.

-,
. t( l

I
IV
t/\

D r . h a b . m e dE. . G u t u

I sЕrиloloclA DЕRЕGLAкlLoкDЕ NUТR|тIЕ

I NUТRlТlA ЕNтЕRALA $l PARENTERALA

I Menlinereastйriiadeсvatede nutrilea paсientului

este unuldinсеle mai

I sсopuriale mediсiniсliniсe.Chiгurgiisunt preoсupali

impoгtante
nutriliemai multdeсit mediсiide a|tespeсialitёli
de stareade
din mai mu|teсonsiderentе.

I Dereglёrilede nutriliereprezintiunul din сei m?i impotanlifaсtoгiсare

influen!еazЁrezultatuItratamentuIui
ma|adiiIorсhiruгgiсale.Numёrulde
I сompliсaliipostoperatorii |a paсienliiсu difiсitde masё сorporalё
9i Ietalitatea

I este semnifiсativmai mare deсit |a сei fёrё difiсit de masЁ сorporalё.

Difiniliadereglёriloi
de nutrilieсa ',difiсit
de substanlenutritive
asoсiatсu risс
I sporitde сomp|iсatii'',
aссetuazёaсeastёсorelalie.
Degi cauza prinсipa|ёa deгeg|ёri|or de nutгilieeste сhiar proсesu|
i patologiсin sine, mulli paсienlipierdmasa сorporalй9i dupй spitalizare,

t deoareсeproсesulde alimentare
este ?ntrerupt,
examinaregi Тnperioadapost.operatorie.
din сauza proсeduri|or
de

t Тn сazu|paсienliloгcu starede nutrilienormalё,Tn сaz de intervenlii

сhirurgiсale
programate,suslinereaaIimentarё suplimentаrёnu influen|eazё
I maladiei.Astfel, pierderilеlimitatede masй сorporalё|a aсegti
rezu|tatu|

I
paсienlipe parсursul
spitalizйrii
suntadmisibi|e.

t APRЕс!ЕRЕA sтAR|| DE NUтRIТIЕ

Apreсiereastёriide nutrilieTnсepeprinсulegeгeaаnamnezei.in mаrea
il majoritatede cazuri despre o potenlialёstare de dereg|arede nutrilie

I mёгturisegteprezenla maladiiIorсonсomitentesau aсuzele paсientului

referitorla pierdereamasei сorporale'De exemp|u,maladii|ie fiсatului9i
I riniсhi|or
deseorisunt asoсiateсu difiсitde proteinegi vitamine.Rezесliile

il
t
 fl TS

rl masive de intestinsunt asoсiate de dereglёrimarсatе de absorblie a

f, substan!е|ornutritive.Marea majoritatea paсienliIoronсo|ogiсisufеrйdin

de vitamine,proteinegi сalorii,provoсatede maladiade bаzё
сauzadifiсituIui
il sau de dereglёri|edе metabolismсa urmare a сhimioterapieisau
radioteгapiei.
t Anamneza dietetiсйfurnizeazёinformalieprelioasёreferitorla supoгtul
сaloriс,protеiс,de aminoacizi,
vitaminegi miсroelemente
de сёtrepaсient.
f, Ro|u|primordialТn apreсiereagraduluide difiсitde nutrilieТl dеline

I exаmenul obieсtiv. Gradu| de dezvo]tare(grosimea)a stratuluiadipos

subсutanatpe obraji,membre'pereteIeaQdomina!anteriorgi fese, refIeсtё
I apoгtulсaloriс.

t Asffelpotfi determinatе
urmёtoarele
semnede difiсitde nutrilie:
Piete: usсёсiune,reduсereaelastiсitёlii(turgor),sсhimbareaсulorii,

t erupliigi desсuamare,
vindeсarea
Unghii:frаgilitate
a plёgilor.
Тntirziatё
9i deformale.
SI Pйrul:fёrё|uсiu,usсat,сёdereapёrului.
Dinli: eroziaemailului,
сёdereadinlilor,gingivita.
н
oсhi: сheratoсonjunсtivite,
dereglёride vedere,сeсitate.

жil Buze:fisurigi сiсatriсiila unghiurile

gurii.
сu papiIeaссentuate(glositё),atrofia
Limba: сu|oarerogie-apгinsё,
tl muсoЭseilinguale.
Fa!a:сu aspесtde lunё(rotundё, palidё.
edemaliatё),
П -musсular:
SistemuI atrofie,slёbiсiune,dureri musсu|are,сrampe 9i

T сontraсliimusculare.
gi deformareaoaselortubulare.
Sistemul osos: deminaralizarea
ffi Membre: atrofiamusсuIarё9i reduсereaputeriimusсulare,edem al
plantelor.
T lnima:mёrireadimensiuni|or
inimii,sufIuri
сardiaсe.

Е
tumoгipaIpabile,
Abdomen:hepatomegalie, stome,fistu|eintestinale.

fl
fl
il de sсaun,fistuleparaгeсta|e.
Reсt.deгegIёri

fl Sistem neryos: indolеn!ё,apatie, depresie, reduсerearef|еxelor,

periferiсё.
neuropatie
il potindiсadereglё
indiсide |aborator
Urmёtorii
Еxаmenulde |аborator.
de nutrilie.
I Anаliza generalй de singe: sсёdereahemog|obinei,
hematoсritului,

I numёruIuide eritroсite9i Ieuсoсitе,Iifoсitopenia, tromboсitopenia.

hemogrameisunt dereglali 9i Tn cazu| difiсituluiunor vitamine 9i
lndiсii

t (miсroсitoza
miсroe|emеnte _in caz de dificitde fier,maсroсitoza
. ?nсaz.dedifiсitde сupru).
- Тnсaz dе
difiсitde vitaminaB12,panсitopеnia
I ConlinutuIeIeсtrolililor.Reduсreaсonlinutului p|asmatiсi
de e|сtгolili
poate fi provoсatёdе piеrderilemarсateale aсestora(Тnсaz de diaree),
I exсrelieredusё (dereglareafunсlieirenale)sau Tn caz de supradozareсu

I diuretiсe(Тnсaz de сirozёhepatiсё).
Teste funсlionale hepatice (Asт, ALT, fosfataza a|сaIinё,
i pot fi dereg|ateсa urmarea patologiei
protrombina)
biIirubina,albumina,
primaresau сa urmarea administrёrii
uni numйrsporitde сaloriiТnсaz de
I сompIetё(NPC). Nivelu|de аlbuminй plasmatiсi mai
nutrilieparenteralё

t miс de 30 g/Iсoreleazёdireсtсu nive|ulde difiсitproteiс.

de nutriliedesеoriesteasoсiatсu deregliri de imunitate'сeea
Difiсitul
I сe poatefi depistatprinurmёtoare|eteste:

t Hipersensibilitаte de tip redus- |ipsade rйspunsnorma||aefeсtuarea

testetotсutanatecu antigeniuzua|i.

I Reduсereаnumёruluitotal (absolut)al limfoсitelor(NтL)' сare este

сaIсulatсonformurmёtoareiformule:
I NTL = % limfoсite|or
x numёrulgeneraIde |euсoсite
/ 100
Limfoсite1.500. .1.800mm3= deprimare
I
ugoarё,
900.1.500mm3= deрrimeremodеrаtё,

I malmiс de 900 mm.= deprimare

severёa imunitаtii.

I
r
*

g
fl DATЕLЕ ANтRo PorflEТRlсЕ
pot fi utilizatepеntrueva|uareadereglёгilor
Dateleantropometriсe de
nl nutrilie.in multe cazuriestе utilё сomparareaaсtualeimase сorporalea
paсientuluiсu masa Gorporali obugnuiti a aсestuia. Pentruapreсierea
t de masёоorporalё
difiсitului urmёtoarea
este utilizatё formulё:
Difiсitulde masЁ corporalй= masa сorporalёla momentulexaminёrii
fl (100y masa сorporalёobignuitё.
Reduсereaaсestuiindiсeeste asoсiatёсu

I сregterealetalitёliila paсienliiоu diverseformede eanсеr.

Gradulde rеduсerea maseiсorporalettrebuie
apreсiatTndependen!ё
de
I perioadade timp.Deosebimpierderepondera|ё
moderatё9i maгсatё.

I Perioada Pierderе pondеralё Pierderе ponderalё

rl .tsёptёminй
moderatё marсatё
pеste2%
1Yo-2o/o
t 1 lunё 5% peste5%

rt 3 luni
6luni
7,50/o
1Oo/o
pеste7,5o/o
peste10%

nl Daсё paсientu|nu cunoagtemasa сorporalёobignuitё,сalсululeste

;l efeсtuatutilizёndaga.numitamasёсorporaIёidea|ё.
Pierderea аbsoluti = masa сorporalё |a momentul
*
-ponderalЁ
examinёrii(100)/masaсorporalёidеalё.

E Determinarea masei сorporale ideale este efeсtautй сonform

urmёtoarei
formule:
f - pentrufemei: 45,5кg |ata|iade 152сm p|us
0,9 кg pentrufiесarecm cе depёgegte]52 сm,
Пf
. pentrubёrbali: 48,1кg la taliade 152сmplus

t ,1 кg pentrufieсareсm сe depёgegte152сm.
,.1

t 4

.
fl
f
I Cel mai rйspindit parametrupentru apreсiereastёrii de nutrilieestе
indexulmaseiсorporale(lMc):
fl
lndexul masei сorporale = masa (кg)/ talia(m)2.

i Clasifiсarea masei сorporateсonform lMC:

lMс
l lnsufiсientй mai miс de 18,5

r :ffiJ
18,5-24,9
25,0-29,9
obezitate 30,0-34,9 (grad1) i
I
35,0-39,9 (grad2)
l obezitatemorbidё 40 9i maimu|t(grad3)

l GraduI de dezvoltareal tesutuluiadipos subсutanateste apreсiat

.
сonformgrosimiipliсii сutanate deasupra mugсhiului triсeps (Pст).

t Pentrumёsurare:
- membrulsuperiortrbuiesё fie amplаsatliberparalelсorpului;
t - misuгalidistanladintreproсesulaсromia| aIsсapulei9i proсesululnar,
Тntreaсestedouёpunсte9i marсa!i.|;
m.lj|oсul
determinali
J - La nivelulmijloсuluimarсat,pe paгteaposterioarёa bralu|ui,pIiali

I osului.Asigurali.vЁсё ali pliatdoar

pie|eaсu stratulsubсutan,perpendiсulr
pie|eagi stгatulsubсutan,fёrёmugсhi;
I . mёsuraligrosimeapliсiiсu ajutorulriglei;
media.
. repеtaliprocgdeulde treiori 9i determinali
I Pentruapгeсieгea rezeNe|orde proteine,majoritateacйrorase aflё Tn

t mugсhiisсhe|etali,este determinat6lungimea сirсumferinlei bralului

(LсB), sсёdemindiсiipliсii сutanatedeasupramugсhiuluitriсeps(Pст) 9i
rl determinёm Iungimeaсirсumferinleimugchilorbralului(Lс]t,lB).
Pentrudetеrminarealungimeaсirсumferinleibralului(LcB):
l .:.
.estеutilizatmetruIdinmaterialinextensibi|;

t . membrulsuperiortrbuiesё fie amplasatliberparalelсorpu|ui;

t
r
g - mёsuralidistanladintreproсesulaсromiala|sсapuleigi proсesu|ulnar,
mijIoсu|
dеtеrminali Tntreaсestedouйpunсtegi marсali-I;
ы
- mёsuraliсirсumferinlabralului|a nivelulpunсtuluimijloсiu,fёrё a
tril сomprima moi.
lesuturi|e
LсгvlB= LCB - (тт)(Pст) / 10
ffi Datele oblinutesunt сomparateсu va|oriIenormale,сorespunzёtoare

il vДrstei9i sexuluipaсientu|ui, gradulde subnutrilie.

9i asffelestedeteгminat

il NЕcEslтA1llв ЕNЕRGЕTIсЕALЕ PAсIЕNтULU!

Unitateade mйsurё a energieiesteiсaloria.Cаloria _ сantitateade
t energie,neсesarёpentrua mёri сu 1.C temperatura a 1 gram de apё la
presiuneade ,|atmosferй.
I o kiloсalorie
esteegaIёсu 1000сalorii.
Determinareaexaсtё a neсesitёlilor
energetiсeale organismu|ui este

t pentruapгeсiereaapoгtuluienergetiссa insufiсient
impoгtantё sau exсesiv.
energetiсepot fi apreсiateprinmetode сalorimetriсedireсtegi
Cheltuielile
ilt indireсte,unde neсesitйlileenergetiсesuntca|сulateTnbaza neсesitё!]lor
de
oxigengi eliminёrii
de bioxidde сarbon(formulaWeir).Тnsёaсeastёmetodё
fl еste destuI de сompliсatё9i laborioasi. Mai mult сa atit, nu refleсtё

f, potfi oblinutedoarin starede repaus.

neсesitёlilereale,deoarecerezultatele
Determinareaneсesitёlilorenergetiсepoate fi еfeсtuatё9i сu ajutorul
il Cheltuielileenergetiсepot fi calсulatein depеnden!ёde Тnёllime,
formulelor.
masё,virstё 9i sexul paсientului
сu ajutoruleсualieiHarris.Benediсt.
il PentrubЁrbali= 66,5+ 13,8(masaкg)+ 5 (taliaсm).6,8 (vЭrstaani).

f, Pentrufemei= 66,5+ 9,8 (masaкg)+ 1,8(taliaсm). 4,7 (vёrstaani).

De exemplu,bёrbatсu masa70 кg gi talia.170сm, virstй medie(40ani)
I x 70) + 850 (5 x .170)- 272 (6,8x 40) = 1610
66,5 + 966 (.13,8
neсesitё:
kcallzi.
I
I
t 6

f,
fl
t Prezentaeсualie este utiIizatёpentruсalсulareaneсesitёlilorenergetiсe

*t baza|e.Neсesitёlileenergetiсereale pot fi seminifiсativmai mari deсёt сe|е

bazale.
i Cheltuie|ileenergetiсebaza|eaproximativepot fi estimatedoar Тn baza
masei сorporale а paсientului. Degi neсеsitёti|emеtaboliсedepind de
t virstё 9i sex, aсegtifaсtorinu sunt determinanli.

i Neсesitёlile energetiсebazale aproximаtive lа maturi

Neсesitёlileenergetiсebza|e

I Masa(kg) (kсaI/zi)
50 1300
I 60 I 450
'1600
I 70
80 1т50
t 90
100
't900
2050
I NeсesitёliIeenergetiсe la paсienlii сhirurgiсa|isunt sporite, 9i le
depёgesсsemnifiсativpe сele baza|еТndiferitestйri pato|ogiсe.
Coifiсientu|
{
de сoreсlie pеntru formula Harris-BenediсtТn perioada postoperatогiе

I neсompliсatё, programate,
сhiгurgiсale
dupё intervenliile сonstituie1.1,?n
сaz de sepsis- 1.2.1.5,in caz de traume- 1.4-1.6(fiindsemnifiсativ
mai
t prelungitё),
mari Тncaz de ventiIareartifiсiaIё fiind сel mai mareТnсaz de
extinse- 1.5.1.9.
I сombustii
multde 3500 kcalzi.
Astfe|un maturсu сombustiiextinsenесesitёmai

t NeсesitйliIe сu apoгtde g|uсozё9i lipide.La

energetiсepotfi substituite
(oxidarea)a 1g g|uсozйsunt e|iminate3,4 kсa|, iar la
metabo|izarea
I 1g Iipide.9,2 kсa|.Cel pulinYzdinсa|oriineсesitёa fi pe baza
metabolizarea

I de g|uсozё,deoareсegluсozaeste neсesarёstimulёriiseсrеlieide
aportuIui
sintezade proteine.Mai mu|tca
insuluinё,сare,la rindul sёu inf|uenleazё

I
I
T
 xt
I atаt,Тn caz de difiсitсaloriсТn саz de insufiсien!ёde gluсozй,spoгеgtе

tr semnifiсativсatabolismuI protei
nelormusсulare.

ж NUТRITIAЕNтЕRALA
NutriliaenteraIёеste preferabilё
сe|eiparenterale gi nесesitёa fi metoda
t inilia|ide alimentare.Nutriliаentera|ё. simplё,fiziologiсй,relativieftinё9i
binetoIeratйde mаjoritateapaсienlilor.
Nutriliaenteralёpermitеde a pёstra
{
gi integritatea.muсoasei
сitoarhitесtoniсa gastriontestinal,
traоtului funоliade

I absorblie9i miсroflora
uzualёa aсestuia. !
Nutrilia enteralй estе indiсati paqienlilorсu traсt gastrointestinal
I сare,insё nu se pota|imenta
funсlionaI, adeсvatper/os.
Nutriliaenteralйeste сontraindiсatipaсienliolrсu oсluziesau parezё
I hemoragiigastгiontestinale,
intestina|ё, diaree sevеrй,vomё, enteroсolite,

t fituIe alе intestinului sublire. Тnsё Тn maгea majoritate de cazuri

сёtre nutriliaentera|ё
сontraindiсaliile sunt reIativesau temporare.
Alеgerea
I metodei,tehniсiigi сompozilieiadeсvatea amesteсuluide alimentarepot

t aсestorpгobIeme.
so|ufionamajoritatea
Sonde pentru alimentareenteralй.Pentru alimеntareenteralёsun

t utiIizatesondele nasogastraIe,nasojejunale,sondеle amplasate prin

gastrostomie9i jejunostomie.Sonda gastrostomiсёpoate fi ap|iсatй
il endosсopiс sau |aparosсopiс.Jejunostomiaeste preferabi|ёТn caz de
utilizare
de lungёduratё.
i Amesteсiiri pentru nutrilie enterali. Еxistё o multitudinede

Пl amesteсurispeсial preparatepentrualimentareenteralё.Amеsteоulstandaгt
сonline ,l kсaI/ml.Еxistё 9i amesteсuriсonсentrateсaloriс (, ,l kсal/ml)
Е pentrupaсienliila сare vo|umuladministrat
trebuiesё fie |imitat.
Amesteсuri|e
pentrunutrilieentera|ёpotfi divizateТn:
Е

E
Еrfl
 - Amesteсuri аlimentarenaturale(blenderized
diets)sunt preparate
din oriсareproduse,сare potfi mёrunlite
gi аmеstесate.Valoareaenergetiсё
a aсestoramestесuri сorespunde produseloг din сareеstealсёtuitё'
- Amesteсuri enterale standаrd balаnsаte (standardenteгaldiets)
sunt alсёtuitеdin proteine,gluсide,lipide.Amestесurilestandaгtsunt
сomode,sterilegi suntindiсatepaсienlilor
сu funсlieintestinalё
nealteratё.
- Amesteсuri modifiсate сhimiс (сhemiсally defined formulas)
numite9i diete e|ementalе(elementaldiets). Substanlelenutritivedin
aсestе amesteсurisunt deja pre|uсrate
9i ugor,seasimi|eazёde paсiеnt.
ProteinеleсonlinuteТn ele sun Тn forrлё de aminoaсizi.Amesteсuri|e
elеmentalesunt ugor asimilatесhir gi de paсienliiсu funсlieintestinalё
deregIatё.
- Amesteсurilemodulate(modularformulas)sunt destinateutilizёrii
Тn cazu| sitaliilorсliniсe speсifiсe (insufiсien!ёrespiratorie,renalё sau
hepatiсё,
dereglёriimune).
Еxistёdouёmetodede alimentareenterаlй:
. Alimentareafraсlionatёutilizatёla paсientiiсu sonde nazogastra|e
sau gastrostome.Amesteсurilealimentare sun administrateсu seringade la
50.100m] la fiесare4 ore,sporindсantitatealor сu 50 mt pinё |a vo|umul
dorit(deobiсеi240-360m||afieсare4 ore).
- Alimentareaсontinueeste efeсtuatiinfuziona|, pompe|or
сu ajutoru|
spесia|e,la paсiеnliiсu sondе nasojejunale,gastrojejunale
sau sonde
jejunale.Amesteсulalimentareste administratсu viteza de 2o-5o ml/h,
sporindvolumu|de infuzieсu 10.20 ml/h.Sonda de alimеntaretrebuie
spёlatйсu 30 ml apй la fieсare4 ore.
Compliсalii
Metaboliсe.Alterareanive|uIui
de elсtroliliai p|asmeipoatefi prevenitё
prin monitorizarea
striсtйa aсestora.Hiperg|iсemia
se poateinsta|a|a unii
 i
t paсienli,preponderеnt-Тnsё
la сei сu diabet.Din aоesteсonsiderenteеste

fl important gliсemiagi de a сorijaadministrarea

de a monotoгiza
Aspiarlia traheobronhia|i сompliсaliepotenfia|-gravё
insulinеi.
la paсiеnlii
fl patologiea SNC gi sedali mediсamentos. Cu sсop de profi|axie
a aсestei
сapulpaсientului
сompliсalii trebuieridiсatla 30.45gradeТntimpula|imentёrii
il 9i 1'2 ore dupёaсeasta.

n Diarea apare |a 1o%-2o%paсienli сaгe benefiоiazёde alimentare

enteralй.Cauzelе diareii sunt сregterearapidё a voIumuIuialimentёrii,

t сonсentraliasporitё de Iipide sau prezenla de сomponеnliindividuaI

intolerabilide сёtre paсient.Тn asemenea situalii se impune reduсerea
I sсhimbareaamеsteсului,preсum
volumuluisau vitezei de administrare,
administrareapreparatelor
antidiareiсe(|operam
i id).

I NUтRITAPARЕNтЕRALA
Еste indiсatйpaсienli|or
сare neсеsitёsuportalimentar,
dar сare nu se
il pot alimenta pe сale сonvenlionalй,peг-oralй.Din punсt de vedere
сhirurgiсal,
Тndependen!ёde stareatraсtuluiGI, existёurmёtoarele
indiсalii
f, pentrualimentarea
parentera|ё.

nt . obstасol al traсtului GI. Paсienli cu tumori ale esofaguluisau

stomасului,сarе neсesitёpregёtirepreoperatorie
nutrilionalё.
*t . Тraсt Gl scurt. Paсienli сare au supoгtatrezeсlie vastй de intestin.
Аtunсi сЭnd paсientuldispunеde mai pulin de 3 m de intestinsublire-
fl dereglйri|e сare apar,potfi сorijateprindietёiТncaz сё lungimea
metabo|iсe

fl estemai miсёde 2 m - mаjoritatea

intestinului paсienlilorneсesitйalimentare
parentera|ёtemporarй,сare este treptat exсlusё; Тn caz cё lungimea
fi intestinuluie mai miсё de 1 m paсientulnu poate supravieluifёrё
parenteralёpermanentё,
aIimentare сarе este efeсtuatёla domiсiliu.
BI - Atunсi сind este dereglatйintegritateatraсtului Gl. Paсienliiсu

f, fistuIegastriоegi intestina|e parenteгalё.

totdeaunaneсesitёalimеntare
Тnalte

Еl 10
Ф
 ы

i - lnflamaliia|etraсtuluiGl. A|imentarea
parenteralё
esteun сomponent

I la paсienliiсu boala Crohn 9i оolite

obIigatoral pregёtiriipreoperatorii
uIсeroasenеspeсifiсe'
I . Cind traсtul Gl nu funсlioneazё adeсvat. Paсienliiсu oс|uziе
intestinalй dinamiсё сa urmare a proсeselor inflamatoriiseveгe
i сumar fi panсreatita.
intraabdominale,

t poatefi divizatёTn(1) nutrilieparentarа|ё

Nutriliaparentera|ё pa(iali
9i (2| nutrilie parenterali totali (NPT), asigurAnd toate neсesitёtite
I ale paсientu|ui.
alimentare
I

i:,
t So|uliilepentruNPс suntadministrate
сareinсlud:
unul'',
Ьubformaaga numitor soIulii,,3Тn

I 1. proteinein formёde aminoaсizi(10%;4 kсal/g),

2. gluсideTnformi de dextrozi(50o/o.70o/o;
I
3,4 kсa|/g)
3. lipideТnformёde emulsie(20%;9kсal/g)

t Тn caz de NPC neсesitёlileenergetiсesunt asiguгateсomp|etprin

metabolizarea lipide9i 15%proteine.
gluсide,25o/o-30o/o
5О0/o.6oo/o
Ё Alte elementetrebuiesa fi administгare
сonсomitent
сu soluliilede bazё.
(natriu,сaliu,сlor,оaIсiu,magneziu),
Е|eсtrolili miсroe|emente (сupru,сrom,
i zinс,fier)9i vitamine(A, B, с, K 9.a.)sunt adёugatesoluliilorpentruNPс

l ziIniс.
Galea de administrare.Soluliilepentrunutrilieparenteralёtrebuiesс
П administrateprin сateter venos сentral, amplasat de obiсei Тn vena

t
solulii|orpentruNPс trebuieefeсtuatёtreptat:
Administrarea
subс|aviсularё.
in primazi se administreazё1.000kсal, ulterior,mёгindсantitateaсu 500
kca|lzi pinё la oblinerea apoгtu|ui energetiс neсesar. Din cauza
П
solulii|or,aсesteatrebuiеsсadministrateprin sistemeсu
hiperosmolaritёlii
t |umenlarg,pentrua prevenisсIerozarea
venelor.

t
ffi
11
 Compliсaliilen utrilieiparenterale
Еxistёtrеitipuride сompliсalii: gi infeсfioase.
meсaniсe,metabo|iсe
Gompliсaliile meсаniсe inсlud:pneumotoraсele,
embo|iagazoasё,
trombozaсatеterului9i venei subсlavie.Sеmnele сliniсe a|e trombozei
edеmulmembruIuisuperiorсu сregtеreaТnvo|uma venе|orсolaterale.
Cea mai freсventё сomp|icaliemetaboIiсй este hipergliсemia.
Hipergliсemiapoatefi cauzaсomeisau сhiaa deсesuluipaсientului.
Cu sсop
de prevenirea aсesteiсompliqalii
este neсesarёmonitorizareagliсemiei,iar
in gaz dе hipеrgliсemie
este neёesarёadministrarea
dе insuluinёsubсutan.
comp|iсaliile infeсlioase sunt reprezentate
de infeсarеaсateterului
Infeсtareaсateteruluieste Тnsolitёde fеbrЁ сare nu poate fi
subс|aviсular.
prinalteсauze.Тnсaz de infeсtareсaterultrеbuiesсhimbatsau
argumentatё
reamplasat.Cateterulveсhi trebuie investigatТn vederеa prezenleiflorei
bacteriene.

oBЕZITAтЕA
Paсienliiоu obezitatemorbidёsuntaсei bolnavimasa сёroradepёgegte
de сel pulin2 ori masa сorpoгalёideaIйsau с6nd IMC depёgegte
40. Acest
grad de obezitateeste denumitobezitate morbidЁ deoareсe situatiaТn
cauzёpunein pеriсolsёnёtateagi сhiarviala paсientu|ui.
compliсaliile obezitйlii morbide sunt semnifiсative.Risсul letalitёlii
la paсienliitineri сu obezitatemorbidёeste de 10 ori mai mare decit la
paсienlii сu rnasa сorporaIёnormalё. Compliсaliiletipiсe сaraсteristiсe
obezitёliimorbide:
- сea mai
Dereglйriсardiovasсulаregi respiratorii.Boa|ahipeгtoniсё
freсventё сompliсalie a obezitёlii morbide.Aterosсlerozaсoronarianёe
remarсatёde .10 ori mai frecvent la pacienlii сu obezitate.Reduсerea
hipoxiegi acidozё.
exсursieitoraсeluiprovoaсйhipoventilare,
Diabetul.Тnсaz de reduсereamaseiсorporalediabetuldispare|a 2l3
din paсienli.

t2
 G
J AfecliuniIe aЁiсulaliilor sunt pгovoсatеde supraso|iсitarea
meсaniсёa

I aсеstora сeea сe are сa rezultat degеnerarea mеmbranei sinovialе.

inflamaliegi aгtritе'

I Litiaza biliarй еste remarсatйde 3 ori mai frесvent la subieсtii сu

obеzitate.
l Distrofia lipidiсi a ficatului poatefi rezultatu|
hiperlipidеmiei.

I Dereglёriletromboemboliсe sunt cauzainsuficienleivenoase,stazеigi

trombozei vene]or. Tromboflebitelesunt destul de freсvente, iar risсu| de

i tromboembolie pulmonarёestemare.
Dereglirile endoсrine. Femeile сu. obezitatеdeseoгi suferё de
t amenoreegi menometroragie,iarbёrbalii- prezintёsemnede feminizare.

i Problemede ordin psihosoсial.Subapreсiere gi depresie.

Praсtiс toate сompliсaliileobezitёliimorbidesunt reversibi|e pot
9i
I disparein caz de s|ёbire.
Тratаment
t ТratamentulobezitёliitotdeaunaТnсepeсu diete restriсtive.Тnsёaсeste
metodepraсtiсtotdeaunasunt inefiсaсela paсiеnliiсu obezitatemorbidй.
Е
Pierdereapondera|ё
deseorieste tranzitorie,
iar masa сorporalёeste rapid
I redobinditё.Din aсesteconsiderente
сhirurgiсal.
uп rol important
Tirevinetratamentului

ti Anastamoza ileojejuna|i. Prima intervenlieсhirurgiсalёTn с,az de

rl obezitateсu apliс-arelargй a fost anastamozarea po(iunii proxima;ea

jejunuIui
сu po(iuneadistalёa ileonului.
Pierdereaponderalйera provoсatё
t de ma|absorblie
ТnintestinuI
sсuгtсirсuitat.
lnsё ap|iсareaanastamoze|orТntreanse|e intestinuluisubtire este
I сompliсatёde сomp|iсafiimetaboliсegrave: (1) difiсit proteiс,(2) cirozё
hepatiсё,(3) litiazёrenalё.Din aсesteсonsiderenteaсest tip de operaliinu
ll, mai este utilizat.

rl
t 1з
а
 Gastгopalstiа. in tratamentuIobezitёlii sunt utilizate trei tipuri de
intervenlii сГr!гurgiсalepe stomaс: (1) gastrop|astia orizonta|й, (2)
gastrolpastiаvertiсal69i (3) anastamozagastriсЁ.SсopuIсomun a| aсеstor
miс'' (30-50 ml) Тn рartea
inteгvenliiоhirurgiсaleeste сrearea ,,stomaсului
proximalё9i a unui саnal Тngust(1 cm) pentrupasajul alimentar.Тп UГrna
pe parсursulprimi|or2 ani paсienliipierd pinй |a 30?l,din
gastroplastiilor,
masa сorpoгalё.Ulteriormаsa сorporalйrёmЭnestabilё.

t4