Referat la Administratia publica

Notiunea de administratie publica este una extrem de de controversata atunci cand vine vorba
de definirea ei. Pe de o parte opinia generala a oamenilor este diferita, uneori contradictorie, iar
pe de alta parte autorii de specialitate, teoreticienii nu au reusit inca sa se puna de acord cu
privire la o definitie clara.1
In aceeasi ordine de idei, se pot gasi numeroase definitii ale conceptului de administratie publica,
fara a putea, deocamdata, cu certitudine, spune care este corecta.

O prima definitie ar putea fi cea data de Antonie Iorgovan, conform caruia administratia publica
reprezinta „o categorie de autoritate publica, care potrivit Constitutiei si legilor este chemata sa
execute legea, sau, in limitele legii sa presteze servicii public, uzand, in acest scop, de
prerogativele specifice puterii publice”2. Cu alte cuvinte, potrivit acestui autor, administratia
publica nu este altceva decat o parte integranta a puterii executive, care, pe langa faptul ca
executa legile, le pune in practica, mai presteaza servicii servicii publice, adica servicii in
beneficiul cetatenilor. Autoritatea administartiei publice rezida, tot in opinia autorului, in faptul
ca este o putere publica, adica o autoritate, care, chiar daca nu este aleasa, este numita de
persoanele alese de popor sa ii reprezinte.
O a doua definitie a conceptului de administratie publica ar putea fi cea a lui Charles Debbash,
conform caruia ea este „aparatul de gestiune a problemelor publice”3. altfel spus, un popor, o
comunitate locala se confrunta cu o problema, fie ea de ordin etnic, transportational (nevoia de
un mijloc de transport in comun care sa aiba o anumita ruta), iar administratia publica nu este
altceva decat instiuttia care ofera solutia acestei probleme. In sens concret, luand exemplul de
mai sus, administratia publica, in speta primariacere regiei de transport in comunintroducerea
unei linii noi pe ruta ceruta de cetateni. Desigur se poate ca .23s4m0-sdfsdn334

O alta definitie a conceptului de administratie publica ar putea fi aceea comform careia ea

desemneaza „ansamblul de organe care infaptuiesc, conduc si executa treburile publice”4. cu alte
cuvinte, administratia publica este,prin prisma acestei definitiiorganismul, care in corelatie cu
treburile publiceare 3 misiuni- de a le infaptui, conduce si executa. Adica organele administratiei
publice urmaresc interesul public, sa aplice in parctica actiunile necesare mentinerii
functionalitatii sistemului. In fapt aceste actiuni, conform definitiei date, urmaresc 3 pasi:
infaptuirea – adica identificarea treburilor publice sau altfel spus definirea masurilor ce trebuie
luate in interesul public; conducerea – adica stabilirea modului in care organul in care organul in
cauza va actiona in ceea ce privesteo problema data, o treaba publica si in final executarea –
adica punerea in practica a celor stabilite in pasul 2.
O a patra definitie a administratiei publice, conform lui J. P. Harris si John J. Corson sustine ca
ea este „activitatea prin care se realizeaza scopurile si obiectivele guvernului”5. cu alte cuvinte
puterea executiva a statului, guvernul, are la randul lui o fractiune executiva, care aplica in
practica politicile lui. Trebuie mentionat ca aceasta definitie a administratiei publice, conform
careia ea ar fi instrumentul puterii executive este des intalnit intre teoreticieni, nu neaparat sub
forma de fata.
O a cincea definitie a administratiei publice ar fi cea a lui John Pfiffner si Robert Presthus,
conform carora „Administratia publica, ca domeniu de activitate este in principal preocupata de
mijloacele pentru implementarea valorilor politice”6. Valorile politice ale unei societati
democratice sunt date de alesaa poporului, sunt stabilite in conformitate cu convingerile,
realitatile de faptsi alte variabile, iar in sensul definitiei celor doi autori, domeniul de activitate al
administratiei publice este gasirea de modalitati de punere in practica a acestor valori.
O alta definitie a administratiei publice este formulata de Nicholas Henry, care o vede pe
„aceasta diferind de tendintele politice, atat prin accentuarea comportamentului birocratic dar,
mai ales, prin sistemul structurilor proprii si metodologiilor aplicate pentru realizarea scopurilor
guvernamentale”7. Acest autor vede administratia publica ca un organ independent de tendintele
politice prin 2 caracteristici numite - prima ar fi comportamentul birocratic, mai accentuat, ceea
ce face ca luarea unei decizii, implementarea unui program sa fie supuse unui proces complex,
sub actiunea mai multor factori decizionali; in timp ce a doua caracteristica ar fi aceea ca
administartia publica dispune de structuri si metodologii proprii, care-i confera individualism si
pe care le utilizeaza in realizarea obiectivelor decise la nivel guvernamental.0-234m0-sdfsdn334
O a saptea definitie, apartinand lui Marshall Dimock, Gladys Dimock si Douglas Fox, ar fi cea
conform careia „administratia publica inseamna producerea de bunuri si servicii care sa satisfaca
nevoile cetatenilor consumatori”8.in acest caz administratia publica este definita in raport cu
obiectul ei de activitatesi a scopului acestei activitati. Adica administratia publica este cea cre
ofera cetatenilorbunuri si servicii care sa vina in intampinarea nevoilor ei. In aceasta ordine de
idei , vocatia administratiei publice este binele cetatenilor, satisfacerea nevoilor acestora.

O alta definitie, apartinand lui Melin J. Dubnick si Barbara S. Romzek releva ca „practicarea
administratiei publice presupune reconcilierea dinamica a diferitelor forte in eforturile statului de
administrare a politicilor si programelor publice”9. Aceasta definitie pune in evidenta
caracteristicile administratiei publice, din punct de vedere al motivului practicarii ei. Astfel
administratia publica este rezultatul combinarii fortelor diferiteexistente intr-o societate, in
vedrea conduceriipoliticilor si practicilor politice. Aceasta definitie mai releva un fapt important
si anume acela ca administratia publica este expresia efortului statului de a conduce politicile si
practicile publice.
O a noua definitie, conform lui George J. Gordon si Michael E. Milakoich este ca „administratia
publica poate fi definita ca fiind toate procesele, organizatiile si indivizii (ultimii actionand in
functie de pozitiile si rolurile lor sociale) asociate cu aplicrea legilor si a altor regulamente
adoptate sau emise de ramurile legislativa, executiva si juridica”10. Cu alte cuvinte,
administratia publica reprezinta un intreg sistem de actiuni, organizatii si indivizi, cu mentiunea
ca statusul si rolul sa fie conforme cu obiectivul(spre exemplu primarul cu atributiile sale), care
are ca scop ducerea la bun sfarsit a dispozitiilor celor 3 puteri ale statului. Observam aici o
diferentiere neta fata de alte definitii prin aceea ca administratia publica nu este vazuta ca fiind
doar instrumentul sau o ramura a puterii executive, ci un aplicator al legilor si regulamentelor
emise de toate cele 3 remuri ale puterii intr-un stat.
Felix A. Nigro si Lloyd G. Nigro definesc administratia publica prin cinci elemente cheie. Astfel:
„Administratia publica:
1.reprezinta un efort de grup intr-un cadru public;
2.acopera toate ramurile- executiva, legislativa si juridica-precum si relatiile dintre ele;
3. are un rol important in formularea politicii publice facand astfel parte din procesul
politic;
4. se deosebeste in mod semnificativ de administratia publica;
5. este strans legata de numeroa grupuri private si indivizi care presteaza servicii
comunitatii.”11
Definitia aceasta urmareste cinci caracteristici ale administratiei publice si care in opinia
autorilor individualizeaza conceptul. Astfel , in primul rand, administratia public reprezinta
efortul functionarilor publici (grup restrans) in vederea asigurarii binelui comun al societatii. Din
nou, in al doilea rand, ne intalnim cu ideea conform careia administartia publica este expresia
celor trei puteri ale statului, cu mentiunea ca reprezinta si relatiile dintre aceste trei puteri. In al
treilea rand, intalnim din nou ideea ca administratia publica are unrol in definirea politicilor
publice, ceea ce in opinia autorilor o face parte din procesul politic. Urmatoarea caracteristica
este de fapt o contra-caracteristica, in sensul in care administratia publica este definita ca fiind
net diferita de cea privata. A cincea caracteristica identificata de Nigro si Nigro este aceea ca
administratia este legata de grupuri si indivizi privati, cu care se asociaza in vederea pretarii de
serviciiin folosul comunitatii- spre exemplu departamnetul spatii Verzi al Primariei angajeaza
firma X pentru a amenaja un spatiu verde din localitate.

Tragand o linie am putea concluziona ca desi in aparenta conceptul de administratie publica este
unul simplu prin prisma multitudinii de persoane care il cunosc si utilizeaza, in fapt definirea lui
nu numai de catre un om simplu, dar si de catre un teoretician este orice altceva in afara de
simpla. Ideile diferite nascute din experiente, trairi si realitati personale, ne-ar putea duce cu
gandul la faptul ca administratia este in final supusa la numerosi factori care o formeaza si
modeleaza, ii da individualitatea. Desi ideea de la care pleaca sau spre care adera orice
administratie publica este aceeasi, modul in care parcurge distanta difera.