Sunteți pe pagina 1din 78

1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

MEMENTO

DE CE ACEASTĂ CARTE ? O întebare la care se poate


răspunde în mai multe feluri. Pentru noi, răspunsul este că, sportul
există, el a convins omenirea de necesitatea lui, de implicarea lui în
viaţa socială, cu un cuvânt, el a devenit un fenomen de dimensiuni
planetare şi dacă vreţi o sărbătoare perpetuă a umanităţii.
Strădaniile noastre în a culege cele mai frumoase şi alese
cuvinte ca să definim acest univers, le considerăm o datorie de
onoare.
Pentru noi această scriere înseamnă a milita în slujba unei
nobile cauze.
Pledoariile noastre nu fac altceva decât să întregească
dimensiunile estetice şi morale ale sportului. Sperăm că oricine va citi
aceste rânduri va deveni un propovăduitor a acestor idei alăturându-se
astfel uriaşei mulţimi a fanilor sportului de pretutindeni.
Vrem să zidim în sufletul cititorului această patimă
mistuitoare generată de fenomenul sportiv, menită să întregească
imaginea lui despre valenţele umane ale sportului. În concepţia
autorilor de-a lungul acestui lung travaliu s-a ivit şi oportunitatea de a
realiza în viitor o trilogie adresată acestui fenomen, care să conţină
aforisme, paradoxuri şi parafrazări legate de cele peste cincizeci de
ramuri sportive ce se practică astăzi, precum şi despre dimensiunile
ancestrale şi actuale ale fenomenului olimpic. Urmează ca în volumul
de încheiere a trilogiei să prezentăm faţa puţin văzută şi cunoscută a
tenebrelor sportului contemporan, corupţia, mita, rasismul, violenţa,
mercanilismul, dopajul, cu un cuvânt, germenii cancerigeni ai
acestuia.
Aceste trei volume preconizate a se realiza într-un timp relativ
scurt, nu se vor altceva decât, o reflectare firească pe alocuri dură, a
fenomenului sportiv cu părţile lui frumoase şi mai puţin frumoase, cu
binefacerile dar şi tarele lui pentru omenire.
Lăsăm la latitudinea cititorului, de a descoperi singur ideile,
căile şi conceptele care au făcut posibilă înlănţuirea unor cuvinte în
aceste idei. Suportul filosofic al acestora este o emanaţie a gândirii
marilor oameni ai culturii universale, de-a lungul timpului. În mod
deliberat, autorii nu au inclus într-un capitol multitudinea surselor
bibliografice studiate, distilate şi topite în spiritul fenomenului
sportiv. Motivaţia lor se poate exprima prin fascinantul îndemn „Per
aspera ad ASTRA”.
Considerăm că prin demersul nostru în a realiza această
lucrare am încercat să aducem un modest omagiu, unor personalităţi

1
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

ale vieţii sportive, antrenori, profesori, ziarişti, sportivi şiu fani ai


sportului, pentru care această patimă s-a constituit într-o mare şi
mistuitoare pasiune.
Fără a avea pretenţia de a ne ridica la nivelul lor, vom aminti
pe prof. Virgil Roşală, pe scriitorii: Ioan Băieşu, Ionel Teodoreanu,
Tudor Mazilu, Eugen Barbu, Fănuş Neagu, Victor Bănciulescu,
Virgil Ludu, Ion Matei, Cristian Ţopescu, Adrian Păunescu, şi mulţi
alţii nenominalizaţi, cărora le acordăm şi le pastrăm recunoştinţa
noastră.
Un gând frumos şi o mare şi insolubilă datorie, o vom purta
celui, care a fost maestrul nostru inegalabil, dl. Ioan Chirilă, NEA
Vanea pentru prieteni şi arădeni. Cel care printr-un talent zdrobitor a
transpus gesturile rigide, automatismele tehniceşi tactice,
performanţele, evenimentele, şi de ce nu aspecte ale istoriei sportive
contemporane într-o superbă galerie de metafore, care se constituie
într-o frescă uluitoare de imagini şi portrete virtuale gravate pe altarul
generos al Pantheonului sportului contemporan.
Aşadar îţi mulţumim stimate cititor că te-ai aplecat asupra
acestor gânduri, gestul tău dând astfel culoare şi sperăm noi, eficienţă
muncii noastre. Până la apariţia celorlalte volume, aşteptăm părerile
critice şi sugestiile tale, pe baza cărora să corectăm şi să structurăm,
viitoarele lucrări
Încă odată îţi mulţumim şi îţi spunem „La revedere şi pe
curînd!”

Autorii.

2
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

1. Singura scuză a sportului, este că a devenit astăzi inevitabil


pentru societatea în care trăim.

2. Sportul există şi va exista pretutindeni nu pentru că include


totul, ci că izvoreşte de peste tot.

3. Sportul este deseori considerat o oglindă a culturii şi societăţii.


Dar, el este mai mult decât atât, el reprezintă speranţele şi
perspectivele de bine ale umanităţii.

4. Sportivizarea de astăzi a culturii merge mână în mână cu


desportivizarea sportului tradiţional a conceptelor şi principiilor
acestuia.

5. Astăzi nu numai că sportul a fost „primit în sfântul altar al


culturii” dar cultura ea însăşi a devenit sportivă.

6. Drepturile omului şi sportul coexistă şi se întrepătrund pe scena


socială a lumii

7. Sportul oricând poate deveni un refugiu pentru cei răniţi de


fericire.

8. Sportul este o societate în interiorul societăţii planetare; depinde


de aceasta fără a se reduce la ea. De fapt este o contra societate
contrazisă.

9. Întotdeauna, sportivii au aparţinut sau aparţin unei elite, cea a


oamenilor liberi.

10. În sport, istoria reală şi imaginară se confundă.

11. Sportul funcţionează atât ca un conservator al modalităţilor


antice de abordare cât şi ca laborator de noi realităţi.

12. Sportul este impulsul tinereţii de a-şi încerca puterile, el face


parte din sfera educaţională, de fapt din valorile culturii.

13. Prin sport, astăzi lumea nu a fost niciodată mai aproape de aşa
numitul „stat planetar” globalizarea fiind prima treaptă a acestui
ideal.

3
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

14. Sportul pare a fi un mijloc ideal prin care se pot învăţa


toleranţa, respectul şi aprecierea diferenţelor faţă de alţi
sportivi, alte popoare, naţiuni şi cultura acestora.

15. Sportul în sine nu este încărcat de valori, dar el reprezintă un


excelent mijloc pentru a le transmite pe acestea membrilor
societăţii.

16. Valorile sportului, toleranţa, egalitatea fair-play-ul,


corectitudinea, curajul şi perseverenţa, reprezintă tezaurul
inestimabil a acestuia.

17. Întotdeauna sportul ca instituţie, va fi supus şi modelat de


societate, sperăm numai în favoarea ei.

18. Sportul se raportează la relaţia corp, spirit, cultura acestuia fiind


explicit somatică.

19. Lauda de sine şi aroganţa în sport sunt o parte a prostiei.

20. Orgoliile în sport, nu sunt altceva decât o suită de măşti


reprezentând propriile noastre defecte.

21. În sport, sunt necesare de îndeplinit trei lucruri: a începe, a


continua şi a sfârşi demn.

22. În sport, a persista şi a insista reprezintă fondul virtuţii. Numai


cine stăruie până la capăt îşi va obţine binemeritata răsplată.

23. În sport, nu este important cât şi cât alergi ci important este cum
şi când soseşti.

24. În sport, meritul suprem este al celui care cinsteşte, nu a celui


onorat.

25. Sportul onorează pe cel bun, pe învingător, dar şi pe cel mai


puţin bun, ca acesta să nu-l dezonoreze.

26. În sport, niciodată nu trebuie să mizăm pe o singură carte, ci să


căutăm dintre toate soluţiile aferente, pe cea mai convenabilă
victoriei.

4
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

27. În sport, orice exces se poate transforma iremediabil într-un


mare defect.

28. Florile simbolice ale sportului nu le veţi găsi niciodată în


florării, ele cresc numai în aura învingătorilor dintotdeauna.

29. Sportul ca activitate fizică competitivă, instituţionalizată nu


constă numai în gesturi, mişcări şi acţiunui. El este înainte de
toate un discurs şi un dialog social.

30. În sport, poţi fi întotdeauna bun s-au rău numai în raport cu tine
însuţi.

31. Într-o societate informaţională cum este cea de astăzi sportul a


devenit materialul (ideea) pentru o comunicare cu societatea.

32. În sport, când dăruieşti primeşti mai mult decât oferi.

33. Marea greşeală pe care o poţi face în sport este să nu îţi dai
seama că a primi înseamnă cu totul altceva decât a accepta.

34. Sportul crează prezenţe generoase pe arenele lumii, aidoma


arborilor care îşi întind crengile pentru a revărsa binefăcătoarea
umbră în arşiţa şi tumultul vieţii.

35. În sport, cea mai mare mângâiere este performanţa şi victoria.

36. Sportul pare un război, în care fiecare dintre adversari luptă cu


arme egale. Acest război nu face victime şi nu victimizează, ci
crează beatitudinea unei păci inerente.

37. În sport, nu poţi a considera ideile doar ca pe nişte mingi. Aici


niciodată nu poţi să te joci cu ideile sau însăşi gândirea.

38. Progresul în sport, constă în legătura conceptuală în, şi despre


spiritul lui.

39. Sportul nu este o însumare de gesturi unice şi efemere trasate în


timp şi spaţiu într-o ordine prestabilită, el este mult mai mult,
este imaginea lor ridicată la rang de artă.

5
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

40. Autentica frumuseţe a sportului este de ordin interior. Ea


implică o corespondenţă cu însăşi străfundurile emotivităţii.

41. Esenţa sportului este imaginea performanţei. De fapt, aura ei.

42. Hamlet este drama lucidităţii. Sportul de mare performanţă este


luciditatea dramei.

43. O victorie nu poate să fie decât o bucurie galonată dar poate fi


şi o tăcere, ca un murmur.

44. Sportul nu poate fi decât originalitatea cu o aură de idei,


principii, a căror putere dă radiaţii benefice omenirii, o
provoacă.

45. În sport, calitatea actului şi gesturilor nu poate fi despărţită de


defecte numai prin respectarea simţului măsurii ci şi a bunului
simţ în ultima instanţă.

46. În sport, trebuie permanent să-ţi domini gesturile şi gândirea


astfel încât întotdeauna să fi tu însuţi.

47. În sport, talentul, spiritul, marea performanţă, devin o mândrie a


creierului .

48. Plagiatul în sport nu este posibil după cum în grădina Edenului


nu au rodit două mere perfect asemănătoare.

49. Sportul atunci când crează valori este o frumoasă şi benefică


tortură.

50. În sport, nimic nu este mai fals decât abordarea cu tristeţe a


înfrângerii şi a desconsiderării învingătorului.

51. Sportul nu este de ajuns să lumineze, el trebuie să strălucească,


să-şi creeze propria– i aură.

52. În sport, nu este îndeajuns să ai talent ci trebuie ca performanţa


obţinută să-l şi înnobileze.

53. Domeniul sportului este un domeniu public indiferent de


atitudinea celor care îl practică.

6
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

54. Sportul nu poate fi trădat de iubire, ci din contră el poate fi


trădat neiubindu-l.

55. În sport, deosebiţi şi originali şi de neconfundat nu pot să


devină decât mediocrităţile.

56. Cred că sportul este universul sublim a prieteniei, în care


adversarii clădesc şi reclădesc o continuă cunună, de fapt,
umanitatea.

57. În sport, fiecare protagonist îşi are propria iubire şi propriul


război. Numai că fiecare om este unic şi diferit aşa că fiecare
are o definiţie proprie şi o viziune asupra inimii şi a păcii.

58. Rădăcinile sportului provin dintr-o grabă a istoriei umanităţii.


Am defini-o ca şi grabă pentru faptul că nu am găsit o expresie
mai bună. De fapt unii îi spun viaţă.

59. Sportul este considerat un tot de energie pe care acesta nu o fură


ci o canalizează spre binele şi sănătatea omului.

60. Sportul nu a salvat pe nimeni dar ne-a obligat să


ne salvăm unii pe alţii.

61. În sport, zeităţile locuiesc în prietenie şi poate de


acea fair-play-ul nu este altceva decât o anulare a
păcatelor existente.

62. În sport, numai inteligenţa e autentică, prostia e totdeauna


sinceră şi vizibilă.

63. Sportul nu este numai o economie de experienţe ci el poate fi şi


un simplu procedeu de valorificare a timpului în beneficiul
trupului în evoluţia transcedentală a acestuia.

64. Sportul este o succesiune de forme efemere care dispar în neant,


îmbogăţind spiritul.

65. În sport, ordinea este constituită prin ierarhia funcţională a


valorilor.

7
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

66. Valorile în sport nu sunt personale s-au ocazionale, ele sunt o


permanenţă a spiritului generat de propria-ţi personalitate.

67. În sport, ca şi în artă înţelepţii şi performerii renunţă cu


demnitate la tot ce le aparţine.

68. Autentica frumuseţe a sportului este de ordin interior. Ea


implică o corespondenţă cu străfundurile emotivităţii noastre.

69. Sportul este ca un pamflet al sufletului care trebuie să treacă, şi


să fie transmis din generaţie în generaţie.

70. Niciodată sportul nu este şi nu va fi un miraj, el este o realitate


inconfundabilă, un sanitar al umanităţii.

71. Sportul nu este numai o problemă de expresie şi reflexie, ci este


una şi de concepţie.

72. O clipă fericită din lumea sportului arată mai mult decât un naiv
şi sublim poem de dragoste.

73. Sportul nu poate fi decât originalitatea de imagine cu imensa ei


putere de radiaţie şi seducţie, de fapt o parte a conştiinţei
omenirii.

74. Sportul înseamnă o civilizaţie superioară, un adevăr, valabil şi


confirmat în timp.

75. Pentru unii sportul poate fi în ultima instanţă o aberaţie, dar


aberaţia niciodată nu poate deveni sau fi sport.

76. Mulţumirile sportivilor nu constă în medaliile obţinute, ci în


medaliile ce urmează a fi cucerite.

77. Lumea sportului, nu îţi poate da ceea ce nu primeşte de la tine,


adică încrederea, bunătatea, bunăvoinţa cu care îţi poate
deschide comorile lumii.

78. În viaţă medicul îngrijeşte, în sport natura, mişcarea, vindecă.

79. În sport, libertatea este înţelegerea necesităţii.

8
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

80. În sport, modestia faţă de merite este ceea ce este umbra faţă de
figurile desprinse dintr-un tablou care îi dau forţă şi relief.

81. Întotdeauna în sport mulţumirea ta şi a celorlalţi depăşeşte


bucuria.

82. În sport, munca şi talentul gîndesc şi crează performanţă, lenea


în schimb numai o visează.

83. Gloria sportivă, ca de altfel şi recordul este efemer, dar clipele


de voluptate, bucurie, extaz, rămân unice, într-o neuitată
amintire.

84. Nimeni în sport nu iubeşte pe cel care nu poate pe nimeni iubi.


Egoismul este respingător.

85. Lucrurile în sport cele mai bune sunt şi cele mai dificile.

86. Am primit sportul ca moştenire, pe care nimănui nu îi este


îngăduit să o deterioreze obligaţia noastră este ca fiecare
generaţie este datoare să o lase mai bine posterităţii.

87. Sportul nu e numai un joc, o glumă, ci el este de fapt un mare


chin şi o mare încleştare.

88. Sportul presupune nelinişte, iar liniştea sportivului devine


bucurie de abia bupă ce acesta a gustat din cupa succesului.

89. Sportul nu cunoaşte dogma, el o îngrădeşte, o ignoră dar şi o


exclude.

90. Sportul nu neagă arta, o complectează, o înobilează şi o


consacră.

91. Sportul înseamnă civilizaţie, dar şi un adevăr valabil pentru un


timp nedeterminat.

92. Sportul dispreţuieşte mimica, cosmetizarea şi evadarea din real,


el redă veridic personalitatea şi performanţa sportivului.

93. Sportul este o lume dramatică în care totul are un început dar şi
un final inevitabil, evident şi conştient.

9
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

94. Frumosul în sport este de fapt frumosul trăit aevea.

95. În sport, frumosul îşi poate găsi cele mai frumoase modele
umane.

96. Sportul electrizează, captivează, seduce milioane de oameni


pătrunşi de fiorul frumosului şi de arta gesturilor performerului.

97. Sportul e un joc la fel ca şi arta, în care muzele se întâlnesc şi


împreună satisfac o nevoie primordială a civilizaţiei umane –
cultura.

98. Sportul s-a născut şi s-a afirmat în mod serios din joc şi ca joc.

99. Istoria sportului constitue un patrimoniu, un capital de


experienţă colectivă a civilizaţiei pe care nu avem dreptul să-l
ignorăm, să-l distrugem s-au să-l pierdem.

100. Niciodată sportul nu poate fi redus la aspectele sale tehnicee


sau igienice, el poate reda umanităţii dimensiunile culturale pe
care le merită.

101. Sportul astăzi devine o cetate în imperiul culturii.

102. Pentru sport palestra elenică este primul lui templu

103. Sportul prin efectele sale cantitative şi calitative stimulează,


echilibrează, recompensează şi înobilează fiinţa umană.

104. Sportul este cultură în măsura în care performanţa sportivului


este creativitatea.

105. În sport omul devine fiinţă ludică culturală şi concomitent


creatoare, de fapt, un subiect şi un spectacol.

106. Sportul este descoperirea lumii morale pe căile disciplinei


fizice.

107. Sportul oferă umanităţii o superbă lecţie morală, el a ajuns la


rangul de instituţie, care de fapt este o cetate a fair play-ului , s-
au cu alte cuvinte spuse, puterea prieteniei.

10
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

108. Arta este drama lucidităţii sportivilor de mare performanţă,


este luciditatea dramei

109. Sporturile fac parte din sfera esteticului prin două însuşiri
excepţionale: armonia şi ritmul.

110. Purtător de valori morale – atunci când nu este întinat de


orgolii, adversităţi, considerate mercantile, sportul, îi uneşte pe
oameni şi nicidecum nu îi dezbină.

111. Sportul este o imagine cinetică a corpului uman şi în acest caz


putându-se vorbi despre o nouă latură a esteticii – kinestetica.

112. Sportul este un proces de autoconstrucţie voluţională şi de


autodepăşire în ceea ce priveşte arta sculpturii corpului uman.

113. Înainte de orice, sportul oferă trupului uman pe care-l


înobilează idealul de frumos.

114. Arta şi sportul se întâlnesc într-un sistem de convenţii şi


reguli care permit exerciţiul şi creativitatea din aria experienţei
omeneşti.

115. Sportul această maladie binefăcătoare a umanităţii, a devenit o


relevantă şi expresivă realitate.

116. În sport, sportivul şi performanţele sale sunt măsura cu care


ne cunoaştem şi ne determinăm limitele.

117. Sportul este cârma care dirijează omul pe cărările sănătăţii


morale, psihice şi cele fizice.

118. Sportul, această veritabilă mitologie vie cu eroi şi ritualuri


sacronsacte este religia universală a popoarelor Terei. El fiind
un mare şi tenace creator de mituri.

119. Sportul reprezintă la superlativ vigoarea vitală a umanităţii.

120. Actul sportiv, este de fapt o naraţiune a trupului ridicată la


nivel de incantaţie.

11
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

121. Sportul este nobila artă care desăvârşeşte fiinţa umană.

122. Esenţa sportului se poate reduce simbolic la rezolvarea


pozitivă a relaţiei educaţionale dintre trup şi spirit.

123. Sportul este un mod de cunoaştere, care ispiteşte şi


răsplăteşte omenirea.

124. Sportul este un univers a bucuriei, o voluptate şi nu în ultima


instanţă o şcoală de viaţă.

125. Moştenirea spirituală a omenirii cuprinde şi un vast tărâm al


vieţii sportive.

126. În sport mai întâi a fost jocul, fiind urmat de ritm, ritmurile
naturii, vieţii, muncii ce se vor adunate într-un caracter superb
al civilizaţiei umane.

127. Un zeu bun a dăruit omului arta şi sportul să cultive fericit


spiritul precum şi armonia dintre ele.

128. Sporturile prin ele însele sunt muncă, ritm, cadenţă şi pauze,
care de fapt determină o adevărată coloană sonoră a gesturilor
componente ale actului sportiv.

129. Sportul este în esenţă o muză care se înrudeşte cu muzica,


fiind în a acelaşi timp un copil a armoniei supreme.

130. Sportul devine o dezordine ordonată într-un cadru stabilit şi


într-un anumit timp şi la un moment dat.

131. Pentru sport, cel mai vast şi frumos stadion este însuşi natura.
Sportul este mişcare, viaţă, el face parte din memoria şi bucuria
omenirii.

132. Astăzi sportul se confundă cu planeta, îi aparţine ca un bun


universal.

133. Sportul este un mod de cunoaştere care ispiteşte şi răsplăteşte


cu dărnicie.

12
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

134. Sportul interpelează secolul nostru, tulbură întregul edificiu al


reprezentărilor sociale deschizând ochii şi inima popoarelor
lumii spre trăiri şi bucuria vieţii.

135. Sportul a devenit astăzi o schismă a umanităţii pe scara


devenirii şi implinirii ei spirituale.

136. În lumea sportului, nimeni nu se naşte pentru sine.

137. În sport cele mai multe succese au începuturi şi urmări dulci,


iar cele mai multe păcate au începuturi dulci şi urmări amare.

138. În sport, întotdeauna intervine ceva mai puternic decât


interesul combatanţilor, este vorba de devotamentul faţă de
cauza şi principiile lui. Sportul îţi oferă voluptatea de a ieşi din
anonimatul cotidian.

139. În sport, fondul societăţii umane se regăseşte în sociabilitatea


lui.

140. Prima condiţie în sport este să îl practici .

141. Nimeni în sport nu ar fi nimic fără aportul tuturor.

142. Sportul este cel mai bun avocat menit să pledeze lumii
condiţiile pe care la oferă ca să trăim fericiţi în ea.

143. Raţiunea sportului de a fi este acţiunea şi dinamismul pe


care-l solicită practicantului.

144. Întotdeauna trebuie să încercăm să redăm sportului, mitul


sportivizându-l.

145. Sportul oferă speranţa, cu condiţia ca sportivul să aibă ochii


larg deschişi şi picioarele stabile pe pământ.

146. În sport, recordul devine o bucurie şi o împlinire. Numai cine


s-a străduit pentru aşa ceva poate să-l înţeleagă.

147. Dacă, un record, poate dura o zi, un an, câţiva ani, amintirea
lui dăinuie mult mai puţin.

13
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

148. Recordul poate fi bilanţul mai multor generaţii care înving


prin tine.

149. Orice record este un prilej de mare bucurie, după care


urmează teama de a îl pierde.

150. Pentru fiecare din noi viaţa este un lanţ de concesiuni, pierderi
şi recorduri.

151. Aproape întotdeauna, un record obţinut, îl datorezi şi


partenerilor de întrecere.

152. Din ingredientele care alcătuiesc recordurile fac parte:


talentul, munca, bioritmurile, condiţiile de pregătire, ştiinţa
antrenorului şi produsul nevandabil al zeiţei Fortuna – norocul.

153. Recordul este efemer ca şi gloria sportivă, doar clipele de


voluptate, bucurie şi extaz rămân în amintire.

154. O istorie a recordurilor sportive reflectă parcursul omului în


timp, precum şi lupta sa cu natura şi cu sine însăşi.

155. Sportul este incompatibil cu trufia, aceasta ducând-ul la


decădere.

156. Sportul, nu permite excese, acestea pot avea oricând ca final


drumul spre groapa comună.

157. Răspunderea sportului în societatea de astăzi derivă din faptul


că acesta nu este un produs destinat elitelor ci un mijloc de
sănătate pentru toţi colocatarii planetei.

158. În sport, acţiunile vorbesc mai hotărât ca şi cuvintele, pentru


că întotdeauna ele sunt precedate de fapte.

159. Unele din dramele inevitabile ale sportului sunt determinate


de faptul că în orice moment poţi să devii un viitor fost sportiv
de performanţă.

160. În sport, când dăruieşti întotdeauna primeşti mai mult decât ai


dat.

14
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

161. Amar poate fi gustul odihnei după o inutilă acţiune s-au o


nereuşită.

162. Astăzi, sportul nu poate fi considerat ca altceva decât un


superb răspuns la cultura unei ţări.

163. În sport, tăcera şi modestia învingătorilor devine interpretul


cel mai expresiv al bucuriei, succesului.

164. Nobleţea sportului provine din rangul cavaleresc care i s-a


atribuit de societate.

165. De la antica Eladă încoace sportul a îndeplini to funcţie


socială, astăzi ponderea lui în societate a fost întrecută doar de
mijloace media care i-au conferit universalitate.

166. Sportul nu poate fi decât originalitate, având o aură şi o poliţă


de idei şi principii care sunt benefice omenirii.

167. Sportul oferă copiilor posibilitatea să alerge după astre astfel


devenind ei înşişi stele.

168. În sport, corectitudinea impune respect şi auto respect.

169. Sportul de azi, devine o iscălitură a oricărei naţiuni.

170. Sportul şi sportivul fără idealuri devin simple şi banale


eufemisme.

171. În sport, indiferenţa este o formă maladivă de abandonare


individuală, s-au colectivă.

172. În sport, aspirând spre infinit niciodată nu trebuie ignorat


finitul.

173. În sport, conformismul este o formă disimulată a unei


veritabile laşităţi.

174. În sport, adeseori indiferenţa este o formă mascată în ridicol,


o laşitate.

175. În sport, ignorând demnitatea altora ţi-o dispreţuieşti pe a ta.

15
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

176. În sport, invidia este arma neaveniţilor şi a neputincioşilor.

177. În sport, prudenţa în faţa unei victorii este o condiţie esenţială


a celor ce vor urma.

178. În sport, veşmântul mîndriei trebuie să fie fapta.

179. Dârzenia în sport este premiza victoriilor.

180. Geniul în sport izvoreşte din talent, muncă şi inspiraţie.

181. Între sport şi armonie relaţiile sunt reciproce, ele nu au vârstă


şi se condiţionează reciproc.

182. Idealul sportivului de mare performanţă este de a rămâne


pentru totdeauna în vârf. Acest lucru este o utopie pe care toţi o
cunosc.

183. În sport ,caracterul sportivului se coace în focul întrecerilor.

184. Drumul celebrităţii în sport poate fi parcurs de oricine doreşte,


necazul este că nu toţi cel caută îl şi găsesc.

185. În sport, ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce


virtuţii.

186. În sport, nimic nu este mai înspăimântător decât ignoranţa


activă.

187. În sport, fărădelegea şi nedreptatea trebuie stinse mai repede


decât un incendiu înainte ca acesta să devină o catastrofă.

188. Cel care nu poate suporta şi atenua nenorocirea unui coleg de


sport este un adevărat nenorocit.

189. Prietenia în sport devine o egalitate armonioasă şi inevitabilă.

190. Sportul nu permite excese ori exagerări, acestea prefigurează


doar drumul spre groapa comună.

16
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

191. În sport, graniţa dintre demnitate şi orgoliu o asigură


modestia.

192. În sport, orgoliul este insolenţa vanităţii.

193. De multe ori în sport vanitatea devine, o formă disimulată a


egoismului.

194. Singura strălucire care i se poate adăuga gloriei sportive este


modestia.

195. Meritul în sport este întotdeauna acoperit de modestie, dar


acest lucru nu îl poate ascunde s-au diminua.

196. Pentru un sportiv, modestia nu trebuie să fie altceva decât un


fel de pudoare a orgoliului.

197. Mândria în sport nu este decât sentimentul fals pe care


sportivii îl au despre marea lor perfecţiune. Acest lucru îl expun
din dorinţa ascunsă şi deghizată de a dobândi aplauzele şi stima
publicului spectator.

198. În sport, morala devine o artă, artă care înfrumuseţează şi


desăvârşeşte comportamentul şi personalitatea sportivului.

199. Ca în nici o parte a vieţii sociale în sport morala stimulează


demnitatea, caracterul şi personalitatea.

200. Duşmanii cei mai de seamă a moralei în sport, sunt apatia şi


îngustimea conştiinţei sportivilor.

201. În sport, morala fără simţul paradoxului devine o banalitate.

202. Automulţumirea în sport este considerată ca fiind cea mai


bună piatră de mormânt a talentului.

203. Sportivul nemulţumit de sine însăşi, face primul pas important


către marea performanţă.

204. Efortul, truda, fac parte din legile de bază care guvernează
sportul, ele fiind inevitabile.

17
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

205. Orice performer indiferent de talentul pe care-l are, prin


muncă, păşeşte pe drumul consacrării în marea performanţă.

206. Ceea ce este specific truditorilor din lumea sportului este


faptul că aceasta are o demnitate a simplităţii, de fapt o
demnitate a muncii.

207. Niciodată în sport, parveniţii nu vor putea ajunge mari pe


spatele celor mici sau a începătorilor.

208. A fi înviins într-o întrecere de unul mai vrednic ca tine, nu


este o catastrofă ci o realitate care trebuie să te îndârjească.

209. Valoarea Eului sportivului de performanţă constă în ridicarea


acestuia deasupra lui însăşi.

210. Sportul, este o dramă mimată în care se investesc munţi de


pasiuni.

211. Sportul este o trăire la nivelul sacrului, a imaginarului care ne


plimbă prin profunzimile inconştientului şi abisurile istoriei.

212. Sportul, este o moştenire culturală a umanităţii care îşi trage


seva din trecutul nostru cel mai îndepărtat.

213. Sportul este o afacere şi afacerea este un sport, contează


numai performanţa.

214. În sport, ca şi în artă nu există o cale de mijloc. Ori eşti acolo


sus pe treptele gloriei ori în groapa comună.

215. Cinismul în sport devine o crudă şi şocantă realitate atunci


când antrenorul îţi spune, mulţumesc pentru intenţie, la
revedere.

216. În sport diferenţa dintr-o bătaie şi o luptă este faptul că în


primul caz oamenii se bat pentru că nu sunt de acord cu un
lucru, iar în cel de al doilea caz pentru că sunt de acord, cu un
regulament.

217. Dacă performanţa are un proprietar şi o patrie virtutea în sport


devine o chestiune pur umană.

18
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

218. Societatea sportivă nu este numai o societate istoric


determinată, ludică şi instituţuională, ea este astăzi un ideal al
universalităţii.

219. Aplauzele în sport sunt acordate sportivului şi performanţelor


sale şi nicidecum naţiunii din care face parte acesta, naţiunii
revenindu-i doar recunoştinţa.

220. Metafora sportului este raportul armoniei cu sublimul gestului


în sine.

221. Prin perseverenţă sportul a intrat în istorie cucerind lumea.

222. Cel mai mare şi mai ingenios războinic al zilelor noastre este
sportul, el a cucerit planeta cu armele din dotarea păcii.

223. Nici un sportiv înţelept nu îşi dispreţuieşte adversarul, ci din


contră, îl respectă ca pe un partener de interese.

224. În sport, modestia este plasa în care se poate prinde gloria.

225. Îngâmfarea, aroganţa, orgoliul excesiv a sportivului duce la


înfrângeri iremediabile.

226. Niciodată sportivul nu trebuie să se laude înainte de concurs,


ci numai după şi atunci, numai cu o discutabilă moderaţie.

227. Lauda nemeritată, linguşeala admiratorilor, nu este altceva


decât o satiră dură deghizată adresată sportivului în cauză.

228. Orgoliile în sport nu sunt altceva decât o suită de măşti


reprezentând propriile noastre defecte.

229. Marea performanţă pentru sportiv are două laturi esenţiale: a


şti şi a putea; între ele se dozează într-o proporţie mai mică
curajul, ambiţia, puterea şi norocul.

230. În sport, o înfrângere poate fi dureroasă dar niciodată


ruşinoasă.

19
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

231. În sport, reabilitatea înfrângerii se face numai printr-o


victorie.

232. Orice victorie adevărată în sport, niciodată nu poate fi


obţinută printr-o superioritate ilicită a învingătorului.

233. Mita în sport, nu este altceva decât amurgul acestuia.

234. De multe ori e suficient doar să te găndeşti la înfrângere ca să


te simţi înfrânt.

235. De regulă, învingătorul se va dezice până în al evita pe cel


care este conştient că nu îl va putea învinge.

236. Într-o competiţie nu neaparat va învinge cel mai puternic,


sigur va învinge însă cel mai abil, perseverent, curajos dar şi
norocos.

237. În sport, prudenţa depăşeşte o serie de virtuţi după cum


vederea depăşeşte alte simţuri.

238. În sport, cea mai frumoasă victorie este să te învingi pe tine


însuţi..

239. În sport, invidia celorlalţi devine o inegalabilă însoţitoare a


victoriei. De altfel invidia este un păcat fără de moarte care
niciodată nu are odihnă.

240. Marile valori ale sportului din orice ţară devin „mărci
protejate” ale acesteia.

241. Spectatorii sunt actorii nelipsiţi ai spectacolului sportiv, fără


de care acesta ar fi de neconceput.

242. Freamătul şi zgomotul tribunelor, cu alte cuvine viaţa lor,


reprezintă o partitură a unui cor antic, dar mereu prezent, care
dă un sens frumuseţii spectacolului sportiv.

243. Întrecerile sportive se desfăşoară după un ritual (regulament),


în care fiecare concurent are şanse şi arme egale pentru a
învinge.

20
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

244. Prima calitate a unui sportiv este respectul pe care îl are faţă
de sine însăşi, şi prin respectul generos pe care-l poartă
adversarilor şi admiratorilor.

245. Pentru sportivul care începe să cucerească lumea, lumea


începe în fiecare zi..

246. În sport muncind unilateral, numai pentru dobândirea unui


unic scop prin marea performanţă ne clădim propria închisoare.

247. Bătrânul, sportiv ( s-au fostul), îşi găseşte în luciul


performanţelor obţinute, răsplata muncii sale.

248. În sport, dacă refuzi să fi răspunzător de înfrângeri nu vei fi


răspunzător nici de victorii.

249. Progresul în sport, este egal cu bogăţia conceptului despre


spiritul lui.

250. Un ideal creat prin sport se dăruieşte fanilor, fără a se sărăci


pe sine însăşi.

251. Sportul este printre puţinele daruri menite să împace oamenii


prin luptă. Astfel fiecare din aceste lupte se transformă într-un
sistem conceptual propriu al războiului cu tine însăţi.

252. Recompensa în sport, întotdeauna vine după consumarea


actului sportiv. Valoarea ei, depinde numai de evoluţia ta
proprie.

253. Onoarea dobândită în sport, nu este altceva decât expresia


triumfului caracterului sportivului.

254. În sport, originalitatea înseamnă esenţa talentului însumat cu


quantumul muncii depuse.

255. Personalitatea sportivului este ca o coroană nevăzută, dar


recunoscută şi acceptată a omului.

256. Reputaţia sportivului este un act de recunoaştere şi nu o


donaţie, ea fiind ceva mai statornică ca şi gloria.

21
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

257. Prin esenţa sa, sportul, şi mai ales sportul de performanţă,


cere nu numai sacrificiu ci şi raţiune şi devoţiune.

258. Speranţa în sport are un singur sens – performanţa.

259. În sport, receptivitatea faţă de tradiţie este o condiţie a


viitorului.

260. Vanitatea în sport, este cartea de vizită a teribiliştilor din


domeniu.

261. Nici un sport nu poate forma cracterul unei persoane într-o


singură direcţie indiferent de tratamentul şi metodele aplicate.

262. Nici sportul, nici competiţia însăşi nu sunt bune s-au rele.
Fiecere poate genera în mod potenţial rezultate pozitive utile s-
au rezultate negative distructive în favoarea s-au
defavoarea societăţii şi în acelaşi timp ale vieţii.

263. Valorile sportului, toleranţa, egalitatea, fair-play-ul,


corectitudinea, curajul şi perseverenţa, reprezintă tezaurul
inestimabil a acestuia.

264. Emoţia şi imaginarul, par a fi cele două laturi poetice ale


sportului, prin ele acestea atingând esenţa, adică estetica lui.

265. În cadrul marilor competiţii sportive, valorile şi conţinutul


acestora sunt simbolizate în formă compactă, puse în scenă,
comentate şi propăvăduite ca atare.

266. Trăsătura primordială şi esenţială a sportului, este faptul că


de-a lungul istoriei umanităţii el a devenit o nouă şi sublimă
religie.

267. Sportivul este un fel de preot şi în acelaşi timp şi servitor al


religiei,inteligenţei şi forţei musculare, de fapt, un om marcant
al cetăţii.

268. De multe ori aflându-mă într-o stare de beatitudine, îmi vine


să explic şi să mă explic că în sport, victoria nu este cel mai
important lucru dar singurul care contează.

22
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

269. Expresia „citius altius fortius” cu o puternică tentă monahală,


ca îndemn mental şi moral a devenit pur şi simplu un motto
bun şi accesibil de utilizat pentru maniacii recordurilor, ca un
scop în sine.

270. Creştinismul a cucerit, a învins vechiul păgânism şi a eliminat


jocurile olimpice. Noul păgânism a recucerit creştinătatea şi a
reînfiinţat jocurile moderne.

271. Aproape toate marile instituţii sociale s-au născut din religie.
Să fie oare azi sportul un posibil înlocuitor al acesteia?

272. În sport, banul doboară întotdeauna fair play-ul. Prin tarele


nefaste pe care le provoacă, banul devine cancerul care-l macină
din interior.

273. Niciodată sportivul stăpânit s-au ahtiat după bani, nu poate fi


drept, acesta îl stăpâneşte şi îi subjugă acţiunile.

274. Banii din sport îl pot sluji ca un sclav, s-au pot să-l domine ca
un adevărat stăpân de sclavi..

275. În sport, a te lipsi de o bucurie spre a îi face pe alţii să se


împărtăşească din ea, constitue o dovadă a omeniei şi a
bunătăţii tale.

276. În sport, tăcerea şi modestia învingătorului reprezintă


interpretul cel mai expresiv al bucuriei.

277. Ca să învingi, trebuie să fi ceva mai mult decât bun, pentru a


fi de ajuns de bun.

278. În sport, nu eşti bun de nimic atunci când eşti bun doar pentru
tine.

279. Cine în sport învinge fără efort, fără luptă, triumfă fără glorie.

280. În sport, invidia pedepseşte sportivul ca pe un ultim duşman.

281. Cauza învingătorului, este pe placul zeilor, cea a învinşilor


devine plăcerea neantului.

23
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

282. În lumea sportului, ipocrizia afişată devine un omagiu pe care


viciul îl aduce virtuţii.

283. Istoricul sportiv pare a fi un profet, cu faţa mereu întoarsă


către trecut.

284. Istoria universală a sportului este de fapt tribunalul perpetuu


al acestuia, care-l judecă prin faptele înfăptuite, sau intenţiile
dorite sau răzbunate în deplina lor nuditate.

285. În sport în afară de cazul în care buna credinţă a spectatorilor


este înşelată totul este o devenire, în sensul că nimeni nu poate
prevedea nimic în desfăşurarea şi rezultatul actului sportiv.
Întâmplarea, gesturile sunt unice şi irepetabile.

286. Niciodată un spectacol sportiv nu a decăzut din cauza


publicului, ci doar din vina protagoniştilor.

287. O competiţie sportivă nu poate avea succes, fără contribuţia


actorilor, sportivii, care dau culoare, originalitate şi conţinut
acesteia.

288. Existenţa sportului în timp poate fi marcată, dezvoltată şi


chiar salvată numai de către sportivi.

289. De multe ori în sport ignoranţa adversarului studiată devine


un fel de artă.

290. Ceea ce pentru oamenii de rând este normal, în sport nu poate


fi marea performanţă.

291. Marea performanţă sportivă face parte din înaltele sfere ale
spiritualităţii umane. Atingerea ei este un ritual, un act de
bravură, provocator, similar încercărilor de escaladare a unui
Everest.

292. Azi nu există o activitate sportivă de performanţă formală, ar


fi o aberaţie în care sportul ar fi gol, lipsit de principiile pe care
le fundamentează, realitatea, pragmatismul şi morala.

24
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

293. Faţă de toate religiile omenirii care îşi caută în permanenţă


creatorul, sportul, această mare unică şi benefică religie a lumii
îşi caută în continuare idolul şi idealul.

294. Sportivii cu adevărat mari fac parte dintre geniile cele mai
autentice ale unui popor. Ei pot trăi independent aevea vieţi
diverse şi foarte mari.

295. Fiecare contează în sport în funcţie de viaţa şi activitatea pe


care a desfăşurat-o şi performanţele realizate.

296. Sportul, este o practică umană care se sprijină pe


antropologie.

297. În sport, istoria şi imaginarul se confruntă.

298. Mândrie, modestie, curaj şi optimism, acestea sunt câteva


ingrediente umane spre care sportul astăzi se îndreaptă, parcând
fireşte într-o lume a globalizării.

299. Sportivul trebuie să fie un senior al vieţii nobile dar şi un


servitor al pasiunilor sale.

300. Succesul în sport se obţine prin multă voinţă, perseverenţă,


cinste şi corectitudine, care o dată dobândite îl consacră şi îl
evidenţiază.

301. Sportul astăzi este un fenomen social, cultural, cu o puternică


bază biologică naturală.

302. În sport, campionii învaţă copii să viseze frumos.

303. Ignoranţii, criticii fervenţi ai sportului, care nu îşi dau acordul


ideii că acesta face parte din cultură, au fost reduşi la tăcere de
amploarea şi dimensiunea lui, ajungând ca ei însăşi să fie
judecaţi pentru lipsă de cultură.

304. Ironia este că sportul în devenirea sa a trebuit mereu să lupte


împotriva unei concepţii exclusiviste asupra culturii. Cultura nu
a ezitat în interesul propriei reputaţii şi legitimări să-i
recunoască, sportului, valenţele, care de fapt îl înobilează.

25
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

305. Mentalitatea sportivă înseamnă mai mult decât un act sportiv,


s-au un exerciţiu, înseamnă un stil şi mod de viaţă la cel mai
ridicat standard moral.

306. A fi sau a pretinde că eşti un tip sportiv, face parte din stilul
propriu de viaţă, el poate fi demonstrat însă numai prin fapte
care să-l onoreze.

307. Sportivul niciodată nu poate şi nu trebuie să devină


spectatorul propriei sale vieţi.

308. În sport, o condiţie esenţială este acea că în permanenţă să-ţi


domini gândirea, fiind întotdeauna tu însăţi.

309. În sport, talentul, spiritul, marea performanţă devin o mândrie


a creierului.

310. Marea performanţă în sport, este dobândită trecând şi


escaladând infernul gloriei.

311. Prin gestul şi actul sportiv pe care-l crează sportivul devine o


statuie în mişcare în care frumuseţea corpului şi spiritului este
ridicată la rang de model a umanului din noi.

312. Niciodatăi un sportiv nu este dispus să-şi închirieze liniştea,


neliniştea permanentă îl obligă la această renunţare.

313. O echipă sportivă nu este altceva decât o fabrică de identităţi.

314. Un sportiv trebuie să fie aidoma unui zeu, el trebuie să-şi


iubească aproapele, adversarul s-au spectatorul şi chiar pe
„diavolul” de arbitru.

315. Campionul devine omul cetăţii cel care dă de lucru cu fiecare


victorie zidarilor acesteia.

316. Comunitatea pentru sportiv este de fapt mediul lui existenţial.

317. Performerul, campionul, devine membru marcant al


comunităţii atâta timp cât el este demn de ea.

26
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

318. Medalia prinsă de gâtul învingătorului reprezintă pentru


acesta un prim pas spre glorie.

319. Gloria de multe ori nu reprezintă decât un cântec de sirenă


eşuată pe valurile timpului.

320. Nu este sportiv acela care aleargă aiurea ci cel care respectă şi
onorează regulile scrise şi nescrise ale sportului.

321. La marea performanţă sportivă nu se poate ajunge decât pe un


drum cunoscut şi bătătorit de antemergători.

322. Gloria în sport, este se pare de genul feminin. Ea se lasă atrasă


de cei care o tratează bărbăteşte.

323. Sportul nu poate fi trădat de iubire, ci din contră el poate fi


trădat neiubindu-l.

324. Pe rănile dobândite de sportivi niciodată să nu puneţi petale


de roze, ci coroane de spini, dar septice.

325. Sunt momente în istorie în care sportul nu este o cultură sau o


artă, ci o posibilitate de a gândi.

326. A crede că între intelect şi sport există o incompatibilitate,


aceasta înseamnă o erezie.

327. Geniul în sport, poartă amprenta paradoxului, a


contradictoriului, dominat fiind de mentalitatea de învingător
care de fapt îl consacră.

328. Lupta sportivă este la fel de brutală ca lupta războinicilor, dar


spre deosebire de aceasta nu lasă victime.

329. Sportul nu este o poezie, ci o competiţie în care talentul,


perseverenţa, munca şi norocul se amestecă pentru a desemna în
urma unei lupte învingătorul, adică pe cel mai bun.

330. Marile performanţe sunt originale şi poartă în ele o puternică


amprentă personală, de fapt ele sunt sinteze ale eforturilor
depuse în a le atinge.

27
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

331. Marea performanţă o putem defini ca suma tuturor


paradoxurilor, a înfrângerilor, durerilor şi simţămintelor
adeseori de frustare din existenţa efemeră a unei cariere de
sportiv.

332. Poate vi se pare că sportul nu a salvat pe nimeni, însă el este


cel care ne-a obligat să ne salvăm unii pe alţii.

333. Singurătatea permanentă a antrenorului se poate compara


numai cu singurătatea de artist a scuptorilor de oameni.

334. Vocaţia sportivului este vocaţia zidului tenacităţii lui, în a


răbda mortarul vremurilor şi zugrăveala rezultatelor obţinute
într-o carieră.

335. Gestul sportiv se exprimă întotdeauna ca un mijloc de


comunicare imperfect exprimat în limbajul universal al
sportului.

336. Cea mai incitantă situaţie în sport este atunci când descoperi
faptul că recordul tău are în el viermele eroziunii.

337. Pentru posteritate cea ce contează foarte mult pentru sportiv


este faptul că acesta să aibă un start bun, un traseu adecvat spre
marea performanţă, şi binanţeles o glorie chiar şi postumă.

338. În sport, nu există o fiinţă atât de laşă ca acesta să nu îl poată


transforma în erou.

339. Câteva condiţii în sport pot produce izbânda, neîncrederea în


forţele sale, mentalitatea de învingător, dar şi frica de a nu te
dezonora în faţa înfrângerii.

340. Jurământul sportivului de loialitate, respect, şi corectitudine


nu poarte fi just decât numai dacă îmbracă forma umanului.

341. În sport, ca şi de altfel în viaţă nu trebuie să te lauzi cu ceea


ce nu âţi aparţine, acest lucru devine o mare dezonoare.

342. Entuziasmul şi severitatea fără performanţă în sport, dovedesc


din partea sportivului rea credinţă, uşurinţă şi minte foarte
puţină.

28
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

343. Mintea sportivului şi puterile lui sufleteşti, se află ca şi


steagul în mijlocul cetăţii.

344. Adevărata morală în sport este acea care caută să-i apropie pe
oameni, să-i determine să-şi făurească prin eforturi comune o
fericire mutuală.

345. Cel care săvârşeşte o nedreptate în sport este mai nefericit


decât acela împotriva căreia ea este săvârşită.

346. A face o nedreptate în sport este mai rău decât a o suporta.

347. Neînţelepţii în sport pot deveni printr-o nenorocire, înţelepţi.

348. Întotdeauna în sport, virtutea şi ştiinţa sunt daruri a căror


valoare depăşeşte pe cele a talentului şi a bogăţiei.

349. Virtutea sportului o putem defini ca o raţiune devenită


energie.

350. Viaţa sportivului este un dar, pe care acesta îl merită numai


atunci când îl dăruieşte aproapelui.

351. Sacrificiul în sport, îi dă acestuia întregul sens al existenţei


sale.

352. Norocul în sport este o întâmplare, fericirea o vocaţie.

353. Sportul este un copil mai mare s-au mai mic, darul lui cel mai
înalt fiind acela al creşterii.

354. Lumea sportului trăieşte prin însăşi nemurirea sportivilor


muritori.

355. Un sportiv care îşi pierde onoarea nu mai are ce să piardă. De


fapt onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni şi
pentru sine însăşi.

356. Chiar dacă pacea sacră, pacea eternă rămâne de-a pururi o
himeră, datoria sportivilor şi a omenirii este să lupte neîncetat
pentru instaurarea ei.

29
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

357. Pacea sacră se va realiza într-o zi nu pentru că oamenii vor


deveni mai buni, mai umani, ci pentru că o nouă ordine a lumii,
a lucrărilor ei vor impune această stare.

358. Adevăratul patriotism al sportivului pleacă ca o manifestare


specifică a dragostei pentru omenire şi el este incompatibil cu
ostilitatea faţă de alte naţiuni, s-au rase.

359. În sport una din marile defecte ale sportivilor, este aceea de a
dori să servească drept pildă altora.

360. Perfecţiunea în sport este mai uşor să o gândeşti şi să ţi-o


imaginezi, greul începe când trebuie să o transformi în fapte.

361. În sport, proba unei plăceri este amintirea ei.

362. Întotdeauna în sport trebuie să fugi de plăcerea, care poate da


naştere durerii.

363. În sport, prietenul sigur şi de nădejde îl vei cunoaşte în


împrejurări nesigure.

364. Prietenul adevărat în sport este acela care te sfătuieşte la bine


şi nu cel care îţi laudă nebuniile.

365. În sport egalitatea este sufletul prieteniei care reuşeşte să


înobileze bucuriile şi să înjumătăţească necazurile.

366. Primejdiile din lumea sportului unesc oamenii şi produc eroi


dând sportivilor putere.

367. Adevărata valoare a sportului, nu poate fi ştirbită niciodată de


nici un adevăr.

368. Sportivul desăvârşit se străduie întotdeauna ca performanţele


sale să nu rămână în urma cuvintelor care le etalează.

369. În sport, inteligenţa trebuie să dea un sens acţiunii, fără ea


aceasta devine necontrolabilă.

30
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

370. Sportivii şi în general oamenii din lumea sportului sunt o


sinteză şi o cronică scurtă a unei epoci.

371. În sport decontarea performanţelor se face prin fapte şi nu


vorbe.

372. În sport, marile adevăruri aşteaptă s-au se lasă aşteptate doar


minciunile sunt găsite.

373. În sport, amintirile sunt arme pentru cel ce este ameninţat cu


uitarea.

374. Creuzetul marilor performanţe dar şi a unor opere artistice cu


tematică sportivă rămâne arena.

375. În sport, amorul propriu este cel mai mare linguşitor.

376. La unii sportivi aroganţa ţine loc de mărimea caracterului care


de fapt nu este altceva decât o viclenie a sufletului.

377. Raportul dintre valoarea performanţei realizată şi valoarea lui


umană, dă girul, geniului în sport.

378. Prin aspiraţia sa pentru progres sportivul devine pentru


societate o valoare umană, care se cuantifică în devenirea ei
prin moralitate şi performanţă.

379. În sport, nu au ce căuta avarii, aceştia dealtfel nu sunt altceva


decât amanţii platonici ai banului.

380. Performanţa sportivă se naşte din, renunţări şi frustări, de


aceea atingerea ei devine o miere a succesului.

381. Menirea sportului în lume este să sporească prin prestaţia lui


bucuria şi prestigiul umanităţii.

382. Cel mai vast şi mai armonios stadion devine natura însăşi.

383. Performanţa în sport nu este altceva decât povestea căilor şi


mijloacelor prin care s-a ajuns la realizarea ei.

31
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

384. Sportivii mari ai lumii nu au creat performanţa în sport ci


sportul practicat de aceştia a putut genera performanţa.

385. Între sport şi artă, există o relaţie naturală cu un subiect


comun – omul.

386. Personalitatea unui sportiv este direct proporţională cu sinteza


lui sufletească întregită de performanţa dobândită.

387. Marea performanţă nu este un scop în sine ci o motivaţie şi o


modalitate complexă de a te putea apropia de omul ideal al
momentului.

388. În sport trebuie să şti să te opreşti în faţa celui căzut, să îi poţi


întinde o mână şi să-l ajuţi să se ridice. Este un gest obligatoriu
de nobleţe caracteristic şi decisiv.

389. Regulamentele sportivilor sunt aidoma ritualurilor unor religii


universale, par absurde dar cioplesc oamenii.

390. În fiecare sportiv trăieşte un artist şi un erou, precum în


fiecare erou coexistă un sfânt şi un aventurier.

391. Sportul este o lume, iar lumea lui este arena

392. În fiecare fost sportiv zace o mare performanţă abandonată.

393. Fiecare înfrângere în sport devine un ingredient, chiar dacă şi


amar, el este necesar pentru viitoarele victorii.

394. A face sport devine o ştiinţă a potenţialului corpului uman


ridicat la nivel de existenţă.

395. Dacă în urma unui îngrozitor dezastru prin absurd sportul ar


dispărea va fi datoria umanităţii de a îl reinventa în folosul şi
spre existenţa ei.

396. Idealul omului modern, vis a vis de performanţă este de a îşi


realiza un corp de sportiv în care sălăjuieşte un spirit de
înţelept.

32
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

397. Exerciţiile fizice, mişcarea, armonia între gesturi, sunt dălţile


razelor solare poposind asupra corpului uman, modelându - l.

398. Performanţa sportivă, de fapt marea performanţă, este arta


sublimă a sportului care-l desăvârşeşte şi îi conferă trăinicie şi
credibilitate.

399. Mijlocul cel mai eficare de a face sportul dezinteresat şi pur,


este fără îndoială literatura. Indiferent ce se va întâmpla sportul
se constituie întruna din cele mai generoase şi ideale teme.

400. Muzica conferă sportului, spiritualitatea sunetelor, îl domină,


dăruindu-i acestuia poezie şi atmosferă.

401. Gestul, actul sportiv, nu este decât o suită muzicală perfectă,


scrisă cu trudă, lacrimi şi sudoare.

402. Sportul este cârma care dirijează omul pe cărările sănătăţii


morale, psihice şi fizice.

403. Stadionul este un creuzet în care se topesc la focul sacru


drame umane, ca un permanent ecou prelungit în timp şi spaţiu.

404. Spectacolul tribunelor de pe marile stadioane nu este altceva


decât un gigantic şi antic cor, care plasmodiază imnele
sportului.

405. Sportul se manifestă ca o spiritualitate profană, traversată de


mistica trupului cu toate mecanismele sale.

406. Sportul îmbracă uniforme rituale, îşi desfăşoară slujbele după


canoane şi triptice specifice în templele sale, cu alte cuvinte este
o nouă şi universală religie.

407. Actul sportiv este de fapt o naraţiune a trupului ridicată la


nivel de incantaţie.

408. Cu miturile şi idolii creaţi sportul a devenit în ansamblul


culturii şi civilizaţiei un fel de substrat laic al aspiraţiei spre
idealul de om al comunităţii.

33
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

409. Dacă putem denumi secolul în care trăim ca straniu, aceest


lucru îl datorăm sigur acelei „ religia athletae”.

410. Mitul este de când lumea. Doar sportivul şi societata umană


sunt într-o continuă transformare, aceasta conferindu-i mereu
alte feţe.

411. Grandoarea marii performanţe este rezultatul unei furii a


creatortului ei, sportivul.

412. Pentru sportiv virtutea este primul titlu de nobleţe şi cel mai
scurt drum spre glorie.

413. Sportul interpelează secolul nostru, îi tulbură întregul edificiu,


deschizând ochii popoarelor lumii asupra marii schisme a lumii
moderne.

414. În sport, prietenia se câştigă prin fidelitate, modestie şi


generozitate.

415. Viciile sportivilor devin propriile lor pedepse.

416. Performerii sunt cu adevărat mari numai în măsura în care


sunt cu adevărat buni şi drepţi.

417. Ca sportiv trebuie să ţii cont de faptul că dacă întrega lume s-


ar coaliza împotriva ta nu îţi poate face nici un sfert din răul pe
care ţi-l poţi face tu însăţi.

418. Marea bucurie a stadioanelor constă în exuberanţa


spectatorilor care la un moment poate deveni un act de cultură.

419. Sportul este mişcare, viaţă, de fapt o parte ce îşi are loc în
memoria şi bucuria omenirii.

420. Sportul a intrat în cultură nu prin contrabandă, ci prin ce a


primit de la fiecare artă în parte şi implicit prin ce a dat la
schimb.

421. Prin sport unii înţeleg o artă profană, alţii o artă a


agrementului, atunci când acestuia îi lipseşte valoarea
performanţei.

34
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

422. În lumea sportului ironia, lipsa de respect faţă de adversar,


spectatori, de regulile fair play-ului constituie o glumă sinistră
din apanajul neaveniţilor.

423. Coroana de laur pusă pe fruntea învingătorului dincolo de


simbolistica sacră a acestuia, nu reprezintă decât aura unei glorii
în devenire.

424. Drumul spre treptele podiumului de premiere este pavat cu


dalele tuturor renunţărilor, a trudei laborioase a frustrărilor, a
greutăţilor de toate felurile, toate acestea pentru plăcerea
efemeră dar atât de înălţătoare a gloriei.

425. Stadioanele lumii înseamnă tinereţe, entuziasm, modernism şi


civilizaţie fără de care localităţile Terei ar fi mai puţin frumoase
şi oamenii mai puţin fericiţi.

426. Stadioanele ne înfrumuseţează viaţa, ne fac mai optimişti,


totul depinde de noi numai de noi ca să nu rămânem în faţa lor
doar contempându-le.

427. Arenele sportive descind din inconfundabilele teatre antice


atât prin construcţie cât şi prin cronica trăită a fiecărui
spectacol sublim.

428. Pe stadion atletul este un actor interpretând un rol bine


stabilit, iar pe scenă actorul prin performanţele sale devine un
sportiv afectiv.

429. În sport, faţă de teatru, nimic nu este artificial, regizat, nimic


executat schematic şi convenţional. Aici totul este spontan,
direct şi imediat, deci real.

430. În jurul scenei teatrale spectatorii asistă. În tribună şi pe


gardurile stadioanelor aceştia exaltă.

431. Sportul nu este altceva decât o piesă compusă din variaţii pe


o temă dată a cărui final este imprevizibil, constând din victoria
s-au înfrângerea unor protagonişti aleatorii.

35
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

432. Numai sportul ne poate face să credem că eternitatea


evoluează

433. Poate în nici un loc din lume nu se petrec atâtea drame


sufleteşti într-un interval relativ scurt de timp, decât în spaţiile
în care are loc actul sportiv.

434. Dansul, este forma stilizată a gestului sportiv.

435. Mişcarea în coregrafie este mai elaborată, gestul sportiv este


mai spontan, mai instinctiv, mai uşor şi mai înrudit cu firescul.

436. Sportul ca şi dansul provin din acelaşi timp al istoriei, având


un domeniu comun, gesturile efemere trasate în timp şi spaţiu
unice şi irepetabile.

437. Actul sportiv este astăzi o dezordine ordonată într-un cadru şi


moment dat.

438. În devenirea sa sportul a cochetat întotdeauna cu muzele


ajungând într-o onorantă vecinătate.

439. Arena primordială a umanităţii în care acesta s-a manifestat a


fost cercul care devine magic atunci când se desemnează
victoria şi învingătorul.

440. Nici un stadion nu a devenit una din cele şapte minuni ale
lumii, dar prin însumarea lor la scară planetară ele au devenit.

441. Similitudinea dintre arhitectură şi sport constă într-un schimb


de valori, mişcarea şi armonia sportului cu armonia
arhitecturală a templelor acestuia, şi reflexul nemişcat al
pietrei.

442. Palestrele, stadioanele de azi sunt simţăminte arhitecturale


care se amestecă cu cele mai înalte gânduri şi idealuri ale
omului dinamic.

443. Sportul prin performanţele, prin bucuria şi atmosfera de


elevaţie prilejuieşte înobilarea uneia din marile sărbători ale
omenirii. Arta.

36
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

444. Idealul dobântit în sport nu este altceva decât imaginea


adevărului descoperit în stare pur umană.

445. În sport aprecierile sincere nu sunt întortdeauna elegante dar


de multe ori aprecierile elegane nu sunt întotdeauna sincere.

446. În arbitrajul sportiv cel mai scump lucru este cinstea, dar ce
folos dacă unii din cavalerii dreptăţii o vând ieftin.

447. În arbitraj câştigurile necinstite sunt ca modelele false, cu cât


sunt mai multe cu atât riscul devine mai mare.

448. Prima afecţiune fie ea de orice natură din sport apare odată cu
sportivul.

449. În sporturile de echipă nu toţi jucătorii juniori sunt pregătiţi


să devină schimbul de mâine. Oare un poimâine nu va exista ?

450. În sport, nu toate echipele de seniori dau dovadă de


maturitate.

451. Performerul sportiv este mare prin însăşi slăbiciunile firii sale.

452. Nimic nu este mai dramatic în lumea sportului decât atunci


când performanţa devine o povară de frumos şi o virtute cu
consecinţe umane.

453. Oricât ar părea de paradoxal marii performeri din lumea


sportului, indiferent de ramura sportivă se aseamănă cu toţii
între ei. Numai mediocrităţile şi neaveniţii în această lume sunt
plini de originalitate.

454. Niciodată marii performeri nu folosesc sportul ca oglindă în


care să-şi afişeze podoabele personalităţii lor.

455. În sport, orgoliul de a descoperi umilinţa, este mai străin de


înţelepciune, decât umilinţa în a-ţi descoperii orgoliul.

456. Sportivul nu este niciodată singur în această lume. În cel mai


rău caz el e însoţit de un băieţel, un tânăr şi de un adult; de fapt
ipostaze ale eului său trecut.

37
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

457. Lacrima în sport nu este importantă decât prin suferinţa care


i-a dat naştere, de aceea probabil nu se produc încă lacrimi
sintetice.

458. În sport, nimic în afara talentului nu se primeşte în dar şi


nimic nu se plăteşte mai scump decât acesta.

459. Performanţa este tot ceea ce rămâne, după ce ai uitat ce ai


suferit pentru realizarea ei.

460. Liniştea în sport se poate învăţa cu eforturi, însă neliniştea


niciodată.

461. În sport, obiectivitatea nu este decât o subiectivitate care se


ignoră cel mai adesea din laşitate.

462. Omul pentru sport are toate calităţile pe care acesta le cere, nu
îi lipseşte decât curajul de a se teme de ele.

463. Nu am să înţeleg niciodată de ce performanţa naşte misterul


sau de ce misterul naşte marea performanţă.

464. În sport, entuziaştii fără talent şi chemare sunt oamenii cei


mai periculoşi.

465. Odată trasat drumul spre marea performanţă nu poate fi


ignorat, el trebuie respectat cu sfinţenie.

466. Triumful geniului în sport se datorează în primul rând şi


întâlnirii lui cu marele public. Publicul spectator îl impune cu
autoritate absolută supunândui-se.

467. În sport, calea spre progres este marcată de efort şi


perseverenţă.

468. Marea performanţă este incompatibilă cu lenea, starea de


prostie sau vegetaţie. Din contră ea este rezultatul unor acţiuni
dinamice, creionate de o muncă dusă până la limitele
suportabilului.

38
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

469. Marea performanţă este o perpetuă suferinţă care de fapt este


o lege a existenţei umane, ea însăşi, fiind pentru sportiv
inevitabilă.

470. Curba lui Gaus (clopotul) este expresia geometrică a carierei


unui sportiv de mare performanţă.

471. În sport, nu este nevoie să doreşti să câştigi ci chiar trebuie să


câştigi ca să convingi şi în acelaşi timp să fi tu însuţi convins.

472. Orice succes în sport îşi are originea în ambiţie.

473. În cazul marilor performanţe ambiţia nu îmbătrâneşte ci


numai se maturizează.

474. Aspiraţiile spre marea performanţă spre dobândirea


recordurilor se nasc numai şi numai din eşecuri.

475. În sport, paşapoartele pentru gloria eternă sunt eliberate


numai de marea performanţă.

476. Izbânda în sport este gustată numai de cei care au trudit


pentru ea.

477. În lupta cu noi înşine, izbânzile sunt cele mai de preţ


accidente.

478. Laurii cuceriţi în întreceri nu se ofilesc niciodată după cum


nici medaliile obţinute nu vor ajunge la vreun depozit de fier
vechi.

479. În sport, pasiunile ne determină iar înţelepciunea ne conduce


spre victorie.

480. Pasiunea este un cumul al civilizaţiei fără de care sportul,


religia, arta, munca ar fi fără sens.

481. În sport, pasiunea însoţită de înţelepciune devine o virtute.

482. În sport, patima nu adoarme raţiunea ci doar o stăpâneşte.

39
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

483. Numai sportivul însufleţit de puternice pasiuni poate accede


în sanctuarul marii performanţe.

484. În sport, numai o pasiune poate învinge o pasiune.

485. Sportivii care au cunoscut marile pasiuni sunt toată viaţa


fericiţi. Nefericirea lor apare doar când acecste pasiuni se pierd.

486. Eutaziasmele manifestate în sport, nu sunt altceva decât


generoase flori ale sufletului.

487. Fără entuziasm în sport, nu vom putea a ne căţăra pe


piedestalul victoriei.

488. Sportivul este o fiinţă, de fapt un grănicer aflat la frontiera


dintre performanţă şi mister.

489. Sportivul devine un colaborator al fiecărei clipe a marilor


elanuri şi puteri ascunse.

490. Sportivul pare să fie definit ca o trecătoare sărbătoare, în


marea durată a eternului uman.

491. Ecuaţia sportiv – om pote fi exprimată şi sub forma a putea şi


a fi.

492. Adevăratul performer nu este omul care ştie, ci o fiinţă care


ştie ce ştie.

493. Gloria sportivă este invincibilă şi eternă.

494. Sportivul nu este niciodată robul împrejurărilor şi al


necesităţii, ci prin prestaţia lui devine biruitorul lor glorios.

495. Sportul, se desprinde din continentul uman, nu ca oarecare


insulă ci ca un adevărat arhipelag.

496. Sportivul devine un om valoros pentru societate abia atunci


când acesta se poate manifesta liber, în toată plenitudinea
talentului şi calităţilor cu care natura la înzestrat.

40
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

497. Culmea optimismului în sport este furia de a susţine că totul


merge bine când în realitate totul merge prost.

498. Niciodată nu poţi fi un pesimist când este vorba de sportiv ci


doar numai în cazul în care este vorba de condiţia sa în
România

499. Optimismul în sport se naşte de multe ori din toate


dezamăgirile îndurate de sportiv.

500. Una din cele mai bizare apariţii în lumea sportului, o constitue
optimiştii frustaţi.

501. Paradoxul în sport nu reprezintă altceva decât un strigăt


imposibil, pe care-l scoate inefabilul împins până la paroxism.

502. În sport, cei care aprobă o idee, o iniţiativă, o numesc opinie,


cei care o dezaprobă o numesc pamflet.

503. În publicistica sportivă, polemica făcută cu bun simţ este o


condiţie a bunei credinţe între părţi.

504. De multe ori în presa sportivă o mare trecere o au numai


ideile care în ultimă instanţă pot vida bunul simţ.

505. Astăzi în media sportivă în confruntările directe a fost


înlocuită eleganta spadă cu arhaicul satâr.

506. Scandalul vinde ziarul, un principiu actual aplicat în presa


sportivă, care a ajuns din păcate la rang de pildă spre disperarea
bunului simţ.

507. În presa sportivă schimbându-ţi fără temei o părere ajungi tu


însăţi să nu mai ai nici o părere.

508. Argumentele aduse pro şi contra de către jurnaliştii noştri fac


parte dintr-un capitol al politicului acestora, mai mult s-au mai
puţin credibil.

509. Greutatea unei opinii în sport este direct proporţională cu


cunoştinţele, gradul şi libertatea de exprimare a celui care o
formulează.

41
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

510. O chestiune esenţială a jurnalistului din presa sportivă este


faptul de a înţelege punctul de vedere contrar opiniei tale.

511. Sportul este o frumoasă şi benefică fantasmă, care ne ajută şi


să înţelegem marea performanţă şi condiţia performerilor.

512. În sport, calea paradoxului devine calea performanţei.

513. Activităţile sportive îşi găsesc repausul numai în acţiune.

514. Triumful raţiunii în sport este de a îţi pune la îndoială propriul


tău record.

515. Cel mai bun lucru de a scăpa de orice tentaţie este de a obţine
satisfacţia ei.

516. Raţiunea sportului în a exista este acţiunea.

517. Dacă refuzi să fi răspunzător de o înfrângere nu vei putea fi


răspunzător nici de victorie.

518. Duşmanul cel mai înfocat al unui sportiv este ignoranţa.

519. În sport, îndoiala omoară iar credinţa dă viaţă.

520. Curajul în sport nu este altceva decât încrederea în propriile


forţe, s-au dacă vreţi o reacţie a acestora.

521. În sport, atingerea perfecţiunii merge foarte încet, cu multă


migală şi trudă, de fapt practic ea niciodată nu poate fi
obţinută.

522. În sport, performanţa este efemeră, durează atât cât ea este


actuală.

523. Sportul nu este o gară de tranzit, în domeniul păstrării


sănătăţii, ea este de fapt o expresie pentru ce şi cum să
călătoreşti pe drumul vieţii.

524. Sportul a fost creat de om să uimească omul, în evoluţia lui


spre perfecţiune.

42
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

525. În sport, te vei întâlni cu adevăruri pe care de multe ori e cu


putinţă să le înţelegi dacă înainte nu ai trecut prin anumite
rătăciri.

526. În sport, adevărul este pretutindeni, dar nu-l poate găsi şi


recunoaşte decât cel care depune eforturi în a-l căuta.

527. În sport, marele adevăr nu este numai performanţă ci calea


care duce la obţinerea ei.

528. Adevărul în sport devine o constantă şi o rudă a timpului,


atunci când cauţi şi devii învingător.

529. De multe ori în sport erorile sunt cele care declanşează


ambiţiile de a căuta şi găsi adevărul.

530. Unul din cele mai însemnate lucruri în sport este să trăieşti cu
adevărul şi în adevăr tot timpul.

531. Pentru un sportiv o prea repede admiraţie acordată, este un


semn de slăbiciune a admiratorului dar şi un prim pas spre
linguşire.

532. În sport, unul din cele mai vechi sentimente este invidia care
întotdeauna va da naştere josnicei bârfe.

533. De fapt în sport, invidia nu este altceva decât umbra


necredincioasă a admiraţiei sincere.

534. Atunci când în sport nu poţi accede la coroana de învingător,


străduieşte-te să o depui tu însăţi la picioarele învingătorului ca
o sinceră recunoaştere.

535. Când admiraţia în sport supravieţuieşte prieteniei, ea devine o


nobilă confirmare a acesteia.

536. În sport, lipsa invidiei reprezintă cel mai adânc semnal al


existenţei unei înalte virtuţi.

537. Invidioşii în sport suferă pentru succesul altora ca de o


umilinţă, ca o ofensă nemeritată adusă talentului lor.

43
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

538. În sport, niciodată negura egoismului, nu va străbate lumina


adevărului şi nobleţii.

539. Adeseori în sport, ambiţia este confundată cu vocaţia, ceea ce


este un non - sens.

540. Ambiţia în sport, nu de puţine ori poartă amprenta unui păcat,


acela de a nu privi în urma ta.

541. Unele din cele mai frumoase clipe după împlinirea unei
cariere de performer sunt cele pe care le dezgropăm din cartea
amintirilor.

542. Amintirile din sport poartă în ele muzica gestului, timpului şi


spaţiului, care le-a creat.

543. Amintirile sportivilor sunt unice câmpuri ale paradisului, de


unde acestea nu pot şi nu trebuie izgonite.

544. Înainte de a deveni o artă, sportul este viaţă, iubire, muncă,


tenacitate şi demnitate.

545. În cariera unui sportiv, devin esenţiale morala şi perseverenţa.

546. Sportivul dezvăluie semenilor lui calea spre armonie a cărei


rezultat, este fericirea şi pacea.

547. În fiecare moment actul şi gestul sportiv crează o muzică


inefabilă a unei stări sufleteşti de excepţie.

548. Puterea universală a sportului stă în universalitatea lui, ea este


dovada evidentă de armonie a omenirii.

549. Patrimoniul şi tezaurul sportiv, fac parte din suprema avuţie a


unei naţiuni.

550. Frumosul în sport, este podusul spiritului liber, o creaţie a


acestuia zămislită în natură de om pentru om.

551. Astăzi se pare că sportul poate fi socotit ca un ultim cuvânt al


artei după cum moartea este ultimul cuvânt al vieţii.

44
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

552. Fiecare operă de artă deci şi sportul, îşi crează propria sa


estetică.

553. Sportul este o descătuşare teribilă a emoţiilor, iar aceste


emoţii vorbesc o limbă universală pe care toată lumea o înţelege
şi o admiră.

554. Sportul nu trebuie să fie un scop în sine, ci un mijloc fiabil de


comunicare între oameni.

555. Limbajul sportului este unic şi universal.

556. Rostul sportului nu este visul, ci arta de a înobila fiinţa


umană.

557. Sportul, nu poate fi frumos decât numai prin adevărurile pe


care le conţine şi le crează.

558. Prin mijloacele sale sportul, se străduie să ridice viaţa la nivel


de ideal.

559. Cu cât în sport alegi căile cele mai simple pentru dobândirea
proprii performanţe, cu atât acestea devin mai eficiente în
realizarea ei.

560. În sport, binele nu constă de a nu face o nedreptate, ci de a nu


dori în nici un fel să o faci.

561. Binele şi răul în sport sunt amestecate, numai de sportiv


depinde ca ele să fie disjunse.

562. În sport, nu este bine să faci rău nimănui ci trebuie să faci cât
mai mult bine aproapelui.

563. În sport, trebuie să fi bun, dar fereştete de a lăsa impresia că


poţi să fi numai şi numai bun.

564. Idea binelui în sport este cea mai înaltă dintrtre idealuri în
care conştiinţa, dreptatea şi celelalte virtuţi îi conferă utilitatea.

45
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

565. Suprema dedicaţie pe care o putem atribui unui sportiv, este


aceea de a distinge binele de rău înfăptuindu-l

566. În sport, suferinţa devine de fapt o rezultantă a unei plăceri


violente.

567. În sport, adeseori marile bucurii devin tacite.

568. De durere şi suferinţă timpul este cel care vindecă sportivul,


raţiunea acecstuia îl va conduce.

569. În cariera unui sportiv, bucuriile se mai uită, dar durerile


niciodată.

570. Un sportiv este adevărat mare, în măsura în care acesta îşi


recunoaşte şi îşi mărturiseşte slăbiciunile.

571. În sport, adeseori numai începătorii fac caz de principii,


performerii le trăiesc şi le respectă.

572. În sport, caracterul fără înţelepciune, este o povară, dar nici


înţelepciunea fără caracter nu are nici o valoare.

573. În timp caracterul sportivului de performanţă poate deveni


treptat dezastrul sau destinul lui.

574. În sport, conştiinţa este supremul judecător care nu dă greş


atâta timp cât nu am ucis-o.

575. Sportivul este nevoit în carieră să-şi făurească din conştiinţă


un templu, în care oricând îşi poate găsi un azil înobilând-ul.

576. Puntea între destin şi sportiv este conştiinţa acestuia.

577. Sportul este fenomenul prin care omenirea poate cunoaşte


măreţia veacului în care trăieşte.

578. Ca să fie convingător sportivul trebuie să fie îndrăgostit şi


convins de ceea ce face şi poate face.

579. În sport, nimic nu este mare dacă nu este şi onest.

46
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

580. A învăţa să te cunoşti pe tine însuţi este una din condiţiile pe


care înţelepciunea le impune oricărui sportiv.

581. În sport, cunoaşterea de sine reprezintă o formidabilă putere.

582. În sport, trebuie să îndrăzneşti totul ca să câştigi totul.

583. Prudenţa în sport este o calitate dar niciodată nu este bine să


faci din ea o virtute.

584. În sport, se tem numai acei care au de pierdut ceva.

585. Datoria sportivului şi a sportului este să contribuie cât mai


mult la fericirea oamenilor.

586. În sport, criteriul primordial este ca aceasta să contribuie cât


mai mult la fericirea oamenilor.

587. În sport, rostul inimii şi minţii este să devină imn

588. În lumea sportului amator adevăratul nume al devotamentului


faţă de acesta este dezinteresul material.

589. A trăi sub semnul marii performanţe nu înseamnă altceva


decât a muri în glorie.

590. În sport dorinţa poate fi stinsă doar atunci când ea nu este


hrănită cu speranţă.

591. Dorinţa în sport generează mijloacele şi ideile pentru


îndeplinirea ei.

592. Noi românii suntem un popor sportiv pentru că nu exersăm


numai sportul ci şi sportivitatea.

593. Sportul poate fi privit şi ca o scenă unde desluşim parabole


ale vieţii.

594. Orice întrecere, e o încercare ce poartă în ea germenele


performanţei.

47
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

595. Exemplul bun al sportului oferă fiinţei umane un salt către


mai bine.

596. Sportul îţi oferă o răspântie. Unii au decis să se mişte în


vegetaţie, iar alţii să vegeteaze în faţa lui continuind astfel să
nască o dramă.

597. Sportul fără muzică, ritm, expersivitate şi talent de fapt este


frumuseţe fără melancolie.

598. În România statul nu încurajează real, conform legii sportul


de performanţă dar susţine fără o politică limpede o mulţime de
federaţii ineficiente.

599. Ne onorăm sportivii la Cotroceni, dar distrugem cluburile şi


omorâm programa de educaţie fizică şi sportivă a
învăţământului românesc.

600. În sport, Brazilia e un cimitir de zei, născuţi cu mingea la


picior pe plajele Copacabanei.

601. Astăzi se pare că asistăm la un fenomen socio-sportiv de


dimensiuni incomensurabile, prin faptul că sportul a globalizat
lumea, iar fotbalul a tribalizat-o.

602. Subtilitatea paselor din jocuri, trebuie să cuprindă adversarul


într-o pasă proastă.

603. Nu aruncaţi mingea în tribună, spectatorii au venit să vadă


jocul, nu să-l joace.

604. Pentru toate sporturile nautice apa este materia primă prin şi
în care se nasc performanţele.

605. Când o echipă domină cu insistenţă dar nu fructifică este


evidentă superioritatea ei teoretică.

606. În joc, o apărare prin care se poate trece o putem numi şi


trecătoare.

607. Într-un clasament oarecare, o echipă clasată pe locul 13, poate


fi oare o echipă de duzină?!

48
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

608. În sport, de regulă fuga nu este ruşinoasă, mai ales când


aceasta este opţiunea unui atlet căruia îi şi place Bach.

609. De multe ori sportivul nu are nevoie de limbă, întrucât este


poate singurul lucru pe care el nu îl poate fortifica prin exerciţii
fizice.

610. În sport, o apărare care respinge toate atacurile adversarului


nu poate fi numită respingătoare ci poate doar simpatică.

611. În sport, fayr play-ul nu poate exista decât numai între


sportivii cinstiţi.

612. Sportul aparţine unei lumi care-şi îneacă neliniştile cotidiene


în nelinişti cronice.

613. Prin sport, posibilul poate fi realizat cu armele imposibilului,


iar la rândul său imposibilul poate fi atins cu armele posibilului.

614. În sport, plăcerea repetată la infinit poate ucide visul.

615. Sportul comercializează sportul.

616. În sport, talentul se manifestă ca dinamita. De aceea este


necesar să fie ţinut sub control.

617. Aurul unei medalii câştigate acoperă şi plăteşte dramele,


renunţările şi eforturile care au dus la cucerirea ei.

618. Frumuseţea omului se justifică prin armonia spiritului şi a


corpului.

619. Întotdeauna talentului din sport trebuie să îi acorzi o şansă,


dar niciodată prima.

620. Pacostea cea mai mare în sport, este liberul arbitru.

621. Cea mai mare umilinţă a unui sportiv este că aceasta să


părăsească această lume pe scara de incendiu.

49
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

622. Demnitatea şi frumuseţea unei înfrângeri de multe ori poate


întrece bucuria unei victorii.

623. Frumosul în sport, nu îl putem formula decât prin gestica şi


mimica corpurilor umane, tratate cinetic.

624. În sport, adjectivul de a fi bun, această banalitate care de fapt


rezumă un ansamblu de elogii pe care ignorându-l îl sărăceşti.

625. Limbajul sportiv nu este un produs al afectivului ci al


inteligenţei şi în consecinţă nu conţine nimic metafizic.

626. Fără sport, poate omenirea ar fi avut mai puţini poeţi, filozofi
şi poezie.

627. În sport, estetica trupului coroborat cu armonia spiritului


tinde spre schiţarea în bine a idealului uman.

628. În orice sport, surâde un amurg şi, în orice amurg suspină o


auroră.

629. Tinerii sportivi devin sclavii viselor, iar veteranii devin


adeseori o vitrină a regretelor.

630. Un secret deosebit al sportivului este ca aceasta să


îmbătrânească fără însă a deveni adult.

631. Bătrâneţea în sport, o putem defini ca o trecere de la


performanţă la contra performanţă.

632. Barometrul vieţii sportive este reprezentat de intensitatea cu


care trăim.

633. Regretabil în sport nu este faptul că ai devenit bătrân ci că nu


mai poţi fi tânăr.

634. În sport, de la o anumită vârstă visele devin proiecte.

635. Natura obligă ca înainte ca şi copilul să devină mare


performer el să îşi trăiască copilăria ca un copil.

50
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

636. Marea performanţă, de multe ori răpeşte, performerului, etape


esenţiale din viaţă, dar mai ales copilăria.

637. Una din feţele hidoase ale performanţei sportive este faptul că
aceasta este hoaţă, răpind sportivului copilăria.

638. Pletele albe şi amintirile veteranilor sportivi, nu sunt altceva


decât arhivele trecutului.

639. Performanţele sportivului nu devin creaţii, numai în măsura în


care ele se depăşesc.

640. Sportivii sunt întotdeauna egali, tocmai prin deosebirile şi


personalităţile lor.

641. Sportul se poate lipsi adesea de oameni, dar de omenie


niciodată.

642. Sportul, devine propria lui operă, pentru că el sculptează fiinţa


umană cu propriile mijloace.

643. Sportul însumează binele public, prin adunarea fericirii şi


bucuriei tuturor participanţilor.

644. Adevărata măreţie în sport, este să ai în tine slăbiciunile


omului şi seninătatea zeilor.

645. Virtutea pentru sportiv, devine un pretext pentru a urca


treptele marii performanţe.

646. În sport, virtutea poate fi iertătoare cu viciul, dar nu poate


niciodată pactiza cu el.

647. Virtutea unui sportiv, poate fi definită în fond ca şi lipsă de


vicii a acestuia.

648. Adevăratul sportiv, caută la alţii virtuţile descoperindu-şi


propriile lui vicii.

649. În sport, virtutea este raţiunea devenită energie.

51
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

650. Viciile din sport, nu sunt altceva decât un pluton de execuţie


în faţa căruia virtutea este pusă la zid.

651. În sport, este esenţial că a voii, înseamnă a şi putea.

652. Echipamentul sportivului, are menirea de a pune o umbră de


culoare şi puritate pe corpul acestuia.

653. Voinţa în sport este a celor puternici, dorinţa aparţinând


numai celor slabi.

654. Sportivul vrea, visătorul se complace.

655. În sport, răbdarea devine arta de a spera.

656. Sportul poate determina valoarea unui om prin atitudinea lui


faţă de biruinţele şi înfrângerile proprii.

657. În sport, nu s-a născut încă nici unul din marii învingători care
în cariera lui să nu fi pierdut măcar odată.

658. O înfrângere, este numai un mijloc pasager prin care sportivul


va fi întotdeauna conştient ca să constate, ce mult îi mai lipseşte
pentru o nouă victorie.

659. În sport, performerul priveşte pericolul în faţă, cutezătorul îl


caută, iar nebunul îl caută şi el, dar nu îl vede.

660. Învingătorul din lumea sportului este cel care obţine gloria
surmontând primejdiile, sacrificiile, dar şi greutăţile vieţii.

661. Una din slăbiciunile sportivului este aceea de a nu crede decât


în propria lui forţă.

662. În sport, a şti înseamnă a prevedea, iar a prevedea înseamnă a


putea.

663. În sport, tot ce este uşor de obţinut nu merită obţinut.

664. Perseverenţa pentru sportiv, este o însuşire determinată, iar


încăpăţânarea aparţine numai oamenilor limitaţi.

52
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

665. Victoria în sport nu este altceva decât o clipă efemeră de


fericire, furată din trecătoarea viaţă.

666. În sport, răbdarea este o formă minoră de disperare care apare


deghizată sub masca virtuţii.

667. În viaţă, dar şi în sport temeţi-vă de mânia şi puterea omului


răbdător.

668. Sportivul care se răzbună, este mai rău decât cel care l-a
jignit, s-au învins.

669. Recunoştinţa în sport, nu se prescrie niciodată dacă memoria


şi bunul simţ te ajută.

670. De altfel în sport, nerecunoştinţa devine mormântul binelui.

671. Nerecunoscătorul din sport îşi notează binele făcut pe apă, iar
răul şi-l dăltuieşte în granit.

672. Nerecunoştinţa în sport, este copilul vitreg al binelui.

673. Dăruieşte respectul adversarului, ca să fi respectat de acesta şi


nu numai.

674. Respectă pe cel care se respectă, pe sine însuşi.

675. Dispreţul în sport, este cea mai subtilă deghizare a


răzbunării.

676. În sport, a insulta înseamnă o declaraţie a propriei tale


înfrângeri.

677. Stima adversarului în sport îl face pe acesta să devină egalul


său.

678. În sport, caută întotdeauna să te fereşti, ba chiar să te şi temi


de insultele învăluite în elogii.

679. Fiecare succes în sport, fiecare titlul cucerit, îşi are propria
golgotă.

53
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

680. Dacă la obţinerea uni victorii, scopul poate scuza mijloacele


folosite, sportivul este acela care trebuie să le justifice moral.

681. În străfundurile conştiinţei, sensibilitatea sportivului îl face pe


acesta să devină un posibil poet.

682. În sport, sensibilitatea nu uzează ci crează virtuţi.

683. Sportul, este una din dimensiunile cele mai curate prin care
orice fiinţă umană se poate manifesta.

684. Astăzi sportul a devenit o pasiune planetară a umanităţii.

685. Sportul nu înseamnă numai contemplare, el este mai ales


acţiune.

686. În sport, prietenii nu sunt mulţi dar pot fi nenumăraţi.

687. În sport, a avea un prieten este mai vital şi mai practic decât a
avea un înger.

688. Întotdeauna în sport, trebuie să-ţi gândeşti sentimentul şi să-ţi


simţi gândul.

689. În sport întotdeauna dacă nu crezi ce spui, înseamnă că spui


cea ce nu crezi.

690. De multe ori în sport găsim oameni, a căror faţă este medalia
fiinţei lor dar şi uneori găsim pe unii a căror faţă reprezintă
reversul acestei medalii.

691. Făţărnicia în sport, are multe feţe, dar niciodată un obraz.

692. Sinceritatea la un sportiv nu este numai o trăsătură de


caracter, ci şi pasiune, dinamism şi inteligenţă.

693. Sportivul anost, (prost dacă vreţi) este prin definiţie un


ipocrit.

694. Gafele în sport sunt o faţă comică, instinctivă a bunei noastre


credinţe.

54
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

695. În sport nu putem vorbi de singurătate, între sportivi


întotdeauna se interpune viaţa.

696. Tribunele sunt parlamentul sportului, lupta verbală dintre


putere (gazde) şi opoziţie (oaspeţi) reprezintă cireaşa de pe tort
a spectacolului sportiv.

697. A te baza pe hazard în sport nu este altceva decât o crasă şi


impardonabilă nerecunoaştere a faptelor. Hazardul în sport este
considerat un prim ministru al norocului, oricând el este şi poate
fi şi un farsor de geniu.

698. În sport ghinionul este duşmanul alintat al prostiei


nerecunoscute.

699. Unde se practică sportul acolo există şi speranţă.

700. Fără speranţă, sportul devine fad, steril şi lipsit de marile


iluzii.

701. În sport, ironia este umorul omului despre sine însăşi.

702. Ironia în sport, este o uşoară ură îndreptată asupra unor


oameni mai capabili ca tine şi poate mai serioşi.

703. Marele defect s-au marea provocare a sportului, este faptul că


el cucereşte, dar în acelaşi timp se lasă şi cucerit.

704. Sportul este un joc unde cei care pierd, trebuie să încerce din
nou să câştige fără însă a fi siguri că vor reuşi.

705. Recordul în sport are un mare neajuns, întotdeauna aşteaptă să


fie bătut.

706. Deşi este singular, recordul este asaltat de foarte mulţi care se
întrec în a-l doborî.

707. Dobândirea unui record este obiectivul celor mulţi, reuşita


este a unui singur sportiv.

55
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

708. Talentul în sport, este o lungă povară şi răbdare a muncii


pentru punerea lui în valoare. În sport ca de altfel în ştiinţă şi
artă talentul se măsoară prin ce are el personal unic şi inimitabil.

709. În sport, adeseori talentul naşte invidie în sufletele mici şi


admiraţie în cele alese.

710. În sport, talentul fără muncă şi fără curaj devine un eufemism.

711. Geniul în sport, este singurul care adună contra lui toţi
ignoranţii.

712. A fi genial în sport, înseamnă a fi şi universal. Întotdeauna


geniile sunt universale.

713. Geniul sportivului este un mod echilibrat, superb de


manifestare în unicitatea lui fiind oprit la graniţa mâniei.

714. În sport, mediocritatea nu recunoaşte nimic mai înalt decât ea,


dar talentul recunoaşte geniul.

715. Talentul în sport, pare a fi ultima şi cea mai dificilă treaptă de


urcat spre geniu.

716. În sport, starea de durere şi necaz naşte întotdeauna tristeţe.

717. În sport ideile tactice şi tehnice îşi dau mâna cu armoniile


gesturilor, mimând astfel o artă efemeră trasată într-o clipă de
frumos.

718. În sport starea de spirit este o stare dogmatică transformată în


gesturi vizuale şi inteligibile.

719. Gloria se vrea contrară nemuririi, de fapt ea fiind o


argumentare a geniului, care întotdeauna devine istorie.

720. Idea de sport este ulterioară apariţiei echilibrului dintre


armonie, artă, curiozitate şi destin.

721. Absurdul în sport este o formă a ratării,dar şi a sublimului,


pentru că el descinde şi cade mereu în sublim.

56
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

722. Firescul în sport nu are bun simţ. El se are numai pe sine şi


este indiferent şi palpabil.

723. În sport, cel mai puţin putem tezauriza gesturile noastre ele
fiind efemere şi irepetabile.

724. Marele performer aparţine lumii prin cele realizate, dar


aparţine şi spectatorilor numai prin toată recunoştinţa lor.

725. Sportul, este cel mai bun avocat care să pledeze lumii cum
vrem să trăim în ea.

726. Sportivul este obligat să facă pentru oameni mai mult decât
performanţă.

727. Sportul şi umanismul pot fi şi trebuie să fie cauza, efectul şi


suportul păcii.

728. Învingătorul întotdeauna trebuie să îi ofere mâna celui pe care


l-a învins, gest obligatoriu, de o moralitate ancestrală.

729. Unul din imperativele sportului, este de a lucra pentru


bucuria, şi aplauzele spectatorilor.

730. Sportivii sunt creaţi pentru a fi instruiţi dar şi înduraţi şi


îndatoraţi omenirii.

731. În sport, prima obligaţie a fiecăruia din noi este ca să participi


s-au să îl practici.

732. În sport, nimeni nu ar fi nimic fără aportul tuturor.

733. Lupta sportivă este motorul întrecerii fără de ea aceasta


sucombă.

734. Viaţa sportivului de performanţă este o aventură a luminii în


mişcare.

735. În sport, umbrele întotdeauna sunt fiicele incontestabile ale


luminii.

57
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

736. Sportul este de fapt o sănătate pătimaşă aflată într-o continuă


păstrare.

737. În sport, principiul suprem este fair play-ul . Aceata este o


evanghelie fără de care sportul nu ar putea exista şi conduce

738. Pentru practicarea sportului, aveţi toate calităţile, nu vă


lipseşte decât curajul de a vă teme de ele.

739. Fără fair-play, sportul nu poate exista, el este sportul însăşi


esenţa lui, ridicată la rangul principiului suprem.

740. Indirect unul din principiile fair-playului este prietenia între


sportivi.

741. În sport, nu este neaparat nevoie de ajutorul prietenilor, cât


mai ales de încrederea în ajutorul lor.

742. În sport, prietenia trebuie dovedită, probată şi nicidecum


enunţată.

743. Prejudecăţile în sport sunt adevăruri uzate, care deformează


gândurile, sentimentele şi aprinde patimile.

744. Sportul este unul din cele mai trainice suporturi ale făuririi
prietenilor, de el se leagă şi se raportează acestea.

745. Adevărata prietenie în sport, este atunci când îţi ajuţi un


semen în nefericire şi nicidecum în fericire.

746. Singura şi stabila prietenie în sport este acea făurită în


condiţii nesigure.

747. Prieteniile continue din sport făurite în timp îmbracă adeseori


haina sacrului.

748. În sport ,este extrem de dificil să ajungi la vârful


performanţei, dar este şi mai greu să rămâi etern.

749. Sportivul, este un personaj dramatic destinat unei cariere


începute în tinereţe şi sfârşită la graniţa ei.

58
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

750. A intra pe uşa din faţă în sanctuarul gloriei şi a celor mai


frumoase performanţe este visul fiecărui mare sportiv – el
devine realitate după o muncă titanică.

751. În fericirea şi nefericirea sportivului, el nu este atât de singur


cât de unic.

752. În sport, fericirea şi nefericirea sunt prezente mai mult s-au


mai puţin, creionând şi însoţind o carieră sportivă şi un destin.

753. În orice partidă de cărţi există un atu, iar în sport, întotdeauna


un as.

754. Modestia sportivului înobilează arta sportului.

755. Longevitatea sportivului este o dramă, aceea a fricii şi


regretului despărţirii inevitabile de el.

756. Tragedia sportivului, devine o agonie a refuzului de a îşi


putea continua cariera.

757. În sportul de mare performanţă, mediocrităţile nu prezintă


altceva decât treptele neputinţei.

758. Aroganţa în sport, este duşmanul bunei creşteri.

759. În sport este exclus să mori o singură dată, sportivul va muri


puţin în fiecare înfrângere s-au nerealizare.

760. Sportul este o aventură, iar aventura umană devine o alegorie


a vieţii.

761. Retragerea performerului din sport, pare a fi stropită cu


lacrimi sincere presărate pe gradenele tuturor tribunelor în faţa
cărora acesta a evoluat.

762. În sport, idolul fanilor devine furnizor de legende.

763. Marii performeri, nu spun niciodată adio. Ei rămân acolo în


Olimp ca şi statuile nemuritoare urcate pe socluri virtuale.

59
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

764. În sport, proiectele viitorului se alcătuiesc din cărămizile


victoriilor trecute.

765. Prin sport, toţi truditorii lui sunt datori prin spirit şi credinţă să
aducă oamenilor cât mai multă fericire.

766. În sport, realizarea unei performanţe nu este un merit, sau o


îndeplinire a unei datorii, ci onorarea ei.

767. Ţelul suprem faţă de sport, este să îţi îndeplineşti obligaţiile şi


să-ţi faci datoria.

768. Niciodată, sportul nu va moştenipământul – el îi aparţine de


pe acum.

769. În sport, desăvârşirea este scopul suprem şi adeseori


inaccesibil al sportivului, iar acţiunea, continuă a acestuia
devine menirea lui.

770. Să nu fi niciodată mulţumit de performanţă, străduieşte-te să o


depăşeşti onorând - o astfel.

771. În sport, toate exagerările şi ciudăţeniile lumii atunci când


sunt însumate devin întotdeauna o curiozitate dar şi o
provocare.

772. În sport, mărturisirea unei greşeli nu este o slăbiciune ci o


forţă.

773. În lumea sportului acolo unde apare o necesitate întotdeauna


va exista şi o posibilitate de soluţionare a ei.

774. Poate ca şi în viaţă în sport întotdeauna trebuie să ne bazăm


pe realităţi şi nu pe dorinţe.

775. Când zeul s-au zeii sportului vor să ne pedepsească, ne vor


îndeplini rugăminţile.

776. În sport, temeiul dreptăţii este întotdeauna egalitatea şanselor.

777. În sport, experienţa devine fundamentul a orcărei certitudini.

60
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

778. Sportivul în lumea lui, este făuritorul propriei lui fericiri.

779. Nefericirea sportivului, este generată de el însăşi.

780. În sport, fericirea este făcută din iluzii, speranţe, încredere în


semeni şi în tine însuţi, apoi din dreptate şi prietenie.

781. Sportul este un poem liric în care cuvintele au fost înlocuite


cu energia şi dinamismul în stare pură a acesteia.

782. În sport, adeseori fericirea devine o insultă a nenorocirii.

783. În sport, puţin oameni ştiu să fie bătrâni.

784. Nu există proşti mai dăunători în sport, decât cei care se cred
că au duh.

785. Frumuseţea în sport, este o scrisoare de recomandare pe care


natura o dă favoriţilor ei, sportivii.

786. Generaţiile în sport se înlocuiesc, asemeni alergătorilor de


ştafetă care îşi trec din mână în mână torţa vieţii.

787. Sportivul este un produs al propriei sale generaţii.

788. Gloria sportivă devine o permanentă strădanie pentru cel care


şi-o doreşte.

789. Prioritatea în a-ţi cunoaşte propriile greşeli din sport, este


începutul salvării tale.

790. În sport, prin recunoaşterea greşelilor spiritele bărbăteşti se


înalţă şi se întăresc.

791. În sport, îndoielile de sine îţi dau o mare şi naivă umilinţă.

792. Idealul în sport nu este altceva decât un adevăr aflat la o


oarecare distanţă, mai bine zis o realitate în devenire.

793. Antrenorul, maestrul sportivului, nu poate fi decât duhovnicul


trupesc al acestuia.

61
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

794. Performerul, prin conştiinţa sa trebuie să ierte pe toată lumea,


dar niciodată pe sine însăşi.

795. În sport, imaginea dă tuturor acţiunilor noastre energie,


voiciune şi unicitate.

796. Visele în sport, te pot face stăpân pe neantul cel de dincolo de


spaţiu şi timp.

797. În sport, visul nu este de fapt decât lumina de lună a gândirii,


s-au poate luxul ei.

798. În sport, un vultur poate coborâ mai jos ca o găină dar


niciodată găina nu va ajunge să zboare în nori.

799. În sport, singurul progres care poate influenţa profund viitorul


este cel care creşte în trecut.

800. În lumina sportului, este necesar ca din trecut să ne luăm


întotdeauna focul şi niciodată cenuşa.

801. Istoria sportului, a mişcării sportive, este de fapt un tribunal


care judecă, trecutul prin legile prezentului, onorându-l.

802. În sport, nimic nu pare să fie mai plăcut decât să şti că îi


datorezi în mare parte performanţa.

803. Stelele sportului nu cred nici o clipă că ar putea fi confundate


cu nişte licurici.

804. În sport, legile, regulamentele nu sunt libertăţile şi democraţia


însăşi ci doar graniţele lor.

805. În sport, în general legile, regulamentele sunt mai puţin


puternice decât pasiunile, ele pot ordona pe sportiv dar nu îl pot
schimba.

806. Pierderea libertăţilor de acţiune în sport, degradează şi ucide


elanul.

807. A fi liber în sport înseamnă a fi stăpân pe tine.

62
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

808. Libertatea în sport devine temelia tuturor principiilor morale


pentru cei care îi aparţin.

809. În sport, meritul fără reuşită există, dar nici o reuşită nu poate
fi fără un merit.

810. În sport, mila când nu este însoţită de o iubire ancestrală de


semeni, e mai ofensatoare decât dispreţul.

811. În sport, mânia fără măsură duce la nebunie.

812. Sentimentele nobile generate în sport duse până la exagerare,


dau aproape acelaşi efect ca şi în cazul marilor vicii.

813. Un mare defect al sportivului este să-şi închipuie că este mai


mult decât este, şi să se preţuiască mai puţin decât valorează.

814. În sport, orgoliul nemăsurat, nu este altceva decât o varietate a


egoismului.

815. Morala unui sportiv, scara lui valorică nu are sens decât prin
cantitatea şi varietatea experienţelor care îi sunt date să le
acumuleze.

816. În sport, moravurile fără legi pot totul, în schimb legile fără
moravuri aproape nimic.

817. Morala sportului o găsim în fapte şi nicidecum în sentimente.

818. Toate mulţumirile sportivului trebuie plătite de acesta; înainte


de a le căpăta ele par destul de ieftine, dar după ce le-a dobândit
prea scumpe.

819. Sportivul nu trebuie să uite niciodată să-şi reclame dreptul la


fericire numai după munca lui şi nu din întâmplare.

820. În sport, cine refuză plăcerile pure ale activităţii cinstite nu


poate simţi altceva decât plăcerea teribilă a viciului.

821. Sportul poate deveni oricând un refugiu pentru cei care au fost
răniţi de fericire.

63
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

822. Adeseori în sport vom căuta liniştea luptând mereu cu


obstacolele inerente ale sorţii; când le-am învins, această linişte
devine insuportabilă.

823. Una din marile bucurii ale sportului este faptul că prin el
întotdeauna începi ceva, iar a trăi frumos prin el înseamnă un
mereu început.

824. În sport, fără muncă corabia vieţii nu are lest şi oricând s-ar
putea scufunda.

825. În sport, unica nobleţe este virtutea, dar nobleţea fără merit
personal este sterilă.

826. Norocul în sport, nu este altceva decât o simplă expresie a


celor slabi care îl atribuie curajului.

827. Multor sportivi norocul le-a dat performanţe, dar niciodată


destule.

828. În fiecare sportiv, trebuie să găseşti omul faptelor sale care îi


fac cinste.

829. În sport, opiniile sunt libere dar nu şi obligatorii.

830. În sport, părerile asupra cărora doi adversari sunt de acord au


toate calităţile de a fi întemeiate.

831. Când în activitatea sportivă, nu ştim care este opinia cea mai
potrivită, trebuie să o alegem pe cea mai cinstită.

832. A trăi în marea performanţă sportivă, nu înseamnă altceva


decât a muri în glorie.

833. În sport, întotdeauna este necesar să fi stăpân pe pasiunile


tale, astfel încăt ele să nu ajungă stăpâne pe făptura ta.

834. Pasiunea în sport poate explica totul, ea scuză, dar şi purifică


totul.

835. În sport, un dram de pasiune exaltă spiritul, prea multă îl


sufocă.

64
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

836. În sport, acordul felului de a gândi naşte prietenia.

837. În sport, nefericirea sportivului cea mai mare, este că aceasta


să nu aibe adversari.

838. În sport, la fel ca răul şi sublimul este contagios.

839. Sportivul adevărat preferă să aibă de a face cu primejdiile


sigure, decât cu dezamăgirile posibile.

840. Valoarea unui sportiv nu constă în ce el pare, ci în ce el este.

841. În sport, puterea însoţită de talent şi succes, împarte şi


determină gloria.

842. Fiecare sportiv îşi are călcâiul lui Ahile, astfel el poate fi
vulnerabil dar nu şi fragil.

843. În sport, numai neputincioşii dispreţuiesc talentul şi puterea.

844. Sportivul care afirmă că aşteptarea e o tortură, nu a spus decât


un mare adevăr.

845. În sport timpul devine una din cele mai preţioase elemente
care îi aparţin sportivului, el fiind de altfel cel mai bun sfătuitor.

846. Nimic nu se învecheşte s-au se uită mai repede în lumea


sportului, decât o binefacere, s-au un record.

847. Ce este Sportul ? O imnesă copilărie – de altfel singura şi


ultima copilărie ce ne mai rămâne într-o lume apăsată de drame
obscure, obosită de descompuneri morale, de fapt o simplă şi
gratuită bucurie.

848. Sportul practicat fără pasiune, nu este decât o forţă latentă, o


simplă distracţie superficială, un moft.

849. În sport, dincolo de adâncul patimilor, dincolo de plăcere,


există întotdeauna o mică şi nevinovată remuşcare.

850. În sport, pasiunile mărunte pot să înjosească marea pasiune.

65
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

851. Pasiunile sunt în morală, ceea ce în sport este mişcarea.


Mişcarea crează, distruge, conservă, însufleţeşte totul, fără ea
totul devine amorf şi fad.

852. În sport, numai o pasiune poate învinge o pasiune.

853. Cei care au cunoscut marile pasiuni în sport sunt toată viaţa
lor fericiţi şi în acelaşi timp nenorociţi, când s-au lecuit de
acestea.

854. Pasiunile în sport pot să conducă, dar nu te pot orbi într-atât.

855. Pasiunile adevărate ale unui mare performer sunt cele pe care
cu modestie acesta le ascunde.

856. În sport pasiunea, talentul, munca şi interesul reprezintă


motorul performanţei.

857. De multe ori în sport, un dram de pasiune întăreşte spiritul,


prea mult îl înăbuşe.

858. Pasiunile în sport, devin raţiunea conducătoare în a realiza o


carieră de prestigiu.

859. În sport, idolii nu mor niciodată, căci ei pot deveni numai şi


numai legende.

860. Când arta şi sportul se întâlnesc pe scenă s-au în arenele lumii


într-o deplină armonie, totul devine un spectacol universal
superb al civilizaţiei şi culturii umane.

861. În sport, egalitatea între adversari este sufletul prieteniei.

862. În sport, este necesar şi inevitabil să te fereşti deopotrivă de


prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului.

863. Viaţa solitară din sport, nu exclude cultul prieteniei. Dacă ar


fi să aleg între una s-au alta, aşi părăsi singurătatea pentru a-mi
păstra prietenul.

66
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

864. În sport, iubeşte şi preţuieşte pe prieten şi pe duşman cu


aceeaşi ardoare. Ei sunt oameni care te ţin treaz, dar şi vigilent.

865. În sport e bine să te îndurerezi de nenorocirea unui prieten,


dar e mai bine ca să îi vii în ajutor.

866. În sport, primejdia uneşte oamenii, produce adeseori martiri


dar în acelaşi timp dă omului puterea de a lupta şi de a învinge.

867. Spectacolul sportiv, decide limbajul uzual cu metafore


îndrăzneţe, spiritual, spontan, ce dă culoare, personalitate
tribunelor în condiţii de nonviolenţă.

868. Numai neputincioşii dispreţuiesc întotdeauna în sport măreţia


învingătorului.

869. Jertfele sportivilor pe altarul performanţei, sunt florile


aruncate în calea dreptăţii.

870. Sportul a devenit azi un „drog” vital, pentru stresurile


umanităţii.

871. În sport, orice om poate să îşi rişte viaţa pentru a şi-o păstra.

872. În sport, numai idioţii au principii din care nu ies.

873. Adeseori lacrimile unui sportiv sunt sunetul unui biet suflet
lovit de cumplite suferinţe.

874. Vasta istorie a sportului, reţine pe treptele ei dorinţa perpetuă


a omului sportiv de a contribui la progres, la promovarea
binelui, camaraderiei, la formarea unei înalte conştiinţe sociale.

875. Vorbind de un muzeu al sportului, el nu poate fi decât


pretutindeni, el nu poate fi decât complet, el nu poate fi decât
imaginea frumosului, bucuriei, curajului, cu un cuvânt o
reflectare a civilizaţiei umane.

876. În sport, esenţiale sunt marile evenimente născute din clipele


de frumos, din marile performanţe.

67
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

877. Sportul în memoria umanităţii niciodată nu devine un


antefract, el este o nobilă şi dinamică dar vai o efemeră
performanţă.

878. Celebritatea în sport, de multe ori devine o capacitate


inepuizabilă de a îţi suporta eşecurile.

879. Maestrul, antrenorul, performerul în sport sunt consideraţi


permanenţi şi veşnici care se califică la locul de muncă.

880. Ambiţia sportivului este întotdeauna însoţită de aplauze, iar


modestia lui este numai o scumpă şi nobilă tăcere.

881. Dacă stelele au ales cerul, sportul a ales nemărginirea şi


neuitarea.

882. Sportul este universal, iar sportivul este un lucrător obligat să


facă ordine în dezordinea acestui univers.

883. Pesimiştii condamnă sportul, opunându-i biblioteca.

884. Marea performanţă în sport se naşte dintr-un dram de talent,


ani de muncă şi sacrificii, dar şi dintr-un sâmbure de noroc şi
nebunie.

885. În sport, trecerea timpului poartă în el toată povestea şi povara


tuturor secretelor neelucidate deocomdată.

886. Visurile sportivilor, nu pot fi considerate decât o uvertură a


viitoarelor performanţe nenăscute încă.

887. În sport, este recomandabil să faci lucrul cel mai neînsemnat


din lume decât să consideri o jumătate de oră ca neînsemnată.

888. În orice gest de fair-play rişti să găseşti poate opusul său.

889. În momentul în care păşeşti pe terenul de sport ca să-ţi faci


datoria de sportiv, vei afla îndată ce poţi şi cine eşti.

890. Adevăratul sportiv, învaţă să stârnească necunoscutul din


cunoscut, apropiindu-se de măestrie.

68
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

891. În sport, de multe ori se întâmplă nedreptăţi, drama apare în


momentul în care acestea vor fi remediate pe căi nedrepte.

892. Sportivul (performerul) se poate instrui laolaltă cu alţii dar el


nu poate să se entuziasmeze de unul singur.

893. În sport, favoarea ca metodă este practicată numai de oamenii


slabi.

894. Perfecţiunea în sport poate exista şi ca disproporţii –


frumuseţea însă numai şi numai în proporţii.

895. Sportul, te determină să te fereşti de proşti, pentru că ei au


întotdeauna mintea odihnită.

896. În sport, nimic nu este mai înspăimântător decât o ignoranţă


activă.

897. Dacă în sport şi cei înţelepţi nu ar greşi – ar dispera nebunii..

898. În sport, adeseori măiestria este luată drept egoism.

899. Sportul nu poate critica mediocritatea deoarece aceasta


întotdeauna rămâne egală cu sine.

900. E mai bine să te înşeli asupra colegilor de sport, decât să-i


înşeli pe aceştia.

901. În sport, există oameni care nu greşesc niciodată, deoarece nu


îşi propun nimic rezonabil.

902. Cea mai mare iluzie a sportivului este timpul care trece.
Timpul, timpul este tărâmul prin care noi trecem şi el ni se pare
că merge.

903. Antrenorul îmi spune ceea ce pot face, de la adversar învăţ ce


trebuie să fac.

904. Geniul din sport, nu îşi pune alte probleme decât cea a riscului
de a putea parveni.

905. De multe ori, sportivii pot fi singurii ipocriţi oneşti.

69
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

906. În sport, adversarul este întotdeauna straniu – mai straniu ca şi


închipuirea.

907. În sport de multe ori plăcerea este un păcat, dar uneori şi


păcatul este o plăcere.

908. În sport, primii douăzeci de ani dacă nu dau performanţa,


următorii oferă textele, comentariile şi amintirile.

909. Ştiţi, în sport faima este ceva care trebuie câştigată, dar
onoarea însă este un lucru ce nu trebuie pierdut.

910. Sportul îţi crează orgolii, iar acestea la rândul lor aduc
inspiraţii.

911. Istoria în sport, de multe ori devine o dilatare a zvonurilor


documentate.

912. Prezentul în sport, nu este altul decât totalul viu al sumelor


întregului trecut.

913. Sportivul care nu poate fi stăpânit, este ca o pereche de


ochelari îndărătul cărora nu îi stau ochii.

914. Mila în sport înalţă tot atâtea mediocrităţi, pe cât de mulţi


sportivi mari îi înjosesc invidiile.

915. Între două imagini frumoase a sportului, se interpune


întotdeauna o performanţă de excepţie.

916. În sport la fel ca răul, sublimul este contagios.

917. Sportivul zămisleşte în el politica sufletului, care de fapt este


virtutea caracterului.

918. În sport, trebuie să idealizezi realul pe care poţi să-l percepi şi


să realizezi idealul pe care-l simţi.

919. În sport, adeseori popularitatea devine un mărunţiş al gloriei.

70
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

920. O zi din cariera sportivă poate fi considerată o miniatură a


eternităţii.

921. În sport, geniul face ce trebuie, talentul- ceea ce poate.

922. Succesul unui singur minut în sport, ne răsplăteşte pentru


eşecurile de ani de zile.

923. Contradicţiile din sport le putem explica prin faptul că


sportivii caută ceea ce fuge de ei, şi fug de ceea ce îi caută.

924. În sport, cinismul devine „dandysm” intelectual.

925. Sportul fără ambiţie, este o imposibilitate absolută.

926. În sport, nimic nu este mai inprudent decât excesul de


prudenţă.

927. În sport, răbdarea este o îmbinare de curaj moral şi sfială


fizică.

928. În sport, scuzele nu sunt altceva decât uverturi ale unor noi
jigniri.

929. Cel mai frumos dar al unui sportiv este, speranţa.

930. În sport, întotdeauna recordul este tot timpul cel care


trebuieşte depăşit.

931. Experienţa în sport, poate fi numele pe care fiecare sportiv îl


dă greşelilor sale făptuite.

932. Publicul sportiv este minunat, îngăduitor, el poate ierta orice


în afară de greşelile idolilor.

933. Inima unui sportiv nu poate fi altceva decât imaginaţia sa.

934. În sport, moda nu este altceva decât o epidemie comercială


bine şi eficient dirijată.

935. Setea de glorie în sport este ca râia; din ce o scarpini, de ce te


mănâncă mai tare.

71
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

936. În sport, norocul este o întâmplare, iar fericirea - o vocaţie.

937. În cariera sportivă, cel mai mare rău îl constituie deprinderea


cu răul.

938. Viaţa sportivilor, adeseori este o îndelungată lecţie de bucurii


şi umilinţe.

939. Poate că singura demnitate a sportivului, este capacitate de a


se descoperi şi a se depăşi pe sine însuşi.

940. Istoria sportului, astăzi devine tot mai mult o cursă între
educaţie şi catastrofe.

941. În sport, prejudecăţile sunt de fapt cârjele inteligenţei


personale.

942. În sport, trebuie să-ţi urmezi înclinaţiile dar asta trebuie să o


faci numai, urcându-le

943. În sport, nu poţi comanda decât pentru a servi o cauză.

944. Sportul crează o morală, ca şi o convenţie privată, decenţa e o


treabă de educaţie publică.

945. Una din virtuţile sportului, este să găsească o lipsă de măsură


în măsură.

946. În sport, luciditatea este conştiinţa ordinei spontane. Ea este o


poveste pe care nu o deţin decât creatorii ei.

947. Pentru sportivul mediocru, a nu fi bun este un noroc în viaţă.

948. Metafora în sport, este însăşi un mod de a visa.

949. Puţina nebunie este proprie sufletelor marilor performeri, ea


poate fi însă contagioasă.

950. Banalul în sport este greu de suportat. El este ca un


avertisment al sănătăţii în faţa carierei.

72
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

951. În sport, există două căi umanitare pentru devenire – omenia


şi neomenia, ponderea lor este decisivă pentru cariera
sportivului.

952. În sport, talentul niciodată nu poate fi considerat o profesiune.

953. În sport, succesul tău devine propria-ţi glorie.

954. Gloria sportivă este cununa de lauri, care ţi se aşează pe frunte


ca semn al suferinţei şi al fericirii.

955. Gloria în sport este greu de dobândit, dar uşor de pierdut.

956. Sportul devine adeseori o expresie a adevăratei democraţii a


talentului uman.

957. Sportul, nu este un adăpost pentru cei neaveniţi ci poate un


nobil şi perpetuu dezastru pentru ei.

958. Sportivul tinde a fi un Prometeu s-au un Atlas spre o stare


improbabilă de euritmie care-l va integra în cosmos ca o
paradigmă a virtuţii, înţelepciunii şi fericirii.

959. Sufletul sportivului, reprezintă forma germinativă a unui


organism viguros aflat într-o permanentă şi necondiţionată
mişcare.

960. Sportivul are două ipostaze, acela de a fi copilul înfrângerii s-


au a victoriei.

961. Încă o posibilă deviză a sportului - prin nelinişti spre înălţimi.

962. Euritmia şi recordul, sunt simbolurile unei bogăţii arhaice a


omenirii, ce nu poate fi contestată.

963. Recordul în sport, este un moment intens de vibraţie, ce se


naşte din excelenţa lui.

964. Echipele sportive nu sunt altceva decât idei sociale în mişcare.

73
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

965. Sportul este o religie personală aflată mereu în luptă cu boala,


succesul, insuccesul, şi având ca motor efortul fizic şi mental
care condiţionează personalitatea sportivului.

966. Dincolo de dezamăgirile şi regretele unei glorii sportive,


supravieţuiesc cuvântul, amintirea, legenda, adică tot ceea ce
numai prin cultură poate justifica omului, nobleţea.

967. Frumuseţea, robusteţea, graţia trupului omenesc fac parte din


cerul frumuseţii ideale.

968. Performanţa sportivă este o realitate umană, compusă din


energie biologică, talent, calităţi motrice şi spirituale şlefuite cu
migală în timp.

969. În sport, primirea unui buchet de flori nu este cadou ci un


merit.

970. Nici sportul şi nici competiţia nu sunt inerent bune sau rele.
Fiecare poate genera în mod potenţial rezultate pozitive utile,
sau rezultate negative distructive.

971. Sportul de înaltă performanţă a devenit un spectacol, un


simbol al prestigiului naţional, ajungând să reprezinte un
sistem valoric alimentat de rezultate de excepţie.

972. Oamenii au ajuns să-i venereze pe sportivi pentru gloria


câştigată care se repercutează şi asupra lor.

973. Sporturile sunt un spirit al timpului şi un timp al corpurilor.

974. În raportul sportului cu istoria şi cultura vom întâlni negreşit


umanismul.

975. Sportul nu este totul, dar totul fără sport devine un neant al
umanităţii.

976. Pentru omenire, sportul nu este neaparat un lux s-au o


podoabă exterioară, el este un climat spiritual nelipsit în
manifestarea unei gândiri şi armonii creatoare.

74
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

977. Cultura, virtutea, prietenia sunt cele trei izvoare din care
sportul, mişcarea îşi trage seva.

978. Prin sport, prima grijă a practicantului este de a se cunoaşte pe


sine însăşi.

979. Sportul este o formă de viaţă socială, prin care o colectivitate


îşi exprimă forţa creatoare.

980. În sport, cine cunoaşte acela învaţă să şi preţuiască.

981. Sportul este o imagine a existenţei umane pe diferite nivele


ale civilizaţiei.

982. În sport ,cunoaşterea este eternă şi nelimitată ca însăşi natura.

983. Conştiinţa în sport, devine şi se manifestă prin acţiune


conştientă.

984. Cauza nobilă a sportului nu are nevoie de mercenari sau de


inteligenţe pervertite. Ea poate trăi numai prin devotamentul
sincer a celor ce au gândit-o şi a preluat-o.

985. În sport, ori ce idee ofensivă crează imediat şi arma defensivă


corespunzătoare.

986. În sport, certitudinea decurge din evidenţa faptelor şi


evenimentelor trăite. De altfel certitudinea în acest caz devine
un caz limitat al probabilului.

987. În sport, cel mai mare duşman al talentului este ignoranţa.

988. Duşmanul cel mai înverşunat al sportivului se naşte din


propria-i ignoranţă.

989. În sport, tradiţia nu este o superstiţie a trecutului ci preluarea


critică şi lucidă a acestuia.

990. În sport, originalitatea absolută nu este decât o utopie.

75
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

991. Euritmia este pivotul mişcării sportive, fără ea toate


sporturile nu ar fi decât corpuri în acţiune fără spirit şi fără
inimă.

992. Sportul, este religia universală a mileniului trei.

993. Idealul omului complet este cel al omului care cu o mână scrie
marile opere ale lumii, iar cu cealaltă îşi aşează pe frunte
coroana de lauri a învingătorilor olimpici.

994. Numai sportul ne face să credem că eternitatea evoluează.

995. În sport, esenţiale sunt marile evenimente a unei clipe de


frumos redate în fapte.

996. Valoarea unui sportiv este determinată, de raportul dintre


dorinţa de a face şi ceea ce a putut înfăptui din dorinţă.

997. Sportul, fără muzică este o frumuseţe fără melancolie.

998. Sportu,l a devenit astăzi un refugiu de legendă a moralei.

999. În sport, de multe ori înfrângerea este sinonimă cu frângerea


personalităţii sportivului.

1000. Astăzi sportul a devenit o religie care îşi are templele,


ritualurile lui sacre şi idolii săi intangibili prin care se caută să se
descopere grăuntele dumnezeesc din om.

1001. Sportul nu va moşteni pământul – el îi aparţine de acum.

76
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

ADENDA
Aceste rânduri nu sunt nicidecum incantaţii, dar ele pot
deveni adevărate reverberaţii ale umanului din noi, pentru care
sportul a devenit un sublim şi subtil mod de existenţă şi nu numai.
Datorită dimensiunilor planetareale acestui fenomen care a
reuşit să reunească astăzi sub falduri toate laturile vieţii umane,
sperăm că vom deveni mai buni cu noi înşine, cu cei de alături de noi,
guvernând împreună pe această planetă sub semnul frunzei de măslin.
Iertat fie faptul stimate cititor, că ţi-am răpit câteva clipe prin
acest demers al nostru, sperăm noi cu folos, provocându – te la
meditaţie şi de ce nu , poate la declanşarea, unor nemulţumiri
lăuntrice generate de acestea.
Oricum, intenţia şi finalitatea ideilor şi a conţinutului lor
contează
Autorii ar fi bucuroşi ca orice sugestie venită din partea
dumneavoastră pozitivă şi chiar critică, în limitele bunei cuvinţe, să
creeze şi să se constituie într-un punct de plecare pentru discuţii,
elucidări şi corectări privind acest straniu fenomen al zilelor noastre
care este sportul.
În încheierea acestui volum nu putem să nu subliniem faptul
că această scriere, nu ar fi putut apărea fără consfinţirea şi aportul
generos al unor instituţii conduse de oameni pentru care sportul este o
stare de bine şi frumos .

77
1001 de aforisme – paradoxuri şi parafrazări din lumea sportului

ERATĂ
Pag. 7/ Citat 60 – se va citi „Sportul nu a salvat pe nimeni, dar
ne-a obligat să ne salvăm unii pe alţii”
Citat 61 – se va citi „În sport zeităţile locuiesc în
prietenie şi poate de aceea fair – playul nu este altceva
decât o anulare a păcatelor existente ”

Pag. 43/ Citat 525 se va citi „ nu e cu putinţă”


Pag 35 Se ignora ultimul rând

78