ROMANUL MODERN OBIECTIV "ION

"
| |

ROMANUL MODERN OBIECTIV

"ION" -roman realist-social obiectiv -

de Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (1885-1944) este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman realist obiectiv din literatura română, "Ion" şi primul roman obiectiv de analiză psihologică din proza românească, "Pădurea spânzuraţilor". "Ion" de Liviu Rebreanu, primul roman obiectiv din literatura română, a apărut în anul 1920, după o lungă perioadă de elaborare, aşa cum însuşi autorul menţionează în finalul operei, între martie 1913-iulie 1920. Apariţia romanului a stârnit un adevărat entuziasm în epocă, mai ales că nimic din creaţia nuvelistică de până atunci nu anunţa această evoluţie spectaculoasă: "Nimic din ce a publicat înainte nu ne putea face să prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a început şi a continuat vreo zece ani, nu numai fără strălucire dar şi fără indicaţii de viitor", nota Eugen Lovinescu. Criticul primeşte romanul "Ion" ca pe o izbândă a literaturii române, iar satisfacţia sa este consemnată în studiul "Creaţia obiectivă. Liviu Rebreanu: Ion". Pentru iniţiatorul modernismului românesc, a/ cărui principiu de bază era "sincronismul" literaturii române cu cea europeană, romanul "Ion" este cel care "rezolvă o problemă şi curmă o controversă". Această afirmaţie a Iui Lovinescu se referă Ia faptul că apariţia primului roman obiectiv direcţionează literatura română ccătre valoare europeană şi stinge polemica pe care criticul o avea cu sămănătoriştii epocii.

un ţăran îmbrăcat în haine de sărbătoare". rămasă însărcinată cu un tânăr sărac.Călinescu). • instituţiile de stat: şcoala. L-a sărutat ca pe-o ibovnică. notariatul. familia Vasile Baciu etc. un rol important l-a avut.Geneza romanului: Liviu Rebreanu mărturiseşte că în lunga sa trudă de creaţie. parcar fi fost vorba despre o fiinţă vie şi adorată.. acumularea de material documentar. viaţa lor dificilă şi complexă din cauza ocupaţiei Imperiului Austro-Ungar. care cântă cu solemnitate condiţiile generale ale vieţii: naşterea. judecătoria. în cei 7 ani în care a lucrat la roman. a fost bătută cumplit de tatăl ei pentru că trebuia să se înrudească acum cu un sărăntoc. Structura şi compoziţia romanului: I. care a observat în jurul Iui mentalităţile şi obiceiurile ţăranilor. Scena m-a uimit şi mi s-a întipărit în minte. evenimente importante din viaţa omului(hora. nunta. Rebreanu a observat ". Aflat Ia vânătoare. Un eveniment care l-a marcat în mod deosebit a fost convorbirea pe care Liviu Rebreanu a avut-o cu un tânăr ţăran vrednic. cu atâta lăcomie şi pasiune. naşterea. în care conturează portretul lui Ion şi schiţează întâlnirea dintre flăcău şi Ileana (Ana din roman)." O altă sursă o constituie amintirile sale de copil ardelean. "Zestrea". O altă întâmplare relatată de sora sa. . familia Bulbuc. subiect reluat într-o nuvelă. i-a reţinut atenţia: o fată înstărită. moartea" (G. muncitor.. deodată "şi-a sărutat pământul. • destine umane individuale: Ion. care s-a aplecat. George Bulbuc. familia Glanetaşuluî.. care nu avea pământ şi pronunţa acest cuvânt cu "atâta sete. Roman social şi realist: • obiceiuri şi tradiţii populare. Titu Herdelea etc. ca instituţie socială: familia învăţătorului Herdelea. nunta. pe nume Ion Boldijar ai Glanetaşului. biserica. pe de o parte "impresia afectivă” . dar fără vreun scop deosebit. emoţia. Ana.. sfinţirea hramului bisericii. ci numai ca o simplă ciudăţenie". • familia. iar pe de altă parte. Prima variantă a romanului "Ion" a fost o schiţă scrisă de Rebreanu în 1908. "care nu iubea pământul şi nici nu ştia să-1 muncească. O scenă văzutăde scriitor pe colinele dimprejurul satului I-a impresionat în mod deosebit şi a constituit punctul de plecare al romanului "Ion". moartea): "«Ion» este opera unui poet epic. care purta titlul "Ruşinea". Livia.

aşadar. • obiectivarea romanului românesc: "pornind de la acelaşi material ţărănesc. prin absenţa mărcilor formale ale naratorului. bazată pe relatarea evenimentelor în ordinea . de unde reiese obiectivitatea acestuia faţă de evenimente şi personaje. întrucât amestecul eului în operă ar diminua veridicitatea subiectului. deoarece începe cu descrierea drumului spre satul Pripas şi cu imaginea satului venit la horă şi se termină cu imaginea satului adunat la sărbătoarea hramului noii biserici şi descrierea drumului dinspre satul Pripas. utilizând sondajul psihologic în construirea personajelor. "poate mai mare ca natura" (E. "M-am sfiit totdeauna să scriu pentru tipar la persoana /". care consacră pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric" (G.Lovinescu).opera este monumentală. "«Ion» este epopeea. Romanul "Ion" răspunde cerinţei modernismului lovinescian. Perspectiva temporală este cronologică. mai degrabă decât romanul. «Ion» reprezintă o revoluţie şi faţă de lirismul sămănătorist sau de atitudinea poporanistă şi faţă de eticismul ardelean. . în primele decenii ale secolului al XX-lea. o adevărată "creaţie de oameni şi de viaţă" (articolul "Cred". evenimentele la persoana a III-a. Rebreanu este "un mare creator tocmai prin intuiţia ritmului etern al existenţei satului" (N. în două părţi cu titluri sugestive ("Glasul pământului" şi "Glasul iubirii").Manolescu). 1924).interferenţa formelor literare tradiţionale cu cele moderne: • formula realistă prin ilustrarea vieţii ţărăneşti din Ardeal.tehnica romanului este circulară. "Nunta". social. Roman modern şi obiectiv . mărturisea Liviu Rebreanu. Liviu Rebreanu este prin excelenţă un narator omniscient. "Hora".II.Călinescu). fiind un roman realist. capitolele au titluri-sinteză ("începutul". . (E. de sincronizare a literaturii române cu literatura europ sincronismului) prin faptul că are caracter obiectiv.Lovinescu).Rebreanu construieşte două planuri de acţiune care se întrepătrund: pe de o parte destinul lui Ion. "Naşterea" etc). constituind o dată istorică în procesul de obiectivare a literaturii noastre epice".romanul este structurat riguros. iar pe de altă parte viaţa satului ardelenesc. Modalitatea narativă se remarcă. . obiectiv şi modern. care povesteşte întâmplările. • tehnicile compoziţionale sunt moderne: .

într-o zi de duminică. "te întâmpină [. Vasile Baciu. Soluţia lui Rebreanu este aceea că Ion se va căsători cu o fată bogată. apoi coteşte brusc pe sub Râpile Dracului. puternic individualizateşi solid construite Acţiunea romanului: Incepe cu fixarea timpului şi a spaţiuluiîn care vor avea loc evenimentele.]. Florica se va mărita cu George pentru că are pământ. Imaginea este reluată simbolic nu numai în finalul romanului. La intrarea în sat. Personajul central al cărţii. sugerând destinul tragic al lui Ion şi al Anei.] o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu faţa spălată de ploi şi cu o cununiţă de flori veştede agăţată de picioare". precum şi viaţa tensionată şi necazurile celorlalte personaje: Titu. deşi nu o iubeşte. Ca în orice roman. Zaharia Herdelea. în satul Pripas. într-o lume în care statutul social al omului este stabilit în funcţie de pământul pe care-I posedă. fapt ce justifică acţiunile personajelor. în scena licitaţiei la care se vindeau mobilele învăţătorului. Ion al Glanetaşului. loan Belciug.. la care se ajunge prin "şoseaua ce vine de la Cârlibaba. ilustrând conflictul generat de lupta aprigă pentru avere. ci pentru că nu cere zestre. George Bulbuc. din care se desprinde "un drum alb mai sus de Armadia [. ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline". întovărăşind Someşul" până la Cluj.. Construcţia subiectului: Incipitul: Il constituie descriereadrumului spre satul Pripas.. fiica învăţătorului Herdelea îl va lua pe Pintea nu din dragoste.. când toţi locuitorii se află adunaţi ia hora tradiţională. în curtea . iar cea spaţială reflectă un spaţiu real. ci şi în desfăşurarea acţiunii.derulării lor. Tema: Romanul "Ion" este o monografie a realităţilor satului ardelean de la începutul secolului al XX-lea. al trăirilor interioare din sufletul şi conştiinţa personajelor. iar Laura. acela al satului Pripas şi unul imaginar închis. este reprezentativ pentru colectivitatea umană din care face parte prin mentalitatea clasei ţărăneşti şi a vremurilor căreia îi aparţine. în "Ion" există mai multe planuri de acţiunecare se întrepătrund şi se determină reciprocşi la care participă numeroase personaje. Ana.

învăţătorul Herdelea cu familia lui. iar colbul de pe jos se învâltoreşte. risipise zestrea Zenobiei. Vasile Baciu. nu" (G. Ana. Destinele personajelor sunt determinate de această mentalitate. Nu lipsesc nici fruntaşii satului. se spânzură. ceea ce face să se dea în permanenţă o luptă aprigă pentru existenţă. om vrednic al satului. o necinsteşte pe Ana şi îl obligă astfel pe Vasile Baciu să i-o dea de nevastă împreună cu o parte din pământuri. Preotul Belciug. nu se poate mulţumi cu averea pe care o dobândise şi râvneşte la Florica. se căsătoreşte cu George şi se bucură de norocul pe care îl are.Todosiei. Ion. este indiferent cu fiul său. domină mentalitatea că oamenii sunt respectaţi dacă au oarecare agoniseală. este cel mai respectat şi temut om din sat. Sfârşitul lui Ion este năprasnic. Florica. deşi îl iubea tot pe Ion. care-I prinde iubindu-se cu nevasta lui. cu învoirea preotului Belciug. flăcău harnic şi mândru. rămasă fără sprijin moral. In sat. se aşază în straturi groase pe feţele brăzdate de sudoare. dar Ana are pământ. vigoarea flăcăilor şi candoarea fetelor. care înseamnă pentru el numai garanţia posesiei de pământ. Obţinând avere. Ion dobândeşte situaţie socială. Zecile de perechi bat someşana cu atâta pasiune. tatăl Anei. Relaţiile învăţătorului cu preotul se degradează cu timpul. Odată însurat. preotul Ioan Belciug şi "bocotanii" care cinstesc cu prezenţa lor sărbătoarea.Călinescu). Lui Ion îi place Florica. dar fiind harnic sporise averea şi se gândea să-i asigure fetei o zestre atunci când se va mărita. având o autoritate totală asupra întregii colectivităţi. dispută patronată de preotul Belciug. Soarta Anei e mai rea. Bătută de tată şi de soţ. dezorientată şi respinsă de toţi. Hora este o pagină etnografică memorabilăprin jocul tradiţional. părăsită de Ion. Ion se poartă violent cu Ana. spre disperarea lui Vasile Baciu. din cauza firii Iui pătimaşe. tatăl lui Ion. dar deosebită cu mult de a oricărei femei. de aceea Herdelea se teme că ar putea pierde toată agoniseala şi i-ar rămâne familia pe drumuri. Alexandru Glanetaşu. Herdelea îşi zidise casa pe lotul ce aparţinea bisericii. aşadar . luminate de oboseală şi de mulţumire". spunându-i "sărăntoc". între chibzuinţă rosturilor şi nechibzuinţa patimilor. o zestre şi o producătoare de copii. că potcoavele flăcăilor scapără scântei. Odată criza erotică trecută. fapt ce face ca relaţiile sociale să fie tensionate între "sărăntoci" şi "bocotani". care se ceartă cu Ion şi-1 face de râsul satului. fiind omorât de George Bulbuc. In celălalt plan narativ. de faptul că familiile nu se întemeiază pe sentimente. Căsătorit cu Ana şi aşezat la casa Iui. rămas văduv încă din primul an. care avusese avere când se măritase cu el şi acum nu mai aveau decât un petec de ţarină. ea încetează de a mai însemna ceva pentru feminitate. are o personalitate puternică.văduva lui Maxim Oprea. se însurase tot pentru avere cu mama Anei. ci pe interese economice: "în societatea ţărănească. aşa că el îi face curte acesteia. prin lăuta ţiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: "De tropotele jucătorilor se hurducă pământul. familia învăţătorului Herdelea are necazurile sale. Ion. dar sărac. femeia reprezintă două braţe de lucru. demnitate umană şi satisfacerea propriului orgoliu. poalele fetelor se bolbocesc.

strălucitor. lipsit de imagini artistice. decât a exprima exact. apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenuşie în amurgul răcoros.] o capodoperă de măreţie liniştită". întrucât crezul prozatorului era că "strălucirile artistice. apoi se îndoaie. este un entuziast. alţii le-au luat locul. viaţa urmându-şi cursul firesc: "Pripasul de-abia îşi mai arăta câteva case. pe podul de lemn.. de unde rezultă sobrietatea stilului. descrie drumul care iese din satul Pripas. de unde reiese obiectivarea şi realismul romanului. Limbajul artistic: Al Iui Liviu Rebreanu se individualizează prin respectul pentru adevăr. satul este ilustrat în relaţiile cu regimul administrativ şi politic austro-ungar. Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfinţirii noii biserici. să izbucnească în tensiuni dramatice. şi pe urmă se pierde în şoseaua cea mare şi fără început. profesorul Spătaru este un extremist. deoarece slujbaşii şi autorităţile înăbuşă cu orice prilej conştiinţa asupririi naţionale care se manifestă cu predilecţie la această clasă socială. Intr-o altă perspectivă." George Călinescu... cu aere de poet. precum şi prin precizia termenilor. Stilul este anticalofil(împotriva scrisului frumos). afirma că "Ion" este "un poem epic. Liviu Rebreanu îşi Iasă personajele să acţioneze liber.. de peste Someş. [. acurateţea şi concizia exprimării. prin situaţiile în care eroii romanului se găsesc în conflict cu autorităţile. Avocatul Victor Grofşoru militează pentru emanciparea socială şi naţională pe căi legale.Rebreanu propune pentru sfârşitul pătimaşului Ion o crimă pasională. Câţiva oameni s-au stins. [. parcă nimic nu s-ar fi schimbat. prin fapte... Cei mai afectaţi sunt intelectualii. [. Realităţile social-concrete ale raporturilor dintre instituţii şi oameni sunt prezentate obiectiv de Rebreanu...] Apoi şoseaua coteşte. e mult mai uşor a scrie frumos. [.". să-şi manifeste modul de a gândi şi de a se exprima. Doar turnul bisericii noi.... Caracterizarea personajului: .. cel puţin în opere de creaţie.] Drumul trece prin Jidovifa. să-şi dezvăluie firea. pe când Titu Herdelea.]. se fac mai totdeauna în detrimentul preciziei şi al mişcării de viaţă [.] Satul a rămas înapoi acelaşi. se înălţa ca un cap biruitor. acoperit.

ci din viclenia instinctuală." Trăsăturile morale ale personajului reies indirect.. glasul pământului şi glasul iubirii. Ion îşi urzeşte cu meticulozitate şi pricepere planul seducerii Anei. hoţ şi tâlhar". cu deosebire. apoi o vede pe Florica "mai frumoasă ca oricând [. Ion. Când tratează problema zestrei cu Vasile Baciu. Ion este sfâşiat de două forţe. Patima pentru pământ îl macină pentru că "pământul îi era drag ca ochii din cap". voinic. . "Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului." Altă dată. spre deosebire de George Călinescu ce consideră că "lăcomia lui de zestre e centrul lumii şi el cere cu inocenţă sfaturi dovedind o ingratitudine calmă. o cazuistică strânsă. dar sărac. o viclenie procedurală şi. un temperament controlat de instincte primare. nu suportă ocara şi reacţionează violent." După ce planul îi reuşeşte datorită "inteligenţei ascuţite. distantă. Estt a doua ipostazăa lui Ion. Ion.. precum şi din relaţiile cu celelalte personaje. După ce o lasă însărcinată pe Ana. Aşadar. stăpânit de o voinţă impetuoasă. Doamne!. Ion. la hora satului se evidenţiază între jucători feciorul Iui Alexandru Pop Glanetaşu. Ion este "semeţ şi cu nasul în vânt". vicleniei procedurale şi mai ales voinţei imense"(Lovinescu). Când acesta îi zice "fleandură." Conflictul interior: Ccare va marca destinul flăcăului este vizibil încă de la începutul romanului. vigoarea. De la început. Fiind dominat de dorinţa de a fi respectat în sat. căzând victimă acestor două patimi. săruta pământul. Ion simte dureros prăpastia dintre el şi "bocotanii" satului ca Vasile Baciu. După aprecierea lui Eugen Lovinescu. din faptele. dar şi viclean. caracteristică oricărei fiinţe reduse. Nu din inteligenţă a ieşit ideea seducerii. încă de la începutul romanului. cinică. făcând din el un personaj memorabil prin aceea că întreaga sa energie este canalizată spre atingerea scopului de a avea pământ: "glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului ca o chemare. o voinţă imensă"." Deşi îi era dragă Florica. setea pentru pământ este trăsătura dominantă a personalităţii sale..Personajul realist Ion este unul de referinţă în literatura română. refuză să discute cu ea şi-i spune că va vorbi numai cu taicăsău. Pământul înseamnă pentru Ion demnitate. concentrând tragica istorie a ţăranului ardelean din primele decenii ale secolului al XX-lea. Ion e conştient că "Ana avea locuri şi case şi vite multe.. Ion exclamă împătimit: "cât pământ. hărnicia şi priceperea. gândurile şi atitudinile Iui. hotărât şi perseverent în atingerea scopului. urmărindo pe Ana cu o privire stranie. se simte biciuit. copleşindu-1. atitudinea lui Ion e rece.]. "Iute şi harnic ca mă-sa". fata văduvei lui Maxim Oprea. chipeş. "parcă nedumerire şi un vicleşug neprefăcut". într-un gest de adorare. obiect al muncii asupra căruia îşi exercită energia. în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită. sărăntoc. când se vede "mare şi puternic ca un uriaş din basme care a biruit în lupte grele o ceată de balauri îngrozitori". iar faţa "îi zâmbea cu o plăcere nesfârşită".

sfidător. tulburând liniştea unui cămin. . violenţă. duce fără dubiu la destinul tragic al eroului. sfârşitul Iui fiind perfect motivat moral şi estetic. iai drumul dinspre Pripas sugerează faptul că totul reintră în obişnuit. personajul este drastic pedepsit de autor. i-a luat averea. celălalt glas ce mistuit sufletul lui Ion. cu pământurile ei. devenite voci interioare. Ion nu putea să supravieţuiască. ca apoi.. întrucât el se face vinovat de dezintegrare morală. liniştea unei întregi colectivităţi. Vinovată este însă şi societatea care determină o opoziţie între săraci şi bogaţi prin natura relaţiilor dintre oameni. pentru o muiere. însuşindu-şi pământul pe căi necinstite. mai întâi "ce-ar fi oare dacă aş lua pe Florica şi am fugi amândoi în lume să scap de urâţenia asta". Când a luat-o pe Ana.. să gândească în sine cu dispreţ "şi să rămân tot calic. fiind apoi arestat. a împinso Ia spânzurătoare şi a rămas în cele din urmă cu pământ". iar Florica rămâne singură şi de ruşineu satului. la prefăcătorie şi încântare. de fapt. Capitolul "Nunta" îl surprinde pe Ion între cele două glasuri. nevasta devenind o povară jalnică şi incomodă.". Călinescu afirma că "în planul creaţiei Ion este o brută. Trăirile lui Ion în lupta dusă pentru a intra în stăpânirea pământurilor lui Vasile Baciu sunt cele mai diverse: de la brutalitate. Ion este omorât de George. răspunzător de viaţa Anei şi a copilului lor. finalul romanului ilustrând sărbătoarea sfinţirii noii biserici. în clipa imediat următoare. conştient că deţine controlul absolut asupra situaţiei şi că-l poate sili să-i dea pământul la care atâta râvnise. viaţa satului îşi reia cursul normal. Odată satisfăcută patima pentru pământ. Ion s-a însurat. A batjocorit o fată. ceea ce sugerează faptul că Ion este vinovat de propriul lui destin. care îi prinde pe cei doi în flagrant. iubirea pătimaşă pentru Florica. Astfel. la care este adunat tot satul. După dramele consumate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful