P. 1
Romanul Modern Obiectiv

Romanul Modern Obiectiv

|Views: 130|Likes:
Published by Andreea Teodor

More info:

Published by: Andreea Teodor on Nov 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/11/2010

pdf

text

original

ROMANUL MODERN OBIECTIV "ION

"
| |

ROMANUL MODERN OBIECTIV

"ION" -roman realist-social obiectiv -

de Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu (1885-1944) este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman realist obiectiv din literatura română, "Ion" şi primul roman obiectiv de analiză psihologică din proza românească, "Pădurea spânzuraţilor". "Ion" de Liviu Rebreanu, primul roman obiectiv din literatura română, a apărut în anul 1920, după o lungă perioadă de elaborare, aşa cum însuşi autorul menţionează în finalul operei, între martie 1913-iulie 1920. Apariţia romanului a stârnit un adevărat entuziasm în epocă, mai ales că nimic din creaţia nuvelistică de până atunci nu anunţa această evoluţie spectaculoasă: "Nimic din ce a publicat înainte nu ne putea face să prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a început şi a continuat vreo zece ani, nu numai fără strălucire dar şi fără indicaţii de viitor", nota Eugen Lovinescu. Criticul primeşte romanul "Ion" ca pe o izbândă a literaturii române, iar satisfacţia sa este consemnată în studiul "Creaţia obiectivă. Liviu Rebreanu: Ion". Pentru iniţiatorul modernismului românesc, a/ cărui principiu de bază era "sincronismul" literaturii române cu cea europeană, romanul "Ion" este cel care "rezolvă o problemă şi curmă o controversă". Această afirmaţie a Iui Lovinescu se referă Ia faptul că apariţia primului roman obiectiv direcţionează literatura română ccătre valoare europeană şi stinge polemica pe care criticul o avea cu sămănătoriştii epocii.

moartea" (G. familia Bulbuc. care s-a aplecat. Prima variantă a romanului "Ion" a fost o schiţă scrisă de Rebreanu în 1908. acumularea de material documentar. parcar fi fost vorba despre o fiinţă vie şi adorată. Scena m-a uimit şi mi s-a întipărit în minte. deodată "şi-a sărutat pământul. "care nu iubea pământul şi nici nu ştia să-1 muncească.. O scenă văzutăde scriitor pe colinele dimprejurul satului I-a impresionat în mod deosebit şi a constituit punctul de plecare al romanului "Ion". dar fără vreun scop deosebit. în care conturează portretul lui Ion şi schiţează întâlnirea dintre flăcău şi Ileana (Ana din roman). nunta. emoţia. iar pe de altă parte. familia Vasile Baciu etc. notariatul. moartea): "«Ion» este opera unui poet epic. pe nume Ion Boldijar ai Glanetaşului. a fost bătută cumplit de tatăl ei pentru că trebuia să se înrudească acum cu un sărăntoc. care a observat în jurul Iui mentalităţile şi obiceiurile ţăranilor. Aflat Ia vânătoare. muncitor. judecătoria.. Rebreanu a observat ". nunta. pe de o parte "impresia afectivă” . rămasă însărcinată cu un tânăr sărac. Titu Herdelea etc. în cei 7 ani în care a lucrat la roman." O altă sursă o constituie amintirile sale de copil ardelean. biserica. ca instituţie socială: familia învăţătorului Herdelea. Ana. • familia. Roman social şi realist: • obiceiuri şi tradiţii populare. evenimente importante din viaţa omului(hora. viaţa lor dificilă şi complexă din cauza ocupaţiei Imperiului Austro-Ungar. sfinţirea hramului bisericii. • instituţiile de stat: şcoala. familia Glanetaşuluî.un ţăran îmbrăcat în haine de sărbătoare". care cântă cu solemnitate condiţiile generale ale vieţii: naşterea. L-a sărutat ca pe-o ibovnică. • destine umane individuale: Ion. un rol important l-a avut. naşterea. Structura şi compoziţia romanului: I. George Bulbuc. .Călinescu). cu atâta lăcomie şi pasiune. ci numai ca o simplă ciudăţenie".. Livia. subiect reluat într-o nuvelă.Geneza romanului: Liviu Rebreanu mărturiseşte că în lunga sa trudă de creaţie. "Zestrea". care nu avea pământ şi pronunţa acest cuvânt cu "atâta sete. O altă întâmplare relatată de sora sa. care purta titlul "Ruşinea". Un eveniment care l-a marcat în mod deosebit a fost convorbirea pe care Liviu Rebreanu a avut-o cu un tânăr ţăran vrednic.. i-a reţinut atenţia: o fată înstărită.

Rebreanu este "un mare creator tocmai prin intuiţia ritmului etern al existenţei satului" (N. . o adevărată "creaţie de oameni şi de viaţă" (articolul "Cred".Călinescu). Modalitatea narativă se remarcă. de sincronizare a literaturii române cu literatura europ sincronismului) prin faptul că are caracter obiectiv. • tehnicile compoziţionale sunt moderne: .Manolescu).Lovinescu). . Liviu Rebreanu este prin excelenţă un narator omniscient. Roman modern şi obiectiv . deoarece începe cu descrierea drumului spre satul Pripas şi cu imaginea satului venit la horă şi se termină cu imaginea satului adunat la sărbătoarea hramului noii biserici şi descrierea drumului dinspre satul Pripas. Romanul "Ion" răspunde cerinţei modernismului lovinescian. iar pe de altă parte viaţa satului ardelenesc. "Naşterea" etc). Perspectiva temporală este cronologică. evenimentele la persoana a III-a. 1924). fiind un roman realist. bazată pe relatarea evenimentelor în ordinea . mărturisea Liviu Rebreanu. utilizând sondajul psihologic în construirea personajelor. . în două părţi cu titluri sugestive ("Glasul pământului" şi "Glasul iubirii"). "M-am sfiit totdeauna să scriu pentru tipar la persoana /". capitolele au titluri-sinteză ("începutul". • obiectivarea romanului românesc: "pornind de la acelaşi material ţărănesc. "Hora".II. aşadar. de unde reiese obiectivitatea acestuia faţă de evenimente şi personaje. mai degrabă decât romanul. (E.romanul este structurat riguros. social. întrucât amestecul eului în operă ar diminua veridicitatea subiectului.Lovinescu). constituind o dată istorică în procesul de obiectivare a literaturii noastre epice".tehnica romanului este circulară. în primele decenii ale secolului al XX-lea.Rebreanu construieşte două planuri de acţiune care se întrepătrund: pe de o parte destinul lui Ion. prin absenţa mărcilor formale ale naratorului. "Nunta". obiectiv şi modern. "poate mai mare ca natura" (E. "«Ion» este epopeea. care povesteşte întâmplările.interferenţa formelor literare tradiţionale cu cele moderne: • formula realistă prin ilustrarea vieţii ţărăneşti din Ardeal.opera este monumentală. «Ion» reprezintă o revoluţie şi faţă de lirismul sămănătorist sau de atitudinea poporanistă şi faţă de eticismul ardelean. care consacră pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric" (G.

sugerând destinul tragic al lui Ion şi al Anei.. Construcţia subiectului: Incipitul: Il constituie descriereadrumului spre satul Pripas. Florica se va mărita cu George pentru că are pământ. Ca în orice roman. Soluţia lui Rebreanu este aceea că Ion se va căsători cu o fată bogată.. într-o zi de duminică. Imaginea este reluată simbolic nu numai în finalul romanului. este reprezentativ pentru colectivitatea umană din care face parte prin mentalitatea clasei ţărăneşti şi a vremurilor căreia îi aparţine. în scena licitaţiei la care se vindeau mobilele învăţătorului. din care se desprinde "un drum alb mai sus de Armadia [. Ion al Glanetaşului. deşi nu o iubeşte. la care se ajunge prin "şoseaua ce vine de la Cârlibaba. Tema: Romanul "Ion" este o monografie a realităţilor satului ardelean de la începutul secolului al XX-lea. Personajul central al cărţii. ci şi în desfăşurarea acţiunii. al trăirilor interioare din sufletul şi conştiinţa personajelor. întovărăşind Someşul" până la Cluj. George Bulbuc.] o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu faţa spălată de ploi şi cu o cununiţă de flori veştede agăţată de picioare". într-o lume în care statutul social al omului este stabilit în funcţie de pământul pe care-I posedă. fiica învăţătorului Herdelea îl va lua pe Pintea nu din dragoste. Zaharia Herdelea. când toţi locuitorii se află adunaţi ia hora tradiţională. în "Ion" există mai multe planuri de acţiunecare se întrepătrund şi se determină reciprocşi la care participă numeroase personaje. loan Belciug.. iar cea spaţială reflectă un spaţiu real.. ci pentru că nu cere zestre. fapt ce justifică acţiunile personajelor. precum şi viaţa tensionată şi necazurile celorlalte personaje: Titu. Ana. apoi coteşte brusc pe sub Râpile Dracului.]. Vasile Baciu. La intrarea în sat. acela al satului Pripas şi unul imaginar închis. în curtea . în satul Pripas. iar Laura. ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline". "te întâmpină [. ilustrând conflictul generat de lupta aprigă pentru avere.derulării lor. puternic individualizateşi solid construite Acţiunea romanului: Incepe cu fixarea timpului şi a spaţiuluiîn care vor avea loc evenimentele.

Zecile de perechi bat someşana cu atâta pasiune. iar colbul de pe jos se învâltoreşte. Bătută de tată şi de soţ. de aceea Herdelea se teme că ar putea pierde toată agoniseala şi i-ar rămâne familia pe drumuri. Sfârşitul lui Ion este năprasnic. preotul Ioan Belciug şi "bocotanii" care cinstesc cu prezenţa lor sărbătoarea. cu învoirea preotului Belciug. dar Ana are pământ. Preotul Belciug. Ana. deşi îl iubea tot pe Ion. aşadar . Odată criza erotică trecută. ceea ce face să se dea în permanenţă o luptă aprigă pentru existenţă. se însurase tot pentru avere cu mama Anei. Vasile Baciu. se aşază în straturi groase pe feţele brăzdate de sudoare. părăsită de Ion. vigoarea flăcăilor şi candoarea fetelor. spre disperarea lui Vasile Baciu. poalele fetelor se bolbocesc. nu" (G. In sat. Ion se poartă violent cu Ana. din cauza firii Iui pătimaşe. se spânzură. nu se poate mulţumi cu averea pe care o dobândise şi râvneşte la Florica. spunându-i "sărăntoc". flăcău harnic şi mândru. care înseamnă pentru el numai garanţia posesiei de pământ.Todosiei. fiind omorât de George Bulbuc. tatăl Anei. dar fiind harnic sporise averea şi se gândea să-i asigure fetei o zestre atunci când se va mărita. învăţătorul Herdelea cu familia lui. In celălalt plan narativ. dar deosebită cu mult de a oricărei femei. este cel mai respectat şi temut om din sat. dezorientată şi respinsă de toţi. tatăl lui Ion. Ion. Florica. o necinsteşte pe Ana şi îl obligă astfel pe Vasile Baciu să i-o dea de nevastă împreună cu o parte din pământuri. femeia reprezintă două braţe de lucru. demnitate umană şi satisfacerea propriului orgoliu. ci pe interese economice: "în societatea ţărănească. de faptul că familiile nu se întemeiază pe sentimente. familia învăţătorului Herdelea are necazurile sale. o zestre şi o producătoare de copii. Hora este o pagină etnografică memorabilăprin jocul tradiţional. între chibzuinţă rosturilor şi nechibzuinţa patimilor. luminate de oboseală şi de mulţumire". dar sărac. om vrednic al satului. Alexandru Glanetaşu. Lui Ion îi place Florica. Relaţiile învăţătorului cu preotul se degradează cu timpul. aşa că el îi face curte acesteia. Căsătorit cu Ana şi aşezat la casa Iui. domină mentalitatea că oamenii sunt respectaţi dacă au oarecare agoniseală. care se ceartă cu Ion şi-1 face de râsul satului. se căsătoreşte cu George şi se bucură de norocul pe care îl are. Herdelea îşi zidise casa pe lotul ce aparţinea bisericii. Ion. este indiferent cu fiul său. risipise zestrea Zenobiei. fapt ce face ca relaţiile sociale să fie tensionate între "sărăntoci" şi "bocotani". care-I prinde iubindu-se cu nevasta lui. Obţinând avere. având o autoritate totală asupra întregii colectivităţi. rămasă fără sprijin moral. Ion dobândeşte situaţie socială. Odată însurat. Nu lipsesc nici fruntaşii satului. care avusese avere când se măritase cu el şi acum nu mai aveau decât un petec de ţarină. Soarta Anei e mai rea. prin lăuta ţiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: "De tropotele jucătorilor se hurducă pământul. Destinele personajelor sunt determinate de această mentalitate. că potcoavele flăcăilor scapără scântei. dispută patronată de preotul Belciug. ea încetează de a mai însemna ceva pentru feminitate.Călinescu). rămas văduv încă din primul an. are o personalitate puternică.văduva lui Maxim Oprea.

[.] Apoi şoseaua coteşte. [. prin situaţiile în care eroii romanului se găsesc în conflict cu autorităţile. [. deoarece slujbaşii şi autorităţile înăbuşă cu orice prilej conştiinţa asupririi naţionale care se manifestă cu predilecţie la această clasă socială.. decât a exprima exact. şi pe urmă se pierde în şoseaua cea mare şi fără început. [. Intr-o altă perspectivă. se fac mai totdeauna în detrimentul preciziei şi al mişcării de viaţă [. de unde rezultă sobrietatea stilului. precum şi prin precizia termenilor.. să-şi manifeste modul de a gândi şi de a se exprima.. Realităţile social-concrete ale raporturilor dintre instituţii şi oameni sunt prezentate obiectiv de Rebreanu. e mult mai uşor a scrie frumos.] o capodoperă de măreţie liniştită". Limbajul artistic: Al Iui Liviu Rebreanu se individualizează prin respectul pentru adevăr. lipsit de imagini artistice. Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfinţirii noii biserici. alţii le-au luat locul. se înălţa ca un cap biruitor. să izbucnească în tensiuni dramatice. este un entuziast.. viaţa urmându-şi cursul firesc: "Pripasul de-abia îşi mai arăta câteva case. afirma că "Ion" este "un poem epic.] Satul a rămas înapoi acelaşi.] Drumul trece prin Jidovifa.. Caracterizarea personajului: . strălucitor. apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenuşie în amurgul răcoros. cu aere de poet.."." George Călinescu.. Stilul este anticalofil(împotriva scrisului frumos).. apoi se îndoaie. pe podul de lemn.].. cel puţin în opere de creaţie. Doar turnul bisericii noi. Liviu Rebreanu îşi Iasă personajele să acţioneze liber. descrie drumul care iese din satul Pripas. Avocatul Victor Grofşoru militează pentru emanciparea socială şi naţională pe căi legale. acurateţea şi concizia exprimării.. parcă nimic nu s-ar fi schimbat.. întrucât crezul prozatorului era că "strălucirile artistice. de unde reiese obiectivarea şi realismul romanului.. pe când Titu Herdelea. Câţiva oameni s-au stins. să-şi dezvăluie firea.Rebreanu propune pentru sfârşitul pătimaşului Ion o crimă pasională. satul este ilustrat în relaţiile cu regimul administrativ şi politic austro-ungar. prin fapte. de peste Someş. acoperit. Cei mai afectaţi sunt intelectualii. profesorul Spătaru este un extremist.

Pământul înseamnă pentru Ion demnitate. chipeş. Ion simte dureros prăpastia dintre el şi "bocotanii" satului ca Vasile Baciu.. "Iute şi harnic ca mă-sa". refuză să discute cu ea şi-i spune că va vorbi numai cu taicăsău. Aşadar. fata văduvei lui Maxim Oprea. Ion. setea pentru pământ este trăsătura dominantă a personalităţii sale. voinic. concentrând tragica istorie a ţăranului ardelean din primele decenii ale secolului al XX-lea. făcând din el un personaj memorabil prin aceea că întreaga sa energie este canalizată spre atingerea scopului de a avea pământ: "glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului ca o chemare. Ion îşi urzeşte cu meticulozitate şi pricepere planul seducerii Anei. săruta pământul. într-un gest de adorare." Deşi îi era dragă Florica. spre deosebire de George Călinescu ce consideră că "lăcomia lui de zestre e centrul lumii şi el cere cu inocenţă sfaturi dovedind o ingratitudine calmă. hotărât şi perseverent în atingerea scopului. apoi o vede pe Florica "mai frumoasă ca oricând [. Estt a doua ipostazăa lui Ion. glasul pământului şi glasul iubirii." Altă dată.. ci din viclenia instinctuală. Ion este "semeţ şi cu nasul în vânt". După ce o lasă însărcinată pe Ana. Ion exclamă împătimit: "cât pământ. vicleniei procedurale şi mai ales voinţei imense"(Lovinescu)." După ce planul îi reuşeşte datorită "inteligenţei ascuţite. Patima pentru pământ îl macină pentru că "pământul îi era drag ca ochii din cap". încă de la începutul romanului. Fiind dominat de dorinţa de a fi respectat în sat. când se vede "mare şi puternic ca un uriaş din basme care a biruit în lupte grele o ceată de balauri îngrozitori". hoţ şi tâlhar". Nu din inteligenţă a ieşit ideea seducerii.Personajul realist Ion este unul de referinţă în literatura română. obiect al muncii asupra căruia îşi exercită energia. o voinţă imensă". Ion. căzând victimă acestor două patimi.. De la început.. distantă. la hora satului se evidenţiază între jucători feciorul Iui Alexandru Pop Glanetaşu. precum şi din relaţiile cu celelalte personaje. stăpânit de o voinţă impetuoasă. Ion e conştient că "Ana avea locuri şi case şi vite multe. cu deosebire. hărnicia şi priceperea. o cazuistică strânsă. atitudinea lui Ion e rece. gândurile şi atitudinile Iui." Trăsăturile morale ale personajului reies indirect. cinică. sărăntoc. urmărindo pe Ana cu o privire stranie.]. copleşindu-1. nu suportă ocara şi reacţionează violent. dar şi viclean. Ion. caracteristică oricărei fiinţe reduse. se simte biciuit. După aprecierea lui Eugen Lovinescu. un temperament controlat de instincte primare." Conflictul interior: Ccare va marca destinul flăcăului este vizibil încă de la începutul romanului. "Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului. din faptele. Ion este sfâşiat de două forţe. Când acesta îi zice "fleandură. . Când tratează problema zestrei cu Vasile Baciu. în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită. o viclenie procedurală şi. dar sărac. vigoarea. iar faţa "îi zâmbea cu o plăcere nesfârşită". Doamne!. "parcă nedumerire şi un vicleşug neprefăcut".

Trăirile lui Ion în lupta dusă pentru a intra în stăpânirea pământurilor lui Vasile Baciu sunt cele mai diverse: de la brutalitate. conştient că deţine controlul absolut asupra situaţiei şi că-l poate sili să-i dea pământul la care atâta râvnise. După dramele consumate. Când a luat-o pe Ana. nevasta devenind o povară jalnică şi incomodă. devenite voci interioare. Capitolul "Nunta" îl surprinde pe Ion între cele două glasuri. Călinescu afirma că "în planul creaţiei Ion este o brută. să gândească în sine cu dispreţ "şi să rămân tot calic. Ion nu putea să supravieţuiască. cu pământurile ei. mai întâi "ce-ar fi oare dacă aş lua pe Florica şi am fugi amândoi în lume să scap de urâţenia asta". Astfel. iar Florica rămâne singură şi de ruşineu satului. duce fără dubiu la destinul tragic al eroului. viaţa satului îşi reia cursul normal. răspunzător de viaţa Anei şi a copilului lor.. ceea ce sugerează faptul că Ion este vinovat de propriul lui destin. tulburând liniştea unui cămin. la care este adunat tot satul. Ion este omorât de George. . violenţă. însuşindu-şi pământul pe căi necinstite. la prefăcătorie şi încântare.sfidător. în clipa imediat următoare. liniştea unei întregi colectivităţi. Ion s-a însurat. sfârşitul Iui fiind perfect motivat moral şi estetic. finalul romanului ilustrând sărbătoarea sfinţirii noii biserici. a împinso Ia spânzurătoare şi a rămas în cele din urmă cu pământ". pentru o muiere. Vinovată este însă şi societatea care determină o opoziţie între săraci şi bogaţi prin natura relaţiilor dintre oameni. întrucât el se face vinovat de dezintegrare morală.". personajul este drastic pedepsit de autor. fiind apoi arestat. A batjocorit o fată. ca apoi.. iai drumul dinspre Pripas sugerează faptul că totul reintră în obişnuit. celălalt glas ce mistuit sufletul lui Ion. i-a luat averea. de fapt. iubirea pătimaşă pentru Florica. Odată satisfăcută patima pentru pământ. care îi prinde pe cei doi în flagrant.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->