Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fazele Gastrice-Neuro
Fazele Gastrice-Neuro
DIGESTIV
- CURS 2 -
Functia de secretie:
saliva, sucul gastric, sucul
pancreatic, sucul intestinal, bila
SECREŢIILE
DIGESTIVE
•SALIVA
•SUC GASTRIC
•SUC PANCREATIC
•BILA
•SUC INTESTINAL
SECRETIA SALIVARA
GLANDELE SALIVARE
• Parotide
• Sublinguale
• Submaxilare
• Glande mici diseminate
în mucoasa bucală
•Parotide seroase
•Sublinguale
mixte
•Submaxilare
•Glande mici
diseminate în mucoase
mucoasa bucală
SALIVA: PROPRIETĂŢI
• Volum: 1-1,5l/zi
la stimularea alimentară
la repaus alimentar şi somn
• Aspect: opalescent, filant
• pH: 6,7 (5,6-8)
• Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă)
• Vâscozitate:
SALIVA: COMPOZIŢIE
• Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat dextrine maltoză
• Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar,
asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea,
participă la sistemele tampon.
• Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă.
• Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă.
• Calciul: forme săruri anorganice
compuşi organici, fixat de macromolecule.
• Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenţa smalţului.
• Alţi constituenţi:
– oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. IgA secretor este
sintetizată în glandele salivare.
– oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;
– oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor şi micoplasmelor.
SALIVA: ROLURI
Saliva primară
- este izotonă (290-310
mOsm/l)
- are o compoziţie
similară cu un
ultrafiltrat plasmatic,
- are concentraţia K+
mai mare decât în
plasmă.
REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ
Apa
Ductul - puţin permeabil
pentru apă
hipoosmolaritatea salivei finale.
Mecanismul elaborarii salivei
Na+
Cl-
K+ HCO3-
Na+
Na+
Cl-
K+ HCO3-
Na+
Cl-
HCO3-
K+ HCO3-
Na+
Cl-
HCO3- K+
K+ HCO3-
Na+
Cl-
H2O
K+ HCO3-
Na+
Na+ Cl-
Cl-
HCO3- K+ H O
2
K+ HCO3-
concentraţia Na+ şi Cl- este egală, de aproximativ 15
mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraţia
plasmatică;
concentraţia K+ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6
ori mai mare decât în plasmă;
concentraţia HCO3- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori
mai mare ca în plasmă.
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
mecanisme la nivel celular
Secreţia primară
- AMPc amilaza: adrenalina (β), VIP
- Ca H2O: adrenalina (α), Ach, sP
Modificările ductale
- Ach reabsorbţia Na şi Cl
- Ach secreţia de HCO3-
- Adr (β) reabs Na (secundar şi H2O)
- aldosteronul reabs Na (secundar şi H2O)
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
NERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionate)
Rol:
stimularea parasimpaticului secreţie salivară apoasă
stimularea simpaticului secreţie salivară vîscoasă,
bogată în mucină + lizozim
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
parasimpaticul şi simpaticul
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
REFLEXE
Stimularea secreţiei se face prin mecanisme reflexe:
1. NECONDIŢIONATE
2. CONDIŢIONATE
vederea + mirosul + evocarea alimentelor secreţie salivară
+
INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei
SECRETIA GASTRICĂ
• Cardia
• Fundus
• Corp
• Marea curbură
• Mica curbură
• Pilor
Funcţiile stomacului
• Depozit temporar de alimente
• Etapele iniţiale ale digestiei
- HCl denaturează proteinele alimentare
- activare pepsinogen
- pepsina clivează proteinele în peptide
GLANDE GASTRICE
Fundus + corp
•Celule producătoare de mucus
•Celule parietale: HCl
•Celule zimogene: pepsinogen
•Celule endocrine
GLANDE PILORICE
Mucus
Celule G: gastrina
Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi
exocrine ale stomacului
Tipuri de
celule
GLANDA GASTRICA
Celule epiteliale
Celule
mucoase mucus
Celule HCl
parietale FI
Celule pepsinogen
zimogene
SUCUL GASTRIC
• Volum: 1-1,5l/zi
la stimularea alimentară
la repaus alimentar şi somn
• Aspect: incolor, limpede, uşor opalescent
• pH: acid 1,5 - 2,5
• Compoziţie: apă 99%
substanţe solide 1%
Secreţie primară acidă + Secreţie primară alcalină
(celule parietale) (celule ne-parietale)
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
• Pepsinogen/pepsină
– enzimă proteolitică
• Lipaza gastrică, labferment
– la sugar
• Protecţia
• HCl mucoasei:
mucoasei
- denaturează proteine Mucus
- activează pepsinogenul Bicarbonat
- antimicrobian
• Mucus • Digestie
– barieră de protecţie HCl
• Factor intrinsec Pepsinogen
– absorbţia vitB12
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
1. Pepsina
• Precursor inactiv = pepsinogen
• Enzima proteolitică - activă doar la pH < 3.5
• Stimulată de Ach
HCl
pepsinogen pepsină
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
3. Mucusul gastric
• Mucus vizibil (care apare la pH alcalin)
Secretat de celulele epiteliale superficiale
• Mucus solubil (care apare la pH acid)
Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei,
celule ale glandelor pilorice şi cardiale
4. Factorul intrinsec
Secretat de celulele
parietale în paralel cu
secreţia de HCl
Rol:
absorbţia vitaminei B12
REGLAREA SECREŢIEI GASTRICE
Reglarea secreţiei gastrice neuro-umorală:
1)REGLAREA NERVOASĂ
Inervaţia parasimpatică: nervul vag (X) gg.intramurali stomac
Stimularea parasimpaticului - HCl +pepsina
(mediator ch. Ach) - gastrina
- histamina
Inervaţia simpatică: coarne lat.măduvă T5-T10 gg.plex celiac stomac
Stimularea simpaticului secreţie gastrică cu mucus
(mediator NA)
Histamina
• eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică
• acţionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor
parietale stimulează secreţia HCl
• acţionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina.
• stimulată de: gastrina
acetilcolina (Ach)
Fazele secreţiei gastrice
Faza cefalică (20 - 30% răspuns)
mecanism nervos
Faza gastrică (60 – 80% răspuns)
Nervos: colinergic
Endocrin: Gastrina
Paracrin: Histamina
Faza intestinală (5 - 10% răspuns)
Nervos: colinergic
Endocrin: Gastrina,CCK,Secretina
Faza cefalică
- începe după introducerea alimentelor în cavitatea bucală
SG : 50-150 ml/20 minute prin mecanisme:
1. reflex necondiţionat gastro-secretor
Ach HCl
gastrina = HCl
histamina
HCl
Ach acţionează pe
celula parietală pe histamina
receptor M3
gastrina
Faza gastrică
- începe după pătrunderea alimentelor în stomac
SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme:
1. Distensia gastrică reflexe lungi (vago-vagale) gastrina
reflexe scurte (intramurale) HCl
2. Peptide şi AA din alimente excită direct muc.gastrică gastrina
HCl
Mediatorii chimici ai secreţiei acide:
- Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag
- Histamina - eliberată din mastocite după stimulare vagală
- Gastrina - eliberată din celulele G (z. antro-pilorică stomac + duoden)
după stimulare vagală
- efecte: gastrice: - sectreţia de HCl
- secreţia de pepsină şi factor Castle
- sectreţia de gastrină inhibată de pH<2, calcitonină
stimulată de alcool, cafea, peptone
FAZA GASTRICĂ
Acid in duoden
elib. gastrină
evacuare
gastrina
Secretina &
Cholecistokinina (CCK)
Circulatie
SECREŢIA PANCREATICĂ
Proprietăţi:
Proprietăţi cantitate = 1,5 l/zi
pH = 8 - 8,4
Compoziţie:
98,5 apă
1,5 rezidiu uscat: - substanţe anorganice:
HCO3-
- substanţe organice:
enzime pentru: G, L, P
SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE
• Ioni: Na, K, HCO3- , Cl-
• Enzime
• Enzimele proteolitice
• Tripsina
• Chimotripsina
• Carboxipeptidaza
• Elastaza
• Dnaza
• Rnaza
!!! INACTIVE: enterokinaza
• Enzimele lipolitice tripsinogen chimotripsinogen procarboxipeptidaza
• Lipaza pancreatică
• Colesterolesterhidrolaza tripsina chimotripsina carboxipeptidaza
• Fosfolipaza A2
• Enzime glicolitice
• Amilaza pancreatică
SUCUL PANCREATIC: mecanism de
elaborare
2 componente:
Componenta enzimatică produsă de acini = secreţie ecbolică
- este stimulată de PS, gastrină, CCK
Componenta hidro-electrolitică produsă de celulele ductale = secr.hidrolatică
- este stimulată de secretină
Celule acinare
Peptide
Amino acizi, H+
lipide pancreas
Enzime
Secretina
lipide H+
Celule S
HCO3-
Secretina
SECREŢIA INTESTINALĂ
Intestinul subţire:
• vili la nivelul mucoasei
• cripte/glande Lieberkuhn între vili
• “margine în perie” a celulelor epiteliale
SECREŢIA INTESTINALĂ: compoziţie
Proprietăţi:
cantitate: 3l/zi
pH = alcalin (8)
- în perioade interdigestive: comp. ionică şi osmolaritate ≈
plasma
- în perioade digestive: suc intestinal pur, conţine 1g proteine/l
Compoziţie:
Compoziţie - depinde de zonă:
• în duoden predomină glande BRUNNER secretă mucus
• în restul intestinului subţire predomină glande
LIEBERKUHN produc SI propriu-zis
Glande Lieberkuhn Vil
Celule mucoase
(mucus)
Enterocite
Cel. endocrine
(margine în perie) (hormoni: reglarea
locală)
Celule Paneth
(granule secretorii)
SECREŢIA INTESTINALĂ: compoziţie
ENZIME
enterokinaza activează tripsina şi chimotripsina
enzime proteolitice
• erepsina = amestec de enzime proteolitice; degradează pp AA
• nucleaze degradare polinucleotide mononucleotide
• nucleotidaze degradare mononucleotide nucleozid + acid fosforic
• nucleozidaze degradează nucleozide pentoza + baza azotată
enzime pentru glucide
• amilaza intestinală det.hidroliza amidonului maltoză
• dizaharidaze: maltaza hidroliza maltozei 2 mol. glucoză
zaharaza hidroliza zaharozei glucoză + fructoză
lactaza hidroliza lactozei glucoză + galactoză
lipide lipaza intestinală hidroliza trigliceride (TG)
enzime pentru lipide:
AG + MG
Secreţia de mucus
Protejează
duodenul de
Glande Brunner - mucoase aciditatea
chimului gastric
SNVPS + secreţia
SNVS - secreţia
Pancreas
Secreţia intestinală
Intestin subţire
Mucus/bicarbonat – protecţia mucoasei
Componenta hidroelectrolitică
reglare:
mec. Nervoase locale
mec. Hormonale (secretină, CCK) – rol minor
Intestin gros
Secretă mucus.
Secreţia hidroelectrolitică: reacţie de răspuns la stimuli
iritanţi.
Secreţia
intestinală NaCl
K+
K Na, K,
2Cl 2Cl
Na+
Cl- op Cl - Na+
P
Na+
cl K+ K+
Secretia cAMP
netă
Na+ Na+
Celule
secretorii
Secreţia intestinală - enzime şi hormoni
Reglarea nervoasă
• - stimularea vagală creşte secreţia glandelor Brunner şi
probabil nu are efect asupra glandelor intestinale.
Reglarea umorală: intervin gastrina, CCK, secretina, VIP,
secreţia intestinală
SECREŢIA BILIARĂ
-este produsă de hepatocit bilă hepatică
-este eliminată în căile biliare este depozitată şi concentrată în
vezica biliară bilă veziculară
- este eliberată în duoden în perioadele digestive bilă coledociană