Sunteți pe pagina 1din 27
Pictura in acuarela — ieri si azi Pictura tn acuarelé este azi una dintee ‘cele mai indragite tetnicl de pictura PPictori format abordeaza cu multa pla- cere bogatia acestei tehnici, asemeni pictur de amatari ca gi cele din timpul liber. Culorile acuarelelor pot dezvolta Un speciru care se intinde de la mesa- jele cromatice delicate, transparent, pana la culorle intense sau lumi- PPictarea cu vopsele soluble in apa esto tuna din cele mai vechi postiltati de re- dare vizuala. De la Inceputurie ei, pictu- ra se baza pe tehnica culorior de ep3, a turmat descoperirea tehnici pictur in uel ‘31 apoi a temperel groase. Aceasta nu ‘era totugipictura cu culori de apa tn sensul pictur in acuarela Pana in secolul al X-lea, toate miniatu- ‘ile din Grecia si Roma erau pictate cu pigmengi coninand ceruzit. De la aceas- 18 data se utiliza gi tehnica culorlor de p8, transparent. In £vul Mediu a con- tinuat aceasta dozvoliare iar in imoul Renagteril era foarte raspandita vopsi- rea miniaturilor cu acuarele, De la Albrecht Durer, cel mai cunoscut pictor german al 0-16, s-au pasirat minunate pictur in acuares, Ele nu erau ata de cunoscute ca desenele, grave In arama si tabioure in ue. Explcatia. stdin faplul 68 atuncipictura in avarets «era considera minora in rapot ou pie- {urs in ule. Acuarlee detinau valoare pur documentar (ski dps natura) s0u serveau ca schie pentru uiteroare pictur in ule, Rembrandt a executat bose si sche prealatile pent pict fit sale in uel, El nu pct nciodat acuarele de sine stattoare, ins siipanea in mod desavargitehnica retugul Picture in acuerela sa fondat ca ata independanta, Astfel, in 1804 sa infintat in Anglia prima societate a ictorior in _acvarel arin 1808 a avut loc prima cexpoztie de hurd n acuarol, Col mai renumit pictor in acuarel al Angli este cu siguranja Wiliam Tuer. In cAlatorile sale prin aia si Venetia a pictat acvarele de un efect luminos si do O colotistca deosebt, aingénd un nivel dsavargt in aceasta tohnica Excepiéndusl pe Tumor $1 pe Richard Parkers Bonington este considerat ca unul dnt cei mai fecurz pct aouarelé din Angia. Sedere sale in Franta, orecum si pretenia cu pctori francez, print care Eugene Delacroix, au sustinut in Fran controversa pictur in acuarela Delacroix, pictor romantic, precurscr al realismului, a impeesionismuli gia ariel medeme, sa doveditint-unul inte cei mai entuziast parizani ai ‘2cuatelel, Primi pagl-au facut paletele sale luminoase, in care culerie i luminile au jucat un rol deosebit. ‘$i Paul Cezanne s-a acupat in mod tens de piclura in scuareld. A intoles sa Toloseasca in mod artistic proprietile cuarelelor, transparent si ugurinta gi ‘8 creeze 0 sinteza do forma gi culoare Cezanne trebuie acociat postimpresio- risrmului Albrecht Durer, Innsbruck vézut dinspre nord Materialul Procurarea materialelor pentru pictura In ‘2cuareld nu este foarte costisitoare, Ins merits 88 cumparaji material putin, dar de caltate, Pensulele ‘Sa incepem cu pensulale. Acestea tre- bule sa fie din par vertabil de jd (rogu mutdar, Kolinsky) si sunt suficiante teei marie: una groasa (nr. 10) gi dou’ mal subji (nr. 3 516). In plus, mai puteti cum- para cateva pensule mal ate folosite la vopsit, cu care sa realizalifundalul sau zonele mai intinse ale imaginil dumnea- voastid. Pentru pastrare existé un fel de Togojina din paie In care se inf’goara pensulele, pentru a bine protejate, Daca nu folosti pensulele un timp mal ‘ndelungat, pastratite int-un recipient Inchis, decarece, dato pratulu, pot in scutrarea pensuis, ing rebuie vUt gr 58 nu rezute gle nedorie. Strep! finig0.G0lobtine cu ajtoru unc ‘sile-'Se introduce o periuté (de dint) in vopsea si se freacd peste sitS; care trebuig (uta fa o anumita distin | | seassora nich fin acuarela 2 pune accente, albul este 0 cu- imrporiant. Deoarece nu se poate B.repicta, precum la alte tehnici, folos jusicios pesblitate consta fn folosirea de cauciue, care se gasesc la smagazinele specialzate cub for- |e Fxogum sau -Rubbelkrepp” ‘care ulterior trebuie si ibe, se vopsesc cu acest lipict 's1s® picteazd deasupra, Cand a 5-3 uscat se poate rfzui e cauciue gi dedesubt apar e abe. Uneon folosese tubul Insugi ca gi creion de desen, 252 cum putet veces petele albe pe ce »Rubbelkrepp” sau Nu doar pentru alb este Rubbelkrepp-ul, lun auxiis interosant. Se poate eplica gi Fixogum-ul pe o suprafata deja colorat siuscala. La rézure apare cin now culosrea aplicati in prealabl, Deoare- ‘ce culorile de acuarelé nu aderdi pe ‘olutia de cauciuc ele rman fixate sub forma de perle. Uncor si aceasta este © structura potrvita sinteresenta, Se picteaza deci peste structura de cauelue Si nu se mal rizuieste dupa uscarea vopselel Diverse Muchile ascufite nu sunt ugor ge reali- zal, deverece adesea héitia este foarte rugoasa gi culorile se amesteca. In ca- Zul haitialnetede, lnila se pot acoper cu film Tesa care se indeparieaza dupa uscerea culo. Pentru aceasta Iasi, hartia nu trebuie s8 fie prea maale sau fibroasa deosrece altminiri se peste afin de banda adeziva. Lina alba a \Scijeicu flora rezuttat in acest fel, ‘Si prin tamponare rezuitéstructuriintere Sante, Am lucrat aici pe Canson, 0 hartie siructuraté ca o panza. Le lita am apiicat prin tamponare fragmente de ‘culoare semiuscata. Scurgeri Nu la fel de simpla ca gi contopirea liber’ a culorllor este realzarea de supratete uniform colorate, De acestea ‘este nevoie pentru a reda un cor nist, ‘ape namiscate sau o portiune cin suprataja peretelul. Asemenea suprafe- {e se obfn cel mai bine prin age-numi- tle scurgeri, cooarece aga cum i spu- ne si numele, culoarea este lasaté 6 ccurga liber. Tehnica nu este foarte grea. Trebuie Jnsa pufin exercilu in acast sens. Mai inti se umezeste suprafata Hartel. ‘Acoasta se poale realiza cu o pensuid reas’, dar gi cu un burete sau cu 0 Carp. Alente! Nu se tread prea insis- ‘ent pe haitie deoarece se pot forma zo- ne eugaase, in care ee adund culoarea si apar pete. Incercall cu suprafete mai mici, pentru a ccipata simf in acest sens, cum anume curge vopseaua, Scurgerea monocolora Incepet 63 aplical culoarea tn partea de ‘sus 8 pagini gi trasat lini uniforme mat departe in jos, cu pensula (figura v8 arata migcarea pensulei). Pentru aceas- ta pute 88 fineyi hare Incinaté sau ‘cova mai jos, pentru ca vopseaua si se sscurga gi mai bine. Infotdeauna se lu- creaz’ de la inchs la deschis, deoarece redueeraa culo este mai ugor de realizat comparativ cu adaugarea. Daca dori s8 aveti culoarea mai deschi 8 in partaa de sus, rotit| pur st simplu fosia de harte Contrastul $i intensitatea culoril depind e cantitatea acesteia si de gradul de