OvidIU

Bîrlea

MiCA ENCICLOPEDIE A POVESTILOR

,

ROMÂNESTI

,

Editura

stiintifica si enciclopedica Bucuresti, , 1976

Redactor: Gabriela Ionescu Redactor lexicograf: Anicuta Tudor

Coperta si supracoperta: Gh. Motora Tehnoredactor: Olimpiu Popa

Cuvint inainte

!J..

o lucrare de ac~st fel, la dimensiunile unui volum, presupune
pentr'lf, a cuprinde aspectele mai importante. Alaturi de articolele despre speciile nara'tive în proza populara (Basm, Snoava, Legenda) si de cele teoretice referitoare la istoricul si metodologia cercetarii povestilor (Cercetarea povestilor, Clasificarea povestilor, Experimentul folcloric, Legile epice etc.) au fost retinute temele cu mai mare pondere, apoi personajele mai frecvente ("Fat-Frumos", "Ileana Cosînzeana" etc.), care apar, în consecinta, în mai multe specii, încePînd cu legenda si terminînd cu snoava. Trimiterile bibliografice au, fost simPlificate, indicînduese în text doar cifra care reprezinta sigla volumelor enumerate în caPitolul final, Bibliografie, urmata de aratarea paginii. Pentru simplifie care, diferitele tipuri narative au fost mentionate, de asemenea, abreviat, potrivit uzantelor generale, prin numarul din catalogul international AarneeThompson (A T) sau din catalogul românesc al snoavelor (5), alcatuit de 5. C. 5troescu. Alte referiri sînt indicate cu claritate în text. In Bibliografie au fost ment~'onate numai lucrarile din care au fost extrase fragmentele citate spre ilustrare sau s-au facui referiri la ide~:leîn dezbatere. Pentru basmele publicate Pîna în 1893 s-a dovedit util acel Indice folcloric întocmit de Lazar Saineanu cu ajutorul lui Ion Aurel Candrea si tiparit la sfîrsitul amPlu lui studiu monografic, Basmele române (LXXXIII). De asemenea, ne-a ajutat, în ciuda rezumatelor sale prea schematice, oatalogulpovestilor românesti, Verzeichnis der rumanischen Marchen (LXXIX), întocmit de Adolf 5chuUerus. In genere, am înfatisat mai multe variante, mai multe semnificatii ale faptelor citate, pe de o parte pentru a pune în lumina Pluralitatea de sensuri, rod al creativitatii populare în continua eferves'centa, pe de alta pentru a preîntîmpina tendinfa de a se atn'lui
o selectie prealabila, pe cît posibil judicioasa,

unui fapt o semnificatie unica si de a socoti pe celelalte drept aspecte colaterale, minore, daca nu chiar neautentice. In selectarea materialelor ilustrative, ne-am lasat calauziti de gradul de autenticitate al colectiilor de povesti. Ne-am exprimat îndoiala de fiecare data fata de putinele cazuri dubioase pe care le-am citat, pentru a-l preveni pe cititor. Se cuvin multumiri calduroase Editurii stiintifice si enciclopedice pentru grija de a publica lucrarea în conditii grafice optime. Dealtfel, cartea a fost elaborata din initiativa editurii. Bucuresti, octombrie, 1974
O.B.

1

A
l.

l
~
JI

'1--

Albina. Potrivit unor legende din Moldova, a. ar fi "facute din lacrimile Maicii Domnului, cînd plîngea dupa D1. Christos" (52, p. 1175; ef. XXXV, p. 749). A. ar fi fost la origine o fata foarte silitoare si ascultatoare, în opozitie cu fratele ei, paianjenul; de aceea mama lor a binecuvîntat-o în clipa mortii: ,,- Cîta este frunza, cît trage, nisipul si marea, atîta sa ajunga neamul tau .,. Miere sa produci si dulceata ei sa nu o întreaca nimic si lumea cînd sa guste, dînsa sa se îndulceasca .,. în ce priveste pre Paianjen: cuc sa ramîie, ziua toata si anul tot sa teasa si noroc niciodata sa nu vaza 1" (47, p. 137). Dupa o legenda olteneasca, mierea si ceara ar proveni din sudoarea si sîngele ei, cînd Dumnezeu a chemat la sine toate vietuitoarele: "Albina veni si ea ostenita si plina de naduseli de multa munca si alergatura, cu trupui zgîriat si plin de sînge tot alergînd pîn spini si maracini dupa hrana. Bunului Dumnezeu îi placu vrednicia ei si o blagoslovi ca sudoarea si sîngele ei sa se prefaca în miere si ceara, sa-i fie destula hrana ei si altora si ceara sa se arda în sfintele biserid' (47, p. 138). Dar cele mai multe legende pun mierea în legatura cu blestemul ariciului. Lui Dumnezeu, creînd pamîntul, i-a prisosit o parte de pamînt (sau nu avea loc apa pe pamînt, sau nu încapea pamîntul sub cer). Nestiind cum sa iasa din impas, trimite a. sa ceara sfat ariciului (v. Arici, Facerea lumii). Ariciul o refuza, dar ea îl pîndeste alaturi si retine din monologul lui ca ar trebui facute de~luri si vai. 'Cînd' îsi ia zborul, ariciul vede ca a fost spionat si o blestema sa i se manînce "scîrna", dar Dumnezeu "o blagoslovi sa fie sfînta, iar scîrna ei sa se faca miere mai dulce ca orice-n lume" (47" p. 130). O legenda banateana relateaza ca, la început, ,a. a fost alba, de aici i-ar veni si numele. A trimis-o Dumnezeu sa întrebe pe Satana daca e bine sa aiba lumea numai un soare sau mai multi. A. s-a asezat pe nesimtite pe capul lui, sa-I

6

spioneze si dupa ce i-a auzit vorbele, a zburat spre cer. Diavolul, vazînd ca i s-a furat gîndul, a plesnit cu biciul peste corpul a. care îndata s-a înnegrit si s-a subtiat la mijloc (80, p. 283284). Dupa alta legenda banateana, culoarea neagra si mijlocul mai subtire i-ar veni de la fulgerul cu care a lovit-o Sf. Petru pentru ca a fost neascultatoare fata de parintii ei (80, p. 284). A. a cerut de la Dumnezeu ca omul sa moara din întepatura ei. Creatorul a decis ca. sa i se împlineasca dorinta numai daca va putea aduna 12 oca de miere sau o vadra, sau un stiubei de miere într-un an; în caz contrar, sa moara ea, ceea ~e se si întîmpla, întrucît nu poate niciodata aduna singura atîta miere (47, p. 139-140; 52, p. 1175). Alte variante arata ca Dumnezeu a decis, din mila fata de om, ca a. sa moara dupa ce înteapa sau ca sa umble mai multe .hotare fara sa poata aduna o vadra de miere (47, p. 140-141). Uneori, a. se arata îndurerate la moartea stapînului lor. "în Botosani, se spune ca murind tatal lui Mi.halache Holban, au venit toate albinele de la mosiile lui si l-au petrecut roiuri prin aer, pîna lume întreaga la mosia lui Mogosestii, unde l-au îngropat. a vazut cum îl petreceau albinele. Aceasta a fost pentru ca el toata viata n-a vîndut ceara, ci a dat-o numai la biserici"

0--

°

(52, p. 1176).

Incidental, a. e~protagonista în basmele despre animale. Bondarul s-a îndragostit de ea si primavara mereu îi cînta, "sa ne luam t", însa a. raspunde "nu", fiind slaba. Toamna, cînd însa a. este grasa, ea cînta bondarului "sa ne luam", dar acesta refuza, fiindca e fara provizii si flamînd (99, V, p. 326-327). Ajuta cocosul mosului, plecat sa-i aduca averea împaratului (AT 715 B). Se vîra în fundul cocosului, apoi îl înteapa pe împarat cînd acesta pune cocosul în pantaloni ca sa-I omoare cu un vînt (5, I, p. 151-152). în basme, a. apare printre animalele recunoscatoare. Cînd Arap Alb da de un roi pe care îl prinsese ploaia pe o crenguta, îl cuprinde mila: ,,0, saracele, bietele goange, cum stau ele ciumelite-aicea! - zice - Unde sa le gasesc eu un loc sa le-adapostesc eu p-astea ca sa traiasca si ele 1" Si le face loc Într-o "butoarca" pe ~are o pune mai dep~rte în padure: ,,- No sedeti voi aicea". Dar o a. se ia dupa el si-i. ofera o aripa "dnd îi avea nevoie de noi, s-aprinzi aripa asta, ca noi venim si-ti ajutam" (XV, p. 275). Ea îl va ajuta sa distinga pe fata împaratului de servitoarea îmbracata în acelasi fel (v. Pro-

j(

7

~

bele petirii). într-o varianta moldoveneasca,a. sînt cîstigate de Nic-a Cîmpului prin cele 12 care de miere pe care le descarca "pa mosîia lu-mp'aratu albinesc". Drept rasplata, "împaratu albinesc" îi da o pana de a.: "cînd ai sa te gîndesti la mine, eu am sa fiu la tine, ca eu stiu unde te duci tu. Tu te duci la fata lu-mparatu sarpesc, si fara mine sa stii .ca n-o iei". Pe deasupra, împaratul albinesc îl mai ajuta la proba facerii pîinii într-o noapte, construind o "pitarie" (XV, p. 256257). în varianta ialomiteana, sotia rîvnita de nas(AT 465) îndeplineste a doua sarcina, construirea unei biserici de ceara, cu preot de ceara, cu ajutorul a. recunoscatoare (LIII, p. 535). O a. din stupii Vîntului Mare îl calauzeste pe. erou la curtile Linei Rujulina (LXXXIII, p. 371). în ohip incidental, protagonistul ia forma a. pentru a iscodi ce - se petrece în casa zmeoaicei. "Tugulea priponi caii, apoi, dîndu-se de trei ori peste cap, se facu o albina si pleca înspre miazanoapte încotro sedea Zmeoaica pamîntului. Dupa ce ajunse acolo, zbîrn! în sus, zbîrn! în jos, intra în casa zmeoaicei si asculta ce vorbea cu zmeii, ginerii sai, si cu zmeoaicele, fetele sale" (41, 1, p. 270). într-un basm transilvanean, a. e unul din animalele în care se afla puterea zmeului. în ostrovul marii "traieste un porc nazdravan, în capul lui e un bongar, în capul bongarului o albina si tot asa 7 vietatisi pîna în capul ce1ei de a saptea e o fluie~ita; în' fluierita a'ce~a e puterea mea si cine o sorbi, e a lui" (LXXXIII, p. 422). Fata zmeoaicei fugita cu iubitul ei si urmariti de aceasta (AT 313) se preface în cele din urma în a. "s-a mers de a muscat pe ma-sa si cum a'muscat,-o, a murit" (52, p. 878).. A. se întîlneste si ca protagonist în basmele cu minciuni. Variantele românesti ale tipului AT 1960 relateaza cum un , , Prisacar îsi cunoaste toate albinele, fiecare avînd nume; într~o seara, observa ca una - Bîrnusca, Nastasia etc.- nu venise. ·Pleaca în cautarea ei si o gaseste înhamata la jug, tragînd la plug. O aduce acasa si îi pune miez de lmca pe raNa de pe grumaz. Creste un nuc mare pe ceafa .a:. si vin nenumarate ciori sa fure nuci. Stapînul a. le alunga cu bulgari de pamînt care se prind deasupra nucului, a1catuindo tarina pe Care el o ara si o seamana -cu grîu. Cînd se duce la secerat, azvîrle secerea dupa un iepure, i se înfige în coada si, iepurele. fugind, .taie toata holda. Apoi se duce cu grîul la moara qiluicare

8

,macina numai daca i se spunea o poveste mincinoasa (5, II, p. 518-521). în snoave, a. are rol incidental. Un tigan are un stup si e pacalit de nasul român sa faca schimb cu un cuib de viespi care ar fi a. de aur (S 5715). în alte variante, tiganul da a. pe gargauni, viesparii cei mai mari (47, p. 203-208). Mîncînd un fagure de miere, o a. ratacita îl înteapa în limba pe tigan, care o înjura furios, cu toate admonestarile unlii român: "De-i sfînta, sfînta sa fie, / De limba sa nu ma tie, / C-o strîng cu dintii / De-o vad toti sfintii!" (S 4307). Anecdota v. Snoava Apa - apa vie - apa m.oarta. A. în legende este elementul primordial, preex}stential, întrucît la începutul lumii "era peste tot numai apa" (52, p. 5; v. Facerea lumii). A. si focul sînt împarati, dar a. e mai mare, fiindca stinge focul (ibid., p. 871872). în ajunul Anului Nou, "toate apele se prefac în vin". La început, "prin toate paraiele si prin toate fîntînile era vin nu apa", însa din rautatea oamenilor vinul a fost luat (ibid. p. 900-901). Exista a. cu însusiri miraculoase. Un cioban ajuns împarat, traieste si astazi si sub picioarele lui curge "apa de aur". Alexandru Machedon l-a vizitat cerîndu-i astfel de a. "doar ar trai", dar împaratul l-a alungat (ibid., p. 410). Livantie împarat statea "pe un rîu cu apa vie" si cînd a venit Alexandru MachedoH., i-a dat "patru ciocanele cu apa vie" pe care sa le foloseasca atunci cînd va fi "taiat". Atunci "sa puie nevasta-ta bucata lînga bucata si sa te stropeasca". Mai tîrziu, cînd el a fost taiat de un ministru, nevasta-sa "l-a stropit cu apa si a înviat". A. au baut-o trei îngrijitoare care au devenit sfinte maiestre (99, III, p. 3-4; v. lele). A. Iordanului a înviat pestii, dusi sa fie spalati. împaratul duce acolo si soldatii morti care învie (52, p. 959). Din locul unde a fost îngropat Sf. Ioan de la Suceava curge si astazi a. "care e buna de boale de ochi, de cap, de orice" (ibid., p. 928). Deosebita este a. Sîmbetei, pe care se afla blajinii. Ea nu poate fi trecuta de femei. Fierbe toata saptamîna, în afara de sîmbata, de cînd Isus a fost urmarit de evrei. Ea înconjura pamîntul ,,,ca un gard", iar la marginea pamîntului e rece (ibid., p. 1001-1002).

A. e spalat cu a. 303). taiat si pus în desaga de zmeul care i-a furat sotia. se gaseste de obicei într-un loc inaccesibil. p. Voinicul. p. vie poate întineri. moarta.. p. Gerul. iata ca au înviat" (ibid. moarta provoaca moartea celui care vrea sa' o ia. p. caci "daca se spala omu. vie de la muntii care se bat în capete (42. p. Procedeul e frecvent în basmele AT 315. rînduita sa fie mîncata de balaur (AT 300.. . A. v. Ileana Cosînzeana sfatuieste pe voinicul trimis de mama necredincioasa (AT 590) la fîntîna moarta sa astepte acolo "cînd e soarele cruce amiazazi". se face copil de 12 ani" (86. p. 127. sau de trei ori pe zi si izbuteste cel ca~e asteapta pîna la pauza lor (LXXXIII. vie care detine amîndoua calitatile. '548). moarta si bucatile s-au "închegat îndata . din izvoarele babei. si zîna este readusa la viata (60. mai rar în altele. 100-101). este înviat de cumnatul sau. vie si a. nu se mai ivesc atari complicatii.. A. avî~d darul de a învia si de a vindeca:. p. fiindca atund nu mai moare cel care ia a. avea "darul de a te adormi" si cei ce pazeau iapa cadeau victime. se desfasoara si ca o întrecere între tovarasii nazdravani si baba trimisa de fata (AT 513) (4.28). 554). Dunare Voinicul schimba ulcioa- . 56).. 56). moarta sînt folosite pentru însusirile lor miraculoase. dar în multe variante aceasta e cumulata de a. p. Mai întîi. 590. e într-o fîntîna împresurata de animale fioroase care sînt speriate de o ploaie mare trimisa înadins în sprijinu 1 voinicului (86. 303. moarta are însusirea de a închega trupul celui taiat în bucatele. II. vie si a. Baet sarac adoarme În fiecare seara dupa ce bea a. (79.boi (52. a. 704). p. 516). p. ca un om abia acum mort. p. stapîna a iepei nazdravane. Probele petirii). Ler împarat îsi învie tovarasul credincios care a împietrit povestind înscenarile pe care le-a evitat (AT 516).~ I ~ ~ " • 1" în basme. este adusa d. A. dar iapa e gasita cu ajutorul animalelor recunoscatoare (83. A. Aducerea a. de închegare si înviere. Tarta-cot are la cap si la picioare cîte un "urcior" cu a.e pasari corbi (54. 48-58). A. p. Muntii se odihnesc numai la amiazi. care contine puteri uriase (v. aducînd a. Exista si a. ~nde se bat muntii în capete si aducerea ei e o sarcina extrem de grea. care curge "la picioarele unei zîne de piatra" din împaratia unei zmeoaice este buna de leac pentru a reda mintile' împaratului si împaratesei care înnebunisera de durere dupa fata lor. 97). soimi (79. Cînd a. 45-48). Puteri). IV. 27 . Dupa ce l-au spalat si cu apa vie. A. în cele din urma.

398). iar baiatul un ratoi. 193194). îsi recapata puterile uriase. el îsi recapata vederea spalîndu-se cu a. p. p.. si pe ea sa pluteasca corabii de argint" (60. parasita de sotul ei. Voinicul e sfatuit sa verse bu toaiele. II. dar la înapoiere femeia refuza sa-i mai deschida (S. Tarta-cot bea din cel cu a. v. Si într-unu care beai sa prin'zi putere". M etamorfoze). în cele mai multe variante ale basmului despre saracul orbit de fratele sau (AT 613). e un mijloc de a îndeparta sotul de acasa pentru ca femeia sa se poata întîlni cu amantul ei. p. ca e-n mijlocul lor" si astfel o poate birui (5. din unele fîntîni sau lacuri poate reda vederea celor orbi. 559). Între sarcinile extraordinare. p. lntreceri). apa moarta. sfarîmînd butoiul sau lada în care zacea ferecat (v. unul cu apa tare si unul cu apa slaba". sotul e trimis de sotia care se preface bolnava (AT 1360 C) sa-i aduca pentru a se lecui a. Baiatul bea din cel cu a. apoi schimba locul pqloboacelor si îi învinge pe cei 11 tîlhari (52. Astfel. 3478). Deseori.. Mai adesea. "adoarme la radacina unui copac si viseaza ca acolo sunt 3 sipuri cu apa de ochi: sa duca împaratului ca e orb".. cu ciurul: baba ~ învatata de o cioara sa ~stupe gaurile cu lut (v. El promite chiar "noua veacuri" salvatorului sau (LXXXIII. fiind sfatuit de niste pasari în timpul noptii (ibid. p. mare (sau mi lac). în curtile unor tîlhari. apa vie. se afla si aceea de a "face pîna mîne dimineata o apa de argint . 3465). p. de roua adusa de lupul recunoscator si îsi recapata vederea (81a. Baiatul orbit de mama necredincioasa e uns peste ochi cu a. 360). dar mai întîi sa bea din butoiul "ala care scrie «putere» pa el .. a. din Dunare sau de la anumita fîntîna (S. fata se face o a. p. V. p. se aflau "doua poloboace.. + . împaratul se vindeca si o face general (52. Fata unui împarat. 507-508). Zmeoaica are "trei butoaie . Adesea.10 rele si cînd se lupta. 285). în întrec eri. tare. fugarii din captivitatea zmeilor se prefac si în lac de a. I 11 I în unele snoave. trimiterea dupa a. Zmeu). Zmeul captiv cînd bea a. exista si cea de a cara a. sau de diavolul care îl trimite "la un tau aici îndaraptu crucii" (5. II. sau e udat cu ea.. moarta "crezînd ca bea apa vie" (41. dintr-o fîntîna. p.. Probele petirii). Barbatul e trimis seara la fîntîna. 965). I. (v. 9. 501).

e pacat. 311. t " Q ~ ~ . 299. 193. caci înainte era gol si-l mînca or si c~" (52 p. "Ariciul a luat si s-a bagat pe sub pamînt s-a radicat muntii. ar mai avea însusirea de a gasi cu usurinta iarba fiarelor.-- f ~ . 209. Acesta. p. j- . sa se poata rostogoli. Dumnezeu trimite la a. De aici cuvîntul în popor. întinzînd sfoara de pe ghem pîna unde trebuie sa fie marginea pamîntului {XXXV. a. ca si cînd ai omorî sau ai bate un om" (38 b. Drept rasplata. dealuri si vai. De pe margine. sau ca pamîntul sa încapa sub cer (v. 137. A. cum ar putea pune sau aseza pamîntul mai bine. pentru ca aricioaica sa aduca iarba fiarelor ca sa-i descuie. el apare dotat cu o inteligenta de demiurg. 127. ca omorînd sau batînd un arici. din care a rezultat pamîntul de astazi (50 a. O seama de povestiri-legende relateaza cum sînt închisi puii de a. A. însusi e creatorul dealurilor si vailor. spre a se mai da si el peste cap la trebuinta. 275). la întrebarea lui Dumnezeu. . unde amîndoi se satura de carne. Dumnezeu "i-a dat sa aiba ghimpi pe trup. corbul) ca sa-I povatuiasca ce sa mai faca cu restul de pamîpt. p. I. se strînge si o înteapa. animalul cel mai siret. roaga vulpea sa-i apese burta cu botul ca sa-i aline durerile. Dealurile ar fi fost create anume ca a. si apoi omul sa o ia (58.11 Arici. 289. a fost rasplatit cu însusirea de a se face ghem "si la vale sa se dea de-a roata" sau pedepsit sa se faca ghem pentru ca a scapat din mîna ghemuI cu care trebuia sa ajute pe Dumnezeu la urzirea pamîntului (XXXV. p. a. a cerut sa-I urzeasca cu movile. Intra într-o groapa-cursa. 88). Facerea lumii). 250). Dupa alte variante. de aceea e înfatisat colaborînd cu Dumnezeu la facerea pamîntului (LXXIX. pe cînd a. f. mai rar pe altcineva (Sf. dar cînd a. dar nu mai pot iesi. marturiseste ca "el atîtu-i de prost. 1649). Ceacîru-Braila). Petru. Dupa ce Dumnezeu a facut un aluat din nisipul scos din fundul apelor. LUI. Cel mai adesea. "Movilele le-ar fi facut Dumnezeu numai dupa gustul ariciului. plan sau altfel cumva. 1650). a facut gîrlele. numa una stie". albina. p. ea îl arunca tocmai deasupra gropii. p. Uneori. l-a sfatuit sa-i dea grosimea potrivita. 16-17).. e subliniata si în basmele despre animale: el izbuteste sa pacaleasca vulpea. Inteligenta deosebita a a. Vulpea se lauda ca ea stie "un sac s-o straita de minciuni". lucreaza împreuna cu Dumnezeu. a. p. în multe legende. In alte variante. a scos isvoarele si de la dînsul pamîntul e asa deluros si rîpos cum îl vedem".

justificîndu-se la urma ca nu cunoaste "alta dreptate decît dreptatea pîntecelui". Aceasta îl manînca tot. I. Tipul ar fi vechi. în unele variante ale tipului Cupido si Psyche (AT 425). neputîndu-l începe singur. el se arata în timpul zilei sub forma de a. a. A. p. Basmul are raspîndire larga în Europa centrala si rasariteana.t 1 . 42-43). sporadic întîlnit în (76. pedepseste vulpea pentru calcarea învoielii.. cel pedepsit e lupulEuropa). A. p. (AT 80. cu deosebirea ca în locul ariciului apare motanul sau cocorul. Ajuns la caldura. sotul e ascuns în piele de sarpe sau de porc. vulpea pune laba în cursa asezata acolo si este prinsa de un vînator (41. (XV. p. t . puiul de In alt basm Alteori. a chemat vulpea sa-i ajute. pacalindu-1 (v. Intr-o varianta a basmului despre juramîntul pe fier (AT 44). Î L I I + 1 . atestat înca din antichitatea clasica. 123-125./. dupa cum se poate deduce din maxima citata de Archilochos: "Multe st~evulpea. p. înteapa cîrtita. sustine totusi ca exista "si o dreptate a dreptatii" si. 530). 124-126). în basmele propriu-zise.12 a. întrece cerbul la fuga. se 'desface. p. în felul acesta. a. 48-51). Intreceri la fuga). apare doar ca travestire tranzitorie a eroului principal. AT 33). ca sa nu înghete. II. a gasit un iepure mort si. a. dar în 4 variante românesti. p. 38). o duce la radacina unui copac unde ar fi "culcusul sfintei dreptati". e gazduit peste iarna de o cîrtita batrîna. încît aceasta e nevoita sa paraseasca c~lcusul (LUI. învata vulpea sa se prefaca moarta. încît e azvîrlita afara de proprietarul gropii si scapa nevatamata (5. a. ca sa o convinga. De obicei. ariciul numai ceva cu totul deosebit" (XLIII.

Uneori. mai rar. Todosia sau Lunica. la începutul lui martie. Ileana. Ceie mai multe legende relateaza întîmplari petrecute în trecutul îndepartat care i-au pricinuit moartea tragica. antropomorfa. ca soacra rea. 'p. Marcurana. T t ~ r- !- . 154). Trec pe lînga ea Dumnezeu cu Sf.. D. Petru care fac minunea. Cel mai raspîndit prezinta pe B. Variantele se grupeaza în patru tipuri care înfatiseaza caractere diferite ale D. patroana primelor 9 sau 12 zile de la începutul lui martie. crede ca a venit primavara si se porneste cu oile (sau caprele) la munte. B. dîndu-i o poala de carbuni care se prefac în fragi sau. Frasina. Vazînd florile sau fragile. D. Ele cauta sa explice atît caracterul capricios al primelor zile din luna martie. Mariuta. Virita. D. E întîlnita plîngînd prin poienile acoperite cu zapada. Salomnie. îmbracata cu 9 (sau +- 1 . cu lîna neagra sa o spele pîna ce va deveni alba (într-o varianta i se da lîna alba sa o faca neagra prin spalare). 740). t Baba Dochia. p. cît si forma ciudata. Petru (sau un înger) care savîrsesc miracolul. În Bucovina. albindu-i lîna si îi dau pe deasupra o chita cu flori. vesnic pornita împotriva nurorii sale (într-o varianta împotriva celor 3 nurori). Ziua ei e 1 martie "ziua întîi de primavara" (XXXI a. sau Sofia.. se povesteste ca B. Sîia.B 4 . Nie si Aftinie. sau babele. Iovan). a unor stînci din Carpatii Orientali. ea îsi trimite nora. de Dumnezeu si Sf. "traieste în munti si ca vara se coboara la ses' sa pasca oile" (52. p. sau Barbura. Joiana. 160). numite si zilele babelar. minunea o savîrseste luna martie dintre cele 12 luni strînse la un foc în munte. Într-un subtip. pe alocuri ce1elalte zile comemorînd alte babe: Todora. D. Lina. Martica. Catalina si Jofica (ibid. îsi trimite nora sa-i aduca fragi. Rebi. Lucia. Sava. Cosîndeana. Meridionali si Apuseni. topind zapada dintr-o poiana si umplînd-o de fragi. Sitita si Dominica. adesea însotita de fiul sau Dragomir (Dragobete. În alt subtip.". B.

739. care se încumeta sa înfrunte rigorile lunii martie. p.. e ajutata de cele 12 luni. Atunci martie da un înghet care o petrifica. o are protagonista pe B. cu gîndul ca va fi mîncata de aceasta. apoi se sinucide (81 a. Cînd i se spune ca e abia martie si ca vor veni si zile grele. da un ger strasnic (de obicei pentru a fi pedepsita pentru rautatea ei). p. Nu i s-au semnalat variante la celelalte popoare (LXXIV. 156-160. B. D. p.155- . Terminîndu-i-se nutretul. Cînd afla Dragobete. B. Un alt subtip relateaza cum B.II. sau parîndu-i-se ca odata cu sfîrsitul lui februarie poate iesi la munte. XXXI a. fiindca aduce sperante. p. p. în care actantii sînt însa piticii sau vrajitoarele si mobilul rasplatirii cu totul diferit. B. 52. LIII. leapada în fiecare zi cîte unul. împreuna cuturm<!-(LI. D. 5-12. 353). fiul Dochiei. D. . p. Vazîndu-1 din departare "cu sloietele la gura".l07-112. leapada în fiecare zi cîte un cojoc pîna ce ramîne în camasa. 250).da întîi o caldura sau o ploaie continua.. D. Apoi e prefacuta în stana de piatra împreuna cu întreaga turma. p. batjocorind-o chiar. VI. p. XXXI a. apoi sa-I puna la loc cînd moartea va mînca.. p. B.14 12) cojoace. în fluierel si eu mor. II. martie îi scoate înainte un luminis plin de fragi (XCII. trimisa de soacra în timpul iernii sa-i aduca fragi. p. 740. 66. 79). îsi omoara mama.. 5) se întîlneste în tipul AT 503. daca arata care e cea mai buna. Un soarece o sfatuieste cum sa ia ciurul în timp ce moartea doarme. de ger" (38 b. doar interventia binevoitoare a lunii martie din varianta musceleana (66.hetat fiul ei. 39. cum se poate vedea în diferite locuri muntoase (LXXIX. Atunci.52. Luna martie se înfurie si . Fiind cald sau plouînd din belsug. urca cu turma.v. care o îngheata. spre vîrful muntilor.p. Nora considera luna martie a fi cea mai buna. D. pîna ramîne în camasa. D. îmbracînd 9 (sau 12) cojoace. D. maica. LI. p. Drept rasplata. raspunde sfidatoare: "Ce martisor-hartisor I îl trage baba p-un curisor" (58. Soacra nu crede si îsi alunga nora în padure. femeie semeata. dupa ce mai întîi a îng. l' . Parîu-Gorj). Mai apropiate sînt o varianta c~ha din secolul al XIV-lea si una poloneza în care nora. a crezut ca e fluier si l-a apostrofat: "Tu cînti. Al doilea tip. v.p.uneori cerînd trei sau mai multe zile împrumut de la faurar . unde o gaseste un flacau si o ia de sotie. 3-45).•. p. 355-356).' . 97-107. de cald. 233. cu actiunea mai simpla. B. f. sau fiindca i s-a udat cojocul. si-a trimis nora sa-i aduca un ciur de la moarte. maica.

p. ~ ~ 1- 161. localizata de asemenea la începutul lui martie. pe care a versificat-o în balada Dochia si Traian. a lepadat cîte un cojoc. i-a cerut sa-i aduca fragi. nu însa la popoarele germanice (LXXXIV. 2281). La început. Semenic. 250). Daca aceasta varianta.15 « t ~ :1- f . Sibiu. Sebes. 58. La noi. Aria de raspîndire ar pleda mai mult pentru o origine mediteraneana. nu e un ecou livresc. în urma interferentei dintre legenda populara straveche si cea crestina. Ceahlau. în satele Balta si Gornovita. se duce .al eroinei a fost preluat din calendarul bizantin care serbeaza la 1 martie pe martira Evdochia. p. iesind la munte în martie. Numele Dochia . Ultimul tip înfatiseaza si pe nora tot atît de rea ca si soacra. O alta varianta o arata pe Dochia fata orfana si ciobanita la turma bunicului. prefacînd-o în stana de piatra.foarte rar Chirdosia sau Marta . Mehedinti. Hasdeu presupune ca legenda ar fi de obîrsie "frigiana. la obîrsia Gilortului. Nedeprinsa cu frigul si temîndu-se sa vina îndarat. Acest tip are mare raspîndire la popoarele balcanice. în Vama Buzaului. adeca traci ca" . precum si la popoarele romanice ("zilele de împrumut"). 94-96). p. Ea s-a prefacut în fîntîna cu apa rece. Asachi prin 1840. p. Al treilea tip e atestat cu totul sporadic si numai în Bucovina. cele doua tipuri au fost localizate la unele stînci. fara îndoiala ca o asemenea legenda trebuie sa fi auzit Asachi. întrucîtva antropomorfe. care fuge în munti. jud. Bucegi. notata de Marian din Luca~esti. D. de împaratul Traian ce se îndragostise de ea. fiica lui Decebal. 12-29). din tot lantul Carpatilor: Rarau. iar oile în flori (LI. Vîrciorova. S-a travestit în pastorita cu o turma de oi în munti. Fagaras. B. apoi gerul o strînge pîna la înghet împreuna cu turma. 187-188). fiind timp frumos. Varianta prima a acestui tip e cea mai apropiata de legenda consemnata de Gh. pe apa Humorului (Bucovina) si în Piatra Craiului (XXIII b. iar oile în bolovani. Muntii Apuseni (Piatra Caprii si Cheile Turzii) si Tibles (izvoarele Izei). II. p. apoi a venit frigul cel mare. Dochia a fost o fata de împarat care a fugit de împaratul cotropi tor ce voia sa o ia de nevasta. ea leapada întîi cîte un cojoc. B. D. a început a cîrti împotriva lui Dumnezeu care a pedepsit-o. dar aceasta îi pretinde sa-i aduca ea mai întîi cas dulce de la stîna din munte. v. care a prefacut însa pe Dochia în Dachia. pornind de la marea asemanare cu legenda clasica despre Niobe pe care ar fi preluat-o grecii de la traci (XXXV. apoi pe rîul Doamnei în Valea Rea.

256). La început. (50 a. . sfatuit de b. o b.. a trait pîna i-au murit rudele. O b. Dracul. se aseza iarasi în cosciug.. (LXV.. 354-355). îl cicaleste toata noaptea. încît a doua zi are tot parul carunt pe partea dinspre b. O b. sau sa fie trase de animalele de povara (66. p. p. Ca sa o scoata. blestema pe viteazul Sigmirian pentru ca nu vrea sa ia de sotie pe fata împaratului. începe sa le bata si sa le împinga pîna ce se rupe ata si ramîn toti în iad (52. apoi treptat oamenii nu i-au mai înteles limba si b. B. p. cerînd ca rasplata sa traiasca si ea cît va dura biserica. dar pe drum îngheata de frig (81 a. a alergat pîna a plesnit (ibid. 1. dar cînd sa le reaseze capetele. Întrucît se mai prind si alte suflete. care n-a facut nici un bine. Un razboi puternic a. 89). sa rataceasca 30 de ani prin paduri fara sa gaseasca un strop de apa. dupa ce a taiat busteanul. O data. 114). La raspunsul afirmativ. Baba. e în genere rea. certîndu-se odata cu dracul. p. Sînpetru i-a decapitat. vrea sa vîre o fata captiva în cuptor. p. invitînd-o sa se aseze pe lopata.. si-a pierdut mintea. p. s-a suit pe el ca sa nu vina acasa pe jos. toate lemnele din padure pe carf le taia omul veneau singure acasa. p. n-a mai stiut care al cui este si capul dracului s-a nimerit la b. B. 254-255). B.16 la munte îmbracata cu 9 cojoace. în padurea Nasaudului. (ibid. distrus satul si biserica si noaptea se mai aude. tatarilor erau canibale. D. 1127). ajunge dupa moarte în iad. În Grohauti. 122-123). 4). B. sa-i arate cum si o arunca pe ea în cuptor (52. p. B. o b. D. are cap de drac de cînd. vaduva si-a cheltuit toata averea pe construirea unei biserici frumoase. în Tara Zarandului. Blestemul va fi curmat numai de cel ce se va arata prietenos cu el (ibid. b. S-a asezat într-un sicriu în biserica si nu~ai o ora la Craciun i se li~pezea mintea: atunci întreba pe preot daca mai dainuie biserica. J06). Alta legenda interpreteaza altfel rautatea B. Lemnul s-a revoltat si a blestemat ca pe viitor oamenii sa duca lemnele cu spinarea. aruncata în groapa peste un drac.. fiul sau întinde pîna la ea o ata lunga de care se prinde b. Rugamintea i-a fost îndeplinita si b. bocirea b. Unele legende toponimice comenteaza întîmplari dramatice din viata unor b. peste ruinele bisericii. p. sa se strecoare neudat printre picurii de ploaie. Fata cere b.

În unele variante ale basmului 103 D*. silind-o sa-I învie . (56. alteori. punînd la cale moartea protagonistului. hei. îi cere pe rînd. îl ajuta. sa aiba palate stralucite si ei sa fie mai tineri si amîndoi împarati. B. fermecatoare. recasatorita. io sa. dupa un timp "baba s-o-mbuiecit" si începe sa fie nemultumita: "Re. Abia fratele de cruce izbuteste sa o învinga cu ajutorul calului. 1. posesoare a unei gaini (AT 715 A). e pedepsita de mos sa stea afara pîna îi ajunge zapada. 8). ca de maturat nu se matura la. ea e zgîrcita si rea. 535). Mai temuta e b. nu se multume~te a fi împarateasa . Cînd b.i vrea sa ceara d~ la Dumnezeu' sa' o fa~a Dumnezeita. îndemnîndu-l sa-si bata cocosul pîna ce va oua (XV. de atacul lupilor (ibid.. se baricadeaza si lupul ramîne' pagubasjLXXIX. Odolean. Zgîrcita si rea e b. p. din padure a rapit de pe cer soarele. este omorît pe loc: "cînd îi pusca un pumn în frunte. În basmul despre animalele în calatorie (AT 210). In ipostaze contradictorii e înfatisata b. de obicei ilariant. e atacata de un lup. dintr-odata 1-0 despicat drept în doua. o b. am sa ma dau eu sa matur". urcat la Dumnezeu pe tulpina bobului crescut pîna la cer. are rol secundar. plecat sa elibereze constelatii1e. tinînd lumea în bezna. scapînd b. B. saraca nu are pentru cina decît un ou pe care îl coace în vatra focului. p. ea îi promite trei capre. fiindca nu vrea sa dea macar un ou mosneagului ei. 141). p. Oul explodeaza tocmai cînd se apropie lupul de el. persecuta pe fata mosneagului si partineste pe fiica ei.p. În basmele despre animale. 26-28). adesea cu puteri cosmice. consimte sa taie tapul agonisit prin munca mosului.17 o( \o . Cînd mosneagul (AT 555). he. Interventia ei distruge' sistemul de servire mecanica si sotia zîna fuge în lume (5. În alte variante. p. O b. apoi la tîta si la gît (70. b. dar vî~tul turbat o spulbera de pe tulpina bobului (LXXXIiI. he~ hei. 456). 130)... dar acesta izbuteste sa fuga. III. p. la sfatul b. fac mîncare . p. b. Re. Si o suflat pe dînsul si 1-0 facut o stînca de piatra". Cînd e dusa de fiul ei în casuta aeriana a zînei. luna si celelalte constelatii. dar dupa ce ajunge acasa. timp. caprele se sperie de vîntul dat de b. la glezne. 36-38). ~ II. ca mîncarea nu s~ pune la timp! C-am 'sa ma dau. b. În multe basme. dimpotriva.. fiind jupuit pe jumatate (5. sfaturile ei dovedindu-se singurul mijloc de a iesi din impas. 24). 1 p. în basmele: prdpriu-zise: uneori. mai urîta si mai lenesa.

vaietîndu-se "Bu-bu-buu. pune-l în destu tau". s-a întors cu binele la dînsa" si i-a dat "apa --viesi apa mo'arta. p.. B. O b.~ se vaita. apa racoritoare. 538). p.faimoasa b. B.. Ca-maroane. p. dragu matusî. 1012). b. I. p. p. B.. "Si. p. ia atributele Mumei 'Padurii si omoara voinicii ce poposesc în jurul focului. da frigu-mi-i t" :La invitatia voinicului de a coborî la foc. 'p.prapadita. Numai o iata "s-a tinut. Ea ·coboara pe copac. ca ei lumînarea asa-i trebuia . pune-i pe cînii tai si na inelu meu.marii într-un tinut îndepartat. în unele variante. într-un moment de furie le striga" .care vorbeste" (52.ce va pofti mai întîi. Jucînd mingea cu surorile lui.18 :pe Odolean si sa elibereze constelatiile închise în ulcelele sale (5.<:apul si prin aceasta se prefac în stînca de piatra. pe baba n~o mai vazut-o si orasu s-o facut stînca si fata s-o facut capra" (5. copac care ~înta si pasare . o sarit baba de tri stînjîni în sus t" (ibid.siret nu ia lumînarea. Vîntul este trezit de sageata lui Pusca-tîntari "si cînd i-o tîpat un picior jn cur la baba. Vîjbaba etc. Dac-a vazut baba asa. 264-265). care stapîneste izvorul cu apa vie e om-pasare ·<:areocaraste pe solicitanti cu vorbe atît de grele. 227-228). din casuta din padure ospateaza voinicii care trec pe acolo si-i trimite în casa din fîntîna de unde sa-i aduca lumînarea stinsa de pe masa. Relea (b. 987-988). si aceasta îl blestema sa i se împlineasca .. si pe cHi a trimes. catînd în cap. care are iapa na-zdravana cu mînjii cu mai multe :inimi (sau aripi. 'Cînd 1-0 despicat în' doua. 275-278). I. ci o bucata de diamant si b. Hîrba. b. Sub pretext ca Vîntul ar semana cu un fecior al ei.caute în cap spre a verifica similitudinea.... insidioasa . Mai t'emuta este .. nu s-a uitat într-o parte cînd a ocarît-o. 1056-1057)'. Si toata curtea ei e facuta numai cu pari cu capete ~p . unde are o casa "nevoiasa.momeste pe voinici cu marul fermecat: "Ai. v. Fermecatoarea se încumeta sa se ia la întrecere ·<:uVîntul care va aduce mai repede o cofa de apa. Abia Petrea "Fat Frumos arunca perii în foc si izbuteste sa o supuna pentru a-i învia fratii (ibid. ceea ce :se întîmpla pe loc (LXXXIII.) locuieste de obicei într-un ostrov sau la marginea . . uiti ce mera mîndre si frumoase are matusa! Vina la matusa :sa-ti dau un mar . încît întorc . Voinicul . ea îi arunca obiectele ferme~ate ce tintuiesc locului: "Na tri peri de-a mei. Cal). îl momeste sa-i . nime nu i-a adus-o 1" (ibid. Un baiat sparge cosul cu oua al unei b. "a început .înghiti-v-ar pamîntul". i-o pus un ciolan di zmau su cap s-o adormit".

apoi. 11-15). O b. pa colo. Diavolul o rasplateste cu o pereche de papuci (37. para-sind moara pentru totdeauna (52. II. în schimbul eliberarii ei. de rea ce era. p. Si numai un singur par mai e fara cap~ Si paru ala striga mereu: «Cap. sub pretext ca vrea sa-I spele. ca dracii. B. de vreme ce nu vrea. Dupa ce se vede dezlegat.. p. bag-o pîn burta. Hîrba o ameninta. papucii promisi. B. Soldatul rus ce se strecoara în iad. p. omoar-o. Odata b. 304). au luat-o si au pus-o talpa la iad si au urzit iadul pe dînsa". pa colo" (5. ia. apoi nu stie cum sa se scape de el.. o b. . 8-9).. striga s-auda cel de afara "Auzi. daca va fi gasita "ca-n loc sa pui capul lui în par. prefacîndu-se ca le da un galben. arde-o.. b. cerînd plata "o pereche de papuci boieresti". sa nu spui ce ti-am spus". nu poate fi scos afara de draci. oameni morti. pîn fataciune. III. intra în casa la fratele cel mic fara sa-i spuna o vorba. p. b. Apoi convinge pe barbat ca nevasta îl însala si vrea sa-i taie gîtul în timpul somnului. da-i. ) !. de teama. cap! cap. Soldatul crede ca e batalie si fuge afara din iad (52. apoi se sinucide si el. îi întinde b. Pentru a readuce fata împaratului furata de pajura (AT 516 B). i-a destainuit lucruri înspaimîntatoare. cap! »" Cînd vine voinicul sa pazeasca iapa. Viclenia ei tipica întrece cu mult pe cea a diavolilor care se vad nevoiti sa o foloseasca: "Era o baba asa de rea . diavolul fuge. suceste-o. în basmul AT 821 A*. sa i le divulge si cei doi se iau la cearta. se ofera sa-I ajute si simuleaza ca s-a îndragostit de diavol cu care se casatoreste.. Tot o b. îti pui capu tau!" Cînd iapa e totusi descoperita cu ajutorul animalelor recunoscatoare. 1267-1268). baga zîzanie între doi cersetori. iar cînd iese. vicleana este tot atît de temuta. p. peste gard. O b. bag-o frigare arsa. dracul nu izbuteste sa vîre zîzanie între doi însuratei. promite ca îi va d~zbina.19 . p. Diavolul nu izbuteste sa aduca vrajba între doi frati pîna ce o b. se angajeaza sa-I scoata si cere o darabana pe care prinde "a bate de razboi". Hîrba îsi iese din fire si are accese de sadism: "Bate iapa. iar diavolul. Barbatul o surprinde cu cutitul si o omoara. apoi la bataie (99. Fratele cel mare crede ca b. Ea convinge întîi pe nevasta ca sotul o însala pentru ca a fost fermecat si o sfatuieste sa-i taie din cap trei fire de par cu un cutit nou pentru a-i desface farmecul. cu o prajina (LXIV. da om. 203-208). 306-311). îl opareste' cu apa clocotita. îl fereca pe diavol în moara cu lanturi pe care nu le mai poate rupe. Un om da dracului moara într-un moment de necaz.

b. Acesta o cere de so-tie. Curtenii scot din mare pe fata mamei marii pe care o 'cred fata b. La masa mare. dar b. fermecatoare poate patrunde în orice odaie pentru a spiona. <confectioneaza o papusa frumoasa. I. (52. face foc sub acel copac si asaza strîmb ceaunul pe pirostrii. este agresiva în familie. închide capacul si o duce înapoi la tatal ei. b. "Rap! cociorba si da baba cu cociorba-n mosneag" (5. In serile urmatoare. cu conditia sa o cheme la nunta. I. b. p.copac. e decapitata (61. 53-56). Pentru a afla care din cei doisprezece feciori e cel nazdravan (AT 725). Fata îi spune cum sa-I îndrepte. II. apoi da alarma ca i s-a înecat fata. o ajuta sa treaca toate probele de tors în cursul unei nopti. La urma. prinzînd-o si ducînd-o fiului de împarat (59. Promite fetei un mar . Calatorind pe mare. "baba s-a dat de trei ori peste cap s~ se facu o musca ~i intra pe gaura cheii în casa 1. de care se îndragosteste feciorul unui împarat. O b. La a doua evadare. b. împaratul interzice sotiei de a mai toarce (60. O b. în genere. b. p. se preface . La nevoie. Rarap Alb palmuieste batrîna cersetoare. afla în acelasi mod parerile lui despre originea vinului ~si a împaratului. intriganta insinueaza împaratului ca multele cîrciumi infiintate de sotie în absenta lui ar proveni din prostituirea acesteia. p.: feciori". ajunge la curtea împarateasca unde viitoarea soacra îi da sa toarca într-o noapte doi saci de fuioare. 964). 224-228). b. 198-199). neavînd copii. p. b. Fata lenesa care este batuta de mama ei (AT 501). Feciorul de împarat nu o poate convinge pe Codreana Sînziana sa coboare din . umbla altii la femeia d-tale si-i dau bani si ea a strîns". detinînd primatul. 53-59). marturiseste ca diformitatile ce le are provin din prea mult tors.cu o istetime ascutita. b. dar a . arunca papusa în apa. Sotul este obligat sa-i execute poruncile. "pentru ca de cînd te-ai dus d-ta de acasa. Alta b. 259-260). este mîncata de animalele ajutatoare (5.20 hei mere de aur si un butoi încapator. dar b.a nu pricepe si o cheama sa-i arate. p.din fundul butoiului si cînd fata intra sa-I ia. sfatuitoare care îi :ajuta pe protagonisti în momentele cruciale ale actiunii. Viclenia este îmbinata uneori . b. o pune în trasura numai daca tot cortegiul are fata întoarsa. p. p. dar o b. iar cînd mosneagul are curajul de a se împotrivi. ce locuia în padure. 996-997). împaratul revoltat îsi decapiteaza sotia (52. în egala masura apare în basme si b. apoi face o crestatura în tunica lui Micu Gramadicu.

477). este aceea care· da cele trei sfaturi flacaului fara noroc: sa ajute pe cineva aflat la mare nevoie. Dupa ce omoara pe asasinii sai. p.p. Cînd fiul de împarat este trimis de mama denaturata sa aduca apa vie. drept rasplata ca i-a zis "matusa" (12. sfatuieste pe un cioban sa se hraneasca numai cu mamaliga cu mujdei. din sulitele voastre. O b.. îl învie cu apa vie. I. Trei frati orfani nu se pot însura pîna ce b. învata pe fiul împaratului cum sa se poarte cu cele trei rodii aurite. Alta b. 307). 1160). O b. 862). 1183). 267-285).. pentru ca nu a stingherit-o din rugaciunile ei. acolo va sînt scris~le': (ibid. furate. b...21 . învatîndu-1 cum sa plece în cautarea lor (79. taiat în bucati si pus în desagi pe cal. pentru ca sa nu moara ca fiul ei (ibid. din padure îl învata pe soldatul pe viata.p. prefacuta în fata si se casatoreste cu ea (LXXXIII. p. p. pregatind 200 corabii cu carne si bucate (41. Alta b. b. pîna ce o b. feciorul gaseste b. sfatuieste pe ucenicul. II. p. Petrea Piperiul e mereu trist pentru ca rîd ceilalti scolari de el.I y treia oara cînd îi da un ban. caci astfel va prinde putere ca sa poata azvîrli oi multe peste gard. în unele variante ale basmului nuvelistic AT 910. o b. Hîrca nu-i învata sa comande "o camasa în care sa intrati toti trei fratii. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. îl învata sa ceara hainele si calul de mire ale tatalui lui ca sa poata 'izbîndi. iar cu marul de aur îl face mai voinic. îndata ce era aprinsa. care îndeplinea orice dorinta (ibid. îl sfatuieste ce sa faca si retine apa vie si marul de aur. o b. apoi marul de aur din rai. 463). sa nu mîne unde femeia este tînara si barbatul batrîn si la mînie sa se stapîneasca (52. din poiana padurii îl gazduieste si îi arata amanuntit cum sa procedeze pentru a scapa de capul zmeului care l-ar fi omorît (XV. drept simbrie pe un an (ibid. Cînd e trimis sa aduca pielea zmeului cu piatra scumpa. 62-63). El e omorît de Negru-împarat împreuna cu mama-sa. de zmei. "un om cu un nai" (AT 562. p. 662). p. p.Alta b. sa aseze capastrul în capul ei pentru a o pune pe ea la munci (52. sfatuieste pe fiul vînatorului cum sa aduca o craca verde din pomul raiului. .. p. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea.130-131) . B. prefacut noaptea în cal de stapîna-sa strigoaica. 551). aduna bucatile. p. îi destainuie ca e fiu de împarat si a mai avut trei surori. Fiul mai mic al împaratului e învatat de o b. cum sa gaseasca luna si soarele furate. cum sa fure lumînarea miraculoasa din care: aparea.

Cînd acesta afla formula. dar cînd acesta spune ca la coborîre o va saruta. e uimita' de frumusetea ei si' nu îndrazneste sa îndeplineasca porunca primita (83.22 Uneori b. b. IV. învatata ·de un om sa descînte doar cu refrenul "Baba Ilinca n-are tulpan . cum îsi prezisese primavara (52 a. B. îi striga ca :nu ~ numai hot.din mar peste gard. în snoave. În tîrg. 4784). B. se plimba printre cojoace 'strigînd ca vestea noua le va aduce mare noroc. O b. G. J. ci si mincinos (S. avea o fata.'Tocmai preotul se îneaca 'cu un mar si e chemata b. p. B. dar si a înfumurarii erotice. apare b. Calinusa e învatata de preot sa-si cîstige traiul cu descîntecul "Nirriic nu stiu: nimic sa nu fie". se tot cazneste fara succes (S. Un cioban se 'Însoara cu o b. Alta b. p.. se face crestin (78. surda care nu aude întrebarile si potriveste raspunsuri ilariante (S. 89-94). B. nici ea n-a murit. K. iar la urma iata unui pasa turcesc. 82).ocaua de trei sferturi si ia vama din faina cu ocaua de cinci 'sferturi. sa-i treaca" vindeca un copil.Da. iar b. B. cearta pe un hot pe care îl surprinde în mar. p. crede pe cel venit de la oras care raspîndeste vestea ca femeile 'cu gura mica au drept la doi barbati. morareasa si cîrciumareasa vinde vinul cu . 71-72). cîn9. dar n-a ascultat de sfatul fetei de a semana si toa~n~ a tr~buit sa cerseasca. Boanta trimisa cu Florita din codru ca sa-i scbata ochii. ce se 0- . sa-i descînte. I. 3462). întrucît oraseanul vine de la Iasi (S. b. îsi casca gura pîna la urechi (S. iar cînd acesta sare . bigota. p. bogata e momita sa se marite cu un :flacau. iar cele cu gura mare la trei barbati. 222-223). Doamne. vrea sa se casatoreasca cu un flacau. acesta accepta daca ea îi va prinde trei ciocîrlani motati. 'Întrucît fata nu s-a maritat. B. Cînd oraseanul primit în gazda spune ca a iesit legea <cafetele sa ia mosnegi. Auzind-o. M). 3460). o mîta si o catea. 5873 F. 4785). e întruchiparea neglijentei. VI. 83-84). 3461). cateaua n~a turbat. tace si asteapta. b. B. b. I. R. mita n-a crapat. crede ca e foarte posibil. O b. In cîteva snoave. Ea refuza sa o spuna pînace nu i se da un cojoc nou si atunci divulga ca <cojoculb. este noutatea cea mare (S. explicînd ca u{asurile se completeaza una pe cealalta: patru si patru (S. B. flacai. se vadeste si miloasa. 3459). p. preotul izbucneste în rîs si îi sare marul din gît (ibid.aceasta pretinde ca vede chiar acul înfipt în copac (S. care îi încarca averea în car împreuna cu burduful ·cu galbeni. apoi o paraseste în mijlocul padurii unde o manînca lupii (99. 3464). :B.

186) sau intra în pamînt unde sta ascuns 7 ani si abia dupa aceea devine b. de la 7 ani pîna la 100 ani. p. cîstiga în dimensiuni. 136). iar în gura au clopotei si fluiere cu care suiera ca un voinic (LUI. adica zamislesc din spumele pe care le varsa din gura o piatra de dimensiunea unui ou care are puteri miraculoase.. b. p. 135-136). (XXXI a. 185). e momita sa intre într-un cos. Trupul e de sarpe. Dochia. V. Cele mai multe legende îi înfatiseaza ca provenind din serpi în anumite împrejurari. l-a îndemnat sa linga piatra aceea si s-a hranit astfel de toamna pîna primavara. O nevasta. aceea va capata" (ibid. Sporadic. 5608-3). Baba.23 ruga lui Dumnezeu sa o ia la el. p. 7~8) . sînt oameni destinati de la nastere a exista în forma de sarpe si daca în 7 ani nu îsi dovedesc puterea de b. Dupa legende. se arata sfatuitoare si în snoave.289-290). B. e sfatuita de o b. sa-i astearna în toate partile.. 1. p. serpii care stau ascunsi încît nu-i vede nimeni. Barbatul "crapa de ciuda ca l-a pacalit femeia" (78. Cînd e ridicata sus. mai multi serpi se strîng si "fierb> piatra". batuta mereu de barbat sub pretext ca nu i-a asternut sa doarma în cutare loc. unde se bat cu aJti b. p. h. sau chiar de om. 134-135).. v. adesea nici alt animal. p. 134). Forma lor e închipuita felurit. cade cu zgomot.. poarta piatra scumpa în cap. Muma Padurii. 185-186. 812). XXXI a. Sarpele care o înghite se poate ridica imediat în nori (LUI. în anumite zile ale anului. ramîn oam~ni obisnuiti."- Balaur. e protagonistul de la care porneste actiunea: bocirea puiului mort (AT 2022)" refuzul de a sterge laba cocosului (AT 2030 E).. sufletele se urca prin nori în chip de b. VI. de aceea "stralucesc ca soarele". atît ca are coada si cap de crocodil. (52. p. vaicarelile dupa matul furat de o cioara (99. unde b.. Piatra îl apara împotriva bolilor si a altor rele (XXXI a. . 1 . de aceea nu se pot rupe. p. lecuindu-se de biserica (S. în acest timp. b. sau jumatate om jumatate sarpe cu solzi de peste. ajungînd cît un bou sau chiar lungi din nori pîna pe pamînt si capata aripi si picioare (LUI. Un om a cazut în groapa lor. p. Pot a~ea'mai multe capete' (XXXI a. 135). 286-288. Aripile lor ar fi de os. 810). p. Ei mai provi~ din sufletele oamenilor necurati: în timpul somnului. legat de funia clopotului. Devin b. în o seama de povesti cumulative. p. sau sarpe cu cap de cal (XXXI ar p. un var taie funia si b. Cine poate dobîndi atare piatra "ce va gîndi.

sederea" lui. sau ca un om zdravan si voinic. :sau. XVII. 80~). p.gazete" (52. p. în nori si purtata dupa voia :solomonarilor. p. . Nimeni n-a îndraznit sa se apropie de el. dimpotriva.24 La Blagovestenie.r cel care calauzeste b. ~"' .url (52. 839). cînd se lupta între ei prin nori. uneori chiar lilumit "Groapa balaurului" (XXXI a. Alteori.din locul unde au cazut iscîn::lu-se un izvor rece. Dorm numai prin pesteri. mai rar prin paduri neumblate. p.ieseafara din api si lasi ploaie si grindini asupra locului (ibid. vine pe un nor "strasnic de mare" si se lasa pe cîte un sat pe care "l-a ras cu totul de pe fata pimîntului". gheata e facuta jos pe un iez~r de b. numai un negustor neamt i-a despicat capul si i-a luat piatra scumpa. Ei se ocupa cu purtatul ploHor. 319.. pumnul". purtînd în desaga toaca cu doua pietre legate de capatul ei (LIII. Acesta este un om cu puteri extraordinare care umbla de obicei în chip de cersetor..celui învins provoaca ploi torentiale (LUI.e taiata marunt. retragîndu-se în mare unde e . . 149). p. sau de conducatorii lor. în trai~ta are ata sau un topor si ~n frîu de coaja de mesteacan. iar în cealalta un toiag.care este foarte rece .aburii b. 804. solomonarii."pe cer ca nouri si . cu cismele lui de ~tel cu care e încalta't (XXXi a. 121). Pentru aceasta. piduri sau colibe. 186-187). Plinea capatata din cersit o arunca pe ape. p. dar cu pirul zbîrlit si haine murdare :si peticite. B. . ca si cum ar creste pîinea cînd dospeste" (52. p. "ei sug apa din mare s-o dau ca ploua" sau din "iazuri". într-o mîni tine o carte. R e iritat cînd . p.Alba). apoi urcata de b. :sau se bat între ei.creste.803). si unul a cazut în pîrîul Beciului. lovesc cu coada. îndeosebi a grindinei si a ploilor torentiale. s-au batut doi b.arunca cineva pietre în iezerul în care sti el si ca si se razbune. vînduti diavolului caruia si-au dat sufletul -pentru a avea putere asupra vazduhului si b.sau din . Ea ar proveni din ploaia lnghetata de suflarea b. p. Atari întîmplari au fost consemnate si "prin . s-a deschis pamîntul si omul a iesit si balauroaica l-a avertizat sa nu mai omoare serpi (ibid. Ciderea . 811). Grindina are geneza diferita.. Apa supta de ei e împrastiata. . D3. Sînt considerati drept oameni sfinti. 187). Lînga Cugir. 138). în norul de ploaie este solomonarul. Maruntirea ghetii o face b. Grindina cade cîn::l b. B.citeaza cazuri de atari caderi în diferite lo:. Cugir . (X XXI a. mare "COl. care l-a îmbogatit pe el si pe "neam de neamul lui" (38 b. adesea schiop. p. Se . cînd se întîmpla si ruperi de nori. unde . locuiesc de predilectie prin iezare si balti.

îl încaleca si îl poarta unde vrea sa dea ploaie sau piatra. p. 808809). "solomonaria". De asemenea. Ei pot îndeparta norii cu b. Tatal sau l-a certat pentru ca si-a cheltuit banii în zadar. apoi se duc într-o pestera departata din Orient unde stau la o masa de piatra pîna scriu" toata învatatura din lume într-o carte". împlîntîn:l 4 furculite în cele 4 parti ale lumii. p. 187). E ranit de viteazul Ostrea si din locul un:le s-a înecat acest b. ci din sapte insi abia unul. Iorgovan l-a urmirit si l-a taiat de la coada spre cap.3. la nord de Tismam. "Acolo e asa de cald.. p... îi pune în'cap frîul de coaja de tel (sau d~ mesteacan). aruncîn:l un cutit în inim 1. B. încît nu pot' lucra fara un os. urias venise pe muntele Oslea. 149). p. rostind o formula. unde îi omoara si vînd carnea cu mare pret. Ei pot chiar omorî b.. Un b. sau bucati de piele de b~laur subsuoara. De aci. duc mai departe b. unele babe pot îndepirta b.25 !:. Ca sa scoata b. Acestia provin din solomonarii care si-au îndeplinit anii de serviciu. Iorgovan a fost am'igit de un glas de fata si capul b. Acolo învata "toate cartile din lumea asta". p. p. Iovan Iorgovan si-a facut gropi în jurul lui si în fiecare zi i-a sigetat cîte un ochi. 144). pietrarii). Unul din ei ramîne acolo.menii si vitele din jur. IX. 10-11. Ei învata o anumita scoala. de unde ies mustele veninoase. sau cu o bucata de fier. Baiatul unui preot s-a dus la Paris unde n-a învatat "decît cum sa deie piatra". fiul sau. Dupa o alta legenda. drept razbunare. 147-148). 148-149). 188). solomonarul se duce la marginea lacului.Mehedinti). muntii se desfa. rostind formule (ibid. Dumnezeu îi rînduieste peste nori (XXXI a. Nu toti pot învata solomonaria. a putut trece Dunarea (38 b. i-a lasat grindina pe cele 40 de falci si preotul l-a împuscat (52. Baia de Arama . caci osul sau Rielea de balaur e rece ca gheata" (XXXI a. virtej ului (ibid. judetul Olt.. unde stau 7 ani. care e sub pamînt. si sorbea toti o3. "Pe unde mergea.. sau îl "solomaneste" si cînd iese b.rii(o3.ceausi ramînea vale". unde citeste din carte.t. p. De obicei lasa grindina acolo unde oamenii nu l-au miluit si l-au batjocorit. p.menii mesteri. capul taiat a fugit în Marea Neagra. Se sperie de clopote (LIII. statea într-o pestera din Viisoara. orbit a pornit spre apus. "iese si astazi un fel . Avea 9 capete cu cîte un ochi. p. Dupi ce au lasat ploaia si grindina. pîna în Tara caldurii. iar ceilalti ies pe pamînt (LIII. Un b. împ::>triva solomonarilor au putere mai mare contrasolomorl. Solomonarii au mîncat carne de om. 142-143). La Toplet.

p. B. 432-433). De fiecare data. manînca în fiecare an puii unei pajure de pe tarîmul celalalt. încît abia cu ajutorul cîinilor nazdravani poate fi rapus. p. în ea care iesea noaptea si îi mînca barbatii. Un b. 1. ca i-l sete" (ibid. p. Uneori. p. Atitudinea lui este cunoscuta din basmul foarte raspîndit AT 300. îi sfîsiara în bucati".. b. în basme. rasar pe data alte trei. 847). iar cînd arata cum dadea morarul sa aseze moara fugita" loveste cu securea în b. LXXXIII. stapîn al unicei fîntîni.. 230). unde îl omoara si elibereaza trei fete rapite (AT 301. hîrca. varsa "pietre scumpe rosii.Ia.26 de grasime din care se formeaza tîntari" (XXIII b. sînt pusi sa se arda lînga foc pentru a fi mîncati. Zmeu). eroul cere ajutor. Cei ce nu stiu. nu da apa decît pentru "cap de om". 179). Cînd un flacau zicea frumos în frunza. 130-131). cresc ~oua capete din care ies noua serpi. taindu-i capul (5. pîna ce voinicul plecat în cautarea fetelor rapi te (AT 301) îl rapune si este scos pe pamînt (5. p. cu care însa avura ce face cînii. el se teme de voinicul care îl va rapune. împrosca toata lumea". cu care lupta a fost mai grea (60. eroul taie vîrful limbilor cu care va demasca pe falsul omorîtoL B. Un pitic o pazeste) taie capul b. 1.. caci "apucara fiecare cîte un cap".. Totusi. sta în jurul unui foc mare din care nu da decît celui care îi va putea spune "o poveste neauzita si nevazuta". Din aceste capete iesira iarasi "tr~i serpi. si mai verzi si mai albe" într-un cos pus în vîrful copacului. Lupta pentru a salva unica fata a împaratului rînduita sa o manînce b. II. 1. p. 47). Ioane. 234). Sarpe. b. statea în scorbura unui copac si dupa ce înghitea un om. dar nu îndrazneste nimeni (ibid. se urca în copac sa-I zareasca. sau chiar zoreste baba trimisa de acesta: "le. temnita te manînce. Fiul cel mai mic îl raneste. p. Cuprins de panica. apoi fugea sa-I prinda (52. b. Pe alocuri e confundat cu sarpele si cu zmeul (v. Dragan Cenusa îl ataca cu palosul si toporasul "s-o taiat tri zile si tri nopti. e dramatica. O fata deîmparat avea b. apa' mai repede si du la om. p. 229). Cînd pocne cu coada odata-n helesteu. fura în timpul noptii portocalele din gradina împaratului. unde b. 343-344). si sparge cele trei oua ce le . p. sînt închipuiti cîntînd si erau invidiosi pe oamenii care îi întreceau.. IV. b. este cel mai adesea ostil omului. In locul celui de-al saptelea cap taiat. apoi pleaca pe dîra sîngelui pîna pe tarîmul de jos. într-o padure. Voinicul spune o poveste mincinoasa. în locul capului retezat. fiindca acestuia îi da apa imediat: . si du-te" (5..

Fratele de cruce al lui Fat-Frumos îl apara de fata omului de flori. Îi daruieste de sotie si pe sora-sa care alearga în urma lui "numa-n 'coada si-~ c~p". atunci iesi din gura ei înca un balaur" (35. fata se lupta cu el pîna îl raneste si b. Fratele de cruce care veghea. p. Ca sa încerce curajul fiilor sau fiicelor. p. p. Sotul îi arde pielea de balaurita în foc (5. "Atunci se întoarse de trei ori peste cap si se facu un drag de fecior. tatal Ilenei Simziana se duce la podul de aur unde "se facu un balaur mare cu douasprezece capete". dar cînd spune cele prezise de porumbei. pentru neascultare. Veghiere). ea fuge în padure. 121-123). 19-20). devine stana de piatra (81 a. Un baiat îl constrînge sa redea ochii mosnegilor (52. 183). El sta ca b. În alta varianta. 1. cu o "raclita" din care ies palate cu servitori si turme de vite. pe care el îi taie.. 20). iar celui care i le calca. Cînd apare fata. p. ies din aceasta trei b. sînt oameni blestemati sau sortiti a sta sub aceasta înfatisare. este ajutat de un b. La rugamintea b.. B. cu 7 capete ca sa-i manînce. 1036-1037). 251-261). v. închis într-un copac ardea de sete si îl rasplateste pe ciobanul care îi aduce apa. în fîntîna si ajuta pe erou sa peteasca pe sora lui. . p. el îl învie (XV. balauroaica "se încoIaceste de piciorul de dinapoi al calului. tatal. 143-148. p. A treia oara. 409). p. si limbile îi jucau ca niste sageti arzatoare". de nu era pe sub soare mai frumos" (60. Un împarat e blestemat de parintii lui sa se prefaca în b. tatal se preface si în b. el iese de sub pod "plesnind din coada si încoIacindu-se. are mosii cu ogoare semanate. îl omoara. îi ia ochii. gelos pentru nora frumoasa. era un fiu de împarat blestemat de parinti sa fie b. 14). p. B. soldatul rupe coarnele cerbului ca sa-I poata înghiti. trimite în a treia noapte în odaia tinerilor un b. La un popas. din gurile lui iesea vapaie de foc. Îmbarbatata de cal. Uneori b. si vine prefacuta în fata frumoasa "ca soarele" (52. B. Baiatul care nu mai poate baga înapoi în urechea boului nazdravan (sau în cornul lui) turma de vite. vreme de noua ani. 662-663). Un soldat întîlneste "un balaur foarte groaznic strîngînd în gura un biet cerb". în timpul noptii.27 ::. care le atine calea.o lasase acesta (86. iar cînd acesta e omorît de impostor.. p. se da de trei ori peste cap. redevenind om (41. iar al patrulea cînd el "scoase palosul si cînd era gata sa taie pe împarateasa. II. în basmul AT 516. p. iar jumatate se tîrîia pe jos". care îi cere în schimb "sa-mi dai voie sa te manînc cînd îi fi mire" (82. III.

El.. întî1neste "un balaur cu o buza în cer si cu alta în pamînt" caruia îi' zice "Buna ziua. III. Denumirea populara a speciei e genericul poveste. Un sarac plecat în lume nimereste într-o mlastina din padure. III.a. p. iar gura ascutita. iese la suprafata si împaratul zareste în gura lui pe fosta lui sotie care îndata "au sarit din fîntîna afara". 315). b. cu dinti puternici. domesticit o înghite fara s-o omoare. nu e întru totul corect. nimeni nu mi-a dat macar o buna ziua si sa-mi zica frate.28 B. I. Cînd fratele.. englezul Animal tale si care înlatura confuzia cu fabula. p. cere ajutorul ei. Vineri pe care trebuia sa-i hraneasca si sa-i spele fata mosului cea cuminte (AT 480). S-a folosit uneori termenul de fa. La tîrg. din mlastina îi da aur si pietre scumpe ca sa aiba cu ce trai el si copiii. 298). bula (Cipariu. p. lovindu-l cu coada (99. 45-46). fabula animala (Saineanu). frate". 1.p. de bine au fost cautati" (41. II. se afla si b. b. nu asculta rugamintea gradinii de a-l prinde. care raspund ca "n-a bagat de seama daca a lipsit ea de acasa': asa. Cînd' voinicul fuge cu cele trei rodii. fabula populara (Chitimia). Cînd solomonarul începu sa descînte. fiindca "de cînd sunt osîndit a sta cu gura cascata . împarateasa este aruncata de servitoarea geloasa în fîntîna unde un b. interzicîndu-i sa spuna de unde le are. Sarpele de dimensiuni neobisnuite e socotit b. B. 172-174). 307-308). un solomonar ghiceste provenienta lor si îl sileste sa-I duca la mlastina. fratele· cel mai mic se întoarce dupa galetusa de aur. deoarece în repertoriul acestei specii se întîlnesc si basme despre plante sau chiar despre . care desemneaza în fapt orice naratiune provenita din traditie (v. în palatul monstrului de la care a eliberat cele trei fete.. p. prefacut în cerb. Basm despre animale. specie a literaturii culte. daruita de fata cea mai mica si nu stie cum sa mai iasa. V.d. b. Oamenii îl credeau a fi b. germanul Tiermarchen.. care este traducerea termenului din clasificarea internationala (v. Acest om ne-a scapat de urgia ce era pe noi" (41. Printre puii Sf. se arata si recunoscatoL Fiul împaratului plecat dupa cele trei rodii. Clasificarea). Suna dintr-un clopoteI si apar niste b. de la Sugatag . dar s-a retinut cel de b. divulgînd cele întîmplate (7. 510). E semnalat de marimea unui vitel cu peste doi metri lungime si cu doi ochi ca de bivol. Poveste). ca~e îl ajuta sa plece din palat (42.Maramures (5. Hasdeu). p. iesi si omorî pe ~mul care a divulgat.

Omul lipseste într-o . B. sînt cele publicate în secolul nostru: E. bou. d. T. Cipariu este întîiul culegator de b. a. d. nu au putut stîrni interesul cuvenit. pusca. Furtuna (38). în care protagonistii sînt animalele. notînd în 1831 4 variante. foc. " (LXXXIII. 1874). B. printre snoave. I). numarul b. St. Lupul Pîrcalab..d. abia în zilele noastre (LII. dar în nici una nu se vede intentia expresa de a detecta întregul repertoriu al speciei. El apare în colectii ca o anexa minora a basm ului propriu-zis sau chiar a snoavei.a. Nici mai tîrziu. 89-91). Bîrlea (5. d. In folclorul nostru n-am întîlnit decît o singura fabula animala pnlpriu-zisa. Ca atare. În cele doua brosuri ale sale. s-a bucurat de putina atentie în cercetarile folclorice de la noi (v. Snoave sau povesti populare (1873. T. primii culegatori de povesti nu-i acorda atentie mai mare. Cedru (18). creste treptat. 3.. lmpotrivituri (baba care nu vrea sa stearga "laba" fetei trimisa prin noroi la fîntîna. dar numarul acestora e cu totul redus. (cîteva vor fi des reproduse prin manualele scolare si alte carti de popularizare): Cîinele lenes. 70). O. Radulescu Codin (67. este o naratiune scurta. Schullerus (81 a). d. de obicei avînd un singur episod.. d. apa. p. Niculita Voronca (52). Cercetarea). apoi VulPea firoscoasa si Crivatul si petecul de cojoc. d. a. În colectiile de mai tîrziu. în ampla sa monografie despre basmele române. a. M. Cele mai multe variante se afla însa în coloanele revistelor Sezatoarea (101) si Ion Creanga (99). covîrsind ca numar cole~tiile citate. a. abia M. 2. P. 945). p. Principalele colectii în care se afla b. printre celelalte productii orale. ajunsese la convingerea ca "acest gen de literatura orala lipseste aproape cu totul în folclorul român si romanic.. Sezatoarea lui Iosif Vulcan începe sa publice si b. patru b. a. soarece si mîta care declanseaza goana în lant). V. Dupa 1875. fata o pîraste la tatal ei. D. dar cum ele au fost publica te postum. C.. Stanescu-Aradanul publica în brosura sa din 1860 o varianta a tipului AT 2030.29 obiecte si fenomene atmosferice. Cronologic. Saineanu. Ispirescu da la iveala.. prin colectiile lor putîndu-se numara abia cîteva exemplare. În colectia fratilor Schott nu se întîlneste nici un b. P. 69. Capra cu iezii . a. mai rar plantele sau alte obiecte si fenomene naturale. El e din contra~bogat reprezentat în literatura poporala germana si slava . nu e de mirare daca L. d. apoi la rug. Pamfile (54). Papahagi (56). P. Tutescu (92). a.

în b. fiindca' se rîde pe seama animalului pacalit (sau învins în competitie). Schullerus l-a clasificat însa printre b. stapînul cocosului. el cîstiga importanta mai mare si acestea ar face tranzitia între b. cu toate ca sînt mai puternice. cocos-moros si gaina-cuina. d. calauzit de rolul preponderent al cocosuhii. este voiosia. ele pot fi înfrînte si pedepsite pentru cruzimile la care se dedau. a. a. Punguta cu doi bani este orînduita în clasificarea internationala printre basmele propriu-zise (AT 715): a precumpanit faptul ca mosneagul. samavolnic cu cei mai slabi. d. peripetiile aducînd în scena ciocniri care creeaza o atmosfera de încordare. decid sa fie mîncat cel pe care se sfîrseste povestea cu "hîd nume". fiind debitata de1up. desi el nu contribuie cu nimic la peripetiile cocosului. capra.30 buna parte din ele. are un rol secundar. vulpe-pulpe. fiind subordonat animalelor. iepurele. AT 27. d. In cîteva. Ca si personajele negative din basmele propriuzise. vulpea si lupul se întovarasesc într-o calatorie. Ambiguitatea unora di~tre acestea le face greu de clasificat. cocosul. si basmele propriu-zise. dar cum nu au ce mînca. este înfrînt sau pacalit de acestia. animalul mai tare. în concordanta cu sfîrsitul tragic iminent. se sfîrseste numai pe animalul cel mai slab. în basm aparînd doar la început si la sfîrsit. A. a. atmosfera vesela este creata de punerea în scena a personajelor si mai cu seama de unele efecte ale comicului de limbaj. a. ilaritatea. în ultima instanta solutia putînd parea arbitrara. Contrar asteptarilor din viata zilnica. a. B. animalele temute nu sînt invincibile. cu profil grav. creînd o atmosfera de voiosie si buna dispozitie. d. capra-verisoara. ca unul care determina desfasurarea întregii actiuni prin însusirile sale miraculoase. Se întelege ca povestea. cu un dram de istetime sau de viclenie. gaina. Diinensiunea comica este mult marita de împrejurarea ca în b. iepure-ustura. d. chiar atunci cînd finalul este tragic si victimele ar trebui compatimite. 'a. animalele de prada au minte mai putina si prostia lor le duce în cursa întinsa de animalele mai pipernicite. e o naratiune il~rianta. ilustrînd în subsidiar ideea ca întot- . la grupa animalelor domestice (AT 213). începînd cu gaina. Felul cum se lasa pacalite de animalele slabe dezlantuie rîsetele ascultatorilor. Exista si cîteva b. în atari cazuri. d. dimpotriva. Fiecare animal primeste o porecla: lup-lupeste. Caracteristica b. iar~cînd apare.. d. Acestea sînt însa putine si ele de obicei sînt create dupa tiparul compozitional al basmelor propriu-zise. îl trimite în lume sa-i aduca bogatii. a.

chiar atunci cînd motanul fuge speriat (5. Povestitorul ia partea celui mai slab. Animalul de prada este puternic dar prost. pe deplin concordante cu speci~ ficul speciei. Motanul viteaz ajuns sotul vulpii (AT 103) sperie pe rînd lupul. de ironizare sau persiflare usoara prin pacaleli. a. e o însusire de pret. Uneori. Mai frecvent decît comicul de hmbaj în b. comicul ce rezulta din prezentarea si pedepsirea agresorului mai puternic apropie cel mai mult b. au avut în vedere metehnele omenesti. a. departe de a fi un defect reprobabil. a.aturilor caracteristice. d. are la baza alte resorturi si a fost izvodita 'cu alte intentii literare. a. vulpea crede ca ariciul. La prima vedere. mistretul si ursul nu numai pentru ca cele sapte cutite care atîrna de grumaz par "sapte palose". d. întreaga actiune fiind învaluita în coordonatele stravezii ale visului sagalnic.) pentru a ilustra un precept. 126-129). interpreteaza fiecare actiune a lui drept o pornire agresiva. prin versurile recitate despre poreclele animalelor (5. I.2) se lasa momit sa-si vîre coada în apa ca sa prinda peste. s-ar parea ca plazmuitorii b. I. prefacut bolnav. dar în forma blînda a bonomiei. 118-122). de snoava: daca animalelor li s-ar substitui oameni. d. iar dupa ce si-o rupe în gheata. potrivit conceptiei arhaice. Ursul (lupul) pacalit de vulpe (AT 1. a. se lasa sa i se adauge o coada de fuior si se ia la întrecere în sarituri peste un foc ca sa i se aprinda coada etc. AT 105*. d. Arici. poate fi vindecat daca îi face masaj cu botul pe pîntece (v. I. p. de obicei pentru a înfiera samavolniciile celor mai tari. Totusi. în primul rînd a aspectelor batatoare la ochi. comicul de situatie devine dominant. Mobilul care a generat b. transpuse apoi în scenerie animaliera (sau florala etc. La rîndul ei. Arma animalului mai slab este siretenia. ci mai ales pentru ca animalele salbatice. este comicul de caracter. variantele animaliere ar deveni snoave propriu-zise. 123-124).31 r 1. încît poate birui pe adversarul atît de temut. a. p.. din nevoia de a le travesti. nu are aceasta intentie didactica. Aceasta metoda a fost urmata în fabula care. în 5. invitate la ospat. p. mai dezarmat în lupta pentru existenta. Estomparea duce la un umor domolit. iar animalul slab se dovedeste istet si viclean. iar daca din actiune L . a fost observarea tra. Atmosfera ilarianta. Fabula se hraneste din observarea metehnelor omenesti. B. pe care le-ar fi pus pe seama animalelor. f- I deauna dreptatea e de partea celui mai tare. d. care. desi înrudita cu b. drama vietuitoarelor se consuma zîmbind si rîzînd. fara revolta sau alte izbucniri vehemente. d.

d. B. d. indiciu indirect de vechime. plantelor si obiectelor gînduri si sentimente. a. Conceptia amintita. Farmecul propriu b. actiuni voite. se vadeste tot atît de naiva. ar avea un suflet. apoi unele obiecte. a. pe care o au animalele si necesita o mai mare doza de naivitate pentru a fi percepute. acesta este cel care se desprinde si din basmul propriu-zis. transpunînd asupra animalelor. cînd era dominanta conceptia. tocmai pentru ca acestea din urma nu au puterea de a actiona miscîndu-se. perpetua victima a agresiunii celui puternic a fost elixirul care a fortificat omenirea de la începuturile ei si a calauzit-o în straduintele ei pentru o . impulsuri si reactii specifice ~amenilor. cu atît cîmpul de inspiratie este mai larg. încrederea în viata. cred ca si creatorii populari au urmat procedeul autorilor fabulelor. B. acesta este un aspect adiacent si posterior.32 se desprinde vreo învatatura. Se credea ca nu numai animalele. cu cît ea e mai departe de realitatea perceputa dupa coordonatele stiintelor. Simpatia pentru cel slab si dezarmat. îngrosînd-o dupa voie pentru a face mai elocvente conflictul si deznodamîntul. d. umanizînd lumea animala si cea neînsufletita.~. fiind capabile deci de deliberari. prin constatarea elementara ca opresiunea poate fi înlaturata si raul deci currp. învatatura ce se desprindea din povestea animaliera putea fi usor convertita la relatiile umane. el propagînd constant optimismul. Procesul' de creatie s-a desfasur~t inve~s decît cel din fabula propriu-zisa. Cititorii culti ai b. Poezia se dovedeste a fi fiica nemijlocita a naivitatii si cu cît aceasta este mai dominanta. Unele ofereau analogii izbitoare cu o seama de trasaturi proprii psihologiei omului si prin aceasta.at. tocmai pentru ca plasmuitorul popular nu s-a preocupat de ea si ar putea fi rezumat~ în preceptul: cel mai tare poate fi învins de altul mai slab. putînd percepe bucurii si dureri în acelasi fel ca si omul. In fapt. teoretic în lumea arhaica fiecare element sau incident cît de neînsemnat putînd fi perceput ca un crîmpei din universul poetic. animista. a. numita de unii etnologi. cu tema animaliera sînt mult mai numeroase decît cele despre plante si obiecte. d. Eficienta lui etica trebuie sa fi fost enorma. a fost pla~muit într-o lume arhaica. extrem de arhaica. Morala care se desprinde este de larga valabilitate. rezida tocmai în aceasta naivitate si lectorul modern o percepe cu atît mai contrastant. ci si plantele. Forma dominanta în manifestarile lor ar fi si t'rasatura 'caracterologica principala prin care se lasa înrubricate în plasmuirile epice.

Fabula îsi trage seva din analogia cu defectele umane si are o functie puternic satirica.. d. a. data fiind marea varietate de întelesuri pe care o poate detecta mintea omeneasca din' conspectarea realitatii poetice. B. a. de epoca. Cercetatorii îl considera printre speciile cele mai vechi. preceptul moral constituie primul impuls creator. tin tind sa provoace voiosia ascultatorilor. fara sa se poata data cu oarecare preciziune aparitia lui. de a voala cruditatea observatiei si vehementa criticii. fiind în joc protagonisti din alt regn. dar caracteristicile lor ramîn în fabula pe plan secundar. poetul nazuind sa înfiereze o tara a vremii sale. vizibila la unii oameni sau categorii sociale. în creatia fabulei.33 1. Daca faptul povestit prezinta analogii vizibile cu unele deficiente observate la contemporani si poate oferi un îndreptar etic prin preceptul care se poate desprinde. d. Asemanareadintre . a. d. pierzîndu-si implicit puterea de a sugera si convinge. cu orînduiri mai drepte. lasînd mereu sa se întrevada protagonistul uman. a. în chip firesc. dupa semnalarea deficientelor din societatea contemporana. cu exoticul ei luxuriant si coplesitor. pe de o parte. d. cauta personajele animale sau din lumea n@însufletita ale caror manifestari sau caracteristici s-ar potrivi cel mai bine cu acestea. Transpuner. aceasta e doar un aspect colateral si întrucîtva efemer. abia în subsidiar putin satiric. Simplitatea actiunii l-a facut usor de memorat si accesibil tuturor categoriilor. care scapa competentei umane. Doza de conventional depaseste uneori limitele verosimilului si travestirea apare fortata. 4. leul întruchipeaza pe autocratul societatii. d.ea pe seama animalelor reprezinta o simpla conventie literara care avea darul. derivata din b. Fabulele din literatura indiana si greaca constituie totusi un indiciu sigur ca b. El nu mai are ambitia de a îndrepta relele satirizate. vulpea pe curteanul viclean etc. iar pe de alta de a scapa de cenzura celor puternici. r lume mai buna. creatorul fabulei. fabula înflorind cu precadere în regimurile despotice. Fabula este mai noua. si cultivata de poeti cunoscuti care au exploatat observatia populara cu privire la comportarile animalelor pentru a da o alta interpretare.. în vreme ce b. începînd de la copiii mici care abia au acumulat o experienta minima din lumea înconjuratoare. este în primul rînd ilariant. precum si de cele cîteva incluse în Vechiul Testament. Urmînd calea inversa din procesul de creatie al b. a existat înainte de colectiile de fabule din Panciatantl'a si a lui Esop. a. are o vîrsta' apreciabila.

E. a. aratîndu-1 a fi mai slab decît alte animale si decît omul. mai cu seama prevestiri în care se specializasera unele animale. prelucrîndu-Ie ca fabule.34 unele fabule indiene si grecesti a dus la presupunerea unei filiatii. ar putea comunica prin limbajul lor anumite stari. Unii au încercat sa precizeze ca trecerea de la legenda totemica la b. pacalite si ridiculizate. doar functia pe care o da temei povestitorul canaliza naratiune a spre sabloanele uneia dintre specii. Legendarul Esop a colportat b. a. cunoscutul cercetator al antichitatii grecesti. provine din legendele etiologice primitive care explicau crearea si firea unor animale. în stadiul ei de barbarie. din antichitatea greaca. a. iar animalul venerat odinioara a devenit obiect al satirizarii si sarcasmului. a. Se poate presupune ca evolutia nu a fost liniara. b. iegendele referitoare la acesta au început sa fie pa~odiate. 65). d. Genetic. Cînd nu s-a mai crezut în stramosul animal. se presupune ca h. a. van Gennep a constatat deseori cum la primitivii australieni aceeasi naratiune putea fi pe rînd legenda sau b. d. a. a continuat sa dainuie conceptia ca si animalele ar avea suflet. putînd fi generat în atîtea parti ale lumii vechi. cît si spre Grecia. po~estind deci naratiuni de sorginte semita (XLI. d. desi unii cercetatori sînt înclinati sa-I socoteasca a fi fost sclav' semit care a scris în Ionia. 38). de unde ea ar fi iradiat atît spre India. Asertiunea e confirmata de b. caci tocmai animalele considerate odinioara totem în cele mai multe regiuni. credea a fi mai veche fabula indiana. p. ursul si lupul. a. Rohde. 41). odata cu evolutia spre un nou stadiu care depasise totemismul. d. este mult anterior. Chiar daca supozitia ca fabula ca specie ar fi fost creata în Mesopotamia antica. I. d. (LXXXVIII. sînt cele învinse. p. îndeosebi a celor totemice. d. s-a petrecut în comuna primitiva si anume în perioada de trecere de la matriarhat la patriarhat (5. în stadiul arhaic al omenirii ele coexistînd într-o strînsa dependenta. Cercetarile etnologice scot la iveala o sumedenie de atestari ale acestei . Chiar acolo unde a disparut credinta în stramosul animal. a. Vechii idoli erau detronati de pe soclul lor : în locul calitatilor de odinioara sînt scoase la iveala deficientele. d. european. dar în timp ce indianistul Th. Supozitia este întarita de observarea repertoriului popoarelor salbatice. Unii cercetatori admit o distantare între legenda totemica si b. Noile naratiuni îl ridiculizau pe animalul atît de temut odinioara. aspectele respingatoare sau rizibile.. d. de la legenda animaliera la b.Benfey atribuia primatul fabulei grecesti. p. A.

b.hiul. La noi. taindu-Ii-se din corp partea ce corespundea copacului mutilat. Cu vremea. Asemenea naratiuni nu mai constituiau nicidecum un nonsens. În consecinta. scoarta . taietorii de padure îsi cer în prealabil iertare de la copacul pe care vor sa-I taie. dar nimeni nu le poate "auzi nici întelege. indienii americani etc. p. prevestind anumite întîmplari. 5). crede în minciunile ticluite. Rera vaca. în care Ahuramazda ar fi turnat apoi sufletul.. I. din Europa a decazut în . prima pereche de oameni ar fi rasarit din pamînt sub forma unei plante (Rheum ribes). 5-25).cu convingerea ca sufletul animalului mort percepe totul. iar acela care le-ar ~auzi vorbind. chiar în antichitatea clasica se întîlnesc zei în forma animala. si. d. în noaptea Anului Nou sau Bobotezei. Pe de alta parte. dupa analogia: vîrful copacului . a. ar trebui sa moara în scurt timp" (LI. lI). ca si Marte roman. i se cer scuze pentru ca aJost ucis. înzestrate si ele cu impulsuri si reactii ca si celelalte animale. pe alocuri.35 conceptii. cînd. adesea chiar în genunchi si cu capul descoperit (L a. 26-31).de obicei pe dominat ori . alteori aruncîndu-se ~ina pe alte popoare .maruntaiele (ibid. Ca urmare. Atena bufnita. copac ar saIaslui de asemenea un suflet.. Potrivit unui mit iranian.pielea. germani. trun<. lup etc. I. Cei care vatamau copacii sacri. fapte verosimile care s-au putut întîmpla. La început. cu încuscriri si mai cu seama cu metamorfozari dorite sau impuse. Zeus ar fi fost vultur si ciocanitoare. naratiunile si credintele popoarelor salbatice si antice. p.capul. a subzistat pîna tîrziu credinta ca animalele vorbesc o data pe an. uneori forme hibride. Naratiuni similare despre geneza omului din arbori s-au consemnat în mai multe parti ale lumii (elini. In chip similar a dainuit conceptia despre plantele dotate cu suflet si despre legaturile dintre acestea si om. cu unele ec~uri pîna în folclorul contemporan. cum par omului cultivat de azi. mai cu seama. p. arata o confuzie intermitenta între om si animal.). iar la egipteni unele zeitati aveau capete de animale. erau pedepsiti prin legea talionului. sau care pot fi si animale. În multe parti locuite de salbateci. 'uneori înfatisîndu-i-se aceasta ca o mare binefacere. copacul a fost conceput aidoma unei fiinte umane si o seama de credinte si practici atesta dainuirea acestei conceptii pîna în epoca moderna. animalului omorît la vînatoare. apoi nordicul Thor prihor. Atare viziune alcatuia un climat propice pentru crearea naratiunilor despre conflictele dintre o seama de plante. ci realitati. Tyr.

d. basmul Ar 2030. Colectiile de pîna acum au scos la iveala vreo 250 tipuri (226 b. are întindere medie în comparatie cu cel al altor popoare europene. este mult mai mare decît cel atestat pîna acuma. d. au fost întîmplari petrecute în trecutul îndepartat. sînt copiii. fie direct. Atari fluctuatii de sens s-au petrecut în toate timpurile si o atestare din antichitatea ebraica este cît se poate de ilustrativa. cînd naratiunea putea suferi modificari pentru a ilustra un precept. d.intre maturi mai cred ca si cele povestite în b. Literatura pentru copii s-a hranit din b. doar 4 au patruns in circuitul folcloric: Gradinarul si sarpele. fie prin intermediul fabulei culte. a. 29). încît se poate presupune ca numarul b. Culegerile nu au avut tel exhaustiv decît în vremea din urma. Cu toate acestea. cîinele = Babilon. mai cu seama cei mici. + 26 în grupa basmelor cu formule). El depaseste sensibil pe cel maghiar si sîrbo-croat. au avut putin ecou în rîndurile lui povestitorilor populari. mai cu seama în tarile mai evoluate din centrul si apusul ei. Confruntat cu catalogul Aarne-Thompson. b. Foarte putini q. Se poate banui ca repertoriul a saracit în urma amutirii interesului maturilor. I. d. plasmuite. (XXXIII. a. atît de raspîndit si la noi. p. "sigur ca s-o-ntîmplat" (5. atari naratiuni despre animale n-au mai fost cre~ute a fi verosimile. apa = Roma. In ierarhia povestitorilor populari contemporani. d. devenind prilej de amuzare a celor mici. d. 180-181). pisica = Asiria. Sondajele despre povestit au aratat ca auditorii preferati ai b. a. a. a. iar la popularizarea celui din urma contribuind probabil si versiunea poetica a lui Grigore Alexandrescu. al doilea <cunoscîndraspîndirea cea mai larga. boul = saracinii.nternational care a stat la baza catalogului citat în ultima lui . Concomitent cu amutirea vechilor conceptii. a.36 lumea copiilor. initial. focul = Alexandru cel Mare. dar este mai mic cie'cît cel ucrainian care îns~meaza 314 tipuri. batul = = Persia. 5. Astfel. în concordanta cu opinia ca. Astfel. în primul rînd cea a ~ Esop. din fabulele atribuite lui Esop în forma în care au fost colportate la noi. repertoriul românesc contine un numar impresionant de tipuri neatestate în repertoriul i. tot ceea ce consemneaza naratiunile. popular. a fost interpretat în felul urmator de cartea liturgica Had Gadya: capra ar fi poporul evreu. Repertoriul nostru de b. se situeaza la aripa extrema a naratiunilor neadevarate. a. Soarecele de cîmp si cel de oras si Toporul si padurea. p. Iepurii si broastele. II. macelarul = cruciatii etc. d. colectiile de fabule.

Conflictele dintre animalele mai mici . d. aratînd ca încercarea de explicare a lipsei cozii e glumeata în repertoriul de azi. cele mai frecvente personaje sînt CÎinele si pisica. 200-202). Variantele arata cum cele mai tari. pe cînd 167 tipuri de b. ursul. apar deopotriva amîndoua animalele si banuim ca situatia trebuie sa se întîlneasca si în alte tari europene. Din cele 226 tipuri (si subtipuri). dar ipoteza nu are nici un temei daca se tine seama de modul precar. Cel mai raspîndit tip arata cum vulpea a pacalit pe urs (sau pe lup).sau sa fi circulat . rac. în unele tipuri. d.a. dar cel mai adesea el trebuie sa fie ajutat. repertoriul nostru de b. si 19 tipuri din grupa basmelor cu formule sînt atestate numai în repertoriul românesc. care îl scoate de la sarpele salvat (AT 155).si la alte popoare europene. în repertoriul românesc. Multe tipuri au ca personaj central vulpea. Cîteodata. a. în timp ce în restul Europei. sînt pacalite de cele mai slabe. barza. dar mai proaste. Naratiunile despre pesti sînt foarte putine: abia doua tipuri (disputa dintre somn si stiuca si întîl-. Se poate ca o seama de tipuri sa circule . Locul central îl ocupa animalele salbatice mai puternice. Omul joaca un rol ambiguu. uliul. iar din basmele cu formule cu tema animaliera iarasi numai 7 tipuri apar si la alte popoare. el învinge (sau pacaleste) animalele padurii. rareori adaugîndu-se mistretul si leul. a. Tematic. dar nu au fost semnalate de culegatorii diletanti. creatie originala a poporului român. lupul si vulpea. largita. în locul ursului apare lupul. mai cu seama în rasaritul ei. în care au fost culese povestile. mai cu seama cînd e vînator (AT 157). Pasarile apar mai rar: vrabia. nu se diferentiaza de cel european. Exista însa si alte basme în care vulpea e pacalita la rîndul ei de animalele mai mici: arici. pentru a pune în lumina ingeniozitatea acestui animal deosebit de siret în a-si bate joc de animalele padurii mai puternice.37 t editie. de la ursul care vroia sa-I manînce (AT 154) s. drept razbunare pentru unele necuviinte (AT 159).nirea dintre peste si porc). amatoristic. în tarile nordice. din 1961. p. cel pacalit este ursul si basmul ar avea la baza o legenda etiologica despre modul cum a ramas fara coada. de obicei de vulpe. fara a se putea preciza care a fost forma originala. lasîndu-l fara coada. cucul. Dintre animalele domestice. mai rar gaina. cum au încercat unii cercetatori (LXXXI. S-ar crede ca acestea ar fi specific românesti. cu totul sporadic si altele. abia 89 se întîlnesc si în catalogul international. omul este însa rapus de animale. iepure etc.

abia cît sa încapa. explodînd în ochii agresorului sau întepîndu-l cînd se sterge. Iapa raspunde ca sta scris pe copita ei si îl omoara cu o .d. iar tîntarul e atît de slab fiindca pe vijelie se lupta sa tina copacii în picioare (v. 6. Plantele si obiectele. sa-si faca o casuta mica. Venind vara. Al doilea tip compozitional e de asemenea lipsit de epic. tocmai cînd se mulgeau vacile. data fiind scurtimea lui. Dintre obiecte. In timpul iernii. turturica cînta ca atare fiindca s-a sculat tîrziu. stîrnind prin aceasta rîsetele ascultatorilor. cîinele se întinde si se convinge ca i-ar trebui o casa prea mare pe care n-ar avea vreme sa o termine {v. aratîndu-se cum agresorul este pacalit sau chiar omorît. Atari pseudoetiologii nu sînt crezute de nimeni. hotarîndu-se ca de îndata ce va da caldura. cea dintîi explica marimea ochilor ei prin aceea ca ciupeste oamenii care dau cu palma s-o omoare. este simpla. Musca. dar ea zboara. intentia creatorului fiind pur umoristica. cîntecul ei imitînd zgomotul mulsului. mai frecvente sînt oul.a. si de atîtea rîsete i s-au marit ochii peste masura. actante de seama în basmul despre animalele în calatorie (AT 210). Un lup se apropie de o iapa cu mînz si întreaba de pretul acestuia.+ . Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur acta!1t si asistam la un monolog cu deliberarile lui contradictorii. naratiunea încheindu-se cu replica cea mai picanta. cîinele sta ghemuit. puricele si tîntarul. întîlnindu-se musca. Aproape toate tipurile din grupa AT 275-299 se încadreaza în acest tip compozitional. Tîntar). d. în realitate parodiind legendele etiologice. opintindu-se din rasputeri. Unele sînt cunoscute si din productiile versificate (disputa dintre tei si brad). precum si unele fenomene naturale. Cîine).38 sînt adesea derizorii. Se întîlnesc apoi numeroase b. Puricele e cocosat fiindca toata noaptea se cazneste sa scoale oamenii la munca. Ogarul ar fugari mereu iepurele pentru ca acesta i-ar fi furat ciubotele într-un iarmaroc. Alt tip compozitional aduce în scena conflictul dintre doi protagonisti desfasurat într-o singura scena. musca are ochii mari pentru ca rîde mereu de oamenii care vor s-o prinda etc. C9mpozitia b. care par sa explice unele particularitati. Puricq. acesta reducîndu-se la aducerea în scena a unor animale sau obiecte care se marginesc doar la o disputa cu privire la întîietate sau la explicarea unor conformatii batatoare la ochi. a. rîzînd ca omul se loveste singur. Dialogul se desfasoara între doi sau mai multi protagonisti. apar abia în cîteva tipuri. apoi acul.

propunerile agresorului. contractul a cazut în foc si a ars. Alungata prin casa. omorîrea unor iezi. boului. iar a doua modul cum se desfasoara astazi conflictul dintre cei doi protagonisti. seria este mai mare. în care a baut iepurele. învatînd pe om cum sa scape (v.a. Cîine. V. Vulpea cu cercei trec~ pe lînga un maracine în care i se agata unul. în chip similar. cu mai multi actanti solicitati. Odinioara. care l-a lasat apoi în seama pisicii. în alte variante. în casa. iar în a doua la revansa acesteia. Cel ~ai raspîndit tip compozitional se desfasoara în doua scene. interdictia. strigînd "Contra tucontratu". care apoi se fugaresc în lant. aceasta sa stinga focul etc. plecînd fara sa plateasca. Ea cere sa i-1 restituie. salvarea ei de catre capre. cautarea agresorului. întîiul sa taie lemne cu sapa. ogarul tinea cîrciuma. cu totul sporadic. lupului. El apare cu precadere în grupa basmelor cu formule.interdictia de a speria caprele prin . aceasta pretexteaza reconstituirea faptului. omorîrea lui (LXX. zapisul animalelor a fost dat în pastrarea cîinelui. agresorul fiind alungat sau omorît. In cea dintîi. Al cincilea tip compozitional e mai complex. LuP). constînd din însiruirea mai multor scene. De teama lupului. De atunci ogarul îl fugareste mereu pentru a-si scoate datoria (v.103). este calchiat dupa cel al basmului fantastic si apare în repertoriulb. încalcarea interdictiei. La început. Ultimul tip compozitional. pe cînd pisica se zburleste raspunzînd "o-arrs!" (v. scena prima înfatiseaza antecedentele. În acest tip se mai pot încadra cîteva variante ale basmului AT 103 D* care cuprind: situatia initiala (taierea purcelului). cerîndu-i sa-I arda. Un om salveaza un sarpe si acesta vrea sa-I manînce. Propp arata astfel ca tipul AT 123 (Capra cu trei iezi) este construit în chip similar cu un basm propriu-zis. dar maracinele refuza. Cîine). ca sa nu-l strice intemperiile. întrecerea dintre mos si baba.a. interdictia babei de a mai intra în casa. Sarpe). Pisica). mai complex. pîna ce maracinele restituie vulpii cercelul. a doua sa aduca apa cu ciurul. în alte tipuri. Tipul e caracteristic pentru h. asistam la agresiunea asupra victimei. comunicarea nenorocirii.d. cîinele o fugareste. cu profil de pseudolegende.!. deoarece cuprinde în desfasurare cîteva functii (actiuni) tipice acestuia: situatia initiala.d.39 lovitura (v. dar si focul refuza. plecarea caprei. p. regasirea cu mO~ll1. Vulpea pîraste maracinele la foc. De atunci. boul alearga sa bea apa. Apelînd la arbitrajul vulpii. vulpea solicita pe rînd interventia puniti'a a apei.

Da. p. I. d-apu tu cine esti? . 'Sî baba ave o puica.Matura cosu . C-unumpunge . prin introducerea prota:' gonistilor: "A fost o baba si un unchias. Mîtul fugit de acasa spune pe rînd viitorilor ortaci de calatorie ca se duce "unde-i iarba de pascut .Rata- . p. cunoscute din basmul propriu-zis.d. cu preocuparea de a reda nuditatea faptului.Phi. io-s îmflarateasa. cum arata variantele autentice.244). .He. fara podoabe stilistice. "Un lup era flamînd" etc. ice.. raspunde ursului ca i-a pus numele "Lins-pelins. o craiasa mare. 7.a. "Asa e. p.Picioru meu . se întîlnesc si replici versificate.Ca ma rupe din nodeu" (XV.. Tapul jupuit pe jumatate se recomanda vulpii: . care. Finalul naratiunii este de asemenea pur expozitiv.Ratoiu . (5. aproape tot basmul e o expunere versificata.Aoleu . De as@menea. calcarea interdictiei si risipirea caprelor.Cine-i aicea? . io-mparatu mîtîlor cu sapte palosa la grumaz! Ice . Formulele initiale si finale. iar a doua oara: "Lins. doamne ferit-ai! zice.0 fost odata o hulpe si c-un arici". p. p.118-137).vînt. Dialogul este însa scînteietor.. sî mosu un cocos". cum e cel despre Cocosu rosu: "Cocosu rosu . unele variante mai dezvoltate ale tipului AT 122 A (94 a. este de asemenea simpla. p. p. Baba avea si ea un tap'" (94 a.a odata un ~os s-o baba.Tapu babii s-a matusii . în concordanta cu putinatatea lui epica. Partea expozitiva a naratiunii este de asemenea simpla si directa. Alteori.. zice vulpea" (5.C-un corn unge.Si esti fata? .sa se-ngresa calutii mei" (5. lipsesc.. I.244).28).Esti casatorit? . puse în gura unor animale. mai cunoscuta fiind cea din varianta Creanga. Motanul se întîlneste cu vulpea în padure si cei doi se descos reciproc: .Duce gunoiu .. ice. . enumerînd bunatatile pe 'Care le aduce într-o lunga formula versificata. Uneori. 16-17). 139)..Nuu. I. Vulpea care se duce sa manînce din putina cu miere sub pretextul ca a chemat-o fina-sa cioara sa-i boteze cîte un copil. mentionîndu-se ce s-a întîmplat cu eroii basmului. pelins-cu fundu-n sus" (92. 237-240). în unele variante. cu replici fulgurante.C-unu subt pamînt-sa duce" (94 a. 126-127). Forma h. pe jumatate". p. au un efect ila:dant neasteptat. zice. începutul e formulat cît mai simplu. Vulpea fugarita de lup striga atunci cînd acesta prinde cu dintii de radacinile din vizuina ei: .si fîntîna de baut . sfîrsitul naratiunii coincide cu ultima replica din dialogul desfasurat între protagonisti. Capra se recomanda iezilor.

fixat apoi si delimitat ca atare de B. dau L".. povest. apar protagonisti supram.Doua cioara . pravliica. cazca etc. el apare în literatura veche sub forma basna sau basn. 1-2.41 . De obîrsie slava.. p.). Tichindeal). scazca. strigatul cocosului "Cutcudau-Dau" este interpretat de cel atacat "Cu cutitul dau. fiinte sau obiecte). Cantemir.Cot~odanu . Moldova. asa cum a fost cir- " 1 ·r . la sîrbi basna (sau basma) însemnînd descîntec. dupa aceea generalizîndu-se cea de basm. în opozitie cu cea adevarata (la pl~ral basne sau baznuri).~. IV.Fac frecatei . p. 142).. Poveste). p.Doua catele . specia are alte nume (PriPoviietca.Ispirescu.-O-arrs! O-arrs!" (5. ordinary folk-tale) s-a petrecut numai în folclorul românesc. sînt apoi formularile cu caracter onomatopeic prin care se imita strigatele specifice ale unor animale. fara ca sa-I dezradacineze pe celalalt (v.z.Pî~a~m'pui ciocanu!" (ibid. p.. 2656).Fac galuste . p. avînd întelesul de naratiune neveridica.p. Basm propriu-zis. Ca-ras-farta! ice" (5. Forma basn este atestata numai în prima jumatate a secolului trecut (XXXV. 119). î~ alta varianta. în aceasta din urma fiind mai raspîndit termenul basm. pe alocuri si în Muntenia.1.Doua muste .. inventata. engl.d. bachora. 1. iar titaitul soarecelui: . ma! Tî-tî-tîne-l!". în literatura. La cîtiva scriitori (D. Hasdeu. Evolutia sensului pentru a denumi naratiunile lungi. p. P.Tintin. Cîinele care latra dupa pisica ar striga: "Contratu-contratu! Contratu-contratu!".. fictive (germ. pricazca. razpravca. iar cutcurezatul cocosului: . Prin colectiile de popularizare. 1. Primii culegatori din Muntenia. 18). el s-a raspîndit treptat si în celelalte provincii. sa dau si eu" (18...Duc la moara . N. Prin b. Specia e denumita regional poveste în Transilvania. eigentliches M archen. iar pisica i-ar raspunde: . dar specia are o arie mai larga. 2. Ca~acteristice b.149). Pline de comic sînt replicile în care strigatele animalelor sînt interpretate ca amenintari împotriva celui ce a patruns în culcusul lor. au introdus termenul b. iar la rusi (basni. el apare si cu întelesul de fabula. p. D. Filimon si P. Matura casa . Raspunsul gainii si cocosului se încheie totdeauna: "Ca-ras-farta. basnia) denumind fabula animala sau apolog (XIX.Tî-titîne-l. 198). 606). La slavi. LXXXIII. baica. se întelege în chip curent cel fantastic (în care alaturi de om. Titaitul soarecelui ar însemna astfel: .Cu ele sa' te împuste" (81' a.turali.

cu caracter mixt. În repertoriul nostru pot fi întîlnite variante din aceasta subspecie care aduc în scena zmei (sau uriasi). aceasta din nevoia de a da un suport verosimil naratiunilor. în care apar Dumneze. Faptul ca adversarii supranatu- ~ 1 . cu acelasi tipar compozitional ca si b. spre deosebire de Europa rasariteana. Aarne-Thompson incluzînd aici b. unde aceasta fiinta e înca vie în credintele populare (XLI. 363. b. 365. 800). dovedind ca. apoi 460. Ea cuprinde patru subspecii care stirbesc întrucîtva caracterul unitar: A. fiind snoave-legende (AT 791 Sînpetru batut de doua ori. Cum se va vedea.. legendar. chiar în b. în opozitie cu naratiunile verosimile. despre dracul cel prost. b. B. Fantastic înseamna în acceptiunea data relatare despre fapte miraculoase. cum arata si denumirea. Daca teoretic delimitarea este oarecum clara. legendar (AT 750-849). legendare au o desfasurare ampla. despre dracul cel prost arata acelasi proces de substituire a zmeilor (uriasilor) cu dracii. miraculos asa cum e delimitata în stiinta literaturii. B. 461. legendare au un vadit profil de snoava. în realitate situatia este destul de confuza. pe alocuri Dumnezeu si Sf. mai adecvata fiind denumirea de b. fantastic este traducerea termenului corespunzator din clasificarea AT (Zaubermiirchen. Pe de alta parte. ele fiind orînduite ai~i numai pentru' ca protagonistii care determina desfasurarea actiunii sînt Dumnezeu (Isus) si Sf. b. b. In concordanta cu criteriul adoptat de Aarne-Thompson.t sau alti sfinti. unele b. Denumirea b. 756. si acestea conventionale pîna la un anumit punct. mai traieste înca în traditia orala semnalîndu-se tendinta de a înlocui 'personajele disparute din mitologia populara cu cele crestine. Petru intervenind mai des.42 cumscrisa în clasificarea internationala Aarne-Thompson (v. unele din b. legendar ar cuprinde b. sau chiar cu altele din mediul contemporan. în timp ce altele i-au înlocuit cu diavoli. nuvelistic. 710) pot figura mai adecvat în grupa b. 365) a fost înlocuit printr-un simplu hot. b. fantastice în care se arata botezul eroului. este o naratiune verosimila. 785. fantastic. C. fantastice. Pe plan european. Petru: AT 750. 35). ireale. cla~ificate printre cele fantastice (AT 360. întrucît credinta în existenta acestuia a disparut. tale of magic). 465. p. E plin de învataminte faptul ca în variantele germane si italiene strigoiul din unele basme (AT 363. 780 (mai cu seama). Cîteva b. iar în tarile unde b. printre povestitorii populari cu mentalitate arhaica. Clasificare). oscilatiile sînt mai mari. D. B. 471.

Cele mai multe.hitatea europeana. europene. apropiat de nuvela si roman. întocmai ca si eroul popular care fura iarba miraculoasa de la o broasca sau serpoaica. Cea dintîi.snoava pentru subspecia cuprinsa între AT 1000-1199. nuvelistice au în alte tari europene variante fantastice si invers. R' este atestat înca din antichitatea îndepartata. unele fragmentare. Ele ar constitui doar dovezi cu privite la vîrsta unor me>tivede obîrsie populara care au patruns în unele mituri (legende sacre) sau în alte opere literare. Bolte-Polivka au consemnat în monografia lor monumentala o serie de marturii scoase din documente si din operele scriitorilor antici referitoare la b. Dovezi mai elocvente ofera cele doua naratiuni întregi. Fragmentul citat se aseamana cu frecventul pasaj din b. adica naratiuni care au variante apropiate printre b. Iarba fiarelor). Restul naratiunii s-a pierdut. Ciobanul cauta sa scape de ea. popular din vechiul continent. Atestarile indirecte sînt însa mult mai vechi.. în timp ce pastea turma. p. . S-au pastrat totusi si cîteva b. z.hiar în repertoriul nostru au fost surprinse cîteva b. Cu toate acestea.43 1 1- t I r rali din aceasta subspecie sînt învinsi prin pacaUre.z. si aici se pot vedea oscilatii: unele b. o femeie neasemuit de frumoasa care s-a îndragostit de el. Asa numita Poveste ciobaneasca relateaza cum un cioban a zarit. care a avut ca model snoava populara. Ileana Cosînzeana). Documentele arata ca faimosul faraon Keops.p. v. Cele mai multe pot fi considerate doar fragmente de b. fara nici o interventie a vreunui factor miraculos. popular. adica motive care se aseamana mult cu cele întîlnite în b. alcatuind astfel puntea de trecere de la b. pe celalalt tarîm. C.. De aceea. provin din antie. la snoava. învierea cu ajutorul ierbii furata de la sarpe. iar mai tîrziu Alexandru cel Mare iubeau b. dupa ce l-a sarutat în timp ce dormea (v. Cu mai multa claritate se delimiteaza b. ar fi fost mai potrivita denumirea de b. fantastice a caror actiune a fost tratata pur nuvelistic. mai cu seama în epopeea despre semizeul Ghilgames (calatoria lui în lumea mortilor similara cu descinderea eroului din b. nuvelistic prin profilul realist al actiunii. mai cu seama de nuvela toscana. . AT 400 despre zîna ce se scalda în lac si lasa inelul în degetul tînarului împarat. dar în ziua urmatoare o întîlneste din nou. lupta cu taurul monstruos aidoma celei a voinicului cu balaurul din fîntîna care dadea apa numai pentru cap de om. o apropie de snoava. 3. si aveau povestitori tocmiti pentru clipele lor de ragaz.

J. motivele nefiind atît de organic sudate ca în b. b. insinueaza ca cel iubit ar fi încercat s-o siluiasca (motiv cunoscut si îil episodul biblic despre Putifar si Iosif).. era obiceiul de a . în b. p. un b. AT 950. despre sotia necredincioasa (AT 590 A). Marturiile provenind din literatura greco-latina par mai nesigure. N eîndoielnice sînt însa atestarile corespunzatoare despre uriasul orbit (AT 1137) si sotul travestit în animal (sau invizibil. ar fi cele invocate de J.. Se poate presupune ca povestea despre Anup si Batu a trait în antichitatea egipteana· atît ca legenda. Pornind de la faptul ca cei doi frati poarta nume de zeitati egiptene. nuvelistic. de Vries crede ca naratiunea ar fi fost legata de un rit referitor la înscaunarea faraonilor (XXV.44 I . I. prevestirea mortii fratelui prin marea ce spumega (la noi prin picaturile de sînge lasate pe naframa). sotia tradatoare îsi recunoaste primul sot dupa ochi. pe alocuri aceeasi naratiune putînd fi cînd b. popular despre uriasul t 1 A . Singurele argumente care ar pleda împotriva apartenentei la b. cînd legenda (mit). cît si ca b. cel mai vechi b. fiind deci o naratiune din categoria b. Cercetatorii au avut în vedere numai b. pe deplin cristalizat. Asemanarea cu variantele europene este totusi evidenta. 12). respinsa. potrivit atestarilor de pîna acuma. p.e. neputîndu-se nicidecum bucura de atare consideratie...1 I il! numita curent Doi frati.. de Vries: caracterul compozit al naratiunii.n. se aseamana mult cu variantele europene. nuvelistic. faraonul ce se îndragosteste doar la vederea suvitelor de par.da oamenilor nume de zei. dar s-a observat în scurta vreme ca înca în secolul al XII-lea Î. cele doua forme deosebindu-se extrem de putin. J . AT 425). Herodot ne-a transmis apoi din repertoriul egiptean Comoara lui Rampsinit. ci un mit sau o legenda. care nu aducea cu sine decît foarte usoare modificari de forma. în ciuda metamorfozarilor lui (la noi de obicei în cal) si îi cere decapitarea (5. S-a aratat însa ca în tarile mai arhaice. în primul rînd cu b..e. El se aseamana atît de mult cu variantele b. încît nimeni nu :'l-aîndoit ca Herodot ne-a transmis un autentic b. fara intruziuni legendare. 51-60). si legenda sînt mai apropiate. s-a crezut ca naratiunea din acest papirus ar fi un mit despre cei doi zei.. scrisa în anul 1250 î.n. legendar. din Europa apuseana si centrala. apoi împrejurarea ca a fost consemnat într-un papirus.. prin schimbarea functiei. Se întîlnesc în el o seama de motive frecvente în b. popular: sotia adult era care. O seama de cercetatori au vazut în naratiune a despre fratii Anup si Batu nu un b.

decît ca are alte coordonate. straturile populare. 41-46). cît si cel fantastic. ci si o seama de aprecieri ale autorilor clasici (ibid. înlocuit la Homer prin episodul Nimeni si care îsi are si el corespondent în repertoriul folcloric. dar verosimila.. Cercetarea). Pretioase sînt cele care tradeaza atitudinea dispretuitoare a celor cultivati fata de atari narati uni naive. este o naratiune puternic schematizata. Larga raspîndire a acestui b. II. Gît de cunoscut era b. devenind o specie mixta. în antichitatea clasica o dovedesc nu numai temele prelucrate literar sau aluziile la ele (XIX. în care protagonistul uman învinge toate piedicile si este rasplatit la urma prin cîstigarea tronului împaratesc sau prin îmbogatire. IV. a fost izgonit în lumea copiilor. de unde b. Unii c. de cele mai multe ori .45 ~i l r I 1 T orbit de fratele mai mic se întîlnesc motive absente în Odiseea: inelul fermecat care îl retine în loc pe cel care îl poarta.secolul al XVIII-lea -(v. atestarile de b. Apoteoza eroului din final este atît de caracteristica. caruia i se cunosc peste 1100 variante folclorice. pe seama celeilalte paturi.. chiar daca peripetiile se desfasoara întocmai dupa canonul b. una din ele hranindu-se cu cultura clasica si lasînd b. care a pricinuit scindarea în doua paturi culturale. 509). foarte rar butoiul cu bani care de asemenea tintuieste locului pe posesor (5. naratiunea îsi pierde profilul de b. povestit de Apuleius în Magarul de aur despre Amor si Psyche. p. B. din India pîna în Irlanda duce la presupunerea ca Homer l-a preluat din traditia orala. care se vor adapa numai la filonul folcloric. p. Fenomenul se va repeta în Europa începînd cu Renasterea. 108-126). p. încît acolo unde ea lipseste. Lipsa acelui happy ending e semnul cel mai vizibil ca varianta respectiva reprezinta o abatere. Pacala). B. la noi Pacala numindu-se "Singur Eu" (v. autorul prelucrîndu-l în gustul literar al epocii si adaugîndu-i o seama de ingrediente mitologice. eventual fara episodul cu inelul fermecat.hiar condamna atari "vanas vulgi fabulas"(povesti desarte ale poporului) si numeroase marturii arata ca erau povestite si în acea vreme numai copiilor de catre doicile care îi îngrijeau. care se diferentiase cu vremea de mentalitatea si gustul paturilor populare. b. nuvelistic. sînt destul de tîrzii. îndeosebi din metropole.-Iegenda. numite "fabulae pueriles" (povesti copilaresti). E vorba de patura cultivata. a fost de asemenea preluat din circuitul oral. Verosimilitatea caracterizeaza atît b. 4. "fabulae aniles" (povesti babesti). La noi.

. Morala ce se desprinde din toate b. celalalt omul cel mai bogat. Spre ilustrare. Actiunea din b. lVIobilulcare a generat b. Cel ce voia sa-si întemeieze o familie. dar spre deosebire de epopee si roman. S-a facut o apropiere între b. b. Un frate este înecat în mare de celalalt care a aflat ca a dormit cu sotia lui. Tinerete fara batrînete si viata fara de moarte a lui P. fantastic. care s-ar scurge fara nici un sens. In ciuda sceneriei sale cu atîtea elemente miraculoase. se arunca si el în apa. reprezentînd deci punctul culminant nu numai al actiunii din b. paturile popularenu si-au pierdut nadejdile într-un viitor mai luminos pe care l-au dorit mereu. fara sa verifice faptul ca acesteia i-a cazut o mîna. b. este o naratiune optimista care insufla ascultatarilor vigoare si încredere În viata. prin acel final legendar vrea sa ilustreze zadarnicia iluziilor omenesti despre o viata perpetua. si riturile de trecere. eroul e urmarit numai pîna la nunta. Cel mai pregnant oglindeste aceastî trasatura b. împreuna cu obiceiurile prenuptiale si nuptiale de la unele popoare aflate în stadii mai arhaice. devenind o încercare de descifrare etiologica cu privire la cei doi luceferi. adesea derutante. transmitînd visul generatiilor urmatoare. avînd a înfrunta atîtea calamitati si a îndura spolierile atîtor exploatatori dinauntrul si din afara granitelor. In opozitie cu legenda. Abia cînd se convinge de cele întîmplate si e cuprins de remuscari. Sufletele lor s-au prefacut în doua stele care se vad si acuma pe cer. etc. trateaza conflictele cele mai frecvente în societatea umana din toate timpurile. trebuia sa dea dovada de barbatie si ca atare era supus unor probe de curaj. ca specie literara a fost tocmai tendinta de a arata cum trebuie sa fie orînduita viata pe pamînt dupa jaloane drepte. 'întrucît o~ul este puternic legat de peisajul natal si de oamenii epocii lui. cea mai generala norma etica: binele învinge întotdeauna raul. putere sau întelep- t . lipsita de orice met~hne. ci si apogeul. pe care le-a amalgamat în conturul unei lumi ideale. fantastic reflecta problemele mari ale societatii. sem~ul nevinovatiei celui omorît. Acest final îndeparteaza cu totul varianta de cele cunoscute ale tipului AT 567 (în care se arata cum un frate ajunge împarat. Cea mai cunoscuta varianta de acest fel. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. în ciuda traiului lor zbuciumat. are întindere biografica.). cel bun fiind rasplatit. cu vechime multimilenara. ce se poate închipui în viata unui om. Ispirescu. ilustreaza.46 un fenomen sIngular în ansamblul variantelor tipului. b. al treilea nazdravan. iar cel rau pedepsit în chip exemplar.

distingîndu-se doua categorii în care de obicei se încadreaza tipurile fara ca sa fie obligatorie corespondenta dintre ele. în cealalta categorie. b. Cei dintîi au un ~olmai sters. adesea doar ca pretext d~ p~mereîn scena a actiunii fiilor. Realitatea reflectata în b. dar aceasta se întîmpla totdeauna în chip miraculos. Faptul ca eroul e cel de-al treilea fiu. nu o data fiind orfan sau parasit în lume. deoarece. Altii au încercat sa vada în aceasta predilectie a b. deznadajduiti. extrem de saraca./- . Unii vulgarizatori au încercat sa vada în aceasta origine hiperaristocratica a eroului o oglindire a unor sentimente dinastice ale maselor populare. Cu totul exceptional sînt implicate în actiune mai multe geperatii. a fost pus de unii pe seama dreptului consuetudinar de ultimogenitura. p. particularitatea amintita a avut la baza resorturi estetice. Atari credinte si practici au avut o influenta secundara. eroul fiu de împarat comportîndu:se ca si cel de origine umila. parinti si copii. dar nu se poate vedea în aceasta sau în alte date de natura etnologica. Parintii nu au copii si. originea lui ca specie literara.47 J 1 if r r . . unor credinte populare potrivit carora cel mai mic ar fi dotat cu calitati cu eficienta magica. Uneori. etajîndu-se ca o naratiune de tipul romanului ciclic. t~ j: ~r 1 ~ j I ciune. este însa mult mai veche. alungarea epidemiilor etc. Actiunea afecteaza doua generatii. adesea la rugaciuni îndelungate. pentru al treilea fiu influenta. probabil din vremea cînd regii erau încarcati cu valente magice. menit sa sporeasca interesul ascultatorilor. decisi sa înfieze ceea ce vor gasi în cale. Acestia pleaca de obicei în lume pentru a-si întemeia o familie. b. cu conceptiile si preocuparile dominante.. oglindeste si el realitatea înconjuratoare. Cei doi soti batrîni pleac~ fiecare Într-o parte. nu se semnaleaza însa nici o diferenta între cele doua categorii. el e fiu de împarat. difera. Cel mai adesea. adesea copios oglindite în el. de la nastere. fiind apt a îndeplini unele roluri în practicile descîntatului (5. aproape întotdeauna al treilea. eroul este urmarit din pragul adolescentei. De multe ori însa protagonistul descinde dintr-o familie umila. la sfîrsitul copilariei. în b. responsabili de prosperarea recoltelor. 64). cum se va vedea. In felul. Ca orice opera de arta. acel ritm tripartit. Inceputul b. de obicei revenind cu sotia la familia parinteasca. cel mai mic fiind mostenitorul gospodariei parintesti. eroul este urmarit însa mai de vreme. recurg la mijloace magice de procreatie sau la ce le ofera întîmplarea. cel mai nebagat în seama. I. gata sa savîrseasca ispravi memorabile. cînd el este apt de a pleca în lume.

fiind împins la actiune de un singur resort. mosul culege din drum o bucata de lemn sau de fier care devine om prin simplul act al scaldarii în copaie: "A pus apa la foc. sentimentul' rasf~îngîndu-se. de obicei un mar sau un peste (v. Cînd e nascut din boaba de piper sau mazare. 1. cu aia. iapa: ~au cateaua nasc si ele cîte un pui nazdravan daca au mîncat din resturile alimentului miraculos. reliefeaza cu putere o alta trasatura 'care deriva din ultima. ci si servitoarea un baiat. Voinicul ce se va naste se va numi Piparus sau Mazaran. cu sapun. prin care el se ridica deasupra intereselor strîmte ale castei sau familiei sale. eroul e nascut fara voia mamei prin degustarea unei boabe de piper sau de mazare care indica prin însasi miscarea lui continua ca are virtuti neobisnuite: oriunde e' pus. In toate cazurile aratate. Totusi o seama de b. mai' mult asupra animalelor neajutorate sau ranite care se vor dovedi auxiliare pretioase. De asemenea.48 acesta. fratii si surorile au disparut luati de zmei sau diavoli. a-nceput copilul sa: Oa! Oa! în copaie" (5. spre a omorî zmeii si balaurii care tiranizau un colt de tara' etc. p. domina calitatile de natura practica: îndemînarea. adesea cu aceeasi înfatisare. prezentînd sub acest aspect numeroase similitudini c11cavalerii epicei medievale si cu haiducii baladelor popuIare.' sare jos sau aluneca. In cîteva b. Uneo~i. mama recurge în chip deliberatla degustarea unor alimente cu însusiri germinatoare. Alteori. prin degustare din mar sau peste se întîmpla sa nasca nu numai împarateasa. dovedindu-se un om cu calitati extraordinare.. cîstigîndu-si simpatia ajutoarelor si a tuturor celor care au legaturi cu el. îl dezval~ie si ca om milos. eroul se mai arata animat de sentimentul dreptatii. Psihologia eroului e puternic schematizata. femeia îl înghite. pruncul e confectionat din lut ca o caramida. ~40). umanitarismul neprecupetit al protagonistului. în o seama ~1 . disperata. cei @oievoluînd apoi ca doi frati de cruce. pornit ca atare sa îndrepte strîmbatatile. l-a scaldat. de arici. încît eroul afla abia tîrziu ca nu e unicul fiu. Mai des. o bucatica de carne etc. dornic de lupta si de aceea pleaca spre a-si elibera surorile sau fratii. de porc. b. ceea ce îl decide sa plece în cautarea lor. Cîteodata. pedepsit a sta în forma animaliera. iau acasa un pui de sarpe. In genere. De asemenea. nu mai are frati si surori decît în cîteva situatii special~. Uneori. Cel mai adesea el e curajos. în chip curios. aruncat cu laturile sau la gunoi. care mai tîrziu prinde a vorbi. Peste). eroul e stingher. decît asupra semenilor sai. cumintenia si mila. pîna ce. Mar.

Iancu Durol din Bughea de Sus . si aceasta trasatura deriva din constructia schematica. încearca totusi a doua oara în aceleas~ împrejurari si numai mila zmeului pentru ca l-a scapat din butoiul sau lada în care era înc. calauzit de o gîndire naiva care constituie si ea un indiciu neîndoielnic de vechime. ca totul provine din înselatoria gazdei (AT 563). Daca în schema b. Datele despre personaje. Cercetatorii basmologi au pus în lumina aceasta izolare a personajului de b. povestitorul popular poate complini cu succes aceasta lipsa daca talentul sau de plazmuire îi permite sa insufle viata figurii schematice. încît sa se poata potrivi în locuri cît mai diferite si la generatii despartite între ele de milenii. Cei care pun în relief atare superficialitate a personajului principal uita ca b. Desi eroul nu izbuteste sa fuga cu mireasa (sau sotia lui) fiindca zmeul are un cal mai puternic decît el.Arges obisnuia sa urmareasca reactiile' .49 -~ i- 1< ~- . la trasaturile spirituale dominante. Omul sarac lasa la cîrciumarul sau popa care îl gazduieste nu numai masa ce se umplea de bunatati. sînt aratate doar scenele referitoare la soarta eroului. actiune sînt în asa masura schematizate. nu prin bogatia vietii spirituale. oglindind în felul acesta framîntarile contemporaneitatii. în tendinta de a capata valente cît mai universale. precum si înclinarile lui în toata plinatatea lor spirituala. Aceasta schema care se transmite ca atare în circuitul oral e umpluta apoi de fiecare povestitor cu date din experienta lui. îl determina sa-i crute viata. Trasatura tine de caracterul conventional al basmului. încît b. abia a treia oara si numai prin faptul ca batul batea la comanda îsi recupereaza obiectele schimbate. În fapt.1 ? -' de b. aspectele specifice tinutului sau. ci si mielul (calul) care se balega galbeni. ci de-abia figuri. fara sa-si dea seama. protag@nistul este cu totul modest.his. fara nici un indiciu cu privire la caracterul lui. e o naratiune puternic tipizata. întruchipari sterse care impresioneaza prin faptele lor uluitoare. Din putinatatea resorturilor care îl anima s-a dedus superficialitatea c'are ar fi caracteristica protagonistului b. care nu evolueaza si mai cu seama nu cumuleaza nimic din înfrîngerile sau durerile la care îl supun întîmplarile.. Sondarea nu este adînca. iar trasaturile puternic schematizate. un biet om care.. silit de saracie. sablonarda a b. îsi ia lumea în cap si numai întîmplarea îl pune în legatura cu demiurgul care îi va aduce izbavirea dorita. nici întîia si nici a doua oara. nu aduce în scena tipuri. în care schema e dusa pîna la ultimele ei trasaturi.

casatoria cu fata împaratului. pîna pa fundu lazii".0. în b. fiindca îl socotesc un netrebnic riimas ca povara pe capul familiei. erou. ca unul care stie doar sa se joace în cenu~'i. de astazi înainte. în familie. fiind :mînat numai de dorul de a savîrsi ispravi miraculoase. Sentimentele pot fi profunde si ele impresioneaza prin violenta cu ·care se manifesta. Alteori. hîrtie cu hîrtie. grandoarea umanitarismului sau dezinteresat. Sentimentul îl asalteaza tocmai cînd 'protagonistul ati~ge apogeul carierei sale prin . Povestitorul Gheorghe Zlotar din 'Fundu Moldovei . sau calca dinnestiinta consemnul.Suceava sublinia la eroii din b.. trei zile si trei nopti.50 :sufletesti· ale personajelor din multele sale b. cîndsi-a vint în fire: .« Asta e ursîta mea!» A luat-o si a bagat-o-n sîn". Introducerea în aventura . o fi ~uritori 'da 'foame" (5. Însusirile se plamadesc în acest stadiu de latenta pîna cînd se 'iveste momentul critic care va'dezlantui actiunea (rapirea conste1atiilor. 1. Probele puterii). în momentele . a picat lesinat jos! La trei-patru ceasuri. prostu!" (5. apa! Unde-o calca vaca . 230). Mai tîrziu. eroul porn'este la actiune. p. a surorilor etc. pe tot izvoru si pe tat paral!l sa fie apa" (ibid. unde acesta este pasiv..armelor cu care a fost daruit de nas. p. Contrastul e -folosit de creatorii b. Fiul împaratului din b. exclama cu patos: "Daruit sa fii de la mine. Cazarchina cauta. . a cazut în genunchr. adesea peltic la vorba. 189. Da mama si tata o fi muritori da foame" si SDunesotiei "i-o m-as duce ~casa. II. :mai ales cînd acestia sînt batrîni si slabi. în lipsa parintilor. pentru a reliefa cu mai multa putere virtutile extraordinare ale eroului.l1ipufetii alia . si bou cli picioru. pe masura . "Cînd a vazut c..'1 porr~estesa actioneze abia dupa ce a dat dovada de maturitate (v. Dupa ce Dragan Cenusa rapune balaurul care monopolizase toata apa. întotdeauna ramas la stadiul infantil. sale alt :aspect: elevatia sufleteasca a eliberatorului. Abia la urma gaseste o fotografie.). uneori p~ste 'voia parintilor cînd acesta e cel de al treilea. p. pa eu astazi traiesc bine. Eroul principal se caracterizeaza în genere prin atitudinea lui activa... victima a unor întîmplari pe care el nu le poate ocoli. în odaia interzisa "si-a controlat carte cu carte. Cam la aceeasi profunzime schiteaza acest povestitor si dorul de parintii lui.. 553-554). Doamne. totul sfîrsind printr-o catastrofa. ca io am doi batrîni. cel de al treilea e de ~bicei un neajutorat.. Spre deosebire de cel din legenda.205).cruciale ale actiunii prin care faptele luau alta întorsatura. dnd izbuteste sa o întîlneasca "si cînd a vazut-o asa frumoasa .cu picioru.

). boala incurabila etc.. în realitate el fiind eroul: principal.' mai rar luna. dar gaseste toate lemnele strîmbe.). Luna.. Dintre oameni. Zilele: sfinte). care de fapt poarta tot greul actiunii.51 -r . dar practicei nu mai participa la nici un fel de actiune. partea acestora e atît de covîrsitoare. Abia în unele b. Intra în padure. Sînpetru. Putine sînt b.590). Adesea. Parintii sînt adusi în scena pentru a zugr3_vistarea initiala a actiunii. Dumineca. în acestea actiunea desfasurîndu-se de obicei în planuL metamorfozelor (v. mama sau sora au un rol mai mare pentru a se arata necredinta lor fata de fiul sau fratele lor (AT 315. (~ ) . întruchipînd o singura calitate. exploatînd succesul numai pentru ca el e capetenia. Soare. dar creatorul b. nuvelistic eroul actioneaza singur. Unele va":: riante insista asupra regasirii finale a eroului cu parintii. Revenirea la parinti va fi prilej pentru erou de a-si uita sotia sau logodnica prin încalcarea unei interdictii. punctul ei depornire.. pietrele sfarîmate si apa tulbure. saracie maxima. pe· care de obicei îi duce la curtea unde va domni el. Metamorfoze). eroul ramînînd în impas total fara concursul lor.. acorda totusi preponderenta titu-larului. mai ales cînd situatia familiara e critica (lipsa de copii. încît eroul principal pare cu totul eclipsat. aparînd în actiune pe o durata scurta.:~--. Auxiliarele eroului se recruteaza din regnurile naturii: oameni. acesta devenind mostenitorul tronului si salvatorul împaratiei. ~ este uneori un capitol simplu al vietii de gospodar. ceea ce constituie prilejul de a-i întîlni pe Strîmba-lemne. Dumnezeu. mai rar prin sfaturile primite si de obicei platite ca sa aiba efi-cienta. conducatorul. iar tataLincestuos (AT 510 B) sau gelos pentru nora prea frumoasa (AT 516 etc.. iesind din impas prin propriile lui însusiri. Doar în b. Dupa ce Tei-Ieganat a crescut.. Ele sînt mult mai sterse. fantastice în care nu intervin personajeleauxiliare. Petru. antropomorfizati (v. apoi Sf. prelungind actiunea cu înca un episod. apoi soarele. Dumnezeu si cu Sf. si Tulbura-apa. plante. a pornit sa faca o casa noua în locul celei care sta sa se darîme. chiar daca uneori specializarea e de grad maxim. apoi arme si obiecte miraculoase. Sfarma-piatra. uneori indi~înd fiilor ce: . Personajele secundare sînt vremelnice. animale. dar de obicei aceasta se întîmpla nu din vina parin-tilor. Tocmai aceasta le face indispensabile în actiune. mai proeminent este fratele de cruce. Oamenii care îl ajuta sînt fiinte fantastice sau chiar oameni de rînd. Luni. Parintii sînt îndr~matori. Vineri.

si cînd t-aprinz tigarea. auxiliare mai frecvente sînt cîinele. el fiind motorul actiunii. Ele ajuta pe protagonist din recunostinta. rolul lui e covîrsitor. . Pisica). Vaca si oaia apar ca mame ale eroului principal.. într-o varianta a b. Pe . prezenta lor constituind una din caracteristicile b. H arap Alb. Harap Alb se dovedeste aproape un neajutorat.ce-ai tu la tine? N-ai tu aripa albinii la tine? Du-te. îndeplinind rolul parintilor. Mai des apare ca sfatuitoare baba (v. care ajuti pe erou pentru ca a daruit-o {. apoi vietati mai mici ca pestele. ci si în a sfatui pe stapîn de îndata ce acesta se afla în impas. orice animal cît de mic: si de neînsemnat în aparenta. p.~ vor trebui sa faca dupa moartea lor. fantastic. ca rasplatire pentru o binefacere. Animalele ajutatoare sînt mai numeroase si detin un rol preponderent. încît calul se vede silit sa-I admonesteze: " . aprinde si aripa albinii. iar dintre animalele mai mari boul. potrivit dreia utilul sa fie reciproc. fiind sau . în stare a savîrsi nu numai fapte miraculoase. toate avînd puteri nazdravane (v. Baba).crutate de acesta la rugamintea lor de a nu le împusca sau mînca. Plantele participa mai putin la întreprinderile eroului.1 il i!I. Cal) dotat cu însusiri nazdravane. deci o conventie etica de grad elementar. . fantastic ursul. apoi pisica. pîna la cele minuscule: albina. corbul. tîntarul etc.acolo. Vaca).Ce-i stapîne? . Iar cînd i se da însarcinarea de a alege pe fata împaratului dintre servitoarele îmbracate aidoma ei. Practic. poate participa la actiune. Tot atît de familiare se arata :si animalele salbatice care îl ajuta pe erou cu o fidelitate exemplara. îndeosebi acela de a se jertfi pentru învierea fiului si a tovarasilor lui. Bou. Se întîlnesc astfel în b.' toate sarcinile date de spîn sînt îndeplinite dupa sfatul sau initiativa calului. uneori numai cu binete cuviincioase.tot plîngînd vii la mine de cîte ori vii". vulpea îndeplinind cel mai adesea rolul unor cîini nazdravani. 294). ajutîndu-l pe erou si frecventa lor variaza cu conditiile climaterice..u ceva neînsemnat. lupul. atît de .52 1 . Rareori.Pai cum sa nu stii zice .alocuri. Cel mai important e calul (v. Dintre celelalte animale domestice. data fiind inamovibilitatea lor. Principiul general care consfinteste legaturile între protagonist si animalele ajutatoare este do ut des (dau ca sa-mi dai)." (XV. Oaie. 286. furnica. pornit numai sa plînga. oaia actioneaza si ca auxiliara a prot~gonistului (v.. Cîine..zice . Harap Alb uita de aripa albinei recunoscatoare încît calul trebuie sa-i aminteasca: " . sau lecuite de ranile pricinuite de altii.. vulturul etc.

. rasplateste cu ea pe cel care o scoate~ îmbogatindu-1 pe data (v. functia rituala conferind~-i puteri miraculoase. mai cu seama redînd vederea. vioara care învie soldatii.18. masa care se întinde singura cu mîncari.Ce plata sa-ti rasplatesc. e curatat de voinic si îl întreaba:" . Cînd nu face fructe pentru ca are la radacini 0.. batul care împietreste pe cel atins sau amenintat.. apoi. mai frumoasa. dafin (5. ei. scaunul care tintuieste locului pe cel care sta pe el. cornul din care ies la cerere mîncari si bauturi. O prima categorie e alcatuita de armele cu puteri. palosuL. adesea la distante enorme. Urmeaza apoi bog~ta categorie a celorlalte obiecte nazdravane: inelul (sau margeaua) care îndeplinesc orice dorinta. element introdus mai tîrziu. Apa vie). multiplicîndu-si forma la proportii uriase: peria devine padure. putînd fi uneori si sabia tatalui sau de cînd a fost mire. Ele sînt daruite de nas. soldati alaturi de razboiul care produce soldati la fiecare bataie a vatalei. Dafinul care avea în el fata "de vînt nebatuta" si "de voinic nesarutata" si se paraginise' dupa plecarea acesteia. sacul în care poate intra oricine la comanda. v. comoara îngropata. Marul sau parul curatat rasplateste pe eroina la întoarcere. (v. Mult mai dese sînt obiectele care ajuta pe erou înt felurite chipuri. Camasa. raspunzînd în locul fugarilor. Iarba fiarelor). Dafin). Fluier. II. oferindu-i din fructele ce tocmai atunci dadeau în pîrga (AT 480). Vioara). caciula care îl face nevazut. Mar). apoi chiar pusca. punga din care nu se mai' termina banii. si bauturi. pentru ce mi-ai facut binele-asta?" Si. fluierul care face sa joace pe cel care îl aude etc. desigur un. da puteri uriase. oglinda care arata pe cea. ~irezi de vite etc. Unele obiecte au însusirea de a se transforma la aruncarea lor intentionata în felurite obstacole. care ies trei oameni de fier la aprinderea. la cerere~ acestuia. Chiar saliva actioneaza dupa principiul magic pars pro tata. gresia un munte de stînca din cer pîna în pamînt. camasa care poate ucide sau detine pe cel care o-mbraca. caciula care genereaza. naframa sau sapunul un lac urias etc. îi arata drumul ca sa regaseasca pe fata din. lampa din. capastrul care recheama calul la scuturarea lui. miraculoase: sabia (sau palosul). cismele caretrec peste obstacole. p. Acestora trebuie adaugata apa care vindeca. încheaga trupul si reînsufle~ teste (v. Cu iarba fiarelor animalele re-o cunoscatoare învie pe stapînul decapitat de impostor (v.53 -t 'f 'lr contrastanta cu multele deplasari ale eroului.

ci prin siretenie. sau prin rostirea unor formule cu eficienta de descîntec care îl fac sa plezneasca de necaz. în primul rînd cei cu înfatisare monstruoasa. El e învins nu prin lupta. cum ar fi balaurii. mai apar alte fiinte fantastice cu radacini poate tot atît de veChi. pastrat pîna acum în credintele si naratiunile populare. . Fapturi mai afinate par zmeii. Zmeu). unde o lasa sa tînjeasca dupa libertate. Alaturi. cu care se si confunda terminologic pe alocuri.l omului (v. ei sînt în primul rînd rapitori de fete frumoase pe care le duc la palatele lor din pustietati sau de pe celalalt tarîm. dar si cu multa prostie. Eroii scapa prin pacalire sau prin claustrarea ei într-un sac. Jumatate de iepure. Din aceeasi categorie face parte si moartea. închipuiti .54 Adversarii pe care îi înfrunta protagonistii b. dar care au primit un altoi crestin. Celmai temut adversar. dar pasionate pentru joc (v. provin din doua domenii. Ele ar reprezenta stratul cel mai vechi. lele). Ei trezesc si repulsie. adica dotat cu o mare putere fizica. Drac). mai ales cînd e chemata nasa de saracul ~u copii multi (Ar 332). 'întrucît îl poate rapune pe cel mai viteaz printr-o singura loAlteori. Ea se arata si ca binevoitoare omului. Statu-Palma e o faptura hibrida. fruntat adversari supranaturali feminini. Statu-Palma-Barba-Cot). foarte probabil resturi din niste figuri legendare de tipul centallrilor care s-au estompat în memoria populara. Zburator). Uneori. ca zmeii sau balaurii. aci ca trimisa lui Dumnezeu sa secere vietile pamîn'tenilor. el apare totusi ca auxiliar a. care învinge voinicii prin vraja ce emana din . apoi dintre putinatatea lui si puterea de urias. Mama Padurii).alcatuita dupa tehnica contrastului dintre micimea lui si lungimea barbii. hranindu-se cu inimile sau sîngele lor (v. Ielele de asemenea se arata animate de rautate fata de oameni. în parte monstrii nedefiniti. In b. diavolul e înfatisat în b. cu atributele sale precrestine. dar si fas(~inatie. Asa ar fi Iutele Pamîntului. Unii descind din lumea fantasticului.obiectele ei. scotînd ochii tuturor celor ce le calca mosiile. Balaur). o categorie intermediara e alcatuita din adversarii care în parte sînt oameni. prin capcana. ramasi fara . eroul are de învitura (v. adesea mai apropiati de zburator (v.a apartine regnului reptilelor (v. înfatisata aci ca o parca antica în paza careia se afla lumînarile sau ghemele ce reprezinta vietile oamenilor. altfel nu se explica de <cese îndragostesc femeile de ei. Cea mai temuta e Mama Padurii. reprezentati în imaginatia populara în chip oscilant intre om si balaur (v.

Cei mai numerosi sînt însa adversarii din cercul familiei. creatorii b. Chiar cînd e fiu de împarat. cei doi termeni ai actiunii. parte adversarii umani de diferite categorii.. Mai temuta e mama vitrega. Din cealalta categorie. el se transforma în opusul sau. au vrut sa puna în lumina dezideratul ca numai cel dotat cu însusiri exceptionale trebuie sa ajunga în vîrful piramidei sociale. în subsidiar.celenta poezia contrast ului. Sotia necredincioasa actioneaza cu mai multa înversunare împo'triva sotului tradat. fiind rasplatit în felul acesta pentru calitatile lui si pentru binefacerile aduse semenilor sai. fac. devenind mostenitona. mai ales cînd b. protagonist principal o figura feminina. provenind dintr-o familie extrem de saraca. cu mici zigzaguri menite sa puna în relief calitatile eroului si sa motiveze ascensiunea lui. prin ajungerea eroului la cea mai înalta pozitie a orînduirilor trecute. eliberînd lumea demonstri si calamitati. Eroul b.. Sotie). de care rîd toti. cel dintîi mergînd cu lacomia lui pîna la a scoate ocpii celuilalt pentru o felie de pîine (AT 613). lui blamabila.:c- contururi precise. are ca. Mai îlltîi. cum ar fi cele dintre frati. creatorii b. Actiunea b. se desfasoara pe o linie ascendenta. ca una care are o repulsie organica fata de copiii orfani. dupa cum tatal incestuos se dovedeste tot atît de tiranizant prin pasiunea. facînd un salt spre polul opus celui initial. Adesea.l tronului sau un om neasemuit de bogat. un cenusotca. Atare final raspundea si necesitatii estetice de a spori interesul ascultatorilor.S5 -~- . Ea e construita dupa normele contrastului~ b. Eroul porneste de la stadiul cel mai de jos. Folosind si aici contrastul. au vrut sa sublinieze-ca bogatia dezumanizeaza pe om. mama sau sora îndragostindu-se de zmeii captivi pe care îi elibereaza si pun la cale omorîrea fiului sau fratelui lor.. se observa o suprema . începutul si sfîrsitul sînt diametral opusi. pun în opozitie fratele bogat si cel sarac. 'pentru a-si primi la urma pedeapsa exemplara (v. Unele b. iar pe de alta parte de a da un sfîrsit luminos si linistitor dupa atîtea încaierari dramatice si peste masura de sîngeroase. Chiar mama e aratata a fi geloasa pe fiica ei mai frumoasa decît ea pe care nu se sfieste sa o trimita la moarte. parcurge o traiectorie de întindere maxima. dovedindu-se a fi prin ex. membrii familiei devin complicii adversarilor. anulînd chiar sentimentele cele mai intime si mai adînci. în desfasurarea peripetiilor. el e rusinea familiei. Imparatii dusmani pun grele conditii pe care le poate îndeplini numai eroul b. La sfîrsit.

cel mai mic dovedindu-se si cel mai puternic. Coroana împarateasca e luata de-abia la al treilea salt. Un contrast desavîrsit domina si între cele doua tabere. dar se insista . ori dîn Rusia. cu durata efemera. II. dimpotriva. Tehnica tripartita e utilizata si aici cu eficienta. cîtiva povestitori încearca unele 10calizari care pornesc din nevoia de a da actiunii o patina de verosimilitate. voinicul a plecat "sa se bata pe ape cu-mparatu Anglii sau al Rusii". De obicei. i-a dus la neamuri acolo". etalarea actiunii eliminînd introspectiile de natura psihologica. este mult schematizat. p. 1. în acest fel. Pedepsele vor fi si ele croite pe aceeasi masura. în chip exceptional. Povestitorul 1. care vad totul zugravit numai în cele doua culori opozante: alb si negru. 186). fiind animati de pasiuni fatale omenirii.asupra aspectelor care capteaza mai mult atentia ascultatorilor. ci scenele despre soarta lor. B. coordonatele actiunii sînt în chip deliberat vagi. pîn Ardeal. lupta cu el cunoscînd si momente sovaitoare sau chiar critice pentru erou. iapa babei trebuie pazita trei nopti etc. uneori prin formulari glumete menite a deruta . Locul si timpul sînt indicate' la modul cel mai general. dar si caduca. ele nu cunosc nici o evolutie.economie: tot ce este de prisos. ori dîn America" (5. în forma în care b. nu înfatiseaza caracterele actantil~r. Nuantele lipsesc cu desavîrsire. . ca o haina ce trebuie schimbata dupa sezon si moda. Duroi preciza astfel ca mosneagul a dus copiii alungati de vitrega "în alta provincie. personajele intermediare fiind de neconceput pentru creatorii b. redus la cîteva reprezentari sablonarde. e o unitate dialectica în care tipicul strabate mileniile si lumile. Peisajul din b. este eliminat. B. pe cînd personajele negati~e au numai defecte grave. în vreme ce detaliul constituie partea vie si plastica.160. folosite pentru a sublinia dimensiunile eroilor si greutatea obstacolelor de învins. adica vor fi capitale. iar opozitia dintre cele doua tabere e ireconciliabila' si continua pîna la extinctia adversarului daunator. p. traieste printre povestitorii populari. la savîrsirea unor ispravi pleaca pe rînd cei trei frati. De aceea. repetarile nu sînt ocolite. Eroii au numai calitati. dar abia cel mai mic izbîndeste. De aceea. iar fiul împaratului putea fi "ori dîn România. el se înfatiseaza ca o simbioza dintre schema generala universal valabila si detaliile proprii comunitatii povestitorilor.142. în contrast cu bunatatea funciara a eroului principal. El trebuie sa rapuna trei adversari.orice încercare în acest sens. fiin'd exponentii ideali ai binelui.

hei de bolovani.. prin cîmpul cu somnul "aasa i de somn! Era de catre dzua. de a evita nuantele si stadiile intermediare.369). decît ca de multe ori are o întindere nesfîrsita. p. Vâlsan a încercat sa explice prezenta deserturilor în Ir. . din predilectia creatorului b. toate i se îmbie: " . crearea lor avînd la baza aceeasi viziune contrastanta. De fiecare data padurea "o facut: tîng!". lipsite de orice fiinta.zice . apoi prin cîmpul cu florile si la urma prin cîmpul cu somnul. noastre drept ecou al stepelor rasaritene pe care le-ar fi cunoscut creatorii populari. G. Uneori. stana de piatra în dreapta. 1.. padurea tiuie ori de cîte ori voinicul rupe o creanga.57 Actiunea se desfasoara cel mai adesea într-o padure pe care nu o individualizeaza nici un detaliu. eroul parcurge tinuturi în forma unor deserturi uriase. în unele b. 1.. ca io îs mai frumoasa! . Cînd trece prin cîmpul cu setea: "aasa-i de sete la om! .10 t-oi fa iasta. Drumul parcurge chiar "c. în zori de dzua.de multe ori am trecut io pe-aicea . pentru a ajunge în stapînirea lor.Ai .. Prin cîmpul cu florile.I62). iar fata tresare speriata: . stapîne. Prin luminisuri de padure se afla de obicei palatele zmeilor pe care îi va învinge protagonistul b. din cea de argint si la urma din cea de diamant. cu unele elemente puternic umanizate. Acestea reprezinta tot atîtea obstacole pe care voi nieul le învinge urmînd sfatul binefacatorului sau si opunîndu-se ispitei din toate puterile. Numa se leagana omu 1" (5.mi-i tare sete!" Balaurul nu-l lasa sa bea apa. II.le-ma pe mine..453-454). t-oi fa ceia . dzau. argint si aur e stapînita de cîte un armasar care asalteaza pe cei ce rup o frunza. ba cînta si cucu fain . lipsita de orice punct de orientare. 'Calul îl previne . p. La urma. alcatuind un peisaj dezolant prin imensitatea pustietatii. Fata pornita la joc pe lumea cealalta (AT 306) e urmarita de protagonistul care rupe pe rînd cîte o ramura din padurea de arama. voinicul e asaltat de Mama Padurii ce se coboara vijelios din copac sub pretextul de a se încalzi.Rumpe-o. Caracteristic b. La popasurile de pe cararile ei. . padurea de arama.si padurea asta n-au tîngaluit! Ce poate sa hie asta?" (5... Alteori. stana de piatra în stînga" încît voinicul "zarea seninu cerului si bolovanii" (5. Uneori. desertul e total stîncos. de aci ne'V'oia de a opune padurilor tinuturi lipsite de orice vegetatie. fantastic este însa peisajul fabulos. p.. Supozitia nu e verosimila. mai agresiva aratîndu-se floarea rosie. ". eroul trebuie sa treaca prin cîmpul cu dorul sau cîmpul cu setea.Aai-zice .striga .... Alteori.

iar fata se numeste Ileana Cosînzeana sau variantele ei (v. Odolean. Viteazu de apa. Culorile au rol cu totul conventior'1al. Altele provin din lumea feudala si s-au pastrat din aceeasi tendinta de a accentua verosimilitatea întîmplarilor: Rudolf. în unele b. Hat print etc. Piparus Petru. asa de strajnic o huit padurea. aceste nume sînt înlocuite prin genericul Cenusotca (uneori si Cenusareasa. fara ca sa se obtina vreun spor de individualizare. Alteori. iar la baieti se adauga un determinant care-i tradeaza geneza speciala: Tei leganat. de realitatea contemporana. cînd Harap Alb ajunge cu mireasa la muntii de sticla. Ileana Cosînzeana). Lotru-n noua tari pune "potcoave de 12 maji pe cai. din aceasta pricina insurmontabil pentru oamenii de rînd. si s-o dat si i-o legat la ochi" pe toti din cortegiu. p. Ion Saracu etc. Mia Ion. s-o pus 4 cai la cocie. nasul sau. Voinicul e numit Fat-Frumos. p. Rosu. Verde. Tarile în genere nu a~ nici un nume. Numele personajelor se caracterizeaza prin aceeasi lipsa de determinante care sa poata localiza întîmplarile la un anumit tinut sau epoca. Fat-Frumos). l-au bagat de doi stînjîni în pamînt" (ibid. Mazaran Vasalica etc. Fluctuatia lor oglin- . De aceea. "o data o picat caii-n genunt" si nasul îi previne din nou sa nu se uite la locurile acelea. Lintea Viteazul etc. Eroii principali poarta celmai adesea nume hiperbolice. cînd au suflat pe calu Viteazului de apa.386). muntele peste care trebuie sa treaca protagonistii e de sticla. iar împaratii se deosebesc dupa culoare: împaratul Negru. Pipelcuta). Alb. Ludric si Frantic. fara nici o corespondenta între culoare si temperamentulîmparatului. Cîteva arunca lumina asupra starii precare a eroului: Harap Alb. foarte putin individualizante. sau asupra pozitiei în familie: Suta Ion.. altfel vor pieri toti (5. oferind modul cel mai general de a individualiza capeteniile tarilor. Busuioc Verde. el mai poarta si alte nume care de obicei sînt cunoscute numai pe o întindere regionala: Dragan Cenusa. ca muntii s-o cutremurat si vaile s-o tulburat! Au vinit calu de-arama si cînd au încun'giurat o data padurea. interzicîndu-Ie sa priveasca pîna trec de acesti munti. tipice b. Aproape de vîrful muntelui. 181).58 da din tine iese fum si din mine iese foc". Saracut Petru. uneori cu prenume din antroponimia curenta (v. Uneori. unii au vrut sa se dezlege la ochi. mai rar Galben.. "Cînd o rupt o pana din padurea ceea. II. Alaturi de acestea. se întîlnesc si nume obisnuite care apropie prin aceasta lumea b.

litate aleasa. sau de a-i da un nume de rînd prin care b. II. întinderea actiunii este inegala. simtind b. Dar opozitia se opreste aci. fara interventii supranaturale. Pe alocuri... îndeosebi în Orient. nuvelistice. b. Profilul puternic ascendent se întîlneste si în aceasta subspecie. B. în unele b. abia în unele tipuri se surprind superstitii care dau suportul necesar unor atitudini si actiuni. caci îsi ia mireasa linistit si porneste spre curtile sale ca si cum nu ar mai duce vreo serpoaica. Alteori. Cînd socrul i-aduce mireasa în forma de serpoaica pe care o poate duce numai un cal cu 7 inimi. Aceasta trasatura distinctiva a b. în multe b. v. fara a trezi opozitii sau a provoca mirare..59 deste tendintele contradictorii de a da eroului un nume generic concordant cu trasaturile tipice ale b. ca o ca. inteligenta este îmbinata cu viclenia.zice mai bine ma facea mama cîte-o bucata de[cîtJ sa patasc lucru iesta! . eroul putînd fi pe rînd planta. fantastic tot un fel de relatare verosimila. departe de a trezi repulsii. cum se întîmpla în legenda. Actantii izbutesc sa rezolve impasurile întîlni te prin calitatile lor remarcabile. nuvelistic (AT 850-999. Între lumea realului si cea a miraculosului este o punte continua si trecerile se fa~ pe nesimtite.25).Se scîrbeste si i se-ntorc perii pe cap îndarapt" (5. Legaturile dintre om. ele merg pîna la relatiile de încuscrire. uneori complicate si cu întorsaturi neasteptate. fara zguduiri si urmari catastrofale. unii povestitori. în lumea straveche hotia fiind socotita de asemenea o vir- . îndemînarea de a fura care. În genere. eroul pornind de jos pentru a ajunge împarat sau om foarte bogat. ginerele tresare speriat: . ei razbat prin inteligenta ascutita si mobila care îi ajuta în împrejurarile cele mai grele. eroul fiind urmarit din copilarie pîna la nunta. e o naratiune în care elementele reale se îmbina în chipul cel mai familiar cu detaliile fantastice. animale si plante sînt extrem de familiare.Auleoo . sa fie coborît si pe aceasta cale în lumea contemporana. pîna la cal) sau chiar obiect (inel pe degetul fetei). pe cînd altele cuprind un episod mai restrîns.. Clasificare) e o naratiune verosimila a unor întîmplari. fantastic explica de ce metamorfozarile se tin lant. animal (de la musca si tîntar. noteaza rea~tia protagonistului la atari ciudatenii. e admirata de creatorii b. apreciata de mentalitatea arhaica. nicidecum reprobabila. Miraculosul lipseste. p. în care personajele actioneaza numai prin puterile omenesti. Cel mai adesea.

atît ca nu se poate stabili data aproximativa. Povestitorii cu o mentalitate evoluata au rezerve totale. s-a întîmplat fara îndoiala. prin transmitere orala devenind b. încadrat de coordonatele lui mitice. sînt plasmuiri ale mintii. coroborînd b. o si fost". cînd erau viteji cu uriesi". s-au petrecut acum vreo 3000 de ani. dupa modelul caruia a fost plasmuit. cu povestirea propriu-zisa. stim si din istorie. Zlotar credea ca relatarile din b. fiind o îmbinare între adevar si adaos fictiv: "Ceva. n-ai putea alcatui atîtea minciuni". Aiestia de azi nu cred si nici nu li s-arata nimic". nuvelistic este mai nou decît cel fantastic. totusi destul de vecpi.60 tute de invidiat. Povestitorul Gh. o fost cînd o vorbit animalele. Estea-s adevarate. Fictiunea omeneasca nu poate încropi asa ceva: "Toate asa or fost. Asupra verosimilitatii b. Dac-o' fost pe timpuri nezdraveni s-o vorbit cu animalele. da i-a pus ei coade. în ciuda sceneriei lui fantastice. de vreme ce Herodot ne-a transmis unul. Atitudinea naiva priveste în acelasi fel toate productiile epice: ceea ce se povesteste. ceia ce auzi. "S-o facut povesti dupa omu nacajit. Comoara lui Rampsinit din repertoriul egiptean. ceva s-a-ntîmplat. popoarele semitice avînd o predilectie accentuata pentru astfel de naratiuni care pun în joc ascutimea mintii. b. "Lumea zice ca de n-ar fi. Altii din aceasta categorie admit si contributia fanteziei. este totusi simtit ca o relatare despre faptele care s-au întîmplat cîndva în trecutul îndepartat. argu~entul veridicitatii este dedus din formula initiala. nu poti sa spui nimic. Cei cu mai mult simt critic împing geneza în trecutul îndepartat. cînd conditiile de viata au fost altele. Geneza e închipuita prin similitudine cu povestirea contemporana. asta-i un fel de poveste". ca-s adevarate. nu s-ar povesti. eu nu cred ca sa fie povesti sa nu sa fi-ntîmplat. încercarile de precizare mai amanuntita au ancorat însa în trecutul fabulos. fantastic s-au purtat discutii contradictorii. Motivarile sînt deduse din experienta de toate zilele. "Eu n-am . Toate o fost cu putinta. B. si-atunci s-o putut întîmpla". c-o ramas din mos-stramos. Alteori. fiind convinsi ca b. caci "daca n-auzi. Ca viteji o fost. Se pare ca leaganul sau a fost Orientul Apropiat. Daca va spun eu ce-am patit. Ca pe timpuri lumea n-o fost asa civilizata. 5. în vremea "cînd o umblat Dumnazau cu Sfîntu Patru pa pamînt. ca atare b. Investigatiile de pretutindeni au aratat în cele din urma ca b. fantastic a fost în vremurile îndepartate o povestire veridica despre întîmplarile de atunci.

adica relatari despre fapte care "s-au putut întîmpla". în b. mai cu seama din cele etiologice. exista un prag care le desparte. unde omul apare total aservit. basmul despre animale. Cînd colectivitatea ajunge la acest stadiu. b. în legenda. Unii extind parerea lor la toti oamenii. este parasit de maturi. dovada certa însusi faptul ca pleaca în cautarea lui. credea batrînii care era în bazmele astea. Creatorii populari cu mentalitatea arhaica nu se ridica la acest sistem de contemplare. pe masura ce se stinge cel oral. ei nu concep relatarea decît ca o copiere fidela a realitatii cotidiene. Evaluarea b. n-ar fi crezut în Dumnezeu. cerîndu-i sprijinul. afirmînd ca în b. poate copiii estia mai mici mai cred c-asa o fost. I. iar repertoriul alimentat din carti. tradat de atitudinea ludibunda de nuanta ioculatorie. Dumnezeu e temut pentru atotputernicia lui. Nu. pe cînd celelalte specii. lasat pe seama copiilor. dominat de o atitudine pasiva. Ca atare. 29-30). fantastic fiind pentru ei tot atît de realist ca si b. care poate merge pîna la o împotrivire plina de agresivitate. izvodita de mintea creatorului. "nu crede nimenea. snoava etc. de venerare expectativa. de libera mînuire. Totusi pentru atari povestitori b. b. pentru ca "el m-a rînduit pe mine rau!" (v. oamenii i se supun neconditionat si atitudinea de venerare e adînca. de aci si cu unele trasaturi de ironizare sau chiar de satirizare a fiinteior în a caror existenta se crede neîndoios. Legenda este total veridica. nu poate surprinde hotarîrea saracului de a pleca în cautarea lui Dumnezeu cu toporul în mîna "sa ma duc sa-I tai!". el nu are întelesul din creatia culta. care imita în anumite limite. variabile dupa epoca si scoala literara.61 crezut niciodata. nuvelistic. ca o naratiune cvasiveridica a avut con- . ~l e tr~tat cu mai multa libertate. realitatea cu ipostazele ei. eu n-am crezut decît în Dumnezeu". chiar daca n-o stiut carte" (5. Totusi termenul verosimilitate oglindeste cu multa aproximatie realitatea folclorica. Dumnezeu). Nu se poate deduce din aceasta atitudine ostila ca plasmuitorii b. fa~tastic nu e tot atît de veridic c~ legenda sau povestirea. toata lumea vede ca-s bazme de pierdut vremea. b. (AT 563) nu e de acelasi grad cu cea din legenda. p. fantastic. unde contemplatorii sînt pe deplin constienti ca se afla în fata unei plasmuiri. ce sa crezi în minciuni? Niciodata n-o existat ~ameni care sa creada. si snoava sînt simtite a fi verosimile. Se pare totusi ca veracitatea întîmplarilor din acest b.

Aspectul care oglindeste cel mai fidel preocuparea de veridic este înlocuirea personajelor carora li s-a sters conturul în imaginatia populara si a motivelor care contravin reprezentarilor curente cu altele care au consistenta necesara. "fiul împaratului i-a multumit. îngerul aude o pasare care prevesteste ca mama vitrega îl asteapta pe voinic cu un cal otravit.. Dumineca l-a învatat cum sa o ia pe Rora cea frumoasa. pe de alta cu dracii.'bia miracuÎoasa daruita de nas. ci întrebuinteaza chiar tunuri si 'mitraliere. cît si o înlocuire a celor dintîi prin draci. în chipul cel mai firesc. Fenomenul s-a petrecut întotdeauna. 'Palatele cresc si ele în ascensiune. Institutia fratelui de cruce din practica populara a fost sublimata în b. i~r în comunicari folosesc tel~fonul si telegraful. acumulînd local atribute eterogene adesea contradictorii. Oamenii . Dupa ce Sf. apoi cu un pahar de vin otravit si la urma cu o camasa otravita. de introducere a elementelor rationaliste în locul celor depasite. dominînd cele care se refera la achizitiile civilizatiei moderne. la povestitorul Gp. plarilor care ar parea incredibile pentru ascultatori. în concordanta cu reprezentarile dominante se vede si în înlocuirea unor personaje bine consolidate în urzeala b. Totusi. pe de o parte cu balaurii. provin din efortul povestitorilor de a da o patina de verosimilitate întîm. semnalate de cercetatorii b. sub aspectele cele mai neasteptate. îngerul sau încaleca înapoia lui si acum merg calare pîna ce ajung la a douasprezecea zîna".62 secinte constante cu privire la aclimatizare a lui la realitatile contemporane povestitoriloL Sumedenia de încercari de ajustare. La întoarcere. Asa apare el în b. Protagonistii nu se lupta numai cu sa. ~au cu pusca de aceeasi provenienta. fiind gata a se expune cu pretul vietii pentru a-l salva.ia populara.. Zlotar ajungînd pîna la al 99-lea etaj etc. Zmeu). în orice caz mai apropiata de trasatura lor dominanta. Zmeii au palit în memo. pasiunea erotica pentru pamîntence (v. potentînd legatura dintre cei doi pîna la sacrificiul suprem. s-a suit pe cal.. locul fratelui de cruce îl ia îngerul însotitor.. Fratele de cruce se caracterizeaza în primul rînd prin fidelitate fata de sotul sau. AT 303 si 516. desuete. Preocuparea de a pune b. Lista modernizarilor din variantele culese recent este întinsa. într-o varianta din Altina-Sibiu. de aci confuzia. La o seama de povestitori contemporani se poate observa atît o oscilatie între zmei si diavoli. care pare sa fie originara. ca sa nu mai amintim de identificarea lor cu zburatorii.

Din cartea populara sînt luate. care va fi sotia lui Filip. mama se îndragosteste de hot si pun la cale pieirea lui (81 a. Contaminarea dintre cele doua naratiuni a avut la baza tocmai nevoia povestitorului de a da un suport mai credibil b. cruta pe capetenia lor. naste pe Filip. p.. iar nu tatal lui. a adus în scena un om obisnuit. Cea mai elocventa marturie este b. pe cînd osatura este cea a b. Dupa ce voinicul decapiteaza pe cei~40de hoti. Pornirea de a mari credinta ascultatorilor în veracitatea celor povesti te duce uneori la interventii mai adînci în filonul naratiunilor orale. iar în noaptea nuntii taie capul balaurului ce s-a vîrît la miri pe gaura cheii. dominat de aceleasi reactii. Se poate banui ca povestitorul nu a mai acordat credibilitate versiunii traditionale care punea în scena zmei si. Apoi toti patru învie orasul împietrit (81 a. In lipsa lui.63 vor sa-I spînzure pe înger pentru distrugerea acestora. Povestind cele auzite pentru a explica de ce a procedat astfel. dar ei povestind. ci fata din piatra. Alexandru e nascut si aici în chip miraculos. Alexandru fiind însotitorul care la înanoiere cufunda fîntîna otravita. povestitorul înlocuieste zmeii prin hotii din padure în basmul despre mama necredincioasa (AT 590). decît ca în varianta citata creatorul popular i-a dat consistenta umana. trasura otra~ita. prin mîncarea supei de pui cu doua capete. dar dupa sablonul basmului. ca sa faca plauzibila îndragostirea mamei eroului. se preface treptat în stana de piatra si este înviat potrivit sablonului. închizîndu-l într-o odaie. doar elementele de localizare. ca în romanul popular. Filip îl învie cu picaturi din copilul lui si al Rusandei. întrucît gusta si servitoarea din ea. Amîndoi pleaca sa peteasca pe Rusanda. care în b.. pastrata cu fidelitate. facîndu-1 vizibil si punîndu-l sa actioneze aidoma unui om. prin stropirea cu sînge din copilul tinerei perechi. p. 387393). o contopire neasteptata între romanul popular Alexandria si basmul AT 516. chiar daca era hot de padure. exc1amînd "Vai ca mult am mai dormit" (81 a. 460-466). Nu mai încape îndoiala ca substituirea fratelui de cruce prin înger s-a petrecut sub influenta credintei ca fiecare om are un înger pazitor care îl însoteste pretutindeni fara sa fie vazut. 500). nu mai e fiica lui Dariu. Alexandru e petrificat treptat pîna la stana de piatra. traditional. Filip si Ale'xandru din Altina-Sibiu. care în felul acesta devine fratele de cruce al lui Alexan~ru. p. altoind pe el elementele istorice . Din aceeasi nevoie de a vivifica veracitatea b.

înfatisate sinteticîn lucrarile lui V. de aceea ele se înscriu în aceasta orbita ca niste elemente înrudite structural. oglindeste viata în aspectele ei multiple. Teoria mitologica. nu provin din acestea. mai ales ca el se intitula Istoria a Alexandrului celui mare din Machedonia . B. Conceptia magica despre lume este vizibil dominanta în b. 1.64 oferite de romanul popular.. între diferitele aspecte ale realitatii exista o legatura intima. nu e O copie fidela a realitatii. depasind cu mult regiunile învecinate (XCI.european. O seama de elemente arhaice de cultura si civilizatie oglindite în b. 313-314). Totusi. credinte si practici religioase. în nazuinta lui de a înfatisa realitatea în chip verosimil. ca si romanul contemporan. corespondente care îsi raspund semnalînd . legende. Elementele viziunii primitive se orînduiesc într-o gama complexa. cînd cultura de aici a luat un mare avînt. 6. este recunoscuta de toti basmologii. precedînd cu mult primele opere literare. ci sînt plasmuiri ale creatorilor b. si obiceiurile primitive au fost fortate. Rarich (LXXIV). antropologica. despre a carui veracitate nu se mai îndoia nimeni printre auditoriul popular. de la conceptia de· gîndire pîna la principiile etice si jaloanele de evaluare estetica. în urzirea lui intervine în . reflectînd mituri. Cercetatorii au detectat multe date etnologice elocvente pentru primitivismul b.haice despre lume. indianista).primul rînd' fantezia creatoare. Observatiile arunca o lumina vie asupra genezei b. Propp (LXXI) si L. cu toate ca a fost surprins de culegeri cînd începuse declinul sau în Europa apuseana si centrala. b. Vechimea b. confirma fara tagada vîrsta lui preistorica. obiceiuri etc.. el capteaza toate torentele într-un suvoi unic. o imitare limitata. fantastic. care par a reflecta o credinta sau un obicei. atestat la primitivii de pe o anumita parte a globului. care au fost puternic inf1uentate de lumea b. ritualista. p. ar fi luat nastere în perioada preindoeuropeana în timpul civilizatiei -megalite. în epoca preistorica si explica altoirile succesive care au putut fi detecta te în b.. Daca precizarile de amanunt par riscate. nu mai încape îndoiala ca b. chiar daca nu exista consens asupra epocii în care a fost creat (v. unele apropieri dintre b. Multe din elementele b. pe cînd altii au opinat ca el s-ar fi nascut în Orientul Apropiat din vremea neoliticului. Ca orice opera de arta. era prezent în lumea populara în zorile istoriei în continentul eurasiatic.. în vremea din urma s-a presupus ca b. în cadrul aceleiasi viziuni ar.

în b. P~tele de sînge de pe batista îi arata posesorului ca fratele sau de cruce e mort. pajura sau o ursoaica (AT 650). Legatura dintre om. Se întîlnesc însa si casatorii între fete si animale propriu-zise care ramîn II: . Dafin). e oglindit mai frecvent în o sumedenie de b. Relatiile cu animalele sînt mai felurite. Atare viziune are la baza reprezentarile despre înrudirile cu stramosul totem. plante si animale se vadeste de asemenea neasteptat de intima. afle enigma sterilitatii sau sa fie curatati. mama lor fiind o vaca sau iapa nazdravana (AT 301). tintuind locului ciinii voini~ului (v. dar numai de trei ori. intrind si iesind prin rostirea unei formule cu eficienta p. Mirele sau mireasa în forma animala apar în mai multe b. poate saIaslui într-un loc ferit. aflind ca perechea sa e animal numai ziua si pentru o perioada limitata în urma unui blestem greu.. Sufletul. totusi el nu e mai presus decit animalele auxiliare. Legaturile se vadesc însa si mai adînci. Metamorfoze). fantastic. 16. noastre. dar mai adesea animal. Mama Padurii). Principiul magic prin care o actiune sau un agent provoaca ceva similar (similia similibus) e oglindit în unele b. fluierul confectionat din rachita crescuta din sotia îngropata de impostoare cinta cintecul întocmai ca ea etc. cutea munte de stînca. Principiul potrivit caruia o parte actioneaza ca si întregul din care e desprins (Pars pra toto) potrivit legii simpatiei universale. Cu toate ca omul este actantul principal în b. prefacerile omului în planta sau animal se tin lant (v. unde obiectele aruncate se transforma în similarul lor. rasplatind pe binefacatorii lor. adesea acestea dovedindu-se superioare sub anumite aspecte. Perii pe care îi arunca Mama Padurii au aceeasi putere de fermecare ca si ea. atit de caracteristic actiunil~r din b. ascuns dusmanilor. în conceptia arhaica. Copacii cer trecatorilor sa ie magica (5. pentru a nu încalca nici cifra cu eficienta magica si nici ritmul întreit. dar la proportii înmiite: peria devine padure.•• 65 întîmplarile iminente. Plantele pot genera copii: un dafin are în interiorul sau o fata care iese noaptea sa culeaga flori. sapunul lac întins (v. poate parasi corpul omului si chiar. spre siguranta. care era planta. mai elocvent fiind în episodul fuga magica. Scuipattil fugarilor raspunde în locul lor. Eroii au adesea origine ani~aIa. adesea spre disperarea eroului uman care totusi se bucura în cele din urma.. puterile eroului stau ascunse în niste gargauni sau oua ce se afla într-o pasare etc. (v. Metamorfoze). Puteri). v. De aceea.

Da îi spune lu ta-sau: . Povestitorii moderni au adus felurite motivari ca sa faca substituirea verosimila. fiindca asa i-a lasat cu limba de moarte tatal. de aceea fata moarta iese noaptea din cosciug si manînca paznicii (AT 363). Fenomenul apare în b. lI. 408. Pentru a face verosimila încuscrirea. putînd fi întlinite si în unele variante despre fata captiva care scapa. în care calitate îsi ajuta cumnatul aflat în impas (v. Obiceiul stravechi de a omorî pe batrîni si-a pastrat un ecou întîrziat în b. despre tara fara batrîni (AT 981). în care vitrega instiga cel mai adesea împotriva lor. Cînd acesta se îndoieste. Pajura). Substituirea unei persoane prin alta este de asemenea o trasatura arhaica. despre sotia înlocuita cu cea geloasa. Normele etice pastreaza pe alocuri vizibile ramasite dintr-o lume arhaica. este utilizata de actanti ori de cîte ori ei apreciaza ca nu pot razbi prin lupta . Unele animale rapesc copiii oamenilor. Viclenia se dovedeste a fi calitate primordiala. (5.Nu stiu. fara sa intre în casa: fratele lor consimte. Aceste animale cumna:te de obicei stapînesc niste împaratii îndepartate. savîrsit de curînd. Lepadarea copiilor apare de asemenea ca o practica primitiva mentinuta în unele b. Ei sînt îngropati sau dati pe apa de catre impostoare (AT 707) si înlocuiti cu catei cu intentia de a compromite iremediabil pe mama lor. Uneori. nu stiu ce-a fac~t 1". aruncînd prin viclenie în cuptor pe batrîna tataroai:ca (AT 327). 510).zice o mai fi coclit auru da s-a negrit asa. si azi se mai crede ca ursul ar duce femei în bîrlogullui cu care traieste în intimitate casnica. Credintele despre tatarii antropofagi s-au pastrat pîna tîrziu. cel mai adesea. sporadic întîlnita în b. dar se întîlnesc si oameni cu atare apucatura. corbul si vulturul luîndu-si sotii pamîntene. i se explica schimbarea fizionomica prin actiunea arsitei si a vîntului sau prin simpla coclire. departe de a fi reprob abila . Pe alocuri. 9). sora ei vitrega sau servitoarea de la curtea împaratului (AT 403.p. tata . Cei care alearga mai mult dupa carne de om sînt balaurii si zmeii. ~a e urmarea unui bl~stem.. acceptata de sot. crescîndu-i ca ai lor. Canibalismul constituie alta trasatura arhaica. Baiatul care zareste pe tiganca în locul fetei din dafin. viitorii cu'mnati petesc pe cele trei surori noaptea la fereastra. Corb. Pajura). sau hranesc copiii lepadati pîna cresc mari (v. si. observa hepotrivirea: "parca nu mai semana asa cum era.66 în continuare ca atare (AT 552).

Pedepse). ceea ce are o deosebita stralucire. faFa faze intermediare. In chip similar. Dar alaturi de aceasta pedeapsa se întîlneste si forma depasita a legii ordaliilor (v. nuvelistic cu aceasta tema. în chip curent. fara sa mai fie dezdaunat pentru paguba suferita. alaturi de rostogolirea victimei într-un butoi cu cuie aruncat de pe o coasta înalta. Petrea Fat-Frumos se lauda în fata capeteniei zmeilor: "Io-s acela om care fura ouale di su tarca si tarca nu sti nimica pîn nu-i dau cu destu-n cap 1" Fiindca ei nu cred. p. decapitarea este urmata de extinctia totala. ci si în alte variante ale b. cu gîndul de a recupera trochita cu ajutorul bîtei care~batea la comanda. Ungerea cu miere si expunerea per~ petua la muste este de asemenea alta forma de expiere barbar?. cel omorît fiind ars. De asemenea. iar cenusa suflata în vînt. mai ales ca victimele s-au dovedit în cursul actiunii tot atît de inexorabile cu adversarii lor. De aceea. înc1in9:reapentru ceea ce bate la ochi a fost relevata de etnologi ca o caracteristica a psihologiei popoarelor aHate într-un . cruzimea lor este mult estompata de însasi constructia lui care opereaza numai CiU datele extreme. Unele pedepse sînt ecoul întîrziat al cruzimii primitive de a prelungi supliciul. Cel mai slab se vede astfel deposedat de cel mai bine înarmat. Jn b.67 dreapta. 280). pentru a fi în concordanta cu specificul lui de a prezenta totul în forme superlative. E apreciat ~ fi frumos în b. în b. cu atît creste si vaza lui în ochii povestitorului. Daca ea este acceptata ca arma fireasca împotriva unui adversar mai puternic. 372). 1. cu limitele superlative. adversarul este decapitat. Petrea fura în fata lor ouale de sub o tarca fara sa-I simta "Si pe urma o dat cu destu-n cap la tarca si tarca o zburat s-o pus ouale-napoi" (5. II. CruziIllea pedepselor aplicate este de asemenea ramasita dintr-o lume arhaica. e folosita totusi si în alte situatii. pedeapsa este capitala. Mama sau sora necredincioase sînt silite sa plînga pîna vor umplea un butoi S<. Voinicul care a obtinut trochita fermecata care se umplea singura cu mîncari si bauturi. transmis înca de Herodot (AT 950). care astazi stîrnesc cel putin nedumerire~ ~scultatorilor. hotia este privita cu admiratie si cu cît îndemînarea hotului este mai mare.lU shiar trei cu lacrimi. apoi pe vioara unui tigan si pe cusma miraculoasa. Trasatura e întîlnita nu numai în cunoscutul b.. fantastic. ca~trimat io bota dupatine si iara mi-o dai tu!" (5. El îsi face socoteala din capul locului: "Iti dau trochita tie. p. o schimba pe bîta altui om.

de argint si de aur. credinta în acestia a' slabit treptat. procesul de creatie a b. Ileana Cosînzeana are uneori par de aur etc. La început a fost mitul. Toate faptele cunoscute azi pledeaza pentru o existenta concomitenta a mitului cu b. Metalizarea depaseste regnul o'biectelor. De asemenea. chemati prin scuturarea frîului din metalul respectiv (v. spuse spre desfatarea ascultatorilor. precum si a elementelor legendare din b. II. apoi mai tîrziu Wesselski si Propp au stabilit secventa mit-basm. a fost conceput liniar. ei sînt de arama. argint si aur. uneori si de diamant ("adimant"). Cal). ierarhizarea acestora facîndu-se dupa ritmul tripartit. Cînd voinicul are la dispozitie trei cai. p. de la cele de rînd pîna la cele mai stralucitoare. Ele se hranesc din aceeasi viziune despre lume. e vadita de predilectia pentru metalele stralucitoare. european. Ele nu s-au exclus una pe cealalta. 454455). De aceea. în genere. de arama. obiectele sînt de arama. Modul cum o seama de institutii primitive sînt oglindite în b. de obicei prin scaldare. ci-au convietuit. din aceleasi . Fratii Grimm. Cele doua specii au coexistat. Cheles dobîndeste. arunca o lumina vie asupra laboratorului creatorilor de b.de la aspectele curente atestate de grosul variantelor. Veridicul mitic a fost convertit astfel în plasmuire estetica. Sporadic. legenda etiologica despre demiurgii preocupati de întîi1e începuturi ale lumii si chivernisitori ai desfasurarii vietii cosmice. par de aur. chiar daca mitul pierdea treptat terenul în favoarea b. arata ca procesul de creatie a b. surprinse mai cu seama în unele variante care se abat . cum se poate vedea si azi la popoarele mai arhaice. în b. da pa copii nu!" (5. ca o consecinta a descrescentei elementului mitic. podoaba capilara este de preferinta de aur: unii copii se nasc cu parul de aur. ci si pomi din aceleasi metale pe de laturi (v. Cu trecerea vr~mii.hranindu-se copios din mit. împaratul cere viitorului ginere nu numai trei poduri. Probele petirii).iarcopiii nascuti de tînara împarateasa sînt "cu totu.68 stadiu arhaic.. c}1. b. Examinarea repertoriului narativ al popoarelor salbatice de astazi. si dezvaluie resorturile mecanismului de creatie. printr-o foarte usoara prefacere a celui dintîi. extinzîndu-se la vegetatie si chiar la animale. cu totu da aur" încît "pa sfîntu soare tîneai ochii. nu mai poate fi închipuit ca o simpla succesiune mit-b. naratiunile despre faptele lor au încetat a mai fi crezute si au devenit simple relatari. apoi tratarea familiara a zeitatilor în care totusi se crede. de argint si de aur.

II.. înclinarea spre ilaritate e semn vadit de intentie artistica.. sa ma duc sa-I t~i 1" (ibid. unde-i da da Dumnezau. legendar. Petru. în productiile ar. se poate surprinde mobilul creatiei b. Faptul ca Dumnez'eu e reprezentat într-un b. apocrife deci. b. Barba-Cot. In crearea b. mai cu seama. neatestate în repertoriul de legende. p. cu o bitusa-n spate" (5. îndeosebi în libertatea deplina cu care sînt tratati Dumnezeu si. adica un ins mare cît o palma. Aspectul amintit se vede si astazi în b. de~ît ca acum savîrsesc si actiuni noi.haice. adica o naratiune în care actantii supranatura:li sînt aceiasi cu cei din r'eligia populara. Piticul din legenda devine astfel în b. bihorean ca un cioban "sezînd la tri oi. tratarea lor în maniera scherzando.. iar pe de alta parte. Acesta are la baza doua resorturi: exagerarea unor trasaturi pîna la limitele pe care le poate îngadui reprezentarea în imaginatie. 345) nu stirbeste cu nimic din credinta în existenta lui printre plasmuitorii si ascultatorii b. el e privit doar cu mai multa libertate si prin aceasta' puse pe seama lui alte actiuni decît cele înfatisate de cartile si legendele religioase. 23). fiind pe alo~uri ~hiar usor zeflemisiti. cu o usoara zeflemisire. dar cu barba mult mai lunga. totusi verosimile pentru auditoriul popular din trecut. O naratiune putea fi . povesti torul popular s-a desprins de stadiul de pura venerare a personajelor divine. cel mai adesea speculînd efectele contrastante. ridicîndu-se la o atitudine de dominare si de mînuire a lor într-un context nou de plasmuire cu intei1tii estetice care sa încînte pe ascultatori. diferita fiind doar atitudinea fata de ele... în care domina totusi cele religioase. p. iar alteori e amenintat de saracul plecat de disperare în lume "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc. fara ca prin aceasta sa fie anulata credinta în existenta lor. de tip european trebuie sa fi fost ceva similar b. si legenda în modul de a trata personajele supranaturale. asa cum e atestat el de colectiile europene.cum este si astazi în chip curent la popoarele salbatice. la început. consecinta indiscutabila a atitudinii de dominare din partea creatoruÎui popular. cu totul rar la popoarele din Europa rasariteana _ cînd mit (legenda etiologicaL cînd b. dupa functia pe care i-o destina creatorul popular.69 reprezentari. cot . Daca se examineaza mai de aproape deosebirile dintre b. cronologic putînd fi socotita prima modalitate de a da haina estetica reprezentarilor curente. p-o prapasta de coasta urîta . de un. Ca atare.. românesc.. Sf.

Statu Palma). El e atît de tare. Dimensiunile uriasilor din legende. pentru a aduce placere ascultatorilor însemna si un pas de eliberare limitata din partea povestitorului popular. ContrastuL nu se opreste numai în zugravirea exteriorului. Introducerea lor în atari naratiuni libere.. 226). pe atît e de puternic. sa le puna caldarea arzînd pe piept si sa manînce în aceasta pozitie toata mîncarea gatita pentru ziua aceea. creatorul b. 483). pîna la limita imaginabila: Munte Vînat sta cu capul la umbra unui stejar urias. încît abia poate fi zarit cu oc. rapusi de ea în acelasi loc. iar Mama Padurii din legende devine în b. ridiculizata prin aceea ca are în frigare o broasca cu care atinge mereu friptura voinicului. stîrnind hohote de rîs printre ascultatori (v. Cu vremea. p. a confectionat pe Strîmba-Iemn. I. numai pentru ca acesta nu i s-a ferit din drum.:ipese d~ scîncetele ei. Pitic). încarcati cu o seama de virtuti magice care îi faceau atît de temuti în fata supusilor. friguroasa si ahtiata dupa friptura de porumb. încît "o sarit o doaga-n cela capat de lume s-o doaga-n ista capat de lume!" (ibid. care se poate ascunde oriunde. Urias). de unde actioneaza ca un om. o seama . cel care suge poloboacele de vin cu atîta pofta. atestat si astazi în mitologia indiana. fara sa.70 sau chiar de sapte coti (v. el e speculat si pe planintern: pe cît e de mic. o pocitanie care provoaca rîsetele ascultatorilor de îndata ce apare în sceneria basmului. tradînd de fiecare data libertatea pe care si-o îngaduie creatorul b. Tratari similare se întîlnesc si la celelalte personaje prezente în legenda si b.e. încît poate omorî pe viteazul care a rapus pe zmeii cei mai temuti. care pasesc de pe un deal pe altul._Alteori. în aceasta categorie se includ si capii statelor.hiul: cît un bob de mei. pîna nu-i învie fratii'.. Zeul urias care poate secatui lacurile dintr-o sorbitura. spunîndu-i cu aroganta "tu esti mic" (5. fata de personajele sacre pentru care are în chip curent o atitudine de venerare obedienta. Din zeitatea stapîna peste copacii pidurii. eliberîndu-si surorile. a confectionat un erou atît de mic. ilariant prin silueta lui enorma si mai cu seama prin mania nestavilita de a îndoi· copacii.. regii si împaratii. p. din faptura piticuluicreatorul b. sînt alungite în b. mai ales cînd e aratat a fi încaltat "în gauoci de oua". iar cu picioarele ajunge la soare! (v. în loc sa fie temuta si evitata. eroul o prinde cu cîinii si o bate. a fost prefacut în ridicolul Setila. încît e în stare sa trînteasca la pamînt niste hojmalai uriasi ca Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. o baba vrajitoare.

"b. întîlneste adversarii. oglindeste mai deplin framîntarile contemporane. încît b. dovedind ca si-a maturizat puterea (v. celui ce o va salva. zmeii. Dupa ce creste mare. sau da peste vreo calamitate care trebuie înlaturata. cele dintîi crezute a fi veridice (Wahnmotive). Wesselski a stabilit cu claritate cele doua categorii de reprezentari.-hiar pîna la a douasprezecea luna si se naste numai dupa ce parintii îi promit de sotie pe Abrumca mîndia si frumoasa sau pe Ileana Cosînzeana. Tematica b. iar daca are numai mama. O vreme persista oscilatiile. Cînd vine rîndul împaratului sa-si dea unica fata spre a fi mîncata de balaurul din fîntînii. p. XCII. în silueta mult caricata.cu sine si moartea b. . el o promite de sotie. pleaca împreuna cu aceasta în lumea larga. 7. iar atunci cînd unele figuri încep sa se stearga din panteonul popular. de a o face mai apropiata de o relatare veridica. pleaca în cautarea ei. Abia atunci cînd b.bisnuita si cu o precocitate deconcertanta. debordanta. dar procesul de separare nu se desfasoara atît de liniar. fantastic este plecarea dupa aventuri. Exista si o tematica specifica b. petirea e rezultatul eliberarii fetei de la monstri sau rapitori.. el paraseste familia.· intervine. chiar incitatoare la ilaritate. 32). Alteori. Ea poate fi atît de realista. ea se manifesta cu o violenta neo. fiind chiar prenatala. Rozuna etc. celelalte stinse si ramase numai ca fictiuni poetice (Wundernwtive. Alteori. de natura supranaturala. pîna în momentul în care actiunea e transpusa dintr-odata în planul fantastic. În scurta vreme. împreuna cu jumatate împaratia. enumerînd piedicile care i-au stat în cale pîna la -casatorie.71 de figuri legendare dispar din creatiile populare si se mentin numai prelucrarile lor din b. ar parea mai degraba o nuvela obisnuita. (v. care ofera totusi anumite detalii ce pot fi explorate în chip realist de povestitorul talentat. Tipica b. Probele puterii). fantastic nu mai corespunde mentalitatii de pe un anumit stadiu. Mîndra Lumii. creatorul b. mai ales atunci cînd ea e enuntata chiar la începutul naratiunii. din repertoriul viu.. dar aceasta aduce . ramînînd doar pe seama copiilor si m~reu împrospatat din colectiile tipari te. Copilul plînge în pîntecele mamei c. în unele b. înlocuiridu-le cu corespondentele sale din credintele curente tocmai din nevoia de a sublinia "realismul" naratiunii. Ileana Cosînzeana). Dupa ce eroul a crescut mare. este petirea. figurile se osifica asa cum au fost transmise. Foarte frecventa în b.

mai pot fi surprinse cîteva teme pur fantastice. cele mai mari fiind destinate fratilor sai.. în cîteva b. Fata moarta în biserica care îi manînca pe paznici trebuie vegheata de cineva care sa înfrînga blestemul (v. De data aceasta. drept recompensa. pretendentul este pus la încercare pentru a-si arata puterile (v. în curtea împaratului a crescut un copac înalt pîna la cer si împaratul promite fata si tronul celui care va izbuti sa se urce pîna în vîrful lui. în cel nuvelistic se pune la încercare ascutimea mintii. cel care le elibereaza primeste pe cea mai mica de sotie. De obicei. în multe b. fantastice pentru a fi rezolvata în chip miraculos. lasînd întreaga împaratie în bezna si voinicul predestinat pleaca sa le readuca din aceasta captivitate. petirea se desfasoara în chip obisnuit. fantastic probele sînt de dimensiuni miraculoase. Asertiunea pare verosimila./ 72 fetele sînt rapite de zmei sau diavoli si. fiind cu totul fireasca reflectarea în b. temele sînt pe deplin realiste. Trei copii orfani se pun pe rînd de paza ~a unica lor holda pe care le-o pasteau noaptea niste fiinte necunoscute. Tema cea mai frecventa din aceasta categorie e . ele sînt fluctuante. Urme de atari probe s-au pas. Cercetatorii au vazut în acestea oglindiri ale practicilor prenuptiale atestate înca la popoarele arhaice. Daca în b. va primi mari recompense banesti. în b. "Cîntecul Iacatii" etc. luate din framîntarile contemporane. ea a fost transpusa în cîntec si rezolvata pe plan pur estetic. sau sa-i aduca din poamele pe care le rapeau niste fiinte necunoscute. Dupa ce punerea la încercare a mirelui a fost parasita. Tînarul pleaca în cautarea tineretii fara batrînete sau a pasarii miraculoase care vindeca prin cîntecul ei etc. o anumita desfasurare putînd servi mai multe teme si invers. Dorinta de a avea' copii care sa mosteneasca gospod~ria celor ajun'si la adînci batrînete sau tronul parintesc e enuntata la începutul multor b. un taran iese primavara la arat si lasa sotiei vorba sa-i trimita mîncarea prin fete etc. Alaturi de acestea. a obiceiurilor contemporane creatorului. simularea luptei la intrare). împreuna cu succesiunea tronului. Un gospodar se întelege cu sotia sa-si dea copilul la o scoala de la oras pentru a putea fi ajutorati mai mult la batrînete. Se relateaza cum zmeii au furat constelatiile.). Un castel (sau o moara) e bîntuit de diavoli si cine îi va alunga. din obicei ramînînd foarte putine înscenari (legarea portilor. c~ în viata colectivitatii.trat în folclorul nostru numai în cîntecuL bihorean de nunta ("Nevesteasca". Probele petirii). Veghiere).

existent numai la români (AT368 C*).(v. el trebuie sa întreprinda ceva. fara sa se poata deduce din aceasta împrejurare ca" atari b. fara sa se poata preciza daca în b. b. Bogatia e mai mare deCît arata numarul tipurilor orînduite în consonanta . noastre e ramasita unei practici similare care a dainuit în trecut si la noi sau daca e adusa din alte parti unde se mai practica. ar fi creatia acelui popor. Unele amintesc anumite practici disparute. din care vreo suta sînt nuvelistice. odata cu naratiunile care o oglindesc. respectiv putînd foarte bine sa fie preluat de la alt popor la care a disparut între timp din repertoriu în epoca anterioara culegerilor de folclor. nu se poate conchide de aci ca ar fi o creatie româneasca. care a dat un rezumat extrem de succint la aceste naratiuni. încît nu are dupa ce bea apa. dar considerentele amintite cu privire la detectarea repertoriilor nationale invita la prudenta în atari evaluari. Pentru a iesi din aceasta stare disperata.în vatra etc. Imprejurarea ar ispiti sa se creada ca cele absente ar fi creatii specific românesti. Aproape jumatate din totalitatea tipurilor românesti nu figureaza în catalogul international. El e cam de aceeasi întindere cu cel ucrainean si mai bogat decît cel al unor popoare din rasaritul Europei. Chiar atunci cînd sondarile sistematice ar dovedi ca un anumit tip circula numai la noi. temele sînt mai putine decît tipurile de b. propriu-zise. cu toate ca evaluarea e provizorie. s-au înregistrat pîna acuma circa 600 tipuri de b. Schullerus . iar catalogul Aarne-Thompson are la baza numai unele culegeri nationale. Chiar Baba Dochia apare în acest catalog ca un b. În repertoriul nostru. inexistente în catalogul general. cum e dorinta tatalui ca dupa moartea lui fiii sa vegheze la mormînt ca sa nu i se stinga focul. Clasificare). dar fara un control prealabil. Baba Dochia). fiind transpuse tale-quale din catalogul întocmit de A. sau nu are nici cenusa . Abia dupa noi cercetari minutioase si sistematice se vor putea delimita care tipuri sînt cunoscute numai de unele popoare.73 saracia cea mai cumplita din cîte se pot închipui: omul e atît de sarac. Numeric. dat fiind ca în colectii nu au fost consemnate toate tipurile existente. cel mai adesea plecînd în lumea larga. Catalogul international AT înregistreaza cîteva tipuri care apar ca unicate românesti. Obiceiul a fost atestat la alte popoare îndepartate. în vreme ce Saineanu catre sfîrsitul secolului trecut semnalase o seama de variante la popoarele sud-est europene (v.

nu se poate imagina un tip "pur". b. Compozitia b. 8) prejudicierea (raufacatorul face un rau sau aduce o paguba unuia din membrii familiei) . 10) contraactiunea inciPienta (cautatorul accepta sau se hotareste sa întreprinda contraactiunea). iscodit. rezultata din împletirea uneori neasteptata a episoadelor cunoscute din alte tipuri. imuabilitatea. dar toate încercarile de a stabili sabloanele b. Cercetatorii au surprins de multa vreme unele repetari în constructia b. 9) mijlocirea. indian. Cercetarile mai noi au aratat ca. si au intuit existenta unor clisee compozitionale în numar limitat. atacat etc. 6) viclesugul (raufacatorul încearca sa-si însele victima pentru a pune stapînire pe ea sau pe averea ei). orice b. Desi cea mai mare parte din osatura epica e cunoscuta din alte tipuri.ece p~ plan secundar. au esuat pîna la cea a lui V. El a stabilit ca b. noastre se caracterizeaza printr-o anumita stufozitate. eroului i se adreseaza o rugaminte sau o porunca. din repertoriul viu si de pura reprodticere a lui dupa forma fixata în colectiile mai popularizate.74 cu catalogul international prin posibilitatea povestitorilor populari de a îmbina felurit o seama de episoade. este semn de parasire a b. extrem de vari~bila în genere si pe care Propp o t. putînd suferi prefaceri în sensul unor amalgamari de noi episoade si motive. LPropp din 1928 (LXX). 8. rezultat din atari contopiri e totusi simtit ca o naratiune noua prin o seama de aspecte inedite si mai' cu seama prin suflul nou care îl strabate. fara sa atinga proportiile b. 2) interdictia (o interdictie este specificata eroului). el este trimis undeva sau lasat sa plece). 3) încalcarea (interdictia este calcata). fantastic (AT 300-749) are 31 functii sau actiuni constante. 4) iscodirea (raufacatorul încearca sa iscodeasca cum stau lucrurile).. momentul de legatura (nenorocirea sau lipsa sînt comunicate. Alaturi de situatia initiala. inapt de a primi noi altoiri. 11) plecarea (eroul pleaca de acasa). 12) prima functie a donatorului (eroul este pus la încercare. în vreme ce personajele care le savîrsesc sînt variabile. B. practic. 5) divulgarea (raufacatorul obtine informatii asupra victimei sale) . 7) complicitatea (victima se lasa înselata ajutîndu-si astfel fara sa vrea dusmanul). pregatindu-se astfel înarmarea lui cu unealta nazdravana sau . se distinge cu claritate de cea a celorlalte specii narative prin caracterul ei mai complicat si totusi foarte arhaic. Stricta fixitate. el distinge urmatoarele functii sau actiuni: 1) absenta (unul din membrii familiei pleaca de acasa).

Cîteva se orînduiesc în grupe "de pilda. 16) lupta (eroul si raufacatorul intra în lupta directa)..re. Se observa . Functiile stabili te de Propp decurg în chip firesc una din alta într-o secventa logica si nici o functie nu exclude pe vreo alta. goana (eroul plecat este urmarit). urmarire-salvare etc.si se înscauneaza împarat). 21) urmarirea. contraactiunea incipienta si plecarea alcatuiesc punctul de înnodare a intrigii". Repetarea poate fi uniforma. obtinerea uneltei nazdravane (unealta nazdravana intra în posesia eroului). Se obser'-.. 23) sosirea incognito (eroul soseste acasa sau într-alta tara fara sa fie recunoscut). 18) victoria (raufacatorul este învins). 20) întoarcerea (eroul se întoarce). cea de a treia lupta sau încercare fiind cea mai grea. de la un alt personaj (adesea de la calul sfatuitor). 26) solutia (încercarea grea este trecuta cu succes).75 cu ajutorul nazdravan). lupta-victorie. 14) înzestrarea. dar mai adesea ea e augmentativa. între ~le trebuie sa apara info. 13) reactia eroului (eroul reactioneaza la actiunea viitorului donator).). 15) dePlasarea spatiala între doua împaratii. pedeapsa.marea prin care protagonistul actiunii urmatoare sa afle ce s-a petrecut în cea precedenta. alteori a unei perechi de functii (urmarirea-salvarea) sau ~hiar a unor grupuri de functii. mijlocirea. 22) salvarea (eroul scapa de urmarire). pe care le numeste elemente necla. 29) transJigurarea (eroul capata o noua înfatisare). iscodire-divulgare. Se observa 'apoi ca ~ulte actiuni 'se conjuga în perechi (interdictie-încalcare. Alte functii apar izolate (absenta. prejudicierea. 28) demascarea (raufacatorul sau falsul erou este demascat). calauzirea (eroul este adus în zbor. Pe lînga acestea. 27) recunoasterea (eroul este recunoscut). la locul unde se afla obiectul cautarii lui). pe jos. spre a fi mai tîrziu recunoscut). 25) încercarea grea (eroul are de facut fata unei grele încercari). calare. 17) marcarea. Propp mai semnaleaza existenta unor actiuni rebele care "nu pot fi încadrate în nici una din functiile mentionate si nici determinate de vreuna din ele". Ritmul tripartit se întîlneste în repetarea de trei ori a unei functii separate. In cazul în care doua actiuni succesive sînt savîrsite de doua personaje diferite. 30) pedeapsa (raufacatorul este pedepsit) si 31) casatoria (eroul se casatoreste . casatoria).aapoi ca functiile nu se succed obligatoriu una dupa alta. însemnarea (eroul este însemnat. 24) pretentiile neîntemeiate (pretinsul erou formuleaza pretentiile sale neîntemeiate). 19) remedierea (nenorocirea sau lipsa initiala este remediata).

analizat de Propp. p.ariante sau chiar noi tipuri. dar pe care povestitorulle expune pe rînd prin formula~ "sa lasam pe cei doi . se observa ca exista doua tipuri compozitionale. avînd anumite limite p~ care nu le poate încalca. din acest tip sînt lungi si stufoase. în b. El se conjuga în chip fericitcu începutul. grupuri de actiuni ce se desfasoara concomitent.. Povestitorul popular nu poate schimba succesiunea functiilor care se ~orînduiesc logic. Nici personajele nu pot fi alese dupa atributele lor pentru a savîrsi o actiune anume.. cînd aceasta e miraculoasa. urmarind eroul din copilarie sau chiar de la nastere. întîmplarile sînt uluitoare. dupa orizontul si gustul povestitorului.uatiainitiala cere anumite functii care nu pot fi alese oricum. B. povestitorul are libertatea de a omite sau include anumite functii.. iar metamorfozarile se tin lant. spre apoteozarea eroului. iar sii. pîna la nunta care coincide cu succesiunea sau urcarea pe tronul împaratesc. în concordanta cu linia puternic ascendenta a b. el fiind caracteristic grupei AT 300-749. insistîndu-se numai asupra unui episod din viata eroului. Daca se tine însa seama de situatia initiala si de finalul b. Al doilea tip compozitional e cel cu profil episodic. In schimb. Propp conchide ca toate b.16 apoi ca fapte similare sau chiar identice sînt motivate cît mai felurit. Analiza schemei compozitionale confirma constatarea ca oamenii. incluzînd în acestea decesul temporar si invizibilitatea. întrucît toate acestea "au o structura monotipica" (LXX. B. fantastic cu profil biografic. apoi de a da o anumita desfasurare acestei functii. acea~ta ducînd la crearea de noi v. animalele si obiectele se dovedesc a fi "marimi echivalente".. de obicei cu o . sînt recente si mai cu seama variabile. decurgînd una din alta. el e liber în alegerea numelor si atributelor personajelor. nici cea a elementelor "ale caror varietati sînt cuplate între ele prin legaturi de dependenta absoluta sau relativa". si sa vedem ce faceau . In cadrul acestei scheme compozitionale se desfasoara variabilitatea. fanta~tic se întîlnesc si miscari paralele. de unde se poate deduce ca motivarile în b.. Acesta apare ca om pe deplin format. Tipul prim. ar putea fi denumit b.. întrucît acest final este un element definitoriu al b. din aceasta categorie sînt mai scurte si mai clare. fantastice (AT 300-749) se pot încadra într-un singur tip compozitional. desi în realitate si aici se întîlnesc repetari în ansamblul repertoriului. fiind tocmai opusul acestuia. De asemenea.24-121). (ceilalti)". auxiliarele eroului au un rol de capetenie..

casatoria etc. urmata de prejudiciere (vatamare). în acest tip compozitional se încadreaza b.). 480. oferind suprema transfigurare a. altele apar foarte rar. fara nu~nte intermediare. l!lespre dracul (uriasul) pacalit aduc în scena. întrucît se misca cu familiaritate pe limitele superlative ale reprezentarilor. Pentru auditorii populari cu mentalitate mai arhaicab. 339-343). apoi calcarea ei. Prea putine din aceasta grupa enunta o interdictie. 736. 745 etc. Probele puterii).77 . Totul este zugravit'în' alb si negru. 670. Romanticii au intuit în el specia cu precadere poetica si s-au inspirat copios din elementele lui. 332. victorie si în final îmbogatire (prin prada luata. Multe din aceste b. droaie de copii si sarac lipit pamîntului. fie idealizati în grad maxim. cu mai multe episoade. Pe plan national. Considerînd cele narate drept întîmplari adeva~ate.). el fiind rasplatit cu mari bogatii care alunga spectrul saraciei pentru totdeauna (XX. are rezonanta mai adînca. B. 470. încheiate prin rasplatirea eroului cu bogatii (sau cu recolta cîmpului în litigiu etc.). Farmecul sau irezistibil pentru carturarii care îl pot gusta vine din împrejurarea ca el opereaza cu situatii si mai cu seama cu însusiri absolutizate. 713. Aderenta ascultatorului este deplina. p. soldat îmbatrînit la oaste etc. legendare (Ar 758-849). b. mînuit de un povestitor talentat reprezinta o culme artistica. dupa situatia initiala. dupa tensiune urmînd destindere. o buna parte din cele nuvelistice (Ar 850-999). actiunea desfasurîndu-se într-un plan realist. unele din aceste tipuri putînd primi o dezvoltare mai larga. dar mai cu seama cele despre dracul prost (1000-1199).). O seama de functii ale primului tip compozitionallipsesc aici cu desavîrsire (marcarea eroului. 564. pur nuvelistic. într-o succesiune ce captiveaza mereu atentia ascultatorului.. poate fi privit ca specia care încarneaza cel mai mult poezia absoluta. dupa cum în altele elementele fantastice pot fi eliminate. se observa si devieri. 715. 563. dobîndita prin viclesug etc. B. actantii sînt fie abominabili. realitatii. în ciuda simplitatii sale compozitionale în comparatie cu plasmuirile culte. mai multe secvente de punere la încercare si solutionare (v. au un numar redus de functii sau actiuni. culmea exuberantei ce se poate închipui în ciclul vietii omului. apoi cîteva dintre cele fantastice (AT 330. participarea lor este strînsa: deprimarea pîna la lacrimi cînd eroul este . fara ezitari. Apoteoza în final e mai modesta. Ciocnirile extrem de violente se termina printr-un final grandios si luminos.

S-a observat ca po'vestitorii mai rutinati ajung cu vremea sa dea o forma cristalizata unor crîmpeie din naratiune. este o naratiune în proza. arata ca el a trecut "peste 9 tari si 9 mari" sau ca aplecat "prin codru. sînt formulele initiale. ele si-au mentinut treaza credinta' într-o viata mai luminoa'sa. alaturi de însailarea personala a povestitorului care îmbraca restul naratiunii. o insistenta mai mare denota influenta livresca. Partea pur expozitiva este mai saraca. mediane si finale care pot încadra orice varianta. Iar apoteoza din final aduce pentru ei . dupa talentul si dispozitia improvizato'rica. Formulele initiale se pot desfasura de la forma simpla de atestare temporala "A fost odata ca niciodata" pîna la cele mai complicate care insista asupra veracitatii . slefuit. Contributia individuala se con~entreaza îndeosebi asupra dialogului. În ciuda conditiilor grele în care au vietuit. prin pustietati" (5. tendinta fiind cea de a reda prin verbele cele mai adecvate desfasurarea actiunii. atît de necesara echilibrului psihic. îmbinînd formulele traditionale cu cele izvodite de ei..78 învins sau omorît. capabila sa dainuiasca peste veacuri în memoria populara. ele au scos lectia de participare totala la elementele naratiunii care le aducea descatusarea. forma lui are totusi un aspect închegat. Încompunerea unei variante intra formule si formulari preluate din traditia orala. urmata de exuberanta cea mai exultanta cînd acesta învinge. prin zahastrii. 9. Povestitorul are o mai mare libertate în învesmîntarea naratiunii. p. ele sînt generale si fara culoare deosebita·. B. Ca: sa se sugereze spatiul enorm parcurs de protagonist. dublata de alta estetica. I. b. b. De-a lungul vremurilor. partea expozitiva. vehiculate odata cu b. din' ciocnirile puternice dintre adversari.299). B. Caracteristice b. apoi asupra unor epitete care însotesc actantii de seama.0 adevarata descatusare: nici o alta specie nu poate provoca un atare joc al fortelor psihice. le-'a oferitm'ereu aceasta lecti~ de optimi~m. a oferit straturilor populare o permanenta lectie de etica. care da expunerii o pregnanta vizibila. Iar din jocul· fortelor sufletesti elementare. Desi b. fiind independente de tipurile narative. Descriptiile sînt rare si redate în genere prin formulari cristalizate de circulatia urala.: Cînd se dau alte detalii. sta marturie de vigoarea spirituala a omului arhaic care avea puterea sa creada cu toata fervoarea în plasmuirile· sale si sa le confere prin aceasta o existenta reala.

adus de la Bucuresti. Colectiile autentice arata ca ele sînt folosite cu predilectie de anumiti povestitori: "A fost într-un sat. formula anunta ca naratiunea e lunga: "ca cuvÎntu din povestejCa de-aici mai lunga si mai frumoasa este 1" Pe alocuri. Formula mediana e mai simpla. Arareori.uditoriului. p. într-o tara. cu tendinta vizibila de a crea buna dispozitie a ascultatorilor si de a le capta în consecinta bunavointa. Contrastul indica apoi si coordonatele neprecise ale actiunii. "Cînd se potcovea puricele cu 99 de oca de fier" etc. p. atestata la noi într-o singura forma. formula initiala încearca localizarea vaga a actiunii. schimbînd scena actiunii. potrivit viziunii arhaice. iar ascultatorii trebuiau sa raspunda leves (sau popricas. umorul ce rezulta din acesta e o modalitate de introducere într-o constructie la care a prezidat criteriul estetic.) referitoare la existente imposibile: "scria musca pe perete".79 ("de n-aL fi. pe lînga rostul de a capta bunavointa ascultatorilor. povestitorul încheia fomlUla rostind tare. fara sa-i stirbeasca din verosimilitate. p. 78~ 79). într-un "sac de povesti" etc. guias) (5. II. de obicei la începutul unui nou episod sau motiv. Ea apare atunci cînd eroul pleaca. 35). la sfîrsitul formulei initiale se arata si sursa b. Formula consta din doua parti: cea dintîi vrea sa sugereze lungimea enorma a spatiului parcurs de erou: "Apai s-o dus multa lume-mparatiejCa Dumnezau sa ne tie". "avea ursul coada". de obicei lipsind referirile la timpul ipotetic. "A fost odata Într-o pustie mare un pustnic" (LXXVII. 77). caci. bogat mare" (5. "facea plopul pere si rachita mîcsunele" etc. un bogatas. pe alocuri cu unele completari spre a-i mari functia de sondare a a. în nordul tarii. formula mediana avea. 1. 1. Originea maghiara a termenilor arata _ca atare final pentru ver:ificarea atentiei a fost preluat din cazarmile de pe teritoriul . Auditorii cu o mentalit~te mai evoluata interpreteaza atari asertiuni drept forme voalate de a arata ca actiunea relatata nu s-a întîmplat niciodata. printr-un schimb de cuvinte dupa modelul parolelor militare. un cuvînt din domeniul culinar: ciont!. 472). invocînd si anumite marturii ("Cînd se potcovea mîta cu coaja de nucafSi mergea la sfînta ruga". Atari asertiuni contrastante au rol umoristic. Astfel. nu s:-ar povesti"). Cu totul sporadic. în partea a doua. p.: învatat de la pisica batuta. si acela de a le verifica atentia. (5. se subliniaza si folosul celor ce vor fi atenti: "Cine-o ascultaf bine-o-a-nvata".

v-am povestit-o" (ibid..: "Da eu i-am lasat pe dînsii acolo bînd si petrecînd si-am venit si v-am spus povestea" (LXXVII.taiara mese.. de acolo v-am povestit-o" (81 a. II. p. Pentru indicarea actiunilor paralele.. încît am baut si-am mîncat si-am petrecut. Si cînd dedera sa puste. ascunsa sub aceeasi formulare contrastanta. în aceasta se descrie prezenta povestitorului la nunta protagonistilor. ele sînt alcatuite din doua parti. p.ine aici naintea dumneavoastra 1" (ibid. în Moldova nordica. Formula finala propriu-zisa. corespunzatoare celei din formula initiala: "Si daca n-or fi murit. tai ara scaune. gaina. de la simpla atestare ("S-am fost si noi la nunta") la participarea la ospat ("si-a format nunta cu ea-nainte. apoi pe unele plante: secara. se mai întîlnesc si alte formule care au o frecventa redusa. Uneori. cui. 10 m-am fost ascuns aco dupa . p. nuia. p.). pe mine m-or bagat cu cîltii eia aco si vup! cu m. sau chiar animale mici: rata. p. cocos. în Muntenia subcarpatica si în Transilvania sudica. viespe (LXXVII. 66-71).80 austro-ungar. aratîndu-se cum a încalecat povestitorul pe un fus. carbune. coasa. în alte variante formula prefinala se încheie cu indicarea sursei b. formula finala invita la corectarea povestitorului: "Cine-o sti . p. se insista asupra continuarii nuntii: "S-o ramas bînd si mîncînd/Si chef domnului facînd" (5. Regional.l0l). 1. în Bihor. 'sob'a-mpa~atului. si astazi traiesc 1" (5. Si 'baga.. apare o formula prin care se indica în chip glumet sursa b. "De unde am auzit-o. sa vedem unchiasu ce-a facut cînd a vint acasa" (5.491). 62). finala propriu-zisa si o formula prefinala. maracine. Formulele finale sînt mai variate si mai complexe. cea mai des întîlnita fiind: "Am încalecat pe-o sea/Si v-am spus dumneavoastra asa 1" Ea e întregita uneori prin sistemul repetitiei enumerative. radacina. prin care se încheie b. da sunt satul si astazi !") pîna la explozia ilarianta : "Venira niste tigani si luara niste cîlti. enumera feluritele_ încalecari ale povestitorului. 1. care în fond nu aduce nici o precizie: "Si de unde am auzit-o. 86). lingura scurta. toate picioarele le bagara-n oale. povestitorii folosesc o formula simpla utilizînd verbul a lasa prin care fac trecerea la cealalta scena a actiunii: "Sa lasam copiii acolo. Cea mai' frecventa formula prefinala indica pe scurt longevitatea protagonistilor. cu profil umoristic bine reliefat.a în tun si dedera_ de veselie . 79). p. roata. custura ruginoasa. capsuna. prajina..79). Si facura petrecere mare.

. si nu-l pot opri pe drum 1" Adversarii se saluta prin formule care incita la încaierare: . p. ca unde-s doi. eroul îsi ia "comanac de jderI' opinci de fier/si bata de otel" sau "straie de primineala/si bani de cheltuiala/si cal de calatorit".Buna ziua.. stapîne.. marga s-o întreaca 1" (28. La drum lung. p. Expresiile cu functie de epitet însotesc eroii deosebit de proeminenti.81 mai lunga/Marga s-o ajunga" (5.Multamasc dumitale.He-he-hei! Daca am un cal nebun/.. frunza pe pamînt." Tovarasii nazdravani sînt aso~ ciati la grup prin formule ce sensibilizeaza augmentatia: . Alaturi de formulele initiale. si cetina pe copac si nasip în mare!" Cele' mai multe apar în dialog.. se mai întîlnesc o seama de exprimari cristaliza te. marga s-ajunga.Hai. calare pe-o roata si v-am spus-o toata. lumea o prapadesti/ori o togmesti? . cumnate laudate! roade-mi-ai cioarecii-n spate! ..Nici n-o prapadesc/nici n-o tomasc/îi buna asa cum îi 1" Cîteva formulari par ramasite din descîntece.. Voinicul se scuza fata de zîna ce-l solicita sa o astepte: . Cataclismul produs de un zgomot urias are dimensiuni stihiale: "Muntii s-o cutremurat/si vaile s-o tulburat/si padurile-o picat 1". Aceste formulari se repeta ca un cliseu ori de cîte ori revine în actiune personajul cu acea însusire sau scena respectiva. în Moldova nordica.80). în b.. mediane si finale. masculini sau feminini: "Petrea Fat-Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii". versificate pentru a contura cu mai multa pregnanta o însusire sau o scena.Ce-i. Unele din ele chiar au atare eficienta: dafinul. p. 81). dafine.283).. Altele plasticizeaza unele situatii-cheie. unde-s opt. parinte al fetei frumoasep se deschide si se închide la cuvintele ei: . iar multimea e: redata prin cîteva coordonate de întindere cosmica: "Cîta. PIatiti-mi-o" (LXXVq. Cine sti mai lat. Ea pare a fi influentata de formula finala a baladelor din Muntenia si Oltenia prin care Iautarul cere "sa-si ude gura". nu-s. nu-s trei 1" pîna la "... formula finala se încheie uneori cu solicitarea unei recompense: "Apoi i-am lasat pe dînsii bînd si petrecînd si-am venit la dumneavoastra. sporadic prin Muntenia...Deschide-te. sa capete "cîte-o para" etc. uneori dezvoltata: "Cine sti mai lunga.. "Abrunca mîndra si frumoasa/din tara femeiasca/care din cosita/floare-i cînta/care' din gura/aur si margaritare-i curge 1".. . 1. zmeu sur/roade-nii-ai cioarecii-n c . noua 1" Auxiliarele solicitate de erou se precipita strigîndu-si mirarea si spaima: .

. povestitorul insista asupra aspectelor capitale ale actiunii. iar s-a dus"). baiete. pe cînd adjectivul si adverbul sînt repetate mai rar. îndeplinind deci functie descriptiva. 'Cîteodata. 1. dar si 'În corpul replicilor. el e delimitat de partea pur expozitiva prin particula verbala zice (ice). Formele repetitiei apar din plin în variantele autentice. dupa ce. la început. ci si pentru zugravirea starilor sufletesti. mai des reluarea propozitiei prin punerea la început a adverbelor cînd. oferindu-i în acelasi timp si un mic ragaz pentru a se gîndi la continuarea iirului epic. Pe alocuri. raspunsurile la întrebarile diavolului se încheie cu formula "crapi. II. . pentru a atrage atentia asupra lui: "Odata era un om si el era foarte sarac. Alteori. e repetat nu imediat. -Pluierul confectionat din salcia crescuta din Cenusereasa îngropata de impostoare cînta consecvent: . uneori chiar în chip abuziv.82 <leschide-te. cu reliefarea conflictelor care îi opun.. ci -în corpul frazei. de baiat nesarutata. ajungîndu-se la un adevarat tic verbal. 81-87). despre semnificatia numerelor. tare/Valeo.. (5.. Alte procedee stilistice caracterizeaza nu numai b. o mars oaia la dînsu .. apar cîntece care dezvaluie soarta tragica a eroului. mai rar verbul. nimica vorba. Si cînd a venit acasa. din placerea de . pentru a fi retinute de ascultatori. <levînt nebatuta!" (5. onomatopeele. Prin atare reluare. fiind utilizat nu numai pentru aduccerea în scena a personajelor. La unii povestitori. mai rar la imperativ. e repetat de 3-4 ori :substantivul. ce sa vezi?". sa iasa fata cea frumoasa.s-o pus la culcat..a enumera toate starile. care devine eficienta odata cu rostirea ei. în tendinta de a le epuiza. uneori cu functie verbala. drace 1". "Si s-o pus la culcat. cum ("A venit cu el acasa. p. s-ave sapte copii omu". :se întîlnesc chiar abuzuri în a prelungi dialogul. si bucina ie. în consecutie. în b. p. se 'întîlneste repetitia sinonimica ("a Plecat ·dracu. substantivul.. 16). în unele b. Pentru a se indica dimensiunile neobisnuite ale actiunii. omu. ci si celelalte specii narative în proza: propozitia incidenta -cu functie de paranteza. si bucina ie". inima ma doare!" (5.87-105). p. dezvaluirea framîntarilor."). toate solutiile posibile. Cum . Dialogul ocupa un loc preponderent în b. între formele mai complicate ale 'repetitiei. 1. perfectul -compus. e repetata chiar propozitia în forma ei simpla: "Bucina ie. interjectiile etc.Nu sufla. verbul e repetat de 3-4 ori la prezent. în expunerea orala.

p. aratîndu-i ca stapînul îl va duce în alt ogor "si iar ne da la bice. p. aceluia îi da fata de sotie". Sfîrsitul lumii). evreii îl vor taia si pe pielea lui se va da lupta decisiva dintre diavol si Sf. 17-18). Copilul unui sarac este botezat de Dumnezeu care daruieste finului o vitea nazdravana. In unele variante ale bas1nului despre animale AT 130. între animalele plecate în lume se întîlneste si un b. dar i s-au pus paserile ceriului pe coarne si l-au înecat" (ibid. A fost binecuvîntat pentru ca a usurat nasterea lui Isus. Un împarat da veste "ca cine i-a ara lui o arie de arama si i-a samana si pan ce va asfinti soarele i-a aduce colaci calzi pe masa. Oaie Bou. joaca rol de capetenie în basmul AT 532*. numai b. Aceasta îi face un b. 37). 24). va putea rezista vîntului napraznic care se va ivi atunci (LUI. Flacaul se duce cu cei doi b. Se afla un b. erau înca salbatici si Adam le-a dat drumul dupa ce a tras trei brazde. Prinsa la-plug "cu fiu-sau". Dupa alta legenda. l-a încalzit cu aburul sau si n-a mîncat tot fînul din iesle. el se aciueaza dupa usa.. Atunci. "D-zeu i-a stupit si ei înviind a început a creste par pe dînsii" (52. era un b. pîna la prî~z ara ogorul de arama. Diavolul îi prinde b. împinge soarele cu coarnele catre rasa- .83 Berbec v. care vorbea si care n-a vrut sa intre în corabie. "Si-ar fi scapat. nazdravani. b. acela va fi taiat în cer "si din sîngele lui va ploua ploaie de foc~siva arde pamîntul" (52. care "paste o falee de iarba pe zi si bea un iaz". în vizuina. Ilie (v. acesta o sileste sa termine· peticul de ogor. "boul i-a dat cu coarnele" (18. p. 1292). pînala amiazi secera. p. p. dar un b. a fost creat de diavol din lut ca sa poarte carul. Contractul a fost facut pe lut (ibid. fiind îngrijit de evrei pîna la sfîrsitullumii.. La sfîrsitul lumii. dar a ramas neînsufletit. zicînd ca el va înota 40 de zile. B. b. Potrivit legendelor. 421). p. p. nazdravan care calauzeste toata cireada de vite. 19-20). iar celalalt b. iar cînd intra lupul cel schiop. dar vaca îl cuminteste. sau arunca cu fapul pe hot în gura cÎinelui (81 a. în vremea potopului. Hai mai bine cît de încet" (69. împaratul da VOlnicului bautura adormitoare.279-280). Variantele provin din toate provinciile tarii. p. atestat numai în folclorul românesc. cu conditia ca Adam sa-i dea lui "pe toti nepotii si copiii de la copiii tai dupa ce vor muri". "fugit si el de raul stapînului". 82t B. rage atît de tare încît îl trezeste.

p. Unul din b. b. baiatul (uneori persecutat de mama vitrega) este ajutat de un b. si au dat si cu cornul cel drept si le-au facut pulbere pe toate". punîndu-l sa parieze <:u armeanul ca a doua zi. b. duc cu carul zestrea fetei: toata averea împaratului. Nu vrea sa-i schimbe pe toata ciurda boierului si acesta decide ca sa-i ia b.J.. din coarnele lor creste vie din care curge mereu vin. iar înapoia se tot împreuna iarasi". Boierul cere sa-i are toate tarinile lui într-o zi. Dupa moartea b.. p. nazdravan. 'Cînd copilul a crescut. ceea <:e se si întîmpla (81 a.606-6Îl).vea al trei- . altfel îi va lua b.ce inima îi poftea". Fata cea mai mica a vitregei. nazdravan fatat de viteaua daruita de Dumnezeu finului "pazia si ferea cirezile {. A doua zi. soarele va rasari de la apus. vazîndu-se singur. zidurile si curtile. iar vacile l-au asteptat. Cînd trec Dunarea cu carul "apa se despartea înaintea lor si ei trece pe uscat.a sa' nu le prinda si sa nu le manînce zmeu". Fuge cîtu-n fuga mare la boi. "cît vaile s-au turburat. "De-abia zareste boii într-o margina . seara cînd se trezeste. daca nu vor putea mînca într-o noapte tot fînul lui strîns pentru iarna. învie stapînul omorît de bautura viitorului socru lovind pamîntul cu piciorul. dar Dumnezeu cu Sîmpetru îl fac sa-si recîstige averea si sotia. boiutii mei!" Boierul îi da toata . b. rosii care se leaga singuri daca le seutura funiile. Dupa nunta. Dupa ce face nunta. îi da cornul sau drept din care mînca . 187-191). Saracul adoarme pe brazda dupa prînz. 196-198). tot cîmpul era arat si grapat. din cornul drept cresc "doi pomi sfinti" care rodesc "fel de fel de poame" (79.84 rit. "au dat cu cornul cel stîng si le-au sfarîmat zmeilor ograzile. 98-105). II. B. cetina de pe copaci jos au picat". si-i saruta:-Vai. Sotia tradeaza secretul unui armean care îl alunga pe sot în padure. Apoi îsi gaseste perechea nazdravana si cu plugul de fier ara lunca împaratului. nazdravan. celalalt muta soarele cu coarnele îndarat spre rasarit. Cînd îl ducea la pascut. îl învata sa-i taie si sa arunce coarnele unde vrea sa-si faca scaunul de domnie: din coarne "s-au facut niste curti si niste ziduri mai dihai decît la împaratul" (52. a început a mugi atît de tare. "de-abia-i vede pe boi peste gramada cu gunoiu 1".. p.averea c'elui sarac. facînd o zi din trei zile. muntii s-au cutremurat. în variantele basmului AT 511 A. îsi cauta cireada si zmeii i-o dau cu conditia sa le lase lor darul de la botez. p. Dupa ce mor. Un om sarac primeste de la Dumnezeu doi b. el trebuind sa:si paraseasca curtile (5. Cînd zmeii îl cer din nou.. B.

). Fata ia 'apoi coarnele si fuge. îl aduc la viata de fiecare data. cai. 344). dar e rapus a treia oara de un b. îl întregesc si îl învie (52. b. I. b. p.189-193). cu un lup. p. O fata trimisa de boier îl momeste sa taie b. V. Cînd Piparus Petru trece prin padurea lupilor "arunca pieptenele jos si îndata se facu un bou gras si avînd lupii ce înhata. Baiatul nazdravan. din cornul sau. numaidecît capata viata" (35. iar cel stîng cirezi de vite. apoi aduc apa moarta si apa vie. lupului. Baiatul de la scoala diavolului (AT 325) de îndata ce se întoarce acasa se preface într-un b. zmeului. 35). slab (se lupta sau cu un bou cu coarnele de argint. sau se lupta cu un purcel de fier si un b. b. Nu le poate baga decît cu ajutorul diavolului. sa sufle peste el .). Fiind aruncat Chiparus în fîntîna. nazdravani se arata numai sfatuitori.. Petru o sabie miraculoasa si doi b. carora se promite cînd va fi mire (52. nazdravani care îl trimit la stapîna lor din palatul de aur (LXXXIII. Baiatul calca consemnul si se uita în cornul stîng: ies "vite. care "începu sa linga pe baiat. baiatul îi ia numai cornul din care ies cirezile de vite (41. 182-183). nazdravan cu coarnele de aur care pazea singur cireada. 142-143). p. si baiatul fug în padure. Stapînul lui face ramasag cu alt boier ca vacarul nu minte niciodata. încît vacarul e prins cu minciuna (52. B. se fac "doua pasarele" care îl scot bucati din fîntîna. p.. îl învata sa-i ia cornul drept care-i va da mîncare oricînd. învins de b. dupa care fiul se reîntoarce în chip de om (81. p. p.1150-1151). p. p. dar b. în alte variante. sau dupa ce sotia necredincioasa îi fura sabia si este din nou omorît (AT 315). Fiul unui împarat întîlneste într-o cîmpie niste b. decid sa-I taie.85 lea ochi neadormit în ceafa cu care l-a spionat pe baiat. cu coarnele de aur ca sa-i manînce inima. Cînd voinicul este omo'rît de impostor care îi ia fata scapata de la balaur (AT 320). Un vacar are un b. iar din cea stînga vaci si oi (82. un urs si un leu etc. Fiul îm- . Aici. în alte variante. învierea voinicului e facuta numai prin puterile b. fara pereche pe care tatal sau îl vinde scump.hea dreapta mîncari. p. nascut de obicei dintr-un bob de piper. de fier. lasara pe Piparus sa mearga în pace" (6e.103). cîta frunza si iarba". 409) sau scoate din urec. cu coarnele de aur. oi. Metamorfozarile în ipostaza bovina sînt mai rare. (doua mere ce se pref~c în b. Aflînd ca îl hraneste b. Uneori.553-555). b. primeste la botez de la D-zeu si Sf. "tavalit". grasi pe care îi învinge. nazdravan se lupta succesiv cu doi b.

urechile. îi taie coada si o vîra în anusul celuilalt b. 3). 89-91). . mic a ascuns pe Maica Domnului. Potrivit legendelor. p. Mosneagul de aur îl ajuta (LXXXIII. Barbatul îl ciomageste zdravan. piere sub o rachita care scîrtîie si Pacala întelege sa vina marti dupa bani (82. Un b. si o vîra într-o balta. "numa pielea si ciolanele". 5316). Ma~elarul crede ca s-a înnamolit în balta. lupul dupa el. Cel care vrea sa marturiseasca popii ca i-a furat b. diavolul a batut o multime de cuie de fier în b. 501). Pe drum spre tîrg. Dumnezeu a luat moara diavolului în chirie "pan va cadea frunza de pe brad". îl divulga ca toti copiii cu parul rosu sînt ai popii (5. si calul unui macelar. În snoave. III. Plugarii cred ca l-a înghitit acesta (5. 117-118). Diavolul a fost invidios ca b. cu bucati din coarnele sale. B. p. În unele variante ale snoavei despre hotul iscusit (AT 1525). XV. ca sa se usuce. 5370). de a petrece afara. îi da pe un car etc. Furtul b. trage de coada si e convins ca el a rupt-o (61. p. Barbatul socoteste ca are aceeasi soarta ca si b. Ca sa scape de urmarire. cepurile provin din cuiele batute de diavol. 649). Brad. dracul astupa gaurile pe unde iesea din b. p. are cepuri de cînd lupul creat de diavol a alergat dupa acesta sa-I manînce. 5307-310). Nasa îi spune barbatului revenit ca vitelul de dupa cuptor (finul ascuns) a supt tot laptele. 10). Prostul plecat la tîrg cu doi b. divulgat de fratele mai mic este interpretat de cel mai mare ca petrecîndu-se numai în vis (5. de la plug. Ea l-a menit sa fie" tot verde si frumos si sa se bucure lumea dnd îl va vedea si de atunci bradul are în vîrf cruce" (52. (AT 1415. în vreme ce nevasta si pisica stau la caldura (5. p. Pacala primeste de la fratii sai invidiosi un b. taie coada b. în timp ce finul-tigan mugea din rasputeri (5. în frig si noroi. hotul fura un b.86 paratului care eliberase mosneagul de aur (AT 502) este pîrît de vizitiul care i s-a substituit ca s-a laudat ca poate aduce o pereche de b. 199-200). oamenii îl conving ca va avea pret mai mare daca îi taie coada. 3415). 303). Dupa alte legende. p... a iesit atît de frumos din mîna lui Dumnezeu si l-a strapuns cu piroa~e ca sa-I urîteasca. b. Hotul iscusit fura b. p. p. de aur. Dumnezeu a lasat ca aceste piroane sa dea ramuri verzi (99. coarnele. Dracul a intrat în trunchiul b. dar Dumnezeu a orînduit ca din aceste cuie sa creasca crengi cu ramuri verzi (52. 3470 A). acoperind-o cu ramurile. Acestea s-au prefacut în cepuri (18. Vazînd ca aceasta nu mai cade.

vrea sa se înece. ea l-a bocit mereu prin buruieni si Maica Domnului a facut-o b. b. f. De atunci a ramas b. e sfînta si cînd moare nu putrezeste (ibid. reprezinta una din ipostazele eroului metamorfozat ca sa scape de urmariri sau persecutii. Facerea lumii). VII. scapînd doar unul. Dupa multe cautari "s-a-ntors îndarat aducînd o tîr' de pamînt în gura" (LXI. Fiindca aceasta a facut-o sa zîmbeasca. Maica Domnului a binecuvîntat-o sa nu se descompuna dupa moarte ca alte vietuitoare (99. "Din sîngele pasarelei crescu la fereastra împaratului un brad înalt si frumos" (41. II. 972). Dracii se minuneaza si se întorc (7. iar vrabia s-a urcat în spinarea ei si asa au ajuns la mal. Dupa o seama de variante. 24. ea a descoperit izvoarele pamîntului. (52. e binecuvîntata ca atare fiindca a adus vestea rastignirii de la Ierusalim (48. a consolat pe Maica Domnului la moartea hai Isus: a avut si ea "noua brotacei" pe care i-au calcat "carele mocanesti".în basme. p. ea a fost femeie. în cele mai multe variante ale basmului despre copiii cu parul de aur (AT 707). Broasca. IV. De atunci. Iepurele. Dupa legende. si vrabia sar cînd merg (38 b. în alte variante. p. 73) si lovesc cu crengile pe impostoare. Cînd au scazut apele potopului. b. p. 971). La început. p. de aceea b. Fugarii din casa diavolului (AT 313). 261). dar observa ca b. p. De asemenea. 1. sar în apa la venirea lui (AT 70) si renunta la . p. Noe a uitat sa despiedice b. în basmele despre animale. 93). 231. p. B. 234. se afla la izvoare. si vrabia. Ea se naste din scoica tinuta în casa în noaptea de Pasti (LIII. p. pentru ca acolo a gasit-o Dochia cînd a împietrit si prezenta ei e indiciu de izvor apropiat (52. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". b.). p. 212). 58-59). a ajutat la facerea pamîntului pe Dumnezeu care i-a poruncit "sa care apa cu gura si sa care tarna pe niste beldii de urzica. b. Socariciu-Ialomita). p. b. p. 155. cu O pasare de aur în vîrf. ca sa scape de urmarirea dracilor. se prefac într-un b. v. sînt de aur (99. s-a latit pe mare. Murindu-i copilul. 311). e înfatisata ca animalul cel mai fricos. din mormîntul copiilor cresc "doi brazi frumosi" care noaptea redeveneau copii si se duceau la mama lor sa suga (86. b. b. Uneori. 223. b. 284). Din fata omorîta de impostoare (AT 408) creste un b. sfînta (52. Ea a fost trimisa de Dumnezeu în fundul apelor sa caute pamînt. disperat ca e urmarit de toti. Vazîndu-se singure.87 . 971). 226. 482.

se da de trei ori peste cap. 5. Repulsia fata de b. p. 479). . dar dupa ce îl scoate pe mal. 666-667). se tine dupa el. Dracul nu se astîmpara si Pepelea îl orbeste. B. B. Alteori. 134). se oglindeste si în cîteva snoave. p. p. (AT 402). care. "sfarîma tura de pasca din ea si dînd-o fetei s-o manînce. I. de sub pristol poate fi de leac în chip magic. p. VulPe) . vazîndu-i o sotie atît de frumoasa. De la nunta mai avea 19 zile pîna la ispasirea blestemului. un drac i se alatura cu o broasca în frigare pe care o atinge mereu de slanina: "Mai drace. Fratele orbit (AT 613). prefacîndu-se într-o "zîna gingase. 34). Plecînd în cautarea mireselor. eroul frige un porumbel. de aceea ea e mîncata numai de draci sau de Mama Padurii.576). p. feciorii îsi cauta norocul acolo unde le cad sagetile.. 992). testoasa se tinea de nuiaua lui. p. în alta varianta. p. strigînd: "cine frige porumbu. a mînca broasca. cauta sa-I piarda prin sarcini extraordinare (LXXXIII.. I.. p. cînd b.. 16). în timp ce Pacala îsi frige slanina. la sfatul vulpii. 88-90. în basme. La moara dracilor. 269). trezeste repulsii enorme. A celui mai mic a cazut într-o balta si b. si plapînda. iar noaptea se prefacea în fata 'fara se~man de frumoasa. Plecati la vînatoare. cine frige broasca. si frumoasa" (41. I. numai b. Uneori. sotul arunca în foc pielea de b.:p. Farmecul e curmat de cuvintele lui: "asta sa fie logodnica mea". 25). viitoarea sotie a fiului de împarat e uneori metamorfozata în b. se poate convinge "ca binele facut se uita" (38.88 sinucidere (5. vindeca fata împaratului cu apa în care a fost scaldata "broasca care-i sub piatra cea mare de lînga poarta împaratului" (34. în padure. p. B. Ziua era b. 261). ramânul manînca merindea turcului si pune în loc a b. ea scapa de blestem (52. v. are proprietati curative. îi arde pielea. Sotul nu mai are însa rabdare. O fata de împarat e blestemata sa stea în piele de b. ea se preface zmeoaica si fuge "în cetatea mea de stecla cu iarba de matasa" (52. aceea va fi sanatoasa" (60. p. Ca aliment. ceea ce ·va provoca invidia împaratului. ca tu-i pati rau". dupa ce si-a recapatat vederea. va fi taiata si fata împaratului "va lua împartasania din ea" (LXIV. lovindu-l cu slanina înfierbîntata "de i-au pleznit sgîitii'~ (79. cel mai mic se opreste la un lac unde o b. iar Mama Padurii o b. nu-mi spurca slanina. a mînca parumbu" (5. I. b. 65) sau se va scoate din aceasta b. salveaza de la înec pe omul ce îi promite ca nu va uita binele facut (AT 155). (S. în cele din urma.

carnea de c. sau numai în ziua de Ispas (LIII. c. p. tine partea sarpelui. care traieste si azi. C. Stefan cel Mare a avut un c. spunînd omului: "Sa te manînce. El . A fost încalecat întîi de Eva. c. nu s-a linistit nici o clipa "a sta cu botul prin iesle sa manînce" si a fost blestemat "sa nu mai aiba sat" (92. Cu el a zburat Negru Voda peste tatari ca sa-si conduca oastea împotriva lor.. a fost creat de Dumnezeu "sa slujeasca gîndul omului".. s-a luat saua si frîul din cap si mi-a dat o suta-n cap. p. p. "De atunci . 54-55). 542). c.. p. Dupa legende. e spurcata" (99. Fiindca nu era însufletit. ca n-aveti credinta. a fost facut de diavol din lutul scos de pe fundul apelor. 23). 247). unde au fost prinsi de . Apoi pleaca în padure unde întinde o plasa si se ascunde în vizuiJ:la unor lupi. el sare si fuge. Cînd Maica Domnului nastea "în cosarea vitelor lui Mos Craciun". a descalecat dupa mine. A fost totusi blestemat sa nu se sature niciodata.:c . Negru Voda n-a putut alunga pe tatari pîna ce a intrat herghelegiu la craiul unguresc de la care a primit un mînz "flotocos si alb ca oaia" si cu aripi îri par. p. 59-63). Dupa alta legenda. 143-144). M-a lasat sa mor aici" (92.~ Cal. p. I. e în stare sa insufle teama leului care se retrage vazîndu-l (LXXIX. c. p. 280). Toti lupii si toate vulpile se aduna sa-I sfîsie. "paste prin paduri. Acum. da cine-l poate prinde?" (12. Stapînul meu a încalecat pe mine de cînd eram de 2 ani si l-am purtat cum i-a fost drag . trecînd prin ast noroi si eu fiind batrîn. cazui aici. p. s-a vîrît în el fratele diavolului (52. momindu-i pe toti în lat. în basmele despre animale. c. Auzind hotarîrea stapînului. batrîn e destinat fiarelor sa-I manînce. c. îl roaga sa-I hraneasca 6 saptamîni cu miez de nuca si lapte dulce ca sa-si recapete puterile.. V. înfrîngîndu-i pentru totdeauna (65. 18). în disputa dintre sarpe si om (AT 155).

îl întreaba cum s-a simtit: "dacamaisedeai numai doua minute. prin degustarea unor alimente cu însusiri germinative (mar. la soare si în luna. obtinerea mînzului nazdravan prin pazirea iepei în trei nopti. dar nu se potriveste niciunuia. învingînd c. Rolul sau este multiplu. peste. regasirea calului de mire al tatalui. cum sunt la tigani. anumite buruieni). II. c. cu pielea si cu oasele". acestuia. nazdravan este obtinut în genere pe patru cai: nastere miraculoasa. apoi la c. Cînd se întoarc~. 21-22).9@ stapînul lui (18. negri. muream Si tu. lbveste din nebagare de seama c-iIfrîul în' teasta uriui c. Dar mai presus de toate. Feciorul ia 'o caldare de jaratec si o pune între c. La coborîrea pe pamînt. Dar dnd stapînul îi duce ovaz. c. Uneori. el se asociaza cu animalele în calatorie (AT 210) si rupe cu copita dintii hotului (81 a. daca-~i dideai cu frî~-n cap mai tare. 261). Gustînd din spaIaturile cestii din care a baut împarateasa potiunea germinativa. intervine chiar împotriva dusmanului. rosii si la c. Fiul cel mai mic îl încearca pe rînd la c. slab "nenorocit! Sa fi suf1?-tasa oleaca-nspre el. se dovedeste un sfatuitor pretios care ofera stapînului solutia cea mai nimerita pentru a iesi din impas. cînd paste holda sau fura merele din pomul miraculos si. recunoasterea c. Apoi el participa la lupta cu adversarul. de cele mai multe ori fiind unicul lui tovaras. aruncîndu-si stapînul în înaÎtimi s~u urcîndu-se cu el în nori. fiul cel mai mic al împaratului. c. îsi razbuna loviturile primite. în multe basme. de pe gard si "îndata stete dinaintea lui un mînzoi de cei rai. si eu ma prapadeam" (5. îi cere "o covata de jeratec" de trei 1- . 421). c. furnizîndu-i pe deasupra hainele necesare si alta recuzita miraculoasa. de obicei sfatuit de o baba. 290-291). se preface într-uriul frumos care îl invita sa încalece. El e cel care îl poarta pe stapîn la departari mari. Se duce sa manînce jar. Recunoasterea lui se face de obicei prin proba de jaratec. albi. p. ea naste la 11 luni "un mînz tot numai cu parul de aur" (5. prinderea c. Uneori. El îl hraneste pe stapîn. Vine un c. nazdravan este cel mai de seama ajutor al protagonistului. p. c. parosi. cere c. de mire al tatalui se face cu ajutorul frîului sau care trebuie sa se potriveasca numai lui. Alteori. O iapa batrîna de 105 ani este hranita cu farîmiturile de la bucataria împaratului. Avîndu-l în sa. c. Da el cu frîu-n cap: poc 1" Dar dupa ce se satura de jaratec si eroul îi pune frîu-n cap. I. p. C. cadea jos. în sfîrsit. p. în basmele fantastice. tatalui sau de cînd a fost mire.

jurînd pe palos si dîndu-i un frîu: "Cînd t-a hi limba mai amara. nici ziua. Uneori. nazdravan este deschiderea camerei interzise.. p. !. Ca sa poata pleca. c.. sara peste glodul întins pîna la fata împaratului. este prevenit de 'acestia sa nu caute într-o camera. În absenta lor. C. 385). voinicuLrupe cîte o frunza si apar pe rînd c. îsi lasa amanet capastrul miraculos: "cînd îi avea nevoie de mine. nu-l dai de sub tine nici cînd îi merge la cununie. intrat servitor la niste batrîni ai caror ochi au fost luati de iele. îmbracat într-o pi~le de urs si frîul în'tr-o pi~le de sarpe. C. 332). apoi de opt si zece stînjeni. De cînd tata s-o-nsurat / Nu te-ai gatit de culcat?" C. ca eu vin si t-ajut". p... p. La fel sînt supusi c. asezata în foisor. prinsi îi dau voinicului cîte un fir de par prin care pot fi chemati la nevoie (LXXXIII. Cenusotca scutura capastrul de arama "odata fu un cal de arama" care îi ofera "haine de arama" înainte de a pleca. nazdravani care pasc holda sînt prinsi de Cenusotca cu ajutorul unui soarece care îi da capestrele în mîna. be. se scutura o data si sare afara . Alteori. Simpla scuturare a frîului însotita de o formula invocativa e suficienta pentru a gasi c. de ~ire al tatalui: . necheaza puternic si se duce cu el s3. Baiatul. c. de aur (5. c-am s-ajung eu la tine". nici noaptea . afara. p. Atunci îl recunoaste stapîn. sa scuturi numa de capastru-asta. p. 235-250). 6-7). de argint si de aur (5. argint si aur. 386-389).91 ori. Batrînii îl sfatuiesc la plecare: "calul s3. nazdravan este captiv si se roaga de voinic sa sparga zidul ca sa-I elibereze (LXXXII!. încît numai suflînd asupra c. . Cînd îl scoate .s1si oriunde te-i afla. Trecînd prin pldurile de arama. calut de strîge . pînl nu vei avea staulul tau si mosia ta" (79. de argint si c. Calul mînca jaratic si baliga galbeni".. Nici nu bea apa din galeata.. de arama "o zburat cu dînsu de 12 ori înaltu cerului si de 12 ori s-o bagat în creile pamîntului". scutura frîul iesta. fara sa-I poata arunca jos. Cînd vrea sa participe la luarea coroanei asezate pe un stîlp. de arama. nici cînd îi sta la ffi3. 40-42). ci "sare în fîntîna. În chip similar sînt chemati c. era luciu si neted. o deschide si zareste "un cal de aur. C.Tu-tu-tui. c. p. O forma ciudata a prinderii c.i pot fi cîstigati prin puterea de a-i stapîni calare. p.. Acestia sînt atît de puternici. apare îndata si cere "da-mi trei zile ovas si trei zile jaratic" (5. 344). II. si cînd stete pe pamînt. Voinicul îi încaleca îndata. de argint si de aur. sclichind ca cel mai fain parip împaratesc" (7. voinicului "l-au bagat de doi stînjeni în pamînt". 1.. nazdravani ffi3.

aruncate de fugari. 342). "un cal ca doru. p. El poate avea astfel doua sau noua inimi. Daca-om mere ca gîndu. apoi sapte sau opt picioare. zmeului obtinut de la aceeasi baba. el are "un corn în frunte" pe lînga cele 24 aripi (3. uneori chiar mai multe. Iapa nazdravana sade în fundul marilor unde "fata de trei ori pe zi . Adesea. ori ca vîntu". Uneori. C. în timpul fugii. în gura unui sarpe". 156. dispune si de o seama de ustensile de care va avea nevoie stapînul sau în lunga-i calatorie. se prefac în obstacole: gresia-munte. p. . Mînzul nazdravan mai poate fi fatat de un tîntar de la Marea Alb~. p. de la iapa nazdravana se obtine prin pazirea ei în trei nopti. p. C.. putîndu-l purta "ori ca gîndu. încît initiativa apartine c. unu ca gîndu si unu ca vîntu!" (5. ne prapadim.. Voinicul arunca în gura sarpelui cîte o oaie ca sa scape un mînz. p. "vorbesc laolalta .92 adica trei ani în calendaristica basmului (v. 1.ca era frati caii . c. eroul este atît de pasiv în ceea ce întreprinde. 342). p. 26). Mai proeminent este rolul de sfatuitor al c. la indicatia c. 211). Din urechile c. 178)... p. stapîna tarii femeiesti pune pe baiat sa-i îngrijeasca cei trei c. Dragan Cenusa alege calea intermediara: "Daca om mere ca vîntu. peria-padure (41. Ca sa-I însele pe viteaz. ori ca vîntu". dar o data la sapte ani. voinicul însa are grija sa arunce în gura sarpelui mai multe oi si vite si iese cu un mînz întreg cu care nu-l mai poate ajunge zmeul ce i-a rapit sotia (51 a. încît "abea îl vedeai . feciorul alege mînzul cel mai urît care""Sedovedeste a fi nazdravan. îsi poarta stapînul la departari mari cu viteza dorita.. baba aduna inimile celorlalti mînji într-unul singur care are înfatisarea cea mai urîta. 284). sînt luate obiectele care. 14 spline. au chiar cîte o dimensiune spirituala. Pus sa aleaga între "ca gîndu. Astfel. dupa cum poate fi cu aripi de la 4 la 12 sau chiar mai multe. Iapa). fara sa mai fie ajunsi de c. tot la fel! însa merem lin ca vîntu-tremurînd pamîntul" (5. 1. p. Viteza desfasurata e de obicei consecinta conformatiei speciale a c. 1. Sfatuit de animalul ajutator din ultima' ~oapte sau de un soarece. C. Mînzul obtinut de zmeu avea un picior mîncat de sarpe. pe atîta tot crestea" (7. Dar pe cîti pasi facea. II. Tîntar). feciorul baga mîna în urechea dreapta "si scoase niste frîie de stralucea. v. Abrunca. si baga mîna si în urech~a stînga si scoase si pentru el haine" (3.Da-te cu spinarea-n vale sa pice zmtul alb de pe tine sa se faca prav si vina jos" (5. si înfrîna calul. Mînzul fatat de acesta e atît de mic. 390).

93 în întregime sfatuitorului cabalin. Musuroiul din zare. Intrînd în tara "strîgelor si a maiestrelor" feciorul împaratului e învatat 'de c. ea e sfatuita de c. c. înca ti-a pare rau. 530 si 531. peste ape. p. p. operatie dificila pentru care c. ti-a par~ rau. 1.. nu se poate opri de a nu-l probozi "Tot plîngînd vii la mine de cîte ori vini" (XV. 293). îl învata pe voinic cum sa prinda cele trei pasari de aur.Rumpe-o. din ce neam se trage împaratul. sau un simplu "ciolan". de otel . 10) sau scuturarea frîului (5. sa ghiceasca soiul vinului'. 10). 514. "sa te fad un purece si sa te afunzi în gura mea. întocmai ca în Harap Alb. pe unde-am umblat. Cînd fata pleaca îmbracata ca baiat (AT 514). cum sa ia curmalele din gradina ursului. apoi curtea ei (7. zau. de nu vei ridica-o. o cosita de femeie. Harap Alb se dovedeste un neajutorat care aproape la fiecare sarcina primita trebuie sa fie sfatuit de c. 11-13). Obiectele gasite au de asemenea semnificatii opuse. "nacajit si plînge" si acesta îi aduce aminte ca are aripa furnicii. ceea ce mareste enigma. dar c. care e fata împaratului din cele doua îmbracate la fel. stie sa se prefaca într-un obiect care nu mai atrage atentia. deci ie-o. apa vie si apa moarta de unde . iar cînd stapînul va avea nevoie. . da din tine iese fum si din mine iese foc" (5. p. apoi în balaur cu "noua capete". îl avertizeaza: "De vei ridica-o..sa aduca pielea zmeului cu pietrele pretioase. c. 391). Gasind o aripa de pasare. îi desluseste semnificatia detaliilor peisagiste. se preface capatîna de c. Cînd prezenta lui încurca desfasurarea actiunii. ca acolo nu te va afla sa te mînce" (7. fata e sfatuita de c. feciorul nu stie ce sa faca. 1. p. sa ma potcoveasca cu stramosul otelului ca sa pot sui muntele de glaje" unde locuia aceasta. protagonistul basmului se calauzeste dupa indicatiile c. ca ~ fi cum a vrea Dumnezeu" (ibid.. el se duce la c. în calatorie.. este tocmai împaratia cautata la care îl duce c. încît c. argint si aur.. c. Cînd trec prin padurile de arama. 386). e suficienta atingerea capatînii cu frîul (7. c. în continuare. în fund. voinicuI nu se îndura sa treaca "pîna nu rump o pana din padurea asta s-o pun în chivara me s-arat si eu . . 8). Cînd i se da sa aleaga inul de mac. Ajunsi la cetatea cautata. Scena se repeta cînd trebuie sa consume mîncarile si bauturile. într-o masea bortoasa. îndeosebi în tipurile AT 314.. p. C. se pricepe sa-I ascunda. capatul de la tulpina al betelor. solicita "faurii . printr-un salt. Cînd pericolul este iminent. p.. sa aduca pe Ileana Cosînzeana. sa nu se sperie de tatal prefacut în urs. stapîne. p.

suflul c. învata pe baiat chiar cum sa îmbrace hainele scoase din urechea stînga. 263). În timp ce voinicul se lupta cu zmeul. c. si cînd 1-0 prins odata pe viteaz si cînd 1-0 trîntit de pamînt. zmeoaicei ca sa usuce locul. sa prefere grajdul cu cai gradinii cu flori-si sa aleaga sabia ruginita si nu arme cu podoabe (41. Uneori. 489-:-490). Cînd încep lupta. Sarcina de a.au (AT 303): "calu. nu poate.a. lui îl potriveste suflînd "pe narea de ger. nazdravan participa în chip decisiv la lupta stapînului sau cu adversarii. Dupa ce intra sluga la gradina împaratului. c. nazdravan. musca din carnea armasarului. 265). cum . si cînd o prins a rupe din baba " (ibid. 216). o crapat drept în doua" (5. cît laptele ramîne numai caldut. sa schimbe florile ei vestejite cu cele verzi ale zmeului. sa ajute pe zmeul care i-a promis c.. C. II. p. nu: mai putu misca nimica" (5. Adesea. cînd s-o zvîrlit.. singur lupta cu adversarul care a omorît pe stapînul s.. C. S-atunci s-o dus pîna-n creile pamîntului ~nde-o gasit pe ~tapîn-su . I. C. p. strica toata gradina. Baba fermecatoare care a omorît pe fratele voinicului e constrînsa de c. c. 124-128). I. 160-166). înviindu-l (ibid. p. p. zimbrul cu stea în frunte (5.armata lui ramase-ncremenita. la sfatul c. 256-258). voinicul îl blindeaza cu noua piei de bivol lipite cu rasina. pe cînd acesta rupea din pieile ce îl captuseau. sau se încaiera cu cel al zmeului si odeta cu decapitarea acestuia "calutu lui cînd 1-0 prins odata pe calu zmeului si cînd 1-0 izbit odata de pamînt.. De aceea. încît la. I. Cînd eroul trebuia sa se îmbaieze în laptele fierbinte al iepelor. zmeoaicei este învins prin obstacolul pe care i-l creeaza c. apoi cum sa se poarte ca argat la zîne ca sa le poata fura hainele. p. Cenusotca singur i se opune "calu lui numa de sufla cu-un abur si armata lui cazu jos 1" A doua oara.da nu asa tare . p. p. 21-22).. si l-au scos de-acolo s-au suflat pe dînsu". II. 1-0 facut în nouazeci si noua de bucati. "calu lui numa de sufla .. încît a treia oara nu mai poate fi dreasa tocmai pentru ca fata cea mai mica a împaratului sa se îndragosteasca de stapînul lui (41. urma se declara învins (5. I. Cînd oastea împaratului adversar cotropeste tar. nazdravan al voinicului care "tîpa apa fara fund din copite": oricît arunca "para de foc pe nari" c. este omnipotent. p. c. aduce herghelia de iepe pentru a fi mulse spre îmbaiere (AT 514) implica o lupta mai dîrza cu armasarul ce conduce herghelia. sa divulge unde l-a îngropat: " s-o prins-o de dupa cap.94 "se bat muntii-n capete". c.

672). p. vine un cap de c. Petru ca nasi îl poarta în desagi pe baiatul taiat bucatele de zmeul îndragostit de mama lui (AT 510) tocmai la Sf. are numai însusiri malefice. fiindca au crapat inimile (v.. ·eroul primeste de la împaratul invidios (AT 465) sarcina de a aduce arrnasarul "din fundul marii". sau (AT 530 A) pentru a putea dovedi apoi ca el a procurat leacurile miraculoase (42. 519). p. p. Mazaran ajunge la o stava de c. moare pe loc (7. care cere fetei sa-I treaca pragul. 213). Ca sa. Iapa unui popa fata un mînz "solomonar si cum s-a ivit el pe lume . de trei ori. Fata mosului cea cuminte îngrijeste în casa din padure o capatîna de c.rasi cu narea de foc" înfierbîntîndu-l. pentru a-l învia (52. p. c. p. p. 865). Dumnezeu daruiestecelui }'>lecat a-I caute un c. I... . Vîlva învinsa în lupta devine c. Dumineca.p. Pentru a-si ajuta stapînul. pamîntul (ibid. sa-i dea de mîncat :si· sa-i caute în cap. dar fata.chemat scuturînd un fir de par din capul fetei de împarat care s-a însotit cu yoinicul (52. Altadata.95 e mai !bun de scaldat". 15). 471). 1158). .suflaia. Fata e rasplatita (52. serveste si pentru masurarea vitejiei. c. unde i se da armasarul de 99 ani cu 99 de inimi ca sa ocoleasca lumea de trei ori. Mazaran îi manînca inimile si devine de 99 de ori "mai tare decît cum o fost" (5. Cumnatii lui Cenusotca sînt înfierati pe spate de potcoava c. daruit de Dumnezeu si SI. Uneori. 685). nazdravan poate fi . dar armasarul moare.:si piarda "puterea cea nazdra vana . împaratulu'i (52. c. pot face paza în jurul tîlharului spînzurat. Uneori. c. C. omul e pedepsit sa ramîna c. El face Dcolul.de . '911-913). p. unde se afla apa moarta si apa vie. p. I. Uneori. 512). C. p. duce dupa sine toata herghelia (52. 489). C. au secat de tot izvoar~le". Acesta vine cînd suiera din frunza sotia voinicului si omoara toti c. La miezul noptii. între darurile miraculoase pe care omul sarac le obtine cu ajutorul margelei (mesei) nazdravane este si un c. p. p. II. p. pîna îl va încaleca cineva (83.. care se balega s bani (LXXXIII. 15). I. se preface în soarece si roade ata cu care era legata cheia de gîtul zmeoaicei (5. Un atare c. p. 50). 864). cînd intra în el. se preface calugar ca sa ademeneasca fata în corabie (LXXXIII. care are curajul sa-i ia inelul din deget. în unele variante ale basmului AT 563. Probele puterii). care înconjura într-o clipa. de îndata ce biruitorul îi pune capastrul în cap (83. Dupa ce stapînul sau iese din baie. El se arata recunoscator chiar redus la o capatîna dec. încît împaratul.

pica si bucatica din trupurile 10r"(86. pe ucenicul aflat dormind. placîndu-i a fi înconjurat numai de bogati (ibid. ucenicul de fierar nu doarme si îi pune ei capastrul în cap. acesta a devenit imediat om (52. 862). Intreceri fuga). voinicul cîstiga purtîndu-l între picioare (XV. p. alaturi de un sac cu nuci. p. 357). e luata în' . Un baiat sarac intra sluga la diavol care îi da sa lucreze cu un c.. deghizati în saraci. dracul se razbuna pe o mireasa care îl înjura.. 295). mînzul va trebui gonit în galop în jurul satului tot timpul cît sta popa în biserica dumineca si atunci "vor începe izvoarele a slobozi apa-n fîntîni" (60. popa de catre Dumnezeu. prefacînd-o iapa cu care aduce lemne (ibid. blestemat de maica-sa sa n-aiba odihna în pamînt pîna nu-i va aduce fata (AT 365). p. pentru ca nu i-a primit la ospat.. pusi pe doi c. mirelui pe care îl cîstiga (52. v. (81. 781-782). p. c. Metamorfozarile în c. 66). Ca sa-si omoare nora. Vilis îi taie în bucati (81. p. Constantin. trupul este taiat în bucati si pus într-lln sac gaurit. Alteori. I. de catre necuratul si pus mereu la carausituri (52. dar fiindca nu vrea sa-I primeasca în curte.96' solomonar". p. p. 1284). apare si ducerea unui c. (60. popa e prefacut c. p. în snoavele propriu-zise. v. aveau un rel important. în întrecerile cu dracul (zmeul) cel prost. Petru în c. 96. p. 374). Pedepse). Impostorul care a pretins ca a omorît balaurul este legat "de coadele a doi cai neînvatati si dîndu-le drumul l-a rupt în doua" (41. Vrajitorul prefacut lup înghite c. Sufletul fetei care s-a spînzurat a fost prefacut în c. 32i. iese din groapa si încaleca pe mormîntul prefacut în c. reprezinta în genere un mijloc de pedepsire. intrînd în ea în ziua nuntii si dînd un vînt de sare acoperisul casei.83). 480-484). "de 1" împotriva interdictiei. care petrificau pe cine îi încaleca. Omul bogat este prefacut de D-zeu si Sf. în spate în jurul lacului (AT 10S2). 25). slujindu-i apoi de c. II. p. 195). Strigoaica poate preface în c. împaratul trimite în dar doi c. în vechiul sistem al pedepselor. p. IV. p. Nasa pune ramasag pe c. voinicului. si daruit unui tigan sa-si care carbunii cu el (5. fermecati. Prevenit de o baba. Fiindca a strigat c. la locuinta lui. I. încît "unde pica nuca. într-un basm-snoava. Frecventa este pedepsirea prin legarea de cozile c. p. daca îi pune capastrul în cap. Feciorul cel mare al unui sarac este facut.

143). Hotul se da de gol cînd nu stie cu care ochi nu vede c. A furat c. dar solomonarul. p. împotriva ciumei sau holerei. C. înainte de a-l fi pierdut stapînul (5..c. caci ea îi da puterea asupra balaurilor (XXXI a. tes pînza. Camasa. "camasa de izbînda". apoi îl convinge pe pagubas ca a intrat c. C. în verde îsi pierde identitatea de îndata ce ploaia spala vopseau a (5. dar nu stia unde sa le aseze. 769). vîndut de tigan nu manînca fier si omul nu-i poate pune frtuB. Cînd li se fura c. si clocit de femeie. 5324). într-o . I.. 9).bostq. 5313).judecatorulle da dreptate pagubasilof. dar nu se mai întoarce 'Cu nici unul (5. fura si c. 5304. stîrnit de bostanu1 plecat pe coasta. Solomonarii se nasc îmbracati într-o c. 331-332). unuia care dormea fiindca n-a vrut sa~lderanjeze din somn (5. Dupa o legenda. O femeie . femeiesti au fost facute de diavol. în pamînt (12.52. dar e prins si ciomagit (5. (5. 5718). iarba cu barosul (5. Omul plecat cu c. se confectioneaza o t:. p. t6t satul trece pe rînd prin gulerul camasii tinuta de un om. 4973). o dezgroapa.ul e: luat drept ou de C'. porni:tcu el (5. si dispare eu el (5. sau ca a cazut din copac îIi spatele c. f derîdere predilectia tiganilor pentru c. altitele c. celelalte iepe (5. 420-421). de piele. furat (5.I). Hotul marturisesteca a furat doar un capastrudecare se tinea o . 4932). tiganului moare de foame si stapînul se razbuna. Acesta îi taie coada si o înfige' în drum.. 5454). C. 5702). o croiesc si cos c. Cel prins asupra furtului marturiseste ca numai doi erau c. 5452.5326). 5325). De seara pîna în zori torc cînepa. îi da hotului sa tina de c. Parintii o îngroapa la nastere. 4926) sau se duce calare sub pretextul de a-i aduce celalalt c. . dar tocmai at~nci c. vopsit. p. 5320~. anume. avînd putere apotropeica.adesea mai multe fac o c. Hotul încaleca în gluma c. 5319).ingura noapte. dupa ce creste. De obicei. din curtea bisericii pentruca îl credea fara stapîn (5. Dumnezeu le-a pus pe umeri (52. mînzul care a iesit din ou (. ca sa nu fie atinsi de molima (LXV. sa-I ajunga pe cel ce i-a luat de la sotie scroafa si carul cu boi. A fost închis pentru ca a gasit un'. a. pe care i l-a furat. A furat c.. sau marturiseste c'a i-a stat în drum si a vrut sa sara peste el. iar iepurele. 5321). p.iapa ou mînzul dupa ea (5. Cînd gaseste o potcoava. p. Astfel. care îl urmarea mereu (5. 5315).dacaghicesc ce are el în buzunar (5." -J ~ ~. O pun într-un par la marginea satului. 5329). batînd.

Acestea nu pot redeveni oameni decît dupa ce sora lor le-a facut sase c.98 în basme. "nu s-a prinde nici un rau. C. se trezesc si se iau la bataie. din fir de paianjen care o apara de Mama Padurii sa nu-i suga sîngele (LXXXIII. Sotul în piele de animal (AT 425) îsi blestema sotia sa nu nasca pîna ce nu va atinge-o el. 282). daca o îmbraca. 1. mama celor trei frati. e încarcata cu felurite însusiri magice. p. p. ea învie si se casatoresc (42. p. p. 518). Trei frati saraci nu se pot însura pîna ce o· vrajitoare îi sfatuieste: "Puneti sa va faca o camasa în care sa intrati toti trei fratii. p.ielelor. O anumitac. si "o camasa prin care nimeni nu putea trece" (41. Serpoaica. c. pe care. p. pîna ce mama lor le spune ca sînt frati si trebuie sa salveze pe fiica împaratului (5. otravita provoaca moartea temporara celui ce o îmbraca. îi preface "în sase lebede si-i blestema sa se duca peste noua mari si noua tari". Atare c. de pe fata. retinîndu-i ca sa le-o dea. voinicul se casatoreste cu zÎna careia îi fura c. p. Voinicul prefacut sarpe daruieste c. dar si ea îl blestema sa nu-i poata . II. fara sa se uite înapoi si sa se îndui~seze de rugamintile ei (52. Serila. C. rasplateste pe voinicul care a slujit-o un an ca sa scape de blestemul parintilor cu o c. 477). p.). p. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea din sulitele voastre. 444). în timp ce acestea se scaldau la:Muntele de marmura (LXXXIII. poate fi si arma de aparare miraculoasa. nOClve 'Sau binefacatoare. mama vitrega a sase copii pe care îi persecuta. 595). fetei ca semn ca o vrea de sotie (52. Voinicul prefacut cerb de zîne redevine om numai dupa ce trece prin c. acolo va sînt scris~le'" (41. Sotia plecata în cautarea sotului fugit pentru ca i-a ars pielea de sarpe (AT 425). p. "fara sa rîda. Miercuri o c. nici o boala de tine" (52. 251). dar eficienta ei e împiedicata de relatarea tovarasului credincios care împietreste din aceasta cauza (LXXXIII.. în variantele basmului AT 653. p. Astfel ei sînt adormiti de c. 827). primeste de la Sf. apare si în unele variante ale basm ului AT 516. între altele. într-o singura noapte. fara sa vorbeasca". Un baiat servitor la norocul lui (prefacut în "cucoana") primeste. "se îmbraca în camasa de izbînda" si se duce la casa din padure unde izgonise copiii. împarateasa. Miezila si Zorila (v. 1. 520). într-o seama de variante ale basmului AT400. 182-183). Fiul împaratului scoate aceasta c. cosînd pe ele "numai stele si luceferi" (51 a. 41 si urm. poate indica viitoarele sotii. 1031-1033). redevenita fata. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. Murgila) face cîte o c.

împotriva sfaturilor sorei. iar în caruta e asternuta piele de cerb" (52. înseamna ca~eaîl înseala (81 a. cu coarnele aurite". c. p. p. v. p. p. v. 27). se întîlneste si cea prin care împaratul cere fetei istete sa vina "nici cu camasa. baiatul bea apa din urma de c. 44).sau sa-i albeasca "camasa de mire cînd ti-oi spala-o eu" (79. Fata. Dupa ce' sora-sa este aruncata î~ fîntîna de impostoare. se ia la întrecere în fuga cu ariciul (v. cu soarele în piept (LXXXIII. "Mama Padurii are caruta înhamata cu cerbi. avînd în vîrful coarnelor "un leagan împletit numai în fire de matase". Sora lui se suie în leagan sfîsi continua astfel drumul prin padure (86. Baiatul care bea din urma de c. c. 410. p.99 nimeni spala petele de sînge de pe c. Sotia da sotului la plecarea lui în departari o c. iar apoi redevine urs (52. p. Feciorul unui împarat. lntreceri la fuga). 479). Fiindca prin rugaciunea lui a ajutat cerboaica sa nasca usor. (42. în basme. numai croita. zmeului (AT 328). de aur a zgripturoaicei. în legende. 515). 326-327). 106. care. p. iar c. p. p. p. e o· fiinta proteguita de padure si "crengile copacilor singure se pleaca ca sa manînce muguri" (LIII. fratii îsi spun patania în CÎntec si astfel e divulgata nelegiuirea. . I. C. orbita de impostoare.46-50). 213). (AT 510) face o c. daca se va înnegri. plecat în cautarea celei careia i-a zarit chipul. Copiii alungati în padure de vitrega (AT 450) sînt torturati de sete. se preface într-un c. între probele de întelepciune. neterminata (86. apare mai adesea o fiinta sau un obiect metamorfozat în c. Sarcini de pierzanie). dar îl închide în pivnita. Eroul izbuteste prefacîndu-se în purice ascuns în saltea care îl musca noaptea pe zmeu. îsi scoate c. ~23). 281). Fata se îmbraca cu o c. cu flori "cum nu s-a mai pomenit pe lume de frumoasa" pe care o da numai p'entru un ochi. îsi scoate sora din fîntîna (60. Cîine Cerb. disperat. pîna ce acesta. între sarcinile da te celui pîrît de invidiosi se afla si cea de a aduce c.. p. si "se facu un cerb mare si frumos. decît ea (14 a. Catea v. Probe de întelepciune). 954). p. apoi c. ursul e vindecat de c. recapatîndu-si astfel vederea (86. nici fara camasa" (AT 875). Arici. Este prefacut morar la dorinta lui. Fratele este trimis de baba fermecatoare sa aduca c. spinteca pîntecele unui urs. în unele variante ale basmului despre animale AT 275.

îndragostita de lupulnazdravan care vrea pieirea fratelui ei (AT 315). îi cere copilului sa-i scoata plamînii si sa-i puna în patru gramezi în jurul copilului adormit. Copilul traieste multi ani în mlsea.. Harap Alb sta ascuns în groapa pîna la asfintitul soarelui. Sora necredin-· cioasa. p. pascalitorulloveste cu batul pe feciorul de împarat prefacîndu-l în c. C. p.îl vîra în masea""avea o masea bortoasa si acolo îl tinea ca în . p. p. 1235- . "un corn allui era cît un stejar". se preface bolnava la insistentele lupului. c.si îndata se facu dintrînsul o caruta cu doisprezece cai de foc" cu 'care rapesc pe fata (32 a. p. Copilul promis diavolului escapat de un c. de aur care noaptea redevine flacau în iatacul fetei (AT 516). "Afin lovi de treLori în burta. caci "din corn îi da mîncare". A doua zi. sa-i aduca "pielea cerbului cu cap cu· tot.rte: " . La întoarcere. Baiatul care pîndea zînele scaldîndu-se in lac. o vulpe si un ieplIre" (52. cum se gasesc". Harap Alb e trimis de spîn în padurea c. p. p. apoi baga într~însul pe feciorul de împarat". Cei solicitati sa ajute unuia dintre ei iau aproape întotdeauna partea reptilei. 416-417).se întovaraseste pe drum cu un cititor din pascalie. asa batute cu pietre scumpe.. voinicul îi tine pa.. p. Ca protagonist.. Apoi se întorc acasa (LXXXIII. 595). II. Vînarea lui era deosebit de periculoasa. întrucît sînt momiti de promisiunea acesteia "ca-ti voi da tot ceea ce ceri tu" (60. Totusi. c. calauza (12.dnd a murit c. 41). c.. e mai importanta. 63). acestea s-au prefacut în "patru cîni: un lup. timp de trei ani. rupînd coarnele c. nu poate fi înghitit din cauza coarnelor. 577). II. (24. deoarece are "un ochi otravit si cînd 1-0 pironi spre tine. joaca un rol sters. Cînd moare.casa". pe care îl învinge (LXXXIII. nu mai traiesti". 96-'-99). un urs. apoi intra iarasi în cerb". Astfel poate patrunde în odaia fetei unde "feciorul de împarat iesi din cerb si o saruta pe frunte. cînd promisiunea c. Baiatul taie balaurul si ia c. 282). Aude dela ursitoare ca poate redeveni om numai daca trece prin camasile i(':lelor în timp ce acestea se scalda si astfel scapa de farmec (LXXXIII. 30). tovarasul credincios(AT 516) loveste busteanul ielelor ude trei ori si se facu un cerb de aur frumos. Vaca nazdravanacare naste un baiat se lupta la podul de argint cu un c. e prefacut de acestea în c. urias. D lIpa ee îi taie capul. Ajungînd la curtile fetei. Apoi îsi trimite fratele dupa lapte de cerboaica (82. io stiu ca îmbli dupa soare si dupa luna . în lupta cu sarpele (sau cu balaurul). Dafin plecat în cautarea iubitei ajunge la curtile ei unde Afin. ca io te-oi îndrepta ca unde sa le cat". p.

p. unele confirmate de documentele contemporane sau apropiate acelei epoci (17 legende).într-o clipa fura în codrul de argint. în prima colectie de legende istorice. Letopisetul de la Bistrita. Cartile sacre au retinut întotdeauna naratiunile cu profil mitic de sorginte populara. fara sa-si piarda atitudinea critica a celui ce urmareste veracitatea faptelor.191 1237). care mînca oameni este împuscatla cererea împaratului de un tigan care primeste o caruta de galbeni (81 a. iara va fi bine. apoi cronicile ulterioare din Moldova pun întemeierea Moldovei în legatura cu zimbrul urmarit si omorît de Dragos Voda "de la Maramuras". 215).. 1. 522). altele (8 legende) de o veracitate mai restrînsa.despre ajutorul primit de Stefan cel Mare de la mucenieul Dimitrie în lupta de la Codrii Cosminului. Grigore Ureche nu uita sa consemneze traditia orala . O sama de cuvinte."zic unii" . 439~441). îndeosebi prin cronici. un înselator ia forma unui c.cere ginerilor sa-i aduca cît mai repede "lapte de la caprioara din codrul de argint". pe care o asaza în fruntea cronicii sale. Cronica anonima munteana relatea~a sumar descalecarea lui Radu Negru în 1290 din tinutul de peste munti în jos pe apa Dîmbovitei. p. în trecutul îndepartat. într-un fel." Cercetarile istoricilor au dovedit totusi ca din cele 46 legende povestite în O sama de cuvinte. o buna parte sînt veridice. p. Numai gTadinarul Nu stiu izbuteste cu ajutorul calului nazdravan: " . Un c.pe. bine va fi. cine precum îi va fi voia. în care doar se it . legenda precede istoria. într-o varianta a basmului AT 560. se întîlnesc prin scrierile istoricilor. iara cine nu le' va crede.cea mai mica cu gradinarul curtii (AT 532). împaratul ce cade bolnav dupa ce îsi marita fetele. prinse ciuta (caprioara) si o mulse" (7. în masura în care e inclusa în cercul observatiilor celui ce scruteaza trecutul. asa va face. si fura sotia cu palatele împreuna cu cartea miraculoasa care punea la dispozitie 3 soldati (81 a.. întemeind domnie noua pîna la Dunare. cum se poate vedea în chip eXEmplarla Herodot. Ion Neculce paseste mai cu îndrazneala pe acest fagas.llturiimoderne. Cercetarea povestilor populare e un capitol al c1. Cronicile românesti consemneaza legendele despre întemeierea celor doua state românesti. îndemnul la prudenta e marturisit de la început în formularea devenita aproape proverbiala: '"Deci cine va ceti si le va crede. unele legende privitoare la întemeierea cetatilor de scaun sau la figurile domnitoare proeminente.

mai cu seama cele ce relateaza dialoguri. replici caracteristice. Lectura manuscriselor a dat la iveala un numar infim de basme si snoave de obîrsie populara. culegînd si publicînd întîia colectie de basme sîrbesti. în anexa colectiei. legenda Persephonei s-ar gasi labaza multor basme prin faptul ca oglindeste alternarea dintre iarna si vara. distribuite dupa lungime (27 "naratiuni mai mari". dupa cum arata în gios. p. Preotul Iorga din Cocorasti-Prahova. 16 "mai mici"). 439-495). chiar daca Wilhelm Grimm semnala pe alocuri tonul nepotrivit unor atari naratiuni. care e o varianta a tipului 851. în volumul Walachische M archen. cu numeroase înfiltrari romantice în zugravirea peisajului si îndeosebi a starilor sufletesti. Fratii Schott îsi urmeaza modelul si în maniera stilistica de a reda povestile populare. cei doi dadeau la iveala 43 naratiuni. il! unele întrebari si raspunsuri fiind luate din cartile religioase. Arthur Schott culege în Banat o seama de povesti românesti pe care le publica împreuna cu fratele sau Albert. Pacala (Bakala) n-ar fi decît un zeu al soarelui decazut în ipostaza unui ghidus. a scris un basm pe la jumatatea secolului al XVIII-lea care e o varianta a tipului Baba si dracul (Schullerus 821 I*). colectia fratilor Schott cuprinde basme propriu-zise (32). Timotei Cipariu a notat 10 povesti scurte (4 basme despre animale. Impulsul pentru culegerea si studierea naratiunilor popuIare a fost dat de colectia fratilor Grimm (1812). . 3. . Izvorul folcloric nu e pur. Celelalte ramîn ipotetice. Ca si Kinder-und Hausmarchen a fratilor Grimm. alaturi de snoave (20) si legende (14). Alte 23 povesti vor fi publicate în reviste în anii 1857-1859. Karagic este printre cei dintîi care le urmeaza exemplul. fiind ramase în manuscrisul inedit din 1831.etc. întrebîndu-se din ponturi cu o fata a unui împarat. 6 snoave si anecdote) care nu au stîrnit nici un ecou. . A. Celelalte specii au fost luate în seama în chip cu totul sporadic. în 1845. Staufe. Prin anii 1852-1859 mai culeg povesti românesti L. Astfel.în chip curios lipsind basmele despre animale. evidentiaza un sîmbure de adevar.' Abia 6 legende s-au dovedit nefondate (LXXXII. Albert Schott încearca o interpretare a basmelor si snoavelor în sensul mitologizant inaugurat de fratii Grimm. Prin 1839.. data fiind atitudinea ostila fata de atari "basne~'. iar un anonim moldovean nota pe un manuscris în 28 martie 1797 basmul nuvelistic Istoria unui voinic întalept si învatat. fara ali-se putea denega asertiunile. 2.

Povesti (1860). Din întreaga colectie de peste 50 povesti (celemai multe provenind din Nasaud) el a publicat abia 7 naratiuni scurte în brosura Prosa poporala.· Colectia lui Obert apare postum în volumul Rumanische M iirchen und Sagen aus Siebenbiirgen în 1925. care le aduna apoi în brosura ce nu semai vede astazi prin biblioteci.pe care le publica numai în reviste germane. cerînd sprijinul binevoitorilor în Foaie pentru minte din noiembrie 1859. în forma rezumativa schitata de culegator. totusi cu vizibile influente ale stilului livresc. 4. a cauzat extrema popularitate de care s-a bucurat colectia de basme a lui Ispirescu. Exemplul este urmat în acelasi an de Petre Is'pirescu. Perrault. consemnate de scriitorul maghiar de la românii din Cuci (lînga Ludusu de Mures). Ea a ayut o soart~ întrucîtva similara cu colectia fratilor Grimm. apoi editia cu acelasi titlu din 1882. O. dovada cele 60 republicari de diferite feluri. Desi anterioare ca data a culegerii. La aceasta s-aadaugat împrejurarea ca era priIIla colectie la îndemîna scolarilor si a celorlalti îndragostiti de basmul popular. Apelul difuzat de el prin Foaie pentru minte. împreuna GU brosurile Snoave sau povesti populare (1873. snoave si glume (1883) si Povesti morale (1886) alcatuiesc cea mai întinsa colectie -de naratÎJ. inima si literatura din decembrie 1858 prin care solicita sa i se trimita productii folclorice din toate partile "pe unde se mai afla picior de român". predominînd basmele propriu-zise).103 R. îndeosebi basme propriu-zise (73) si snoave. fiind culese de el si de doi colegi gimnaziali. în aceeasi vreme. Pîna acum. Volumasele ulterioare. au valoare redusa cele 6 basme nepublicate. folosind graiul simplu muntenesc. Waldburg si F.mi populare. din Muntenia si Oltenia (foarte putine provin din celelalte provincii). Sbiera. volumul lui Sbiera e' cea mai întinsa colectie de povesti bucovinene (54 naratiuni. începe sa culeaga povesti Mircea Vasile Stanescu Aradanul. fiind transpuse în stilul celor maghiare si cu interventii în schema narativa. Peste doi ani va publica întîi1e povesti din Muntenia scriitorul Nicolae Filimon în ziarul Taranul român. Cel dintîi român care paseste sistematic la culegerea povestilor este bucovineanul Ion G. cu titlul impropriu Legende sau basmele românilor (1872-1876). Povesti poporale românesti au fost culese prin 1855-)856. în mai . 1874) si volumele Basme. întrucît povestile provin numai din satul natal si cele învecinate. Obert. dar publica te abia peste trei decenii.nua avut ecoul dorit. Netezimea stilului în care au fost povestite.

Ca atare. iar Afin e zeul Marte. prelucrari pentru a le face mai "rationale". latinist dominat de t~oria mitologica a fratilor Grimm. oratii.cele din mitologia clasica. "un fel de naratiuni satirice scurte. El nu întrevede nici o modificare din antichitatea clasica pîna la basmul de azi. Poetul Ion C.)~Cîteva basme au fost luate nemarturisit din colectiile Filimon si Ispirescu. sustinînd ca limba româna.104 illlCa:'-masura" cu-cea 'a lui Karagic si Afanasiev. în care cauti 'sa demonstreze strînsul paralelism dintre mitologia clasica si basmul popular. Atan~sie Marienescu. Dupa cum Petru Maior forta argumentarea. Dupa 1870 se ivesc si primele încercari de interpretare stiintifica a povestilor populare. tot astfel Marienescu e convins ca Metamorfozele lui Ovidiu sînt prelucrari "din povestea poporala". precum sunt. mai pe întelesul paturii cultiva te. ' 5. Atari apropieri necritice dintre mitologia clasica si basm au discreditat încercarile ulterioare din acest domeniu.F5ndescll da la iveala. Bogdan Petriceicu Hasdeu va deschide noi orizonturi în cercetarea basmului popular.. derivînd din latina vulgara. este prin aceasta mama latinei clasice. Fundescu.cu augmentari succesive pîna '-la editia din 1896 (18 basme. Ispirescu. adica legenda istorica. Astfel. 55 snoave etc. uitînd propria asertiune ca legendele scrise de autorii clasici reprezinta elaborari. împarateasa mama "e Clymene" sotia lui Merops si iubita lui Apollo(cu care îl are pe Phaeton). distingînd trei specii: "traditiunea populara istorica. el nu se îndoieste ca personajele populare de la noi sînt identice cu. prin aceasta îndepartîndu-se substantial de modelul popular. la 'unele multumindu-sesa schimbe doar titlul-pe~tru camuflare. iar arapul ce aduce buruienile de leac nu e decît însusi Merops. treaba folcloristului fiind doar de a le detecta de sub învelisul numelui si ipostazei folclorice. cei doi copii cu parul de aur (AT 707) nu pot fi decît dioscurii Pollux si Castor. pacalituri si gJiititori. dar "originalul povestei s-a sustinut pîna azi" în repertoriul folcloric. . în prefata colectiei lui Fundescu (1867) el da întîia clasificare a "genului narativ". deoarece numele lui înseamna "fata arsa de soare" etc. o colectie maî restrînsa. Sub titlul de senzatie Descoperiri mari. Basme. Haltrich) sau din cele trimise lui de culegatorii transilvaneni. supranumit si Afneios. Dafin din basmul cu acelasi titlu (AT 516) nu edecît Daphaos. adica Phaeton.. anecdota. publica o seama de articole în periodice sau în brosuri despre cîteva basme din colectiilepublicate (Schott.

Hasdeu a fost preocupat în chip deosebit sa dea la lumina mitologia populara. acelea despre tigani sau evrei" si basmul "prototipul romantelor literaturii celei culte si chiar al dramelor moderne. Lazar Saineanu. El a fost preocupat si de problema clasificarii basmelor si în acest scop a sugerat elevului sau C. Hasdeu e autorul primului studiu monografic despre . la slavi. Jivotnîi epos na . Teoria onirica) în articolul Basm din Etymologicum M agnum Romaniae (1893).. în Das Ratsel der Sphinx (1889) explica geneza basmelor din visurile de groaza. von Hahn. Cea mai însemnata actiune în acest sens e difuzarea chestionarului Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba româna (1884) în· care întrebarile 123-206 se refera la obiceiurile. care. în 1894. Straduinta de a detecta radacinile traco-dace din credintele si miturile' românilor nu l-a împiedicat de a releva provenienta latina a multor elemente folclorice. G. precedînd pe cea z a lui Kolmacevski. ale carui convorbiri 'au . (1879). deducîndu-l din vis (v.47). El a elaborat o noua teorie despre originea basmului. care va fi realizat de elevul sau. la evrei (itc. reducîndu-Ila 28 tipuri (v. Numai împrejurarea ca studiul lui Hasdeu a fost scris în româneste l-avaduvit de primatul care i se cuvine printre precursorii metodei geografic0istorice (v.36. Metoda geografica-istorica).15. credintele si mitologia populara. la francezi. apade iu slavian .litS bunaoara. Mîngifer din colectia Schott nu poate fi decît împaratul Aurelian. convins ca în ea se mai pastreaza urmepreslave si preromane. La propunerea lui. întîia monografie si pe plan european. Clasificare). însa j~trecîndu-Ie si lasîndu-le departe în urma prin bogatia cOlllplicatiilor si prin puterea fantasiei". Krohn. socotitadeobiceiina"\lguratoareametodei finlandeze. Raspunsurile din vreo 700 localitati la acest chestionar ofera pîna acum cea mai bogata sursa informativa despre mitologia populara româna. Litzica retusarea substantiala a sistemului elaborat de J.un basm: Povestea numerelor la români. Bar (Wolf) und Fuchs (AT 1-5.37. El a lucrat independent de Ludwig Laistner. adesea alunecînd spre asertiuni exagerate prolatiniste (de ex. Aca4emia Româna a înscris la concurs în 1889 studiul global al basmelor române adunate pîna atunci. Studiul este.(1882) si mai cu seama pe cea a lui K. zisa si geografica--istorica. Cît de mare a fost contributia lui Hasdeu la aceasta lucrare monumentala se vede din multumirile din Prefata aduse "d-Iui Hasdeu. poreclit "Mîna de fier" ca si protagonistul basmului). se pare.

.. Capcîni-Capcauni-Catcaunl. Ca atare. citînd paralele straine(LXXXIV. în cîteva articole. Ea ramîne mereu un izvor de inforazi matii de natura bibliografica. p. 175-190). de origine literara. Sprijinul era cautat numai în datele cronologice. ceea ce nu.100 fost totdeauna pentru autor cea mai buna scoala practica" (LXXXIII. Lucrarea e pretioasa prin prezentarea întregului reper. Teoria indianista). el era convins ca basmele provin din India. folosind o bil. studierea lor nu înseamna decît urmarirea cailor de raspîndire din India pîna în Europa prin filiatia textelor si traducerilor. în acest amplu proces.. autorul aratîndu-se neîncrezator în teoriile referitoare la originea basmelor. prefacute de popor în basme. clasificare pornind de la cel al lui von Hahn (v. Adept al lui Th. ca multe basme populare n-au venit ca atare din. evreii ar fi jucat rolul de intermediari între naratiunile venite din Orient spre Europa si zona Mediteranei. Saineanu a studiat monografic si cîteva legende : Zilele. încît el credea. caci povestile au circulat mii de ani pe cale orala. mitologic. (1895). Au fost influente reciproce între repertoriul popular si creatiile culte.>liografie greu accesibila.El alcatuieste un sistem de. ci din nuvelele si povestirile indiene. Partea teoretica e neînsemnata. toriu românesc cules pîna la 1893. babei si legenda Dochiei. ci mult mai modern. spre deosebire de Benfey. Lazar Saineanu întocmeste întîia monografie a basmelor românesti în Basmele române . India. el a urmarit unele filiatii de la sursa scrisa la basmul popular. Clasificare) care nu s-a impus din pricina numeroaselor suprapuneri pe care le facilita. mai cu seama cartile populare în care doar studierea amanuntita a motivelor componente în distribuirea lor pe aria de raspîndire poate aduce lumina necesara. Benfey (v. De aci si concluzia eronata ca fondul basmelor. nu este vechi. desi în fapt sedovedeste aderent al celei antropologice (v.p. fara sa po~ta dovedi ca'repertoriul de basme îsi are originea în creatiile culte ale antichitatii orientale. Sursa livresca era atît de importanta în ochii lui Gaster. 1-45. La acestea.. el aduce numeroase paralele straine. însumînd circa 500 variante. XIII). mai cu seama prin pretiosul Indice folcloric care se cere continuat. Moses Gaster a examinat povestile în raport cu cartile popuIare cu convingerea ca acestea din urma sînt sursa celor dintîi. poate constitui o dovada decisiva. Teoria antropologica).

Popescu si N. Sperantia par de asemenea a fi stenografiate. Densusianu si Th. mai exact. povestind-o în maniera proprie. Acest început nu a mai avut continuare. basme despre animale si un basm fantastic) redate "întocmai dupa cum le-am auzit de la povestitori" datorita faptului "ca totdeauna am recursIa ajutorul stenografiei" (2. 7. în revista Povestea vorbei (Bucuresti. îngaduindu-si interventii. 6. urmat de Zîna Zînelor. Gheorghe Alexici a publicat în Texte din literatura poporana româna (1899) 14 povesti (cele mai -multe snoave. Scrierea de basme reprezinta o ucenicie în ale literaturii. notîndu-Ie dupa dictatul povestitorului. Ileana Cosînzeana (1872) si Codreana Sînziana (1875) de M. p. care a intervenit mai adînc în osatura epica. apoi legende. Eminescu a consemnat si întîile basme cu caracter autentic. fara sa se . Creanga. în maniera cultivata de romantici. Nefiind publicate decît tîrziu (1902) ele nu au putut servi de model. ale lui Slavici. fratii Artur si Raul Stavri publica 4 naratiuni scurte din ciclul Din povestirile lui Ilie Pietrarul. în timp ce Pompiliu si mai cu seama Creanga o redau întocmai. o prima faza în care prozatorul îsi formeaza mijloacele de expresie.187 .poata sti daca sistemul de stenografiere poseda semnele necesare redarii. cu toate ca izvoditorii lor s-au marturisit folcloristi. Bogdan scriu basmele din colectiile lor cu multa libertate. 293). culese cu ajutorul stenografiei. Pompiliu. Dupa 1870 apare în literatura româna si basmul de factura culta. Florita din codru (1872) etc. între cele doua domenii. Creanga rezemîndu-se si aici pe graiul popular pe care îl ridica la mare arta. consoanelor înmuiate sa-q. Candrea. Problema respectarii autenticitatii integrale a povestilor populare a fost reluata în chip independent de mai multi folcloristi la finele secolului al XIX-lea si la începutul celui urmator. O.daca . încît variantele par mai degraba basme culte. Naratiunilepublicate -în Graiul nostru (1906-1908) de 1. în aceeasi orbita se înscriu si basmele povestitede Delavrancea. A. în acelasi timp. 1896-1897). atît ca scriitorii români de obicei nu se îndeparteaza prea mult de modelul popular..semnele djacritice . Ei trateaza basmul popular felurit: Eminescu si Slavici modifica pe alocuri si schema epica a naratiunii. precum si cele scrise de Enea Hodos. D. începînd cu Fat-Frumos din lacrima al lui Eminescu (1870). Basmele apar în debutul unor scriitori clasici în anii 1870-1880. N.: . Soacra cu trei nurori (1875) etc. Ileana cea sireata. A. de 1.

Legendele Maicii Domnului (1904). Povesti populare din Banat (1924) redau o parte din repertoriul banatean. în colectia cu profil . Povesti din popor (1895) contin 55 povesti (cele mai multe basme fantastice) din localitatile unde a fost învatator Ion P. a II-a mult amplificata 1895) si Rasplata. putine culese de alti colegi. în conformitate cu sistemul fonetic al localitatii respective. încercînd mai mult sau mai putin sa se apropie de cel al povestitorilor populari . pe care îl reda apoi în stilul sau. George Catana si PaulineSchullerus. Povesti din Bucovina (1897) cu 8 basme fara indicarea localitatii si informatorului . Cele 65 povesti (majoritatea basme fantastice. De provenienta bucovineana sînt 'numai Traditii popordne din Bucovina (1878..108 au fost adaugate ulterior. ed. Stradaniile lui Marian sînt continuate în Bucovina si nordul Moldovei de Elena Niculita Voronca. 11 din valea Oltului din vecinatatea Fagarasului) cele mai multe basme propriu-zise. Moldova (si Bucovina) este explorata mai întîi de harnicul S. caracterizîndu-se prin aceeasi vioiciune si prospetime. Naratiunile culese de Tutescu rivalizeaza ca autenticitate cu cele culese prin înregistrare mecanica. Povesti ardelenesti (1888).· învatatorul doljan Stefan Jutescu culege povestile dupa dictatul povestitorilor si le publica întocmai în volumasele sale de la începutul secolului De aceea. Reteganul. Povesti poporale din Banat (1908) si Din lumea povestilor. totusi Moldova (îndeosebi cea nordica) detinînd numarul covîrsitor.. Insectele (1903). mai putine din alte localitati. parte din acestea trimise de colaboratori. Cele mai multe colectii vor fi alcatuite în maniera traditionala: culegatorul retin~ rezumatul. 8. sub forma notelor. Acesta da la iveala stocul de legende: Ornitologia poporana româna (1883). cîteva snoave si legende) sînt culese de Catana din satul natal Remetea Pogonici si din Valeadieni unde a fost învatator. Fl. în Transilvania (si Banat) cele mai reprezentative colectii sînt ale lui Ion Pop Reteganul. în traducere germana: Rumanische V olksmarchen aus dem mittleren H arbachtale (1906). Cea mai întinsa colectie transilvaneana e publicata de Pauline Schullerus. Marian. care cuprind variante si din celelalte provincii. completarile explicative le face în subsolul paginii. Ea contine 139 povesti (126 din valea Hîrtibaciului. Povestile Banatului (1893).

Cerul si podoabele lui etc.întelepte (1914) si Firicele de iarb... · . Snoave (1893).Glume si povesti (1895).propriu-zise. La gura sobei (1895).unele îri mai multe variante. Unele volume retiparesc naratiuru publicate în celeanterioare. Cal. Vremuri . Radulescu Codin. Volumeleacestuta. îndeosebi din satul natal Tepu. Mai tîrziu.. Mitologie româneasca. reluat si amplificat în 1S92. Graiul vremurilor (1909). leu-paraleu (1926). O seama de legende cuIese de el din judetul Tecuci. Datinile si credintele poporului român (1903). of enciclopedic. Povesti si snoave noi pentru popor (1895).esi 8 legende. contin cele dintîi basme. va culege povesti din judetele Durohoisi Botosani Dumitru Furtuna. de" smeu. . Vine roata la stirbina. alaturi de cele noi care de obicei precumpanesc. Volumul Povesti si legende (1927) cuprinde 23 basm. alaturi de cîteva basme despre animale. Cuvinte scumpe (1$)13). celelalte cu precadere snoave. Cerbul de aur si alte basme pentru coPii (1893). .109 !. TudorPamfile. Cu putine exceptii moldovene si transilvallene. snoave. Muscelul nostru (1922) si Din trecutul no~tru .acutn cea mai întinsa colectie de basmepropriu-ziseumntenesti dupa cea a lui Ispirescu:51 variante. traditii si amintiri istorice adunate "din Oltenia si din Muscel (1910)." apoi snoave si abia cîteva basme despre animale.Nevasta lenesa (1926). Povestile din Muntenia au fost culese în cea mai mare parte de D.. au fost incluse în monografiile sale Povestea luniii de demult.a continpeste180naratiuni (majoritateacovîrsitoare snoave) pbvestite adesea în stil prea înflorit. povesti pe îndelete. Feti frumosi de odinioara. El s~a preo<::upatsi de repertoriul de legende. Cea dintîi 'e pîna . culese începînd din 1897 si povestiteîn maniera populara.Un taciune si un carbune. Basme culese din gura poporului. Vlasca. Alte basme (1893). Dîmbovita). Stancescu si învatatorul C. Moldova sudica e explorata de. îndeosebi de cele isturice: Legende. legende si .1z'Vodiri din batrîni (1912).poves~ tile culese de Stancescu provin din Muntenia centrala (judetelt Ilfov. Stancescu debuteaza la 19 ~ni cu ~olumurBasme culese din popor (1885). învatatorul Alexandru Vasiliti culege din satul natal Tatarusi repertoriul de. Volumele se succed la scurta vreme: Snoave sau glume populare (1892). Firisoare de aur. în intimitate cu batrînii povesti tori. Stancescu a cules 47 basme.sînt inserate numeroase basme. Constantin Radulescu Codin publica basme si snoave culese" cele mai multe din judetul MUscel: lngerulromânului (1913).

· în camera speciala. preferintele. Dumitrascu si-a risipit colectia într-o multime de brosuri. ca "o pomana". Dupa o schitare a ocaziilor de povestit. relevîndu-se obiceiul de a-l corecta pe povestitor. pe lînga care au trecut. snoavele si legendele predominînd. el înfatiseaza succint ocaziile de povestit la aromânii sedentari si la c~i 'transhumanti.n e reprezentat îndeosebi în masiva culegere a lui Pericle Papahagi. 9. Acestea sînt colectiile principale de povesti. Repertoriul. Basmele propriu-zise sînt putine. Taina aluia (1906). de aci rigiditatea expunerii si oarecare schematism. covîrsesc snoavele. aratînd ca întrunirile femeilor la prelucrarea lînii.Aceasta îi prilejuieste o descriere a casei aromâne. au în genere cuprins miscelaneu. 1. Basme aromâne (1905) care contine ~"'\ 139 basme propriu-zise si (cîteva) despre animale. Tutescu si N. Cel dintîi care se ocupa si de povestit ca fenomen cultural este Pericle Papahagi. Povestile megleno-româ. Povestitul ar avea ca resort principal îndepar-. Dafii (1905).113 Repertoriul oltenesc se afla în volumasele publicate de St. Radulescu Codin da note sumare în prefetele primelor colectii. Dumitrascu. în care releva primatul barbatilor. constituie o ocazie de cape. iar în· Ingerul românului (1913) aminteste în treacat functia apotropeica a povestitului. destul de întins (94 naratiuni).tenie pentru povestit. Desfasurare~ povestitului este descrisa sumar. Repertoriul aromâ. stîncile. prezinta fisele povestitorilor de la care a cules. tarea relelor de casa povestitorului si este considerat ca un act de binefacere. reactiile ascultatorilor etc. Capidan în Literatura populara la megleno-români (1928). cules dupa dictat. unele greu de gasit .. în Legende. ca mijloc de înlaturare a duhurilor rele. Cercetarea a avut în vedere doar materialul epic. Volumele lui Tutescu: Din trecut (1901). O parte din sfinti (1908). N.nilor sînt publicate partial de Th. . C. puternic colorate de duiosia amintirilor. traditii si amintiri istorice (1910) schiteaza portretul a doi povestitori batrîni. mecanismul transmiterii. Alex. în fapt niste portrete lirice. 1. fara o problematica constanta. Peregrinarile cu turmele au favorizat povestirea legendelor legate de toate vaile. Vasiliu dezvaluie amanunte mai multe în prefata colectiei de povesti. Din vai si vîlcele (19J1) devenite demult o raritate. în Basme aromâne. fîntînile. povestile în nuditatea lor. provine de la copii de vîrsta scolara. fara încercarea de a surprinde radacinile lor în constiinta populara.

Dupa înfiintarea Institutului de folclor (1949).lectivul s-a servit si de informatiile date de fisele întocmite pentru bibliografia generala a etnografiei si folclorului românesc.literar este urmarit în strînsa conexiune cu viata Fenomenul potrivit coordonatelor stabili te de D.-111 Fenomenul povestitului va fi studiat la mai mare adîncime în cadrul cercetarilor monografice ale Scolii sociologice de la (Bucuresti. parerile despre verosimilitatea naratiunilor. sursele repertoriului de povesti. Culegerea povestilor a fost calauzita de telul de a surprinde fenomenul în totalitatea aspectelor lui: a} descrierea povestitului. Pîna acum a fost publicata numai tipologia bibliografica a snoavelor (LXXX). snoavelor (aproape 4000 tipuri) si legendelor (vreo 5000 tipuri). Gusti. cercetarea povestilor populare a fost reluata în cele doua compartimente principale: faurirea tipologiilor bibliografice. lucrativa si educativa). ocaziile de povestit din cadrul satului si din afara lui. Au fost terminate prin 1962-1963 tipologiile bibliografice ale basmelor despre animaJe (vreo J250 tipuri). c. potrivit speciilor de povesti. 1" . Fenomenul povestitului a fost urmarit în coordonatele lui definitorii (terminologie. b} detectarea repertoriului si înregistrarea lui mecanica si c} transcrierea si orînduirea în arhiva. compli'f nind lacunele lui Schullerus si culegerea sistematica a repertoriului de povesti. au fost inventariate si legendele de toate categoriile. Clasificare). iar cea a basmelor propriu-zise a ramas în impas.. Din materialele publica te. Alaturi de basme si snoave. cu referiri bibliografiee la cele din catalogul tipologie al lui Schullerus si la alte colectii.c'are au fost categorisite tematic (v.1 iar în încheiere functiile. lui (estetico-distradiva. în cercetarea bibliografica a colectiilor si periodicelor. cea mai amanuntita expunere este prezentata de Ion Cazan în Dragus .L lor si verosimilitatea lor. cele patru cadre si patru manifestari. parerile despre originea povesti~-··~·~. Repertoriul este înfatisatnumai în rezumatele variantelor structura te pe episoade si inotive.ealui la povestitorii cei mai buni. functiile povestitului.Literatura populara (1947). 10. Fenomenul povestitului este descris în limitele lui definitorii: terminologia. în cercetarea repertoriului s-a urmarit mai întîi epl1lizar. fiintele fantastice din basme. colectivitatii. categoriile si tipurile de povestitori. ocazii de povestit. influenta cartilor si parerile despre bunii povestitori).. . modul de învatare.

951 pe ciliildri de fonograf). Fiecare povestitor îsi are fisa lui biografica. XCI. în volumul V (1932.u parcurs toate colectiile. împreuna cUcele 2-3 cuvinte ca:tele~au ptQvocat.CÎte de raspîndita). . 88-93) se afla o . Repertoriul românet.diIi'. mai ampla. Primul loc îl ocupa monumentala opera bibliografica despre cole~tia fratilor Grimm izvodita de J. provine. de cîte oriap9vestit-o. Locul variantelor românesti este la sfîrsitul grupei' roilianice. iar altcercetatoranotatgesturile. Staufe-Simiginowic!l etc).ditoriului prezent.112 cri ajutorul cataloagelor fipologiceale h. ca o pUllte de legatura cu grupa slavica.J:retatiantenor. urmata de bibliografia principalelor colectii .schita a istoricului preocuparilor pentru culegerea povestilor la români.apo} parerile despre verosimilitatea ei. La fiecare naratiune au fost consemnatedatele privind "biologia" ei (dela cine. unele publicateîn leriodice germane -greu accesibile (Schott. 153 au fost publicate în Antologie (5.' precum si reactiile aU. Cele culese au fost transcrise si orînduite dupa numarul de inventar. sau mai sumara dup~ talentul dovedit. I-III. multumindu-se cu ceea ce a inventariat Saineanuîn întinsa lui monografie si cu colectiile (si antologiile) publicate în germana. Necunoasterea limbii române a silit pe cercetatori sa se limiteze uneori numai la colectiile (si antologiile) publkate în limbile de larga circulatie. p. precum si al repertoriilor celorlaltipov:estitori anc.cdepovesti a intrat si în orbita cercetatorilor straini care au urmarit variantele tipurilor pe aria lor de raspîndire. Autorii nu P.u Schullerus si Thompson. a fost schitat pe o fisa' rezumatulnaratirihii (pentru a servi la identifiqu'ea tipului si la clasificarea fiselor respective).pîna în 1962. 11. Bolte si G. ale celorlalti selectiv (elimiriîndU:~sebucatile . S-au cules aproximativ 300-0 povesti. Repertoriul celo:(talentati a fost înregistrat global (cu exceptia pe alocuri a' celor învatate ~ecentdin carti). Polivka (XIX). . pasajelecaptivante.'sursa livresca): în timpul impriinarii. p. 445-466). 'spre a fi apoi inserate la textul transcris de pe banda sub forma de' note. Unele înregistrari aufost facute cu scop experimental pentru ase deliillita gradul de fixitateal naratiunilor în proza. Din cele 2000 culese. împreuna cu fotografia etc. XVI. în ci doua faza aii fost înregistrate povestile pe banda de magnetofon (pînaJn :1. In volumele (1913-1918) sînt indicate variantele românesti ale I-III tipurilor prezente în faimoasa colectie.

Der Mannaus 1540. 1924'.dreiev. 3 variante). 4 variante) . AT 1696 AT 921 (AT. soarele se îndragosteste de ea.AT 875 .6. 1915.Der reiche Mann und seiri. G.113 ~ orîndui te 'cronologic. cazînd jos moarta. Andteiev. Schullerus~Lucrarea a servit ca izvor de informare de prima mîna pentru cei ce au studiat monografia unui tip de ba~ni. Megas. M. Der getreue johannes (AT 516. E. 428. Marchen von klugen Ratsellasern (1928. o varianta). 5 variante). 1928.. 2varianttb). Anderson..W. 1930. 9 variante). Christiansen. Dit! Legende vom Rauber Madej (AT 756 C. Cîinele tarului (A T 449 A ) în traditia populara maghiara (1959. varianta). numita si "pasarea plugului" sau "ceasornicul plugarilor" . Die magisclie Flucht (AT 313 . o varianta aromâna). ma sui!" si acesta a trîntit-o jos. nu mentioneaza dedt monografia lui Saineanll' si colectiile fratilor' Schott si Pauline Schullerus. 2 variante) F. 6 variante). Degh.. pe frumosul si nepatatul Soare.Die Tiere aujder Wanderschaft (AT dem Paradiese (AT 130. în schita sa bibliografici..W. Ciocîrlie Ciocîrlie. 6 variante). o varianta).Aarne. 1 -o ". ~ grafice: :fost-Aarne. 7 variante). care""Seîncheie: cu catalogul tipologic -al lui A. Die. Swahn. A. Aarne. p. conspectate variante românesti . AiJ. Ranke. O legenda bucovineana arata ca la început a fost o fata de împarat care s-a îndragostit de soare. dar mama lui o blestema sa se prefaca "în pasare si sa zbori toata ziua în sus. S-ar putea urca pîna la Dumnezeu daca n-ar exista vîntul turbat care o face sa turbeze.(AT f480. 1955.302.1923. pentru îndrazneala ta cea mare. A. J. Anderson. 1929. R.Die Legenae van den zwe.. de Vries. Rosch.'0 varianta) . 17 variante) . Kettenmarchenstudien (1.în urmatoarele studiimonone.P.A.). Die zwei BrUder (AT 300. The tqle of the two trO//Jellers (AT613. 1913. '4 variante). Antti Aarne. ca ai venit pîna aicea .Schwiegersohn (AT 930.P. V bersicht der M archenliteratur (1914).' The Tale of Cupid and Psyche (AT 425. A. 1360C. Paudler.210..i Erisundern (AT756 B.2 variante.etc. Der Pflegesolm des Waldgeistes (AT 667. Der Schwankvom altenRildebrand 1931. 1916. Th. N. Legendele interpreteaza dn tecul ei ca îndemnînd la arat: "la plug! la plug !" sau ca a vrut sa se urce pînala Dumnezeu: "ma sui. Die V olkserzahlungm von der Abschaffung' der A ltentatung (1937. 1927. A. Kaiseru1td Aqt (AT 922. 1934. J.1968. L. Aarne. .ugierige Frau (AT 670.· Der tiersprachenkundigl3c Mannundseine "Au A. Aarne. 1955. 1916. Roberts. 2'variante).E. plîngînd pe fiul meu. The Tale of the kind and the. ~ o'vari<inta) . A plecat spre palatele lui. K.N. -: Ciocîrlanv. 1914. Haavio. W. 297-298). unkind girls . Cîinii care o manînca raspîndesc turbarea (LUI.

328-330). Fiind o vreme frumoasa. împaratul ciocîrlanilor trimite ciocîrlanul schiop sa-I duca pe erou dupa zîna fugita (AT 400) tocmai la . s-atîta ce-am giucat pîna mi-am rupt un picior" (5.palosul fermecat . p. se leapada: "eu unul stiu ca n-am facut-o" (99. p. 140-147) . El a schiopatat de prea mult joc. tacuta. 48. II. îi tare chefoasa. Cînd ciocîrlia pleaca de jos sa se duca spre sfîntul soare. Ea se plînge ogarului care fugareste vulpea pîna la/vizuina. 335). ca pe unde am fost eu. p. sî bucina ie. Afost prefacuta în c. se joaca pe un cîmp cu o prepelita. "Fata se prefacu înciocîrlie si de atunci hojma ie drumul catre soare ca sa-I gaseasca si nu mai ajunge la el. dar cînd a doua zi e ger mare. V. 132). fata lui Ciocîrlan împarat. 61-62). pîna cade în latul pus de copii. p. dupa ce l-a prefacut în musca (85. este mereu victima vulpii "care îi mînca puii cînd îsi ara mosia. de aceea apare ultimul la chemarea stapînei: "Bucina ie. în basmele fantastice ciocîrlanul este de obicei calauza eroului sau eroinei pentru a ajunge la locuri extrem de îndepartate sau inaccesibile. 268). dar cînd o ajunge blastamul mamei sfîntului soare. a fost petita de feciorul Vîntului. de se ascunde în niste tufe" (99. c-un picior rupt.Nu t-î rusine la obraz.. cioflînc-cioflînc. mai ciocîrlane. sî bucina ie: iaca vine si ciocîrlanul cioflînc. p. 13). sa nu mai mearga neam de neamul meu si samînta de samînta mea . Ciocîrlanul schiop stie si în ce sta puterea Arapuschii . C. Cel mai adesea. I. care se înalta vesnic spre soare "pîna ce da de plaiurile Vîntului-turbat" care' o ameteste si cade iar jos (55. Dupa alta legenda. cioflînc. schiop. p. 40).. p.si îl conduce pe fiul de împarat pîna acolo. stapîna mea.p.. IX. dar spune prepelitei ca nu mai joaca fiindca s-:-a plictisit. selauda ca el a facut-o împreuna cu fratele pitigoiul. Ea însa se îndragostise de Soare si în ajunul nuntii s-a rugat de Maica Domnului sa o izbaveasca.Lasa-ma. porneste suparata pe pamînt. cioflînc-cioflînc. ducîndu-l în spinare. de unde o scoate de coada (99. C. VI. III. p.114 si ai vorbit cu dînsul" (44. Lia. . sotia care a ars pielea sotului (AT 425) este însotita de un ciocîrlan pîna la curtile acestuia (XV. 55). Foarte rar basmele despre animale aduc în scena uri ciocîrlan laudaros (AT 243 B*). Aceasta se faleste ca ea nu se satura de joc si cade si ea în lat (99. de cînd strig eu dupa tine si tu nu vrai sa vii! .

SI. Petru i-a luat fluierul. cu nasul vesnic prin oale si stînd numai la caldura. 88). p. C. p. împotriva sfatului c. Pîndeste vulpea si o fugareste pîna în vizuina ei. 7). Ogarul a avut odata o crîsma. însceneaza luarea copilului si lupta cu Toroiman care readuce copilul sanatos acasa si este îngrijit din nou de stapîn (AT 101 + 100). pe care i-a domesticit omul (LUI. dar o prinde de coada scoasa afara de ea ca pedeapsa ca o împiedica la fuga (99. p. viermii din cadavrullui Cain s-au prefacut în c. 329-330). p. . Baba alearga zadarnic.. Uneori. ea cînta prin padure însotind pe Zorila (Zorile) plecat sa -alunge întunericul (86. Cîine. 23). în care se aflau un iepure si un ogar: ogarul fugea mereu dupa iepure si nu-l putea prinde" (42. p. si este ciomagit de oameni. C. p. în vreme ce el e multumit."cu frate-meu. c. ogarul e înduiosat de soarta ciocîrliei care ramînea mereu fara pui fiindca îi mînca vulpea cînd iesea la arat (v. 849). si catea pentru a-i pazi turma (LUI. p. p. Manînca iarba cînd îl doare capul. 141). Dupa o legenda. C. dar nu izbuteste (S. s-ar fi nascut din cek doua gheme pe care le-a aruncat ~f. Petru împotriva lupului care îi iesise în cale (LXXIX. p. p. Ca sa se razbune pe c. l-a rupt în doua si a aruncat bucatile care s-au prefacut în c. a fost facut de Dumnezeu din surcelelede plop cioplite de diavol (52. p. p. 278).102). Ciocîrlie). un flacau accepta propunerea unei babe de a se casatori cu ea daca baba îi va putea prinde trei ciocîrlani motati. (67. El vrea mereu binele stapînului si se roaga sa aiba copii multi ca sa-i dea toti cîte o bucatura (ibid. prima la mîncare. Un cioban i s-a plîns ca îi manînca lupul oile. Petru. Iepurele ar fi furat niste opinci ale copoiului si de atunci acesta îl fugareste sa si le poata lua. îl invita la o petrecere organizata de el împreuna.. desi sade afara în frig (ibid. 3459). 546). Lupul se duce la o cumetrie. în basmele despre animale.115 v curtile lui Filingat (33. 278). 548).. 509). la care avea ca asociat iepurele. Eroul primeste drept rasplata "o galetusa de arama. în opozitie cu pisica. Toroiman a îmbatrînit la stapîn care îl alunga cînd nu mai poate îngriji de gospodarie. fiindca asa l-a învatat sarpele (52. V. Lupul se ofera sa-I ajute. A fost creat de SI. cu conditia sa-I lase sa-si ia cîte o oaie. p.. îsi apara stapînul. Acesta i-a ramas însa dator si de atunci e mereu urmarit de ogar ca sa-I prinda (LXXIX. ~upa alta legenda. 290) . într-o snoava.

Mîncînd pesti. Dumbraveni-Suceava). sau fiind stropita cu apa în care a fost fiarta buruiana germinatoare. fiul . ·eroulchiarse riumeste din aceasta cauza "Petrea fiul catelei" :sau "Prepeleac. cocosul si ratoiul. jp. în basme. p. batrîn se opune lupilor care ataca stîna. 103:-111) . e lenes: desi rabda mereu frig si se decide sa-si faca bordei vara.buhaiul. .este un ajutor al omului pe care îl scoate din multe situatii grele. p. pentru dtava vreme. se asociaza. p. Fata împaratului îmbracata barbateste si trimisa sa l--"'- . el puteri neobisnuite. daca ar fi "vara pe jumatate mai calduroasa si iarna pe jumatate maifriguroasa" (41. e un om blestemat sa fie c.C. lupul prefera libertatea (4 a. (4. rupe o oaie si eu oi rupe un lup~t (18. C. redevin feciori de împarat (42. 41). 31). C. ca îti. CateauaJace . scapat ~ care se mdragoshse de sora balatulm (AT 315) SI omoara balaurul din fîntîna. Uneori.catelei" (67. c. p. 133). în casa 110tilor. Gndeste nazdravan. le dejoaca planurile {4a. 134). Se cearta mereu cupisicapentruâ a pierduf"contractul" initial (v. animalelor (AT 670). Mai adesea. pazeste la prag (81 a. în contrast cu c. flamînd sa vina a doua zi ca· sa manînce berbecul.doi catei cu parul ·de aur mîncînd dintr-un peste de aur(76. Celmai viteaz se dovedi fiul catelei. care omoara 12 hoti ~ao vcolib~din padure: ~poi î~apara de u~icul ho. c.are si. Dumbravita-Satu Mare). împarateasa. multumi~du-se cu gîndul ca ar fi fost mai bine. p. fiind apoi tradat de Sfarma Piatra si Strîmba Lemne (LXXXIII. Un baiat orfan da vaca pe trei c. de aceea invita pe c. totusi ~mîna de pe un an pe hltul. 255. dar dnd'sevede ros la grumaz de lant. bucatareasa si cateaua Busleaga nasc cîte un copil întru totul similari. stiu cu o zi înainte moartea vreunui animal de casa sau a omului. în unele variante. p. scapînd fata împaratului adusa ca jertfa (AT 300). în caruta trasa de soarecesi condusa de mîta. care birui pe StatuPalma-Barba-Cot (AT3Ql B). cu animalele în calatorie~ (AT 210). îsi asociaza motanul. p. tineri care asteapta sa manînce resturile "dupa voi". Motanul sare la vulpea ascunsa în frunza crezînd ca e un soarece (AT 103) si celelalte animale fug speriate (33. II. 420-421). 579). 908). împlinindu-se cei 9 ani ai blestemului.106). schimba locu~ 'cuun lup slabanog care îi invidiaza buna înfatisare. Pisica).U6 cu vulpea si cu ursu". în chip miraculos. întelegînd :limba. unii copii sînt nascuti de catele. nascîndu-se de asemenea în chip miraculos. El ameninta lupii:-"Veniti voi. C.armasaruL Stapînul.261.c. cîteodata c.p.

c. Cei trei c. este reliefata prin contrast cu cea a sotiei. C. II. 195). Serpii daruiesc unui batrîn un ogar care se balega numai galbeni (41. iar cînd fuge de la curtea zmeului cu inelul "cateaua s-a dat de 3 ori peste cap si s~afacut un cal cu 12 aripi" (52.cal slab în grajdul tatalui 'ei si o învata cum sa iasa din încurca turi.hisi. Nea-vede si Nea-greul pamîntului provin din cei trei colaci darui ti eroului de Sf. Iarba fiarelor). 341-342). Miercuri si Sf. La curtea zmeului. p. 175). c. Boierul cere unui om sa vie la el "cu un dusman si cu un prietin". Aude-bine. p. Ei îl ajuta pe viteaz sa rapuna pe Mama Padurii. p. p. nascuti toti prin degustare de peste miraculos. Diavolul îl trimite din nou acasa sa aduca adevarata "nadejde" si omul vine cu o catea care nu-l lasa pe diavol sa se apropie de el (5.. se lupta cu un zmeu "care arunca foc din gura". iar cînd c. acesta aduce "cîinele si femeia". Rascumparat de la niste copii care îl chinuiau. Mar cu cei trei c. sfarmîndu-1 pe zmeu (5. . în vreme ce femeia îl divulga ca tine ascun$ în pivnita pe socrul sau (52. Vineri (Sf. 276-283). Diavolul cere celui care l-a scapat de lup sa vina la el cu "nadejdea" lui ca sa-I recompenseze (AT 824). 390-394). sepreface iar catea care iscodeste planurile zmeoaicei de a o supune pe fata împaratului la probe daca e fata sau baiat. p. dar iar se întoarce la om. 111. sînt înc. Sf. Greu-ca-pamîntu. I. p. I. 39-40). 679-681). v. c. îsi ajuta stapînul sa-si recapete inelul sau margeaua fermecata (AT 560).•Dumineca etc. ti porunceste sa-i bata pe rînd pe amîndoi. nazdravani Nea-aude. p. 367). Fratii mai mari sînt omorîti de ea fiindca au pus pe c. IV. Luni. Fidelitatea c. C. p. Sf.'117 aduca inelul zmeului (AT514) eajutata de o catea'n~zdravana care se preface . Omul vine cu nevasta care este momita de diavol pîna accepta sa-i taie capul. De obicei. ai sai. lor cei" trei peri" care îi petrifica. dar cel mai mic îi arunca în foc si c. I. sar la ea "s-o rupt s-o mîncat". apoi o tin pîna la întoarcerea lui (5. Vineri care la urma redevin colaci (52. Amutati de stapîn.) au ca pazitori cateluse cu dintii de fier. apoi în vatra focului si sub masa. iar Mar îi taie capul (60. sparg usa si alearga la stapînul urcat într-un copac înalt. Usor-ca-vîntu îl scapa pe erou de zmeul care vroia sa-I manînce: întîi Greu-capamîntu se asaza peste monstru în groapa din care îl pîndea pe stapînul lor. preveIiindu-si stapîna. nazdravani învie uneori pe stapînul omorît (de impostor în AT 300) prin iarba învierii (61. sar "si-l prinsera de grumaz" pe zmeu.p. schelalaie.

e rasplatita de aceasta "cu o salba de galbeni" (ibid. p. îl sfatuieste sa faca trei focuri si sa puna o galeata cu vin: calul care-va mînca foc si va bea vin. în multe basme. acesta "a taiat cînele si i-a scos inima. Cateaua cu dintii de fier a babeiCloanta nu 'mai face "mici farîme" pe femeia trimisa sa-i aduca fluierul pazit de ea.ii (AT 480) care îngrijeste "o catea slaba. p•. apoi si pe catea (LXII. zmeul se preface în c.' ca sa se poata face dovada executiei. p. p. Fata fugita din casa Vidmei (AT 313 + 665 + 318) e aparata a doua oara împotriva petitorului inoportun de un c. tot c. p. I. si-l face mici farîme" (41. Vineri nu se teme de lupul nazdravan ce urmareste pe voinic fiindca "eu am un catelus de fier cu falcile de otel. care cînd îl simte cale de doua ziie. 106-107). p. tovarasul credincios (AT 516) vede la intrarea în palat "un cîine si javra începe sa se gudure pe lînga ei si sa le linga hainele". fiind omorîti în locui lor niste catei. 703). în chip inexplicabil. viermanoasa si dupuroasa". 298). "caci am o cateluse cu dintii de fier si cu maselele de otel. fetei i se taie numai. Tuliman. Catelul sfatuieste fata sa nu calce interdictia stapînei. batrîn învata pe fiul mic al împaratului cînd pleaca în cautarea Ilenei Cosînzenei (AT 300) sa ceara de la tatal lui calul din tinerete al împaratului. între altele. 745)..sotia . Tuliman presimte pericolul si taie c. unde "s-au mai strîns si alti cîni s-au rupt tot de pe dînsul si l-au mozolit prin glod" (52. 127-128). în calatoria sa la Dumnezeu. Pentru a: fi batjocorit. Fata harnica a mosneagul1. ca sa scape de urmarire. va fi cel ales (81. p. l~tra de doua ori" (60: III. care "tot se tologea si nici nu murea.118 De aceea. baietii sau fetele dusi la moarte sînt crutati. 33). se dovedeste a fi o comoara de bani. p. podelele. un c. 612). 261-262). s-ar rasipi si -banii ar fi ai' lui!" (52. Ajunsi în padure. deoarece femeia i-a spalat scarile. din care începe sa curga otrava (67. barbatul este prefacut de catre '. Fiul mai mic al împaratului e osîndit sa fie omorît în padure. Un c. iar baiatului numai degetul i-a taiat si l-a lasat acolo" (52. Ca sa-I aleaga din stava împarateasca.409). c. care îl poate duce afara din odaie. Uneori. omul întîlneste. El de fapt nu era "cîne. 21-22). p. p. sa stie sa-I loveasca îndarat cu mîna. omul rau e amenintat sa nu intre. dar calaul "a luat un cîne sub strai". da-i norocul unui om. p. 215). De obicei. în opozitie cu mîta care "închide ochii" (ibid. Simturile le sînt dezvoltate în aceeasi masura: SI.. degetul cu inelul (LXXXIII. nici nu traia".

se miros mereu unii pe altii. încît lupii nu mai manînca oile. C. c. C. omoara vulturul si readuce cei trei copii rapiti (82. 13-14). Pacala afirma ca ar fi vazut "o catea neagra se cobora dintr-un vîrf de salca. ras gratuit fara sapun. 5609). _ suporta bataile ibovnicului si fuge la o stîna împarateasca unde pazeste atît de bine. apoi dezgroapa mortul si s-apuca sa-I manînce" (82. 494-496). Un servitor bate ogarul boierului si e batut la rîndul lui de acesta. Tiganul plecat la Bucuresti e convins de român sa nu-si ia merinde. în schimbul unei vaci. Preuteasa spune popei plecat noaptea la cîrciuma ca. erau în realitate feciorii împaratului. împotriva vulturului care i-a rapit toti copiii. blestemati sa sluj~asca rioua ani. în legendele 'despre . Apoi împaratul îl duce la palat ca sa apere împarateasa ce sta sa nasca. de era alba ca ghiocul" (7.119 li necredincioasa în c. p. si se vaita ca Omul prefacut c. si scheuna. De atunci. "El. La un ospat împaratesc. nazdravani luati. nu se mai întoarce. bucatarii au uitat sa puna "poprica în zama" si e trimis în graba un c. 193). p. 605-606). 5621). . Nu lipsesc nici trasaturile pseudoetiologice. I. care latra era el. nu mai poate ce-o facut el" (5. c. urla ziua si noaptea acolo în jurul casei. de toamna fiindca a_refuzat sa mearga -la biSerica: " . p. ca esti mai mica de~ît mine-si n-o vezi 1" (52. îl va recunoaste percepîndu-i mirosul de ardei. 5541).întrucît acolo c. 908). în drum spre casa (5. p. la oras" sa aduca. aude un c. dar servitorul îl bate pe boier pentru ca s-ar putea ca ogarul sa turbeze (5. C. dac-o vazut ca-i cîne. p. umbla cu covrigi în coada (5. Tiganul. Un strigoi travestit în harap ce petea fata mai mica a împaratului e pîndit de aceasta în timpul noptii în cimitir. asteptîndu-l. p. p. Dupa o legenda. "cu cosarcuta . cata cît sînt de nalta 1 Du-te tu. de un baiat. e mentionat sporadic. de vara a fost blestemata de c.. urlînd si crede ca si pe acesta îl rade cineva fara bani (5. îl ajuta sa omoare hotii din padure si balaurul din fîntîna. apoi sa redevina oameni (42. 215). e trimis altul dupa el sa-I urgenteze. plina de faina. Acesti c. în snoave. Cei trei c. II. Aude-bine si Greu-ca-pamîntu îsi salveaza stapînul de la sora canibala care mîncase tot satul (81 a. 81). p. c. Astfel îl surprinde cum "se da de trei ori peste cap de se face cîne. Cînepa... 1059). întrucît "n-o mai sosit cînile nici-amu cu poprica!" (5.eu vad biserica si de aice. (AT 449). i se parea ca fiecare c. 56~4)..

"Ia maiîntîi aram.. O spaIam. o culegem. 'o raghilam. în multe variante... 5154). le denumeau dupa varianta cea mai cunoscuta. unde sta pînala cîntatul cocosilor (ibid. p. p. Inmultirea considerabila a povestilor prin noile colectii nu mai putea fi satisfacuta de simpla rubricare dupa un titlu care întîmpina atîtea dificultati la traducerea în celelalte limbi. îi va îmbraca toata oastea (sau curtea) cu "un tort" (52. 1010). O raschiem. O periem.. c. o punem în balta s-o topim. da din cel subtire n-a putut face nimic. Grimrn (La belle au bois dormant. iacîndu-1 de rîsul lumii (52'. ea îi striga cu voce prefacuta ca îi va muri sotia (S. 43). p. 1081). o bataIaiem. Femeia care a furate. p. daca ar lua-o de nevasta fiul împaratului (sau alt dregator). cele trei fete care sînt auzite de fiul împaratului(AT 707) culeg c. 1065). p. sta cu doua fuioare în nas pe lumea cealalta (84. Sneewittchen. Soacra cearta nora ca toarce prea gros. unde toti rîd de ea. . Lenesele care nu lucrau c. La sfîrsitul povestirii cînta cocosii si strigoii dispar (52. o facem caier si o toarcem.are rol apotropaic. 1080). ea îl înfasura cu cîteva fire de c. silind-o în primavara sa semene si ea c. îndeosebi dupa titlul lor din colectiile Perrault si (62..oghilim. Cînd sotul nu are cu ce se îmbraca în ziua de Pasti. p.ocînepiste. Una dintre ele se lauda ca.odepanam. De la început.o urzim.. se tavaleste unsa cu miere prin fulgi de gîsca si astfel îmbracata se duce la nunta. joimarita). istorisind cum se lucreaza c. povestirea prelucrarii c. 1093). a~estea s. ca s-a rupt" (ibid. p. ' în basme.capa la. Sotia care n-a tors..numarul colectiilor. iar cînd barbatul se duce în padure sa-i confectioneze unul. în contrast cu firul tors de ea. Cu ajutorulllnui val de pînza.. Clasificarea povestilor a devenit necesara pe masura ce crestea . o melitam. apare incidental. sau chiar "cu un fir de dnepa" Cîteva snoave reliefeaza lenea unor femei la lucratul c.).p.128 strigoi. dar la urma "din tortulcel gros a facut pînza.erau pedepsite de Joimarica (v. Strigoii vin sa spintece doua fete. H ansel unrj Gretel etc. fata scapa destrigoiul ce o momise pîna la mormînt: îi da capatul valului: si ea alearga la o casa pustie. cercetatorii care operau cu anumite tipuri. (ibid. 29).. Pe urma o samaI). Lenesa pretexteaza ca nu are raschitor. 1066). o tesem. Se impunea gasirea unui sistem de orînduire care sa fie.am.. o croim".

Sistemul sau tindea sa stea marturie de vechimea si mai cu seama de continu:itatea repertoriufui de povesti. El împarte basmele cunoscute în trei sectiuni mari cu 38 tipuri (formule dupa terminologia proprie). c) regasirea si împacarea. de tatal lor. sau mama e învinovatita a-i fi mîncat. . von Hahn.culegator însemnat de basme albanezesi grecesti pe la jumatatea secolului trecut . G. Griechische und albanesische M archen (1864). c) întoarcerea barbatului si reunirea sotilor. a) Sotia sau mireasa a doua îsi vinde barbatul pentru trei nopti primei sotii si prin aceasta îl pierde.. 1. Formula Freia: a) Femeia sau mireasa lipsesc si deaceea barbatul le paraseste.121 pe deo parte· în concordanta cu universul reflectat în povesti. Sistemul este expus în notele colectiei sale. b) în locul copiilor sînt puse animale. a avut întîietatecritetiullogic: încadrarea tipurilor într-un sistem de relatiunicare avea la baza familiile de idei dupa gradul lor de înrudire. încetatenite ca atare prit). 5.. 1. C) Venalitate feminina.. în Griechische Marchen . B) Alungare. Cel dintîi sistem de clasificare a basmelora fost elaborat de consulul austriac J. "Sectiunea lntîi: formule familiale. apoi sa dovedeasca· gradul de asemanare dintre feluritele tipuri care erau privite pîna aci izolat. 3. Formula Penelopa: a) Barbatul paraseste femeia fara vina ei.tre cercetatori. a) Mamei i se rapesc de catre rudele invidioase copiii cate sînt gasiti departe de casa si crescuti de un om fara copii. b) ea îl asteapta acasa cu credinta si' dor. 4. Ideea calauzitoare a fost asemanarea dintre basmele germane si cele grecesti : ea era consecinta curentului mitologic. 2. iar pe ·de alta sa fie cît mai practic: un instrument de mînuit cu usurinta pentru urmarirea referirilor. Barbatul lipseste si femeia care nu e antropomorfa îl paraseste: a) sau pentru totdeauna. Formula Melusina. dominant în acea vreme. Formula Genoveva. I formule de casatorie: A) Parasire. La început. d) salvarea mamei prin copiii regasiti. c) alungarea sau pedepsirea mamei. b) ele peregrineaza cautîndu-l. fara ca el sa încerce sa o regaseasca. b) sau el o cauta în patria ei îndepartata si se casatoreste cu ea. El a utilizat titlurile tipurilor.

cel mai adesea nascuti ca in formula 9. d) victoria si sfîrsitul demonului. b) la vremea predarii. 16. b) unul ajunge într-o situatie dificila. 10. III. Formula Cenusareasa. 12.. II. Masculine: a) din cei trei frati plecati spre rezolvarea-unei sarcini reuseste cel mai tînar si cei doi mai mari ajung în situa": tii grele. ". copilul fuge de acasa si se eschiveaza. c) si salvati din nou. c~l mai mic vine în ajutorul fratilor sai. se despart în drumul lor prin lume. Formule cu dorinta de copii: A) Formule cu dorinta de copii. Formula Diosc~rii: a) gemenii. 13. . b) sau în urma gustarii unui mar daruit sau a unui peste de aur se naste copilul nazdravan . ---. 15. c) urmariri le demonului.împreuna cu calul si CÎinele nazdravani. 8. Formula Phryxos si Helle: a) fratele si sora fug de persecutiile vitregei. 7. c) din invidie acestia se decid sa-I piarda si planul lor izbuteste doar într-atît.sau gemenii nazdravani . b) o fecioara îsi vinde farmecele în trei etape progresive pentru lucruri pretioase si îsi pierde fecioria prin înselaciune sau în chip voit si trebuie sa se marite cu -cumparatorul. c) celalalt afla aceasta prin semnalizare<i: miraculoasa. îl cauta si îl salveaza. Formula Antiope. . 11. C) Formule cu mama vitrega. li se naste un copil în forma animala. Formula cu copil nazdravan si formula Orion: a) în concordanta cu forma dorita. Abandonarea copilului: a) de catre parinti de teama unei preziceri de nenorociri. ' . Formule cu cel mai mic cel mai bun. Formula cu copilul animal: a) potrivit dorintei parintilor. Formule cu frati si surori. b) a copiilor minori de catre parinti din lipsa de alimente. Formula cu fagaduinta: a) copilul dorit este promis unui demon. b) desfacerea vrajii prin arderea pielii de animal împotriva vointei celui fermecat. Formula Danae. b) unul din ei sau amîndoi sînt transformati în animale. B) Abandonare. b) dupa rezolvare.IZZ <6. 14. Abandonarea de catre mama a copilului din flori. Abandonarea unei fecioare cu copilul ei pe mare si salvarea lor. ca ajung acasa înaintea celui mai mic si se împauneaza cu ispravile acestuia . 9.

Formula Signy: a) o sora are mai multi frati mai mari care. 19. Formula Skylla: a) Puterea eroului sau mOJ. Formula 'Ber'ta. Formula cu cumnati. IV. b) singurul supravietuitor nutreste dragoste pentru sora (sau mama) si o convinge.123 17. Formula Turandot: dezlegarea ghicitorilor. b) pe drum.. c) eroul trece cu bine aventurile. V. descopera înselaciunea si pedepseste pe vinovati. b) cînd afla. Formula Iason: rapire norocoasa si casatoria. Formula cu tradarea sorei sau mamei.îi . 28. a carei petire e legata de dezlegari. Dupa ce multi esueaza.lstrului sta într-un anumit loc. c) servitorul (servitoarea) ajunge drept copilul adevarat (sau sotia adevarata) la curtea tatalui sau sotului si cel adevarat servitor sau prin pustietati. Formula Barba albastra._ Fo~mulele despre întrecerile pentru logodnica. sau formula Skylla: . traiesc departe de casa parinteasca si despre care ea nu stie nimic. sa-I piarda pe frate (sau fiu). pierzîndu-si capul. 23. 22. Cumnatul animal: a) 'trei printi fermecati ca animale iau în casatorie surorile eroului. ZO. Formula cu rapirea hainelor si fecioara lebada. Formule cu rapiri: neizbutite si de aci smulgerea celei rapite. Petitorii îsi expun capul pentru o fata. d) ei sînt salvati de eL 5 ectiunea a doua : Formule mixte. 27. 26. cel adevarat e constrîns de servitor sa schimbe rolurile sau e alungat în pustietati. Formula Oenomaos: rezolvare de sarcini grele. ) eroul. 21. b) eroul le viziteaza pe toate trei. eroul izbuteste sa rezolve conclitiile puse. cel mai adesea transformati. c) ei îl ajuta la rezolvarea însarcinarilor. 24. de teama de a nu fi descoperiti. d) înselatoria e descoperita si dreptatea învinge. rapune o seama de zmei a sau uriasi. Formula Helena: rapire prin învoiala cu iubitul. ea pleaca în cautarea lor. C~. 25. îi gaseste si îi salveaza. sub pretextul de a-i aduce leacuri pentru boala simulata. 29. b) sora falsa sau cea rapita cu putere<J. Iarba sarpelui. 18. a) Copilul adevarat sau mireasa adevarata sînt trimisi de mama la tatal sau barbatul îndepartat împreuna cu o persoana ajutatoare. Formula Gudrun: rapire fortata printr-un erou sau prin~ tr-un monstru. trimitîndu-l sa savîrseasca ispravi periculoase. plecat cu sora sau mama.

de ex. 33. încît unele basme pot fi categorisite la mai multe tipuri. 15 (cenusareasa) si 34 (travestire). b) omul calca conditia si fiinta supraumana îl paraseste. b) ea îl asteapta cu credinta.hn nu a avut rasunet în lumea cercetatorilor. Formula Odiseu . Pe alocuri. Clasificarea lui von Hahn a avut totusi darul de a semnala asemanari între tipuri care pareau îndepartate pîna atunci si a usurat prin aceasta munca folcloristilor urmatori care au pornit în cautarea unui sistem mai adecvat de orînduire a basmelor (XXXIII. a) Barbatul lasa pe nevasta fara nici o vina.formule . a) Copiii nou-nascuti sînt furati si dusi departe. a) O fiinta supraomeneasca se casatoreste cu una umana.124 smulge secretul prin lingusiri. Animalele recunoscatoare. Victorie îmbinata cu Iaudarosie goala asupra puterii demonice nedibace." Sistemul preconizat de von Ha. c) întoarcerea lui si veselia. p. c) primesc locul ce li se cuvine. b) norocoasa. 35. 34. Calatoria în lumea cealalta: a) nenorocoasa. dupa indicatiile lui B. Sectiunea a treia. 3. Aceasta vine din împrejurarea ca el a distins nu tipuri . Formula cu 'Hans cel puternic. 2. Litzica. delimitarea e prea vaga. ceea ce îngreuia enorm referirea la cutare tip de basm cu variantele lui. C. ' 38. I. Formula Bakala [sic!l Unirea de putere uriasa. P. . c) îi ia -puterea prin proprie actiune sau prin tradarea secretului catre altcineva. 30. a corectat sistemul stabilit de von Hahn. intra ca servitori si îndeplinesc munci de rînd. b) se fac cunoscuti de doua ori. Formule dualiste bazate pe contrastul dintre lumea interioara si cea exterioara.Polyphem. Hasdeu. Travestire: a) eroul (cel mai adesea înapoindu-se în patrie) sau eroina fugita de' acasa se travestesc. d) copiii sînt regasiti de tatal lor si urmeaza împacarea. c) omul pleaca dupa ea si o gaseste sau nu. dovedindu-se nepractic. 2. Formula piticului. t. 31. Formula domnului Lazar. 74-76). b) mama e acuzata ca i-a ucis. punînd la nunta o conditie. Formula Ion credinciosul. 37. 36.ci familii de tipuri. c) mama e pedepsita. putere spirituala tulburata si porniri spre pozne. 32. reducînd "prototipurile" acestuia la urmatoarele 28: 1.

dar copilul fuge. dara treia oara eprinsasi se marita Cu el. b) femeia îl regaseste dar nu se poate apropia de el din cauza nevestei de a doua. a). a) Fratele si sora fug de vitrega. d) a treia noapte el o aude plîngînd si o reia. c) acestia vre au sa-I piarda si spun ca ei au reusit. dar scapa~urînd de vraja si redevin oameni.lZ5 4.. o ia de sotie. b) reuseste s-oo~oare. b) învingator. la nastere. c) cel~lalt alearga si îl scapa. 8. e) dracul îl cauta. 12. b) unul sau amîndoi sînt schimbati în fiare. b) unul cade în pericol. d) fratele cel mai mic vine travestit.ama sau sora eroului spre a-l pierde: ea se prefac e bolnava si trimite dupa leacuri. 14. 5. O femeie pierde sotul care pleaca în . a) O fata de îrlwarat e expusa unui monstru spre a fi mîncata. c) a treia oara e recunoscuta si fiul împaratului. a) 'O sora are . îi ga::. b) apare de doua ori la curte îmbracata împarateste.. c) un ~rou o gaseste moarta. b) dracul vine la teTIIlen. c) pentru . îL înseala de doua ori. scapa pe cei mai mari. afara de unul. din anumita cauza. se descopera si îi pedepseste. 10.estesH scapa. îl fagaduiesc dracului. a) Sora cea mai mica e dispretuita de cele doua surori fi ai mari.darurL minunate nevasta a doua îi permite sa vina la el. 15'. 11. b) un erou omoara monstrul. sluga traieste ca copil ori nevasta. d) minciuna e descoperita si pedepsita.m~i multi frati.za casatoria. b) pleaca în >CautareaIQr. a) O mama vitreg~ izgoneste pe fiica barbatului sau pentru ca e mai frumoasa. dar scapa toti si se reîntorc dupa cîtva timp la tataL fetei. c) urmea.lume si se recasatoreste. 6. dar reuseste cel mai mic. . ! :1 il l • . a) Parintii dorind un copil.sluga . 13.însotiti de o . b) acesta se întelege cu m. o învie si p~depseste pe vitrega . c) eroul scapa si-i pedepseste . d) dracul e învins. 16. copilul sau nevasta se' ratacesc sau schimba locul cu sluga din cauza vreunui pericol. ?chimbati înanimale. a) Spre a face o izbînda se încearca trei frati. O fata e aruncata în mare împreuna cu copilul nascut. a) Doi frati gemeni pleaca în cautarea norocului. b). 7. b) pe drum . a) Unerou omoara pe toti zmeii. a) O fecioara cere daruri de la un barbat. c) ajungind la destinatie. 9. a) Adevaratul copil sau nevasta sînt trimisi la tata sau mir e.

19.126 17. p. acestea îl salveaza. b) rapirea poate sa fie urmata de casatorie sau nu. b) ea nu asculta. prin ifos face sa i se supuna niste forte diabolice. mama. 21. 'Eroul nu poate capata mîna iubitei decît daca va executa întreprinderi grel~ sau va dezlega enigme. cumnatii îl scapa. 22. Lazar Saineanu preconizeaza· o clasificare care porneste de asemenea de la sistemul lui J. 24. . viclean si malitios. von Rahn spre a ajunge la o orînduire întrucîtva diferita. c) el scapa. sora sau nevasta. d) eroul sau mireasa îl scapa. a) Eroul rapeste o femeie cu sau fara voia ei. Nu a fost adoptat de nimeni în vreo culegere sau studiu. c) ajungînd în pericol. desi cunoasterea lui amanuntita ajuta la detectarea asemariarilor între unele tipuri de basme. ' 18.' Un om merge în infern si dupa multe lupte vine iar în lume _ cu comori si cu nevasta (XXXV. a) Eroul prinde pe demoni în cursa ce i-o pregateau lui. apoi se travesteste din nou. dar nu poate. c) eroul recapata puterea singur. b) o ruda. c) el vrea s-o omoare. 20. b) de doua ori se arata sub chipul adevarat. 23. sau cu ajutorul nevestei. Un om slab dar siret. b) ajungînd în pericol. b) pe drum pasarile îi spun ca acasa îl asteapta pericol si-l învata cum sa scape. Daca Rahn lua ca baza categoriile de relatii ale individului cu lumea înconjuratoare. 28. b) îi face robi si le ia comorile. daca nu e vinovata si pedepseste pe culpabili. a) O fiinta mai batrîna. 2613-2616). opreste pe o fiinta tînara de a deschide o usa. dar divulga secretul si e metamorfozat. d) scapînd el. îi scapa si pe dînsii. 27. 3. E vorba de un pitic de o tarie extraordinara. ~) Un amic rapeste o fata pentru erou si i-o duce. dar sa nu divulge nimanui. 25. c) a treia oara lucrul se descopera si eroul îsi reia locul. a) Eroul în calatorie e silit sa se faca sluga. de natura demonica. afla locul si demonii îi iau puterea. a) Forta fizica a eroului este ascunsa într-un loc. b) eroul îi cerceteaza pe fiecare. a) Eroul are trei surori casatorite dupa fii de împarati schimbati în fiare. G. Reducerea numarului grupelor de tipuri face sistemul Rasdeu-Litzica si mai nepractic. 26. a) Eroul scapa de la moarte niste animale.

tipul tovarasilor nazdra vani. B. 2. tipul Hesperidelor (mere de aur). Ciclul femeie-planta: A. Ciclul femeii perfide: A. C. cicluri si tipuri. B. ") 6. Ciclul ispravilor eroice: A. 3.stravestire"). tipul Iason (conflict magic). tipul Dioscurilor (fratii gemeni). Ciclul juruintelor: A.tipul Daphne (zîna-arbore). tipul fratilor perfizi. Ciclul celor trei frati: A. B. . 10. Sistemul de subordonare reamintesteîndeaproape pe cel al lui J. Ciclul fecioarei razboinice (schimbarea sexului). Ciclul ascensiunilor aeriene: A. tipul celor doi frati de cruce. 8. tipul Amor si Psyche (barbatul animal). tipul Danae (copii expusi pe apa). tipul Neraida (femeia lebada). B. Ciclul animalelor recunoscatoare. B. 5. 'Ciclul celor doi frati: A. B. Ciclul metamorfozelor: A. Ciclul descinderilor infernale : A. Ciclul interzicerilor: A. tipul Iephta (juruinta inconstienta). tipul Andromeda (fecioara expusa unui balaur). 5. tipul apa vie si apa moarta. tipul Teseu (coborîre pe tarîmul celalalt) . von Hahn. B. tipul Ileana Cosînzeana (fecioara cu parul de aur). tipul Peau d'âne C. Ciclul expunerilor: A. tipul copiilor de aur ("substitutiune. tipul camerei oprite (Barbe-bleue). tipul cele trei naramze (zîna-fruct). El pastreaza de asemenea numirile mitologice sau cele devenite celebre ale celor mai multe tipuri. etica sau psihologica. tipul Melusina (femeia animal). B~ tipul fetei cu mîinile taiate. 9. tipul deceurilor (întrebari mistice). 4. 4. C. Schema e urmatoarea: Sectiunea întîi: povesti mitico-fantastice 1. B. De aceea. 2. tipul zînelor promise (Tinerete fara batrînete).127 . tipul locurilor oprite (tabu). 7. tipul Dalila (sotie ori iubita perfida). G. B. B. B. tipul arborele ceresc. Sectiunea a doua: povesti etico-mitice (Psihologice) 1. Ciclul incestului: A.1 Saineanu pune în centrul sistemului natura ideilor fundamentale oglindite în basme. B. el împarte basmele în sectiuni. tipul animale-cumnati. 3. dar ideile calauzitoare sînt de data aceasta de natura mitica. tipul Scylla (mama ori sora perfida). Ciclul om-animal (parasire provizorie) A.

Ciclul uriasilor si. Adaos: fabula. tipul Hercule-Pacala (voinicul istet) . tipulOedip (enigme). în vreme ce snoavele si basmele despre animale sînt expediate în abia cîteva tipuri. B.'128 6. . Ciclul omului viteaz:A. Ciclul lui Dumnezeu: A. Dupa întemeierea asociatiei folcloriste Folklore Fellows (Folkloristischer Forscherbund) în 1907. 3. 7. tipul :Enomaos (sarcine). tipuLta1ismandoI. tipul Polyphem (uriasul orbit) . 954-961).. B. lQ. Ciclul petirilor: A. p. _ 4. Deficienta de capetenie e aceeasi ca si la von Rahn: . tipul dorintelor. tipulcalatoria mortii. Ca punct de plecare. s-a pus în lucru un catalog tipologie al povestilor care sa înlature neaj.. atragînd atentia asupra distribuirilor artificiale si paralelismelor. tipul Rodia (rivalitate între mamasî fiica).Ciclul mamei vitrege: A.basmele propriu-zise sînt reduse la cele 46 tipuri. tipul Moira (ursita). Ciclul fatalitatii: A. 9. piticilor: A. Ciclul necuratul. animala . a caror posibilitate de combinare depaseste prevederile sistematizatorilor (LXXXIII. tipul Cenusereasa (fatacucondurul}. 2. tipul Rolle (fata roaba casei). Snoave 2. B. B. Arbitrarul reductiei la numai cîteva tipuri e simtit si de Saineanu în repetate rînduri. Ciclul fetei istete 3. B..tipul Orian (nastere IIlinunata). 228-230.unsurile sistemelor anterioare si sa constituîe în acelasi timp ·un sistem clar si practic de refe~iri care sa înlocuiasca folosirea titlurilor. tipul Mirmidon (piticul lllinunat). B. Ciclul lui Pacaia.D. s-a hotarît ca naratiunile sa fie orînduite . tipul Nemesis (dreptatea divina). Caducitatea clasificarii se trage din conflictul dintre tema si episod în a-si disputa întîietatea care va constitui mereu dificultatea de capetenie în orînduirea naratiunilor complexe. 8.C. tipul moartea ca cumatra. alcatuite din mai multe episoade. B.tipuIPhryxos (prefacere în cerb) . Ciclul mortii: A. Sectiunea a treia: }>ovesti religioase (legende) 1. Sectiunea a patra: povesti glumete (snoave) 1.

farîmitînd unele naratiuni în parti componente. cu toate deficientele ce i se vor semnala cu trecerea vremii. B. AT 850-999) si D. basme despre dracul (uriasul) cel prost (AT 1000-1199). pornind de la sistemul danez de organizare a povestilor din arhiva daneza de folclor (creat de Svend Grundtvig) si ajutat de sugestiile folcloristilor Kaade Krahn. iar la snoave au fost inserate asa-zisele povesti mincinoase (Liigenmarchen. basme-legende (Legendenartige Marchen. precum si în colectiile de povesti întocmite stiin tific. animalele de padure si domestice (AT 100-150). Catalogul tipologic întocmit si publicat de Aarne cuprinde numai trei specii narative: basmul despre animale (tipurile 1-299). Ea a ramas în uzul stiintific curent. basmele despre animale au fost împartite în 7 grupe: animalele de padure (AT 1-99).60-86). Tipurile au fost grupate în familii dupa natura personajului principal. Asa a procedat la povestile despre dracul cel prost (orînduite ca atare de O. chiar daca terminologia speciilor si subspeciilor a întîmpinat obiectii si a fost pe alocuri înlocuita cu cea propusa de C. avînd la baza naratiunile în întregime. Johannes Bolte si Cad Wilhelm von Sydow. AT 300-749). p. Catalogul a fost elaborat de finlandezul Antti Aarne. omul si animalele padurii (AT 151-199). basmul propriu-zis (tipurile 300-1199) si snoava (tipurile 1200-1960). Oskar Hackman. basme nuvelistice (Novellenartige Marchen. Cu toate acestea. animalele .129 în tipuri si fiecare tip sa primeasca un numar care sa-i fie sigla de identitate. C. uneori Aarne s-a abatut de la acest principiu. Astfel. în episoade si dîndu-le acestora numere independente. Legenda propriu-zisa a fost lasata de-o parte din pricina caracterului ei local. o lista de tipuri orîndui te pe specii (si subspecii). von Sydow (LXXXI. asa cum circula ele. Aceasta clasificare a fost apoi adoptata în cataloagele nationale. Specia basmelor propriu-zise a fost împartita în continuare în patru subspecii: A.W. AxeI Olrik. Catalogul lui Aarne e o tipologie. pe alocuri cu unele devieri si corectari. basme fantastice (Zaubermarchen. apoi pe alocuri la basmele despre animale si la unele snoave. Verzeichnis der Marchentypen (1910) deschide o noua era în cercetarea naratiunilor populare prin stabilirea unui sistem de clasificare ce s-a dovedit adecvat si mai ales practic. AT 1875-1960). Hackmann). AT 750-849). unde episoadele componente sînt combinate în chipuri felurite lasînd povestitorului posibilitatea de a le înlantui mereu în alta ordine si alcatuire.

snoavele cu femeia (fata) personaj principal (AT 1440-1500). Basmele legende nu au subîmpartiri. subtipurile sînt asezate distinct. obiect supranatural (AT 560-649). tipurile stabilite de el ocupa mai putin de o treime din totalitatea numerelor: în cele 1960 numere de tipuri se afla abia 587 tipuri de povesti apartinînd celor trei specii. delimitarea acestora de legende e incerta. începînd cu Dumnezeu. si anume povesti cumulative (AT. pentru fiecare subtip. . în editia din 1928. continuînd cu diavolul si sfîrsind cu sfintii. AT 400-459). Catalogul elaborat de Aarne a fost revizuit si largit de doua ori de Stith Thompson: The Types of the folk-tale (1928) si The Types of the Folktale-second revision (1961). Iargind si numerotatia de la 1960 la 2411. Pentru a da posibilitatea întregirii catalogului tipologic cu alte tipuri ce se vor descoperi în repertoriile nationale. pasarile (AT 220-249). Thompson a adaugat mai multe tipuri din [noile colectii de folclor. De asemenea. cele cu un barbat (baiat) ca personaj principal (AT 1500-1729). snoave despre popi (AT 1730-1874). adaugîndu-se cifra romana la cifra araba: 3001 etc. alte animale si obiecte (AT 280-299). Basmele nuvelistice au fost orîndui te dupa profilul personajului feminin. Mai mult. ceea ce a dus la unele confuzii si solutii arbitrare în cataloagele nationale. în consecinta. Aarne a lasat numere libere nu numai la specii si subspecii ca atare. în cazul cînd nU mai exista loc liber printre numere. putere sau stiinta supranaturala (AT 690-699) si alte momente supranaturale (AT 700-749). noul tip de orînduit va fi asezat la numarul care i se potriveste cel mai mult în grupa respectiva. sarcini supranaturale (AT 460-499). Dupa cum a aratat si Aarne. cu noua subspecie a povestilor cu formule. ajutoare supranaturale (AT 500-559). dar tipurile sînt orînduite dupa gradul personajului sfînt. adaugîndu-se la numarul tipului majusculele A B C etc. distingîndu-se la urma o grupa a basmelor despre soarta si hoti (AT 930-999). Snoavele au ca prima categorie cele despre idioti (AT 1200-1349).130 domestice (AT 200-220).2000-2199) urmate de cele neterminabile si neclasificabile (AT 2200-2411). urmata de snoavele despre casatoriti (AT 1350-1439). Basmele fantastice au fost grupa te dupa calitatea supranaturala dominanta: adversar supranatural (AT 300-399). pestii (AT 250-280) si ultima grupa. ci chiar la grupele mai mici. sot (sotie) supranatural (fermecat.

920 B. pe alocuri defalcînd rezumatul în episoade (numerotate cu cifre romane) si motive (numerotate cu minuscule).). Pentru mai multa claritate. care nu trebuie confunda te cu subtipurile. spre a fi distinse în acest fel de cele din prima parte. Thompson indicînd si studiile care s-au ocupat cu acel tip. distingînd noi grupe tematice în cadrul categoriilor delimitate de Aarne. pe alocuri nu e evident daca autorul a vrut sa delimiteze un tip sau un subtip. tipurile foarte rare sau de o autenticitate dubioasa. cu toate numeroasele obiectii ce i s-au adus. întrucît dau . A crescut de asemenea minutiozitatea analizei tipurilor: la basmele mai lungi. Cele doua parti ale catalogului din 1928 au fost contopite într-una singura. 920 D). De deosebita atentie ~-a 'bucurat basmul indian.himbe vreunul din numerele stabilite de acesta. fara sa sc. Thompson a schitat tipul mai detaliat decît Aarne (care la unelepovesti bine cunoscute din colectia Grimm s-a multumit sa indice doar titlul si replica caracteristica. diferentiate numai cu majuscule (de ex. Proceqeul a pricinuit neclaritati. Editia din 1961 reprezinta o îmbogatire substantiala a celei din 1928. utilizînd noile colectii si studii date la' iveala între timp. el a împartit catalogul în doua parti. De asemenea. Bibliografia variantelor e mult mai bogata decît cea data de Aarne. dupa rezumatul.: 920 cu 920 A. Ca atare. publicate atît în volume. atestat de frecventa tipurilor. Thompson a folosit la noua editie majusculele urmate de un asterisc pentru a indica tipuri diferite (de ex. 920 C. Pentru a evita numarul mare de asteriscuri. 879 C* etc. iar cea de-a doua. el a compartimentat în continuare. la altele ideea tematica).131 Thompson a introdus în tipologia astfel revizuita si criteriul valoric. 879 B*. numarul acestora din urma fiind urmat de un asterisc (ori mai multe). Utilitatea acestui catalog nu mai e contestata de nimeni. cît si în periodice. dar consemnînd cele rare sau dubioase prin litere mici. la celelalte e inserata în rezumatul tipului referirea la motivul respectiv. cea dintîi cuprinzînd tipurile întîlnite la doua sau mai multe popoare (dar pe alocuri se vad variante provenite numai de la un singur popor).: 879 A*. Grupele tematice din cadrul speciilor (si subspeciilor) dupa calitatea personajului nu sînt întotdeauna cele mai potrivi te. autorul a adaugat lista motivelor componente potrivit indicelui stabilit în al sau M otif-index of folk-literature (19321936). adesea parc elat în episoade.

În fata unui atare tip care apare drept conglomerat daca e raportat la tipologia Aarne-Thompson. Grundtvig) si din colectia fratilor Grimm.132 nastere la suprapuneri în o seama de cazuri si de aci la orînduiri arbitrare: un tip nou poate fi orînduit. altele dupa sex (despre femei. s-a vazut ca tipurile au alta configuratie si ca spatiul ramas liber nu mai permite încadrarea tuturor ca tipuri (sau macar ca subtipuri). Ceea ce se dovedeste întrucîtva constant. atît la adversari supranaturali.). cercetatorii sînt ispititi sa creada ca într-adevar acel tip e un rezultat al contaminarii de catre povestitor al naratiuni10r "clasice". Noile basme aveau episoade comune cu unele tipuri. cu atît posibilitatile de suprapunere mai numeroase). AT 1685 = flacaul prost în petit etc. încît pentru încadrarea lor în sistemul Aarne-Thompson era nevoie de doua sau chiar mai multe cifre. caci unele grupe sînt deosebite dupa calitatea ps~hologica a personajului principal (snoave despre prosti). Mobilitatea folclorica e mai mare de cum se credea.AT 1384 = barbatul cauta mai prosti decît nevasta-sa. pe cînd în realitate el provine ca atare din traditia îndelungata. ceea ce nu corespunde realitatii narative. fara a se putea decide care aspect precumpaneste. Cînd au fost conspectate si variantele din restul Europei. barbati se întîlnesc si snoave cu femeia proasta sau barbatul prost . drept nucleu care îsi . ca sa nu mai amintim de faptul ca o seama de tipuri nu au aceasta parcelare în episoade. de ex. barbati) sau profesie (despre preoti). Aarne a cunoscut prea putine variante si mai cu seama de provenienta regionala: variantele finlandeze. La snoave. Dar atari neajunsuri sînt neînsemnate si într-un fel de neevitat (cu cît grupele sînt mai mici. cît si la sarcini supranaturale etc. iar parte din ele cu alte tipuri. Deficienta de capetenie provine din faptul ca la stabilirea tipurilor. AT 1540 = omul venit de pe cealalta lume. Nici desemnarea cu ajutorul indicarii tipului si episoadelor nu e salutara decît în unele cazuri. si mai cu seama vie acolo unde basmul se mai cultiva înca si printre maturi. încît unele tipuri dintr-o grupa pot fi tot atît de bine asezate în cealalta (la cele despre soti femei. criteriul nu e unitar. încît o naratiune din episoade felurit combinate e de fapt un tip independent si trebuie privit ca atare. daneze (sistematizate de S. variantele nationale nefiind suma exacta a tipu~ilor indicate prin numerele' sistemului.. nu farîmitat în conformitate cu un sistem orînduit dupa o partea Europei nordice si centrale.

5. psihologice sau politice. în fapt. p. cu subgrupele: cauza si efect. 76-77). 2) finete. La aceste grupe. Cum subliniaza în prefata. nici viata. 3) prostie. le asaza la urma. nu a avut pretentia de a fi exhaustiv. nu gîndurile (tabu. desfacerea vrajii. t. La baza sistemului sau stau relatiile dintre individ si lumea înconjuratoare. 4) greseala. în excerptarea variantelor se vad totusi si . Ar. 5) destin. De aci se vede cu usurinta incoerenta clasificarii lui Christensen: aspectele esentiale. în primul rînd din carente bibliografice. morale. apoi din imposibilitatea unui singur cercetator de a strabate toate ziarele si calendarele. Pastorul sas Adolf Schullerus a clasificat povestile românesti dupa tipologia stabilita de Aarne: Verzeichnis der rumiinischen Miirchen und Miirchenvarianten (1928). definitorii ale mentalitatii populare. este episodul (sau componenta lui mai mica.). el reia ideea fundamentala a lui von Hahn de a încadra materialul folcloric într-o constructie logica. S-a vazut apoi ca la snoave numarul afectat tipurilor e cu totul neîndestulator pentru a putea încadra repertoriile unor popoare care au mai multe mii de atari tipuri. Folcloristul danez Arthur Christensen a propus un nou sistem de clasificare în lucrarea Motii et theme (1925). 6) consecinte.hitectonica lui a ramas în faza încercarilor. Sistemul de clasificare s-a dovedit apoi nepractic prin încercarea de a compartimenta realitatea poetica în rubrici logice. formule de incantatie etc. preponderenta e actiunea. Schullerus a parcurs bibliografia accesibila aproape în întregime: colectiile principale si cele mai multe din cele de a doua mîna. oracol. La acestea. El a stabilit ca toate ideile pot fi orînduite în 6 grupe tematice: 1) temperament. mult prea neîncapatoare fata de multilateralitatea universului poeziei. alaturi de cele anterioare (XXXIII.I. anterioare anului 1927. Christensen a mai adaugat o lista de motive (episoade) care nu reflecta nici relatiile individului cu lumea. într-o grupa cu anexe de mica importanta. apoi revistele de folclor si buna parte din cele literare care au publicat si folclor. aparenta si realitate. 6.133 l pastreaza esenta. unele publicatii nemaifiind accesibile. motivul) si se pare ca în acest sens se lucreaza la institutul Encyklopiidie des Miirchens de la Gattingen pentru a remedia neajunsurile provenite din configurarea tipurilor dupa un numar restrîns de variante. Ultima grupa a acestor elemente incidentale e alcatuita din motivele ce oglindesc conceptiile metafizice. soarta etc.

La grupa basme-legende (AT 750-849) a inserat o seama de naratiuni despre sfinti care sînt legende în întelesul propriu. inerente unei munci de atari proportii bibliografice la un cercetator de vîrsta înaintata. D..534* Schlange als Helfer" (sarpele ca auxiliar). desi de autenticitate neîndoielnica. El adauga la finele catalogului trei anexe. Radulescu Codin si D. Schullerus a cautat sa completeze tipologia internationala. Solutia nu e totdeauna cea indicata. desi Popescu întrece pe Sevastos în interventiile personale. în vreme ce 1. iar cu altele nejustificat de sever (N.134 omIsmni. caci el s-a lasat calauzit de prezenta unui episod comun pentru a rubrica toate variantele la un tip fata de care totusi difera. Slavici apare numai în categoria A etc. Tipurile prezente în catalogul lui Aarne nu mai aveau nevoie de un rezumat daca tipul românesc nu devia fata de cel international. cu unele fiind prea indulgent. cum a procedat la AT 300. II povesti despre origini) si una cu snoave despre tigani (la care mentioneaza ca reprezinta doar o selectie). Popescu e asezat în categoria A. Schullerus a avut greaua sarcina de a gasi locul potrivit celor mai multe tipuri care nu îsi aveau numarul stabilit în tipologia internationala. Caci scaderea suparatoare a catalogului întocmit de Schullerus este tocmai scurtimea exagerata a rezumatelor tipurilor. doua despre legende (1 legende cu cuprins moral.). Dar ce se poate întelege din simple titluri ca: . I "t 1 1 . Ierarhizarea colectiilor în cele trei categorii potrivit autenticitatii lor nu e sufi~ient de critica. Cît de selective sînt toate cele trei anexe se poate vedea din putinatatea tipurilor: 22 la legendele cu cuprins moral.610 1* Wasser zum Heilen der + .. Stancescu au unele volume trecute la categoria B. fiind suficient numarul si titlul. dar s-a oprit la jumatatea drumului. ceea ce e total nestiintific în elaborarea unui catalog tipologie care presupune o conspectare exhaustiva macar a materialului publicat. Cu toate acestea. dar Sevastos în categoria C. Tipurile (sau episoadele) noi aveau însa nevoie de o prezentare mai detailata din care sa rezulte cu claritate profilul tipului (sau episodului). 128 la cele etiologice si abia 16 din snoavele despre tigani. . ele au contribuit la cunoasterea legendelor românesti printre cercetatorii straini si folosul ar fi fost si mai mare daca Schullerus ar fi dat rezumat~ mai întinse care ~a-l dispenseze pe strainul necunoscator al limbii române de a mai recurge la textul românesc al variantelor. C.

812 A* Vom Te~tfel gerettet. mediaeval romances.. Zeu provenit din incest. ? 7. ci partile lor componente. în prefata. dar în afara continentului e aplicabila la foarte putine povesti. dar nu în tipuri ca atare. care se pot combina felurit în naratiunile populare. Motivul e desprins în unitatea lui intrinseca. j est-books and locallegends. . AlOOA499 Zeii (AlOOA199 Zeii în general. Nasterea zeilor. motivul este denumit nu numai printr-o cifra. a doua editie 1955-1958) are în vedere. Sistemul zeii de subordonare merge pîna la submotiv prin folosirea în continuare a sistemului cifric delimitat prin puncte intermediare (de ex. A200. Zeu din incestul dintre tata-fiica). ci toate naratiunile populare în proza si versificate. Stith Thompson a dus mai departe sistemul de clasificare. Abia un catalog al motivelor narative traditionale de pe tot globul devine adevaratul instrument de orientare al cercetatorului în acest domeniu pentru a urmari similitudinile si eventualele filiatii. între narati unile europene si cele extraeuropene exista asemanari multe si vizibile.A49 Tovarasii si sfatuitorii creatorului etc. Thomson explica necesitatea unui asemenea inventar clasificatoriu: tipologia Aarne se potriveste povestilor din Europa. ci si prin initiala grupei tematice. motive mitologice (crea- . myths. delimitate prin cifre arabe de la O la 100 (de ex. Thompson a stabilit urmatoarele grupe de motive epice: A. a classification of narrative elements in folktales. a doua jumatate fiind realista în aproape totalitatea ei.1.1. dar. der die Ratsel nicht losen kann" (salvat de la diavol cel r I ce nu poate dezlega ghicitoarea) etc. 112. atare progresiune nu e vizibila în întreg sistemul.A99 Creatorul. 112.1. întreg materialul epic e compartimentat în 23 grupe tematice. cum circula ele. precum si naratiunile semiculte. în afara de cel tematic.cia din care provine si fara alte ierarhizari. luînd ca baza nu naratiunile în întregime.: A 112. Spre deosebire de tipologia lui Aarne. cum remarca Thompson. în cadrul fiecarei grupe sînt esalonate alte subgrupe cu alte subîmpartiri în continuare. Ao. fabliaux. cum se arata în subtitlu nu numai povestile. ballads. exempla.A299 lumii de sus etc.'- ~ 135 "- Blinden" (apa pentru vindecarea orbilor).).A29Originea si natura creatorului. în 6 volume (1932-1936. Orînduirea acestora e orientata de la mitologie si supranatural la realist si chiar umoristic. dar stabile. Motij-index of Folk-literature.' indiferent de sp. adica acele unitati mai mici. numerotate de la A la Z. Ao. fables. Cu toate acestea. A30. ci în motivele componente.

mortul. Astfel. p. p. E. legendele istorice cuprind: A. deciderea viitorului. încercari (de întelepciune. Societatea internationala pentru cercetarea naratiunilor populare a adoptat clasificarea legendelor în patru categorii tematice: 1 legende etiologice si escatologice. Legendele au fost clasificate felurit. animale si plante mitice. de vitejie) . III legende mitice (fiinte si puteri supranaturale) . profesii. 8. Grupele nu sînt egale ca pondere. soarta. G. persoane cu însusiri si puteri supranaturale (magice). moarte si morti. natura vietii. legende despre preistorie si istoria veche. familie. B. demonii bolilor. societate (clase sociale. anirrra:ie. dracul. F. capcauni (uriasi. crearea lumii. eroi. J. V. L. N. grupe miscelanee de motive (formule. IV legende religioase (mituri despre zei si eroi). iar cel românesc lipseste total. D. S. razboaie si catastrofe. B. dar sistemul de a ierarhiza motivele prin subordonari cifrice s-a dovedit Thompson a devenit cu totul practic. casatorie. exceptii unice. deceptii. P. VV. Q. B. sex (iubire. Legendele românesti au fost clasificate în tipologia bibliografica (gata pentru publicare de mai multi ani) în aceleasi patru categorii mari. locuri bîntui te de spirite si aparitia spiritelor. F. iar subcategoriile sînt reduse la specificul tematic românesc. D. minuni. fiinte metamorfoza te. H. U. spirite ale naturii. încît cititorul nu trebuie sa creada ca motivul e atestat numai la popoarele citate (LXXXVI. încît Motif-index-ullui util. captivi si fugari. M. umor. . nastere) . spirite ale locasurilor culturale. popas pe cealalta lume. cruzime nenaturala. Pentru evitarea îndoielilor.C. 422-428). G. Materialul sud-est-european este reprezentat sporadic. obiceiuri) . legendele despre localitati. zei. decît ca ordinea lor difera întrucîtva. F. M. simbolism. geneza locurilor de cultura si a bunurilor culturale. E. E. recompense si pedepse. 1. K. Astfel. R. inteligenta. nebunie). procesiuni si lupte de spirite. vrajitoare). magie. noroc si destin. la unele din ele s-au stabilit si subcategoriile în ordinea fireasca. dar autorul atrage atentia ca nu a nazuit la o înregistrare bibliografica exhaustiva. comori (LXXXIX. înteleptul si nebunul (purtare înteleapta si neghioaba. Legendele mitice au subcategoriile: A. Z. distrugerea unei ordini existente. X. mitologice si religioase. K. In vremea din urma./ /' 136 toi'. distingîndu-se de obi~ei legendele istorice de cele etiologice. C. tabu. L. II legende istorice. D. inversarea norocului. T. N. crearea animalelor) . C. religie. motive neclasificate). H. 424-425). personalitati proeminente. trasaturi de caracter.

IV legendele istorice (14571-16103) cuprind: legende despre figurile istorico-fantastice. F. conflicte pe baza de limba. conflicte cu logica. Institutul Endyclopadie 111archens din G6ttingen a adoptat clasificarea snoavelor dupa continut si natura poantei. 2. zilele sfinte ale saptamînii. alte fit5uriistorice si locale). Siegfried Neumann a propus în 1963 orînduirea snoavelor în trei grupe mari: 1. conflicte între sexe. Clasificarea adoptata în tipologia bibliografica a snoavelor românesti (LXXX. G. regii dacilor. conflicte cu slabiciuni omenesti. omul. etnice si confe~ionale. persiflarea unor persoane).). regele Fritz etc. 147). evenimentele istorice si locale. naratiuni batjocoritoare (jocuri de cuvinte. conflicte cu realitatea (naratiuni parodistice. preoti) . relatii de clasa si de profesie) . slugi. plantele. atitudini si trasaturi de caracter. mincinoase) . I. cosmosul. întîmplari dm trecut. oraseni si supusi. 3. conflicte sociale si H. meseriasi. moarte si morti. alte sarbatori. haiduci. figurile istorice ale poporului român (conducatori de rascoale. 2. p. tînarul. popoare mitice si comori. 3. spiritele naturii. casnicie. D. IX-X) se apropie întrucîtva de cea precedenta. tarani. fiinte cu însusiri magice. sfinti si sarbatorile lor. C. E. Alaturi de sistemul de clasificare a snoavelor adoptat de Aarne-1jhompson care s-a dovedit prea neîncapator atît în ce priveste grupele tematice. cît mai cu seama numerele afectate. stabilind trei categorii mari: 1. popoarel~. B. topo~mia si onomastica. dracul si ajutoarele. animalele. conflicte des politice. conflicte sociale (relatii de familie. au fost elaborate altele pentru a oglindi cît mai fidel specificul acestei specii. figuri feminine. p. Ea a fost orientata pentru a oglindi defectul satirizat. II legendele mitologice (13055 -13 895) cupnnd legendele despre soarta. ciclizate în jurul unei persoane (Eulenspiegel. t. 9. legendele fii~t~le si plantele mitice. figurile istorice ale altor popoare. domnitori. Lutz R6rich a prezentat într-o comunicare la congresul Societatii internationale pentru cercetarea naratiunilor populare din 1969 urmatoarea propunere de clasificare a snoavelor si glumelor: A. voievozi. sociale (snoave despre domni. conflicte cu morala.137 + I legendele etiologice (10001 . cu continut general (iubire si casatorie. începînd cu cele care au implicatii mai largi din relatiile sociale pîna la cele inofensive de natura fiziologica. relIgIOase (13 925-14 551) au subcategoriile : legende biblice. metamorfozati. Atare clasi- III .13035) cuprind creatorul (si ajutoarele). dans si petrecere) (XIII.

soacra-nora. V. sot-sotie. muncile profesionale. VII. în acest sistem de clasificare a snoavelor românesti au fost stabilite patru categorii tematice cu un numar variabil de subgrupe: 1. deficiente si trasaturi psihologice (36505862. Orînduirea celor 12 grupe e crescînda. frati de cruce). Sistemul preconizat de Caracostea se dovedeste neasteptat de organic. frati-surori. III. II. relatii sociale (3000-3328. sot-sotie. III. laudarosenie. VI. hotie îndemînateca si neîndemînateca. Ea este cel putin un organ rezonator al durerilor si bucuriilor umane. lacomie. rautate. Plecînd de la constatarea ca în literatura exista totdeauna un raport (sau un conflict) între doi protagonisti. relatiile cu fortele supranaturale personificate. parinti-copii. II. el a stabilit grupele tematice dupa natura relatiilor dintre acestia. lene. pornind de la faptul elementar ca arta reflecta viata: formele de viata sociala si de munca determina suprastructurile literare. nu numai pentru ca orînduieste faptele poetice de la cele de importantamai redusa la cele cu implicatii cosmice. Dumitru Caracostea a cautat un sistem de clasificare lipsit de deficientele celor anterioare. de la lumea familiala la cosmos: 1. X. partasa la framîntarile omului. uneori chiar se supune dorintelor protagonistuilli liric sau epic. autoritati laice si religioase). XII. 10.). Tipologia bibliografica a snoavelor românesti mai are un adaos de glume din viata militara (5895-6029) si de anecdote (6036-6236). batjocoriri. XI. nasi-fini) . chiar daca aparent e numai unul. la prima vedere. gîngaveala. snoave pseudoexplicative. S-ar parea. IV. de aceea e invocata ca martora în efuziunile lirice. PacaIa. IV. deoarece si aici insul destainuitator presupune un rezonator (un martor etc. iubit-iubita. VIII. deficiente fiziologice (5870-5886. dar si aici natura înconjuratoare e conceputa a fi sensibila. relatii de familie (3340-3643. vitejii si cotropitorii. cîrcota. istetime. conflictele de clase sociale. neatentie. murdarie. lasitate) . ca în lirica. parinti-copii. betie. Desi mai întîi clasificarea a fost propusa numai pentru baladele populare în vederea întocmirii carpus-ului lor în 1948. nevedere etc. IX. alte rudenii. alte rudenii (inclusiv nas-fin. ignoranta naiva. prostie. stapîn-sluga. ca grupa VII (natura) e discordanta în sistemul stabilit. haiduci a si revoltele. frate-sora. zgîrcenie. dar pentru ca acestei t .138 ficare e în concordanta cu specificul snoavei de a avea în centrul atentiei personajul negativ. ea a fost apoi largita pentru întreg domeniul folclorului si al literaturii culte. surditate. meserii necalificate.). relatiile cu natura si fiintele naturii.

Clatina-munti v. C. tot se ridica.sul de pe masa. nazdravan a putut învia din oasele lui în vremurile de demult (52. nici DI Christos n-ar fi înviat" (52. Cel ce cînta mai întîi. strofe calatoare etc. pana aceea este lasata în jos. C. o tipologie a motivelor. o tipologie a tipurilor propriu-zise. p. motive si tipuri din creatia populara si culta. De cu seara. îndeosebi p. 50-57. p. e nazdravatl. care se esaloneaza de asemenea ierarhiei simplu-complex: 1. Atari tipologii de imagini si motive permit descoperirea legaturilor ascunse. dintre speciile folclorice si pun în lumina celulele literare din care sînt plamadite creatiile populare. de aceea dupa cîntatullui se poate porni la drum (LUI. de mare adîncime. acel dictionar universal de imagini. A înviat din bo. p. p. Posibilitatea de a fi extins si la literatura culta îi mareste considerabil utilitatea: sistemul Caracostea va putea oferi î~ viitor instrumentul de cercetare ideal. de la cîntecul de leagan si doina la basmul ce oglindeste întregul univers accesibil închipuirii umane. si cocosul dupa asta cunoaste ceasurile lui si tipa: cucuriguuu!" (38. 432). sistemul lui Caracostea mai ofera posibilitatea unei întreite clasificari în trei serii tipologice. "De nu era cocosul.139 . pornind de la cuvîntul-metafora. E nazdravan fiindca a fost blagoslovit de Hristos. sus. inclusiv acele sabloane. o tipologie a imaginilor. în ierarhia organica de la simplu la complex si în permanenta concordanta cu formele de viata sociala oglindite de fenomenele literare la diferitele niveluri de creativitate (XX. Tipologiile imaginilor si motivelor depasesc limitele speciilor fo1clorice. 3. Cocosul adoarme si el.desi în chip practic se elaboreaza întîi tipologia imaginilor sau motivelor dintr-o specieJolclorica. 60). în plus. celula expresiva ireductibila oferita de însasi limba vorbita. pentru a fi extinsa apoi si la celelalte. stropind cu pistrui 1 . cînta noaptea dupa ce aude toaca din cer. semnalate mai de mult de cercetatorii folclorului. formule. 78-89). De acesta fuge diavolul si celelalte spirite rele. 2. La miezul noptii. Pana nazdravana însa se ridica. 432): El e nazdravan "fiindca are la coada o pana nazdravana.~ • ierarhii de la simplu la complex îi corespunde în chip paralel complexitatea crescînda a speciilor literare. ea sta drept în vîrful cozii. Tovarasi nazdravani Cocos. 289-290). Cintatullui noaptea la intervale fixe a generat legende despre însusiri miraculoase.

dar cum aceasta refuza. În basmele despre animale. p. p. si a fugit (ibid. c. Ing. se auzea cîntînd un c. p. p. Vînt). închide ochii si cînta.413414.p. pîna-mi pui ciocanu! (ibid. vulpe si lup). 950-951). cheama pe rînd mosneagul. c. El mai apare în povestea cumulativa Cocosu rosu unde animalele se panînca pe rînd (LXXXIII. lupul. îsi îmbAogatestestapînul (AT 715 A) care l-a alungat fiindca nu oua.hite stava de cai (sau ciurda de vite) a boierului. pusca. 142). p.436). momeste vulpea sa intre în gura cîinelui. în fundul unui crater "mai ales spre sarbatori". ms. În tipul Cenusareasa (AT 510j. Dracul a facut ramasag cu Dumnezeu ca vastavili Prutul ca sa înece pamîntul. În culmea Vulcoi din Muntii Apuseni. (de obicei în tipul înrudit AT 210) cutcurezatullui e interpretat de agresorul speriat drept o amenintare: "Cotcodanu. În tipul despre animalele asociate în calatorie (AT 130). Batrînii i-au alungat de acasa. 434). 1. In povestea cumulativa AT 2030. In basme. vulpea încîntata casca gura sa-i arate. Alteori. e uneori trimis sa aduca lemne sau apa. cerbul (sau rugul). c. p. capra.41). Cînd e batut pentru ca nu oua (AT 27 si 20) fuge cu gaina în lume.418). la rîndul lui o lauda ca ar avea dinti frumosi. p.i~ J 140 pe cei din jur (ibid. Momit de vulpe ca ar cînta frumos. v. Acolo. dar la popas e mîncat cel care ar avea ~numele mai urît.. c.6). are rolul paznicului de pe culmea casei sau de dupa usa. c. Apoi se întorc la casa batrînilor care îi cautau plîngînd (52. apoi ca auxiliar. îi loveste cu aripile peste cap (5.Satu Mare). El accepta daca fata (sau baba) îi va sterge laba. si un catel. În padure. dar c. mina s-a numit "Baia Cocosului" (43. Fiindca l-a scapat de uliu. c.40 de femei si prin sat sa umbli" de cînd a fost în stare sa-I convinga pe Simion Stîlpnicul sa dea drumul vîntului din munte (52. O baba si un mosneag adopta drept copii un c.151-154). apare ca protagonist. 118-122). capra. c. zboara pe un copac (4 a. p.. r. c. p. S-a speriat de cîntatul c. divulga uneltirile masterei atunci cînd fiul împaratului vine sa caute la cine se potriveste papucul: "Cucurigu! fata mosneagului 1 . ramînînd numai lupul (5. soarecele.. mîta (52. De atunci. El anunta un zacamînt aurifer pe care l-au descoperit minerii din Bucium-Sat. p 140).. 261. Li se asociaza alte animale (iepure. 60-62). apoi tezaurul împaratului pe care le aduce mosneagului (5. fura toata mamaliga pe seama catelului. r. Cînd vin diavolii (sau animalele padurii). Dumnezeu i-a rînduit sa tina . vulpea îl înhata si-l duce în padure (AT 61. Dumbravita . c.

215). care se preface într-un urias. I. daca-i prost. A treia oara. (v. Puteri.- 1 îi dupa usa într-un poloboc cu cenusa!" (79. 273). si el a muri" (5. Comori. variantele tipului AT 812. 439). c. Se crede ca banii de aur cu efigia lui Lysimachus. p. 577). cînd plesneste (LXXXII I. Uneori. dracul venit dupa cel ce i s-a fagaduit lui. 490-492). Imparatul Constantin locuia în Tetin si a ascuns toata averea într-o pivnita "si-a pus o piatra cu nu- . nucuta mea !»".. încît nu se pot apropia zmeii "Noi de sapte ani de.. Într-o varianta a basmului AT 545. p. în basmul despre ucenicul sau (AT 325) atunci cînd acesta s-a metamorfozat în boabe de porumb. etc. îngropata în albia acelui rîu (50 a. În unele variante. de argint si de aur:" . haiduci si hoti. apoi ea este facuta farîme cu ajutorul În unui bici fermecat tot la cîntatul c. c. într-o multime de povesti. II. 529-531). puterile zmeului (AT 302) se afla în niste gîndaci ascunsi într-un c. p. I. Într-o varianta. p. e tinut pe loc cu povestea pîinii (sau a cînepii).Dupa o legenda banii îngropati de împarati. p. p. dar e omorît de fiul ei (LXXXIII. Dra~ul sau strigoii pier la cîntarea c.cînd ne batem dupa fata împaratului Verde: cînt-un cocos de trei-patru poste de loc si se scol santinelile si nu putem s-b furam!" (5. p. chiar învata fata cum sa obtina pe rînd hainele de arama. El deschide ochii stapînului sau care întelegea limba animalelor (AT 670) ca nu trebuie sa cedeze capriciilor femeiesti: "eu unu singur la treizeci si cinci va pot porunci. apoi de oamenii plecati în bejenie alcatuiesc comorile aflate în pamînt. p. pazeste cu atîta strasnicie curtile unui împarat. 52). (41. diavolul se preface c. c. este acela care îsi îmbogateste stapînul.. la una nu-i poate porunci. petind pentru acesta fata împaratului si luînd averea zmeilor omorîti de el (81 a. 504). 1-5). Ion Saracul. C. Strigoaica împreuna cu toti dracii pier la cîntatul c. o previne ca sa lase papucul încleiat de rasina pe pragul bisericii si sa vina numai într-un papuc (5. care se prefac în vulpoi care "rupe gîtulla cocos" (5. da stapînu-meu. Fiul vacii vrajite (AT 301 B). lui Decebal. Un om si-a pus banii într-o capatîna de cal si nu a banuit nimeni dintre trecatori (LXVI. vaca nazdravana se lupta la podul de aur cu un c. I. De obicei. p. p. p. sau cu raspunsurile la întrebari pîna la cînta tul c. Fata împaratului arunca însa 3 boabe în spinarea c.141 .Du-te repede la parau si spala-te si spune: «deschide-te. p.' 286). gasiti în 1543 de un pescar în apa Streiului ar proven~ din c. I. 574-578). El o învinge. 722). 35.

p. cu para albastrie. o cusma plina de gal- . dar fiindca nu i-a folosit bine. p. O femeie ia din acei bani. 26). sapte hoti au depus banii într-o pestera. Unele movile cu bani provin de la uriasii care "aveau averi nenumarate" care nu pot fi luati. Cele necurate nu pot fi scoase. a sapat un om la o comoara si a venit spre el "o namila de om lunga. în ajunul marilor sarbatori. Cele necurate ard înainte de miezul noptii. necurate sînt pazite de diavol. în muntele Orlea din Hateg se afla un palat plin de avutii. Aceasta se întîmpla o data pe an. din pamînt sînt de doua feluri. Unii au lasat c. iar pe butoiul de lînga usa se afla un sarpe de ceara care se umfla cînd vede pe cineva. Dracul. p. Banii au fost facuti din argint de Dumnezeu. C. ramîne necunoscuta (LXVI. nu se alege cu nici un folos. usile de la c. dracul da saracului. se deschid singure. De asemenea. cu împarati care stau pe tronuri. manastiri. c. 270272). 26-29). capetenia hotilor pune banii într-o pivnita. iar cei ai dracului sînt necurati "numai de bucluc". III. în Meria-Hateg. pazite de un mos care sedea la o masa "cu o pipa si fuma". care apoi i-a dat diavolului ca sa-i faca în continuare. sa dea la saraci. 29-30). Multe comori provin de la haiduci si hoti. Banii facuti de Dumnezeu sînt curati.. iar cele curate dupa miezul noptii cu para alburie sau galbuie. un berbec a venit marti noaptea si a cerut restituirea lor: trebuia sa dea jumatate din ei la oamenii saraci (5. Unii din cei care strîng c. dar omoara pe cel ce intra de bunavoie. ramînînd înca un an în munte (26. venit la pivnitele cu c. Se crede de asemenea ca o data pe an.p. care n-o poate lua nime. în chip de batrîn. 274-276). în Stefanesti-Arges. curate si necurate. pentru acte de binefacere: sa faca fîntîni. Cînd toaca în ziua de Pasti.. 59-60). pan nu va veni el singur" (52. lunga de nu-i mai aflai masura" (66. p. fiind ale dracului. p. p. C.142 mele lui deasupra. 12-16). da bani puscariasului silit sa intre în pestera din Tetin. în orasul Siret. 709). p. dar zideste înauntru pe toti zidarii ca sa nu tradeze locul. De la Pintea Viteazul au ramas trei butoaie cu bani de aur. De aceea. iar celelalte de Stima banilor sau Duhul c. de obicei în noaptea Pasti1or. p. Capetenia e asasinata însa de vizitiu si c. sau o data la 7 ani (ibid. ca sa-I sperie (ibid. sau chiar daca ia cineva din ele.. oricine încearca fiind pocit. Un om din Hateg a intrat si n-a iesit la timp. 6-7). vaduve (LXVI. se detecteaza singure prin aceea ca ard. îi afurisesc sa fie ale dracului (52. Stima e o femeie îmbracata în alb. portile se deschid. de argint si de arama într-o pivnita sub pamînt.

Fratii lui aduc toti banii si îi împart cu banita împru~utata de la 'popa (S. 17-25). p. p. 'B~nii necurati se pot 'sco~te daca se jertfeste o vita. II a -d). Lînga Siret s-au descoperit. Cel din'tîi este'prins. p. dracul se revolta: . 62-63). Dar cele blestemate nu se pot lua nici în acest chip. uneori chiar un om pentru cel care i-a îngropat.. O femeie a încalecat pe lemn si de atunci lemnul e blestemat ca sa fie dus în spate sau tras cu animale (99. servindu-i drept trepte de urcat si de agatat (5.care îl pune pe voinic la munci grele (41. se afla raiul si mosneagul urca pe el pîna la Dumnezeu pentru a-i cere îndeplinirea dorintelornesa- (61. C. sau a unei zmeoaiceAGhesperita. cu vîrful pîna în cer (adesea pom fructifer). Dupa ce le-au dezgropat. din care ia numai pretul vacii. VI. 533). 415). Iarba fiarelol'). 21-22). Dupa o legenda. a iesit un izvor care a umplut pivl}itele cu apa (ibid. Banii sortiti cuiva se Întorc la acela. spune nevestei ca ceea ce a gasit e linte strîmba si ca au plouat cîrnati (Ar 1381). p. -9). trei pivnite pline cu bani. judecatorul nu mai crede ca barbatul a gasit o c. daca i se spunea . p. r. Intr-un basm doi hoti vestiti fura banii din vistieria împaratului (Ar 950).. dar cînd se duc popii. Escaladarea lui o poate face numai protagonistul basmului.t- I I " . taiat venea singur din padure. ajutînduse de toporase speciale..414). dar cînd spune la judecata ca au plouat cîrnati. 456). se mai pot descuia cu iarba fiarelor (v.. al doilea nu poate fi prins cu toate sfaturile celui dintîi. sub austrieci. are craci pe care se afla casa unei zîne cu care se casatoreste eroul (5. chiar daca sînt dati altcuiva (ibid.voi luati de pe vii si de pe morti si tot nu va saturati" si îi omoara pe toti (LXV( p. acasa".Hai. lemnule. creste dintr:un fir de bob de' sub lavita casei (LXXXIII. 30-39). 3000. Ca sa pastreze secretul. pentru 20 de lei. p. eroul hranindu-se cu 9 colturi de prescura si 9 pahare de ~'in (41. c. Alteori. Se duce marti sa taie copacul. In vîrful c. O reminiscenta a arborelui ceresc (ygdrasil) persista în basmul Ar 468: un c. acesta vinde vaca mostenita unui copac. Copac. p.. Un om gaseste o c. p.~p. 362).143 beni. gasind la radacina o c. la început.. la radacina unei salcii. C. Spre vîrf. 533). (49. 5 -'- 1- t I I . r. ascensiunea se face cu ajutorul a 9 barde obisnuite.. El se urca cu "sase toporase de ace" înfipte în copac. I.1. împaratul îi da fata de sotie In snoavele despre PacaIa. p. c.Femeia divulga cele întîmplate.

456). urias de pe pamînt are în vîrf o pestera în care sta de paza la mosia lui Hotiotio o fata îmbracata în arnaut care era în stare sa taie o oaste întreaga (LIII. p. Un c. s-a dus caciula mea. V. Viteazul care o peteste pe Ileana Cosînzeana taie c. Pe pîntecele împaratului care si-a osînâit fiica la moarte pe nedrept creste un nuc care se mareste în fiecare zi. se urca într-un c. Fata mincinoasa (AT 710) este pedepsita uneori sa stea mereu în padure. c. apoi se dovedeste ca aceasta este o pedeapsa pentru o mare nelegiuire.'ul de jos si ajunge cu vîrful pîna pe pamînt. este o forma metamorfozata a protagonistilor din basme. V. apoi se puse în el si se ridica" (41. p. într-acolo ma voi duce sa-mi caut mireasa" (60. El scade mereu pe masura ce victima povesteste patania ei (86. în c. ducîndu-l în padure.. c. si el se lasa. s-înnuc o ramas s-în zua de astazi!" (5. Brad. p. Adesea din doi copii îngropati la uneltirile impostoarei (AT 707) rasar doi c. 536). ea se urca pe un copac înalt si între crengile lui dormia . 590). p. Mai adesea.144 buite (AT 555. "Acolo a catat copacul cel mai înalt si au facut un foisor pentru baiet" (82. p. asculta porunca fetei de a se lasa jos si de a o ridica: "Fata cea frumoasa zise copaciului sa se lase jos. "Cînd o prindea somnul. Ibovnicul Ilenei Cosînzeana îsi are împaratia asezata pe un c. 1. p. este sediul unor personaje (v. p.. Cînd ajunge baiat de însurat. 63). 309). Eroul. 9). în cîteva variante ale tipului AT 301 B. LXXXIII. (uneori pomi). 535). Mama Padurii). 201-202). V.. urmarit de zmeul care pusese mîna pe palosul lui nazdravan. p. Un c. 17). p. pîna la întoarcerea lui. El nu dispare decît atunci cînd aceasta este data în vileag si victima reabilitata. Dragan Cenusa gaseste la palatul scufundat numai un nuc care ajungea cu crengile "în naltu cerului . de unde îsi cheama cîinii nazdravani (AT 315. Alteori. Pe trunchiulluJ revine pe lume eroul tradat de ortacii infideli.. El o deschicat nucu cela si s-o bagat în nuc. Urma galbina "s-a suit în vîrful unui copac si de-acolo si-a aruncat caciula într-o parte si a zis: încatrau. Fata iesita din rodie (AT 408) este lasata de erou într-un c. Uneori. 238).1. cu 12 craci si cu vîrful pîna la cer. cu împaratia (ibid. . c. urias creste pe tarîrn. creste în chip inexplicabil pe corpul unui om." (60. Boul nazdravan îsi fereste stapînul.

696). Numai vîntul turbat a putut-o omorî (101. atunci îi manînca furnicile. 79). V. în basmele despre animale. p. La început a fost alb. 294). p. chiar viscol. p. c. 10). 696). întrucît ar avea cruce în gura. p. în vremea potopului. O fata nu vrea sa se marite pîna ce fratii ei nu-i aduc. p. Pe alocuri. ca întrecea cele mai minunate muzici" (52. c. A fost blestemat sa nu bea apa din izvoare si rîuri fiindca n-a vrut sa curete paraiele alaturi de celelalte pasari ca sa nu se murdareasca de glod. de aceea tipa în vreme de seceta (52. dar Noe l-a blestemat sa se înnegreasca pentru ca nu s-a întors la corabie (LIII. în povestea mincinoasa despre imposibilitati. si un c. p. 294-295): "Ai. Mar. 295). prevesteste rele. ci si sa oua în decembrie. în alta poveste cumulativa (Ar 2030). Poate bea numai apa din ploaie. Dupa legende c. tema e mai frecventa în balada populara). retine clopotelul caprei care recurge pe rînd la ajutorul animalelor ce se ameninta reciproc. cum e inima-n mine!" (52. apare în basmele noastre si pomul care cînta. (52. fi-u-ar pana pe tine. deoarece c. a mîncat uriasul ("jidovul") care se agatase cu mîinile de tortile cerului (LIII. e pacalit de vulpe (AT 57): laudat ca are pene frumoase si ca ar cînta tot atît de frumos. 247). "Pomul acela înflorit cînta. voI. Corb. p. si pomul care cînta (AT 707). protagonistul împlînta codiristea biciului în pamînt si din ea creste "un fag atît de mare de nu-i vedeai vîrful si nu-l puteai cuprinde de gros" (77. între altii. p. v. 8). Alte legende relateaza cum a fost blestemat nu numai sa manînce hoituri. nici o pasare nu ciuguleste din hoit pîna nu e început de c. e socotit chiar sfînt. 1015). Noe l-a blestemat sa nu-si poata vedea nici puii (38 a. a pierdut ramasagul cu furnica de a sui în vîrful copacului atîta fier cît poate cara ea (52. iar puii sa-i scoata în februarie. O legenda înfatiseaza o corboaica uriasa care îsi hranea puii cu cirezile si turmele din jur. s-a facut negru de cînd s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (99. 76. XVI. p. p. corbul scapa casul din cioc (75. 419).145 Uneori. p. Prin croncanitullui anunta lupii sa vina la vite. între altele. J:__~ . p. 697). acestia neputînd iesi pîna nu plesneste de ger coaja oualor (LUI. în povestea cum'ulativa despre baba ce se boceste dupa oul spart de soarece (AT 2022 B) se asociaza sa boceasca. C. Daca puii întîrzie. ploaie. Sporadic. p.

îl facu un pui de c. este învinsa (ibid. în alt basm. C. ceea ce îi aduce îmbogatire neasteptata (62. care îi pune capastrul în cap (85.ele fantastice. 689). gasindu-i mireasa potrivita. Fata îl va zari totusi cu ocheanul. ce se urcase pîna la vîntul turbat" (41. aduna toti c. p. Veghiere). p. p. Cînd iapa se preface în pasare (sau zboara prin nori). devine ginerele c. 703-704). partea a III-a. c. 1. se preface în c. p. I~p. p. dupa ce acesta a fost tradat de ortacii infideli (AT 301 B). într-o varianta a basmului AT 569. fiindca a fost crutat de el sau i-a lecuit aripa rupta.146 în basm. p. Mortul caruia voinicul i-a platit datoriile dupa moarte si l-a îngropat cuviincios. El e uneori printre animalele-cumnati (AT 552) care îsi ia mireasa în timpul noptii. apoi salvîndu-l de la înec si a treia oara plimbîndu-l prin toata lumea (81 a. Uneori. sa redevina om (fusese blestemat de sora-sa sa se prefaca în c. eroul îl ajuta. 215). Dupa aceea. aduna bucatile si îl învie (81 a. c. s~îl vîrî într-un stol de c. dîndu-i o pana miraculoasa. (52. în- . Un c. La rugamintea eroului. toarna peste el o cana de apa rece. Alte dati. dar sotia necredincioasa îl tradeaza si oastea c. iar peste zmeu o cana de apa calda. eroul îl ajuta pe c. ajuta pe erou sa gaseasca iapa nazdravana a babei pe care trebuie sa o pasca în trei nopti (sau zile) succesive. p.) printr-o pana miraculoasa reluata de erou de la cumnatul c. cel mai puternic). 698-699). 1. De la ceilalti doi c. si-l ajuta pe binefacator. 579). 43). p. sa se ascunda de fata petita. Cel mai adesea.ajuta pe un "baiat buiac" sa scape de diavoli în 3 nopti. pe cînd veghea într-un palat (v. c. prinde putere si îl rapune pe zmeu (41. e un auxiliai: de pret al eroului. 266-267). c. învata pe fratele orbit (AT 613) cum sa-si recapete vederea. p. 677-681). spalîndu-si ocpii cu roua din noaptea de Arminden. ajuta pe erou în lupta nedecisiva cu adversarul (al treilea zmeu. cumnat e asimilat cu un zmeu (51 a. fiindca i-a legat aripa. El îl ajuta pe voinic. 78). împaratul c. 176). în probele de ascundere (AT 329): "lovindu-l cu aripa. afla cum sa vindece pe împaratul Verde si sa scape de foc cetatea împaratului Rosu. bucurîndu-se ca va avea "septe hoituri" (5. p. Mai des. 21-22). ridicîndu-l pe spinarea sa (LXXXIII. întîmplator. 421. II.. el se încumeta sa scoata pe erou de pe tarîmul de jos (performanta îndeplinita de obicei de pajura). iar mai tîrziu îsi ajuta cumnatul sa-si recapete sotia furata de zmeu. Cînd ciimnatul e taiat bucati de zmeul ce i-a rapit mireasa. se lupta cu un împarat ce-i petea fata. un c. el unge pe voinic cu sau pentru "trei stîrvuri". si o fugaresc pîna la baiat.

au plîns mereu pîna au murit. e o pasare misterioasa. p. Erau atît de nedespartiti. el a fost haiduc. de la Blagovestenie pîna la Sînziene. C. Fiindu-i mila de el. 451). p. Pavel. 7-8). care primavara vine pe la noi sa-si caute fratele. celalalt îl cauta mereu. l-a strigat mereu pe nume.. Lazar. Dupa moarte. Dupa ce a furat caii lui Sîmpetru si a fost prefacut c. p. p. Cuprins apoi de remuscari. 129). Dupa legende. pîna ce Dumnezeu cu Sf. p. Stefan). De atunci cînta numai între cele doua sarbatori (52. C.. 496-499). încît Dumnezeu i-a prefacut în pasari. de aceea nu mai cînta cînd se apropie ziua lui (LUI. :r- . p. El cheama primavara în codru. au fost prefacuti în doua pasari. s-a rostogolit într-o prapastie si a murit. cele trei obiecte miraculoase: masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. Penele si sî~gele lui trezesc în cel care l-a ranit în zbor dorul erotic: ". Doi frati orfani. strigîndu-l mereu (67. C. iar celalalt numit felurit (Sava. A furat boii lui Sîmpetru în timp ce acesta ara.. unde cînta haiducilor. p. l-au facut pasare. s-a obligat sa-i faca un palat din "fasii" de tei pîna la Sîmpetru. Originea lui e explicata felurit. 50). în trecere pe acolo. strigîndu-l pe nume.unde as gasi eu o fata asa de rumena ca picaturile istea de sînge si cu parul asa de negru ca iste doua pene de corb" (33. l-a prins si l-a prefacut în c. Dupa ce c. p. Dupa o legenda. Cuc. La facerea lumii. Dumnezeu l-a trimis pe ceea lume sa stea cu c. strigîndu-l pe nume.). Dedu. s-au despartit. de aceea e "pasarea cea mai hai duca" (LUI. I. grangurul a fost ales "Domnisorul pasarelelor" .147 vata pe copilul caruia i-a mîncat un bou sa ceara de la tatal sau. Sava si-a omorît fratele ca sa ocupe el tronul. p. c. se teme mereu de el. Cele mai numeroase legende îl arata a fi fratele cel cautat. C. bîta ce bate la comanda si palaria ce genereaza s~ldati (81 a. Doi feciori de împarati. Acesta l-a blestemat sa se prefaca în pasare "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s-o afla" (47. Doi frati gemeni. . C. au plecat în lume. care amuteste de la Sînziene (67. împaratul c. a fost împuscat de un vînator.. a fost un hot care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. Au fost doi frati: Cucu. Dedu si C. Dupa unele legende din Muntenia si Oltenia. Acesta din urma îl striga mereu pe celalalt (44. transformat apoi în pasare (ibid. 292-293). Petru. pîna ce Dumnezeu l-a prefacut în pasare (52. 298). . Dedu l-a gasit si l-a tot bocit. De la un loc. 298). si Stefan. si Sava au ramas orfani. în rai si Stefan pe pamînt. 450451). p. C. 293).

C. s-a ascuns si a încetat sa cînte de teama grangurelui (99. 3000 IX g). C. C. într-o varianta a basmului AT 720. cît va trai" (52. dulce la cuvînt. 1. îndeosebi de cei napastuiti. nu cînta pîna nu intra cel mai mic în biserica (42. Prin sate "povatuia Cuza sa puie cînepa si in. a pacatuit cu pasarea numita ochiul boului. în snoavele despre Pacala sluga la popa. iubitor de tarani. 514). din oasele baiatului omorît de mama vitrega se naste un c. Cei trei feciori ai babei pleaca în cautarea lui. p. fasole si sa hie oameni muncitori". cautîndu-1 zadarnic (52. iar femeia lui sa ramîna pe pamînt si ochiul boului sa-i fie sluga. 133). p. apare incidental. uitîndu-si promisiunea. într-o varianta a tipului despre leacul miraculos (AT 550). în basme. p.. a fost la început o fata de împarat care s-a îndragostit de un argat. galanton. Tatal ei a blestemat-o sa se prefaca pasare care "tot asa sa cucaiasca. Da nu era el. Istorisirile populare îl înfatiseaza om neasemuit de bun. S.148 Dar fiind o primavara frumoasa. C. dar pastrîndu-si caracteristicile. îi placea sa ajute cu sfaturi pe cei cu care convenea. grîu. mîhnit s-a plîns lui Dumnezeu care a hotarît ca el sa le cînte în rai. care îsi spune în cîntec patania: "Mastioanea m-a taiat / Si cu tata m-a mîncat / Dar eu în cuc m-am sohimbat" (44. c. "a facut multe bunatat pîntru noi si ni-a iubit mai abitir ca un parinte. VI. I. 35). 451). sa are porumb. 73). nu mai aveam az pamînt si tot clacasi era sa murim" (12. Femeia c. O ba trîna arata ca bisericii îi lipseste "cucul din dunga raiului". p.210. Cerea "sa aram cînepa. 14-17). Pacala întrevede înscenarea si o omoara cu un pietroi (79. Cuza -Voda. dar fata îl striga mereu. p. la treaba" . iar ea îsi striga mereu sotul. a cîntat mereu. "tare o mai fost dulce si bun. si-l duc în biserica. dar fratii îi iau c. C. De atunci. era "om bun. copilul nu s-a dezbarat de a-l batjocori si Sf. Daca "nu era el. ochiul boului îi cloceste ouale si-i hraneste puii. plîngînd. c. cum n-o mai fost pe lumea asta". Cînd s-a apropiat Sîmpetru. p. 451). Petru l-a blestemat sa fie pasare care sa cînte "cucu" (100. I. 179. Dumineci. XI. p. noi tot robi am fi s-amu t" (1. voind sa însemne sfîrsitul angajarii ca sluga. Petru "cucu. cucu" în batjocura. p. Cu toate admonestarile. un împarat cladeste o biserica stralucita careia îi lipsea ceva. 15.440). Parintii fetei l-au alungat. C. preuteasa (sau servitoarea) se urca într-un copac de unde imita c. p. Cel mic izbuteste cu ajutorul Sf. a fost un copil care striga mereu dupa Sf. .

364). 223. a intervenit pentru. "n-a putut trai mult dîn pricina boierilor. sa traiasca oamenii uniti unu cu altu". spuneau ca-i în Bucuresti. p. 23. El îndemna ca "fiecare rumân s-aiba pusca-n casa. De întrebam de moarte. Daca ar mai fi trait "n-ai mai fi vazut ciocoi. p.. le-a spus: . cu lumea. de-o murit el ase de graba". Cu timpu dascoperea el toate" (12. "Elo dat pamînt la gospodari. spuneau ca traieste. C. 1. iar taranii au fost mereu mintiti cu privire la soarta lui.149 .hotii batuti care n-au cu ce plati etc. in. p. "a facut mult bine-n tara. p. p. 217. a formulat legea ca se va lua pamînt de la cei ce au peste 10 falci.. iar pe oamenii de pe mosiile lor îi sileau "ca sa iasa mai repede la lucru" si cei "care au întîrziat putin au primit ca rasplata lovituri de . Ajuta pe cei loviti de o napasta: a dat bani unui caraus sa-si cumpere bou în locul celui cazut. a urît pe ciocoi ca nimeni altul. "EI zicea sa fie unire s-un duh în lume.179). si dupa ce v-at duce pi la casa vo~stra. Pe el . p. 3.. am sa va dau pamînt: va scap de boi~resc" (12. sa lucreze nevestele noastre.399). si el tinea cu gospodarii. caci le-a luat mosiile" (12.. 180). Memoria lui a ramas binecuvîntata prin împroprietarirea clacasilor. Dupa expulzarea sa. spuneau ca a murit" (ibid. Vazînd dîrzenia cu care boierii se opuneau reformelor. sa nu cumparam bumbac. Daca mai traia.Lumea vorbea bine de el. 1. ca bietul Cuza sa nu mai calce pamînt românesc". 398..1-0 nenorocit.. crezînd ca e vorba doar de exproprierea taranilor fruntasi (1. de întrebam de viata.. cîte zece falci. "Calugarii mînca si bea bine. a luat si averile manastirilor. la granita "au pus cazaci si au facut închisori. Ferice si halal sa-i fie da sufletu lui!" El "la oameni a dat pamînturi. s-apoi sa lua la lupta" (12. la pontas. 2. p.. 72). p. cred ca boierii i-o facut ce i-o facut.. Exproprierea boierilor s-ar fi facut prin viclesug: C. 263). "De întrebam unde-i Cuza. a rectificat sentinta nedreapta a judecatorilor împotriva unui taran. C. C. iar pe soldati îi îndemna "faceti-va datoria catra tara . deoarece calugarii devenisera neomenosi. 1. 149). 178). 429. facea bine" ! C. p. 1. 227. (1.Sa nu mor pîna nu mi-oi face un rînd de curti domnesti acoperite cu piei de ciocoi" (ibid.336. ca sîntem plugari". Se crede ca sfîrsitul lui prematur ar fi fost pricinuit de boieri.221.. el a dat la toti oamenii pamînturi. 71)..173. Sa-i usureze Dumnezeu tarîna" (ibid.. C. de saraci nu mai aveau mila. Boierii l-au urît si au complotat pîna la detronarea lui. iar boierii au votat legea.. sî spunea ce-o sa-i sune biata spinare-a boierului d-acu-ncolo".

1. 364. S-a prefacut chiar ursar ca sa joace ursul în curtea unui boier potrivnic. Apoi . 161-162). calugari. Multe legende povestesc calatoriile lui deghizate prin tara nu numai pentru a vedea neomenia calugarilor. sa-i dea biru". iscaleste.. cum sînt primiti drumetii de boieri. p. 1. iaca. taranii. C. si sultanu de frid sa nu-l taie. p. ci "drept. Se straduia sa ridice prestigiul tarii. 169). la mînastirea Neamt" (12. vestita în toata tara. 1.. "Cica sa sa fi luat dupa el. Chiar în fata sultanului suzeran el nu merge ca înaintasii. p. îmbracat taraneste intra prin cîrciumi si hanuri si cerea "Da-mi oca dreapta a lui Cuza" (12.145. 73. Spre surpriza lui. A fost vazut "singur pe strada Berzei din Bucuresti". a vazut cum traiesc taranii la munca cîmpului. cum sînt învoielile agricole. iubea muzica si dansul popular.150 bici" (1. Legendele releva patriotismul adînc al domnitorului. aiasta-i" oca lui C. preoti. explicînd sultanului "Asa m-o trimes pe mine Tara!" (66.-a întors repede' în tara pîna n-a prins de veste garda sultanului. suferind ocarile calugarilor îmbuibati care luau în seama numai pe cei ce dadeau bacsis. p. 93). ori te tai! S-~ scos sabia.157. A controlat chiar pe slujbasii din palatul sau din Iasi "îmbracat în toale de opincar" (1. 441). Cel mai des verifica pe crîsmari daca respecta "ocaua lui Cuza". era cu camesoaie de in ori de cînepa si o lua prin tara sa-si vada stapînitii" (ibid. lasa cîte un bilet scris "Alexandru Ioan Cuza a durmnit în cutare bucatarie pe un tuhal plin da glod.155. 1. C.Iscaleste colea ca sa nu mai plateasca tara bir. i se oferea cîte o ulcica "ca de-o jumatate oca". pentru a-i lasa un bilet cu admonestarea: "Cum ai vazut ursul Jucînd înaintea ta. cum vînd cîrciumarii. ~ iscalit". p. 117).173. 354). Punea caciula mocaneasca pe cap. p. da buzna în palatul sultanului si l-a somat: " . p. 321) sau "Ia .. 106). (1. (ibid.171. boierule. în felul acesta. asa umbla .. C. "Cu suman ca al nostru si cu cojocul. ci pentru a fi martor la nedreptatile ce se faceau în toate domeniile. p. da nu l-a putut ajunge" (12. în genunchi de la poarta palatului pîna la tron. 440)..ada o oca de-a lui Cuza". înaintea ursarului". a verificat el însusi comportarile calugarilor si multe legende povestesc inspectiile lui pe la manastiri pe care le facea deghizat. asa va veni timpul sa joci tu. Cînd sultanul îl "strîmtora . 12. 5. La plecare. 24. p. 4. cum se lasa mituiti judecatorii etc. 9. pleaca însotit de 20 soldati alesi. încorijurat . negustorul sfidîndu-l "ca pentru voi. p.. a controlat mai multe manastiri. In felul acesta. cu fruntea sus si cu sabia zornaind ca un FatFrumos".

i-a rasplatit cu cîte un galben. Ea s-a ivit în vara ce a preceda t alegerea lui' ca domnitor. "statea în mijlocul lor. cînd "în toate noptile vedeai o stea cu o coada lunga cum taia cerul de la rasarit spre miazanoapte si lumina pamîntul ca ziua" (1. 7. în timp ce el petrecea cu comesenii (1.151 de 12 calusari care jucau în jurul lui. 241. iar la sfîrsit. p. 242). 257). la fereastra". a fost calauzita de o stea neobisnuit de luminoasa. C. . p. privindu-i cu dragoste". îi placeau cîntecele din fluier ale unui taran din Falciu pe care îl punea sa-i cînte "afara. Soarta lui C.

aghiuta. II. fiindca ea nu mai era nesarutata. dupa ani de umblet. E ca omul. Dupa o legenda d. p. dînd nastere unui d. l-a blestemat sa înfloreasca. a fost nascut de prima femeie din lume care a înghitit doua bucati de fier. 22). adesea cu picioare de cal. 2). naiba. adesea cu barba rosie. îmbracat însa în par negru. fata din d. dar dimineata fata nu se mai poate urca în d. . de soare nevazuta. p. Ea coboara si dorm împreuna o noapte. De durere. D. crescuse muschi pe el". Într-un tip înrudit din Muntenia. ca sa manînce dafine si la scoborîre s-a întepat într-un ghimpe. Are o multime de nume.. 143). uciga-l-crucea. 1-2. e închipuit negru. e luata de voinic prin sarutare. drept rasplata.. (81. locuiesc trei fete surori (35. Dupa o legenda d. D. p. p. de vînt nebatuta. 237-238). cu ochi mari si cu gheare la mîini. O data s-a suit Dumnezeu într-un d. la început facea si el fructe pe care le mîncau oamenii. E închipuit mic sau dimpotriva "foarte înalt. parasit de fata intra în decrepitudine si voinicul. Drac. pe pamînt neumblata. s-a nascut din viermele ce sta tea pe spuma marii initiale (52. ca [si] cîn~ îl fulgerase un fulger drept în doua. 1. 187). Il curata de uscaturi si. 2-3).Deschide-te. nu s-a mai deschis ca sa intre fata în el. Fiul de împarat gaseste în padure o fata care îsi avea patul în vîrful unui d. mai frecvente: satana. p. 15-18). iar dupa alta. 89. împielitatul. necuratul. cu coarne si cu coada. d. p.D Dafin. dar sa nu mai rodeasca (99. dafin verde. i-arata încotro sa mearga ca sa gaseasca fata din d. Iesirea din d. în d. uneori cu patru picioare subtiri ca ata sau lungi ca fusele. p. mai rar rosu. p. avînd urechi mari ca de capra sau de bivol. d. cu cap de cîine. sa intre fata curata. te prinde dintr-o saritura" . sotea. de voinic nesarutata" (89. iuda. schiop dar cuminte si altuia prostanac (ibid. (5. II. În variantele din Muntenia ale basmului AT 408. îl gaseste "deschis. se face cu ajutorul unei formule de incantatie: " .

apoi creste cît un bou de cei mari". D. porc. îl îndeamna pe om sa faca crime sau sa se sinucida pentru a cîstiga cît mai multe suflete. vulpe. Pe oameni îi sperie. mai rar cocos. tipa si fuge". adesea "mai presus de Dumnezeu". musca "în orice fel de fiinta" etc. apoi în pisica sau capra (ied). mai cu seama pe la cele pustii. Ilie care îl "loveste cu sageata si cu biciul". atunci de te nimereste.. Dar nu 12 minute în sir. îi rataceste. Ziua nu poat~ umbla decît "drept la amiazazi . rîpi si alte locuri neumblate. Vrajitoarele fac farmece cu ajutorul lui. celor care umbla cu farmece. iar noaptea "are putere 12minute. tichie sau sapca rosie. bivol. cînd "dracul scapara. vede scîntei de toate colorile. 163-172). calugar. Umbla numai noaptea. "aproape ca a lui Dumnezeu".. în pamînt. boier "cu tilindru". numai pîna la cîntatul cocosilor (LIII. "Cînd se arata noaptea. om (baba. vaca. El pazeste comorile din pamînt pe care le da numai pentru suflet de om. torturîndu-i. albina. Are o putere extraordinara. sarpe. luîndu-le o mîna sau un picior sau luîndu-le mintea sau chiar îi omoara. mai ales. dar cu precadere pe la miezul noptii. Mai fuge de tamîie si scuipare în sîn. la raspîntii. mai adesea îi poceste.haine rosii. case pustii. jidan). Locuieste cu precadere prin balti. întîi e mic. El face numai rau oamenilor. unchias batrîn cu barba rosie. cîiId aude cocosiicîntînd. dezbracate. cînd sta soarele". apoi prin paduri. neamt. te poceste. se teme apoi de Sf. Nu se poate preface în oaie.153 Se poarta îmbracat cu. epilepsia. batînd prundisul cu o nuia "zice ca iese dracul si pacatuieste cu ea si pe urma îi zice sa împlineasca ceea ce îi porunceste" . "din gura varsa foc si pacura". De obicei. exceptînd oaia si albina. varsa scîntei si dispare". lup. popa. Se arata celor care îl cheama. "Cine cuteaza sa-I loveasca. turc. dar numaI vreme de un minut. în acest scop. Se face nevazut de îndata ce-si pune fesul în cap. Oamenii scapa de el facîndu-si cruce. Intra si în corpul oamenilor si animalelor. p. D. poate sa amuteasca". lacuri si iazuri. bou). ci din timp în timp" (52: p. porumbel. apoi pe la mori. 485). mai ales unde sînt comori. Se poate preface cel mai des în cîine. mai rar în alte animale domestice (cal. iepure. d:"trazneste. fiind "cel mai mare peste duhurile necurate". cautînd sa cîstige cît mai multe s~flete. Poate imita strigatele tuturor animalelor. ele se duc la balti sau gîrle si. de cum însereaza. adesea cu fes rosu sau "palarie nanta" (cilindru) cu betisor în mîna. apoi celor fricosi si drumetilor singuratici. fug . îl invoca. De la el provine nebunia si.

52. El a facut si plugul.. facînd ferestrele. Initial. p. a facut casa. încaltînd numai un picior într-o ciubota. dar nu putea macina. cind se tem si de lupi. 496~498). demontînd carul pentru a-l scoate pe usa. d. tutunul (din d. D. Abia Dumnezeu le-a perfectionat. grindina (piatra). se opune ca Dumnezeu sa stinga durerea din lume. care le-a adaugat Dumnezeu dupa ce i-a daruit-o lui. de-abia Dumnezeu i-a înjugat cum trebuie si a tras prima brazda de învata tura. d. A facut nisipul ca samînta de piatra ca sa devina pamîntul sterp. întunecimile de soare si de luna (LXII. dar Dumnezeu l-a oprit sa mai creasca (52. 542). apoi ciubotele. a facut muntii ca sa ajunga la cer din nou. furtuna înainte de ploaie. 1194). p. nestiind cum sa puna boii. 8-14). 169174). pe gaina cu cucos" etc. Facerea lumii). dar Dumnezeu a oprit muntii sa mai creasca. d. cazut din turnul manastirii si prefacut în pacura. p. A colaborat cu elIa crearea lumii (v. dar nu putea ara. De asemenea. p. insectele raufacatoate (rezultate din piliturile ramase din lupul facut prea mare). sta la radacina lui (ibid. ca sa n-aiba oamenii pîine" (ibid. dar fara feresti. facuta de diavoli "cu ciocanele. p. rachiul ("ca sa capete suflete". p. ibid... pentru ca în acea noapte îi pot mînca (LUI.94. a avut aproape tot atîta putere cît si Dumnezeu. aceasta pentru ca Dumnezeu "sa le poata lua de la dînsul si le-a blagoslovit sa fie pentru noi".1heat "pe om cu femeie. a creat fiintele si substantele daunatoare: lupul. soarecele (provenit din sarpele de casa luat de Eva: în corabie la îndemnul diavolului) care începe sa roada dusumeaua (LXI. cepurile în brad (LIIt. 47). 104). apoi a facut carul. "toate le facea numai nu stia cum sa le-nqheie".. p. altfel poate orbi sau ologi (ibid. D. D. întrucît în ea "este diavolul care porneste cu mînie împotriva lui Dumnezeu". dar el vîra amîndoua picioarele într-una. 917-919). p. 1218-1220). dar în casa si nu l-a putut scoate afara. dar nu stia ce sa faca cu dînsele". p. Astfel. p. Socul e de asemenea necurat. el a facut "si om. neavînd denciul sau bortita. vîrticusul din vînt care "e nunta dracului" în care omul arunca cu cutitul trîntindu-se la pamînt. D. de-abia Dumne~eu le-~ luat si le-a împerec. si vite. p. fiindca atunci nu va mai fi cine sa-si aduca aminte de marirea lui. fiind "lemnul dracului" si d.154 si în noaptea Bobotezei spre a nu fi si ei botezati. . Dupa ce Dumnezeu l-a alungat din cer fiindca voia sa-i ia locul. a facut moara. dar e biruit de el "tragînd în necurat cu tunul pîna ce-l îngramadeste într-un colt unde îl si trazneste" (LXIII. 145). 98).

îl ridica pe cer.27). DUDa ce s-a îmbogatit. pentru bani. trebui~ sa se spînzure. Unui om d. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. D. cu conditia sa nu se spele si sa nu se roage. dînd primasului o hîrtie de 10 florini. p.. 301-302). îi da o punga de bani daca bea un paharut de rachiu.. îl scapa (ibid. au disparut toti (50 a. dar la iesire d. aparea sa-i satisfaca dorinta. si atunci vede ca boierii sînt toti d. se îmbata si la uneltirile diavolului îsi omoara fratele: diavolul a cîstigat un suflet (ibid. boace. Un om. babele au uns-o cu niste buruieni. O baba îl în~ata si spînzure un om de paie îmbraca t ca el ca sa-Iscuipe d. p.. D. într-o pestera de la RaGhitelCluj locuiau o multime de d. Unii se vînd d.lcîiul. banii dati de d. Fata a adus comorile acasa. 482~ 483). constata ca în buzunar au numai surcele în loc de bani. Fiind lasata o data acasa. p.. dar banii nefiind unsi cu acea buruiana.. dar "cum îl scot afara.. 485-486). sînt falsi.. p. fiind buna numai hîrtia de 10 florini (52.. Cînd avea nevoie.. Pe un popa îl duce noaptea lahaznaua împarateasca sa-si încarce desagii cu aur. pentruintrat si a luat o cusmasi d. popa e prins si condamnat la spînzuratoare. 482). se vinde diavolului care îl tine 5 ani. p. I . prefacut dintr-un "boier mare într-o drosca". Noaptea. adica vin înapoi la fostul stapîn. Un batrîn vîrît' acolo la arest a iesit cu o cusma de galbeni darui ti de diavol (ibid. în Tetin se afla bani multi.. fuge.. prefacut în boier tocmeste niste lautari pentru o petrecere. p. rupîndu-i d. Un baiat s-a dat lui si d. batea cu maciuca în balta si d.155 au fost pusi sa poarte soarele sus pe cer. iar curtile doarmovile cu tufe si cioate. soarele sta în mare si se scalda. Un'muzic~nt da pe la ochi cu apa de a d. Unui boier care pierduse banii la carti îi face un hambar plin de bani. 479-480). Petrecerea are loc în niste curti mari cu odai frumoase pline de boieri si de cucoane. 261-262). p. prin aceasta devenind liber (ibid. Omul accepta. D. 477-478). bani. Comori) care se cunosc în primul rînd prin faptul ca sînt fugatori. stapîneste banii îngropati (v. Un om a ca nu i-au putut duce de îi pastreaza în poloi-a prins piciorul cu usa'. iar dimineata 77 d. dar d. au fugit din pestera. Cele doua mai mari se sinucid si sufletele le ia d. Capetenia lor s-a prefacut într-un flacau frumos si a luat de sotie o fata din Margau. D. La plecare. p. i-a virît contractul în pulpa. Atare ban "e însasi dracul. iar boierui devine liber dupa 5 ani (ibid. iar acesta îi da o fata de sotie. încît toti d. Alteori. neprimit la lucru de nimeni pentru ca era prea negru. dîndu-i de toate. se preface în ban s-apoi fuge la stapînul sau". blestemati de turci sa fie ai d.

Sufletele oamenilor le-a cîstigat de la început prin zapisul iscalit de Adam si ascuns de d. Copiii schimbati se cunosc prin aceea ca au capul mare. . Con'tractul e fac~t pe o cara~ida pe care Benes si d. O femeie batrîna da d. Cînd a terminat banii. Traieste doua sute de am. 935-936) (v. D. 232-234). îs~pun palmele. p. desi n-avea oase. Benes. Sfîrsitul lumii). . Tîlharii sînt calauziti de d... dar Isus l-a pus pe el în lanturi de unde nu va iesi pîna la sfîrsitul lumii (ibid. face dupa îndemnul si gustul lui. . da o traista de galbeni unui om care îsi bause toata averea ca sa aiba de ce rîde de crîsma. De aceea.. 535). p. îi place sa ia copiii nebotezati ai oamenilor si sa lase în locul lor copiii lui. sub o piatra în Iordan. p. barba si mustatile rosi si era foarte mare artist".subtire ca degetul. a facut omul. p. Un d. Isus a trimis trei lumînari în apa care au ars zapisul. Cînd se umple pielea. 1129). 311). umbla în lume sa îndemne la rele pe oameni (52. 1232). d. sa i se vînda lui si va avea parte de o viata îmbelsugata. p. rupînd contractul (ibid. D. care "era înapoia lui c-un scorbaci" (5. "atunci dracul l-a scris si pe dînsul acolo si mai mult nu l-a vazut" (ibid. . d. Ci6banul neprihanit cînd vine întîia data la biserica. Cînd a devenit barbat. la mînie. precum si cei care sînt daruiti d.. avmd tot ce dorea. p. La botezul sau.156 D.. Un altul se întindea noaptea pîna ajungea pe casa.. aceea ce diavolul singur face" (ibid. lînga usa cum "scria pe o piele de bivol pacatele oamenilor". De ciuda. La 14 ani. i-a pregatit un scaun ferecat cînd va trece prin iad. o întinde cu dintii si ciobanul rîde. Fiindca d. iar la mers se tîra doar"ca un sarpe. "avea ochi albastri. p. "bate. III. ca femeia care n-a dat simbria slugilor si le-a batut (ibid. duce sufletele celor rai. prada. d. l-a rapit din biserica si abia dupa rugaciuni multe l-a adus înapoi. vede pe d. au picioarele moi si nu pot umbla. în chip de "domn" momeste pe un om sarac. 484). Mamele copiilor schimbati si-au . p. copilul ce-l purta în pîn- tece. Cautîndu-1 apoi pe d. s-a învoit cu Dumnezeu ca pacatosii sa fie ai lui. vazînd lampa miscîndu-se tare. încît nu si-l pot tinea. apOIa fost vazut prin crapatura muntelui silit la munca silnica de d. omoara pe crîsmar si. Unul de 7 ani crescuse numai cît mîna de mare si era. afla ca l-a omorît odata cu lampa (52. o sparge. ceea ce se cunoaste dupa pîlpîitullampii în care era d. 1217-1218). omoara. numai vine. d.

la m~nta fratelui ei si' se lauda ma~ei ca o duce bine. d.. 513-514).157 """y obtinut pe ai lor batîndu-i pe acestia cu nuie le sau 9 spini. Peste cîtiva ani un domn duce pe moasa sub pamînt unde gaseste pe fata data d. apoi l-au aruncat înapoi în groapa (52. se preface în fata jucata de d. de Maica Domnului (81. Celui care nu mai . În Capîlna. primeste un cal. Îndeosebi. pentru un poloboc de bani. 516-517). Sfatuita de un calugar. Un cimpoier e dus la petrecerea lor unde s-au adunat "draci cîta frunza si iarba". baiatul executa cu ajutorul fetei d. D. p. 1283-1284). p. pe care îndemnîndu-l gresit cu "de". care îi da basmaua miraculoasa (Ar 313). "îmbracata numai în matasa"..701-702). p. din acelasi an. daca îi va da nestiutul de acasa. p. Un om lasa copiilor sa-I pazeasca 3 nopti. pe valea Sebesului. D. Fata revine cu d. a furat pe fata cea mai frumoasa. Un împarate trecut peste o apa de d. p. rapesc fete ca sa-si petreaca cu ele. Dupa ce moasa a mosit-o. p. 259-260). d. ei joaca o fata si o muncesc pîna la cîntatul cocosilor. da o comoara de bani unui lemnar sarac. tocmai cînd era mireasa. D. în cele din urma aruncîndu-l peste stînca ce-i poarta numele (50 a. îl scot din mormînt si i-au jupuit toata pielea. 556557). E scapata de la d. urmariti de d. pîndeste omul cînd e într-o situatie dificila. cautînd sa-i rapeasca în tarîm urile lui sau sa-i omoare. (52. o ia de sotie în iad. moare. mama si toate rudeniile postesc o saptamîna si d. dar mirele Andronic s-a prins de picioarele lui si l-a silit sa se lupte cu el.. O femeie îsi "dracuie fata" si d. Un om din SloboziaRadauti si-a dat fata d. în noptile urmatoare numai banii curati (ibid. p. se arata adversar oamenilor. o ducea bine "numai atîta mi-i greu ca trebuie sa fac copii în toata luna" si-i arata o lada plina "de draci maruntei". Filana. cerîndu-i în schimb ceea ce îi va iesi mai înainte acasa. care îl învata cum sa o scape si cum sa ia de la d. îi jupoaie. sa vede Piatra d. D. iar fata ei se întoarce pe pamînt cu o caruta cu galbeni si se remarita (81 a. a fost adusa înapoi cu conditia sa nu spuna nimic 9 ani (ibid. Îl întîmpina singura lui fetita. în marginea rîului.. IL În basmele propriu-zise. 13-14) . 1169). Ca plata. pîna ce copilul a strigat: "Lasa-ma nu ma omorî. d. Pe cei care au jupuit si nu au mormîntul pazit 3 nopti cu o lumînare. nu vrea sa-I paraseasca. dar ei trimit pe altul fara lumînare si vede cum d. Acolo. ca ti-l voi aduce pe al tau" (ibid. vine dupa 7 ani si ia baiatul nascut în absenta împaratului. Apoi fug amîndoi. p. îi da sa faca hblda si pîine dintr-o padure. Acolo.

a venit dupa copil. da mîna unei pisici si convinge pe d.43-44). se preface în sarpe care "sugea tîta fetii cît putea el.405-419). Renunta la plan numai în schimbul zapisului prin care fusese vîndut d. Acesta scapa. intrînd în iad si planuind sa faca o manastire. p. Un pescar al împaratului nu mai poate prinde pesti. vine a treia noapte. vulpe (Nea aude) si iepure (Nea vede). ia de sotie pe fata cea mai mare a unei vaduve si îi da sa manînce o mîna de om. D. apare ca un "boier cu o trasura" si i le vîra înapoi. Cîrid moare cerbul. dar cea mica. Baiatul a vroit sa-i dea nevasta. .315-319). d. (ibid. îl ajuta sa prinda în schimbul a ceea ce "n-ai tu la stirea ta". E salvata de cei trei frati. ca a mîncat-o ea. Apoi îsi învie surorile si pleaca cu averiled. ce t-a fi mai drag". p. p. care a întinerit pe sihastru prin arderea lui. p. Sotia îi pornise gravida si d. ferecat în lanturi (LXXXIII. D. Numai d. fura si fete cu care se casatoreste. Acesta e scapat de un cerb care îl duce cu sine "în masea. Uneori. poruncindu-i la ultima întrebare sa crape (LXXXIII. a cerut \ copilul. o joaca pîna ce fata striga ajutor.158 poate baga înapoi în corn cirezile de vite (AT 511 A) d. Dumnezeu raspunde în locul lui. Fata unui împarat se va marita numai cu cel care o va întrece la dans (v. maruntaiele lui se prefac în cîini pazitori: lup (Usor ca \'întul). II. Dacu-sara. Baiatul juruit îsi scoate singur "zapisul de la drac".1229-1230).îi cere ce are "mai scump acasa" ca sa i le vîre înapoi. Fata o îngroapa si d. D.1236-1237). Apare din nou "dracul boier". Baiatul. facînd cruce cu o cîrja si citind într-o carte (5. o sugruma. p. urs (Greul pamîntului). iar din corn îi da mîncare". a nascut porci daca îi va da "nestiutul" de acasa. I. apoi blestema ca toata curtea sa împetreasca pîna se va ivi cineva care sa-I întreaca (81.357-358).. Cînd se satura. D. n absenta Ignat cei 9 nevasta si d.345-346). cerînd "cînd te vei însura. vine în petit travestit în "fecior da rege" care s-a gatit "foarte frumos". p. dar eroul e salvat de animalele nazdravane care îl sfarîma (52. ajuns în împaratia lui. Întreceri). Cu sora mijlocie se întîmpla la fel. p. punîndu-i 10 întrebari la fereastra (AT 812). a primit drept rasplata un corn din care au iesit cirezi de vite._ D. prefacut în domn (negustor de forci) da luilui. D. Fata simte "ca nu e lucru curat" si duce un porumbel cu sine. Miez-de-noapte si Zorila-zori-de-zi (AT 653) prin îndemînarile lor neobisnuite (5. trei zile si trei nopti dormea".

au degetele mutilate de Ivan ca sa-i învete la fluier. sau li se subtiaza degetele ca sa poata cînta la vioara (XV.. tronf Ianos. 1. el iese travestit în preot înaintea fratelui.. alungîndu-i pentru totdeauna. fura palosul lui Greuceanu si-l da unui curtean care îi da sufletul în schimb. Pe drum. dîndu-le sa spu'na mereu cuvintele "noi trei frati..493-504). p. pentru-un cascaval. uitînd celelalte vorbe. asa ni se cade". prefacut într-un bivol care "se tot marea si tipa atît de urît. ca sa fie învatat la vioara si e eliberat numai dupa ce iscaleste ca nu va mai veni niciodata la moara (52. D. d. 653-654). 1221-1222). 1. IV.13). baga duh an în pipa Ianos".151-152). prefacut în stana de piatra si se transforma într-un buzdugan de otel. D. îmbogatindu-si parintii si casatorindu-se cu fata unui împarat (5. cel batrîn e izgonit din moara împaratului dupa ce a fost prins cu degetele în butuc de soldat. surarea actiunii. dispar. pentru a-l convinge ca "strîmbatatea e mai . p. duhaneste Ianos. el se învoieste sa plece numai daca d. Ianos face întocmai si cînd cînta cocosii. Ucenicul îl va întrece însa.159 D. se pr~face om rosu si-i primeste slugi. d. p. la el: "mînca Ianos. încît era sa asurzeasca pe bietul Ioanes". O fata îl învata sa spuna urmatoarele vorbe cînd vin d. tine scoala cu unii copii darui ti (AT 325) învatîndu-i vreme de trei ani sa se prefaca în toate animalele. p. Diavolul e înfruntat si de voinicul care vroia sa învete ce este frica (AT 326). 533). Eroul îi vîra însa în sacul fermecat si îi bate. si tinut într-o stînca 12 ani. Dumnezeu îl primeste în rai pentru aceasta binefacere (ibid. în basmul AT 613. unde îsi regaseste palosul (41. Cînd Scaraoschi vine sa-i ia sufletul. iar el pleaca împreuna cu fata împaratului la parintii ei. te Ianos. Ianos e furat de d. vor elibera toate sufletele din iad. p. Dupa 3 ani. se întorc acasa. 192-193) Un om îsi trimite cei trei fii sa intre servitori la oameni rosii. Greuceanu se duce la d. Alteori. e decisiva pentru desfa. în basmul AT 330. p. p. Se sperie de el si fuge înapoi în cetatea pe care o despetrificase (60. începe sa bata piatra "de se cutremura pamîntul". pun stapînire pe un castel al împaratului (sau pe o moara) si bîntuie pe cel care îndrazneste sa petreaca noaptea acolo.40-46). unde se casatoresc (63 a. interventia d. protagonistul îl vîra din nou în sac. gasesc un mort si spun numai formula învatata (AT 360) încît sînt considerati asasinii lui si condamnati (LUI. pîna o prefacu în pulbere. p. fara sa mai pronunte alte vorbe. Ajuns în iad. Ioanes masariul se întîlneste cu d. în unele variante. d. D.

raspund la chemarea fetei zmeului ca sa execute sarcinile date baiatului captiv. d.. doar un spîn si unul cu barba rosie au putut mînca. dar îsi pune frunza pe cap. îmbogatindu-l (AT 810 A). p. dîndu-si unul altuia cu lingura (LIII. D. prefacîndu-se în porumbel si îl decapiteaza pe d. Fratele sau. obligîndu-i sa le tina de capat (AT 821 B*). cum poate lecui pe fiica unui împarat etc. p. Oamenii nu pot gusta din bucate. D. însusindu-si obiectele (ibid. V. Zurina. sînt pusi sa urce pe un vîrf de munte si sa alerge spre voinic care îi petrifica pe toti.e cu struguri copti (49. se cearta "de la un cutitas si de la o frunza" si baiatul îi trimite sub pod ca sa le împarta.539). se duce la locul de întîlnire al d.1057).80-88. Inviat de Piparus Petru. 65-72). p.42~43). 590). care îi da palosul ~otului. Trei d. se multumeste cu o baba ascunsa în sacul cu cîlti pentru a fi pusa talpa la iad (XV. iar Mandalina e curatita fiind "plina de zmei de cei micuti" (60.hisîntr-un butoi e eliberat de Mandalina. 308). care a furat botul de mamaliga fara sa zica "bogdaproste" este condamnat de Scaraoschi sa-I slujeasca pe acel om. ia locul zmeilor. da oamenilor niste linguri cu coada lunga. invidios pe îmbogatirea lui. D.543). devenind invizibil. 1. baiatul sortit a fi ginerele boierului e trimis de acesta la d. mostenesc de la parintii lor trei obiecte miraculoase pentru care se cearta (AT 518). mai frecvent sa întrebe care e ora mai mare (LXXIX. p. si pleaca în lume (52.46-85). un comanac ce face nevazut si papuci care fac "stînca mucida" orice din lume.62). d. p. înc:. si e omorît de acestia (LXIV. sînt pacaliti. Urma Galbina îsi recapata palosul. p. d. p. se îndragosteste de Suta Ion si cheama d.. Mai adesea. Alteori. Fratele mai bogat îi scoate ira telui pe rînd ochii.455-456). Acestea sînt: un bat ("paltau") care petrifica orice. Cînd face o pomana. d. Cel orbit asculta sfaturile d. pocnind din bici ca sa faca peste noapte o vi. îi taie capul acestuia si îi ia sotia (AT 318. si afla cum îsi poate recapata vederea. d.160 buna ca dreptatea". p. . sau o manta care te duce oriunde. D. în unele variante ale basmului AT 930. p. o pereche de "papucii gîndului" care te duc unde doresti si un comanac rosu ce te face nevazut (5. sotia lui Urma Galbina. sub diferite pretexte. Pe alocuri. fata zmeului. La sfîrsit. în o seama de variante ale basmului AT 313.

acesta cere ca toti porcii cu coada încîrligata sa fie ai lui. d. ca oile lui ar fi cu lîna de aur. în tovarasie de furt de porci cu un om. sau sa-i faca "o speka" din el (LXIV.). Un om îi fura d. abia unul cu coada rupta îi revine (5. Pepelea declara ca se numeste Eu-singur. Alteori. d.65). apoi arunca nuci ca sa-I faca ped~ sa-i deschida usa. promite omului ca vor intra în fata împaratului ca sa o faca bolnava. sînt zadarnici te de femeia care îi da un lucru imposibil:: sa îndrepte firul de par cret smuls de la subtioara (Ar 1175)~ 1 se cere sa-I faca "drept. vazîndu-se pacalit. v.. 91-110). D.III. D. pune mereu broasca . p. grîul s-a facut frumos si omul s-a dus sa-I secere. d. lntreceri). In împartirea recoltei (Ar 1030). îl rasplatest~ pe barbatul femeii cu un "burduf de aur" pentru ca a suportat-o atîta (5. Cînd se ia la~ întrecere în cusut cu Dumnezeu. face ramasag ca nu îngheata iarna vîrît în gheata.87). p. pretentiile d. nemultumit de cum arata.nu~raspunde nimanui în timpul noptii.119-'-121)~ Un om da d.d.502-509).i holda. II. radacinile: locul era semanat cu cereale. cere ca la recolta viitoare sa aiba el partea de deasupra. Baba seamana sfecla. p. ata lui era prea lunga si facea noduri. o podoaba fara sa-1 simta. ceapa. De asemenea. II. Ca sa scape de atare femeie.Copiii calca consemnul de a. scapînd în cele din urma în blana unui berbece (5. p. Taranul îl pacaleste.ia locul uriasului orbit de fratelemaimic. d'înlocuieste pe zmeu în aproape o cincime din numarul va-riantelor (XV. D. ramînînd din nou pacalit (LXIV. este supus de om sau pacalit si în cîteva basme-snoave care au protagonist pe Pacala (Pepelea. Cel mai mic îl orbeste. iare! sa o lecuiasca... apoi sînt momiti de d. D. 293-294). p. baba ia partea de deasupra. facînd foc la marginea.92~100. Din toti porcii furati. Dupa aceea. pacalirea acestuia formeaza trasatura lor distinctiva. iar cei cu coada dreapta ai d. (Ar 1036). p. D. ghetii (LXXIX. devine carunt (Ar 1164). Femeia omului se duce dezbracata si se apuca de· secerat.510-511). se sperie si fuge (99. A doua oara.. vrea sa-I alunge. p. II. ca a iesit nevasta-sa din put si ei fug speriati (ibid. p. apoi i-o vinde cu un pret ridicat (ibid.'. ca firul din mustata pisicii". în tipul Polypnem (AT 1137). c~l prost. d. încît pierde întrecerea (37.231)_ în basmele despre întrecere a cu omul (AT 1060~1097).l10-118).-. dar d. p.161 în grupa mai mare abasmelor despre d. care petrece o noapte cu o femeie într-o groapa. Ajuns la moara d. omul anunta d. iar d. Ianos). Mai des. p.

d. sora d. Trei baieti saraci 'cer bani împrumut de la d. III. ca ar fi pus cenusa în loc'de· papusoi si secara si se întoarce la stapîn cu faina. nu mai fu nimic de iEd Dracul Se si stearsa". îl trimite la un munte unde Sf. p. D. Vineri îi da o sageata:" . fata împaratului îi fura inelul miraculos. urcîndu-l cu o macara la împaratia ei de pe "toarta cerului". . la despartire iscalind "ca nu mai are nimic" cu el (52. Unui baiat. praav se facu. p.16-17). de rotila" (5. p. ajutîndu-l sa-si îndeplineasca 'dorintele sau sarcinile. Cel mic pîndeste sub niste spînzuratori si asculta convorbirea celor trei corbi care destainuie ca masa si patul sînt facute din tidva si coastele lui Ion cel Mare.cu asta ti-i cîstiga pîinea" (ibid. El Îl alege' pe cel care a stricat roata si îl obliga sa tina de car în locul rotii. parasit lînga o ruga si îl învata sa Se duca tîrîs la taul din spatele crucii "si sa te speli cu apa.. Un argat nu are noroc. îi desprinde o roata. Pleaca în lume si fiindca ajuta pe d. schiop din mare îi aduce inelul si îl învata cum sa învie fata cu care se casatoreste. înteleg ca s-a orbit singur. pe un an de zile.398). în timp ce Ianos taia lemne. p. le da banii. Mai tîrziu. dar e silit sa. d.p. din tau ala. prefacut om sa duca capitele de fîn la un stog. Ianos pocneste din bici si "venira atîtia copii de dra~i acolo".202-217). în cele din urma. dar nu i-a mai dat inelul.l030-1031). Pepelea ocaraste apoi d. care era tocmai Mangalina.de la car ca sa se joace cu ea. apoi revin la tatal lui sa mosteneasca împaratia (ibid. In chip exceptional.jpitluita~' (79. într-o varianta a· basmului AT 613. Un d. un copil de d.700~ 701). se învoiesc sa-i dea pe sora lor de sotie. primul barbat al nevestei îi fura din nou inelul si ~evasta. plesnindu-l mereu cu biciul: ..162 peslanina lui Pepelea si acesta îl orbeste. acesta i se arata noaptea si îl învata cum sa ajunga la casuta în care se afla norocul lui (ibid. d. merge la fratele orbit. 219-221). D. partineste pe om. D.. p. II... "Cînd fu roata în vale. ca-t vin vederi iara" (5. s-a prefacut "un cavaler frumos" si a luat iarasi inelul de la fata împaratului si cu ajutorul lui l-~ scos pe bai~t de laînchi~ soare. tina de car pîna ac~sa (52. .. rupe qhiar osia. fara sa-i mai restituie. p. la sfîrsit de an prapadindu-i-se plata pe care slujise. Ionica pleaca în lume sa gaseasca pe fata zarita în fotografie. Dupa ce îi învinge în lupta. D.tine drace. 17-20). daca vor ghici din ce lemn sînt facute masa si patul lui.. dîndu-i drmllul pe coasta. multumit ca a ghicit. se casatoreste cu ea. p.1226). iar ceilalti d.

. p. "Dumnezeu s-a facut din spuma marii. Dumnezeu. "Dumnezeu e ceriul si Sf. Atunci cînd a pus ochi la toate . Cei care au vrut sa-I sperie. p. a fost blestemat sa bea apa numai din picurii de ploaie. d. La început. Sf. Soare.. 3471). Urs).1245). apoi ceilalti sfinti. caci era întuneric peste tot" (52. Sf.-Dupa o legenda. ucisi de sotul amantei lor. Diacul trimis de l1e~ vasta cu ibovnic (AT 1360C) dupa spuma. în soare sta Dumnezeu si Maica Domnului si coroana . D. Luna. în cel dintîi fiind Sf. 3465).16~ III. au fost prefacuti în ursi (v. apoi a stins jumatate din foc si a dat o ploaie din care au ramas marile deasupra focului (LUI. nu-l poate confectiona..881). Drept în mijlocul marii s-a facut un vîrtej de spuma si din acolo s-a facut Dumnezeu si îndata chiar din aceeasi spuma s-a sucit Dumnezeu o lumînare. înflorit ca copacii primavara cînd înfloresc':. moare (LIII. acolo e-raiul. p. caci îndata ce bea din rîu. p. "Dumnezeu sta în cer la masa în odaia sa si scrie. Ilie. asa de frumos 1" (ibid.. dar dupa ce femeile si fetele l-au murdarit. Incidental. Multe din ciudateniile creatiei sînt atribuite fanteziei lui..547-548). p. atîtata de obicei de rautatea fiintelor. El cere ca recompensa sufletul copilului.de pe mare.. El e creatorul lumii si al fiintelor ce o populeaza (v. Dumnezeu I.1238-1239). ascunzîndu-si rodul în pamînt. dar cu unul. e întîlnitdE~ d.. lor lumineaza peste toata lumea" (ibid. Soarele e scaunul lui Dumnezeu. El sta în al 9-lea cer. s-a nascut din duh si {oc. Surlicarul. mormaind îmbracati într-un cojoc. are o ferestruica în podele jos si se uita ce fac oamenii si ved~ toate celea" (ibid. pentru ca lm a vrut sa-si întineze picioarele galbene la sapatul albiilor rîurilor. vîrît într-un sac (S. Pe spuma marii initiale sedea un fluture care apoi "a lepadat aripile si s-a facut om. In unele variante ale snoavei 'AT 1563 B. sau ~ste alungat de cîntatul cocosilor (S. luna e sotia sa. se însarcineaza sa arunce pe rînd în apa cei trei popi.. p.541). s-a suit în cer (ibid.. Facerea lumii). p.157). c-un ochi sta pe scrisoare. Are "parul alb. umbla pe pamînt.22). care îi dezv~luie înselaciunea si îl duce acasa. d: apare si în Cîteva snoave. dar femeia îi pretinde sa-i faca un ac din parul ei pe care d.

se :sperie de copiii de la început care erau atunci mari si umblau . Peste un an. "numai pielea pe dînsii coscovita" .. 904-905). iar o femeie îi trimite pe un deal.67). Numai o vaduva cU 7 copii l-a primit.970).1245). p. Se duce la un gradinar cu multe bube pe corp si spune ca s-ar vindeca cu untura de copil.. ar trebui sa dureze cel putin 3-4 saptamîni.II. au fost refacuti iar oameni. . cu trasura" si cînd sînt pusi dupa masa.fuga "chiar în ziua nasterii si puteau sa vorbeasca". Cînd se duc la o nunta îmbracati ca oameni saraci. iar femeia în stana de piatra (LIII. Femeia care . D. Un flacau. 1063-1064).am sa ti-i pun în coada" (52. Satul e prefacut în mare sarata. p. pedepsind sau mustrînd pe cei care gresesc. Pentru ca un om taie aripile unor pui de barza.cuptor în pîine. s-a speriat de un copil despuiat si a decis ca noii nascuti sa nu poata umbla decît mai tîrziu si sa nu poata vorbi "lamurit decît dupa trei ani" (66. toarna bautura si mîncarea pe straie (52. Cînd a intrat într-un sat. a trimis femeia cu copiii pe deal !fara sa se uite înapoi si tot satul a fost cufundat sub apa (ibid. îmbracat în haine noi de Pasti. p. slabi si negri. jucîndu-se cu . Desi e atotputernic.. Un împarat nucrede în D.548). intervine în viata oamenilor. se saturasera de pîne de grîu si . A doua zi. Apoi se prefac "amîndoi boieri.254-255). î~ care oamenii erau pacatosi. racul a venit ultimul. peste noapte. împaratul cere iertare si oastea este reî~viata (ibid. Dupa ce se caieste de relele facute. si SI.164 vietuitoarele. D. p.537). ca nu face "cu dreptate"atunci cînd floarea pomilor tine· numai vreo 3-4 zile. îi trasneste curtea si oastea. dar cînd se uita. Adesea. D. p. socotindu-se cel mai puternic din lume. D.256-257). îl preface în barza. împaratul berzelor îl face iarasi om (LI. pune la încercare credinta celor pe care îi viziteaza. apoi cade si putrezeste..a facut pîine duminica seara e prefacuta în asina (92. 2). îl vad cu parul de aur.au plecat sa caute "mama grîului". Femeia vîra în cuptor unicul copil. n-a vrut sa-I primeasca pe D. D. D. Petru nu sînt primiti de nimeni. dîndu-li-se mîncare pe prispa.Un sat din Moldova..(52.. p. p. nu sînt primiti în casa. Doi calugari îmbuibati de toate bunatatile. îl mustra pe D. D. prefacînd balega din . D. A doua zi.Fiindca esti coada. i-a prefacut în bivoli si i-a dat unui om sa:i puie la munci grele timp de un an si sa-i hraneasca numai cu paie. flacaul a murit "caci omul e ca si floarea cîmpului" (ibid. . p. p. în alt sat.

p. Sf.. El e înfatisaf calator în tovarasia Sf. În basme.367-368). p. saracul frige un copil (ibid. cu radacini cu tat". D.1. Vaduva. (86.165 t ( doua mere de aur. 366). D. mistretul si Miaza-noaptea (AT 304) îi zdrobesc picioarele. Acesta vede "cum un om fura ciocalai de la o femeie saraca". p. acesta se roaga sa-I lase în scaunut lui. p. p. în vreme ce barbatul cît un munte a mîncat singur o' gaina. D. o si trecut pin el" (5. Petru. fiind prea iute la mînie. fiind gata sa nasca.409-410). de obicei cînd nu se întrevede alta solutie izbavitoare.' va pu. un sara€. D. Chiparus bun' . Cînd fratii.538).298). D. p.. apoi omoara pe un: bogat care fura grîu de la doi saraci. Cînd vine finul sau la el. Cine a purtat de grija celor 2 viermi. preface balega într-o> "pita mare de grîu". 49-50). D. cere carne. . decide ca oamenii sa nu mai stie cînd vor muri si cînd trece pe la acel om. îl trimite sa scoata o piatra din mare si sa o despice: gaseste doi viermisori. Omul îi trînteste un bolovan în cap. 1. încît daca dadea într-un fag. în vremea cînd oamenii stiau dinainte cînd vor muri. e nasul noului nascut. p. asemenea. ia la sine un om si îl pune în locul sau. D. suflare. l-a alungat pentru ca "nu stie a rabda" (ibid. invidiosi pe cel mai mic pentru ca a omorît scorpia. pe care sa i le dea cînd va fii în stare sa smulga "un copaci din pamînt . "n-ar mai fi oameni pe pamînt" (52. plin de rabdare~ cumpanind îndelung hotarîrile pe care le ia." îl primeste si cînd D. Bogatul nu-l primeste în gazda. Petru se arata îngrijorat de soarta copiilor.. vede un gard de nuiele "si stresnuit tapan nici pasaruica. de obicei sub cpipul a d~i 'batrîni modest îmbra~ati. iar pe baiat îl boteaza Voinic de Codru. era mai nazdravaTh di cum o fost" (5. Omul cere sa-I pedepseasca. "s-o si îmburdat. caci dacaar fi si D. D. O seama de legende îl înfatiseaza pe D. "Ceea ce i-o suflat Dumnezeu pi dînsu. D. daruindu-i o pusca si o sabie.. daruindu-i o arma miraculoasa sau vite nazdravane. se hraneasca. dar D.. îl scoala de pe scaunul lui. p. în o seama de basme. II. ia viata celor doi parinti. D.1246). întîlneste un om care facea gard din fire de paie. de unde vede cum o femeie bolnava a postit în saptamîna mare. Sabia era atît de tare.1245)... Cînd D. ratacita în codru baga în foc balega de urs si de lup ca sa.ta si de a copiilor (LIII. apoi si pe dînsul prin simpla. face nazdravane animalele lui Constantin. coboara la el si îl vindeca. sa nu-l zboare" (82. intervine în actiunile protagonistilor în momentele critice.

" iar de Sf. si cristelnita si toate cele trebuitoare la botez.934). o binecuvînteaza ca sa rasara în urma pasilor ei busuioc si Iamîita. p. dar îi va fi furata de sotia necredincioasa (AT 318). omorîndu-i pe amîndoi (AT 590). Fata mosului cea cuminte plecata dupa foc (AT 480) ajunge la D. Baiatului conceput de fata împaratului dintr-o frunza din care cînta si nascut în polobocul dat pe apa. în alta varianta. Paul "ca de cîte ori va rîde.196-198). o boteaza "Floarea fina lui Dumnezeu". îi iese în cale si îi boteaza copilul. Merele se vor preface în doi boi ce îl vor învia. p. la botez "ca de cîte ori se va scalda. Busuioc a omorît toti zmeii cu sabia miraculoasa. boul.. trandafiri sa-i curga din gura" (ibid. omorîndu-si sotia necredincioasa împreuna cu amantul ei (52. Petru "ca de cîte ori va plînge.. Peste cîtiva ani. darul e adecvat starii ei. afara de unul care s-a îndragit de ~ama-sa. p. D. Paul "ca de cîte ori va rîde. iar cu tesaca cînd melita. "ca de totpasul ce va pasi sa se faca în urma ei un galban". "Busuioc finul lui Dumnezeu". Si. p.166 viteaz nascut de baba dintr-un bob de piper e botezat de D. Copilul unei fete~de împarat e botezat de D. Floarea fina lui D. Dupa aceea îl va gasi si pe sotul sau.hulub. dar spune ca a gasit un margaritar sau un diamant. îi da la botez "o pusca s-o tesaca s-un cal.932). finul pleaca sa caute vaca si o gaseste împreuna cu o cireada. îsi va recapata sabia. în care era un bou nazdravan care va conduce cireada si va putea ara împaratului "o p.'itei e daruita de D. boteaza o fetita.. în aceeasi zi sa o samene si sa-i aduca colaci (AT 532*). de Sf. Cînd D. Omul primeste fata împaratului de sotie si jumatate împaratia (ibid. p.. Omul nu s-a putut abtine si vaca a disparut. Cu pusca vîna. daruindu-i "o pusculita de vînat". l-a înviat cu apa de la muntii ce se bat în capete.911). Petru îi daruieste "ca de cîte ori va plînge sa-i curga diamante din ochi". dar "sa nu cumva s-o sudui pan îi ajunge acasa". Fata nascuta în casa unde au gazdu. toate celea habucea" (ibid. sa ploaie. iar din par sa-i cada margaritare ori de . Un om sarac plecase în cautarea unui cumatru. adusa de el (ibid. daruindu-i o vaca. care "a iesit afara s-a amenintat si pe loc s-a facut si popa. care o pune sa-i caute în cap. 1220). D.. iar ca dar i-a dat finului o sabie si doua mere". iar cu sabia va rapune balaurul din fîntîna (AT 300). D.553-555). p. copila saracilor e daruita de D. sa se faca aur apa care se va atinge de ea". Fata gaseste un _paduche. iar Si. sa i se faca doua flori la urechi" (ibid.rie de arama". iar pe fiica altei fete de împarat D. si dascaI.

invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465). facîndu-i "un palat unde toate lucrurile o serveau" (LXXXIII.. D. "pe mîne amiazazi sa sada cu dînsul1a masa" (79.162-163). p. ajunge la D. sa fie despagubit (AT 460 A).94~99). stat pejetullui D.:··Uni om sarace tocmit de D.dîndu~iu:ri' ulqior • . îl blestema pe hot sa-si schimbe sexul (60. cel invidiat pentru sotia frumoasa e trimis în cele din urma sa-I aduca chiar pe D. p. cei doi mai mari sînt omorîti de calul dat de D. Baiatul plecat în cautarea norocului (AT 460 B). pentru totdeauna (81. indicînd remediul.23-32).167 \ cîte ori se va pieptana. D. daf cînd se întoarce si observa lipsa. mi culege "floriI.Soare stergatoare". care loveste cu toiagul într-o stînca. îi apare în drum ca un batrîn "sezînd la tri oi. Soldatul le fura pentru ca D. sluga laiepele sale. îl îndruma sa intre argat la cel mai bogat om din sat. în o seama de variante ale basmului Ar 465. II. o blestema ca sa vorbeasca fara rost si parul sa-i fie plin de paduchi (XV. II. Cel mai mic sade numai pe podele.peteste sora unor frati . p. baiatul e trimis '(v.1031~1033). D.lipsea de acasa. omorîta la uneltirile cumnatei invidioase. îl pedepseste pe boierul semet. si au cules flori. p. arzîndu~i casa si prefacî~d ograda în imas pentru gîste (5. La cererea Henei Cosînzene.704). se duce la D. p-o prapasta de coasta urîta . p. cu obitusa-n spate" si îi spune ca:i-a dus-o. fata îmbracata soldat (AT 514) e trimisa sa aduca "feredeu de la Dumnezeu si de la Sf.. dar ea îl ocaraste pe D. D. fiindca i se prapadea sîmbria la sfîrsitul fiecarui an.saraci care i-o:daw noaptea pe geam: Cumnatii o cauta apoi pe rînd. Pe alt flacau. îl învata apoi' cum sa ia camasa: zînei celei mai mici ca'sa si-o ia de s~tie (AT 400) (52. p. pentruca-au. e înviata deD.1165). care îl pune sa pazeasca cine se scalda noaptea în iazul de lînga casuta lui. p. Cel ce se vede înselat în promisiuni.402-4(5). întîlneste o seama de ciudatenii si calatorul e solicitat sa aduca raspuns..p. a. într-o varianta· a bas"". apoi rasplateste cu o pereche de boi nazdravani pe solicitantul care a dat o vaca de pomana (5.. iar D.. sa-I pasca. Pe drum. Sora. mului AT 552. Sarcini de Pierdere) la D. D. cu a: carui fata se va casatori (iOid. III. Mai tîrziu.viitorul socru care îi da fiica în chip de sarpe (AT409). explica toate. care erau· sufletele copiilo)) botezati. cînd gaseste paduchele. sa-i aduca bitusa lui "sa ma culcu-n ie si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita". D. Cînd acesta pleaca în cautarea averii disparute. p. si' e retinut de D.22-25). Fata babei pateste la fel.61). ajuta pe baiatul destept al saracului.

o sulita. îi face dintr-o . o turma de oi si o cireada de vaci. iar celui mic o luntre lînga Dunare sa treaca oamenii si sa salveze pe cei înecati.1227--. p. cel mai mare si cel mijlociu nu dau nimic lui D. Saracului caruia vîntul i-a suflat toata faina din ca:us (AT 563) îi da o moara care la comanda "moara macina" îi va da "faina cît îti va trebui".// / 168 sa aduca apa de unde beau iepele si iarba de care vor paste. Copilul e descoperit jucîndu-se cu doua mere de aur. în loc de maciuca . prefacut cersetor. 1252-1253). D. cel mic "o muiere credincioasa". Contrar promisiunilor. mai rar o luIea care nu se mai sfîrseste.452-453). dar nu omorîti" îi aduce toate lucrurile schimbate de crîsmar (52. mijlociul bogatie mare. IV. rîvnita de tatal lor (81 a. o punga din care nu se mai termina banii. iar pe împaratul nas care nu voia sa-i lase în casa îl preface în stana de piatra (ibid.. dar ajuta pe cel mai mic.lingura de untura o multime de vite si dintr-o lingura de faina cucuruz ca sa le hraneasca. cel mic o sotie "potrivita. Sluga aduce smirna~' si tamîie din malul pascut de iepe. dar el îl preface pe popa în cal si îl da unui tigan sa duca carbuni. îl plateste cu o herghelie de cai. o bîta ce bate la comanda. p. toate prefacute în muste si vîrîte într-un corn (52. dar cel mic îl trece în toiul noptii peste Dunare.0 femeie într-un gînd cu mine" (52. p. sa ia pasarea din rai care întinereste(AT'550). celui mijlociu 4 boi. prefacuti cersetori. p.44). iar pe cel r . împietreste pe fratii mai mari care nu vor sa-i dea din merinde.-1229). p.477-479). 367). Soldatului demobilizat care se arata extrem de gen~ros cu D. o turma de oi. apoi o masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. care îsi împarte turta cu el. apoi apa din pîrîul de mir din care s-au adapat. dupa dorinta: celui mai mare o turma de oi. sau cel mare o femeie frumoasa. mijlociul o turma mare de oi. în alte variante. apoi îi frige copilul din leagan (AT 750 D). u'n berbec "ce scutura bani" si o maciuca cu care îsi recapata cele schimbate. î'n alta varianta. Oile fratelui mai mare sînt prefacute în ciori (60. p. Saracului ce îl primeste la botez. iar cel mic ". fratii cer lui D. sau cel mare sa fie popa. p. p. 70-78). si sotul sau. primeste o doba care la comanda "dati. sa le dea o livada cu pomi. Cei trei frati saraci sînt daruiti de D. Cei mai mari îl alunga pe D. 515). carti de joc cîstigatoare (XV. II. dar credincioasa" (5.Implineste dorintele celor pe care îi întîlneste în cale.. îi da o seama de obiecte miraculoase (AT 330): un sac (turbinca) în care intra oricine la dorinta posesorului.

p.480-487). împlineste de asemenea dorinta celor trei fete sarace: cea mare sa aiba un barbat cu "multa pîine". alungat de copiii lui.374). 3-9). sa aiba la batrînete "trai mai linistit".. dar vîntul turbat o arunca în fundul marii (LXXXIII. 17). înviindu-i în acelasi mod si copilul taiat (86. Fata cu mîinile taiate (AT 706) se vindeca de îndata ce D. p. Saracul ospitalier cere lui D. La trecerea Dunarii. Fratele cel mai mic care i-a dat lui D. îi arata "sa-si bage boantele în gîrla" (41. va obtine ochii de la impostoare (ibid. v. sa-si recapete ochii scosi.326-327). I. nemultumita cu cea mai înalta situatie. sau a patra pentru cel ce a mîncat prescura (81 a. îl reface om pe tatal lor (52. I.Copilul e gasit viu (52. D. iar gospodariile vecinilor ard (ibid. p. p. pere de pe craca sa. Dupa putin timp. schimba sc~isoarea. raspunde la întrebari. îsi regaseste copiii si nevasta si are o batrînete linistita (60. trimisa sotiei de boier prin Aflatul ca sa-I omoare. 1254-1255. a doua un barbat cu vaci multe. D. iar pentru ospitalitate cu un sac de galbeni (81 a. pleaca în lume. p. Cel mai mic îl gazduieste. pentru ca împotriva ursitorilor nu se poate nimeni opune (60.: p. E rasplatit cu doi boi. e pedepsita. Cînd diavolul vine sa ceara copilul juruit. p. Cea mica un barbat "asa ca mine si într-un gînd cu mine". D. e rasplatit cu o mireasa buna. Intra porcar.. mijlociu îl îndeamna sa-si vînda turma si sa arunce banii în copacul pe care îl va taia tiganul. e prefacut în cal alb. p. facînd a treia gramada pentru hot (52. Acestia primesc pe saraci la masa si D. III. e pus sa samene oasele mielului mîncat care se prefac într-o turma de oi (60. sau i le lipeste el însusi cu scuipat.1251). Decide ca fata harnica sa se casatoreasca .456).56-57). cu alta în care cerea sa fie casatorit cu fata lor (AT 930). Bogatul care nu îl primeste la "praznic" pe D. dîndu-i sa coase o camasa în schimbul careia D. p. Baiatul care s-a aratat ospitalier. Fata orbita de sora ei vit~ega (Ar 510) e ajutata de D.169 (.430-433). p.. PoPa).429). p. Baba ajunsa împarateasa vrea sa fie "Dumnezeita" (AT 555). dar nu primeste de la vecini nici paie sa le astearna. omul ramîne fara avere. facîndu-1 sa crape (v. Drac). Totusi femeia.315). cea mi~a îl gazduieste si-i da copilul fript sa se unga pe la ochi cu untura din el ca sa-si recapete vederea (Ar 750 B). Cele doua fete îl alunga pe 'D. Descopera pe popa lacom de bani care i-a furat din partea lui (AT 785). un lup un copil. iar Dunarea al doilea copil. iar dupa 15 ani e ales împarat. p. un turc îi ia nevasta. apoi cu o casa. p. III.526).

Uneori. 1249). îi spune ". Revoltat. se duce la judecatorie "ca vreau sa pîrasc pe Dumnezeu. Lemnarul sarac îl refuza de a-i fi nas copilului. Via fratelui sarac e distrusa de grindina. D. 1250).170 'cu flacaul lenes' (AT 822).15) . ramîne sa secere si a doua zi (ibid. ba unu sanatos tun lînga altul slab sa-I sufli sa cada . Fata care zice ca va termina holda cu ajutorul lui D. îi da un miel care scutura numai aurdin'lîna (AT 563). Ursitoarele se arata a fi' mai tari: ele ursesc ca baiatul nascut sa moara înecat cînd va fi mire. de nedreptatea verdictului. se dezvinovateste. 527-528). iar acasa îi moare femeia.. întrucît nu alege "pa cel mare din cel mic: dai la _unu ca la altu portiia" (5. cu toata mirarea Sf.. p. Puterea lui D.p. D. prefacut mosneag. Judecatorul îl trimite la împaratul care îl închide într-o chilie pîna va veni D. p. Alteori. D.1248). uitati-va mi:-a luat si banii. . îi da fluierul 'fermecat (AT 592) ni' care fate sa joace oile prin spini. caci m-a lasat pe lume sarac" .. arata ca "ceea ce este sortit. cu 12 copii pe care n-avea cu ce-i hrani. si femeia". Sf. nu este însa absoluta. îsi îndeplineste dorinta. p. renuntînd la despagubire (52. Petru (52. În basmele-snoave despre PacaIa. p. Oamenii saraci se arata apoi nemultumiti de discrepanta sociala pe care a instituit-o D.22). Un sarac se întîlneste cu D. D. unde saracul afla ca a fost sortit sa fure (LXV.p. se arata sensibil la sacul de tamîie aprinsa de Ivan si. dar D. se decide: "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc unde-oi da de Dumnezeu sa ma duc sa-I tai! Ce mai încoasi-ncolo 1" Cînd îl întîlneste pe D. apoi pe popa ce-l pîndea . II. în opozitie cu moartea care face dreptate.ca hotu da Dumnezeu pa mine m-a rînduit asa da rau. p. Apoi îl conduce la întîlnirea cu ursitoarele. în contrast cu fratele sau bogat..167). da n-am ce da la copila'sii meicsa manînce". Saracul. de aceea cel sarac refuza sa dea struguri lui D. negustorul pleaca. ci Ursoaica ta". ba unu bogat putred alaturi de un biet sarac de n-are codru de pîine. apoi o masa ce se' umplea cu mîncari si bauturi (5.. Dupa 3 zile de asteptare." (86. revolta împotriva nedreptatilor ia forme agresive. pentru ca "nu faci direptate nici tu". nu se poate înlatura" (LXXXIII. marturisind ca ursitorile sînt mai tari... în timp ce a fratelui bogat ramîne neatinsa.345347). Petru se plînge lui D. p. pentru ca "nu esti drept. II. îi spune ca greseste: "Nu Dumnezeu este cel vinovat ca esti sarac. Un negiIstor îsi prapadeste toti banii. pe cînd cea care crede ca o va termina cu sau fara ajutorul lui D. "Merg sa aflu pe Dumnezeu si sa-I omor.

Wesselski împreuna cu G. Naratiunea sa a servit apoi celui de-al doiiea din serie care a procedat identic: a~itit-o de doua ori.. pîna la nerecunoastere (XCII. El nu se îndo-. 3016). numai 18 au redat toate partile principale ale basmului. adesea tnuLtimilenare. în 1931. variantaliterara fiind aceea care impune mereu forma corecta împotriva devierilor si degradarilor pe care le aduc variantele orale. A fost aleasa o clasa a scolii medii din Komotan cu eleve între 12-13 ani. Celui dintîi ins din serie i s-a: pus la dispozitie naratiunea pe care a citit-o de doua ori. Aceasta s-ar datora legii "autocorectarii" (v. Experimentul folcloric în domeniul povestilor a urmarit cu precadere problema stabilitatii lor în circuitul oral. dar devierile de amanunt au fost numeroase si neasteptate.171 t ~ si pe preuteasa din polobocul din pod (52. 2. Din cele'38 eleve. apoi dupa un sfert de ora a scris forma înregistrata de memoria lui. Independent de Bartlett a întreprins un experiment cu aceleasi intentii. D. p. 43).127-131). unor serii de englezi. p. 1225-1226)~ Popa se viseaza în rai. Cel dintîi care l-a utilizat a fost folcloristul englezF. încep fluctuatiile si alterarile. Calator pe pamînt. Experimentul a continuat astfel în serii de cîte 9 si 20 de insi. ' . Bartlett în 1920. 3494). dar Bartlett a publicat foarte putine date despre experimentul sau (IX. Legile . Wesselski conchidea ca basmul se pastreaza numai cînd e fixat în scris. apoi dupa 15 minute a scris ceea ce a retinut în memorie. Mai multe experimente a întreprins W. 3. Suma devierilor fata de textul initial ofera aspecte extrem de interesante. p. crezînd ca al lui va fi visul cel mai frumos pentru a primi puiul fript (AT 1626) pe care Pacala l-a mîncat tocmai pentru ca l-a visat pe popa ghiftuindu-se în rai (S. Anderson în felul celui efectuat de Bartlett. la masa cu D.C. El a ales cîteva naratiuni provenite de la popoatele extraeuropene pe care le-a supus memorizarii. Ciurica. 1. si pe spatii neobisnuit de Întinse. si ridica dreptul femeilor de a-si mai putea bate barbatii în acea 'zi (S. ieste ca. Celor 38 el~ve li s-a dat ca tema în clasa sa scrie ce au retinut din basmul Dornroschen povestit la începutul orei. dar cu alte coordonate A. de îndata ce basmul e repovestit pe cale orala. Jungbauer. e înduiosat de bataile primite de un barbat de la sotia lui de ziua femeilor. Ideea calauzitoare a fost însa alta: stabilitatea "extraordinara" a naratiunilor populare de-a lungul existentei lor.

transmise succesiv prin 12 intermediari. pe care apoi au fixat-o În scris dupa trei zile. . Au fost alesi 36 studenti. împartasita pe cale orala. în 1950. Cei alesi nu aveau un interes deosebit pentru naratiunile populare.Al> B . Materialele nu au fost Însa publicate si între timp s-au pierdut.CI) dupa ce au consemnat în scris forma memorizata de ei. Pentru a verifica eficienta acestei "autocorectari". "Rezultatul a fost exact asemanator cu cel al lui Bartlett. C). împartiti în opt serii paralele. Apoi repovestirea s-a continuat în lant în chip similar . Cel dintîi a fost organizat Împreuna cu praf. el a efectuat mai multe experimente.fiecare scriind ceea ce a retinut din versiunea precedenta.20-21. 107). întrucît au fost efectuate în conditii nefolclorice. adesea în forme de nerecunoscut. Anderson conchide ca "o naratiune populara în transmiterea orala daca e auzita o singura data de la un singur izvor într-adevar se denatureaza în cel mai scurt timp pîna la nerecunoastere" (ibid. împartiti în 3 grupe egale (A. expusa mai întîi în studiul monografic Kaiser und Abt (1923). Konstantin Ramul înainte de 1935. Cercetatorii citati au ales elevi sau studenti la ~are în genere memoria vizuala este mult mai activa decît cea auditiva. dar si versiunile a zecea de la toate seriile difereau Între ele pîna la ridicol" (IX. S-au obtinut în total 36 variante. si anume se deosebea a zecea versiune a fiecarei serii în chip neasteptat de textul princeps. Primilor trei li s-a povestit o legenda scurta pe care acestia au repovestit-o urmatorilor din serie (A . B. ca si la experimentele anterioare. Concluziile sînt aceleasi: naratiunea orala se deosebeste de prototip pe masura ce trece din gura în gura (5. Se stie de multa vreme ca si în straturile populare sînt o multim~ de ascultatori care se desfata la . Versiunile acestora au fost citite apoi urmatorilor din serii . Materialele au fost publicate în doua brosuri Ein volkskundliches Experiment (1951) si Eine mue Arbeit zur experimenteUen Volkskunde (1956).Bl> C .A2 pîna la A12 etc.care au procedat la fe}. I. p. pîna la ultimii. în trei serii paralele. p. Experimentele întreprinse de Bartlett. A fost aleasa numai o naratiune si supusa memorizarii unor elevi. Îndeosebi pentru cele cu intriga complicata.Al . Primilor din serii li s-a citit naratiunea numai o singura data. Wesselski si Anderson nu pot fi concludente. el a reînnoit experimentul cu studentii sai de la univetsitatea din Kiel.44). caci nu oricine poate memoriza un basm.172 ePice).). Ele arata o mare îndepartare de varianta princeps.

571. pentru a putea fi notate direct (nu stenografiate!) de culegator si cele debitate de acelasi povestitor la microfon. III.69. II. 159. Un prim experiment. II.340 si 355. în culegerile de naratiuni popula re din anii 1950-1968. de vioiciunea si exuberanta caracteristice naratiunii orale în gura povestitorilor talentati (XVI. a urmarit înregistrarea de doua ori . 231. lipsite de HuiduI artistic.7). practicat pe scara mai larga. p. cu pauze. au fost alesi povestitorii cei mai reputati din localitate. dar de la doi insi diferiti si totusi dependenti.pe documentul sonor a aceleiasi naratiuni de la acelasi povestitor.69. cît si cele inedite dovedesc ca Iiaratiunea spusa în ritm încetinit este schematica. adesea cu omisiuni ale unor parti constitutive. II. Un al treilea experiment a avut tinta reliefarea diferentei dintre variantele povestite în ritm încetinit. Abia cei înzestrati cu o buna memorie retin dintr-o singura ascultare basmul pe c~re sînt apoi în stare sa~1repovesteasca de mai multe ori. p. departe de a fi similare. adesea specializate la o singura subspecie (XCI. 69 si 89). p. în maniera fireasca de reproducere. dar dupa un interval care a variat de la o luna pîna la 4 ani. p. repetarea contribuind atît la fixarea lui în memorie. cît si la rotunjirea lui stilistica. . Cîteva din ele au fost publicate în cîte doua versiuni paralele (5. am efectuat si cîteva experimente în vederea ~aceluiasi tel: conturarea limitelor stabilitatii povestilor orale. p. Atît versiunile paralele publicate (5. 404. adica' de la povesti torul sursa si de la ~ei care b învatase de la cel dintîi. 2b3. Am înregistrat astfel aceeasi poveste. 173). fara ca sa-I poata memoriza pentru a-l povesti altora.uneori de trei ori . In acest scop. mai cu seama cele din primul experiment. III. Printr-un alt experiment s-a urmarit detectarea variabilitatii pe· scara orizontala. Versiunile paralele. se vadesc neasteptat de divergente.173 l' auzirea unui basm. I. au fost publicate numai doua naratiuni în versiunile lor paralele (5.534. de la un povestitor la altul. care aveau o îndelungata experienta în ale povestitului.459-461).125. variabile fiind doar unele detalii de localizare la povestitorii urmatori. p. Experimentul ar fi trebuit întreprins într-un mediu folcloric cu insi dotati cu o buna memorie si cu vadit interes pentru o an~mita ~pecie narativa. inclusiv eventualele adaosuri creatoare. Spre ilustrare. p. p. libera de orice stingherire. caci si ia acestia preferintele. 4. dovedesc o evidenta stabilitate a schemei epice. I. 544. 95). p. 405.

43).F Fabula v. Saliva lui a devenit apa oce~n:elorsi marilor. Apoi dintr-o bucata de sticla Dumnezeu face cerul si constelatiile. E conceputa felurit: creata de Dumnezeu singur. pamîntul fiind neted. p. O legenda olteneasca arata ca Dumnezeu a facut pamîntul din saliva scuipata în palma (LXI.e. iar din 7 pietricele face pe Adam si din 5 pietricele pe Eva. Face apoi o broasca testoasa din ouale careia vor iesi toate soiurile de animale. p. Basm despre animale Facerea lumii. punîIid pe Andrei sa-I tina cu spatele. e cutremur de pamînt. apa marilor provine din ploaia iscata ca sa stinga focul initial. nu putea sa tina apa necesara. Alta legenda înfatiseaza marea initiala pe care plutea corabia lui Dumnezeu. Din cenusa focului Dumnezeu face o turta pe care o pune pe apa. Dupa alta legenda. Dumnezeu da cu piciorul în pamînt si ies toate soiurile' de animal. 540-541). Nu putea însa trai nici o vietuitoare. Cînd acesta scapa lopata si sare sa o caute. Stelele sînt scînteile ramase de la foc.. Din negrul de sub unghie face pe Adam. Nu se stie din ce s-a iscat un foc urias si Dumnezeu a scuipat sa-I sti~ga. avînd vîslas pe îngerul Andrei. de Dumnezeu cu ajutorul unor animale sau de Dumnezeu cu ajutorul diavolului. Dumnezeu crapa pamîntul. iar din talpa si coasta lui pe Eva. Dupa aceea. 26). Apoi Dumnezeu mai face 4 pesti si pune pe· spinarea lor cîte o bucata de pamînt: cînd se misca acestia. scoate fier si face un plug la care prinde boii si ara împreuna cu Adam (LUI. Dumnezeu a facut pamîntul ca o minge. p. apoi a latit-o si a lasat-o sa pluteasca pe apa. La început. devenind pamîntul de azi. Dumnezeu rade mîl de pe aripa corabiei si face pamîntul. 1. El l-a scobit apoi ca sa faca loc apelor (ibid. Dumnezeu umbla prin vazduh cu o trasura de foc.. Apoi Dumnezeu toarce tarîna si din ghemele obtinute face muntii si dealurile. 1 .

albina a fost sfatuitoarea care a propus· ondularea.peniste beldii de urzica. v. Acesta observa ca pamîntul nu are stabilitate pe apa si îl trimite pe fratele cel prost sa se vîre sub pamînt si sa-I sustina de la mijlocul lui. v. v. Dumnezeu îi porunceste sa remedieze lipsa si ariciul scurma pamîntul. 3. Dumnezeu i~a poruncit broastei sa coboare în fundul marilor sa .a pretins ca trei sferturi sa fie ale lui si cheama în ajutor pe fratele schiop. neted ca în palma. 24).a blagoslovit-o (52. Broasca). Dumnezeu a poruncit apelor sa se dea în laturi si pamîntul a iesit la suprafata (LXI. La început era un munte care atîrna în aer. 971. . Dumnezeu . _ . cere sfatul arieiului care îi arata ca nu vor putea trai vietuitoarele din lipsa de apa. nI-a poruncit Dumnezeu sa care apa cu gura si sa care tarna. p. Dumnezeu l-a avut colaborator pe diavol. Diavolul schiop a ramas el stapînitor pe cele trei sferturi ale pamîntului. dar a cerut ca jumatate sa fie al lui. dar nu s-a priceput si l-a chemat pe Dumnezeu. p. Dupa alte legende. Arici). p.. pamîntului în munti si vai (ibid. Dumnezt. ridicînd munti si facînd gîrle si izvoare (52. Fiindca nu sedea apa pe el. p. Din acest foc purtat de vînturi s-a nascut o femeie. însufletita de vîntul cel mai de sus. lui Dumnezeu.38-42). Dumnezeu si-a luat ariciul ajutor la urzirea pamîntului. El scutura mereu ca sa rupa lanturile si atunci se cutremura pamîntul. fost facut de brQasca la porunca. acesta a suflat în turta de lut si pamîntul a început sa se lateasca. Dumnezeu numai pe un sfert (52. Femeia a mîncat doua bucati de fier din care a nascut doi diavoli. Acesta din urma a scos lut din mare si a vrut sa faca pamîntul. unul schiop dar cuminte: celalalt prost. J t t r 2. 39) sau napîrca (ibid. în crearea lumii. Apoi se duce dupa niste lanturi si îl fereca pe fratele sau ca sa tina pamîntul cu capul pîna la sfîrsitul lumii. din vîrful lui iesind mereu foc. ariciul l-a sfatuit pe Dumnezeu sa faca dealuri si vai (ibid.16-17). p.17S ~ . 31-38. Diavolul. clatinat de vînt. Pamîntul fl. 143-145).' Ca sa încapa pamîntul sub cer.. p. Ca rasplata. Pamîntul a iesit însa mai mare decît cerul (LXI~ p. Broasca a adus putin pamînt în gura.u a facut pamîntul întins.. p.. spunîndu-i ca e mult pamînt în fu:pdul apelor. p. dîndu-i un ghem sa-I masoare ca sa nu întreaca cerul. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". 22-24.vada daca este pamînt.. 43). Albina) sau tîncul pamîntului (ibid.

Dumnezeu trimite pe diavol sa scoata nisip din fundul marii. diavolul vrea sa-I-înece ca sa ramîna el stapînul lumii. abia a treia oara cînd zice "Doamne ajuta-mi" ~ . 18). p.p. Dumnezeu îl aduna cu un pai si face'o turta pe cate a latit-o cît un pat. Diavolul ia însa tarîna în numele sau si cînd iese deas. ajungînd atît de mare cît este astazi (LXI. Dumnezeu trimite pe diavol în fundul marii sa scoata de acolo lut în numele lui Dumnezeu ca sa urzeasca pamîntul. unul ascuns sub limba. diavolul îl împingea mereu pe Dumnezeu ca sa-I înece. dar în numele sau. din care au ramas dealurile si vaile de astazi (LXI. invidios pe creatia lui Dumnezeu. Dumnezeu a facut o turta pe care a pus piciorul si turta a crescut cît pamîntul. De atunci sînt viermi în lume ca sa-i manînce pe oameni (52. Drac). ia ciocanul si loveste pamîntul. 22). p. dar n-a putut ghici: era un vierme. Fluturele s-a prefacut în Dumnezeu. Se scufunda în mare. 11-14). adunînd trei fire de nisip. Dumnezeu a facut o piatra si a zis diavolului ca va fi a lui a treia parte din pamînt daca va ghici ce se afla în piatra. Duni~ nezeu a trimis pe diavol sa aduca pamînt în numele sau. iar Viermele în drac. Dumnezeu l-a pus de l-a vomat si din acel pamînt a facut muntii (ibid.are apoi s-a latit cît pamîntul. Dumnezeu îl trimite pe drac în mare sa aduca o mîna de pamînt în numele sau. ' Dracul a avut initiativa de a face "un petec de pamînt ca un scaun" ca sa aiba pe ce se odihni. dar abia a treia oara a izbutit cînd a cerut pamînt în numele lui Dumnezeu (ibid. 881). dar pamîntul se Iatea într-una si în acelasi timp crestea si pamîntul înghitit de 'diavol pîna 'era gata 'sa plesnea~ca. dar acesta l-a înghitit... p. facînd gauri. ca sa fie a lui a treia parte din pamînt. Apoi se culca amîndoi. 'cerînd la nevoie ajutorul lui Dumnezeu. Dracul. v. Dracul a luat însa pamînt în numele lui. La mijlocul lui. Apoi dupa ce a facut o turta cît un pat si s-au culcat. nu mai are nimic în mîna. c. dar în timp ce Dumnezeu dormea. A treia oara. Il împinge din pat si începe sa-I rostogolea:scaîn apa. Dumnezeu face o turta din molozul cules de pe talpile diavolului. dar nu i-a ramas lut decît sub ungJ:lii.upra. Diavolul izbuteste a treia oara cînd a vazut ca Dumnezeu face gheata deasupra apei. iar pe spuma marii un fluture si un vierme. pamîIftul se latea mereu. lua pamînt în numele sau si al lui Dumnezeu. dar pe masura ce îl rostogolea. 15. p.176 La început era numai apa si întuneric. dar totdeauna nisipul îi fugea din palma.

dracul l-a scuipat pe om si Dumnezeu l-a întors pe -dos. De ciuda ca nu l-a putut îneca pe Dumnezeu. numai femeia s-a împotrivit. iar dupa moarte sa fie mîncat de viermi (2.. a primit avere de la drac dupa ce a iscalit o caramida cruda ca va fi al lui dupa moarte. dar fara ferestre. De la o vreme. Dupa ce a facut lumea. Sîmpetru. . trimite pe Ilie (in alte variante pe Sîmpetru) sa-i fie sluga 9 ani diavolului ca sa-i fure zapisul. suflul lui iesea "prin gaura fundului de la om". v. Diavolul a scos pamint din apa. Dracul a mai. scotîndu-i partea dinauntru afara. 5.. Noaptea.. vitele au fost facute din lut de diavol. facut plugul. pentru ca aceasta era curata.Sîntilie). Dracul a taiat trei capete. dar fugarul e prins de picior la intrarea în rai (LUI. dar Dumnezeu le-a insufletit. nascut cu 7 capete. 17-18). 4. Dumnezeu a poruncit tuturor vietuitoar. p. Cînd Adam a ve!lit pe pamînt. sania. Adam a scris zapisul prin care dadea diavolului toate sufletele vinovate si nevinovate. in schimb omul mort.171 ~ poate scoate nisip sub unghii. dar degeaba. dar Dumnezeu . pamintul se lateste in toate partile (LXI. Dumnezeu a cerut diavolului sa-I lase pe el sa-I urzeasca si a facut pamintul cum este astazi (ibid. Diavolul face apoi cladiri. dnd diavolul il impinge pe Dumnezeu in apa. Eva a facut cu dracul un copil. Dracul a mai facut carul. 18). Dumnezeu face o turta pe care o lateste "in chip de spatar". p. p. cerindu-i. de . vazind ca toti mortii se duc la iad. Zapisul e pus de diavol într-un sip. 270). De asemenea. De ciuda. p. p. Cu sîngele acestui copil.. iar celelalte patru au murit singure. 15-16).din lut pe om si a suflat sa-i dea viata. dracu a facut . ciubotele. Dumnezeu le face ferestre dupa ce dracul neputincios i le daruieste. Sluga fura zapisul dnd diavolul a fost prins sub gheata. si ca sa nu cada. Toate animalele l-au ascultat.l-a învatat cum sa prinda boii (52. paienjenisul s-a rupt si pamintul a cazut iar in apa. Dumnezeu. 8-9). Dracul a facut pe om din lut. sul? o piatra ce se afla în'apa (ibid. 541. Adam a promis orice celui care le va' taia. dar nu l-a putut însufleti pîna ce Dumnezeu nu i-a suflat duh. Abia Dumnezeu l-a putut învia pe om "si de-atunci stapîneste dracu pa trupu ominesc". trimitîndu-i boli. dar Dumnezeu le-a facut utilizabile. p.elor sa arunce pe primii nascuti peste locuintele lor. a facut un paienjenis pe care arunca tarina scoasa.

1). El salveaza împaratiile de la calamitati. Un cioban a aruncat cu balega în fata lunii. Dupa alte legende. F. Fiindca îl cearta maica-sa. 2. gît. deseori eroul avînd alte nume. în timp ce puii celorlalte.301. Dar dupa ce Cain l-a ascuns pe AveI în pamînt si l-a acoperit cu buruieni sa nu se vada. Dupa moartea împaratului.F. cum e astazi (66. Fat-Frumos. si roabe multe. mama!" (4. El e dat de catre tatal sau. 250) . acestia raspund ca i-a scapat "Un Fat-Frumos. fara sa izbuteasca. 157). tele cunoscute nu arata o constanta onomastica.178 aceea J)umnezeua pedepsit-o sa-si tina copilul multi ani la. 6. întruchipînd tineretea.314). care i-a cerut "ce n-ai acasa". variantului (basmele AT 300. F. 132). 122-132). de aceea se va numi "Fat Frumos . împaratul Verde. cerul era aproape de pamînt. 1.F. încît "dai cu mîna de el". intra argat la curtea împaratului si dobîndeste de sotie pe fiica cea mai mica (AT 314). dupa cum numel~ de F. p. 21). p. nasterea lui este cea obisnuita. el e copillepadat de fata unui împarat într-un sicriu dat pe apa. Nume generic dat eroului principal din basmele fantastice. vietuitoare sînt în stare sa u. pamîntul era straveziu ca stecla. fiind înca nenascut. Dumnezeu s-a suparat si a ridicat cerul sus. Dumnezeu a decis ca pamîntul "sa fie întunecat" (52. remarcîndu-se apoi în lupta cu oastea dusmana si în aducerea leacurilor de vedere pentru socrul sau (41. chio:dnd-o. el pleaca la fata lui Rosiu împarat (AT 400) si basmul primeste o coloratura pur erotica (35.. Cînd Petre Fiul oii omoara balaurul ce mînca puii pajurei. Uneori. apare singularizat.303. frumusetea. De obicei. Cîteodata. cerul a fost murdarit de () femeie cu scutecele unui copil sau stergîndu-si mîna murdara de fata cerului si Dumnezeu l-a ridicat ca sa-I fereasca (LXII. La începu.mble îndata dupa nastere (50 a. rapunînd zmeii si balaurii si urmeaza pe tronul tarii dupa moartea împaraCu toate acestea. Ajutat de calul nazdravan. "Dintru-ntai. baiatul s-a îndragostit cu o roaba". Un împarat "avea un baiat cu numele F. 550. I. 425. Un pustnic îl creste si devine "Fat Frumos cu parul de aur". p. s-a extins si la protagonistii altor basme (AT 400. vitejia si bunatatea.. p. 4-6). craiului zmeilor. p. 551 etc. p.) fara sa existe întotdeauna o corelatie între el si ispravile savîrsite. p. tot ce era Întrînsul se vedea".t. nemai avînd frati.

p. 274-294). El se prinde frate de cruce cu Calonfir. omoara zmeii ce peteau pe fata împaratului Verde. cît crestea el într-o zi altul crestea într-un an" (24. intra gradinar la un împarat (AT 314). Se întîmpla rareori ca F. 134-141). p. p. cel mai mic numindu-se "Petrea Fat Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii" care era "nazdravan si viteaz. 1. "Cînd era d-un an.iara cînd fu de cinci. 1. sa fie cel mai mic dintre cei trei frati. fiul oii. 4.. El poate avea origine animala. p. p. Mai adesea nasterea lui e miraculoasa.F. cunoscut si sub alte nume (Tei Leganat. lovita F. 579)..179 . parca era de cinci. dupa cea scapat-o si pe ea de cîinii ce îi sugeau sînul (5. Un împarat are trei fii. F. Apoi se casatoreste cu fiiea acestuia (AT 300 + 302 + 303 + 653 + 723). La sfatul acestuia. 1. este al treilea fiu al împaratului care alunga pasarile ce furau merele de aur. dupa cum.~ 't za logit". 163). 1. în aceste cazuri el fiind protagonistul basmului AT 301 B. împaratul florilor. Ion nazdravanul de lut. Cresterea lui F. J .F.F. Busuioc fiul vacii. . O femeie stearpa îl naste pe "Fat Frumos cel ratacit" dintr-un mar procurat de la un vrajitor. Vrînd sa fure colivia cu împaratul pasarilor. apoi rapune scorpia si reda inima acestuia (AT 303). sfîrsind prin a se casatori cu fata cea mai mica (41. fiul iepei. silind-o mai întîi sa-i învie. iar iapa care a mîncat cojile. El e nascut chiar de un bu«het de trandafir. 1. fiul vacii. scapînd de urmaririle zmeului (60.F. d-aia se facea mai frumos si mai dragalas" (41.r { 'll-'S. casatorindu-se cu sora lui (41. 3. p. Petre fiul oii. naste si servitoarea un baiat care îl va întovarasi (AT 516). detaliu adaugat numelui generic: F. 135). XV. scapîndu-1 de moarte (4.F.F.F. F. naste un mînz nazdravan. 101-103). El rapune pe Mama Padurii care i-a ucis cei doi frati.F. p: 446-452). îl scapa si pe acesta de porcul care îl sugea de nas. se arata a fi conceput de împarateasa din îmbaierea în apa în care s-a fiert o buruiana. . la rugamintile repetate ale împaratesei amenintata cu expulzarea daca nu va avea copil la întoarcerea sotului (81a. Craiovisin. F. e nascut de împarateasa prin degustare din mreana de aur. la curtea zmeilor.' Rujanic voinic etc. 134-145). parca era de cincisprezece si de ce crestea. p. F. însa nu stia nime pe fata pamîntului ca el este viteaz". p. Frunza verde. în yhip similar. este de asemenea miraculoasa: "era frumos si crestea ca din apa. 30-42) . el se va îndragosti de fata craiului lor cu care va fugi pe urma acasa (AT 313).

de unde scapa fugind cu ajutorul obiectelor miraculoase care devin obstacole (36. fura papucul zînei care fura mere din pomul miraculos si: ea îi cere s-o caute la "Neagra-cetate" cu calul tatalui lui. 384). F. O lua si. Mai tîrziu. 65-72). un lup si un urs care îi daruiesc cîte un pui nazdravan. p. devine numele de circumstanta al unor protagonisti care au numai vocatie erotica: redobîndirea sotiei-zînecare a disparut (AT 400). îl regaseste la curtea unui zmeu. F. în ohip similar.F. ea ajunge la sora lui F. Cu ajutorul celor trei obiecte miraculoase pentru care se certau trei draci (AT 518). dede peste o cheita în crestetul capului. v. nazdravan se casatoreste cu fata unui negustor.F. apoi dupa-"Zîna Craiasa" (41. Sfarma-piatra. Ileana Cosînzeana). sfatuita de o baba (AT 425). el se trezeste si trimite sa fie omorîta.F. "Pipaindu-l la cap. 327). dar îl scapa cîinii. I. Apoi se prinde frate de cruce cu Strîmba-lemne si. paste caii lînga un lac din care iese o zîna ce-l saruta în timpul somnului si îi lasa un inel sa o caute (34.180 e prins si trimis dupa "iapa cea sireapa".F.F. vede un tîrg mare si frumos. Cruta o vulpe. Ionita F. F. O readuce cu ajutorul calului nazdravan (LXXXIII. p. fiul unui împarat. se va apara numai împotriva zmeului care s-a îndragostit de sora necredincioasa (AT 315) cu ajutorul cîinilor (86. F. el ajunge la zîna. unde toti lucrau pentru copilul ce a:vea sa nasca". 284-285). Mama ei o învata sa-I vada cu lumînarea. . p. 531).. mai pipaind. dar o viziteaza numai noaptea. dar arapul aduce în loc ochii unui catel. cînd sa se uite prin lacat.F. dede peste un lacat la buric si. 522-524). p. F.. p. savîrseste o seama de ispravi temerare (AT 301 B. I. unde urmeaza împacarea (41. p. sotia fiindu-i rapita de zmeul ferecat în poloboc. Graur nu este decît sarpele înfiat de doi batrîni.F. 30-45). Ionica F. p. omoara zmeii dintr-un castel. 248-250. crutînd pe unul de care se va îndragosti sora lui. a carui piele o arunca în foc sotia. 5. dar casatoria dureaza putin. Dupa ce creste. 315. coboara pe celalalt tarîm în urmarirea unui zmeu si e scos de pajura careia i-a salvat puii de la balaur (LIII. îl picura cu lumînarea. în alta varianta. fiul unui vaduv este lasat· în padure împreuna cu sora lui. Ionica F. lasat în padure cu sora. ~au regasirea lui de catre' sotia care i-a ars pielea de animal sau l-a zarit la lumînare (AT 425). Zmeul în întelegere cu ea vrea sa-I omoare. la instigarile mamei vitrege.

p. Cum însa oamenii au început sa negustoreasca acest dar. Daca pasarea murea. p. O femeie bolnava a facut o f. miraculoasa. Spre ziua în care are sa se deschida. p. din care puteau lua apa numai barbatii.F. care tot la cîte 6 ore cînta. 12-13). puse într-un cos în jurul f. cu care prilej i-ar fi luat un surub si de atunci f. Facerea unei f. 01' daca la alta fîntîna.l :f Fîntîna. Foltii curgea mai de mult lap~tesi vin. carI" cînta. împaratul Cioana din sudul judetului Mehedinti a fost alungat de turci si-si-a aruncat toate averile "în fîntîna din mijlocul palatului". iar a doua zi pe la amiaza cînta muzici din fîntîna" (52. caci orice femeie se apropia de ea "se ducea în lume cu cofa cu tot. 926). p. iar cîntecul sau se auzia pîna departe în satele învecinate". n-a mai cîntat (59 a. In Zarand. O legenda retateaza ca în apropierea Sa1istii (jud. Dumnezeu a dispus ca sa curga miere din ea. 105). Alta legenda releva existenta unei f. p. Bolnavii o înconjurau de trei ori rostind rugaciuni. a fost distrusa de un vînt. Sibiu) a existat o f. noaptea din fîntîna aceea cînta în fluiere fel de fel de cîntece frumoase. "cladita cam în anul 1810. "Daca faci o fîntîna. împreuna cu m-ecanismul sonor. era semn ca boala a trecut asupra ei· (50 a. p. Mai tîrziu. Oamenii au vîndut si laptele si Dumnezeu s-a suparat. prefacînd laptele în apa amara (50 a. în piata Tîrgu Muresului era faimoasa în secolul trecut "fîntîna cîntatoare" a lui Bodor. dar asa de buna cum nu se mai poate. pe cîmp dupa care s-a linistit (52. apoi îi lasau în dar. . ai înca parte din izvorul acela pe ceea lume". Unele legende releva minunatia f. se numara printre binefacerile mari. 264). O varianta. în 1836.181 -. atunci pan la al noualea neam ai pomana. ce vindeca epilepsia. o curati . consemnata cu o jumatate de veac mai tîrziu.. p. cu turn undeva în Ardeal "pe care boieriul o tine închisa si numai la zile mari se deschide ea singura si atunci da apa. barbatii un cocos. n-au gasit decît niste banuti plini de namol (66. cîntatoare. 873). 264). faci reparatie.. a preschimbat mierea în lapte. F. nu se mai întorcea"(52. femeile o gaina. p. Legenda pretinde ca constructorul ei Petru Bodor (1788-1894) ar fi fost osîndit la moarte si a avut drept ultima dorinta sa mai vada f. sustine ca din aceasta f.- .. 19-20). cei ce au cautat comorile. II. este mentionata o f. . în Bucovina se mentioneaza o f. Pentru a rasplati pietatea calugarilor din manastirea de lînga acea f. 890). care mai tîrziu s-a prefacut în apa (12.

se vedea noaptea ca ziua de la ea". de aceea el a fost mai tare. arsa de sete. f. paharele iarasi s-au lasat în fundul fîntînii si tot asa" (79. Ea poate fi un mijloc de expiere a unor crime. e o femeie. O f. se schimba în sînge. din curtea fetei printurnarea unui "sip" de apa din f. p. "încît toata lumea bea apa cu mare placere din mine" (5.. Cei doi baieti plecati dupa "floarea de la calu Calman" (AT 707) curata în drumul lor o f. "Cum s-au ridicat fata. sa se racoreasca si Dumnezeu mi-a ierta pacatul"~ (ibid. critarul cîstigat în fiecare an. Carbunele stins s-a aratat si mai tare. de a se umfla si a îneca pe cei doi baieti. de durere ca stigletul si-a smuls penele (ibid. lepadata de impostoare într-o cutie pe apa (AT 707). 345). apa din f. Ea au luat si au baut din ele si dupa aceea le-au pus în sîn si au plecat mai departe .lS2 în basmele despre animale. în basmul cumula tiv AT 2022. p. iar focul un voinic. toata apa secase. p. ea afla "doaua pa. p. a crescut mare si nu vrea sa se marite pîna nu i se va aduce. 366). Fata cu parul de aur. rasplateste pe fata harnica a mosului (AT 480) care o curata "de buruiene si de matreata". duce n~roc (XXXIII. 457-458)... Acea f. 964-965). pline de apa rece pe colacul fîntînii. La înapoiere. cu însusiri neobisnuite. paharele sar în f.. rugîndu-se ca acesta sa poata iesi iarasi. p. îmbogatind pe cei care descopera f. p.hare de aur. 1014-1015). "arunca o lumina ca de la soare. 206-210). fiindca au curatit-o. p. vede cele doua pahare de aur pline cu apa. caci a fript pe zîna care l-a luat în mîna si focul creste atît de tare încît "abia a ramas în mijlocul lui o mica fîntînita . 419).. 872)." Dar fata lenesa a babei nu vrea sa o curete si la înapoiere. luminoasa (ibid. a I. f. în basme. si n-o fo flamînzi" (5. Fata care si-a omorît mama zmeoaica pentru ca o urmarea fara încetare (AT 513 + 313) se preface în f. nu asculta îndemnul calului. (ibid.. 1 se împlineste dorinta în al treilea an si cu acesti critari ~umpara pisica ce-ive:. Exista si f. deposedat de floare. se umple de banii pe care îi varsa mereu sotia ucisa pe nedrept. p. vreme de 12 ani "sa bea oamenii apa din mine. 878). si cînd au dat ca sa le prinda.. într-o padure exista o f. si "fîntîna ce lumineaza". La întoarcere. Da sa le prinda. Un flacau arunca pe rînd cei trei taleri cîstigati ca . "da ti-erea draga lumea sa beai din ea". are valente multiple. Baiatul arunca în f.. II. F. p. însusirea miraculoasa se transmite în f. paharele îndata s-au suit în sus. 1. o uscase el cu fierbinteala lui" (52. între altele. f. de vin din care beau cei doi rataciti "s-o fo satui.

ari pe care se coboara în ea si cu capac. poate fi si înveninata spre a provoca moartea celui care ar bea dintr-însa. p. cu sc. F. p. p. F. în legendele despre Solomon se arata ca. La început. p. daca ramîn la fund. 103). "Atunci el o strîns odata calucu pintenii si cînd s-o facut calu o viteza.: daca vor pluti. Aceasta nu e decît o zmeoaica. tinînd mîinile la spate~ __ ~ !:J . APa).183 . Apa. s-o facut cruce cu palosu. p. p.al balaurului care nu da apa decît pentru o fiinta umana si sacrificiul se întinde pîna la fata împaratului (AT 300). f. F. p. 79-80)'.. se poate obtil)eCll ajutoruLielelor. v.. 1225). 283. p. în pielea goalaj îl duce la raspîntii. I.a fostfacut de Dumnezeu în vremea cînd a. Virtuozitatea la f. este sediul obisnuit . Alexandru loveste f.. întrRo f. abia a treia oara plutesc si fostul servitor se îmbogateste cu ei (81 a. pus dupa usa. "Si de atuncie fluierul pe pamînt" (52. impostorul sileste pe HarapRAlb saRi ia locul (XV. fost cioban pe pamînt. f. FIamÎnzila v. ajuns la cer. 53). I. nemaintîlnita la noi. 217). în Veza-Blaj se crede chiar ca datina udatului de Sîngeorz ar exista "de cînd pazea fîntîna un balaur cu 12 capete" caruia îi dadeau cîte o fata sa o manînce (97. ar avea apa vie si apa moarta: în valea Iordanului ar fi "doua fîntîni cu apa vie si apa moarta" (41. se. p. astupa gaurile f. Voinicul nazdravan presimte stratagema si intervine 'prompt. s-o facut tat sînge" (5.'331). într-o varianta nesigura se întîlneste f. V. vulturului. 1056). Dupa o legenda. v. metamorfozata pentru a-si razbuna în chipul acesta uciderea sotului ei. p. 969). p. a fost în rai. Tovarasii nazdravani Fluier. 477-478). o fo pe fîntîna. apoi se umple cU lapte de capra rosie:-Omul. Dumnezeu îl da lui Petrea (PacaIa) ca rasplata pentru fUIllul de tamîie ajuns Rîna la cer. înseamna ca e om de treaba. în acest scop. Lumînarea stinsa de pe masa e solicitata de o baba (52. TaIerii ramîn la fund. 464). "a apucat un fluieras de-aur de pe masa de la Dumnezeu s-a venit de i l-a adus mîne-sa ca semn" (ibid. nu are nici un pret. unde îl îngroapa. El l-a pus sub lîna oii si l-au gasit ciobanii la vremea tunsului (58 a. Unele f. ~e vadeste a ascunde chiar o' c~sa în care stau patru draci la o masa jucînd carti.i servitor într-o f. din care cel ce bea "se face rob lui pe viata" (LXXXIII.cu ceata. cu un bici si ea se cufunda cu 99 stînjeni în pamînt si tuturor le trece setea (81 a.

"c. balaurii. p. 249). iar din trisca aruncata '(sau rupta) rasare împarateasa înecata (5. p.. p. p. p. Obilesti-Vrancea). 183. f. primeste Ionica de la Sf. f. Un astfel de f. în noaptea Mînecatoarei (ajunul Sîngeorzului) se cînta din f. se duce sa-I dezgroape tot în pielea goala si cu mîinile dinapoi si cînta din el întorcîndu-se acasa. p. încît toate oile vecinilor se adunau la stîna lui (LXII. F. Cînd e trimis sa aduca closca de aur. ca cînta". în unele basme. XII. caci arunc cu bulgari si nici sa se uite în urma. alaturi de sumanul ce facea nevazut . Dumineca pentru a putea strabate la palatele Ilenei Cosînzenei (AT 400). Ionica rupe flori si "toate lig.hibanele din padure" vin asupra lui. ca-I sfarma" (52. p. 476). 1. si apare omul de flori care îndeplineste sarcina: (42. 65-66). sa-I foloseasca în împaratia zorilor. baiatul zice din f. Omul de flori eliberat de fiul împaratului (AT 502) îi daruieste acestuia un f. în luna e un cioban care ·avea un f. o oaste numeroasa care sa stea în ajutorul solicitatorului. 517). 170-174). 14.. care avea puterea sa-I cheme la nevoie.Dupa trei saptamîni. dar el începe a cînta: din f. e un auxiliar pretios.miraculos are puterea de a zamisli. Vineri da lui Petru un fluieras. atît de minunat. F.muIt mi-a fost drag din mica copilarie" si îndata apar animalele nazdravane care îl salveaza (ibid. p.:sa-si puie un~ceaun în cap. altfel îl pocesc ielele (38 b. F. Atacat de zmeu. Cînd trece prin padurea de argint. trebuie îngropat în mijlocul drumului vreme de noua zile. Dracii joaca împrejurul lui pîna acasa. Dupa alta legenda. roata pe lînga el. Luna). adoarme si uriasul paznic. p. Din împarateasa înecata în fîntîna (AT 403.hiar sa nu stie cînta de loc. al carui sunet are puterea de a adormi orice vietate. are puterea de a chema animalele re cunoscatoare în ajutor. si bucium pentru ca fermecatoarele sa nu poata lua laptele de Ja vaci (LIII. în felul acesta. fel da fel da animale din pustietati". de aceea cîntaretul trebuie . v. cum e paru si nasipu al marii. leii din rîul de lapte (83. miraculos descopera crima întîmplata la curtea împaratului. 586-589). suflînd în el. apoi cel ce l-a pus vine acasa. Ea cînta cu "glas de om" si în felul acesta e descoperit o~orul. si ele adorm (18. cîntînd din f. Sf. cu grija de a nu se uita î~apoi. 780) creste o rachita -din care un baiat îsi face o trisca. 31-36). "caci toata lumea va dormi". Cînd voinicul-eînta din el "s-a facut un joc. El e mostenit de la parinti. baiatul îl roaga sa-I lase "sa mai cînt odata din fluierasu asta al meu .

pazitor la gîste. f. lele). 277-278). zgîriindu-se si rupîndu-si hainele si barba. 87. p. 234-236). epuizati de joc. într-o varianta ardeleana. el le cînta mereu din f. . în snoave. Un astfel de -f. pîna ce mor toti din casa popii. 21-22. ascunsa în mai multe animale. îl ajuta pe fiul cel mic al împaratului sa îndeplineasca sarcina de a aduce luntrea de aur de la rîpa îndepartata (ibid. 868). Sarcini de pierzanie). El le zice din f. la auzul caruia orice fiinta e silita sa joace (AT 592). miraculos. si "gîstele jucau. în basmele propriu-zise.. 390). ea o calca si e invitata de un zmeu l~ casa lui. toate jucau. oile joaca si nu mai au vreme _sa pasca. Aducerea f. silind ielele prinse cu mîînile în crapatura copacului sa-i restituie ochii (5.Vai. p. p. Zmeul F. Preoteasa ce era în pod. Ara]:>Alb da peste "un furnicar mare . (LXXXIII. rosie ar taie mijlocul. popa începe sa joace. dad€m din aripi" (28. e ei. îl ajuta pe eroul ce le cruta. Furnica. de la cateaua babei Cloanta e o încercare primejdioasa care nu poaJe fi savîrsita decît spalînd cateaua (LXII._Cîrlijie se preface "un prunc bubos" si. f. încît slabesc si încep sa moara.p. v. 3000). joaca de asemenea pîna cînd cade din pod si moare.185 f pe purtator si de punga ce se umplea de galbeni (AT 566. a vroit sa-i proveni din lacrimileizbutit numai nului cînd s-a' bocit pe 'mormînt (47. La urma se întoarce cu turma ciobanului care a intrat în sac în locul lui "Du-Iu-Iu! Du-Iu-Iu! c-un fluier colo. Pacala zice din f. I. dintr-un porc nazdravan. ielelor.e angajat de zmeul care i-a furat sora. îmbracata ca barbat. Cînd Pacala cînta din f. p. sa pasca oile cu interdictia de a vorbi -cu cineva. Trimisa. marita o furnica.. se arata ca puterea zmeului se afla într-o "fluierita". 422). Intrînd pastor la oile împaratului orbit de iele. De necaz.. dar a Maicii Domsa i-l faca subtire. v. Cu ajutorul unei garoafe' care ~e vestejeste sub perna. trecînd I jl a . III. Popa se duce sa-I spioneze si se ascunde într-un maracinis. Pacala (Pepdea) are un f. Tei Leganat cînta din f. apoi îl rupe ca sa-si faca altul. LXXXIII. p. în alte variante. din capatu satului" (5. zmeoaica si obligata fugit pe sub reasca cu fiul descoperita de ea s-a prefacut f. p.avusese uspat cu o furnica. Plecînd cu oile la pascut. la început. S. p. a fost unica fiica a unei vaduve. si a sa se casatotalpa casei. Potrivit legendelor. da ce de putere de furnica! Aicea cum calc eu furnicele estea aicea atîtea sa le omor. 252-253.

p. ies f.186 peste ele si eu. 194). p. s-aprinzi aripa asta . Ele vor alege macul din in. p. p.ca noi cu toate neamurile venim si-ti ajutam" (XV.zice . alearga dupa el si-i da o aripa: "cînd îi avea nevoie de"noi. 274). Probelepe-:tirii) pentru ca Nic-a cîmpului "ajuns pe mosia lu-mparatu furnicesc . O f. 127). de "s-a umplut poian'~. a prins a descarca malaiu cel maruntel". 255). Aceasta "se sui cu feciorul pe o furnica si furnica îi duse pe subt pamînt" pîna la Frumoasa Lumii (7. si calul? Mai bine ma duc pe lînga ele"... Cînd baiatul o' descoase. Împaratul furnicesc îi da o pana: "cînd ai sa gîndesti la mine. Printre obiectele miraculoase cu care mama pasarii ranite rasplateste pe binefacator se întîlneste si o perna. Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii izbuteste sa intre în cetatea acesteia numai cu ajutorul unei babe. Deodata din furnicele celea s-au facut fel de fel de vite" (52. . iar în alta varianta vor lua grîul din paiele snopilor (v. eu ain sa fiu la tine" (XV.

va ajunge împarat (5. Ea face chiar oua de diamant (41. dar e mîncata cea dintîi. Sotia plecata În cautarea barbatului în piele de animal _l. o ajuta pe Cenusareasa (AT 511 A) sa aleaga semintele de cînepa de cele de mac: viteaua nazdravana o învata: "cata în ureyhea mea stînga si scoate gaini cît lumea. 72). 356). Vidrenii au vrut sa o prinda. 229). iar cine îi va mînca inima (sau capul). 67). p. cine manînca ficatul ajunge împarat. împotriva g. gaseste bani în asternut. Baba îi rupe coada "si de atunci a ramas de sînt unele gaini berce" (86. g. 234). p. 120).. îmbogatindu-si stapînul. inima> punga cu bani. Ea se asociaza în calatorie (AT 20 si 27). ca ele au sa aleaga semintele" (18. (41. (52 p. sau cu zdrente. va gasi În pat "o legatura de galbeni". pipota> nazdravan. p. e solicitata "sa manînce viermii. p. e chemat uliul care pe data "s-o repezit la gaina" etc. de aur care facea oua de aur pe vîrful acestui munte. p. 290). iar cine manînca inima devine nazdravan (86. Dar g." etc. g. în variantele tipului AT 567 ea se manifesta felurit: oua în fiecare zi cîte un ou. 355) sau: capul> împarat. Uneori.J . acea g. ca viermii nu vrau sa manînce boii . în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. în muntele Gaina din M. Yîlva). dar ea a zburat la minele din Rosia Montana.r G Gaina. p. "gaina-cuina" fiind "hîd nume!" (5.. cîntatul ei e de rau augur (LIII. 1. Apuseni ar fi existat o g. p. II. 396).1. 1. ducînd tot aurul cu sine (v.. dar cine îi va mînca "rarunchii" (sau ficatul. De atunci nu s-ar mai afla aur. pipota). In basmele despre animale. iar partile mîncate au efecte felurite: cine manînca pipota. Apare ca auxiliara în mai multe basme. are un rol mai sters decît cocosul. 153). p. p. Ea face figura minora pe lînga cocosul nazdravan (AT 715 A) si cînd e trimisa de baba sa-i aduca bani. ea scormoneste gunoiul si vine cu o para ruginita. Dupa legende. 165) sau o omoara "s-o facut zama s-o mîncat cu mosu" (5. e uneori nazdravana. p. iar motii au încetat de a mai fi mineri (34. 1.

Eroul pîrît de sluga invidioasa e trimis sa aduca. în chip incidental. II. îngînîndu-l gri-gri si a fost blestemata sa se prefaca în gîndac urît care sa cînte tot timpul gri-gri (47. 50. 54-55). Diavolul îl ajuta sa vîre closca si puii în cutie dupa ce eroul a promis ca nu se va casatori niciodata (75. O closca cu pui de aur iese dintr-o cutie pe care eroul o gaseste pe drum (AT 590). Luna daruieste eroinei o simpla g. closca "cu puii ei cu totul de aur" (41. din oscioarele careia va face o scara pentru a intra pe deasupra în casa sotului (41. S-ar fi nascut din capatîna de cîine sau c. l-a alungat mult. soarele "care pe atunci umbla pe pamînt". 304).. A fost blestemat de arici sa umble cîntînd pe cîmp pentru ca l-a spionat împreuna cu albina (38 b. p. 22-23). p. p. p. XIV. 433). 519).0 closca cu puii de aur. I. 282). prietena cu Maica Domnului. Snoava Greier. Uneori. Argintarul curtii împaratesti primeste comanda de la fratele mijlociu sa-i faca pentru nunta . 194). 517). fripta. între altele (AT 328 + 302). 528-530). Fiul împaratului intrat argat e pîrît de servitorii invidiosi ca s-ar fi laudat sa fure dosca de aur cu pui cu tot (42. p. I.188 (AT 425) este daruita de una din zilele sfinte cu o closca cu puii de aur pe care o da stapînei lui. p. Tovarasii nazdravani Gluma v. Fiind dusmanit de Alexandru împarat. p.hiar din necuratenii (LUI. sa o lase sa doarma o noapte în patul lui (XV. pasarea îsi batea joc de scîncetele lui. 54). Miercuri locuieste într-o "casuta învîrtindu-se pe o laba de gaina" (52. cari singuri sa umble" (LXXXIII. O legenda povesteste ca a fost un fecior din cale afara de frumos si de harnic care stîrnise multa gelozie printre fetele de împarat. Alta legenda îl arata a fi fost o pasare frumoasa cu penele galbene. Sf. Gerila v. Uneori Sf. iapa nazdravana a babei (AT 552 A) se preface în a treia noapte într-o "closca cu pui si te bagi dupa camenita" (5. . Dupa ce s-a nascut Isus. p. încît s-a înnegrit si a devenit mic cît o gînganie. pîna ce a ajuns g. p. Caravanet-Teleorman). p.

Botul de sînge închegat a cazut si "s-a învîrtit ca un pristin de mai multe ori prin casa".H Horea. 2. . 1. Cînd a rupt primul coc scos din cuptor. Dupa ce a fost prins. unde el a scrijelit niste însemnari pe grinda. împaratul l-a sfatuit sa-si faca ei dreptate: "Cotati-va direptul". 4. La prinderea lui. Mîncarea îi era adusa saptamînal de cantorul din Albac sau de sotia lui. 3. H. ar fi facut armata la vînatori ("iegari") si ar fi ajuns chiar caporal.. "numa deasupra o fost de grîu si-n inima pînii o fost sînge". L-au tradat vecinii din familia Maties "doi veri de ai lui" în urma promisiunii ca vor primi atîta aur cît va trage H. s-a luptat cu soldatii ce l-au înconjurat.1-0 pus pe cîntar si atîtia bani le-o dat la nemesi cît o tras Horia". îmbolnavindu-se cantorul. La iesirea din Albac. H. au plecat doi oameni din Matisesti pîna la Viena cu cererea de gratiere. dar ei au sosit cu o zi dupa tragerea pe roata. care apoi i-a tradat ascunzisul. 20 sau 40 de soldati. Si neferi- • . H. iar un batrîn i-a apostrofat: "Vai s-amar de voi! Ati vîndut sînge nevinovat 1"De atunci. aducînd "biletul sa nu-l omoare". a avut prilejul sa expuna împaratului doleantele motilor cu privire la desfiintarea iobagiei.. si Closca au fost legati cu mîinile de parapetul podului pîna au mîncat soldatii care îi escortau. "tot neamul lor o fost nefericit. "scrisorile" de gratiere ar fi sosit la timp "da n-o vrut stapînirea de atuncea sa le deie pe fata". H. Dupa alta legenda. Fiind cu batalionul în Viena. împaratul i-ar fi gratiat. pîna ce a venit armata mai multa. Unul din tradatori a cumparat grîu si a facut pîine. Calatoria celor doi a durat sase saptamîni. pe cîntar. a fost tinut 3 zile într-o casa din catunul Matisesti. sau la un molid mare. Cînd a fost prins. Dupa tragerea pe roata. numit apoi "Bradullui Horea". Tradatorul s-a înspaimîntat. s-a refugiat în muntele Dragoiasa (sau Scorocet) la stîna ("baceagul") preotului din Albac. Dupa înabusirea revolutiei. H. l-a înlocuit un nepot de al lui H.

Deschizînd Iacatele. decît "jumatate". . 534). 5. ar fi scos pe tarani din iobagie ("din boieresc") dupa ce "a deschis lacatele" încuiate în urma faptului ca nu i-au platit lui H. Si i-o blastamat popii pîna-n ziua de astazi" (6. desi el"a fost slujit cu dreptate". 3-32). "boierii s-au temut de pacate si au radicat boierescul.190 cit îi astazi. au dat la fiecare pamînt si a venit ca sa le plateasca munca baneste" (52. p. H. p.

îsi ia tot armamentul de la casa parinteasca si pleaca cu oastea spre Abrud. Ca sa nu afle ceilalti studenti ce lucreaza el noaptea. 1.Jos cu cîrligele! Ca iobagia de astazi nu mai este 1". la insistentele sotiei. promitîndu-i ca "îi va da Ardealul sub stapînirea Iancului". 1. sau împaratul a întîrziat anume ca 1. La întîlnire.1. 1. lasînd "pe-o piatra scris c-un prost si c-un mincinos niciodata nu se pot întelege!". numire pastrata pîna astazi. 1. 1. Iamurindu-1 "ca un prost si c-un nebun nu se pot întîlni laolalta decît numai asa". O dispune pe coasta "din sus de casa" si îl someaza.hida. sa nu-l mai astepte. "crai la Ardeal". unde"a învatat foarte bine "de-o fost întrecînd pe toata facuI· tatea" . la confluenta celor doua Ariesuri.l-a rugat pe 1. motii ce transportau lemne. Î Iancu. a biruit totdeauna. 1. deoarece înaintea lui mergea "pretutindenea o femeie cu furca în brîu. Prima lui actiune a fost sistarea muncilor iobagesti în Muntii Apuseni. pistoale. 1. Locul acela "va fi Vadu 1\10tilor". le-a strigat: . l-a ajutat pe Frant Iosif sa ajunga întîiul "pe facultate". a plecat de pe Gaina. Fiindca tatal sau era înstarit si punea pe oameni sa-i munceasca mosia "desculti. 3. "ca sa-I învete ca sa fie el primul si Iancu sa fie al doilea pe facultate". nu s-a mai tinut de cuvînt de a-l face pe 1. Acesta .în timpul noptii. îsi petrecea timpul cu perfectionarea armamentului. 2. pusti cu cremene". a fost coleg cu viitorul împarat Frant Iosif. La facultate. le-o rupt dintii-n gura si i-o sîngerat" pe colegii care au vrut sa-I desc. Avram. goi" si "fara nici o plata". si-a instalat "niste arcuri" la cufarul cu armele facute care au )ovit peste ob~az. vine cu armata de 800 oameni împotriva lui. apoi pe valea Muresului. ar fi studiat "la facultate la Viena". 1. 1. tatal sau cedeaza. întîlnind. "învata sa faca armament. 1... dar dupa ce a ajuns împarat. care e calau· . s-ar fi întors cu spatele catre împarat. 1. a: stiut ca împaratul nu-i îndeplineste promisiunea si de aceea nu l-a asteptat la întîlnirea de pe muntele Gaina.

Aceasta arata lui 1. omorîndu-l pe loc.Eu-s hot s-a pref~cut ca atare "ca sa si tu esti mincinos! Ai mintit". în timpul luptelor. ramînînd numai 1. co{uentînd "aiesta n-o venit aicea sa ne faca nici un bine". Ea trebuia sa revina celui care va ramînea lînga un'butoi cu praf de pusca pe care 1. ca cum o taiat pe Horia. Dupa întoarcerea de la Cîmpeni. împreuna cu logodnica acestuia. Dupa alta versiune. unde e scutit de orice primejdie. nu puie mîna pe el. Un batrîn "mîncat de necazuri". 1. motii ar fi prins pe Vasvâry si l-ar fi adus în Arada.. zita de o capra neagra nevazuta. 4. . sau în drum·-spre acest orasel. 1.. Mai tîrziu. calea buna.0 luat toporul si 1-0 bagat în cal". Cînd s-a vazut para aproape de butoi. iar pojile "pe dupa cap la vaca". 1. s-a prefacut a fi nebun. Printre actele savîrsite în timpul nebuniei se citeaza omorîrea unui cal.ndant în:vins de 1. "n-o fost nebun. dupa pacificare. generalul coma. ar fi adus acasa bani multi pe care i-ar fi îngropat "acolo unde-s morile la Incesti". "i-o pus o piatra-n cap si 1-0 omorît".192 r l 1 'Ii I . L-ar fi otravit "o jidovoaica din Cîmpeni'~pe care "ar fi platit-o ungurii doara fantazeasca de cap cumva". ceilalti pretendenti au fugit. da 1-0 facut nebun". 1.. "i-o-nvinovatit" pentru moartea lui. iar un om din catunul Trifonesti "de trei ori o gasit bani acolo în casile Iancului". Dupa aceea. Nu 1-0 omorît. si pe Closca si Crisan". Dupa pacificarea Ardealului. La masa de la întîlnirea cu Frant Iosif "o socacita 1-0 otravit" dupa ce a gasit "o scrisoare acolo ~ub taier ca «Fra~cisc Iosif o fost împarat si Iancu iara împarat»"." Din aceasta expeditie.. a aprins o lumînare de ceara. fara sa se fi atins cineva de ea. fost coleg de scoala la Cluj. "Ca daca nu se facea nebun.I. 6. fiindca trebuia "sa-I lasati sa steie de vorba cu mine". ar fi provenit din otravire. Tatal sau avea "un cal porumb frumos s-acolo în Vidra în centru s-o dat jos de pe cal s-o bagat sebalu-n cal".. 5. "s-o pus-o cu oblîncu cela dinapoi dinainte". l-ar fi invitat dupa încheierea pacii "la un restaurant" unde "i-o pus în -mîncare un fel de matraguna de 1-0 otravit. a trimis fata la fostul sau coleg. Ungurii r . c~ozis ca mai bine face el si se sacrifica el cum poate". unii au gasit din banii îngropati. si pe el îl taia pe roata. nebunia 1. numa o zis ca-i nebun" zidndu~i lui Frant Iosif: . în luptele de la Fîntînele. 1. a încercat sa puna seaua pe o vaca. Dupa alte legende. care. a capturat pe valea Ierii bogatiile unui grof-ungur.

fiind convins ca "de buna sama îi nebun". dupa fiecare noapte i. 137). "fata si iapa un mînz tot numai cu parul de aur" (5. 1. nouri.. nazdravana a babei trebuie pazita în trei nopti de voinicul venit sa primeasca drept simbrie un mînz nazdravan. I. O femeie pregateste o cafea din oscioarele unui peste pe care scria ca poate ajuta la procrearea copiilor si o da împaratesei. s-o-nceput a se scalda". 1. Chiar neschimbata. Apoi au vrut sa-I aresteze la tîrgul de Sîmedru din Cîmpeni. peste. culcat si mîncînd prune. Ei se co~vi~g ca e neb'un si îl lasa în pace. Sarcina poate fi îndeplinita numai cu ajutorul animalelor recunoscatoare (lup. closca cu pui. peste. în basme despre animale i. p. ma. 260-261). si-o omorît calul si vrea sa puie saua pe vaca". nu se lasa ademenita de lup. i. O i.. 1. în unele variante ale basmului AT 301 B. naste un mînz nazdravan prin gustarea unui aliment cu puteri germinative. "de o suta si cinci de ani" care nu se mai putea tine pe picioare. trimite sluga tatalui sau sa-i aduca în casa un prun smuls cu radacini. 103). invitînd pe cei ce-l urmareau "veniti si va scalda ti. 58-60). 256). oaie. se preface în pasare. i. Deseori. baiatul nazdravan e nascut de o i. capitanul de jandarmi îl vede pe 1.. p. se metamorfozeaza în timpul noptii ascunzîndu-se printre animalele speciei respective. se întoarce . ca asa apa buna de facut baie". Iapa. 58-122). . îl invita la prune. în prima noapte. Cînd intra în casa. p. dar ofiterul îl lasa în pace. corb. p. îi da lupului o lovitura de moarte (5. De obicei.stejar batrîn în mijlocul padurii" (34. La 11 luni. SpaIatura ajunge la o i. 1. pamînt. "o sarit acolo-n vale. (XV. fara sa se scuture prunele. ea se ascunde "în fundul muntilor unde nu strabatea nici pasarile cerului". vulpe etc. vulpe. iepure. îmbracat. Aratîndu-i ca pretul mînzului sta scris pe copita ei. apa. I. sau se ascunde numai ca i. De atunci. 1. lup. hranita dintr-un jgheab pe care veneau "hîrmaturile" de la bucatarie. fiind. Cînd i-a zarit.193 care îl urmareau sa-I prinda se conving ca-i "nebun. a]j fi ramas vorba "Nu fi prost ca Iancu cînd o pus saua pe vaca ''" Alta data cînd au venit niste jandarmi sa-I aresteze la Vidra. Uita-te. p.). are puterea de a se ascunde în cele trei medii.. "Iancu s-()o facut nebun ca sa nu-l prinda sa-I omoara" (6. p. în a doua noapte "s-au ascuns tocmai în fundul norilor" iar în ultima noapte" tocmai în fundul marii în nisip" (79.

de unde s-a raspîndit în Europa (XIX a. ca i-o bala de sarpe pe mine si nu ma poci misca. dar numai cei ce înteleg limba animalelor afla tainele lor. Fata îmbracata în flacau (AT 514) este trimisa în cele din urma sa aduca hergbelia cu i. p. numita si iarba tîlharilor. 1. Cînd sa o scoata din grajd. frate. Fata izbuteste cu ajutorul calului ei nazdravan care îl învinge pe armasarul i. precum si în Orientul apropiat. Iarba fiarelor. rau ma duc".Nu te duce tare. paznic. i.. prins cînd vroia sa fure pasarea maiastra. fiind prinse în gheata (41. picioarele i. ea are însusiri aparte care o individualizeaza . p. 28). Saracul orbit pentru mîncare (AT 613) afla noaptea de la o "vîja" remediul secetei dintr-un sat: "sa se suie pe iapa cea mai slaba din herghelia care-i lînga sat. ar fi luat nastere din picatura de sînge care a curs din buricul lui Christos' rastignit pe cruce (LUI. Voi mergeti doi" (ibid. Ogorul de aur al unui împarat este pustiit de 12 i. Fat-Frumos. întrucît "io tare greu' ma duc cu patru . Ele stîrnesc un vînt dulce care adoarme pe. II. I. 69). Le poate mulge în urma unei ploi mari urmata de înghet. f. 35-38). ea necheaza "de haui vazduhul si urla toata curtea si palaturile" (41.. Legendele populare o înfatiseaza felurit. Alteori. apoi s-o sature cu jar. sa înconjoare dupa aceia cu iapa de trei ori satul . I. Flacaul îi întelege spusele fiindca "stia mai multe limbi" si decide sa faca popas (51. Pe alocuri. vorbesc între ele.. în basmul despre omul care stia limba animalelor (AT 670). p. e o planta fictiva. 25-26). fiul cel mai mic izbuteste sa le prinda (3. se întîmpla la vorbirea blînda a fetei (86. îmblînzirea i. trifoiul cu 4 foi si mai ales cu feriga.. p. ea e identificata cu rîndunita. iapa ar crepa si din locul acela ar izvorî un asa izvor. 1. p. i. ' . 139-142). p. p. p.. de s-ar putea din el satura toti cei din sat" (34. 269). Era cunoscuta înca în antichitatea grecoromana. cînd ar ajunge în mijlocul satului. 275). spune calului cînd merg pe drum: . uneori numarul lor creste la doi si trei mînji. dupa a doua si a treia noapte. nazdravane. Ajutat de un soricel. Cel mai adesea.. p.. 160). 435). Dupa o legenda. cu însusiri miraculoase. e eliberat numai daca va putea aduce "iapa cea sireapa" de la împaratul ~ecin. de a fata încalecata de sotia însarcinata probozeste calul cu stapînul sa meargii mai încet.194 I 1 II 11 I cu un mînz dupa ea. spre a seîmbaia în laptele lor.

p. ciocanitoare. frunza n-are. p. picura sînge din ea. 60-62). despre. apoi. ca si omul si e vie. dar mai ales rosie. Hotii si haiducii o posedau. (76. 274). Se povesteste astfel despre Bujor si Jianu' (LUI. cei ce o folosesc. foarte subtire. ca . "Iarba ceea dac-o ai. f. pe cînd celelalte "plutesc pe fata apei". 40). aurie sau argintie. Ea ar creste acolo unde a fost foc multa vreme pe un loc. straluceste numai noaptea ca soarele. Daca e aruncata în apa. Mai lesne e gasita cu ajutorul unor animale . si a cumparat-o toata "cu un taler". 273-274). toate ti se deschid în cale si esti nazdravan. o vîra sub piele în palma si în JeluI acesta deschid toate lacat ele si nu sînt atinsi de glont (LIII. adesea în vîrf cu o bobita rosie. întelegi limba tuturor dobitoacelor si pasarilor.195 si o fac. cade la fund. e de coloare galbie. ziua piere sau intra în pamînt (LIII. de dai mîna c-un om bogat. Are culoarea verde. Însusirea ei de capetenie e puterea de a "înmuia" fierul sau chiar de a-l face invulnerabil pe posesorul ei. Pe piatra îsi lasa o tîra de radacina si merge mai departe" (52. "Ea are cap. 274). un fir de par. cu care atinge lacatul ce se descuie pe data. umbla. p.:in toti banii de la a~ela la t'ine" (52. Dupa alte povestiri. dihor. mica. grangur .f. Poate fi culeasa în anumite feluri si în momente sau zile deosebite. p. cînd rasare soarele. daca e aruncata în apa curgatoare. florilor si orice stii . p. Unele povestirilegende releva însusirea de a descuia noaptea fiarele cailor ori de a face coasa sa sara din toporiste "cu o mare putere" (XIX a. . Ar creste pe piatra.. ca sa arate oamenilor ca fata a mintit. 532). p. i. I se mai atribuie si însusirea de a detecta iluziile optice. p..arici. dar o fata cu o sarcina de fîn a vazut ca în locul busteanului e doar un pai lung de fîn. De obicei. iar pe mîna lasa de asemenea pete rosii. 23). ea "merge în contra apei" (LXVI. numai niste aripi din umere. 532). hotul muscelean Fulga (XIX a.prin stratagema cu închiderea puilor cu un lacat de fier: mama puilor pleaca sa aduca i. E veninoasa: omoara vitele care o manînca. f. ca o lumînare aprinsa etc. coada si picioare. Radacina n-are. Un comediant arata oamenilor cum un cocos tragea un bustean. iar peste zi e vesnic înrourata. De aceea. De aceea. Comediantul a înteles imediat ca în sarcina cu fîn se afla i. acesta fiind unul din procedeele de a o cunoaste dintre alte plante.' care ar fi ohiar o picatura de sînge. foarte inaccesibila. Pintea. p.. p. . Tunsul. Marcu Viteazul etc. 25-26). De asemenea. daca pui o batista alba pe locul unde creste ramîn pete rosii. ca aurul. mai cu seama.

i. Sînziana. XVIII. au fost facute nemuritoare. oameni. dînse. Dar sînt invizibile. 543). f. Iau si ei un fir. Pascuta. III. pun capul la loc. Sînt trimise de Dumnezeu sa pedepseasca pe cei rai. încît ea a luat-o la fuga "ridicîndu-si poalele" si strigînd: . la marginea apelor sau la raspîntia drumurilor. apoi asaza "firutul cel de iarba în taietura si Stan s-a sculat ca-din somn" (61. voI. . Bugiana. Alteori. p. 272. maiestre. prefacîn'du-se în i. Todosia. Ogristeana. milos:tive. Ana. p. Hîrtiesti-Arges). 140. la rugamintile lor.95-96).Der Hahnenbalken în colectia fratilor Grimm . pentru a-si învia puii si e deposedata de cîinii stapînului decapitat. prin Banat avînd fiecare un nume (Rudeana. puternice. Magdalina. ele au baut apa si "îndata . dar ~colo planta antiiluzionista este trifoiul cu 4 foi (XIX. soimane. frumoase. Sandalina. zînioare. se scalda prin izvoare si lacuri. Puterea de a iluziona ar veni de la diavol (XCII. fecioare. 304). Îsi întind masa pe iarba verde si beau apa de prin fîntîni. Locuiesc în vazduh sau prin paduri. Dupa legende.. p. f. are însusirea de a învia din morti si de a lipi taietura capului. Cateii întîlnesc o broasca cu i. . Numarul lor variaza de la doua.196 fiind nebuna. Trandafira. Umbla prin p. ursoaice. iezme. Maidan-Caras). Ruja. (38 b. i. cete întregi. llele. Incidentul se petrece cînd eroul e omorît de impostor (AT 300.). În basmele fantastice.. dar pe alocuri pot fi foarte multe. Ruxanda etc. Ele zboara mereu. Cînd Ivantie împarat i-a dat trei vase cu apa ce întinerea. împaratesele vazduhului.cu atestari înca din sec. îmbracate în matase sau vestminte albe. Au aripi si zboara cu parul despletit. Tiranda. numai noaptea putînd fi vazute de om. au fost servitoarele lui Alexandru Machedon."Fugiti. cautînd calul lui Alexandru Machedon. miluite. au si început sa se schimbe si sa zboane". Cosînzeana. Au o sumedenie de nume: zîne. Sînt fi\nte carora le place îndeosebi cîntecul si jQttfl. 261). în gura ce se ducea sa-si învie puii calcati de o roata.lii. IX. p. prin munti. dar pot sta si deasupra stresinilor. al XIII-lea. purtînd si coroane. doamne. f. Legenda e raspîndita în Europa . trei pîna ~a noua. a iluzionat-o ca vine o apa mare. serpoctica duce firul de i. sfinte. Au fost trei fete orfane care. ca ne înecam toti! " (38 b. sau de dracul. vesnic <CÎntînd (LIII. 112). pe care nu-l vor gasi pîna la vremea de apoi cînd se vor duce împreuna cu el în rai (LXV. p. rusd. 201-206).

la raspîntii. "Un cioban a auzit fluierînd din flui'er. pe cîmpii. dupa cum cauta sa atraga ti~erii frumosi. "mai cu seama unde sînt paltini". în jurul arborilor (nucilor) sau pe o "vîrtelnita cu trei mîini". Sînt pociti si cei ce beau din lacuri si izvoare necunoscute. înpoienele din paduri. 211). f. p. sau pe cine trece prin locul unde manînca sau joaca ele. toaca. precum si alte instrumente muzicale: cimpoi. f. 212-213). spunîndu-i sa nu le mai cînte cîntecul. îl pun numai sa cînte "tinîndu-l foarte bine". Cînta nespus de frumos si melodiile lor nu . p. încît "nu le întrece nimeni pe lume la joc". p. p. 211). pe cine face zgomot cînd joaca ele sau pe cine le aude cîntînd. trîmbite. Locul unde joaca ele ramîne ca pîrjolit. 236. Se arata binevoitoare celor ce vor sa obtina un fluier fermecat (v. îi strîmba gura. pricinuiesc nenorociri: omoara vite. 299. ve> mîna" (58. 1. "Daca misti. seama~a cu niciuna de ale oamenilor (UII. Uneori umbla într-o caruta trasa de cai de foc. lasîndu-1 apoi schilodit sau smintit. în vetrele de foc parasite. "îl poceste. sau cresc anumite ciuperci (LIII. 433. zicîndu-l pe violina în miezul noptii.-p. 81. altele au scuturat toalele în acea zi si s-a stîrnit un vînt mare care le-a zvîrlit pî~za si toalele tocm~i pe sîrmele de telefon (58. p. Gauri-Vrancea). Cine le aude. 244). fara sa mai creasca iarba pe el. Fluier). Niste temei au ghilit pînza la Rusalii. Pe cel care îl iau cu ele. 201).Vrancea si l-au vîrît cu picioarele într-o fîntîna. si' el 'asa a-ncremenit cu mîna pe fluier". au dus pe un flacau din Marasti. Flacaul a povestit însa cele întîmplate si a albit "ca zapada'" (38 b. Scorei-Brasov). acela ar fi dus numaidecît de maiestre prin vazduh" (38 b. Joaca "abia atingînd pamîntul". dupa cum iau pe sus pe cei ce lucreaza în zilele lor. sau din vase descoperite noaptea din care au baut i. tobe. Îi interzic însa sa spuna unde a fost sau sa cînte cîntecul lor (LIII. "Auzalepe piept si clopotei la picioare" (LXV. XI. aprind case. îndeosebi pe fluierasii renumiti. Daca omul raspunde' cumv'a. aduc furtuni cu grindina. mai ales la Rusalii (LIII. p. . p. Jocul lor se desfasoara în anumite locuri. apai tot asa misti si cînd nu vrei". 261). în genere. 213). XVII. alegînd pe cei mai iscusiti muzic~nti. Paralizeaza de asemenea pe cine întîlnesc.197 vazduh cîntînd si jucînd. Obisnuiesc sa ia cu ele lautari. "Daca s-ar întîmpla ca sa le stie cineva cîntecul lor. trebuie sa stea nemiscat. sau pe cîmpii sal11 mai cu seama pe la raspîntii (LIII. i. îndeosebi noaptea. Obisnuiesc sa ia cu ele în joc pe cine întîlnesc. 207-211). sau le spune vorbe urîte.

Uneori. leustean etc. Tei Leganat cînta din fluier ca sa joace i. si prin jocul calusarilor. zîna . în basme. i.'menii pun cîte un cap de cal într-un par de care "ielele fug" (LXV. Tei Leganat se vîra sluga la împaratul orbit de i. cea mai mica e silita sa vina dupa flacaul care i-a furat hainele În timp ce se scalda în lacul zînelor. leusteanul i. Cei nenorociti de i. Se arata mai întîi copilului (5. La o -nunta. Cum ea calca interdictia. sotul e momit sa-i restit~ie aripile ca . p. În locuinta lor. se vindeca prin descîntece de i. pe copacul cu crestetul pîna în cer. Numai cea mai mica poate suporta însotirea cu omul. Mai adesea. zîna "îi arse o palma de-i scapara maselele". în mod obisnuit. 282). mararul i. "o casuta stînd În vazduh". Cei rapiti se mai pot apara prin mutenie desavîrsita.198 Dar schimba si copii. p. se arata binevoitoare celor cazuti sub vreun blestem.. în sîn sau la palarie "în zilele lor" pelin sau usturoi (LIII. sînt dusmanoase oamenilor. lasÎndu-i un inel pe care era scris "Ileana Cosînzeana. Uneori. 241-242).. p. oamenii poarta la brîu. p. 213-217). Obiectele lasate de ele . p. De asemenea. 263). 249-254). Un fecior din Rodna Veche este furat de zîne si dus Într-o odaie în stînca.).. Baiatul prefacut în cerb poate redeveni om numai dupa ce ajunge la Muntele de marmura_unde se scalda zînele si trece prin camasile lor (LXXXIII. la fîntîna de margaritar" (33. ele iau ochii celor care le încalca mosiile. zîna se casatoreste cu flacaul care e În stare sa se urce. 533-540). noua Împarati o asculta". p. Abia la cea mai mica are taria de a nu se uita înapoi si se casatoreste cu ea. I. cu conditia ca soacra-sa sa nu se amestece În gospodaria ei unde "toate treburile se face singure". în multe variante ale basmului AT 400. p. 130-137). luîndu-si aripile furate. zîna fuge În tinuturile ei si voinicul ajunge la ea numai cu ajutorul celor trei obiecte fermecate luate prin pacaleala de la dracii ce se certau pentru împartirea lor (AT 518). Spre a se apara. În locul unde au mas sînt foarte bune de leac împotriva pociturilor pricinuite de ele. O regaseste.a joace mai frumos si ea dispare "la curtile lui Filingat. din cosita flori Îi cînta. cristineasa. intrînd sluga la moara ei. 00. Un mosneag aflat acolo îl învata sa nu raspunda nimic si zînele îl aduc Înapoi (5. pentru ca a lasat caprele în padurea lor. precum si o seama de buruieni (avrameasa. vîrÎndu-i inelul într-o pîine (34. Alteori. zîna se Îndragosteste de voinicul ce doarme lînga lacul în care se scalda ea. III. voinicul îi fura aripile si fiindca se uita Înapoi. iar cînd jocul .

a furat opincile ogarului si de atunci e mereu urmarit de acesta (LXXIX. Ca sa treaca acest obstacol. 1. AT 275). cu totul sporadic. ca auxiliar. 1. VII!. 261. rupe fluierul ca sa-si faca altul cu ajutorul lor. p. Iepure. 1. de unde sa strige "cucu" la sosirea i. p. O iepuroaica daruieste baiatului un iepuras nazdravan care sta mereu pe umarul stapînului si-i da sfahlri. caruta se preface în bustean. se socoteste animalul cel mai fricos si vrea sa se înece. Cele trei i. se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc si într-o clipa se înalta pîna la vîntul turbat si se pogorî la portile palatului doamnei Chiralina". p.. Le prinde mîinile în crapatura. 16).Satu Mare. îsi da seama ca sînt altii mai fricosi (AT 70) si decide "sa mai traiesc înca" (5. Baiatul care îi paste oile le cînta din fluier. e întîlnit. 23. din mijlocul padurii împreuna cu Dafin "si dîndu-i pinteni de trei ori. v. p. Cîine). 59). dar observînd ca broastele fug de el. Într-un basm despre animale.405-433). crapa un cires ca sa-si faca alt fluier. A fost pus de Dumnezeu cîrciumar si fiindca a baut vinul cu "mîndrele lui".p. În drumul spre Chiralina. 362-363). fura inima lui Mogîrzea pe care o pastreaza într-o sticla. Se ia la întrecere cu bivolul si cînd e depasit de acesta. (4 a. In basme. dar unul îi sfatuieste: "îmi vedeti voi mie mustata asta? pe fuga mi-a albit!". La înapoiere.84). apoi îl întrece (99. vad un ogar si se hotarasc sa i se opuna toti. fiul bucataresei încaleca pe busteanul i. p. Dumbravita . îl convinge sa nu fuga tare. apoi îl sparge si. p. Dupa ce coboara. Astfel le sileste sa vîre mîinile în crapatura unui copac. la îndemnul lor. Se întrece cu melcul la fuga. prevenindu-l împotriva pericolelor (5. strîngîndu-le pîna îi cedeaza ochii împaratului (5. caci se scufunda pamîntul. Epacalit de melc fiindca acesta s-a înteles înainte cu alt melc sa stea în celalalt capat al cîmpului d~ alergat. Noua i.ajung la gîrla de pacura aprinsa (AT 516). feciorul bucataresei si al împaratului. Pisica nazdravana (AT 545) . p. 271-272) . 134. Apoi busteanul e lovit din nou si se preface în cerb de aur în care e vîrît Dafin pentru a ajunge în odaia fetei. Dumnezeu a trimis ogarii sa-I gaseasca (12. 1. In tîrg. Broasca). 1. 1. p.199 era mai încins. v. Atunci se decid toti sa fuga (99. 252-253). silindu-le sa restituie inima lui Mogîrzea (41. Afin loveste de trei ori cerbul de aur care se preface iarasi în caruta cu doisprezece cai de foc (3.

290). etc.. între altele si într-un i. p. rapune în lupta animalele mai tari (AT 511 A). adunînd toti i. III. trecuse în Valea Plîngerii" (41. pentru ca la urma sa spuna ca a fost o gluma (S. din care a scos 45 kg grasime. Na greul pamîntului si Usorul Vîntului). p. într-o cutiuta din inima ~nui i. Eroul pacaleste pe diavol (sau pe zmeu). 51). p. 433). 1. Mai întîi. el pretinde ca a prins un i. 285). 80). (35. 417). p. si un ogar de aur care sa alerge unul dupa altul (LXXXIII. acesta într-un i. alergînd dupa iepure. etc. p. lup si urs (N-aude. I. între sarcinile extraordinare date eroului pentru a-l pierde. p. 1.548). se trezeste si fuge.200 gaseste o turma de i. p. cel dintîi "a auzit iepurele" (41.:într-o zi. . speriind ofiterii care "o prins a comandali în laturi si-ncolo si-ncolo din calea mîtii" (ibid. sau în doua muste. p. 1. salvata de la monstru. sau în 3 gîndaci într-un cocos. Iepurele sa fie nici trecut de fript. se lua dupa un iepure .. 1. pîna ce se vede comandînd slugilor. apare uneori în snoavele despre tiganul laudaros.255-256). Ea poate fi în 3 gîndaci. i. 722). Deseori. nu bagase de seama ca. p.ll). searatarecunoscator voinicului care l-a crutat si îl ajuta împotriva zmeului. p. (60. daruieste voinicului o galeata de argint "În care se afla un iepure si un vînator (iagar). cu piciorul rupt.509-510). Na vede. Cînd îi striga din vîrful copacului. alaturi de vulpe. numarîndu-se între cei trei sau patru cîini nazdravani. puterea zmeului se afla dispusa succesiv. dar e învins de un i. flamînzi pe care îi duce la curtea împaratului Verde. se întîlneste si aceea de a-i aduce zmeoaicei "un iepure albastru gasit. p. într-o rata. 4919). nici cu mustul crud în el" (41. .. I. I. Vazînd un i. îsi face planuri din ce în ce mai mari. Pocitania de "om mic de ceara cu picioarele de secara sezînd calare pe un iepure sohiop" rapeste calul voinicului (LXXXIII. momeste pe vînator pîna îl aduce într-un teritoriu strain. Argintarul curtii trebuie sa faca la nunta feciorului mai mare un i. 266). lntreceri la fuga). Sa-I prinzi din miile de iepuri ce se afla în codru ala de padure.. adormit. îl ajuta mai tîrziu sa gaseasca iapa nazdravana a babei care se prefacuse în i. care recunosc de îndata "iepurele cel strin" (34. (v. Fata mijlocie. care nu putea de loc împusca iepurele" (42. (LXXXIII. Boul nazdravan care fuge de acasa împreuna cu baiatul care îl iubea. p. Într-un i. i. punîndu-l sa se ia la întrecere cu •• nepotul". crutat de voinic. dar cînd tipa. schiop (LXXXIII.

p. Trezindu-se. în basme. neana Cosînzeana. Zmeul din camera interzisa o fura si e reluata cu ajutorul calului nazdravan (59. I. Frumoasa Lumii. I. fiind facuta din roua de 12 zîne (81 a. Ruja Rujulina. saruta pe tînarul împarat adormit si îi lasa inelul sa o caute. frumusetea întruchipata. 5672). rîvnita ca sotie de protagonisti sau de rivalii acestora. I. nemaiîntîlnite. iar capul îi era de argint". Rozuna doamna florilor. p. Tristi Copil este încarcerat de un împarat pentru ca a calcat interdictia de a pomeni pe Iniia ->- ~ .. este tipul fecioarei idealizate. "trup de femeie. Abrunta mîndra si frumoasa.C.LinaRujalina. nouamparatii asculta" iese din lac. împaratul "saruta inelul si se jura ca nu se va odthni pîna nu va da de stapîna frumosului inel" (AT 400). Margarita înalbita. sau s-a prefacut în luna (LIII. spre deosebire de Fat-Frumos. Mîndra Lumii. I. ca sa nu o mai vada soarele (86.207). 163-190). Dumnezeu a prefacut-o luna pe cer.C. Celemai multe legende o arata a fi sora soarelui care a cerut-o de sotie.207).C. "din cosita floarea-i cînta. Atributele frumusetii sînt maxime. epitetele însotind de obicei numele sau ori de cîte ori revine în naratiune. vînatorul raspunde cu demnitate ca pentru unul nu se face sa minta (S.C. în locuri inaccesibile. 387) si locuieste la mari departari.201 Cînd vrea sa prinda i. Acelasi i. cu trupul din mare si cu hainele de flori". Putinele legende o înfatiseaza a fi zîna cea mai frumoasa. prins de Jigan e vîndut succesiv la trei insi (S. "cu ochii din soare. Mangalina-mparateasa florilor etc. s-a slutit sau s-a aruncat în mare. fiind stapîna lor. Floarea Florilor. Ea ar fi si "stapîna vacilor frumoase si laptoase" si se arata numai la Sînziene (LIII. Ileana Rujuleana.C. scapa (S. care pleaca dintr-o familie terestra. prefacînd-o în mreana. Zîna Dobrozîna. Dumnezeu a rapit-o din biserica si a aruncat-o în mare. p. Craiasa zînelor.C. E îndrumat de cumnati pîna la moara I. Ea are de obicei origine miraculoasa. I. atipit. p. In ziua nuntii cu fratele ei. 4918). se sperie de miscarile acestuia si i.C. 5464). Rora cea frumoasa. om cu capul de aur. Ca sa scape de incest. p. mai poarta si alte nume: Ileana Simziana. era sora lui.413-417). unde vîra într-o pîine inelul prin care e recunoscut. ~ I. Pe vremea cînd soarele era împarat. Fiindca soarele a vrut sa o caute si în mare. La observatia ca de ce n-a spus o suta. Un vînator se lauda ca a împuscat 99 i. ia si da mirosul florilor.

"pe Ileana Costînteana cu parul de aur".384-399). "Cînd a vazut c:hipu feti alia . argint si aur si e recunoscut prin ceara lipita de par (86. '189-205). Alteori. reziliaza. Se tocmeste sluga. Florea nu se naste pîna ce mama-sa nu îi promite de sotie pe "Floarea Florilor. argint si aur si Abrunca se îndragosteste de el. p. care era prizoniera unui zmeu. lbcuieste chiar în tarîmul aerian. Cu ajutorul unei zmeoaice.C. dupa ce a crescut. Cel mai adesea. sub pretextul ca a gasit "cheia veche" (ibid. dar la hora vine pe rînd în haine de arama. Vineri si Dumineca. I.C. Miercuri. floarea-i cînta.C. dar îi interzice sa-i pomeneasca numele.202 I Diniia. a cazut în genunchi" (5.C. p. copilul plînge înca în pîntecele mamei si nu tace decît dupa ce i se promite pe I. 3239). I. iar cînd aude glasul unei nevazute. Aceasta îl scapa. unde . Mîndra Lumii. la insistentele celorlalti. II. Dupa ce o elibereaza se casatoresc. de sotie. sora dracilor "si cînd a vazt-o asea frumoasa .. "o minune de femeie". I.C. Se duce succesiv la trei nunti cu caii de arama. Florea o gaseste ajutat de caii nazdravani si calauzit de un porumbel. Cu ajutorul Sf. dar o gaseste cu ajutorul celor trei obiecte luate de la draci (AT 518) si sta lînga ea nevazut: era tocmai în ajunul nuntii cu un altul. consimte sa o ia de sotie (5. o gaseste pe "Mangalina-mparateasa florilor". I. gaseste într-o camera pe I. a picat lesinat jos! La treipatru ceasuri. p. Cu ajutorul calului nazdravan ajunge în "tara femeiasca". în palatul de pe cracile parului miraculos cu vîrful în cer. unde gaseste pe fundul lazii o fotografie.. e îndragita de cel ce îi zareste Shipul. îi ia inelul din deget si dispare. care era minunea florilor".250-255). ajunge la muntele de sticla unde locuia I. Cînd Rudolf calca porunca.C.C. Se angajeaza porcar si în cele din urma e recunoscut del. eroul trece apele pîna la moara Iniei Diniei si e dus la ea de omul ce venea calare pe un poloboc cu faina (94.322-338). cînd si-a vint în fire: Asta e ursita mea". p. în chip similar. Viteazu-de-apa nu se naste pîna ce mama-sa nu-i promite de sotie pe "Abrunca mîndra si frumoasa din tara femeiasca. Petru-ParFrumos cere.259-265).. dar fuge la "manastirea Calu Gastru într-un pai razema si-Iftr-un par spînzura". în cele din urma. p. dupa ceara lipita de ceafa (34. I.C. care din gura aur si margaritare-i curge". Fiul unui împarat intra în camera oprita. care din cosita. Dat în vileag prin ceara lipita de par si. Rudolf ajunge la o curte unde mîncarile si bauturile se servesc singure. p.. unde stapînea Abrunca si e angajat grajdar..

•. mosul vrea sa-I manînce singur si propune babei sa se ia la î. I. Probele petirii) . o rapeste pe I. ca sa nu-i urmeze la tron. îi striga sa o ia de sotie. Petru se ascunde pe rînd în nori ca pasare. întruchipeaza fecioara razboinica. Fiul nazdravan al jitaritei e alungat de I. e trimisa de un împarat sa-i aduca herghelia nazdravana. 4820).. p.~.C. La raspunsul afirmativ.130-132. I. O cioara o sfatuieste sa înfunde gaurile cu h urna. p. întrecere în cîntat: cine cînta cel mai lung cîntec (S. la sfatul calului. !. porcarulo Kaseste dupa îndrumarile Sf.C. Dumineci (81 a.între un mos si o baba. Alteori. 536). ea sa care apa cu ciurul. biserici de ceara.C.535).). dar acesta. se desfasoara între neamt si drac sau român si italian si ..C. apoi vasul de botez (AT 514).24-31).aratW apei cu ciurul. I. p. Margarita înalbita face cele cerute (pod de arama. dupa ce creste. cîstiga toate razboaiele.C. apoi paduche în parul ei si îi obtine mîna (81. dar soseste prea tîrziu cu apa. iar cei învinsi erau mîncati. în vreme ce baba încearca zadarnic sa aduca apa si pierde î. I. cu ajutorul inelului nazdravan (LUI.203 . de care se îndragosteste nasul care vrea sa i-o ia (AT 465). întrecere în (. cu oasele lepadate într-o poiana.: purcelul va fi al acelui ce va termina mai repede munca: el sa taie lemne cu sapa. Calugarii o blestema sa devina barbat si urmeaza pe tronul împaratului omorît în baie de lapte fierbinte (ibid. Cu totul rar. l\'Iargarita Inalbita sta ascunsa în piatra si la trecerea unui baiat. Ileana Simziana e ademenita în corabie de fata-flacau pe seama împaratului care este omorît în baie de narea de foc a armasarului (41. t. v. p. peste în mare si este descoperit. iese o fata frumoasa fara perec)1e. + .C. e uneori o fiinta maligna pe care numai fiul mai mic al împaratului. Dumnezeu la masa). Apare de obicei în unele variante ale basmului AT 103 D*. Ea poate fi petita numai de cel ce se poate ascunde de ea. cu care se casatoreste la sfîrsit (LUI.Uneori. p. avînd straji numai de femei. 564). Mosul izbuteste sa taie cîteva lemne. I. . o leaga de pari si o bate pîna îl accepta de sot (ibid. este petita pentru altii de cel cazut în subordinele unui puternic. întreceri. stapînitoare într-o tara femeiasca. Taind un purcel. p. 536).

VIII. altul în vale si striga ca au sosit înainte. cu dracul la împartirea recoltei "ca aceluia sa ramîie malaiul. 268. prefacut în om strain. 15). Dumbravita . Numai diavolul. 4820). De aceea. o poate dansa. pe cînd Dumnezeu coase cu ata putina si îl întrece. apoi în vale. fiind purtat în spate d~ celalalt. Racul se agata la pornire de coada vulpii fara ca sa-I simta si cînd vulpea întoarce la capat. cînd cineva se împunge cu acul "se zice ca vine Necuratul si-si razbuna pe noi 1" (38. p. românul se ia la î. silind-o sa spuna "asta e o minciuna" (AT 852). 1'. Baba se ia la î. Valea Mare . are loc între iepure si doi melci (4 a. Acesta refuza mîna fetei si blestema ca tot orasul sa ramîna împietrit. t p. Dracul se ia la î. Cerbul crapa de atîta fuga (76. Un împarat promite fata celui care va putea sa o întreaca la dans. între rac si vulpe: care ajunge mai repede la tinta propusa (AT 275). p. V. î. Iepurele îl convinge ca se va scufunda pamîntul cu el de atîta greutate. Probele petirii. ms. Dracul cînta trei zile.43-44). e aruncat departe si striga apoi ca el a fost acolo înaintea sosirii ei (4 a. dar baba îl întrece cu "doina si tot doina si doina a tinut-o vreo doua saptamîni" (52. 176). racul se desprinde. care va sti mai multe cîntece". cîntînd un cîntec lung. Exista apoi î. între bivol si iepure: bivolul fuge mai repede. cu neamtul care e mai usor de picior ducîndu-l unul pe celalalt în spate. 87).204 cîstiga cel dintîi. p. Se casatoreste cu fata împaratului cel care va sti mai mult decît ea. nu a putut fi întrecuta în replici decît . Românul cîstiga. _ întreceri în minciuni. fara ca ea sa oboseasca. Fata unui împarat pe care nu o întrecuse nimeni nici la scoala. î. între cine stie cîntece mal multe. Cei 2 arici stau unul în deal. întrecere în cusut. întrecere în fuga. 1'.Satu Mare). între cerb si 2 arici: care ajunge mai repede în deal. cu Dumnezeu "care coase mai bine 1" Dracul lasa ata lunga care se încurca. ms. Multi feciori de împarat au cazut jos morti. Fiecare cînta. întrecere în joc. în basmele despre ~animale se întîlneste î. între cel care soseste mai repede cu apa apare Între Fugila si o baba (sau cei doi cai). în basme.Arad). 41~42). 261. în snoave (S. pîna ce se va ivi un om care sa-I' întreaca (81. p. Uneori. pîna ce fata nu mai putea rasufla. bivolul se lasa la pas si e' întrecut de iepure (99.

1. v. Probe de întelepciune) . de nu. careia îi creste un nuc în ceafa (AT 1960. care se încheie cu gasirea tatalui lui în fundul unui harbuz de unde abia îl scoate (99. 220). iar Tîndala vine în urma lui ca sa confirme (S. pacalind. în alte variante. 9 protopopi si 9 boieri mari e cîstigata de vizitiu prin povestea mincinoasa despre pregatirile facute de elIa nunta tatalui sau care. în care la sfîrsit pretinde a-l fi vazut pe tatal împaratului cioban la oi. Cînd acesta afirma "ca pe deal îi mierea pîna-n jenunti. 58-66).205 r ". + r \ I I de Toaica porcarul. se cununa cu mama-sa (99. prinsa la jug. p. în minciuni se desfasoara la moara. 4904.e sa i se spuna minciuna ~ea mai sfruntata. Flacaul cîstiga. amenintînd cu decapitarea pe necîstigatori. Morarul vrea sa verifice. Trasura în care se aflau 9 popi. Deseori. spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita. Punga gasita va fi a celui ce spune ca tatal sau avea o iapa care fata de doua ori pe an. 302-304). 360). Cea mai spectaculoasa întrecere în minciuni e desfasurata de Pacala si Tîndala. II. afirmînd ca aceasta e minciuna si omul cîstiga (S. v. dar e ocarît de tatal flacaului (33. Albina). Flacaul cîstiga cu povestea mincinoasa ce începe cu sarcina data lui de tatal sau înainte de nunta si se încheie cu ravasul care cade din coada iepurelui secerator (67. da pe vale nici sa lingi cu limba".. III. fiind în sicriu. Dupa ce se prind tovarasi. Arebsuiala vine în urma. a aceluia sa fie burca". p. într-un sat. morarul cere celui venit "sa-mi spui unde-i fundul minciunii si eu îti voi da fata cu moara cu tot. morarul promite o turta: "Cine-o spune un basm mai lung. 'Alteori. Un om spune o poveste mincinoasa. Satenii elibereaza pe Pacala si îl despagubesc cu o . Debitarea minciunii maxime e legata de cîstigarea unui lucru de pret. împaratul se înfurie. Morarul cu barba rosie care si-o "caneste degraba . p. cu niste boia neagra" ca sa 'nu-l oc~leasca un' flacau. p. ala manînca turta". eu îti voi lua carul cu boi cu tot". împaratul c~. 4897). 274276).. Un flacau cîstiga spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita si prinsa la jug. Pacala pleaca înainte. îi promite' acestuia ca "a cui a fi minciuna mai lata. 3000-3011). "arebsuind" si pretinde ca a vazut Muresul arzînd. î. Pacala pretinde ca a vazut pesti fugind cu focul în spinare si e încarcerat. p. primavara un mînz si toamna un tigan (S. fata izbucneste "Ba aici mintisi" si e silita sa-I ia de sot (101.

gainile fiind atît de mari încît daca n-ar fi priponite. 4906). Tîndala lamureste ca glontul a fost trimis tocmai cînd lupul se scarpina la ureche cu piciorul dinapoi. 4913). Petru macinînd faina pentru colacii de pomana (S. celalalt întareste. unul pretinde ca la ei iarna a fost atît de friguroasa. Tîndala confirma. încît ia crucea din vîrful turnului bisericii. abia dupa 3 zile i-ajunge guturaiulla cap (S. spunînd ca exista si o caldare cît turnul bisericii. Mai departe. celalalt ca în tara sîrbeasca exista covrigi cît roata carului (S. Pacala afirma ca a vazut un ou de rata cît un bou. sau a vazut gaoace de ou în care întapeau 12 banite de grîu. intrîndu-i glontul prin laba dinapoi si iesindu-i prin ureche. 4910). Pacala pretinde a fi vazut o catea neagra coborîndu-se dintr-o salcie. ar ciuguli toate stelele (S. p. 215). 4902 A). celalalt ca a vazut garduri din cîrnati împletiti (S. iarna a fost atît de calduroasa. Pacala se lauda ca a împuscat un lup. Celalalt întareste: a vazut o foaie de varza care îl ascundea în întregime. fiindca si la ei exista unul atît de înalt încît. 3011). Unul afirma ca la ei în sat s-ar afla un om atît de înalt. întrucît a vazut moara lui Sf. încît daca e tras la Pasti. rusul se lauda ca la ei clopotul e atît de mare. încît adaposteste turmele de la 12 sate si e taiata cu securile de 12 insi. Pacala afirma ca varza la ei e atît de mare. numai din placerea de a minti. Unul pretinde ca în tara turceasca albinele au coarne mari ca ale boilor. Unul afirma ca a vazut case acoperite cu carne. încît satura 24 de oameni. Exista si î. 't . aiba de faina. 3000). celalalt raspunde ca în satul sau. Un grec pretinde ca în satul sau biserica e atît de mare. existînd o jumatate de gaoace de ou în care încapeau 96 banite de grîu. Arebsuiala confirma ca a vazut o turma de oi "marginenesti" adapostita la umbra unei verze si cîstiga înca o feldera de bani. fiindca a vazut o moara cu 12 pietre în vîrful unei salcii (7. cînd raceste. Pacala pretinde ca în satul sau un pui e asa de mare. fara sa se auda unul pe altul. iar Tîndala confinna. în alt sat. Pacala minte ca Dumnezeu ar fi murit.206 feldera de bani. ca de abia le întorc 12 insi cu rangile. se aude pîna la Craciun (S. încît preotul abia într-un an poate trece cu cadelnita pe la icoane. iar Tîndala confirma. 4907). Pacala spune ca a vazut 12 oameni taind o varza. Ouale în satul sau sînt atît de mari. încît gainilor le-au dat gheata ca sa nu faca ouale fierte (S. încît chiar focul îngheta în soba si trebuia spart cu securea. celalalt nu se mira. iar Arebsuiala confirma. La o întrecere.

în mîncat se desfasoara si între zmeu si adversarul sau. învoiala este ca acel care manînca mai mult sa dea cu ciolanele în capul adversarului. neexistînd lei în padurile noastre. mai rar cioban (ungurean). î. al treilea zmeu zece ciolane .pe alocuri Piparus Patru (nascut din bobul de piper înghitit) . eroul se întrece cu un leu. La aromâni. Atunci zmau face-nt-o lature cu capu" (5. rareori pe diavol care apartine unui strat mai nou. dar fratele cel mai mic . prin arta de a masca aparentele slabiciunii umane. întrecere a în mîncat apare de obicei între zmeul care a rapit pe sora eroului si acesta. p. gata. cu o spuza de copii. p. "le o data zmau un piciorag da bou s-îl trage pîn gura: haPl. se desfasoara progresiv. întrecerile în puteri alcatuiesc capitolul principal al basmelor din subspecia celor despre dracul (zmeul) prost (AT 10001199). în minciuni între vînatorii care pretind ca spun adevarul. dar vîrînd proviziile într-un sac (XV. prraf 1-0 facut sî pi-acela zmau!" (5.207 -t 1 Mai cunoscute sînt î. 473). celalalt îl contrazice. î. Alteori. Alteori. tigan sau cioban (AT 1088). 98). 4899). la trînta si decapitare. adesea silit de saracie sa intre sluga chiar la dracu. Se scoala Mazaran iara-n picioare sî apuca altu piciorag da bou. Cînd servitorul îl trage de mîneca pentru a nu exagera. Cei doi frati mai mari sînt învinsi si omorîti.voinicul patruzeci si opt. lovirea cu oasele în cap nu edecisiva si e continuata de î. nu o suta. fiindca nu e de demnitatea lui sa minta pentru un iepure (S.voinicul manînca douasprezece. fiindca nu vrea sa lase vulpea (pasarea) fara coada (S. 303). Un vînator afirma ca a împuscat în 3 zile 99 iepuri. "Si cînd i-o zvîrlit un ciolan în frunte la zmau. 4922). 1. El învinge prin viclenie. "Tocmai de aceea mai traiesc" raspunde primul (S. el e aratat a fi tigan din aceeasi categoile sociala. de la întîiul la al treilea zmeu: pîna ce manînca acesta carnea de pe un ciolan. caci puterea zmeului (diavolului) este de dimensiuni supranaturale. Unul afirma ca era pe punctul de a fi sfîsiat de un leu.îl învinge. . care face paauc! la Mazaran în frunte: nici n-o miscat capu-nt-o lature. simulînd ca a mîncat tot. Acesta cîstiga.4918). 1. Contrastul este desavîrsit: eroul ede obicei un om peste masura de sarac. venit sa o elibereze. vînatorul se înfurie. al doilea zmeu trei ciolane voinicul douazeci si patru. Eroul are adversar pe zmeu. trînteste una la zmau în frunte. p.

. dar mai rar este întîlnita cea de a scoate apa din pamînt.nu e atestata în catalogul international Aarne-Thompson. Destul de raspîndita este î. 7. Adversarul îl arunca atît de sus. încît revine dupa cîteva zile. I. uneori pîna la 3 zile. în fuga: eroul . din care. . 4.la noi în cinci variante . Cu frecventa mijlocie apare î. curge zer. Jntreceri în fuga). eroul arunca o pasare care nu se mai întoarce. în a arunca o piatra (AT 1062). Zmeul (dracul) strînge piatra cu atîta putere. adversarul renunta. în a duce un copac din padure pentru lemne de foc: eroul înconjura padurea cu o frînghie. Zmeul (diavolul) înspaimîntat renunta la sarcina impusa. 5. el simuleaza ca vrea sa sape de jur' împrejurul fîntînii pentru a o duce toata o singura data (AT 1045). îl pune pe adversar la î. sînt esalonate de la puterea fizica. p. 'înrudita cu cea precedenta e î. pîna la puterea cuvîntului (blestemul). Ca sa se eschiveze. iepurele (AT 1072).peste care a asezat cu grija o glie de pamînt. Zmeul (diavolul) se înspaimînta.sau a asezat o calqare cu zer . cu fiul (sau fratele) sau. dar cu o frecventa scazuta la noi (XV. prin stoarcere.. adesea si pe erou deasupra pe lemn (AT 1046). în a scoate apa din piatra prin stoarcere puternica: eroul are la îndemîna cas. în azvîrlirea buzduganului (mai rar a barosului) (AT 1063). îmbinata cu î. Eroul pretexteaza ca vrea sa-I arunce fratelui sau din luna care ar avea mare nevoie de asa ceva. A. încît se preface în praf. dar fara sa cada nici o picatura de apa (AT 1060). în a stoarce apa din piatra. Eroul a sapat mai înainte o groapa în care a turnat zer . Cam tot atît de frecventa e î. în a cara apa de la fîntîna în piei de bivol. Zmeul (dracul) o arunca atît de sus. în mai putine variante este înfa tisa ta î. încît revine pe pamînt cu întîrziere mare. unita cu îndemînare. sau ascunde piatra în traista. 98). 1. 3.208 î. ' 6. simulînd ca a aruncat-o. renunta si duce singur copacul întreg. oferindu-se sa duca singur burduful din piele plin cu apa. pretextînd ca vrea sa care toata padurea pentru a evita drumurile zilnice. 2. pe care zmeul (diavolul) nu-l poate ajunge (v. Atunci. pe care eroul de abia le duce goale. . izbindu-l doar cu piciorul. Cea mai raspîndita este î.

p. în putine variante e atesta ta î.. dar eroul pretinde ca-I va asurzi si-l convinge sa se lase legat la ochi. 10. ursul (AT 1071). lovitura (75. Zmeul (dracul) tipa (suiera) atît de tare. Adesea î. în strigat e relativ frecventa. raspunde "ia caut si eu peste care nour sa te asvîr1" (79. t. iar "tiganul pica j os la pamînt". încît "se cutremura pamîntul". 32). încît îi ies ochii din cap si i se taie rasuflarea. în timp ce facaletul eroului nimereste la sigur. Prin aceeasi stratagema. întrecerea sta în a sari peste vîrful copacului. dar acesta îl plezneste cu biciul peste ochi. 1. îi vine rîndul acestuia. Zmeul se înfricoseaza si se declara. eroul îl poate croi cu prajina. Zmeul îl strînge atît de tare. în a prinde iepuri e înfatisata mai neclar si în putine: variante. Asemanatoare este î. O forma înrudita cu precedenta este î. la fuga e îmbinata cu un obstacol: cine poate alerga mai iute ducînd un cal în spinare (AT 1082). nimereste peste un iepure adormit si arata zmeului ca a sarit anume sa-I prinda (AT 1051: în tipul international. încît zmeul se declara învins dupa prima. în vreme ce zmeul nu-l ajunge cu facaletul. 158).. dar la întrebarea acestuia de ce a "boldit asa ochii". 182). î. p. sa tina de vîrful pomului. în trînta voiniceasca (fara înlocuitor AT 1070). dar amanuntele difera pe alocuri (în loc de strigat apare suieratul). p. Versiunea româneasca mai este atestata incidental în sud-estul Europei. sau. 11. Zmeul trazneste atît de tare din bici. <. 12. schimbînd armele. Dupa ce zmeul apleaca de vîrf un pom (par. în cadere. cires). 13.209 8. pentru ca eroul sa poata culege fructele. cu totul rara la noi si nea testata în catalogul international.< "t "~ .la trînta este de asemenea cîstigata prin siretlicul eroului care pune pe adversar sa se lupte cu tatal (mosul sau stramosul). apoi îl loveste peste cap cu o prajina (AT 1084). învins. t. eroul îl bate pe zmeu. fiindca în casa prajina zmeului e prea lunga si se izbeste de pereti. Zmeul (diavolul) este trîntit de urs. 14. 9. Eroul se lauda ca el îl poate duce între picioare si în timp mult mai scurt: îl încaleca si îl alearga. dar e smuls si proiectat peste crestetul lui. în ba taie cu armele proprii (AT 1083). XIX. în a pocni din bici. iar afara. încît "pica tiglele" de pe casa.

în timp ce-si ascut cutitele: "as mînca carne de zmeu" (AT 1149. XV. o varianta). dar autenticitatea unora e dubioasa. confirmata si de unicitatea variantelor. Tiganul si zmeii). apare în doua variante diferit formulata. XIX. Uneori. 97). în vreme ce diavolul are unul întreg. Dracul nu izbuteste sa ajunga cu tapoiul la baba prin gard.210 15. este rezolvata de erou: tencuieste peretii ca sa nu crape de suflul dat de el sau încearca tavanul daca poate rezista unui astfel de soc teribil. în a da vînturi. d) sa aduca maga. 20. b) zmeul scrîsneste din dinti de necaz de "a lasat scîntei de foc". î. atît la noi cît si la alte popoare (AT ~1094: la rusi si unguri. Zmeul si eroul se mai întrec: a) în a duce fiecare cît poate (o varianta. p.atît de tare "de-i pocneste lui Danila un ochi din cap". 87-88). Adversarul se declara învins. 37. în a scoate scîntei. zmeul e ucis prin "calire": eroul îl baga în apa clocotita ca sa . în blesteme apare ca încununarea celorlalte. b) sa doarma cu ochii deschisi (o varianta. p. Î.rul de funie (eroul îl aduce calare. 78). cu care se bat prin gard. c) sa traiasca atît cît arde lumînare a (o varianta. 177). I. Mai sînt mentionate unele î. 17. 18. e)sa scoata balegarul din grajd (o varianta: eroul taie peretele si-l arunca). f) sa duca o piatra de moara ca fiind o margea (o varianta. p. cu doua coarne. Zmeul (diavolul) e alungat prin strigatul copiilor eroului. p. I. zmeul îsi ciocneste zadarnic unghiile degetelor (88. neîntîlnita în c~talogul international. confer AT 1153). p. neatestata în catalogul international. Intrecerea3n a scoate scîntei 10vind piatra cu piciorul apare si în basmul animalier AT 118. detaliulapare în majoritatea covîrsitoare a variantelor). în timp ce ursul îsi raneste unghiile si prinde frica de cal (102. 19.p. . 98). AT 1187). Eroul recurge la ajutorul pieptenilor de daracit lîna cu care e fugarit dracul (24.. (XV. AT 1140). desi e întîlnita cu totul sporadic. AT 1146). 160). tiganul ia "un taciune de foc si cînd rpi-l trage prin dinti. î. Diavolul blestema . în vreme ce baba "Îl sparge de tot". 16. pîna ce acesta se declara învins (52. a) A da scîntei din unghii: eroul izbeste amnarul de cremene. p. varsa si el scîntei ca zmeul" (92.apoi la tigani. î. unde calul cîstiga. în întepat: baba are un tapoi cu un corn rupt.

Cer ajutorul unui corb care toarna o picatura de apa calda pe flacara-zmeu si o picatura de apa rece pe erou. s-o trîntit un pumn la ciung. la genunchi.si c. e nevoie de ciocniri suplimentare în formele metamorfozate ale celor doi protagonisti. Lupta cu zmeul cel mai mic nu se înyheie întotdeauna prin cufundarea pîna la gît.a glezne. dar nu se pot stinge sau topi (23. Urmeaza transformarea lor în doua flacari care se izbesc cu violenta. Turnarea apei pentru întremarea puterilor eroului se întîmpla în unele basme chiar direct. Uneori. s-o pus carnea sâ hiarbâ" (5. de fier si de lemn. p. în unele basme. ciocnindu-se cu violenta. Fratii cei mari nu pot realiza nici una din probe. el dovedindu-se tot atît de tare ca si eroul basmului. 131). prin cufundari alternative pîna ).hiarîn suliti . 3. Eroul se mai face para de foc. O forma rara de î. în puteri este lupta dintre zmeul rapitor (al surorilor eroului. dar uneori ea e precedata de lupta în sabii . s-o facut foc. Cei care se vor prinde frati de cruce cu eroul sînt gratiati în aceasta postura.. I. 1. al constelatiilor sau al ochilor parintilor} si salvatorii nazdravani plecati sa le readuca. dar cel mic "cînd o trîntit zîmbru gios. fara a se putea învinge. peste c-hipullui de om. s-o farmat ciilllgu.care nu sînt decisive. 300). întrucît li se frîng a~mele. ei se prefac în doua roti. capul anume ramînînd afara pentru a fi retezat cu palosul. trînta voiniceasca. racorindu-1 si sporindu-i puterile pentru a-l putea rapune pe adversar. 1-0 jupchit cu unghia. daca se declara învinsi. p. în puteri este sfarîmarea în aschii a unui ciung (copac) cu pumnul si jupuirea zimbrului cu unghia pentru a fi bagat la fiert. dar cel mai mic învinge pe zmeu si îl decapiteaza. p. Cei doi frati mai mari sînt învinsi. la brîu si la gît. zi de vara pîna-n seara sau de la miezul noptii pîna-n prînzul mare. Lupta este apriga. apoi peste calul lui. Pentru a fi învins. Eroii prefera "lupta dreapta". în trei variante) sau e alungat de blestemele însotite de lovituri de piepteni (XV. . eroul îl apuca pe adversar de par pentru a nu intra cu totul în pamînt. O forma a î. 97). 2. fara ca sa se poata învinge unul pe celalalt. iar zmeul sloi de gheata. B.211 ~ " { fie prin aceasta calire tot atît de tare ca si el (AT 1134. de otel si de plumb (de otel si de arama) care se rostogolesc de pe doua povîrnisuri.

sa gaseasca pe ma-sa acasa vaca neagra" (86. p. 5369). în vreme ce românul simuleaza ca e batut de cineva si striga ca oaia a fost furata de celalalt.212 întrecere în speriat. Tiganul fuge. tntreceri în tors. Un român si un tigan fura o oaie si decid sa o manînce acela care nu va putea fi speriat de celalalt. . Fetele cînd decid sa se întreaca la torsul unui caier de lîna: "care nu l-a ispravi. dar fara efect. ramînînd românului oaia (S. 318). Tiganul face multa larma.

nu fara sovaieli în delimitarea sensului. El a fost faurit de hagiograful Iacobus de Voragine în secolul al XIII-lea. Legende sau basmele românilor. poveste (v. denumind viata scrisa a unui sfînt. Mai tîrziu. în studiul sau. asa cum a fost folosit mai întîi de S. pentru a denumi naratiunile menite "a da solutiunea unei probleme". alaturi de 1. nici în celelalte tari europene. de ex. Marian.- Joimarita v. Zilele rele Latila v. Basm (1893). FI. p. cuprindea basme nuvelistice si basme legendare. B. pretutindeni la noi. Tovarasii nazdravani Legenda. L . adica cele cu profil etiologic (XXXV. Traditiuni poporale române (1878). începînd din 1872.J. legenda-ae. extinsa si la subspeciile ei. forma de feminin singular. a ~ :~ fost adoptat treptat în secolul trecut. el adopta termenul traditiune pentru întreaga specie. desemna partea din biografia unui sfînt care trebuia citita în ziua comemorativa. P. Poveste). fictiva. Specia e denumita popular. întrucît. pentru ca în 1892/93 sa admita sinonimia "legende sau traditiuni populare (cuvinte din batrîni)". Aceeasi neprecizie se vede si la V. 2645). faurit dupa modelele europene "le pourquoi". în acest sens a început sa fie adaptat si la noi.istorice. în opozitie cu cea istorica. "das Warum". termenul a capatat întelesul de naratiune neadevarata. legendum. în 1867. Ispirescu îsi intitula colectia. Hasdeu introduce termenul deceu. El a evoluat apoi în latina medievala la. Hasdeu încearca cel dintîi precizarea terminologiei. adevarata. Termenul legenda. apoi . 1. A. P. istorice cu caracter local. El nu s-a impus însa nici la noi. de provenienta culta. Ureche care îsi intitula o colectie Legende române (1891). La început. sub forma de neutru plural. A ramas în uzanta doar cel de traditii populare denumind 1. "the why" .

popoarelor antice. apoi la rivalitatile dintre ei. relatari adevarate. etiologice despre cosmos si zeii ocîrmuitori s-au bucurat de atentie de la începuturile culturii. Cu toate acestea. O subspecie a 1. unii cercetatori îi 'dau unînteles mult mai restrîns de istorie sacra despre actiunile fiintelor' supranaturale. greco-Iatine demitizate s-a . p. dat fiind caracterul lor sacru. în consecinta. p. care devin prin aceasta model permanent pentru om si sînt reproduse. rod al "rationalizarii" 1. ci si "parintele colectiilor de 1. Ulterior. istorice au fost de asem~eneaconsemnate de timpuriu. Felul cum le-a surprins istoricul grec arata cît de imprecisa era limita între relatarile veridice si cele fictive. scriitorii greci cautau în inituri felurite semnificatii ascllnse. sacre arhaice. cum se împleteau ele atît de strîns . Din aceste 1. încît el poate fi socotit nu numai "parintele istoriei". largita. nu redau forma primara. In felul acesta. autentica a miturilor. 2. de obicei creatia acestora (LXXXVI. odata cu primele scrieri istorice. Traditii poporane române din Bucovina (1895). introduce un principiu rational. numai în intervalele de timp sacre (XXVII. s-a produs si alunecarea de sens a termenului grec mythos de la relatare veridica la cel de naratiune fictiva. Reactualizarea rituala e însusirea lui distinctiva. ebraica. întîile consemnari. în Grecia. în vremea din urma. caci au fost supuse ajustarilor. în chip curent. incompatibile cu o mentalitate mai evoluata (XXX). 15-20). aratînd ispravile zeilor si originea tuturor fiintelor si lucrurilor. atît în literatura indiana. prilejuind acel avînt cultural care va deschide o noua etapa în istoria omenirii. Cercetatorii au surprins chiar în Vechiul Testament straturi diferite. 181190). cît mai ales greaca.hranit cultura europeana de la Renastere încoace. se mai numeste mit. Indeosebi Istoriile lui Herodot abunda în naratiuni legendare.". uneori contrazicîndu-se între ele. cu sensuri adesea total diferite. Cuyîntul a fost larg întrebuintat. sistematizînd miturile transmise de traditie. p. în folcloristica. s-a încetatenit folosirea termenului mit pentru a denumi toate naratiunile despre lumea anterioara celei de azi. L. care relateaza ispravile zeilor si eroilor semizei cu privire la facerea lumii. suma lor alcatuind mitologia cu care ne-a obisnuit literatura antica. prefacerile au fost mai substantiale. plasmuita (XXVII. începînd cu Hesiod care.214 în editia a doua. 9). prin mituri se înteleg 1. L. prezentînd genealogiile zeilor ca o serie succesiva. modernizarilor. alegorismul lor fiind dezvoltat mai cu seama de stoici.

Cele mai importante colectii de 1... (1'916). cele mai multe germane. Timid apar 1. omului (916). sînt inserate în volumele despre ciclul calendaristic. unde se repeta aidoma unor clisee. Din lumea asiro-babiloniana s-au pastrat mai putine naratiuni legendare. 1904). . Comorile (1916).. dar fara discernamîntul critic necesar (din colectia lui ar rezulta ca amintirea dacilor s-a pastrat necontenit în memoria populara.si episoade cunoscute din repertoriul folcloric. La noi.-:. 1883). Cercetarea).. îndeosebi cele istorice si cele referitoare la unele cetati.215 r- ~ tocmai pentru ca erau socotite toate veridice. Colectiile sistematice încep destU:Ide tîrziu în secolul trecut.. Siebenbiirgische Sagen (1857). revelatoare de fapte autentice. Marian. potopului care este si cea mai veGhe versiune a tipului cunoscut din Biblie. (1913). istorice. si prieteni aiVazduhul. cele mai multe etiologice. (1915). Sarbatorile . între cele 43 naratiuni fiind si 11 1. Traditii poporane rpmâne (1878. Mai multe variante românesti vor apare în colectia lui FI.. etiologice în volumele Povestea lumii de demult. . Cerul si podoabele lui. IIMitologie româneasca I Pamîntul. El începe cu publicarea repertoril~lui bucovinean de 1. Pamfile care este mai mult ordona tor al 1. Totusi o seama de 1. Exemplul lui este urmat de T. consemnate de la sasi si magpiari. istorice prin scrierile cronicarilor (v. Ion Neculce dînd la iveala întîia colectie de atari naratiuni în fruntea cronicii sale. Sarbatorile de vara la români (1910). III Dusmani ('1924). (1914). în colectia fratilor Schott (1845). 1903). Cîtitorul folclorist întîlneste la tot pasul motive . din colectia acestuia. fiind incluse si 26 1. aratate de Herodot a se fi întîmplat în cutare parte a lumii antice. ceea ce e total ficttv). credinteksi obiceiurile românilor. îndeosebi în scrierile sale cu profil monografie. vor fi date la iveala de S. Miiller.rase din publicatii. 1895) cu intentia vadita de a alcatui oîStorie "populara" din documente folclorice. cea mai de seama fiind 1. între cele 444 1. cele mai multe variante fiind ext. Sarbatorile la români (1898-1901). El a dat cea mai întinsa colectie de 1. Marian a publ. Diavolul învrajbitor al lumii. sînt cunoscute si în repertoriul românesc. românesti. fiind presarate prin cele trei volume despre ciclul calendaristic. se întîlnesc cîteva 1. FI. despre pasari (9rnitologia poporana romtina. insecte (Insectele îiî limba. O seama de 1. alte 1.icat apoi 1. sporite la editia a doua din 1885 la 42 variante în sectia Walachischer S agenkreis. apoi cele religioase (Legendele Maicii Domnului.

Radulescu Codin. L. despre întemeierea Moldovei prin Dragos Voda pornit în urmarirea unui zimbru a fost confirmata istoriceste. ar fi niste plasmuiri fanteziste. Danilescu . Mrejeriu si Gh. întocmit de P. presupuse a fi morminte ale unor înaintasi imaginari. aceea de a oferi cheia tuturor tainelor din natura înconjuratoare. dînd la lumina sîmburele de adevar de la care a pornit 1. Cu mai mult scepticism a fost privita 1. traditii si amintiri istorice (1910) si Din trecutul nostru. cel mai adesea alcatuita dintr-un singur episod. Creatorul lor s-a situat pe o pozitie "stiintifica" din punctul de vedere popular care s-a calauzit dupa alte coordonate decît cele ale logicii stiintifice. fara nici un substrat real. dorinta de a gasi cauza care a generat cutare fapt sau de a comenta de ce cutare personaj s-a comportat ca atare. Intentia care a prezidat la alcatuirea ei e pur didactica. S-ar deduce de aci ca 1. Mobilulcare a generat 1. T. Cuza în traditia populara (1909). credinta în veracitatea celor relata te a facut de prisos orice verificare si experiment. apoi prin volumele sale de povesti. cu telul de a explica obîrsia unui fenomen sau de a înfatisa însusirile si modul de comportare ale unei fiinte. L. imaginile au tinut locul conceptelor. cea mai de seama colectie de 1. e alcatuita de C. în care totul e supus masuratorilor si experimentului.gende. alaturi de basme si snoave. aproape toate cu profil istoric: Le. în Muntenia. este curiozitatea populara din toate timpurile. iar împreuna cu L. în locul acestora. îndeosebi în Firisoare de aur (1911). este o naratiune scurta în proza. pure fictiuni. Legende. S. despre movile. referitoare la marele voievod. menite sa satisfaca o curiozitate naiva.. Kirileanu a adunat în St~jan Voda cel mare si' sjînt (1924) toate 1. Mai modest se arata volumul Alexandru Ion 1. locuri ul'lde au fost îngropati cei cazuti în lupte de ampla desfasurare. s-au dovedit a fi într-adevar osuare uriase.216 de toamna-si postul Craciunului (1914). Cele cu caracter etiologie se afla presarate prin volumele sale de povesti. 6 seama de 1. au intrat în joc imaginatia si. mai putin jertfa rituala care nu e totusi neverosimila. 3. despre descalecarea lui Negru Voda ca sa întemeieze . publicate si trimise de cîtiva corespondenti.. avînd poate alta desfasurare decît cea relatata. Popescu-Vînatori a grupat în volumul Cuza-Voda (1909) naratiunile care circulau la începutul veacului despre întemeietorul României moderne. traditii si amintiri istorice. Cercetarile au corectat de multa vreme atare asertiune. iar.sistemul magic de asociere.

cum pretinde 1. cotidianul nu trezesc nici un ecou. hamesiti de foame. în genere. iar de aci pîna la a stabili un nex cauzal n-a fost decît un pas.. pretinde ca pajurele au fost copiii unei vaduve sarace care.217 -'7 •. cum ar fi 1. faptele care au precedat cutare fenomen de astazi s-au soldat cu un cataclism sau cu o nenorocire.. Chiar unele din cele care pareau mai improbabile. caci odata un urias a aruncat dupa altul cu fierul plugului care a nimerit tocmai în vîrful muntelui. Exista însa si 1. faptul petrecut începe sa se estompeze în amintirea populara si concomitent i se altoiesc atribute si proportii miraculoase. dar îri vremea din urma cîtiva istorici s-au aratat înclinati a-i acorda o baza reala. în ~cest fel. asa s-a si întîmplat. în vremea din urma. Importanta statala a constructiilor ar fi facut necesara o jertfa pentru a asigura dainuirea lor. a pornit de la tipatul pajurei. versificata. Memoria populara are în genere limite mici. despre potop. mîncau aluatul de pe lopata cu care vîra pîinea în cuptor (v. O piatra de marime neobisnuita care se afla stinghera undeva pe un ses nu poate fi atribuita decît diavolului sau altor fapturi similare care au rupt-o din munte ca sa arunce cu ea dupa cineva etc. dimpotriva banalul. cu "case bune". retezat parca de un instrument urias de taiere: în fapt. O atare 1. retezîndu-l ca pe un colt de mamaliga . Dupa trecerea acestui intervaJ. faurite de imaginatia populara în concordanta cu cliseele din sistemul de gîndire arhaica. chiar daca aceasta n-a fost sotia mesterului. alaturi de manastire. consemnate în textele religioase. Pajura).•• Muntenia. Creatorul 1. Muntii Retezat poarta acest nume dupa vîrful lor trunchiat. în care fabulatia nu oglindeste nici un fel de fapt real în afara de stadiul actual al aspectului reflectat pe care încearca sa-I explice. Explicatiile sînt oferite de orizontul "stiintific" al creatorului popular care crede în existenta atîtor fiinte fantastice si într-un sistem simpatetic al fenomenelor. ele putîndu-se înduri prin simplu contact sau prin imitare. 150-250 ani (cam 5-6 generatii). au fost verificate stiintificeste. conformatia lui deosebita avîndu-si o cauza precisa în trecutul îndepartat. Lectura 1. . balada despre zidirea manastirii Argesului n-ar fi decît un ecou al întemeierii cetatii de scaun pe Arges. caci timbrullui ascutit se aseamana cu cel al copiilor. arata ca au atîtat curiozitatea populara aspectele neobisnuite. dar avînd alte cauze decît cele atribui te de 1. Unele pornesc de la numele popular al aspectului dat. aratîndu-se ca fenomenul s-a petrecut într-adevar. ciudateniile din lumea înconjuratoare.

în chip curent. e de obicei tragica. 1. tarîmul nostru si tarîmul celalalt din care descinde demiurgul sau alta fiinta fantastica. De aceea. ca basmele si snoavele. Cele referitoare la personalitatile mari pun în lumina însusirile neobisnuite prin care s-au impus atentiei populare.. o continua încordare printre ascultatori. patrunderea omului în cealalta lume sau ivirea fiintelor supra si subpamîntene printre oameni înseamna ceva neobisnuit. e adus în atentia ascultatorilorprin cine stie ce asocieri. In 1. Chiar de la începutul ei se simte ca pulseaza în ea o drama care creeaza. imaginile sablon care se aplica categoriei respective. ci izolat. modalitatile de vulnerare variind regional. nu sînt povestite în sir. în 1. atunci cînd faptul comentat de 1. Astfel. Eroul din 1. etiologice si e cauzata de ciocnirea dintre cele doua lumi.218 instituind o noua continuitate seriala. ca si feluritele metamorfozari ale eroului. este în genere pasiv. sau fata de care trebuiesc respectate indicatiile care ar împiedica repetarea lui. Daca basmul e dramatic. fara nici o zguduire. ei aplicau potcoavele invers. îmbinarea neobisnuita acelor doua lumi. prinsi de tacerea grava care pregateste si mai mult sufletele în a se lasa impresionate de cele întîmplate. fiind "dresi" înca de mici de o baba stiutoare ca sa poata fi raniti numai în cutare chip. care nu poate prevesti decît calamitati.. e strabatuta de o unda tragica.". a unor încalcari care s-au încheiat cu cutare dezastru. Tensiunea interna caracterizeaza mai cu seama 1. indicînd un sens opus . Catastrofa finala e asteptata de ascultatori cu sufletul la gura. el e victima unor împrejurari nefaste. dar ilustrative pentru acestea.. De aceea. mereu ascendenta pîna la ivirea catastrofei. interferenta între cele doua tarîmuri se întîmpla în chip exceptional. prin încalcarea legilor fi-:resti. Spre deosebire de basm. Tensiunea creste pe masura ce e atîtata si curiozitatea de a sti cele ce se întîmpla în împrejurarile inedite care au dus la stadiul actual al fenomenului.. faptele putînd fi deopotriva reale sau inventate. Si aici apar cliseele. 1. ca un fapt izolat care nu se va mai repeta în viitor. unde trecerea dintr-o lume într-alta. se desfasoara în ~hip familiar. trecerea de la un tarîm la celalalt se face prin fortarea ordinei existente. haiducii erau victoriosi pentru ca erau invulnerabili. în opozitie cu eroul basmului care porneste la actiune detinînd mereu initiativa si asociindu-si dupa ~evoie fel -de fel de obiecte miraculoase si fiinte fantastice. 1. Finalul tragic se încheie cu anuntul caracteristic: "de atunci . Ca sa nu poata fi urmariti.

Studiul sumar al unor 1. p. încît asemanarea nu poate fi atribuita unui împrumut. e locala. migratorii se presupune ca au depasit prin circulatie cadrul tinutului de bastina. tatal lui Ioan Corvin. naratiunea trebuia sa impresioneze atît prin ineditul faptului. Rascoalele populare s-au putut desfasura în atari proportii datorita si aureolei mitice: Crisan strînge cetele de iobagi aratîndu-Ie crucea pe care ar fi daruit-o împaratul lui Horea. aidoma unor "îngeri" (XX. Marile capetenii. Prin nazuinta ei de a explica aspectele ciudate sau memorabile din lumea înconjuratoare. însa au circulat pe întinderi mari. resortul e de natura poligenetica. Atari 1. Unele 1. la popoare care n-au avut în trecutul îndepartat nici un fel de relatii. cunoscute pe arii întinse. pelegrini si mai cu seama razboinici care debitau cu placere ceea ce stiau din patria lor si banuiau a trezi interes. cel mai adesea restrînse la numele eroului principal. întrucît si parintii lui Ioan Corvinul erau originari din Muntenia. se întîlnesc si cîteva 1. legata de un anumit tinut sau chiar localitate. cît si la unii indieni din America de Nord. În opozitie cu acestea. care contin si o . au avut mereu succes. La noi. posibila pe o anumita treapta de evolutie a duce la rezolvari similare. În <. iar Iorga a aratat ca o l. fiind calauzite de o fiinta nevazuta care îi ferea de primejdii (v. Fat:erea lumii din lutul scos din fundul apelor se întîlneste atît în cosmogoniapopulara de la noi (si din sud-estul european). 15. vehiculate de negustori. 106). la instigarea unora veniti în goana pe niste cai albi. A. supranational. Pare probabila o iradiere a acestei 1. în o seama de cazuri. p. se povesteste ca regele Sigismund. Mai grea devine rezolvarea genezei pe plan mai larg. I. generat în chip similar de acelasi ansamblu de conceptii. solid construi te. ci unei poligeneze. cu care sa se înfa tiseze mai tîrziu la curtea lui.hip~imilar povesteste si o 1. suferind în noile spatii umane usoare adaptari. de razboaie sau de rascoale. migratorii a confirmat ca numai 1. iar taranii pornesc în 1907 la atacul conacelor. 288-289). a lasat mamei acestuia un inel de recunoastere. cît mai cu seama prin urzeala plina de atractie a naratiunii. ~unteana despre Mihai Viteazul cum tatal nelegitim a lasat un inel pentru a-si identifica mai tîrziu fiul.9 celui real etc. din sudul Carpatilor spre Transilvania. 1. Iancu). la mai multe popoare. asemanatoare despre recunoasterea prin inel se gaseste si în legatura cu întemeierea Tarii Românesti (5. faptul putînd fi inventat în chip independent în mai multe locuri.219 ~ . Ca sa prinda radacini. bine închegate.

pretinde a fi crezuta întocmai. L. Multa vreme. extirparea din memorie. Persistenta unora îndreptateste atari supozitii. Legile ePice). Un capitol de seama al acestui ceremonial era alcatuit din relatarea ispravilor zeului sau eroului venerat. Ea e întotdeauna veridica. decade de pe soclul ei. se pot împamînteni oriunde. Cînd începe Herodot sa le colporteze în bazinul oriental al Mediteranei. specia mixta indicînd o faza de tranzitie. al VIII-lea. Zeii imaginati mai tîrziu si-au avut 1. Se poate închipui ca si triburile abia diferentiate si-au povestit în naratiuni scurte ispravile de seama ale stramosului comun. Ispirescu în varianta Sufletul. a avut o functie cultica în ceremonialurile de venerare a zeitatilor si a altor f~rte naturale si supranaturale.. unele cu caracter pur local. precum si unele întîmplari memorabile din viata colectiva. putînd circula la distante mari. 1. Atari naratiuni au fost consemnate de preoti pentru a li se pastra mai nealterat caracterul sacru.226 învatatura ce se potriveste în orice loc. daca. despre sufletul celui adormit care paraseste corpul în forma de animal (soarece. potrivit nivelului ascultatorilor. odata cu primele întrebari ale omului despre cosmos si natura înconjuratoare. (v. 1. de fapte ce s-au petrecut cîndva. Decaderea poate aduce cu sine uitarea. fara rezerve. lor care le comentau nasterea si atributiile. 1. sau prefacerea naratiunii spre a se încadra· în alta specie. a fost consemnata de Paulus Diaconus în sec. cu toate ca nu au fost înregistra te de documentele literare ale vremii. sînt crezute a se fi întîmplat aevea într-un trecut nedefinit. pierzîndu-si aureola de cheie explicativa a fenomenelor. Germania. de obicei în basm legendar sau în snoava. 4. prin însasi constructia ei explicativa. pentru a fi culeasa si la noi de P. Caci 1. Se poate banui ca în chip similar s-au pastrat de-a lungul veacurilor si multe din celelalte 1. mai ales prin negustorii corabieri din aceasta parte a lumii. povestita înca de Plutarh în primul secol al erei noastre. porumbel) si intra într-un munte unde da peste o comoara pe care o dezgroapa cînd se trezeste. De îndata ce nu i se mai acorda crezare. ea a luat nastere înca în preistorie.. dezvaluitoare de adevar. Atestata istoriceste printre cele dintîi marturii culturale ale trecutului îndepartat. localizata la regele franc Guntram. citata de Hasdeu în argu- . L pare a fi printre cele mai vechi specii. Moartea zeului Pan. s-a pastrat în numeroase variante în Europa nordica (Anglia. Scandinavia). diferitelor popoare erau deja închegate.

Acestea sînt atît de puternice. au înlocuit în 1. 102). a fi opera unor animale (broasca. au o vechime atît de mare. cosmogonice ale popoarelor salbatice. Cercetatorii sînt unanimi în a recunoaste ca el a preluat atributele lui Jupiter tonans si ale corespondentului . Unele 1. Sînnicoara). cunoscuta la noi din prelucrarea lui A. sub acest aspect. dupa unii fiind de provenienta semitica (XLI. credinta despre sufletul încarnat în soarece sau porumbel fiind general raspîndita. populare si ca patron al corabierilor. au suferit adaptari pentru a fi în concordanta cu noile credinte si obiceiuri. despre înteleptul Ahicar. Petru. Numarul real trebuie sa fie mult mai mare. Ilie în traditia populara. O viziune similara mai poate fi întîlnita numai în 1. Nicolaeapare în 1. el fiind cel -care asigura bunul mers al navelor prin furtuni si alte calamitati :si s-a aratat ca. Facerea lumii este înohipuita de unele 1. Mai neclara este originea celeilalte importante functii a lui Sîmpetru de patron al lupilor care se hranesc numai din ceea ce le daruieste el. Sîntilie). 5. are o vîrsta apreciabila. traco-daca (v. zeul suprem care stapînea cerul cu traznetele si diriguia ploile (v. în care demiurgul este de obicei animalul totemic. Repertoriul românesc de 1. apoi forma de relief mai însemnata trebuie sa-si aiba 1. O seama de trasaturi ale zeitei Demeter au fost acumulate de Maica Domnului. Sîmpetru). De . ariciul) singure. contamina~ea fiind usurata de similitudinea situatiei celor doua mame îndurerate dupa fiul rastignit sau fiica rapita de stapînul subpamîntean Hades. are o întindere neasteptat de mare.sau slav Perun. avînd numeroase variante în Europa si India (AT 840 A). raspîndita în Europa si Asia rasariteana. dar cel mai adesea în tovarasia lui Dumnezeu. în transmiterea lor de la o epoca la alta. Pann.221 mentarea teoriei sale despre originea onirica a basmului. probabil o mostenire autohtona. Archirie si Anadam si din cîteva variante populare despre Tara fara batrîni. încît au izgonit aproape total faptele atribuite lui de Biblie. Dumnezeu si Sf. cuprinzînd vreo 5000 tipuri dezvalui te pîna acuma în publicatii. p. Tot atît de spectaculoase sînt prefacerile suferite de Sf. încît par de-a dreptul mosteniri din primele veacuri ale epocii preistorice. 1. Hans Naumann îi explica marea raspîndire prin poligeneza. dat fiind ca fiecare sat. calatori pe pamînt pentru a interveni în soarta oamenilor. cu privire la origine sau la explicarea numelui. L. Sf. p. mai veohi pe Jupiter si Mercur. el a preluat atributele lui Poseidon-N eptun (v. 50). dupa altii elina (LXVII a.

cît de scurta. pentru a fi încrustat într-o 1. proverbul si cîntecul propriu-zis care se apropie cel mai mult de bogatia 1. acesta avînd uneori un rol secundar. . Ea oglindeste întreg universul. Viziunea antropomorfa domina cu putere. cu care colaboreaza demiurgul. partile rele. Facerea lumii). Colaborarea dintre Dumnezeu si diavol este inegala. el reprezentînd un potential superior. 1. Practic. pe cînd Dumnezeu a creat aspectele bune si frumoase. orice aspect al lumii vizibile. Alteori. dar se poate banui ca în memoria populara ea are o vechime !TIultmai mare. precrestina. L. în vreme ce sufletul. dar cu o seama de adaosuri popula re care dau cu totul alta înfatisare versiunii sumbre din Biblie (v. poate face obiectul unui comentariu. nocive sînt aratate a fi opera diavolului. din vremea expansiunii persane. însisi astrii fiind conceputi ca fiinte animate de pasiuni si gînduri. etiologice explica facerea lumii (cosmosul. Clasificare). care se comporta în cariera lor cereasca aidoma unor drumeti ce bat cu regularitate acelasi drum. Nici o specie folclorica nu are o cuprindere tematica atît de întinsa. Numarul tipurilor excesiv de mare în comparatie cu al celorlalte specii narative se explica în primul rînd prin largimea tematica a 1. animarea vin de la Dumnezeu. S-a aratat ca atare conceptie dualista a fost larg raspîndita prin bogomilism. broasca si ariciul. Invatatura lui Bogomil a precizat numele celor doi demiurgi si a pus în circulatie o seama de elemente noi. locale alcatuiesc grosul repertoriului semnalat pma acuma. depasind prin sfera numenalului ghicitoarea. Cele mai multe 1. In cele despre facerea lumii se disting bine doua straturi care au început sa se amalgameze (v. Sfîrsitul lumii este imaginat în cadrul viziunii apocaJiptice. fara a se putea delimita azi cît provine de la propovaduitorii sectei si cît este creat de imaginatia populara în cadrul acestui sistem dualist. vietuitoarele). alaturi de ceea ce a imaginat omul în lumea numenala. de la elementele cosmice pîna la ultimele fiinte si nenumaratele forme de relief. materiala.222 altfel. apartin însa stratului mai nou. cel din urma creînd numai partea perisabila. apoi geneza si caracteristicile diferit~lor localitati. forme de relief si altor elemente geografice. Stratul mai arhaic pune facerea lumii pe seama unor animale. Cele patru subspecii ale ei vadesc marea diversitate tematica (v. feluritele aspecte ale creatiei fiind rodul unei colaborari strînse dintre Dumnezeu si diavol. Sfîrsitul lumii). plantele.

poieni. religioase. dar se gasesc si multe aspecte apocrife. în care aspectele burlesti. coaste. o seama de 1. drumuri.da). precum si de comori. Cea mai populara figura în Muntenia este Negru-Voda. dar mai cu . îndeosebicea a cartilor populare. diavol. aproape total umbrite de el.V o. inventate de imaginatia populara. de noapte si de zi). Petru (v: Sîme'etru). care i-au întretinut mereu amintirea. poduri. vrajitoare si solomonari si de alte fiinte fantastice (balauri. în grupa onomastica. mare). despre care circula o multime de 1. vai. istorice. 1. Memoria populara a retinut putine figuri de domnitori. unele atribuite fictiv. Cele mai multe se refera la Sf. Stocul cel mare e alcatuit din 1. paduri. orase. de morti (strigori si stafii). platouri. munti. N egru. în Moldova. haiduci). ulite. rîpe. vîrcolaci si pricolici. A doua subspecie. aeriene. uriasi) si plante miraculoase (iarba fiarelor). 1. ilustreaza aspecte din viata cîrmuitorilor tarii si a altor personalitati care au impresionat masele populare (capetenii de rascoale. de obicei una de fiecare provincie istorica. rîuri.223 estompîndu-i teribilitatea si încadrînd-o în aspiratiile populare spre o lume mai buna. pietre. dealuri. santuri. El este desCalecatorul tarii si ctitor a numeroase cetati. coline. ce explica originea (si numele) elementelorgeografice: ape (fîntîni. 1. mitologice se ocupa de fiintele care prezideaza soarta omului. strîmtori. lipsita de nedreptatile actuale. comenteaza numele de familie sau poreclele. mine. însemnat prin numeroasele sale ctitorii. biserici si sate (v. confirmînd observati a ca memoria populara pastreaza mai îndelung numai ceea ce' îi este sugerat de urmele materiale (constructii. insule. sate. au de asemenea o ramificatie stufoasa de la figurile biblice pîna la multimea sfintilor si a sarbatorilor de peste an. detalii toponimice). El a ramas atît de viu în memoria populara prin biruintele sale stralucite împotriva cotropitorilor turci si tatari. Influenta livresca e puternica. de padure. viroage. umoristice se întretes cu cele serioase care îl înfatiseaza ca paznic al raiului si patron allupiloL Ultima subspecie. adesea în dezacord cu doctrina crestina. pitici. lacuri. Stefan cel Mare domina de departe celelalte figuri istorice. apoi de celelalte fiinte fantastice din natura (din apa. A treia subspecie. piscuri de munti si caldari muntoase. figura centrala a hagiografiei populare. pesteri. munti.

în cîteva propozitiuni scurte. datorita în primul rînd actului din 1864 prin care au fost împroprietariti clacasii. se arata tot atît de simpla ca si cea a celorlalte specii narative scurte. simpatizat îndeosebi pentru desfiintarea iobagiei. Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur personaj pentru a-i indica însusirile specifice si modul de comportare în aspectele lui batato~re la oc. Stefan numeroaselor manastiri si biserici zidite de el. L. fara suisuri si coborîsuri. cînd plîngea dupa Domnul Christos" (v. 21-23). Astfel. asa cum se poate vedea în atîtea culegeri sub titlul de credinte sau superstitii. încît ele fac parte din stocul comun în care e greu de determinat contributia fiecaruia . 6. Cu prilejul jhramurilor . Aici circula si cîteva 1. Albina). întarind printre moldoveni faima lui de mare domnitor. Cuza' Voda). în Transilvania. A . cel mai viu în amintirea populara a rama~ Avram Iancu. în vremea mai noua. Alexandru Ioan Cuza s-a aratat a fi cea mai populara figura.hi. lipseste si conflictul. Elementul nar~tiv este 'firav. ca o enuntare generala. adesea redus la indicarea modului specific de a se manifesta. dar acestea sînt cunoscute si de popoarele conlocuitoare. fara sa mai arate ce anume a provocat acest salt de la lacrima la o fiinta (el Mare). Cuprinsul poate fi schematizat. basmul despre animale si snoava. au dus la comprimarea partii expozitive a 1.224 seama prin numeroasele constructii ramase de la el (v. redus la enumerarea unor atribute.. atitudinea ostila a fiintelor negative fiind aratata în chip generic. despre Matei Corvin. Scurtarea la o expunere simpla. moldoveneasca relateaza doar: "Albinele sunt facute din lacrimile Maicei Domnului. Lipsind al doilea personaj. cu actiunile personajelor legendare reduse la epitete (LXXXIX.' Compozitia 1. act pus pe seama lui. populare insista asupra conflictului lui cu boierii care nu vroiau sa renunte la privilegiile lor feudale. figura lui era mereu evocata. Iancu).· ca o simpla însailare descriptiva. o 1. Co~pozitia se desfasoara liniar. apoi pentru soarta lui de martir al cauzei românesti (v. aratînd cum în cele din urma acestia au izbutit sa-I detroneze si chiar sa-I otraveasca (\r. se întîmpla si atunci cînd povestitorul popular a uitat motivarea faptului care a dus la forma actuala sau chiar la însasi geneza lui. p. rezumativa. S-a aratat ca graba unor culegatori îmbinata cu neîndemînarea în a anyheta informatorul.

Cele mai multe 1.. ce se încadreaza în acest tip compozitional au o forma pur expozitiva. nr. si cade tocmai cu partea stînga pe coltii porcului si sa baga coltu-n vînatoriu s-acole moare pe porc deasupra. este mai scurta. ce face el. Niciodata sa nu lasi afara lopata. Ei nu manînca nici ceapa. "Strigoii au doua inimi. adesea redusa la o propozitiune.860). De obicei. pe cînd cea de a doua care urmeaza dupa acest moment spre a-i arata consecintele.ca altfel s-ar omorî. iar din gura tot zic: «Tai. Acestea sînt separate prin momentul critic. unde sunt de-arîndul7 feciori sau 7 fete. A doua secventa. Aceea era strigoaica. îmbatarea lui c~ sa spuna de ce este abatut. caci a fost luat bani" (ibid.. melita. Se fac din al 7-lea copil. tai. cu functie descriptiva. p.Cele mai multe 1. cade. S-atunci s-or dat ei sama ca ce-or auzit atunci noaptea o fost adevarat" (5. Au luat si au dus-o la cantaIarie s-au închis-o. nodul crucial al actiunii din 1. convorbirea celor doua fiinte misterioase. contactul cu lumea numenala sau încalcarea interdictiei care atrage dupa sine catastrofa. iese pe cahla la miezul noptii si se duc calare pe cociorva de se bat cu melitele în loc de sabii. ca pe acelea se încaleca si se duc" (52. ni tai}). e precipitata: "Si cum.863). Cele care relateaza un caz particular sînt construi te dupa acelasi tipar compozitional: "Odata. La o vînatoare de mistreti. apoi vînarea porcului salbatec si urcarea pe el a primului vînator. ameninta încoace si încolo. în secventa anterioara e relatata' o actiune ampla: strîngerea vînatorilor pe Valea ladului. Al treilea tip compozitional cuprinde trei secvente. scena care preceda momentul critic este mai dezvoltata. p. Cît traiesc. niste oameni din Mihalcea au mers în padure dupa lemne si au vazut într-un copac o femeie îmbracata pîna la brîu în ros si cu un steag [. ni tai.] în mîna. Ea spunea ca a trebuit sa faca asa. alcatuit din doua scene sau secvente. somnul noaptea.. care enunta catastrofa. nelinistea celui care a auzit-o în contrast cu ve~elia celorlalti 19 vînatori care se întremeaza cu "palinca". alunga ploaia. un vînator aude glasul unei fiinte care prevesteste moartea celui mai destoinic din cei 20 de ortaci.246247). dar cade în coltii mistretului si moare pe loc. nici usturoi si au coada. cel mai bun vînator se urca ostentativ pe el pentru a demonstra ca avertismentul s-a dovedit o minciuna. merg noaptea la luna noua la hotar. se încadreaza în al doilea tip compozitional. cea .225 vie si atît de simpatica. Ceilalti nu cred si dupa ce împusca mistretul.. p. insistîndu-se pe larg asupra actiunii.

. p.. naratiunea desfasurîndu-se cu intentie didactica. în urma procesului firesc de culturalizare care a aratat netemeinicia atîtor etiologii si caracterul fictiv al personajelor fantastice. care relateaza descinderi pe tarîmul celalalt sau rapiri ale omului de catre fiinte fantastice sînt alcatuite dupa acest tipar compozitional. O seama de 1. a doua întîmplarile la care e supusa victima umana intrata în imperiul fiintelor fantastice. sufletele lor prefacîndu-se în doi luceferi (5.226 dintîi aratînd antecedentele întîlnirii cu lumea numenala. dar la sfîrsit. cu deosebirea ca la sfîrsit. iar cînd se convinge de nevinovatia lui.. de fineteaobser. Dar 1. O 1. II. îmboldit de biciul diavolului (5. Faptul caracterizeaza mai cu seama 1. se arunca si el în mare. va avea parte pe aceasta lume de toate placerile. 7. cu exceptia finalului care arata deznodamînt tragic. mama copiilor este prefacuta de impostoarea care era si vrajitoare vestita. este prefacut de Dumnezeu în soare pe cer "blestemat . Alaturi de acuitatea neobisnuita a omului simplu de a patrunde în tainele lumii înconjuratoare. 232-234). 365). din ultima vreme. iar tatal lor. 1. Forma 1. Un sarac ce traieste numai în munte la vite rîvneste sa duca o viata mai buna: Atunci apare diavolul cu care face cunoscutul contract: în schimbul sufletului. celor doi luceferi se desfasoara întocmai ca basmele AT 566. Aproape toate 1. ca si alte categorii de exprimari cristalizate. mort de durere. în luna "pe pînza cerului". Mintea naiva care a explorat universul cu ochi de poet le-a Încarcat cu imagini pline de putere expresiva. soarta finala a victimei. Formulele în genere lipsesc. p. concentrata asup~a miezului ~i tragic sau specta~ulos. fratele casatorit îl omoara pe cel necasatorit. povestitorul tinînd sa redea cît mai explicit întîmplarile care au dus la acel deznodamînt. crezînd ca i-a necinstit sotia.. au o dezvoltare mult mai mare. cînd specia este în vadit declin. despre originea soarelui si lunii nu e decît basmul despre copiii cu parul de aur (AT 707). este mai simpla decît a basmului si a snoavei. fiind o îmbinare ingenioasa a acestora. urmînd tiparul compozitional al basmului fantastic. . Sub acest aspect. 27). constituie documente de niveluri culturale ale poporului din diferite perioade de timp. iar ultima consecintele. impresioneaza si prin universul lor poetic. p. în: partea finala se arata cum omul lucra în interiorul muntelui. sa nu-si vada niciodata nevasta si copiii" (55. Urmeaza o viata de huzur vreme de doua sute de ani pîna la termenul contractului. 567. L. III.

227 vam. pornind de la unele observatii ale folcloristului norvegian Moltke Moe. Factori istoriei. din cursurile sale de folclor.e. Epica populara a stîrnit mai mult interes printre cercetatori decît celelalte genuri folclorice. III. descoperirea naratiunilor populare s-a petrecut sub aceeasi egida. 1) Dezvoltarea motivelor materialului epic. L. prin experienta istorica. Moe a stabilit urmatoarele 1. în care actioneaza impulsul de adaptare si cel de retopire. 1.e. în opozitie cu factorii 1 si 2 actioneaza impulsul compunerii si cel al descompunerii. II.hologiei umane. pornind de la datele elementare ale psi. publicate însa postum (1914). alaturi de o seama de întîmplari si trasaturi care evocau lumea medievala. A. dar care dispare dinaintea masuratorilor si formulelor instituite de stiinta. unelte etc.detectîndu-se în ele ecouri ale mitologiei romane.). captusite de muschi si înduiosarea pentru faptele mari ale trecutului din care n-Ct mai ramas decît zgura amintirilor. 3) Dezvoltarea sub influenta unor criterii culturale modificate si sub conditii istorice. Legile epice. Schema lor ar fi urma toarea: r. cel mai adesea ca simple tatonari sau deductii din conspectarea unui materiai limitat. deosebit de scumpa romanticilor. formele stranii ale peisajului. Factori psihologici generali. L. fragilitatea florilor cu variatele lor miresme pîna la decrepitudinea zidurilor ce se naruie. închid în sine o întreaga lume poetîca. strigatele animalelor. în mai mica masura Alecsandri în notele despre balade. mai stau marturie de adînca lui sensibilitate în fata fenomenelor naturii. apoi A. creatiei prin analogie. La noi. de la licarirea misterioasa a astrelor. 2) Dezvoltarea sub influenta altor elemente si eicluri care actioneaza impulsul de contopire si cel al narative. începînd cu primii culegatori: fratii Schott. (1845). Factori psihologiei indi- il . în care actioneaza impulsul de a da acestui material o forma plastica si impulsul de a-i da o desfasurare. murmurul apelor. în cercetarea basmului a fost folcloristul danez 'AxeI Olrik în 1908. Ea continea numeroase vestigii mitologice din primele veacuri ale indoeuropenilor. Marienescu etc. fie în continut prin rationalizare sau prefacere spre înnoire sau parodiere. Cel care a introdus notiunea de 1. cîntecul si coloritul pasarilor. schimbate fie în exterior (scenerie. 1. puternic umanizata care captiveaza sufletul aplecat spre poezie.e. pîna la contributia personalitatii interpretului popular. personaje. O lume vie.. au fost elaborate mai tîrziu.

iar la' procesul de adaptare si retopire e activ si cercul auditorilor. Moe s-a straduit sa codifice legile dupa care se preface materialul epic. mentalitate. La factorii personalitatii trebuie adaugati si altii: stare materiala. profesie.. impulsul analogiei duce la asocierea motivelor asemanatoare.566). Prin conditii istorice se întelege si raspîndirea teritoriala. 10) aclimafizarea în urma raspîrrdirii in alte teritorii si 11) modernizarea trasa turilor arhaice(I.23-39). 8) transpunerea actiunii la persoana I (egomorfism). de la un popo. iar separarea lor din compunerile anterioare e datorata impulsului de descompunere. Antti Aarne a precizat ca schimbarile din basme se produc potrivit "anumitor legi ale gîndirii si fanteziei". vîrsta. Berendsohn precizeaza sensul mai larg al unor formulari din aceasta schema. 3) compunerea prin analogie. La dezvoltarea materialului epic (1) se întelege si aspectul opus al scurtarilor si omiterilor. formula te. p. 4) specializarea unei caracteristici generale §i invers. Aarne exagereaza factorul uitare si t rece cu vederea talentul transmita torului folcloric care are . 6) antropomorfizarea unor elemente si motive animaliere si invers (zoomorfizarEa). ci si i~f1uentei ideilor dominante. ceea ce a gasit în genere aprobare printre cercetatori. sex (ibid. care ar fi urmatoarele: 1) uitarea unui element. 5) alipirea unor elemente straine prin schimbare. 2) opusa acesteia este amplificarea naratiunii prin elemente care initial nu-i apartineau. religioase.).. Aceasta poate merge pîna la contopirea unor basme diferite sau pîna la multiplicarea personajelor. Datorita prefacerilor naratiunilor. Schema elaborata de Moe este orientata spre conspectarea materialului epic în sine. SCjhimbarile în continut nu se datoreaza :humai rationalizarii si parodierii. 7) demonizarea unor ispravi animaliere si invers. apar acele motive oarbe. uneori prin contrast. mai empiric. spre istoria motivelor si elementelor componente. p. fara sa se"acopere total. îndeosebi pîna la trei. dînd nastere la puzderia de variante (XXXIII. Factori personali la interpreti si auditoriu (memoria. I. talentul. concorda in cea mai mare parte cu cele ale lui Moe. filozofice. modul de interpretare etc. p. Legile deduse de Aarne din c~rcetarile sale monografice asupra unor tipuri de basme. W. Geneza acestora e fixata în "epoca gîndirii mitice". la altul. 9) prefacerea în urma schimbarii unui element component. 2.228 viduali: 4. resturi lipsite de înteles din straturile mai vechi. 567).

"reguli de compozitie".si epicii culte. Desi au fost codificate ca proprii naratiunilor pop~lare. chiar daca ele nu au în întregime valabilitatea unor "legi" si sînt adesea prea generalepentru a caracteriza cu pregnanta specificul popular.568-571). 2. 6. L. Preluarea de trei ori a actiunii îsi are obîrsia în practicile cultice. legea concentrarii asupra unui personaj principal.229 un rol substantial în configurarea variantelor. legea ierarhizarii (personajele se disting dupa caracter. 3. prevenirea. p. avînd în vedere nu numai materialul epic ca atare. legea unitatii actiunii si 13. stabilite de Olrik au stîrnit îndoieli si opozitii.cu unele exceptii . legea repetarii (gradata sau simpla). aspect neglijat de cercetatorii scolii finlandeze (istorico-geografice). asupra structurii naratiunilor populare îsi are punctul de plecare în observatiile lui Olrik. ci si stilistica: Atari caracteristici au îngaduit apoi o detectare mult mai sigura a amestecului livresc în colectiile cu variante dubioase (XXXIII. legea' orînduirii progresive a basoreliefurilor. Unele legi se aplica numai basmului. legea contrastului (a personajului principal cu cele secundare). în propulsarea actiunii mai intra în joc si alti factori (profetirea. soarta). sau "formule de constru~tie". dovedind ca aceasta nu e numai de continut. în buna masura si de cel al snoavelor. legea echilibrului.e. 10. legea dualitatii scenice (în acelasi timp nu actioneaza decît doua personaje). 7.e.a. porunca. numarul facînd parte din cele cu valenta sacra. interdictia. 12. legea actiunii tripartite. legea logicii cu trasaturi specifice (totdeauna orientata asupra actiunii). de aceea îsi numeste 1. Cercetarea contemporana asupra m'ecanismului compozitional. Acestea ar fi: 1. încarcate de eficienta numenala. apoi înlocuirea notiunilor abstracte prin concrete s. legea gemenilor (slab si stersi ca personaje secundare). îndeosebi al celor etiologice. AxeI Olrik paseste mai departe. Totusi încercarea lui Olrik s-a dovedit plina de urmari în cercetarea stilului folcloric: ele au deschis noi orizonturi în determinarea caracteristicilor stilistice ale speciilor si prin aceasta au contribuit la o mai evidenta delimitare a lor. I. 4. ci si constructia epica. începutul si sfîrsitul basmelQr difera de cel al legendelor. leg~a tra~spunerii în actiune (unitatea obtinîndu-se prin legatura cauzaefect). 5. . 3. el~ se p~t aplica totusi . 9. 11. Legea începerii si terminarii. a actiunilor principale în chip plastic.). 8.

S-a încercat si codificarea 1. 2) legea transpunerilor (faptele unui erou sînt puse pe seama altuia mai simpatizat de masele popuIare) si 3) legea adaptarilor (prin circulatie în alte tinuturi. prin aceasta lipsita de eficienta stiintifica. Aceste legi actioneaza fie separat. generale. Asa' se dovedesc a fi în parte 1. neretusate de autor. 2. adesea de o generalitate excesiva.e. întîia si a treia sînt prea generale. se pot naste legende similare în mod independent) . Legile lui M. fie toate în acelasi timp pentru elemente diferite. deduse din studiul legendelor popoarelor primitive de catre Raoul Rosieres: 1) legea originilor (pe aceeasi treapta de evolutie.e. M. simplitatea lor îmbia de la sine catre formularea unor principii care în cele din urma au o valabilitate mult peste sfera legendelor. Ele includ pe cele stabilite de R. explicarea prin minuni a faptelor neobisnuite. 3. abia a doua caracterizeaza îndeaproape naratiunea populara cu profil legendar. 3) legea temporarii si a destemporarii si 4) legea convergentei si a disocierii temelor.riantele. Rosieres (LXXXVIII. iar legea convergentei si . Scurtimea. adesea ducînd la rivalitati brutale între satele unui tinut. 2) archeosia. Cea dintîi depaseste totusi sfera legendelor: localizarea caracterizeaza pe alocuri si unele snoave despre prosti. legendele se încadreaza în noile conditii). Benigni se bazeaza pe resorturile psihologice ale omului din popor. 2) legea individualizarii si a desindividualizarii. potrivindu-se tuturor faptelor de cultura populara. 1. prin care ciocnirile dintre grupuri mici sînt transpuse sub forma unor razboaie mari purtate de popoare vestite sau cpiar de întreaga omenire. care determina formarea legendelor populare: dar cu mai putin succes. b) megalosia dramatizanta si c) megalosia simbolista (un personaj devine simbolul unei calitati si acumuleaza toate ispravile care îl ilustreaza). Benigni a pasit pe un teren mai sigur cînd a încercat sa determine regulile de modificare ale realitatii istorice în legende. transpunerea în trecutul mult mai îndepartat al unui fapt si 3) traumatosia. cu acelasi fel de gîndire. p. Arnold van Gennep a stabilit în maniera contrastanta urmatoarele legi prin care iau nastere legendele populare': 1) legea localizarii si.230 B. la rîndul ei de trei categorii: a) megalosia cantitativa (sau propriu-zisa).a deslocalizarii. Acestea ar fi: 1) megalosia.277-294). împrejurarea explica numarul impresionant de mare al combinarilor pe care îl atesta v'l.

C.ca o specie cu . în proza sau cîntata.r-o anumita epoca definesc specificul legendei . S-:au încercat precizari si în mecanismul transmiterii naratiunilor pe cale orala.. . 1. 1. de un personaj important prin aureola adaugata de imaginatia populara. partial si snoavei. versiunea e mereu corectata. 22). care circula mai des si sînt povestite de mai multi. care retin povestea.abia aceste repetari continue înlatura fluctuatiile si conserva schema narativa în tiparele ei firesti. 459-461). eventual de la acelasi de mai multe ori. V. dotati cu o memorie neobisnuita. a fost izbit de "stabilitatea extraordinara" a povestilor orale si a explicat aceasta prin doua împrejurari: a) "fiecare povestitor a auzit povestea respectiva de la antecesorii sai de regula nu o singura data.auzirea de la mai multe persoane . Povestit. Anderson.în proza sau versificata . din cremenea si argintul aduse de acesta. Doar individualizarea si localizarea înt. readusa la tiparul ei. în monografia sa Kaiser ~tnd Abt (1923). Dupa o legenda a fost facuta de Dumnezeu. fiind rece. p. Datele pe care s-a sprijinit au fost prea putine. E ridicata pe cer de 7 draci. p. dar aceasta se petrece la povestitorii rutinati. de aceea el însusi conchide ca "e ceva mai greu de a dovedi" a doua împrejurare . îndeosebi snoavele. Marturisirile povestitorilor anohetati verifica pe deplin aceasta constatare. încît la acestea se poate presupune ca un povestitor le-a auzit de la mai multi insi.precadere legata de un anumit loc sau timp. "Dumnezeu a scaparat si-a facut luna-un om". Anderson a avut în vedere numai naratiunile mai scurte. Luna. oamenii si noaptea". ca-"sa vada. ci de mai multe ori" si b) povestitorul a auzit o poveste "de obicei nu de la o singura persoana. Experiment.l cîtorva insi. p. Memorizarea a cîte doua versiuni ale aceleiasi naratiuni nu se întîmpla decît exceptional (5. Cercetarile noastre au confirmat constatarea mai veche ca transmiterea naratiunilor lungi e apanaju. Exista o "autocorectare". In urma acestor împre'jurari. gura ascultare. prin legea autocorectarii (Selbstberichtigung).231 disocierii se potriveste tot atît de bine basmului propriu-zis. 20-22) . care spun de mai multe ori de-a lungul anilor aceeasi poveste: .care e rara la basme. la propunerea diavolului. dintr-o sin•. ci de la un sir întreg qe mai multe persoane si anume în versiuni diferite" (IX. ilustrata si de experimentele de pîna acuma (XCI. W.

. Cînd caIdarea se va umple... Soarele a fost pedepsit sa lumineze numai ziua. p. unde traia iarasi în bine.e numai noaptea. e socotita femeie./ 232 . "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul". l. p. dracul cel schiop îi scoate ochiul stîng care "a început a creste pîna ce nu l-a mai putut tinea si dîndu-i drumul. portile si totul era de argint" (ibid. L.. întunecînd-o si facînd-o mai urîta" (66. noua "e asteptata ca un semn de mare bucurie pentru sanatate si succes în afaceri" (LUI. sa luminez. fiind mai mica. _A furat fata mijlocie a unui om si a dus-o la curtile sale. p. Dumnezeu a împiedicat incestul. 146). Pestele sot nu era decît soarele :îmbracat în piele de peste care o alunga. 614). Dupa altalegenda. p. Cea mai raspîndita legenda arata ca în l. L. . e femeie. Petele din l. 155). e barbat si soarele femeie" (52.20-22). (52.1. ar fi doi mocani cu o mioara între ei care presimte omorul si-l previne pe fratele mai mic. sora cu soarele. E socotita sfînta.: Unul era bogat. Ca pedeapsa pentru omor.cu aripi ele piatra scumpa (52. 121-128). (LXII. Cel mic a omorît pe cel mai mare si acum îl poarta în spinare. Unii i se închina cînd rasare. Cei doi frati din l.cel dintîi pentru a da la vite. pentru ca -din cauza ei a murit mama lui (LXII. Pe cînd dormea.27-28). 122). iar 1. Soarele s-a razgîndit (LXU. întrucît Dumnezeu nu va mai da ploaie din cauza unei atari nelegiuiri. Ca sa nu mai fie rîvnita de fratele ei. noua. De aceea. p. 105-106).619). Soare). LIII. doi frati s-au înjunghiat· si din sîngele lor a fost facuta l. îndepartîndu-i sa nu se întîlneasca. trei picuri vor cadea pe pamînt si acesta se va aprinde (v. 1. ca si soarele. Dumnezeu le-a pus chipurile în l. Dupa alta varianta. a zburat de s-a facut luna pe cer" (ibid. Fratele ei a gasit-o "la miaza-zi. . 88). 121). p.. au origini felurite . soarele (v.1. Casatoria incestuoasa a fost împiedicata de arici care a strîns mormane de pulbere la curtea soarelui ca sa fie hrana -cailor. provine din ochiul primei femei care a nascut pe cei doi draci. p. celalalt sarac si acesta afuratfîn-dela . Cel mai adesea. Cel bogat l-a omorît cu tapoiul. p. 1. Ea a fost petita de fratele ei. tinîndu-i la nas o caldarusa în care îi curge sîngele. a fost fata unui pescar sarac. Dumnezeu "a mînjit-o pe unele locuri. p. p. iar ziua "sa-i fie rusine de fata soarelui" (LUI. soarele.. mai cu seama la eclipse si la 1. p. petita de un pestecare-i da în schimb noroc la pescuit. apoi o blestema sa se faca . stau doi frati (în unele variante Cain si Abel). i se atribuie aventuri erotice. 107). p. Sjîrsitullumii.

În cîteva variante ale basmului AT 465.. 528). "Un cioban a înjurat caldura si lumina lunii. L.. iar acesta îl trimite la soare (LXXXIII. unde bate soarele.. apoi pe la soare (4-LI. fiindca nu i-a uscat opincile si obielele. . p. p. E îndrumat de barbatul care purta vînturile la cel ce purta 1.l033-1035). bate nevoia. Cînd afla. (ibid. soarele trimite în toata luna racii si pestii marilor de manînca pe sora-sa" (LXII. 1. gerul si bru~a (ibid.. si vîntul si-au disputat în fata lui Dumnezeu întîietatea. ar fi un cioban lenes. v. Petru Cenusotca \ . Fata 1. apoi e trimis la Dumnezeu. p. ca o razbunare pentru nesocotinta lui" (LIII. soarele. s-ar afla un cioban invidiat de ceilalti ciobani pentru fluierul lui fermecat care atragea toate oile... dar Dumnezeu a intervenit. Trimis de boierul gelos la tatal lui pe cealalta lume. La eclipsa. (v. Un pescar se însoara cu fata 1. L. apoi gerul.967-968) . Dumnezeu. El fura aripile celei mai mici cînd vine la scaldat. Petele din 1. p. 93-96). îl îndrumeaza la ger.. În 1. Ajunge la soacra-sa cu basmaua miraculoasa data de sotie.. 1. 122). (i-a degerat hrisca)si vîntul (i-a uscat grîul) (52. "Si de atunci si pîna astazi. p.. I. îndrumeaza protagonistii plecati în cautarea unor fiinte sau obiecte de pret. În 1. p. dar soarele arata ca lumina ei paleste ' pe lînga a lui (52. 620). Sotia plecata în cautarea sotului caruia i-a' ars pielea de porc (AT 425) trece întîi pe la muma 1.233 Alta legenda arata ca un frate a vrut sa-I manînce pe celalalt. Voinicul casatorit cu Frumoasa Lumii (AT 465) e trimis în cele din urma dupa oul de aur. a pllS petele din~1. p. Soare) .. ude de ploaie. acesta la fratele sau soarele care îl duce calare la Dumnezeu sa-I invite la balul împaratului (ibid.. 280). p. Ginerele 1. încep cearta. 401.165). p. ajunge la soacI"a-sa1. p.. (LXII. îl~trimite la 1.5t-52). îi e data de Dumnezeu. ~ -. Sarcini de pierzanie). În unele variante ale basmului-legenda AT 298. e mîncata de sufletele oamenilor adormiti (12. azvîrlit acolo de Dumnezeu pentru ca le-a aratat drumul numai cu piciorul (81 a. "Luna zicea ca ea e mai mare". suparat pe cioban. p. oprindu-l si punîndu-i în 1. 618). Dumnezeu-I-a ridicat în 1. protagonistul dobîndeste ca sotie pe fata 1. p. n-a vrut sa-I ia de sot. apoi cei mai mici îl omoara pe fratele mai mare si "stau si azi în luna c-un ciubar plin cu sînge sub cel mort" (ibid. Ca sa-I scape de intrigi. ar proveni din razbunarea soarelui pentru ca 1.619). Trei frati dau fiecare malai unei vaduve ca sa se culce cu ei. p.. 62). Boierul vroind sa i-o ia.

Un preot raspunde lui Dumnezeu ca 1. schiop sa-I manînce. schiop. 243-245). care vine si-l trage de picior (25. Sîmpetru). de argint. cearcan si primeste bivolii sa lucreze cu ei 9 ani.546).66-67).147). iar cînd l. De obicei. III. nu pot scapa. a fost facut de diavol "dintr-un bot de lut". Dupa o legenda. p. ea eliberata in lupta de la al doilea pod.l08). împreuna cu soarele si celelalte constelatii (v. fiind mereu pacalit de aceasta. Soare). a mîncat o magarita cu mînzul si de atunci Sf. Dumnezeu i-a rînduit sa manînce "o lighioana de o oca si jumatate". îi pune alta coada de fuior. El însa a mîncat "iapa si cîrlana" si a fost blestemat sa nu mai fie satul pîna nu va '"mînca pa~înt scos de cîrtita. Tovarasi nazdravani -- Lup. Petru este ocîrmuitorul1. Dragan Cenusa se lupta cu zmeul eli calul de argint "de la miezu noptî pîna-n prînzu mare si 1-0 omorît cu tat cu cal.19). Petru a fi ~încat de un'1. Nici oamenii sortiti a fi ~. cSluga popii raspunde ca numai Dumnezeu "stie" de ce are 1. si ei nu au voie sa manînce decît ceea ce le da el (v.. destinat de Sf. p. Sf. Un cioban s-a urcat într-un copac si a urlat ca 1. Un astfel de om a scapat de doua ori. apare deseori în tovarasia vulpii. Petru l-a blestemat sa nu se sature niciodata si sa nu manînce fara învoirea lui. un 1. în basmele despre animale. O data. aceasta îl face sa creada . Dumnezeu l-a dat unui 1. învatîndu-1 sa vegheze trei nopti ca sa poata obtine mîna fetei negre (34. îl face sa-si vîre coada în lac dupa pesti unde si-o rupe (AT 2). s-o dat drumu la luna" (5. p. Un batrîn îl îndrumeaza spre Sfînta L. Aceasta îl trimite la o cetate. îl daruieste lui Dumnezeu care îi da viata si îl asmuta împotriva diavolului pe care l-a mîncat (99. p.214). Uneori. iar pe preoteasa bivolita. cînd vor redeveni popa si preoteasa (LXII. dar nu l-a putut însufleti.p. ILungila v. p.234 pleaca în lume sa-si gaseasca nevasta. mort îl loveste în frunte si îl omoara. dar a treia oara un os al 1. Ciobanul.încati de 1. din musuroaie" (92. e luat de acesta chiar din mijlocul tovarasilor lui în timp ce dormeau (LUI. apoi îl momeste sa sara peste un foc care îi arde coada (AT 2 C). p. te rapita de zmei. are cearcan "de vînt" si Dumnezeu îl face bivol. I. prinde vulpea de picioare.

Apoi îl opareste cu apa fierbinte si 1.24). II.Satu Mare). este ridicat în brate de urs ca sa zareasca în padure calul ce a dat scîntei din piatra. PIacîndu-i un mînz.235 ca trage de radacini (AT 5. 4 a. 493). I. Omul pe care vrea sa-I manînce. iar cocosul îl ameninta cu ciocanul (ibid. L. p. p.. Totusi.ete a doua zi. d~apoi daca îl pazeai ca mine?" (102. un calugar îi rupe coada (41. cînd vulpea vrea sa-I manînce.(81 a. strîngîndu-l pîna îl omoara: "tu numai l-ai vazut si ai murit. întreaba iapa daca nu e de vînzare. cocosul si oul) îl alunga pe 1. soarecele striga ca-I tine. pleaca flamînd (LXXIX.hîd nume". vînatorul îl astup~ pe 1. dar fiindca spune ca nu-l vede. p. fuge. care povesteste înfricosat cum cenusa (explozia oului) l-a orbit. Ajuta cîinele îmbatrînit sa-~i recapete încrederea stapînului (AT 101). daca îl cruta. Dumbraveni-Suceava. . p. momindu-l ca ar fi bun vornic la sat. ursul îl ridica mai sus. Pisica) si de atunci 1.. Cînd 1. dar aduce doi cîini care omoara 1. prinde un purcel la stîna si vrea sa-I manînce. prefera libertatea (v. vine sa i le dea. preia initiativa si o manînca (5. în vizuina cu un bolovan de neclintit (XV. 1.30-31). 137). p. intra în casuta si manînca iezii (AT 123). dar dupa ce sta o zi în lant.. PurceluI lasa 1. 1. v. V'uZpe). dar e înselat de cîine. v. cîinii îi aud guitatul si îl alunga pe 1. batrîna se baricadeaza în casa si 1. Capra (oaia) se razbuna.13-15). facîndu-1 sa cada în groapa cu foc (sau vîrîndu-l în cuptor si silindu-l sa vomite iezii). purie laba într-o cursa (76. p. AT 122 C). Cînd împarte cerbul mort cu ariciul. l-a dat cîinelui care l-a dat pisicii (v. O batrîna surprinsa de 1. L. 122). Dupa ce îl ciomagesc oamenii. alearga mereu dupa cîine (ibid. In basmul AT 118. 141-142). sa se razbune. Dumbravita . racul. dar tre_buiesa-i citeasca pretul lui. 225. Arici). 149). . sa intre în casuta din padure ca sa nu înghete. p. îi promite ca-i va aduce gP. 261. p. Iapa încuviinteaza.. Uneori. p. Purcelul se suie într-un copac si cînd vin ceilalti 1. îi promite trei capre. I. îi sperie cu apa clocotita (AT 136. p. rostind ea mai întîi "lup-Iupeste. acesta îl pune sa jure ca a fost împar~ tire dreapta. Il invidiaza pe acesta. Purcelul cere mai întîi sa-I strînga de urechi. 42-43. Animalele din casa babei (soarecele. În absenta caprei (sau a oii). I. Contractul cu drepturile fiecarui animal a fost dat de Dumnezeu 1. tapul din apa (racul) i-a vîrît coarnele în nas. E pacalit de magar cînd vrea sa-I manînce. (4 a.87-89). ca sa scape de el. Cîine). scris pe potcoava si îl omoara lovindu-l (5. iar 1.

L. Dupa ce manînca calul voinicului. dar e învins de acesta (ibid. iar cînd voinicul e omorît de fratii invidiosi. Cînd eroul nu izbuteste sa fure "iapa cea sireapa".. p. Ca sa scape. aruncînd obiectele care se prefac în obstacole (LXXXIII. 189). p. Zmeul prefacut în 1. de la arat pîna:la coptul în cuptor "si o lecuta am crapat. Cînd vine l. întîlneste "un lup groaznic de mare si cu fruntea de arama". se vindeca. II. cu conditia ca daca copilul va fi fata. se preface într-o luntre plina de marfuri atragatoare. Neavede si Nea-greul-pamîntului (52. dar baiatul e scapat de cei trei cîini ai sai (5. intra servitor la mama 1. se preface într-un domn mare. în continuare. La întoarcere.355-356). în a doua noapte. 386-394. în cîteva basme fantastice.57-59).. Apoi 1. v.. sa fie a lui. cu conditia sa nu se însoare. p. 1.. p. L. Cînd baiatul plecat ca sa evite uciderea parintilor ajunge în Tara Lupului. p. Flacaul sortit sa fie mîncat de 1. se arata recunoscator celui care l-a crutat. Voinicul plecat sa pazeasca trei nopti iapa babei Relea gaseste în drum un 1. Baiatul plecat la vînat .67). I. p. Cînd baiatul e prins furînd colivia. aduna toti 1. cu ajutorul cîinilor Nea-aude. • este solicitat sa manînce capra si amenintat cu pusca (5. apare si ca auxiliar al omului. îl va mînca. cu capul de otel. 1. 194-195). se preface în chipul acesteia si fuge ca mireasa de lînga împarat. ajuta pe o femeie sa nasca în padure. e actant principal. iar coada într-o numeroasa suita si îl rascumpara. nazdravan. care haituiesc iapa: din munti pîna o prinde voinicul (79. 1. 1. 155). L. I. reapare si-l învie (81. îl însoteste în întreprinderea de a aduce pe zîna de aur a marii care fura merele din copacul împaratului (AT550). lasîndu-l în viata sau legîndu-i rana. Copilul scapa de el împreuna Cu fratii.236 în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. "stricat la un picior". 1. îi leaga piciorul si 1. voinicul plecat în cautarea hotului merelor. în alta varianta. 1. Diavolul se preface în 10 ca sa rapuna boul nazdravan (AT 511 A). p. e lasat de acesta pîna în noaptea nuntii. 1.~ pîinile de pe masa încep sa spuna povestea lor. altfel 1. rapeste pe Zîna Craiasa. p.722). voinicul intra servitor la mama 1. unde scapa de 1. se preface în "iapa cea sireapa" . crapa si tu! Atunci si lupul a crapat" (ibid.0 zmeoaica" . . chemat în ajutor. pacalirrd pe al doilea împarat (41. p. Acesta îi destainuie ca· hotul e împaratul pasarilor. Cîine). 195-204). adversar al eroului. Baiatul care nu poate strînge vitele iesite din furnicile din perna daruita e ajutat de un 1. vrea sa-I omoare.

237

l.

cruta lupoaica, aceasta-i daruieste un pui sa-i fie catel. Cînd zmeul vrea sa-I manînce,!. alearga cu celelalte animale si sfîrteca zmeul prefacut în bustean (41, I, p. 288-291). Sora îndragostita de zmeu (AT 315) îl trimite pe frate sa-i aduca lapte de lupoaica sa-i fie de leac, el primeste un pui pentru ca le-a cîntat mirmnatdin fluier. Cu celelalte animale (vulpe, urs), 1. omoara zmeul, mai tîrziu e trimis la nunta fetei salvata de la balaur (AT 300). De bucurie,!. "a sarit... sapte garduri, neica, parca nici nu atingea". Fata "îl pune la masa, îl pupa, manînca cu el dîmpreuna, cît mînca un lup: un bou, un bou si jumate si doi! Flamînd" (5, I, p.190-191).Fata ceahamica a mosneagului lasata singura la moara (AT 480), gazduieste "lupu tavalit si plin de glod" pe care îl spala si îl piaptana. A doua zi, trage caruta încarcata cu bogatii, împreuna cu iepurele, vulpea si ursul, pîna aproape de casa fetei (52, p.211-212). L. alearga si dupa diavol sa-I manînce si e scapat de un pescar pe care îl rasplateste cu un sac de bani (5, I, p.340-342). MamaPadurii îsi preface un fir de par din capul ei într-un "lup cu capul de fier" ca sa omoare voinicul, dar acesta e aparat de mioara nazdravana (52, p.1193). Uneori, puterile zmeului se afla într-un 1. din padure: în 1. e un prepelicar, în acesta o prepelita, în ea o cutie cu 3 gîndaci (LXXXIII, p.674). Cînd manînca boul de la carul lui Pacala (Pepelea, Ianos), e înjugat de acesta în locul boului, alaturi de urs, fiind îndemnati la mers: "Ho, Lupila, hait, Ursîla..." (5, III, p.18-20). Baiatul ascuns în butoi îi prinde coada si e tras de 1. pîna sar doagele butoiului (AT 1875; LXXIX, p.81). în snoave, Pacala prinde 1. care i-a mîncat oaia si îl vîra într-un sac. Se duce apoi la un gospodar si pretinde ca ar avea un berbec cu lîna de aur si cere bani multi ca sa-I lase sa-i mîrleasca oile. Lasat între oi, 1: le omoara, apoi'fuge (5,III, p.61-63). Un viorist vede un 1. si se ascunde într-o groapa. L. vine pîna la groapa, el îi cînta, apoi 1. pleaca (52, p.651, S.5811). Omul care avea o capra, o varza si un 1. nu stia cum sa le treaca pe puntea pe care putea duce numai cîte una, fara sa se manînce în absenta lui (Ar 1579). Trece întîi capra, apoi 1., dar readuce capm, trece varza; apoi revine dupa capra (S. 5729). Românul convinge pe un tigan sa fure-un berbec de la stîna, dar acesta,u cînd aude de 1., tipa atît de tare, încît trezeste ciobanii care îl iau la bataie (S. 5803). Tiganul ce se întoarce de la tîrg cu urciorul în spate, se sperie de suieratura vîntului în buza urcio-

238

rului. 5e împiedica si cade, iar urciorul îi vine peste cap : el crede ca l-au încoltit 1. (5. 5807). Cînd vede un tufis, crede ca e 1. si se arunca asupra lui, iar zgîrieturile le crede a fi facute de 1. (5. 5808). Muzicantul ce se întoarce de la nunta, se întîlneste cu un 1. caruia îi arunca toate proviziile. Cînd crede ca vrea sa-I manînce si pe el, cînta din vioara si 1. fuge (5. 5809). Altul cade într-o groapa unde era un 1.El cînta mereu la vioara, iar 1.urla pîna a doua zi cînd e salvat de un padurar (5.5809 A). Un tigan face o groapa cursa în padure în care cade un 1.Vrînd sa-I omoare, cade si el în groapa, unde implora 1. sa-I creada ca a venit sa-I salveze (5. 5810). Un tigan spune ca a vazut sapte 1., apoi le scade mereu numarul (5. 5813). Evreul întîlneste un 1.si întinde bastonulca si cum ar fi pusca. Un vînator doboara 1., d~r evreul observa ca are de 20 de ani bastonul si n-a stiut ca e încarcat (5. 5816). Un taran e înconjurat de 1: si da pusca sotiei sa traga în ei cu curaj, caci el a fost pîna acum destul de curajos (5. 5818). Un 1. vrea sa bea apa din fîntîna, dar sluga popii îl arunca în apa. E scos de un urs (5. 3000, XVIIa). Tiganul care vrea sa fure o oaie, prinde în brate un 1. pe care îl socoteste oaie cu coada groasa (5. 5435).

M

, ~

Maica Domnului. O legenda o arata a fi nascuta din "durere de inima", întrucît mama ei avea 7 ani, iar tatal 77 ani. Dupa alta legenda, a fost conceputa din mirosirea si sarutarea un>i frunze de par. M.D. l-ar fi conceput pe Isus sarutînd o iconita gasita într-o fîntîna. Nasterea lui Isus s-a întîmplat în grajdul lui Craciun care a taiat din cot mîinile sotiei lui; Craciuneasa, pentru ca a mosit-o. M.D. i-a vindecat îndata mîinile si a blestemat caii care tropaiau si rontai au sa se sature numai 'la Ispas, binecuvîntînd boii care au stat linistiti, încalzind-o cu aburul lor (48, p.6-57). Isus a fost concepu't ~irosind o lamîie. M.D. a binecuvîntat animalele din grajdul în care a nascut pentru ca au încalzit-o si hranit-o: oile, porcii si vacile, iar caii au fost blestemati fii~dca au mîncat tot fîn~l în care ascunsese pe Isus (52, p.39-40). M.D. a blestemat paianjenul care a întrecut-o în a toarce firul mai subtire (LVIII, p.8-9). Buruiana "palma Maicii Domnului" care vindeca boala grabnica afost cunoscuta si folosita mai întîi de M.D., de aceea i-a ramas acest nume. Na~alnicul, un fecior agresiv, a fost blestemat de M.D. sa se prefaca ~n buruiana folosita în farmecele de dragoste (ibid., p.28-29). Inainte de nasterea lui Isus, copiii nu erau scaldati si le era corpul numai rana. Dupa ce a scaldat M.D. pe Isus, au vîrît si celelalte femei copiii în scalda si s-au vindecat imediat (52, p.325). Broatecul a luat nastere din inelul din capatvl brîului pe care l-a pierdut M.D. (ibid., p.97l). Albinele au luat nastere din lacrimile M.D. cînd plîngea dupa Isus (LIII, p.302; v. Albina). Cautîndu-l pe Isus, a binecuvîntat rîndunicile care i-au adus vestea ca va învia, dar a blestemat lemn~rul pentru ca i-a facut o cruce grea si fierarul pentru ca a facut cuiele mari {LVIII, p.l0-i2). A binecuvîntat de asemeni ciocîrlanul S9hiop care l-a vazut pe Isus rastignit si a fost lovit cu o piatra, precum si broasca ce l-a vazut rastignit, ca apaîn care va sta ea sa fie curata, iar la moarte sa se usuce numai (48, p.154-l55; v. Broasca). Manastirea Gorovei a fost facuta acolo unde s-a

240

aratat M.D. unei copile schioape, blagoslovind pîrîul de alaturi ca sa fie apa tamaduitoare (52, p.926-927). Curcubeul este brîul M.D. pe care ea i l-a întins în fata mormîntului apostolului Toma care nu credea. "Si de atunci Brîul Maicii Domnului, care l-a aratat lui Toma, se arata si acum pe cer ca un curcubeu" (48, p.307). Luna ar fi M.D., sotia lui Dumnezeu, care e cerul. Dupa alte legende, M.D. e pamîntul si a intervenit mereu pe lînga Dumnezeu care vrea sa prapadeasca lumea: ,,~Rabda, rabda, zice ea, pe mine vezi cum ma taie si ma calca si eu rabd; lasa-i sa mai traiasca" (52, p.1239). Cînd 'soarele a v;ut sa izgoneasca vîntul din lume, M.D. a intervenit, aratînd foloasele vîntului (ibid., p.401). în basme, M.D. apare sporadic, totdeauna ajutînd eroinelor sa iasa din impas. Detine rol preponderent în versiunea banateana a basmului AT 710. Fata lemnarului sarac, juruita diavolului, este salvata de M.D. care o duce acasa, interzicîndu-i sa descuie o camera. Fata calca interdictia si zareste pe M.D. vindecînd ranile lui Isus si este dusa înapoi în padure, muta. O întîlneste fiul unui împarat care o ia de sotie. Cînd naste primul copil, M.D. vine si i-l ia, apoi pe al doilea. Sotia e condamnata a fi zidita de vie. M.D. îi aduce înapoi cei doi copii, redîndu-i vorbirea (81, p.13-18). într-o varianta a basmului AT 710+ 480, fata saraca e luata servitoare deM.D. ca sa-i grijeasca animalele: o mîta, un catel si un miel, cu interdictia de a se uita în alte 6 odai ale ei. Fata calca oprelistea, vede într-o odaie soldati morti, pe împaratul dintîi al lumii, sotia si copiii lui si îi apar pete pe toate degetele. Surprinsa de M.D. cu pete pe degete, a negat calcarea poruncii si a fost alungata dupa ce i-a "platit ce a fost al ei". A doua fata nu se uita în camerele interzise, dar se abate pe un drum oprit, unde zareste un flacau de care se îndragosteste. Pusa la proba de M.D., de-abia poate sa ridice tablaua si e concediata. A treia fata nu calca nici o inter, dictie, animalele spun ca le-a îngrijit bine si o trimite dupa cele doua fete. Primei fete îi da o lada din care ies serpi si sopîrle, fetei a doua îi da altaJada, jumatate cu aur si argint, jumatate cu serpi si broaste mai mici si fata s-a maritat. Fetei a treia îi da o lada miraculoasa care la popasuri se umplea cu mîncari sau se prefacea în palat si o ia de sotie împaratul (52, p.743749). într-o varianta banateana a basmului AT 709, M.D. reda vederile fiicei orbita de mama vitrega geloasa (oglinda fermecata

241

îi spusese ca aceasta e mai frumoasa decît ea), conducînd-o la o fîntîna ca sa se spele cu apa tamaduitoare (81, p.34-37). Uneori, ea da sfaturi fratelui de cruce cum sa prefaca stana de piatra în om (AT 516), stropind-o cu sînge luat de la cei doi copii gemeni (99, IV, p.352). într-o varianta a basmului AT 407, sotia cu copilul în brate urmarita de strigoi în biserica se preface în icoana M.D. cu fiul în brate în altar. "De atunci se afla în toate bisericile chipul Maicii Domnului cu pruncul în brate" (81a, p.436); v. Legenda.
Mama (Muma) Padurii. Se mai numeste Stima padurii, Vîlva cadrului, Musa (LUI, p. 197) sau Surata ·din padure (LXV, p.212). în legende, are înfatisare respingatoare, închipuita ca

o femeie, adesea cît o casa sau o claie de fîn, ori cît copacii cei mari din padure. Trupul e uscat si gîrbov, acoperit cu par; picioarele ca de bou, dar foarte lungi, capul cît banita, cu parul pîna în calcîie. Ochii de asemenea sînt mari, cît o sita sau cît o strachina, dintii de o palma sau chiar mai mari; se culca pe-o ureche si cu alta se acopera. E îmbracata în muschi sau în haine de flori' si frunze de copaci. Se poate preface 'în alte animale sau obiecte: bivolita, iepure, cal, vaca, cîine, gîsca sau claie de fîn. De asemenea, se poate face oricît de mare sau de mica doreste sa fie. Pe alocuri, M.P. e cel mai gros copac din padure, sau o tufa sau vreo planta cu trunc,hiul sau radacina în forma de om (LUI, p.198-199), sau chiar un "copac cracuros". Poate fi jumatate om, jumatate lemn sau jumatate barbat, jumatate femeie (LXV, p.212). Locuieste în paduri, fiind stapîna lor. E mai mare si peste fiarele din padure, inclusiv serpii, broastele (LUI, p.199); "daca musca pe cineva serpele, nu-l primeste înapoi" (52, p.867). Umbla prin paduri, de obicei noaptea, ziua stînd aScunsa, cînd de umbletul ei vuieste padurea. în genere, se arata trista si posomorîta, adesea plîngînd, mai ales cînd se taie copacii. Se crede ca face rau oamenilor pe care îi înttlneste: îi rataceste prin padure sau îi alunga, se atîrna de car încît nu-l mai pot duce boii, îi omoara chiar, iar cine îi raspunde, amuteste pe loc; Mai "Cuseama pe copiii mici îisperie cînd dorm, le ia somnul sau chiar îi poceste (LUI, p.199-200). Se mai crede ca ar lua chiar copiii oamenilor si ar lasa în loc "copii de ai ei, plîngaciosi si urîti". Ca sa preîntîmpine aceasta, prin Transilvania mamele, silite sa plece de lînga copii, lasa de paza matura si foarfecele, iar prin Bucovina clestele, vatraiul

242

sirnatura (LXV, p. 223). Un om taia lemne în padure si e prevenit de mamaliga pusa la fript sa fuga, ca se apropie M.P. La întrebarea acesteia cine a tipat, mamaliga raspunde ca ea, pentru ca s-a ars pe foc (52, p.181-182). Un cioban din Bucovina a vazut-o Într-o noapte venind spre el suierînd "asa ... de frumos, ca nu era om pe fata pamîntului sa suiere asa ... Era o femeie minunat de frumoasa: cu parul despl~tit... d~r unghiile la mîni si la picioare erau ca la lup ... Dar cînd s-a învîrtit cu spatele, nu mai era femeie frumoasa, ci o cioata învelita în scoarta". A trecut pe lînga o fata care spala camasi si a amutit dupa trecerea ei. Un vînator vrea sa o împuste, dar pusca nu se descarca si atunci scoate crucea din sîn. La vazul ei, M.P. a început sa plînga în hohote "stergîndu-si lacrimile cu parul despletit", fiindca se îndragostise de el, dar. crucea a înspaimîntat-o (LXV, p. 214-222). Se apropie noaptea de oamenii ce stau la foc cu pretextul "valeu, tare mi-i frig" si dispare numai la semnul crucii. Cu precadere momeste fetele sa vie la bordeiul ei la tors . .o fata e prevenita de un soarece sa fuga pentru ca M.P. s-a suit în pod sa-si ascuta dintii. Ajunsa acasa, încuie usa si rastoarna toate lucrurile ca sa nu poata deschide usa (ibid., p. 216-217). Surata din padure momeste alta fata sa vina cu furca la ea. Cînd e prevenita de soarece sa fuga, M.P. o urmareste, fata arunca peria' ce se preface în padure mare. M.P. roade padurea, fata arunca gresia care se preface în stînca. -M.P. o roade, dar cînd ajunge acasa, cînta cocosii si ea e silita sa se întoarca (92, p. 36-37). M.P. a avut un razboi cu împaratul Piscan Florea si i-a rapit nevasta, apoi l-a blestemat sa se prefaca în grangur (99, III, p.366). Prin Banat, se arata ca, dimpotriva, M.P. e prietenoasa cu copiii,' ajutîndu-i cînd se ratacesc prin padure, sau cînd se afla în vreun impas (80, p. 297).. . în basme, lVI.P. e un personaj malefic. Apare obisnuit la popasul voinicului în codru. Siminoc plecat în cautarea fr~telui de cruce, Busuioc (AT303), se întîlneste cu M.P. pe care vrea s~oprinda. Ea se urca în copac, apoi coboara la foc, vaitîndu-se: ,,- Aoleo, cum mi-e de frig... îmi clantanesc dintii". Fiindu-i frica de cîini, arunca "o vita din cosita" ca sa lege cîinii, dar Sirhinoc o zvîrle în foc si astfel cîinii o pot prinde (41, I, p.329330).' în multe variante, M.P. este stapîna iepei nazdravane la .care se slugareste anul de trei zile pentru mînzul cu mai multe inimi. Feciorul de împarat obtine mînzul cu 9 inimi, dupa te pazeste iapa M.P. trei nopti cu ajutorul animalelor recunos-

-2:

243

-t.

catoare (LXXXIII, p.345). Într-o varianta a basmului AT 333, M.P. gazduieste fetita ratacita, dar de îndata ce intra în bordei, se schimba: ochii cît strachina, picioarele lungi, dintii cît secerea si o gura cît banita: ,,- Mari, maica, ca multe am mai mîncat ca tine". M.P. o manînca pe fata, Iasîndu-i numai capul în fereastra (LXV, p. 215-216). Mama vitrega trimite pe fata sotului sa teasa noaptea la o argea ca sa o manînce M.P. Fata ia cu sine si cocosul. De cîte ori vrea sa o manînce M.P., fata îi spune pov~stea etnepii, apoi o ghicitoa.re, pîna cînd cînta cocosul care o alunga. Tatal fetei sileste pe vitrega sa-si trimita si fiica ei care e mîncata d~ M.P., punîndu-i "matele pe usa argelei" (67, p.314-317). Imparatul marturiseste lui FatFrumos din lacrima ca se teme de M.P. pe care n-a putut-o învinge, fiind silit sa-i dea tot al zecelea copil al supusilor lui. Fat-Frumos o închide Într-o piua de piatra, dar M.P. fuge cu toata stînca. La sfatul fetei, Fat-Frumos schimba locul butilor cu ap~ si cu putere si izbuteste sa o vîre în pamînt (32, p.319320). Intr-o varianta a basmului AT 425, M.P. vrajeste pe sotul în piele de sarpe dupa ce a plecat de la sotie si îl preface în servitorul ei. Camasa fermecata de Sf. Miercuri o apara pe sotia ajunsa la el sa nu-i suga sîngele M.P. (LXXXIII, p.251-252). într-o varianta a basmului Ar 1137, M.P. vrea sa manînce pe cei doi frati, dar cel mai mic îi sparge ochiul cu un glont. Apoi scapa toti trei ascunzîndu-se în trei piei de berbece (82, p. 151-153). In alta varianta, fratii mai mari sînt mîncati de M.P., scapa numai cel mic într-o piele de oaie dupa ce a orbit-o (52, p.1l92-1193). în chip sporadic, M.P. se arata binevoitoare protagonistilor din basme. Un baiat se vîra în bernevecii ei în timp ce M.P. dormea. Cînd îl gaseste, baiatul spune ca s-a nascut din vîntul ei. M.P. îl învata cum sa prinda una din zînele ce se scaldau în lac (AT 400) cu care se va casatori (52, p.705). Baet Sarac o ajuta pe M.P., dîndu-i sa guste din azima de merinde, "Dupa ce îmbuca de trei ori, ea se simti om ca toti oamenii,. cu inima dreapta si cu sufletul milos". Apoi îi destainuieste ca sora lui e dusa pe celalalt tarîm si îl învata cum sa obtina calul nazdravan de la faimoasa baba (83, II, p. 39-40). în snoave, faima rea a M.P. e folosita pentru a motiva lenea femeiloL O nevasta lenesapretexteaza ca n-a tors mai mult, neavînd rîschitor, iar cînd barbatul se duce în padure sa-i faca unul,ea se ascunde ca M.P. si striga: "Cine face raschitoare

244

niuierea-i moare". Omul renunta la rîschitor. Mama unei neveste nemultumi te de sotul ei mai batrîn se ascunde în padure ca M.P. si spune sotului trimis sa asculte ce îl va sfatui M.P. sa-si îndrageasca nev~sta (52 a, p. 60-62). '
Martolea v. Zile rele Magar. Dupa o legenda la început a fost un mînz însotind un cal. Trecînd Dumnezeu pe lînga ei, le-a poruncit sa-i faca loc. Calul a auzit si s-a ferit, dar mînzul nu. Cînd e certat, se dezvinovateste ca n-a auzit si Dumnezeu l-a blestemat ca sa-i creasca u;ec'hile lungi sa auda mai bine. Iar fiindca rînji cînd simti urechile baIabanindu-i-se, fu blestemat ca sa ramîna de . rîsui copiilor si sa se hraneasca numai cu ciulini si scaieti (4 a, 298, Banesti-Dîmbovita). O femeie a facut pîinea duminica seara ca s-o trimita luni la cosasi ; Dumnezeu n-a lasat-o, ea l-a blestemat, dar îndata s-a fac~t "asina" (92, p. 67). în basmele animaliere, la nunta animalelor, ID. e poftit ultimul si el banuieste ca l-au-invitat pentru ca "ori n-au apa, ori n-au lemne". într-adevar, cum îl zareste tapul-mire, îl trimite dupa " o sarcina de lemne si o saca de apa" (18, p. 60). Cînd e amenintat de lup ca vrea sa-I manînce, ID. îl convinge ca oamenii vor sa-I aleaga vornicul satului. La marginea satului, ID. îl ia ln spate, dar lupul fuge cînd sar oamenii la el (4 a, 255, Dumbraveni ~ Suceava; v. LuP). între animalele asociate care se opresc în bordeiul din padure (AT 130) este si ID. Cînd începe eocosul sa cînte, ID. cere sa-i dea voie sa zbiere si el. "Cînd a zbierat magarul o data, a rasunat padurea. Cît ai clipi din ochi, un .lup fu aci" (92, p.21-22) ... în unele variante ale basmului AT 563, Dumnezeu daruieste saracului un ID. care, la comanda "magar, baliga-te", facea aur (32, p.349). Fratele cel mai mic caruia fata împaratului îi ia prin viclesug punga generatoare de bani (AT 566), da peste un smochin din care gustînd, "se pomeni deodata magar". Mai tîrziu, dupa ce manînca niste roscove, "vazu ca încet, încet, se schimba si se facu iara oin" (4i, I, p.240). Prefacerea în ID. se întîmpladsidupa ce baiatUl a mîncat struguri negri (7, p. 75). Sotia necredincioasa care rapeste de la sotul ei obiectul miraculos (bici, pana etc.) si îl preface în animal (cîine, pupaza, pisica; AT 449), este pedepsita în cele din urma, împreuna cu ibovnicii ei. Dupa ce sotul redevine om, se întoarce acasa si

.(

\

245

r
-.

rapeste biciul fermecat. Cînd sotia vrea sa-I alunge, el ,;plt'Zni si ameninta asupra ei, care se facu o magarita; mai plezni si asupra ibovnicilor ei si facu din popa un catîr, din pîrcalab un magar si din tîrcovnic o vaca" (41, 1, p. 495). Uneori, m. se vadeste un auxiliar de pret. Fata popii fugitade. t~taI incestuos (AT 706 C), e urmarita de acesta si îi omoara copiii. Sotul ei o osîndeste sa i se scoata ochii si sa fie pusa pt UI) m. fara ochi. în padure, m. o învata "sa-mi spargi burta,_sa~mi scoti maruntaiele si sa le arunci, s-apoi sa te,culci în cosul,meu". Face întocmai si fata se pomeneste ca vede, avînd copiii alaturi si locuind "în niste case de s-au fost învîrtind dupa soare" (86, p.127-128).' .. în sftOave, m. serveste drept etalon al prostiei. De aceea, cei care întreaba în bataie de joc pe un om daca el este prost sau m., el raspunde ca se afla între cei doi (S. 5606), sau învatatorul e cel mai mare peste copiii m. (S. 5606 A). M. zbiara în ulita fiindca si-a vazut fratii: niste studenti (S.5606 B). Cînd doi se întîlnesc pe o punte, fiecare spune ca evita sa se întîlneasca cu vreun m. (S.5642). Negustorul (sau farmacistul) afirma în derîdere ca vinde capete de m., cel ce-a primit explicatia constata ca a mai ramas numai unul nevîndut (S.5643). Cînd copiii saluta pe omul cu m.: "buna ziua, tata magarilor", acesta raspunde "buna ziua, copiii mei" (S.5644). Cel luat în rîs pentru ureyhile mari afirma ca ale lui sînt cam mari pentru om, dar ale celuilalt sînt prea mici pentru un m. (S.5645). O femeie vrea sa-si cumpere un m., dar alta femeie o sfatuieste sa-si ia un barbat, "ca magarul trebuie sa-I duci de nas ... barbatu sa duce singur" (12, !, p.210). Morarul si fiul sau sînt luati în rîs de trecatori cînd merg pe jos, cînd încaleca amîndoi m. si cînd îl caIaresc pe rînd (S. 4640). Mar. într-o legenda pamîntul se reazema pe marul rosu, care la rîndul lui sta pe un peste. De sub marul rosu izvorasc toate apele_pamîntului, "se împrastie pe lume si iar înapoi acolo unde se întorc. Marea aceea unde-i marul se cheama Marea neagra" (52, p.1002). în basme, voinicul e prefacut temporar în m. într-o varianta a tipului AT 425, Sf. Dumineca rasplateste sotia plecata dupa sot pentru serviciile ei cu un m.: "acela era ficiorul" Sf. Dumineci. Cînd îl scapa din sîn, m. o calauzeste pîna Ia locuinta sotului ei (52, p.447-448). Pentrp a pedepsi pe impostor

50). 358). fermecat (LXXXIII.193). Prin degustare de m. se preface bolnava si pretinde . Petru daruiesc finului lor "o sabie si doua mere". le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". m. cum îi cresc doua coarne ca la boii cei unguresti de mari si de rasucite" (60. Din inima copiilor îngropati "crescura în curte doi meri. Uneori. 590) îndragostita de un zmeu. din coaja lor se nasc doi ratoi care se prefac în eroul razbunator (35. se transforma în doi boi care îl vor învia (AT 300) cu cipa vie si apa moarta (52.246 (AT 300) eroul se preface succesiv în cal. "Pe cînd le-a gatat de mîncat. au însusiri miraculoase. otravitor în calea eroului: "Uita-te colo ce mar mîndru si frumos. Dumnezeu si Sf. au însusirea contrarie de a face sa cada coarnele. M. Un anumit m. Mosneagul plecat în lume pentru a gasi leac de faceri. primeste de la un pustnic doua 1-umatati de m.p. din picurii de sînge "rasari doi meri de aur".. Cei doi copii gasesc întîi pere cazute sub un par de padure.281). (LXXXIII.: "din baligarul unde fusesera îngropati copiii. Dar Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu: s-o facut tot sînge" (5. cînd noaptea era întuneric bezna" (41.553). cealalta pentru baba. Noi pîna nu mîncam un mar din marul cela. p. p. p. II. noi tot crapam". si naste un fiu ca al împaratesei care a mîncat m. adeca cum le manînca. manînca doua. le-a picat coarnele!" (5. Pe drum. 1. Deseori. dar numai zînele îl cunosc.217).109). din copiii îngropati de servitoarea geloasa (AT 707) rasar doi m. atare m.. Unele pot genera coarne celui care le manînca (AT 566). Alteori. din care gusta doua m.. Mai departe. alternîndu-si atributiile cu perele miraculoase. p.: "nu trec zece minute. (81 a.656). mosul manînca din greseala partea babei si pe data naste "un puisor de copilita" (59. Servitoarea manînca si ea cojile m. m. p.e sa-i arate acest m. sotiile pot concepe copii.777). una pentru el. Pentru a razbuna moartea sotului. poate reda vederile. p. II. p.·Baiatul care le fura hainele (AT 400) o sileste pe cea mai mar. zmeoaica se preface în m. 54). p. Toderas "da de un mar mare cu niste mere rosii ca focul si ca pumnul de mari. iar cînd acesta e taiat. are proprietati curative. mama (sau sora) necredincioasa (AT 315. care ave?-u ramuri de aur si purtau mere de aur" (81. "Coaja acestor meri era suflata cu aur. p. dau de un m.77). doi meri" au rasarit. p. în timp ~e baiatul creste. de lucea ca ziua. Fata pe patul de moarte petita de trei frati e vindecata de cel mai mic cu o felioara din m. 1. Cînd sînt taiati. în alte variante.

673).662). 473). Eroul e trimis de boierul tinut ului sa-i aduca "nu stiu ce" pentru a-i putea lua sotia frumoasa (Ar 465).247 sa i se aduca m. pe loc similar Petrea voinicul drept Rosu pe Harap p.110). prin plesnirea biciului miraculos. (AT 756). are însusirea de a învia pe cel omorît. "sa-I arunce si sa mearga pe urma lui" (ibid.: "Ia acesti trei taciuni si-i îngroapa cu vîrful în sus. reda graiul. fiindca are crengile "taioase si se tot misca neîncetat". dar cînd marturiseste ca si-a ucis parintii (si sora) cad si acelea. M. de aur: "el îti va face drum si te du la surorile mele". p. palatele zmeilor omorîti sînt prefacute în cîte un m. In chip au' sarit învie fata. cad toate m. poate calauzi pe erou cînd trebuie sa mearga la mari departari. cînd m. pomul care cînta si fîntîna care lumineaza".. Ramura de m. p. învierea se face prin stropirea cu apa vie. p. dar m. Mama aparent bolnava)si trimite fiul a treia oara "sa-i aduca mar din marul rQsu care era în mijlocul padurii .(41. Cel mai adesea. de aur sa-I calauzeasca în continuare pîna la curtea balaurilor care aveau "nu stiu ce".1229). ." (41. p. care se facu un'mar frumos de aur". se odihnea si cu ea va fi înviat dupa ce va fi decapitat de zmeu: ". eroul ia ramura la amiazi. Fat-Frumos "plesni de patru parti ale curtilor cu un bici. Si .. Zîna reface pe erou din bucatele. p.. iar sora îi da un m. Mama necredincioasa si-:atrimis fiul dupa o ramura "dintr-un mar-dulumar". pîna va creste si va rodi m. pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada. împaratului în picioare" (79. unde "marul i-a facut drum de aur peste apa si el s-a gasit de cea parte la curtea balaurilor" (52. de leac. tîlharul trebuie sa sadeasca carbuni de m. a~ luat smiceaua aceea de mar-dulumar si lovind cu ea încetisor de vreo cîteva ori trupul.1014). Uneori. "dara surd si mut. 32). De obicei. La sfatul Ilenei Cosînzenei. Spunînd pe cine a omorît. Ispasirea pacatelor comise de tîlhari poate fi atinsa numai prin udarea unei crengi de m. de aur care facea "mai voinic" pe cel care îl mînca (LXXXIII. afara de trei (uneori doua) din vîrf. îl învie. p. ce era dupa usa în cui. I.. I.. Fratele cel mare pleaca sa-i aduca sorei "pasarea care cînta.. acestea îi dau cîte un m. sa stii ca si D-zeu te va ierta" (52. Aceasta îi da un m. Alb din varianta lui Creanga. Atunci îi dete sa manînce un mar de care adusese el si îi veni grai" (41. El este trimis de mama chiar în rai dupa m. .

. Abia la urma e adus si .: "la care s-a duce de-a dura marul.51). împaratul da fiicei sale un ID. de aur din care i se fura în timpul noptii de catre niste zîne.166). de aur ca semn de recunoastere (LUI. într-o sumedenie de cazuri. ca ti-oi prinde si eu vrun bine odata". fie pentru a da o rezolvare plauzibi. razbita de foame si sete. Trec toti fiii de împarat si de boier. Fata babei refuza: sa-I curete. Scena s-a repetat pîna cînd fata babei "au purces zbihuita asa mai departe" (79. care au avut loc·. p. data de el la plecare. p. gaseste în ID. în siragul de petitori care i se perinda. Sotia care a calcat c'onsemnul e blestemata de sotul ei în piele de urs (Ar 425) sa nu poata naste pîna nu va sadi ramura de ID. definitive.. împaratul crede ca e o greseala si ordona sa se repete defilarea petitorilor. A.. "sa-I uzi cu gura si cînd voi mînca eu din marul lui."atunci marul pica jos. un "pom" creste în curtea împaratului pîna în cer. . ID. prefacute în pasari. Fata se coboara si cînd da sa le apuce. singur detecteaza pe tatal copilului. de crengile iestea spinoase si uscate.~rgatul cel che1es si cînd trecu. Fata împaratului îsi alege sotul lovindu-l cu un ID. Metamorfoze. p.. Fata mosului alungata de vitrega (AT 480)..Ia desfasurarii conflictelor. Voinicul plecat în urmarirea fecioarei razboinice (cf AT 468) îngrijeste în drumul sau niste ID. cutare fenomen e pus pe seama unei schimbari de . dar de fiecare data.o singura data. marul tup înca si mai sus în mar. dar marul iarasi s. Uneori. o gutuie si o para (ibid. Uneori. "au dat de un mar spinos si necuratat" care o roaga . împaratul are un ID. atunci îi naste pruncul" (52.·voinicului un ID. "doua mere de aur" pe care le ia cu sine..1. p.. . a .21O).. în drumul ei. acela va fi tatal copilului" (52. 533).-audat jos". uscati care îl rasplatesc cu ID. p. dar fata nu loveste pe niciunul. care s-a petrecut ca urmare. care caracterizeaza legenda propriuzisa.: fata-l lovi cu marul". fie pentru a explica fenomene naturale. apoi argatii curtii.248 1.955-956) . se urca în ID. fata îlloveste "tot pe cheleS" (35. împaratul promite ca-i va da fata si jumatate din împaratie aceluia care îi va aduce din acest pom un ID. Fata babei repede dupa dinsele pe mar. Apar frecvent în legende si în basmele fantastice. p. p. ireversibile.531). dar la întoarcere.p.Curateste-ma. dar cînd fuge.961). da.iUo tempore. Cea mai mica este prinsa. în unele basme.535). sa culeaga doua ID. Exista m. La înapoiere. draguta.identitate. (LUI.

fuge si tocmai dnd erau sa o prinda soldatii. Astfel. Urs). Flacaul ajuns popa. Ca un fel de pedeapsa pentru fata care n-a putut termina caierul de tors. p.12.. e prefacuta de D~enezeu în stana de piatra în muntii Almajului. v.si celâ.298).547. p. Feciorul cel mare al unui împarat a fost blestemat de tatal sau sa se prefaca în cuc. p. v. Femeia rea care si-a îndemnat barbatul sa traga cu pusca în Dumnezeu.289-292. fiindca asa a fost învoiala în sezatoare: cine nu termina caierul. blestemata sa se prefaca în pasare care sa-si faca cuibul prin podurile expuse la fum (81. definitiva se . p. Baba care îsi maltrata nora trimitînd-o în timpul iernii sa-i aduca flori si sa spele lîna neagra pîna va deveni alba.847). e prefacut de Dumnezeu în-cal pentru ca a ajuns nemilos cu cei saraci si e daruit unui tigan sa transporte carbuni (5. e prefacut de acesta în urs (LUI. p. pA). Baba nesatioasa care vrea în cele din urma sa fie "Dumnezeita" (AT 555). Ea e consecinta unei pedepse saua unei razbunari . p. Pentru ca un frate a vrut sa ia de sotie pe sora-sa. . sotia necredincioasa care si-a prefacut sotul în cîine.483.60-61).8-9).542. m. Fata de împarat. Baba Dochia). 1. amîndoi au fost transformati în soare si luna pe cer si orînduiti sa· nu se întîlneasca niciodata (ibid. II. Fata frumoasa dusa la tatari în haremul unui pasa. e transfo~ata împreuna cu ibo~nicul ei în doi 'boi pusi la car ca sa lucreze pe seama tuturor (5. provizorie. M.318). v. Cazarchina a fost prefacuta . p. Ileana Cosînzeana. Luna). -iar sotul ei în cuc (LXXXIII. este caracteristica basmelor fantastice. îndragostita de un cioban pe care l-a omorît tatal ei. "ea s-a prefacut într-un izvor" (26. Soare. are loc si în urina rugamintii celui care ajunge victima altuia si nu mai gaseste alt mijloc de scapare. de durata limitata. (ibid. p. "sa gasea'sca pe ma-sa acasa 'vaca neagra" (86.. p. M. Pedepse). II..întîlneste numai ca pedeapsa. p. se roaga lui Dumnezeu sa o faca "o turturica" si de atunci ea cînta la amiazi cînd se mulg oile "tur-tur-tur" (22. p. Omul care s-a îmbracat în cojoc ca sa-I sperie pe Dumnezeu. a fost prefacuta în cîrtita care nu se arata niciodata la soare de frica lui (22.249 unui blestem.tins de ea scapa numai daca un i4bavitor îndeplineste clauzele blestemului. e prefacuta în pupaza. sa nu-si mai întîlneasca niciodata fratele. va strigati unul pe altul". v. Rîndunica a fost o fata neascultatoare si clevetitoare. iar ouale "sa le cloceasca alte pasari". 2. 'si "sa. cu un izvor la picioarele ei (81.87). Cuc). mama ei se preface în vaca. v. B. în basme.

. "Eu am fost fermecata de-o fermecatoare dîn cauza ca am fost prea frumoasa si ro-a fermecat în halu care ma vezi: sa mînc cîini.211). cînd sotia îi arde pielea si îi reînnoieste ohinul..250 din gelozie într-un monstru. nu mai am somn". Uneori. prelungindu-l. ill. Tuliman aude cele trei femei prevestind pe rînd cum fiul împaratului si tînara sotie vor fi otraviti de împarateasa sau vor fi omorîti de un sarpe (AT 516). Pentru ca Ionica a scapat-o de blestem. Uneori. apropiat victimei.. pe data le cad . dar a treia oara.. se întîmpla dupa o degustare. provizorie e consecinta calcarii unei interdictii. sa se împetreasca pîna-n genunchi". cum se poate vedea în unele variante ale basmului AT 425. Pana daruita de împaratul vulturilor îl preface pe sotul înselat în cîine si nu poate redeveni om decît numai cînd va ajunge el în posesia ei. apoi sa nu bea niei din urma de lup. Sotul blestemat sa stea ziua în piele de porc rabda pîna ce "ma'i aveam trei zile si scapam de spurcatele astea de vraji". p. sora îsi previne pe rînd fratele însetat: sa nu bea apa din urma de urs "ca te faci urs si ma mînei". Cel mai adesea. atare ill.348-354). p. De obicei. II. II. Cîteodata. Copiii flamînzi lasati în padure manînca pere. oameni. p. încît însusi împaratul vulturilor care i-a daruit-o nu-l mai poate preface în om. Tuliman e prefacut succesiv în stana de piatra si redevine om dupa ce e stropit cu sîngele celor doi gemeni si în felul acesta el se va face "mult mai voinic si mai frumos de cum a fost" (99. IV.. se întîmpla pe neasteptate.171-172). le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". a doua oara "sa se împetreasca pîna la subtiori" si a treia oara "sa se-mpetreasca pîna-n crestet".91). de aceea. impusa ca razbunare are un termen pe care cineva. '"Cît ce-o beut-o . "Pa cînd le-a gatat de mîncat. Iara noua ani de zile.. p. efectele sînt cunoscute dinainte.. fratele nu se mai poate abtine si bea din urma de cerb. pîn n-o pacatui un om cu mine încît sa nu-l simt eu. 2. îl calca fara sa stie. Dar dupa ce manînca mere. ci numai în pisica care "s-ajunga sa puna mîna pe pana" (5. niei ziua. ill. pisici. 3. niei noaptea. 1.51). blestema pe rînd pe cine le va divulga . p. Puterea de metamorfozare e într-atîta legata de aceasta pana. M. Ele. unui obiect miraculos.vorba si sfatul. cai. ill. ce mi-o iesi înainte . s-au schimbat într-un pui de cerb foarte frumos" (7. ea îl slujeste "ca roaba" 9 ani (5. caci "acum cine stie cît voi mai avea sa port acea~ta scîrboasa piele de dobito'c" (41. e provocata cu ajutorul.

adesea în <. Cînd se preface în cal de aur. lup. de "fiinta frumoasa".r coarnele (AT 566). (LIII. e cumparat numai de diavol în chip . M. p. ia înfatisare de om. p. 1. iepure. atragatoare. de a putea lovi vrasmasul cu mai multa eficienta. C. strigoii se prefac în timpul noptii în cîini. copUas foarte mic etc. v. sau vultur. desi el are înfatisare de animal minuscul: soarece. dîndu-se de trei ori "de-a curu-n cap" (ibid.pentru a atrage victimele. v. unele fiinte fantastice cu însusiri malefice au aceasta însusire de capetenie de a se preface temporar în felurite fiinte . adica prin darea de trei ori "de-a curu-n cap" (LIII. p. Cu ajutorul acestor fructe se vor razbuna pe fata împaratului care le-a luat obiectele miraculoase..) sau copaci (v. uneori dupa ce mai întîi îsi bea urina. Priculiciul e un om care se poate preface în cîine sau ogar. autometamorfoza e cel mai comod procedeu de a scapa de urmaririle cuiva. e mai frecventa si mult mai adînca. capra. Spiridusul se preface de obicei în monede sau scule si în felul acesta poate fi vîndut. cît si în basmele fantastice. bivol. de la simplu copil pîna la boier "cu tilindru". atît în legende.. 251). sau tot feliu de lucruri. aducînd în scena tran~formari spectaculoas~. îndeosebi în musca. bou. apoi în alte lucruri inerte (piatra. Autometamorfoza se petrece numai noaptea (ibid. Abia la plecare. deget. prefacerea prin propria putere sau vointa. pisica. Gama acestora e nespus de variata. Elevii au învatat "cum sa ne facem tot feliu de jigaranii salbatice. de la care fuge apoi. porc. 2. Toate acestea numai pentru a face rau oamenilor. dar mai cu seama în om. sau paianjen. foc. p.sau chiar obiecte . se întîmpla printr-o întreita autorasturnare. p. apoi în animale salbatice. musca.· în legende. eroul învatînd toate procedeele la însasi scoala diavolului. Zburatorul cînd intra în casele cu fete. 251. mai rar în alte animale.. abur. în basmele fantastice. fum.:hipuliubitului. Cele mai numeroase si mai variate autometamorfoze se vad la draci care se pot pr~face dupa voie în cîine. Basmul AT 325 e un lant de atari autometamorfoze. fluture.358). în chip similar. roata etc. p. iar conflictul fiind de fapt o întrecere în prefaceri. Autometamorfoza. cal." Baiatul se preface întîi într-un catel de aur pe care îl cumpara un boier. dupa ce se dezbraca si se da de 3 ori peste cap. 239). Zburator). 176). pisica neagra. sau musca. Drac). II.251 '. sau dimpotriva. Strigoi). 191-192. redevine iar "para de foc si scîntei" (ibid.. recîstigîndu-Ie (5.

manastire putreda si calugar batrîn.. Tei-Leganat. Prefacerea se întîmpla prin simpla dare peste cap. iar dracii "altu plînge. iar la urma în lac si ratoi (86. tradat de sotia necredincioasa (AT 318). Autometamorfoza tinteste pedepsirea adversarului. s-o facut un baiet de tîgan c-o scripa". porumb. p. 37-41). mai adesea omorîrea lui. seria autometamorfozelor e diferita întrucîtva. 21-22). p. sau în h9lda si paznic. iar la plata. p. apoi în lac si ratoi (60. Urma galbena se preface în porumbel care izbuteste sa puna mîna pe palosul mir. p. apoi în cal. în alte variante. -iar cînd . manastire si calugar batrîn. p. Sotiile zmeilor ucisi se prefac într-un mar "mîndru si frumos" apoi într-o fîntîna. altu rîde. 497-594). fara ca sa fie totusi obligatorie. p. Dragan Cenusa "s-o dat peste cap s-o facut un soarec" care intra la zmeoaica si fura "raclita" cu ochii tatalui sau. din nou s-a dat "peste cap. unde porumbelul redevine om. 233). apoi în pieptene si padure. Fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac pe. Zorila se duce calare la nunta lui Sarila. 247).sepreface în cal pe care îl cumpara amantul ei. om. V. diavolul revine ca muzicant sef de taraf. 1. rînd în biserica si calugar. 38-40). 217). Ca sa-i pedepseasca pe fratii perfizi (AT 301). A doua oara.252 de "boier c-o burta mare". baiatul prefacîndu-se în taur. 167s 169). p. din care curge însa sînge de îndata ce Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu" asupra lor (ibid. ca sa scape de razbunarea lui Stati-cot. "o dat' s-a dat peste cap. altu giuca" (5. ucenicul iesind astfel învingator (5. p. Ca sa scape. p. 1. apoi în boabe de porumb. Ea îl descopera dupa ochi si îi cere decapitarea.. Apoi în urmarirea lui O~u cît schipo~. 70-71). sau în turma de oi si pacurar. în final în doua rate pe un lac (5 a.aculos cu care va pedepsi pe cei doi (60. 1. dar 3 boabe se transforma în vulpea care omoara cocosul. caruia "îi stearsa o palma zdravana în :vazul tuturor oaspetilor". pe cînd diavolul se preface în peste mare care alearga dupa pestisor. pîna în odaia unei fete de împarat. Diavolul se preface cocos ca sa le manînce. Urma galbena. calul se preface în porumbel. s-a facut un purice" si s-a ascuns în poala fetei acestuia (ibid. inel în degetul fetei. apoi Jn calugar ca sa spovedeasca fata împaratului care îl avea pe voinic în inelul de pe <:leget i cocos ca sa manînce lintea (7. La nunta lor. 216. baiatul se preface în inel. . diavollJl în vultur care îI urmareste. peste. linte.

185-186). naframa "tau de lapte". p. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap si se facu un porumbel" si se aseza în fata caselor zmeilor. mat ele scapate pe rîu se transforma iarasi în doi copii cu parul de aur . Si fiindca diavolul i-a furat palosul. p. 3. 4. Exista o autometamorfoza mai adînca. se facu un buzdugan cu totul si cu totul de otel" care se izbeste de diavolul prefacutîn stînca (41. în fuga magica din casa demonului (zmeului). Greuceanu "se dete de trei ori peste cap.cu crengile de aur.253 acestia vor sa-I prinda. î. protagonistul dîndu-se de trei ori peste cap. Corespondenta dintre obiecte si metamorfozele lor nu e totdeauna constanta. iar sapunul într-un "lac de apa mare" (5 a. Oglinda). Oglinda aruncata se preface în "munte rîpos" (v. Afin plecat la Doamna Chiralina ajunge la rîul de foc pe care îl trece pe busteanul ielelbr din mijlocul padurii. calul se "facu tarîna. posibila în urma omorîrii prin îngropare 'sau' ardere. unele obiecte se prefac în obstacole menite sa zadarniceasca urmarirea fugarilor. iar suvita din parul fetei fugare "un codru înalt pîna-n vinetia ceriului" (7. "caruta se prefacu iar în bustean". scînteih~se prefac în miei sau pasari. 118-119). Peria se preface în padure deasa. p. Cele mai multe schimbari le realizeaza calul pentru a-si servi stapînul (v. Palatele zmeilor care au rapit fetele pot fi facute într-un mar sau într-o nuca si aduse pe lumea alba unde redevin ce au fost. Uneori. iar cînd e urmarit. "calul se pFefacu într-o oaie neagra. rigurozitatea rituala e pastrata întocmai. 39-40). Dupa ce încaleca pe el si îi da pinteni de trei ori. apoi chiar de obiecte. Prefacu ti în scînduri si arsi în foc. 1. de obicei pxin pocnirea dintr-un bici. Apoi Afin loveste" busteanul de trei ori si se facu un cerb de aur frumos" în care se vîra Dafin pentru a intra în odaia fetei împaratului (32 a. Dupa ce sînt taiati. tesala se preface în stînca de fier. cutea devenind munte. iar calaretul într-un ciobanas" (7. Autometamorfoza e practicata de unele animale. iar calaretul un copilas jucîndu-se" cu tarîna. Copiii cu parul de aur (AT 707)' Ingropati de impostoare se transforma în brazi (meri sau nuci) . p. Apoi îl palmuieste pe Mezila. busteanul "se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc" si dupa trecerea rîului. 374). 187-191). apoi "se dete iarasi de trei ori peste cap si se facu o musca si intra în camara zmeilor" ca sa poata spiona. "ca n-aveai unde zvîrli un vîrf de ac 1". 415-416). p. p. Cal). pieptenele prefacîndu-se în apa mare (86.nvatat de Faurul pamîntului.

apoi sa le stropeasca cu apa. fiind un material cultural. p. 586-589). apoi a ramificatii lor arborescente la familia de popoare pîna la ultimele mladite dialec- . ca-si radica genele cu cîrja" cere baiatului care i-a putut paste cele trei oi (AT 788) sa-I arunce în foc. S-a numit "geografica-istorica" pentru ca variantele se afla raspîndi te pe spatiul uman. el are si o vechime ce trebuie determinata macar cu aproximatia unei epoci istorice. 8-10). din împarateasa îngropata de impostoare în fîntîna creste o rachita. Sugestii fructuoase au venit si din domeniul lingvisticii. din solzul aruncat pe geam creste un nuc cu nuci de aur. Cînd deschide usa palatului cu cheia. A doua zi. 1235). adesea neatestat în textele scrise. Din foc într-adevar iesi o scroafa cu cheia în gura. o surcica edusa~de o baba si se preface în fata care a fost (ibid.. Cînd' impostoar~a arunca trisca la pamînt. p. unde cercetarea comparata urmarea studi-erea prototipului sau arhetipului. sa-i ia ciolanele si sa le presare cu buruienile aduse din cîmpul cu florile. Pus pe foc. metoda a fost practicata independent în mai multe locuri.254 care îsi spun povestea la curtea tatalui lor (5. Metoda geografica-istorica (sau finlandeza) urmareste determinarea originii si raspîndirii unei povesti prin studierea exhaustiva a elementelor sale componente. în locul unde a lasat ciolanele. caci specificul materialului folcloric ducea de la sine la acest mod de -studiere. care sînt si cele mai numeroase. cere binefacatorului ei sa o taie în bucati si sa o arda cu un stînjen de lemne.1. p. In variantele baslllUlui AT 510. Taiat de impostoare. 91). 459). apoi sa ia cheia din gura scroafei. voinicul o bate pîna lasa cheia jos. II. îi sta înainte fata ce fusese blestemata sa fie pisica (7. Împarateasa aruncata în fîntîna se preface în peste de aur. baiatul "vede un domnisor tînar si frumos. 1. Sihastrul "asa de batrîn. la mai multe popoare si conspectarea lor s-a dovedit mai clara atunci cînd e urmarita în contiguitate teritoriala. de nu te puteai uita la dînsul" care îi multumeste pentru ca l-a facut "din batrîn-tînar" (52. Fata blestemata de tatal ei sa se prefaca în pisica. 1 se mai spune "finlandeza" fiindca au fost mai întîi cunoscute monografiile cercetatorilor finlandezi. Fratele ei îsi face o trisca dintr-o ramura care îsi 'povesteste patania. p. ea se da peste cap si redevine sotia mai frumoasa pe care nu o mai recunoaste împaratul (5. În fapt. p.

fiind marginita doar la episodul cu întrebarile si raspunsurile. 2. Balada "Cucul si turturica". basm .adica cel consemnat în publicatii sau aphive . dar nu îsi fundeaza asertiunea pe vreo demonstratie dedusa din analiza elementelor componente (XXXIV. publicate sau manuscrise. adica existent macar în vreme~ cînd s-au facu't culegerile. apoi a locului si a timpului cînd a fost creat. a formelor locale si a cailor de raspîndire succesiva.hotare care au pornit numai de la investigatiile finlandeze publicate în limba germana. 567-608). Acest tel este atins prin respectarea cîtorva norme metodologice: a) Cunoasterea tuturor variantelor. Metoda geografica. 1882) în care a urmarit problematica în chip foarte asemanator cu Julius Krohn. autorul celor mai numeroase monografii. începînd cu cele ale lui J ulius Krohn.a basm ului din care provin toate variantele cunoscute.prototipul sau athetipul .· trebuie sa se tina seama de diferenta dintre repertoriul subiectiv .255 tale. Kaarle KrQhn. Deosebit de vatamatoare concluziilor s-a dovedit negarea existentei unui element component sau a unui tip cînd ele totusi circulau la i . printre întîile monografii se numara Povestea numerelor (1879) a lui B. aceasta e abia o schita monografica. Kolmacesvki studiul sau despre eposul animalier în Europa apuseana si la slavi (Jivotnîi epos na zapade u slavian. în traducere germana 1889) si Mann und Fuchs (1891).-istorica tinteste stabilirea formei prime . în evaluarea ariei de raspîndire. Acesta a stabilit metodologia cercetarii monografice în coordonatele ei geografico-istorice în studiile sale despre Kalevala din anii 1883-1885. În comparatie cu cealalta monografie a sa. Hasdeu. balada. daca anumite tari sau teritorii mai întinse nu poseda variante.si cel obiectiv.în care apare acest episod final care l-ar fi ajutat în elucidarea vechimii tipului religios A si a celui laic R El afirma ca tipul religios ar deriva din basmul (tip B) cu întrebari si raspunsuri. Cronologic. Fiind scrise în limbi putin cunoscute. În domeniul basmului. socotit fondatorul scolii (si metodei) finlandeze. cercetatorul trebuie sa fie edificat daca situatia provine din lipsa de culegeri sau din starea de fapt a repertoriului respectiv. monografiile lui Hasdeu si Kolmacevski au ramas necunoscute cercetatorilor de peste. Cel mai sîrguincios a fost Antti Aarne. În chip independent a elaborat si L. în monografiile despre basmele despre animale Bar (Wolf) und Fuchs (1887. P. p. Hasdeu omite cercetarea tipurilor diferitecîntec de stea. metoda a fost aplicata de fiul sau. În genere.

h) aria laterala conserva forma mai veche: daca o forma se afla raspîndita pe o arie larga.256 poporul respectiv. urmata de cifra care indica nuparu1 de ordine în repertoriul national stabilit de cercetator. g). c) cea atestata în cele mai vechi documente. h) patria . f) împartirea în episoade. acolo unde acestea exista. elemente. pe cît posibil în contiguitate geografica.derivata din cea dintîi.rariantele cele mai rotunji te. b) Studierea varîantelor trebuie coroborata în permanenta cu raspîndirea teritoriala si cu vechimea istorica. Intrucît variantele difera între ele: adesea cu stufozitatigreu de memorizat. orînduite cronologic (tiparite sau manuscrise). b) istoricul cercetarii ei. cercetatorul tine seama de cîteva criterii deduse din specificul productiilor. cu siglele efi' espunzatoare etc. b) cea cu aria cea mai întinsa. -iar alta pe o arie mai mica în interiorul celei dintîi.himbarilor ce le sufera variantele. înseamna ca prima forma este cea veche. d) cea prezenta în . asezate în ordine teritoriala. stabilirea textului prototip. variantele vor fi orînduite pe contin~nte si familii de popoare. forma prima a acesteia fiind alcatuita din Suma formelor prime ale elementelor componente. se concede ca cu cît variantele se îndeparteaza în spatiu si cu cît se scurge timpul. Forma primara e în genere a) cea cu cel mai mare numar de variante. Dupa stabilirea formelor prime ale elementelor.pop~are în coloanele verticale da putinta studierii lor amanuntite.lafeluritele.. g) din care pot fi deduse toate celelalte forme locale . e) care pare cea mai naturala si mai logica. ele sînt disecate în partile lor componente: episoade. Pentru usurarea acestei examinari. d) variantele orale. Fiecare varianta primeste o sigla. e) consideratii genera1e asupra variantelor ca vechime si raspîndire. corob~rata cu î~tîile atestari documentare (literatura antica sau medievala). c) variaritele literare. f) care nu poate fi împrumutata din alt tip. alcatuita din initia1a familiei lingvistice (sau a continentului) si el poporului. se trece la reconsti~ tuirea naratiunii în totalitatea ei. în genere. In evaluarea lor.folclorice. se diferentiaza mai mult: distanta în spatiu si timp este întrucîtva proportionala cu marimea sc. Orînduirea acestora în coloane orizontalecu indicarea prezentei (eventual a formei specia1e)". Vechimea aproximativa se deduce din analiza cO. O monografie de poveste are în genere urmatoarele capitale: a) formularea si delimitarea temei. motive (sau momente). iar cealalta mai noua.1tinutului si din dimensiunea si -forma ariei de raspîndire. motive si elemente.

Krohn preconiza stabilirea substratului care a generat naratiunea. trecerea: dintr-o specie în alta. cu schitarea istoriei basmului analizat. W. XXXIII. caile de raspîndire.· Mai importanta este întrebarea cum. m) influenta variantelor li"' vresti asupra celor orale. p. Anderson. p. are model permanent vorbirea zilnica a poporului. cum ar fi în primul rînd o seama de legende si cîntecele eroice. dîndu-i pecetea caracteristica pe care cercetatorul o determina prin studierea comparativa a variantelor de la celelalte popoare (XLII. II. dimpotriva. j) variantele locale (geneza si raspîndire) .) (XXXIII. dainuind doar în tesatura produsului folcloric. oglindind conditiile istorice. p. 152-164). p. XLII. decît unde si cînd s-a nascut produsul folcloric cercetat. plasmuirea noilor opere folclorice avînd. 56). fiindca si folcloristul e dator sa urmareasca fenomenele 'pîna la obîrsia lor: numai cunoasterea adîncita si globala poate genera perspectiva necesara pentru a întrevedea legaturile genetice din filiera atît de complicata a bunurilor culturale (1. Adeptii scolii finlandeze lasa explicarea fenomenelor care au generat o naratiune populara pe seama celorlalti specialisti (mitologi. conceptia sau practica populara cu ansamblul ei de credinte. alaturi de crearea unor productii folclorice pornind de la structura unor visuri sau halucinatii. îndeosebi din proverbe. "începe propriu-zis cercetarea basmului" (1. p.257 prototipului. Exprimarea metaforica din unele productii folclorice. n) concluzii. . Alte opere folclorice au sorginte realista. opineaza ca metoda geografica-istorica refuza cercetarea originii elementelor din care a fost construit arhetipul. Krohn enumera în continuare cîteva modalitati genetice: crearea prin prefacerea sau contopirea productiilor folclorice existente în repertoriul curent. K.509). k) caile de raspîndire. psihologi etc. p. subliniind ca abia dupa stabilirea formei prototipului. 16-167. la baza unele credinte populare care cu vremea ajung depasite si dispar din reprezentarile curente. Materialul international e însusit de fiecare popor potrivit nivelului sau cultural si talentului. l) contaminarile cu alte elemente epice. multumindu-se cu stabilirea formei acestuia si a loc-uluisi timpului cînd a fost creat. Ultimul capitol a fost înteles felurit de corifeii scolii finlandeze. i) epoca în care a fost creat prototipul. v. 508-522). II. Atare separare a cercetarii e arbitrara si nestiintifica. plina de imagini poetice. 39-78. cu locul si timpul de geneza.

atît prin numarul mare de variante comparate. Die Marchen von Klugen Ratselasern (1928) a lui J. cu fluxul si refluxul lor. Exemplul cercetatorilor finlandezi a fost urmat în scurta vreme de altii si au fost date la iveala un numar impresionant de monografii ale unor naratiuni populare (v. Munca depusa a atins proportii nebanuite. De asemenea. a. Exista însa un numar minim de variante. Cercetatorii au semnalat mereu marele inconvenient provenit din lipsa materialelor din unele tari. O prima cauza a fost penuria materialului folcloric: trebuia mai întîi ca toate tarile în care circula basmele propriu-zise sa dea la iveala repertoriul national din toate tinuturile ~heie. îndeosebi din cele care au constituit o veriga intermediara în procesul de circulatie. sînt monografiile Kaiser und Abt (1923) a lui W. precum si parcelarea în unitati cu un anumit profil epic care vehiculeaza interpretari felurite. Swahn.258 3. Cercetarea). greu de precizat fiindca variaza în functie de vechimea si complexitatea naratiunii. Cele mai de seama. Anderson. pentru ca investigatiile monografice nu au raspuns multumi tor marilor întrebari pe care le pusesera corifeii scolii finlandeze. Acestea trebuie sa provina din toate tinuturile care formeaza în sine o unitate culturala si sa reprezinte toate subtipurile în care s-a ramificat tipul ancestral. O monografie care opereaza cu variante sub numarul limita e destinata de la început a ramîne incompleta. repertoriul unor popoare europene e cunoscut în proportii cu totul insuficiente. Irac) si mai cu seama din Persia. cercetatorii cheltuind zeci de ani cu migala variantelor ce trebuiau traduse din atîtea limbi. de Vries si The tale of Cupid and Psyche (1955) a lui J. Situatia ideala a consemnarii tuturor variantelor de la toti informatorii care le povestesc nu va fi realizata niciodata si ea nici nu e necesara pentru elucid~rea problemelor legate de geneza si raspîndire. Puntea dintre India si Europa a ramas înca necunoscuta datorita lipsei de colectii de povesti din unele tari arabe din Orientul apropiat (Siria. uneori destul de amalgamat. Totusi rezultatele nu rascumpara imensul efort. apoi disecate în elementele componente si analiza te comparativ pe un registru cu sute de claviaturi. pentru ca numai în acest fel se pot întrevedea caile de împrumut si de transmisie. care pot oferi cheia explicativa si pe care trebuie sa le cunoasca cercetatorul monografist. cu conclu- . cît si prin minutiozitatea analizei.

mai întîi ca snoava e cunoscuta în toate provinciile românesti. De aceea. care între timp au disparut fara putinta de a le detecta. Nimic nu-l îndreptateste sa-I considere pe acesta drept forma prima. Turcia). prefacerile si amalgamarile putîndu-se desfasura fara sa lase urme. au iesit la iveala si cîteva variante maghiare si turcesti indicate de Thompson în ultima editie a catalogului tipologic (LXXXVII. ceea ce l-a dus la concluzia eronata ca snoava ar circula ~umai în Transilvania. în folclor procedeul nu _poate avea aceeasi consistenta. dupa cel german (80 variante). rau înteles si aplicat. întrucît aceasta a putut fi precedata de alte forme posibile. ceea ce . pluriepisodice. Bulgaria.259 zii alaturi de realitatea folclorica. Daca în lingvistica rigurozitatea legilor fonetice a permis atari reconstituiri plauzibile cari pot explica filiatiile din marele truncbi indo-european. p. 405). 182--222). alcatuite dintr-un singur episod. Aceasta a dovedit. Anderson despre femeia necredincioasa (Der Schwank vom alten Hildebrand. Reconstituirile au mai pacatuit si în urma criteriului. el a cunoscut abia doua variante românesti. repertoriul românesc fiind al doilea ca marime. de asemenea. 1931). Ion lVIuslea a putut ajunge la 43 variante românesti ale snoavei (LII. dupa cum a ramas problematica reconstituirea formei primare a celor mai simple. deci la prototipul variantelor autentice. iluzorie la naratiunile complexe. prin Germania. în conformitate cu ceea ce atesta particularitatile variantelor maghiare în raport cu cele c~he si germane. Un exemplu elocvent îl ofera monografia lui W. încercarea de a ajunge la reconstituirea prototipului s-a dovedit. în al doilea rînd ca circulatia snoavei din Franta. dar între timp. oricîta prudenta si-ar acumula cercetatorul. între cele 188 variante. întîia creatie a plasmuitorului folcloric în istoria tipului. ca forma prima trebuie sa fi fost cea mai "naturala si mai logica". încît ipoteza filiatiei ucrainieni-români-sîrbi e supusa revizuirii. Procedînd la o ancheta asupra tipului cu ajutorul corespondentilor. tarile slave. Anderson nu cunoscuse nici variantele tarilor din vecinatatea noastra (Ungaria. iar din Ucraina la români si de aici la sîrbi este mult mai verosimila în urma întregirii lant~lui de variante românesti. p. cercetatorul poate merge îndarat pe calea reconstituirilor numai pîna la varianta din care provin cele cunoscute. tara de origine dupa parerea lui Anderson.

deci de la legenda sau povestire la basmul complex si plin de minuni. cu prefacerile inerente circulatiei. nu ofera viziunea întregului ca unitate si a iesit la iveala necesitatea de a porni de la fenomenul viu. fiindca o suma de fapte individuale. abia o parte fiind plasmuiri anume pentru osatura cutarui basm. legende). ca fiecare element narativ a apartinut initial numai unei naratiuni. fiind plasmuit anume pentru contextul respectiv. p. creatorul popular a putut lua aceste elemente din reprezentarile curente (credinte.260 presupune ca primii izvoditori au avut acelasi orizont si aceleasi înclinatii creatoare ca cei contemporani (uneori ca si folcloristul care a judecat faptele dupa ceea ce i se parea lui mai "logic". cu atît . conceptii despre lumea înconjuratoare). oricît ar fi ea de mare. pentru a-i studia legile de transmitere orala. ancorate cu un <.eu în a trece zidul spiritualitatii arhaice. aratînd care este calea fructuoasa a viitoarelor studii monografice despre povestea populara (XVI. poate servi ca punct de plecare în atari elucidari· si cu cît cunostintele în acest domeniu au sporit. iar cu celalalt în lumea ar. Monografiile întreprinse nu au putut aduce însa nici o lumina. sau din relatarile mai simple (povestiri.:apatîn realitatea folclorica.haica. potrivit stadiilor în care se esaloneaza. S-a crezut apoi de catre initiatorii metodei ca dupa ce vor fi studiate monografic tipurile principale. S-a constatat ca nu corespunde realitatii nici ipoteza corifeilor finlandezi. în care si o seama de elemente socotite "veridice" de mentalitatea arhaica au suferit transformari spre neobisnuit si contrastant.-a vazut cît e d~ g. de la basmul din realitatea folclorica. atît de controversata. în genere. de aici poslbilitatea de a fi detectat unde a fost împrumutat din naratiunea originara. Ultimele cercetari. Atare cercetare trebuie îmbinata cu sondarea bazei etnologice si istorice care a generat specia si elementele componente. va putea fi lamurita problema. au adus contributii substantiale la cunoasterea basmului popular. cercetatorii vad ascensiunea de la simplu la complicat. 159-180). Numai o intensa familiarizare cu gîndirea preistorica si cu cea populara. de la cotidian la neobisnuit. asa cum e atestata la primitivi si în preistorie. . 130-142. în conformitate cu rationalismul modern). în fapt. a originii basmului ca specie folclorica.

p. Zorila e boul baltat care "caIatoreste de la apus spre rasarit si ajuta soarelui sa urce pe tarîmul nostru". Murgila are puterea de a face noaptea mai lunga. Ei au fost trei frati care s-au batut de la o camasa facuta de mama lor si cerul i:a despartit pe vecie (LUI. uneori chiar "îi bat. Serila. Ei sînt de obicei barbati. altceva nu-i fac". Au înfatisarea unor oameni obisnuiti sau mari si puternici care se pot face nevazuti. sau "un fel de boi mari si puternici care se lupta amîndoi".. învingînd totdeauna Zorila. Murgila Mit v. înaintea omului" (LXV. Miazanoapte (Miez-de-noapte. îndeosebi Murgila si Zorila sînt aratati ca "niste fla~ai mari.261 Miezila v. p. Pot fi vazuti ca oameni mari si urîti sau momîi felurite. p. îi omoara. Ei au putere numai pîna lacîntatul cocosilor. pe cînd Murgila un bou care "duce luna". fara a se putea ajunge" (LUI. oameni sau animale "mari ca niste clai". Legenda Motan v. Ei calatoresc mereu de la rasarit spre apus. gigantici. fiinte supranaturale sau <fhiar zmei (ibid. cel dintîi seara. 223-224)~ Mai frecyent. Legendele îi înfatiseaza felurit. p. Pisica Murgila (Serila). Cel ce merge foarte repede îi poate ajunge si îl poate vedea pe Miezila "ca o bute hornonaind. Miezila si Zorila sînt încpipuiti ca cei trei purtatori ai conacelor de noapte. al' doilea la miezul noptii si ultimul în zori. dar în alte parti se afirma ca "Zorila si Murgila veniau si furau fetele in zori si-n amurg" (LUI. în timp ce Murgila e sotul lui "care face calea opusa si ajuta soarelui sa coboare pe tarîmul celalalt". îi manînca". 224). p. sau "doi tauri frumosi care se gonesc unul pe altul. 237). pe alocuri însa femei. care cînta 'noaptea prin paduri. hordo. cînd întîlnesc vreun om. hordo. . Miezila si Zorila sînt cunoscuti si sub alte nume: De-eu-seara (De-eu-vreme). Zorila ar fi un bou care poarta soarele. Miezila si Zorila sînt trei luceferi care lumineaza. îl dau jos si încep a rîde. Ei mai sînt închipuiti ca fiinte silvestre cu înfatisari urîte care sperie pe oameni. Murgila. iar Zorila de a lungi ziua. 542). 223). Noptila) si Zori-de-zi. îi sar în spinare. Zorila si Murgila se mai numesc cei doi boi care arunca soarele cu coarnele lor de la apus la rasarit.

apoi cînd se întoarce cu un taciune. . p. 410-419). al doilea "ca-m rag oile în strunga si mieii pin stîna". p. da fiecaruia cîte "o bucat' de carne s-o bucat' de turta". Miez-da-noapte e tot în tacere. dezlegîndu-i. Cel dintîi se vaita "ca rag vacile pin ocoale si ghitaii pin strunga". Da-cu-sara era alergator neîntrecut: "cînd fugea. Miezu-noptii si Zori-de-ziua "ca lui i-era frica sa nu se faca ziua". Cînd se trezesc la ziua. îi leaga de cîte un copac. p. iar De-cusara "era mai mult mort de cînd era legat" (32. Miez-de-noapte si Decatra-ziua. II.262 în basmele fantastice. 302 si 303. întîlneste. mai cu seama în unele variante ale tipurilor 300. Miez-de-noapte avea un auz neobisnuit: "daca pui urechea la pamînt. Petrea Fat-Frumos. aratîndu-Ie ca sînt frati si ca trebuie sa aduca fata împaratului. aud ce este si su pamînt. 42-43). fara sa se întîl~easca unul cu altul. asteptînd sa i se termine camasa începuta. plecat în cautare de foc. mama lor le gateste o camasa din pînza uitata si le da sa manînce mîncare uitata. aud!" ZoriIa-zori-de-zi era ochitor neîntrecut: "eu cîn trag cu arma. fara alta motivare decît "azi nu poti". Calin-Nebunul pleaca spre zarea de foc din departare si leaga pe rînd pe De-cu-sara. si pa pamînt. 278-282). dezlegînd pe Miezila si Zorila (5. Murgila. nu mai misca niminea. umplea burdufu si-i dadea drumu tot vie". Cînd împaratul anunta ca i s-a furat fata. Crîncu îi leaga pe rînd. 330-333). Miezila si Zorila apar în rolul lor de a purta cele trei etape ale noptii si protagonistul basmului îi leaga pentru a lungi noaptea. Crîncu. p. întrucît el a prins-o cazînd din vazduh (5. La înapoiere. cerînd "ceva sa manînc si eu sa ma duc sa-m vaz de serviciu meu". dacînd eu. daca e o lacusta pa toarta cerului. dar Petrea Fat Frumos se duce pîna la vîlva taia zarita din vîrful copacului si se întoarce cu foc. încît fieca~e adoarme pe rîn'd. singurii în stare sa readuca fata furata de diavol sau zmeu. vînatorul codrului pleaca sa aduca foc din muntele departat si e oprit pe rînd de De-cu-sara. pîna ce mama lor îi împaca. l-am facut praf!" Cei trei izbutesc sa scoata fata de la diavol fara sa-i simta si Da-cu-sara o ia de sotie. o mulgea încît nu simtea. I. îi dezleaga pe cei trei (60. III. o jîpuia. în chip similar. pe rînd pe MieziIa-miez-denoapte si pe Zorila-zori-de-ziua carora le cere foc si fiindca nu au. si cînd oi trage cu arma. prindea capra din fuga cea mai mare. Ei mai apar si ca trei frati îndemînatici. se iau la bataie. Ei vin pe rînd la mama lor.

. 288 *). p. ramînînd urmasul împaratului (79. omoara zmeii si elibereaza cele trei fete ale împaratului.a. ci mai de graba de plîns" (47. în basmele despre animale. va primi fata lui de s~tie. Ei sînt trei frati. iar ciuveiele (berbinti. Zorila coboara dupa fetele furate pe tarîmul de jos. SariIa. pleaca el. Murgila. în unele legende-snoava. Se multumeste sa-si alunge fratii (86. revine cu fetele care sînt scoase cu "leaganul" de ceilalti frati. elibereaza· pe rînd stelele. LXXIX. dar el e lasat acolo. Aripa-frumoasa se lupta pe rînd cu zmeii la pod. într-o varianta moldoveneasca a basmului Ar 301 B.umit si Aripa-frumoasa). pe cînd "la tîrg nu-i de noi de trei. Miezila si Zarila sînt trei frati cate îndeplinesc rolurile lui Strîmba-Lemne. 'Miezila si Zorila îndeplinesc atributiile altor personaje. Musca. p. e scos de un corb si devine mostenitorul tronului. p. Fiindca numai Zorila era nazdravan. luna si soarele si cei trei frati primesc de sotii fetele împaratului (60. e pedepsita. E scos de o pajura careia i-a salvat puii de la balaur si îsi gaseste fiul porcar iar sotia gainareasa. 67-81). omoara zmeii. în alta varianta.. Ei pleaca în cautarea celor trei fete ale împaratului. p. Laudîndu-se catre un tîntar ca face oamenii sa se palmuiasca. 99-107). Zorila înfrînge pe zmei si revine cu cheia raiului si lumina soarelui. dar ea scapa si ei se palmuiesc. 372. Miezila la miezul noptii si Zorila dimineata (acesta p. fiind parasit de De-cu-seara si Miez-de-noapte. Sfarma-Piatra si a eroului principal din celelalte variante. furate de zmei. 49-63). laudarosenia m. cei trei frati.2~ ~ Prin extensiune. e zdrobita de om. p. iar cel ~are izbîndeste. Sarila coboara pe tarîmul celalalt. galeti s. se arata ca m. Serila nascut seara. p. acestia dau cu palma s-o omoare. 371). unde femeile "nu spala blidele cu zilele. 374). "Rîd de ma prapadesc. în alta varianta. Miezila si Zorila sînt trimisi de împarat sa-i aduca ch~ia raiului si lumin~ soarelui. Ele prefera satele de munte. III. 72-77). patru ori pe zi te dau afara din casa" (ibid. budeie.) nu le spala cu saptamînile din casa nu te scot niciodata". dovedind ca bîzîie "nu de rîs. pîna ce mi se umfla ochii. Iata de ce sînt asa de înholbata" (47. alungîndu-i pe cei doi frati tradatori (3. SariIa. care pleaca sa readuca constelatiile furate. însotit de Miezila cu conditia "sa nu-l puie la nimica greu". ar avea ochii holbati de prea mult rîs: se pune pe obrazul oamenilor. p.

III. LXXXIII. de unde ia toti sacii cu bani (18.. 62). în casa unui popa zgîrcit.Degetel etc. în formulele initiale. 499. m. (AT 302). caci ea v-a omorît barbatii vostri si feciorii mei" (60.Mai . Pentru ca eroul sa poata ajunge în împaratia Arapuschii. adapostindu-se dupa o ciuperca. p. III. 547). 1228). Eroul mic cît bobul . 31. Puterile zmeului se afla cu totul rar în doua m. apare întîmplator si în ul}e~me / propriu-zise..mincinos cine nu crede" (41.. uneori e invocata drept marturie a pseudoveracitatii: "De cînd se scria musca pe perete . p. Pitic). o turma de oi si o cireada de vaci în m. (AT 700) . Ca sa spioneze zmeoaica ai carei fii i-a ucis în lupta.se preface în m. pentru a iesi din încurca. se preface m. dîndu-se de trei ori peste cap.744. 80). . I. p. la sfatul ciocîrlanului pe care încaleca (85. "S-a dat Michiduta de trei ori peste cap si s-a facut musculita". acestea locuind într-o rata etc.. Dragi nurorilor mele! prindeti musca aceea. v. "si se baga pe gaura de la încuietoare si începu a zbura . p. asezîndu-i-se pe nas (LXXXIII. 387). eroul se preface m. p. p. pe care le vîra într-un corn si îl da drept simbrie servitorului care i-a pascut 9 iepe (52. Cu totul sporadic. p. (60.tura. . Apoi intra în gîtul unul lup pe care îl tortureaza. p. de unde sperie o ceata de hoti. Dumnezeu preface o hergihelie de cai.264 M. 51). joaca rolul albinei de a-l ajuta pe erou sa ghiceasca fata cea mai mica a zmeului dintre cele trei.

. N. Cere simbrie numai un mînz "flotocos si alb ca oaia" care avea aripi ascunse în par. a trebuit sa fuga dinaintea tatarilor în cetatea Cetatuia. Silit de multimea tatarilor sa fuga. N. tatarii au fost alungati de oastea lui N. La un nou atac. folosind formule de recunoastere. 3. . 'Tatarii navalitori si-au pus tabara chiar în albia secata. La tîrgul de Sîntilie din Cîmpulung organizeaza masacrul tatarilor veniti ca de obicei dupa prada (66.-53). înfatisat de legende dreptîntemeietorul Tarii Românesti. crezînd ca e o cetate în fata lor. Fiindca Dîmbovita avea apele mari.p.V.V. avînd caii potcoviti "cu potcoavele d-andaratele" si-i alunga.V. spargînd pieile si au pierit înecati toti. Totusi. Gemenea.V. Din cetatile Jidova si Gradiste. A venit din tara Fagarasului peste munti cu o ceata de voinici sa alunge tatarii. Titarii.. înecîndu-i pe toti (ibid. gemînd lînga satul numit. alungîndu-i peste granita (65. p. N. 48. 59-63). Se stabileste la Cîmpulung si nu se mai întoarce la Fagaras. 67-80). 1.V. Cu acestia ataca din nou pe tatari. iar el a trecut muntii. N. a întins peste ea un pod de piei de bivol si s-a adapostit cu oastea la Cetatuia (66. 50-'-51). se înalta în aer cu calul nazdravan si readuce oastea asupra lor. si-a ascuns sotia dupa o stînca pe malul Dîmbovitei. Alta data. precum si haiducii închisi în te~nite. iar N. p. au atacat digul. construieste un dig puternic din piei de bivol prin care a "oprit toata apa Dîmbovitei". de atunci.' .. p.V. iar peste lac a întins un pod de piei de bivolla casele sotiei din Malu Doamnei. dar N.V. Tatarii au gasit ascunzisul ei si doamna s-a aruncat în Dîmbovita. a construit un zid prin care a barat Dîmbovita la Cetateni.N Negru Voda. nu poate rezista repetatelor atacuri ale acestora si intra sluga la un crai de peste munti ca sa-i pazeasca herghelia de iepe. N. A purtat multe razboaie ctl tatarii. Simtind alta data ca tatarii înainteaza pe cursul Dîmbovitei.V. a ridicat st~vilarele. stînca numindu-se de atunci Piscul . Uneori. tatarii erau sa-I prinda. în timFml noptii. 2. .

5. Multe legende povestesc chinurile si moartea tragica a sotiei lui N. Furesti. 60). biserica din Dragoslavele. 54-55). Cînd au venit moldovenii cu oastea sa le elibereze. p. S-a înecat în vreme ce se scalda cu voia lui N. 51). a ordonat distrugerea bisericii Sîn-Nicoara. p. p. 63). Acolo a taiat pe paharnicul care îl radea fiindca i-a cerut sîmbria tocmai în pribegie.V. Ca sa nu fie prinsa de tatari. (68.V. a facut un tîrg "de scule femeiesti.. N. zidita de sotia lui. iar la întoarcere i-a taiat. 64-82).V. p. p. N.V. apoi manastirea Negru Voda si cetatea din Cîmpulung. 7. manastirea Vieras. 238-239). dincoace de brazda Moldovei.. (68.. scotîndu-Ie boabele din gusi pentru a le semana (65. i se atribuie o sumedenie de întemeieri de sate prin danii: Botesti. 47-48). 55-56). iar din Coltul Doamnei deasupra acelei vai s-a aruncat cînd i s-a parut ca sotul ei a fost omorît de tatari (ibid.V. Ea a construit O biserica "de legea ei" în absenta lui N. N. punînd tunurile în bataie înainte de a fi terminata (66. p. cetatea din Rucar etc. a adus porumbul din Tara Ungureasca printr-o stratagema: s-a dus acolo cu o suta de curcani pe care i-a îndopat cu porumb. p.V. s<. 31). Ca sa populeze tara dupa ce a alungat pe tatari. Negresti. . femeile n-au mai vrut sa plece de la sotii lor (65. Ea îsi avea locuinta în muntele Doamnele. Alta data. Zgriptestî. în toponimiaregiuniiArges-Dîmbovitase întîlnesc mai multe denumiri cu N.V. p.266 Doamnei (ibid. 66-67) . 56-60.hitulsi palatul din Cetateni. 77-78).V.. Priboieni. Tiganesti. Aflînd de întoarcerea lui. i-a dat hrisov de stapînire asupra satului (39. p. p. 4.V. N. 67-85). ca rasplata. numit de atunci Valea Doamnei. Dobresti. N. ca sa vie femei din Moldova". p. ea fuge si se îneaca în Rîul Doamnei în dreptul satului numit de atunci Domnesti (99. în toiul tîrgului. p. a fugit spre Banat si a poposit în Obîrsia-Closani. voinicii s-au repezit si si-au luat neveste moldovence. de un'de vorbea cu sotul din cetate' "prin ajutorul buciumului" (ibid. (66. manastirea Tataresti de pe Teleorman (66. 6. XIX-41). 65. Lui N. cetatea di~ Dragoslavele.p. Mai numeroase sînt constructiile ce i se atribuie: cetatea si palatul de la Cetatuia. Un om l-a trecut în spate "legat la oichi" peste apele Cernei si. 51.V. VI. p. 232). biserica din Corbi. p. în Domnesti si-a facut conac în trecerile sale de la Cîmpulung la Curtea de Arges (66. cetatuia din Schitu-G~lesti (65. ea a fugit pe un afluent al Dîmbovitei.

De la N. p. ca sa nu se cunoasca". dar Mircea îi arata dovezile de frate si e gratiat (65. în pestera din cetatea lui N.V. Dar locul unde sînt ascunse "nimeni nu-l poate sti" (65. p. iar în clopotnita din Schitu din Cetate "au fost comori". "a pus oale cu bani si peste ele a tencuit. în cuta din cetatea lui N. 9.267 8.V. N. 69-74). vrea sa-I spînzure. dispune sa ia o parte din turma.V. De asemenea.V.V. N. 83-84). Cînd N. iar doua sa le dea stapînilor.V. "sunt ascunse comorile lui Negru Voda: felurite odoare. pietre scumpe. acestia se revolta si Mircea îi decapiteaza. ar fi ramas multe comori. a avut frate pe Mircea Ciobanasul. fara sa-I cunoasca. mai multe care de bani". . ascunse înca în pamînt.

Cel mai mic scapa dupa sfaturile o. La sfatul ei. Ducîndu-se la biserica. în basmele despre animale. dar a cerut în schimb de la Dumnezeu ca atunci cînd va lovi ciobanul cu piciorul. q. Dumnezeu si Sf. Un om sarac pleaca în lume cu o o. apoi moare (4. 532-533). o. Petre (Ar 301 B).la strunga. Cîteva variante ale tipului AT 123 au ca protagonista o. O. III. e nazdravana si închide usa bordeiului în care se afla cele doua miele. pe care ea "le mulgea. oaia ramase îndata grea". acesta sa moara. vulpea îl obliga sa jure. el o înjura si ea devine însarcinata. rîde de diavolul ce întindea pielea cu dintii ca sa poata scrie pacatele oamenilor si devine si el pacatos. unde ramîne prins (12.366367). p. desi stia ca atunci ea va muri. el sedea numai ca un sfînt" (52. seamana pe lunca oasele mielului mîncat si acestea se prefac într-o turma mare. Naste un copil nazdravan. O. r . O. Ciobanul îi zice "bîr. o. nazdravana nu mai vrea sa vîre o. o. 1174). acesta cere sa-i învie si fratii de cruce. oaie si îi dete cu piciorul. Peste noua luni. 128-130). care nu i-a fatat sapte ani. singura le pastea. 1. 56-60). naste un baiat nazdravan. în basme. Cînd lupul vrea sa o manînce. Un om lasa în padure o. Dumnezeu nu s-a învoit. vroia la început sa dea o vadra de' lapte. p. o o. apare sporadic. Fiindca lauda toate lunile (Ar 503). Uneori. Fiutu Oii (60. Il învie întîi pe Petru. aceasta frige pe cei doi frati mai mari (AT 1137). lasînd ciobanul sa fie mai mare _peste ele (52. p. o. Cînd ajunge cu turma la Mama Padurii. Zmeii îl omoara. cu laba într-o despicatura. vede "batista picata cu sînge" si pleaca în cautarea lor. p. devine nazdravana si e înconjurata de o turma mare de o. se prinde frate de cruce cu vulpea si cu lupul. cerîndu-Ie sa deschida numai la vorbele ei (86. Dupa o legenda. dimpreuna cu Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. p. ramîne în urma de turma. a baiatului într-una nazdravana.o Oaie. singura facea brînza. p. 1192). p. Ea are "trei fete (oite)" care deschideau usa numai la vorbele ei (35. îi învie si pe ei. Petru prefac unicao. 88).

I. ascunzîndu-se în piele de berbec. apoi revine la sihastru. berbecel' . cu lîna de aur (AT 1137). p. Dracul (zmeul) momeste copiii la curtile lui ca sa le dea în schimb pe turma lor niste o. tigaie. 1162-1163).346). p. le aduna si contribuie la învierea lui (5. apoi îndeplineste sarcinile grele primite de stapîn (v. IV. 37-40). Petru calatori îi îndeplinesc dorinta. caci mergînd la locul indicat. ale unui sihastru. Pentru ca fratele mai mic a ridicat în brate o. afla "o turma mare de oi si numa a lui îs oile" (5. p. O. p. iar cînd Mama Padurii face un lup de fier din firul ei de par. Unul din fratii saraci doreste sa aiba o turma de o. fiind ciugulita de un cocos.. ramîn prinsi de el (AT 571).269 nazdravane. p. p. nazdravana îsi hraneste stapînul. Copilul fugit cu sora-sa în padure de tatal canibal bea apa dintr-o urma de berbec si se preface în berbec. Drept recunostinta. baiatul pleaca cu berbecele. II. (AT 750 D). 481). în alta varianta. p. o pierde la un popas. Dar fiindca ciobanul nu este ospitalier cu binefacatorii lui. în unele variante ale basmului AT 563. scuturînd din ureche "o masa si i-o dat de baut si de mîncat la stapînu-su". p. învie. p. actantii din basm sînt metamorfozati în miei sau berbeci. Temporar. Ciobanul ramîne cu bîta în mîna si cu buzele umflate" (60. 1193).. p. Dupa ce sora-sa este înecata de o servitoare care îi ia locul. o. 502-506). Pentru ca i-a pascut o. berbecul îi ducea copilul în coarne ca sa-I alapteze (52. Dumnezeu si Si. Cel mai mic scapa vîrîndu-se în pielea unui berbec (5. aceasta îl ajuta sa aduca Iarba si apa de pe lumea cealalta si e rasplatit de stapînul lor cu cornul abundentei (84.. sihastrul îl daruieste pe baiat cu cornul din care vor iesi cirezi de vite (ibid. Abia cînd rîde fata împaratului care nu mai rîsese pîna atunci. scoate numai aur din el. II. decapitate care se prinde la loc si o. împreuna cu celelalte animale nazdravane rapune balaurul din fîntîna (AT 300). Fiindca un berbec îi omoara cocosul. Probele petirii). Un baiat izbuteste sa pasca cele trei o.. o. 74).. II. Dumnezeu darui este omului sarac un miel care la comanda "scutura-te. . dar toti cîti îi ating lîna.. 1023-1024). o. se lupta cu el si omul se întoarce teafar cu turma (ibid. 198-207). din lîna lui numai aur" (5. 1232-1235). se desfac toti cei lipiti de berbec (52.. fiindca saruta capul o. Baiatul care a slujit un an de zile pe o mîna de orz. îl duce în lume. Cînd stapînul este taiat în bucati. "oile sbrr! se fac cioare si se înalta în vazduh . din copilul ars sare o scînteie în tarîte si o.

o.270 care le-a mîncat. Ochila v. 84-85). le cînta din fluierul fermecat încît joaca tot timpul în loc sa pasca. . Dascalul îl duce pe preot cu sila la biserica si îl arunca jos. Cîine Oglinda. rasar din ei "doi brazi de aur". Dupa ce au fost îngropati. iar acestea arse. p. Un mat al mielului se preface în copil (ibid. îi ordona sa-I jupoaie. putea vedea cele mai îndepartate lucruri si fiinte. fuge (S.. p. ' . brazii sînt taiati si prefacuti în scînduri. De la ea. tiganul crede ca vrea sa-I bea si o omoara cu ciocanul (S. Tiganul a primit de la nas o o. Fata împaratului poseda o o. pe care o duce de coada. si le asaza alternativ cu spinarea deasupra si dedesubt (S. mama vitrega are o o. o. îngrozit. La instigarea impostoarei. Ca sa faca stapînului o carare cu o calcatura moale si una tare.nici sub luna. 5839). vazute sau nevazute. . Doua scîntei sar în faina si o. care îi arata pe cea mai frumoasa femeie (AT 403. cu puteri miraculoase se întîlneste în cîteva basme fantastice. 3000). are puterea ·de a chema patru zmei care îl slujesc pe stapînul ei. Cînd o. în care IV. . Uneori. Doi hoti vor sa fure tapul popii si banii din biserica. Popa. care o manînca a fatat "un berbecut si o mieluta cu lîn~le de aur". 709). împarateasa afla ca N aranza "seaman pe lume n-are . Baiatul . începe sa behaie de durere. 517). Cînd e trimis sa le pasca în interiorul unui loc îngradit cu zid. Pacala le taie si le arunca peste zid. 108-114). p. p. nici sub soare 1" Dupa ce e crutata de calau si primita de zmei ca sora lor. a nascut un miel cu lîna de aur.. crezînd ca e complicele cuberbecul. p. 72-73). Hotul. Pacala taie o. v. Vitrega afla de la o. În snoave Pacala cioban la o. Cel mai adesea. O. o preface în pasare (42. îi da împaratesei acelasi raspuns (89. pe care i~o daruise o zîna la nastere (81. Acestia sînt taiati. Copiii cu parul de aur în peripetiile lor (AT 707) sufera si metamorfozarea în miei. 1024). dar din do~a' bucatele de mate scapate pe apa se nasc iarasi "un baietas si o fetita cu parul de aur" (99. Probele petirii). Tovarasii nazdravani Ogar v. 5860). ca fata persecutata a scapat de la moarte si are un copil. Ea poate arata unde se ascunde petitorul (AT 329. oaia îl va bea. Un român îi spune ca daca o va chinui.

într-o Iadita de sub prag "se afla trei oua. se uita la nevoie în ea si cei patru zmei apar dintr-odata pentru a-i îndeplini orice dorinta (18. apare ca personaj principal. se asaza pe vatra focului. 148). Dupa o legenda. Balaurul intrat în tînara sotie (AT 507) a lasat în ea trei o. Cînd înnopteaza în casa straina. pe vatra. p. Acele oua sînt puterile mele" (3. 522). nazdravan era închis într-o lada. apoi rata si ia cele doua o. explodeaza. Saves ajunge într-o tara unde o. explodeaza si e socotit de acesta detunatura de tun (5. puterile zmeului (AT 302) se afla în o. Dintre cei trei frati care petesc pe fata împaratului. I. "ce arata pe cine doreai" (41. p.271 a primit-o de la nasul sau Hai-Hai din fîntîna (AT 325). orbindu-l cu cenusa (5. Ou.nist sa-i aduca o. aceasta se preface într-un "munte rîpos" (LXXXIII. (v. "Pe locul cela s-a facut tîrg asa de frumos si o împaratie mare" (52. o. Cînd arunca o. salvînd cei doi soti (86. un pieptene si o o. înapoia lor. 140). alaturi de alte animale.991). o. Puteri). p. Uneori. e în stare sa ia toata puterea voinicului. pornite în calatorie (AT 130 si 210). cu care îsi încarcase corabia tot atît aur de la împaratul acelei tari (33. un o. p. o. p. iar la venirea proprietarului. dispare blestemul. p. sporadic. din care s-ar fi nascut balauri. la miei (ibid. era necunoscuta si oamenii "ca sa se oglindeasca aveau în casa cîte-un ciubar plin cu apa". în alt basm aromân. Dar o. I. în unele variante. Alta o. Un om care-i stia însusirile. Aripa-frumoasa afla ca este un "viteaz mai mare" ca el. Saves primeste pentru o.73). p. fratele este momit de soacra asasina (AT 707) sa aduca. unde a fugit sotia în piele de broasca (AT 402). 411). împaratul îl trimite pe protago. ' în basmele despre animale. se poate transforma în obstacol. p. si o. Cînd eroina trînteste unul de pamînt.20). lupul sare pe fereastra si se apropie de el. între altele.. l-a scos din lada si o. p. 77). sare din lada în capul împara- .141). unul avea o o. de aur. Eroul spinteca boul nazdravan.420). Piticul frate de cruce le scoate. fugarii fura din casa zmeului un urcior. în basme. "s-a facut apoi soarele p~ cer" (52! p. p.n. o. o.356). doar "îti arata o oglinda si-ti ia puterile si frumsetea" (60. contine blestemul care a prefacut orasul întreg într-o moara. Baba coace o. p. Pentru a-i lua sotia frumoasa. III. I. 40-43). într-un basm aromâ.

o vinit tri oameni de fier: Ce-i. babei. luat de la niste copii care se certau pentru el. p. Gaina nazdravana oua în fiecare zi si o. p. apoi un o. omorîndu-l pe loc (LXXXIII. fermecat din porumb preface zmeoaica în femeie obisnuita (52.426-427). _ în povestea cumulativa AT 2022 B.p.992). scumpe sau de diamant (AT 567 v. deoarece aflase ca tatal baiatului era fratele lui si suma reprezenta partea lui de mostenire (82. p. îi sta gata calul însauat. p. gasit. Voinicul plecat dupa Ileana Cosînzeana primeste un o. . p. ~i. 95-98). "Cînd 1-0 aruncat. tiganul cloceste unbostan despre care i s-a spus ca ar fi o. bostanul se rostogoleste pe coasta si stîrneste un iepure dintr-o tufa: tiganul crede ca a fost mînzul iesit din o. învîrtea . Se îmbogateste succesiv. Finul refuza o. Unui flacau îi vine norocul printr-un o. Acesta îl duce înapoi si-l pune sub closca. vite pe car~ le da apoi ca dar finulul la nunta acestuia (52. p. Ridicîndu-se de pe el. în snoave. 429). 139). scroafa. I.140). stigletul si fîntîna (52.. gata cu palosul si hainele de aur" (7. Gaina). în care se afla un cal nazdravan si haine (7.. 411). între degete.419). 280). p. de cal. stapîne Constantine?" (5. primit ca dar de la nas. clocit de el (52. Iepurele nazdravan învata pe stapînul lui sa arunce în sus o. Batrînul daruieste voinicului un o. copacul. Un boier ofera o suma enorma pentru el. de aur "cînd îl. O.272 tului. de argint. din puica iesita ~gonisind porci. p. Aceasta începe sa-I boceasca si i se asociaza la bocit pe rînd poarta. soarecele sparge o.

Îl trece peste apa numai pe al treilea care nu promite. La urma. dîndu-i sarcini grele (v. "pe muntii cei mai înalti" (44. O p. Apoi amîndoua fug de la curtile p. cutea si pieptenele ce se fac codru. e pasarea puternica din basmele fantastice. p~ îi urmareste. II. . p. 154). Ei adulmeca înaintea lupului care n-ar avea Ihiros~ împartindu-si apoi prada (52. Vulturii singuri se pot ridica pîna la vîntul turbat. pe care eale îndeplineste cu ajutorul sotului. iar mama lor i-a blestemat sa se prefaca în p.-p. care însa îi doboara. uriasa are copii cu un zmeu. p. I. fiindca izbutit sa fure crucea de la "fîntîna lui Iordan". peria si naframa.320). Cînd acesta se însoara. sa se dea în vileag: "eu aicea fac fete frumoase si feciori frumosi" (5. Se împrieteneste cu fata p~ cu care apoi fuge (7. Aceasta le urmareste. Dupa legende. într-un basm despre animale.. se înduioseaza si-i binecuvînta sa traiasca în pace (52. p. "ca si eu voi avea copiii mei" (52. are o fata care se împrieteneste cu o fata fugita de fratele sau ce vroia s-o ia de nevasta. Hamesiti de foame. la urma un copil cu un pamîntean pe care îl iubea mai mult decît pe ceilalti. p. O p.443). stînca si apa. dar ei arunca peria. mîncau aluatul de pe lopata. aducînd cu ei turbarea pe pamînt (ibid. p. vulturul îsi îneaca cei doi pui cînd îi promit ca ei îl vor trece peste apa cînd va fi batrîn (AT 244 C*). 444-445). O p. Sarcini de pierzanie). p. La curtile p. cînd ajunge la 30 de ani. reîntinerind (LIII. p. Initial au fost copiii unei vaduve. 144). f~garele arunca cutea. se aciueaza o' fata fugita de frafele incestuos. Scapate de urmarire.443). ea nu mai îmbatrîneste niciodata.293). fug amîndoi. 113-123). se duce si se scalda în Iordan.. CI. Ea izbuteste sa rapeasca fete si sa le duca la mari departari. fata.p Pajura. îi persecuta sotia. p. P. din slujba unei babe fura o fata de împarat pe care o va elibera eroul care o sileste pe p. P.

152). scoate de pe tarîmul de jos eroul lasat acolo de ortacii infideli (AT 301 B). 140). La fiecare întoarcere a capului. daruindu-i un mînz nazdravan "de la iapa babei de la Breaza" (42.128) etc. vulturul îl duce pe Trifon habauculla tatal serpilor. Cel mai adesea. p. 87). Din ele . diavolul se preface si în vultur <ca sa poata urmari pe fostul ucenic prefacut în porumbel (LXXXIII. îl scoate pe tarîmul de sus. apoi se îneaca si ea. p. p. în alt basm.552). într-o varianta a basmului AT 325. ~. p. 490). Uneori. II. III. Sileste pe un om sa-I duca acasa si sa-I hraneasca. Drept rasplata. 3-4). p. p.sau si din pulpe si de la subtiori . p. 1. 378). pîna ce devine mare si e petita de fiul unui împarat (59. arunca în fîntîna pe cealalta. 18 burdufuri cu apa si 30 berbeci (61. dupa ce i-a pregatit o merinde fabuloasa: 12 care de carne si 12 cuptoare de pîine (79. printre animalele-cumnati (AT 552) se întîlneste si vulturul care îi arata unde se afla nevasta furata de zmeu (60. P. p. Fiindca i-a dat de mîncare un bou. Trei vulturi previn pe tovarasul mirelui de nenorocirile ce îl asteapta (AT 516. 45-46).scoata carul (LXXXII.cresc doi paltini (LXXXIII. 969). la dorinta. p. ·c . p. unde o creste alaturea de puii lui.si de atunci ar fi ramas corpul omenesc cu atari adîncituri. în mai multe basme.ce plîngea si o duce în cuibul sau. In chip similar îl ultima si eroul la lipeste la loc un fluier de aur (52. sfatuindu-1 sa ceara "margeaua de dupa masea" care de asemenea îi îndeplinea orice dorinta (60. vomita bucaturaduce pe Solomon si-ocer. p. eroul îi da cîte o daraba de carne sau pîine. p. p. îl duce în împaratia lui unde îi da "nuca seaca dintre capatîie". din care pot iesi. 703). 12. Un vultur rapeste o fetita . p. în vultur se afla ascunse puterile zmeului (AT 302). Rareori. el hraneste un copil lepadat într-un pom pîna devine flacau (LXXXIII. 87). p. sau un inel care îi îndeplineste orice dorinta (5. mai rasplateste pe erou pentru uciderea balaurului ce-Î mînca puii. se termina proviziile si eroul îsi taie o bucata din talpile picioarelor . Eroul omoara balaurul care îi mînca întotdeauna puii si drept rasplata. II. mîncîndu-i toate vitele. sau ca sa se poata coborî prin turnul înalt care a crescut în jurul copilului promis lui ("nestiutul" de acasa) pentru ca i-a ajutat tatalui s3. 224). p. 81). p. 194). vulturul apare ca auxiliar de seama al eroului.274 p. Aproape de iesire. p.21-30). cirezi de vite (85. Vilis viteazul îl învinge cu usurinta (81. Un vultur urias ramîne singurul supravietuitor dintr-un razboi cumplit al animalelor (AT 537). de unde ia(79. Uneori.

cunoscut si sub alte nume: Pepelea. Erou predilect al snoavelor românesti. P. Fratii revin si duc comoara. Uneori. întruchipeaza istetimea populara: omul inteligent. La moara Ilenei Cosînzenei p. a caror înlantuire are o slaba intentie biografica. în jurul lui P. 1. tot la doua saptamîni opt pajure uriase si se lasau din zbor la moara din prapastii. singura mostenire a celor trei frati. p. Doar episodul cu împartirea mostenirii parintesti ocupa locul prim în însiruirea naratiunilor. II. II. 172).82). p. O p. p. iar cînd aceasta e readusa la curtea tatalui. desi pe alocuri e înlocuit cu cel despre cei trei frati orfani în cautarea unui stapîn. 212). O p. ajutîndu-i sa scape de oprimari sau razbunîndu-i fara crutare. p. apoi spioneaza din zbor manevrele armatei ce vrea sa elibereze fata si o ataca cu bolo' vani (5. El e corespondentul în snoave al lui Fat-Frumos din basmele fantastice. deoarece ele pot circula si independent. e omorîta cu o buruiana (52.956). Decid sa construiasca cîte un grajd si' în care va intra vaca. tot vulturul îl sfatuieste cum sa o recapete. Aci li se punea la fiecare pe spate cîte patru saci plini cu faina. Ciclul P. (5. 14). Vulturul rasplateste pe erou cu o pana miraculoasa care îi îndeplineste orice dorinta (AT 449). Apoi se înaltau în sus si duceau faina la palaturile Ilenei" (59~ p. lup si urs. prefacîndu-1 în mît (5. El vinde vaca unui copac pe care îl taie si gaseste la radacina lui o comoara din care ia numai pretul vacii. P. 1143). "veneau de la curtile Ilenei. La urma. face doar un umbrar de frunze si vaca e atrasa de acestea. 3000) începe de obicei cu împartirea unei vaci. p. vulturul ajuta Cenusereasa sa aleaga sacul de bob (79. Cei doi frati îsi fac grajduri de bîrne. Iana:. mai rar Ivan în Moldova. Cînd macinisul era gata. cu inima deschisa si în acelasi timp abil sa faca fata situatiilor critice.275 Un vultur rapeste pe rînd copiii împaratesei pe care-i ducea la vizuina lui (82. asa cum le consemneaza culegerile de snoave. rapeste fata unui împarat pentru stapînul ei. vulturul schiop e calauza sotiei care îsi cauta sotul (AT 425) pîna la curtile acestuia (52. duc faina. în Transilvania.221-229). s-au ciclizat o seama de episoade. El partineste pe cei asupriti. vine mereu sa manînce pe un flacau. ea o rapeste iarasi în zbor.' la acela va ramînea. Incidental. ajutata de vulpe. Pacala. p. împart galbenii cu . Cînd sotia necredincioasa i-o da ibovnicului care îl preface în cîine. dar e învinsa de o paunita.

spunînd ca :se numeste "Singur eu" si scapa de razbunarea celorlalti care. . rupîndu-si barba si hainele.. sau jupoaie vitele si le întinde pieile. E trimis la dmp cu o pîine si un cas din care sa manînce.învinuiti ca i-au schimbat grîul cu cenusa. Acesta îi spioneaza de la fereastra si P. el le taie si le arunca peste zid. rupîndu-i un picior. Trimis apoi la razboi. sluga pierzînd si sîmbria. apoi lipeste ia loc coaja. Popa îl trimite în padure dupa lemne. apoi da cu o bîta în capul preotesei. dar sa le aduca întregi: P. la ale carui sunete joaca atît oamenii. P. batjocoreste pe cei doi frati ai lui P. intra servitor la un bogat ca sa-i pazeasca caprele. Ca sa . În alte variante. încît joaca mereu. lovindu-i cu calul popii care moare din izbituri si e adus în spate acasa.arate voioase. scapa rîsnita (usa). le scobeste miezul.celui care se va supara. Preoteasa joaca si ea în pod pîna cade si moare.276 banita împrumutata de la popa. apoi îl anina în pomul vecinului. Trimis -cu oile sa le pasca "peste zid". la poalele caruia vin niste hoti sau negustori. el omoara dusmanii. omorînd-o. parînd ca vor sa rîda. P. P. îl asaza pe o scîndura sa pluteasca. P. Acesta îl pune sa-i faca un pod de la biserica pîna acasa cu o calcatura moale :si una tare. de unde e doborît cu o lovitura. lasînd bogatiile sau prada pe care le iau cei trei frati. orbeste pe un drac. îl omoara. apoi cu caprele popii. . Popa mîngîindu-l. taie oile (sau caprele) si le asaza alternativ cu :spinarea în sus sau dedesupt. P. Niste vînatori de rate îl împusca si popa cade în apa. e trimis apoi la moara dracilor cu saci -de cenusa sa-i aduca faina. cum cerea stapînul. Vecinul crede ca l-a omorît el si îl pune pe popa în caruta unui pescar (AT 1537). Acesta îl arunca jos si. ia sacul de tamîie pe care îl aprinde dupa ye se desparte de frati. îi înlatura o bîta si calul mort cade pe . P. Se apuca si elIa joc.el. îi prinde la jug si aduce cu ei carul. Apoi intra sluga la un popa care. Dumnezeu îl rasplateste cu un fluier sau cimpoi miraculos. cei de jos fug speriati. crezînd ca l-a omorît el. iace instructie cu porcii. îi dau faina în loc. sau le cînta din fluier. P. Noaptea -o petrec într-un copac din padure. Popa îl lasa sa faca ce face vecinul. Popa care îl pîndea dintr-un maracine. luînd cu sine rîsnita sau usa casei. el descopera casa :spargînd tiglele. unde e proptit în bîte. 'Cei trei frati fug. P. P. le taie parte din buza. cît si animalele (AT 592). în unele variante. facînd învoiala ·cu ei ca sa i se taie nasul (sau trei fîsii de piele pe spinare) . un lup si un urs îi manînca boii. P.

conflictul cu satenii a izbucnit de la vaca de lemn a lui P. el taie cei doi cîini cu acest nume si îi vîra în supa. care cade jos. apoi se razbuna pe P. îi sperie . îi taie nasul (sau trei fîsii de pe spinare). se vîra în sacul. fiindca nu fereste. pe care au ars-o. se preface mort ca sa vada ce zice lumea (sau ca sa scape de Tîndala cu care trebuia sa mparta banii). un boier îi palmuieste sotia. P. în apa. P. iar el se substituie miresei si noaptea fuge. Ca sa se razbuJ?-e. Oamenii din sat. dar sînt batuti. spargîndu-i un buboi din cap si sotia îl alunga. e trimis sa împrastie gunoiul din car acolo unde se va opri cîinele. P.. Apoi îsi ia a doua sotie. arunca tot gunoiul în apa_ Ca sa scape de el. dar sînt batuti si decid sa-I arunce pe P.277 P. Noaptea. satenii i-O' taie. îl umple cu muschi alb. Primeste apoi ordin sa "curete" copilul în fasa. Cînd îl vad pe alta ulita cu o turma de oi (sau ciurda de vaci). acesta schimba locul cu vacarul. satenii îl vîra într-un sac sa-I înece. Taranii pleaca si ei cu excremente la tîrg. în care sa nu lipseasca patrunjel si marar. i-a facut o seama de lucruri pe dos (v. Crezînd ca a om'orît-o. întîlnind o nunta. invidiosi. El o duce în caruta proptita ca vie pîna la: oras sa-i dea în judecata. Plecat cu sacul popii. el îi scoate maruntaiele si îl atîrna într-un par sa se usuce. în alte variante. se arunca toti în apa ca sa adune si ei vite. dar P. dupa ce mai întîi P. îsi omoara si ei nevestele si le duc la oras. momeste pe un CIOban sa-i ia locul. iar la popas pretexteaza ca i s-au furat banii împaratesti si boierul îl despagubeste. satenii îsi taie vitele. P. Taranii. P. Cum acesta s-a culcat lînga un tau. îi da zece mii galbeni. e pus sa gateasca mîncarea. mintindu-l ca el n"a vrut sa fie primar. i-o omoara. Vazîndu-1 cu atîti bani. Cînd afla aceasta. dar îsi omoara copilul în scalda. apoi. popa crede ca îl arunca în apa. popa se supara si P. mai jos). ca mai sus. dar P. el omoara preoteasa urcata în pom sa cînte ca cucul. îi face pe nuntasi sa plece dupa lîna. vin niste hoti în biserica. el pleaca cu pielea în lume si o vinde ca buna ghicitoare (AT 1535). a cîstigat o vaca în locul celei de lemn. aflînd de atare bogatie. e aratat uneori casatorit. a schimbat locul cu fiul (sau sotia) popii. în drum. P. dar P. Noaptea la popas. îl duce în butoaie. cu cartile. în cele din urma. popa se decide sa fuga. în alte variante. o vaduva bogata. umplîndu-i curtea (sau casa) de gunoi (sau excremente) pe care P. legînd în locul lui un tap. P. întrucît angajarea lui expira la "cîntatul cucului".

unul sa pasca vaca. Dascalul -crede ca culege bolovani sa-I loveasca si o ia la fuga. în unele variante. pretinde ca si-a uitat "instrumentele" acasa si cere calul cu care nu se mai întoarce (sau caruta popii cu doi cai. minte pe popa . popa îl ia la bataie. sluga la popa pîna vor urla lupii în vatra (S. Apoi învata o femeie sa vînda miere drept otrava . Uneori. Da creditorului numai 2 galbeni si hotii ~uzindu-l vorbind. ia cuiul de la roata carutei. altul sa curete grajdul. apoi leaga roata de gîtul calului pîna ce cade mort (81 a. Alteori. Unele variante îl arata pe P. Vaca alerga mult si balega imens. 3007). P. 3001). iese si în cele din urma împart banii.din urma. P. Din nou P. 3002). le dejoaca întîlnirile. Tîndala îl atrage prefacîndu-se ca duce un car cu bani. P. 599-600). Iasîndu-1 sa tina cu umarul povîrnisul dealului sa nu se rastoarne) (S. fuge cu banii si se ascunde acasa într-o groapa. fuge cu banii în padure. Apoi spune dascalului ca popa stie de relatiile nepermise cu preoteasa si îl avertizeaza sa fuga. schimbînd locurile. P. cred ca au înviat mortii si fug mai d~part'e. vinde din grîul îmblatit pentru pîine si slanina.ca dascalul ar avea nevoie de topor. dar ei se pacalesc. Pe drum. popa pleaca spre el cu toporul si culege placintele (sarmalele) de pe carare. P. se pacalesc schimbînd sacii în care ar fi lîna si nuci (în realitate muschi si nuci padurete). în cele .doar un cui. Sluga la un taran. Solicitat sa pacaleasca. Tîndala imita mugetul unui taur deasupra gropii si P. unge toate partile carutei cu unsoare. el leaga boul cu un stergar si preoteasa crede ca e ibovnicul ei. p. exasperat. Pacalesc pe o femeie sa puna stevie din care ar creste o varza uriasa. pastrîndu-si . P. cu care se pacaleste reciproc.si se preface mort împreuna cu popa. lasînd sotiei sa spuna ca a murit. îndragostit de fata unui bogat care nu vrea sa i-o dea. pîndeste sosirea ibovnicului si sub pretexte vine acasa. într-o seama de variante. P. Apoi fura banii popii si fug. O seama de ispravi sînt savîrsite de P. Intra servitori la un popa. 3017). în cele din urma. Cînd aude ibovnicul urlînd ca lupul. îi vinde casa.278 si îi ramîn lui banii. se declara vinovati si cer iertare popii. La înapoiere. întepîndu-l cu aracii pe care îi arunca în pod sau oparindu-1 în -cada cu lîna. în tovarasia lui Tîndala (S. insista sa duca restul de placinte (sau sarmale) dascalului care era tot la plug si mereu arunca cîte una. banii sînt . Preoteasa devenind ibovnica primarului (sau a dascalului). îi da fata (S. bogatul. apoi se întovara:sesc sa pacaleasca pe altii.

670-671). ajutat de Tîndala (S. 3013)_ în unele variante.3014). începînd cu "doua masuri". spunînd ca vaca ar fi capra si o cumpara cu atare pret. Intrecere în minciuni). sau cu vioara care ar învia morti. sau al celui care pretindea ca a venit de pe cealalta lume (AT 1540) si stoarce de la vaduva haine si bani pentru sotul ei (S. spunînd ca provin din ploaie. mai apare în variantele altor tipuri. apare în locul hotului iscusit care fura de la un boier boii din jug. pe care le vinde cu pret ridicat (S. 5-7). ori al celui care crede ca va muri la a treia oprire a iepii si cumpara de la un birjar biciul învietor din morti (AT 1313. p. ogarul îl taie felii si îl pune în traista. ia locul prostului care face schimbul dezavantajos (AT 1415): boii pe o caruta. 3016). îsi pîraste sotia ca a luat mai mult de 20 galbeni din comoara gasita la radacina copacului caruia el i-a vîndut vaca. acul de: cusut în carul cu fîn. cît i-a spus sotia cînd l-a trimis la moara (S. P. P. 3003)~ sau fura sacii de grîu. calul si inelul nevestei (S. 3009). v. 3004). Uneori. Alteori. aceasta pe o secure.3006). iar cei mari în spatele ei (S. Prin extensiune. înseala pe un om (sau pe o femeie). într-o seama de variante ale snoavei AT 1300 C. P. scornind altele similare (v. el e înfatisat ca prostul care întelege ad litteram sfatul sotiei sau stapînului: unge cu grasime toata caruta. opareste copilul si closca. La judecata. 3465. pune caii mai mici înaintea carutei. precizeaza ca faptul s-a întîmplat cînd a plouat carne fripta~ pîine si vin si judecatorii constata ca spune minciuni (811a. Sotia lui pune afara carne fripta. Sotie). slanina o tine legata de o ata.279 storsi de la oameni prin debitarea unor minciuni pe care al doilea le verifica. iar securea pe o cute (S. cel mai adesea cu caciula care ar plati singura (AT 1539). S. P. în alta varianta. pîine si vin. 3008). nu numai osiile. p. pretinde ca i-a vazut pe popa si diac în rai mîncînd si de aceea a mîncat puiul din • traista (AT 1626) care trebuia sa revina celui ce va avea visul cel mai frumos (S. P. fierul de plug îl pune în caciula. . Alteori. P. într-o varianta a snoavei AT 1381. cloceste ouale în locul clostii. P. este cel care deschide ochii sotului trimis dupa spuma de pe mare ca sotia sta cu ibovnicul (S. La tîrg~ împreuna cu Tîndala (uneori cu Amageala).3000/136). Cel înselat se razbuna. ureaza pe dos. pune cateii Patrunjel si Morcov în supa (49.

3070). 3029). el anunta si pe popa si pe dricar (S.cersetorul cu mîna întinsa pentru ca a practicat aceasta vreme de 40 de ani (S. ca yor "carne de zmeu".ea nota de plata a fost foarte sarata (S. 3038). Dupa ce manînca la restaurant. 3024. el avînd permisie doar de o zi (S. P.e crescut de o matusa în pilde. se justifica la comisariat ca cerseste fiindca focul i-a ars gospodaria (S. P. sarac. sare speriat ca a devenit dezertor. manînca noaptea gîsca fripta de unde cantoneaza. iar cînd e calcat de hotii care nu gasesc nimic. 3041). dar la casa de bilete nu vrea sa stea de vorba ca sa precizeze pîna unde 'caIatoreste (S. splrgator (avocat) -7icersetor (popa) (S: 3018). în unele variante despre întrecerile în puteri cu zmeul (AT 10451149). 3019). condamna pe cel cu moara de vînt sa despagubeasca femeia careia vîntul i-a împrastiat faina întîrg (S. ca sa arate ca din oua fierte nu pot iesi pui. 3832). 3020). soldat se duce la teatru unde adoarme si se trezeste tocmai cînd actorul declama ca e acolo de 5 zile. P.3023). o seama de naratiuni despre el fiind de evidenta origine culta. 3063).iar cînd ia locul judecatorului.' Apoi P. Unuia îi spune ca si-a facut cei trei fii: jupuitor (medic). 3062). Sporadic. P. Cînd zmeii vreau sa-si ia banii. apare si în cîteva basm~. explica: pen. P.tru .cînd umbla cu discul si culege toti banii în caciula (S. P. Cînd are oaspeti si afla ca ar dori la urma () cafea. sotia simte o mare sete si P. Copil fiind.hemat la judecata. Pacaleste pe brudarul cu barca sa-I treaca pentru un sfat aducator de cîstig: sa nu se mai lase înselat la fel (S. spune ca acesta e semn de moarte apropiata si obtine imediat banii solicitati (S. îi învinge în î~trecerea de a se bate (cu facaletul si cu prajina). a trecut si în repertoriul clasei cultivate. P.enteaza . Cînd Tindala se face ca nu-l cunoaste. în fuga (cu iepu- . 3085). Ca soldat. 3030). 3069). La doctor cere ochelari negri ca sa poata jeli (S. unde similitudinea istetimii protagonistului a putut genera contaminarea. în biserica îl arde cu lumînare a pe fat . sînt înfricati de copiii lui P. nu lasa femeia sa tipe de rusine ca e atît de sarac (S. stoarce un butoi de bani de la cei trei zmei ca sa nu le duca lacul. raspunde în doi peri (S. 3025): Cînd e sfatuit de stapîn sa nu faca lucrurile pe jumatate si e trimis dupa doctor.280 P. CompliIl). 3026). avocat declara în tribunal ca a semanat grîu fiert. iar dimineata pretinde ca totul a fost vis (S. cum pretinde acuzatorul (S. C. le pune în aplicare în profitul lui (S. P. el îi trimite sa o bea acasa (S. II. 30+4). 3064).

Hotul care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. 263). este întîlnit de P.281 rele "fratele mai mic al lui Pacala"). care se angajeaza ca argat. prefacerea vinovatului într-un animal sau obiect. eliberîndu-l astfel pe P. ursul) si în aruncarea tinichelelor (fratii lui P. Tovarasii nazdravani Pedepse. Ca o ciudatenie trebuie semnalata si substituirea lui P. e prefacuta îhtr-o stînca. el îi taie cu toporul (67. 1.. Popa lacom de bani s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe un sarac ce gasise o comoara si sa i~o ia. dupa gravitatea faptei si în concordanta cu profilul fantastic sau . Fiind închis 'într-un butoi. fara sa se mai întîlneasca sau sa se vada unul cu celalalt (v.. pentru ca au vrut sa se casatoreasca. si io sa ti le dau tau la nanasî-to " . Personajele negative sînt pedepsite felurit. a fost blestemat de acesta sa se prefaca în pasare care "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s:o afla" (v. p. Pasarila-hais-Iungila v. fuge pîna se sparge butoiul. trimitînd-o sa spele lîna neagra pîna se va preface în lîna alba sau sa-i aduca fragi în timpul iernii. Lupul. devine protagonistul tipului AT 1875 dintr-o varianta probabil olteneasca. pentru ca la o fîntîna sa-I sileasca sa schimbe rolurile "sa merg eu în locu sî sâ-n da mia hainile tale o. în rolul spînului di~ basmul AT 531.dar a fost prefacut în bivol. Baba Dochia)o Omul de pe Bucegi ar fi un cioban ratacit care a înjurat cumplit pe Dumnezeu ca nu mai gasea drumul si pe data a fost prefacut în stînca ce se vede si astazi (50 a.realist al speciei narative . po250).sau. .3000j143). în legende. p. au fost prefacuti în doi astri calatori vesnici. p-a mele" (XV. forma de pedepsire cea mai uzitata este metamorfozarea definitiva. î~ lupta (cu "unchiul" lui P. . speriat. Nic-a' Cîmpului plecat spre nasul .. Cuc). Soare).feciorul popii îngropat de acesta (vo PoPa). cîrtita provine din . asteapta . Soarele si sora-sa. în grupa basmelor cu minciuni. De asemenea. Baba Dochia pentru ca si-:a maltratat nora. "0 ) (S. 192-195). Iar cînd zmeii se urca totusi în podul casei lui. P.. Rîndunica a fQst fata de om bogat care a vrut sa fie sotia unui boier si pentru ca . prinde coada lupului care si:"abagat-o în el. dupa cum se poate vedea în diferite locuri din muntii nostri (v.pe nori tinichea "sa înveleasca luna").

282 a tradat argatului acestuia secretul scurtei cii sale. urmata de arderea cadavrului si împrastierea cenusei. castelul ei de pe dealul Huroi a ramas neterminat.. încît atunci cînd a rupt din pîine..p. Forma cea mai drastica este decapitarea. deoarece la început Dumnezeu a zvîrlit puii peste casa ca sa cada în picioare de ceea parte. au aflat în pîinea scoasa din cuptor o bucata de sînge închegat. Spoliatorii saracilor sînt pedepsiti în acest fel: bautura de la sarac "se face sînge pe ceea lume si omul acela bea sînge". "tot ce era întrînsul se vedea". a curs sînge (52.283). p.Fratele mai mare care a ucis pe cel mai mic a fost pus în luna safie vazut cum îl poarta în spate. Dumineca a mustrat femeia care a facut pîine în ziua ei.5. p. 265). tinîndu-i caldarusa la nas ca sa-i curga sîngele în ea (LIII. Sf. p. Fiindca o zîna a pretins ca ea "si fara ajutorullui Dumnezeu . Corb). 1. Ivirea sîngelui este de asemenea semn de pedepsire. v. 254). a fost prefacuta în rîndunica. pedepsele sînt mai variate. a vazut cum a curs sînge din ea (ibid. Mama Padurii care a omorît pe fratele . în basme. gulerata cu rosu (L1II. Tradatorii care l-au vîndut pe Horea. numai darîmaturi. p. întrucît cel sarac "poate n-a avut de sare în casa la copii si lui i-a dat" (ibid. ca au "vîndut sînge nevinovat" (6. Corbul a fost la început alb. La început. Pedepsirea poate fi redusa la instituirea unei metehne permanente sau la expunerea permanenta a faptasului. Atunci Dumnezeu a blestemat-o ca doi ani sa-si poarte puiul în brate. însa femeia l-a prins pe al ei în poala. Albina a fost la început alba. p. p. p. 903). 121). de la luarea vietii pîna la ispasirea cu lacrimi. exceptînd copilul. 547). Un hutan care a împuscat anafura ca sa aiba noroc la vînat. pamîntul era transparent. dar pentru ca diavolul a observat ca îl spioneaza. Dumnezeu a decis sa devina întunecat (52. dar fiindca s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (sau fiindca nu s-a întors la corabia lui Noe) a fost blestemat sa devina negru (v. II. Horeci). Cea mai frecventa este omorîrea adversarului. 157). a lovit-o cu biciul peste mijloc: de atunci s-a înnegrit si s-a subtiat peste mijloc (80. ca sa fie mereu pilda negativa.. p. abia dupa aceea sa poata umbla în picioare (94. în contrast cu castelele din Hunedoara si Deva zidite de surorile ei "daca" le va ajuta Dumnezeu (26. 55-56). îmi voi face un castel de aur". Puii tuturor animalelor umbla pe picioare din ziua întîia. 342). p.. dar de cînd trupul lui Avel a fost acoperit cu buruieni. semn.

p. 166). el cheama pe Strîmba-lemne. încît "ici pica un os. I. II. 128-129). 458). taierea este treptata. si le dete drumul sa se duca în lume. I. pentru a fi pedepsiti fratii de cruce tradatori. p. intrigantii de la curte cad în propria cursa. pedeapsa capitala consta în farîmitarea prin alergarea cailor. le-a ars si le-a suflat în vînt" (5. ca sa cada alternativ. p. Recapatîndu-si sabia miraculoasa. 283). Ca sa nu moara dintr-odata. 475). si unde cadea nuca. ucigasul ZavodCrai îi cere sa procedeze la fel: "Sa ma tai tot bucatele. I. Zidirea vinovatului e întîlnita cu totul sporadic. Impostoarea (AT 707) este legata "de coadele cailor. Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii este tradat de o servitoare si Zavod-Crai îl taie bucati. I. 569-570). bucatile sînt vîrîte în sac împreuna cu nucile. împrastiindu-1 "peste tot locul" (7. acesta îl duce la cumnatul sau care îl învie cu apa vie si apa moarta. Uneori. 501). p. p. Tot sporadiea este rostogolirea adversarului în butoiul prevazut cu cuie. p. Dar voinicul a gaurit desagii. II. Fierberea în cazan este de asemeni aplicata impostorului care e aruncat în lapte clocotit (LXXXIII. p. Seîntîlneste~ai rar chiar ruperea celui vinovat de catre cai. în administrarea pedepsei capitale apare si legea ordaliilor. Sotia tradatoare este ciopîrtita "cîte-o bucatica. apoi îl pune în desagi pe cal. Dupa ce Ion nazdravanul din lut este scos de pajura de pe tarîmul de jos si ajunge la curtea împaratului cu fetele dezrobite. De obicei. colea o vîna". 194). arunca si-o nuca. iar restul "ars în foc s-o suflat în vînt" (5. p. 204). Surorile invidioase (AT 707) sînt pedepsite în chip similar: "le-a legat. 75). p. Impostoarea sotie este legata (AT 403) în cozile celor patru cai neînvatati sa fie sfîsiata în bucati (81. îndeosebi în variantele basmului AT 301. 64). cel care a pretins ca a omorît balaurul e vîrît într-un butoi plin cu cuie si rostogolit din vîrful unui munte (ibid.. fiind si ei pîrîti ca ar rezista pe claia aprinsa care însa "i-a ars pe toti" (5. s-o pedepseasca-n asa fel încît a vrut sa-I pedepseasca ea pe el" (5. împreuna cu un sac de nuci. Alteori. cadea 'sibucatica" (41. însotita de zvîrlirea unei nuci. p. Mama tradatoare care si-a orbit copilul (AT 590) este zidita într-o "camara fara nici o rasuflatoare" (41. sa ma bagi în desagi si sa ma urci pe calul meu si sa-i zici Poarta-1 mort pe unde l-ai purtat viu»". unde cadea bucatica. Fratii invidiosi care au rapit pasarea miraculoasa si au vrut sa-si piarda fratele nazdravan (AT 550) sînt condamnati de tatal lor la spînzuratoare (81. Sfarma-piatra « . p. le-a tocat.283 de cruce este data la cîini. în chip similar.

1. dar batul se prefacuse în mar "încarcat da padure ata mîndre. pîrcalabul în magar si tîrcovnicul în vaca (41. Cîteodata. Taciunii se prefac în mar cu mere peste doi ani si tîlharul a început sa însire numele celor ucisi si de fiecare nume cadea cîte un mar.« . 313). Varsarea lacrimilor din abundenta este pedeapsa acordata de obicei sorei si mamei ne- . iar "mîncare numa o data pe zî sa le dati" (5. dar dupa un an redevine om. PoPa). pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada. va creste si va odrasli fructe. 92). si atunci crezu si ea" (41. Alt popa mincinos e prefacut bivol timp de 9 ani (v. coapte. 433). PoPa). pe ma-sa si pe' sora-sa" este sfatuit sa ia trei taciuni de mar "si-i îngroapa cu vîrful în sus. lui Man-talhar îi "era roasa coatele la el da sînge. gunoi.284 si Scutura-muntii afara din palat si arunca palosul în sus\"dar asa l-a aruncat. Astfel. numa atîta ca nu picau jos" (28. Dupa atîta cazna cu udarea batului.Pe cine nu va fi drept din amîndoi. p.mai usoare. 131). este prefacut în cal si dat unui fierar sa-si poarte. p. popa în catîr. II. 12291230). O formii de ispasire a faradelegilor multe este udarea unui bat de lemn sau a unui taciune pîna ce va înverzi. Si îndata sabia sarisi cresta pe fata la deget. si palosul s-a dus tot în sus un scopot bun. Sotia crede ca cumnatul e sotul ei (AT 303) si el se vede silit sa ceara ajutorul sabiei: .. 1. sa stii ca si Dumnezeu te va ierta". 495). prefacerea vinovatului în animal este temporara. sa nu le taie. Metamorfozarea în animale apare si în unele basme pentru a pedepsi vinovatii. iar ibovnicii ei.. acesta redevenind om dupa un rastimp de la un an pîna la 9 ani. D~pa caderea ultimului' "si el s-a prefacut în prav" (52. p. Asa pateste sotia necredincioasa cu amantul ei (AT 449) care sînt prefacuti în vaca si bou prinsi la car si dati oamenilor din sat sa duca piatra. Uneori. în care si-a ispasit vina. prefacerea 1n animale este definitiva. Legea ordaliilor ia si forme . inofensive. lemne. de stelele-i facura loc. popa îmbuibat de grîu si plecat în cautarea mamei grîului este transformat în bivol. sotia e prefacuta magarita. Popa care este nemilos cu cei saraci. p. galbene. p. apoi s-a îndreptat în jos ca fulgerul de iute si cînd fu jos. p. 329). carbunii cu el (v. Servitorul care si-a tradat stapînul e prefacut în ogar (ibid. sa-I cresteze sabia care sta în cui». jeruntî la el". În alta varianta. Tîlharul care "între altele omorîsepe ta taI sau. p. ciors! odata taie trei capete de urias! Apoi îl lua Ion în mîna" (61.

pentru ca nu l-a certat sotia pentru atare sciJ. 69).. ar fi murit si nu putea. fostul argat luîndu-i locul ca "mostenitoriu. p.285 'P credincioase (AT 315. De necaz. 176). boierul "odata o picat în vatra. încît' "n-o avut 'cina de o sara" (5.. 514-515). în alta varianta. Peste. 25). 1221). Boierul îsi da carUl încarcat cu grîu si cei patru boi omului sarac care si-a dat vaca pe o pipa. potrivit cadrului realist în care se desfasoara actiunea. "casa era plina de lacrimi... se cutremura si pamîntul nostru" (37.. p. cel dinspre apus se numeste Ascultator "pentru- . pedepsele sînt mai yariate. o ametit.590). care era mai înalt. atunci si pamîntul se cutremura" (52. numai capul i se vedea si ea era ca o umbra. cu dînsele. PoPa). Tipica snoavei este pacalirea agresorului. Cînd se întoarce dupa 9 ani. Pacala. acol6. îndeosebi în unele snoave obscene despre sotia necredincioasa. 913). cînd I-ai umplea de lacrimi. cînd dau pestii din coada. O forma înrudita este expunerea la muste dupa ce corpul a fost cufundat în miere. e închisa de acesta într-o odaie "si am sa pun un ciubar. 'Cea ma:i des întîlnita este bataia. Dupa alte legende. (LXVII. pamîntul se reazema pe patru stîlpi care stau pe un p.141). r. mari "si pestii stau pe patru trestii si mai mari . Sotie). . si-a legat-o frumos si-a Iasat-o-n pomu asta" (5.i el' o fo boier 1" Fostul boier a saracit într-atîta. Sora îndragostita de zmeul cu care a vrut sa-si omoare fratele. Ele sînt cele curente în viata de toate zilele. atunci t-oi da drumul". III. în tre formele de pedepsire usoara se semnaleaza deposedarea spoliatorului de catre cel împilat. Mama îndragostita de zmeul cu care au planuit uciderea fiului. s-o picat în vatra. ridiculizarea lui pentru a trezi rîsete cît mai zgomotoase (v. numit începator "pentru ca el începe toate celea ce au sa le faca ceialalti partasi ai sai". p. p. "cînd pestele clatina din coada. vinovatul este cîteodata omorît (v. De asemenea. p. p. Pamîntul e asezat pe patru p. 105). p. II. Spre rasarit se afla p. Popa. Dupa legende. e prinsa de acesta si judecata sumar: "a bagat-o-ntr-un butoi cu miere si-a suit-o-ntr-un pom. ca n-o iertase el" (52. nu lipsesc nici mutilarile. trestiile se cutremura si. s-o murit" (ibid. p.imb. mama necredincioasa e închisa "dîndu-i o sarcina de fîn sa manînce si 3 cazi sa le umple cu lacrimi" (ibid. Boierul hapsîn care vrea sa ia de la argatul sau boii nazdravani (AT 532*) este scos afara "din curtile lui s-îl tîpa în strada". în snoava. Pe alo~uri. cei patru stîlpi ai pamîntului stau pe patru p.

Împaratul accepta daca îndeplineste trei sarcini (v. spre miazazi se afla Aratatorul "pentru ca el conduce soarele si-i arata calea încotro sa mearga". aceasta se preface în fata care îi face gradina de aur. desi are ochi mici. p. beau prea multa apa. are sapte aripi de la începutul lumii.. Cînd acesti p. animale de margaritar si curte de diamant.. II. în basmele despre animale. El aduce grindeea acasa si dupa un an de zile. p. Din multimea de petitori.286 ca el primeste sfaturile începatorului". Sarcini): sa faca loc ses din doua dealuri si sa-i aduca pîine din grîul copt. p. "începatorul si Somnorosul sufla pe cîte-o nare foc. iar pe cealalta gp. sa-i faca curte de diamant . Acela îl alunga pe diavol în mare si din lupta lor se nasc valurile (52. al patrulea e Somnorosul "pentru ca toata ziua doarme dus. Dupa ce învinge petitorii refuzati. p. în alta varianta. apoi sa peteasca fata îmr:aratului din care iesea noaptea un balaur (AT 507 B) si sa ramîna urmasulla tron (86.retrage cu sotia în fundul marilor la împaratia parintilor ei. în navoduri si cheama chiar pe împarat cu toata oastea la nunta lor. Dar omul a învatat sa-I prinda si de aceea îl si frige (99. Ca sa rasplateasca pe copilul care l-a aruncat în apa din undita tatalui sau. Somnul. p. flacaul se . pamîntul s-a rezemat pe patru p. iara noaptea. De atuncea s-a aplecat pamîntul într-o parte si a navalit apa pe el (50 a. III. alege pe feciorul unei vaduve. El a cerut lui Dumnezeu: "da-mi sapte aripi si daca ma va prinde cineva. vede pericolul de departe (AT 253). 26). P. p. p. 34-50). e întîlnit foarte rar. conduce luna si stelele". acela sa ma puie de viu cu ochii pe foc". P. se preface într-un om pitic care îl ajuta pe baiat sa gaseasca pietrele scumpe varsate de un balaur.250). 366). Grindeea e personaj principal în basmul cu acelasi nume. 26). Basmul nu e atestat în catalogul AT. urias "pe care cresc buruiene. în mare se afla un p. iar ei se întorc pe pamînt (5. apoi cu margaritare si diamant. ca pe pamînt".îi aduce sotului cantitati uriase de p. Ea rasplateste cu aur pe batrînul care o)Fanea cu mamaliga si o apara de copii. lasa acolo pe fiul lor mostenitor. pe cînd stiuca are ochi mari. La început. ca urmare porcul "ramîne un porc" (ibid. p. trezindu-se. pe pamînt e seceta. dar unul a fost înecat la potop. din cînd în cînd îsi schimba locul" (LXVII.eata. dar nu vede plasa întinsa si cade în ea (LXXIX.). p. sotia prefacuta din p. 1003). încearca zadarnic sa-I convinga pe porc sa intre în apa sa se scalde. aducînd zadufurile sau frigurile cele mari. 141-149).

144). pietre scumpe" (52. Copilul unui pescar prinde în Dunare o singura mreana care era zîna apelor si aceasta se preface în fata ca sa nu fie spintecata. lemnele din padure vin singure. p. aducînd de acolo "margaritare. II. p. Si-i pune frîu-n cap si pleaca înapoi de unde-ai venit" (5.287 si sa aduca pe Dumnezeu la nunta (v. p. Cu ajutorul marului. Baiatul ucenic al diavolului (AT 325) ca sa scape de urmaririle acestuia se preface în p. (în realitate. Seniorul locului se îndragosteste de ea si îi da sotului ei sarcini extraordinare (AT 465) ca sa-i ia zîna. 969). Prinsi si dusi fostului ei sot.: fostul ucenic devine plevusca (porcusor) iar diavolul p. de aur. AT 465). Cînd se gîndeste la el. Cele doua sarcini le îndeplineste sotia cu ajutorul diavolului. impostoarea îi arde. injura fata împaratului care rîdea de el sa ramîna însarcinata (AT 675). 42-52). imparatul p. p. p.. Pusi într-un poloboc. Baba lui face o cafea din acea faina. p. el îl ajuta pe erou la pazirea iepei nazdravane care de obicei în a treia noapte se preface în p. iar resturile au fost înghitite de o iapa de "o suta . p. "Haida cu mine. dar o surcica scapata se preface noaptea în fata înecata (5. 960-962). 51). se numara printre putinele substan te care au putere de germinatie. Un pescar batrîn prinde o mreana de aur pe capul careia scria ca faina din oasele ei e buna pentru conceput copii. p. P. AT 425. V. îi faGe chiar pod de arama. Flacaul lenes elibereaza un pestisor prins care îi face muncile dorite: cofele cu apa se duc singure. P. croindu-si palate (52. iar pe Dumnezeu îl aduce sotul ajutat de cumnata-sa rata si de calul cumnat (52. XV. Cu totul sporadic. II. 1 bagata pe fundu marii. p. Metamorfozarea temporara a omului în p. cu pomi si pasari de' aur pîna la curtea împaratului socru (5. Foarte des. care este iarasi taiat si ars. Fata înecata de impostoare (AT 408) se preface în doi p. Fiindca a gustat si servitoarea. 8-11). da împaratesei sa guste. flacaul iese cu ajutorul p. ajutator apare si-l duce cu el. ca n-o mai gasesti în veacu veacului. apoi de argint si de aur. e rara. 383). Din solzul zvîrlit pe fereastra de o servitoare rasare un nuc sub fereastra împaratului. P. sotul apare metamorfozat în p. el e declarat tatal copilului. 281). 662-665). cum fusese blestemat de maica-sa. mai mare (81. p. Ea îl ajuta pe sotul ei (60. soarele s-a camuflat în p. U. Si io astrîng toti pestii de pe mare s-o pitig si musai sa iasa-afara. i facut un peste. e înfatisat ca auxiliar fidel al binefacatorului sau. îl ajuta pe Solomon sa coboare în fundul marii..

673). Baiatul îl tine în traista si se culca. nasc toate trei fiinte' nazdravane: doi baieti "cu parul de aur" si un mînz nazdrav~n "tot numai cu par d~ aur" (5. dar fata se preface rîndunica (44. Disperata. p. eroul este nascut din gustarea numai a ficatului unui atare p. p. p.. p. Acestea pot fi recuperate prin prinderea si spintecarea lor. II. p.. Solzii de p. Cîinele si pisica readuc inelul (sau margeaua) miraculos dat de sotia necredincioasa amantului ei (Ar 560). I. dar cînd vrea sa-I manînce. cumparat din piata (5. ea arunca inelul în apa.. La un pîrîu. 383). Ramas sarac. Prinde o mreana în care afla o "covatea mica de piefre". 547). La înapoiere.. arunca în apa cheia bisericii în care a încuiat pe pacatos (AT 674+756 C). iar cîinele o afla si o duce stapînului (74.. prinde un p. 334). Preotul care nu poate absolvi de pacate pe cel ce a pacatuit cu mama lui si a omorît 99 de popi. servitoarea gaseste cheia într-un p. acesta e îngEitit de un p. p. dar uneori le arunca ei la cererea protagonistilor. Norocul ia uneori înfatisarea p. Fratele cel mic plecat în cautarea nevestei "vede niste solzi de la un peste pe jos". neputînd agonisi nimic. Cine va prinde pestele cela . pleaca în cautarea norocului. unic: "este un peste în marea asta. aruncîndu-se dupa un p. 260-261). "era plina de galbeni" (41. VI. cîinele scapa inelul în apa. 1. (99. înghit obiectele pretioase care cad în apa. Alteori. Pisica ameninta toti p. pisica pierde margeaua. care ori de cîte ori o ducea la gura. p. îi va omorî pe toti. e constrîns de maiastra ostrovului sa vomite obiectul miraculos. dih mare ca daca nu-i gasesc inelul scapat de ea. Un baiat sarac.288 si cinci ani". Dupa ani de zile. Zmeul îl afla într-un p. p. 640). Fratele cel mai mic care mîncase inima gainii nazdravane si gasea în fiecare dimineata o punga cu galbeni (Ar 567). O mreana are în pîntecele ei o covatica miraculoasa. Acestia se pun sa-I caute si-l gasesc îndata (LXXXIII.. au puterimiraculoase. p. Pisica umbla prin navoadele unor pescari si gaseste inelul în basica unui p. vede o femeie lînga el care îl îndrumeaza sa dea peste norocul lui (52. 32). va face un copil din ficatul cela" (ibid. intra sluga la un pescar. 87). iar capul este dat unui cal care face doi mînji de aur si coada unui cîine care naste doi cîini de aur (81 a. Fata îmbracata în baiat (Ar 514) este ademenita în cele din urma pe o corabie-de zmeul rapitor. p. mare are în pîntece doi copii cu parul de aur. Un p.II. p. p. spune "ca e norocul lui". promitînd ca va vorbi cu zmeul dnd va gasi inelul. Alteori. 441-443). La sculare. Acestia . 239). în unele basme.

126-128). motanul e strigoi ca si stapînul sau.289 îi vorbesc si îl sfatuiesc: "Ia un solz de acestia si-l pune ·sub limba si te vei preface în ce poftesti" (ibid. în basmele despre animale. e facuta Eva.: ~ "Lasa~ma .. Si de atunci mîta prinde so~reci si-i manînca. p.. p. el cînta din scripca acolo". Dupa o legenda. Copiii îi leaga sapte bricege de gît si el fuge în padure unde' Serecomanda vulpii ca ar fi "împaratul mîtîlor cu sapte palose la grumaz". p. dar vrabioiul cere sa-I lase sa se spele. p. urias mîncat de mire si mireasa apara pe mire de a muri în noaptea nuntii. cum s-a întîmplat cu alti 7 predecesori la aceeasi fata (81 a. Animalele padurii cînd îl vad dînd din coada cred ca "tot învîrteste un iatagan si-ntr-o parte. 914). care fug speriate de motan (5. "Mîta prinse soarecele si-l mînca. dar o femeie "a facut batjocura de pîne" si Dumnezeu a vrut sa-i ia tot rodul: A intervenit Maica Domnului care-a prins cu mîna stiuletele. 279). Din coada p. p. Strigoiul îl denunta nevestei. a zburat în pom (52. motanul se dovedeste un mare viteaz dupa ce se casatoreste cu vulpea (AT 103). Mîta a vrut sa-I manînce. I. Iasîndu-1 orb pentru ca l-a divulgat (52. Iar satana iesi din mîta numai scîntei prin perii ei. 110). 469). p. p. cerîndu-i sa-i lase "cît sa fie pentru mîta si cîne". manînca cu ochii închisi. p. Porumbul avea odinioara stiuletele înalt cît paiul. 542). lasa scîntei" (64. ca pe lumea cealalta sa poata jura ca stapînul nu i-a dat de mîncare. Ea a furat coasta lui Adam. încît el a fost silit sa faca pe Eva din aceasta coada (ibid. p. iar cînd o freci pe spate. s-a nascut din manusa (sau cîrpa) . 682-683). Pisica. p. iar motanul sare si-i scoate ochii. Dupa ce s-a spalat. Ficatul prajit al unui p. Ea doreste ca sa moara (sau sa orbeasca) toti ai casei ca sa le poata lua mîncarea din mîna (LUI. si-ntr-alta si parca ar spune ca vrea sa ne taie mai repede" (33. Vrabioiul s-a îmbatat din rachiul facut de el si a cazut în noroi. lupul si ursul. 865). pe care a aruncat-o Dumnezeu· (sau Noe) ca sa astupe gaura facuta în corabie de soarecele adus de diavol. Dumnezeu a prins-o de coada. dar coada s-a rupt si p. 166). 1191). De atunci e stiuletele mic (52. Se casatoresc si se duc în vizita la animalele puternice: leul. Un strigoi pleca noaptea la hotar unde se întîlnea cu ceilalti si juca. Uneori. a scapat. p. iar motanul lui "era si el strigoi. p. ' . e prins de o p. în viclenia ei. Vrabioiul care s-a îmbatat ·cel dintîi din rachiul facut de diavol într-o urma de vita.

510). v. iar p. P. sare peste foc si-i cade hîrtia de sub coada tocmai în foc. p.290 sa dorm mai întîi ca sînt beat". P. îl zgîrîie (18. se afla printre animalele alungate de stapîni care se asociaza în calatorie (AT 210). Initial. 600-601). îl duce cu sine în padure. e recunoscut de copii si atunci femeia p. se ascunde dupa soba si. Mai tîrziu. "toarta de aur din degetul cel mic" al lui care îi îndeplinea orice dorinta (AT 560. p. v. Soarece). p. Se plînge leului ca a ramas asa mica fiindca o bat copiii în casa. p. uita toata învatatura de îndata ce zareste un soarece dupa care se repede (79. p. prinde de pe apa toate pîinile pe care le arunca un baiat. da cîrciumarului sa bea rachiu rosu si el se preface în motan. Cenusotca intra servitor la o p. Cînd e învinsa de soareci. II. I. P.P. 1-6-18). ea îi trage o palma si pleaca în lume. p. 149).oarte dintre cîine si p. Apoi zboara pe gard si scapa (ibid. Îsi capatuieste stapînul petind fata împaratului si silind vacarii sa spuna ca toate cirezile sînt ale stapînului ei.p. pactizeaza cu acestia (v. p. Jlînvata apoi sa ceara de la stapînul p. Facîndu':î-se dor de copii. Dusmania de ni. Motanul dresat sa tina lumînarea la masa si sa nu se atinga de bucatele de pe masa. provine din neglijenta p. O p. I. apoi arde în paie uriasii (sau zmeii). cînd lupul îsi vîra acolo capul.îi raspunde "O-arrs! O-arrs! face s-o mutra urîta" (5. amîndoi închisi într-o galetusa de aur (42. p. 396). II. si îl creste. De atunci. fugarita de baieti. 247). apoi a trecut la cîine si pe urma la p. O data. P.padure (81 a. 306).p. baiatul capatuit vrea s-o alunge... redevine iar p. apoi îl trimite sa peteasca fata împaratuluL Ea face peste noapte podul de cristal cerut de împarat. 133. p. îsi bate joc de cîinele care îngheata afara fiindca i-a fost lene sa-si faca un bordei (41. P. are rol de capetenie în cunoscutul basm Motanul încaltat (AT 545). Manînca soarecele de cîmp careîl crede împarat (AT 112. arzînd cu totul (AT 200). Aceasta îi cere numai ca . urmareste mereu un soarece. p. 51 a. P. cîinele o latra mereu: "Contratu-contratu! Contratu-contratu". 263-273). punînd stapînire pe curtile ia cu sine un copil din flori aruncat lor (5. Rareori. care a pierdut "zapisul" animalelor în care acestea îsi aveau înscrise prerogativele lor. 12. 186). zapisul a fost în pastrarea lupului. Cîine). Soarece). Leul se convinge ca omul e cel mai tare (AT 157. pentru ca ea locuia în casa si putea sa-I pastreze mai bine. cîrciumarul se întoarce acasa. fugind în . unde' de~in amîndoi oameni si se iubesc.

. îi omoara cele trei fete. facînd pe hot sa stranute (dîndu-i pe la nas coada îmbibata cu ardei) si sa-I arunce astfel din nas (51 a. ajutata de cîine. ia razele soarelui si fuge (81 a. în alte snoave. ea îl loveste crezînd ca e o p. p. p. p. în al doilea an. iar împaratul îi da o corabie de galbeni pentru p. dar cînd p. dar cînd acestia pun un cas pe masa. îl readuce stapînului. e numita: Prinde-tot. pentru a izbîndi. 160-163). în snoave. 147). Fata chioara ca sa nu se dea de gol în fata petitorilor. p.291 în fiecare dimineata "sa tai trei nuiele din padure si sa ma bati mereu pîna voi sari pe usa. intra în palatul acesteia pe cos prefacut în p. 4685. p. Mîta nazdravana ajuta pe fata mosului persecutata de vitrega sa scape de Marti-sara pentru ca i-a dat mîncare. S. Dupa ce i se fura obiectul miraculos (în alte variante un inel sau o margea). 88-91). iar în al treilea an o arde în foc si ea redevine fata de împarat (7. Dupa anul de trei zile. p. în alte variante. p. (33. Atunci sa-mi deschizi usa sa ies". II. era necunoscuta pîna atunci. e rasplatit de p. (AT 1456. însceneaza gasirea acului.duce cu coada focul în arie. p. p. protagonistul se preface în p. Ca rasplata pentru ospitalitate. Soarecii si sobolanii sînt pustiiti în tara unde p. p. 519). apare incidental. p. Cînd p. Sfînta Miercuri si Vineri sînt pazite de cîte o p. fetele petite sînt fonfaite si parintii le interzic sa vorbeasca de fata cu petitorii. 744). 186190). (S. Ca sa spioneze sfatul zmeoaicelor. 55). rea de care Vilis Viteazul (AT 302) nu se teme totusi (80. zgîrîietoare etc. Zmeul are o p. calca . AT 1562 A). 66). (52. eroul lasa "o turma de mîti".. 7112). o lasa sa fie omorîta de Marti-s'l. voinicul care a omorît zmeii se preface în motan "tare frumos si s-o bagat pe fereastra în casa" (12. Ea e numita hîrîitoare de pedantul pentru care focul e mîngîiere. 3748). Uneori. p. Uneori.ra (93. nazdravana care îl anunta la întoarcerea de la vînat ca pe nevasta-sa "au furat-o barbatul ei de mai nainte" si îi spune ca are chiar timp sa astepte pîna se va coace "malaiu maruntel" sa faca pasat din el si sa-I manînce cu lapte si tot îi va ajunge cu calul lui ((79. stapînul nu mai întelege numele date de el si ramîne în paguba (41. aria procopseala. Piparus-Par-Frumos plecat sa aduca razele soarelui de la Zîna Dobrozîna. 7577). apa udeala etc. printre animalele sfintei la care intra servitoare fata cea harnica a mosului (AT 480) se afla si o p. p. dar pe fata babei care nu-i da mîncare si o alunga. cu un cal nazdravan. II. e rasplatit cu haine de aur. se urca pe masa.

Batjocorind femeia . e rautaciosul Barba-Cot (v. ajutat de tatal sit!(86.se adaposteste sub o ciuperca si e înghitit de o vaca. E înghitit si el de o vaca. Pitic. om~l crede ca l-au întepat purecii. neagra. furate de la hangiu si brutar. Prichiduta se ascunde în urechea boului de unde îl îndeamna la plug. unde e asezat într-o firida sa fie vazut (66. care poarta numiri diferite: Nan din Gavan. vaca e vînduta unui macelar si el e lepadat cU:matele pe care le înghite un lup. Legendele aproape nu-i cUnosc. caci aceste batai vin de la oamenii micuti si anunta moartea barbatului ei" (50 a. Un român ajunge într-un sat de p.clarN eghinita scapa ascuns dupa matura. Ii cer sa-i ajute în raz___oiul cu alti p. de unde le fura toate bogatiile. dar mai are doi frati. Românulle sfarîma corab biile la maL-La plecare. pe care îl vinde la un han.inita e'mai mic decît ghemuI si e zamislit de ureche'a femeii ce-si dorea un copil. Un român pacaleste pe un evreu sub pretextul ca vrea sa cumpere de la el niste p. apar sporadic în folclorul românesc. 5586). 428-434). Pitic tîntariul. Nuculita. între ei se cearta si se bat în lupte violente. Prichiduta. Michiduta. si se culca. apoi de un lup pe care îl sperie (49. iar Nan se întoarce la parinti (41.care o mulgea. 525): Neghihîta e de-abia cît o neghina. Cel mai mare era cît o donita. .292 interdictia (S.. 251). Sdîrca. Sfre<ielus.' apoi îi aduce o ~losca de vin si o pîine. ia un p. "oameni micuti". Lucrau' si ei la mine. iar din urechea oii o conduce la ascunzisul tîlharilor. care aveau barbi lungi si erau îmbracati tocmai ca baiesii în haine de lîna. p.La minerii din Muntii Apuseni au fost semnalati niste p. ce veneau cu corabiile. se adaposteste sub o frunza de tei. '" în basme. p:-33-34). acesta se sperie si fuge pîna crapa. 50-52). unul de un cot.Au existat înainte vreme si oameni p. cred ca e un deal si încep sa-I sape. 1. Nan din Gavan e cît o s~ioapa. E de asemeni cunoscut p. Neghinita. pe-care sa le puna la plug. 'avînd lampi si tJmacoape în mîini. Striga din lup. se scoala si plînge. cel mai cunoscut p. Alt Neg)J. 3725). Statu-Palma-Barba-Cot). altul de o palma: Tatal îi omoara pe cei mai mari. fiindca nu are boi (S. "Cînd sotia minerului aude la miezul noptii trei batai în usa. din basmul AT 700. Cu baiesii sînt însa extrem de prietenosi. P. Tatal îl vinde pentru bani si ajunge la împarat -sa-i . Cînd paste boii. p. Caleasca cu caii lor o ia în mîna. Ghemis. p. P. p. Petru Piparus etc.

ascunde caii popii si se preface a ghici unde sînt ascunsi. se face frate de cruce cu un baiat alungat de acasa. 49-52). 180181). I. Ajuta apoi pe hoti sa fure oi si ramîne sa fie si el hot (ibid. Se ia cu .-p. p. La urma. P. P. Se poate prefa<::e în tîntar. p. Prichinduta nascut din farmece se ascunde în urechea boilor pe care îi fura niste hoti.hiivulpii. Constantin îi omoara puterile din balaur. 440446). precum si pe petitorii care vin. hraneste cu tîntari. Michiduta îi pune sa se lupte cu "bunelul meu" ursul (Ar 1071) si recapata fata împaratului (18. ci hotii si sasul îi prinde pe toti (81 a.. pe carele împartecu:ba-: iatul. Apoi pazesc împreuna fata împaratului care mînca pe toti logodnicii si noaptea p. p. Ajunsi la ascunzatoarea lor.. e înecat în fîntîna (LXXXIII.293 fie sfetnic pentru ca ghicea gîndurile oamenilor. Petru Piparu:s e mic cît un bob de mazare. ramînîndu-i oaia si. 96~98). Fata mosului cea cuminte slujeste. Pitic tîntariul e mare cît un cot si se. o rasplatesc cu darul de a~icadea din gura la fiecare vorba un galben. luîndu-le comoara (94 a. . îi sperie si le ia comorile. polobocul cu vin. p. împaratul Piricot este mare cît "un copil de patru ani" si are o fata pe care o tine închisa. 60). se culca sub o ciuperca si sperie niste hoti. Michiduta scoate oc. Michiduta e un baiat obisnuit. unor p. Fiind musca. Cînd tipa în urechea împaratului. 181). 31-38). 141-148). se întîlneste si în alte basme. intra în casa unui popa zgîrcit de la care ia bani. La urma. Lupul se da unei vulpi sa-I caute în gîtlej. Mai întîi. Apoi se duce sa scape fata unui împarat fugita la diavoli. p. Sdîrca fura pe rînd de la un sas pîinea cu covata. p. e pedepsita ca la fiecare vorba sa-i cada din gura o broasca (XV. p. U~ p. îl ajuta pe batrîn la plug. într-o singura varianta cilteana.lcestia la trînta. îi marturiseste ca el e împaratul pestilor pe care baiatul l-a eliberat din plasa (86. E înghitit de un lup pe care îl sperie. dar se poate face cît o musca. 597598). apoi omoara pe mama zmeilor (15. taie balaurul iesit din fata. p. slujba ei constînd doar în a le aduna fragi (AT 480). el îi sperie. pe cînd fata babei care le mînca aproape toate fragile. tipa ca nu el a furat. elibereaza fata si un petitor si îl omoara (5. mînînd boii din urechea lor. I. e înghitit de un lup si de pe limba lui sare lînga niste hoti. ia pietrele scumpevomate de un balaur în vîrful unui copac. slanina si butoiul cu vin pe seama celor 12 hoti care rîdeau de micimea lui.

Legendele reliefeaza lacomia p. pedeapsa e temporara.ca din vita în vita toti urmasii tai. Dumnezeu l-a blestemat . IT. p. Lacomia e trasatura sa dominanta în o seama de basme. Apare în naratiunile populare.. p. fel da fel da banet" ca sa se îmbogateasca si mai mult. s-a îmbracat cu o piele de tap. si un diac sînt prefacuti bivoli.46-47). un dasca1. p. p. e prefacut bivol pentru ca a "mintit ca are luna cearcal} de vînt".. Dupa un an. 1254-1255). n-a mai putut lepada pielea de bivol (52. în basmul AT 785. ca sa poata fura. schimba berbecele care se scutura aur. 1. 410). nasul p. 1253). p. p. dar cînd a deschis groapa. Sînt dati fatului sa lucreze cu ei la saraci un an. ca personaj negativ. Un p. acesta se prefacuse în cîrtita. de atunci mereu sub pamînt (LXXIX. un p. Dumnezeu si Sf. lacom de pamînt si-a îngropat fiul în tarina vecinului ca sa spuna ca e pamîntul p. lacom de bani care s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe saracul ce gasise un sac de bani si sa i-l cedeze lui. în unele variante ale basmului 563. Cu slugile se arata nemilos. 346-347). Alteori. Dumnezeu se preface dascaI si p. p. fel da fel da bauturi.. apoi masa care se deschidea "cu fel da fel da mîncaruri. dar dupa un timp. p. Ajuns cu banii acasa. II. 254-255).. pentru ca "tare urîsera biserica" si în sarbatori mergeau la tîrg. Dumnezeu l-a' prefacut cal si l-a dat unui tigan sa care carbuni (5. sa se sature atunci cînd se va satura ~alul d~iarba" (52. p. Un p. dar cînd a venit Dumnezeu cersetor sa-i dea ceva. Petru prefac doi preoti în bivoli pentru ca se saturasera de grîu si plecasera sa caute mama grîului. ca sa-I sperie pe saracul ce gasise comoara. 3-6).atunci cînd Dumnezeu destineaza a: treia gramada de bani celui ce le-a furat. p. "De atunci. un p. Cel care curata grajdul primea . Finul le obtine la urma cu "bîtulita" care batea la comanda (ibid. 89). (LXII. angajeaza doua slugi la vaca pe care o are. 480483). Un p. marturiseste ca el a furat trei crengute . popii îi zice tap" (99.. 66-67). "foarte nasalnic si hapsîn" nu se împaca cu nici. Bivolul provine dintr-un p. Feciorul unui sarac a cerut sa fie p. cu putine exceptii. ramînîng. p. în alta varianta. într-o varianta a basmului AT 301 B. Alt p. l-a alungat din ograda. nu o mai poate dezbraca (81 a. pe care n-a mai putut-o dezbraca. apoi redevin oameni (77.294 Popa. au redevenit oameni (52. se îmbraca în piele de capra. II. dar dupa 9 ani redevine p.. p. p. dîndu-i unui om sa care greutati cu ei si sa-i hraneasca numai cu paie de grîu.

p. din care arunca în fiecare zi cîte una. are putere asupra lui (LXXIX. acesta uita si p. fiind "bogat". zicîndu-i sa dea mai repede ca se face sara si nu-i grajdu curatat" (12. Hotul iscusit vîra pe p. Basmul AT 822 îl înfatiseaza ca ignorant si mi cioban sau un servitoF raspunde în locul lui la cele trei întrebari ale împaratului. tatal incestuos e p. libidinos nu se poate retine nici în fata animalelor (v. III. P. de argint si de aur. (baiatul). apoi îi vîra cutitul cu sînge sub perna ca sa fie alungata de sotul ei (86. E agatat cu sacul într-un pom. 265-266).). P. p. Dupa ce fata se casatoreste cu un împarat. unde e batut de argatullui care îl recunoaste dupa tipete si îl elibereaza (79.Peste un an. cu barba rosie pentru a cumpara în tîrg pe ucenicul sau prefacut în cal (AT 325). are o suta de fete pe care le da celui ce are o suta de feciori. Urs). p. . 369) . depasind prin varietate majoritatea altor personaje negahve. 123-127). e gasit pascînd "doi tapi si doua capre" în ziua de Pasti (36. p. Masoara astfel intervalul pîna 13. 84). p. în cele religioase. cu un cumul de defecte si sIabic!uni. dar uneori fata se preface în "popa batrîn" (LXXXIII.295 de la p. îsi pierde sirul si spune credinciosilor ca în acel an nu vor fi Pasti (5. Diavolul se preface în p. 703).hi. Într-o varianta a basmului AT 510 B. sa ramîna cioban în locul lui (81 a. 537). p. necuviincios e prefacut de Dumnezeu încal si dat unor saraci care îi scot un oc. Unele snoave releva ignoranta p. îi ucide copilasii.. Mai des apare p. în sac sub pretextul ca-I duce la rai. În alte ipostaze. În unele variante ale basmului AT 303 A. Acesta îl pedepseste pe p. p. 537-538). redevine p. iar cînd preoteasa mai adauga un pumn.3866). pe care p.. 145-147). Fata fuge si se îmbraca în lemn ca sa scape de urmarirea tatalui. (LUI. fata cere întîi trei costume. p. un p. fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac în manastire (fata) si în p. "la hiiecare lopata da gunoi. îsi recruteaza o armata de maimute cu care revine acasa si-l omoara pe p~ (5. II. în variantele basmului AT 706. crezînd ca-i place sa le rontaie. Snoavele îl înfatiseaza pe p. p.. are rol secundar. dupa ce a umplut biserica de raci cu lumînari aprinse pe spate. apoi ea fuge. de arama. Ucenicul îsi previne tatal sa nu-i dea si frîul.Pasti prin boabele de cucuruz puse în buzunar. Adesea. incestuos: De obicei. p. 36). p. incestuos le face îndata. cîte-o palma. P.

cu barba rosie e temut pentru rautatea si lacomia lui. cei doi p.tine cartea pe dos. 3234). p. "ca esti cu barba rosie . el face numai ju. alta mica pentru puiul ei. P. 4062 A). acestea fiind destinate oaspetilor de seama: primarul. 4070). 3869). atîta-i si de la picioare pîna la cap". aviditatea de pamînt si lacomia în toate. nu mai are autoritate. La inspectia protopopului.. 4062). Cel ocarît ca nu merge la biserica raspunde p. prostia e funciara. matate de slujba (5. psalmodiind mereu (5.. iar cînd O picatura de ceara astupa un cuvînt. Cînd paracliserul e beat. prohodea mortul singur în biserica. îndeosebi servitorii. 1258). de vreme ce face în pod doua gauri.Nu mai citeste evanghelia cu SI.4067). nu stie glasul al 7-lea si îi da vaca pentru a nu fi despopit. dar cînd preoteasa începe a se boci dupa vaca tocmai pe glasul al 7-lea. subprefectul etc. întrucît prin bataie a dezvatat-o de narav. raspunde ca e stîngaci (5. una mare pentru pisica. cîntîndu-i doar: "Cît îi de la picioare pîna la cap. Cînd oamenii îl reclama protopopului. Cînd diacul îi scoate semnul din evanghelie. se trînteste pe spate si bate cu picioarele ridicate sa-i cada jarul. De aceea. dar omoara pe . 3250). dar cînd eineva îi atrage atentia. O seama de snoave arata consecintele unor atari deficiente: p. nu l-a putut dezbara de nevasta-sa.omul care s-a prefacut mort ca sa-i spioneze ignoranta (52. Chiar p~otopopul nu e servit în farfurii la masa p. fratele lui Pacala îl ocoleste. La unii. pe cînd pe p. 3239).. se iau la cearta care sa-I serveasca (5. Îsi tine luleaua pe masa altarului (S~4066). 3868). care nu stia carte. dar episcopul îl sfatuiestesa foloseasca o pipa cu coada mai lunga (5. În biseric~. ca dupa moarte va fi tot în biserica (5. Multe snoave reliefeaza înclinarea p.. Stefan fiindca satenii o stiu din anul precedent (S. inclusiv fatul care îl anunta unde i-a lasat cheia (S. e neascultat. Un taran pretinde ca iapa lui e mai cuminte decît p.4068). zeflemisit etc. promite jumatate din vitele ce le are psalmodiind si protopopul convinge pe oameni ca a auzit cea mai frumoasa evanghelie (5. p. nu mai stie cum sa se descurce (5. se înfurie si se retine de la cuvinte obscene (5. p. toti parasesc biserica. 4982). 3296). desi preoteasa îi arata ca si puiul poate intra pe cea mare (5.. îndeosebi p. Cînd predica e prea lunga. de a-si exploata supusii. atîta-i si de la cap pîna la picioare si cît e de la cap pîna la picioare.3241). Cînd un cioban are nevoie sa i se citeasca o slujba. alearga dupa proto:gop cîntînd glasul cerut si îsi reia vaca (5. Cînd îi cade un jar din cadelnita în cizma. 41)78). desi l-a batut mai mult (5. 4063). (5.

4989. Se asociaza cu diacul sa fure candela de aur pe care sa o vînda. Unul din ei cade si e întrecut de celalalt (5. 3133). 5041).4979). Un p. daca nu s-au facut p. p. 16). nu consimte sa asiste la împartirea galbenilor celor 3 frati într-un ulcior decît daca cei ce vor cadea pe patrafir sa-i ramîna lui. învinuieste p~cei care au facut\biserica asa mica (5. p.. nu mai e nimic de facut (5. 4984). p. Cel ce înmormînteaza într-un an numai saraci se plînge de napasta ce l-a lovit (5. cere sa i-o plateasca pe loc. explicînd ca a fost sfintit sa aiba "gura de lup si burta de cal" (5. Ca sa ia mai multi bani. nu se ridica de la masa (S. raspunde ca atunci cînd vine necazul pe om. are lucratori si se roaga lui Dumnezeu sa lungeasca ziua. p. Un p. sa ma feresc de asa oameni. P. Ia un sac de colaci de la pomeni pe care îi da diacului sa-i duca. La pomeni. Doi p. dar dupa legea noua se face slujba si se trag clopotele. 3000. dar cînd un om i-aduce unul care nu încape pe usa bisericii. îl consoleaza ca se va ruga lui Dumnezeu sa-I ajute: A doua zi. dar la cererea acestuia de a merge mai încet. apoi îi angajeaza servitori cu conditia ca cel ce se va supara. ia cu puterea jumatate din averea unui taran care e trimis pentru dreptate la primar. Cînd sparg urciorul. 4975). la judecator (5.p. (5. 3236). E nemultumit cînd sînt colacii mici.. dar cînd întelege ca vaca lui a fost aceea care a facut dauna. chiar daca satul rîde pe seama lui (5. asuda toata ziua (5. 3237). Cînd aude ca fratii lui Pacala masoara banii cu banita. dar acesta raspunde ca nu orice gloaba e buna de p..4990). Recomanda vizitiului sa bata caii s-o ia la trap. PacaIa). încît poate supravietui chiar d. e murdarit de excrementele ce curg (5. p. manînca pe rînd de18 ori. se duce sa-i spioneze la geam.4974).. 5040). El a acumulat atîtea bogatii. Diacul din altar raspunde sa se îmbrace la cîmp în doua cojoace.4977).aca vor muri de foame 9 sate din jurul lui (5. 4981). va primi colacul cel mai mare. v. la subprefect. Da putina mîncare servitorului. hot. spune solicitantului ca înmormîntarea dupa legea veche e fara slujba si costa numai 4 lei. pîna ce îi va razbuna Pacala (S. dar costa 100 lei (5. se va alege fara simbrie si cu nasul taiat (sau trei fasii de piele taiate pe spinare). Cînd nu i se da friptura. lacomi se iau la întrecere: în ajun care va fugi mai repede. E facut p. 3328). cel care arata bani multi episcopului (5. Cîteva snoave prezinta pe un p. îi înfometeaza ca sa se supere si sa-i mutileze. 4987). Cînd diacul îi spune ca vaca a lovit-o cu cornul pe vaca lui. urmînd sa spuna apoi . sa nu dau peste bucluc" (33. P.!97 si tata mi-o spus.

3469). 5432). unde încearca sa linisteasca porcii (S. preoteasa îi fura hainele. apoi spune ca aceasta o priveste numai pe ea (S. pusa înadins. Lasa însarcinata pe fata vaduvei cu care s-a casatorit. e pus de barbat sa rîsneasca pîna la ziua (S. iar cînd dascalulîl ameninta ca îl va denunta. Se lasa'momit de ceidoi cazaci care au pariat ca p. dar acesta e prins de pagubas care îi ia si calul p. e infidel (S.5343).-3470 C) sau mai întîlneste în ascunzatoare alti doi p. 3505). care se descopera dupa ce aude marturisirea ca din vina ei p. v. sau sare pe fereastra si cade peste diavolul care l-a adus pe barbat (S. are 6 degete la un picior. fura ce-i cade în mîna. p. p. iar cînd vine gol acasa. 5441. Nicolaie si a Maicii Domnului ca sa creada ca acestia i-au furat-o (S. luînd si dalta înrosita. 3428). Alteori. e vîrît într-un butoi cu smoala cu care barbatul femeii pleaca ca sa arate oamenilor pe dracul pentru bani (S. Sînnicoara). si pe diac pentru o mare suma de bani cu care femeia îsi cumpara haine frumoase (S. P. unde barbatul îl elibereaza pe p. Cei doi fug cu cizmele. se ascunde în cocina. Mai frecvente sînt relatarile despre escapadele erotice ale p. :S:otul marturiseste în biserica ca toti copiii cu parul rosu sînt facuti cu p. 3470). Surprins la o nevasta. enumera averea mortului din care acesta i-ar fi testat jumatate. fura topoarele de la sateni. cu care va pieri împreuna (S.298 foi ca hotii au devastat biserica (S. Momit de o nevasta. Iasîndu-1 descult (S. La o înmormîntare. (S. aceasta pune în locul ei pe preuteasa. Împreuna cu diacul si fatul e momit la o nevasta. 3430). 3479). spre disperarea vaduvei. p. 1258-1259). 1256). aceasta se preface a nu-l recunoaste si trebuie sa stea în cocina pîna la ziua (S. Trimite pe diac calare sa fure un miel. 3432). 3466). (S. care cade din sacul diacului (S. p.se preface g~icitor (AT 1641) dup~ ce primeste jumatate din boul furat de dascaI (52. p. Cînd e surprins noaptea la amanta. oferindu-i cele 10 ruble daca se descalta. . apoi ung icoanele Sf. 5404). încÎt "pîna în sara a fost plina ograda p~pii de copii" (52. Cînd merge cu botezul. Cînd hotul îl mituieste. se întîlneste pe cîmp în ace~ lasi loc cu diacul (S. 1259). 3465). care la urma e de acord sa fie si ea luata de p. Reproseaza amantei ca nu l-a vizitat. Un p. p. 3471). care i-l fura pe al lui si dupa iesirea din biserica se da de gol (S. 5436). La o întîlnire cu o fata. îl împaca promitîndu-i doi boi din cei patru (52. 5392).. Împreuna cu diacul manînca smîntîna tiganului pusa spre siguranta în biserica. se îndragosteste de cumatra lui.

nu cuteaza sa se tina de cuvtnt (S. II. (AT 510) care o . dar i-aduce raspunsul ca "David" nu-i mai da pe datorie (S. Îl afla cufundat pîna în gît într-o mocirla. Fata ce a ajutat la desfacerea farmecului flacaului prefacut în sarpe se opreste cu acesta la un nuc în vîrful caruia stateau doi p. În ajunul Bobotezii. Dascalul vîra degetul pe anusul porcului si scobeste mereu mîncînd. dar p.mai apare în bas. îl va gasi numai la iad. pe care îl luase cu sine (5.:. fiindca p. Are picioarele rosii din cauza ca s-a asezat pe hoitul pe care îl mînca corbul Jrimis de Noe sa vada daca au scazut apele potopului (18. El e trimis ca mesager la parintii fetei sa-i înstiinteze ca ea traia la di(ivol (LXXXI lI. dar Sf. 3130). dupa toate cîte le-am rabdat s-au facut hulubi si acuma se saruta si stau în vîrf" (52. 675). Un p. 448). Uneori. simbolizeaza uneori dragostea aprinsa. p. Floarea Florilor (86.p. Împaratul p. îl cauta la rai. Din oasele mamei'Cenuseresei se nas~ p. îi va smulge si lui aceeasi parte din corp. p.ajuta pe fata la alegerea macului(44. "Acestia sunt dragostele noastre.299 . p. . iar dupa ce manînca. puterile zmeului (AT 302) se afla în trei p. În basme. ameninta pe dascal ca daca va fura si va mînca un porc fript. l. 4071). a sacului de mazare (79. Fratii lui Bucatica (AT 425) locuiau prefacuti în p. se dau peste cap si devin "unsprezece tineri frumosi si chipesi".p.- Mai rar.pe pamînt (41. Porumbel. p. Ca auxiliar. 213). calauzeste pe erou pîna la iubita -lui îndepartata. Preoteasa care nu s-a recasatorit si moare curînd. 44-45). 768). I. 182-197). Trei p.mul despre ghicirea pielii cu care se îmbracase fata împaratului (AT 621). II. el e o pasare venerata. a mea s-a ta. 406. o consoleaza ca dedesubtul lui sta protopopul. 11-12). De asemenea. fiindca popii nu intra în rai. pentru ca diavolul nu se poate preface în porumbel (LIII. p. p. dupa cum s-au înteles pe patul mortii. daruindu-i în schimb cele 100 corabii cu graunte (41. p. p. În legende. 3111). ce stau într-un mistret (LXXXIII. Petru îi spune ca în zadar îl cauta acolo. 292). e aratat a fi betiv. p. p. avertizeaza pe fratele mirelui (AT 516tca mireasa sa nu calc~. într-uIt palat în care soseste la urma si sotia eroului. si-si ~au zborul (86. încît chiar în timpul slujbei trimite pe servitor la cîrciumar. p. ajuta pe erou(AT 513 C) sa aduca o craca de la pomul din mijlocul raiului. 253). iar mai jos ceilalti ierarhi (S. P. fiica împaratului ra. p. pita de diavolul ce se preface în sarpe (AT 653) anunta parintii despre soarta ei printr-un p. 464-465). 481).. se prefac iar p.407). p.

Termen generic popular care denumeste toate speciile narative în proza provenite din traditie: basmul despre animale. "povestea cu bazmu e tot una" (5.Ca-sa-'si dovedeasca iubirea adînca pentru fata nazdravana provenita dintr-o grindee. p. 71). trecînd astfel întîia proba (5. apoi în p.V. de origine slava.Sotul care a fost initial în piele de porc (AT 425) se preface în p. La popoarele slave. alaturi de celelalte sinonime ale acestui termen (XIX. redevine om si îsi reia sabia cu care îl ucide pe zmeu (60. v.. Pentru a scapa de cîinii nazdravani. Cînd sotia necredincioasa da amantului ei veriga miraculoasa (AT 560). dorind sa se prefaca în p. 60). deci basmul despre animale. tot una e".. 1-2. dupa care se catara zmeul. p.. P. Din oasele baiatului taiat de vitrega (AT 720) "la sapte ani s-a facut . "ca sa nu se lipeasca farmecele de el" (41.p. p. p. Termenul p. basmul propriu-zis. adica naratiune neveridica. la slovaci povest si la polonezi powiesc se folosesc si cu sensul de basm.Uneori. I. eroul se metamorfozeaza în p. povesti. 2600). V. basmul propriu-zis. el pleaca în zbor pîna unde descopera palatul sotiei fugite (7. 2-77). 136). Hasdeu. IV. feciorul peti tor se arunca. II. la cehi povest. p. în vremea din urma. legenda si snoava. au încercat sa introduca în folcloristica termenul p. p. Ca sa poata pune mîna pe sabia fermecata. . uneori roman. în acceptiunea lui din ·-Munteniau si- . niciodata basm" (XXXV. 109). Zîna fugita de la sotul ei care i-a fura t hainele (AT 400) se preface în porumbita alaturi de cele doua surori: "de vei cunoaste care-i a ta. eroul se preface p. I. eroul tradat de sotie (AT 318) se preface de obicei în rata.43. p. basna.-la' cererea ei. se observa o tendinta de nivelare a celor doi termeni si la povestitorii munteni pîna la a deveni sinonimi: "basme. rascumparat de un copil îl ajuta mai tîrziu pe acesta. Numai la sloveni povest. în timp ce basmul denumea specia mai lunga. Probe). mai tîrziu alti cercetatori. la urma redevenind un flacau care omoara vitrega (52. pentru a se feri de urmaritori sau pentru a se putea razbuna. 55). se întelegeau numai naratiunile scurte. Basm). fictiva. p.. Poveste. si astfel patrunde în casa lui Florea Floritu (28. de la al 99-lea etaj. p. cu muiere vei fi" (60. v. a capatat sensul de "naratiune în genere.. Doar în Oltenia si Muntenia prin p.. divulgînd crima. p. legenda si snoava. un hulub" care îsi spune în cîntec patania. El se da peste cap. 1052). avea în paleoslava acelasi înteles ca si cuvîntul basn. 53. ceea ce se întîmpla. chiar o relatiune curat istorica.

umire pentru toate speciile narative în proza transmise din traditia orala. care denumeste numai narati unile contemporane. în opozitie cu povestire. pcitila (Maramures). istorice. fie "povestea vorbei" . asa ca colectiunea nu . a dus la întrebuintarea lui în acest sens. cea mai raspîndita fiind cea de întîmplare. de la noi au fost stenografiate de fratii Artur si Raul Stavri. el da la iveala. 2. patîma (Transilvania sudica).al taranului. fie legenda. e livresc.sufletesti. patanie (Moldova si Muntenia). prea 'de departe. adica "cu întelesul de orice fel de naratiune. cel dintîi. Multe din textele care se dau în acest volum pot fi socotite ca documente . în masura în care scriitorlJllorle-a redat cu oarecare fidelitate. prin care povestitorii populari îsi comunica întîmplarile mai de seama din viata lor. Pornind de la constatarea ca folclorul oglindestesi viata contemporana.va avea numat interes linguistic" (12. iar pe de alta parte faptul ca în terminologia populara din toate provinciile. fie anecdota. fiind cel mai potrivit pentru a indica naratiunile contemporane. "marturisiri de ale taranilor despre traiul lor. aratînd . relatari despre pataniile povestitorilor în viata. în parte. pareri asupra unor lucruri care-i privesc. tocmai p. fie snoava. Denumirea populara e diversa. Nevoia de a folosi o den. p.301 Oltenia. p. Termenul p. în opozitie cu basmul în care "supranaturalul constituie un element esential" (XXXV. P. Cel care va introduce specia în sfera investigatiilor.. e numele lor generic. Primele p. Povestire.tasi si se~enilor sai unele fapte memora bile la care a fost partas. Se poate ca prin arhivele cu materiale juridice sa se afle multe p. amintiri istorice s. în cari nu ne întîmpina nemic miraculos sau supranatural". 1896-1897). exceptînd pentru trecut Muntenia si Oltenia. consemnate ca depuneri de marturii ale împricinatilor sau martorilor. Specia a ramas însa în afara investigatiilor folclorice pîna catre sfîrsitul secolului trecut. Din povestirile lui Ilie Pietrarul (în Povestea vorbei. el va sublinia din nou importanta speciei." care vor "putea folosi si celor care voiesc sa cunoasca mai de aproape viata. cînd a simtit nevoia de a împa. va fi Ovid Densusianu.a. culturale si. Regional se mai numeste patima. din cele 4 naratiuni povestite de acesta una fiindp. colectiunile obis~uite de folclor. chipul de a gîndi si simti. VI). trebuie sa fie tot atît de veche ca si omul iesit din faza primitiva. Peste 3 ani. nu numai asa cum îl rasfrîng.. 2601). 1. 1. si prea vag'.

ea nu mai trezeste nici un interes printre ascultatori. investigatiile sînt departe de a fi exhaus. apoi cele înregistrate mecanic în vremea noastra fiind provocate de cUlegatori. este o naratiune' conte~porana. prin înregistrare pe documentul sonor din care abia un numar restrîns au fost publicate în antologia din 1966 (5. lui ca nefondata. de îndata ce suscita îndoieli. Elevii sai vor publica numeroase p.302 a fi cu precadere pretioase "povestirile libere . cu nelinistile si aspiratiile prezente din totdeauna în .· Limitele veridicului la p. III.: tive. Dupa 1949. sau la care el a fost macar martor. povestitorul avînd libertatea de a mai exagera unele aspecte sau chiar de a adauga fapte inventate. Cu toate acestea. ea se abate pe alocuri de la acest canon. P. p. sînt aproximativ aceleasi ca si la legende. altfel risca sa fie considerat de auditoriu drept un mincinos. 3. împreuna cu comentariile si reactiile ascultatorilor. Specia ar putea fi cunoscuta mai adînc în resorturile ei prin înregistrari sau stenografieri continui de cei care asista la prilejurile de povestit. reprezentînd o infima cîtime din totalitatea lor. 279317). în cadrul Institutului de folclor au fost culese p. Ea se aseamana cu legenda prin intentia ei de a dezvalui adevarul. în colectivitatile de grad arhaic. 1909). cuprinzînd relatarea întîmplarilor din viata povestitorului.Cum trebuie înteles.. notate de Densusianu si elevii sai. P. dar la multe din cele cuprinse în volumele din 1906-1908 frumusetea literara depaseste cu mult pe cea dintîi. în culegerile lor de texte dialectale pentru a servi în primul rînd ca documente de limba. d~osebirea constînd în împrejurarea ca povestitorul este acela care pretinde a fi intrat în legatura cu fiintele fantastice etc.. De aceea. neîntîmplate. potrivit nivelului cultural -al colectivitatii respective. sînt socotite tot atît de veridice si p. a fost generata de nevoia elementara pe care a simtit-o omul înca din cele mai vechi timpuri de a comunica altora propria lui experienta. ca si aceasta. Aceasta libertate nu e fara limite. iar p. p. traieste numai atîta vreme cît e crezuta a fi total veridica. relatari despre întîlnirile cu unele forte numenale. Acestea se aseamana cel mai mult cu legendele. P. Densusianu releva valoarea documentara a p. fragmente din realitatea înconjuratoare. cu fond superstitios.singurele în care se poate vedea mai bine spontaneitatea lui sufleteasca" (Folclorul.. cu bucuriile sau durerile provocate de aceasta. ca si legenda. povestitorul trebuind sa înfatiseze cele plasmui te de el în culori verosimile. Dar.

S-a observat totusi ca rezonanta ei e oarecum invers proportionala cu banalitatea întîmplarii relatate: cu cît faptul este mai neobisnuit. care. de a oferi semenilor sai o învatatura cîstigata cu pretul acelei experiente relatate. povestitorii debiteaza în întîlnirile lor cu precadere întîmplari iesite din comun. . Asa se explica locul covîrsitor pe care l-au luat printre povestitorii din Transilvania si Moldova nordica p. celerelatate au fost . au trecut în repertoriul colectivitatii. modificîndu-se pentru a deveni legende sau snoave.i "memorabil". Tematica p. 1 viata lui. Cele doua m~biluri au actionat probabil întotdeauna. Daca supozitia poate fi acceptata teoretic.. ma. Se poate banui ca unele p. 29-. "distrarea" acestora.petrecute" de cineva. se arata tot atît de variata ca si experienta povestitorilor care îi dau viata.. alegînd în consecinta numai temele care pot înveseli pe ascultatori. p. moralizatoare. sau cu disparitia ei din memoria lor. cu. a putut fi surprins în subsidiar si orgoliul de a fi actant de seama în împrejurari atît de memorabile. Vremea petrecuta mai bine de patru ani prin transee. avînd mereu spectacolul atîtor orori si mutilari. s-au lasat calauziti numai de întîiul mobil. suscita un interes mai viu. Creatorii populari anchetati concep chiar în acest mod geneza speciilor epice traditionale. De aceea.-30). despre primul razboi mondial. "si la urma o ajuns poveste" (5.. ele fiind surprinse si la povestitorii contemporani ca avînd aproximativ aceeasi pondere.vremea au trecut în patrimoniul colectivitatii. au fost deci p. înconditiik aspre ale traiului militar.s ca o obsesie de care puteau scapa numai prin povestirea ei unui cerc cît mai larg.. chiar daca cercul faimei nu poate depasi granitele unei colectivitati. repetînd p. p. 4. pîna acuma investigatiile folclorice nu au putut semnala atari cazuri. a impresionat din cale afara sufletul popular. ilariante. de descatusare a sufletului prin dezvaluirea celor întîmplate. La cîtiva. Fostii soldati povesteau aproape invariabil scene. Cele trai te s-au înscri. are o ~xistenta efemera. apoi una didactica. pentru a-i face sa se despovareze de apasarea grijilor cotidiene. cu atît p.ori de cît~ori se semnalaun auditoriu nou. Specia a avut deopotriva o functie de catharsis. I. îndeosebi a basmului si a snoavei: la început. dat fiind ca investigarea speciei e cu totul recenta si înca nu pe toata întinderea registrului ei. Unii dintre cei care s-au specializat numai în p. raritati pe care nu le ofera viata de toate zilele. vedetismul colcaind în germen si printre talentele rustice. Fiind o creatie contemporana. stingîndu-se odata ~u creatorii ei.303 ~ 1.

dar suculente. încît par a fi elaborari cizelate de rînduri de oameni. Ea e pe deplin tributara talentului povestitorului care îi da viata. de obicei bunicii. Predilectia pentru faptul iesit din comun se vede si la cei mai tineri care n-au participat la acest razboi si care povesteau totusi amintiri din viata de cazarma. care aducea o experienta noua._ narelor. Au fost surprinse însa si p. P. nu de un singur ins.ii ale psihologiei populare si a anumitor stari dintr-o perioada data. . toriu.toamna. cum se întîmpla uneori la snoave si legende."la ghijat de porumb. I-II). din razboi si din spatele frontului. Acestea captiveaza de la început prin improvizatia spumoasa. Multe p~deosebit de fr'umoase se pot citi în culegerea antocu formulari atît logica condusa de O. acesta poate fi redus la o persoal}a ascultatoare.' e mai putin artistica decît a speciilor traditionale. îndelung revizuite. A. reliefînd curajul cu care au fost înfrunta te.însailate cu maiestrie. amestecul umorului cu autoironizarea si o seama de cuvinte rare. se spun si basme unui copil de catre o per-' soana matura.plari de pe front si din captivitatea îndelungata ca prizonieri de razboi. se desfasura cu precadere în toiul unor munci care. la luminalampilor sau a feli. Din viata de toate zilele. Densusianu (12. de martu. în case sau în suri. de -Închegate si de incisive. lipsind aici cizelarea colectiva care se materializeaza în unele formulari cristalizate si în dialoguri spumoase. mai ales cînd povestitorul nu parasise satul pentru a cauta de lucru. . Forma p. se strîngeau ai casei împreuna cu o seama de vecini. dupa unele denumiri regionale . dupa ce acesta era cules si asezat în cosare. încît unii povestitori au abandonat repertoriul traditional de basme pentru a povesti cu precadere întîm. atît de diferita de cea rurala. Pove~tit. Fenomen cultural ce presupune prezenta unui audi-. In cazuri extreme. 1. nu erau stingheri te. 5. Ponderea lor a fost atît de mare. Seara. din pacate prea putin luate în seama de cei porniti în cautarea frumosului folcloric. la disfacat de papusoi". mai ales acelea care în ochii lor luau proportiile unor adevar ati monstri. prin specificul lor. verva care pare fara sfîrsit. In cadrul familiei. Se povestea cel mai mult la desfacutul porumbului. povestitorii aleg cu precadere pataniile lor izbitoare: întîlnirile cu animalele salbatice de prada. adevarate opere literare.304 . Multe au ca atare· numai o valoare documentara. dimpotriva stimulate.

povestitorii prezenti îsi depanau pe rînd din repertoriu (5. Unele basme . Se spun povesti în sezatorile de tors. pîna în2ilele noastre. cînd eram copil mic. S-a povestit mult în cazarmi si cantonamente. 1617). . se spun multe povesti în timpul priveghiului funebru. p. "vara cînd mulgi oile. sau chiar în calatorie. aceasta era ocazia principala de p. Pentru-ca munca sa decurga mai cu spor si sa fie alungat somnul. la piua. 305). 2. Timpul petrecut în închisori a favorizat de asemenea desfasu- . Cînd se nimerea între ei vreunul cu un repertoriu mai bogat. Mediul militar din fosta Austro-Ungarie a. cu tutun sau bautura.Dupa sfîrsitul zilei de munca.30S lînga gramada depapusoi.ult. dar si hazlii. Pe valea Hîrtibaciului (Transilvania sudica). organizate mai cu seama în timpul iernii. exterioare satului sînt de asemeni numeroase. adesea la doi insi. p. în asteptarea rîndului. se desfasoara apoi în clipele de ragaz: la moara. ca-i noaptea mica vara". 1. era chiar stimulat la p. Aici sînt preferate povestile lungi. alterna cu cîntatul si cu dansul. care anuleaza nota funebra a prilej ului. Ciobanii povestesc cu asiduitate la stîna. mai ales în serile lungi de iarna. api spui cîte-o poveste pîna mulgi stîna tata. se povesteste si la sapa porumbului. În Bihor.. ca o descatusare de viata posaca si grea..1. Sara nu pre. înlesnit si împrumutarea unor formule de verificare a atentiei ascultatorilor (v. 17). Basm). ma sile pacurarii sa spun". în grup restrîns. sa ascult-e narati uni de toate categoriile. mai cu seama pe jos. pro-' vocatoare -de rîsete zgomotoase. Prin Oas. Trei capre albe (AT 561) etc. stînjenarii se arata cu totul dispusi. Ocaziile de p. iar în lagarele de prizonieri sau în armatele multinationale chiar între repertoriile unor popoare diferite.m. Gazda casei se îngrijea de obicei ca sa aiba printre lucratori si un povestitor iscusit care sa fie ascultat cu placere. "pe la oi. Grupurile fiind alcatuite cu precadere din tineret. în cabanele lucratorilor forestieri. seara se desfasurau uneori adevarate întreceri de p. caci munca se desfasura de obicei în grupuri. p. caci si copilul doritor de povesti era consolat: "asteapta pîna la desfacutul cucuruzului" (81a. p. Întîlnirile de sub arme au prilejuit un schimb intens de repertoriu. P. Se povesteste.Ivan Turbinca (AT 330). sub însasi supravegherea gradatilor. indicata numai de prezenta mortului (5. sub forma de ajutor reciproc sau prin plata. executat de flacai si fete la sunetele unui fluier. În dormitor.poarta pecetea vizibila a vietii de soldat si par a fi create în lumea cazarmilor.

usurare.. ca si la oamenii din sat le mai face lumea cîte-o poveste-asa . p. în atare prilej. <Celedintîi se spun si atunci cînd cineva se afla într-o situatie :similara cu cea satirizata de naratiune. p. Legendele :sînt povestite atunci cînd discutia din grup aluneca asupra unui aspect ce este comentat.. p. 17-18) . "Da acu . 4. Sotie). Legendele care povestesc urmarile nefasteale unei încalcari sînt spuse cu scop preventiv atunci ·cînd se semnaleaza unii necunoscatori ai obiceiului (ibid. prin .. Asocierile dintJe cazurile particulare ·din viata cotidiana si cele tipizate în snoave se fac dupa continut. p. 3.306 rarea p.cunoscute printre cei prezenti. similare legilor contaminarii ·din folclor. B.. Un povestitor fagarasan arata ca îsi aminteste povestile "numa asa cînd vine cîti-un sfînt. numai în familie ·e în genere un semn de declin.) ·dintre cazul individual si .în clipele de ragaz. 18). este mai restrîns. încît unii povestitori au memorizat <cu·acest prilej cea mai întinsa parte a repertoriului lor.7). tot sfîntu are o poveste . prin spuma ... Anchetarea provenientei povestilor culese în ultima vreme atesta cum majoritateacovîrsitoare au fost învatate în copilarie. 'Cînd copiii sînt bolnavi.. povestitorul constata similitudinea ("Tu esti (sau faci) ca ala care" . :si tot omu. 1.. Cer·cetarile mai noi au scos la iveala si existenta p. snoava despre spuma de mare (AT 1360 C.. în cadrul familiei. era rechemata la mulsul oilor la stîna. caci repertoriul este alimentat aproape numai de colectiile de povesti (ibid. s-apai cînd vorbim. la nevoie. sau numai o aminteste cînd e convins ca 'interlocutorul o cunoaste. Povestile sînt memorate cu precadere în copilarie si adolescenta. Unii poyestitoriau subliniat contrastul dintre facilitatea memoriei infa. unele basme fiind transmise în timpul convalescentei printre ·cei mai interesati (ibid. somnul recuperator.cel tipizat în snoava pe care o povesteste spre ilustrare. 'V. mi-aduc aminte" (14 a. Astfel. sau explicat de vreuna din cele . în -chip sporadic. P.J J .. p. ·dar uneori si dupa alte criterii. bunicii..aduce . Snoavele si legendele sînt povestite si în unele cazuri speciale. întrucît si copiii iau parte la întrunirile celor maturi ca sa asculte povesti. cea despre popa care a furat barda înfierbîntata de scoaterea unui taciune etc.spitale. . obisnuiesc sa spuna povesti celor mici ca sa-i adoarma mai repede sau sa stea cuminti. p.ntile si nereceptivitatea acesteia la maturitate..care se ridica deasupra laptelui. 18-19).uneori si parintii. e folosit ca un prilej de a le . cînd memoria este neobisnuit de receptiva.

307

"b-

1

sa-mi spuie altu cît mi-ar spune ... nu mai intra în cap daloc". Cel mai adesea, povestea era retinuta în memorie dupa o singura ascultaTe, oricît ar fi fost de lunga si stufoasa. Toate marturisirile pbvestitorilor anchetati concorda asupra învatarii dintr-o, singura ascultare, fiind vorba în genere de insi talentati, cu predispozitie vizibila pentru productiile narative. "îmi spunea. bunicu meu si nu-mi luam capu da lînga el pîna mi-o spunea" si dimineata o stiam, daca-i capu bun". Dupa unii povestitori talentati, audierea repetata a aceleiasi naratiuni ar produce numai confuzii, probabil din cauza diferentelor aduse de dispozitia improvizatorica: "dac-ascult de doua ori, numa te calmaceste de cap". Anchetele au pus în lumina contrastul între usurinta de a memoriza din auzite si greutatea de a învata o povest~ prin lectura. Un cititor asiduu' de povesti si carti pop~lare' constata ca învatase o poveste "o data ni.1mada~-am auzit-o, dac-am fost tînar. O ramas tiparite daca le-am prins. Aste din. carti purure citesc, da nu mi-aduc aminte". Un alt povestitor matur formula mai sugestiv "dîn carte am învatat, da nu le-am prins", iar altul tînar facea urmatoarea paralela între cele doua modalitati de memorizare: "dac-o citeam de doua ori, o spuneam la perfectie, da dac-o ascult 'o data, o prindeam, da la. citit nu", Pastrarea în memorie este apoi usurata de povestirea naratiunilor la feluritele prilejuri, prin repetare lasînd urmemai incisive în memorie. în felul acesta, povestitorul îsi fixeaza mai bine unele formule specifice naratiunii, mai cu seama pe cele create de el, împreuna cu o seama de termeni mai expresivi" alesi dupa dibuiri repetate. Marturisirile unor povestitori sînt elocvente: ,,10 stii de ce nu le-am uitat? Ca baietii sara la stîna ma punea' sa le spun, eu le-am repetat mere~"Jn felul acesta, procesul de' slefuire actioneaza si pe plan individual. atunci cînd povestitorul este talentat, în echilibru cu celalalt proces de variere care tinde sa reînnoiasca naratiunea prin o· seama de aspecte luate din contemporaneitate sau din repertoriul traditional (5, 1, p. 20-23, 107; v. Legile ePice). 2. Memorizarea povestilor este uneori selectiva, dar la cei mai multi se manifesta fara preferinte. Acestia din urma retin cam tot atîtea basme cît si snoave. Cei deosebit de talentati au avut însa o receptare seiectiva. Gh. Zlotar (Fundu Moldovei - Suceava) si 1. Duroi (Bughea de Sus - Arges) au învatat numai basme propriu-zise, cel dintîi fiind însusi creator a 4 basme noi (cu unele motive traditionale), dar nu au retinut

308

nicio snoava, cel de al doilea motivînd aceasta "ca mi-e rusine de lume". Dimpotriva, Gh. Radoias (Batrîni-Prahova) învatase peste 100 de snoave, dar nici un basm fantastic (în repertoriu avea doar doua basme nuvelistice), mirîndu-se el însusi de aceasta stare: "nu stiu cum s-a facut ca n-am putut sa prinz niciuna", nici în copilarie, întrucît "daca le-as fi stiut atunci, le-as sti s-acuma". Capacitatea de memorizare variaza dupa dotarea povestitorului. Gh. Zlotar si 1. Duroi cunosteau fiecare cîte 40 basme fantastice, lungi, pe alocuri neasteptat de complicate, care ar alcatui cîte un volum masiv. De la P. Put din Desesti-Maramures s-au putut imprima în 1961, 85 naratiuni, basme si snoave cam în aceeasi proportie numerica, povestite cînd informatorul avea 77 de ani. Repertoriul cel mai întins l-ar fi avut Sînziana Ilona din Bosorod-Hunedoara care stiuse 117 povesti, basme si snoave, din' care n-a mai putut povesti în 1951 decît 62, restul fusese uitat (ibid., p.23). Se poate admite ca au existat povestitori cu repertorii mai întinse, printre- cei cu o memorie exceptionala, cum au fost unii cîntareti ca Petrea Cretu Solcanu, Iautarul Brailei, de la care G. Dem. Teodorescu 'a notat 15000 versuri, sau unii guslari sîrbi care stiau cîte 90 balade alcatuite din 80000 versuri. În Irlanda, prof. Duilearga a mai întîlnit un povestitor de la care a cules aproximativ 200 naratiuni felurite (basme, legende, snoave) cînd acesta avea 70 de ani (XCI, p. 280-281, 460). C. 1. Urme ale functiei cultice, rituale a p. s-au mai pastrat la noi numai în nordul Moldovei si Transilvaniei pîna pe la începutul secolului nostru. Se credea ca p. în anume conditii aduce cu sine nasterea unei oi nazdravane. Astfel, daca ciobanul putea spune în fiecare seara o poveste diferita de cînd se dau berbecii la turma si pîna la fatarea primului miel, "atunci a face oaia un miel nazdravan - spune batrînii - sa poata sti tat ce-ai sa pati", în Maramures fiind vorba de "o oaie oachesa" care poate fata mielul nazdravan. Repertoriul ciobanului se cuvine a fi destul de întins, aproximativ 100 de naratiuni felurite. Pe la sfîrsitul secolului trecut, e semnalata în Maramures cu aceasta functie numai Povestea Maicii Precista (cautarea lui Isus). Spusa ,de pacurar "în toata seara si dimineata de cînd se mîrlesc oile si pîna ce fata, între mielusei va avea unul nazdravan, care va umbla tot în fruntea oilor" si îi va spune "cîte primejdii vor trece în acel an preste oi si alte lucruri

309

~

mariÎÎ mai spune, dar numai la cîntatori în noaptea de Craciun si în noaptea de Pasti cînd e deschis cerul. Asemenea va avea si acea muiere fiu nazdravan care va zice povestea aceasta cu toata inima, ca sa fie primita" (48,p. 282). Mai vieafost functia apotropaica a povestilor, care, spuse seara, puteau îndeparta fiintele numenale de a se apropia de acea casa. "Era-un obiceri, pe cînd eram eu baiet, c~ozîs ase, ca sa spui trei'p'ovesti, c-apai ele se prind de mîna si se-mvîrt roata-mprejuru Urlii aceleia unde esti si nu s-aprochie lucru cel rau acolo, poti dorni. Ase crede. Unu spunea trei povesti, fiecare-nt-o sara, cu rîndu" (5, I, p. 16). Dupa o atestare mai veche, naratiuniletrebuie sa fiemailungi.adica basme fantastice care ar fi eficiente mai cu seama împotriva diavolului. "De aceea zice ca e tare bine sa spui povesti în<;heiate, lungi, sara, ca e ca si cum ai spune o rugaciune. Dumnezeu cu povestea ceea înconjoara casa de 3 ori si nu se poate apropia nici o necuratenie" (52, p. 1204). Se credea astfel ca "unde se spun povesti în casa, acolo e Dumnezeu. Ori sa platesti un sa1ind::l;.,ri biserica, ori sa spui o poveste, la e tot una" (ibid., p. 1241). In tinutul Suceava-Botosani, se credea ca cele 3 povesti se fac "trei pari de foc si apara casa, de nu se poate nimene apropie de ea. De aceea... ti-i pomana daca te duci la un om pe noapte si spui povesti" (94",p. 18-19). Sau se prefacîntr-o "roata de foc" care "era straja" împrejurul casei, încît diavolul nu se mai poate apropia de ea (52, p.337). Pe alocuri în Bucovina se credea ca e suficienta o singura poveste. "Cu o poveste bine spusa si frumos încheiata se înconjura casa de 3 ori, ca o pavaza, de nu poate nici un rau strabate". De aceea, "celui ce spune povesti îi iarta Dumnezeu pacatele" (LV, II, p. 149). Prin Maramures, functia apotropaicaa disparut mai de mult, deoare~e vîrstnicii anchetati îsi mai aminteau vag: "spune ca daca spui povesti, nu s-apropie nimic de tine: Fata Padurii, sa spune" (5, I, p. 16). S-a semnalat o singura interdictie cu privire la p.: sa nu se spuna povesti ziua "caci i se rupe camesa" povestitorului, fara sa poata fi elucidata legatura dintre ele (LV, II, p. 149). 2. în zilele noastre, p. are mai cu seama rostul de a ajuta desfasurarea muncii. Alungînd oboseala si somnul, cei adunati pot lucra mai bine, sau veghea, de aceea se spun povesti "sa nu le fie somn cît stau, si care lucra-n casa, sa poata lucra, de torc femeile". în Maramures, se foloseste chiar o formula , ,

310

anume pentru alungarea somnului: "Ciont si vasalie! Sî nimic sa nu mai fie! - strigi cînd vezi ca adoarme omu, si odata sa trezeste" (5, 1, p. 14). 3. Concomitent, p, are rolul important de a descatusa sufletele, prin atmosfera de voiosie si ilaritate pe care o creeaza. Catharsisul naratiunilor a fost relevat de o seama de povestitori: ,,0 dasfacere de inima asa, mai uiti da ale rele, mai rîzi cu tovarasu care te nimeresti", "ca m~i rîde omu de hale nacazuri"; "ca omu sa mai desteapta, i place si daca-i amarît mai uita si. el. Chiar si cum, daca-l doare - daca nu-l doare povestirau - mai uita, ca n-aude vorbe rele, îi_mai usor". toare din Hateg preciza mai plastic: "Cînd ne cura sudorile pa fata, mai uitam si de osteneala si de foame" (ibid. p. 19-20). "stii ca omu si daca are v-o durere, minten îl faci de rîde" (Ha, p. 11). 4. P. are si o pronuntata functie didactica si moralizatoare. N aratiunile expun o experienta de viata îndelung acumulata, oferind ascultatorilor o initiere si o lectie de comportare. Unele dezvaluie misterele lumii înconjuratoare, fiind bine venite celor care "nu e introdusi în lume, se mai gîndeste si el cum era odata". Povestile sînt spuse "ca pentru idee de oameni prapaditi ca acestia sa nu mai urmeze lucrurile rele". Ca atare, se povesteste "pintru traiu vietii: cel ce nu-mvata din poveste, nu-mvata nici din cea ce vede cu ochii". Ele ajuta îndeosebi pe copii nu numai sa descifreze tainele vietii, ci si pe cele ale paginilor tipari te. Caci "copiii care sînt mai destepti trage esentialul: - daca mergi p-o cale buna, ai gasit bine, dac-ai facut rau - cautam un fel de educatie, si copilu, cetind o poveste, sa-nvata sa citeasca mai bine" ... (5, 1, p. 20, 107).

°

Probe Probele baiat-fata. Se întîlnesc în basmul AT 514, cînd fata travestita în baiat e banuita a fi femeie. Leoaica supune fata prefacuta în Ionica Fat-Frumos la trei încercari. în prima noapte, "o sa va astern la amîndoi în gradina pe doua steble de flori. La sculare, daca florile vor fi vestede, sa stii ca e fata, d-or fi vesele, e baiat". Calul.o învata c~ spre ziua sa se dea de-o parte ca sa cada roua pe flori sa nu se ofileasca. A doua oara, o duce la un tîrg "numai cu lucruri femeiesti", dar la sfatul calului, Ionica se arata interesat de "postavuri, arcuri si sageti

311

de otel, palose si sulite taioase ..." A treia oara, leoaica face un iaz cu apa din fîntîna ca sa se scalde, dar calul soarbe apa si leul ramîne în namol, încît Ionica nu se mai poateîmbaia (89,. p.140-141). Fata schimba buchetul de flori cu al voinicului, derutînd pe mama acestuia, iar cînd e plimbata printre flori,. se arata interesata de cai. A treia oara, în camara cu armele~ fata alege "o sabie cam ruginita, dara cu fierul ce se încovoia de se facea covrig" (41, I, p. 21-22). Alte probe de ghicire a sexului: a) sarirea unui pîrleaz, pe care fata îl sare "sprinten ca un voinic"; b) ducerea la vie, unde fata nu culege cu lacomie, ci cere sa fie spalati strugurii si adusi pe o tipsie; c) ducerea în padure, unde e întrebata de ce e bun- copacul, fata raspunde ca e bun de facut care, nu de fuse cum se astepta zmeoaica (LXXXIII, p. 531-535). în vie, comportarea poate fi alta: "de va lua strugurii cei de pe jos, va fi femeie, de va lua de pe sus, barbat". Fata e prevenita de cateaua nazdravana si se comporta ca baiat. Proba urmatoare, 'sa stea pe iarba, "si de va'fi iarba tologita sub ea, e fata" e trecuta de asemenea cu ajutorul catelei care "a îndreptat în SliS iarba si el n-a putut cunoaste" (52, p. 680). Busuiocul vîrît sub perna fetei devine dimineata mai uscat decît cel de sub perna feciorului de împarat (56, p. 202).
Proba curajului. Are loc în cîteva basme, îndata dupa plecarea protagonistului, de obicei în basmele AT 514 si 531. 1. împaratul Alb hotaraste sa dea împaratia celui care a "îmblat, vazut si patit cîte dînsul". Fiul sau cel mai mare se decide sa îndeplineasca el aceasta cerinta si pleaca încadrat de doua companii de soldati,,, una înainte, alta înapoi si el în mijloc". Tatal lui se preface balaur la podul de arama si, de frica, toti se întorc. Fiul mai mic, Constantin, la sfatul unei babe, pl~aca cu hainele si armele si calul "din holtie" ale tatalui sau si la podul de ~ur vrea sa 'taie balaurul, dar acesta îl opreste "ca io-s taica-to" (7, p. 2-8). în alte variante, tatal se îmbraca în piele de urs (XV, p. 66) sau se preface "o mamuiata", îmbracîndu-se doar "cu un cojoc pacuraresc" de care se sperie fiii cei mai mari (ibid., p. 266-267). Alteori, tatal se preface "capatîna de cal mort" care striga la apropierea fiului mai mare "manînc cap de om", saltîndu-se în sus. Dar cel mai mic pleaca cu calul nazdravan si armele din tinerete ale tatalui. Acesta ameninta capatîna de cal care ;,se facu nevazuta". A doua oara, tatal se preface în "nor- ,al-

312

/

bastru care venea spre el întocmai ca si cînd ar fi vrut sa-I înghita" j dar la amenintarea fiului dispare si se arata ca om, convins ca fiul lui va birui zmeii (4, p. 119-121). 2. Proba se desfasoara cu mai mult temei cînd cel plecat e fata travestita în baiat (AT 514). Fiindca împaratul nu are feciori, cele trei fete se decid pe rînd sa mearga "la Rosu-mparat, ca sa-i slujeasca". Tatal lor se îmbraca "într-o piele de urs" si le atine calea la podul de arama, cele doua mai mari se sperie si se întorc la· curte, dar fata cea mai mica, sfatuita de o baba sa îmbrace hainele de mire ale tatalui si sa-i ia sabia si calul lui de mire, izbuteste. La podul de arama, 'tatal prefacut urs se da înapoi intrînd "sub pod". La -podul de argint, tatal se preface în lup care se ascunde iar "su pod" cînd vrea fata sa-i taie capul. La podul de aur, tatal se presphimba în "balaur cunoo capete" si se da pe fata, lepadînd "pielea de sarpe",. convins ca ea va izbîndi (5, II, p. 158-161) ..
Probe de întelepciune. Se întîlnesc cu precadere în basmele nuvelistice AT 875, 877, 922. 1. Fata îsi dezvaluie întelepciunea_ prin îndeplinirea unor sarcini aparent imposibil de rezolvat. Imparatul (boierul, judecatorul) cere fetei istete sa vina la curtea lui în feluri contrastante: "nici calare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe alaturi de drum, nici îmbracata, nici dezbracata, nici cu vînat, nici

calare pe un magar, atingî~d cu picioarele de 'pamînt, pe santul fara vînat,îmbracata camase, nici iar dedesubt o camasase duce drumului, nici cu într-o plasa, fara camase". Fata numai croita, cu doi iepuri alaturi care fug de cîinii împaratului (86, p.l05-700). în alte variante, darul e formulat felurit:· "sa-i aduca în mîna trei minciuni si o nimica" si fata duce într-o oala trei vrabii care zboara înaintea împarat~lui (LXXXIII, p.928) sau "nici cu cinste nici fara cinste" si fata aduce o vrabie prinsa între doua blide care zboara cînd împaratul cauta cinstea (60, IV, p. 29-30). Fata calareste uneori pe un tap sau cîine. Fata isteata îsi ajuta tatal sa aduca dobînda ceruta de boier pentru împrumutul dat" trei sute de cascavale si trei sute de pastramioare". Ea aduna în pripa o turma de 150 oi si 150 berbeci de la care poate strînge cele cerute (67, p. 56-57). Fata isteata învata si pe argatul trimis de boier sa-i vînda 100 berbeci cu o suta de lei într-o jumatate de an si sa-i aduca pe deasupra alti 100 berbeci: sa vînda lîna lor cu 100 lei, apoi berbecii cu 100 lei

1

313

si la toamna sa cumpere 100 cîrlani cu 100 lei pentru a-i duce stapînului (79, p. _216-217). în unele variante, istetimea fetei este verificata_ prin probe suplimentare. Boierul îi mai cere: a) din tortul de pe un fus sa-i faca un rînd de haine si sa-i îmbrace toata curtea. Fata îi trimite fusul sa-i faca din el instrumentele necesare tesutului (vatale, stative, suveica, tevI). Boierul doar simuleaza facerea lor, înscriind niste crestaturi pe fus, iar fata face de asemenea niste haine din pînza foarte rara; b) sa cloceasca oua fierte si sa-i aduca pui. Fata seamana samînta fiarta si arata imposibilitatea. c) Sa faca ciorba si friptura din piatra (sau sa jupoaie piatra si sa-i aduca pielea uscata). Fata cere sa-i înjunghie piatra. d) Sa-i peticeasca o oala. Fata cere sa i-o întoarca pe dos, fiindca petecele se pun pe dos. e) Sa scoata toata apa dintr-un lac. Fata îi trimite cîlti cq care sa astupe rîurile care se varsau în lac (5, II, p. 528-533). 2. Istetimea e verificata mai cu seama prin întrebari, unele din ele mostre tipice de sofisticare. Variantele enumera cîte trei, rareori patru întrebari, a caror suma e urmatoarea: a) Ce e mai gras; b) mai iute; c) mai bun; d) mai dulce; e) mai moale; f) ce zboara fara aripi; g) ce manînca, fuge si fura ca lupul; h) ce se aude departe; i) ce e scump si rar; j) ce e mai tare; k) ce e mai frumos; 1) cît e de la cer la pamînt; m) ce înseamna patru tin pe opt, dar opt nu pot tine pe patru. Bogatul da urmatoarele raspunsuri gresite, care scot însa la lumina avutia lui si orgoliul sau nemasurat: a) porcul (berbecii sau boii) lui; b) armasarul (sau calul) lui, fulgerul, iepurele; c) judecata boierului; d) mierea (dulceturile) lui; e) patul cu perne (dricalele, puful) ; f) piatra; i) banul; j) taurul lui ; k) apa din fîntîna lui. Fata saracului da raspunsurile corecte: a) pamîntul; b) gîndul (sau soarele, iepurele, vîntul); c) Dumnezeu; d) pamîntul (sau somnul, graiul omenesc, laptele mamei); e) palma la capatîi; f) zapada; g) omul între 20-30 ani; h) tunetul si minciuna; i) tineretea; j) furnica; k) soarele; 1) cît e de la pamînt la cer; m) patru luni de vara în care rodesc toate bunatatile si opt luni neproductive din restul anului. 3. Fata isteata da petitorilor cîteva raspunsuri pe care acestia nu le pot descifra (AT 877). Tatal e plecat "sa schimbe numele la graunte" si la întoarcere, daca vine de-a dreptul, zaboveste, daca ocoleste, vine mai degraba (a plecat cu grîul la moara, drumul de-a dreptul trece pe la crîsma unde tatal are obiceiul sa se opreasca). Mama face din doua babe o nevasta ("din doua

314

camasi vechi una noua"). Fratele vîneaza iepuri, "pe cei împuscati acolo îi lasa, da pe cari îi scapa, îi aduce acasa" (prinde pureci) (50, p. 81-83). în alte variante, se mai arata sora care ,;plînge în camara rîsul cel de asta vara" (a ramas însarcinata). Ea a fost gasita "negrijita" fiindca are "casa fara urechi" (fara cîine), iar tatal întîrzie daca vine de-a dreptul, fiindca trebuie "sa desgradeasca si sa îngradeasca", apoi sa se apere si de cîini, dar pe ocolite vine "pe drum batut si nempiedecat". Lasfîrsit, peti torii se recomanda: Gîrla, Loza si Boz, la care fata arata ca sînt cunoscuJi si de ea si de tatal ei, întrucît "în gîrla te pui, de loza de tii si cu bozulîti stergi dosul" (79, p. 220-221). 4. Istetimea porcarului (ciobanului, taranului) se reliefeaza mai puternic prin contrastul cu mintea redusa a sfetnicilor împaratesti sau a popii care nu pot raspunde la întrebarile împaratului (AT 922). întrebarile sînt felurite, mai frecvente fiind urmatoarele: a) Cît pretuieste împaratul; b) în cît timp poate fi înconjurata lumea; c) care-i gîndul în care sînt gresit.· Popa nu stie sa raspunda, dar ciobanul (porcarul) le dezleaga pe rînd: a) 29 lei (Isus a fost cumparat cu 30 lei); b) în 24 ceasuri ca soarele; c) ca vorbeste cu popa Onofrei, în realitate cu porcarul Gloanta (sau popa Ion din Porcesti, dar porcarul Ghelasie din Trifesti) (90, p. 144-153). Mai rar, împaratul întreaba pe calugari: a) Cîte stele sînt pe cer; b) în cît timp înconjoara un om Moldova; c) "încotro sta Dumnezeu cu fata si ce face în ceasul acela Dumnezeu?" Ciobanul raspunde: a) stele pe cer cît par pe magarul lui ; b) într-o zi si o noapte calare pe un cal bun; c) Dumnezeu sta cu fata "în toate partile" si "la masa întinsa, cu faclii aprinse" si doreste "ca sa fiu eu pe un ceas, în scaunul acesta împarat". Si ciobanul decapiteaza pe împarat, luîndu-i locul (52, p. 677-679). Cojocarul divulga generalilor pentru bani tîlcul conversatiei cu împaratul: a) sase tin pe trei = sase luni de vara tin pe cele trei de iarna; b) soarele e. tot sub fereastra = copilul sau e de zece ani (15, 1, p. 111). Alteori; întrebarile pe care trebuie sa le dezlege ministrii împaratului se refera la starea precara a taranului: a) "Departe-i departele?" - "Pîna-ntre coarnele boilor" ( = vede numai pîna la coarnele boilor); b) "Tîrziu-te-ai sculat" - "I-a saptea oara" (= tine pe a saptea nevasta, murindu-i celelalte sase sotii); c) daca poate mulge trei berbeci - Daca e "strungasu bun"(= daca poate stoarce bani de pe cei trei sfetnici ai împaratului) (5, II, p. 554-557). împaratului care ara cu un plug'de aur mQsneagul

315

îi raspunde ca acesta "de n-a ploua în luna lui mai, nu-i vrednic nici o coaja de malai". în consecinta, împaratul vinde. plugul de aur si cumpara o moara lînga curtea sa (60, IV, p. 2829). împaratul mai întreaba cîte plante sînt în lume = cîte radacini (81a, p. 537). 5. Dracul pune 7 pîna la 10 întrebari cu intentia de a nu . putea fi dezlegate, pentru ca sa-si poata lua copilul juruit. La întrebari raspunde Dumnezeu ce poposise în gazda. Ce este Unu? - fîntîna sau luna. Doi? - Doi ochi. Trei? - Casa cu trei fete (sau casa cu trei ferestre, sau" trei picioare în prilostire" sau "carul nu poate merge cu trei roate"). Patru? - Carul cu patru roate. Cinci? - Mîna cu cinci degete. Sase? - Fluierul cu sase gauri (sau plugul cu sase boi). Sapte? .:...-Unde-s sapte " frati sa nu te amesteci în trebile lor" (sau casa cu sapte fete, sezatoare deplina). Opt? - Plugul cu opt boi (casa cu opt feciori e puternica). Noua? - Casa cu noua fete ramîne nematurata. Zece? - "Iuda sa crape în zece", dupa care diavolul plesneste de necaz (LXXXIII, p. 357-358; 95, p.33-36). în unele variante, raspunsurile la cele 12 întrebari sînt teologale, scoase din doctrina crestina (XXXIV, p. 567-569; 52, p. 83-85). Sau: unu = în sat sînt mai multi oameni de unu si în padure mai multe lemne de unu; opt = ~mul cu opt feciori' nu se teme a fi batut; noua = cu noua purici a vrut diavolul sa-I însele pe acel gospodar (81a, p. 684-685).
'1"

Probele petirii. în basme, sînt frecvente încercarile la care sînt supusi petitorii pentru a-si dovedi vrednicia, adeseori cu gîndul ascuns de a fi refuzati, de aci si dimensiunile extraordinare ale sarcinilor. Aceasta se întîmpla atunci cînd viitorul mire provine din rîndurile de jos sau e un om în forma animala (AT 425). 1. Mai des întîlnita e facerea unui pod în timpul unei nopti. Uneori,Rodul se cere a fi împodobit cu pomi de aur si pasari de aur. împaratul cere baiatului posesor al inelului miraculos (AT 560) sa-i faca "de la voi de la bordei si pîna la mine la palat un pod -de aur cu doua rînduri demeri pe o parte si cu doua pe alta parte si la mine la scara un mar cu mere de aur si oclota cu 14 pui de aur sa se plimbe de la noi pîna la voi, iar la' voi în loculbordeiului o casa de sticla sa se întoarca dupe soare. Toate astea sa le faca mîine în zori de zi, iar de unde nu, unde îi sta capu, îi va sta si picioarele". Baiatul le exec1,1ta

Adesea.. Strîgau tot ca crapa di caldura. p. cu cara.plin". palat. cu tatuli! În tri ceasuri. el vrea "un pod de arama si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca.. para tul solicita a treia -oara "o pereohe de case în vazduh.52-53). bihulita. vagoane cu pîni. cu ci-o fost.unul tot ca ele. Setila-asa di strasnic o supt poloboacili cu vin. dar safie de aur'Asi în loc de berbeci In alta varianta. îm~ si de tapi sa fie taur:i" (86. o-nghitît cu vagon. p. boi. sa faca unul de aur" (ibid. "cam di 20 di kilometari de lunga: cara cu pîni. ca-i mare si puternic. se-duc la împaratul: . o pus ghiata di doi stînjîni pi casâ. Ci s-o furnicat înti ca li-i cald. vite taiete sî buti di vin". gradina cu grajduri si trasuri de aur (XV. iar podul sa lege palatulîmparatesc cu casele mosului ce luase sarpele de suflet". ard cu tatu 1" Solicitat de Dragan Cenusa.Mai da-ne. Sarp . alta sa îmboboceasca.. împaratul mai cere "pe d-asupra alorlalte doua poduri. o lins cu limba pe gios. s-o doaga în ista capat di lumi 1" Si fiindca nu s-au saturat. ca prinde-a rosî casa. Mai întîi.V-a mai da Dumnezau. Gerila trage "cu narea cea di ger. Fomila si Setila executa pe data. înaltate-mparate! . 182). curte si vale de aur sau de argint. sî sâ -mi-Iaducâ înapoi iara. Grupul petitorilor e vîrît într-o odaie de arama care este înrosita cu ajutorul a 38 de focuri atîtate cu foiul. alta sa îmboboceasca si în capul podului sa fie doi berbeci tot de aur. sa se bata în capete. palat cu o cismea de aur.188). ca m-ati saracit cu tatul" Împaratul cere apoi sa se ia un ciur plin de apa "sa-I poarte împregiuru ··lumii·· lin. a doile ca crapa di frig! Re! li-o facut cum o foz mai bini di stat di giucat în cart!" Apoi împaratul le ofera o masa. si nu mai pot. "Iaca pe la miezu noptii. "Cînd s-o dat Foamitea.cu ajutorul inelului (51 a. cu pîni. c-o sarit o doaga-n cela capat di lume. Dupa aceea. p.358-359f. 2. p. A doua oara. îi cere "un pod de argint si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. cu boi. sosea de arama si de argint. împaratul cere viitorului ginere construirea a trei poduri în trei nopti succesive. care sa se mute dupa soare si înlocuI alor doua poduri de arama si de argint. Mai spectaculoase se înfatiseaza probele extraordinare savîrsite de petitor cu ajutorul tovarasilor nazdravani. Varia-ntele mai ofera si alte obiecte sau constructii: o manastire de ceara (sau o bi~erica de matostat cu o suta de popi). si în capul podului sa fie doi tapi tot de argint sa se bata în capete".

Lungila de-abia o ajunge cU mîna. si pe fiecare le lovi usor cu toiagul pe spinare. Acesta trage cu o sageata de "i-o sarit ciolanu cel di zmau di su cap" si Vîntul cîstiga întrecerea. cînd fata petita se ascunde dupa luna. Lungila . iapa se preface mreana si e prinsa cu ajutorul lui Setila: acesta bea toata apa si mreana ramîne pe uscat. Vede-tot îl descopera. petitorul face. Pleaca Vîntul cu baba care pe drum îl momeste sa-i caute în cap si îl adoarme pe un "ciolan di zmau".. 352-353).-Ia-ntinde tu mîna-aia lunga de vezi". iapa se preface stea pe cer _de unde e culeasa de Lungila. Proba înrudita cu aceasta este aducerea unei cofe de apa în întrecere cu baba împaratului.de 99 de maji" si face un' "sas din dealuala". în întrecere.317 . p. nici de casi. cina este executata întocmai de catre Vînt. 70).at cu haina (61. împaratul îi mai cere sa paz~asca în trei nopti iapa nazdravana a unei babe din tara lui.hiar suia treptele" pe care o îmbrînceste si _ imediat soseste la împa:I. sî nu s-alege nimic. p. ascunzîndu-se dupa soare. dar fata zboara din nou. încît "o sarit baba di tri stînjîni în sus" (5.. baba îl întrece pîna ce Ochila prinde de veste si solicita ajutorul lui Pusca-tîntari. e zarita de Ochila care solicita interventia lui Lungila: .cu "o baba vrajitoare". 1.oprinde si o aduce pe pamînt. bomboni la fiecare cîte ceva din gura. In prima noapte. p. 1. 278-279). în cele din urma.0 cale ferata de aur". la cererea împaratului. iar Stînginul pamîntului "îndata l-a stînginit de cîteva ori de a sarit ca un purece de zdravan si raita baiete! Cît ai bate în palmi fu la cusutoarea. iapa se preface iar peste în fîntîna care e secatuita de Setila si iapa e prinsa (XV.. în alta varianta. nici de dracu. nici nimica" si petitorii se întorc cu fata (5. p. "atîta fu de sus" (XV. Vasilica trimite pe Strepedele pamîntului care e adormit de baba la o fîntîna. în ultima noapte. 294~295). 165-166). Cînd dracul se opune sa cedeze fata împaratului pe care o furase între timp. împaratul cere sa-i -aduca "haina de mireasa" a fetei cate se afla într-un oras din alta împaratie. în noaptea a doua. împaratul mai cere lui Tugulea sa faca "sa nasca într-o noapte 50 de femei sterpe 1" Proba este îndeplinita cu ajutorul vrajitorului care "intrînd în camarile femeilor.. în felul acesta... pîna la casa diavolului. s-îi ie. unde baba c.1."c-on tren tat de aur"si îl nimicesc: Foamea da cu maiul :. 224-228). p. iar "Se~ lea sloboade-o vale mare' cît un Muras. împaratul se opune în cele din urnla si . Una dupa alta ele nascura pîna dimineata" (41. se duc toti. apoi iesi. nu fara a-i aplica babei un picior. p.

/scunda de privirea lui ucigatoare.' În cele din ur~a. p.318 pune armata în linie de lupta. apoi o salba încuiata într-o lada. baiatul face 24 de . dar calul lui pleaca singur împreuna cu calul împaratului. Tov. catanele vazîndu-l. Singur acesta izbuteste sa ia apa vie "pintra bataia" muntilor si calul lui Arap Alb îl convinge sa i-o dea lui (XV. 3. da care i-o placut" (XV. 13-'14. v. In a treia zi. Arap Alb trebuie sa aduca "apa vie de uni sa bat muntî-n capete". fugira cu totii-n spatele Largului". de frica lui tremurau ca trestia de vînt. Calul îl duce la baba pe care o miluise la plecarea de acasa si ea îl sfatuieste cum sa se . cu celalalt pe alt deal". Sfatuit de balaur. baiatul cheama corbii care "i-au adus marul de i l-a dat împaratului. dar Arap Alb e trimis chiar dupa pielea zmeului plina de pietre pretioase. p. Împaratul se vede constrîns sa-i 'dea fata (77. În alta varianta. 283-292). el "s-o luat ve. p. nazdravani). p. Cu ajutorul penelor de corb. îsi face un bici din 12 piei de bivol cu care loveste pe rînd zînele si fiecare "au stat un ceas moarta" în care timp. Sfatuit de o baba de la curte.deturi da care i-o trabuit lui. Probele constau uneori în aducerea unor lucruri de pret.gauri într-un copac în care intra cele 24 de capete ale balauru- . care i-a gasit inelul"."A scos solzul si a venit pestele. p.cu 24 de capete. Împaratul Verde mai cere petitorului sa fure salba împaratesei si inelul împaratului. Îndeplinirea lor se face cu ajutorul animalelor recunoscatoare si mai cu seama a calului nazdravan. 24). iar cel cu ochii mari "se uita catre catane cu ochii lui cei mari ca rotile de tileaga de plug. 515). Ionel trebuie sa aduca împaratului "niste pietre nestimate" de la cerbul din padure (94 a. Petitorul cere ragaz 3 zile. Împaratul a aruncat inelul fetei în mare si cere petitorului sa-I Kaseasca. 157). Imparatul Verde da de stire "ca cine va putea aduce trei lemne mari din padure deodata va primi jumatate din împaratie si fata împaratului" (42. 850-851). în care timp Lungul îsi face un bici "din 100 de cara de fuioare" si se asaza în fata armatei împaratului "cu un picior pe un deal. Nic-a Cîmpului e trimis de împarat sa-i aduca "verdeturi de la gradina cu zînele". împaratul îi cere sa-i aduca "marul cel de viata lunga". iar la urma sa arunce înapoi buzduganul zvîrlit de împaratul Rosu ca sa~l omoare (14 a. tatal fetei mai cere sa i se aduca lemne dintr-o padure în care stapînea un balaur . p. Largul s-a asezat "cu spatele catra armata împaratului". 252-253). iar împaratul i-a ~dat fata si l-a pus pe ginerile sau împarat" (52" p.

El îndeplineste proba cu ajutorul furnicilor. da sa CocE~îne. 56). De obicei. 68). porumb. iar în ultima noapte sa-i faca un palat "atîrnat de un fir de par de toarta cerului". Aceasta le cheama pe celelalte "s-atîtea furnici ar venit. dimineata sa-i aduca împaratului pîine calda. macul de in sau nisip (XV. fiecare pusa la locu lor si sa-m faci pitarie-m poarta sa-m dai pîne calda sa manînc". 280). p. p. De asemenea. dupa care obtine fata (42. p. 257). încît "nu le-au ajuns sa ieie cîte-on hir da grîu da pa spic . împaratul incestuos trebuie . petitorului i se mai cere sa aduca trandafiri din gradina sarpelui. mei si ovaz "di tute vipturle" care trebuiesc alese "pîna mîne dimineata" (56. una la alta parte. sa scoata padurea si sa planteze vie. p. 68).319 lui ca sa-I soarba pe el si ramîn tintuite acolo pentru a putea fi taiate apoi cu sabia (94. Dupa alesul grîului. împaratul "sarpesc" cere lui Nic-a Cîmpului ca cele trei girezi de grîu "mîne dimineata sa hie treierate. Sî jireada a ramas tat intreaga cum era cladita". "încît fiescare sa fie într-o coaja da nuca incheiat". II. argint si aUr. ca n-or avut tate sa ieie cîte-o boamba. 4. Cel mai adesea. ei trebuie sa aleaga: pasatul de cenusa. fiind bogat. Arap Alb aprinde "aripa de furnica si vine-o furnica". p. sau mai multe soiuri amestecate: grîu. soarecilor si corbilor recunoscatori care vin în numar atît de mare. îi poate face fiicei sale hei haine de arama. împaratul Rosu cere petitorului sa prefaca un munte în ses. una la o parte. Atari probe sînt mai frecvente în basmele în care se urmareste pierderea protagonistului (v. în alta varianta. dar· atît de mici. Totusi fata fuge si se ascunde într-o haina de lemn (5. ca n-a aVl. le-a lasat acolo si ele S-Q dus în treaba lor" (XV. p. Popa. sau o scroafa puternica ce ameninta împaratia (XV. în prima noapte. sau balaurul însusi din padure. probe1e cultivarii sînt esalonate în trei nopti succesive. Petitorii mai sînt pusi sa realizeze unele performante care reclama mare îndemînare. erapine calda sa manînce" (XV. p. voinicul trebuie sa prefaca ses alt munte pe care sa-I cultive cu grîu. 11). p Dimineata cînd s-a sculat. Sarcini de pierzanie). 507). "împaratu albinesc i-a facut pitaria-n poarta. Fatapetitade tatal sau cere -camasi extraordinare pentru a evita incestul. 146).. Sarcina este îndeplinita cu ajutorul furnicii recunoscatoare. iar dimineata sa-I serveasca cu vin fiert.. p. sa-I aleaga! S-or facut doua gramaz.ltda unde. grîul de mei. în a doua noapte.

Cel mai adesea. Un cioban care o vede scaldîndu-se într-un rîu. p. apoi pîna la brîu si pîna la gît. 139-141). luai de acesta ca "cocis". III. 68). dar uneltirile ei si ale împaratesei sînt date la lumina si petirea anulata (63 a. ca sa afle raspunsul. Un baiat preface în g]1icitoareîntîmplarea lui: tatal i-a otravit calul ca sa-I lase pe drum.. apoi trei corbi. 293-. apoi au murit vulturii si cei 12 hoti care au mîncat din cal.320 sa-i aduca fiicei sale o haina de argint. 213). Un om bogat promite fata celui care va ghici ca scurteica ei e facuta din pielea paduchelui crescut pe capul lui. Arap Alb descopera pe fiica împaratului cu ajutorul craiesei albinelor care se asaza pe fruntea ei (XV. p. In drum. de aur si de diamant. încît el a putut ghici ca are soirele în piept si luna cu stelele pe spate (99. Semnele fetei sînt tradate de un peste miraculos: soarele pe piept. 202-203).caFe seamana leit. Basmul nuvelistic AT 850 înfatiseaza fata de împarat cu insemne astrale pe ea si numai cine i le va putea ghici. îi va obtine si mîna... III.:. îi poate spune împaratului "fata mariilor voastre are soarele în piept. fata e momitade porcarul împaratului sa-si ridice rochia pîna la genunchi. p. p. stelele în ochi si spicele de grîu pe coaste (8ia. p. La ghicirea . adica "Un mort a omorît doi si doi a omorît doisprezece". p. 1. In alta varianta. p. p. Fiica ~nu poate ghici si e data de sotie baiatului (86. petitorul trebuie sa aleaga fata dintre surorile ei cu . a gasit si o vaca moarta cu vitelul fatat de jumatate pe care l-a mîn~at ciobanul (99. 81-86). ciuciulite una ca alta" si cere spînului "sa-mi alegi care-i fata me sî care-i slujnica". iar la urma una din piele de paduche. Fata divulga taina unui argat ca acesta sa o spuna boierului. 5. Mai adesea.294). luna în spate si doi luceferi în cei doi umeri" (41. O seama de probe pun la încercare istetimea petitorului. 19-20) . 550). Mama lui i-a dat un colac ~travit din care a murit cateaua ce-l însotea. Împaratul Galben îsi da fata numai aceluia care poate spune fiicei sale "o ghicitoare fara sa o ghiceasca ea". rareori dintr-o papusa de lemn care îi seamana în chip izbitor (ibid. Împaratul Verde îsi gateste fiica si servitoarea amîndoua într-un "port. p. îmblanita cu piei de purece (81. Mai des întîlnita este ghicirea fetei petite dintre similarele ei. Dintr-o întîmplare întrucîtva similara este dedusa o ghicitoare cu care un cioban a cîstigat mîna fetei împaratului. luna în spate. p. '31-32). 547). fata încearca sa momeasca pe fratele de cruce al fiului de împarat. dar el o peteste pentru sine (LUI.

p. p. fata se ascunde la tarmul marii. dar de fiecare data e gasita de Lungul (77. Numai porcarul împaratului izbuteste. în prima noapte. în basme. 196). 1. dar e zarit si chemat de fata. 84-90). iar împaratul cere petitorului sa-i pazeasca "fata mea într-o noapte sa nu o fure". Parsion se ajuta numai de privirea lui agera si porumbita redevine nevasta ca înainte de fuga (60. Apoi uriasul din padure îl preface în tran'dafir pe care îl pune în parul fetei si ea nu-l mai poate zari. Voinic-de-codru a primit de la nasul sau o sabie si .321 miresei ajuta. unde nu mai poate fi vazut cu ocheanul si fata se da biruita (41. le baga în butoiul cu apa si capatul de la tulpina se asaza în jos. Aleodor e prefacut de pestele recunoscator în cosacel pe fundul marii. 60). Vineri si Luni (52. fiind mai dens. 1. apoi în pui de corb. 12-13). dar fata lui Verdes împarat îl zareste cu ocheanul si îl cheama. Fata împaratului va accepta de sot pe cel care se va putea ascunde fara sa fie gasit de ea cu ajutorul oglinzii miraculoase (v.p. Sotie: XV. a doua oara. p. în forma de muste. Probele puterii. e dus de vulturul recunoscator sub aripa deasupra unui nor întunecat. Zîna fugita de Parsion poate fi obtinuta de acesta numai daca o poate ghici din cele trei porumbite. p. eroul trebuie sa-si dovedeasca puterea în anumite împrejurari pentru a se vedea daca va putea face fata sarcinilor viitoare. cele trei zile sfinte. pestele recunoscator îl duce în fundul marii. a doua oara dupa luna. iar cel de catre vîrf ramîne deasupra). taunele recunoscator îl preface într-o "lindina si-l ascunde chiar în coada fetei".42-44). Miercuri. Mai întîi. 286-289). unde iarasi este zarit de fata. în chip sporadic. c) din ce neam se trage împaratul Rosu (copil din flori în absenta tatalui plecat la razboi. Se întîlnesc în variantele basmului AT 329 probe inverse. Cu totul sporadic se întîlnesc si probele de ascundere. V. adica "îi strîns cu grebla sî cu furca dl pin sat") (v. 6. A treia oara. petitorul trebuind sa se ascunda. petitorul trebuie sa mai rezolve si alte întrebari: a) ce fel de vin bea împaratul (amestecat cu sînge curs din nasul unui lucrator cînd îl baga în butoi). Aceasta se întîmpla uneori cînd voinicul atinge pragul barbatiei. petitorul cîstigîndu-i mîna (81. b) la doua bete nivelate la strung care este capatul dinspre tulpina (la sfatul calului. p. Oglinda). fata se ascunde de mai multe ori. în unele episoade cu tovarasii nazdravani.

dar sînt toti omorîti de rapitorul ~urorilbr. Alteori. p.gat o data. sînt opriti de un ciurdar care îi înstiinteaza ca numai atunci pot izbîndi cînd vor putea mînca 99 boi fripti. p. La fel trece si proba a doua la turma de oi. Mazaran a luat inimile si le-o mîncat tate. la 6 luni. ce un stavar îi supune ia a treia proba: sa încalece un armasar de 99 ani cu 9 inimi "si sa învîrteasca da tri ori lumea roata". cu radacini cu tatu" . Ei se sperie de el si iara~i îsi continua drumul."cînd o fo de-o zi. l. izbuteste sa-I întoarca cu radacinile în sus (12. iar la urma încaleca armasarul cu care ocoleste "da tri ori lumea roata cu el. dar nu-l poate întoarce' si mama-sa îl mai alapteaza 6 luni. "o zmuls oarece catura-o fost din pamînt. o si picat calu-n stava s-o murit:' crepat inimile-n el. de mama-sa sa scoata un copac din pamînt "numa cu mîinile si sa-I întorci cu radacina-n sus si cu vîrfu-n pamînt". încît mama-sa îi da armele primite de la nas (5. atunci pos sa meri dupa surorile . slia! Gata! l-arunca ciontu colo. 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. Cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. mai cere.la vîrsta de un an. ei continua drumul si un cioban îi supune la 'a doua proba: sa manînce 99 berbeci f~ipti. În chip similar. Si de data aceasta nu consuma mai mult si cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. Acesta îi da primului un fuior sa-I ia în mîna "si io am sâ-l aprind di capat: daca-i hi în stare sî-i fugi roata sî-i încungiura herghelia as de cai de tri ori cu fuioru. 463-471). fiul vacii e trimis. cîte-o bute a turnatu-n el". l. p. l. Toti cei o suta au putut consuma doar "un piciorag tat si o jumata da pita si doara tri litre de vin". 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. Mazaran Vasalica izbuteste sa îndeplineasca probele. întrucît "aia numa-o bucatura o fost". 368). da noaza si noa da ori o fo mai tare decît ~um o fost". 2." . Dupa aceea.. Întrucît cresterea lui e miraculoasa . Dupa ce termina.. 'Fratele lor mai mic. cei trei frati plecati sa-si elibereze surorile furate de zmei sînt pusi la încercare de mosneagul de la herghelia de cai. Cîte-o pita o ba. protagonistul basmului e pus la încercare dupa ce a pornit la greaua sarcina ce si-a asumat-o. a fa ca altu de n'oua.322 a pusca miraculoase care sa-i fie date numai atunci cînd va fi în stare "sa zmulga-un copaci din pamînt cu radacini cu tat". 370). "le cîte-un picior da bou. Craiovisin. ei continua drumul pîna. El va izbuti sa-si 'elibereze cele 100 de surori si cei 100 de frati (5. Baiatul îi scoate. Altu pa dîncoace. Cei o suta de frati plecati în cautarea surorilor lor rapite de diavol.

elia cu cai. p.. p.stare sa nu ai" . S-a bagat la fata în fL. p. Fratele mai mare si mijlociul abia fug jumatate din drum "si la giumatati s-o aprins fuioru s-o ars tat" si sînt sfatuiti sa se Întoarca. taie capul lui Stati-Cot. 297-300). (47. a fost blestemat sa se faca p.323 tale sî daca nu. el ar fi fost un om "puternic si neîntrecut în frumusete" care" tot sare si joaca de dimineata pîna seara si de seara pîna dimineata". ascunzîndu-se în acelasi loc pentru a scapa de urmarirea capului. Uneori. Dupa o legenda. De atunci. NeascultÎnd porunca lui Dumnezeu de a se muta de lînga satenii lui. s-o-nghetat SÎ fuioru în mîna la dînsu 1" El izbuteste sa-si elibereze surorile (ibid. 406). 371) deoarece "toata noaptea ridic ca robul la butuci si la bolovani si-i duc peste oameni ca sa le fac drum mare pe spinare" (99. foarte rar. 3. în basm. pe atîta de amarît si de negru sa fii . Dupa alta legenda. dar cumnatii îl opresc pe rînd pentru a-si "masura puterile". ar fi luat nastere din cenusa de napîrca pe care a ars-o Noe. Cîrlijie învinge în lupta dreapta pe zmeu cumnati care îl îndrumeaza. izbuteste sa treaca proba cu succes: începe sa alerge cu fuiorul aprins "sî cînd o-ncungiurat de tri ori hergp. din fuga care-o fugit el. Drept rasplata. de toti pomii. sa dea de el".rii ei". Peste noapte. s"'afacut p. Cîrlijie plecat dupa surorile date noaptea la geam unui necunOscuf (AT 552). "îl cata capu pe Tei Leganat. Diavolul sfredelise corabia si numai napîrca izbutise sa astupe gaurile cu coada ei.. se trîntea de toate ulucile. o-nghetat tat caii pi loc. îsi rîde de ochii holbati ai mustei si îi explica acesteia ca e atît de "îmbulzit.: "Pe cît ai fost de frumos si de zdravan. apoi se preface iar în p. îndragostindu-se de fiica acestuia.. vrea sa strabata pîna la Florea Floritu care a "strîgat la rasarit si s-o-auzit la scapatat". Purice. Dupa ce . redevine om. p. p. dar ei continua drumul si sînt omorîti de zmeu. 413). eroul se preface în p. la sfatul ei Tei leganat "s-a dat peste cap. pentru a se ascunde de Stati-Cot (AT 301 B). sug oamenii "ca împlinire a fagaduintei lui Noe" (47. Busuioc Verde. p. proba se desfasoara sub forma unei lupte. ti pot întoarci înapoi". dar acesta a aruncat-o În foc. 273-277). p.V. p. Cel mai mic. în basmele despre animale. 222). ghebos" (47. al treilea zmeu daruindu-i un cal nazdravan si astfel ajunge la Florea Floritu pe care îl scapa de Mama Ciumii (28. a cerut lui Noe cîte un om pe zi.

zugraveste matura si o mîngîie. iar acesta într-o "poarca" ce . încît la întoarcere "zmau o crezut ca arde curtea lui" (ibid. 328). el e invocat drept marturie a timpilor fabulosi: ". El se preface de asemeni în p. prilej de a-l încerca pe zmeu cît de mult o iubeste. iar a doua oara ca ar fi "în dranita casî" (5.. 8). extraordinat"a. si vîrîndu-se în gura calului "într-o masea bortoasa". tului. el reactioneaza violent. în alt basm. i-ar fi în' "vatrariu". p. aceasta într-un broscoi. care le are undeva în afara si eroul îl poate învinge numai dupa ce afla sediul acestora (AT 302). unde striga nu-l mai cauta de frica (7. zmeului se afla în niste gargauni care stau într-o prepelita. 4. El îl ajuta la alegerea fetelor dupa vîrsta: "am sa ma bag în sîn. 877). de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca în slava cerului de ne aducea povesti" (41. zugraveste stîlpul si îl încununeaza cu un lant (ibid.. 1. Mai întîi.oarecapul lui Stati-Cot. alaturi de alti tovarasi nazdravani (AT 513). p. lui s-ar afla în unele lucruri din casa sau din curte. p. lui ar fi în matura. 312). 247). sau asaza toate averile din casa pe stîlp sau pe dranita. 5). eroul se preface iar om (5. în basmul popular. Zmeul pretinde ca p.Ca un purice a plesni". Zmeul minte de doua ori. De multe ori. marturiseste ca p. reti~ nute însa de eroul prefacut "pasare la dînsa-n sîn" (ibid.. p. p. Uneori. pe urma m-oi duce la cea de dupa dînsa si tot asa la toate" (52. zmeul da cu batista pe la nasul femeii si aceasta uita cele spuse. p. Ca sa-I convinga ca ea îl iubeste într-adevar.. eroul se ascunde de "strîga cea mare a cetatii" prefacîndu-se în p. 1. Alteori. p. adversarul zmeu este de neînvins din cauza p.. e un auxiliar al eroului în petirea fetei împara. eroul sau adversarii lui au adesea o p. Stratagem'a sta de obicei în a simula vreo boala. pentru a putea fura camasa zmeului (AT 328): îl înteapa pe acesta pîna leapada camasa la usa (42. 271). p. A. Puteri. apoi în stîlpul portii. spunînd ca p. apoi îi destainuie ca p. cel mai mare. P. confirma inexistenta minciunii: "Ca nu vi-s dator a minti . 63-64).pl.1. Secretul e tradat de sotia zmeului care doreste sa fie si ea eliberata din aceasta cas~icie fortata. p. p. întîi la cea mai mare si pe care îi vedea-o scarpinîndu-se. p. Alteori. lui "îs în stîlpu portii". în realitate. dînd o palma femeii curioase. sa pui mîna pe dînsa tu. 515). 1. apoi în matura (79. tn formulele initiale ale basmelor~ p... 328).

zmeului în oua: în trei oua dintr-o Iadita de sub pragul casei (3. într-un iepure. zmeului stau în doua muste într-o rata. Ele stau "în cei trei dinti pe care îi mai are" zmeoaka. acesta într-un iepure. 290). în balaur fiind 24 de gargauni a caror gîtuire provoaca moartea zmeului (ibid. p. p. 223-224). în inima zmeului. "într-o lacoviste de lapte dulce" (41. 52). 64-65). 422).'ai intermediara poate fi privita existenta p. p. într-un iepure.. Incidental. p. decît ca aceasta nu se afla în zmeu. dintr-un iepure. 271).56) dominînd cele care arata p. si între cea europeana. 64). într-un "bongar". într-un bou. în trei . zmeului în insecte (gargauni. într-o rata. p. Ele mai pot fi în trei gîndaci ce stau într-un cocos. 519). 313). se afla numai într-un vultur din lacul de lapte (81. într-o lada dintr-un fag mare. P. 329). într-un zmeu "îi frati-meu" dintr-un tau "în margina lumii" (5. acesta într-un porc din lacul de lapte dulce (35. 479-480). 81) sau într-un paltin "mare si înalt" dintr-un ostrov (79. sau în trei gîndaci dintr-o prepelita închisa într-o cutie de plumb din vîrful unui munte (41. 1. 1. se afla într-un ou (LXXXI. . 2. 20) sau în ouale unei rate de la o zmeoaka (42. caracterizata prin localizarea p. într-un porc nazdravan din ostrovul din mijlocul marii (LXXXIII. dintr-o scroafa.. p. 1.325 sade ascunsa într-un helesteu si care poate fi invinsa numai dupa ce Petrea Fat-Frumos primeste de la fata popii "o prescur'a s-un paharut de vin" (5.viermi dintr-o prepelita. p. cei trei viermi putînd fi într-o "cutiuta" dintr-o prepelita ce se afla în mistretul din ostrovul cel mare (82. ele se afla si în obiecte: într-o "fluierita" dintr-o albina. p.. dintr-o scroafa (ibid. sînt situate într-o parte a corpului. gîndaci:> bongari etc. Uneori. Oul se afla succesiv într-un hulub. într-un urs dintr-o pestera (60. 1. 170). zmeoaica broasca e dezlegata de farmec "s-a facut frumoasa si buna. III. 513). Viermii ar constitui în schimb o forma intermediara între ou si insecta. Ca o fOT1!J:'l.). p. într-o pasare sau insecta. Uneori. zmeului se mai afla în balaurul din lacul de lapte acru. sau în doi gîndaci dintr-un chitcan. P. p. p. Variantele românesti alcatuiesc puntea de legatura între versiunea asiatica. ci departe într-un paltin (79. p. p. p. Cînd gusta din acest ou. p. n-a mai fost zmeoaica" (52.Unele variante din Transilvania si Moldova nordica 10calizeaza p. p. sau în 24 "bumbusori ros" ce se afla într-un "gargaun strasnk mare" dintr-un helesteu (ibid. 992). într-un berbec. p. 80). într-un porc. p. p. în care p. p. p. zmeului rezida în viermi: 12 viermi în 12 oua. Alteori.

iar dupa ce bea si dintr-o damigeana.. p. 3. îndeosebi în basmul AT 302 B. Cu ajutorul sabiei decapiteaza toti zmeii din acea tara (5.. 37). în acelasi timp stapînul lui "o murit pi pat". P. 553-555). p.3'26 De aceea. p. "A d-a suta e dasupra. Chiparus bun viteaz omoara balaurul din fîntî~a (AT 300). De obicei. Ciuta nevazuta n-a fost învins niciodata. Pescarus . Uneori. iar de leacurile acelea atîta se întareste. Tuliman se întîlneste cu feciorul de împarat si vor sa decida "care din noi poate fi stapîn si care sluga". în trei zile succesive "cînd vine zmeoaica si-l saruta . V. pentru ca îndata ce "intra în casa. Zmeul cel mai mic se cufunda în mare si-l scoate. dupa care se simte "de tri ori mai tare".. 37). baiatul crede ca "de-ar avea muntili asta o toarta. p. vindeca piciorul unui leu care îl raspla« 1» . 307-309). Sabia lucreaza la comanda simpla: "Palusalu meu! Iesi afara si zboara-i capu lui si fa-I tot bucatele" (5. IV. cu palosu meupoa sa-mi ia sufletu.. Petru ca nasi. sabia nazdravana este daruita de Dumnezeu si Sf. din surcica de par devenind om (52. p. e ascunsa la adîncimi mari. P.. Piparus Petru si Florea înfloritul beau ei "leacurile" si îl rapun pe Ciuta nevazuta (60. "A iesit de zece ori mai puternic palosul lui Tuliman decît al feciorului" (99. de-i sare un dinte" (67. Uneori. mai întîi se baga dupa cuptor si de-acolo ia o ulcica cu leacuri si toata o bea. p. îsi arunca amîndoi palosele în sus. scrie Ciuda-da-Obila Numa .. Arapusca ramîne fara palosul nazdravan "femeie ca toate femeile. 4. 300).da la plecare sa bea dintr-o sticla. II. p. Lupta se poate desfasura numai între palose. atunci "si Busuioc Verde o-nviet".. I. da alta nu!" (5. Pentru aceasta. sabia cu p. dar impostorul îi fura sabia în timp ce dormea si îl taie în bucati. eu l-as învîrti cu vîrvu în gios 1" Mai departe. de-ar' bate si zece ca voi". se afla 99 sabii. I. 199). cu intrarea îngropata. Cu ajutorul ei. 368-377). mai pot fi situate în apa si în unele alimente. Mosneagul care l-a crescut pe baiatul juruit diavolului îi . eroului se afla ascunse în sabia miraculoasa.. 139). dar cu el în mîna prapadeste lumea de o vrea" (86. p. în palatul subteran. Cînd palosul lui Busuioc Verde este aruncat de baba în mare si se înfige "cu manunchile drept pîna-n pamînt". Chiparus poate pedepsi sotia tradatoare si ucigasul numai recapatîndu-si sabia prin metamorfozare (AT 318). nasii daruiesc finului si o pusca: Voinic de codru primeste la botez "o pusca s-o coarda" pe care sa i le dea parintii cînd va fi "stapîn sa zmulga-un copaci din pamînt". îi trazneste una .

biciul (bastonul) care petrifica si papucii care trec peste orice obstacol. po 42)0 . dupa care îi "pare ca nu-i nimeni mai tare pe lumea asta!" si se poate lua la lupta cu zmeul (5. voinicul ia si o maciuca ce batea la comanda. o punga si o lulea aprinsa care nu se mai termina niciodata si carti de joc mereu cîstigatoare (XV. iar cu moara de piper o nuia ce omora (ibid. magarul) care se balega bani si masa ce se umplea singura de mîncari si bauturi. cu ajutorul ei saracul recapatîndu-si de la popa (sau cîrciumar) celelalte doua daruri miraculoase: calul (berbecul. 379(83. se înalta sus si se ducea ori încotro vrea". Mai cunoscute sînt cele trei obiecte pentru care se certau cei trei draci. pe care întorcîndu-l de trei ori în jurul capului nici o meteahna nu-l putea lovi" (41. dar el îi petrifica pe toti cu biciul (33. I. pentru bunatatea lui. eroul cîstiga mai multe obiecte miraculoase cu ajutorul unuia singur (AT 569).apoi un bat care bate la comanda. saracul ia bota care batea singura. în variantele basmului Ar 330. p.. se întîlneste mantaua cu aceleasi atribute (81. o turbinca (un sac sau o tabachera) în care putea detine pe oricine . p. po 150-151).327 teste dîndu-i sa înghita trei peri din coama lui si sa înghita balele. Petre. II. po 139)0 Unele variante mai aduc alte obiecte cu atari însusiri: un covor pe care "punea cît de multa greutate si daca îl ridica dupe pamînt de o palma. sau o frunza (52. A framîntat cu lapte de caprioara 000 cesta era colacul puterii" Bo1. po 321-324)0 Petru gaseste la Zîna Zorilor "pe masa un colac alb si moale. Petru si îngerii din rai . sau cu pietricica de sub limba e dobîndita sabia ce decapita. daca îl punea încrucis pe mormînt" (35. 370-374). iar cu aceasta cetera care învia din morti (5. po 40-44)0 Bastonul (cîrja) care bate la comanda apare si în variantele basmului AT 563. neînvoindu-se la împartirea lor (Ar 518): scufia (caciula) ce face nevazut pe purtator. po 1067)0 Sporadic apare "o punga în care gasea orice-i trebuia: o camasa prin care nimeni nu putea trece si un pistol. I. eroul primeste de la Dumnezeu si Sf. apoi un baston cu care "învia mortul de 7 ani. po 22)0 în locul caciulii (paIariei) care face nevazut. Cu "mariscuta de la capatîiu patului" primita ca rasplata. în recuzita basmelor fantastice se întîlnesc si alte obiecte cu însusiri miraculoase care îl ajuta pe erou în luptele cu adversarii si în cîstigarea sotiei furate.chiar pe SI. cu "buriasul" (butoiasul). în alte variante. I. Uneori. Ionica îi trimite pe cei trei draci pe cîte un munte ca sa le dea primului venit. po520).

p. Pentru ca a slujit o baba. Fluier. iar daca se sufla pe celalalt capat "se vor face catanele nevazute" (60. ~ceasta îi da lui Petru un Iampas pe care îndata ce îl aprinde. nazdravana (5. II. p. O multime de soldati pot iesi din cornul primit de Toderas (AT 566) daca se sufla la un capat. piatra) care îndeplineste orice dorinta. Vioara). apar trei capre: "Ce ti-i voia. Cu ele. Cînd nu aprinde toate cele trei "lumini". Variantele basmului AT 560 dau la iveala un inel (sau o margea. II. stapîne?" Ele executa orice însarcinare. Alteori. 1180). apare numai o capra. p.328 380). . voinicul îsi cladeste un palat fara pereche. lampa executa dorinta eroului (Ar 561) fara intermediari (52. v. 70--71. ci numai una. 327-338).

1023). Uneori. înecata de servitoarea geloasa si se preface în r. pîna la demascarea impostoarei (52. înoata pe apa. joaca un rol secundar. De multe ori. se ivesc broaste (LIII. fata a fugit. Aceasta intra în mîl si se îneaca (52. v. p. nu se lasa pacalita de vulpe. caCI unde pica sînge de r. 41. dar ea nu se lasa momita si invita pe vulpe sa se apropie. I. r. ouîndu-i în fiecare dimineata un ou de aur. 385). II. Deseori. într-un basm despre animale. Mama alungata pe rînd de cei trei fii ai ei e ajutata de o r. p. ratoiul calca interdictia de a se uita la baba-zmeoaica si aceasta îi ia ochii pe care îi readuce însa fata. ea îi momeste în fundul apei unde îi tintuieste. p. r. 25-27).. r. 420). Dupa alta legenda. p. p. eroii apar vremelnic transformati în r. ca sa scape de urmarirea zmeoaicei. iar seara un ou de argint. si ratoi umblînd pe un lac. Dupa o legenda. (sau ratoi). p. e pasare din nea_mulbroastelor. Cînd este prinsa de împarat. "s-au • . a implorat ajutor. cu penele de aur redevine femeie. 290). se preface în r. Sotia împaratului înecata de servitoarea geloasa care îi ia locul. Dumnezeu a prefacut-o în r. Dupa ce scapa de zmeoaica. p. Metamorfoze). r. în basmele propriu-zise. R. 1025). Flacaul si fata fugari de la casa zmeului (AT 313. vulpea o cheama aproape sa-i admire frumusetea. se prefac în r. cerînd r.. apoi iar intra în iaz prefacuta în care naste trei copii cu parul de aur (AT 707) este Imparateasa r. Vrînd sa scape de el. a fost la început o fata orfana. S-a îndragostit de ea capetenia unei bande de hoti. si ratoi care fug pe tarm.R Rata. numai flacaul fugar se preface în r.. Eroul ucis de împaratul ce i-a luat sotia tradatoare (AT 318) se preface în cele din urma în r. dar vazînd ca e zadarnica fuga. 1017). Mama lor renunta la ouale ei de aur si argint.. 703. oua de aur si de argint. redevin oameni si se casatoresc. (44. pe cînd fata devine lac (LXXXIII. facîndu-si cuib pe capetele lor. (AT 403). sa-i elibereze fiii (62. p. Ca sa alapteze copilul. i se scoate boldul din cap si redevine femeie (ibid. Cei trei fii cer si ei de la r.

?l metamorfozat în cal cînd e dus la junghiere (41. 3458). 1026). 1040). care pune mîna pe sabia nazdravana si se razbuna (86. apoi iepurele si r. vor oua (52. dar în acest timp omul îi ia hainele si dispare (52. în care erau doua muste (60. I.. Se dezbraca si intra în apa. care ar putea ghici unde sînt ascunse mîncarile destinate ibovnicului. se povesteste ca un om legase o punga goala de gîtul unei r. (sau ratoi). . 365-366). p. p. puterile ascunse ale zmeului (Ar 3(2) se afla în r. teafar si sanatos". de ipsos. în alta varianta. p. 1025~ 1026). 850). blestemîndu-l ca atunci sa se mai întîlneasca amîndoi cînd cele doua r. într-o varianta despre sotia necredincioasa (S. 80). p. III. pleaca în lume si face doua r. p. Intr-o varianta asnoavei despre hotul iscusit. In unele variante.tare greu". de aur. O vinde sotului cu un ' pret bun (52. O r. 521). feciorul prinde or. Un argat arunca sîmbria de trei galbeni într-un iaz din care ies trei r. aceasta în alt animal etc. r. Aceasta intrase în apa si fiul unui împarat se ofera sa o prinda el.330 _~_ dat de trei ori peste cap. Le da fetei împaratului pe trei fire~de par care chemau calul nazdravan (ibid. p. p. s-au facut Minea la loc. 1158). provine din spuma de pe ero. p._înghi-t€--in€lulunei cucoane si se plînge ca îi este . Aripa-frumoasa spinteca ursul. Sotia-sarpe careia barbatul i-a ars pielea. Bucatarul care stia limba animalelor o taie si îi scoate inelul (52..

. sa-mi pui but asi de vita. sotie sau rudele acestora) cu puteri miraculoase. ajutat de iubita lui. 415-418). 590. Fat-Frumos retine lampa cu care va scapa de diavol (53. mama soarelui. sa se prinda. trei mere de aur si o lampa. p. exceptînd-o pe cea de a treia care în variantele tipului AT 465 e întotdeauna fatala stapînitorului. Piciul sa. iubita. 650. Leder capata de la diavol trei poruncI: . 1. b) sa-i aduca fluierul de la cateaua cu dintii de fier. 465. zmei. dar: iepurele "sa fie nici trecut de fript. Ca sa aiba pretext. iar dimineata "cînd m-oi scula.s. Fat-Frumos este trimis de diavol la zmeii din castelul de sub pamînt sa le fure o sabie taioasa.protagonistilor le sînt date de catre cei care îi persecuta (stapînii lor. b) "sa-mi faci pe coasta aia ce se vede colo o vie. 76-77). sa-mi dai pîine calda sa manînc". în timp ce în variantele basmului AT 313 aceasta nu poate fi îndeplinita si protagonistul scapa de obicei prin fuga magica. Soarele o ajuta (LXII. vîrseste însarcinarile cu aJ'utorul fetei Ghesperitei care areun bici miraculos ce strînge dracii "ca frunza si ca iarba de multi" (41. 465. 725 . La sfatul glasului din inelul fermecat. semanat cu grîu. p. Sotia care îsi cauta sotul. c) sa-i prinda iepurele albastru din padure si sa i-l aduca gatit. Ghesperita da Piciului: a) un cîmp sa fie arat într-o noapte. S Sarcini de pierzanie. cade în stapînirea babei Cloanta. p. sa faca struguri. soarele îmbracat în piele de peste (AT 425). . sa-i culegi. 502. sa treiere un lan de grîu si sa-i aduca colaci pe cînd vine ea. ca-i calci si vinul sa fie pus în butile pe care le vei face tot pîna mîine". 1. în basmele fantastice-îndeosebi în tipurile AT 313. apar fara ordine distincta în basmele AT 313. 21-22). Unele s. care vrea sa o manînce. îi da porunci: a) sa secere. cu care se va casatori. nici cu mustul crud în el". îndeplinirea lor se va face întotdeauna cu ajutorul supranatural al unor fiinte (iubit. diavoli) sau de împaratii rivali niste sarcini anume imposibile Rentru a putea fi omorîti sau deposedati de sotie sau împaratie.

dar cît o muche de cutit. a treia s. coaja copacilor sa fie ca aurul si floarea toata ca argintul" si cu doua fîntîni cu "ghizdelele si cupele de aur". Primele trei s. nu pot fi îndeplinite. nu o mai potîndeplini si Leder si Ladunca fug de la diavol (99. Daca Suta Ion poate face vie cu struguri copti pe un munte acoperit de brazi cu ajutorul Zorinei. n-o putut". iar tu sa vii la mine cu un snop de spice si cu o pîine calda". o parte sa rodeasca. si pasare peste pasare. 16-43). celelalte doua s. a treia fiind facerea unei mori care "sa umble fara apa si sa macine fara a baga bu- . c) diavolul se va preface în cal de învatat la calarie. Mei Ion si Lodinta fug (5 a. Primele doua sînt îndeplinite cu sfatul fiicei lor. p. În chip similar. ca mie-mi trebuie numaidecît de-o vraja". si sa-i aduca "un cos cu poame". sînt împlinite. p. la sunetul caruia se strînge o turma de animale care fac o piramida: "s-o urcat animala peste animala. IV. care e batut de Leder cu lopata si buzduganul.: a) sa-I învete la calarie pe zmeul prefacut într-un "costrus de trei ani" . Lodinta. dar aducerea iepurelui este imposibila si cei doi fug (99. cari sa înmugureasca. Miriuta face holda si podul cu ajutorul fetei diavolului. sînt îndeplinite cu ajutorul si sfatul fiicei diavolului. 234-240). Suta Ion si Zorina fug (49. În afara de cultivarea grîului în muntii cu paduri si de aducerea iepurelui "de pe cealalta lume". O parte din grîu sa înfloreasca. Rareori. si cînd o fost aproape-aproape. a patra s. b) iazul din fundul rîpei "pîna mîne dimineata sa fie secat si în locul lui sa faci o gradina cu fel de fel de pomi cari sa rodeasca. Ladunca. Miriuta mai trebuie sa faca peste o apa "un pod de aur cu ostrete înalte". cele trei s. e încercata de ea cu cornul miraculos. Neputînd-o îndeplini.332 a) pîna dimineata "în locul muntelui sa fie un cîmp întins si lan de grîu. c) sa astearna peste ograda nisip de 7_ stînjeni. 42-45). Mei Ion primeste de la zmeoaica trei S. s-o naruit jos. doua s. d) acele din "cele trei cosere" de la poarta care parte "n-au vîrf si parte n-au urechi" pîna dimineata" toate sa fie întregi". care sa înfloreasca". p. si animala peste animala. 33-36). care cheama cu biciul miraculos numarul nesfîrsit de draci ce se apuca de lucru. între doua gradini cu copaci "înfloriti pe cari sa cînte tot felul de pasari. baut. p. nu le mai poate'îndeplini: b) un rîu cu miros de vin si gust de rachiu care. V. fiica zmeului. c) "sa-mi aduci o bucatica de nor. sa fie masini care sa treiere. b) sa-nvete de asemenea pe zmeoaica prefacuta în iapa. sa dea vapai din gura. în unele variante. care îl previne ca parintii ei s-au prefacut în cal si iapa.

curat si sa mi le faci vravuri. s-o mulga" si sa bea "cafeaua cu lapte de la ea".. p. craiul serpilor. 126-127). apoi a unui "vier din fundul marii" (ibid. facerea unei biserici de ceara cu preot de ceara (LIII. p. se multumesc apoi sa-I avertizeze ca va sfîrsi rau (52. 35). Petre o . 158-160). 1039-1040). 35). similare.de obicei cea mai grea . întrucît "este foarte scumpa". p. 672). Multimea variantelor prezinta alte s. "scaunele se fac bucati" si ofera boierului sa manînce si el "crita" si otel.. p... p. 30). 535). p. dezgroparea luntrisoarei de aur de la rîpa îndepartata (LXXXIII. iar viteaua fatata sa fete în aceeasi noapte un vitel "sa-mi aduci popricas din el la dimineata". 512). Ion aduce pe cei trei oameni de fier care se asaza la masa boierului invidios. p. în a doua noapte sa treiere stogurile de grîu fara sa le strice. aducerea inelului mamei împaratului de pe lumea cealalta (49. p. dara fiecare feliu de pîne deosebi" (79. si sa cada de pe moara faina în casa pe scoc si sa-i aduca pîne proaspata mîne la prînz" (7. e trimis a treia oara de boier sa-i aduca de pe cealalta lume coroana tatalui lui. 1039-1040). facerea unui pîrîu pe dinaintea curtii (52. p. sa se trezeasca în huitul valurilor si pe fereastra sa fie un pahar de lapte nici rece nici cald" (ibid. aducerea unei vaci din tîrg care se fete în acea noapte. exceptînd pe cea de a treia. 166). aducerea tuturor animalelor salbatice (81 a. p. Petre. periculoase: aducerea pieptenului de aur de la moara împaratului Galben. p. aducerea coroanei tatalui mort (81 a. p. sa aduca "vaca cea din mijlocul marii care-i c-un corn în ceri si cu altul în pamînt.333 cate în cos. Dar cea 'de a treia s'o . 390). 666). II.. cozonac de grîu la cafea" (ibid. ginerele lui Vizor.îi va fi fatala celui invidios. 280).. El trebuie sa faca gradina cu pomi dintr-un deal. p. "ci sa-mi alegi dintr-însele numai firul pînilor nenvascut. întrucît îndeplinirea ei îi va aduce moarte. p. p. p. 832). Baiatul aduce Iadita cu oul de aur care sare îndata în capul împaratului la deschidere. Sotul invidiat pentru nevasta frumoasa (AT 465) primeste în unele variante s. Ion este trimis a doua oara "pi lumea neagra" ca sa aduca "da la baba ce re cheptinile si tersala" cu care sa-si pieptene si sa-si tesale calul (ibid. p. 674). omorîndu-l pe loc (LXXXIII. 513). dupa aceea "clavirul care cînta singur" (ibid. Sotia îl anunta dimineata "ca-i vitalu de doua luni!" (5. facerea unui "lac cu lapte dulce. "pana mîne dimineata sa-mi aduca de pe iazul cu pesti. Sotul aduce omul de fier cu care dorea sa se lupte împaratul si omul de fier îl omoara (49. aducerea unui "harmasar din fundul marii".

pedeapsa e blînda. p. Apoi nora fuge împreuna. cei de la curtea boierului invidios "au jucat. 675). încît au murit toti "din giocu cît o giucat" (5. da. se întelege cu acesta sa-si piarda fiul pentru a nu mai avea f)pstacole în dragostea lor (Al' 590). Dumnezeu îi cere si-i aduca "popricas" 'din vitelul fatat în aceeasi noapte de mama lui si fiindca nu poate îndeplini cerinta. II. luna si soarele. Dumnezeu îl decapiteaza pe nasul ce rîvnea sa ia pe fina cea frumoasa (LIII. Alteori. dracu stii ce. si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita". a doua oara sa-i umpla "casa cu frunze". cu sotul (ibid. II. 129-135). Mai întîi. din Iadita adusa de "oare unde. Pajura ce vrea sa-si omoare nora pamînteanca. 673).334 aduce împreuna cu o "pusculita cu apa" cu care îi face stana de piatra pe boier si servitorii lui (60. care e o "broscuta atît de micuta cît o jumata' de tîgare" si care cînta neîntrerupt la balul împaratesc trei zile si trei nopti. curtea lui e prefacuta cenusa de un foc urias (5. pan au crapat cu totii. II. îl lasa în locul lor si el. p. dar aceasta era soacra lui (ibid. 1042). dar socrii lui. p. du-te-ncolo. apoi sa semene mei.. 55-63). Ion aduce pe Mai ce. boierul si cu servitorul intrigant sînt prefacuti de Dumnezeu în doua stane de piatra (79. nu stiu ce. 163-164). ca sa afle "cum îi e". Celmai adesea. sotul invidiat e trimis a treia oara sa aduca pe Mai ce. Purtat de ciocîr1anulnazdravan.. împaratul fiind doar alungat de pe tron si înlocuit cu cel invidiat pentru sotie (52.. 1035). în alta varianta. p. p. Mama necredincioasa care se îndragosteste de zmeul captiv.. 30-32). sotul e trimis a treia oara sa-I aduca pe Dumnezeu la masa împaratului (boierului). îi pretinde sa gaseasca o vaca de a fata "si sa fete o vitea si viteaua fatata iarasi sa fete o vitea si viteaua aceasta în~a sa fete o vitea si toc~ai de la vite~ua 'acea~ta sa mulga lapte". sa-I culeaga copt "si sa mi faca lapte cu pasat". Boierul îl trimite pe sot tocmai la luna ca sa moara. 2. p. în care era nu stiu ce" iese o oaste care îl omoara pe împarat (ibid. vina-ncoace. caci n-au stiut cum sa-i zica sa steie" (52. p. în unele variante moldovenesti. La cîntatullui Nu-stiu-cine. p. nu stiu ce. 444). care sa cînte la balul împaratului. p. dar de obicei Dumnezeu îl pedepseste cumplit. vazînd "cum boierul alearga dupa femeia lui". îl trazneste (ibid.. 618) sau îl trimite cu o scrisoare la tatal lui pe lumea cealalta. 535).. p. p. Fiindca nu poate îndeplini cererea. El o povatuieste sa-i dea . Boierul cere sa-i fie aduse de la Dumnezeu "bitusa sa ma culcu-n ie. o pune mai întîi sa umpla "un poloboc cu lacrimi". Uneori.

A treia s. p. Baba care a prins copiii parasiti în padure îi trimite pe rînd sa aduca camasa de aur a zgripturoaicei. sa manînce "zama de pui de pasare maiastra". folosind pe cele aduse de Petrea la învierea lui (79. Sora. a doua cînd îsi trage "papucul" (50. care îi schimba alimentele aduse cu altele inofensive. cel mai mic alergînd la lapte (81.. împaratul agresiv trimIte celui vecin trei mînji identici ca marime. Numai voinicul închis în turn poate oferi dezlegarea: sa vîre batul într-un butoi cu apa si partea dinspre tulpina. dupa sfaturile Henei Cosînzene. si la urma "o smicea . 5051). sau sa-I arunce în sus si va cadea mai întîi partea ~e catre radacina (81. a treia oara sa-i aduca "apa moarta de la fîntîna moarta". jaratec si lapte dulce. p. p. p. p. p.. Mama i se preface bolnava si cere. 115). e cea de a sageta "bumbul de pe vîrful cetatii" (61. sa le ghiceasca vîrsta.. sau sa li se dea trei ciubere cu graunte. sau sa traga doua lovituri de tun. cu porunca ca-n trei zile sa-i puie petec". înviindu-si fratele (LXXXIII. iar celalalt va ramîne deasupra (61. p.. dar de vîrste diferite. a patra oara sa-i aduca "apa vie din fîntîna cea vie". din primul gustînd cel mai batrîn. Numai sora a putut-o aduce. orz si grîu (50. 5). p. dintr-un mar dulumar". p. a doua oara sa manînce "carne de purcel lins prelins". 145-146). 4.335 s.. Petrea Voinicul îndeplineste s. 407). 410). 24-32). 3. ca sa se însana. periculoase. toseze. p. sau sa afle la ce ora s-a sculat în ziua de Pasti. cu porunca de a-i lovi . împaratul Rosu trimite împaratului Verde "o oala de pamînt sparta. apoi camasa cu soarele în piept si la urma pasarea lainica din putul care împietrea pe orisicine. cere fratilor sa-i aduca numai camasa babei din sfîrcurile marii. 57). mai densa. p. 116-117). se va aseza spre fund. instigata de o baba. 107) sau cu ovaz.us întîiul pahar l~ gura. 59). El trimite astfel împaratului vecin un bat rotunjit la strung sa-i afle care este capatul de la tulpina si cel de catre vîrf. una cînd împaratul îsi bea cafeaua. la ce ora s-a dus la biserica ~i l~ ce ora a d. p. dar voinicul zidit în turn îl sfatuieste sa-i restituie oala pentru a fi întoarsa pe dos. 50). Numai voinicul stie sa propuna sa li se dea trei coveti cu ovas. apoi pe sora Crivatului care îi împietreste (ibid. "ca cine o mai vazut sa puna petecul pe fata" (7. forma si par. din ce în ce mai grele (AT 725). din lapte cel mai tînar (61. A doua oara. fîn si lapte (55. împaratul cotropitor foloseste ca pretext de cuprindere a împaratiei vecine neputinta de a rezolva s. sau numai fîn si lapte.

dupa ce a orbit pe cel care-i punea broasca pe slanina din frigare (79. p. dar el aduce toti porcii salbatici "la popa în ocol". ea insinueaza împaratului ca pîrîtorii ei s-au laudat ca pot stinge focul de pe o claie de fîn numai "cu povestile" si astfel ard toti (5. Pentru a se debarasa de servitorul care îi dejoaca planurile. popa decide sa-I trimita în locuri de unde nu s-ar mai putea întoarce. Rareori. Voinicul face un palat pe care îl leaga de picioarele a 9 vulturi (55. Sluga e trimis de popa în padurea plina de mistreti cu merinde la porcarul fictiv "da de sa potoape". ceilalti fii de împarat pîrasc pe fata travestita în flacau ca s-a laudat a aduce: curmale din gradina ursului. ca dînsii nu pricep saga". ' 6. voinicul din turn arata ca sînt otravite (81 a. ca sa-i pedepseasca. "ca de acolo cu buna sama nu s-a mai întoarce. 61. apoi fragi si mure si construirea unui pod de aur "peste noua tari si peste noua mari". Fiul de împarat s-ar fi laudat ca poate aduce: o caruta de trifoi verde în miezul iernii. el se întoarce cu carul tras de un urs si un lup (5. 422-424). II. p. 162-166). 107-108). 42-46). a treia s. iar lînga pod pomi cu poame de aur (67. apa vie si apa moarta de unde se bat muntii în capete si zimbrul cu pietre nestemate si cu soarele în frunte. Fata le îndeplineste pe rînd cu ajutorul calului nazdravan. 587-588). La urma. perechea papucului Ilenei Cosînzenei. 5. Servitorii invidiosi de la curtea împaratului pîrasc pe fiul împaratului ca s-ar fi laudat sa savîrseasca ispravi grele. sau cirese coapte iarna. cu gîndul ascuns de a-i cauza moartea. armasarul din stepele Seharii. 60). fiica lui Tata Florilor. iar la urma ca poate ghici semnele fetei mai mici a împaratului (soarele în piept. p.336 pocalul din mîna (81. II. Într-o varianta a basmului AT 514. 15-17). În alta varianta. Pepelea însa se întoarce cu faina de grîu si papusoi. p. E trimis apoi dupa lemne în padurea cu lupi si ursi care îi manînca boii. luna în spate. p. Voinicul cere sa se construiasca un turn înalt din care pîndeste cu ocheanul scularea împaratului pentru a da loviturile de tun sau a-i lovi pocalul din mîna. împaratul cere sa i se construiasca un castel "care nici pe pamînt sa se razime nici de cer sa s-atinga". p. p. Variantele basmului AT 502 înfatiseaza o gama mai variata de atari s. e ghicirea cui i se potrivesc cele trei fire de par. 239- . p. El umple trei saci cu cenusa si trimite pe Pepelea la moara dracilor. luceferii pe genunchi.

sau peste 30-40 ani. 10). Tovarasi nazdravani Sfarma-piatra v. 257) sau îngerii care "se roaga lui Dumnezeu sa ne mai Iese un an. Sf. 1. 155). Sf. p. ajutat de Voinicul Florilor eliberat de el (79. Se crede ca s. neavînd destula hrana (LX. cutremure de pamînt. Sf.l. Sf. ca sa ne iaie sama de e cu adevarat ca suntem asa de rai" (ibid. Vineri. Luni. mai rar "coada veacului" sau "vremea palmasoaii". "va fi lumea a neamtului. Se va cunoaste dupa unele semne prevestitoare. iar flacaii cu femei batrîne. Va fi foamete mare. sau peste 100-200 ani. Zile sfinte Sfîrsitul lumii. sau în anul 2000 (LUI. alaturi de mure si de struguri din padurea zînelor. va fi "foarte aproape". toate haturile vor fi arate. Miercuri. sau Sf. S. Murgila Setila v. va fi anuntat si de unele cataclisme cosmice. vor fi mori la toate vadurile si crîsme la toate raspîntiile. Toate s. 1290). Se vor comite nelegiuiri (judecati nedrepte. Tovarasi nazdravani Sf. 74-77). Petru care cere amînare pîna la anul 2000 (ibid. Sîmbata v. Se numeste de obicei "vremea de apoi". stele cu coada. 156). fiii bat pe parinti sau îi omoara.. batrînii se însoara cu fete mari. inventa te de invidiosi sînt înfaptui te de fiul împaratului cu ajutorul omului de flori pe care l-a eliberat el. p. apoi saua calului acestuia si la urma chiar pe zmeu "prins si fericat". Lumea s-ar fi sfîrsit daca n-ar fi intervenit mereu Maica Domnului (52. araturile vor fi pe lînga sat (LUI. iar uneori. sa fure "cîntarea zînelor" (55. legaturi incestuoase). "tîlharul si curva va avea cinste în lume mai mult decît cei onesti"). Bogatii vor fi mai asupritori cu saracii. într-o varianta a basmului AT 328. p. prin ciocnirea unor stele: "cînd Sfredelul va cade drept în Comoara.337 240). atunci aurul si argintul . va pieri rusinea (tinerii nu se sfiesc de batrîni. va cadea frunza bradului" (LX. se fura mult. 42-43).. 20). Dumineca. iar oamenii se vor înmulti ca ciupercile si se vor mînca între ei. p. Fiul împaratului le îndeplineste. p. p. tiganul impostor pîraste pe fiul împaratului pe care l-a silit sa-i fie vizitiu ca s-a laudat sa aduca calul zmeului care vrea sa fure fata împaratului. Seri1a v. 1. p. p. p. razboaie. 154).

pîna va ramînea un singur împarat. e închipuit ca un razboi general: se vor bate toate popoarele. adeca tîlharul si curva . S.. Cine va bea. S.c-a i~sit' car fara boi (trenul)'" (LUI. devenind toti ·de 30 sau 32 de ani (LUI.destapînire a diavolului va trece repede. Oamenii de la s. cufundat cu oastea lui sub apa. se vor înjosi. Atunci diavolul va cauta sa-si cîstige adepti. cei buni se vor face rai. p. ar fi aproape "fiindca soarele 'încalzeste putin si multi îsi închipuie ca soarele-si pierde lumina :-sa" sa~ pent~u :.. Dumnezeu i-a promis ca va avea si el "jumatate de împaratie pe lume . p.338 se vor varsa pe toata fata pamîntului si va fi vremea d-apoi" (XXXV. dar cei credinciosi lui Dumnezeu vor rezista. 156). 3. 2. Pe acestia dracul "i-a munci. iar cei de jos se vor ddica . i-a pune sa care pietre si sa faca poduri. 156). nu se vor mai naste oameni. Atunci Isus va lua "împaratiile de la toti împaratii si are sa se faca . Cu 3 sau 7 ani înainte de s. dara tocmai la $fîrsitullumei. S.l. p. va iesi pe pamînt si va birui pe toti împaratii. imparatul uriasilor. Constantin. p. ca se vor roade rada·dnile copacilor de copitele cailor".. iar cei care au fost rai prin supunere. 31. 11).. 157).'''. Oamenii vor întineri. este uneori reprezentat ca o stapînire a diavolului..l. Atunci diavolul va da seceta schimbînd apa in apa si argint. însa ei "nu se vor teme. "atîtea ostiri si rezbele vor fi. atunci 30 de ani întregi ai sa fii numai tu stapîn". se vor ucide unii pe altii. ca si cum n-ar fi foc".1. "ca vor îmblati 12 într-un cuptor" (52. iar -cei saraci si scapatati se vor îmbogati.el împarat a toata lumea".1.. iar pe oameni îmbiindu-i cu "ud de-al lui si de cal". iara cei de cinste si buni vor lua locul acestora" (LUI. si-i va pune sa treaca prin foc si cei ce vor trece le va fi rece.l.1. 1337). vor fi mici "ca niste stiuleti de papusoi. Dupa ce dracul a fost tintuit în iad. sa-i înfrice ca sa i se dea". 1288).fi de cinste în lume.. Scara valorica va fi rasturnata: '"toti 'cei bogati vor sa~aci. fiind ei atît de multi "încît nu se va putea numara. toti mestesugari". la s. p. întrucît "acei 30 de ani . cei cu titluri înalte vor -cadea. p.. o turma si un pastor. podurile vor fi cu cuie pe ele si i-a pune sa treaca cu picioarele goale. iar oamenii vor fi "toti cu stiinta. vor ajunge a . vor trece si le va fi moale ca pe paie sub picioare. va fi al lui. ascultare si -silinta se vor face buni. se vor trudi cîte 12 saîmblateasca un snop de grîu într-un cuptor si tot cîte 12 vor cauta sa întoarca oul de gaina cu drugii" (LX. Dupa alta legenda. ramînînd singur :stapîcitor "cu oa~enii lor" care elin uriasi 'au devenit atît de :mici.. Dar perioada .

urmata de o mare foamete. p. ziua are sa fie ca ceasul. iar ceasul ca minuta'" (52. sa nu roada piciorul pe care e rezemat pamîntul.25). În urma razboaielor. toate mergînd îndarat (LX. Atunci pamîntul se va scufunda cu totul sub apa. Scorpia care a fost legata de Sf. cu mustati si cu barba ca toti oamenii" (LX. 159). Vor apare pasari cu ciocul de fier (sau de foc) care vor chinui oamenii. 242). Atunci "o sa iasa boieri alghi cu ciocu da hier. arate si. p. Gheorghe vor veni pe pamînt "si atunci vor pieri oamenii. ca un nou potop. semana te (ibid. va fi provocat de stapînirea balaurului urias sau a scorpiei. care va avea loc prin foc. întrucît "anii vor fi ca zilele si ceasurile ca clipitele" (ibid.p. atunci va fugi ~al~l din SIbiu pîna în Deva prin sînge.. Balaurii închisi în cer si stapîniti de Sf. iar soarele va rasari de la apus si va apune· la rasarit. Pasarile ce zboara vor cadea în~dusite pe pamînt. p. I. Antihîrt) care va domni 3 ani. Acesta va fi precedat de o seama decalamitati. În. sugîndu-Ie sîngele sau chiar omorîndu-i (LUI. 157). creste "într-o zi ca-ntr-o saptamîna". La s. s. 157). ispita trecînd repede.339 vor fi ca 30 de zile. p. Dumnezeu va lasa pe Iuda înlantuit sa "roada furca pamîntului cu totul". 1292). 936-937). În vremea stapînirii de 33 ani a diavolului. Cînd se va înral lumea. cari-o sa cioca-· neasca lumea ca ghionoile copacii" (12. înota calul în sînge ca în apa".l. cautînd sa-i chi-nuiasca pe oameni cît mai mult (LUI. Cele mai multe legende înfatiseaza s. "Toate jivinile din pamînt vor iesi la suprafata. 18). sîngele va curge gîrla "de va. Stapînirea diav?lului va fi definitiva si consecinta va fi potopul. Dupa alte legende. pestii vor iesi din apa"..1. Apoi va dispare apa de pe pamînt.. p. "va rasari în sesul Sibiu-lui un mar cu mere rosii si cînd marul va fi ca butucul rotii. de apa si pacura (sau numai de apa).l. p. Gheorghe în fundul marii va iesi la. Aceasta se va întîmpla "cînd vor fi hotarele taiete". De teama ca Iuda. . El e fiul unei~ fecioare urîte (sau a unei femei cu tare monstruoase) care va. luna va fi scaldata în sînge. potop. 4. Atunci va apare Anticrist (sau Antihîrs. pîna în chisita cu frîul dupa el si nu se va afla cine sa-I prinda"..1.29). "si va popri apele". p. de gros. Dumnezeu va umbla doar cu o prescura si un pahar de vin din care se vor satura cei credinciosi. p. p.1287-1288). poporul îi ser-o beaza ziua (LUI. 5.s. de chin si de sete" (52. Stelele nu vor mai lumina si vor cadea. încît la 3 ani "va fi om mare.

Toader va veni cu coliva pe pamînt pentru a satura pe oameni (LUI. Apoi pamîntul va fi curatat prin ploaie sau printr-un vînt puternic care va matura toata cenusa (LUI. 938). Sf. vor fi ai lui (LX. p. p. p. lupta dintre Sf. va iesi pe pamînt numai aur si argint sau bani. 1292). Sf. 158). p. p. 158-159). p. toate apele sub o piatra si n-are sa ramîie -de baut decît pacura si lesia ce o fac femeile vinerea si în sîmbetele mortilor. aprinzîndu-l (LUI. p. Focul va cadea în faurar si va arde pamîntul de 9 coti (LX. "cele 12 vînturi vor sufla sa faca din cenusa o movila si va sta asa 7 zile. 158). sîngele incendiator va fi cel ce va curge din galeata fratelui ucis din luna: cînd aceasta se va umple. iar pamîntul va ramînea alb cur~t". în ziua a saptea. Diavolul "cel mare" legat de un munte. Ilie va fi ranit (sau decapitat) si sîngele lui va cadea pe pamînt. Pamîntul se va topi "si muntii vor curge ca rasina" (LUI. Dupa stinge/ea focului. Ion) va umbla numai cu un corn de prescura si un pahar de vin si credinciosii care vor gusta. caci va arde pe o adîncime de 7 stînjeni "si s-a face ses cum a fost înainte de potopuri" sau de 9 stînjeni "pîna ce va da de curat" (52. Anticrist va oferi oamenilor balega sau putregai de copaci ca sa-si stîmpere foamea. Dupa alta legenda.locul apei. nu se va satura si va fi vîndut lui (LUI. aprinzîndu-l. 159).158). Oile le-a desparti Dumnezeu s-or fi a lui Dumnezeu. Mihail va fi bagat de diavol într-o piele de dihor si prin gaurile ei va curge sîngele lui care va da foc pamîntului (52. Ilie si Anticrist se va desfasura pe pielea unui bou taiat de evrei la sfîrsitul lumii care "paste o falce de iarba pe zi si bea un iaz". Isus (Maica Domnului sau Sf. "va veni vîntul cu doi feciori ai lui si vor sufla cenusa în mare. p. Ca sa previna calamitatea. 45). Ilie sa se lupte cu Anticrist. p. 1292-1293). va trece pe deasupra Sf. 3 picaturi vor cadea pe pamînt. iar cei ce vor gusta. Ilie.l. _"siva ascunde toate izvoarele. le va lua la dînsul in rai. Sf. Dupa alte legende. iar caprele a celui necurat.58). în alta varianta. în schimb. p. nu vor mai simti foame si sete. Sf. Cine va bea. Ilie si va trîmbita si toate sufletele oamenilor vor iesi din movila în chip de oi si de capre. le va lua si le va duce la el . va iesi la s. Dumnezeu va trimite pe Sf. Totusi în pielea boului este "o borticica cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura de sînge ce va aprinde pamîntul. precum si dupa boboteaza cele doua saptamîni" (52. Anticrist va umbla prin lume cu poloboace cu apa (sau cu urina) sau cu urciorul gol ca sa stîmpere setea oamenilor.

nici sa bea si nu va fi asa de pacatoasa ca cea de astazi" (LX. ca 12 vor rostogoli lin ou. "oamenii cei cuviosi si placuti lui Dumnezeu. viitorii stapînitori ai pamîntului vor fi diavolii. Atunci "va fi un timp în care nu vor mai fi jupoiati de ciocoi si boieri si nu vor munci pentru toti si sa fie batjocuriti de toti".158). p.si 12 vor îmblati într-un cuptor" (52. 6. 1294). Dupa ce pamîntul va arde pîna "va fi neted ca masa". Uneori. fara munca si osteneala. p. dar au sa fie tari. "cît jumatate de deget. e pricinuit de un vînt puternic care va matura toate de pe pamînt. Omenirea de dupa potop "nu va avea nevoie nici sa manînce.1289-1290). "are sa ieie si parul de pe vite si cu acel vînt are sa mearga toata suflarea ce va mai fi vie la judecata care a se tinea la mijlocul pamîntului" (LUI. o ploaie mare îl va spala "si unde. 59). 7. iar cei pacatosi vor fi pusi sa treiere la spini si la cioburi de sticla. Va fi o lume "fa~a pacate".~ în iad" (52. Dupa s. Dumnezeu îl va întoarce "cu cea parte deasupra. ca vor tinea pe un om de-al nostru pe palma".1.or fi pusi de Dumnezeu la bine. El va sufla atît de tare. cînd "si ei vor putea face cu boierii ceea ce fac boierii acum cu ei" (LUI. care l-au stapînit si la început. p. "are sa ridice pe oameni ca pe pene". care 12 radica un ou" (52.. creste urzica. vor petrece mai mult viata îngereasca". i-au . 159). deoarece "oamenii nu vor mai ~vea trebuinta de mîncare. p. 75). 1292-1293). Dupa o legenda bucovineana. 159)~ Dupa arderea pamîntului. pamîntul va fi populat din nou. va creste portocalul si în locul bozului va creste chiparosul" (LX. p. "cît degetul cel mare. care noua bateau malai într-un cuptor. p. va trai fericita". încît "va duce boul pîna la mare". Cei drepti v. încît "or întoarce 12 cu drugii un ou de gaina" sau "se vor sui cu scara în pelin" (LUI.159). cu blajinii. dar oamenii înmultindu-se.341 .atuncea si numai atuncea va capata cel nedreptatit dreptatea cuvenita" (LUI. vor fi purtati prin noroaie etc. Dupa unele legende. o lume "mai blînda si milostiva ca cea de astazi". ' Atunci vor fi pedepsiti jefuitorii "care astazi mînca si beau ca lipitorile de balta de pe spinarea lor . Oamenii vor fi atît de mici.1. acesti pitici vor fi blajinii. nebauti si nemîncati. Aceia au fost la începutul lumii înainte de uriesi si tot ei vor veni si dupa noi". p. p. Decît ca oamenii aceia vor fi "mititei ca gîzele". p. s. cu "o alta populatie care în veci. asa are sa le para de greu .

S. Un om ajunge cu balonul la poarta raiului si S. mînca mult. sa-si omoare tatal.au.P. iar în alta casa numai bucatarese care parte gateau. dar cînd îsi face casa. La început. p. " . e socotit în lecel mai apropiat de Dumnezeu. îi spune lui Dumnezeu ca numai o femeie saraca îl pomenea. e trimis iscoada pe pamînt sa vada ce fac oamenii. 1. O data. 12-13). p. S. Dumnezeu da în anul urmator seceta si S.de vinuri si îl gasesc în casa unde erau numai oameni betivi. nu se mai gaseste nici un lucrator (81 a.P. La s. p. La nastere a fost ursit sa fie sfînt. Acolo tine în sînul sau copiii mici.genele Sîmpetru. "va fi peste tot apa si dupa ce se va usca. hranindu-i "cu lapte dat cu lingurita" ca sa nu li se mai faca dor de mamele lor. Apoi se roaga de Dumnezeu sa nu-l mai lase în locul lui (LVII.P.342 ~zgonit. p. Dumnezeu l-a adormit. 253). alearga dupa ea nadusind. Din matele lui S. 411). .380-381). p. diavolul lasa zapisul pe tarm si el se cufunda în fundul marii. îi rupe din coada. toti oamenii beau si se veselp. aliluce vestea ca toti oamenii îl pomenesc (ibid.P. E închipuit a fi portarul raiului. e trimis în iad sa rascumpere sufletele oamenilor. Fiind roade bogate. p.P. S. îl roaga pe Dumnezeu sa faca pe toti oamenii bogati. parte se bateau cu polonicele (52. s-a facut porumbelul (52.P. Fiindca un om . urîndu-i: "Dumnezeu sa te pazeasca". Intra sluga la diavol 3 ani. Cel mai popular dintre sfinti. în vreme ce lui si-l pune plin.P. fiind sfatuitorullui permanent. O data a pierdut Gheileraiului si Dumnezeu l-a batut (LUI. 129-130). Cînd o prinde.P.P. i-a scos matele si le-a zvîrlit pe o rachita. ramînînd de atunci caprele cu "numai un semn de coada". în a doua copii mai mari care se jucau. nu i-a mai fost foame. A treia ursitoare a hotarît ca S. S. p. p. îi da o palma zdravana (92. masurînd malaiul numai pe fundul blidului. unde primeste numai oamenii buni. S. p. S. fiindca acesta a ascultat cuvîntul ursitoarelor (LXV.484). La întoarcere. Dupa aceea. dar sa nu se poata miste pîna ce tatal sau nu-i va fagadui de sotie pe Zîna far' de tata.P. îsi petrece cu ei si întîrzie 4 saptamîni.nedreptatea pe un orb.. ca 12 la un loc ar Iface cît un om" (52. Vara cînd se scalda în mare. Cauta apoi un negustor .131-133).l. 925-926). 66). va >ramînealumea iar" diavolilor atît de mici. e lasat de Dumnezeu sa-i tina locul o zi si o noapte. Un sarac îsi lasa capra singura pe cîmp. îi arata raiul: în odaia întîia copii nebotezati ce plîngeau.

din picurii de sînge care au curs atunci din piciorul lui S. E serbat 3 zile "pentru ca el trei zile a fiert piatra în cer. fura zapisul si fuge la rai.P.P.P. S. s-au prefacut în stelnite de pere. de aceea piatra e maruntica si rara cu picaturi calde de ploaie". Vitele destinate lupilor S. fiind bolnav. îsi da sufletul. p. ploaia.497500). p.P. cei doi sfinti "poarta nourii. p. Dupa alta legenda. doamne" iar Dumnezeu l-a mîngîiat: . le înseamna "cu putina rosata sau sînge în frunte". calatorind cu Isus prin iad. LuP). cum se vad si astazi (LVII. e mai mare peste grindina (piatra). s-a nascut din sulhacul cu care S. apoi le rînduieste pe cine sa manînce. Insecta din scoarta brazilor cazuti. numita tigîi sau tigîinat. adoarme acolo si se pomeneste înconjurat de draci. El o orînduieste împreuna cu Sîntilie. trimite niste babe dupa buruieni: de leac "în tara sîrbeasca". pe care el l-a aruncat o data mînios (ibid. insecte urîte si gretoase (ibid.P.P.P.. p. ca si acela va fi de vr-un folos" (64. încît lupii pot rabda mai multe zile. numita calugarita (47. "Cînd se aude piatra forcotind. zarindu-se pe cînd S. 142-144).P. îsi desfunda pjpa. In vremea cînd era pe pamînt. cînd se necajeste pe ei chiar 40 de zile.343 ~ iar S. sau le împarte prescura ori "niste boabe de naut" sau "niste seminte" care le "taie . urseste un om sau o vita. îl ajunge tocmai la poarta raiului si-l prinde de un picior. S. întrucît S. Pentru lupul ramas flamînd S. Acesta o cauta si o blestema sa se prefaca într-o insecta. coboara din cer în mijlocul lor pe un cal alb si "începe sa rupa codri dintr-o pîine care nu se mai ispraveste si arunca la fiecare lup". Alta data. este stapînul lupilor (v. p. a hotarît sa trimita femei pe la crestini sa-i cheme la o adunare."Taci.127-128).P. Sf. în vremea cî~d era pe pamînt. Ele au întîrziat mult.. s-a vaietat "Ai. p.P. se preface ca vrea sa faca o manastire si dracii îl îmbrîncesc afara (LVII. p. De atunci au oamenii piciorul scobit (LVII. Ca sa scape. Petre. Petru o fierbe . se lasa momita de diavol prefacut într-un "domnisor" si trada planul S. ca sa nu le strice oamenilor.P. p. le înclesteaza gura. le-a blestemat sa se faca stei de piatra. O femeie numita Calugarita. atunci Sf..P. Cînd lupii se strîng si urla.. 127). piatra" ..88-89). El are putere peste ei. Diavolul alearga sa-I prinda. foamea".457-458). Ilie da foc si Sf. 422). Lupii nu pot mînca .P. Perele din care a vrut sa manînce S. s-a nascut aiul (usturoiul). Petru fierbe piatra în cer" (52. S.802-803).. rupîndu-i din talpa. S.

344 decît fiintele destinate lor de S. i-a poruncit sa-I manînce pe stapîn. Cu toate ca n-a plouat. singura lui avere. în alta varianta. S. 322). dar S. a poruncit unui lup sa manînce un cal pintenog. ia o pîine si un. II. Cuc). Dumineca (7.S. S. Altui lup S. dezvinovatindu-se -Can-a avut alt cÎntar decît gura (LVII. dar lupul l-a mîncat tot. ou.P.P. da un pui de gaina. i-a uns pi~iorul cu balega. lupii drept cîinii lui. 381-383).546). i-a furat caii într-o noapte. sa fie mîncat de lup scapa de doua ori. S. îi porunceste sa manînce numai o litra dintr-un cal. numit Cucu. in basme. cu lupii afla ca a fost orînduit sa fie mîncat de un lup schiop. S. p. Un evreu sarac. care îl face "doftor".P. pleaca la Dumnezeu si se întîlneste cu S. Negasind caii. e aratat a fi însotitorul lui Dumnezeu (uneori Isus) în calatoriile lui pe pamînt. p.P. (LIII.P. apoi o înviaza sanatoasa. 130-131).P. Cînd calatorea pe pamînt. auzind ca Dumnezeu da însutit celui ce daruieste ceva la biserica. îi vine în ajutor si ia aceeasi plata (52. unde voinicul îl întreaba de locuinta celei promise la nastere. Cînd se pune sa secere în locul celui ce le aduce . Raura Luna. omorîndu-l pe loc. Dumnezeu i-a dat licuricii. 144-145. Un cioban care a pîndit întîlnirea S. p. Evreul se duce la fata unui împarat pe care o taie fara sa o mai poata învia.P. iar evreului îi da o lada de galbeni. Ca plata.P. l-a blestemat sa se faca pasare (LVII. s-a prins cumatru cu un om. 148-150). p. 151). v. dar noaptea e luat de lupul cel schiop din mijlocul tovarasilor lui (LIII. El îndeplineste rolul de sfatuitor sau de cel care prilejuieste explicarea hotarîrilor luate de Dumnezeu (v. Satenii lacomi dau si ei foc stogurilor netreierate si nu se aleg cu nimic (LVII. iar ca sa vada prin padure. Dumnezeu i-a dat lui S. S.P.P. Stapînul simtind. Un om. Rareori e actant singur.P. Dumnezeu). Un om sortit de S. nu stie si îl trimite la Sf. Ca sa-i poata gasi. 547). p.P. cumatrul e învatat sa arda paiele cosite de pe miriste si se alege cu mormane de grîu. p. îl ia cu sine la o femeie bolnava pe care S. . o taie bucati. locuieste pe pamînt într-o cetate de pe muntele de argint. îl sfatuieste sa lase locurile pîrloaga.P. Neprimind nimic. Auzind de la Isus ca nu va ploua în acea vara. S. se plînge lui Isus de patania cumatrului. acesta îl îndeamna sa coseasca miristea. obtinînd mai mult grîu ca alte dati (LUI.P.P. apoi se despart. S.P. cerealele s-au facut din belsug si S. p. dar a treia oara un os allupului mort îl loveste în frunte.P. Ciobanul se pazeste mereu. p. într-o varianta.

a instituit postul ce-i precede ziua (LIII. S. II. a instituit postul lui care sa dureze pîna ce dragut a lui îsi va vinde tot pestele. vine la el S. Ca sa-I pedepseasca. Postul lui ar data din vremea cînd calatorea cu Si. crezînd ca el e acela "care nu m-ai îngaduit atuncea sa mîntui de cosit s-am ramas flamînd". cum s-a angajat. spunîndu-i ca se teme ca va fi batut ca ieri (52. într-o seama de legende-snoave. desi Dumnezeu se împotriveste..P. Pavel pe pamînt. orice-ar fi.. Astfel postul lui a ramas mereu în vigoare (81. S. avea draguta o pescarita care o data a prins atît de mult peste. îi cer sa le cînte si cînd S.P. p. gazduiesc la fata casatorita cu cel lenes. Cînd caIatoreste cu Dumnezeu pe pamînt. p.. p. a fost acuzat pe nedrept ca ar fi furat niste opinci care s-au gasit apoi în traista pagubasului. Drept pedeapsa.ma duc sa-i dau o palma. Acesta vine acasa beat si îl ia la bataie pe S. S. cu mîncare. se revolta împotriva hotarîrii acestuia de a casatori flacaul lenes cu fata harnica si decide . Mai tîrziu. Scotînd din fîntîna pe sora soarelui. a instituit postul lui (LVII.P.648). apoi amiazi si seara. vine soarele în locul lui si S. Poposind la o crîsma cu oamer. 114). nu mai îndrazneste sa se apropie de el cu mîncarea. fara stirea lui. soarele îl lasa în locul lui pe cer. III. amintindu-i ca aceasta e plata pentru boii mîncati de lupii trimisi de el (81 a. Ca sa o îmbuneze.P.. apoi cînd iese afara. încît mi l-a putut vinde într-o zi întreaga. Trecînd pe lînga o crîsma. p.546).296).P. vrea sa intre printre betivi. A doua zi.P. o vioara în spate. S. . daca e vorba as~!" Dumnezeu îl previne însa: "pentru o palma sa nu iei doua" (AT 822 + 791). S.P. Vazînd-o betivii.P.P. se antrep. S.P. Postul lui ar fi instituit de cînd S.eaza si ei la joc pîna noaptea tîrziu.i veseli. Un flacau nu poate cosi o livada pîn~ la prînz. O data. Peste cîtiva ani. p. Ca pedeapsa pentru ca au fost ispititi la joc.P. 17). La prînz. S. Dumnezeu îi face. apoi da un fir de busu· ioc celui cu apa sa-I puna lînga copilul lui si se preface Într-un copil întru totul asemanator (7.P.P. roaga pe Dumnezeu sa sohimbe locul si este din nou batut (5. fuge. S. p.P. p. trimite lupii sa manînce boii unui flacau orfan. cu efect ilariant. îi rupe un picior.439-440). flacaul intra sluga la rai si dimineata cînd duce apa lui S.145 apa.488-490). se casatoreste cu ea. neaga ca ar fi Ialltar. dar omul îl ia la bataie. e înfatisat cu slabiciunile unui om de rînd. întrece pe toti ceilalti 40 seceratori.

p.p.N. strajuind în partea de miazanoapte a cerului ca sa nu se abata într-acolo.P. Dupa ce cînta si joaca dupa vioara lui S. S:N. 915). p. imediat a fost deasupra apei.346 e luat la bataie (ibid. e rînduit de Dumnezeu ca pe lumea cealalta sa judece el pe betivi "pentru ca si el a fost beat" (ibid. Tot S. Celor orfane le arunca pungi cu galbeni pe fereastra (LIII. . ca sa nu înece corabia (52. S.).N. 5584).410-411). 157). Fiindca s-a îmbatat rau din rachiul vîndut de diavol la iarmaroc. p. (S. este stapînul apelor si al corabierilor. daruindu-Ie bani.· p. bine stiind din prima ce înseamna casatorie (S. Trimite însa în iad pe cel care s-a casatorit a doua oara. 1265-1266). p. S. S. recrutii din crîsma îl bat. p. în legende. o opreste. încît abia se poate tîrî afara. S.N. Sînnicoara.N.. A treia oara tatal l-a pîndit la geam si i-a sarutat picioarele (LVIII. Ajuta mai cu seama fetele sarace.. 408-409).P.409). Se ruga de Maica Domnului sa-I ajute. vînzîndu-se. p. ar fi oprit apele cînd a fost potopul. O baba care a avut sapte barbati si sapte rînduri de copii se duce în cele din urma la ·rai. V.P. ca pe una care "copiii si casa s-a pus la cale si pe o multime de oameni i-a miluit si i-a fericit" (ibid. ajutînd vaduvele si orfanii. p. El ajuta însa si pe hoti. dar ea îi spune versuri glumete si în cele din urma Dumnezeu îi spune sa o primeasca în rai. e milostiv cu cei saraci.. e unul din sfintii de seama care are însarcinari diverse.N. a asteptat 30 de ani la poarta iadului pîna ce diavolul i-a spus ca numai cel nascut din duh sfînt îl poate scoate de la el (52. arunca fiecarei fete în ajunul zilei 'cînd trebuia sa pacatuiasca cîte o punga cu 150 galbeni. 886). 537). S. Un om sarac are trei fete si e silit sa le trimita în lume ca sa cîstige bani. spre miazazi fiind paznic Sîn Toader (LVIII. E batut de catane pentru ca a baut rachiu de la diavol si s-a îmbatat (52. El apara si ajuta pe cei ce umbla pe ape (LIII. Legenda. p. dîndu-le bani ca sa se marite. S. a fost trimis sa-I iscodeasca pe diavol cum se va putea recapata zapisul prin care oamenii morti erau ai lui. Un om care trecea o apa înotînd era sa se înece. Cînd a cerut ajutorul lui S. 170171).37). 1.N. El calauzeste soarele pe cer. blestemînd ca sa ploua totdeauna la încorporarea lor (81 a. 3411). dat tot mai tare se cufunda.

este zeflemisit. De aceea. o vinde unui turc. apare ca auxiliar al protagonistilor.. p. cîteva basme. vor sa fure 'si icoana. Sotul ei îi apare ca Sf. a adormit si pleaca.apare în chip de mosneag la flacaul care îi cumparase icoana si îl învata cum sa pazeasca trei nopti în biserica unde fiica împaratului aparea ca monstru si mînca santinelele. 159-167). învatîndu-1 cum sa prinda blestemul sotiei (52. Un tigan cu oi multe pune laptele în altar. Petru si o anunta ca va veni S.N. caci "la Sf. 3470 E).N. p. Baba care da buzna în rai e luata la întrebari de S. "Daca esti . Un om sarac nu are decît icoana S. Turcul pleaca de acasa.N.N. Turcul nu se supara.N. 1257-1258). S. fiul mai mic al unui împarat se casatoreste cu o broasca care noaptea îsi lepada pielea. pe care o zalogeste unui cîrciumar pentru o pîine. S. Mai tîrziu.N. p. Neculai . Un om sarac care nu mai avea decît icoana S.N. p. p. N eculai sede calare pe tun".. II. O . lasînd totul descuiat în paza icoanei S. ajuta si pe soldati în razboi (LUI. dar preotul îl ia la bataie pe intrusul camuflat în S.N. p. Nistehoti aud pe turc Iaudîndu-se ca icoana l-a pazit de furturi si îl jefuiesc. ca Sf. îl serbeaza pîna si turcii (52. atinge cu batul monstrul care redevine fata împaratului.$47 S. Hotii vin din nou.N. Preoteasa care n-avea copii se roaga lui Dumnezeu sa-i împlineasca dorinta. în ~lt basm (AT 363) S. Dupa a treia noapte.. dupa ce au uns sfintii pe la gura cu smîntîna. aratînd ca el a fost mosneagul sfatuitor (LVIII. lasînd usile deschise. în cîteva legende-snoave.N. (S. iar nevasta fuge prefacuta în cioara.717-718). S. dar se' pomenesc tintuiti locului pîna îi prinde turcul (ibid. III. S.: " . îndeosebi pe S. El i-o arunca în foc. .1266). în.Si tu. ajuta pe cel ce cinsteste icoana lui. crezînd ca S. pretinzînd ca "pazeste casa si toata averea". 409).167-170).N. El are mare putere. p.Bate-te-n dos c-un mai!" (ibid.N. Un flacau o rascumpara ca sa nu se mai joace copiii cîrciumarului cu ea.N. dar ea îl bat]'ocoreste. popa si das(alul fura laptele. cu o barca si îl conduce la moara sotiei lui. la sfatul preotului. ea primeste cu bucurie vestea. ghiuj batrîn.N.N. Neculai se roaga oastea cînd merge la batalie. S. Tiganul crede ca sfintii i-au mîncat laptele si îi probozeste. mai ales pe S. Sotul pleaca în cautarea ei si ajunge la mare unde îl trece S. sa-i faca un copil. 988~991). într-un basm bucovinean (AT 402+302).N. nu ti-a fost rusine de ceialalti? Pacat de barba ta cea alba" (52.

taranca ce si.,.apierdut banii e sfatuita sa se roage S.N. ca sa-i ajute sa-i gaseasca, dar ea nu mai are nadejde ca S.N. îi va restitui (S. 3253). V. Legenda. Sîntilie. 1. în legende, el este stapînul norilor si al ploii, al tunetului si al vînturilor. E închipuit alergînd pe nori cu o caruta trasa de cai de foc. Tunetul ar fi produs de huruitul carutei lui pe cer, iar fulgerele sînt scîntei din potcoavele cailor lui sau din biciul lui. S.I. trasneste pe oamenii pacatosi, dar mai cu seama pe diavoli. Sageata trasnetului lui e în trei dungi, stidoasa si intra în pamînt de 9 stînjeni. La 9 ani, iese pe pamînt si e buna de vindecat junghiurile (LUI, p.389-394). La nastere, S.I. a fost sortit sa-si ucida parintii. Cînd se întorcea odata acasa, diavolul îl minte ca sotia lui doarme cu altul. Fara sa se mai îndoiasca, taie capetele parintilor care venisera la el si dormeau în sura (52, p. 519-520). în alte variante, S.I. îsi ucide nevasta si parintii sau numai pe tatal lui. Se pocaieste si cere lui Dumnezeu sa-i dea trasnetul ca sa-i pedepseasca pe draci pentru ca l-au ispitit sa faca aceasta crima (LUI, p. 546). Dupa ce si-a omorît parintii pentru ca l-au necajit, s-a facut cioban pe munte. Dupa trei ani, vine în sat si omoara pe omul care îi furase pe sora-sa, apoi Dumnezeu îi da sarcina sa-I urmareasca pe diavol cu trasnetele si fulgerele (12, I, p. 238). Pentru ca si-a omorît parintii, e trimis de Dumnezeu sluga la diavol. Acesta îl trimite în padure dupa lemne, S.I. simuleaza ca leaga cu o sfoara toata padurea, dracul crede ca vrea sa-i aprinda casa si renunta la lemne (AT 1046). A doua zi, îl trimite dupa apa si S.I. simuleaza ca sapa toata fîntîna, dracul se sperie si renunta (AT 1045) (81 a, p. 373; v. lntreceri în puteri). S.I. e schiop, dupa alte legende paralizat de o mîna si de un picior, de aceea are putere mai mica în trimiterea fulgerelor si trasnetelor. Cînd era sanatos, tuna de crapau muntii, se despica cerul si pamîntul, se stîrpeau femeile si animalele, sau se misca pîna si scaunul lui Dumnezeu. Acesta l-a blestemat ,,- Uscati-s-ar mîna" si de atunci a paralizat în alte legende, S.I. are numai un ochi si e chiar surd, de aceea trasneste mai rar fiindca nu aude cînd îi porunceste Dumnezeu sa trasneasca (LUI, p.396-397). S.I. a vazut pe un om furînd faina din sacul unei vaduve cu 5 copii la îndemnul diavolului. S.I. a trasnit atît de tare.în diavol, "ca 7 ani de-a rîndul s-au starpit animalele si femeile de pe fata pamîntului. Maica Precesta s-a speriat si ea din acel traz-

},19

net si a blestemat pe S. Ilie sa i se usuce mîna dreapta". De atunci, trasneste numai cu stînga (92, p.63). S.I. loveste cu trasnetul pe diavolul prefacut om care da bani unui om în schimbul sufletului lui (52, p. 522). S.I. era caraus si dracul i-a stricat caruta. S.I. a cerut lui Dumnezeu sa-i dea putere peste diavoli, primind tunul (ibid., p. 787) pe care l-ar fi luat de la început la porunca lui Dumnezeu ca sa rastoarne dracii care vroiau sa se suie pîna la cer, gramadind munti peste munti (ibid., p. 12). Dumnezeu l-a trimis sluga la diavol ca sa-i fure zapisul prin care "omul viu este jumatate al lui Dumnezeu si jumatate al diavolului si mort este al diavolului". La scalda, dracul a intrat în lac si Dumnezeu a înghetat lacul ca sa nu poata iesi diavolul. S.I. a fugit în acest timp cu zapisul la cer, dar aproape de cer l-a prins pe S.I. de talpa piciorului, rupîndu-i carne, care lipseste si astazi, iar omul a ramas al lui Dumnezeu (38 b, XlV, p. 76, Cucuieti-Teleorman). în alta varianta, diavolul a pus paznic al zapisului o cotofana pe care n-a mai crezut-o la urma si S.I. a putut fugi cu el. Ca rasplata, Dumnezeu l-a pus mai mare peste draci (LVII, p. 192-193). Li început, Dumnezeu nu avea sfinti, pentru ca nici un om n-a avut curajul sa se arunce în mare si sa se lupte cu diavolul. Numai S.I. s-a aruncat cu caruta si cai si de atunci Dumnezeu i-a dat tunul împotriva dr~cilor (52: p.302). S.I. este var cu vîntul si cu focul. Cînd vîntul si focul -au pornit sa-si încerce puteril~, Dumnezeu l-a trimis pe S.I. sa-i supravegheze, dar el s-a întovarasit cu ei si Dumnezeu i-a luat o mîna si un picior (ibid., p. 402). El conduce piatra (grindina) împreuna cu Sîmpetru, el "da foc si Sf. Petru fierbe piatra în cer" (ibid., p.803) "S. Ilie orînduieste cu piatra, el radica gheata în nouri de sub pamînt si în cer merg Iastopane de gheata întregi pe nouri, dar S. Ilie umbla cu caruta si c-un mai tot o sfarma, iar arhanghelul Mihail merge înainte cu sabia si tot o taie". S.I. are un palos cu doua taisuri "cu unul de aur si cu unul ascutit. Cînd loveste cu cel de aur da mana, cînd cu celalalt, da piatra" (ibid.: p. 792). S.I. a fost pus o data de Dumnezeu sa-i tina locul. El vede pe stapînul ariei cum fura grîu din gramada lucratorului care i se parea mai mare decît a lui. La a treia banita, S.I. intervine si îi da cu banita în cap. Dumnezeu l-a certat ca nu a fost mai îngaduitor, fiindca el vede mult mai multe nedreptati si nu se revolta (LIII, p.546).

350

La sfîrsitul lumii, cînd va apare Antihîrt pe pamînt, Dumnezeu îl va trimite pe S.I. sa se lupte cu el (v. 5fîrsitullumii). El va fi învins si Antihîrt îi va taia capul. Sîngele lui S.I. va cadea greu pe pamînt, provocînd cutremur si pamîntul se va aprinde (LVII, p. 197-198). Lupta se va da pe o piele de bou ca sîngele sa nu curga pe pamînt. Totusi, în piele este o borta "cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura din sîngele S.I. si ea va aprinde pamîntul si va arde pe o grosime de 7 stînjeni (52, p. 1292). II. în unele basme-legende, naratiunile despre omorîrea parintilor de catre S.I. s-au contaminat cu cea despre tî1harul pacatos (AT 756 C). Dupa ce S.I. si-a omorît cu sabia parintii (si sotia), el se duce în pustie sa-si ispaseasca pacatele. Dumnezeu îl înstiinteaza ca va fi iertat cînd va sadi putregaiul si îl va uda c~ apa carata cu gura în coate si genunchi. în alte'variante, e învatat sa ude un taciune pîna ce va face doua mere (parintii lui), sau o ramura de mar pîna va face doua mere ca sa le dea lui Dumnezeu (LIII, p. 537). în alta varianta, dupa crima, S.I. s-a spovedit, dar abia al40-lea preot i-a dat canon sa care 9 ani lemne într-o vale, apoi sa le dea foc si el sa se arunce în vîlV'tttaie. Dumnezeu îl salveaza (LVII, p. 180). Dupa omorîrea parintilor, S.I. a decapitat mereu preotii ce îl spovedeau, abia un s<;hivnicl-a încuiat în chilie si a aruncat cheia în iaz. S.I. a stat acolo 40 ani la o masa citind, mîncînd dintr-o pîine si bînd dintr-o cana cu apa ce nu se mai terminau. Dupa 40 de ani, oamenii au gasit cheia si un înger i-a poruncit sa faca foc si sa se arda, dar un înger l-a dus la Dumnezeu care i-a dat o "pusca sa împuste în draci". Cînd a împuscat a treia oara" trei zile si trei nopti au curs pe pamînt, încît n-a ramas nici un drac în cer" (52, p.521). într-un basm, S.I. distruge cu grindina holda unui flacau orfan. Mai tîrziu, acesta intra sluga în rai. Cînd aduce apa si S. 1. întinde mîna dupa ea, servitorul i-o rupe, amintindu-i ca aceasta e plata pentru holda distrusa de grindina trimisa de el (81 a, p.648). V. Legenda .. Snoava. 1. Numele popular al speciei e poveste, folosit aproape peste tot la noi, generic care înglobeaza si celelalte specii narative în proza (v. Poveste). în Muntenia, ea e denumita snoava, termen adoptat si în folcloristica, azi în vadit regres: "Znoavele e un cuvînt mai vechi, povestile au iesit acuma pe urina" (5, 1,

351

p. 45-46). În vremea din urma, prin Moldova nordica SI Transilvania nord-vestica, termenul basm a ajuns sa desemneze s., naratiunile glumete, adica cele "de rîs" (ibid., p. 109). În trecut, în Moldova s. mai erau numite jitii si taclale, azi se pare iesite din uz. Jitie înseamna patanie, sir de întîmplari, reliefînd deci caracterul realist al s. Specia a mai fost denumita la plural palavre sau bazaconii. În Moldova nordica se foloseste denumirea balacarele, împrumutata probabil din limba ucrainiana. A mai fost atestata denumirea polojanii în Transilvania nordica, cunoscuta, se pare, si în Moldova, dupa cum ar indica titlul unei colectii din Vrancea alcatuita de S. Hîrnea. În Tara Oasului, se folo~estesi termenul de trufe, venit probabil din maghia~a, unde verbul cu aceasta radacina înseamna a glumi, dar cuvîntul este, se pare, romanic la origine, caci jongleurii francezi mai foloseau denumirea trufe pentru fabliau, iar în vechea italiana truffa avea sensul de gluma, palavrageala, cu acelasi sens trecînd si în spaniola. La padurenii din Hunedoara, s. mai erau numite sozîi, adica fapte hazlii, care provoaca ilaritate, cuvînt de origine maghiara. În Muntenia s-a mai folosit termenul Pacalituri, atestat de colectia Fundescu, iar în Oltenia e cunoscut si cel de dafie, plural dafii, dat la iveala de colectia R. Codin-Tutescu, împrumutat din limba sîrba (davija). Raspîndit în toate provinciile tarii e numele gluma, iar pe alocuri, sub influenta oraselor, a patruns si cel de banc, corespunzator germanului Witz, care a ajuns sporadic si în Maramures. În folcloristica, specia a fost denumita felurit. Mai întîi, a fost denumita anecdota, atestata în Efemeridele lui D. Iarcu. În 1867, B. P. Hasdeu distingea anecdota, alaturi de traditiune si basm (35, p. XI), dar mai tîrziu va semnala si termenul snoava, diferit de anecdota si legenda (XXXV, p.2601). Denumirea, anecdota s-a generalizat în tratatele de istorie literara si manuale. Cea de snoava va fi introdusa în folcloristica de M. Gaster (XXXI, p. 149, 158, 159) pentru a diferentia specia de nuvela si poveste. Cuvîntul deriva din slavul iznoava, care înseamna naratiune noua, inedita, adica întocmai ca si cuvîntul grecesc anecdota, al carui decalc pare a fi. Analogia ne duce mai departe la termenul romanic novela care denumea initial categoria acelorasi -naratiuni noi, necunoscute, pentru ca apoi prin Boccaccio sa evolueze spre noua specie culta cunoscuta sub acest nume, denumita de Jolles si nuvela toscana (XXXIX, p. 227). Astazi,

3S:Z

folcloristica de la noi a retinut, alaturi de s., si denumirile gluma si anecdota pentru niste subspecii strîns înrudite ale s., cum se va arata mai jos. 2. S. s-a bucurat de mai putina vaza decît legenda si basmul. Urmele ei în literatura clasica greco-latina sînt foarte firave, fiind atestate numai deprecierile de care se învrednicea la scriitorii vremii sub genericul aniles fabulae (povesti babesti), care de fapt denumeau toate speciile narative în proza. în literatura medievala însa, s. s-a bucurat de mare consideratie. Faimoasele fabliaux-uri, acele contes IZ rire en vers, colportate de jongleurii medievali, au fost pretutindeni bine primite, la curtile nobiliare si prin pietile tîrgurilor. Acestea nu erau decît prelucrarea, uneori destul de stîngace, as. populare, care circulau de multa vreme pe cale orala deopotriva printre tarani si tîrgoveti, soldati si negustori ambulanti, pelerini si marinari. S. trece apoi într-o sfera mai înalta, stînd la baza nuvelisticii renascentiste prin prelucrarile lui Boccaccio si Chaucer, marcînd începutul literaturii narative în limba nationala. Odata cu desteptarea interesului pentru literatura clasica a antichitatii, s. ramîne treptat pe seama paturilor populare, împreuna cu vechile fabliaux-uri, denumite acum fabeUae ignobilium (XIV, p. 371), adica PQvestilecelor necultivati din straturile de jos. Folcloristica incipienta, dominata de vederile romantismului, nu se va interesa de s., pe primul plan amndu-se balada si mai cu seama basmul fantastic. în colectii se strecoara însa în' subsidiar si S., cum se vede chiar în cea' a fratilor Grimm din 1812, care, aiaturi de basme, da la iveala si un nu~ar apreciabil de s. La noi, colectia fratilor Schott cor~Ji'ne. cam o s treime, între care si 13 episoade din ciclul PacaIa. Intîia colectie în limba româna ~ lui T. Stamati, Pepelea ... , aduce la lumiiIa cîteva s. despre faimosul personaj, chiar daca în sudarea lor prelucrarea e vizibila, prezidînd intentia de a da opera literara. Brosura lui M. V. Stanescu Aradanul din 1860 (87) publica, între cele 7 naratiuni, si 2 s. (caciula care plateste singura si femeia lecuita de lene de barbatul înnebunit cînd bea apa pe nemîncate). Colectia lui 1. C. Fundescu din 1867 da de asemeni la iveala 10 pa~alituri, alaturi de cele 12 basme, sporite simtitor în editiile urmatoare. Cele doua brosuri ale lui P. Ispirescu din 1873 si 1874, Snoave sau povesti populare vor sa dea la iveala numai s., dar printre ele se afla si 4 basme despre animale, marturie indirecta a confuziei adusa de o terminologie neprecisa. în culegerile ulterioare, s. va apare alaturi de basme, dar pe alocuri se vad

353

',>

si cîteva colectii, de obicei de proportii modeste, care contin numai - sau cu precadere - s., alcatuite de Gr, Sima lui Ioan, Sextil Puscariu, D. Stancescu, E. Baican, 1. Nadejde, T. Pamfile, D. Furtuna, C. Radulescu Codin, Ion Adam, St. Tutescu, L. Costin etc. (LXXX, p. XV-XXIV). 3. S. e o naratiune scurta, de obicei alcatuita dintr-un singur episod cu intentii satirizante despre fapte din realitatea de toate zilele, în care dimensiunile realiste sînt exagerate doar cît îngaduie limitele verosimilului. Propriu s. este, declansarea rîsului, ea satirizeaza glumind, stîrnind ilaritate. Satira din s. nu e vehementa, nu provoaca indignarea ascultatorului, fiind puternic îmbibata de acea bonomie care îl convinge ca viciile semnalate sînt profund omenesti, adica iesiri reprobabile, nicidecum acte criminale. Cînd defectul semnalat pare a-si atinge apogeul, urmeaza pedeapsa fireasca prin care se restabileste echilibrul moral al colectivitatii. Aceasta pedepsire este astfel canalizata, încît auditoriul sa fie cuprins de un rîs irezistibil, caci o s. povestita fara sa fie aplaudata în fin~l prin rîsete este o naratiune imperfecta ce nu si-a atins telul. Intrucît snoava pîndeste deficientele omenesti, în centrul atentiei sta totdeauna personajul negativ. Actiunea e dezvoltata doar cît e necesar pentru reliefarea metehnei si pedepsirea ei. Personajul pozitiv are rol secundar, el actioneaza doar pentru a-i da protagonistului negativ prilejul de a-si dezvalui tara caracteristica sau pentru a-i aplica în final corectiunea cuvenita. Cînd semnalarea deficientei se poate face si ~ai simplu, prin actiune directa sau simpla p~rtretizare, personajul pozitiv lipseste, actant ramînînd numai cel negativ, singur sau cu mai multi din aceeasi categorie. S. care povesteste despre scoaterea lunii cu cîrligul din fîntîna sau gîrla aduce în scena numai pe un prost, în alte variante trei prosti ce se asociaza, prin aceasta sporind efectul ilariant. De aceea, în s. numarul sporit al actantilor e cel mai adesea un procedeu estetic augmentativ. Se întîlnesc totusi s., asa numitul ciclu al lui PacaIa, în care în centrul atentiei se afla personajul pozitiv, faimosul erou atît de iubit de straturile populare. în unele subtipuri, Pacala (sau corespondentul sau) este rasplatit cu îmbogatirea fabuloasa sau chiar cu succesiunea ia tronul împaratesc, tipice basmului propriu-zis, dar aceste variante apartin speciei mixte basm-snoava. Atari interferente sînt frecvente în folclor. Trasaturi de s., scene ilariante se afla presarate si prin basme, dupa verva de moment a povestitorului, dupa cum în unele epi-

/

I

.

354

soade despre Pacala apar cîteva elemente supranaturale, ca fluierul care face sa joace pe oricine (v. Fluier), biciul cu puterea de a aduna unele salbaticiuni, moara dracilor, unde acestia îi schimba cenusa pe faina, sacul de tamîie gasit (v. Pacala).în genere, s. e o naratiune scurta, adesea înfatisînd un singur moment al actiunii, cît e destul pentru a-i surprinde meteahna protagonistului. într-o seama de s., epicul e chiar absent, actiunea fiind înlocuita printr-un dialog între un personaj, care are doar functie interogatorie, si protagonistul caricaturizat. Acestea sînt celemai apropiate de gluma si anecdota, parte din ele greu de orînduit într-o subspecie sau alta. în atari cazuri, trebuie detectat mobilul care a generat naratiunea si ori de cîte ori poate fi surprinsa o urma de caricaturizare, de înfierare a unor apucaturi, ne aflam în domeniul s. Caci daca am încerca sa detectam dupa metoda lui J olles (XXXIX) - care a omis însa s. dintre formele simple ale literaturii - ce preocupare inerenta spiritului uman de pretutindeni sta la baza s. ca specie literara., am vedea ca ea e generata de înclinarea omului simplu de a surprinde ceea ce bate la ochi, de a caricaturiza orice trasatura sau înfatisare neconforma cu habitudinile cercului sau restrîns în care isi duce viata. Oricine vine din afara familiei si mai cu seama .; comunitatii respective, e privit cu neîncredere, cu' ostilitate si spionat în toate manifestarile lui si orice nu e conform cu nor~ele curente celui ce observa, e zeflemisit, îngrosat spre caricatura si acoperit de rîsete. Aceasta înclinare e adînc sadita în om, caci ea se manifesta înca de timpuriu. Orice "strain" poate fi tinta amuzamentelor, de la cele nevinovate, pîna la cele însotite de actiuni cu urmari nefaste. în conceptia populara de anumit grad, "strain" începe sa fie cel ce apartine altei familii, într-o ierarhie ce continua cu exponentii satelor învecinate (pe alocuri chiar în cadrul aceluiasi sat între "joseni" si "suseni") pîna la cei de alta nationalitate. Existenta poreclelor se reazema pe aceeasi înclinare de a spiona aspectele ca-ricaturale, rizibile, la semenii ce depasesc cadrul familiei, existenta în anumit grad si în cercurile cultiva te, iar unele s. -nu sînt decît explicqrea unor atari porecle. Sub acest aspect, si s. se lasa a fi localizata felurit, nu în aceeasi masura ca legenda, dar preocuparea poate fi surprinsa pe plan regional, variantele capatînd o fizionomie neasteptata. Oricum localizarea în s. e un fenomen accidental care poate fi omis fara a stirbi nimic din

355

eficienta caricaturizarii. Prin obiectivare sporita, observare a critica a fost adîncita, putînd fi detectate metehnele mai grave ale fiintei umane în diferitele ei ipostaze sociale. Corolarul criticarii este pedeapsa pe care si-o atrage protagonistul negativ ca o în(::heiere fireasca a celor întîmplate. Se întîlnesc s. în care pedeapsa este fictiva, ea nu e resimtita de cel în cauza fiindca ea consta doar în rîsetele auditoriului. în aceasta categorie se înscriu de obicei s. care nu au decît personajul negativ, dar pe alocuri atare ridiculizare e prezenta si în s. în care personajul pozitiv participa la actiune în opozitie· cu cel ce va fi infierat. Trasaturile negative sînt vizibil îngrosate, caricaturizate, pentru a li se evidentia mai pregnant latura ilarianta. în altes., personajul satirizat nu este absolvit numai cu rîsetele provocate de actele lui desantate, el suporta si o pedeapsa, celmai adesea corporala, aplicâta de actantul pozitiv (v. Pedepse). Pe alocuri, aceasta pedeapsa este capitala, ea constînd fie în omorîrea, fie în mutilarea celui care a gresit. Ciudatenia s. sta tocmai în faptul ca uciderea sau mutilarea ~înt asocia'te cu comicuI, fiind inserate într-un context ilariant, destinat a provoca rîsetele ascultatorilor. Din acest punct de vedere, asistam în unele s. la un comic macabru care a trezit nedumeriri si mai cu seama reprobari printre cititorii moderni. Cum se poat~ rîde de faptul ca Pacala omoara pe popa si îl arunca într-o balta, taie caprele si le aseaza, una cu spinarea în sus, cealalta cu spinarea în jos, pentru ca podul sa fie alcatuit dintr-o calcatura moale si una tare, ucide copilul mic al popii, scotîndu-i maruntaiele ca sa le curete, ucide cîinii Cimbni si Marar pentru ca sa le bage cozile în supa etc. în alta s. (AT 1537), amantul sotiei este omorît si pus la usa altuia, apoi purtat de 5-6 ori pe la altii, fiecare crezînd ca el e ucigasul. în alta s. amantul surprins este mutilat, iar la moartea lui, amanta este silita de sot sa boceasca în mod patetic, tinînd urechea mortului la cap drept floare de doliu (s. are de obicei variante obscene). ExeIl;lplele de acest fel sînt fara îndoiala depasite de mentalitatea contemporana, ele reprezinta ramasite din epocile anterioare, fiind fructul viziunii arhaice despre lume. Lectura naratiunilor hazlii cuiese de la popoarele asa-zise primitive ofera numeroase întîmplari ce se încheie cu acest soi de comic macabru, dovada neîndoielnica de arhaismul unui atare gust care trezeste repulsii la cititorul contemporan neinitiat în fazele culturii populare, de la întîile ei începuturi.

356

4. Subspecii ale s. pot fi considerate gluma si anecdota, cu care e strîns înrudita. La prima vedere, cele doua par a fi sinonime, dupa cum ar confirma si parerea curenta. Prin gluma (germ. Witz) se întelege naratiune a care se încheie printr-o poanta menita sa scoata în lumina mintea scînteietoare a protagonistului. întreg efortul creator e concentrat asupra acestui mot d'esprit în care sta reusita glumei. Cu cît vorba de du!1 este mai neasteptata si exploateaza întelesuri mai nebanuite de nimeni, cu atît gluma devine mai stralucitoare si mai captivanta. Gluma are la baza înclinarea omeneasca de pretutindeni de a specula sensurile felurite ale unor cuvinte, j.9curileomonimiei, apropiind în acest scop cuvinte care în uzul firesc nu se asociaza niciodata. Gluma tinteste sa desfaca tocmai ceea ce în limbajul obisnuit a ajuns deplin închegat, cristalizat si sa jongleze cu noile sensuri rez;ultate din asocierile' inedite pentru ascultatori, prin jocurile de cuvinte care stîrnesc rîsete irezistibile (XXXIX, p. 248). Naratiunea e de obicei redusa, expunîndu-se doar un singur moment, uneori repetat pentru fiecare din cei doi sau trei protagonisti, gluma situîndu-se sub acest aspect la periferia speciilor epice, în vecinatatea legendelor pur expozitive (v. Legenda). Se admite ca ea e mai noua, vlastarul modern al s., cu toate ca e a,testata si în antichitate, apoi în Renastere si în predicile barocului. Gluma este cea mai sensibila la inedit, poate fi gustata numai o data, a doua ascultare ucide surpriza si efectul este de cele mai multe ori nul. De aceea, interlocutorul modern are grija sa afle în prealabil daca se stie cutare "banc". în vremurile mai noi, gluma a devenit apanajul aproape exclusiv al orasenilor si al paturilor cultiva te, ea fiind raspîndita prin calendare si almanahuri, îndeosebi prin unele periodice, unde îsi are coltul rezervat cu strictete. Gluma livresca se îmbina cel mai adesea cu ilustratia care de ~bicei înlocuieste naratiunea din varianta orala. Cî~d desenul e ingenios, poanta cîstiga enorm în incisivitate. Colectiile folclorice au scos la iveala putine glume, iar cele mai multe se refera la împrejurari exterioare satului, de obicei la lumea cazona. Se poate banui ca mare parte din ele sînt creatii citadine, raspîndite apoi prin viata militara si prin publicatii pîna în mediul satesc. Cele din viata scolarilor sînt aproape în întregime creatii culte. Culegerile din ultima vreme au surprins prezenta masiva a glumelor citadine si printre sateni, cu toate ca nu s-au facut pîna acuma consemnari sistematice care sa urmareasca epuizarea repertoriului de glume existent. Din aceasta cauza, nu se pot

uneori chiar confundîndu-se cu ea. abundenta în desfrîu si crime. iar parte din . e satirica si abia în al doilea rînd comica. ci viclenia celui pus în încurcatura. folosita multa vreme pentru a denumi s. în acest chip a fost conceputa anecdota.Apoi' amu mai zica si altul ca eu am grait destul". ingenioasa. pentru a nu-si da lenea în vileag. anecdota se apropie sub acest aspect de legenda istorica. mintea sclipitoare a actantului. atît ca ea nu revela o minte scînteietoare. adica o istorie a culiselor.. în colectiile de legende se întîlnesc numeroase naratiuni cu caracter anecdotic.Dar la oi duce-te-ai? . naratiunile scurte care se încheie cu o replica ilarianta pot fi considerate glume. uneori greu d~ definit ca specie. e ales tocmai momentul reprezentativ în care omul ilustru îsi dezvaluie felul de a fi. si gluma nu e întotdeauna clara. ne-a dat în ale sale Anecdota istoria secreta. firul caIauzitor trebuie cautat în pozitia creatorului fata de personajul care da replica neasteptata. mai exact. Anecdota. scrise. Distinctia dintre s. Dar dimensiunea epicului nu poate alcatui singura un criteriu determinant în aceasta delimitare. în s. care. despre tiganullenes. De pilda. S-a convenit în zilele noastre ca prin anecdota sa se înteleaga gluma în care actantii sînt personalitati cunoscute (XIII. mîncare-ai cas? . a curtii bizantine. daca însa îndaratul acestei replici se ascunde prostia sau viclenia care tinde sa acopere o deficienta.. reversul ei. totul e redus la dialogul: .Mai tigane. Daca naratiunea urmareste sa puna în lumina ingeniozitatea. Initial. replica spirituala are consecinte caracterologice mai adînci fiindca ea tinteste portretizarea persoanei aduse în scena. pozitia satirica a plasmuitorului e evidenta si ca atare naratiune a respectiva e o s. caci întîiul autor. recurge la acest raspuns ilariant. are în chip curent acelasi înteles ca si gluma.Cît da multa! . Replica este neasteptata. De asta data. avem în fata o gluma . Fiind legata de oamenii mari. La frontiera dintre cele doua specii.. pozitia fata de evenimentul cu pondere importanta în biografia sa. 207). pe cî~d gluma e în primul rînd ilarianta si abia în subsidiar cu intentii satirice. Procopiu din Caesarea. S.Cît da vrajmas! . p. Intrucît anumite vorbe de duh din glumele obisnuite sînt puse pe seama unor oameni mari. Mai mare apropiere se vede fata de gluma.Dar urda! . totusi caracteristic pentru aversiunea lui fata de munca. La prima vedere.357 face supozitii plauzibile asupra starilor din trecut privind Clrculatia glumelor de origine livresca. Era o anexa a istoriei oficiale. în acest scop.

s. Cîteva ne sînt cunoscute din literatura budista. 188). relatiile dintre anecdota si gluma se arata foarte strînse. Este ciudat faptul ca acest episod homeric are doua rasfrîngeriîn repertoriul folcloric.. daca nu chiar mai mult. Urias). ar fi inapta pentru lunga dainuire în timp. o poveste simpla putînd dura tot atît cît una complexa (LXXXVI. Numeroasele . Sceneria si detaliile realiste ar indica o vîrsta tînara. asemanarile nu se datoresc întotdeauna: unei influente dela o speciela cealalta. cu mai multe episoade. iar din Odiseea episodul orbirii lui Poliphem de catre Nimeni care în variantele noastre a devenit Singur eu (v.pe de o parte în basmul despre uriasul orbit (AT 1137) de al treilea frate care scapa în blana berbecelui (v. Disocierea lor pare sa confirme existenta celor doua naratiuni folclorice independent de versiunea lui Homer care probabil le-a îmbinat într-un singur episod de configuratie legendara. istoria motivului poate fi cladita pe un teren mai sigur. Cînd atestarile se urca pîna în antichitate. Dupa unele pareri. Sclavii le gaurisera pe la fund si sugeau vinul. fiind inserate în urzeala altor glume. bogatul îi raspunde: . la sfatul unui prieten de a verifica daca nu curge vinul pe la fund. p. naratiunea de proportii mici. despre Pacala la moara dracilor care-i schimba cenusa în faina.358 replicile spuse de acestia în anumite împrejurari cunoscute au devenit anonime. Pacala). Naratiunile complexe. Cu toate acestea. ofera mai multe posibilitati de a li se descifra istoria de-a lungul vremurilor.. nu dispare partea de jos. avînd comun cu Odiseea numai orbirea cu frigarea si 'numele "Singur eu" al pacalitorului. foarte rar depasind întinderea unui episod. p. dintr-un singur motiv si cel mai usor e cazul naratiunii complicate. parînd a fi o cr~atie mai noua. 3102). Cel mai greu de decis e atunci cînd naratiunea e simpla. Dar tocmai simplitatea ofera mai putine puncte de sprijin pentru elucidarea vechimii. Wesselski (XCII. ceea ce nu se poate sustine. 5. dar numarul acestora e redus.Prostule. dar se pare ca e de provenienta livresca. pe de alta în s. ci cea de sus!" Naratiunea apare si la unii predicatori din perioada baroca. acestea putînd izvorî din creatii independente prin poligeneza. Hierocles din Alexandria din secolul al VI-lea a consemnat în Philogelos un "Witz" despre grecul bogat care sigilase amforele cu vin pentru a nu-i fi furat. 16). tradusa si colportata de calendare si ziare locale. una sfîrsind în cealalta si invers. observa A. uneori pe întinderi neasteptat de mari. iar la noi a fost consemnata în 10 variante (S. genezei si raspîndirii.

sprijinindu~se pe doua elemente . Krohn îi atribuie s. fara sa fie nevoie de confuzia creata de termenii foneticeste asemanatori paradisului. A. Anderson a studiat s. a fost creata în Franta medievala de unde s-a raspîndit în restul Europei. Anderson conchide ca s. Aarne conchide ca snoava a fost creata în vestul Europei. data fiind simplitatea ei. avînd ca prim punct de sprijin prelucrarea ei literara din secolul al XVI-lea. îl face sa lase nerezolvata problema originii (V.359 snoave din cartile defabliaux nu usureaza rezolvarea problemei. Pornind de la ipoteza ca forma mai simpla e neaparat mai veche. Ar 1306 C (v. Variantele românesti ocupa un loc intermediar. deoarece ideea de a pretinde ca pacalitorul vine de pe ceea lume putea fi izv 0dita de la sine. Ea a fost dramatizata în Occident înca din secolul al XV-lea. Fragilitatea argumentelor ce pot fi deduse dintr-o singura naratiune simpla nu a îmbiat pe cercetatori sa întreprinda cercetari monografice asupra tipurilor de s. continînd si episodul cu urmaritorul pacalit sa sprijine o salcie ca sa nu cada în fîntîna sau trimis în alta directie. prin aceasta marind semnele de întrebare pe care le ridica cele doua ipoteze ale cercetatorilor finlandezi. iar bî1ina rusa cu aceasta tema despre negustorul Terente a fost scrisa în secolul al XVIII-lea. se arata doar ca excrocul pretinde a veni de pe lumea cealalta. 61-107). Aarne a studiat s. de unde s-a raspîndit spre rasarit. sprijinindu-se în plus si pe faptul ca urmaritorul excrocului nu banuieste capcana ce i-o întinde acesta (XLIII. în limbile nordice capitala Frantei fiind înlocuita prin alti termeni care se aseamana fonetic cu cuvîntul scandinav sau finic ce denumeste paradisul. deoarece în multe cazuri aceste variante livresti au patruns în repertoriul folcloric. 157159). p. Versiunea orientala s-a putut naste independent de cea occidentala. dar constatarea ca versiunea orientala este mai simpla. care caracterizeaza versiunea occidentala. în variantele apusene si nordice. desi mai neomogena pe aria de raspîndire. în variantele din sud-estul Europei. despre omul care pretinde a veni de pe lumea cealalta CAT 1540). Ar 1540 o origine indiana. W. p. Problema ramîne însa nedecisa tocmai pentru ca simplitatea actiunii nu ofera punctele de sprijin necesare. K. daca au existat cumva. Sotie) despre sotia necredincioasa ce-si trimite sotul dupa spuma demare. eventualorientale. iar termenul a quo poate fi mutat numai cu mari probabilitati dincolo de aceste documente literare medievale. izgonind sau modificînd variantele orale anterioare. cheia actiunii rezida în confuzia Paris-paradis.

Haavio a studiat s.360 arhaice pastrate numai în varianta literara cea mai veche: ajutatorul este negustor ambulant de gaini. apoi afirmatia lui ca în cos duce un mare clapon (VIII. Pacala). unele tari fiind foarte slab reprezenta te în urma penuriei de culegeri. p.. îi gasea originea într-o legenda araba din nordul Africii în care se relata despre un idol pe care l-au mînc!lt apoi cei ce l-au facut. 209-224). grecesti ar fi împrumutate de la aromânii din Macedonia. Epir si Albania (L. cu cele grecesti si raspunsul nu putea fi satisfacator atîta vreme cît el nu cun~st~a variantele românesti si bulgaresti. sînt sortite a fi fragile din cauza simplitatii actiunii si personajelor. 278-302) . M. din Japonia si Europa pîna în America. Însusi M. românesti despre 'Pacala se aseamana mult sau mai mult cu cele grecesti decît cu cele italienesti. îndeosebi estoniene si finlandeze. bazata doar pe o idee poetica generala care se poate întruchipa felurit în atîtea plasmuiri nu poate constitui un indiciu de filiatie. vaga pentru a face plauzibila vreo filiatie. Daca ipotezele emise de cercetarile monografice cu privire la originea s. Mangiuca despre originea italiana a lui Pacala nu mai pot fi acceptate de critica folclorica. îl determina pe Haavio sa-i atribuie origine indiana (XXXII. iar varianta literara cea mai veche provine din China secolului al V-lea.n. s. multe din ele asemanîndu-se în chip izbitor cu cele grecesti. Haavio se întreaba în monografia sa cum se poate explica legatura dintre variantele nordice. Dar cele doua elemente reprezinta prea putin pentru a face plauzibila ipoteza amintita. In genere. Tesalia. despre tiganii care si-au mîncat biserica. dar îndepartîndu-se vizibil de forma celor românesti. Odinioara. Variantele sînt atestate pe o arie mai larga. atari clisee poetice putînd fi generate în: chip independent în locuri si timpuri diferite. Gaster studiind s. Se observa cu usurinta ca chiar în variantele citate de el. încît autorul se vede silit sa emita ipoteza ca s. 115). tradusa probabil din sanscrita. Concordanta e prea îndepartata.e. monografiile despre cele trei s. s-au bazat pe prea putine variante folclorice. Faptul ca în India a fost consemnata o varianta în secolul al III-lea î. Asemanarea îndepartata. Simplitatea elementelor din care ~ alcatuita naratiunea ofera putin temei supozitiilor amintite. M. Colectiile de povesti aromâne dovedesc însa ca faptele s-au petrecut invers. ele putînd fi generate si spontan în . AT 1696 despre prostul ce ureaza pe dos (v. Nici asertiunile lui S. p. p. si ca episoadele comune se gasesc si în Europa. cele doua creatii putînd fi generate în chip independent.

Colectiile de pîna acuma au scos la iveala circa 4000 tipuri. socotit pîna aci cel mai bogat în aceasta parte a Europei. se arata cam de trei ori mai mare decît cel ucrainean. Pe prim plan se reliefeaza . ea poate fi memorizata usor si povestita fara eforturi. folosul lor e altul. din care vreo 3000 publicabile. de aci si bogatia simptomatica a repertoriului. procedee sa~atoase de a mari puterea sufleteasca generatoare de optimism si de încredere în viitor. alaturi de cele 200 tipuri de gluma. pun în lumina asemanarile si deosebirile. iar faptul ca e comRusa în proza. Clasificare). popoarelor europene care au vietuit în legaturi mai strînse se aseamana uneori pîna la identitate. dar acestea reprezinta doar o parte din zestr~a lui spirituala. 6. voiosia exuberanta au fost mijloace de rdzistenta.361 tinuturi diferite. Abunda în folclorul nostru si accentele elegiace. vesnic p1îngaret si plecat în fata vicisitudinilor istoriei sale zbuciumate care i-ar fi sadit drept dominanta sufleteasca fatalismul. veselia si tristetea sînt atît de inerente vietii umane. Ea poate fi o mostenire din traditia la tina. Repertoriul nostru facetios s-a revelat neasteptat de întins. Tezaurul românesc de s. Bogatia repertoriului facetios infirma imaginea falsa ce se crease despre poporul român. e specia cea mai apta a calatori cu usurinta pîna la departari mari. îmbratiseaza tot cîmpul vietii în resorturile ei sociale si psihologice (v. înfatisînd configuratia variantelor pe o arie foarte întinsa. Cuprinderea tematica a s. pline de învataminte cu privire la soarta s. Alaturi de gluma. Împrejurarea nu trebuie pierduta din vedere în cercetarile comparative si ea explica de ce s. în primul rînd ca pe o arma puternica împotriva greutatilor vietii si a împilarilor dinlauntru si din afara. Aceste studii. s. Zestrea deosebit de bogata tradeaza înclinarea funciara a românului spre satira. încît numai teoretizari unilaterale au putut duce la hipertrofierea celei din urma. Pe acelasi teritoriu se întîlnesc subtipuri diferite. Naratiunea fiind scurta si simpla. o face apta a fi tradusa fara greutate în oricelimba. de la poporul despre care Quintilian exclamase: "satira tota nostra est!" Românul a cultivat însa s. care nu pot fi explicate qecît prin enorma putere de circulatie a s. mai putin decît ceea ce s-ar putea numi reversul medaliei. cum se poate vedea în recentul catalog tipologic (LXXX). In fond. nu lunga si stufoasa ca la basmele propriu-zise. Rîsul. înfatisînd apoi scene din 'viata cotidiana si nu ciudatenia unor aspecte locale ca majoritatea legendelor.

dar asertiunea se bazeaza numai pe coincidenta de nume.362 celeciclizate în jurul lui Pacala. în vreme ce altele l-au adoptat pe Pacala. în cel arab Goha. 21-25). ciclizate în jurul lui Pacala se disting doua fatete ale acestui protagonist: alaturi de un Pacala istet care dejoaca uneltirile stapînilor. apare un Pacala redus mintal care întelege cuvintele cum nu trebuie sau comite stupiditati de neînchipuit. depasind oricare alta s. iar în cel turcesc Nastratin Hogea. s-au facut încercari de a-l situa cu un secol mai devreme. întruchiparea istetimii populare. p. încercarile de a identifica vreo figura istorica din care ar fi crescut aceste tipuri folclorice s-au dovedit zadamice. Cît de"mult a fost iubit de masele populare se vede din cele 250 variante despre el. Ion etc. Stanescu Aradanul se vede al treilea asociat. Corespondentul lui Pacala în folclorul germanic este faimosul Till Eulenspiegel. este cert ca el a atras asupra-si multe alte naratiuni din circuitul oral. îns~aIa. la noi de mult depasita. potrivit careia eroii predilecti din naratiunile populare erau înfatisati aci sclipitori la minte. V. întîmplarile puse pe seama acestora sînt altele. în s. unde se poate observa cum unele variante au protagonisti anonimi. în folclorul sicilian e Giufa. Procesul de cumulare se surprinde si astazi în s. coyot. aidoma lui Novac din epica populara balcanica. ceea ce constituie un argument cu totul caduc (XXXVII. despre Pacala. nepotul lui Gingis Han. Adesea. Toti acestia sînt dotati cu inteligenta si îndrazneala si actioneaza numai în interesul celor oropsiti. în fapt. Astfel. foarte rar Amageala. El nu e singular. cele doua aspecte contrare în firea lui Pacala-Pepelea nu sînt decît ramasite dintr-o conceptie vadit arhaica. din cîte se cunosc pîna acum. Despre Nastratin Hogea s-a crezut multa vreme ca el ar fi trait pe vremea lui Tam erlan. în genere. abia ·în putine cazuri se întîlnesc episoade comune datora te împrumuturilor folclorice pe cale orala sau livresca. în vremea din urma. în naratiunile indienilor din America de Nord despre -eroul pacaliJor (corb. Chiar daca personajul istoric ar fi autorul unora din ispravile ce i se atribuie. cunoscut si la noi din traduceri fragmentare înca de pe la începutul secolului trecut. aci imbecili de grad maxim. 'în' jurul lor s-au' ciclizat mai multe naratiuni menite a le reliefa si mai mult calitatile. el actioneaza în cuplu cu un alt exponent al istetimii populare. De aceea. fiinta . numit Tîndala. caci popoarele au creat pretutindeni o figura centrala care sa simbolizeze istetimea si sa lupte cu aceasta arma împotriva asupritorilor de toate categoriile. In colectia lui M.

sau este pacalit prin exploatarea sensului ambiguu al dispozitiilor' primite. în care relatiile de familie ocupa un loc central. Procesul de extindere a personajului Pacala a depasit sfera s. despre conflictele dintre stapîn si sluga scot în relief ingeniozitatea celui din urma în a-l pacali pe cel care îi porunceste. -frati-surori si alte rudenii sînt putine si în buna masura de provenienta culta. Creatorul popular. Cel mai adesea. boierul duce seile în spate. din a doua categorie. Pedepsele aplicate sotiei infidele sînt acerbe. se recruteaza dintre vîrfurile comunitatilor rurale. cînd tiganul servitor îi da un ghiont zdravan. se observa în ciclul lui Pacala si un strat modern de provenienta citadina. cînd prost din cale afara {LXXXVI. Cel mai adesea. prin generalizare excesiva.Alaturi de acest strat arhaic care a permis îmbinarea celor doua firi diametral opuse. despre peripetiile sotiei necredincioase (v. se refera la relatiile dintre proprietarul de pamînt si servitor. iesite . Zmeu). pe cînd servitorul numai mantalele usoare etc. Tocmai cînd stapînul se crede în culmea puterii. sluga îi aplica corectiunea cuvenita. Tema predilecta acestei grupe este amorul extraconjugal. PoPa). Pacala pedepseste pe preotul spoliato~ (v. spioneaza cu precadere întîmplarile din afara familiei. îl înfatiseaza pe Pacala în opozitie cu întreaga comunitate a satului (v. Alte s. boierul se închipuie la tîrg si se plimba falos. adaugîndu-se cuplului familial cel de al treilea personaj. Astfel. acesta se arata cînd istet. Sotie). Alte s. despre relatiile parinti-copii. care adesea detine rolul principal. Adversarii lui PacaIa. Spre deosebire de basm. la doctor etc. Cele mai multe se refera la relatiile dintre soti. stapînul este ars cu replica usturatoare a servitorului sau lucratorului cu ziua. el fiind actant în unele variante despre dracul (zmeul) pacalit (v. Mai numeroase sînt s. S. Drac. abia cîteva oglindesc conflictele din mediul mestesugaresc dintre patron . Pacala). înfatisîndu-Ila judecatorie. 319).363 umana sau chiar demiurgul creator). Cele mai multe s. p. relatiile de familie. s. pedepsiti de el în chip similar dupa legea talionului. parte din ele de origine culta. a închipuit un sat alcatuit numai din prosti care se arata mereu intrigati de prosperitatea lui Pacala ce se sprijina pe o gospodarie modesta. S. amantul sau amanta..si ucenic. scuzîndu-se ca în tîrgul cu multa lume nu se poate sti de unde vine lovitura. sînt cam tot atît de numeroase ca si cele din categoria precedenta. iar cînd caii sînt mîncati de lupi.

despre relatiile dintre nas si fin. prezenta si în Panciatantra. Unele din acestea sînt ecouri ale cartilor cu s. despre barbatii cautatori de aventuri erotice sînt mult mai putine si localizate aproape numai la preoti (v. PoPa). 192- . versificata la noi de A. precum si AT 1250despre prostul de care se tin si altii catarîndu-se în copac si care cad cînd cel dintîi scuipa în palme (LXXXVI. Naratiunea se încbeie aproape invariabil cu pacalirea finului neobrazat. chiar daca exagerarea. viclenia acestuia ramîne biruitoare. vesnic înclinata sa gaseasca la toate cusururi. Altele au variante apropiate în literatura orientaia si la cîteva li se atribuie origine orientala. Pe a doua treapta apare prostia de grad verosimil. p. A treia categorie de s. ele trateaza doua trepte ale prostiei. reflecta pozitia inferioara a femeii din epocile anterioare. destul de numeroase. Pann în Planul simigiului. procedeu estetic pretutindeni folosit. Disproportia dintre cele doua grupe confirma originea lor masculina. S. învecinata cu cea care a creat basmele fantastice. Altele ridiculizeaza femeia artagoasa si rea. O seama de s. aduc în scena tipul femeii încapatînate care nu cedeaza nici în fata evidentelor din permanent spirit de opozitie.364 de mult din uz. S. ca de altfel a întregii specii. doar în unele s. reprezentînd cam doua treimi din stocul publicabiL Jumatate dintre ele au ca tema prostia omeneasca în feluritele ei ipostaze. În genere. referitoare la deficientele psihologice cuprinde marea majoritate a tipurilor românesti. neverosimil. Cea mai de jos oglindeste prostia de grad absolut. unde însusirile sînt de asemenea exagerate la grad maxim si ea devine în s. apoi s. Prostia se manifesta fie prin actiuni. îndeosebi din cea feudala. Exagerarea prostiei la atari dimensiuni e o ramasita din mentalitatea arhaica. Aceste s. cum ar fi s. mai curînd un procedeu de a declansa hohotele de rîs decît sarjarea unui cusur omenesc. mostenite din practica medievala. trecuta si în zicatorile propriu-zise. AT 1240 despre prostul care îsi taie craca de sub picioare. în care dimensiunile satirizate reamintesc pe cele din realitatea cotidiana. AT 1430. acestea din urma învecinate cu gluma propriu-zisa. care au circulat intens în evul mediu si în Renastere. îngroasa trasatura portretistica a protagonist ului satirizat. au aproape toate ca a~tant pe tigan'ui fin care cauta sa exploateze în toate chipurile ospitalitatea prescrisa de traditie ca datorie de onoare a nasilor. extrasa din cazuistica umana. si aici creatorul popular iese din dimensiunile verosimilului pentru a o hipertrofia peste limita. fie prin replici deochiate.

broaste etc. ea e aprec'iata admirativ. cerne faina deasupra fîntînii etc. Mai raspîndita e s. O parte din s. Uneori prostia este asociata cu limbutia. despre femeia lenesa. hotul iscusit fiind tinta elogiilor. despre femeia care pune slanina pe varza din gradina. despre femeia care însceneaza ca barbatul sa auda ca va muri daca-i va face rîschitor (v. Dupa prostie. tratata într-un numar restrîns de tipuri. Cusurul apare absolutizat în variantele despre barbatul care scoate apa cu ciurul. povestita de Creanga. despre ploaia cu cîrnati (pesti. gusata etc. Zilele saptamînii botezate a fi toate sarbatori din cîntecul popular cu aceasta tema au trecut si în s. în care lenea se dezvaluie în vazul petitorilor. ca o apucatura reprobabila care se cuvine a fi înfierata si chiar pedepsita. despre barbatul prost sînt si aici sensibil mai putine decît cele despre femeia proasta. Putin mai numeroase sînt s. Altele 'o considera. cu precadere fiziologice (chioara. apoi cu furca si se sperie de umbra lui. cu doua conceptii opuse în mentalitatea populara de pretutindeni.) sau cu alte deficiente. dimpotriva. multe din ele fiind de provenienta culta si cu doza de haz sub limita unei s. Cîteva provin însa din mediul carturaresc: mocanulla cafenea. satirizeaza mesterii nepriceputi sau improvizati. O parte din aceste s. cum e cea despre sfîrîiacul fierarului. în unele. ci tinichigiu etc. Prostia hiperbolizata se întîlneste în s. S. pun în relief neîntelegerile iscate din pricina ambiguitatii unor cuvinte în doua limbi diferite. Lenea aduce cu si~e si murdaria. îmbraca izmenele sarind în ele din pod etc. mesterul care nu e pesimist. atestata în 32 variante. Cele despre femeia lenesa sînt în generemaiincolore. reusite. cara lumina cu oborocul.365 196).Maiizbutite se vadesc s. Naratiunile care istorisesc admirativ despre hotul iscusit reflecta conceptia arhaica din vechimea . Unele au o raspîndire mai larga. Unele din ele au patruns si în repertoriul citadin.). sparg zidul sa scoata carul. inclusiv mediul citadin. Divergenta semnalata provine din existenta a doua straturi. cum sînt cele despre caldul nemtesc. unde protagonistul e de obicei sluga. ilariante prin ingeniozitatea cu care e motivata sfintenia lor. ca în s. despre betivi. Hotia e privita c~ntradictoriu în s. sau despre cei ce arunca nucile cu furca. despre Vaisnit etc. Prostia feminina se desfasoara într-o gama mai îmbogatita. locul preponderent îl ocupa lenea. de predilectie în cadrul muncilor gospodaresti care revin femeii. taranul la teatru. Cînepa). sau cea despre ciobanul invidios pe morar cu care schimba pentru o noapte.

AT 1529despre hotii ce fura un cal (sau magar) prin substituireaunuia. Mult mai realizate sînt cele despre întrecerile în minciuni (v. cade si îi vine traista peste cap. Intreceri în speriat). prezinta în cele 25 variante detalii care confera tipului o stufozitate neobisnuita. cu intriga bine condusa si cu replici scînteietoare. apoi a preotilor. lntreceri în minciuni. dar uneori ajunge pîna la cea complicata a basmului propriu-zis. Conwara lui Rampsinit (AT 950. relateaza despre furtisagurile preotului de sat (v. unele împrumutate din repertoriul citadin. acesta are un rol sters. Cealalta grupa a s. AT 1525despre hotul care fura calul din grajd. 7. într-un numar restrîns de tipuri.Mîncati-ma. pe alocuri fortat. zgîrcenia e aratata a fi apanajul altor categorii. Comicul acestora este estompat. PoPa). Lacomia ocupa un loc mai restrîns în tematica s. v. s. Fricosul ce se întoarce singur de la tîrg cu ulciorul pe umar. în care se nareaza doar o scena. cînd iscusinta de a fura era o îndemînare de invidiat. unele din ele contaminîndu-se si cu basmele despre zmeul (dracul) pacalit în întreceri. în schimb. în. de aceea ele nu se bucura de rasunetul celorlalte s. îmbatînd servitorii. Primul tip compozitional cuprinde s. Celelalte deficiente umane sînt tratate periferic. ~desea. adesea un simplu interogator . Compozitia s. exclama: . se sperie de suierul produs de vînt în gura acestuia. ca tot al vostru sînt eu! Cînd apare si personajul pozitiv. O multime de s.366 îndepartata. Tot atît de raspîndita e si s. un moment. S. Protagonistii cei mai frecventi sînt preotii (v. despre hotul prins si pedepsit are ca protagonist favorit tiganul sarac si flamînzit. eventual repetate daca sînt doi sau trei actanti. Vechimea acestor naratiuni e confirmata în parte si de numarul mare de variante. este în genere simpla ca si a basmului despre animale si a legendei. proprietarul animalului crezînd ca ela mijloc vreun farmec'. atestata de basmul nuvelistic transmis de Herodot. o ia la fuga. apoi inelul din degetul sotiei boierului etc. PoPa) si tiganii. cu aceasta alcatuire aduc în scena numai personajul negativ. De obicei. scurte. Basm). Crezînd ca l-au încoltit lupii. în primul rînd a grecilor negustori. a sasilor. S. despre mincinosi sînt mai putine. prov~nite din toate provinciile tarii. Pacala). acesta se încadreaza aproape toate glumele si anecdotele. el fura în tovarasia unui român care îl pacaleste (v. avînd ca erou predilect vînatorul care se lauda cu ispravi fictive.

manînca o data prînzul. iar seara îl ghiftuieste de prune sau zer. Cele mai multe s. Se arata astfel cum.. nici la tatalcina. în care cea de a doua este replica celei dintîi. care trece aici înaintea celui de caracter. dar si cele mai izbutite tipuri ca realizare estetica. pe cei din jur. iar în partea a doua cum pacalitorul este înfrînt. Argatul. Sotie). . Vaca). un numar minim exista si aici. Pacala. nid limitat într-un fel oarecare.lor ca atare (Ar 1539. Povestitorul popular are la îndemîna mai multe posibilitati de a exploata comicul de situatie. Ar 1536 despre cadavru! ucis de mai multe ori (v. care poate fi considerat caracteristic s. încît· poate lung!'. Al doilea tip compozitional cuprinde s. Numarul scenelor (actiunilor) nu e nici fix. cu mai multe actiuni. cuprinzînd s. Repertoriul s. In pleaca. numai n-a stiut nana a le pune . motivînd ca dupa cina nu mînd toata ziua. fiind nevoie de cel putin trei situatii. cu doua scene. Readus la realitate. cu aceasta constitutiee cu totul redus fata de cele din primul si mai cu seama al doilea tip compozitional. cea despre prostul care ureaza mereu pe dos (v. v. apoi cea despre barbatul care pleaca în lume sa gaseasca mai prosti decît nevasta lui (AT 1430 A). în opozitie cu unul singur care îi pedepseste în partea a doua actiunii. despre batrînul care pleaca la tîrg cu o vaca si e convins succesiv de trei excroci ca vaca e numai capra si vînduta. ca în s. batrînul pune la cale scena cu caciula care plateste singura pe care o vinde excrocilor la un pret mai mare decît valoarea unei vaci. doua actiuni închegate. Un om însiruie în tîrg toate metehnele calului pe care l-a adus spre vînzare si la întrebarea mirata a cumparatorului de ce l-a mai adus la tîrg. construi te în sistemul binar. La noi mai cunoscute sînt s. primind si pedeapsa cuvenita. caci în el se întîlnesc nu numai cele mai numeroase. el raspunde: ca sa vada lumea cu ce se chinuieste el! Actiunea se încheie de obicei printr-o replica plina de duh. eventual micsora numarul scenelor. ' Al treilea e tipul compozitional serial.367 care însaileaza dialogul revelator al cusurului satirizat. pacalitorii pot fi mai multi. Pacala). Totusi. se încadreaza în acest tip compozitional.. Uneori. apoi îi da mîncarile bune care îi trezesc reflectia: mîncarile fura bune. apoiziua urmatoare. pagubeste etc. angajat la sapa sau la coasa. propriu-zise. mai întîi personajul negativ însala. stapînul îl lasa flaa lucrat amiaza si sau. pacaleste. dar subsumate aceleiasi idei calauzitoare. nu asistam la vreo coercitiune sau pedepsire a personajului negativ.

cel mai adesea naratiunea putînd fi continuata cu alte episoade. De aceea. eroul e urmarit din copilarie. mereu pe orizontala. Ultimul tip compozitional e cel ciclic. diferite care tratau aceeasi tema. Fiecare episod contine desfasurarea unei actiuni bine rotunji te. lipsind coagulantul care sa le dea consistenta necesara si ca atare nu pot trece în succesiunea respectiva în repertoriul ascultatorilor. Astfel. De altfel. cîte un element este exploatat de povestitor pentru a constitui puntea de legatura între episoade. iar . în care ispravile sînt grupa te în jurul personajului pozitiv de tipul lui PacaIa. Pacala e aratat cum pleaca cu sacul în care a fost carat de popa pentru ca sa-I umpla cu muschi de pe copaci cu care întîmpina cortegiul nuptial. fiind urmarita de la început pîna la sfîrsitul ei plauzibil. Pacala). Nici episodul final nu aduce o încheiere plauzibila a sirului de aventuri. în unele variante despre PacaIa. ispravile fiind identice cu cele' din alte variante. dupa care eroul se muta pe alt teatru de activitate. atît numarul cît mai cu seama ordinea episoadelor în înlantuire sînt extrem de variabile. începutul1ui Pacala e înfatisat în doua ipostaze: ca al treilea frate care partid pa la împartirea unicei mosteniri. savîrseste cîteva actiuni care îl pun în legatura cu împaratul si actiunea se încheie cu rasplatirea lui cea mai înalta prin casatoria cu fata împaratului si succesiunea la tron. cînd e prezentat ca un Cenusotca tipic. fiecare povestitor avînd putinta de a le mînui dupa dispozitia de moment si dupa facilitatea memoriei. Chiar episodul initial poate lipsi. sau ca sluga la popa pentru a-si razbuna fratii batjocoriti si scpingiuiti de acesta (v. de aceea variantele se încheie felurit. populare. Episoadele sînt numeroase si ele se desfasoara liniar. deoarece Pacala nu are nevoie de prezentarea originii sale modeste pentru a actiona cum îl arata s. fiind numai apanajul individual al creatorului ciclului. Fenomenul ciclizarii mai ia si alte aspecte. Actiunea se desfasoara în cadrul realist ~l satului. dar peste acest numar povestitorul are îngaduinta de a mai purta personajul prin alte întîmplari din aceeasi categorie. Atari grupari ramîn totusi artificiale. Unii povestitori obisnuiau sa înlantuie mai multe s. Adesea. cum se întîmpla în basmul propriu-zis. fara ca eroul principal sa însumeze un cumul de calitati prin care sa se produca saltul calitativ.368 dupa tehnica tripartita tipica basmului propriu-zis. se desfasoara dupa tiparul compozitional specific basmului propriu-zis. Cîteva narati uni apartinînd speciei mixte basm-s.

asupra careia este concentrat întreg efortul creator. Forma s. Unele circula pe o arie larga. multe impresionînd prin felul cum sînt împartasite ascultatorilor de catre povestitorii talentati. iar episoadele intermediare conlucreaza la acest salt prin dezvaluirea elementelor necesare spre a impulsiona actiunea în grad maxim.Asa cap. 158159). alaturi de gluma si anecdota. Doar incidental unii povestitori le folosesc prin extindere abuziva. 7-39). iar din piele îsi face o caciula. întrucît cadrul actiunii e cel obisnuit. dar acestia mor toti de boala. Eroul însa are o forta. ca poezia replicii finale. actiunea fiind repetata de trei ori pentru fiecare protagonist. în acelasi timp expresive ca si proverbele. s. fiind cunoscute si de cei care de obicei nu povestesc s. care stiu exploata aceasta caracteristica. e topita în formulari pe deplin slefuite. diece! N-ai vazut cumva pe mehehe? .369 elementul fantastic minim. apare ritmul tripartit caracteristic basmului propriu-zis. afara de un purcel. aidoma basmului. mimica si mai cu seama intonatia prin care seimita felul de a vorbi al personajului satirizat constituind elemente indispensabile în plasticizarea situatiei date. Unele s. Naratiunea fiind simpla si scurta. p. concorda în genere cu tipul compozitional pe care îl îmbraca. Un nesocotit vinde boii ca sa-si praseasca porci multi. neasteptata si totodata sclipitoare în fulguratia ei de o clipa. Episoadele sînt mult mai putine decît în tipul de s. diece. aidoma celui din viata cotidiana. stilul e lipsit de podoabe. tin" tind la o formulare cît mai clara si exacta. In unele. prezent si în alte variante. Totusi. asa caciula! (5. mediane si finale tipice basmului propriu-zis lipsesc. cu profil etiologic se încheie chiar cu atari proverbe. explicînd celor din jur: . Mai cu seama replica finala. lapidare. Aceste replici finale trebuie spuse cu o anumita intonatie. cunoscut din realitatea contemporana. de obicei biciul fermecat care supune salbaticiunile padurii. se arata sensibila la formulari cristalizate. III. tocmai datorita incisivitatii lor expresive. care sa plasticizeze tarele personajelor. p. dar acestea sînt putine. herculeana (5.No. Dramatizarea joaca un rol de prima mîna în s. vazut-am pe . stadiul eroului din episodul initial fiind în vadita opozitie cu cel din final. poate fi definita. III. pe care îl jupoaie. Sub acest aspect. s.. caracterul fortat al împrumutului fiind evident.Ee. cu contur realist. dar se însumeaza într-o linie puternic ascendenta. Popa ramas fara cal din aventurile lui erotice îl întreaba pe diacul mesager: " . Formulele initiale. ciclica. deosebit de pregnante. 8. fara sa mai aiba nevoie sa fie izolat printr-un cadru.

sutica. III.Hap. au apoi în corpul lor triyeste adagiul respectiv. Ciobanul care a schimbat cu morarul.stele I Nici de paie. nasule 1 Mîncaril-astea o fost distul di bune. s-a nascut dintr-un ou. 69). Tiganul improvizat cioban prinde lupul în brate si. 9). III. crezînd ca e oaie. s. p. 107).Noa." Dracul a asteptat pîna ce a adormit si "i-a scos ochiul ..Bîr la dracu sa te ia !"~ {ibid. apai sa fi zaruit. Dupa alta legenda. p. prin care hazul ascultatori lor -ajungea la paroxism. Au stîrnit ecou mai cu seama s. Dupa legende.. Doamne. 48). lipitura .p.370 dracu sa te ie 1" (5...hiul ei cel drept daca l-ar slobozi cineva în focul din muntele lor. îl dezmiarda:" . ° Soare. p~ 420). bîr. încît se mira singur: . ar lua atîta foc în sine în<.. prinsa de euforia momentului: . Amantul ascuns sub pat este alungat de pretinsul descîntator cu formula " -Fugi. Un om avea un ou în lada si în absenta lui. apai sa fi brînzuit. hop. hop. p. nici de nuiele I Cum îi mai bun de sed~re!W(38.. p. bîr.0. la care omul ascuns deasupra lor raspunde întepat: "Tine-l-a dracu 1" (ibid. apai sa fi placintit. raspunde ca "Vremea afara-i murga I Cu coada lunga. p. un ve~in "ce stia" "i-a dat drumul si din acela s-a facut apoi soarele pe cer" (52. 130-131). provine din ochiul dracoaicei care a nascut primii diavoli. cui drac i-ar mai fi trebuit!" (63 a. bîr la Maica Precista" dar cînd îl zgîrîie: . p. s. 145). cum ma joaca!" (92. numa nasa nu li-o stiut pune: sa fi curicit. comica.. III. laptoasa. respectiva si circula independent. bîr. a:pai sa fi laptuit.Bîr.. Parte din aceste_replici s-au desprins d~ s. Ea a descoperit fiului ei schiop "ca oc. fiind rechemate de unele întîmplari din viata de toate zilelele carora li se poseama de s.Ca te ard cu stropitura 1" (5.:ît r ajunge pentru a încalzi si lumina toata a lumea... Tiganul ghiftuit de nas cu prune si zer exclama cînd vede mîncarile bune: . Amantul plecat la armata spune fetei îngrijorate ca va avea grija de copilul din flori: "Cel de sus!". e prins cu camasa de piatra morii si învîrtit. Tiganul trimis de stapîn sa vada daca e vreme de carat paie sau de ta~at nuiele. 223). în care sînt cîntate versuri pe glasuri bisericesti în chip parodistic. hop! Ca omu mi l-am trimes la spuma di pa mare I Si pa mine nici haia nu ma doare! Hop. lînoasa. p. 1. hop!" Urmeaza însa replica fatala a celui care le cînta: "Ia sa dezleg si io sacul Sa v-arat pa dracu 1" (5. lunga I Nourele printre . Femeia care juca cu amantul a început sa strige. 162). inserate strofe de cîntece sau de strigaturi care le fac deosebit de ilariante.

Dumnezeu l-a facut s. mai încet." De la ami azi pîna la asfintit de un iepure schiop sau de cai. s. Dupa alte legende. Soarele de aceea dimineata e ros. lumineaza si încalzeste pamîntul si pentru ca nu are nici un pic de rautate. 590. s. pentru ca s.e "scaunulluiDumnezeu. pîna iese curat. Altii socotesc s. e tras de un bivol puternic. e barbat". 590). acesta din urma a ales s. Sîntoader sta de paza cu cei 12 cai ai sai ca s. p. e femeie si 'iarna cînd se scoala tîrziu. p. 117). adica la deal.pamînt s. Lînga s.. p. sau "soarele e si femeie si barbat. p. 118-120). Cînd Dumnezeu a împartit cu diavolul constelatiile. sa nu fuga repede spre asfintit. s. oamenii zic: "S-a mîniat Sf. 146). a fi "fata lui Dumnezeu" sau "femeie si luna e barbat". stau trei stele aparatoare si Antihîrt care vrea sa manînce luna si s. S. si ca sa nu-l arda. 117). Drac). Mai de m'ult umblau pe . 1239). silindu-l sa se ridice pe bolta la amiaza (81 a.27.371 ~ si l-a aruncat în gura cea de munte si de acolo a iesit soarele nostru luminos" (ibid. p. p. p. S. e socotit în consecinta sfînt. ca iese din scaldatoare". de aceea "omul pacatos la soare nu se poate uita" (ibid. pîna la amiazi. S. La amiazi si la asfintit. E un barbat asa de frumos. 588589). p. Dar cînd e nor. E socotit "fiinta barbateasca . încalzind deopotriva orice vietate. ca fata lui lumineaza toata lumea. pentru ca s. "Soarele dimineata cînd se scoala.. Vara cînd ~e scoala dimineata. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. nu vrea sa ne mai lumineze".... p. pana sara capata o barba alba pîna la brîu. si luna. este scos din scaldatoare si ridicat pe cer de 77 draci care "cum îl scot afara. p. e copil de 7 ani cît îmbla toata ziua si vede rautatile ce se fac pe lume.. Unii i se închina cînd rasare sau apune (LUI. si luna "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul".. acolo e raiul". dar de cînd o femeie a aruncat gunoi în calea lor. -147). a fost la început "un tînar foarte frumos si cuminte s-a facut treaba lui Dumnezeu". Ca rasplata. Soare pe noi. ajunge la casa mamei lui care îi "da camesi curate s-apoi se duce de se scalda în mare si toata noaptea se spala de tot raul si de toate relele cîte le vede. Pentru frumusetea lui îl tine Dumnezeu în cer" (LUI. si-a facut d~ua aripi "facînd cu ele vînt peste toata lumea" (ibid. 352). "ei s-au suit la cer" (52. Dupa ce apune. de 2 sau de 20 bivoli "caci merge în sus. v. "atunci cînd se Întuneca luna . sta si manînca un corn de prescura si bea un pahar de vin (LUI. Ma-sa îl scalda în lapte dulce si el iar se face copil" (52. S. pe la jumatatea noptii. merge pe cer de la rasarit la apus. 588). p. "si l-a pus sa lumineze peste toata lumea" (ibid.

o alunga. si-a luat totusi sotie. La rugamintea unei mirese. Fata unui împarat de care s-a îndragostit s. fratele a gasit-o "la rasarit. lingura si totul de aur" (ibid. acele trei stele îl apara. p. dar ea se îndragostise de s.. s-a luptat cu vîntul ca "sa-I prapadeasca. Cea mai cunoscuta este iubirea sa cu sora-s~ luna. S. intervine în viata erotica a unor fete. fiica unui împarat. în curtile de aur ale soarelui. care va fi norocul unui flacau ce o va lua de sotie (52. cu conditia sa poata prinde luna.372 sau soarele. îmbracat în piele de peste se arata unui pescar promitîndu-i pescuit bogat daca îi va da fata cea mai mare. floarea s. În putine basme-legende.. II." A intervenit Maica Domnului care i-a aratat foloasele vîntului în lume (ibid. furînd fata cea mai mare a unui om. si. i-a pus sa fuga unul ziua. Alta fata de' împarat îndragostita de s. În alta varianta. dar mama s. o face floare al carei chip "sa samene cu chipul soarelui". p. a manifestat si înclinatii erotice. e ajutata de o baba sa ajunga la el. si s-a rugat sa fie prefacuta în ciocîrlie (ibid. crapa si el o face pe fata luna pe cer (ibid. p. Dupa alte variante. Lia. dar Dumnezeu i-a prefacut în constelatii în doua locuri diferite ca sa nu se întîlneasca. p.20--'22). De mînie. în fericire mare. 155). dar s. face ziua . ca sa evite incestul. îl trag" (52.44-49). S. au sfîrsit tragic.. dar aceasta nu e încîntata de viata în palatul lui. p. a vrut sa o ia în casatorie. Ciocîrlie). fafa cea mica ajunge'la mama s. În drum. S. 117-118). mama s. "lepada pielea cea de peste. 42-44. de se facea om" si se întoarce la parinti. dar mama s. La fel s-a întîmplat cu fata mijlocie a pescarului...49-56). p. ca sa nu se întîmple nelegiuirea. altul noaptea. S. dar cea mica i-a varsat apa cu care s. Cînd a vrut sa se casatOl. S. v. s. sa ramîie soarele singur.439). Dumnezeu a prefacut pe sora soarelui în piatra ascunsa într-o fîntîna. Plecat în cautarea ei. De atunci stelele îi tot cer lumina lor si el nu le da decît foarte putin în timpul noptii" (LUI. e dusa în tarîmul lui de împarateasa norilor. 1142). patul de aur. p. 401).:eascacu sora-sa luna. desi noaptea s. s. In genere. c~re ~rea sa o manînce. e petita de feciorul vîntului. (ibid. unde erau portile qe aur. "s-a îmbracat cu lumina celorlalte stele. iubitele s. îsi adormea sotia si s. dîndu-i sarcini de pierzanie. p. prefacut baiat o ajuta. a blestemat-o sa se prefaca în ciocîrlie (LXII. Dumnezeu a încuviintat cererea de casatorie a s. p.

Fiindca ziua el era invizibil.. S. e mai mare si decît vîntul. s. Mama lui l-a dojenit "c-a ars atîta lume" si a doua zi se duce în locul lui "si cînd a vazut-o. dar . În alte basme. s. La o nunta.. iar în lipsa-i.609-610). S. îl trirpite în locul lui cu razele pe cersi acesta bate pe rînd pe Sîmpetru. descuie odaia unde o tinea închisa si o aduce pe pamînt cu voia ei: . blestema pe miri sa moara cînd vor îmbraca camasile (52. Uneori. suparat (ibid. fiindca soarele cam mirosise a om de pe alta lume". "te faci Jndata cîrlig" (ibid. ajunge la mama s.p. Un picur de ceara cade pe ochii s. sotia plecata în cautarea sotului disparut pentru ca i-a ars pielea de porc. argat la împarat.. Odata. pe cer (LXII.. mama s.. a zis ea. este protagonistul principal care se casatoreste cu o fata. 30).60B-609). Mirele porneste calare pîna la s. fiindca de îndata ce da el o ploaie. lumina ei palind pe lînga a lui. încît la amiazi s. se opune împacarii pîna ce nora-sa o implora în~genunchi sau îi îndeplineste sarcini grele (52. Sîntilie si pe mama s.. p. în unele variante ale basmului AT 425. "a stat în loc. I. macar ca-i soare si-i asa de frumos!" De atunci a ramas s. p. S. care o -blestema sa nu-l vada pîna nu va rupe . p. îl priveste noaptea cu o lumînare. 15-19). s. se arata un auxiliar pretios al protagonistilor din basme.594). pentru ca i-au rapit mireasa. III. fata. Acesta se duce la s. ca nu mi-i drag.. s. ~ mai mare ca sa-si gateasca camasa. p. e mereu suparat fiindca a ramas neînsurat. a si întins ~azele si aluat-o". 607-60B).Ia-ma. p. l-a linistit însa. arata ca el e mai mare decît luna. si intra argat. mama s. o elibereaza si mirele o duce pe cal (52. p. 601-604). p. Imparatul a murit de dorul ei si Dumnezeu l-a prefacut în s. învatata de mama ei. luna si vîntul îsi disputa întîietatea în fata lui Dumnezeu. S. unde "era s-o pata. Intr-o varianta a basmului AT 707. împarateasa care a facut cei doi copii~cu parul de aur e prefacuta de impostoare în luna de pe cer.0 pareche de opinci de fier si o bîta de otel" (97. 401). Într-o varianta a basmului-legenda AT29B.373 -1. a furat fata unui împarat de care se îndragostise un nazdravan. In cîteva variante ale basmului AT 425.' unde e tocmit argat. În alte variante... si luna devin nasii fetei mosneagului (AT 4BO) luata în casatode de feciorul 'împaratuh~i (ibid. Întîrziind mult. a lasat razele singure sa arda cît au vrut".. Mama s. mireasa era atît de frumoasa.

Petru Fat-Frumos plecat în cautarea Ilenei Cosînzenei. e calauzit de s. Voinicul invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465). împaratul promite "jumatate din împaratie si fata cea mai mica" celui ce le va aduce. 213-217). p. argint si aur. pentru ca nu l-a îngaduit sa termine capita de fîn (52. captiv (5. 113). Legendele explica aceasta prin actul creatiei initiale. Cînd zmeii fura s. în alte basme. S. 17-19). p. Cenusotca pîndeste noaptea la holda pascuta si prinde la miezul noptii pe cei trei cai stricatori: al s. Baiatul casatorit cu zîna ce se scalda în lac si invidiat de împarat (AT 465).. p. ajunge în cele din urma la Sf. Dumineca. Cei "doi Feti-Logofeti era asa de frumosi si asa de straluciti..737). p. Voinicul Haralui trimis de boier sa-i aduca raspuns de la tatal sau mort.. e ajutat de barbatul care purta s. p. de la îpger coasta lui Adam din care trebuia sa-i fie facuta sotia. infidelitatea fiind socotita trasatura ei dominanta. Dracul . coborît la amiazi în pivnita "ca sa nu se topeasca". 1. 1035). cel din urma avînd s. fata lunei. si dobîndeste ladita cu oul de aur (9. Sotie. luna. Dragan Cenusa. luceferii si ochii împaratului. unde într-o butie ferecata se aflau închise s. p.. care îi destainuie ca Ileana Cosînzeana "locuieste Într-on munte de glaja inde om pamîntean nu poate sa calce" {34. fiul cel mai mic. 1. p. p: 56). sters. nu poate strabate cu razele prin desisurile padurii unde i s-a ascuns sotul (41.37<1 a trimis-o pe sotie la vînt. 5-13). p. cîta lum~ au luminat el înca nu daduse de o mîndrea ta asa de mare!" (79. luna si stelele pe care le elibereaza (3. pe cealalta lume pîna la iad (36. Celmai des apare în naratiuni1e populare sotia necredincioasa. în doua variante ale basmului AT 709. e trimis de acesta sa-i aduca oul de aur. Caii sînt eliberati dupa ce îsi dau frîiele cu care pot fi chemati 'la nevoie (LXXXIII. Mai cunoscut este furtul constelatiilor de catre zmei. s. se lupta pe rînd cu cei trei zmei la podurile de arama. La urma. p. 1. întrucît s.52-53). si acesta cade jos. 758-759). raspunde mamei geloase ca fiica ei e mai frumoasa decît ea (LXXXIII. al lunii si al vîntului. Eva ar fi fost facuta din coada unui drac care a furat. se opreste în drumul sau sa admire pe cei doi copii cu parul de aur (Ar 707).261-262). Alteori. cît si soarele au stat o bucata în loc de i:·au p~ivit. joaca un rol pasiv. Voinic de plumb ajunge în pivnita zmeilor. trage scaunul pe care sedea s. caci. s. Aceasta îl conduce la fiul ei s.

s. recapatîndu-si palosul cu care omoara pe cei doi (60. îl recunoaste dupa ochi si-i cere decapitarea.· învingatorului si o convinge sa-i fure cele trei obiecte miraculoase prin care a cîstigat lupta: pistolul care îl apara împotriva oricui. întruCÎt la primul prilej îl paraseste. 88-89). Fosta s. Zîna casatorita cu baiatul pamîntean i se arata necredin~ tioasa. ea trezeste admiratie prin cîntecele sale si convinge cumnatii ca ar cînta si mai frumos. casatorindu-se cu servitoarea care l-a ajutat (52. O baba este convinsa de socrul lui Chiparus sa afle de la s.375 fuge cu coasta lui Adam spre iad si abia la întoarcere îngerul izbuteste sa-I prinda de coada. In alte variante. dar "glasurile îmi sunt cusute în pieptarul lui . A doua oara. p. Se preface în cal. Urma-galbena decapitat de zmeu e înviat de fratele sau si se preface cal pe care îl cumpara zmeul. zîna uimeste pe nuntasi cu jocul ei. acestuia în ce-i stau puterile. Eva a fost facuta din coada pisicii care în chip similar a furat coasta lui Adam si Dumnezeu a prins-o de coada.554-555).66-72). îl tradeaza unui zmeu de care se îndragosteste.1te dincolo de rîul de foc (81. aista-Î Chiparus". Cîteva basme releva opozitia dintre protagonist si s.. Cel mai adesea. dar mai tîrziu sub forma de rata îsi ia înapoi lucrurile si omoara pe cei doi (41.542). p.520-521). de care trage pîna o rupe si o duce apoi l~i Dumnezeu care o preface în femeie (LXIV. ea zboara. fugind în tara zîne10L Dupa cîtiva ani. De îndata ce sotul îi da cununa. cumparat de fostul socru. p. pe cînd Dumnezeu afacut numai pe Adam (LUI. Sotul decapitat este înviat de binefacatoarea lui si se preface în armasar de aur. rupîndu-i-o. Fiul împaratului învins linguseste s. pretinzînd ca ar juca si mai frumos daca ar pune pe cap cununa luata de sotul ei ca sa nu mai poata zbura. Rol precumpanitor are ea în basmul AT 318. "Aista nu-i cal. p. Urma-galbena se face porumbel. I. Eva ar fi fost facuta de-a dreptul de diavol.149-150). lui necredincioasa. p. decapitat la revelatia fostei s. la o nunta s. Servitoarea îngroapa o bucatica de carne din care creste un par. camasa prin care nu poate trece nimeni si punga în care gasea orice dorea. iar din surcica aruncata de ea în gradina se face Chiparus care îi omoara pe cei doi. p. apoi Chiparus este taiat bucati de împaratul socru si înviat de boii nazdravani. Alteori. Ea îi schimba sabia fermecata cu alta. decapitat din nou la dorinta fostei s. spunîndu-i sa o ca1. p. V.

p.e poi au rasarit a doi pomi. în basmul AT 670. prefacîndu-i în animale de munca (5. fata împaratului petita de Toderas îi ia întîi punga care genera mereu galbeni. 74-80). V. sa plînga alaturi de sora lui necredincioasa "pan la sfîrsitul lumii" (52. Ca pedeapsa. II.279-281). 69-88). 356-357). p. De -îndata ce are paioara. p. iar cei doi sînt alungati (60. la fîntîna de margaritar" (33. dar Petrea se razbuna cu ajutorul merilor crescuti din boii sai (55. apoi sa-si omoare copiii ca sa poata recupera partile de girina mîncate de acestia (5. în tipul învecinat AT 567. iar dupa nunta îi schimba cornul din care iesea oaste nenumarata si îl alunga de la curte. 56-57). învatatorul copiilor. V.237). II. necredincioasa sa-i dea inelul miraculos cu ajutorul caruia elibereaza pe fostul sot de la închisoare. porumbel sau pisica. p. în basmul AT 449. Cîinele si pisica îi readuc margeaua. apoi în pupaza. spunînd sotului sa o caute "la curtile lui Filingat. :Minunînd prin jocul ei. p. fura pana fermecata (sau biciul miraculos) prin care îsi procura orice dorea si}l preface pe sot în cîine. 1. în basmul 566. ginerele împaratului. ca sa-i vada si socrul lui înainte de a-i decapita (99. p. fostul sot îsi recapata obiectul miraculos si pedepseste s. VI. 136137). 11-14). s. p. s. 335).376 Parsion". spunînd sa fie cautata de fostul sot "la cetatea nevazuta si neauzita" (60. e instigata de "ibovniculei sa afle puterea sotului: boii care au arat cîmpul de arama.119-120). în patul în care se aflau. s. Diavolul prefacut în "cavaler frumos" o momeste pe s. s. Vacarul. s. necredincioasa. Acesta o pedepseste pe fosta s. Sotul e alungat (67. necredincioasa si pe amantul ei. p. în basmul AT 532*. In ultima ipostaza. necredincioasa si învatatorul sînt prefacuti în stane de piatra (41. necredincioasa este convinsa de amantul ei. p. fiica împaratului care avea amant un arap servitor la curtea tatalui ei. s. porunceste inelului readus de catea si pisica sa fie adusi cei doi amanti cu tot palatul. în basmul AT 560.. p. vrea sa afle de . ea pretinde ca ar juca "si mai mîndru daca mi-ar da Fat-Frumoas paioara".700-701). sa taie gaina miraculoasa. fura margeaua miraculoasa a sotului si dispare cu arapul. instigata de amantul ei. II. p. Acestea erau aripile luate de sot cu care ea zboara. El îsi recapata cele doua obiecte miraculoase dupa ce a taiat coarnele familiei împaratului crescute din gustarea marului (60. In alte variante. zboara. îl decide pe sot sa-si omoare boii nazdravani la îndemnul tatalui ei. din car:. Tradarea se întîmpla uneori chiar în noaptea nuntii.

II. Unele relateaza încercarile barbatului de a o verifica. ceea ce o face sa vorbeasca singura despre cele întîmplate cu morarul (S. soldat (ofiter) sau fecior frumos. s. si scapa astfel de moarte (5. afla din chiar gura mamei lui ca e "strîns cu furca si cu grebla din sat". p. ca sotul si fie convins ca s. p. o poarta toata noaptea în jurul satului cu rîsnita în spate (S.84-85). p. . unul din sfaturile platite este "sa nu mîi acolo unde-i cîrsmariul batrîn si cîrsmarita tînara. Cînd împaratul cere petitorului Harap Alb sa-i ghiceasca "din ce neam îs io facut". care o momeste la o întîlnire. sotul se travesteste în amantul ei si sub pretext ca vrea s-o rapeasca în Turcia. în vreme ce tatal lui era plecat la razboi (XV. Astfel.' Boierul nu tin:e se~ma de acest sfat al însotitorului care are prilejul peste noapte sa auda întelegerea crîsmaritei cu ibovnicul ei ca sa-si omoare barbatul. In alte variante. In timpul noptii. chiar si-a cîstigat un amant de care stie numai diavolul servitor. Furtul copilului dezvaluie totul si s. Sotul se întelege cu un jandarm sa se prefaca mort. La o nunta. banuiala crimei urmînd sa cada asupra boierului. 3436-7). dar în ultimul moment aude sfatul cocosului sa-si bata s.377 ce a rîs sotul ei. iar s. In chip similar e plasticizat si sfatul din basmul AT 910: "nevasta pa credinta sa n-o iei". El trimite porcarul acasa sub pretextul ca s. Sotul o îmbata. 3433). lasînd sa cada securea lînga ea la întoarcere. sînt mult mai numeroase. i-ar fi bolnava si o surprinde cu bucatele gatite si cu amantul vîrît sub pat (S. In variantele basmului AT 810 A. e supusa operatiei finale prin care diavolul îi scoate coasta de drac (ibid. necredinta ei e probata de însusi sotul. contrar întelegerii (S. sau de diavolul sluga.. si soacra mint ca ac~sta a ars odata cu casa aprinsa de ele (5. Snoavele despre infidelitatea s. ca mare primejdie te paste". cu care prilej iese la iveala ca ea e gata sa se marite. chiar daca tradarea secretului implica moartea lui. facîndu-si sicriul si platind popii "provodu cel mare". ea e trimisa la moara si-el o pîndeste dintr-un copac. p. 3449). apoi fura copilul.289-290). Cînd barbatul inventeaza ordinul ca fiecare om sa aiba doua neveste. 438439). prefacut în episodul final în calugar. In alt subtip.235-236). p. nerecunoscut de ea.535-552). sotul se preface în "aghiotant turcesc" si s'oacra lui o convinge pe nevasta sa se dea turcului pentru bani. El se pregateste de moarte. 3434). lui mai are o coasta (sau doua) de drac. II. In acest scop. ibovnicul fura cutitul boierului si taie capul crîsmarului (79.

3514). pretexteaza pe rînd ca a facut pariu cu altii asupra lungimii grajdului etc. da carnea amantului. Ca sa-si poata întîlni amantul. iese din încurcatura. Cînd sotul invita mai multi la masa. se preface bolnava si îsi trimite sotul dupa spuma de pe mare sa se lecuiasca. barbatul îi spune ca orbeste cel ce manînca gaina neagra. amantul vine îmbracat turceste si sotul se ascunde sub pat. Ca sa poata înfrînge banuiala sotului. în drum. 3480). spunînd ca nu e loc de doua. care taia cîte o gaina' pentru amant pune vina pe uliu. 3457). îi arata ca ea doarme cu "sotul" în casa (S. s. s. dînd timp amantului sa fuga (S. Aceasta aflînd ca au mîncat seara varza rosie. 3465). ultimul razbunîndu-se pe cei doi (S. se preface a nu-l mai cunoaste. sotul e luat de Pacala în sac si adus acasa unde îsi surprinde sotia cu ibovnicul (S. iar sotului numai zeama. 3444). 3474). Cînd duce mîncare barbatului la cîmp. cere ajutorul unei vecine. îi face sa vina în aceeasi zi. dar barbatul pîndeste si-i descopera. ea se arata bucuroasa (S. s.378 s. 3478). Femeia îi da numai gaini negre. Amantul îsi anunta venirea printr-un semnal si cînd este surprins de barbat. sub pretext ca ar fi amare (S. Ea îl face chiar pe sot sa guste murdarii în prezenta amantului ascuns în pod la gura hornului: se preface bolnava si-l trimite dupa leacuri la o femeie cu care era înteleasa. pîna ce sotul e încuiat afara si s. Cel mai adesea. 3467). 3486).. dar cînd apoi o anunta ca ar fi ordin ca fiecare femeie sa aiba doi soti. el se preface orb si o surprinde cu amantul (S. Soldatul care vrea sa omoare amantul S" e oprit de aceasta fiindca amantul e tatal copiilor (S. îl face halucinat si îi descînta 'cu caldare a în cap. S. s. lui protesteaza. Cea care are trei amanti. 3468). Banuindu-si s. 3494). Ca sa evite banuielile sotului care a vazut amantul iesind din casa. stiind sa exploateze pretextul oferit sau inventat de ea. 3455). pretextînd ca a fugit speriata de diavol si a sarit carnea din oala (S. apoi se încuie în casa cu amantul. Cînd sotul observa noaptea ca sînt 6 picioare în pat. Crezînd ca îsi va convinge sotul ca nu-l va mai însela. apoi îl sileste sa guste din ele. ea gaseste modalitatea de a-i speria ca sa ramîna numai ea cu amantul pentru a mînca friptura (S. 3475). omorîndu-i pe amîndoi (S. 3513). ea îi propune . îsi trimite sotul dupa apa. iar a doua zi îl alunga de acasa fiindca a întîrziat atîta cu apa (S. de unde poate constata ca si femeile au de suferit de pe urma turcilor (S. iar cînd vine însotit cu popa. îi spune sotului ca si ea vede dublu de cîte ori manînca atare varza (S.

v. p. La intriga unei babe ca bogatiile ar proveni de la amantii s. p. la sfatul s. 2. II. Ca sa se poata întîlni cu amantul. El duce da'scalului sarmalele ramase pe care le arunca pe drum si îl anunta ca popa stie de cele petrecute. Fiind omorît de Jumatate de om trimis de tatal fetei. s. apoi cere s. sa afle în ce stau puterile tatalui ei. la sfatul lui. în cele din urma. Pacala). 58).178-190). o ia la fuga ca sa scape (S. pîna la palatul sotului unde învie . el o decapiteaza. 21-26). apoi pe împaratul lor pentru a ajunge la fata lui Rosiu împarat.379 sa boteze cei 4 purcei. zmeul îi ia locul. (5. afla ca puterile zmeului stau în porumbeii dintr-un plai. S. trebuie sa-si caute sotul fugit pentru ca a încalcat interdictia. S. II. îl regaseste cu ajutorul zilelor sfinte (5. zmeul se preface într-un om înglodat în taul din drum care cere ajutor sa fie scos. Fat-Frumos e înviat de mama lui. Sotul o gaseste si ea. fiul unui împarat. Ea pleaca sa-I caute si "atîta ci s-o dus pîna s-o rupt si straili di pi dînsa".mireasa. 3512. Sluga popii aude cum preoteasa se va întîlni cu dascalul. Cînd e încuiata afara de sotul banuitor. apoi pleaca cu ea la casele lui (35. ducîndu-i s. Zmeul rapeste în ziua nuntii . Ea îl învata sa se duca la o baba spre a se sfatui si în cele din urma descoase zmeul ca sa-i afle puttrile pentru a putea scapa de el. Zmeul eliberat de Ionica Fat-Frumos îl alunga din curtea Ilenei Cosînzenei. îl încuie ea afara (S. acasa (LXXXIII. în basmul AT 425. dîndu-i-se sa tina de capatul tortului de depanat (S. credincioasa este zugravita în cîteva basme care pun în lumina chinurile si eforturile îndelungate pentru a-si regasi sotul. s. 3502).675). 275285). semnul de recunoastere fiind boul tarcat si pune un stergar peste bou. s. aruncata cu sicriul. zarindu-l la lumînare sau arzîndu-i pielea de animal. de unde afla ca a doua oara el . cel care cere gazduire e încuiat afara.. O poate readuce numai cu un cal nazdravan. ea pretexteaza ca vrea sa se înece si dupa ce iese sotul sa împiedice tentativa. p. care avea darul de a lasa bani în culcusul ei îsi îmbogateste sotul. Ca sa-I însele.nu îi va mai trece cu vederea infidelitatea (5. Ea genera bani si fiind moarta si ajunge. 3499). Cu calul nazdravan el rapeste s. în timp ce sotul a coborît din caruta. omoara zmeul si îsi readuce s. Uneori. Tema este prezenta îndeosebi în basmele în care e rapita de catre un zmeu sau de alt monstru. infidela se da singura de gol sau e divulgata de altii. 3497). Fat-Frumos rapune pe zmei. p. de la zmeu (59.

. dar la niste manevre aude din gura înselatorului cele întîmplate. sotul pariaza pe averea sa cu un prieten ca acesta va dormi cu s. sau cad într-o bute cu apa. e tipul ·sadicului care savureaza durerea provocata victimelor sale.. 3471). Cum aceasta nu se lasa momita. 3470 A). credincioasa dupa ce sotului i-a luat toti banii. furîndu-i un inel pe care prietenul îl da sotului. Acesta îl bate. Dr~pt pedeapsa. femeia· invita seara pe feciorul popii. înecîndu-se (S. Urmeaza împacarea (74. apoi calul cu care a trimis pe diac dupa tap (S.. Personaj caricatural si diabolic. (ibid. îsi reia averea si s. N?mele ce le poarta subliniaza disproportia dintre trupul mmuscul si barba lunga: Tarta-cot-barba-d-un-cot. Ea ajunge frizer la împaratul unde se da în vileag înselaciunea.us sa rîsneasca pîna dimineata un sac de graunte (52.963-965). iar cei doi soti îsi iau averea (ibid.. p. Un âltul pariaza pe averea sotului ca poate lua inelul s. unde barbatul îi închide într-un butoi cu smoala. Cei trei popi ce vin pe rînd la s. se substituie fetei de care se îndragostise sotul si îl face sa revina acasa fara haine. Popa. Sotul îsi alunga s. unde sotul îi omoara facînd focul. Un cîrciumar vrea sa însele s. Statu-Palma-Barba-Cot. A doua zi. intra în armata si ajunge maior. iar dupa un an se recunosc si se reiau (52. unde o spioneaza la baie si-i afla semnele. prefacîndu-se ca nu-l vede (S. de la care afla cele întîmplate dupa 5 ani. îsi elibereaza sotul si pe cei care pariasera ca el (81 a.380 si devine secretarul sotu~ui. 3479). p.. 3515).eicare vor sa-I vada pe diavol (S. S. 3469. p. p. s. In alta varianta. 3470 B). ia popii tapul. Se ascunde în dulap si e introdus în odaia ei. luîndu-si ordonanta pe fostul sot. p. S. Tiganul ce vrea sa-i fie amant e ascuns dupa cuptor. spunînd sotului ca ar fi vitelul care a supt tot laptele. pariind ca cele trei pisici vor tine lu_mînarile neclintite.219). sînt ascunsi în cosul caminului. apoi îl bate si îl închide în grajd (S. p. 10-15). Cîteva snoave ilustreaza de asemenea fidelitatea s.477-481). In acelasi chip sînt invitati în aceeasi seara popa. In basmul AT 882. e p. Ea izbuteste cu trei soareci sa faca pisicile sa arunce lumînarile si recîstiga banii. boierul si vechilul sînt invitati de asemeni la s. 3466). Vinovat~l e decapitat. cantorul si diacul care scapa din mîna sotului.966). 560).0 stîr- . strainul mituieste servitoarea care noaptea îi fura inelul. el ia bani de la c. în întelegere cu sotul. rascumparîndu-se cu bani multi (S. .

"Stati-cot palma picioru cu barba cît grapa. I. "Barbaciu-Maciuc" (XV. se punea cu curu pe el si mînca tot ce-a gatit ala"! (5. 506).. "Salcotea cel din lumea zmeilor cu o barba de 99 de stînjeni" (34. p. "se trîntea de toate ulucile. p. cu barba d-un cot. "Stati-cot se da jos d-acolo-i punea mîna în vîrfu capului. de toti pomii. p. "Omul cît cotul. 244).540). si cu o mîneca suflecata si una ba" si sub pretextul ca vrea sa taie carpenul de la barba. unde este chiar împaratul diavolilor.. "Titicot.278). 230-234). cu o barba lunga de taraia dupa el" . El are locuinta pe tarîmul de jos. îl decapiteaza (ibid. 19).104). abia dupa aceea moare de-a bine~ .62). I.. p.. caci "venea si se suiant-~n arvune.. III.233). cu barba cît cotul. încaltat în gauaci de oua" (5.561). "Staticot cu barba de sapte coti" (81 a. sa dea de el".. calare p-o jumatate de iepure schiop" (86. asa era o urma de mare!" Dragan Cenusa îl urmareste si îl afla pe "înaltatu împarat" cu "un ochi i plînge si unu-i rîde. el trece singur pragurile tinzii si ale casei. p. apoi se dezlantuie: "He-he-hei! Cum are sa manînce mosneagu carnea de la' un voinic tînar de pe piept!" Dragan Cen~sa îl culca însa la pamînt "si i-o pus cazanu pe chept s-o mîncat carne de la dînsu de pe chept" . p.. Vine pe pamînt la coliba lui Tei-Leganat si a tovarasilor lui (AT 301 B) ca sa le manînce bucatele. 483). Vine ca un "mosneag: . razimîndu-se într-un pai de secara" (60. patura. Statu-palma smulge însa copacul din radacina si pleaca cu el în barba pe tarîmul de jos "si pe unde o mars. barba d-un cot. "Tartacot. 120). apoi pornea la atac. aparitia lui de slabanog e în contrast enorm cu forta lui herculeana. cu capastrul de chiotoaTe. El e aratat ca o fiinta ce locuieste de preferinta în copaci. cu trup cu tot" (41. I. pe un iepure schiop calare. (61. Alteori. de unde spiona cînd e gata mîncarea. p. I. un omut numai cît un prunc.Haaa! Haaa! Voinice: treci-ma pragu la tinda!" Cînd Dragan Cenusa refuza sa-i împlineasca rugamintea. cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug. Apoi despica un carpen "care ba te cu crengile în naltu cerului" si îl vîra cu barba si cu mîinile în cra. "faraonu cel mai mare" (5.. p. p. îl trîntea cu gura-n jos. Capul lui e însa nazdravan. p. p.381 pitura de om cu barba de un cot. "Omutul cît sciopul cu barba cît cotul . calare pe o jumatate de iepure" (LXXXIII. ca cum ar fi arat cu tractoriu. 1. caci îl urmareste pe TeiLeganat dupa ce l-a decapitat. p. intr-un copac"'.

cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug. Titicot se înfurie si declara: . Copiii întorsi de la tîta înca devin s.. Numiti si strig. Astfel. 2.10 nu feresc nici-un pas" si "odata 1-0 si omorît Titic~t cu barba d-un cot pa Mazaran Vasalica" (5. "Staticot palma-picior cu barba cît grapa. calare pe-un iepure schiop" are o maciuca miraculoasa care omoara la comanda. 19). al saptelea sau al doisprezecilea devine s. apo_i îi omoara. Nu-l fereste". p.382 lea (ibid. vii sînt ~ameni sortiti de la nastere a fi s. Staticot este ranit de glont la lacul de lapte unde se scalda (81 a. 69). recuperîndu-si obiectele schimbate (52.247). din oameni rai. iar "alt Barba-de-un-stat-cot calare pe-un iepure schiop" are o rîsnita în care este "atîta oaste. Uneori.818).483). Ei se nasc cu o piele rosie pe cap (tichie. scotînd "dintre firele barbii un bicisor numai cît degetul al mic si plezni de trei ori din el. "Barba-de-un-stat-cot.540). S." (86. în alt basm (AT 537+313). 1. unde l-au lasat ortacii perfizi. p. p. Tartacot ajuta baiatului -sa vîre înapoi vitele ce iesisera din nuca fermecata. el este însa mai puterni_c decît voinicul care a rapus pe zmei. muroni. cîta frunza si iarba".p. p.. 3. din cei cu nasul si obrazul rosu.. Ei se nasc din parinti rudtnii (frati. veri. sau chiar din parinti atei. calare pe o jumatate de iepure" da fiului mai mic al împaratului Rosu un toiag cu care sa poata razbate prin negura deasa din lumea zmeilor (LXXXIII. De asemenea. I.. cum intrara toate vitele în nuca. nC:si. Mazaran Vasalica. sînt de doua feluri: vii si morti. Baiatul cu moriscafermecata face schimb pe rînd cu ei. p.fini) sau provin din cei zamisliti îIi sarbatorile mari sau în ajunul lor. Salcotea moare de frica lui Agheran.283). Statu-palma are atitudine amicala fata de oameni. p. îl întîlneste pe Titicot care "vene pin mijlocu drumului. caita) pe care o ma- . îl sfatuieste totusi pe Tei Leganat cum sa iasa de pe tarîmul de jos. unde el a fugit cu copacul în barba. p.' nepoti. indicîndu-i sa omoare balaurul ce mînca puii pajurei (3. din copjii de acelasi sex. Cum plezni. în timp ce se întorcea acasa cu Mîndra Lumii. Strigoi. Chiar într-o varianta a basmului AT 301 B. striga.422). Varianta denota o întunecare a semnificatiei personajului. în chip exceptional. priculici. care îi taie apoi barba si o ia cu sine "pentru ca era facatoare de minuni" (34. nuca se închise la loc .

Alta strigoaie trimite sotul în locul ei calare . copite. care. luîndu-le o mîna sau un picior si mai cu seama de a-i deochia. In acest scop. copilul nu se mai face s. Merg la distante mari.859-860). dîndu-se din nou de 3 ori peste cap. fac rau oamenilor. cal. în timpul peregrinarii nocturne. matura sau poloboc si se întîlnesc în anumite locuri. precum si ungînd cu usturoi ferestrele. sufletul s.. oamenii manînca usturoi ca sa nu se apropie de ei sau de melitele si rîsnitele lor (LIII. iar omul slabeste si moare. cu precadere în cîine si pisica. el a gresit comanda de plecare pe melita si a venit pe jos un an de zile. gaina. hornurile. îmblacii etc. piue. care rod inima omului sau a vitelor. Au de asemeni puterea de a poci oamenii. Ei "manînca cu ochii inima" celui pe care-l deoache. Ei umbla mai cu seama în ajunul Sîngeorzului (Mînecatoarea) si în noaptea Sf. 244-250). calare pe melita. de apa (se prefac în cîrcei si prind pe cei ce se vîra adînc). care era tocmai la capatul pamîntului. Se bat astfel pîna se umplu de sînge. raspîndind boli. ciomege. indiciu pentru a fi recunoscuti. porc. Sînt s. sau puterea barbatilor. Ei mai au si coada. Daca moasa rupe tichia. paraseste corpul si ia formele amintite. a trimis pe barbatul ei la adunarea s. cocos. coase. Andrei (29-30 noiembrie). iar strigoaicele sînt pe vite. iar în coada le sta puterea. S. Caita îi poate face nevazuti. Cei de ploi leaga ploile provocînd seceta si numai ploua pîna cînd se scalda s. ploua doua saptamîni. mai rar tn bou. pe stupi. însa fara a se lovi sau rani. Lupta tine pîna la miezul noptii sau cîntatul cocosilor si cine nu se întoarce pîna atunci. unde redevin oameni si se bat cu limbi de melita. p.383 nînca îndata. nu se pot îneca. Ele provocau seceta la cererea celor care le plateau (52. pe cereale. luînd sporul vitelor si mana cîmpurilor. usile. prefacîndu-se de obicei în animale. lup. apoi vitele pe frunte. de mai multe feluri: de uscat. de preferinta la raspîntii. de lapte. umblînd astfel în timpul noptii pîna la cÎntatul cocosilor. De asemenea. gîndac sau broasca. Se relateaza ca o strigoaica ce tocmai nastea. de bucate. iar cînd mor strigoaicele. sau i se vîra în pîntece unde îi suge sîngele. S. berbec. dupa moarte. Cei ce iau mana de la vite si cereale. Mai rapesc fete mari la morminte unde le manînca. crapa. de foc. cînd redevin oameni. se dau de trei ori "de-a curu-n cap" si iau forma animala. de ploi" de pesti. învingatorul devine mai marele lor. coarne. se muta în inima. de oua. p. dar imediat se vindeca si se împaca. peretii. pot fi alungati cu buciumul. La sfîrsit.

chioIasc" si raneste pe s. din copiii morti nebotezati. îngheata cei din: casa. ars si îngropat cu mortul. cu o sabie. Baietii si fetele f~g cînd afÎa aceasta. A doua zi. din copiii care plîng în pîntecele mamei lor. p. cînd s-a întors. Alta strigoaica prefacea ucenicul în cal.860-867). S. vin si 'doi baieti care av~au picibarele ca fusele. la Sf. Gheorghe pîna într-o tara de unde aduce "mere si papusoi de copt". luîndu-si ca aparare usturoi si o turta de orz. Sfatuit de o baba. . soarece. "Septe ani i-au trebuit pîn s-a înturnat înapoi acasa 1" Un flacau face ramasag ca înnopteaza la trei fete strigoaice. e recunoscuta dupa potcoavele de la mîini si picioare. din copiii nelegitimi. mai pot proveni din oamenii cu coada la nastere. O vede ungîndu-se cu unsori si încalecînd pe boloboc cu o limba de melita în mîna. Un om prins de s. dar în loc sa zica: "Palesc dar nu ranesc" etc. Pentru a împiedica aceasta. In noaptea Sf. Un altul se vîra în stiubeiul cu care calatorea strigoaica. pîna la cîntatul cocosilor. ramîne însa o fata adormita pe care o gasesc a doua zi sfîsiata (LUI. iar la plecare culege chiper. un om înnopteaza la o vaduva strigoaie. umblînd cu el în drumurile ei. p. omorît. La o sezatoare tinuta într-o cîrciuma p~stie. precum si urechea calului. El foloseste o sabie în loc de limba de melita si taie mai multi s. dar la înapoiere nu baga de seama plecarea ei si ramîne sa vina' pe jos. prefacut în cal. din cei care sug dupa ce au fost întarcati. schiopatez. ucenicul se prefac'e ca doarme si pune el capastrul în capul femeii. 251-256). gaina. 2. lepadati. O strigoaica facea pasat cu lapte pe ger si cînd servitorul ia capacul de pe oala cu pasat. fiul popii apare cu urechea taiata. sau carora le creste dupa ce mor. De asemenea. Andrei participa la lupta lor. morti provin din copiii care mor cu tichia rosie pe cap. A doua zi. el taie s.. cîine. Omul s-a vîrît si el în butoiul fara fund si a ajun~ în tara unde se facea "chiperul cel bun".. Un flacau se unge si el cu unsorile stapînei lui si o urmareste în noaptea SI. O baba îl sfatuieste sa nu ia nimic de la ele si astfel scapa (52. dar mai des din mortii nepaziti. taiati -vor muri.384 pe feciorul popii. Andrei. Acolo. el zice "Ranesc. din copiii mamelor care au facut farmece sau au furat "un lucru si l-au ascuns la spate". Strigoaia îl previne dimineata ca s. s. peste care (sau pe sub care) trece un animal nefast: pisica. prefacînd-o în iapa si potcovind-o. S. omatul ajungînd pîna la pod. animalul e prins. Copiii nascuti astfel scapa daca li se taie coada cu o paraluta. ologesc. mai rar alte fiinte.

aducînd ciuma si holera si alte boli la vite. Ei ies din mormînt pe la miezul noptii. 9 pietricele. pîna îi ispraveste pe toti si apoi se muta la alta casa. coase etc.. facînd rau oamenilor.385 se fac s. pe la raspîntii. de obicei în chipul avut în viata. Se îngroapa cu el fiintele care au trecut peste (pe sub) el. mei si alte boabe în toat. se înfig mai multe fuse în mormîntul lui si se presara 1Tleide acasa pîna la mormînt. sau pot fi omorîti. sau e spintecat cu un cutit.. rogojina. dar mai adesea mortul e dezgropat si i se fierbe inima în vin sau e strapunsa cu o undrea. fratii nascuti în aceeasi luna. Ies din mormînt printr-o gaura si lTl. batîndu-se la întîlnirile lor cu limbi de melita. se întorc în mormînt. oamenii rai (hoti. cuie. iar în cosciug facaletul. topoare. nisip si rug. Daca întîrzie. pe unii chiar sugrumîndu-i. mortul e "dres" în mai multe feluri: i se pun pietre.ai poate fi recunoscut printr-un armasar negru sau. crapa. capra. musca. Ca sa împiedice prefacerea în s. Se recunosc prin aceea ca au picioarele ca fusele. au fata rosie din cauza sîngelui supt. iar dupa ce-l îngroapa. S.). oamenii se afuma cu ficatii lui.. unde le manînca. pricolicii.e orificiile. oamenii rosii. un gînsac. Daca moare cineva dintre rubedenii. îsi omoara toate rudeniile. tot din neamuri". adesea cu sicriile în cap si umbla pe la case si raspîntii. Ei revin noaptea sub diferite forme. Alteori. ou. provenit din mortul peste care a trecut un animal. Se întorc în mormînt la cÎntatul cocosilor sau cînd toaca în cer. fermecatorii. Momesc ma~ ales fetele mari la mormintele lor. sau îi baga în gura usturoi. tamîie. afurisiti etc. vîndutii diavolului. tot trage sufletulla cîte unul din neam. care refuza sa treaca peste el. Cînd cînta cocosii. sau i se pune usturoi în gura si -în anus. poduri si locuri pustii. mortul e ars. cocos etc. maces.îi vîra o pana de lemn în inima. Se pot preface însa în cîine. porc. sau le sug sîngele. pisica. oua clocite.se pun în sicriu împreuna cu vin. Se mai fac 9 papusi de busuioc ce.-sau de cal. MormîntullTl. Uneori. cui de fier. Viziteaza de predilectie sezato- . Ei manînca inima oamenilor sau animalelor. Puterea lor sta în inima. cei spînzurati. De asemene'!" îi pun pe piept o cruce de maces sau . vii.ovilaare o surpa tura. Noaptea. sau numai inima lui. taiat bucati si îngropat din nou sau aruncat sa-I manînce fiarele. "Suflînd pe fereastra la casa lor. ei umbla ca si s. i se pune usturoi (si tamîie) în gura si în alte orificii. i se bate mortului un par cu vîrful înmuiat în usturoi drept în inima.

ca si de s. s-a încontrat cu ei". Un tînar însuratel pleaca la socri cu sotia în car si pe drum se preface "într-un mînz rosu cu capul de om" care se repede s-o manînce. de unde iesea noaptea si omora vitele. Nevasta se apara cu o secure. e gasit la dezgropare "sezînd turceste si rosu-rosu. cînd a cerut ajutor (LXV.386 riIe. si cînd au vrut sa-I scoata. Doi mosnegi mor pe rînd. p. 257-::-269). Fratele ei o învata sa-I sileasca sa se spele pe picioare. iar din inima spintecata curge sînge curat. Un s. apoi sa-i lege de haina ata de pe un ghem si sa-I urmareasca. vine la sezatoare si fata lînga care sta îl urmareste pîna la o biserica parasita. crapaturile. apoi vitele cu usturoi. homul. un'de îl vede mîncînd dintr-o mîna de om si bînd sînge. iar cei urmariti de ei si prin întoarcerea lucrurilor din casa cu susul în jos. din Vagiulesti-Mehedinti e detectat printr-un armasar alb care nu vrea sa-i sara peste mormînt. Baba strigoaica revenea ca musca si pe obrazul caruia se aseza. nevatamat. Un s. para focului. ce a fost dezgropat si prefacut în firimituri date fiarelor. O fata din Boureni-Dolj a avut un copil care plîngea în pîntecele ei si a încetat dupa ce i-a promis toate vitele familiei Ionica. Fata e urmarita de s. ungînd usile. Copilul a murit nebotezat si fata l-a îngropat în argea. colinda casele. Un s. dar cicatricea l-a tradat. omorîndu-i noul barbat.. vine la o fata. unde o omoara (31 a. revenea la sotia lui în Valenii de Munte pe care o musca. Oamenii se apara. Un batrîn s. 147-148). Sotul mort devenit s. S. Un om îl urmareste. în padure. p. si' voin'ic. ferestrele. murea. Un altul se prefacuse lup si umblase în haita 13 ani pîna ce a fost încoltit de cîinii unor ciobani. iar de alt s.7-20). adunîndu-l si într-o cana. Alta fata scapa de un s. Se relateaza despre un s. momind fetele la mormîntul lor. vii. dar pot intra numai acolo unde seara nu s-au spus rugaciuni si sug sîngele. S. p. fiert în vin. gura sobei. Trei s. de~gropati au trupul întreg. 10vindu-l dupa ureche. O lehuza . apoi îngropat din nou. A fost taiat. gasind "copilul viu. el se ascunde si redevine om. Fata vede ca flacaul avea picioarele ca de gîsca si reci ca gheata. apoi îl dezgroapa. tinînd usa zavorîta pîna la cîntatul cocosil~r (LlII. o rapeste calare pîna la mormînt. Mosneagul dupa moarte se prefacea în ogar si venea la copii sa le suga sîngele. omorîndu-i pe toti. dar o salveaza tatal ei care îl înteapa. sculat în capul oaselor". ca mîncase aproape' un neam î~treg. dîndu-i sa tina valul de pînza care se tot desfasoara.

scapînd-o de a mai fi strigoaie (8. în tipul AT 307. prin întoarcerea lucrurilor din casa (ibid. la o sezatoare vine un flacau s. cheama în ajutor mortul. Un copil sarac se ascunde în groapa unui s. s. plecat si la întoarcere îl sileste sa-i dea un cazan de bani. O fata iubea un flacau care a murit între timp. Cînd s. Ea redevine fata si se casatoresc. fata e sortita de ursitoare s-o ia un s. Calcînd interdictia. I.387 scapa de s. . Mai cunoscuta eterna Lenore ce apare si în proza (AT 365). în basmul AT 407. p. p. Cînd ea afla ca fratele era mort. Din mormîntul ei creste o floare care e luata de un împarat si pusa în palarie. 60-68). 591-601). e blestemat de ea sa n-aiba odihna pîna ce nu i-o va aduce. p. în alta varianta. apoi îi prinde mîna si o leaga. Fata nu vrea sa intre în groapa si îi da capatul unui val de pînza.10-15). care o cere de sotie. care cauzeaza o puternica explozie (31 a. iar pînza carare alba si luminoasa pîna la sora lui. p. o coase la loc si o învie. apoi îi strapunge inima cu sulita. Mosneagul o despica. se ascunde în doua nopti dupa icoane. Constantin iese din mormîntul care Se preface armasar. 59-61). floarea redevine fata si e prinsa de el spre a secasatori (5. S. p. Fata moare înainte de ziua logodnei si e scoasa din casa p~in perete. cad morti (82. 25-26). Constantin care a insistat pe lînga mama sa-si marite fata în departari.. iar mama înnebuneste (60. aduc aceleasi rele oamenilor din jurul lor. a treia noapte în sicriu. ce-i rapea ostasii.. în timp ce ea fuge în casuta din ograda bisericii unde era un mort pe masa. daca e lasata afara din casa pîna la 18 ani. tintuindu-l pe loc. Un soldat. Noaptea. p. scoate sapte zmei din ficatii ei. p. învatat de un mosneag. IV. copilul îl momeste sa faca o gaura în grinda. mai apropiata de balada. Imparatul promite împaratia celui care va putea-o pazi. moare si ea. în alte variante. Apoi se tocmeste cu un împarat sa-i apere tara de s. vine ca un mosneag.168-171). Ea zavoreste usa si întoarce lucrurile. mireas~ moarta se scoala noaptea din sicriu si manînca santinelele. împaratul îi da fata (ibid. flacaul a aparut pe un cal alb si o duce la cimitir. dar tocmai cînd acesta ajunge la usa. în dorinta ei puternica. prefacut în moasa. 19). s. în basme. recunoscut dupa picioarele subtiri si paroase. revine dupa casatoria ei cu împaratul si pot scapa de el numai înfigînd o frigare ascutita în mormînt. cînta cocosii si cei doi s.

Tapul îl omoara cu coarnele (41.90). dat fiindca a înselat pe Eva. ea l-a blestemat sa fie omorît de om. poate întineri sau îmbatrîni dupa dorinta.840). Un taran se duce sa-I ia. Unii s. poate conferi omului darul de a întelege limba animalelor. Dupa legende.288). Unii s. 288). Dumnezeu a strîns toate vietuitoarele vatamatoare. Diavolul l-a facut din degetul lui sa~i fie "un ajutor" (52. p. Cine fierbe s. se adunau la o tufa si torceau un fir de aur dintr-un bulgare de aur. Negustorii fac venin cu ajutorul s. pot face aur. înghetat e luat de om si încalzit la sîn. Dupa ce se dezgheata. nu musca. este scos de sub o piatra de un om. p. buni care pazesc casa.' Cine se ~nge cu untura de s. apoi îi spînzura pe cei muscati cu gura în jos.388- Strîmba-lemne) v. (52. p. tapul îl convinge sa se dea jos de pe el ca sa se masoare în lungime.127 __128). Aceasta se obtine dînd foc copacului în care se afla un s. Prind oameni pe care-i dau s. s-au sfatuit sa plece în alte tinuturi si s-au urcat toti într-o corabie care i-a dus în tarile 'de-peste' mare (ibid. Tovarasii nazdravani Sarpe. s. p. S. într-un basm despre animale. din care curge mereu venin (ibid. împînzind pamîntul. sa-i muste. p. A vrut sa-si faca cuibul în brad.. dar cine îi pîndeste cînd îl urzesc.dar a fost învatat de diavol de cînd sotia lui Noe l-a ascuns pe acesta (52.sortit "sa se tîrîie ca funia". S. Dupa ce au ajuns la tarm. El a fost facut de drac. 834-835). se fac din melci si acestia îsi poarta casa în vîrful cozii (LIII. încît manîrica laptele din blid cu copiii casei (LIII. fiind. p. p. S. La început. Exista si s.'846'-847). p. moare imediat (LXXIX. cînd gusta a treia bucatica din el si zice niste cuvinte. îl musca pe -binefacator. se poate transforma în orice.849-851). dar l-a alungat luna si fiindca a vrut sa o muste. p. pe care apoi vrea sa-I manînce (AT 133 *). Fiecare casa are un astfel de s. Dumnezeu l~a blestemat sa fie s. Aceasta se poate obtine gustînd din s. p. II. Omul a fost curios sa 'vada ce este în sac si ele au iesit. s. omorîndu-l (52.488). Fiind prea multi s. le-a închis într-un sac si le-a dat omului sa le arunce în mare. 841). S.. de aceea pielea lui e piele de drac. 833). e trecut apa de ~n tap (sau cîine). A avut la început aripi si picioare.. dar s. dar dupa blestem i-au Cazut. p. si devine atît de familiar.. el a fost la început om.. îl manînca (81 a. dar dupa ce se vede sal- . alb fiert de 7 ori în sapte ape sau numai fript.

Ea e atîLde mare. cu ajutorul inelului îsi î face un cal. S. se dovedeste a fi recunoscator baiatului (sau omului) care îl salveaza de la moarte.p. Baiatul plecat în lume. întîlneste o fata frumoasa în vîrful unui stog . tatal lui e împarat. cules din drum la rugamintea lui. Mai tîr.! numai de un cal cu sapteinimi.ziu. II. învatîndu-l sa-i ceara ca rasplata "margeilua de sub limba" care îi poate îndeplini orice dorinta. II. S. invatîndu-l sa ceara de la acestia inelul din deget. Mai tîrziu.389 vat. Baia. 'înfasu. hranit pîna . primeste de lao fata trei obiecte cu puteri miraculoase: o sabie. Cu ajutorul lui executa podul cerut deîmparatul . apoi trimite parintii sa peteasca fata împaratului. El o sq. p. îndt poate fi dus.nazdravan cu care învinge oastea dusmana. întrucît mai avea putin timp ca sa se împlineasca blestemul de a sta ziua în piele de s. Pentru caI-a scos de la copii si l-a. 25-27). în timpul noptii ea devine femeie. p.!pat de o vulpe care cere s.ce se aprinsese. împlinindu-se blestemul parintilor de a fi purtata de un voinic un an de zile.ori si cînd ajunge lînga dînsul se face sarpe si se încolaceste dupa gît c:ugura la gura lui".lveaza cu o prajina. 137. p. padure. p. în variantele tipului Ar 425. E sc. o camasa si Q punga (52. El o duce asa pe cal un an pîna ajung la curtile_ eiîntr .p.s."""""140).a crescut mare. cu capul si cu coada legate pe sa.oina din unele basme apar temporar sub forma de s. Eroul sau eJ.. s.ratade doua ori în j\lrul ei. dar fata "se da peste cap de vr-o trei . începe sa creasca.czaruia-i petise fata. S. iar laun rî1. Ea îi arunca pielea în foc si e blestemata sa nu poata naste pîna nu-i va atinge el mijlocul cu mîna. (XV.tul înfiat de un boier e sortit sa ia sotie o serpoaica împreuna cu o avere imensa.olo. sa arate de unde a fost scos de om (41. 'unde. Cu ajutorul eipeteste fata împa- .a dupa basmaua cu care i-a legat rana (Al' 314). îi fura inelul (52. Batrînii fara copii adopta întîia fiinta întîlnita. Barbatul ~i arunca pieleaîn foc si va fi invidiat pentru frtUl1useteaei (5. îl duce pe baiat la parintii lui. rascumparat de pahon de la copiii care îl chinuiau. Dupa ce o mai slujeste un -an. s. în opozitie cu ceea ce Se arata în basmele despre animale. 51-57). redevine femeie..lse face pod ca sa-I poata trece . 636). 826-827). femeia. Este identificat de socrul sau abia dupa a treia lupt. o A<:. îl previne pe salvatorullui _deprimejdia' ruperii florilor ·din cîmpul cu florile si de cîrciUluacu ~ele trei fete c. cel mai adesea flacaul este prefacut în s.819-821).calare(S1 a. îl duce în tara s.orîserafratii.. vrea sa-I manînce (Al' 155).e-iom.

Alungata de tatal sau. Surorile invidioase dau celei mai mici o cana de apa cu un pui de s. niste ciobani o ajuta sa vomite sarpele. apoi ca va muri si el si la pomana lui se vor satura cîinii (4 a. nu are numai un caracter vremelnic ce dureaza pîna la împlinirea blestemului. cerîndu-i sa faca lucruri extraordinare (v. Omul care ajuta s. . 702. 836-838). AT 465). Ciobanul care salveaza s. care însa îi fura margeaua si o da amantului ei (AT 560). . 193-198). sa înghita broasca.41-63). p. Acesta creste mereu în pîntecele fetei. tinînd-o cu gura deschisa deasupra unei caldari cu lapte fiert (86. dar craiul s. dar cocosul îl sfatuieste la timp c~m sa procedeze (5. 'poate intra pe gura în corpul omului adormit. Boierul locului vrea sa i-o ia. V. S. Ipostaza de s. afla niste bani într-o scorbura de la doua pasari ce se certau. salvat din foc "s-a radicat si i-a suflat în gura de trei ori si-i zice: . constituie o forma de razbunare izvorîta din credinta ca s. în jurul capului. II. va muri imediat. urias ce nu putea înghiti cerbul din pricina coarnelor. Afla astfel pe rînd ca îi va muri berbecele. Darul de a întelege limba animalelor se poate transmite prin simpla suflare. înviindu-si cei doi pui cu o iarba pe c~re o culege apoi si ea. Pahon o recapata cu ajutorul cîinelui si a pisicii (60.390 ratului. numai dupa ce marturiseste ca a calcat juramîntul si se casatoreste cu fata padurarului (52. v.427-439). Daca va divulga cuiva ca întelege limba animalelor. Iarba fiarelor). din copacul ce ardea e rasplatit cu învatarea limbii animalelor (AT 670).ecapatîndu~si mîinile si picioarele si înviindu-si copiii ucisi (LXXXIII. S. p. p. p. Spune însa sotiei cum i-a aflat si moare îndata (52. Ea vede un s. Rîde auzind cum vo'rbesc florile. S.Dumbraveni-Suceava). ci poate fi o forma perpetua de expiere. p. Scapa de s. Fiul unui împarat care necinsteste fata unui padurar e pus de aceasta sa jure ca daca se va cununa cu alta. înghitirea unui s. cununa de pe capul lui sa se prefaca în s. La sfatul unei batrîne. p. Fata fugita de tatal incestuos. mama lui arunca pielea de s. buhaiul. II. e urmarita de acesta pîna ce izbuteste sa-i taie mîinile si picioarele. care sa-I suga. este daruit la cererea lui cu "o pietricica s-o puie sub limba si astfel putea sti ce vorbesc animalele". Sotia curioasa îl sileste sa se decida sa-i spuna.848-849). le îndeplineste (60.Du-te! Ela ramas nazdravan" . în foc. Sarcini de pierzanie.4-14). armasarul. Mama vi- . 255. mai ajuta prin stiinta lor de a detecta iarba de înviere. p. rasplateste pe ciobanul care l-a ajutat cu fata lui pe care ziua o tine în forma de s.

în buzunar si el trebuie sa ghiceasca. din autocompatimirea lui deduc ca a ghicit (S. (ibid. Cei care îl supun la proba au ascuns un s. p. S. 4650). p. îsi face culcusul în gunoiul de dupa usa. 135). apoi s-a întors înapoi în gura omului. Dar "împaratul" (pisica) îl manînca de îndata (ibid. Un s.acestea. ca sa roada corabia lui Noe (LXI. Vazînd pericolul. Ajunsi la moara pustie a dracilor. 138-140). în cana cu apa a fetei. S. ei îi sperie pe acestia strigînd din pod: "Stat-stat. scapa totusi din l [ . de sat momeste s. Uneori. însusi diavolul s-a prefacut în s. dîndu-le fiecaruia cîte o jumatate de coaja. nerecunoscatori ca au fost îmbogatiti de Dumnezeu (AT 563).133). Dupa ce omul s-a trezit. care e alungata de tatal ei. au vrut sa-I omoare. înca merem si noi cu-a noaste bote. s-apoi i-om da 1" (ibid. Soarece.391 trega vîra un s. 145). 945). p. gasesc o nuca de la care se cearta. ~a!'" (5. este de obisei subordonat celorlalte animal~ sau chiar pacalit de .144). În basmele despre animale. s. în timp ce ea manînca miezul. p. de unde intrusul este amenintat de strigatul lui pitigaiat: "Ti-ti-ti. 141-142).::(î-ti-tine-l'. In unele variante ale snoavei despre ghicitorul improvizat care ghiceste numai din întîmplare (AT 1641). Întrucît ghicitorul se numea S. alb iese de la o mina din Rosia Montana si "se ridica în doua Iabute" în fata unui miner. de cîmp sa vina la locuinta lui. Dupa alte variante. p.29-31). s.. p.150). În celalalt tip înrudit (AT 130).946). Doi s. O vulpe îi împaca. t. p. p. iese singur cînd fata e adormita (81. (52. Dupa o legenda a fost creat de diavol ca sa gaureasca arca lui Noe. Sufletul omului se preface uneori în s... anuntînd prin aceasta o vîna bogata în aur (43. De atunci sînt oamenii plesuvi (52. S. uneori mîtul prinde patru s. "partea mea pentru ca am împartit" (ibid. iesind din gura altui om ce dormea si s-a dus pîna la un copac. a povestit ca a visat cum se ducea la un copac unde era o comoara. In grupul animalelor plecate în calatorie (AT 210). Noe si-a smuls un zmoc de par din cap ca sa astupe gaura. sau balele lui s-au prefacut în s.Un om a vazut un s. ti-ti-ti" pe care îl interpreteaza ca însemnînd .20). uneori stiinta acestuia e verificata cu un s. la caruta pentru a pleca în lume. p. I-a blestemat sa devina s. p.. crezînd-o însarcinata. p. unde sînt mai multe bunatati si îl convinge sa faca schimb (AT 112). s.. Cauta amîndoi la copacul acela si gasesc o comoara (52. provin dintr-un barbat si o femeie care.

609). sa fuga. sa fuga.îl ajuta pe flacau sa-si recapete inelul miraculos pe care sotia lui necredincioasa l-a dat arapului ibovnic. pisica alearga sa se spele. p.392 gura pisicii: obiedîndu-i ca manînca nespala ta. se solidarizeaza împotriva pisicii din casa si o înving. îl vor ajuta sa scoata tot grîul din snopi într-o noapte si sa-I vîre în saci (XV.. fata la fîntîna. Fata eliberata de la un monstru da salvatorului.234-239). III. s. 532). p. 638).. (42. baba. Trei familii de s. îl ajuta pe Cenusotca sa nu adoarma la paza holdei de grîu (AT 530) si chiar îi da capestrele cailor de arama. în alte variante ale tipului. sau îl sileste sa-I arunce prin stranutare (3.(AT 560) (LXXXIII. iar a treia noapte a cailor de' aur (5. p. s.îsifrînge piciorul si moare) si împaraJul care se calugareste (ibid. pAll). iar ei sa se ascunda de îndatace vine stapînul ca sa n-o creada pe ea lenesa (4 a. facînd un armistitiu ca sa nu-i mai atace. Uneori. sa scoata inelul din nasul ibovnicului (ibid. p.si ascuta dintii sa o manînce. p. în care traiesc trei viermi pe care eroul îi ia cu sine (LXXXIII.. apoi a cailor de argint. e fugarit de o pisica pentru ca acesta sa roadapusca~ Deseori. fara sa izbuteasca (LIII. p. Plecînd ei la biserica. p. în povestea cumulativa (Ar 2030). S. 639). roade laditaîn care e ascunsa pietricica miraculoasa. 261. înecîndu-se (LXXXIII. Fiindca Nic-'aCîmpului a descarcat douasprezece care de porumb în tara soriceasca. p. Doi batrîni fara copii Înfiaza un s. în timp ce s.s. împarateasa (care. în chip comic de mai multi în sir (AT 2022): mosul. deoarece lVIama Padurii s""aurcat în pod sa:. 912). s. s. 913).Satu Mare).313-314). Un s. 255-257). înecat este bocit apoi în alta varianta. 510). drept recunostinta.38). deoarece Mama Padurii s-a dus în pod sa-si ascuta dintii (60. lasa pe Savuica sa gateasca pasatul. o galetusa de aur în care o pisica urmarea la nesfîrsit un s. Fiindca au cazut cîtiva stropi pe el. II. ajuta protagonistii basmelor fantastice. Savuica s-a înfuriat si s-a aruncat în pasat. II. fuge în padure (76. 23-24). o ia si o da cîinelui sa o duca la stapînurIorînterrmitat (74. Fata fuge si Mama Padurii cauta sa prinda's. s. Dumbravita . p.p. 31). p. pisica sileste pe împaratul s. Fata plecata la Mama Padurii e prevenita de un s.. cotofana. puterea zmeului se afla într-un s. Fiind rascumparat de la niste copii. botezîndu-l Savuica. Piparus Petru (Ar 552 +315 A) este prevenit de Un s. Constrîns de pisica. p. . p.-îl povatuieste pe voinic sa ia mînzul în care baba a vîrît toate inimile celorlalti (5.

iar dupa ce ei s-au pus pe petrecere în Baia. Tatarii s-au speriat si au fugit (ibid. 187. S. pe valea Berheciului. a ucis un urs "fara sa aiba ceva în mîna". fara sa se teama c-a fi batut". au ars toate.. S. Era totdeauna însotit de un înger care îl calauzea. dar cele cazute peste tatari "i-au muscat asa de tare. în alte lupte. 22. S. animalele au început a zbiera. în lupta de la Varnita împotriva tatarilor. încît tatarii s-au omorît între ei. Din fuior s-a iscat un fum greu care s-a lasat peste tatari. 50. mieii si viteii alergînd spre mamele lor. S. tatarii se întarisera în niste rîpi. Aproape de Siret a sagetat duhul cel rau în forma de naluca "care a samanat numai sfada si nevoie în omenime". încît i-au prapadit cu totul". Era mic de stat. a însemnat pe o harta soarta tuturor popoarelor diri Europa "adica daca va fi slobod ori nu si anume carui popor are sa fie supus". 133. 188). La Vultureni. Stefan cel Mare. 92. iar cheia a aruncat-o. iar în batalii "totdeauna d~-a dreapta lui era un arhanghel cu o sabie de foc si piereau vrajmasii cîte de zece pasi înaintea. In batalia cu ungurii de la Baia. 82. a fost învatat-de sihastru sa aseze pe cîte un deal o turma -de o mie de oi si una de mieii acestora. s-a coborît si -il. Balaur. întunecînd :lumina. "s-a suit într-un arin" si ungurii au trecut pe sub el. ' 2. La semnalul de începere a luptei. Lui S. i se atribuie unele ispravi miraculoase. Harta a încuiat-o într-o lada pe care a îngropat-o în Suceava. "ca se taiau si se omorau cachiorii".. Unele le-a cîstigat prin siretlicuri strategice. A înviat pestele mîncat cetind mereu din carti asupra oaselor lui. a adunat o ciurda mare de vite cu clopote si le-a fugarit spre tabara lor. iar în urma lor ostasii lui S. La 15 ani. S. zareste un n~r de furnici' si da ordin ostasilor sa tina fiecare cîte un snop aprins în sulita.393 Solomonar v. La Razboieni. a ocolit oastea lor de trei ori cu un fuior aprins. p. împrejurul turcilor' aflati 'în vale. 201). tabarît cu oastea asupra lor. daruit de sihastru. Turcii fug înspaimîntati. în alta lupta cu tatarii. înainte de moarte. 13-15). 3. A purt~t multe razboaie. 1. o cireada de o mie de vaci si alta c~ viteii lor. Toate popoarele stiu de existentaei si se tem sa o dezgroape (ibid. apoi se lupta cu 30 de oameni "deodata.lui Voda" din cauza acesteia (90: p. dar "de 7 palme-n frunte". a fost ajutat . p. Furnicile care au cazut peste tabara lui. De mic s-a aratat cu însusiri nazdravane. 122.

36. Dimitrie. sau de ostasii sai pe care i-a rasplatit cu mosii. Dupa alte legende. Zamca-Suceava. da unui popa sa-i dezlege trei întrebari: 1) cît pretuiesc eu?. S. apoi fata de sotie (90. TazIau-Neamt. 2) se fac bucate daca cele trei galioane pe mare sînt pline pe"jumatate (daca va fi vreme potrivita vara). Dorohoi-Botosani. Probata-Suceava. Camatarul renunta (AT 890).. 6. Cetatea Neamtului-Neamt.394 de Sf. a lasat un inel în cofita cu apa a unei fete cînd i-a dat sa bea. 210. închide ostasi în 48 de buti. S. unde a cazut sageata arcului sau a fost cladita episcopia Rusilor si manastirea Tazlaului. Date toponimice legate de S. Catelina de la Cotnari. Un camatar împrumuta bani unui taran pentru o oca de carne din trupul lui. Cînd fata a ajuns mare. 52. (ibid. AT 922). Valea MareBacau. a construit multe biserici si manastiri. Tibanesti-Vaslui. Razboieni-Neamt. 135. 5. locul manastirii Putna a fost ales de S. Bisericani-Neamt. ostasii ies si ocupa cetatea.. Trecînd pe la Valea Mare-Bacau. 67-69. 'DimacheniBotosani. La unele. p. Pîngarati-Neamt. 84. Bistrita-Neamt. 138). I se atribuie bisericile si manastirile din 10calitatile Rarmasesti-Suceava. nici mai putin". 2) în cît timp ar putea strabate lumea <te la un capat la celalalt si 3) care-i gîndul în care e gresit? In locul popei. Patrauti-Suceava. episcop la Radauti(ibid. Mascatesti-Neamt. 220). a cerut întîi inelul. în chip similar. La împlinirea termenului." p. Dupa ce sotia deschide portile ca sa intre carele cu butile de vin. S. Ca sa poata intra în cetatea sotiei sale. Alta data întreaba pe cei 12 boieri din suita sa-i explice raspunsurile unui mosneag: 1) s-a sculat tîrziu (i-au murit copiii).. S.. 68. a construit pristolul manastirii Putna. cu conditia sa taie din datornic exact o oca de carne. Dealu Nou-Ba~au. p. Cîteva fapte de larga circulatie folclorica sînt puse pe seama lui S.151. 4. 144). alegerea locul~i s-a facut dupa anumite' indicii.' Doamna-Botosani. sau acolo unde a zari t trei lumînari arzînd. Procopie. Volovat-Suceava etc. 3) sa tunda 12 berbeci (sa ia bani de la cei 12 boieri) (66. Onofrei si Gheorghe (ibid. a tras cu arcul si unde a cazut sageata. 74. . la un paltin urias în care ardeau "o multime de lumini" si se auzeau cîntari de îngeri. p. care admite clauza camatarului. Socola-Iasi. S. 311-315) .. raspunde porcarul satului care e înaltat de S. S. se duc la judecata la S. Stroiesti-Su~eava. 93. Dobrovat-Vaslui. Hîrlau-Iasi. "nici mai mult. O sumedenie de sate au fost întemeiate de S. p.

Stefanesti-Botosani. Golesti-Vaslui. Ta~adarestiGalati. Os~sh-Vaslui. Vaslui. Letcani-Suceava. Oroftiana de Sus-Botosani. BibirestiBacau. Cotnari-Iasi. satele Negrilesti. Pustiana-Bacau. Perchiu-Galati. Sacuieni-Bacau. GrumazoaiaVaslui. S. Sîngeri-Iasi. în 1877. Tulnici. Hodora-Iasi. Ciuru-Botosani. La moartea sa.iSuceava. "duhul lui a cîrmuit si a povatuit ostirea noastra" împotriva turcilor. Voitinel-Suceava. Pungesti-Vaslui.395 se gasesc într-o multime de localitati: Topile-Iasi. Portarii de jos-Vaslui. Comîndaresti-Botosani. Spinesti. Paiseni-Suceava. Vîrfu Cîmpului-Botosani. Badeuti-Suceava. Sufletul lui coboara uneori pe pamînt. Bozieni-Neamt.. GalataIasi. Caputesti-Vaslui. Dimacheni-Botosani. Darmanesti-Bacau. Cîrjoaia-Iasi. Soveja-Vrancea. si-a împlîntat sabia într-un perete si a lasat urmasilor sa se supuna numai aceluia care va putea scoate sabia împlîntata de el "pe patul mortii". S.'Vultureni-Galati. Badiuti-Botosani. 7. Borzesti-Bacau. Botosani. Codru Cozminului. Vinetesti-Vaslui. Deleni-Iasi. Mircesti-Vaslui. Craciunesti-Vaslui. "paste de una prin paduri. Naruja. Suleta-Vaslui. Sipeni:"Galati. Calul lui e liber. Mosna-Vaslui'.rnt (ibid. Manastioara-Suceava. p. Nereju si Budesti din Vrancea. Onesti-Bacau. Tutcani-N eamt. Grumazesti-Neamt. B~ustu. Cismeaua-Botosani. Gîrceni-Vaslui.Vaslui.ufletul lui Stefan stapîneste toate sufletele cîte-s acolo si în iad. Soldanesti-Suceava. Cîhoaia-I~si. ArdeoaniBacau. Tîrgu Frumos-Iasi. Darmanesti-Nea. înainte de a muri. 'Dolhesh. Negrilesti-Vaslui. Valea Satului-Vaslui. Sacaresti-Iasi. a ars o lumînare pe mormînt 3 zile si nimeni n-a putut-o stinge. Bogdana-Bacau. TazIau-Neamt. s-a înaltat la cer "cu trup cu tot". Rîpile-Bacau. Romanesti-Iasi. Mitocu Dragomirnei-Sucea~a. Graniesti-Botosani. Soi~aresti-Suceava. Grozavesti-Galati. "în rai. Deleni~Vaslui. dar nici unul n-a izbutit. Toti dusmanii care au intrat în tara si-au încercat puterile. Brosteni-Suceava. 51-324). Contasti-Razasi-Iasi. Stroiesti-Suceava. Ungureni-Vaslui.Vaslui. Paulesti. Cor1ateni-Botosani. dar cine-l poate prinde 1" Se crede ca va veni . Avramesti-Vaslui. Pîhna Veche-Vaslui. Bîrzesti-Vaslui. ScheiaVaslui. si mai are puterea de a descoperi si a omorî pe hotii care fac moarte de om". Branistea-Galati. Chitan-Vaslui. Adjud-Vrancea. TepuGalati. Vericoi-Suceava. Razboieni-Neamt. Cudalbi-Galati. Sipotele-Iasi. Dumbrava Rosie-Neamt. Husi. De aceea "n-a fost Moldova în veacuri cotropita". HodoraIasi. Bahnari-Vaslui. Bîrsesti. s. Dobrovat-Vaslui. Podu înaltVaslui. Cînd a murit.

202. încît caii are sa înoate pîna-n coarne în sînge omenesc" (ibid.. 16-19). ca atunci 'are sa fie razboiul cel mare. El nu vrea sa fie razboi..396 iar pe pamînt "calare pe calul lui si cu sabia în mîna dreapta . Locul razboiului are sa fie pe valea cea mare de pe apa Moldovei la Sese bai si atîta varsare de sînge ce-ar sa fie acolo.. p. are sa scoata vîrful sabiei de 3 degete afara din mormînt si are sa se încaiere la razboi t()ti împaratii de pe fata pamîntului. "dar cînd l-a razbi mila de traiul nostru între straini. dar atunci trebuie sa fie mare nacaz pe neam.ul nostru". .

Paris: "E neaparata nevoie sa se faca distinctie într-o poveste între elementele care o alcatuiesc în chip real. cît din felul-metodologic de a-l analiza. S-ar repovesti natatiunea vreme de o mie de ani si aceasta forma esentiala s-ar mentine imuabila" (XIV. prin generalizare extrema (actantii denumiti prin specia sau categoria larga careia îi apartin. sau chiar imaginabile. Dar Bedier deduce aceasta "forma. careia nu i se mai pot adauga decît elemente secundare. se poate reduce anumita versiune a unei povesti la o forma ireductibila: acest substrat ultim va trebui sa treaca în chip necesar· în toate versiunile existente.d etc. antropologica). 200).187). Respingînd asertiunile nefondate ale teoriilor anterioare (mitologica. Bedier îsi deduce teoria nu atît din examenul materialului. Aceasta forma ireductibila e partea permanenta a naratiunii.T. fantezia creatoare fiind un a'ct spiritual tot atît de individual ca si eroarea". pentru .c. El adauga ca o poveste nu s-a putut transmite sub aceasta forma abstracta. el afirma ca "este imposibil ca doi povestitori independenti sa plasmuiasca acelasi' detaliu accesoriu în acelasi loc.b. indianista. schematica. ci prin adaugarea unor elemente de circumstanta care sa-i dea înfatisarea concreta într-o comunitate data. e în afara de puterea spiritului omenesc de a-i su_ prima o iota. ale naratiunii. "într-un cuvînt. Bedier în studiul monografie Les fabliaux (1893). Transpunînd metoda filologica de cercetare a filiatiei mam~scriselor asupra variantelor folclorice.T Teoria agnostica a fost elaborata de J. recente si fortuite" (ibid. p. care corespunde în buna masura notiunii de tip folcloric. si detaliile care nu sînt decît accesorii. notata de el prin 6). El porneste de la ceea ce el numeste "forma ireductibila" a unei naratiuni. ireductibila" dintr-o singura varianta. G.. Necesitatea ierarhizarii elementelor componente fusese subliniata si de profes9rul sau. acestea din urma alcatuind partea schimbatoare si trecatoare. p. situatiile indicate de asemenea prin categoriile respective). adica varianta vie are forma 6) + a.. accidentale.

Deci. Atitudinea agnostica a lui Bedier a avut urmari negative în cercetarea povestilor popuIare. S-a vazut ca ea provenea dintr-o cunoastere unilaterala a folclorului. p... numai aceasta "parte constitutiva. "problema originii si propagarii povestilor este insolubila si zadarnica". fiindca tocmai "formula ireductibila" oglindeste idei generale. întrucît' ele nu sînt caracteristice nici unei ep'oci speciale" (ibid. Nu se poate sti nici locul. deoarece "forma ireductibila" poate fi dedusa dintr-o varianta. Întrucît examenul variantelor e de prisos. Deci. 188). iar în continuare. rezulta ca problema originii devine insolubila.254. Naratiunile lungi se înfatiseaza adesea cu atîtea 7' . Modul de a deduce "forma ireductibila" dintr-o varianta este defectuos. Silogismul e simplu: "Ceea ce traieste sau apare ca viabil pretutindeni si în toate timpurile. organica" poate revela "secretul originii sale" (ibid. admitînd ca "un acelasi element acceso'riu. ele au putut fi create într-un loc oarecare si sa fie transpuse oriunde" (ibid. 2Î4).25Î).255). întrucît Bedier cercetase num~i snoavele versificate din manuscrisele medievale. p. întHnite pretutindeni si în toate timpurile. nici timpul cînd au fost create povestile. fara iluminarile care puteau veni din familiarizarea cu repertoriul folcloric viu si cu legile lui specifice. dar ~ercetatorul nu poate sti niciodata înainte care ar fi acestea. în practica. fiindca tipul folcloric nu poate fi decît suma folclorica a variantelor.398 ca în nota sa-si atenueze asertiunea. Or aceste povesti traiesc sau apar ca viabile pretutindeni si în toate timpurile. Dar.. A presupune ca exista o "forma ireductibila" este o generalizare valabila doar la unele naratiuni simple si scurte care au avut o circulatie mai restrînsa. El admite ca metoda comparativa ar fi eficace numai pentru studiul legendelor istorice si pentru ceea ce s-ar putea denumi "povesti etnice". mai mult. adica nucleul elementelor comune considerate în forma lor generica. el va admite în analiza variantelor ca prezenta unui element secundar comun indica neaparat o filiatie. poate fi creat într-un loc oarecare si vehiculat indiferent unde. p. p. Variabilitatea este o lege esentiala a creatiei folclonce si diversitatea care rezulta trebuie sa se oglindeasca si în schema abstrasa. de-abia conspectarea sumara din perspectiva totalitatii lor îi arata indicele valoric. Exista si variante care nu aduc nimic no~ în conturarea tipului. "este indiferent de a sti sau a nu sti.1 t . îndeosebi în Franta si la noi. în anumite 'cazuri poate' fi închipuit de d~i povestitori independenti" (ibid..

plasmuitorul initial i-a dat o forma anumita. a conturat legile . Naratiuni etiologice de tip primitiv se întîlnesc în folclor datorita aceleiasi stari de spirit care a generat explicari similare "la tropice sau în gheturile vesnice". Cercetarile monografice au aratat apoi cum din examinarea atenta a modului cum se îmbina aceste elemente accidentale în raport cu aria lor de circulatie. încît cercetatorul trebuie sa le defalcheze în subtipuri. Procedeul lui Bedier de a omite elementele particulare. preistorice. "Exista situatii care sînt atît de simple si de naturale. în acest scop. care sînt generate ca de la sine. La baza ei stau doua constatari fundamentale: în basme se întîlnesc elemente si aspecte primitive. cu detalii luate din contemporaneitate. accidentale. S-a dovedit ca uneori acestea se pastreaza în chip anacronic si sînt un indiciu pretios în descifrarea originii. B. sau foarte asemanatoare.22-24). p. examinînd materialele etnografice adunate între timp. surprinsi de asemanarile unor detalii narative la popoarele îndepartate de familia indoeuropeana. ceea ce nu se poate explica prin împrumut. încît ele revin pretutindeni. pastrate de greci prin puterea traditiei. modificarile pe care le sufera atît partea "ireductibiIa". 617-621).399 l' oscilatii în tipul abstras. în elucidarea genezei este de asemenea gresit. au explicat aceasta prin poligeneza. Tylor. I. e posibil ca în diferite tari sa fie create aceleasi povesti. el compara miturile peruvienilor cu cele ale grecilor si constata o similitudine evidenta (XIV. p. în chip independent unele de altele" (XIX. cît si configuratia lor în feluritele îmbinari ofera o cheie spre detectarea originii si cailor de raspîndire (XIV. în lucrarea De l' origine des fables (1758). de la salbatici. Fontenelle sustinea ca povestile "absurde" din mitologia greaca provin dintr-o epoca anterioara. iar unele naratiuni se