LEGE nr.

215 / 2001 administraţiei publice locale (actualizată până la data de 11 aprilie 2010*)

CAP. I Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1 Regimul general al autonomiei locale

ART. 1
(1) Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea
admnistraţiei publice locale.
(2) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) activităţi de administraţie social-comunitară - acţiunile prin care se concretizează relaţia autorităţilor
administraţiei publice locale cu asociaţiile de proprietari de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
b) aglomerări urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între municipii,
altele decât cele prevăzute la lit. j), şi oraşe, împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă;
c) asociaţii de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat,
înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de
dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice;
d) autorităţi deliberative - consiliul local, consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
e) autorităţi executive - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
municipiilor, primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean;
f) consilii locale - consilii comunale, orăşeneşti, municipale şi consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale
ale municipiilor;
g) organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean - denumirea
generică ce include:
1. instituţii publice şi servicii publice înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, denumite
în continuare instituţii şi servicii publice de interes local sau judeţean;
2. societăţi comerciale şi regii autonome înfiinţate sau reorganizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative,
denumite în continuare societăţi comerciale şi regii autonome de interes local sau judeţean;
3. asociaţii de dezvoltare intercomunitară;
4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în condiţiile prevăzute de
lege;
5. asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condiţiile legii;
6. operatori de servicii comunitare de utilităţi publice locale sau judeţene;
h) subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni
ale municipiilor, ale căror delimitare şi organizare se fac prin lege;
i) unităţi administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi judeţe; în condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate
municipii;
j) zonă metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala
României sau municipiile de rangul I şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată.
ART. 2
(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul
principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor
administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes
deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi
indivizibil al României.
ART. 3
(1) Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de
a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în
condiţiile legii.
(2) Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale
administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene şi preşedinţii acestora,
autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
--------------
Alin. (2) al art. 3 a fost modificat de pct. 1 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

(3) Dispoziţiile alin. (2) nu aduc atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau
prin orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
(4) Prin colectivitate locală se înţelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
 ART. 4
(1) Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de
lege.
(2) Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea
resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.
ART. 5
(1) Autorităţile administraţiei publice locale exercită, în condiţiile legii, competenţe exclusive, competenţe
partajate şi competenţe delegate.
(2) Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă
iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.
ART. 6
(1) Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi autorităţile
administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii,
cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ.
(2) În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între
consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
ART. 7
Descentralizarea competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale se face cu respectarea principiilor
şi regulilor prevăzute de Legea-cadru a descentralizării.*)
*) Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din
25 mai 2006.

ART. 8
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile
asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit
legii.
(2) Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale sunt:
a) Asociaţia Comunelor din România;
b) Asociaţia Oraşelor din România;
c) Asociaţia Municipiilor din România;
d) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România;
e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
ART. 9
(1) În cadrul politicii economice naţionale, comunele, oraşele, municipiile şi judeţele au dreptul la resurse
financiare proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le administrează şi le utilizează
pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
(2) Resursele financiare de care dispun autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie corelate cu
competenţele şi cu atribuţiile prevăzute de lege.
ART. 10
Autorităţile administraţiei publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum şi
de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în conformitate cu
principiul autonomiei locale.
ART. 11
(1) Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor autorităţilor lor
deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare
intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică. Asociaţiile de dezvoltare
intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
246/2005.
(2) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condiţiile legii, în scopul realizării în comun a unor
proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice. Zonele
metropolitane şi aglomerările urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unităţilor administrativ-
teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes comun.
Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale componente îşi păstrează
autonomia locală, în condiţiile legii.
(3) Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi
executive, să coopereze şi să se asocieze şi cu unităţi administrativ-teritoriale din străinătate, în condiţiile legii, prin
hotărâri ale consiliilor locale sau consiliilor judeţene, după caz.
(4) Pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune, unităţile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera
la asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.
ART. 12
 (1) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale unităţilor
administrativ-teritoriale membre, precum şi din alte surse, în condiţiile legii.
(2) Guvernul sprijină asocierea unităţilor administrativ-teritoriale prin programe naţionale de dezvoltare. Aceste
programe sunt finanţate anual prin bugetul de stat şi sunt prevăzute distinct în cadrul bugetului Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative*), în condiţiile legii privind finanţele publice locale.
(3) Consiliile judeţene pot iniţia şi derula programe judeţene de dezvoltare, finanţate din bugetul local al
judeţului şi prevăzute distinct în cadrul acestuia.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309
din 9 mai 2007 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

ART. 13
(1) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt conduse de un consiliu de administraţie compus din
reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale componente, desemnaţi de consiliul local sau de consiliul
judeţean, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la propunerea
consilierilor locali sau judeţeni, după caz.
(2) Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte ales cu votul majorităţii membrilor săi.
(3) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administraţie poate înfiinţa un aparat tehnic, finanţat din
resursele asociaţiei de dezvoltare intercomunitară.
(4) Organizarea şi modul de funcţionare a consiliului de administraţie şi a aparatului tehnic sunt stabilite prin
actul de înfiinţare şi statutul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale,
respectiv judeţene asociate.
ART. 14
Unităţile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri,
la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de
consiliile locale ori judeţene, după caz, în condiţiile legii.
ART. 15
(1) Unităţile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele înţelegeri de cooperare
transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condiţiile legii.
(2) Unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene, transmit
Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare conformă, proiectele de înţelegeri de cooperare pe care acestea
intenţionează să le încheie cu unităţile administrativ-teritoriale din alte ţări, înainte de supunerea lor spre adoptare
de către consiliile locale sau judeţene, după caz.
(3) Prin înţelegerile de cooperare transfrontalieră pot fi create şi pe teritoriul României organisme care să aibă,
potrivit dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competenţe
administrativ-teritoriale.
(4) Unităţile administrativ-teritoriale care au încheiat înţelegeri de cooperare transfrontalieră au dreptul să
participe în alte state la organismele create prin respectivele înţelegeri, în limita competenţelor ce le revin, potrivit
legii.
ART. 16
(1) Iniţiativa unităţilor administrativ-teritoriale de a coopera şi de a se asocia cu unităţi administrativ-teritoriale
din străinătate, precum şi de a adera la o asociaţie internaţională a unităţilor administrativ-teritoriale va fi
comunicată Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative*).
(2) Proiectele de înţelegeri de cooperare pe care unităţile administrativ-teritoriale intenţionează să le încheie cu
unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări vor fi transmise spre avizare Ministerului Afacerilor Externe, prin
primari, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene, înainte de supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale
sau consiliile judeţene, după caz.
(3) Avizele prevăzute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. În caz contrar se
va considera că nu sunt obiecţii şi proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judeţean
interesat.
(4) Responsabilitatea privind înţelegerile de cooperare încheiate de unităţile administrativ-teritoriale revine în
exclusivitate acestora.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309
din 9 mai 2007 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

ART. 17
Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în
interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme
prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.
 ART. 18
Controlul administrativ şi controlul financiar al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale se exercită în
limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 19
În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste
20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea
acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne,
în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este
parte.
ART. 20
(1) Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia
locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale.
(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
(3) Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii.
(4) În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, ale căror delimitare şi organizare se fac potrivit
legii.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale
municipiilor. Aceste autorităţi exercită atribuţiile prevăzute la art. 81 şi, respectiv, la art. 83, care se aplică în mod
corespunzător.
ART. 21
(1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi
patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale
conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-
teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care
aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau
juridice, în condiţiile legii.
(2) În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele
consiliului judeţean.
(3) Primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, poate împuternici o persoană cu studii superioare
juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau un
avocat care să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei
publice locale respective, în justiţie.
(4) Unitatea administrativ-teritorială are dreptul să beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecată stabilite în
baza hotărârii instanţei de judecată, inclusiv în situaţia în care reprezentarea în justiţie este asigurată de un consilier
juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean.
(5) Despăgubirile primite de unităţile administrativ-teritoriale în urma hotărârilor pronunţate de instanţele de
judecată se constituie în venituri la bugetele locale. Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea
administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunţate de instanţa de judecată şi rămase definitive sunt asigurate de
la bugetul local.
ART. 22
Delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a
limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor
din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.

SECŢIUNEA a 2-a Autorităţile administraţiei publice locale

ART. 23
(1) Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt
consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.
Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale.
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile
publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.
ART. 24
În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru
coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de
interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale.
ART. 25
Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului
lor, aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la
persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
 ART. 25
Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni. În asigurarea
liberului exerciţiu al mandatului lor, aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile
legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
--------------
Art. 25 a fost modificat de pct. 2 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

ART. 26
(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judeţean este de 4 ani. Mandatul se
exercită în condiţiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării
consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar, încheie mandatul precedentei autorităţi a
administraţiei publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul, aleşi în urma organizării unor noi unităţi
administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari, îşi
exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.
ART. 26
(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al preşedintelui consiliului judeţean şi al consilierului
judeţean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condiţiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judeţean, primarul, precum şi preşedintele consiliului judeţean ales în cursul unui
mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar sau de
preşedinte al consiliului judeţean, încheie mandatul precedentei autorităţi a administraţiei publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul sau preşedintele consiliului judeţean, aleşi în urma
organizării unor noi unităţi administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor
posturi de primari sau de preşedinţi ai consiliilor judeţene, îşi exercită mandatul numai până la organizarea
următoarelor alegeri locale generale.
--------------
Art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

ART. 27
În scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să instituie şi să
perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi
judeţelor, în condiţiile legii.

CAP. II Consiliile locale

SECŢIUNEA 1 Constituirea consiliului local

ART. 28
Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat,
în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
ART. 29
(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul
locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a
anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează:

*T*
─────────────────────────────────────────────────────────
Numărul locuitorilor comunei, Numărul
oraşului sau ai municipiului consilierilor
─────────────────────────────────────────────────────────
- până la 3.000 9
- între 3.001 şi 5.000 11
- între 5.001 şi 10.000 13
- între 10.001 şi 20.000 15
- între 20.001 şi 50.000 17
- între 50.001 şi 100.000 19
- între 100.001 şi 200.000 21
- între 200.001 şi 300.000 23
- între 300.001 şi 400.000 25
 - peste 400.000 27
─────────────────────────────────────────────────────────
*ST*
(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul
locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a
anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează:

────────────────────────────────────────────────────
Numărul locuitorilor comunei Numărul
sau ai oraşului consilierilor
────────────────────────────────────────────────────
până la 1.500 9
────────────────────────────────────────────────────
între 1.501 şi 3.000 11
────────────────────────────────────────────────────
între 3.001 şi 5.000 13
────────────────────────────────────────────────────
între 5.001 şi 10.000 15
────────────────────────────────────────────────────
între 10.001 şi 20.000 17
────────────────────────────────────────────────────
între 20.001 şi 50.000 19
────────────────────────────────────────────────────
între 50.001 şi 100.000 21
────────────────────────────────────────────────────
între 100.001 şi 200.000 23
────────────────────────────────────────────────────
între 200.001 şi 400.000 27
────────────────────────────────────────────────────
peste 400.000 31
────────────────────────────────────────────────────
Alin. (1) al art. 29 a fost modificat de pct. 1 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 27 februarie
2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 7 martie 2008.

(2) Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 31 de consilieri locali.
(2) Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 55 de consilieri locali.
------------
Alin. (2) al art. 29 a fost modificat de pct. 1 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 27 februarie
2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 7 martie 2008.

(3) Numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se stabileşte în funcţie de
numărul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1).
ART. 30
(1) Validarea alegerii consilierilor se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-
teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. Cererea de validare a consilierilor locali se
depune în termen de 3 zile de la data constatării rezultatelor alegerilor, în condiţiile legii.
(2) Cererea introdusă potrivit alin. (1) se judecă în şedinţă publică, fără citarea părţilor.
(3) Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în termen de 10 zile de la data depunerii, prin hotărâre
executorie.
(4) Hotărârea prevăzută la alin. (3) estre supusă căilor de atac prevăzute în cadrul procedurii contencioase,
instanţa pronunţându-se în termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel sau de recurs, după caz.
(5) Invalidarea mandatului intervine în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă
alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile legii.
(6) Pentru validarea mandatelor candidaţilor declaraţi supleanţi este aplicabilă aceeaşi procedură. Pot fi validaţi
numai candidaţii declaraţi supleanţi care, la data validării, fac dovada faptului că sunt înscrişi în partidul politic,
alianţa politică sau alianţa electorală pe a cărei listă au candidat în alegeri.
ART. 30
(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea
consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de către prefect. La şedinţa de constituire pot
participa prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului
acestuia nu a fost finalizată.
 (1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, după
îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a
campaniilor electorale, cu modificările şi completările ulterioare. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru
şedinţa de constituire se face de către prefect. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul
său, precum şi primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.
-----------
Alin. (1) al art. 30 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 66 din 28 mai 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 30 mai 2008.

(2) Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi. În cazul în
care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea
prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de
către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.
(3) În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei, fără
motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit
nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceştia nu pot fi înlocuiţi de supleanţii înscrişi pe listele de
candidaţi respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii privind
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
(4) Ordinul prefectului prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat
de cei în cauză la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanţei
este definitivă şi irevocabilă.
(5) Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a
intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezenţa acestora, a unei deplasări
în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţă majoră.
------------
Art. 30 a fost modificat de pct. 2 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 27 februarie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 7 martie 2008.

ART. 31
(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea
consilierilor locali aleşi şi validaţi în funcţie se face de către prefect, în maximum 5 zile de la pronunţarea hotărârii
de validare, în condiţiile art. 30. La şedinţa de constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi
primarul sau, după caz, candidatul declarat câştigător la alegerile pentru funcţia de primar.
(2) Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor locali aleşi şi validaţi.
În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la
convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă
convocare de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.
(3) În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza absenţei nemotivate a
consilierilor locali, instanţa va declara vacante, prin hotărâre, locurile consilierilor locali aleşi care au lipsit
nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări. Sesizarea instanţei se face de către prefect în maximum 3 zile de la
data şedinţei, pe baza procesului-verbal al şedinţei, întocmit de secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
Hotărârea instanţei se pronunţă în maximum 3 zile de la primirea sesizării din partea prefectului şi poate fi atacată
cu recurs la instanţa competentă. În cazul în care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi
ocupate cu supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, potrivit legii, se organizează alegeri parţiale pentru
completare, în termen de 90 de zile.
(4) Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier local, ajutat de cei mai tineri 2
consilieri locali, cu asistenţa de specialitate a secretarului unităţii administrativ-teritoriale, care întocmeşte şi
procesul-verbal al şedinţei.
(5) Absenţa consilierilor locali de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că
aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forţă majoră care au făcut imposibilă prezenţa
acestora.
ART. 31
(1) Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei
mai tineri.
(2) Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a
mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri.
(3) Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier şi propune consiliului local validarea
sau invalidarea mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată
încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în
condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
 (5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorităţii consilierilor
prezenţi la şedinţă. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.
------------
Art. 31 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 27 februarie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 7 martie 2008.

ART. 31^1
(1) Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios
administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.
(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu
se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.
------------
Art. 31^1 a fost introdus de pct. 4 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 27 februarie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 7 martie 2008.

ART. 32
(1) Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun în faţa consiliului local următorul jurământ în
limba română: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi
priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, municipiului, judeţului)... Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Consilierii locali care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept.
(3) Jurământul poate fi depus şi fără formulă religioasă.
ART. 33
În cazul în care consilierul local declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună
jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a
alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în scris
apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar
numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare, în
termen de 90 de zile.
ART. 34
(1) După validare, în şedinţa de constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurământul prevăzut la art.
32.
(2) Consiliul local se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul.
Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi.
ART. 35
(1) După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul
deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care
va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.
(2) Consilierul local ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi
din numărul consilierilor locali, prin votul majorităţii consilierilor locali în funcţie.

SECŢIUNEA a 2-a Atribuţiile consiliului local

ART. 36
(1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia
celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.
(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi
serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului local;
b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului
de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul
de funcţii ale regiilor autonome de interes local;
c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare
participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:
 a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi
contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de
datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile
legii;
c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes
local, în condiţiile legii;
e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
f) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor
asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile
furnizate cetăţenilor.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei,
oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau
municipiului, după caz, în condiţiile legii;
c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;
d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.
(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de
interes local privind:
1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a
altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situaţiile de urgenţă;
9. protecţia şi refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor,
grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
11. dezvoltarea urbană;
12. evidenţa persoanelor;
13. podurile şi drumurile publice;
14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie
termică, iluminat public şi transport public local, după caz;
15. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;
16. activităţile de administraţie social-comunitară;
17. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în
administrarea sa;
18. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-
teritoriale;
19. alte servicii publice stabilite prin lege;
b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic;
c) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
d) poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii
publice şi de utilitate publică de interes local;
e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative
aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii
publice şi de utilitate publică de interes local.
(7) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea
finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale
din alte ţări;
c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din
străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale,
în vederea promovării unor interese comune.
 (8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de
onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi
condiţiile retragerii titlului conferit.
(9) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
ART. 37
Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi comerciale, regii
autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat
sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, respectându-se configuraţia politică de la
ultimele alegeri locale.

SECŢIUNEA a 3-a Funcţionarea consiliului local

ART. 38
(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război
sau catastrofă.
(2) Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a
consiliului nou-ales.
ART. 39
(1) Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului.
(2) Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din
numărul membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale, cu
cel puţin 5 zile înainte şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare. Odată cu
notificarea convocării, sunt puse la dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.
(4) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau
municipiului sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, convocarea
consiliului local se poate face de îndată.
(5) În invitaţia la şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia.
(6) Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor comunei sau ai oraşului prin
mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(7) În comunele sau oraşele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din
numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând
minorităţii respective.
(8) În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
ART. 40
(1) Şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie.
(2) Prezenţa consilierilor locali la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care absenţa este motivată se stabilesc prin
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. Consilierul local care absentează nemotivat de două
ori consecutiv este sancţionat, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local.
ART. 41
Şedinţele consiliului local sunt conduse de un preşedinte de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute la art. 35.
ART. 42
(1) Şedinţele consiliului local sunt publice.
(2) Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română.
În consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din
numărul total, la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternă. În aceste cazuri se va asigura, prin grija
primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile, documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba
română.
(3) Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier local
se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul unităţii administrativ-
teritoriale.
(4) Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale îşi asumă, prin semnătură,
responsabilitatea veridicităţii celor consemnate.
(5) La începutul fiecărei şedinţe, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei anterioare.
Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul şedinţei, să conteste conţinutul procesului-verbal şi să ceară menţionarea
exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară.
(6) Procesul-verbal şi documentele care au fost dezbătute în şedinţă se depun într-un dosar special al şedinţei
respective, care va fi numerotat, semnat şi sigilat de preşedintele de şedinţă şi de secretar, după aprobarea
procesului-verbal.
(7) În termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul unităţii administrativ-teritoriale afişează la sediul
primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al
şedinţei.
 ART. 43
(1) Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care, în condiţiile art. 39, a cerut
întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi
amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu votul majorităţii consilierilor locali prezenţi. Scoaterea unui proiect
de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul iniţiatorului sau dacă acesta nu îndeplineşte
condiţiile prevăzute la art. 44.
(2) În cazul neaprobării ordinii de zi, în condiţiile prevăzute la alin. (1), nu se acordă indemnizaţia cuvenită
consilierilor locali pentru şedinţa respectivă.
ART. 44
(1) Proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt
însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat
în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum şi de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu
excepţia cazurilor prevăzute la art. 39 alin. (2) şi (4).
(2) Dacă rapoartele prevăzute la alin. (1) nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului,
acestea se consideră implicit favorabile.
ART. 45
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în
afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.
(2) Se adoptă cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului local:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare
transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine.
(3) Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în
funcţie.
(4) Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două şedinţe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel
mult 7 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu
mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Consiliul local stabileşte ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu
privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege. Procedurile de votare
vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.
(6) Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetăţeni. Redactarea
proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor
din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
ART. 46
(1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ,
soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor
consiliului local.
(2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se
constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.
ART. 47
Hotărârile consiliului local se semnează de preşedintele de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute la art. 35, şi se
contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. În cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte sau refuză să
semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3-5 consilieri locali.
ART. 48
(1) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotărârea în cazul în care consideră că aceasta
este ilegală. În acest caz, va depune în scris şi va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată
în procesul-verbal al şedinţei.
(2) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va comunica hotărârile consiliului local primarului şi prefectului
de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării.
(3) Comunicarea, însoţită de eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar şi va fi
înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.
ART. 49
(1) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică,
iar cele individuale, de la data comunicării.
(2) Aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data
comunicării oficiale către prefect.
ART. 50
 În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste
20% din numărul locuitorilor hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţă publică şi în limba maternă a
cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, şi în limba
maternă.
ART. 51
(1) În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivităţii locale.
(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului şi al aparatului de specialitate, să pună la dispoziţie
consilierilor locali, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, informaţiile necesare în vederea
îndeplinirii mandatului.
(3) Consilierii locali sunt obligaţi ca, în îndeplinirea mandatului, să organizeze periodic întâlniri cu cetăţenii şi să
acorde audienţe.
(4) Fiecare consilier local, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va
fi făcut public prin grija secretarului.
(5) Pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, consilierul local primeşte o
indemnizaţie stabilită în condiţiile legii.
(6) Consilierii locali au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectuează în îndeplinirea mandatului lor, în
condiţiile legii.
(7) Consiliul local poate hotărî diminuarea cuantumului indemnizaţiei prevăzute la alin. (5) şi a cotei în care se
face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanţă cu posibilităţile de finanţare.
ART. 52
La lucrările consiliului local pot asista şi lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului
judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi
subsecretarii de stat, şefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din
unităţile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate a acestor servicii, precum
şi persoanele interesate, invitate de primar.
ART. 53
(1) Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleşi în consiliile locale sunt reprezentaţi la şedinţele de consiliu
de un delegat sătesc.
(2) Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de către o adunare sătească, constituită din
câte un reprezentant al fiecărei familii, convocată şi organizată de primar şi desfăşurată în prezenţa primarului sau
viceprimarului.
(2) Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de o adunare sătească, convocată cu cel
puţin 15 zile înainte de primar. Alegerea delegatului sătesc se desfăşoară în prezenţa primarului sau a
viceprimarului şi a minimum 2 consilieri desemnaţi prin hotărârea consiliului local. Alegerea delegatului sătesc se
face cu majoritatea voturilor celor prezenţi la această adunare. La adunarea sătească pot participa toţi cetăţenii cu
drept de vot şi domiciliul în satul respectiv.
-------------
Alin. (2) al art. 53 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 375 din 26 noiembrie 2009, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 833 din 3 decembrie 2009.
(3) La discutarea problemelor privind satele respective delegaţii săteşti vor fi invitaţi în mod obligatoriu. Votul
acestora are caracter consultativ.
(4) Delegatului sătesc îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 51 alin. (5) şi (6).
ART. 54
(1) După constituire consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
(3) Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar.
(4) Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.
(5) Comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor.
(6) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare
şi funcţionare a consiliului local, respectându-se configuraţia politică rezultată în urma alegerilor locale.
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa primarului, după caz, comisii speciale de
analiză şi verificare, pe perioadă determinată. Componenţa comisiei speciale de analiză şi verificare, obiectivele şi
perioada de desfăşurare a activităţilor acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei
acţionează în limitele stabilite prin hotărâre.

SECŢIUNEA a 4-a Dizolvarea consiliului local

ART. 55
(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:
a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv;
a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv, deşi a fost convocat conform prevederilor
legale;
-------------
Litera a) a alin. (1) al art. 55 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 59 din 31 martie 2010, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 222 din 8 aprilie 2010.

b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre;

c) în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin
supleanţi.
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau orice altă persoană interesată sesizează
instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanţa analizează situaţia de fapt
şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică
prefectului.
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesată
poate să sesizeze instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanţa
analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă
şi se comunică prefectului.
-------------
Alin. (2) al art. 55 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 59 din 31 martie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 222 din 8 aprilie 2010.

(3) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se
organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept
de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-teritoriale.
(4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul local.
(5) Referendumul local este organizat, în condiţiile legii, de către o comisie numită prin ordin al prefectului,
compusă dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului local şi al consiliului
judeţean şi un judecător de la judecătoria în a cărei jurisdicţie se află unitatea administrativ-teritorială în cauză.
Secretarul comisiei este asigurat de instituţia prefectului.
(6) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al
locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în acest
sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.
(7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului.
Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii
judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, după caz, de la validarea rezultatului
referendumului.
(8) Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul unităţii administrativ-
teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului, potrivit competenţelor şi
atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii.
(9) Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau din iniţiativa primarului, după caz, comisii mixte
formate din consilieri locali, funcţionari publici şi alţi specialişti, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor
mixte, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţii acestora se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale.
Şedinţele comisiilor mixte sunt publice.

SECŢIUNEA a 5-a Suspendarea mandatului de consilier local

ART. 56
(1) Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv.
Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, constată
suspendarea mandatului.
(2) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1). Ordinul de suspendare se comunică de
îndată consilierului local.
(3) În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la
despăgubiri, în condiţiile legii.

CAP. III Primarul şi viceprimarul

ART. 57
(1) Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au un
primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.
(2) Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile
sale.
(3) Viceprimarul este ales cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia.*)
----
 *) Sintagma "membrilor acestuia" se referă la consilierii locali, membri ai consiliului local.

(4) Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul
majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în
funcţie.
(5) Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare
a activităţii corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar, şi care reprezintă baza de calcul pentru
stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Primarul şi viceprimarul nu
beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.
(6) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.
(7) Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de
indemnizaţia aferentă acestui statut.
ART. 58
Validarea mandatului primarului se face potrivit prevederilor art. 30 alin. (1)-(5), care se aplică în mod
corespunzător.
ART. 58
(1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de
consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de
preşedintele judecătoriei.
(1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de
consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de
preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 334/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
------------
Alin. (1) al art. 58 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 66 din 28 mai 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 30 mai 2008.

(2) Invalidarea alegerii primarului se poate proununţa în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4).
------------
Art. 58 a fost modificat de pct. 5 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 27 februarie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 7 martie 2008.

ART. 59
(1) Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în
şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat
de preşedintele judecătoriei.
(2) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor.
Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii
definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii.
ART. 60
(1) Primarul depune în faţa consiliului local jurământul prevăzut la art. 32 alin. (1).
(2) Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.
ART. 61
(1) Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică.
(2) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi
ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea
ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor
administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.
(3) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin. (2),
primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
(4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii.
Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.
(5) Primarul conduce serviciile publice locale.
ART. 62
(1) Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice
sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României.
(3) Eşarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.
(4) Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
ART. 63
(1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:
 a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;
b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
c) atribuţii referitoare la bugetul local;
d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;
e) alte atribuţii stabilite prin lege.
(2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi
asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor,
referendumului şi a recensământului. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:
a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a
unităţii administrativ-teritoriale;
b) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;
c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-
teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:
a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
b) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare
consiliului local;
c) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în
numele unităţii administrativ-teritoriale;
d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal
teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:
a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate
sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
b) ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
c) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art.
36 alin. (6) lit. a)-d);
d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor
publice de interes local prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat
al unităţii administrativ-teritoriale;
e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz,
a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru
conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează
pentru respectarea prevederilor acestora;
g) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;
h) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în
procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate
cetăţenilor.
(6) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile
administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.
(7) Numirea conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului
organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în condiţiile legii.
Numirea se face prin dispoziţia primarului, având anexat contractul de management.
ART. 64
(1) În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele
normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie
civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna sau
în oraşul în care a fost ales.
(2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
ART. 65
Atribuţiile de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară pot fi delegate şi secretarului unităţii administrativ-
teritoriale sau altor funcţionari publici din aparatul de specialitate cu competenţe în acest domeniu, potrivit legii.
ART. 66
(1) Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal.
Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot înfiinţa, în limita numărului maxim de
posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din:
a) maximum 3 persoane la oraşe şi municipii;
 b) maximum 5 persoane la municipii reşedinţă de judeţ.
(1) Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal.
Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot înfiinţa, în limita numărului maxim de
posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din:
a) maximum două persoane, la oraşe şi municipii;
b) maximum 4 persoane, la municipii reşedinţă de judeţ.
--------------
Alin. (1) al art. 66 a fost modificat de pct. 1 al art. X din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) este numit şi eliberat din funcţie de către primar.
(3) Personalul prevăzut la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată
determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului primarului.
(4) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziţie a primarului.
ART. 67
(1) Primarul general al municipiului Bucureşti, asimilat demnitarului, poate înfiinţa în limita numărului maxim
de posturi aprobate, cabinetul primarului general, compartiment distinct, care cuprinde următoarele funcţii de
execuţie de specialitate: directorul de cabinet, 3 asistenţi de cabinet, 8 consilieri personali, 2 secretari personali şi 2
curieri personali.
(1) Primarul general al municipiului Bucureşti, asimilat demnitarului, poate înfiinţa, în limita numărului maxim
de posturi aprobate, cabinetul primarului general, compartiment distinct, care cuprinde următoarele funcţii de
execuţie de specialitate: director de cabinet, asistent de cabinet, consilier personal, secretar personal şi curier
personal.
--------------
Alin. (1) al art. 67 a fost modificat de pct. 2 al art. X din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009.

(1^1) Numărul maxim de posturi din cabinetul primarului general al municipiului Bucureşti este de 13.
--------------
Alin. (1^1) al art. 67 a fost introdus de pct. 3 al art. X din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009.

(2) Salarizarea personalului din cadrul cabinetului primarului general al municipiului Bucureşti se va face
potrivit cap. II lit. B din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 3/2006 privind creşterile salariale ce se vor acorda
în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind
sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat
potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul
bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 323/2006.
ART. 68
(1) În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin
executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate,
după caz.
(2) Prevederile art. 48 şi ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
ART. 69
(1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales.
Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau
sinistru deosebit de grav.
(2) Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali, precum şi în următoarele
situaţii:
a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite
desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;
b) dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
(4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la
comunicare.
(5) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz,
procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.
(6) Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului.
Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4) sau de la
data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (5).
ART. 70
 (1) Mandatul primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea
acestuia, organizat în condiţiile legii, conform procedurii prevăzute la art. 55 alin. (3)-(7).
(2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest
sens prefectului de locuitorii comunei, oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a
intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor
pe care le exercită ca reprezentant al statului.
(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi
numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea
referendumului.
(4) Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de
vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale comunei, oraşului sau
municipiului.
ART. 71
(1) Mandatul primarului se supendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura
arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, constată
suspendarea mandatului.
(2) Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului.
(3) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1).
(4) Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata
drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică şi viceprimarului.
ART. 72
(1) În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi
sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari,
desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii consilierilor locali în funcţie.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un
consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului.
(3) În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, consiliul local
deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la
încetarea suspendării.
(4) Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de viceprimar, consiliul local alege un
nou viceprimar, prevederile alin. (1) şi (2) aplicându-se până la alegerea unui nou primar. Data organizării
alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în
termen de maximum 90 de zile de la vacantarea funcţiei de primar.

CAP. IV Instituţiile, serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al primarului

ART. 73
Consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în principalele domenii de
activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor
financiare de care dispun.
ART. 74
(1) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se
fac de conducătorii acestora, în condiţiile legii.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se fac de primar, în
condiţiile legii.
ART. 75
Funcţionarii din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din cadrul aparatului de specialitate al
primarului se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.
ART. 76
(1) În raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale se foloseşte limba română.
(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de
peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de
specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor
maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă.
(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuţii privind relaţii cu publicul vor fi încadrate şi
persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor
publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor
aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română.
ART. 77
 Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului
constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului,
care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale
colectivităţii locale.

CAP. V Administraţia publică a municipiului Bucureşti

ART. 78
Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.
ART. 79
(1) Sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiul Bucureşti are un primar
general şi 2 viceprimari.
(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucureşti se face de preşedintele Tribunalului
Bucureşti, în condiţiile prezentei legi.
ART. 80
Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti sunt Consiliul General al Municipiului
Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor, ca autorităţi deliberative, precum şi primarul general al municipiului
Bucureşti şi primarii sectoarelor, ca autorităţi executive, alese în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale.
ART. 81
(1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie, funcţionează şi pot fi dizolvate în
condiţiile prevăzute de dispoziţiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercită, în principal, următoarele atribuţii:
a) aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce şedinţele consiliului, precum şi un viceprimar; aceştia
îşi păstrează calitatea de consilier;
b) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului;
c) avizează studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a
teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regională şi zonală, în condiţiile legii, pe
care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă
contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilesc impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile
legii;
e) aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi
regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate şi ale serviciilor publice de interes local.
f) administrează, în condiţiile legii, bunurile proprietate publică sau privată a municipiului, de pe raza sectorului,
pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
g) hotărăsc cu privire la concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, în condiţiile legii;
h) înfiinţează instituţii, societăţi comerciale şi servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale
stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice, precum şi pentru
societăţile comerciale pe care le înfiinţează sau care se află sub autoritatea lor; numesc şi eliberează din funcţie, în
condiţiile legii, conducătorii instituţiilor publice şi ai serviciilor publice de interes local;
i) aprobă, în condiţiile legii, planurile urbanistice zonale şi de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunică
Consiliului General al Municipiului Bucureşti; aprobă, în limitele competenţelor lor, documentaţiile tehnico-
economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare pentru realizarea lor, în
concordanţă cu prevederile planului urbanistic general al municipiului Bucureşti şi ale regulamentului aferent;
j) asigură, potrivit competenţelor lor, condiţiile necesare bunei funcţionări a instituţiilor şi serviciilor publice de
educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, de interes local; urmăresc şi controlează
activitatea acestora;
k) contribuie la organizarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;
l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizează activitatea Poliţiei Comunitare şi propune măsuri de
îmbunătăţire a acesteia;
m) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului, în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia,
conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi a
rezervaţiilor naturale;
n) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială, asigură protecţia drepturilor copilului,
potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură
funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;
o) înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi asigură buna
funcţionare a acestora;
p) hotărăsc, în condiţiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cooperarea sau
asocierea cu autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii
naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese
comune;
q) hotărăsc, în condiţiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cooperarea
sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali,
în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
r) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii;
s) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase.
(3) Atribuţiile prevăzute la alin. (2) lit. c)-h), p) şi q) pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date
prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(4) Consiliile locale ale sectoarelor exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al
Municipiului Bucureşti.
ART. 82
Consiliul General al Municipiului Bucureşti se constituie, funcţionează şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de
dispoziţiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplică în mod corespunzător.
ART. 83
(1) Primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează în condiţiile prevăzute de dispoziţiile
prezentei legi pentru primarii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor şi îndeplinesc atribuţiile stabilite de lege pentru
aceştia, cu excepţia celor referitoare la consultarea populaţiei prin referendum, organizat pentru soluţionarea
problemelor locale de interes deosebit, şi la măsurile prevăzute de lege pentru desfăşurarea adunărilor publice, care
se exercită numai de primarul general al municipiului Bucureşti.
(2) Primarilor şi viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucureşti li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile
prezentei legi cu privire la suspendare şi demitere.
(3) Primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de
dispoziţiile prezentei legi pentru primarii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor, care se aplică în mod
corespunzător.
(4) Primarului general şi viceprimarilor municipiului Bucureşti li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile
prezentei legi cu privire la suspendare şi demitere.
ART. 84
Secretarilor sectoarelor municipiului Bucureşti şi secretarului general al municipiului Bucureşti le sunt aplicabile
în mod corespunzător prevederile cap. X.
ART. 85
Hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile cu caracter normativ ale primarului
general sunt obligatorii şi pentru autorităţile administraţiei publice locale organizate în sectoarele municipiului
Bucureşti.
ART. 86
(1) Primarul general al municipiului Bucureşti împreună cu primarii sectoarelor municipiului Bucureşti se
întrunesc cel puţin o dată pe lună, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel puţin 3 primari de
sectoare. La şedinţe se analizează modul în care sunt duse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al
Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile cu caracter normativ ale primarului general şi se prezintă informări reciproce
privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avându-se în vedere corelarea unor activităţi necesare în vederea
bunei funcţionări a administraţiei municipiului Bucureşti. La şedinţe participă de drept şi prefectul municipiului
Bucureşti.
(2) Primarii sectoarelor participă de drept la şedinţele Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi pot avea
intervenţii la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.
(3) La şedinţele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti pot participa preşedinţii comisiilor de
specialitate ale consiliilor locale de sector.
(4) Preşedinţii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul să intervină la discuţii, fără a
avea drept de vot.

CAP. VI Consiliul judeţean

SECŢIUNEA 1 Constituirea şi componenţa consiliului judeţean

ART. 87
(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru
coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de
interes judeţean.
(2) Consiliul judeţean este compus din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat, în condiţiile legii.
ART. 88
 Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul
locuitorilor judeţului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz,
la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează:

*T*
──────────────────────────────────────────────────────
Numărul Numărul
locuitorilor judeţului consilierilor
──────────────────────────────────────────────────────
- până la 350.000 31
- între 350.001 - 500.000 33
- între 500.001 - 650.000 35
- peste 650.000 37
──────────────────────────────────────────────────────
*ST*
ART. 88
(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul
locuitorilor judeţului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz,
la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează:
*T*
───────────────────────────────────────────────
Numărul Numărul
locuitorilor judeţului consilierilor
───────────────────────────────────────────────
- până la 350.000 30
- între 350.001-500.000 32
- între 500.001-650.000 34
- peste 650.000 36
───────────────────────────────────────────────
*ST*
(2) Consiliul judeţean ales în conformitate cu prevederile legii se completează cu preşedintele consiliului
judeţean, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia.
--------------
Art. 88 a fost modificat de pct. 4 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

ART. 89
Pentru validarea mandatelor consilierilor judeţeni se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 30,
instanţa competentă fiind tribunalul.
ART. 89
(1) Validarea alegerii preşedintelui consiliului judeţean se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării
alegerilor, în camera de consiliu a tribunalului, de către preşedintele tribunalului sau înlocuitorul acestuia, după
îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Invalidarea alegerii preşedintelui consiliului judeţean se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 31 alin.
(4).
(3) Rezultatul validării sau invalidării alegerii preşedintelui consiliului judeţean se aduce la cunoştinţă publică.
(4) Hotărârea de validare sau invalidare a preşedintelui consiliului judeţean poate fi atacată de cei interesaţi la
curtea de apel în termen de două zile de la aducerea la cunoştinţă publică.
(5) Curtea de apel se pronunţă în termen de două zile de la sesizare, hotărârea fiind definitivă şi irevocabilă.
(6) În termen de două zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii de validare, preşedintele
consiliului judeţean care a fost validat depune în faţa preşedintelui tribunalului şi a prefectului, în şedinţă publică,
următorul jurământ în limba română: «Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce
stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor judeţului .... . Aşa să-mi ajute Dumnezeu!»
(7) Preşedintele consiliului judeţean care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.
(8) Jurământul poate fi depus şi fără formulă religioasă.
(9) În caz de invalidare a alegerii preşedintelui consiliului judeţean sau demisie, se aplică în mod corespunzător
prevederile art. 59 alin. (2).
-------------
Art. 89 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 66 din 28 mai 2008, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 30 mai 2008.

ART. 89^1
 (1) Constituirea consiliilor judeţene se face în termen de 3 zile de la data depunerii jurământului de către
preşedintele consiliului judeţean. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de
către preşedintele consiliului judeţean. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau un reprezentat al
acestuia.
(2) Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor judeţeni aleşi. În
cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste două zile, la
convocarea preşedintelui consiliului judeţean. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se
va proceda la o nouă convocare de către preşedintele consiliului judeţean, peste alte două zile, în aceleaşi condiţii.
(3) În situaţia în care consiliul judeţean nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei fără
motive temeinice a consilierilor, preşedintele consiliului judeţean va declara vacante, prin dispoziţie, locurile
consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, urmând să fie completate cu supleanţi
conform procedurilor prevăzute la alin. (2).
(4) Dacă locurile vacante nu pot fi completate cu supleanţi înscrişi pe listele de candidaţi respective, se va
proceda la organizarea alegerilor pentru completarea locurilor vacante în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
(5) Dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit
nemotivat poate fi atacată de cei în cauză la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la
comunicare. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.
(6) Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a
intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezenţa acestora, a unei deplasări
în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţă majoră.
-------------
Art. 89^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 66 din 28 mai 2008, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 30 mai 2008.

ART. 89^2
(1) Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de preşedintele consiliului judeţean.
(2) Pentru validarea mandatelor, consiliile judeţene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a
mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri aleşi.
(3) Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier judeţean şi propune consiliului
validarea sau invalidarea mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier judeţean numai în cazul în care se constată
încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului judeţean s-a făcut prin fraudă electorală,
constatată în condiţiile Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorităţii consilierilor
judeţeni prezenţi la şedinţă. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.
-------------
Art. 89^2 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 66 din 28 mai 2008, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 30 mai 2008.

ART. 89^3
(1) Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios
administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.
(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 15 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu
se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.
-------------
Art. 89^3 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 66 din 28 mai 2008, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 30 mai 2008.

ART. 90
La constituirea consiliului judeţean se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 31-35.
ART. 90
La constituirea consiliului judeţean se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 30-35.
------------
Art. 90 a fost modificat de pct. 6 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 27 februarie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 7 martie 2008.
ART. 90
Dispoziţiile art. 32-34 se aplică în mod corespunzător şi consilierilor judeţeni.
-------------
Art. 90 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 66 din 28 mai 2008, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 30 mai 2008.
 SECŢIUNEA a 2-a Atribuţiile consiliului judeţean

ART. 91
(1) Consiliul judeţean îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi
serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
f) alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), consiliul judeţean:
a) alege, din rândul consilierilor judeţeni, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi;
a) alege, din rândul consilierilor judeţeni, 2 vicepreşedinţi;
--------------
Litera a) a alin. (2) al art. 91 a fost modificată de pct. 5 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie
2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

b) hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean,
precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;
c) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii,
regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor
publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
d) exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi
comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;
e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz,
a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), consiliul judeţean:
a) aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul
de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
b) aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor,
precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile
legii;
c) stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;
d) adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza
propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei
publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru
realizarea acestora;
e) stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de
organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a
unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile
administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;
f) aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în
condiţiile legii.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul judeţean:
a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului, după
caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;
b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în
condiţiile legii;
c) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), consiliul judeţean:
a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de
interes judeţean privind:
1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a
altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situaţiile de urgenţă;
 9. protecţia şi refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor,
grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
11. evidenţa persoanelor;
12. podurile şi drumurile publice;
13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan;
14. alte servicii publice stabilite prin lege;
b) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
c) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
d) acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la
cererea acestora.
(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), consiliul judeţean:
a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu
parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau
proiecte de interes public judeţean;
b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din
străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale,
în vederea promovării unor interese comune.
ART. 92
Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi comerciale, regii
autonome de interes judeţean, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat
sunt desemnate prin hotărâre a consiliului judeţean, în condiţiile legii, respectând configuraţia politică rezultată
după alegerile locale.

SECŢIUNEA a 3-a Funcţionarea consiliului judeţean

ART. 93
(1) Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de
război sau de catastrofă.
(2) Consiliul judeţean îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a
consiliului nou-ales.
ART. 94
(1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţă ordinară în fiecare lună, la convocarea preşedintelui consiliului
judeţean.
(2) Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea
preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată
preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru
prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor,
precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.
(3) Convocarea consiliului judeţean se face în scris, prin intermediul secretarului general al judeţului, cu cel
puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
(4) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea
consiliului judeţean se face de îndată.
(5) În invitaţia la şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia.
(6) În situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în şedinţă
ordinară, aceasta se va face de către vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 107.
(7) Ordinea de zi a şedinţei consiliului judeţean se aduce la cunoştinţă locuitorilor judeţului prin mass-media sau
prin orice alt mijloc de publicitate.
(8) În judeţele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul
locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii
respective.
(9) În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
ART. 95
(1) Şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.
(2) Prezenţa consilierilor judeţeni la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care se consideră că absenţa este
determinată de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean.
În situaţia în care un consilier judeţean absentează de două ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi
sancţionat în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean.
ART. 96
(1) Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele desemnat
în condiţiile art. 107.
 (2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipseşte şi vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 107, şedinţa va
fi condusă de celălalt vicepreşedinte sau de un consilier judeţean, ales cu votul majorităţii consilierilor judeţeni
prezenţi.
ART. 97
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor
prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă
majoritate.
(2) Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri judeţeni, de preşedintele consiliului judeţean, de
vicepreşedinţii consiliului judeţean sau de cetăţeni. Redactarea proiectelor se face de către cei care le propun, cu
sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al
consiliului judeţean.
(3) Hotărârile se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a
condus şedinţa şi se contrasemnează de secretarul judeţului.
ART. 98
Dispoziţiile art. 42-46, 48-52 şi ale art. 54 se aplică în mod corespunzător.
ART. 99
(1) Consiliul judeţean se dizolvă de drept în condiţiile art. 55 alin. (1) sau prin referendum judeţean.
(2) Secretarul judeţului sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu
privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea
consiliului judeţean. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.
(3) Consiliul judeţean poate fi dizolvat prin referendum judeţean, organizat în condiţiile legii. Referendumul se
organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 20% din numărul cetăţenilor cu drept
de vot, înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-teritoriale.
(4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul judeţean.
(5) Referendumul judeţean este organizat, în condiţiile legii, de o comisie compusă din prefect, un reprezentant
al consiliului judeţean desemnat prin hotărâre a consiliului judeţean şi un judecător de la tribunal. Secretariatul
comisiei este asigurat de instituţia prefectului.
(6) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al
locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judeţean încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în acest
sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.
(7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judeţean se face de Guvern, la propunerea
prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a
hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului judeţean sau, după caz, de la validarea
rezultatului referendumului.
(8) Până la constituirea noului consiliu judeţean, problemele curente ale administraţiei judeţului vor fi rezolvate
de secretarul judeţului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative*).
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309
din 9 mai 2007 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

ART. 100
Mandatul de consilier judeţean se suspendă în condiţiile art. 56.

SECŢIUNEA a 4-a Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean

ART. 101
(1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.
(1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi 2 vicepreşedinţi.
--------------
Alin. (1) al art. 101 a fost modificat de pct. 6 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.
(2) Vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.
--------------
Alin. (2) al art. 101 a fost modificat de pct. 6 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

(3) Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al
majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie
a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele şase luni ale mandatului
consiliului judeţean.
(3) Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii
consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a
vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean.
--------------
Alin. (3) al art. 101 a fost modificat de pct. 6 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

(4) Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o indemnizaţie lunară, ca
unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiilor de preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al
consiliului judeţean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în
raport cu venitul salarial. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în
muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.
(5) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.
ART. 102
(1) Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele
fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.
(2) Preşedintele răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.
(2) Preşedintele consiliului judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice
judeţene.
--------------
Alin. (2) al art. 102 a fost modificat de pct. 7 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

(3) Aparatul de specialitate al consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia. Funcţionarii din cadrul
aparatului de specialitate al consiliului judeţean se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.
ART. 102^1
Preşedintelui consiliului judeţean i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 69, 70, art. 71 alin. (1), (2) şi
(3) şi ale art. 72.
--------------
Art. 102^1 a fost introdus de pct. 8 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

ART. 103
(1) Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului
judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin
dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii.
(2) Preşedintele consiliului judeţean asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a
decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean,
precum şi a altor acte normative.
ART. 104
(1) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele categorii principale de atribuţii:
a) atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor
publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
b) atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;
c) atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;
d) atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice;
e) atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;
f) alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), preşedintele consiliului judeţean:
a) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia,
organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate, precum şi ale
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes
judeţean;
b) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz,
a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului
judeţean.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), preşedintele consiliului judeţean:
a) conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune
condiţii a acestora;
 b) prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale
şi a hotărârilor consiliului judeţean;
c) propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după
caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes
judeţean.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), preşedintele consiliului judeţean:
a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
b) întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare
consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
c) urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor
necesare pentru încasarea acestora la termen;
d) iniţiază, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri
de valoare în numele judeţului.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), preşedintele consiliului judeţean:
a) îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activităţile de stare civilă şi
autoritate tutelară desfăşurate în comune şi oraşe;
b) poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin, asistenţă tehnică, juridică
şi de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresă a acestora.
(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), preşedintele consiliului judeţean:
a) coordonează realizarea serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean prestate prin intermediul
aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi
de utilitate publică de interes judeţean;
b) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art.
91 alin. (5) lit. a)-d);
c) ia măsuri pentru evidenţa, statistica, inspecţia şi controlul efectuării serviciilor publice şi de utilitate publică de
interes judeţean prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al
judeţului;
d) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege sau prin hotărâre a consiliului
judeţean;
e) coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes
judeţean, înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia;
f) coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene.
(7) Preşedintele consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile prevăzute la alin.
(6).
ART. 105
(1) Preşedintele consiliului judeţean poate înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul
preşedintelui, compartiment distinct format din maximum 5 persoane.
(1) Preşedintele consiliului judeţean poate înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul
preşedintelui, compartiment distinct, format din maximum 4 persoane.
--------------
Alin. (1) al art. 105 a fost modificat de pct. 4 al art. X din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009.

(2) Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele consiliului
judeţean.
(3) Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui consiliului judeţean îşi desfăşoară activitatea în baza unui
contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului preşedintelui
consiliului judeţean.
(4) Atribuţiile personalului compartimentului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziţie a preşedintelui
consiliului judeţean.
ART. 106
(1) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau
individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate
persoanelor interesate, după caz.
(2) Prevederile art. 48 şi ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
ART. 107
(1) În cazul suspendării preşedintelui, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat
de consiliul judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.
(2) În celelalte cazuri de absenţă a preşedintelui atribuţiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul
dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie.
ART. 108
(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean.
 (1) Vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean.
--------------
Alin. (1) al art. 108 a fost modificat de pct. 9 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

(2) Prevederile art. 69 şi 71 se aplică în mod corespunzător şi preşedintelui consiliului judeţean.

--------------
Alin. (2) al art. 108 a fost abrogat de pct. 10 al art. 78 al Titlului III din LEGEA nr. 35 din 13 martie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 13 martie 2008.

CAP. VII Iniţiativa cetăţenească

ART. 109
(1) Cetăţenii pot propune consiliilor locale şi consiliilor judeţene pe a căror rază domiciliază, spre dezbatere şi
adoptare, proiecte de hotărâri.
(2) Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă
acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a unităţii administrativ-teritoriale
respective.
ART. 110
(1) Iniţiatorii depun la secretarul unităţii administrativ-teritoriale forma propusă pentru proiectul de hotărâre.
Proiectul va fi afişat spre informare publică prin grija secretarului unităţii administrativ-teritoriale.
(2) Iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători pe formulare puse la dispoziţie de secretarul unităţii
administrativ-teritoriale.
(3) Listele de susţinători vor cuprinde numele, prenumele şi domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi
semnăturile susţinătorilor.
(4) Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza unităţii
administrativ-teritoriale respective, al cărei consiliu local sau judeţean urmează să dezbată proiectul de hotărâre în
cauză.
ART. 111
După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale,
proiectul de hotărâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau judeţean, după caz.

CAP. VIII Administratorul public

ART. 112
(1) La nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de
administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de primar, pe baza unor criterii, proceduri
şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs.
(3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu
primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local.
(4) Primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de
credite.
ART. 113
(1) La nivelul judeţelor, preşedintele consiliului judeţean poate propune consiliului judeţean înfiinţarea funcţiei
de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de preşedintele consiliului judeţean, pe
baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul judeţean. Numirea în funcţie se face pe bază
de concurs.
(3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu
preşedintele consiliului judeţean, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de
interes judeţean.
(4) Preşedintele consiliului judeţean poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de
ordonator principal de credite.
ART. 114
(1) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară pot decide desemnarea unui administrator public pentru gestionarea
serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.
(2) Recrutarea, numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public al asociaţiilor de dezvoltare
intercomunitară se fac pe baza unei proceduri specifice de către consiliile de administraţie ale acestora şi sunt
aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale şi consiliilor judeţene respective.

CAP. IX Actele autorităţilor administraţiei publice locale şi comunicarea acestora

 ART. 115
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin:
a) primarul emite dispoziţii;
b) consiliul local adoptă hotărâri;
c) consiliul judeţean adoptă hotărâri.
(2) Dispoziţiile primarului se comunică în mod obligatoriu prefectului judeţului, în cel mult 5 zile lucrătoare de
la semnarea lor.
(3) Hotărârile consiliului local se comunică în mod obligatoriu:
a) primarului unităţii administrativ-teritoriale;
b) prefectului judeţului.
(4) Hotărârile consiliului judeţean se comunică în mod obligatoriu prefectului judeţului.
(5) Comunicarea actelor între autorităţile administraţiei publice locale şi cu prefectul judeţului se efectuează prin
intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale.
(6) Actele autorităţilor administraţiei publice locale se vor aduce la cunoştinţă publică prin grija secretarului
unităţii administrativ-teritoriale.
(7) Dispoziţiile primarului, hotărârile consiliului local şi hotărârile consiliului judeţean sunt supuse controlului
de legalitate al prefectului în condiţiile legii care îi reglementează activitatea.

CAP. X Secretarii unităţilor administrativ-teritoriale

ART. 116
(1) Fiecare unitate administrativ-teritorială şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar
salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, oraşului, municipiului, judeţului şi al subdiviziunii administrativ-
teritoriale a municipiilor este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative.
Secretarul se bucură de stabilitate în funcţie.
(1^1) Perioada în care persoana cu studii superioare juridice ocupă funcţia de secretar, precum şi funcţii de
conducere din aparatul propriu de specialitate al unităţii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-
teritoriale constituie vechime în specialitate.
------------
Alin. (1^1) al art. 116 a fost introdus de articolul unic din LEGEA nr. 131 din 24 iunie 2008, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 30 iunie 2008.

(2) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii
din funcţie.
(3) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu
viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberării din
funcţie.
(4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale
secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică
şi funcţionarii publici.
ART. 117
Secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii:
a) avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile
consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
b) participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, respectiv
consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;
d) organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a
hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean;
e) asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor
prevăzute la lit. a), în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu
modificările şi completările ulterioare;
f) asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi efectuarea lucrărilor de
secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local, respectiv ale
consiliului judeţean, şi redactează hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi comisiilor de
specialitate ale acestuia;
h) alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar, de consiliul judeţean sau de
preşedintele consiliului judeţean, după caz.

CAP. XI Contravenţii şi sancţiuni

 ART. 118
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:
a) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului local de către primar;
b) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului judeţean de către preşedintele consiliului
judeţean;
c) neprezentarea în termenul prevăzut de Legea finanţelor publice locale a proiectului bugetului unităţii
administrativ-teritoriale de către primar, respectiv preşedintele consiliului judeţean, din culpa lor;
d) neprezentarea de către primar sau preşedintele consiliului judeţean a rapoartelor prevăzute de lege, din culpa
lor;
e) neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de către primar sau preşedintele consiliului judeţean, în calitatea
acestora de reprezentanţi ai statului în unităţile administrativ-teritoriale.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către prefect, în calitatea sa de autoritate publică,
reprezentant al Guvernului pe plan local.
(3) Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu prevederile Ordonanţei Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.

CAP. XII Bunuri şi lucrări publice

SECŢIUNEA 1 Administrarea bunurilor

ART. 119
Constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului
public al unităţii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu
caracter patrimonial.
ART. 120
(1) Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt
de uz sau de interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public naţional.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.
ART. 121
(1) Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi imobile, altele decât
cele prevăzute la art. 120 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin modalităţile prevăzute de lege.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se
prevede altfel.
(3) Donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, a
consiliului judeţean, cu votul majorităţii consilierilor locali sau judeţeni, după caz, în funcţie.
(4) Schimbul de imobile din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se face în condiţiile legii, pe
baza unui raport de evaluare, însuşit de consiliul local.
ART. 122
Toate bunurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale şi
judeţene li se prezintă anual de către primar, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, un raport asupra
situaţiei gestionării bunurilor.
ART. 123
(1) Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes
local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie
concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce
fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.
(2) Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul în care consiliile locale sau judeţene hotărăsc vânzarea unui
teren aflat în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcţii, constructorii de
bună-credinţă ai acestora beneficiază de un drept de preempţiune la cumpărarea terenului aferent construcţiilor.
Preţul de vânzare se stabileşte pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judeţean, după caz.
(4) Proprietarii construcţiilor prevăzute la alin. (3) sunt notificaţi în termen de 15 zile asupra hotărârii consiliului
local sau judeţean şi îşi pot exprima opţiunea de cumpărare în termen de 15 zile de la primirea notificării.
ART. 124
Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile
proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care
desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.

SECŢIUNEA a 2-a Lucrările publice

 ART. 125
Consiliile locale sau consiliile judeţene pot contracta prin licitaţie efectuarea de lucrări şi servicii de utilitate
publică, în limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judeţean.
ART. 126
Lucrările de construcţii şi reparaţii de interes public, finanţate din bugetele comunelor, oraşelor, municipiilor sau
judeţelor, se execută numai pe baza unor documentaţii tehnico-economice avizate sau aprobate, după caz, de
consiliul local ori de consiliul judeţean şi numai pe baza unei licitaţii publice, în limitele şi în condiţiile prevăzute
de lege.
ART. 127
Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind comuna, oraşul, municipiul şi judeţul se
elaborează, se aprobă şi se finanţează în conformitate cu prevederile legii.

CAP. XIII Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 128
Consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti,
primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene,
secretarii unităţilor administrativ-teritoriale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al
consiliului judeţean, răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în
exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
ART. 129
Judeţul Ilfov are reşedinţa în municipiul Bucureşti.
ART. 130
Prevederile art. 57 alin. (4) şi ale art. 101 alin. (3) privind eliberarea din funcţie a viceprimarilor, a preşedinţilor
şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene se aplică după alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din anul
2008.
ART. 131
Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) şi ale art. 76 alin. (2)-(4) sunt aplicabile şi în cazul în care, din diferite
motive, după intrarea în vigoare a prezentei legi, ponderea cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale scade
sub procentul prevăzut la art. 19.
ART. 132*)
Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu
denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuieşte, în
cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea
servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu
denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale.
----------
*) Fost art. 156^2, introdus prin Legea nr. 286/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621
din 18 iulie 2006.

ART. 133
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe aceeaşi dată se abrogă Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) lit. d) şi art. 18 alin. (2)
teza II din Legea nr. 393/2004**) privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici (actualizată 11 iulie 2010*)

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi stat sau
administraţia publică locală, prin autorităţile administrative autonome ori prin autorităţile şi instituţiile publice ale
administraţiei publice centrale şi locale, denumite în continuare raporturi de serviciu.
(2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu public
stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor
publice din administraţia publică centrală şi locală.
ART. 2
(1) Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul
realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi
autorităţile administrative autonome.
(2) Funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică. Persoana care a fost
eliberată din funcţia publică şi se află în corpul de rezervă al funcţionarilor publici îşi păstrează calitatea de
funcţionar public.
(3) Activităţile desfăşurate de funcţionarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt
următoarele:
a) punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative;
b) elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementări specifice autorităţii sau instituţiei publice,
precum şi asigurarea avizării acestora;
c) elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor şi statisticilor necesare
realizării şi implementării politicilor publice, precum şi a documentaţiei necesare executării legilor, în vederea
realizării competenţei autorităţii sau instituţiei publice;
d) consilierea, controlul şi auditul public intern;
e) gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare;
f) colectarea creanţelor bugetare;
g) reprezentarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice
de drept public sau privat, din ţară şi străinătate, în limita competenţelor stabilite de conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice, precum şi reprezentarea în justiţie a autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea;
h) realizarea de activităţi în conformitate cu strategia de informatizare a administraţiei publice.
(4) Funcţiile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.
(5) În sensul prezentei legi, totalitatea funcţionarilor publici din cadrul autorităţilor administrative autonome şi
din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală constituie corpul
funcţionarilor publici.
ART. 3
Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice sunt:
a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;
b) transparenţă;
c) eficienţă şi eficacitate;
d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
e) orientare către cetăţean;
f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;
g) subordonare ierarhică.
ART. 4
(1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condiţiile legii.
(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioadă nedeterminată.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), funcţiile publice de execuţie temporar vacante pe o perioadă de cel
puţin o lună pot fi ocupate pe perioadă determinată, astfel:
a) prin redistribuirea funcţionarilor publici din corpul de rezervă care îndeplinesc condiţiile specifice pentru
ocuparea funcţiei publice respective;
b) prin numire pe perioadă determinată, prin concurs în condiţiile legii, în situaţia în care în corpul de rezervă nu
există funcţionari publici care să îndeplinească cerinţele specifice pentru a fi redistribuiţi în conformitate cu
dispoziţiile prevăzute la lit. a). Persoana numită în aceste condiţii dobândeşte calitatea de funcţionar public numai
pe această perioadă şi nu beneficiază la încetarea raportului de serviciu de dreptul de a intra în corpul de rezervă al
funcţionarilor publici.
ART. 5
 (1) Pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor
servicii publice:
a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
b) structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
d) serviciile diplomatice şi consulare;
e) autoritatea vamală;
f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
g) alte servicii publice stabilite prin lege.
(2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:
a) drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta lege;
b) funcţii publice specifice.
(3) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice şi consulare, precum şi poliţiştilor şi altor
structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, dispoziţiile speciale pot reglementa prevederi de
natura celor prevăzute la alin. (2), precum şi cu privire la carieră.
ART. 6
Prevederile prezentei legi nu se aplică:
a) personalului contractual salariat din aparatul propriu al autorităţilor şi instituţiilor publice, care desfăşoară
activităţi de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreţinere-reparaţii şi de deservire, pază, precum şi
altor categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică. Persoanele care ocupă aceste funcţii nu au
calitatea de funcţionar public şi li se aplică legislaţia muncii;
b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;
c) corpului magistraţilor;
d) cadrelor didactice;
e) persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publică.

CAP. II Clasificarea funcţiilor publice/ Categorii de funcţionari publici

ART. 7
(1) Funcţiile publice se clasifică după cum urmează:
a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;
b) funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a, funcţii publice din clasa a III-a;
c) funcţii publice de stat, funcţii publice teritoriale şi funcţii publice locale.
(2) Funcţiile publice generale reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter general şi comun
tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării competenţelor lor generale.
(3) Funcţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter specific unor
autorităţi şi instituţii publice, stabilite în vederea realizării competenţelor lor specifice, sau care necesită
competenţe şi responsabilităţi specifice.
(4) Echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale, în condiţiile legii, se face prin statutele
speciale prevăzute la art. 5 alin. (1) sau, la propunerea autorităţilor şi instituţiilor publice, de Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici.
ART. 8
(1) Funcţiile publice de stat sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul ministerelor,
organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul autorităţilor administrative
autonome.
(2) Funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul instituţiei
prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Funcţiile publice locale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul aparatului propriu al
autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora.
ART. 9
Funcţiile publice se împart în 3 clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării funcţiei publice,
după cum urmează:
a) clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii universitare de licenţă absolvite cu
diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
b) clasa a II-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite
cu diplomă;
c) clasa a III-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii
liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.
ART. 10
(1) După nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, funcţiile publice se împart în trei categorii după cum
urmează:
 a) funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici;
b) funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de conducere;
c) funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de execuţie.
(2) Funcţionarii publici numiţi în funcţiile publice din clasele a II-a şi a III-a pot ocupa numai funcţii publice de
execuţie.
ART. 11
(1) Funcţionarii publici sunt debutanţi sau definitivi.
(2) Pot fi numite funcţionari publici debutanţi persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei
funcţii publice de grad profesional debutant.
(3) Pot fi numiţi funcţionari publici definitivi:
a) funcţionarii publici debutanţi care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi au obţinut rezultat
corespunzător la evaluare;
b) persoanele care intră în corpul funcţionarilor publici prin concurs şi care au vechimea în specialitatea studiilor
necesare ocupării funcţiei publice de minimum 12 luni, 8 luni şi, respectiv, 6 luni, în funcţie de nivelul studiilor
absolvite.
ART. 12
Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele funcţii
publice:
a) secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
-------------
Litera a) a art. 12 a fost abrogată de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din
11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr.
379 din 10 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.
a) secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
-------------
Litera a) a art. 12 a fost repusă în vigoare prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie
2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 de către LEGEA nr. 379 din 10 decembrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.

b) secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
c) prefect;
d) secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
e) subprefect;
f) inspector guvernamental.
ART. 13
(1) Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele funcţii
publice:
a) director general şi director general adjunct din aparatul autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi
al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în funcţiile publice specifice
asimilate acestora;
b) director şi director adjunct din aparatul autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora;
c) secretar al unităţii administrativ-teritoriale*);
d) director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, în cadrul
instituţiei prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor
publice subordonate acestora, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora;
d) directorul executiv şi directorul executiv adjunct în cadrul instituţiei prefectului, în cadrul aparatului propriu al
autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora, precum şi în funcţiile
publice specifice asimilate acestora;
-----------
Litera d) a alin. (1) al art. 13 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22
aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
37 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost abrogată de alin. (1)
al art. XIV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr. 41 din 12 martie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 16 martie 2010.
d) directorul executiv şi directorul executiv adjunct în cadrul instituţiei prefectului, în cadrul aparatului propriu al
autorităţilor administraţiei publice locale, al instituţiilor publice subordonate acestora şi al altor instituţii publice
organizate la nivel teritorial, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora*);
-----------
Litera d) a alin. (1) al art. 13 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 1 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3
decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010. Pct. 1 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
d) director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, în cadrul
instituţiei prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor
publice subordonate acestora, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora;
-----------
Litera d) a alin. (1) al art. 13 a revenit la forma iniţială datorită încetării efectelor juridice ale pct. 1 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009, conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în
MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26,
art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, constatându-se
că acestea sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din
31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
În concluzie, în intervalul 14 ianuarie 2010-28 februarie 2010, dispoziţiile invocate mai sus au fost suspendate de
drept, încetându-şi efectele juridice în data de 1 martie 2010, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate.

e) şef serviciu, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acesteia;

f) şef birou, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acesteia.
(2) În cadrul autorităţilor administrative autonome pot fi stabilite şi funcţiile publice prevăzute la alin. (1) lit. e)
şi f), precum şi alte funcţii publice prevăzute în reglementările specifice.
(3) Funcţiile publice prevăzute la alin. (1) lit. a) se pot stabili şi în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din
administraţia publică locală care au un număr de minimum 150 de posturi.
-----------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform art. V din LEGEA nr. 251 din 23 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 4 iulie
2006, astfel cum a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 1 iulie 2009, secretarii de comune care, la data intrării în vigoare a prezentei
legi, nu au studii superioare juridice sau administrative îşi pot păstra funcţia publică, cu obligaţia ca până la data de
31 decembrie 2010 să îndeplinească condiţia de a avea studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv
studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în specialitatea juridică sau
administrativă, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică.
(2) Prin derogare de la prevederile art. IV alin. (5), secretarii de comune sunt obligaţi să îndeplinească condiţia
prevăzută la art. 57 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la
data de 31 decembrie 2012, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică.
(3) În cazul în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar al
comunei nu se prezintă persoane care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute la alin. (1) şi condiţia de vechime în
specialitatea studiilor de minimum 2 ani, pot candida şi persoane care nu îndeplinesc aceste condiţii, în următoarea
ordine:
a) persoane care au studii universitare de licenţă, absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă
durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în specialitate juridică sau administrativă;
b) persoane care au studii universitare de licenţă, absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă
durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în altă specialitate;
c) persoane care au studii medii, absolvite cu diplomă.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar al comunei se face pe
perioadă determinată, cu obligaţia organizării anuale a concursului pentru ocuparea acesteia."
 Art. II-V din acelaşi act normativ prevăd:
"Art. II
(1) În mod excepţional, perioada pentru care secretarii de comune au fost numiţi, prin concurs, pe perioadă
determinată, în condiţiile legii, se prelungeşte până la data ocupării acestei funcţii publice prin concurs organizat în
condiţiile legii.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), concursul de ocupare a funcţiilor publice de secretar al comunei se
organizează în termen de maximum 60 de zile de la data încetării măsurii de suspendare a concursului sau
examenului pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere vacante.
Art. III
(1) În situaţia în care funcţia publică de conducere de secretar al comunei este vacantă sau temporar vacantă şi în
cadrul autorităţii sau instituţiei publice nu există persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. V alin. (1)
din Legea nr. 251/2006, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, şi la art. 57 alin. (6) lit. a)
din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, funcţia poate fi exercitată cu caracter temporar şi de persoane care nu îndeplinesc ambele sau niciuna
dintre aceste condiţii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 92 alin. (2) lit. b), alin. (3), (4) şi (5) din
Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile art. IV alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. IV
(1) În mod excepţional, prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, perioada prevăzută la art. 92 alin. (2) poate fi prelungită cu maximum 6 luni
într-un an calendaristic cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care, în mod excepţional, s-a dispus
exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice vacante corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari
publici. Prevederile prezentului alineat se aplică până la data de 30 octombrie 2009.
(3) Prevederile alin. (1) se aplică până la data de 31 decembrie 2010.
Art. V
(1) În mod excepţional, în cazul în care la concursul organizat potrivit legii pentru intrarea în categoria înalţilor
funcţionari publici nu se înscriu candidaţi care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. d) din Legea nr.
188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot candida şi persoane care nu îndeplinesc
această condiţie.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), persoana declarată admisă îşi poate păstra calitatea de înalt funcţionar public
dacă, în termen de maximum 2 ani de la data numirii în funcţia publică în urma concursului, absolvă programele de
formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici,
organizate în condiţiile legii, sub sancţiunea eliberării din funcţie în cazul neîndeplinirii acestei condiţii în termenul
prevăzut."

ART. 14
(1) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa I persoanele numite în următoarele funcţii publice generale:
consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora.
(2) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a II-a persoanele numite în funcţia publică generală de referent
de specialitate, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acesteia.
(3) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a III-a persoanele numite în funcţia publică generală de
referent, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acesteia.
ART. 15
Funcţiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmează:
a) superior, ca nivel maxim;
b) principal;
c) asistent;
d) debutant.

CAP. III Categoria înalţilor funcţionari publici

ART. 16
(1) Înalţii funcţionari publici realizează managementul de nivel superior în administraţia publică centrală şi în
autorităţile administrative autonome.
(2) Pentru a ocupa o funcţie publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici persoana trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) cele prevăzute la art. 54;
b) studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu
diplomă de licenţă sau echivalentă;
c) cel puţin 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice;
 d) a absolvit programele de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei
înalţilor funcţionari publici ori a exercitat un mandat complet de parlamentar*);
e) a promovat concursul naţional pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici.
(3) Pentru ocuparea funcţiilor publice prevăzute la art. 12 lit. a), b) şi d) se pot stabili condiţii specifice sau
proceduri specifice, în condiţiile legii.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
457 din 1 iulie 2009 prevede:
"ART. V
(1) În mod excepţional, în cazul în care la concursul organizat potrivit legii pentru intrarea în categoria înalţilor
funcţionari publici nu se înscriu candidaţi care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. d) din Legea nr.
188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot candida şi persoane care nu îndeplinesc
această condiţie.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), persoana declarată admisă îşi poate păstra calitatea de înalt funcţionar public
dacă, în termen de maximum 2 ani de la data numirii în funcţia publică în urma concursului, absolvă programele de
formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici,
organizate în condiţiile legii, sub sancţiunea eliberării din funcţie în cazul neîndeplinirii acestei condiţii în termenul
prevăzut."

ART. 17
Programele de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor
funcţionari publici se organizează în condiţiile legii.
ART. 18
(1) Intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici se face prin concurs naţional. Recrutarea se face de către o
comisie permanentă, independentă, formată din 7 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru. Membrii
comisiei au mandate fixe de 10 ani şi jumătate şi sunt numiţi prin rotaţie.
(2) Persoanele care au promovat concursul naţional prevăzut la alin. (1) pot fi numite în funcţiile publice
corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici.
(3) Structura, criteriile de desemnare a membrilor, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale comisiei
prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
ART. 19
(1) Numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu, precum şi sancţionarea disciplinară a
înalţilor funcţionari publici se fac, în condiţiile legii, de către:
a) Guvern, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 12 lit. a), c) şi e);
b) primul-ministru, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 12 lit. b), d) şi f).
(1) Numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu, precum şi sancţionarea disciplinară a
înalţilor funcţionari publici se fac, în condiţiile legii, de către:
a) Guvern, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 12 lit. c) şi e);
b) primul-ministru, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 12 lit. b), d) şi f).
-------------
Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din
11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr.
379 din 10 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.
(1) Numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu, precum şi sancţionarea disciplinară a
înalţilor funcţionari publici se fac, în condiţiile legii, de către:
a) Guvern, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 12 lit. a), c) şi e);
b) primul-ministru, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 12 lit. b), d) şi f).
-------------
Alin. (1) al art. 19 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie 2009,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 prin respingerea acestui act normativ de către
LEGEA nr. 379 din 10 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.

(2) Numirea într-o funcţie publică prevăzută la art. 12 lit. a), b) şi d) se face dintre persoanele care îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2) şi (3).
(2) Numirea într-o funcţie publică prevăzută la art. 12 lit. b) şi d) se face dintre persoanele care îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2) şi (3).
-------------
Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din
11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr.
379 din 10 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.
(2) Numirea într-o funcţie publică prevăzută la art. 12 lit. a), b) şi d) se face dintre persoanele care îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2) şi (3).
-------------
Alin. (2) al art. 19 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie 2009,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 prin respingerea acestui act normativ de către
LEGEA nr. 379 din 10 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.

(3) La eliberarea din funcţia publică, înalţii funcţionari publici au dreptul la compensaţii materiale, stabilite
potrivit legii privind sistemul unitar de salarizare a funcţionarilor publici.
ART. 20
(1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici se face anual, în condiţiile
legii.
(2) Evaluarea generală a înalţilor funcţionari publici se face o dată la 2 ani, în scopul confirmării cunoştinţelor
profesionale, aptitudinilor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei publice.
(3) Înalţii funcţionari publici au obligaţia de a urma anual cursuri de perfecţionare profesională, în condiţiile
legii.
(4) Evaluarea anuală prevăzută la alin. (1) şi evaluarea generală prevăzută la alin. (2) se fac de către o comisie de
evaluare, ai cărei membri sunt numiţi prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului internelor şi
reformei administrative.

CAP. IV Managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici

SECŢIUNEA 1 Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

ART. 21
(1) Pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial se înfiinţează, în
subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, organ
de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit
de către primul-ministru, la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative. În exercitarea atribuţiilor
care îi revin, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ şi
individual.
(3) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este finanţată de la bugetul de stat.
ART. 22
(1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are următoarele atribuţii:
a) elaborează politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
b) elaborează şi avizează proiecte de acte normative privind funcţia publică şi funcţionarii publici;
c) monitorizează şi controlează modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici în
cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
d) elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, privind funcţiile
publice, precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor
publici;
e) elaborează proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici;
f) stabileşte criteriile pentru evaluarea activităţii funcţionarilor publici;
g) centralizează propunerile de instruire a funcţionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluării performanţelor
profesionale individuale ale funcţionarilor publici;
h) colaborează cu Institutul Naţional de Administraţie*) la stabilirea tematicii specifice programelor de formare
specializată în administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor publici;
----------
*) A se vedea litera b) a art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009.

i) întocmeşte şi administrează baza de date cuprinzând evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici;
j) aprobă condiţiile de participare şi procedura de organizare a recrutării şi promovării pentru funcţiile publice
pentru care organizează concurs, avizează şi monitorizează recrutarea şi promovarea pentru celelalte funcţii
publice, în condiţiile prezentei legi;
j) realizează recrutarea şi promovarea pentru funcţiile publice pentru care organizează concurs, monitorizează
recrutarea şi promovarea pentru celelalte funcţii publice, în condiţiile prezentei legi;
-----------
 Litera j) a alin. (1) al art. 22 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22
aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
37 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost abrogată de alin. (1)
al art. XIV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr. 41 din 12 martie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 16 martie 2010.
j) realizează recrutarea şi promovarea pentru funcţiile publice pentru care organizează concurs, monitorizează
recrutarea şi promovarea pentru celelalte funcţii publice, în condiţiile prezentei legi*);
-----------
Litera j) a alin. (1) al art. 22 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 2 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3
decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010. Pct. 2 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
j) aprobă condiţiile de participare şi procedura de organizare a recrutării şi promovării pentru funcţiile publice
pentru care organizează concurs, avizează şi monitorizează recrutarea şi promovarea pentru celelalte funcţii
publice, în condiţiile prezentei legi;
-----------
Litera j) a alin. (1) al art. 22 a revenit la forma iniţială datorită încetării efectelor juridice ale pct. 2 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009, conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în
MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26,
art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, constatându-se
că acestea sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din
31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
În concluzie, în intervalul 14 ianuarie 2010-28 februarie 2010, dispoziţiile invocate mai sus au fost suspendate de
drept, încetându-şi efectele juridice în data de 1 martie 2010, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate.
j) realizează recrutarea şi promovarea pentru funcţiile publice pentru care organizează concurs, monitorizează
recrutarea şi promovarea pentru celelalte funcţii publice, în condiţiile prezentei legi;
-----------
Litera j) a alin. (1) al art. 22 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

j^1) organizează concursuri sau examene pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere vacante, în condiţiile
prevăzute la art. 58;
-----------
Litera j^1) a alin. (1) al art. 22 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

j^2) dispune suspendarea organizării şi desfăşurării concursurilor, în condiţiile legii;

-----------
Litera j^2) a alin. (1) al art. 22 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

k) realizează redistribuirea funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive
neimputabile lor;
l) acordă asistenţă de specialitate şi coordonează metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul
autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;
 m) participă la negocierile dintre organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici şi Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative;
n) colaborează cu organisme şi cu organizaţii internaţionale din domeniul său de activitate;
o) elaborează anual, cu consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice, Planul de ocupare a funcţiilor publice, pe
care îl supune spre aprobare Guvernului*);
p) întocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, pe care îl
prezintă Guvernului;
q) constată contravenţii şi aplică sancţiuni, în condiţiile legii.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
(3) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are legitimare procesuală activă şi poate sesiza instanţa de
contencios administrativ competentă cu privire la:
a) actele prin care autorităţile sau instituţiile publice încalcă legislaţia referitoare la funcţia publică şi funcţionarii
publici, constatate ca urmare a activităţii proprii de control;
b) refuzul autorităţilor şi instituţiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul funcţiei publice şi al
funcţionarilor publici.
(4) Actul atacat potrivit alin. (3) este suspendat de drept.
(5) Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici poate sesiza şi prefectul în legătură cu actele ilegale
emise de autorităţile sau instituţiile publice locale.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform art. VI din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010, aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. o), art. 65 alin. (3) şi art. 70 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) din Legea
nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum
şi cu cele aduse prin prezenta lege, se suspendă până la data de 31 decembrie 2010.

ART. 22^1
În situaţia în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale
privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor de recrutare şi de promovare în funcţii publice din cadrul
autorităţilor şi instituţiilor publice, dispune, după caz, amânarea sau suspendarea organizării şi desfăşurării
concursului.
-----------
Art. 22^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22
aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost abrogată de alin. (1) al art.
XIV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
668 din 6 octombrie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr. 41 din 12 martie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 16 martie 2010.
ART. 22^1*)
În situaţia în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale
privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor de recrutare şi de promovare în funcţii publice din cadrul
autorităţilor şi instituţiilor publice, dispune, după caz, amânarea sau suspendarea organizării şi desfăşurării
concursului.
-----------
Art. 22^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a
încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010. Pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
-----------
Art. 22^1 a fost eliminat datorită încetării efectelor juridice ale pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ
nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009, conform
DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL
nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26,
art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, constatându-se
că acestea sunt neconstituţionale.
 Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din
31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
În concluzie, în intervalul 14 ianuarie 2010-28 februarie 2010, dispoziţiile invocate mai sus au fost suspendate de
drept, încetându-şi efectele juridice în data de 1 martie 2010, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate.

ART. 22^1
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici dispune suspendarea organizării şi desfăşurării concursului sau, după
caz, a examenului, în următoarele cazuri:
a) în situaţia în care este sesizată şi se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind organizarea şi
desfăşurarea concursurilor de recrutare şi de promovare în funcţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice;
b) autoritatea sau instituţia publică nu a transmis Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici planul de ocupare a
funcţiilor publice, potrivit prevederilor art. 23 alin. (4) şi (5);
c) autoritatea sau instituţia publică care organizează concursul sau examenul nu a obţinut avizul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, potrivit prevederilor art. 107.
-----------
Art. 22^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

ART. 23
(1) Planul de ocupare a funcţiilor publice stabileşte:
a) numărul maxim al funcţiilor publice rezervate promovării funcţionarilor publici;
b) numărul maxim al funcţiilor publice care vor fi rezervate în scopul promovării rapide;
c) numărul maxim al funcţiilor publice care vor fi ocupate prin recrutare;
d) numărul maxim al funcţiilor publice care vor fi înfiinţate;
e) numărul maxim al funcţiilor publice care vor fi supuse reorganizării;
f) numărul maxim de funcţii publice pe fiecare clasă, categorie şi pe grade profesionale;
g) numărul maxim al funcţiilor publice de conducere şi al funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor
funcţionari publici.
(2) Planul de ocupare a funcţiilor publice se elaborează anual, cu consultarea sindicatelor reprezentative ale
funcţionarilor publici, astfel:
a) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite,
pentru autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală;
b) de către primar sau, după caz, de către preşedintele consiliului judeţean, prin aparatul de specialitate, pentru
autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală.
(3) Planul de ocupare a funcţiilor publice se întocmeşte centralizat, pe fiecare ordonator principal de credite şi pe
fiecare instituţie din subordinea acesteia sau finanţată prin bugetul său.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. a), planul de ocupare a funcţiilor publice se aprobă prin hotărâre a
Guvernului. În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), planul de ocupare a funcţiilor publice se aprobă prin hotărâre a
consiliului local, respectiv a consiliului judeţean.
(5) Pentru autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală, proiectul planului de ocupare a
funcţiilor publice se transmite Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu 45 de zile înainte de data aprobării. În
situaţia în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată neregularităţi în structura acestuia, autorităţile
sau instituţiile publice au obligaţia de a modifica proiectul planului de ocupare a funcţiilor publice, pe baza
observaţiilor Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în conformitate cu prevederile legale.
ART. 24
Gestiunea curentă a resurselor umane şi a funcţiilor publice este organizată şi realizată, în cadrul fiecărei
autorităţi şi instituţii publice, de către un compartiment specializat, care colaborează direct cu Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici.

SECŢIUNEA a 2-a Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici

ART. 25
(1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici administrează evidenţa naţională a funcţiilor publice şi a
funcţionarilor publici, pe baza datelor transmise de autorităţile şi instituţiile publice.
(2) Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici se ţine în cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice,
potrivit formatului stabilit de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Autorităţile şi instituţiile publice au
obligaţia de a transmite Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici toate informaţiile cuprinse în evidenţa
funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici din cadrul acestora.
(3) În scopul asigurării gestionării eficiente a resurselor umane, precum şi pentru urmărirea carierei
funcţionarului public, autorităţile şi instituţiile publice întocmesc dosarul profesional pentru fiecare funcţionar
public.
(4) Formatul standard al evidenţei funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi conţinutul dosarului
profesional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
ART. 26
(1) Autorităţile şi instituţiile publice răspund de întocmirea şi actualizarea dosarelor profesionale ale
funcţionarilor publici şi asigură păstrarea acestora în condiţii de siguranţă.
(2) În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau instituţia publică păstrează o
copie a dosarului profesional şi înmânează originalul funcţionarului public, pe bază de semnătură.
(3) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în
termen de 10 zile lucrătoare, orice modificare intervenită în situaţia funcţionarilor publici.
(4) Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenţa naţională a funcţiilor publice şi a funcţionarilor
publici, precum şi la dosarul profesional al funcţionarului public au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor
cu caracter personal, în condiţiile legii.
(5) La solicitarea funcţionarului public, autoritatea sau instituţia publică este obligată să elibereze un document
care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în muncă, în specialitate şi în funcţia publică.

CAP. V Drepturi şi îndatoriri

SECŢIUNEA 1 Drepturile funcţionarilor publici

ART. 27
(1) Dreptul la opinie al funcţionarilor publici este garantat.
(2) Este interzisă orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii politice, de apartenenţă sindicală,
convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea
natură.
ART. 28
Funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut şi
care îl vizează în mod direct.
ART. 29
(1) Dreptul de asociere sindicală este garantat funcţionarilor publici.
(2) Funcţionarii publici pot, în mod liber, să înfiinţeze organizaţii sindicale, să adere la ele şi să exercite orice
mandat în cadrul acestora.
(3) În situaţia în care înalţii funcţionari publici sau funcţionarii publici de conducere sunt aleşi în organele de
conducere ale organizaţiilor sindicale, aceştia au obligaţia ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele de
conducere ale organizaţiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două funcţii. În cazul în care funcţionarul
public optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în organizaţiile sindicale, raporturile de
serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a mandatului în funcţia de conducere din organizaţia
sindicală.
(3) În situaţia în care înalţii funcţionari publici sau funcţionarii publici care au calitatea de ordonatori de credite
sunt aleşi în organele de conducere a organizaţiilor sindicale, aceştia au obligaţia ca în termen de 15 zile de la
alegerea în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două funcţii. În cazul
în care funcţionarul public optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în organizaţiile sindicale,
raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a mandatului în funcţia de conducere din
organizaţia sindicală.
--------------
Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 125 din 8
octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 694 din 13 octombrie 2008.

(3^1) Funcţionarii publici, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (3), pot deţine simultan funcţia publică şi funcţia în
organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cu obligaţia respectării regimului incompatibilităţilor şi al
conflictelor de interese care le este aplicabil.
--------------
Alin. (3^1) al art. 29 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 125 din 8
octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 694 din 13 octombrie 2008.

(4) Funcţionarii publici se pot asocia în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii având ca scop protejarea
intereselor profesionale.
ART. 30
 (1) Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici care se află în grevă nu beneficiază de salariu şi alte drepturi salariale pe durata grevei.
ART. 31
(1) Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;*)
----------
Litera c) a alin. (1) al art. 31 a fost abrogată de pct. 14 al art. 49, Cap. VI din LEGEA-CADRU nr. 330 din 5
noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 762 din 9 noiembrie 2009.

d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare.*)

----------
*) În perioada 2004-2006, prevederile referitoare la suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de
salarizare au fost suspendate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor
salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 76/2005, şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor
drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 417/2006.
----------
Litera d) a alin. (1) al art. 31 a fost abrogată de pct. 14 al art. 49, Cap. VI din LEGEA-CADRU nr. 330 din 5
noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 762 din 9 noiembrie 2009.

(2) Funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii.
(3) Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului
unitar de salarizare pentru funcţionarii publici.

ART. 32
Funcţionarii publici care, potrivit legii, sunt obligaţi să poarte uniformă în timpul serviciului o primesc gratuit.
ART. 33
(1) Durata normală a timpului de lucru pentru funcţionarii publici este, de regulă, de 8 ore pe zi şi de 40 de ore
pe săptămână.
(2) Pentru orele lucrate din dispoziţia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice peste durata normală a
timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare funcţionarii publici de execuţie au
dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază. Numărul orelor plătite cu sporul
de 100% nu poate depăşi 360 într-un an.*)
----------
*) Până la data de 31 decembrie 2005, prevederile referitoare la acordarea orelor suplimentare au fost suspendate
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi
ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 76/2005.

ART. 34
(1) Funcţionarii publici pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică, în condiţiile legii.
(2) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică
numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu.
(3) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot candida pentru funcţii de demnitate publică
numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu.
ART. 35
(1) Funcţionarii publici au dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte
concedii.
(2) Funcţionarul public are dreptul, pe lângă indemnizaţia de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din
luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.**)
----------
**) Până la data de 31 decembrie 2006, prevederile referitoare la acordarea primelor cu ocazia plecării în
concediul de odihnă au fost suspendate succesiv prin legile bugetare anuale, precum şi prin actele normative anuale
de salarizare a funcţionarilor publici.
ART. 36
În perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor,
raporturile de serviciu nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa funcţionarului public în cauză.
ART. 37
Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure funcţionarilor publici condiţii normale de muncă şi
igienă, de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.
ART. 38
 Funcţionarii publici beneficiază de asistenţă medicală, proteze şi medicamente, în condiţiile legii.
ART. 39
Funcţionarii publici beneficiază de pensii, precum şi de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit
legii.
ART. 40
(1) În caz de deces al funcţionarului public, membrii familiei, care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaş,
primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate a funcţionarului public
decedat.
(2) În cazul în care decizia pentru pensia de urmaş nu a fost emisă din vina autorităţii sau a instituţiei publice în
termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare drepturile prevăzute la alin. (1) până la
emiterea deciziei pentru pensia de urmaş.
ART. 41
(1) Funcţionarii publici beneficiază în exercitarea atribuţiilor lor de protecţia legii.
(2) Autoritatea sau instituţia publică este obligată să asigure protecţia funcţionarului public împotriva
ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcţiei publice sau în
legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituţia publică va solicita sprijinul organelor
abilitate, potrivit legii.
(3) Măsurile speciale de protecţie pentru funcţionarii publici cu atribuţii de control şi inspecţie, executare silită a
creanţelor bugetare, precum şi pentru alte categorii de funcţionari publici care desfăşoară activităţi cu grad ridicat
de risc profesional se stabilesc prin acte normative, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau
de către autorităţi şi instituţii publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
ART. 42
Autoritatea sau instituţia publică este obligată să îl despăgubească pe funcţionarul public în situaţia în care acesta
a suferit, din culpa autorităţii sau instituţiei publice, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de
serviciu.

SECŢIUNEA a 2-a Îndatoririle funcţionarilor publici

ART. 43
(1) Funcţionarii publici au obligaţia să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu
legea îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau
juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.
(2) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului
din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea,
precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.
(3) Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege.
ART. 44
(1) Funcţionarilor publici le este interzis să ocupe funcţii de conducere în structurile sau organele de conducere,
alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizaţiilor cărora le este
aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă
partidele politice.
(2) Înalţilor funcţionari publici le este interzis să facă parte din partide politice, organizaţii cărora le este aplicabil
acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau din fundaţiile ori asociaţiile care funcţionează pe lângă partidele
politice.
(3) Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau
manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo
organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.
ART. 45
(1) Funcţionarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o
deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.
(2) Funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici.
(3) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul
ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispoziţia o formulează în scris, funcţionarul public este
obligat să o execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vădit ilegală. Funcţionarul public are îndatorirea să
aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.
ART. 46
Funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în
legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile
legii, cu excepţia informaţiilor de interes public.
ART. 47
(1) Funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii,
în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje.
 (2) La numirea într-o funcţie publică, precum şi la încetarea raportului de serviciu, funcţionarii publici sunt
obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, conducătorului autorităţii sau instituţiei publice declaraţia de avere.
Declaraţia de avere se actualizează anual, potrivit legii.
ART. 48
(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările
repartizate.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenţa lor sau
să discute direct cu petenţii, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi să intervină
pentru soluţionarea acestor cereri.
ART. 49
Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al
incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii.

SECŢIUNEA a 3-a Perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici

ART. 50
Funcţionarii publici au dreptul şi obligaţia de a-şi îmbunătăţi în mod continuu abilităţile şi pregătirea
profesională.
ART. 51
(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru
acoperirea cheltuielilor de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici organizată la iniţiativa ori în interesul
autorităţii sau instituţiei publice.
(2) Pe perioada în care funcţionarii publici urmează forme de perfecţionare profesională, beneficiază de
drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:
a) organizate la iniţiativa ori în interesul autorităţii sau instituţiei publice;
b) urmate la iniţiativa funcţionarului public, cu acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.
(3) Funcţionarii publici care urmează forme de perfecţionare profesională, a căror durată este mai mare de 90 de
zile într-un an calendaristic, organizate în ţară sau în străinătate, finanţate din bugetul de stat sau bugetul local, sunt
obligaţi să se angajeze în scris că vor lucra în administraţia publică între 2 şi 5 ani de la terminarea programelor,
proporţional cu numărul zilelor de perfecţionare profesională, dacă pentru programul respectiv nu este prevăzută o
altă perioadă.
(4) Funcţionarii publici care au urmat forme de perfecţionare profesională, în condiţiile alin. (3), ale căror
raporturi de serviciu încetează, potrivit dispoziţiilor art. 97 lit. b), d) şi e), ale art. 98 alin. (1) lit. f) şi g) sau ale art.
99 alin. (1) lit. d), înainte de împlinirea termenului prevăzut sunt obligaţi să restituie contravaloarea cheltuielilor
efectuate pentru perfecţionare, precum şi, după caz, drepturile salariale primite pe perioada perfecţionării, calculate
în condiţiile legii proporţional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul în care funcţionarul public nu mai deţine funcţia publică din motive
neimputabile acestuia.
(6) În cazul în care persoanele care au urmat o formă de perfecţionare, dar nu au absolvit-o din vina lor, sunt
obligate să restituie instituţiei sau autorităţii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecţionare,
precum şi drepturile salariale primite în perioada perfecţionării, calculate în condiţiile legii, dacă acestea au fost
suportate de autoritatea sau instituţia publică.
ART. 52
Nu constituie forme de perfecţionare profesională şi nu pot fi finanţate din bugetul de stat sau din bugetul local
studiile universitare sau studiile de doctorat.
ART. 53
Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să comunice anual Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în
condiţiile legii, planul de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici, precum şi fondurile prevăzute în
bugetul anual propriu pentru acoperirea cheltuielilor de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici,
organizate la iniţiativa ori în interesul autorităţii sau instituţiei publice.

CAP. VI Cariera funcţionarilor publici

SECŢIUNEA 1 Recrutarea funcţionarilor publici

ART. 54
Poate ocupa o funcţie publică persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
d) are capacitate deplină de exerciţiu;
 e) are o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei publice pentru care candidează, atestată pe bază de examen
medical de specialitate;
f) îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publică;
g) îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice;
h) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii,
de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a
unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia
situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
i) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive
disciplinare în ultimii 7 ani;
j) nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege.
ART. 55
Ocuparea funcţiilor publice vacante şi a funcţiilor publice temporar vacante se poate face numai în condiţiile
prezentei legi.
ART. 56
Ocuparea funcţiilor publice se face prin:
a) promovare;
b) transfer;
c) redistribuire;
d) recrutare;
e) alte modalităţi prevăzute expres de prezenta lege.
ART. 57
(1) Recrutarea în vederea intrării în corpul funcţionarilor publici se face prin concurs, în limita funcţiilor publice
vacante rezervate în acest scop prin planul de ocupare a funcţiilor publice.
(2) Condiţiile de participare şi procedura de organizare a concursului se stabilesc potrivit legii.
(3) Concursul are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competenţei,
precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale.
(4) Anunţul privind concursul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi într-un cotidian de
largă circulaţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului. În mod excepţional, termenul de 30
de zile poate fi redus, în condiţiile legii, pentru concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor publice de
execuţie temporar vacante.
(5) Condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare participării la concursul de recrutare
organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie se stabilesc astfel:
a) un an în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor publice de
execuţie de grad profesional asistent din clasa I, 8 luni pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad
profesional asistent din clasa a II-a sau 6 luni pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad profesional
asistent din clasa a III-a;
b) 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor publice de
execuţie de grad profesional principal;
c) 9 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor publice de
execuţie de grad profesional superior.
(6) Condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare participării la concursul de recrutare
organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere se stabilesc astfel:
a) 2 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor publice de
conducere de: şef birou, şef serviciu şi secretar al comunei*), precum şi a funcţiilor publice specifice asimilate
acestora;
b) 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor publice de
conducere, altele decât cele prevăzute la lit. a).
b) 3 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor publice de
conducere, altele decât cele prevăzute la lit. a).
-----------
Litera b) a alin. (6) al art. 57 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(7) Pentru participarea la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere,
candidaţii trebuie să fi absolvit studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice,
management ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice**).
-------------
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
*) Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 457 din 1 iulie 2009, în situaţia în care funcţia publică de conducere de secretar al comunei este
vacantă sau temporar vacantă şi în cadrul autorităţii sau instituţiei publice nu există persoane care îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. V alin. (1) din Legea nr. 251/2006, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanţă
de urgenţă, şi la art. 57 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, funcţia poate fi exercitată cu caracter temporar şi de persoane care nu
îndeplinesc ambele sau niciuna dintre aceste condiţii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 92 alin. (2)
lit. b), alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Prevederile art. IV alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. IV din acelaşi act normativ prevede că, în mod excepţional, prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (3)
din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, perioada prevăzută la art. 92 alin. (2)
poate fi prelungită cu maximum 6 luni într-un an calendaristic cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care, în mod excepţional, s-a dispus
exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice vacante corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari
publici. Prevederile prezentului alineat se aplică până la data de 30 octombrie 2009.
Prevederile alin. (1) se aplică până la data de 31 decembrie 2010.
A se vedea si Nota de la art. 13.
**) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform art. 37, Cap. IV din LEGEA-CADRU nr. 330 din 5 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 762 din 9 noiembrie 2009, condiţia prevăzută la art. 57 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 privind
Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu este obligatorie pentru
recrutarea funcţionarilor publici de conducere, în cazul exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice de
conducere, precum şi pentru funcţionarii publici care ocupă o funcţie publică de conducere, pe o perioadă de 5 ani
de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Funcţionarii publici prevăzuţi la alin. (1) sunt obligaţi să îndeplinească condiţia prevăzută la art. 57 alin. (7) din
Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termenul prevăzut, sub sancţiunea
eliberării din funcţia publică.

ART. 58
(1) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice centrale este
organizat, în condiţiile legii, astfel:
a) de către comisia prevăzută la art. 18 alin. (1) pentru înalţii funcţionari publici. Secretariatul tehnic al comisiei
se asigură de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
b) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale
şi specifice;
c) de către autorităţi şi instituţii publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea
funcţiilor publice de execuţie generale şi specifice.
(2) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice din administraţia
publică locală este organizat, în condiţiile legii, astfel:
a) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru funcţiile publice de conducere din următoarele
domenii: protecţia copilului, evidenţa informatizată a persoanei, audit public intern, financiar-contabilitate,
urbanism şi arhitectură, resurse umane, integrare europeană, pentru secretarii unităţilor administrativ-teritoriale,
precum şi pentru funcţiile publice de execuţie din domeniul auditului public intern;
b) de către autorităţi şi instituţii publice, pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, altele decât cele prevăzute la
lit. a).
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală au
obligaţia de a informa Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici înainte cu 10 zile de demararea procedurii de
organizare şi desfăşurare a concursurilor. În situaţia în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată că
nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor dispune amânarea sau
suspendarea organizării şi desfăşurării concursului.
(4) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate delega autorităţilor sau instituţiilor publice, în condiţiile
legii, competenţa de a organiza concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale şi
specifice.
ART. 58
(1) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale
şi locale, autorităţilor administrative autonome, precum şi pentru serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi
ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale este
organizat, în condiţiile legii, astfel:
a) de comisia prevăzută la art. 18 alin. (1), pentru înalţii funcţionari publici. Secretariatul tehnic al comisiei se
asigură de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
b) de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale şi
specifice, cu excepţia funcţiilor publice de secretar al comunei, şef serviciu şi şef birou;
c) de autorităţile şi instituţiile publice în al căror stat de funcţii se află funcţia publică vacantă, pentru funcţiile
publice de conducere de secretar al comunei, şef serviciu şi şef birou şi pentru toate funcţiile publice de execuţie.
 (2) În vederea verificării şi validării condiţiilor legale de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru
ocuparea funcţiilor publice vacante de către autorităţile şi instituţiile publice organizatoare, Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici desemnează un responsabil de procedură, funcţionar public, reprezentant al acesteia în
comisia de concurs.
-----------
Art. 58 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22
aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost abrogată de alin. (1) al art.
XIV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
668 din 6 octombrie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr. 41 din 12 martie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 16 martie 2010.
ART. 58*)
(1) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale
şi locale, autorităţilor administrative autonome, precum şi pentru serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi
ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale este
organizat, în condiţiile legii, astfel:
a) de comisia prevăzută la art. 18 alin. (1), pentru înalţii funcţionari publici. Secretariatul tehnic al comisiei se
asigură de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
b) de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale şi
specifice, cu excepţia funcţiilor publice de secretar al comunei, şef serviciu şi şef birou;
c) de autorităţile şi instituţiile publice în al căror stat de funcţii se află funcţia publică vacantă, pentru funcţiile
publice de conducere de secretar al comunei, şef serviciu şi şef birou şi pentru toate funcţiile publice de execuţie.
(2) În vederea verificării şi validării condiţiilor legale de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru
ocuparea funcţiilor publice vacante de către autorităţile şi instituţiile publice organizatoare, Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici desemnează un responsabil de procedură, funcţionar public, reprezentant al acesteia în
comisia de concurs.
(3) În cazul concursurilor prevăzute la alin. (1) lit. c), autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici datele de organizare a concursurilor, cu cel puţin 20 de zile înainte de
demararea procedurilor prevăzute de lege.
-----------
Art. 58 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a
încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010. Pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
ART. 58
(1) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice centrale este
organizat, în condiţiile legii, astfel:
a) de către comisia prevăzută la art. 18 alin. (1) pentru înalţii funcţionari publici. Secretariatul tehnic al comisiei
se asigură de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
b) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale
şi specifice;
c) de către autorităţi şi instituţii publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea
funcţiilor publice de execuţie generale şi specifice.
(2) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice din administraţia
publică locală este organizat, în condiţiile legii, astfel:
a) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru funcţiile publice de conducere din următoarele
domenii: protecţia copilului, evidenţa informatizată a persoanei, audit public intern, financiar-contabilitate,
urbanism şi arhitectură, resurse umane, integrare europeană, pentru secretarii unităţilor administrativ-teritoriale,
precum şi pentru funcţiile publice de execuţie din domeniul auditului public intern;
b) de către autorităţi şi instituţii publice, pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, altele decât cele prevăzute la
lit. a).
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală au
obligaţia de a informa Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici înainte cu 10 zile de demararea procedurii de
organizare şi desfăşurare a concursurilor. În situaţia în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată că
nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor dispune amânarea sau
suspendarea organizării şi desfăşurării concursului.
 (4) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate delega autorităţilor sau instituţiilor publice, în condiţiile
legii, competenţa de a organiza concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale şi
specifice.
-----------
Art. 58 a revenit la forma iniţială datorită încetării efectelor juridice ale pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009,
conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în MONITORUL
OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26,
art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, constatându-se
că acestea sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din
31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
În concluzie, în intervalul 14 ianuarie 2010-28 februarie 2010, dispoziţiile invocate mai sus au fost suspendate de
drept, încetându-şi efectele juridice în data de 1 martie 2010, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate.
**) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010 s-a dispus completarea art. 58 cu alin. (4)-(8), fără ca legiuitorul să aibă în vedere că art. 58 a revenit la forma
anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr.
668 din 6 octombrie 2009, şi are o altă formă:
"(4) Înştiinţarea va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:
a) identificarea funcţiilor publice vacante prin denumire, categorie, clasă şi, după caz, grad profesional, precum
şi compartimentul din care fac parte;
b) condiţiile de studii de specialitate şi, după caz, alte condiţii specifice prevăzute în fişa postului pentru fiecare
funcţie publică vacantă;
c) data propusă pentru organizarea concursului.
(5) În termen de 10 zile, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici verifică în baza de date privind evidenţa
funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici dacă există funcţionari publici care îndeplinesc condiţiile pentru a fi
redistribuiţi.
(6) În condiţiile în care nu există funcţionari publici care să poată fi redistribuiţi, Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici comunică autorităţilor şi instituţiilor publice desemnarea unui responsabil de procedură,
funcţionar public, reprezentant al acesteia în comisia de concurs. Responsabilul de procedură verifică îndeplinirea
condiţiilor legale de organizare şi desfăşurare a concursurilor şi îndeplineşte şi celelalte activităţi corespunzătoare
calităţii de membru în comisia de concurs.
(7) Responsabilul de procedură sesizează cu celeritate Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în situaţia
nerespectării de către autorităţile şi instituţiile publice a procedurii de organizare şi desfăşurare a concursurilor. Pe
baza analizei sesizării formulate de responsabilul de procedură, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici dispune
suspendarea organizării şi desfăşurării concursului.
(8) Responsabilul de procedură poate fi desemnat din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau din
cadrul instituţiei prefectului, pe baza propunerilor prefecţilor."

ART. 59
Concursul pentru admiterea la programele organizate în condiţiile legii pentru obţinerea statutului de manager
public se organizează şi se gestionează de instituţiile abilitate potrivit legii să organizeze astfel de programe, cu
avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

SECŢIUNEA a 2-a Perioada de stagiu

ART. 60
(1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi
responsabilităţilor unei funcţii publice, formarea practică a funcţionarilor publici debutanţi, precum şi cunoaşterea
de către aceştia a specificului administraţiei publice şi a exigenţelor acesteia.
(2) Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru funcţionarii publici de execuţie din clasa I, 8 luni pentru cei
din clasa a II-a şi 6 luni pentru cei din clasa a III-a.
ART. 61
 (1) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării realizate, funcţionarul public debutant va fi:
a) numit funcţionar public de execuţie definitiv în clasa corespunzătoare studiilor absolvite, în funcţiile publice
prevăzute la art. 14, în gradul profesional asistent;
b) eliberat din funcţia publică, în cazul în care a obţinut la evaluarea activităţii calificativul "necorespunzător".
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) perioada de stagiu nu constituie vechime necesară pentru ocuparea unei
funcţii publice.

SECŢIUNEA a 3-a Numirea funcţionarilor publici

ART. 62
(1) Numirea în funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici se face în conformitate cu dispoziţiile
art. 19 alin. (1).
(2) Numirea în funcţiile publice de conducere pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit.
b) şi alin. (2) lit. a) se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice din
administraţia publică centrală şi locală, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) Numirea în funcţiile publice de conducere pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit.
b) se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia
publică centrală şi locală, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Alin. (2) al art. 62 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din
22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost abrogată de alin. (1) al art.
XIV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
668 din 6 octombrie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr. 41 din 12 martie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 16 martie 2010.
(2) Numirea în funcţiile publice de conducere pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit.
b) se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia
publică centrală şi locală, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici*).
Alin. (2) al art. 62 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a
încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010. Pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
(2) Numirea în funcţiile publice de conducere pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit.
b) şi alin. (2) lit. a) se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice din
administraţia publică centrală şi locală, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Alin. (2) al art. 62 a revenit la forma iniţială datorită încetării efectelor juridice ale pct. 5 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009, conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în
MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
(2) Numirea în funcţiile publice de conducere pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit.
b) se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia
publică centrală şi locală, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Alin. (2) al art. 62 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(3) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit. c) şi alin. (2)
lit. b) se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia
publică centrală şi locală.
(3) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit. c) se face
prin actul administrativ emis de conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi
locală.
Alin. (3) al art. 62 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din
22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost abrogată de alin. (1) al art.
XIV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
668 din 6 octombrie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr. 41 din 12 martie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 16 martie 2010.
 (3) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit. c) se face
prin actul administrativ emis de conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi
locală*).
Alin. (3) al art. 62 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a
încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010. Pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
(3) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit. c) şi alin. (2)
lit. b) se face prin actul administrativ emis de conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia
publică centrală şi locală.
Alin. (3) al art. 62 a revenit la forma iniţială datorită încetării efectelor juridice ale pct. 5 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009, conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în
MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
(3) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit. c) se face
prin actul administrativ emis de conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi
locală care au organizat concursul.
Alin. (3) al art. 62 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(4) Actul administrativ de numire are formă scrisă şi trebuie să conţină temeiul legal al numirii, numele
funcţionarului public, denumirea funcţiei publice, data de la care urmează să exercite funcţia publică, drepturile
salariale, precum şi locul de desfăşurare a activităţii.
(5) Fişa postului aferentă funcţiei publice se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se
înmânează funcţionarului public.
(6) La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune jurământul de credinţă în termen de 3
zile de la emiterea actului de numire în funcţia publică definitivă. Jurământul are următoarea formulă: "Jur să
respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile
ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să păstrez secretul
profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi ajute Dumnezeu." Formula
religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.
(7) Depunerea jurământului prevăzut la alin. (6) se consemnează în scris. Refuzul depunerii jurământului se
consemnează în scris şi atrage revocarea actului administrativ de numire în funcţia publică. Obligaţia de organizare
a depunerii jurământului aparţine persoanei care are competenţa legală de numire.

*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:

Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26,
art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, constatându-se
că acestea sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din
31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
În concluzie, în intervalul 14 ianuarie 2010-28 februarie 2010, dispoziţiile invocate mai sus au fost suspendate de
drept, încetându-şi efectele juridice în data de 1 martie 2010, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate.

SECŢIUNEA a 4-a Promovarea funcţionarilor publici şi evaluarea performanţelor profesionale

ART. 63
În carieră, funcţionarul public poate promova în funcţia publică şi poate avansa în treptele de salarizare, în
condiţiile legii. Promovarea în clasă, promovarea în grade profesionale şi avansarea în trepte de salarizare nu sunt
condiţionate de existenţa unui post vacant.
ART. 64
(1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice superioare.
 (2) Promovarea în gradul profesional imediat superior celui deţinut de funcţionarul public se face prin concurs
sau examen, organizat anual, prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării
concursului sau examenului. Fişa postului funcţionarului public care a promovat în funcţia publică se completează
cu noi atribuţii şi responsabilităţi.
(2) Promovarea în funcţia publică de execuţie în gradul profesional imediat superior celui deţinut de funcţionarul
public se face prin concurs sau examen, organizat semestrial de către autorităţile şi instituţiile publice, prin
transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului. Fişa
postului funcţionarului public care a promovat în funcţia publică se completează cu noi atribuţii şi responsabilităţi
sau, după caz, prin creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.
-----------
Alin. (2) al art. 64 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
Pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
(2) Promovarea în funcţia publică de execuţie în gradul profesional imediat superior celui deţinut de funcţionarul
public se face prin concurs sau examen, organizat semestrial de către autorităţile şi instituţiile publice, prin
transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului. Fişa
postului funcţionarului public care a promovat în funcţia publică se completează cu noi atribuţii şi responsabilităţi
sau, după caz, prin creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.
-----------
Alin. (2) al art. 64 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

ART. 65
(1) Examenul de promovare în gradul profesional se organizează de autoritatea sau instituţia publică, cu avizul
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în limita funcţiilor publice rezervate promovării, cu încadrarea în
fondurile bugetare alocate.
(1) Concursul sau examenul de promovare în gradul profesional se organizează de autoritatea sau instituţia
publică, în limita funcţiilor publice rezervate promovării, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate.
-----------
Alin. (1) al art. 65 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
(1) Concursul sau examenul de promovare în gradul profesional se organizează de autoritatea sau instituţia
publică, în limita funcţiilor publice rezervate promovării, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate.
-----------
Alin. (1) al art. 65 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(2) Pentru a participa la examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui deţinut, funcţionarul
public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă cel puţin 4 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează;
b) să aibă cel puţin 2 ani vechime în treapta de salarizare din care avansează;
c) să fi obţinut cel puţin calificativul "bine" la evaluarea performanţelor individuale în ultimii 2 ani;
d) să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi.
(2) Pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui
deţinut, funcţionarul public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă cel puţin 4 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează;
b) să aibă cel puţin 2 ani vechime în treapta de salarizare din care avansează;
c) să fi obţinut cel puţin calificativul "bine" la evaluarea anuală a performanţelor individuale în ultimii 2 ani
calendaristici;
d) să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi.
-----------
Alin. (2) al art. 65 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
Pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
(2) Pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui
deţinut, funcţionarul public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă cel puţin 3 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează;
b) să aibă cel puţin 2 ani vechime în treapta de salarizare din care avansează;
c) să fi obţinut cel puţin calificativul "bine" la evaluarea anuală a performanţelor individuale în ultimii 2 ani
calendaristici;
d) să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi.
-----------
Alin. (2) al art. 65 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(3) Funcţionarii publici care nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute pentru promovarea în gradul
profesional imediat superior celui deţinut pot participa la concursul organizat, în condiţiile legii, în vederea
promovării rapide în funcţia publică*).
(4) Prevederile art. 58 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
-----------
Alin. (4) al art. 65 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
Pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
(4) Prevederile art. 58 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
Alin. (4) al art. 65 a fost introdus de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform art. VI din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010, aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. o), art. 65 alin. (3) şi art. 70 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) din Legea
nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum
şi cu cele aduse prin prezenta lege, se suspendă până la data de 31 decembrie 2010.

ART. 66
Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcţie publică de conducere, funcţionarii publici trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie absolvenţi de masterat sau de studii postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management
sau în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice;
b) să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
c) să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului;
d) să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 57 alin. (6);
e) să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi.
ART. 67
Avansarea în trepte de salarizare se face în condiţiile legii privind sistemul unitar de salarizare a funcţionarilor
publici.
ART. 68
(1) În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea,
funcţionarii publici de execuţie au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice
într-o clasă superioară celei în care sunt încadraţi, în condiţiile legii.
(1) În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcţionarii publici de execuţie au dreptul de a
participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară celei în care sunt
încadraţi, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau dacă autoritatea ori
instituţia publică apreciază că studiile absolvite sunt utile pentru desfăşurarea activităţii.
-----------
Alin. (1) al art. 68 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
Pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
(1) În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcţionarii publici de execuţie au dreptul de a
participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară celei în care sunt
încadraţi, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau dacă autoritatea ori
instituţia publică apreciază că studiile absolvite sunt utile pentru desfăşurarea activităţii.
-----------
Alin. (1) al art. 68 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(2) Promovarea în condiţiile alin. (1) se face prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare
a promovării examenului.
(3) Promovarea în clasă nu se poate face pe o funcţie publică de auditor sau de consilier juridic.
-----------
Alin. (3) al art. 68 a fost introdus de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
Pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
(3) Promovarea în clasă nu se poate face pe o funcţie publică de auditor sau de consilier juridic.
-----------
Alin. (3) al art. 68 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

ART. 69
(1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual.
(2) În urma evaluării performanţelor profesionale individuale, funcţionarului public i se acordă unul dintre
următoarele calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător", "nesatisfăcător".
(3) Calificativele obţinute la evaluarea profesională sunt avute în vedere la:
a) avansarea în treptele de salarizare;
b) promovarea într-o funcţie publică superioară;
c) eliberarea din funcţia publică.
(4) În cadrul procesului de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici se stabilesc cerinţele
de formare profesională a funcţionarilor publici.
(5) Metodologia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, după consultarea organizaţiilor
sindicale ale funcţionarilor publici, reprezentative la nivel naţional.

SECŢIUNEA a 5-a Sistemul de promovare rapidă în funcţia publică

ART. 70
(1) Pot beneficia de sistemul de promovare rapidă în funcţia publică:
a) persoanele care au absolvit programe organizate, în condiţiile legii, pentru obţinerea statutului de manager
public;
b) funcţionarii publici care au promovat concursul prevăzut la art. 65 alin. (3)*).
(2) Pot participa la concursul prevăzut la alin. (1) lit. b) funcţionarii publici care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
a) au cel puţin 1 an vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează;
b) au obţinut calificativul "foarte bine" la evaluarea performanţelor profesionale individuale din ultimul an;
c) nu au în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi;
d) au urmat cel puţin o formă de perfecţionare profesională în ultimul an*).
(3) Concursul pentru promovarea rapidă prevăzut la art. 65 alin. (3) se organizează anual, de către Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici, în limita numărului de funcţii publice rezervate promovării rapide*).
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
 Conform art. VI din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010, aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. o), art. 65 alin. (3) şi art. 70 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) din Legea
nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum
şi cu cele aduse prin prezenta lege, se suspendă până la data de 31 decembrie 2010.

ART. 71
(1) Perioada în care o persoană a urmat programe organizate, în condiţiile legii, pentru obţinerea statutului de
manager public este asimilată perioadei de stagiu.
(2) În cazul nepromovării programelor prevăzute la alin. (1), perioada de stagiu nu constituie vechime în
specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiilor publice şi nici vechime în funcţia publică.

CAP. VII Acorduri colective. Comisii paritare

ART. 72
(1) Autorităţile şi instituţiile publice pot încheia anual, în condiţiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative
ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii funcţionarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la:
a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;
b) sănătatea şi securitatea în muncă;
c) programul zilnic de lucru;
d) perfecţionarea profesională;
e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale
organizaţiilor sindicale.
(2) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat, acordul
se încheie cu reprezentanţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publică, desemnaţi în
condiţiile legii.
(3) Autoritatea sau instituţia publică va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentanţilor funcţionarilor
publici informaţiile necesare pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiţiile legii.
ART. 73
(1) În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se constituie comisii paritare.
(2) În alcătuirea comisiei paritare intră un număr egal de reprezentanţi desemnaţi de conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice şi de sindicatul reprezentativ al funcţionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este
reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat, reprezentanţii lor vor fi desemnaţi prin votul
majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publică.
(3) Modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor paritare, precum şi componenţa, atribuţiile şi
procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.
ART. 74
(1) Comisiile paritare sunt consultate în următoarele situaţii:
a) la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt
constituite;
b) la stabilirea oricăror măsuri privind pregătirea profesională a funcţionarilor publici, dacă costurile acestora
sunt suportate din fonduri bugetare;
c) la stabilirea programului de lucru de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;
d) alte situaţii prevăzute de lege.
(2) În exercitarea atribuţiilor, comisiile paritare emit avize consultative.
(3) Comisiile paritare urmăresc permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau
reprezentanţii funcţionarilor publici cu autorităţile sau instituţiile publice.
(4) Comisia paritară întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea prevederilor acordurilor încheiate
în condiţiile legii, pe care le comunică conducerii autorităţii sau instituţiei publice, precum şi conducerii
sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici.

CAP. VIII Sancţiunile disciplinare şi răspunderea funcţionarilor publici

ART. 75
Încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară,
contravenţională, civilă sau penală, după caz.
ART. 76
(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa
instanţei judecătoreşti, în condiţiile legii, împotriva autorităţii sau instituţiei publice care a emis actul sau care a
refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim.
(2) În cazul în care acţiunea se admite şi se constată vinovăţia funcţionarului public, persoana respectivă va fi
obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau instituţia publică.
 (3) Răspunderea juridică a funcţionarului public nu se poate angaja dacă acesta a respectat prevederile legale şi
procedurile administrative aplicabile autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
ART. 77
(1) Încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o
deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage
răspunderea disciplinară a acestora.
(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absenţe nemotivate de la serviciu;
d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii
stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;
k) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor
publici.
(3) Sancţiunile disciplinare sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o
perioadă de la 1 la 3 ani;
d) retrogradarea în treptele de salarizare sau retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de până la un an;
e) destituirea din funcţia publică.
(4) La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare,
împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în
timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni
disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentei legi.
(5) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu
privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare.
(6) În cazul în care fapta funcţionarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară şi ca infracţiune, procedura
angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub
urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau până la data la care instanţa judecătorească dispune achitarea sau
încetarea procesului penal.
(7) Pe perioada cercetării administrative, în situaţia în care funcţionarul public care a săvârşit o abatere
disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de
a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea
temporară a funcţionarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri a autorităţii ori instituţiei publice.
ART. 78
(1) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de către persoana care are
competenţa legală de numire în funcţia publică.
(2) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. b)-e) se aplică de persoana care are competenţa legală
de numire în funcţia publică, la propunerea comisiei de disciplină.
(3) Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea
funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul
funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i
se impută se consemnează într-un proces-verbal.
ART. 79
(1) Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare şi propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile
funcţionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice se constituie comisii de disciplină.
(2) Din comisia de disciplină face parte şi un reprezentant al organizaţiei sindicale reprezentative sau, după caz,
un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici pentru care este organizată comisia de
disciplină, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat.
(3) Comisia de disciplină poate desemna unul sau mai mulţi membri şi, după caz, poate solicita
compartimentelor de control din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice să cerceteze faptele sesizate şi să
prezinte rezultatele activităţii de cercetare.
(4) Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici este compusă din 5 înalţi funcţionari publici, numiţi
prin decizia primului-ministru, la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative.
 (5) Modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile,
modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici.
ART. 80
Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ,
solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau dispoziţiei de sancţionare.
ART. 81
(1) Pentru evidenţierea situaţiei disciplinare a funcţionarului public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administrează.
(2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului public şi care
nu au fost radiate în condiţiile legii.
(3) Cazierul administrativ este necesar în următoarele cazuri:
a) desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia de concurs pentru recrutarea funcţionarilor publici;
b) desemnarea unui funcţionar public în calitate de preşedinte şi membru în comisia de disciplină;
c) desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia paritară;
d) ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici sau categoriei
funcţionarilor publici de conducere;
e) în orice alte situaţii prevăzute de lege.
(4) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:
a) funcţionarului public interesat;
b) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
c) preşedintelui comisiei de disciplină;
d) altor persoane prevăzute de lege.
ART. 82
(1) Sancţiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:
a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. a);
b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile disciplinare prevăzute la
art. 77 alin. (3) lit. b)-d);
c) în termen de 7 ani de la aplicare, sancţiunea prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. e).
(2) Radierea sancţiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se constată prin act administrativ al
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.
ART. 83
(1) Răspunderea contravenţională a funcţionarilor publici se angajează în cazul în care aceştia au săvârşit o
contravenţie în timpul şi în legătură cu sarcinile de serviciu.
(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii funcţionarul public se
poate adresa cu plângere la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are sediul autoritatea sau instituţia publică în
care este numit funcţionarul public sancţionat.
ART. 84
Răspunderea civilă a funcţionarului public se angajează:
a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionează;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în
temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
ART. 85
(1) Repararea pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice în situaţiile prevăzute la art. 84 lit. a) şi b) se
dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de
imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată,
iar în situaţia prevăzută la lit. c) a aceluiaşi articol, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
(2) Împotriva ordinului sau dispoziţiei de imputare funcţionarul public în cauză se poate adresa instanţei de
contencios administrativ.
(3) Dreptul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice de a emite ordinul sau dispoziţia de imputare se
prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
ART. 86
(1) Răspunderea funcţionarului public pentru infracţiunile săvârşite în timpul serviciului sau în legătură cu
atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupă se angajează potrivit legii penale.
(2) În cazul în care funcţionarul public este trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor
prevăzute la art. 54 lit. h), persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică va dispune suspendarea
funcţionarului public din funcţia publică pe care o deţine.
(3) Dacă instanţa judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din funcţia
publică încetează, iar funcţionarul public respectiv îşi va relua activitatea în funcţia publică deţinută anterior şi îi
vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.
 (4) În situaţia în care nu sunt întrunite condiţiile pentru angajarea răspunderii penale, iar fapta funcţionarului
public poate fi considerată abatere disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplină competentă.
(5) De la momentul începerii urmăririi penale, în situaţia în care funcţionarul public poate influenţa cercetarea,
persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să dispună mutarea temporară a funcţionarului
public în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice.

CAP. IX Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu

SECŢIUNEA 1 Modificarea raportului de serviciu

ART. 87
(1) Mobilitatea în cadrul corpului funcţionarilor publici se realizează prin modificarea raporturilor de serviciu,
astfel:
a) pentru eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice;
b) în interes public;
-----------
Litera b) a alin. (1) al art. 87 a fost abrogată de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

c) în interesul funcţionarului public, pentru dezvoltarea carierei în funcţia publică.

(2) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici de execuţie şi funcţionarilor publici de
conducere are loc prin:
a) delegare;
b) detaşare;
c) transfer;
d) mutarea în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei
publice;
d) mutarea în cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a
autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile prezentei legi;
-----------
Litera d) a alin. (2) al art. 87 a fost modificată de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.

(3) Dacă mobilitatea funcţionarilor publici de execuţie şi a funcţionarilor publici de conducere se dispune în
interes public, în condiţiile legii, funcţionarii publici nu pot refuza aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi
d), cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 89 alin. (3), sub sancţiunea eliberării din funcţia publică. În aceste cazuri,
modificarea raportului de serviciu se dispune de către persoana care are competenţa de numire în funcţia publică,
cu avizul sau la solicitarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
-----------
Alin. (3) al art. 87 a fost abrogat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

ART. 88
(1) Delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este încadrat funcţionarul public, pe
o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.
(2) Funcţionarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea.
(3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic se poate dispune
numai cu acordul scris al funcţionarului public.
(4) Pe timpul delegării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi salariul, iar autoritatea sau instituţia
publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al transportului, cazării şi al indemnizaţiei de
delegare.
ART. 89
(1) Detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea
funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate
fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris.
(2) Detaşarea se poate dispune dacă pregătirea profesională a funcţionarului public corespunde atribuţiilor şi
responsabilităţilor funcţiei publice, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public.
Detaşarea se poate dispune şi pe o funcţie publică de conducere, cu aplicarea dispoziţiilor art. 92 alin. (2), dacă
funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime în specialitatea studiilor şi dacă nu există în cadrul
autorităţii sau instituţiei publice funcţionari publici care să exercite cu caracter temporar funcţia publică.
Funcţionarul public poate fi detaşat pe o funcţie publică inferioară, numai cu acordul său scris.
(2^1) În mod excepţional, detaşarea se poate dispune şi pe o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari
publici, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 92 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) sau, după caz, ale art. 92 alin.
(4), dacă funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime în specialitatea studiilor necesare
exercitării funcţiei publice. În acest caz, detaşarea se dispune prin act administrativ al persoanei care are
competenţa legală de numire a funcţionarilor publici care ocupă funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari
publici, la propunerea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul
public detaşat.
-----------
Alin. (2^1) al art. 89 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 11 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
(2^1) În mod excepţional, detaşarea se poate dispune şi pe o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari
publici, cu aplicarea prevederilor art. 92 alin. (1^1), dacă funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de studii şi de
vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice în condiţiile prezentei legi. În acest caz,
detaşarea se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire a funcţionarilor
publici care ocupă funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici, la propunerea conducătorului autorităţii
sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public detaşat.
-----------
Alin. (2^1) al art. 89 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(2^2) Funcţionarii publici cu statut special pot fi detaşaţi pe funcţii publice generale echivalente funcţiilor
publice specifice ocupate, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu aplicarea corespunzătoare a
alin. (1)-(2^1).
-----------
Alin. (2^2) al art. 89 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 11 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
(2^2) Funcţionarii publici cu statut special pot fi detaşaţi pe funcţii publice generale echivalente funcţiilor
publice specifice ocupate, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu aplicarea corespunzătoare a
prevederilor alin. (1)-(2^1) şi cu respectarea prevederilor art. 110.
-----------
Alin. (2^2) al art. 89 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(2^3) Funcţionarii publici pot fi detaşaţi şi pe funcţii publice cu statut special, cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, cu respectarea prevederilor art. 110.
-----------
Alin. (2^3) al art. 89 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(3) Funcţionarul public poate refuza detaşarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detaşarea;
d) detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiţii corespunzătoare de cazare;
e) este singurul întreţinător de familie;
f) motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detaşării.
(4) Pe perioada detaşării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi salariul. Dacă salariul corespunzător
funcţiei publice pe care este detaşat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşării în altă
localitate autoritatea sau instituţia publică beneficiară este obligată să-i suporte costul integral al transportului, dus
şi întors, cel puţin o dată pe lună, al cazării şi al indemnizaţiei de detaşare.
ART. 90
(1) Transferul poate avea loc după cum urmează:
a) în interesul serviciului;
 b) la cererea funcţionarului public.
(2) Transferul se poate face într-o funcţie publică pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute în
fişa postului.
(3) Transferul în interesul servicului se poate face numai cu acordul scris al funcţionarului public transferat. În
cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate, funcţionarul public transferat are dreptul la o
indemnizaţie egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă, la
acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu plătit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suportă de
autoritatea sau instituţia publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării
transferului.
(4) Transferul în interesul serviciului se face într-o funcţie publică de aceeaşi categorie, clasă şi grad profesional
cu funcţia publică deţinută de funcţionarul public sau într-o funcţie publică de nivel inferior.
(5) Transferul la cerere se face într-o funcţie publică de aceeaşi categorie, clasă şi grad profesional sau într-o
funcţie publică de nivel inferior, în urma aprobării cererii de transfer a funcţionarului public de către conducătorul
autorităţii sau instituţiei publice la care se solicită transferul. În acest caz, transferul poate avea loc numai între
autorităţi sau instituţii publice din administraţia publică centrală, între autorităţi administrative autonome ori, după
caz, între autorităţi sau instituţii publice din administraţia publică locală.
(6) În cazul funcţionarilor publici de conducere transferul se poate realiza pe funcţii publice de conducere ale
căror atribuţii sunt similare cu atribuţiile funcţiei publice de pe care se efectuează transferul, cu respectarea
prevederilor alin. (2), (4) şi (5).
(6) În cazul funcţionarilor publici de conducere, transferul se poate realiza pe funcţii publice de conducere de
acelaşi nivel sau, după caz, de nivel inferior, ale căror condiţii de ocupare şi experienţă profesională necesară în
vederea ocupării sunt similare cu cele ale funcţiei de pe care se efectuează transferul, cu respectarea prevederilor
alin. (2), (4) şi (5). Autorităţile sau instituţiile publice între care se realizează transferul sunt obligate să verifice
îndeplinirea condiţiei de similaritate a condiţiilor de ocupare şi a experienţei profesionale.
-----------
Alin. (6) al art. 90 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 12 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
(6) În cazul funcţionarilor publici de conducere, transferul se poate realiza pe funcţii publice de conducere de
acelaşi nivel sau, după caz, de nivel inferior, ale căror condiţii de ocupare şi experienţă profesională necesară în
vederea ocupării sunt similare cu cele ale funcţiei de pe care se efectuează transferul, cu respectarea prevederilor
alin. (2), (4) şi (5). Autorităţile sau instituţiile publice între care se realizează transferul sunt obligate să verifice
îndeplinirea condiţiei de similaritate a condiţiilor de ocupare şi a experienţei profesionale.
-----------
Alin. (6) al art. 90 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(7) Autorităţile sau instituţiile publice au obligaţia de a asigura publicitatea funcţiilor publice vacante care pot fi
ocupate prin transfer la cerere. În situaţia în care doi sau mai mulţi funcţionari publici solicită ocuparea unei funcţii
publice vacante prin transfer la cerere, selecţia se face pe bază de interviu.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul înalţilor funcţionari publici, transferul la cerere se poate
dispune de persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, la solicitarea justificată a înaltului
funcţionar public şi cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care se găseşte funcţia publică
vacantă pe care urmează a fi transferat, cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi de vechime în specialitatea studiilor
prevăzute pentru funcţia publică respectivă şi cu respectarea prevederilor alin. (7).
-----------
Alin. (8) al art. 90 a fost introdus de pct. 13 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 13 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
Pct. 13 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul înalţilor funcţionari publici, transferul la cerere se poate
dispune de persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, la solicitarea motivată a înaltului
funcţionar public şi cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în a cărei structură se găseşte
funcţia publică vacantă pe care urmează a fi transferat, cu îndeplinirea condiţiilor specifice prevăzute pentru funcţia
publică de conducere sau de execuţie respectivă şi cu respectarea prevederilor alin. (7).
-----------
 Alin. (8) al art. 90 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

ART. 91
(1) Mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau instituţiei publice poate fi definitivă sau temporară.
(2) Mutarea definitivă în cadrul altui compartiment poate avea loc în următoarele situaţii:
a) când se dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea
funcţionarul public, pe o funcţie publică vacantă de aceeaşi categorie, clasă şi grad profesional sau cu repartizarea
postului corespunzător funcţiei publice deţinute, cu respectarea pregătirii profesionale a funcţionarului public şi a
salariului acestuia. În acest caz este necesar acordul scris al funcţionarului public;
b) la solicitarea justificată a funcţionarului public, cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice,
pe o funcţie publică de aceeaşi categorie, clasă şi grad profesional, cu respectarea pregătirii profesionale a
funcţionarului public;
c) în alte situaţii prevăzute de dispoziţiile legale.
(3) Mutarea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autorităţii sau instituţiei
publice, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an, cu
respectarea pregătirii profesionale şi a salariului pe care îl are funcţionarul public.
(4) Mutarea temporară sau definitivă în cadrul altui compartiment poate fi solicitată de funcţionarul public în
cazul în care starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, nu îi mai permite desfăşurarea activităţii în acel
compartiment. Mutarea se poate face pe o funcţie publică corespunzătoare, dacă funcţionarul public în cauză este
apt profesional să îndeplinească noile atribuţii care îi revin.
(5) Dacă mutarea se dispune în altă localitate, funcţionarul public beneficiază de drepturile prevăzute la art. 90
alin. (3).
(6) Funcţionarul public poate refuza mutarea în cadrul altei structuri a autorităţii sau instituţiei publice în altă
localitate, dacă se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 89 alin. (3).
ART. 91
(1) Mutarea pe o altă funcţie publică din cadrul autorităţii sau instituţiei publice poate fi definitivă sau temporară.
(2) Mutarea definitivă pe o altă funcţie publică vacantă poate avea loc în următoarele situaţii:
a) când se dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea
funcţionarul public, pe o funcţie publică vacantă echivalentă, de aceeaşi categorie sau de nivel inferior pentru care
sunt îndeplinite condiţiile de studii şi de vechime în specialitatea studiilor prevăzute în fişa postului. În acest caz
este necesar acordul scris al funcţionarului public;
b) la solicitarea justificată a funcţionarului public, cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice,
pe o funcţie publică vacantă echivalentă, de aceeaşi categorie sau de nivel inferior pentru care sunt îndeplinite
condiţiile de studii şi de vechime în specialitatea studiilor prevăzute în fişa postului;
c) în alte situaţii prevăzute de dispoziţiile legale.
(3) În cazul înalţilor funcţionari publici, mutarea definitivă se poate dispune de persoana care are competenţa
legală de numire în funcţia publică, la solicitarea justificată a înaltului funcţionar public şi cu aprobarea
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care se găseşte funcţia publică vacantă pe care urmează a fi
mutat definitiv, cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi de vechime în specialitatea studiilor prevăzute pentru funcţia
publică respectivă.
(4) Mutarea temporară pe o altă funcţie publică se dispune motivat, în interesul autorităţii sau instituţiei publice,
de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic,
cu respectarea pregătirii profesionale şi a salariului pe care îl are funcţionarul public.
(5) Mutarea temporară sau definitivă pe o altă funcţie publică vacantă poate fi solicitată de funcţionarul public în
cazul în care starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, nu îi mai permite desfăşurarea activităţii în acel
compartiment. Mutarea se poate face pe o funcţie publică pentru care funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de
studii şi vechime în specialitatea studiilor şi dacă funcţionarul public în cauză este apt profesional să îndeplinească
noile atribuţii care îi revin.
(6) Dacă mutarea se dispune în altă localitate, funcţionarul public beneficiază de drepturile prevăzute la art. 90
alin. (3).
(7) Funcţionarul public poate refuza mutarea în cadrul altei structuri a autorităţii sau instituţiei publice în altă
localitate, dacă se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 89 alin. (3).
-----------
Art. 91 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 14 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
Pct. 14 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
 ART. 91
(1) Mutarea în cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a
autorităţii sau instituţiei publice poate fi definitivă ori temporară.
(2) Mutarea definitivă poate avea loc în următoarele situaţii:
a) când se dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea
funcţionarul public pe o funcţie publică vacantă echivalentă, de aceeaşi categorie, clasă şi, după caz, de acelaşi grad
profesional, sau pe o funcţie publică vacantă de nivel inferior pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice
prevăzute în fişa postului. În cazuri temeinic justificate, mutarea se poate dispune motivat de conducătorul
autorităţii sau instituţiei publice, cu repartizarea postului corespunzător funcţiei deţinute de funcţionarul public. În
oricare dintre situaţii este necesar acordul scris al funcţionarului public;
b) la solicitarea justificată a funcţionarului public, cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice,
pe o funcţie publică vacantă echivalentă, de aceeaşi categorie, clasă şi, după caz, la acelaşi grad profesional, sau pe
o funcţie publică vacantă de nivel inferior pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute în fişa postului;
c) în alte situaţii prevăzute de dispoziţiile legale.
(3) În cazul înalţilor funcţionari publici, mutarea definitivă se poate dispune de persoana care are competenţa
legală de numire în funcţia publică, la solicitarea motivată a înaltului funcţionar public şi cu aprobarea
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care se găseşte funcţia publică de conducere ori de execuţie
vacantă pe care urmează a fi mutat definitiv, cu îndeplinirea condiţiilor specifice prevăzute pentru funcţia publică
respectivă.
(4) Mutarea temporară pe o altă funcţie publică se dispune motivat, în interesul autorităţii sau instituţiei publice,
de către conducătorul autorităţii ori instituţiei publice, pe o funcţie publică vacantă echivalentă, de aceeaşi
categorie, clasă şi, după caz, de acelaşi grad profesional, pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute
în fişa postului sau, după caz, cu repartizarea postului corespunzător funcţiei deţinute de funcţionarul public, pentru
o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic.
(5) În mod excepţional, mutarea temporară sau definitivă poate fi solicitată de funcţionarul public în cazul în
care starea sănătăţii, dovedită pe baza unui examen de specialitate, nu îi mai permite desfăşurarea activităţii în acel
compartiment. Mutarea temporară sau definitivă se face în condiţiile prezentei legi, dacă funcţionarul public în
cauză este apt profesional să îndeplinească atribuţiile care îi revin.
(6) Dacă mutarea se dispune în altă localitate, funcţionarul public beneficiază de drepturile prevăzute la art. 90
alin. (3).
(7) Funcţionarul public poate refuza mutarea în cadrul altei structuri a autorităţii sau instituţiei publice în altă
localitate, dacă se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 89 alin. (3). Refuzul nejustificat constituie abatere
disciplinară.
-----------
Art. 91 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

ART. 92
(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere se realizează prin promovarea temporară
a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii publice şi care nu are
în cazierul administrativ sancţiuni disciplinare neradiate în condiţiile prezentei legi.
(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante sau temporar vacante se
realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile de studii şi de vechime
în specialitatea studiilor pentru ocuparea funcţiei publice şi care nu are în cazierul administrativ sancţiuni
disciplinare neradiate în condiţiile prezentei legi.
-----------
Alin. (1) al art. 92 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 15 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante sau temporar vacante se
realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile de studii şi de vechime
în specialitatea studiilor pentru ocuparea funcţiei publice şi care nu are o sancţiune disciplinară aplicată, care nu a
fost radiată, în condiţiile prezentei legi.
-----------
Alin. (1) al art. 92 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(1^1) În mod excepţional, la propunerea justificată a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în al cărei
stat de funcţii există funcţia publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici vacantă sau temporar
vacantă, exercitarea cu caracter temporar a acesteia poate fi realizată de către funcţionari publici sau, după caz, de
funcţionari publici cu statut special, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici. Această măsură se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de
numire în funcţia publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici în condiţiile în care, din motive
obiective, funcţia publică nu a putut fi ocupată prin mobilitate.
-----------
Alin. (1^1) al art. 92 a fost introdus de pct. 16 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 16 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
(1^1) În mod excepţional, la propunerea justificată a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în al cărei
stat de funcţii există funcţia publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici vacantă sau temporar
vacantă, exercitarea cu caracter temporar a acesteia poate fi realizată de funcţionari publici sau, după caz, de
funcţionari publici cu statut special care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici. Această măsură se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de
numire în funcţia publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, în condiţiile în care, din motive
obiective, funcţia publică nu a putut fi ocupată prin mobilitate.
-----------
Alin. (1^1) al art. 92 a fost introdus de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(2) Dacă funcţia publică este vacantă, măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către persoana care are
competenţa numirii în funcţia publică, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, astfel:
a) cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru funcţiile din cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice din administraţia publică centrală;
b) cu obligaţia înştiinţării înainte cu cel puţin 10 zile a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru
funcţiile publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică locală. În situaţia în care
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind exercitarea cu
caracter temporar a unei funcţii publice de conducere, dispune neefectuarea măsurii sau, după caz, încetarea
acesteia*).
(2) Dacă funcţia publică este vacantă, măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către persoana care are
competenţa numirii în funcţia publică, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, cu avizul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici.
-----------
Alin. (2) al art. 92 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(3) În mod excepţional, perioada prevăzută la alin. (2) poate fi prelungită cu maximum 3 luni, cu avizul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, dacă autoritatea sau instituţia publică a organizat concurs de recrutare sau
promovare şi funcţia publică nu a fost ocupată, în condiţiile legii.
(4) Dacă funcţia publică este temporar vacantă, măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către persoana care
are competenţa numirii în funcţia publică, până la data încetării suspendării din funcţia publică, a detaşării
titularului funcţiei publice sau, după caz, a radierii din cazierul administrativ al titularului funcţiei publice a
sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. d).
(4) Dacă funcţia publică este temporar vacantă, măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către persoana care
are competenţa legală de numire în funcţia publică, până la data încetării suspendării din funcţia publică, a detaşării
titularului funcţiei publice, până la expirarea perioadei pentru care a fost aplicată sancţiunea disciplinară prevăzută
la art. 77 alin. (3) lit. c) sau, după caz, în situaţia în care funcţionarul public de conducere exercită cu caracter
temporar o altă funcţie publică de conducere vacantă sau temporar vacantă ori din categoria înalţilor funcţionari
publici, până la expirarea perioadei pentru care s-a dispus exercitarea cu caracter temporar, în condiţiile legii.
-----------
Alin. (4) al art. 92 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 17 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
(4) Dacă funcţia publică este temporar vacantă, măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către persoana care
are competenţa legală de numire în funcţia publică, până la data încetării suspendării din funcţia publică, a detaşării
titularului funcţiei publice, până la radierea de drept a sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. c) sau,
după caz, în situaţia în care funcţionarul public de conducere exercită cu caracter temporar o altă funcţie publică de
conducere vacantă sau temporar vacantă ori din categoria înalţilor funcţionari publici, până la expirarea perioadei
pentru care s-a dispus exercitarea cu caracter temporar, în condiţiile legii.
-----------
Alin. (4) al art. 92 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(5) Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care o exercită cu caracter temporar este mai mare,
funcţionarul public are dreptul la acest salariu.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Art. III şi IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 457 din 1 iulie 2009 prevăd:
"Art. III
(1) În situaţia în care funcţia publică de conducere de secretar al comunei este vacantă sau temporar vacantă şi în
cadrul autorităţii sau instituţiei publice nu există persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. V alin. (1)
din Legea nr. 251/2006, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, şi la art. 57 alin. (6) lit. a)
din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, funcţia poate fi exercitată cu caracter temporar şi de persoane care nu îndeplinesc ambele sau niciuna
dintre aceste condiţii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 92 alin. (2) lit. b), alin. (3), (4) şi (5) din
Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile art. IV alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. IV
(1) În mod excepţional, prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, perioada prevăzută la art. 92 alin. (2) poate fi prelungită cu maximum 6 luni
într-un an calendaristic cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care, în mod excepţional, s-a dispus
exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice vacante corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari
publici. Prevederile prezentului alineat se aplică până la data de 30 octombrie 2009.
(3) Prevederile alin. (1) se aplică până la data de 31 decembrie 2010."

ART. 93
(1) Înalţii funcţionari publici sunt supuşi mobilităţii în funcţie şi prezintă disponibilitate la numirile în funcţiile
publice prevăzute la art. 12, cu respectarea prevederilor art. 16 alin. (3).
(2) Refuzul neîntemeiat al numirilor prevăzute la alin. (1) atrage eliberarea din funcţia publică.
(2) Refuzul neîntemeiat al numirilor prevăzute la alin. (1) atrage eliberarea din funcţia publică. În această
situaţie, înaltul funcţionar public intră în corpul de rezervă al funcţionarilor publici beneficiind de dreptul de a fi
redistribuit pe o funcţie publică de conducere sau de execuţie vacantă, în condiţiile prezentei legi.
-----------
Alin. (2) al art. 93 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 18 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
(2) Refuzul neîntemeiat al numirilor prevăzute la alin. (1) atrage eliberarea din funcţia publică. În această
situaţie, înaltul funcţionar public intră în corpul de rezervă al funcţionarilor publici, beneficiind de dreptul de a fi
redistribuit pe o funcţie publică de conducere sau de execuţie vacantă, în condiţiile prezentei legi.
-----------
Alin. (2) al art. 93 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(3) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a asigura decontarea cheltuielilor ocazionate de mobilitate,
precum şi locuinţe de serviciu, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 2-a Suspendarea raportului de serviciu

ART. 94
(1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în una dintre următoarele
situaţii:
a) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publică, pentru perioada respectivă, cu excepţiile prevăzute la
art. 34;
a) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publică sau într-o funcţie de autoritate publică, pentru perioada
respectivă, cu excepţiile prevăzute la art. 34;
-----------
 Litera a) a alin. (1) al art. 94 a fost modificată de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din
6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 19 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
a) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publică, pentru perioada respectivă, cu excepţiile prevăzute la
art. 34;
-----------
Litera a) a alin. (1) al art. 94 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 prin abrogarea pct. 19 al art. I
din acest act normativ de către art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.

b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;

b) este încadrat la cabinetul unui demnitar, la cabinetul unui primar sau, după caz, la cabinetul unui preşedinte al
consiliului judeţean ori la cancelaria prefectului;
-----------
Litera b) a alin. (1) al art. 94 a fost modificată de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din
6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 19 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;
-----------
Litera b) a alin. (1) al art. 94 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 prin abrogarea pct. 19 al art. I
din acest act normativ de către art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.

c) este desemnat de către autoritatea sau instituţia publică să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni
diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, pentru perioada respectivă;
d) desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea în condiţiile legii;
e) efectuează stagiul militar*), serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;
-----------
*) A se vedea Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, lege care a abrogat Legea nr. 46/1996 privind pregătirea
populaţiei pentru apărare.

f) este arestat preventiv;

g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public nu se află în concediu medical pentru
incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude până la
gradul I inclusiv, în condiţiile legii;
h) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pe o perioadă mai mare de o lună, în condiţiile
legii;
h) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii;
-----------
Litera h) a alin. (1) al art. 94 a fost modificată de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din
6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 19 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
h) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pe o perioadă mai mare de o lună, în condiţiile
legii;
-----------
Litera h) a alin. (1) al art. 94 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 prin abrogarea pct. 19 al art. I
din acest act normativ de către art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.

i) carantină, în condiţiile legii;

j) concediu de maternitate, în condiţiile legii;
k) este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
 l) forţa majoră;
m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la
art. 54 lit. h);
n) pe perioada cercetării administrative, în situaţia în care funcţionarul public care a săvârşit o abatere
disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, la propunerea motivată a comisiei de disciplină;
o) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2) În termen de 15 zile calendaristice înainte de data încetării motivului de suspendare de drept, dar nu mai
târziu de data luării la cunoştinţă de motivul încetării suspendării de drept, funcţionarul public este obligat să
informeze în scris persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică despre acest fapt. Neinformarea
persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică atrage încetarea de drept a raportului de serviciu
al funcţionarului public, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (1) lit. f), h), i), k) şi l).
(3) Persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică are obligaţia să asigure, în termen de 5 zile
de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), condiţiile necesare reluării activităţii de către funcţionarul public.
ART. 95
(1) Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public în următoarele situaţii:
a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la
împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru
afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte situaţii decât cele
prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. c);
d) pentru participare la campania electorală;
e) pentru participarea la grevă, în condiţiile legii.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului public, pentru un interes personal
legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1) şi la art. 94 alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 3
ani.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului public, pentru un interes personal
legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1) şi la art. 94 alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 6
luni, fără ca perioadele cumulate de suspendare să depăşească 3 ani în cariera funcţionarului public în cadrul
aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice. Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice nu poate aproba cererea de
suspendare a raportului de serviciu al funcţionarului public dacă interesul personal legitim este justificat prin
desfăşurarea de activităţi remunerate pe perioada suspendării raporturilor de serviciu.
-----------
Alin. (2) al art. 95 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 20 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului public, pentru un interes personal
legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1) şi la art. 94 alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 3
ani.
-----------
Alin. (2) al art. 95 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 prin abrogarea pct. 20 al art. I din acest act
normativ de către art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8
iulie 2010.

(2^1) Suspendarea raportului de serviciu se solicită în scris şi motivat de funcţionarul public, se aprobă de
conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), numai pe baza unor
documente justificative.
-----------
Alin. (2^1) al art. 95 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 21 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
-----------
Alin. (2^1) al art. 95 a fost eliminat prin abrogarea pct. 21 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105
din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 de către art. V din
LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
 (3) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de
data când se solicită suspendarea, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), când cererea de suspendare se
face cu 48 de ore înainte de declanşarea grevei.
(4) Suspendarea raportului de serviciu se constată în cazurile prevăzute la alin. (1) şi la art. 94 alin. (1), precum
şi în alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se aprobă în cazul prevăzut la alin. (2), prin act
administrativ al persoanei care are competenţa numirii în funcţia publică.
(5) Dispoziţiile art. 94 alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi pentru cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2).
ART. 96
(1) Reluarea activităţii se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în
funcţia publică.
(2) Actul administrativ prin care se constată, respectiv se aprobă suspendarea raportului de serviciu, precum şi
cel prin care se dispune reluarea activităţii de către funcţionarul public se comunică Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
(3) Pe perioada suspendării raportului de serviciu autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să rezerve postul
aferent funcţiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă determinată, în condiţiile legii. Pe perioada
suspendării, raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa
sau cu acordul funcţionarului public în cauză.
(4) Perioada suspendării raporturilor de serviciu în condiţiile art. 94 alin. (1) lit. c) şi art. 95 alin. (1) lit. c) se
consideră vechime în funcţia publică.

SECŢIUNEA a 3-a Încetarea raportului de serviciu

ART. 97
Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are
competenţa legală de numire în funcţia publică şi are loc în următoarele condiţii:
a) de drept;
b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;
c) prin eliberare din funcţia publică;
d) prin destituire din funcţia publică;
e) prin demisie.
ART. 98
(1) Raportul de serviciu încetează de drept:
(1) Raportul de serviciu existent încetează de drept:
--------------
Partea introductivă a alin. (1) al art. 98 a fost modificată de art. III din LEGEA nr. 49 din 19 martie 2010,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 29 martie 2010.

a) la data decesului funcţionarului public;

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;
c) dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 54 lit. a), d) şi f);
d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru
pensionare sau, după caz, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată,
pensionare anticipată parţială ori invaliditate a funcţionarului public, potrivit legii;
d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru
pensionare;
--------------
Litera d) a alin. (1) al art. 98 a fost modificată de art. III din LEGEA nr. 49 din 19 martie 2010, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 29 martie 2010.

e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică, de la data la care
nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;
f) când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o faptă prevăzută
la art. 54 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive şi
irevocabile a hotărârii de condamnare;
g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau funcţiei, ca măsură de siguranţă ori ca pedeapsă
complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
h) la data expirării termenului în care a fost ocupată pe perioadă determinată funcţia publică.
(2) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la
intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică. Actul
administrativ prin care s-a constatat încetarea de drept a raporturilor de serviciu se comunică Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.
ART. 99
 (1) Persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică va dispune eliberarea din funcţia publică
prin act administrativ, care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în
următoarele cazuri:
a) autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul
public nu este de acord să o urmeze;
b) autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea
postului ocupat de funcţionarul public;
c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de către funcţionarul public a unui
funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive şi
irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea;
d) pentru incompetenţa profesională, în cazul obţinerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea
performanţelor profesionale individuale;
e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 54 lit. g);
f) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de
expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice
deţinute;
g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a numirii în condiţiile art. 93.
(2) Situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e)-g) reprezintă motive neimputabile funcţionarilor publici.
(3) În cazul eliberării din funcţia publică, autoritatea sau instituţia publică este obligată să acorde funcţionarilor
publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.
(4) În perioada de preaviz, persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică poate acorda celui în
cauză reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), şi e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorităţii sau instituţiei
publice există funcţii publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligaţia de a le pune la dispoziţie funcţionarilor
publici.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e), dacă nu există funcţii publice vacante corespunzătoare în
cadrul autorităţii sau instituţiei publice, autoritatea ori instituţia publică are obligaţia de a solicita Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcţiilor publice vacante. În cazul în care există o
funcţie publică vacantă corespunzătoare, identificată în perioada de preaviz, funcţionarul public va fi transferat în
interesul serviciului sau la cerere.
(7) Funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante la nivel inferior.
ART. 100
(1) În caz de reorganizare a autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii publici vor fi numiţi în noile funcţii
publice sau, după caz, în noile compartimente în următoarele cazuri:
a) se modifică atribuţiile aferente unei funcţii publice mai puţin de 50%;
b) sunt reduse atribuţiile unui compartiment;
c) este schimbată denumirea fără modificarea în proporţie de peste 50% a atribuţiilor aferente funcţiei publice;
d) este schimbată structura compartimentului.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea următoarelor criterii:
a) categoria, clasa şi, după caz, gradul profesional ale funcţionarului public;
b) îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru funcţia publică;
c) pregătirea profesională;
d) să fi desfăşurat activităţi similare.
(3) În cazul în care există mai mulţi funcţionari publici, se organizează examen de către autoritatea sau instituţia
publică.
(4) Reducerea unui post este justificată dacă atribuţiile aferente acestuia se modifică în proporţie de peste 50%
sau dacă sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.
(5) În cazul reorganizării activităţii prin reducerea posturilor, autoritatea sau instituţia publică nu poate înfiinţa
posturi similare celor desfiinţate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării.
ART. 101
(1) Destituirea din funcţia publică se dispune, în condiţiile art. 78, prin act administrativ al persoanei care are
competenţa legală de numire în funcţia publică, ca sancţiune disciplinară aplicată pentru motive imputabile
funcţionarului public, în următoarele cazuri:
a) pentru săvârşirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe
grave;
b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea
acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
(2) Actul administrativ prevăzut la alin. (1) se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la
date emiterii. Comunicarea actului administrativ trebuie să se facă anterior datei destituirii din funcţia publică.
ART. 102
 Funcţionarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificată în scris
persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică. Demisia nu trebuie motivată şi produce efecte
după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
ART. 103
(1) La modificarea, la suspendarea şi la încetarea raportului de serviciu funcţionarul public are îndatorirea să
predea lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu.
(2) La încetarea raportului de serviciu funcţionarul public îşi păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu
excepţia cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.
(3) Funcţionarii publici beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul în care raporturile
de serviciu le-au încetat în condiţiile prevăzute la:
a) art. 98 alin. (1) lit. c), cu excepţia cazului în care funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la
art. 54 lit. a);
b) art. 98 alin. (1) lit. e) şi h);
c) art. 99 alin. (1).
ART. 104
(1) Redistribuirea funcţionarilor publici se face de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, astfel:
a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din aceeaşi localitate sau dintr-o localitate aflată la o distanţă de
până la 50 km de localitatea de domiciliu;
b) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din alt judeţ sau aflate la o distanţă mai mare de 50 km de
localitatea de domiciliu, la cererea funcţionarului public.
(2) Redistribuirea funcţionarilor publici se face într-o funcţie publică de aceeaşi categorie, clasă şi acelaşi grad
profesional cu funcţia publică deţinută de funcţionarul public.
(3) Redistribuirea se poate face şi într-o funcţie publică inferioară vacantă, cu acordul scris al funcţionarului
public.
(4) Redistribuirea într-o funcţie publică de conducere se face cu respectarea alin. (2) sau, după caz, a alin. (3)
numai dacă funcţionarul public a îndeplinit atribuţii similare cu atribuţiile funcţiei publice de pe care se efectuează
redistribuirea.
(5) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va asigura redistribuirea pe funcţii publice temporar vacante, ca
urmare a suspendării titularului pe o perioadă de cel puţin o lună, a funcţionarilor publici din corpul de rezervă care
îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective. În cazul în care există mai mulţi
funcţionari publici care îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective, Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici organizează, în colaborare cu autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia se
află funcţia publică vacantă, o testare profesională pentru selectarea funcţionarului public care urmează să fie
redistribuit.
(6) Redistribuirea funcţionarilor publici din corpul de rezervă se dispune prin ordin al preşedintelui Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(7) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a numi funcţionarii publici redistribuiţi cu
caracter permanent sau temporar.
(8) În cazul în care conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice refuză încadrarea funcţionarilor publici în
condiţiile alin. (7), funcţionarul public se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente.
ART. 105
(1) Corpul de rezervă este format din funcţionarii publici care au fost eliberaţi din funcţia publică în condiţiile
art. 99 alin. (1) lit. a)-c), e) şi g) şi este gestionat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
(2) Funcţionarii publici părăsesc corpul de rezervă şi pierd calitatea de funcţionar public în următoarele situaţii:
a) după împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezervă;
b) în cazul în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici îl redistribuie într-o funcţie publică vacantă
corespunzătoare studiilor absolvite şi pregătirii profesionale, iar funcţionarul public o refuză;
c) angajarea în baza unui contract de muncă pe o perioadă mai mare de 12 luni;
d) la cererea funcţionarului public.
ART. 106
(1) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcţionarul public le consideră netemeinice
sau nelegale, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a
constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condiţiile şi termenele prevăzute de Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum şi plata de către autoritatea sau
instituţia publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi
recalculate, şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public.
(2) La solicitarea funcţionarului public, instanţa care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune
reintegrarea acestuia în funcţia publică deţinută.

CAP. X Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 107
 Funcţiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate şi instituţie publică, în parte, de conducătorul acesteia ori
prin hotărâre a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activităţilor prevăzute la art. 2 alin.
(1) şi (3) şi cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
ART. 107
(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici avizul
privind funcţiile publice în oricare dintre următoarele situaţii:
a) stabilirea de funcţii publice pentru fiecare autoritate şi instituţie publică, în parte, de conducătorul acesteia ori
prin hotărâre a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activităţilor prevăzute la art. 2 alin.
(1) şi (3);
b) intervenirea unor modificări în structura funcţiilor publice din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, ca
urmare a promovării în clasă şi în grad profesional a funcţionarilor publici;
c) transformarea unei funcţii publice vacante într-o funcţie publică cu o altă denumire sau într-o funcţie publică
de nivel inferior ori superior, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru autoritatea sau instituţia
publică şi în fondurile bugetare anuale alocate;
d) modificarea calităţii posturilor prin transformarea posturilor ocupate în baza unui contract individual de
muncă în funcţii publice, respectiv prin transformarea funcţiilor publice vacante sau ocupate pentru care nu mai
sunt prevăzute activităţile cuprinse la art. 2 alin. (1) şi (3) în posturi vacante sau ocupate ce urmează a fi ocupate în
baza unui contract individual de muncă;
e) modificarea structurii organizatorice a autorităţii sau instituţiei publice, în cazul în care se modifică structura
de funcţii publice;
f) reorganizarea activităţii autorităţii sau instituţiei publice din care a rezultat modificarea structurii sau denumirii
unor funcţii publice;
g) înfiinţarea sau desfiinţarea unor funcţii publice;
h) echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale din punctul de vedere al salarizării şi al
structurii carierei pe categorii, clase şi grade profesionale.
(2) Avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici este prealabil şi obligatoriu în toate situaţiile prevăzute la
alin. (1).
(3) Autorităţile şi instituţiile publice pot efectua modificări de natura celor prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) o
singură dată pe trimestru.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), avizul pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) se solicită trimestrial.
(5) În situaţia în care, după obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, actele administrative
prin care se stabilesc măsuri din categoria celor prevăzute la alin. (1) se aprobă cu modificări sau completări,
ordonatorii principali de credite din administraţia publică locală au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici aceste acte administrative în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data aprobării lor
prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, hotărâre a consiliului judeţean.
(6) În situaţia prevăzută la alin. (5), autorităţile administraţiei publice locale pot pune în aplicare dispoziţiile
hotărârii consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, numai după obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici. În acest caz, avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici se emite în termen de
maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii actelor administrative prevăzute la alin. (5).
(7) Lista documentelor necesare pentru obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi
modalitatea de transmitere a acestora de către autorităţile şi instituţiile publice se aprobă prin ordin al preşedintelui
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-----------
Art. 107 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 22 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
ART. 107
(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici avizul
privind funcţiile publice în oricare dintre următoarele situaţii:
a) stabilirea sau modificarea structurii de funcţii publice pentru fiecare autoritate şi instituţie publică, în parte, de
către conducătorul acesteia ori prin hotărâre a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local, pe baza
activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (3);
b) modificarea calităţii posturilor, potrivit art. 111 alin. (1) sau (5);
c) reorganizarea activităţii autorităţii sau instituţiei publice.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a înştiinţa, în termen de 10 zile lucrătoare, Agenţia Naţională
a Funcţionarilor Publici, în oricare dintre următoarele situaţii:
a) intervenirea unor modificări în structura funcţiilor publice din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, ca
urmare a promovării în clasă şi în grad profesional a funcţionarilor publici;
 b) transformarea unei funcţii publice vacante într-o funcţie publică cu o altă denumire sau într-o funcţie publică
de nivel inferior ori superior, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru autoritatea sau instituţia
publică şi în fondurile bugetare anuale alocate.
(3) Avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici este prealabil şi obligatoriu în toate situaţiile prevăzute la
alin. (1).
(4) În situaţia în care, după obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, actele administrative
prin care se stabilesc măsuri din categoria celor prevăzute la alin. (1) se aprobă cu modificări sau completări,
ordonatorii principali de credite din administraţia publică locală au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici aceste acte administrative, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data aprobării lor
prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, prin hotărâre a consiliului judeţean.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), autorităţile administraţiei publice locale pot pune în aplicare dispoziţiile
hotărârii consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, numai după obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici. În acest caz, avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici se emite în termen de
maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii actelor administrative prevăzute la alin. (4).
(6) Lista documentelor necesare pentru obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi
modalitatea de transmitere a acestora de către autorităţile şi instituţiile publice se aprobă prin ordin al preşedintelui
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-----------
Art. 107 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

ART. 107^1
(1) Pentru respectarea drepturilor de carieră ale funcţionarilor publici, în cuprinsul actelor normative sau
administrative privind modificări ale structurii organizatorice, reorganizări sau desfiinţări de structuri şi funcţii
publice, autorităţile şi instituţiile publice iniţiatoare sunt obligate să prevadă un termen de minimum 30 de zile în
vederea aplicării procedurilor legale prevăzute de prezenta lege.
(2) După aprobarea actelor normative sau administrative în condiţiile legii, pentru structura de funcţii publice
care rezultă în condiţiile alin. (1) autorităţile şi instituţiile publice solicită avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, în condiţiile prevăzute la art. 107.
-----------
Art. 107^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 23 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
ART. 107^1
(1) Pentru respectarea drepturilor de carieră ale funcţionarilor publici, în cuprinsul actelor normative sau
administrative privind modificări ale structurii organizatorice, reorganizări sau desfiinţări de structuri şi funcţii
publice, autorităţile şi instituţiile publice iniţiatoare din administraţia publică centrală şi locală sunt obligate să
prevadă un termen de minimum 30 de zile, în vederea aplicării procedurilor legale prevăzute de prezenta lege.
(2) După aprobarea actelor normative, în condiţiile legii, pentru structura de funcţii publice care rezultă în
condiţiile alin. (1), autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală solicită avizul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, în condiţiile prevăzute la art. 107.
-----------
Art. 107^1 a fost introdus de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

ART. 108
În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale deţin o pondere de
peste 20% unii funcţionari publici din serviciile care au contacte direct cu cetăţenii vor cunoaşte şi limba minorităţii
naţionale respective.
ART. 109
Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa instanţelor de
contencios administrativ, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.
ART. 110
Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 5 alin. (1) au obligaţia de a armoniza statutele speciale cu
prevederile prezentei legi, cu consultarea şi avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
ART. 111
(1) Autorităţile şi instituţiile publice care au prevăzute în statele de funcţii posturi de natură contractuală, care
presupun exercitarea unor atribuţii dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (3), au obligaţia de a stabili funcţii publice în
condiţiile art. 107.
 (1) Autorităţile şi instituţiile publice care au prevăzute în statele de funcţii posturi de natură contractuală, care
presupun exercitarea unor atribuţii dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (3), au obligaţia de a stabili funcţii publice în
condiţiile prevăzute la art. 107 dacă cel puţin 70% din atribuţiile fiecărui post presupun exercitarea prerogativelor
de putere publică.
-----------
Alin. (1) al art. 111 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 24 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 471 din 8 iulie 2010.
(1) Autorităţile şi instituţiile publice care au prevăzute în statele de funcţii posturi de natură contractuală, care
presupun exercitarea unor atribuţii dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (3), au obligaţia de a stabili funcţii publice în
condiţiile art. 107.
-----------
Alin. (1) al art. 111 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 prin abrogarea pct. 24 al art. I din acelaşi act
normativ de către art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8
iulie 2010.

(2) Funcţiile publice vacante, funcţiile publice de conducere, precum şi funcţiile publice corespunzătoare
categoriei înalţilor funcţionari publici, stabilite potrivit alin. (1), se ocupă în condiţiile prezentei legi.
(3) Persoanele încadrate cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată în posturi de natură
contractuală care au fost stabilite şi avizate ca funcţii publice vor fi numite în funcţii publice de execuţie dacă
îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 54 şi condiţiile de vechime în specialitatea studiilor corespunzătoare clasei şi
gradului profesional ale funcţiei publice.
(4) Drepturile salariale ale persoanelor care ocupă funcţii publice în condiţiile alin. (3) se stabilesc potrivit
salarizării funcţiilor publice în care au fost numite.
(5) În situaţia în care constată că atribuţiile posturilor aferente funcţiilor publice nu presupun exercitarea
prerogativelor de putere publică în condiţiile stabilite la alin. (1), autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să le
transforme în posturi de natură contractuală, în termen de maximum 45 de zile de la data constatării.
-----------
Alin. (5) al art. 111 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
-----------
Alin. (5) al art. 111 a fost eliminat prin abrogarea pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din
6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 de către art. V din LEGEA
nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

(6) În situaţia prevăzută la alin. (5), titularul funcţiei publice transformate poate opta, în termen de maximum 15
zile lucrătoare, între:
a) ocuparea postului în regim contractual;
b) eliberarea din funcţia publică, în condiţiile legii.
-----------
Alin. (6) al art. 111 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
-----------
Alin. (6) al art. 111 a fost eliminat prin abrogarea pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din
6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 de către art. V din LEGEA
nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.

ART. 112
(1) Numărul total al funcţiilor publice de conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice, cu
excepţia funcţiilor publice de secretar al unităţii administrativ-teritoriale şi de şef al oficiului prefectural, este de
maximum 12% din numărul total al funcţiilor publice*).
(2) Prin excepţie, în cadrul aparatului propriu al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale şi al instituţiilor publice subordonate acestora, ponderea funcţiilor publice de
conducere se poate stabili, pe baza justificării autorităţii sau instituţiei publice, la maximum 15% din numărul total
al funcţiilor publice.
-------------
Alin. (2) al art. 112 a fost abrogat de art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 229 din 30 decembrie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 3 din 5 ianuarie 2009.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) al art. XVI din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea
şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, aparatul propriu al ministerelor, al celorlalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi al instituţiilor publice subordonate acestora.
-------------
Alin. (3) al art. 112 a fost abrogat de art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 229 din 30 decembrie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 3 din 5 ianuarie 2009.

*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:

Art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 229 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 3 din 5 ianuarie 2009 prevede:
"Art. III
(1) La aprobarea structurii organizatorice a autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală
şi locală vor fi respectate prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora numărul total al funcţiilor publice de
conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice, cu excepţia funcţiilor publice de secretar al unităţii
administrativ-teritoriale şi de şef al oficiului prefectural, este de maximum 12% din numărul total al funcţiilor
publice, precum şi prevederile art. XVI din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
a) pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de execuţie;
b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuţie;
c) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuţie;
d) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuţie.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală şi locală au obligaţia de a face
modificările corespunzătoare în structura organizatorică şi în statele de funcţii, de a stabili numărul maxim de
funcţii publice de conducere şi de execuţie, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 45
de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă."

ART. 113
Programele organizate pentru obţinerea statutului de manager public potrivit art. 70 alin. (1) lit. a) sunt
programele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al
funcţionarului public denumit manager public, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 452/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi de Legea nr. 157/2004 privind instituirea bursei speciale
"Guvernul României" pentru formarea managerilor din sectorul public, cu modificările ulterioare.
ART. 114
Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi autorităţilor administrative autonome.
ART. 115
Prin excepţie de la prevederile art. 18 alin. (1), comisia de recrutare se constituie în termen de 60 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel:
a) un membru numit pe o perioadă de un an şi jumătate;
b) un membru numit pe o perioadă de 3 ani;
c) un membru numit pe o perioadă de 4 ani şi jumătate;
d) un membru numit pe o perioadă de 6 ani;
e) un membru numit pe o perioadă de 7 ani şi jumătate;
f) un membru numit pe o perioadă de 9 ani;
g) un membru numit pe o perioadă de 10 ani şi jumătate.
ART. 116
Cauzele având ca obiect litigii de muncă în care una dintre părţi are calitatea de funcţionar public, aflate pe rolul
instanţelor judecătoreşti la data intrării în vigoare a prezentului statut, vor continua să se judece potrivit legii
aplicabile în momentul sesizării instanţei.
ART. 117
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept
comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei
publice.
ART. 118
 La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţii contrare se abrogă.

ANEXĂ

LISTA
cuprinzând funcţiile publice

I. Funcţii publice generale

A. Funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici
1. secretar general al Guvernului;
-----------
Pct. 1 de la litera A, Cap. I din anexă a fost abrogat de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3
din 11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009. ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 a fost
respinsă de LEGEA nr. 379 din 10 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14
decembrie 2009.
1. secretar general al Guvernului;
-----------
Pct. 1 de la litera A, Cap. I din anexă a fost repus în vigoare prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr.
3 din 11 februarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 de către LEGEA nr.
379 din 10 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.

2. secretar general adjunct al Guvernului;

-----------
Pct. 2 de la litera A, Cap. I din anexă a fost abrogat de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3
din 11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009. ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 a fost
respinsă de LEGEA nr. 379 din 10 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14
decembrie 2009.
2. secretar general adjunct al Guvernului;
-----------
Pct. 2 de la litera A, Cap. I din anexă a fost repus în vigoare prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr.
3 din 11 februarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 de către LEGEA nr.
379 din 10 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.

3. secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
4. secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
5. prefect;
6. subprefect;
7. inspector guvernamental.

B. Funcţii publice de conducere

1. director general din cadrul autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale;
2. director general adjunct din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al
celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
3. secretar al judeţului şi al municipiului Bucureşti;
4. director din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, director executiv în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul autorităţilor
administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora;
4. director din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi director executiv în cadrul instituţiei prefectului, în cadrul
autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora;
-----------
Pct. 4 de la litera B, Cap. I din anexă a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37
din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009. ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost
abrogată de alin. (1) al art. XIV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr. 41 din 12 martie
2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 16 martie 2010.
4. director din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi director executiv în cadrul instituţiei prefectului, în cadrul
autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora*);
-----------
Pct. 4 de la litera B, Cap. I din anexă a fost modificat de pct. 26 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 26 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3
decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
4. director din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, director executiv în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul autorităţilor
administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora;
-----------
Pct. 4 de la litera B, Cap. I din anexă a revenit la forma iniţială datorită încetării efectelor juridice ale pct. 26 al
art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
668 din 6 octombrie 2009, conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.

5. director adjunct din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, director executiv adjunct în cadrul serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în
cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora;
5. director adjunct din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, director executiv adjunct din cadrul instituţiei prefectului,
în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora;
-----------
Pct. 5 de la litera B, Cap. I din anexă a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37
din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009. ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost
abrogată de alin. (1) al art. XIV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr. 41 din 12 martie
2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 16 martie 2010.
5. director adjunct din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, director executiv adjunct din cadrul instituţiei prefectului,
în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora*);
-----------
Pct. 5 de la litera B, Cap. I din anexă a fost modificat de pct. 26 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 26 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3
decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
5. director adjunct din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, director executiv adjunct în cadrul serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în
cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora;
-----------
Pct. 5 de la litera B, Cap. I din anexă a revenit la forma iniţială datorită încetării efectelor juridice ale pct. 26 al
art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
668 din 6 octombrie 2009, conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.

6. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei;

7. şef serviciu;
8. şef birou.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26,
art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, constatându-se
că acestea sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din
31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
În concluzie, în intervalul 14 ianuarie 2010-28 februarie 2010, dispoziţiile invocate mai sus au fost suspendate de
drept, încetându-şi efectele juridice în data de 1 martie 2010, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate.

C. Funcţii publice de execuţie

1. consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector;
2. referent de specialitate;
3. referent.

NOTĂ:
1. Funcţiile publice generale, altele decât cele prevăzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.
2. Funcţiile publice prevăzute la lit. B pct. 1 şi 2 se pot stabili şi în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din
administraţia publică locală care au un număr de minimum 150 de posturi.
3. Funcţiile publice de conducere prevăzute la lit. B pct. 7 şi 8, precum şi funcţiile publice de execuţie prevăzute
la lit. C pot fi funcţii publice de stat, teritoriale sau locale.

II. Funcţii publice specifice

A. Funcţii publice de conducere

1. arhitect-şef.

B. Funcţii publice de execuţie

1. inspector de concurenţă;
2. inspector vamal;
3. inspector de muncă;
4. controlor delegat;
5. expert în tehnologia informaţiilor şi a telecomunicaţiilor;
6. comisar.

C. Alte funcţii publice specifice

1. manager public.

NOTĂ:
Funcţiile publice specifice, altele decât cele prevăzute la pct. II, se pot stabili de autorităţile şi instituţiile publice,
cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

NOTĂ:
Reproducem mai jos art. IV-XIV din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie
2006, care nu au fost cuprinse în forma republicată a Legii nr. 188/1999 şi care se aplică, în continuare, ca
dispoziţii proprii ale Legii nr. 251/2006*):

"Art. IV. - (1) Prin excepţie de la dispoziţiile prezentei legi, în cursul anului 2006, pot participa la concursul
organizat pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la
art. 15 alin. (2) lit. a)-c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările
ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.**)
(2) Până la adoptarea hotărârii Guvernului prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu
modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege***), concursul organizat
pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici este gestionat de comisia de recrutare a înalţilor funcţionari
publici numită prin Decizia Primului-Ministru nr. 38/2006 privind numirea Comisiei de concurs şi a Comisiei de
soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006.
 (3) Prin excepţie de la dispoziţiile prezentei legi, pot ocupa o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari
publici persoanele care au promovat examenul de atestare, precum şi persoanele care au intrat în categoria înalţilor
funcţionari publici în condiţiile alin. (1).
(4) Funcţionarii publici care ocupă o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici în condiţiile alin.
(3) şi funcţionarii publici care ocupă o funcţie publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici care
la data intrării în vigoare a prezentei legi nu îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 15 alin. (2) lit. d) din Legea nr.
188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta
lege****), au obligaţia de a îndeplini această condiţie în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică.
(5) Condiţia prevăzută la art. 51^1 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege*****), nu este obligatorie, pentru recrutarea
funcţionarilor publici de conducere, în cazul exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere,
precum şi pentru funcţionarii publici care ocupă o funcţie publică de conducere, pe o perioadă de 4 ani de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
(6) Funcţionarii publici prevăzuţi la alin. (5) sunt obligaţi să îndeplinească condiţia prevăzută la art. 51^1 alin.
(7) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse
prin prezenta lege*****), în termenul prevăzut, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică.
Art. V. - (1) Secretarii de comune care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare juridice
sau administrative îşi pot păstra funcţia publică, cu obligaţia ca în termen de 3 ani să absolve o formă de învăţământ
superior de lungă durată în specialitate juridică sau administraţie publică, sub sancţiunea eliberării din funcţie.
(2) În cazul în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei publice de secretar al comunei nu se
prezintă persoane care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute la alin. (1) şi/sau condiţiile de vechime în
specialitatea studiilor juridice ori administrative, pot candida şi persoane care nu îndeplinesc aceste condiţii. În
această situaţie, ocuparea funcţiei publice de secretar se face pe perioadă determinată, cu obligaţia organizării
anuale a concursului pentru ocuparea acesteia.
Art. V. - (1) Secretarii de comune care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare juridice
sau administrative îşi pot păstra funcţia publică, cu obligaţia ca până la data de 31 decembrie 2010 să îndeplinească
condiţia de a avea studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată,
absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în specialitatea juridică sau administrativă, sub sancţiunea
eliberării din funcţia publică.
(2) Prin derogare de la prevederile art. IV alin. (5), secretarii de comune sunt obligaţi să îndeplinească condiţia
prevăzută la art. 57 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la
data de 31 decembrie 2012, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică.
(3) În cazul în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar al
comunei nu se prezintă persoane care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute la alin. (1) şi condiţia de vechime în
specialitatea studiilor de minimum 2 ani, pot candida şi persoane care nu îndeplinesc aceste condiţii, în următoarea
ordine:
a) persoane care au studii universitare de licenţă, absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă
durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în specialitate juridică sau administrativă;
b) persoane care au studii universitare de licenţă, absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă
durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în altă specialitate;
c) persoane care au studii medii, absolvite cu diplomă.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar al comunei se face pe
perioadă determinată, cu obligaţia organizării anuale a concursului pentru ocuparea acesteia.
-------------
Art. V a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 1 iulie 2009.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Art. III şi IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 457 din 1 iulie 2009 prevăd:
"Art. III
(1) În situaţia în care funcţia publică de conducere de secretar al comunei este vacantă sau temporar vacantă şi în
cadrul autorităţii sau instituţiei publice nu există persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. V alin. (1)
din Legea nr. 251/2006, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, şi la art. 57 alin. (6) lit. a)
din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, funcţia poate fi exercitată cu caracter temporar şi de persoane care nu îndeplinesc ambele sau niciuna
dintre aceste condiţii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 92 alin. (2) lit. b), alin. (3), (4) şi (5) din
Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile art. IV alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
ART. IV
 (1) În mod excepţional, prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, perioada prevăzută la art. 92 alin. (2) poate fi prelungită cu maximum 6 luni
într-un an calendaristic cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care, în mod excepţional, s-a dispus
exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice vacante corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari
publici. Prevederile prezentului alineat se aplică până la data de 30 octombrie 2009.
(3) Prevederile alin. (1) se aplică până la data de 31 decembrie 2010."

Art. VI. - Condiţia prevăzută la art. 51^1 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege*****), se consideră îndeplinită pentru
funcţionarii publici care au absolvit, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, programe de formare şi
perfecţionare în administraţia publică, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, centrele regionale de
formare continuă pentru administraţia publică locală, precum şi de alte instituţii specializate, din ţară sau din
străinătate, cu durata de minimum un an, sau care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, urmează una dintre
formele de învăţământ menţionate, cu condiţia absolvirii acestor studii în termenul prevăzut.
Art. VII. - (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă:
a) normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;
b) normele privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină;
c) normele privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective;
d) normele privind mobilitatea înalţilor funcţionari publici.
(2) În termen de 10 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă:
a) norme privind formarea profesională a funcţionarilor publici;
b) regulamentul de organizare şi desfăşurare a programelor de formarea specializată prevăzute de prezenta lege.
(3) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se aplică în mod corespunzător
dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003, cu modificările ulterioare, şi
ale Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor
paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757
din 29 octombrie 2003.
Art. VIII. - Procedura de organizare şi desfăşurare a concursurilor, procedura de numire a funcţionarilor publici
şi procedura disciplinară, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, se finalizează conform
dispoziţiilor în vigoare la data iniţierii acestor proceduri.
Art. IX. - Calificativele «excepţional» şi «foarte bun» obţinute de funcţionarii publici la evaluarea
performanţelor profesionale individuale până la data intrării în vigoare a prezentei legi se asimilează cu calificativul
«foarte bine», iar calificativul «bun» se echivalează cu calificativul «bine».
Art. X. - Prevederile art. 49^3 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu
modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege******), nu se aplică
pentru cheltuielile deja angajate la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. XI. - Condiţiile de vechime prevăzute la art. 57 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta
lege*******), nu se aplică în cazul funcţionarilor publici care au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege la data
numirii în funcţia publică.
Art. XII. - (1) În anul 2006, promovarea într-o funcţie publică superioară vacantă se face prin concurs sau
examen.
(2) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publică de execuţie din gradul profesional
principal, funcţionarii publici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) să aibă o vechime minimă de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa
corespunzătoare studiilor absolvite;
b) să fi obţinut, la evaluarea performanţelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puţin calificativul
«foarte bun»;
c) să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului.
(3) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publică de execuţie din gradul profesional
superior, funcţionarii publici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) să aibă o vechime minimă de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul profesional principal sau 4 ani în
funcţiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;
b) să fi obţinut, la evaluarea performanţelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puţin calificativul
«foarte bun»;
c) să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului.
Art. XIII. - Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea
I, cu excepţia prevederilor art. 29, 56, 57, 58^1 şi ale art. 60^1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată,
cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege********), care intră
în vigoare la 1 ianuarie 2007*).
-----------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 185 din 12 februarie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 187 din 25 martie 2009, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XIII din
Legea nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici,
referitoare la intrarea în vigoare "la 1 ianuarie 2007 a prevederilor art. 29 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu
modificarile ulterioare, precum şi cu modificarile si completarile aduse prin Legea nr. 251/2006", constatându-se că
acestea sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din
31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
În concluzie, în intervalul 25 martie 2009-9 mai 2009 dispoziţiile de mai sus au fost suspendate de drept,
încetându-şi efectele juridice începând cu data de 10 mai 2009, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru
modificarea prevederilor atacate.

Art. XIV. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, dispoziţiile art. XV alin. (2) şi (3), art. XVI alin. (4)-(6),
precum şi ale art. XX din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă."

----------
*) A se vedea şi prevederile art. XV alin. (1), art. XVI alin. (1)-(3), art. XVII-XIX, art. XXI şi art. XXII ale Legii
nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor
publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cuprinse în Nota finală din prima formă
republicată a Legii nr. 188/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004.
**) Art. 15 alin. (2) lit. a)-c) a devenit, în urma renumerotării, art. 16 alin. (2) lit. a)-c).
***) Art. 17 alin. (3) a devenit, în urma renumerotării, art. 18 alin. (3).
****) Art. 15 alin. (2) lit. d) a devenit, în urma renumerotării, art. 16 alin. (2) lit. d).
*****) Art. 51^1 alin. (7) a devenit, în urma renumerotării, art. 57 alin. (7).
******) Art. 49^3 a devenit, în urma renumerotării, art. 52.
*******) Art. 57 a devenit, în urma renumerotării, art. 65.
********) Art. 29 a devenit, în urma renumerotării, art. 31; art. 56 a devenit, în urma renumerotării, art. 64; art.
57 a devenit, în urma renumerotării, art. 65; art. 58^1 a devenit, în urma renumerotării, art. 67, iar art. 60^1 alin. (1)
lit. b) a devenit, în urma renumerotării, art. 70 alin. (1) lit. b).
------------
Art. III şi IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 prevăd:
"Art. III
(1) Funcţiile publice, funcţiile publice specifice şi posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea
de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă, care face parte
integrantă din aceasta, precum şi adjuncţii acestuia se desfiinţează în termen de 32 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Funcţiile publice cu statut special, altele decât cele stabilite în cadrul serviciilor publice deconcentrate
prevăzute în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă şi funcţiile publice de prefect şi subprefect se exceptează de la
prevederile alin. (1).
(3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1) din prezenta ordonanţă de urgenţă, serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-
teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă vor fi conduse de un director coordonator al
serviciului public deconcentrat. Directorul coordonator este ajutat de unul sau mai mulţi adjuncţi, în limita
numărului de posturi care se desfiinţează.
(4) Persoanele care urmează să ocupe funcţii dintre cele prevăzute la alin. (3) sunt numite prin act administrativ
al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează serviciul
public deconcentrat respectiv, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale, în condiţiile art. IV din
prezenta ordonanţă de urgenţă.
 (5) Poate ocupa o funcţie dintre cele prevăzute la alin. (3) persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:
a) are cetăţenia română;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are capacitate deplină de exerciţiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată pe bază de examen medical de specialitate;
e) are studii universitare de licenţă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă;
f) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii,
de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a
unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
g) nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege;
h) îndeplineşte şi alte criterii specifice stabilite de ordonatorul principal de credite în subordinea, în coordonarea
sau sub autoritatea căruia funcţionează serviciul public deconcentrat respectiv.
(6) Funcţiile prevăzute la alin. (3) se exercită în baza unui contract de management încheiat cu ordonatorul
principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează serviciul public
deconcentrat respectiv, pe o perioadă de maximum 4 ani, în conţinutul căruia sunt prevăzuţi indicatorii specifici de
performanţă, obiectivele, clauzele contractuale care reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi
condiţiile de încetare şi reziliere a acestuia.
(7) Contractul de management este asimilat contractului individual de muncă şi conferă titularului vechime în
muncă şi în specialitate.
(8) Remunerarea şi celelalte drepturi ale persoanelor care ocupă funcţii dintre cele prevăzute la alin. (3) se
stabilesc prin contractul de management, la nivelul maxim al salariului pentru funcţia de consilier gradul IA din
cadrul ministerelor şi al altor organe centrale de specialitate, la care se adaugă toate drepturile prevăzute de lege
pentru funcţiile de conducere de director, respectiv director adjunct. Persoanele care ocupă funcţii dintre cele
prevăzute la alin. (3) beneficiază de sporul de vechime şi de celelalte sporuri, în condiţiile prevăzute de legislaţia
muncii şi de legislaţia aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice.
(9) Pe perioada executării contractului de management, persoanelor care ocupă funcţii dintre cele prevăzute la
alin. (3) li se aplică prevederile art. 70, 71, 79, 94-98 şi 111-114 din cartea I, titlul IV din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
(10) Modelul-cadru al contractului de management prevăzut la alin. (6) va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(11) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, funcţionarilor publici şi personalului
încadrat în regim contractual, care ocupă posturi dintre cele prevăzute la alin. (1), li se vor aplica în mod
corespunzător dispoziţiile legale cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a raporturilor de muncă
prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, respectiv în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
(12) Funcţionarilor publici şi personalului încadrat în regim contractual în sistemul public, care vor fi numiţi în
condiţiile alin. (4), li se suspendă de drept raporturile de serviciu, respectiv raporturile de muncă avute anterior
numirii, pe durata executării contractului de management.
Art. IV
(1) Evaluarea cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale pe baza unor proiecte de management se organizează de
ordonatorii principali de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea cărora funcţionează serviciile
publice deconcentrate respective, în termen de maximum 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă.
(2) Data desfăşurării evaluării în condiţiile alin. (1) se aduce la cunoştinţă publică prin grija ordonatorului
principal de credite, prin afişare la sediul şi pe pagina de internet a autorităţii sau instituţiei publice.
(3) Candidaţii depun proiectul de management şi un dosar care să conţină următoarele documente:
a) copie de pe cartea de identitate;
b) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate;
c) copie legalizată de pe diploma de studii;
d) cazier judiciar;
e) declaraţie pe propria răspundere că nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin
lege.
(4) Proiectele de management prezentate de candidaţi sunt elaborate pentru o perioadă de maximum 4 ani şi vor
cuprinde cel puţin următoarele:
a) identificarea problemelor existente în domeniul de activitate al serviciului public deconcentrat;
b) obiective şi direcţii de acţiune pentru eficientizarea domeniului de activitate al instituţiei şi pentru
îmbunătăţirea actului managerial;
c) dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului din subordine;
d) aplicarea principiilor de eficienţă, eficacitate şi economie în gestionarea mijloacelor financiare şi a resurselor
umane şi materiale ale instituţiei respective;
e) propuneri de îmbunătăţire a colaborării instituţionale.
 (5) Evaluarea candidaţilor şi a proiectelor de management prezentate de aceştia se face de comisii constituite la
nivelul ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează
serviciile publice deconcentrate respective, formate din specialişti în domeniul de activitate. Din aceste comisii face
parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al instituţiei prefectului din judeţul respectiv."
-------------
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22
aprilie 2009 a fost abrogată de alin. (1) al art. XIV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37
din 22 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost respinsă de LEGEA nr.
41 din 12 martie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 16 martie 2010.

Art. IV-VIII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009, prevăd:
"Art. IV*)
(1) Funcţiile publice, funcţiile publice specifice şi posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea
de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi al celorlalte servicii publice prevăzute în anexa nr. 1,
precum şi adjuncţii acestuia, sunt şi rămân desfiinţate sau, după caz, se desfiinţează.
(2) Funcţiile publice cu statut special, altele decât cele stabilite în cadrul serviciilor publice deconcentrate
prevăzute în anexa nr. 1, şi funcţiile publice de prefect şi subprefect se exceptează de la prevederile alin. (1).
(3) Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ-teritoriale, precum şi celelalte servicii publice prevăzute în anexa nr. 1 sunt conduse de un
director coordonator al serviciului public deconcentrat, respectiv al celorlalte servicii publice. Directorul
coordonator este ajutat de unul sau mai mulţi adjuncţi, în limita numărului de posturi care se desfiinţează.
(4) Persoanele care urmează să ocupe funcţii dintre cele prevăzute la alin. (3) se numesc prin act administrativ al
ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează serviciul
public deconcentrat, respectiv celelalte servicii publice prevăzute în anexa nr. 1, în urma evaluării cunoştinţelor şi
abilităţilor manageriale, în condiţiile art. V.
(5) Poate ocupa o funcţie dintre cele prevăzute la alin. (3) persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:
a) are cetăţenia română;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are capacitate deplină de exerciţiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată pe bază de examen medical de specialitate;
e) are studii universitare de licenţă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă;
f) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii,
de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a
unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
g) nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege;
h) îndeplineşte şi alte criterii specifice stabilite de ordonatorul principal de credite în subordinea, în coordonarea
sau sub autoritatea căruia funcţionează serviciul public deconcentrat, respectiv celelalte servicii publice prevăzute
în anexa nr. 1.
(6) Funcţiile prevăzute la alin. (3) se exercită în baza unui contract de management încheiat cu ordonatorul
principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează serviciul public
deconcentrat, respectiv celelalte servicii publice prevăzute în anexa nr. 1, pe o perioadă de maximum 4 ani, în
conţinutul căruia sunt prevăzuţi indicatorii specifici de performanţă, obiectivele, clauzele contractuale care
reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi condiţiile de suspendare, încetare şi reziliere a acestuia.
(7) Contractul de management este asimilat contractului individual de muncă şi conferă titularului vechime în
muncă şi în specialitate.
(8) Remunerarea şi celelalte drepturi ale persoanelor care ocupă funcţii dintre cele prevăzute la alin. (3) se
stabilesc prin contractul de management, la nivelul maxim al salariului pentru funcţia de consilier gradul IA din
cadrul ministerelor şi al altor organe centrale de specialitate, la care se adaugă toate drepturile prevăzute de lege
pentru funcţiile de conducere de director, respectiv director adjunct. Persoanele care ocupă funcţii dintre cele
prevăzute la alin. (3) beneficiază de sporul de vechime şi de celelalte sporuri, în condiţiile prevăzute de legislaţia
muncii şi de legislaţia aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice.
(9) Pe perioada executării contractului de management, persoanelor care ocupă funcţii dintre cele prevăzute la
alin. (3) li se aplică prevederile art. 70, 71, 79, art. 94-96 şi art. 111-114 din Legea nr. 161/2003 privind unele
măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de
afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
(10) Modelul-cadru al contractului de management prevăzut la alin. (6) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(11) Funcţionarilor publici şi personalului încadrat în regim contractual, care ocupă posturi dintre cele prevăzute
la alin. (1), li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile legale cu privire la încetarea raporturilor de serviciu,
respectiv a raporturilor de muncă prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificările şi completările ulterioare.
(12) Funcţionarilor publici şi personalului încadrat în regim contractual în sistemul public, care se numesc în
condiţiile alin. (4), li se suspendă de drept raporturile de serviciu, respectiv raporturile de muncă avute anterior
numirii, pe durata executării contractului de management.
-----------
Art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr.
1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.

Art. V*)
(1) Evaluarea cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale pe baza unor proiecte de management se organizează de
ordonatorii principali de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea cărora funcţionează serviciile
publice deconcentrate respective, precum şi celelalte servicii publice prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Data desfăşurării evaluării în condiţiile alin. (1) se aduce la cunoştinţa publică prin grija ordonatorului
principal de credite, prin afişare la sediul şi pe pagina de internet a autorităţii sau instituţiei publice.
(3) Candidaţii depun proiectul de management şi un dosar care trebuie să conţină următoarele documente:
a) copie de pe cartea de identitate;
b) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate;
c) copie legalizată de pe diploma de studii;
d) cazier judiciar;
e) declaraţie pe propria răspundere că nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin
lege.
(4) Proiectele de management prezentate de candidaţi sunt elaborate pentru o perioadă de maximum 4 ani şi vor
cuprinde cel puţin următoarele:
a) identificarea problemelor existente în domeniul de activitate al serviciului public deconcentrat;
b) obiective şi direcţii de acţiune pentru eficientizarea domeniului de activitate al instituţiei şi pentru
îmbunătăţirea actului managerial;
c) dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului din subordine;
d) aplicarea principiilor de eficienţă, eficacitate şi economie în gestionarea mijloacelor financiare şi a resurselor
umane şi materiale ale instituţiei respective;
e) propuneri de îmbunătăţire a colaborării instituţionale.
(5) Evaluarea candidaţilor şi a proiectelor de management prezentate de aceştia se face de comisii constituite la
nivelul ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează
serviciile publice deconcentrate, respectiv celelalte servicii publice prevăzute în anexa nr. 1, formate din specialişti
în domeniul de activitate. Din aceste comisii face parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al instituţiei
prefectului din judeţul respectiv.
(6) În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act administrativ al
ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează serviciile
publice deconcentrate, respectiv celelalte servicii publice prevăzute în anexa nr. 1, se aprobă:
a) metodologia de evaluare a cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale ale candidaţilor pentru ocuparea
posturilor în baza unui contract de management;
b) metodologia de evaluare a performanţelor profesionale anuale ale directorilor coordonatori şi ale directorilor
coordonatori adjuncţi.
(7) Metodologiile prevăzute la alin. (6) se publică pe pagina de internet a autorităţilor şi instituţiilor publice.
-----------
Art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr.
1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.

Art. VI
Până la data de 31 decembrie 2009 ocuparea funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari
publici prevăzute la art. 12 lit. b)-e) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
se face şi prin concurs, organizat cu respectarea următoarelor condiţii:
a) autorităţile şi instituţiile publice în organigrama cărora se află postul scos la concurs au obligaţia să solicite
avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu cel puţin 13 zile înainte de data susţinerii concursului;
b) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are obligaţia să emită avizul prevăzut la lit. a) în termen de două
zile de la data primirii solicitării;
c) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are obligaţia să publice condiţiile de desfăşurare a concursurilor în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 10 zile înainte de data desfăşurării concursului;
 d) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are obligaţia de a afişa la sediul său şi, după caz, de a publica în
presă şi pe pagina de internet, cu cel puţin 10 zile înainte de data susţinerii concursului, următoarele informaţii:
data organizării concursului, numărul funcţiilor publice vacante pentru care se organizează concursul şi datele de
contact pentru obţinerea de informaţii suplimentare;
e) candidaţii depun la secretariatul comisiei de concurs pentru înalţi funcţionari publici dosarul de concurs în
termen de 8 zile de la data publicării anunţului prevăzut la lit. c);
f) comisia de concurs pentru înalţi funcţionari publici are obligaţia de a selecta dosarele de concurs pe baza
îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs, în termen de maximum 24 de ore de la data expirării termenului
prevăzut la lit. e).
Art. VII
(1) În situaţia în care membrii comisiei de concurs, respectiv de soluţionare a contestaţiilor pentru înalţii
funcţionari publici nu se prezintă la două şedinţe consecutive, mandatul acestora încetează de drept.
(2) Constatarea încetării de drept a mandatului acestora se face prin decizie a primului-ministru, la propunerea
preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(3) Pentru fiecare membru titular al comisiei de concurs, respectiv de soluţionare a contestaţiilor pentru înalţii
funcţionari publici se desemnează, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în
categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu
modificările şi completările ulterioare, câte un membru supleant. Membrul supleant îşi desfăşoară activitatea în
absenţa membrului titular corespunzător, în cazul suspendării mandatului membrului titular corespunzător,
respectiv în cazul în care mandatul acestuia a încetat înainte de termen.
-------------
Art. VII a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
471 din 8 iulie 2010.

Art. VIII*)
Persoanele care ocupă funcţiile prevăzute la art. III şi art. IV alin. (3) îşi păstrează statutul şi celelalte drepturi
prevăzute de lege, iar contractele de management educaţional, respectiv contractele de management încheiate de
acestea, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, îşi produc efectele până la
expirarea termenului pentru care au fost încheiate sau, după caz, până la data la care intervine un motiv legal de
încetare sau reziliere a acestora."
-------------
Art. VIII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII
CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14
ianuarie 2010.
-------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26,
art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, constatându-se
că acestea sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din
31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca
fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
În concluzie, în intervalul 14 ianuarie 2010-28 februarie 2010, dispoziţiile invocate mai sus au fost suspendate de
drept, încetându-şi efectele juridice în data de 1 martie 2010, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate.
LEGE nr. 7 /2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici*)

----
*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 50/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2004
privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din
21 martie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici a fost publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 157 din 23 februarie 2004.

CAP. I Domeniul de aplicare şi principii generale

Domeniul de aplicare
ART. 1
(1) Codul de conduită a funcţionarilor publici, denumit în continuare cod de conduită, reglementează normele de
conduită profesională a funcţionarilor publici.
(2) Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul cod de conduită sunt obligatorii pentru persoanele
care ocupă o funcţie publică în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale şi
locale, precum şi în cadrul autorităţilor administrative autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii
publice.
Obiective
ART. 2
Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creşterea calităţii serviciului public, o bună
administrare în realizarea interesului public, precum şi să contribuie la eliminarea birocraţiei şi a faptelor de
corupţie din administraţia publică, prin:
a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale
corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei funcţiei publice şi al funcţionarilor
publici;
b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea
funcţionarilor publici în exercitarea funcţiilor publice;
c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi funcţionarii publici, pe de o parte, şi între
cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice, pe de altă parte.
Principii generale
ART. 3
Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici sunt următoarele:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta
Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a considera
interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei publice;
c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform
căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de
serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o atitudine
obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei publice;
f) integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte,
direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei publice pe care o
deţin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici pot să-şi exprime şi să-şi
fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor
de serviciu funcţionarii publici trebuie să fie de bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de funcţionarii publici în
exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.
Termeni
ART. 4
În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) funcţionar public - persoana numită într-o funcţie publică în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, republicată**);
----
**) Legea nr. 188/1999 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007.
 b) funcţie publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în
temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale;
c) interes public - acel interes care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă şi
tratatele internaţionale la care România este parte;
d) interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect,
pentru sine ori pentru alţii, de către funcţionarii publici prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor,
informaţiilor la care au acces, ca urmare a exercitării funcţiei publice;
e) conflict de interese - acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al
funcţionarului public contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi
imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în
exercitarea funcţiei publice deţinute;
f) informaţie de interes public - orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei
autorităţi publice ori instituţii publice, indiferent de suportul ei;
g) informaţie cu privire la date personale - orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă.

CAP. II Norme generale de conduită profesională a funcţionarilor publici

Asigurarea unui serviciu public de calitate

ART. 5
(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin
participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor
autorităţilor şi ale instituţiilor publice.
(2) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist,
precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea
publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.
Loialitatea faţă de Constituţie şi lege
ART. 6
(1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să
acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea
eticii profesionale.
(2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor
drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.
Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice
ART. 7
(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi
desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau
intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei
publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter
normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau
instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte;
c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă această dezvăluire este de natură
să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici,
precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori
de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani,
dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
(4) Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea
informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei alte autorităţi ori instituţii publice, este permisă numai cu acordul
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public respectiv îşi desfăşoară activitatea.
(5) Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a
funcţionarilor publici de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii, sau ca o derogare
de la dreptul funcţionarului public de a face sesizări în baza Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din
autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
Libertatea opiniilor
ART. 8
 (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei
publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care
îşi desfăşoară activitatea.
(2) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa
influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să
aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
Activitatea publică
ART. 9
(1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens
de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să
respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi
desfăşoară activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri
publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al
autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.
Activitatea politică
ART. 10
În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări
partidelor politice;
d) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau
denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.
Folosirea imaginii proprii
ART. 11
În considerarea funcţiei publice deţinute, funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea numelui sau
imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.
Cadrul relaţiilor în exercitarea funcţiei publice
ART. 12
(1) În relaţiile cu personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum
şi cu persoanele fizice sau juridice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect,
bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din
cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în
legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:
a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a
problemelor cetăţenilor. Funcţionarii publici au obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a
autorităţilor publice, prin:
a) promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;
b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi
politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa
activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute
la alin. (1)-(3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.
Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale
ART. 13
(1) Funcţionarii publici care reprezintă autoritatea sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale,
instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o
imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.
(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale
privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.
(3) În deplasările externe, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de
protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.
Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor
ART. 14
Funcţionarii publici nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj,
care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau
de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o
recompensă în raport cu aceste funcţii.
Participarea la procesul de luare a deciziilor
ART. 15
(1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi
să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică,
de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.
Obiectivitate în evaluare
ART. 16
(1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia să asigure
egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din
subordine.
(2) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare
a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări,
transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă
de favoritism ori discriminare.
(3) Se interzice funcţionarilor publici de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în
funcţia publică pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute
la art. 3.
Folosirea prerogativelor de putere publică
ART. 17
(1) Este interzisă folosirea de către funcţionarii publici, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a
prerogativelor funcţiei publice deţinute.
(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare
sau de participare la anchete ori acţiuni de control, funcţionarilor publici le este interzisă urmărirea obţinerii de
foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.
(3) Funcţionarilor publici le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au
stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea
unei anumite măsuri.
(4) Funcţionarilor publici le este interzis să impună altor funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau
asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje
materiale sau profesionale.
Utilizarea resurselor publice
ART. 18
(1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor
administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau
instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.
(3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi
eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
(4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice le este
interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.
Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri
ART. 19
(1) Orice funcţionar public poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori
calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de
cumpărarea bunului nu au avut acces.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în
proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau
privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau
închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

CAP. III Coordonarea, monitorizarea şi controlul aplicării normelor de conduită profesională

Rolul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

ART. 20
 (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici coordonează, monitorizează şi controlează aplicarea normelor
prevăzute de prezentul cod de conduită, exercitând următoarele atribuţii:
a) urmăreşte aplicarea şi respectarea, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, a prevederilor prezentului cod
de conduită;
b) elaborează studii şi analize privind respectarea prevederilor prezentului cod de conduită;
c) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi apărarea intereselor legitime ale
cetăţenilor în relaţia cu funcţionarii publici.
(2) Prin activitatea sa, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu poate influenţa derularea procedurii de
lucru a comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.
Rolul autorităţilor şi instituţiilor publice
ART. 21
(1) În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului cod de conduită, conducătorii autorităţilor şi
instituţiilor publice vor desemna un funcţionar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane,
pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) exercită următoarele atribuţii:
a) acordarea de consultanţă şi asistenţă funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice cu
privire la respectarea normelor de conduită;
b) monitorizarea aplicării prevederilor prezentului cod de conduită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice;
c) întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită de către funcţionarii publici din
cadrul autorităţii sau instituţiei publice.
(3) Atribuţiile prevăzute la alin. (2) se exercită în temeiul unui act administrativ emis de conducătorul autorităţii
sau instituţiei publice sau prin completarea fişei postului cu atribuţia distinctă de consiliere etică şi monitorizare a
respectării normelor de conduită.
(4) Rapoartele prevăzute la alin. (2) lit. c), aprobate de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, se
comunică funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi se transmit trimestrial, la termenele şi
în forma standard stabilite prin instrucţiuni de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
(5) Rapoartele autorităţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită vor fi centralizate
într-o bază de date necesară pentru:
a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor
sau ameninţărilor exercitate asupra unui funcţionar public pentru a-l determina să încalce dispoziţii legale în
vigoare ori să le aplice necorespunzător;
b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;
c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.
Publicitatea cazurilor de încălcare a normelor de conduită
ART. 22
(1) Raportul anual cu privire la managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, care se întocmeşte de
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, trebuie să cuprindă şi următoarele date:
a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;
b) categoriile şi numărul de funcţionari publici care au încălcat normele de conduită morală şi profesională;
c) cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor prezentului cod de conduită;
d) evidenţierea cazurilor în care funcţionarilor publici li s-a cerut să acţioneze sub presiunea factorului politic.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri
care prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.

CAP. IV Dispoziţii finale

Răspunderea
ART. 23
(1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici,
în condiţiile legii.
(2) Comisiile de disciplină au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a
propune aplicarea sancţiunilor disciplinare, în condiţiile legii.
(3) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a
comisiei de disciplină competente, în condiţiile legii, cu privire la cazurile de încălcare a normelor de conduită.
(4) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate
organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.
(5) Funcţionarii publici răspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de
conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.
Armonizarea regulamentelor interne de organizare şi funcţionare
ART. 24
 În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice vor armoniza
regulamentele interne de organizare şi funcţionare sau codurile de conduită specifice, potrivit dispoziţiilor
prezentului cod de conduită, în funcţie de domeniul lor de activitate.
Asigurarea publicităţii
ART. 25
Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice au
obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa codul de conduită la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-
un loc vizibil.
Intrarea în vigoare
ART. 26
Prezentul cod de conduită intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea
I.

------