în contract se stipulează. cel mai adesea. inscripţia „Made in…”. neto plus ambalajul – vânzătorul calculând separat preţul ambalajului. neto. vrac. neutru când ambalajul nu poartă nici un semn distinctiv care să ateste ţara de origine a mărfii. Marca ambalajului – reprezintă o altă cerinţă întâlnită. Această operaţie îndeplineşte cel puţin două funcţii de bază: operativitatea în manipularea mărfii în timpul transportului şi publicitatea comercială în cazul re-vânzării de către importator.

în principal din ţările care au un rol însemnat în comerţul internaţional. unii având caracter general. economic.Ca element esenţial al contractului. Preţul are un rol hotărâtor în determinarea eficienţei comerţului exterior. dar la rândul său. obiectul principal al negocierilor în vederea contractării. Preţul se înscrie în contract fie pe unitatea de produs. pe anumite pieţe şi pe perioade de timp limitate. structura şi evoluţia preţurilor internaţionale depind de caracteristicile şi evoluţia economiei mondiale sub aspect tehnic. financiar. de regulă. se utilizează o serie de metode şi clauze de protecţie faţă de riscul de preţ. Astfel. totodată. preţurile depind în mare măsură de raportul între cerere şi ofertă. Preţul reprezintă. pe toate pieţele. prevede că preţul trebuie fixat sau contractul trebuie să conţină indicaţii care să permită determinarea preţului. la unele grupe de produse. Formarea şi clasificarea preţurilor internaţionale Preţurile internaţionale se formează sub influenţa pieţelor caracteristice. În condiţiile economiei de piaţă. de regulă. preţul reprezintă obiectul obligaţiei importatorului şi el este concretizat într-o sumă de bani. alţii specifici. din 1980. a unor numeroşi factori. exportatorii tind. să obţină preţuri cât mai mari. Astfel. fie ca o sumă globală pentru întreaga cantitate de marfă care face obiectul contractului. Convenţia de la Viena. politic. care acţionează în mod diferenţiat. acest raport este influenţat într-un fel sau altul de numeroşi factori: 15 . A. acţionând asupra tuturor produselor. de nivelul de dezvoltare al economiei din diverse ţări. determinată sau determinabilă. În acest sens. nivelul. iar importatorii să achiziţioneze mărfurile la preţuri cât mai joase. În special în contractele de valoare ridicată şi cu executare într-un anumit interval de timp. părţile îşi confruntă ofertele de preţ folosind o serie de instrumente şi tehnici de negociere.

raportul dintre cerere şi ofertă. condiţii de plată. Asemenea elemente trebuie să fie luate în considerare în contractările din domeniul afacerilor economice internaţionale. Monetari – cu deosebire fluctuaţia cursurilor de schimb. etc.  Inflaţia. de acord comercial şi de cooperare economică internaţională.  Politicile comerciale ale ţărilor au un rol important în comerţ.  Acordurile internaţionale pe produse şi alte aranjamente de reglementare a unor pieţe.  Politica de preţuri a uniunilor monopolistei a STN-urilor. ultimele fiind preţuri contractuale. Fundamentarea preţurilor Determinarea condiţiilor contractului extern necesită fundamentarea corectă preţurile de licitaţie. După etapele afacerii de comerţ exterior: de ofertă. a preţurilor bazată pe un efort susţinut de informare.  preţuri nominale sau reale.. preţuri de catalog. evoluţia 16 .  şi cartel. Preţurile internaţionale pot fi clasificate după mai multe criterii.  tranzacţie. comparare şi analiză. Printre elementele necesare fundamentării preţurilor se numără: costurile.  În funcţie de tehnicile de comercializare: cotaţiile sau cursurile de bursă. şi anume:  După obiectul schimburilor comerciale internaţionale: preţuri pentru În funcţie de poziţia celor care le stabilesc: preţuri de monopol. de oligopol produse şi preţuri pentru servicii. preţurile internaţionale. ale producătorilor şi ale consumatorilor. de negociere şi de După modificările intervenite în cursul monedei în care sunt exprimate: B.

în operaţiunile cu livrări pe termen scurt. parametri tehnico-calitativi ai produselor diferă de la un lot la altul.conjuncturii economice internaţionale. 17 . Din punct de vedere al tehnicii de deconectare. preţurile de ofertă ale concurenţei. În fundamentarea preţurilor un rol important îl deţine principiul comparaţiei. cataloage şi liste de preţuri. publicaţiile unor organisme specializate naţionale şi internaţionale. Preţul determinat este stabilit de către parteneri în momentul încheierii contractului şi poate fi. etc. Determinarea şi înscrierea preţului în contract Preţul se înscrie în contract pe unitate de produs sau ca o sumă globală pentru întreaga cantitate de marfă care face obiectul contractului. Pentru fundamentarea cât mai corectă a preţului trebuie să se ţină seama de costurile proiectării. situarea produsului în contextul ofertei mondiale. corespunzător căruia exportatorul stabileşte asemănări şi deosebiri existente între parametri tehnici şi cei economici ai produsului propriu şi ai unui produs sau mai multe produse reprezentative concurente. C. studii elaborate de firme. preţul poate fi determinat sau determinabil. institute specializate din ţară sau de peste hotare. fabricării şi comercializării mărfurilor precum şi de raportul dintre cerere şi ofertă pe piaţa respectivă. Varianta de preţ mobil se utilizează în situaţiile în care marfa se poate livra în tranşe. cele ale contractelor încheiate anterior. rapoartele delegaţilor şi reprezentanţelor pe diferite pieţe. Informaţiile necesare fundamentării preţurilor pot proveni din surse variate:cotaţiile de bursă. stipulat în diferite variante: fix sau mobil. la rândul său. de regulă. sursele principale provenind de la unităţile producătoare. de la licitaţiile adjudecate. Aceste informaţii sunt completate cu datele din documentaţia tehnico-economică referitoare la produsele proprii. Preţul determinat în variantă fixă se foloseşte.

în contract se prevede clauza potrivit căreia preţul de livrare se va stabili la nivelul preţurilor mondiale. Prin negociere sau pe baza uzanţelor trebuie precizate unele aspecte legate de preţul mărfii.. Problema riscului de preţ apare atunci când plata se face ulterior încheierii contractului. înregistrează o tendinţă de creştere care poate să aibă influenţe negative asupra exportatorilor ce au vândut marfă pe credit sau cu plată în produse. În practica comercială se obişnuieşte ca preţul plătit să fie acela pe care marfa îl are în momentul şi la locul în care trebuie executat contractul. preţurile internaţionale. suma încasată nu va mai asigura acoperirea contravalorii materialelor.Instabilitatea crescândă pe piaţa mondială a dus la creşterea rolului şi ponderii preţului mobil în tranzacţiile internaţionale. Astfel. Clauze asiguratorii În condiţiile deprecierii monetare şi ale inflaţiei din diferite ţări. Preţul determinabil se foloseşte la încheierea contractelor pe termen lung. 18 . lucrări de construcţii montaj. etc. al cărui obiect îl constituie. instalaţiile complexe. creându-se un raport nefavorabil între suma ce urmează a fi încasată şi mărimea preţurilor. etc. iar uneori se prevăd limitele maxime şi cele minime între care se va determina acest preţ. mai ales la unele produse prelucrate. în cazul unor contracte pe termen lung sau cu livrări succesive pot apărea situaţii în care preţul stabilit în contract este mai mare sau mai mic decât preţul pieţei din momentul plăţii. necesare reluării procesului de producţie în ţara exportatoare. de regulă. cumpărătorului. valuta în care se face plata şi reducerile de preţ pe care le acordă vânzătorul. cum ar fi: cantitatea pentru care se calculează. a căror frecvenţă este tot mai mare pe plan mondial. este necesar ca în contractul de export-import să se stipuleze anumite clauze consolidare a preţurilor şi de protejare a intereselor exportatorului. Ca urmare a acestei creşteri. materiilor prime. În astfel de situaţii. În acest caz. la intervale mari de timp de la livrare.

în acest mod.  Clauza preţului escaladat – părţile prevăd în contract atât preţul la data încheierii contractului cât şi modul de formare al acestuia. apar variaţii ale cursului de schimb al monedelor. care ar putea avea loc până la scadenţă. la apariţia anumitor circumstanţe. iar unul dintre parteneri are dreptul de a alege moneda de plată. au dreptul de a cere modificarea preţului. la renegocieri dificile care prelungesc durata contractului sau chiar blochează executarea acestuia. între momentul încheierii contractului şi executarea sa.  Clauza de indexare – se prevede în contract o anumită rată de depreciere a monedei de plată. 19 . moneda de plată stabilită în contract.  Clauza de revizuire a preţului – părţile prevăd ca. Uzanţele formează un izvor de drept.Pentru a se menţine echilibrul contactului. în practica internaţională a afacerilor se folosesc următoarele tipuri de clauze:  Clauza de indexare a preţului – preţul contractului este legat de un etalon (o marfă de referinţă sau diverşi indicatori). Condiţii de livrare Condiţiile de livrare se reglementează conform prevederilor contractului şi conform legilor şi uzanţelor comerciale. eventualele variaţii ale valutelor ce alcătuiesc coşul valutar se compensează. În practică. Problema riscului valutar se pune în situaţia în care. în situaţia în care diferenţa dintre preţul contractual şi valoarea etalonului depăşeşte cuantumul stabilit de părţi. în practică se folosesc următoarele tipuri de clauze:  Coşul valutar – prin acest tip de clauză. acest tip de clauză duce. nu este legată de o singură valută ci de un coş de valute.  Clauza de alegere a monedei de plată – preţul se exprimă în mai multe valute. preţul contractual se modifică în acelaşi cuantum. uneori. Pentru acoperirea acestui risc.

În plus. dintre care ultima în 2000. de când au fost pentru prima dată publicate. anumite aspecte importante ale regulilor pot fi scăpate uşor din vedere”. Emmanuel Jolivet. Aceste reguli au fost pentru prima dată elaborate în 1936. Dintre uzanţele cele mai importante pentru comerţul exterior sunt cele elaborate de Camera de Comerţ de la Paris. fiind imparţiali. în paralel cu creşterea riscurilor neînţelegerilor şi a litigiilor costisitoare. Cele 13 reguli definesc cele mai importante responsabilităţi ale vânzătorului şi cumpărătorului în contractele de vânzare internaţională. ele au fost modificate în decursul timpului de 6 ori. ele întregesc contractul dintre părţi. „policy manager for international commercial practice” al ICC (Camera Internaţională de Comerţ) sublinia faptul că: „Doar definiţiile întregi publicate de ICC sunt autentice. după cum reiese şi din tabelul următor: 20 . existând riscul unor dispute legale dacă părţile folosesc rezumate sau scurte versiuni întrucât prin acestea. INCOTERMS definesc cu precizie responsabilităţile cumpărătorului şi ale vânzătorului şi sunt recunoscute ca standarde internaţionale de către autorităţile vamale şi alte autorităţi în toate ţările cu o vastă tradiţie în comerţul internaţional. aceşti termeni nu favorizează nicio ţară. datorate în principal redactării defectuoase a contractelor de vânzare-cumpărare internaţionale. uşurând tratativele şi accelerând încheierea contractelor. Necesitatea existenţei lor precum şi a îmbunătăţirii lor este evidentă în condiţiile în care mărfuri din ce în ce mai variate sunt vândute într-un număr crescut de ţări şi în cantităţi din ce în ce mai mari.întrucât nu contravin legilor. cunoscute sub numele de REGULI INCOTERMS (International Commercial Terms). variantă care a cunoscut numeroase modificări. Încorporarea lor în contractele de vânzare internaţională reduce riscul neînţelegerilor la care s-ar putea ajunge sau la complicaţiile de ordin juridic.

prima desemnează categoria din care fac parte.franco nevămuit DDP – franco vămuit DEQ – franco chei Vânzătorul are obligaţia să asigure transportul. DDU Frankfurt Schmidt GmbH Warehouse 4 Incoterms 1990. teoreticienii atrăgeau atenţia asupra neînţelegerilor ce puteau apărea datorită coexistenţei atât a INCOTERMS 1990 cât şi a INCOTERMS 2000. asigurare. sfătuindu-i pe comercianţi că ori de câte ori se are în vedere un termen INCOTERMS. 21 . să se specifice din ce an este. Pe măsură ce se trece de la termeni „E” spre termeni „D”. inclusiv multimodală. etc. Transport maritim şi pe căi navigabile Transport maritim şi pe căi navigabile. livrând mărfurile vasului unui cărăuş numit FOB – franco la bord cumpărător GRUPA C CFR – cost şi navlu CIF – cost. Orice modalitate de transport inclusiv multimodală.Tabelul 2. Regulile Incoterms 2000 REGULILE INCOTERMS DREPTURI ŞI OBLIGAŢII GRUPA E Obligaţii minime pentru EXW – franco fabrică vânzător. Încă de la intrarea lor în vigoare. de exemplu: FOB Liverpool Incoterms 2000. inclusiv multimodală Transport maritim şi pe căi navigabile. Orice modalitate de transport. punctul în care riscurile şi cheltuielile trec de la vânzător la cumpărător se deplasează de la uzina producătorului către sediul destinatarului. Fiecare termen este codificat pe trei litere. dar fără să îşi asume riscul pierderii sau avarierii mărfurilor şi să suporte costuri suplimentare datorate evenimentelor survenite după încărcare şi expediere Vânzătorul trebuie să-şi asume riscurile şi să suporte costurile aferente transportului mărfurilor până în ţara de destinaţie MODALITATE DE TRANSPORT Orice modalitate de transport. acesta punând mărfurile la dispoziţia cumpărătorului în spaţiile proprii GRUPA F Vânzătorul nu-şi asumă nici FCA – franco transportator riscurile nici cheltuielile de FAS – franco de-a lungul transport. inclusiv multimodală Orice modalitate de transport. navlu CPT – transport plătit CIP – transport şi asigurare plătite până la… GRUPA D DAF – franco la frontieră DDU.

în calitate de importator. în funcţie de condiţia de livrare convenită în contract. o Solicitarea sau nesolicitarea din partea cumpărătorului a unei date de livrare ferme. Termenul de livrare Termenul de livrare stipulat în contract precizează data la care vânzătorul trebuie să predea şi cumpărătorul să preia marfa care face obiectul contractului. care să evidenţieze superioritatea uneia dintre părţi în rezolvarea eventualelor probleme ce pot apărea. este fundamentală. momentul în care riscurile de pierdere şi deteriorare şi responsabilitatea cheltuielilor se transferă de la vânzător la cumpărător. o Experienţa fiecărei părţi în transportul internaţional de marfă. deoarece. produsele contractate urmează a fi executate sau procurate după încheierea contractului. având în vedere că ele definesc cine suportă cheltuielile de transport. asigurare. în general. a tuturor drepturilor şi obligaţiilor contractuale care revin din aplicarea unei anumite condiţii de livrare. o Posibilităţile uneia dintre părţi de a aranja condiţii mai bune de asigurare. Printre factorii care determină stabilirea condiţiilor de livrare se regăsesc: o Capacitatea uneia dintre părţi de a obţine condiţii mai bune de transport. o Existenţa unor formalităţi sau riscuri în ţara de origine sau la destinaţie. Fixarea termenului de livrare este un atribut al vânzătorului. cât şi de posibilităţile vânzătorului. care trebuie să aibă în vedere toate etapele intermediare pentru realizarea şi predarea produsului în 22 . Predarea mărfurilor poate fi făcută de vânzător fie direct cumpărătorului. o Obligaţiile vânzătorului privind calitatea bunurilor în ţara de destinaţie.Cunoaşterea cât mai precisă. taxe vamale. Convenirea termenului de livrare trebuie să ţină seama atât de necesitatea cumpărătorului. fie prin intermediul cărăuşului.

respectiv de la câteva zile până la 2-3 săptămâni de la încheierea contractului. instrucţiunile de expediere a mărfii. interese. Ele se stabilesc în funcţie de ruta de transport şi de mijlocul de transport. În funcţie de natura şi complexitatea produselor.termenul convenit. trebuie stabilite termene de livrare pentru fiecare tranşă. într-un timp rezonabil. Cumpărătorul are obligaţia de a comunica vânzătorului într-un anume termen. daune. trimiterea mijlocului de transport în locul de unde poate fi încărcată marfa. La produsele care se livrează eşalonat. Acesta va preciza data trimiterii la locul de expediere a împuterniciţilor săi pentru recepţia mărfii. pierderea încrederii clienţilor. procese. părţile pot preciza termenul de livrare în mai multe feluri. Dispoziţii privind expedierea şi transportul mărfurilor În contract trebuie să se prevadă în mod expres instrucţiuni privind expedierea mărfurilor şi avizarea livrărilor. etc. 23 . indicarea rutei de transport. pentru a se evita consecinţele ce decurg din nerespectarea acestei clauze contractuale (penalizări. dacă s-a convenit ca aceasta să se efectueze la locul de livrare. Pentru mărfurile existente în stoc. cu excepţia cazurilor în care vânzătorul s-a angajat să ducă marfa la destinaţie.  Termene de livrare determinabile – în funcţie de îndeplinirea anumitor condiţii din contract. partenerii pot conveni ca livrarea să se facă prompt. după primirea avizului că marfa este pregătită pentru expediere. trimestre. şi anume:  Termene de livrare certe – la o dată calendaristică fixă_  Termene de livrare orientative – pe luni. adresa de destinaţie unde urmează să sosească marfa. precizarea sau completarea marcajului. ca şi de condiţiile de livrare. sezoane.).

• Mijloacele de transport. În contract se vor stipula: • Căile de transport. care trebuie să întocmească şi documentele doveditoare cu privire la respectarea condiţiilor 24 . are dreptul să predea marfa spre păstrare în contul şi pe riscul cumpărătorului. fie de către cumpărător. după expirarea termenului de livrare stabilit de comun acord cu cumpărătorul. Controlul şi recepţia se vor face în conformitate cu clauzele convenite în contract de către parteneri şi pot fi efectuate fie de către vânzător. • Casele de expediţie (tranzitării) ce vor fi angajate.Vânzătorul. sortimente. în funcţie de alegere. de necesitate şi de cost. Sarcina verificării mărfurilor revine în primul rând vânzătorului. Controlul şi recepţia mărfurilor Precizarea în contract a condiţiilor privind controlul şi recepţia mărfurilor are scopul de a permite cumpărătorului să constate felul în care vânzătorul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale cu privire la cantitate. Transportul mărfurilor se poate efectua terestru. În numeroase cazuri transportul va fi combinat. în funcţie de poziţia geografică a vânzătorului faţă de cumpărător. • Necesitatea corelării ambalajelor exterioare sau containerelor cu specificul mijloacelor de transport. fluvial sau aerian. fie de către firme internaţionale specializate. maritim. ambalaj şi termene de livrare. În contractele de import este indicat să se prevadă că vânzătorul este obligat să restituie cumpărătorului toate cheltuielile provocate de nerespectarea de către cumpărător a instrucţiunilor de expediere. • Partea ce se obligă să asigure mijloacele de transport. calitate. în cazul în care nu va primi la timp aceste instrucţiuni.

În contractele externe pentru importul unor mărfuri se va trata includerea clauzei potrivit căreia controlul şi recepţia calitativă şi cantitativă să se efectueze la destinaţie. Condiţii de plată 25 . pentru fiecare lot. în unitatea furnizorului.stabilite. • Necesitatea efectuării controlului calitativ de către beneficiar pe principalele faze de fabricaţie şi final. • Specificarea documentaţiei tehnice care trebuie să stea la baza controlului şi recepţiei mărfurilor. atunci vânzătorul este obligat să se conformeze normelor existente în ţara sa. • Necesitatea şi condiţiile participării delegaţilor cumpărătorului sau vânzătorului. • Nominalizarea organelor de contro neutre care să efectueze controlul. • Modul de întocmire a documentelor privind controlul şi recepţia. pentru a fi opozabile în caz de litigii. Dacă nu s-a convenit asupra condiţiilor de efectuare a controlului şi recepţiei mărfurilor. • Specificarea documentelor care trebuie să însoţească fiecare lot de marfă livrat. • Modul de atestare a calităţii mărfurilor. În contract trebuie să se mai înscrie următoarele: • Locul şi termenul în care urmează să se efectueze controlul şi recepţia calitativă.

plata poate fi convenită:  Prompt. Moneda de deconectare. C. În cadrul condiţiilor de plată în contract trebuie să se înscrie clauze cu privire la: A. B. cât şi în funcţie de stabilitatea acesteia. cât şi din punct de vedere al eficienţei. Moneda de deconectare este cea în care se exprimă preţul. Modul în care urmează să se facă plata. C. A. a solicitării şi includerii de dobânzi în cazul vânzării pe credite. cu acordul ambelor părţi se poate face plata şi într-o altă monedă. în anumite situaţii. În funcţie de prevederile acestuia. Documente necesare pentru încasarea contravalorii mărfii. Cu toate acestea. Termenul de plată În funcţie de termenele de livrare. tehnica deconectării prin bancă va fi diferită. Se poate efectua plata 26 . atât din punct de vedere al certitudinii încasării contravalorii mărfurilor exportate ori a serviciilor prestate. Termenul de plată. Atât la contractele de export cât şi la cele de import. Modalitatea de plată. în sensul alegerii unei valute corespunzătoare. E. Modul în care urmează să se facă plata. în funcţie de cadrul juridic încheiat cu ţara respectivă. D. modul în care se va face plata este direct influenţat de cadrul juridic existent în ţara noastră şi în respectivul stat. Alegerea monedei de deconectare trebuie făcută de exportatorul român pe criteriul posibilităţii de utilizare a unei valute cu putere de circulaţie nu numai în ţara de emisiune (de origine). B.Tratarea şi fixarea condiţiilor de plată are o importanţă tot atât de mare ca şi determinarea preţului şi are o influenţă directă asupra acestuia din urmă. respectiv cumpărătorul nu obţine dreptul de dispoziţie asupra mărfurilor până ce nu achită contravaloarea acestora.

. E. În cazul importatorilor. Creditul poate fi pe termen scurt. mediu sau pe termen lung. Enumerarea precisă a acestora reprezintă una dintre condiţiile esenţiale ale modalităţilor de plată respective. Documentele de bază cărora urmează să se efectueze plata se menţionează. altele constituie garanţii suplimentare convenite între exportator şi importator. de regulă. în funcţie de natura bunului şi a duratei de executare a acestuia. Plăţile anticipate pot fi făcute în numerar. Documentele necesare pentru încasarea contravalorii mărfurilor livrate. incasso sau ordin de plată). D.anticipată sau plăţi eşalonate în perioada de execuţie a unui utilaj. Dacă se acceptă plata prin acreditiv este indicat ca acesta să fie domiciliat la Bucureşti.  Plata la termen poate fi convenită: . care se realizează prin una din modalităţile de plată practicate în cadrul schimburilor internaţionale (de regulă acreditivul documentar. se va insista ca plata să se efectueze prin incasso. convenindu-se în contract alături de termene şi graficul de livrare. 27 . pentru a avea certitudinea încasării sumelor.sub forma acordării unui credit garantat (de regulă) sau negarantat. în cadrul modalităţilor de plată convenite în contract. deoarece unele dintre acestea au rol probatoriu pentru stabilirea răspunderilor.  Plata după efectuarea livrărilor sau prestarea serviciilor. prin înmânarea unui cec sau printr-un ordin de plată.sub formă de plăţi eşalonate. Modalitate de plată În cazul exportatorilor modalitatea cea mai sigură de plată o reprezintă plata prin acreditiv irevocabil.

incendii. Ea este exoneratoare de răspundere. forţa majoră mai trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: . numai în cazuri de excepţie. Penalizările se aplică foarte frecvent pentru întârzierea plăţii şi pentru devierile în limite tolerabile de la anumiţi parametri tehnici şi de calitate. în sensul că ea trebuie să facă imposibil de executat în totalitate prestaţiile datorate în această perioadă de una din părţile contractante. În practică se cunosc trei feluri de stipulaţii contractuale cu privire la recuperarea prejudiciilor rezultate din abateri de la dispoziţiile contractului: penalităţi. adică să facă imposibilă executarea obligaţiilor contractuale pe toată durata de timp cuprinsă între intervenirea împrejurării fenomenului şi finele perioadei în care contractul poate fi executat . dacă a determinat. Prin cazuri fortuite se înţeleg evenimente imprevizibile provocate de intervenţia omului. revoluţii. în exclusivitate. cu caracter imprevizibil şi de neînlăturat. Părţile sunt exonerate de obligaţii datorate apariţiei evenimentelor de forţă majoră sau a celor fortuite. iar cele pentru daune interese (daune indirecte) îşi au o aplicaţiune foarte rară.să fie totală. fapte cauzatoare de prejudicii. Despăgubirile pentru pagube materiale se aplică frecvent. nu trebuie să prejudicieze cealaltă parte. depăşind voinţa părţilor contractante: greve. De aceea. 28 . daune interese. etc. Penalităţi şi daune Orice abatere contractuală a unei părţi. daune materiale. Pentru a exonera de răspundere o parte contractuală.să fie definitivă. care este provocat de fenomene ale naturii.să determine în exclusivitate producerea prejudiciului . blocaje. din motive voite sau nevoite. dacă sunt prevăzute în contract.Forţa majoră şi cazurile fortuite Forţa majoră este un fenomen natural. în contract se vor preciza modalităţile de despăgubire a părţii prejudiciate. stări beligerante.

Rezilierea nu are efect retroactiv. dar nu mai mult de 9% când se reziliază contractul”. care prevedea un cuantum minim. Rezilierea şi rezoluţiunea contractului Rezilierea contractului este desfacerea pentru viitor a unui contract sinalagmatic care se execută prin prestaţii succesive. La stabilirea cuantumului penalităţilor trebuie să se ţină seama de rata dobânzii bancare şi de inflaţie. pentru fiecare zi de întârziere. Multe contracte prevăd o clauză de genul „în caz de întârziere se vor plăti penalităţile prevăzute de lege”. Prin urmare. În consecinţă. O asemenea clauză nu are nicio valoare juridică. care are efect numai pe viitor. ca atare. ea producând efecte numai din momentul pronunţării. prin neexecutarea culpabilă de către debitor a obligaţiilor sale. 29 . dar a fost abrogată ulterior prin OUG 10/1997 cu privire la diminuarea blocajelor financiare şi a pierderilor din economie. a existat la un moment dat Legea 76/1992. în mod culpabil.Legislaţia română nu prevede un cuantum legal al penalităţilor de întârziere. Penalităţile de întârziere sunt cele negociate de părţi şi trecute expres în contract. în cazul rezoluţiilor desfacerea contractului are efect retroactiv. în cazul în care una dintre părţi nu-şi execută. Spre deosebire de reziliere.05% din valoarea lotului de marfă neconform sau livrat cu întârziere. de exemplu „0. obligaţiile sale. obligaţiile contractuale deja executate rămân valabile. determinând astfel plata obligaţiei la termenul stabilit. în timp ce cealaltă parte a intrat în culpă. rezilierea se va aplica în cazul contractelor cu executare succesivă şi numai în intervalul în care una din părţi îşi execută obligaţiile. rezoluţiunea desemnează desfacerea retroactivă a unui contract sinalagmatic.

De aceea. sub ce jurisdicţie vor cădea eventualele litigii rezultate din contract. este necesar să se apeleze la instanţele judecătoreşti. momentul semnării marchează intrarea în vigoare a contractului. în mod egal. În acest caz. în încheiere. respectiv asumarea. fără consimţământul celeilalte. de comun acord. Datorită avantajelor sale (rapiditate în soluţionarea litigiilor. dar nu au caracter executoriu şi obligatoriu. referitoare la comunicarea schimbării domiciliului şi a adresei telegrafice ale părţilor. arbitrajul este folosit aproape în exclusivitate la rezolvarea litigiilor comerciale. cum se obişnuieşte în multe cazuri. Litigiile ce se nasc din contracte de vânzare-cumpărare pot fi soluţionate pe două căi: pe cale judecătorească a instanţelor de drept comun şi pe calea arbitrajului comercial. costuri mai mici. Dacă nu există o prevedere expresă. cumpărătorul examinează conţinutul contractului şi. de către ambii parteneri a obligaţiilor şi drepturilor care decurg din contract. etc. îl semnează în aceeaşi zi sau la interval de timp convenit cu vânzătorul. data intrării în vigoare a contractului este considerată data la care a semnat cumpărătorul. dispoziţii referitoare la interzicerea transmiterii către terţe persoane a drepturilor şi obligaţiilor contractuale de către o parte. sentinţe definitive).Clauza de jurisdicţie Clauza de jurisdicţie este clauza prin care părţile stabilesc. Semnarea contractului se poate face simultan de către cele două părţi sau. Sentinţele arbitrar pronunţate sunt definitive. cu semnătura sa. dacă partea împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa nu doreşte să execute de bună voie. Dispoziţii finale Orice contract conţine. 30 . dacă este de acord. vânzătorul prezintă contractul redactat pe baza celor discutate cu partenerul.

în minim două exemplare – câte unul pentru fiecare din părţi. de asemeni. După semnarea contractului. purtând menţiunea că face parte integrantă din contract. 31 . Contractul trebuie. orice înţelegere care nu se cuprinde în textul contractului sau în anexe. îşi pierde valabilitatea.Contractul se redactează şi se semnează în mod obligatoriu. să menţioneze expres data şi locul unde acesta a fost semnat.

forma juridică.R. 32 . facturile.” şi a fost rezervată prin dovada privind anterioritatea firmei cu nr. sediul.1 Prezentarea firmei „SENORG România S. durata şi obiectul de activitate Denumirea societăţii este Societatea Comercială „SENORG ROMÂNIA S. numărul de înmatriculare la Registrul Comerţului Bucureşti şi sediul societăţii. publicaţiile emanând de la societate. Forma juridică a societăţii este „societate comercială cu răspundere limitată”. denumirea societăţii va fi urmată de datele referitoare la capitalul social.R. 138832 din 16 octombrie 1998.L. din momentul înregistrării la Oficiul Registrului Comerţului şi funcţionează în conformitate cu prevederile statului şi prevederile contractului de societate şi a actelor normative aplicabile societăţilor comerciale. Societatea este persoană juridică română.” Denumirea. În toate acte.CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ: EFECUAREA DE CĂTRE FIRMA „SENORG ROMÂNIA SRL”A UNUI IMPORT DE COMPONENTE PENTRU CALCULATOARE DIN SUA DE LA FIRMA „KINGSTON TEHNOLOGZ COMPANY 2.L.

Sediul societăţii poate fi schimbat conform legislaţiei române în vigoare. electronice şi electrocasnice. cabluri. scannere. casete audio. Compact discuri. cabluri . imprimante. soft. 58. scannere. electrice. Sediul societăţii este în România. produse industriale şi neindustriale. produse de papetărie. J40/ 11220/1998. Domeniul principal de activitate al societăţii este comerţul intern. birotică. electronice şi electrocasnice. târguri şi expoziţii atât ambulant cât şi în unităţile proprii cu componente pentru calculatoare şi calculatoare. Societatea îşi poate deschide filialele şi sucursale potrivit aceleiaşi legi.comerţ exterior (export/import): componente pentru calculatoare şi calculatoare. produse de papetărie. accesorii pentru calculatoare (monitoare.toată gama . etc. având Codul Unic de Înregistrare CUI 11201832. str.etc. accesorii pentru calculatoare (monitoare. suporţi magnetici.. produse de telecomunicaţii. Activitatea principală a societăţii este comerţul cu ridicata al componentelor pentru calculatoare şi al calculatoarelor. comerţ intern cu orice alte produse admise în circuitul civil.). compact discuri. Bucureşti. soft.comerţ intern: en-gross şi en-detail în pieţe. imprimate. produse de telecomunicaţii. pe baza deciziei asociatului unic.Societatea este înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr.). dischete. suporţi magnetici. sector1. Durata societăţii este nelimitată. metrii prime şi materiale şi produse admise de lege. dischete. casete audio. 33 . conform cod CAEN 5164. birotică. soft. Sfânta Maria nr. . Domeniile secundare de activitate se referă la : . toată gama de electrice. produse de calcul şi de birou. diverse materii prime. construcţii de maşini. birotică.

difuzare de carte şi presă. repartizarea beneficiilor şi a pierderilor între asociaţi se face în următoarele cote: 34 .000.000 lei. respectiv suma de 111.000 fiecare. . intermedieri diverse. transport intern şi internaţional de mărfuri şi persoane. Împărţită în 2. respectiv suma de 10. a câte 1. materiale de redare sonoră. simpozioane şi expoziţii.000 lei fiecare.984. împărţită în părţi sociale a câte 1.000. redactări şi copiere acte. service pentru accesorii de calculatoare.984 părţi sociale.077.978% din capitalul societăţii.000 USD. reprezentând suma de 121.000 lei. organizări de mese rotunde. la data vărsării.000. echivalentul sumei de 93.000. Capitalul social şi părţile sociale Capitalul social al societăţii este în sumă de 3. comision diverse (inclusiv cel vamal). în principal componentele pentru calculatoare şi calculatoare.producţie de bunuri şi produse admise de lege: care acoperă aceeaşi arie de cuprindere ca şi precedentele obiective secundare de activitate. Aportul a fost vărsat în numerar de către cei doi asociaţi. închirieri diverse. soft. • Senorg Hungary RT: 96. curierat. Având în vedere că la înfiinţarea societăţii capitalul s-a constituit în dolari SUA. turism. echivalentul sumei de 2. publicitate.000 lei. echipamente electronice şi de calcul.servicii: service pentru calculatoare şi componente ale acestora. precum şi intermedieri imobiliare pe bază de tarife şi contracte.000 lei ROL.. cursuri de iniţiere şi perfecţionare în domeniul informaticii. împărţită în 93 părţi sociale a 1.000 USD.000 USD. tipografie. consignaţie. birotică. accesoriile acestora.000. agrement. etc. service întreţinere pentru toată gama de electrice. agenţii imobiliare. care aparţine asociaţilor astfel: • Bessenyei Gyorgy: 3.022% din capitalul societăţii. electronice şi electrocasnice.

Părţile sociale se transmit prin succesiune şi sunt indivizibile faţă de societate. Administratorul societăţii va elibera. prin includerea de rezerve sau beneficii sau prin atragerea unor noi asociaţi. el are următoare atribuţiuni: o Aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi. arătându-se motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. Capitalul social astfel redus nu va putea fi mai mic decât cel prevăzut de lege. administrarea şi reprezentarea societăţii Societatea este condusă de asociatul unic Bessenyei Gyorgy. 35 . Obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul social. RT. Transferul se va înscrie la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti şi acest lucru are efect faţă de terţi numai din momentul înscrierii sale în Registru. Reducerea capitalului social se va hotărî pe baza deciziei asociatului unic şi se va pune în aplicare numai după trecerea a două luni din ziua în care a fost publicată în Monitorul Oficial. care nu recunoaşte decât un singur proprietar pentru fiecare parte socială.. Patrimoniul societăţii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligaţii personale ale asociaţilor. o cotă de 3% • Senorg Hu. la cerere. cu menţiunea că nu poate servi ca titlu pentru drepturile constatate. Conducerea. prin emiterea de certificate reprezentând noi aporturi în numerar sau în natură. o cotă de 97%. un certificat constatator al drepturilor asupra părţilor sociale. Iar răspunderea asociaţilor faţă de societate fiind limitată la valoarea părţilor sociale subscrise. Ca asociat unic. care decide asupra activităţii acesteia şi are calitatea de Director General şi Administrator. sub sancţiunea nulităţii transmiterii. Capitalul social poate fi majorat cu respectarea dispoziţiilor legale. Părţile sociale pot fi transmise.• Bessenyei Gyorgy.

o Decide în legătură cu trimiterea în judecată a expertului în gestiune pentru pagubele aduse. judeţul Mureş. str. precum şi la cesiunea acestora.1. la dizolvarea şi lichidarea societăţii. o Elaborează şi aprobă regulamentul de ordine interioară al societăţii. în calitatea sa de preşedinte şi director general. o Decide cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social. o Rezolvă problemele de conducere şi orice sarcini curente ale societăţii. Dreptul de a reprezenta şi administra societatea revine asociatului unic. aprobă operaţiunile de vânzări şi cumpărări de bunuri şi servicii din ţară şi din străinătate. eliberat de Poliţia oraşului Sovata la data de 16 iunie 1992. o Examinează şi aprobă sau modifică bilanţul şi contul de profit şi pierderi. Cerbului. nr. 36 . o Numeşte expertul de gestiune şi stabileşte salarizarea.o Aprobă şi modifică programul de activitate şi bugetul societăţii. la realizarea de noi investiţii. 100830. născut la 10 iunie 1968. o Aprobă încheierea de contracte de închiriere. identificat ci CI seria BK nr. Acesta este împuternicit de asociatul unic să reprezinte societatea în relaţiile cu terţi şi să aibă specimen de semnătură în bancă. la modificarea numărului părţilor sociale. o Decide cu privire la adoptarea statutului. cetăţean român. domiciliat în oraşul Sovata. în oraşul Sovata. Funcţia de administrator al societăţii va fi îndeplinită de domnul Kelemen Janos. o Angajează şi concediază personalul. o Decide cu privire la contractarea de împrumuturi bancare sau acordarea de garanţii. reparaţii capitale. stabileşte tactica de marketing.

Asociatul

unic

va

putea

retragă

dreptul

de

reprezentare

al

administratorului desemnat să o reprezinte şi de a avea drept de semnătură în bancă pe baza unui act adiţional, notificat administratorului în condiţiile legii. Asociatul unic poate numi şi alţi administratori neasociaţi. Administratorii nu pot primi mandatul de administrare la alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, fără autorizarea asociatului unic, nici să facă acelaşi fel de comerţ sau altul concurent pe cont propriu sau altei persoane fizice sau juridice, sub sancţiunea revocării şi răspunderii pentru daune aduse societăţii. Administratorii sunt solidari răspunzători faţă de societate pentru existenţa reală a dividendelor plătite, existenţa registrelor cerute de lege şi corecta ţinere a acestora, pentru exacta îndeplinire a hotărârilor asociatului unic, stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi statul le impun. Adunarea generală a Asociaţilor şi controlul societăţii Societatea este condusă de Adunarea Generală a Asociaţilor. AGA se întruneşte o dată pe an sau ori de câte ori este necesar. AGA decide prin vot, reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi părţilor sociale. Convocarea asociaţilor pentru Adunarea Generală a Asociaţilor se va face de câtre administrator, cel puţin cu 10 zile înainte de data fixată pentru ţinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi. Hotărârile AGA contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate cu o cerere de anulare, depusă la judecătoria în a cărei rază îşi are sediul societatea, de către asociaţii care au luat parte la Adunare, sau care au votat contra. Oricare dintre asociaţi, care nu este administrator, va putea verifica situaţia financiară a societăţii. Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierderi vor fi verificate de organele abilitate de legea română. Alcătuirea societăţii

37

SENORG ROMÂNIA deţinea iniţial două compartimente principale de vânzări: departamentul pentru componente de calculatoare, calculatoare, accesorii pentru calculatoare şi soft-uri şi unul pentru sfera biroticii, papetăriei, produse diverse, precum şi un compartiment de service şi întreţinere şi unul de distribuţie. SENORG ROMÂNIA îşi desfăşoară activitatea, începând cu anul 2004, în propria clădire (spaţiu de depozitare şi birouri). Firma posedă un parc auto format din 8 autovehicule. Numărul salariaţilor firmei este de 21, iar al colaboratorilor 20, acesta putând să varieze în funcţie de volumul specific de activităţi de derulat. Principalii parteneri de afaceri străini ai SENORG ROMÂNIA – furnizorii
 AUTOMATIC BUSINESS – firmă cu tradiţie în producerea plăcilor de

bază şi plăcilor video;  KINGSTON TECHNOLOGY – cel mai mare producător de memorii pentru calculatoare de pe piaţa externă, care oferă „life time warranty” pentru produsele sale;
 ABIT COMPUTER – oferă o gamă largă de componente pentru PC;

 SUPERMICRO – producător de componente pentru servere (HDD-uri pe SCSI, controlere raid, etc.);  SURNRICH TEHNOLOGY – producător specializat în producerea şi comercializarea plăcilor video şi a perifericelor pentru PC. Principalii parteneri de afaceri români ai SENORG ROMÂNIA – CLIENŢII  PROCA România;

38

 ACER LINE;  FIT Distribution;  AGER;  NOOA Computer;  FLAMINGO Computer;  K TECH (Ultra Pro Computer);  ROMSOFT România.

2.2 Prezentarea firmei KINGSTON TECHNOLOGY –USAKINGSTON TECHNOLOGY COMPANY este liderul mondial în materie de memorii independente pentru PC. Firma a fost fondată în anul 1987, având un singur produs în oferta sa, pentru ca în prezent să pună la dispoziţia clienţilor săi peste 2000 de module de stocare, suportate de aproape orice categorie de device-uri care folosesc memoriile, de la PC până la MP3, camere digitale şi telefoane celulare. Cifra de afaceri a companiei a depăşit 3,7 miliarde USD în 2006, iar numărul angajaţilor la nivel global este de peste 3000. Sediul global al firmei este situat în Fountain Valley, California. Considerată de revista „Fortune” ca una dintre cele mai bune companii pentru care să lucrezi, în SUA, doctrina KINGSTON bazată pe respect, loialitate, flexibilitate şi integritate a devenit o adevărată cultură corporatistă. KINGSTON consideră că a investi în oameni este esenţial, iar fiecare angajat este o parte importantă pentru reţeta succesului firmei.

39

KINGSTON s-a dezvoltat într-un timp extrem de scurt, la 4 ani de la înfiinţare câştigându-şi deja reputaţia de firma cu cea mai rapidă ascensiune pe piaţa americană, apărând în topul prestigioasei reviste „Forbes” pe poziţia 367 dintre „Cele mai de succes 500 de companii private americane”, cu o cifră de afaceri de 489 milioane USD, pentru ca în prezent să realizeze peste 3 miliarde, prag ce a fost atins în 2005. KINGSTON este lider incontestabil în domeniul memoriilor externe, pentru al treilea an consecutiv, atât în producţie, cât şi ca distribuţie şi re-vânzare. Să faci afaceri cu această reputată firmă poate constitui un privilegiu, şi de ce nu, un prim pas în a intra în reţeaua mondială a distribuitorilor KINGSTON.

Istoricul firmei „KINGSTON TECHNOLOGY” Compania KINGSTON TECHNOLOGY a apărut în anii ’80 pe piaţa hightech în conjunctura unei crize grave manifestate pe piaţa chip-urilor şi a plăcilor de memorii. John Tu şi David Sun erau determinaţi să găsească o soluţie. Au pus în aplicare toată experienţa şi cunoştinţele specifice proprii din domeniul ingineriei şi au proiectat un nou modul mono liniar de memorie (SIMM) care să înlocuiască tehnologiile învechite aplicate în acel moment tuturor ansamblelor de echipamente de stocare de date. La 17 octombrie 1987 a luat astfel naştere un nou standard industrial, odată cu tehnologia produsului Kingston. KINGSTON deserveşte în prezent o vastă reţea internaţională de distribuitori, re-vânzători, comercianţi şi particulari de pe şase continente. Compania asigură, de asemenea, o consultanţă de specialitate în domeniul producţiei şi oferă o gamă largă de servicii de consultanţă managerială şi de marketing pentru producătorii de semiconductori.
40

adresată angajaţilor. . în Germania. Softbank Corporation of Japan achiziţionează 80% din . încheie un acord de parteneriat cu Toshiba Co.3 miliarde USD.în noiembrie. încă de la prima tentativă.  1989 – în urma unor teste efectuate.  1994 – introduce produsele Data Traveler şi Data Pak mobile .  1993 – Kingston îşi extinde reţeaua prin noi linii de producţie şi spaţii de depozitare.  1995 – deschide o filială la Munchen. 41 .  1996 – la 15 august. vânzările companiei depăşesc 1.Vom prezenta succint câteva repere din istoria de 20 de ani a companiei KINGSTON:  1988 – Kingston patentează modulul SIMM pentru extensii de memorie ale calculatoarelor. Orange County Register şi Los Angeles Times.  1990 – firma îşi extinde activitatea în domeniul producţiei cu o linie de procesoare up-gradate. în publicaţii ca Wall Street Journal. Acesta are imprimate pe o placă de circuite mai multe chipuri de memorie.  1992 – este desemnată de către „Inc. Kingston se diferenţiază 100% de concurenţii săi. contra 1. care să asigure suport tehnic pentru distribuitorii şi clienţii din Europa.5 miliarde USD.în septembrie obţine certificatul ISO 9000.în octombrie se alătură „Clubului Miliardarilor”. Kingston. Magazine” lider în clasamentul companiilor private cu cea mai rapidă creştere. în ceea ce priveşte asigurarea calităţii şi a poziţionării pe piaţă. furnizorilor şi distribuitorilor proprii. Lansează cu această ocazie campania „Un miliard de mulţumiri”.

Market pentru up-gradare PC-urilor Toshiba. fondatorii John Tu şi David Sun alocă 100 milioane USD bonusuri angajaţilor. la Penang  2000 – lansează Advanced Validation Labs. în urma succesului. imbatabilă pe piaţă .inaugurează noi capacităţi de producţie în Taiwan şi la Dublin . şi anume creşterea numărului de unităţi şi module vândute cu 49%. .deschide un sediu central pentru Europa. .îşi măreşte capacitatea de producţie achiziţionând fabrici în Fountain Valley.  1997 .divizia de depozitare se transformă în compania Storage Case de servicii de validare de memorie Technology Inc  2001. e-commerce 42 . faţă de anul precedent.introduce Value Ram.are un birou pentru vânzări în Japonia  1998 – ocupă locul 2 în Forbes Magazine în topul celor mai bune 100 companii americane pentru care să lucrezi. în Marea Britanie . companie soră pentru asigurarea .Irlanda . . pentru 450 milioane USD . Este pentru prima dată când un producător de PC şi unul de memorii se asociază.în septembrie deschide o fabrică în Malaezia.în februarie primeşte certificarea ISO 9001 ANSI/ASQC pentru standardele de calitate implementate de companie.martie – anunţă înfiinţarea unei noi divizii de marketing.la 14 decembrie. special pentru relaţiile cu consumatorii şi comerţul electronic.  1999 – îşi re-cumpără cele 80% acţiuni de la Softbank. California. o memorie de o înaltă calitate şi preţ mic.

pentru al doilea an consecutiv . în care factori noi apăruţi. inovaţia şi 43 . venituri record de 2. pentru contribuţia la lansarea AMD ATHLON 64 şi OPTERON  2005 – raportează pentru 2004. cum sunt informaţia.este onorată să se afle în fruntea TOP 5 – Companii producătoare Globale. pentru merite deosebite.este nominalizat cel mai bun producător de module de memorie.lansează un nou tester în industria memoriilor – Hyper X. în domeniu  2007 – raportează peste 3.4 miliarde USD .septembrie – inaugurează la Shanghai cea mai mare fabrică de producţie de module din lume  2006 – raportează vânzări de peste 3 miliarde USD pe 2005 .aprilie – lansează Fully Buffered DIMMS.7 miliarde venituri în 2006 . pentru al treilea an consecutiv. Kingston este lider incontestabil în domeniul memoriilor externe. acordată de Inc Magazine. premiul pentru performanţa globală. la categoria furnizori .3 Conjunctura actuală pe piaţa internaţională a echipamentelor pentru calculatoare De aproape 10 ani am păşit oficial într-o nouă eră: era societăţii informaţionale.. cât şi ca distribuţie şi re-vânzare.în februarie.  2002 – pentru al cincilea an conduce lista celor 100 de companii americane pentru care să munceşti. 2.  2003 – distincţia Dell. . fondatorii companiei primesc distincţia Goldhirsh Award. atât în producţie. care reuşeşte să spargă bariera celor 16 GB.octombrie – începe parteneriatul cu AMD.

055.086 374.661. fiind în uşoară creştere cu începere din 2000. Germania 933.445 Valoare USD*000 2002 2.326 2.717 734.337 757.595 1.293.Hong 1.275 miliarde USD. au un rol esenţial. Franţa 360.619 1. China 1.316.148.tehnologia. denumită „office machines” (maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor).215 504.816 622. Taiwan 200.687.902 1.085 3. Piaţa internaţională a calculatoarelor şi a componentelor pentru calculatoare Calculatoarele şi componentele pentru calculatoare îşi găsesc încadrarea. conform SITC (Standard International Trade Clasiffication 3).190 1.4% din aceasta. SUA 1. Principalii exportatori de calculatoare la nivel mondial Tabelul 5 Primele 10 state exportatoare de calculatoare şi componente Valoare USD*000 Stat 2001 1.783 754.085 1.671 Britanie 6.526.973 674.042 876.324 908.305.314 716.360.299 760.503 1.675. penetrând aproape toate pieţele internaţionale.474 5.754 653. Aceşti factori se manifestă cu intensitate în aproape toate domeniile.464 4.413 376.111.982 624. componente pentru calculatoare şi calculatoare. la nivelul anului 2005 atingea 1.304 894. Olanda 988.166. Această categorie de produse este parte constitutivă a grupului produselor manufacturate.179 1.619 319.082 9. iar cota parte în volumul comerţului mondial se ridica la 12.811 Kong 7. Coreea 299.912 764. în cadrul grupei 7. Marea 946.693. Japonia 2.594 8.507 Valoare USD*000 2003 2.173 545.6%.639.51.816 501.919 257.043 988.920 Valoare USD*000 2004 2.031 747.286 515.997 549.137 Valoare USD*000 2005 4.390 508. Volumul comerţului mondial cu echipamente de birotică.541 44 .784 522. a treia revizuire elaborată de Organizaţia Mondială a Comerţului.116 594.631 10.693. deţinând o pondere de 17.136 1.698 1.734.559.

deşi ambele menţin un trend descendent.insse. după cum reiese din tabelul următor: Tabelul 6 Locul României în rândul statelor exportatoare de calculatoare şi componente pentru calculatoare în perioada 2003-2007 Stat Valoare Valoare Valoare USD*000 2005 577 Valoare USD*000 2006 537 Valoare USD*000 2007 531 USD*000 USD*000 2003 2004 România 111 317 Date prelucrate de pe www. este surprinzător declinul înregistrat de Japonia. Principalii importatori de calculatoare la nivel mondial Tabelul 7 45 .intracen. în acest clasament al ţărilor exportatoare de calculatoare şi componente pentru calculatoare. precum şi preţurile imbatabile de export practicate de aceasta. Este foarte probabil să asistăm la o inversare a celor două ţări care se află pe locurile doi şi trei. care este lider mondial la exporturi. dar şi evoluţia slabă a Hong Kong şi SUA în aceeaşi perioadă. În egală măsură. detaşându-se de restul grupului cu un avans imposibil de recuperat de către celelalte state.Sursa: www. ţinând cont de volumele acestora şi de tendinţa comună de diminuare a valorii.ro O primă interpretare a acestor date evidenţiază tendinţa descendentă a exportului românesc de astfel de produse în ultimii trei ani. care devin din ce în ce mai informaţi şi în acelaşi timp mai dispuşi să se perfecţioneze pe piaţa naţională. la nivelul anului 2006. În ceea ce priveşte poziţionarea ţării noastre. România se află pe locul 57. O explicaţie plauzibilă ar putea-o constitui aceea a specializării consumatorilor autohtoni.org Se remarcă din aceste date China. în perioada 2001-2005. care în decursul a patru ani a pierdut atât de categoric supremaţia.

724 649.103.309. Hong Kong.535. Franţa 5. SUA este lider incontestabil la importurile de echipament de birotică. care înregistrează primul an de creştere a acestui indicator. care s-a dublat în aceşti ultimi ani.715 396.340 Valoare USD*000 2005 3.792 848. 46 .454 757.787 356. Canada 447.594 413.org Dacă la exporturi poziţia întâiului clasat este de nezdruncinat. calculatoare şi componente pentru calculatoare.512. Germania 3. Olanda 4.357 755.880 1.Hong 1. SUA 2.906 311.084 9. situată pe locul al treilea. şi.364 Sursa: www. excepţie făcând prezenţa Canadei şi a Hong Kongului.103.338 682.293.241. deosebirea constând în deţinătorul acesteia. Imediat sub acest clasament s-a poziţionat China.992 1.390 803.286 1.085. Deşi la mare distanţă.023 981. care completează tabloul.022 464. cu o valoare ce depăşeşte valorile însumate ale următorilor trei calificaţi.255 482.947 Valoare USD*000 2006 4.415. România ocupa în 2005 poziţia 37 în acest clasament al importurilor mondiali.578 456.115 670.849 565.884 406. De remarcat viteza de creştere a valorii importurilor de acest fel de produse.387 818. deşi cu patru ani în urmă nu era în top trei. la fel se întâmplă şi la importuri.068 Valoare USD*000 2004 2.804 Kong 7.439 8. Italia 447.inracen. Spania 387.702 909. în top urmează grupul compact al ţărilor Uniunii Europene.225 987. Două state evidenţiază cel mai bine competiţia acerbă pe această piaţă: Olanda.284 Valoare USD*000 2007 4.665 462.881 841.440 761.930 944.164 459.022 1.192.153 834. aflat în coborâre cu trei locuri.049 690.620 636.751 419.849 1.956.Marea Britanie 6.368 504.Primele 10 state importatoare de calculatoare şi componente IT Statul Valoare USD*000 2003 2.391 1. ameninţând poziţiile Japoniei şi Spaniei pentru următorii ani.888 622.

ambele fiind în creştere în ultima decadă. potrivit datelor 47 . se ridică în anul 2005.592 Valoare USD*000 2007 67. în sintonie cu trendul înregistrat la nivelul întregului comerţ exterior: valoarea importurilor româneşti depăşind-o pe cea a exporturilor. de altfel. echipamentele electronice.154 Valoare USD*000 2006 58.org Valoare Statul România USD*000 2003 31.Tabelul 8 Locul României în rândul statelor importatoare de calculatoare şi componente pentru calculatoare în 2003-2007 Sursa: www. este obiectiv să aruncăm o privire asupra pieţei calculatoarelor.inracen. confirmând necesitatea utilizării informaţiilor digitale dacă se doreşte desfăşurarea unor activităţi eficiente şi profitabile pe plan extern.710 Valoare USD*000 2004 38.631 Valoare USD*000 2005 40. Deoarece studiul de caz pe care îl voi prezenta în următorul capitol se referă la derularea unui import din SUA. Valoarea exporturilor SUA de echipamente de birotică şi diverse componente electronice cu Europa. componentelor pentru calculatoare şi echipamentelor electronice din SUA.228 Trendul ascendent pe care îl înregistrează nivelul importurilor pe această piaţă se află. Comerţul electronic. tehnologia informaţională sunt ramuri care se extind cu rapiditate şi în România.

R.com.C SENORG ROMÂNIA S. Negocierile au avut loc în Statele Unite. în aceste condiţii.48 milioane USD. În acest caz particular de negociere a unui contract nu este nevoie de emiterea unei oferte de către furnizor. listă aflată şi pe un site al furnizorului.kingston.4 Studiu de caz: Derularea contractului de import între KINGSTON TECHNOLOGY din SUA şi S. La acestea s-au prezentat. Negocierea contractului privind achiziţionarea de module memorii pentru calculator Firma KINGSTON din State Unite ale Americii este un furnizor permanent al SENORG România. iar derularea s-a făcut în termenii şi condiţiile stabilite. din partea firmei române. ceea ce corespunde unei cote-părţi de 17. Au fost negociate doar condiţiile contractuale. La nivelul comerţului mondial. www. ponderea pe care o deţine comerţul echipamentelor electronice este de 12. deoarece firma română are deja acces la lista de preţuri a furnizorului. negocierile au decurs operativ. Dl. 2.4% din totalul volumului comerţului produselor manufacturate. Bessenyei 48 . la 37.L.Organizaţiei Mondiale a Comerţului.6%. în 4 februarie 2006. colaborarea dintre cele două firme desfăşurându-se în parametri optimi încă de la început. chiar la sediul furnizorului. în 2000.

făcând totul pentru a obţine cele mai bune condiţii de derulare a contractului. iniţial. în rapidă dezvoltare. Kingston. motiv pentru care a solicitat plata diferită. când s-a transmis şi propunerea părţii române referitoare la programul discuţiilor. cum este cea a ţării noastre. Apostoiu Virgil – director comercial.Gyorgy – director general şi Dl. dar condiţionând aceasta de asigurarea unui nivel minim de livrări lunare. ţinând cont de buna desfăşurare a relaţiilor contractuale dintre cele două firme. în final să convingă partea americană de oportunităţile extinderii prezenţei firmei Kingston Technology pe o piaţă emergentă. acestea se refereau la plata produselor. au avut loc apoi negocierile privind textul contractului şi redactarea sa. lista documentelor ce vor fi întocmite de KINGSTON. Conform agendei de negociere. au fost discutate chestiunile despre: preţul pe care SENORG îl va plăti pentru fiecare modul de memorie. şi alte detalii contractuale. lunar. Firma română a susţinut pledoaria sa pentru derularea contractului cu o anumită ritmicitatea şi frecvenţă variabile. a militat pentru plata în avans. negocierile s-au încheiat în acea zi. În principal. efectuarea plăţii. Analiza contractului 49 . Rând pe rând. la o dată care va convenii ambelor părţi. Negociatorul român a dat dovadă de abilităţi deosebite pentru ca. La finalul acestora. A fost elaborată o listă cu problemele ce trebuie lămurite. A fost nevoie ca fiecare echipă de negociatori să parcurgă fiecare capitol. Sosirea delegaţiei a fost confirmată în prealabil prin mail şi fax. Deşi au fost dificile. contractul a fost redactat în două exemplare care au fost semnate de reprezentanţii celor două părţi. pentru a accepta apoi. în baza analizei detaliate a documentaţiei tehnice.

ca urmare a comenzii emise de cumpărător şi precizează condiţia de livrare EX WORKS – franco fabrică. Contractul stabileşte apoi. corespunzătoare mijlocului de transportare a acestora. controlul şi recepţia mărfurilor.R. 50 . conform INCOTERMS 2000. În contract sunt menţionate. în funcţie de documentaţia tehnică prevăzută anterior în contract. termenul de livrare de 21 de zile din momentul lansării comenzii.C. fără de care acesta nu ar avea valabilitate: fixează preţul/bucată. cu exactitate. pentru mărfurile ce urmează a fi achiziţionate de către cumpărător. apoi celelalte clauze care asigură baza juridică a derulării tranzacţiei. apoi. „life time warranty”. În primele articole sunt stabile cu exactitate cele două părţi: „S. În continuare se fac precizări privind ambalajul şi marca mărfurilor.Această procedură este necesară pentru stabilirea responsabilităţilor şi cerinţelor de sistem privitoare la verificarea şi aprobarea condiţiilor contractuale. cât şi în legătură cu perioada de garanţie pe care o asigură vânzătorul – în cazul de faţă. stabilind obligativitatea vânzătorului de a se asigura înainte de livrare că mărfurile sunt conforme din punct de vedere cantitativ şi calitativ şi să emită Certificatul de Calitate care să ateste conformitatea cu prevederile contractuale. care cumpără şi este de acord să preia mărfurile.” – în calitate de cumpărător. Contractul desemnează. precum şi faptul că acesta este cel stipulat pe factura emisă de vânzător. alte două condiţii esenţiale. SENORG ROMÂNIA S.L. precum şi obligaţia vânzătorului de a emite Certificatul de Conformitate. după cum sunt ele specificate – module de memorii PC. respectiv obligaţiile vânzătorului de a vinde şi de a livra cumpărătorului . respectiv „KINGSTON TECHNOLOGY COMPANY” – în calitate de vânzător şi natura tranzacţiei. cantitatea şi calitatea acestor mărfuri. şi anume: dispoziţii privind expedierea şi transportul mărfurilor.

Contractul se încheie cu semnăturile reprezentanţilor celor două părţi. Contractul reglementează. precum şi procedura care trebuie urmată de către părţi la invocarea clauzei de forţă majoră. Prezentul contract a fost încheiat astăzi. de asemenea.Sunt stabilite condiţiile de plată aplicabile tuturor tranzacţiilor ce vor decurge din acest contract. pe fiecare filă a acestuia. modalităţile de reziliere şi cele de soluţionare a litigiilor. câte unul pentru fiecare parte. în limba engleză. conform regulilor şi la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerţ şi Industrie din State Unite ale Americii. cu toate condiţiile ce trebuie respectate. întărind obligativitatea părţilor de a rezolva pe cale amiabilă orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi în legătură cu îndeplinirea contractului. în raport de natura şi specificul informaţiei. aspectele referitoare la reclamaţiile privind cantitatea şi calitatea. plata se va face la livrare. firma SENORG ROMÂNIA a pus în executare contractul de import 51 . Partea finală a contractului conţine articole referitoare la comunicarea dintre părţi. şi poate dura după executarea contractului. atât la apariţia cât şi la încetarea acestui eveniment. Derularea operaţiunii de import de module de memorii pentru calculatoare din Statele Unite ale Americii În vederea acoperirii necesarului de cereri de module memorii PC. în scris. desemnând limba engleză. conform negocierilor purtate. pentru valoarea totală a mărfurilor cumpărate. în două exemplare. iar la alte clauze este stipulată şi o clauză de confidenţialitate. Articolul următor din contract tratează problematica stabilirii forţei majore. pentru orice comunicare aferentă prezentului contract. 4 februarie 2006. în caz contrar acestea vor fi supuse arbitrajului. precum şi dispoziţiile finale cu privire la anexe. pe piaţa internă. care începe din momentul comunicării informaţiilor secrete. pentru a nu se ajunge la rezilierea contractului.

Comenzile se efectuează on line. ţara de origine a produselor. În cadrul obligaţiei de livrare prevăzute în contractul extern. În funcţie de furnizor.2006 în valoare de 2521. după care se face factura finală. datorită foarte bunei organizări interne a firmei de transport. prin INTERNET. facturile se pot plăti parţial. modalitatea de transport.dhl. acestea sunt foarte uşoare. am luat o factură din 02.50 USD (vezi anexa 1. Următorul pas este confirmarea pro-formei. Ca exemplu. nu cântăresc mult iar preţul transportului nu este foarte ridicat. Firma SENORG ROMÂNIA lucrează mult cu firma de transporturi DHL INTERNATIONAL deoarece fiind vorba de memorii PC. colete. jumătate la comanda mărfii şi restul când ajunge marfa în ţară.3) de la KINGSTON.ro. pe site-ul www. pe site-ul furnizorului existând un stoc. uşor de manevrat. volumul şi greutatea mărfurilor. respectarea cantităţii şi calităţii. în funcţie de care se comandă memoriile de calculator sau memorii USB sau alte device-uri de stocare digitală de date. Astfel. în funcţie de acordul stabilit în contract.2. precum şi 52 . clienţii DHL sunt întotdeauna informaţi cu privire la timpul rămas până la sosirea mărfii. se poate spune că importurile lunare provenind de la kingston Technology se ridică. data şi mijlocul de transport.com sau www. care. codul mărfurilor. cu ajutorul numărului de transport al coletului respectiv al AWB-ului.000 USD. În termen de două zile de la trimiterea comenzii prin e-mail. se poate urmării în orice moment unde este coletul nostru. nr.încheiat în data de 4 februarie 2006. se dă la plată. exportatorul trebuie să asigure livrarea fizică a mărfii. după primele trei luni.dhl. Firma exportatoare trimite factura pro-forma. coletul ajunge la sediul SENORG.05. În plus. în medie la 20. care conţine numărul comenzii. date despre importator şi altele.

un exemplar circulând întotdeauna cu marfa. însoţite de certificatul EUR 1. Termenul la care se livrează marfa este acelaşi cu momentul începerii transportului internaţional. realizat de firmă SENORG ROMÂNIA. Certificatul de origine este un document utilizat în schimburile preferenţiale şi conţine numele firmei exportatoare şi ţara de origine a produselor. destinatarul şi ţara acestuia.. Spun asta. Asigurarea Documentele de asigurare care sunt cerute. pentru că în cazul importatorului de memorii. în care este specificată originea mărfii. aşadar nu beneficiem de acele reduceri de taxe care se aplică doar importurilor din Uniunea Europeană. în mod obişnuit. este un singur colet cu o greutate fizică de 3. cât şi declaraţia exportatorului că mărfurile îndeplinesc condiţiile cerute pentru obţinerea certificatului care permite obţinerea de reduceri la plata taxelor vamale de către firmă. (vezi anexa 4).cantitatea. . Lista de colisaj (packing list) cuprinde: . nr.numărul de colete (dacă este cazul).numărul de bucăţi. de colete. Dovada cantităţii se face prin documentul de transport.termenul de livrare stipulate în contract. . În cazul de faţă. conţin poliţe de asigurare sau certificate emise sau semnate de către companiile de asigurări. . conform legislaţiei vamale din România. la import se plăteşte numai TVA. marfa vine din SUA. marca şi denumirea mărfurilor.codul produsului. iar packing list-ul se referă strict la codul produselor şi numărul de bucăţi pe care le avem tot din factura externă. Atunci.14 kg. giranţi sau agenţii acestora. 53 .

numărul de formulare (3 de regulă). Valoarea asigurată nu trebuie să fie mai mică decât valoarea FIC a bunurilor. Aceasta arată că: marfa a fost vândută. informaţii financiare şi bancare. 54 . semnătura declarantului vamal şi a reprezentantului firmei (vezi anexele 6 şi 7). mijlocul de transport. ţara de expediţie. de colete. conţine în detaliu mărfurile comercializate şi condiţiile de comercializare ale acestora. ţara de destinaţie. coletele. Condiţii de livrare INCOTERMS 2000 În schimburile intra-comunitare.Este foarte important ca documentele de asigurare să nu fie date mai târziu decât data îmbarcării. condiţiile de livrare. mijloceşte transferul de proprietate de la vânzător la cumpărător şi serveşte la efectuarea formalităţilor vamale. loc de încărcaredescărcare. comercianţii având toată libertatea de a-şi alege în relaţiile de schimb internaţional oricare din cele 13 condiţii de livrare. Facturarea Factura comercială. în funcţie de scopul urmărit. responsabilul financiar. numită şi factura externă. valoare totală factură. greutatea. Factura fiscală atestă efectuarea plăţii pentru marfa respectivă. dar în cazul nostru. plata facturii nu se face integral înaintea livrării. Aceste condiţii se trec obligatoriu în factura externă. se utilizează regulile INCOTERMS 2000. Declaraţia vamală Declaraţia vamală (DVI-ul) conţine numele expeditorului şi destinatarului. cât şi în cele extra-comunitare. împreună cu alte facturi de plată pentru produse pe care firma SENORG le-a achiziţionat de la partenerul străin KINGSTON (vezi anexa 5). plus 10%. localizarea mărfurilor. ci după livrare. nr. numele declarantului vamal. cursul de schimb.

55 . O firmă care are ca obiect de activitate desfăşurarea de operaţiuni de import sau care. format din preţul extern în valută. Se face stabilirea regimului vamal la care este supusă marfa şi se stabileşte dacă produsele au un regim vamal special sau sunt scutite de vamă. conform cerinţelor importatorului. După aplicarea pe declaraţia vamală a semnăturii şi ştampilei de către serviciul vamal. la un moment dat recurge la acest tip de tranzacţie.plata unui preţ mai mic decât cel de pe piaţa internă.5 Particularităţi ale operaţiunilor de import/export Operaţiunea de import reprezintă o formă a tranzacţiilor internaţionale care permite firmelor participante să stabilească legături de afaceri şi să-şi internaţionalizeze propriile activităţi comerciale. la care se adaugă cheltuielile de transport pe parcurs extern pentru mărfurile importate şi cheltuielile de încărcare/descărcare şi manipulare conexe transportului achitate. titularul poate să intre în posesia mărfurilor. deoarece marfa este declarată liberă de vamă.În cazul operaţiunilor de import.reducerea dependenţei de o sursă de aprovizionare internă prin realizarea unei relaţii de afaceri cu un ofertant extern. costul asigurării şi alte cheltuieli. . 2. . pe parcurs extern.stabilirea de relaţii cu furnizori străini care asigură produse făcute la comandă.îşi bazează deciziile pe o serie de motivaţii care o determină să acţioneze pe piaţă: . . la DVI se adaugă declaraţia privind valoarea în vamă – care se calculează având la bază preţul de import. Se achită taxele şi comisioanele vamale împreună cu TVA-ul calculate pe toate cheltuielile.achiziţionarea de materii prime sau produse care nu sunt disponibile în ţara de origine.

56 .. ci şi la intern.cunoaşterea pieţei cu ridicata şi amănuntul. de asigurări. Astfel. Dacă relaţiile cu partenerii şi valoarea capitalului sunt primele condiţii esenţiale de care trebuie să ţină cont importatorul.transformarea unei activităţi de afaceri interne într-una internaţională.identificarea tuturor cheltuielilor legate de obţinerea şi aducerea pe piaţă a produselor şi obţinerea celor mai bune preţuri de la furnizor. Reţeta succesului în activitatea de import depinde de specificul firmei importatoare al produselor comercializate şi al pieţelor pe care se acţionează. Un factor la fel de important îl reprezintă capitalul disponibil pentru desfăşurarea operaţiunilor de import. Din acest punct de vedere se impun: . acţionarea pe piaţa internă reprezintă pasul decisiv. Pentru o finalizare optimă a unei activităţi de import. din momentul alegerii furnizorului şi până în momentul trecerii prin vamă a produselor importate trebuie urmărite următoarele puncte: . . care trebuie să fie proporţional cu mărimea şi tipul acestora.expansiunea propriei afaceri prin oferirea de produse şi servicii din import. cunoaşterea în profunzime a fiecărei etape este esenţială. legăturile de bază cu firmele de transport. . Pentru o desfăşurare adecvată a unei operaţiuni de import nu este necesară numai stabilirea unor relaţii solide. precum şi o experienţă minimă în afaceri. . cu băncile şi autorităţile vamale sunt prioritare pentru o bună desfăşurare a întregii operaţiuni. Din acest punct de vedere. O cerinţă importantă o reprezintă cunoaşterea detaliată a întregului proces de import.beneficierea de avantaje provenite din programele de stimulente şi subvenţii oferite de alte ţări investitorilor care produc pentru export.capacitatea importatorului de a stabili şi menţine relaţii bune de afaceri cu furnizorul şi de a identifica o piaţă pentru produsele importate.

cunoaşterea structurii preţului bunului importat astfel încât să se realizeze o plată şi o încasare eficiente şi. vămuirea. 57 . cererea de ofertă şi negocierea. 2. presupune parcurgerea anumitor etape. urmărirea comenzii. nu în ultimul rând. Operaţiunile precontractuale: cercetarea pieţei. Orice operaţiune de contractare de bunuri de pe piaţa internaţională care se materializează printr-un contract internaţional. Operaţiuni post-contractuale: organizarea expediţiei şi transportului.. 3. efectuarea plăţilor. Încheierea contractului de vânzare-cumpărare internaţională. abilitatea importatorului de a vinde la cel mai ridicat preţ produsele importate prin prisma experienţei sau a pregătirii sale. si anume: 1. oferta.

fiind o societate cu răspundere limitată şi asociat unic. Firma şi-a propus. politica societăţii s-a modificat. se încadrează în categoria întreprinderilor mici. încă de la înfiinţare. 58 . instituţii şi consumatorilor privaţi. SENORG ROMÂNIA S. A fost ales un segment ţintă: companiile mari străine şi autohtone care au implementate sisteme IT cărora să le fie prezentată oferta firmei. În această perioadă s-a urmărit formarea unei clientele şi aducerea la cunoştinţa publicului larg a ofertei societăţii.L. profitabile pentru ambii parteneri. după ce acest obiectiv a fost atins.R. Acesta constituie unul dintre obiectivele principale ale strategiei pe termen scurt al firmei. înfiinţată în anul 1998.C. în sensul oferirii de pachete complete de servicii în domeniul asistenţei pentru echipamente IT. având 21 de angajaţi..R. Firma S. în conformitate cu Legea 31/1990. Ulterior. confruntându-se astfel cu problemele acestei categorii de întreprinderi. în vederea încheierii unor relaţii de afaceri de durată. SENORG ROMÂNIA S.CAPITOLUL III STRATEGIA DE DEZVOLTARE A FIRMEI S. să ofere soluţii pentru acoperirea cererii de echipamente IT diferitelor societăţi.L.C.

59 . obiectivul firmei noastre a fost atins. de firmă comunitară. fapt care conduce la concluzia.” le desface. distribuţia produselor pe care firma „S. extinderea distribuţiei pe pieţele externe şi valorificarea oportunităţilor de dezvoltare care iau naştere odată cu accesarea acestora. Odată ce s-a stins obiectivul de pe piaţa internă. Strategia de dezvoltare a firmei pentru următorii ani va trebui să pună accent pe consolidarea clientelei existente şi pe implementarea unei politici de fidelitate a acesteia. produse de top şi a oferit soluţii tehnice de ultimă oră. constatăm că mari companii care operează în ţară se regăsesc aici. care arată o creştere de 4%. Întrucât obiectul principal de activitate al firmei este reprezentat de comerţul intern şi internaţional en-gross. cu mari perspective de mărire a acestei cote. SENORG ROMÂNIA a promovat. La nivel naţional. se ridică la 14% din totalul de pe piaţa internă. SENORG îşi propune să treacă la o etapă superioară. că. dacă luăm în considerare indicatorii ultimilor doi ani.C. SENORG ROMÂNIA S. În această direcţie a fost încheiat un contract de colaborare în 2000. Dacă ne gândim la statutul pe care SENORG l-a primit automat din momentul intrării României în Uniunea Europeană. datorită politici de formare şi dezvoltare profesională continue în rândul angajaţilor săi. SENORG ROMÂNIA se numără astăzi pe lista principalilor furnizori de module de memorie ai acestei firme. pe tot parcursul anilor .R.L. din acest punct de vedere. şi anume. Dacă se ia în calcul lista principalilor parteneri de afaceri români. firma situându-se printre primii zece furnizori în România. numai în ultimul an. activităţile specifice derulate de firmă se referă la distribuţia produselor din portofoliul propriu. şi anume. Lider de piaţă este FLAMINGO COMPUTERS.O altă categorie de potenţiali clienţi care a fost luată în considerare a fost cea a companiilor române producătoare de echipamente electronice şi calculatoare.

în vederea identificării pieţelor ţintă şi a oportunităţilor de dezvoltare pe aceste pieţe. Firma nu urmăreşte. are un număr de 21 de angajaţi cu contract de muncă pe termen nedeterminat. dar adaptată pentru o firmă de dimensiuni mici. apoi comunicată factorilor de decizie. Vârsta medie a personalului este de aproximativ 25 de ani. în viitorul apropiat. efectuarea de studii de cercetare de pieţe. Pentru întocmirea unei strategii de dezvoltare este necesară analizarea performanţelor firmei. departamentele fiind structurate în funcţie de scopul urmărit de firmă. ci unul absolut necesar. deoarece aceasta s-a dovedit a fi performantă. în scopul eficientizării vânzărilor. 3. Este necesar. care definesc cu acurateţe obiectul de activitate: departamentul comercial şi cel tehnic.chiar şi în ceea ce priveşte angajarea şi respectiv concedierea 60 .1 Organizarea şi resursele umane ale firmei SENORG ROMÂNIA Societatea comercială SENORG ROMÂNIA S. dintre care 17 bărbaţi şi 4 femei. acesta din urmă fiind împărţit în două sectoare – operativ (instalarea propriu-zisă a echipamentelor şi consultanţă) şi asigurarea service-ului. Organigrama este de tip mari domenii de acţiune. în vederea aprobării şi implementării ei. Organigrama societăţii cuprinde două departamente principale.atunci vom vedea că acesta nu este nicidecum un pas hazardat. însă. Fiecărui şef de departament i se acordă o anumită libertate în luarea deciziilor.R. să se diversifice structura compartimentului de marketing. conform Codului Muncii. precum şi stabilirea unui buget previzional pentru investiţiile necesare realizării acestui obiectiv.L. Strategia este elaborată de către departamentul de marketing din cadrul firmei în urma punerii în practică a unei proceduri specifice domeniului. să modifice structura organigramei.

Faţă de anul 2005. împreună cu concurenţii săi. piaţa internă a echipamentelor IT. curba descendentă a ultimilor trei ani. 3.C. prin campanii de informare privind standardele de securitate în exploatare şi alte elemente ce ţin de fabricare şi calitate. Implicarea fiecărui membru al „echipei SENORG” în acest proces stimulează personalul şi creşte eficienţa organizaţiei. pentru firmele române prezente pe piaţă.R. concurenţa s-a manifestat sub două aspecte: pe de o parte prin produsele noi din import. pe de altă parte. firma SENORG. SENORG ROMÂNIA S. exporturile menţinându-şi totuşi. ridicând 61 . O dată cu creşterea importurilor. sectorul a devenit din ce în ce mai competitiv. Sunt consultaţi şi muncitorii şi tehnicienii atunci când este vorba de acţiuni care îi afectează direct sau pot influenţa în vreun fel productivitatea muncii sau satisfacţia acestora. anul 2006 marchează anul cu cel mai mare volum valoric de produse importate. trebuie să se constituie într-un front unit de contracarare (în sens lobbystic) a proliferării produselor substituite second-hand. considerat un an bun. puternicele firme străine mărindu-şi mai mult influenţa asupra pieţei. pe ansamblu. influenţa produselor second hand. În acest context. mai mult de dublul valorii înregistrate în anul 2000.personalului din subordine. diverse măsuri sociale şi alte probleme ale firmei.2 Analiza mediului extern al firmei S. iar. lăsând spaţiu de manevră subordonaţilor şi luând foarte serios în seamă ideile şi sugestiile acestora în ceea ce priveşte creşterea eficienţei. Este evident că în aceste condiţii. prin limitarea importurilor şi a comercializării acestora.L. Conducerea firmei crede în managementul participativ. calculatoarelor şi componentelor pentru acestea. ca factor suplimentar de presiune în sectorul studiat. ca şi măsurile disciplinare sau de premiere care se iau în anumite cazuri.

altele decât cele promovate de politica comercială. în ceea ce priveşte numărul de calculatoare la 100 de locuitori şi numărul persoanelor care au acces la Internet. cu ritmuri de extindere superioare celorlalte domenii clasice din grupa produselor manufacturate. dintre toate statele UE. pieţe relativ omogene. concurenţei acerbe. la nivel naţional. aspectele pieţelor externe trebuie analizate dintr-o altă optică. precum şi prezenţei unor reţele de distribuţie superioare. În plus. 62 . posibilităţile de penetrare pe aceste pieţe sunt reduse. România înregistrează performanţele cele mai modeste – surclasăm doar Bulgaria. în care se încadrează acestea. considerăm oportun să se încerce dezvoltarea unei strategii de extindere pe aceste pieţe. După cum prezentam capitolul precedent. piaţa regională a ţărilor non-UE este mai slab reprezentată decât cea naţională. timpi de expediţie mici.practic anumite bariere la intrarea în sector. Astfel. Una din motivaţiile acestei alegeri o constituie avantajul de proximitate geografică. în special Bulgaria. cunoaşte o dezvoltare apreciabilă. În cele ce urmează ne vom limita a face consideraţii doar asupra pieţei europene. piaţa internaţională de echipamente IT. Dacă la nivelul pieţei interne situaţia este astfel prezentată. În schimb. cu implicaţiile sale: operativitate ridicată. Nivelul exporturilor de echipamente IT către Europa celor 15 state este mult sub nivelul importurilor. La nivel naţional. România importa bunuri din această categorie (cod 75 CSI – maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor) din Uniunea Europeană în valoare de 595 milioane EUR şi exportă în valoare de 46 milioane EUR. datorită gradului mare de segmentare existent. Pe ansamblu. Moldova şi Serbia – Muntenegru.

S. SENORG ROMÂNIA are deja în portofoliul său un partener în Serbia. ca şi concurenţii săi. firma SENORG se confruntă cu o presiune crescătoare din partea competitorilor străini şi a produselor din import. se estimează că piaţa echipamentelor IT va fi în continuă creştere.. Acest fenomen 63 . situaţia. în perioada 2007-2010. pe o politică agresivă de promovare.C. duce o politică de satisfacere extensivă a nevoilor clientelei atât prin game extrem de diversificate. În privinţa evoluţiei previzionate a pieţei româneşti de profil.L. De aceea. Una din modalităţile de contracarare a efectelor negative discutate. de ultimă generaţie. ceea ce va asigura succesul lansării şi susţinerii vânzărilor produselor din noua gamă de elită din portofoliul său. cât şi prin concentrarea pe gamele cu potenţial mare de piaţă.R. În acest moment. echipamente IT şi componente pentru calculatoare.3 Caracterizarea contextului concurenţial Deşi se bucură de o poziţie fruntaşă pe piaţa românească a furnizorilor de calculatoare. produsele care sunt cel mai mult cerute sunt memoriile USB portabile. după cum a reieşit şi din datele prezentate la începutul capitolului. în sensul că. Acesta trebuie să prezinte punctul de pornire al internaţionalizării afacerilor firmei. se prezintă favorabil. este îmbunătăţirea comunicării dintre furnizor/vânzător şi client.De altfel.L. Moldova şi doi în Bulgaria. trebuie să se axeze în următoarea perioadă.R. În ceea ce priveşte gradul de acoperire a nevoilor pieţei din gama proprie de produse comercializate. S. prin intermediul publicităţii.C. pe aceste pieţe ţintă. pe fondul relansării economice a României. 3. SENORG ROMÂNIA S. SENORG ROMÂNIA S.

În aceste condiţii. SENORG ROMÂNIA. poate încerca să acopere. fax. • creşterea numărului de consumatori comerciali (copiatoare. caracterizate de un climat de incertitudine şi instabilitate. • creşterea gradului de înzestrare la nivel casnic a locuinţelor româneşti. încă. Statele mai mici.4 Analiza punctelor forte şi a vulnerabilităţilor firmei SENORG ROMÂNIA Una dintre metodele de analiză specifice marketingului care permit evidenţierea avantajelor şi oportunităţilor. datorită experienţei acumulate în decursul anilor şi a relaţiilor de afaceri pe care le are cu firme reputate în domeniu. 3. • creşterea investiţiilor în aparate de acest tip. Această tendinţă se datorează în principal unor factori precum: • scurtarea duratei de înlocuire a aparatelor deja existente în uz. marile companii internaţionale şi-au concentrat activitatea în Europa. aici neexistând. scanere). pornind de la „zona Europei celor 15”.caracterizează. Aplicarea analizei SWOT permite poziţionarea firmei în raport cu piaţa/pieţele pe care vrea să acţioneze firme SENORG ROMÂNIA. de altfel. reţele de distribuţie bine puse la punct. precum şi a punctelor slabe şi a vulnerabilităţilor este analiza SWOT. cum sunt Moldova. Până în prezent. Serbia şi Muntenegru nu au prezentat importanţă strategică. cu 25 de state şi în special pe imensa piaţa a Comunităţii Statelor Independente. 64 . distribuţia produselor comercializate din portofoliul firmei. apoi cea a Uniunii Europene în forma actuală. evoluţia pieţelor regionale asupra cărora vor trebui concentrate eforturile firmei SENORG ROMÂNIA de extindere. cu succes.

caracterizate de strategii agresive de preţ şi distribuţie • Existenţa şi impactul pieţei de second-hand Lista punctelor slabe (P.În tabelul următor. am încercat să prezint aspectele importante care au relevanţă pentru evaluarea perspectivelor de dezvoltare ale SENORG ROMÂNIA pe pieţele externe.F.L.C. prin implicarea lui în procesul decizional Factori externi Lista ameninţărilor din mediu (A) • Concurenţă puternică în sectorul retailerilor • Existenţa unor mărci de renume puternice. lipsa campaniilor de promovare • Lipsa campaniilor de atragere a clienţilor şi distribuitorilor • Reţeaua de distribuţie încă insuficient pusă la punct Lista oportunităţilor de mediu (O) • Modificarea tendinţei pieţei de vânzare cu amănuntul – orientarea spre cele mai nou apărute produse şi performante.S. Tabel 9 Matricea SWOT pentru S. ceea ce facilitează distribuţia şi atrage categorii vaste de consumatori • Iinexistenţa unor reţele de distribuţie eficiente din partea concurenţilor 65 .) • Promovarea suficientă a produselor şi mai ales a imaginii mărcii. Carrefour. în 2006 Factori interni Lista punctelor forte (P. SENORG S.) • Calitate ridicată a produselor • Perioada de garanţie extinsă • Preţ bine poziţionat şi clasat cub cel al concurenţilor • Certificarea produselor în conformitate cu normele europene şi cele ISO • Motivarea personalului ridicată. spre lanţuri mari de magazine: Metrou. Selgros.R.

aşa cum arătam anterior. printr-o orientare către piaţă.distribuitori specializaţi de IT ( ALTEX. este nevoie de implementarea unui proces de planificare a aprovizionărilor în funcţie de estimarea vânzărilor şi comenzilor de executat. slaba pregătire a personalului. fără 66 .C. SENORG S. distribuţia internă se realiza în principal printr-o reţea de distribuitori agreaţi.Reţeaua de distribuţie a constituit un punct slab al firmei S. alături de preţ. Un alt aspect care merită discutat este perioada de garanţie a produselor. unul din principalele atu-uri de piaţă ale firmei în raport cu concurenţa) reprezintă. mai flexibile. FLANCO). Introducerea unui sistem de garanţie extinsă a determinat creşterea numărului de produse aflate în perioada de garanţie. considerăm utilă modificarea opticii firmei.marile suprafeţe de distribuţie (Metrou. Până în anul 2002. conceptul de distribuţie a cunoscut o îmbunătăţire evidentă. În al doilea rând. Cora. Carrefour) În faţa acestor probleme. . extinsă şi în ţară. şi unde produsele erau expuse şi comercializate alături de produse concurente. În raport cu avantajele evidente aduse de acest sistem. ceea ce duce la un control mai strâns al stocurilor şi adaptarea acestuia la necesităţi. odată cu structurarea distribuţiei pe două categorii distincte de distribuitori: . Selgros. care constituia. etc. cominucarea deficitară cu consumatorii asupra performanţelor produsului. totuşi. Un paradox interesant este faptul că. care trebuie să evolueze deschizându-se către mediul său extern.L. un punct forte al firmei. existau şi dezavantaje care trebuiau luate în considerare: lipsa interesului de a promova produsele unei firme în mod deosebit.R. De asemenea. este necesar să se treacă la organizarea unei monitorizări. Din 2002. deşi îmbunătăţirea calităţii produselor oferite de SENORG (care este. tocmai pentru a deschide pe de-o parte posibilităţile de cunoaştere şi adaptare la cerinţele pieţei şi pe de altă parte de a se limita acumularea de stocuri la distribuitori şi recuperarea greoaie a fondurilor imobilizate.

nu consider că este oportun să fie luată în considerare extinderea activităţilor de service în afara pieţei naţionale. prin. considerăm că firma ar trebui să se adapteze acestui trend care este evidenţiat deja pe alte pieţe. tendinţa pieţei este de accelerare a consumului de produse noi şi decelerare a reparaţiilor post-garanţie.C. aceasta trebuie susţinută şi încurajată de a se transformată dintrun centru de cost într-unul de profit. un aspect benefic din punct de vedere al consumatorului.R. pe fondul unei tendinţe de înnoire a parcului de aparate IT aflate în uz. 3. Deoarece. 67 . produce totuşi pierderi. Personal. constituie un punct forte al firmei analizate. în opinia noastră. creşterea veniturilor din reparaţii post-garanţie. el a generat în acelaşi timp o scădere importantă a activităţii de service post – garanţie. acoperite de restul activităţilor.îndoială. pe plan intern. trebuie menţionat că.L. superior.5 Evoluţia performanţelor firmei S. Cum activitatea de service-are reprezintă una din sursele de avantaj al firmei pe piaţa internă (în special o dată cu creşterea perioadei de garanţie a produselor).  Stimularea acestora în domeniul vânzării. deşi a cunoscut ameliorări. Service-ul va putea fi introdus în lista serviciilor pe care SENORG ROMÂNIA le poate pune la dispoziţie clienţilor de pe pieţele externe. În ceea ce priveşte activitatea de service. SENORG ROMÂNIA S. prin campanii promoţionale care să susţină apetitul pentru consum al acestora. aşa cum se arăta şi în prognoza sectorului pe următorii trei ani. Studierea datelor puse la dispoziţie de serviciul de contabilitate al firmei evidenţiază îmbunătăţirea principalilor indicatori de evaluare a activităţii firmei. de reprezentare pe aceste pieţe. în momentul în care va trece la un alt nivel. întrucât obiectivul firmei este extinderea reţelei de distribuţie. care în principiu.

depinzând de nivelul cheltuielilor.Astfel. de îmbunătăţit anumiţi parametri. clienţilor săi. Tabel 10 Profitul. Aspectele de luat în considerare vor fi următoarele: poziţionarea firmei şi a produselor. firma îşi propune să creeze o reţea de distribuţie pe pieţele în care furnizează deja. de exemplu. în următoarea perioadă. echipament IT.R.L.L. Pe plan extern. consolidarea poziţiei deţinute pe piaţa calculatoarele. SENORG S.. pe ansamblu. portofoliul de produse. An 2005 2006 2007 Profit (mil. cheltuielile şi rata rentabilităţii cheltuielilor la S. Rata rentabilităţii a evoluat de la o perioadă la alta. componentelor pentru calculatoare şi echipamentelor. 68 .3 9 Întrucât rezultatele activităţii sunt pozitive. înnoirea gamei de produse şi mai ales a serviciilor oferite.C. SENORG ROMÂNIA S. după cum reiese din tabelul nr.C. Rămân însă. Firma îşi propune. Anul 2004. Adoptarea unor politici şi strategii de dezvoltare care să ţină cont de aspectele mai slab performanţele ale firmei (puncte slabe) este obiectiv principal pentru firma S. în ultimii trei ani.10. lei) 22780 18510 37940 Rata rentabilităţii (%) 4 4. să mărească numărul tranzacţiilor derulate şi să încheie parteneriate cu operatori de pe pieţele respective.R. firma a fost gestionată cu succes. înregistrează un nivel de rentabilitate mai mic. în funcţie de care performanţele pot fi şi mai mari. deşi veniturile au fost mult mai mari comparativ cu anul precedent datorită creşterii mari a nivelului acestor cheltuieli. lei) 920 1040 1507 Cheltuieli (mil. pe plan intern. veniturile firmei au crescut considerabil şi profitul de asemenea.

 Redactarea unui set de condiţii contractuale diferenţiat şi transparent. cum ar fi reţeaua de distribuţie. ne vom referi la tratarea punctelor slabe ale SENORG ROMÂNIA. profesionalizarea personalului şi motivarea acestuia. şi anume:  Existenţa unui grup de parteneri capabili să formeze un sistem de distribuţie eficient şi uşor controlabil. care să incite comercianţii să dorească colaborarea cu firma noastră. ele sunt evident în creştere faţă de anul anterior. În privinţa rezultatelor financiare înregistrate de SENORG ROMÂNIA. În ceea ce priveşte distribuţia. sunt câţiva factori esenţiali care trebuie luaţi în calcul pentru îmbunătăţirea acestei verigi de activitate. din totalul vânzărilor firmei SENORG ROMÂNIA.3. O altă linie de dezvoltare.6. mai multe firme producătoare de echipamente IT şi-au internaţionalizat afacerile. previziunile pentru perioada următoare fiind încurajatoare.  Constituirea unei reţele care să fie capabilă să asigure o penetrare mai bună la nivel internaţional. insuficient luată în considerare de către firmă. spre 69 . forţa de vânzare şi promovarea produselor.  Menţinerea şi îmbunătăţirea unei organizări interne adecvate. Consideraţii personale asupra liniilor de dezvoltare recomandate Pentru început. consider că este probleme creşterii cotei de vânzare a produselor de provenienţă română. în ultimii ani.

care să comercializeze produsele aflate în oferta SENORG ROMÂNIA.” să negocieze cu aceste firme. În acest sens. consumabile).  Identificarea şi încheierea unor parteneriate cu distribuitori de pe pieţele respective.C.C. se poate constitui într-un avantaj concurenţial redutabil.exemplu. papetărie.după modelul contractelor de distribuţie încheiate cu alţi parteneri (anexa 10). în Bulgaria şi Moldova.R.C. SENORG ROMÂNIA S. 70 . la nivel internaţional. prin extinderea gradului de acoperire. la nivel naţional şi internaţional.. contracte de distribuţie preferenţiale şi să studieze posibilitatea reprezentării lor pe aceste pieţe. Promovarea la export a acestora. SENORG ROMÂNIA S.R.L. însă diferenţiat pe categorii de consumatori/clienţi. ca motor de impulsionare a volumului de produse oferite pe piaţă de către S. SENORG ROMÂNIA S. care să eficientizeze contactul dintre clienţii locali şi sediul din România al firmei „S. este oportun ca „S.L.” În privinţa imaginii firmei în percepţia consumatorului de pe piaţă.  Realizarea în condiţii superioare a activităţii de distribuţie.  Identificarea unor spaţii pentru deschiderea unor puncte de desfacere. FLAMINGO COMPUTERS (producător de PC) şi AUSTRAL (producător de articole de birotică.  Continuarea strategiei de diversificare. susţinere şi ulterior consolidare. care au produse de cea mai bună calitate.L.C.R. SENORG trebuie să depună în continuare eforturi publicitare de promovare.R. la preţuri imbatabile. prin ameliorarea ofertei firmei. vor trebui să vizeze următoarele aspecte:  În primul rând continuarea activităţii din domeniul principal de activitate al firmei – comerţ en-gross.L.”. SENORG ROMÂNIA S. Considerăm că principalele direcţii de acţiune pentru implementarea cu succes a strategiei de extindere a activităţilor „S.

fapt pe care a mizat firma de altfel şi până acum.R. în SUA. alături de creşterea cererii interne în rândul economiilor emergente în dezvoltare. iar opţiunile sunt multiple.L. îşi restrânge valabilitatea în cazul unei pieţe segmentate şi puternic concurenţiale. în care aşteptările consumatorilor se diferenţiază. 3.Axioma conform căreia imaginea se susţine prin însăşi produsele oferite. Activitatea industrială mai puternică în 2006 s-a reflectat în indicatorii comerţului internaţional. va avea capacitatea şi resursele interne de a pune în aplicare o politică adecvată de dezvoltare. Dinamica comerţului cu mărfuri 2006-2007 Anul 2006 2007 SUA: Un consum şi o cerere de investiţii mai reduse. Creşterea comerţului cu mărfuri s-a majorat cu 11% în primele opt luni ale anului. Perspectiva strategică a acestui actor din sectorul românesc specific este bună. Tabel 1. Japonia şi SUA. profitând de oportunităţile de pe piaţă şi de avantajele concureţial. au făcut să crească volumul exporturilor Dinamica (%) +6% +11% 71 . În mare parte acest lucru se datorează creşterilor semnificative înregistrate în China . faţă de 6% în 2005. SENORG ROMÂNIA S.7Comerţul internaţional în anul 2006 şi aprecieri pentru 2007-2008 Anul 2006 a reprezentat confirmarea tendinţei ascendente înregistrate în economia mondială în ultimii ani. combinate cu scăderea efectelor deprecierilor trecute. în condiţiile în care firma S. creşteri ce au avut loc cu precădere în primul trimestru al anului.C.

PIB anual s-a majorat cu 3. fiind estimate valori pozitive. estimându-se un nivel de 10% în 2008. creşterea exporturilor ţărilor în dezvoltare atinge 12. respectiv 30%. Deşi în al doilea trimestru fluxurile comerciale au înregistrat un nivel mai mic. superioare lui 9%. Sporirea producţiei industriale în SUA a condus la o creştere a PIB-ului naţional în 2006 cu 5. Ţări în dezvoltare: Pentru ţările în dezvoltare. Evaluarea pe aceeaşi bază şi perioadă în Japonia şi China relevă creşterea volumului exporturilor cu 10%.SUA cu o rată anuală de 13% în prima jumătate a anului.6%. 72 . comparativ cu 7% cât se înregistrase în aceeaşi perioadă a anului 2005. Pe termen mediu creşterea volumului comerţului cu mărfuri era estimat să se ridice la 9%.2%. înregistrându-se o rată anuală de creştere de 1.nivel superior creşterii PIB. investiţiile străine şi consumul fiind stabile. fenomene ce au avut ca rezultat încetinirea creşterii economice în cel de-al treilea trimestru. În consecinţă. pe parcursul aniloe 2007 şi 2008. Specialiştii apreciază că recenta creştere a volumului exportului SUA va fi una de durată. în cel de-al treilea trimestru s-au înregistrat creşteri remarcabile.6% la începutul anului. pe măsură ce cota lui de piaţă va continua să se rotunjească.2% în 2006. Ulterior. deşi nu s-a mai ridicat la nivelul începutului de an. în condiţiile în care efectele cumulate ale deprecierilor din trecut şi ale celor prognozate vor spori competitivitatea internaţională a produselor americane. Profiturile s-au ridicat totuşi la un nivel apreciabil. Pe ansamblu. iar rata inflaţiei şi a şomajului menţinându-se la un nivel scăzut. scăderea nivelului cererii pe piaţa SUA este parţial compensată de o creştere sporită pe piaţa importului UE. ca răspuns la nivelul mărit al ratei dobânzilor pe termen scurt au scăzut cheltuielile rezidenţilor precum şi cererea internă.

Alături de aceste efecte directe. a avut ca efect majorarea cotei de piaţă a Chinei la export. în particular Brazilia şi India.3 puncte. cota de piaţă a economiilor emergente în comerţul mondial este estimat că va atinge 45% în anul 2030. Ca rezultat al creşterii ridicare a importurilor Chinei. reducerea costurilor serviciilor produse şi îmbunătăţirea procedurilor 73 . valoarea exporturilor Chinei o va depăşi pe cea a SUA. 31% sub forma ansamblurilor. şi importurile Chinei au crescut foarte rapid. dezvoltarea comerţului acestei grupe de state înseamnă că ele devin. China reprezintă o destinaţie în creştere pentru exporturile altor ţări în dezvoltare. În timp ce prin introducerea reformelor de piaţă în China. Măsura în care fiecare dintre acete state va reuşi să beneficieze de puternica creştere economică a Chinei şi Indiei depinde de capacitatea şi abilităţile proprii de a-şi spori exporturile. Acest lucru presupune eliminarea influenţelor anti-export în politica cadru a stimulentelor. care a avut succes extraordinar sporind competitivitatea atât pentru economiile în dezvoltare cât şi pentru cele dezvoltate. Pe ansamblu. în paralel. din ce în ce mai mult destinaţii privilegiate de IED-atât ca ăplatformă de export pentru companiile multinaţionale. 63% din importurile Chinei fiind de natura bunurilor intermediare. în următorii 25 de ani de creştere solidă. părţilor şi componentelor.Comerţul ţărilor în dezvoltare a atins un punct hotărâtor în 2006. Pe termen lung. cât şi deoarece reprezintă segmentul de piaţă cu cea mai rapidă dezvoltare. în condiţiile menţinerii unui trend ascendent. în termeni valorici. au contribuit la creşterea ponderii acestora în comerţul mondial. China devenind astfel al doilea mare exportator al lumii. iar cota globală de piaţă a acestora s-a majorat cu 2. în decursul ultimei decade). De asemenea.(cu peste 477%. a crescut şi valoarea altor state emergente exportatoare (altele decât cele petroliere) cu 153%. 79% din importuri provenind din ţări în dezvoltare. exporturile în creştere ale celorlalte ţări în dezvoltare.

În ciuda creşterii preţului petrolului. reducerea rigidităţii în producţie.1%). Astfel. această scădere a fost compensată de o creştere superioară în rândul ţărilor dezvoltate. Pe ansamblu. care au crescut cu 7% (de două ori mai rapid decât creşterea din rândul ţărilor cu venituri ridicate +3. aportul acestora la Pib-ul mondial va creşte până la cota de 31%.9%.4% pe care a înregistrat-o China. deşi în trimestrele următoare ritmurile de creştere ale ţărilor în dezvoltare s-au diminuat sensibil. creşterea PIB-ului mondial s-a situatla un nivel de 3.5% la mărirea globală a PIB.5%. 38% din majorarea producţiei mondiale îşi are originea în economiile emergente. Şi în acest caz. care a atins 75 $/baril în cursul anului 2006. De asemenea sunt necesare investiţii în sistemele de transport (pentru reducerea duratei de tranzit) şi în celelalte forme ale infrastructurii (pentru mărirea capacităţii de transport). Chiar şi fără aportul Chinei şi Indiei. această creştere este datorată într-o măsură semnificativă creşterii foarte rapide înregistrate în rândul economiilor în dezvoltare. pentru a-si spori gama de produse pe care le realizează şi oferă spre vânzare. ceea ce depăşeşte cu mult cota de 22%. Europa puternic industrializată: 74 . un rol semnificativ l-a jucat creşterea cu 10. muncă şi pe pieţele financiare. Cel mai ridicat nivel de creştere al producţiei industriale mondiale s-a înregistrat în prima jumătate a anului +6. pe care acestea o deţin în PIB-ul mondial. se estimează că în condiţiile unei rapide dezvoltări.vamale care subminează competitivitatea. ţară care a contribuit cu 0. participarea ţărilor în dezvoltare la PIB-ul mondial a crescut în medie cu 5-5.7% faţă de 4. în 2030. astfel încât firmele să poată reacţiona cu agilitate la noile oportunităţi. per ansamblu.5% în 2005. faţă de 3.3% în 2005.

ceea ce înseamnă un nivel de creştere al PIB de 2.În statele europene piternic dezvoltate. Nivelul ridicat al preţului petrolului va continua să aibă o mare influenţă asupra ţărilor puternic industrializate.6% din totalul exporturilor având ca destinaţie China. Încetinirea ritmului acestora împreună cu rate ale dobânzilor mai mari care să acţioneze asupra investiţiilor şi consumului intern (iniţiate deja în 2005 în SUA) vor continua să fie practicate ţi în 2007. 25. PIB-ul european a înregistrat o creştere de 3. atingând în august 11% în plus faţă de august 2005. În cel de-al treilea trimestru. Creşterea de 7% înregistrată în 2006 de ţările în dezvoltare. Nivelul exporturilor Japoniei a crescut mai puţin în prima jumătate a anului. ca urmare a stagnării din economia Franţei.9% în 2006. plus extindertea practicării unui nivel scăzut al ratelor dobânzii întăresc activitatea economiilor dezvoltate.4% în zona euro). În Japonia. atât Franţa cât şi în restul ţărilor Europei. după mai mulţi ani de performanţe modeste. pe fondul creşterii superioare a consumului şi investiţiilor faţă de exporturi.3% în prima jumătate a anului 2006. care va înregistra o creştere ulterioară în PIB de 5. va permite să se 75 . ritmul a scăzut la 2%. care fisese estimat că va creşte cu 7% în 2006. sporirea producţiei demarate în 2005 a continuat. Per total. Cu toate acestea. PIB-ul Sua va creşte cu 2% în 2007 şi cu 3% în 2008. PIB-ul naţional fiind în creştere cu 2. Reducerea cererii interne ca duce la scăderea importului şi se va reflecta în declinul comercial şi al deficitului de cont curent. creşterea s-a accelerat pe parcursul anului 2006.5% (2. Menţinerea unei politici macro-economice îngăduitoare şi a cererii de investiţii ridicare.5% în 2008. nivelurile mai ridicate din Europa şi Japonia. Acesta este cel de-al patrulea an consecutiv în care se înregistrează rate de creştere mai mari de 5%. după mai mulţi ani de performanţe modeste. cererea de consum ţi nivelul afacerilor derulate au rămas solide. întrucât cheltuielile cu investiţiile au fost negative iar exporturile au scăzut. ca surse principale de dezvoltare.

Niveluri mai mari ale ratei dobânzii reale şi anumite constrângeri fiscale viitoare vor încetini expansiunea în India la 7. preţurile ridicate ale combustibililor. Pentru majoritatea economiilor emergente. creşterea ratelor dobânzilor şi consolidarea mediului de afaceri constituie factori ce vor conduce la o creştere moderată în 2007 şi 2008. permiţând ratei dobânzilor la termen scurt să urce gradual până la 2%. +8. pentru aceeaşi perioadă luată în calcul de specialişti. recenta răsturnare a situaţiei inflaţiei se va menţine. la sfârşitul anului 2008. disipând astfel tensiunile inflaţioniste care au început să se manifeste în aceastăţară.1% (1. ponderea în PIB pe care o deţin acumulările suplimentare în contul curent se va reduce cu 3% în 2008. în mare parte.5% în 2007 – 2008. În acelaşi timp. 76 . cererea va rămâne.9% în zona Euro) în 2007 şi 2008.2%. Restricţiile administrative în domeniul investiţiilor şi o rată a exportului mai scăzută vor diminua rata de creştere a Chinei la un nivel mult mai suportabil pentru capacitatea deţinută. Pentru Jponia.menţină constant ritmul de creştere în majoritatea ţărilor europene. PIB-ul european este previzionat să scadă până la 2. Pe ansamblu. O mărire de 3% a TVA în Germania va micşora cererea pe piaţa locală. constituind factori pozitivi pentru menţinerea creşterii la un nivel de 2.7% în 2008. iar această tendinţă va continua să constituie driver-ul principal al creşterii economiei mondiale. după cum apreciază specialiştii Băncii Mondiale şi cei ai OMV. Performanţele grupului statelor cu venituri mici şi mijlocii ar trebui să depăşească grupul ţărilor cu venituri ridicate. creşterea viguroasă a ţărilor în dezvoltare din Asia de Est a reînoit încrederea în rândul consumatorilor şi mediului de afaceri şi a diminuat tensiunile. fără exacerbarea unor tensiuni intense. având efect în cascadă asupra întregului continent.

Îmbunătăţirea sectorului minier şi venituri superioare au ridicat dinamica Ucrainei la 6% în 2006. Pentru exportatorii de combustibili. faţă de 6. dar stabil). Multe dintre economiile acestor state.4% în 2006.Previziunile privind ceilalţi importatori de combustibili sunt variate.4% în 2005 la 5. specialiştii apreciază că dinamica va scade de la +6. se remarcă dinamica Comunităţii Statelor Independente care a crescut cu 6. inclusiv Brazilia şi Mexic. beneficiind în continuare de un climat extern favorabil.0% în acest an la +4. faţă de 2. Pe ansamblu. sunt supraîncălzite şi au intrat intr-o fază de politici restrictive. importantele fluxuri de venituri suplimentare ar trebui să întărească cererea de consum privat în ciuda unor preţuri mai mici şi a unei evoluţii mai lente în cererea de mărfuri. Aceste state vor decelera. în mod particular cele din estul şi centrul Europei. 77 . Creşterea mai rapidă din Europa şi un nivel scăzut al ratelor dobânzii au sprijinit menţinerea majorării la niveluri ridicate pretutindeni în regiune.45% în 2006. Din categoria marilor economii.6% în anul precedent. vor atinge o creştere mai mare cu 4. reyultând o creştere mai rapidă atât în sectoarele responsabile cu importul de mărfuri cât şi în cele de servicii din aceste state. ţările importatoare în dezvoltare. Celelalte ţări.0% în 2005. excluzănd China şi India. se preconizează că-şi vor accelera ritmul de creştere sau îl vor menţine pe cel actual (mare. Europa şi Asia Centrală Specialiştii apreciază că activitatea economică în zona Europei şi a Asiei Centrale a crescut cu 6.8% în 2006 (6. în timp ce nivelul în creştere al salariilor şi scăderea şomajului în Polonia au sporit ritmul de dezvoltare de la 3.9% în 2008.8% în 2007 – 2008. Ca urmare.6% în 2005) susţinută de preţurile ridicate ale combustibililor.

faţă de 5. Specialiştii sunt de părere că în următorii doi ani rata de creştere în regiune va scădea până la 5. iar în 12 state se înregistrează rate ale inflaţiei mari. vulnerabile fiind în primul rând acele state cu mari deficite cronice de cont curent: Ungaria şi Letonia. totuşi. Preţutile înalte şi tendinşele favorabile din domeniul proiectelor în acest domeniu au ridicat nivelul dinamicii exporturilor regionali la 7. Amplificarea cererii a contribuit de asemenea la creşterea presiunii inflaţioniste şi la o înăsprire a politicii monetare.1%. este probabil să asistăm la o scimbare de atitudine în rândul investitorilor. motivate de oprtunităţile de investiţii pe care le crează integrarea europeană. cererea internă fiind în uşoară creştere după o perioadă de consolidare fiscală ce a urmat conflictului din 2001. în special Rusia.5% în 2008. Bulgaria. Kazahstan. nivelul dinamicii cererii în multe ţări din regiune depăşeşte oferta. refacerea cererii în Europa industrializată alături de amplificarea rapidă a cererii către exportatorii de combustibili regionali. Cehia. predominant sub forma IED precum şi extrem de rapida expansiune a creditelor de consum domestic se află la baza cererii exagerate în numeroase state: ţările Baltice.8% în 2005. Turcia şi Ucraina. Serbia şi Turcia. Întrucât aceste fluxuri este foarte probabil să rămână la un nivel ridicat în continuare.3%. Această tendinţă de coborâre în Europa puternic 78 .+4% în 2006. Slovacia. având ca rezultat deficite de cont curent mai mari de 5% din valoarea PIB în 13 ţări. Rusia. fapt ce ar afecta numeroase state. Ca o trăsătură comună.În general. Bulgaria. Ungaria. În Macedonia se înregistrează performanţe modeste. România. Supraîncălzirea economiei cinstituie un risc atât în aceste state cât şi în Azerbajan. statele Baltice. ale căror economii au înregistrat creşteri de 6. Lituania. Bulgaria. Importante afluxuri de capital. Estonia. România. Belarus. au susţinut exporturile în rândul importatorilor de mai mică anvergură.

Practicarea unor preţuri mai mici va contribui la o scădere a dinamicii PIB a Exportatorilor de la 7. menţinerea unui ritm rapid în investiţii. chiar şi în condiţiile unei rate de creştere a importurilor sporită. decidenţii politici de la nivel regional se află în faţa unor mari provocări pentru soluţionarea acestor probleme. Asia de Est şi regiunea Pacificului Economiile din zona Pacificului şi Asiei de est continuă să se dezvolte cu rate de creştere considerabile pe parcursul anului 2006.6% în 2006.3% în 2006 la 6. Deşi s-a realizat o producţie mare provenind din importuri.industrializată va atrage după sine diminuarea nivelului de export regional. în condiţiile actuale de inflaţie ridicată şi ale unor deficite de cont curent considerabile. dacî se ia în calcul şi o reducere a cererii de export din partea Germaniei şi a SUA în 2007. În China. Îngrijorările în ceea ce priveşte posibilitatea supra-încălzirii sectoarelor specifice din cauza nivelului mare al investiţiilor au determinat autorităţile să întărească măsurile administrative care să limiteze creşterea excesivă a acestora. atunci se apreciază că PIB-ul expirtatorilor de combustibili va ajunge la un nivel de +5. faţă de 9% în 2005.2% în 2008. În Vietnam se înregistrează un nivel al PIB în creştere cu 8%.7% în primele trei trimestre. înregistrând creşteri regionale ale pib estimate la 9. putem aprecia că. sectoarele competitive au împiedicat o creştere a volumului de mărfuri importante care să depăşească exporturile. împreună cu un neaşteptat val de sporire a exporturilor. au condus la o creştere anuală de 10. atât pentru importatorii de combustibili cât şi pentru exportatori. pe măsură ce noile capacităţi sunt puse în funcţiune.a consumului intern şi a investiţiilor. Cheltuielile cu investiţii au fost impulsionate de expansiunea creditării. sporirii rezervelor monetare şi a profiturilor. Ca o concluzie. susţinut de o consolidare a exportului. Cntribuţia globală a sectorului exterior în creşterea PIB a fost apreciabilă.2% în 2008. 79 .

Indonezia şi-a redus ritmul de dezvoltare în primele şase luni. cu 6. contribuind în acelaşi timp la majorarea cererii interne. 80 . Pe ansamblu. iar eforturile de reconstrucţie post-tsunami încep să se materializeze. în condiţiile unui consum intern şi unor investiţii modeste datorate preţului petrolului ridicat şi unui climat politic incert. Maldivele înregistrează o revigorare în turism.5%. ca urmare a reducerii substanţiale a subvenţiilor combustibililor şi restricţiilor monetare din ultima jumătate a anului 2005. În India PIB s-a majorat cu 9.2% anual. per total. tendinţă care va continua pe parcursul următorilor ani.3% în primul trimestru.4% dacă nu se luau în calcul India şi Pakistan. dinamica PIB în regiune a fost ridicată în prima jumătate a anului. Subvenţionarea preţurilor consumatorilor pentru energie a diminuat presiunile inflaţiei dar a menţinut deficitele guvernamentale la nivele elevate. Parţial. în timp ce în Tailanda nivelul a fost mai scăzut. sau cu 6. PIB-ul regional s-a majorat cu 5.5%. 4. contribuind la o majorare de 19% a PIBului naţional. PIB-ul regional era estimat de specialişti să se ridice cu 8. făcea să se întrevadă o promiţătoare producţie agricolă. în timp ce în Bhutan producţia este în creştere cu 10%. analiza indicatorilor celei de-a doua jumătăţi a anului arată relansarea activităţii. iar în Pakistan volumul producţiei industriale a fost mai mare cu 12%. 5. Asia de Sud În pofida înăspririi politicilor fiscale şi monetare în regiune. se reflectă îmbunătăţirea vânzărilor de textile şi confecţii după reintroducerea restricţiilor la export pentru China. ce a determinat o majorare cu peste 30% a exporturilor în prima jumătate a anului 2006. Un început de sezon musonic favorabil.5%. ceea ce va conduce la o majorare a PIB. în 2008. nivelul PIB a crescut cu 8. cu venituri pe măsură. Exceptând Nepalul.5%.2% în 2006. Malaezia şi Filipine au înregistrat acelaşi nivel.

0%. Mexicul a cunoscut o accelerare a PIB în prima jumătate a anului de 5. pentru a se diminua ulterior. incapacitatea ofertei interne de a ţine pasul cu cererea.5%. un fals boom al investiţiilor şi creşterea importurilor au provocat încetinirea 81 . care va coborî la 4. după ce anterior cererea în Argentina şi Venezuela atinsese un nivel imposibil de susţinut.5% mai mult. atingând o rată anuală de 4. menţinându-se totuşi foarte puternică în fiecare dintre aceste ţări. va încetinii ritmul de creştere al PIB. în 2006 aceasta a încetinit. În Chile. unor preţuri ferme pentru produsele de bază ţi materii prime. două dintre cele mai mari economii din zonă. Acest lucru a fost posibil datorită unor condiţii financiare internaţionale favoravile. deşi rata dobânzii reale a râmas la un nivel ridicat de 11%. în termeni PIB. respectiv 8. dinamica PIB fiind în scădere moderată până la 7% în 2008. dinamica PIB evidenţiând o cerştere de 5. de asemeni. care s-au dezvoltat în 2006 cu 7.2% a PIB.0% în Aregentina ţi 5. importurile vor continua să crească.5% în Venezuela. Celelalte ţări din regiune evoluează cu relativă rapiditate.Tendinţele din regiune arată că se vor menţine presiunile inflaţioniste. cât şi a creşterii vânzărilor de maşini şi petrol către SUA. Pe termen lung. America Latină şi regiunea Caraibelor: Activitatea economică în această zonă s-a îmbunătăţit pe parcursul anului 2006. precum şi unei relaxări în politica monetară a Braziliei şi mexicului. având ca rezultat o posibilă contribuţie negativă a sectorului extern asupra evoluţiei economice. Şi Brazilia a beneficiat de pe urma relaxării politicii monetare. Prima jumătate a anului a înregistrat creşteri de 5.5%. stabilindu-se la un nivel anual de creştere de 3.7% pe fondul unei cereri interne sporite şi a amlificării activităţii în domeniul construcţiilor. În contrast. în 2008.7%.

impulsionate de exporturi şi investiţii.creşterii în 2006. Regiunea Africii sub-sahariene: Această zonă a cunoscut încă un an bun. cât şi pentru importatori: 3.0%. Republica Domincană. În zona caraibiană sunt de remarcat Jamaica şi Republica Dominicană. Consumul privat a fost extrem de ridicat. ceea ce a sporit veniturile în termeni reali şi prosperitatea. Se remarcă grupul exportatorilor de petrol. beneficiind de rate ale dobânzii nominale scăzute. cu creşteri de 6. Guatemala. în al treilea an consecutiv.5%. Africa de Sud.7%. Honduras. înregistrând o rămânere în urmă la sfârşitul anului de 6. (Costa Rica.8%. pentru ca în perioada următoare să recupereze din handicap. în care PIB s-a majorat cu 5. El Salvador. respectiv 4. Cea mai mare economie a zonei. Nicaragua). în care se reflectă investiţiile externe în turism şi sectorul minier (Jamaica) şi revigorarea creşterii după criza valutară din 2003 (Republica Domonicană). cea de-a doua mare economie a zonei. iar în rândul ţărilor importatoare de petrol (fără Africa de Sud) creşterea a fost de 4. în America Centrală. atacurile asupra infrastructurii petroliere au încetinit ritmul creşterii economice. În general. aşadar şi producţia a coborât cu 25% în primele cinci luni ale anului.9%. s-a extins cu o rată de creştere peste nivelul aşteptărilor. specialiştii aşteptau o accelerare a dinamicii comerţului în majoritatea ţărilor. 82 . cererea particulară şi producţia ridicată în domeniile manufacturier şi al serviciilor a înregistrat niveluri deosebit de mari.3% faţă de anul precedent. Ca rezultat. previziunile pentru următorii doi ani se referă la o descreştere a PIB-ului atât pentru exportatorii de materii prime din regiune. alături de acordurile libere de comerţ. În Nigeria.

Liberia şi Siera Leone. o treime din state extinzându-şi economiile cu peste 5%. R.D.D.Dezvoltarea regională are o bază foarte largă. R. Stabilitatea globală şi forţa dezvoltării în rândul ţărilor din zonă reflectă modele diferite.8%) şi Mauritania (17. Congo. Lesotho. creşteri importante s-au înregistrat în Angola (16. Una anumit număr de state de abia ieşite dintr-un conflict experimentează rate de creştere foarte solide: Burundi. preţuri ferme ale metalelor şi minereurilor generează venituri şi atrag investiţii suplimentare care contribuie la dezvoltarea economică. Deşi atât numărul cât şi intensitatea conflictelor din zonă a scăzut. Coasta de Fildeş. Pretutindeni în zonă. Sudan (11. Dintre exportatorii de petrol.9%). Congo.9%) care şi-a început producţia în februarie 2006. riscurile asociate turbulenţelor politice rămân ridicate şi ameninţă evoluţia în Ciad. Eritrea. Somalia şi Zimbabwe. 83 .

Desigur. instalarea pe care o trversează anumite pieţe. În aceste condiţii se pune problema alegerii unui instrument de economisire adecvat.Concluzii În orice societate. însă procesele de economisire sunt prezente într-o măsură mai mare sau mai mică. Aceste procese de economisire au însă un rol important şi la nivelul întregii economii naţionale. un proces de selecţie a unui răspuns dintr-un ansamblu de răspunderi potenţiale. care oferă o păstrare în siguranţa cea mai deplină a acestor economii. dar şi multiplicarea unul de investire. vând în vedere o serie de factori precum multitudinea instrumentelor disponibile. Decizia reprezintă un proces dinamic de interacţiune a tuturor participanţilor confruntaţi cu o politică de alegere. Multimplicarea economiilor trebuie nu numai să asigure acestora o producţie la inflaţie. există un ansamblu de factori care influenţează deciziile fiecărei persoane sau agent economic de a renunţa la un câştig sau avntaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile în prezent) în favoarea unui avantaj viitor (determinarea de economisirea sau investirea acestor fonduri. fizice sau juridice. Desigur. alegerea căilor celor mai potrivite de economisire şi investiţie se poate dovedi a fi un proces dificil. în condiţiile unui risc acceptabil. ci şi să ducă un câştig real. recesiunea economică etc. 84 . pentru a fi utilizate în viitor). economiile şi investiţiile au jucat un rol deosebit de important. atât la nivel macroeconomic cât şi la nivelul fiecărei persoane sau agent economic. pe termene mai lungi sau mai scurte şi moduri foarte variate la nivelul fiecărei persoane.

Se consideră că. corectă. Piaţa este caracterizată deci de transparenţ perfectă. toţi producătorii şi toţi consumatorii dispun de o cunoaştere perfectă a cererii şi a ofertei. în condiţiile unei pieţe cu concordanţă perfectă. Tipul de piaţă care caracterizează realitatea economică este însă piţa cu concurenţă imperfectă. de perspectivă ale societăţii. Una din problemele cele mai importante o reprezintă luarea deciziilor care să asigure un rezultt cât mai bun. Investiţiile pentru dezvoltare. creşterea costurilor pentru materia 85 . dominantă de risc şi incertitudine şi care impune agenţiloe economici să-şi urmărească şi să realizeze obiectivele propuse prin luarea celei mai bune decizii. ţinând cont de lipsa unor informaţii complete şi sigure. Desfăşurarea activităţii oricărui agent economic în scopul obţinerii unui profit cât mai mare trebuie să se bazeze pe o teorie economică solidă. în concordanţă cu scopul urmărit de agentul economic. prin crearea de noi structuri mi performante. care are menirea să orienteze gândirea. ceea ce însemnă că deciziile se iau în condiţiile de deplină certitudine şi fără risc. astfel încât pot obţine cel mai bun preţ.Specificitatea deciziei constă în procesul din care ea rezultă şi care este reprezentat de înfruntarea dintre dimensiunile prezente şi viitoare. Aşadar. investiţiile constituite instrumental principal de realizare a modernizării economice. proces care simplifică evaluarea câştigurilor/pierderior posibile. dezvoltarea sau modernizarea celor existente. financiare şi umane ale întreprinzătorului. considerate ca totalittea cheltuielilor făcute pentru costruirea de noi obiective. în acord cu opţiunile strategice. reprezentând o încercare de a investi cu atributul realităţii obiecte porefigurte susceptibile de a satisface trebuinţele. reprezintă o cheltuială certă un viitor cre conţine elemente de incertitudine (diminuarea cererii pentru produsele finite. ca şi eforturi materiale.

asociem fircărui tip de investiţie (sau plasament) souă noţiuni: rentabilitatea şi risc. Un concept ce trebuie anlizat în elaborarea unei strategii de investiţii este divesrificarea investiţiilor. cu cât riscul este mai mic. Concluzia care se desprinde este că trebuie acel tip de investiţie care asigură un raport optim între rentabilitate şi risc. riscul şi veniturile merg în tandem. Astfel. apariţia unor produse mai performante etc). întrcât aceasta ne oferă o imagine comparabilă a rentabilităţi diferitelor instrumente de investiţie. Spre exemplu. Riscul este un indicator foarte important d eluat în considerare la momentul luării deciziei pe piaţa de capital. pentru că toate celelalte activităţi depind de investiţii şi în primul rând de politica de decizie asupra investiţiilor adoptate. Pentru acestea. cu cât riscurile sunt mai mari. rentabilitatea unui depozit bancar va fi determinat de nivelul dobânzii acordate de banc deponentului. care să corepundă cel mai bine scopurilor şi aşteptărilor celui ce investeşte. cu atât rentabilitatea investiţiei este mai redusă. cu atât posibilitatea de a câştiga este mai mare). Riscul reprezintă probabilitatea de obţinere a unei anumite nenumeraţi factori ce pot afecta performanţele unei anumite investiţii. Cel mai răspândit mod de exprimare a rentabilităţii este exprimarea procentuală. Se pune problema alegerii modalităţii optime de investire. Aceast înseamnă plasarea sumelor disponibile în mai 86 .primă. Prin rentabilitatea înţelegem nivelul câştigului asigurat de către o investiţie. posibilităţile şi nu în ultimul rând aversiunea faţă de risc a fiecărui investitor. cu atât creşte şi rentabilitatea ce poate fi asigurată de o investiţie. raport ajustat în funcţie de aşteptările. De acea strtegiile investiţionale au un rol deosebit de important. Există o legătură direct proporţională între riscul şi rentabilitatea unei investiţii. Orice investitor consideră că veniturile mari sun un lucru pozitiv şi riscul este un lucru rău. Problema este că de obicei. putem spune că sunt chiar direct proporţionale (cu cât riscul este mai mare.

Pe lângă factorii interni trebuie luaţi în considerare şi cei externi. într-un termen sintetic. şi/sau în diferite variante ale aceluiaşi tip de instrument (în mai multe acţiuni diferite cotate la bursă sau în titluri la mai multe fonduri mutuale). Perspectiva tranzaţiei o reprezintă edificarea unei economii moderne de piaţă. Se impune identificarea resurselor necesare pentru procurarea bunurilor de care este nevoie pentru creşterea potenţialului firmei. 87 .multe instrumente diferite de economisire şi investire. dar alcătuind un portofoliu echilibrat se poate limita riscul. Factorii de ordin economic se referă. proiecte mixte şi terminând cu cumpărări de acţiuni al firmelr româneşti. de impulsul economic intern. Acest lucru depinde. atât de ordin economic. O bună valorificare a resurselor interne de capitl (aflat în diferite forme de proprietate) şi de muncă nu este greu de realizat datorită înaltului grd de adaptabilitate a poporului român. Tranziţia la economia de piaţă reprezintă un lung proces de transformare fundamentală pe baza principiilor economici de piaţă. de la diferite cooperări privind cercetări. În absenţa unei pieţe financiare perfecte. Este stiut că investiţiile pe piaţa de capital sunt investiţii riscante. cât şi politic. la afluxul de investiţii în întreprinderi de tot felul. Se pune problema utilizării eficiente a cpacităţii de producţie din toate sectoarele de activitate. în mare măsură. ele reprezintă o imensă resursă economică cre se impune a fi valorificată simultan cu potenţialul de forţă de muncă ridicat existent în toate domeniile de activitate. decizia de investiţie nu poate fi privită separat de cea de finanţare. Principala cale de a diminua riscul este divizarea investiţiilor. de stabilitatea socio-poilitică internă a ţărilor cu economie de piaţă dezvoltată. Procesul de restructurare rapidă a economiei actuale necesită elaborarea unor programe de dezvoltare la toate nivelurile organizatorice şi alegerere lor pe baza unei analize atente secondate de sisteme de asistare a deciziei.

88 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->