P. 1
Ovidiu Birlea - Mica Enciclopedie a Povestilor Romanesti

Ovidiu Birlea - Mica Enciclopedie a Povestilor Romanesti

5.0

|Views: 5,102|Likes:
Published by lulu1980

More info:

Published by: lulu1980 on Nov 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/28/2014

pdf

text

original

OvidIU

Bîrlea

MiCA ENCICLOPEDIE A POVESTILOR

,

ROMÂNESTI

,

Editura

stiintifica si enciclopedica Bucuresti, , 1976

Redactor: Gabriela Ionescu Redactor lexicograf: Anicuta Tudor

Coperta si supracoperta: Gh. Motora Tehnoredactor: Olimpiu Popa

Cuvint inainte

!J..

o lucrare de ac~st fel, la dimensiunile unui volum, presupune
pentr'lf, a cuprinde aspectele mai importante. Alaturi de articolele despre speciile nara'tive în proza populara (Basm, Snoava, Legenda) si de cele teoretice referitoare la istoricul si metodologia cercetarii povestilor (Cercetarea povestilor, Clasificarea povestilor, Experimentul folcloric, Legile epice etc.) au fost retinute temele cu mai mare pondere, apoi personajele mai frecvente ("Fat-Frumos", "Ileana Cosînzeana" etc.), care apar, în consecinta, în mai multe specii, încePînd cu legenda si terminînd cu snoava. Trimiterile bibliografice au, fost simPlificate, indicînduese în text doar cifra care reprezinta sigla volumelor enumerate în caPitolul final, Bibliografie, urmata de aratarea paginii. Pentru simplifie care, diferitele tipuri narative au fost mentionate, de asemenea, abreviat, potrivit uzantelor generale, prin numarul din catalogul international AarneeThompson (A T) sau din catalogul românesc al snoavelor (5), alcatuit de 5. C. 5troescu. Alte referiri sînt indicate cu claritate în text. In Bibliografie au fost ment~'onate numai lucrarile din care au fost extrase fragmentele citate spre ilustrare sau s-au facui referiri la ide~:leîn dezbatere. Pentru basmele publicate Pîna în 1893 s-a dovedit util acel Indice folcloric întocmit de Lazar Saineanu cu ajutorul lui Ion Aurel Candrea si tiparit la sfîrsitul amPlu lui studiu monografic, Basmele române (LXXXIII). De asemenea, ne-a ajutat, în ciuda rezumatelor sale prea schematice, oatalogulpovestilor românesti, Verzeichnis der rumanischen Marchen (LXXIX), întocmit de Adolf 5chuUerus. In genere, am înfatisat mai multe variante, mai multe semnificatii ale faptelor citate, pe de o parte pentru a pune în lumina Pluralitatea de sensuri, rod al creativitatii populare în continua eferves'centa, pe de alta pentru a preîntîmpina tendinfa de a se atn'lui
o selectie prealabila, pe cît posibil judicioasa,

unui fapt o semnificatie unica si de a socoti pe celelalte drept aspecte colaterale, minore, daca nu chiar neautentice. In selectarea materialelor ilustrative, ne-am lasat calauziti de gradul de autenticitate al colectiilor de povesti. Ne-am exprimat îndoiala de fiecare data fata de putinele cazuri dubioase pe care le-am citat, pentru a-l preveni pe cititor. Se cuvin multumiri calduroase Editurii stiintifice si enciclopedice pentru grija de a publica lucrarea în conditii grafice optime. Dealtfel, cartea a fost elaborata din initiativa editurii. Bucuresti, octombrie, 1974
O.B.

1

A
l.

l
~
JI

'1--

Albina. Potrivit unor legende din Moldova, a. ar fi "facute din lacrimile Maicii Domnului, cînd plîngea dupa D1. Christos" (52, p. 1175; ef. XXXV, p. 749). A. ar fi fost la origine o fata foarte silitoare si ascultatoare, în opozitie cu fratele ei, paianjenul; de aceea mama lor a binecuvîntat-o în clipa mortii: ,,- Cîta este frunza, cît trage, nisipul si marea, atîta sa ajunga neamul tau .,. Miere sa produci si dulceata ei sa nu o întreaca nimic si lumea cînd sa guste, dînsa sa se îndulceasca .,. în ce priveste pre Paianjen: cuc sa ramîie, ziua toata si anul tot sa teasa si noroc niciodata sa nu vaza 1" (47, p. 137). Dupa o legenda olteneasca, mierea si ceara ar proveni din sudoarea si sîngele ei, cînd Dumnezeu a chemat la sine toate vietuitoarele: "Albina veni si ea ostenita si plina de naduseli de multa munca si alergatura, cu trupui zgîriat si plin de sînge tot alergînd pîn spini si maracini dupa hrana. Bunului Dumnezeu îi placu vrednicia ei si o blagoslovi ca sudoarea si sîngele ei sa se prefaca în miere si ceara, sa-i fie destula hrana ei si altora si ceara sa se arda în sfintele biserid' (47, p. 138). Dar cele mai multe legende pun mierea în legatura cu blestemul ariciului. Lui Dumnezeu, creînd pamîntul, i-a prisosit o parte de pamînt (sau nu avea loc apa pe pamînt, sau nu încapea pamîntul sub cer). Nestiind cum sa iasa din impas, trimite a. sa ceara sfat ariciului (v. Arici, Facerea lumii). Ariciul o refuza, dar ea îl pîndeste alaturi si retine din monologul lui ca ar trebui facute de~luri si vai. 'Cînd' îsi ia zborul, ariciul vede ca a fost spionat si o blestema sa i se manînce "scîrna", dar Dumnezeu "o blagoslovi sa fie sfînta, iar scîrna ei sa se faca miere mai dulce ca orice-n lume" (47" p. 130). O legenda banateana relateaza ca, la început, ,a. a fost alba, de aici i-ar veni si numele. A trimis-o Dumnezeu sa întrebe pe Satana daca e bine sa aiba lumea numai un soare sau mai multi. A. s-a asezat pe nesimtite pe capul lui, sa-I

6

spioneze si dupa ce i-a auzit vorbele, a zburat spre cer. Diavolul, vazînd ca i s-a furat gîndul, a plesnit cu biciul peste corpul a. care îndata s-a înnegrit si s-a subtiat la mijloc (80, p. 283284). Dupa alta legenda banateana, culoarea neagra si mijlocul mai subtire i-ar veni de la fulgerul cu care a lovit-o Sf. Petru pentru ca a fost neascultatoare fata de parintii ei (80, p. 284). A. a cerut de la Dumnezeu ca omul sa moara din întepatura ei. Creatorul a decis ca. sa i se împlineasca dorinta numai daca va putea aduna 12 oca de miere sau o vadra, sau un stiubei de miere într-un an; în caz contrar, sa moara ea, ceea ~e se si întîmpla, întrucît nu poate niciodata aduna singura atîta miere (47, p. 139-140; 52, p. 1175). Alte variante arata ca Dumnezeu a decis, din mila fata de om, ca a. sa moara dupa ce înteapa sau ca sa umble mai multe .hotare fara sa poata aduna o vadra de miere (47, p. 140-141). Uneori, a. se arata îndurerate la moartea stapînului lor. "în Botosani, se spune ca murind tatal lui Mi.halache Holban, au venit toate albinele de la mosiile lui si l-au petrecut roiuri prin aer, pîna lume întreaga la mosia lui Mogosestii, unde l-au îngropat. a vazut cum îl petreceau albinele. Aceasta a fost pentru ca el toata viata n-a vîndut ceara, ci a dat-o numai la biserici"

0--

°

(52, p. 1176).

Incidental, a. e~protagonista în basmele despre animale. Bondarul s-a îndragostit de ea si primavara mereu îi cînta, "sa ne luam t", însa a. raspunde "nu", fiind slaba. Toamna, cînd însa a. este grasa, ea cînta bondarului "sa ne luam", dar acesta refuza, fiindca e fara provizii si flamînd (99, V, p. 326-327). Ajuta cocosul mosului, plecat sa-i aduca averea împaratului (AT 715 B). Se vîra în fundul cocosului, apoi îl înteapa pe împarat cînd acesta pune cocosul în pantaloni ca sa-I omoare cu un vînt (5, I, p. 151-152). în basme, a. apare printre animalele recunoscatoare. Cînd Arap Alb da de un roi pe care îl prinsese ploaia pe o crenguta, îl cuprinde mila: ,,0, saracele, bietele goange, cum stau ele ciumelite-aicea! - zice - Unde sa le gasesc eu un loc sa le-adapostesc eu p-astea ca sa traiasca si ele 1" Si le face loc Într-o "butoarca" pe ~are o pune mai dep~rte în padure: ,,- No sedeti voi aicea". Dar o a. se ia dupa el si-i. ofera o aripa "dnd îi avea nevoie de noi, s-aprinzi aripa asta, ca noi venim si-ti ajutam" (XV, p. 275). Ea îl va ajuta sa distinga pe fata împaratului de servitoarea îmbracata în acelasi fel (v. Pro-

j(

7

~

bele petirii). într-o varianta moldoveneasca,a. sînt cîstigate de Nic-a Cîmpului prin cele 12 care de miere pe care le descarca "pa mosîia lu-mp'aratu albinesc". Drept rasplata, "împaratu albinesc" îi da o pana de a.: "cînd ai sa te gîndesti la mine, eu am sa fiu la tine, ca eu stiu unde te duci tu. Tu te duci la fata lu-mparatu sarpesc, si fara mine sa stii .ca n-o iei". Pe deasupra, împaratul albinesc îl mai ajuta la proba facerii pîinii într-o noapte, construind o "pitarie" (XV, p. 256257). în varianta ialomiteana, sotia rîvnita de nas(AT 465) îndeplineste a doua sarcina, construirea unei biserici de ceara, cu preot de ceara, cu ajutorul a. recunoscatoare (LIII, p. 535). O a. din stupii Vîntului Mare îl calauzeste pe. erou la curtile Linei Rujulina (LXXXIII, p. 371). în ohip incidental, protagonistul ia forma a. pentru a iscodi ce - se petrece în casa zmeoaicei. "Tugulea priponi caii, apoi, dîndu-se de trei ori peste cap, se facu o albina si pleca înspre miazanoapte încotro sedea Zmeoaica pamîntului. Dupa ce ajunse acolo, zbîrn! în sus, zbîrn! în jos, intra în casa zmeoaicei si asculta ce vorbea cu zmeii, ginerii sai, si cu zmeoaicele, fetele sale" (41, 1, p. 270). într-un basm transilvanean, a. e unul din animalele în care se afla puterea zmeului. în ostrovul marii "traieste un porc nazdravan, în capul lui e un bongar, în capul bongarului o albina si tot asa 7 vietatisi pîna în capul ce1ei de a saptea e o fluie~ita; în' fluierita a'ce~a e puterea mea si cine o sorbi, e a lui" (LXXXIII, p. 422). Fata zmeoaicei fugita cu iubitul ei si urmariti de aceasta (AT 313) se preface în cele din urma în a. "s-a mers de a muscat pe ma-sa si cum a'muscat,-o, a murit" (52, p. 878).. A. se întîlneste si ca protagonist în basmele cu minciuni. Variantele românesti ale tipului AT 1960 relateaza cum un , , Prisacar îsi cunoaste toate albinele, fiecare avînd nume; într~o seara, observa ca una - Bîrnusca, Nastasia etc.- nu venise. ·Pleaca în cautarea ei si o gaseste înhamata la jug, tragînd la plug. O aduce acasa si îi pune miez de lmca pe raNa de pe grumaz. Creste un nuc mare pe ceafa .a:. si vin nenumarate ciori sa fure nuci. Stapînul a. le alunga cu bulgari de pamînt care se prind deasupra nucului, a1catuindo tarina pe Care el o ara si o seamana -cu grîu. Cînd se duce la secerat, azvîrle secerea dupa un iepure, i se înfige în coada si, iepurele. fugind, .taie toata holda. Apoi se duce cu grîul la moara qiluicare

8

,macina numai daca i se spunea o poveste mincinoasa (5, II, p. 518-521). în snoave, a. are rol incidental. Un tigan are un stup si e pacalit de nasul român sa faca schimb cu un cuib de viespi care ar fi a. de aur (S 5715). în alte variante, tiganul da a. pe gargauni, viesparii cei mai mari (47, p. 203-208). Mîncînd un fagure de miere, o a. ratacita îl înteapa în limba pe tigan, care o înjura furios, cu toate admonestarile unlii român: "De-i sfînta, sfînta sa fie, / De limba sa nu ma tie, / C-o strîng cu dintii / De-o vad toti sfintii!" (S 4307). Anecdota v. Snoava Apa - apa vie - apa m.oarta. A. în legende este elementul primordial, preex}stential, întrucît la începutul lumii "era peste tot numai apa" (52, p. 5; v. Facerea lumii). A. si focul sînt împarati, dar a. e mai mare, fiindca stinge focul (ibid., p. 871872). în ajunul Anului Nou, "toate apele se prefac în vin". La început, "prin toate paraiele si prin toate fîntînile era vin nu apa", însa din rautatea oamenilor vinul a fost luat (ibid. p. 900-901). Exista a. cu însusiri miraculoase. Un cioban ajuns împarat, traieste si astazi si sub picioarele lui curge "apa de aur". Alexandru Machedon l-a vizitat cerîndu-i astfel de a. "doar ar trai", dar împaratul l-a alungat (ibid., p. 410). Livantie împarat statea "pe un rîu cu apa vie" si cînd a venit Alexandru MachedoH., i-a dat "patru ciocanele cu apa vie" pe care sa le foloseasca atunci cînd va fi "taiat". Atunci "sa puie nevasta-ta bucata lînga bucata si sa te stropeasca". Mai tîrziu, cînd el a fost taiat de un ministru, nevasta-sa "l-a stropit cu apa si a înviat". A. au baut-o trei îngrijitoare care au devenit sfinte maiestre (99, III, p. 3-4; v. lele). A. Iordanului a înviat pestii, dusi sa fie spalati. împaratul duce acolo si soldatii morti care învie (52, p. 959). Din locul unde a fost îngropat Sf. Ioan de la Suceava curge si astazi a. "care e buna de boale de ochi, de cap, de orice" (ibid., p. 928). Deosebita este a. Sîmbetei, pe care se afla blajinii. Ea nu poate fi trecuta de femei. Fierbe toata saptamîna, în afara de sîmbata, de cînd Isus a fost urmarit de evrei. Ea înconjura pamîntul ,,,ca un gard", iar la marginea pamîntului e rece (ibid., p. 1001-1002).

97). Dunare Voinicul schimba ulcioa- . v. 45-48). este înviat de cumnatul sau. vie si a. p. p. Mai întîi.~ I ~ ~ " • 1" în basme. 590. se desfasoara si ca o întrecere între tovarasii nazdravani si baba trimisa de fata (AT 513) (4. p. p. (79. Voinicul. . Tarta-cot are la cap si la picioare cîte un "urcior" cu a. A. e spalat cu a. p. II.e pasari corbi (54. se gaseste de obicei într-un loc inaccesibil. soimi (79. în cele din urma. p. de închegare si înviere. '548). mai rar în altele. care curge "la picioarele unei zîne de piatra" din împaratia unei zmeoaice este buna de leac pentru a reda mintile' împaratului si împaratesei care înnebunisera de durere dupa fata lor. avî~d darul de a învia si de a vindeca:. A. iata ca au înviat" (ibid. si zîna este readusa la viata (60. p. Probele petirii). 303. Muntii se odihnesc numai la amiazi. A. Puteri). Baet sarac adoarme În fiecare seara dupa ce bea a. 100-101). ca un om abia acum mort. fiindca atund nu mai moare cel care ia a. se face copil de 12 ani" (86. nu se mai ivesc atari complicatii. moarta provoaca moartea celui care vrea sa' o ia. A. a.. Cînd a. Ler împarat îsi învie tovarasul credincios care a împietrit povestind înscenarile pe care le-a evitat (AT 516). 127. aducînd a. p. moarta si bucatile s-au "închegat îndata . e într-o fîntîna împresurata de animale fioroase care sînt speriate de o ploaie mare trimisa înadins în sprijinu 1 voinicului (86. A. 27 . 56). 303). Exista si a. p. dar iapa e gasita cu ajutorul animalelor recunoscatoare (83. avea "darul de a te adormi" si cei ce pazeau iapa cadeau victime. vie care detine amîndoua calitatile. p. caci "daca se spala omu. taiat si pus în desaga de zmeul care i-a furat sotia. moarta sînt folosite pentru însusirile lor miraculoase. vie poate întineri. sau de trei ori pe zi si izbuteste cel ca~e asteapta pîna la pauza lor (LXXXIII. p. IV. dar în multe variante aceasta e cumulata de a. vie de la muntii care se bat în capete (42. A. 554). Aducerea a. 704).boi (52. A. 516). Ileana Cosînzeana sfatuieste pe voinicul trimis de mama necredincioasa (AT 590) la fîntîna moarta sa astepte acolo "cînd e soarele cruce amiazazi"..28). stapîna a iepei nazdravane. Gerul. 56). Dupa ce l-au spalat si cu apa vie.. moarta. p.. care contine puteri uriase (v. 48-58). din izvoarele babei. moarta are însusirea de a închega trupul celui taiat în bucatele. Procedeul e frecvent în basmele AT 315. rînduita sa fie mîncata de balaur (AT 300. vie si a. este adusa d. ~nde se bat muntii în capete si aducerea ei e o sarcina extrem de grea.

II.. v. p. Zmeoaica are "trei butoaie . 360). se aflau "doua poloboace. din unele fîntîni sau lacuri poate reda vederea celor orbi. de roua adusa de lupul recunoscator si îsi recapata vederea (81a. 193194). el îsi recapata vederea spalîndu-se cu a. ca e-n mijlocul lor" si astfel o poate birui (5. fata se face o a. Barbatul e trimis seara la fîntîna. (v. dar la înapoiere femeia refuza sa-i mai deschida (S. "adoarme la radacina unui copac si viseaza ca acolo sunt 3 sipuri cu apa de ochi: sa duca împaratului ca e orb". sotul e trimis de sotia care se preface bolnava (AT 1360 C) sa-i aduca pentru a se lecui a. iar baiatul un ratoi. Baiatul bea din cel cu a. a. în curtile unor tîlhari. I. Si într-unu care beai sa prin'zi putere". sfarîmînd butoiul sau lada în care zacea ferecat (v. 559). e un mijloc de a îndeparta sotul de acasa pentru ca femeia sa se poata întîlni cu amantul ei.. Mai adesea. dintr-o fîntîna. Fata unui împarat. parasita de sotul ei. V.10 rele si cînd se lupta. p. 3465). p. p.. Adesea. Astfel. trimiterea dupa a. I 11 I în unele snoave.. Între sarcinile extraordinare. moarta "crezînd ca bea apa vie" (41. Voinicul e sfatuit sa verse bu toaiele. lntreceri).. + . împaratul se vindeca si o face general (52. apa moarta. El promite chiar "noua veacuri" salvatorului sau (LXXXIII. 9. apa vie. cu ciurul: baba ~ învatata de o cioara sa ~stupe gaurile cu lut (v.. 285). p. îsi recapata puterile uriase. se afla si aceea de a "face pîna mîne dimineata o apa de argint . exista si cea de a cara a. tare. mare (sau mi lac). apoi schimba locul pqloboacelor si îi învinge pe cei 11 tîlhari (52. fiind sfatuit de niste pasari în timpul noptii (ibid. 965). Tarta-cot bea din cel cu a. 398). Baiatul orbit de mama necredincioasa e uns peste ochi cu a. Probele petirii). Zmeul captiv cînd bea a. p. fugarii din captivitatea zmeilor se prefac si în lac de a. sau de diavolul care îl trimite "la un tau aici îndaraptu crucii" (5. 3478). în cele mai multe variante ale basmului despre saracul orbit de fratele sau (AT 613). 507-508).. p. unul cu apa tare si unul cu apa slaba". din Dunare sau de la anumita fîntîna (S. Deseori. M etamorfoze). si pe ea sa pluteasca corabii de argint" (60. II. p. sau e udat cu ea. în întrec eri. Zmeu). p. dar mai întîi sa bea din butoiul "ala care scrie «putere» pa el . 501).

127. 1649). din care a rezultat pamîntul de astazi (50 a. p. Inteligenta deosebita a a. întinzînd sfoara de pe ghem pîna unde trebuie sa fie marginea pamîntului {XXXV. ar mai avea însusirea de a gasi cu usurinta iarba fiarelor. Intra într-o groapa-cursa. 137. de aceea e înfatisat colaborînd cu Dumnezeu la facerea pamîntului (LXXIX. I. p. a facut gîrlele. p. e pacat. De pe margine. pentru ca aricioaica sa aduca iarba fiarelor ca sa-i descuie. Cel mai adesea. a. animalul cel mai siret. In alte variante. 16-17). ea îl arunca tocmai deasupra gropii. la întrebarea lui Dumnezeu. 289.11 Arici. Uneori. el apare dotat cu o inteligenta de demiurg. a scos isvoarele si de la dînsul pamîntul e asa deluros si rîpos cum îl vedem". Dupa alte variante. Dumnezeu "i-a dat sa aiba ghimpi pe trup. sau ca pamîntul sa încapa sub cer (v. unde amîndoi se satura de carne. spre a se mai da si el peste cap la trebuinta. De aici cuvîntul în popor. Acesta. însusi e creatorul dealurilor si vailor. p. 209. j- . t " Q ~ ~ . mai rar pe altcineva (Sf. 1650). Ceacîru-Braila). ca omorînd sau batînd un arici.-- f ~ . dar nu mai pot iesi. "Movilele le-ar fi facut Dumnezeu numai dupa gustul ariciului. 299. sa se poata rostogoli. a. Drept rasplata. dar cînd a. a. O seama de povestiri-legende relateaza cum sînt închisi puii de a. plan sau altfel cumva.. 311. p. în multe legende. Dealurile ar fi fost create anume ca a. p. roaga vulpea sa-i apese burta cu botul ca sa-i aline durerile. LUI. Petru. Facerea lumii). caci înainte era gol si-l mînca or si c~" (52 p. ca si cînd ai omorî sau ai bate un om" (38 b. albina. 250). Dupa ce Dumnezeu a facut un aluat din nisipul scos din fundul apelor. l-a sfatuit sa-i dea grosimea potrivita. 88). marturiseste ca "el atîtu-i de prost. 193. f. Dumnezeu trimite la a. a fost rasplatit cu însusirea de a se face ghem "si la vale sa se dea de-a roata" sau pedepsit sa se faca ghem pentru ca a scapat din mîna ghemuI cu care trebuia sa ajute pe Dumnezeu la urzirea pamîntului (XXXV. A. se strînge si o înteapa. dealuri si vai. si apoi omul sa o ia (58. . e subliniata si în basmele despre animale: el izbuteste sa pacaleasca vulpea. corbul) ca sa-I povatuiasca ce sa mai faca cu restul de pamîpt. numa una stie". 275). Vulpea se lauda ca ea stie "un sac s-o straita de minciuni". lucreaza împreuna cu Dumnezeu. cum ar putea pune sau aseza pamîntul mai bine. a cerut sa-I urzeasca cu movile. A. "Ariciul a luat si s-a bagat pe sub pamînt s-a radicat muntii. pe cînd a.

pedepseste vulpea pentru calcarea învoielii. e gazduit peste iarna de o cîrtita batrîna. I. Tipul ar fi vechi. încît aceasta e nevoita sa paraseasca c~lcusul (LUI. încît e azvîrlita afara de proprietarul gropii si scapa nevatamata (5. cu deosebirea ca în locul ariciului apare motanul sau cocorul. Intreceri la fuga). justificîndu-se la urma ca nu cunoaste "alta dreptate decît dreptatea pîntecelui". apare doar ca travestire tranzitorie a eroului principal. Ajuns la caldura. p. Î L I I + 1 . 48-51). (XV.t 1 . în basmele propriu-zise. t . 124-126). p. atestat înca din antichitatea clasica. Intr-o varianta a basmului despre juramîntul pe fier (AT 44). a. II. ca sa nu înghete. AT 33). vulpea pune laba în cursa asezata acolo si este prinsa de un vînator (41. o duce la radacina unui copac unde ar fi "culcusul sfintei dreptati". ca sa o convinga. învata vulpea sa se prefaca moarta./. întrece cerbul la fuga.12 a. a gasit un iepure mort si. 38). p. Basmul are raspîndire larga în Europa centrala si rasariteana. ariciul numai ceva cu totul deosebit" (XLIII. 123-125. 42-43). a chemat vulpea sa-i ajute. dupa cum se poate deduce din maxima citata de Archilochos: "Multe st~evulpea. sotul e ascuns în piele de sarpe sau de porc. a. cel pedepsit e lupulEuropa). a. De obicei. înteapa cîrtita.. A. puiul de In alt basm Alteori. p. sustine totusi ca exista "si o dreptate a dreptatii" si. în unele variante ale tipului Cupido si Psyche (AT 425). p. (AT 80. în felul acesta. p. neputîndu-l începe singur. el se arata în timpul zilei sub forma de a. Aceasta îl manînca tot. sporadic întîlnit în (76. se 'desface. dar în 4 variante românesti. a. pacalindu-1 (v. A. 530).

. cît si forma ciudata. Trec pe lînga ea Dumnezeu cu Sf. Lina. sau Barbura. Catalina si Jofica (ibid. B. Cel mai raspîndit prezinta pe B. ca soacra rea. la începutul lui martie.. În Bucovina. topind zapada dintr-o poiana si umplînd-o de fragi. 'p. Meridionali si Apuseni. t Baba Dochia. 154). Într-un subtip. Joiana. Iovan). Nie si Aftinie. ea îsi trimite nora. p. p. Lucia. dîndu-i o poala de carbuni care se prefac în fragi sau. sau babele. albindu-i lîna si îi dau pe deasupra o chita cu flori. Marcurana. Mariuta. Sîia. 160). Frasina. de Dumnezeu si Sf. Ileana. D. Vazînd florile sau fragile. cu lîna neagra sa o spele pîna ce va deveni alba (într-o varianta i se da lîna alba sa o faca neagra prin spalare). vesnic pornita împotriva nurorii sale (într-o varianta împotriva celor 3 nurori).B 4 . Petru (sau un înger) care savîrsesc miracolul. Salomnie. Variantele se grupeaza în patru tipuri care înfatiseaza caractere diferite ale D. D. Martica. Ziua ei e 1 martie "ziua întîi de primavara" (XXXI a. numite si zilele babelar. Ceie mai multe legende relateaza întîmplari petrecute în trecutul îndepartat care i-au pricinuit moartea tragica. crede ca a venit primavara si se porneste cu oile (sau caprele) la munte. antropomorfa. Sava. D. minunea o savîrseste luna martie dintre cele 12 luni strînse la un foc în munte. a unor stînci din Carpatii Orientali. Ele cauta sa explice atît caracterul capricios al primelor zile din luna martie. D. Cosîndeana. patroana primelor 9 sau 12 zile de la începutul lui martie. În alt subtip. sau Sofia. Petru care fac minunea. mai rar. îsi trimite nora sa-i aduca fragi. Todosia sau Lunica. pe alocuri ce1elalte zile comemorînd alte babe: Todora. T t ~ r- !- . Sitita si Dominica. B. 740).". Uneori. E întîlnita plîngînd prin poienile acoperite cu zapada. îmbracata cu 9 (sau +- 1 . Rebi. se povesteste ca B. "traieste în munti si ca vara se coboara la ses' sa pasca oile" (52. Virita. adesea însotita de fiul sau Dragomir (Dragobete.

Drept rasplata.da întîi o caldura sau o ploaie continua. Un alt subtip relateaza cum B. XXXI a. doar interventia binevoitoare a lunii martie din varianta musceleana (66. raspunde sfidatoare: "Ce martisor-hartisor I îl trage baba p-un curisor" (58. p. în fluierel si eu mor. 79). Atunci martie da un înghet care o petrifica. a crezut ca e fluier si l-a apostrofat: "Tu cînti. Nu i s-au semnalat variante la celelalte popoare (LXXIV. p. . Soacra nu crede si îsi alunga nora în padure. Nora considera luna martie a fi cea mai buna. martie îi scoate înainte un luminis plin de fragi (XCII. de ger" (38 b. maica. îmbracînd 9 (sau 12) cojoace. leapada în fiecare zi cîte un cojoc pîna ce ramîne în camasa. 353). de cald. dupa ce mai întîi a îng. p. o are protagonista pe B. 66. 250). D. fiindca aduce sperante. 39. D. fiul Dochiei. Luna martie se înfurie si . Un soarece o sfatuieste cum sa ia ciurul în timp ce moartea doarme. VI. leapada în fiecare zi cîte unul. da un ger strasnic (de obicei pentru a fi pedepsita pentru rautatea ei). B.II.l07-112. Vazîndu-1 din departare "cu sloietele la gura". Cînd i se spune ca e abia martie si ca vor veni si zile grele. D. B.v. 355-356). 156-160. D. 5) se întîlneste în tipul AT 503. Parîu-Gorj). urca cu turma. daca arata care e cea mai buna. apoi se sinucide (81 a.. p. Al doilea tip. împreuna cuturm<!-(LI.14 12) cojoace. l' . femeie semeata. spre vîrful muntilor. care se încumeta sa înfrunte rigorile lunii martie. sau fiindca i s-a udat cojocul.' . D. 5-12. LIII.p. p. în care actantii sînt însa piticii sau vrajitoarele si mobilul rasplatirii cu totul diferit.52. 739. cum se poate vedea în diferite locuri muntoase (LXXIX. LI. p.. sau parîndu-i-se ca odata cu sfîrsitul lui februarie poate iesi la munte. D. 233. B. Mai apropiate sînt o varianta c~ha din secolul al XIV-lea si una poloneza în care nora. p. Atunci. f.p. v. Apoi e prefacuta în stana de piatra împreuna cu întreaga turma.•. maica. cu actiunea mai simpla.hetat fiul ei. e ajutata de cele 12 luni... cu gîndul ca va fi mîncata de aceasta. p.155- . p. B. II. 3-45). 52. Cînd afla Dragobete. care o îngheata. p. batjocorind-o chiar. pîna ramîne în camasa. îsi omoara mama. p. Terminîndu-i-se nutretul. p. XXXI a. apoi sa-I puna la loc cînd moartea va mînca. trimisa de soacra în timpul iernii sa-i aduca fragi. Fiind cald sau plouînd din belsug. B. 97-107. unde o gaseste un flacau si o ia de sotie.uneori cerînd trei sau mai multe zile împrumut de la faurar . D. si-a trimis nora sa-i aduca un ciur de la moarte. 740.

Vîrciorova. a început a cîrti împotriva lui Dumnezeu care a pedepsit-o. 12-29). în satele Balta si Gornovita. apoi pe rîul Doamnei în Valea Rea. Fagaras. nu e un ecou livresc. La noi. nu însa la popoarele germanice (LXXXIV. Nedeprinsa cu frigul si temîndu-se sa vina îndarat. 58. notata de Marian din Luca~esti. întrucîtva antropomorfe. 94-96). Hasdeu presupune ca legenda ar fi de obîrsie "frigiana. iar oile în flori (LI. p.15 « t ~ :1- f . a lepadat cîte un cojoc. II. O alta varianta o arata pe Dochia fata orfana si ciobanita la turma bunicului. iesind la munte în martie. Mehedinti. ~ ~ 1- 161. de împaratul Traian ce se îndragostise de ea. prefacînd-o în stana de piatra. D. jud. Acest tip are mare raspîndire la popoarele balcanice. p. la obîrsia Gilortului. care fuge în munti. pe apa Humorului (Bucovina) si în Piatra Craiului (XXIII b. pe care a versificat-o în balada Dochia si Traian. localizata de asemenea la începutul lui martie. La început. adeca traci ca" . Semenic. 2281). 250). Daca aceasta varianta. D. Bucegi. Varianta prima a acestui tip e cea mai apropiata de legenda consemnata de Gh. B. pornind de la marea asemanare cu legenda clasica despre Niobe pe care ar fi preluat-o grecii de la traci (XXXV. apoi gerul o strînge pîna la înghet împreuna cu turma. Aria de raspîndire ar pleda mai mult pentru o origine mediteraneana. fiica lui Decebal. ea leapada întîi cîte un cojoc. cele doua tipuri au fost localizate la unele stînci. în urma interferentei dintre legenda populara straveche si cea crestina. Ceahlau. 187-188). dar aceasta îi pretinde sa-i aduca ea mai întîi cas dulce de la stîna din munte. Dochia a fost o fata de împarat care a fugit de împaratul cotropi tor ce voia sa o ia de nevasta. Sebes. Muntii Apuseni (Piatra Caprii si Cheile Turzii) si Tibles (izvoarele Izei). în Vama Buzaului. i-a cerut sa-i aduca fragi. S-a travestit în pastorita cu o turma de oi în munti. precum si la popoarele romanice ("zilele de împrumut"). v. se duce . apoi a venit frigul cel mare. Al treilea tip e atestat cu totul sporadic si numai în Bucovina. p. p. iar oile în bolovani. Ultimul tip înfatiseaza si pe nora tot atît de rea ca si soacra. B. Numele Dochia . Asachi prin 1840. din tot lantul Carpatilor: Rarau. p. fara îndoiala ca o asemenea legenda trebuie sa fi auzit Asachi.foarte rar Chirdosia sau Marta . care a prefacut însa pe Dochia în Dachia. Sibiu.al eroinei a fost preluat din calendarul bizantin care serbeaza la 1 martie pe martira Evdochia. fiind timp frumos. Ea s-a prefacut în fîntîna cu apa rece.

b. Unele legende toponimice comenteaza întîmplari dramatice din viata unor b. p. o b. n-a mai stiut care al cui este si capul dracului s-a nimerit la b. 114). . B. se aseza iarasi în cosciug. p. p. în Tara Zarandului. 1. O b. D. În Grohauti. p. B. dupa ce a taiat busteanul. certîndu-se odata cu dracul. p. o b. 254-255). sa-i arate cum si o arunca pe ea în cuptor (52. B. încît a doua zi are tot parul carunt pe partea dinspre b. dar pe drum îngheata de frig (81 a.. p. 4). sfatuit de b. fiul sau întinde pîna la ea o ata lunga de care se prinde b. Un razboi puternic a. 1127). Lemnul s-a revoltat si a blestemat ca pe viitor oamenii sa duca lemnele cu spinarea. aruncata în groapa peste un drac. dar cînd sa le reaseze capetele. vaduva si-a cheltuit toata averea pe construirea unei biserici frumoase. începe sa le bata si sa le împinga pîna ce se rupe ata si ramîn toti în iad (52.16 la munte îmbracata cu 9 cojoace. Ca sa o scoata. (50 a. cerînd ca rasplata sa traiasca si ea cît va dura biserica. (ibid. 354-355). O b. apoi treptat oamenii nu i-au mai înteles limba si b. B.. are cap de drac de cînd. Sînpetru i-a decapitat. a alergat pîna a plesnit (ibid. e în genere rea. tatarilor erau canibale. toate lemnele din padure pe carf le taia omul veneau singure acasa.. Dracul. p. blestema pe viteazul Sigmirian pentru ca nu vrea sa ia de sotie pe fata împaratului. B. S-a asezat într-un sicriu în biserica si nu~ai o ora la Craciun i se li~pezea mintea: atunci întreba pe preot daca mai dainuie biserica. Alta legenda interpreteaza altfel rautatea B. care n-a facut nici un bine. La început. peste ruinele bisericii. p. 89). a trait pîna i-au murit rudele. sa rataceasca 30 de ani prin paduri fara sa gaseasca un strop de apa. p. Rugamintea i-a fost îndeplinita si b.. Întrucît se mai prind si alte suflete. D. Baba. 122-123). Fata cere b. (LXV. în padurea Nasaudului. La raspunsul afirmativ. îl cicaleste toata noaptea. Blestemul va fi curmat numai de cel ce se va arata prietenos cu el (ibid. ajunge dupa moarte în iad. J06). bocirea b. 256). vrea sa vîre o fata captiva în cuptor. si-a pierdut mintea.. invitînd-o sa se aseze pe lopata. distrus satul si biserica si noaptea se mai aude. sa se strecoare neudat printre picurii de ploaie. sau sa fie trase de animalele de povara (66. s-a suit pe el ca sa nu vina acasa pe jos. O data.

Re. adesea cu puteri cosmice. mai urîta si mai lenesa. scapînd b. tinînd lumea în bezna. caprele se sperie de vîntul dat de b. Odolean. 535). dar dupa ce ajunge acasa. În alte variante. o b. ca de maturat nu se matura la. 141). plecat sa elibereze constelatii1e. p. are rol secundar. sa aiba palate stralucite si ei sa fie mai tineri si amîndoi împarati. p. (56.p. Cînd e dusa de fiul ei în casuta aeriana a zînei. dimpotriva. Cînd b. III. 8). timp. hei. Oul explodeaza tocmai cînd se apropie lupul de el. În multe basme. p. persecuta pe fata mosneagului si partineste pe fiica ei.. posesoare a unei gaini (AT 715 A). B. O b. p. este omorît pe loc: "cînd îi pusca un pumn în frunte. la glezne.17 o( \o . În unele variante ale basmului 103 D*. ca mîncarea nu s~ pune la timp! C-am 'sa ma dau. saraca nu are pentru cina decît un ou pe care îl coace în vatra focului. 36-38). nu se multume~te a fi împarateasa . am sa ma dau eu sa matur". punînd la cale moartea protagonistului. recasatorita. ~ II. fiind jupuit pe jumatate (5. dar vî~tul turbat o spulbera de pe tulpina bobului (LXXXIiI. silind-o sa-I învie . fiindca nu vrea sa dea macar un ou mosneagului ei. Interventia ei distruge' sistemul de servire mecanica si sotia zîna fuge în lume (5.. În basmele despre animale. 26-28). se baricadeaza si lupul ramîne' pagubasjLXXIX. de obicei ilariant. 130). dupa un timp "baba s-o-mbuiecit" si începe sa fie nemultumita: "Re. Si o suflat pe dînsul si 1-0 facut o stînca de piatra". îi cere pe rînd. 24). de atacul lupilor (ibid. 1. fermecatoare. Cînd mosneagul (AT 555). p. ea e zgîrcita si rea. la sfatul b. In ipostaze contradictorii e înfatisata b. urcat la Dumnezeu pe tulpina bobului crescut pîna la cer. îl ajuta. apoi la tîta si la gît (70. Abia fratele de cruce izbuteste sa o învinga cu ajutorul calului.i vrea sa ceara d~ la Dumnezeu' sa' o fa~a Dumnezeita. b. he~ hei. alteori. 1 p. Zgîrcita si rea e b. p. îndemnîndu-l sa-si bata cocosul pîna ce va oua (XV. ea îi promite trei capre. sfaturile ei dovedindu-se singurul mijloc de a iesi din impas. fac mîncare . dar acesta izbuteste sa fuga. Mai temuta e b. 456). b. din padure a rapit de pe cer soarele. e pedepsita de mos sa stea afara pîna îi ajunge zapada. io sa. b. în basmele: prdpriu-zise: uneori. luna si celelalte constelatii. În basmul despre animalele în calatorie (AT 210).. he. B. dintr-odata 1-0 despicat drept în doua. consimte sa taie tapul agonisit prin munca mosului. e atacata de un lup..

vaietîndu-se "Bu-bu-buu. 538). B. p. Voinicul . o sarit baba de tri stînjîni în sus t" (ibid. p. nime nu i-a adus-o 1" (ibid.marii într-un tinut îndepartat. O b. dragu matusî. B. Hîrba. insidioasa .. pune-l în destu tau". B. I. în unele variante. Ca-maroane. i-o pus un ciolan di zmau su cap s-o adormit".<:apul si prin aceasta se prefac în stînca de piatra. 1056-1057)'. "Si.. 987-988). îl momeste sa-i . pe baba n~o mai vazut-o si orasu s-o facut stînca si fata s-o facut capra" (5. copac care ~înta si pasare . ci o bucata de diamant si b. "a început .caute în cap spre a verifica similitudinea. si aceasta îl blestema sa i se împlineasca .. s-a întors cu binele la dînsa" si i-a dat "apa --viesi apa mo'arta. ia atributele Mumei 'Padurii si omoara voinicii ce poposesc în jurul focului. Si toata curtea ei e facuta numai cu pari cu capete ~p . care are iapa na-zdravana cu mînjii cu mai multe :inimi (sau aripi. ea îi arunca obiectele ferme~ate ce tintuiesc locului: "Na tri peri de-a mei. Fermecatoarea se încumeta sa se ia la întrecere ·<:uVîntul care va aduce mai repede o cofa de apa. într-un moment de furie le striga" . uiti ce mera mîndre si frumoase are matusa! Vina la matusa :sa-ti dau un mar . Jucînd mingea cu surorile lui.siret nu ia lumînarea.. Cal).faimoasa b. 275-278). catînd în cap. ca ei lumînarea asa-i trebuia . p... I. v. din casuta din padure ospateaza voinicii care trec pe acolo si-i trimite în casa din fîntîna de unde sa-i aduca lumînarea stinsa de pe masa. . nu s-a uitat într-o parte cînd a ocarît-o.prapadita..ce va pofti mai întîi.18 :pe Odolean si sa elibereze constelatiile închise în ulcelele sale (5. Sub pretext ca Vîntul ar semana cu un fecior al ei. încît întorc . 'p. Vîjbaba etc. p.~ se vaita. da frigu-mi-i t" :La invitatia voinicului de a coborî la foc. Ea ·coboara pe copac. 264-265). 227-228). ceea ce :se întîmpla pe loc (LXXXIII. Dac-a vazut baba asa. p. apa racoritoare. Vîntul este trezit de sageata lui Pusca-tîntari "si cînd i-o tîpat un picior jn cur la baba.. 1012). Numai o iata "s-a tinut. Abia Petrea "Fat Frumos arunca perii în foc si izbuteste sa o supuna pentru a-i învia fratii (ibid. Relea (b. Mai t'emuta este . 'Cînd 1-0 despicat în' doua. si pe cHi a trimes. pune-i pe cînii tai si na inelu meu. p. b. Un baiat sparge cosul cu oua al unei b.momeste pe voinici cu marul fermecat: "Ai. b. care stapîneste izvorul cu apa vie e om-pasare ·<:areocaraste pe solicitanti cu vorbe atît de grele.înghiti-v-ar pamîntul". unde are o casa "nevoiasa.care vorbeste" (52.) locuieste de obicei într-un ostrov sau la marginea .

Ea convinge întîi pe nevasta ca sotul o însala pentru ca a fost fermecat si o sfatuieste sa-i taie din cap trei fire de par cu un cutit nou pentru a-i desface farmecul. suceste-o. i-a destainuit lucruri înspaimîntatoare. papucii promisi.. de rea ce era. apoi. apoi se sinucide si el. se ofera sa-I ajute si simuleaza ca s-a îndragostit de diavol cu care se casatoreste. Hîrba îsi iese din fire si are accese de sadism: "Bate iapa. 304). îl fereca pe diavol în moara cu lanturi pe care nu le mai poate rupe. peste gard. Soldatul crede ca e batalie si fuge afara din iad (52. pîn fataciune. omoar-o. ia. b. de vreme ce nu vrea. . apoi la bataie (99. p. 306-311). Odata b. 11-15). p. da om. Hîrba o ameninta. au luat-o si au pus-o talpa la iad si au urzit iadul pe dînsa". cu o prajina (LXIV. p. apoi nu stie cum sa se scape de el. da-i. sa nu spui ce ti-am spus". cap! cap. diavolul fuge. daca va fi gasita "ca-n loc sa pui capul lui în par. cerînd plata "o pereche de papuci boieresti".. 1267-1268). prefacîndu-se ca le da un galben. Soldatul rus ce se strecoara în iad. Pentru a readuce fata împaratului furata de pajura (AT 516 B). 203-208). în basmul AT 821 A*. ca dracii. p. cap! »" Cînd vine voinicul sa pazeasca iapa. dracul nu izbuteste sa vîre zîzanie între doi însuratei. ) !. sa i le divulge si cei doi se iau la cearta. Diavolul o rasplateste cu o pereche de papuci (37. nu poate fi scos afara de draci. 8-9). sub pretext ca vrea sa-I spele. Si numai un singur par mai e fara cap~ Si paru ala striga mereu: «Cap. B. II. pa colo. O b. Un om da dracului moara într-un moment de necaz. bag-o frigare arsa. b. îi întinde b. O b. III. baga zîzanie între doi cersetori. iar cînd iese. o b. striga s-auda cel de afara "Auzi... pa colo" (5. Tot o b. în schimbul eliberarii ei. bag-o pîn burta. B. p. arde-o. intra în casa la fratele cel mic fara sa-i spuna o vorba. Dupa ce se vede dezlegat. promite ca îi va d~zbina..19 . Viclenia ei tipica întrece cu mult pe cea a diavolilor care se vad nevoiti sa o foloseasca: "Era o baba asa de rea . Fratele cel mare crede ca b. para-sind moara pentru totdeauna (52. de teama. Barbatul o surprinde cu cutitul si o omoara. îl opareste' cu apa clocotita. oameni morti. Diavolul nu izbuteste sa aduca vrajba între doi frati pîna ce o b. vicleana este tot atît de temuta. iar diavolul. p. îti pui capu tau!" Cînd iapa e totusi descoperita cu ajutorul animalelor recunoscatoare. se angajeaza sa-I scoata si cere o darabana pe care prinde "a bate de razboi". Apoi convinge pe barbat ca nevasta îl însala si vrea sa-i taie gîtul în timpul somnului.

a nu pricepe si o cheama sa-i arate. împaratul revoltat îsi decapiteaza sotia (52. b.cu o istetime ascutita. neavînd copii.: feciori".din fundul butoiului si cînd fata intra sa-I ia. ajunge la curtea împarateasca unde viitoarea soacra îi da sa toarca într-o noapte doi saci de fuioare. Feciorul de împarat nu o poate convinge pe Codreana Sînziana sa coboare din . O b. Fata lenesa care este batuta de mama ei (AT 501). b. Sotul este obligat sa-i execute poruncile. iar cînd mosneagul are curajul de a se împotrivi. afla în acelasi mod parerile lui despre originea vinului ~si a împaratului. 224-228). p. b. b. 53-56). Fata îi spune cum sa-I îndrepte. sfatuitoare care îi :ajuta pe protagonisti în momentele cruciale ale actiunii. în genere. Pentru a afla care din cei doisprezece feciori e cel nazdravan (AT 725). detinînd primatul. p. p. 964). 259-260). b. In serile urmatoare. o pune în trasura numai daca tot cortegiul are fata întoarsa. b. La a doua evadare. b. dar a . O b. o ajuta sa treaca toate probele de tors în cursul unei nopti. arunca papusa în apa. b. La urma. în egala masura apare în basme si b. închide capacul si o duce înapoi la tatal ei. Viclenia este îmbinata uneori . "pentru ca de cînd te-ai dus d-ta de acasa. dar o b. împaratul interzice sotiei de a mai toarce (60. 53-59). umbla altii la femeia d-tale si-i dau bani si ea a strîns". b. "Rap! cociorba si da baba cu cociorba-n mosneag" (5.20 hei mere de aur si un butoi încapator. I. Calatorind pe mare. Curtenii scot din mare pe fata mamei marii pe care o 'cred fata b. Rarap Alb palmuieste batrîna cersetoare. (52. II. prinzînd-o si ducînd-o fiului de împarat (59. fermecatoare poate patrunde în orice odaie pentru a spiona. <confectioneaza o papusa frumoasa. p. este agresiva în familie. ce locuia în padure. "baba s-a dat de trei ori peste cap s~ se facu o musca ~i intra pe gaura cheii în casa 1. Alta b. I. 996-997). 198-199). Promite fetei un mar . dar b. p. p.copac. La masa mare. de care se îndragosteste feciorul unui împarat. cu conditia sa o cheme la nunta. face foc sub acel copac si asaza strîmb ceaunul pe pirostrii. apoi da alarma ca i s-a înecat fata. p. Acesta o cere de so-tie. e decapitata (61. La nevoie. marturiseste ca diformitatile ce le are provin din prea mult tors. intriganta insinueaza împaratului ca multele cîrciumi infiintate de sotie în absenta lui ar proveni din prostituirea acesteia. este mîncata de animalele ajutatoare (5. se preface . dar b. apoi face o crestatura în tunica lui Micu Gramadicu.

îi destainuie ca e fiu de împarat si a mai avut trei surori. acolo va sînt scris~le': (ibid. învata pe fiul împaratului cum sa se poarte cu cele trei rodii aurite. sa aseze capastrul în capul ei pentru a o pune pe ea la munci (52. 62-63). o b. Alta b. 1183). care îndeplinea orice dorinta (ibid. b. I. O b. cum sa gaseasca luna si soarele furate.21 . apoi marul de aur din rai. pentru ca sa nu moara ca fiul ei (ibid. El e omorît de Negru-împarat împreuna cu mama-sa.I y treia oara cînd îi da un ban.. sfatuieste pe un cioban sa se hraneasca numai cu mamaliga cu mujdei.. prefacut noaptea în cal de stapîna-sa strigoaica. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. din padure îl învata pe soldatul pe viata. sfatuieste pe ucenicul. pregatind 200 corabii cu carne si bucate (41. Fiul mai mic al împaratului e învatat de o b. p. 1160). iar cu marul de aur îl face mai voinic. cum sa fure lumînarea miraculoasa din care: aparea. taiat în bucati si pus în desagi pe cal. îl învata sa ceara hainele si calul de mire ale tatalui lui ca sa poata 'izbîndi. p. . în unele variante ale basmului nuvelistic AT 910. 477). este aceea care· da cele trei sfaturi flacaului fara noroc: sa ajute pe cineva aflat la mare nevoie.Alta b. îl învie cu apa vie. p. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea. O b. b.130-131) . 267-285). caci astfel va prinde putere ca sa poata azvîrli oi multe peste gard. 662).p.. o b. p. p. Cînd e trimis sa aduca pielea zmeului cu piatra scumpa. B. Alta b. învatîndu-1 cum sa plece în cautarea lor (79. Dupa ce omoara pe asasinii sai. feciorul gaseste b. pentru ca nu a stingherit-o din rugaciunile ei. drept rasplata ca i-a zis "matusa" (12. sfatuieste pe fiul vînatorului cum sa aduca o craca verde din pomul raiului. 463). p. II. pîna ce o b.. "un om cu un nai" (AT 562. prefacuta în fata si se casatoreste cu ea (LXXXIII. din sulitele voastre. 862). furate. din poiana padurii îl gazduieste si îi arata amanuntit cum sa procedeze pentru a scapa de capul zmeului care l-ar fi omorît (XV. sa nu mîne unde femeia este tînara si barbatul batrîn si la mînie sa se stapîneasca (52. 551). aduna bucatile. Trei frati orfani nu se pot însura pîna ce b. îl sfatuieste ce sa faca si retine apa vie si marul de aur. Petrea Piperiul e mereu trist pentru ca rîd ceilalti scolari de el. p. Hîrca nu-i învata sa comande "o camasa în care sa intrati toti trei fratii. drept simbrie pe un an (ibid. îndata ce era aprinsa. Cînd fiul de împarat este trimis de mama denaturata sa aduca apa vie. 307). p. de zmei. p.p..

cateaua n~a turbat. cum îsi prezisese primavara (52 a. 4784). 5873 F. avea o fata. Doamne. dar n-a ascultat de sfatul fetei de a semana si toa~n~ a tr~buit sa cerseasca. dar si a înfumurarii erotice. îi striga ca :nu ~ numai hot. cearta pe un hot pe care îl surprinde în mar. Auzind-o. Ea refuza sa o spuna pînace nu i se da un cojoc nou si atunci divulga ca <cojoculb. o mîta si o catea. b. p. sa-i descînte. se tot cazneste fara succes (S. morareasa si cîrciumareasa vinde vinul cu . iar cînd acesta sare . B. În tîrg. O b. In cîteva snoave. Alta b. K. tace si asteapta. 3460). Cînd acesta afla formula. învatata ·de un om sa descînte doar cu refrenul "Baba Ilinca n-are tulpan . O b. explicînd ca u{asurile se completeaza una pe cealalta: patru si patru (S.22 Uneori b. e uimita' de frumusetea ei si' nu îndrazneste sa îndeplineasca porunca primita (83. e întruchiparea neglijentei. b.ocaua de trei sferturi si ia vama din faina cu ocaua de cinci 'sferturi. 82). cîn9. :B. 89-94). 3459). este noutatea cea mare (S.. b. apare b. G.Da. B. iar cele cu gura mare la trei barbati. p. iar b. se plimba printre cojoace 'strigînd ca vestea noua le va aduce mare noroc. care îi încarca averea în car împreuna cu burduful ·cu galbeni. Un cioban se 'Însoara cu o b. apoi o paraseste în mijlocul padurii unde o manînca lupii (99. bogata e momita sa se marite cu un :flacau. 'Întrucît fata nu s-a maritat. I. VI. M). dar cînd acesta spune ca la coborîre o va saruta. R. B. 3462). 83-84). B. 3464). I. 4785). J. Boanta trimisa cu Florita din codru ca sa-i scbata ochii. Calinusa e învatata de preot sa-si cîstige traiul cu descîntecul "Nirriic nu stiu: nimic sa nu fie". în snoave. bigota. crede pe cel venit de la oras care raspîndeste vestea ca femeile 'cu gura mica au drept la doi barbati. vrea sa se casatoreasca cu un flacau. crede ca e foarte posibil. Cînd oraseanul primit în gazda spune ca a iesit legea <cafetele sa ia mosnegi. acesta accepta daca ea îi va prinde trei ciocîrlani motati. surda care nu aude întrebarile si potriveste raspunsuri ilariante (S. 3461). 222-223). se face crestin (78. IV. îsi casca gura pîna la urechi (S. flacai. B. mita n-a crapat.'Tocmai preotul se îneaca 'cu un mar si e chemata b. p. 71-72). ci si mincinos (S. sa-i treaca" vindeca un copil. iar la urma iata unui pasa turcesc. p. p. B. B. întrucît oraseanul vine de la Iasi (S.din mar peste gard. se vadeste si miloasa. preotul izbucneste în rîs si îi sare marul din gît (ibid. b. ce se 0- .aceasta pretinde ca vede chiar acul înfipt în copac (S. nici ea n-a murit. B.

poarta piatra scumpa în cap. p. 7~8) . serpii care stau ascunsi încît nu-i vede nimeni.. de la 7 ani pîna la 100 ani.. V. e protagonistul de la care porneste actiunea: bocirea puiului mort (AT 2022)" refuzul de a sterge laba cocosului (AT 2030 E). 185). 286-288. iar în gura au clopotei si fluiere cu care suiera ca un voinic (LUI. p. b. cade cu zgomot. 134-135). p. sau sarpe cu cap de cal (XXXI ar p. 185-186. Sporadic. în acest timp. Trupul e de sarpe. e sfatuita de o b. p.. unde se bat cu aJti b. sau jumatate om jumatate sarpe cu solzi de peste. batuta mereu de barbat sub pretext ca nu i-a asternut sa doarma în cutare loc. O nevasta. 136). Dupa legende. 135). legat de funia clopotului. v. p. l-a îndemnat sa linga piatra aceea si s-a hranit astfel de toamna pîna primavara. ajungînd cît un bou sau chiar lungi din nori pîna pe pamînt si capata aripi si picioare (LUI. Baba. 186) sau intra în pamînt unde sta ascuns 7 ani si abia dupa aceea devine b. Cine poate dobîndi atare piatra "ce va gîndi. cîstiga în dimensiuni. 5608-3). p. 134). Piatra îl apara împotriva bolilor si a altor rele (XXXI a. de aceea nu se pot rupe. Dochia. unde b.289-290). Sarpele care o înghite se poate ridica imediat în nori (LUI. 1. ramîn oam~ni obisnuiti. B. XXXI a. Aripile lor ar fi de os. b. se arata sfatuitoare si în snoave. Un om a cazut în groapa lor. Pot a~ea'mai multe capete' (XXXI a. în anumite zile ale anului. 1 . sînt oameni destinati de la nastere a exista în forma de sarpe si daca în 7 ani nu îsi dovedesc puterea de b. atît ca are coada si cap de crocodil.. lecuindu-se de biserica (S. 812)..23 ruga lui Dumnezeu sa o ia la el. (XXXI a. . (52."- Balaur. în o seama de povesti cumulative. p. p. VI. adesea nici alt animal. Ei mai provi~ din sufletele oamenilor necurati: în timpul somnului. h.. de aceea "stralucesc ca soarele". aceea va capata" (ibid. adica zamislesc din spumele pe care le varsa din gura o piatra de dimensiunea unui ou care are puteri miraculoase. e momita sa intre într-un cos. 135-136). p. Forma lor e închipuita felurit. p. sau chiar de om. vaicarelile dupa matul furat de o cioara (99. un var taie funia si b. Cele mai multe legende îi înfatiseaza ca provenind din serpi în anumite împrejurari. mai multi serpi se strîng si "fierb> piatra". Barbatul "crapa de ciuda ca l-a pacalit femeia" (78. sa-i astearna în toate partile. sufletele se urca prin nori în chip de b. Devin b. Muma Padurii. p. Cînd e ridicata sus. 810).

sau ca un om zdravan si voinic.. adesea schiop. p. îndeosebi a grindinei si a ploilor torentiale.r cel care calauzeste b.. în nori si purtata dupa voia :solomonarilor. :sau. Sînt considerati drept oameni sfinti. mare "COl.sederea" lui. Nimeni n-a îndraznit sa se apropie de el. 811). Grindina are geneza diferita. Apa supta de ei e împrastiata. cînd se lupta între ei prin nori.url (52. B. sau de conducatorii lor. 149). p. Ciderea . "ei sug apa din mare s-o dau ca ploua" sau din "iazuri". în norul de ploaie este solomonarul.celui învins provoaca ploi torentiale (LUI. cînd se întîmpla si ruperi de nori. Ei se ocupa cu purtatul ploHor.aburii b.sau din . (X XXI a.ieseafara din api si lasi ploaie si grindini asupra locului (ibid. s-a deschis pamîntul si omul a iesit si balauroaica l-a avertizat sa nu mai omoare serpi (ibid. 187). dimpotriva. retragîndu-se în mare unde e . mai rar prin paduri neumblate. R e iritat cînd . ca si cum ar creste pîinea cînd dospeste" (52. p. Lînga Cugir.Alba)."pe cer ca nouri si . 839). iar în cealalta un toiag.arunca cineva pietre în iezerul în care sti el si ca si se razbune. pumnul". B. 138).creste. Se . . Pentru aceasta. Alteori. s-au batut doi b. Maruntirea ghetii o face b. p. locuiesc de predilectie prin iezare si balti.. p. Atari întîmplari au fost consemnate si "prin . :sau se bat între ei. p.803). Cugir . si unul a cazut în pîrîul Beciului.citeaza cazuri de atari caderi în diferite lo:. p. lovesc cu coada. purtînd în desaga toaca cu doua pietre legate de capatul ei (LIII. 804. Plinea capatata din cersit o arunca pe ape.e taiata marunt. ~"' . vînduti diavolului caruia si-au dat sufletul -pentru a avea putere asupra vazduhului si b. apoi urcata de b. 186-187). într-o mîni tine o carte. unde . în trai~ta are ata sau un topor si ~n frîu de coaja de mesteacan. vine pe un nor "strasnic de mare" si se lasa pe cîte un sat pe care "l-a ras cu totul de pe fata pimîntului".24 La Blagovestenie. solomonarii. care l-a îmbogatit pe el si pe "neam de neamul lui" (38 b. Ea ar proveni din ploaia lnghetata de suflarea b. . p. . 80~). . uneori chiar lilumit "Groapa balaurului" (XXXI a. gheata e facuta jos pe un iez~r de b. p.gazete" (52.care este foarte rece . cu cismele lui de ~tel cu care e încalta't (XXXi a. p. dar cu pirul zbîrlit si haine murdare :si peticite. D3. XVII.din locul unde au cazut iscîn::lu-se un izvor rece. Grindina cade cîn::l b. Dorm numai prin pesteri. piduri sau colibe. 319. Acesta este un om cu puteri extraordinare care umbla de obicei în chip de cersetor. 121). numai un negustor neamt i-a despicat capul si i-a luat piatra scumpa.

"iese si astazi un fel . p. Baia de Arama . orbit a pornit spre apus. Dupa o alta legenda. p. Ei învata o anumita scoala. rostind o formula. capul taiat a fugit în Marea Neagra.t. la nord de Tismam.3. De aci. IX.. Iorgovan l-a urmirit si l-a taiat de la coada spre cap. pîna în Tara caldurii. De obicei lasa grindina acolo unde oamenii nu l-au miluit si l-au batjocorit.. 144). fiul sau. Se sperie de clopote (LIII. duc mai departe b.rii(o3. Dumnezeu îi rînduieste peste nori (XXXI a.. aruncîn:l un cutit în inim 1. iar ceilalti ies pe pamînt (LIII. virtej ului (ibid.menii mesteri. pietrarii). împ::>triva solomonarilor au putere mai mare contrasolomorl. 187).ceausi ramînea vale". ci din sapte insi abia unul. 10-11. p. Baiatul unui preot s-a dus la Paris unde n-a învatat "decît cum sa deie piatra". Unul din ei ramîne acolo. sau îl "solomaneste" si cînd iese b. 808809). de unde ies mustele veninoase. B. Iovan Iorgovan si-a facut gropi în jurul lui si în fiecare zi i-a sigetat cîte un ochi. îl încaleca si îl poarta unde vrea sa dea ploaie sau piatra. Dupi ce au lasat ploaia si grindina. De asemenea. Acolo învata "toate cartile din lumea asta". sau cu o bucata de fier. unde stau 7 ani. Avea 9 capete cu cîte un ochi. muntii se desfa. p. rostind formule (ibid. p. judetul Olt. unele babe pot îndepirta b. "Pe unde mergea. Acestia provin din solomonarii care si-au îndeplinit anii de serviciu. unde citeste din carte. urias venise pe muntele Oslea. unde îi omoara si vînd carnea cu mare pret. Ei pot îndeparta norii cu b. Solomonarii au mîncat carne de om. "Acolo e asa de cald. caci osul sau Rielea de balaur e rece ca gheata" (XXXI a. i-a lasat grindina pe cele 40 de falci si preotul l-a împuscat (52. Ca sa scoata b. apoi se duc într-o pestera departata din Orient unde stau la o masa de piatra pîna scriu" toata învatatura din lume într-o carte". drept razbunare. împlîntîn:l 4 furculite în cele 4 parti ale lumii. p. solomonarul se duce la marginea lacului. 149). Un b. a putut trece Dunarea (38 b. p. 188). Iorgovan a fost am'igit de un glas de fata si capul b. p. încît nu pot' lucra fara un os. Nu toti pot învata solomonaria.. Tatal sau l-a certat pentru ca si-a cheltuit banii în zadar. 147-148)..menii si vitele din jur. 142-143). îi pune în'cap frîul de coaja de tel (sau d~ mesteacan). sau bucati de piele de b~laur subsuoara. statea într-o pestera din Viisoara. La Toplet. p. E ranit de viteazul Ostrea si din locul un:le s-a înecat acest b. "solomonaria".. 148-149). Ei pot chiar omorî b. Un b. si sorbea toti o3.25 !:. care e sub pamînt.Mehedinti).

încît abia cu ajutorul cîinilor nazdravani poate fi rapus. 1... sau chiar zoreste baba trimisa de acesta: "le. sînt închipuiti cîntînd si erau invidiosi pe oamenii care îi întreceau. el se teme de voinicul care îl va rapune. fiindca acestuia îi da apa imediat: . hîrca. fura în timpul noptii portocalele din gradina împaratului. îi sfîsiara în bucati". manînca în fiecare an puii unei pajure de pe tarîmul celalalt. Un pitic o pazeste) taie capul b. eroul taie vîrful limbilor cu care va demasca pe falsul omorîtoL B. în ea care iesea noaptea si îi mînca barbatii. 432-433). O fata deîmparat avea b. cresc ~oua capete din care ies noua serpi.. 234). Totusi. sînt pusi sa se arda lînga foc pentru a fi mîncati. Cuprins de panica. 230). b. Cei ce nu stiu. sta în jurul unui foc mare din care nu da decît celui care îi va putea spune "o poveste neauzita si nevazuta". p. Cînd un flacau zicea frumos în frunza. unde b. apoi fugea sa-I prinda (52. Dragan Cenusa îl ataca cu palosul si toporasul "s-o taiat tri zile si tri nopti. b.. p. varsa "pietre scumpe rosii. si mai verzi si mai albe" într-un cos pus în vîrful copacului. unde îl omoara si elibereaza trei fete rapite (AT 301. Cînd pocne cu coada odata-n helesteu. temnita te manînce. Voinicul spune o poveste mincinoasa. 179). p. 130-131). p. Uneori. cu care lupta a fost mai grea (60. Atitudinea lui este cunoscuta din basmul foarte raspîndit AT 300. este cel mai adesea ostil omului. 47). într-o padure. II. b. Lupta pentru a salva unica fata a împaratului rînduita sa o manînce b. 343-344). statea în scorbura unui copac si dupa ce înghitea un om. 229). Ioane. ca i-l sete" (ibid. pîna ce voinicul plecat în cautarea fetelor rapi te (AT 301) îl rapune si este scos pe pamînt (5. Zmeu). 847).. si du-te" (5. b. Fiul cel mai mic îl raneste. Din aceste capete iesira iarasi "tr~i serpi.26 de grasime din care se formeaza tîntari" (XXIII b. în basme. p. Pe alocuri e confundat cu sarpele si cu zmeul (v. 1. p. rasar pe data alte trei. stapîn al unicei fîntîni. B. taindu-i capul (5. caci "apucara fiecare cîte un cap". Un b. IV. eroul cere ajutor. Sarpe. si sparge cele trei oua ce le . apoi pleaca pe dîra sîngelui pîna pe tarîmul de jos. nu da apa decît pentru "cap de om". dar nu îndrazneste nimeni (ibid. De fiecare data. cu care însa avura ce face cînii. In locul celui de-al saptelea cap taiat. p. p. LXXXIII.. împrosca toata lumea". în locul capului retezat. iar cînd arata cum dadea morarul sa aseze moara fugita" loveste cu securea în b. p.Ia. e dramatica. 1. apa' mai repede si du la om. se urca în copac sa-I zareasca.

vreme de noua ani. 662-663). si vine prefacuta în fata frumoasa "ca soarele" (52. redevenind om (41. în basmul AT 516. fata se lupta cu el pîna îl raneste si b. care le atine calea. p. p. din gurile lui iesea vapaie de foc. în timpul noptii. se da de trei ori peste cap. Fratele de cruce al lui Fat-Frumos îl apara de fata omului de flori. 14). p. ies din aceasta trei b. 251-261). sînt oameni blestemati sau sortiti a sta sub aceasta înfatisare. La un popas.. Un baiat îl constrînge sa redea ochii mosnegilor (52. tatal. ea fuge în padure. p.. B. .o lasase acesta (86. 1036-1037). tatal se preface si în b. de nu era pe sub soare mai frumos" (60. El sta ca b. La rugamintea b. p. Sotul îi arde pielea de balaurita în foc (5. Îmbarbatata de cal. Uneori b. Fratele de cruce care veghea. care îi cere în schimb "sa-mi dai voie sa te manînc cînd îi fi mire" (82.. p. III. si limbile îi jucau ca niste sageti arzatoare". el iese de sub pod "plesnind din coada si încoIacindu-se. are mosii cu ogoare semanate. Îi daruieste de sotie si pe sora-sa care alearga în urma lui "numa-n 'coada si-~ c~p". 143-148. Baiatul care nu mai poate baga înapoi în urechea boului nazdravan (sau în cornul lui) turma de vite. 121-123). iar cînd acesta e omorît de impostor. iar al patrulea cînd el "scoase palosul si cînd era gata sa taie pe împarateasa. îl omoara. 183). gelos pentru nora frumoasa. B. el îl învie (XV. balauroaica "se încoIaceste de piciorul de dinapoi al calului. p. închis într-un copac ardea de sete si îl rasplateste pe ciobanul care îi aduce apa. "Atunci se întoarse de trei ori peste cap si se facu un drag de fecior. pe care el îi taie. atunci iesi din gura ei înca un balaur" (35. Veghiere). în fîntîna si ajuta pe erou sa peteasca pe sora lui. B. 20). era un fiu de împarat blestemat de parinti sa fie b. pentru neascultare. iar celui care i le calca.27 ::. Un soldat întîlneste "un balaur foarte groaznic strîngînd în gura un biet cerb". 1. Un împarat e blestemat de parintii lui sa se prefaca în b. v. iar jumatate se tîrîia pe jos". p. II. soldatul rupe coarnele cerbului ca sa-I poata înghiti. Ca sa încerce curajul fiilor sau fiicelor. dar cînd spune cele prezise de porumbei. este ajutat de un b. Cînd apare fata. 409). p. tatal Ilenei Simziana se duce la podul de aur unde "se facu un balaur mare cu douasprezece capete". cu o "raclita" din care ies palate cu servitori si turme de vite. trimite în a treia noapte în odaia tinerilor un b. devine stana de piatra (81 a. 19-20). îi ia ochii. cu 7 capete ca sa-i manînce. p. În alta varianta. A treia oara.

împarateasa este aruncata de servitoarea geloasa în fîntîna unde un b. Basm despre animale. p. 1. Cînd solomonarul începu sa descînte. 298). cu dinti puternici. întî1neste "un balaur cu o buza în cer si cu alta în pamînt" caruia îi' zice "Buna ziua. prefacut în cerb.d. E semnalat de marimea unui vitel cu peste doi metri lungime si cu doi ochi ca de bivol. fratele· cel mai mic se întoarce dupa galetusa de aur. III. Suna dintr-un clopoteI si apar niste b. El. fiindca "de cînd sunt osîndit a sta cu gura cascata . Un sarac plecat în lume nimereste într-o mlastina din padure. Cînd' voinicul fuge cu cele trei rodii. un solomonar ghiceste provenienta lor si îl sileste sa-I duca la mlastina. Vineri pe care trebuia sa-i hraneasca si sa-i spele fata mosului cea cuminte (AT 480). II. Acest om ne-a scapat de urgia ce era pe noi" (41. b. 307-308). dar s-a retinut cel de b. divulgînd cele întîmplate (7.. bula (Cipariu.a. cere ajutorul ei. 172-174). Hasdeu). 315). p. frate". englezul Animal tale si care înlatura confuzia cu fabula. daruita de fata cea mai mica si nu stie cum sa mai iasa. I. Clasificarea). Denumirea populara a speciei e genericul poveste. Cînd fratele. de la Sugatag . Sarpele de dimensiuni neobisnuite e socotit b. care desemneaza în fapt orice naratiune provenita din traditie (v. 45-46). se arata si recunoscatoL Fiul împaratului plecat dupa cele trei rodii. Printre puii Sf. din mlastina îi da aur si pietre scumpe ca sa aiba cu ce trai el si copiii.. nu asculta rugamintea gradinii de a-l prinde. La tîrg. S-a folosit uneori termenul de fa.p. în palatul monstrului de la care a eliberat cele trei fete. fabula animala (Saineanu). p. se afla si b.28 B. Oamenii îl credeau a fi b. germanul Tiermarchen. lovindu-l cu coada (99. specie a literaturii culte. b. p. B. ca~e îl ajuta sa plece din palat (42. iar gura ascutita. care este traducerea termenului din clasificarea internationala (v. interzicîndu-i sa spuna de unde le are. deoarece în repertoriul acestei specii se întîlnesc si basme despre plante sau chiar despre . b. fabula populara (Chitimia). p. iese la suprafata si împaratul zareste în gura lui pe fosta lui sotie care îndata "au sarit din fîntîna afara". de bine au fost cautati" (41. domesticit o înghite fara s-o omoare. nimeni nu mi-a dat macar o buna ziua si sa-mi zica frate.. care raspund ca "n-a bagat de seama daca a lipsit ea de acasa': asa. III. nu e întru totul corect.Maramures (5. 510). iesi si omorî pe ~mul care a divulgat.. V. Poveste).

Cele mai multe variante se afla însa în coloanele revistelor Sezatoarea (101) si Ion Creanga (99). El e din contra~bogat reprezentat în literatura poporala germana si slava .. St. dar în nici una nu se vede intentia expresa de a detecta întregul repertoriu al speciei. numarul b. Omul lipseste într-o . P. d. printre celelalte productii orale. d. primii culegatori de povesti nu-i acorda atentie mai mare. " (LXXXIII. Capra cu iezii . 70). creste treptat. 2. a. Niculita Voronca (52). 3. Lupul Pîrcalab. p. sînt cele publicate în secolul nostru: E. abia M. Sezatoarea lui Iosif Vulcan începe sa publice si b. notînd în 1831 4 variante. In folclorul nostru n-am întîlnit decît o singura fabula animala pnlpriu-zisa. Ca atare. covîrsind ca numar cole~tiile citate. este o naratiune scurta. dar numarul acestora e cu totul redus.. apa. T. bou. Ispirescu da la iveala. B. P. d. Pamfile (54). pusca. prin colectiile lor putîndu-se numara abia cîteva exemplare. de obicei avînd un singur episod. Nici mai tîrziu. I). O.a. p. a. a.29 obiecte si fenomene atmosferice. Cronologic. Cercetarea).. d. foc. 1874). Radulescu Codin (67. d. Bîrlea (5. nu e de mirare daca L. D. s-a bucurat de putina atentie în cercetarile folclorice de la noi (v. Schullerus (81 a). T. M. Tutescu (92). Stanescu-Aradanul publica în brosura sa din 1860 o varianta a tipului AT 2030. a. lmpotrivituri (baba care nu vrea sa stearga "laba" fetei trimisa prin noroi la fîntîna. abia în zilele noastre (LII. V. ajunsese la convingerea ca "acest gen de literatura orala lipseste aproape cu totul în folclorul român si romanic. În colectia fratilor Schott nu se întîlneste nici un b. patru b. a. Cedru (18). 89-91). apoi la rug. 69. soarece si mîta care declanseaza goana în lant). Papahagi (56). Saineanu. fata o pîraste la tatal ei. El apare în colectii ca o anexa minora a basm ului propriu-zis sau chiar a snoavei. În cele doua brosuri ale sale. d.. în ampla sa monografie despre basmele române. Dupa 1875. printre snoave. d. a. Furtuna (38). Snoave sau povesti populare (1873. B. a. în care protagonistii sînt animalele.. apoi VulPea firoscoasa si Crivatul si petecul de cojoc. nu au putut stîrni interesul cuvenit.. Cipariu este întîiul culegator de b. În colectiile de mai tîrziu. mai rar plantele sau alte obiecte si fenomene naturale. 945). P. Principalele colectii în care se afla b. (cîteva vor fi des reproduse prin manualele scolare si alte carti de popularizare): Cîinele lenes. C. dar cum ele au fost publica te postum.d.

decid sa fie mîncat cel pe care se sfîrseste povestea cu "hîd nume". a. are un rol secundar. capra. iepurele. ilaritatea. gaina. peripetiile aducînd în scena ciocniri care creeaza o atmosfera de încordare. animalele de prada au minte mai putina si prostia lor le duce în cursa întinsa de animalele mai pipernicite. începînd cu gaina. calauzit de rolul preponderent al cocosuhii. creînd o atmosfera de voiosie si buna dispozitie. A. Ca si personajele negative din basmele propriuzise. d. Exista si cîteva b. d. AT 27. d. fiindca' se rîde pe seama animalului pacalit (sau învins în competitie). Acestea sînt însa putine si ele de obicei sînt create dupa tiparul compozitional al basmelor propriu-zise. In cîteva. este înfrînt sau pacalit de acestia. iar~cînd apare. el cîstiga importanta mai mare si acestea ar face tranzitia între b. în atari cazuri.30 buna parte din ele. d. Punguta cu doi bani este orînduita în clasificarea internationala printre basmele propriu-zise (AT 715): a precumpanit faptul ca mosneagul. d. d. în ultima instanta solutia putînd parea arbitrara. animalele temute nu sînt invincibile. ilustrînd în subsidiar ideea ca întot- . Contrar asteptarilor din viata zilnica. stapînul cocosului. cu toate ca sînt mai puternice. este voiosia. B. ele pot fi înfrînte si pedepsite pentru cruzimile la care se dedau. si basmele propriu-zise. a. Ambiguitatea unora di~tre acestea le face greu de clasificat. Se întelege ca povestea. cu un dram de istetime sau de viclenie. Fiecare animal primeste o porecla: lup-lupeste. cocos-moros si gaina-cuina. vulpea si lupul se întovarasesc într-o calatorie. a. desi el nu contribuie cu nimic la peripetiile cocosului. Felul cum se lasa pacalite de animalele slabe dezlantuie rîsetele ascultatorilor. în concordanta cu sfîrsitul tragic iminent. atmosfera vesela este creata de punerea în scena a personajelor si mai cu seama de unele efecte ale comicului de limbaj. samavolnic cu cei mai slabi. d. fiind debitata de1up. a. Schullerus l-a clasificat însa printre b. în basm aparînd doar la început si la sfîrsit.. dimpotriva. Diinensiunea comica este mult marita de împrejurarea ca în b. animalul mai tare. a. 'a. Caracteristica b. cu profil grav. îl trimite în lume sa-i aduca bogatii. vulpe-pulpe. a. e o naratiune il~rianta. capra-verisoara. se sfîrseste numai pe animalul cel mai slab. în b. fiind subordonat animalelor. cocosul. iepure-ustura. la grupa animalelor domestice (AT 213). ca unul care determina desfasurarea întregii actiuni prin însusirile sale miraculoase. dar cum nu au ce mînca. chiar atunci cînd finalul este tragic si victimele ar trebui compatimite.

a. au avut în vedere metehnele omenesti. interpreteaza fiecare actiune a lui drept o pornire agresiva. d. AT 105*. din nevoia de a le travesti. La prima vedere. variantele animaliere ar deveni snoave propriu-zise. s-ar parea ca plazmuitorii b. care.aturilor caracteristice. I. iar daca din actiune L . La rîndul ei. transpuse apoi în scenerie animaliera (sau florala etc. pe deplin concordante cu speci~ ficul speciei. I. departe de a fi un defect reprobabil. comicul de situatie devine dominant. în 5. prefacut bolnav. Atmosfera ilarianta.2) se lasa momit sa-si vîre coada în apa ca sa prinda peste. Povestitorul ia partea celui mai slab. d. drama vietuitoarelor se consuma zîmbind si rîzînd. în primul rînd a aspectelor batatoare la ochi. Uneori. Arici. f- I deauna dreptatea e de partea celui mai tare. a.. I. d. de obicei pentru a înfiera samavolniciile celor mai tari. Estomparea duce la un umor domolit. de snoava: daca animalelor li s-ar substitui oameni. Animalul de prada este puternic dar prost. se lasa sa i se adauge o coada de fuior si se ia la întrecere în sarituri peste un foc ca sa i se aprinda coada etc. fara revolta sau alte izbucniri vehemente. are la baza alte resorturi si a fost izvodita 'cu alte intentii literare. întreaga actiune fiind învaluita în coordonatele stravezii ale visului sagalnic. prin versurile recitate despre poreclele animalelor (5. Totusi. Motanul viteaz ajuns sotul vulpii (AT 103) sperie pe rînd lupul. a. a. Mai frecvent decît comicul de hmbaj în b. p.31 r 1. dar în forma blînda a bonomiei. Aceasta metoda a fost urmata în fabula care. p. a. d. d. iar dupa ce si-o rupe în gheata. p. pe care le-ar fi pus pe seama animalelor. mistretul si ursul nu numai pentru ca cele sapte cutite care atîrna de grumaz par "sapte palose". ci mai ales pentru ca animalele salbatice. Ursul (lupul) pacalit de vulpe (AT 1. desi înrudita cu b. a. vulpea crede ca ariciul. comicul ce rezulta din prezentarea si pedepsirea agresorului mai puternic apropie cel mai mult b. Arma animalului mai slab este siretenia. d. a fost observarea tra. 126-129). încît poate birui pe adversarul atît de temut. Mobilul care a generat b. mai dezarmat în lupta pentru existenta. iar animalul slab se dovedeste istet si viclean. B. poate fi vindecat daca îi face masaj cu botul pe pîntece (v. de ironizare sau persiflare usoara prin pacaleli. invitate la ospat. este comicul de caracter. e o însusire de pret. potrivit conceptiei arhaice.) pentru a ilustra un precept. nu are aceasta intentie didactica. 118-122). chiar atunci cînd motanul fuge speriat (5. 123-124). Fabula se hraneste din observarea metehnelor omenesti.

Conceptia amintita. cu tema animaliera sînt mult mai numeroase decît cele despre plante si obiecte. d. cu cît ea e mai departe de realitatea perceputa dupa coordonatele stiintelor. Forma dominanta în manifestarile lor ar fi si t'rasatura 'caracterologica principala prin care se lasa înrubricate în plasmuirile epice. B. cînd era dominanta conceptia. Morala care se desprinde este de larga valabilitate. plantelor si obiectelor gînduri si sentimente. d. Unele ofereau analogii izbitoare cu o seama de trasaturi proprii psihologiei omului si prin aceasta. ar avea un suflet. îngrosînd-o dupa voie pentru a face mai elocvente conflictul si deznodamîntul. Simpatia pentru cel slab si dezarmat. tocmai pentru ca acestea din urma nu au puterea de a actiona miscîndu-se. cu atît cîmpul de inspiratie este mai larg. impulsuri si reactii specifice ~amenilor. Se credea ca nu numai animalele. indiciu indirect de vechime. putînd percepe bucurii si dureri în acelasi fel ca si omul. apoi unele obiecte. încrederea în viata. Farmecul propriu b. transpunînd asupra animalelor. B. teoretic în lumea arhaica fiecare element sau incident cît de neînsemnat putînd fi perceput ca un crîmpei din universul poetic. a. perpetua victima a agresiunii celui puternic a fost elixirul care a fortificat omenirea de la începuturile ei si a calauzit-o în straduintele ei pentru o . cred ca si creatorii populari au urmat procedeul autorilor fabulelor. acesta este un aspect adiacent si posterior. umanizînd lumea animala si cea neînsufletita. animista. rezida tocmai în aceasta naivitate si lectorul modern o percepe cu atît mai contrastant. d. Procesul' de creatie s-a desfasur~t inve~s decît cel din fabula propriu-zisa. pe care o au animalele si necesita o mai mare doza de naivitate pentru a fi percepute. învatatura ce se desprindea din povestea animaliera putea fi usor convertita la relatiile umane. fiind capabile deci de deliberari. extrem de arhaica. Cititorii culti ai b. Eficienta lui etica trebuie sa fi fost enorma. tocmai pentru ca plasmuitorul popular nu s-a preocupat de ea si ar putea fi rezumat~ în preceptul: cel mai tare poate fi învins de altul mai slab. a. In fapt. d. a.~.32 se desprinde vreo învatatura. numita de unii etnologi. actiuni voite. se vadeste tot atît de naiva.at. prin constatarea elementara ca opresiunea poate fi înlaturata si raul deci currp. acesta este cel care se desprinde si din basmul propriu-zis. el propagînd constant optimismul. Poezia se dovedeste a fi fiica nemijlocita a naivitatii si cu cît aceasta este mai dominanta. a fost pla~muit într-o lume arhaica. ci si plantele.

creatorul fabulei. iar pe de alta de a scapa de cenzura celor puternici. în creatia fabulei. Fabula este mai noua. B. Daca faptul povestit prezinta analogii vizibile cu unele deficiente observate la contemporani si poate oferi un îndreptar etic prin preceptul care se poate desprinde. a existat înainte de colectiile de fabule din Panciatantl'a si a lui Esop. a. Transpuner. d. a. fara sa se poata data cu oarecare preciziune aparitia lui.. leul întruchipeaza pe autocratul societatii. precum si de cele cîteva incluse în Vechiul Testament. Fabulele din literatura indiana si greaca constituie totusi un indiciu sigur ca b. preceptul moral constituie primul impuls creator. si cultivata de poeti cunoscuti care au exploatat observatia populara cu privire la comportarile animalelor pentru a da o alta interpretare. în vreme ce b. Doza de conventional depaseste uneori limitele verosimilului si travestirea apare fortata.. cauta personajele animale sau din lumea n@însufletita ale caror manifestari sau caracteristici s-ar potrivi cel mai bine cu acestea. a. El nu mai are ambitia de a îndrepta relele satirizate. d. dupa semnalarea deficientelor din societatea contemporana. Asemanareadintre . 4. derivata din b. care scapa competentei umane. fabula înflorind cu precadere în regimurile despotice. în chip firesc. vulpea pe curteanul viclean etc. r lume mai buna. este în primul rînd ilariant. Urmînd calea inversa din procesul de creatie al b. are o vîrsta' apreciabila.ea pe seama animalelor reprezinta o simpla conventie literara care avea darul. Simplitatea actiunii l-a facut usor de memorat si accesibil tuturor categoriilor.33 1. începînd de la copiii mici care abia au acumulat o experienta minima din lumea înconjuratoare. a. aceasta e doar un aspect colateral si întrucîtva efemer. tin tind sa provoace voiosia ascultatorilor. d. pe de o parte. abia în subsidiar putin satiric. pierzîndu-si implicit puterea de a sugera si convinge. de epoca. cu orînduiri mai drepte. lasînd mereu sa se întrevada protagonistul uman. d. vizibila la unii oameni sau categorii sociale. Fabula îsi trage seva din analogia cu defectele umane si are o functie puternic satirica. cu exoticul ei luxuriant si coplesitor. data fiind marea varietate de întelesuri pe care o poate detecta mintea omeneasca din' conspectarea realitatii poetice. poetul nazuind sa înfiereze o tara a vremii sale. a. d. dar caracteristicile lor ramîn în fabula pe plan secundar. Cercetatorii îl considera printre speciile cele mai vechi. fiind în joc protagonisti din alt regn. de a voala cruditatea observatiei si vehementa criticii.

a. se presupune ca h. ursul si lupul. iar animalul venerat odinioara a devenit obiect al satirizarii si sarcasmului. putînd fi generat în atîtea parti ale lumii vechi. po~estind deci naratiuni de sorginte semita (XLI. E. odata cu evolutia spre un nou stadiu care depasise totemismul. a. Legendarul Esop a colportat b. I. d. ar putea comunica prin limbajul lor anumite stari. p. d. a continuat sa dainuie conceptia ca si animalele ar avea suflet. a. Unii au încercat sa precizeze ca trecerea de la legenda totemica la b. a. a. Cercetarile etnologice scot la iveala o sumedenie de atestari ale acestei .34 unele fabule indiene si grecesti a dus la presupunerea unei filiatii. cunoscutul cercetator al antichitatii grecesti. Genetic. 41). p. iegendele referitoare la acesta au început sa fie pa~odiate. d. Chiar acolo unde a disparut credinta în stramosul animal. de la legenda animaliera la b. sînt cele învinse. în stadiul arhaic al omenirii ele coexistînd într-o strînsa dependenta. credea a fi mai veche fabula indiana. Vechii idoli erau detronati de pe soclul lor : în locul calitatilor de odinioara sînt scoase la iveala deficientele. îndeosebi a celor totemice. Se poate presupune ca evolutia nu a fost liniara. 38). Cînd nu s-a mai crezut în stramosul animal. Noile naratiuni îl ridiculizau pe animalul atît de temut odinioara. Chiar daca supozitia ca fabula ca specie ar fi fost creata în Mesopotamia antica. d. dar în timp ce indianistul Th. de unde ea ar fi iradiat atît spre India.. aspectele respingatoare sau rizibile. Asertiunea e confirmata de b. pacalite si ridiculizate. Supozitia este întarita de observarea repertoriului popoarelor salbatice. d. a. Unii cercetatori admit o distantare între legenda totemica si b. Rohde. (LXXXVIII. b. p. european.Benfey atribuia primatul fabulei grecesti. provine din legendele etiologice primitive care explicau crearea si firea unor animale. prelucrîndu-Ie ca fabule. a. d. d. în stadiul ei de barbarie. cît si spre Grecia. s-a petrecut în comuna primitiva si anume în perioada de trecere de la matriarhat la patriarhat (5. doar functia pe care o da temei povestitorul canaliza naratiune a spre sabloanele uneia dintre specii. A. a. este mult anterior. caci tocmai animalele considerate odinioara totem în cele mai multe regiuni. d. din antichitatea greaca. 65). desi unii cercetatori sînt înclinati sa-I socoteasca a fi fost sclav' semit care a scris în Ionia. aratîndu-1 a fi mai slab decît alte animale si decît omul. mai cu seama prevestiri în care se specializasera unele animale. van Gennep a constatat deseori cum la primitivii australieni aceeasi naratiune putea fi pe rînd legenda sau b.

Atare viziune alcatuia un climat propice pentru crearea naratiunilor despre conflictele dintre o seama de plante.capul. In chip similar a dainuit conceptia despre plantele dotate cu suflet si despre legaturile dintre acestea si om. dupa analogia: vîrful copacului . I. în care Ahuramazda ar fi turnat apoi sufletul. ca si Marte roman.. alteori aruncîndu-se ~ina pe alte popoare . Cu vremea. iar la egipteni unele zeitati aveau capete de animale. lup etc. cu unele ec~uri pîna în folclorul contemporan. p. I. animalului omorît la vînatoare. 5-25). i se cer scuze pentru ca aJost ucis. Cei care vatamau copacii sacri. În consecinta. lI). taindu-Ii-se din corp partea ce corespundea copacului mutilat. 26-31). copacul a fost conceput aidoma unei fiinte umane si o seama de credinte si practici atesta dainuirea acestei conceptii pîna în epoca moderna. p. sau care pot fi si animale. adesea chiar în genunchi si cu capul descoperit (L a. Pe de alta parte. în noaptea Anului Nou sau Bobotezei. Naratiuni similare despre geneza omului din arbori s-au consemnat în mai multe parti ale lumii (elini. Potrivit unui mit iranian. iar acela care le-ar ~auzi vorbind.35 conceptii. b. scoarta . naratiunile si credintele popoarelor salbatice si antice. uneori forme hibride. trun<. p. apoi nordicul Thor prihor. a subzistat pîna tîrziu credinta ca animalele vorbesc o data pe an. Asemenea naratiuni nu mai constituiau nicidecum un nonsens.. Rera vaca. erau pedepsiti prin legea talionului. Zeus ar fi fost vultur si ciocanitoare. fapte verosimile care s-au putut întîmpla.de obicei pe dominat ori . din Europa a decazut în . taietorii de padure îsi cer în prealabil iertare de la copacul pe care vor sa-I taie. cum par omului cultivat de azi. si. ci realitati. La început. germani. 5). Ca urmare. Atena bufnita. prima pereche de oameni ar fi rasarit din pamînt sub forma unei plante (Rheum ribes). a. dar nimeni nu le poate "auzi nici întelege. 'uneori înfatisîndu-i-se aceasta ca o mare binefacere.pielea. cu încuscriri si mai cu seama cu metamorfozari dorite sau impuse. chiar în antichitatea clasica se întîlnesc zei în forma animala. indienii americani etc. Tyr.hiul. crede în minciunile ticluite.maruntaiele (ibid. copac ar saIaslui de asemenea un suflet. cînd. prevestind anumite întîmplari. ar trebui sa moara în scurt timp" (LI. arata o confuzie intermitenta între om si animal. La noi. În multe parti locuite de salbateci.cu convingerea ca sufletul animalului mort percepe totul. înzestrate si ele cu impulsuri si reactii ca si celelalte animale. pe alocuri. d. mai cu seama.).

dar este mai mic cie'cît cel ucrainian care îns~meaza 314 tipuri. p. Soarecele de cîmp si cel de oras si Toporul si padurea. Colectiile de pîna acum au scos la iveala vreo 250 tipuri (226 b. focul = Alexandru cel Mare. II. doar 4 au patruns in circuitul folcloric: Gradinarul si sarpele. batul = = Persia. basmul Ar 2030. b. Astfel. a. au avut putin ecou în rîndurile lui povestitorilor populari. din fabulele atribuite lui Esop în forma în care au fost colportate la noi. initial. Atari fluctuatii de sens s-au petrecut în toate timpurile si o atestare din antichitatea ebraica este cît se poate de ilustrativa. a. Sondajele despre povestit au aratat ca auditorii preferati ai b. (XXXIII. a. popular. + 26 în grupa basmelor cu formule). Astfel. iar la popularizarea celui din urma contribuind probabil si versiunea poetica a lui Grigore Alexandrescu. a. Concomitent cu amutirea vechilor conceptii. Foarte putini q. a. repertoriul românesc contine un numar impresionant de tipuri neatestate în repertoriul i. d. I. tot ceea ce consemneaza naratiunile. devenind prilej de amuzare a celor mici. fie prin intermediul fabulei culte. El depaseste sensibil pe cel maghiar si sîrbo-croat. 180-181). a.intre maturi mai cred ca si cele povestite în b. d. cîinele = Babilon. In ierarhia povestitorilor populari contemporani. încît se poate presupune ca numarul b. p. mai cu seama în tarile mai evoluate din centrul si apusul ei. plasmuite. are întindere medie în comparatie cu cel al altor popoare europene. "sigur ca s-o-ntîmplat" (5. fie direct. a fost interpretat în felul urmator de cartea liturgica Had Gadya: capra ar fi poporul evreu. d. d. d. se situeaza la aripa extrema a naratiunilor neadevarate. Se poate banui ca repertoriul a saracit în urma amutirii interesului maturilor. apa = Roma. pisica = Asiria. în concordanta cu opinia ca. Iepurii si broastele.nternational care a stat la baza catalogului citat în ultima lui . d. mai cu seama cei mici. Literatura pentru copii s-a hranit din b. macelarul = cruciatii etc. boul = saracinii. atît de raspîndit si la noi. colectiile de fabule. 29). d.36 lumea copiilor. Confruntat cu catalogul Aarne-Thompson. Cu toate acestea. a. al doilea <cunoscîndraspîndirea cea mai larga. Repertoriul nostru de b. în primul rînd cea a ~ Esop. sînt copiii. atari naratiuni despre animale n-au mai fost cre~ute a fi verosimile. este mult mai mare decît cel atestat pîna acuma. Culegerile nu au avut tel exhaustiv decît în vremea din urma. au fost întîmplari petrecute în trecutul îndepartat. 5. cînd naratiunea putea suferi modificari pentru a ilustra un precept.

S-ar crede ca acestea ar fi specific românesti. de obicei de vulpe. Din cele 226 tipuri (si subtipuri). în care au fost culese povestile. din 1961. Locul central îl ocupa animalele salbatice mai puternice.37 t editie. abia 89 se întîlnesc si în catalogul international. aratînd ca încercarea de explicare a lipsei cozii e glumeata în repertoriul de azi.a. dar ipoteza nu are nici un temei daca se tine seama de modul precar. barza. dar cel mai adesea el trebuie sa fie ajutat. el învinge (sau pacaleste) animalele padurii. apar deopotriva amîndoua animalele si banuim ca situatia trebuie sa se întîlneasca si în alte tari europene. Exista însa si alte basme în care vulpea e pacalita la rîndul ei de animalele mai mici: arici. în locul ursului apare lupul. Cel mai raspîndit tip arata cum vulpea a pacalit pe urs (sau pe lup). pe cînd 167 tipuri de b.sau sa fi circulat . uliul. mai rar gaina.si la alte popoare europene. d. a. cele mai frecvente personaje sînt CÎinele si pisica. Dintre animalele domestice. mai cu seama cînd e vînator (AT 157). rac. Naratiunile despre pesti sînt foarte putine: abia doua tipuri (disputa dintre somn si stiuca si întîl-. în timp ce în restul Europei. iepure etc. pentru a pune în lumina ingeniozitatea acestui animal deosebit de siret în a-si bate joc de animalele padurii mai puternice. dar nu au fost semnalate de culegatorii diletanti. Pasarile apar mai rar: vrabia. iar din basmele cu formule cu tema animaliera iarasi numai 7 tipuri apar si la alte popoare. în unele tipuri. omul este însa rapus de animale. ursul. mai cu seama în rasaritul ei.nirea dintre peste si porc). 200-202). lupul si vulpea. de la ursul care vroia sa-I manînce (AT 154) s. nu se diferentiaza de cel european. d. în repertoriul românesc. Se poate ca o seama de tipuri sa circule . Multe tipuri au ca personaj central vulpea. creatie originala a poporului român. lasîndu-l fara coada. Tematic. Conflictele dintre animalele mai mici . fara a se putea preciza care a fost forma originala. Omul joaca un rol ambiguu. rareori adaugîndu-se mistretul si leul. drept razbunare pentru unele necuviinte (AT 159). amatoristic. largita. cu totul sporadic si altele. cucul. p. dar mai proaste. sînt pacalite de cele mai slabe. cel pacalit este ursul si basmul ar avea la baza o legenda etiologica despre modul cum a ramas fara coada. a. Variantele arata cum cele mai tari. cum au încercat unii cercetatori (LXXXI. si 19 tipuri din grupa basmelor cu formule sînt atestate numai în repertoriul românesc. în tarile nordice. Cîteodata. repertoriul nostru de b. care îl scoate de la sarpele salvat (AT 155).

aratîndu-se cum agresorul este pacalit sau chiar omorît. hotarîndu-se ca de îndata ce va da caldura. Tîntar). Se întîlnesc apoi numeroase b. cîinele sta ghemuit. explodînd în ochii agresorului sau întepîndu-l cînd se sterge. Iapa raspunde ca sta scris pe copita ei si îl omoara cu o . puricele si tîntarul. C9mpozitia b.d.38 sînt adesea derizorii. mai frecvente sînt oul. Musca. întîlnindu-se musca. apoi acul. cîinele se întinde si se convinge ca i-ar trebui o casa prea mare pe care n-ar avea vreme sa o termine {v. Atari pseudoetiologii nu sînt crezute de nimeni. In timpul iernii. Plantele si obiectele. Dintre obiecte. abia cît sa încapa. dar ea zboara. Unele sînt cunoscute si din productiile versificate (disputa dintre tei si brad). Un lup se apropie de o iapa cu mînz si întreaba de pretul acestuia. cea dintîi explica marimea ochilor ei prin aceea ca ciupeste oamenii care dau cu palma s-o omoare. opintindu-se din rasputeri. care par sa explice unele particularitati. d. apar abia în cîteva tipuri. actante de seama în basmul despre animalele în calatorie (AT 210). a. acesta reducîndu-se la aducerea în scena a unor animale sau obiecte care se marginesc doar la o disputa cu privire la întîietate sau la explicarea unor conformatii batatoare la ochi. Puricele e cocosat fiindca toata noaptea se cazneste sa scoale oamenii la munca. este simpla. sa-si faca o casuta mica. cîntecul ei imitînd zgomotul mulsului. rîzînd ca omul se loveste singur. Cîine). Ogarul ar fugari mereu iepurele pentru ca acesta i-ar fi furat ciubotele într-un iarmaroc. musca are ochii mari pentru ca rîde mereu de oamenii care vor s-o prinda etc. Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur acta!1t si asistam la un monolog cu deliberarile lui contradictorii. 6. în realitate parodiind legendele etiologice. tocmai cînd se mulgeau vacile. Dialogul se desfasoara între doi sau mai multi protagonisti. Al doilea tip compozitional e de asemenea lipsit de epic. Puricq. Venind vara. stîrnind prin aceasta rîsetele ascultatorilor. Aproape toate tipurile din grupa AT 275-299 se încadreaza în acest tip compozitional. Alt tip compozitional aduce în scena conflictul dintre doi protagonisti desfasurat într-o singura scena.a. data fiind scurtimea lui.+ . naratiunea încheindu-se cu replica cea mai picanta. precum si unele fenomene naturale. si de atîtea rîsete i s-au marit ochii peste masura. iar tîntarul e atît de slab fiindca pe vijelie se lupta sa tina copacii în picioare (v. turturica cînta ca atare fiindca s-a sculat tîrziu. intentia creatorului fiind pur umoristica.

La început. dar maracinele refuza. Cel ~ai raspîndit tip compozitional se desfasoara în doua scene. Odinioara. cu totul sporadic. Apelînd la arbitrajul vulpii. Cîine). omorîrea lui (LXX. pe cînd pisica se zburleste raspunzînd "o-arrs!" (v. în chip similar. De teama lupului. În acest tip se mai pot încadra cîteva variante ale basmului AT 103 D* care cuprind: situatia initiala (taierea purcelului). Cîine.!. Pisica). este calchiat dupa cel al basmului fantastic si apare în repertoriulb. care apoi se fugaresc în lant. LuP).103).d. propunerile agresorului. Propp arata astfel ca tipul AT 123 (Capra cu trei iezi) este construit în chip similar cu un basm propriu-zis. în alte variante. Ultimul tip compozitional.d. în care a baut iepurele. El apare cu precadere în grupa basmelor cu formule. cîinele o fugareste. Ea cere sa i-1 restituie.39 lovitura (v. cerîndu-i sa-I arda. aceasta pretexteaza reconstituirea faptului. Tipul e caracteristic pentru h.a. mai complex. vulpea solicita pe rînd interventia puniti'a a apei. care l-a lasat apoi în seama pisicii. întrecerea dintre mos si baba. iar a doua modul cum se desfasoara astazi conflictul dintre cei doi protagonisti. Al cincilea tip compozitional e mai complex. Vulpea cu cercei trec~ pe lînga un maracine în care i se agata unul. salvarea ei de catre capre. scena prima înfatiseaza antecedentele. comunicarea nenorocirii. p. In cea dintîi. în casa. Un om salveaza un sarpe si acesta vrea sa-I manînce. strigînd "Contra tucontratu". De atunci. constînd din însiruirea mai multor scene.interdictia de a speria caprele prin . ca sa nu-l strice intemperiile. dar si focul refuza. deoarece cuprinde în desfasurare cîteva functii (actiuni) tipice acestuia: situatia initiala. interdictia. Vulpea pîraste maracinele la foc. aceasta sa stinga focul etc.a. întîiul sa taie lemne cu sapa. plecarea caprei. cu profil de pseudolegende. Sarpe). V. seria este mai mare. regasirea cu mO~ll1. încalcarea interdictiei. agresorul fiind alungat sau omorît. pîna ce maracinele restituie vulpii cercelul. în alte tipuri. Alungata prin casa. lupului. asistam la agresiunea asupra victimei. a doua sa aduca apa cu ciurul. plecînd fara sa plateasca. cautarea agresorului. cu mai multi actanti solicitati. boul alearga sa bea apa. boului. zapisul animalelor a fost dat în pastrarea cîinelui. învatînd pe om cum sa scape (v. ogarul tinea cîrciuma. iar în a doua la revansa acesteia. omorîrea unor iezi. De atunci ogarul îl fugareste mereu pentru a-si scoate datoria (v. contractul a cazut în foc si a ars. interdictia babei de a mai intra în casa.

calcarea interdictiei si risipirea caprelor. raspunde ursului ca i-a pus numele "Lins-pelins. 'Sî baba ave o puica.244).a. sî mosu un cocos". care.. ice.C-un corn unge. 7. Mîtul fugit de acasa spune pe rînd viitorilor ortaci de calatorie ca se duce "unde-i iarba de pascut ..si fîntîna de baut . Baba avea si ea un tap'" (94 a. 139). 16-17). I. "Asa e. începutul e formulat cît mai simplu.28). (5.Aoleu . Finalul naratiunii este de asemenea pur expozitiv. p. p. este de asemenea simpla.vînt. doamne ferit-ai! zice. mentionîndu-se ce s-a întîmplat cu eroii basmului.Cine-i aicea? . enumerînd bunatatile pe 'Care le aduce într-o lunga formula versificata. în unele variante. pelins-cu fundu-n sus" (92. zice vulpea" (5.Ca ma rupe din nodeu" (XV.Esti casatorit? . Vulpea care se duce sa manînce din putina cu miere sub pretextul ca a chemat-o fina-sa cioara sa-i boteze cîte un copil.d.. puse în gura unor animale. Alteori. De as@menea.244). cu replici fulgurante. Formulele initiale si finale. p.. I.. Uneori.. p.Picioru meu .. p. ice.118-137). lipsesc. au un efect ila:dant neasteptat.Duce gunoiu . p.Da. I. 126-127). fara podoabe stilistice. unele variante mai dezvoltate ale tipului AT 122 A (94 a. sfîrsitul naratiunii coincide cu ultima replica din dialogul desfasurat între protagonisti. Capra se recomanda iezilor. p. cum arata variantele autentice. io-mparatu mîtîlor cu sapte palosa la grumaz! Ice . în concordanta cu putinatatea lui epica. Tapul jupuit pe jumatate se recomanda vulpii: .Phi. Motanul se întîlneste cu vulpea în padure si cei doi se descos reciproc: .Rata- . Dialogul este însa scînteietor. Forma h. .sa se-ngresa calutii mei" (5. prin introducerea prota:' gonistilor: "A fost o baba si un unchias. C-unumpunge . cu preocuparea de a reda nuditatea faptului.Ratoiu .Matura cosu . cum e cel despre Cocosu rosu: "Cocosu rosu . aproape tot basmul e o expunere versificata. pe jumatate". iar a doua oara: "Lins. zice.Nuu.He.Tapu babii s-a matusii . Vulpea fugarita de lup striga atunci cînd acesta prinde cu dintii de radacinile din vizuina ei: . 237-240). "Un lup era flamînd" etc. o craiasa mare.C-unu subt pamînt-sa duce" (94 a. d-apu tu cine esti? . . Partea expozitiva a naratiunii este de asemenea simpla si directa. io-s îmflarateasa.a odata un ~os s-o baba. mai cunoscuta fiind cea din varianta Creanga. se întîlnesc si replici versificate.Si esti fata? . cunoscute din basmul propriu-zis. p.0 fost odata o hulpe si c-un arici".

razpravca. 18). cazca etc. Moldova.Fac galuste . p. 1. Evolutia sensului pentru a denumi naratiunile lungi. ordinary folk-tale) s-a petrecut numai în folclorul românesc. De obîrsie slava. La slavi. au introdus termenul b. Pline de comic sînt replicile în care strigatele animalelor sînt interpretate ca amenintari împotriva celui ce a patruns în culcusul lor. LXXXIII.d. Poveste). baica. D. Raspunsul gainii si cocosului se încheie totdeauna: "Ca-ras-farta.z. engl. iar cutcurezatul cocosului: . în aceasta din urma fiind mai raspîndit termenul basm. basnia) denumind fabula animala sau apolog (XIX. iar pisica i-ar raspunde: . pravliica. eigentliches M archen. 198). el apare si cu întelesul de fabula. specia are alte nume (PriPoviietca. pricazca.. P.turali. bachora. Tichindeal).. Filimon si P. Prin colectiile de popularizare. apar protagonisti supram. povest. p. Cîinele care latra dupa pisica ar striga: "Contratu-contratu! Contratu-contratu!". 2. p. el apare în literatura veche sub forma basna sau basn. el s-a raspîndit treptat si în celelalte provincii.~.. 142). fixat apoi si delimitat ca atare de B. ma! Tî-tî-tîne-l!". IV. dau L".Doua catele . Titaitul soarecelui ar însemna astfel: . î~ alta varianta.Pî~a~m'pui ciocanu!" (ibid.p.Cot~odanu . Specia e denumita regional poveste în Transilvania. p. la sîrbi basna (sau basma) însemnînd descîntec.41 . Ca-ras-farta! ice" (5. Matura casa .Fac frecatei . dupa aceea generalizîndu-se cea de basm. La cîtiva scriitori (D. fiinte sau obiecte). fictive (germ. Cantemir. în opozitie cu cea adevarata (la pl~ral basne sau baznuri).Tî-titîne-l.Doua muste .Doua cioara . dar specia are o arie mai larga. iar titaitul soarecelui: . 119).149). sînt apoi formularile cu caracter onomatopeic prin care se imita strigatele specifice ale unor animale.). Ca~acteristice b. se întelege în chip curent cel fantastic (în care alaturi de om. 2656). asa cum a fost cir- " 1 ·r . fara ca sa-I dezradacineze pe celalalt (v. N..Ispirescu.Duc la moara .Cu ele sa' te împuste" (81' a. 1-2. 606)..Tintin. Forma basn este atestata numai în prima jumatate a secolului trecut (XXXV. strigatul cocosului "Cutcudau-Dau" este interpretat de cel atacat "Cu cutitul dau. în literatura. Prin b. scazca. avînd întelesul de naratiune neveridica. Basm propriu-zis. sa dau si eu" (18. pe alocuri si în Muntenia. Hasdeu. p. Primii culegatori din Muntenia.-O-arrs! O-arrs!" (5.. inventata. p. iar la rusi (basni.1... 1. p.

Petru: AT 750. chiar în b. b. aceasta din nevoia de a da un suport verosimil naratiunilor. în opozitie cu naratiunile verosimile. iar în tarile unde b. ireale. 365) a fost înlocuit printr-un simplu hot.. 461. cu caracter mixt. întrucît credinta în existenta acestuia a disparut. În repertoriul nostru pot fi întîlnite variante din aceasta subspecie care aduc în scena zmei (sau uriasi). sau chiar cu altele din mediul contemporan. B. E plin de învataminte faptul ca în variantele germane si italiene strigoiul din unele basme (AT 363. nuvelistic. D. B. si acestea conventionale pîna la un anumit punct. despre dracul cel prost. 756. Pe plan european. Daca teoretic delimitarea este oarecum clara. legendar. b. Cîteva b. legendar (AT 750-849). mai adecvata fiind denumirea de b. B. 465. p. legendare au o desfasurare ampla. 363. b.t sau alti sfinti. b. fantastic.42 cumscrisa în clasificarea internationala Aarne-Thompson (v. 780 (mai cu seama). dovedind ca. cla~ificate printre cele fantastice (AT 360. printre povestitorii populari cu mentalitate arhaica. 471. spre deosebire de Europa rasariteana. tale of magic). 35). fantastice. unele din b. In concordanta cu criteriul adoptat de Aarne-Thompson. Faptul ca adversarii supranatu- ~ 1 . Petru intervenind mai des. ele fiind orînduite ai~i numai pentru' ca protagonistii care determina desfasurarea actiunii sînt Dumnezeu (Isus) si Sf. legendare au un vadit profil de snoava. fantastice în care se arata botezul eroului. 800). în timp ce altele i-au înlocuit cu diavoli. în care apar Dumneze. unele b. unde aceasta fiinta e înca vie în credintele populare (XLI. Cum se va vedea. miraculos asa cum e delimitata în stiinta literaturii. Aarne-Thompson incluzînd aici b. legendar ar cuprinde b. mai traieste înca în traditia orala semnalîndu-se tendinta de a înlocui 'personajele disparute din mitologia populara cu cele crestine. oscilatiile sînt mai mari. cu acelasi tipar compozitional ca si b. Ea cuprinde patru subspecii care stirbesc întrucîtva caracterul unitar: A. C. fantastic este traducerea termenului corespunzator din clasificarea AT (Zaubermiirchen. este o naratiune verosimila. în realitate situatia este destul de confuza. cum arata si denumirea. 710) pot figura mai adecvat în grupa b. despre dracul cel prost arata acelasi proces de substituire a zmeilor (uriasilor) cu dracii. 365. Clasificare). pe alocuri Dumnezeu si Sf. Pe de alta parte. 785. apoi 460. b. Denumirea b. fiind snoave-legende (AT 791 Sînpetru batut de doua ori. Fantastic înseamna în acceptiunea data relatare despre fapte miraculoase.

R' este atestat înca din antichitatea îndepartata. Cu toate acestea. 3. dupa ce l-a sarutat în timp ce dormea (v. alcatuind astfel puntea de trecere de la b. Cele mai multe pot fi considerate doar fragmente de b. popular din vechiul continent. mai cu seama în epopeea despre semizeul Ghilgames (calatoria lui în lumea mortilor similara cu descinderea eroului din b. nuvelistic prin profilul realist al actiunii. nuvelistice au în alte tari europene variante fantastice si invers. fara nici o interventie a vreunui factor miraculos. Cu mai multa claritate se delimiteaza b. S-au pastrat totusi si cîteva b. Ele ar constitui doar dovezi cu privite la vîrsta unor me>tivede obîrsie populara care au patruns în unele mituri (legende sacre) sau în alte opere literare. popular. pe celalalt tarîm.snoava pentru subspecia cuprinsa între AT 1000-1199. apropiat de nuvela si roman. mai cu seama de nuvela toscana.43 1 1- t I r rali din aceasta subspecie sînt învinsi prin pacaUre. lupta cu taurul monstruos aidoma celei a voinicului cu balaurul din fîntîna care dadea apa numai pentru cap de om. o femeie neasemuit de frumoasa care s-a îndragostit de el. Documentele arata ca faimosul faraon Keops. Fragmentul citat se aseamana cu frecventul pasaj din b..p. dar în ziua urmatoare o întîlneste din nou. unele fragmentare. si aveau povestitori tocmiti pentru clipele lor de ragaz. De aceea. Cea dintîi. europene.hitatea europeana. adica motive care se aseamana mult cu cele întîlnite în b.hiar în repertoriul nostru au fost surprinse cîteva b. Ileana Cosînzeana). ar fi fost mai potrivita denumirea de b.z. Bolte-Polivka au consemnat în monografia lor monumentala o serie de marturii scoase din documente si din operele scriitorilor antici referitoare la b. provin din antie. o apropie de snoava. v. Asa numita Poveste ciobaneasca relateaza cum un cioban a zarit. si aici se pot vedea oscilatii: unele b. care a avut ca model snoava populara. Restul naratiunii s-a pierdut. Iarba fiarelor). iar mai tîrziu Alexandru cel Mare iubeau b. Dovezi mai elocvente ofera cele doua naratiuni întregi. . Cele mai multe. p. adica naratiuni care au variante apropiate printre b. întocmai ca si eroul popular care fura iarba miraculoasa de la o broasca sau serpoaica.. în timp ce pastea turma. z. fantastice a caror actiune a fost tratata pur nuvelistic. . AT 400 despre zîna ce se scalda în lac si lasa inelul în degetul tînarului împarat. învierea cu ajutorul ierbii furata de la sarpe. Ciobanul cauta sa scape de ea. C. la snoava. Atestarile indirecte sînt însa mult mai vechi.

care nu aducea cu sine decît foarte usoare modificari de forma. nuvelistic. legendar. neputîndu-se nicidecum bucura de atare consideratie. cînd legenda (mit). AT 950. popular despre uriasul t 1 A ... ci un mit sau o legenda. fara intruziuni legendare. de Vries crede ca naratiunea ar fi fost legata de un rit referitor la înscaunarea faraonilor (XXV. Singurele argumente care ar pleda împotriva apartenentei la b.1 I il! numita curent Doi frati. sotia tradatoare îsi recunoaste primul sot dupa ochi.. Cercetatorii au avut în vedere numai b. în primul rînd cu b. prin schimbarea functiei..e. I. ar fi cele invocate de J. scrisa în anul 1250 î. fiind deci o naratiune din categoria b. popular: sotia adult era care. Asemanarea cu variantele europene este totusi evidenta. si legenda sînt mai apropiate. 51-60).. N eîndoielnice sînt însa atestarile corespunzatoare despre uriasul orbit (AT 1137) si sotul travestit în animal (sau invizibil. Pornind de la faptul ca cei doi frati poarta nume de zeitati egiptene. J . AT 425). Se poate presupune ca povestea despre Anup si Batu a trait în antichitatea egipteana· atît ca legenda. S-a aratat însa ca în tarile mai arhaice.n. cel mai vechi b. J. cît si ca b.e. în b. faraonul ce se îndragosteste doar la vederea suvitelor de par. motivele nefiind atît de organic sudate ca în b. pe alocuri aceeasi naratiune putînd fi cînd b. p. în ciuda metamorfozarilor lui (la noi de obicei în cal) si îi cere decapitarea (5. din Europa apuseana si centrala. respinsa.. s-a crezut ca naratiunea din acest papirus ar fi un mit despre cei doi zei. potrivit atestarilor de pîna acuma.n. prevestirea mortii fratelui prin marea ce spumega (la noi prin picaturile de sînge lasate pe naframa). despre sotia necredincioasa (AT 590 A).44 I . Se întîlnesc în el o seama de motive frecvente în b. Herodot ne-a transmis apoi din repertoriul egiptean Comoara lui Rampsinit. era obiceiul de a . p.. un b. de Vries: caracterul compozit al naratiunii. dar s-a observat în scurta vreme ca înca în secolul al XII-lea Î. El se aseamana atît de mult cu variantele b. apoi împrejurarea ca a fost consemnat într-un papirus. încît nimeni nu :'l-aîndoit ca Herodot ne-a transmis un autentic b.da oamenilor nume de zei. pe deplin cristalizat. b. insinueaza ca cel iubit ar fi încercat s-o siluiasca (motiv cunoscut si îil episodul biblic despre Putifar si Iosif). Marturiile provenind din literatura greco-latina par mai nesigure.. O seama de cercetatori au vazut în naratiune a despre fratii Anup si Batu nu un b. se aseamana mult cu variantele europene. cele doua forme deosebindu-se extrem de putin. nuvelistic. 12).

una din ele hranindu-se cu cultura clasica si lasînd b. B. cît si cel fantastic. care a pricinuit scindarea în doua paturi culturale. chiar daca peripetiile se desfasoara întocmai dupa canonul b. naratiunea îsi pierde profilul de b. Unii c. IV. Apoteoza eroului din final este atît de caracteristica. caruia i se cunosc peste 1100 variante folclorice. Verosimilitatea caracterizeaza atît b. autorul prelucrîndu-l în gustul literar al epocii si adaugîndu-i o seama de ingrediente mitologice. II. B. de unde b. a fost izgonit în lumea copiilor. înlocuit la Homer prin episodul Nimeni si care îsi are si el corespondent în repertoriul folcloric. numite "fabulae pueriles" (povesti copilaresti). straturile populare. "fabulae aniles" (povesti babesti). dar verosimila. a fost de asemenea preluat din circuitul oral.. în care protagonistul uman învinge toate piedicile si este rasplatit la urma prin cîstigarea tronului împaratesc sau prin îmbogatire. 108-126). Fenomenul se va repeta în Europa începînd cu Renasterea. p. este o naratiune puternic schematizata. sînt destul de tîrzii. îndeosebi din metropole.hiar condamna atari "vanas vulgi fabulas"(povesti desarte ale poporului) si numeroase marturii arata ca erau povestite si în acea vreme numai copiilor de catre doicile care îi îngrijeau. foarte rar butoiul cu bani care de asemenea tintuieste locului pe posesor (5. pe seama celeilalte paturi. La noi.secolul al XVIII-lea -(v. p. ci si o seama de aprecieri ale autorilor clasici (ibid. atestarile de b. la noi Pacala numindu-se "Singur Eu" (v. Pretioase sînt cele care tradeaza atitudinea dispretuitoare a celor cultivati fata de atari narati uni naive. din India pîna în Irlanda duce la presupunerea ca Homer l-a preluat din traditia orala. povestit de Apuleius în Magarul de aur despre Amor si Psyche. devenind o specie mixta. decît ca are alte coordonate. care se diferentiase cu vremea de mentalitatea si gustul paturilor populare. de cele mai multe ori .. nuvelistic. eventual fara episodul cu inelul fermecat. 4. Lipsa acelui happy ending e semnul cel mai vizibil ca varianta respectiva reprezinta o abatere. care se vor adapa numai la filonul folcloric.-Iegenda. p. 509).45 ~i l r I 1 T orbit de fratele mai mic se întîlnesc motive absente în Odiseea: inelul fermecat care îl retine în loc pe cel care îl poarta. Gît de cunoscut era b. E vorba de patura cultivata. încît acolo unde ea lipseste. 41-46). b. Pacala). Larga raspîndire a acestui b. Cercetarea). în antichitatea clasica o dovedesc nu numai temele prelucrate literar sau aluziile la ele (XIX.

are întindere biografica. Cel ce voia sa-si întemeieze o familie. Acest final îndeparteaza cu totul varianta de cele cunoscute ale tipului AT 567 (în care se arata cum un frate ajunge împarat. cel bun fiind rasplatit. lipsita de orice met~hne. iar cel rau pedepsit în chip exemplar. lVIobilulcare a generat b. adesea derutante. Tinerete fara batrînete si viata fara de moarte a lui P. ce se poate închipui în viata unui om.. celalalt omul cel mai bogat. trebuia sa dea dovada de barbatie si ca atare era supus unor probe de curaj. avînd a înfrunta atîtea calamitati si a îndura spolierile atîtor exploatatori dinauntrul si din afara granitelor. este o naratiune optimista care insufla ascultatarilor vigoare si încredere În viata. în ciuda traiului lor zbuciumat. fantastic. pe care le-a amalgamat în conturul unei lumi ideale. b. putere sau întelep- t .46 un fenomen sIngular în ansamblul variantelor tipului. etc. paturile popularenu si-au pierdut nadejdile într-un viitor mai luminos pe care l-au dorit mereu. Spre ilustrare. dar spre deosebire de epopee si roman. Sufletele lor s-au prefacut în doua stele care se vad si acuma pe cer.). ca specie literara a fost tocmai tendinta de a arata cum trebuie sa fie orînduita viata pe pamînt dupa jaloane drepte. ci si apogeul. Ispirescu. eroul e urmarit numai pîna la nunta. care s-ar scurge fara nici un sens. fantastic reflecta problemele mari ale societatii. prin acel final legendar vrea sa ilustreze zadarnicia iluziilor omenesti despre o viata perpetua. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. transmitînd visul generatiilor urmatoare. ilustreaza. sem~ul nevinovatiei celui omorît. fara sa verifice faptul ca acesteia i-a cazut o mîna. devenind o încercare de descifrare etiologica cu privire la cei doi luceferi. In ciuda sceneriei sale cu atîtea elemente miraculoase. cu vechime multimilenara. reprezentînd deci punctul culminant nu numai al actiunii din b. Morala ce se desprinde din toate b. Cea mai cunoscuta varianta de acest fel. cea mai generala norma etica: binele învinge întotdeauna raul. b. S-a facut o apropiere între b. 'întrucît o~ul este puternic legat de peisajul natal si de oamenii epocii lui. si riturile de trecere. b. se arunca si el în apa. împreuna cu obiceiurile prenuptiale si nuptiale de la unele popoare aflate în stadii mai arhaice. Abia cînd se convinge de cele întîmplate si e cuprins de remuscari. Un frate este înecat în mare de celalalt care a aflat ca a dormit cu sotia lui. al treilea nazdravan. trateaza conflictele cele mai frecvente în societatea umana din toate timpurile. In opozitie cu legenda. Cel mai pregnant oglindeste aceastî trasatura b. Actiunea din b.

b. nu o data fiind orfan sau parasit în lume. Faptul ca eroul e cel de-al treilea fiu. cînd el este apt de a pleca în lume. deznadajduiti. a fost pus de unii pe seama dreptului consuetudinar de ultimogenitura. Inceputul b. la sfîrsitul copilariei. I. probabil din vremea cînd regii erau încarcati cu valente magice. . cel mai nebagat în seama. Cel mai adesea. fiind apt a îndeplini unele roluri în practicile descîntatului (5. Altii au încercat sa vada în aceasta predilectie a b. eroul este urmarit din pragul adolescentei. extrem de saraca. oglindeste si el realitatea înconjuratoare. t~ j: ~r 1 ~ j I ciune. dar nu se poate vedea în aceasta sau în alte date de natura etnologica. p. menit sa sporeasca interesul ascultatorilor. Unii vulgarizatori au încercat sa vada în aceasta origine hiperaristocratica a eroului o oglindire a unor sentimente dinastice ale maselor populare. decisi sa înfieze ceea ce vor gasi în cale. In felul. adesea la rugaciuni îndelungate. Acestia pleaca de obicei în lume pentru a-si întemeia o familie. el e fiu de împarat. în b. Ca orice opera de arta. gata sa savîrseasca ispravi memorabile. alungarea epidemiilor etc. de obicei revenind cu sotia la familia parinteasca. cu conceptiile si preocuparile dominante. eroul este urmarit însa mai de vreme. cum se va vedea.47 J 1 if r r . cel mai mic fiind mostenitorul gospodariei parintesti. este însa mult mai veche. acel ritm tripartit. particularitatea amintita a avut la baza resorturi estetice. parinti si copii. adesea doar ca pretext d~ p~mereîn scena a actiunii fiilor. Uneori. în cealalta categorie. De multe ori însa protagonistul descinde dintr-o familie umila. Actiunea afecteaza doua generatii. distingîndu-se doua categorii în care de obicei se încadreaza tipurile fara ca sa fie obligatorie corespondenta dintre ele. aproape întotdeauna al treilea. Atari credinte si practici au avut o influenta secundara. dar aceasta se întîmpla totdeauna în chip miraculos. Cu totul exceptional sînt implicate în actiune mai multe geperatii. pentru al treilea fiu influenta. b. etajîndu-se ca o naratiune de tipul romanului ciclic. Parintii nu au copii si. unor credinte populare potrivit carora cel mai mic ar fi dotat cu calitati cu eficienta magica. Cei dintîi au un ~olmai sters./- . responsabili de prosperarea recoltelor. deoarece. difera.. 64). Cei doi soti batrîni pleac~ fiecare Într-o parte. de la nastere. adesea copios oglindite în el. recurg la mijloace magice de procreatie sau la ce le ofera întîmplarea. nu se semnaleaza însa nici o diferenta între cele doua categorii. originea lui ca specie literara. Realitatea reflectata în b. eroul fiu de împarat comportîndu:se ca si cel de origine umila.

Mai des. aruncat cu laturile sau la gunoi. încît eroul afla abia tîrziu ca nu e unicul fiu.. Alteori. nu mai are frati si surori decît în cîteva situatii special~. Voinicul ce se va naste se va numi Piparus sau Mazaran. o bucatica de carne etc. pîna ce. mai' mult asupra animalelor neajutorate sau ranite care se vor dovedi auxiliare pretioase. Cînd e nascut din boaba de piper sau mazare. fiind împins la actiune de un singur resort. mama recurge în chip deliberatla degustarea unor alimente cu însusiri germinatoare. spre a omorî zmeii si balaurii care tiranizau un colt de tara' etc. umanitarismul neprecupetit al protagonistului. care mai tîrziu prinde a vorbi. de arici. iau acasa un pui de sarpe. dornic de lupta si de aceea pleaca spre a-si elibera surorile sau fratii. Cel mai adesea el e curajos. reliefeaza cu putere o alta trasatura 'care deriva din ultima. cumintenia si mila. pruncul e confectionat din lut ca o caramida. eroul se mai arata animat de sentimentul dreptatii. In toate cazurile aratate. cei @oievoluînd apoi ca doi frati de cruce. prezentînd sub acest aspect numeroase similitudini c11cavalerii epicei medievale si cu haiducii baladelor popuIare. Uneori. dovedindu-se un om cu calitati extraordinare. ~40). îl dezval~ie si ca om milos. Totusi o seama de b. femeia îl înghite. Cîteodata. p. b. In cîteva b. prin care el se ridica deasupra intereselor strîmte ale castei sau familiei sale. în o seama ~1 . Mar. Psihologia eroului e puternic schematizata. prin degustare din mar sau peste se întîmpla sa nasca nu numai împarateasa. decît asupra semenilor sai. ceea ce îl decide sa plece în cautarea lor. eroul e nascut fara voia mamei prin degustarea unei boabe de piper sau de mazare care indica prin însasi miscarea lui continua ca are virtuti neobisnuite: oriunde e' pus. De asemenea. cu aia. Peste). De asemenea. ci si servitoarea un baiat. mosul culege din drum o bucata de lemn sau de fier care devine om prin simplul act al scaldarii în copaie: "A pus apa la foc.48 acesta. 1. cîstigîndu-si simpatia ajutoarelor si a tuturor celor care au legaturi cu el. l-a scaldat.' sare jos sau aluneca. pornit ca atare sa îndrepte strîmbatatile. fratii si surorile au disparut luati de zmei sau diavoli. adesea cu aceeasi înfatisare. în chip curios. sentimentul' rasf~îngîndu-se. de obicei un mar sau un peste (v. cu sapun. a-nceput copilul sa: Oa! Oa! în copaie" (5. domina calitatile de natura practica: îndemînarea. eroul e stingher. de porc. pedepsit a sta în forma animaliera. iapa: ~au cateaua nasc si ele cîte un pui nazdravan daca au mîncat din resturile alimentului miraculos. Uneo~i. In genere. disperata.

his. calauzit de o gîndire naiva care constituie si ea un indiciu neîndoielnic de vechime. protag@nistul este cu totul modest. abia a treia oara si numai prin faptul ca batul batea la comanda îsi recupereaza obiectele schimbate. Desi eroul nu izbuteste sa fuga cu mireasa (sau sotia lui) fiindca zmeul are un cal mai puternic decît el. În fapt. îl determina sa-i crute viata. Cei care pun în relief atare superficialitate a personajului principal uita ca b. povestitorul popular poate complini cu succes aceasta lipsa daca talentul sau de plazmuire îi permite sa insufle viata figurii schematice. în tendinta de a capata valente cît mai universale. Din putinatatea resorturilor care îl anima s-a dedus superficialitatea c'are ar fi caracteristica protagonistului b. ca totul provine din înselatoria gazdei (AT 563). aspectele specifice tinutului sau. la trasaturile spirituale dominante. ci si mielul (calul) care se balega galbeni. Cercetatorii basmologi au pus în lumina aceasta izolare a personajului de b. încît sa se poata potrivi în locuri cît mai diferite si la generatii despartite între ele de milenii. un biet om care.Arges obisnuia sa urmareasca reactiile' . Daca în schema b. încearca totusi a doua oara în aceleas~ împrejurari si numai mila zmeului pentru ca l-a scapat din butoiul sau lada în care era înc. Omul sarac lasa la cîrciumarul sau popa care îl gazduieste nu numai masa ce se umplea de bunatati. Datele despre personaje. fara sa-si dea seama. în care schema e dusa pîna la ultimele ei trasaturi.1 ? -' de b. si aceasta trasatura deriva din constructia schematica. silit de saracie. e o naratiune puternic tipizata. iar trasaturile puternic schematizate. nu aduce în scena tipuri. sînt aratate doar scenele referitoare la soarta eroului. nu prin bogatia vietii spirituale. care nu evolueaza si mai cu seama nu cumuleaza nimic din înfrîngerile sau durerile la care îl supun întîmplarile. actiune sînt în asa masura schematizate. sablonarda a b. Aceasta schema care se transmite ca atare în circuitul oral e umpluta apoi de fiecare povestitor cu date din experienta lui. îsi ia lumea în cap si numai întîmplarea îl pune în legatura cu demiurgul care îi va aduce izbavirea dorita. oglindind în felul acesta framîntarile contemporaneitatii. Trasatura tine de caracterul conventional al basmului..49 -~ i- 1< ~- . fara nici un indiciu cu privire la caracterul lui. încît b. nici întîia si nici a doua oara. Sondarea nu este adînca. ci de-abia figuri.. întruchipari sterse care impresioneaza prin faptele lor uluitoare. precum si înclinarile lui în toata plinatatea lor spirituala. Iancu Durol din Bughea de Sus .

Doamne. erou.cu picioru. 189. Povestitorul Gheorghe Zlotar din 'Fundu Moldovei . în lipsa parintilor. exclama cu patos: "Daruit sa fii de la mine. grandoarea umanitarismului sau dezinteresat.casatoria cu fata împaratului. Contrastul e -folosit de creatorii b. prostu!" (5. Mai tîrziu. Probele puterii). în b.l1ipufetii alia . p. în familie.Suceava sublinia la eroii din b.. 553-554).. :mai ales cînd acestia sînt batrîni si slabi. Alteori. Dupa ce Dragan Cenusa rapune balaurul care monopolizase toata apa. a picat lesinat jos! La trei-patru ceasuri. victima a unor întîmplari pe care el nu le poate ocoli. Sentimentul îl asalteaza tocmai cînd 'protagonistul ati~ge apogeul carierei sale prin .). Însusirile se plamadesc în acest stadiu de latenta pîna cînd se 'iveste momentul critic care va'dezlantui actiunea (rapirea conste1atiilor. sale alt :aspect: elevatia sufleteasca a eliberatorului. pe masura .« Asta e ursîta mea!» A luat-o si a bagat-o-n sîn". în momentele . Introducerea în aventura . Da mama si tata o fi muritori da foame" si SDunesotiei "i-o m-as duce ~casa. uneori p~ste 'voia parintilor cînd acesta e cel de al treilea. Spre deosebire de cel din legenda. fiind :mînat numai de dorul de a savîrsi ispravi miraculoase. ca unul care stie doar sa se joace în cenu~'i... apa! Unde-o calca vaca . 230). si bou cli picioru.'1 porr~estesa actioneze abia dupa ce a dat dovada de maturitate (v.. pîna pa fundu lazii". Eroul principal se caracterizeaza în genere prin atitudinea lui activa. a cazut în genunchr.. cel de al treilea e de ~bicei un neajutorat. totul sfîrsind printr-o catastrofa.205). "Cînd a vazut c. ca io am doi batrîni. Fiul împaratului din b. o fi ~uritori 'da 'foame" (5.0. eroul porn'este la actiune. întotdeauna ramas la stadiul infantil. dnd izbuteste sa o întîlneasca "si cînd a vazut-o asa frumoasa . 1. cîndsi-a vint în fire: . p. fiindca îl socotesc un netrebnic riimas ca povara pe capul familiei. Cazarchina cauta. trei zile si trei nopti. a surorilor etc. pe tot izvoru si pe tat paral!l sa fie apa" (ibid. Cam la aceeasi profunzime schiteaza acest povestitor si dorul de parintii lui. pentru a reliefa cu mai multa putere virtutile extraordinare ale eroului. sau calca dinnestiinta consemnul. hîrtie cu hîrtie.50 :sufletesti· ale personajelor din multele sale b. pa eu astazi traiesc bine.. p. Abia la urma gaseste o fotografie. în odaia interzisa "si-a controlat carte cu carte. de astazi înainte. II.cruciale ale actiunii prin care faptele luau alta întorsatura. unde acesta este pasiv. adesea peltic la vorba.armelor cu care a fost daruit de nas. . Sentimentele pot fi profunde si ele impresioneaza prin violenta cu ·care se manifesta.

Sînpetru. aparînd în actiune pe o durata scurta..' mai rar luna. punctul ei depornire. Ele sînt mult mai sterse. saracie maxima. apoi arme si obiecte miraculoase. Doar în b. Oamenii care îl ajuta sînt fiinte fantastice sau chiar oameni de rînd. animale. eroul ramînînd în impas total fara concursul lor. apoi Sf. si Tulbura-apa. plante. ceea ce constituie prilejul de a-i întîlni pe Strîmba-lemne. Adesea. Soare. mai proeminent este fratele de cruce.). antropomorfizati (v. Putine sînt b. pietrele sfarîmate si apa tulbure. Tocmai aceasta le face indispensabile în actiune. chiar daca uneori specializarea e de grad maxim. apoi soarele. Parintii sînt adusi în scena pentru a zugr3_vistarea initiala a actiunii. Personajele secundare sînt vremelnice. exploatînd succesul numai pentru ca el e capetenia.590). Luni. Auxiliarele eroului se recruteaza din regnurile naturii: oameni. care de fapt poarta tot greul actiunii. fantastice în care nu intervin personajeleauxiliare. partea acestora e atît de covîrsitoare.. acorda totusi preponderenta titu-larului. dar gaseste toate lemnele strîmbe. dar creatorul b. Metamorfoze). nuvelistic eroul actioneaza singur. Petru. dar practicei nu mai participa la nici un fel de actiune. întruchipînd o singura calitate. Dintre oameni. Dupa ce Tei-Ieganat a crescut.. Unele va":: riante insista asupra regasirii finale a eroului cu parintii.. uneori indi~înd fiilor ce: . Abia în unele b. iar tataLincestuos (AT 510 B) sau gelos pentru nora prea frumoasa (AT 516 etc. boala incurabila etc. mai ales cînd situatia familiara e critica (lipsa de copii. a pornit sa faca o casa noua în locul celei care sta sa se darîme. ~ este uneori un capitol simplu al vietii de gospodar. Dumnezeu si cu Sf. conducatorul. mai rar prin sfaturile primite si de obicei platite ca sa aiba efi-cienta. Luna. Revenirea la parinti va fi prilej pentru erou de a-si uita sotia sau logodnica prin încalcarea unei interdictii. în acestea actiunea desfasurîndu-se de obicei în planuL metamorfozelor (v.51 -r . mama sau sora au un rol mai mare pentru a se arata necredinta lor fata de fiul sau fratele lor (AT 315. încît eroul principal pare cu totul eclipsat. în realitate el fiind eroul: principal. Intra în padure.. (~ ) . Dumineca. prelungind actiunea cu înca un episod.. acesta devenind mostenitorul tronului si salvatorul împaratiei. iesind din impas prin propriile lui însusiri. Parintii sînt îndr~matori.). dar de obicei aceasta se întîmpla nu din vina parin-tilor. Zilele: sfinte).:~--. Dumnezeu. Vineri. pe· care de obicei îi duce la curtea unde va domni el. Sfarma-piatra.

potrivit dreia utilul sa fie reciproc.ce-ai tu la tine? N-ai tu aripa albinii la tine? Du-te. p.~ vor trebui sa faca dupa moartea lor. si cînd t-aprinz tigarea. pornit numai sa plînga. într-o varianta a b.alocuri. Iar cînd i se da însarcinarea de a alege pe fata împaratului dintre servitoarele îmbracate aidoma ei. prezenta lor constituind una din caracteristicile b. Se întîlnesc astfel în b. apoi pisica.tot plîngînd vii la mine de cîte ori vii".crutate de acesta la rugamintea lor de a nu le împusca sau mînca. sau lecuite de ranile pricinuite de altii. Harap Alb uita de aripa albinei recunoscatoare încît calul trebuie sa-i aminteasca: " . fantastic ursul. poate participa la actiune.. îndeosebi acela de a se jertfi pentru învierea fiului si a tovarasilor lui. Cal) dotat cu însusiri nazdravane. vulpea îndeplinind cel mai adesea rolul unor cîini nazdravani.zice . Pisica). Tot atît de familiare se arata :si animalele salbatice care îl ajuta pe erou cu o fidelitate exemplara. deci o conventie etica de grad elementar. Oaie. atît de .52 1 . Practic. Cîine. ca rasplatire pentru o binefacere. 286. Ele ajuta pe protagonist din recunostinta. oaia actioneaza si ca auxiliara a prot~gonistului (v. furnica. fiind sau . Harap Alb se dovedeste aproape un neajutorat. el fiind motorul actiunii. Rareori. Vaca).. auxiliare mai frecvente sînt cîinele. rolul lui e covîrsitor. fantastic. care ajuti pe erou pentru ca a daruit-o {.1 il i!I.Ce-i stapîne? . Animalele ajutatoare sînt mai numeroase si detin un rol preponderent. Plantele participa mai putin la întreprinderile eroului.acolo. corbul. Baba). apoi vietati mai mici ca pestele.." (XV.u ceva neînsemnat. Principiul general care consfinteste legaturile între protagonist si animalele ajutatoare este do ut des (dau ca sa-mi dai). încît calul se vede silit sa-I admonesteze: " .. lupul. Cel mai important e calul (v. . aprinde si aripa albinii. toate avînd puteri nazdravane (v.Pai cum sa nu stii zice . . Mai des apare ca sfatuitoare baba (v. Bou. ajutîndu-l pe erou si frecventa lor variaza cu conditiile climaterice. data fiind inamovibilitatea lor. iar dintre animalele mai mari boul. pîna la cele minuscule: albina. 294). Vaca si oaia apar ca mame ale eroului principal. orice animal cît de mic: si de neînsemnat în aparenta. Pe . H arap Alb. vulturul etc. uneori numai cu binete cuviincioase.. îndeplinind rolul parintilor. în stare a savîrsi nu numai fapte miraculoase. ci si în a sfatui pe stapîn de îndata ce acesta se afla în impas. tîntarul etc.' toate sarcinile date de spîn sînt îndeplinite dupa sfatul sau initiativa calului. Dintre celelalte animale domestice.

rasplateste cu ea pe cel care o scoate~ îmbogatindu-1 pe data (v. care ies trei oameni de fier la aprinderea. punga din care nu se mai' termina banii. e curatat de voinic si îl întreaba:" . camasa care poate ucide sau detine pe cel care o-mbraca. comoara îngropata. Vioara). functia rituala conferind~-i puteri miraculoase. Unele obiecte au însusirea de a se transforma la aruncarea lor intentionata în felurite obstacole. vioara care învie soldatii. Cu iarba fiarelor animalele re-o cunoscatoare învie pe stapînul decapitat de impostor (v. II. p. (v. soldati alaturi de razboiul care produce soldati la fiecare bataie a vatalei.. cismele caretrec peste obstacole. . Iarba fiarelor). Camasa. cornul din care ies la cerere mîncari si bauturi. Mar). batul care împietreste pe cel atins sau amenintat. si bauturi. sacul în care poate intra oricine la comanda. ei. caciula care genereaza. raspunzînd în locul fugarilor. Apa vie).. palosuL. desigur un. miraculoase: sabia (sau palosul). Cînd nu face fructe pentru ca are la radacini 0. Urmeaza apoi bog~ta categorie a celorlalte obiecte nazdravane: inelul (sau margeaua) care îndeplinesc orice dorinta. lampa din. apoi chiar pusca. O prima categorie e alcatuita de armele cu puteri. Chiar saliva actioneaza dupa principiul magic pars pro tata. naframa sau sapunul un lac urias etc. pentru ce mi-ai facut binele-asta?" Si. caciula care îl face nevazut. mai frumoasa. apoi. fluierul care face sa joace pe cel care îl aude etc. capastrul care recheama calul la scuturarea lui.53 -t 'f 'lr contrastanta cu multele deplasari ale eroului. îi arata drumul ca sa regaseasca pe fata din. mai cu seama redînd vederea. Ele sînt daruite de nas.18. putînd fi uneori si sabia tatalui sau de cînd a fost mire. v. da puteri uriase. scaunul care tintuieste locului pe cel care sta pe el. încheaga trupul si reînsufle~ teste (v. Acestora trebuie adaugata apa care vindeca. gresia un munte de stînca din cer pîna în pamînt. Fluier. Marul sau parul curatat rasplateste pe eroina la întoarcere.Ce plata sa-ti rasplatesc. oglinda care arata pe cea. ~irezi de vite etc. multiplicîndu-si forma la proportii uriase: peria devine padure. dafin (5. adesea la distante enorme. Dafinul care avea în el fata "de vînt nebatuta" si "de voinic nesarutata" si se paraginise' dupa plecarea acesteia. oferindu-i din fructele ce tocmai atunci dadeau în pîrga (AT 480). la cerere~ acestuia. masa care se întinde singura cu mîncari. element introdus mai tîrziu. Mult mai dese sînt obiectele care ajuta pe erou înt felurite chipuri. Dafin).

Statu-Palma-Barba-Cot). Zburator). aci ca trimisa lui Dumnezeu sa secere vietile pamîn'tenilor. Celmai temut adversar. sau prin rostirea unor formule cu eficienta de descîntec care îl fac sa plezneasca de necaz. apoi dintre putinatatea lui si puterea de urias. . foarte probabil resturi din niste figuri legendare de tipul centallrilor care s-au estompat în memoria populara. provin din doua domenii. în primul rînd cei cu înfatisare monstruoasa. lele). care învinge voinicii prin vraja ce emana din . o categorie intermediara e alcatuita din adversarii care în parte sînt oameni. ca zmeii sau balaurii. mai apar alte fiinte fantastice cu radacini poate tot atît de veChi. Balaur). Ea se arata si ca binevoitoare omului. Eroii scapa prin pacalire sau prin claustrarea ei într-un sac. In b. dar care au primit un altoi crestin. pastrat pîna acum în credintele si naratiunile populare. Fapturi mai afinate par zmeii. în parte monstrii nedefiniti. mai ales cînd e chemata nasa de saracul ~u copii multi (Ar 332). cum ar fi balaurii. Ei trezesc si repulsie. ramasi fara . înfatisata aci ca o parca antica în paza careia se afla lumînarile sau ghemele ce reprezinta vietile oamenilor. Alaturi.alcatuita dupa tehnica contrastului dintre micimea lui si lungimea barbii. hranindu-se cu inimile sau sîngele lor (v. cu care se si confunda terminologic pe alocuri. închipuiti . Ele ar reprezenta stratul cel mai vechi. Unii descind din lumea fantasticului.a apartine regnului reptilelor (v. cu atributele sale precrestine. dar si cu multa prostie. altfel nu se explica de <cese îndragostesc femeile de ei.obiectele ei. Uneori. diavolul e înfatisat în b. ci prin siretenie. Jumatate de iepure. dar pasionate pentru joc (v. reprezentati în imaginatia populara în chip oscilant intre om si balaur (v. fruntat adversari supranaturali feminini. Din aceeasi categorie face parte si moartea. Cea mai temuta e Mama Padurii. scotînd ochii tuturor celor ce le calca mosiile. Mama Padurii).l omului (v. El e învins nu prin lupta. adica dotat cu o mare putere fizica. Zmeu).54 Adversarii pe care îi înfrunta protagonistii b. 'întrucît îl poate rapune pe cel mai viteaz printr-o singura loAlteori. dar si fas(~inatie. ei sînt în primul rînd rapitori de fete frumoase pe care le duc la palatele lor din pustietati sau de pe celalalt tarîm. unde o lasa sa tînjeasca dupa libertate. Asa ar fi Iutele Pamîntului. eroul are de învitura (v. adesea mai apropiati de zburator (v. el apare totusi ca auxiliar a. Ielele de asemenea se arata animate de rautate fata de oameni. Drac). prin capcana. Statu-Palma e o faptura hibrida.

Folosind si aici contrastul. fac. Atare final raspundea si necesitatii estetice de a spori interesul ascultatorilor. Eroul b. membrii familiei devin complicii adversarilor. el se transforma în opusul sau. se observa o suprema . cum ar fi cele dintre frati. el e rusinea familiei. Ea e construita dupa normele contrastului~ b. mama sau sora îndragostindu-se de zmeii captivi pe care îi elibereaza si pun la cale omorîrea fiului sau fratelui lor.:c- contururi precise. creatorii b. mai ales cînd b. 'pentru a-si primi la urma pedeapsa exemplara (v. Unele b. Sotia necredincioasa actioneaza cu mai multa înversunare împo'triva sotului tradat.S5 -~- . pun în opozitie fratele bogat si cel sarac. în subsidiar. ca una care are o repulsie organica fata de copiii orfani. Sotie). protagonist principal o figura feminina. Adesea. cel dintîi mergînd cu lacomia lui pîna la a scoate ocpii celuilalt pentru o felie de pîine (AT 613). un cenusotca. devenind mostenitona. prin ajungerea eroului la cea mai înalta pozitie a orînduirilor trecute. cu mici zigzaguri menite sa puna în relief calitatile eroului si sa motiveze ascensiunea lui. lui blamabila. cei doi termeni ai actiunii. Chiar mama e aratata a fi geloasa pe fiica ei mai frumoasa decît ea pe care nu se sfieste sa o trimita la moarte. Cei mai numerosi sînt însa adversarii din cercul familiei. La sfîrsit. dupa cum tatal incestuos se dovedeste tot atît de tiranizant prin pasiunea. Mai îlltîi.. Imparatii dusmani pun grele conditii pe care le poate îndeplini numai eroul b. fiind rasplatit în felul acesta pentru calitatile lui si pentru binefacerile aduse semenilor sai. parte adversarii umani de diferite categorii. în desfasurarea peripetiilor. are ca. au vrut sa puna în lumina dezideratul ca numai cel dotat cu însusiri exceptionale trebuie sa ajunga în vîrful piramidei sociale. provenind dintr-o familie extrem de saraca. Mai temuta e mama vitrega. au vrut sa sublinieze-ca bogatia dezumanizeaza pe om. iar pe de alta parte de a da un sfîrsit luminos si linistitor dupa atîtea încaierari dramatice si peste masura de sîngeroase.l tronului sau un om neasemuit de bogat. creatorii b. Din cealalta categorie. de care rîd toti. parcurge o traiectorie de întindere maxima. se desfasoara pe o linie ascendenta. dovedindu-se a fi prin ex. eliberînd lumea demonstri si calamitati. facînd un salt spre polul opus celui initial. Eroul porneste de la stadiul cel mai de jos. anulînd chiar sentimentele cele mai intime si mai adînci..celenta poezia contrast ului. începutul si sfîrsitul sînt diametral opusi. Actiunea b. Chiar cînd e fiu de împarat..

în chip exceptional. ci scenele despre soarta lor. cîtiva povestitori încearca unele 10calizari care pornesc din nevoia de a da actiunii o patina de verosimilitate. folosite pentru a sublinia dimensiunile eroilor si greutatea obstacolelor de învins. B. în forma în care b. Tehnica tripartita e utilizata si aici cu eficienta. fiin'd exponentii ideali ai binelui. De aceea. ori dîn America" (5. coordonatele actiunii sînt în chip deliberat vagi. fiind animati de pasiuni fatale omenirii. uneori prin formulari glumete menite a deruta . . dar si caduca. Nuantele lipsesc cu desavîrsire. el se înfatiseaza ca o simbioza dintre schema generala universal valabila si detaliile proprii comunitatii povestitorilor. e o unitate dialectica în care tipicul strabate mileniile si lumile. Pedepsele vor fi si ele croite pe aceeasi masura. ele nu cunosc nici o evolutie. dar se insista . De aceea. Peisajul din b. dar abia cel mai mic izbîndeste. p. ca o haina ce trebuie schimbata dupa sezon si moda. 186). i-a dus la neamuri acolo". Coroana împarateasca e luata de-abia la al treilea salt. voinicul a plecat "sa se bata pe ape cu-mparatu Anglii sau al Rusii". p. în contrast cu bunatatea funciara a eroului principal. Locul si timpul sînt indicate' la modul cel mai general. El trebuie sa rapuna trei adversari. cu durata efemera. pîn Ardeal. Povestitorul 1. iar fiul împaratului putea fi "ori dîn România.142. nu înfatiseaza caracterele actantil~r. în vreme ce detaliul constituie partea vie si plastica. 1. cel mai mic dovedindu-se si cel mai puternic. adica vor fi capitale.orice încercare în acest sens. este mult schematizat. B. De obicei.160. Eroii au numai calitati. Duroi preciza astfel ca mosneagul a dus copiii alungati de vitrega "în alta provincie. care vad totul zugravit numai în cele doua culori opozante: alb si negru. Un contrast desavîrsit domina si între cele doua tabere. repetarile nu sînt ocolite. la savîrsirea unor ispravi pleaca pe rînd cei trei frati. lupta cu el cunoscînd si momente sovaitoare sau chiar critice pentru erou. personajele intermediare fiind de neconceput pentru creatorii b. etalarea actiunii eliminînd introspectiile de natura psihologica. este eliminat. dimpotriva.economie: tot ce este de prisos. iar opozitia dintre cele doua tabere e ireconciliabila' si continua pîna la extinctia adversarului daunator. ori dîn Rusia. redus la cîteva reprezentari sablonarde. pe cînd personajele negati~e au numai defecte grave. iapa babei trebuie pazita trei nopti etc. în acest fel. II. traieste printre povestitorii populari.asupra aspectelor care capteaza mai mult atentia ascultatorilor.

în zori de dzua. prin cîmpul cu somnul "aasa i de somn! Era de catre dzua. t-oi fa ceia . fantastic este însa peisajul fabulos. decît ca de multe ori are o întindere nesfîrsita. .le-ma pe mine. stana de piatra în dreapta. ca io îs mai frumoasa! .hei de bolovani.Rumpe-o. padurea de arama. voinicul e asaltat de Mama Padurii ce se coboara vijelios din copac sub pretextul de a se încalzi. De fiecare data padurea "o facut: tîng!". din predilectia creatorului b. pentru a ajunge în stapînirea lor.. Acestea reprezinta tot atîtea obstacole pe care voi nieul le învinge urmînd sfatul binefacatorului sau si opunîndu-se ispitei din toate puterile.57 Actiunea se desfasoara cel mai adesea într-o padure pe care nu o individualizeaza nici un detaliu. iar fata tresare speriata: . stapîne. eroul parcurge tinuturi în forma unor deserturi uriase. La popasurile de pe cararile ei. Prin luminisuri de padure se afla de obicei palatele zmeilor pe care îi va învinge protagonistul b.Aai-zice . mai agresiva aratîndu-se floarea rosie. Supozitia nu e verosimila. Alteori. lipsita de orice punct de orientare.10 t-oi fa iasta. 1.Ai . II.453-454).. G. Uneori.. . lipsite de orice fiinta. din cea de argint si la urma din cea de diamant. desertul e total stîncos.I62). Uneori. La urma... Caracteristic b.. crearea lor avînd la baza aceeasi viziune contrastanta. alcatuind un peisaj dezolant prin imensitatea pustietatii. noastre drept ecou al stepelor rasaritene pe care le-ar fi cunoscut creatorii populari..mi-i tare sete!" Balaurul nu-l lasa sa bea apa. 'Calul îl previne . în unele b.striga . cu unele elemente puternic umanizate.zice . ".. Numa se leagana omu 1" (5... p. Cînd trece prin cîmpul cu setea: "aasa-i de sete la om! . de a evita nuantele si stadiile intermediare. apoi prin cîmpul cu florile si la urma prin cîmpul cu somnul. argint si aur e stapînita de cîte un armasar care asalteaza pe cei ce rup o frunza.369). p.de multe ori am trecut io pe-aicea . Alteori. padurea tiuie ori de cîte ori voinicul rupe o creanga. de aci ne'V'oia de a opune padurilor tinuturi lipsite de orice vegetatie.si padurea asta n-au tîngaluit! Ce poate sa hie asta?" (5. Prin cîmpul cu florile. toate i se îmbie: " . Drumul parcurge chiar "c.. Fata pornita la joc pe lumea cealalta (AT 306) e urmarita de protagonistul care rupe pe rînd cîte o ramura din padurea de arama. eroul trebuie sa treaca prin cîmpul cu dorul sau cîmpul cu setea. dzau. Vâlsan a încercat sa explice prezenta deserturilor în Ir. 1. ba cînta si cucu fain . stana de piatra în stînga" încît voinicul "zarea seninu cerului si bolovanii" (5. p.

interzicîndu-Ie sa priveasca pîna trec de acesti munti. oferind modul cel mai general de a individualiza capeteniile tarilor. Fat-Frumos). Culorile au rol cu totul conventior'1al. Saracut Petru. Cîteva arunca lumina asupra starii precare a eroului: Harap Alb. s-o pus 4 cai la cocie. Tarile în genere nu a~ nici un nume. Mia Ion. Ileana Cosînzeana). Lotru-n noua tari pune "potcoave de 12 maji pe cai.386). iar la baieti se adauga un determinant care-i tradeaza geneza speciala: Tei leganat. fara ca sa se obtina vreun spor de individualizare. "Cînd o rupt o pana din padurea ceea. Hat print etc.58 da din tine iese fum si din mine iese foc". muntele peste care trebuie sa treaca protagonistii e de sticla. Pipelcuta). cînd Harap Alb ajunge cu mireasa la muntii de sticla. sau asupra pozitiei în familie: Suta Ion. tipice b. în unele b. Alaturi de acestea. Aproape de vîrful muntelui. foarte putin individualizante. Odolean. Ion Saracu etc. din aceasta pricina insurmontabil pentru oamenii de rînd. Lintea Viteazul etc. Eroii principali poarta celmai adesea nume hiperbolice. II. si s-o dat si i-o legat la ochi" pe toti din cortegiu. Numele personajelor se caracterizeaza prin aceeasi lipsa de determinante care sa poata localiza întîmplarile la un anumit tinut sau epoca. se întîlnesc si nume obisnuite care apropie prin aceasta lumea b. ca muntii s-o cutremurat si vaile s-o tulburat! Au vinit calu de-arama si cînd au încun'giurat o data padurea. Alteori. Alb. Uneori. De aceea.. el mai poarta si alte nume care de obicei sînt cunoscute numai pe o întindere regionala: Dragan Cenusa. Verde. fara nici o corespondenta între culoare si temperamentulîmparatului. Busuioc Verde. Ludric si Frantic. Altele provin din lumea feudala si s-au pastrat din aceeasi tendinta de a accentua verosimilitatea întîmplarilor: Rudolf. mai rar Galben. iar fata se numeste Ileana Cosînzeana sau variantele ei (v. de realitatea contemporana. cînd au suflat pe calu Viteazului de apa. asa de strajnic o huit padurea. p. Mazaran Vasalica etc. Fluctuatia lor oglin- . iar împaratii se deosebesc dupa culoare: împaratul Negru. unii au vrut sa se dezlege la ochi. Viteazu de apa. l-au bagat de doi stînjîni în pamînt" (ibid. 181). p. Voinicul e numit Fat-Frumos. "o data o picat caii-n genunt" si nasul îi previne din nou sa nu se uite la locurile acelea.. altfel vor pieri toti (5. aceste nume sînt înlocuite prin genericul Cenusotca (uneori si Cenusareasa. Rosu. Piparus Petru. uneori cu prenume din antroponimia curenta (v. nasul sau.

Actantii izbutesc sa rezolve impasurile întîlni te prin calitatile lor remarcabile. întinderea actiunii este inegala. în lumea straveche hotia fiind socotita de asemenea o vir- . ei razbat prin inteligenta ascutita si mobila care îi ajuta în împrejurarile cele mai grele.. inteligenta este îmbinata cu viclenia. animal (de la musca si tîntar. ginerele tresare speriat: . e admirata de creatorii b. fara a trezi opozitii sau a provoca mirare. Profilul puternic ascendent se întîlneste si în aceasta subspecie. v. îndeosebi în Orient. caci îsi ia mireasa linistit si porneste spre curtile sale ca si cum nu ar mai duce vreo serpoaica. sa fie coborît si pe aceasta cale în lumea contemporana. II. în care personajele actioneaza numai prin puterile omenesti. eroul putînd fi pe rînd planta. Miraculosul lipseste. fantastic explica de ce metamorfozarile se tin lant. B. Pe alocuri.litate aleasa.. apreciata de mentalitatea arhaica. Alteori. ca o ca. departe de a trezi repulsii. pe cînd altele cuprind un episod mai restrîns.. îndemînarea de a fura care. unii povestitori. p. uneori complicate si cu întorsaturi neasteptate. ele merg pîna la relatiile de încuscrire. fantastic tot un fel de relatare verosimila. Cînd socrul i-aduce mireasa în forma de serpoaica pe care o poate duce numai un cal cu 7 inimi. e o naratiune în care elementele reale se îmbina în chipul cel mai familiar cu detaliile fantastice. pîna la cal) sau chiar obiect (inel pe degetul fetei).Auleoo . Clasificare) e o naratiune verosimila a unor întîmplari. În genere. nicidecum reprobabila. Aceasta trasatura distinctiva a b. nuvelistic (AT 850-999.25). eroul pornind de jos pentru a ajunge împarat sau om foarte bogat. cum se întîmpla în legenda. simtind b.59 deste tendintele contradictorii de a da eroului un nume generic concordant cu trasaturile tipice ale b. în unele b.Se scîrbeste si i se-ntorc perii pe cap îndarapt" (5. noteaza rea~tia protagonistului la atari ciudatenii. fara interventii supranaturale. Cel mai adesea. Între lumea realului si cea a miraculosului este o punte continua si trecerile se fa~ pe nesimtite. Legaturile dintre om. în multe b..zice mai bine ma facea mama cîte-o bucata de[cîtJ sa patasc lucru iesta! . b. sau de a-i da un nume de rînd prin care b. Dar opozitia se opreste aci. eroul fiind urmarit din copilarie pîna la nunta. abia în unele tipuri se surprind superstitii care dau suportul necesar unor atitudini si actiuni. animale si plante sînt extrem de familiare. nuvelistice. fara zguduiri si urmari catastrofale.

este totusi simtit ca o relatare despre faptele care s-au întîmplat cîndva în trecutul îndepartat. Comoara lui Rampsinit din repertoriul egiptean. fantastic a fost în vremurile îndepartate o povestire veridica despre întîmplarile de atunci. B. nu s-ar povesti. Alteori. Daca va spun eu ce-am patit. ca-s adevarate. fiind o îmbinare între adevar si adaos fictiv: "Ceva. Atitudinea naiva priveste în acelasi fel toate productiile epice: ceea ce se povesteste. s-au petrecut acum vreo 3000 de ani. stim si din istorie. cînd erau viteji cu uriesi". coroborînd b. fiind convinsi ca b. n-ai putea alcatui atîtea minciuni". Motivarile sînt deduse din experienta de toate zilele. Ca viteji o fost. "Lumea zice ca de n-ar fi. popoarele semitice avînd o predilectie accentuata pentru astfel de naratiuni care pun în joc ascutimea mintii. totusi destul de vecpi. în vremea "cînd o umblat Dumnazau cu Sfîntu Patru pa pamînt. argu~entul veridicitatii este dedus din formula initiala. nu poti sa spui nimic. nuvelistic este mai nou decît cel fantastic. cînd conditiile de viata au fost altele. "S-o facut povesti dupa omu nacajit. Zlotar credea ca relatarile din b. o si fost". Se pare ca leaganul sau a fost Orientul Apropiat. Fictiunea omeneasca nu poate încropi asa ceva: "Toate asa or fost. prin transmitere orala devenind b. Cei cu mai mult simt critic împing geneza în trecutul îndepartat. Estea-s adevarate. da i-a pus ei coade. ceia ce auzi. Povestitorii cu o mentalitate evoluata au rezerve totale. Investigatiile de pretutindeni au aratat în cele din urma ca b. încercarile de precizare mai amanuntita au ancorat însa în trecutul fabulos.60 tute de invidiat. cu povestirea propriu-zisa. atît ca nu se poate stabili data aproximativa. asta-i un fel de poveste". încadrat de coordonatele lui mitice. b. ca atare b. si-atunci s-o putut întîmpla". Povestitorul Gh. eu nu cred ca sa fie povesti sa nu sa fi-ntîmplat. 5. o fost cînd o vorbit animalele. sînt plasmuiri ale mintii. Altii din aceasta categorie admit si contributia fanteziei. "Eu n-am . de vreme ce Herodot ne-a transmis unul. caci "daca n-auzi. în ciuda sceneriei lui fantastice. c-o ramas din mos-stramos. Geneza e închipuita prin similitudine cu povestirea contemporana. Ca pe timpuri lumea n-o fost asa civilizata. Dac-o' fost pe timpuri nezdraveni s-o vorbit cu animalele. Toate o fost cu putinta. ceva s-a-ntîmplat. Aiestia de azi nu cred si nici nu li s-arata nimic". Asupra verosimilitatii b. dupa modelul caruia a fost plasmuit. fantastic s-au purtat discutii contradictorii. s-a întîmplat fara îndoiala.

Totusi termenul verosimilitate oglindeste cu multa aproximatie realitatea folclorica. n-ar fi crezut în Dumnezeu. fantastic. chiar daca n-o stiut carte" (5. ~l e tr~tat cu mai multa libertate. afirmînd ca în b. adica relatari despre fapte care "s-au putut întîmpla". exista un prag care le desparte. pe masura ce se stinge cel oral. tradat de atitudinea ludibunda de nuanta ioculatorie. dovada certa însusi faptul ca pleaca în cautarea lui. Unii extind parerea lor la toti oamenii. basmul despre animale. ca o naratiune cvasiveridica a avut con- . care imita în anumite limite. în b. pe cînd celelalte specii. Legenda este total veridica. de aci si cu unele trasaturi de ironizare sau chiar de satirizare a fiinteior în a caror existenta se crede neîndoios. Totusi pentru atari povestitori b. Evaluarea b. b. este parasit de maturi. fa~tastic nu e tot atît de veridic c~ legenda sau povestirea. eu n-am crezut decît în Dumnezeu". Dumnezeu). "nu crede nimenea. lasat pe seama copiilor. poate copiii estia mai mici mai cred c-asa o fost. care poate merge pîna la o împotrivire plina de agresivitate. iar repertoriul alimentat din carti. Cînd colectivitatea ajunge la acest stadiu. variabile dupa epoca si scoala literara. b. Nu. unde omul apare total aservit. pentru ca "el m-a rînduit pe mine rau!" (v. oamenii i se supun neconditionat si atitudinea de venerare e adînca. I. (AT 563) nu e de acelasi grad cu cea din legenda. de venerare expectativa. Ca atare. si snoava sînt simtite a fi verosimile. b. ei nu concep relatarea decît ca o copiere fidela a realitatii cotidiene. Se pare totusi ca veracitatea întîmplarilor din acest b. snoava etc. mai cu seama din cele etiologice. el nu are întelesul din creatia culta. în legenda. fantastic fiind pentru ei tot atît de realist ca si b. cerîndu-i sprijinul. Creatorii populari cu mentalitatea arhaica nu se ridica la acest sistem de contemplare. izvodita de mintea creatorului. nuvelistic. 29-30). ce sa crezi în minciuni? Niciodata n-o existat ~ameni care sa creada. p. nu poate surprinde hotarîrea saracului de a pleca în cautarea lui Dumnezeu cu toporul în mîna "sa ma duc sa-I tai!". realitatea cu ipostazele ei. dominat de o atitudine pasiva. unde contemplatorii sînt pe deplin constienti ca se afla în fata unei plasmuiri. Dumnezeu e temut pentru atotputernicia lui. de libera mînuire. credea batrînii care era în bazmele astea.61 crezut niciodata. Nu se poate deduce din aceasta atitudine ostila ca plasmuitorii b. toata lumea vede ca-s bazme de pierdut vremea.

La întoarcere. Zmeii au palit în memo. Lista modernizarilor din variantele culese recent este întinsa. într-o varianta din Altina-Sibiu. Fratele de cruce se caracterizeaza în primul rînd prin fidelitate fata de sotul sau. sub aspectele cele mai neasteptate. acumulînd local atribute eterogene adesea contradictorii. apoi cu un pahar de vin otravit si la urma cu o camasa otravita. Zmeu). la povestitorul Gp. de introducere a elementelor rationaliste în locul celor depasite.. i~r în comunicari folosesc tel~fonul si telegraful. Institutia fratelui de cruce din practica populara a fost sublimata în b. fiind gata a se expune cu pretul vietii pentru a-l salva. Zlotar ajungînd pîna la al 99-lea etaj etc. plarilor care ar parea incredibile pentru ascultatori. în chipul cel mai firesc. îngerul sau încaleca înapoia lui si acum merg calare pîna ce ajung la a douasprezecea zîna". Dumineca l-a învatat cum sa o ia pe Rora cea frumoasa. dominînd cele care se refera la achizitiile civilizatiei moderne.62 secinte constante cu privire la aclimatizare a lui la realitatile contemporane povestitoriloL Sumedenia de încercari de ajustare. pe de o parte cu balaurii. în orice caz mai apropiata de trasatura lor dominanta. "fiul împaratului i-a multumit. potentînd legatura dintre cei doi pîna la sacrificiul suprem. Oamenii .. s-a suit pe cal. 'Palatele cresc si ele în ascensiune. provin din efortul povestitorilor de a da o patina de verosimilitate întîm. îngerul aude o pasare care prevesteste ca mama vitrega îl asteapta pe voinic cu un cal otravit.. ~au cu pusca de aceeasi provenienta. care pare sa fie originara. AT 303 si 516. semnalate de cercetatorii b. desuete. La o seama de povestitori contemporani se poate observa atît o oscilatie între zmei si diavoli. în concordanta cu reprezentarile dominante se vede si în înlocuirea unor personaje bine consolidate în urzeala b. Fenomenul s-a petrecut întotdeauna. cît si o înlocuire a celor dintîi prin draci. ci întrebuinteaza chiar tunuri si 'mitraliere. pasiunea erotica pentru pamîntence (v. Asa apare el în b. Protagonistii nu se lupta numai cu sa. locul fratelui de cruce îl ia îngerul însotitor.. Dupa ce Sf. de aci confuzia. Totusi.ia populara. Preocuparea de a pune b. Aspectul care oglindeste cel mai fidel preocuparea de veridic este înlocuirea personajelor carora li s-a sters conturul în imaginatia populara si a motivelor care contravin reprezentarilor curente cu altele care au consistenta necesara. pe de alta cu dracii. ca sa nu mai amintim de identificarea lor cu zburatorii.'bia miracuÎoasa daruita de nas.

pe cînd osatura este cea a b. p. p. altoind pe el elementele istorice . p. mama se îndragosteste de hot si pun la cale pieirea lui (81 a. In lipsa lui. care în b. întrucît gusta si servitoarea din ea.63 vor sa-I spînzure pe înger pentru distrugerea acestora. exc1amînd "Vai ca mult am mai dormit" (81 a. pastrata cu fidelitate. dar dupa sablonul basmului. Pornirea de a mari credinta ascultatorilor în veracitatea celor povesti te duce uneori la interventii mai adînci în filonul naratiunilor orale. Dupa ce voinicul decapiteaza pe cei~40de hoti. Cea mai elocventa marturie este b. 500). Alexandru e nascut si aici în chip miraculos. traditional. Apoi toti patru învie orasul împietrit (81 a. Se poate banui ca povestitorul nu a mai acordat credibilitate versiunii traditionale care punea în scena zmei si. a adus în scena un om obisnuit. care în felul acesta devine fratele de cruce al lui Alexan~ru. Amîndoi pleaca sa peteasca pe Rusanda. ci fata din piatra. povestitorul înlocuieste zmeii prin hotii din padure în basmul despre mama necredincioasa (AT 590). trasura otra~ita. prin mîncarea supei de pui cu doua capete. ca sa faca plauzibila îndragostirea mamei eroului.. Filip îl învie cu picaturi din copilul lui si al Rusandei. chiar daca era hot de padure. doar elementele de localizare. închizîndu-l într-o odaie. Alexandru fiind însotitorul care la înanoiere cufunda fîntîna otravita. iar nu tatal lui. 460-466). iar în noaptea nuntii taie capul balaurului ce s-a vîrît la miri pe gaura cheii. care va fi sotia lui Filip. Alexandru e petrificat treptat pîna la stana de piatra. Din cartea populara sînt luate. nu mai e fiica lui Dariu. o contopire neasteptata între romanul popular Alexandria si basmul AT 516. dominat de aceleasi reactii. Nu mai încape îndoiala ca substituirea fratelui de cruce prin înger s-a petrecut sub influenta credintei ca fiecare om are un înger pazitor care îl însoteste pretutindeni fara sa fie vazut. Filip si Ale'xandru din Altina-Sibiu. decît ca în varianta citata creatorul popular i-a dat consistenta umana. Din aceeasi nevoie de a vivifica veracitatea b. dar ei povestind. ca în romanul popular. cruta pe capetenia lor. facîndu-1 vizibil si punîndu-l sa actioneze aidoma unui om. se preface treptat în stana de piatra si este înviat potrivit sablonului. Povestind cele auzite pentru a explica de ce a procedat astfel.. 387393). prin stropirea cu sînge din copilul tinerei perechi. naste pe Filip. Contaminarea dintre cele doua naratiuni a avut la baza tocmai nevoia povestitorului de a da un suport mai credibil b.

cu toate ca a fost surprins de culegeri cînd începuse declinul sau în Europa apuseana si centrala. în nazuinta lui de a înfatisa realitatea în chip verosimil. Cercetatorii au detectat multe date etnologice elocvente pentru primitivismul b. confirma fara tagada vîrsta lui preistorica. cînd cultura de aici a luat un mare avînt. p.. chiar daca nu exista consens asupra epocii în care a fost creat (v. ci sînt plasmuiri ale creatorilor b. atestat la primitivii de pe o anumita parte a globului. corespondente care îsi raspund semnalînd . Conceptia magica despre lume este vizibil dominanta în b. pe cînd altii au opinat ca el s-ar fi nascut în Orientul Apropiat din vremea neoliticului. ar fi luat nastere în perioada preindoeuropeana în timpul civilizatiei -megalite. legende.haice despre lume.. care au fost puternic inf1uentate de lumea b. în vremea din urma s-a presupus ca b. fantastic. Totusi. Vechimea b. de la conceptia de· gîndire pîna la principiile etice si jaloanele de evaluare estetica. antropologica. Propp (LXXI) si L.primul rînd' fantezia creatoare. 6. ca si romanul contemporan. Daca precizarile de amanunt par riscate. despre a carui veracitate nu se mai îndoia nimeni printre auditoriul popular. este recunoscuta de toti basmologii. în cadrul aceleiasi viziuni ar. b. Teoria mitologica. care par a reflecta o credinta sau un obicei.european..64 oferite de romanul popular. obiceiuri etc. în epoca preistorica si explica altoirile succesive care au putut fi detecta te în b. Ca orice opera de arta. mai ales ca el se intitula Istoria a Alexandrului celui mare din Machedonia . nu e O copie fidela a realitatii. nu mai încape îndoiala ca b. B. de aceea ele se înscriu în aceasta orbita ca niste elemente înrudite structural. înfatisate sinteticîn lucrarile lui V. depasind cu mult regiunile învecinate (XCI. o imitare limitata. credinte si practici religioase. precedînd cu mult primele opere literare.. Multe din elementele b. oglindeste viata în aspectele ei multiple. ritualista. si obiceiurile primitive au fost fortate. el capteaza toate torentele într-un suvoi unic. indianista). nu provin din acestea. 1. O seama de elemente arhaice de cultura si civilizatie oglindite în b. Observatiile arunca o lumina vie asupra genezei b. era prezent în lumea populara în zorile istoriei în continentul eurasiatic. Elementele viziunii primitive se orînduiesc într-o gama complexa. în urzirea lui intervine în . Rarich (LXXIV). reflectînd mituri. între diferitele aspecte ale realitatii exista o legatura intima. unele apropieri dintre b. 313-314).

•• 65 întîmplarile iminente. noastre. unde obiectele aruncate se transforma în similarul lor. Eroii au adesea origine ani~aIa. poate saIaslui într-un loc ferit. aflind ca perechea sa e animal numai ziua si pentru o perioada limitata în urma unui blestem greu. e oglindit mai frecvent în o sumedenie de b. în b. poate parasi corpul omului si chiar. mai elocvent fiind în episodul fuga magica. în conceptia arhaica. Puteri). Metamorfoze). sapunul lac întins (v. ascuns dusmanilor. spre siguranta. Principiul magic prin care o actiune sau un agent provoaca ceva similar (similia similibus) e oglindit în unele b. adesea acestea dovedindu-se superioare sub anumite aspecte. Legatura dintre om.. Relatiile cu animalele sînt mai felurite. Legaturile se vadesc însa si mai adînci. afle enigma sterilitatii sau sa fie curatati. care era planta. Perii pe care îi arunca Mama Padurii au aceeasi putere de fermecare ca si ea. pajura sau o ursoaica (AT 650). dar la proportii înmiite: peria devine padure. 16. Mirele sau mireasa în forma animala apar în mai multe b. P~tele de sînge de pe batista îi arata posesorului ca fratele sau de cruce e mort. Atare viziune are la baza reprezentarile despre înrudirile cu stramosul totem. Se întîlnesc însa si casatorii între fete si animale propriu-zise care ramîn II: . tintuind locului ciinii voini~ului (v. puterile eroului stau ascunse în niste gargauni sau oua ce se afla într-o pasare etc. Principiul potrivit caruia o parte actioneaza ca si întregul din care e desprins (Pars pra toto) potrivit legii simpatiei universale. Metamorfoze). intrind si iesind prin rostirea unei formule cu eficienta p. cutea munte de stînca. pentru a nu încalca nici cifra cu eficienta magica si nici ritmul întreit. mama lor fiind o vaca sau iapa nazdravana (AT 301). v. fantastic. rasplatind pe binefacatorii lor. Plantele pot genera copii: un dafin are în interiorul sau o fata care iese noaptea sa culeaga flori. prefacerile omului în planta sau animal se tin lant (v. dar numai de trei ori. Dafin). Mama Padurii). Sufletul. totusi el nu e mai presus decit animalele auxiliare. Cu toate ca omul este actantul principal în b. (v. plante si animale se vadeste de asemenea neasteptat de intima.. De aceea. atit de caracteristic actiunil~r din b. Copacii cer trecatorilor sa ie magica (5. fluierul confectionat din rachita crescuta din sotia îngropata de impostoare cinta cintecul întocmai ca ea etc. adesea spre disperarea eroului uman care totusi se bucura în cele din urma. Scuipattil fugarilor raspunde în locul lor. dar mai adesea animal.

Povestitorii moderni au adus felurite motivari ca sa faca substituirea verosimila. tata . putînd fi întlinite si în unele variante despre fata captiva care scapa. Pajura). 9).zice o mai fi coclit auru da s-a negrit asa. sau hranesc copiii lepadati pîna cresc mari (v. (5. departe de a fi reprob abila . Unele animale rapesc copiii oamenilor. Substituirea unei persoane prin alta este de asemenea o trasatura arhaica. în care calitate îsi ajuta cumnatul aflat în impas (v. Baiatul care zareste pe tiganca în locul fetei din dafin.Nu stiu. i se explica schimbarea fizionomica prin actiunea arsitei si a vîntului sau prin simpla coclire. sporadic întîlnita în b. despre sotia înlocuita cu cea geloasa. Normele etice pastreaza pe alocuri vizibile ramasite dintr-o lume arhaica. si. Da îi spune lu ta-sau: . în care vitrega instiga cel mai adesea împotriva lor. fara sa intre în casa: fratele lor consimte. Obiceiul stravechi de a omorî pe batrîni si-a pastrat un ecou întîrziat în b. Ei sînt îngropati sau dati pe apa de catre impostoare (AT 707) si înlocuiti cu catei cu intentia de a compromite iremediabil pe mama lor. crescîndu-i ca ai lor. Pentru a face verosimila încuscrirea. de aceea fata moarta iese noaptea din cosciug si manînca paznicii (AT 363). Aceste animale cumna:te de obicei stapînesc niste împaratii îndepartate. sora ei vitrega sau servitoarea de la curtea împaratului (AT 403. Pajura). despre tara fara batrîni (AT 981). lI. acceptata de sot. 408. Cînd acesta se îndoieste. 510). Pe alocuri. dar se întîlnesc si oameni cu atare apucatura. savîrsit de curînd. ~a e urmarea unui bl~stem. cel mai adesea.66 în continuare ca atare (AT 552). Canibalismul constituie alta trasatura arhaica. este utilizata de actanti ori de cîte ori ei apreciaza ca nu pot razbi prin lupta . corbul si vulturul luîndu-si sotii pamîntene. Cei care alearga mai mult dupa carne de om sînt balaurii si zmeii.p.. aruncînd prin viclenie în cuptor pe batrîna tataroai:ca (AT 327). Credintele despre tatarii antropofagi s-au pastrat pîna tîrziu. viitorii cu'mnati petesc pe cele trei surori noaptea la fereastra. Viclenia se dovedeste a fi calitate primordiala. nu stiu ce-a fac~t 1". Fenomenul apare în b. Corb. fiindca asa i-a lasat cu limba de moarte tatal. si azi se mai crede ca ursul ar duce femei în bîrlogullui cu care traieste în intimitate casnica. Uneori. Lepadarea copiilor apare de asemenea ca o practica primitiva mentinuta în unele b. observa hepotrivirea: "parca nu mai semana asa cum era.

cruzimea lor este mult estompata de însasi constructia lui care opereaza numai CiU datele extreme. Jn b. cu limitele superlative. fara sa mai fie dezdaunat pentru paguba suferita. decapitarea este urmata de extinctia totala. nuvelistic cu aceasta tema.67 dreapta. Voinicul care a obtinut trochita fermecata care se umplea singura cu mîncari si bauturi. o schimba pe bîta altui om. pedeapsa este capitala. Unele pedepse sînt ecoul întîrziat al cruzimii primitive de a prelungi supliciul. apoi pe vioara unui tigan si pe cusma miraculoasa. II. ci si în alte variante ale b. p. Dar alaturi de aceasta pedeapsa se întîlneste si forma depasita a legii ordaliilor (v. înc1in9:reapentru ceea ce bate la ochi a fost relevata de etnologi ca o caracteristica a psihologiei popoarelor aHate într-un . Mama sau sora necredincioase sînt silite sa plînga pîna vor umplea un butoi S<. iar cenusa suflata în vînt. cel omorît fiind ars. în b. Cel mai slab se vede astfel deposedat de cel mai bine înarmat. e folosita totusi si în alte situatii. în chip curent. In chip similar. 1. alaturi de rostogolirea victimei într-un butoi cu cuie aruncat de pe o coasta înalta. Pedepse). Petrea Fat-Frumos se lauda în fata capeteniei zmeilor: "Io-s acela om care fura ouale di su tarca si tarca nu sti nimica pîn nu-i dau cu destu-n cap 1" Fiindca ei nu cred. 372). fantastic. CruziIllea pedepselor aplicate este de asemenea ramasita dintr-o lume arhaica. E apreciat ~ fi frumos în b. cu atît creste si vaza lui în ochii povestitorului. pentru a fi în concordanta cu specificul lui de a prezenta totul în forme superlative. cu gîndul de a recupera trochita cu ajutorul bîtei care~batea la comanda. adversarul este decapitat. Petrea fura în fata lor ouale de sub o tarca fara sa-I simta "Si pe urma o dat cu destu-n cap la tarca si tarca o zburat s-o pus ouale-napoi" (5. De aceea. Daca ea este acceptata ca arma fireasca împotriva unui adversar mai puternic. mai ales ca victimele s-au dovedit în cursul actiunii tot atît de inexorabile cu adversarii lor. De asemenea. ca~trimat io bota dupatine si iara mi-o dai tu!" (5. ceea ce are o deosebita stralucire. El îsi face socoteala din capul locului: "Iti dau trochita tie. 280). faFa faze intermediare. hotia este privita cu admiratie si cu cît îndemînarea hotului este mai mare. transmis înca de Herodot (AT 950).lU shiar trei cu lacrimi. p.. Ungerea cu miere si expunerea per~ petua la muste este de asemenea alta forma de expiere barbar?. care astazi stîrnesc cel putin nedumerire~ ~scultatorilor. Trasatura e întîlnita nu numai în cunoscutul b.

Metalizarea depaseste regnul o'biectelor. Probele petirii). ci si pomi din aceleasi metale pe de laturi (v. 454455). podoaba capilara este de preferinta de aur: unii copii se nasc cu parul de aur. Ileana Cosînzeana are uneori par de aur etc. chemati prin scuturarea frîului din metalul respectiv (v. în genere. a fost conceput liniar. Examinarea repertoriului narativ al popoarelor salbatice de astazi. naratiunile despre faptele lor au încetat a mai fi crezute si au devenit simple relatari. Cheles dobîndeste. apoi mai tîrziu Wesselski si Propp au stabilit secventa mit-basm. Ele se hranesc din aceeasi viziune despre lume.68 stadiu arhaic. II. de obicei prin scaldare.hranindu-se copios din mit. procesul de creatie a b. Ele nu s-au exclus una pe cealalta. în b. ierarhizarea acestora facîndu-se dupa ritmul tripartit. de la cele de rînd pîna la cele mai stralucitoare. de arama. apoi tratarea familiara a zeitatilor în care totusi se crede. Cînd voinicul are la dispozitie trei cai. si dezvaluie resorturile mecanismului de creatie. împaratul cere viitorului ginere nu numai trei poduri. chiar daca mitul pierdea treptat terenul în favoarea b. ci-au convietuit. european. da pa copii nu!" (5. din aceleasi . uneori si de diamant ("adimant"). Cu trecerea vr~mii. Cele doua specii au coexistat. De asemenea. par de aur.. La început a fost mitul. De aceea. Veridicul mitic a fost convertit astfel în plasmuire estetica. c}1. Sporadic. Toate faptele cunoscute azi pledeaza pentru o existenta concomitenta a mitului cu b. arunca o lumina vie asupra laboratorului creatorilor de b. arata ca procesul de creatie a b. e vadita de predilectia pentru metalele stralucitoare. de argint si de aur. Cal). obiectele sînt de arama. ei sînt de arama. spuse spre desfatarea ascultatorilor.de la aspectele curente atestate de grosul variantelor. credinta în acestia a' slabit treptat. Modul cum o seama de institutii primitive sînt oglindite în b. precum si a elementelor legendare din b. b. de argint si de aur. cum se poate vedea si azi la popoarele mai arhaice. p. nu mai poate fi închipuit ca o simpla succesiune mit-b. surprinse mai cu seama în unele variante care se abat .iarcopiii nascuti de tînara împarateasa sînt "cu totu. cu totu da aur" încît "pa sfîntu soare tîneai ochii. extinzîndu-se la vegetatie si chiar la animale. legenda etiologica despre demiurgii preocupati de întîi1e începuturi ale lumii si chivernisitori ai desfasurarii vietii cosmice. ca o consecinta a descrescentei elementului mitic. Fratii Grimm. argint si aur. printr-o foarte usoara prefacere a celui dintîi.

iar alteori e amenintat de saracul plecat de disperare în lume "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc.. Petru. asa cum e atestat el de colectiile europene. dupa functia pe care i-o destina creatorul popular. Daca se examineaza mai de aproape deosebirile dintre b. mai cu seama. sa ma duc sa-I t~i 1" (ibid. Piticul din legenda devine astfel în b. consecinta indiscutabila a atitudinii de dominare din partea creatoruÎui popular. românesc. Barba-Cot.. II. 345) nu stirbeste cu nimic din credinta în existenta lui printre plasmuitorii si ascultatorii b.69 reprezentari.. iar pe de alta parte. el e privit doar cu mai multa libertate si prin aceasta' puse pe seama lui alte actiuni decît cele înfatisate de cartile si legendele religioase. ridicîndu-se la o atitudine de dominare si de mînuire a lor într-un context nou de plasmuire cu intei1tii estetice care sa încînte pe ascultatori. cu o bitusa-n spate" (5. cot . apocrife deci. cel mai adesea speculînd efectele contrastante. bihorean ca un cioban "sezînd la tri oi. în care domina totusi cele religioase. In crearea b. înclinarea spre ilaritate e semn vadit de intentie artistica. totusi verosimile pentru auditoriul popular din trecut. p-o prapasta de coasta urîta . unde-i da da Dumnezau. la început. în productiile ar. de un. legendar.. O naratiune putea fi . diferita fiind doar atitudinea fata de ele. de~ît ca acum savîrsesc si actiuni noi. b. Ca atare. se poate surprinde mobilul creatiei b. adica o naratiune în care actantii supranatura:li sînt aceiasi cu cei din r'eligia populara. de tip european trebuie sa fi fost ceva similar b.haice. Acesta are la baza doua resorturi: exagerarea unor trasaturi pîna la limitele pe care le poate îngadui reprezentarea în imaginatie.cum este si astazi în chip curent la popoarele salbatice. dar cu barba mult mai lunga. p. neatestate în repertoriul de legende. cu totul rar la popoarele din Europa rasariteana _ cînd mit (legenda etiologicaL cînd b. fiind pe alo~uri ~hiar usor zeflemisiti. p. tratarea lor în maniera scherzando.. Sf. 23). si legenda în modul de a trata personajele supranaturale. povesti torul popular s-a desprins de stadiul de pura venerare a personajelor divine. Faptul ca Dumnez'eu e reprezentat într-un b. cu o usoara zeflemisire. adica un ins mare cît o palma. fara ca prin aceasta sa fie anulata credinta în existenta lor. Aspectul amintit se vede si astazi în b. cronologic putînd fi socotita prima modalitate de a da haina estetica reprezentarilor curente.. îndeosebi în libertatea deplina cu care sînt tratati Dumnezeu si..

Urias). fata de personajele sacre pentru care are în chip curent o atitudine de venerare obedienta. Tratari similare se întîlnesc si la celelalte personaje prezente în legenda si b. sa le puna caldarea arzînd pe piept si sa manînce în aceasta pozitie toata mîncarea gatita pentru ziua aceea. a fost prefacut în ridicolul Setila. pîna la limita imaginabila: Munte Vînat sta cu capul la umbra unui stejar urias.:ipese d~ scîncetele ei. mai ales cînd e aratat a fi încaltat "în gauoci de oua". de unde actioneaza ca un om. încît poate omorî pe viteazul care a rapus pe zmeii cei mai temuti. I. sînt alungite în b. ContrastuL nu se opreste numai în zugravirea exteriorului. regii si împaratii. spunîndu-i cu aroganta "tu esti mic" (5. fara sa. creatorul b. încarcati cu o seama de virtuti magice care îi faceau atît de temuti în fata supusilor. a confectionat un erou atît de mic. pe atît e de puternic. Dimensiunile uriasilor din legende. Zeul urias care poate secatui lacurile dintr-o sorbitura. p. 226)._Alteori. o baba vrajitoare. încît "o sarit o doaga-n cela capat de lume s-o doaga-n ista capat de lume!" (ibid. pîna nu-i învie fratii'. o pocitanie care provoaca rîsetele ascultatorilor de îndata ce apare în sceneria basmului. încît abia poate fi zarit cu oc. El e atît de tare. eroul o prinde cu cîinii si o bate. Statu Palma).. în loc sa fie temuta si evitata. friguroasa si ahtiata dupa friptura de porumb. Pitic). atestat si astazi în mitologia indiana. Cu vremea. o seama . Introducerea lor în atari naratiuni libere.. stîrnind hohote de rîs printre ascultatori (v. rapusi de ea în acelasi loc.e. care se poate ascunde oriunde. iar Mama Padurii din legende devine în b. tradînd de fiecare data libertatea pe care si-o îngaduie creatorul b. ridiculizata prin aceea ca are în frigare o broasca cu care atinge mereu friptura voinicului. cel care suge poloboacele de vin cu atîta pofta. ilariant prin silueta lui enorma si mai cu seama prin mania nestavilita de a îndoi· copacii. Din zeitatea stapîna peste copacii pidurii. care pasesc de pe un deal pe altul. încît e în stare sa trînteasca la pamînt niste hojmalai uriasi ca Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. numai pentru ca acesta nu i s-a ferit din drum.70 sau chiar de sapte coti (v. 483). iar cu picioarele ajunge la soare! (v. din faptura piticuluicreatorul b. p..hiul: cît un bob de mei. în aceasta categorie se includ si capii statelor. pentru a aduce placere ascultatorilor însemna si un pas de eliberare limitata din partea povestitorului popular. el e speculat si pe planintern: pe cît e de mic. eliberîndu-si surorile. a confectionat pe Strîmba-Iemn.

XCII. pîna în momentul în care actiunea e transpusa dintr-odata în planul fantastic.. ea se manifesta cu o violenta neo. iar daca are numai mama. sau da peste vreo calamitate care trebuie înlaturata. din repertoriul viu. Abia atunci cînd b. oglindeste mai deplin framîntarile contemporane. dovedind ca si-a maturizat puterea (v. (v. ramînînd doar pe seama copiilor si m~reu împrospatat din colectiile tipari te. cele dintîi crezute a fi veridice (Wahnmotive). petirea e rezultatul eliberarii fetei de la monstri sau rapitori. care ofera totusi anumite detalii ce pot fi explorate în chip realist de povestitorul talentat. Tematica b.-hiar pîna la a douasprezecea luna si se naste numai dupa ce parintii îi promit de sotie pe Abrumca mîndia si frumoasa sau pe Ileana Cosînzeana. celelalte stinse si ramase numai ca fictiuni poetice (Wundernwtive. figurile se osifica asa cum au fost transmise. întîlneste adversarii. Rozuna etc. Alteori. ar parea mai degraba o nuvela obisnuita. 32). enumerînd piedicile care i-au stat în cale pîna la -casatorie. fiind chiar prenatala. înlocuiridu-le cu corespondentele sale din credintele curente tocmai din nevoia de a sublinia "realismul" naratiunii. de natura supranaturala. Wesselski a stabilit cu claritate cele doua categorii de reprezentari. el paraseste familia. Ea poate fi atît de realista. el o promite de sotie. este petirea. O vreme persista oscilatiile. Copilul plînge în pîntecele mamei c. mai ales atunci cînd ea e enuntata chiar la începutul naratiunii."b. Mîndra Lumii.cu sine si moartea b. în silueta mult caricata. în unele b. Cînd vine rîndul împaratului sa-si dea unica fata spre a fi mîncata de balaurul din fîntînii. chiar incitatoare la ilaritate. Alteori. În scurta vreme.bisnuita si cu o precocitate deconcertanta. dar procesul de separare nu se desfasoara atît de liniar. . de a o face mai apropiata de o relatare veridica. creatorul b. Probele puterii). fantastic este plecarea dupa aventuri. zmeii. Ileana Cosînzeana). p. împreuna cu jumatate împaratia. Dupa ce creste mare. Exista si o tematica specifica b. fantastic nu mai corespunde mentalitatii de pe un anumit stadiu. Foarte frecventa în b. Tipica b. iar atunci cînd unele figuri încep sa se stearga din panteonul popular. pleaca împreuna cu aceasta în lumea larga. încît b.71 de figuri legendare dispar din creatiile populare si se mentin numai prelucrarile lor din b.. pleaca în cautarea ei. debordanta. 7.· intervine. celui ce o va salva. dar aceasta aduce . Dupa ce eroul a crescut mare.

/ 72 fetele sînt rapite de zmei sau diavoli si. "Cîntecul Iacatii" etc. Dupa ce punerea la încercare a mirelui a fost parasita. a obiceiurilor contemporane creatorului. drept recompensa. c~ în viata colectivitatii. Daca în b.. cele mai mari fiind destinate fratilor sai. în multe b. în b. De data aceasta. va primi mari recompense banesti. Un gospodar se întelege cu sotia sa-si dea copilul la o scoala de la oras pentru a putea fi ajutorati mai mult la batrînete. simularea luptei la intrare). ea a fost transpusa în cîntec si rezolvata pe plan pur estetic.). în cel nuvelistic se pune la încercare ascutimea mintii. Un castel (sau o moara) e bîntuit de diavoli si cine îi va alunga. fantastic probele sînt de dimensiuni miraculoase. mai pot fi surprinse cîteva teme pur fantastice. Asertiunea pare verosimila. Urme de atari probe s-au pas. fiind cu totul fireasca reflectarea în b. fantastice pentru a fi rezolvata în chip miraculos.trat în folclorul nostru numai în cîntecuL bihorean de nunta ("Nevesteasca". în cîteva b. ele sînt fluctuante. Cercetatorii au vazut în acestea oglindiri ale practicilor prenuptiale atestate înca la popoarele arhaice. Probele petirii). Trei copii orfani se pun pe rînd de paza ~a unica lor holda pe care le-o pasteau noaptea niste fiinte necunoscute. împreuna cu succesiunea tronului. lasînd întreaga împaratie în bezna si voinicul predestinat pleaca sa le readuca din aceasta captivitate. Veghiere). Tînarul pleaca în cautarea tineretii fara batrînete sau a pasarii miraculoase care vindeca prin cîntecul ei etc. petirea se desfasoara în chip obisnuit. din obicei ramînînd foarte putine înscenari (legarea portilor. cel care le elibereaza primeste pe cea mai mica de sotie. Alaturi de acestea. Tema cea mai frecventa din aceasta categorie e . De obicei. Fata moarta în biserica care îi manînca pe paznici trebuie vegheata de cineva care sa înfrînga blestemul (v. Dorinta de a avea' copii care sa mosteneasca gospod~ria celor ajun'si la adînci batrînete sau tronul parintesc e enuntata la începutul multor b. o anumita desfasurare putînd servi mai multe teme si invers. un taran iese primavara la arat si lasa sotiei vorba sa-i trimita mîncarea prin fete etc. sau sa-i aduca din poamele pe care le rapeau niste fiinte necunoscute. Se relateaza cum zmeii au furat constelatiile. temele sînt pe deplin realiste. luate din framîntarile contemporane. în curtea împaratului a crescut un copac înalt pîna la cer si împaratul promite fata si tronul celui care va izbuti sa se urce pîna în vîrful lui. pretendentul este pus la încercare pentru a-si arata puterile (v.

încît nu are dupa ce bea apa. ar fi creatia acelui popor. nu se poate conchide de aci ca ar fi o creatie româneasca. care a dat un rezumat extrem de succint la aceste naratiuni. odata cu naratiunile care o oglindesc. în vreme ce Saineanu catre sfîrsitul secolului trecut semnalase o seama de variante la popoarele sud-est europene (v. din care vreo suta sînt nuvelistice. cel mai adesea plecînd în lumea larga. Bogatia e mai mare deCît arata numarul tipurilor orînduite în consonanta . Abia dupa noi cercetari minutioase si sistematice se vor putea delimita care tipuri sînt cunoscute numai de unele popoare. Numeric.în vatra etc. Obiceiul a fost atestat la alte popoare îndepartate. propriu-zise.(v. b. Imprejurarea ar ispiti sa se creada ca cele absente ar fi creatii specific românesti. respectiv putînd foarte bine sa fie preluat de la alt popor la care a disparut între timp din repertoriu în epoca anterioara culegerilor de folclor. dar fara un control prealabil. temele sînt mai putine decît tipurile de b. sau nu are nici cenusa . cu toate ca evaluarea e provizorie. fiind transpuse tale-quale din catalogul întocmit de A. cum e dorinta tatalui ca dupa moartea lui fiii sa vegheze la mormînt ca sa nu i se stinga focul. Pentru a iesi din aceasta stare disperata. Aproape jumatate din totalitatea tipurilor românesti nu figureaza în catalogul international. iar catalogul Aarne-Thompson are la baza numai unele culegeri nationale. dar considerentele amintite cu privire la detectarea repertoriilor nationale invita la prudenta în atari evaluari. el trebuie sa întreprinda ceva. inexistente în catalogul general. existent numai la români (AT368 C*). Baba Dochia). Chiar atunci cînd sondarile sistematice ar dovedi ca un anumit tip circula numai la noi. În repertoriul nostru. Clasificare). Unele amintesc anumite practici disparute. s-au înregistrat pîna acuma circa 600 tipuri de b. dat fiind ca în colectii nu au fost consemnate toate tipurile existente. noastre e ramasita unei practici similare care a dainuit în trecut si la noi sau daca e adusa din alte parti unde se mai practica. fara sa se poata preciza daca în b. Chiar Baba Dochia apare în acest catalog ca un b.73 saracia cea mai cumplita din cîte se pot închipui: omul e atît de sarac. El e cam de aceeasi întindere cu cel ucrainean si mai bogat decît cel al unor popoare din rasaritul Europei. Catalogul international AT înregistreaza cîteva tipuri care apar ca unicate românesti. Schullerus . fara sa se poata deduce din aceasta împrejurare ca" atari b.

74 cu catalogul international prin posibilitatea povestitorilor populari de a îmbina felurit o seama de episoade. rezultata din împletirea uneori neasteptata a episoadelor cunoscute din alte tipuri. fara sa atinga proportiile b. Cercetatorii au surprins de multa vreme unele repetari în constructia b. 3) încalcarea (interdictia este calcata). Desi cea mai mare parte din osatura epica e cunoscuta din alte tipuri. nu se poate imagina un tip "pur". 12) prima functie a donatorului (eroul este pus la încercare. iscodit. indian. 9) mijlocirea. Stricta fixitate. practic. rezultat din atari contopiri e totusi simtit ca o naratiune noua prin o seama de aspecte inedite si mai' cu seama prin suflul nou care îl strabate. inapt de a primi noi altoiri. LPropp din 1928 (LXX). Alaturi de situatia initiala. noastre se caracterizeaza printr-o anumita stufozitate. Cercetarile mai noi au aratat ca. fantastic (AT 300-749) are 31 functii sau actiuni constante. atacat etc. El a stabilit ca b. este semn de parasire a b. se distinge cu claritate de cea a celorlalte specii narative prin caracterul ei mai complicat si totusi foarte arhaic. imuabilitatea. 6) viclesugul (raufacatorul încearca sa-si însele victima pentru a pune stapînire pe ea sau pe averea ei). el distinge urmatoarele functii sau actiuni: 1) absenta (unul din membrii familiei pleaca de acasa). 11) plecarea (eroul pleaca de acasa). 7) complicitatea (victima se lasa înselata ajutîndu-si astfel fara sa vrea dusmanul). 8. au esuat pîna la cea a lui V. din repertoriul viu si de pura reprodticere a lui dupa forma fixata în colectiile mai popularizate. 10) contraactiunea inciPienta (cautatorul accepta sau se hotareste sa întreprinda contraactiunea).ece p~ plan secundar. Compozitia b. b. el este trimis undeva sau lasat sa plece). si au intuit existenta unor clisee compozitionale în numar limitat. 8) prejudicierea (raufacatorul face un rau sau aduce o paguba unuia din membrii familiei) . dar toate încercarile de a stabili sabloanele b. eroului i se adreseaza o rugaminte sau o porunca. 4) iscodirea (raufacatorul încearca sa iscodeasca cum stau lucrurile). B. putînd suferi prefaceri în sensul unor amalgamari de noi episoade si motive. 5) divulgarea (raufacatorul obtine informatii asupra victimei sale) . orice b. pregatindu-se astfel înarmarea lui cu unealta nazdravana sau . 2) interdictia (o interdictie este specificata eroului). în vreme ce personajele care le savîrsesc sînt variabile.. extrem de vari~bila în genere si pe care Propp o t. momentul de legatura (nenorocirea sau lipsa sînt comunicate.

Se obser'-.. 19) remedierea (nenorocirea sau lipsa initiala este remediata). Ritmul tripartit se întîlneste în repetarea de trei ori a unei functii separate. 23) sosirea incognito (eroul soseste acasa sau într-alta tara fara sa fie recunoscut). cea de a treia lupta sau încercare fiind cea mai grea. însemnarea (eroul este însemnat. goana (eroul plecat este urmarit).75 cu ajutorul nazdravan). 29) transJigurarea (eroul capata o noua înfatisare). 17) marcarea. In cazul în care doua actiuni succesive sînt savîrsite de doua personaje diferite.marea prin care protagonistul actiunii urmatoare sa afle ce s-a petrecut în cea precedenta. Se observa 'apoi ca ~ulte actiuni 'se conjuga în perechi (interdictie-încalcare. Functiile stabili te de Propp decurg în chip firesc una din alta într-o secventa logica si nici o functie nu exclude pe vreo alta. pe jos. lupta-victorie. Se observa . calauzirea (eroul este adus în zbor. 14) înzestrarea. între ~le trebuie sa apara info. alteori a unei perechi de functii (urmarirea-salvarea) sau ~hiar a unor grupuri de functii. Alte functii apar izolate (absenta. 16) lupta (eroul si raufacatorul intra în lupta directa). 18) victoria (raufacatorul este învins). 30) pedeapsa (raufacatorul este pedepsit) si 31) casatoria (eroul se casatoreste .aapoi ca functiile nu se succed obligatoriu una dupa alta. mijlocirea.). casatoria). de la un alt personaj (adesea de la calul sfatuitor). 22) salvarea (eroul scapa de urmarire). 26) solutia (încercarea grea este trecuta cu succes). pedeapsa. contraactiunea incipienta si plecarea alcatuiesc punctul de înnodare a intrigii". Pe lînga acestea. iscodire-divulgare. 15) dePlasarea spatiala între doua împaratii. Propp mai semnaleaza existenta unor actiuni rebele care "nu pot fi încadrate în nici una din functiile mentionate si nici determinate de vreuna din ele". Repetarea poate fi uniforma. 21) urmarirea. urmarire-salvare etc. 24) pretentiile neîntemeiate (pretinsul erou formuleaza pretentiile sale neîntemeiate).. la locul unde se afla obiectul cautarii lui). calare. 28) demascarea (raufacatorul sau falsul erou este demascat). 13) reactia eroului (eroul reactioneaza la actiunea viitorului donator). 20) întoarcerea (eroul se întoarce).re. pe care le numeste elemente necla.si se înscauneaza împarat). obtinerea uneltei nazdravane (unealta nazdravana intra în posesia eroului). dar mai adesea ea e augmentativa. prejudicierea. 25) încercarea grea (eroul are de facut fata unei grele încercari). 27) recunoasterea (eroul este recunoscut). spre a fi mai tîrziu recunoscut). Cîteva se orînduiesc în grupe "de pilda.

povestitorul are libertatea de a omite sau include anumite functii. el e liber în alegerea numelor si atributelor personajelor.. B. desi în realitate si aici se întîlnesc repetari în ansamblul repertoriului. cînd aceasta e miraculoasa. p.16 apoi ca fapte similare sau chiar identice sînt motivate cît mai felurit.. El se conjuga în chip fericitcu începutul. pîna la nunta care coincide cu succesiunea sau urcarea pe tronul împaratesc. avînd anumite limite p~ care nu le poate încalca. în concordanta cu linia puternic ascendenta a b. Al doilea tip compozitional e cel cu profil episodic. dar pe care povestitorulle expune pe rînd prin formula~ "sa lasam pe cei doi . sînt recente si mai cu seama variabile. întrucît acest final este un element definitoriu al b. din acest tip sînt lungi si stufoase. si sa vedem ce faceau . animalele si obiectele se dovedesc a fi "marimi echivalente". grupuri de actiuni ce se desfasoara concomitent. analizat de Propp. în b. dupa orizontul si gustul povestitorului.uatiainitiala cere anumite functii care nu pot fi alese oricum. ar putea fi denumit b. nici cea a elementelor "ale caror varietati sînt cuplate între ele prin legaturi de dependenta absoluta sau relativa". Analiza schemei compozitionale confirma constatarea ca oamenii.. iar sii. Tipul prim.ariante sau chiar noi tipuri. Daca se tine însa seama de situatia initiala si de finalul b. Propp conchide ca toate b. De asemenea. întîmplarile sînt uluitoare. In cadrul acestei scheme compozitionale se desfasoara variabilitatea.. insistîndu-se numai asupra unui episod din viata eroului. fiind tocmai opusul acestuia. spre apoteozarea eroului. In schimb. urmarind eroul din copilarie sau chiar de la nastere.. acea~ta ducînd la crearea de noi v. de obicei cu o .. el fiind caracteristic grupei AT 300-749. (ceilalti)".24-121). incluzînd în acestea decesul temporar si invizibilitatea. B. iar metamorfozarile se tin lant. se observa ca exista doua tipuri compozitionale. de unde se poate deduce ca motivarile în b. din aceasta categorie sînt mai scurte si mai clare. întrucît toate acestea "au o structura monotipica" (LXX. apoi de a da o anumita desfasurare acestei functii. decurgînd una din alta.. auxiliarele eroului au un rol de capetenie. Povestitorul popular nu poate schimba succesiunea functiilor care se ~orînduiesc logic. fantastic cu profil biografic. fanta~tic se întîlnesc si miscari paralele. Nici personajele nu pot fi alese dupa atributele lor pentru a savîrsi o actiune anume. fantastice (AT 300-749) se pot încadra într-un singur tip compozitional. Acesta apare ca om pe deplin format.

77 . 332. 715. Ciocnirile extrem de violente se termina printr-un final grandios si luminos. într-o succesiune ce captiveaza mereu atentia ascultatorului. Apoteoza în final e mai modesta. Farmecul sau irezistibil pentru carturarii care îl pot gusta vine din împrejurarea ca el opereaza cu situatii si mai cu seama cu însusiri absolutizate. urmata de prejudiciere (vatamare). 713. se observa si devieri. 564. l!lespre dracul (uriasul) pacalit aduc în scena. droaie de copii si sarac lipit pamîntului. Considerînd cele narate drept întîmplari adeva~ate. are rezonanta mai adînca. Romanticii au intuit în el specia cu precadere poetica si s-au inspirat copios din elementele lui. soldat îmbatrînit la oaste etc. Aderenta ascultatorului este deplina. dupa tensiune urmînd destindere. 480. actantii sînt fie abominabili. dobîndita prin viclesug etc. o buna parte din cele nuvelistice (Ar 850-999). 736.). Probele puterii). realitatii. b.). încheiate prin rasplatirea eroului cu bogatii (sau cu recolta cîmpului în litigiu etc. Pe plan national. unele din aceste tipuri putînd primi o dezvoltare mai larga. fara ezitari. oferind suprema transfigurare a. O seama de functii ale primului tip compozitionallipsesc aici cu desavîrsire (marcarea eroului. B. Pentru auditorii populari cu mentalitate mai arhaicab. mai multe secvente de punere la încercare si solutionare (v. dar mai cu seama cele despre dracul prost (1000-1199). actiunea desfasurîndu-se într-un plan realist. cu mai multe episoade. 745 etc. fara nu~nte intermediare. culmea exuberantei ce se poate închipui în ciclul vietii omului. dupa cum în altele elementele fantastice pot fi eliminate. întrucît se misca cu familiaritate pe limitele superlative ale reprezentarilor. mînuit de un povestitor talentat reprezinta o culme artistica.). B. pur nuvelistic. fie idealizati în grad maxim. 339-343). legendare (Ar 758-849). în acest tip compozitional se încadreaza b. casatoria etc. apoi calcarea ei.). în ciuda simplitatii sale compozitionale în comparatie cu plasmuirile culte. el fiind rasplatit cu mari bogatii care alunga spectrul saraciei pentru totdeauna (XX. au un numar redus de functii sau actiuni. 670. Prea putine din aceasta grupa enunta o interdictie. p. altele apar foarte rar. 470. Multe din aceste b. participarea lor este strînsa: deprimarea pîna la lacrimi cînd eroul este . dupa situatia initiala. poate fi privit ca specia care încarneaza cel mai mult poezia absoluta. victorie si în final îmbogatire (prin prada luata. 563. apoi cîteva dintre cele fantastice (AT 330. Totul este zugravit'în' alb si negru..

sînt formulele initiale. din' ciocnirile puternice dintre adversari.78 învins sau omorît. alaturi de însailarea personala a povestitorului care îmbraca restul naratiunii. o insistenta mai mare denota influenta livresca. a oferit straturilor populare o permanenta lectie de etica. S-a observat ca po'vestitorii mai rutinati ajung cu vremea sa dea o forma cristalizata unor crîmpeie din naratiune. Desi b. este o naratiune în proza. dublata de alta estetica. urmata de exuberanta cea mai exultanta cînd acesta învinge. îmbinînd formulele traditionale cu cele izvodite de ei. b. arata ca el a trecut "peste 9 tari si 9 mari" sau ca aplecat "prin codru. slefuit. B. Iar apoteoza din final aduce pentru ei . ele si-au mentinut treaza credinta' într-o viata mai luminoa'sa. Povestitorul are o mai mare libertate în învesmîntarea naratiunii.299).: Cînd se dau alte detalii. 9. partea expozitiva. În ciuda conditiilor grele în care au vietuit. prin pustietati" (5. prin zahastrii. Partea pur expozitiva este mai saraca. tendinta fiind cea de a reda prin verbele cele mai adecvate desfasurarea actiunii. b. ele sînt generale si fara culoare deosebita·. Încompunerea unei variante intra formule si formulari preluate din traditia orala. Formulele initiale se pot desfasura de la forma simpla de atestare temporala "A fost odata ca niciodata" pîna la cele mai complicate care insista asupra veracitatii . Caracteristice b. B. Contributia individuala se con~entreaza îndeosebi asupra dialogului. vehiculate odata cu b. sta marturie de vigoarea spirituala a omului arhaic care avea puterea sa creada cu toata fervoarea în plasmuirile· sale si sa le confere prin aceasta o existenta reala. mediane si finale care pot încadra orice varianta. le-'a oferitm'ereu aceasta lecti~ de optimi~m. atît de necesara echilibrului psihic. ele au scos lectia de participare totala la elementele naratiunii care le aducea descatusarea. Descriptiile sînt rare si redate în genere prin formulari cristalizate de circulatia urala. fiind independente de tipurile narative. Iar din jocul· fortelor sufletesti elementare. apoi asupra unor epitete care însotesc actantii de seama. Ca: sa se sugereze spatiul enorm parcurs de protagonist. capabila sa dainuiasca peste veacuri în memoria populara. forma lui are totusi un aspect închegat. De-a lungul vremurilor. p.0 adevarata descatusare: nici o alta specie nu poate provoca un atare joc al fortelor psihice. care da expunerii o pregnanta vizibila.. I. dupa talentul si dispozitia improvizato'rica.

uditoriului. Atari asertiuni contrastante au rol umoristic. 35). povestitorul încheia fomlUla rostind tare. nu s:-ar povesti"). "Cînd se potcovea puricele cu 99 de oca de fier" etc. 78~ 79). umorul ce rezulta din acesta e o modalitate de introducere într-o constructie la care a prezidat criteriul estetic. 1. Astfel. p. un cuvînt din domeniul culinar: ciont!. Cu totul sporadic. 1. (5. Ea apare atunci cînd eroul pleaca. Contrastul indica apoi si coordonatele neprecise ale actiunii. Originea maghiara a termenilor arata _ca atare final pentru ver:ificarea atentiei a fost preluat din cazarmile de pe teritoriul . pe alocuri cu unele completari spre a-i mari functia de sondare a a. într-o tara. caci. 472). "A fost odata Într-o pustie mare un pustnic" (LXXVII. bogat mare" (5. p. guias) (5. "avea ursul coada". adus de la Bucuresti. formula anunta ca naratiunea e lunga: "ca cuvÎntu din povestejCa de-aici mai lunga si mai frumoasa este 1" Pe alocuri. Auditorii cu o mentalit~te mai evoluata interpreteaza atari asertiuni drept forme voalate de a arata ca actiunea relatata nu s-a întîmplat niciodata. atestata la noi într-o singura forma. p. un bogatas. schimbînd scena actiunii. iar ascultatorii trebuiau sa raspunda leves (sau popricas. pe lînga rostul de a capta bunavointa ascultatorilor. "facea plopul pere si rachita mîcsunele" etc. Formula mediana e mai simpla. în partea a doua. se subliniaza si folosul celor ce vor fi atenti: "Cine-o ascultaf bine-o-a-nvata". în nordul tarii. cu tendinta vizibila de a crea buna dispozitie a ascultatorilor si de a le capta în consecinta bunavointa. invocînd si anumite marturii ("Cînd se potcovea mîta cu coaja de nucafSi mergea la sfînta ruga". la sfîrsitul formulei initiale se arata si sursa b. potrivit viziunii arhaice. si acela de a le verifica atentia. Colectiile autentice arata ca ele sînt folosite cu predilectie de anumiti povestitori: "A fost într-un sat. formula mediana avea. fara sa-i stirbeasca din verosimilitate. de obicei la începutul unui nou episod sau motiv. Arareori. printr-un schimb de cuvinte dupa modelul parolelor militare. într-un "sac de povesti" etc. formula initiala încearca localizarea vaga a actiunii. Formula consta din doua parti: cea dintîi vrea sa sugereze lungimea enorma a spatiului parcurs de erou: "Apai s-o dus multa lume-mparatiejCa Dumnezau sa ne tie". p.: învatat de la pisica batuta. 77).79 ("de n-aL fi. de obicei lipsind referirile la timpul ipotetic. II.) referitoare la existente imposibile: "scria musca pe perete".

încît am baut si-am mîncat si-am petrecut. apare o formula prin care se indica în chip glumet sursa b. coasa. tai ara scaune. apoi pe unele plante: secara. radacina. Pentru indicarea actiunilor paralele. ele sînt alcatuite din doua parti. cui.. se insista asupra continuarii nuntii: "S-o ramas bînd si mîncînd/Si chef domnului facînd" (5. în Moldova nordica.. 86). în Muntenia subcarpatica si în Transilvania sudica. de acolo v-am povestit-o" (81 a. Cea mai' frecventa formula prefinala indica pe scurt longevitatea protagonistilor. Formulele finale sînt mai variate si mai complexe. p. lingura scurta. ascunsa sub aceeasi formulare contrastanta.491). cocos. 1. sau chiar animale mici: rata. Regional. da sunt satul si astazi !") pîna la explozia ilarianta : "Venira niste tigani si luara niste cîlti. care în fond nu aduce nici o precizie: "Si de unde am auzit-o. aratîndu-se cum a încalecat povestitorul pe un fus. 66-71). Formula finala propriu-zisa. 79). p. prin care se încheie b. formula finala invita la corectarea povestitorului: "Cine-o sti .taiara mese. cu profil umoristic bine reliefat. în Bihor. custura ruginoasa. 1. în alte variante formula prefinala se încheie cu indicarea sursei b..l0l). de la simpla atestare ("S-am fost si noi la nunta") la participarea la ospat ("si-a format nunta cu ea-nainte.. pe mine m-or bagat cu cîltii eia aco si vup! cu m. 'sob'a-mpa~atului. enumera feluritele_ încalecari ale povestitorului. toate picioarele le bagara-n oale.ine aici naintea dumneavoastra 1" (ibid.79).80 austro-ungar. Uneori. 10 m-am fost ascuns aco dupa . cea mai des întîlnita fiind: "Am încalecat pe-o sea/Si v-am spus dumneavoastra asa 1" Ea e întregita uneori prin sistemul repetitiei enumerative. prajina.). povestitorii folosesc o formula simpla utilizînd verbul a lasa prin care fac trecerea la cealalta scena a actiunii: "Sa lasam copiii acolo. Si 'baga. p.. corespunzatoare celei din formula initiala: "Si daca n-or fi murit. în aceasta se descrie prezenta povestitorului la nunta protagonistilor. si astazi traiesc 1" (5. "De unde am auzit-o. capsuna. sa vedem unchiasu ce-a facut cînd a vint acasa" (5.: "Da eu i-am lasat pe dînsii acolo bînd si petrecînd si-am venit si v-am spus povestea" (LXXVII. Si cînd dedera sa puste. se mai întîlnesc si alte formule care au o frecventa redusa. p.a în tun si dedera_ de veselie . 62). p. roata. maracine. nuia. Si facura petrecere mare. p. finala propriu-zisa si o formula prefinala. carbune. II. viespe (LXXVII. p. v-am povestit-o" (ibid. gaina.

Deschide-te. nu-s trei 1" pîna la ". si nu-l pot opri pe drum 1" Adversarii se saluta prin formule care incita la încaierare: . unde-s opt.81 mai lunga/Marga s-o ajunga" (5. mediane si finale. "Abrunca mîndra si frumoasa/din tara femeiasca/care din cosita/floare-i cînta/care' din gura/aur si margaritare-i curge 1".Nici n-o prapadesc/nici n-o tomasc/îi buna asa cum îi 1" Cîteva formulari par ramasite din descîntece. marga s-ajunga.Buna ziua. în b. zmeu sur/roade-nii-ai cioarecii-n c . noua 1" Auxiliarele solicitate de erou se precipita strigîndu-si mirarea si spaima: . ca unde-s doi. Voinicul se scuza fata de zîna ce-l solicita sa o astepte: .Ce-i. lumea o prapadesti/ori o togmesti? .. Cataclismul produs de un zgomot urias are dimensiuni stihiale: "Muntii s-o cutremurat/si vaile s-o tulburat/si padurile-o picat 1"." Tovarasii nazdravani sînt aso~ ciati la grup prin formule ce sensibilizeaza augmentatia: . sporadic prin Muntenia. masculini sau feminini: "Petrea Fat-Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii". La drum lung... 81).Multamasc dumitale. Alaturi de formulele initiale. în Moldova nordica. . versificate pentru a contura cu mai multa pregnanta o însusire sau o scena. p. marga s-o întreaca 1" (28.. iar multimea e: redata prin cîteva coordonate de întindere cosmica: "Cîta.He-he-hei! Daca am un cal nebun/. Aceste formulari se repeta ca un cliseu ori de cîte ori revine în actiune personajul cu acea însusire sau scena respectiva... frunza pe pamînt. 1.. Unele din ele chiar au atare eficienta: dafinul.80).. dafine. cumnate laudate! roade-mi-ai cioarecii-n spate! . p. Ea pare a fi influentata de formula finala a baladelor din Muntenia si Oltenia prin care Iautarul cere "sa-si ude gura". calare pe-o roata si v-am spus-o toata. Altele plasticizeaza unele situatii-cheie.. nu-s. sa capete "cîte-o para" etc. si cetina pe copac si nasip în mare!" Cele' mai multe apar în dialog.. stapîne. p.283)... se mai întîlnesc o seama de exprimari cristaliza te. parinte al fetei frumoasep se deschide si se închide la cuvintele ei: . eroul îsi ia "comanac de jderI' opinci de fier/si bata de otel" sau "straie de primineala/si bani de cheltuiala/si cal de calatorit". Cine sti mai lat.Hai. uneori dezvoltata: "Cine sti mai lunga.. Expresiile cu functie de epitet însotesc eroii deosebit de proeminenti. formula finala se încheie uneori cu solicitarea unei recompense: "Apoi i-am lasat pe dînsii bînd si petrecînd si-am venit la dumneavoastra.. PIatiti-mi-o" (LXXVq..

Prin atare reluare. 16). pe cînd adjectivul si adverbul sînt repetate mai rar. si bucina ie". perfectul -compus. p. "Si s-o pus la culcat. uneori chiar în chip abuziv.Nu sufla. raspunsurile la întrebarile diavolului se încheie cu formula "crapi.. e repetat de 3-4 ori :substantivul.a enumera toate starile. omu. p.87-105).82 <leschide-te. toate solutiile posibile. mai des reluarea propozitiei prin punerea la început a adverbelor cînd. La unii povestitori. onomatopeele. mai rar la imperativ. în tendinta de a le epuiza. în consecutie. interjectiile etc.. din placerea de . :se întîlnesc chiar abuzuri în a prelungi dialogul. povestitorul insista asupra aspectelor capitale ale actiunii. e repetata chiar propozitia în forma ei simpla: "Bucina ie. e repetat nu imediat. apar cîntece care dezvaluie soarta tragica a eroului. 81-87). Alteori. la început. oferindu-i în acelasi timp si un mic ragaz pentru a se gîndi la continuarea iirului epic. Formele repetitiei apar din plin în variantele autentice. . în b. care devine eficienta odata cu rostirea ei.. substantivul. mai rar verbul. ajungîndu-se la un adevarat tic verbal. fiind utilizat nu numai pentru aduccerea în scena a personajelor. pentru a atrage atentia asupra lui: "Odata era un om si el era foarte sarac. iar s-a dus"). -Pluierul confectionat din salcia crescuta din Cenusereasa îngropata de impostoare cînta consecvent: . Cum . Dialogul ocupa un loc preponderent în b. de baiat nesarutata. ci si pentru zugravirea starilor sufletesti. în unele b. verbul e repetat de 3-4 ori la prezent. ci -în corpul frazei. el e delimitat de partea pur expozitiva prin particula verbala zice (ice). între formele mai complicate ale 'repetitiei.. 1. se 'întîlneste repetitia sinonimica ("a Plecat ·dracu. nimica vorba. drace 1". cum ("A venit cu el acasa.s-o pus la culcat. despre semnificatia numerelor. o mars oaia la dînsu . în expunerea orala. ce sa vezi?". <levînt nebatuta!" (5. îndeplinind deci functie descriptiva. sa iasa fata cea frumoasa. dupa ce."). Pe alocuri. inima ma doare!" (5. s-ave sapte copii omu". dar si 'În corpul replicilor. 'Cîteodata. II. p.. tare/Valeo. 1. Pentru a se indica dimensiunile neobisnuite ale actiunii. (5. dezvaluirea framîntarilor. si bucina ie.. uneori cu functie verbala. pentru a fi retinute de ascultatori. baiete. Si cînd a venit acasa. ci si celelalte specii narative în proza: propozitia incidenta -cu functie de paranteza. cu reliefarea conflictelor care îi opun. Alte procedee stilistice caracterizeaza nu numai b..

nazdravan care calauzeste toata cireada de vite. Potrivit legendelor. iar celalalt b. era un b. Contractul a fost facut pe lut (ibid. acela va fi taiat în cer "si din sîngele lui va ploua ploaie de foc~siva arde pamîntul" (52. nazdravani. p. pîna la prî~z ara ogorul de arama. el se aciueaza dupa usa. La sfîrsitul lumii.. în vizuina. Diavolul îi prinde b. b. pînala amiazi secera. Sfîrsitul lumii). Variantele provin din toate provinciile tarii. "Si-ar fi scapat. Un împarat da veste "ca cine i-a ara lui o arie de arama si i-a samana si pan ce va asfinti soarele i-a aduce colaci calzi pe masa. b. 421). p. 1292). Copilul unui sarac este botezat de Dumnezeu care daruieste finului o vitea nazdravana. dar a ramas neînsufletit. 19-20). Dupa alta legenda. zicînd ca el va înota 40 de zile. p. A fost binecuvîntat pentru ca a usurat nasterea lui Isus. evreii îl vor taia si pe pielea lui se va da lupta decisiva dintre diavol si Sf. B. dar i s-au pus paserile ceriului pe coarne si l-au înecat" (ibid. 17-18). între animalele plecate în lume se întîlneste si un b. Atunci.83 Berbec v. în vremea potopului. care vorbea si care n-a vrut sa intre în corabie. acesta o sileste sa termine· peticul de ogor. erau înca salbatici si Adam le-a dat drumul dupa ce a tras trei brazde. dar vaca îl cuminteste. Flacaul se duce cu cei doi b. Prinsa la-plug "cu fiu-sau". p. Se afla un b. 37). împinge soarele cu coarnele catre rasa- . In unele variante ale bas1nului despre animale AT 130. l-a încalzit cu aburul sau si n-a mîncat tot fînul din iesle. rage atît de tare încît îl trezeste. p. fiind îngrijit de evrei pîna la sfîrsitullumii. "fugit si el de raul stapînului". aratîndu-i ca stapînul îl va duce în alt ogor "si iar ne da la bice. dar un b. va putea rezista vîntului napraznic care se va ivi atunci (LUI. "D-zeu i-a stupit si ei înviind a început a creste par pe dînsii" (52. "boul i-a dat cu coarnele" (18. Hai mai bine cît de încet" (69. atestat numai în folclorul românesc. p.279-280). iar cînd intra lupul cel schiop. p.. 24). sau arunca cu fapul pe hot în gura cÎinelui (81 a. care "paste o falee de iarba pe zi si bea un iaz". aceluia îi da fata de sotie". Aceasta îi face un b. Oaie Bou. a fost creat de diavol din lut ca sa poarte carul. împaratul da VOlnicului bautura adormitoare. joaca rol de capetenie în basmul AT 532*. p. Ilie (v. numai b. cu conditia ca Adam sa-i dea lui "pe toti nepotii si copiii de la copiii tai dupa ce vor muri". 82t B.

iar vacile l-au asteptat. punîndu-l sa parieze <:u armeanul ca a doua zi. din coarnele lor creste vie din care curge mereu vin. p. zidurile si curtile. II.J. b.. B. si-i saruta:-Vai. Cînd trec Dunarea cu carul "apa se despartea înaintea lor si ei trece pe uscat. Cînd îl ducea la pascut. dar Dumnezeu cu Sîmpetru îl fac sa-si recîstige averea si sotia. Saracul adoarme pe brazda dupa prînz. el trebuind sa:si paraseasca curtile (5. seara cînd se trezeste. nazdravan. nazdravan. îi da cornul sau drept din care mînca . Nu vrea sa-i schimbe pe toata ciurda boierului si acesta decide ca sa-i ia b. duc cu carul zestrea fetei: toata averea împaratului. din cornul drept cresc "doi pomi sfinti" care rodesc "fel de fel de poame" (79. 187-191). boiutii mei!" Boierul îi da toata . Cînd zmeii îl cer din nou. îsi cauta cireada si zmeii i-o dau cu conditia sa le lase lor darul de la botez. iar înapoia se tot împreuna iarasi". b. "de-abia-i vede pe boi peste gramada cu gunoiu 1". Dupa moartea b. "au dat cu cornul cel stîng si le-au sfarîmat zmeilor ograzile. Fuge cîtu-n fuga mare la boi. Apoi îsi gaseste perechea nazdravana si cu plugul de fier ara lunca împaratului. "cît vaile s-au turburat. "De-abia zareste boii într-o margina . p.606-6Îl). daca nu vor putea mînca într-o noapte tot fînul lui strîns pentru iarna. Dupa ce mor. celalalt muta soarele cu coarnele îndarat spre rasarit. A doua zi. Unul din b. Un om sarac primeste de la Dumnezeu doi b. 'Cînd copilul a crescut. facînd o zi din trei zile. Dupa nunta.averea c'elui sarac..84 rit. cetina de pe copaci jos au picat". muntii s-au cutremurat.vea al trei- . soarele va rasari de la apus. si au dat si cu cornul cel drept si le-au facut pulbere pe toate". b.a sa' nu le prinda si sa nu le manînce zmeu". a început a mugi atît de tare.. B. 98-105). baiatul (uneori persecutat de mama vitrega) este ajutat de un b. p. nazdravan fatat de viteaua daruita de Dumnezeu finului "pazia si ferea cirezile {.ce inima îi poftea". p. 196-198). ceea <:e se si întîmpla (81 a. vazîndu-se singur. rosii care se leaga singuri daca le seutura funiile. Boierul cere sa-i are toate tarinile lui într-o zi. altfel îi va lua b. în variantele basmului AT 511 A. Dupa ce face nunta. învie stapînul omorît de bautura viitorului socru lovind pamîntul cu piciorul. Sotia tradeaza secretul unui armean care îl alunga pe sot în padure. tot cîmpul era arat si grapat. Fata cea mai mica a vitregei. îl învata sa-i taie si sa arunce coarnele unde vrea sa-si faca scaunul de domnie: din coarne "s-au facut niste curti si niste ziduri mai dihai decît la împaratul" (52..

p. sa sufle peste el . b. lupului. grasi pe care îi învinge. sau se lupta cu un purcel de fier si un b. nazdravan se lupta succesiv cu doi b. încît vacarul e prins cu minciuna (52. p.553-555). Fiul unui împarat întîlneste într-o cîmpie niste b. numaidecît capata viata" (35. b. slab (se lupta sau cu un bou cu coarnele de argint. dar b. se fac "doua pasarele" care îl scot bucati din fîntîna. cai. iar cel stîng cirezi de vite. îl aduc la viata de fiecare data. cu un lup. îl învata sa-i ia cornul drept care-i va da mîncare oricînd. oi. p.85 lea ochi neadormit în ceafa cu care l-a spionat pe baiat. nazdravan cu coarnele de aur care pazea singur cireada. b. în alte variante. p.). Cînd voinicul este omo'rît de impostor care îi ia fata scapata de la balaur (AT 320).189-193). Fata ia 'apoi coarnele si fuge. carora se promite cînd va fi mire (52. cu coarnele de aur ca sa-i manînce inima. decid sa-I taie. din cornul sau. învierea voinicului e facuta numai prin puterile b. Nu le poate baga decît cu ajutorul diavolului. Baiatul de la scoala diavolului (AT 325) de îndata ce se întoarce acasa se preface într-un b. 182-183). 35). p. 344).).1150-1151). dar e rapus a treia oara de un b. Uneori. învins de b. Metamorfozarile în ipostaza bovina sînt mai rare. I. p. fara pereche pe care tatal sau îl vinde scump. Stapînul lui face ramasag cu alt boier ca vacarul nu minte niciodata. zmeului. sau dupa ce sotia necredincioasa îi fura sabia si este din nou omorît (AT 315). Aici. cu coarnele de aur. Cînd Piparus Petru trece prin padurea lupilor "arunca pieptenele jos si îndata se facu un bou gras si avînd lupii ce înhata. 409) sau scoate din urec. baiatul îi ia numai cornul din care ies cirezile de vite (41. Fiind aruncat Chiparus în fîntîna. B. O fata trimisa de boier îl momeste sa taie b. îl întregesc si îl învie (52.hea dreapta mîncari. apoi aduc apa moarta si apa vie. cîta frunza si iarba". p. nazdravani care îl trimit la stapîna lor din palatul de aur (LXXXIII. Fiul îm- . iar din cea stînga vaci si oi (82.. Baiatul nazdravan. b. (doua mere ce se pref~c în b. p. p. si baiatul fug în padure. care "începu sa linga pe baiat. primeste la botez de la D-zeu si Sf. V. "tavalit".103). Petru o sabie miraculoasa si doi b.. de fier. Baiatul calca consemnul si se uita în cornul stîng: ies "vite. lasara pe Piparus sa mearga în pace" (6e. nazdravani se arata numai sfatuitori. Aflînd ca îl hraneste b. nascut de obicei dintr-un bob de piper. un urs si un leu etc. dupa care fiul se reîntoarce în chip de om (81. în alte variante. 142-143). Un vacar are un b.

p. 89-91). p. p. 199-200). 303). divulgat de fratele mai mic este interpretat de cel mai mare ca petrecîndu-se numai în vis (5. Mosneagul de aur îl ajuta (LXXXIII. de la plug.. Pe drum spre tîrg. cepurile provin din cuiele batute de diavol. 10). îi taie coada si o vîra în anusul celuilalt b. . Ea l-a menit sa fie" tot verde si frumos si sa se bucure lumea dnd îl va vedea si de atunci bradul are în vîrf cruce" (52. piere sub o rachita care scîrtîie si Pacala întelege sa vina marti dupa bani (82. B. 5316). îi da pe un car etc. 3470 A). dracul astupa gaurile pe unde iesea din b. în vreme ce nevasta si pisica stau la caldura (5. 5370). p. în frig si noroi. 5307-310). "numa pielea si ciolanele". Acestea s-au prefacut în cepuri (18. Ca sa scape de urmarire. 3). p. 501). trage de coada si e convins ca el a rupt-o (61. Dumnezeu a lasat ca aceste piroane sa dea ramuri verzi (99. îl divulga ca toti copiii cu parul rosu sînt ai popii (5. Barbatul îl ciomageste zdravan. a iesit atît de frumos din mîna lui Dumnezeu si l-a strapuns cu piroa~e ca sa-I urîteasca. urechile. Furtul b. În unele variante ale snoavei despre hotul iscusit (AT 1525). p. 117-118). Cel care vrea sa marturiseasca popii ca i-a furat b. taie coada b. Un b.. Prostul plecat la tîrg cu doi b. Nasa îi spune barbatului revenit ca vitelul de dupa cuptor (finul ascuns) a supt tot laptele. 3415). Pacala primeste de la fratii sai invidiosi un b. (AT 1415.86 paratului care eliberase mosneagul de aur (AT 502) este pîrît de vizitiul care i s-a substituit ca s-a laudat ca poate aduce o pereche de b. coarnele. Hotul iscusit fura b. si o vîra într-o balta. Dracul a intrat în trunchiul b. ca sa se usuce. Ma~elarul crede ca s-a înnamolit în balta. cu bucati din coarnele sale. Vazînd ca aceasta nu mai cade. III. Brad. 649). Plugarii cred ca l-a înghitit acesta (5. are cepuri de cînd lupul creat de diavol a alergat dupa acesta sa-I manînce. oamenii îl conving ca va avea pret mai mare daca îi taie coada. diavolul a batut o multime de cuie de fier în b. lupul dupa el. de a petrece afara. Diavolul a fost invidios ca b. Dupa alte legende. acoperind-o cu ramurile. p. si calul unui macelar. În snoave. dar Dumnezeu a orînduit ca din aceste cuie sa creasca crengi cu ramuri verzi (52. în timp ce finul-tigan mugea din rasputeri (5. mic a ascuns pe Maica Domnului. b. Dumnezeu a luat moara diavolului în chirie "pan va cadea frunza de pe brad". hotul fura un b. Potrivit legendelor. de aur. XV. Barbatul socoteste ca are aceeasi soarta ca si b. p.

reprezinta una din ipostazele eroului metamorfozat ca sa scape de urmariri sau persecutii. p. Ea a fost trimisa de Dumnezeu în fundul apelor sa caute pamînt. b. 58-59). De asemenea. 1. 972). 223. Iepurele. b. Socariciu-Ialomita). e înfatisata ca animalul cel mai fricos. 971). ea a fost femeie. ea a descoperit izvoarele pamîntului. a ajutat la facerea pamîntului pe Dumnezeu care i-a poruncit "sa care apa cu gura si sa care tarna pe niste beldii de urzica. 212). sar în apa la venirea lui (AT 70) si renunta la . Facerea lumii). din mormîntul copiilor cresc "doi brazi frumosi" care noaptea redeveneau copii si se duceau la mama lor sa suga (86. 971). "Din sîngele pasarelei crescu la fereastra împaratului un brad înalt si frumos" (41. 231. s-a latit pe mare. Broasca. p. 93). p. p. De atunci. a consolat pe Maica Domnului la moartea hai Isus: a avut si ea "noua brotacei" pe care i-au calcat "carele mocanesti". Maica Domnului a binecuvîntat-o sa nu se descompuna dupa moarte ca alte vietuitoare (99. sînt de aur (99. 284). Fugarii din casa diavolului (AT 313). b. disperat ca e urmarit de toti.). IV. b. p. ca sa scape de urmarirea dracilor. se afla la izvoare. b. dar observa ca b. p. Dracii se minuneaza si se întorc (7. Uneori. 24. Dupa o seama de variante. de aceea b. vrea sa se înece. v. Dupa multe cautari "s-a-ntors îndarat aducînd o tîr' de pamînt în gura" (LXI. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". si vrabia sar cînd merg (38 b. 234. 311). La început. b. în cele mai multe variante ale basmului despre copiii cu parul de aur (AT 707). b. Dupa legende. si vrabia. iar vrabia s-a urcat în spinarea ei si asa au ajuns la mal. e binecuvîntata ca atare fiindca a adus vestea rastignirii de la Ierusalim (48. De atunci a ramas b. B. Noe a uitat sa despiedice b. 226.în basme. pentru ca acolo a gasit-o Dochia cînd a împietrit si prezenta ei e indiciu de izvor apropiat (52. VII. 261). II. (52. p. f. Din fata omorîta de impostoare (AT 408) creste un b. Murindu-i copilul. p. 155. 482. Ea se naste din scoica tinuta în casa în noaptea de Pasti (LIII. se prefac într-un b. scapînd doar unul. 73) si lovesc cu crengile pe impostoare. în alte variante. Cînd au scazut apele potopului. cu O pasare de aur în vîrf. p. Vazîndu-se singure. p. p. Fiindca aceasta a facut-o sa zîmbeasca. ea l-a bocit mereu prin buruieni si Maica Domnului a facut-o b. în basmele despre animale. sfînta (52.87 . b. e sfînta si cînd moare nu putrezeste (ibid.

O fata de împarat e blestemata sa stea în piele de b. Dracul nu se astîmpara si Pepelea îl orbeste. 269). I. Uneori. (S. iar noaptea se prefacea în fata 'fara se~man de frumoasa. cel mai mic se opreste la un lac unde o b. se da de trei ori peste cap. ramânul manînca merindea turcului si pune în loc a b. 134).. a mînca parumbu" (5. vindeca fata împaratului cu apa în care a fost scaldata "broasca care-i sub piatra cea mare de lînga poarta împaratului" (34. I. strigînd: "cine frige porumbu. ceea ce ·va provoca invidia împaratului.576).88 sinucidere (5. B. în basme. Fratele orbit (AT 613). lovindu-l cu slanina înfierbîntata "de i-au pleznit sgîitii'~ (79. în alta varianta. 25). ca tu-i pati rau". aceea va fi sanatoasa" (60. se oglindeste si în cîteva snoave. "sfarîma tura de pasca din ea si dînd-o fetei s-o manînce. un drac i se alatura cu o broasca în frigare pe care o atinge mereu de slanina: "Mai drace. p. p. p. numai b. are proprietati curative. p. feciorii îsi cauta norocul acolo unde le cad sagetile.. I. va fi taiata si fata împaratului "va lua împartasania din ea" (LXIV. De la nunta mai avea 19 zile pîna la ispasirea blestemului. . 992). 5. 666-667). VulPe) . p.:p. Alteori. B. de sub pristol poate fi de leac în chip magic. dar dupa ce îl scoate pe mal. 261). Repulsia fata de b. ea scapa de blestem (52. testoasa se tinea de nuiaua lui. prefacîndu-se într-o "zîna gingase. nu-mi spurca slanina. în timp ce Pacala îsi frige slanina. eroul frige un porumbel.. 88-90.. Plecînd în cautarea mireselor. 34). de aceea ea e mîncata numai de draci sau de Mama Padurii. 65) sau se va scoate din aceasta b. 16). în padure. în cele din urma. iar Mama Padurii o b. cînd b. La moara dracilor. 479). B. Plecati la vînatoare. Sotul nu mai are însa rabdare. îi arde pielea. p. la sfatul vulpii. si plapînda. a mînca broasca. Farmecul e curmat de cuvintele lui: "asta sa fie logodnica mea". A celui mai mic a cazut într-o balta si b. se tine dupa el. p. dupa ce si-a recapatat vederea. cauta sa-I piarda prin sarcini extraordinare (LXXXIII. v. (AT 402). trezeste repulsii enorme. se poate convinge "ca binele facut se uita" (38. Ca aliment. p. salveaza de la înec pe omul ce îi promite ca nu va uita binele facut (AT 155). si frumoasa" (41. I. Ziua era b. b. ea se preface zmeoaica si fuge "în cetatea mea de stecla cu iarba de matasa" (52. vazîndu-i o sotie atît de frumoasa. p. viitoarea sotie a fiului de împarat e uneori metamorfozata în b. cine frige broasca. p. care. sotul arunca în foc pielea de b.

p. A fost totusi blestemat sa nu se sature niciodata. p. 143-144). cazui aici.~ Cal. p. p. unde au fost prinsi de . Cu el a zburat Negru Voda peste tatari ca sa-si conduca oastea împotriva lor. Stapînul meu a încalecat pe mine de cînd eram de 2 ani si l-am purtat cum i-a fost drag . momindu-i pe toti în lat. în disputa dintre sarpe si om (AT 155). c. carnea de c. c. spunînd omului: "Sa te manînce. 54-55). a fost facut de diavol din lutul scos de pe fundul apelor. c. care traieste si azi.. îl roaga sa-I hraneasca 6 saptamîni cu miez de nuca si lapte dulce ca sa-si recapete puterile. C. p. batrîn e destinat fiarelor sa-I manînce. a fost creat de Dumnezeu "sa slujeasca gîndul omului". tine partea sarpelui. s-a luat saua si frîul din cap si mi-a dat o suta-n cap. 23). nu s-a linistit nici o clipa "a sta cu botul prin iesle sa manînce" si a fost blestemat "sa nu mai aiba sat" (92. 18). s-a vîrît în el fratele diavolului (52. da cine-l poate prinde?" (12. 542). "De atunci .. e spurcata" (99. V. p. "paste prin paduri.:c . I. Toti lupii si toate vulpile se aduna sa-I sfîsie. Dupa alta legenda.. c. sau numai în ziua de Ispas (LIII. A fost încalecat întîi de Eva. Fiindca nu era însufletit. 247). p. Apoi pleaca în padure unde întinde o plasa si se ascunde în vizuiJ:la unor lupi. El . ca n-aveti credinta. Auzind hotarîrea stapînului. el sare si fuge. Cînd Maica Domnului nastea "în cosarea vitelor lui Mos Craciun". înfrîngîndu-i pentru totdeauna (65. în basmele despre animale. c. Negru Voda n-a putut alunga pe tatari pîna ce a intrat herghelegiu la craiul unguresc de la care a primit un mînz "flotocos si alb ca oaia" si cu aripi îri par. p. c. Stefan cel Mare a avut un c. M-a lasat sa mor aici" (92.. Acum. Dupa legende. a descalecat dupa mine. trecînd prin ast noroi si eu fiind batrîn. 59-63). e în stare sa insufle teama leului care se retrage vazîndu-l (LXXIX. 280).

9@ stapînul lui (18. 290-291). nazdravan este obtinut în genere pe patru cai: nastere miraculoasa. regasirea calului de mire al tatalui. învingînd c. obtinerea mînzului nazdravan prin pazirea iepei în trei nopti. Se duce sa manînce jar. II. parosi. p. slab "nenorocit! Sa fi suf1?-tasa oleaca-nspre el. p. cadea jos. 261). la soare si în luna. La coborîrea pe pamînt. Rolul sau este multiplu. Fiul cel mai mic îl încearca pe rînd la c. îl întreaba cum s-a simtit: "dacamaisedeai numai doua minute. peste. se dovedeste un sfatuitor pretios care ofera stapînului solutia cea mai nimerita pentru a iesi din impas. Dar mai presus de toate. nazdravan este cel mai de seama ajutor al protagonistului. Apoi el participa la lupta cu adversarul. îi cere "o covata de jeratec" de trei 1- . prinderea c. Avîndu-l în sa. daca-~i dideai cu frî~-n cap mai tare. cum sunt la tigani. p. cînd paste holda sau fura merele din pomul miraculos si. c. tatalui sau de cînd a fost mire. El îl hraneste pe stapîn. Cînd se întoarc~. Uneori. de cele mai multe ori fiind unicul lui tovaras. în basmele fantastice. albi. recunoasterea c. c. si eu ma prapadeam" (5. apoi la c. aruncîndu-si stapînul în înaÎtimi s~u urcîndu-se cu el în nori. acestuia. se preface într-uriul frumos care îl invita sa încalece. muream Si tu. Uneori. c. 21-22). O iapa batrîna de 105 ani este hranita cu farîmiturile de la bucataria împaratului. negri. c. dar nu se potriveste niciunuia. cu pielea si cu oasele". Alteori. fiul cel mai mic al împaratului. de mire al tatalui se face cu ajutorul frîului sau care trebuie sa se potriveasca numai lui. Recunoasterea lui se face de obicei prin proba de jaratec. anumite buruieni). rosii si la c. Feciorul ia 'o caldare de jaratec si o pune între c. 421). prin degustarea unor alimente cu însusiri germinative (mar. în sfîrsit. C. de obicei sfatuit de o baba. intervine chiar împotriva dusmanului. p. I. în multe basme. c. Vine un c. Gustînd din spaIaturile cestii din care a baut împarateasa potiunea germinativa. Dar dnd stapînul îi duce ovaz. El e cel care îl poarta pe stapîn la departari mari. de pe gard si "îndata stete dinaintea lui un mînzoi de cei rai. el se asociaza cu animalele în calatorie (AT 210) si rupe cu copita dintii hotului (81 a. furnizîndu-i pe deasupra hainele necesare si alta recuzita miraculoasa. lbveste din nebagare de seama c-iIfrîul în' teasta uriui c. ea naste la 11 luni "un mînz tot numai cu parul de aur" (5. Da el cu frîu-n cap: poc 1" Dar dupa ce se satura de jaratec si eroul îi pune frîu-n cap. c. îsi razbuna loviturile primite. cere c.

intrat servitor la niste batrîni ai caror ochi au fost luati de iele. apoi de opt si zece stînjeni. p. 40-42). 386-389). C. Uneori. voinicuLrupe cîte o frunza si apar pe rînd c. sclichind ca cel mai fain parip împaratesc" (7.. scutura frîul iesta. ci "sare în fîntîna. de argint si de aur. C. Calul mînca jaratic si baliga galbeni". de aur (5.. c.Tu-tu-tui. nazdravan este deschiderea camerei interzise. nici ziua.. Trecînd prin pldurile de arama. 344). fara sa-I poata arunca jos. de ~ire al tatalui: .. În chip similar sînt chemati c. p.. Cenusotca scutura capastrul de arama "odata fu un cal de arama" care îi ofera "haine de arama" înainte de a pleca. Cînd vrea sa participe la luarea coroanei asezate pe un stîlp. jurînd pe palos si dîndu-i un frîu: "Cînd t-a hi limba mai amara. este prevenit de 'acestia sa nu caute într-o camera. de argint si de aur (5. De cînd tata s-o-nsurat / Nu te-ai gatit de culcat?" C. se scutura o data si sare afara . C. p. sara peste glodul întins pîna la fata împaratului. apare îndata si cere "da-mi trei zile ovas si trei zile jaratic" (5. si cînd stete pe pamînt.. 6-7). Batrînii îl sfatuiesc la plecare: "calul s3. sa scuturi numa de capastru-asta.91 ori. pînl nu vei avea staulul tau si mosia ta" (79. Acestia sînt atît de puternici. încît numai suflînd asupra c. Simpla scuturare a frîului însotita de o formula invocativa e suficienta pentru a gasi c. p. c.. !. calut de strîge . îsi lasa amanet capastrul miraculos: "cînd îi avea nevoie de mine. p. afara.. ca eu vin si t-ajut". p. nazdravani ffi3.i pot fi cîstigati prin puterea de a-i stapîni calare. Voinicul îi încaleca îndata. de arama. voinicului "l-au bagat de doi stînjeni în pamînt". necheaza puternic si se duce cu el s3. nici cînd îi sta la ffi3. asezata în foisor. îmbracat într-o pi~le de urs si frîul în'tr-o pi~le de sarpe. 332). era luciu si neted. Alteori. . p. La fel sînt supusi c. de argint si c. 1.s1si oriunde te-i afla. c-am s-ajung eu la tine". Baiatul. nazdravani care pasc holda sînt prinsi de Cenusotca cu ajutorul unui soarece care îi da capestrele în mîna. În absenta lor. nu-l dai de sub tine nici cînd îi merge la cununie. Atunci îl recunoaste stapîn. 385). 235-250). be. Nici nu bea apa din galeata. Ca sa poata pleca. de arama "o zburat cu dînsu de 12 ori înaltu cerului si de 12 ori s-o bagat în creile pamîntului". nici noaptea . c. O forma ciudata a prinderii c. II. nazdravan este captiv si se roaga de voinic sa sparga zidul ca sa-I elibereze (LXXXII!. prinsi îi dau voinicului cîte un fir de par prin care pot fi chemati la nevoie (LXXXIII. o deschide si zareste "un cal de aur. Cînd îl scoate . argint si aur.

pe atîta tot crestea" (7. Mînzul fatat de acesta e atît de mic. Iapa). p. 26). în timpul fugii.. încît initiativa apartine c. Dragan Cenusa alege calea intermediara: "Daca om mere ca vîntu. încît "abea îl vedeai . Astfel. 342). zmeului obtinut de la aceeasi baba. v. feciorul baga mîna în urechea dreapta "si scoase niste frîie de stralucea..Da-te cu spinarea-n vale sa pice zmtul alb de pe tine sa se faca prav si vina jos" (5. "un cal ca doru. se prefac în obstacole: gresia-munte. ori ca vîntu". 156. 1. p.ca era frati caii . p. Pus sa aleaga între "ca gîndu. de la iapa nazdravana se obtine prin pazirea ei în trei nopti. si înfrîna calul. 342). putîndu-l purta "ori ca gîndu. Mai proeminent este rolul de sfatuitor al c. p. 1. ne prapadim. Dar pe cîti pasi facea. peria-padure (41. au chiar cîte o dimensiune spirituala. . Mînzul nazdravan mai poate fi fatat de un tîntar de la Marea Alb~. baba aduna inimile celorlalti mînji într-unul singur care are înfatisarea cea mai urîta. c. Mînzul obtinut de zmeu avea un picior mîncat de sarpe. în gura unui sarpe". Ca sa-I însele pe viteaz. Uneori. stapîna tarii femeiesti pune pe baiat sa-i îngrijeasca cei trei c..92 adica trei ani în calendaristica basmului (v. El poate avea astfel doua sau noua inimi. ori ca vîntu". dar o data la sapte ani. p. C. voinicul însa are grija sa arunce în gura sarpelui mai multe oi si vite si iese cu un mînz întreg cu care nu-l mai poate ajunge zmeul ce i-a rapit sotia (51 a. Abrunca. uneori chiar mai multe. p. feciorul alege mînzul cel mai urît care""Sedovedeste a fi nazdravan. 14 spline. îsi poarta stapînul la departari mari cu viteza dorita. p. eroul este atît de pasiv în ceea ce întreprinde. Iapa nazdravana sade în fundul marilor unde "fata de trei ori pe zi . C. II. fara sa mai fie ajunsi de c. 1.. C. el are "un corn în frunte" pe lînga cele 24 aripi (3. dupa cum poate fi cu aripi de la 4 la 12 sau chiar mai multe. 178). sînt luate obiectele care. 390). tot la fel! însa merem lin ca vîntu-tremurînd pamîntul" (5. Adesea. aruncate de fugari. "vorbesc laolalta . 284). la indicatia c. Din urechile c. unu ca gîndu si unu ca vîntu!" (5. Voinicul arunca în gura sarpelui cîte o oaie ca sa scape un mînz. 211). Tîntar). Daca-om mere ca gîndu. Sfatuit de animalul ajutator din ultima' ~oapte sau de un soarece.. apoi sapte sau opt picioare. Viteza desfasurata e de obicei consecinta conformatiei speciale a c. p. si baga mîna si în urech~a stînga si scoase si pentru el haine" (3. dispune si de o seama de ustensile de care va avea nevoie stapînul sau în lunga-i calatorie.

Musuroiul din zare.. solicita "faurii . apoi în balaur cu "noua capete". Cînd i se da sa aleaga inul de mac. o cosita de femeie. în continuare. de otel . sa nu se sperie de tatal prefacut în urs. sa ma potcoveasca cu stramosul otelului ca sa pot sui muntele de glaje" unde locuia aceasta. 293). p. într-o masea bortoasa. 514.. c. el se duce la c. Cînd prezenta lui încurca desfasurarea actiunii... nu se poate opri de a nu-l probozi "Tot plîngînd vii la mine de cîte ori vini" (XV. 1. c. 8). 10) sau scuturarea frîului (5. deci ie-o. îi desluseste semnificatia detaliilor peisagiste. Cînd pericolul este iminent. pe unde-am umblat. cum sa ia curmalele din gradina ursului. apoi curtea ei (7. Obiectele gasite au de asemenea semnificatii opuse. zau. 10). 386). p. printr-un salt. p. Cînd trec prin padurile de arama. în fund. sa ghiceasca soiul vinului'. întocmai ca în Harap Alb. Scena se repeta cînd trebuie sa consume mîncarile si bauturile. în calatorie.. c. . p. 1. ti-a par~ rau. C.. ca ~ fi cum a vrea Dumnezeu" (ibid. operatie dificila pentru care c. este tocmai împaratia cautata la care îl duce c.sa aduca pielea zmeului cu pietrele pretioase. încît c. e suficienta atingerea capatînii cu frîul (7. iar cînd stapînul va avea nevoie. da din tine iese fum si din mine iese foc" (5. se preface capatîna de c. Gasind o aripa de pasare.. c. ea e sfatuita de c. apa vie si apa moarta de unde . Cînd fata pleaca îmbracata ca baiat (AT 514). voinicuI nu se îndura sa treaca "pîna nu rump o pana din padurea asta s-o pun în chivara me s-arat si eu . p. ceea ce mareste enigma. Harap Alb se dovedeste un neajutorat care aproape la fiecare sarcina primita trebuie sa fie sfatuit de c. care e fata împaratului din cele doua îmbracate la fel. sau un simplu "ciolan". de nu vei ridica-o. Ajunsi la cetatea cautata. 11-13). din ce neam se trage împaratul. feciorul nu stie ce sa faca. protagonistul basmului se calauzeste dupa indicatiile c. capatul de la tulpina al betelor. îndeosebi în tipurile AT 314. "sa te fad un purece si sa te afunzi în gura mea. "nacajit si plînge" si acesta îi aduce aminte ca are aripa furnicii. p. sa aduca pe Ileana Cosînzeana. îl avertizeaza: "De vei ridica-o. 391). peste ape. dar c.Rumpe-o. se pricepe sa-I ascunda.93 în întregime sfatuitorului cabalin. fata e sfatuita de c. îl învata pe voinic cum sa prinda cele trei pasari de aur. înca ti-a pare rau. argint si aur. 530 si 531. stie sa se prefaca într-un obiect care nu mai atrage atentia. Intrînd în tara "strîgelor si a maiestrelor" feciorul împaratului e învatat 'de c. . p. stapîne. ca acolo nu te va afla sa te mînce" (7.

. În timp ce voinicul se lupta cu zmeul. si l-au scos de-acolo s-au suflat pe dînsu". c. I. II. nu poate.armata lui ramase-ncremenita. sa prefere grajdul cu cai gradinii cu flori-si sa aleaga sabia ruginita si nu arme cu podoabe (41. p. Uneori. nazdravan. sa schimbe florile ei vestejite cu cele verzi ale zmeului. nazdravan participa în chip decisiv la lupta stapînului sau cu adversarii. înviindu-l (ibid. cît laptele ramîne numai caldut. C. 489-:-490). 21-22). zimbrul cu stea în frunte (5. I. 263). "calu lui numa de sufla . I. 160-166). c. suflul c. C. p. c. Cînd eroul trebuia sa se îmbaieze în laptele fierbinte al iepelor. Cenusotca singur i se opune "calu lui numa de sufla cu-un abur si armata lui cazu jos 1" A doua oara. S-atunci s-o dus pîna-n creile pamîntului ~nde-o gasit pe ~tapîn-su . urma se declara învins (5. Cînd oastea împaratului adversar cotropeste tar. 256-258). De aceea. 1-0 facut în nouazeci si noua de bucati. 265). singur lupta cu adversarul care a omorît pe stapînul s. p.a. Baba fermecatoare care a omorît pe fratele voinicului e constrînsa de c. la sfatul c. p. o crapat drept în doua" (5. încît la. p. musca din carnea armasarului. zmeoaicei ca sa usuce locul.. c. si cînd 1-0 prins odata pe viteaz si cînd 1-0 trîntit de pamînt. apoi cum sa se poarte ca argat la zîne ca sa le poata fura hainele.. si cînd o prins a rupe din baba " (ibid. sa ajute pe zmeul care i-a promis c. c. încît a treia oara nu mai poate fi dreasa tocmai pentru ca fata cea mai mica a împaratului sa se îndragosteasca de stapînul lui (41.. 216). pe cînd acesta rupea din pieile ce îl captuseau. aduce herghelia de iepe pentru a fi mulse spre îmbaiere (AT 514) implica o lupta mai dîrza cu armasarul ce conduce herghelia. p.da nu asa tare . strica toata gradina.. sau se încaiera cu cel al zmeului si odeta cu decapitarea acestuia "calutu lui cînd 1-0 prins odata pe calu zmeului si cînd 1-0 izbit odata de pamînt. Cînd încep lupta. Adesea. cum . nu: mai putu misca nimica" (5. II. Sarcina de a.au (AT 303): "calu. voinicul îl blindeaza cu noua piei de bivol lipite cu rasina. cînd s-o zvîrlit. p. învata pe baiat chiar cum sa îmbrace hainele scoase din urechea stînga. 124-128). zmeoaicei este învins prin obstacolul pe care i-l creeaza c. lui îl potriveste suflînd "pe narea de ger. Dupa ce intra sluga la gradina împaratului. nazdravan al voinicului care "tîpa apa fara fund din copite": oricît arunca "para de foc pe nari" c. C. I. p.. sa divulge unde l-a îngropat: " s-o prins-o de dupa cap. este omnipotent.94 "se bat muntii-n capete".

are numai însusiri malefice. Mazaran îi manînca inimile si devine de 99 de ori "mai tare decît cum o fost" (5. omul e pedepsit sa ramîna c.chemat scuturînd un fir de par din capul fetei de împarat care s-a însotit cu yoinicul (52. dar armasarul moare. în unele variante ale basmului AT 563. fiindca au crapat inimile (v. se preface în soarece si roade ata cu care era legata cheia de gîtul zmeoaicei (5. unde i se da armasarul de 99 ani cu 99 de inimi ca sa ocoleasca lumea de trei ori. încît împaratul. p. Ca sa.suflaia.:si piarda "puterea cea nazdra vana . c. Uneori. 489). pamîntul (ibid.p. El face Dcolul. '911-913). El se arata recunoscator chiar redus la o capatîna dec. sa-i dea de mîncat :si· sa-i caute în cap. p. 685). c. care cere fetei sa-I treaca pragul. Probele puterii). Pentru a-si ajuta stapînul. duce dupa sine toata herghelia (52. de îndata ce biruitorul îi pune capastrul în cap (83. unde se afla apa moarta si apa vie. p. 512). p. . Petru ca nasi îl poarta în desagi pe baiatul taiat bucatele de zmeul îndragostit de mama lui (AT 510) tocmai la Sf. au secat de tot izvoar~le". cînd intra în el. Fata e rasplatita (52.. C. ·eroul primeste de la împaratul invidios (AT 465) sarcina de a aduce arrnasarul "din fundul marii". vine un cap de c. serveste si pentru masurarea vitejiei.. care se balega s bani (LXXXIII. Fata mosului cea cuminte îngrijeste în casa din padure o capatîna de c.rasi cu narea de foc" înfierbîntîndu-l. nazdravan poate fi .95 e mai !bun de scaldat". I. moare pe loc (7. 15). care are curajul sa-i ia inelul din deget. 519). 15). 864). de trei ori. 865). dar fata. între darurile miraculoase pe care omul sarac le obtine cu ajutorul margelei (mesei) nazdravane este si un c. p. Acesta vine cînd suiera din frunza sotia voinicului si omoara toti c. C. c. sau (AT 530 A) pentru a putea dovedi apoi ca el a procurat leacurile miraculoase (42. I. pîna îl va încaleca cineva (83. p. p. Dupa ce stapînul sau iese din baie. . c. 213). 50). 672). p. p. I. care înconjura într-o clipa. împaratulu'i (52. Uneori. daruit de Dumnezeu si SI. Mazaran ajunge la o stava de c. pentru a-l învia (52.. Vîlva învinsa în lupta devine c. pot face paza în jurul tîlharului spînzurat. Iapa unui popa fata un mînz "solomonar si cum s-a ivit el pe lume . Cumnatii lui Cenusotca sînt înfierati pe spate de potcoava c. Uneori. Dumineca. p.de . p. Dumnezeu daruiestecelui }'>lecat a-I caute un c. p. II. 471). p.. La miezul noptii. C. se preface calugar ca sa ademeneasca fata în corabie (LXXXIII. 1158). Altadata. Un atare c.

si daruit unui tigan sa-si care carbunii cu el (5. Alteori.. voinicului. p. Un baiat sarac intra sluga la diavol care îi da sa lucreze cu un c. Petru în c. ucenicul de fierar nu doarme si îi pune ei capastrul în cap. 357). e luata în' . 374). în vechiul sistem al pedepselor. Feciorul cel mare al unui sarac este facut. p. I. (81. Fiindca a strigat c. 32i. 862). Ca sa-si omoare nora. "de 1" împotriva interdictiei. trupul este taiat în bucati si pus într-lln sac gaurit. care petrificau pe cine îi încaleca. prefacînd-o iapa cu care aduce lemne (ibid. p. încît "unde pica nuca. pusi pe doi c. v. daca îi pune capastrul în cap. împaratul trimite în dar doi c. p. popa e prefacut c. iese din groapa si încaleca pe mormîntul prefacut în c. Nasa pune ramasag pe c. Sufletul fetei care s-a spînzurat a fost prefacut în c. mînzul va trebui gonit în galop în jurul satului tot timpul cît sta popa în biserica dumineca si atunci "vor începe izvoarele a slobozi apa-n fîntîni" (60. deghizati în saraci. IV. I. aveau un rel important. pentru ca nu i-a primit la ospat. apare si ducerea unui c. dracul se razbuna pe o mireasa care îl înjura. p. într-un basm-snoava. 480-484). Vrajitorul prefacut lup înghite c. blestemat de maica-sa sa n-aiba odihna în pamînt pîna nu-i va aduce fata (AT 365). (60. mirelui pe care îl cîstiga (52. 295). Constantin. p. dar fiindca nu vrea sa-I primeasca în curte. p. 96. Metamorfozarile în c. Strigoaica poate preface în c. alaturi de un sac cu nuci. c. Impostorul care a pretins ca a omorît balaurul este legat "de coadele a doi cai neînvatati si dîndu-le drumul l-a rupt în doua" (41. acesta a devenit imediat om (52. Pedepse). 781-782).. fermecati. intrînd în ea în ziua nuntii si dînd un vînt de sare acoperisul casei. în snoavele propriu-zise. p. Omul bogat este prefacut de D-zeu si Sf. 66). de catre necuratul si pus mereu la carausituri (52.83). v.96' solomonar". Intreceri fuga). p. în spate în jurul lacului (AT 10S2). în întrecerile cu dracul (zmeul) cel prost. Vilis îi taie în bucati (81. slujindu-i apoi de c. p. pica si bucatica din trupurile 10r"(86. placîndu-i a fi înconjurat numai de bogati (ibid. la locuinta lui. II.. p. Prevenit de o baba. 1284). p. 195). voinicul cîstiga purtîndu-l între picioare (XV. popa de catre Dumnezeu. 25). Frecventa este pedepsirea prin legarea de cozile c. reprezinta în genere un mijloc de pedepsire. p. pe ucenicul aflat dormind.

.52. O pun într-un par la marginea satului. Camasa. I. stîrnit de bostanu1 plecat pe coasta. si dispare eu el (5. Hotul marturisesteca a furat doar un capastrudecare se tinea o . celelalte iepe (5. dupa ce creste. înainte de a-l fi pierdut stapînul (5. p. în pamînt (12. 5304. dar nu stia unde sa le aseze. 4932).judecatorulle da dreptate pagubasilof. Solomonarii se nasc îmbracati într-o c. Dumnezeu le-a pus pe umeri (52. o croiesc si cos c. sau marturiseste c'a i-a stat în drum si a vrut sa sara peste el. o dezgroapa. Astfel. de piele. 5329). A fost închis pentru ca a gasit un'. Cel prins asupra furtului marturiseste ca numai doi erau c. 5324). 420-421). avînd putere apotropeica. împotriva ciumei sau holerei. 5325).c. femeiesti au fost facute de diavol. altitele c. O femeie . în verde îsi pierde identitatea de îndata ce ploaia spala vopseau a (5. iar iepurele. (5.iapa ou mînzul dupa ea (5.I). 5718). Hotul încaleca în gluma c. pe care i l-a furat." -J ~ ~. caci ea îi da puterea asupra balaurilor (XXXI a. Parintii o îngroapa la nastere. 5320~. 4973). apoi îl convinge pe pagubas ca a intrat c. 769). "camasa de izbînda". tiganului moare de foame si stapînul se razbuna. anume. sau ca a cazut din copac îIi spatele c. mînzul care a iesit din ou (. a. Acesta îi taie coada si o înfige' în drum. tes pînza. p. furat (5. Omul plecat cu c. A furat c. Cînd gaseste o potcoava. într-o .dacaghicesc ce are el în buzunar (5.ingura noapte. 4926) sau se duce calare sub pretextul de a-i aduce celalalt c. C. porni:tcu el (5. dar nu se mai întoarce 'Cu nici unul (5. fura si c. Cînd li se fura c. îi da hotului sa tina de c. 5319). dar solomonarul.. din curtea bisericii pentruca îl credea fara stapîn (5. dar tocmai at~nci c. care îl urmarea mereu (5. vîndut de tigan nu manînca fier si omul nu-i poate pune frtuB. p. iarba cu barosul (5. 331-332). p. se confectioneaza o t:. 9). 5313). 5321). sa-I ajunga pe cel ce i-a luat de la sotie scroafa si carul cu boi. De seara pîna în zori torc cînepa. f derîdere predilectia tiganilor pentru c.bostq.adesea mai multe fac o c. batînd. C. C.5326). Hotul se da de gol cînd nu stie cu care ochi nu vede c. 5454).ul e: luat drept ou de C'... si clocit de femeie. Dupa o legenda. 5452. t6t satul trece pe rînd prin gulerul camasii tinuta de un om. A furat c. dar e prins si ciomagit (5. vopsit. unuia care dormea fiindca n-a vrut sa~lderanjeze din somn (5. 5702). ca sa nu fie atinsi de molima (LXV. 5315). De obicei. . 143). p.

O anumitac.ielelor. p. cosînd pe ele "numai stele si luceferi" (51 a. 182-183). p. "se îmbraca în camasa de izbînda" si se duce la casa din padure unde izgonise copiii. 41 si urm.. p. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. nici o boala de tine" (52. otravita provoaca moartea temporara celui ce o îmbraca. p. în timp ce acestea se scaldau la:Muntele de marmura (LXXXIII. e încarcata cu felurite însusiri magice. "nu s-a prinde nici un rau. Astfel ei sînt adormiti de c. Murgila) face cîte o c. fara sa vorbeasca". între altele. Miercuri o c. primeste de la Sf. se trezesc si se iau la bataie. fetei ca semn ca o vrea de sotie (52. de pe fata. Trei frati saraci nu se pot însura pîna ce o· vrajitoare îi sfatuieste: "Puneti sa va faca o camasa în care sa intrati toti trei fratii. Voinicul prefacut cerb de zîne redevine om numai dupa ce trece prin c. poate indica viitoarele sotii. si "o camasa prin care nimeni nu putea trece" (41. mama celor trei frati. dar eficienta ei e împiedicata de relatarea tovarasului credincios care împietreste din aceasta cauza (LXXXIII. fara sa se uite înapoi si sa se îndui~seze de rugamintile ei (52. 282). 1.). pe care. dar si ea îl blestema sa nu-i poata . c. 595). p. împarateasa. p. pîna ce mama lor le spune ca sînt frati si trebuie sa salveze pe fiica împaratului (5. C. C. voinicul se casatoreste cu zÎna careia îi fura c. Sotul în piele de animal (AT 425) îsi blestema sotia sa nu nasca pîna ce nu va atinge-o el. Voinicul prefacut sarpe daruieste c. redevenita fata. "fara sa rîda. Fiul împaratului scoate aceasta c. Sotia plecata în cautarea sotului fugit pentru ca i-a ars pielea de sarpe (AT 425). p. în variantele basmului AT 653. 518). p. p. acolo va sînt scris~le'" (41. p. din fir de paianjen care o apara de Mama Padurii sa nu-i suga sîngele (LXXXIII. Atare c. p. Un baiat servitor la norocul lui (prefacut în "cucoana") primeste. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea din sulitele voastre. Serila. într-o seama de variante ale basmului AT400. 1031-1033).98 în basme. apare si în unele variante ale basm ului AT 516. daca o îmbraca. Miezila si Zorila (v. nOClve 'Sau binefacatoare. ea învie si se casatoresc (42. Acestea nu pot redeveni oameni decît dupa ce sora lor le-a facut sase c. îi preface "în sase lebede si-i blestema sa se duca peste noua mari si noua tari". 251). 520). mama vitrega a sase copii pe care îi persecuta. într-o singura noapte. rasplateste pe voinicul care a slujit-o un an ca sa scape de blestemul parintilor cu o c. poate fi si arma de aparare miraculoasa. 477). 827). Serpoaica. 1. retinîndu-i ca sa le-o dea. 444). II.

954). de aur a zgripturoaicei. orbita de impostoare. ursul e vindecat de c. Cîine Cerb. 281). p.46-50). iar în caruta e asternuta piele de cerb" (52. baiatul bea apa din urma de c. v. fratii îsi spun patania în CÎntec si astfel e divulgata nelegiuirea. Probe de întelepciune). împotriva sfaturilor sorei. 106. numai croita. Fata se îmbraca cu o c. p. p. v. plecat în cautarea celei careia i-a zarit chipul. (42. zmeului (AT 328). nici fara camasa" (AT 875). în unele variante ale basmului despre animale AT 275. c. decît ea (14 a. p. spinteca pîntecele unui urs. neterminata (86. apoi c. îsi scoate sora din fîntîna (60. Sarcini de pierzanie). se întîlneste si cea prin care împaratul cere fetei istete sa vina "nici cu camasa. dar îl închide în pivnita. iar apoi redevine urs (52. C.. între sarcinile da te celui pîrît de invidiosi se afla si cea de a aduce c. Copiii alungati în padure de vitrega (AT 450) sînt torturati de sete. Fratele este trimis de baba fermecatoare sa aduca c. "Mama Padurii are caruta înhamata cu cerbi. Baiatul care bea din urma de c. îsi scoate c. I. p. 515). în basme. Feciorul unui împarat. p. p. ~23). între probele de întelepciune. c. p. recapatîndu-si astfel vederea (86. Dupa ce' sora-sa este aruncata î~ fîntîna de impostoare. lntreceri la fuga). (AT 510) face o c. p. p. Catea v. cu coarnele aurite". cu flori "cum nu s-a mai pomenit pe lume de frumoasa" pe care o da numai p'entru un ochi. avînd în vîrful coarnelor "un leagan împletit numai în fire de matase". Sotia da sotului la plecarea lui în departari o c. înseamna ca~eaîl înseala (81 a. 27). p.99 nimeni spala petele de sînge de pe c. 326-327). daca se va înnegri. Fata. e o· fiinta proteguita de padure si "crengile copacilor singure se pleaca ca sa manînce muguri" (LIII. se ia la întrecere în fuga cu ariciul (v. 213). p. iar c. în legende. Este prefacut morar la dorinta lui. 479). Sora lui se suie în leagan sfîsi continua astfel drumul prin padure (86. se preface într-un c. care. si "se facu un cerb mare si frumos. 410. cu soarele în piept (LXXXIII. .sau sa-i albeasca "camasa de mire cînd ti-oi spala-o eu" (79. Eroul izbuteste prefacîndu-se în purice ascuns în saltea care îl musca noaptea pe zmeu. disperat. Fiindca prin rugaciunea lui a ajutat cerboaica sa nasca usor. Arici. pîna ce acesta. apare mai adesea o fiinta sau un obiect metamorfozat în c. 44).

îl vîra în masea""avea o masea bortoasa si acolo îl tinea ca în . îndragostita de lupulnazdravan care vrea pieirea fratelui ei (AT 315). Sora necredin-· cioasa. sa-i aduca "pielea cerbului cu cap cu· tot. Totusi. c. p. e prefacut de acestea în c. Ajungînd la curtile fetei. caci "din corn îi da mîncare". Cînd moare. asa batute cu pietre scumpe. Cei solicitati sa ajute unuia dintre ei iau aproape întotdeauna partea reptilei. "un corn allui era cît un stejar". c. A doua zi. Harap Alb sta ascuns în groapa pîna la asfintitul soarelui. Harap Alb e trimis de spîn în padurea c. 30). Aude dela ursitoare ca poate redeveni om numai daca trece prin camasile i(':lelor în timp ce acestea se scalda si astfel scapa de farmec (LXXXIII.rte: " . pascalitorulloveste cu batul pe feciorul de împarat prefacîndu-l în c. timp de trei ani. Vaca nazdravanacare naste un baiat se lupta la podul de argint cu un c. Ca protagonist.se întovaraseste pe drum cu un cititor din pascalie. c. nu mai traiesti".. deoarece are "un ochi otravit si cînd 1-0 pironi spre tine. Apoi îsi trimite fratele dupa lapte de cerboaica (82. 1235- . Baiatul taie balaurul si ia c. 41). 577). 416-417). cînd promisiunea c. II. Dafin plecat în cautarea iubitei ajunge la curtile ei unde Afin. întrucît sînt momiti de promisiunea acesteia "ca-ti voi da tot ceea ce ceri tu" (60. p. în lupta cu sarpele (sau cu balaurul). Apoi se întorc acasa (LXXXIII. Baiatul care pîndea zînele scaldîndu-se in lac. apoi intra iarasi în cerb". 63).dnd a murit c. p. 282). p. ca io te-oi îndrepta ca unde sa le cat". se preface bolnava la insistentele lupului. îi cere copilului sa-i scoata plamînii si sa-i puna în patru gramezi în jurul copilului adormit. acestea s-au prefacut în "patru cîni: un lup.. II. joaca un rol sters. 96-'-99).. cum se gasesc". Vînarea lui era deosebit de periculoasa. p. p. urias.si îndata se facu dintrînsul o caruta cu doisprezece cai de foc" cu 'care rapesc pe fata (32 a. un urs. Astfel poate patrunde în odaia fetei unde "feciorul de împarat iesi din cerb si o saruta pe frunte. nu poate fi înghitit din cauza coarnelor.. io stiu ca îmbli dupa soare si dupa luna . p. (24. tovarasul credincios(AT 516) loveste busteanul ielelor ude trei ori si se facu un cerb de aur frumos. voinicul îi tine pa. Copilul promis diavolului escapat de un c. e mai importanta. calauza (12. o vulpe si un ieplIre" (52.. C. La întoarcere. Copilul traieste multi ani în mlsea. 595).casa". apoi baga într~însul pe feciorul de împarat". D lIpa ee îi taie capul. de aur care noaptea redevine flacau în iatacul fetei (AT 516). "Afin lovi de treLori în burta. pe care îl învinge (LXXXIII. p. rupînd coarnele c. p.

în prima colectie de legende istorice. Cartile sacre au retinut întotdeauna naratiunile cu profil mitic de sorginte populara. iara va fi bine. pe care o asaza în fruntea cronicii sale. o buna parte sînt veridice. 439~441). bine va fi. în care doar se it . asa va face. într-o varianta a basmului AT 560. unele legende privitoare la întemeierea cetatilor de scaun sau la figurile domnitoare proeminente.. apoi cronicile ulterioare din Moldova pun întemeierea Moldovei în legatura cu zimbrul urmarit si omorît de Dragos Voda "de la Maramuras". în masura în care e inclusa în cercul observatiilor celui ce scruteaza trecutul. întemeind domnie noua pîna la Dunare. legenda precede istoria. 1."zic unii" . Letopisetul de la Bistrita. Cronica anonima munteana relatea~a sumar descalecarea lui Radu Negru în 1290 din tinutul de peste munti în jos pe apa Dîmbovitei. iara cine nu le' va crede. Ion Neculce paseste mai cu îndrazneala pe acest fagas. 215). Grigore Ureche nu uita sa consemneze traditia orala . O sama de cuvinte. si fura sotia cu palatele împreuna cu cartea miraculoasa care punea la dispozitie 3 soldati (81 a. altele (8 legende) de o veracitate mai restrînsa. îndemnul la prudenta e marturisit de la început în formularea devenita aproape proverbiala: '"Deci cine va ceti si le va crede. Un c. fara sa-si piarda atitudinea critica a celui ce urmareste veracitatea faptelor. în trecutul îndepartat. cum se poate vedea în chip eXEmplarla Herodot..pe.într-o clipa fura în codrul de argint." Cercetarile istoricilor au dovedit totusi ca din cele 46 legende povestite în O sama de cuvinte. p. unele confirmate de documentele contemporane sau apropiate acelei epoci (17 legende). se întîlnesc prin scrierile istoricilor.cea mai mica cu gradinarul curtii (AT 532). 522). prinse ciuta (caprioara) si o mulse" (7. Cercetarea povestilor populare e un capitol al c1. într-un fel.despre ajutorul primit de Stefan cel Mare de la mucenieul Dimitrie în lupta de la Codrii Cosminului.191 1237). împaratul ce cade bolnav dupa ce îsi marita fetele. Cronicile românesti consemneaza legendele despre întemeierea celor doua state românesti.llturiimoderne. care mînca oameni este împuscatla cererea împaratului de un tigan care primeste o caruta de galbeni (81 a. p.cere ginerilor sa-i aduca cît mai repede "lapte de la caprioara din codrul de argint". cine precum îi va fi voia. un înselator ia forma unui c. îndeosebi prin cronici. p. Numai gTadinarul Nu stiu izbuteste cu ajutorul calului nazdravan: " .

cu numeroase înfiltrari romantice în zugravirea peisajului si îndeosebi a starilor sufletesti.' Abia 6 legende s-au dovedit nefondate (LXXXII. Staufe. iar un anonim moldovean nota pe un manuscris în 28 martie 1797 basmul nuvelistic Istoria unui voinic întalept si învatat. Celelalte ramîn ipotetice. Celelalte specii au fost luate în seama în chip cu totul sporadic. Preotul Iorga din Cocorasti-Prahova. colectia fratilor Schott cuprinde basme propriu-zise (32). distribuite dupa lungime (27 "naratiuni mai mari". a scris un basm pe la jumatatea secolului al XVIII-lea care e o varianta a tipului Baba si dracul (Schullerus 821 I*). p. fara ali-se putea denega asertiunile. legenda Persephonei s-ar gasi labaza multor basme prin faptul ca oglindeste alternarea dintre iarna si vara. . evidentiaza un sîmbure de adevar. culegînd si publicînd întîia colectie de basme sîrbesti. Albert Schott încearca o interpretare a basmelor si snoavelor în sensul mitologizant inaugurat de fratii Grimm. Prin 1839. Lectura manuscriselor a dat la iveala un numar infim de basme si snoave de obîrsie populara. il! unele întrebari si raspunsuri fiind luate din cartile religioase. Alte 23 povesti vor fi publicate în reviste în anii 1857-1859. 16 "mai mici"). Prin anii 1852-1859 mai culeg povesti românesti L. Karagic este printre cei dintîi care le urmeaza exemplul. întrebîndu-se din ponturi cu o fata a unui împarat. chiar daca Wilhelm Grimm semnala pe alocuri tonul nepotrivit unor atari naratiuni. Fratii Schott îsi urmeaza modelul si în maniera stilistica de a reda povestile populare. . Astfel. Impulsul pentru culegerea si studierea naratiunilor popuIare a fost dat de colectia fratilor Grimm (1812)..în chip curios lipsind basmele despre animale. în anexa colectiei. 6 snoave si anecdote) care nu au stîrnit nici un ecou. Ca si Kinder-und Hausmarchen a fratilor Grimm. Timotei Cipariu a notat 10 povesti scurte (4 basme despre animale. replici caracteristice. mai cu seama cele ce relateaza dialoguri. Arthur Schott culege în Banat o seama de povesti românesti pe care le publica împreuna cu fratele sau Albert. cei doi dadeau la iveala 43 naratiuni. 439-495). 2. data fiind atitudinea ostila fata de atari "basne~'. . Izvorul folcloric nu e pur. dupa cum arata în gios. Pacala (Bakala) n-ar fi decît un zeu al soarelui decazut în ipostaza unui ghidus. în 1845. alaturi de snoave (20) si legende (14). în volumul Walachische M archen. fiind ramase în manuscrisul inedit din 1831.etc. care e o varianta a tipului 851. A. 3.

îndeosebi basme propriu-zise (73) si snoave. snoave si glume (1883) si Povesti morale (1886) alcatuiesc cea mai întinsa colectie -de naratÎJ.· Colectia lui Obert apare postum în volumul Rumanische M iirchen und Sagen aus Siebenbiirgen în 1925. Cel dintîi român care paseste sistematic la culegerea povestilor este bucovineanul Ion G. Obert. consemnate de scriitorul maghiar de la românii din Cuci (lînga Ludusu de Mures). dovada cele 60 republicari de diferite feluri.pe care le publica numai în reviste germane. din Muntenia si Oltenia (foarte putine provin din celelalte provincii). 1874) si volumele Basme. O.103 R. cerînd sprijinul binevoitorilor în Foaie pentru minte din noiembrie 1859. au valoare redusa cele 6 basme nepublicate. cu titlul impropriu Legende sau basmele românilor (1872-1876). 4. Netezimea stilului în care au fost povestite. Volumasele ulterioare. Sbiera. în forma rezumativa schitata de culegator. fiind transpuse în stilul celor maghiare si cu interventii în schema narativa. în aceeasi vreme. Apelul difuzat de el prin Foaie pentru minte. volumul lui Sbiera e' cea mai întinsa colectie de povesti bucovinene (54 naratiuni. începe sa culeaga povesti Mircea Vasile Stanescu Aradanul. fiind culese de el si de doi colegi gimnaziali. Ea a ayut o soart~ întrucîtva similara cu colectia fratilor Grimm.mi populare. în mai .nua avut ecoul dorit. totusi cu vizibile influente ale stilului livresc. inima si literatura din decembrie 1858 prin care solicita sa i se trimita productii folclorice din toate partile "pe unde se mai afla picior de român". Peste doi ani va publica întîi1e povesti din Muntenia scriitorul Nicolae Filimon în ziarul Taranul român. dar publica te abia peste trei decenii. care le aduna apoi în brosura ce nu semai vede astazi prin biblioteci. Waldburg si F. a cauzat extrema popularitate de care s-a bucurat colectia de basme a lui Ispirescu. Desi anterioare ca data a culegerii. Povesti (1860). împreuna GU brosurile Snoave sau povesti populare (1873. apoi editia cu acelasi titlu din 1882. Din întreaga colectie de peste 50 povesti (celemai multe provenind din Nasaud) el a publicat abia 7 naratiuni scurte în brosura Prosa poporala. La aceasta s-aadaugat împrejurarea ca era priIIla colectie la îndemîna scolarilor si a celorlalti îndragostiti de basmul popular. Pîna acum. Povesti poporale românesti au fost culese prin 1855-)856. întrucît povestile provin numai din satul natal si cele învecinate. Exemplul este urmat în acelasi an de Petre Is'pirescu. predominînd basmele propriu-zise). folosind graiul simplu muntenesc. Perrault.

cei doi copii cu parul de aur (AT 707) nu pot fi decît dioscurii Pollux si Castor. dar "originalul povestei s-a sustinut pîna azi" în repertoriul folcloric. el nu se îndoieste ca personajele populare de la noi sînt identice cu. distingînd trei specii: "traditiunea populara istorica. Atan~sie Marienescu. pacalituri si gJiititori. Haltrich) sau din cele trimise lui de culegatorii transilvaneni. adica legenda istorica. Ca atare. Astfel. la 'unele multumindu-sesa schimbe doar titlul-pe~tru camuflare. supranumit si Afneios. precum sunt. oratii. sustinînd ca limba româna. Bogdan Petriceicu Hasdeu va deschide noi orizonturi în cercetarea basmului popular. . Ispirescu. în care cauti 'sa demonstreze strînsul paralelism dintre mitologia clasica si basmul popular.)~Cîteva basme au fost luate nemarturisit din colectiile Filimon si Ispirescu. anecdota. Fundescu.cele din mitologia clasica. El nu întrevede nici o modificare din antichitatea clasica pîna la basmul de azi. ' 5. 55 snoave etc. Dafin din basmul cu acelasi titlu (AT 516) nu edecît Daphaos. prelucrari pentru a le face mai "rationale". mai pe întelesul paturii cultiva te. latinist dominat de t~oria mitologica a fratilor Grimm. Atari apropieri necritice dintre mitologia clasica si basm au discreditat încercarile ulterioare din acest domeniu.. iar Afin e zeul Marte. este prin aceasta mama latinei clasice.cu augmentari succesive pîna '-la editia din 1896 (18 basme. împarateasa mama "e Clymene" sotia lui Merops si iubita lui Apollo(cu care îl are pe Phaeton). în prefata colectiei lui Fundescu (1867) el da întîia clasificare a "genului narativ". treaba folcloristului fiind doar de a le detecta de sub învelisul numelui si ipostazei folclorice. o colectie maî restrînsa. uitînd propria asertiune ca legendele scrise de autorii clasici reprezinta elaborari. Dupa cum Petru Maior forta argumentarea. prin aceasta îndepartîndu-se substantial de modelul popular. tot astfel Marienescu e convins ca Metamorfozele lui Ovidiu sînt prelucrari "din povestea poporala". iar arapul ce aduce buruienile de leac nu e decît însusi Merops. derivînd din latina vulgara. Sub titlul de senzatie Descoperiri mari.. Dupa 1870 se ivesc si primele încercari de interpretare stiintifica a povestilor populare.104 illlCa:'-masura" cu-cea 'a lui Karagic si Afanasiev. adica Phaeton. Poetul Ion C. deoarece numele lui înseamna "fata arsa de soare" etc. Basme. "un fel de naratiuni satirice scurte.F5ndescll da la iveala. publica o seama de articole în periodice sau în brosuri despre cîteva basme din colectiilepublicate (Schott.

Metoda geografica-istorica). La propunerea lui. Jivotnîi epos na . Raspunsurile din vreo 700 localitati la acest chestionar ofera pîna acum cea mai bogata sursa informativa despre mitologia populara româna. întîia monografie si pe plan european. în Das Ratsel der Sphinx (1889) explica geneza basmelor din visurile de groaza.15. Mîngifer din colectia Schott nu poate fi decît împaratul Aurelian. Krohn.36. Litzica retusarea substantiala a sistemului elaborat de J. care. Clasificare). ale carui convorbiri 'au . Straduinta de a detecta radacinile traco-dace din credintele si miturile' românilor nu l-a împiedicat de a releva provenienta latina a multor elemente folclorice. (1879). Teoria onirica) în articolul Basm din Etymologicum M agnum Romaniae (1893). socotitadeobiceiina"\lguratoareametodei finlandeze.47). poreclit "Mîna de fier" ca si protagonistul basmului).. deducîndu-l din vis (v. Bar (Wolf) und Fuchs (AT 1-5. El a fost preocupat si de problema clasificarii basmelor si în acest scop a sugerat elevului sau C. acelea despre tigani sau evrei" si basmul "prototipul romantelor literaturii celei culte si chiar al dramelor moderne. care va fi realizat de elevul sau. Aca4emia Româna a înscris la concurs în 1889 studiul global al basmelor române adunate pîna atunci.(1882) si mai cu seama pe cea a lui K. reducîndu-Ila 28 tipuri (v. G. zisa si geografica--istorica.un basm: Povestea numerelor la români. precedînd pe cea z a lui Kolmacevski.litS bunaoara. convins ca în ea se mai pastreaza urmepreslave si preromane. adesea alunecînd spre asertiuni exagerate prolatiniste (de ex. Hasdeu a fost preocupat în chip deosebit sa dea la lumina mitologia populara. apade iu slavian . El a elaborat o noua teorie despre originea basmului. la slavi. Numai împrejurarea ca studiul lui Hasdeu a fost scris în româneste l-avaduvit de primatul care i se cuvine printre precursorii metodei geografic0istorice (v.37. Hasdeu e autorul primului studiu monografic despre . se pare. Studiul este. însa j~trecîndu-Ie si lasîndu-le departe în urma prin bogatia cOlllplicatiilor si prin puterea fantasiei". Lazar Saineanu. credintele si mitologia populara. la francezi. în 1894. Cît de mare a fost contributia lui Hasdeu la aceasta lucrare monumentala se vede din multumirile din Prefata aduse "d-Iui Hasdeu. la evrei (itc. von Hahn. El a lucrat independent de Ludwig Laistner. Cea mai însemnata actiune în acest sens e difuzarea chestionarului Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba româna (1884) în· care întrebarile 123-206 se refera la obiceiurile.

Benfey (v. (1895). în acest amplu proces.. desi în fapt sedovedeste aderent al celei antropologice (v. babei si legenda Dochiei.. La acestea.100 fost totdeauna pentru autor cea mai buna scoala practica" (LXXXIII. studierea lor nu înseamna decît urmarirea cailor de raspîndire din India pîna în Europa prin filiatia textelor si traducerilor. ceea ce nu. spre deosebire de Benfey. fara sa po~ta dovedi ca'repertoriul de basme îsi are originea în creatiile culte ale antichitatii orientale. mitologic. Clasificare) care nu s-a impus din pricina numeroaselor suprapuneri pe care le facilita.p. Lucrarea e pretioasa prin prezentarea întregului reper. citînd paralele straine(LXXXIV. ci din nuvelele si povestirile indiene. Saineanu a studiat monografic si cîteva legende : Zilele. toriu românesc cules pîna la 1893. De aci si concluzia eronata ca fondul basmelor.. XIII). poate constitui o dovada decisiva. p. în cîteva articole. Ca atare. însumînd circa 500 variante. 175-190). . de origine literara. Sprijinul era cautat numai în datele cronologice. mai cu seama prin pretiosul Indice folcloric care se cere continuat.>liografie greu accesibila. Moses Gaster a examinat povestile în raport cu cartile popuIare cu convingerea ca acestea din urma sînt sursa celor dintîi. ca multe basme populare n-au venit ca atare din. Au fost influente reciproce între repertoriul popular si creatiile culte. autorul aratîndu-se neîncrezator în teoriile referitoare la originea basmelor.El alcatuieste un sistem de. folosind o bil. el era convins ca basmele provin din India. Teoria antropologica). încît el credea. 1-45. caci povestile au circulat mii de ani pe cale orala. Ea ramîne mereu un izvor de inforazi matii de natura bibliografica. Partea teoretica e neînsemnata. el a urmarit unele filiatii de la sursa scrisa la basmul popular. evreii ar fi jucat rolul de intermediari între naratiunile venite din Orient spre Europa si zona Mediteranei. ci mult mai modern. el aduce numeroase paralele straine. mai cu seama cartile populare în care doar studierea amanuntita a motivelor componente în distribuirea lor pe aria de raspîndire poate aduce lumina necesara. Capcîni-Capcauni-Catcaunl. clasificare pornind de la cel al lui von Hahn (v. Teoria indianista). Adept al lui Th. Sursa livresca era atît de importanta în ochii lui Gaster. Lazar Saineanu întocmeste întîia monografie a basmelor românesti în Basmele române . India. nu este vechi. prefacute de popor în basme.

basme despre animale si un basm fantastic) redate "întocmai dupa cum le-am auzit de la povestitori" datorita faptului "ca totdeauna am recursIa ajutorul stenografiei" (2.187 .. N. Bogdan scriu basmele din colectiile lor cu multa libertate. încît variantele par mai degraba basme culte.poata sti daca sistemul de stenografiere poseda semnele necesare redarii. 6. o prima faza în care prozatorul îsi formeaza mijloacele de expresie. Pompiliu. cu toate ca izvoditorii lor s-au marturisit folcloristi. O. urmat de Zîna Zînelor. de 1. consoanelor înmuiate sa-q. Dupa 1870 apare în literatura româna si basmul de factura culta. Basmele apar în debutul unor scriitori clasici în anii 1870-1880.daca . A. în aceeasi orbita se înscriu si basmele povestitede Delavrancea. fara sa se . Naratiunilepublicate -în Graiul nostru (1906-1908) de 1. Nefiind publicate decît tîrziu (1902) ele nu au putut servi de model. Densusianu si Th. Problema respectarii autenticitatii integrale a povestilor populare a fost reluata în chip independent de mai multi folcloristi la finele secolului al XIX-lea si la începutul celui urmator. povestind-o în maniera proprie. Eminescu a consemnat si întîile basme cu caracter autentic. Creanga rezemîndu-se si aici pe graiul popular pe care îl ridica la mare arta. în maniera cultivata de romantici. în timp ce Pompiliu si mai cu seama Creanga o redau întocmai. Soacra cu trei nurori (1875) etc. Sperantia par de asemenea a fi stenografiate. Creanga. A. începînd cu Fat-Frumos din lacrima al lui Eminescu (1870). Candrea. ale lui Slavici. Ei trateaza basmul popular felurit: Eminescu si Slavici modifica pe alocuri si schema epica a naratiunii. Popescu si N.semnele djacritice . Acest început nu a mai avut continuare. Ileana cea sireata. îngaduindu-si interventii. fratii Artur si Raul Stavri publica 4 naratiuni scurte din ciclul Din povestirile lui Ilie Pietrarul. Ileana Cosînzeana (1872) si Codreana Sînziana (1875) de M. apoi legende. între cele doua domenii. notîndu-Ie dupa dictatul povestitorului. Gheorghe Alexici a publicat în Texte din literatura poporana româna (1899) 14 povesti (cele mai -multe snoave. în acelasi timp.: . care a intervenit mai adînc în osatura epica. precum si cele scrise de Enea Hodos. Scrierea de basme reprezinta o ucenicie în ale literaturii. Florita din codru (1872) etc. atît ca scriitorii români de obicei nu se îndeparteaza prea mult de modelul popular. în revista Povestea vorbei (Bucuresti. 7. p. 293). 1896-1897). mai exact. D. culese cu ajutorul stenografiei.

în colectia cu profil . Povesti din popor (1895) contin 55 povesti (cele mai multe basme fantastice) din localitatile unde a fost învatator Ion P.. 11 din valea Oltului din vecinatatea Fagarasului) cele mai multe basme propriu-zise. Stradaniile lui Marian sînt continuate în Bucovina si nordul Moldovei de Elena Niculita Voronca. completarile explicative le face în subsolul paginii. Reteganul.. ed. 8. Cea mai întinsa colectie transilvaneana e publicata de Pauline Schullerus. în conformitate cu sistemul fonetic al localitatii respective. De provenienta bucovineana sînt 'numai Traditii popordne din Bucovina (1878. putine culese de alti colegi. Ea contine 139 povesti (126 din valea Hîrtibaciului. care cuprind variante si din celelalte provincii. totusi Moldova (îndeosebi cea nordica) detinînd numarul covîrsitor.· învatatorul doljan Stefan Jutescu culege povestile dupa dictatul povestitorilor si le publica întocmai în volumasele sale de la începutul secolului De aceea.108 au fost adaugate ulterior. Cele mai multe colectii vor fi alcatuite în maniera traditionala: culegatorul retin~ rezumatul. Povesti populare din Banat (1924) redau o parte din repertoriul banatean. Moldova (si Bucovina) este explorata mai întîi de harnicul S. Povestile Banatului (1893). sub forma notelor. în traducere germana: Rumanische V olksmarchen aus dem mittleren H arbachtale (1906). Naratiunile culese de Tutescu rivalizeaza ca autenticitate cu cele culese prin înregistrare mecanica. a II-a mult amplificata 1895) si Rasplata. în Transilvania (si Banat) cele mai reprezentative colectii sînt ale lui Ion Pop Reteganul. pe care îl reda apoi în stilul sau. Povesti poporale din Banat (1908) si Din lumea povestilor. Povesti din Bucovina (1897) cu 8 basme fara indicarea localitatii si informatorului . caracterizîndu-se prin aceeasi vioiciune si prospetime. încercînd mai mult sau mai putin sa se apropie de cel al povestitorilor populari . Fl. Povesti ardelenesti (1888). Cele 65 povesti (majoritatea basme fantastice. mai putine din alte localitati. Legendele Maicii Domnului (1904). Acesta da la iveala stocul de legende: Ornitologia poporana româna (1883). Insectele (1903). parte din acestea trimise de colaboratori. Marian. George Catana si PaulineSchullerus. cîteva snoave si legende) sînt culese de Catana din satul natal Remetea Pogonici si din Valeadieni unde a fost învatator.

Stancescu debuteaza la 19 ~ni cu ~olumurBasme culese din popor (1885). va culege povesti din judetele Durohoisi Botosani Dumitru Furtuna. traditii si amintiri istorice adunate "din Oltenia si din Muscel (1910). Alte basme (1893). Povestile din Muntenia au fost culese în cea mai mare parte de D. Cerbul de aur si alte basme pentru coPii (1893). . Mitologie româneasca. Stancescu si învatatorul C. Radulescu Codin. Unele volume retiparesc naratiuru publicate în celeanterioare.. Volumeleacestuta. Graiul vremurilor (1909). Cuvinte scumpe (1$)13). Vremuri . Feti frumosi de odinioara. Stancescu a cules 47 basme. Volumul Povesti si legende (1927) cuprinde 23 basm. TudorPamfile. O seama de legende cuIese de el din judetul Tecuci.propriu-zise. învatatorul Alexandru Vasiliti culege din satul natal Tatarusi repertoriul de. Firisoare de aur. Cea dintîi 'e pîna .esi 8 legende. povesti pe îndelete. Datinile si credintele poporului român (1903).sînt inserate numeroase basme. contin cele dintîi basme. îndeosebi de cele isturice: Legende. alaturi de cele noi care de obicei precumpanesc.unele îri mai multe variante. Mai tîrziu. legende si . · . au fost incluse în monografiile sale Povestea luniii de demult. îndeosebi din satul natal Tepu. of enciclopedic. El s~a preo<::upatsi de repertoriul de legende. reluat si amplificat în 1S92. Vlasca. alaturi de cîteva basme despre animale. Muscelul nostru (1922) si Din trecutul no~tru . Snoave (1893). Cu putine exceptii moldovene si transilvallene.Un taciune si un carbune.poves~ tile culese de Stancescu provin din Muntenia centrala (judetelt Ilfov. culese începînd din 1897 si povestiteîn maniera populara.întelepte (1914) si Firicele de iarb. Vine roata la stirbina. în intimitate cu batrînii povesti tori. Basme culese din gura poporului. La gura sobei (1895). Volumele se succed la scurta vreme: Snoave sau glume populare (1892).. snoave..Glume si povesti (1895). Constantin Radulescu Codin publica basme si snoave culese" cele mai multe din judetul MUscel: lngerulromânului (1913).. de" smeu.Nevasta lenesa (1926).1z'Vodiri din batrîni (1912). Povesti si snoave noi pentru popor (1895). Cal.a continpeste180naratiuni (majoritateacovîrsitoare snoave) pbvestite adesea în stil prea înflorit. Moldova sudica e explorata de. celelalte cu precadere snoave." apoi snoave si abia cîteva basme despre animale. leu-paraleu (1926). Dîmbovita). .acutn cea mai întinsa colectie de basmepropriu-ziseumntenesti dupa cea a lui Ispirescu:51 variante. Cerul si podoabele lui etc.109 !.

în Basme aromâne. aratînd ca întrunirile femeilor la prelucrarea lînii. Dafii (1905). Repertoriul aromâ. Peregrinarile cu turmele au favorizat povestirea legendelor legate de toate vaile. Alex. Povestile megleno-româ.. Vasiliu dezvaluie amanunte mai multe în prefata colectiei de povesti. au în genere cuprins miscelaneu. fîntînile. mecanismul transmiterii. Volumele lui Tutescu: Din trecut (1901). Tutescu si N. Cel dintîi care se ocupa si de povestit ca fenomen cultural este Pericle Papahagi. fara o problematica constanta. Basmele propriu-zise sînt putine. el înfatiseaza succint ocaziile de povestit la aromânii sedentari si la c~i 'transhumanti. puternic colorate de duiosia amintirilor. de aci rigiditatea expunerii si oarecare schematism. O parte din sfinti (1908). ca "o pomana". în care releva primatul barbatilor. 1. Din vai si vîlcele (19J1) devenite demult o raritate. relevîndu-se obiceiul de a-l corecta pe povestitor. provine de la copii de vîrsta scolara. în Legende.n e reprezentat îndeosebi în masiva culegere a lui Pericle Papahagi. traditii si amintiri istorice (1910) schiteaza portretul a doi povestitori batrîni. povestile în nuditatea lor. preferintele. prezinta fisele povestitorilor de la care a cules. Povestitul ar avea ca resort principal îndepar-. reactiile ascultatorilor etc. în fapt niste portrete lirice. Basme aromâne (1905) care contine ~"'\ 139 basme propriu-zise si (cîteva) despre animale. constituie o ocazie de cape.Aceasta îi prilejuieste o descriere a casei aromâne. Radulescu Codin da note sumare în prefetele primelor colectii. Capidan în Literatura populara la megleno-români (1928). stîncile. tarea relelor de casa povestitorului si este considerat ca un act de binefacere. Dumitrascu. ca mijloc de înlaturare a duhurilor rele. Dupa o schitare a ocaziilor de povestit.nilor sînt publicate partial de Th. pe lînga care au trecut. . 1. Acestea sînt colectiile principale de povesti. unele greu de gasit . N. 9. Repertoriul. C.· în camera speciala. covîrsesc snoavele. fara încercarea de a surprinde radacinile lor în constiinta populara.tenie pentru povestit. Taina aluia (1906). Cercetarea a avut în vedere doar materialul epic. snoavele si legendele predominînd.113 Repertoriul oltenesc se afla în volumasele publicate de St. cules dupa dictat. destul de întins (94 naratiuni). Desfasurare~ povestitului este descrisa sumar. iar în· Ingerul românului (1913) aminteste în treacat functia apotropeica a povestitului. Dumitrascu si-a risipit colectia într-o multime de brosuri.

compli'f nind lacunele lui Schullerus si culegerea sistematica a repertoriului de povesti.. influenta cartilor si parerile despre bunii povestitori). 1" . categoriile si tipurile de povestitori. potrivit speciilor de povesti..c'are au fost categorisite tematic (v. Dupa înfiintarea Institutului de folclor (1949). au fost inventariate si legendele de toate categoriile. Au fost terminate prin 1962-1963 tipologiile bibliografice ale basmelor despre animaJe (vreo J250 tipuri). c. cercetarea povestilor populare a fost reluata în cele doua compartimente principale: faurirea tipologiilor bibliografice. cele patru cadre si patru manifestari. Din materialele publica te. lui (estetico-distradiva. Repertoriul este înfatisatnumai în rezumatele variantelor structura te pe episoade si inotive. Gusti. functiile povestitului. în cercetarea bibliografica a colectiilor si periodicelor. cu referiri bibliografiee la cele din catalogul tipologie al lui Schullerus si la alte colectii. 10.1 iar în încheiere functiile. Alaturi de basme si snoave. Clasificare). iar cea a basmelor propriu-zise a ramas în impas.literar este urmarit în strînsa conexiune cu viata Fenomenul potrivit coordonatelor stabili te de D. în cercetarea repertoriului s-a urmarit mai întîi epl1lizar. Fenomenul povestitului este descris în limitele lui definitorii: terminologia.-111 Fenomenul povestitului va fi studiat la mai mare adîncime în cadrul cercetarilor monografice ale Scolii sociologice de la (Bucuresti. Culegerea povestilor a fost calauzita de telul de a surprinde fenomenul în totalitatea aspectelor lui: a} descrierea povestitului. parerile despre verosimilitatea naratiunilor. modul de învatare.ealui la povestitorii cei mai buni.lectivul s-a servit si de informatiile date de fisele întocmite pentru bibliografia generala a etnografiei si folclorului românesc. ocazii de povestit. .L lor si verosimilitatea lor. parerile despre originea povesti~-··~·~. fiintele fantastice din basme. b} detectarea repertoriului si înregistrarea lui mecanica si c} transcrierea si orînduirea în arhiva. sursele repertoriului de povesti.Literatura populara (1947). Fenomenul povestitului a fost urmarit în coordonatele lui definitorii (terminologie. snoavelor (aproape 4000 tipuri) si legendelor (vreo 5000 tipuri). Pîna acum a fost publicata numai tipologia bibliografica a snoavelor (LXXX). lucrativa si educativa). ocaziile de povestit din cadrul satului si din afara lui. cea mai amanuntita expunere este prezentata de Ion Cazan în Dragus . colectivitatii.

pasajelecaptivante. Din cele 2000 culese.ditoriului prezent. 'spre a fi apoi inserate la textul transcris de pe banda sub forma de' note. Bolte si G.u Schullerus si Thompson. Fiecare povestitor îsi are fisa lui biografica. mai ampla. în volumul V (1932. . XCI. Autorii nu P. Necunoasterea limbii române a silit pe cercetatori sa se limiteze uneori numai la colectiile (si antologiile) publkate în limbile de larga circulatie.u parcurs toate colectiile. 88-93) se afla o .diIi'. Cele culese au fost transcrise si orînduite dupa numarul de inventar. ca o pUllte de legatura cu grupa slavica. urmata de bibliografia principalelor colectii . împreuna cu fotografia etc. p.J:retatiantenor.cdepovesti a intrat si în orbita cercetatorilor straini care au urmarit variantele tipurilor pe aria lor de raspîndire. I-III. 153 au fost publicate în Antologie (5. Primul loc îl ocupa monumentala opera bibliografica despre cole~tia fratilor Grimm izvodita de J. în ci doua faza aii fost înregistrate povestile pe banda de magnetofon (pînaJn :1.CÎte de raspîndita). a fost schitat pe o fisa' rezumatulnaratirihii (pentru a servi la identifiqu'ea tipului si la clasificarea fiselor respective). La fiecare naratiune au fost consemnatedatele privind "biologia" ei (dela cine. unele publicateîn leriodice germane -greu accesibile (Schott. 11. sau mai sumara dup~ talentul dovedit. . Locul variantelor românesti este la sfîrsitul grupei' roilianice.' precum si reactiile aU.schita a istoricului preocuparilor pentru culegerea povestilor la români. 445-466). Polivka (XIX). Repertoriul românet.pîna în 1962.apo} parerile despre verosimilitatea ei. precum si al repertoriilor celorlaltipov:estitori anc. iar altcercetatoranotatgesturile.951 pe ciliildri de fonograf).'sursa livresca): în timpul impriinarii.112 cri ajutorul cataloagelor fipologiceale h. împreuna cUcele 2-3 cuvinte ca:tele~au ptQvocat. Staufe-Simiginowic!l etc). S-au cules aproximativ 300-0 povesti. Unele înregistrari aufost facute cu scop experimental pentru ase deliillita gradul de fixitateal naratiunilor în proza. provine. Repertoriul celo:(talentati a fost înregistrat global (cu exceptia pe alocuri a' celor învatate ~ecentdin carti). p. de cîte oriap9vestit-o. multumindu-se cu ceea ce a inventariat Saineanuîn întinsa lui monografie si cu colectiile (si antologiile) publicate în germana. In volumele (1913-1918) sînt indicate variantele românesti ale I-III tipurilor prezente în faimoasa colectie. ale celorlalti selectiv (elimiriîndU:~sebucatile . XVI.

428. Der Mannaus 1540. W.. Die V olkserzahlungm von der Abschaffung' der A ltentatung (1937. 1928. V bersicht der M archenliteratur (1914).2 variante. -: Ciocîrlanv. cazînd jos moarta. Megas. unkind girls . O legenda bucovineana arata ca la început a fost o fata de împarat care s-a îndragostit de soare. Rosch. A. p. Legendele interpreteaza dn tecul ei ca îndemnînd la arat: "la plug! la plug !" sau ca a vrut sa se urce pînala Dumnezeu: "ma sui. varianta). Anderson.Die Legenae van den zwe. A. 1360C. 5 variante).Aarne. AiJ. Ranke. soarele se îndragosteste de ea.. 1916. '4 variante).. pentru îndrazneala ta cea mare. M. o varianta).Schwiegersohn (AT 930. Kettenmarchenstudien (1.în urmatoarele studiimonone. 1913. conspectate variante românesti . 1916. 4 variante) . Roberts. R. plîngînd pe fiul meu. Schullerus~Lucrarea a servit ca izvor de informare de prima mîna pentru cei ce au studiat monografia unui tip de ba~ni. 2'variante).. . Die zwei BrUder (AT 300. 1955. 7 variante). Kaiseru1td Aqt (AT 922.etc.E. AT 1696 AT 921 (AT.W.302. Ciocîrlie Ciocîrlie. 17 variante) . Cîinele tarului (A T 449 A ) în traditia populara maghiara (1959.ugierige Frau (AT 670. de Vries.i Erisundern (AT756 B. The tqle of the two trO//Jellers (AT613. Aarne. 2varianttb). care""Seîncheie: cu catalogul tipologic -al lui A..1923. Der Pflegesolm des Waldgeistes (AT 667. K. Anderson.'0 varianta) . S-ar putea urca pîna la Dumnezeu daca n-ar exista vîntul turbat care o face sa turbeze. 1915. Christiansen. J. 3 variante).1968. Haavio.P. Die. 6 variante). A plecat spre palatele lui. o varianta aromâna).Der reiche Mann und seiri. nu mentioneaza dedt monografia lui Saineanll' si colectiile fratilor' Schott si Pauline Schullerus. A. Aarne. The Tale of the kind and the. Der getreue johannes (AT 516. 1914.' The Tale of Cupid and Psyche (AT 425. Antti Aarne.(AT f480. Degh.dreiev. 9 variante). 1930. pe frumosul si nepatatul Soare.210. 6 variante). Andteiev. Die magisclie Flucht (AT 313 . Paudler. ma sui!" si acesta a trîntit-o jos.. Swahn. ca ai venit pîna aicea . 297-298). dar mama lui o blestema sa se prefaca "în pasare si sa zbori toata ziua în sus.). J. Th. Der Schwankvom altenRildebrand 1931. Aarne. E.113 ~ orîndui te 'cronologic. N. numita si "pasarea plugului" sau "ceasornicul plugarilor" . L.AT 875 . ~ o'vari<inta) . Dit! Legende vom Rauber Madej (AT 756 C. 1929. ~ grafice: :fost-Aarne. 1 -o ". 1934. o varianta). G.Die Tiere aujder Wanderschaft (AT dem Paradiese (AT 130.A.N. Marchen von klugen Ratsellasern (1928. în schita sa bibliografici. 1924'. 1955. Cîinii care o manînca raspîndesc turbarea (LUI. 1927.W. A.· Der tiersprachenkundigl3c Mannundseine "Au A.6.P. 2 variante) F.

porneste suparata pe pamînt.. p. cioflînc-cioflînc. dar cînd a doua zi e ger mare. Ea însa se îndragostise de Soare si în ajunul nuntii s-a rugat de Maica Domnului sa o izbaveasca. 61-62). fata lui Ciocîrlan împarat. III. C.. de cînd strig eu dupa tine si tu nu vrai sa vii! .si îl conduce pe fiul de împarat pîna acolo. 132). Fiind o vreme frumoasa. sotia care a ars pielea sotului (AT 425) este însotita de un ciocîrlan pîna la curtile acestuia (XV. cioflînc-cioflînc. Ea se plînge ogarului care fugareste vulpea pîna la/vizuina. IX. dupa ce l-a prefacut în musca (85. p. C. se joaca pe un cîmp cu o prepelita. de se ascunde în niste tufe" (99. schiop. dar spune prepelitei ca nu mai joaca fiindca s-:-a plictisit.palosul fermecat . . 328-330). sî bucina ie: iaca vine si ciocîrlanul cioflînc. 13). p. Afost prefacuta în c. p. selauda ca el a facut-o împreuna cu fratele pitigoiul. tacuta. Cel mai adesea.114 si ai vorbit cu dînsul" (44. 140-147) . dar cînd o ajunge blastamul mamei sfîntului soare. Ciocîrlanul schiop stie si în ce sta puterea Arapuschii . se leapada: "eu unul stiu ca n-am facut-o" (99. p. ducîndu-l în spinare. c-un picior rupt. II. 48. Cînd ciocîrlia pleaca de jos sa se duca spre sfîntul soare. 55). de unde o scoate de coada (99. sî bucina ie. pîna cade în latul pus de copii. mai ciocîrlane. 268). p. cioflînc. care se înalta vesnic spre soare "pîna ce da de plaiurile Vîntului-turbat" care' o ameteste si cade iar jos (55. împaratul ciocîrlanilor trimite ciocîrlanul schiop sa-I duca pe erou dupa zîna fugita (AT 400) tocmai la . Dupa alta legenda. stapîna mea. îi tare chefoasa. Foarte rar basmele despre animale aduc în scena uri ciocîrlan laudaros (AT 243 B*). 40). este mereu victima vulpii "care îi mînca puii cînd îsi ara mosia. a fost petita de feciorul Vîntului. 335). V. în basmele fantastice ciocîrlanul este de obicei calauza eroului sau eroinei pentru a ajunge la locuri extrem de îndepartate sau inaccesibile. Aceasta se faleste ca ea nu se satura de joc si cade si ea în lat (99. I.Lasa-ma.p.Nu t-î rusine la obraz. ca pe unde am fost eu. El a schiopatat de prea mult joc. p. s-atîta ce-am giucat pîna mi-am rupt un picior" (5. Lia. "Fata se prefacu înciocîrlie si de atunci hojma ie drumul catre soare ca sa-I gaseasca si nu mai ajunge la el. sa nu mai mearga neam de neamul meu si samînta de samînta mea . p.. VI. de aceea apare ultimul la chemarea stapînei: "Bucina ie.

cu nasul vesnic prin oale si stînd numai la caldura. a fost facut de Dumnezeu din surcelelede plop cioplite de diavol (52. p. si catea pentru a-i pazi turma (LUI. pe care i-a domesticit omul (LUI. 278). 23). Acesta i-a ramas însa dator si de atunci e mereu urmarit de ogar ca sa-I prinda (LXXIX. însceneaza luarea copilului si lupta cu Toroiman care readuce copilul sanatos acasa si este îngrijit din nou de stapîn (AT 101 + 100). Ogarul a avut odata o crîsma. l-a rupt în doua si a aruncat bucatile care s-au prefacut în c. 7). p. C. A fost creat de SI. 546). p. Petru împotriva lupului care îi iesise în cale (LXXIX. El vrea mereu binele stapînului si se roaga sa aiba copii multi ca sa-i dea toti cîte o bucatura (ibid. 329-330).115 v curtile lui Filingat (33. si este ciomagit de oameni. s-ar fi nascut din cek doua gheme pe care le-a aruncat ~f. Pîndeste vulpea si o fugareste pîna în vizuina ei.102). în opozitie cu pisica. dar o prinde de coada scoasa afara de ea ca pedeapsa ca o împiedica la fuga (99. C... p. cu conditia sa-I lase sa-si ia cîte o oaie. 509). 290) .. Manînca iarba cînd îl doare capul. îsi apara stapînul. SI. la care avea ca asociat iepurele. în vreme ce el e multumit. Ciocîrlie). desi sade afara în frig (ibid. p. 141). V. p. Un cioban i s-a plîns ca îi manînca lupul oile. Lupul se duce la o cumetrie. Dupa o legenda. într-o snoava."cu frate-meu. dar nu izbuteste (S. 88). Petru i-a luat fluierul. îl invita la o petrecere organizata de el împreuna. în basmele despre animale. viermii din cadavrullui Cain s-au prefacut în c. ea cînta prin padure însotind pe Zorila (Zorile) plecat sa -alunge întunericul (86. Petru. p. . C. (67. Baba alearga zadarnic. Ca sa se razbune pe c. ~upa alta legenda. 548). Cîine. p. p. p. un flacau accepta propunerea unei babe de a se casatori cu ea daca baba îi va putea prinde trei ciocîrlani motati. fiindca asa l-a învatat sarpele (52. c. 278). p. Toroiman a îmbatrînit la stapîn care îl alunga cînd nu mai poate îngriji de gospodarie. 849). p. prima la mîncare.. 3459). Lupul se ofera sa-I ajute. p. Eroul primeste drept rasplata "o galetusa de arama. Iepurele ar fi furat niste opinci ale copoiului si de atunci acesta îl fugareste sa si le poata lua. ogarul e înduiosat de soarta ciocîrliei care ramînea mereu fara pui fiindca îi mînca vulpea cînd iesea la arat (v. împotriva sfatului c. Uneori. în care se aflau un iepure si un ogar: ogarul fugea mereu dupa iepure si nu-l putea prinde" (42.

e un om blestemat sa fie c. p. cîteodata c. de aceea invita pe c. fiind apoi tradat de Sfarma Piatra si Strîmba Lemne (LXXXIII.261. c.106). scapat ~ care se mdragoshse de sora balatulm (AT 315) SI omoara balaurul din fîntîna. 31).c. pentru dtava vreme. în caruta trasa de soarecesi condusa de mîta. în contrast cu c. lupul prefera libertatea (4 a. scapînd fata împaratului adusa ca jertfa (AT 300). p. 103:-111) . 41). rupe o oaie si eu oi rupe un lup~t (18. Gndeste nazdravan. C. fiul . 579). Motanul sare la vulpea ascunsa în frunza crezînd ca e un soarece (AT 103) si celelalte animale fug speriate (33. II. CateauaJace . p. p. 255. îsi asociaza motanul. p. jp. bucatareasa si cateaua Busleaga nasc cîte un copil întru totul similari. ·eroulchiarse riumeste din aceasta cauza "Petrea fiul catelei" :sau "Prepeleac. Uneori. totusi ~mîna de pe un an pe hltul.catelei" (67. redevin feciori de împarat (42. se asociaza.U6 cu vulpea si cu ursu".este un ajutor al omului pe care îl scoate din multe situatii grele. în casa 110tilor. pazeste la prag (81 a. multumi~du-se cu gîndul ca ar fi fost mai bine. în unele variante. 908). animalelor (AT 670). C.C.buhaiul. c. Mîncînd pesti. Se cearta mereu cupisicapentruâ a pierduf"contractul" initial (v. împarateasa. unii copii sînt nascuti de catele. Fata împaratului îmbracata barbateste si trimisa sa l--"'- . Pisica).are si. le dejoaca planurile {4a. daca ar fi "vara pe jumatate mai calduroasa si iarna pe jumatate maifriguroasa" (41. nascîndu-se de asemenea în chip miraculos. care birui pe StatuPalma-Barba-Cot (AT3Ql B). în basme. Un baiat orfan da vaca pe trei c. în chip miraculos. flamînd sa vina a doua zi ca· sa manînce berbecul. 420-421). (4. întelegînd :limba. p. C.p. schimba locu~ 'cuun lup slabanog care îi invidiaza buna înfatisare. 133). cu animalele în calatorie~ (AT 210). p. Dumbravita-Satu Mare). stiu cu o zi înainte moartea vreunui animal de casa sau a omului.armasaruL Stapînul. el puteri neobisnuite.doi catei cu parul ·de aur mîncînd dintr-un peste de aur(76. Celmai viteaz se dovedi fiul catelei. dar dnd'sevede ros la grumaz de lant. e lenes: desi rabda mereu frig si se decide sa-si faca bordei vara. Dumbraveni-Suceava). ca îti. sau fiind stropita cu apa în care a fost fiarta buruiana germinatoare. . împlinindu-se cei 9 ani ai blestemului. batrîn se opune lupilor care ataca stîna. tineri care asteapta sa manînce resturile "dupa voi". 134). care omoara 12 hoti ~ao vcolib~din padure: ~poi î~apara de u~icul ho. Mai adesea. cocosul si ratoiul. El ameninta lupii:-"Veniti voi.

Sf.•Dumineca etc. Rascumparat de la niste copii care îl chinuiau. Luni. în vreme ce femeia îl divulga ca tine ascun$ în pivnita pe socrul sau (52. p. Aude-bine. ai sai. îsi ajuta stapînul sa-si recapete inelul sau margeaua fermecata (AT 560). C. sar "si-l prinsera de grumaz" pe zmeu. Serpii daruiesc unui batrîn un ogar care se balega numai galbeni (41. c. schelalaie. sparg usa si alearga la stapînul urcat într-un copac înalt. 111. I. p. Ei îl ajuta pe viteaz sa rapuna pe Mama Padurii. c. p. I.. sfarmîndu-1 pe zmeu (5. p. Diavolul îl trimite din nou acasa sa aduca adevarata "nadejde" si omul vine cu o catea care nu-l lasa pe diavol sa se apropie de el (5. sepreface iar catea care iscodeste planurile zmeoaicei de a o supune pe fata împaratului la probe daca e fata sau baiat. p. II. iar Mar îi taie capul (60. este reliefata prin contrast cu cea a sotiei. 39-40). 367). Fidelitatea c. Mar cu cei trei c. dar cel mai mic îi arunca în foc si c. Boierul cere unui om sa vie la el "cu un dusman si cu un prietin". Amutati de stapîn. preveIiindu-si stapîna. dar iar se întoarce la om. Nea-vede si Nea-greul pamîntului provin din cei trei colaci darui ti eroului de Sf. se lupta cu un zmeu "care arunca foc din gura". ti porunceste sa-i bata pe rînd pe amîndoi.'117 aduca inelul zmeului (AT514) eajutata de o catea'n~zdravana care se preface . 390-394). Sf. apoi în vatra focului si sub masa.hisi. Usor-ca-vîntu îl scapa pe erou de zmeul care vroia sa-I manînce: întîi Greu-capamîntu se asaza peste monstru în groapa din care îl pîndea pe stapînul lor. Omul vine cu nevasta care este momita de diavol pîna accepta sa-i taie capul. c. v. nazdravani învie uneori pe stapînul omorît (de impostor în AT 300) prin iarba învierii (61. Diavolul cere celui care l-a scapat de lup sa vina la el cu "nadejdea" lui ca sa-I recompenseze (AT 824). nazdravani Nea-aude. C. sînt înc. lor cei" trei peri" care îi petrifica. 195). IV. . Greu-ca-pamîntu. Vineri care la urma redevin colaci (52. 276-283). p. 175). La curtea zmeului. Fratii mai mari sînt omorîti de ea fiindca au pus pe c. Cei trei c. nascuti toti prin degustare de peste miraculos. I.p. iar cînd c. apoi o tin pîna la întoarcerea lui (5. p. Iarba fiarelor). Vineri (Sf. 341-342).cal slab în grajdul tatalui 'ei si o învata cum sa iasa din încurca turi. p. acesta aduce "cîinele si femeia". Miercuri si Sf. sar la ea "s-o rupt s-o mîncat". 679-681).) au ca pazitori cateluse cu dintii de fier. De obicei. iar cînd fuge de la curtea zmeului cu inelul "cateaua s-a dat de 3 ori peste cap si s~afacut un cal cu 12 aripi" (52.

iar baiatului numai degetul i-a taiat si l-a lasat acolo" (52. între altele. batrîn învata pe fiul mic al împaratului cînd pleaca în cautarea Ilenei Cosînzenei (AT 300) sa ceara de la tatal lui calul din tinerete al împaratului. Fata fugita din casa Vidmei (AT 313 + 665 + 318) e aparata a doua oara împotriva petitorului inoportun de un c. se dovedeste a fi o comoara de bani. ca sa scape de urmarire. barbatul este prefacut de catre '.118 De aceea. în multe basme. fiind omorîti în locui lor niste catei. tot c. 261-262). în opozitie cu mîta care "închide ochii" (ibid. baietii sau fetele dusi la moarte sînt crutati. Tuliman presimte pericolul si taie c. apoi si pe catea (LXII.' ca sa se poata face dovada executiei.409). unde "s-au mai strîns si alti cîni s-au rupt tot de pe dînsul si l-au mozolit prin glod" (52. care îl poate duce afara din odaie. Fata harnica a mosneagul1. 745). p. p•. I. deoarece femeia i-a spalat scarile. zmeul se preface în c. p. 33). da-i norocul unui om. degetul cu inelul (LXXXIII. viermanoasa si dupuroasa". l~tra de doua ori" (60: III. dar calaul "a luat un cîne sub strai".. 21-22). p. 106-107). în calatoria sa la Dumnezeu. sa stie sa-I loveasca îndarat cu mîna. fetei i se taie numai. 612). îl sfatuieste sa faca trei focuri si sa puna o galeata cu vin: calul care-va mînca foc si va bea vin. care "tot se tologea si nici nu murea. 127-128).ii (AT 480) care îngrijeste "o catea slaba. El de fapt nu era "cîne. Uneori. p. c. Fiul mai mic al împaratului e osîndit sa fie omorît în padure. Vineri nu se teme de lupul nazdravan ce urmareste pe voinic fiindca "eu am un catelus de fier cu falcile de otel. 298). e rasplatita de aceasta "cu o salba de galbeni" (ibid. p. Ajunsi în padure. "caci am o cateluse cu dintii de fier si cu maselele de otel. si-l face mici farîme" (41. 703). va fi cel ales (81. omul întîlneste. în chip inexplicabil. podelele. p. Tuliman. un c.sotia . Catelul sfatuieste fata sa nu calce interdictia stapînei. Pentru a: fi batjocorit. Ca sa-I aleaga din stava împarateasca. p. acesta "a taiat cînele si i-a scos inima. nici nu traia". care cînd îl simte cale de doua ziie. 215). p.. Simturile le sînt dezvoltate în aceeasi masura: SI. Un c. Cateaua cu dintii de fier a babeiCloanta nu 'mai face "mici farîme" pe femeia trimisa sa-i aduca fluierul pazit de ea. p. omul rau e amenintat sa nu intre. p. tovarasul credincios (AT 516) vede la intrarea în palat "un cîine si javra începe sa se gudure pe lînga ei si sa le linga hainele". din care începe sa curga otrava (67. De obicei. s-ar rasipi si -banii ar fi ai' lui!" (52.

Pacala afirma ca ar fi vazut "o catea neagra se cobora dintr-un vîrf de salca. si se vaita ca Omul prefacut c. _ suporta bataile ibovnicului si fuge la o stîna împarateasca unde pazeste atît de bine. care latra era el. C. "El.119 li necredincioasa în c. Apoi împaratul îl duce la palat ca sa apere împarateasa ce sta sa nasca. în snoave. ca esti mai mica de~ît mine-si n-o vezi 1" (52. (AT 449). Cînepa. Astfel îl surprinde cum "se da de trei ori peste cap de se face cîne. 494-496). p. Tiganul. . omoara vulturul si readuce cei trei copii rapiti (82. de toamna fiindca a_refuzat sa mearga -la biSerica: " . La un ospat împaratesc. dar servitorul îl bate pe boier pentru ca s-ar putea ca ogarul sa turbeze (5. urlînd si crede ca si pe acesta îl rade cineva fara bani (5. p. Tiganul plecat la Bucuresti e convins de român sa nu-si ia merinde. în legendele 'despre . p. e mentionat sporadic. II. nu se mai întoarce. cata cît sînt de nalta 1 Du-te tu. e trimis altul dupa el sa-I urgenteze. c. Nu lipsesc nici trasaturile pseudoetiologice. aude un c. 13-14). întrucît "n-o mai sosit cînile nici-amu cu poprica!" (5. p. urla ziua si noaptea acolo în jurul casei. C. "cu cosarcuta . Acesti c. Un strigoi travestit în harap ce petea fata mai mica a împaratului e pîndit de aceasta în timpul noptii în cimitir. 605-606). 5541). 908). umbla cu covrigi în coada (5. 81). 215). nazdravani luati. Cei trei c. îl va recunoaste percepîndu-i mirosul de ardei.. erau în realitate feciorii împaratului. 5609). si scheuna. c.. de vara a fost blestemata de c. de era alba ca ghiocul" (7. Un servitor bate ogarul boierului si e batut la rîndul lui de acesta. în schimbul unei vaci. c. îl ajuta sa omoare hotii din padure si balaurul din fîntîna. Aude-bine si Greu-ca-pamîntu îsi salveaza stapînul de la sora canibala care mîncase tot satul (81 a. ras gratuit fara sapun. apoi sa redevina oameni (42. 193). Preuteasa spune popei plecat noaptea la cîrciuma ca. De atunci. de un baiat. la oras" sa aduca. p. p. apoi dezgroapa mortul si s-apuca sa-I manînce" (82. nu mai poate ce-o facut el" (5. 1059). asteptîndu-l. i se parea ca fiecare c.. dac-o vazut ca-i cîne. p. 56~4). plina de faina. se miros mereu unii pe altii. blestemati sa sluj~asca rioua ani. în drum spre casa (5..întrucît acolo c. bucatarii au uitat sa puna "poprica în zama" si e trimis în graba un c. C. I. împotriva vulturului care i-a rapit toti copiii. p. încît lupii nu mai manînca oile. 5621). Dupa o legenda.eu vad biserica si de aice.

unde sta pînala cîntatul cocosilor (ibid. o bataIaiem..erau pedepsite de Joimarica (v. cele trei fete care sînt auzite de fiul împaratului(AT 707) culeg c. 1081).. (ibid. O raschiem. 1093). Cînd sotul nu are cu ce se îmbraca în ziua de Pasti. "Ia maiîntîi aram. în multe variante. p.numarul colectiilor. le denumeau dupa varianta cea mai cunoscuta. Grimrn (La belle au bois dormant.. p. dar la urma "din tortulcel gros a facut pînza. p.. o facem caier si o toarcem. Sneewittchen. istorisind cum se lucreaza c. . ea îi striga cu voce prefacuta ca îi va muri sotia (S.odepanam. 1080). Sotia care n-a tors. îndeosebi dupa titlul lor din colectiile Perrault si (62. p. 43). De la început. Cu ajutorulllnui val de pînza. iar cînd barbatul se duce în padure sa-i confectioneze unul. Femeia care a furate. p. La sfîrsitul povestirii cînta cocosii si strigoii dispar (52. ' în basme. 5154).. silind-o în primavara sa semene si ea c.o urzim. o punem în balta s-o topim.are rol apotropaic.oghilim.p. se tavaleste unsa cu miere prin fulgi de gîsca si astfel îmbracata se duce la nunta. ca s-a rupt" (ibid. c. Strigoii vin sa spintece doua fete.. îi va îmbraca toata oastea (sau curtea) cu "un tort" (52. 1065). iacîndu-1 de rîsul lumii (52'. H ansel unrj Gretel etc. 'o raghilam. O spaIam. povestirea prelucrarii c. sau chiar "cu un fir de dnepa" Cîteva snoave reliefeaza lenea unor femei la lucratul c.capa la. Una dintre ele se lauda ca. ea îl înfasura cu cîteva fire de c. Lenesa pretexteaza ca nu are raschitor. o culegem. Se impunea gasirea unui sistem de orînduire care sa fie. cercetatorii care operau cu anumite tipuri. p. o tesem.ocînepiste.. 1066).. în contrast cu firul tors de ea. Soacra cearta nora ca toarce prea gros. unde toti rîd de ea. daca ar lua-o de nevasta fiul împaratului (sau alt dregator). apare incidental. a~estea s. O periem. Pe urma o samaI). p. Inmultirea considerabila a povestilor prin noile colectii nu mai putea fi satisfacuta de simpla rubricare dupa un titlu care întîmpina atîtea dificultati la traducerea în celelalte limbi. 1010). Clasificarea povestilor a devenit necesara pe masura ce crestea ..). o melitam. o croim".am. Lenesele care nu lucrau c. fata scapa destrigoiul ce o momise pîna la mormînt: îi da capatul valului: si ea alearga la o casa pustie. sta cu doua fuioare în nas pe lumea cealalta (84. 29).128 strigoi. joimarita).. da din cel subtire n-a putut face nimic.

5. b) ea îl asteapta acasa cu credinta si' dor.culegator însemnat de basme albanezesi grecesti pe la jumatatea secolului trecut . d) salvarea mamei prin copiii regasiti. G. c) întoarcerea barbatului si reunirea sotilor. Cel dintîi sistem de clasificare a basmelora fost elaborat de consulul austriac J. 2. 4. b) în locul copiilor sînt puse animale. . "Sectiunea lntîi: formule familiale. apoi sa dovedeasca· gradul de asemanare dintre feluritele tipuri care erau privite pîna aci izolat. încetatenite ca atare prit). c) alungarea sau pedepsirea mamei. Formula Melusina. 1. b) ele peregrineaza cautîndu-l. a avut întîietatecritetiullogic: încadrarea tipurilor într-un sistem de relatiunicare avea la baza familiile de idei dupa gradul lor de înrudire. Sistemul sau tindea sa stea marturie de vechimea si mai cu seama de continu:itatea repertoriufui de povesti. b) sau el o cauta în patria ei îndepartata si se casatoreste cu ea.121 pe deo parte· în concordanta cu universul reflectat în povesti. c) regasirea si împacarea. în Griechische Marchen . sau mama e învinovatita a-i fi mîncat. a) Sotia sau mireasa a doua îsi vinde barbatul pentru trei nopti primei sotii si prin aceasta îl pierde. fara ca el sa încerce sa o regaseasca. La început. de tatal lor. 3. B) Alungare. Formula Freia: a) Femeia sau mireasa lipsesc si deaceea barbatul le paraseste. iar pe ·de alta sa fie cît mai practic: un instrument de mînuit cu usurinta pentru urmarirea referirilor. Griechische und albanesische M archen (1864). von Hahn. El a utilizat titlurile tipurilor. Formula Penelopa: a) Barbatul paraseste femeia fara vina ei. C) Venalitate feminina.. a) Mamei i se rapesc de catre rudele invidioase copiii cate sînt gasiti departe de casa si crescuti de un om fara copii. Ideea calauzitoare a fost asemanarea dintre basmele germane si cele grecesti : ea era consecinta curentului mitologic.. Sistemul este expus în notele colectiei sale.. Barbatul lipseste si femeia care nu e antropomorfa îl paraseste: a) sau pentru totdeauna. dominant în acea vreme. Formula Genoveva. I formule de casatorie: A) Parasire.tre cercetatori. El împarte basmele cunoscute în trei sectiuni mari cu 38 tipuri (formule dupa terminologia proprie). 1.

împreuna cu calul si CÎinele nazdravani. 13. b) unul din ei sau amîndoi sînt transformati în animale. c) urmariri le demonului. 11. Formula Phryxos si Helle: a) fratele si sora fug de persecutiile vitregei. b) dupa rezolvare. Masculine: a) din cei trei frati plecati spre rezolvarea-unei sarcini reuseste cel mai tînar si cei doi mai mari ajung în situa": tii grele. d) victoria si sfîrsitul demonului. b) la vremea predarii.IZZ <6. c) celalalt afla aceasta prin semnalizare<i: miraculoasa. III. Formula Diosc~rii: a) gemenii. ---. B) Abandonare. Formula cu copil nazdravan si formula Orion: a) în concordanta cu forma dorita. Abandonarea de catre mama a copilului din flori. Formula cu copilul animal: a) potrivit dorintei parintilor. îl cauta si îl salveaza. C) Formule cu mama vitrega. Formula cu fagaduinta: a) copilul dorit este promis unui demon. ". b) o fecioara îsi vinde farmecele în trei etape progresive pentru lucruri pretioase si îsi pierde fecioria prin înselaciune sau în chip voit si trebuie sa se marite cu -cumparatorul. 8. 7. Formula Danae. copilul fuge de acasa si se eschiveaza.. b) sau în urma gustarii unui mar daruit sau a unui peste de aur se naste copilul nazdravan . Formule cu cel mai mic cel mai bun. 15.sau gemenii nazdravani . 12. 10. 16. II. cel mai adesea nascuti ca in formula 9. . Formula Antiope. b) unul ajunge într-o situatie dificila. Formule cu frati si surori. se despart în drumul lor prin lume. b) desfacerea vrajii prin arderea pielii de animal împotriva vointei celui fermecat. . ca ajung acasa înaintea celui mai mic si se împauneaza cu ispravile acestuia . c) din invidie acestia se decid sa-I piarda si planul lor izbuteste doar într-atît. 14. li se naste un copil în forma animala. Formule cu dorinta de copii: A) Formule cu dorinta de copii. c~l mai mic vine în ajutorul fratilor sai. b) a copiilor minori de catre parinti din lipsa de alimente. c) si salvati din nou. Formula Cenusareasa. 9. Abandonarea unei fecioare cu copilul ei pe mare si salvarea lor. Abandonarea copilului: a) de catre parinti de teama unei preziceri de nenorociri. ' .

descopera înselaciunea si pedepseste pe vinovati. sa-I piarda pe frate (sau fiu). sau formula Skylla: . 26. Formula Turandot: dezlegarea ghicitorilor. 24. 27. Iarba sarpelui. Formula Signy: a) o sora are mai multi frati mai mari care. sub pretextul de a-i aduce leacuri pentru boala simulata. cel mai adesea transformati. Formula cu rapirea hainelor si fecioara lebada. 28. b) sora falsa sau cea rapita cu putere<J. Formula cu cumnati. eroul izbuteste sa rezolve conclitiile puse. Formula Oenomaos: rezolvare de sarcini grele. c) eroul trece cu bine aventurile. d) înselatoria e descoperita si dreptatea învinge. îi gaseste si îi salveaza. c) servitorul (servitoarea) ajunge drept copilul adevarat (sau sotia adevarata) la curtea tatalui sau sotului si cel adevarat servitor sau prin pustietati. b) singurul supravietuitor nutreste dragoste pentru sora (sau mama) si o convinge. c) ei îl ajuta la rezolvarea însarcinarilor. rapune o seama de zmei a sau uriasi. ) eroul. b) eroul le viziteaza pe toate trei. ea pleaca în cautarea lor. pierzîndu-si capul. V. de teama de a nu fi descoperiti. d) ei sînt salvati de eL 5 ectiunea a doua : Formule mixte. Dupa ce multi esueaza. plecat cu sora sau mama. 25.123 17. Formula Helena: rapire prin învoiala cu iubitul. Formula 'Ber'ta. Formula Barba albastra.lstrului sta într-un anumit loc. Formula Gudrun: rapire fortata printr-un erou sau prin~ tr-un monstru. a) Copilul adevarat sau mireasa adevarata sînt trimisi de mama la tatal sau barbatul îndepartat împreuna cu o persoana ajutatoare. Formula Skylla: a) Puterea eroului sau mOJ.îi . 19. IV. trimitîndu-l sa savîrseasca ispravi periculoase. C~. b) pe drum._ Fo~mulele despre întrecerile pentru logodnica. b) cînd afla. Formule cu rapiri: neizbutite si de aci smulgerea celei rapite. ZO. Formula Iason: rapire norocoasa si casatoria. traiesc departe de casa parinteasca si despre care ea nu stie nimic. 21. cel adevarat e constrîns de servitor sa schimbe rolurile sau e alungat în pustietati. Petitorii îsi expun capul pentru o fata. Cumnatul animal: a) 'trei printi fermecati ca animale iau în casatorie surorile eroului. 18. 22.. Formula cu tradarea sorei sau mamei. a carei petire e legata de dezlegari. 29. 23.

intra ca servitori si îndeplinesc munci de rînd. a) O fiinta supraomeneasca se casatoreste cu una umana. 31. Sectiunea a treia.Polyphem. c) mama e pedepsita. 35. c) omul pleaca dupa ea si o gaseste sau nu. Formula Bakala [sic!l Unirea de putere uriasa. Formula Ion credinciosul. Aceasta vine din împrejurarea ca el a distins nu tipuri . Hasdeu. d) copiii sînt regasiti de tatal lor si urmeaza împacarea.formule . Clasificarea lui von Hahn a avut totusi darul de a semnala asemanari între tipuri care pareau îndepartate pîna atunci si a usurat prin aceasta munca folcloristilor urmatori care au pornit în cautarea unui sistem mai adecvat de orînduire a basmelor (XXXIII. C. ' 38. 3. Pe alocuri.ci familii de tipuri. c) primesc locul ce li se cuvine. 34. P. b) omul calca conditia si fiinta supraumana îl paraseste. a) Copiii nou-nascuti sînt furati si dusi departe. Calatoria în lumea cealalta: a) nenorocoasa. Victorie îmbinata cu Iaudarosie goala asupra puterii demonice nedibace. putere spirituala tulburata si porniri spre pozne. punînd la nunta o conditie. Formula piticului. ceea ce îngreuia enorm referirea la cutare tip de basm cu variantele lui. Formula domnului Lazar. reducînd "prototipurile" acestuia la urmatoarele 28: 1. b) se fac cunoscuti de doua ori. Travestire: a) eroul (cel mai adesea înapoindu-se în patrie) sau eroina fugita de' acasa se travestesc. Formula Odiseu . p. b) mama e acuzata ca i-a ucis. Formula cu 'Hans cel puternic. Animalele recunoscatoare. 37. 2. Formule dualiste bazate pe contrastul dintre lumea interioara si cea exterioara. delimitarea e prea vaga. 74-76). 36. Litzica. 33. b) ea îl asteapta cu credinta. .hn nu a avut rasunet în lumea cercetatorilor. 32. încît unele basme pot fi categorisite la mai multe tipuri." Sistemul preconizat de von Ha. a corectat sistemul stabilit de von Hahn. dovedindu-se nepractic. I. c) îi ia -puterea prin proprie actiune sau prin tradarea secretului catre altcineva. c) întoarcerea lui si veselia. 30. t. de ex. a) Barbatul lasa pe nevasta fara nici o vina. b) norocoasa. 2. 15 (cenusareasa) si 34 (travestire).124 smulge secretul prin lingusiri. dupa indicatiile lui B.

. c) eroul scapa si-i pedepseste . c) acestia vre au sa-I piarda si spun ca ei au reusit. c) cel~lalt alearga si îl scapa.darurL minunate nevasta a doua îi permite sa vina la el. 16. dar reuseste cel mai mic. d) a treia noapte el o aude plîngînd si o reia.m~i multi frati. a) O fecioara cere daruri de la un barbat. dar scapa~urînd de vraja si redevin oameni. . b) apare de doua ori la curte îmbracata împarateste. b) acesta se întelege cu m. c) a treia oara e recunoscuta si fiul împaratului. a) 'O sora are . b) unul sau amîndoi sînt schimbati în fiare. îL înseala de doua ori. dar copilul fuge. b) pleaca în >CautareaIQr.lume si se recasatoreste.. ?chimbati înanimale. c) urmea. dara treia oara eprinsasi se marita Cu el. O fata e aruncata în mare împreuna cu copilul nascut. 5. 13. a) Unerou omoara pe toti zmeii. 8. a) Parintii dorind un copil. 12. c) un ~rou o gaseste moarta. e) dracul îl cauta. d) fratele cel mai mic vine travestit. c) ajungind la destinatie. 6. O femeie pierde sotul care pleaca în . d) minciuna e descoperita si pedepsita.estesH scapa. a) Sora cea mai mica e dispretuita de cele doua surori fi ai mari. b) unul cade în pericol. b). o învie si p~depseste pe vitrega . copilul sau nevasta se' ratacesc sau schimba locul cu sluga din cauza vreunui pericol.lZ5 4. b) reuseste s-oo~oare. ! :1 il l • . 10. 14. c) pentru .însotiti de o . afara de unul. 9.sluga . a) Doi frati gemeni pleaca în cautarea norocului. b) învingator. a) Adevaratul copil sau nevasta sînt trimisi la tata sau mir e. a). b) un erou omoara monstrul. 11. îi ga::. din anumita cauza. sluga traieste ca copil ori nevasta.ama sau sora eroului spre a-l pierde: ea se prefac e bolnava si trimite dupa leacuri.za casatoria. se descopera si îi pedepseste. 15'. o ia de sotie. a) O fata de îrlwarat e expusa unui monstru spre a fi mîncata. a) Spre a face o izbînda se încearca trei frati. a) Fratele si sora fug de vitrega. b) dracul vine la teTIIlen. b) femeia îl regaseste dar nu se poate apropia de el din cauza nevestei de a doua. îl fagaduiesc dracului. scapa pe cei mai mari. d) dracul e învins. 7. b) pe drum . dar scapa toti si se reîntorc dupa cîtva timp la tataL fetei. la nastere. a) O mama vitreg~ izgoneste pe fiica barbatului sau pentru ca e mai frumoasa.

afla locul si demonii îi iau puterea. d) scapînd el. b) îi face robi si le ia comorile. sau cu ajutorul nevestei. Lazar Saineanu preconizeaza· o clasificare care porneste de asemenea de la sistemul lui J. 21. 'Eroul nu poate capata mîna iubitei decît daca va executa întreprinderi grel~ sau va dezlega enigme. c) el scapa. mama. a) Eroul are trei surori casatorite dupa fii de împarati schimbati în fiare. a) Eroul prinde pe demoni în cursa ce i-o pregateau lui. a) Eroul scapa de la moarte niste animale. Daca Rahn lua ca baza categoriile de relatii ale individului cu lumea înconjuratoare. 25.126 17. 26. 22. 27. b) pe drum pasarile îi spun ca acasa îl asteapta pericol si-l învata cum sa scape. Nu a fost adoptat de nimeni în vreo culegere sau studiu. desi cunoasterea lui amanuntita ajuta la detectarea asemariarilor între unele tipuri de basme. c) ajungînd în pericol. ~) Un amic rapeste o fata pentru erou si i-o duce. ' 18. prin ifos face sa i se supuna niste forte diabolice. d) eroul sau mireasa îl scapa. 28. Reducerea numarului grupelor de tipuri face sistemul Rasdeu-Litzica si mai nepractic. b) ajungînd în pericol. îi scapa si pe dînsii. a) Eroul în calatorie e silit sa se faca sluga. . G. b) ea nu asculta. 2613-2616). b) rapirea poate sa fie urmata de casatorie sau nu. cumnatii îl scapa.' Un om merge în infern si dupa multe lupte vine iar în lume _ cu comori si cu nevasta (XXXV. a) O fiinta mai batrîna. a) Forta fizica a eroului este ascunsa într-un loc. c) a treia oara lucrul se descopera si eroul îsi reia locul. Un om slab dar siret. dar nu poate. acestea îl salveaza. opreste pe o fiinta tînara de a deschide o usa. c) eroul recapata puterea singur. dar sa nu divulge nimanui. b) eroul îi cerceteaza pe fiecare. dar divulga secretul si e metamorfozat. 24. de natura demonica. sora sau nevasta. von Rahn spre a ajunge la o orînduire întrucîtva diferita. 3. 20. b) de doua ori se arata sub chipul adevarat. viclean si malitios. E vorba de un pitic de o tarie extraordinara. 23. apoi se travesteste din nou. daca nu e vinovata si pedepseste pe culpabili. a) Eroul rapeste o femeie cu sau fara voia ei. c) el vrea s-o omoare. b) o ruda. p. 19.

C. tipul celor doi frati de cruce. tipul arborele ceresc. B. tipul Hesperidelor (mere de aur). Ciclul femeie-planta: A. B. Ciclul femeii perfide: A. De aceea. tipul animale-cumnati. tipul Danae (copii expusi pe apa). B. 4. tipul copiilor de aur ("substitutiune. Ciclul animalelor recunoscatoare. B. tipul locurilor oprite (tabu). tipul Melusina (femeia animal). tipul Amor si Psyche (barbatul animal). tipul Peau d'âne C.tipul Daphne (zîna-arbore). Sectiunea a doua: povesti etico-mitice (Psihologice) 1. 10. cicluri si tipuri. Ciclul descinderilor infernale : A. tipul cele trei naramze (zîna-fruct). el împarte basmele în sectiuni. tipul Andromeda (fecioara expusa unui balaur). Ciclul ascensiunilor aeriene: A. B. tipul Scylla (mama ori sora perfida). von Hahn. Ciclul metamorfozelor: A. 2. tipul Dalila (sotie ori iubita perfida). tipul Ileana Cosînzeana (fecioara cu parul de aur). Ciclul juruintelor: A. B. 5. B~ tipul fetei cu mîinile taiate. 4. Ciclul expunerilor: A. tipul tovarasilor nazdra vani. C. B. Ciclul om-animal (parasire provizorie) A. Ciclul celor trei frati: A. 5. tipul Dioscurilor (fratii gemeni). Sistemul de subordonare reamintesteîndeaproape pe cel al lui J. tipul Iephta (juruinta inconstienta). tipul Neraida (femeia lebada).1 Saineanu pune în centrul sistemului natura ideilor fundamentale oglindite în basme. dar ideile calauzitoare sînt de data aceasta de natura mitica. tipul Teseu (coborîre pe tarîmul celalalt) . tipul Iason (conflict magic). B. Ciclul fecioarei razboinice (schimbarea sexului). Schema e urmatoarea: Sectiunea întîi: povesti mitico-fantastice 1. 7. tipul camerei oprite (Barbe-bleue). 3.stravestire"). etica sau psihologica. 9. 'Ciclul celor doi frati: A.127 . 3. 2. El pastreaza de asemenea numirile mitologice sau cele devenite celebre ale celor mai multe tipuri. . Ciclul ispravilor eroice: A. B. B. tipul deceurilor (întrebari mistice). B. ") 6. Ciclul incestului: A. tipul zînelor promise (Tinerete fara batrînete). tipul apa vie si apa moarta. B. Ciclul interzicerilor: A. tipul fratilor perfizi. G. 8.

Snoave 2. Dupa întemeierea asociatiei folcloriste Folklore Fellows (Folkloristischer Forscherbund) în 1907. 2. în vreme ce snoavele si basmele despre animale sînt expediate în abia cîteva tipuri. 954-961). Adaos: fabula.D. 3. Deficienta de capetenie e aceeasi ca si la von Rahn: . alcatuite din mai multe episoade. 9. tipulOedip (enigme). Ciclul fatalitatii: A. 228-230. s-a pus în lucru un catalog tipologie al povestilor care sa înlature neaj. B. B.. tipul moartea ca cumatra. 8.Ciclul mamei vitrege: A.basmele propriu-zise sînt reduse la cele 46 tipuri. tipul Rolle (fata roaba casei). Ciclul fetei istete 3. tipul Nemesis (dreptatea divina). B.tipul Orian (nastere IIlinunata).C. . Ciclul uriasilor si. Ciclul lui Dumnezeu: A. Ciclul necuratul. B. Ciclul lui Pacaia. tipul Rodia (rivalitate între mamasî fiica). 7. Sectiunea a treia: }>ovesti religioase (legende) 1. p. B. Sectiunea a patra: povesti glumete (snoave) 1. piticilor: A.. B. Ciclul petirilor: A. tipul Hercule-Pacala (voinicul istet) . tipul Mirmidon (piticul lllinunat). tipul dorintelor. Ca punct de plecare. tipul Cenusereasa (fatacucondurul}. tipulcalatoria mortii.tipuIPhryxos (prefacere în cerb) . _ 4. Arbitrarul reductiei la numai cîteva tipuri e simtit si de Saineanu în repetate rînduri. atragînd atentia asupra distribuirilor artificiale si paralelismelor.unsurile sistemelor anterioare si sa constituîe în acelasi timp ·un sistem clar si practic de refe~iri care sa înlocuiasca folosirea titlurilor. tipuLta1ismandoI. tipul :Enomaos (sarcine). s-a hotarît ca naratiunile sa fie orînduite . tipul Polyphem (uriasul orbit) . Ciclul omului viteaz:A. Ciclul mortii: A. Caducitatea clasificarii se trage din conflictul dintre tema si episod în a-si disputa întîietatea care va constitui mereu dificultatea de capetenie în orînduirea naratiunilor complexe. B. animala . lQ. tipul Moira (ursita). a caror posibilitate de combinare depaseste prevederile sistematizatorilor (LXXXIII..'128 6.

basme despre dracul (uriasul) cel prost (AT 1000-1199). apoi pe alocuri la basmele despre animale si la unele snoave. în episoade si dîndu-le acestora numere independente.129 în tipuri si fiecare tip sa primeasca un numar care sa-i fie sigla de identitate. pornind de la sistemul danez de organizare a povestilor din arhiva daneza de folclor (creat de Svend Grundtvig) si ajutat de sugestiile folcloristilor Kaade Krahn. basme-legende (Legendenartige Marchen. Astfel. B. von Sydow (LXXXI. basmele despre animale au fost împartite în 7 grupe: animalele de padure (AT 1-99). Johannes Bolte si Cad Wilhelm von Sydow. iar la snoave au fost inserate asa-zisele povesti mincinoase (Liigenmarchen. basme fantastice (Zaubermarchen. Asa a procedat la povestile despre dracul cel prost (orînduite ca atare de O. Oskar Hackman. AxeI Olrik. AT 850-999) si D. unde episoadele componente sînt combinate în chipuri felurite lasînd povestitorului posibilitatea de a le înlantui mereu în alta ordine si alcatuire. asa cum circula ele. precum si în colectiile de povesti întocmite stiin tific. C. basmul propriu-zis (tipurile 300-1199) si snoava (tipurile 1200-1960). animalele . Cu toate acestea. Verzeichnis der Marchentypen (1910) deschide o noua era în cercetarea naratiunilor populare prin stabilirea unui sistem de clasificare ce s-a dovedit adecvat si mai ales practic.W. omul si animalele padurii (AT 151-199). uneori Aarne s-a abatut de la acest principiu. p. animalele de padure si domestice (AT 100-150). Ea a ramas în uzul stiintific curent. Legenda propriu-zisa a fost lasata de-o parte din pricina caracterului ei local. farîmitînd unele naratiuni în parti componente. chiar daca terminologia speciilor si subspeciilor a întîmpinat obiectii si a fost pe alocuri înlocuita cu cea propusa de C. Catalogul lui Aarne e o tipologie.60-86). AT 750-849). cu toate deficientele ce i se vor semnala cu trecerea vremii. Specia basmelor propriu-zise a fost împartita în continuare în patru subspecii: A. basme nuvelistice (Novellenartige Marchen. Catalogul tipologic întocmit si publicat de Aarne cuprinde numai trei specii narative: basmul despre animale (tipurile 1-299). Aceasta clasificare a fost apoi adoptata în cataloagele nationale. o lista de tipuri orîndui te pe specii (si subspecii). AT 1875-1960). avînd la baza naratiunile în întregime. pe alocuri cu unele devieri si corectari. Catalogul a fost elaborat de finlandezul Antti Aarne. Tipurile au fost grupate în familii dupa natura personajului principal. AT 300-749). Hackmann).

130 domestice (AT 200-220). snoave despre popi (AT 1730-1874). putere sau stiinta supranaturala (AT 690-699) si alte momente supranaturale (AT 700-749). snoavele cu femeia (fata) personaj principal (AT 1440-1500). ci chiar la grupele mai mici. pentru fiecare subtip. alte animale si obiecte (AT 280-299). subtipurile sînt asezate distinct. în cazul cînd nU mai exista loc liber printre numere. cu noua subspecie a povestilor cu formule. adaugîndu-se cifra romana la cifra araba: 3001 etc. dar tipurile sînt orînduite dupa gradul personajului sfînt. continuînd cu diavolul si sfîrsind cu sfintii. Basmele fantastice au fost grupa te dupa calitatea supranaturala dominanta: adversar supranatural (AT 300-399). Iargind si numerotatia de la 1960 la 2411. AT 400-459).2000-2199) urmate de cele neterminabile si neclasificabile (AT 2200-2411). distingîndu-se la urma o grupa a basmelor despre soarta si hoti (AT 930-999). în consecinta. sarcini supranaturale (AT 460-499). Aarne a lasat numere libere nu numai la specii si subspecii ca atare. delimitarea acestora de legende e incerta. sot (sotie) supranatural (fermecat. pestii (AT 250-280) si ultima grupa. cele cu un barbat (baiat) ca personaj principal (AT 1500-1729). Catalogul elaborat de Aarne a fost revizuit si largit de doua ori de Stith Thompson: The Types of the folk-tale (1928) si The Types of the Folktale-second revision (1961). Mai mult. în editia din 1928. Basmele legende nu au subîmpartiri. Dupa cum a aratat si Aarne. începînd cu Dumnezeu. ajutoare supranaturale (AT 500-559). noul tip de orînduit va fi asezat la numarul care i se potriveste cel mai mult în grupa respectiva. Thompson a adaugat mai multe tipuri din [noile colectii de folclor. De asemenea. obiect supranatural (AT 560-649). tipurile stabilite de el ocupa mai putin de o treime din totalitatea numerelor: în cele 1960 numere de tipuri se afla abia 587 tipuri de povesti apartinînd celor trei specii. urmata de snoavele despre casatoriti (AT 1350-1439). si anume povesti cumulative (AT. ceea ce a dus la unele confuzii si solutii arbitrare în cataloagele nationale. Pentru a da posibilitatea întregirii catalogului tipologic cu alte tipuri ce se vor descoperi în repertoriile nationale. Snoavele au ca prima categorie cele despre idioti (AT 1200-1349). adaugîndu-se la numarul tipului majusculele A B C etc. pasarile (AT 220-249). . Basmele nuvelistice au fost orîndui te dupa profilul personajului feminin.

De asemenea. 920 B. 920 D). Bibliografia variantelor e mult mai bogata decît cea data de Aarne. Editia din 1961 reprezinta o îmbogatire substantiala a celei din 1928.131 Thompson a introdus în tipologia astfel revizuita si criteriul valoric. Utilitatea acestui catalog nu mai e contestata de nimeni.himbe vreunul din numerele stabilite de acesta. Pentru a evita numarul mare de asteriscuri. Thompson indicînd si studiile care s-au ocupat cu acel tip. A crescut de asemenea minutiozitatea analizei tipurilor: la basmele mai lungi. numarul acestora din urma fiind urmat de un asterisc (ori mai multe). atestat de frecventa tipurilor. fara sa sc. diferentiate numai cu majuscule (de ex. Thompson a folosit la noua editie majusculele urmate de un asterisc pentru a indica tipuri diferite (de ex. cea dintîi cuprinzînd tipurile întîlnite la doua sau mai multe popoare (dar pe alocuri se vad variante provenite numai de la un singur popor). el a împartit catalogul în doua parti. Ca atare. la celelalte e inserata în rezumatul tipului referirea la motivul respectiv. cît si în periodice. 879 B*. adesea parc elat în episoade. cu toate numeroasele obiectii ce i s-au adus. autorul a adaugat lista motivelor componente potrivit indicelui stabilit în al sau M otif-index of folk-literature (19321936). care nu trebuie confunda te cu subtipurile. el a compartimentat în continuare. pe alocuri defalcînd rezumatul în episoade (numerotate cu cifre romane) si motive (numerotate cu minuscule). întrucît dau .). 879 C* etc. iar cea de-a doua. dar consemnînd cele rare sau dubioase prin litere mici. Pentru mai multa claritate. De deosebita atentie ~-a 'bucurat basmul indian. distingînd noi grupe tematice în cadrul categoriilor delimitate de Aarne. dupa rezumatul. pe alocuri nu e evident daca autorul a vrut sa delimiteze un tip sau un subtip. Proceqeul a pricinuit neclaritati. tipurile foarte rare sau de o autenticitate dubioasa.: 879 A*.: 920 cu 920 A. spre a fi distinse în acest fel de cele din prima parte. utilizînd noile colectii si studii date la' iveala între timp. Grupele tematice din cadrul speciilor (si subspeciilor) dupa calitatea personajului nu sînt întotdeauna cele mai potrivi te. la altele ideea tematica). 920 C. publicate atît în volume. Cele doua parti ale catalogului din 1928 au fost contopite într-una singura. Thompson a schitat tipul mai detaliat decît Aarne (care la unelepovesti bine cunoscute din colectia Grimm s-a multumit sa indice doar titlul si replica caracteristica.

132 nastere la suprapuneri în o seama de cazuri si de aci la orînduiri arbitrare: un tip nou poate fi orînduit. Cînd au fost conspectate si variantele din restul Europei. atît la adversari supranaturali. Aarne a cunoscut prea putine variante si mai cu seama de provenienta regionala: variantele finlandeze. În fata unui atare tip care apare drept conglomerat daca e raportat la tipologia Aarne-Thompson. Noile basme aveau episoade comune cu unele tipuri. Dar atari neajunsuri sînt neînsemnate si într-un fel de neevitat (cu cît grupele sînt mai mici. Deficienta de capetenie provine din faptul ca la stabilirea tipurilor. iar parte din ele cu alte tipuri. ca sa nu mai amintim de faptul ca o seama de tipuri nu au aceasta parcelare în episoade. si mai cu seama vie acolo unde basmul se mai cultiva înca si printre maturi. daneze (sistematizate de S. Ceea ce se dovedeste întrucîtva constant. de ex. încît o naratiune din episoade felurit combinate e de fapt un tip independent si trebuie privit ca atare.).AT 1384 = barbatul cauta mai prosti decît nevasta-sa. pe cînd în realitate el provine ca atare din traditia îndelungata. Mobilitatea folclorica e mai mare de cum se credea. Grundtvig) si din colectia fratilor Grimm. AT 1685 = flacaul prost în petit etc. caci unele grupe sînt deosebite dupa calitatea ps~hologica a personajului principal (snoave despre prosti). Nici desemnarea cu ajutorul indicarii tipului si episoadelor nu e salutara decît în unele cazuri. cu atît posibilitatile de suprapunere mai numeroase). fara a se putea decide care aspect precumpaneste. nu farîmitat în conformitate cu un sistem orînduit dupa o partea Europei nordice si centrale. AT 1540 = omul venit de pe cealalta lume. încît unele tipuri dintr-o grupa pot fi tot atît de bine asezate în cealalta (la cele despre soti femei. barbati) sau profesie (despre preoti). criteriul nu e unitar. La snoave. barbati se întîlnesc si snoave cu femeia proasta sau barbatul prost . încît pentru încadrarea lor în sistemul Aarne-Thompson era nevoie de doua sau chiar mai multe cifre. drept nucleu care îsi . cercetatorii sînt ispititi sa creada ca într-adevar acel tip e un rezultat al contaminarii de catre povestitor al naratiuni10r "clasice". variantele nationale nefiind suma exacta a tipu~ilor indicate prin numerele' sistemului. cît si la sarcini supranaturale etc.. altele dupa sex (despre femei. ceea ce nu corespunde realitatii narative. s-a vazut ca tipurile au alta configuratie si ca spatiul ramas liber nu mai permite încadrarea tuturor ca tipuri (sau macar ca subtipuri).

Folcloristul danez Arthur Christensen a propus un nou sistem de clasificare în lucrarea Motii et theme (1925). într-o grupa cu anexe de mica importanta. apoi revistele de folclor si buna parte din cele literare care au publicat si folclor. aparenta si realitate.). Christensen a mai adaugat o lista de motive (episoade) care nu reflecta nici relatiile individului cu lumea. desfacerea vrajii. în primul rînd din carente bibliografice.133 l pastreaza esenta. în excerptarea variantelor se vad totusi si . Sistemul de clasificare s-a dovedit apoi nepractic prin încercarea de a compartimenta realitatea poetica în rubrici logice. 2) finete. La baza sistemului sau stau relatiile dintre individ si lumea înconjuratoare. S-a vazut apoi ca la snoave numarul afectat tipurilor e cu totul neîndestulator pentru a putea încadra repertoriile unor popoare care au mai multe mii de atari tipuri. 3) prostie. psihologice sau politice. oracol. definitorii ale mentalitatii populare. el reia ideea fundamentala a lui von Hahn de a încadra materialul folcloric într-o constructie logica. 5. t. El a stabilit ca toate ideile pot fi orînduite în 6 grupe tematice: 1) temperament. motivul) si se pare ca în acest sens se lucreaza la institutul Encyklopiidie des Miirchens de la Gattingen pentru a remedia neajunsurile provenite din configurarea tipurilor dupa un numar restrîns de variante. 76-77). Cum subliniaza în prefata.hitectonica lui a ramas în faza încercarilor. cu subgrupele: cauza si efect. apoi din imposibilitatea unui singur cercetator de a strabate toate ziarele si calendarele. Schullerus a parcurs bibliografia accesibila aproape în întregime: colectiile principale si cele mai multe din cele de a doua mîna. La acestea. p. Pastorul sas Adolf Schullerus a clasificat povestile românesti dupa tipologia stabilita de Aarne: Verzeichnis der rumiinischen Miirchen und Miirchenvarianten (1928). De aci se vede cu usurinta incoerenta clasificarii lui Christensen: aspectele esentiale. nici viata. preponderenta e actiunea. morale. La aceste grupe. alaturi de cele anterioare (XXXIII. Ar. nu gîndurile (tabu. Ultima grupa a acestor elemente incidentale e alcatuita din motivele ce oglindesc conceptiile metafizice. anterioare anului 1927. le asaza la urma. 4) greseala. este episodul (sau componenta lui mai mica. unele publicatii nemaifiind accesibile.I. formule de incantatie etc. nu a avut pretentia de a fi exhaustiv. 5) destin. 6. în fapt. 6) consecinte. mult prea neîncapatoare fata de multilateralitatea universului poeziei. soarta etc.

Radulescu Codin si D. Slavici apare numai în categoria A etc. II povesti despre origini) si una cu snoave despre tigani (la care mentioneaza ca reprezinta doar o selectie). . în vreme ce 1. Popescu e asezat în categoria A. Cu toate acestea. cum a procedat la AT 300. Stancescu au unele volume trecute la categoria B. La grupa basme-legende (AT 750-849) a inserat o seama de naratiuni despre sfinti care sînt legende în întelesul propriu. Solutia nu e totdeauna cea indicata. cu unele fiind prea indulgent.134 omIsmni. Schullerus a cautat sa completeze tipologia internationala. doua despre legende (1 legende cu cuprins moral. caci el s-a lasat calauzit de prezenta unui episod comun pentru a rubrica toate variantele la un tip fata de care totusi difera. dar Sevastos în categoria C. Tipurile prezente în catalogul lui Aarne nu mai aveau nevoie de un rezumat daca tipul românesc nu devia fata de cel international. Schullerus a avut greaua sarcina de a gasi locul potrivit celor mai multe tipuri care nu îsi aveau numarul stabilit în tipologia internationala. Cît de selective sînt toate cele trei anexe se poate vedea din putinatatea tipurilor: 22 la legendele cu cuprins moral. fiind suficient numarul si titlul.. Dar ce se poate întelege din simple titluri ca: . I "t 1 1 .). ele au contribuit la cunoasterea legendelor românesti printre cercetatorii straini si folosul ar fi fost si mai mare daca Schullerus ar fi dat rezumat~ mai întinse care ~a-l dispenseze pe strainul necunoscator al limbii române de a mai recurge la textul românesc al variantelor. inerente unei munci de atari proportii bibliografice la un cercetator de vîrsta înaintata. desi de autenticitate neîndoielnica. Caci scaderea suparatoare a catalogului întocmit de Schullerus este tocmai scurtimea exagerata a rezumatelor tipurilor. D. desi Popescu întrece pe Sevastos în interventiile personale. Ierarhizarea colectiilor în cele trei categorii potrivit autenticitatii lor nu e sufi~ient de critica. 128 la cele etiologice si abia 16 din snoavele despre tigani.534* Schlange als Helfer" (sarpele ca auxiliar). El adauga la finele catalogului trei anexe.. iar cu altele nejustificat de sever (N. dar s-a oprit la jumatatea drumului. ceea ce e total nestiintific în elaborarea unui catalog tipologie care presupune o conspectare exhaustiva macar a materialului publicat.610 1* Wasser zum Heilen der + . C. Tipurile (sau episoadele) noi aveau însa nevoie de o prezentare mai detailata din care sa rezulte cu claritate profilul tipului (sau episodului).

între narati unile europene si cele extraeuropene exista asemanari multe si vizibile.1. Ao. Stith Thompson a dus mai departe sistemul de clasificare. dar nu în tipuri ca atare. în 6 volume (1932-1936. delimitate prin cifre arabe de la O la 100 (de ex. Ao.812 A* Vom Te~tfel gerettet. Orînduirea acestora e orientata de la mitologie si supranatural la realist si chiar umoristic. precum si naratiunile semiculte. Motij-index of Folk-literature.A99 Creatorul.). care se pot combina felurit în naratiunile populare.A49 Tovarasii si sfatuitorii creatorului etc. în prefata. 112. ci în motivele componente. AlOOA499 Zeii (AlOOA199 Zeii în general. în afara de cel tematic.cia din care provine si fara alte ierarhizari..1. Motivul e desprins în unitatea lui intrinseca. j est-books and locallegends. fabliaux. Spre deosebire de tipologia lui Aarne. motivul este denumit nu numai printr-o cifra. myths. Nasterea zeilor. dar. atare progresiune nu e vizibila în întreg sistemul. în cadrul fiecarei grupe sînt esalonate alte subgrupe cu alte subîmpartiri în continuare. Zeu provenit din incest.A29Originea si natura creatorului. dar stabile. mediaeval romances.'- ~ 135 "- Blinden" (apa pentru vindecarea orbilor). Cu toate acestea. A200. motive mitologice (crea- . a doua editie 1955-1958) are în vedere. ballads. .1. numerotate de la A la Z. cum se arata în subtitlu nu numai povestile. luînd ca baza nu naratiunile în întregime. ci partile lor componente. cum remarca Thompson. Thompson a stabilit urmatoarele grupe de motive epice: A. adica acele unitati mai mici. der die Ratsel nicht losen kann" (salvat de la diavol cel r I ce nu poate dezlega ghicitoarea) etc.A299 lumii de sus etc. ci si prin initiala grupei tematice. Sistemul zeii de subordonare merge pîna la submotiv prin folosirea în continuare a sistemului cifric delimitat prin puncte intermediare (de ex. întreg materialul epic e compartimentat în 23 grupe tematice.: A 112. a classification of narrative elements in folktales. Abia un catalog al motivelor narative traditionale de pe tot globul devine adevaratul instrument de orientare al cercetatorului în acest domeniu pentru a urmari similitudinile si eventualele filiatii. dar în afara continentului e aplicabila la foarte putine povesti. Thomson explica necesitatea unui asemenea inventar clasificatoriu: tipologia Aarne se potriveste povestilor din Europa. Zeu din incestul dintre tata-fiica).' indiferent de sp. cum circula ele. ci toate naratiunile populare în proza si versificate. 112. A30. a doua jumatate fiind realista în aproape totalitatea ei. ? 7. fables. exempla.

capcauni (uriasi. E. B. distrugerea unei ordini existente. încît cititorul nu trebuie sa creada ca motivul e atestat numai la popoarele citate (LXXXVI. anirrra:ie. Q. înteleptul si nebunul (purtare înteleapta si neghioaba. societate (clase sociale. 1. vrajitoare). trasaturi de caracter. 8. L. familie. deciderea viitorului. motive neclasificate). captivi si fugari. 422-428). personalitati proeminente. fiinte metamorfoza te. M. demonii bolilor. magie. dar autorul atrage atentia ca nu a nazuit la o înregistrare bibliografica exhaustiva. C. crearea lumii. locuri bîntui te de spirite si aparitia spiritelor. In vremea din urma. F. natura vietii. crearea animalelor) . la unele din ele s-au stabilit si subcategoriile în ordinea fireasca. D. E. 424-425). inteligenta. H. G. III legende mitice (fiinte si puteri supranaturale) . Z. zei. noroc si destin. inversarea norocului. legende despre preistorie si istoria veche. IV legende religioase (mituri despre zei si eroi). spirite ale locasurilor culturale. Pentru evitarea îndoielilor. tabu. încercari (de întelepciune. distingîndu-se de obi~ei legendele istorice de cele etiologice. razboaie si catastrofe. Legendele românesti au fost clasificate în tipologia bibliografica (gata pentru publicare de mai multi ani) în aceleasi patru categorii mari. persoane cu însusiri si puteri supranaturale (magice). C. Societatea internationala pentru cercetarea naratiunilor populare a adoptat clasificarea legendelor în patru categorii tematice: 1 legende etiologice si escatologice. soarta. S. N. încît Motif-index-ullui util. Astfel. mortul. B. exceptii unice. V. umor. geneza locurilor de cultura si a bunurilor culturale. D. nastere) . U. T. eroi. recompense si pedepse. J. procesiuni si lupte de spirite. Materialul sud-est-european este reprezentat sporadic. K. cruzime nenaturala. Grupele nu sînt egale ca pondere. dracul. sex (iubire. Legendele mitice au subcategoriile: A. de vitejie) . F. mitologice si religioase. G. D. dar sistemul de a ierarhiza motivele prin subordonari cifrice s-a dovedit Thompson a devenit cu totul practic. popas pe cealalta lume. legendele istorice cuprind: A. grupe miscelanee de motive (formule. legendele despre localitati. E. comori (LXXXIX. R. minuni. p. H. simbolism. deceptii. nebunie). p. F. spirite ale naturii. casatorie. K. . VV. P. M. X. Legendele au fost clasificate felurit. II legende istorice. decît ca ordinea lor difera întrucîtva. moarte si morti./ /' 136 toi'. religie. animale si plante mitice. iar cel românesc lipseste total. profesii.C. iar subcategoriile sînt reduse la specificul tematic românesc. L. Astfel. N. obiceiuri) . B.

147). D. tarani. casnicie. Institutul Endyclopadie 111archens din G6ttingen a adoptat clasificarea snoavelor dupa continut si natura poantei. fiinte cu însusiri magice.). evenimentele istorice si locale. au fost elaborate altele pentru a oglindi cît mai fidel specificul acestei specii. metamorfozati. oraseni si supusi. legendele fii~t~le si plantele mitice. Atare clasi- III . spiritele naturii. IV legendele istorice (14571-16103) cuprind: legende despre figurile istorico-fantastice. popoare mitice si comori. Siegfried Neumann a propus în 1963 orînduirea snoavelor în trei grupe mari: 1. conflicte sociale (relatii de familie. alte sarbatori. dracul si ajutoarele.137 + I legendele etiologice (10001 . p. B. 2. conflicte cu realitatea (naratiuni parodistice. domnitori. conflicte cu morala. conflicte cu slabiciuni omenesti. Clasificarea adoptata în tipologia bibliografica a snoavelor românesti (LXXX. regii dacilor. 3. plantele. persiflarea unor persoane). regele Fritz etc. figurile istorice ale altor popoare. naratiuni batjocoritoare (jocuri de cuvinte. figuri feminine. începînd cu cele care au implicatii mai largi din relatiile sociale pîna la cele inofensive de natura fiziologica. 3. Lutz R6rich a prezentat într-o comunicare la congresul Societatii internationale pentru cercetarea naratiunilor populare din 1969 urmatoarea propunere de clasificare a snoavelor si glumelor: A. Alaturi de sistemul de clasificare a snoavelor adoptat de Aarne-1jhompson care s-a dovedit prea neîncapator atît în ce priveste grupele tematice. cosmosul. atitudini si trasaturi de caracter. voievozi. E. 2. popoarel~. I. conflicte între sexe. F. sociale (snoave despre domni. G. dans si petrecere) (XIII.13035) cuprind creatorul (si ajutoarele). omul. haiduci. tînarul. zilele sfinte ale saptamînii. conflicte pe baza de limba. IX-X) se apropie întrucîtva de cea precedenta. mincinoase) . slugi. t. II legendele mitologice (13055 -13 895) cupnnd legendele despre soarta. stabilind trei categorii mari: 1. conflicte cu logica. sfinti si sarbatorile lor. cu continut general (iubire si casatorie. relIgIOase (13 925-14 551) au subcategoriile : legende biblice. moarte si morti. meseriasi. p. alte fit5uriistorice si locale). Ea a fost orientata pentru a oglindi defectul satirizat. întîmplari dm trecut. preoti) . C. conflicte sociale si H. figurile istorice ale poporului român (conducatori de rascoale. conflicte des politice. ciclizate în jurul unei persoane (Eulenspiegel. animalele. relatii de clasa si de profesie) . etnice si confe~ionale. 9. topo~mia si onomastica. cît mai cu seama numerele afectate.

batjocoriri. Orînduirea celor 12 grupe e crescînda. IV. deoarece si aici insul destainuitator presupune un rezonator (un martor etc. sot-sotie. uneori chiar se supune dorintelor protagonistuilli liric sau epic.). parinti-copii. dar si aici natura înconjuratoare e conceputa a fi sensibila. nevedere etc. deficiente fiziologice (5870-5886. lasitate) . muncile profesionale. XII. haiduci a si revoltele. Plecînd de la constatarea ca în literatura exista totdeauna un raport (sau un conflict) între doi protagonisti. relatii sociale (3000-3328. laudarosenie. el a stabilit grupele tematice dupa natura relatiilor dintre acestia. autoritati laice si religioase). în acest sistem de clasificare a snoavelor românesti au fost stabilite patru categorii tematice cu un numar variabil de subgrupe: 1. VII. frati de cruce). deficiente si trasaturi psihologice (36505862. surditate. X. vitejii si cotropitorii.). lacomie. stapîn-sluga. zgîrcenie. Sistemul preconizat de Caracostea se dovedeste neasteptat de organic. rautate. V. betie. Ea este cel putin un organ rezonator al durerilor si bucuriilor umane. XI. sot-sotie. hotie îndemînateca si neîndemînateca. snoave pseudoexplicative. IX. frati-surori. VI. murdarie. II. gîngaveala.138 ficare e în concordanta cu specificul snoavei de a avea în centrul atentiei personajul negativ. II. Dumitru Caracostea a cautat un sistem de clasificare lipsit de deficientele celor anterioare. neatentie. nu numai pentru ca orînduieste faptele poetice de la cele de importantamai redusa la cele cu implicatii cosmice. ca grupa VII (natura) e discordanta în sistemul stabilit. III. alte rudenii. dar pentru ca acestei t . de la lumea familiala la cosmos: 1. alte rudenii (inclusiv nas-fin. S-ar parea. VIII. cîrcota. prostie. ea a fost apoi largita pentru întreg domeniul folclorului si al literaturii culte. 10. nasi-fini) . iubit-iubita. Desi mai întîi clasificarea a fost propusa numai pentru baladele populare în vederea întocmirii carpus-ului lor în 1948. frate-sora. relatiile cu fortele supranaturale personificate. PacaIa. soacra-nora. de aceea e invocata ca martora în efuziunile lirice. conflictele de clase sociale. III. pornind de la faptul elementar ca arta reflecta viata: formele de viata sociala si de munca determina suprastructurile literare. IV. meserii necalificate. relatii de familie (3340-3643. lene. partasa la framîntarile omului. istetime. Tipologia bibliografica a snoavelor românesti mai are un adaos de glume din viata militara (5895-6029) si de anecdote (6036-6236). relatiile cu natura si fiintele naturii. chiar daca aparent e numai unul. ca în lirica. parinti-copii. la prima vedere. ignoranta naiva.

inclusiv acele sabloane. cînta noaptea dupa ce aude toaca din cer. pana aceea este lasata în jos. 3. pentru a fi extinsa apoi si la celelalte. si cocosul dupa asta cunoaste ceasurile lui si tipa: cucuriguuu!" (38. de aceea dupa cîntatullui se poate porni la drum (LUI. sus. nazdravan a putut învia din oasele lui în vremurile de demult (52. motive si tipuri din creatia populara si culta. acel dictionar universal de imagini. Tipologiile imaginilor si motivelor depasesc limitele speciilor fo1clorice. de mare adîncime. îndeosebi p. sistemul lui Caracostea mai ofera posibilitatea unei întreite clasificari în trei serii tipologice. Pana nazdravana însa se ridica. nici DI Christos n-ar fi înviat" (52. o tipologie a imaginilor. E nazdravan fiindca a fost blagoslovit de Hristos. tot se ridica.sul de pe masa. 60). Cocosul adoarme si el. 2. La miezul noptii. 432). o tipologie a motivelor.139 . Cintatullui noaptea la intervale fixe a generat legende despre însusiri miraculoase. celula expresiva ireductibila oferita de însasi limba vorbita. 289-290).~ • ierarhii de la simplu la complex îi corespunde în chip paralel complexitatea crescînda a speciilor literare. în ierarhia organica de la simplu la complex si în permanenta concordanta cu formele de viata sociala oglindite de fenomenele literare la diferitele niveluri de creativitate (XX. strofe calatoare etc. semnalate mai de mult de cercetatorii folclorului. De acesta fuge diavolul si celelalte spirite rele. Clatina-munti v. 78-89). o tipologie a tipurilor propriu-zise. 50-57. formule. C. p. ea sta drept în vîrful cozii. stropind cu pistrui 1 . Cel ce cînta mai întîi. Posibilitatea de a fi extins si la literatura culta îi mareste considerabil utilitatea: sistemul Caracostea va putea oferi î~ viitor instrumentul de cercetare ideal. C. p. în plus. care se esaloneaza de asemenea ierarhiei simplu-complex: 1. p.desi în chip practic se elaboreaza întîi tipologia imaginilor sau motivelor dintr-o specieJolclorica. dintre speciile folclorice si pun în lumina celulele literare din care sînt plamadite creatiile populare. Atari tipologii de imagini si motive permit descoperirea legaturilor ascunse. pornind de la cuvîntul-metafora. Tovarasi nazdravani Cocos. A înviat din bo. 432): El e nazdravan "fiindca are la coada o pana nazdravana. De cu seara. p. de la cîntecul de leagan si doina la basmul ce oglindeste întregul univers accesibil închipuirii umane. "De nu era cocosul. e nazdravatl.

închide ochii si cînta.413414. momeste vulpea sa intre în gura cîinelui.436). c.. divulga uneltirile masterei atunci cînd fiul împaratului vine sa caute la cine se potriveste papucul: "Cucurigu! fata mosneagului 1 . în fundul unui crater "mai ales spre sarbatori". p.. zboara pe un copac (4 a.151-154). Ing. 1. dar la popas e mîncat cel care ar avea ~numele mai urît. c. c. 434). vulpea încîntata casca gura sa-i arate. Batrînii i-au alungat de acasa. cerbul (sau rugul). Momit de vulpe ca ar cînta frumos. Dumbravita . capra. În culmea Vulcoi din Muntii Apuseni. p.6). În tipul despre animalele asociate în calatorie (AT 130). 60-62). r. De atunci. dar c. Dracul a facut ramasag cu Dumnezeu ca vastavili Prutul ca sa înece pamîntul.. 118-122). apare ca protagonist.. Li se asociaza alte animale (iepure. 142). 950-951). p. p. pusca. se auzea cîntînd un c.418). si un catel. p. Cînd e batut pentru ca nu oua (AT 27 si 20) fuge cu gaina în lume. In basme. îsi îmbAogatestestapînul (AT 715 A) care l-a alungat fiindca nu oua. El mai apare în povestea cumulativa Cocosu rosu unde animalele se panînca pe rînd (LXXXIII. mina s-a numit "Baia Cocosului" (43. la rîndul lui o lauda ca ar avea dinti frumosi. c. fura toata mamaliga pe seama catelului. r.40 de femei si prin sat sa umbli" de cînd a fost în stare sa-I convinga pe Simion Stîlpnicul sa dea drumul vîntului din munte (52. c. p.41). pîna-mi pui ciocanu! (ibid. cheama pe rînd mosneagul. Vînt). vulpe si lup). v. ms. (de obicei în tipul înrudit AT 210) cutcurezatullui e interpretat de agresorul speriat drept o amenintare: "Cotcodanu. apoi ca auxiliar. El accepta daca fata (sau baba) îi va sterge laba. 261. vulpea îl înhata si-l duce în padure (AT 61.Satu Mare). capra. În tipul Cenusareasa (AT 510j. are rolul paznicului de pe culmea casei sau de dupa usa.hite stava de cai (sau ciurda de vite) a boierului. Cînd vin diavolii (sau animalele padurii). p. Apoi se întorc la casa batrînilor care îi cautau plîngînd (52. apoi tezaurul împaratului pe care le aduce mosneagului (5. dar cum aceasta refuza. si a fugit (ibid. c. c.i~ J 140 pe cei din jur (ibid. El anunta un zacamînt aurifer pe care l-au descoperit minerii din Bucium-Sat. îi loveste cu aripile peste cap (5.p. lupul. În padure. S-a speriat de cîntatul c. p. O baba si un mosneag adopta drept copii un c. c. În basmele despre animale. p. Dumnezeu i-a rînduit sa tina . soarecele. c. In povestea cumulativa AT 2030. mîta (52. e uneori trimis sa aduca lemne sau apa. Acolo. Fiindca l-a scapat de uliu. Alteori. p 140). ramînînd numai lupul (5.

Fiul vacii vrajite (AT 301 B). petind pentru acesta fata împaratului si luînd averea zmeilor omorîti de el (81 a. care se prefac în vulpoi care "rupe gîtulla cocos" (5. etc.. Se crede ca banii de aur cu efigia lui Lysimachus. 529-531). 215). Comori. p. 574-578). p. e tinut pe loc cu povestea pîinii (sau a cînepii). îngropata în albia acelui rîu (50 a. p. p. dracul venit dupa cel ce i s-a fagaduit lui. De obicei. sau cu raspunsurile la întrebari pîna la cînta tul c. I. 1-5). (v. c. Imparatul Constantin locuia în Tetin si a ascuns toata averea într-o pivnita "si-a pus o piatra cu nu- . lui Decebal.141 . El deschide ochii stapînului sau care întelegea limba animalelor (AT 670) ca nu trebuie sa cedeze capriciilor femeiesti: "eu unu singur la treizeci si cinci va pot porunci. Uneori. p. Un om si-a pus banii într-o capatîna de cal si nu a banuit nimeni dintre trecatori (LXVI. apoi de oamenii plecati în bejenie alcatuiesc comorile aflate în pamînt. I. În unele variante. daca-i prost. Ion Saracul.Dupa o legenda banii îngropati de împarati. 273). haiduci si hoti.Du-te repede la parau si spala-te si spune: «deschide-te. Într-o varianta a basmului AT 545. da stapînu-meu. încît nu se pot apropia zmeii "Noi de sapte ani de. pazeste cu atîta strasnicie curtile unui împarat. în basmul despre ucenicul sau (AT 325) atunci cînd acesta s-a metamorfozat în boabe de porumb. care se preface într-un urias. si el a muri" (5. Într-o varianta. dar e omorît de fiul ei (LXXXIII. o previne ca sa lase papucul încleiat de rasina pe pragul bisericii si sa vina numai într-un papuc (5.' 286). Puteri. p.cînd ne batem dupa fata împaratului Verde: cînt-un cocos de trei-patru poste de loc si se scol santinelile si nu putem s-b furam!" (5. p. într-o multime de povesti. 490-492). El o învinge. (41. I. de argint si de aur:" . 504). este acela care îsi îmbogateste stapînul. Strigoaica împreuna cu toti dracii pier la cîntatul c. p. chiar învata fata cum sa obtina pe rînd hainele de arama. diavolul se preface c. 722). cînd plesneste (LXXXII I. c.- 1 îi dupa usa într-un poloboc cu cenusa!" (79. variantele tipului AT 812. nucuta mea !»". gasiti în 1543 de un pescar în apa Streiului ar proven~ din c. 52). c. II. vaca nazdravana se lupta la podul de aur cu un c. I. puterile zmeului (AT 302) se afla în niste gîndaci ascunsi într-un c. la una nu-i poate porunci. 439). 35. Fata împaratului arunca însa 3 boabe în spinarea c. p. 577). C. apoi ea este facuta farîme cu ajutorul În unui bici fermecat tot la cîntatul c. p. Dra~ul sau strigoii pier la cîntarea c. p. A treia oara.. p..

Cele necurate ard înainte de miezul noptii. De aceea. 26-29). Capetenia e asasinata însa de vizitiu si c. dar zideste înauntru pe toti zidarii ca sa nu tradeze locul. necurate sînt pazite de diavol. 274-276). a sapat un om la o comoara si a venit spre el "o namila de om lunga. Un om din Hateg a intrat si n-a iesit la timp. cu para albastrie. ramînînd înca un an în munte (26. Se crede de asemenea ca o data pe an. 29-30). p. care n-o poate lua nime. iar pe butoiul de lînga usa se afla un sarpe de ceara care se umfla cînd vede pe cineva. un berbec a venit marti noaptea si a cerut restituirea lor: trebuia sa dea jumatate din ei la oamenii saraci (5. 12-16). fiind ale dracului. sau chiar daca ia cineva din ele. Stima e o femeie îmbracata în alb. cu împarati care stau pe tronuri. C. iar cele curate dupa miezul noptii cu para alburie sau galbuie. Aceasta se întîmpla o data pe an. pan nu va veni el singur" (52. p. în ajunul marilor sarbatori. pentru acte de binefacere: sa faca fîntîni. iar celelalte de Stima banilor sau Duhul c. Banii facuti de Dumnezeu sînt curati. 26). p. portile se deschid. Banii au fost facuti din argint de Dumnezeu.142 mele lui deasupra. De la Pintea Viteazul au ramas trei butoaie cu bani de aur. capetenia hotilor pune banii într-o pivnita. O femeie ia din acei bani. Dracul. Unele movile cu bani provin de la uriasii care "aveau averi nenumarate" care nu pot fi luati.. în Meria-Hateg. 709). 59-60).. curate si necurate. c. manastiri. oricine încearca fiind pocit. lunga de nu-i mai aflai masura" (66.p. în orasul Siret. Unii au lasat c. se detecteaza singure prin aceea ca ard.. în chip de batrîn. din pamînt sînt de doua feluri. nu se alege cu nici un folos. în muntele Orlea din Hateg se afla un palat plin de avutii. Unii din cei care strîng c. sa dea la saraci. C. 6-7). sau o data la 7 ani (ibid. 270272). ramîne necunoscuta (LXVI. dar omoara pe cel ce intra de bunavoie. p. Multe comori provin de la haiduci si hoti. de obicei în noaptea Pasti1or. p. p. dracul da saracului. dar fiindca nu i-a folosit bine. o cusma plina de gal- . în Stefanesti-Arges. da bani puscariasului silit sa intre în pestera din Tetin. vaduve (LXVI. Cînd toaca în ziua de Pasti. pazite de un mos care sedea la o masa "cu o pipa si fuma". se deschid singure. iar cei ai dracului sînt necurati "numai de bucluc". ca sa-I sperie (ibid. De asemenea. usile de la c. sapte hoti au depus banii într-o pestera.p. care apoi i-a dat diavolului ca sa-i faca în continuare. îi afurisesc sa fie ale dracului (52. p. Cele necurate nu pot fi scoase. de argint si de arama într-o pivnita sub pamînt. III. venit la pivnitele cu c.

la început. r. Alteori. ascensiunea se face cu ajutorul a 9 barde obisnuite. 'B~nii necurati se pot 'sco~te daca se jertfeste o vita. taiat venea singur din padure. ajutînduse de toporase speciale. a iesit un izvor care a umplut pivl}itele cu apa (ibid. 362). sau a unei zmeoaiceAGhesperita. are craci pe care se afla casa unei zîne cu care se casatoreste eroul (5.Femeia divulga cele întîmplate. p. la radacina unei salcii. spune nevestei ca ceea ce a gasit e linte strîmba si ca au plouat cîrnati (Ar 1381). Ca sa pastreze secretul. dar cînd spune la judecata ca au plouat cîrnati.143 beni. se afla raiul si mosneagul urca pe el pîna la Dumnezeu pentru a-i cere îndeplinirea dorintelornesa- (61.. In vîrful c. VI. judecatorul nu mai crede ca barbatul a gasit o c. Cel din'tîi este'prins. din care ia numai pretul vacii. sub austrieci. acasa". p. Un om gaseste o c..care îl pune pe voinic la munci grele (41. p. Escaladarea lui o poate face numai protagonistul basmului. Lînga Siret s-au descoperit.. p. acesta vinde vaca mostenita unui copac. p. 5 -'- 1- t I I .t- I I " . 533). cu vîrful pîna în cer (adesea pom fructifer)... C.1. c. Dar cele blestemate nu se pot lua nici în acest chip. Dupa o legenda. 62-63). O femeie a încalecat pe lemn si de atunci lemnul e blestemat ca sa fie dus în spate sau tras cu animale (99. 3000. Iarba fiarelol'). Intr-un basm doi hoti vestiti fura banii din vistieria împaratului (Ar 950). lemnule. eroul hranindu-se cu 9 colturi de prescura si 9 pahare de ~'in (41. p.. r. p. pentru 20 de lei. dracul se revolta: . chiar daca sînt dati altcuiva (ibid. C. Se duce marti sa taie copacul. p.Hai. se mai pot descuia cu iarba fiarelor (v. (49. trei pivnite pline cu bani.voi luati de pe vii si de pe morti si tot nu va saturati" si îi omoara pe toti (LXV( p. dar cînd se duc popii. O reminiscenta a arborelui ceresc (ygdrasil) persista în basmul Ar 468: un c. 17-25). 21-22). II a -d). I. servindu-i drept trepte de urcat si de agatat (5. Spre vîrf. -9). El se urca cu "sase toporase de ace" înfipte în copac. p. Fratii lui aduc toti banii si îi împart cu banita împru~utata de la 'popa (S. c.~p. 533). al doilea nu poate fi prins cu toate sfaturile celui dintîi. 456).414). 30-39). împaratul îi da fata de sotie In snoavele despre PacaIa. 415). gasind la radacina o c.. creste dintr:un fir de bob de' sub lavita casei (LXXXIII. Banii sortiti cuiva se Întorc la acela. Copac. daca i se spunea . uneori chiar un om pentru cel care i-a îngropat. Dupa ce le-au dezgropat.

Adesea din doi copii îngropati la uneltirile impostoarei (AT 707) rasar doi c. "Acolo a catat copacul cel mai înalt si au facut un foisor pentru baiet" (82. Brad. (uneori pomi). ducîndu-l în padure. Pe trunchiulluJ revine pe lume eroul tradat de ortacii infideli.1. Urma galbina "s-a suit în vîrful unui copac si de-acolo si-a aruncat caciula într-o parte si a zis: încatrau. p. "Cînd o prindea somnul. V. 536). Un c. 309). într-acolo ma voi duce sa-mi caut mireasa" (60. în cîteva variante ale tipului AT 301 B. c. este sediul unor personaje (v. 238). V. Fata mincinoasa (AT 710) este pedepsita uneori sa stea mereu în padure. p.144 buite (AT 555. si el se lasa. urias creste pe tarîrn. . 535). urias de pe pamînt are în vîrf o pestera în care sta de paza la mosia lui Hotiotio o fata îmbracata în arnaut care era în stare sa taie o oaste întreaga (LIII. p. Boul nazdravan îsi fereste stapînul. c. Mai adesea. Uneori. 9). p. Alteori. este o forma metamorfozata a protagonistilor din basme. Fata iesita din rodie (AT 408) este lasata de erou într-un c. 63).. cu împaratia (ibid. apoi se dovedeste ca aceasta este o pedeapsa pentru o mare nelegiuire. V.. în c. 201-202). p. 456).. LXXXIII. El nu dispare decît atunci cînd aceasta este data în vileag si victima reabilitata. p. 1. p. c. Pe pîntecele împaratului care si-a osînâit fiica la moarte pe nedrept creste un nuc care se mareste în fiecare zi. Dragan Cenusa gaseste la palatul scufundat numai un nuc care ajungea cu crengile "în naltu cerului . Un c. se urca într-un c.'ul de jos si ajunge cu vîrful pîna pe pamînt. s-a dus caciula mea." (60. urmarit de zmeul care pusese mîna pe palosul lui nazdravan. p. ea se urca pe un copac înalt si între crengile lui dormia . El o deschicat nucu cela si s-o bagat în nuc. creste în chip inexplicabil pe corpul unui om. 17). Viteazul care o peteste pe Ileana Cosînzeana taie c. Eroul. p. de unde îsi cheama cîinii nazdravani (AT 315. asculta porunca fetei de a se lasa jos si de a o ridica: "Fata cea frumoasa zise copaciului sa se lase jos.. Cînd ajunge baiat de însurat. cu 12 craci si cu vîrful pîna la cer. apoi se puse în el si se ridica" (41. pîna la întoarcerea lui. El scade mereu pe masura ce victima povesteste patania ei (86. 590). s-înnuc o ramas s-în zua de astazi!" (5. Ibovnicul Ilenei Cosînzeana îsi are împaratia asezata pe un c. Mama Padurii).

Mar. 294-295): "Ai. 696). p. prevesteste rele. p. dar Noe l-a blestemat sa se înnegreasca pentru ca nu s-a întors la corabie (LIII. si un c. tema e mai frecventa în balada populara). 76. de aceea tipa în vreme de seceta (52. p. c. 8). ploaie. s-a facut negru de cînd s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (99. La început a fost alb. ca întrecea cele mai minunate muzici" (52. retine clopotelul caprei care recurge pe rînd la ajutorul animalelor ce se ameninta reciproc. p. p. si pomul care cînta (AT 707). în povestea cum'ulativa despre baba ce se boceste dupa oul spart de soarece (AT 2022 B) se asociaza sa boceasca. e socotit chiar sfînt. p. a pierdut ramasagul cu furnica de a sui în vîrful copacului atîta fier cît poate cara ea (52. voI. (52. în alta poveste cumulativa (Ar 2030). c. chiar viscol. Numai vîntul turbat a putut-o omorî (101. nici o pasare nu ciuguleste din hoit pîna nu e început de c. p. întrucît ar avea cruce în gura. în povestea mincinoasa despre imposibilitati. p. iar puii sa-i scoata în februarie. A fost blestemat sa nu bea apa din izvoare si rîuri fiindca n-a vrut sa curete paraiele alaturi de celelalte pasari ca sa nu se murdareasca de glod. 696). Sporadic. 10). cum e inima-n mine!" (52. Alte legende relateaza cum a fost blestemat nu numai sa manînce hoituri. p. 294). apare în basmele noastre si pomul care cînta. între altele.145 Uneori. atunci îi manînca furnicile. 419). Dupa legende c. protagonistul împlînta codiristea biciului în pamînt si din ea creste "un fag atît de mare de nu-i vedeai vîrful si nu-l puteai cuprinde de gros" (77. p. p. v. ci si sa oua în decembrie. "Pomul acela înflorit cînta. corbul scapa casul din cioc (75. 247). e pacalit de vulpe (AT 57): laudat ca are pene frumoase si ca ar cînta tot atît de frumos. Poate bea numai apa din ploaie. în vremea potopului. C. în basmele despre animale. p. Pe alocuri. fi-u-ar pana pe tine. între altii. Daca puii întîrzie. acestia neputînd iesi pîna nu plesneste de ger coaja oualor (LUI. 79). J:__~ . 697). 295). XVI. O fata nu vrea sa se marite pîna ce fratii ei nu-i aduc. O legenda înfatiseaza o corboaica uriasa care îsi hranea puii cu cirezile si turmele din jur. a mîncat uriasul ("jidovul") care se agatase cu mîinile de tortile cerului (LIII. p. V. Prin croncanitullui anunta lupii sa vina la vite. deoarece c. Corb. Noe l-a blestemat sa nu-si poata vedea nici puii (38 a. 1015).

c. el unge pe voinic cu sau pentru "trei stîrvuri". p. afla cum sa vindece pe împaratul Verde si sa scape de foc cetatea împaratului Rosu. apoi salvîndu-l de la înec si a treia oara plimbîndu-l prin toata lumea (81 a. p. c. ridicîndu-l pe spinarea sa (LXXXIII. întîmplator. p. ajuta pe erou sa gaseasca iapa nazdravana a babei pe care trebuie sa o pasca în trei nopti (sau zile) succesive. 1. dupa ce acesta a fost tradat de ortacii infideli (AT 301 B). în- . iar peste zmeu o cana de apa calda. dîndu-i o pana miraculoasa. bucurîndu-se ca va avea "septe hoituri" (5. 215). 176). 677-681). 698-699). cumnat e asimilat cu un zmeu (51 a. s~îl vîrî într-un stol de c. p. 703-704). aduna toti c. gasindu-i mireasa potrivita. p.) printr-o pana miraculoasa reluata de erou de la cumnatul c. Cînd ciimnatul e taiat bucati de zmeul ce i-a rapit mireasa. el se încumeta sa scoata pe erou de pe tarîmul de jos (performanta îndeplinita de obicei de pajura).. Cel mai adesea. dar sotia necredincioasa îl tradeaza si oastea c. I~p. p. spalîndu-si ocpii cu roua din noaptea de Arminden. se lupta cu un împarat ce-i petea fata. Mai des. în alt basm.ajuta pe un "baiat buiac" sa scape de diavoli în 3 nopti. ceea ce îi aduce îmbogatire neasteptata (62. un c. într-o varianta a basmului AT 569. e un auxiliai: de pret al eroului. fiindca i-a legat aripa. Alte dati. (52. devine ginerele c. Fata îl va zari totusi cu ocheanul. eroul îl ajuta pe c. toarna peste el o cana de apa rece. 579).ele fantastice. ce se urcase pîna la vîntul turbat" (41. iar mai tîrziu îsi ajuta cumnatul sa-si recapete sotia furata de zmeu. Cînd iapa se preface în pasare (sau zboara prin nori). 421. cel mai puternic). De la ceilalti doi c. pe cînd veghea într-un palat (v. Uneori. 1. p. Mortul caruia voinicul i-a platit datoriile dupa moarte si l-a îngropat cuviincios. p. p. Dupa aceea. aduna bucatile si îl învie (81 a. El e uneori printre animalele-cumnati (AT 552) care îsi ia mireasa în timpul noptii. partea a III-a. La rugamintea eroului. sa se ascunda de fata petita. Un c. C. Veghiere). 266-267). împaratul c. este învinsa (ibid. prinde putere si îl rapune pe zmeu (41. p. c. si o fugaresc pîna la baiat. 43). în probele de ascundere (AT 329): "lovindu-l cu aripa. 21-22). învata pe fratele orbit (AT 613) cum sa-si recapete vederea. 78). eroul îl ajuta. c. se preface în c. sa redevina om (fusese blestemat de sora-sa sa se prefaca în c. si-l ajuta pe binefacator. care îi pune capastrul în cap (85. II.146 în basm. El îl ajuta pe voinic. îl facu un pui de c. fiindca a fost crutat de el sau i-a lecuit aripa rupta. ajuta pe erou în lupta nedecisiva cu adversarul (al treilea zmeu. 689).

l-a prins si l-a prefacut în c. în trecere pe acolo. strigîndu-l pe nume. 7-8). . l-a strigat mereu pe nume. au fost prefacuti în doua pasari. Au fost doi frati: Cucu. Lazar. La facerea lumii. iar celalalt numit felurit (Sava. p. unde cînta haiducilor. Dedu l-a gasit si l-a tot bocit. pîna ce Dumnezeu cu Sf. Sava si-a omorît fratele ca sa ocupe el tronul.). p. 293). Fiindu-i mila de el. care amuteste de la Sînziene (67. s-au despartit. au plîns mereu pîna au murit. Dupa moarte. 450451). Cuc. Dupa unele legende din Muntenia si Oltenia. C. C. în rai si Stefan pe pamînt. Penele si sî~gele lui trezesc în cel care l-a ranit în zbor dorul erotic: ". p. Acesta l-a blestemat sa se prefaca în pasare "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s-o afla" (47. Dedu si C. . care primavara vine pe la noi sa-si caute fratele. De la un loc. Stefan).unde as gasi eu o fata asa de rumena ca picaturile istea de sînge si cu parul asa de negru ca iste doua pene de corb" (33. grangurul a fost ales "Domnisorul pasarelelor" . p. C. el a fost haiduc.. au plecat în lume. C. transformat apoi în pasare (ibid. strigîndu-l pe nume. C. Cuprins apoi de remuscari. bîta ce bate la comanda si palaria ce genereaza s~ldati (81 a. de la Blagovestenie pîna la Sînziene. de aceea nu mai cînta cînd se apropie ziua lui (LUI. p. I. e o pasare misterioasa.. p. C. împaratul c. :r- . si Stefan. A furat boii lui Sîmpetru în timp ce acesta ara. p. Petru. 298). l-au facut pasare. strigîndu-l mereu (67. Cele mai numeroase legende îl arata a fi fratele cel cautat. 496-499). a fost un hot care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. celalalt îl cauta mereu. Dumnezeu l-a trimis pe ceea lume sa stea cu c.. Doi frati gemeni. De atunci cînta numai între cele doua sarbatori (52. Dupa o legenda. Originea lui e explicata felurit. Dupa legende. de aceea e "pasarea cea mai hai duca" (LUI. 129). Dedu. 292-293). s-a obligat sa-i faca un palat din "fasii" de tei pîna la Sîmpetru. 50). Erau atît de nedespartiti. Dupa ce c. c. Doi frati orfani. 298). Dupa ce a furat caii lui Sîmpetru si a fost prefacut c. El cheama primavara în codru. pîna ce Dumnezeu l-a prefacut în pasare (52. p.. încît Dumnezeu i-a prefacut în pasari. se teme mereu de el. p. s-a rostogolit într-o prapastie si a murit. Doi feciori de împarati. a fost împuscat de un vînator. si Sava au ramas orfani. 451). Pavel. p. Acesta din urma îl striga mereu pe celalalt (44.147 vata pe copilul caruia i-a mîncat un bou sa ceara de la tatal sau. cele trei obiecte miraculoase: masa ce se întinde cu mîncari si bauturi.

grîu. care îsi spune în cîntec patania: "Mastioanea m-a taiat / Si cu tata m-a mîncat / Dar eu în cuc m-am sohimbat" (44. iar ea îsi striga mereu sotul. a fost un copil care striga mereu dupa Sf. a pacatuit cu pasarea numita ochiul boului. c. p. Da nu era el. ochiul boului îi cloceste ouale si-i hraneste puii. I. p. a fost la început o fata de împarat care s-a îndragostit de un argat. C. C.148 Dar fiind o primavara frumoasa. un împarat cladeste o biserica stralucita careia îi lipsea ceva.. c. Parintii fetei l-au alungat. 179. 73). Pacala întrevede înscenarea si o omoara cu un pietroi (79. apare incidental. si-l duc în biserica. nu cînta pîna nu intra cel mai mic în biserica (42. cucu" în batjocura. Cei trei feciori ai babei pleaca în cautarea lui. "tare o mai fost dulce si bun. Cel mic izbuteste cu ajutorul Sf. a cîntat mereu. copilul nu s-a dezbarat de a-l batjocori si Sf. Cuza -Voda. iar femeia lui sa ramîna pe pamînt si ochiul boului sa-i fie sluga. p. dar pastrîndu-si caracteristicile. la treaba" . galanton. 14-17). dulce la cuvînt. iubitor de tarani. în basme. sa are porumb. XI. îndeosebi de cei napastuiti. Prin sate "povatuia Cuza sa puie cînepa si in. 451). Femeia c. cum n-o mai fost pe lumea asta". Petru l-a blestemat sa fie pasare care sa cînte "cucu" (100. p. 35). C. 3000 IX g). cautîndu-1 zadarnic (52. 451). De atunci. dar fata îl striga mereu. Petru "cucu. 133). C. p. Istorisirile populare îl înfatiseaza om neasemuit de bun. Cu toate admonestarile. uitîndu-si promisiunea. într-o varianta a tipului despre leacul miraculos (AT 550). C. mîhnit s-a plîns lui Dumnezeu care a hotarît ca el sa le cînte în rai. într-o varianta a basmului AT 720. noi tot robi am fi s-amu t" (1. fasole si sa hie oameni muncitori". cît va trai" (52. 15. preuteasa (sau servitoarea) se urca într-un copac de unde imita c. voind sa însemne sfîrsitul angajarii ca sluga. p. plîngînd. 514). dar fratii îi iau c. s-a ascuns si a încetat sa cînte de teama grangurelui (99. Tatal ei a blestemat-o sa se prefaca pasare care "tot asa sa cucaiasca.440). Daca "nu era el. p.210. îi placea sa ajute cu sfaturi pe cei cu care convenea. "a facut multe bunatat pîntru noi si ni-a iubit mai abitir ca un parinte. I. Cerea "sa aram cînepa. O ba trîna arata ca bisericii îi lipseste "cucul din dunga raiului". S. Dumineci. din oasele baiatului omorît de mama vitrega se naste un c. p. C. era "om bun. 1. VI. Cînd s-a apropiat Sîmpetru. nu mai aveam az pamînt si tot clacasi era sa murim" (12. p. . în snoavele despre Pacala sluga la popa.

C. sa nu cumparam bumbac. si dupa ce v-at duce pi la casa vo~stra.1-0 nenorocit.hotii batuti care n-au cu ce plati etc. Daca ar mai fi trait "n-ai mai fi vazut ciocoi. p. la pontas. sa traiasca oamenii uniti unu cu altu". Ferice si halal sa-i fie da sufletu lui!" El "la oameni a dat pamînturi. 72). iar boierii au votat legea. (1.. Boierii l-au urît si au complotat pîna la detronarea lui. spuneau ca a murit" (ibid. Ajuta pe cei loviti de o napasta: a dat bani unui caraus sa-si cumpere bou în locul celui cazut. p. El îndemna ca "fiecare rumân s-aiba pusca-n casa. le-a spus: . Pe el . De întrebam de moarte. 429. a intervenit pentru. iar taranii au fost mereu mintiti cu privire la soarta lui. a urît pe ciocoi ca nimeni altul. 223. 1. cu lumea.. Exproprierea boierilor s-ar fi facut prin viclesug: C. "n-a putut trai mult dîn pricina boierilor. "Elo dat pamînt la gospodari. spuneau ca-i în Bucuresti. iar pe oamenii de pe mosiile lor îi sileau "ca sa iasa mai repede la lucru" si cei "care au întîrziat putin au primit ca rasplata lovituri de . p. a rectificat sentinta nedreapta a judecatorilor împotriva unui taran. caci le-a luat mosiile" (12.Lumea vorbea bine de el. 227. 23.. "EI zicea sa fie unire s-un duh în lume. iar pe soldati îi îndemna "faceti-va datoria catra tara . "De întrebam unde-i Cuza. Dupa expulzarea sa.. el a dat la toti oamenii pamînturi. p. 364). de întrebam de viata. spuneau ca traieste.. Cu timpu dascoperea el toate" (12.. p. C. 2. Sa-i usureze Dumnezeu tarîna" (ibid.. C. Daca mai traia. p. facea bine" ! C. Memoria lui a ramas binecuvîntata prin împroprietarirea clacasilor.. "Calugarii mînca si bea bine. 1.179). de saraci nu mai aveau mila.Sa nu mor pîna nu mi-oi face un rînd de curti domnesti acoperite cu piei de ciocoi" (ibid.. 180). crezînd ca e vorba doar de exproprierea taranilor fruntasi (1.221. de-o murit el ase de graba". 71). am sa va dau pamînt: va scap de boi~resc" (12. Se crede ca sfîrsitul lui prematur ar fi fost pricinuit de boieri. p. s-apoi sa lua la lupta" (12. 3.173. la granita "au pus cazaci si au facut închisori..399). cîte zece falci. sî spunea ce-o sa-i sune biata spinare-a boierului d-acu-ncolo". si el tinea cu gospodarii.336.. C. 1. 263). "a facut mult bine-n tara. cred ca boierii i-o facut ce i-o facut. ca bietul Cuza sa nu mai calce pamînt românesc". Vazînd dîrzenia cu care boierii se opuneau reformelor. 217. deoarece calugarii devenisera neomenosi. a formulat legea ca se va lua pamînt de la cei ce au peste 10 falci. ca sîntem plugari". a luat si averile manastirilor. p. p... sa lucreze nevestele noastre.149 . 149). in. 178). 1. 398.

pleaca însotit de 20 soldati alesi. îmbracat taraneste intra prin cîrciumi si hanuri si cerea "Da-mi oca dreapta a lui Cuza" (12. lasa cîte un bilet scris "Alexandru Ioan Cuza a durmnit în cutare bucatarie pe un tuhal plin da glod. cum vînd cîrciumarii. si sultanu de frid sa nu-l taie. a vazut cum traiesc taranii la munca cîmpului.. 354). p. ci pentru a fi martor la nedreptatile ce se faceau în toate domeniile. da buzna în palatul sultanului si l-a somat: " . cum se lasa mituiti judecatorii etc. 117). 4. a controlat mai multe manastiri. încorijurat . p. la mînastirea Neamt" (12.-a întors repede' în tara pîna n-a prins de veste garda sultanului. asa umbla . asa va veni timpul sa joci tu. i se oferea cîte o ulcica "ca de-o jumatate oca". aiasta-i" oca lui C.157. (1. pentru a-i lasa un bilet cu admonestarea: "Cum ai vazut ursul Jucînd înaintea ta.Iscaleste colea ca sa nu mai plateasca tara bir. a verificat el însusi comportarile calugarilor si multe legende povestesc inspectiile lui pe la manastiri pe care le facea deghizat. era cu camesoaie de in ori de cînepa si o lua prin tara sa-si vada stapînitii" (ibid. Legendele releva patriotismul adînc al domnitorului. 73. Chiar în fata sultanului suzeran el nu merge ca înaintasii. Apoi . ~ iscalit". preoti. cu fruntea sus si cu sabia zornaind ca un FatFrumos". 441).145. iaca. "Cica sa sa fi luat dupa el. 1. negustorul sfidîndu-l "ca pentru voi. sa-i dea biru". S-a prefacut chiar ursar ca sa joace ursul în curtea unui boier potrivnic. La plecare. calugari. p. 364. Punea caciula mocaneasca pe cap. 93). 9.. în genunchi de la poarta palatului pîna la tron. p. (ibid. cum sînt învoielile agricole. A fost vazut "singur pe strada Berzei din Bucuresti".155. 440). Cel mai des verifica pe crîsmari daca respecta "ocaua lui Cuza". 321) sau "Ia . Cînd sultanul îl "strîmtora . suferind ocarile calugarilor îmbuibati care luau în seama numai pe cei ce dadeau bacsis. p. 1.. în felul acesta.. p.150 bici" (1. 12. cum sînt primiti drumetii de boieri. p. 24..173. p. înaintea ursarului". Se straduia sa ridice prestigiul tarii. ci "drept. boierule. 161-162). explicînd sultanului "Asa m-o trimes pe mine Tara!" (66. ori te tai! S-~ scos sabia. 1.ada o oca de-a lui Cuza". C. A controlat chiar pe slujbasii din palatul sau din Iasi "îmbracat în toale de opincar" (1. In felul acesta. C. da nu l-a putut ajunge" (12. vestita în toata tara. p. 106). iubea muzica si dansul popular. 169). "Cu suman ca al nostru si cu cojocul. C.. 1. 5. taranii. Spre surpriza lui.171. Multe legende povestesc calatoriile lui deghizate prin tara nu numai pentru a vedea neomenia calugarilor. iscaleste. p.

i-a rasplatit cu cîte un galben. în timp ce el petrecea cu comesenii (1. 7. C. privindu-i cu dragoste". iar la sfîrsit. îi placeau cîntecele din fluier ale unui taran din Falciu pe care îl punea sa-i cînte "afara. a fost calauzita de o stea neobisnuit de luminoasa.151 de 12 calusari care jucau în jurul lui. 257). Ea s-a ivit în vara ce a preceda t alegerea lui' ca domnitor. . 241. cînd "în toate noptile vedeai o stea cu o coada lunga cum taia cerul de la rasarit spre miazanoapte si lumina pamîntul ca ziua" (1. Soarta lui C. "statea în mijlocul lor. p. 242). p. la fereastra".

. Într-un tip înrudit din Muntenia. mai rar rosu. adesea cu barba rosie. pe pamînt neumblata. E închipuit mic sau dimpotriva "foarte înalt. dar dimineata fata nu se mai poate urca în d. D.Deschide-te. p. 2). 22). te prinde dintr-o saritura" . 2-3). p. În variantele din Muntenia ale basmului AT 408. avînd urechi mari ca de capra sau de bivol. d. II. cu coarne si cu coada. Fiul de împarat gaseste în padure o fata care îsi avea patul în vîrful unui d. adesea cu picioare de cal. e luata de voinic prin sarutare.. 187). Drac. E ca omul. cu ochi mari si cu gheare la mîini. ca sa manînce dafine si la scoborîre s-a întepat într-un ghimpe. de vînt nebatuta. crescuse muschi pe el". nu s-a mai deschis ca sa intre fata în el. D.. iuda. p. e închipuit negru. drept rasplata. Il curata de uscaturi si. O data s-a suit Dumnezeu într-un d. (81. se face cu ajutorul unei formule de incantatie: " . p. 237-238). dupa ani de umblet. p. de soare nevazuta. i-arata încotro sa mearga ca sa gaseasca fata din d. ca [si] cîn~ îl fulgerase un fulger drept în doua. 143). la început facea si el fructe pe care le mîncau oamenii. (5. p. 1-2. dar sa nu mai rodeasca (99. Are o multime de nume. 1. 15-18). îmbracat însa în par negru. naiba. Ea coboara si dorm împreuna o noapte. aghiuta. în d. Iesirea din d. d. iar dupa alta. Dupa o legenda d. de voinic nesarutata" (89. De durere. dafin verde. uneori cu patru picioare subtiri ca ata sau lungi ca fusele. sa intre fata curata. l-a blestemat sa înfloreasca.D Dafin. II. uciga-l-crucea. necuratul. p. dînd nastere unui d. p. sotea. 89. cu cap de cîine. îl gaseste "deschis. parasit de fata intra în decrepitudine si voinicul. s-a nascut din viermele ce sta tea pe spuma marii initiale (52. locuiesc trei fete surori (35. a fost nascut de prima femeie din lume care a înghitit doua bucati de fier. împielitatul. schiop dar cuminte si altuia prostanac (ibid. Dupa o legenda d. fata din d. fiindca ea nu mai era nesarutata. mai frecvente: satana.

apoi prin paduri. d:"trazneste. musca "în orice fel de fiinta" etc. 485). epilepsia. D. mai ales unde sînt comori. iar noaptea "are putere 12minute. bivol. mai adesea îi poceste. El pazeste comorile din pamînt pe care le da numai pentru suflet de om. tipa si fuge". fug . Dar nu 12 minute în sir. întîi e mic. ele se duc la balti sau gîrle si. Se arata celor care îl cheama.haine rosii. De la el provine nebunia si. Ziua nu poat~ umbla decît "drept la amiazazi . tichie sau sapca rosie. exceptînd oaia si albina. cînd "dracul scapara. Locuieste cu precadere prin balti. torturîndu-i. poate sa amuteasca". îl invoca. ci din timp în timp" (52: p. cînd sta soarele". iepure. Umbla numai noaptea. neamt. bou). mai cu seama pe la cele pustii. Intra si în corpul oamenilor si animalelor. dezbracate. vulpe. "aproape ca a lui Dumnezeu". cautînd sa cîstige cît mai multe s~flete. dar cu precadere pe la miezul noptii. calugar. turc. jidan). Nu se poate preface în oaie. Oamenii scapa de el facîndu-si cruce. varsa scîntei si dispare". te poceste. sarpe. porc. numai pîna la cîntatul cocosilor (LIII. vede scîntei de toate colorile. de cum însereaza. apoi celor fricosi si drumetilor singuratici. lacuri si iazuri. mai rar cocos. atunci de te nimereste. apoi creste cît un bou de cei mari". batînd prundisul cu o nuia "zice ca iese dracul si pacatuieste cu ea si pe urma îi zice sa împlineasca ceea ce îi porunceste" . în acest scop. Se face nevazut de îndata ce-si pune fesul în cap. îl îndeamna pe om sa faca crime sau sa se sinucida pentru a cîstiga cît mai multe suflete. luîndu-le o mîna sau un picior sau luîndu-le mintea sau chiar îi omoara. case pustii. popa. îi rataceste. la raspîntii... se teme apoi de Sf.153 Se poarta îmbracat cu. Pe oameni îi sperie. apoi în pisica sau capra (ied). lup. De obicei. albina. Se poate preface cel mai des în cîine. unchias batrîn cu barba rosie. "Cînd se arata noaptea. dar numaI vreme de un minut. mai ales. 163-172). rîpi si alte locuri neumblate. adesea cu fes rosu sau "palarie nanta" (cilindru) cu betisor în mîna. Poate imita strigatele tuturor animalelor. El face numai rau oamenilor. D. apoi pe la mori. p. "din gura varsa foc si pacura". Ilie care îl "loveste cu sageata si cu biciul". porumbel. Mai fuge de tamîie si scuipare în sîn. celor care umbla cu farmece. vaca. Vrajitoarele fac farmece cu ajutorul lui. adesea "mai presus de Dumnezeu". "Cine cuteaza sa-I loveasca. cîiId aude cocosiicîntînd. Are o putere extraordinara. mai rar în alte animale domestice (cal. boier "cu tilindru". fiind "cel mai mare peste duhurile necurate". în pamînt. om (baba.

496~498). d. a creat fiintele si substantele daunatoare: lupul. d. el a facut "si om. dar el vîra amîndoua picioarele într-una. a facut moara. cazut din turnul manastirii si prefacut în pacura. vîrticusul din vînt care "e nunta dracului" în care omul arunca cu cutitul trîntindu-se la pamînt. p. Abia Dumnezeu le-a perfectionat. a avut aproape tot atîta putere cît si Dumnezeu. Socul e de asemenea necurat.. tutunul (din d. dar nu putea ara. 47).154 si în noaptea Bobotezei spre a nu fi si ei botezati. p. apoi a facut carul.. grindina (piatra). A colaborat cu elIa crearea lumii (v. cepurile în brad (LIIt. 917-919). p. Astfel. facînd ferestrele. ca sa n-aiba oamenii pîine" (ibid. p. întrucît în ea "este diavolul care porneste cu mînie împotriva lui Dumnezeu". dar e biruit de el "tragînd în necurat cu tunul pîna ce-l îngramadeste într-un colt unde îl si trazneste" (LXIII. ibid. Facerea lumii). dar Dumnezeu l-a oprit sa mai creasca (52. întunecimile de soare si de luna (LXII. 1194).. a facut casa. D. fiind "lemnul dracului" si d. încaltînd numai un picior într-o ciubota. cind se tem si de lupi. rachiul ("ca sa capete suflete". care le-a adaugat Dumnezeu dupa ce i-a daruit-o lui. insectele raufacatoate (rezultate din piliturile ramase din lupul facut prea mare). Dupa ce Dumnezeu l-a alungat din cer fiindca voia sa-i ia locul. altfel poate orbi sau ologi (ibid. d. 542). furtuna înainte de ploaie. El a facut si plugul. aceasta pentru ca Dumnezeu "sa le poata lua de la dînsul si le-a blagoslovit sa fie pentru noi". p. de-abia Dumne~eu le-~ luat si le-a împerec. 52. 145). D. p. p. se opune ca Dumnezeu sa stinga durerea din lume. p. p. sta la radacina lui (ibid. . dar nu putea macina. dar Dumnezeu a oprit muntii sa mai creasca. A facut nisipul ca samînta de piatra ca sa devina pamîntul sterp. facuta de diavoli "cu ciocanele. 98). nestiind cum sa puna boii. De asemenea. a facut muntii ca sa ajunga la cer din nou. D.94. D. 169174). "toate le facea numai nu stia cum sa le-nqheie". demontînd carul pentru a-l scoate pe usa. dar nu stia ce sa faca cu dînsele". 1218-1220).1heat "pe om cu femeie. Initial. p. dar în casa si nu l-a putut scoate afara.. si vite. neavînd denciul sau bortita. soarecele (provenit din sarpele de casa luat de Eva: în corabie la îndemnul diavolului) care începe sa roada dusumeaua (LXI. de-abia Dumnezeu i-a înjugat cum trebuie si a tras prima brazda de învata tura. 8-14). p. apoi ciubotele. dar fara feresti. 104). pentru ca în acea noapte îi pot mînca (LUI. pe gaina cu cucos" etc. fiindca atunci nu va mai fi cine sa-si aduca aminte de marirea lui.

îl scapa (ibid. p. stapîneste banii îngropati (v. iar curtile doarmovile cu tufe si cioate... iar acesta îi da o fata de sotie. adica vin înapoi la fostul stapîn. 482~ 483). DUDa ce s-a îmbogatit. p. babele au uns-o cu niste buruieni. i-a virît contractul în pulpa. p. Pe un popa îl duce noaptea lahaznaua împarateasca sa-si încarce desagii cu aur. boace. I . trebui~ sa se spînzure.155 au fost pusi sa poarte soarele sus pe cer. prin aceasta devenind liber (ibid. se vinde diavolului care îl tine 5 ani. La plecare. Unui om d. dar "cum îl scot afara. rupîndu-i d. încît toti d. se îmbata si la uneltirile diavolului îsi omoara fratele: diavolul a cîstigat un suflet (ibid. O baba îl în~ata si spînzure un om de paie îmbraca t ca el ca sa-Iscuipe d. Unui boier care pierduse banii la carti îi face un hambar plin de bani. blestemati de turci sa fie ai d.. dar la iesire d. Comori) care se cunosc în primul rînd prin faptul ca sînt fugatori. Un om a ca nu i-au putut duce de îi pastreaza în poloi-a prins piciorul cu usa'. constata ca în buzunar au numai surcele în loc de bani. batea cu maciuca în balta si d.. D. neprimit la lucru de nimeni pentru ca era prea negru.. soarele sta în mare si se scalda. prefacut dintr-un "boier mare într-o drosca". 485-486). îi da o punga de bani daca bea un paharut de rachiu. dîndu-i de toate. dar d. Capetenia lor s-a prefacut într-un flacau frumos si a luat de sotie o fata din Margau. Omul accepta. au disparut toti (50 a.27). p. banii dati de d. fuge. se preface în ban s-apoi fuge la stapînul sau". iar dimineata 77 d. 477-478). Cînd avea nevoie.. Alteori.. aparea sa-i satisfaca dorinta. Un batrîn vîrît' acolo la arest a iesit cu o cusma de galbeni darui ti de diavol (ibid.. dînd primasului o hîrtie de 10 florini. si atunci vede ca boierii sînt toti d.lcîiul. 479-480). Unii se vînd d. Fata a adus comorile acasa. Noaptea. în Tetin se afla bani multi. pentru bani. Atare ban "e însasi dracul. Fiind lasata o data acasa. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. fiind buna numai hîrtia de 10 florini (52. p. îl ridica pe cer. D. bani. sînt falsi. 301-302). D. prefacut în boier tocmeste niste lautari pentru o petrecere. 482). Petrecerea are loc în niste curti mari cu odai frumoase pline de boieri si de cucoane. D. p.. Un'muzic~nt da pe la ochi cu apa de a d. cu conditia sa nu se spele si sa nu se roage. pentruintrat si a luat o cusmasi d. au fugit din pestera... Un baiat s-a dat lui si d. Cele doua mai mari se sinucid si sufletele le ia d. dar banii nefiind unsi cu acea buruiana. popa e prins si condamnat la spînzuratoare. Un om. 261-262). iar boierui devine liber dupa 5 ani (ibid. într-o pestera de la RaGhitelCluj locuiau o multime de d. p. p.

"avea ochi albastri. p. i-a pregatit un scaun ferecat cînd va trece prin iad. avmd tot ce dorea. Sfîrsitul lumii). Sufletele oamenilor le-a cîstigat de la început prin zapisul iscalit de Adam si ascuns de d. o sparge. la mînie. Traieste doua sute de am. 535). p. Tîlharii sînt calauziti de d. p. 232-234). Ci6banul neprihanit cînd vine întîia data la biserica. 1232). 484). La botezul sau. p. sa i se vînda lui si va avea parte de o viata îmbelsugata. d. rupînd contractul (ibid. . 311). au picioarele moi si nu pot umbla. dar Isus l-a pus pe el în lanturi de unde nu va iesi pîna la sfîrsitul lumii (ibid. D.subtire ca degetul. l-a rapit din biserica si abia dupa rugaciuni multe l-a adus înapoi. aceea ce diavolul singur face" (ibid. iar la mers se tîra doar"ca un sarpe. Un d. ceea ce se cunoaste dupa pîlpîitullampii în care era d. apOIa fost vazut prin crapatura muntelui silit la munca silnica de d. barba si mustatile rosi si era foarte mare artist". o întinde cu dintii si ciobanul rîde. "bate. omoara. p. p. Fiindca d.. încît nu si-l pot tinea. "atunci dracul l-a scris si pe dînsul acolo si mai mult nu l-a vazut" (ibid. 1129).. De ciuda. Mamele copiilor schimbati si-au . a facut omul. Isus a trimis trei lumînari în apa care au ars zapisul. Unul de 7 ani crescuse numai cît mîna de mare si era. afla ca l-a omorît odata cu lampa (52. prada. . Cautîndu-1 apoi pe d. O femeie batrîna da d. d. îi place sa ia copiii nebotezati ai oamenilor si sa lase în locul lor copiii lui.. lînga usa cum "scria pe o piele de bivol pacatele oamenilor". III. Benes.. p. numai vine. p. d. Copiii schimbati se cunosc prin aceea ca au capul mare. 1217-1218). omoara pe crîsmar si.. Con'tractul e fac~t pe o cara~ida pe care Benes si d. îs~pun palmele. copilul ce-l purta în pîn- tece. Cînd a devenit barbat. s-a învoit cu Dumnezeu ca pacatosii sa fie ai lui. sub o piatra în Iordan. d. face dupa îndemnul si gustul lui. duce sufletele celor rai. D. La 14 ani. vazînd lampa miscîndu-se tare. De aceea. ca femeia care n-a dat simbria slugilor si le-a batut (ibid. 935-936) (v. . da o traista de galbeni unui om care îsi bause toata averea ca sa aiba de ce rîde de crîsma. în chip de "domn" momeste pe un om sarac. Un altul se întindea noaptea pîna ajungea pe casa. .156 D. vede pe d. umbla în lume sa îndemne la rele pe oameni (52. precum si cei care sînt daruiti d. care "era înapoia lui c-un scorbaci" (5. desi n-avea oase. Cînd a terminat banii.. Cînd se umple pielea.

ei joaca o fata si o muncesc pîna la cîntatul cocosilor. Peste cîtiva ani un domn duce pe moasa sub pamînt unde gaseste pe fata data d. urmariti de d. p. O femeie îsi "dracuie fata" si d. îi da sa faca hblda si pîine dintr-o padure. D. da o comoara de bani unui lemnar sarac. moare. D. apoi l-au aruncat înapoi în groapa (52. pe valea Sebesului. în marginea rîului. din acelasi an. Acolo. p.701-702). (52. pîndeste omul cînd e într-o situatie dificila. Îl întîmpina singura lui fetita. nu vrea sa-I paraseasca. ca ti-l voi aduce pe al tau" (ibid. dar ei trimit pe altul fara lumînare si vede cum d. o ia de sotie în iad. Un om din SloboziaRadauti si-a dat fata d. pentru un poloboc de bani.157 """y obtinut pe ai lor batîndu-i pe acestia cu nuie le sau 9 spini. Un împarate trecut peste o apa de d. E scapata de la d. pîna ce copilul a strigat: "Lasa-ma nu ma omorî. Celui care nu mai . cerîndu-i în schimb ceea ce îi va iesi mai înainte acasa. p. la m~nta fratelui ei si' se lauda ma~ei ca o duce bine. iar fata ei se întoarce pe pamînt cu o caruta cu galbeni si se remarita (81 a. d.. îi jupoaie. p. sa vede Piatra d. Pe cei care au jupuit si nu au mormîntul pazit 3 nopti cu o lumînare. daca îi va da nestiutul de acasa. vine dupa 7 ani si ia baiatul nascut în absenta împaratului. Sfatuita de un calugar. p. În Capîlna. primeste un cal. care îl învata cum sa o scape si cum sa ia de la d. baiatul executa cu ajutorul fetei d. se preface în fata jucata de d. Un cimpoier e dus la petrecerea lor unde s-au adunat "draci cîta frunza si iarba". o ducea bine "numai atîta mi-i greu ca trebuie sa fac copii în toata luna" si-i arata o lada plina "de draci maruntei".. Fata revine cu d. care îi da basmaua miraculoasa (Ar 313). Un om lasa copiilor sa-I pazeasca 3 nopti. în cele din urma aruncîndu-l peste stînca ce-i poarta numele (50 a. 1283-1284). Ca plata. D. "îmbracata numai în matasa". pe care îndemnîndu-l gresit cu "de". d. de Maica Domnului (81. a furat pe fata cea mai frumoasa. în noptile urmatoare numai banii curati (ibid.. îl scot din mormînt si i-au jupuit toata pielea. d. Filana. 1169). cautînd sa-i rapeasca în tarîm urile lui sau sa-i omoare. p. rapesc fete ca sa-si petreaca cu ele. a fost adusa înapoi cu conditia sa nu spuna nimic 9 ani (ibid. Îndeosebi. tocmai cînd era mireasa. 259-260). p.. p. Dupa ce moasa a mosit-o. 13-14) . 556557). 516-517). IL În basmele propriu-zise. Acolo. dar mirele Andronic s-a prins de picioarele lui si l-a silit sa se lupte cu el. mama si toate rudeniile postesc o saptamîna si d. D. se arata adversar oamenilor. 513-514). Apoi fug amîndoi.

p. p. care a întinerit pe sihastru prin arderea lui. dar eroul e salvat de animalele nazdravane care îl sfarîma (52. a primit drept rasplata un corn din care au iesit cirezi de vite. Miez-de-noapte si Zorila-zori-de-zi (AT 653) prin îndemînarile lor neobisnuite (5. ferecat în lanturi (LXXXIII. vine în petit travestit în "fecior da rege" care s-a gatit "foarte frumos". apare ca un "boier cu o trasura" si i le vîra înapoi. o sugruma. D.îi cere ce are "mai scump acasa" ca sa i le vîre înapoi. Dumnezeu raspunde în locul lui. I. apoi blestema ca toata curtea sa împetreasca pîna se va ivi cineva care sa-I întreaca (81. dar cea mica. Sotia îi pornise gravida si d. ca a mîncat-o ea. o joaca pîna ce fata striga ajutor.405-419).43-44). fura si fete cu care se casatoreste. Cîrid moare cerbul. Dacu-sara. . d. Întreceri).357-358). Numai d. Cînd se satura. p. a nascut porci daca îi va da "nestiutul" de acasa. p.._ D. D. Renunta la plan numai în schimbul zapisului prin care fusese vîndut d. p. maruntaiele lui se prefac în cîini pazitori: lup (Usor ca \'întul). a cerut \ copilul. p.1236-1237). (ibid.315-319). ce t-a fi mai drag". Uneori. n absenta Ignat cei 9 nevasta si d. ia de sotie pe fata cea mai mare a unei vaduve si îi da sa manînce o mîna de om. p. facînd cruce cu o cîrja si citind într-o carte (5. Fata simte "ca nu e lucru curat" si duce un porumbel cu sine. Baiatul juruit îsi scoate singur "zapisul de la drac". urs (Greul pamîntului). E salvata de cei trei frati. II. Fata unui împarat se va marita numai cu cel care o va întrece la dans (v. ajuns în împaratia lui. punîndu-i 10 întrebari la fereastra (AT 812). da mîna unei pisici si convinge pe d. D. poruncindu-i la ultima întrebare sa crape (LXXXIII.345-346). Baiatul a vroit sa-i dea nevasta. Fata o îngroapa si d. vine a treia noapte. Cu sora mijlocie se întîmpla la fel. iar din corn îi da mîncare". Baiatul. Apoi îsi învie surorile si pleaca cu averiled. D. cerînd "cînd te vei însura.158 poate baga înapoi în corn cirezile de vite (AT 511 A) d. se preface în sarpe care "sugea tîta fetii cît putea el.1229-1230). prefacut în domn (negustor de forci) da luilui. vulpe (Nea aude) si iepure (Nea vede). Un pescar al împaratului nu mai poate prinde pesti. D. a venit dupa copil. îl ajuta sa prinda în schimbul a ceea ce "n-ai tu la stirea ta". Acesta e scapat de un cerb care îl duce cu sine "în masea. trei zile si trei nopti dormea". Apare din nou "dracul boier". Acesta scapa. intrînd în iad si planuind sa faca o manastire.

D. 1. uitînd celelalte vorbe. în basmul AT 613. la el: "mînca Ianos.40-46). d. d. duhaneste Ianos. Ianos face întocmai si cînd cînta cocosii. interventia d. p.. p. Se sperie de el si fuge înapoi în cetatea pe care o despetrificase (60. Greuceanu se duce la d. te Ianos. Cînd Scaraoschi vine sa-i ia sufletul. fara sa mai pronunte alte vorbe. ca sa fie învatat la vioara si e eliberat numai dupa ce iscaleste ca nu va mai veni niciodata la moara (52. 653-654). Ajuns în iad. alungîndu-i pentru totdeauna. gasesc un mort si spun numai formula învatata (AT 360) încît sînt considerati asasinii lui si condamnati (LUI. asa ni se cade". iar el pleaca împreuna cu fata împaratului la parintii ei. sau li se subtiaza degetele ca sa poata cînta la vioara (XV. fura palosul lui Greuceanu si-l da unui curtean care îi da sufletul în schimb. Dumnezeu îl primeste în rai pentru aceasta binefacere (ibid. si tinut într-o stînca 12 ani. pun stapînire pe un castel al împaratului (sau pe o moara) si bîntuie pe cel care îndrazneste sa petreaca noaptea acolo. baga duh an în pipa Ianos".13). unde îsi regaseste palosul (41. Ianos e furat de d. se întorc acasa. în basmul AT 330. se pr~face om rosu si-i primeste slugi. în unele variante.. 1. d.. p. pentru-un cascaval. tine scoala cu unii copii darui ti (AT 325) învatîndu-i vreme de trei ani sa se prefaca în toate animalele. pentru a-l convinge ca "strîmbatatea e mai . e decisiva pentru desfa. O fata îl învata sa spuna urmatoarele vorbe cînd vin d. 1221-1222). unde se casatoresc (63 a. p. p. cel batrîn e izgonit din moara împaratului dupa ce a fost prins cu degetele în butuc de soldat. îmbogatindu-si parintii si casatorindu-se cu fata unui împarat (5. prefacut într-un bivol care "se tot marea si tipa atît de urît. surarea actiunii. tronf Ianos. dîndu-le sa spu'na mereu cuvintele "noi trei frati. Ioanes masariul se întîlneste cu d. p. D. pîna o prefacu în pulbere. vor elibera toate sufletele din iad.159 D.151-152). Alteori. Diavolul e înfruntat si de voinicul care vroia sa învete ce este frica (AT 326).493-504). 533). p. au degetele mutilate de Ivan ca sa-i învete la fluier. el se învoieste sa plece numai daca d. D. p. prefacut în stana de piatra si se transforma într-un buzdugan de otel. Eroul îi vîra însa în sacul fermecat si îi bate. el iese travestit în preot înaintea fratelui. protagonistul îl vîra din nou în sac. Pe drum. Ucenicul îl va întrece însa. începe sa bata piatra "de se cutremura pamîntul". 192-193) Un om îsi trimite cei trei fii sa intre servitori la oameni rosii. încît era sa asurzeasca pe bietul Ioanes". IV. Dupa 3 ani. dispar.

. d. obligîndu-i sa le tina de capat (AT 821 B*). care a furat botul de mamaliga fara sa zica "bogdaproste" este condamnat de Scaraoschi sa-I slujeasca pe acel om.62). raspund la chemarea fetei zmeului ca sa execute sarcinile date baiatului captiv. se multumeste cu o baba ascunsa în sacul cu cîlti pentru a fi pusa talpa la iad (XV. Fratele mai bogat îi scoate ira telui pe rînd ochii. d. iar Mandalina e curatita fiind "plina de zmei de cei micuti" (60. Pe alocuri. p. 65-72). un comanac ce face nevazut si papuci care fac "stînca mucida" orice din lume. invidios pe îmbogatirea lui. sînt pacaliti. se duce la locul de întîlnire al d. p. si afla cum îsi poate recapata vederea. o pereche de "papucii gîndului" care te duc unde doresti si un comanac rosu ce te face nevazut (5. D. înc:. se îndragosteste de Suta Ion si cheama d.160 buna ca dreptatea". p.42~43). si pleaca în lume (52.hisîntr-un butoi e eliberat de Mandalina. devenind invizibil. fata zmeului. prefacîndu-se în porumbel si îl decapiteaza pe d. în o seama de variante ale basmului AT 313. care îi da palosul ~otului. d. D. însusindu-si obiectele (ibid. Inviat de Piparus Petru. pocnind din bici ca sa faca peste noapte o vi. . Cel orbit asculta sfaturile d. d.455-456). da oamenilor niste linguri cu coada lunga. Alteori. dîndu-si unul altuia cu lingura (LIII. Fratele sau. La sfîrsit. Zurina.543). D.. sînt pusi sa urce pe un vîrf de munte si sa alerge spre voinic care îi petrifica pe toti. îmbogatindu-l (AT 810 A). Mai adesea. îi taie capul acestuia si îi ia sotia (AT 318. ia locul zmeilor. baiatul sortit a fi ginerele boierului e trimis de acesta la d. se cearta "de la un cutitas si de la o frunza" si baiatul îi trimite sub pod ca sa le împarta. Trei d. cum poate lecui pe fiica unui împarat etc. sotia lui Urma Galbina. p. Acestea sînt: un bat ("paltau") care petrifica orice.1057). sau o manta care te duce oriunde. doar un spîn si unul cu barba rosie au putut mînca. D.80-88. p. p. p. Urma Galbina îsi recapata palosul. Cînd face o pomana. mostenesc de la parintii lor trei obiecte miraculoase pentru care se cearta (AT 518).e cu struguri copti (49. dar îsi pune frunza pe cap. V. mai frecvent sa întrebe care e ora mai mare (LXXIX. Oamenii nu pot gusta din bucate. d. în unele variante ale basmului AT 930. 308). sub diferite pretexte. si e omorît de acestia (LXIV. 1. p. p.539). 590).46-85).

p. p. p. Cînd se ia la~ întrecere în cusut cu Dumnezeu. Din toti porcii furati.nu~raspunde nimanui în timpul noptii.Copiii calca consemnul de a. nemultumit de cum arata. omul anunta d.ia locul uriasului orbit de fratelemaimic. iar d. II.'. Alteori. iare! sa o lecuiasca. Cel mai mic îl orbeste.92~100.d. p. în tipul Polypnem (AT 1137).III.510-511). p. p. care petrece o noapte cu o femeie într-o groapa. p.. De asemenea. face ramasag ca nu îngheata iarna vîrît în gheata. Baba seamana sfecla. p.). Pepelea declara ca se numeste Eu-singur. facînd foc la marginea. lntreceri). dar d. v. pretentiile d. încît pierde întrecerea (37. acesta cere ca toti porcii cu coada încîrligata sa fie ai lui. iar cei cu coada dreapta ai d. baba ia partea de deasupra. d. îl rasplatest~ pe barbatul femeii cu un "burduf de aur" pentru ca a suportat-o atîta (5.231)_ în basmele despre întrecere a cu omul (AT 1060~1097).119-'-121)~ Un om da d.. se sperie si fuge (99. Ca sa scape de atare femeie.l10-118). apoi i-o vinde cu un pret ridicat (ibid. ca a iesit nevasta-sa din put si ei fug speriati (ibid. sau sa-i faca "o speka" din el (LXIV. radacinile: locul era semanat cu cereale.87). d. Taranul îl pacaleste. abia unul cu coada rupta îi revine (5.161 în grupa mai mare abasmelor despre d. II. d. A doua oara. pune mereu broasca .502-509). p. ceapa. grîul s-a facut frumos si omul s-a dus sa-I secere. D. c~l prost. Mai des. d. ca firul din mustata pisicii". ata lui era prea lunga si facea noduri. D. vrea sa-I alunge. D. Un om îi fura d. d'înlocuieste pe zmeu în aproape o cincime din numarul va-riantelor (XV.-. pacalirea acestuia formeaza trasatura lor distinctiva. D. ghetii (LXXIX. Femeia omului se duce dezbracata si se apuca de· secerat. p. scapînd în cele din urma în blana unui berbece (5. o podoaba fara sa-1 simta. în tovarasie de furt de porci cu un om. vazîndu-se pacalit. sînt zadarnici te de femeia care îi da un lucru imposibil:: sa îndrepte firul de par cret smuls de la subtioara (Ar 1175)~ 1 se cere sa-I faca "drept.. devine carunt (Ar 1164).65).. 293-294). cere ca la recolta viitoare sa aiba el partea de deasupra. este supus de om sau pacalit si în cîteva basme-snoave care au protagonist pe Pacala (Pepelea. Ianos). 91-110). (Ar 1036). promite omului ca vor intra în fata împaratului ca sa o faca bolnava. D. II. ramînînd din nou pacalit (LXIV. Dupa aceea. apoi sînt momiti de d. Ajuns la moara d. apoi arunca nuci ca sa-I faca ped~ sa-i deschida usa. ca oile lui ar fi cu lîna de aur. In împartirea recoltei (Ar 1030).i holda.

.p. D. apoi revin la tatal lui sa mosteneasca împaratia (ibid. D. III. dîndu-i drmllul pe coasta.700~ 701). Dupa ce îi învinge în lupta. p. Vineri îi da o sageata:" . ca ar fi pus cenusa în loc'de· papusoi si secara si se întoarce la stapîn cu faina. daca vor ghici din ce lemn sînt facute masa si patul lui. fata împaratului îi fura inelul miraculos. se învoiesc sa-i dea pe sora lor de sotie. într-o varianta a· basmului AT 613. de rotila" (5. acesta i se arata noaptea si îl învata cum sa ajunga la casuta în care se afla norocul lui (ibid. d. s-a prefacut "un cavaler frumos" si a luat iarasi inelul de la fata împaratului si cu ajutorul lui l-~ scos pe bai~t de laînchi~ soare. Pepelea ocaraste apoi d. II..398). îl trimite la un munte unde Sf. Mai tîrziu. un copil de d. ajutîndu-l sa-si îndeplineasca 'dorintele sau sarcinile. Un d. Un argat nu are noroc.l030-1031).162 peslanina lui Pepelea si acesta îl orbeste.. din tau ala. parasit lînga o ruga si îl învata sa Se duca tîrîs la taul din spatele crucii "si sa te speli cu apa. primul barbat al nevestei îi fura din nou inelul si ~evasta. D. p. multumit ca a ghicit.de la car ca sa se joace cu ea. pe un an de zile. iar ceilalti d.202-217). merge la fratele orbit. înteleg ca s-a orbit singur. d. 219-221). partineste pe om. urcîndu-l cu o macara la împaratia ei de pe "toarta cerului". 17-20). In chip exceptional. praav se facu. . dar e silit sa. la despartire iscalind "ca nu mai are nimic" cu el (52. îi desprinde o roata.. prefacut om sa duca capitele de fîn la un stog. Cel mic pîndeste sub niste spînzuratori si asculta convorbirea celor trei corbi care destainuie ca masa si patul sînt facute din tidva si coastele lui Ion cel Mare. Unui baiat. plesnindu-l mereu cu biciul: . fara sa-i mai restituie. p.tine drace. p. d. tina de car pîna ac~sa (52. Trei baieti saraci 'cer bani împrumut de la d. care era tocmai Mangalina. Ionica pleaca în lume sa gaseasca pe fata zarita în fotografie. . Ianos pocneste din bici si "venira atîtia copii de dra~i acolo". le da banii. "Cînd fu roata în vale. la sfîrsit de an prapadindu-i-se plata pe care slujise. nu mai fu nimic de iEd Dracul Se si stearsa". Pleaca în lume si fiindca ajuta pe d. D.jpitluita~' (79. în timp ce Ianos taia lemne. se casatoreste cu ea. în cele din urma. sora d. p. ca-t vin vederi iara" (5..16-17).cu asta ti-i cîstiga pîinea" (ibid.. p.1226). dar nu i-a mai dat inelul. El Îl alege' pe cel care a stricat roata si îl obliga sa tina de car în locul rotii. rupe qhiar osia. schiop din mare îi aduce inelul si îl învata cum sa învie fata cu care se casatoreste. p..

In unele variante ale snoavei 'AT 1563 B. p. s-a nascut din duh si {oc. d. Multe din ciudateniile creatiei sînt atribuite fanteziei lui. are o ferestruica în podele jos si se uita ce fac oamenii si ved~ toate celea" (ibid. ascunzîndu-si rodul în pamînt. Are "parul alb. Atunci cînd a pus ochi la toate .1238-1239). se însarcineaza sa arunce pe rînd în apa cei trei popi. dar cu unul. Sf. D.16~ III. au fost prefacuti în ursi (v. d: apare si în Cîteva snoave.1245). La început. Facerea lumii). p.22). Soarele e scaunul lui Dumnezeu.. în cel dintîi fiind Sf. c-un ochi sta pe scrisoare. . mormaind îmbracati într-un cojoc. Ilie. luna e sotia sa. asa de frumos 1" (ibid. 3465). e întîlnitdE~ d. Drept în mijlocul marii s-a facut un vîrtej de spuma si din acolo s-a facut Dumnezeu si îndata chiar din aceeasi spuma s-a sucit Dumnezeu o lumînare..de pe mare.881). "Dumnezeu sta în cer la masa în odaia sa si scrie. El sta în al 9-lea cer. apoi ceilalti sfinti. înflorit ca copacii primavara cînd înfloresc':. sau ~ste alungat de cîntatul cocosilor (S.157). Soare. atîtata de obicei de rautatea fiintelor. Diacul trimis de l1e~ vasta cu ibovnic (AT 1360C) dupa spuma. umbla pe pamînt. Pe spuma marii initiale sedea un fluture care apoi "a lepadat aripile si s-a facut om. Sf. caci îndata ce bea din rîu. 3471). El e creatorul lumii si al fiintelor ce o populeaza (v. El cere ca recompensa sufletul copilului. Cei care au vrut sa-I sperie. Incidental. "Dumnezeu s-a facut din spuma marii. "Dumnezeu e ceriul si Sf.. p. Luna. ucisi de sotul amantei lor. Dumnezeu I.-Dupa o legenda. care îi dezv~luie înselaciunea si îl duce acasa. moare (LIII.. Dumnezeu. a fost blestemat sa bea apa numai din picurii de ploaie.541). vîrît într-un sac (S. p. dar femeia îi pretinde sa-i faca un ac din parul ei pe care d. acolo e-raiul. p. în soare sta Dumnezeu si Maica Domnului si coroana .547-548). pentru ca lm a vrut sa-si întineze picioarele galbene la sapatul albiilor rîurilor. nu-l poate confectiona.. Urs). p. dar dupa ce femeile si fetele l-au murdarit. lor lumineaza peste toata lumea" (ibid... Surlicarul. s-a suit în cer (ibid.. p. caci era întuneric peste tot" (52. apoi a stins jumatate din foc si a dat o ploaie din care au ramas marile deasupra focului (LUI.

D. Desi e atotputernic. îl mustra pe D. jucîndu-se cu . 2). flacaul a murit "caci omul e ca si floarea cîmpului" (ibid. Doi calugari îmbuibati de toate bunatatile. D. 1063-1064). în alt sat.(52. p. p. împaratul cere iertare si oastea este reî~viata (ibid.cuptor în pîine. Cînd se duc la o nunta îmbracati ca oameni saraci. prefacînd balega din . ca nu face "cu dreptate"atunci cînd floarea pomilor tine· numai vreo 3-4 zile. D. Un împarat nucrede în D. Pentru ca un om taie aripile unor pui de barza. . apoi cade si putrezeste. p. p. pedepsind sau mustrînd pe cei care gresesc. Satul e prefacut în mare sarata. au fost refacuti iar oameni. Un flacau. D. "numai pielea pe dînsii coscovita" . Cînd a intrat într-un sat. p. D.1245). s-a speriat de un copil despuiat si a decis ca noii nascuti sa nu poata umbla decît mai tîrziu si sa nu poata vorbi "lamurit decît dupa trei ani" (66. p. A doua zi. ar trebui sa dureze cel putin 3-4 saptamîni. nu sînt primiti în casa. îl vad cu parul de aur..256-257). cu trasura" si cînd sînt pusi dupa masa.au plecat sa caute "mama grîului". se :sperie de copiii de la început care erau atunci mari si umblau . A doua zi.. îi trasneste curtea si oastea. Femeia care .II. dar cînd se uita. . i-a prefacut în bivoli si i-a dat unui om sa:i puie la munci grele timp de un an si sa-i hraneasca numai cu paie. dîndu-li-se mîncare pe prispa.a facut pîine duminica seara e prefacuta în asina (92. iar femeia în stana de piatra (LIII.am sa ti-i pun în coada" (52. D.548). socotindu-se cel mai puternic din lume.164 vietuitoarele.254-255). Peste un an. Petru nu sînt primiti de nimeni. iar o femeie îi trimite pe un deal. n-a vrut sa-I primeasca pe D. 904-905).67).. a trimis femeia cu copiii pe deal !fara sa se uite înapoi si tot satul a fost cufundat sub apa (ibid. si SI. p.fuga "chiar în ziua nasterii si puteau sa vorbeasca".Un sat din Moldova. Se duce la un gradinar cu multe bube pe corp si spune ca s-ar vindeca cu untura de copil. peste noapte.537). racul a venit ultimul. toarna bautura si mîncarea pe straie (52. intervine în viata oamenilor. împaratul berzelor îl face iarasi om (LI. Apoi se prefac "amîndoi boieri. Numai o vaduva cU 7 copii l-a primit. slabi si negri.970). D... Adesea. îmbracat în haine noi de Pasti. se saturasera de pîne de grîu si . p. p.. Femeia vîra în cuptor unicul copil.Fiindca esti coada. î~ care oamenii erau pacatosi. Dupa ce se caieste de relele facute. pune la încercare credinta celor pe care îi viziteaza. D. îl preface în barza.

Acesta vede "cum un om fura ciocalai de la o femeie saraca". (86. "s-o si îmburdat. D. O seama de legende îl înfatiseaza pe D.409-410). în vremea cînd oamenii stiau dinainte cînd vor muri. Omul îi trînteste un bolovan în cap.1. iar pe baiat îl boteaza Voinic de Codru. Bogatul nu-l primeste în gazda. o si trecut pin el" (5. ia la sine un om si îl pune în locul sau. "Ceea ce i-o suflat Dumnezeu pi dînsu.. face nazdravane animalele lui Constantin. daruindu-i o arma miraculoasa sau vite nazdravane.1246). fiind gata sa nasca.. D. de obicei sub cpipul a d~i 'batrîni modest îmbra~ati. Vaduva. II. În basme. mistretul si Miaza-noaptea (AT 304) îi zdrobesc picioarele. se hraneasca.165 t ( doua mere de aur. de obicei cînd nu se întrevede alta solutie izbavitoare. Petru se arata îngrijorat de soarta copiilor. saracul frige un copil (ibid. p. ia viata celor doi parinti. Omul cere sa-I pedepseasca. p. încît daca dadea într-un fag.ta si de a copiilor (LIII. Cînd fratii. D. D.538). D. fiind prea iute la mînie. Cînd vine finul sau la el. e nasul noului nascut. invidiosi pe cel mai mic pentru ca a omorît scorpia. D. coboara la el si îl vindeca. Sf. D.367-368).. . D.298). daruindu-i o pusca si o sabie.' va pu. ratacita în codru baga în foc balega de urs si de lup ca sa... intervine în actiunile protagonistilor în momentele critice. 1. l-a alungat pentru ca "nu stie a rabda" (ibid. suflare. p. cu radacini cu tat".1245). preface balega într-o> "pita mare de grîu". decide ca oamenii sa nu mai stie cînd vor muri si cînd trece pe la acel om. 49-50). 366). "n-ar mai fi oameni pe pamînt" (52. cere carne. acesta se roaga sa-I lase în scaunut lui.. un sara€. plin de rabdare~ cumpanind îndelung hotarîrile pe care le ia. asemenea. îl trimite sa scoata o piatra din mare si sa o despice: gaseste doi viermisori. apoi omoara pe un: bogat care fura grîu de la doi saraci. pe care sa i le dea cînd va fii în stare sa smulga "un copaci din pamînt . p. Petru. Cînd D. dar D. apoi si pe dînsul prin simpla. p. D. Cine a purtat de grija celor 2 viermi. în vreme ce barbatul cît un munte a mîncat singur o' gaina. întîlneste un om care facea gard din fire de paie. era mai nazdravaTh di cum o fost" (5. El e înfatisaf calator în tovarasia Sf. sa nu-l zboare" (82. D." îl primeste si cînd D. p. p. îl scoala de pe scaunul lui. Chiparus bun' .. în o seama de basme. vede un gard de nuiele "si stresnuit tapan nici pasaruica. p. Sabia era atît de tare. de unde vede cum o femeie bolnava a postit în saptamîna mare. caci dacaar fi si D.

D. p.932). Petru îi daruieste "ca de cîte ori va plînge sa-i curga diamante din ochi".. Petru "ca de cîte ori va plînge. o boteaza "Floarea fina lui Dumnezeu".rie de arama". omorîndu-i pe amîndoi (AT 590). finul pleaca sa caute vaca si o gaseste împreuna cu o cireada. sa se faca aur apa care se va atinge de ea". care o pune sa-i caute în cap. 1220). iar Si. de Sf. dar îi va fi furata de sotia necredincioasa (AT 318). si cristelnita si toate cele trebuitoare la botez. iar din par sa-i cada margaritare ori de . daruindu-i o vaca. îi iese în cale si îi boteaza copilul. Copilul unei fete~de împarat e botezat de D. Paul "ca de cîte ori va rîde. p. Peste cîtiva ani. trandafiri sa-i curga din gura" (ibid. Merele se vor preface în doi boi ce îl vor învia. dar spune ca a gasit un margaritar sau un diamant.. si dascaI. Omul nu s-a putut abtine si vaca a disparut. "ca de totpasul ce va pasi sa se faca în urma ei un galban". iar ca dar i-a dat finului o sabie si doua mere". îi da la botez "o pusca s-o tesaca s-un cal. îsi va recapata sabia. D. p. Baiatului conceput de fata împaratului dintr-o frunza din care cînta si nascut în polobocul dat pe apa. iar cu sabia va rapune balaurul din fîntîna (AT 300).. Fata gaseste un _paduche. Un om sarac plecase în cautarea unui cumatru. sa i se faca doua flori la urechi" (ibid. boul. D. Cu pusca vîna. Omul primeste fata împaratului de sotie si jumatate împaratia (ibid.911). darul e adecvat starii ei. l-a înviat cu apa de la muntii ce se bat în capete. copila saracilor e daruita de D. omorîndu-si sotia necredincioasa împreuna cu amantul ei (52. sa ploaie. care "a iesit afara s-a amenintat si pe loc s-a facut si popa. Floarea fina lui D.166 viteaz nascut de baba dintr-un bob de piper e botezat de D.934). în care era un bou nazdravan care va conduce cireada si va putea ara împaratului "o p. p.'itei e daruita de D. în aceeasi zi sa o samene si sa-i aduca colaci (AT 532*). dar "sa nu cumva s-o sudui pan îi ajunge acasa". toate celea habucea" (ibid. Busuioc a omorît toti zmeii cu sabia miraculoasa. Fata nascuta în casa unde au gazdu.hulub. Dupa aceea îl va gasi si pe sotul sau.196-198). iar pe fiica altei fete de împarat D. adusa de el (ibid. la botez "ca de cîte ori se va scalda. o binecuvînteaza ca sa rasara în urma pasilor ei busuioc si Iamîita. daruindu-i "o pusculita de vînat"... Fata mosului cea cuminte plecata dupa foc (AT 480) ajunge la D.553-555). iar cu tesaca cînd melita. Si. p. afara de unul care s-a îndragit de ~ama-sa. p. "Busuioc finul lui Dumnezeu". boteaza o fetita. Paul "ca de cîte ori va rîde. în alta varianta. Cînd D." iar de Sf.

III. Sora. care îl pune sa pazeasca cine se scalda noaptea în iazul de lînga casuta lui. daf cînd se întoarce si observa lipsa. Pe drum. în o seama de variante ale basmului Ar 465. ajuta pe baiatul destept al saracului. sa-i aduca bitusa lui "sa ma culcu-n ie si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita". si' e retinut de D. cel invidiat pentru sotia frumoasa e trimis în cele din urma sa-I aduca chiar pe D. Soldatul le fura pentru ca D.:··Uni om sarace tocmit de D. Mai tîrziu. invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465). într-o varianta· a bas"".704). Cînd acesta pleaca în cautarea averii disparute.402-4(5). II.1165). ajunge la D. omorîta la uneltirile cumnatei invidioase.162-163).saraci care i-o:daw noaptea pe geam: Cumnatii o cauta apoi pe rînd. întîlneste o seama de ciudatenii si calatorul e solicitat sa aduca raspuns. p.167 \ cîte ori se va pieptana.viitorul socru care îi da fiica în chip de sarpe (AT409). Cel ce se vede înselat în promisiuni. a. explica toate. Sarcini de Pierdere) la D.peteste sora unor frati . Cel mai mic sade numai pe podele. D. p.. stat pejetullui D.. îl blestema pe hot sa-si schimbe sexul (60. apoi rasplateste cu o pereche de boi nazdravani pe solicitantul care a dat o vaca de pomana (5. Fata babei pateste la fel.61). si au cules flori. cei doi mai mari sînt omorîti de calul dat de D. II. îl învata apoi' cum sa ia camasa: zînei celei mai mici ca'sa si-o ia de s~tie (AT 400) (52.. dar ea îl ocaraste pe D. p.1031~1033). care loveste cu toiagul într-o stînca. îl îndruma sa intre argat la cel mai bogat om din sat. Pe alt flacau. "pe mîne amiazazi sa sada cu dînsul1a masa" (79. iar D. p. cu a: carui fata se va casatori (iOid. mi culege "floriI. sa-I pasca.p. D. D. arzîndu~i casa si prefacî~d ograda în imas pentru gîste (5. D. pentru totdeauna (81. mului AT 552. fiindca i se prapadea sîmbria la sfîrsitul fiecarui an. cu obitusa-n spate" si îi spune ca:i-a dus-o. e înviata deD. se duce la D.Soare stergatoare". pentruca-au.23-32)..94~99). fata îmbracata soldat (AT 514) e trimisa sa aduca "feredeu de la Dumnezeu si de la Sf. D. p. îl pedepseste pe boierul semet. p. indicînd remediul. care erau· sufletele copiilo)) botezati. Baiatul plecat în cautarea norocului (AT 460 B).. p. p-o prapasta de coasta urîta . D.lipsea de acasa. sa fie despagubit (AT 460 A).22-25). îi apare în drum ca un batrîn "sezînd la tri oi.dîndu~iu:ri' ulqior • . La cererea Henei Cosînzene. o blestema ca sa vorbeasca fara rost si parul sa-i fie plin de paduchi (XV. baiatul e trimis '(v. p. cînd gaseste paduchele. sluga laiepele sale. facîndu-i "un palat unde toate lucrurile o serveau" (LXXXIII.

apoi îi frige copilul din leagan (AT 750 D). prefacut cersetor.0 femeie într-un gînd cu mine" (52. dar credincioasa" (5.. primeste o doba care la comanda "dati. îi face dintr-o . carti de joc cîstigatoare (XV. dar el îl preface pe popa în cal si îl da unui tigan sa duca carbuni.452-453). 515). apoi o masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. fratii cer lui D. o bîta ce bate la comanda. sau cel mare sa fie popa. p. 70-78). în loc de maciuca . dar cel mic îl trece în toiul noptii peste Dunare. Soldatului demobilizat care se arata extrem de gen~ros cu D.477-479). iar cel mic ". prefacuti cersetori. u'n berbec "ce scutura bani" si o maciuca cu care îsi recapata cele schimbate. p. p. o turma de oi si o cireada de vaci.1227--. Cei trei frati saraci sînt daruiti de D. o punga din care nu se mai termina banii. toate prefacute în muste si vîrîte într-un corn (52. mijlociul o turma mare de oi. Saracului ce îl primeste la botez. p. Oile fratelui mai mare sînt prefacute în ciori (60.Implineste dorintele celor pe care îi întîlneste în cale. II. îi da o seama de obiecte miraculoase (AT 330): un sac (turbinca) în care intra oricine la dorinta posesorului. p. împietreste pe fratii mai mari care nu vor sa-i dea din merinde. dupa dorinta: celui mai mare o turma de oi. iar celui mic o luntre lînga Dunare sa treaca oamenii si sa salveze pe cei înecati. mijlociul bogatie mare. si sotul sau. sa le dea o livada cu pomi. cel mic o sotie "potrivita. iar pe împaratul nas care nu voia sa-i lase în casa îl preface în stana de piatra (ibid. Cei mai mari îl alunga pe D.44). cel mic "o muiere credincioasa". 367). Saracului caruia vîntul i-a suflat toata faina din ca:us (AT 563) îi da o moara care la comanda "moara macina" îi va da "faina cît îti va trebui". 1252-1253).-1229). o turma de oi.// / 168 sa aduca apa de unde beau iepele si iarba de care vor paste.. sa ia pasarea din rai care întinereste(AT'550).lingura de untura o multime de vite si dintr-o lingura de faina cucuruz ca sa le hraneasca. dar ajuta pe cel mai mic. cel mai mare si cel mijlociu nu dau nimic lui D. p. Contrar promisiunilor. p. care îsi împarte turta cu el. în alte variante. p. rîvnita de tatal lor (81 a. o sulita. celui mijlociu 4 boi. apoi apa din pîrîul de mir din care s-au adapat. î'n alta varianta. îl plateste cu o herghelie de cai. Sluga aduce smirna~' si tamîie din malul pascut de iepe. mai rar o luIea care nu se mai sfîrseste. iar pe cel r . sau cel mare o femeie frumoasa. Copilul e descoperit jucîndu-se cu doua mere de aur. IV. D. dar nu omorîti" îi aduce toate lucrurile schimbate de crîsmar (52.

315).1251). îi arata "sa-si bage boantele în gîrla" (41. Fata orbita de sora ei vit~ega (Ar 510) e ajutata de D.456). Drac). III. pleaca în lume. PoPa). Cel mai mic îl gazduieste. p. D. Cea mica un barbat "asa ca mine si într-un gînd cu mine". e rasplatit cu o mireasa buna. Bogatul care nu îl primeste la "praznic" pe D. sa aiba la batrînete "trai mai linistit". a doua un barbat cu vaci multe. La trecerea Dunarii. p.Copilul e gasit viu (52. pentru ca împotriva ursitorilor nu se poate nimeni opune (60. îl reface om pe tatal lor (52. sa-si recapete ochii scosi. Saracul ospitalier cere lui D. Dupa putin timp. sau a patra pentru cel ce a mîncat prescura (81 a. un lup un copil. nemultumita cu cea mai înalta situatie. alungat de copiii lui. I. iar Dunarea al doilea copil. apoi cu o casa. facîndu-1 sa crape (v. p. p. Totusi femeia. dar nu primeste de la vecini nici paie sa le astearna. p.480-487). v. dîndu-i sa coase o camasa în schimbul careia D. 1254-1255. Fata cu mîinile taiate (AT 706) se vindeca de îndata ce D. D. p.. înviindu-i în acelasi mod si copilul taiat (86. D. cea mi~a îl gazduieste si-i da copilul fript sa se unga pe la ochi cu untura din el ca sa-si recapete vederea (Ar 750 B). p. îsi regaseste copiii si nevasta si are o batrînete linistita (60. iar pentru ospitalitate cu un sac de galbeni (81 a. p. iar gospodariile vecinilor ard (ibid. I. Decide ca fata harnica sa se casatoreasca . Cele doua fete îl alunga pe 'D. va obtine ochii de la impostoare (ibid. Acestia primesc pe saraci la masa si D. p. Descopera pe popa lacom de bani care i-a furat din partea lui (AT 785)..429). p. 17).326-327).374). împlineste de asemenea dorinta celor trei fete sarace: cea mare sa aiba un barbat cu "multa pîine".. schimba sc~isoarea.56-57). cu alta în care cerea sa fie casatorit cu fata lor (AT 930). E rasplatit cu doi boi. pere de pe craca sa. p. omul ramîne fara avere.: p. mijlociu îl îndeamna sa-si vînda turma si sa arunce banii în copacul pe care îl va taia tiganul. e prefacut în cal alb. Fratele cel mai mic care i-a dat lui D. e pedepsita. Cînd diavolul vine sa ceara copilul juruit. Baiatul care s-a aratat ospitalier. raspunde la întrebari.430-433). dar vîntul turbat o arunca în fundul marii (LXXXIII. Intra porcar. 3-9). III. un turc îi ia nevasta.526). facînd a treia gramada pentru hot (52. trimisa sotiei de boier prin Aflatul ca sa-I omoare. p. iar dupa 15 ani e ales împarat. Baba ajunsa împarateasa vrea sa fie "Dumnezeita" (AT 555).169 (. e pus sa samene oasele mielului mîncat care se prefac într-o turma de oi (60. sau i le lipeste el însusi cu scuipat.

apoi o masa ce se' umplea cu mîncari si bauturi (5. da n-am ce da la copila'sii meicsa manînce". ramîne sa secere si a doua zi (ibid. Apoi îl conduce la întîlnirea cu ursitoarele.. de nedreptatea verdictului. si femeia". Fata care zice ca va termina holda cu ajutorul lui D. se dezvinovateste. Dupa 3 zile de asteptare. renuntînd la despagubire (52. Revoltat.ca hotu da Dumnezeu pa mine m-a rînduit asa da rau. pe cînd cea care crede ca o va termina cu sau fara ajutorul lui D. Sf. nu se poate înlatura" (LXXXIII. se decide: "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc unde-oi da de Dumnezeu sa ma duc sa-I tai! Ce mai încoasi-ncolo 1" Cînd îl întîlneste pe D. D. de aceea cel sarac refuza sa dea struguri lui D. Puterea lui D. îsi îndeplineste dorinta. uitati-va mi:-a luat si banii. îi spune ca greseste: "Nu Dumnezeu este cel vinovat ca esti sarac. pentru ca "nu faci direptate nici tu".22). unde saracul afla ca a fost sortit sa fure (LXV.p. marturisind ca ursitorile sînt mai tari. în timp ce a fratelui bogat ramîne neatinsa. În basmele-snoave despre PacaIa.1248). Un sarac se întîlneste cu D. dar D.. pentru ca "nu esti drept. ba unu sanatos tun lînga altul slab sa-I sufli sa cada . revolta împotriva nedreptatilor ia forme agresive. p.p.345347). Saracul. 527-528). 1249). p. II. Alteori. Lemnarul sarac îl refuza de a-i fi nas copilului. în contrast cu fratele sau bogat. arata ca "ceea ce este sortit. Oamenii saraci se arata apoi nemultumiti de discrepanta sociala pe care a instituit-o D. .167)." (86. ci Ursoaica ta".. Judecatorul îl trimite la împaratul care îl închide într-o chilie pîna va veni D. Petru (52. "Merg sa aflu pe Dumnezeu si sa-I omor. îi da un miel care scutura numai aurdin'lîna (AT 563). Uneori. ba unu bogat putred alaturi de un biet sarac de n-are codru de pîine. caci m-a lasat pe lume sarac" . îi da fluierul 'fermecat (AT 592) ni' care fate sa joace oile prin spini. p. cu 12 copii pe care n-avea cu ce-i hrani. în opozitie cu moartea care face dreptate. Petru se plînge lui D. D.. iar acasa îi moare femeia. nu este însa absoluta. întrucît nu alege "pa cel mare din cel mic: dai la _unu ca la altu portiia" (5. îi spune ". negustorul pleaca. p. p.170 'cu flacaul lenes' (AT 822).. Ursitoarele se arata a fi' mai tari: ele ursesc ca baiatul nascut sa moara înecat cînd va fi mire.15) . Via fratelui sarac e distrusa de grindina.. se duce la judecatorie "ca vreau sa pîrasc pe Dumnezeu. Un negiIstor îsi prapadeste toti banii. cu toata mirarea Sf. D. p. prefacut mosneag. se arata sensibil la sacul de tamîie aprinsa de Ivan si.. II. apoi pe popa ce-l pîndea . 1250). D.

Aceasta s-ar datora legii "autocorectarii" (v. Naratiunea sa a servit apoi celui de-al doiiea din serie care a procedat identic: a~itit-o de doua ori. ' . Mai multe experimente a întreprins W. în 1931. numai 18 au redat toate partile principale ale basmului. p. Celui dintîi ins din serie i s-a: pus la dispozitie naratiunea pe care a citit-o de doua ori..C. e înduiosat de bataile primite de un barbat de la sotia lui de ziua femeilor. 1. Experimentul folcloric în domeniul povestilor a urmarit cu precadere problema stabilitatii lor în circuitul oral. Wesselski conchidea ca basmul se pastreaza numai cînd e fixat în scris. 2. dar devierile de amanunt au fost numeroase si neasteptate. apoi dupa un sfert de ora a scris forma înregistrata de memoria lui. D. El nu se îndo-. 1225-1226)~ Popa se viseaza în rai. dar cu alte coordonate A. p. de îndata ce basmul e repovestit pe cale orala. Ciurica. p. Legile . 3016). Din cele'38 eleve. Experimentul a continuat astfel în serii de cîte 9 si 20 de insi. 3494).171 t ~ si pe preuteasa din polobocul din pod (52. încep fluctuatiile si alterarile. adesea tnuLtimilenare. ieste ca. Calator pe pamînt. Ideea calauzitoare a fost însa alta: stabilitatea "extraordinara" a naratiunilor populare de-a lungul existentei lor. Anderson în felul celui efectuat de Bartlett. crezînd ca al lui va fi visul cel mai frumos pentru a primi puiul fript (AT 1626) pe care Pacala l-a mîncat tocmai pentru ca l-a visat pe popa ghiftuindu-se în rai (S. 3. El a ales cîteva naratiuni provenite de la popoatele extraeuropene pe care le-a supus memorizarii. si ridica dreptul femeilor de a-si mai putea bate barbatii în acea 'zi (S. Jungbauer. Wesselski împreuna cu G.127-131). Bartlett în 1920. variantaliterara fiind aceea care impune mereu forma corecta împotriva devierilor si degradarilor pe care le aduc variantele orale. apoi dupa 15 minute a scris ceea ce a retinut în memorie. Independent de Bartlett a întreprins un experiment cu aceleasi intentii. la masa cu D. A fost aleasa o clasa a scolii medii din Komotan cu eleve între 12-13 ani. dar Bartlett a publicat foarte putine date despre experimentul sau (IX. Suma devierilor fata de textul initial ofera aspecte extrem de interesante. Cel dintîi care l-a utilizat a fost folcloristul englezF. si pe spatii neobisnuit de Întinse. Celor 38 el~ve li s-a dat ca tema în clasa sa scrie ce au retinut din basmul Dornroschen povestit la începutul orei. pîna la nerecunoastere (XCII. 43). unor serii de englezi.

p. Anderson conchide ca "o naratiune populara în transmiterea orala daca e auzita o singura data de la un singur izvor într-adevar se denatureaza în cel mai scurt timp pîna la nerecunoastere" (ibid. Cel dintîi a fost organizat Împreuna cu praf. expusa mai întîi în studiul monografic Kaiser und Abt (1923). Primilor trei li s-a povestit o legenda scurta pe care acestia au repovestit-o urmatorilor din serie (A . Se stie de multa vreme ca si în straturile populare sînt o multim~ de ascultatori care se desfata la . Materialele nu au fost Însa publicate si între timp s-au pierdut. A fost aleasa numai o naratiune si supusa memorizarii unor elevi. C). Cercetatorii citati au ales elevi sau studenti la ~are în genere memoria vizuala este mult mai activa decît cea auditiva. întrucît au fost efectuate în conditii nefolclorice. Au fost alesi 36 studenti.care au procedat la fe}. Primilor din serii li s-a citit naratiunea numai o singura data. ca si la experimentele anterioare. Versiunile acestora au fost citite apoi urmatorilor din serii .20-21. împartasita pe cale orala.CI) dupa ce au consemnat în scris forma memorizata de ei. "Rezultatul a fost exact asemanator cu cel al lui Bartlett. transmise succesiv prin 12 intermediari. I. 107).A2 pîna la A12 etc.Al .44).). Materialele au fost publicate în doua brosuri Ein volkskundliches Experiment (1951) si Eine mue Arbeit zur experimenteUen Volkskunde (1956). B. Konstantin Ramul înainte de 1935. în trei serii paralele. pe care apoi au fixat-o În scris dupa trei zile. Pentru a verifica eficienta acestei "autocorectari". Îndeosebi pentru cele cu intriga complicata. împartiti în opt serii paralele.172 ePice). împartiti în 3 grupe egale (A. si anume se deosebea a zecea versiune a fiecarei serii în chip neasteptat de textul princeps. în 1950. el a reînnoit experimentul cu studentii sai de la univetsitatea din Kiel. Apoi repovestirea s-a continuat în lant în chip similar . Wesselski si Anderson nu pot fi concludente.fiecare scriind ceea ce a retinut din versiunea precedenta. el a efectuat mai multe experimente.Bl> C . Concluziile sînt aceleasi: naratiunea orala se deosebeste de prototip pe masura ce trece din gura în gura (5. . pîna la ultimii.Al> B . Cei alesi nu aveau un interes deosebit pentru naratiunile populare. S-au obtinut în total 36 variante. caci nu oricine poate memoriza un basm. Ele arata o mare îndepartare de varianta princeps. p. dar si versiunile a zecea de la toate seriile difereau Între ele pîna la ridicol" (IX. Experimentele întreprinse de Bartlett. adesea în forme de nerecunoscut.

p. I. 173). variabile fiind doar unele detalii de localizare la povestitorii urmatori. adesea cu omisiuni ale unor parti constitutive.7). cît si cele inedite dovedesc ca Iiaratiunea spusa în ritm încetinit este schematica. se vadesc neasteptat de divergente. II. p. au fost publicate numai doua naratiuni în versiunile lor paralele (5.uneori de trei ori . a urmarit înregistrarea de doua ori . care aveau o îndelungata experienta în ale povestitului.pe documentul sonor a aceleiasi naratiuni de la acelasi povestitor. de vioiciunea si exuberanta caracteristice naratiunii orale în gura povestitorilor talentati (XVI.69. 2b3. dar de la doi insi diferiti si totusi dependenti. mai cu seama cele din primul experiment. pentru a putea fi notate direct (nu stenografiate!) de culegator si cele debitate de acelasi povestitor la microfon. 544. libera de orice stingherire. III. In acest scop. p.69. Am înregistrat astfel aceeasi poveste. fara ca sa-I poata memoriza pentru a-l povesti altora.173 l' auzirea unui basm. . caci si ia acestia preferintele. Un al treilea experiment a avut tinta reliefarea diferentei dintre variantele povestite în ritm încetinit. p. p. dar dupa un interval care a variat de la o luna pîna la 4 ani.340 si 355. I. Atît versiunile paralele publicate (5. cît si la rotunjirea lui stilistica. Printr-un alt experiment s-a urmarit detectarea variabilitatii pe· scara orizontala. 95). II. dovedesc o evidenta stabilitate a schemei epice. Abia cei înzestrati cu o buna memorie retin dintr-o singura ascultare basmul pe c~re sînt apoi în stare sa~1repovesteasca de mai multe ori. 69 si 89). Un prim experiment. p. 571.459-461). cu pauze. Spre ilustrare. III. p. în culegerile de naratiuni popula re din anii 1950-1968. practicat pe scara mai larga. 159. în maniera fireasca de reproducere. adesea specializate la o singura subspecie (XCI. Versiunile paralele. lipsite de HuiduI artistic. II. au fost alesi povestitorii cei mai reputati din localitate.534. 405. 404. adica' de la povesti torul sursa si de la ~ei care b învatase de la cel dintîi. repetarea contribuind atît la fixarea lui în memorie. 4. p. Experimentul ar fi trebuit întreprins într-un mediu folcloric cu insi dotati cu o buna memorie si cu vadit interes pentru o an~mita ~pecie narativa. 231. inclusiv eventualele adaosuri creatoare.125. de la un povestitor la altul. Cîteva din ele au fost publicate în cîte doua versiuni paralele (5. p. am efectuat si cîteva experimente în vederea ~aceluiasi tel: conturarea limitelor stabilitatii povestilor orale. departe de a fi similare.

Dumnezeu da cu piciorul în pamînt si ies toate soiurile' de animal. scoate fier si face un plug la care prinde boii si ara împreuna cu Adam (LUI. Apoi Dumnezeu mai face 4 pesti si pune pe· spinarea lor cîte o bucata de pamînt: cînd se misca acestia. Dumnezeu rade mîl de pe aripa corabiei si face pamîntul. La început. Saliva lui a devenit apa oce~n:elorsi marilor. Face apoi o broasca testoasa din ouale careia vor iesi toate soiurile de animale. punîIid pe Andrei sa-I tina cu spatele. Dumnezeu crapa pamîntul.. de Dumnezeu cu ajutorul unor animale sau de Dumnezeu cu ajutorul diavolului. Dupa alta legenda. p. Cînd acesta scapa lopata si sare sa o caute. Din cenusa focului Dumnezeu face o turta pe care o pune pe apa. e cutremur de pamînt. Alta legenda înfatiseaza marea initiala pe care plutea corabia lui Dumnezeu. 1 . 26). Dumnezeu a facut pamîntul ca o minge. apa marilor provine din ploaia iscata ca sa stinga focul initial. Nu putea însa trai nici o vietuitoare. iar din 7 pietricele face pe Adam si din 5 pietricele pe Eva. devenind pamîntul de azi.e. nu putea sa tina apa necesara. pamîntul fiind neted. p. Din negrul de sub unghie face pe Adam. Nu se stie din ce s-a iscat un foc urias si Dumnezeu a scuipat sa-I sti~ga. 540-541).F Fabula v. 43). iar din talpa si coasta lui pe Eva. Apoi Dumnezeu toarce tarîna si din ghemele obtinute face muntii si dealurile. 1. apoi a latit-o si a lasat-o sa pluteasca pe apa. Dupa aceea. Basm despre animale Facerea lumii. Stelele sînt scînteile ramase de la foc. Dumnezeu umbla prin vazduh cu o trasura de foc. p.. E conceputa felurit: creata de Dumnezeu singur. O legenda olteneasca arata ca Dumnezeu a facut pamîntul din saliva scuipata în palma (LXI. Apoi dintr-o bucata de sticla Dumnezeu face cerul si constelatiile. avînd vîslas pe îngerul Andrei. El l-a scobit apoi ca sa faca loc apelor (ibid.

43). Dumnezeu i~a poruncit broastei sa coboare în fundul marilor sa . v. . din vîrful lui iesind mereu foc. p. v. Dumnezeu îi porunceste sa remedieze lipsa si ariciul scurma pamîntul. spunîndu-i ca e mult pamînt în fu:pdul apelor.38-42). p.peniste beldii de urzica. Dupa alte legende. albina a fost sfatuitoarea care a propus· ondularea. Broasca). p. cere sfatul arieiului care îi arata ca nu vor putea trai vietuitoarele din lipsa de apa..a pretins ca trei sferturi sa fie ale lui si cheama în ajutor pe fratele schiop.vada daca este pamînt. ridicînd munti si facînd gîrle si izvoare (52. Fiindca nu sedea apa pe el. dîndu-i un ghem sa-I masoare ca sa nu întreaca cerul. Pamîntul fl.16-17). 22-24. p. nI-a poruncit Dumnezeu sa care apa cu gura si sa care tarna. neted ca în palma. Dumnezeu . dar a cerut ca jumatate sa fie al lui. Broasca a adus putin pamînt în gura. clatinat de vînt.u a facut pamîntul întins. fost facut de brQasca la porunca. acesta a suflat în turta de lut si pamîntul a început sa se lateasca. Diavolul schiop a ramas el stapînitor pe cele trei sferturi ale pamîntului. Dumnezt. La început era un munte care atîrna în aer. Acesta din urma a scos lut din mare si a vrut sa faca pamîntul. unul schiop dar cuminte: celalalt prost. Diavolul. dar nu s-a priceput si l-a chemat pe Dumnezeu. p. El scutura mereu ca sa rupa lanturile si atunci se cutremura pamîntul. 143-145). în crearea lumii.. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". Dumnezeu numai pe un sfert (52. Albina) sau tîncul pamîntului (ibid. Pamîntul a iesit însa mai mare decît cerul (LXI~ p. 971. _ . 31-38. 3. Femeia a mîncat doua bucati de fier din care a nascut doi diavoli.17S ~ . 39) sau napîrca (ibid. p.. Dumnezeu l-a avut colaborator pe diavol. 24). pamîntului în munti si vai (ibid. ariciul l-a sfatuit pe Dumnezeu sa faca dealuri si vai (ibid. Dumnezeu si-a luat ariciul ajutor la urzirea pamîntului. v. însufletita de vîntul cel mai de sus. Dumnezeu a poruncit apelor sa se dea în laturi si pamîntul a iesit la suprafata (LXI. Apoi se duce dupa niste lanturi si îl fereca pe fratele sau ca sa tina pamîntul cu capul pîna la sfîrsitul lumii.. Din acest foc purtat de vînturi s-a nascut o femeie.a blagoslovit-o (52. p. Arici). p. J t t r 2.. Ca rasplata. Acesta observa ca pamîntul nu are stabilitate pe apa si îl trimite pe fratele cel prost sa se vîre sub pamînt si sa-I sustina de la mijlocul lui.' Ca sa încapa pamîntul sub cer. lui Dumnezeu.

Dumnezeu a facut o piatra si a zis diavolului ca va fi a lui a treia parte din pamînt daca va ghici ce se afla în piatra. ajungînd atît de mare cît este astazi (LXI. Il împinge din pat si începe sa-I rostogolea:scaîn apa.. ia ciocanul si loveste pamîntul. dar n-a putut ghici: era un vierme. c. 11-14). p. facînd gauri. ' Dracul a avut initiativa de a face "un petec de pamînt ca un scaun" ca sa aiba pe ce se odihni. Dracul a luat însa pamînt în numele lui. dar în timp ce Dumnezeu dormea. 22). Dumnezeu îl trimite pe drac în mare sa aduca o mîna de pamînt în numele sau. unul ascuns sub limba.. p. lua pamînt în numele sau si al lui Dumnezeu. 'cerînd la nevoie ajutorul lui Dumnezeu. Apoi dupa ce a facut o turta cît un pat si s-au culcat. dar nu i-a ramas lut decît sub ungJ:lii. Se scufunda în mare. pamîIftul se latea mereu. dar pamîntul se Iatea într-una si în acelasi timp crestea si pamîntul înghitit de 'diavol pîna 'era gata 'sa plesnea~ca. La mijlocul lui. Duni~ nezeu a trimis pe diavol sa aduca pamînt în numele sau. iar pe spuma marii un fluture si un vierme. Fluturele s-a prefacut în Dumnezeu. p. Dumnezeu face o turta din molozul cules de pe talpile diavolului.upra. diavolul îl împingea mereu pe Dumnezeu ca sa-I înece. dar totdeauna nisipul îi fugea din palma. Dumnezeu a facut o turta pe care a pus piciorul si turta a crescut cît pamîntul. diavolul vrea sa-I-înece ca sa ramîna el stapînul lumii. dar pe masura ce îl rostogolea. Apoi se culca amîndoi. Diavolul izbuteste a treia oara cînd a vazut ca Dumnezeu face gheata deasupra apei. Dracul. iar Viermele în drac. Dumnezeu îl aduna cu un pai si face'o turta pe cate a latit-o cît un pat. 881). adunînd trei fire de nisip. ca sa fie a lui a treia parte din pamînt. abia a treia oara cînd zice "Doamne ajuta-mi" ~ . dar abia a treia oara a izbutit cînd a cerut pamînt în numele lui Dumnezeu (ibid. 15. p. v.are apoi s-a latit cît pamîntul. De atunci sînt viermi în lume ca sa-i manînce pe oameni (52.p. din care au ramas dealurile si vaile de astazi (LXI.176 La început era numai apa si întuneric. Dumnezeu trimite pe diavol sa scoata nisip din fundul marii. A treia oara. dar în numele sau. 18). Drac). nu mai are nimic în mîna. Dumnezeu trimite pe diavol în fundul marii sa scoata de acolo lut în numele lui Dumnezeu ca sa urzeasca pamîntul. Diavolul ia însa tarîna în numele sau si cînd iese deas. dar acesta l-a înghitit. Dumnezeu l-a pus de l-a vomat si din acel pamînt a facut muntii (ibid. invidios pe creatia lui Dumnezeu.

171 ~ poate scoate nisip sub unghii. ciubotele. 8-9). Zapisul e pus de diavol într-un sip. dracul l-a scuipat pe om si Dumnezeu l-a întors pe -dos. p. Sîmpetru. p. dar nu l-a putut însufleti pîna ce Dumnezeu nu i-a suflat duh. p. Adam a promis orice celui care le va' taia. Dumnezeu face o turta pe care o lateste "in chip de spatar". Cu sîngele acestui copil.elor sa arunce pe primii nascuti peste locuintele lor. sul? o piatra ce se afla în'apa (ibid. facut plugul. de . in schimb omul mort. De ciuda. trimitîndu-i boli. sania. Dracul a mai facut carul. Dracul a mai. dar fara ferestre. Dupa ce a facut lumea. dracu a facut .din lut pe om si a suflat sa-i dea viata. Adam a scris zapisul prin care dadea diavolului toate sufletele vinovate si nevinovate.. 4. Dracul a facut pe om din lut. Dumnezeu a cerut diavolului sa-I lase pe el sa-I urzeasca si a facut pamintul cum este astazi (ibid. iar dupa moarte sa fie mîncat de viermi (2. vazind ca toti mortii se duc la iad. suflul lui iesea "prin gaura fundului de la om".. nascut cu 7 capete. Sluga fura zapisul dnd diavolul a fost prins sub gheata. iar celelalte patru au murit singure. pentru ca aceasta era curata. p. dar Dumnezeu le-a insufletit. 270). Diavolul face apoi cladiri. dar Dumnezeu le-a facut utilizabile. vitele au fost facute din lut de diavol. De la o vreme. Dumnezeu le face ferestre dupa ce dracul neputincios i le daruieste.l-a învatat cum sa prinda boii (52. pamintul se lateste in toate partile (LXI. scotîndu-i partea dinauntru afara. p. p.Sîntilie). a facut un paienjenis pe care arunca tarina scoasa. si ca sa nu cada. a primit avere de la drac dupa ce a iscalit o caramida cruda ca va fi al lui dupa moarte. De asemenea. Dracul a taiat trei capete. dar Dumnezeu . paienjenisul s-a rupt si pamintul a cazut iar in apa. Noaptea. dnd diavolul il impinge pe Dumnezeu in apa. 541. v. numai femeia s-a împotrivit. cerindu-i. . dar degeaba. 15-16). Diavolul a scos pamint din apa. Abia Dumnezeu l-a putut învia pe om "si de-atunci stapîneste dracu pa trupu ominesc". dar fugarul e prins de picior la intrarea în rai (LUI.. Dumnezeu. 18). 17-18). trimite pe Ilie (in alte variante pe Sîmpetru) sa-i fie sluga 9 ani diavolului ca sa-i fure zapisul.. De ciuda ca nu l-a putut îneca pe Dumnezeu. Toate animalele l-au ascultat. Cînd Adam a ve!lit pe pamînt. Eva a facut cu dracul un copil. Dumnezeu a poruncit tuturor vietuitoar. 5.

1. fara sa izbuteasca. 4-6). Nume generic dat eroului principal din basmele fantastice. 122-132). rapunînd zmeii si balaurii si urmeaza pe tronul tarii dupa moartea împaraCu toate acestea. apare singularizat.301. cerul era aproape de pamînt. mama!" (4. Un cioban a aruncat cu balega în fata lunii. fiind înca nenascut. Uneori. Cîteodata. Cînd Petre Fiul oii omoara balaurul ce mînca puii pajurei. deseori eroul avînd alte nume. cerul a fost murdarit de () femeie cu scutecele unui copil sau stergîndu-si mîna murdara de fata cerului si Dumnezeu l-a ridicat ca sa-I fereasca (LXII. în timp ce puii celorlalte. 21). vitejia si bunatatea. p. Dupa moartea împaratului. craiului zmeilor. 425. Ajutat de calul nazdravan. dupa cum numel~ de F. La începu. Dumnezeu s-a suparat si a ridicat cerul sus. Un împarat "avea un baiat cu numele F. frumusetea. care i-a cerut "ce n-ai acasa". Un pustnic îl creste si devine "Fat Frumos cu parul de aur". întruchipînd tineretea.314). Fat-Frumos. împaratul Verde. Fiindca îl cearta maica-sa. 551 etc. remarcîndu-se apoi în lupta cu oastea dusmana si în aducerea leacurilor de vedere pentru socrul sau (41. pamîntul era straveziu ca stecla. de aceea se va numi "Fat Frumos . 132). 157).F. cum e astazi (66.178 aceea J)umnezeua pedepsit-o sa-si tina copilul multi ani la.. el e copillepadat de fata unui împarat într-un sicriu dat pe apa. acestia raspund ca i-a scapat "Un Fat-Frumos. intra argat la curtea împaratului si dobîndeste de sotie pe fiica cea mai mica (AT 314).t. baiatul s-a îndragostit cu o roaba". si roabe multe. p. 250) .303. gît. F. 1). Dar dupa ce Cain l-a ascuns pe AveI în pamînt si l-a acoperit cu buruieni sa nu se vada. De obicei. s-a extins si la protagonistii altor basme (AT 400. p. El salveaza împaratiile de la calamitati. p. F. încît "dai cu mîna de el". Dupa alte legende. tele cunoscute nu arata o constanta onomastica. I. 2. vietuitoare sînt în stare sa u. nasterea lui este cea obisnuita. el pleaca la fata lui Rosiu împarat (AT 400) si basmul primeste o coloratura pur erotica (35.mble îndata dupa nastere (50 a. Dumnezeu a decis ca pamîntul "sa fie întunecat" (52. nemai avînd frati. "Dintru-ntai. 550. p. p. El e dat de catre tatal sau. p. variantului (basmele AT 300. chio:dnd-o.F.. tot ce era Întrînsul se vedea".) fara sa existe întotdeauna o corelatie între el si ispravile savîrsite. 6.

cît crestea el într-o zi altul crestea într-un an" (24.F. 134-141). cel mai mic numindu-se "Petrea Fat Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii" care era "nazdravan si viteaz. Petre fiul oii. dupa cum. 30-42) . lovita F. sfîrsind prin a se casatori cu fata cea mai mica (41.' Rujanic voinic etc. intra gradinar la un împarat (AT 314). p. O femeie stearpa îl naste pe "Fat Frumos cel ratacit" dintr-un mar procurat de la un vrajitor. 4. fiul oii.F. p. la rugamintile repetate ale împaratesei amenintata cu expulzarea daca nu va avea copil la întoarcerea sotului (81a. p. . 101-103). d-aia se facea mai frumos si mai dragalas" (41. La sfatul acestuia. F.F. omoara zmeii ce peteau pe fata împaratului Verde. este de asemenea miraculoasa: "era frumos si crestea ca din apa. Frunza verde. se arata a fi conceput de împarateasa din îmbaierea în apa în care s-a fiert o buruiana. Craiovisin. e nascut de împarateasa prin degustare din mreana de aur. cunoscut si sub alte nume (Tei Leganat. el se va îndragosti de fata craiului lor cu care va fugi pe urma acasa (AT 313). silind-o mai întîi sa-i învie. 134-145). împaratul florilor. este al treilea fiu al împaratului care alunga pasarile ce furau merele de aur.iara cînd fu de cinci.F. p. El se prinde frate de cruce cu Calonfir. . dupa cea scapat-o si pe ea de cîinii ce îi sugeau sînul (5. Ion nazdravanul de lut. Vrînd sa fure colivia cu împaratul pasarilor. J .. 274-294). naste si servitoarea un baiat care îl va întovarasi (AT 516). scapînd de urmaririle zmeului (60. 163).179 . parca era de cincisprezece si de ce crestea. 1.F. El poate avea origine animala. Busuioc fiul vacii. 135). îl scapa si pe acesta de porcul care îl sugea de nas. XV. fiul iepei.r { 'll-'S. 3. la curtea zmeilor. Mai adesea nasterea lui e miraculoasa. parca era de cinci.F. p. apoi rapune scorpia si reda inima acestuia (AT 303). p. F.F. F. 1. 1. iar iapa care a mîncat cojile. 1. 579). scapîndu-1 de moarte (4. sa fie cel mai mic dintre cei trei frati. "Cînd era d-un an. Cresterea lui F. 1. casatorindu-se cu sora lui (41. însa nu stia nime pe fata pamîntului ca el este viteaz".~ 't za logit". Un împarat are trei fii. naste un mînz nazdravan. El e nascut chiar de un bu«het de trandafir. p. p.F. El rapune pe Mama Padurii care i-a ucis cei doi frati. p: 446-452). Apoi se casatoreste cu fiiea acestuia (AT 300 + 302 + 303 + 653 + 723). în aceste cazuri el fiind protagonistul basmului AT 301 B. Se întîmpla rareori ca F.. detaliu adaugat numelui generic: F. în yhip similar. F. fiul vacii.

315. F. dede peste o cheita în crestetul capului.F. sotia fiindu-i rapita de zmeul ferecat în poloboc.. dar casatoria dureaza putin. cînd sa se uite prin lacat. Ileana Cosînzeana). 5.F. el se trezeste si trimite sa fie omorîta. unde toti lucrau pentru copilul ce a:vea sa nasca". F. mai pipaind. O readuce cu ajutorul calului nazdravan (LXXXIII. Cruta o vulpe. nazdravan se casatoreste cu fata unui negustor. 327). v. Mai tîrziu. Ionica F. a carui piele o arunca în foc sotia. dar îl scapa cîinii. la instigarile mamei vitrege.. unde urmeaza împacarea (41. Zmeul în întelegere cu ea vrea sa-I omoare. 248-250.F. sfatuita de o baba (AT 425). F. Apoi se prinde frate de cruce cu Strîmba-lemne si. fiul unui împarat. ea ajunge la sora lui F. Graur nu este decît sarpele înfiat de doi batrîni. în ohip similar. crutînd pe unul de care se va îndragosti sora lui. un lup si un urs care îi daruiesc cîte un pui nazdravan. 30-45). F. ~au regasirea lui de catre' sotia care i-a ars pielea de animal sau l-a zarit la lumînare (AT 425). 531). I. Sfarma-piatra. în alta varianta. 284-285). îl regaseste la curtea unui zmeu. Ionita F. 522-524). fura papucul zînei care fura mere din pomul miraculos si: ea îi cere s-o caute la "Neagra-cetate" cu calul tatalui lui. devine numele de circumstanta al unor protagonisti care au numai vocatie erotica: redobîndirea sotiei-zînecare a disparut (AT 400). dar o viziteaza numai noaptea.180 e prins si trimis dupa "iapa cea sireapa". O lua si. fiul unui vaduv este lasat· în padure împreuna cu sora lui. I. p. Ionica F. 65-72). Dupa ce creste. Mama ei o învata sa-I vada cu lumînarea. de unde scapa fugind cu ajutorul obiectelor miraculoase care devin obstacole (36.F. coboara pe celalalt tarîm în urmarirea unui zmeu si e scos de pajura careia i-a salvat puii de la balaur (LIII. savîrseste o seama de ispravi temerare (AT 301 B. p. dede peste un lacat la buric si. lasat în padure cu sora. p. omoara zmeii dintr-un castel. p.F. apoi dupa-"Zîna Craiasa" (41. Cu ajutorul celor trei obiecte miraculoase pentru care se certau trei draci (AT 518). . 384). el ajunge la zîna. îl picura cu lumînarea. se va apara numai împotriva zmeului care s-a îndragostit de sora necredincioasa (AT 315) cu ajutorul cîinilor (86. p. vede un tîrg mare si frumos. paste caii lînga un lac din care iese o zîna ce-l saruta în timpul somnului si îi lasa un inel sa o caute (34. dar arapul aduce în loc ochii unui catel.F. p. p. F.F. "Pipaindu-l la cap.

caci orice femeie se apropia de ea "se ducea în lume cu cofa cu tot.. Bolnavii o înconjurau de trei ori rostind rugaciuni.l :f Fîntîna. Daca pasarea murea. Sibiu) a existat o f. 12-13). F. 19-20). n-au gasit decît niste banuti plini de namol (66. carI" cînta. cu turn undeva în Ardeal "pe care boieriul o tine închisa si numai la zile mari se deschide ea singura si atunci da apa. Legenda pretinde ca constructorul ei Petru Bodor (1788-1894) ar fi fost osîndit la moarte si a avut drept ultima dorinta sa mai vada f. Alta legenda releva existenta unei f. "Daca faci o fîntîna. ai înca parte din izvorul acela pe ceea lume". O femeie bolnava a facut o f. p. p. apoi îi lasau în dar. "cladita cam în anul 1810. noaptea din fîntîna aceea cînta în fluiere fel de fel de cîntece frumoase. în Bucovina se mentioneaza o f. 890). . din care puteau lua apa numai barbatii. p. n-a mai cîntat (59 a. prefacînd laptele în apa amara (50 a. consemnata cu o jumatate de veac mai tîrziu. în 1836. Foltii curgea mai de mult lap~tesi vin. o curati .. faci reparatie. 873). în piata Tîrgu Muresului era faimoasa în secolul trecut "fîntîna cîntatoare" a lui Bodor. II. este mentionata o f. . împreuna cu m-ecanismul sonor. barbatii un cocos. 926). p. 105). femeile o gaina. 01' daca la alta fîntîna. p. se numara printre binefacerile mari. In Zarand. atunci pan la al noualea neam ai pomana. a fost distrusa de un vînt. iar a doua zi pe la amiaza cînta muzici din fîntîna" (52. 264). Spre ziua în care are sa se deschida. puse într-un cos în jurul f. nu se mai întorcea"(52. O legenda retateaza ca în apropierea Sa1istii (jud.181 -. care tot la cîte 6 ore cînta. pe cîmp dupa care s-a linistit (52. cei ce au cautat comorile. Mai tîrziu. 264). care mai tîrziu s-a prefacut în apa (12. dar asa de buna cum nu se mai poate.. Unele legende releva minunatia f. Pentru a rasplati pietatea calugarilor din manastirea de lînga acea f. p. Facerea unei f. ce vindeca epilepsia. Oamenii au vîndut si laptele si Dumnezeu s-a suparat. O varianta. cu care prilej i-ar fi luat un surub si de atunci f. era semn ca boala a trecut asupra ei· (50 a.- . miraculoasa. sustine ca din aceasta f. Cum însa oamenii au început sa negustoreasca acest dar. împaratul Cioana din sudul judetului Mehedinti a fost alungat de turci si-si-a aruncat toate averile "în fîntîna din mijlocul palatului". p. Dumnezeu a dispus ca sa curga miere din ea. iar cîntecul sau se auzia pîna departe în satele învecinate".F. cîntatoare. a preschimbat mierea în lapte. p.

Un flacau arunca pe rînd cei trei taleri cîstigati ca . a crescut mare si nu vrea sa se marite pîna nu i se va aduce. f. cu însusiri neobisnuite. p. lepadata de impostoare într-o cutie pe apa (AT 707). "da ti-erea draga lumea sa beai din ea". "arunca o lumina ca de la soare. p. vede cele doua pahare de aur pline cu apa. apa din f. La întoarcere. caci a fript pe zîna care l-a luat în mîna si focul creste atît de tare încît "abia a ramas în mijlocul lui o mica fîntînita . critarul cîstigat în fiecare an. Baiatul arunca în f. duce n~roc (XXXIII. Acea f. p. Fata care si-a omorît mama zmeoaica pentru ca o urmarea fara încetare (AT 513 + 313) se preface în f. "încît toata lumea bea apa cu mare placere din mine" (5. fiindca au curatit-o. si cînd au dat ca sa le prinda. într-o padure exista o f. 1. se vedea noaptea ca ziua de la ea". Carbunele stins s-a aratat si mai tare. 1 se împlineste dorinta în al treilea an si cu acesti critari ~umpara pisica ce-ive:. Fata cu parul de aur. (ibid. între altele. 419). rugîndu-se ca acesta sa poata iesi iarasi. f. luminoasa (ibid... p. rasplateste pe fata harnica a mosului (AT 480) care o curata "de buruiene si de matreata". Cei doi baieti plecati dupa "floarea de la calu Calman" (AT 707) curata în drumul lor o f. sa se racoreasca si Dumnezeu mi-a ierta pacatul"~ (ibid.. 457-458). p. paharele iarasi s-au lasat în fundul fîntînii si tot asa" (79. 366)." Dar fata lenesa a babei nu vrea sa o curete si la înapoiere.. II. arsa de sete. p. O f. Ea au luat si au baut din ele si dupa aceea le-au pus în sîn si au plecat mai departe . pline de apa rece pe colacul fîntînii. se umple de banii pe care îi varsa mereu sotia ucisa pe nedrept. paharele sar în f. 872). ea afla "doaua pa. Ea poate fi un mijloc de expiere a unor crime.. toata apa secase. de a se umfla si a îneca pe cei doi baieti. vreme de 12 ani "sa bea oamenii apa din mine. e o femeie. Da sa le prinda. "Cum s-au ridicat fata. 345). si n-o fo flamînzi" (5. îmbogatind pe cei care descopera f. La înapoiere. f. de durere ca stigletul si-a smuls penele (ibid. a I.. 964-965). F. Exista si f. 1014-1015). de aceea el a fost mai tare.hare de aur. p. are valente multiple. iar focul un voinic. 206-210). o uscase el cu fierbinteala lui" (52.. 878). si "fîntîna ce lumineaza". nu asculta îndemnul calului. însusirea miraculoasa se transmite în f. deposedat de floare. în basmul cumula tiv AT 2022. p. paharele îndata s-au suit în sus. se schimba în sînge. din curtea fetei printurnarea unui "sip" de apa din f. de vin din care beau cei doi rataciti "s-o fo satui.. p. în basme.lS2 în basmele despre animale.

TaIerii ramîn la fund. 969). întrRo f. p. p. înseamna ca e om de treaba. nemaintîlnita la noi. f. din care cel ce bea "se face rob lui pe viata" (LXXXIII. pus dupa usa. 283. Voinicul nazdravan presimte stratagema si intervine 'prompt. a fost în rai. "Atunci el o strîns odata calucu pintenii si cînd s-o facut calu o viteza. cu sc. p. p. cu un bici si ea se cufunda cu 99 stînjeni în pamînt si tuturor le trece setea (81 a. p. ajuns la cer. I. I. FIamÎnzila v. Alexandru loveste f. s-o facut tat sînge" (5. unde îl îngroapa. ~e vadeste a ascunde chiar o' c~sa în care stau patru draci la o masa jucînd carti. 1056). V. metamorfozata pentru a-si razbuna în chipul acesta uciderea sotului ei. Dumnezeu îl da lui Petrea (PacaIa) ca rasplata pentru fUIllul de tamîie ajuns Rîna la cer. daca ramîn la fund. 79-80)'. este sediul obisnuit . fost cioban pe pamînt.. v.183 . poate fi si înveninata spre a provoca moartea celui care ar bea dintr-însa. p. APa). abia a treia oara plutesc si fostul servitor se îmbogateste cu ei (81 a. p. F. 217). p. 1225). Aceasta nu e decît o zmeoaica. 103). 53). s-o facut cruce cu palosu. ar avea apa vie si apa moarta: în valea Iordanului ar fi "doua fîntîni cu apa vie si apa moarta" (41.a fostfacut de Dumnezeu în vremea cînd a.. Unele f. o fo pe fîntîna. Tovarasii nazdravani Fluier. nu are nici un pret.'331). se poate obtil)eCll ajutoruLielelor. F. 477-478). p. se. p. în Veza-Blaj se crede chiar ca datina udatului de Sîngeorz ar exista "de cînd pazea fîntîna un balaur cu 12 capete" caruia îi dadeau cîte o fata sa o manînce (97. F.i servitor într-o f. La început. în legendele despre Solomon se arata ca. Apa. apoi se umple cU lapte de capra rosie:-Omul. astupa gaurile f. El l-a pus sub lîna oii si l-au gasit ciobanii la vremea tunsului (58 a. impostorul sileste pe HarapRAlb saRi ia locul (XV.al balaurului care nu da apa decît pentru o fiinta umana si sacrificiul se întinde pîna la fata împaratului (AT 300). "Si de atuncie fluierul pe pamînt" (52.ari pe care se coboara în ea si cu capac. v. într-o varianta nesigura se întîlneste f. Dupa o legenda. tinînd mîinile la spate~ __ ~ !:J .cu ceata. 464). Virtuozitatea la f. f. în pielea goalaj îl duce la raspîntii. vulturului.. p. Lumînarea stinsa de pe masa e solicitata de o baba (52. "a apucat un fluieras de-aur de pe masa de la Dumnezeu s-a venit de i l-a adus mîne-sa ca semn" (ibid. în acest scop.: daca vor pluti.

p. si ele adorm (18. Sf. caci arunc cu bulgari si nici sa se uite în urma.:sa-si puie un~ceaun în cap. cum e paru si nasipu al marii. 249). e un auxiliar pretios. 183. Din împarateasa înecata în fîntîna (AT 403.miraculos are puterea de a zamisli. în felul acesta. p. dar el începe a cînta: din f.. suflînd în el. 476). "c. Cînd voinicul-eînta din el "s-a facut un joc. apoi cel ce l-a pus vine acasa. 170-174). p. Vineri da lui Petru un fluieras. 1. trebuie îngropat în mijlocul drumului vreme de noua zile. iar din trisca aruncata '(sau rupta) rasare împarateasa înecata (5. Luna). primeste Ionica de la Sf. Atacat de zmeu. roata pe lînga el. 31-36). f. adoarme si uriasul paznic. F. Un astfel de f. Cînd e trimis sa aduca closca de aur. cu grija de a nu se uita î~apoi. v. leii din rîul de lapte (83.muIt mi-a fost drag din mica copilarie" si îndata apar animalele nazdravane care îl salveaza (ibid. p. Dracii joaca împrejurul lui pîna acasa. Ionica rupe flori si "toate lig. miraculos descopera crima întîmplata la curtea împaratului. p. Omul de flori eliberat de fiul împaratului (AT 502) îi daruieste acestuia un f. f. "caci toata lumea va dormi". baiatul îl roaga sa-I lase "sa mai cînt odata din fluierasu asta al meu . o oaste numeroasa care sa stea în ajutorul solicitatorului. Cînd trece prin padurea de argint. p. Ea cînta cu "glas de om" si în felul acesta e descoperit o~orul. încît toate oile vecinilor se adunau la stîna lui (LXII.hibanele din padure" vin asupra lui. alaturi de sumanul ce facea nevazut . XII. atît de minunat. Dumineca pentru a putea strabate la palatele Ilenei Cosînzenei (AT 400). de aceea cîntaretul trebuie . fel da fel da animale din pustietati". ca cînta". p. altfel îl pocesc ielele (38 b. în noaptea Mînecatoarei (ajunul Sîngeorzului) se cînta din f. si apare omul de flori care îndeplineste sarcina: (42.. si bucium pentru ca fermecatoarele sa nu poata lua laptele de Ja vaci (LIII. F.Dupa trei saptamîni. are puterea de a chema animalele re cunoscatoare în ajutor. 65-66). cîntînd din f. al carui sunet are puterea de a adormi orice vietate. se duce sa-I dezgroape tot în pielea goala si cu mîinile dinapoi si cînta din el întorcîndu-se acasa. baiatul zice din f. sa-I foloseasca în împaratia zorilor. 14. în unele basme. Dupa alta legenda. ca-I sfarma" (52. 586-589). El e mostenit de la parinti. p.hiar sa nu stie cînta de loc. Obilesti-Vrancea). în luna e un cioban care ·avea un f. F. 780) creste o rachita -din care un baiat îsi face o trisca. 517). care avea puterea sa-I cheme la nevoie. balaurii. p.

la început. LXXXIII. 87. trecînd I jl a . . 252-253. îmbracata ca barbat... îl ajuta pe eroul ce le cruta. 422). p. 277-278). într-o varianta ardeleana. Zmeul F. 234-236). ascunsa în mai multe animale. da ce de putere de furnica! Aicea cum calc eu furnicele estea aicea atîtea sa le omor. Popa se duce sa-I spioneze si se ascunde într-un maracinis. Aducerea f. silind ielele prinse cu mîînile în crapatura copacului sa-i restituie ochii (5. el le cînta mereu din f. e ei. dad€m din aripi" (28. p. toate jucau. Cînd Pacala cînta din f. se arata ca puterea zmeului se afla într-o "fluierita". I. zgîriindu-se si rupîndu-si hainele si barba. apoi îl rupe ca sa-si faca altul. oile joaca si nu mai au vreme _sa pasca. Plecînd cu oile la pascut._Cîrlijie se preface "un prunc bubos" si. miraculos. Potrivit legendelor.. a vroit sa-i proveni din lacrimileizbutit numai nului cînd s-a' bocit pe 'mormînt (47. p. zmeoaica si obligata fugit pe sub reasca cu fiul descoperita de ea s-a prefacut f. epuizati de joc. în basmele propriu-zise. Preoteasa ce era în pod. a fost unica fiica a unei vaduve. dar a Maicii Domsa i-l faca subtire. III. din capatu satului" (5. popa începe sa joace. De necaz. Sarcini de pierzanie).185 f pe purtator si de punga ce se umplea de galbeni (AT 566. El le zice din f. la auzul caruia orice fiinta e silita sa joace (AT 592). 21-22. v. p. Un astfel de -f. în alte variante. La urma se întoarce cu turma ciobanului care a intrat în sac în locul lui "Du-Iu-Iu! Du-Iu-Iu! c-un fluier colo.e angajat de zmeul care i-a furat sora. Ara]:>Alb da peste "un furnicar mare . Tei Leganat cînta din f. Cu ajutorul unei garoafe' care ~e vestejeste sub perna. Intrînd pastor la oile împaratului orbit de iele. v. p. marita o furnica. Pacala (Pepdea) are un f. (LXXXIII. lele). ea o calca si e invitata de un zmeu l~ casa lui. ielelor. si "gîstele jucau. Furnica. încît slabesc si încep sa moara. pîna ce mor toti din casa popii. îl ajuta pe fiul cel mic al împaratului sa îndeplineasca sarcina de a aduce luntrea de aur de la rîpa îndepartata (ibid. 390). p. pazitor la gîste. f.avusese uspat cu o furnica. joaca de asemenea pîna cînd cade din pod si moare. f.Vai. în snoave. S. si a sa se casatotalpa casei. dintr-un porc nazdravan. rosie ar taie mijlocul. p. 3000). 868). de la cateaua babei Cloanta e o încercare primejdioasa care nu poaJe fi savîrsita decît spalînd cateaua (LXII. sa pasca oile cu interdictia de a vorbi -cu cineva. Pacala zice din f. Trimisa.p.

Deodata din furnicele celea s-au facut fel de fel de vite" (52. 274). p. de "s-a umplut poian'~. eu ain sa fiu la tine" (XV. Probelepe-:tirii) pentru ca Nic-a cîmpului "ajuns pe mosia lu-mparatu furnicesc . Cînd baiatul o' descoase. 127). 194).zice . . Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii izbuteste sa intre în cetatea acesteia numai cu ajutorul unei babe. p. Împaratul furnicesc îi da o pana: "cînd ai sa gîndesti la mine.186 peste ele si eu. alearga dupa el si-i da o aripa: "cînd îi avea nevoie de"noi. ies f.. p.ca noi cu toate neamurile venim si-ti ajutam" (XV. p. Printre obiectele miraculoase cu care mama pasarii ranite rasplateste pe binefacator se întîlneste si o perna. si calul? Mai bine ma duc pe lînga ele". Ele vor alege macul din in. iar în alta varianta vor lua grîul din paiele snopilor (v. O f. a prins a descarca malaiu cel maruntel". 255).. Aceasta "se sui cu feciorul pe o furnica si furnica îi duse pe subt pamînt" pîna la Frumoasa Lumii (7. s-aprinzi aripa asta .

355) sau: capul> împarat. Apuseni ar fi existat o g. 67). Sotia plecata În cautarea barbatului în piele de animal _l. 1. împotriva g. Ea face figura minora pe lînga cocosul nazdravan (AT 715 A) si cînd e trimisa de baba sa-i aduca bani. gaseste bani în asternut.. In basmele despre animale. p." etc. e uneori nazdravana. îmbogatindu-si stapînul. Uneori. "gaina-cuina" fiind "hîd nume!" (5. ea scormoneste gunoiul si vine cu o para ruginita.. 356).J . Ea se asociaza în calatorie (AT 20 si 27).. pipota> nazdravan. 1. iar motii au încetat de a mai fi mineri (34. în variantele tipului AT 567 ea se manifesta felurit: oua în fiecare zi cîte un ou. II. Ea face chiar oua de diamant (41. 234). inima> punga cu bani. cîntatul ei e de rau augur (LIII. ca ele au sa aleaga semintele" (18. p. Apare ca auxiliara în mai multe basme. 1. g. ducînd tot aurul cu sine (v. (41. 153). Vidrenii au vrut sa o prinda. va ajunge împarat (5. ca viermii nu vrau sa manînce boii . 396). 72). dar cine îi va mînca "rarunchii" (sau ficatul. p. iar cine îi va mînca inima (sau capul). iar cine manînca inima devine nazdravan (86. Baba îi rupe coada "si de atunci a ramas de sînt unele gaini berce" (86. p. dar ea a zburat la minele din Rosia Montana. 165) sau o omoara "s-o facut zama s-o mîncat cu mosu" (5. e solicitata "sa manînce viermii. iar partile mîncate au efecte felurite: cine manînca pipota. p. are un rol mai sters decît cocosul. 229). acea g.1. pipota). g. p. p. sau cu zdrente. dar e mîncata cea dintîi. Yîlva). Dar g. în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. cine manînca ficatul ajunge împarat. va gasi În pat "o legatura de galbeni". o ajuta pe Cenusareasa (AT 511 A) sa aleaga semintele de cînepa de cele de mac: viteaua nazdravana o învata: "cata în ureyhea mea stînga si scoate gaini cît lumea. Dupa legende. e chemat uliul care pe data "s-o repezit la gaina" etc. De atunci nu s-ar mai afla aur. p. de aur care facea oua de aur pe vîrful acestui munte. 290). 120). p. p. în muntele Gaina din M.r G Gaina. (52 p.

p. fripta. între altele (AT 328 + 302). p. iapa nazdravana a babei (AT 552 A) se preface în a treia noapte într-o "closca cu pui si te bagi dupa camenita" (5. Tovarasii nazdravani Gluma v. Uneori. closca "cu puii ei cu totul de aur" (41. Snoava Greier.0 closca cu puii de aur. p.hiar din necuratenii (LUI. 528-530). Luna daruieste eroinei o simpla g. soarele "care pe atunci umbla pe pamînt". Miercuri locuieste într-o "casuta învîrtindu-se pe o laba de gaina" (52. Gerila v. A fost blestemat de arici sa umble cîntînd pe cîmp pentru ca l-a spionat împreuna cu albina (38 b. p. p. pasarea îsi batea joc de scîncetele lui. XIV. Fiind dusmanit de Alexandru împarat. l-a alungat mult. O closca cu pui de aur iese dintr-o cutie pe care eroul o gaseste pe drum (AT 590). I. 194). Fiul împaratului intrat argat e pîrît de servitorii invidiosi ca s-ar fi laudat sa fure dosca de aur cu pui cu tot (42. 54). Diavolul îl ajuta sa vîre closca si puii în cutie dupa ce eroul a promis ca nu se va casatori niciodata (75. Caravanet-Teleorman). p. 433). I. în chip incidental. îngînîndu-l gri-gri si a fost blestemata sa se prefaca în gîndac urît care sa cînte tot timpul gri-gri (47. p. O legenda povesteste ca a fost un fecior din cale afara de frumos si de harnic care stîrnise multa gelozie printre fetele de împarat. 517). p. Alta legenda îl arata a fi fost o pasare frumoasa cu penele galbene. 519). Uneori Sf. Eroul pîrît de sluga invidioasa e trimis sa aduca. p. . cari singuri sa umble" (LXXXIII. 282). 22-23). Sf. S-ar fi nascut din capatîna de cîine sau c. 304). pîna ce a ajuns g. II. Argintarul curtii împaratesti primeste comanda de la fratele mijlociu sa-i faca pentru nunta .. prietena cu Maica Domnului. 54-55). p.188 (AT 425) este daruita de una din zilele sfinte cu o closca cu puii de aur pe care o da stapînei lui. sa o lase sa doarma o noapte în patul lui (XV. 50. încît s-a înnegrit si a devenit mic cît o gînganie. din oscioarele careia va face o scara pentru a intra pe deasupra în casa sotului (41. Dupa ce s-a nascut Isus.

La prinderea lui. 20 sau 40 de soldati. H. H.1-0 pus pe cîntar si atîtia bani le-o dat la nemesi cît o tras Horia". si Closca au fost legati cu mîinile de parapetul podului pîna au mîncat soldatii care îi escortau. aducînd "biletul sa nu-l omoare". 3. Dupa ce a fost prins. sau la un molid mare. iar un batrîn i-a apostrofat: "Vai s-amar de voi! Ati vîndut sînge nevinovat 1"De atunci. H. "tot neamul lor o fost nefericit. Unul din tradatori a cumparat grîu si a facut pîine. Dupa înabusirea revolutiei. Dupa tragerea pe roata. dar ei au sosit cu o zi dupa tragerea pe roata. H. împaratul i-ar fi gratiat. împaratul l-a sfatuit sa-si faca ei dreptate: "Cotati-va direptul". Cînd a fost prins. 1. care apoi i-a tradat ascunzisul. H. Tradatorul s-a înspaimîntat. La iesirea din Albac. numit apoi "Bradullui Horea". Mîncarea îi era adusa saptamînal de cantorul din Albac sau de sotia lui. L-au tradat vecinii din familia Maties "doi veri de ai lui" în urma promisiunii ca vor primi atîta aur cît va trage H. au plecat doi oameni din Matisesti pîna la Viena cu cererea de gratiere. unde el a scrijelit niste însemnari pe grinda. 4. Botul de sînge închegat a cazut si "s-a învîrtit ca un pristin de mai multe ori prin casa". Cînd a rupt primul coc scos din cuptor.. îmbolnavindu-se cantorul. "numa deasupra o fost de grîu si-n inima pînii o fost sînge". Si neferi- • . a fost tinut 3 zile într-o casa din catunul Matisesti. Calatoria celor doi a durat sase saptamîni. "scrisorile" de gratiere ar fi sosit la timp "da n-o vrut stapînirea de atuncea sa le deie pe fata". Dupa alta legenda. s-a luptat cu soldatii ce l-au înconjurat.. ar fi facut armata la vînatori ("iegari") si ar fi ajuns chiar caporal. l-a înlocuit un nepot de al lui H. pîna ce a venit armata mai multa. a avut prilejul sa expuna împaratului doleantele motilor cu privire la desfiintarea iobagiei. . 2. pe cîntar. Fiind cu batalionul în Viena.H Horea. s-a refugiat în muntele Dragoiasa (sau Scorocet) la stîna ("baceagul") preotului din Albac.

p. Si i-o blastamat popii pîna-n ziua de astazi" (6. 3-32). "boierii s-au temut de pacate si au radicat boierescul. p. au dat la fiecare pamînt si a venit ca sa le plateasca munca baneste" (52. H. . decît "jumatate". ar fi scos pe tarani din iobagie ("din boieresc") dupa ce "a deschis lacatele" încuiate în urma faptului ca nu i-au platit lui H. Deschizînd Iacatele. 5. 534). desi el"a fost slujit cu dreptate".190 cit îi astazi.

Ca sa nu afle ceilalti studenti ce lucreaza el noaptea. 1. 1. pusti cu cremene". 1. îsi ia tot armamentul de la casa parinteasca si pleaca cu oastea spre Abrud.1. 3. promitîndu-i ca "îi va da Ardealul sub stapînirea Iancului". motii ce transportau lemne. care e calau· . l-a ajutat pe Frant Iosif sa ajunga întîiul "pe facultate".Jos cu cîrligele! Ca iobagia de astazi nu mai este 1". 1.l-a rugat pe 1. 1.. nu s-a mai tinut de cuvînt de a-l face pe 1. si-a instalat "niste arcuri" la cufarul cu armele facute care au )ovit peste ob~az. le-o rupt dintii-n gura si i-o sîngerat" pe colegii care au vrut sa-I desc. "ca sa-I învete ca sa fie el primul si Iancu sa fie al doilea pe facultate". 2. sa nu-l mai astepte. 1. sau împaratul a întîrziat anume ca 1. 1. Î Iancu. la confluenta celor doua Ariesuri. a biruit totdeauna. O dispune pe coasta "din sus de casa" si îl someaza. a: stiut ca împaratul nu-i îndeplineste promisiunea si de aceea nu l-a asteptat la întîlnirea de pe muntele Gaina. ar fi studiat "la facultate la Viena". a fost coleg cu viitorul împarat Frant Iosif. deoarece înaintea lui mergea "pretutindenea o femeie cu furca în brîu. unde"a învatat foarte bine "de-o fost întrecînd pe toata facuI· tatea" . apoi pe valea Muresului.hida. "învata sa faca armament. Prima lui actiune a fost sistarea muncilor iobagesti în Muntii Apuseni. la insistentele sotiei. îsi petrecea timpul cu perfectionarea armamentului. Acesta . Iamurindu-1 "ca un prost si c-un nebun nu se pot întîlni laolalta decît numai asa". dar dupa ce a ajuns împarat. pistoale. 1. a plecat de pe Gaina. lasînd "pe-o piatra scris c-un prost si c-un mincinos niciodata nu se pot întelege!".. le-a strigat: . 1.în timpul noptii. 1. 1. s-ar fi întors cu spatele catre împarat. vine cu armata de 800 oameni împotriva lui. tatal sau cedeaza. numire pastrata pîna astazi. Avram. La facultate. Locul acela "va fi Vadu 1\10tilor". Fiindca tatal sau era înstarit si punea pe oameni sa-i munceasca mosia "desculti. "crai la Ardeal". La întîlnire. goi" si "fara nici o plata". întîlnind.

192 r l 1 'Ii I . si pe Closca si Crisan". fiindca trebuia "sa-I lasati sa steie de vorba cu mine"." Din aceasta expeditie. 1. Nu 1-0 omorît. ceilalti pretendenti au fugit. Cînd s-a vazut para aproape de butoi. omorîndu-l pe loc. sau în drum·-spre acest orasel.. . iar pojile "pe dupa cap la vaca". 1. "Ca daca nu se facea nebun. Dupa alta versiune. ar fi adus acasa bani multi pe care i-ar fi îngropat "acolo unde-s morile la Incesti".. a trimis fata la fostul sau coleg.. ca cum o taiat pe Horia. motii ar fi prins pe Vasvâry si l-ar fi adus în Arada. l-ar fi invitat dupa încheierea pacii "la un restaurant" unde "i-o pus în -mîncare un fel de matraguna de 1-0 otravit. 1. "i-o pus o piatra-n cap si 1-0 omorît". Printre actele savîrsite în timpul nebuniei se citeaza omorîrea unui cal. 6. Dupa aceea. unde e scutit de orice primejdie. zita de o capra neagra nevazuta. ramînînd numai 1. s-a prefacut a fi nebun. dupa pacificare. co{uentînd "aiesta n-o venit aicea sa ne faca nici un bine". nebunia 1. Ea trebuia sa revina celui care va ramînea lînga un'butoi cu praf de pusca pe care 1. unii au gasit din banii îngropati.0 luat toporul si 1-0 bagat în cal". fost coleg de scoala la Cluj. a încercat sa puna seaua pe o vaca. La masa de la întîlnirea cu Frant Iosif "o socacita 1-0 otravit" dupa ce a gasit "o scrisoare acolo ~ub taier ca «Fra~cisc Iosif o fost împarat si Iancu iara împarat»". "n-o fost nebun. ar fi provenit din otravire. 4. care. a capturat pe valea Ierii bogatiile unui grof-ungur. împreuna cu logodnica acestuia.. Un batrîn "mîncat de necazuri". generalul coma. fara sa se fi atins cineva de ea. Aceasta arata lui 1. Ungurii r . si pe el îl taia pe roata. Dupa alte legende. în timpul luptelor. da 1-0 facut nebun". iar un om din catunul Trifonesti "de trei ori o gasit bani acolo în casile Iancului". nu puie mîna pe el. calea buna. numa o zis ca-i nebun" zidndu~i lui Frant Iosif: .. "i-o-nvinovatit" pentru moartea lui. în luptele de la Fîntînele. Dupa pacificarea Ardealului. "s-o pus-o cu oblîncu cela dinapoi dinainte". c~ozis ca mai bine face el si se sacrifica el cum poate". Dupa întoarcerea de la Cîmpeni. Tatal sau avea "un cal porumb frumos s-acolo în Vidra în centru s-o dat jos de pe cal s-o bagat sebalu-n cal".Eu-s hot s-a pref~cut ca atare "ca sa si tu esti mincinos! Ai mintit". 1.ndant în:vins de 1. Mai tîrziu. 1. a aprins o lumînare de ceara. L-ar fi otravit "o jidovoaica din Cîmpeni'~pe care "ar fi platit-o ungurii doara fantazeasca de cap cumva".I. 5.

Cînd i-a zarit. p. 58-122). O femeie pregateste o cafea din oscioarele unui peste pe care scria ca poate ajuta la procrearea copiilor si o da împaratesei. i. nazdravana a babei trebuie pazita în trei nopti de voinicul venit sa primeasca drept simbrie un mînz nazdravan. în unele variante ale basmului AT 301 B.. pamînt. culcat si mîncînd prune. 1.. closca cu pui. p. îl invita la prune. p. O i. 1. trimite sluga tatalui sau sa-i aduca în casa un prun smuls cu radacini. peste. 256). are puterea de a se ascunde în cele trei medii. iepure. îmbracat. SpaIatura ajunge la o i. Uita-te. "de o suta si cinci de ani" care nu se mai putea tine pe picioare. p. se preface în pasare. ea se ascunde "în fundul muntilor unde nu strabatea nici pasarile cerului". în a doua noapte "s-au ascuns tocmai în fundul norilor" iar în ultima noapte" tocmai în fundul marii în nisip" (79. 58-60). Apoi au vrut sa-I aresteze la tîrgul de Sîmedru din Cîmpeni. i. vulpe etc. se metamorfozeaza în timpul noptii ascunzîndu-se printre animalele speciei respective. 1. vulpe. se întoarce . hranita dintr-un jgheab pe care veneau "hîrmaturile" de la bucatarie. Aratîndu-i ca pretul mînzului sta scris pe copita ei. a]j fi ramas vorba "Nu fi prost ca Iancu cînd o pus saua pe vaca ''" Alta data cînd au venit niste jandarmi sa-I aresteze la Vidra. peste. fiind convins ca "de buna sama îi nebun". si-o omorît calul si vrea sa puie saua pe vaca". ma. nouri. (XV. Chiar neschimbata. oaie. Deseori. Iapa. invitînd pe cei ce-l urmareau "veniti si va scalda ti. Cînd intra în casa. ca asa apa buna de facut baie". fara sa se scuture prunele. Ei se co~vi~g ca e neb'un si îl lasa în pace. capitanul de jandarmi îl vede pe 1. nu se lasa ademenita de lup. naste un mînz nazdravan prin gustarea unui aliment cu puteri germinative. "Iancu s-()o facut nebun ca sa nu-l prinda sa-I omoara" (6. 260-261). dar ofiterul îl lasa în pace. sau se ascunde numai ca i. în basme despre animale i. I. în prima noapte. 137). I. "o sarit acolo-n vale. s-o-nceput a se scalda". 1. baiatul nazdravan e nascut de o i. dupa fiecare noapte i.193 care îl urmareau sa-I prinda se conving ca-i "nebun.stejar batrîn în mijlocul padurii" (34. . De atunci. Sarcina poate fi îndeplinita numai cu ajutorul animalelor recunoscatoare (lup. 1. apa. p. corb.. fiind. "fata si iapa un mînz tot numai cu parul de aur" (5. La 11 luni.. De obicei. p.). îi da lupului o lovitura de moarte (5. 103). lup.

. f. 28).. i. vorbesc între ele. numita si iarba tîlharilor. Saracul orbit pentru mîncare (AT 613) afla noaptea de la o "vîja" remediul secetei dintr-un sat: "sa se suie pe iapa cea mai slaba din herghelia care-i lînga sat. ca i-o bala de sarpe pe mine si nu ma poci misca. p.. sa înconjoare dupa aceia cu iapa de trei ori satul . p. apoi s-o sature cu jar. ea e identificata cu rîndunita. rau ma duc". p. de a fata încalecata de sotia însarcinata probozeste calul cu stapînul sa meargii mai încet. prins cînd vroia sa fure pasarea maiastra. dupa a doua si a treia noapte. p. ea are însusiri aparte care o individualizeaza . ea necheaza "de haui vazduhul si urla toata curtea si palaturile" (41. Le poate mulge în urma unei ploi mari urmata de înghet. I. p. Cel mai adesea. Fata îmbracata în flacau (AT 514) este trimisa în cele din urma sa aduca hergbelia cu i. de s-ar putea din el satura toti cei din sat" (34. II. Ajutat de un soricel. Ele stîrnesc un vînt dulce care adoarme pe. Voi mergeti doi" (ibid. 1. trifoiul cu 4 foi si mai ales cu feriga. 160). 275). întrucît "io tare greu' ma duc cu patru . p. Alteori. Legendele populare o înfatiseaza felurit. Cînd sa o scoata din grajd. dar numai cei ce înteleg limba animalelor afla tainele lor. Ogorul de aur al unui împarat este pustiit de 12 i. p. de unde s-a raspîndit în Europa (XIX a. uneori numarul lor creste la doi si trei mînji. Fata izbuteste cu ajutorul calului ei nazdravan care îl învinge pe armasarul i. frate.. Iarba fiarelor. se întîmpla la vorbirea blînda a fetei (86.. I. p. cînd ar ajunge în mijlocul satului. Fat-Frumos.. e o planta fictiva. spune calului cînd merg pe drum: . 69). i. Flacaul îi întelege spusele fiindca "stia mai multe limbi" si decide sa faca popas (51. ar fi luat nastere din picatura de sînge care a curs din buricul lui Christos' rastignit pe cruce (LUI.194 I 1 II 11 I cu un mînz dupa ea. Dupa o legenda. 269). fiind prinse în gheata (41. Era cunoscuta înca în antichitatea grecoromana. 25-26). paznic. ' . fiul cel mai mic izbuteste sa le prinda (3. 435). 139-142). 35-38). cu însusiri miraculoase. îmblînzirea i. nazdravane. 1. spre a seîmbaia în laptele lor. Pe alocuri. precum si în Orientul apropiat. p. picioarele i.. iapa ar crepa si din locul acela ar izvorî un asa izvor. e eliberat numai daca va putea aduce "iapa cea sireapa" de la împaratul ~ecin. în basmul despre omul care stia limba animalelor (AT 670).Nu te duce tare.

274). apoi.195 si o fac. iar pe mîna lasa de asemenea pete rosii. numai niste aripi din umere. Tunsul. 274). cei ce o folosesc. Unele povestirilegende releva însusirea de a descuia noaptea fiarele cailor ori de a face coasa sa sara din toporiste "cu o mare putere" (XIX a. mica. adesea în vîrf cu o bobita rosie. De obicei.. foarte inaccesibila. umbla. iar peste zi e vesnic înrourata. E veninoasa: omoara vitele care o manînca. Are culoarea verde. cînd rasare soarele. De aceea. p. aurie sau argintie. picura sînge din ea. . 25-26). Comediantul a înteles imediat ca în sarcina cu fîn se afla i. ciocanitoare. p. de dai mîna c-un om bogat.prin stratagema cu închiderea puilor cu un lacat de fier: mama puilor pleaca sa aduca i. p.:in toti banii de la a~ela la t'ine" (52. florilor si orice stii . ca aurul. foarte subtire. 40).arici. Mai lesne e gasita cu ajutorul unor animale . e de coloare galbie. dar mai ales rosie. 273-274). Marcu Viteazul etc. De asemenea. hotul muscelean Fulga (XIX a. despre.. cade la fund. ca sa arate oamenilor ca fata a mintit.' care ar fi ohiar o picatura de sînge. De aceea. f. dihor. Ea ar creste acolo unde a fost foc multa vreme pe un loc. p. p.. (76. frunza n-are. Daca e aruncata în apa. "Iarba ceea dac-o ai. acesta fiind unul din procedeele de a o cunoaste dintre alte plante. si a cumparat-o toata "cu un taler". f. straluceste numai noaptea ca soarele. Ar creste pe piatra. Dupa alte povestiri. Pe piatra îsi lasa o tîra de radacina si merge mai departe" (52. o vîra sub piele în palma si în JeluI acesta deschid toate lacat ele si nu sînt atinsi de glont (LIII. Pintea. pe cînd celelalte "plutesc pe fata apei". daca pui o batista alba pe locul unde creste ramîn pete rosii. un fir de par. ea "merge în contra apei" (LXVI. dar o fata cu o sarcina de fîn a vazut ca în locul busteanului e doar un pai lung de fîn. p. coada si picioare. întelegi limba tuturor dobitoacelor si pasarilor. . p. p. ca o lumînare aprinsa etc. 60-62). ca . cu care atinge lacatul ce se descuie pe data. daca e aruncata în apa curgatoare. Se povesteste astfel despre Bujor si Jianu' (LUI.f. Radacina n-are. Un comediant arata oamenilor cum un cocos tragea un bustean. mai cu seama. Hotii si haiducii o posedau. ziua piere sau intra în pamînt (LIII. 23). ca si omul si e vie. 532). Însusirea ei de capetenie e puterea de a "înmuia" fierul sau chiar de a-l face invulnerabil pe posesorul ei. 532). toate ti se deschid în cale si esti nazdravan. I se mai atribuie si însusirea de a detecta iluziile optice. grangur . Poate fi culeasa în anumite feluri si în momente sau zile deosebite. p. i. "Ea are cap.

XVIII. Todosia. Cateii întîlnesc o broasca cu i. Alteori. Umbla prin p. llele. se scalda prin izvoare si lacuri. Maidan-Caras). 112). prin Banat avînd fiecare un nume (Rudeana.95-96). dar pot sta si deasupra stresinilor. la marginea apelor sau la raspîntia drumurilor. f. ca ne înecam toti! " (38 b. Ruxanda etc. III. dar ~colo planta antiiluzionista este trifoiul cu 4 foi (XIX. Ana. p. p. pentru a-si învia puii si e deposedata de cîinii stapînului decapitat.cu atestari înca din sec. Dar sînt invizibile. la rugamintile lor. au si început sa se schimbe si sa zboane". Dupa legende. în gura ce se ducea sa-si învie puii calcati de o roata. Magdalina. maiestre. împaratesele vazduhului. Pascuta. serpoctica duce firul de i. Puterea de a iluziona ar veni de la diavol (XCII. IX. sau de dracul. Ogristeana. Îsi întind masa pe iarba verde si beau apa de prin fîntîni. 140. a iluzionat-o ca vine o apa mare. doamne. p. dînse. rusd.. p. apoi asaza "firutul cel de iarba în taietura si Stan s-a sculat ca-din somn" (61. Trandafira. purtînd si coroane. Cînd Ivantie împarat i-a dat trei vase cu apa ce întinerea. Hîrtiesti-Arges). puternice. . prefacîn'du-se în i. Incidentul se petrece cînd eroul e omorît de impostor (AT 300.196 fiind nebuna. Au fost trei fete orfane care."Fugiti. În basmele fantastice. milos:tive. Sandalina. pe care nu-l vor gasi pîna la vremea de apoi cînd se vor duce împreuna cu el în rai (LXV. i. Legenda e raspîndita în Europa . dar pe alocuri pot fi foarte multe. frumoase. Sînt fi\nte carora le place îndeosebi cîntecul si jQttfl. f. sfinte. Numarul lor variaza de la doua. i. Bugiana. Locuiesc în vazduh sau prin paduri. Ruja. trei pîna ~a noua. ele au baut apa si "îndata . pun capul la loc. Iau si ei un fir. Sînt trimise de Dumnezeu sa pedepseasca pe cei rai. Au aripi si zboara cu parul despletit. prin munti. p. voI. oameni.Der Hahnenbalken în colectia fratilor Grimm . are însusirea de a învia din morti si de a lipi taietura capului. cautînd calul lui Alexandru Machedon. au fost servitoarele lui Alexandru Machedon. au fost facute nemuritoare. numai noaptea putînd fi vazute de om. 261). 543). 272. îmbracate în matase sau vestminte albe. cete întregi. f. iezme. (38 b. Sînziana. fecioare. 304). zînioare. vesnic <CÎntînd (LIII. încît ea a luat-o la fuga "ridicîndu-si poalele" si strigînd: . . Ele zboara mereu. Tiranda. soimane. Cosînzeana. miluite. Au o sumedenie de nume: zîne. al XIII-lea. ursoaice. 201-206).)..lii.

207-211). Obisnuiesc sa ia cu ele în joc pe cine întîlnesc.-p. f.197 vazduh cîntînd si jucînd. aprind case. 211). 299. alegînd pe cei mai iscusiti muzic~nti. XI. p. Scorei-Brasov). XVII. "Un cioban a auzit fluierînd din flui'er. spunîndu-i sa nu le mai cînte cîntecul. 236. aduc furtuni cu grindina. p. "Auzalepe piept si clopotei la picioare" (LXV. "îl poceste. în vetrele de foc parasite. sau pe cine trece prin locul unde manînca sau joaca ele. Jocul lor se desfasoara în anumite locuri. sau le spune vorbe urîte. lasîndu-1 apoi schilodit sau smintit. f. îndeosebi noaptea. seama~a cu niciuna de ale oamenilor (UII. au dus pe un flacau din Marasti. 211).Vrancea si l-au vîrît cu picioarele într-o fîntîna. dupa cum cauta sa atraga ti~erii frumosi. Îi interzic însa sa spuna unde a fost sau sa cînte cîntecul lor (LIII. trebuie sa stea nemiscat. Daca omul raspunde' cumv'a. sau cresc anumite ciuperci (LIII. precum si alte instrumente muzicale: cimpoi. apai tot asa misti si cînd nu vrei". îl pun numai sa cînte "tinîndu-l foarte bine". "Daca misti. pricinuiesc nenorociri: omoara vite. p. sau din vase descoperite noaptea din care au baut i. fara sa mai creasca iarba pe el. i. îi strîmba gura. 81. 244). Cine le aude. Fluier). ve> mîna" (58. sau pe cîmpii sal11 mai cu seama pe la raspîntii (LIII. Se arata binevoitoare celor ce vor sa obtina un fluier fermecat (v. Niste temei au ghilit pînza la Rusalii. 1. pe cine face zgomot cînd joaca ele sau pe cine le aude cîntînd. 261). 433. "Daca s-ar întîmpla ca sa le stie cineva cîntecul lor. toaca. zicîndu-l pe violina în miezul noptii. Uneori umbla într-o caruta trasa de cai de foc. Locul unde joaca ele ramîne ca pîrjolit. . Paralizeaza de asemenea pe cine întîlnesc. p. trîmbite. îndeosebi pe fluierasii renumiti. încît "nu le întrece nimeni pe lume la joc". la raspîntii. Sînt pociti si cei ce beau din lacuri si izvoare necunoscute. pe cîmpii. Cînta nespus de frumos si melodiile lor nu . p. Obisnuiesc sa ia cu ele lautari. si' el 'asa a-ncremenit cu mîna pe fluier". 213). Gauri-Vrancea). 201). dupa cum iau pe sus pe cei ce lucreaza în zilele lor. Joaca "abia atingînd pamîntul". în genere. tobe. înpoienele din paduri. "mai cu seama unde sînt paltini". 212-213). p. p. mai ales la Rusalii (LIII. Pe cel care îl iau cu ele. în jurul arborilor (nucilor) sau pe o "vîrtelnita cu trei mîini". acela ar fi dus numaidecît de maiestre prin vazduh" (38 b. Flacaul a povestit însa cele întîmplate si a albit "ca zapada'" (38 b. altele au scuturat toalele în acea zi si s-a stîrnit un vînt mare care le-a zvîrlit pî~za si toalele tocm~i pe sîrmele de telefon (58.

III. O regaseste. pe copacul cu crestetul pîna în cer. În locuinta lor. "o casuta stînd În vazduh". zîna se Îndragosteste de voinicul ce doarme lînga lacul în care se scalda ea. Baiatul prefacut în cerb poate redeveni om numai dupa ce ajunge la Muntele de marmura_unde se scalda zînele si trece prin camasile lor (LXXXIII. Uneori.'menii pun cîte un cap de cal într-un par de care "ielele fug" (LXV. p. în multe variante ale basmului AT 400. Uneori. Cei rapiti se mai pot apara prin mutenie desavîrsita. i. se arata binevoitoare celor cazuti sub vreun blestem. cea mai mica e silita sa vina dupa flacaul care i-a furat hainele În timp ce se scalda în lacul zînelor. cristineasa. De asemenea.a joace mai frumos si ea dispare "la curtile lui Filingat. p. din cosita flori Îi cînta. p. sotul e momit sa-i restit~ie aripile ca . în mod obisnuit. noua Împarati o asculta". 00. mararul i. Tei Leganat cînta din fluier ca sa joace i. p. vîrÎndu-i inelul într-o pîine (34. Abia la cea mai mica are taria de a nu se uita înapoi si se casatoreste cu ea. luîndu-si aripile furate. în basme. pentru ca a lasat caprele în padurea lor. Alteori.198 Dar schimba si copii. Un mosneag aflat acolo îl învata sa nu raspunda nimic si zînele îl aduc Înapoi (5. ele iau ochii celor care le încalca mosiile.). 213-217). În locul unde au mas sînt foarte bune de leac împotriva pociturilor pricinuite de ele. iar cînd jocul . 130-137). Se arata mai întîi copilului (5. p. cu conditia ca soacra-sa sa nu se amestece În gospodaria ei unde "toate treburile se face singure". zîna . zîna se casatoreste cu flacaul care e În stare sa se urce. voinicul îi fura aripile si fiindca se uita Înapoi. Spre a se apara. zîna "îi arse o palma de-i scapara maselele".. Obiectele lasate de ele . în sîn sau la palarie "în zilele lor" pelin sau usturoi (LIII. La o -nunta. se vindeca prin descîntece de i. zîna fuge În tinuturile ei si voinicul ajunge la ea numai cu ajutorul celor trei obiecte fermecate luate prin pacaleala de la dracii ce se certau pentru împartirea lor (AT 518). 263). I.. 241-242). Cum ea calca interdictia. sînt dusmanoase oamenilor. Numai cea mai mica poate suporta însotirea cu omul. intrînd sluga la moara ei. 533-540). Un fecior din Rodna Veche este furat de zîne si dus Într-o odaie în stînca. p. 249-254). oamenii poarta la brîu. Cei nenorociti de i. leusteanul i. leustean etc. lasÎndu-i un inel pe care era scris "Ileana Cosînzeana. 282). Tei Leganat se vîra sluga la împaratul orbit de i. precum si o seama de buruieni (avrameasa. si prin jocul calusarilor. Mai adesea. la fîntîna de margaritar" (33.. p.

v.405-433). strîngîndu-le pîna îi cedeaza ochii împaratului (5. 134. cu totul sporadic. 1. fura inima lui Mogîrzea pe care o pastreaza într-o sticla. Astfel le sileste sa vîre mîinile în crapatura unui copac. 16). 271-272) . AT 275). p. Le prinde mîinile în crapatura. prevenindu-l împotriva pericolelor (5. La înapoiere. In basme. 252-253). Se ia la întrecere cu bivolul si cînd e depasit de acesta.Satu Mare. dar unul îi sfatuieste: "îmi vedeti voi mie mustata asta? pe fuga mi-a albit!". (4 a. p. se socoteste animalul cel mai fricos si vrea sa se înece. VII!. Dupa ce coboara. 1. Baiatul care îi paste oile le cînta din fluier. vad un ogar si se hotarasc sa i se opuna toti. apoi îl sparge si. dar observînd ca broastele fug de el. 1. 59). Noua i. Apoi busteanul e lovit din nou si se preface în cerb de aur în care e vîrît Dafin pentru a ajunge în odaia fetei. Ca sa treaca acest obstacol. 23. Iepure. v. Epacalit de melc fiindca acesta s-a înteles înainte cu alt melc sa stea în celalalt capat al cîmpului d~ alergat. 261. Pisica nazdravana (AT 545) .p. 1. la îndemnul lor. fiul bucataresei încaleca pe busteanul i. se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc si într-o clipa se înalta pîna la vîntul turbat si se pogorî la portile palatului doamnei Chiralina". silindu-le sa restituie inima lui Mogîrzea (41. p. Cele trei i. 362-363). de unde sa strige "cucu" la sosirea i.. îsi da seama ca sînt altii mai fricosi (AT 70) si decide "sa mai traiesc înca" (5. Dumnezeu a trimis ogarii sa-I gaseasca (12. Atunci se decid toti sa fuga (99. În drumul spre Chiralina.84). îl convinge sa nu fuga tare. p. Broasca). O iepuroaica daruieste baiatului un iepuras nazdravan care sta mereu pe umarul stapînului si-i da sfahlri. ca auxiliar. Într-un basm despre animale. a furat opincile ogarului si de atunci e mereu urmarit de acesta (LXXIX. crapa un cires ca sa-si faca alt fluier. p. Se întrece cu melcul la fuga. p. 1. rupe fluierul ca sa-si faca altul cu ajutorul lor. din mijlocul padurii împreuna cu Dafin "si dîndu-i pinteni de trei ori. A fost pus de Dumnezeu cîrciumar si fiindca a baut vinul cu "mîndrele lui". Dumbravita . p. Afin loveste de trei ori cerbul de aur care se preface iarasi în caruta cu doisprezece cai de foc (3.ajung la gîrla de pacura aprinsa (AT 516). apoi îl întrece (99. e întîlnit.199 era mai încins. feciorul bucataresei si al împaratului. caci se scufunda pamîntul. caruta se preface în bustean. In tîrg. Cîine). 1. p.

I.255-256). într-o rata. îl ajuta mai tîrziu sa gaseasca iapa nazdravana a babei care se prefacuse în i. p. i.. punîndu-l sa se ia la întrecere cu •• nepotul". p. (LXXXIII. 417). 1. din care a scos 45 kg grasime. rapune în lupta animalele mai tari (AT 511 A).. nici cu mustul crud în el" (41. etc. el pretinde ca a prins un i. Vazînd un i. între sarcinile extraordinare date eroului pentru a-l pierde. 266). se trezeste si fuge. p. 433).. p. se lua dupa un iepure . Na greul pamîntului si Usorul Vîntului). pîna ce se vede comandînd slugilor. p.ll). p. 1. care nu putea de loc împusca iepurele" (42. Eroul pacaleste pe diavol (sau pe zmeu). 1. Iepurele sa fie nici trecut de fript. speriind ofiterii care "o prins a comandali în laturi si-ncolo si-ncolo din calea mîtii" (ibid.:într-o zi. se întîlneste si aceea de a-i aduce zmeoaicei "un iepure albastru gasit. sau în doua muste. 290). dar cînd tipa. acesta într-un i. searatarecunoscator voinicului care l-a crutat si îl ajuta împotriva zmeului. nu bagase de seama ca. 722).200 gaseste o turma de i. adormit. trecuse în Valea Plîngerii" (41. daruieste voinicului o galeata de argint "În care se afla un iepure si un vînator (iagar). etc. 1. (v. Într-un i. sau în 3 gîndaci într-un cocos. 51). Deseori. p. III. . Pocitania de "om mic de ceara cu picioarele de secara sezînd calare pe un iepure sohiop" rapeste calul voinicului (LXXXIII. Cînd îi striga din vîrful copacului. schiop (LXXXIII. alergînd dupa iepure.509-510). Sa-I prinzi din miile de iepuri ce se afla în codru ala de padure. p. p. adunînd toti i. îsi face planuri din ce în ce mai mari. Fata mijlocie. cu piciorul rupt. Boul nazdravan care fuge de acasa împreuna cu baiatul care îl iubea. (35. Ea poate fi în 3 gîndaci. 285). Na vede. pentru ca la urma sa spuna ca a fost o gluma (S.. i. p. 80). dar e învins de un i. flamînzi pe care îi duce la curtea împaratului Verde. între altele si într-un i. crutat de voinic.548). lup si urs (N-aude. . cel dintîi "a auzit iepurele" (41. p. I. (60. lntreceri la fuga). apare uneori în snoavele despre tiganul laudaros. Mai întîi. I. p. salvata de la monstru. alaturi de vulpe. si un ogar de aur care sa alerge unul dupa altul (LXXXIII. care recunosc de îndata "iepurele cel strin" (34. numarîndu-se între cei trei sau patru cîini nazdravani. într-o cutiuta din inima ~nui i. momeste pe vînator pîna îl aduce într-un teritoriu strain. puterea zmeului se afla dispusa succesiv. 4919). Argintarul curtii trebuie sa faca la nunta feciorului mai mare un i.

C. Pe vremea cînd soarele era împarat. "cu ochii din soare. s-a slutit sau s-a aruncat în mare. ia si da mirosul florilor. 5672). I. Ea ar fi si "stapîna vacilor frumoase si laptoase" si se arata numai la Sînziene (LIII. frumusetea întruchipata. I. ~ I.C. "din cosita floarea-i cînta.413-417). Mîndra Lumii. p. Craiasa zînelor. Margarita înalbita.. prins de Jigan e vîndut succesiv la trei insi (S. Dumnezeu a prefacut-o luna pe cer. cu trupul din mare si cu hainele de flori". I. fiind facuta din roua de 12 zîne (81 a.C. Fiindca soarele a vrut sa o caute si în mare.207). era sora lui.C. care pleaca dintr-o familie terestra. se sperie de miscarile acestuia si i. scapa (S. Rora cea frumoasa. saruta pe tînarul împarat adormit si îi lasa inelul sa o caute. sau s-a prefacut în luna (LIII.C. 387) si locuieste la mari departari. Floarea Florilor. ca sa nu o mai vada soarele (86. p. La observatia ca de ce n-a spus o suta. Trezindu-se.201 Cînd vrea sa prinda i. unde vîra într-o pîine inelul prin care e recunoscut. Dumnezeu a rapit-o din biserica si a aruncat-o în mare. împaratul "saruta inelul si se jura ca nu se va odthni pîna nu va da de stapîna frumosului inel" (AT 400). p. I. Un vînator se lauda ca a împuscat 99 i. Celemai multe legende o arata a fi sora soarelui care a cerut-o de sotie. om cu capul de aur. spre deosebire de Fat-Frumos. nemaiîntîlnite. Ca sa scape de incest. Frumoasa Lumii. fiind stapîna lor. Mangalina-mparateasa florilor etc. în locuri inaccesibile. iar capul îi era de argint". 4918). Ea are de obicei origine miraculoasa. In ziua nuntii cu fratele ei. 163-190).LinaRujalina. Zîna Dobrozîna. p. Putinele legende o înfatiseaza a fi zîna cea mai frumoasa. p. epitetele însotind de obicei numele sau ori de cîte ori revine în naratiune. rîvnita ca sotie de protagonisti sau de rivalii acestora. prefacînd-o în mreana. atipit. Acelasi i. "trup de femeie. în basme. Rozuna doamna florilor. nouamparatii asculta" iese din lac. Zmeul din camera interzisa o fura si e reluata cu ajutorul calului nazdravan (59. Tristi Copil este încarcerat de un împarat pentru ca a calcat interdictia de a pomeni pe Iniia ->- ~ . Ileana Rujuleana.C.C. vînatorul raspunde cu demnitate ca pentru unul nu se face sa minta (S. Atributele frumusetii sînt maxime. I. E îndrumat de cumnati pîna la moara I. neana Cosînzeana. este tipul fecioarei idealizate.207). Abrunta mîndra si frumoasa. mai poarta si alte nume: Ileana Simziana. 5464). Ruja Rujulina.

I.250-255). unde gaseste pe fundul lazii o fotografie. Dupa ce o elibereaza se casatoresc. care din gura aur si margaritare-i curge". p. la insistentele celorlalti. Aceasta îl scapa. unde . "Cînd a vazut c:hipu feti alia . unde stapînea Abrunca si e angajat grajdar.C. o gaseste pe "Mangalina-mparateasa florilor".C. care era minunea florilor". care din cosita. Se tocmeste sluga.C. I.. Se angajeaza porcar si în cele din urma e recunoscut del. Rudolf ajunge la o curte unde mîncarile si bauturile se servesc singure. Viteazu-de-apa nu se naste pîna ce mama-sa nu-i promite de sotie pe "Abrunca mîndra si frumoasa din tara femeiasca. II. I.259-265). p. argint si aur si Abrunca se îndragosteste de el. Florea o gaseste ajutat de caii nazdravani si calauzit de un porumbel. gaseste într-o camera pe I. dupa ce a crescut. cînd si-a vint în fire: Asta e ursita mea". în chip similar. consimte sa o ia de sotie (5. Dat în vileag prin ceara lipita de par si. care era prizoniera unui zmeu. în palatul de pe cracile parului miraculos cu vîrful în cer. Vineri si Dumineca. dar îi interzice sa-i pomeneasca numele. Petru-ParFrumos cere. sora dracilor "si cînd a vazt-o asea frumoasa . sub pretextul ca a gasit "cheia veche" (ibid. p.202 I Diniia. Mîndra Lumii.C.C. Cînd Rudolf calca porunca. Miercuri. Se duce succesiv la trei nunti cu caii de arama. ajunge la muntele de sticla unde locuia I. '189-205).. Cel mai adesea..322-338). Cu ajutorul Sf. p.384-399). iar cînd aude glasul unei nevazute. copilul plînge înca în pîntecele mamei si nu tace decît dupa ce i se promite pe I. dar o gaseste cu ajutorul celor trei obiecte luate de la draci (AT 518) si sta lînga ea nevazut: era tocmai în ajunul nuntii cu un altul. dar fuge la "manastirea Calu Gastru într-un pai razema si-Iftr-un par spînzura". 3239). p. p. Fiul unui împarat intra în camera oprita. eroul trece apele pîna la moara Iniei Diniei si e dus la ea de omul ce venea calare pe un poloboc cu faina (94. lbcuieste chiar în tarîmul aerian.C. I. Alteori. Cu ajutorul calului nazdravan ajunge în "tara femeiasca". reziliaza. îi ia inelul din deget si dispare. Florea nu se naste pîna ce mama-sa nu îi promite de sotie pe "Floarea Florilor. e îndragita de cel ce îi zareste Shipul. "o minune de femeie". argint si aur si e recunoscut prin ceara lipita de par (86. de sotie. floarea-i cînta. dupa ceara lipita de ceafa (34.. dar la hora vine pe rînd în haine de arama. Cu ajutorul unei zmeoaice. a cazut în genunchi" (5. a picat lesinat jos! La treipatru ceasuri.C.. I. în cele din urma.C. "pe Ileana Costînteana cu parul de aur".

I.: purcelul va fi al acelui ce va termina mai repede munca: el sa taie lemne cu sapa. Probele petirii) .C. Alteori. cu ajutorul inelului nazdravan (LUI.C. !. dar acesta. e trimisa de un împarat sa-i aduca herghelia nazdravana. este petita pentru altii de cel cazut în subordinele unui puternic. cîstiga toate razboaiele.C.24-31). se desfasoara între neamt si drac sau român si italian si . Cu totul rar. p. ea sa care apa cu ciurul. întreceri. Taind un purcel. apoi vasul de botez (AT 514). Dumineci (81 a. stapînitoare într-o tara femeiasca. I. l\'Iargarita Inalbita sta ascunsa în piatra si la trecerea unui baiat.203 . mosul vrea sa-I manînce singur si propune babei sa se ia la î. dar soseste prea tîrziu cu apa. I. întrecere în cîntat: cine cînta cel mai lung cîntec (S. o rapeste pe I.130-132. Ea poate fi petita numai de cel ce se poate ascunde de ea. Calugarii o blestema sa devina barbat si urmeaza pe tronul împaratului omorît în baie de lapte fierbinte (ibid. v. 564). Mosul izbuteste sa taie cîteva lemne. O cioara o sfatuieste sa înfunde gaurile cu h urna. Dumnezeu la masa). p.aratW apei cu ciurul.. cu oasele lepadate într-o poiana. Fiul nazdravan al jitaritei e alungat de I.~.C.). apoi paduche în parul ei si îi obtine mîna (81. 536). La raspunsul afirmativ. biserici de ceara. p. în vreme ce baba încearca zadarnic sa aduca apa si pierde î. iar cei învinsi erau mîncati.C. îi striga sa o ia de sotie.între un mos si o baba.C. cu care se casatoreste la sfîrsit (LUI. Margarita înalbita face cele cerute (pod de arama. la sfatul calului. p. Ileana Simziana e ademenita în corabie de fata-flacau pe seama împaratului care este omorît în baie de narea de foc a armasarului (41. Petru se ascunde pe rînd în nori ca pasare.535). p. Apare de obicei în unele variante ale basmului AT 103 D*. ca sa nu-i urmeze la tron. . o leaga de pari si o bate pîna îl accepta de sot (ibid. dupa ce creste. + . I. porcarulo Kaseste dupa îndrumarile Sf. peste în mare si este descoperit. 536). de care se îndragosteste nasul care vrea sa i-o ia (AT 465). avînd straji numai de femei.Uneori. p. întruchipeaza fecioara razboinica. întrecere în (. 4820). t. iese o fata frumoasa fara perec)1e.. I.•. e uneori o fiinta maligna pe care numai fiul mai mic al împaratului.

ms. în snoave (S. î.43-44). care va sti mai multe cîntece". Racul se agata la pornire de coada vulpii fara ca sa-I simta si cînd vulpea întoarce la capat. cu dracul la împartirea recoltei "ca aceluia sa ramîie malaiul. 87). Dracul cînta trei zile. Cerbul crapa de atîta fuga (76. fiind purtat în spate d~ celalalt. Un împarat promite fata celui care va putea sa o întreaca la dans. Exista apoi î. p. pîna ce fata nu mai putea rasufla. p. prefacut în om strain. Dumbravita . 1'. pe cînd Dumnezeu coase cu ata putina si îl întrece. are loc între iepure si doi melci (4 a. Acesta refuza mîna fetei si blestema ca tot orasul sa ramîna împietrit. românul se ia la î. 15). între cerb si 2 arici: care ajunge mai repede în deal.Satu Mare). VIII. Cei 2 arici stau unul în deal. 268. Baba se ia la î. întrecere în joc. p. altul în vale si striga ca au sosit înainte.204 cîstiga cel dintîi. nu a putut fi întrecuta în replici decît . Se casatoreste cu fata împaratului cel care va sti mai mult decît ea. 176). dar baba îl întrece cu "doina si tot doina si doina a tinut-o vreo doua saptamîni" (52. în basmele despre ~animale se întîlneste î. cîntînd un cîntec lung.Arad). apoi în vale. între bivol si iepure: bivolul fuge mai repede. ms. silind-o sa spuna "asta e o minciuna" (AT 852). întrecere în fuga. p. _ întreceri în minciuni. în basme. 261. Numai diavolul. 1'. De aceea. Valea Mare . Iepurele îl convinge ca se va scufunda pamîntul cu el de atîta greutate. între cel care soseste mai repede cu apa apare Între Fugila si o baba (sau cei doi cai). e aruncat departe si striga apoi ca el a fost acolo înaintea sosirii ei (4 a. Dracul se ia la î. Fata unui împarat pe care nu o întrecuse nimeni nici la scoala. racul se desprinde. bivolul se lasa la pas si e' întrecut de iepure (99. o poate dansa. cu Dumnezeu "care coase mai bine 1" Dracul lasa ata lunga care se încurca. Uneori. între cine stie cîntece mal multe. fara ca ea sa oboseasca. Probele petirii. cînd cineva se împunge cu acul "se zice ca vine Necuratul si-si razbuna pe noi 1" (38. Fiecare cînta. 4820). Multi feciori de împarat au cazut jos morti. Românul cîstiga. între rac si vulpe: care ajunge mai repede la tinta propusa (AT 275). î. V. pîna ce se va ivi un om care sa-I' întreaca (81. 41~42). t p. întrecere în cusut. cu neamtul care e mai usor de picior ducîndu-l unul pe celalalt în spate.

eu îti voi lua carul cu boi cu tot". 58-66). morarul cere celui venit "sa-mi spui unde-i fundul minciunii si eu îti voi da fata cu moara cu tot. Flacaul cîstiga. împaratul se înfurie. Arebsuiala vine în urma. Pacala pleaca înainte. 302-304). p. fata izbucneste "Ba aici mintisi" si e silita sa-I ia de sot (101. Pacala pretinde ca a vazut pesti fugind cu focul în spinare si e încarcerat. Probe de întelepciune) . Flacaul cîstiga cu povestea mincinoasa ce începe cu sarcina data lui de tatal sau înainte de nunta si se încheie cu ravasul care cade din coada iepurelui secerator (67. se cununa cu mama-sa (99. Satenii elibereaza pe Pacala si îl despagubesc cu o . Debitarea minciunii maxime e legata de cîstigarea unui lucru de pret. 360). 4897). cu niste boia neagra" ca sa 'nu-l oc~leasca un' flacau. în care la sfîrsit pretinde a-l fi vazut pe tatal împaratului cioban la oi. 9 protopopi si 9 boieri mari e cîstigata de vizitiu prin povestea mincinoasa despre pregatirile facute de elIa nunta tatalui sau care. a aceluia sa fie burca".205 r ". careia îi creste un nuc în ceafa (AT 1960. III. pacalind. de nu. prinsa la jug. ala manînca turta". p. iar Tîndala vine în urma lui ca sa confirme (S. p. "arebsuind" si pretinde ca a vazut Muresul arzînd. amenintînd cu decapitarea pe necîstigatori. Cea mai spectaculoasa întrecere în minciuni e desfasurata de Pacala si Tîndala. 220). p. Cînd acesta afirma "ca pe deal îi mierea pîna-n jenunti. fiind în sicriu. dar e ocarît de tatal flacaului (33. 3000-3011). care se încheie cu gasirea tatalui lui în fundul unui harbuz de unde abia îl scoate (99. spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita. afirmînd ca aceasta e minciuna si omul cîstiga (S. Un om spune o poveste mincinoasa. p.e sa i se spuna minciuna ~ea mai sfruntata. Morarul vrea sa verifice. Albina). în minciuni se desfasoara la moara. v. Dupa ce se prind tovarasi. 274276).. v. într-un sat. 1. î. morarul promite o turta: "Cine-o spune un basm mai lung.. îi promite' acestuia ca "a cui a fi minciuna mai lata. împaratul c~. primavara un mînz si toamna un tigan (S. + r \ I I de Toaica porcarul. Morarul cu barba rosie care si-o "caneste degraba . 'Alteori. 4904. în alte variante. da pe vale nici sa lingi cu limba". Deseori. Un flacau cîstiga spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita si prinsa la jug. Punga gasita va fi a celui ce spune ca tatal sau avea o iapa care fata de doua ori pe an. Trasura în care se aflau 9 popi. II.

Unul pretinde ca în tara turceasca albinele au coarne mari ca ale boilor. celalalt întareste. Celalalt întareste: a vazut o foaie de varza care îl ascundea în întregime. ca de abia le întorc 12 insi cu rangile. Tîndala lamureste ca glontul a fost trimis tocmai cînd lupul se scarpina la ureche cu piciorul dinapoi. Mai departe. Pacala spune ca a vazut 12 oameni taind o varza. celalalt nu se mira. rusul se lauda ca la ei clopotul e atît de mare. Pacala afirma ca a vazut un ou de rata cît un bou. 't . sau a vazut gaoace de ou în care întapeau 12 banite de grîu. fara sa se auda unul pe altul. ar ciuguli toate stelele (S. 4902 A). Pacala pretinde a fi vazut o catea neagra coborîndu-se dintr-o salcie. Tîndala confirma. Pacala minte ca Dumnezeu ar fi murit. numai din placerea de a minti. încît preotul abia într-un an poate trece cu cadelnita pe la icoane. La o întrecere. iar Tîndala confinna. încît satura 24 de oameni. 215). iarna a fost atît de calduroasa. 4913). în alt sat. 4906). cînd raceste. 3011). aiba de faina. 4907). încît daca e tras la Pasti. încît chiar focul îngheta în soba si trebuia spart cu securea. celalalt ca a vazut garduri din cîrnati împletiti (S.206 feldera de bani. se aude pîna la Craciun (S. celalalt ca în tara sîrbeasca exista covrigi cît roata carului (S. întrucît a vazut moara lui Sf. Ouale în satul sau sînt atît de mari. iar Arebsuiala confirma. fiindca a vazut o moara cu 12 pietre în vîrful unei salcii (7. fiindca si la ei exista unul atît de înalt încît. Pacala pretinde ca în satul sau un pui e asa de mare. unul pretinde ca la ei iarna a fost atît de friguroasa. Pacala se lauda ca a împuscat un lup. Unul afirma ca la ei în sat s-ar afla un om atît de înalt. 4910). Un grec pretinde ca în satul sau biserica e atît de mare. celalalt raspunde ca în satul sau. Arebsuiala confirma ca a vazut o turma de oi "marginenesti" adapostita la umbra unei verze si cîstiga înca o feldera de bani. încît adaposteste turmele de la 12 sate si e taiata cu securile de 12 insi. iar Tîndala confirma. 3000). spunînd ca exista si o caldare cît turnul bisericii. gainile fiind atît de mari încît daca n-ar fi priponite. abia dupa 3 zile i-ajunge guturaiulla cap (S. încît gainilor le-au dat gheata ca sa nu faca ouale fierte (S. Unul afirma ca a vazut case acoperite cu carne. Exista si î. p. intrîndu-i glontul prin laba dinapoi si iesindu-i prin ureche. Petru macinînd faina pentru colacii de pomana (S. existînd o jumatate de gaoace de ou în care încapeau 96 banite de grîu. încît ia crucea din vîrful turnului bisericii. Pacala afirma ca varza la ei e atît de mare.

"Tocmai de aceea mai traiesc" raspunde primul (S. întrecere a în mîncat apare de obicei între zmeul care a rapit pe sora eroului si acesta. Un vînator afirma ca a împuscat în 3 zile 99 iepuri. al treilea zmeu zece ciolane . 473).voinicul manînca douasprezece. fiindca nu vrea sa lase vulpea (pasarea) fara coada (S.4918). vînatorul se înfurie. . al doilea zmeu trei ciolane voinicul douazeci si patru. la trînta si decapitare. Se scoala Mazaran iara-n picioare sî apuca altu piciorag da bou. Unul afirma ca era pe punctul de a fi sfîsiat de un leu. Alteori. lovirea cu oasele în cap nu edecisiva si e continuata de î. "le o data zmau un piciorag da bou s-îl trage pîn gura: haPl. 98). el e aratat a fi tigan din aceeasi categoile sociala. Atunci zmau face-nt-o lature cu capu" (5. de la întîiul la al treilea zmeu: pîna ce manînca acesta carnea de pe un ciolan. venit sa o elibereze. Cei doi frati mai mari sînt învinsi si omorîti. gata. adesea silit de saracie sa intre sluga chiar la dracu. 303). Contrastul este desavîrsit: eroul ede obicei un om peste masura de sarac. simulînd ca a mîncat tot. î. p.207 -t 1 Mai cunoscute sînt î. neexistînd lei în padurile noastre. La aromâni. dar fratele cel mai mic . celalalt îl contrazice.pe alocuri Piparus Patru (nascut din bobul de piper înghitit) . prraf 1-0 facut sî pi-acela zmau!" (5. rareori pe diavol care apartine unui strat mai nou. care face paauc! la Mazaran în frunte: nici n-o miscat capu-nt-o lature.voinicul patruzeci si opt. mai rar cioban (ungurean). El învinge prin viclenie. caci puterea zmeului (diavolului) este de dimensiuni supranaturale. tigan sau cioban (AT 1088). p. 1. cu o spuza de copii. prin arta de a masca aparentele slabiciunii umane. în mîncat se desfasoara si între zmeu si adversarul sau. Alteori. 4922). trînteste una la zmau în frunte. î. 4899). Cînd servitorul îl trage de mîneca pentru a nu exagera. întrecerile în puteri alcatuiesc capitolul principal al basmelor din subspecia celor despre dracul (zmeul) prost (AT 10001199).îl învinge. "Si cînd i-o zvîrlit un ciolan în frunte la zmau. învoiala este ca acel care manînca mai mult sa dea cu ciolanele în capul adversarului. Acesta cîstiga. fiindca nu e de demnitatea lui sa minta pentru un iepure (S. p. Eroul are adversar pe zmeu. eroul se întrece cu un leu. 1. în minciuni între vînatorii care pretind ca spun adevarul. nu o suta. se desfasoara progresiv. dar vîrînd proviziile într-un sac (XV.

îl pune pe adversar la î. Eroul a sapat mai înainte o groapa în care a turnat zer . Destul de raspîndita este î. îmbinata cu î. dar fara sa cada nici o picatura de apa (AT 1060). el simuleaza ca vrea sa sape de jur' împrejurul fîntînii pentru a o duce toata o singura data (AT 1045). 1. 2. adesea si pe erou deasupra pe lemn (AT 1046). prin stoarcere. 4. dar cu o frecventa scazuta la noi (XV. curge zer. . Jntreceri în fuga). 5. 'înrudita cu cea precedenta e î. I. A. 7. Cu frecventa mijlocie apare î. în mai putine variante este înfa tisa ta î. unita cu îndemînare. Adversarul îl arunca atît de sus. renunta si duce singur copacul întreg. uneori pîna la 3 zile.. 98). izbindu-l doar cu piciorul. sau ascunde piatra în traista. Ca sa se eschiveze. în a duce un copac din padure pentru lemne de foc: eroul înconjura padurea cu o frînghie. în a cara apa de la fîntîna în piei de bivol. în azvîrlirea buzduganului (mai rar a barosului) (AT 1063).nu e atestata în catalogul international Aarne-Thompson. Eroul pretexteaza ca vrea sa-I arunce fratelui sau din luna care ar avea mare nevoie de asa ceva. Zmeul (dracul) strînge piatra cu atîta putere.sau a asezat o calqare cu zer . pe care zmeul (diavolul) nu-l poate ajunge (v. adversarul renunta. eroul arunca o pasare care nu se mai întoarce. iepurele (AT 1072). în a arunca o piatra (AT 1062). Cea mai raspîndita este î. în a scoate apa din piatra prin stoarcere puternica: eroul are la îndemîna cas.208 î. Zmeul (dracul) o arunca atît de sus. p. Zmeul (diavolul) se înspaimînta. Zmeul (diavolul) înspaimîntat renunta la sarcina impusa.la noi în cinci variante . sînt esalonate de la puterea fizica. pe care eroul de abia le duce goale. din care. în a stoarce apa din piatra. oferindu-se sa duca singur burduful din piele plin cu apa. dar mai rar este întîlnita cea de a scoate apa din pamînt. pretextînd ca vrea sa care toata padurea pentru a evita drumurile zilnice. . Cam tot atît de frecventa e î. Atunci. cu fiul (sau fratele) sau. 3. simulînd ca a aruncat-o. . în fuga: eroul .peste care a asezat cu grija o glie de pamînt. ' 6. încît revine pe pamînt cu întîrziere mare. pîna la puterea cuvîntului (blestemul). încît revine dupa cîteva zile. încît se preface în praf.

la trînta este de asemenea cîstigata prin siretlicul eroului care pune pe adversar sa se lupte cu tatal (mosul sau stramosul).. ursul (AT 1071). în a prinde iepuri e înfatisata mai neclar si în putine: variante. 158). încît "pica tiglele" de pe casa. 32). 9. apoi îl loveste peste cap cu o prajina (AT 1084). iar afara. Dupa ce zmeul apleaca de vîrf un pom (par. Zmeul îl strînge atît de tare. sa tina de vîrful pomului. Prin aceeasi stratagema. nimereste peste un iepure adormit si arata zmeului ca a sarit anume sa-I prinda (AT 1051: în tipul international. 1. 13. Asemanatoare este î. Zmeul (diavolul) este trîntit de urs. eroul îl bate pe zmeu.< "t "~ . lovitura (75. dar acesta îl plezneste cu biciul peste ochi. p. încît "se cutremura pamîntul". t. Versiunea româneasca mai este atestata incidental în sud-estul Europei. în cadere. în vreme ce zmeul nu-l ajunge cu facaletul. 14. în strigat e relativ frecventa. în timp ce facaletul eroului nimereste la sigur. p. 12. Zmeul trazneste atît de tare din bici. încît îi ies ochii din cap si i se taie rasuflarea. dar la întrebarea acestuia de ce a "boldit asa ochii". Zmeul se înfricoseaza si se declara. t. <. iar "tiganul pica j os la pamînt". raspunde "ia caut si eu peste care nour sa te asvîr1" (79. XIX. schimbînd armele. Zmeul (dracul) tipa (suiera) atît de tare. Adesea î. îi vine rîndul acestuia. eroul îl poate croi cu prajina. p. Eroul se lauda ca el îl poate duce între picioare si în timp mult mai scurt: îl încaleca si îl alearga. întrecerea sta în a sari peste vîrful copacului. 182).. în putine variante e atesta ta î. la fuga e îmbinata cu un obstacol: cine poate alerga mai iute ducînd un cal în spinare (AT 1082). sau. încît zmeul se declara învins dupa prima. învins. 11.209 8. O forma înrudita cu precedenta este î. cires). dar eroul pretinde ca-I va asurzi si-l convinge sa se lase legat la ochi. î. dar e smuls si proiectat peste crestetul lui. fiindca în casa prajina zmeului e prea lunga si se izbeste de pereti. cu totul rara la noi si nea testata în catalogul international. pentru ca eroul sa poata culege fructele. în ba taie cu armele proprii (AT 1083). dar amanuntele difera pe alocuri (în loc de strigat apare suieratul). în trînta voiniceasca (fara înlocuitor AT 1070). în a pocni din bici. 10.

desi e întîlnita cu totul sporadic. Zmeul (diavolul) e alungat prin strigatul copiilor eroului. b) zmeul scrîsneste din dinti de necaz de "a lasat scîntei de foc". p.210 15.apoi la tigani. f) sa duca o piatra de moara ca fiind o margea (o varianta.. 87-88). Intrecerea3n a scoate scîntei 10vind piatra cu piciorul apare si în basmul animalier AT 118. p. AT 1140). zmeul e ucis prin "calire": eroul îl baga în apa clocotita ca sa . dar autenticitatea unora e dubioasa. î. Zmeul si eroul se mai întrec: a) în a duce fiecare cît poate (o varianta.p. confer AT 1153). 37. atît la noi cît si la alte popoare (AT ~1094: la rusi si unguri. Mai sînt mentionate unele î. 78). neîntîlnita în c~talogul international. în vreme ce baba "Îl sparge de tot". Dracul nu izbuteste sa ajunga cu tapoiul la baba prin gard. pîna ce acesta se declara învins (52. 16.atît de tare "de-i pocneste lui Danila un ochi din cap". b) sa doarma cu ochii deschisi (o varianta. Î. AT 1146). în întepat: baba are un tapoi cu un corn rupt. (XV. cu care se bat prin gard. 177). 97). 160). Adversarul se declara învins. p. zmeul îsi ciocneste zadarnic unghiile degetelor (88. AT 1187). Eroul recurge la ajutorul pieptenilor de daracit lîna cu care e fugarit dracul (24. o varianta). în timp ce-si ascut cutitele: "as mînca carne de zmeu" (AT 1149. XV. unde calul cîstiga. I. c) sa traiasca atît cît arde lumînare a (o varianta. . în a scoate scîntei. în timp ce ursul îsi raneste unghiile si prinde frica de cal (102. Diavolul blestema . p. 98). î. I. neatestata în catalogul international. 18. Uneori. a) A da scîntei din unghii: eroul izbeste amnarul de cremene. detaliulapare în majoritatea covîrsitoare a variantelor). în a da vînturi. î. este rezolvata de erou: tencuieste peretii ca sa nu crape de suflul dat de el sau încearca tavanul daca poate rezista unui astfel de soc teribil. confirmata si de unicitatea variantelor. varsa si el scîntei ca zmeul" (92. în blesteme apare ca încununarea celorlalte. în vreme ce diavolul are unul întreg. d) sa aduca maga. 17. tiganul ia "un taciune de foc si cînd rpi-l trage prin dinti. p. cu doua coarne. p. 19.rul de funie (eroul îl aduce calare. Tiganul si zmeii). apare în doua variante diferit formulata. 20. XIX. e)sa scoata balegarul din grajd (o varianta: eroul taie peretele si-l arunca).

zi de vara pîna-n seara sau de la miezul noptii pîna-n prînzul mare. al constelatiilor sau al ochilor parintilor} si salvatorii nazdravani plecati sa le readuca. s-o trîntit un pumn la ciung. trînta voiniceasca. racorindu-1 si sporindu-i puterile pentru a-l putea rapune pe adversar. eroul îl apuca pe adversar de par pentru a nu intra cu totul în pamînt. prin cufundari alternative pîna ). 131). 97).hiarîn suliti . Lupta este apriga. Cei doi frati mai mari sînt învinsi. Pentru a fi învins. 2. Urmeaza transformarea lor în doua flacari care se izbesc cu violenta.si c. Eroul se mai face para de foc. 300). B. Cer ajutorul unui corb care toarna o picatura de apa calda pe flacara-zmeu si o picatura de apa rece pe erou. dar uneori ea e precedata de lupta în sabii . dar cel mai mic învinge pe zmeu si îl decapiteaza. iar zmeul sloi de gheata. O forma rara de î.211 ~ " { fie prin aceasta calire tot atît de tare ca si el (AT 1134. p. Cei care se vor prinde frati de cruce cu eroul sînt gratiati în aceasta postura. p. daca se declara învinsi. în puteri este sfarîmarea în aschii a unui ciung (copac) cu pumnul si jupuirea zimbrului cu unghia pentru a fi bagat la fiert. dar cel mic "cînd o trîntit zîmbru gios. 3. Fratii cei mari nu pot realiza nici una din probe..care nu sînt decisive. fara a se putea învinge. I. peste c-hipullui de om. dar nu se pot stinge sau topi (23. p. s-o pus carnea sâ hiarbâ" (5. de fier si de lemn. Uneori.a glezne. întrucît li se frîng a~mele. în trei variante) sau e alungat de blestemele însotite de lovituri de piepteni (XV. . s-o facut foc. în puteri este lupta dintre zmeul rapitor (al surorilor eroului. fara ca sa se poata învinge unul pe celalalt. capul anume ramînînd afara pentru a fi retezat cu palosul. Turnarea apei pentru întremarea puterilor eroului se întîmpla în unele basme chiar direct. 1. în unele basme. de otel si de plumb (de otel si de arama) care se rostogolesc de pe doua povîrnisuri. Lupta cu zmeul cel mai mic nu se înyheie întotdeauna prin cufundarea pîna la gît. ciocnindu-se cu violenta. O forma a î. apoi peste calul lui. e nevoie de ciocniri suplimentare în formele metamorfozate ale celor doi protagonisti. s-o farmat ciilllgu. el dovedindu-se tot atît de tare ca si eroul basmului. la brîu si la gît. la genunchi. ei se prefac în doua roti. 1-0 jupchit cu unghia. Eroii prefera "lupta dreapta".

în vreme ce românul simuleaza ca e batut de cineva si striga ca oaia a fost furata de celalalt. 5369). Tiganul face multa larma. Tiganul fuge.212 întrecere în speriat. ramînînd românului oaia (S. p. Un român si un tigan fura o oaie si decid sa o manînce acela care nu va putea fi speriat de celalalt. dar fara efect. tntreceri în tors. sa gaseasca pe ma-sa acasa vaca neagra" (86. . Fetele cînd decid sa se întreaca la torsul unui caier de lîna: "care nu l-a ispravi. 318).

"das Warum". pretutindeni la noi. Termenul legenda. de provenienta culta. Poveste). El nu s-a impus însa nici la noi. El a fost faurit de hagiograful Iacobus de Voragine în secolul al XIII-lea. de ex. a ~ :~ fost adoptat treptat în secolul trecut. Tovarasii nazdravani Legenda. Traditiuni poporale române (1878). asa cum a fost folosit mai întîi de S. forma de feminin singular. Ispirescu îsi intitula colectia. fictiva. 2645). întrucît. nici în celelalte tari europene. Hasdeu introduce termenul deceu. Mai tîrziu. sub forma de neutru plural.J. Specia e denumita popular. în acest sens a început sa fie adaptat si la noi. B. "the why" . pentru a denumi naratiunile menite "a da solutiunea unei probleme". A ramas în uzanta doar cel de traditii populare denumind 1. P.- Joimarita v. La început. legenda-ae. Aceeasi neprecizie se vede si la V. adevarata. pentru ca în 1892/93 sa admita sinonimia "legende sau traditiuni populare (cuvinte din batrîni)". Basm (1893). p. P. istorice cu caracter local. în 1867. 1. extinsa si la subspeciile ei. faurit dupa modelele europene "le pourquoi". termenul a capatat întelesul de naratiune neadevarata. denumind viata scrisa a unui sfînt. Legende sau basmele românilor. desemna partea din biografia unui sfînt care trebuia citita în ziua comemorativa. apoi . poveste (v. Hasdeu încearca cel dintîi precizarea terminologiei. alaturi de 1. El a evoluat apoi în latina medievala la. cuprindea basme nuvelistice si basme legendare. Ureche care îsi intitula o colectie Legende române (1891). în opozitie cu cea istorica. Marian. începînd din 1872. nu fara sovaieli în delimitarea sensului. L . legendum. FI. Zilele rele Latila v.istorice. în studiul sau. el adopta termenul traditiune pentru întreaga specie. A. adica cele cu profil etiologic (XXXV.

p. ebraica. O subspecie a 1. relatari adevarate. suma lor alcatuind mitologia cu care ne-a obisnuit literatura antica. în vremea din urma. de obicei creatia acestora (LXXXVI. largita. nu redau forma primara. în folcloristica. numai în intervalele de timp sacre (XXVII. incompatibile cu o mentalitate mai evoluata (XXX). uneori contrazicîndu-se între ele. cu sensuri adesea total diferite. L. Cuyîntul a fost larg întrebuintat.". care relateaza ispravile zeilor si eroilor semizei cu privire la facerea lumii. greco-Iatine demitizate s-a . Din aceste 1. istorice au fost de asem~eneaconsemnate de timpuriu. introduce un principiu rational. prin mituri se înteleg 1. aratînd ispravile zeilor si originea tuturor fiintelor si lucrurilor. 2. caci au fost supuse ajustarilor. Cercetatorii au surprins chiar în Vechiul Testament straturi diferite. începînd cu Hesiod care. s-a încetatenit folosirea termenului mit pentru a denumi toate naratiunile despre lumea anterioara celei de azi. se mai numeste mit. Reactualizarea rituala e însusirea lui distinctiva. în consecinta. scriitorii greci cautau în inituri felurite semnificatii ascllnse. L. rod al "rationalizarii" 1. modernizarilor. 181190). popoarelor antice.214 în editia a doua. cum se împleteau ele atît de strîns . unii cercetatori îi 'dau unînteles mult mai restrîns de istorie sacra despre actiunile fiintelor' supranaturale. Cu toate acestea. prezentînd genealogiile zeilor ca o serie succesiva. alegorismul lor fiind dezvoltat mai cu seama de stoici. p. 15-20). autentica a miturilor. dat fiind caracterul lor sacru. 9). etiologice despre cosmos si zeii ocîrmuitori s-au bucurat de atentie de la începuturile culturii. atît în literatura indiana. s-a produs si alunecarea de sens a termenului grec mythos de la relatare veridica la cel de naratiune fictiva. sacre arhaice. Indeosebi Istoriile lui Herodot abunda în naratiuni legendare. odata cu primele scrieri istorice. apoi la rivalitatile dintre ei. în chip curent. ci si "parintele colectiilor de 1. p. Traditii poporane române din Bucovina (1895). Ulterior. sistematizînd miturile transmise de traditie. care devin prin aceasta model permanent pentru om si sînt reproduse. încît el poate fi socotit nu numai "parintele istoriei".hranit cultura europeana de la Renastere încoace. Felul cum le-a surprins istoricul grec arata cît de imprecisa era limita între relatarile veridice si cele fictive. plasmuita (XXVII. cît mai ales greaca. în Grecia. prilejuind acel avînt cultural care va deschide o noua etapa în istoria omenirii. In felul acesta. prefacerile au fost mai substantiale. întîile consemnari.

Cîtitorul folclorist întîlneste la tot pasul motive . revelatoare de fapte autentice. istorice prin scrierile cronicarilor (v. între cele 43 naratiuni fiind si 11 1. 1895) cu intentia vadita de a alcatui oîStorie "populara" din documente folclorice. în colectia fratilor Schott (1845). Marian a publ. 1883). credinteksi obiceiurile românilor. Cercetarea). se întîlnesc cîteva 1. FI.rase din publicatii. Cerul si podoabele lui.icat apoi 1. Sarbatorile la români (1898-1901). dar fara discernamîntul critic necesar (din colectia lui ar rezulta ca amintirea dacilor s-a pastrat necontenit în memoria populara. Marian.215 r- ~ tocmai pentru ca erau socotite toate veridice. despre pasari (9rnitologia poporana romtina. apoi cele religioase (Legendele Maicii Domnului. 1903). fiind presarate prin cele trei volume despre ciclul calendaristic. si prieteni aiVazduhul. Totusi o seama de 1. ceea ce e total ficttv).. IIMitologie româneasca I Pamîntul. Mai multe variante românesti vor apare în colectia lui FI. (1914). sînt cunoscute si în repertoriul românesc.si episoade cunoscute din repertoriul folcloric. românesti. consemnate de la sasi si magpiari. Diavolul învrajbitor al lumii. Traditii poporane rpmâne (1878. istorice. îndeosebi cele istorice si cele referitoare la unele cetati. Exemplul lui este urmat de T. Sarbatorile . Din lumea asiro-babiloniana s-au pastrat mai putine naratiuni legendare. îndeosebi în scrierile sale cu profil monografie. III Dusmani ('1924). Comorile (1916). sînt inserate în volumele despre ciclul calendaristic. Cele mai importante colectii de 1. alte 1.. .. O seama de 1. aratate de Herodot a se fi întîmplat în cutare parte a lumii antice. (1'916). cele mai multe etiologice.-:. 1904).. vor fi date la iveala de S. Miiller. potopului care este si cea mai veGhe versiune a tipului cunoscut din Biblie. Siebenbiirgische Sagen (1857). omului (916). . Colectiile sistematice încep destU:Ide tîrziu în secolul trecut. sporite la editia a doua din 1885 la 42 variante în sectia Walachischer S agenkreis. cea mai de seama fiind 1. din colectia acestuia. La noi. cele mai multe germane. insecte (Insectele îiî limba. (1915). Sarbatorile de vara la români (1910). El începe cu publicarea repertoril~lui bucovinean de 1. (1913).. cele mai multe variante fiind ext. Timid apar 1. etiologice în volumele Povestea lumii de demult. Pamfile care este mai mult ordona tor al 1. unde se repeta aidoma unor clisee. fiind incluse si 26 1.. între cele 444 1. El a dat cea mai întinsa colectie de 1. Ion Neculce dînd la iveala întîia colectie de atari naratiuni în fruntea cronicii sale.

despre descalecarea lui Negru Voda ca sa întemeieze . traditii si amintiri istorice (1910) si Din trecutul nostru. e alcatuita de C. în locul acestora. T. cea mai de seama colectie de 1. Cuza în traditia populara (1909). Mai modest se arata volumul Alexandru Ion 1. aproape toate cu profil istoric: Le. iar împreuna cu L. Danilescu . 6 seama de 1. cel mai adesea alcatuita dintr-un singur episod. Intentia care a prezidat la alcatuirea ei e pur didactica. Radulescu Codin. L. Kirileanu a adunat în St~jan Voda cel mare si' sjînt (1924) toate 1. Cele cu caracter etiologie se afla presarate prin volumele sale de povesti. cu telul de a explica obîrsia unui fenomen sau de a înfatisa însusirile si modul de comportare ale unei fiinte. au intrat în joc imaginatia si.216 de toamna-si postul Craciunului (1914). întocmit de P. pure fictiuni. publicate si trimise de cîtiva corespondenti. despre întemeierea Moldovei prin Dragos Voda pornit în urmarirea unui zimbru a fost confirmata istoriceste. alaturi de basme si snoave. este o naratiune scurta în proza. traditii si amintiri istorice. Mobilulcare a generat 1. L. fara nici un substrat real. dînd la lumina sîmburele de adevar de la care a pornit 1. mai putin jertfa rituala care nu e totusi neverosimila. s-au dovedit a fi într-adevar osuare uriase.gende. în care totul e supus masuratorilor si experimentului. este curiozitatea populara din toate timpurile. ar fi niste plasmuiri fanteziste. aceea de a oferi cheia tuturor tainelor din natura înconjuratoare. referitoare la marele voievod. Mrejeriu si Gh. despre movile. Popescu-Vînatori a grupat în volumul Cuza-Voda (1909) naratiunile care circulau la începutul veacului despre întemeietorul României moderne. presupuse a fi morminte ale unor înaintasi imaginari. îndeosebi în Firisoare de aur (1911). credinta în veracitatea celor relata te a facut de prisos orice verificare si experiment. S-ar deduce de aci ca 1. Creatorul lor s-a situat pe o pozitie "stiintifica" din punctul de vedere popular care s-a calauzit dupa alte coordonate decît cele ale logicii stiintifice.sistemul magic de asociere. locuri ul'lde au fost îngropati cei cazuti în lupte de ampla desfasurare. S.. imaginile au tinut locul conceptelor. avînd poate alta desfasurare decît cea relatata. 3.. Cercetarile au corectat de multa vreme atare asertiune. în Muntenia. Cu mai mult scepticism a fost privita 1. apoi prin volumele sale de povesti. iar. menite sa satisfaca o curiozitate naiva. dorinta de a gasi cauza care a generat cutare fapt sau de a comenta de ce cutare personaj s-a comportat ca atare. Legende.

în care fabulatia nu oglindeste nici un fel de fapt real în afara de stadiul actual al aspectului reflectat pe care încearca sa-I explice. Creatorul 1. cum pretinde 1. Importanta statala a constructiilor ar fi facut necesara o jertfa pentru a asigura dainuirea lor. Explicatiile sînt oferite de orizontul "stiintific" al creatorului popular care crede în existenta atîtor fiinte fantastice si într-un sistem simpatetic al fenomenelor.. ciudateniile din lumea înconjuratoare. în genere. Muntii Retezat poarta acest nume dupa vîrful lor trunchiat. asa s-a si întîmplat. arata ca au atîtat curiozitatea populara aspectele neobisnuite. versificata. cu "case bune". pretinde ca pajurele au fost copiii unei vaduve sarace care. consemnate în textele religioase. Unele pornesc de la numele popular al aspectului dat.217 -'7 •. O atare 1. retezîndu-l ca pe un colt de mamaliga . în vremea din urma. alaturi de manastire. Pajura). cotidianul nu trezesc nici un ecou. a pornit de la tipatul pajurei. au fost verificate stiintificeste. Dupa trecerea acestui intervaJ. . faptul petrecut începe sa se estompeze în amintirea populara si concomitent i se altoiesc atribute si proportii miraculoase. Memoria populara are în genere limite mici. hamesiti de foame.•• Muntenia. despre potop. conformatia lui deosebita avîndu-si o cauza precisa în trecutul îndepartat. 150-250 ani (cam 5-6 generatii). chiar daca aceasta n-a fost sotia mesterului. faptele care au precedat cutare fenomen de astazi s-au soldat cu un cataclism sau cu o nenorocire. în ~cest fel. iar de aci pîna la a stabili un nex cauzal n-a fost decît un pas. balada despre zidirea manastirii Argesului n-ar fi decît un ecou al întemeierii cetatii de scaun pe Arges. cum ar fi 1. dar avînd alte cauze decît cele atribui te de 1. O piatra de marime neobisnuita care se afla stinghera undeva pe un ses nu poate fi atribuita decît diavolului sau altor fapturi similare care au rupt-o din munte ca sa arunce cu ea dupa cineva etc. caci timbrullui ascutit se aseamana cu cel al copiilor. faurite de imaginatia populara în concordanta cu cliseele din sistemul de gîndire arhaica. ele putîndu-se înduri prin simplu contact sau prin imitare. Chiar unele din cele care pareau mai improbabile. caci odata un urias a aruncat dupa altul cu fierul plugului care a nimerit tocmai în vîrful muntelui.. retezat parca de un instrument urias de taiere: în fapt. dimpotriva banalul. Lectura 1. Exista însa si 1. mîncau aluatul de pe lopata cu care vîra pîinea în cuptor (v. dar îri vremea din urma cîtiva istorici s-au aratat înclinati a-i acorda o baza reala. aratîndu-se ca fenomenul s-a petrecut într-adevar.

1. imaginile sablon care se aplica categoriei respective. De aceea. patrunderea omului în cealalta lume sau ivirea fiintelor supra si subpamîntene printre oameni înseamna ceva neobisnuit. a unor încalcari care s-au încheiat cu cutare dezastru. ci izolat. Chiar de la începutul ei se simte ca pulseaza în ea o drama care creeaza. indicînd un sens opus . nu sînt povestite în sir.. unde trecerea dintr-o lume într-alta. Si aici apar cliseele. etiologice si e cauzata de ciocnirea dintre cele doua lumi. prinsi de tacerea grava care pregateste si mai mult sufletele în a se lasa impresionate de cele întîmplate. trecerea de la un tarîm la celalalt se face prin fortarea ordinei existente. ca un fapt izolat care nu se va mai repeta în viitor.". îmbinarea neobisnuita acelor doua lumi... fiind "dresi" înca de mici de o baba stiutoare ca sa poata fi raniti numai în cutare chip. ca si feluritele metamorfozari ale eroului. interferenta între cele doua tarîmuri se întîmpla în chip exceptional. o continua încordare printre ascultatori. este în genere pasiv. modalitatile de vulnerare variind regional. fara nici o zguduire. în 1. faptele putînd fi deopotriva reale sau inventate. e de obicei tragica. e strabatuta de o unda tragica. se desfasoara în ~hip familiar. haiducii erau victoriosi pentru ca erau invulnerabili.. e adus în atentia ascultatorilorprin cine stie ce asocieri. prin încalcarea legilor fi-:resti. Daca basmul e dramatic. mereu ascendenta pîna la ivirea catastrofei. sau fata de care trebuiesc respectate indicatiile care ar împiedica repetarea lui. ca basmele si snoavele. el e victima unor împrejurari nefaste. tarîmul nostru si tarîmul celalalt din care descinde demiurgul sau alta fiinta fantastica. Ca sa nu poata fi urmariti. De aceea. în opozitie cu eroul basmului care porneste la actiune detinînd mereu initiativa si asociindu-si dupa ~evoie fel -de fel de obiecte miraculoase si fiinte fantastice. Tensiunea creste pe masura ce e atîtata si curiozitatea de a sti cele ce se întîmpla în împrejurarile inedite care au dus la stadiul actual al fenomenului. Eroul din 1. care nu poate prevesti decît calamitati. Spre deosebire de basm. dar ilustrative pentru acestea. în chip curent. Finalul tragic se încheie cu anuntul caracteristic: "de atunci . Cele referitoare la personalitatile mari pun în lumina însusirile neobisnuite prin care s-au impus atentiei populare. Catastrofa finala e asteptata de ascultatori cu sufletul la gura. 1. atunci cînd faptul comentat de 1. Tensiunea interna caracterizeaza mai cu seama 1. 1. In 1. Astfel.218 instituind o noua continuitate seriala. ei aplicau potcoavele invers.

legata de un anumit tinut sau chiar localitate. din sudul Carpatilor spre Transilvania. Atari 1. 1. La noi. cu care sa se înfa tiseze mai tîrziu la curtea lui. însa au circulat pe întinderi mari. încît asemanarea nu poate fi atribuita unui împrumut. Studiul sumar al unor 1. de razboaie sau de rascoale. au avut mereu succes. Fat:erea lumii din lutul scos din fundul apelor se întîlneste atît în cosmogoniapopulara de la noi (si din sud-estul european). Iancu). solid construi te. posibila pe o anumita treapta de evolutie a duce la rezolvari similare. În opozitie cu acestea. migratorii se presupune ca au depasit prin circulatie cadrul tinutului de bastina. Mai grea devine rezolvarea genezei pe plan mai larg. naratiunea trebuia sa impresioneze atît prin ineditul faptului. vehiculate de negustori. se întîlnesc si cîteva 1. care contin si o . p. tatal lui Ioan Corvin. suferind în noile spatii umane usoare adaptari. a lasat mamei acestuia un inel de recunoastere. migratorii a confirmat ca numai 1. bine închegate.hip~imilar povesteste si o 1. pelegrini si mai cu seama razboinici care debitau cu placere ceea ce stiau din patria lor si banuiau a trezi interes. cît mai cu seama prin urzeala plina de atractie a naratiunii. A.9 celui real etc. 106). e locala. generat în chip similar de acelasi ansamblu de conceptii. Prin nazuinta ei de a explica aspectele ciudate sau memorabile din lumea înconjuratoare. resortul e de natura poligenetica. întrucît si parintii lui Ioan Corvinul erau originari din Muntenia. în o seama de cazuri. În <. fiind calauzite de o fiinta nevazuta care îi ferea de primejdii (v. Rascoalele populare s-au putut desfasura în atari proportii datorita si aureolei mitice: Crisan strînge cetele de iobagi aratîndu-Ie crucea pe care ar fi daruit-o împaratul lui Horea. se povesteste ca regele Sigismund. aidoma unor "îngeri" (XX. asemanatoare despre recunoasterea prin inel se gaseste si în legatura cu întemeierea Tarii Românesti (5. Marile capetenii. la instigarea unora veniti în goana pe niste cai albi. la popoare care n-au avut în trecutul îndepartat nici un fel de relatii. cunoscute pe arii întinse. Unele 1. cît si la unii indieni din America de Nord. cel mai adesea restrînse la numele eroului principal. la mai multe popoare. ~unteana despre Mihai Viteazul cum tatal nelegitim a lasat un inel pentru a-si identifica mai tîrziu fiul. iar taranii pornesc în 1907 la atacul conacelor. I. 288-289). supranational.219 ~ . ci unei poligeneze. iar Iorga a aratat ca o l. p. 15. Ca sa prinda radacini. Pare probabila o iradiere a acestei 1. faptul putînd fi inventat în chip independent în mai multe locuri.

a avut o functie cultica în ceremonialurile de venerare a zeitatilor si a altor f~rte naturale si supranaturale.. Atestata istoriceste printre cele dintîi marturii culturale ale trecutului îndepartat. Caci 1. 1. L pare a fi printre cele mai vechi specii. specia mixta indicînd o faza de tranzitie. fara rezerve. al VIII-lea. potrivit nivelului ascultatorilor. prin însasi constructia ei explicativa. a fost consemnata de Paulus Diaconus în sec. unele cu caracter pur local. 1. dezvaluitoare de adevar. decade de pe soclul ei. de fapte ce s-au petrecut cîndva. Se poate închipui ca si triburile abia diferentiate si-au povestit în naratiuni scurte ispravile de seama ale stramosului comun. Ea e întotdeauna veridica. sau prefacerea naratiunii spre a se încadra· în alta specie. Atari naratiuni au fost consemnate de preoti pentru a li se pastra mai nealterat caracterul sacru. Cînd începe Herodot sa le colporteze în bazinul oriental al Mediteranei. odata cu primele întrebari ale omului despre cosmos si natura înconjuratoare. putînd circula la distante mari. sînt crezute a se fi întîmplat aevea într-un trecut nedefinit. Germania. localizata la regele franc Guntram. Scandinavia). Moartea zeului Pan. despre sufletul celui adormit care paraseste corpul în forma de animal (soarece. porumbel) si intra într-un munte unde da peste o comoara pe care o dezgroapa cînd se trezeste. cu toate ca nu au fost înregistra te de documentele literare ale vremii. ea a luat nastere înca în preistorie. pierzîndu-si aureola de cheie explicativa a fenomenelor. povestita înca de Plutarh în primul secol al erei noastre. Legile ePice). Persistenta unora îndreptateste atari supozitii. De îndata ce nu i se mai acorda crezare. Ispirescu în varianta Sufletul.226 învatatura ce se potriveste în orice loc. extirparea din memorie.. pentru a fi culeasa si la noi de P. se pot împamînteni oriunde. (v. pretinde a fi crezuta întocmai. s-a pastrat în numeroase variante în Europa nordica (Anglia. L. 1. mai ales prin negustorii corabieri din aceasta parte a lumii. Zeii imaginati mai tîrziu si-au avut 1. citata de Hasdeu în argu- . diferitelor popoare erau deja închegate. Multa vreme. lor care le comentau nasterea si atributiile. de obicei în basm legendar sau în snoava. precum si unele întîmplari memorabile din viata colectiva. Decaderea poate aduce cu sine uitarea. Se poate banui ca în chip similar s-au pastrat de-a lungul veacurilor si multe din celelalte 1. Un capitol de seama al acestui ceremonial era alcatuit din relatarea ispravilor zeului sau eroului venerat. 4. daca.

calatori pe pamînt pentru a interveni în soarta oamenilor. cosmogonice ale popoarelor salbatice. cunoscuta la noi din prelucrarea lui A. sub acest aspect. încît au izgonit aproape total faptele atribuite lui de Biblie. raspîndita în Europa si Asia rasariteana. zeul suprem care stapînea cerul cu traznetele si diriguia ploile (v. Tot atît de spectaculoase sînt prefacerile suferite de Sf. De . Sf. Archirie si Anadam si din cîteva variante populare despre Tara fara batrîni. mai veohi pe Jupiter si Mercur. el a preluat atributele lui Poseidon-N eptun (v. Acestea sînt atît de puternice. p. Ilie în traditia populara. 1. Dumnezeu si Sf. dupa unii fiind de provenienta semitica (XLI. el fiind cel -care asigura bunul mers al navelor prin furtuni si alte calamitati :si s-a aratat ca. dat fiind ca fiecare sat. L. Sîntilie). Hans Naumann îi explica marea raspîndire prin poligeneza. au o vechime atît de mare. probabil o mostenire autohtona. Nicolaeapare în 1. contamina~ea fiind usurata de similitudinea situatiei celor doua mame îndurerate dupa fiul rastignit sau fiica rapita de stapînul subpamîntean Hades. are o întindere neasteptat de mare. apoi forma de relief mai însemnata trebuie sa-si aiba 1. cuprinzînd vreo 5000 tipuri dezvalui te pîna acuma în publicatii. Numarul real trebuie sa fie mult mai mare. au suferit adaptari pentru a fi în concordanta cu noile credinte si obiceiuri. Sînnicoara). are o vîrsta apreciabila. încît par de-a dreptul mosteniri din primele veacuri ale epocii preistorice. Facerea lumii este înohipuita de unele 1. ariciul) singure. Petru. Sîmpetru). avînd numeroase variante în Europa si India (AT 840 A). credinta despre sufletul încarnat în soarece sau porumbel fiind general raspîndita. Pann. cu privire la origine sau la explicarea numelui. Cercetatorii sînt unanimi în a recunoaste ca el a preluat atributele lui Jupiter tonans si ale corespondentului . Mai neclara este originea celeilalte importante functii a lui Sîmpetru de patron al lupilor care se hranesc numai din ceea ce le daruieste el. Repertoriul românesc de 1. au înlocuit în 1. dar cel mai adesea în tovarasia lui Dumnezeu. O viziune similara mai poate fi întîlnita numai în 1. 102). în care demiurgul este de obicei animalul totemic. p.221 mentarea teoriei sale despre originea onirica a basmului. traco-daca (v.sau slav Perun. despre înteleptul Ahicar. a fi opera unor animale (broasca. 50). dupa altii elina (LXVII a. populare si ca patron al corabierilor. Unele 1. 5. în transmiterea lor de la o epoca la alta. O seama de trasaturi ale zeitei Demeter au fost acumulate de Maica Domnului.

dar se poate banui ca în memoria populara ea are o vechime !TIultmai mare. 1. L. cît de scurta. S-a aratat ca atare conceptie dualista a fost larg raspîndita prin bogomilism. forme de relief si altor elemente geografice. proverbul si cîntecul propriu-zis care se apropie cel mai mult de bogatia 1. nocive sînt aratate a fi opera diavolului. Practic. de la elementele cosmice pîna la ultimele fiinte si nenumaratele forme de relief. etiologice explica facerea lumii (cosmosul. In cele despre facerea lumii se disting bine doua straturi care au început sa se amalgameze (v. acesta avînd uneori un rol secundar. Colaborarea dintre Dumnezeu si diavol este inegala.222 altfel. cu care colaboreaza demiurgul. care se comporta în cariera lor cereasca aidoma unor drumeti ce bat cu regularitate acelasi drum. pe cînd Dumnezeu a creat aspectele bune si frumoase. dar cu o seama de adaosuri popula re care dau cu totul alta înfatisare versiunii sumbre din Biblie (v. Sfîrsitul lumii este imaginat în cadrul viziunii apocaJiptice. el reprezentînd un potential superior. plantele. pentru a fi încrustat într-o 1. Ea oglindeste întreg universul. animarea vin de la Dumnezeu. vietuitoarele). Sfîrsitul lumii). Viziunea antropomorfa domina cu putere. însisi astrii fiind conceputi ca fiinte animate de pasiuni si gînduri. Facerea lumii). alaturi de ceea ce a imaginat omul în lumea numenala. precrestina. Stratul mai arhaic pune facerea lumii pe seama unor animale. apoi geneza si caracteristicile diferit~lor localitati. . materiala. feluritele aspecte ale creatiei fiind rodul unei colaborari strînse dintre Dumnezeu si diavol. apartin însa stratului mai nou. locale alcatuiesc grosul repertoriului semnalat pma acuma. partile rele. din vremea expansiunii persane. Clasificare). fara a se putea delimita azi cît provine de la propovaduitorii sectei si cît este creat de imaginatia populara în cadrul acestui sistem dualist. Nici o specie folclorica nu are o cuprindere tematica atît de întinsa. orice aspect al lumii vizibile. în vreme ce sufletul. broasca si ariciul. cel din urma creînd numai partea perisabila. Cele mai multe 1. depasind prin sfera numenalului ghicitoarea. Invatatura lui Bogomil a precizat numele celor doi demiurgi si a pus în circulatie o seama de elemente noi. Cele patru subspecii ale ei vadesc marea diversitate tematica (v. Numarul tipurilor excesiv de mare în comparatie cu al celorlalte specii narative se explica în primul rînd prin largimea tematica a 1. Alteori. poate face obiectul unui comentariu.

adesea în dezacord cu doctrina crestina. apoi de celelalte fiinte fantastice din natura (din apa. A treia subspecie. poieni. munti. dealuri. N egru. Cele mai multe se refera la Sf. uriasi) si plante miraculoase (iarba fiarelor). comenteaza numele de familie sau poreclele. lipsita de nedreptatile actuale. de noapte si de zi). Petru (v: Sîme'etru). de obicei una de fiecare provincie istorica. 1. o seama de 1. dar mai cu . 1. lacuri. dar se gasesc si multe aspecte apocrife. poduri. El este desCalecatorul tarii si ctitor a numeroase cetati. coline. vîrcolaci si pricolici. confirmînd observati a ca memoria populara pastreaza mai îndelung numai ceea ce' îi este sugerat de urmele materiale (constructii. de morti (strigori si stafii). orase. în grupa onomastica. diavol. mine. aproape total umbrite de el. A doua subspecie. platouri. în care aspectele burlesti. au de asemenea o ramificatie stufoasa de la figurile biblice pîna la multimea sfintilor si a sarbatorilor de peste an. drumuri. rîpe. 1. ce explica originea (si numele) elementelorgeografice: ape (fîntîni. coaste. precum si de comori. mitologice se ocupa de fiintele care prezideaza soarta omului. ilustreaza aspecte din viata cîrmuitorilor tarii si a altor personalitati care au impresionat masele populare (capetenii de rascoale. Memoria populara a retinut putine figuri de domnitori. religioase. Stocul cel mare e alcatuit din 1.V o. în Moldova. insule.223 estompîndu-i teribilitatea si încadrînd-o în aspiratiile populare spre o lume mai buna. umoristice se întretes cu cele serioase care îl înfatiseaza ca paznic al raiului si patron allupiloL Ultima subspecie. El a ramas atît de viu în memoria populara prin biruintele sale stralucite împotriva cotropitorilor turci si tatari. ulite. de padure. biserici si sate (v. pesteri. vrajitoare si solomonari si de alte fiinte fantastice (balauri. unele atribuite fictiv. istorice. pietre. santuri. mare). vai. viroage.da). detalii toponimice). aeriene. pitici. strîmtori. figura centrala a hagiografiei populare. îndeosebicea a cartilor populare. piscuri de munti si caldari muntoase. haiduci). însemnat prin numeroasele sale ctitorii. despre care circula o multime de 1. munti. inventate de imaginatia populara. Influenta livresca e puternica. sate. Stefan cel Mare domina de departe celelalte figuri istorice. care i-au întretinut mereu amintirea. Cea mai populara figura în Muntenia este Negru-Voda. paduri. rîuri.

apoi pentru soarta lui de martir al cauzei românesti (v. Cuza' Voda). Iancu). p. 21-23). fara suisuri si coborîsuri. figura lui era mereu evocata. Stefan numeroaselor manastiri si biserici zidite de el. în vremea mai noua. în cîteva propozitiuni scurte. au dus la comprimarea partii expozitive a 1. încît ele fac parte din stocul comun în care e greu de determinat contributia fiecaruia . o 1. Scurtarea la o expunere simpla. cînd plîngea dupa Domnul Christos" (v. dar acestea sînt cunoscute si de popoarele conlocuitoare. se arata tot atît de simpla ca si cea a celorlalte specii narative scurte.224 seama prin numeroasele constructii ramase de la el (v. L.' Compozitia 1. Co~pozitia se desfasoara liniar. în Transilvania. despre Matei Corvin. S-a aratat ca graba unor culegatori îmbinata cu neîndemînarea în a anyheta informatorul. cu actiunile personajelor legendare reduse la epitete (LXXXIX. fara sa mai arate ce anume a provocat acest salt de la lacrima la o fiinta (el Mare). se întîmpla si atunci cînd povestitorul popular a uitat motivarea faptului care a dus la forma actuala sau chiar la însasi geneza lui.· ca o simpla însailare descriptiva. ca o enuntare generala. adesea redus la indicarea modului specific de a se manifesta. Astfel.hi. Alexandru Ioan Cuza s-a aratat a fi cea mai populara figura. Elementul nar~tiv este 'firav. redus la enumerarea unor atribute. populare insista asupra conflictului lui cu boierii care nu vroiau sa renunte la privilegiile lor feudale. lipseste si conflictul. rezumativa. Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur personaj pentru a-i indica însusirile specifice si modul de comportare în aspectele lui batato~re la oc. simpatizat îndeosebi pentru desfiintarea iobagiei. atitudinea ostila a fiintelor negative fiind aratata în chip generic. Albina). A . Aici circula si cîteva 1. întarind printre moldoveni faima lui de mare domnitor. asa cum se poate vedea în atîtea culegeri sub titlul de credinte sau superstitii. datorita în primul rînd actului din 1864 prin care au fost împroprietariti clacasii. Cuprinsul poate fi schematizat. Cu prilejul jhramurilor . 6. Lipsind al doilea personaj. cel mai viu în amintirea populara a rama~ Avram Iancu.. aratînd cum în cele din urma acestia au izbutit sa-I detroneze si chiar sa-I otraveasca (\r. act pus pe seama lui. basmul despre animale si snoava. moldoveneasca relateaza doar: "Albinele sunt facute din lacrimile Maicei Domnului.

Niciodata sa nu lasi afara lopata. iar din gura tot zic: «Tai. Acestea sînt separate prin momentul critic. nici usturoi si au coada. ni tai. Ceilalti nu cred si dupa ce împusca mistretul. "Strigoii au doua inimi. în secventa anterioara e relatata' o actiune ampla: strîngerea vînatorilor pe Valea ladului. melita. caci a fost luat bani" (ibid. Ei nu manînca nici ceapa.Cele mai multe 1. S-atunci s-or dat ei sama ca ce-or auzit atunci noaptea o fost adevarat" (5. adesea redusa la o propozitiune. A doua secventa. ameninta încoace si încolo. p. alunga ploaia. La o vînatoare de mistreti. Se fac din al 7-lea copil. si cade tocmai cu partea stînga pe coltii porcului si sa baga coltu-n vînatoriu s-acole moare pe porc deasupra. convorbirea celor doua fiinte misterioase. ce face el. este mai scurta. nelinistea celui care a auzit-o în contrast cu ve~elia celorlalti 19 vînatori care se întremeaza cu "palinca". tai. Cele care relateaza un caz particular sînt construi te dupa acelasi tipar compozitional: "Odata.. ni tai}). se încadreaza în al doilea tip compozitional. iese pe cahla la miezul noptii si se duc calare pe cociorva de se bat cu melitele în loc de sabii. Cele mai multe 1. ce se încadreaza în acest tip compozitional au o forma pur expozitiva. îmbatarea lui c~ sa spuna de ce este abatut. p. care enunta catastrofa. pe cînd cea de a doua care urmeaza dupa acest moment spre a-i arata consecintele.] în mîna. unde sunt de-arîndul7 feciori sau 7 fete. Aceea era strigoaica.863). ca pe acelea se încaleca si se duc" (52. Au luat si au dus-o la cantaIarie s-au închis-o. nr. somnul noaptea.. nodul crucial al actiunii din 1. De obicei. Cît traiesc. e precipitata: "Si cum.225 vie si atît de simpatica. alcatuit din doua scene sau secvente. cu functie descriptiva.ca altfel s-ar omorî. scena care preceda momentul critic este mai dezvoltata. dar cade în coltii mistretului si moare pe loc.246247). merg noaptea la luna noua la hotar. niste oameni din Mihalcea au mers în padure dupa lemne si au vazut într-un copac o femeie îmbracata pîna la brîu în ros si cu un steag [. insistîndu-se pe larg asupra actiunii. contactul cu lumea numenala sau încalcarea interdictiei care atrage dupa sine catastrofa... cel mai bun vînator se urca ostentativ pe el pentru a demonstra ca avertismentul s-a dovedit o minciuna. p. apoi vînarea porcului salbatec si urcarea pe el a primului vînator. un vînator aude glasul unei fiinte care prevesteste moartea celui mai destoinic din cei 20 de ortaci. Al treilea tip compozitional cuprinde trei secvente.860). Ea spunea ca a trebuit sa faca asa. cade. cea .

impresioneaza si prin universul lor poetic.. iar tatal lor. soarta finala a victimei. Formulele în genere lipsesc. p. în urma procesului firesc de culturalizare care a aratat netemeinicia atîtor etiologii si caracterul fictiv al personajelor fantastice. despre originea soarelui si lunii nu e decît basmul despre copiii cu parul de aur (AT 707).. se arunca si el în mare. dar la sfîrsit. iar ultima consecintele. iar cînd se convinge de nevinovatia lui. sufletele lor prefacîndu-se în doi luceferi (5. mama copiilor este prefacuta de impostoarea care era si vrajitoare vestita. Mintea naiva care a explorat universul cu ochi de poet le-a Încarcat cu imagini pline de putere expresiva. crezînd ca i-a necinstit sotia. p. cu deosebirea ca la sfîrsit. în luna "pe pînza cerului". 567. 232-234). urmînd tiparul compozitional al basmului fantastic. este mai simpla decît a basmului si a snoavei. au o dezvoltare mult mai mare. Urmeaza o viata de huzur vreme de doua sute de ani pîna la termenul contractului. mort de durere. povestitorul tinînd sa redea cît mai explicit întîmplarile care au dus la acel deznodamînt. III. 27).226 dintîi aratînd antecedentele întîlnirii cu lumea numenala. Un sarac ce traieste numai în munte la vite rîvneste sa duca o viata mai buna: Atunci apare diavolul cu care face cunoscutul contract: în schimbul sufletului. cu exceptia finalului care arata deznodamînt tragic. va avea parte pe aceasta lume de toate placerile. Sub acest aspect. este prefacut de Dumnezeu în soare pe cer "blestemat . a doua întîmplarile la care e supusa victima umana intrata în imperiul fiintelor fantastice. celor doi luceferi se desfasoara întocmai ca basmele AT 566. de fineteaobser. Aproape toate 1. p. fratele casatorit îl omoara pe cel necasatorit. constituie documente de niveluri culturale ale poporului din diferite perioade de timp.. cînd specia este în vadit declin. în: partea finala se arata cum omul lucra în interiorul muntelui. 365). 1.. Forma 1. concentrata asup~a miezului ~i tragic sau specta~ulos. care relateaza descinderi pe tarîmul celalalt sau rapiri ale omului de catre fiinte fantastice sînt alcatuite dupa acest tipar compozitional. 7. naratiunea desfasurîndu-se cu intentie didactica. L. ca si alte categorii de exprimari cristalizate. fiind o îmbinare ingenioasa a acestora. O 1. îmboldit de biciul diavolului (5. sa nu-si vada niciodata nevasta si copiii" (55. O seama de 1. Faptul caracterizeaza mai cu seama 1. II. din ultima vreme. . Alaturi de acuitatea neobisnuita a omului simplu de a patrunde în tainele lumii înconjuratoare. Dar 1.

L. A. formele stranii ale peisajului. Factori psihologiei indi- il .e. personaje. schimbate fie în exterior (scenerie. Ea continea numeroase vestigii mitologice din primele veacuri ale indoeuropenilor. cel mai adesea ca simple tatonari sau deductii din conspectarea unui materiai limitat. pîna la contributia personalitatii interpretului popular. descoperirea naratiunilor populare s-a petrecut sub aceeasi egida. deosebit de scumpa romanticilor. captusite de muschi si înduiosarea pentru faptele mari ale trecutului din care n-Ct mai ramas decît zgura amintirilor. murmurul apelor. L.e. apoi A. Factori istoriei. cîntecul si coloritul pasarilor. La noi. 1. pornind de la unele observatii ale folcloristului norvegian Moltke Moe.e. fie în continut prin rationalizare sau prefacere spre înnoire sau parodiere.). Schema lor ar fi urma toarea: r.hologiei umane. Marienescu etc. 1. III. pornind de la datele elementare ale psi.227 vam. strigatele animalelor. unelte etc. în mai mica masura Alecsandri în notele despre balade. 3) Dezvoltarea sub influenta unor criterii culturale modificate si sub conditii istorice. 2) Dezvoltarea sub influenta altor elemente si eicluri care actioneaza impulsul de contopire si cel al narative. Cel care a introdus notiunea de 1. Moe a stabilit urmatoarele 1. în care actioneaza impulsul de adaptare si cel de retopire. fragilitatea florilor cu variatele lor miresme pîna la decrepitudinea zidurilor ce se naruie. din cursurile sale de folclor. alaturi de o seama de întîmplari si trasaturi care evocau lumea medievala. O lume vie. creatiei prin analogie. puternic umanizata care captiveaza sufletul aplecat spre poezie. au fost elaborate mai tîrziu. de la licarirea misterioasa a astrelor. mai stau marturie de adînca lui sensibilitate în fata fenomenelor naturii. publicate însa postum (1914). II. 1) Dezvoltarea motivelor materialului epic. în opozitie cu factorii 1 si 2 actioneaza impulsul compunerii si cel al descompunerii.. dar care dispare dinaintea masuratorilor si formulelor instituite de stiinta. Legile epice. prin experienta istorica. închid în sine o întreaga lume poetîca. Factori psihologici generali. Epica populara a stîrnit mai mult interes printre cercetatori decît celelalte genuri folclorice. în care actioneaza impulsul de a da acestui material o forma plastica si impulsul de a-i da o desfasurare.detectîndu-se în ele ecouri ale mitologiei romane. (1845). în cercetarea basmului a fost folcloristul danez 'AxeI Olrik în 1908. începînd cu primii culegatori: fratii Schott.

10) aclimafizarea în urma raspîrrdirii in alte teritorii si 11) modernizarea trasa turilor arhaice(I. 4) specializarea unei caracteristici generale §i invers. Datorita prefacerilor naratiunilor. 6) antropomorfizarea unor elemente si motive animaliere si invers (zoomorfizarEa). Prin conditii istorice se întelege si raspîndirea teritoriala. impulsul analogiei duce la asocierea motivelor asemanatoare. 8) transpunerea actiunii la persoana I (egomorfism).228 viduali: 4. modul de interpretare etc. talentul. mai empiric. care ar fi urmatoarele: 1) uitarea unui element.). W. I. Aceasta poate merge pîna la contopirea unor basme diferite sau pîna la multiplicarea personajelor. La dezvoltarea materialului epic (1) se întelege si aspectul opus al scurtarilor si omiterilor. formula te. Aarne exagereaza factorul uitare si t rece cu vederea talentul transmita torului folcloric care are . Legile deduse de Aarne din c~rcetarile sale monografice asupra unor tipuri de basme. Antti Aarne a precizat ca schimbarile din basme se produc potrivit "anumitor legi ale gîndirii si fanteziei".. p. Schema elaborata de Moe este orientata spre conspectarea materialului epic în sine. la altul. de la un popo. Moe s-a straduit sa codifice legile dupa care se preface materialul epic. p. Geneza acestora e fixata în "epoca gîndirii mitice". mentalitate.. 5) alipirea unor elemente straine prin schimbare.23-39). 7) demonizarea unor ispravi animaliere si invers. apar acele motive oarbe. 3) compunerea prin analogie. 2. La factorii personalitatii trebuie adaugati si altii: stare materiala. concorda in cea mai mare parte cu cele ale lui Moe. spre istoria motivelor si elementelor componente. iar separarea lor din compunerile anterioare e datorata impulsului de descompunere. Berendsohn precizeaza sensul mai larg al unor formulari din aceasta schema. p. resturi lipsite de înteles din straturile mai vechi. uneori prin contrast. iar la' procesul de adaptare si retopire e activ si cercul auditorilor. 567). religioase. Factori personali la interpreti si auditoriu (memoria. SCjhimbarile în continut nu se datoreaza :humai rationalizarii si parodierii. filozofice. profesie.566). vîrsta. dînd nastere la puzderia de variante (XXXIII. 9) prefacerea în urma schimbarii unui element component. sex (ibid. ci si i~f1uentei ideilor dominante. 2) opusa acesteia este amplificarea naratiunii prin elemente care initial nu-i apartineau. îndeosebi pîna la trei. fara sa se"acopere total. ceea ce a gasit în genere aprobare printre cercetatori.

"reguli de compozitie".e. p. legea logicii cu trasaturi specifice (totdeauna orientata asupra actiunii). îndeosebi al celor etiologice. asupra structurii naratiunilor populare îsi are punctul de plecare în observatiile lui Olrik. 5. dovedind ca aceasta nu e numai de continut. în propulsarea actiunii mai intra în joc si alti factori (profetirea. sau "formule de constru~tie". interdictia.cu unele exceptii . chiar daca ele nu au în întregime valabilitatea unor "legi" si sînt adesea prea generalepentru a caracteriza cu pregnanta specificul popular.). Preluarea de trei ori a actiunii îsi are obîrsia în practicile cultice. Legea începerii si terminarii. Totusi încercarea lui Olrik s-a dovedit plina de urmari în cercetarea stilului folcloric: ele au deschis noi orizonturi în determinarea caracteristicilor stilistice ale speciilor si prin aceasta au contribuit la o mai evidenta delimitare a lor. a actiunilor principale în chip plastic. soarta). avînd în vedere nu numai materialul epic ca atare. numarul facînd parte din cele cu valenta sacra. începutul si sfîrsitul basmelQr difera de cel al legendelor. legea concentrarii asupra unui personaj principal. 4. apoi înlocuirea notiunilor abstracte prin concrete s. porunca. Desi au fost codificate ca proprii naratiunilor pop~lare. Cercetarea contemporana asupra m'ecanismului compozitional. de aceea îsi numeste 1. legea contrastului (a personajului principal cu cele secundare). legea unitatii actiunii si 13. 3. 7. încarcate de eficienta numenala. 8. leg~a tra~spunerii în actiune (unitatea obtinîndu-se prin legatura cauzaefect).e. legea actiunii tripartite.a. 10. 6. stabilite de Olrik au stîrnit îndoieli si opozitii. legea gemenilor (slab si stersi ca personaje secundare).568-571). legea' orînduirii progresive a basoreliefurilor. ci si constructia epica. legea repetarii (gradata sau simpla). el~ se p~t aplica totusi . legea dualitatii scenice (în acelasi timp nu actioneaza decît doua personaje). 9. L. .229 un rol substantial în configurarea variantelor. Unele legi se aplica numai basmului. 11. 3. Acestea ar fi: 1. în buna masura si de cel al snoavelor.si epicii culte. legea ierarhizarii (personajele se disting dupa caracter. 12. aspect neglijat de cercetatorii scolii finlandeze (istorico-geografice). AxeI Olrik paseste mai departe. I. 2. ci si stilistica: Atari caracteristici au îngaduit apoi o detectare mult mai sigura a amestecului livresc în colectiile cu variante dubioase (XXXIII. legea echilibrului. prevenirea.

transpunerea în trecutul mult mai îndepartat al unui fapt si 3) traumatosia. potrivindu-se tuturor faptelor de cultura populara. 3) legea temporarii si a destemporarii si 4) legea convergentei si a disocierii temelor. abia a doua caracterizeaza îndeaproape naratiunea populara cu profil legendar. 2. adesea ducînd la rivalitati brutale între satele unui tinut. generale. Ele includ pe cele stabilite de R. 2) archeosia. Rosieres (LXXXVIII. Acestea ar fi: 1) megalosia. fie toate în acelasi timp pentru elemente diferite. M. iar legea convergentei si . prin aceasta lipsita de eficienta stiintifica. explicarea prin minuni a faptelor neobisnuite.riantele. p.277-294). care determina formarea legendelor populare: dar cu mai putin succes.a deslocalizarii. legendele se încadreaza în noile conditii). Arnold van Gennep a stabilit în maniera contrastanta urmatoarele legi prin care iau nastere legendele populare': 1) legea localizarii si. simplitatea lor îmbia de la sine catre formularea unor principii care în cele din urma au o valabilitate mult peste sfera legendelor. Asa' se dovedesc a fi în parte 1. adesea de o generalitate excesiva. Cea dintîi depaseste totusi sfera legendelor: localizarea caracterizeaza pe alocuri si unele snoave despre prosti. Aceste legi actioneaza fie separat. deduse din studiul legendelor popoarelor primitive de catre Raoul Rosieres: 1) legea originilor (pe aceeasi treapta de evolutie. Scurtimea.e. neretusate de autor. Benigni se bazeaza pe resorturile psihologice ale omului din popor. Legile lui M.e. 1. cu acelasi fel de gîndire. întîia si a treia sînt prea generale. 2) legea transpunerilor (faptele unui erou sînt puse pe seama altuia mai simpatizat de masele popuIare) si 3) legea adaptarilor (prin circulatie în alte tinuturi. b) megalosia dramatizanta si c) megalosia simbolista (un personaj devine simbolul unei calitati si acumuleaza toate ispravile care îl ilustreaza). Benigni a pasit pe un teren mai sigur cînd a încercat sa determine regulile de modificare ale realitatii istorice în legende. prin care ciocnirile dintre grupuri mici sînt transpuse sub forma unor razboaie mari purtate de popoare vestite sau cpiar de întreaga omenire. 2) legea individualizarii si a desindividualizarii. împrejurarea explica numarul impresionant de mare al combinarilor pe care îl atesta v'l. se pot naste legende similare în mod independent) . S-a încercat si codificarea 1. la rîndul ei de trei categorii: a) megalosia cantitativa (sau propriu-zisa). 3.230 B.

C.l cîtorva insi. la propunerea diavolului. versiunea e mereu corectata.. fiind rece. Marturisirile povestitorilor anohetati verifica pe deplin aceasta constatare. partial si snoavei. ci de mai multe ori" si b) povestitorul a auzit o poveste "de obicei nu de la o singura persoana. care circula mai des si sînt povestite de mai multi. E ridicata pe cer de 7 draci. de aceea el însusi conchide ca "e ceva mai greu de a dovedi" a doua împrejurare .în proza sau versificata . din cremenea si argintul aduse de acesta. Povestit. In urma acestor împre'jurari. Datele pe care s-a sprijinit au fost prea putine. dotati cu o memorie neobisnuita.ca o specie cu . W.precadere legata de un anumit loc sau timp.auzirea de la mai multe persoane . Cercetarile noastre au confirmat constatarea mai veche ca transmiterea naratiunilor lungi e apanaju. 1. Anderson a avut în vedere numai naratiunile mai scurte. V. ci de la un sir întreg qe mai multe persoane si anume în versiuni diferite" (IX. p. p. Luna. Anderson. 459-461). dintr-o sin•.r-o anumita epoca definesc specificul legendei . Doar individualizarea si localizarea înt. 22). p. 20-22) .abia aceste repetari continue înlatura fluctuatiile si conserva schema narativa în tiparele ei firesti. S-:au încercat precizari si în mecanismul transmiterii naratiunilor pe cale orala. Exista o "autocorectare". ca-"sa vada.care e rara la basme. readusa la tiparul ei. oamenii si noaptea". în proza sau cîntata. încît la acestea se poate presupune ca un povestitor le-a auzit de la mai multi insi. "Dumnezeu a scaparat si-a facut luna-un om". a fost izbit de "stabilitatea extraordinara" a povestilor orale si a explicat aceasta prin doua împrejurari: a) "fiecare povestitor a auzit povestea respectiva de la antecesorii sai de regula nu o singura data. ilustrata si de experimentele de pîna acuma (XCI. care retin povestea. de un personaj important prin aureola adaugata de imaginatia populara. Dupa o legenda a fost facuta de Dumnezeu. eventual de la acelasi de mai multe ori. . în monografia sa Kaiser ~tnd Abt (1923). prin legea autocorectarii (Selbstberichtigung). gura ascultare. îndeosebi snoavele. Experiment. dar aceasta se petrece la povestitorii rutinati.231 disocierii se potriveste tot atît de bine basmului propriu-zis. 1. Memorizarea a cîte doua versiuni ale aceleiasi naratiuni nu se întîmpla decît exceptional (5. care spun de mai multe ori de-a lungul anilor aceeasi poveste: .

îndepartîndu-i sa nu se întîlneasca. 146). LIII. au origini felurite . Soarele a fost pedepsit sa lumineze numai ziua. soarele (v. Fratele ei a gasit-o "la miaza-zi. Dumnezeu le-a pus chipurile în l. Dumnezeu a împiedicat incestul.27-28). (LXII. 121).619). Cei doi frati din l./ 232 . p.20-22). p. întrucît Dumnezeu nu va mai da ploaie din cauza unei atari nelegiuiri. p. p. e barbat si soarele femeie" (52. fiind mai mica. e socotita femeie.1. ca si soarele. ar fi doi mocani cu o mioara între ei care presimte omorul si-l previne pe fratele mai mic. Ca pedeapsa pentru omor. doi frati s-au înjunghiat· si din sîngele lor a fost facuta l.cu aripi ele piatra scumpa (52. pentru ca -din cauza ei a murit mama lui (LXII. Petele din l. Cel mic a omorît pe cel mai mare si acum îl poarta în spinare. iar 1. p. Cel mai adesea. soarele. 614). dracul cel schiop îi scoate ochiul stîng care "a început a creste pîna ce nu l-a mai putut tinea si dîndu-i drumul.. a zburat de s-a facut luna pe cer" (ibid. unde traia iarasi în bine. l. apoi o blestema sa se faca . Dupa alta varianta. (52. Cel bogat l-a omorît cu tapoiul. e femeie. sora cu soarele. 88). 1. _A furat fata mijlocie a unui om si a dus-o la curtile sale. L.: Unul era bogat. Cea mai raspîndita legenda arata ca în l. tinîndu-i la nas o caldarusa în care îi curge sîngele.. p. p. 105-106).. 1. 107). Soare). petita de un pestecare-i da în schimb noroc la pescuit. trei picuri vor cadea pe pamînt si acesta se va aprinde (v.1. p. Ea a fost petita de fratele ei. 155). 121-128). mai cu seama la eclipse si la 1. p. L. Soarele s-a razgîndit (LXU. Cînd caIdarea se va umple. Dupa altalegenda. . Unii i se închina cînd rasare. iar ziua "sa-i fie rusine de fata soarelui" (LUI.. "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul".. De aceea. celalalt sarac si acesta afuratfîn-dela . Ca sa nu mai fie rîvnita de fratele ei. sa luminez. Dumnezeu "a mînjit-o pe unele locuri. provine din ochiul primei femei care a nascut pe cei doi draci. stau doi frati (în unele variante Cain si Abel). Pe cînd dormea. portile si totul era de argint" (ibid. a fost fata unui pescar sarac.cel dintîi pentru a da la vite. noua "e asteptata ca un semn de mare bucurie pentru sanatate si succes în afaceri" (LUI. Sjîrsitullumii. Pestele sot nu era decît soarele :îmbracat în piele de peste care o alunga. . p. p. E socotita sfînta. p.e numai noaptea. noua. Casatoria incestuoasa a fost împiedicata de arici care a strîns mormane de pulbere la curtea soarelui ca sa fie hrana -cailor. i se atribuie aventuri erotice. întunecînd-o si facînd-o mai urîta" (66. 122)..

. p.. "Un cioban a înjurat caldura si lumina lunii. apoi cei mai mici îl omoara pe fratele mai mare si "stau si azi în luna c-un ciubar plin cu sînge sub cel mort" (ibid. 280). "Si de atunci si pîna astazi. Ginerele 1. Sarcini de pierzanie). Cînd afla. v. ar fi un cioban lenes. Voinicul casatorit cu Frumoasa Lumii (AT 465) e trimis în cele din urma dupa oul de aur. oprindu-l si punîndu-i în 1. p. La eclipsa. Ca sa-I scape de intrigi. Boierul vroind sa i-o ia. Dumnezeu. ca o razbunare pentru nesocotinta lui" (LIII.233 Alta legenda arata ca un frate a vrut sa-I manînce pe celalalt.. p. (ibid. p. Trimis de boierul gelos la tatal lui pe cealalta lume.165).. s-ar afla un cioban invidiat de ceilalti ciobani pentru fluierul lui fermecat care atragea toate oile.. În unele variante ale basmului-legenda AT 298.. ajunge la soacI"a-sa1. 93-96). Trei frati dau fiecare malai unei vaduve ca sa se culce cu ei. fiindca nu i-a uscat opincile si obielele.967-968) . p. p. În 1.5t-52). Un pescar se însoara cu fata 1. ude de ploaie. Sotia plecata în cautarea sotului caruia i-a' ars pielea de porc (AT 425) trece întîi pe la muma 1. (i-a degerat hrisca)si vîntul (i-a uscat grîul) (52. 620). 528). a pllS petele din~1. El fura aripile celei mai mici cînd vine la scaldat. p. azvîrlit acolo de Dumnezeu pentru ca le-a aratat drumul numai cu piciorul (81 a. apoi pe la soare (4-LI. 618). ~ -. 1. "Luna zicea ca ea e mai mare". dar Dumnezeu a intervenit. îl îndrumeaza la ger.. e mîncata de sufletele oamenilor adormiti (12. L. bate nevoia. 1. p.. soarele. încep cearta. p. îl~trimite la 1. L. Dumnezeu-I-a ridicat în 1. soarele trimite în toata luna racii si pestii marilor de manînca pe sora-sa" (LXII. unde bate soarele. Soare) . n-a vrut sa-I ia de sot. protagonistul dobîndeste ca sotie pe fata 1.l033-1035). E îndrumat de barbatul care purta vînturile la cel ce purta 1.. În 1. p. Petele din 1. suparat pe cioban. ar proveni din razbunarea soarelui pentru ca 1. 401. În cîteva variante ale basmului AT 465. îi e data de Dumnezeu. gerul si bru~a (ibid. Petru Cenusotca \ . acesta la fratele sau soarele care îl duce calare la Dumnezeu sa-I invite la balul împaratului (ibid. (LXII. Ajunge la soacra-sa cu basmaua miraculoasa data de sotie. p. p.. p. I.. si vîntul si-au disputat în fata lui Dumnezeu întîietatea. . (v... 62). apoi gerul. iar acesta îl trimite la soare (LXXXIII.619). Fata 1. îndrumeaza protagonistii plecati în cautarea unor fiinte sau obiecte de pret. dar soarele arata ca lumina ei paleste ' pe lînga a lui (52. apoi e trimis la Dumnezeu. 122).

O data. Tovarasi nazdravani -- Lup. aceasta îl face sa creada . Uneori. împreuna cu soarele si celelalte constelatii (v.66-67). I. destinat de Sf. din musuroaie" (92. p. Dragan Cenusa se lupta cu zmeul eli calul de argint "de la miezu noptî pîna-n prînzu mare si 1-0 omorît cu tat cu cal. apare deseori în tovarasia vulpii. cearcan si primeste bivolii sa lucreze cu ei 9 ani. cSluga popii raspunde ca numai Dumnezeu "stie" de ce are 1. Dumnezeu i-a rînduit sa manînce "o lighioana de o oca si jumatate". III. p. nu pot scapa. p.19). cînd vor redeveni popa si preoteasa (LXII. iar pe preoteasa bivolita. Sîmpetru). Un preot raspunde lui Dumnezeu ca 1. mort îl loveste în frunte si îl omoara. schiop sa-I manînce. Un batrîn îl îndrumeaza spre Sfînta L.încati de 1. 243-245). Un astfel de om a scapat de doua ori. dar nu l-a putut însufleti. p. îi pune alta coada de fuior. si ei nu au voie sa manînce decît ceea ce le da el (v. Petru a fi ~încat de un'1. îl daruieste lui Dumnezeu care îi da viata si îl asmuta împotriva diavolului pe care l-a mîncat (99. Dupa o legenda. s-o dat drumu la luna" (5. în basmele despre animale. El însa a mîncat "iapa si cîrlana" si a fost blestemat sa nu mai fie satul pîna nu va '"mînca pa~înt scos de cîrtita.147). Ciobanul.234 pleaca în lume sa-si gaseasca nevasta.l08).. Dumnezeu l-a dat unui 1. iar cînd l. Petru l-a blestemat sa nu se sature niciodata si sa nu manînce fara învoirea lui. prinde vulpea de picioare. Nici oamenii sortiti a fi ~. fiind mereu pacalit de aceasta. are cearcan "de vînt" si Dumnezeu îl face bivol. p. ILungila v. p. De obicei. Sf. Aceasta îl trimite la o cetate. Un cioban s-a urcat într-un copac si a urlat ca 1. care vine si-l trage de picior (25. îl face sa-si vîre coada în lac dupa pesti unde si-o rupe (AT 2). dar a treia oara un os al 1. e luat de acesta chiar din mijlocul tovarasilor lui în timp ce dormeau (LUI. ea eliberata in lupta de la al doilea pod. un 1. schiop.546). apoi îl momeste sa sara peste un foc care îi arde coada (AT 2 C). Soare). de argint.214). a mîncat o magarita cu mînzul si de atunci Sf. a fost facut de diavol "dintr-un bot de lut". te rapita de zmei. Petru este ocîrmuitorul1. învatîndu-1 sa vegheze trei nopti ca sa poata obtine mîna fetei negre (34.p.

p.hîd nume". dar dupa ce sta o zi în lant. care povesteste înfricosat cum cenusa (explozia oului) l-a orbit. Uneori. în vizuina cu un bolovan de neclintit (XV. 1. tapul din apa (racul) i-a vîrît coarnele în nas. II. Dupa ce îl ciomagesc oamenii. rostind ea mai întîi "lup-Iupeste. strîngîndu-l pîna îl omoara: "tu numai l-ai vazut si ai murit. dar e înselat de cîine. pleaca flamînd (LXXIX. daca îl cruta. Purcelul se suie într-un copac si cînd vin ceilalti 1. l-a dat cîinelui care l-a dat pisicii (v. (4 a. un calugar îi rupe coada (41. L.13-15). scris pe potcoava si îl omoara lovindu-l (5. momindu-l ca ar fi bun vornic la sat. ursul îl ridica mai sus.. p.ete a doua zi. cîinii îi aud guitatul si îl alunga pe 1. soarecele striga ca-I tine. 42-43. 493). îi promite ca-i va aduce gP. . Totusi. p. 137). cînd vulpea vrea sa-I manînce. AT 122 C). V'uZpe). p. alearga mereu dupa cîine (ibid.. prefera libertatea (v. dar fiindca spune ca nu-l vede. prinde un purcel la stîna si vrea sa-I manînce. Cîine). iar 1. p. îi sperie cu apa clocotita (AT 136. Arici). vine sa i le dea. 1. p. purie laba într-o cursa (76. p. dar tre_buiesa-i citeasca pretul lui. În absenta caprei (sau a oii). O batrîna surprinsa de 1. 141-142). PurceluI lasa 1.24). facîndu-1 sa cada în groapa cu foc (sau vîrîndu-l în cuptor si silindu-l sa vomite iezii). Ajuta cîinele îmbatrînit sa-~i recapete încrederea stapînului (AT 101). Dumbraveni-Suceava. preia initiativa si o manînca (5. v. dar aduce doi cîini care omoara 1. întreaba iapa daca nu e de vînzare. Capra (oaia) se razbuna. In basmul AT 118. Purcelul cere mai întîi sa-I strînga de urechi. Dumbravita . v. I. batrîna se baricadeaza în casa si 1. vînatorul îl astup~ pe 1. 225. PIacîndu-i un mînz. îi promite trei capre. I. I. Cînd 1. 261. p. 122). L.. este ridicat în brate de urs ca sa zareasca în padure calul ce a dat scîntei din piatra.87-89). 149). intra în casuta si manînca iezii (AT 123).Satu Mare).235 ca trage de radacini (AT 5. fuge. Iapa încuviinteaza. p. Apoi îl opareste cu apa fierbinte si 1. sa intre în casuta din padure ca sa nu înghete. iar cocosul îl ameninta cu ciocanul (ibid. Pisica) si de atunci 1. . acesta îl pune sa jure ca a fost împar~ tire dreapta. Contractul cu drepturile fiecarui animal a fost dat de Dumnezeu 1. d~apoi daca îl pazeai ca mine?" (102.(81 a.30-31). cocosul si oul) îl alunga pe 1. p. E pacalit de magar cînd vrea sa-I manînce. 4 a. Cînd împarte cerbul mort cu ariciul. sa se razbune.. ca sa scape de el. Animalele din casa babei (soarecele. Il invidiaza pe acesta. Omul pe care vrea sa-I manînce. racul.

voinicul plecat în cautarea hotului merelor. 194-195). p.. se preface într-un domn mare. cu conditia ca daca copilul va fi fata. se preface în chipul acesteia si fuge ca mireasa de lînga împarat. rapeste pe Zîna Craiasa.67). lasîndu-l în viata sau legîndu-i rana. Cînd baiatul plecat ca sa evite uciderea parintilor ajunge în Tara Lupului. 1. I. 189). Flacaul sortit sa fie mîncat de 1.722). Cînd vine l. p. "stricat la un picior". cu ajutorul cîinilor Nea-aude. în cîteva basme fantastice. L. chemat în ajutor. se vindeca. Copilul scapa de el împreuna Cu fratii. cu capul de otel. îl însoteste în întreprinderea de a aduce pe zîna de aur a marii care fura merele din copacul împaratului (AT550). pacalirrd pe al doilea împarat (41. 1. II. Cîine).0 zmeoaica" . p. în a doua noapte. cu conditia sa nu se însoare. Cînd baiatul e prins furînd colivia. 1. aruncînd obiectele care se prefac în obstacole (LXXXIII. îi leaga piciorul si 1. unde scapa de 1. aduna toti 1. sa fie a lui. dar e învins de acesta (ibid. v. p. dar baiatul e scapat de cei trei cîini ai sai (5. Cînd eroul nu izbuteste sa fure "iapa cea sireapa". p. vrea sa-I omoare. e actant principal. p. p. intra servitor la mama 1.355-356). apare si ca auxiliar al omului. nazdravan. Dupa ce manînca calul voinicului. 155). în alta varianta. L. 1.~ pîinile de pe masa încep sa spuna povestea lor. p. altfel 1. de la arat pîna:la coptul în cuptor "si o lecuta am crapat. 386-394. Ca sa scape. iar cînd voinicul e omorît de fratii invidiosi. Voinicul plecat sa pazeasca trei nopti iapa babei Relea gaseste în drum un 1. Baiatul care nu poate strînge vitele iesite din furnicile din perna daruita e ajutat de un 1. Zmeul prefacut în 1. voinicul intra servitor la mama 1.. 1. se arata recunoscator celui care l-a crutat.. îl va mînca.. Neavede si Nea-greul-pamîntului (52. 1. se preface în "iapa cea sireapa" . reapare si-l învie (81. Acesta îi destainuie ca· hotul e împaratul pasarilor.236 în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. Diavolul se preface în 10 ca sa rapuna boul nazdravan (AT 511 A). 195-204). se preface într-o luntre plina de marfuri atragatoare. La întoarcere. I. crapa si tu! Atunci si lupul a crapat" (ibid. L. ajuta pe o femeie sa nasca în padure. Apoi 1. . e lasat de acesta pîna în noaptea nuntii. adversar al eroului. iar coada într-o numeroasa suita si îl rascumpara. în continuare. care haituiesc iapa: din munti pîna o prinde voinicul (79. Baiatul plecat la vînat .57-59). p. 1. • este solicitat sa manînce capra si amenintat cu pusca (5. întîlneste "un lup groaznic de mare si cu fruntea de arama".

237

l.

cruta lupoaica, aceasta-i daruieste un pui sa-i fie catel. Cînd zmeul vrea sa-I manînce,!. alearga cu celelalte animale si sfîrteca zmeul prefacut în bustean (41, I, p. 288-291). Sora îndragostita de zmeu (AT 315) îl trimite pe frate sa-i aduca lapte de lupoaica sa-i fie de leac, el primeste un pui pentru ca le-a cîntat mirmnatdin fluier. Cu celelalte animale (vulpe, urs), 1. omoara zmeul, mai tîrziu e trimis la nunta fetei salvata de la balaur (AT 300). De bucurie,!. "a sarit... sapte garduri, neica, parca nici nu atingea". Fata "îl pune la masa, îl pupa, manînca cu el dîmpreuna, cît mînca un lup: un bou, un bou si jumate si doi! Flamînd" (5, I, p.190-191).Fata ceahamica a mosneagului lasata singura la moara (AT 480), gazduieste "lupu tavalit si plin de glod" pe care îl spala si îl piaptana. A doua zi, trage caruta încarcata cu bogatii, împreuna cu iepurele, vulpea si ursul, pîna aproape de casa fetei (52, p.211-212). L. alearga si dupa diavol sa-I manînce si e scapat de un pescar pe care îl rasplateste cu un sac de bani (5, I, p.340-342). MamaPadurii îsi preface un fir de par din capul ei într-un "lup cu capul de fier" ca sa omoare voinicul, dar acesta e aparat de mioara nazdravana (52, p.1193). Uneori, puterile zmeului se afla într-un 1. din padure: în 1. e un prepelicar, în acesta o prepelita, în ea o cutie cu 3 gîndaci (LXXXIII, p.674). Cînd manînca boul de la carul lui Pacala (Pepelea, Ianos), e înjugat de acesta în locul boului, alaturi de urs, fiind îndemnati la mers: "Ho, Lupila, hait, Ursîla..." (5, III, p.18-20). Baiatul ascuns în butoi îi prinde coada si e tras de 1. pîna sar doagele butoiului (AT 1875; LXXIX, p.81). în snoave, Pacala prinde 1. care i-a mîncat oaia si îl vîra într-un sac. Se duce apoi la un gospodar si pretinde ca ar avea un berbec cu lîna de aur si cere bani multi ca sa-I lase sa-i mîrleasca oile. Lasat între oi, 1: le omoara, apoi'fuge (5,III, p.61-63). Un viorist vede un 1. si se ascunde într-o groapa. L. vine pîna la groapa, el îi cînta, apoi 1. pleaca (52, p.651, S.5811). Omul care avea o capra, o varza si un 1. nu stia cum sa le treaca pe puntea pe care putea duce numai cîte una, fara sa se manînce în absenta lui (Ar 1579). Trece întîi capra, apoi 1., dar readuce capm, trece varza; apoi revine dupa capra (S. 5729). Românul convinge pe un tigan sa fure-un berbec de la stîna, dar acesta,u cînd aude de 1., tipa atît de tare, încît trezeste ciobanii care îl iau la bataie (S. 5803). Tiganul ce se întoarce de la tîrg cu urciorul în spate, se sperie de suieratura vîntului în buza urcio-

238

rului. 5e împiedica si cade, iar urciorul îi vine peste cap : el crede ca l-au încoltit 1. (5. 5807). Cînd vede un tufis, crede ca e 1. si se arunca asupra lui, iar zgîrieturile le crede a fi facute de 1. (5. 5808). Muzicantul ce se întoarce de la nunta, se întîlneste cu un 1. caruia îi arunca toate proviziile. Cînd crede ca vrea sa-I manînce si pe el, cînta din vioara si 1. fuge (5. 5809). Altul cade într-o groapa unde era un 1.El cînta mereu la vioara, iar 1.urla pîna a doua zi cînd e salvat de un padurar (5.5809 A). Un tigan face o groapa cursa în padure în care cade un 1.Vrînd sa-I omoare, cade si el în groapa, unde implora 1. sa-I creada ca a venit sa-I salveze (5. 5810). Un tigan spune ca a vazut sapte 1., apoi le scade mereu numarul (5. 5813). Evreul întîlneste un 1.si întinde bastonulca si cum ar fi pusca. Un vînator doboara 1., d~r evreul observa ca are de 20 de ani bastonul si n-a stiut ca e încarcat (5. 5816). Un taran e înconjurat de 1: si da pusca sotiei sa traga în ei cu curaj, caci el a fost pîna acum destul de curajos (5. 5818). Un 1. vrea sa bea apa din fîntîna, dar sluga popii îl arunca în apa. E scos de un urs (5. 3000, XVIIa). Tiganul care vrea sa fure o oaie, prinde în brate un 1. pe care îl socoteste oaie cu coada groasa (5. 5435).

M

, ~

Maica Domnului. O legenda o arata a fi nascuta din "durere de inima", întrucît mama ei avea 7 ani, iar tatal 77 ani. Dupa alta legenda, a fost conceputa din mirosirea si sarutarea un>i frunze de par. M.D. l-ar fi conceput pe Isus sarutînd o iconita gasita într-o fîntîna. Nasterea lui Isus s-a întîmplat în grajdul lui Craciun care a taiat din cot mîinile sotiei lui; Craciuneasa, pentru ca a mosit-o. M.D. i-a vindecat îndata mîinile si a blestemat caii care tropaiau si rontai au sa se sature numai 'la Ispas, binecuvîntînd boii care au stat linistiti, încalzind-o cu aburul lor (48, p.6-57). Isus a fost concepu't ~irosind o lamîie. M.D. a binecuvîntat animalele din grajdul în care a nascut pentru ca au încalzit-o si hranit-o: oile, porcii si vacile, iar caii au fost blestemati fii~dca au mîncat tot fîn~l în care ascunsese pe Isus (52, p.39-40). M.D. a blestemat paianjenul care a întrecut-o în a toarce firul mai subtire (LVIII, p.8-9). Buruiana "palma Maicii Domnului" care vindeca boala grabnica afost cunoscuta si folosita mai întîi de M.D., de aceea i-a ramas acest nume. Na~alnicul, un fecior agresiv, a fost blestemat de M.D. sa se prefaca ~n buruiana folosita în farmecele de dragoste (ibid., p.28-29). Inainte de nasterea lui Isus, copiii nu erau scaldati si le era corpul numai rana. Dupa ce a scaldat M.D. pe Isus, au vîrît si celelalte femei copiii în scalda si s-au vindecat imediat (52, p.325). Broatecul a luat nastere din inelul din capatvl brîului pe care l-a pierdut M.D. (ibid., p.97l). Albinele au luat nastere din lacrimile M.D. cînd plîngea dupa Isus (LIII, p.302; v. Albina). Cautîndu-l pe Isus, a binecuvîntat rîndunicile care i-au adus vestea ca va învia, dar a blestemat lemn~rul pentru ca i-a facut o cruce grea si fierarul pentru ca a facut cuiele mari {LVIII, p.l0-i2). A binecuvîntat de asemeni ciocîrlanul S9hiop care l-a vazut pe Isus rastignit si a fost lovit cu o piatra, precum si broasca ce l-a vazut rastignit, ca apaîn care va sta ea sa fie curata, iar la moarte sa se usuce numai (48, p.154-l55; v. Broasca). Manastirea Gorovei a fost facuta acolo unde s-a

240

aratat M.D. unei copile schioape, blagoslovind pîrîul de alaturi ca sa fie apa tamaduitoare (52, p.926-927). Curcubeul este brîul M.D. pe care ea i l-a întins în fata mormîntului apostolului Toma care nu credea. "Si de atunci Brîul Maicii Domnului, care l-a aratat lui Toma, se arata si acum pe cer ca un curcubeu" (48, p.307). Luna ar fi M.D., sotia lui Dumnezeu, care e cerul. Dupa alte legende, M.D. e pamîntul si a intervenit mereu pe lînga Dumnezeu care vrea sa prapadeasca lumea: ,,~Rabda, rabda, zice ea, pe mine vezi cum ma taie si ma calca si eu rabd; lasa-i sa mai traiasca" (52, p.1239). Cînd 'soarele a v;ut sa izgoneasca vîntul din lume, M.D. a intervenit, aratînd foloasele vîntului (ibid., p.401). în basme, M.D. apare sporadic, totdeauna ajutînd eroinelor sa iasa din impas. Detine rol preponderent în versiunea banateana a basmului AT 710. Fata lemnarului sarac, juruita diavolului, este salvata de M.D. care o duce acasa, interzicîndu-i sa descuie o camera. Fata calca interdictia si zareste pe M.D. vindecînd ranile lui Isus si este dusa înapoi în padure, muta. O întîlneste fiul unui împarat care o ia de sotie. Cînd naste primul copil, M.D. vine si i-l ia, apoi pe al doilea. Sotia e condamnata a fi zidita de vie. M.D. îi aduce înapoi cei doi copii, redîndu-i vorbirea (81, p.13-18). într-o varianta a basmului AT 710+ 480, fata saraca e luata servitoare deM.D. ca sa-i grijeasca animalele: o mîta, un catel si un miel, cu interdictia de a se uita în alte 6 odai ale ei. Fata calca oprelistea, vede într-o odaie soldati morti, pe împaratul dintîi al lumii, sotia si copiii lui si îi apar pete pe toate degetele. Surprinsa de M.D. cu pete pe degete, a negat calcarea poruncii si a fost alungata dupa ce i-a "platit ce a fost al ei". A doua fata nu se uita în camerele interzise, dar se abate pe un drum oprit, unde zareste un flacau de care se îndragosteste. Pusa la proba de M.D., de-abia poate sa ridice tablaua si e concediata. A treia fata nu calca nici o inter, dictie, animalele spun ca le-a îngrijit bine si o trimite dupa cele doua fete. Primei fete îi da o lada din care ies serpi si sopîrle, fetei a doua îi da altaJada, jumatate cu aur si argint, jumatate cu serpi si broaste mai mici si fata s-a maritat. Fetei a treia îi da o lada miraculoasa care la popasuri se umplea cu mîncari sau se prefacea în palat si o ia de sotie împaratul (52, p.743749). într-o varianta banateana a basmului AT 709, M.D. reda vederile fiicei orbita de mama vitrega geloasa (oglinda fermecata

241

îi spusese ca aceasta e mai frumoasa decît ea), conducînd-o la o fîntîna ca sa se spele cu apa tamaduitoare (81, p.34-37). Uneori, ea da sfaturi fratelui de cruce cum sa prefaca stana de piatra în om (AT 516), stropind-o cu sînge luat de la cei doi copii gemeni (99, IV, p.352). într-o varianta a basmului AT 407, sotia cu copilul în brate urmarita de strigoi în biserica se preface în icoana M.D. cu fiul în brate în altar. "De atunci se afla în toate bisericile chipul Maicii Domnului cu pruncul în brate" (81a, p.436); v. Legenda.
Mama (Muma) Padurii. Se mai numeste Stima padurii, Vîlva cadrului, Musa (LUI, p. 197) sau Surata ·din padure (LXV, p.212). în legende, are înfatisare respingatoare, închipuita ca

o femeie, adesea cît o casa sau o claie de fîn, ori cît copacii cei mari din padure. Trupul e uscat si gîrbov, acoperit cu par; picioarele ca de bou, dar foarte lungi, capul cît banita, cu parul pîna în calcîie. Ochii de asemenea sînt mari, cît o sita sau cît o strachina, dintii de o palma sau chiar mai mari; se culca pe-o ureche si cu alta se acopera. E îmbracata în muschi sau în haine de flori' si frunze de copaci. Se poate preface 'în alte animale sau obiecte: bivolita, iepure, cal, vaca, cîine, gîsca sau claie de fîn. De asemenea, se poate face oricît de mare sau de mica doreste sa fie. Pe alocuri, M.P. e cel mai gros copac din padure, sau o tufa sau vreo planta cu trunc,hiul sau radacina în forma de om (LUI, p.198-199), sau chiar un "copac cracuros". Poate fi jumatate om, jumatate lemn sau jumatate barbat, jumatate femeie (LXV, p.212). Locuieste în paduri, fiind stapîna lor. E mai mare si peste fiarele din padure, inclusiv serpii, broastele (LUI, p.199); "daca musca pe cineva serpele, nu-l primeste înapoi" (52, p.867). Umbla prin paduri, de obicei noaptea, ziua stînd aScunsa, cînd de umbletul ei vuieste padurea. în genere, se arata trista si posomorîta, adesea plîngînd, mai ales cînd se taie copacii. Se crede ca face rau oamenilor pe care îi înttlneste: îi rataceste prin padure sau îi alunga, se atîrna de car încît nu-l mai pot duce boii, îi omoara chiar, iar cine îi raspunde, amuteste pe loc; Mai "Cuseama pe copiii mici îisperie cînd dorm, le ia somnul sau chiar îi poceste (LUI, p.199-200). Se mai crede ca ar lua chiar copiii oamenilor si ar lasa în loc "copii de ai ei, plîngaciosi si urîti". Ca sa preîntîmpine aceasta, prin Transilvania mamele, silite sa plece de lînga copii, lasa de paza matura si foarfecele, iar prin Bucovina clestele, vatraiul

242

sirnatura (LXV, p. 223). Un om taia lemne în padure si e prevenit de mamaliga pusa la fript sa fuga, ca se apropie M.P. La întrebarea acesteia cine a tipat, mamaliga raspunde ca ea, pentru ca s-a ars pe foc (52, p.181-182). Un cioban din Bucovina a vazut-o Într-o noapte venind spre el suierînd "asa ... de frumos, ca nu era om pe fata pamîntului sa suiere asa ... Era o femeie minunat de frumoasa: cu parul despl~tit... d~r unghiile la mîni si la picioare erau ca la lup ... Dar cînd s-a învîrtit cu spatele, nu mai era femeie frumoasa, ci o cioata învelita în scoarta". A trecut pe lînga o fata care spala camasi si a amutit dupa trecerea ei. Un vînator vrea sa o împuste, dar pusca nu se descarca si atunci scoate crucea din sîn. La vazul ei, M.P. a început sa plînga în hohote "stergîndu-si lacrimile cu parul despletit", fiindca se îndragostise de el, dar. crucea a înspaimîntat-o (LXV, p. 214-222). Se apropie noaptea de oamenii ce stau la foc cu pretextul "valeu, tare mi-i frig" si dispare numai la semnul crucii. Cu precadere momeste fetele sa vie la bordeiul ei la tors . .o fata e prevenita de un soarece sa fuga pentru ca M.P. s-a suit în pod sa-si ascuta dintii. Ajunsa acasa, încuie usa si rastoarna toate lucrurile ca sa nu poata deschide usa (ibid., p. 216-217). Surata din padure momeste alta fata sa vina cu furca la ea. Cînd e prevenita de soarece sa fuga, M.P. o urmareste, fata arunca peria' ce se preface în padure mare. M.P. roade padurea, fata arunca gresia care se preface în stînca. -M.P. o roade, dar cînd ajunge acasa, cînta cocosii si ea e silita sa se întoarca (92, p. 36-37). M.P. a avut un razboi cu împaratul Piscan Florea si i-a rapit nevasta, apoi l-a blestemat sa se prefaca în grangur (99, III, p.366). Prin Banat, se arata ca, dimpotriva, M.P. e prietenoasa cu copiii,' ajutîndu-i cînd se ratacesc prin padure, sau cînd se afla în vreun impas (80, p. 297).. . în basme, lVI.P. e un personaj malefic. Apare obisnuit la popasul voinicului în codru. Siminoc plecat în cautarea fr~telui de cruce, Busuioc (AT303), se întîlneste cu M.P. pe care vrea s~oprinda. Ea se urca în copac, apoi coboara la foc, vaitîndu-se: ,,- Aoleo, cum mi-e de frig... îmi clantanesc dintii". Fiindu-i frica de cîini, arunca "o vita din cosita" ca sa lege cîinii, dar Sirhinoc o zvîrle în foc si astfel cîinii o pot prinde (41, I, p.329330).' în multe variante, M.P. este stapîna iepei nazdravane la .care se slugareste anul de trei zile pentru mînzul cu mai multe inimi. Feciorul de împarat obtine mînzul cu 9 inimi, dupa te pazeste iapa M.P. trei nopti cu ajutorul animalelor recunos-

-2:

243

-t.

catoare (LXXXIII, p.345). Într-o varianta a basmului AT 333, M.P. gazduieste fetita ratacita, dar de îndata ce intra în bordei, se schimba: ochii cît strachina, picioarele lungi, dintii cît secerea si o gura cît banita: ,,- Mari, maica, ca multe am mai mîncat ca tine". M.P. o manînca pe fata, Iasîndu-i numai capul în fereastra (LXV, p. 215-216). Mama vitrega trimite pe fata sotului sa teasa noaptea la o argea ca sa o manînce M.P. Fata ia cu sine si cocosul. De cîte ori vrea sa o manînce M.P., fata îi spune pov~stea etnepii, apoi o ghicitoa.re, pîna cînd cînta cocosul care o alunga. Tatal fetei sileste pe vitrega sa-si trimita si fiica ei care e mîncata d~ M.P., punîndu-i "matele pe usa argelei" (67, p.314-317). Imparatul marturiseste lui FatFrumos din lacrima ca se teme de M.P. pe care n-a putut-o învinge, fiind silit sa-i dea tot al zecelea copil al supusilor lui. Fat-Frumos o închide Într-o piua de piatra, dar M.P. fuge cu toata stînca. La sfatul fetei, Fat-Frumos schimba locul butilor cu ap~ si cu putere si izbuteste sa o vîre în pamînt (32, p.319320). Intr-o varianta a basmului AT 425, M.P. vrajeste pe sotul în piele de sarpe dupa ce a plecat de la sotie si îl preface în servitorul ei. Camasa fermecata de Sf. Miercuri o apara pe sotia ajunsa la el sa nu-i suga sîngele M.P. (LXXXIII, p.251-252). într-o varianta a basmului Ar 1137, M.P. vrea sa manînce pe cei doi frati, dar cel mai mic îi sparge ochiul cu un glont. Apoi scapa toti trei ascunzîndu-se în trei piei de berbece (82, p. 151-153). In alta varianta, fratii mai mari sînt mîncati de M.P., scapa numai cel mic într-o piele de oaie dupa ce a orbit-o (52, p.1l92-1193). în chip sporadic, M.P. se arata binevoitoare protagonistilor din basme. Un baiat se vîra în bernevecii ei în timp ce M.P. dormea. Cînd îl gaseste, baiatul spune ca s-a nascut din vîntul ei. M.P. îl învata cum sa prinda una din zînele ce se scaldau în lac (AT 400) cu care se va casatori (52, p.705). Baet Sarac o ajuta pe M.P., dîndu-i sa guste din azima de merinde, "Dupa ce îmbuca de trei ori, ea se simti om ca toti oamenii,. cu inima dreapta si cu sufletul milos". Apoi îi destainuieste ca sora lui e dusa pe celalalt tarîm si îl învata cum sa obtina calul nazdravan de la faimoasa baba (83, II, p. 39-40). în snoave, faima rea a M.P. e folosita pentru a motiva lenea femeiloL O nevasta lenesapretexteaza ca n-a tors mai mult, neavînd rîschitor, iar cînd barbatul se duce în padure sa-i faca unul,ea se ascunde ca M.P. si striga: "Cine face raschitoare

244

niuierea-i moare". Omul renunta la rîschitor. Mama unei neveste nemultumi te de sotul ei mai batrîn se ascunde în padure ca M.P. si spune sotului trimis sa asculte ce îl va sfatui M.P. sa-si îndrageasca nev~sta (52 a, p. 60-62). '
Martolea v. Zile rele Magar. Dupa o legenda la început a fost un mînz însotind un cal. Trecînd Dumnezeu pe lînga ei, le-a poruncit sa-i faca loc. Calul a auzit si s-a ferit, dar mînzul nu. Cînd e certat, se dezvinovateste ca n-a auzit si Dumnezeu l-a blestemat ca sa-i creasca u;ec'hile lungi sa auda mai bine. Iar fiindca rînji cînd simti urechile baIabanindu-i-se, fu blestemat ca sa ramîna de . rîsui copiilor si sa se hraneasca numai cu ciulini si scaieti (4 a, 298, Banesti-Dîmbovita). O femeie a facut pîinea duminica seara ca s-o trimita luni la cosasi ; Dumnezeu n-a lasat-o, ea l-a blestemat, dar îndata s-a fac~t "asina" (92, p. 67). în basmele animaliere, la nunta animalelor, ID. e poftit ultimul si el banuieste ca l-au-invitat pentru ca "ori n-au apa, ori n-au lemne". într-adevar, cum îl zareste tapul-mire, îl trimite dupa " o sarcina de lemne si o saca de apa" (18, p. 60). Cînd e amenintat de lup ca vrea sa-I manînce, ID. îl convinge ca oamenii vor sa-I aleaga vornicul satului. La marginea satului, ID. îl ia ln spate, dar lupul fuge cînd sar oamenii la el (4 a, 255, Dumbraveni ~ Suceava; v. LuP). între animalele asociate care se opresc în bordeiul din padure (AT 130) este si ID. Cînd începe eocosul sa cînte, ID. cere sa-i dea voie sa zbiere si el. "Cînd a zbierat magarul o data, a rasunat padurea. Cît ai clipi din ochi, un .lup fu aci" (92, p.21-22) ... în unele variante ale basmului AT 563, Dumnezeu daruieste saracului un ID. care, la comanda "magar, baliga-te", facea aur (32, p.349). Fratele cel mai mic caruia fata împaratului îi ia prin viclesug punga generatoare de bani (AT 566), da peste un smochin din care gustînd, "se pomeni deodata magar". Mai tîrziu, dupa ce manînca niste roscove, "vazu ca încet, încet, se schimba si se facu iara oin" (4i, I, p.240). Prefacerea în ID. se întîmpladsidupa ce baiatUl a mîncat struguri negri (7, p. 75). Sotia necredincioasa care rapeste de la sotul ei obiectul miraculos (bici, pana etc.) si îl preface în animal (cîine, pupaza, pisica; AT 449), este pedepsita în cele din urma, împreuna cu ibovnicii ei. Dupa ce sotul redevine om, se întoarce acasa si

.(

\

245

r
-.

rapeste biciul fermecat. Cînd sotia vrea sa-I alunge, el ,;plt'Zni si ameninta asupra ei, care se facu o magarita; mai plezni si asupra ibovnicilor ei si facu din popa un catîr, din pîrcalab un magar si din tîrcovnic o vaca" (41, 1, p. 495). Uneori, m. se vadeste un auxiliar de pret. Fata popii fugitade. t~taI incestuos (AT 706 C), e urmarita de acesta si îi omoara copiii. Sotul ei o osîndeste sa i se scoata ochii si sa fie pusa pt UI) m. fara ochi. în padure, m. o învata "sa-mi spargi burta,_sa~mi scoti maruntaiele si sa le arunci, s-apoi sa te,culci în cosul,meu". Face întocmai si fata se pomeneste ca vede, avînd copiii alaturi si locuind "în niste case de s-au fost învîrtind dupa soare" (86, p.127-128).' .. în sftOave, m. serveste drept etalon al prostiei. De aceea, cei care întreaba în bataie de joc pe un om daca el este prost sau m., el raspunde ca se afla între cei doi (S. 5606), sau învatatorul e cel mai mare peste copiii m. (S. 5606 A). M. zbiara în ulita fiindca si-a vazut fratii: niste studenti (S.5606 B). Cînd doi se întîlnesc pe o punte, fiecare spune ca evita sa se întîlneasca cu vreun m. (S.5642). Negustorul (sau farmacistul) afirma în derîdere ca vinde capete de m., cel ce-a primit explicatia constata ca a mai ramas numai unul nevîndut (S.5643). Cînd copiii saluta pe omul cu m.: "buna ziua, tata magarilor", acesta raspunde "buna ziua, copiii mei" (S.5644). Cel luat în rîs pentru ureyhile mari afirma ca ale lui sînt cam mari pentru om, dar ale celuilalt sînt prea mici pentru un m. (S.5645). O femeie vrea sa-si cumpere un m., dar alta femeie o sfatuieste sa-si ia un barbat, "ca magarul trebuie sa-I duci de nas ... barbatu sa duce singur" (12, !, p.210). Morarul si fiul sau sînt luati în rîs de trecatori cînd merg pe jos, cînd încaleca amîndoi m. si cînd îl caIaresc pe rînd (S. 4640). Mar. într-o legenda pamîntul se reazema pe marul rosu, care la rîndul lui sta pe un peste. De sub marul rosu izvorasc toate apele_pamîntului, "se împrastie pe lume si iar înapoi acolo unde se întorc. Marea aceea unde-i marul se cheama Marea neagra" (52, p.1002). în basme, voinicul e prefacut temporar în m. într-o varianta a tipului AT 425, Sf. Dumineca rasplateste sotia plecata dupa sot pentru serviciile ei cu un m.: "acela era ficiorul" Sf. Dumineci. Cînd îl scapa din sîn, m. o calauzeste pîna Ia locuinta sotului ei (52, p.447-448). Pentrp a pedepsi pe impostor

din picurii de sînge "rasari doi meri de aur". le-a picat coarnele!" (5. Dar Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu: s-o facut tot sînge" (5. Deseori. p. "Coaja acestor meri era suflata cu aur. M.77).p. 54).. se preface bolnava si pretinde . dar numai zînele îl cunosc. adeca cum le manînca.777). Unele pot genera coarne celui care le manînca (AT 566).e sa-i arate acest m. cum îi cresc doua coarne ca la boii cei unguresti de mari si de rasucite" (60.·Baiatul care le fura hainele (AT 400) o sileste pe cea mai mar. p. iar cînd acesta e taiat. din coaja lor se nasc doi ratoi care se prefac în eroul razbunator (35. sotiile pot concepe copii. 50). p. noi tot crapam". mosul manînca din greseala partea babei si pe data naste "un puisor de copilita" (59.: "nu trec zece minute. 590) îndragostita de un zmeu. primeste de la un pustnic doua 1-umatati de m. mama (sau sora) necredincioasa (AT 315.281). p. le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". p. Un anumit m. II. Pentru a razbuna moartea sotului. Prin degustare de m.193). Petru daruiesc finului lor "o sabie si doua mere". din care gusta doua m. Noi pîna nu mîncam un mar din marul cela.553). Uneori. "Pe cînd le-a gatat de mîncat. din copiii îngropati de servitoarea geloasa (AT 707) rasar doi m. cealalta pentru baba. de lucea ca ziua. p.217). p. în alte variante. manînca doua. Alteori. II. (81 a.246 (AT 300) eroul se preface succesiv în cal. otravitor în calea eroului: "Uita-te colo ce mar mîndru si frumos. p.109). în timp ~e baiatul creste.656). Servitoarea manînca si ea cojile m. poate reda vederile. alternîndu-si atributiile cu perele miraculoase.: "din baligarul unde fusesera îngropati copiii. Cei doi copii gasesc întîi pere cazute sub un par de padure. care ave?-u ramuri de aur si purtau mere de aur" (81. m. Toderas "da de un mar mare cu niste mere rosii ca focul si ca pumnul de mari. atare m. m. Din inima copiilor îngropati "crescura în curte doi meri. Cînd sînt taiati. doi meri" au rasarit. p. Mosneagul plecat în lume pentru a gasi leac de faceri. dau de un m. Pe drum. p. au însusiri miraculoase.. Fata pe patul de moarte petita de trei frati e vindecata de cel mai mic cu o felioara din m. una pentru el. zmeoaica se preface în m. cînd noaptea era întuneric bezna" (41.. Mai departe. au însusirea contrarie de a face sa cada coarnele. si naste un fiu ca al împaratesei care a mîncat m. Dumnezeu si Sf. 1. 1. fermecat (LXXXIII. (LXXXIII. se transforma în doi boi care îl vor învia (AT 300) cu cipa vie si apa moarta (52. 358). are proprietati curative.

Ispasirea pacatelor comise de tîlhari poate fi atinsa numai prin udarea unei crengi de m. Fat-Frumos "plesni de patru parti ale curtilor cu un bici. ce era dupa usa în cui. unde "marul i-a facut drum de aur peste apa si el s-a gasit de cea parte la curtea balaurilor" (52. tîlharul trebuie sa sadeasca carbuni de m.1014).662). Si . pîna va creste si va rodi m. 32). "sa-I arunce si sa mearga pe urma lui" (ibid. Eroul e trimis de boierul tinut ului sa-i aduca "nu stiu ce" pentru a-i putea lua sotia frumoasa (Ar 465). de aur: "el îti va face drum si te du la surorile mele". reda graiul. eroul ia ramura la amiazi. Fratele cel mare pleaca sa-i aduca sorei "pasarea care cînta. M. p." (41. Ramura de m. dar m. a~ luat smiceaua aceea de mar-dulumar si lovind cu ea încetisor de vreo cîteva ori trupul. de leac.673). poate calauzi pe erou cînd trebuie sa mearga la mari departari.247 sa i se aduca m. acestea îi dau cîte un m. I. 473).. Aceasta îi da un m.. sa stii ca si D-zeu te va ierta" (52. La sfatul Ilenei Cosînzenei. Mama aparent bolnava)si trimite fiul a treia oara "sa-i aduca mar din marul rQsu care era în mijlocul padurii . . Uneori. palatele zmeilor omorîti sînt prefacute în cîte un m. Atunci îi dete sa manînce un mar de care adusese el si îi veni grai" (41. fiindca are crengile "taioase si se tot misca neîncetat". (AT 756). îl învie. învierea se face prin stropirea cu apa vie. prin plesnirea biciului miraculos. de aur sa-I calauzeasca în continuare pîna la curtea balaurilor care aveau "nu stiu ce". are însusirea de a învia pe cel omorît. p. p. de aur care facea "mai voinic" pe cel care îl mînca (LXXXIII.1229). pe loc similar Petrea voinicul drept Rosu pe Harap p. se odihnea si cu ea va fi înviat dupa ce va fi decapitat de zmeu: ". care se facu un'mar frumos de aur". "dara surd si mut. cînd m.. împaratului în picioare" (79. dar cînd marturiseste ca si-a ucis parintii (si sora) cad si acelea. cad toate m. In chip au' sarit învie fata. pomul care cînta si fîntîna care lumineaza". pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada. Cel mai adesea... p. Mama necredincioasa si-:atrimis fiul dupa o ramura "dintr-un mar-dulumar". p. El este trimis de mama chiar în rai dupa m.. p. De obicei. Alb din varianta lui Creanga. iar sora îi da un m.(41. Zîna reface pe erou din bucatele.110). Spunînd pe cine a omorît. afara de trei (uneori doua) din vîrf.: "Ia acesti trei taciuni si-i îngroapa cu vîrful în sus. . I.

. Abia la urma e adus si .-audat jos". ... "doua mere de aur" pe care le ia cu sine. de aur ca semn de recunoastere (LUI. Fata babei repede dupa dinsele pe mar.: fata-l lovi cu marul". draguta. care s-a petrecut ca urmare. dar fata nu loveste pe niciunul.51). împaratul crede ca e o greseala si ordona sa se repete defilarea petitorilor. p. Scena s-a repetat pîna cînd fata babei "au purces zbihuita asa mai departe" (79. apoi argatii curtii. Voinicul plecat în urmarirea fecioarei razboinice (cf AT 468) îngrijeste în drumul sau niste ID. p.. într-o sumedenie de cazuri. acela va fi tatal copilului" (52. care au avut loc·. a . dar cînd fuge.: "la care s-a duce de-a dura marul. care caracterizeaza legenda propriuzisa. un "pom" creste în curtea împaratului pîna în cer. de aur din care i se fura în timpul noptii de catre niste zîne.identitate. ID.166). se urca în ID. dar marul iarasi s. împaratul are un ID.Ia desfasurarii conflictelor. Fata împaratului îsi alege sotul lovindu-l cu un ID. fie pentru a da o rezolvare plauzibi. data de el la plecare.p."atunci marul pica jos.248 1. definitive. . o gutuie si o para (ibid. Fata mosului alungata de vitrega (AT 480). ireversibile.. p. 533). uscati care îl rasplatesc cu ID. Sotia care a calcat c'onsemnul e blestemata de sotul ei în piele de urs (Ar 425) sa nu poata naste pîna nu va sadi ramura de ID.535). "au dat de un mar spinos si necuratat" care o roaga . dar la întoarcere.. în drumul ei. p. de crengile iestea spinoase si uscate. cutare fenomen e pus pe seama unei schimbari de .1.955-956) .Curateste-ma.~rgatul cel che1es si cînd trecu. p. Trec toti fiii de împarat si de boier. dar de fiecare data. p. singur detecteaza pe tatal copilului. în siragul de petitori care i se perinda.iUo tempore. "sa-I uzi cu gura si cînd voi mînca eu din marul lui. da. p. în unele basme. Cea mai mica este prinsa.. ca ti-oi prinde si eu vrun bine odata". Metamorfoze.. atunci îi naste pruncul" (52. Apar frecvent în legende si în basmele fantastice.o singura data. (LUI. marul tup înca si mai sus în mar.·voinicului un ID. Exista m. sa culeaga doua ID. Fata babei refuza: sa-I curete. Uneori. razbita de foame si sete. fata îlloveste "tot pe cheleS" (35. gaseste în ID.21O). Uneori. fie pentru a explica fenomene naturale.961). Fata se coboara si cînd da sa le apuce. A. împaratul promite ca-i va da fata si jumatate din împaratie aceluia care îi va aduce din acest pom un ID.531). împaratul da fiicei sale un ID. La înapoiere. prefacute în pasari.

p. Astfel.542. 2. Flacaul ajuns popa. cu un izvor la picioarele ei (81. îndragostita de un cioban pe care l-a omorît tatal ei. fiindca asa a fost învoiala în sezatoare: cine nu termina caierul. Omul care s-a îmbracat în cojoc ca sa-I sperie pe Dumnezeu. provizorie. 1. B. p. Fata de împarat.318). pA). Urs). p. Rîndunica a fost o fata neascultatoare si clevetitoare.12. v. Pentru ca un frate a vrut sa ia de sotie pe sora-sa. amîndoi au fost transformati în soare si luna pe cer si orînduiti sa· nu se întîlneasca niciodata (ibid.547.847).289-292. în basme. sotia necredincioasa care si-a prefacut sotul în cîine. Ca un fel de pedeapsa pentru fata care n-a putut termina caierul de tors. e transfo~ata împreuna cu ibo~nicul ei în doi 'boi pusi la car ca sa lucreze pe seama tuturor (5. fuge si tocmai dnd erau sa o prinda soldatii. Cazarchina a fost prefacuta . m. mama ei se preface în vaca. iar ouale "sa le cloceasca alte pasari". M. v. Baba care îsi maltrata nora trimitînd-o în timpul iernii sa-i aduca flori si sa spele lîna neagra pîna va deveni alba. (ibid. Baba nesatioasa care vrea în cele din urma sa fie "Dumnezeita" (AT 555). p. se roaga lui Dumnezeu sa o faca "o turturica" si de atunci ea cînta la amiazi cînd se mulg oile "tur-tur-tur" (22. Feciorul cel mare al unui împarat a fost blestemat de tatal sau sa se prefaca în cuc. Soare. a fost prefacuta în cîrtita care nu se arata niciodata la soare de frica lui (22. e prefacuta în pupaza. e prefacut de Dumnezeu în-cal pentru ca a ajuns nemilos cu cei saraci si e daruit unui tigan sa transporte carbuni (5. este caracteristica basmelor fantastice. p. v.întîlneste numai ca pedeapsa. Ileana Cosînzeana.249 unui blestem. .si celâ.tins de ea scapa numai daca un i4bavitor îndeplineste clauzele blestemului. Fata frumoasa dusa la tatari în haremul unui pasa. Cuc). M. p. Ea e consecinta unei pedepse saua unei razbunari . definitiva se . Baba Dochia). sa nu-si mai întîlneasca niciodata fratele. "sa gasea'sca pe ma-sa acasa 'vaca neagra" (86. II. Luna). p. va strigati unul pe altul". 'si "sa.298). blestemata sa se prefaca în pasare care sa-si faca cuibul prin podurile expuse la fum (81. p. e prefacut de acesta în urs (LUI. "ea s-a prefacut într-un izvor" (26... p. p. II. -iar sotul ei în cuc (LXXXIII. v. de durata limitata. are loc si în urina rugamintii celui care ajunge victima altuia si nu mai gaseste alt mijloc de scapare. v.483..8-9).60-61). Pedepse). Femeia rea care si-a îndemnat barbatul sa traga cu pusca în Dumnezeu. p. e prefacuta de D~enezeu în stana de piatra în muntii Almajului.87).

'"Cît ce-o beut-o .vorba si sfatul. Ele. p. ill. II. p. s-au schimbat într-un pui de cerb foarte frumos" (7. le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". pîn n-o pacatui un om cu mine încît sa nu-l simt eu.171-172). ce mi-o iesi înainte . caci "acum cine stie cît voi mai avea sa port acea~ta scîrboasa piele de dobito'c" (41. Iara noua ani de zile. se întîmpla pe neasteptate. Copiii flamînzi lasati în padure manînca pere. de aceea. Pentru ca Ionica a scapat-o de blestem. impusa ca razbunare are un termen pe care cineva.. efectele sînt cunoscute dinainte. p. 1. Puterea de metamorfozare e într-atîta legata de aceasta pana. pisici. e provocata cu ajutorul. sa se împetreasca pîna-n genunchi". a doua oara "sa se împetreasca pîna la subtiori" si a treia oara "sa se-mpetreasca pîna-n crestet"..211).51). II. ill. ci numai în pisica care "s-ajunga sa puna mîna pe pana" (5. "Eu am fost fermecata de-o fermecatoare dîn cauza ca am fost prea frumoasa si ro-a fermecat în halu care ma vezi: sa mînc cîini. atare ill.. nu mai am somn". oameni. niei ziua. p. 3. cînd sotia îi arde pielea si îi reînnoieste ohinul. se întîmpla dupa o degustare. Tuliman e prefacut succesiv în stana de piatra si redevine om dupa ce e stropit cu sîngele celor doi gemeni si în felul acesta el se va face "mult mai voinic si mai frumos de cum a fost" (99. Cîteodata. blestema pe rînd pe cine le va divulga . Cel mai adesea. Dar dupa ce manînca mere.. Pana daruita de împaratul vulturilor îl preface pe sotul înselat în cîine si nu poate redeveni om decît numai cînd va ajunge el în posesia ei. provizorie e consecinta calcarii unei interdictii. De obicei. cum se poate vedea în unele variante ale basmului AT 425. pe data le cad . ill.. prelungindu-l. p. M. Uneori. dar a treia oara. niei noaptea. cai. "Pa cînd le-a gatat de mîncat. Uneori. Tuliman aude cele trei femei prevestind pe rînd cum fiul împaratului si tînara sotie vor fi otraviti de împarateasa sau vor fi omorîti de un sarpe (AT 516). încît însusi împaratul vulturilor care i-a daruit-o nu-l mai poate preface în om.348-354). Sotul blestemat sa stea ziua în piele de porc rabda pîna ce "ma'i aveam trei zile si scapam de spurcatele astea de vraji". IV.250 din gelozie într-un monstru. apoi sa nu bea niei din urma de lup... fratele nu se mai poate abtine si bea din urma de cerb. sora îsi previne pe rînd fratele însetat: sa nu bea apa din urma de urs "ca te faci urs si ma mînei". 2. ea îl slujeste "ca roaba" 9 ani (5. unui obiect miraculos. îl calca fara sa stie.91). apropiat victimei.

eroul învatînd toate procedeele la însasi scoala diavolului. atît în legende. copUas foarte mic etc. M. unele fiinte fantastice cu însusiri malefice au aceasta însusire de capetenie de a se preface temporar în felurite fiinte . pisica. 251. Spiridusul se preface de obicei în monede sau scule si în felul acesta poate fi vîndut. II. p. Drac). cît si în basmele fantastice. apoi în alte lucruri inerte (piatra. sau musca. p. e mai frecventa si mult mai adînca. de la simplu copil pîna la boier "cu tilindru". dar mai cu seama în om. v. sau paianjen. iar conflictul fiind de fapt o întrecere în prefaceri. musca. fluture. dupa ce se dezbraca si se da de 3 ori peste cap. în basmele fantastice. pisica neagra." Baiatul se preface întîi într-un catel de aur pe care îl cumpara un boier.) sau copaci (v. abur.· în legende. p. apoi în animale salbatice. bou. atragatoare. ia înfatisare de om. iepure.251 '. redevine iar "para de foc si scîntei" (ibid. adica prin darea de trei ori "de-a curu-n cap" (LIII. bivol. în chip similar. foc. Elevii au învatat "cum sa ne facem tot feliu de jigaranii salbatice. Strigoi).sau chiar obiecte . deget. îndeosebi în musca. porc. e cumparat numai de diavol în chip . sau tot feliu de lucruri. autometamorfoza e cel mai comod procedeu de a scapa de urmaririle cuiva. 1. de "fiinta frumoasa". de a putea lovi vrasmasul cu mai multa eficienta. capra. uneori dupa ce mai întîi îsi bea urina. Toate acestea numai pentru a face rau oamenilor. adesea în <. 2. Basmul AT 325 e un lant de atari autometamorfoze. Abia la plecare.pentru a atrage victimele. Priculiciul e un om care se poate preface în cîine sau ogar. fum. Autometamorfoza. dîndu-se de trei ori "de-a curu-n cap" (ibid. Cu ajutorul acestor fructe se vor razbuna pe fata împaratului care le-a luat obiectele miraculoase. 251).:hipuliubitului. aducînd în scena tran~formari spectaculoas~. p. Gama acestora e nespus de variata. p. lup. Zburator). de la care fuge apoi.. roata etc. prefacerea prin propria putere sau vointa. Cele mai numeroase si mai variate autometamorfoze se vad la draci care se pot pr~face dupa voie în cîine. v.r coarnele (AT 566). sau dimpotriva. recîstigîndu-Ie (5. Cînd se preface în cal de aur. Autometamorfoza se petrece numai noaptea (ibid. mai rar în alte animale. 239). cal. (LIII. p.. strigoii se prefac în timpul noptii în cîini..358). Zburatorul cînd intra în casele cu fete.. 191-192. desi el are înfatisare de animal minuscul: soarece. se întîmpla printr-o întreita autorasturnare. 176). sau vultur. C.

217). 247). diavollJl în vultur care îI urmareste. peste. p. apoi în pieptene si padure. Zorila se duce calare la nunta lui Sarila. 497-594). s-a facut un purice" si s-a ascuns în poala fetei acestuia (ibid. Ea îl descopera dupa ochi si îi cere decapitarea. A doua oara. Fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac pe. pe cînd diavolul se preface în peste mare care alearga dupa pestisor.. p. Ca sa-i pedepseasca pe fratii perfizi (AT 301). Urma galbena.aculos cu care va pedepsi pe cei doi (60. manastire putreda si calugar batrîn.252 de "boier c-o burta mare". sau în h9lda si paznic. 216. unde porumbelul redevine om. în final în doua rate pe un lac (5 a. 38-40). iar la urma în lac si ratoi (86. p. apoi Jn calugar ca sa spovedeasca fata împaratului care îl avea pe voinic în inelul de pe <:leget i cocos ca sa manînce lintea (7. fara ca sa fie totusi obligatorie. baiatul se preface în inel. 167s 169). manastire si calugar batrîn. 70-71). 1. iar dracii "altu plînge. din care curge însa sînge de îndata ce Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu" asupra lor (ibid. Prefacerea se întîmpla prin simpla dare peste cap. calul se preface în porumbel. Autometamorfoza tinteste pedepsirea adversarului. Tei-Leganat. sau în turma de oi si pacurar. p. apoi în cal. iar la plata. dar 3 boabe se transforma în vulpea care omoara cocosul. Dragan Cenusa "s-o dat peste cap s-o facut un soarec" care intra la zmeoaica si fura "raclita" cu ochii tatalui sau. -iar cînd . altu rîde. Diavolul se preface cocos ca sa le manînce. inel în degetul fetei. apoi în lac si ratoi (60. tradat de sotia necredincioasa (AT 318). Sotiile zmeilor ucisi se prefac într-un mar "mîndru si frumos" apoi într-o fîntîna. Urma galbena se preface în porumbel care izbuteste sa puna mîna pe palosul mir. p. p. 37-41). Apoi în urmarirea lui O~u cît schipo~. seria autometamorfozelor e diferita întrucîtva. rînd în biserica si calugar. pîna în odaia unei fete de împarat. 1. diavolul revine ca muzicant sef de taraf. linte. p. mai adesea omorîrea lui. p. . "o dat' s-a dat peste cap. 21-22). baiatul prefacîndu-se în taur. V. om. 233). La nunta lor. s-o facut un baiet de tîgan c-o scripa". ca sa scape de razbunarea lui Stati-cot. 1. în alte variante.sepreface în cal pe care îl cumpara amantul ei. apoi în boabe de porumb. caruia "îi stearsa o palma zdravana în :vazul tuturor oaspetilor".. din nou s-a dat "peste cap. porumb. altu giuca" (5. ucenicul iesind astfel învingator (5. Ca sa scape. p.

Cele mai multe schimbari le realizeaza calul pentru a-si servi stapînul (v. 39-40). iar calaretul într-un ciobanas" (7. tesala se preface în stînca de fier. 1. 185-186). "calul se pFefacu într-o oaie neagra. 187-191). Greuceanu "se dete de trei ori peste cap si se facu un porumbel" si se aseza în fata caselor zmeilor. p. Cal). posibila în urma omorîrii prin îngropare 'sau' ardere. busteanul "se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc" si dupa trecerea rîului. de obicei pxin pocnirea dintr-un bici. rigurozitatea rituala e pastrata întocmai. Copiii cu parul de aur (AT 707)' Ingropati de impostoare se transforma în brazi (meri sau nuci) . p.253 acestia vor sa-I prinda. 374). "ca n-aveai unde zvîrli un vîrf de ac 1". p. Uneori. Prefacu ti în scînduri si arsi în foc. cutea devenind munte. Peria se preface în padure deasa. p. Oglinda aruncata se preface în "munte rîpos" (v.nvatat de Faurul pamîntului. Apoi îl palmuieste pe Mezila. Dupa ce sînt taiati. unele obiecte se prefac în obstacole menite sa zadarniceasca urmarirea fugarilor. în fuga magica din casa demonului (zmeului). iar sapunul într-un "lac de apa mare" (5 a. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap. Palatele zmeilor care au rapit fetele pot fi facute într-un mar sau într-o nuca si aduse pe lumea alba unde redevin ce au fost. calul se "facu tarîna. mat ele scapate pe rîu se transforma iarasi în doi copii cu parul de aur . Corespondenta dintre obiecte si metamorfozele lor nu e totdeauna constanta. Autometamorfoza e practicata de unele animale. 415-416). Dupa ce încaleca pe el si îi da pinteni de trei ori. Si fiindca diavolul i-a furat palosul. apoi "se dete iarasi de trei ori peste cap si se facu o musca si intra în camara zmeilor" ca sa poata spiona. iar suvita din parul fetei fugare "un codru înalt pîna-n vinetia ceriului" (7. p. Oglinda). protagonistul dîndu-se de trei ori peste cap. scînteih~se prefac în miei sau pasari. Afin plecat la Doamna Chiralina ajunge la rîul de foc pe care îl trece pe busteanul ielelbr din mijlocul padurii. 3.cu crengile de aur. 118-119). iar cînd e urmarit. se facu un buzdugan cu totul si cu totul de otel" care se izbeste de diavolul prefacutîn stînca (41. pieptenele prefacîndu-se în apa mare (86. 4. Exista o autometamorfoza mai adînca. î. iar calaretul un copilas jucîndu-se" cu tarîna. Apoi Afin loveste" busteanul de trei ori si se facu un cerb de aur frumos" în care se vîra Dafin pentru a intra în odaia fetei împaratului (32 a. apoi chiar de obiecte. "caruta se prefacu iar în bustean". naframa "tau de lapte". p.

apoi a ramificatii lor arborescente la familia de popoare pîna la ultimele mladite dialec- . adesea neatestat în textele scrise. II. Pus pe foc. 8-10). ea se da peste cap si redevine sotia mai frumoasa pe care nu o mai recunoaste împaratul (5. In variantele baslllUlui AT 510. Sihastrul "asa de batrîn. cere binefacatorului ei sa o taie în bucati si sa o arda cu un stînjen de lemne. S-a numit "geografica-istorica" pentru ca variantele se afla raspîndi te pe spatiul uman. în locul unde a lasat ciolanele. din împarateasa îngropata de impostoare în fîntîna creste o rachita. Fata blestemata de tatal ei sa se prefaca în pisica. 1 se mai spune "finlandeza" fiindca au fost mai întîi cunoscute monografiile cercetatorilor finlandezi. caci specificul materialului folcloric ducea de la sine la acest mod de -studiere. ca-si radica genele cu cîrja" cere baiatului care i-a putut paste cele trei oi (AT 788) sa-I arunce în foc. p.. În fapt. Împarateasa aruncata în fîntîna se preface în peste de aur. care sînt si cele mai numeroase. p. p. 91). îi sta înainte fata ce fusese blestemata sa fie pisica (7. Metoda geografica-istorica (sau finlandeza) urmareste determinarea originii si raspîndirii unei povesti prin studierea exhaustiva a elementelor sale componente. apoi sa ia cheia din gura scroafei. la mai multe popoare si conspectarea lor s-a dovedit mai clara atunci cînd e urmarita în contiguitate teritoriala. Taiat de impostoare. 586-589). A doua zi. 1235). Sugestii fructuoase au venit si din domeniul lingvisticii. 459).254 care îsi spun povestea la curtea tatalui lor (5. Cînd' impostoar~a arunca trisca la pamînt. p. apoi sa le stropeasca cu apa. p. sa-i ia ciolanele si sa le presare cu buruienile aduse din cîmpul cu florile. el are si o vechime ce trebuie determinata macar cu aproximatia unei epoci istorice. Fratele ei îsi face o trisca dintr-o ramura care îsi 'povesteste patania. o surcica edusa~de o baba si se preface în fata care a fost (ibid.1. unde cercetarea comparata urmarea studi-erea prototipului sau arhetipului. din solzul aruncat pe geam creste un nuc cu nuci de aur. Din foc într-adevar iesi o scroafa cu cheia în gura. Cînd deschide usa palatului cu cheia. voinicul o bate pîna lasa cheia jos. baiatul "vede un domnisor tînar si frumos. de nu te puteai uita la dînsul" care îi multumeste pentru ca l-a facut "din batrîn-tînar" (52. 1. metoda a fost practicata independent în mai multe locuri. fiind un material cultural.

Acesta a stabilit metodologia cercetarii monografice în coordonatele ei geografico-istorice în studiile sale despre Kalevala din anii 1883-1885. în evaluarea ariei de raspîndire.prototipul sau athetipul .adica cel consemnat în publicatii sau aphive . Fiind scrise în limbi putin cunoscute. Hasdeu.în care apare acest episod final care l-ar fi ajutat în elucidarea vechimii tipului religios A si a celui laic R El afirma ca tipul religios ar deriva din basmul (tip B) cu întrebari si raspunsuri.255 tale. apoi a locului si a timpului cînd a fost creat. Deosebit de vatamatoare concluziilor s-a dovedit negarea existentei unui element component sau a unui tip cînd ele totusi circulau la i . Kolmacesvki studiul sau despre eposul animalier în Europa apuseana si la slavi (Jivotnîi epos na zapade u slavian. 567-608). Kaarle KrQhn. monografiile lui Hasdeu si Kolmacevski au ramas necunoscute cercetatorilor de peste. balada. în traducere germana 1889) si Mann und Fuchs (1891). începînd cu cele ale lui J ulius Krohn. Cel mai sîrguincios a fost Antti Aarne. Balada "Cucul si turturica".a basm ului din care provin toate variantele cunoscute. socotit fondatorul scolii (si metodei) finlandeze. Acest tel este atins prin respectarea cîtorva norme metodologice: a) Cunoasterea tuturor variantelor. daca anumite tari sau teritorii mai întinse nu poseda variante.si cel obiectiv. p. P. 2. cercetatorul trebuie sa fie edificat daca situatia provine din lipsa de culegeri sau din starea de fapt a repertoriului respectiv. Metoda geografica. a formelor locale si a cailor de raspîndire succesiva.hotare care au pornit numai de la investigatiile finlandeze publicate în limba germana. publicate sau manuscrise. Hasdeu omite cercetarea tipurilor diferitecîntec de stea. printre întîile monografii se numara Povestea numerelor (1879) a lui B. În chip independent a elaborat si L. autorul celor mai numeroase monografii. fiind marginita doar la episodul cu întrebarile si raspunsurile. dar nu îsi fundeaza asertiunea pe vreo demonstratie dedusa din analiza elementelor componente (XXXIV. aceasta e abia o schita monografica. Cronologic. 1882) în care a urmarit problematica în chip foarte asemanator cu Julius Krohn. în monografiile despre basmele despre animale Bar (Wolf) und Fuchs (1887. În comparatie cu cealalta monografie a sa. În genere. adica existent macar în vreme~ cînd s-au facu't culegerile. basm . În domeniul basmului.· trebuie sa se tina seama de diferenta dintre repertoriul subiectiv . metoda a fost aplicata de fiul sau.-istorica tinteste stabilirea formei prime .

pop~are în coloanele verticale da putinta studierii lor amanuntite. f) care nu poate fi împrumutata din alt tip. O monografie de poveste are în genere urmatoarele capitale: a) formularea si delimitarea temei. e) consideratii genera1e asupra variantelor ca vechime si raspîndire. h) aria laterala conserva forma mai veche: daca o forma se afla raspîndita pe o arie larga. Orînduirea acestora în coloane orizontalecu indicarea prezentei (eventual a formei specia1e)". acolo unde acestea exista. se concede ca cu cît variantele se îndeparteaza în spatiu si cu cît se scurge timpul.himbarilor ce le sufera variantele. c) cea atestata în cele mai vechi documente. d) variantele orale. iar cealalta mai noua. cu siglele efi' espunzatoare etc. se diferentiaza mai mult: distanta în spatiu si timp este întrucîtva proportionala cu marimea sc. b) Studierea varîantelor trebuie coroborata în permanenta cu raspîndirea teritoriala si cu vechimea istorica. urmata de cifra care indica nuparu1 de ordine în repertoriul national stabilit de cercetator. se trece la reconsti~ tuirea naratiunii în totalitatea ei. f) împartirea în episoade. în genere. stabilirea textului prototip.rariantele cele mai rotunji te. alcatuita din initia1a familiei lingvistice (sau a continentului) si el poporului. g) din care pot fi deduse toate celelalte forme locale . Intrucît variantele difera între ele: adesea cu stufozitatigreu de memorizat.. In evaluarea lor. Forma primara e în genere a) cea cu cel mai mare numar de variante.folclorice.lafeluritele. Dupa stabilirea formelor prime ale elementelor. corob~rata cu î~tîile atestari documentare (literatura antica sau medievala). ele sînt disecate în partile lor componente: episoade. b) istoricul cercetarii ei. elemente.256 poporul respectiv. g). motive (sau momente). h) patria . Vechimea aproximativa se deduce din analiza cO.derivata din cea dintîi. pe cît posibil în contiguitate geografica. e) care pare cea mai naturala si mai logica. b) cea cu aria cea mai întinsa. asezate în ordine teritoriala. Pentru usurarea acestei examinari. variantele vor fi orînduite pe contin~nte si familii de popoare. motive si elemente. înseamna ca prima forma este cea veche.1tinutului si din dimensiunea si -forma ariei de raspîndire. cercetatorul tine seama de cîteva criterii deduse din specificul productiilor. d) cea prezenta în . forma prima a acesteia fiind alcatuita din Suma formelor prime ale elementelor componente. -iar alta pe o arie mai mica în interiorul celei dintîi. orînduite cronologic (tiparite sau manuscrise). c) variaritele literare. Fiecare varianta primeste o sigla.

fiindca si folcloristul e dator sa urmareasca fenomenele 'pîna la obîrsia lor: numai cunoasterea adîncita si globala poate genera perspectiva necesara pentru a întrevedea legaturile genetice din filiera atît de complicata a bunurilor culturale (1. n) concluzii. alaturi de crearea unor productii folclorice pornind de la structura unor visuri sau halucinatii. l) contaminarile cu alte elemente epice. i) epoca în care a fost creat prototipul. . p. 508-522). XLII. conceptia sau practica populara cu ansamblul ei de credinte. la baza unele credinte populare care cu vremea ajung depasite si dispar din reprezentarile curente.509). Ultimul capitol a fost înteles felurit de corifeii scolii finlandeze. cum ar fi în primul rînd o seama de legende si cîntecele eroice.257 prototipului. p. îndeosebi din proverbe. XXXIII. Atare separare a cercetarii e arbitrara si nestiintifica. j) variantele locale (geneza si raspîndire) . oglindind conditiile istorice. opineaza ca metoda geografica-istorica refuza cercetarea originii elementelor din care a fost construit arhetipul. decît unde si cînd s-a nascut produsul folcloric cercetat. psihologi etc. dimpotriva. 56). caile de raspîndire. Anderson. plasmuirea noilor opere folclorice avînd. Krohn preconiza stabilirea substratului care a generat naratiunea. 152-164). dainuind doar în tesatura produsului folcloric. Alte opere folclorice au sorginte realista. trecerea: dintr-o specie în alta. p. p. cu schitarea istoriei basmului analizat. multumindu-se cu stabilirea formei acestuia si a loc-uluisi timpului cînd a fost creat.· Mai importanta este întrebarea cum. v. are model permanent vorbirea zilnica a poporului. II. II. subliniind ca abia dupa stabilirea formei prototipului. Materialul international e însusit de fiecare popor potrivit nivelului sau cultural si talentului. K. p. Krohn enumera în continuare cîteva modalitati genetice: crearea prin prefacerea sau contopirea productiilor folclorice existente în repertoriul curent. plina de imagini poetice. "începe propriu-zis cercetarea basmului" (1. dîndu-i pecetea caracteristica pe care cercetatorul o determina prin studierea comparativa a variantelor de la celelalte popoare (XLII.) (XXXIII. W. Exprimarea metaforica din unele productii folclorice. Adeptii scolii finlandeze lasa explicarea fenomenelor care au generat o naratiune populara pe seama celorlalti specialisti (mitologi. 39-78. p. m) influenta variantelor li"' vresti asupra celor orale. k) caile de raspîndire. 16-167. cu locul si timpul de geneza.

Die Marchen von Klugen Ratselasern (1928) a lui J. apoi disecate în elementele componente si analiza te comparativ pe un registru cu sute de claviaturi. Cercetarea). care pot oferi cheia explicativa si pe care trebuie sa le cunoasca cercetatorul monografist. cercetatorii cheltuind zeci de ani cu migala variantelor ce trebuiau traduse din atîtea limbi. Totusi rezultatele nu rascumpara imensul efort. Cele mai de seama. precum si parcelarea în unitati cu un anumit profil epic care vehiculeaza interpretari felurite. O monografie care opereaza cu variante sub numarul limita e destinata de la început a ramîne incompleta. Munca depusa a atins proportii nebanuite. repertoriul unor popoare europene e cunoscut în proportii cu totul insuficiente. sînt monografiile Kaiser und Abt (1923) a lui W. O prima cauza a fost penuria materialului folcloric: trebuia mai întîi ca toate tarile în care circula basmele propriu-zise sa dea la iveala repertoriul national din toate tinuturile ~heie. Acestea trebuie sa provina din toate tinuturile care formeaza în sine o unitate culturala si sa reprezinte toate subtipurile în care s-a ramificat tipul ancestral. a. Exista însa un numar minim de variante. Irac) si mai cu seama din Persia. uneori destul de amalgamat. Exemplul cercetatorilor finlandezi a fost urmat în scurta vreme de altii si au fost date la iveala un numar impresionant de monografii ale unor naratiuni populare (v. cu fluxul si refluxul lor. Anderson. Situatia ideala a consemnarii tuturor variantelor de la toti informatorii care le povestesc nu va fi realizata niciodata si ea nici nu e necesara pentru elucid~rea problemelor legate de geneza si raspîndire. cît si prin minutiozitatea analizei. îndeosebi din cele care au constituit o veriga intermediara în procesul de circulatie. Puntea dintre India si Europa a ramas înca necunoscuta datorita lipsei de colectii de povesti din unele tari arabe din Orientul apropiat (Siria. pentru ca investigatiile monografice nu au raspuns multumi tor marilor întrebari pe care le pusesera corifeii scolii finlandeze. atît prin numarul mare de variante comparate. greu de precizat fiindca variaza în functie de vechimea si complexitatea naratiunii. Swahn.258 3. De asemenea. cu conclu- . pentru ca numai în acest fel se pot întrevedea caile de împrumut si de transmisie. de Vries si The tale of Cupid and Psyche (1955) a lui J. Cercetatorii au semnalat mereu marele inconvenient provenit din lipsa materialelor din unele tari.

dupa cel german (80 variante). dar între timp. tarile slave. Anderson despre femeia necredincioasa (Der Schwank vom alten Hildebrand. 182--222). Nimic nu-l îndreptateste sa-I considere pe acesta drept forma prima. ceea ce . mai întîi ca snoava e cunoscuta în toate provinciile românesti. întrucît aceasta a putut fi precedata de alte forme posibile. în al doilea rînd ca circulatia snoavei din Franta. de asemenea. întîia creatie a plasmuitorului folcloric în istoria tipului. Daca în lingvistica rigurozitatea legilor fonetice a permis atari reconstituiri plauzibile cari pot explica filiatiile din marele truncbi indo-european. repertoriul românesc fiind al doilea ca marime. Procedînd la o ancheta asupra tipului cu ajutorul corespondentilor. între cele 188 variante. rau înteles si aplicat. 405). iluzorie la naratiunile complexe. Turcia). în folclor procedeul nu _poate avea aceeasi consistenta. oricîta prudenta si-ar acumula cercetatorul. tara de origine dupa parerea lui Anderson. încît ipoteza filiatiei ucrainieni-români-sîrbi e supusa revizuirii. prin Germania. care între timp au disparut fara putinta de a le detecta. deci la prototipul variantelor autentice. ca forma prima trebuie sa fi fost cea mai "naturala si mai logica". Reconstituirile au mai pacatuit si în urma criteriului. prefacerile si amalgamarile putîndu-se desfasura fara sa lase urme. ceea ce l-a dus la concluzia eronata ca snoava ar circula ~umai în Transilvania. în conformitate cu ceea ce atesta particularitatile variantelor maghiare în raport cu cele c~he si germane. dupa cum a ramas problematica reconstituirea formei primare a celor mai simple. alcatuite dintr-un singur episod. Bulgaria. încercarea de a ajunge la reconstituirea prototipului s-a dovedit. pluriepisodice. Un exemplu elocvent îl ofera monografia lui W. De aceea. Anderson nu cunoscuse nici variantele tarilor din vecinatatea noastra (Ungaria. au iesit la iveala si cîteva variante maghiare si turcesti indicate de Thompson în ultima editie a catalogului tipologic (LXXXVII. Ion lVIuslea a putut ajunge la 43 variante românesti ale snoavei (LII. p. p. cercetatorul poate merge îndarat pe calea reconstituirilor numai pîna la varianta din care provin cele cunoscute.259 zii alaturi de realitatea folclorica. el a cunoscut abia doua variante românesti. iar din Ucraina la români si de aici la sîrbi este mult mai verosimila în urma întregirii lant~lui de variante românesti. Aceasta a dovedit. 1931).

haica. sau din relatarile mai simple (povestiri. S-a crezut apoi de catre initiatorii metodei ca dupa ce vor fi studiate monografic tipurile principale.:apatîn realitatea folclorica. 159-180). ancorate cu un <. oricît ar fi ea de mare. 130-142. fiindca o suma de fapte individuale. a originii basmului ca specie folclorica. va putea fi lamurita problema. de la basmul din realitatea folclorica. p. atît de controversata. cercetatorii vad ascensiunea de la simplu la complicat. . abia o parte fiind plasmuiri anume pentru osatura cutarui basm. de la cotidian la neobisnuit.eu în a trece zidul spiritualitatii arhaice. poate servi ca punct de plecare în atari elucidari· si cu cît cunostintele în acest domeniu au sporit. Ultimele cercetari. S-a constatat ca nu corespunde realitatii nici ipoteza corifeilor finlandezi.-a vazut cît e d~ g. legende).260 presupune ca primii izvoditori au avut acelasi orizont si aceleasi înclinatii creatoare ca cei contemporani (uneori ca si folcloristul care a judecat faptele dupa ceea ce i se parea lui mai "logic". nu ofera viziunea întregului ca unitate si a iesit la iveala necesitatea de a porni de la fenomenul viu. ca fiecare element narativ a apartinut initial numai unei naratiuni. cu atît . iar cu celalalt în lumea ar. aratînd care este calea fructuoasa a viitoarelor studii monografice despre povestea populara (XVI. în genere. creatorul popular a putut lua aceste elemente din reprezentarile curente (credinte. Numai o intensa familiarizare cu gîndirea preistorica si cu cea populara. Monografiile întreprinse nu au putut aduce însa nici o lumina. în fapt. în care si o seama de elemente socotite "veridice" de mentalitatea arhaica au suferit transformari spre neobisnuit si contrastant. asa cum e atestata la primitivi si în preistorie. Atare cercetare trebuie îmbinata cu sondarea bazei etnologice si istorice care a generat specia si elementele componente. în conformitate cu rationalismul modern). fiind plasmuit anume pentru contextul respectiv. cu prefacerile inerente circulatiei. potrivit stadiilor în care se esaloneaza. pentru a-i studia legile de transmitere orala. conceptii despre lumea înconjuratoare). au adus contributii substantiale la cunoasterea basmului popular. de aici poslbilitatea de a fi detectat unde a fost împrumutat din naratiunea originara. deci de la legenda sau povestire la basmul complex si plin de minuni.

Ei mai sînt închipuiti ca fiinte silvestre cu înfatisari urîte care sperie pe oameni. pe cînd Murgila un bou care "duce luna". Miazanoapte (Miez-de-noapte. p. îi manînca". Legendele îi înfatiseaza felurit. Cel ce merge foarte repede îi poate ajunge si îl poate vedea pe Miezila "ca o bute hornonaind. p. hordo. Miezila si Zorila sînt trei luceferi care lumineaza. gigantici. Murgila. învingînd totdeauna Zorila. cînd întîlnesc vreun om. cel dintîi seara. p. hordo. sau "un fel de boi mari si puternici care se lupta amîndoi". Zorila si Murgila se mai numesc cei doi boi care arunca soarele cu coarnele lor de la apus la rasarit. fiinte supranaturale sau <fhiar zmei (ibid. înaintea omului" (LXV. 224). îi omoara. altceva nu-i fac". 223-224)~ Mai frecyent. sau "doi tauri frumosi care se gonesc unul pe altul. Zorila e boul baltat care "caIatoreste de la apus spre rasarit si ajuta soarelui sa urce pe tarîmul nostru". 223). Miezila si Zorila sînt cunoscuti si sub alte nume: De-eu-seara (De-eu-vreme). . Ei au fost trei frati care s-au batut de la o camasa facuta de mama lor si cerul i:a despartit pe vecie (LUI. p. fara a se putea ajunge" (LUI. Pot fi vazuti ca oameni mari si urîti sau momîi felurite. care cînta 'noaptea prin paduri.261 Miezila v. îl dau jos si încep a rîde. Miezila si Zorila sînt încpipuiti ca cei trei purtatori ai conacelor de noapte. Ei au putere numai pîna lacîntatul cocosilor. Noptila) si Zori-de-zi. dar în alte parti se afirma ca "Zorila si Murgila veniau si furau fetele in zori si-n amurg" (LUI. Legenda Motan v.. uneori chiar "îi bat. al' doilea la miezul noptii si ultimul în zori. Pisica Murgila (Serila). Serila. Ei sînt de obicei barbati. pe alocuri însa femei. 237). Murgila are puterea de a face noaptea mai lunga. oameni sau animale "mari ca niste clai". p. iar Zorila de a lungi ziua. îi sar în spinare. 542). îndeosebi Murgila si Zorila sînt aratati ca "niste fla~ai mari. în timp ce Murgila e sotul lui "care face calea opusa si ajuta soarelui sa coboare pe tarîmul celalalt". Murgila Mit v. Au înfatisarea unor oameni obisnuiti sau mari si puternici care se pot face nevazuti. Zorila ar fi un bou care poarta soarele. Ei calatoresc mereu de la rasarit spre apus.

o jîpuia. fara sa se întîl~easca unul cu altul. asteptînd sa i se termine camasa începuta. prindea capra din fuga cea mai mare. Petrea Fat-Frumos. Ei mai apar si ca trei frati îndemînatici. aratîndu-Ie ca sînt frati si ca trebuie sa aduca fata împaratului. o mulgea încît nu simtea. îi leaga de cîte un copac. pe rînd pe MieziIa-miez-denoapte si pe Zorila-zori-de-ziua carora le cere foc si fiindca nu au. Miez-de-noapte avea un auz neobisnuit: "daca pui urechea la pamînt. Crîncu îi leaga pe rînd. Miez-da-noapte e tot în tacere. III.262 în basmele fantastice. vînatorul codrului pleaca sa aduca foc din muntele departat si e oprit pe rînd de De-cu-sara. l-am facut praf!" Cei trei izbutesc sa scoata fata de la diavol fara sa-i simta si Da-cu-sara o ia de sotie. umplea burdufu si-i dadea drumu tot vie". pîna ce mama lor îi împaca. p. Ei vin pe rînd la mama lor. mai cu seama în unele variante ale tipurilor 300. Da-cu-sara era alergator neîntrecut: "cînd fugea. Miezila si Zorila apar în rolul lor de a purta cele trei etape ale noptii si protagonistul basmului îi leaga pentru a lungi noaptea. al doilea "ca-m rag oile în strunga si mieii pin stîna". daca e o lacusta pa toarta cerului. I. nu mai misca niminea. si pa pamînt. Cînd se trezesc la ziua. apoi cînd se întoarce cu un taciune. La înapoiere. aud ce este si su pamînt. în chip similar. dacînd eu. p. aud!" ZoriIa-zori-de-zi era ochitor neîntrecut: "eu cîn trag cu arma. singurii în stare sa readuca fata furata de diavol sau zmeu. dar Petrea Fat Frumos se duce pîna la vîlva taia zarita din vîrful copacului si se întoarce cu foc. 278-282). 330-333). întîlneste. p. si cînd oi trage cu arma. 42-43). încît fieca~e adoarme pe rîn'd. Crîncu. dezlegîndu-i. II. p. Calin-Nebunul pleaca spre zarea de foc din departare si leaga pe rînd pe De-cu-sara. întrucît el a prins-o cazînd din vazduh (5. iar De-cusara "era mai mult mort de cînd era legat" (32. Miez-de-noapte si Decatra-ziua. Miezu-noptii si Zori-de-ziua "ca lui i-era frica sa nu se faca ziua". 302 si 303. mama lor le gateste o camasa din pînza uitata si le da sa manînce mîncare uitata. fara alta motivare decît "azi nu poti". 410-419). dezlegînd pe Miezila si Zorila (5. cerînd "ceva sa manînc si eu sa ma duc sa-m vaz de serviciu meu". se iau la bataie. da fiecaruia cîte "o bucat' de carne s-o bucat' de turta". îi dezleaga pe cei trei (60. Murgila. Cel dintîi se vaita "ca rag vacile pin ocoale si ghitaii pin strunga". . plecat în cautare de foc. Cînd împaratul anunta ca i s-a furat fata.

ar avea ochii holbati de prea mult rîs: se pune pe obrazul oamenilor. însotit de Miezila cu conditia "sa nu-l puie la nimica greu". Laudîndu-se catre un tîntar ca face oamenii sa se palmuiasca. într-o varianta moldoveneasca a basmului Ar 301 B. e pedepsita. 49-63). 288 *). în alta varianta. budeie. ci mai de graba de plîns" (47. Musca. se arata ca m. Murgila. 371). Se multumeste sa-si alunge fratii (86. Ele prefera satele de munte. cei trei frati. Iata de ce sînt asa de înholbata" (47. p. laudarosenia m. galeti s. e scos de un corb si devine mostenitorul tronului. furate de zmei. Fiindca numai Zorila era nazdravan. Zorila coboara dupa fetele furate pe tarîmul de jos. dovedind ca bîzîie "nu de rîs. iar cel ~are izbîndeste. 374). p. Sfarma-Piatra si a eroului principal din celelalte variante.a. elibereaza· pe rînd stelele. p. dar ea scapa si ei se palmuiesc.. SariIa.umit si Aripa-frumoasa). LXXIX. unde femeile "nu spala blidele cu zilele. 72-77). e zdrobita de om. p. p. Ei sînt trei frati. Miezila si Zorila sînt trimisi de împarat sa-i aduca ch~ia raiului si lumin~ soarelui. fiind parasit de De-cu-seara si Miez-de-noapte. omoara zmeii si elibereaza cele trei fete ale împaratului. 67-81). dar el e lasat acolo. p. ramînînd urmasul împaratului (79. Miezila la miezul noptii si Zorila dimineata (acesta p. pe cînd "la tîrg nu-i de noi de trei. revine cu fetele care sînt scoase cu "leaganul" de ceilalti frati. p. patru ori pe zi te dau afara din casa" (ibid. iar ciuveiele (berbinti. Zorila înfrînge pe zmei si revine cu cheia raiului si lumina soarelui. E scos de o pajura careia i-a salvat puii de la balaur si îsi gaseste fiul porcar iar sotia gainareasa. Ei pleaca în cautarea celor trei fete ale împaratului. în basmele despre animale. în alta varianta.) nu le spala cu saptamînile din casa nu te scot niciodata". "Rîd de ma prapadesc. Miezila si Zarila sînt trei frati cate îndeplinesc rolurile lui Strîmba-Lemne. . luna si soarele si cei trei frati primesc de sotii fetele împaratului (60. va primi fata lui de s~tie. acestia dau cu palma s-o omoare. omoara zmeii. în unele legende-snoava. pleaca el. SariIa. 99-107). care pleaca sa readuca constelatiile furate. pîna ce mi se umfla ochii. 372. III. alungîndu-i pe cei doi frati tradatori (3. Serila nascut seara. 'Miezila si Zorila îndeplinesc atributiile altor personaje. Sarila coboara pe tarîmul celalalt. Aripa-frumoasa se lupta pe rînd cu zmeii la pod.2~ ~ Prin extensiune.

I. m. Puterile zmeului se afla cu totul rar în doua m. eroul se preface m. III. pe care le vîra într-un corn si îl da drept simbrie servitorului care i-a pascut 9 iepe (52. p. p. Dragi nurorilor mele! prindeti musca aceea.744.264 M. de unde ia toti sacii cu bani (18. pentru a iesi din încurca. Cu totul sporadic. p. "si se baga pe gaura de la încuietoare si începu a zbura . Pitic). joaca rolul albinei de a-l ajuta pe erou sa ghiceasca fata cea mai mica a zmeului dintre cele trei.Degetel etc.. adapostindu-se dupa o ciuperca.. v. 51).tura. Ca sa spioneze zmeoaica ai carei fii i-a ucis în lupta. acestea locuind într-o rata etc. 1228). . p. în casa unui popa zgîrcit.Mai . o turma de oi si o cireada de vaci în m. uneori e invocata drept marturie a pseudoveracitatii: "De cînd se scria musca pe perete . (AT 302). LXXXIII. (60. asezîndu-i-se pe nas (LXXXIII. Dumnezeu preface o hergihelie de cai. în formulele initiale. 31.mincinos cine nu crede" (41. la sfatul ciocîrlanului pe care încaleca (85. dîndu-se de trei ori peste cap. . 547). 62). Apoi intra în gîtul unul lup pe care îl tortureaza. (AT 700) .. 499. 387).. p. de unde sperie o ceata de hoti. III. Eroul mic cît bobul . "S-a dat Michiduta de trei ori peste cap si s-a facut musculita". p. apare întîmplator si în ul}e~me / propriu-zise. caci ea v-a omorît barbatii vostri si feciorii mei" (60.se preface în m. p. Pentru ca eroul sa poata ajunge în împaratia Arapuschii. 80). p. se preface m.

iar peste lac a întins un pod de piei de bivolla casele sotiei din Malu Doamnei. Titarii. Fiindca Dîmbovita avea apele mari. Alta data. 59-63). 3.V. N. construieste un dig puternic din piei de bivol prin care a "oprit toata apa Dîmbovitei". 1.V. N. La tîrgul de Sîntilie din Cîmpulung organizeaza masacrul tatarilor veniti ca de obicei dupa prada (66. de atunci. au atacat digul. 50-'-51). Cu acestia ataca din nou pe tatari. precum si haiducii închisi în te~nite. 'Tatarii navalitori si-au pus tabara chiar în albia secata. p. stînca numindu-se de atunci Piscul . Totusi. A venit din tara Fagarasului peste munti cu o ceata de voinici sa alunge tatarii. crezînd ca e o cetate în fata lor.V.. La un nou atac. Gemenea. tatarii au fost alungati de oastea lui N.V. a construit un zid prin care a barat Dîmbovita la Cetateni.N Negru Voda. Silit de multimea tatarilor sa fuga.p.V.. se înalta în aer cu calul nazdravan si readuce oastea asupra lor. N. N. înfatisat de legende dreptîntemeietorul Tarii Românesti. 67-80).-53). avînd caii potcoviti "cu potcoavele d-andaratele" si-i alunga. iar el a trecut muntii. nu poate rezista repetatelor atacuri ale acestora si intra sluga la un crai de peste munti ca sa-i pazeasca herghelia de iepe. înecîndu-i pe toti (ibid. în timFml noptii. Din cetatile Jidova si Gradiste. alungîndu-i peste granita (65. Tatarii au gasit ascunzisul ei si doamna s-a aruncat în Dîmbovita.V. dar N. si-a ascuns sotia dupa o stînca pe malul Dîmbovitei.' . a ridicat st~vilarele. . Cere simbrie numai un mînz "flotocos si alb ca oaia" care avea aripi ascunse în par. 2. . folosind formule de recunoastere. Se stabileste la Cîmpulung si nu se mai întoarce la Fagaras.V. Uneori. a trebuit sa fuga dinaintea tatarilor în cetatea Cetatuia.V. Simtind alta data ca tatarii înainteaza pe cursul Dîmbovitei. N.. p. gemînd lînga satul numit. tatarii erau sa-I prinda. p. spargînd pieile si au pierit înecati toti. a întins peste ea un pod de piei de bivol si s-a adapostit cu oastea la Cetatuia (66. iar N. A purtat multe razboaie ctl tatarii. 48.

N. ea fuge si se îneaca în Rîul Doamnei în dreptul satului numit de atunci Domnesti (99. zidita de sotia lui. 238-239). Furesti. ca rasplata. (68. N. biserica din Dragoslavele. Cînd au venit moldovenii cu oastea sa le elibereze. în Domnesti si-a facut conac în trecerile sale de la Cîmpulung la Curtea de Arges (66. p. p. Un om l-a trecut în spate "legat la oichi" peste apele Cernei si. Ca sa nu fie prinsa de tatari.p. Ca sa populeze tara dupa ce a alungat pe tatari. 56-60. VI. Ea îsi avea locuinta în muntele Doamnele. Tiganesti. în toponimiaregiuniiArges-Dîmbovitase întîlnesc mai multe denumiri cu N..V. Ea a construit O biserica "de legea ei" în absenta lui N. Priboieni. Alta data. voinicii s-au repezit si si-au luat neveste moldovence. p. cetatea di~ Dragoslavele. 7. 67-85). p.V. 77-78). Zgriptestî. i-a dat hrisov de stapînire asupra satului (39. a fugit spre Banat si a poposit în Obîrsia-Closani. 5. p. cetatea din Rucar etc. 47-48). cetatuia din Schitu-G~lesti (65. a adus porumbul din Tara Ungureasca printr-o stratagema: s-a dus acolo cu o suta de curcani pe care i-a îndopat cu porumb. p.V. Dobresti. 63). manastirea Vieras. Negresti. N.V. în toiul tîrgului. . iar din Coltul Doamnei deasupra acelei vai s-a aruncat cînd i s-a parut ca sotul ei a fost omorît de tatari (ibid. XIX-41). S-a înecat în vreme ce se scalda cu voia lui N.V. 55-56). (68.V. p. 6. 4. numit de atunci Valea Doamnei. p. a ordonat distrugerea bisericii Sîn-Nicoara. punînd tunurile în bataie înainte de a fi terminata (66. 31). scotîndu-Ie boabele din gusi pentru a le semana (65.. s<. p.. 64-82). iar la întoarcere i-a taiat. Acolo a taiat pe paharnicul care îl radea fiindca i-a cerut sîmbria tocmai în pribegie. dincoace de brazda Moldovei.hitulsi palatul din Cetateni. 66-67) . de un'de vorbea cu sotul din cetate' "prin ajutorul buciumului" (ibid. p. 51. 60). ca sa vie femei din Moldova". (66. i se atribuie o sumedenie de întemeieri de sate prin danii: Botesti. apoi manastirea Negru Voda si cetatea din Cîmpulung. p. Mai numeroase sînt constructiile ce i se atribuie: cetatea si palatul de la Cetatuia. p. N. ea a fugit pe un afluent al Dîmbovitei.V. a facut un tîrg "de scule femeiesti. 65. 232).V. 54-55). femeile n-au mai vrut sa plece de la sotii lor (65. p. Multe legende povestesc chinurile si moartea tragica a sotiei lui N.V.266 Doamnei (ibid.V.. Lui N. 51). Aflînd de întoarcerea lui. manastirea Tataresti de pe Teleorman (66. N. biserica din Corbi. p.

ca sa nu se cunoasca". ascunse înca în pamînt. N. acestia se revolta si Mircea îi decapiteaza. fara sa-I cunoasca.V. dar Mircea îi arata dovezile de frate si e gratiat (65. iar doua sa le dea stapînilor. De asemenea. pietre scumpe. .V. vrea sa-I spînzure. 69-74). "a pus oale cu bani si peste ele a tencuit. p. în pestera din cetatea lui N. a avut frate pe Mircea Ciobanasul. "sunt ascunse comorile lui Negru Voda: felurite odoare.V. 83-84). Cînd N. ar fi ramas multe comori. N.V.V. iar în clopotnita din Schitu din Cetate "au fost comori". în cuta din cetatea lui N. Dar locul unde sînt ascunse "nimeni nu-l poate sti" (65. p.V. dispune sa ia o parte din turma. 9.267 8. mai multe care de bani". De la N.

vede "batista picata cu sînge" si pleaca în cautarea lor. p. r . el o înjura si ea devine însarcinata. o. naste un baiat nazdravan. care nu i-a fatat sapte ani. o. Dupa o legenda. singura le pastea. p.la strunga. apoi moare (4. p. Petre (Ar 301 B). oaie si îi dete cu piciorul. seamana pe lunca oasele mielului mîncat si acestea se prefac într-o turma mare. rîde de diavolul ce întindea pielea cu dintii ca sa poata scrie pacatele oamenilor si devine si el pacatos. aceasta frige pe cei doi frati mai mari (AT 1137). 1174). Uneori. pe care ea "le mulgea. acesta cere sa-i învie si fratii de cruce. Fiutu Oii (60. p. Dumnezeu nu s-a învoit. unde ramîne prins (12. Ciobanul îi zice "bîr. 88).o Oaie. Ducîndu-se la biserica. 56-60). p. desi stia ca atunci ea va muri. Cîteva variante ale tipului AT 123 au ca protagonista o. e nazdravana si închide usa bordeiului în care se afla cele doua miele. O. III. cerîndu-Ie sa deschida numai la vorbele ei (86. îi învie si pe ei. în basmele despre animale. ramîne în urma de turma. cu laba într-o despicatura. apare sporadic. dimpreuna cu Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. oaia ramase îndata grea". vroia la început sa dea o vadra de' lapte. Cel mai mic scapa dupa sfaturile o. el sedea numai ca un sfînt" (52. 128-130). p. 1. Ea are "trei fete (oite)" care deschideau usa numai la vorbele ei (35. Peste noua luni. Un om sarac pleaca în lume cu o o. Un om lasa în padure o. se prinde frate de cruce cu vulpea si cu lupul. La sfatul ei. 1192). O. o o. o. Naste un copil nazdravan. O. Dumnezeu si Sf. Il învie întîi pe Petru. Zmeii îl omoara. Fiindca lauda toate lunile (Ar 503). dar a cerut în schimb de la Dumnezeu ca atunci cînd va lovi ciobanul cu piciorul. o. p. acesta sa moara.366367). Petru prefac unicao. Cînd ajunge cu turma la Mama Padurii. lasînd ciobanul sa fie mai mare _peste ele (52. devine nazdravana si e înconjurata de o turma mare de o. Cînd lupul vrea sa o manînce. nazdravana nu mai vrea sa vîre o. a baiatului într-una nazdravana. vulpea îl obliga sa jure. 532-533). în basme. singura facea brînza. q.

aceasta îl ajuta sa aduca Iarba si apa de pe lumea cealalta si e rasplatit de stapînul lor cu cornul abundentei (84.. împreuna cu celelalte animale nazdravane rapune balaurul din fîntîna (AT 300). p.346). iar cînd Mama Padurii face un lup de fier din firul ei de par. Fiindca un berbec îi omoara cocosul. p. II. p. . afla "o turma mare de oi si numa a lui îs oile" (5.. apoi îndeplineste sarcinile grele primite de stapîn (v. IV. II. scuturînd din ureche "o masa si i-o dat de baut si de mîncat la stapînu-su". p.. Dumnezeu darui este omului sarac un miel care la comanda "scutura-te. p. 1162-1163). caci mergînd la locul indicat. (AT 750 D). învie. Un baiat izbuteste sa pasca cele trei o. 1193). Cînd stapînul este taiat în bucati.269 nazdravane. apoi revine la sihastru. ascunzîndu-se în piele de berbec. Copilul fugit cu sora-sa în padure de tatal canibal bea apa dintr-o urma de berbec si se preface în berbec. Temporar. berbecel' .. în unele variante ale basmului AT 563. din copilul ars sare o scînteie în tarîte si o. dar toti cîti îi ating lîna. fiind ciugulita de un cocos. baiatul pleaca cu berbecele. ale unui sihastru. Dumnezeu si Si. Probele petirii). ramîn prinsi de el (AT 571). o. în alta varianta. 1023-1024). Pentru ca i-a pascut o. 1232-1235). "oile sbrr! se fac cioare si se înalta în vazduh . Ciobanul ramîne cu bîta în mîna si cu buzele umflate" (60. fiindca saruta capul o. 74). decapitate care se prinde la loc si o. îl duce în lume. Baiatul care a slujit un an de zile pe o mîna de orz. le aduna si contribuie la învierea lui (5. p. scoate numai aur din el. p.. p. Cel mai mic scapa vîrîndu-se în pielea unui berbec (5. o pierde la un popas. 502-506).. o. Abia cînd rîde fata împaratului care nu mai rîsese pîna atunci. cu lîna de aur (AT 1137). tigaie. se lupta cu el si omul se întoarce teafar cu turma (ibid. Drept recunostinta. berbecul îi ducea copilul în coarne ca sa-I alapteze (52. Dupa ce sora-sa este înecata de o servitoare care îi ia locul. O. Pentru ca fratele mai mic a ridicat în brate o. 37-40). Unul din fratii saraci doreste sa aiba o turma de o. II.. din lîna lui numai aur" (5. o. se desfac toti cei lipiti de berbec (52. 198-207). Dar fiindca ciobanul nu este ospitalier cu binefacatorii lui. 481). sihastrul îl daruieste pe baiat cu cornul din care vor iesi cirezi de vite (ibid. Petru calatori îi îndeplinesc dorinta. nazdravana îsi hraneste stapînul. p. p. I. Dracul (zmeul) momeste copiii la curtile lui ca sa le dea în schimb pe turma lor niste o. actantii din basm sînt metamorfozati în miei sau berbeci.

o. tiganul crede ca vrea sa-I bea si o omoara cu ciocanul (S. îi ordona sa-I jupoaie. oaia îl va bea. brazii sînt taiati si prefacuti în scînduri. o preface în pasare (42. o. ca fata persecutata a scapat de la moarte si are un copil. Vitrega afla de la o.. De la ea.270 care le-a mîncat. Dupa ce au fost îngropati. O. crezînd ca e complicele cuberbecul. pe care o duce de coada. cu puteri miraculoase se întîlneste în cîteva basme fantastice. putea vedea cele mai îndepartate lucruri si fiinte. Doi hoti vor sa fure tapul popii si banii din biserica. Dascalul îl duce pe preot cu sila la biserica si îl arunca jos. le cînta din fluierul fermecat încît joaca tot timpul în loc sa pasca. Cel mai adesea. îi da împaratesei acelasi raspuns (89. fuge (S. Uneori. Ochila v. p. Tovarasii nazdravani Ogar v. Un mat al mielului se preface în copil (ibid. are puterea ·de a chema patru zmei care îl slujesc pe stapînul ei. . 3000). p. începe sa behaie de durere. . si le asaza alternativ cu spinarea deasupra si dedesubt (S. pe care i~o daruise o zîna la nastere (81. care o manînca a fatat "un berbecut si o mieluta cu lîn~le de aur". În snoave Pacala cioban la o. nici sub soare 1" Dupa ce e crutata de calau si primita de zmei ca sora lor. p. Un român îi spune ca daca o va chinui. Probele petirii). Ca sa faca stapînului o carare cu o calcatura moale si una tare. Copiii cu parul de aur în peripetiile lor (AT 707) sufera si metamorfozarea în miei. îngrozit. Cînd o.. Hotul. a nascut un miel cu lîna de aur. v. Acestia sînt taiati. Pacala taie o. 84-85).nici sub luna. Baiatul . Ea poate arata unde se ascunde petitorul (AT 329. p. vazute sau nevazute. dar din do~a' bucatele de mate scapate pe apa se nasc iarasi "un baietas si o fetita cu parul de aur" (99. care îi arata pe cea mai frumoasa femeie (AT 403. 517). 5860). Cîine Oglinda. împarateasa afla ca N aranza "seaman pe lume n-are . iar acestea arse. 72-73). 108-114). 1024). La instigarea impostoarei. Fata împaratului poseda o o. Pacala le taie si le arunca peste zid. mama vitrega are o o. în care IV. Doua scîntei sar în faina si o. 5839). Tiganul a primit de la nas o o. . p. ' . Popa. 709). rasar din ei "doi brazi de aur". Cînd e trimis sa le pasca în interiorul unui loc îngradit cu zid.

991). lupul sare pe fereastra si se apropie de el. l-a scos din lada si o.141). I. într-o Iadita de sub prag "se afla trei oua. fratele este momit de soacra asasina (AT 707) sa aduca. unde a fugit sotia în piele de broasca (AT 402). (v. 522). p. pe vatra. o. Alta o. pornite în calatorie (AT 130 si 210). aceasta se preface într-un "munte rîpos" (LXXXIII. p.. p. iar la venirea proprietarului. sare din lada în capul împara- . se asaza pe vatra focului. în alt basm aromân. înapoia lor. puterile zmeului (AT 302) se afla în o. un o. Dar o. nazdravan era închis într-o lada. ' în basmele despre animale. 40-43). 148). cu care îsi încarcase corabia tot atît aur de la împaratul acelei tari (33. Dintre cei trei frati care petesc pe fata împaratului.356). p. era necunoscuta si oamenii "ca sa se oglindeasca aveau în casa cîte-un ciubar plin cu apa". e în stare sa ia toata puterea voinicului. unul avea o o. Baba coace o. explodeaza. se uita la nevoie în ea si cei patru zmei apar dintr-odata pentru a-i îndeplini orice dorinta (18. III. o. orbindu-l cu cenusa (5. un pieptene si o o. 77). "ce arata pe cine doreai" (41. Cînd arunca o. Dupa o legenda. Saves ajunge într-o tara unde o. o. p. Un om care-i stia însusirile. se poate transforma în obstacol. la miei (ibid. între altele. explodeaza si e socotit de acesta detunatura de tun (5. sporadic. p.nist sa-i aduca o. Piticul frate de cruce le scoate. "s-a facut apoi soarele p~ cer" (52! p. p. p. Pentru a-i lua sotia frumoasa. într-un basm aromâ. I. 140). "Pe locul cela s-a facut tîrg asa de frumos si o împaratie mare" (52. de aur. apare ca personaj principal. Acele oua sînt puterile mele" (3. dispare blestemul. Uneori.271 a primit-o de la nasul sau Hai-Hai din fîntîna (AT 325). p. I. împaratul îl trimite pe protago.n. salvînd cei doi soti (86. doar "îti arata o oglinda si-ti ia puterile si frumsetea" (60. Puteri). o. p. p. Cînd înnopteaza în casa straina. 411). în unele variante. alaturi de alte animale.20). contine blestemul care a prefacut orasul întreg într-o moara. Balaurul intrat în tînara sotie (AT 507) a lasat în ea trei o. în basme. din care s-ar fi nascut balauri. apoi rata si ia cele doua o. Cînd eroina trînteste unul de pamînt.420). si o.73). Saves primeste pentru o. fugarii fura din casa zmeului un urcior. Eroul spinteca boul nazdravan. Aripa-frumoasa afla ca este un "viteaz mai mare" ca el. o. Ou.

Aceasta începe sa-I boceasca si i se asociaza la bocit pe rînd poarta. 411). p. stigletul si fîntîna (52. O.140). _ în povestea cumulativa AT 2022 B. p.992). fermecat din porumb preface zmeoaica în femeie obisnuita (52. Voinicul plecat dupa Ileana Cosînzeana primeste un o. vite pe car~ le da apoi ca dar finulul la nunta acestuia (52. luat de la niste copii care se certau pentru el. în care se afla un cal nazdravan si haine (7. deoarece aflase ca tatal baiatului era fratele lui si suma reprezenta partea lui de mostenire (82. babei. soarecele sparge o. 95-98). Se îmbogateste succesiv. Gaina). gasit. între degete. p. tiganul cloceste unbostan despre care i s-a spus ca ar fi o. bostanul se rostogoleste pe coasta si stîrneste un iepure dintr-o tufa: tiganul crede ca a fost mînzul iesit din o. Acesta îl duce înapoi si-l pune sub closca. de cal. clocit de el (52. învîrtea . Iepurele nazdravan învata pe stapînul lui sa arunce în sus o.p. scroafa. p. din puica iesita ~gonisind porci. omorîndu-l pe loc (LXXXIII. îi sta gata calul însauat. Unui flacau îi vine norocul printr-un o. "Cînd 1-0 aruncat. primit ca dar de la nas. scumpe sau de diamant (AT 567 v. Gaina nazdravana oua în fiecare zi si o. 139). stapîne Constantine?" (5. Finul refuza o. o vinit tri oameni de fier: Ce-i.419). 429). p. ~i. în snoave. de aur "cînd îl.426-427). Batrînul daruieste voinicului un o. copacul.. Ridicîndu-se de pe el. de argint. apoi un o. p. I. 280). p. p. Un boier ofera o suma enorma pentru el.. .272 tului. gata cu palosul si hainele de aur" (7.

p. stînca si apa. sa se dea în vileag: "eu aicea fac fete frumoase si feciori frumosi" (5.443). O p. Îl trece peste apa numai pe al treilea care nu promite. Initial au fost copiii unei vaduve. fata. f~garele arunca cutea. Sarcini de pierzanie).320). peria si naframa. P. 113-123). dîndu-i sarcini grele (v. p. p. p~ îi urmareste. se aciueaza o' fata fugita de frafele incestuos. Ea izbuteste sa rapeasca fete si sa le duca la mari departari. îi persecuta sotia. CI. La curtile p. uriasa are copii cu un zmeu. 144).. vulturul îsi îneaca cei doi pui cînd îi promit ca ei îl vor trece peste apa cînd va fi batrîn (AT 244 C*). într-un basm despre animale. aducînd cu ei turbarea pe pamînt (ibid.443). are o fata care se împrieteneste cu o fata fugita de fratele sau ce vroia s-o ia de nevasta. p. p. reîntinerind (LIII.-p. P. II. "ca si eu voi avea copiii mei" (52. se înduioseaza si-i binecuvînta sa traiasca în pace (52. fiindca izbutit sa fure crucea de la "fîntîna lui Iordan". iar mama lor i-a blestemat sa se prefaca în p. Aceasta le urmareste. . se duce si se scalda în Iordan. Apoi amîndoua fug de la curtile p. 444-445). cutea si pieptenele ce se fac codru. 154). Ei adulmeca înaintea lupului care n-ar avea Ihiros~ împartindu-si apoi prada (52. Se împrieteneste cu fata p~ cu care apoi fuge (7. ea nu mai îmbatrîneste niciodata. O p. Cînd acesta se însoara. Vulturii singuri se pot ridica pîna la vîntul turbat. O p. la urma un copil cu un pamîntean pe care îl iubea mai mult decît pe ceilalti. "pe muntii cei mai înalti" (44. p. Scapate de urmarire. dar ei arunca peria. Hamesiti de foame. mîncau aluatul de pe lopata. p.293). I. fug amîndoi. La urma. din slujba unei babe fura o fata de împarat pe care o va elibera eroul care o sileste pe p.p Pajura. care însa îi doboara. p. cînd ajunge la 30 de ani.. pe care eale îndeplineste cu ajutorul sotului. Dupa legende. e pasarea puternica din basmele fantastice.

378). sau un inel care îi îndeplineste orice dorinta (5. printre animalele-cumnati (AT 552) se întîlneste si vulturul care îi arata unde se afla nevasta furata de zmeu (60. p. daruindu-i un mînz nazdravan "de la iapa babei de la Breaza" (42. diavolul se preface si în vultur <ca sa poata urmari pe fostul ucenic prefacut în porumbel (LXXXIII. Drept rasplata. 969). In chip similar îl ultima si eroul la lipeste la loc un fluier de aur (52. ·c . Uneori. Vilis viteazul îl învinge cu usurinta (81. îl duce în împaratia lui unde îi da "nuca seaca dintre capatîie". 490).552). p.cresc doi paltini (LXXXIII. unde o creste alaturea de puii lui. Fiindca i-a dat de mîncare un bou. dupa ce i-a pregatit o merinde fabuloasa: 12 care de carne si 12 cuptoare de pîine (79. p. 87). p. La fiecare întoarcere a capului. Cel mai adesea. mîncîndu-i toate vitele. P. 1. p. sfatuindu-1 sa ceara "margeaua de dupa masea" care de asemenea îi îndeplinea orice dorinta (60. 140).274 p. se termina proviziile si eroul îsi taie o bucata din talpile picioarelor . 152). în mai multe basme. p. Din ele . Sileste pe un om sa-I duca acasa si sa-I hraneasca. p. arunca în fîntîna pe cealalta. 81). III. sau ca sa se poata coborî prin turnul înalt care a crescut în jurul copilului promis lui ("nestiutul" de acasa) pentru ca i-a ajutat tatalui s3. eroul îi da cîte o daraba de carne sau pîine. 18 burdufuri cu apa si 30 berbeci (61. 224).ce plîngea si o duce în cuibul sau. 703). p. în vultur se afla ascunse puterile zmeului (AT 302). Uneori. p. scoate de pe tarîmul de jos eroul lasat acolo de ortacii infideli (AT 301 B). din care pot iesi. în alt basm. vulturul îl duce pe Trifon habauculla tatal serpilor. p. II. mai rasplateste pe erou pentru uciderea balaurului ce-Î mînca puii. vomita bucaturaduce pe Solomon si-ocer. p. Un vultur rapeste o fetita .scoata carul (LXXXII.sau si din pulpe si de la subtiori . p. p. într-o varianta a basmului AT 325. Un vultur urias ramîne singurul supravietuitor dintr-un razboi cumplit al animalelor (AT 537). de unde ia(79. p. 45-46). cirezi de vite (85. Rareori. p. apoi se îneaca si ea. pîna ce devine mare si e petita de fiul unui împarat (59. 12. 3-4). el hraneste un copil lepadat într-un pom pîna devine flacau (LXXXIII.128) etc. îl scoate pe tarîmul de sus. Trei vulturi previn pe tovarasul mirelui de nenorocirile ce îl asteapta (AT 516. p. Eroul omoara balaurul care îi mînca întotdeauna puii si drept rasplata. II. p. p. 87). 194).21-30). ~.si de atunci ar fi ramas corpul omenesc cu atari adîncituri. la dorinta. vulturul apare ca auxiliar de seama al eroului. Aproape de iesire.

Apoi se înaltau în sus si duceau faina la palaturile Ilenei" (59~ p. s-au ciclizat o seama de episoade. 1. vulturul ajuta Cenusereasa sa aleaga sacul de bob (79. asa cum le consemneaza culegerile de snoave. El vinde vaca unui copac pe care îl taie si gaseste la radacina lui o comoara din care ia numai pretul vacii. în jurul lui P. singura mostenire a celor trei frati. II. (5. La urma. dar e învinsa de o paunita. cu inima deschisa si în acelasi timp abil sa faca fata situatiilor critice. p. duc faina. deoarece ele pot circula si independent. ajutata de vulpe. "veneau de la curtile Ilenei. ajutîndu-i sa scape de oprimari sau razbunîndu-i fara crutare. face doar un umbrar de frunze si vaca e atrasa de acestea. Incidental.956). 14).82). p. Cei doi frati îsi fac grajduri de bîrne. rapeste fata unui împarat pentru stapînul ei. vine mereu sa manînce pe un flacau. Ciclul P. lup si urs. Pacala. cunoscut si sub alte nume: Pepelea. e omorîta cu o buruiana (52. tot la doua saptamîni opt pajure uriase si se lasau din zbor la moara din prapastii. 212).275 Un vultur rapeste pe rînd copiii împaratesei pe care-i ducea la vizuina lui (82. p. Doar episodul cu împartirea mostenirii parintesti ocupa locul prim în însiruirea naratiunilor. Aci li se punea la fiecare pe spate cîte patru saci plini cu faina. El partineste pe cei asupriti. p. ea o rapeste iarasi în zbor. 172). Decid sa construiasca cîte un grajd si' în care va intra vaca. desi pe alocuri e înlocuit cu cel despre cei trei frati orfani în cautarea unui stapîn. 3000) începe de obicei cu împartirea unei vaci. Cînd macinisul era gata. prefacîndu-1 în mît (5. p. Uneori. La moara Ilenei Cosînzenei p. apoi spioneaza din zbor manevrele armatei ce vrea sa elibereze fata si o ataca cu bolo' vani (5. Fratii revin si duc comoara. II. O p. Cînd sotia necredincioasa i-o da ibovnicului care îl preface în cîine. tot vulturul îl sfatuieste cum sa o recapete. p. a caror înlantuire are o slaba intentie biografica. împart galbenii cu . El e corespondentul în snoave al lui Fat-Frumos din basmele fantastice.' la acela va ramînea. P. iar cînd aceasta e readusa la curtea tatalui.221-229). Iana:. vulturul schiop e calauza sotiei care îsi cauta sotul (AT 425) pîna la curtile acestuia (52. 1143). Vulturul rasplateste pe erou cu o pana miraculoasa care îi îndeplineste orice dorinta (AT 449). O p. mai rar Ivan în Moldova. P. întruchipeaza istetimea populara: omul inteligent. Erou predilect al snoavelor românesti. în Transilvania.

parînd ca vor sa rîda. P. Se apuca si elIa joc. le scobeste miezul. P. P. dar sa le aduca întregi: P. apoi lipeste ia loc coaja. Niste vînatori de rate îl împusca si popa cade în apa. rupîndu-si barba si hainele. 'Cei trei frati fug. cît si animalele (AT 592). Preoteasa joaca si ea în pod pîna cade si moare. el omoara dusmanii. e trimis apoi la moara dracilor cu saci -de cenusa sa-i aduca faina. Ca sa . E trimis la dmp cu o pîine si un cas din care sa manînce. spunînd ca :se numeste "Singur eu" si scapa de razbunarea celorlalti care. P. P.celui care se va supara. îi dau faina în loc. îi înlatura o bîta si calul mort cade pe . cei de jos fug speriati. . încît joaca mereu. Trimis apoi la razboi. luînd cu sine rîsnita sau usa casei. îi prinde la jug si aduce cu ei carul. de unde e doborît cu o lovitura. P. Acesta îl pune sa-i faca un pod de la biserica pîna acasa cu o calcatura moale :si una tare. batjocoreste pe cei doi frati ai lui P. apoi cu caprele popii. lovindu-i cu calul popii care moare din izbituri si e adus în spate acasa..el. Popa îl trimite în padure dupa lemne. Apoi intra sluga la un popa care. ia sacul de tamîie pe care îl aprinde dupa ye se desparte de frati. unde e proptit în bîte. iace instructie cu porcii. Dumnezeu îl rasplateste cu un fluier sau cimpoi miraculos. Noaptea -o petrec într-un copac din padure. P. el descopera casa :spargînd tiglele. P. sluga pierzînd si sîmbria. Trimis -cu oile sa le pasca "peste zid". taie oile (sau caprele) si le asaza alternativ cu :spinarea în sus sau dedesupt. îl asaza pe o scîndura sa pluteasca. la poalele caruia vin niste hoti sau negustori. sau le cînta din fluier. le taie parte din buza. Popa îl lasa sa faca ce face vecinul. scapa rîsnita (usa). Popa care îl pîndea dintr-un maracine.arate voioase. intra servitor la un bogat ca sa-i pazeasca caprele. omorînd-o. în unele variante. Popa mîngîindu-l. lasînd bogatiile sau prada pe care le iau cei trei frati. apoi da cu o bîta în capul preotesei. P. Acesta îi spioneaza de la fereastra si P. În alte variante. la ale carui sunete joaca atît oamenii. crezînd ca l-a omorît el. . facînd învoiala ·cu ei ca sa i se taie nasul (sau trei fîsii de piele pe spinare) . îl omoara. un lup si un urs îi manînca boii. orbeste pe un drac. cum cerea stapînul. Acesta îl arunca jos si. apoi îl anina în pomul vecinului. el le taie si le arunca peste zid. sau jupoaie vitele si le întinde pieile. P.învinuiti ca i-au schimbat grîul cu cenusa. rupîndu-i un picior.276 banita împrumutata de la popa. Vecinul crede ca l-a omorît el si îl pune pe popa în caruta unui pescar (AT 1537).

P. se vîra în sacul. arunca tot gunoiul în apa_ Ca sa scape de el. se arunca toti în apa ca sa adune si ei vite. dar P. Plecat cu sacul popii. P. vin niste hoti în biserica. îl umple cu muschi alb. Cum acesta s-a culcat lînga un tau. iar la popas pretexteaza ca i s-au furat banii împaratesti si boierul îl despagubeste. ca mai sus. P. dar sînt batuti si decid sa-I arunce pe P. el omoara preoteasa urcata în pom sa cînte ca cucul. întîlnind o nunta. acesta schimba locul cu vacarul. spargîndu-i un buboi din cap si sotia îl alunga. îi da zece mii galbeni. iar el se substituie miresei si noaptea fuge. P. legînd în locul lui un tap. Taranii. dar îsi omoara copilul în scalda. satenii îl vîra într-un sac sa-I înece. P.277 P. Ca sa se razbuJ?-e. în alte variante. pe care au ars-o. îsi omoara si ei nevestele si le duc la oras. îi taie nasul (sau trei fîsii de pe spinare). popa se supara si P. îi sperie . satenii i-O' taie. El o duce în caruta proptita ca vie pîna la: oras sa-i dea în judecata. el îi scoate maruntaiele si îl atîrna într-un par sa se usuce. fiindca nu fereste. umplîndu-i curtea (sau casa) de gunoi (sau excremente) pe care P. o vaduva bogata. aflînd de atare bogatie. invidiosi. Cînd afla aceasta. dar P. P. apoi se razbuna pe P. îi face pe nuntasi sa plece dupa lîna. Apoi îsi ia a doua sotie. Vazîndu-1 cu atîti bani. dupa ce mai întîi P. popa crede ca îl arunca în apa. un boier îi palmuieste sotia. a schimbat locul cu fiul (sau sotia) popii. dar sînt batuti. întrucît angajarea lui expira la "cîntatul cucului".. e pus sa gateasca mîncarea. în cele din urma. Primeste apoi ordin sa "curete" copilul în fasa. Noaptea. Noaptea la popas. i-a facut o seama de lucruri pe dos (v. i-o omoara. Crezînd ca a om'orît-o. conflictul cu satenii a izbucnit de la vaca de lemn a lui P. popa se decide sa fuga. a cîstigat o vaca în locul celei de lemn. el taie cei doi cîini cu acest nume si îi vîra în supa. în alte variante. apoi. cu cartile. P. e aratat uneori casatorit. e trimis sa împrastie gunoiul din car acolo unde se va opri cîinele. el pleaca cu pielea în lume si o vinde ca buna ghicitoare (AT 1535). Oamenii din sat. Cînd îl vad pe alta ulita cu o turma de oi (sau ciurda de vaci). în drum. dar P. în care sa nu lipseasca patrunjel si marar. se preface mort ca sa vada ce zice lumea (sau ca sa scape de Tîndala cu care trebuia sa mparta banii). momeste pe un CIOban sa-i ia locul. mai jos). care cade jos. îl duce în butoaie. mintindu-l ca el n"a vrut sa fie primar. în apa. satenii îsi taie vitele. Taranii pleaca si ei cu excremente la tîrg.

doar un cui. unge toate partile carutei cu unsoare. se pacalesc schimbînd sacii în care ar fi lîna si nuci (în realitate muschi si nuci padurete). Dascalul -crede ca culege bolovani sa-I loveasca si o ia la fuga. în cele . P. 3007). fuge cu banii si se ascunde acasa într-o groapa. le dejoaca întîlnirile. el leaga boul cu un stergar si preoteasa crede ca e ibovnicul ei. Uneori. unul sa pasca vaca. Iasîndu-1 sa tina cu umarul povîrnisul dealului sa nu se rastoarne) (S. apoi se întovara:sesc sa pacaleasca pe altii.si se preface mort împreuna cu popa. P. întepîndu-l cu aracii pe care îi arunca în pod sau oparindu-1 în -cada cu lîna. schimbînd locurile. Apoi fura banii popii si fug. îndragostit de fata unui bogat care nu vrea sa i-o dea. Apoi spune dascalului ca popa stie de relatiile nepermise cu preoteasa si îl avertizeaza sa fuga. 3002). pîndeste sosirea ibovnicului si sub pretexte vine acasa. dar ei se pacalesc. Cînd aude ibovnicul urlînd ca lupul. Unele variante îl arata pe P. Apoi învata o femeie sa vînda miere drept otrava . insista sa duca restul de placinte (sau sarmale) dascalului care era tot la plug si mereu arunca cîte una. Pe drum. ia cuiul de la roata carutei. fuge cu banii în padure. se declara vinovati si cer iertare popii. vinde din grîul îmblatit pentru pîine si slanina. 599-600). Intra servitori la un popa. Alteori. altul sa curete grajdul. minte pe popa . popa îl ia la bataie. cu care se pacaleste reciproc. lasînd sotiei sa spuna ca a murit. 3017). cred ca au înviat mortii si fug mai d~part'e. Pacalesc pe o femeie sa puna stevie din care ar creste o varza uriasa. Da creditorului numai 2 galbeni si hotii ~uzindu-l vorbind. P. popa pleaca spre el cu toporul si culege placintele (sarmalele) de pe carare. exasperat. 3001). pretinde ca si-a uitat "instrumentele" acasa si cere calul cu care nu se mai întoarce (sau caruta popii cu doi cai. p. O seama de ispravi sînt savîrsite de P.ca dascalul ar avea nevoie de topor. într-o seama de variante. în tovarasia lui Tîndala (S. apoi leaga roata de gîtul calului pîna ce cade mort (81 a. Din nou P. Sluga la un taran. Tîndala imita mugetul unui taur deasupra gropii si P. îi vinde casa. banii sînt . în unele variante. P. îi da fata (S. P.din urma. La înapoiere. pastrîndu-si . P. iese si în cele din urma împart banii. sluga la popa pîna vor urla lupii în vatra (S. Tîndala îl atrage prefacîndu-se ca duce un car cu bani. Preoteasa devenind ibovnica primarului (sau a dascalului). Solicitat sa pacaleasca. P. în cele din urma.278 si îi ramîn lui banii. bogatul. Vaca alerga mult si balega imens.

acul de: cusut în carul cu fîn.3014). P. înseala pe un om (sau pe o femeie). pîine si vin. începînd cu "doua masuri". scornind altele similare (v.3000/136). fierul de plug îl pune în caciula. v. . P. ori al celui care crede ca va muri la a treia oprire a iepii si cumpara de la un birjar biciul învietor din morti (AT 1313. Prin extensiune. pune caii mai mici înaintea carutei. cel mai adesea cu caciula care ar plati singura (AT 1539). sau al celui care pretindea ca a venit de pe cealalta lume (AT 1540) si stoarce de la vaduva haine si bani pentru sotul ei (S. ureaza pe dos. cît i-a spus sotia cînd l-a trimis la moara (S. Sotie). 3009). 3004). P. P. pune cateii Patrunjel si Morcov în supa (49. el e înfatisat ca prostul care întelege ad litteram sfatul sotiei sau stapînului: unge cu grasime toata caruta. nu numai osiile. calul si inelul nevestei (S. îsi pîraste sotia ca a luat mai mult de 20 galbeni din comoara gasita la radacina copacului caruia el i-a vîndut vaca. Uneori. p. Alteori. mai apare în variantele altor tipuri. 3016). 3003)~ sau fura sacii de grîu. într-o seama de variante ale snoavei AT 1300 C. spunînd ca vaca ar fi capra si o cumpara cu atare pret. 5-7). La judecata. precizeaza ca faptul s-a întîmplat cînd a plouat carne fripta~ pîine si vin si judecatorii constata ca spune minciuni (811a. într-o varianta a snoavei AT 1381. iar cei mari în spatele ei (S. P. sau cu vioara care ar învia morti. Cel înselat se razbuna. P. slanina o tine legata de o ata. în alta varianta. 3465. 670-671). este cel care deschide ochii sotului trimis dupa spuma de pe mare ca sotia sta cu ibovnicul (S. S. 3013)_ în unele variante. iar securea pe o cute (S. cloceste ouale în locul clostii. spunînd ca provin din ploaie. ia locul prostului care face schimbul dezavantajos (AT 1415): boii pe o caruta. P. aceasta pe o secure. ajutat de Tîndala (S. p. 3008). Alteori. ogarul îl taie felii si îl pune în traista. apare în locul hotului iscusit care fura de la un boier boii din jug. opareste copilul si closca. Sotia lui pune afara carne fripta. pe care le vinde cu pret ridicat (S.3006).279 storsi de la oameni prin debitarea unor minciuni pe care al doilea le verifica. La tîrg~ împreuna cu Tîndala (uneori cu Amageala). Intrecere în minciuni). pretinde ca i-a vazut pe popa si diac în rai mîncînd si de aceea a mîncat puiul din • traista (AT 1626) care trebuia sa revina celui ce va avea visul cel mai frumos (S.

3019). 3064). P. La doctor cere ochelari negri ca sa poata jeli (S. 3024. explica: pen. Dupa ce manînca la restaurant. 3029). P. Cînd are oaspeti si afla ca ar dori la urma () cafea. unde similitudinea istetimii protagonistului a putut genera contaminarea. 3070). condamna pe cel cu moara de vînt sa despagubeasca femeia careia vîntul i-a împrastiat faina întîrg (S.' Apoi P. P. raspunde în doi peri (S. stoarce un butoi de bani de la cei trei zmei ca sa nu le duca lacul. 30+4).ea nota de plata a fost foarte sarata (S. P.tru . sotia simte o mare sete si P. 3030). apare si în cîteva basm~. o seama de naratiuni despre el fiind de evidenta origine culta. 3832).iar cînd ia locul judecatorului. Unuia îi spune ca si-a facut cei trei fii: jupuitor (medic). P. cum pretinde acuzatorul (S.280 P. în unele variante despre întrecerile în puteri cu zmeul (AT 10451149). îi învinge în î~trecerea de a se bate (cu facaletul si cu prajina). 3085). Copil fiind. manînca noaptea gîsca fripta de unde cantoneaza. Pacaleste pe brudarul cu barca sa-I treaca pentru un sfat aducator de cîstig: sa nu se mai lase înselat la fel (S.e crescut de o matusa în pilde. CompliIl). spune ca acesta e semn de moarte apropiata si obtine imediat banii solicitati (S. se justifica la comisariat ca cerseste fiindca focul i-a ars gospodaria (S.hemat la judecata. 3020). 3069). II. el avînd permisie doar de o zi (S.cersetorul cu mîna întinsa pentru ca a practicat aceasta vreme de 40 de ani (S. Ca soldat. 3038). avocat declara în tribunal ca a semanat grîu fiert. sare speriat ca a devenit dezertor. a trecut si în repertoriul clasei cultivate. splrgator (avocat) -7icersetor (popa) (S: 3018). sarac.enteaza . Cînd zmeii vreau sa-si ia banii. soldat se duce la teatru unde adoarme si se trezeste tocmai cînd actorul declama ca e acolo de 5 zile. el anunta si pe popa si pe dricar (S. 3041). sînt înfricati de copiii lui P. P. nu lasa femeia sa tipe de rusine ca e atît de sarac (S. 3026). în biserica îl arde cu lumînare a pe fat . dar la casa de bilete nu vrea sa stea de vorba ca sa precizeze pîna unde 'caIatoreste (S. P. le pune în aplicare în profitul lui (S. 3062). C. Cînd Tindala se face ca nu-l cunoaste.3023). P. în fuga (cu iepu- . el îi trimite sa o bea acasa (S. 3025): Cînd e sfatuit de stapîn sa nu faca lucrurile pe jumatate si e trimis dupa doctor. iar cînd e calcat de hotii care nu gasesc nimic. ca sa arate ca din oua fierte nu pot iesi pui. 3063).cînd umbla cu discul si culege toti banii în caciula (S. Sporadic. ca yor "carne de zmeu". iar dimineata pretinde ca totul a fost vis (S.

asteapta . Fiind închis 'într-un butoi.realist al speciei narative . Baba Dochia)o Omul de pe Bucegi ar fi un cioban ratacit care a înjurat cumplit pe Dumnezeu ca nu mai gasea drumul si pe data a fost prefacut în stînca ce se vede si astazi (50 a. Personajele negative sînt pedepsite felurit. si io sa ti le dau tau la nanasî-to " . forma de pedepsire cea mai uzitata este metamorfozarea definitiva. trimitînd-o sa spele lîna neagra pîna se va preface în lîna alba sau sa-i aduca fragi în timpul iernii. î~ lupta (cu "unchiul" lui P. el îi taie cu toporul (67. Tovarasii nazdravani Pedepse. eliberîndu-l astfel pe P. . po250). Hotul care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. fuge pîna se sparge butoiul. speriat. Baba Dochia pentru ca si-:a maltratat nora. 192-195). 263). au fost prefacuti în doi astri calatori vesnici. care se angajeaza ca argat. devine protagonistul tipului AT 1875 dintr-o varianta probabil olteneasca. dupa cum se poate vedea în diferite locuri din muntii nostri (v.dar a fost prefacut în bivol. e prefacuta îhtr-o stînca. prinde coada lupului care si:"abagat-o în el.3000j143). Ca o ciudatenie trebuie semnalata si substituirea lui P. ursul) si în aruncarea tinichelelor (fratii lui P. a fost blestemat de acesta sa se prefaca în pasare care "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s:o afla" (v. "0 ) (S. p. dupa gravitatea faptei si în concordanta cu profilul fantastic sau . Lupul. fara sa se mai întîlneasca sau sa se vada unul cu celalalt (v. Pasarila-hais-Iungila v. p-a mele" (XV... este întîlnit de P. Nic-a' Cîmpului plecat spre nasul . în legende. . P. în grupa basmelor cu minciuni.pe nori tinichea "sa înveleasca luna"). Cuc). cîrtita provine din . Iar cînd zmeii se urca totusi în podul casei lui. prefacerea vinovatului într-un animal sau obiect. în rolul spînului di~ basmul AT 531.. p.. Soare). 1.feciorul popii îngropat de acesta (vo PoPa). pentru ca la o fîntîna sa-I sileasca sa schimbe rolurile "sa merg eu în locu sî sâ-n da mia hainile tale o.sau.281 rele "fratele mai mic al lui Pacala"). pentru ca au vrut sa se casatoreasca. Popa lacom de bani s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe un sarac ce gasise o comoara si sa i~o ia. De asemenea. Rîndunica a fQst fata de om bogat care a vrut sa fie sotia unui boier si pentru ca . Soarele si sora-sa.

p. Spoliatorii saracilor sînt pedepsiti în acest fel: bautura de la sarac "se face sînge pe ceea lume si omul acela bea sînge". 1. au aflat în pîinea scoasa din cuptor o bucata de sînge închegat. Tradatorii care l-au vîndut pe Horea. Fiindca o zîna a pretins ca ea "si fara ajutorullui Dumnezeu . pamîntul era transparent. ca sa fie mereu pilda negativa.. castelul ei de pe dealul Huroi a ramas neterminat. Cea mai frecventa este omorîrea adversarului.283). în contrast cu castelele din Hunedoara si Deva zidite de surorile ei "daca" le va ajuta Dumnezeu (26. Forma cea mai drastica este decapitarea. deoarece la început Dumnezeu a zvîrlit puii peste casa ca sa cada în picioare de ceea parte. Dumineca a mustrat femeia care a facut pîine în ziua ei. întrucît cel sarac "poate n-a avut de sare în casa la copii si lui i-a dat" (ibid. Corb).. îmi voi face un castel de aur". "tot ce era întrînsul se vedea". Sf. 121)..5. p. p. de la luarea vietii pîna la ispasirea cu lacrimi. La început. semn. tinîndu-i caldarusa la nas ca sa-i curga sîngele în ea (LIII. 254). p.282 a tradat argatului acestuia secretul scurtei cii sale. a curs sînge (52. Pedepsirea poate fi redusa la instituirea unei metehne permanente sau la expunerea permanenta a faptasului. numai darîmaturi. ca au "vîndut sînge nevinovat" (6. a vazut cum a curs sînge din ea (ibid. 547). Dumnezeu a decis sa devina întunecat (52. dar fiindca s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (sau fiindca nu s-a întors la corabia lui Noe) a fost blestemat sa devina negru (v. p. p. urmata de arderea cadavrului si împrastierea cenusei. 265). a fost prefacuta în rîndunica. p.p.Fratele mai mare care a ucis pe cel mai mic a fost pus în luna safie vazut cum îl poarta în spate. exceptînd copilul. abia dupa aceea sa poata umbla în picioare (94. p. 903). Horeci). dar pentru ca diavolul a observat ca îl spioneaza. Puii tuturor animalelor umbla pe picioare din ziua întîia. Ivirea sîngelui este de asemenea semn de pedepsire. Mama Padurii care a omorît pe fratele . încît atunci cînd a rupt din pîine. p. Atunci Dumnezeu a blestemat-o ca doi ani sa-si poarte puiul în brate. Albina a fost la început alba. 342). în basme.. însa femeia l-a prins pe al ei în poala. pedepsele sînt mai variate. Un hutan care a împuscat anafura ca sa aiba noroc la vînat. II. Corbul a fost la început alb. a lovit-o cu biciul peste mijloc: de atunci s-a înnegrit si s-a subtiat peste mijloc (80. gulerata cu rosu (L1II. 55-56). v. 157). dar de cînd trupul lui Avel a fost acoperit cu buruieni.

194). p. Zidirea vinovatului e întîlnita cu totul sporadic. Seîntîlneste~ai rar chiar ruperea celui vinovat de catre cai. Alteori. p. I. taierea este treptata. apoi îl pune în desagi pe cal. în administrarea pedepsei capitale apare si legea ordaliilor. II. 283). si le dete drumul sa se duca în lume.283 de cruce este data la cîini. 204). I. el cheama pe Strîmba-lemne. bucatile sînt vîrîte în sac împreuna cu nucile. p. I. 501). ucigasul ZavodCrai îi cere sa procedeze la fel: "Sa ma tai tot bucatele. intrigantii de la curte cad în propria cursa. îndeosebi în variantele basmului AT 301. p. Dupa ce Ion nazdravanul din lut este scos de pajura de pe tarîmul de jos si ajunge la curtea împaratului cu fetele dezrobite. Sfarma-piatra « . Tot sporadiea este rostogolirea adversarului în butoiul prevazut cu cuie. p. 75). Impostoarea (AT 707) este legata "de coadele cailor. împrastiindu-1 "peste tot locul" (7. Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii este tradat de o servitoare si Zavod-Crai îl taie bucati. acesta îl duce la cumnatul sau care îl învie cu apa vie si apa moarta. si unde cadea nuca. pentru a fi pedepsiti fratii de cruce tradatori. p. 458). ca sa cada alternativ. Fierberea în cazan este de asemeni aplicata impostorului care e aruncat în lapte clocotit (LXXXIII. Ca sa nu moara dintr-odata. fiind si ei pîrîti ca ar rezista pe claia aprinsa care însa "i-a ars pe toti" (5. 166). încît "ici pica un os. 64). I. Mama tradatoare care si-a orbit copilul (AT 590) este zidita într-o "camara fara nici o rasuflatoare" (41. colea o vîna". în chip similar. arunca si-o nuca. p. Fratii invidiosi care au rapit pasarea miraculoasa si au vrut sa-si piarda fratele nazdravan (AT 550) sînt condamnati de tatal lor la spînzuratoare (81. 569-570). cadea 'sibucatica" (41. p. împreuna cu un sac de nuci. Impostoarea sotie este legata (AT 403) în cozile celor patru cai neînvatati sa fie sfîsiata în bucati (81. le-a ars si le-a suflat în vînt" (5. Dar voinicul a gaurit desagii. cel care a pretins ca a omorît balaurul e vîrît într-un butoi plin cu cuie si rostogolit din vîrful unui munte (ibid. p. p. De obicei. sa ma bagi în desagi si sa ma urci pe calul meu si sa-i zici Poarta-1 mort pe unde l-ai purtat viu»". pedeapsa capitala consta în farîmitarea prin alergarea cailor. p. le-a tocat. Sotia tradatoare este ciopîrtita "cîte-o bucatica. Recapatîndu-si sabia miraculoasa. unde cadea bucatica. II. însotita de zvîrlirea unei nuci. Surorile invidioase (AT 707) sînt pedepsite în chip similar: "le-a legat. iar restul "ars în foc s-o suflat în vînt" (5. 128-129). 475).. Uneori. s-o pedepseasca-n asa fel încît a vrut sa-I pedepseasca ea pe el" (5.

jeruntî la el". 313). Cîteodata. 12291230). p. Alt popa mincinos e prefacut bivol timp de 9 ani (v. popa în catîr. pîrcalabul în magar si tîrcovnicul în vaca (41. p. O formii de ispasire a faradelegilor multe este udarea unui bat de lemn sau a unui taciune pîna ce va înverzi. iar "mîncare numa o data pe zî sa le dati" (5. 495). galbene. Dupa atîta cazna cu udarea batului. numa atîta ca nu picau jos" (28. Sotia crede ca cumnatul e sotul ei (AT 303) si el se vede silit sa ceara ajutorul sabiei: . 92). pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada. si atunci crezu si ea" (41. În alta varianta. Metamorfozarea în animale apare si în unele basme pentru a pedepsi vinovatii. apoi s-a îndreptat în jos ca fulgerul de iute si cînd fu jos..284 si Scutura-muntii afara din palat si arunca palosul în sus\"dar asa l-a aruncat. si palosul s-a dus tot în sus un scopot bun. 1. Si îndata sabia sarisi cresta pe fata la deget. p. Legea ordaliilor ia si forme . Astfel. acesta redevenind om dupa un rastimp de la un an pîna la 9 ani. carbunii cu el (v. în care si-a ispasit vina. inofensive. sa-I cresteze sabia care sta în cui». PoPa). 329). sa nu le taie. sa stii ca si Dumnezeu te va ierta". PoPa). Tîlharul care "între altele omorîsepe ta taI sau. D~pa caderea ultimului' "si el s-a prefacut în prav" (52. 131). gunoi. popa îmbuibat de grîu si plecat în cautarea mamei grîului este transformat în bivol. Popa care este nemilos cu cei saraci. Taciunii se prefac în mar cu mere peste doi ani si tîlharul a început sa însire numele celor ucisi si de fiecare nume cadea cîte un mar.. 1. coapte. lui Man-talhar îi "era roasa coatele la el da sînge. p. lemne.mai usoare. Asa pateste sotia necredincioasa cu amantul ei (AT 449) care sînt prefacuti în vaca si bou prinsi la car si dati oamenilor din sat sa duca piatra. p. de stelele-i facura loc. sotia e prefacuta magarita. II. Servitorul care si-a tradat stapînul e prefacut în ogar (ibid.« . prefacerea vinovatului în animal este temporara. pe ma-sa si pe' sora-sa" este sfatuit sa ia trei taciuni de mar "si-i îngroapa cu vîrful în sus.Pe cine nu va fi drept din amîndoi. Uneori. va creste si va odrasli fructe. p. dar dupa un an redevine om. iar ibovnicii ei. prefacerea 1n animale este definitiva. ciors! odata taie trei capete de urias! Apoi îl lua Ion în mîna" (61. 433). dar batul se prefacuse în mar "încarcat da padure ata mîndre. este prefacut în cal si dat unui fierar sa-si poarte. Varsarea lacrimilor din abundenta este pedeapsa acordata de obicei sorei si mamei ne- . p.

III. 25). 913). ar fi murit si nu putea. atunci si pamîntul se cutremura" (52. atunci t-oi da drumul". p.. ca n-o iertase el" (52. p. Sotie).590). Ele sînt cele curente în viata de toate zilele. ridiculizarea lui pentru a trezi rîsete cît mai zgomotoase (v. o ametit. Cînd se întoarce dupa 9 ani. Tipica snoavei este pacalirea agresorului. De necaz. Mama îndragostita de zmeul cu care au planuit uciderea fiului. 'Cea ma:i des întîlnita este bataia.. Pacala. numai capul i se vedea si ea era ca o umbra. Spre rasarit se afla p. Pamîntul e asezat pe patru p. e închisa de acesta într-o odaie "si am sa pun un ciubar. potrivit cadrului realist în care se desfasoara actiunea. . 176). Popa. Pe alo~uri. în alta varianta. cel dinspre apus se numeste Ascultator "pentru- . boierul "odata o picat în vatra. p. p. îndeosebi în unele snoave obscene despre sotia necredincioasa. r. Boierul îsi da carUl încarcat cu grîu si cei patru boi omului sarac care si-a dat vaca pe o pipa. numit începator "pentru ca el începe toate celea ce au sa le faca ceialalti partasi ai sai". mama necredincioasa e închisa "dîndu-i o sarcina de fîn sa manînce si 3 cazi sa le umple cu lacrimi" (ibid. "casa era plina de lacrimi. 105). e prinsa de acesta si judecata sumar: "a bagat-o-ntr-un butoi cu miere si-a suit-o-ntr-un pom. nu lipsesc nici mutilarile. pentru ca nu l-a certat sotia pentru atare sciJ. Sora îndragostita de zmeul cu care a vrut sa-si omoare fratele. vinovatul este cîteodata omorît (v. cu dînsele. se cutremura si pamîntul nostru" (37. II. 1221).285 'P credincioase (AT 315. s-o picat în vatra.141). Dupa legende. p. cînd I-ai umplea de lacrimi. trestiile se cutremura si. PoPa). "cînd pestele clatina din coada. fostul argat luîndu-i locul ca "mostenitoriu. O forma înrudita este expunerea la muste dupa ce corpul a fost cufundat în miere. încît' "n-o avut 'cina de o sara" (5. Boierul hapsîn care vrea sa ia de la argatul sau boii nazdravani (AT 532*) este scos afara "din curtile lui s-îl tîpa în strada". pedepsele sînt mai yariate. cei patru stîlpi ai pamîntului stau pe patru p. De asemenea. în snoava. mari "si pestii stau pe patru trestii si mai mari . p. cînd dau pestii din coada. acol6... s-o murit" (ibid.. în tre formele de pedepsire usoara se semnaleaza deposedarea spoliatorului de catre cel împilat. 514-515).imb. pamîntul se reazema pe patru stîlpi care stau pe un p. 69). care era mai înalt. si-a legat-o frumos si-a Iasat-o-n pomu asta" (5. Peste. p. (LXVII. Dupa alte legende.i el' o fo boier 1" Fostul boier a saracit într-atîta. p.

p.eata. Somnul. El a cerut lui Dumnezeu: "da-mi sapte aripi si daca ma va prinde cineva. al patrulea e Somnorosul "pentru ca toata ziua doarme dus. 26). pe cînd stiuca are ochi mari. 366). 141-149). 34-50). p. în basmele despre animale. iar ei se întorc pe pamînt (5. alege pe feciorul unei vaduve. are sapte aripi de la începutul lumii. pamîntul s-a rezemat pe patru p. încearca zadarnic sa-I convinga pe porc sa intre în apa sa se scalde. spre miazazi se afla Aratatorul "pentru ca el conduce soarele si-i arata calea încotro sa mearga". Ea rasplateste cu aur pe batrînul care o)Fanea cu mamaliga si o apara de copii.. Ca sa rasplateasca pe copilul care l-a aruncat în apa din undita tatalui sau. P. "începatorul si Somnorosul sufla pe cîte-o nare foc. La început. vede pericolul de departe (AT 253). p. beau prea multa apa. Dupa ce învinge petitorii refuzati. De atuncea s-a aplecat pamîntul într-o parte si a navalit apa pe el (50 a. p. apoi cu margaritare si diamant. Sarcini): sa faca loc ses din doua dealuri si sa-i aduca pîine din grîul copt. pe pamînt e seceta. din cînd în cînd îsi schimba locul" (LXVII. dar unul a fost înecat la potop. p. flacaul se . iara noaptea. apoi sa peteasca fata îmr:aratului din care iesea noaptea un balaur (AT 507 B) si sa ramîna urmasulla tron (86. în alta varianta. lasa acolo pe fiul lor mostenitor. trezindu-se. Grindeea e personaj principal în basmul cu acelasi nume. e întîlnit foarte rar.retrage cu sotia în fundul marilor la împaratia parintilor ei. p. dar nu vede plasa întinsa si cade în ea (LXXIX. p. în mare se afla un p.). se preface într-un om pitic care îl ajuta pe baiat sa gaseasca pietrele scumpe varsate de un balaur. Cînd acesti p. conduce luna si stelele". 1003).250). III. Dar omul a învatat sa-I prinda si de aceea îl si frige (99. II. Împaratul accepta daca îndeplineste trei sarcini (v.. ca pe pamînt". animale de margaritar si curte de diamant. acela sa ma puie de viu cu ochii pe foc". ca urmare porcul "ramîne un porc" (ibid. Din multimea de petitori. aceasta se preface în fata care îi face gradina de aur.286 ca el primeste sfaturile începatorului". p. P. p. El aduce grindeea acasa si dupa un an de zile. Basmul nu e atestat în catalogul AT. în navoduri si cheama chiar pe împarat cu toata oastea la nunta lor. sa-i faca curte de diamant . sotia prefacuta din p.îi aduce sotului cantitati uriase de p. desi are ochi mici. iar pe cealalta gp. Acela îl alunga pe diavol în mare si din lupta lor se nasc valurile (52. urias "pe care cresc buruiene. 26). aducînd zadufurile sau frigurile cele mari.

el îl ajuta pe erou la pazirea iepei nazdravane care de obicei în a treia noapte se preface în p. mai mare (81. 969). iar resturile au fost înghitite de o iapa de "o suta . 8-11). Pusi într-un poloboc. cu pomi si pasari de' aur pîna la curtea împaratului socru (5. impostoarea îi arde. "Haida cu mine. P. 960-962). 1 bagata pe fundu marii. îi faGe chiar pod de arama. se numara printre putinele substan te care au putere de germinatie. p. p. p. Cele doua sarcini le îndeplineste sotia cu ajutorul diavolului. flacaul iese cu ajutorul p. V. P. care este iarasi taiat si ars. da împaratesei sa guste. p. AT 425. e rara.: fostul ucenic devine plevusca (porcusor) iar diavolul p. (în realitate. p. Cu totul sporadic. Si io astrîng toti pestii de pe mare s-o pitig si musai sa iasa-afara. Fata înecata de impostoare (AT 408) se preface în doi p. AT 465).. Un pescar batrîn prinde o mreana de aur pe capul careia scria ca faina din oasele ei e buna pentru conceput copii. p.. Baba lui face o cafea din acea faina. Prinsi si dusi fostului ei sot. U. Baiatul ucenic al diavolului (AT 325) ca sa scape de urmaririle acestuia se preface în p. Flacaul lenes elibereaza un pestisor prins care îi face muncile dorite: cofele cu apa se duc singure. cum fusese blestemat de maica-sa. p. Copilul unui pescar prinde în Dunare o singura mreana care era zîna apelor si aceasta se preface în fata ca sa nu fie spintecata. sotul apare metamorfozat în p. lemnele din padure vin singure. iar pe Dumnezeu îl aduce sotul ajutat de cumnata-sa rata si de calul cumnat (52. Fiindca a gustat si servitoarea. 281). de aur. apoi de argint si de aur. Cînd se gîndeste la el. Cu ajutorul marului. 42-52). pietre scumpe" (52. Foarte des. aducînd de acolo "margaritare. Seniorul locului se îndragosteste de ea si îi da sotului ei sarcini extraordinare (AT 465) ca sa-i ia zîna. p. II. ca n-o mai gasesti în veacu veacului. 144). îl ajuta pe Solomon sa coboare în fundul marii. croindu-si palate (52. ajutator apare si-l duce cu el. 662-665). Si-i pune frîu-n cap si pleaca înapoi de unde-ai venit" (5.287 si sa aduca pe Dumnezeu la nunta (v. 51). P. II. Metamorfozarea temporara a omului în p. injura fata împaratului care rîdea de el sa ramîna însarcinata (AT 675). p. 383). Din solzul zvîrlit pe fereastra de o servitoare rasare un nuc sub fereastra împaratului. imparatul p. Ea îl ajuta pe sotul ei (60. i facut un peste. dar o surcica scapata se preface noaptea în fata înecata (5. soarele s-a camuflat în p. XV. e înfatisat ca auxiliar fidel al binefacatorului sau. p. el e declarat tatal copilului.

intra sluga la un pescar. 383). Acestia . iar cîinele o afla si o duce stapînului (74. Cîinele si pisica readuc inelul (sau margeaua) miraculos dat de sotia necredincioasa amantului ei (Ar 560). p. O mreana are în pîntecele ei o covatica miraculoasa. dar cînd vrea sa-I manînce. "era plina de galbeni" (41. p. Acestea pot fi recuperate prin prinderea si spintecarea lor. îi va omorî pe toti. Fratele cel mic plecat în cautarea nevestei "vede niste solzi de la un peste pe jos". Fata îmbracata în baiat (Ar 514) este ademenita în cele din urma pe o corabie-de zmeul rapitor. pisica pierde margeaua. 32). p. p. dih mare ca daca nu-i gasesc inelul scapat de ea. iar capul este dat unui cal care face doi mînji de aur si coada unui cîine care naste doi cîini de aur (81 a. 640). II. Alteori. Un baiat sarac. nasc toate trei fiinte' nazdravane: doi baieti "cu parul de aur" si un mînz nazdrav~n "tot numai cu par d~ aur" (5. în unele basme. promitînd ca va vorbi cu zmeul dnd va gasi inelul. p. arunca în apa cheia bisericii în care a încuiat pe pacatos (AT 674+756 C). Norocul ia uneori înfatisarea p. 239). dar fata se preface rîndunica (44. Solzii de p. aruncîndu-se dupa un p. Dupa ani de zile. eroul este nascut din gustarea numai a ficatului unui atare p. au puterimiraculoase. 547). mare are în pîntece doi copii cu parul de aur. unic: "este un peste în marea asta. 87). Un p. La sculare. (99. Disperata. Ramas sarac. Baiatul îl tine în traista si se culca. p.. Fratele cel mai mic care mîncase inima gainii nazdravane si gasea în fiecare dimineata o punga cu galbeni (Ar 567). care ori de cîte ori o ducea la gura. Pisica ameninta toti p. acesta e îngEitit de un p. înghit obiectele pretioase care cad în apa. Pisica umbla prin navoadele unor pescari si gaseste inelul în basica unui p. e constrîns de maiastra ostrovului sa vomite obiectul miraculos. prinde un p. p. spune "ca e norocul lui". Alteori. 1..288 si cinci ani". neputînd agonisi nimic. La un pîrîu. pleaca în cautarea norocului.. p. dar uneori le arunca ei la cererea protagonistilor. La înapoiere. Cine va prinde pestele cela . 673). p. 260-261). p. p. I. Acestia se pun sa-I caute si-l gasesc îndata (LXXXIII. 334). Preotul care nu poate absolvi de pacate pe cel ce a pacatuit cu mama lui si a omorît 99 de popi.. ea arunca inelul în apa. servitoarea gaseste cheia într-un p. Zmeul îl afla într-un p. cîinele scapa inelul în apa. p. va face un copil din ficatul cela" (ibid... Prinde o mreana în care afla o "covatea mica de piefre". 441-443). vede o femeie lînga el care îl îndrumeaza sa dea peste norocul lui (52.II. VI. cumparat din piata (5.

p. manînca cu ochii închisi. p. p. p. e facuta Eva. el cînta din scripca acolo". p. motanul se dovedeste un mare viteaz dupa ce se casatoreste cu vulpea (AT 103).289 îi vorbesc si îl sfatuiesc: "Ia un solz de acestia si-l pune ·sub limba si te vei preface în ce poftesti" (ibid. Ea doreste ca sa moara (sau sa orbeasca) toti ai casei ca sa le poata lua mîncarea din mîna (LUI. 542).. p. 126-128). Vrabioiul care s-a îmbatat ·cel dintîi din rachiul facut de diavol într-o urma de vita. e prins de o p. Mîta a vrut sa-I manînce. Animalele padurii cînd îl vad dînd din coada cred ca "tot învîrteste un iatagan si-ntr-o parte. în viclenia ei. 914).: ~ "Lasa~ma . 110). motanul e strigoi ca si stapînul sau. 279). ' . Dupa ce s-a spalat. încît el a fost silit sa faca pe Eva din aceasta coada (ibid. Iasîndu-1 orb pentru ca l-a divulgat (52. Ficatul prajit al unui p. Vrabioiul s-a îmbatat din rachiul facut de el si a cazut în noroi. iar motanul lui "era si el strigoi. p. 865). I. 1191). lasa scîntei" (64. ca pe lumea cealalta sa poata jura ca stapînul nu i-a dat de mîncare. Ea a furat coasta lui Adam. si-ntr-alta si parca ar spune ca vrea sa ne taie mai repede" (33. 166). Dupa o legenda. Din coada p.. Pisica. a scapat. p. cum s-a întîmplat cu alti 7 predecesori la aceeasi fata (81 a. s-a nascut din manusa (sau cîrpa) . Dumnezeu a prins-o de coada. cerîndu-i sa-i lase "cît sa fie pentru mîta si cîne". 682-683). p. dar coada s-a rupt si p. care fug speriate de motan (5. Se casatoresc si se duc în vizita la animalele puternice: leul. Copiii îi leaga sapte bricege de gît si el fuge în padure unde' Serecomanda vulpii ca ar fi "împaratul mîtîlor cu sapte palose la grumaz". dar o femeie "a facut batjocura de pîne" si Dumnezeu a vrut sa-i ia tot rodul: A intervenit Maica Domnului care-a prins cu mîna stiuletele. Un strigoi pleca noaptea la hotar unde se întîlnea cu ceilalti si juca. p. pe care a aruncat-o Dumnezeu· (sau Noe) ca sa astupe gaura facuta în corabie de soarecele adus de diavol. De atunci e stiuletele mic (52. a zburat în pom (52. 469). dar vrabioiul cere sa-I lase sa se spele. p. Strigoiul îl denunta nevestei. urias mîncat de mire si mireasa apara pe mire de a muri în noaptea nuntii. lupul si ursul. Porumbul avea odinioara stiuletele înalt cît paiul. iar cînd o freci pe spate. Si de atunci mîta prinde so~reci si-i manînca. în basmele despre animale. "Mîta prinse soarecele si-l mînca. Iar satana iesi din mîta numai scîntei prin perii ei. Uneori. p. iar motanul sare si-i scoate ochii.

p. 12. urmareste mereu un soarece. Cenusotca intra servitor la o p. 263-273). Dusmania de ni. I.îi raspunde "O-arrs! O-arrs! face s-o mutra urîta" (5. Motanul dresat sa tina lumînarea la masa si sa nu se atinga de bucatele de pe masa.290 sa dorm mai întîi ca sînt beat". apoi îl trimite sa peteasca fata împaratuluL Ea face peste noapte podul de cristal cerut de împarat. p. v. p. redevine iar p. Îsi capatuieste stapînul petind fata împaratului si silind vacarii sa spuna ca toate cirezile sînt ale stapînului ei. p. Rareori. 51 a. 306). e recunoscut de copii si atunci femeia p. II. "toarta de aur din degetul cel mic" al lui care îi îndeplinea orice dorinta (AT 560. O data. Initial. Facîndu':î-se dor de copii. P. Jlînvata apoi sa ceara de la stapînul p. P. provine din neglijenta p. Manînca soarecele de cîmp careîl crede împarat (AT 112.. p. 149). P. cîrciumarul se întoarce acasa. I. Mai tîrziu.oarte dintre cîine si p. 510). se afla printre animalele alungate de stapîni care se asociaza în calatorie (AT 210). unde' de~in amîndoi oameni si se iubesc. si îl creste.P. pactizeaza cu acestia (v. P. O p.padure (81 a. P. P. zapisul a fost în pastrarea lupului. care a pierdut "zapisul" animalelor în care acestea îsi aveau înscrise prerogativele lor. fugarita de baieti. Apoi zboara pe gard si scapa (ibid. 1-6-18). da cîrciumarului sa bea rachiu rosu si el se preface în motan. 600-601). sare peste foc si-i cade hîrtia de sub coada tocmai în foc. cînd lupul îsi vîra acolo capul. v. Leul se convinge ca omul e cel mai tare (AT 157. ea îi trage o palma si pleaca în lume. baiatul capatuit vrea s-o alunge. se ascunde dupa soba si. p. Cînd e învinsa de soareci. II. amîndoi închisi într-o galetusa de aur (42. punînd stapînire pe curtile ia cu sine un copil din flori aruncat lor (5. Se plînge leului ca a ramas asa mica fiindca o bat copiii în casa. iar p. arzînd cu totul (AT 200). prinde de pe apa toate pîinile pe care le arunca un baiat. îl duce cu sine în padure. 186). îl zgîrîie (18.p. cîinele o latra mereu: "Contratu-contratu! Contratu-contratu". 133. p. Aceasta îi cere numai ca . uita toata învatatura de îndata ce zareste un soarece dupa care se repede (79. îsi bate joc de cîinele care îngheata afara fiindca i-a fost lene sa-si faca un bordei (41.. apoi a trecut la cîine si pe urma la p. 247). pentru ca ea locuia în casa si putea sa-I pastreze mai bine. are rol de capetenie în cunoscutul basm Motanul încaltat (AT 545). apoi arde în paie uriasii (sau zmeii). De atunci. p. Cîine). Soarece).p. p. p. 396). fugind în . Soarece).

p. p.ra (93. II. 3748). Ca rasplata pentru ospitalitate. p. Dupa anul de trei zile. (52. 160-163). însceneaza gasirea acului. (33. e rasplatit cu haine de aur. calca . Soarecii si sobolanii sînt pustiiti în tara unde p. iar împaratul îi da o corabie de galbeni pentru p. ia razele soarelui si fuge (81 a. 4685. Cînd p. p. p. 519). în al doilea an. Ca sa spioneze sfatul zmeoaicelor. apare incidental. apa udeala etc. în alte variante. 186190). p. Atunci sa-mi deschizi usa sa ies". iar în al treilea an o arde în foc si ea redevine fata de împarat (7.. rea de care Vilis Viteazul (AT 302) nu se teme totusi (80. Dupa ce i se fura obiectul miraculos (în alte variante un inel sau o margea). AT 1562 A). p. p. 88-91). S. intra în palatul acesteia pe cos prefacut în p. p. Piparus-Par-Frumos plecat sa aduca razele soarelui de la Zîna Dobrozîna. Fata chioara ca sa nu se dea de gol în fata petitorilor. printre animalele sfintei la care intra servitoare fata cea harnica a mosului (AT 480) se afla si o p. facînd pe hot sa stranute (dîndu-i pe la nas coada îmbibata cu ardei) si sa-I arunce astfel din nas (51 a. dar cînd acestia pun un cas pe masa. se urca pe masa. (AT 1456. 744). eroul lasa "o turma de mîti". voinicul care a omorît zmeii se preface în motan "tare frumos si s-o bagat pe fereastra în casa" (12. (S. II. îl readuce stapînului. zgîrîietoare etc. pentru a izbîndi. o lasa sa fie omorîta de Marti-s'l. fetele petite sînt fonfaite si parintii le interzic sa vorbeasca de fata cu petitorii. Zmeul are o p. ea îl loveste crezînd ca e o p.291 în fiecare dimineata "sa tai trei nuiele din padure si sa ma bati mereu pîna voi sari pe usa. Uneori. stapînul nu mai întelege numele date de el si ramîne în paguba (41. 7112). 7577). e rasplatit de p. dar cînd p.duce cu coada focul în arie. în alte snoave. nazdravana care îl anunta la întoarcerea de la vînat ca pe nevasta-sa "au furat-o barbatul ei de mai nainte" si îi spune ca are chiar timp sa astepte pîna se va coace "malaiu maruntel" sa faca pasat din el si sa-I manînce cu lapte si tot îi va ajunge cu calul lui ((79. 66). era necunoscuta pîna atunci. Ea e numita hîrîitoare de pedantul pentru care focul e mîngîiere. 147). Uneori. aria procopseala. cu un cal nazdravan. p. Sfînta Miercuri si Vineri sînt pazite de cîte o p. e numita: Prinde-tot. dar pe fata babei care nu-i da mîncare si o alunga. ajutata de cîine. în snoave. 55). p. p. p. Mîta nazdravana ajuta pe fata mosului persecutata de vitrega sa scape de Marti-sara pentru ca i-a dat mîncare. îi omoara cele trei fete.. protagonistul se preface în p.

de unde le fura toate bogatiile. e rautaciosul Barba-Cot (v. care poarta numiri diferite: Nan din Gavan. Lucrau' si ei la mine. apoi de un lup pe care îl sperie (49. Striga din lup. Un român pacaleste pe un evreu sub pretextul ca vrea sa cumpere de la el niste p. se adaposteste sub o frunza de tei.La minerii din Muntii Apuseni au fost semnalati niste p. . p. apar sporadic în folclorul românesc. dar mai are doi frati. fiindca nu are boi (S. Neghinita. din basmul AT 700. Ii cer sa-i ajute în raz___oiul cu alti p. 50-52). pe care îl vinde la un han. Pitic. altul de o palma: Tatal îi omoara pe cei mai mari. Nuculita. iar din urechea oii o conduce la ascunzisul tîlharilor. E de asemeni cunoscut p. cred ca e un deal si încep sa-I sape. 428-434). iar Nan se întoarce la parinti (41. Statu-Palma-Barba-Cot). Batjocorind femeia .. Michiduta. ajutat de tatal sit!(86. P.' apoi îi aduce o ~losca de vin si o pîine. p. ce veneau cu corabiile. p:-33-34). Prichiduta. Cel mai mare era cît o donita. Sdîrca.Au existat înainte vreme si oameni p. si se culca. 525): Neghihîta e de-abia cît o neghina. Legendele aproape nu-i cUnosc. Tatal îl vinde pentru bani si ajunge la împarat -sa-i . 251). Alt Neg)J. P. Cînd paste boii.care o mulgea. acesta se sperie si fuge pîna crapa. Petru Piparus etc. care aveau barbi lungi si erau îmbracati tocmai ca baiesii în haine de lîna. Prichiduta se ascunde în urechea boului de unde îl îndeamna la plug.inita e'mai mic decît ghemuI si e zamislit de ureche'a femeii ce-si dorea un copil. 'avînd lampi si tJmacoape în mîini.se adaposteste sub o ciuperca si e înghitit de o vaca.clarN eghinita scapa ascuns dupa matura. Cu baiesii sînt însa extrem de prietenosi. neagra. 5586). cel mai cunoscut p. om~l crede ca l-au întepat purecii. pe-care sa le puna la plug. "Cînd sotia minerului aude la miezul noptii trei batai în usa. Caleasca cu caii lor o ia în mîna. Un român ajunge într-un sat de p. "oameni micuti". 3725). Românulle sfarîma corab biile la maL-La plecare. Nan din Gavan e cît o s~ioapa. 1. se scoala si plînge. caci aceste batai vin de la oamenii micuti si anunta moartea barbatului ei" (50 a. între ei se cearta si se bat în lupte violente. vaca e vînduta unui macelar si el e lepadat cU:matele pe care le înghite un lup.292 interdictia (S. Ghemis. furate de la hangiu si brutar. E înghitit si el de o vaca. Pitic tîntariul. '" în basme. p. unde e asezat într-o firida sa fie vazut (66. Sfre<ielus. ia un p. unul de un cot. p.

180181). 31-38). într-o singura varianta cilteana. intra în casa unui popa zgîrcit de la care ia bani.. se face frate de cruce cu un baiat alungat de acasa. 440446). dar se poate face cît o musca. p. Se ia cu . îi sperie si le ia comorile. p. e pedepsita ca la fiecare vorba sa-i cada din gura o broasca (XV. p. Apoi se duce sa scape fata unui împarat fugita la diavoli. apoi omoara pe mama zmeilor (15. p.. 96~98). Michiduta scoate oc. unor p. E înghitit de un lup pe care îl sperie. 181). o rasplatesc cu darul de a~icadea din gura la fiecare vorba un galben. îl ajuta pe batrîn la plug. Ajuta apoi pe hoti sa fure oi si ramîne sa fie si el hot (ibid. Cînd tipa în urechea împaratului. tipa ca nu el a furat. ci hotii si sasul îi prinde pe toti (81 a. Ajunsi la ascunzatoarea lor. 597598). Michiduta e un baiat obisnuit. taie balaurul iesit din fata. . hraneste cu tîntari.lcestia la trînta. îi marturiseste ca el e împaratul pestilor pe care baiatul l-a eliberat din plasa (86. ascunde caii popii si se preface a ghici unde sînt ascunsi.hiivulpii. Petru Piparu:s e mic cît un bob de mazare. ia pietrele scumpevomate de un balaur în vîrful unui copac. Se poate prefa<::e în tîntar. Constantin îi omoara puterile din balaur. P. precum si pe petitorii care vin. slujba ei constînd doar în a le aduna fragi (AT 480). Fiind musca. Prichinduta nascut din farmece se ascunde în urechea boilor pe care îi fura niste hoti. ramînîndu-i oaia si. 141-148). pe cînd fata babei care le mînca aproape toate fragile. se culca sub o ciuperca si sperie niste hoti. La urma. e înghitit de un lup si de pe limba lui sare lînga niste hoti. luîndu-le comoara (94 a. mînînd boii din urechea lor. Pitic tîntariul e mare cît un cot si se. p. polobocul cu vin. Fata mosului cea cuminte slujeste. e înecat în fîntîna (LXXXIII. Mai întîi. 49-52). P. Apoi pazesc împreuna fata împaratului care mînca pe toti logodnicii si noaptea p. I.293 fie sfetnic pentru ca ghicea gîndurile oamenilor. Michiduta îi pune sa se lupte cu "bunelul meu" ursul (Ar 1071) si recapata fata împaratului (18. el îi sperie. slanina si butoiul cu vin pe seama celor 12 hoti care rîdeau de micimea lui. se întîlneste si în alte basme. La urma. I. Sdîrca fura pe rînd de la un sas pîinea cu covata.-p. p. elibereaza fata si un petitor si îl omoara (5. pe carele împartecu:ba-: iatul. p. U~ p. p. Lupul se da unei vulpi sa-I caute în gîtlej. 60). împaratul Piricot este mare cît "un copil de patru ani" si are o fata pe care o tine închisa.

410). p. un p. se îmbraca în piele de capra. Dumnezeu l-a blestemat . au redevenit oameni (52. 1. "De atunci. dar dupa 9 ani redevine p. si un diac sînt prefacuti bivoli. ramînîng. 254-255).. în basmul AT 785. lacom de pamînt si-a îngropat fiul în tarina vecinului ca sa spuna ca e pamîntul p. Dumnezeu si Sf. ca personaj negativ. 480483).294 Popa.. "foarte nasalnic si hapsîn" nu se împaca cu nici. dar dupa un timp. popii îi zice tap" (99. în alta varianta. 1254-1255). p. Finul le obtine la urma cu "bîtulita" care batea la comanda (ibid. fel da fel da bauturi. Cel care curata grajdul primea . nu o mai poate dezbraca (81 a. nasul p. p. n-a mai putut lepada pielea de bivol (52. p. p.. pe care n-a mai putut-o dezbraca. 1253). p. Alteori. schimba berbecele care se scutura aur. Feciorul unui sarac a cerut sa fie p.. Dumnezeu l-a' prefacut cal si l-a dat unui tigan sa care carbuni (5. un p.. p.ca din vita în vita toti urmasii tai. p. Dumnezeu se preface dascaI si p. IT. Un p. marturiseste ca el a furat trei crengute . Cu slugile se arata nemilos. II. 346-347). p. în unele variante ale basmului 563. Un p. Un p. ca sa-I sperie pe saracul ce gasise comoara. pentru ca "tare urîsera biserica" si în sarbatori mergeau la tîrg. de atunci mereu sub pamînt (LXXIX. Alt p. e prefacut bivol pentru ca a "mintit ca are luna cearcal} de vînt". angajeaza doua slugi la vaca pe care o are. acesta se prefacuse în cîrtita. Apare în naratiunile populare. Ajuns cu banii acasa.atunci cînd Dumnezeu destineaza a: treia gramada de bani celui ce le-a furat. dar cînd a venit Dumnezeu cersetor sa-i dea ceva. un dasca1. 89). Sînt dati fatului sa lucreze cu ei la saraci un an. Petru prefac doi preoti în bivoli pentru ca se saturasera de grîu si plecasera sa caute mama grîului. (LXII.. l-a alungat din ograda. Bivolul provine dintr-un p. II. Lacomia e trasatura sa dominanta în o seama de basme. p. Legendele reliefeaza lacomia p. fel da fel da banet" ca sa se îmbogateasca si mai mult. ca sa poata fura. Dupa un an. cu putine exceptii. sa se sature atunci cînd se va satura ~alul d~iarba" (52. lacom de bani care s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe saracul ce gasise un sac de bani si sa i-l cedeze lui. într-o varianta a basmului AT 301 B. p. p. p. apoi masa care se deschidea "cu fel da fel da mîncaruri.46-47). 66-67). pedeapsa e temporara. 3-6). dîndu-i unui om sa care greutati cu ei si sa-i hraneasca numai cu paie de grîu. apoi redevin oameni (77. s-a îmbracat cu o piele de tap. dar cînd a deschis groapa.

iar cînd preoteasa mai adauga un pumn. îsi pierde sirul si spune credinciosilor ca în acel an nu vor fi Pasti (5. libidinos nu se poate retine nici în fata animalelor (v. "la hiiecare lopata da gunoi. Masoara astfel intervalul pîna 13. Acesta îl pedepseste pe p. P. p. redevine p. cu un cumul de defecte si sIabic!uni. 84). Hotul iscusit vîra pe p. din care arunca în fiecare zi cîte una. unde e batut de argatullui care îl recunoaste dupa tipete si îl elibereaza (79. crezînd ca-i place sa le rontaie. Fata fuge si se îmbraca în lemn ca sa scape de urmarirea tatalui. sa ramîna cioban în locul lui (81 a. de argint si de aur. cîte-o palma. pe care p. cu barba rosie pentru a cumpara în tîrg pe ucenicul sau prefacut în cal (AT 325). Adesea.). Dupa ce fata se casatoreste cu un împarat. p. dupa ce a umplut biserica de raci cu lumînari aprinse pe spate. p. p. P. 265-266). Snoavele îl înfatiseaza pe p. 369) . apoi ea fuge. III. Mai des apare p. Urs). 36). Basmul AT 822 îl înfatiseaza ca ignorant si mi cioban sau un servitoF raspunde în locul lui la cele trei întrebari ale împaratului. îsi recruteaza o armata de maimute cu care revine acasa si-l omoara pe p~ (5.. are o suta de fete pe care le da celui ce are o suta de feciori. (baiatul).3866). II. un p. fata cere întîi trei costume. P. incestuos le face îndata. depasind prin varietate majoritatea altor personaje negahve. p. Într-o varianta a basmului AT 510 B. p. în sac sub pretextul ca-I duce la rai. p. Ucenicul îsi previne tatal sa nu-i dea si frîul. apoi îi vîra cutitul cu sînge sub perna ca sa fie alungata de sotul ei (86.hi. Unele snoave releva ignoranta p.. fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac în manastire (fata) si în p. incestuos: De obicei. .Peste un an. 703). 537-538). p.295 de la p. în cele religioase. p. acesta uita si p. p.Pasti prin boabele de cucuruz puse în buzunar. Diavolul se preface în p. îi ucide copilasii.. e gasit pascînd "doi tapi si doua capre" în ziua de Pasti (36. are rol secundar. fiind "bogat". zicîndu-i sa dea mai repede ca se face sara si nu-i grajdu curatat" (12. de arama. are putere asupra lui (LXXIX. 537). (LUI. în variantele basmului AT 706. dar uneori fata se preface în "popa batrîn" (LXXXIII. E agatat cu sacul într-un pom. 123-127). necuviincios e prefacut de Dumnezeu încal si dat unor saraci care îi scot un oc. tatal incestuos e p. 145-147). p. În unele variante ale basmului AT 303 A. În alte ipostaze.

Cînd un cioban are nevoie sa i se citeasca o slujba. promite jumatate din vitele ce le are psalmodiind si protopopul convinge pe oameni ca a auzit cea mai frumoasa evanghelie (5.tine cartea pe dos. dar cînd preoteasa începe a se boci dupa vaca tocmai pe glasul al 7-lea. îndeosebi servitorii. 4063). De aceea. toti parasesc biserica.3241)... îndeosebi p. se trînteste pe spate si bate cu picioarele ridicate sa-i cada jarul. p. 41)78). desi l-a batut mai mult (5. 3296). subprefectul etc. pe cînd pe p.4068). 4062). nu stie glasul al 7-lea si îi da vaca pentru a nu fi despopit. cu barba rosie e temut pentru rautatea si lacomia lui. Îsi tine luleaua pe masa altarului (S~4066). desi preoteasa îi arata ca si puiul poate intra pe cea mare (5. Cînd oamenii îl reclama protopopului. Cel ocarît ca nu merge la biserica raspunde p.. Cînd diacul îi scoate semnul din evanghelie. Cînd paracliserul e beat. 4982). Cînd predica e prea lunga. de a-si exploata supusii. p. se înfurie si se retine de la cuvinte obscene (5. La inspectia protopopului. 4070). alta mica pentru puiul ei. aviditatea de pamînt si lacomia în toate. matate de slujba (5.. dar episcopul îl sfatuiestesa foloseasca o pipa cu coada mai lunga (5. cîntîndu-i doar: "Cît îi de la picioare pîna la cap. O seama de snoave arata consecintele unor atari deficiente: p. atîta-i si de la picioare pîna la cap". 4062 A). 1258). ca dupa moarte va fi tot în biserica (5. P. La unii. nu mai are autoritate. 3869). acestea fiind destinate oaspetilor de seama: primarul. de vreme ce face în pod doua gauri. el face numai ju. atîta-i si de la cap pîna la picioare si cît e de la cap pîna la picioare. raspunde ca e stîngaci (5. prostia e funciara. întrucît prin bataie a dezvatat-o de narav. (5. nu l-a putut dezbara de nevasta-sa.Nu mai citeste evanghelia cu SI. psalmodiind mereu (5. Chiar p~otopopul nu e servit în farfurii la masa p. una mare pentru pisica. "ca esti cu barba rosie .4067). e neascultat. În biseric~. zeflemisit etc. care nu stia carte. 3234). cei doi p. alearga dupa proto:gop cîntînd glasul cerut si îsi reia vaca (5. se iau la cearta care sa-I serveasca (5. dar omoara pe . 3868). prohodea mortul singur în biserica. Multe snoave reliefeaza înclinarea p. 3250). Un taran pretinde ca iapa lui e mai cuminte decît p.. 3239). Cînd îi cade un jar din cadelnita în cizma. iar cînd O picatura de ceara astupa un cuvînt. inclusiv fatul care îl anunta unde i-a lasat cheia (S.omul care s-a prefacut mort ca sa-i spioneze ignoranta (52. dar cînd eineva îi atrage atentia. p. fratele lui Pacala îl ocoleste. nu mai stie cum sa se descurce (5. Stefan fiindca satenii o stiu din anul precedent (S.

la subprefect. cel care arata bani multi episcopului (5. nu consimte sa asiste la împartirea galbenilor celor 3 frati într-un ulcior decît daca cei ce vor cadea pe patrafir sa-i ramîna lui. 3328). Ca sa ia mai multi bani. p. dar cînd un om i-aduce unul care nu încape pe usa bisericii. 5041). p. apoi îi angajeaza servitori cu conditia ca cel ce se va supara. p. va primi colacul cel mai mare.aca vor muri de foame 9 sate din jurul lui (5. P.. nu se ridica de la masa (S. Cîteva snoave prezinta pe un p. Un p. 4975). v. 3237). Unul din ei cade si e întrecut de celalalt (5..4979). manînca pe rînd de18 ori. cere sa i-o plateasca pe loc. 3133). pîna ce îi va razbuna Pacala (S.. raspunde ca atunci cînd vine necazul pe om.. 4984). daca nu s-au facut p. încît poate supravietui chiar d. 3236). chiar daca satul rîde pe seama lui (5. Un p. Se asociaza cu diacul sa fure candela de aur pe care sa o vînda. PacaIa). învinuieste p~cei care au facut\biserica asa mica (5. El a acumulat atîtea bogatii. dar acesta raspunde ca nu orice gloaba e buna de p. se duce sa-i spioneze la geam. Da putina mîncare servitorului. ia cu puterea jumatate din averea unui taran care e trimis pentru dreptate la primar. lacomi se iau la întrecere: în ajun care va fugi mai repede.4977). p. la judecator (5. spune solicitantului ca înmormîntarea dupa legea veche e fara slujba si costa numai 4 lei. P. dar la cererea acestuia de a merge mai încet. îl consoleaza ca se va ruga lui Dumnezeu sa-I ajute: A doua zi. are lucratori si se roaga lui Dumnezeu sa lungeasca ziua. 3000. Cînd diacul îi spune ca vaca a lovit-o cu cornul pe vaca lui. dar dupa legea noua se face slujba si se trag clopotele. p. asuda toata ziua (5. Ia un sac de colaci de la pomeni pe care îi da diacului sa-i duca. Cel ce înmormînteaza într-un an numai saraci se plînge de napasta ce l-a lovit (5. sa ma feresc de asa oameni. explicînd ca a fost sfintit sa aiba "gura de lup si burta de cal" (5. Recomanda vizitiului sa bata caii s-o ia la trap. urmînd sa spuna apoi . hot. 4987).!97 si tata mi-o spus. Cînd sparg urciorul. e murdarit de excrementele ce curg (5. La pomeni. Doi p. 4981).4974). dar cînd întelege ca vaca lui a fost aceea care a facut dauna. (5. Cînd aude ca fratii lui Pacala masoara banii cu banita. 4989. E nemultumit cînd sînt colacii mici. 16). Cînd nu i se da friptura. dar costa 100 lei (5. nu mai e nimic de facut (5. E facut p. sa nu dau peste bucluc" (33.p. îi înfometeaza ca sa se supere si sa-i mutileze. se va alege fara simbrie si cu nasul taiat (sau trei fasii de piele taiate pe spinare). 5040). Diacul din altar raspunde sa se îmbrace la cîmp în doua cojoace.4990).

3432). spre disperarea vaduvei. Trimite pe diac calare sa fure un miel. încÎt "pîna în sara a fost plina ograda p~pii de copii" (52. 3471). Lasa însarcinata pe fata vaduvei cu care s-a casatorit. unde încearca sa linisteasca porcii (S. Mai frecvente sînt relatarile despre escapadele erotice ale p. 1259). unde barbatul îl elibereaza pe p. Sînnicoara). Momit de o nevasta. Surprins la o nevasta.-3470 C) sau mai întîlneste în ascunzatoare alti doi p. preoteasa îi fura hainele. p.298 foi ca hotii au devastat biserica (S. 5404). iar cînd dascalulîl ameninta ca îl va denunta. P. Cînd hotul îl mituieste. îl împaca promitîndu-i doi boi din cei patru (52. (S. 5432). are 6 degete la un picior. 3428). 3469). Împreuna cu diacul si fatul e momit la o nevasta. fura ce-i cade în mîna. pusa înadins. e pus de barbat sa rîsneasca pîna la ziua (S. dar acesta e prins de pagubas care îi ia si calul p. Alteori. . 5436). care i-l fura pe al lui si dupa iesirea din biserica se da de gol (S. Cînd merge cu botezul. p. p. Iasîndu-1 descult (S. si pe diac pentru o mare suma de bani cu care femeia îsi cumpara haine frumoase (S. 3470). Reproseaza amantei ca nu l-a vizitat. 5441. Se lasa'momit de ceidoi cazaci care au pariat ca p. care se descopera dupa ce aude marturisirea ca din vina ei p. care la urma e de acord sa fie si ea luata de p. fura topoarele de la sateni. Cînd e surprins noaptea la amanta. oferindu-i cele 10 ruble daca se descalta. La o întîlnire cu o fata. e vîrît într-un butoi cu smoala cu care barbatul femeii pleaca ca sa arate oamenilor pe dracul pentru bani (S. La o înmormîntare. 1256). se îndragosteste de cumatra lui. 3466). :S:otul marturiseste în biserica ca toti copiii cu parul rosu sînt facuti cu p. Un p. p. luînd si dalta înrosita. 3430). p. apoi spune ca aceasta o priveste numai pe ea (S. 3465).se preface g~icitor (AT 1641) dup~ ce primeste jumatate din boul furat de dascaI (52. p. (S. e infidel (S. cu care va pieri împreuna (S. 3479). aceasta pune în locul ei pe preuteasa. care cade din sacul diacului (S. Împreuna cu diacul manînca smîntîna tiganului pusa spre siguranta în biserica. 1258-1259). 3505). se ascunde în cocina. Cei doi fug cu cizmele.5343). sau sare pe fereastra si cade peste diavolul care l-a adus pe barbat (S. se întîlneste pe cîmp în ace~ lasi loc cu diacul (S. aceasta se preface a nu-l recunoaste si trebuie sa stea în cocina pîna la ziua (S. 5392). Nicolaie si a Maicii Domnului ca sa creada ca acestia i-au furat-o (S. iar cînd vine gol acasa. apoi ung icoanele Sf. enumera averea mortului din care acesta i-ar fi testat jumatate.. v.

Dascalul vîra degetul pe anusul porcului si scobeste mereu mîncînd. dupa toate cîte le-am rabdat s-au facut hulubi si acuma se saruta si stau în vîrf" (52. Fata ce a ajutat la desfacerea farmecului flacaului prefacut în sarpe se opreste cu acesta la un nuc în vîrful caruia stateau doi p. 4071). 675).407). II. (AT 510) care o . El e trimis ca mesager la parintii fetei sa-i înstiinteze ca ea traia la di(ivol (LXXXI lI. p.. 464-465). dar i-aduce raspunsul ca "David" nu-i mai da pe datorie (S. Împaratul p. 253). . p. p. avertizeaza pe fratele mirelui (AT 516tca mireasa sa nu calc~. simbolizeaza uneori dragostea aprinsa. într-uIt palat în care soseste la urma si sotia eroului. Floarea Florilor (86. p. Preoteasa care nu s-a recasatorit si moare curînd. p. Ca auxiliar. În ajunul Bobotezii. îl cauta la rai. p. 3130). îi va smulge si lui aceeasi parte din corp. nu cuteaza sa se tina de cuvtnt (S. o consoleaza ca dedesubtul lui sta protopopul. 481). p. pita de diavolul ce se preface în sarpe (AT 653) anunta parintii despre soarta ei printr-un p. 182-197). a mea s-a ta. îl va gasi numai la iad. Are picioarele rosii din cauza ca s-a asezat pe hoitul pe care îl mînca corbul Jrimis de Noe sa vada daca au scazut apele potopului (18. ce stau într-un mistret (LXXXIII.p.- Mai rar. el e o pasare venerata. dar p. ajuta pe erou(AT 513 C) sa aduca o craca de la pomul din mijlocul raiului. pentru ca diavolul nu se poate preface în porumbel (LIII. Un p. În legende. Îl afla cufundat pîna în gît într-o mocirla. Petru îi spune ca în zadar îl cauta acolo.:.ajuta pe fata la alegerea macului(44. I. În basme. dupa cum s-au înteles pe patul mortii. daruindu-i în schimb cele 100 corabii cu graunte (41. p. 213). Din oasele mamei'Cenuseresei se nas~ p. l. P. dar Sf. De asemenea. fiindca p.pe pamînt (41.299 . p. 3111). încît chiar în timpul slujbei trimite pe servitor la cîrciumar. p. 768). a sacului de mazare (79. 406. iar mai jos ceilalti ierarhi (S. ameninta pe dascal ca daca va fura si va mînca un porc fript. Trei p. Porumbel.mul despre ghicirea pielii cu care se îmbracase fata împaratului (AT 621). calauzeste pe erou pîna la iubita -lui îndepartata. Fratii lui Bucatica (AT 425) locuiau prefacuti în p. 448). "Acestia sunt dragostele noastre. p. p. fiica împaratului ra. pe care îl luase cu sine (5. 44-45). 292). e aratat a fi betiv.mai apare în bas. si-si ~au zborul (86. puterile zmeului (AT 302) se afla în trei p. se prefac iar p.p. iar dupa ce manînca. p. se dau peste cap si devin "unsprezece tineri frumosi si chipesi". fiindca popii nu intra în rai. 11-12). II. Uneori.

chiar o relatiune curat istorica. la slovaci povest si la polonezi powiesc se folosesc si cu sensul de basm. Numai la sloveni povest. Cînd sotia necredincioasa da amantului ei veriga miraculoasa (AT 560). v. IV. Probe). Basm). Poveste. basna. 136). povesti.V. tot una e". 109)...43. se observa o tendinta de nivelare a celor doi termeni si la povestitorii munteni pîna la a deveni sinonimi: "basme. de la al 99-lea etaj. adica naratiune neveridica. I. cu muiere vei fi" (60. p. p. p. uneori roman. Zîna fugita de la sotul ei care i-a fura t hainele (AT 400) se preface în porumbita alaturi de cele doua surori: "de vei cunoaste care-i a ta. basmul propriu-zis. p. în vremea din urma. si astfel patrunde în casa lui Florea Floritu (28. 53. a capatat sensul de "naratiune în genere.p.Ca-sa-'si dovedeasca iubirea adînca pentru fata nazdravana provenita dintr-o grindee. deci basmul despre animale. Din oasele baiatului taiat de vitrega (AT 720) "la sapte ani s-a facut . fictiva. feciorul peti tor se arunca. el pleaca în zbor pîna unde descopera palatul sotiei fugite (7. basmul propriu-zis. Termenul p. El se da peste cap. 1-2. 60). dupa care se catara zmeul.Sotul care a fost initial în piele de porc (AT 425) se preface în p. eroul tradat de sotie (AT 318) se preface de obicei în rata. p. eroul se preface p. în timp ce basmul denumea specia mai lunga. avea în paleoslava acelasi înteles ca si cuvîntul basn. "ca sa nu se lipeasca farmecele de el" (41. legenda si snoava. niciodata basm" (XXXV. "povestea cu bazmu e tot una" (5. V. se întelegeau numai naratiunile scurte. la cehi povest. de origine slava. alaturi de celelalte sinonime ale acestui termen (XIX.. divulgînd crima. ceea ce se întîmpla. Ca sa poata pune mîna pe sabia fermecata. rascumparat de un copil îl ajuta mai tîrziu pe acesta. .. P. redevine om si îsi reia sabia cu care îl ucide pe zmeu (60. 55). mai tîrziu alti cercetatori. Pentru a scapa de cîinii nazdravani. eroul se metamorfozeaza în p.-la' cererea ei. Doar în Oltenia si Muntenia prin p. trecînd astfel întîia proba (5. 71). dorind sa se prefaca în p. la urma redevenind un flacau care omoara vitrega (52. p. pentru a se feri de urmaritori sau pentru a se putea razbuna. I. p.. un hulub" care îsi spune în cîntec patania.. v. 1052). p. au încercat sa introduca în folcloristica termenul p. p. La popoarele slave. 2-77). legenda si snoava. 2600). Termen generic popular care denumeste toate speciile narative în proza provenite din traditie: basmul despre animale. Hasdeu. în acceptiunea lui din ·-Munteniau si- . II. apoi în p. p.Uneori.

p.. istorice. Nevoia de a folosi o den. Regional se mai numeste patima. pareri asupra unor lucruri care-i privesc. Se poate ca prin arhivele cu materiale juridice sa se afle multe p. chipul de a gîndi si simti.tasi si se~enilor sai unele fapte memora bile la care a fost partas.301 Oltenia. Denumirea populara e diversa. fie "povestea vorbei" . VI). care denumeste numai narati unile contemporane.al taranului. fie snoava.va avea numat interes linguistic" (12. în opozitie cu povestire. adica "cu întelesul de orice fel de naratiune. Povestire. fie anecdota. consemnate ca depuneri de marturii ale împricinatilor sau martorilor. 1896-1897). fie legenda. Cel care va introduce specia în sfera investigatiilor. în parte. e numele lor generic. patîma (Transilvania sudica). în opozitie cu basmul în care "supranaturalul constituie un element esential" (XXXV. 1. relatari despre pataniile povestitorilor în viata.a. p. colectiunile obis~uite de folclor. trebuie sa fie tot atît de veche ca si omul iesit din faza primitiva. iar pe de alta parte faptul ca în terminologia populara din toate provinciile. P. Peste 3 ani. în masura în care scriitorlJllorle-a redat cu oarecare fidelitate. exceptînd pentru trecut Muntenia si Oltenia. Termenul p. aratînd .umire pentru toate speciile narative în proza transmise din traditia orala. Multe din textele care se dau în acest volum pot fi socotite ca documente . cînd a simtit nevoia de a împa. 2601). Specia a ramas însa în afara investigatiilor folclorice pîna catre sfîrsitul secolului trecut. e livresc. el da la iveala. cel dintîi. a dus la întrebuintarea lui în acest sens.sufletesti. 1. de la noi au fost stenografiate de fratii Artur si Raul Stavri.. tocmai p. Primele p. pcitila (Maramures). "marturisiri de ale taranilor despre traiul lor. nu numai asa cum îl rasfrîng. fiind cel mai potrivit pentru a indica naratiunile contemporane." care vor "putea folosi si celor care voiesc sa cunoasca mai de aproape viata. prea 'de departe. prin care povestitorii populari îsi comunica întîmplarile mai de seama din viata lor. amintiri istorice s. cea mai raspîndita fiind cea de întîmplare. Din povestirile lui Ilie Pietrarul (în Povestea vorbei. în cari nu ne întîmpina nemic miraculos sau supranatural". Pornind de la constatarea ca folclorul oglindestesi viata contemporana. va fi Ovid Densusianu. 2. patanie (Moldova si Muntenia). culturale si. si prea vag'. asa ca colectiunea nu . el va sublinia din nou importanta speciei. din cele 4 naratiuni povestite de acesta una fiindp.

279317). povestitorul avînd libertatea de a mai exagera unele aspecte sau chiar de a adauga fapte inventate. lui ca nefondata.: tive.Cum trebuie înteles. ca si aceasta. cu fond superstitios. a fost generata de nevoia elementara pe care a simtit-o omul înca din cele mai vechi timpuri de a comunica altora propria lui experienta. notate de Densusianu si elevii sai. De aceea.302 a fi cu precadere pretioase "povestirile libere . sînt socotite tot atît de veridice si p.. prin înregistrare pe documentul sonor din care abia un numar restrîns au fost publicate în antologia din 1966 (5. traieste numai atîta vreme cît e crezuta a fi total veridica. cuprinzînd relatarea întîmplarilor din viata povestitorului. ea se abate pe alocuri de la acest canon. cu bucuriile sau durerile provocate de aceasta. d~osebirea constînd în împrejurarea ca povestitorul este acela care pretinde a fi intrat în legatura cu fiintele fantastice etc. III. potrivit nivelului cultural -al colectivitatii respective. P. ea nu mai trezeste nici un interes printre ascultatori.singurele în care se poate vedea mai bine spontaneitatea lui sufleteasca" (Folclorul. în cadrul Institutului de folclor au fost culese p. este o naratiune' conte~porana. p. Ea se aseamana cu legenda prin intentia ei de a dezvalui adevarul. fragmente din realitatea înconjuratoare. p. Dar. Acestea se aseamana cel mai mult cu legendele. 1909). 3. Specia ar putea fi cunoscuta mai adînc în resorturile ei prin înregistrari sau stenografieri continui de cei care asista la prilejurile de povestit. împreuna cu comentariile si reactiile ascultatorilor. dar la multe din cele cuprinse în volumele din 1906-1908 frumusetea literara depaseste cu mult pe cea dintîi. în culegerile lor de texte dialectale pentru a servi în primul rînd ca documente de limba.. în colectivitatile de grad arhaic.. Elevii sai vor publica numeroase p. neîntîmplate.· Limitele veridicului la p. P. apoi cele înregistrate mecanic în vremea noastra fiind provocate de cUlegatori. de îndata ce suscita îndoieli. altfel risca sa fie considerat de auditoriu drept un mincinos. sau la care el a fost macar martor. Densusianu releva valoarea documentara a p. iar p. cu nelinistile si aspiratiile prezente din totdeauna în . povestitorul trebuind sa înfatiseze cele plasmui te de el în culori verosimile. Dupa 1949. Aceasta libertate nu e fara limite. relatari despre întîlnirile cu unele forte numenale. ca si legenda. P. Cu toate acestea. sînt aproximativ aceleasi ca si la legende. reprezentînd o infima cîtime din totalitatea lor. investigatiile sînt departe de a fi exhaus.

Cele doua m~biluri au actionat probabil întotdeauna.. I.303 ~ 1. a impresionat din cale afara sufletul popular.i "memorabil". moralizatoare. pentru a-i face sa se despovareze de apasarea grijilor cotidiene. Unii dintre cei care s-au specializat numai în p. alegînd în consecinta numai temele care pot înveseli pe ascultatori.. Tematica p. despre primul razboi mondial. "distrarea" acestora. Cele trai te s-au înscri. chiar daca cercul faimei nu poate depasi granitele unei colectivitati. 4.-30). Daca supozitia poate fi acceptata teoretic. ma. stingîndu-se odata ~u creatorii ei. a putut fi surprins în subsidiar si orgoliul de a fi actant de seama în împrejurari atît de memorabile. vedetismul colcaind în germen si printre talentele rustice. cu atît p. de a oferi semenilor sai o învatatura cîstigata cu pretul acelei experiente relatate. p. are o ~xistenta efemera. Fiind o creatie contemporana. de descatusare a sufletului prin dezvaluirea celor întîmplate. 29-.. De aceea. s-au lasat calauziti numai de întîiul mobil. ilariante. 1 viata lui. ele fiind surprinse si la povestitorii contemporani ca avînd aproximativ aceeasi pondere. Fostii soldati povesteau aproape invariabil scene. cu. dat fiind ca investigarea speciei e cu totul recenta si înca nu pe toata întinderea registrului ei. pîna acuma investigatiile folclorice nu au putut semnala atari cazuri. Asa se explica locul covîrsitor pe care l-au luat printre povestitorii din Transilvania si Moldova nordica p. S-a observat totusi ca rezonanta ei e oarecum invers proportionala cu banalitatea întîmplarii relatate: cu cît faptul este mai neobisnuit. suscita un interes mai viu. . înconditiik aspre ale traiului militar.ori de cît~ori se semnalaun auditoriu nou.vremea au trecut în patrimoniul colectivitatii.. avînd mereu spectacolul atîtor orori si mutilari. au trecut în repertoriul colectivitatii.s ca o obsesie de care puteau scapa numai prin povestirea ei unui cerc cît mai larg. raritati pe care nu le ofera viata de toate zilele. Se poate banui ca unele p. p. "si la urma o ajuns poveste" (5. povestitorii debiteaza în întîlnirile lor cu precadere întîmplari iesite din comun. repetînd p. La cîtiva. Vremea petrecuta mai bine de patru ani prin transee. sau cu disparitia ei din memoria lor.petrecute" de cineva. se arata tot atît de variata ca si experienta povestitorilor care îi dau viata. au fost deci p. Creatorii populari anchetati concep chiar în acest mod geneza speciilor epice traditionale. apoi una didactica. îndeosebi a basmului si a snoavei: la început. care. Specia a avut deopotriva o functie de catharsis. celerelatate au fost . modificîndu-se pentru a deveni legende sau snoave.

Multe au ca atare· numai o valoare documentara. Seara.însailate cu maiestrie. cum se întîmpla uneori la snoave si legende. mai ales acelea care în ochii lor luau proportiile unor adevar ati monstri. îndelung revizuite. toriu. Ea e pe deplin tributara talentului povestitorului care îi da viata. nu de un singur ins. în case sau în suri.ii ale psihologiei populare si a anumitor stari dintr-o perioada data. de martu. verva care pare fara sfîrsit. încît unii povestitori au abandonat repertoriul traditional de basme pentru a povesti cu precadere întîm. Fenomen cultural ce presupune prezenta unui audi-. dar suculente. Densusianu (12. încît par a fi elaborari cizelate de rînduri de oameni. 5. din razboi si din spatele frontului. . Pove~tit. . lipsind aici cizelarea colectiva care se materializeaza în unele formulari cristalizate si în dialoguri spumoase.' e mai putin artistica decît a speciilor traditionale. reliefînd curajul cu care au fost înfrunta te. povestitorii aleg cu precadere pataniile lor izbitoare: întîlnirile cu animalele salbatice de prada. de obicei bunicii. I-II).304 . acesta poate fi redus la o persoal}a ascultatoare. Au fost surprinse însa si p. adevarate opere literare. 1. Ponderea lor a fost atît de mare. de -Închegate si de incisive. Predilectia pentru faptul iesit din comun se vede si la cei mai tineri care n-au participat la acest razboi si care povesteau totusi amintiri din viata de cazarma. nu erau stingheri te. la disfacat de papusoi". P. se desfasura cu precadere în toiul unor munci care. mai ales cînd povestitorul nu parasise satul pentru a cauta de lucru. In cadrul familiei. Se povestea cel mai mult la desfacutul porumbului. amestecul umorului cu autoironizarea si o seama de cuvinte rare. dupa ce acesta era cules si asezat în cosare. atît de diferita de cea rurala. Din viata de toate zilele. dupa unele denumiri regionale . se strîngeau ai casei împreuna cu o seama de vecini. se spun si basme unui copil de catre o per-' soana matura. la luminalampilor sau a feli."la ghijat de porumb. prin specificul lor._ narelor. din pacate prea putin luate în seama de cei porniti în cautarea frumosului folcloric. Forma p. care aducea o experienta noua. In cazuri extreme.toamna. Acestea captiveaza de la început prin improvizatia spumoasa. dimpotriva stimulate. Multe p~deosebit de fr'umoase se pot citi în culegerea antocu formulari atît logica condusa de O.plari de pe front si din captivitatea îndelungata ca prizonieri de razboi. A.

iar în lagarele de prizonieri sau în armatele multinationale chiar între repertoriile unor popoare diferite. Aici sînt preferate povestile lungi. P.Dupa sfîrsitul zilei de munca. Întîlnirile de sub arme au prilejuit un schimb intens de repertoriu. S-a povestit mult în cazarmi si cantonamente. Mediul militar din fosta Austro-Ungarie a. Pentru-ca munca sa decurga mai cu spor si sa fie alungat somnul. executat de flacai si fete la sunetele unui fluier. Pe valea Hîrtibaciului (Transilvania sudica). Cînd se nimerea între ei vreunul cu un repertoriu mai bogat. adesea la doi insi. în asteptarea rîndului. Trei capre albe (AT 561) etc. caci si copilul doritor de povesti era consolat: "asteapta pîna la desfacutul cucuruzului" (81a. 17). aceasta era ocazia principala de p. sa ascult-e narati uni de toate categoriile. Ocaziile de p.Ivan Turbinca (AT 330). era chiar stimulat la p. sau chiar în calatorie. În dormitor. 305).. indicata numai de prezenta mortului (5. povestitorii prezenti îsi depanau pe rînd din repertoriu (5. "pe la oi. alterna cu cîntatul si cu dansul. Ciobanii povestesc cu asiduitate la stîna. 1. se spun multe povesti în timpul priveghiului funebru. Grupurile fiind alcatuite cu precadere din tineret. pro-' vocatoare -de rîsete zgomotoase. p. ma sile pacurarii sa spun". 1617). în grup restrîns. care anuleaza nota funebra a prilej ului. sub forma de ajutor reciproc sau prin plata. se povesteste si la sapa porumbului. caci munca se desfasura de obicei în grupuri.ult. exterioare satului sînt de asemeni numeroase. În Bihor. Gazda casei se îngrijea de obicei ca sa aiba printre lucratori si un povestitor iscusit care sa fie ascultat cu placere. pîna în2ilele noastre. înlesnit si împrumutarea unor formule de verificare a atentiei ascultatorilor (v. Prin Oas. cu tutun sau bautura. "vara cînd mulgi oile.30S lînga gramada depapusoi. Se spun povesti în sezatorile de tors. mai ales în serile lungi de iarna. 2. Unele basme . cînd eram copil mic. Sara nu pre. la piua. api spui cîte-o poveste pîna mulgi stîna tata. ca o descatusare de viata posaca si grea. stînjenarii se arata cu totul dispusi. p. p. mai cu seama pe jos.m. sub însasi supravegherea gradatilor. p. dar si hazlii.poarta pecetea vizibila a vietii de soldat si par a fi create în lumea cazarmilor. seara se desfasurau uneori adevarate întreceri de p. organizate mai cu seama în timpul iernii. .1. Basm).. în cabanele lucratorilor forestieri. ca-i noaptea mica vara". Timpul petrecut în închisori a favorizat de asemenea desfasu- . se desfasoara apoi în clipele de ragaz: la moara. Se povesteste.

povestitorul constata similitudinea ("Tu esti (sau faci) ca ala care" . încît unii povestitori au memorizat <cu·acest prilej cea mai întinsa parte a repertoriului lor. <Celedintîi se spun si atunci cînd cineva se afla într-o situatie :similara cu cea satirizata de naratiune. Legendele care povestesc urmarile nefasteale unei încalcari sînt spuse cu scop preventiv atunci ·cînd se semnaleaza unii necunoscatori ai obiceiului (ibid.. ·dar uneori si dupa alte criterii. 'Cînd copiii sînt bolnavi. cînd memoria este neobisnuit de receptiva. p.ntile si nereceptivitatea acesteia la maturitate. obisnuiesc sa spuna povesti celor mici ca sa-i adoarma mai repede sau sa stea cuminti. p. unele basme fiind transmise în timpul convalescentei printre ·cei mai interesati (ibid.. tot sfîntu are o poveste . Asocierile dintJe cazurile particulare ·din viata cotidiana si cele tipizate în snoave se fac dupa continut. în cadrul familiei. 18). 'V. întrucît si copiii iau parte la întrunirile celor maturi ca sa asculte povesti.uneori si parintii. în -chip sporadic.J J . bunicii. sau explicat de vreuna din cele . caci repertoriul este alimentat aproape numai de colectiile de povesti (ibid. 3..cunoscute printre cei prezenti.. Sotie).. p. ca si la oamenii din sat le mai face lumea cîte-o poveste-asa .. p. în atare prilej. Snoavele si legendele sînt povestite si în unele cazuri speciale. 18-19). Anchetarea provenientei povestilor culese în ultima vreme atesta cum majoritateacovîrsitoare au fost învatate în copilarie.care se ridica deasupra laptelui. Astfel. Cer·cetarile mai noi au scos la iveala si existenta p. 1. somnul recuperator.în clipele de ragaz.. 4.usurare. 17-18) .cel tipizat în snoava pe care o povesteste spre ilustrare. era rechemata la mulsul oilor la stîna. este mai restrîns.. Un povestitor fagarasan arata ca îsi aminteste povestile "numa asa cînd vine cîti-un sfînt.aduce . snoava despre spuma de mare (AT 1360 C. . s-apai cînd vorbim. "Da acu .. :si tot omu.spitale. sau numai o aminteste cînd e convins ca 'interlocutorul o cunoaste. e folosit ca un prilej de a le . B. prin spuma . prin . Povestile sînt memorate cu precadere în copilarie si adolescenta.. P. p... mi-aduc aminte" (14 a. similare legilor contaminarii ·din folclor. p. cea despre popa care a furat barda înfierbîntata de scoaterea unui taciune etc.306 rarea p.7).) ·dintre cazul individual si . numai în familie ·e în genere un semn de declin. la nevoie. Unii poyestitoriau subliniat contrastul dintre facilitatea memoriei infa. Legendele :sînt povestite atunci cînd discutia din grup aluneca asupra unui aspect ce este comentat.

307

"b-

1

sa-mi spuie altu cît mi-ar spune ... nu mai intra în cap daloc". Cel mai adesea, povestea era retinuta în memorie dupa o singura ascultaTe, oricît ar fi fost de lunga si stufoasa. Toate marturisirile pbvestitorilor anchetati concorda asupra învatarii dintr-o, singura ascultare, fiind vorba în genere de insi talentati, cu predispozitie vizibila pentru productiile narative. "îmi spunea. bunicu meu si nu-mi luam capu da lînga el pîna mi-o spunea" si dimineata o stiam, daca-i capu bun". Dupa unii povestitori talentati, audierea repetata a aceleiasi naratiuni ar produce numai confuzii, probabil din cauza diferentelor aduse de dispozitia improvizatorica: "dac-ascult de doua ori, numa te calmaceste de cap". Anchetele au pus în lumina contrastul între usurinta de a memoriza din auzite si greutatea de a învata o povest~ prin lectura. Un cititor asiduu' de povesti si carti pop~lare' constata ca învatase o poveste "o data ni.1mada~-am auzit-o, dac-am fost tînar. O ramas tiparite daca le-am prins. Aste din. carti purure citesc, da nu mi-aduc aminte". Un alt povestitor matur formula mai sugestiv "dîn carte am învatat, da nu le-am prins", iar altul tînar facea urmatoarea paralela între cele doua modalitati de memorizare: "dac-o citeam de doua ori, o spuneam la perfectie, da dac-o ascult 'o data, o prindeam, da la. citit nu", Pastrarea în memorie este apoi usurata de povestirea naratiunilor la feluritele prilejuri, prin repetare lasînd urmemai incisive în memorie. în felul acesta, povestitorul îsi fixeaza mai bine unele formule specifice naratiunii, mai cu seama pe cele create de el, împreuna cu o seama de termeni mai expresivi" alesi dupa dibuiri repetate. Marturisirile unor povestitori sînt elocvente: ,,10 stii de ce nu le-am uitat? Ca baietii sara la stîna ma punea' sa le spun, eu le-am repetat mere~"Jn felul acesta, procesul de' slefuire actioneaza si pe plan individual. atunci cînd povestitorul este talentat, în echilibru cu celalalt proces de variere care tinde sa reînnoiasca naratiunea prin o· seama de aspecte luate din contemporaneitate sau din repertoriul traditional (5, 1, p. 20-23, 107; v. Legile ePice). 2. Memorizarea povestilor este uneori selectiva, dar la cei mai multi se manifesta fara preferinte. Acestia din urma retin cam tot atîtea basme cît si snoave. Cei deosebit de talentati au avut însa o receptare seiectiva. Gh. Zlotar (Fundu Moldovei - Suceava) si 1. Duroi (Bughea de Sus - Arges) au învatat numai basme propriu-zise, cel dintîi fiind însusi creator a 4 basme noi (cu unele motive traditionale), dar nu au retinut

308

nicio snoava, cel de al doilea motivînd aceasta "ca mi-e rusine de lume". Dimpotriva, Gh. Radoias (Batrîni-Prahova) învatase peste 100 de snoave, dar nici un basm fantastic (în repertoriu avea doar doua basme nuvelistice), mirîndu-se el însusi de aceasta stare: "nu stiu cum s-a facut ca n-am putut sa prinz niciuna", nici în copilarie, întrucît "daca le-as fi stiut atunci, le-as sti s-acuma". Capacitatea de memorizare variaza dupa dotarea povestitorului. Gh. Zlotar si 1. Duroi cunosteau fiecare cîte 40 basme fantastice, lungi, pe alocuri neasteptat de complicate, care ar alcatui cîte un volum masiv. De la P. Put din Desesti-Maramures s-au putut imprima în 1961, 85 naratiuni, basme si snoave cam în aceeasi proportie numerica, povestite cînd informatorul avea 77 de ani. Repertoriul cel mai întins l-ar fi avut Sînziana Ilona din Bosorod-Hunedoara care stiuse 117 povesti, basme si snoave, din' care n-a mai putut povesti în 1951 decît 62, restul fusese uitat (ibid., p.23). Se poate admite ca au existat povestitori cu repertorii mai întinse, printre- cei cu o memorie exceptionala, cum au fost unii cîntareti ca Petrea Cretu Solcanu, Iautarul Brailei, de la care G. Dem. Teodorescu 'a notat 15000 versuri, sau unii guslari sîrbi care stiau cîte 90 balade alcatuite din 80000 versuri. În Irlanda, prof. Duilearga a mai întîlnit un povestitor de la care a cules aproximativ 200 naratiuni felurite (basme, legende, snoave) cînd acesta avea 70 de ani (XCI, p. 280-281, 460). C. 1. Urme ale functiei cultice, rituale a p. s-au mai pastrat la noi numai în nordul Moldovei si Transilvaniei pîna pe la începutul secolului nostru. Se credea ca p. în anume conditii aduce cu sine nasterea unei oi nazdravane. Astfel, daca ciobanul putea spune în fiecare seara o poveste diferita de cînd se dau berbecii la turma si pîna la fatarea primului miel, "atunci a face oaia un miel nazdravan - spune batrînii - sa poata sti tat ce-ai sa pati", în Maramures fiind vorba de "o oaie oachesa" care poate fata mielul nazdravan. Repertoriul ciobanului se cuvine a fi destul de întins, aproximativ 100 de naratiuni felurite. Pe la sfîrsitul secolului trecut, e semnalata în Maramures cu aceasta functie numai Povestea Maicii Precista (cautarea lui Isus). Spusa ,de pacurar "în toata seara si dimineata de cînd se mîrlesc oile si pîna ce fata, între mielusei va avea unul nazdravan, care va umbla tot în fruntea oilor" si îi va spune "cîte primejdii vor trece în acel an preste oi si alte lucruri

309

~

mariÎÎ mai spune, dar numai la cîntatori în noaptea de Craciun si în noaptea de Pasti cînd e deschis cerul. Asemenea va avea si acea muiere fiu nazdravan care va zice povestea aceasta cu toata inima, ca sa fie primita" (48,p. 282). Mai vieafost functia apotropaica a povestilor, care, spuse seara, puteau îndeparta fiintele numenale de a se apropia de acea casa. "Era-un obiceri, pe cînd eram eu baiet, c~ozîs ase, ca sa spui trei'p'ovesti, c-apai ele se prind de mîna si se-mvîrt roata-mprejuru Urlii aceleia unde esti si nu s-aprochie lucru cel rau acolo, poti dorni. Ase crede. Unu spunea trei povesti, fiecare-nt-o sara, cu rîndu" (5, I, p. 16). Dupa o atestare mai veche, naratiuniletrebuie sa fiemailungi.adica basme fantastice care ar fi eficiente mai cu seama împotriva diavolului. "De aceea zice ca e tare bine sa spui povesti în<;heiate, lungi, sara, ca e ca si cum ai spune o rugaciune. Dumnezeu cu povestea ceea înconjoara casa de 3 ori si nu se poate apropia nici o necuratenie" (52, p. 1204). Se credea astfel ca "unde se spun povesti în casa, acolo e Dumnezeu. Ori sa platesti un sa1ind::l;.,ri biserica, ori sa spui o poveste, la e tot una" (ibid., p. 1241). In tinutul Suceava-Botosani, se credea ca cele 3 povesti se fac "trei pari de foc si apara casa, de nu se poate nimene apropie de ea. De aceea... ti-i pomana daca te duci la un om pe noapte si spui povesti" (94",p. 18-19). Sau se prefacîntr-o "roata de foc" care "era straja" împrejurul casei, încît diavolul nu se mai poate apropia de ea (52, p.337). Pe alocuri în Bucovina se credea ca e suficienta o singura poveste. "Cu o poveste bine spusa si frumos încheiata se înconjura casa de 3 ori, ca o pavaza, de nu poate nici un rau strabate". De aceea, "celui ce spune povesti îi iarta Dumnezeu pacatele" (LV, II, p. 149). Prin Maramures, functia apotropaicaa disparut mai de mult, deoare~e vîrstnicii anchetati îsi mai aminteau vag: "spune ca daca spui povesti, nu s-apropie nimic de tine: Fata Padurii, sa spune" (5, I, p. 16). S-a semnalat o singura interdictie cu privire la p.: sa nu se spuna povesti ziua "caci i se rupe camesa" povestitorului, fara sa poata fi elucidata legatura dintre ele (LV, II, p. 149). 2. în zilele noastre, p. are mai cu seama rostul de a ajuta desfasurarea muncii. Alungînd oboseala si somnul, cei adunati pot lucra mai bine, sau veghea, de aceea se spun povesti "sa nu le fie somn cît stau, si care lucra-n casa, sa poata lucra, de torc femeile". în Maramures, se foloseste chiar o formula , ,

310

anume pentru alungarea somnului: "Ciont si vasalie! Sî nimic sa nu mai fie! - strigi cînd vezi ca adoarme omu, si odata sa trezeste" (5, 1, p. 14). 3. Concomitent, p, are rolul important de a descatusa sufletele, prin atmosfera de voiosie si ilaritate pe care o creeaza. Catharsisul naratiunilor a fost relevat de o seama de povestitori: ,,0 dasfacere de inima asa, mai uiti da ale rele, mai rîzi cu tovarasu care te nimeresti", "ca m~i rîde omu de hale nacazuri"; "ca omu sa mai desteapta, i place si daca-i amarît mai uita si. el. Chiar si cum, daca-l doare - daca nu-l doare povestirau - mai uita, ca n-aude vorbe rele, îi_mai usor". toare din Hateg preciza mai plastic: "Cînd ne cura sudorile pa fata, mai uitam si de osteneala si de foame" (ibid. p. 19-20). "stii ca omu si daca are v-o durere, minten îl faci de rîde" (Ha, p. 11). 4. P. are si o pronuntata functie didactica si moralizatoare. N aratiunile expun o experienta de viata îndelung acumulata, oferind ascultatorilor o initiere si o lectie de comportare. Unele dezvaluie misterele lumii înconjuratoare, fiind bine venite celor care "nu e introdusi în lume, se mai gîndeste si el cum era odata". Povestile sînt spuse "ca pentru idee de oameni prapaditi ca acestia sa nu mai urmeze lucrurile rele". Ca atare, se povesteste "pintru traiu vietii: cel ce nu-mvata din poveste, nu-mvata nici din cea ce vede cu ochii". Ele ajuta îndeosebi pe copii nu numai sa descifreze tainele vietii, ci si pe cele ale paginilor tipari te. Caci "copiii care sînt mai destepti trage esentialul: - daca mergi p-o cale buna, ai gasit bine, dac-ai facut rau - cautam un fel de educatie, si copilu, cetind o poveste, sa-nvata sa citeasca mai bine" ... (5, 1, p. 20, 107).

°

Probe Probele baiat-fata. Se întîlnesc în basmul AT 514, cînd fata travestita în baiat e banuita a fi femeie. Leoaica supune fata prefacuta în Ionica Fat-Frumos la trei încercari. în prima noapte, "o sa va astern la amîndoi în gradina pe doua steble de flori. La sculare, daca florile vor fi vestede, sa stii ca e fata, d-or fi vesele, e baiat". Calul.o învata c~ spre ziua sa se dea de-o parte ca sa cada roua pe flori sa nu se ofileasca. A doua oara, o duce la un tîrg "numai cu lucruri femeiesti", dar la sfatul calului, Ionica se arata interesat de "postavuri, arcuri si sageti

311

de otel, palose si sulite taioase ..." A treia oara, leoaica face un iaz cu apa din fîntîna ca sa se scalde, dar calul soarbe apa si leul ramîne în namol, încît Ionica nu se mai poateîmbaia (89,. p.140-141). Fata schimba buchetul de flori cu al voinicului, derutînd pe mama acestuia, iar cînd e plimbata printre flori,. se arata interesata de cai. A treia oara, în camara cu armele~ fata alege "o sabie cam ruginita, dara cu fierul ce se încovoia de se facea covrig" (41, I, p. 21-22). Alte probe de ghicire a sexului: a) sarirea unui pîrleaz, pe care fata îl sare "sprinten ca un voinic"; b) ducerea la vie, unde fata nu culege cu lacomie, ci cere sa fie spalati strugurii si adusi pe o tipsie; c) ducerea în padure, unde e întrebata de ce e bun- copacul, fata raspunde ca e bun de facut care, nu de fuse cum se astepta zmeoaica (LXXXIII, p. 531-535). în vie, comportarea poate fi alta: "de va lua strugurii cei de pe jos, va fi femeie, de va lua de pe sus, barbat". Fata e prevenita de cateaua nazdravana si se comporta ca baiat. Proba urmatoare, 'sa stea pe iarba, "si de va'fi iarba tologita sub ea, e fata" e trecuta de asemenea cu ajutorul catelei care "a îndreptat în SliS iarba si el n-a putut cunoaste" (52, p. 680). Busuiocul vîrît sub perna fetei devine dimineata mai uscat decît cel de sub perna feciorului de împarat (56, p. 202).
Proba curajului. Are loc în cîteva basme, îndata dupa plecarea protagonistului, de obicei în basmele AT 514 si 531. 1. împaratul Alb hotaraste sa dea împaratia celui care a "îmblat, vazut si patit cîte dînsul". Fiul sau cel mai mare se decide sa îndeplineasca el aceasta cerinta si pleaca încadrat de doua companii de soldati,,, una înainte, alta înapoi si el în mijloc". Tatal lui se preface balaur la podul de arama si, de frica, toti se întorc. Fiul mai mic, Constantin, la sfatul unei babe, pl~aca cu hainele si armele si calul "din holtie" ale tatalui sau si la podul de ~ur vrea sa 'taie balaurul, dar acesta îl opreste "ca io-s taica-to" (7, p. 2-8). în alte variante, tatal se îmbraca în piele de urs (XV, p. 66) sau se preface "o mamuiata", îmbracîndu-se doar "cu un cojoc pacuraresc" de care se sperie fiii cei mai mari (ibid., p. 266-267). Alteori, tatal se preface "capatîna de cal mort" care striga la apropierea fiului mai mare "manînc cap de om", saltîndu-se în sus. Dar cel mai mic pleaca cu calul nazdravan si armele din tinerete ale tatalui. Acesta ameninta capatîna de cal care ;,se facu nevazuta". A doua oara, tatal se preface în "nor- ,al-

312

/

bastru care venea spre el întocmai ca si cînd ar fi vrut sa-I înghita" j dar la amenintarea fiului dispare si se arata ca om, convins ca fiul lui va birui zmeii (4, p. 119-121). 2. Proba se desfasoara cu mai mult temei cînd cel plecat e fata travestita în baiat (AT 514). Fiindca împaratul nu are feciori, cele trei fete se decid pe rînd sa mearga "la Rosu-mparat, ca sa-i slujeasca". Tatal lor se îmbraca "într-o piele de urs" si le atine calea la podul de arama, cele doua mai mari se sperie si se întorc la· curte, dar fata cea mai mica, sfatuita de o baba sa îmbrace hainele de mire ale tatalui si sa-i ia sabia si calul lui de mire, izbuteste. La podul de arama, 'tatal prefacut urs se da înapoi intrînd "sub pod". La -podul de argint, tatal se preface în lup care se ascunde iar "su pod" cînd vrea fata sa-i taie capul. La podul de aur, tatal se presphimba în "balaur cunoo capete" si se da pe fata, lepadînd "pielea de sarpe",. convins ca ea va izbîndi (5, II, p. 158-161) ..
Probe de întelepciune. Se întîlnesc cu precadere în basmele nuvelistice AT 875, 877, 922. 1. Fata îsi dezvaluie întelepciunea_ prin îndeplinirea unor sarcini aparent imposibil de rezolvat. Imparatul (boierul, judecatorul) cere fetei istete sa vina la curtea lui în feluri contrastante: "nici calare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe alaturi de drum, nici îmbracata, nici dezbracata, nici cu vînat, nici

calare pe un magar, atingî~d cu picioarele de 'pamînt, pe santul fara vînat,îmbracata camase, nici iar dedesubt o camasase duce drumului, nici cu într-o plasa, fara camase". Fata numai croita, cu doi iepuri alaturi care fug de cîinii împaratului (86, p.l05-700). în alte variante, darul e formulat felurit:· "sa-i aduca în mîna trei minciuni si o nimica" si fata duce într-o oala trei vrabii care zboara înaintea împarat~lui (LXXXIII, p.928) sau "nici cu cinste nici fara cinste" si fata aduce o vrabie prinsa între doua blide care zboara cînd împaratul cauta cinstea (60, IV, p. 29-30). Fata calareste uneori pe un tap sau cîine. Fata isteata îsi ajuta tatal sa aduca dobînda ceruta de boier pentru împrumutul dat" trei sute de cascavale si trei sute de pastramioare". Ea aduna în pripa o turma de 150 oi si 150 berbeci de la care poate strînge cele cerute (67, p. 56-57). Fata isteata învata si pe argatul trimis de boier sa-i vînda 100 berbeci cu o suta de lei într-o jumatate de an si sa-i aduca pe deasupra alti 100 berbeci: sa vînda lîna lor cu 100 lei, apoi berbecii cu 100 lei

1

313

si la toamna sa cumpere 100 cîrlani cu 100 lei pentru a-i duce stapînului (79, p. _216-217). în unele variante, istetimea fetei este verificata_ prin probe suplimentare. Boierul îi mai cere: a) din tortul de pe un fus sa-i faca un rînd de haine si sa-i îmbrace toata curtea. Fata îi trimite fusul sa-i faca din el instrumentele necesare tesutului (vatale, stative, suveica, tevI). Boierul doar simuleaza facerea lor, înscriind niste crestaturi pe fus, iar fata face de asemenea niste haine din pînza foarte rara; b) sa cloceasca oua fierte si sa-i aduca pui. Fata seamana samînta fiarta si arata imposibilitatea. c) Sa faca ciorba si friptura din piatra (sau sa jupoaie piatra si sa-i aduca pielea uscata). Fata cere sa-i înjunghie piatra. d) Sa-i peticeasca o oala. Fata cere sa i-o întoarca pe dos, fiindca petecele se pun pe dos. e) Sa scoata toata apa dintr-un lac. Fata îi trimite cîlti cq care sa astupe rîurile care se varsau în lac (5, II, p. 528-533). 2. Istetimea e verificata mai cu seama prin întrebari, unele din ele mostre tipice de sofisticare. Variantele enumera cîte trei, rareori patru întrebari, a caror suma e urmatoarea: a) Ce e mai gras; b) mai iute; c) mai bun; d) mai dulce; e) mai moale; f) ce zboara fara aripi; g) ce manînca, fuge si fura ca lupul; h) ce se aude departe; i) ce e scump si rar; j) ce e mai tare; k) ce e mai frumos; 1) cît e de la cer la pamînt; m) ce înseamna patru tin pe opt, dar opt nu pot tine pe patru. Bogatul da urmatoarele raspunsuri gresite, care scot însa la lumina avutia lui si orgoliul sau nemasurat: a) porcul (berbecii sau boii) lui; b) armasarul (sau calul) lui, fulgerul, iepurele; c) judecata boierului; d) mierea (dulceturile) lui; e) patul cu perne (dricalele, puful) ; f) piatra; i) banul; j) taurul lui ; k) apa din fîntîna lui. Fata saracului da raspunsurile corecte: a) pamîntul; b) gîndul (sau soarele, iepurele, vîntul); c) Dumnezeu; d) pamîntul (sau somnul, graiul omenesc, laptele mamei); e) palma la capatîi; f) zapada; g) omul între 20-30 ani; h) tunetul si minciuna; i) tineretea; j) furnica; k) soarele; 1) cît e de la pamînt la cer; m) patru luni de vara în care rodesc toate bunatatile si opt luni neproductive din restul anului. 3. Fata isteata da petitorilor cîteva raspunsuri pe care acestia nu le pot descifra (AT 877). Tatal e plecat "sa schimbe numele la graunte" si la întoarcere, daca vine de-a dreptul, zaboveste, daca ocoleste, vine mai degraba (a plecat cu grîul la moara, drumul de-a dreptul trece pe la crîsma unde tatal are obiceiul sa se opreasca). Mama face din doua babe o nevasta ("din doua

314

camasi vechi una noua"). Fratele vîneaza iepuri, "pe cei împuscati acolo îi lasa, da pe cari îi scapa, îi aduce acasa" (prinde pureci) (50, p. 81-83). în alte variante, se mai arata sora care ,;plînge în camara rîsul cel de asta vara" (a ramas însarcinata). Ea a fost gasita "negrijita" fiindca are "casa fara urechi" (fara cîine), iar tatal întîrzie daca vine de-a dreptul, fiindca trebuie "sa desgradeasca si sa îngradeasca", apoi sa se apere si de cîini, dar pe ocolite vine "pe drum batut si nempiedecat". Lasfîrsit, peti torii se recomanda: Gîrla, Loza si Boz, la care fata arata ca sînt cunoscuJi si de ea si de tatal ei, întrucît "în gîrla te pui, de loza de tii si cu bozulîti stergi dosul" (79, p. 220-221). 4. Istetimea porcarului (ciobanului, taranului) se reliefeaza mai puternic prin contrastul cu mintea redusa a sfetnicilor împaratesti sau a popii care nu pot raspunde la întrebarile împaratului (AT 922). întrebarile sînt felurite, mai frecvente fiind urmatoarele: a) Cît pretuieste împaratul; b) în cît timp poate fi înconjurata lumea; c) care-i gîndul în care sînt gresit.· Popa nu stie sa raspunda, dar ciobanul (porcarul) le dezleaga pe rînd: a) 29 lei (Isus a fost cumparat cu 30 lei); b) în 24 ceasuri ca soarele; c) ca vorbeste cu popa Onofrei, în realitate cu porcarul Gloanta (sau popa Ion din Porcesti, dar porcarul Ghelasie din Trifesti) (90, p. 144-153). Mai rar, împaratul întreaba pe calugari: a) Cîte stele sînt pe cer; b) în cît timp înconjoara un om Moldova; c) "încotro sta Dumnezeu cu fata si ce face în ceasul acela Dumnezeu?" Ciobanul raspunde: a) stele pe cer cît par pe magarul lui ; b) într-o zi si o noapte calare pe un cal bun; c) Dumnezeu sta cu fata "în toate partile" si "la masa întinsa, cu faclii aprinse" si doreste "ca sa fiu eu pe un ceas, în scaunul acesta împarat". Si ciobanul decapiteaza pe împarat, luîndu-i locul (52, p. 677-679). Cojocarul divulga generalilor pentru bani tîlcul conversatiei cu împaratul: a) sase tin pe trei = sase luni de vara tin pe cele trei de iarna; b) soarele e. tot sub fereastra = copilul sau e de zece ani (15, 1, p. 111). Alteori; întrebarile pe care trebuie sa le dezlege ministrii împaratului se refera la starea precara a taranului: a) "Departe-i departele?" - "Pîna-ntre coarnele boilor" ( = vede numai pîna la coarnele boilor); b) "Tîrziu-te-ai sculat" - "I-a saptea oara" (= tine pe a saptea nevasta, murindu-i celelalte sase sotii); c) daca poate mulge trei berbeci - Daca e "strungasu bun"(= daca poate stoarce bani de pe cei trei sfetnici ai împaratului) (5, II, p. 554-557). împaratului care ara cu un plug'de aur mQsneagul

315

îi raspunde ca acesta "de n-a ploua în luna lui mai, nu-i vrednic nici o coaja de malai". în consecinta, împaratul vinde. plugul de aur si cumpara o moara lînga curtea sa (60, IV, p. 2829). împaratul mai întreaba cîte plante sînt în lume = cîte radacini (81a, p. 537). 5. Dracul pune 7 pîna la 10 întrebari cu intentia de a nu . putea fi dezlegate, pentru ca sa-si poata lua copilul juruit. La întrebari raspunde Dumnezeu ce poposise în gazda. Ce este Unu? - fîntîna sau luna. Doi? - Doi ochi. Trei? - Casa cu trei fete (sau casa cu trei ferestre, sau" trei picioare în prilostire" sau "carul nu poate merge cu trei roate"). Patru? - Carul cu patru roate. Cinci? - Mîna cu cinci degete. Sase? - Fluierul cu sase gauri (sau plugul cu sase boi). Sapte? .:...-Unde-s sapte " frati sa nu te amesteci în trebile lor" (sau casa cu sapte fete, sezatoare deplina). Opt? - Plugul cu opt boi (casa cu opt feciori e puternica). Noua? - Casa cu noua fete ramîne nematurata. Zece? - "Iuda sa crape în zece", dupa care diavolul plesneste de necaz (LXXXIII, p. 357-358; 95, p.33-36). în unele variante, raspunsurile la cele 12 întrebari sînt teologale, scoase din doctrina crestina (XXXIV, p. 567-569; 52, p. 83-85). Sau: unu = în sat sînt mai multi oameni de unu si în padure mai multe lemne de unu; opt = ~mul cu opt feciori' nu se teme a fi batut; noua = cu noua purici a vrut diavolul sa-I însele pe acel gospodar (81a, p. 684-685).
'1"

Probele petirii. în basme, sînt frecvente încercarile la care sînt supusi petitorii pentru a-si dovedi vrednicia, adeseori cu gîndul ascuns de a fi refuzati, de aci si dimensiunile extraordinare ale sarcinilor. Aceasta se întîmpla atunci cînd viitorul mire provine din rîndurile de jos sau e un om în forma animala (AT 425). 1. Mai des întîlnita e facerea unui pod în timpul unei nopti. Uneori,Rodul se cere a fi împodobit cu pomi de aur si pasari de aur. împaratul cere baiatului posesor al inelului miraculos (AT 560) sa-i faca "de la voi de la bordei si pîna la mine la palat un pod -de aur cu doua rînduri demeri pe o parte si cu doua pe alta parte si la mine la scara un mar cu mere de aur si oclota cu 14 pui de aur sa se plimbe de la noi pîna la voi, iar la' voi în loculbordeiului o casa de sticla sa se întoarca dupe soare. Toate astea sa le faca mîine în zori de zi, iar de unde nu, unde îi sta capu, îi va sta si picioarele". Baiatul le exec1,1ta

V-a mai da Dumnezau. cu cara. palat cu o cismea de aur. o pus ghiata di doi stînjîni pi casâ. iar podul sa lege palatulîmparatesc cu casele mosului ce luase sarpele de suflet". Varia-ntele mai ofera si alte obiecte sau constructii: o manastire de ceara (sau o bi~erica de matostat cu o suta de popi).unul tot ca ele. Strîgau tot ca crapa di caldura. sa se bata în capete. vagoane cu pîni.Mai da-ne.. p. el vrea "un pod de arama si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca.358-359f.188). cu pîni. Dupa aceea. care sa se mute dupa soare si înlocuI alor doua poduri de arama si de argint. vite taiete sî buti di vin". "Iaca pe la miezu noptii. p.plin". Fomila si Setila executa pe data. ca-i mare si puternic... se-duc la împaratul: . Grupul petitorilor e vîrît într-o odaie de arama care este înrosita cu ajutorul a 38 de focuri atîtate cu foiul. palat.cu ajutorul inelului (51 a. împaratul cere viitorului ginere construirea a trei poduri în trei nopti succesive. Mai spectaculoase se înfatiseaza probele extraordinare savîrsite de petitor cu ajutorul tovarasilor nazdravani. ca m-ati saracit cu tatul" Împaratul cere apoi sa se ia un ciur plin de apa "sa-I poarte împregiuru ··lumii·· lin. o lins cu limba pe gios. "Cînd s-o dat Foamitea. împaratul mai cere "pe d-asupra alorlalte doua poduri. o-nghitît cu vagon. alta sa îmboboceasca. boi. Setila-asa di strasnic o supt poloboacili cu vin. alta sa îmboboceasca si în capul podului sa fie doi berbeci tot de aur. 2. sosea de arama si de argint. Adesea. cu boi. ca prinde-a rosî casa. si în capul podului sa fie doi tapi tot de argint sa se bata în capete". p. gradina cu grajduri si trasuri de aur (XV. Gerila trage "cu narea cea di ger. îm~ si de tapi sa fie taur:i" (86. bihulita. para tul solicita a treia -oara "o pereohe de case în vazduh. îi cere "un pod de argint si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. dar safie de aur'Asi în loc de berbeci In alta varianta. cu tatuli! În tri ceasuri. înaltate-mparate! . s-o doaga în ista capat di lumi 1" Si fiindca nu s-au saturat. p. "cam di 20 di kilometari de lunga: cara cu pîni. sî sâ -mi-Iaducâ înapoi iara. si nu mai pot. A doua oara. Ci s-o furnicat înti ca li-i cald.52-53). cu ci-o fost. sa faca unul de aur" (ibid. Sarp . 182). ard cu tatu 1" Solicitat de Dragan Cenusa. Mai întîi. a doile ca crapa di frig! Re! li-o facut cum o foz mai bini di stat di giucat în cart!" Apoi împaratul le ofera o masa. c-o sarit o doaga-n cela capat di lume. curte si vale de aur sau de argint.

în noaptea a doua. p. în felul acesta. pîna la casa diavolului. Vasilica trimite pe Strepedele pamîntului care e adormit de baba la o fîntîna. unde baba c."c-on tren tat de aur"si îl nimicesc: Foamea da cu maiul :. Lungila . nici de dracu. încît "o sarit baba di tri stînjîni în sus" (5.. "atîta fu de sus" (XV.1. si pe fiecare le lovi usor cu toiagul pe spinare. nici nimica" si petitorii se întorc cu fata (5. p. p. e zarita de Ochila care solicita interventia lui Lungila: . bomboni la fiecare cîte ceva din gura. iar Stînginul pamîntului "îndata l-a stînginit de cîteva ori de a sarit ca un purece de zdravan si raita baiete! Cît ai bate în palmi fu la cusutoarea. sî nu s-alege nimic. în cele din urma. se duc toti. împaratul se opune în cele din urnla si . apoi iesi. nici de casi. împaratul cere sa-i -aduca "haina de mireasa" a fetei cate se afla într-un oras din alta împaratie. p. iapa se preface stea pe cer _de unde e culeasa de Lungila. petitorul face. iapa se preface mreana si e prinsa cu ajutorul lui Setila: acesta bea toata apa si mreana ramîne pe uscat.oprinde si o aduce pe pamînt. baba îl întrece pîna ce Ochila prinde de veste si solicita ajutorul lui Pusca-tîntari. 1. în întrecere. p. Lungila de-abia o ajunge cU mîna. 1. 165-166).0 cale ferata de aur". în ultima noapte. nu fara a-i aplica babei un picior.-Ia-ntinde tu mîna-aia lunga de vezi"..at cu haina (61. s-îi ie.. Cînd dracul se opune sa cedeze fata împaratului pe care o furase între timp. 224-228). Pleaca Vîntul cu baba care pe drum îl momeste sa-i caute în cap si îl adoarme pe un "ciolan di zmau". iapa se preface iar peste în fîntîna care e secatuita de Setila si iapa e prinsa (XV. iar "Se~ lea sloboade-o vale mare' cît un Muras. 70). împaratul îi mai cere sa paz~asca în trei nopti iapa nazdravana a unei babe din tara lui. în alta varianta. dar fata zboara din nou. ascunzîndu-se dupa soare.de 99 de maji" si face un' "sas din dealuala". p. Acesta trage cu o sageata de "i-o sarit ciolanu cel di zmau di su cap" si Vîntul cîstiga întrecerea..hiar suia treptele" pe care o îmbrînceste si _ imediat soseste la împa:I.. In prima noapte.. 278-279). Vede-tot îl descopera. 294~295). 352-353).cu "o baba vrajitoare". Proba înrudita cu aceasta este aducerea unei cofe de apa în întrecere cu baba împaratului. la cererea împaratului. cînd fata petita se ascunde dupa luna.317 . cina este executata întocmai de catre Vînt. împaratul mai cere lui Tugulea sa faca "sa nasca într-o noapte 50 de femei sterpe 1" Proba este îndeplinita cu ajutorul vrajitorului care "intrînd în camarile femeilor. Una dupa alta ele nascura pîna dimineata" (41.

Largul s-a asezat "cu spatele catra armata împaratului". 283-292). 24). de frica lui tremurau ca trestia de vînt. p. dar calul lui pleaca singur împreuna cu calul împaratului. nazdravani). da care i-o placut" (XV. baiatul cheama corbii care "i-au adus marul de i l-a dat împaratului. 3. Sfatuit de balaur. apoi o salba încuiata într-o lada. 252-253). Calul îl duce la baba pe care o miluise la plecarea de acasa si ea îl sfatuieste cum sa se . p.gauri într-un copac în care intra cele 24 de capete ale balauru- . Împaratul Verde mai cere petitorului sa fure salba împaratesei si inelul împaratului. catanele vazîndu-l. In a treia zi. Tov. Probele constau uneori în aducerea unor lucruri de pret.deturi da care i-o trabuit lui. 13-'14. în care timp Lungul îsi face un bici "din 100 de cara de fuioare" si se asaza în fata armatei împaratului "cu un picior pe un deal. v.cu 24 de capete. dar Arap Alb e trimis chiar dupa pielea zmeului plina de pietre pretioase. baiatul face 24 de . p. În alta varianta. Împaratul se vede constrîns sa-i 'dea fata (77. iar împaratul i-a ~dat fata si l-a pus pe ginerile sau împarat" (52" p. Imparatul Verde da de stire "ca cine va putea aduce trei lemne mari din padure deodata va primi jumatate din împaratie si fata împaratului" (42. fugira cu totii-n spatele Largului". p. care i-a gasit inelul"."A scos solzul si a venit pestele. Ionel trebuie sa aduca împaratului "niste pietre nestimate" de la cerbul din padure (94 a. iar cel cu ochii mari "se uita catre catane cu ochii lui cei mari ca rotile de tileaga de plug.' În cele din ur~a. împaratul îi cere sa-i aduca "marul cel de viata lunga". p.318 pune armata în linie de lupta. Nic-a Cîmpului e trimis de împarat sa-i aduca "verdeturi de la gradina cu zînele". Arap Alb trebuie sa aduca "apa vie de uni sa bat muntî-n capete". cu celalalt pe alt deal". el "s-o luat ve. îsi face un bici din 12 piei de bivol cu care loveste pe rînd zînele si fiecare "au stat un ceas moarta" în care timp./scunda de privirea lui ucigatoare. Petitorul cere ragaz 3 zile. 157). p. Împaratul a aruncat inelul fetei în mare si cere petitorului sa-I Kaseasca. Îndeplinirea lor se face cu ajutorul animalelor recunoscatoare si mai cu seama a calului nazdravan. 850-851). Singur acesta izbuteste sa ia apa vie "pintra bataia" muntilor si calul lui Arap Alb îl convinge sa i-o dea lui (XV. tatal fetei mai cere sa i se aduca lemne dintr-o padure în care stapînea un balaur . 515). Sfatuit de o baba de la curte. iar la urma sa arunce înapoi buzduganul zvîrlit de împaratul Rosu ca sa~l omoare (14 a. Cu ajutorul penelor de corb.

. una la o parte. sa scoata padurea si sa planteze vie. porumb. îi poate face fiicei sale hei haine de arama. Petitorii mai sînt pusi sa realizeze unele performante care reclama mare îndemînare. iar dimineata sa-I serveasca cu vin fiert. în alta varianta. în a doua noapte. El îndeplineste proba cu ajutorul furnicilor. p. "împaratu albinesc i-a facut pitaria-n poarta. dar· atît de mici. ca n-a aVl. împaratul "sarpesc" cere lui Nic-a Cîmpului ca cele trei girezi de grîu "mîne dimineata sa hie treierate. sau balaurul însusi din padure. p. ei trebuie sa aleaga: pasatul de cenusa. Cel mai adesea. fiecare pusa la locu lor si sa-m faci pitarie-m poarta sa-m dai pîne calda sa manînc". 68). Fatapetitade tatal sau cere -camasi extraordinare pentru a evita incestul. Totusi fata fuge si se ascunde într-o haina de lemn (5. p. 257). II. sa-I aleaga! S-or facut doua gramaz. una la alta parte. 507). da sa CocE~îne. p. împaratul Rosu cere petitorului sa prefaca un munte în ses. 11). p. De obicei. fiind bogat. încît "nu le-au ajuns sa ieie cîte-on hir da grîu da pa spic .. dupa care obtine fata (42. le-a lasat acolo si ele S-Q dus în treaba lor" (XV.ltda unde. "încît fiescare sa fie într-o coaja da nuca incheiat". soarecilor si corbilor recunoscatori care vin în numar atît de mare. voinicul trebuie sa prefaca ses alt munte pe care sa-I cultive cu grîu. erapine calda sa manînce" (XV. petitorului i se mai cere sa aduca trandafiri din gradina sarpelui. Atari probe sînt mai frecvente în basmele în care se urmareste pierderea protagonistului (v. Sarcina este îndeplinita cu ajutorul furnicii recunoscatoare. 280). împaratul incestuos trebuie . Dupa alesul grîului. iar în ultima noapte sa-i faca un palat "atîrnat de un fir de par de toarta cerului". 146). în prima noapte. Popa. sau o scroafa puternica ce ameninta împaratia (XV. p. p Dimineata cînd s-a sculat. grîul de mei. De asemenea. sau mai multe soiuri amestecate: grîu. Aceasta le cheama pe celelalte "s-atîtea furnici ar venit. Sî jireada a ramas tat intreaga cum era cladita". p. Arap Alb aprinde "aripa de furnica si vine-o furnica". argint si aUr. p. macul de in sau nisip (XV. 68). probe1e cultivarii sînt esalonate în trei nopti succesive. ca n-or avut tate sa ieie cîte-o boamba.319 lui ca sa-I soarba pe el si ramîn tintuite acolo pentru a putea fi taiate apoi cu sabia (94. 56). dimineata sa-i aduca împaratului pîine calda. 4. mei si ovaz "di tute vipturle" care trebuiesc alese "pîna mîne dimineata" (56. Sarcini de pierzanie).

. p. 5. luai de acesta ca "cocis". O seama de probe pun la încercare istetimea petitorului. 81-86). p. îmblanita cu piei de purece (81. apoi trei corbi. petitorul trebuie sa aleaga fata dintre surorile ei cu . dar el o peteste pentru sine (LUI. Împaratul Verde îsi gateste fiica si servitoarea amîndoua într-un "port. p. La ghicirea . '31-32).caFe seamana leit. III. p. luna în spate si doi luceferi în cei doi umeri" (41. Semnele fetei sînt tradate de un peste miraculos: soarele pe piept. p.294). încît el a putut ghici ca are soirele în piept si luna cu stelele pe spate (99.320 sa-i aduca fiicei sale o haina de argint. III. stelele în ochi si spicele de grîu pe coaste (8ia. 1. p. In drum. 202-203). Fata divulga taina unui argat ca acesta sa o spuna boierului.. Împaratul Galben îsi da fata numai aceluia care poate spune fiicei sale "o ghicitoare fara sa o ghiceasca ea". Dintr-o întîmplare întrucîtva similara este dedusa o ghicitoare cu care un cioban a cîstigat mîna fetei împaratului. adica "Un mort a omorît doi si doi a omorît doisprezece". îi va obtine si mîna. p. fata e momitade porcarul împaratului sa-si ridice rochia pîna la genunchi. Mai des întîlnita este ghicirea fetei petite dintre similarele ei. Cel mai adesea. apoi pîna la brîu si pîna la gît. Mama lui i-a dat un colac ~travit din care a murit cateaua ce-l însotea. Arap Alb descopera pe fiica împaratului cu ajutorul craiesei albinelor care se asaza pe fruntea ei (XV. de aur si de diamant. Un baiat preface în g]1icitoareîntîmplarea lui: tatal i-a otravit calul ca sa-I lase pe drum. luna în spate. Fiica ~nu poate ghici si e data de sotie baiatului (86. 547). a gasit si o vaca moarta cu vitelul fatat de jumatate pe care l-a mîn~at ciobanul (99. Un om bogat promite fata celui care va ghici ca scurteica ei e facuta din pielea paduchelui crescut pe capul lui. 139-141). Basmul nuvelistic AT 850 înfatiseaza fata de împarat cu insemne astrale pe ea si numai cine i le va putea ghici. p. In alta varianta. 550). rareori dintr-o papusa de lemn care îi seamana în chip izbitor (ibid. 19-20) . Mai adesea. 68). ca sa afle raspunsul. 213). îi poate spune împaratului "fata mariilor voastre are soarele în piept. 293-. p. Un cioban care o vede scaldîndu-se într-un rîu.. fata încearca sa momeasca pe fratele de cruce al fiului de împarat. apoi au murit vulturii si cei 12 hoti care au mîncat din cal. dar uneltirile ei si ale împaratesei sînt date la lumina si petirea anulata (63 a. iar la urma una din piele de paduche. p. ciuciulite una ca alta" si cere spînului "sa-mi alegi care-i fata me sî care-i slujnica".:.

fata se ascunde de mai multe ori.p. Se întîlnesc în variantele basmului AT 329 probe inverse. Numai porcarul împaratului izbuteste. adica "îi strîns cu grebla sî cu furca dl pin sat") (v. e dus de vulturul recunoscator sub aripa deasupra unui nor întunecat. unde nu mai poate fi vazut cu ocheanul si fata se da biruita (41. Voinic-de-codru a primit de la nasul sau o sabie si . în forma de muste. eroul trebuie sa-si dovedeasca puterea în anumite împrejurari pentru a se vedea daca va putea face fata sarcinilor viitoare. dar e zarit si chemat de fata. 1. iar împaratul cere petitorului sa-i pazeasca "fata mea într-o noapte sa nu o fure". apoi în pui de corb. 84-90). iar cel de catre vîrf ramîne deasupra). c) din ce neam se trage împaratul Rosu (copil din flori în absenta tatalui plecat la razboi. 286-289). Mai întîi. Apoi uriasul din padure îl preface în tran'dafir pe care îl pune în parul fetei si ea nu-l mai poate zari. în unele episoade cu tovarasii nazdravani. dar de fiecare data e gasita de Lungul (77. taunele recunoscator îl preface într-o "lindina si-l ascunde chiar în coada fetei". fiind mai dens. a doua oara dupa luna. a doua oara.321 miresei ajuta. Vineri si Luni (52. Aleodor e prefacut de pestele recunoscator în cosacel pe fundul marii. petitorul trebuind sa se ascunda. petitorul trebuie sa mai rezolve si alte întrebari: a) ce fel de vin bea împaratul (amestecat cu sînge curs din nasul unui lucrator cînd îl baga în butoi). 196). Miercuri. Oglinda). p. fata se ascunde la tarmul marii. Cu totul sporadic se întîlnesc si probele de ascundere. pestele recunoscator îl duce în fundul marii. 60). 6. Aceasta se întîmpla uneori cînd voinicul atinge pragul barbatiei. cele trei zile sfinte. Parsion se ajuta numai de privirea lui agera si porumbita redevine nevasta ca înainte de fuga (60. p. în basme. p. petitorul cîstigîndu-i mîna (81. în prima noapte. în chip sporadic. 12-13). Zîna fugita de Parsion poate fi obtinuta de acesta numai daca o poate ghici din cele trei porumbite. V. b) la doua bete nivelate la strung care este capatul dinspre tulpina (la sfatul calului. Probele puterii. dar fata lui Verdes împarat îl zareste cu ocheanul si îl cheama. unde iarasi este zarit de fata. 1. le baga în butoiul cu apa si capatul de la tulpina se asaza în jos. p. Sotie: XV. p. Fata împaratului va accepta de sot pe cel care se va putea ascunde fara sa fie gasit de ea cu ajutorul oglinzii miraculoase (v. A treia oara.42-44).

ce un stavar îi supune ia a treia proba: sa încalece un armasar de 99 ani cu 9 inimi "si sa învîrteasca da tri ori lumea roata". l. Acesta îi da primului un fuior sa-I ia în mîna "si io am sâ-l aprind di capat: daca-i hi în stare sî-i fugi roata sî-i încungiura herghelia as de cai de tri ori cu fuioru. "o zmuls oarece catura-o fost din pamînt. Altu pa dîncoace. de mama-sa sa scoata un copac din pamînt "numa cu mîinile si sa-I întorci cu radacina-n sus si cu vîrfu-n pamînt". Mazaran Vasalica izbuteste sa îndeplineasca probele. încît mama-sa îi da armele primite de la nas (5. Baiatul îi scoate. 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin." . Cei o suta de frati plecati în cautarea surorilor lor rapite de diavol. 370). p. o si picat calu-n stava s-o murit:' crepat inimile-n el. dar sînt toti omorîti de rapitorul ~urorilbr. Si de data aceasta nu consuma mai mult si cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. p. a fa ca altu de n'oua. iar la urma încaleca armasarul cu care ocoleste "da tri ori lumea roata cu el.gat o data. Dupa ce termina. "le cîte-un picior da bou. da noaza si noa da ori o fo mai tare decît ~um o fost". întrucît "aia numa-o bucatura o fost". În chip similar."cînd o fo de-o zi. cu radacini cu tatu" . Mazaran a luat inimile si le-o mîncat tate. 463-471). dar nu-l poate întoarce' si mama-sa îl mai alapteaza 6 luni. l. Craiovisin. Ei se sperie de el si iara~i îsi continua drumul.322 a pusca miraculoase care sa-i fie date numai atunci cînd va fi în stare "sa zmulga-un copaci din pamînt cu radacini cu tat". protagonistul basmului e pus la încercare dupa ce a pornit la greaua sarcina ce si-a asumat-o. ei continua drumul pîna. atunci pos sa meri dupa surorile . slia! Gata! l-arunca ciontu colo. Cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. 368). 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin.la vîrsta de un an. Cîte-o pita o ba.. La fel trece si proba a doua la turma de oi. fiul vacii e trimis. Alteori. sînt opriti de un ciurdar care îi înstiinteaza ca numai atunci pot izbîndi cînd vor putea mînca 99 boi fripti. ei continua drumul si un cioban îi supune la 'a doua proba: sa manînce 99 berbeci f~ipti. El va izbuti sa-si 'elibereze cele 100 de surori si cei 100 de frati (5.. cei trei frati plecati sa-si elibereze surorile furate de zmei sînt pusi la încercare de mosneagul de la herghelia de cai. la 6 luni. Toti cei o suta au putut consuma doar "un piciorag tat si o jumata da pita si doara tri litre de vin". Întrucît cresterea lui e miraculoasa . izbuteste sa-I întoarca cu radacinile în sus (12. l. 2. 'Fratele lor mai mic. mai cere. cîte-o bute a turnatu-n el". Dupa aceea. p.

foarte rar.. îsi rîde de ochii holbati ai mustei si îi explica acesteia ca e atît de "îmbulzit. Fratele mai mare si mijlociul abia fug jumatate din drum "si la giumatati s-o aprins fuioru s-o ars tat" si sînt sfatuiti sa se Întoarca. a cerut lui Noe cîte un om pe zi. p. p. o-nghetat tat caii pi loc. proba se desfasoara sub forma unei lupte. de toti pomii. pentru a se ascunde de Stati-Cot (AT 301 B). Cîrlijie învinge în lupta dreapta pe zmeu cumnati care îl îndrumeaza. ti pot întoarci înapoi". Cîrlijie plecat dupa surorile date noaptea la geam unui necunOscuf (AT 552). din fuga care-o fugit el. p. Purice. 297-300). redevine om. Uneori. p. taie capul lui Stati-Cot. s-o-nghetat SÎ fuioru în mîna la dînsu 1" El izbuteste sa-si elibereze surorile (ibid. el ar fi fost un om "puternic si neîntrecut în frumusete" care" tot sare si joaca de dimineata pîna seara si de seara pîna dimineata". pe atîta de amarît si de negru sa fii . s"'afacut p.rii ei". Drept rasplata. ghebos" (47. în basm. p.323 tale sî daca nu. sug oamenii "ca împlinire a fagaduintei lui Noe" (47. p. Diavolul sfredelise corabia si numai napîrca izbutise sa astupe gaurile cu coada ei. Cel mai mic. p. eroul se preface în p. apoi se preface iar în p.elia cu cai. 273-277). în basmele despre animale. p. se trîntea de toate ulucile. Busuioc Verde. Dupa alta legenda.. 413). S-a bagat la fata în fL. 222). vrea sa strabata pîna la Florea Floritu care a "strîgat la rasarit si s-o-auzit la scapatat". dar cumnatii îl opresc pe rînd pentru a-si "masura puterile".: "Pe cît ai fost de frumos si de zdravan.stare sa nu ai" . a fost blestemat sa se faca p. Dupa ce . la sfatul ei Tei leganat "s-a dat peste cap. ascunzîndu-se în acelasi loc pentru a scapa de urmarirea capului. 406). ar fi luat nastere din cenusa de napîrca pe care a ars-o Noe.. 3. Peste noapte. sa dea de el". al treilea zmeu daruindu-i un cal nazdravan si astfel ajunge la Florea Floritu pe care îl scapa de Mama Ciumii (28. îndragostindu-se de fiica acestuia. Dupa o legenda. NeascultÎnd porunca lui Dumnezeu de a se muta de lînga satenii lui. dar ei continua drumul si sînt omorîti de zmeu. izbuteste sa treaca proba cu succes: începe sa alerge cu fuiorul aprins "sî cînd o-ncungiurat de tri ori hergp. "îl cata capu pe Tei Leganat. dar acesta a aruncat-o În foc. De atunci. 371) deoarece "toata noaptea ridic ca robul la butuci si la bolovani si-i duc peste oameni ca sa le fac drum mare pe spinare" (99. (47.V.

cel mai mare. Mai întîi. i-ar fi în' "vatrariu". de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca în slava cerului de ne aducea povesti" (41.. lui "îs în stîlpu portii". e un auxiliar al eroului în petirea fetei împara. 271). pe urma m-oi duce la cea de dupa dînsa si tot asa la toate" (52. p. 515).. eroul sau adversarii lui au adesea o p. prilej de a-l încerca pe zmeu cît de mult o iubeste. El îl ajuta la alegerea fetelor dupa vîrsta: "am sa ma bag în sîn. 312). tn formulele initiale ale basmelor~ p. reti~ nute însa de eroul prefacut "pasare la dînsa-n sîn" (ibid. 1. spunînd ca p. adversarul zmeu este de neînvins din cauza p. iar a doua oara ca ar fi "în dranita casî" (5. 1. p. Puteri. p. p. sa pui mîna pe dînsa tu.. 5). apoi îi destainuie ca p. 328). Secretul e tradat de sotia zmeului care doreste sa fie si ea eliberata din aceasta cas~icie fortata. 877). confirma inexistenta minciunii: "Ca nu vi-s dator a minti .. 8). extraordinat"a. si vîrîndu-se în gura calului "într-o masea bortoasa". în alt basm. p.. alaturi de alti tovarasi nazdravani (AT 513). el reactioneaza violent. zmeul da cu batista pe la nasul femeii si aceasta uita cele spuse. tului. Stratagem'a sta de obicei în a simula vreo boala.oarecapul lui Stati-Cot. 63-64). p. De multe ori. Alteori. 4. zugraveste stîlpul si îl încununeaza cu un lant (ibid.. El se preface de asemeni în p. p. în basmul popular. lui s-ar afla în unele lucruri din casa sau din curte. Ca sa-I convinga ca ea îl iubeste într-adevar. aceasta într-un broscoi.Ca un purice a plesni". P. 1. în realitate. apoi în stîlpul portii. marturiseste ca p. eroul se preface iar om (5. 247). dînd o palma femeii curioase. Uneori. p.pl. eroul se ascunde de "strîga cea mare a cetatii" prefacîndu-se în p. lui ar fi în matura. Zmeul minte de doua ori. Zmeul pretinde ca p. care le are undeva în afara si eroul îl poate învinge numai dupa ce afla sediul acestora (AT 302). p. p. p. iar acesta într-o "poarca" ce . Alteori. unde striga nu-l mai cauta de frica (7. apoi în matura (79. încît la întoarcere "zmau o crezut ca arde curtea lui" (ibid. întîi la cea mai mare si pe care îi vedea-o scarpinîndu-se. sau asaza toate averile din casa pe stîlp sau pe dranita. zugraveste matura si o mîngîie. 328).1. zmeului se afla în niste gargauni care stau într-o prepelita. el e invocat drept marturie a timpilor fabulosi: ". A. pentru a putea fura camasa zmeului (AT 328): îl înteapa pe acesta pîna leapada camasa la usa (42..

Uneori. P. acesta într-un porc din lacul de lapte dulce (35.325 sade ascunsa într-un helesteu si care poate fi invinsa numai dupa ce Petrea Fat-Frumos primeste de la fata popii "o prescur'a s-un paharut de vin" (5. într-un porc nazdravan din ostrovul din mijlocul marii (LXXXIII. p. într-un berbec.. 519). cei trei viermi putînd fi într-o "cutiuta" dintr-o prepelita ce se afla în mistretul din ostrovul cel mare (82. zmeului se mai afla în balaurul din lacul de lapte acru. decît ca aceasta nu se afla în zmeu. în trei . p. p. 170). într-un porc. p. gîndaci:> bongari etc. sau în 24 "bumbusori ros" ce se afla într-un "gargaun strasnk mare" dintr-un helesteu (ibid. zmeului stau în doua muste într-o rata. 223-224). p. 1. 479-480). zmeului în oua: în trei oua dintr-o Iadita de sub pragul casei (3. 992).56) dominînd cele care arata p. 81) sau într-un paltin "mare si înalt" dintr-un ostrov (79. caracterizata prin localizarea p. într-un iepure. în inima zmeului. p. III. Ele mai pot fi în trei gîndaci ce stau într-un cocos. p. p. p. sînt situate într-o parte a corpului. p. Ele stau "în cei trei dinti pe care îi mai are" zmeoaka. Uneori. p. Incidental. 1. 422). într-o pasare sau insecta. 1. într-un urs dintr-o pestera (60. zmeului în insecte (gargauni. p. în care p. sau în doi gîndaci dintr-un chitcan. 64-65).viermi dintr-o prepelita. într-un iepure. p. dintr-o scroafa (ibid.'ai intermediara poate fi privita existenta p. p. Oul se afla succesiv într-un hulub. se afla numai într-un vultur din lacul de lapte (81. Variantele românesti alcatuiesc puntea de legatura între versiunea asiatica. zmeului rezida în viermi: 12 viermi în 12 oua. zmeoaica broasca e dezlegata de farmec "s-a facut frumoasa si buna. P. sau în trei gîndaci dintr-o prepelita închisa într-o cutie de plumb din vîrful unui munte (41. 2. p. acesta într-un iepure. ci departe într-un paltin (79.). 513). dintr-un iepure. dintr-o scroafa. într-o lada dintr-un fag mare. Viermii ar constitui în schimb o forma intermediara între ou si insecta. 329). 271). 20) sau în ouale unei rate de la o zmeoaka (42. 313). într-un zmeu "îi frati-meu" dintr-un tau "în margina lumii" (5. p. n-a mai fost zmeoaica" (52. 1. într-un "bongar". . într-o rata. 64). si între cea europeana. p. într-un bou. p.. Ca o fOT1!J:'l. 52). în balaur fiind 24 de gargauni a caror gîtuire provoaca moartea zmeului (ibid. ele se afla si în obiecte: într-o "fluierita" dintr-o albina. p. se afla într-un ou (LXXXI.Unele variante din Transilvania si Moldova nordica 10calizeaza p. 80).. 290). Alteori. p. p. Cînd gusta din acest ou. "într-o lacoviste de lapte dulce" (41.

V. dar impostorul îi fura sabia în timp ce dormea si îl taie în bucati. cu palosu meupoa sa-mi ia sufletu. din surcica de par devenind om (52. 307-309). Uneori. dupa care se simte "de tri ori mai tare". mai pot fi situate în apa si în unele alimente. Chiparus poate pedepsi sotia tradatoare si ucigasul numai recapatîndu-si sabia prin metamorfozare (AT 318).. scrie Ciuda-da-Obila Numa . "A iesit de zece ori mai puternic palosul lui Tuliman decît al feciorului" (99. Pescarus .. p. mai întîi se baga dupa cuptor si de-acolo ia o ulcica cu leacuri si toata o bea. vindeca piciorul unui leu care îl raspla« 1» . sabia nazdravana este daruita de Dumnezeu si Sf. P. sabia cu p. 199). p. în trei zile succesive "cînd vine zmeoaica si-l saruta . p. de-ar' bate si zece ca voi".. Arapusca ramîne fara palosul nazdravan "femeie ca toate femeile. 37). eroului se afla ascunse în sabia miraculoasa. Tuliman se întîlneste cu feciorul de împarat si vor sa decida "care din noi poate fi stapîn si care sluga".. Cînd palosul lui Busuioc Verde este aruncat de baba în mare si se înfige "cu manunchile drept pîna-n pamînt". îndeosebi în basmul AT 302 B. p.da la plecare sa bea dintr-o sticla. atunci "si Busuioc Verde o-nviet". dar cu el în mîna prapadeste lumea de o vrea" (86. e ascunsa la adîncimi mari. în acelasi timp stapînul lui "o murit pi pat". 368-377). îsi arunca amîndoi palosele în sus. Uneori. da alta nu!" (5. iar dupa ce bea si dintr-o damigeana. Zmeul cel mai mic se cufunda în mare si-l scoate. baiatul crede ca "de-ar avea muntili asta o toarta. IV. în palatul subteran. îi trazneste una .. P. Lupta se poate desfasura numai între palose.. II. I... Sabia lucreaza la comanda simpla: "Palusalu meu! Iesi afara si zboara-i capu lui si fa-I tot bucatele" (5. eu l-as învîrti cu vîrvu în gios 1" Mai departe. p. I. cu intrarea îngropata. 37). 139). pentru ca îndata ce "intra în casa. p. 4. Cu ajutorul sabiei decapiteaza toti zmeii din acea tara (5. Mosneagul care l-a crescut pe baiatul juruit diavolului îi . nasii daruiesc finului si o pusca: Voinic de codru primeste la botez "o pusca s-o coarda" pe care sa i le dea parintii cînd va fi "stapîn sa zmulga-un copaci din pamînt". p. 3. de-i sare un dinte" (67. Cu ajutorul ei. iar de leacurile acelea atîta se întareste. p. 300). Piparus Petru si Florea înfloritul beau ei "leacurile" si îl rapun pe Ciuta nevazuta (60. Pentru aceasta. "A d-a suta e dasupra. 553-555). se afla 99 sabii. Petru ca nasi.3'26 De aceea. Ciuta nevazuta n-a fost învins niciodata. Chiparus bun viteaz omoara balaurul din fîntî~a (AT 300). De obicei.

cu ajutorul ei saracul recapatîndu-si de la popa (sau cîrciumar) celelalte doua daruri miraculoase: calul (berbecul. po520). iar cu aceasta cetera care învia din morti (5. 370-374). neînvoindu-se la împartirea lor (Ar 518): scufia (caciula) ce face nevazut pe purtator.chiar pe SI. iar cu moara de piper o nuia ce omora (ibid. I. voinicul ia si o maciuca ce batea la comanda.327 teste dîndu-i sa înghita trei peri din coama lui si sa înghita balele.. po 22)0 în locul caciulii (paIariei) care face nevazut. p. Uneori. o turbinca (un sac sau o tabachera) în care putea detine pe oricine . I. se întîlneste mantaua cu aceleasi atribute (81. se înalta sus si se ducea ori încotro vrea". A framîntat cu lapte de caprioara 000 cesta era colacul puterii" Bo1. cu "buriasul" (butoiasul). Cu "mariscuta de la capatîiu patului" primita ca rasplata. o punga si o lulea aprinsa care nu se mai termina niciodata si carti de joc mereu cîstigatoare (XV. Petre. 379(83. po 321-324)0 Petru gaseste la Zîna Zorilor "pe masa un colac alb si moale. po 42)0 . po 40-44)0 Bastonul (cîrja) care bate la comanda apare si în variantele basmului AT 563. apoi un baston cu care "învia mortul de 7 ani. po 139)0 Unele variante mai aduc alte obiecte cu atari însusiri: un covor pe care "punea cît de multa greutate si daca îl ridica dupe pamînt de o palma. daca îl punea încrucis pe mormînt" (35. dupa care îi "pare ca nu-i nimeni mai tare pe lumea asta!" si se poate lua la lupta cu zmeul (5. biciul (bastonul) care petrifica si papucii care trec peste orice obstacol. saracul ia bota care batea singura. sau cu pietricica de sub limba e dobîndita sabia ce decapita. eroul primeste de la Dumnezeu si Sf. pentru bunatatea lui. II. p. Petru si îngerii din rai . în variantele basmului Ar 330. sau o frunza (52. dar el îi petrifica pe toti cu biciul (33. Ionica îi trimite pe cei trei draci pe cîte un munte ca sa le dea primului venit. I.apoi un bat care bate la comanda. Mai cunoscute sînt cele trei obiecte pentru care se certau cei trei draci. în recuzita basmelor fantastice se întîlnesc si alte obiecte cu însusiri miraculoase care îl ajuta pe erou în luptele cu adversarii si în cîstigarea sotiei furate. po 1067)0 Sporadic apare "o punga în care gasea orice-i trebuia: o camasa prin care nimeni nu putea trece si un pistol. magarul) care se balega bani si masa ce se umplea singura de mîncari si bauturi. pe care întorcîndu-l de trei ori în jurul capului nici o meteahna nu-l putea lovi" (41. eroul cîstiga mai multe obiecte miraculoase cu ajutorul unuia singur (AT 569). în alte variante. po 150-151).

Vioara). p. v. piatra) care îndeplineste orice dorinta. II. Cu ele. ~ceasta îi da lui Petru un Iampas pe care îndata ce îl aprinde. ci numai una. p. p. O multime de soldati pot iesi din cornul primit de Toderas (AT 566) daca se sufla la un capat.328 380). apare numai o capra. . Cînd nu aprinde toate cele trei "lumini". Alteori. iar daca se sufla pe celalalt capat "se vor face catanele nevazute" (60. lampa executa dorinta eroului (Ar 561) fara intermediari (52. apar trei capre: "Ce ti-i voia. Pentru ca a slujit o baba. voinicul îsi cladeste un palat fara pereche. 327-338). nazdravana (5. stapîne?" Ele executa orice însarcinare. 70--71. Variantele basmului AT 560 dau la iveala un inel (sau o margea. 1180). II. Fluier.

703.. S-a îndragostit de ea capetenia unei bande de hoti. Flacaul si fata fugari de la casa zmeului (AT 313. pîna la demascarea impostoarei (52. ratoiul calca interdictia de a se uita la baba-zmeoaica si aceasta îi ia ochii pe care îi readuce însa fata. 385). 420). r. a implorat ajutor. Eroul ucis de împaratul ce i-a luat sotia tradatoare (AT 318) se preface în cele din urma în r. Vrînd sa scape de el. "s-au • . p. redevin oameni si se casatoresc. iar seara un ou de argint. se prefac în r. v. Cînd este prinsa de împarat. nu se lasa pacalita de vulpe. Dumnezeu a prefacut-o în r. Dupa ce scapa de zmeoaica. p. Uneori. p. joaca un rol secundar.. în basmele propriu-zise. i se scoate boldul din cap si redevine femeie (ibid. Metamorfoze). se preface în r. (AT 403). pe cînd fata devine lac (LXXXIII. 41. Deseori. Ca sa alapteze copilul. Mama lor renunta la ouale ei de aur si argint. 1017). într-un basm despre animale. p. (sau ratoi). De multe ori. r. si ratoi umblînd pe un lac. caCI unde pica sînge de r. vulpea o cheama aproape sa-i admire frumusetea. dar ea nu se lasa momita si invita pe vulpe sa se apropie.R Rata. Cei trei fii cer si ei de la r. r.. eroii apar vremelnic transformati în r. se ivesc broaste (LIII. ouîndu-i în fiecare dimineata un ou de aur. Mama alungata pe rînd de cei trei fii ai ei e ajutata de o r. sa-i elibereze fiii (62. p. fata a fugit. înoata pe apa. 25-27).. p. numai flacaul fugar se preface în r. R. cerînd r. 1025). Sotia împaratului înecata de servitoarea geloasa care îi ia locul. II. apoi iar intra în iaz prefacuta în care naste trei copii cu parul de aur (AT 707) este Imparateasa r. facîndu-si cuib pe capetele lor. I. a fost la început o fata orfana. e pasare din nea_mulbroastelor. 290). cu penele de aur redevine femeie. Dupa alta legenda. oua de aur si de argint. dar vazînd ca e zadarnica fuga. ca sa scape de urmarirea zmeoaicei. (44. 1023). Aceasta intra în mîl si se îneaca (52. ea îi momeste în fundul apei unde îi tintuieste. si ratoi care fug pe tarm. Dupa o legenda. r. înecata de servitoarea geloasa si se preface în r. p. p.

Aceasta intrase în apa si fiul unui împarat se ofera sa o prinda el. 1025~ 1026). p. într-o varianta despre sotia necredincioasa (S. 80). p. Se dezbraca si intra în apa. 850)._înghi-t€--in€lulunei cucoane si se plînge ca îi este . Sotia-sarpe careia barbatul i-a ars pielea. se povesteste ca un om legase o punga goala de gîtul unei r. p. III. Bucatarul care stia limba animalelor o taie si îi scoate inelul (52. p. dar în acest timp omul îi ia hainele si dispare (52. p. 3458). p. s-au facut Minea la loc. care ar putea ghici unde sînt ascunse mîncarile destinate ibovnicului.?l metamorfozat în cal cînd e dus la junghiere (41. feciorul prinde or. Intr-o varianta asnoavei despre hotul iscusit. (sau ratoi). p. Un argat arunca sîmbria de trei galbeni într-un iaz din care ies trei r. 1026). blestemîndu-l ca atunci sa se mai întîlneasca amîndoi cînd cele doua r. în care erau doua muste (60. Aripa-frumoasa spinteca ursul. Le da fetei împaratului pe trei fire~de par care chemau calul nazdravan (ibid.tare greu". 1158). p. de ipsos. 365-366). puterile ascunse ale zmeului (Ar 3(2) se afla în r.. O vinde sotului cu un ' pret bun (52. 521). în alta varianta. de aur. 1040).330 _~_ dat de trei ori peste cap. teafar si sanatos". apoi iepurele si r. vor oua (52. I. O r. provine din spuma de pe ero. . In unele variante. care pune mîna pe sabia nazdravana si se razbuna (86. aceasta în alt animal etc. pleaca în lume si face doua r.. r.

s. vîrseste însarcinarile cu aJ'utorul fetei Ghesperitei care areun bici miraculos ce strînge dracii "ca frunza si ca iarba de multi" (41. . îi da porunci: a) sa secere. Fat-Frumos retine lampa cu care va scapa de diavol (53. diavoli) sau de împaratii rivali niste sarcini anume imposibile Rentru a putea fi omorîti sau deposedati de sotie sau împaratie. 725 . iubita. sa-mi pui but asi de vita. 502. Soarele o ajuta (LXII. mama soarelui. îndeplinirea lor se va face întotdeauna cu ajutorul supranatural al unor fiinte (iubit. sa-i culegi. cu care se va casatori. sotie sau rudele acestora) cu puteri miraculoase. 76-77). Fat-Frumos este trimis de diavol la zmeii din castelul de sub pamînt sa le fure o sabie taioasa. cade în stapînirea babei Cloanta. 465. b) sa-i aduca fluierul de la cateaua cu dintii de fier. iar dimineata "cînd m-oi scula. zmei. . sa se prinda. p. care vrea sa o manînce. 21-22). La sfatul glasului din inelul fermecat. p. 465. 590. sa-mi dai pîine calda sa manînc". S Sarcini de pierzanie. p. soarele îmbracat în piele de peste (AT 425). dar: iepurele "sa fie nici trecut de fript. în timp ce în variantele basmului AT 313 aceasta nu poate fi îndeplinita si protagonistul scapa de obicei prin fuga magica. Piciul sa. Leder capata de la diavol trei poruncI: .protagonistilor le sînt date de catre cei care îi persecuta (stapînii lor. apar fara ordine distincta în basmele AT 313. c) sa-i prinda iepurele albastru din padure si sa i-l aduca gatit. trei mere de aur si o lampa. nici cu mustul crud în el". în basmele fantastice-îndeosebi în tipurile AT 313. Sotia care îsi cauta sotul. sa faca struguri. Ca sa aiba pretext. semanat cu grîu. Ghesperita da Piciului: a) un cîmp sa fie arat într-o noapte. 415-418). 650. exceptînd-o pe cea de a treia care în variantele tipului AT 465 e întotdeauna fatala stapînitorului. ajutat de iubita lui. b) "sa-mi faci pe coasta aia ce se vede colo o vie. 1. sa treiere un lan de grîu si sa-i aduca colaci pe cînd vine ea. 1. ca-i calci si vinul sa fie pus în butile pe care le vei face tot pîna mîine". Unele s.

b) iazul din fundul rîpei "pîna mîne dimineata sa fie secat si în locul lui sa faci o gradina cu fel de fel de pomi cari sa rodeasca. 234-240). nu pot fi îndeplinite. nu o mai potîndeplini si Leder si Ladunca fug de la diavol (99. la sunetul caruia se strînge o turma de animale care fac o piramida: "s-o urcat animala peste animala. 42-45). e încercata de ea cu cornul miraculos. p. care îl previne ca parintii ei s-au prefacut în cal si iapa. sînt împlinite. iar tu sa vii la mine cu un snop de spice si cu o pîine calda".332 a) pîna dimineata "în locul muntelui sa fie un cîmp întins si lan de grîu. 33-36). între doua gradini cu copaci "înfloriti pe cari sa cînte tot felul de pasari. 16-43). si pasare peste pasare. cele trei s. si sa-i aduca "un cos cu poame". sa fie masini care sa treiere. nu le mai poate'îndeplini: b) un rîu cu miros de vin si gust de rachiu care. care sa înfloreasca". Mei Ion primeste de la zmeoaica trei S. a treia s. b) sa-nvete de asemenea pe zmeoaica prefacuta în iapa. Suta Ion si Zorina fug (49. p. p. sînt îndeplinite cu ajutorul si sfatul fiicei diavolului. În chip similar. ca mie-mi trebuie numaidecît de-o vraja". sa dea vapai din gura. Rareori. dar aducerea iepurelui este imposibila si cei doi fug (99. si cînd o fost aproape-aproape. s-o naruit jos.: a) sa-I învete la calarie pe zmeul prefacut într-un "costrus de trei ani" . celelalte doua s. Mei Ion si Lodinta fug (5 a. V. cari sa înmugureasca. c) "sa-mi aduci o bucatica de nor. n-o putut". a treia fiind facerea unei mori care "sa umble fara apa si sa macine fara a baga bu- . coaja copacilor sa fie ca aurul si floarea toata ca argintul" si cu doua fîntîni cu "ghizdelele si cupele de aur". doua s. Neputînd-o îndeplini. Primele trei s. O parte din grîu sa înfloreasca. În afara de cultivarea grîului în muntii cu paduri si de aducerea iepurelui "de pe cealalta lume". a patra s. Primele doua sînt îndeplinite cu sfatul fiicei lor. fiica zmeului. Miriuta mai trebuie sa faca peste o apa "un pod de aur cu ostrete înalte". dar cît o muche de cutit. Lodinta. p. o parte sa rodeasca. IV. si animala peste animala. care cheama cu biciul miraculos numarul nesfîrsit de draci ce se apuca de lucru. d) acele din "cele trei cosere" de la poarta care parte "n-au vîrf si parte n-au urechi" pîna dimineata" toate sa fie întregi". care e batut de Leder cu lopata si buzduganul. c) diavolul se va preface în cal de învatat la calarie. Ladunca. Daca Suta Ion poate face vie cu struguri copti pe un munte acoperit de brazi cu ajutorul Zorinei. Miriuta face holda si podul cu ajutorul fetei diavolului. c) sa astearna peste ograda nisip de 7_ stînjeni. baut. în unele variante.

craiul serpilor. omorîndu-l pe loc (LXXXIII. în a doua noapte sa treiere stogurile de grîu fara sa le strice. 832). 513). sa se trezeasca în huitul valurilor si pe fereastra sa fie un pahar de lapte nici rece nici cald" (ibid. p. 35). 390).îi va fi fatala celui invidios. p. p. 672). p. p.de obicei cea mai grea . periculoase: aducerea pieptenului de aur de la moara împaratului Galben. e trimis a treia oara de boier sa-i aduca de pe cealalta lume coroana tatalui lui. Petre o . 1039-1040). Ion aduce pe cei trei oameni de fier care se asaza la masa boierului invidios.. Multimea variantelor prezinta alte s. sa aduca "vaca cea din mijlocul marii care-i c-un corn în ceri si cu altul în pamînt. aducerea inelului mamei împaratului de pe lumea cealalta (49. Baiatul aduce Iadita cu oul de aur care sare îndata în capul împaratului la deschidere. p. 512). facerea unei biserici de ceara cu preot de ceara (LIII. facerea unui pîrîu pe dinaintea curtii (52. "ci sa-mi alegi dintr-însele numai firul pînilor nenvascut. El trebuie sa faca gradina cu pomi dintr-un deal. similare. 158-160). p. aducerea unei vaci din tîrg care se fete în acea noapte. ginerele lui Vizor.. 30). p. 280). întrucît "este foarte scumpa". p.. "scaunele se fac bucati" si ofera boierului sa manînce si el "crita" si otel. cozonac de grîu la cafea" (ibid. 666). p.. p. "pana mîne dimineata sa-mi aduca de pe iazul cu pesti. 1039-1040). 35).. Ion este trimis a doua oara "pi lumea neagra" ca sa aduca "da la baba ce re cheptinile si tersala" cu care sa-si pieptene si sa-si tesale calul (ibid. iar viteaua fatata sa fete în aceeasi noapte un vitel "sa-mi aduci popricas din el la dimineata".333 cate în cos. aducerea coroanei tatalui mort (81 a. dupa aceea "clavirul care cînta singur" (ibid. facerea unui "lac cu lapte dulce. Sotia îl anunta dimineata "ca-i vitalu de doua luni!" (5. Dar cea 'de a treia s'o .. întrucît îndeplinirea ei îi va aduce moarte. p. apoi a unui "vier din fundul marii" (ibid. Sotul invidiat pentru nevasta frumoasa (AT 465) primeste în unele variante s. 535). p. aducerea tuturor animalelor salbatice (81 a. s-o mulga" si sa bea "cafeaua cu lapte de la ea". se multumesc apoi sa-I avertizeze ca va sfîrsi rau (52. Sotul aduce omul de fier cu care dorea sa se lupte împaratul si omul de fier îl omoara (49. p. dara fiecare feliu de pîne deosebi" (79. p. exceptînd pe cea de a treia. II. 126-127). aducerea unui "harmasar din fundul marii". 674). 166). Petre. p. dezgroparea luntrisoarei de aur de la rîpa îndepartata (LXXXIII. si sa cada de pe moara faina în casa pe scoc si sa-i aduca pîne proaspata mîne la prînz" (7. p. curat si sa mi le faci vravuri.

1042). care e o "broscuta atît de micuta cît o jumata' de tîgare" si care cînta neîntrerupt la balul împaratesc trei zile si trei nopti. încît au murit toti "din giocu cît o giucat" (5. Alteori. p. du-te-ncolo. pedeapsa e blînda. 55-63). împaratul fiind doar alungat de pe tron si înlocuit cu cel invidiat pentru sotie (52. o pune mai întîi sa umpla "un poloboc cu lacrimi". Uneori... 163-164). 618) sau îl trimite cu o scrisoare la tatal lui pe lumea cealalta. p. cu sotul (ibid. ca sa afle "cum îi e". Purtat de ciocîr1anulnazdravan. p. Dumnezeu îi cere si-i aduca "popricas" 'din vitelul fatat în aceeasi noapte de mama lui si fiindca nu poate îndeplini cerinta. sotul invidiat e trimis a treia oara sa aduca pe Mai ce. Boierul îl trimite pe sot tocmai la luna ca sa moara. 30-32). p. Apoi nora fuge împreuna. II. pan au crapat cu totii. din Iadita adusa de "oare unde. caci n-au stiut cum sa-i zica sa steie" (52. în unele variante moldovenesti. care sa cînte la balul împaratului. îl trazneste (ibid. La cîntatullui Nu-stiu-cine. apoi sa semene mei. Mama necredincioasa care se îndragosteste de zmeul captiv. El o povatuieste sa-i dea . p.334 aduce împreuna cu o "pusculita cu apa" cu care îi face stana de piatra pe boier si servitorii lui (60. curtea lui e prefacuta cenusa de un foc urias (5. nu stiu ce. Mai întîi. Dumnezeu îl decapiteaza pe nasul ce rîvnea sa ia pe fina cea frumoasa (LIII. Fiindca nu poate îndeplini cererea.. dar socrii lui. si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita". boierul si cu servitorul intrigant sînt prefacuti de Dumnezeu în doua stane de piatra (79. luna si soarele. p. p.. dracu stii ce. p. sotul e trimis a treia oara sa-I aduca pe Dumnezeu la masa împaratului (boierului). da. dar de obicei Dumnezeu îl pedepseste cumplit. îl lasa în locul lor si el. 444). Boierul cere sa-i fie aduse de la Dumnezeu "bitusa sa ma culcu-n ie. nu stiu ce. dar aceasta era soacra lui (ibid. Celmai adesea. II. II. îi pretinde sa gaseasca o vaca de a fata "si sa fete o vitea si viteaua fatata iarasi sa fete o vitea si viteaua aceasta în~a sa fete o vitea si toc~ai de la vite~ua 'acea~ta sa mulga lapte". 535). în alta varianta. 1035). p. sa-I culeaga copt "si sa mi faca lapte cu pasat". se întelege cu acesta sa-si piarda fiul pentru a nu mai avea f)pstacole în dragostea lor (Al' 590). 675). în care era nu stiu ce" iese o oaste care îl omoara pe împarat (ibid. 673). p. vazînd "cum boierul alearga dupa femeia lui".. vina-ncoace.. Ion aduce pe Mai ce. a doua oara sa-i umpla "casa cu frunze". Pajura ce vrea sa-si omoare nora pamînteanca. 2. cei de la curtea boierului invidios "au jucat. p. 129-135).

la ce ora s-a dus la biserica ~i l~ ce ora a d. 107) sau cu ovaz. a treia oara sa-i aduca "apa moarta de la fîntîna moarta". una cînd împaratul îsi bea cafeaua. 50). Numai voinicul închis în turn poate oferi dezlegarea: sa vîre batul într-un butoi cu apa si partea dinspre tulpina. 116-117). Sora. se va aseza spre fund. cel mai mic alergînd la lapte (81. p. Baba care a prins copiii parasiti în padure îi trimite pe rînd sa aduca camasa de aur a zgripturoaicei. p. A treia s. din lapte cel mai tînar (61.us întîiul pahar l~ gura. si la urma "o smicea . Petrea Voinicul îndeplineste s.. împaratul agresiv trimIte celui vecin trei mînji identici ca marime. înviindu-si fratele (LXXXIII. sa manînce "zama de pui de pasare maiastra". 5). a patra oara sa-i aduca "apa vie din fîntîna cea vie". din ce în ce mai grele (AT 725). apoi pe sora Crivatului care îi împietreste (ibid. folosind pe cele aduse de Petrea la învierea lui (79. p. jaratec si lapte dulce. dar de vîrste diferite. 115). "ca cine o mai vazut sa puna petecul pe fata" (7. toseze. p. A doua oara. dintr-un mar dulumar".. 3.. care îi schimba alimentele aduse cu altele inofensive. din primul gustînd cel mai batrîn. dupa sfaturile Henei Cosînzene. apoi camasa cu soarele în piept si la urma pasarea lainica din putul care împietrea pe orisicine. p. mai densa. iar celalalt va ramîne deasupra (61. 407). p. a doua cînd îsi trage "papucul" (50. p. p. orz si grîu (50. 4. 59). p. Numai voinicul stie sa propuna sa li se dea trei coveti cu ovas. Numai sora a putut-o aduce. cu porunca ca-n trei zile sa-i puie petec". El trimite astfel împaratului vecin un bat rotunjit la strung sa-i afle care este capatul de la tulpina si cel de catre vîrf. p.335 s. a doua oara sa manînce "carne de purcel lins prelins". p. împaratul Rosu trimite împaratului Verde "o oala de pamînt sparta. sau sa li se dea trei ciubere cu graunte. periculoase. cere fratilor sa-i aduca numai camasa babei din sfîrcurile marii. p. 410). 145-146). 5051). Mama i se preface bolnava si cere. sa le ghiceasca vîrsta. cu porunca de a-i lovi . 57). sau sa-I arunce în sus si va cadea mai întîi partea ~e catre radacina (81. e cea de a sageta "bumbul de pe vîrful cetatii" (61. forma si par. dar voinicul zidit în turn îl sfatuieste sa-i restituie oala pentru a fi întoarsa pe dos.. 24-32). fîn si lapte (55. ca sa se însana. sau sa afle la ce ora s-a sculat în ziua de Pasti. împaratul cotropitor foloseste ca pretext de cuprindere a împaratiei vecine neputinta de a rezolva s. sau sa traga doua lovituri de tun.. instigata de o baba. sau numai fîn si lapte.

Voinicul face un palat pe care îl leaga de picioarele a 9 vulturi (55. E trimis apoi dupa lemne în padurea cu lupi si ursi care îi manînca boii. ca sa-i pedepseasca. 107-108). Variantele basmului AT 502 înfatiseaza o gama mai variata de atari s. Servitorii invidiosi de la curtea împaratului pîrasc pe fiul împaratului ca s-ar fi laudat sa savîrseasca ispravi grele. sau cirese coapte iarna. p. p. II. p. ceilalti fii de împarat pîrasc pe fata travestita în flacau ca s-a laudat a aduce: curmale din gradina ursului. Pentru a se debarasa de servitorul care îi dejoaca planurile. Voinicul cere sa se construiasca un turn înalt din care pîndeste cu ocheanul scularea împaratului pentru a da loviturile de tun sau a-i lovi pocalul din mîna. apoi fragi si mure si construirea unui pod de aur "peste noua tari si peste noua mari". p. cu gîndul ascuns de a-i cauza moartea. p. Fata le îndeplineste pe rînd cu ajutorul calului nazdravan. 587-588). ca dînsii nu pricep saga". Rareori. armasarul din stepele Seharii. "ca de acolo cu buna sama nu s-a mai întoarce. a treia s. 5. apa vie si apa moarta de unde se bat muntii în capete si zimbrul cu pietre nestemate si cu soarele în frunte. 239- . La urma. fiica lui Tata Florilor. voinicul din turn arata ca sînt otravite (81 a. Pepelea însa se întoarce cu faina de grîu si papusoi. iar lînga pod pomi cu poame de aur (67. dar el aduce toti porcii salbatici "la popa în ocol". În alta varianta. 61. luna în spate. p. El umple trei saci cu cenusa si trimite pe Pepelea la moara dracilor. 60). p. 15-17). Fiul de împarat s-ar fi laudat ca poate aduce: o caruta de trifoi verde în miezul iernii. Sluga e trimis de popa în padurea plina de mistreti cu merinde la porcarul fictiv "da de sa potoape". el se întoarce cu carul tras de un urs si un lup (5. dupa ce a orbit pe cel care-i punea broasca pe slanina din frigare (79. luceferii pe genunchi. p. ea insinueaza împaratului ca pîrîtorii ei s-au laudat ca pot stinge focul de pe o claie de fîn numai "cu povestile" si astfel ard toti (5. ' 6. Într-o varianta a basmului AT 514. 42-46). iar la urma ca poate ghici semnele fetei mai mici a împaratului (soarele în piept. 422-424). împaratul cere sa i se construiasca un castel "care nici pe pamînt sa se razime nici de cer sa s-atinga".336 pocalul din mîna (81. e ghicirea cui i se potrivesc cele trei fire de par. popa decide sa-I trimita în locuri de unde nu s-ar mai putea întoarce. 162-166). perechea papucului Ilenei Cosînzenei. II.

ajutat de Voinicul Florilor eliberat de el (79. Zile sfinte Sfîrsitul lumii. Dumineca. Va fi foamete mare. inventa te de invidiosi sînt înfaptui te de fiul împaratului cu ajutorul omului de flori pe care l-a eliberat el. Lumea s-ar fi sfîrsit daca n-ar fi intervenit mereu Maica Domnului (52. p. Seri1a v. alaturi de mure si de struguri din padurea zînelor. într-o varianta a basmului AT 328. Bogatii vor fi mai asupritori cu saracii. cutremure de pamînt. iar flacaii cu femei batrîne.. 155). "tîlharul si curva va avea cinste în lume mai mult decît cei onesti"). tiganul impostor pîraste pe fiul împaratului pe care l-a silit sa-i fie vizitiu ca s-a laudat sa aduca calul zmeului care vrea sa fure fata împaratului. 1. p. p. Miercuri. p. Sf. "va fi lumea a neamtului. p. va fi "foarte aproape". 1. sau Sf. p. Vineri. sa fure "cîntarea zînelor" (55. se fura mult. va cadea frunza bradului" (LX. Tovarasi nazdravani Sfarma-piatra v. Se numeste de obicei "vremea de apoi". apoi saua calului acestuia si la urma chiar pe zmeu "prins si fericat". Sf. Sf. araturile vor fi pe lînga sat (LUI. Toate s. neavînd destula hrana (LX. 42-43). 20). legaturi incestuoase). Sîmbata v. sau peste 30-40 ani. Murgila Setila v. S. razboaie. 257) sau îngerii care "se roaga lui Dumnezeu sa ne mai Iese un an. Petru care cere amînare pîna la anul 2000 (ibid. Tovarasi nazdravani Sf. vor fi mori la toate vadurile si crîsme la toate raspîntiile. atunci aurul si argintul . fiii bat pe parinti sau îi omoara. 156). prin ciocnirea unor stele: "cînd Sfredelul va cade drept în Comoara. stele cu coada. Se vor comite nelegiuiri (judecati nedrepte.337 240). 154). Sf. Se va cunoaste dupa unele semne prevestitoare. sau peste 100-200 ani. batrînii se însoara cu fete mari. sau în anul 2000 (LUI.l.. p. iar uneori. p. va pieri rusinea (tinerii nu se sfiesc de batrîni. va fi anuntat si de unele cataclisme cosmice. Fiul împaratului le îndeplineste. mai rar "coada veacului" sau "vremea palmasoaii". p. 1290). 74-77). ca sa ne iaie sama de e cu adevarat ca suntem asa de rai" (ibid. 10). toate haturile vor fi arate. Se crede ca s. Luni. iar oamenii se vor înmulti ca ciupercile si se vor mînca între ei.

Dumnezeu i-a promis ca va avea si el "jumatate de împaratie pe lume . iar -cei saraci si scapatati se vor îmbogati. este uneori reprezentat ca o stapînire a diavolului. S. Atunci diavolul va da seceta schimbînd apa in apa si argint. Scara valorica va fi rasturnata: '"toti 'cei bogati vor sa~aci.1.. Cine va bea. "atîtea ostiri si rezbele vor fi.el împarat a toata lumea".. întrucît "acei 30 de ani . iar cei care au fost rai prin supunere. p.1. 156).. iara cei de cinste si buni vor lua locul acestora" (LUI. 1288). Pe acestia dracul "i-a munci. vor fi mici "ca niste stiuleti de papusoi. ar fi aproape "fiindca soarele 'încalzeste putin si multi îsi închipuie ca soarele-si pierde lumina :-sa" sa~ pent~u :.338 se vor varsa pe toata fata pamîntului si va fi vremea d-apoi" (XXXV...l. 3. imparatul uriasilor. iar cei de jos se vor ddica . dar cei credinciosi lui Dumnezeu vor rezista. S. Cu 3 sau 7 ani înainte de s.. însa ei "nu se vor teme. Atunci Isus va lua "împaratiile de la toti împaratii si are sa se faca . ramînînd singur :stapîcitor "cu oa~enii lor" care elin uriasi 'au devenit atît de :mici.destapînire a diavolului va trece repede. i-a pune sa care pietre si sa faca poduri.c-a i~sit' car fara boi (trenul)'" (LUI. adeca tîlharul si curva . se vor înjosi. p. p. Atunci diavolul va cauta sa-si cîstige adepti. p.. 157). "ca vor îmblati 12 într-un cuptor" (52. nu se vor mai naste oameni.'''..1. iar pe oameni îmbiindu-i cu "ud de-al lui si de cal". sa-i înfrice ca sa i se dea". ca se vor roade rada·dnile copacilor de copitele cailor". si-i va pune sa treaca prin foc si cei ce vor trece le va fi rece. toti mestesugari". ca si cum n-ar fi foc".l. iar oamenii vor fi "toti cu stiinta. 11). va iesi pe pamînt si va birui pe toti împaratii. atunci 30 de ani întregi ai sa fii numai tu stapîn". 156). Oamenii de la s. dara tocmai la $fîrsitullumei. pîna va ramînea un singur împarat. se vor ucide unii pe altii. p. o turma si un pastor. Oamenii vor întineri. p. fiind ei atît de multi "încît nu se va putea numara. la s. ascultare si -silinta se vor face buni. cufundat cu oastea lui sub apa. 31. vor trece si le va fi moale ca pe paie sub picioare.l. podurile vor fi cu cuie pe ele si i-a pune sa treaca cu picioarele goale. Dupa ce dracul a fost tintuit în iad. cei buni se vor face rai.. vor ajunge a . se vor trudi cîte 12 saîmblateasca un snop de grîu într-un cuptor si tot cîte 12 vor cauta sa întoarca oul de gaina cu drugii" (LX. va fi al lui. Dar perioada .fi de cinste în lume. 2. e închipuit ca un razboi general: se vor bate toate popoarele. cei cu titluri înalte vor -cadea. 1337). Constantin. Dupa alta legenda. devenind toti ·de 30 sau 32 de ani (LUI. S.

. "Toate jivinile din pamînt vor iesi la suprafata. iar soarele va rasari de la apus si va apune· la rasarit. Cînd se va înral lumea. toate mergînd îndarat (LX. de chin si de sete" (52. creste "într-o zi ca-ntr-o saptamîna". va fi provocat de stapînirea balaurului urias sau a scorpiei. Cele mai multe legende înfatiseaza s. În vremea stapînirii de 33 ani a diavolului. 242). "si va popri apele". Scorpia care a fost legata de Sf. Pasarile ce zboara vor cadea în~dusite pe pamînt.p. Atunci va apare Anticrist (sau Antihîrs.29). În urma razboaielor.s. care va avea loc prin foc. atunci va fugi ~al~l din SIbiu pîna în Deva prin sînge.l. sugîndu-Ie sîngele sau chiar omorîndu-i (LUI.. urmata de o mare foamete. sîngele va curge gîrla "de va. ispita trecînd repede. p. Aceasta se va întîmpla "cînd vor fi hotarele taiete". Dumnezeu va umbla doar cu o prescura si un pahar de vin din care se vor satura cei credinciosi. de apa si pacura (sau numai de apa). Acesta va fi precedat de o seama decalamitati. 936-937). Apoi va dispare apa de pe pamînt. Gheorghe vor veni pe pamînt "si atunci vor pieri oamenii. cu mustati si cu barba ca toti oamenii" (LX. luna va fi scaldata în sînge. Balaurii închisi în cer si stapîniti de Sf.. încît la 3 ani "va fi om mare. Antihîrt) care va domni 3 ani.25). De teama ca Iuda. El e fiul unei~ fecioare urîte (sau a unei femei cu tare monstruoase) care va. cari-o sa cioca-· neasca lumea ca ghionoile copacii" (12. p. Stapînirea diav?lului va fi definitiva si consecinta va fi potopul. de gros. Atunci "o sa iasa boieri alghi cu ciocu da hier. s. Vor apare pasari cu ciocul de fier (sau de foc) care vor chinui oamenii. cautînd sa-i chi-nuiasca pe oameni cît mai mult (LUI. În. La s. înota calul în sînge ca în apa". sa nu roada piciorul pe care e rezemat pamîntul.1287-1288). p. pîna în chisita cu frîul dupa el si nu se va afla cine sa-I prinda". 18). arate si.. Stelele nu vor mai lumina si vor cadea. ca un nou potop.1. Dupa alte legende. "va rasari în sesul Sibiu-lui un mar cu mere rosii si cînd marul va fi ca butucul rotii. Gheorghe în fundul marii va iesi la. ziua are sa fie ca ceasul. I. semana te (ibid. p.1. Dumnezeu va lasa pe Iuda înlantuit sa "roada furca pamîntului cu totul". p. iar ceasul ca minuta'" (52. întrucît "anii vor fi ca zilele si ceasurile ca clipitele" (ibid. p. 1292). poporul îi ser-o beaza ziua (LUI.l. 159). p. 4. 157). p.339 vor fi ca 30 de zile. p.. potop. 5. 157). pestii vor iesi din apa". Atunci pamîntul se va scufunda cu totul sub apa.

p. Sf. Sf. iar pamîntul va ramînea alb cur~t". aprinzîndu-l (LUI. aprinzîndu-l. p. Isus (Maica Domnului sau Sf. Oile le-a desparti Dumnezeu s-or fi a lui Dumnezeu. Ilie va fi ranit (sau decapitat) si sîngele lui va cadea pe pamînt. p. _"siva ascunde toate izvoarele.locul apei. va iesi la s. Ion) va umbla numai cu un corn de prescura si un pahar de vin si credinciosii care vor gusta. vor fi ai lui (LX. 3 picaturi vor cadea pe pamînt. nu vor mai simti foame si sete. Dupa alte legende. 158-159). va trece pe deasupra Sf. Focul va cadea în faurar si va arde pamîntul de 9 coti (LX. Cine va bea. p. p. Ilie si Anticrist se va desfasura pe pielea unui bou taiat de evrei la sfîrsitul lumii care "paste o falce de iarba pe zi si bea un iaz". Dupa stinge/ea focului. p. 158). Sf. lupta dintre Sf. Mihail va fi bagat de diavol într-o piele de dihor si prin gaurile ei va curge sîngele lui care va da foc pamîntului (52. Anticrist va umbla prin lume cu poloboace cu apa (sau cu urina) sau cu urciorul gol ca sa stîmpere setea oamenilor. p. 938). iar cei ce vor gusta. 159). p. Toader va veni cu coliva pe pamînt pentru a satura pe oameni (LUI. în alta varianta. Dumnezeu va trimite pe Sf. în schimb. nu se va satura si va fi vîndut lui (LUI. sîngele incendiator va fi cel ce va curge din galeata fratelui ucis din luna: cînd aceasta se va umple. Ilie sa se lupte cu Anticrist. p. 1292-1293). "cele 12 vînturi vor sufla sa faca din cenusa o movila si va sta asa 7 zile. 1292). p. 45). iar caprele a celui necurat. "va veni vîntul cu doi feciori ai lui si vor sufla cenusa în mare. 158). le va lua si le va duce la el .158). toate apele sub o piatra si n-are sa ramîie -de baut decît pacura si lesia ce o fac femeile vinerea si în sîmbetele mortilor. Diavolul "cel mare" legat de un munte. Ilie si va trîmbita si toate sufletele oamenilor vor iesi din movila în chip de oi si de capre. va iesi pe pamînt numai aur si argint sau bani. Pamîntul se va topi "si muntii vor curge ca rasina" (LUI. în ziua a saptea. precum si dupa boboteaza cele doua saptamîni" (52. Anticrist va oferi oamenilor balega sau putregai de copaci ca sa-si stîmpere foamea. Totusi în pielea boului este "o borticica cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura de sînge ce va aprinde pamîntul.58).l. caci va arde pe o adîncime de 7 stînjeni "si s-a face ses cum a fost înainte de potopuri" sau de 9 stînjeni "pîna ce va da de curat" (52. Sf. Ilie. Apoi pamîntul va fi curatat prin ploaie sau printr-un vînt puternic care va matura toata cenusa (LUI. Ca sa previna calamitatea. Dupa alta legenda. le va lua la dînsul in rai.

p. "are sa ieie si parul de pe vite si cu acel vînt are sa mearga toata suflarea ce va mai fi vie la judecata care a se tinea la mijlocul pamîntului" (LUI. "cît degetul cel mare. încît "or întoarce 12 cu drugii un ou de gaina" sau "se vor sui cu scara în pelin" (LUI. p. o ploaie mare îl va spala "si unde. Dupa unele legende. nebauti si nemîncati. 7.1289-1290). e pricinuit de un vînt puternic care va matura toate de pe pamînt.or fi pusi de Dumnezeu la bine. cu "o alta populatie care în veci. cu blajinii. Dumnezeu îl va întoarce "cu cea parte deasupra.. 159). deoarece "oamenii nu vor mai ~vea trebuinta de mîncare. s. ' Atunci vor fi pedepsiti jefuitorii "care astazi mînca si beau ca lipitorile de balta de pe spinarea lor . Atunci "va fi un timp în care nu vor mai fi jupoiati de ciocoi si boieri si nu vor munci pentru toti si sa fie batjocuriti de toti". Va fi o lume "fa~a pacate". dar oamenii înmultindu-se. cînd "si ei vor putea face cu boierii ceea ce fac boierii acum cu ei" (LUI. "are sa ridice pe oameni ca pe pene".atuncea si numai atuncea va capata cel nedreptatit dreptatea cuvenita" (LUI. dar au sa fie tari.1. care noua bateau malai într-un cuptor.si 12 vor îmblati într-un cuptor" (52. p. 59). viitorii stapînitori ai pamîntului vor fi diavolii. p.~ în iad" (52. Cei drepti v. vor fi purtati prin noroaie etc. "oamenii cei cuviosi si placuti lui Dumnezeu. 75).341 .158).1. creste urzica. încît "va duce boul pîna la mare". iar cei pacatosi vor fi pusi sa treiere la spini si la cioburi de sticla. acesti pitici vor fi blajinii. Dupa s. va trai fericita". ca vor tinea pe un om de-al nostru pe palma". Omenirea de dupa potop "nu va avea nevoie nici sa manînce. 1294). Dupa ce pamîntul va arde pîna "va fi neted ca masa". Aceia au fost la începutul lumii înainte de uriesi si tot ei vor veni si dupa noi". vor petrece mai mult viata îngereasca". Dupa o legenda bucovineana. p. El va sufla atît de tare. asa are sa le para de greu . Decît ca oamenii aceia vor fi "mititei ca gîzele".159). 1292-1293). Uneori. i-au . p. "cît jumatate de deget. o lume "mai blînda si milostiva ca cea de astazi". care 12 radica un ou" (52. p. va creste portocalul si în locul bozului va creste chiparosul" (LX. pamîntul va fi populat din nou. fara munca si osteneala. Oamenii vor fi atît de mici. 159)~ Dupa arderea pamîntului. ca 12 vor rostogoli lin ou. p. care l-au stapînit si la început. p. nici sa bea si nu va fi asa de pacatoasa ca cea de astazi" (LX. 6.

Acolo tine în sînul sau copiii mici. în vreme ce lui si-l pune plin. îi arata raiul: în odaia întîia copii nebotezati ce plîngeau. A treia ursitoare a hotarît ca S. S. i-a scos matele si le-a zvîrlit pe o rachita. O data. "va fi peste tot apa si dupa ce se va usca. alearga dupa ea nadusind.342 ~zgonit. s-a facut porumbelul (52. toti oamenii beau si se veselp. Vara cînd se scalda în mare. Cel mai popular dintre sfinti.. dar sa nu se poata miste pîna ce tatal sau nu-i va fagadui de sotie pe Zîna far' de tata. Un om ajunge cu balonul la poarta raiului si S.P.P. p.P. va >ramînealumea iar" diavolilor atît de mici.P. p. La nastere a fost ursit sa fie sfînt.P. hranindu-i "cu lapte dat cu lingurita" ca sa nu li se mai faca dor de mamele lor. La început. nu i-a mai fost foame. p. nu se mai gaseste nici un lucrator (81 a.P.l. Dupa aceea. O data a pierdut Gheileraiului si Dumnezeu l-a batut (LUI. e trimis iscoada pe pamînt sa vada ce fac oamenii. îl roaga pe Dumnezeu sa faca pe toti oamenii bogati. fiindca acesta a ascultat cuvîntul ursitoarelor (LXV.P. în a doua copii mai mari care se jucau. p. Un sarac îsi lasa capra singura pe cîmp. dar cînd îsi face casa. 253). unde primeste numai oamenii buni.au. E închipuit a fi portarul raiului. sa-si omoare tatal. " . diavolul lasa zapisul pe tarm si el se cufunda în fundul marii. 12-13).P. 1.380-381).genele Sîmpetru.nedreptatea pe un orb. mînca mult.P. iar în alta casa numai bucatarese care parte gateau. îi spune lui Dumnezeu ca numai o femeie saraca îl pomenea. Fiind roade bogate. ca 12 la un loc ar Iface cît un om" (52. p. Fiindca un om . 411).131-133). S. S. îi rupe din coada. e socotit în lecel mai apropiat de Dumnezeu. p. S. Dumnezeu da în anul urmator seceta si S. urîndu-i: "Dumnezeu sa te pazeasca". 66). S.484). Apoi se roaga de Dumnezeu sa nu-l mai lase în locul lui (LVII. Intra sluga la diavol 3 ani. 925-926). p. Cînd o prinde. p. parte se bateau cu polonicele (52. Cauta apoi un negustor . Dumnezeu l-a adormit.P. e lasat de Dumnezeu sa-i tina locul o zi si o noapte. e trimis în iad sa rascumpere sufletele oamenilor. ramînînd de atunci caprele cu "numai un semn de coada". masurînd malaiul numai pe fundul blidului. La întoarcere. 129-130). p. aliluce vestea ca toti oamenii îl pomenesc (ibid.de vinuri si îl gasesc în casa unde erau numai oameni betivi. La s. S. fiind sfatuitorullui permanent. . Din matele lui S. îi da o palma zdravana (92. îsi petrece cu ei si întîrzie 4 saptamîni.

p.P. S. In vremea cînd era pe pamînt. sau le împarte prescura ori "niste boabe de naut" sau "niste seminte" care le "taie .. din picurii de sînge care au curs atunci din piciorul lui S.P. S. insecte urîte si gretoase (ibid. este stapînul lupilor (v. Ele au întîrziat mult. s-a vaietat "Ai.P. rupîndu-i din talpa. piatra" . Lupii nu pot mînca . întrucît S. "Cînd se aude piatra forcotind.497500). Diavolul alearga sa-I prinda. a hotarît sa trimita femei pe la crestini sa-i cheme la o adunare. atunci Sf. p. Petre. se preface ca vrea sa faca o manastire si dracii îl îmbrîncesc afara (LVII. p. Cînd lupii se strîng si urla. Ca sa scape.P. s-a nascut aiul (usturoiul).802-803). adoarme acolo si se pomeneste înconjurat de draci.P. în vremea cî~d era pe pamînt. e mai mare peste grindina (piatra). E serbat 3 zile "pentru ca el trei zile a fiert piatra în cer. El o orînduieste împreuna cu Sîntilie. 142-144).. Acesta o cauta si o blestema sa se prefaca într-o insecta. încît lupii pot rabda mai multe zile.127-128). zarindu-se pe cînd S. p. 127). le-a blestemat sa se faca stei de piatra. O femeie numita Calugarita.P. p. p. coboara din cer în mijlocul lor pe un cal alb si "începe sa rupa codri dintr-o pîine care nu se mai ispraveste si arunca la fiecare lup". pe care el l-a aruncat o data mînios (ibid. le înclesteaza gura. îsi desfunda pjpa. Pentru lupul ramas flamînd S. urseste un om sau o vita. se lasa momita de diavol prefacut într-un "domnisor" si trada planul S. doamne" iar Dumnezeu l-a mîngîiat: .P. s-au prefacut în stelnite de pere. Vitele destinate lupilor S. le înseamna "cu putina rosata sau sînge în frunte". Alta data.88-89). De atunci au oamenii piciorul scobit (LVII. Sf. El are putere peste ei. Petru fierbe piatra în cer" (52..P. s-a nascut din sulhacul cu care S. calatorind cu Isus prin iad. ca sa nu le strice oamenilor. fura zapisul si fuge la rai. apoi le rînduieste pe cine sa manînce. cînd se necajeste pe ei chiar 40 de zile. numita calugarita (47.P. LuP)..P."Taci.P. p. fiind bolnav. cum se vad si astazi (LVII. ploaia. numita tigîi sau tigîinat. Dupa alta legenda. Insecta din scoarta brazilor cazuti. S.457-458).P. Ilie da foc si Sf. foamea". ca si acela va fi de vr-un folos" (64. îl ajunge tocmai la poarta raiului si-l prinde de un picior. de aceea piatra e maruntica si rara cu picaturi calde de ploaie".. îsi da sufletul..343 ~ iar S. Petru o fierbe . S.P. Perele din care a vrut sa manînce S. p. cei doi sfinti "poarta nourii. 422). trimite niste babe dupa buruieni: de leac "în tara sîrbeasca".

Ca sa-i poata gasi. 144-145. îl ia cu sine la o femeie bolnava pe care S. Un evreu sarac. e aratat a fi însotitorul lui Dumnezeu (uneori Isus) în calatoriile lui pe pamînt. sa fie mîncat de lup scapa de doua ori. Dumnezeu i-a dat licuricii. pleaca la Dumnezeu si se întîlneste cu S. S. îl sfatuieste sa lase locurile pîrloaga. dar lupul l-a mîncat tot.P. Un om sortit de S. p. S. iar evreului îi da o lada de galbeni. Un cioban care a pîndit întîlnirea S.P. Dumineca (7.P. Rareori e actant singur. Ca plata.P. o taie bucati.P. p. locuieste pe pamînt într-o cetate de pe muntele de argint. care îl face "doftor". ou. Cînd se pune sa secere în locul celui ce le aduce . îi porunceste sa manînce numai o litra dintr-un cal. 547). El îndeplineste rolul de sfatuitor sau de cel care prilejuieste explicarea hotarîrilor luate de Dumnezeu (v. Altui lup S. p. v. a poruncit unui lup sa manînce un cal pintenog. nu stie si îl trimite la Sf. se plînge lui Isus de patania cumatrului. s-a prins cumatru cu un om. Un om. S.P. omorîndu-l pe loc. in basme.P. auzind ca Dumnezeu da însutit celui ce daruieste ceva la biserica. numit Cucu. acesta îl îndeamna sa coseasca miristea.P.P. (LIII. îi vine în ajutor si ia aceeasi plata (52. p. cerealele s-au facut din belsug si S. i-a poruncit sa-I manînce pe stapîn. S.P. Dumnezeu). singura lui avere. p. 130-131). S.P. p. 151).546). l-a blestemat sa se faca pasare (LVII. dar a treia oara un os allupului mort îl loveste în frunte. Neprimind nimic.P. dezvinovatindu-se -Can-a avut alt cÎntar decît gura (LVII. dar S. da un pui de gaina. într-o varianta. unde voinicul îl întreaba de locuinta celei promise la nastere. apoi se despart.P. Cînd calatorea pe pamînt. p. Evreul se duce la fata unui împarat pe care o taie fara sa o mai poata învia. Cu toate ca n-a plouat. ia o pîine si un. 148-150). dar noaptea e luat de lupul cel schiop din mijlocul tovarasilor lui (LIII. cu lupii afla ca a fost orînduit sa fie mîncat de un lup schiop. în alta varianta. cumatrul e învatat sa arda paiele cosite de pe miriste si se alege cu mormane de grîu. i-a furat caii într-o noapte.P. p. Satenii lacomi dau si ei foc stogurilor netreierate si nu se aleg cu nimic (LVII. i-a uns pi~iorul cu balega. obtinînd mai mult grîu ca alte dati (LUI. Cuc). Dumnezeu i-a dat lui S. apoi o înviaza sanatoasa. 322). Ciobanul se pazeste mereu. Negasind caii.P.S.P. Auzind de la Isus ca nu va ploua în acea vara. lupii drept cîinii lui.344 decît fiintele destinate lor de S. II. . 381-383). S.P. Stapînul simtind. iar ca sa vada prin padure. Raura Luna. S.

vine la el S. Dumnezeu îi face. avea draguta o pescarita care o data a prins atît de mult peste. se antrep. O data. se casatoreste cu ea.P.P. p. nu mai îndrazneste sa se apropie de el cu mîncarea. Vazînd-o betivii.488-490). trimite lupii sa manînce boii unui flacau orfan. cu mîncare. întrece pe toti ceilalti 40 seceratori.P.P. S. S.648). cum s-a angajat. neaga ca ar fi Ialltar. S. La prînz. a fost acuzat pe nedrept ca ar fi furat niste opinci care s-au gasit apoi în traista pagubasului. roaga pe Dumnezeu sa sohimbe locul si este din nou batut (5. Postul lui ar data din vremea cînd calatorea cu Si.P. e înfatisat cu slabiciunile unui om de rînd. crezînd ca el e acela "care nu m-ai îngaduit atuncea sa mîntui de cosit s-am ramas flamînd". II. Trecînd pe lînga o crîsma.P.ma duc sa-i dau o palma. desi Dumnezeu se împotriveste. Peste cîtiva ani.P. apoi amiazi si seara. vine soarele în locul lui si S. o vioara în spate. S. Ca sa o îmbuneze.P. a instituit postul ce-i precede ziua (LIII. flacaul intra sluga la rai si dimineata cînd duce apa lui S. îi rupe un picior.P. a instituit postul lui (LVII. Postul lui ar fi instituit de cînd S. p. orice-ar fi. S. Cînd caIatoreste cu Dumnezeu pe pamînt.. Astfel postul lui a ramas mereu în vigoare (81. p. p.. Poposind la o crîsma cu oamer.. îi cer sa le cînte si cînd S. Ca pedeapsa pentru ca au fost ispititi la joc. p. Scotînd din fîntîna pe sora soarelui. gazduiesc la fata casatorita cu cel lenes. spunîndu-i ca se teme ca va fi batut ca ieri (52. dar omul îl ia la bataie. III. A doua zi.P. Mai tîrziu. Ca sa-I pedepseasca. a instituit postul lui care sa dureze pîna ce dragut a lui îsi va vinde tot pestele. apoi da un fir de busu· ioc celui cu apa sa-I puna lînga copilul lui si se preface Într-un copil întru totul asemanator (7. .. într-o seama de legende-snoave. soarele îl lasa în locul lui pe cer.546). Un flacau nu poate cosi o livada pîn~ la prînz.439-440).P. p. 114). S. amintindu-i ca aceasta e plata pentru boii mîncati de lupii trimisi de el (81 a. Drept pedeapsa. Pavel pe pamînt. 17).296). S. încît mi l-a putut vinde într-o zi întreaga. cu efect ilariant.P. Acesta vine acasa beat si îl ia la bataie pe S. daca e vorba as~!" Dumnezeu îl previne însa: "pentru o palma sa nu iei doua" (AT 822 + 791). fara stirea lui.145 apa. apoi cînd iese afara. S.i veseli.P. vrea sa intre printre betivi.P. fuge. p. se revolta împotriva hotarîrii acestuia de a casatori flacaul lenes cu fata harnica si decide .eaza si ei la joc pîna noaptea tîrziu.

Tot S. spre miazazi fiind paznic Sîn Toader (LVIII. El calauzeste soarele pe cer. Fiindca s-a îmbatat rau din rachiul vîndut de diavol la iarmaroc.P. p. Se ruga de Maica Domnului sa-I ajute. Un om care trecea o apa înotînd era sa se înece. vînzîndu-se. imediat a fost deasupra apei. S.. S. o opreste. 5584). recrutii din crîsma îl bat.37). El ajuta însa si pe hoti. în legende. 1.P. Un om sarac are trei fete si e silit sa le trimita în lume ca sa cîstige bani. încît abia se poate tîrî afara. . 170171). O baba care a avut sapte barbati si sapte rînduri de copii se duce în cele din urma la ·rai. (S. S:N.. ca sa nu înece corabia (52. daruindu-Ie bani. dîndu-le bani ca sa se marite. a fost trimis sa-I iscodeasca pe diavol cum se va putea recapata zapisul prin care oamenii morti erau ai lui.410-411). ca pe una care "copiii si casa s-a pus la cale si pe o multime de oameni i-a miluit si i-a fericit" (ibid. este stapînul apelor si al corabierilor.N.· p. e unul din sfintii de seama care are însarcinari diverse. S. arunca fiecarei fete în ajunul zilei 'cînd trebuia sa pacatuiasca cîte o punga cu 150 galbeni. Dupa ce cînta si joaca dupa vioara lui S. p.P. A treia oara tatal l-a pîndit la geam si i-a sarutat picioarele (LVIII.409). 915). p. strajuind în partea de miazanoapte a cerului ca sa nu se abata într-acolo. e milostiv cu cei saraci. p. 3411)..).p. 537). p. a asteptat 30 de ani la poarta iadului pîna ce diavolul i-a spus ca numai cel nascut din duh sfînt îl poate scoate de la el (52. S. 408-409).N. bine stiind din prima ce înseamna casatorie (S. dat tot mai tare se cufunda. S.N. ajutînd vaduvele si orfanii.N. El apara si ajuta pe cei ce umbla pe ape (LIII. V.N. E batut de catane pentru ca a baut rachiu de la diavol si s-a îmbatat (52. 1265-1266). 886). Trimite însa în iad pe cel care s-a casatorit a doua oara. Sînnicoara.N. Legenda. 157). p. e rînduit de Dumnezeu ca pe lumea cealalta sa judece el pe betivi "pentru ca si el a fost beat" (ibid. p. Celor orfane le arunca pungi cu galbeni pe fereastra (LIII. blestemînd ca sa ploua totdeauna la încorporarea lor (81 a. p. Ajuta mai cu seama fetele sarace. Cînd a cerut ajutorul lui S. S. ar fi oprit apele cînd a fost potopul.346 e luat la bataie (ibid. dar ea îi spune versuri glumete si în cele din urma Dumnezeu îi spune sa o primeasca în rai.

ca Sf. S. Sotul pleaca în cautarea ei si ajunge la mare unde îl trece S.N. este zeflemisit. Un om sarac care nu mai avea decît icoana S.N. p. pe care o zalogeste unui cîrciumar pentru o pîine. p. p. la sfatul preotului. ajuta pe cel ce cinsteste icoana lui.. îl serbeaza pîna si turcii (52. popa si das(alul fura laptele.N. p. Dupa a treia noapte. Hotii vin din nou. Turcul nu se supara.N. Un om sarac nu are decît icoana S. Neculai . 3470 E). Mai tîrziu. lasînd usile deschise. Nistehoti aud pe turc Iaudîndu-se ca icoana l-a pazit de furturi si îl jefuiesc.Si tu. fiul mai mic al unui împarat se casatoreste cu o broasca care noaptea îsi lepada pielea.N. 1257-1258). Petru si o anunta ca va veni S. aratînd ca el a fost mosneagul sfatuitor (LVIII. S. în.N.N. S.1266). 159-167). cu o barca si îl conduce la moara sotiei lui. caci "la Sf. p. Sotul ei îi apare ca Sf. Baba care da buzna în rai e luata la întrebari de S.N. învatîndu-1 cum sa prinda blestemul sotiei (52.N. p. ajuta si pe soldati în razboi (LUI. 409). El are mare putere. în cîteva legende-snoave.167-170).N. Neculai se roaga oastea cînd merge la batalie.. ghiuj batrîn.N.N. 988~991). II.: " . El i-o arunca în foc. vor sa fure 'si icoana. mai ales pe S. S. III. p. dupa ce au uns sfintii pe la gura cu smîntîna. Un tigan cu oi multe pune laptele în altar. Preoteasa care n-avea copii se roaga lui Dumnezeu sa-i împlineasca dorinta.N. dar preotul îl ia la bataie pe intrusul camuflat în S. Tiganul crede ca sfintii i-au mîncat laptele si îi probozeste. . apare ca auxiliar al protagonistilor. îndeosebi pe S.apare în chip de mosneag la flacaul care îi cumparase icoana si îl învata cum sa pazeasca trei nopti în biserica unde fiica împaratului aparea ca monstru si mînca santinelele.N. cîteva basme. (S. "Daca esti . într-un basm bucovinean (AT 402+302). N eculai sede calare pe tun". O .Bate-te-n dos c-un mai!" (ibid. Un flacau o rascumpara ca sa nu se mai joace copiii cîrciumarului cu ea. atinge cu batul monstrul care redevine fata împaratului. dar se' pomenesc tintuiti locului pîna îi prinde turcul (ibid. sa-i faca un copil. o vinde unui turc. lasînd totul descuiat în paza icoanei S. crezînd ca S. dar ea îl bat]'ocoreste.. în ~lt basm (AT 363) S.N. ea primeste cu bucurie vestea. pretinzînd ca "pazeste casa si toata averea". Turcul pleaca de acasa. nu ti-a fost rusine de ceialalti? Pacat de barba ta cea alba" (52. S. a adormit si pleaca.717-718). De aceea.$47 S.N. iar nevasta fuge prefacuta în cioara.

taranca ce si.,.apierdut banii e sfatuita sa se roage S.N. ca sa-i ajute sa-i gaseasca, dar ea nu mai are nadejde ca S.N. îi va restitui (S. 3253). V. Legenda. Sîntilie. 1. în legende, el este stapînul norilor si al ploii, al tunetului si al vînturilor. E închipuit alergînd pe nori cu o caruta trasa de cai de foc. Tunetul ar fi produs de huruitul carutei lui pe cer, iar fulgerele sînt scîntei din potcoavele cailor lui sau din biciul lui. S.I. trasneste pe oamenii pacatosi, dar mai cu seama pe diavoli. Sageata trasnetului lui e în trei dungi, stidoasa si intra în pamînt de 9 stînjeni. La 9 ani, iese pe pamînt si e buna de vindecat junghiurile (LUI, p.389-394). La nastere, S.I. a fost sortit sa-si ucida parintii. Cînd se întorcea odata acasa, diavolul îl minte ca sotia lui doarme cu altul. Fara sa se mai îndoiasca, taie capetele parintilor care venisera la el si dormeau în sura (52, p. 519-520). în alte variante, S.I. îsi ucide nevasta si parintii sau numai pe tatal lui. Se pocaieste si cere lui Dumnezeu sa-i dea trasnetul ca sa-i pedepseasca pe draci pentru ca l-au ispitit sa faca aceasta crima (LUI, p. 546). Dupa ce si-a omorît parintii pentru ca l-au necajit, s-a facut cioban pe munte. Dupa trei ani, vine în sat si omoara pe omul care îi furase pe sora-sa, apoi Dumnezeu îi da sarcina sa-I urmareasca pe diavol cu trasnetele si fulgerele (12, I, p. 238). Pentru ca si-a omorît parintii, e trimis de Dumnezeu sluga la diavol. Acesta îl trimite în padure dupa lemne, S.I. simuleaza ca leaga cu o sfoara toata padurea, dracul crede ca vrea sa-i aprinda casa si renunta la lemne (AT 1046). A doua zi, îl trimite dupa apa si S.I. simuleaza ca sapa toata fîntîna, dracul se sperie si renunta (AT 1045) (81 a, p. 373; v. lntreceri în puteri). S.I. e schiop, dupa alte legende paralizat de o mîna si de un picior, de aceea are putere mai mica în trimiterea fulgerelor si trasnetelor. Cînd era sanatos, tuna de crapau muntii, se despica cerul si pamîntul, se stîrpeau femeile si animalele, sau se misca pîna si scaunul lui Dumnezeu. Acesta l-a blestemat ,,- Uscati-s-ar mîna" si de atunci a paralizat în alte legende, S.I. are numai un ochi si e chiar surd, de aceea trasneste mai rar fiindca nu aude cînd îi porunceste Dumnezeu sa trasneasca (LUI, p.396-397). S.I. a vazut pe un om furînd faina din sacul unei vaduve cu 5 copii la îndemnul diavolului. S.I. a trasnit atît de tare.în diavol, "ca 7 ani de-a rîndul s-au starpit animalele si femeile de pe fata pamîntului. Maica Precesta s-a speriat si ea din acel traz-

},19

net si a blestemat pe S. Ilie sa i se usuce mîna dreapta". De atunci, trasneste numai cu stînga (92, p.63). S.I. loveste cu trasnetul pe diavolul prefacut om care da bani unui om în schimbul sufletului lui (52, p. 522). S.I. era caraus si dracul i-a stricat caruta. S.I. a cerut lui Dumnezeu sa-i dea putere peste diavoli, primind tunul (ibid., p. 787) pe care l-ar fi luat de la început la porunca lui Dumnezeu ca sa rastoarne dracii care vroiau sa se suie pîna la cer, gramadind munti peste munti (ibid., p. 12). Dumnezeu l-a trimis sluga la diavol ca sa-i fure zapisul prin care "omul viu este jumatate al lui Dumnezeu si jumatate al diavolului si mort este al diavolului". La scalda, dracul a intrat în lac si Dumnezeu a înghetat lacul ca sa nu poata iesi diavolul. S.I. a fugit în acest timp cu zapisul la cer, dar aproape de cer l-a prins pe S.I. de talpa piciorului, rupîndu-i carne, care lipseste si astazi, iar omul a ramas al lui Dumnezeu (38 b, XlV, p. 76, Cucuieti-Teleorman). în alta varianta, diavolul a pus paznic al zapisului o cotofana pe care n-a mai crezut-o la urma si S.I. a putut fugi cu el. Ca rasplata, Dumnezeu l-a pus mai mare peste draci (LVII, p. 192-193). Li început, Dumnezeu nu avea sfinti, pentru ca nici un om n-a avut curajul sa se arunce în mare si sa se lupte cu diavolul. Numai S.I. s-a aruncat cu caruta si cai si de atunci Dumnezeu i-a dat tunul împotriva dr~cilor (52: p.302). S.I. este var cu vîntul si cu focul. Cînd vîntul si focul -au pornit sa-si încerce puteril~, Dumnezeu l-a trimis pe S.I. sa-i supravegheze, dar el s-a întovarasit cu ei si Dumnezeu i-a luat o mîna si un picior (ibid., p. 402). El conduce piatra (grindina) împreuna cu Sîmpetru, el "da foc si Sf. Petru fierbe piatra în cer" (ibid., p.803) "S. Ilie orînduieste cu piatra, el radica gheata în nouri de sub pamînt si în cer merg Iastopane de gheata întregi pe nouri, dar S. Ilie umbla cu caruta si c-un mai tot o sfarma, iar arhanghelul Mihail merge înainte cu sabia si tot o taie". S.I. are un palos cu doua taisuri "cu unul de aur si cu unul ascutit. Cînd loveste cu cel de aur da mana, cînd cu celalalt, da piatra" (ibid.: p. 792). S.I. a fost pus o data de Dumnezeu sa-i tina locul. El vede pe stapînul ariei cum fura grîu din gramada lucratorului care i se parea mai mare decît a lui. La a treia banita, S.I. intervine si îi da cu banita în cap. Dumnezeu l-a certat ca nu a fost mai îngaduitor, fiindca el vede mult mai multe nedreptati si nu se revolta (LIII, p.546).

350

La sfîrsitul lumii, cînd va apare Antihîrt pe pamînt, Dumnezeu îl va trimite pe S.I. sa se lupte cu el (v. 5fîrsitullumii). El va fi învins si Antihîrt îi va taia capul. Sîngele lui S.I. va cadea greu pe pamînt, provocînd cutremur si pamîntul se va aprinde (LVII, p. 197-198). Lupta se va da pe o piele de bou ca sîngele sa nu curga pe pamînt. Totusi, în piele este o borta "cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura din sîngele S.I. si ea va aprinde pamîntul si va arde pe o grosime de 7 stînjeni (52, p. 1292). II. în unele basme-legende, naratiunile despre omorîrea parintilor de catre S.I. s-au contaminat cu cea despre tî1harul pacatos (AT 756 C). Dupa ce S.I. si-a omorît cu sabia parintii (si sotia), el se duce în pustie sa-si ispaseasca pacatele. Dumnezeu îl înstiinteaza ca va fi iertat cînd va sadi putregaiul si îl va uda c~ apa carata cu gura în coate si genunchi. în alte'variante, e învatat sa ude un taciune pîna ce va face doua mere (parintii lui), sau o ramura de mar pîna va face doua mere ca sa le dea lui Dumnezeu (LIII, p. 537). în alta varianta, dupa crima, S.I. s-a spovedit, dar abia al40-lea preot i-a dat canon sa care 9 ani lemne într-o vale, apoi sa le dea foc si el sa se arunce în vîlV'tttaie. Dumnezeu îl salveaza (LVII, p. 180). Dupa omorîrea parintilor, S.I. a decapitat mereu preotii ce îl spovedeau, abia un s<;hivnicl-a încuiat în chilie si a aruncat cheia în iaz. S.I. a stat acolo 40 ani la o masa citind, mîncînd dintr-o pîine si bînd dintr-o cana cu apa ce nu se mai terminau. Dupa 40 de ani, oamenii au gasit cheia si un înger i-a poruncit sa faca foc si sa se arda, dar un înger l-a dus la Dumnezeu care i-a dat o "pusca sa împuste în draci". Cînd a împuscat a treia oara" trei zile si trei nopti au curs pe pamînt, încît n-a ramas nici un drac în cer" (52, p.521). într-un basm, S.I. distruge cu grindina holda unui flacau orfan. Mai tîrziu, acesta intra sluga în rai. Cînd aduce apa si S. 1. întinde mîna dupa ea, servitorul i-o rupe, amintindu-i ca aceasta e plata pentru holda distrusa de grindina trimisa de el (81 a, p.648). V. Legenda .. Snoava. 1. Numele popular al speciei e poveste, folosit aproape peste tot la noi, generic care înglobeaza si celelalte specii narative în proza (v. Poveste). în Muntenia, ea e denumita snoava, termen adoptat si în folcloristica, azi în vadit regres: "Znoavele e un cuvînt mai vechi, povestile au iesit acuma pe urina" (5, 1,

351

p. 45-46). În vremea din urma, prin Moldova nordica SI Transilvania nord-vestica, termenul basm a ajuns sa desemneze s., naratiunile glumete, adica cele "de rîs" (ibid., p. 109). În trecut, în Moldova s. mai erau numite jitii si taclale, azi se pare iesite din uz. Jitie înseamna patanie, sir de întîmplari, reliefînd deci caracterul realist al s. Specia a mai fost denumita la plural palavre sau bazaconii. În Moldova nordica se foloseste denumirea balacarele, împrumutata probabil din limba ucrainiana. A mai fost atestata denumirea polojanii în Transilvania nordica, cunoscuta, se pare, si în Moldova, dupa cum ar indica titlul unei colectii din Vrancea alcatuita de S. Hîrnea. În Tara Oasului, se folo~estesi termenul de trufe, venit probabil din maghia~a, unde verbul cu aceasta radacina înseamna a glumi, dar cuvîntul este, se pare, romanic la origine, caci jongleurii francezi mai foloseau denumirea trufe pentru fabliau, iar în vechea italiana truffa avea sensul de gluma, palavrageala, cu acelasi sens trecînd si în spaniola. La padurenii din Hunedoara, s. mai erau numite sozîi, adica fapte hazlii, care provoaca ilaritate, cuvînt de origine maghiara. În Muntenia s-a mai folosit termenul Pacalituri, atestat de colectia Fundescu, iar în Oltenia e cunoscut si cel de dafie, plural dafii, dat la iveala de colectia R. Codin-Tutescu, împrumutat din limba sîrba (davija). Raspîndit în toate provinciile tarii e numele gluma, iar pe alocuri, sub influenta oraselor, a patruns si cel de banc, corespunzator germanului Witz, care a ajuns sporadic si în Maramures. În folcloristica, specia a fost denumita felurit. Mai întîi, a fost denumita anecdota, atestata în Efemeridele lui D. Iarcu. În 1867, B. P. Hasdeu distingea anecdota, alaturi de traditiune si basm (35, p. XI), dar mai tîrziu va semnala si termenul snoava, diferit de anecdota si legenda (XXXV, p.2601). Denumirea, anecdota s-a generalizat în tratatele de istorie literara si manuale. Cea de snoava va fi introdusa în folcloristica de M. Gaster (XXXI, p. 149, 158, 159) pentru a diferentia specia de nuvela si poveste. Cuvîntul deriva din slavul iznoava, care înseamna naratiune noua, inedita, adica întocmai ca si cuvîntul grecesc anecdota, al carui decalc pare a fi. Analogia ne duce mai departe la termenul romanic novela care denumea initial categoria acelorasi -naratiuni noi, necunoscute, pentru ca apoi prin Boccaccio sa evolueze spre noua specie culta cunoscuta sub acest nume, denumita de Jolles si nuvela toscana (XXXIX, p. 227). Astazi,

3S:Z

folcloristica de la noi a retinut, alaturi de s., si denumirile gluma si anecdota pentru niste subspecii strîns înrudite ale s., cum se va arata mai jos. 2. S. s-a bucurat de mai putina vaza decît legenda si basmul. Urmele ei în literatura clasica greco-latina sînt foarte firave, fiind atestate numai deprecierile de care se învrednicea la scriitorii vremii sub genericul aniles fabulae (povesti babesti), care de fapt denumeau toate speciile narative în proza. în literatura medievala însa, s. s-a bucurat de mare consideratie. Faimoasele fabliaux-uri, acele contes IZ rire en vers, colportate de jongleurii medievali, au fost pretutindeni bine primite, la curtile nobiliare si prin pietile tîrgurilor. Acestea nu erau decît prelucrarea, uneori destul de stîngace, as. populare, care circulau de multa vreme pe cale orala deopotriva printre tarani si tîrgoveti, soldati si negustori ambulanti, pelerini si marinari. S. trece apoi într-o sfera mai înalta, stînd la baza nuvelisticii renascentiste prin prelucrarile lui Boccaccio si Chaucer, marcînd începutul literaturii narative în limba nationala. Odata cu desteptarea interesului pentru literatura clasica a antichitatii, s. ramîne treptat pe seama paturilor populare, împreuna cu vechile fabliaux-uri, denumite acum fabeUae ignobilium (XIV, p. 371), adica PQvestilecelor necultivati din straturile de jos. Folcloristica incipienta, dominata de vederile romantismului, nu se va interesa de s., pe primul plan amndu-se balada si mai cu seama basmul fantastic. în colectii se strecoara însa în' subsidiar si S., cum se vede chiar în cea' a fratilor Grimm din 1812, care, aiaturi de basme, da la iveala si un nu~ar apreciabil de s. La noi, colectia fratilor Schott cor~Ji'ne. cam o s treime, între care si 13 episoade din ciclul PacaIa. Intîia colectie în limba româna ~ lui T. Stamati, Pepelea ... , aduce la lumiiIa cîteva s. despre faimosul personaj, chiar daca în sudarea lor prelucrarea e vizibila, prezidînd intentia de a da opera literara. Brosura lui M. V. Stanescu Aradanul din 1860 (87) publica, între cele 7 naratiuni, si 2 s. (caciula care plateste singura si femeia lecuita de lene de barbatul înnebunit cînd bea apa pe nemîncate). Colectia lui 1. C. Fundescu din 1867 da de asemeni la iveala 10 pa~alituri, alaturi de cele 12 basme, sporite simtitor în editiile urmatoare. Cele doua brosuri ale lui P. Ispirescu din 1873 si 1874, Snoave sau povesti populare vor sa dea la iveala numai s., dar printre ele se afla si 4 basme despre animale, marturie indirecta a confuziei adusa de o terminologie neprecisa. în culegerile ulterioare, s. va apare alaturi de basme, dar pe alocuri se vad

353

',>

si cîteva colectii, de obicei de proportii modeste, care contin numai - sau cu precadere - s., alcatuite de Gr, Sima lui Ioan, Sextil Puscariu, D. Stancescu, E. Baican, 1. Nadejde, T. Pamfile, D. Furtuna, C. Radulescu Codin, Ion Adam, St. Tutescu, L. Costin etc. (LXXX, p. XV-XXIV). 3. S. e o naratiune scurta, de obicei alcatuita dintr-un singur episod cu intentii satirizante despre fapte din realitatea de toate zilele, în care dimensiunile realiste sînt exagerate doar cît îngaduie limitele verosimilului. Propriu s. este, declansarea rîsului, ea satirizeaza glumind, stîrnind ilaritate. Satira din s. nu e vehementa, nu provoaca indignarea ascultatorului, fiind puternic îmbibata de acea bonomie care îl convinge ca viciile semnalate sînt profund omenesti, adica iesiri reprobabile, nicidecum acte criminale. Cînd defectul semnalat pare a-si atinge apogeul, urmeaza pedeapsa fireasca prin care se restabileste echilibrul moral al colectivitatii. Aceasta pedepsire este astfel canalizata, încît auditoriul sa fie cuprins de un rîs irezistibil, caci o s. povestita fara sa fie aplaudata în fin~l prin rîsete este o naratiune imperfecta ce nu si-a atins telul. Intrucît snoava pîndeste deficientele omenesti, în centrul atentiei sta totdeauna personajul negativ. Actiunea e dezvoltata doar cît e necesar pentru reliefarea metehnei si pedepsirea ei. Personajul pozitiv are rol secundar, el actioneaza doar pentru a-i da protagonistului negativ prilejul de a-si dezvalui tara caracteristica sau pentru a-i aplica în final corectiunea cuvenita. Cînd semnalarea deficientei se poate face si ~ai simplu, prin actiune directa sau simpla p~rtretizare, personajul pozitiv lipseste, actant ramînînd numai cel negativ, singur sau cu mai multi din aceeasi categorie. S. care povesteste despre scoaterea lunii cu cîrligul din fîntîna sau gîrla aduce în scena numai pe un prost, în alte variante trei prosti ce se asociaza, prin aceasta sporind efectul ilariant. De aceea, în s. numarul sporit al actantilor e cel mai adesea un procedeu estetic augmentativ. Se întîlnesc totusi s., asa numitul ciclu al lui PacaIa, în care în centrul atentiei se afla personajul pozitiv, faimosul erou atît de iubit de straturile populare. în unele subtipuri, Pacala (sau corespondentul sau) este rasplatit cu îmbogatirea fabuloasa sau chiar cu succesiunea ia tronul împaratesc, tipice basmului propriu-zis, dar aceste variante apartin speciei mixte basm-snoava. Atari interferente sînt frecvente în folclor. Trasaturi de s., scene ilariante se afla presarate si prin basme, dupa verva de moment a povestitorului, dupa cum în unele epi-

/

I

.

354

soade despre Pacala apar cîteva elemente supranaturale, ca fluierul care face sa joace pe oricine (v. Fluier), biciul cu puterea de a aduna unele salbaticiuni, moara dracilor, unde acestia îi schimba cenusa pe faina, sacul de tamîie gasit (v. Pacala).în genere, s. e o naratiune scurta, adesea înfatisînd un singur moment al actiunii, cît e destul pentru a-i surprinde meteahna protagonistului. într-o seama de s., epicul e chiar absent, actiunea fiind înlocuita printr-un dialog între un personaj, care are doar functie interogatorie, si protagonistul caricaturizat. Acestea sînt celemai apropiate de gluma si anecdota, parte din ele greu de orînduit într-o subspecie sau alta. în atari cazuri, trebuie detectat mobilul care a generat naratiunea si ori de cîte ori poate fi surprinsa o urma de caricaturizare, de înfierare a unor apucaturi, ne aflam în domeniul s. Caci daca am încerca sa detectam dupa metoda lui J olles (XXXIX) - care a omis însa s. dintre formele simple ale literaturii - ce preocupare inerenta spiritului uman de pretutindeni sta la baza s. ca specie literara., am vedea ca ea e generata de înclinarea omului simplu de a surprinde ceea ce bate la ochi, de a caricaturiza orice trasatura sau înfatisare neconforma cu habitudinile cercului sau restrîns în care isi duce viata. Oricine vine din afara familiei si mai cu seama .; comunitatii respective, e privit cu neîncredere, cu' ostilitate si spionat în toate manifestarile lui si orice nu e conform cu nor~ele curente celui ce observa, e zeflemisit, îngrosat spre caricatura si acoperit de rîsete. Aceasta înclinare e adînc sadita în om, caci ea se manifesta înca de timpuriu. Orice "strain" poate fi tinta amuzamentelor, de la cele nevinovate, pîna la cele însotite de actiuni cu urmari nefaste. în conceptia populara de anumit grad, "strain" începe sa fie cel ce apartine altei familii, într-o ierarhie ce continua cu exponentii satelor învecinate (pe alocuri chiar în cadrul aceluiasi sat între "joseni" si "suseni") pîna la cei de alta nationalitate. Existenta poreclelor se reazema pe aceeasi înclinare de a spiona aspectele ca-ricaturale, rizibile, la semenii ce depasesc cadrul familiei, existenta în anumit grad si în cercurile cultiva te, iar unele s. -nu sînt decît explicqrea unor atari porecle. Sub acest aspect, si s. se lasa a fi localizata felurit, nu în aceeasi masura ca legenda, dar preocuparea poate fi surprinsa pe plan regional, variantele capatînd o fizionomie neasteptata. Oricum localizarea în s. e un fenomen accidental care poate fi omis fara a stirbi nimic din

355

eficienta caricaturizarii. Prin obiectivare sporita, observare a critica a fost adîncita, putînd fi detectate metehnele mai grave ale fiintei umane în diferitele ei ipostaze sociale. Corolarul criticarii este pedeapsa pe care si-o atrage protagonistul negativ ca o în(::heiere fireasca a celor întîmplate. Se întîlnesc s. în care pedeapsa este fictiva, ea nu e resimtita de cel în cauza fiindca ea consta doar în rîsetele auditoriului. în aceasta categorie se înscriu de obicei s. care nu au decît personajul negativ, dar pe alocuri atare ridiculizare e prezenta si în s. în care personajul pozitiv participa la actiune în opozitie· cu cel ce va fi infierat. Trasaturile negative sînt vizibil îngrosate, caricaturizate, pentru a li se evidentia mai pregnant latura ilarianta. în altes., personajul satirizat nu este absolvit numai cu rîsetele provocate de actele lui desantate, el suporta si o pedeapsa, celmai adesea corporala, aplicâta de actantul pozitiv (v. Pedepse). Pe alocuri, aceasta pedeapsa este capitala, ea constînd fie în omorîrea, fie în mutilarea celui care a gresit. Ciudatenia s. sta tocmai în faptul ca uciderea sau mutilarea ~înt asocia'te cu comicuI, fiind inserate într-un context ilariant, destinat a provoca rîsetele ascultatorilor. Din acest punct de vedere, asistam în unele s. la un comic macabru care a trezit nedumeriri si mai cu seama reprobari printre cititorii moderni. Cum se poat~ rîde de faptul ca Pacala omoara pe popa si îl arunca într-o balta, taie caprele si le aseaza, una cu spinarea în sus, cealalta cu spinarea în jos, pentru ca podul sa fie alcatuit dintr-o calcatura moale si una tare, ucide copilul mic al popii, scotîndu-i maruntaiele ca sa le curete, ucide cîinii Cimbni si Marar pentru ca sa le bage cozile în supa etc. în alta s. (AT 1537), amantul sotiei este omorît si pus la usa altuia, apoi purtat de 5-6 ori pe la altii, fiecare crezînd ca el e ucigasul. în alta s. amantul surprins este mutilat, iar la moartea lui, amanta este silita de sot sa boceasca în mod patetic, tinînd urechea mortului la cap drept floare de doliu (s. are de obicei variante obscene). ExeIl;lplele de acest fel sînt fara îndoiala depasite de mentalitatea contemporana, ele reprezinta ramasite din epocile anterioare, fiind fructul viziunii arhaice despre lume. Lectura naratiunilor hazlii cuiese de la popoarele asa-zise primitive ofera numeroase întîmplari ce se încheie cu acest soi de comic macabru, dovada neîndoielnica de arhaismul unui atare gust care trezeste repulsii la cititorul contemporan neinitiat în fazele culturii populare, de la întîile ei începuturi.

356

4. Subspecii ale s. pot fi considerate gluma si anecdota, cu care e strîns înrudita. La prima vedere, cele doua par a fi sinonime, dupa cum ar confirma si parerea curenta. Prin gluma (germ. Witz) se întelege naratiune a care se încheie printr-o poanta menita sa scoata în lumina mintea scînteietoare a protagonistului. întreg efortul creator e concentrat asupra acestui mot d'esprit în care sta reusita glumei. Cu cît vorba de du!1 este mai neasteptata si exploateaza întelesuri mai nebanuite de nimeni, cu atît gluma devine mai stralucitoare si mai captivanta. Gluma are la baza înclinarea omeneasca de pretutindeni de a specula sensurile felurite ale unor cuvinte, j.9curileomonimiei, apropiind în acest scop cuvinte care în uzul firesc nu se asociaza niciodata. Gluma tinteste sa desfaca tocmai ceea ce în limbajul obisnuit a ajuns deplin închegat, cristalizat si sa jongleze cu noile sensuri rez;ultate din asocierile' inedite pentru ascultatori, prin jocurile de cuvinte care stîrnesc rîsete irezistibile (XXXIX, p. 248). Naratiunea e de obicei redusa, expunîndu-se doar un singur moment, uneori repetat pentru fiecare din cei doi sau trei protagonisti, gluma situîndu-se sub acest aspect la periferia speciilor epice, în vecinatatea legendelor pur expozitive (v. Legenda). Se admite ca ea e mai noua, vlastarul modern al s., cu toate ca e a,testata si în antichitate, apoi în Renastere si în predicile barocului. Gluma este cea mai sensibila la inedit, poate fi gustata numai o data, a doua ascultare ucide surpriza si efectul este de cele mai multe ori nul. De aceea, interlocutorul modern are grija sa afle în prealabil daca se stie cutare "banc". în vremurile mai noi, gluma a devenit apanajul aproape exclusiv al orasenilor si al paturilor cultiva te, ea fiind raspîndita prin calendare si almanahuri, îndeosebi prin unele periodice, unde îsi are coltul rezervat cu strictete. Gluma livresca se îmbina cel mai adesea cu ilustratia care de ~bicei înlocuieste naratiunea din varianta orala. Cî~d desenul e ingenios, poanta cîstiga enorm în incisivitate. Colectiile folclorice au scos la iveala putine glume, iar cele mai multe se refera la împrejurari exterioare satului, de obicei la lumea cazona. Se poate banui ca mare parte din ele sînt creatii citadine, raspîndite apoi prin viata militara si prin publicatii pîna în mediul satesc. Cele din viata scolarilor sînt aproape în întregime creatii culte. Culegerile din ultima vreme au surprins prezenta masiva a glumelor citadine si printre sateni, cu toate ca nu s-au facut pîna acuma consemnari sistematice care sa urmareasca epuizarea repertoriului de glume existent. Din aceasta cauza, nu se pot

replica spirituala are consecinte caracterologice mai adînci fiindca ea tinteste portretizarea persoanei aduse în scena. pozitia fata de evenimentul cu pondere importanta în biografia sa. în acest scop. anecdota se apropie sub acest aspect de legenda istorica. p. Anecdota. pe cî~d gluma e în primul rînd ilarianta si abia în subsidiar cu intentii satirice. Procopiu din Caesarea. totul e redus la dialogul: . Fiind legata de oamenii mari. uneori chiar confundîndu-se cu ea. recurge la acest raspuns ilariant. daca însa îndaratul acestei replici se ascunde prostia sau viclenia care tinde sa acopere o deficienta.Apoi' amu mai zica si altul ca eu am grait destul".. pentru a nu-si da lenea în vileag. atît ca ea nu revela o minte scînteietoare.Dar la oi duce-te-ai? . firul caIauzitor trebuie cautat în pozitia creatorului fata de personajul care da replica neasteptata. pozitia satirica a plasmuitorului e evidenta si ca atare naratiune a respectiva e o s. si gluma nu e întotdeauna clara. La frontiera dintre cele doua specii. folosita multa vreme pentru a denumi s. Mai mare apropiere se vede fata de gluma. De pilda. ingenioasa. 207). S-a convenit în zilele noastre ca prin anecdota sa se înteleaga gluma în care actantii sînt personalitati cunoscute (XIII. abundenta în desfrîu si crime. Initial.Cît da multa! .Cît da vrajmas! . în acest chip a fost conceputa anecdota.Dar urda! . e ales tocmai momentul reprezentativ în care omul ilustru îsi dezvaluie felul de a fi. mai exact. scrise. despre tiganullenes. ne-a dat în ale sale Anecdota istoria secreta. Replica este neasteptata. Distinctia dintre s.357 face supozitii plauzibile asupra starilor din trecut privind Clrculatia glumelor de origine livresca. mintea sclipitoare a actantului. De asta data. iar parte din . Dar dimensiunea epicului nu poate alcatui singura un criteriu determinant în aceasta delimitare.Mai tigane. adica o istorie a culiselor. Daca naratiunea urmareste sa puna în lumina ingeniozitatea.. S. La prima vedere. Era o anexa a istoriei oficiale. totusi caracteristic pentru aversiunea lui fata de munca. e satirica si abia în al doilea rînd comica. are în chip curent acelasi înteles ca si gluma. Intrucît anumite vorbe de duh din glumele obisnuite sînt puse pe seama unor oameni mari. care. ci viclenia celui pus în încurcatura. avem în fata o gluma . mîncare-ai cas? . reversul ei. caci întîiul autor. în s. a curtii bizantine. în colectiile de legende se întîlnesc numeroase naratiuni cu caracter anecdotic. naratiunile scurte care se încheie cu o replica ilarianta pot fi considerate glume.. uneori greu d~ definit ca specie.

acestea putînd izvorî din creatii independente prin poligeneza. una sfîrsind în cealalta si invers. ceea ce nu se poate sustine.358 replicile spuse de acestia în anumite împrejurari cunoscute au devenit anonime. avînd comun cu Odiseea numai orbirea cu frigarea si 'numele "Singur eu" al pacalitorului. Hierocles din Alexandria din secolul al VI-lea a consemnat în Philogelos un "Witz" despre grecul bogat care sigilase amforele cu vin pentru a nu-i fi furat. dar numarul acestora e redus. nu dispare partea de jos. relatiile dintre anecdota si gluma se arata foarte strînse. Urias). despre Pacala la moara dracilor care-i schimba cenusa în faina. Wesselski (XCII. p. Cînd atestarile se urca pîna în antichitate. ci cea de sus!" Naratiunea apare si la unii predicatori din perioada baroca. Pacala).. ofera mai multe posibilitati de a li se descifra istoria de-a lungul vremurilor.. genezei si raspîndirii.Prostule. iar din Odiseea episodul orbirii lui Poliphem de catre Nimeni care în variantele noastre a devenit Singur eu (v. la sfatul unui prieten de a verifica daca nu curge vinul pe la fund. 5. dar se pare ca e de provenienta livresca. uneori pe întinderi neasteptat de mari. Dar tocmai simplitatea ofera mai putine puncte de sprijin pentru elucidarea vechimii. foarte rar depasind întinderea unui episod. cu mai multe episoade. Disocierea lor pare sa confirme existenta celor doua naratiuni folclorice independent de versiunea lui Homer care probabil le-a îmbinat într-un singur episod de configuratie legendara. Cu toate acestea. Cîteva ne sînt cunoscute din literatura budista. iar la noi a fost consemnata în 10 variante (S. s. 188).pe de o parte în basmul despre uriasul orbit (AT 1137) de al treilea frate care scapa în blana berbecelui (v. p. daca nu chiar mai mult. o poveste simpla putînd dura tot atît cît una complexa (LXXXVI. fiind inserate în urzeala altor glume. 16). istoria motivului poate fi cladita pe un teren mai sigur. Cel mai greu de decis e atunci cînd naratiunea e simpla. Naratiunile complexe. dintr-un singur motiv si cel mai usor e cazul naratiunii complicate. naratiunea de proportii mici. tradusa si colportata de calendare si ziare locale. Dupa unele pareri. Sceneria si detaliile realiste ar indica o vîrsta tînara. ar fi inapta pentru lunga dainuire în timp. Sclavii le gaurisera pe la fund si sugeau vinul. parînd a fi o cr~atie mai noua. Numeroasele . pe de alta în s. asemanarile nu se datoresc întotdeauna: unei influente dela o speciela cealalta. 3102). Este ciudat faptul ca acest episod homeric are doua rasfrîngeriîn repertoriul folcloric. observa A. bogatul îi raspunde: .

deoarece în multe cazuri aceste variante livresti au patruns în repertoriul folcloric. dar constatarea ca versiunea orientala este mai simpla. K. Ar 1540 o origine indiana. 157159). Sotie) despre sotia necredincioasa ce-si trimite sotul dupa spuma demare. Problema ramîne însa nedecisa tocmai pentru ca simplitatea actiunii nu ofera punctele de sprijin necesare. A. de unde s-a raspîndit spre rasarit. Pornind de la ipoteza ca forma mai simpla e neaparat mai veche. îl face sa lase nerezolvata problema originii (V. Aarne a studiat s. eventualorientale. Anderson conchide ca s. sprijinindu~se pe doua elemente .359 snoave din cartile defabliaux nu usureaza rezolvarea problemei. Ar 1306 C (v. iar termenul a quo poate fi mutat numai cu mari probabilitati dincolo de aceste documente literare medievale. deoarece ideea de a pretinde ca pacalitorul vine de pe ceea lume putea fi izv 0dita de la sine. în variantele din sud-estul Europei. data fiind simplitatea ei. Versiunea orientala s-a putut naste independent de cea occidentala. p. continînd si episodul cu urmaritorul pacalit sa sprijine o salcie ca sa nu cada în fîntîna sau trimis în alta directie. daca au existat cumva. W. avînd ca prim punct de sprijin prelucrarea ei literara din secolul al XVI-lea. Variantele românesti ocupa un loc intermediar. despre omul care pretinde a veni de pe lumea cealalta CAT 1540). Anderson a studiat s. p. Ea a fost dramatizata în Occident înca din secolul al XV-lea. Fragilitatea argumentelor ce pot fi deduse dintr-o singura naratiune simpla nu a îmbiat pe cercetatori sa întreprinda cercetari monografice asupra tipurilor de s. se arata doar ca excrocul pretinde a veni de pe lumea cealalta. Krohn îi atribuie s. 61-107). desi mai neomogena pe aria de raspîndire. în limbile nordice capitala Frantei fiind înlocuita prin alti termeni care se aseamana fonetic cu cuvîntul scandinav sau finic ce denumeste paradisul. cheia actiunii rezida în confuzia Paris-paradis. care caracterizeaza versiunea occidentala. Aarne conchide ca snoava a fost creata în vestul Europei. fara sa fie nevoie de confuzia creata de termenii foneticeste asemanatori paradisului. sprijinindu-se în plus si pe faptul ca urmaritorul excrocului nu banuieste capcana ce i-o întinde acesta (XLIII. în variantele apusene si nordice. prin aceasta marind semnele de întrebare pe care le ridica cele doua ipoteze ale cercetatorilor finlandezi. iar bî1ina rusa cu aceasta tema despre negustorul Terente a fost scrisa în secolul al XVIII-lea. izgonind sau modificînd variantele orale anterioare. a fost creata în Franta medievala de unde s-a raspîndit în restul Europei.

apoi afirmatia lui ca în cos duce un mare clapon (VIII. tradusa probabil din sanscrita.360 arhaice pastrate numai în varianta literara cea mai veche: ajutatorul este negustor ambulant de gaini. p. Gaster studiind s. p. Colectiile de povesti aromâne dovedesc însa ca faptele s-au petrecut invers. grecesti ar fi împrumutate de la aromânii din Macedonia. Asemanarea îndepartata. p. din Japonia si Europa pîna în America. multe din ele asemanîndu-se în chip izbitor cu cele grecesti. monografiile despre cele trei s. Simplitatea elementelor din care ~ alcatuita naratiunea ofera putin temei supozitiilor amintite. s. Odinioara. 209-224). 115).n. cu cele grecesti si raspunsul nu putea fi satisfacator atîta vreme cît el nu cun~st~a variantele românesti si bulgaresti. sînt sortite a fi fragile din cauza simplitatii actiunii si personajelor. Epir si Albania (L. ele putînd fi generate si spontan în . despre tiganii care si-au mîncat biserica. Concordanta e prea îndepartata. românesti despre 'Pacala se aseamana mult sau mai mult cu cele grecesti decît cu cele italienesti. încît autorul se vede silit sa emita ipoteza ca s..e. Pacala). cele doua creatii putînd fi generate în chip independent. Însusi M. s-au bazat pe prea putine variante folclorice. iar varianta literara cea mai veche provine din China secolului al V-lea. Daca ipotezele emise de cercetarile monografice cu privire la originea s. Se observa cu usurinta ca chiar în variantele citate de el. si ca episoadele comune se gasesc si în Europa. îndeosebi estoniene si finlandeze. Haavio a studiat s. dar îndepartîndu-se vizibil de forma celor românesti. AT 1696 despre prostul ce ureaza pe dos (v. bazata doar pe o idee poetica generala care se poate întruchipa felurit în atîtea plasmuiri nu poate constitui un indiciu de filiatie. Faptul ca în India a fost consemnata o varianta în secolul al III-lea î. Dar cele doua elemente reprezinta prea putin pentru a face plauzibila ipoteza amintita. Haavio se întreaba în monografia sa cum se poate explica legatura dintre variantele nordice. îi gasea originea într-o legenda araba din nordul Africii în care se relata despre un idol pe care l-au mînc!lt apoi cei ce l-au facut. Nici asertiunile lui S. unele tari fiind foarte slab reprezenta te în urma penuriei de culegeri. atari clisee poetice putînd fi generate în: chip independent în locuri si timpuri diferite. M. 278-302) . Tesalia. îl determina pe Haavio sa-i atribuie origine indiana (XXXII. Mangiuca despre originea italiana a lui Pacala nu mai pot fi acceptate de critica folclorica. In genere. vaga pentru a face plauzibila vreo filiatie. M. Variantele sînt atestate pe o arie mai larga.

Ea poate fi o mostenire din traditia la tina. Abunda în folclorul nostru si accentele elegiace. în primul rînd ca pe o arma puternica împotriva greutatilor vietii si a împilarilor dinlauntru si din afara. din care vreo 3000 publicabile. mai putin decît ceea ce s-ar putea numi reversul medaliei. pun în lumina asemanarile si deosebirile. socotit pîna aci cel mai bogat în aceasta parte a Europei. procedee sa~atoase de a mari puterea sufleteasca generatoare de optimism si de încredere în viitor. Aceste studii. In fond. Naratiunea fiind scurta si simpla. pline de învataminte cu privire la soarta s. se arata cam de trei ori mai mare decît cel ucrainean. alaturi de cele 200 tipuri de gluma. Zestrea deosebit de bogata tradeaza înclinarea funciara a românului spre satira. e specia cea mai apta a calatori cu usurinta pîna la departari mari. Colectiile de pîna acuma au scos la iveala circa 4000 tipuri. Repertoriul nostru facetios s-a revelat neasteptat de întins. care nu pot fi explicate qecît prin enorma putere de circulatie a s. Bogatia repertoriului facetios infirma imaginea falsa ce se crease despre poporul român. vesnic p1îngaret si plecat în fata vicisitudinilor istoriei sale zbuciumate care i-ar fi sadit drept dominanta sufleteasca fatalismul. nu lunga si stufoasa ca la basmele propriu-zise. înfatisînd configuratia variantelor pe o arie foarte întinsa. folosul lor e altul. îmbratiseaza tot cîmpul vietii în resorturile ei sociale si psihologice (v. înfatisînd apoi scene din 'viata cotidiana si nu ciudatenia unor aspecte locale ca majoritatea legendelor. veselia si tristetea sînt atît de inerente vietii umane. 6. de aci si bogatia simptomatica a repertoriului. o face apta a fi tradusa fara greutate în oricelimba. ea poate fi memorizata usor si povestita fara eforturi. s. Cuprinderea tematica a s. Rîsul. popoarelor europene care au vietuit în legaturi mai strînse se aseamana uneori pîna la identitate. de la poporul despre care Quintilian exclamase: "satira tota nostra est!" Românul a cultivat însa s. Tezaurul românesc de s. Alaturi de gluma. Împrejurarea nu trebuie pierduta din vedere în cercetarile comparative si ea explica de ce s. Pe acelasi teritoriu se întîlnesc subtipuri diferite. Pe prim plan se reliefeaza . dar acestea reprezinta doar o parte din zestr~a lui spirituala. cum se poate vedea în recentul catalog tipologic (LXXX). încît numai teoretizari unilaterale au putut duce la hipertrofierea celei din urma. iar faptul ca e comRusa în proza. Clasificare).361 tinuturi diferite. voiosia exuberanta au fost mijloace de rdzistenta.

Chiar daca personajul istoric ar fi autorul unora din ispravile ce i se atribuie. în folclorul sicilian e Giufa. El nu e singular. Procesul de cumulare se surprinde si astazi în s. în vreme ce altele l-au adoptat pe Pacala. Corespondentul lui Pacala în folclorul germanic este faimosul Till Eulenspiegel. despre Pacala. Despre Nastratin Hogea s-a crezut multa vreme ca el ar fi trait pe vremea lui Tam erlan. la noi de mult depasita. iar în cel turcesc Nastratin Hogea. în fapt. potrivit careia eroii predilecti din naratiunile populare erau înfatisati aci sclipitori la minte. p. 'în' jurul lor s-au' ciclizat mai multe naratiuni menite a le reliefa si mai mult calitatile. abia ·în putine cazuri se întîlnesc episoade comune datora te împrumuturilor folclorice pe cale orala sau livresca. întîmplarile puse pe seama acestora sînt altele. cunoscut si la noi din traduceri fragmentare înca de pe la începutul secolului trecut. De aceea. apare un Pacala redus mintal care întelege cuvintele cum nu trebuie sau comite stupiditati de neînchipuit. unde se poate observa cum unele variante au protagonisti anonimi. caci popoarele au creat pretutindeni o figura centrala care sa simbolizeze istetimea si sa lupte cu aceasta arma împotriva asupritorilor de toate categoriile. 21-25). ciclizate în jurul lui Pacala se disting doua fatete ale acestui protagonist: alaturi de un Pacala istet care dejoaca uneltirile stapînilor. aidoma lui Novac din epica populara balcanica. el actioneaza în cuplu cu un alt exponent al istetimii populare. Cît de"mult a fost iubit de masele populare se vede din cele 250 variante despre el. Ion etc. cele doua aspecte contrare în firea lui Pacala-Pepelea nu sînt decît ramasite dintr-o conceptie vadit arhaica. dar asertiunea se bazeaza numai pe coincidenta de nume. îns~aIa. în cel arab Goha. Astfel. în naratiunile indienilor din America de Nord despre -eroul pacaliJor (corb. depasind oricare alta s. s-au facut încercari de a-l situa cu un secol mai devreme. V. nepotul lui Gingis Han. în vremea din urma. întruchiparea istetimii populare. în genere. fiinta . In colectia lui M. încercarile de a identifica vreo figura istorica din care ar fi crescut aceste tipuri folclorice s-au dovedit zadamice. Toti acestia sînt dotati cu inteligenta si îndrazneala si actioneaza numai în interesul celor oropsiti. din cîte se cunosc pîna acum. Stanescu Aradanul se vede al treilea asociat. coyot. Adesea.362 celeciclizate în jurul lui Pacala. foarte rar Amageala. aci imbecili de grad maxim. este cert ca el a atras asupra-si multe alte naratiuni din circuitul oral. ceea ce constituie un argument cu totul caduc (XXXVII. numit Tîndala. în s.

acesta se arata cînd istet. a închipuit un sat alcatuit numai din prosti care se arata mereu intrigati de prosperitatea lui Pacala ce se sprijina pe o gospodarie modesta.Alaturi de acest strat arhaic care a permis îmbinarea celor doua firi diametral opuse. spioneaza cu precadere întîmplarile din afara familiei. se observa în ciclul lui Pacala si un strat modern de provenienta citadina. Cel mai adesea. sînt cam tot atît de numeroase ca si cele din categoria precedenta. p. boierul se închipuie la tîrg si se plimba falos. din a doua categorie. S. scuzîndu-se ca în tîrgul cu multa lume nu se poate sti de unde vine lovitura. Alte s. abia cîteva oglindesc conflictele din mediul mestesugaresc dintre patron . sau este pacalit prin exploatarea sensului ambiguu al dispozitiilor' primite. PoPa). iesite . în care relatiile de familie ocupa un loc central. S. Pacala pedepseste pe preotul spoliato~ (v. Tocmai cînd stapînul se crede în culmea puterii. Adversarii lui PacaIa. Alte s. prin generalizare excesiva. Procesul de extindere a personajului Pacala a depasit sfera s. s. Sotie).. boierul duce seile în spate. el fiind actant în unele variante despre dracul (zmeul) pacalit (v. cînd prost din cale afara {LXXXVI. stapînul este ars cu replica usturatoare a servitorului sau lucratorului cu ziua. iar cînd caii sînt mîncati de lupi. înfatisîndu-Ila judecatorie. relatiile de familie. despre peripetiile sotiei necredincioase (v. îl înfatiseaza pe Pacala în opozitie cu întreaga comunitate a satului (v. Cel mai adesea. despre conflictele dintre stapîn si sluga scot în relief ingeniozitatea celui din urma în a-l pacali pe cel care îi porunceste. Cele mai multe s. se recruteaza dintre vîrfurile comunitatilor rurale. Tema predilecta acestei grupe este amorul extraconjugal. Mai numeroase sînt s. Spre deosebire de basm. pedepsiti de el în chip similar dupa legea talionului. se refera la relatiile dintre proprietarul de pamînt si servitor. Drac. 319). pe cînd servitorul numai mantalele usoare etc.363 umana sau chiar demiurgul creator). Creatorul popular. Astfel.si ucenic. cînd tiganul servitor îi da un ghiont zdravan. despre relatiile parinti-copii. sluga îi aplica corectiunea cuvenita. amantul sau amanta. adaugîndu-se cuplului familial cel de al treilea personaj. Cele mai multe se refera la relatiile dintre soti. Zmeu). -frati-surori si alte rudenii sînt putine si în buna masura de provenienta culta. Pedepsele aplicate sotiei infidele sînt acerbe. parte din ele de origine culta. Pacala). la doctor etc. care adesea detine rolul principal.

despre relatiile dintre nas si fin. prezenta si în Panciatantra. versificata la noi de A. procedeu estetic pretutindeni folosit. Prostia se manifesta fie prin actiuni. îndeosebi din cea feudala. În genere. O seama de s. si aici creatorul popular iese din dimensiunile verosimilului pentru a o hipertrofia peste limita.364 de mult din uz. acestea din urma învecinate cu gluma propriu-zisa. Altele au variante apropiate în literatura orientaia si la cîteva li se atribuie origine orientala. au aproape toate ca a~tant pe tigan'ui fin care cauta sa exploateze în toate chipurile ospitalitatea prescrisa de traditie ca datorie de onoare a nasilor. Cea mai de jos oglindeste prostia de grad absolut. despre barbatii cautatori de aventuri erotice sînt mult mai putine si localizate aproape numai la preoti (v. Pe a doua treapta apare prostia de grad verosimil. Naratiunea se încbeie aproape invariabil cu pacalirea finului neobrazat. vesnic înclinata sa gaseasca la toate cusururi. extrasa din cazuistica umana. Pann în Planul simigiului. PoPa). apoi s. neverosimil. Unele din acestea sînt ecouri ale cartilor cu s. fie prin replici deochiate. 192- . trecuta si în zicatorile propriu-zise. A treia categorie de s. mostenite din practica medievala. AT 1240 despre prostul care îsi taie craca de sub picioare. ele trateaza doua trepte ale prostiei. care au circulat intens în evul mediu si în Renastere. S. cum ar fi s. reprezentînd cam doua treimi din stocul publicabiL Jumatate dintre ele au ca tema prostia omeneasca în feluritele ei ipostaze. S. AT 1430. mai curînd un procedeu de a declansa hohotele de rîs decît sarjarea unui cusur omenesc. Exagerarea prostiei la atari dimensiuni e o ramasita din mentalitatea arhaica. doar în unele s. Disproportia dintre cele doua grupe confirma originea lor masculina. în care dimensiunile satirizate reamintesc pe cele din realitatea cotidiana. unde însusirile sînt de asemenea exagerate la grad maxim si ea devine în s. chiar daca exagerarea. referitoare la deficientele psihologice cuprinde marea majoritate a tipurilor românesti. viclenia acestuia ramîne biruitoare. învecinata cu cea care a creat basmele fantastice. reflecta pozitia inferioara a femeii din epocile anterioare. p. Aceste s. aduc în scena tipul femeii încapatînate care nu cedeaza nici în fata evidentelor din permanent spirit de opozitie. ca de altfel a întregii specii. îngroasa trasatura portretistica a protagonist ului satirizat. destul de numeroase. Altele ridiculizeaza femeia artagoasa si rea. precum si AT 1250despre prostul de care se tin si altii catarîndu-se în copac si care cad cînd cel dintîi scuipa în palme (LXXXVI.

S. ca o apucatura reprobabila care se cuvine a fi înfierata si chiar pedepsita. Naratiunile care istorisesc admirativ despre hotul iscusit reflecta conceptia arhaica din vechimea . atestata în 32 variante. cara lumina cu oborocul. Cîteva provin însa din mediul carturaresc: mocanulla cafenea. despre barbatul prost sînt si aici sensibil mai putine decît cele despre femeia proasta. Divergenta semnalata provine din existenta a doua straturi. Cele despre femeia lenesa sînt în generemaiincolore. inclusiv mediul citadin. despre femeia care însceneaza ca barbatul sa auda ca va muri daca-i va face rîschitor (v. în unele. Lenea aduce cu si~e si murdaria. Unele au o raspîndire mai larga. despre Vaisnit etc. cu doua conceptii opuse în mentalitatea populara de pretutindeni. unde protagonistul e de obicei sluga. Dupa prostie. Cusurul apare absolutizat în variantele despre barbatul care scoate apa cu ciurul. Hotia e privita c~ntradictoriu în s. ea e aprec'iata admirativ. Prostia feminina se desfasoara într-o gama mai îmbogatita. mesterul care nu e pesimist. despre femeia care pune slanina pe varza din gradina. locul preponderent îl ocupa lenea. Altele 'o considera.Maiizbutite se vadesc s.). O parte din s. taranul la teatru. cum e cea despre sfîrîiacul fierarului. multe din ele fiind de provenienta culta si cu doza de haz sub limita unei s. hotul iscusit fiind tinta elogiilor. broaste etc. tratata într-un numar restrîns de tipuri. sau despre cei ce arunca nucile cu furca. cu precadere fiziologice (chioara. reusite. Putin mai numeroase sînt s. Mai raspîndita e s. de predilectie în cadrul muncilor gospodaresti care revin femeii. Unele din ele au patruns si în repertoriul citadin.) sau cu alte deficiente. sparg zidul sa scoata carul. ilariante prin ingeniozitatea cu care e motivata sfintenia lor. povestita de Creanga. ci tinichigiu etc. dimpotriva. îmbraca izmenele sarind în ele din pod etc. despre betivi. cum sînt cele despre caldul nemtesc. Cînepa). apoi cu furca si se sperie de umbra lui. despre femeia lenesa.365 196). pun în relief neîntelegerile iscate din pricina ambiguitatii unor cuvinte în doua limbi diferite. satirizeaza mesterii nepriceputi sau improvizati. despre ploaia cu cîrnati (pesti. Uneori prostia este asociata cu limbutia. gusata etc. Zilele saptamînii botezate a fi toate sarbatori din cîntecul popular cu aceasta tema au trecut si în s. sau cea despre ciobanul invidios pe morar cu care schimba pentru o noapte. Prostia hiperbolizata se întîlneste în s. în care lenea se dezvaluie în vazul petitorilor. ca în s. O parte din aceste s. cerne faina deasupra fîntînii etc.

Crezînd ca l-au încoltit lupii. s. PoPa) si tiganii. Comicul acestora este estompat. Vechimea acestor naratiuni e confirmata în parte si de numarul mare de variante. Mult mai realizate sînt cele despre întrecerile în minciuni (v. Protagonistii cei mai frecventi sînt preotii (v. îmbatînd servitorii.Mîncati-ma. cu aceasta alcatuire aduc în scena numai personajul negativ. ~desea. O multime de s. el fura în tovarasia unui român care îl pacaleste (v. eventual repetate daca sînt doi sau trei actanti. Tot atît de raspîndita e si s. despre mincinosi sînt mai putine. Cealalta grupa a s. ca tot al vostru sînt eu! Cînd apare si personajul pozitiv. Basm). prov~nite din toate provinciile tarii. Pacala). pe alocuri fortat. apoi a preotilor. în care se nareaza doar o scena. o ia la fuga. de aceea ele nu se bucura de rasunetul celorlalte s. Compozitia s. unele din ele contaminîndu-se si cu basmele despre zmeul (dracul) pacalit în întreceri. proprietarul animalului crezînd ca ela mijloc vreun farmec'. cînd iscusinta de a fura era o îndemînare de invidiat. acesta are un rol sters. AT 1525despre hotul care fura calul din grajd. S. exclama: . a sasilor. dar uneori ajunge pîna la cea complicata a basmului propriu-zis. AT 1529despre hotii ce fura un cal (sau magar) prin substituireaunuia. într-un numar restrîns de tipuri. relateaza despre furtisagurile preotului de sat (v. apoi inelul din degetul sotiei boierului etc. se sperie de suierul produs de vînt în gura acestuia. acesta se încadreaza aproape toate glumele si anecdotele. este în genere simpla ca si a basmului despre animale si a legendei. avînd ca erou predilect vînatorul care se lauda cu ispravi fictive. Primul tip compozitional cuprinde s. Conwara lui Rampsinit (AT 950. adesea un simplu interogator . Celelalte deficiente umane sînt tratate periferic. De obicei. Intreceri în speriat). lntreceri în minciuni. Fricosul ce se întoarce singur de la tîrg cu ulciorul pe umar. despre hotul prins si pedepsit are ca protagonist favorit tiganul sarac si flamînzit. zgîrcenia e aratata a fi apanajul altor categorii.366 îndepartata. unele împrumutate din repertoriul citadin. cu intriga bine condusa si cu replici scînteietoare. cade si îi vine traista peste cap. în schimb. atestata de basmul nuvelistic transmis de Herodot. PoPa). S. 7. scurte. în primul rînd a grecilor negustori. în. v. un moment. Lacomia ocupa un loc mai restrîns în tematica s. prezinta în cele 25 variante detalii care confera tipului o stufozitate neobisnuita.

v. dar subsumate aceleiasi idei calauzitoare. . Numarul scenelor (actiunilor) nu e nici fix. încît· poate lung!'. pacalitorii pot fi mai multi. Readus la realitate. eventual micsora numarul scenelor. cuprinzînd s. Pacala. apoi cea despre barbatul care pleaca în lume sa gaseasca mai prosti decît nevasta lui (AT 1430 A). el raspunde: ca sa vada lumea cu ce se chinuieste el! Actiunea se încheie de obicei printr-o replica plina de duh. Vaca). nid limitat într-un fel oarecare. pacaleste. cu mai multe actiuni. Se arata astfel cum. ca în s. Argatul. fiind nevoie de cel putin trei situatii. Ar 1536 despre cadavru! ucis de mai multe ori (v. primind si pedeapsa cuvenita. Un om însiruie în tîrg toate metehnele calului pe care l-a adus spre vînzare si la întrebarea mirata a cumparatorului de ce l-a mai adus la tîrg. Totusi. caci în el se întîlnesc nu numai cele mai numeroase.. Al doilea tip compozitional cuprinde s. se încadreaza în acest tip compozitional. care poate fi considerat caracteristic s.. cu doua scene. ' Al treilea e tipul compozitional serial. un numar minim exista si aici. în opozitie cu unul singur care îi pedepseste în partea a doua actiunii. Repertoriul s. batrînul pune la cale scena cu caciula care plateste singura pe care o vinde excrocilor la un pret mai mare decît valoarea unei vaci. dar si cele mai izbutite tipuri ca realizare estetica. Povestitorul popular are la îndemîna mai multe posibilitati de a exploata comicul de situatie. La noi mai cunoscute sînt s. In pleaca. angajat la sapa sau la coasa. cu aceasta constitutiee cu totul redus fata de cele din primul si mai cu seama al doilea tip compozitional. doua actiuni închegate. iar seara îl ghiftuieste de prune sau zer. construi te în sistemul binar. Uneori. apoiziua urmatoare. propriu-zise.367 care însaileaza dialogul revelator al cusurului satirizat.lor ca atare (Ar 1539. despre batrînul care pleaca la tîrg cu o vaca si e convins succesiv de trei excroci ca vaca e numai capra si vînduta. Pacala). iar în partea a doua cum pacalitorul este înfrînt. pe cei din jur. mai întîi personajul negativ însala. pagubeste etc. în care cea de a doua este replica celei dintîi. nu asistam la vreo coercitiune sau pedepsire a personajului negativ. motivînd ca dupa cina nu mînd toata ziua. nici la tatalcina. stapînul îl lasa flaa lucrat amiaza si sau. cea despre prostul care ureaza mereu pe dos (v. apoi îi da mîncarile bune care îi trezesc reflectia: mîncarile fura bune. care trece aici înaintea celui de caracter. Cele mai multe s. manînca o data prînzul. numai n-a stiut nana a le pune . Sotie).

Episoadele sînt numeroase si ele se desfasoara liniar. Chiar episodul initial poate lipsi. fiind numai apanajul individual al creatorului ciclului. începutul1ui Pacala e înfatisat în doua ipostaze: ca al treilea frate care partid pa la împartirea unicei mosteniri. Actiunea se desfasoara în cadrul realist ~l satului. fiecare povestitor avînd putinta de a le mînui dupa dispozitia de moment si dupa facilitatea memoriei. diferite care tratau aceeasi tema. Ultimul tip compozitional e cel ciclic. Pacala e aratat cum pleaca cu sacul în care a fost carat de popa pentru ca sa-I umpla cu muschi de pe copaci cu care întîmpina cortegiul nuptial. iar . Adesea. mereu pe orizontala. De aceea. dupa care eroul se muta pe alt teatru de activitate. se desfasoara dupa tiparul compozitional specific basmului propriu-zis. Fenomenul ciclizarii mai ia si alte aspecte. Cîteva narati uni apartinînd speciei mixte basm-s. Atari grupari ramîn totusi artificiale. cînd e prezentat ca un Cenusotca tipic. sau ca sluga la popa pentru a-si razbuna fratii batjocoriti si scpingiuiti de acesta (v. Fiecare episod contine desfasurarea unei actiuni bine rotunji te. fara ca eroul principal sa însumeze un cumul de calitati prin care sa se produca saltul calitativ. de aceea variantele se încheie felurit. cel mai adesea naratiunea putînd fi continuata cu alte episoade. în care ispravile sînt grupa te în jurul personajului pozitiv de tipul lui PacaIa. populare. fiind urmarita de la început pîna la sfîrsitul ei plauzibil. eroul e urmarit din copilarie. cîte un element este exploatat de povestitor pentru a constitui puntea de legatura între episoade. lipsind coagulantul care sa le dea consistenta necesara si ca atare nu pot trece în succesiunea respectiva în repertoriul ascultatorilor. ispravile fiind identice cu cele' din alte variante. Pacala). în unele variante despre PacaIa. deoarece Pacala nu are nevoie de prezentarea originii sale modeste pentru a actiona cum îl arata s. De altfel. Astfel. savîrseste cîteva actiuni care îl pun în legatura cu împaratul si actiunea se încheie cu rasplatirea lui cea mai înalta prin casatoria cu fata împaratului si succesiunea la tron.368 dupa tehnica tripartita tipica basmului propriu-zis. Nici episodul final nu aduce o încheiere plauzibila a sirului de aventuri. cum se întîmpla în basmul propriu-zis. atît numarul cît mai cu seama ordinea episoadelor în înlantuire sînt extrem de variabile. Unii povestitori obisnuiau sa înlantuie mai multe s. dar peste acest numar povestitorul are îngaduinta de a mai purta personajul prin alte întîmplari din aceeasi categorie.

cu profil etiologic se încheie chiar cu atari proverbe. vazut-am pe . alaturi de gluma si anecdota. Mai cu seama replica finala. mimica si mai cu seama intonatia prin care seimita felul de a vorbi al personajului satirizat constituind elemente indispensabile în plasticizarea situatiei date.369 elementul fantastic minim. 158159). deosebit de pregnante. Sub acest aspect. tocmai datorita incisivitatii lor expresive. asa caciula! (5. poate fi definita. pe care îl jupoaie. explicînd celor din jur: . Dramatizarea joaca un rol de prima mîna în s. iar episoadele intermediare conlucreaza la acest salt prin dezvaluirea elementelor necesare spre a impulsiona actiunea în grad maxim. s. tin" tind la o formulare cît mai clara si exacta. diece! N-ai vazut cumva pe mehehe? . concorda în genere cu tipul compozitional pe care îl îmbraca. III. actiunea fiind repetata de trei ori pentru fiecare protagonist. Popa ramas fara cal din aventurile lui erotice îl întreaba pe diacul mesager: " . întrucît cadrul actiunii e cel obisnuit. multe impresionînd prin felul cum sînt împartasite ascultatorilor de catre povestitorii talentati. herculeana (5. diece. Unele s. In unele. iar din piele îsi face o caciula. Eroul însa are o forta. ciclica. apare ritmul tripartit caracteristic basmului propriu-zis. de obicei biciul fermecat care supune salbaticiunile padurii. cu contur realist. Naratiunea fiind simpla si scurta. fiind cunoscute si de cei care de obicei nu povestesc s. în acelasi timp expresive ca si proverbele. Formulele initiale. care stiu exploata aceasta caracteristica. prezent si în alte variante. care sa plasticizeze tarele personajelor. Aceste replici finale trebuie spuse cu o anumita intonatie. neasteptata si totodata sclipitoare în fulguratia ei de o clipa. mediane si finale tipice basmului propriu-zis lipsesc. cunoscut din realitatea contemporana. aidoma basmului. Totusi. Doar incidental unii povestitori le folosesc prin extindere abuziva.Ee. p. Forma s. 7-39).. III. Unele circula pe o arie larga. Episoadele sînt mult mai putine decît în tipul de s. Un nesocotit vinde boii ca sa-si praseasca porci multi. caracterul fortat al împrumutului fiind evident. p. stadiul eroului din episodul initial fiind în vadita opozitie cu cel din final. dar se însumeaza într-o linie puternic ascendenta. aidoma celui din viata cotidiana.Asa cap. dar acestia mor toti de boala. asupra careia este concentrat întreg efortul creator. 8. e topita în formulari pe deplin slefuite. s. se arata sensibila la formulari cristalizate. afara de un purcel. ca poezia replicii finale. dar acestea sînt putine. stilul e lipsit de podoabe. fara sa mai aiba nevoie sa fie izolat printr-un cadru. lapidare.No.

.Bîr.. 1. apai sa fi zaruit. fiind rechemate de unele întîmplari din viata de toate zilelele carora li se poseama de s. Amantul ascuns sub pat este alungat de pretinsul descîntator cu formula " -Fugi. p. Amantul plecat la armata spune fetei îngrijorate ca va avea grija de copilul din flori: "Cel de sus!". nici de nuiele I Cum îi mai bun de sed~re!W(38. 107). bîr." Dracul a asteptat pîna ce a adormit si "i-a scos ochiul .. provine din ochiul dracoaicei care a nascut primii diavoli. III. Tiganul trimis de stapîn sa vada daca e vreme de carat paie sau de ta~at nuiele. cui drac i-ar mai fi trebuit!" (63 a. nasule 1 Mîncaril-astea o fost distul di bune. respectiva si circula independent. ° Soare. prinsa de euforia momentului: . Doamne. ar lua atîta foc în sine în<. Dupa legende. III. Au stîrnit ecou mai cu seama s.. 162). s-a nascut dintr-un ou. Ea a descoperit fiului ei schiop "ca oc. lipitura . apai sa fi brînzuit. e prins cu camasa de piatra morii si învîrtit. la care omul ascuns deasupra lor raspunde întepat: "Tine-l-a dracu 1" (ibid. îl dezmiarda:" . Parte din aceste_replici s-au desprins d~ s.Noa. apai sa fi placintit. s. p~ 420).0. în care sînt cîntate versuri pe glasuri bisericesti în chip parodistic. Dupa alta legenda. p... p. p.. 223). p.. Tiganul improvizat cioban prinde lupul în brate si. prin care hazul ascultatori lor -ajungea la paroxism. Tiganul ghiftuit de nas cu prune si zer exclama cînd vede mîncarile bune: . a:pai sa fi laptuit. inserate strofe de cîntece sau de strigaturi care le fac deosebit de ilariante. laptoasa. raspunde ca "Vremea afara-i murga I Cu coada lunga. hop! Ca omu mi l-am trimes la spuma di pa mare I Si pa mine nici haia nu ma doare! Hop. bîr. p. Femeia care juca cu amantul a început sa strige. sutica.Ca te ard cu stropitura 1" (5. hop. crezînd ca e oaie. 130-131).. cum ma joaca!" (92.hiul ei cel drept daca l-ar slobozi cineva în focul din muntele lor. Un om avea un ou în lada si în absenta lui. numa nasa nu li-o stiut pune: sa fi curicit. au apoi în corpul lor triyeste adagiul respectiv. III. bîr la Maica Precista" dar cînd îl zgîrîie: . un ve~in "ce stia" "i-a dat drumul si din acela s-a facut apoi soarele pe cer" (52. lînoasa. s.:ît r ajunge pentru a încalzi si lumina toata a lumea.Bîr la dracu sa te ia !"~ {ibid. lunga I Nourele printre .370 dracu sa te ie 1" (5. încît se mira singur: .p. p. 48).stele I Nici de paie. 145)..Hap. hop!" Urmeaza însa replica fatala a celui care le cînta: "Ia sa dezleg si io sacul Sa v-arat pa dracu 1" (5. comica. 69). 9). Ciobanul care a schimbat cu morarul. hop. bîr.

sta si manînca un corn de prescura si bea un pahar de vin (LUI. si luna "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul". si-a facut d~ua aripi "facînd cu ele vînt peste toata lumea" (ibid. pe la jumatatea noptii. S. Soarele de aceea dimineata e ros. p. e tras de un bivol puternic. e femeie si 'iarna cînd se scoala tîrziu. de 2 sau de 20 bivoli "caci merge în sus. 588).pamînt s. Vara cînd ~e scoala dimineata. oamenii zic: "S-a mîniat Sf. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. pentru ca s. Drac). p.e "scaunulluiDumnezeu. ajunge la casa mamei lui care îi "da camesi curate s-apoi se duce de se scalda în mare si toata noaptea se spala de tot raul si de toate relele cîte le vede. "si l-a pus sa lumineze peste toata lumea" (ibid. Altii socotesc s. e socotit în consecinta sfînt. p.. ca fata lui lumineaza toata lumea... a fost la început "un tînar foarte frumos si cuminte s-a facut treaba lui Dumnezeu". "atunci cînd se Întuneca luna . p. p. p. S.. "ei s-au suit la cer" (52. e copil de 7 ani cît îmbla toata ziua si vede rautatile ce se fac pe lume. "Soarele dimineata cînd se scoala. Mai de m'ult umblau pe . mai încet. p. 590. Soare pe noi. 117). pana sara capata o barba alba pîna la brîu. Cînd Dumnezeu a împartit cu diavolul constelatiile. Dar cînd e nor. este scos din scaldatoare si ridicat pe cer de 77 draci care "cum îl scot afara. Dupa alte legende. silindu-l sa se ridice pe bolta la amiaza (81 a. E un barbat asa de frumos. 352). pentru ca s. a fi "fata lui Dumnezeu" sau "femeie si luna e barbat".. s.371 ~ si l-a aruncat în gura cea de munte si de acolo a iesit soarele nostru luminos" (ibid. s. 588589). s. ca iese din scaldatoare".. -147). pîna iese curat. v.27. p. de aceea "omul pacatos la soare nu se poate uita" (ibid. S. Lînga s. stau trei stele aparatoare si Antihîrt care vrea sa manînce luna si s. dar de cînd o femeie a aruncat gunoi în calea lor. La amiazi si la asfintit. S. acolo e raiul". merge pe cer de la rasarit la apus. Ca rasplata. p. Pentru frumusetea lui îl tine Dumnezeu în cer" (LUI. nu vrea sa ne mai lumineze". si ca sa nu-l arda." De la ami azi pîna la asfintit de un iepure schiop sau de cai.. sau "soarele e si femeie si barbat. 1239). 146). lumineaza si încalzeste pamîntul si pentru ca nu are nici un pic de rautate. sa nu fuga repede spre asfintit. Unii i se închina cînd rasare sau apune (LUI. pîna la amiazi. e barbat". E socotit "fiinta barbateasca . p. adica la deal. încalzind deopotriva orice vietate. si luna. 118-120). acesta din urma a ales s. p. Dupa ce apune. 117). Sîntoader sta de paza cu cei 12 cai ai sai ca s. 590). Dumnezeu l-a facut s. Ma-sa îl scalda în lapte dulce si el iar se face copil" (52.

face ziua . au sfîrsit tragic. "lepada pielea cea de peste. p. a vrut sa o ia în casatorie. De mînie. La rugamintea unei mirese. o alunga. p. Alta fata de' împarat îndragostita de s. dîndu-i sarcini de pierzanie. cu conditia sa poata prinde luna. 155). si..372 sau soarele. unde erau portile qe aur. 1142). de se facea om" si se întoarce la parinti. s. p. prefacut baiat o ajuta. În alta varianta.20--'22). iubitele s. 42-44. mama s. II. si-a luat totusi sotie.. c~re ~rea sa o manînce. dar s. lingura si totul de aur" (ibid. In genere. e dusa în tarîmul lui de împarateasa norilor. Ciocîrlie). "s-a îmbracat cu lumina celorlalte stele. La fel s-a întîmplat cu fata mijlocie a pescarului. p.. fiica unui împarat. Lia. dar mama s. Plecat în cautarea ei. S. i-a pus sa fuga unul ziua." A intervenit Maica Domnului care i-a aratat foloasele vîntului în lume (ibid. 401). în fericire mare. în curtile de aur ale soarelui. îl trag" (52. fafa cea mica ajunge'la mama s. De atunci stelele îi tot cer lumina lor si el nu le da decît foarte putin în timpul noptii" (LUI. 117-118). p. p.. îmbracat în piele de peste se arata unui pescar promitîndu-i pescuit bogat daca îi va da fata cea mai mare. altul noaptea. dar mama s. (ibid. ca sa evite incestul.. Dupa alte variante. Dumnezeu a încuviintat cererea de casatorie a s. îsi adormea sotia si s. e ajutata de o baba sa ajunga la el. a blestemat-o sa se prefaca în ciocîrlie (LXII. crapa si el o face pe fata luna pe cer (ibid. o face floare al carei chip "sa samene cu chipul soarelui". acele trei stele îl apara. ca sa nu se întîmple nelegiuirea. p.49-56). p. Fata unui împarat de care s-a îndragostit s. S. Cea mai cunoscuta este iubirea sa cu sora-s~ luna. S.439). S. dar Dumnezeu i-a prefacut în constelatii în doua locuri diferite ca sa nu se întîlneasca. desi noaptea s. patul de aur. e petita de feciorul vîntului. s-a luptat cu vîntul ca "sa-I prapadeasca.44-49). S. care va fi norocul unui flacau ce o va lua de sotie (52. Cînd a vrut sa se casatOl. a manifestat si înclinatii erotice. dar aceasta nu e încîntata de viata în palatul lui. Dumnezeu a prefacut pe sora soarelui în piatra ascunsa într-o fîntîna. p. dar cea mica i-a varsat apa cu care s. fratele a gasit-o "la rasarit. În putine basme-legende. În drum. v. intervine în viata erotica a unor fete.:eascacu sora-sa luna. furînd fata cea mai mare a unui om. s. sa ramîie soarele singur. dar ea se îndragostise de s. floarea s. si s-a rugat sa fie prefacuta în ciocîrlie (ibid.

s. o elibereaza si mirele o duce pe cal (52. sotia plecata în cautarea sotului disparut pentru ca i-a ars pielea de porc. ca nu mi-i drag. Uneori. pe cer (LXII. mireasa era atît de frumoasa. Odata. care o -blestema sa nu-l vada pîna nu va rupe . "te faci Jndata cîrlig" (ibid. fiindca soarele cam mirosise a om de pe alta lume". S. suparat (ibid. 15-19).. In cîteva variante ale basmului AT 425. iar în lipsa-i. arata ca el e mai mare decît luna..0 pareche de opinci de fier si o bîta de otel" (97. Sîntilie si pe mama s. dar . si luna devin nasii fetei mosneagului (AT 4BO) luata în casatode de feciorul 'împaratuh~i (ibid. s. ~ mai mare ca sa-si gateasca camasa. s. 601-604)..p. La o nunta. macar ca-i soare si-i asa de frumos!" De atunci a ramas s.. luna si vîntul îsi disputa întîietatea în fata lui Dumnezeu.373 -1. a furat fata unui împarat de care se îndragostise un nazdravan. p.609-610). si intra argat. a si întins ~azele si aluat-o". lumina ei palind pe lînga a lui. S.. este protagonistul principal care se casatoreste cu o fata.594). blestema pe miri sa moara cînd vor îmbraca camasile (52. mama s. a zis ea.Ia-ma. p. Mama s.' unde e tocmit argat. p. "a stat în loc... fata. împarateasa care a facut cei doi copii~cu parul de aur e prefacuta de impostoare în luna de pe cer. 607-60B). Un picur de ceara cade pe ochii s. încît la amiazi s. p. descuie odaia unde o tinea închisa si o aduce pe pamînt cu voia ei: . S. p. Într-o varianta a basmului-legenda AT29B. 30). în unele variante ale basmului AT 425. s.60B-609). mama s. argat la împarat.. e mereu suparat fiindca a ramas neînsurat. S. îl priveste noaptea cu o lumînare. În alte variante. Fiindca ziua el era invizibil. I. p. Intr-o varianta a basmului AT 707. p. Întîrziind mult.. Mirele porneste calare pîna la s. Mama lui l-a dojenit "c-a ars atîta lume" si a doua zi se duce în locul lui "si cînd a vazut-o. îl trirpite în locul lui cu razele pe cersi acesta bate pe rînd pe Sîmpetru. se arata un auxiliar pretios al protagonistilor din basme. e mai mare si decît vîntul. III. Imparatul a murit de dorul ei si Dumnezeu l-a prefacut în s. se opune împacarii pîna ce nora-sa o implora în~genunchi sau îi îndeplineste sarcini grele (52. ajunge la mama s. 401). fiindca de îndata ce da el o ploaie.. învatata de mama ei. pentru ca i-au rapit mireasa. a lasat razele singure sa arda cît au vrut". În alte basme. Acesta se duce la s. l-a linistit însa. unde "era s-o pata.

p. joaca un rol pasiv. coborît la amiazi în pivnita "ca sa nu se topeasca". captiv (5. Voinicul Haralui trimis de boier sa-i aduca raspuns de la tatal sau mort. Baiatul casatorit cu zîna ce se scalda în lac si invidiat de împarat (AT 465). La urma. Dracul . raspunde mamei geloase ca fiica ei e mai frumoasa decît ea (LXXXIII. e ajutat de barbatul care purta s. unde într-o butie ferecata se aflau închise s. în doua variante ale basmului AT 709. Celmai des apare în naratiuni1e populare sotia necredincioasa. Petru Fat-Frumos plecat în cautarea Ilenei Cosînzenei. Cînd zmeii fura s. infidelitatea fiind socotita trasatura ei dominanta. se lupta pe rînd cu cei trei zmei la podurile de arama. p. Caii sînt eliberati dupa ce îsi dau frîiele cu care pot fi chemati 'la nevoie (LXXXIII. s. p. 113). p. p. Dragan Cenusa. p. Dumineca. sters. în alte basme. pe cealalta lume pîna la iad (36. cîta lum~ au luminat el înca nu daduse de o mîndrea ta asa de mare!" (79. se opreste în drumul sau sa admire pe cei doi copii cu parul de aur (Ar 707). care îi destainuie ca Ileana Cosînzeana "locuieste Într-on munte de glaja inde om pamîntean nu poate sa calce" {34. de la îpger coasta lui Adam din care trebuia sa-i fie facuta sotia. luna..52-53). si acesta cade jos. 1. 758-759). pentru ca nu l-a îngaduit sa termine capita de fîn (52. Aceasta îl conduce la fiul ei s. Mai cunoscut este furtul constelatiilor de catre zmei. p.. luceferii si ochii împaratului. ajunge în cele din urma la Sf. argint si aur. Legendele explica aceasta prin actul creatiei initiale. Cei "doi Feti-Logofeti era asa de frumosi si asa de straluciti. al lunii si al vîntului. Voinicul invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465). 1035).261-262). 17-19). întrucît s. 213-217). Eva ar fi fost facuta din coada unui drac care a furat. Sotie. cît si soarele au stat o bucata în loc de i:·au p~ivit. nu poate strabate cu razele prin desisurile padurii unde i s-a ascuns sotul (41. 1.37<1 a trimis-o pe sotie la vînt. 1. si dobîndeste ladita cu oul de aur (9. Cenusotca pîndeste noaptea la holda pascuta si prinde la miezul noptii pe cei trei cai stricatori: al s. fiul cel mai mic.737). Alteori. Voinic de plumb ajunge în pivnita zmeilor. p. cel din urma avînd s. e trimis de acesta sa-i aduca oul de aur. 5-13). S. împaratul promite "jumatate din împaratie si fata cea mai mica" celui ce le va aduce. s. luna si stelele pe care le elibereaza (3. p: 56).. e calauzit de s. p. trage scaunul pe care sedea s. fata lunei.. caci.

O baba este convinsa de socrul lui Chiparus sa afle de la s. Se preface în cal. Cîteva basme releva opozitia dintre protagonist si s. apoi Chiparus este taiat bucati de împaratul socru si înviat de boii nazdravani.554-555). Rol precumpanitor are ea în basmul AT 318. ea trezeste admiratie prin cîntecele sale si convinge cumnatii ca ar cînta si mai frumos. recapatîndu-si palosul cu care omoara pe cei doi (60. Zîna casatorita cu baiatul pamîntean i se arata necredin~ tioasa. p. de care trage pîna o rupe si o duce apoi l~i Dumnezeu care o preface în femeie (LXIV. pe cînd Dumnezeu afacut numai pe Adam (LUI. p. Fiul împaratului învins linguseste s. p. îl tradeaza unui zmeu de care se îndragosteste. p. Alteori. zîna uimeste pe nuntasi cu jocul ei. Fosta s.520-521). s.1te dincolo de rîul de foc (81. acestuia în ce-i stau puterile. ea zboara. Ea îi schimba sabia fermecata cu alta.66-72). "Aista nu-i cal.149-150). dar "glasurile îmi sunt cusute în pieptarul lui . cumparat de fostul socru. îl recunoaste dupa ochi si-i cere decapitarea. In alte variante. pretinzînd ca ar juca si mai frumos daca ar pune pe cap cununa luata de sotul ei ca sa nu mai poata zbura. V.· învingatorului si o convinge sa-i fure cele trei obiecte miraculoase prin care a cîstigat lupta: pistolul care îl apara împotriva oricui. camasa prin care nu poate trece nimeni si punga în care gasea orice dorea. dar mai tîrziu sub forma de rata îsi ia înapoi lucrurile si omoara pe cei doi (41. 88-89). Servitoarea îngroapa o bucatica de carne din care creste un par. p.375 fuge cu coasta lui Adam spre iad si abia la întoarcere îngerul izbuteste sa-I prinda de coada. decapitat la revelatia fostei s. decapitat din nou la dorinta fostei s.542). I. iar din surcica aruncata de ea în gradina se face Chiparus care îi omoara pe cei doi. Eva ar fi fost facuta de-a dreptul de diavol. fugind în tara zîne10L Dupa cîtiva ani. casatorindu-se cu servitoarea care l-a ajutat (52. la o nunta s. A doua oara. Urma-galbena decapitat de zmeu e înviat de fratele sau si se preface cal pe care îl cumpara zmeul. aista-Î Chiparus". p. Cel mai adesea. întruCÎt la primul prilej îl paraseste. spunîndu-i sa o ca1. Sotul decapitat este înviat de binefacatoarea lui si se preface în armasar de aur. rupîndu-i-o. lui necredincioasa. Urma-galbena se face porumbel.. De îndata ce sotul îi da cununa. p. Eva a fost facuta din coada pisicii care în chip similar a furat coasta lui Adam si Dumnezeu a prins-o de coada.

ginerele împaratului. s. s. porunceste inelului readus de catea si pisica sa fie adusi cei doi amanti cu tot palatul. necredincioasa sa-i dea inelul miraculos cu ajutorul caruia elibereaza pe fostul sot de la închisoare. din car:.e poi au rasarit a doi pomi. In alte variante. în basmul AT 670. Ca pedeapsa. fura pana fermecata (sau biciul miraculos) prin care îsi procura orice dorea si}l preface pe sot în cîine. s. zboara. p. instigata de amantul ei. învatatorul copiilor. In ultima ipostaza. p. p. în basmul AT 449. p. în basmul AT 532*. 1. Sotul e alungat (67.376 Parsion". dar Petrea se razbuna cu ajutorul merilor crescuti din boii sai (55. prefacîndu-i în animale de munca (5. p. 69-88). El îsi recapata cele doua obiecte miraculoase dupa ce a taiat coarnele familiei împaratului crescute din gustarea marului (60.237). în basmul 566. Diavolul prefacut în "cavaler frumos" o momeste pe s. Cîinele si pisica îi readuc margeaua. necredincioasa si învatatorul sînt prefacuti în stane de piatra (41. în patul în care se aflau. VI. p. sa taie gaina miraculoasa. Tradarea se întîmpla uneori chiar în noaptea nuntii. fata împaratului petita de Toderas îi ia întîi punga care genera mereu galbeni. apoi sa-si omoare copiii ca sa poata recupera partile de girina mîncate de acestia (5. 56-57). :Minunînd prin jocul ei. ea pretinde ca ar juca "si mai mîndru daca mi-ar da Fat-Frumoas paioara". necredincioasa este convinsa de amantul ei.119-120). spunînd sotului sa o caute "la curtile lui Filingat. Acesta o pedepseste pe fosta s. p. p. fostul sot îsi recapata obiectul miraculos si pedepseste s. p. la fîntîna de margaritar" (33. spunînd sa fie cautata de fostul sot "la cetatea nevazuta si neauzita" (60. 136137). s. vrea sa afle de . apoi în pupaza. II.. iar cei doi sînt alungati (60. Acestea erau aripile luate de sot cu care ea zboara. porumbel sau pisica. II. s. necredincioasa. fiica împaratului care avea amant un arap servitor la curtea tatalui ei. 356-357). fura margeaua miraculoasa a sotului si dispare cu arapul. V. în tipul învecinat AT 567. iar dupa nunta îi schimba cornul din care iesea oaste nenumarata si îl alunga de la curte. s. 335). în basmul AT 560. II. sa plînga alaturi de sora lui necredincioasa "pan la sfîrsitul lumii" (52. V. ca sa-i vada si socrul lui înainte de a-i decapita (99. p.279-281). Vacarul. îl decide pe sot sa-si omoare boii nazdravani la îndemnul tatalui ei.700-701). necredincioasa si pe amantul ei. e instigata de "ibovniculei sa afle puterea sotului: boii care au arat cîmpul de arama. 74-80). De -îndata ce are paioara. 11-14). p.

In alte variante. El trimite porcarul acasa sub pretextul ca s. El se pregateste de moarte. ceea ce o face sa vorbeasca singura despre cele întîmplate cu morarul (S. si soacra mint ca ac~sta a ars odata cu casa aprinsa de ele (5. In acest scop. Furtul copilului dezvaluie totul si s. Snoavele despre infidelitatea s. p. soldat (ofiter) sau fecior frumos. In alt subtip.289-290). II. o poarta toata noaptea în jurul satului cu rîsnita în spate (S. 438439). p. Astfel. cu care prilej iese la iveala ca ea e gata sa se marite. Sotul o îmbata. Cînd împaratul cere petitorului Harap Alb sa-i ghiceasca "din ce neam îs io facut". ca mare primejdie te paste". .377 ce a rîs sotul ei. In chip similar e plasticizat si sfatul din basmul AT 910: "nevasta pa credinta sa n-o iei". 3436-7). prefacut în episodul final în calugar. sau de diavolul sluga. necredinta ei e probata de însusi sotul. Cînd barbatul inventeaza ordinul ca fiecare om sa aiba doua neveste. p. II. ca sotul si fie convins ca s. 3434). dar în ultimul moment aude sfatul cocosului sa-si bata s. s. 3449). p. In variantele basmului AT 810 A. care o momeste la o întîlnire. 3433). nerecunoscut de ea.' Boierul nu tin:e se~ma de acest sfat al însotitorului care are prilejul peste noapte sa auda întelegerea crîsmaritei cu ibovnicul ei ca sa-si omoare barbatul. Sotul se întelege cu un jandarm sa se prefaca mort.. chiar daca tradarea secretului implica moartea lui. lasînd sa cada securea lînga ea la întoarcere.84-85). sînt mult mai numeroase. sotul se travesteste în amantul ei si sub pretext ca vrea s-o rapeasca în Turcia. lui mai are o coasta (sau doua) de drac. p. i-ar fi bolnava si o surprinde cu bucatele gatite si cu amantul vîrît sub pat (S. iar s. chiar si-a cîstigat un amant de care stie numai diavolul servitor. contrar întelegerii (S. banuiala crimei urmînd sa cada asupra boierului.235-236). si scapa astfel de moarte (5. e supusa operatiei finale prin care diavolul îi scoate coasta de drac (ibid. La o nunta. unul din sfaturile platite este "sa nu mîi acolo unde-i cîrsmariul batrîn si cîrsmarita tînara.535-552). facîndu-si sicriul si platind popii "provodu cel mare". ea e trimisa la moara si-el o pîndeste dintr-un copac. afla din chiar gura mamei lui ca e "strîns cu furca si cu grebla din sat". apoi fura copilul. în vreme ce tatal lui era plecat la razboi (XV. ibovnicul fura cutitul boierului si taie capul crîsmarului (79. In timpul noptii. Unele relateaza încercarile barbatului de a o verifica. sotul se preface în "aghiotant turcesc" si s'oacra lui o convinge pe nevasta sa se dea turcului pentru bani.

sub pretext ca ar fi amare (S. care taia cîte o gaina' pentru amant pune vina pe uliu. 3474). dar barbatul pîndeste si-i descopera. Cînd duce mîncare barbatului la cîmp. s. da carnea amantului. amantul vine îmbracat turceste si sotul se ascunde sub pat. dar cînd apoi o anunta ca ar fi ordin ca fiecare femeie sa aiba doi soti. îi face sa vina în aceeasi zi. pretexteaza pe rînd ca a facut pariu cu altii asupra lungimii grajdului etc. el se preface orb si o surprinde cu amantul (S. S. iar a doua zi îl alunga de acasa fiindca a întîrziat atîta cu apa (S. ea gaseste modalitatea de a-i speria ca sa ramîna numai ea cu amantul pentru a mînca friptura (S. îi arata ca ea doarme cu "sotul" în casa (S. cere ajutorul unei vecine. se preface a nu-l mai cunoaste. Crezînd ca îsi va convinge sotul ca nu-l va mai însela. iese din încurcatura. pretextînd ca a fugit speriata de diavol si a sarit carnea din oala (S.378 s. stiind sa exploateze pretextul oferit sau inventat de ea. 3455). Aceasta aflînd ca au mîncat seara varza rosie. 3486). 3444). îl face halucinat si îi descînta 'cu caldare a în cap. apoi îl sileste sa guste din ele. 3465). 3513). îsi trimite sotul dupa apa. dînd timp amantului sa fuga (S. 3480). lui protesteaza. se preface bolnava si îsi trimite sotul dupa spuma de pe mare sa se lecuiasca. barbatul îi spune ca orbeste cel ce manînca gaina neagra. Cînd sotul invita mai multi la masa. Banuindu-si s. 3478). Femeia îi da numai gaini negre. 3468). s. 3467). spunînd ca nu e loc de doua. Soldatul care vrea sa omoare amantul S" e oprit de aceasta fiindca amantul e tatal copiilor (S. ultimul razbunîndu-se pe cei doi (S. ea se arata bucuroasa (S. Ca sa poata înfrînge banuiala sotului. îi spune sotului ca si ea vede dublu de cîte ori manînca atare varza (S. iar cînd vine însotit cu popa. Cea care are trei amanti. 3494). ea îi propune . s.. Amantul îsi anunta venirea printr-un semnal si cînd este surprins de barbat. în drum. iar sotului numai zeama. apoi se încuie în casa cu amantul. Ea îl face chiar pe sot sa guste murdarii în prezenta amantului ascuns în pod la gura hornului: se preface bolnava si-l trimite dupa leacuri la o femeie cu care era înteleasa. Ca sa-si poata întîlni amantul. Ca sa evite banuielile sotului care a vazut amantul iesind din casa. Cînd sotul observa noaptea ca sînt 6 picioare în pat. pîna ce sotul e încuiat afara si s. de unde poate constata ca si femeile au de suferit de pe urma turcilor (S. s. sotul e luat de Pacala în sac si adus acasa unde îsi surprinde sotia cu ibovnicul (S. 3457). 3475). Cel mai adesea. 3514). omorîndu-i pe amîndoi (S.

Sluga popii aude cum preoteasa se va întîlni cu dascalul. 275285). zarindu-l la lumînare sau arzîndu-i pielea de animal. sa afle în ce stau puterile tatalui ei. Tema este prezenta îndeosebi în basmele în care e rapita de catre un zmeu sau de alt monstru. apoi cere s.675). aruncata cu sicriul. în basmul AT 425. semnul de recunoastere fiind boul tarcat si pune un stergar peste bou. trebuie sa-si caute sotul fugit pentru ca a încalcat interdictia. la sfatul lui. 3502). Cu calul nazdravan el rapeste s. s.mireasa. p.379 sa boteze cei 4 purcei. Ea genera bani si fiind moarta si ajunge. Uneori.. el o decapiteaza. Cînd e încuiata afara de sotul banuitor. 58). în cele din urma. dîndu-i-se sa tina de capatul tortului de depanat (S. 3512. Ca sa se poata întîlni cu amantul. fiul unui împarat. (5. II. S.178-190). s. îl regaseste cu ajutorul zilelor sfinte (5. în timp ce sotul a coborît din caruta. Fat-Frumos e înviat de mama lui. zmeul se preface într-un om înglodat în taul din drum care cere ajutor sa fie scos. Fat-Frumos rapune pe zmei. o ia la fuga ca sa scape (S. îl încuie ea afara (S. Ea îl învata sa se duca la o baba spre a se sfatui si în cele din urma descoase zmeul ca sa-i afle puttrile pentru a putea scapa de el. Sotul o gaseste si ea. Fiind omorît de Jumatate de om trimis de tatal fetei. ducîndu-i s. 3499). S. p. acasa (LXXXIII. apoi pe împaratul lor pentru a ajunge la fata lui Rosiu împarat. El duce da'scalului sarmalele ramase pe care le arunca pe drum si îl anunta ca popa stie de cele petrecute. pîna la palatul sotului unde învie . Pacala). la sfatul s. afla ca puterile zmeului stau în porumbeii dintr-un plai. v. La intriga unei babe ca bogatiile ar proveni de la amantii s. credincioasa este zugravita în cîteva basme care pun în lumina chinurile si eforturile îndelungate pentru a-si regasi sotul. cel care cere gazduire e încuiat afara. de la zmeu (59. O poate readuce numai cu un cal nazdravan. Zmeul eliberat de Ionica Fat-Frumos îl alunga din curtea Ilenei Cosînzenei. Zmeul rapeste în ziua nuntii . 21-26). p. II. apoi pleaca cu ea la casele lui (35. s. Ca sa-I însele.nu îi va mai trece cu vederea infidelitatea (5. 2. 3497). p. care avea darul de a lasa bani în culcusul ei îsi îmbogateste sotul. de unde afla ca a doua oara el . omoara zmeul si îsi readuce s. zmeul îi ia locul. Ea pleaca sa-I caute si "atîta ci s-o dus pîna s-o rupt si straili di pi dînsa". ea pretexteaza ca vrea sa se înece si dupa ce iese sotul sa împiedice tentativa. infidela se da singura de gol sau e divulgata de altii.

3470 B). în întelegere cu sotul. de la care afla cele întîmplate dupa 5 ani. . Statu-Palma-Barba-Cot. apoi calul cu care a trimis pe diac dupa tap (S. dar la niste manevre aude din gura înselatorului cele întîmplate. Cum aceasta nu se lasa momita. unde barbatul îi închide într-un butoi cu smoala. unde o spioneaza la baie si-i afla semnele. unde sotul îi omoara facînd focul. sau cad într-o bute cu apa. Vinovat~l e decapitat. femeia· invita seara pe feciorul popii. p. spunînd sotului ca ar fi vitelul care a supt tot laptele.. Urmeaza împacarea (74. In alta varianta. p. pariind ca cele trei pisici vor tine lu_mînarile neclintite. se substituie fetei de care se îndragostise sotul si îl face sa revina acasa fara haine. e p. înecîndu-se (S. In acelasi chip sînt invitati în aceeasi seara popa. luîndu-si ordonanta pe fostul sot. N?mele ce le poarta subliniaza disproportia dintre trupul mmuscul si barba lunga: Tarta-cot-barba-d-un-cot. apoi îl bate si îl închide în grajd (S. Tiganul ce vrea sa-i fie amant e ascuns dupa cuptor. prefacîndu-se ca nu-l vede (S.. Acesta îl bate. A doua zi.us sa rîsneasca pîna dimineata un sac de graunte (52.966). ia popii tapul. îsi elibereaza sotul si pe cei care pariasera ca el (81 a. Ea izbuteste cu trei soareci sa faca pisicile sa arunce lumînarile si recîstiga banii. furîndu-i un inel pe care prietenul îl da sotului. 3466). Un cîrciumar vrea sa însele s.380 si devine secretarul sotu~ui. p.. sînt ascunsi în cosul caminului. Cîteva snoave ilustreaza de asemenea fidelitatea s.963-965). In basmul AT 882.0 stîr- . 10-15). (ibid. 3515). rascumparîndu-se cu bani multi (S. Dr~pt pedeapsa. 3471). s. S. p. Cei trei popi ce vin pe rînd la s. Se ascunde în dulap si e introdus în odaia ei. strainul mituieste servitoarea care noaptea îi fura inelul.219). sotul pariaza pe averea sa cu un prieten ca acesta va dormi cu s.477-481).. el ia bani de la c. 3470 A). intra în armata si ajunge maior. iar cei doi soti îsi iau averea (ibid. boierul si vechilul sînt invitati de asemeni la s. p. Personaj caricatural si diabolic.eicare vor sa-I vada pe diavol (S.. 3479). S. iar dupa un an se recunosc si se reiau (52. 560). îsi reia averea si s. 3469. Popa. p. credincioasa dupa ce sotului i-a luat toti banii. Un âltul pariaza pe averea sotului ca poate lua inelul s. Ea ajunge frizer la împaratul unde se da în vileag înselaciunea. e tipul ·sadicului care savureaza durerea provocata victimelor sale. cantorul si diacul care scapa din mîna sotului. Sotul îsi alunga s.

. Capul lui e însa nazdravan.62). Vine pe pamînt la coliba lui Tei-Leganat si a tovarasilor lui (AT 301 B) ca sa le manînce bucatele.104). p. caci "venea si se suiant-~n arvune. "Tartacot. un omut numai cît un prunc. III. 244).Haaa! Haaa! Voinice: treci-ma pragu la tinda!" Cînd Dragan Cenusa refuza sa-i împlineasca rugamintea. p. p. p.. Statu-palma smulge însa copacul din radacina si pleaca cu el în barba pe tarîmul de jos "si pe unde o mars. calare pe o jumatate de iepure" (LXXXIII. pe un iepure schiop calare. unde este chiar împaratul diavolilor. "Omutul cît sciopul cu barba cît cotul . sa dea de el". aparitia lui de slabanog e în contrast enorm cu forta lui herculeana. de unde spiona cînd e gata mîncarea.. "Salcotea cel din lumea zmeilor cu o barba de 99 de stînjeni" (34. 19).561). Apoi despica un carpen "care ba te cu crengile în naltu cerului" si îl vîra cu barba si cu mîinile în cra. cu barba d-un cot. intr-un copac"'. "Stati-cot se da jos d-acolo-i punea mîna în vîrfu capului. caci îl urmareste pe TeiLeganat dupa ce l-a decapitat.. 120). El e aratat ca o fiinta ce locuieste de preferinta în copaci. I.. "se trîntea de toate ulucile. "Titicot. "Staticot cu barba de sapte coti" (81 a. barba d-un cot. I.540). se punea cu curu pe el si mînca tot ce-a gatit ala"! (5. si cu o mîneca suflecata si una ba" si sub pretextul ca vrea sa taie carpenul de la barba. "Barbaciu-Maciuc" (XV.233). 1. p.. Vine ca un "mosneag: .278).. îl decapiteaza (ibid. (61. apoi pornea la atac. cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug. ca cum ar fi arat cu tractoriu. "Omul cît cotul. 506). cu capastrul de chiotoaTe. abia dupa aceea moare de-a bine~ .. apoi se dezlantuie: "He-he-hei! Cum are sa manînce mosneagu carnea de la' un voinic tînar de pe piept!" Dragan Cen~sa îl culca însa la pamînt "si i-o pus cazanu pe chept s-o mîncat carne de la dînsu de pe chept" . cu trup cu tot" (41. 483). I. el trece singur pragurile tinzii si ale casei. razimîndu-se într-un pai de secara" (60. p. El are locuinta pe tarîmul de jos. încaltat în gauaci de oua" (5. p. Alteori. asa era o urma de mare!" Dragan Cenusa îl urmareste si îl afla pe "înaltatu împarat" cu "un ochi i plînge si unu-i rîde.381 pitura de om cu barba de un cot. p. "faraonu cel mai mare" (5. cu o barba lunga de taraia dupa el" . de toti pomii. îl trîntea cu gura-n jos. p. patura. "Stati-cot palma picioru cu barba cît grapa. cu barba cît cotul. p. calare p-o jumatate de iepure schiop" (86. 230-234). p. I. p.

Chiar într-o varianta a basmului AT 301 B. De asemenea." (86. Statu-palma are atitudine amicala fata de oameni. 2. în alt basm (AT 537+313). nC:si. Ei se nasc cu o piele rosie pe cap (tichie. care îi taie apoi barba si o ia cu sine "pentru ca era facatoare de minuni" (34.. Nu-l fereste". Mazaran Vasalica. p.382 lea (ibid. calare pe o jumatate de iepure" da fiului mai mic al împaratului Rosu un toiag cu care sa poata razbate prin negura deasa din lumea zmeilor (LXXXIII.247). Uneori. Ei se nasc din parinti rudtnii (frati. din oameni rai. Staticot este ranit de glont la lacul de lapte unde se scalda (81 a. 69). el este însa mai puterni_c decît voinicul care a rapus pe zmei.fini) sau provin din cei zamisliti îIi sarbatorile mari sau în ajunul lor. striga. recuperîndu-si obiectele schimbate (52. S. 3. sau chiar din parinti atei. Copiii întorsi de la tîta înca devin s. p. în chip exceptional. din cei cu nasul si obrazul rosu.. 1. p.p.' nepoti. muroni. Strigoi. nuca se închise la loc . vii sînt ~ameni sortiti de la nastere a fi s. Salcotea moare de frica lui Agheran. caita) pe care o ma- . p.10 nu feresc nici-un pas" si "odata 1-0 si omorît Titic~t cu barba d-un cot pa Mazaran Vasalica" (5. scotînd "dintre firele barbii un bicisor numai cît degetul al mic si plezni de trei ori din el.. calare pe-un iepure schiop" are o maciuca miraculoasa care omoara la comanda. p. al saptelea sau al doisprezecilea devine s.. Astfel.818). îl sfatuieste totusi pe Tei Leganat cum sa iasa de pe tarîmul de jos. priculici. în timp ce se întorcea acasa cu Mîndra Lumii. Baiatul cu moriscafermecata face schimb pe rînd cu ei. Varianta denota o întunecare a semnificatiei personajului. Tartacot ajuta baiatului -sa vîre înapoi vitele ce iesisera din nuca fermecata. p. apo_i îi omoara.422). indicîndu-i sa omoare balaurul ce mînca puii pajurei (3. cîta frunza si iarba". "Barba-de-un-stat-cot. I. veri. unde l-au lasat ortacii perfizi. 19).540). sînt de doua feluri: vii si morti. unde el a fugit cu copacul în barba. din copjii de acelasi sex. îl întîlneste pe Titicot care "vene pin mijlocu drumului. Cum plezni. p. "Staticot palma-picior cu barba cît grapa. cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug.283). cum intrara toate vitele în nuca. iar "alt Barba-de-un-stat-cot calare pe-un iepure schiop" are o rîsnita în care este "atîta oaste. Numiti si strig. Titicot se înfurie si declara: .483).

de apa (se prefac în cîrcei si prind pe cei ce se vîra adînc). matura sau poloboc si se întîlnesc în anumite locuri. Se bat astfel pîna se umplu de sînge. pe cereale. unde redevin oameni si se bat cu limbi de melita. Au de asemeni puterea de a poci oamenii. berbec.. S. de oua. iar în coada le sta puterea. Lupta tine pîna la miezul noptii sau cîntatul cocosilor si cine nu se întoarce pîna atunci. copilul nu se mai face s. însa fara a se lovi sau rani. peretii. care. dîndu-se din nou de 3 ori peste cap. care rod inima omului sau a vitelor. luînd sporul vitelor si mana cîmpurilor. calare pe melita. S. Ei mai au si coada. Sînt s. cu precadere în cîine si pisica. Mai rapesc fete mari la morminte unde le manînca. pot fi alungati cu buciumul. se muta în inima. gîndac sau broasca. fac rau oamenilor. Daca moasa rupe tichia. luîndu-le o mîna sau un picior si mai cu seama de a-i deochia. învingatorul devine mai marele lor. lup. Cei ce iau mana de la vite si cereale. în timpul peregrinarii nocturne. Merg la distante mari. îmblacii etc. de lapte. de preferinta la raspîntii. a trimis pe barbatul ei la adunarea s. La sfîrsit. sau i se vîra în pîntece unde îi suge sîngele. de bucate. cînd redevin oameni. In acest scop.859-860). umblînd astfel în timpul noptii pîna la cÎntatul cocosilor. mai rar tn bou. nu se pot îneca. sufletul s. usile. care era tocmai la capatul pamîntului. cal. coarne. ciomege. paraseste corpul si ia formele amintite. Alta strigoaie trimite sotul în locul ei calare . de mai multe feluri: de uscat. dar imediat se vindeca si se împaca.383 nînca îndata. Cei de ploi leaga ploile provocînd seceta si numai ploua pîna cînd se scalda s. De asemenea. piue. oamenii manînca usturoi ca sa nu se apropie de ei sau de melitele si rîsnitele lor (LIII. pe stupi. indiciu pentru a fi recunoscuti. sau puterea barbatilor. p. crapa. raspîndind boli. apoi vitele pe frunte. dupa moarte. Andrei (29-30 noiembrie). coase. iar strigoaicele sînt pe vite. precum si ungînd cu usturoi ferestrele. 244-250). porc. de ploi" de pesti. prefacîndu-se de obicei în animale. Ele provocau seceta la cererea celor care le plateau (52. de foc. gaina. se dau de trei ori "de-a curu-n cap" si iau forma animala. iar cînd mor strigoaicele. hornurile. Caita îi poate face nevazuti. copite. el a gresit comanda de plecare pe melita si a venit pe jos un an de zile. Ei umbla mai cu seama în ajunul Sîngeorzului (Mînecatoarea) si în noaptea Sf. Se relateaza ca o strigoaica ce tocmai nastea. iar omul slabeste si moare. p. cocos. ploua doua saptamîni. Ei "manînca cu ochii inima" celui pe care-l deoache.

un om înnopteaza la o vaduva strigoaie. Acolo. .. dar la înapoiere nu baga de seama plecarea ei si ramîne sa vina' pe jos. peste care (sau pe sub care) trece un animal nefast: pisica. omatul ajungînd pîna la pod. prefacînd-o în iapa si potcovind-o. precum si urechea calului. ucenicul se prefac'e ca doarme si pune el capastrul în capul femeii. De asemenea. Sfatuit de o baba. la Sf. "Septe ani i-au trebuit pîn s-a înturnat înapoi acasa 1" Un flacau face ramasag ca înnopteaza la trei fete strigoaice. omorît. cînd s-a întors. Gheorghe pîna într-o tara de unde aduce "mere si papusoi de copt". La o sezatoare tinuta într-o cîrciuma p~stie. din copiii care plîng în pîntecele mamei lor. din cei care sug dupa ce au fost întarcati. Un flacau se unge si el cu unsorile stapînei lui si o urmareste în noaptea SI. A doua zi.384 pe feciorul popii. el zice "Ranesc. A doua zi. sau carora le creste dupa ce mor. schiopatez. animalul e prins. ologesc. fiul popii apare cu urechea taiata. Baietii si fetele f~g cînd afÎa aceasta. dar în loc sa zica: "Palesc dar nu ranesc" etc. pîna la cîntatul cocosilor. umblînd cu el în drumurile ei. îngheata cei din: casa. Strigoaia îl previne dimineata ca s. cu o sabie.860-867).. S. mai rar alte fiinte. Andrei. morti provin din copiii care mor cu tichia rosie pe cap. Un altul se vîra în stiubeiul cu care calatorea strigoaica. lepadati. O baba îl sfatuieste sa nu ia nimic de la ele si astfel scapa (52. din copiii mamelor care au facut farmece sau au furat "un lucru si l-au ascuns la spate". luîndu-si ca aparare usturoi si o turta de orz. din copiii nelegitimi. dar mai des din mortii nepaziti. 251-256). Andrei participa la lupta lor. ramîne însa o fata adormita pe care o gasesc a doua zi sfîsiata (LUI. prefacut în cal. mai pot proveni din oamenii cu coada la nastere. Alta strigoaica prefacea ucenicul în cal. Pentru a împiedica aceasta. Un om prins de s. e recunoscuta dupa potcoavele de la mîini si picioare. cîine. p. soarece. O strigoaica facea pasat cu lapte pe ger si cînd servitorul ia capacul de pe oala cu pasat. s. S. vin si 'doi baieti care av~au picibarele ca fusele. gaina. Omul s-a vîrît si el în butoiul fara fund si a ajun~ în tara unde se facea "chiperul cel bun". iar la plecare culege chiper. O vede ungîndu-se cu unsori si încalecînd pe boloboc cu o limba de melita în mîna. ars si îngropat cu mortul. In noaptea Sf. El foloseste o sabie în loc de limba de melita si taie mai multi s. p. chioIasc" si raneste pe s. Copiii nascuti astfel scapa daca li se taie coada cu o paraluta. din copiii morti nebotezati. el taie s. 2. taiati -vor muri.

Uneori. sau numai inima lui. nisip si rug. De asemene'!" îi pun pe piept o cruce de maces sau . Ei revin noaptea sub diferite forme. fermecatorii. sau pot fi omorîti. MormîntullTl. care refuza sa treaca peste el. Ca sa împiedice prefacerea în s. Puterea lor sta în inima. pricolicii. maces. pe unii chiar sugrumîndu-i. îsi omoara toate rudeniile. iar dupa ce-l îngroapa. "Suflînd pe fereastra la casa lor. Se pot preface însa în cîine. cocos etc. de obicei în chipul avut în viata. aducînd ciuma si holera si alte boli la vite.. Ei ies din mormînt pe la miezul noptii. oua clocite.ai poate fi recunoscut printr-un armasar negru sau. mortul e ars. tot din neamuri". unde le manînca. Se întorc în mormînt la cÎntatul cocosilor sau cînd toaca în cer.ovilaare o surpa tura. Daca moare cineva dintre rubedenii. Alteori.. oamenii rai (hoti. Ei manînca inima oamenilor sau animalelor. batîndu-se la întîlnirile lor cu limbi de melita. oamenii se afuma cu ficatii lui. tamîie. rogojina. Daca întîrzie.. fratii nascuti în aceeasi luna. cui de fier. capra. Noaptea. oamenii rosii. porc. i se pune usturoi (si tamîie) în gura si în alte orificii. Momesc ma~ ales fetele mari la mormintele lor. pe la raspîntii. taiat bucati si îngropat din nou sau aruncat sa-I manînce fiarele. adesea cu sicriile în cap si umbla pe la case si raspîntii. se întorc în mormînt. un gînsac. Se recunosc prin aceea ca au picioarele ca fusele. coase etc.e orificiile. topoare. cei spînzurati. tot trage sufletulla cîte unul din neam. mortul e "dres" în mai multe feluri: i se pun pietre. sau e spintecat cu un cutit.se pun în sicriu împreuna cu vin. au fata rosie din cauza sîngelui supt. Se mai fac 9 papusi de busuioc ce. vîndutii diavolului. sau i se pune usturoi în gura si -în anus. mei si alte boabe în toat. musca. pisica. iar în cosciug facaletul. afurisiti etc. sau îi baga în gura usturoi. Viziteaza de predilectie sezato- . Cînd cînta cocosii. S. se înfig mai multe fuse în mormîntul lui si se presara 1Tleide acasa pîna la mormînt.385 se fac s. i se bate mortului un par cu vîrful înmuiat în usturoi drept în inima. poduri si locuri pustii.îi vîra o pana de lemn în inima. cuie. sau le sug sîngele. Ies din mormînt printr-o gaura si lTl. ei umbla ca si s. 9 pietricele. facînd rau oamenilor. Se îngroapa cu el fiintele care au trecut peste (pe sub) el. crapa.-sau de cal. ou. vii.). provenit din mortul peste care a trecut un animal. dar mai adesea mortul e dezgropat si i se fierbe inima în vin sau e strapunsa cu o undrea. pîna îi ispraveste pe toti si apoi se muta la alta casa.

S. apoi îl dezgroapa. O fata din Boureni-Dolj a avut un copil care plîngea în pîntecele ei si a încetat dupa ce i-a promis toate vitele familiei Ionica. Sotul mort devenit s. para focului. vine la sezatoare si fata lînga care sta îl urmareste pîna la o biserica parasita. Baba strigoaica revenea ca musca si pe obrazul caruia se aseza. crapaturile. apoi îngropat din nou. e gasit la dezgropare "sezînd turceste si rosu-rosu. iar din inima spintecata curge sînge curat. iar de alt s. de unde iesea noaptea si omora vitele. si cînd au vrut sa-I scoata. colinda casele. dar pot intra numai acolo unde seara nu s-au spus rugaciuni si sug sîngele. ferestrele. apoi vitele cu usturoi. Un altul se prefacuse lup si umblase în haita 13 ani pîna ce a fost încoltit de cîinii unor ciobani.. din Vagiulesti-Mehedinti e detectat printr-un armasar alb care nu vrea sa-i sara peste mormînt. o rapeste calare pîna la mormînt. gasind "copilul viu. el se ascunde si redevine om. un'de îl vede mîncînd dintr-o mîna de om si bînd sînge. sculat în capul oaselor". A fost taiat. Un tînar însuratel pleaca la socri cu sotia în car si pe drum se preface "într-un mînz rosu cu capul de om" care se repede s-o manînce. fiert în vin. p. vine la o fata. Un om îl urmareste. p. Copilul a murit nebotezat si fata l-a îngropat în argea. ca mîncase aproape' un neam î~treg.7-20). murea. dar o salveaza tatal ei care îl înteapa. si' voin'ic. adunîndu-l si într-o cana. omorîndu-i noul barbat. Se relateaza despre un s. O lehuza . Oamenii se apara. Fata e urmarita de s. 257-::-269). Un batrîn s. Alta fata scapa de un s. Un s. tinînd usa zavorîta pîna la cîntatul cocosil~r (LlII. Fratele ei o învata sa-I sileasca sa se spele pe picioare. ca si de s. de~gropati au trupul întreg. Un s. Un s. dar cicatricea l-a tradat. nevatamat.386 riIe. 147-148). s-a încontrat cu ei". în padure. ce a fost dezgropat si prefacut în firimituri date fiarelor. Doi mosnegi mor pe rînd. Fata vede ca flacaul avea picioarele ca de gîsca si reci ca gheata. apoi sa-i lege de haina ata de pe un ghem si sa-I urmareasca. gura sobei. S. omorîndu-i pe toti. 10vindu-l dupa ureche. revenea la sotia lui în Valenii de Munte pe care o musca. p. homul. momind fetele la mormîntul lor. Nevasta se apara cu o secure. unde o omoara (31 a. iar cei urmariti de ei si prin întoarcerea lucrurilor din casa cu susul în jos. dîndu-i sa tina valul de pînza care se tot desfasoara. Mosneagul dupa moarte se prefacea în ogar si venea la copii sa le suga sîngele. cînd a cerut ajutor (LXV. vii. Trei s. ungînd usile.

cînta cocosii si cei doi s. revine dupa casatoria ei cu împaratul si pot scapa de el numai înfigînd o frigare ascutita în mormînt. p.. Apoi se tocmeste cu un împarat sa-i apere tara de s. care cauzeaza o puternica explozie (31 a. Calcînd interdictia. mai apropiata de balada. p. a treia noapte în sicriu. 60-68). daca e lasata afara din casa pîna la 18 ani. iar mama înnebuneste (60. 25-26). . în dorinta ei puternica. vine ca un mosneag. se ascunde în doua nopti dupa icoane. Din mormîntul ei creste o floare care e luata de un împarat si pusa în palarie. flacaul a aparut pe un cal alb si o duce la cimitir. în alte variante. Constantin care a insistat pe lînga mama sa-si marite fata în departari. Constantin iese din mormîntul care Se preface armasar.168-171). în timp ce ea fuge în casuta din ograda bisericii unde era un mort pe masa. Un soldat. Fata nu vrea sa intre în groapa si îi da capatul unui val de pînza. O fata iubea un flacau care a murit între timp. e blestemat de ea sa n-aiba odihna pîna ce nu i-o va aduce. Imparatul promite împaratia celui care va putea-o pazi. 19). Mai cunoscuta eterna Lenore ce apare si în proza (AT 365). fata e sortita de ursitoare s-o ia un s. Mosneagul o despica. învatat de un mosneag. la o sezatoare vine un flacau s. care o cere de sotie. împaratul îi da fata (ibid. Fata moare înainte de ziua logodnei si e scoasa din casa p~in perete. p. p.387 scapa de s.10-15). o coase la loc si o învie. tintuindu-l pe loc. în basme. aduc aceleasi rele oamenilor din jurul lor.. plecat si la întoarcere îl sileste sa-i dea un cazan de bani. Un copil sarac se ascunde în groapa unui s. prin întoarcerea lucrurilor din casa (ibid. iar pînza carare alba si luminoasa pîna la sora lui. p. apoi îi strapunge inima cu sulita. floarea redevine fata si e prinsa de el spre a secasatori (5. scoate sapte zmei din ficatii ei. în alta varianta. 59-61). Ea zavoreste usa si întoarce lucrurile. cad morti (82. 591-601). ce-i rapea ostasii. s. Noaptea. Ea redevine fata si se casatoresc. în tipul AT 307. prefacut în moasa. s. IV. Cînd s. I. scapînd-o de a mai fi strigoaie (8. cheama în ajutor mortul. în basmul AT 407. p. copilul îl momeste sa faca o gaura în grinda. S. dar tocmai cînd acesta ajunge la usa. mireas~ moarta se scoala noaptea din sicriu si manînca santinelele. recunoscut dupa picioarele subtiri si paroase. Cînd ea afla ca fratele era mort. p. moare si ea. apoi îi prinde mîna si o leaga.

dar dupa blestem i-au Cazut. dar s. sa-i muste. este scos de sub o piatra de un om. moare imediat (LXXIX.840).sortit "sa se tîrîie ca funia".488). p. îl musca pe -binefacator.849-851). Aceasta se obtine dînd foc copacului în care se afla un s.90). p. Negustorii fac venin cu ajutorul s. Dupa ce se dezgheata. (52. Dumnezeu l~a blestemat sa fie s. Diavolul l-a facut din degetul lui sa~i fie "un ajutor" (52. e trecut apa de ~n tap (sau cîine). 833). dat fiindca a înselat pe Eva.' Cine se ~nge cu untura de s. îl manînca (81 a. II. Unii s. buni care pazesc casa. S.127 __128). Unii s.. p. A vrut sa-si faca cuibul în brad.. A avut la început aripi si picioare. el a fost la început om. apoi îi spînzura pe cei muscati cu gura în jos. pe care apoi vrea sa-I manînce (AT 133 *). Fiecare casa are un astfel de s. Dupa legende. într-un basm despre animale. La început. dar dupa ce se vede sal- . si devine atît de familiar. p. p. Fiind prea multi s. ea l-a blestemat sa fie omorît de om. fiind. Dumnezeu a strîns toate vietuitoarele vatamatoare. dar l-a alungat luna si fiindca a vrut sa o muste. Prind oameni pe care-i dau s. se poate transforma în orice. s. s-au sfatuit sa plece în alte tinuturi si s-au urcat toti într-o corabie care i-a dus în tarile 'de-peste' mare (ibid. 841).. Aceasta se poate obtine gustînd din s. S.288). poate conferi omului darul de a întelege limba animalelor. din care curge mereu venin (ibid. poate întineri sau îmbatrîni dupa dorinta. cînd gusta a treia bucatica din el si zice niste cuvinte. Exista si s. dar cine îi pîndeste cînd îl urzesc. Dupa ce au ajuns la tarm. 834-835).. pot face aur. Cine fierbe s.. omorîndu-l (52. Tapul îl omoara cu coarnele (41. s. tapul îl convinge sa se dea jos de pe el ca sa se masoare în lungime.dar a fost învatat de diavol de cînd sotia lui Noe l-a ascuns pe acesta (52. S.388- Strîmba-lemne) v. p. alb fiert de 7 ori în sapte ape sau numai fript. Tovarasii nazdravani Sarpe. de aceea pielea lui e piele de drac. 288). împînzind pamîntul. nu musca. S. înghetat e luat de om si încalzit la sîn. p. Un taran se duce sa-I ia. se fac din melci si acestia îsi poarta casa în vîrful cozii (LIII.'846'-847). le-a închis într-un sac si le-a dat omului sa le arunce în mare. p. p. încît manîrica laptele din blid cu copiii casei (LIII. Omul a fost curios sa 'vada ce este în sac si ele au iesit. El a fost facut de drac. p. p. se adunau la o tufa si torceau un fir de aur dintr-un bulgare de aur.

lveaza cu o prajina. începe sa creasca. hranit pîna . îl duce în tara s. femeia. (XV. în variantele tipului Ar 425. 636).ratade doua ori în j\lrul ei. cu capul si cu coada legate pe sa..a crescut mare. cel mai adesea flacaul este prefacut în s. S.! numai de un cal cu sapteinimi.. apoi trimite parintii sa peteasca fata împaratului. Baia.ce se aprinsese. Dupa ce o mai slujeste un -an. îndt poate fi dus. cules din drum la rugamintea lui. o camasa si Q punga (52. vrea sa-I manînce (Al' 155). S.nazdravan cu care învinge oastea dusmana.calare(S1 a. o A<:. rascumparat de pahon de la copiii care îl chinuiau. E sc.p. p.czaruia-i petise fata.oina din unele basme apar temporar sub forma de s. p. II. p. întîlneste o fata frumoasa în vîrful unui stog . îl duce pe baiat la parintii lui.p. Baiatul plecat în lume.389 vat. II.. în opozitie cu ceea ce Se arata în basmele despre animale.s. Pentru caI-a scos de la copii si l-a.orîserafratii. Mai tîrziu. primeste de lao fata trei obiecte cu puteri miraculoase: o sabie. Mai tîr. învatîndu-l sa-i ceara ca rasplata "margeilua de sub limba" care îi poate îndeplini orice dorinta. se dovedeste a fi recunoscator baiatului (sau omului) care îl salveaza de la moarte.olo. s. Batrînii fara copii adopta întîia fiinta întîlnita. tatal lui e împarat. Cu ajutorul lui executa podul cerut deîmparatul .lse face pod ca sa-I poata trece . întrucît mai avea putin timp ca sa se împlineasca blestemul de a sta ziua în piele de s. 'înfasu. El o duce asa pe cal un an pîna ajung la curtile_ eiîntr . p. sa arate de unde a fost scos de om (41. 51-57).ziu. Este identificat de socrul sau abia dupa a treia lupt. s. S. cu ajutorul inelului îsi î face un cal. îl previne pe salvatorullui _deprimejdia' ruperii florilor ·din cîmpul cu florile si de cîrciUluacu ~ele trei fete c. 'unde. 826-827). Cu ajutorul eipeteste fata împa- ."""""140). Ea îi arunca pielea în foc si e blestemata sa nu poata naste pîna nu-i va atinge el mijlocul cu mîna. Barbatul ~i arunca pieleaîn foc si va fi invidiat pentru frtUl1useteaei (5. El o sq. dar fata "se da peste cap de vr-o trei .!pat de o vulpe care cere s. împlinindu-se blestemul parintilor de a fi purtata de un voinic un an de zile. Eroul sau eJ.819-821).e-iom. redevine femeie.tul înfiat de un boier e sortit sa ia sotie o serpoaica împreuna cu o avere imensa. 25-27). Ea e atîLde mare. iar laun rî1. 137. îi fura inelul (52. în timpul noptii ea devine femeie.a dupa basmaua cu care i-a legat rana (Al' 314). padure.ori si cînd ajunge lînga dînsul se face sarpe si se încolaceste dupa gît c:ugura la gura lui". invatîndu-l sa ceara de la acestia inelul din deget.

apoi ca va muri si el si la pomana lui se vor satura cîinii (4 a. e urmarita de acesta pîna ce izbuteste sa-i taie mîinile si picioarele. numai dupa ce marturiseste ca a calcat juramîntul si se casatoreste cu fata padurarului (52. Surorile invidioase dau celei mai mici o cana de apa cu un pui de s. care însa îi fura margeaua si o da amantului ei (AT 560).Du-te! Ela ramas nazdravan" . S. Pahon o recapata cu ajutorul cîinelui si a pisicii (60. 193-198). Fata fugita de tatal incestuos. II. AT 465). 702.427-439). Ea vede un s.ecapatîndu~si mîinile si picioarele si înviindu-si copiii ucisi (LXXXIII.848-849). v. înghitirea unui s. rasplateste pe ciobanul care l-a ajutat cu fata lui pe care ziua o tine în forma de s.4-14). care sa-I suga. Darul de a întelege limba animalelor se poate transmite prin simpla suflare. p.41-63). Acesta creste mereu în pîntecele fetei. S. este daruit la cererea lui cu "o pietricica s-o puie sub limba si astfel putea sti ce vorbesc animalele". Boierul locului vrea sa i-o ia.Dumbraveni-Suceava). Mama vi- . le îndeplineste (60. Sarcini de pierzanie. S. cerîndu-i sa faca lucruri extraordinare (v. . Sotia curioasa îl sileste sa se decida sa-i spuna. mama lui arunca pielea de s. niste ciobani o ajuta sa vomite sarpele. 836-838). va muri imediat. afla niste bani într-o scorbura de la doua pasari ce se certau. salvat din foc "s-a radicat si i-a suflat în gura de trei ori si-i zice: . Fiul unui împarat care necinsteste fata unui padurar e pus de aceasta sa jure ca daca se va cununa cu alta. ci poate fi o forma perpetua de expiere. 255. mai ajuta prin stiinta lor de a detecta iarba de înviere. constituie o forma de razbunare izvorîta din credinta ca s. . p. urias ce nu putea înghiti cerbul din pricina coarnelor. cununa de pe capul lui sa se prefaca în s. Ciobanul care salveaza s. dar craiul s. în jurul capului. armasarul. Ipostaza de s. Daca va divulga cuiva ca întelege limba animalelor. Rîde auzind cum vo'rbesc florile. p. nu are numai un caracter vremelnic ce dureaza pîna la împlinirea blestemului. buhaiul. La sfatul unei batrîne. Iarba fiarelor). dar cocosul îl sfatuieste la timp c~m sa procedeze (5. tinînd-o cu gura deschisa deasupra unei caldari cu lapte fiert (86. p. Spune însa sotiei cum i-a aflat si moare îndata (52. Alungata de tatal sau. Omul care ajuta s. înviindu-si cei doi pui cu o iarba pe c~re o culege apoi si ea. p. II. Afla astfel pe rînd ca îi va muri berbecele. din copacul ce ardea e rasplatit cu învatarea limbii animalelor (AT 670). sa înghita broasca. Scapa de s. 'poate intra pe gura în corpul omului adormit.390 ratului. p. p. V. în foc.

scapa totusi din l [ . 145). apoi s-a întors înapoi în gura omului. S. Un s. Sufletul omului se preface uneori în s. s. Dar "împaratul" (pisica) îl manînca de îndata (ibid. I-a blestemat sa devina s. este de obisei subordonat celorlalte animal~ sau chiar pacalit de . p. la caruta pentru a pleca în lume. Ajunsi la moara pustie a dracilor. (52. 141-142). In unele variante ale snoavei despre ghicitorul improvizat care ghiceste numai din întîmplare (AT 1641). alb iese de la o mina din Rosia Montana si "se ridica în doua Iabute" în fata unui miner.150). gasesc o nuca de la care se cearta. p. însusi diavolul s-a prefacut în s.. p. ~a!'" (5. 945).946). De atunci sînt oamenii plesuvi (52. Doi s. Noe si-a smuls un zmoc de par din cap ca sa astupe gaura. Vazînd pericolul. (ibid. 135). îsi face culcusul în gunoiul de dupa usa.::(î-ti-tine-l'. înca merem si noi cu-a noaste bote. a povestit ca a visat cum se ducea la un copac unde era o comoara. p.acestea. 138-140). S. de sat momeste s.20).133). uneori mîtul prinde patru s.391 trega vîra un s. p. p.Un om a vazut un s. Uneori. anuntînd prin aceasta o vîna bogata în aur (43. ei îi sperie pe acestia strigînd din pod: "Stat-stat. s-apoi i-om da 1" (ibid. în buzunar si el trebuie sa ghiceasca. unde sînt mai multe bunatati si îl convinge sa faca schimb (AT 112). "partea mea pentru ca am împartit" (ibid. în cana cu apa a fetei. de unde intrusul este amenintat de strigatul lui pitigaiat: "Ti-ti-ti. crezînd-o însarcinata. Dupa ce omul s-a trezit. În celalalt tip înrudit (AT 130). au vrut sa-I omoare. ca sa roada corabia lui Noe (LXI. nerecunoscatori ca au fost îmbogatiti de Dumnezeu (AT 563). din autocompatimirea lui deduc ca a ghicit (S. Dupa o legenda a fost creat de diavol ca sa gaureasca arca lui Noe. t.. iese singur cînd fata e adormita (81.. p.144). S. În basmele despre animale.. sau balele lui s-au prefacut în s. Soarece. s. de cîmp sa vina la locuinta lui. O vulpe îi împaca. p. Dupa alte variante. provin dintr-un barbat si o femeie care.. p.29-31). p. Întrucît ghicitorul se numea S. p. care e alungata de tatal ei. uneori stiinta acestuia e verificata cu un s. iesind din gura altui om ce dormea si s-a dus pîna la un copac. ti-ti-ti" pe care îl interpreteaza ca însemnînd . s. dîndu-le fiecaruia cîte o jumatate de coaja. Cauta amîndoi la copacul acela si gasesc o comoara (52. Cei care îl supun la proba au ascuns un s. în timp ce ea manînca miezul. 4650). In grupul animalelor plecate în calatorie (AT 210).

sa fuga. împarateasa (care. 638).(AT 560) (LXXXIII. p. o ia si o da cîinelui sa o duca la stapînurIorînterrmitat (74.. s. o galetusa de aur în care o pisica urmarea la nesfîrsit un s. fuge în padure (76. 609). în care traiesc trei viermi pe care eroul îi ia cu sine (LXXXIII. Un s. II. 255-257). ajuta protagonistii basmelor fantastice. s.si ascuta dintii sa o manînce. p. înecat este bocit apoi în alta varianta. pAll)..îl ajuta pe flacau sa-si recapete inelul miraculos pe care sotia lui necredincioasa l-a dat arapului ibovnic.38). Fata eliberata de la un monstru da salvatorului. p. puterea zmeului se afla într-un s. Fiindca Nic-'aCîmpului a descarcat douasprezece care de porumb în tara soriceasca. în alte variante ale tipului. lasa pe Savuica sa gateasca pasatul. p. deoarece Mama Padurii s-a dus în pod sa-si ascuta dintii (60..234-239). apoi a cailor de argint. sa scoata inelul din nasul ibovnicului (ibid. 23-24). în timp ce s. p.392 gura pisicii: obiedîndu-i ca manînca nespala ta. Plecînd ei la biserica. (42. e fugarit de o pisica pentru ca acesta sa roadapusca~ Deseori. Piparus Petru (Ar 552 +315 A) este prevenit de Un s. îl ajuta pe Cenusotca sa nu adoarma la paza holdei de grîu (AT 530) si chiar îi da capestrele cailor de arama. S. iar ei sa se ascunda de îndatace vine stapînul ca sa n-o creada pe ea lenesa (4 a. . iar a treia noapte a cailor de' aur (5. în povestea cumulativa (Ar 2030). Fata plecata la Mama Padurii e prevenita de un s. Fiind rascumparat de la niste copii. Doi batrîni fara copii Înfiaza un s.Satu Mare). 912). deoarece lVIama Padurii s""aurcat în pod sa:. Fata fuge si Mama Padurii cauta sa prinda's. fara sa izbuteasca (LIII. III. 532). fata la fîntîna. baba.. p. 913). pisica alearga sa se spele. înecîndu-se (LXXXIII.-îl povatuieste pe voinic sa ia mînzul în care baba a vîrît toate inimile celorlalti (5. botezîndu-l Savuica. 31). pisica sileste pe împaratul s.îsifrînge piciorul si moare) si împaraJul care se calugareste (ibid. 261. în chip comic de mai multi în sir (AT 2022): mosul. p. 639). p. Constrîns de pisica.313-314). drept recunostinta. Fiindca au cazut cîtiva stropi pe el. 510). II. Trei familii de s. facînd un armistitiu ca sa nu-i mai atace. p. roade laditaîn care e ascunsa pietricica miraculoasa. s. Dumbravita . sa fuga. se solidarizeaza împotriva pisicii din casa si o înving. s. p. s.p. sau îl sileste sa-I arunce prin stranutare (3. Savuica s-a înfuriat si s-a aruncat în pasat. cotofana. p. p.s. îl vor ajuta sa scoata tot grîul din snopi într-o noapte si sa-I vîre în saci (XV. Uneori.

Unele le-a cîstigat prin siretlicuri strategice. 50. Era totdeauna însotit de un înger care îl calauzea. De mic s-a aratat cu însusiri nazdravane. a ucis un urs "fara sa aiba ceva în mîna". Balaur. A înviat pestele mîncat cetind mereu din carti asupra oaselor lui. Stefan cel Mare. 187. fara sa se teama c-a fi batut". Tatarii s-au speriat si au fugit (ibid. încît tatarii s-au omorît între ei. dar cele cazute peste tatari "i-au muscat asa de tare. iar cheia a aruncat-o. 1. Era mic de stat. La 15 ani. daruit de sihastru. 22. La semnalul de începere a luptei. In batalia cu ungurii de la Baia. a fost ajutat . La Vultureni. 188). animalele au început a zbiera. La Razboieni. Toate popoarele stiu de existentaei si se tem sa o dezgroape (ibid. iar în urma lor ostasii lui S. 3. a fost învatat-de sihastru sa aseze pe cîte un deal o turma -de o mie de oi si una de mieii acestora. apoi se lupta cu 30 de oameni "deodata. dar "de 7 palme-n frunte".393 Solomonar v. tabarît cu oastea asupra lor. tatarii se întarisera în niste rîpi. S. Furnicile care au cazut peste tabara lui. 82. Aproape de Siret a sagetat duhul cel rau în forma de naluca "care a samanat numai sfada si nevoie în omenime". a adunat o ciurda mare de vite cu clopote si le-a fugarit spre tabara lor. i se atribuie unele ispravi miraculoase. au ars toate. a ocolit oastea lor de trei ori cu un fuior aprins. ' 2. 133. iar în batalii "totdeauna d~-a dreapta lui era un arhanghel cu o sabie de foc si piereau vrajmasii cîte de zece pasi înaintea. Harta a încuiat-o într-o lada pe care a îngropat-o în Suceava. 92. p.. în alta lupta cu tatarii. S.. s-a coborît si -il. încît i-au prapadit cu totul". "ca se taiau si se omorau cachiorii". o cireada de o mie de vaci si alta c~ viteii lor. Din fuior s-a iscat un fum greu care s-a lasat peste tatari. S.lui Voda" din cauza acesteia (90: p. S. în lupta de la Varnita împotriva tatarilor. înainte de moarte. în alte lupte. Lui S. împrejurul turcilor' aflati 'în vale. pe valea Berheciului. iar dupa ce ei s-au pus pe petrecere în Baia. Turcii fug înspaimîntati. zareste un n~r de furnici' si da ordin ostasilor sa tina fiecare cîte un snop aprins în sulita. mieii si viteii alergînd spre mamele lor. întunecînd :lumina. "s-a suit într-un arin" si ungurii au trecut pe sub el. A purt~t multe razboaie. a însemnat pe o harta soarta tuturor popoarelor diri Europa "adica daca va fi slobod ori nu si anume carui popor are sa fie supus". p. 122. 201). S. 13-15).

S. la un paltin urias în care ardeau "o multime de lumini" si se auzeau cîntari de îngeri. a lasat un inel în cofita cu apa a unei fete cînd i-a dat sa bea. Bisericani-Neamt. S. cu conditia sa taie din datornic exact o oca de carne. Razboieni-Neamt. La unele. 67-69. Dobrovat-Vaslui. TazIau-Neamt.. 84. La împlinirea termenului. Dupa ce sotia deschide portile ca sa intre carele cu butile de vin. Zamca-Suceava. p. Valea MareBacau. alegerea locul~i s-a facut dupa anumite' indicii. 36. Dupa alte legende. 'DimacheniBotosani. Dimitrie. p.. 311-315) . sau acolo unde a zari t trei lumînari arzînd. 220). S. 138). Ca sa poata intra în cetatea sotiei sale. . Camatarul renunta (AT 890). Catelina de la Cotnari. a construit multe biserici si manastiri. 68. p. 2) se fac bucate daca cele trei galioane pe mare sînt pline pe"jumatate (daca va fi vreme potrivita vara). Bistrita-Neamt. Procopie. Tibanesti-Vaslui. Socola-Iasi. Un camatar împrumuta bani unui taran pentru o oca de carne din trupul lui. se duc la judecata la S. Dealu Nou-Ba~au. Onofrei si Gheorghe (ibid. Probata-Suceava. 210. 93. Cetatea Neamtului-Neamt. (ibid. I se atribuie bisericile si manastirile din 10calitatile Rarmasesti-Suceava." p. 52. "nici mai mult. Cîteva fapte de larga circulatie folclorica sînt puse pe seama lui S.. în chip similar. 74.151. a cerut întîi inelul. unde a cazut sageata arcului sau a fost cladita episcopia Rusilor si manastirea Tazlaului. raspunde porcarul satului care e înaltat de S. Stroiesti-Su~eava. da unui popa sa-i dezlege trei întrebari: 1) cît pretuiesc eu?. care admite clauza camatarului. AT 922). Alta data întreaba pe cei 12 boieri din suita sa-i explice raspunsurile unui mosneag: 1) s-a sculat tîrziu (i-au murit copiii). 135. p. 3) sa tunda 12 berbeci (sa ia bani de la cei 12 boieri) (66. Volovat-Suceava etc. S. Cînd fata a ajuns mare. sau de ostasii sai pe care i-a rasplatit cu mosii. 2) în cît timp ar putea strabate lumea <te la un capat la celalalt si 3) care-i gîndul în care e gresit? In locul popei. nici mai putin". închide ostasi în 48 de buti.. Dorohoi-Botosani. a construit pristolul manastirii Putna. O sumedenie de sate au fost întemeiate de S. 144). a tras cu arcul si unde a cazut sageata. locul manastirii Putna a fost ales de S. ostasii ies si ocupa cetatea..' Doamna-Botosani. Date toponimice legate de S. 6. 4. episcop la Radauti(ibid. Trecînd pe la Valea Mare-Bacau. Pîngarati-Neamt. 5. S.394 de Sf. S. Patrauti-Suceava. Hîrlau-Iasi. Mascatesti-Neamt. apoi fata de sotie (90.

Deleni-Iasi. Mitocu Dragomirnei-Sucea~a. GalataIasi.. Soi~aresti-Suceava. Dumbrava Rosie-Neamt. dar nici unul n-a izbutit. 51-324). Sîngeri-Iasi. Graniesti-Botosani. satele Negrilesti. s-a înaltat la cer "cu trup cu tot". Os~sh-Vaslui. Oroftiana de Sus-Botosani. BibirestiBacau. Razboieni-Neamt.rnt (ibid. Spinesti. Rîpile-Bacau. Negrilesti-Vaslui. TazIau-Neamt. Manastioara-Suceava. Soveja-Vrancea. în 1877. Craciunesti-Vaslui. Cîrjoaia-Iasi. Romanesti-Iasi. Paulesti.395 se gasesc într-o multime de localitati: Topile-Iasi. GrumazoaiaVaslui. Ciuru-Botosani. Cînd a murit. si mai are puterea de a descoperi si a omorî pe hotii care fac moarte de om".Vaslui. Ungureni-Vaslui. ScheiaVaslui. Sipotele-Iasi. Podu înaltVaslui. Borzesti-Bacau. Voitinel-Suceava. "în rai. 'Dolhesh. a ars o lumînare pe mormînt 3 zile si nimeni n-a putut-o stinge. Gîrceni-Vaslui. Dobrovat-Vaslui. Letcani-Suceava. Bogdana-Bacau. p. "paste de una prin paduri. Sacuieni-Bacau. Ta~adarestiGalati. Golesti-Vaslui. HodoraIasi. Portarii de jos-Vaslui. Onesti-Bacau. Contasti-Razasi-Iasi. De aceea "n-a fost Moldova în veacuri cotropita". Perchiu-Galati. Codru Cozminului. Darmanesti-Bacau. Sipeni:"Galati. Calul lui e liber. Mircesti-Vaslui. dar cine-l poate prinde 1" Se crede ca va veni . Suleta-Vaslui. Vaslui. Pîhna Veche-Vaslui. Grumazesti-Neamt. Pungesti-Vaslui. Badeuti-Suceava. Avramesti-Vaslui. Badiuti-Botosani. Adjud-Vrancea. TepuGalati. Cudalbi-Galati. înainte de a muri. Darmanesti-Nea. 7. La moartea sa.Vaslui. Tîrgu Frumos-Iasi. Vericoi-Suceava. Brosteni-Suceava. Cotnari-Iasi. Dimacheni-Botosani. Caputesti-Vaslui. Paiseni-Suceava. Grozavesti-Galati.'Vultureni-Galati. Sufletul lui coboara uneori pe pamînt. B~ustu. Vîrfu Cîmpului-Botosani. Bîrsesti. Husi. Nereju si Budesti din Vrancea. Cîhoaia-I~si. Botosani. Mosna-Vaslui'. Tutcani-N eamt. Toti dusmanii care au intrat în tara si-au încercat puterile. Stroiesti-Suceava. Vinetesti-Vaslui. Cismeaua-Botosani. Hodora-Iasi. Cor1ateni-Botosani. S. ArdeoaniBacau. si-a împlîntat sabia într-un perete si a lasat urmasilor sa se supuna numai aceluia care va putea scoate sabia împlîntata de el "pe patul mortii". Pustiana-Bacau. s. Bozieni-Neamt. Bîrzesti-Vaslui. Bahnari-Vaslui. Tulnici. Deleni~Vaslui.ufletul lui Stefan stapîneste toate sufletele cîte-s acolo si în iad. S. Branistea-Galati. Comîndaresti-Botosani.iSuceava. Stefanesti-Botosani. Soldanesti-Suceava. Naruja. "duhul lui a cîrmuit si a povatuit ostirea noastra" împotriva turcilor. Chitan-Vaslui. Sacaresti-Iasi. Valea Satului-Vaslui.

încît caii are sa înoate pîna-n coarne în sînge omenesc" (ibid. "dar cînd l-a razbi mila de traiul nostru între straini. ca atunci 'are sa fie razboiul cel mare.396 iar pe pamînt "calare pe calul lui si cu sabia în mîna dreapta .202..ul nostru". p. . 16-19). dar atunci trebuie sa fie mare nacaz pe neam.. Locul razboiului are sa fie pe valea cea mare de pe apa Moldovei la Sese bai si atîta varsare de sînge ce-ar sa fie acolo.. El nu vrea sa fie razboi. are sa scoata vîrful sabiei de 3 degete afara din mormînt si are sa se încaiere la razboi t()ti împaratii de pe fata pamîntului.

pentru . si detaliile care nu sînt decît accesorii. accidentale. El adauga ca o poveste nu s-a putut transmite sub aceasta forma abstracta. El porneste de la ceea ce el numeste "forma ireductibila" a unei naratiuni.. se poate reduce anumita versiune a unei povesti la o forma ireductibila: acest substrat ultim va trebui sa treaca în chip necesar· în toate versiunile existente. ci prin adaugarea unor elemente de circumstanta care sa-i dea înfatisarea concreta într-o comunitate data. careia nu i se mai pot adauga decît elemente secundare. antropologica). acestea din urma alcatuind partea schimbatoare si trecatoare. ireductibila" dintr-o singura varianta.187). fantezia creatoare fiind un a'ct spiritual tot atît de individual ca si eroarea". cît din felul-metodologic de a-l analiza. notata de el prin 6).T. ale naratiunii. indianista. sau chiar imaginabile. e în afara de puterea spiritului omenesc de a-i su_ prima o iota.c. Bedier îsi deduce teoria nu atît din examenul materialului. G. el afirma ca "este imposibil ca doi povestitori independenti sa plasmuiasca acelasi' detaliu accesoriu în acelasi loc. p. p. Respingînd asertiunile nefondate ale teoriilor anterioare (mitologica. situatiile indicate de asemenea prin categoriile respective). 200). Paris: "E neaparata nevoie sa se faca distinctie într-o poveste între elementele care o alcatuiesc în chip real. "într-un cuvînt. Bedier în studiul monografie Les fabliaux (1893). recente si fortuite" (ibid. Necesitatea ierarhizarii elementelor componente fusese subliniata si de profes9rul sau. adica varianta vie are forma 6) + a. Dar Bedier deduce aceasta "forma.d etc. Transpunînd metoda filologica de cercetare a filiatiei mam~scriselor asupra variantelor folclorice. S-ar repovesti natatiunea vreme de o mie de ani si aceasta forma esentiala s-ar mentine imuabila" (XIV. schematica. Aceasta forma ireductibila e partea permanenta a naratiunii.b.. prin generalizare extrema (actantii denumiti prin specia sau categoria larga careia îi apartin.T Teoria agnostica a fost elaborata de J. care corespunde în buna masura notiunii de tip folcloric.

Deci. 188). mai mult. fara iluminarile care puteau veni din familiarizarea cu repertoriul folcloric viu si cu legile lui specifice. p.25Î). "problema originii si propagarii povestilor este insolubila si zadarnica".398 ca în nota sa-si atenueze asertiunea. admitînd ca "un acelasi element acceso'riu. Întrucît examenul variantelor e de prisos. S-a vazut ca ea provenea dintr-o cunoastere unilaterala a folclorului.. de-abia conspectarea sumara din perspectiva totalitatii lor îi arata indicele valoric. p.254. întrucît' ele nu sînt caracteristice nici unei ep'oci speciale" (ibid. Naratiunile lungi se înfatiseaza adesea cu atîtea 7' .. îndeosebi în Franta si la noi. organica" poate revela "secretul originii sale" (ibid. rezulta ca problema originii devine insolubila. p. ele au putut fi create într-un loc oarecare si sa fie transpuse oriunde" (ibid. el va admite în analiza variantelor ca prezenta unui element secundar comun indica neaparat o filiatie. iar în continuare. Variabilitatea este o lege esentiala a creatiei folclonce si diversitatea care rezulta trebuie sa se oglindeasca si în