OvidIU

Bîrlea

MiCA ENCICLOPEDIE A POVESTILOR

,

ROMÂNESTI

,

Editura

stiintifica si enciclopedica Bucuresti, , 1976

Redactor: Gabriela Ionescu Redactor lexicograf: Anicuta Tudor

Coperta si supracoperta: Gh. Motora Tehnoredactor: Olimpiu Popa

Cuvint inainte

!J..

o lucrare de ac~st fel, la dimensiunile unui volum, presupune
pentr'lf, a cuprinde aspectele mai importante. Alaturi de articolele despre speciile nara'tive în proza populara (Basm, Snoava, Legenda) si de cele teoretice referitoare la istoricul si metodologia cercetarii povestilor (Cercetarea povestilor, Clasificarea povestilor, Experimentul folcloric, Legile epice etc.) au fost retinute temele cu mai mare pondere, apoi personajele mai frecvente ("Fat-Frumos", "Ileana Cosînzeana" etc.), care apar, în consecinta, în mai multe specii, încePînd cu legenda si terminînd cu snoava. Trimiterile bibliografice au, fost simPlificate, indicînduese în text doar cifra care reprezinta sigla volumelor enumerate în caPitolul final, Bibliografie, urmata de aratarea paginii. Pentru simplifie care, diferitele tipuri narative au fost mentionate, de asemenea, abreviat, potrivit uzantelor generale, prin numarul din catalogul international AarneeThompson (A T) sau din catalogul românesc al snoavelor (5), alcatuit de 5. C. 5troescu. Alte referiri sînt indicate cu claritate în text. In Bibliografie au fost ment~'onate numai lucrarile din care au fost extrase fragmentele citate spre ilustrare sau s-au facui referiri la ide~:leîn dezbatere. Pentru basmele publicate Pîna în 1893 s-a dovedit util acel Indice folcloric întocmit de Lazar Saineanu cu ajutorul lui Ion Aurel Candrea si tiparit la sfîrsitul amPlu lui studiu monografic, Basmele române (LXXXIII). De asemenea, ne-a ajutat, în ciuda rezumatelor sale prea schematice, oatalogulpovestilor românesti, Verzeichnis der rumanischen Marchen (LXXIX), întocmit de Adolf 5chuUerus. In genere, am înfatisat mai multe variante, mai multe semnificatii ale faptelor citate, pe de o parte pentru a pune în lumina Pluralitatea de sensuri, rod al creativitatii populare în continua eferves'centa, pe de alta pentru a preîntîmpina tendinfa de a se atn'lui
o selectie prealabila, pe cît posibil judicioasa,

unui fapt o semnificatie unica si de a socoti pe celelalte drept aspecte colaterale, minore, daca nu chiar neautentice. In selectarea materialelor ilustrative, ne-am lasat calauziti de gradul de autenticitate al colectiilor de povesti. Ne-am exprimat îndoiala de fiecare data fata de putinele cazuri dubioase pe care le-am citat, pentru a-l preveni pe cititor. Se cuvin multumiri calduroase Editurii stiintifice si enciclopedice pentru grija de a publica lucrarea în conditii grafice optime. Dealtfel, cartea a fost elaborata din initiativa editurii. Bucuresti, octombrie, 1974
O.B.

1

A
l.

l
~
JI

'1--

Albina. Potrivit unor legende din Moldova, a. ar fi "facute din lacrimile Maicii Domnului, cînd plîngea dupa D1. Christos" (52, p. 1175; ef. XXXV, p. 749). A. ar fi fost la origine o fata foarte silitoare si ascultatoare, în opozitie cu fratele ei, paianjenul; de aceea mama lor a binecuvîntat-o în clipa mortii: ,,- Cîta este frunza, cît trage, nisipul si marea, atîta sa ajunga neamul tau .,. Miere sa produci si dulceata ei sa nu o întreaca nimic si lumea cînd sa guste, dînsa sa se îndulceasca .,. în ce priveste pre Paianjen: cuc sa ramîie, ziua toata si anul tot sa teasa si noroc niciodata sa nu vaza 1" (47, p. 137). Dupa o legenda olteneasca, mierea si ceara ar proveni din sudoarea si sîngele ei, cînd Dumnezeu a chemat la sine toate vietuitoarele: "Albina veni si ea ostenita si plina de naduseli de multa munca si alergatura, cu trupui zgîriat si plin de sînge tot alergînd pîn spini si maracini dupa hrana. Bunului Dumnezeu îi placu vrednicia ei si o blagoslovi ca sudoarea si sîngele ei sa se prefaca în miere si ceara, sa-i fie destula hrana ei si altora si ceara sa se arda în sfintele biserid' (47, p. 138). Dar cele mai multe legende pun mierea în legatura cu blestemul ariciului. Lui Dumnezeu, creînd pamîntul, i-a prisosit o parte de pamînt (sau nu avea loc apa pe pamînt, sau nu încapea pamîntul sub cer). Nestiind cum sa iasa din impas, trimite a. sa ceara sfat ariciului (v. Arici, Facerea lumii). Ariciul o refuza, dar ea îl pîndeste alaturi si retine din monologul lui ca ar trebui facute de~luri si vai. 'Cînd' îsi ia zborul, ariciul vede ca a fost spionat si o blestema sa i se manînce "scîrna", dar Dumnezeu "o blagoslovi sa fie sfînta, iar scîrna ei sa se faca miere mai dulce ca orice-n lume" (47" p. 130). O legenda banateana relateaza ca, la început, ,a. a fost alba, de aici i-ar veni si numele. A trimis-o Dumnezeu sa întrebe pe Satana daca e bine sa aiba lumea numai un soare sau mai multi. A. s-a asezat pe nesimtite pe capul lui, sa-I

6

spioneze si dupa ce i-a auzit vorbele, a zburat spre cer. Diavolul, vazînd ca i s-a furat gîndul, a plesnit cu biciul peste corpul a. care îndata s-a înnegrit si s-a subtiat la mijloc (80, p. 283284). Dupa alta legenda banateana, culoarea neagra si mijlocul mai subtire i-ar veni de la fulgerul cu care a lovit-o Sf. Petru pentru ca a fost neascultatoare fata de parintii ei (80, p. 284). A. a cerut de la Dumnezeu ca omul sa moara din întepatura ei. Creatorul a decis ca. sa i se împlineasca dorinta numai daca va putea aduna 12 oca de miere sau o vadra, sau un stiubei de miere într-un an; în caz contrar, sa moara ea, ceea ~e se si întîmpla, întrucît nu poate niciodata aduna singura atîta miere (47, p. 139-140; 52, p. 1175). Alte variante arata ca Dumnezeu a decis, din mila fata de om, ca a. sa moara dupa ce înteapa sau ca sa umble mai multe .hotare fara sa poata aduna o vadra de miere (47, p. 140-141). Uneori, a. se arata îndurerate la moartea stapînului lor. "în Botosani, se spune ca murind tatal lui Mi.halache Holban, au venit toate albinele de la mosiile lui si l-au petrecut roiuri prin aer, pîna lume întreaga la mosia lui Mogosestii, unde l-au îngropat. a vazut cum îl petreceau albinele. Aceasta a fost pentru ca el toata viata n-a vîndut ceara, ci a dat-o numai la biserici"

0--

°

(52, p. 1176).

Incidental, a. e~protagonista în basmele despre animale. Bondarul s-a îndragostit de ea si primavara mereu îi cînta, "sa ne luam t", însa a. raspunde "nu", fiind slaba. Toamna, cînd însa a. este grasa, ea cînta bondarului "sa ne luam", dar acesta refuza, fiindca e fara provizii si flamînd (99, V, p. 326-327). Ajuta cocosul mosului, plecat sa-i aduca averea împaratului (AT 715 B). Se vîra în fundul cocosului, apoi îl înteapa pe împarat cînd acesta pune cocosul în pantaloni ca sa-I omoare cu un vînt (5, I, p. 151-152). în basme, a. apare printre animalele recunoscatoare. Cînd Arap Alb da de un roi pe care îl prinsese ploaia pe o crenguta, îl cuprinde mila: ,,0, saracele, bietele goange, cum stau ele ciumelite-aicea! - zice - Unde sa le gasesc eu un loc sa le-adapostesc eu p-astea ca sa traiasca si ele 1" Si le face loc Într-o "butoarca" pe ~are o pune mai dep~rte în padure: ,,- No sedeti voi aicea". Dar o a. se ia dupa el si-i. ofera o aripa "dnd îi avea nevoie de noi, s-aprinzi aripa asta, ca noi venim si-ti ajutam" (XV, p. 275). Ea îl va ajuta sa distinga pe fata împaratului de servitoarea îmbracata în acelasi fel (v. Pro-

j(

7

~

bele petirii). într-o varianta moldoveneasca,a. sînt cîstigate de Nic-a Cîmpului prin cele 12 care de miere pe care le descarca "pa mosîia lu-mp'aratu albinesc". Drept rasplata, "împaratu albinesc" îi da o pana de a.: "cînd ai sa te gîndesti la mine, eu am sa fiu la tine, ca eu stiu unde te duci tu. Tu te duci la fata lu-mparatu sarpesc, si fara mine sa stii .ca n-o iei". Pe deasupra, împaratul albinesc îl mai ajuta la proba facerii pîinii într-o noapte, construind o "pitarie" (XV, p. 256257). în varianta ialomiteana, sotia rîvnita de nas(AT 465) îndeplineste a doua sarcina, construirea unei biserici de ceara, cu preot de ceara, cu ajutorul a. recunoscatoare (LIII, p. 535). O a. din stupii Vîntului Mare îl calauzeste pe. erou la curtile Linei Rujulina (LXXXIII, p. 371). în ohip incidental, protagonistul ia forma a. pentru a iscodi ce - se petrece în casa zmeoaicei. "Tugulea priponi caii, apoi, dîndu-se de trei ori peste cap, se facu o albina si pleca înspre miazanoapte încotro sedea Zmeoaica pamîntului. Dupa ce ajunse acolo, zbîrn! în sus, zbîrn! în jos, intra în casa zmeoaicei si asculta ce vorbea cu zmeii, ginerii sai, si cu zmeoaicele, fetele sale" (41, 1, p. 270). într-un basm transilvanean, a. e unul din animalele în care se afla puterea zmeului. în ostrovul marii "traieste un porc nazdravan, în capul lui e un bongar, în capul bongarului o albina si tot asa 7 vietatisi pîna în capul ce1ei de a saptea e o fluie~ita; în' fluierita a'ce~a e puterea mea si cine o sorbi, e a lui" (LXXXIII, p. 422). Fata zmeoaicei fugita cu iubitul ei si urmariti de aceasta (AT 313) se preface în cele din urma în a. "s-a mers de a muscat pe ma-sa si cum a'muscat,-o, a murit" (52, p. 878).. A. se întîlneste si ca protagonist în basmele cu minciuni. Variantele românesti ale tipului AT 1960 relateaza cum un , , Prisacar îsi cunoaste toate albinele, fiecare avînd nume; într~o seara, observa ca una - Bîrnusca, Nastasia etc.- nu venise. ·Pleaca în cautarea ei si o gaseste înhamata la jug, tragînd la plug. O aduce acasa si îi pune miez de lmca pe raNa de pe grumaz. Creste un nuc mare pe ceafa .a:. si vin nenumarate ciori sa fure nuci. Stapînul a. le alunga cu bulgari de pamînt care se prind deasupra nucului, a1catuindo tarina pe Care el o ara si o seamana -cu grîu. Cînd se duce la secerat, azvîrle secerea dupa un iepure, i se înfige în coada si, iepurele. fugind, .taie toata holda. Apoi se duce cu grîul la moara qiluicare

8

,macina numai daca i se spunea o poveste mincinoasa (5, II, p. 518-521). în snoave, a. are rol incidental. Un tigan are un stup si e pacalit de nasul român sa faca schimb cu un cuib de viespi care ar fi a. de aur (S 5715). în alte variante, tiganul da a. pe gargauni, viesparii cei mai mari (47, p. 203-208). Mîncînd un fagure de miere, o a. ratacita îl înteapa în limba pe tigan, care o înjura furios, cu toate admonestarile unlii român: "De-i sfînta, sfînta sa fie, / De limba sa nu ma tie, / C-o strîng cu dintii / De-o vad toti sfintii!" (S 4307). Anecdota v. Snoava Apa - apa vie - apa m.oarta. A. în legende este elementul primordial, preex}stential, întrucît la începutul lumii "era peste tot numai apa" (52, p. 5; v. Facerea lumii). A. si focul sînt împarati, dar a. e mai mare, fiindca stinge focul (ibid., p. 871872). în ajunul Anului Nou, "toate apele se prefac în vin". La început, "prin toate paraiele si prin toate fîntînile era vin nu apa", însa din rautatea oamenilor vinul a fost luat (ibid. p. 900-901). Exista a. cu însusiri miraculoase. Un cioban ajuns împarat, traieste si astazi si sub picioarele lui curge "apa de aur". Alexandru Machedon l-a vizitat cerîndu-i astfel de a. "doar ar trai", dar împaratul l-a alungat (ibid., p. 410). Livantie împarat statea "pe un rîu cu apa vie" si cînd a venit Alexandru MachedoH., i-a dat "patru ciocanele cu apa vie" pe care sa le foloseasca atunci cînd va fi "taiat". Atunci "sa puie nevasta-ta bucata lînga bucata si sa te stropeasca". Mai tîrziu, cînd el a fost taiat de un ministru, nevasta-sa "l-a stropit cu apa si a înviat". A. au baut-o trei îngrijitoare care au devenit sfinte maiestre (99, III, p. 3-4; v. lele). A. Iordanului a înviat pestii, dusi sa fie spalati. împaratul duce acolo si soldatii morti care învie (52, p. 959). Din locul unde a fost îngropat Sf. Ioan de la Suceava curge si astazi a. "care e buna de boale de ochi, de cap, de orice" (ibid., p. 928). Deosebita este a. Sîmbetei, pe care se afla blajinii. Ea nu poate fi trecuta de femei. Fierbe toata saptamîna, în afara de sîmbata, de cînd Isus a fost urmarit de evrei. Ea înconjura pamîntul ,,,ca un gard", iar la marginea pamîntului e rece (ibid., p. 1001-1002).

avea "darul de a te adormi" si cei ce pazeau iapa cadeau victime. Puteri). Ler împarat îsi învie tovarasul credincios care a împietrit povestind înscenarile pe care le-a evitat (AT 516). Procedeul e frecvent în basmele AT 315. Aducerea a.. a.. moarta. A. A. 56). .28). 27 . Exista si a. care contine puteri uriase (v. aducînd a. care curge "la picioarele unei zîne de piatra" din împaratia unei zmeoaice este buna de leac pentru a reda mintile' împaratului si împaratesei care înnebunisera de durere dupa fata lor. din izvoarele babei. Cînd a. în cele din urma. moarta provoaca moartea celui care vrea sa' o ia. vie de la muntii care se bat în capete (42. se desfasoara si ca o întrecere între tovarasii nazdravani si baba trimisa de fata (AT 513) (4. p. Gerul. e spalat cu a. p. ~nde se bat muntii în capete si aducerea ei e o sarcina extrem de grea. este adusa d. dar în multe variante aceasta e cumulata de a. IV. A. de închegare si înviere.boi (52. 97). Dupa ce l-au spalat si cu apa vie. nu se mai ivesc atari complicatii. 303. Probele petirii). 56). rînduita sa fie mîncata de balaur (AT 300. 100-101). A. sau de trei ori pe zi si izbuteste cel ca~e asteapta pîna la pauza lor (LXXXIII.. Ileana Cosînzeana sfatuieste pe voinicul trimis de mama necredincioasa (AT 590) la fîntîna moarta sa astepte acolo "cînd e soarele cruce amiazazi". se gaseste de obicei într-un loc inaccesibil. II. stapîna a iepei nazdravane. p. p. vie care detine amîndoua calitatile. dar iapa e gasita cu ajutorul animalelor recunoscatoare (83. 590. (79. soimi (79. A. ca un om abia acum mort. p.. 48-58). Mai întîi. Muntii se odihnesc numai la amiazi. vie poate întineri.~ I ~ ~ " • 1" în basme. A. p. moarta si bucatile s-au "închegat îndata . 704). Tarta-cot are la cap si la picioare cîte un "urcior" cu a. 45-48). si zîna este readusa la viata (60. 516). Voinicul.e pasari corbi (54. mai rar în altele. moarta sînt folosite pentru însusirile lor miraculoase. p. se face copil de 12 ani" (86. avî~d darul de a învia si de a vindeca:. 127. 554). A. p. fiindca atund nu mai moare cel care ia a. p. Baet sarac adoarme În fiecare seara dupa ce bea a. taiat si pus în desaga de zmeul care i-a furat sotia. p. moarta are însusirea de a închega trupul celui taiat în bucatele. caci "daca se spala omu. v. e într-o fîntîna împresurata de animale fioroase care sînt speriate de o ploaie mare trimisa înadins în sprijinu 1 voinicului (86. vie si a. p. vie si a. p. este înviat de cumnatul sau. '548). Dunare Voinicul schimba ulcioa- . 303). iata ca au înviat" (ibid.

îsi recapata puterile uriase. II. 3465). Tarta-cot bea din cel cu a. fugarii din captivitatea zmeilor se prefac si în lac de a. p. Zmeul captiv cînd bea a. în curtile unor tîlhari.. v. e un mijloc de a îndeparta sotul de acasa pentru ca femeia sa se poata întîlni cu amantul ei. dar mai întîi sa bea din butoiul "ala care scrie «putere» pa el . mare (sau mi lac).. II. a. se afla si aceea de a "face pîna mîne dimineata o apa de argint . apoi schimba locul pqloboacelor si îi învinge pe cei 11 tîlhari (52. 507-508). din unele fîntîni sau lacuri poate reda vederea celor orbi. Probele petirii). moarta "crezînd ca bea apa vie" (41. lntreceri). în cele mai multe variante ale basmului despre saracul orbit de fratele sau (AT 613). 501). Adesea. trimiterea dupa a. Baiatul orbit de mama necredincioasa e uns peste ochi cu a. sau e udat cu ea. p. (v. în întrec eri. ca e-n mijlocul lor" si astfel o poate birui (5. p. tare. sau de diavolul care îl trimite "la un tau aici îndaraptu crucii" (5. Voinicul e sfatuit sa verse bu toaiele. Mai adesea. din Dunare sau de la anumita fîntîna (S. 3478).10 rele si cînd se lupta. M etamorfoze). p. 965).. sotul e trimis de sotia care se preface bolnava (AT 1360 C) sa-i aduca pentru a se lecui a. 360). Si într-unu care beai sa prin'zi putere". I. si pe ea sa pluteasca corabii de argint" (60. Barbatul e trimis seara la fîntîna. Între sarcinile extraordinare. apa moarta. apa vie. iar baiatul un ratoi. p.. Zmeu). exista si cea de a cara a. 285). Fata unui împarat. 193194). Baiatul bea din cel cu a. el îsi recapata vederea spalîndu-se cu a. fiind sfatuit de niste pasari în timpul noptii (ibid. Deseori. cu ciurul: baba ~ învatata de o cioara sa ~stupe gaurile cu lut (v. p.. p. unul cu apa tare si unul cu apa slaba". + . p. 9. "adoarme la radacina unui copac si viseaza ca acolo sunt 3 sipuri cu apa de ochi: sa duca împaratului ca e orb". dintr-o fîntîna. Zmeoaica are "trei butoaie . dar la înapoiere femeia refuza sa-i mai deschida (S. p. fata se face o a. El promite chiar "noua veacuri" salvatorului sau (LXXXIII... împaratul se vindeca si o face general (52. 398). sfarîmînd butoiul sau lada în care zacea ferecat (v. Astfel. I 11 I în unele snoave. de roua adusa de lupul recunoscator si îsi recapata vederea (81a. V. 559). parasita de sotul ei. se aflau "doua poloboace.

ar mai avea însusirea de a gasi cu usurinta iarba fiarelor. însusi e creatorul dealurilor si vailor. p. ea îl arunca tocmai deasupra gropii. a fost rasplatit cu însusirea de a se face ghem "si la vale sa se dea de-a roata" sau pedepsit sa se faca ghem pentru ca a scapat din mîna ghemuI cu care trebuia sa ajute pe Dumnezeu la urzirea pamîntului (XXXV. 1650). 311. a. p. ca si cînd ai omorî sau ai bate un om" (38 b. e pacat. 137. 250). pentru ca aricioaica sa aduca iarba fiarelor ca sa-i descuie. j- .11 Arici. sau ca pamîntul sa încapa sub cer (v. Facerea lumii). e subliniata si în basmele despre animale: el izbuteste sa pacaleasca vulpea. p. numa una stie". Uneori. dar cînd a. 1649). a. O seama de povestiri-legende relateaza cum sînt închisi puii de a. Dumnezeu "i-a dat sa aiba ghimpi pe trup. spre a se mai da si el peste cap la trebuinta. în multe legende. 299. sa se poata rostogoli. Dealurile ar fi fost create anume ca a. 127. In alte variante. lucreaza împreuna cu Dumnezeu. animalul cel mai siret. t " Q ~ ~ . A. Inteligenta deosebita a a. pe cînd a. unde amîndoi se satura de carne. si apoi omul sa o ia (58. A. Dumnezeu trimite la a. albina. roaga vulpea sa-i apese burta cu botul ca sa-i aline durerile. Dupa alte variante. mai rar pe altcineva (Sf. Vulpea se lauda ca ea stie "un sac s-o straita de minciuni". la întrebarea lui Dumnezeu. marturiseste ca "el atîtu-i de prost. De aici cuvîntul în popor.. p. a facut gîrlele. se strînge si o înteapa. 16-17). Cel mai adesea. a. Intra într-o groapa-cursa. ca omorînd sau batînd un arici. cum ar putea pune sau aseza pamîntul mai bine. caci înainte era gol si-l mînca or si c~" (52 p. LUI. a scos isvoarele si de la dînsul pamîntul e asa deluros si rîpos cum îl vedem". Acesta. Petru. Drept rasplata. l-a sfatuit sa-i dea grosimea potrivita. De pe margine. "Ariciul a luat si s-a bagat pe sub pamînt s-a radicat muntii. a cerut sa-I urzeasca cu movile. corbul) ca sa-I povatuiasca ce sa mai faca cu restul de pamîpt. I. Dupa ce Dumnezeu a facut un aluat din nisipul scos din fundul apelor. . 275). Ceacîru-Braila). 88). dealuri si vai. plan sau altfel cumva. 289. p. de aceea e înfatisat colaborînd cu Dumnezeu la facerea pamîntului (LXXIX. 193. el apare dotat cu o inteligenta de demiurg. din care a rezultat pamîntul de astazi (50 a. dar nu mai pot iesi.-- f ~ . f. întinzînd sfoara de pe ghem pîna unde trebuie sa fie marginea pamîntului {XXXV. "Movilele le-ar fi facut Dumnezeu numai dupa gustul ariciului. 209. p.

A. Aceasta îl manînca tot. Ajuns la caldura. dupa cum se poate deduce din maxima citata de Archilochos: "Multe st~evulpea. sustine totusi ca exista "si o dreptate a dreptatii" si. întrece cerbul la fuga. II. dar în 4 variante românesti. ariciul numai ceva cu totul deosebit" (XLIII. justificîndu-se la urma ca nu cunoaste "alta dreptate decît dreptatea pîntecelui". p. p. Tipul ar fi vechi. cu deosebirea ca în locul ariciului apare motanul sau cocorul. 48-51). a gasit un iepure mort si. încît e azvîrlita afara de proprietarul gropii si scapa nevatamata (5. Basmul are raspîndire larga în Europa centrala si rasariteana. cel pedepsit e lupulEuropa). Intr-o varianta a basmului despre juramîntul pe fier (AT 44). ca sa nu înghete.t 1 . Intreceri la fuga). învata vulpea sa se prefaca moarta./. p. el se arata în timpul zilei sub forma de a. 42-43). puiul de In alt basm Alteori. o duce la radacina unui copac unde ar fi "culcusul sfintei dreptati". 530). atestat înca din antichitatea clasica. a. se 'desface. vulpea pune laba în cursa asezata acolo si este prinsa de un vînator (41. 124-126).12 a. a. pedepseste vulpea pentru calcarea învoielii. p. înteapa cîrtita. apare doar ca travestire tranzitorie a eroului principal. 38). p. în felul acesta. (XV. a chemat vulpea sa-i ajute. pacalindu-1 (v.. ca sa o convinga. AT 33). neputîndu-l începe singur. în unele variante ale tipului Cupido si Psyche (AT 425). t . a. sporadic întîlnit în (76. e gazduit peste iarna de o cîrtita batrîna. sotul e ascuns în piele de sarpe sau de porc. A. (AT 80. 123-125. a. în basmele propriu-zise. p. Î L I I + 1 . încît aceasta e nevoita sa paraseasca c~lcusul (LUI. I. De obicei.

B. Meridionali si Apuseni. Martica.. Sitita si Dominica. Virita. În alt subtip. Rebi. Catalina si Jofica (ibid. t Baba Dochia. Nie si Aftinie. Iovan). cu lîna neagra sa o spele pîna ce va deveni alba (într-o varianta i se da lîna alba sa o faca neagra prin spalare). Sîia. Într-un subtip. topind zapada dintr-o poiana si umplînd-o de fragi. E întîlnita plîngînd prin poienile acoperite cu zapada. 154). minunea o savîrseste luna martie dintre cele 12 luni strînse la un foc în munte. adesea însotita de fiul sau Dragomir (Dragobete. sau Barbura. D. Vazînd florile sau fragile.. de Dumnezeu si Sf. mai rar. 740). Ele cauta sa explice atît caracterul capricios al primelor zile din luna martie. cît si forma ciudata. antropomorfa. Mariuta. a unor stînci din Carpatii Orientali. Ziua ei e 1 martie "ziua întîi de primavara" (XXXI a. Ceie mai multe legende relateaza întîmplari petrecute în trecutul îndepartat care i-au pricinuit moartea tragica. Petru care fac minunea. Marcurana. Cel mai raspîndit prezinta pe B. ca soacra rea. Sava. Petru (sau un înger) care savîrsesc miracolul. 'p. crede ca a venit primavara si se porneste cu oile (sau caprele) la munte. sau Sofia. T t ~ r- !- . D. îmbracata cu 9 (sau +- 1 . p. Lucia. Joiana. se povesteste ca B. Frasina. "traieste în munti si ca vara se coboara la ses' sa pasca oile" (52. D. Variantele se grupeaza în patru tipuri care înfatiseaza caractere diferite ale D. 160). p.B 4 . Todosia sau Lunica. Lina. numite si zilele babelar. albindu-i lîna si îi dau pe deasupra o chita cu flori. sau babele. Cosîndeana. dîndu-i o poala de carbuni care se prefac în fragi sau. îsi trimite nora sa-i aduca fragi. la începutul lui martie. patroana primelor 9 sau 12 zile de la începutul lui martie. Trec pe lînga ea Dumnezeu cu Sf. Salomnie. vesnic pornita împotriva nurorii sale (într-o varianta împotriva celor 3 nurori). ea îsi trimite nora. D. B. pe alocuri ce1elalte zile comemorînd alte babe: Todora.". Ileana. Uneori. În Bucovina.

uneori cerînd trei sau mai multe zile împrumut de la faurar . Luna martie se înfurie si . Fiind cald sau plouînd din belsug. p. spre vîrful muntilor. p. de ger" (38 b. p. de cald. pîna ramîne în camasa.' . Atunci martie da un înghet care o petrifica. cu actiunea mai simpla. urca cu turma. p.v. Drept rasplata. cu gîndul ca va fi mîncata de aceasta. l' . dupa ce mai întîi a îng. în fluierel si eu mor.52. a crezut ca e fluier si l-a apostrofat: "Tu cînti. 5) se întîlneste în tipul AT 503. XXXI a. Terminîndu-i-se nutretul. femeie semeata. care o îngheata. B.. v. 250). D.. p. îsi omoara mama. B. p. VI. împreuna cuturm<!-(LI. Un soarece o sfatuieste cum sa ia ciurul în timp ce moartea doarme. da un ger strasnic (de obicei pentru a fi pedepsita pentru rautatea ei). Nu i s-au semnalat variante la celelalte popoare (LXXIV. Apoi e prefacuta în stana de piatra împreuna cu întreaga turma. 355-356). 39. trimisa de soacra în timpul iernii sa-i aduca fragi. îmbracînd 9 (sau 12) cojoace. apoi se sinucide (81 a. Al doilea tip. 739. daca arata care e cea mai buna. B. care se încumeta sa înfrunte rigorile lunii martie. e ajutata de cele 12 luni. si-a trimis nora sa-i aduca un ciur de la moarte. p. 3-45). Nora considera luna martie a fi cea mai buna. Mai apropiate sînt o varianta c~ha din secolul al XIV-lea si una poloneza în care nora. 79). II.p. D. B.•. doar interventia binevoitoare a lunii martie din varianta musceleana (66. Atunci. Cînd i se spune ca e abia martie si ca vor veni si zile grele. D. fiindca aduce sperante. p. în care actantii sînt însa piticii sau vrajitoarele si mobilul rasplatirii cu totul diferit. 353).hetat fiul ei. 740. D.p. XXXI a. D. cum se poate vedea în diferite locuri muntoase (LXXIX. 66. leapada în fiecare zi cîte unul. D. 97-107. Cînd afla Dragobete.da întîi o caldura sau o ploaie continua. 52. unde o gaseste un flacau si o ia de sotie.II. Vazîndu-1 din departare "cu sloietele la gura".155- . 5-12.. B. D. raspunde sfidatoare: "Ce martisor-hartisor I îl trage baba p-un curisor" (58. . 156-160. sau fiindca i s-a udat cojocul. maica. maica. leapada în fiecare zi cîte un cojoc pîna ce ramîne în camasa. Un alt subtip relateaza cum B. p.. martie îi scoate înainte un luminis plin de fragi (XCII. Parîu-Gorj). o are protagonista pe B. fiul Dochiei. p. LI. p.l07-112. f. apoi sa-I puna la loc cînd moartea va mînca. sau parîndu-i-se ca odata cu sfîrsitul lui februarie poate iesi la munte. Soacra nu crede si îsi alunga nora în padure. LIII. p.14 12) cojoace. 233. batjocorind-o chiar.

94-96). Ceahlau. p. ea leapada întîi cîte un cojoc. apoi a venit frigul cel mare. notata de Marian din Luca~esti. La început. ~ ~ 1- 161. nu e un ecou livresc. p. O alta varianta o arata pe Dochia fata orfana si ciobanita la turma bunicului. iar oile în bolovani. 187-188). se duce . La noi. Muntii Apuseni (Piatra Caprii si Cheile Turzii) si Tibles (izvoarele Izei). Aria de raspîndire ar pleda mai mult pentru o origine mediteraneana. Asachi prin 1840. întrucîtva antropomorfe. apoi pe rîul Doamnei în Valea Rea. p.15 « t ~ :1- f .al eroinei a fost preluat din calendarul bizantin care serbeaza la 1 martie pe martira Evdochia. B. Vîrciorova. v. prefacînd-o în stana de piatra. S-a travestit în pastorita cu o turma de oi în munti. a început a cîrti împotriva lui Dumnezeu care a pedepsit-o. B. iesind la munte în martie. 58. adeca traci ca" . Ea s-a prefacut în fîntîna cu apa rece. din tot lantul Carpatilor: Rarau. Semenic. Sibiu. D. Daca aceasta varianta. pornind de la marea asemanare cu legenda clasica despre Niobe pe care ar fi preluat-o grecii de la traci (XXXV. localizata de asemenea la începutul lui martie. pe care a versificat-o în balada Dochia si Traian. 250). Acest tip are mare raspîndire la popoarele balcanice. la obîrsia Gilortului.foarte rar Chirdosia sau Marta . Varianta prima a acestui tip e cea mai apropiata de legenda consemnata de Gh. II. Sebes. dar aceasta îi pretinde sa-i aduca ea mai întîi cas dulce de la stîna din munte. Hasdeu presupune ca legenda ar fi de obîrsie "frigiana. cele doua tipuri au fost localizate la unele stînci. de împaratul Traian ce se îndragostise de ea. în urma interferentei dintre legenda populara straveche si cea crestina. care a prefacut însa pe Dochia în Dachia. nu însa la popoarele germanice (LXXXIV. în satele Balta si Gornovita. iar oile în flori (LI. D. Numele Dochia . precum si la popoarele romanice ("zilele de împrumut"). pe apa Humorului (Bucovina) si în Piatra Craiului (XXIII b. Nedeprinsa cu frigul si temîndu-se sa vina îndarat. a lepadat cîte un cojoc. p. jud. Al treilea tip e atestat cu totul sporadic si numai în Bucovina. i-a cerut sa-i aduca fragi. fiind timp frumos. care fuge în munti. apoi gerul o strînge pîna la înghet împreuna cu turma. 12-29). 2281). Fagaras. Dochia a fost o fata de împarat care a fugit de împaratul cotropi tor ce voia sa o ia de nevasta. p. fiica lui Decebal. Mehedinti. Bucegi. fara îndoiala ca o asemenea legenda trebuie sa fi auzit Asachi. în Vama Buzaului. Ultimul tip înfatiseaza si pe nora tot atît de rea ca si soacra.

. p. Fata cere b. b. 114). are cap de drac de cînd. B. 1. 354-355). a alergat pîna a plesnit (ibid. S-a asezat într-un sicriu în biserica si nu~ai o ora la Craciun i se li~pezea mintea: atunci întreba pe preot daca mai dainuie biserica. 256). Alta legenda interpreteaza altfel rautatea B. Baba. 89). O b. Unele legende toponimice comenteaza întîmplari dramatice din viata unor b.16 la munte îmbracata cu 9 cojoace. Blestemul va fi curmat numai de cel ce se va arata prietenos cu el (ibid. aruncata în groapa peste un drac. B. dupa ce a taiat busteanul. sa se strecoare neudat printre picurii de ploaie. 4). Rugamintea i-a fost îndeplinita si b. sa rataceasca 30 de ani prin paduri fara sa gaseasca un strop de apa. peste ruinele bisericii. s-a suit pe el ca sa nu vina acasa pe jos. si-a pierdut mintea. B. Un razboi puternic a. J06). O data. p. fiul sau întinde pîna la ea o ata lunga de care se prinde b. e în genere rea. p. toate lemnele din padure pe carf le taia omul veneau singure acasa. p. o b. sa-i arate cum si o arunca pe ea în cuptor (52. în padurea Nasaudului. (ibid. dar pe drum îngheata de frig (81 a. cerînd ca rasplata sa traiasca si ea cît va dura biserica. invitînd-o sa se aseze pe lopata.. Sînpetru i-a decapitat. O b. . La început. care n-a facut nici un bine. o b. certîndu-se odata cu dracul.. sfatuit de b. în Tara Zarandului. sau sa fie trase de animalele de povara (66.. Lemnul s-a revoltat si a blestemat ca pe viitor oamenii sa duca lemnele cu spinarea. (50 a. apoi treptat oamenii nu i-au mai înteles limba si b. În Grohauti. Ca sa o scoata. a trait pîna i-au murit rudele. tatarilor erau canibale. îl cicaleste toata noaptea. vaduva si-a cheltuit toata averea pe construirea unei biserici frumoase. distrus satul si biserica si noaptea se mai aude. p. D. începe sa le bata si sa le împinga pîna ce se rupe ata si ramîn toti în iad (52. 1127). se aseza iarasi în cosciug. p. blestema pe viteazul Sigmirian pentru ca nu vrea sa ia de sotie pe fata împaratului. Întrucît se mai prind si alte suflete. p. p. D. dar cînd sa le reaseze capetele. ajunge dupa moarte în iad. B. (LXV.. p. 254-255). încît a doua zi are tot parul carunt pe partea dinspre b. B. n-a mai stiut care al cui este si capul dracului s-a nimerit la b. vrea sa vîre o fata captiva în cuptor. Dracul. La raspunsul afirmativ. 122-123). bocirea b.

la glezne. 36-38). III. la sfatul b. B. fiindca nu vrea sa dea macar un ou mosneagului ei. 1 p. este omorît pe loc: "cînd îi pusca un pumn în frunte. p. 24). recasatorita. sfaturile ei dovedindu-se singurul mijloc de a iesi din impas. persecuta pe fata mosneagului si partineste pe fiica ei. In ipostaze contradictorii e înfatisata b.p.. silind-o sa-I învie . am sa ma dau eu sa matur". Cînd mosneagul (AT 555). urcat la Dumnezeu pe tulpina bobului crescut pîna la cer. scapînd b. ea e zgîrcita si rea.. p.. Cînd b. ~ II. plecat sa elibereze constelatii1e. dintr-odata 1-0 despicat drept în doua. în basmele: prdpriu-zise: uneori. de atacul lupilor (ibid. apoi la tîta si la gît (70. nu se multume~te a fi împarateasa . consimte sa taie tapul agonisit prin munca mosului. ca mîncarea nu s~ pune la timp! C-am 'sa ma dau. io sa. p. ca de maturat nu se matura la. O b. saraca nu are pentru cina decît un ou pe care îl coace în vatra focului.. 8). posesoare a unei gaini (AT 715 A). fac mîncare . de obicei ilariant. b. dupa un timp "baba s-o-mbuiecit" si începe sa fie nemultumita: "Re. Re. îi cere pe rînd. În basmele despre animale. e atacata de un lup. p. luna si celelalte constelatii. timp. fermecatoare. dar acesta izbuteste sa fuga. ea îi promite trei capre. îl ajuta. caprele se sperie de vîntul dat de b. Interventia ei distruge' sistemul de servire mecanica si sotia zîna fuge în lume (5. În multe basme. 26-28).i vrea sa ceara d~ la Dumnezeu' sa' o fa~a Dumnezeita. mai urîta si mai lenesa. sa aiba palate stralucite si ei sa fie mai tineri si amîndoi împarati. adesea cu puteri cosmice. În alte variante. Abia fratele de cruce izbuteste sa o învinga cu ajutorul calului. Cînd e dusa de fiul ei în casuta aeriana a zînei. hei. B. din padure a rapit de pe cer soarele. are rol secundar. he. e pedepsita de mos sa stea afara pîna îi ajunge zapada. punînd la cale moartea protagonistului. Odolean. alteori. 535). se baricadeaza si lupul ramîne' pagubasjLXXIX. he~ hei. (56. o b. tinînd lumea în bezna. îndemnîndu-l sa-si bata cocosul pîna ce va oua (XV. În basmul despre animalele în calatorie (AT 210). 456). dar vî~tul turbat o spulbera de pe tulpina bobului (LXXXIiI.17 o( \o . Si o suflat pe dînsul si 1-0 facut o stînca de piatra". b. dimpotriva. 1. Zgîrcita si rea e b. fiind jupuit pe jumatate (5. p. b. Mai temuta e b. 130). În unele variante ale basmului 103 D*. 141). p. dar dupa ce ajunge acasa. Oul explodeaza tocmai cînd se apropie lupul de el.

încît întorc . în unele variante.. uiti ce mera mîndre si frumoase are matusa! Vina la matusa :sa-ti dau un mar . Mai t'emuta este .~ se vaita. B. da frigu-mi-i t" :La invitatia voinicului de a coborî la foc.. apa racoritoare. o sarit baba de tri stînjîni în sus t" (ibid. p. nime nu i-a adus-o 1" (ibid. pune-l în destu tau".) locuieste de obicei într-un ostrov sau la marginea . p.. B.marii într-un tinut îndepartat. ca ei lumînarea asa-i trebuia . si aceasta îl blestema sa i se împlineasca . 227-228).înghiti-v-ar pamîntul". 'Cînd 1-0 despicat în' doua.ce va pofti mai întîi. b. si pe cHi a trimes. 264-265). vaietîndu-se "Bu-bu-buu. I. Cal). "Si. într-un moment de furie le striga" .. 538). B. i-o pus un ciolan di zmau su cap s-o adormit". pune-i pe cînii tai si na inelu meu. 275-278). pe baba n~o mai vazut-o si orasu s-o facut stînca si fata s-o facut capra" (5. Fermecatoarea se încumeta sa se ia la întrecere ·<:uVîntul care va aduce mai repede o cofa de apa. I. Si toata curtea ei e facuta numai cu pari cu capete ~p . .18 :pe Odolean si sa elibereze constelatiile închise în ulcelele sale (5.caute în cap spre a verifica similitudinea. ceea ce :se întîmpla pe loc (LXXXIII.. care stapîneste izvorul cu apa vie e om-pasare ·<:areocaraste pe solicitanti cu vorbe atît de grele. ia atributele Mumei 'Padurii si omoara voinicii ce poposesc în jurul focului. Numai o iata "s-a tinut. 1012). ci o bucata de diamant si b. Dac-a vazut baba asa.prapadita. Abia Petrea "Fat Frumos arunca perii în foc si izbuteste sa o supuna pentru a-i învia fratii (ibid.momeste pe voinici cu marul fermecat: "Ai. p. dragu matusî. b.. Vîntul este trezit de sageata lui Pusca-tîntari "si cînd i-o tîpat un picior jn cur la baba. "a început . catînd în cap.faimoasa b.<:apul si prin aceasta se prefac în stînca de piatra. Hîrba. p. 987-988). nu s-a uitat într-o parte cînd a ocarît-o. p. O b. Jucînd mingea cu surorile lui. copac care ~înta si pasare . Ca-maroane. îl momeste sa-i . Un baiat sparge cosul cu oua al unei b..care vorbeste" (52. care are iapa na-zdravana cu mînjii cu mai multe :inimi (sau aripi. Voinicul . insidioasa . v. 1056-1057)'. Vîjbaba etc. Ea ·coboara pe copac. din casuta din padure ospateaza voinicii care trec pe acolo si-i trimite în casa din fîntîna de unde sa-i aduca lumînarea stinsa de pe masa. p. 'p.. ea îi arunca obiectele ferme~ate ce tintuiesc locului: "Na tri peri de-a mei. s-a întors cu binele la dînsa" si i-a dat "apa --viesi apa mo'arta. unde are o casa "nevoiasa. Relea (b.siret nu ia lumînarea. Sub pretext ca Vîntul ar semana cu un fecior al ei.

O b. apoi se sinucide si el. b. da-i. Diavolul nu izbuteste sa aduca vrajba între doi frati pîna ce o b.19 . cerînd plata "o pereche de papuci boieresti". pa colo" (5. B. iar cînd iese. Diavolul o rasplateste cu o pereche de papuci (37. sub pretext ca vrea sa-I spele. O b. îl opareste' cu apa clocotita. sa nu spui ce ti-am spus". sa i le divulge si cei doi se iau la cearta. promite ca îi va d~zbina. apoi nu stie cum sa se scape de el. pîn fataciune. dracul nu izbuteste sa vîre zîzanie între doi însuratei. Hîrba îsi iese din fire si are accese de sadism: "Bate iapa. Pentru a readuce fata împaratului furata de pajura (AT 516 B). o b. Un om da dracului moara într-un moment de necaz. daca va fi gasita "ca-n loc sa pui capul lui în par. Barbatul o surprinde cu cutitul si o omoara. striga s-auda cel de afara "Auzi. p. baga zîzanie între doi cersetori. Soldatul crede ca e batalie si fuge afara din iad (52. omoar-o. de vreme ce nu vrea. p. Hîrba o ameninta. de rea ce era. pa colo. diavolul fuge. apoi. 306-311).. Tot o b. . Fratele cel mare crede ca b.. p. în basmul AT 821 A*. da om. de teama. Ea convinge întîi pe nevasta ca sotul o însala pentru ca a fost fermecat si o sfatuieste sa-i taie din cap trei fire de par cu un cutit nou pentru a-i desface farmecul. în schimbul eliberarii ei. II. III. îi întinde b. b. Apoi convinge pe barbat ca nevasta îl însala si vrea sa-i taie gîtul în timpul somnului. cap! cap. ia. oameni morti. Dupa ce se vede dezlegat. 1267-1268). i-a destainuit lucruri înspaimîntatoare. cap! »" Cînd vine voinicul sa pazeasca iapa. 203-208). arde-o. Odata b.. vicleana este tot atît de temuta. se angajeaza sa-I scoata si cere o darabana pe care prinde "a bate de razboi". bag-o frigare arsa. 8-9). ca dracii. ) !. p. bag-o pîn burta. B. intra în casa la fratele cel mic fara sa-i spuna o vorba. para-sind moara pentru totdeauna (52. Si numai un singur par mai e fara cap~ Si paru ala striga mereu: «Cap. 304). iar diavolul. îl fereca pe diavol în moara cu lanturi pe care nu le mai poate rupe. p. au luat-o si au pus-o talpa la iad si au urzit iadul pe dînsa". Viclenia ei tipica întrece cu mult pe cea a diavolilor care se vad nevoiti sa o foloseasca: "Era o baba asa de rea . p. papucii promisi. nu poate fi scos afara de draci. se ofera sa-I ajute si simuleaza ca s-a îndragostit de diavol cu care se casatoreste.. apoi la bataie (99. îti pui capu tau!" Cînd iapa e totusi descoperita cu ajutorul animalelor recunoscatoare. peste gard. cu o prajina (LXIV. Soldatul rus ce se strecoara în iad. suceste-o. prefacîndu-se ca le da un galben. 11-15)..

umbla altii la femeia d-tale si-i dau bani si ea a strîns". p. p. cu conditia sa o cheme la nunta. "pentru ca de cînd te-ai dus d-ta de acasa. La nevoie. Sotul este obligat sa-i execute poruncile. detinînd primatul. dar b. Pentru a afla care din cei doisprezece feciori e cel nazdravan (AT 725). e decapitata (61. Acesta o cere de so-tie. 996-997). 198-199).cu o istetime ascutita. dar b.: feciori". b. p. intriganta insinueaza împaratului ca multele cîrciumi infiintate de sotie în absenta lui ar proveni din prostituirea acesteia.copac. o ajuta sa treaca toate probele de tors în cursul unei nopti. sfatuitoare care îi :ajuta pe protagonisti în momentele cruciale ale actiunii. b. prinzînd-o si ducînd-o fiului de împarat (59. ajunge la curtea împarateasca unde viitoarea soacra îi da sa toarca într-o noapte doi saci de fuioare. ce locuia în padure. Viclenia este îmbinata uneori . se preface . La urma. neavînd copii. p. 964). b. o pune în trasura numai daca tot cortegiul are fata întoarsa. apoi face o crestatura în tunica lui Micu Gramadicu. O b. b. 259-260). II.a nu pricepe si o cheama sa-i arate. fermecatoare poate patrunde în orice odaie pentru a spiona. iar cînd mosneagul are curajul de a se împotrivi. b. b. 224-228). Calatorind pe mare. <confectioneaza o papusa frumoasa. apoi da alarma ca i s-a înecat fata. (52. 53-56). La a doua evadare. b. 53-59). în egala masura apare în basme si b. este agresiva în familie. Rarap Alb palmuieste batrîna cersetoare.20 hei mere de aur si un butoi încapator. I. O b. I. p. In serile urmatoare. marturiseste ca diformitatile ce le are provin din prea mult tors. La masa mare. face foc sub acel copac si asaza strîmb ceaunul pe pirostrii. b. Alta b. Fata îi spune cum sa-I îndrepte. b. Curtenii scot din mare pe fata mamei marii pe care o 'cred fata b. p. este mîncata de animalele ajutatoare (5. în genere. afla în acelasi mod parerile lui despre originea vinului ~si a împaratului. "baba s-a dat de trei ori peste cap s~ se facu o musca ~i intra pe gaura cheii în casa 1. Fata lenesa care este batuta de mama ei (AT 501). împaratul revoltat îsi decapiteaza sotia (52. dar a . împaratul interzice sotiei de a mai toarce (60. p. "Rap! cociorba si da baba cu cociorba-n mosneag" (5. Promite fetei un mar . arunca papusa în apa. dar o b. de care se îndragosteste feciorul unui împarat. Feciorul de împarat nu o poate convinge pe Codreana Sînziana sa coboare din . închide capacul si o duce înapoi la tatal ei.din fundul butoiului si cînd fata intra sa-I ia.

aduna bucatile.p. îl sfatuieste ce sa faca si retine apa vie si marul de aur. Dupa ce omoara pe asasinii sai. Petrea Piperiul e mereu trist pentru ca rîd ceilalti scolari de el. "un om cu un nai" (AT 562. b. p.130-131) . care îndeplinea orice dorinta (ibid. furate. p.. cum sa gaseasca luna si soarele furate. cum sa fure lumînarea miraculoasa din care: aparea. acolo va sînt scris~le': (ibid. o b.21 . Alta b. de zmei. . p.. sfatuieste pe fiul vînatorului cum sa aduca o craca verde din pomul raiului. Alta b. Trei frati orfani nu se pot însura pîna ce b. învatîndu-1 cum sa plece în cautarea lor (79. 477). pentru ca nu a stingherit-o din rugaciunile ei. p. p. p. 62-63). în unele variante ale basmului nuvelistic AT 910.I y treia oara cînd îi da un ban. îndata ce era aprinsa. El e omorît de Negru-împarat împreuna cu mama-sa. din poiana padurii îl gazduieste si îi arata amanuntit cum sa procedeze pentru a scapa de capul zmeului care l-ar fi omorît (XV. p. pentru ca sa nu moara ca fiul ei (ibid. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea. Fiul mai mic al împaratului e învatat de o b. 1160). 862). iar cu marul de aur îl face mai voinic.. o b. Cînd e trimis sa aduca pielea zmeului cu piatra scumpa. B. O b. prefacut noaptea în cal de stapîna-sa strigoaica. din padure îl învata pe soldatul pe viata. pîna ce o b. II. 551). feciorul gaseste b. sa nu mîne unde femeia este tînara si barbatul batrîn si la mînie sa se stapîneasca (52. 662). îl învie cu apa vie. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. pregatind 200 corabii cu carne si bucate (41. 1183). apoi marul de aur din rai. drept simbrie pe un an (ibid. Hîrca nu-i învata sa comande "o camasa în care sa intrati toti trei fratii. îi destainuie ca e fiu de împarat si a mai avut trei surori. sfatuieste pe un cioban sa se hraneasca numai cu mamaliga cu mujdei. p.p. din sulitele voastre.Alta b.. învata pe fiul împaratului cum sa se poarte cu cele trei rodii aurite. I. sa aseze capastrul în capul ei pentru a o pune pe ea la munci (52. îl învata sa ceara hainele si calul de mire ale tatalui lui ca sa poata 'izbîndi. p. taiat în bucati si pus în desagi pe cal. b. este aceea care· da cele trei sfaturi flacaului fara noroc: sa ajute pe cineva aflat la mare nevoie.. Cînd fiul de împarat este trimis de mama denaturata sa aduca apa vie. 267-285). 463). caci astfel va prinde putere ca sa poata azvîrli oi multe peste gard. O b. drept rasplata ca i-a zis "matusa" (12. prefacuta în fata si se casatoreste cu ea (LXXXIII. 307). sfatuieste pe ucenicul.

crede ca e foarte posibil. mita n-a crapat. B. 222-223). K. bogata e momita sa se marite cu un :flacau. b. p. O b. 89-94). J. B.. apoi o paraseste în mijlocul padurii unde o manînca lupii (99. apare b. p. flacai. cîn9. se face crestin (78. 5873 F. îsi casca gura pîna la urechi (S. vrea sa se casatoreasca cu un flacau. avea o fata. bigota.din mar peste gard. I. In cîteva snoave. morareasa si cîrciumareasa vinde vinul cu . sa-i descînte. 3461). iar cînd acesta sare . explicînd ca u{asurile se completeaza una pe cealalta: patru si patru (S. B. 3459). dar cînd acesta spune ca la coborîre o va saruta.Da. Ea refuza sa o spuna pînace nu i se da un cojoc nou si atunci divulga ca <cojoculb. p. M). G. dar si a înfumurarii erotice. VI. e întruchiparea neglijentei. 4784). Cînd oraseanul primit în gazda spune ca a iesit legea <cafetele sa ia mosnegi. 4785). 3460). cearta pe un hot pe care îl surprinde în mar. sa-i treaca" vindeca un copil. Alta b. care îi încarca averea în car împreuna cu burduful ·cu galbeni. se tot cazneste fara succes (S.'Tocmai preotul se îneaca 'cu un mar si e chemata b. Un cioban se 'Însoara cu o b. tace si asteapta. iar cele cu gura mare la trei barbati. se vadeste si miloasa. b. se plimba printre cojoace 'strigînd ca vestea noua le va aduce mare noroc. p. învatata ·de un om sa descînte doar cu refrenul "Baba Ilinca n-are tulpan . O b. surda care nu aude întrebarile si potriveste raspunsuri ilariante (S. p. Auzind-o. nici ea n-a murit. 83-84). ce se 0- .aceasta pretinde ca vede chiar acul înfipt în copac (S. acesta accepta daca ea îi va prinde trei ciocîrlani motati. 71-72). Boanta trimisa cu Florita din codru ca sa-i scbata ochii. dar n-a ascultat de sfatul fetei de a semana si toa~n~ a tr~buit sa cerseasca. 3462). crede pe cel venit de la oras care raspîndeste vestea ca femeile 'cu gura mica au drept la doi barbati. îi striga ca :nu ~ numai hot. 82). Cînd acesta afla formula. iar b. iar la urma iata unui pasa turcesc. Calinusa e învatata de preot sa-si cîstige traiul cu descîntecul "Nirriic nu stiu: nimic sa nu fie". B.22 Uneori b. Doamne. este noutatea cea mare (S. b. În tîrg. cum îsi prezisese primavara (52 a. I. cateaua n~a turbat. b. B. B.ocaua de trei sferturi si ia vama din faina cu ocaua de cinci 'sferturi. 'Întrucît fata nu s-a maritat. IV. întrucît oraseanul vine de la Iasi (S. R. 3464). în snoave. :B. ci si mincinos (S. o mîta si o catea. B. preotul izbucneste în rîs si îi sare marul din gît (ibid. B. e uimita' de frumusetea ei si' nu îndrazneste sa îndeplineasca porunca primita (83.

adica zamislesc din spumele pe care le varsa din gura o piatra de dimensiunea unui ou care are puteri miraculoase. Cine poate dobîndi atare piatra "ce va gîndi."- Balaur. p.289-290). b. un var taie funia si b. Aripile lor ar fi de os.. Pot a~ea'mai multe capete' (XXXI a. unde se bat cu aJti b. (52. p. . 1. se arata sfatuitoare si în snoave. p. atît ca are coada si cap de crocodil. 134-135). Baba. 136).. b. ajungînd cît un bou sau chiar lungi din nori pîna pe pamînt si capata aripi si picioare (LUI. v. adesea nici alt animal. Piatra îl apara împotriva bolilor si a altor rele (XXXI a. Cele mai multe legende îi înfatiseaza ca provenind din serpi în anumite împrejurari. sau jumatate om jumatate sarpe cu solzi de peste. l-a îndemnat sa linga piatra aceea si s-a hranit astfel de toamna pîna primavara. e sfatuita de o b. lecuindu-se de biserica (S. 812). 1 . aceea va capata" (ibid. 186) sau intra în pamînt unde sta ascuns 7 ani si abia dupa aceea devine b. ramîn oam~ni obisnuiti. h. XXXI a. p.. Sporadic. 7~8) . iar în gura au clopotei si fluiere cu care suiera ca un voinic (LUI. Un om a cazut în groapa lor. Forma lor e închipuita felurit. 185-186. B. poarta piatra scumpa în cap. p. (XXXI a. legat de funia clopotului. Barbatul "crapa de ciuda ca l-a pacalit femeia" (78. Dupa legende. Sarpele care o înghite se poate ridica imediat în nori (LUI. O nevasta. Cînd e ridicata sus.23 ruga lui Dumnezeu sa o ia la el. e momita sa intre într-un cos. p. Ei mai provi~ din sufletele oamenilor necurati: în timpul somnului. de aceea "stralucesc ca soarele". p. cade cu zgomot. p. de la 7 ani pîna la 100 ani. în o seama de povesti cumulative.. p. 135). în anumite zile ale anului. Devin b. Dochia. 5608-3). vaicarelile dupa matul furat de o cioara (99. cîstiga în dimensiuni. batuta mereu de barbat sub pretext ca nu i-a asternut sa doarma în cutare loc. serpii care stau ascunsi încît nu-i vede nimeni. sau chiar de om. mai multi serpi se strîng si "fierb> piatra". sufletele se urca prin nori în chip de b. 135-136).. 286-288. de aceea nu se pot rupe. unde b. V. sau sarpe cu cap de cal (XXXI ar p. VI. Muma Padurii. sa-i astearna în toate partile. 134). 810). p.. e protagonistul de la care porneste actiunea: bocirea puiului mort (AT 2022)" refuzul de a sterge laba cocosului (AT 2030 E). sînt oameni destinati de la nastere a exista în forma de sarpe si daca în 7 ani nu îsi dovedesc puterea de b. în acest timp. Trupul e de sarpe. p. 185).

arunca cineva pietre în iezerul în care sti el si ca si se razbune. cînd se întîmpla si ruperi de nori.ieseafara din api si lasi ploaie si grindini asupra locului (ibid. p. p. . în nori si purtata dupa voia :solomonarilor.din locul unde au cazut iscîn::lu-se un izvor rece. locuiesc de predilectie prin iezare si balti. numai un negustor neamt i-a despicat capul si i-a luat piatra scumpa. (X XXI a. s-au batut doi b. 149). solomonarii. cînd se lupta între ei prin nori. vînduti diavolului caruia si-au dat sufletul -pentru a avea putere asupra vazduhului si b. Alteori. 319. adesea schiop. XVII.url (52. 187). Se . purtînd în desaga toaca cu doua pietre legate de capatul ei (LIII. uneori chiar lilumit "Groapa balaurului" (XXXI a. Nimeni n-a îndraznit sa se apropie de el. cu cismele lui de ~tel cu care e încalta't (XXXi a. . sau de conducatorii lor. Acesta este un om cu puteri extraordinare care umbla de obicei în chip de cersetor.24 La Blagovestenie. 804.. care l-a îmbogatit pe el si pe "neam de neamul lui" (38 b.e taiata marunt.Alba). într-o mîni tine o carte. s-a deschis pamîntul si omul a iesit si balauroaica l-a avertizat sa nu mai omoare serpi (ibid. p. ca si cum ar creste pîinea cînd dospeste" (52. 186-187). p.. Sînt considerati drept oameni sfinti.creste.citeaza cazuri de atari caderi în diferite lo:. . unde . în trai~ta are ata sau un topor si ~n frîu de coaja de mesteacan. Dorm numai prin pesteri. B. 121). p.care este foarte rece .sau din . Grindina cade cîn::l b. 80~). iar în cealalta un toiag."pe cer ca nouri si . mare "COl. .celui învins provoaca ploi torentiale (LUI. vine pe un nor "strasnic de mare" si se lasa pe cîte un sat pe care "l-a ras cu totul de pe fata pimîntului". Grindina are geneza diferita. îndeosebi a grindinei si a ploilor torentiale. p. Plinea capatata din cersit o arunca pe ape. Apa supta de ei e împrastiata. R e iritat cînd . lovesc cu coada. pumnul". p. D3. mai rar prin paduri neumblate. Atari întîmplari au fost consemnate si "prin .sederea" lui. Lînga Cugir. Ciderea . p. Ea ar proveni din ploaia lnghetata de suflarea b. "ei sug apa din mare s-o dau ca ploua" sau din "iazuri". p. retragîndu-se în mare unde e .aburii b. în norul de ploaie este solomonarul. Cugir . dar cu pirul zbîrlit si haine murdare :si peticite. 839). Pentru aceasta. dimpotriva. ~"' . sau ca un om zdravan si voinic. piduri sau colibe. gheata e facuta jos pe un iez~r de b. 138). Maruntirea ghetii o face b. B. si unul a cazut în pîrîul Beciului. Ei se ocupa cu purtatul ploHor..803). 811). apoi urcata de b.r cel care calauzeste b.gazete" (52. :sau se bat între ei. :sau. p.

142-143). 148-149). 187). urias venise pe muntele Oslea. care e sub pamînt.. unde citeste din carte. Ei pot îndeparta norii cu b. Un b. judetul Olt. statea într-o pestera din Viisoara. fiul sau. duc mai departe b. Dupi ce au lasat ploaia si grindina. Dupa o alta legenda. p. ci din sapte insi abia unul. împ::>triva solomonarilor au putere mai mare contrasolomorl. Dumnezeu îi rînduieste peste nori (XXXI a. Iorgovan l-a urmirit si l-a taiat de la coada spre cap. Ei pot chiar omorî b.menii mesteri. aruncîn:l un cutit în inim 1. îi pune în'cap frîul de coaja de tel (sau d~ mesteacan).. Nu toti pot învata solomonaria. unele babe pot îndepirta b.25 !:. 144).t. rostind o formula. Acolo învata "toate cartile din lumea asta". IX. muntii se desfa. Acestia provin din solomonarii care si-au îndeplinit anii de serviciu. a putut trece Dunarea (38 b. Iorgovan a fost am'igit de un glas de fata si capul b. i-a lasat grindina pe cele 40 de falci si preotul l-a împuscat (52.3. 147-148). Avea 9 capete cu cîte un ochi. "Pe unde mergea. p.Mehedinti). unde stau 7 ani. apoi se duc într-o pestera departata din Orient unde stau la o masa de piatra pîna scriu" toata învatatura din lume într-o carte". unde îi omoara si vînd carnea cu mare pret. sau bucati de piele de b~laur subsuoara. solomonarul se duce la marginea lacului. p. îl încaleca si îl poarta unde vrea sa dea ploaie sau piatra. p. Ca sa scoata b. orbit a pornit spre apus. 808809). împlîntîn:l 4 furculite în cele 4 parti ale lumii. Solomonarii au mîncat carne de om. de unde ies mustele veninoase. Ei învata o anumita scoala. la nord de Tismam. Baiatul unui preot s-a dus la Paris unde n-a învatat "decît cum sa deie piatra". B. încît nu pot' lucra fara un os. De asemenea.. sau îl "solomaneste" si cînd iese b.rii(o3. p. De aci. Baia de Arama .. 188). sau cu o bucata de fier. 10-11. p. si sorbea toti o3. "iese si astazi un fel . rostind formule (ibid. drept razbunare. capul taiat a fugit în Marea Neagra. Un b. De obicei lasa grindina acolo unde oamenii nu l-au miluit si l-au batjocorit. p. "Acolo e asa de cald. Unul din ei ramîne acolo.. 149). "solomonaria". iar ceilalti ies pe pamînt (LIII.menii si vitele din jur. pietrarii). Iovan Iorgovan si-a facut gropi în jurul lui si în fiecare zi i-a sigetat cîte un ochi. pîna în Tara caldurii. E ranit de viteazul Ostrea si din locul un:le s-a înecat acest b. La Toplet. caci osul sau Rielea de balaur e rece ca gheata" (XXXI a. Se sperie de clopote (LIII. Tatal sau l-a certat pentru ca si-a cheltuit banii în zadar. p. p. virtej ului (ibid.ceausi ramînea vale"..

si du-te" (5. ca i-l sete" (ibid.. p.. p.. p. si sparge cele trei oua ce le . Sarpe. In locul celui de-al saptelea cap taiat. 1. eroul cere ajutor. Ioane. el se teme de voinicul care îl va rapune. De fiecare data. e dramatica. statea în scorbura unui copac si dupa ce înghitea un om. si mai verzi si mai albe" într-un cos pus în vîrful copacului. stapîn al unicei fîntîni. O fata deîmparat avea b.. LXXXIII. 847). pîna ce voinicul plecat în cautarea fetelor rapi te (AT 301) îl rapune si este scos pe pamînt (5. Lupta pentru a salva unica fata a împaratului rînduita sa o manînce b. II. 229). rasar pe data alte trei. p. Un pitic o pazeste) taie capul b. p. p. apa' mai repede si du la om. b. fiindca acestuia îi da apa imediat: . împrosca toata lumea". îi sfîsiara în bucati". Un b. Totusi. Pe alocuri e confundat cu sarpele si cu zmeul (v. 1. apoi fugea sa-I prinda (52. în basme. hîrca. în locul capului retezat. Dragan Cenusa îl ataca cu palosul si toporasul "s-o taiat tri zile si tri nopti. 1. unde b. b. cresc ~oua capete din care ies noua serpi. este cel mai adesea ostil omului. manînca în fiecare an puii unei pajure de pe tarîmul celalalt. dar nu îndrazneste nimeni (ibid. b. 432-433).26 de grasime din care se formeaza tîntari" (XXIII b. Cei ce nu stiu. cu care lupta a fost mai grea (60. temnita te manînce. Cînd un flacau zicea frumos în frunza. sta în jurul unui foc mare din care nu da decît celui care îi va putea spune "o poveste neauzita si nevazuta".. p. caci "apucara fiecare cîte un cap". cu care însa avura ce face cînii. Uneori. Atitudinea lui este cunoscuta din basmul foarte raspîndit AT 300. 234). p. p. Cuprins de panica. Fiul cel mai mic îl raneste. Cînd pocne cu coada odata-n helesteu. eroul taie vîrful limbilor cu care va demasca pe falsul omorîtoL B. B. Voinicul spune o poveste mincinoasa.. varsa "pietre scumpe rosii. 130-131). în ea care iesea noaptea si îi mînca barbatii. încît abia cu ajutorul cîinilor nazdravani poate fi rapus. nu da apa decît pentru "cap de om". 179). apoi pleaca pe dîra sîngelui pîna pe tarîmul de jos. IV. Zmeu). Din aceste capete iesira iarasi "tr~i serpi. 230). se urca în copac sa-I zareasca. 343-344). sînt închipuiti cîntînd si erau invidiosi pe oamenii care îi întreceau. într-o padure. fura în timpul noptii portocalele din gradina împaratului. b. sînt pusi sa se arda lînga foc pentru a fi mîncati. sau chiar zoreste baba trimisa de acesta: "le. taindu-i capul (5.Ia. 47). iar cînd arata cum dadea morarul sa aseze moara fugita" loveste cu securea în b. unde îl omoara si elibereaza trei fete rapite (AT 301.

20). si limbile îi jucau ca niste sageti arzatoare". ea fuge în padure. La rugamintea b. pentru neascultare.. p. A treia oara. 183). 143-148. 409). "Atunci se întoarse de trei ori peste cap si se facu un drag de fecior. sînt oameni blestemati sau sortiti a sta sub aceasta înfatisare. el iese de sub pod "plesnind din coada si încoIacindu-se. p. p. p. dar cînd spune cele prezise de porumbei. 1036-1037). 19-20).. de nu era pe sub soare mai frumos" (60. îl omoara. p. p.o lasase acesta (86. Uneori b. p. Sotul îi arde pielea de balaurita în foc (5. p. Un împarat e blestemat de parintii lui sa se prefaca în b. din gurile lui iesea vapaie de foc.. Un soldat întîlneste "un balaur foarte groaznic strîngînd în gura un biet cerb". III. Cînd apare fata. Îmbarbatata de cal. în basmul AT 516. îi ia ochii. v. se da de trei ori peste cap. soldatul rupe coarnele cerbului ca sa-I poata înghiti. Fratele de cruce al lui Fat-Frumos îl apara de fata omului de flori. tatal se preface si în b. Un baiat îl constrînge sa redea ochii mosnegilor (52. Fratele de cruce care veghea. închis într-un copac ardea de sete si îl rasplateste pe ciobanul care îi aduce apa. 14). p. Baiatul care nu mai poate baga înapoi în urechea boului nazdravan (sau în cornul lui) turma de vite. în timpul noptii. iar jumatate se tîrîia pe jos". El sta ca b. La un popas. atunci iesi din gura ei înca un balaur" (35. În alta varianta. B. tatal Ilenei Simziana se duce la podul de aur unde "se facu un balaur mare cu douasprezece capete". tatal. este ajutat de un b. cu 7 capete ca sa-i manînce. B. B. Îi daruieste de sotie si pe sora-sa care alearga în urma lui "numa-n 'coada si-~ c~p". Veghiere). el îl învie (XV. iar al patrulea cînd el "scoase palosul si cînd era gata sa taie pe împarateasa. balauroaica "se încoIaceste de piciorul de dinapoi al calului. devine stana de piatra (81 a. trimite în a treia noapte în odaia tinerilor un b. 662-663). era un fiu de împarat blestemat de parinti sa fie b. pe care el îi taie. cu o "raclita" din care ies palate cu servitori si turme de vite. redevenind om (41. II. 251-261). Ca sa încerce curajul fiilor sau fiicelor. iar celui care i le calca. iar cînd acesta e omorît de impostor. 121-123). gelos pentru nora frumoasa. ies din aceasta trei b. 1. în fîntîna si ajuta pe erou sa peteasca pe sora lui. vreme de noua ani. care îi cere în schimb "sa-mi dai voie sa te manînc cînd îi fi mire" (82. p. care le atine calea. si vine prefacuta în fata frumoasa "ca soarele" (52. . are mosii cu ogoare semanate.27 ::. fata se lupta cu el pîna îl raneste si b.

I. b. Denumirea populara a speciei e genericul poveste. La tîrg.. p. Un sarac plecat în lume nimereste într-o mlastina din padure.. II. fabula animala (Saineanu). dar s-a retinut cel de b. care este traducerea termenului din clasificarea internationala (v. iesi si omorî pe ~mul care a divulgat. frate". de bine au fost cautati" (41. un solomonar ghiceste provenienta lor si îl sileste sa-I duca la mlastina. ca~e îl ajuta sa plece din palat (42. în palatul monstrului de la care a eliberat cele trei fete. daruita de fata cea mai mica si nu stie cum sa mai iasa. Sarpele de dimensiuni neobisnuite e socotit b. 510). Vineri pe care trebuia sa-i hraneasca si sa-i spele fata mosului cea cuminte (AT 480). fabula populara (Chitimia). Cînd solomonarul începu sa descînte. bula (Cipariu. nu asculta rugamintea gradinii de a-l prinde. V. care desemneaza în fapt orice naratiune provenita din traditie (v. împarateasa este aruncata de servitoarea geloasa în fîntîna unde un b. se arata si recunoscatoL Fiul împaratului plecat dupa cele trei rodii. 315). p.a.d. englezul Animal tale si care înlatura confuzia cu fabula. E semnalat de marimea unui vitel cu peste doi metri lungime si cu doi ochi ca de bivol. Clasificarea). Cînd' voinicul fuge cu cele trei rodii. 45-46).28 B. fiindca "de cînd sunt osîndit a sta cu gura cascata .p. III. nimeni nu mi-a dat macar o buna ziua si sa-mi zica frate. fratele· cel mai mic se întoarce dupa galetusa de aur. b. B. b. 172-174). 1. 307-308). III. divulgînd cele întîmplate (7. din mlastina îi da aur si pietre scumpe ca sa aiba cu ce trai el si copiii. care raspund ca "n-a bagat de seama daca a lipsit ea de acasa': asa. iese la suprafata si împaratul zareste în gura lui pe fosta lui sotie care îndata "au sarit din fîntîna afara". cere ajutorul ei. Poveste). 298). de la Sugatag . lovindu-l cu coada (99. El.Maramures (5.. Suna dintr-un clopoteI si apar niste b. Printre puii Sf. se afla si b. p. germanul Tiermarchen. S-a folosit uneori termenul de fa. interzicîndu-i sa spuna de unde le are. cu dinti puternici. Hasdeu). Oamenii îl credeau a fi b. domesticit o înghite fara s-o omoare. Acest om ne-a scapat de urgia ce era pe noi" (41. Cînd fratele.. p. Basm despre animale. nu e întru totul corect. deoarece în repertoriul acestei specii se întîlnesc si basme despre plante sau chiar despre . p. specie a literaturii culte. prefacut în cerb. întî1neste "un balaur cu o buza în cer si cu alta în pamînt" caruia îi' zice "Buna ziua. iar gura ascutita.

Capra cu iezii . B.. Stanescu-Aradanul publica în brosura sa din 1860 o varianta a tipului AT 2030. 2. Lupul Pîrcalab. numarul b. Nici mai tîrziu. creste treptat. mai rar plantele sau alte obiecte si fenomene naturale.. Cipariu este întîiul culegator de b. dar numarul acestora e cu totul redus. El e din contra~bogat reprezentat în literatura poporala germana si slava . Bîrlea (5. d. covîrsind ca numar cole~tiile citate. M. În cele doua brosuri ale sale. nu e de mirare daca L. prin colectiile lor putîndu-se numara abia cîteva exemplare. 70). 3. p.29 obiecte si fenomene atmosferice. a. El apare în colectii ca o anexa minora a basm ului propriu-zis sau chiar a snoavei. Cercetarea). în care protagonistii sînt animalele. p. fata o pîraste la tatal ei. 69. d. Radulescu Codin (67... d. apoi VulPea firoscoasa si Crivatul si petecul de cojoc. Pamfile (54). d. T. a. a. Cele mai multe variante se afla însa în coloanele revistelor Sezatoarea (101) si Ion Creanga (99). Cedru (18). bou. printre celelalte productii orale. C. Furtuna (38). Ca atare. Cronologic. ajunsese la convingerea ca "acest gen de literatura orala lipseste aproape cu totul în folclorul român si romanic. nu au putut stîrni interesul cuvenit.. apoi la rug. notînd în 1831 4 variante. în ampla sa monografie despre basmele române. printre snoave. 945). I). primii culegatori de povesti nu-i acorda atentie mai mare. V. Papahagi (56). T. În colectiile de mai tîrziu. B. pusca. sînt cele publicate în secolul nostru: E. Tutescu (92). 1874). P. Dupa 1875. Ispirescu da la iveala. soarece si mîta care declanseaza goana în lant). Principalele colectii în care se afla b. patru b. d. d. apa. În colectia fratilor Schott nu se întîlneste nici un b. Snoave sau povesti populare (1873. de obicei avînd un singur episod. Niculita Voronca (52). a. Omul lipseste într-o . Schullerus (81 a). 89-91). lmpotrivituri (baba care nu vrea sa stearga "laba" fetei trimisa prin noroi la fîntîna. P. P. a. a. St. s-a bucurat de putina atentie în cercetarile folclorice de la noi (v. In folclorul nostru n-am întîlnit decît o singura fabula animala pnlpriu-zisa.d.a. D. a. abia în zilele noastre (LII. d.. foc. este o naratiune scurta. " (LXXXIII. O. Saineanu. dar cum ele au fost publica te postum. dar în nici una nu se vede intentia expresa de a detecta întregul repertoriu al speciei. abia M. (cîteva vor fi des reproduse prin manualele scolare si alte carti de popularizare): Cîinele lenes. Sezatoarea lui Iosif Vulcan începe sa publice si b.

cu toate ca sînt mai puternice.30 buna parte din ele. Diinensiunea comica este mult marita de împrejurarea ca în b. cu un dram de istetime sau de viclenie. Caracteristica b. animalele de prada au minte mai putina si prostia lor le duce în cursa întinsa de animalele mai pipernicite. atmosfera vesela este creata de punerea în scena a personajelor si mai cu seama de unele efecte ale comicului de limbaj. cocos-moros si gaina-cuina. d. în basm aparînd doar la început si la sfîrsit. d. samavolnic cu cei mai slabi. Ca si personajele negative din basmele propriuzise. a. a. d. a. fiind debitata de1up. Acestea sînt însa putine si ele de obicei sînt create dupa tiparul compozitional al basmelor propriu-zise. creînd o atmosfera de voiosie si buna dispozitie. fiindca' se rîde pe seama animalului pacalit (sau învins în competitie). ele pot fi înfrînte si pedepsite pentru cruzimile la care se dedau. iepure-ustura. în concordanta cu sfîrsitul tragic iminent. iepurele. dar cum nu au ce mînca. cocosul. capra. Schullerus l-a clasificat însa printre b. cu profil grav. chiar atunci cînd finalul este tragic si victimele ar trebui compatimite. Ambiguitatea unora di~tre acestea le face greu de clasificat. Felul cum se lasa pacalite de animalele slabe dezlantuie rîsetele ascultatorilor. 'a. Punguta cu doi bani este orînduita în clasificarea internationala printre basmele propriu-zise (AT 715): a precumpanit faptul ca mosneagul. d. în ultima instanta solutia putînd parea arbitrara. este înfrînt sau pacalit de acestia. ilaritatea. d. a. AT 27. A. peripetiile aducînd în scena ciocniri care creeaza o atmosfera de încordare. Exista si cîteva b. Fiecare animal primeste o porecla: lup-lupeste.. stapînul cocosului. vulpea si lupul se întovarasesc într-o calatorie. la grupa animalelor domestice (AT 213). calauzit de rolul preponderent al cocosuhii. fiind subordonat animalelor. a. e o naratiune il~rianta. a. ilustrînd în subsidiar ideea ca întot- . B. desi el nu contribuie cu nimic la peripetiile cocosului. se sfîrseste numai pe animalul cel mai slab. animalul mai tare. el cîstiga importanta mai mare si acestea ar face tranzitia între b. în b. îl trimite în lume sa-i aduca bogatii. iar~cînd apare. In cîteva. vulpe-pulpe. d. ca unul care determina desfasurarea întregii actiuni prin însusirile sale miraculoase. decid sa fie mîncat cel pe care se sfîrseste povestea cu "hîd nume". capra-verisoara. Se întelege ca povestea. gaina. d. Contrar asteptarilor din viata zilnica. începînd cu gaina. are un rol secundar. animalele temute nu sînt invincibile. în atari cazuri. dimpotriva. este voiosia. si basmele propriu-zise.

nu are aceasta intentie didactica. I. pe care le-ar fi pus pe seama animalelor. potrivit conceptiei arhaice. p. a. Arma animalului mai slab este siretenia. I. d. desi înrudita cu b. chiar atunci cînd motanul fuge speriat (5. are la baza alte resorturi si a fost izvodita 'cu alte intentii literare. Povestitorul ia partea celui mai slab. drama vietuitoarelor se consuma zîmbind si rîzînd. dar în forma blînda a bonomiei. Uneori. a. s-ar parea ca plazmuitorii b. Arici. La prima vedere. iar dupa ce si-o rupe în gheata. I. Motanul viteaz ajuns sotul vulpii (AT 103) sperie pe rînd lupul.31 r 1. d. de snoava: daca animalelor li s-ar substitui oameni. La rîndul ei. 123-124). întreaga actiune fiind învaluita în coordonatele stravezii ale visului sagalnic. transpuse apoi în scenerie animaliera (sau florala etc. variantele animaliere ar deveni snoave propriu-zise. p. care. au avut în vedere metehnele omenesti. Estomparea duce la un umor domolit. a fost observarea tra. Totusi. iar daca din actiune L . d. d. interpreteaza fiecare actiune a lui drept o pornire agresiva. departe de a fi un defect reprobabil. Ursul (lupul) pacalit de vulpe (AT 1. Atmosfera ilarianta. e o însusire de pret. mai dezarmat în lupta pentru existenta. pe deplin concordante cu speci~ ficul speciei.. comicul de situatie devine dominant. Fabula se hraneste din observarea metehnelor omenesti. iar animalul slab se dovedeste istet si viclean. mistretul si ursul nu numai pentru ca cele sapte cutite care atîrna de grumaz par "sapte palose". vulpea crede ca ariciul. fara revolta sau alte izbucniri vehemente. Mobilul care a generat b. în primul rînd a aspectelor batatoare la ochi.2) se lasa momit sa-si vîre coada în apa ca sa prinda peste. p. Mai frecvent decît comicul de hmbaj în b. este comicul de caracter. invitate la ospat. f- I deauna dreptatea e de partea celui mai tare. prefacut bolnav. AT 105*. poate fi vindecat daca îi face masaj cu botul pe pîntece (v. din nevoia de a le travesti. de obicei pentru a înfiera samavolniciile celor mai tari. a. se lasa sa i se adauge o coada de fuior si se ia la întrecere în sarituri peste un foc ca sa i se aprinda coada etc. comicul ce rezulta din prezentarea si pedepsirea agresorului mai puternic apropie cel mai mult b. de ironizare sau persiflare usoara prin pacaleli.aturilor caracteristice. încît poate birui pe adversarul atît de temut. d. d. ci mai ales pentru ca animalele salbatice. a.) pentru a ilustra un precept. 126-129). în 5. a. B. a. prin versurile recitate despre poreclele animalelor (5. Animalul de prada este puternic dar prost. Aceasta metoda a fost urmata în fabula care. 118-122).

cînd era dominanta conceptia. actiuni voite. tocmai pentru ca acestea din urma nu au puterea de a actiona miscîndu-se. cred ca si creatorii populari au urmat procedeul autorilor fabulelor. d. d. ci si plantele. Poezia se dovedeste a fi fiica nemijlocita a naivitatii si cu cît aceasta este mai dominanta. B. Conceptia amintita.at. rezida tocmai în aceasta naivitate si lectorul modern o percepe cu atît mai contrastant. putînd percepe bucurii si dureri în acelasi fel ca si omul. acesta este un aspect adiacent si posterior. a. încrederea în viata. Simpatia pentru cel slab si dezarmat. numita de unii etnologi. Morala care se desprinde este de larga valabilitate. pe care o au animalele si necesita o mai mare doza de naivitate pentru a fi percepute. el propagînd constant optimismul. fiind capabile deci de deliberari. perpetua victima a agresiunii celui puternic a fost elixirul care a fortificat omenirea de la începuturile ei si a calauzit-o în straduintele ei pentru o . d. Procesul' de creatie s-a desfasur~t inve~s decît cel din fabula propriu-zisa. B. teoretic în lumea arhaica fiecare element sau incident cît de neînsemnat putînd fi perceput ca un crîmpei din universul poetic. apoi unele obiecte. acesta este cel care se desprinde si din basmul propriu-zis. tocmai pentru ca plasmuitorul popular nu s-a preocupat de ea si ar putea fi rezumat~ în preceptul: cel mai tare poate fi învins de altul mai slab. cu cît ea e mai departe de realitatea perceputa dupa coordonatele stiintelor. îngrosînd-o dupa voie pentru a face mai elocvente conflictul si deznodamîntul. extrem de arhaica. animista. impulsuri si reactii specifice ~amenilor. a. Farmecul propriu b. umanizînd lumea animala si cea neînsufletita. indiciu indirect de vechime. plantelor si obiectelor gînduri si sentimente. In fapt. ar avea un suflet. Unele ofereau analogii izbitoare cu o seama de trasaturi proprii psihologiei omului si prin aceasta.32 se desprinde vreo învatatura. prin constatarea elementara ca opresiunea poate fi înlaturata si raul deci currp. cu atît cîmpul de inspiratie este mai larg. a fost pla~muit într-o lume arhaica. Cititorii culti ai b. Forma dominanta în manifestarile lor ar fi si t'rasatura 'caracterologica principala prin care se lasa înrubricate în plasmuirile epice. învatatura ce se desprindea din povestea animaliera putea fi usor convertita la relatiile umane. a. Se credea ca nu numai animalele. transpunînd asupra animalelor. d. se vadeste tot atît de naiva.~. Eficienta lui etica trebuie sa fi fost enorma. cu tema animaliera sînt mult mai numeroase decît cele despre plante si obiecte.

Cercetatorii îl considera printre speciile cele mai vechi. de a voala cruditatea observatiei si vehementa criticii. abia în subsidiar putin satiric. lasînd mereu sa se întrevada protagonistul uman. este în primul rînd ilariant. a. d. 4. El nu mai are ambitia de a îndrepta relele satirizate.. preceptul moral constituie primul impuls creator. cu exoticul ei luxuriant si coplesitor. Fabula este mai noua. începînd de la copiii mici care abia au acumulat o experienta minima din lumea înconjuratoare. de epoca. pierzîndu-si implicit puterea de a sugera si convinge. leul întruchipeaza pe autocratul societatii. cauta personajele animale sau din lumea n@însufletita ale caror manifestari sau caracteristici s-ar potrivi cel mai bine cu acestea. Fabulele din literatura indiana si greaca constituie totusi un indiciu sigur ca b. d. vizibila la unii oameni sau categorii sociale. în vreme ce b. iar pe de alta de a scapa de cenzura celor puternici. creatorul fabulei. d. dar caracteristicile lor ramîn în fabula pe plan secundar. dupa semnalarea deficientelor din societatea contemporana. a. în creatia fabulei. pe de o parte. precum si de cele cîteva incluse în Vechiul Testament. Fabula îsi trage seva din analogia cu defectele umane si are o functie puternic satirica. Doza de conventional depaseste uneori limitele verosimilului si travestirea apare fortata.33 1. Urmînd calea inversa din procesul de creatie al b. în chip firesc. derivata din b. d. fara sa se poata data cu oarecare preciziune aparitia lui. are o vîrsta' apreciabila. poetul nazuind sa înfiereze o tara a vremii sale. vulpea pe curteanul viclean etc. Daca faptul povestit prezinta analogii vizibile cu unele deficiente observate la contemporani si poate oferi un îndreptar etic prin preceptul care se poate desprinde. a. cu orînduiri mai drepte. a. care scapa competentei umane. a.. Simplitatea actiunii l-a facut usor de memorat si accesibil tuturor categoriilor. si cultivata de poeti cunoscuti care au exploatat observatia populara cu privire la comportarile animalelor pentru a da o alta interpretare. data fiind marea varietate de întelesuri pe care o poate detecta mintea omeneasca din' conspectarea realitatii poetice. d. a existat înainte de colectiile de fabule din Panciatantl'a si a lui Esop. Transpuner. aceasta e doar un aspect colateral si întrucîtva efemer.ea pe seama animalelor reprezinta o simpla conventie literara care avea darul. B. Asemanareadintre . r lume mai buna. fabula înflorind cu precadere în regimurile despotice. fiind în joc protagonisti din alt regn. tin tind sa provoace voiosia ascultatorilor.

Asertiunea e confirmata de b. odata cu evolutia spre un nou stadiu care depasise totemismul. Cercetarile etnologice scot la iveala o sumedenie de atestari ale acestei . în stadiul arhaic al omenirii ele coexistînd într-o strînsa dependenta. doar functia pe care o da temei povestitorul canaliza naratiune a spre sabloanele uneia dintre specii. ar putea comunica prin limbajul lor anumite stari. în stadiul ei de barbarie. a continuat sa dainuie conceptia ca si animalele ar avea suflet. sînt cele învinse. (LXXXVIII. de la legenda animaliera la b. caci tocmai animalele considerate odinioara totem în cele mai multe regiuni. a. este mult anterior. d. d. îndeosebi a celor totemice. a. Rohde. ursul si lupul. pacalite si ridiculizate. d. p. 41). b. I. Unii au încercat sa precizeze ca trecerea de la legenda totemica la b. iegendele referitoare la acesta au început sa fie pa~odiate. de unde ea ar fi iradiat atît spre India. desi unii cercetatori sînt înclinati sa-I socoteasca a fi fost sclav' semit care a scris în Ionia.34 unele fabule indiene si grecesti a dus la presupunerea unei filiatii. d. cunoscutul cercetator al antichitatii grecesti. prelucrîndu-Ie ca fabule. Cînd nu s-a mai crezut în stramosul animal. s-a petrecut în comuna primitiva si anume în perioada de trecere de la matriarhat la patriarhat (5. putînd fi generat în atîtea parti ale lumii vechi. Vechii idoli erau detronati de pe soclul lor : în locul calitatilor de odinioara sînt scoase la iveala deficientele. Chiar daca supozitia ca fabula ca specie ar fi fost creata în Mesopotamia antica. aratîndu-1 a fi mai slab decît alte animale si decît omul. Unii cercetatori admit o distantare între legenda totemica si b. d. european. Supozitia este întarita de observarea repertoriului popoarelor salbatice. a. a. Genetic. aspectele respingatoare sau rizibile. a. van Gennep a constatat deseori cum la primitivii australieni aceeasi naratiune putea fi pe rînd legenda sau b.Benfey atribuia primatul fabulei grecesti. Se poate presupune ca evolutia nu a fost liniara. Noile naratiuni îl ridiculizau pe animalul atît de temut odinioara. a. credea a fi mai veche fabula indiana. a. p.. 65). din antichitatea greaca. 38). d. d. Chiar acolo unde a disparut credinta în stramosul animal. p. se presupune ca h. mai cu seama prevestiri în care se specializasera unele animale. Legendarul Esop a colportat b. cît si spre Grecia. po~estind deci naratiuni de sorginte semita (XLI. provine din legendele etiologice primitive care explicau crearea si firea unor animale. a. iar animalul venerat odinioara a devenit obiect al satirizarii si sarcasmului. E. dar în timp ce indianistul Th. d. A.

ca si Marte roman. trun<. 'uneori înfatisîndu-i-se aceasta ca o mare binefacere. prevestind anumite întîmplari. adesea chiar în genunchi si cu capul descoperit (L a. germani. taietorii de padure îsi cer în prealabil iertare de la copacul pe care vor sa-I taie. lI). b. animalului omorît la vînatoare. La început. crede în minciunile ticluite. p.capul.35 conceptii. a subzistat pîna tîrziu credinta ca animalele vorbesc o data pe an. În consecinta. Rera vaca. dupa analogia: vîrful copacului . Cu vremea. din Europa a decazut în . p. Ca urmare. apoi nordicul Thor prihor. 26-31). indienii americani etc. Atare viziune alcatuia un climat propice pentru crearea naratiunilor despre conflictele dintre o seama de plante.cu convingerea ca sufletul animalului mort percepe totul. înzestrate si ele cu impulsuri si reactii ca si celelalte animale. Potrivit unui mit iranian. pe alocuri. 5). chiar în antichitatea clasica se întîlnesc zei în forma animala. cum par omului cultivat de azi. cu unele ec~uri pîna în folclorul contemporan. Zeus ar fi fost vultur si ciocanitoare. erau pedepsiti prin legea talionului. fapte verosimile care s-au putut întîmpla.pielea. uneori forme hibride. copacul a fost conceput aidoma unei fiinte umane si o seama de credinte si practici atesta dainuirea acestei conceptii pîna în epoca moderna. sau care pot fi si animale. I. p. si. naratiunile si credintele popoarelor salbatice si antice. ci realitati. d.). În multe parti locuite de salbateci.. I. arata o confuzie intermitenta între om si animal. iar la egipteni unele zeitati aveau capete de animale. alteori aruncîndu-se ~ina pe alte popoare . cînd. iar acela care le-ar ~auzi vorbind. în care Ahuramazda ar fi turnat apoi sufletul. în noaptea Anului Nou sau Bobotezei. prima pereche de oameni ar fi rasarit din pamînt sub forma unei plante (Rheum ribes). Tyr. scoarta .maruntaiele (ibid. ar trebui sa moara în scurt timp" (LI. Asemenea naratiuni nu mai constituiau nicidecum un nonsens. a. La noi. dar nimeni nu le poate "auzi nici întelege. Naratiuni similare despre geneza omului din arbori s-au consemnat în mai multe parti ale lumii (elini. Cei care vatamau copacii sacri. 5-25). Atena bufnita. Pe de alta parte.. taindu-Ii-se din corp partea ce corespundea copacului mutilat. cu încuscriri si mai cu seama cu metamorfozari dorite sau impuse. i se cer scuze pentru ca aJost ucis.de obicei pe dominat ori . lup etc.hiul. In chip similar a dainuit conceptia despre plantele dotate cu suflet si despre legaturile dintre acestea si om. mai cu seama. copac ar saIaslui de asemenea un suflet.

+ 26 în grupa basmelor cu formule). Colectiile de pîna acum au scos la iveala vreo 250 tipuri (226 b. Literatura pentru copii s-a hranit din b. a.36 lumea copiilor. au fost întîmplari petrecute în trecutul îndepartat. repertoriul românesc contine un numar impresionant de tipuri neatestate în repertoriul i. b. încît se poate presupune ca numarul b. tot ceea ce consemneaza naratiunile. plasmuite. a. Se poate banui ca repertoriul a saracit în urma amutirii interesului maturilor. "sigur ca s-o-ntîmplat" (5. fie direct. II. colectiile de fabule. I. doar 4 au patruns in circuitul folcloric: Gradinarul si sarpele. iar la popularizarea celui din urma contribuind probabil si versiunea poetica a lui Grigore Alexandrescu. d. a. Culegerile nu au avut tel exhaustiv decît în vremea din urma.nternational care a stat la baza catalogului citat în ultima lui . mai cu seama în tarile mai evoluate din centrul si apusul ei. a. initial. d. El depaseste sensibil pe cel maghiar si sîrbo-croat. este mult mai mare decît cel atestat pîna acuma. d. cînd naratiunea putea suferi modificari pentru a ilustra un precept. batul = = Persia. au avut putin ecou în rîndurile lui povestitorilor populari.intre maturi mai cred ca si cele povestite în b. 5. Cu toate acestea. (XXXIII. d. popular. boul = saracinii. Foarte putini q. Astfel. dar este mai mic cie'cît cel ucrainian care îns~meaza 314 tipuri. are întindere medie în comparatie cu cel al altor popoare europene. In ierarhia povestitorilor populari contemporani. sînt copiii. a. atît de raspîndit si la noi. macelarul = cruciatii etc. Confruntat cu catalogul Aarne-Thompson. devenind prilej de amuzare a celor mici. a. focul = Alexandru cel Mare. Atari fluctuatii de sens s-au petrecut în toate timpurile si o atestare din antichitatea ebraica este cît se poate de ilustrativa. fie prin intermediul fabulei culte. Iepurii si broastele. d. în concordanta cu opinia ca. mai cu seama cei mici. a fost interpretat în felul urmator de cartea liturgica Had Gadya: capra ar fi poporul evreu. atari naratiuni despre animale n-au mai fost cre~ute a fi verosimile. basmul Ar 2030. al doilea <cunoscîndraspîndirea cea mai larga. în primul rînd cea a ~ Esop. Soarecele de cîmp si cel de oras si Toporul si padurea. Astfel. Sondajele despre povestit au aratat ca auditorii preferati ai b. Repertoriul nostru de b. pisica = Asiria. d. apa = Roma. p. 29). 180-181). cîinele = Babilon. se situeaza la aripa extrema a naratiunilor neadevarate. d. din fabulele atribuite lui Esop în forma în care au fost colportate la noi. Concomitent cu amutirea vechilor conceptii. a. p.

în repertoriul românesc. mai cu seama în rasaritul ei. Cel mai raspîndit tip arata cum vulpea a pacalit pe urs (sau pe lup). Dintre animalele domestice. în care au fost culese povestile. în timp ce în restul Europei. Variantele arata cum cele mai tari. pentru a pune în lumina ingeniozitatea acestui animal deosebit de siret în a-si bate joc de animalele padurii mai puternice. nu se diferentiaza de cel european. în unele tipuri. cele mai frecvente personaje sînt CÎinele si pisica. a. ursul. de la ursul care vroia sa-I manînce (AT 154) s. cum au încercat unii cercetatori (LXXXI. dar cel mai adesea el trebuie sa fie ajutat. mai cu seama cînd e vînator (AT 157). d. lasîndu-l fara coada. dar mai proaste. iar din basmele cu formule cu tema animaliera iarasi numai 7 tipuri apar si la alte popoare. lupul si vulpea. rareori adaugîndu-se mistretul si leul. Tematic. fara a se putea preciza care a fost forma originala. a. Omul joaca un rol ambiguu. apar deopotriva amîndoua animalele si banuim ca situatia trebuie sa se întîlneasca si în alte tari europene. amatoristic. 200-202). de obicei de vulpe. abia 89 se întîlnesc si în catalogul international. omul este însa rapus de animale. el învinge (sau pacaleste) animalele padurii. aratînd ca încercarea de explicare a lipsei cozii e glumeata în repertoriul de azi. cucul. dar nu au fost semnalate de culegatorii diletanti.si la alte popoare europene. sînt pacalite de cele mai slabe. Pasarile apar mai rar: vrabia. Locul central îl ocupa animalele salbatice mai puternice. Naratiunile despre pesti sînt foarte putine: abia doua tipuri (disputa dintre somn si stiuca si întîl-. în locul ursului apare lupul. d. Exista însa si alte basme în care vulpea e pacalita la rîndul ei de animalele mai mici: arici.a. Se poate ca o seama de tipuri sa circule . largita. rac. drept razbunare pentru unele necuviinte (AT 159). mai rar gaina. si 19 tipuri din grupa basmelor cu formule sînt atestate numai în repertoriul românesc. pe cînd 167 tipuri de b. barza. dar ipoteza nu are nici un temei daca se tine seama de modul precar. Conflictele dintre animalele mai mici .37 t editie.sau sa fi circulat . repertoriul nostru de b.nirea dintre peste si porc). cu totul sporadic si altele. din 1961. Din cele 226 tipuri (si subtipuri). p. uliul. Cîteodata. creatie originala a poporului român. Multe tipuri au ca personaj central vulpea. care îl scoate de la sarpele salvat (AT 155). S-ar crede ca acestea ar fi specific românesti. iepure etc. cel pacalit este ursul si basmul ar avea la baza o legenda etiologica despre modul cum a ramas fara coada. în tarile nordice.

explodînd în ochii agresorului sau întepîndu-l cînd se sterge. Ogarul ar fugari mereu iepurele pentru ca acesta i-ar fi furat ciubotele într-un iarmaroc. 6. aratîndu-se cum agresorul este pacalit sau chiar omorît. cîinele se întinde si se convinge ca i-ar trebui o casa prea mare pe care n-ar avea vreme sa o termine {v. Tîntar). Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur acta!1t si asistam la un monolog cu deliberarile lui contradictorii. care par sa explice unele particularitati. este simpla. dar ea zboara. abia cît sa încapa. turturica cînta ca atare fiindca s-a sculat tîrziu. Dintre obiecte. întîlnindu-se musca. Unele sînt cunoscute si din productiile versificate (disputa dintre tei si brad). Alt tip compozitional aduce în scena conflictul dintre doi protagonisti desfasurat într-o singura scena. rîzînd ca omul se loveste singur. precum si unele fenomene naturale. puricele si tîntarul. apar abia în cîteva tipuri.+ . intentia creatorului fiind pur umoristica. cîinele sta ghemuit. In timpul iernii. d. naratiunea încheindu-se cu replica cea mai picanta. Plantele si obiectele. Un lup se apropie de o iapa cu mînz si întreaba de pretul acestuia. Dialogul se desfasoara între doi sau mai multi protagonisti. opintindu-se din rasputeri.38 sînt adesea derizorii. Venind vara. data fiind scurtimea lui. Al doilea tip compozitional e de asemenea lipsit de epic. Iapa raspunde ca sta scris pe copita ei si îl omoara cu o . hotarîndu-se ca de îndata ce va da caldura. Se întîlnesc apoi numeroase b. musca are ochii mari pentru ca rîde mereu de oamenii care vor s-o prinda etc. cîntecul ei imitînd zgomotul mulsului.a. sa-si faca o casuta mica. mai frecvente sînt oul. apoi acul. Puricq. Aproape toate tipurile din grupa AT 275-299 se încadreaza în acest tip compozitional.d. iar tîntarul e atît de slab fiindca pe vijelie se lupta sa tina copacii în picioare (v. C9mpozitia b. si de atîtea rîsete i s-au marit ochii peste masura. tocmai cînd se mulgeau vacile. stîrnind prin aceasta rîsetele ascultatorilor. Puricele e cocosat fiindca toata noaptea se cazneste sa scoale oamenii la munca. Atari pseudoetiologii nu sînt crezute de nimeni. Cîine). a. Musca. în realitate parodiind legendele etiologice. cea dintîi explica marimea ochilor ei prin aceea ca ciupeste oamenii care dau cu palma s-o omoare. actante de seama în basmul despre animalele în calatorie (AT 210). acesta reducîndu-se la aducerea în scena a unor animale sau obiecte care se marginesc doar la o disputa cu privire la întîietate sau la explicarea unor conformatii batatoare la ochi.

Alungata prin casa. comunicarea nenorocirii. boul alearga sa bea apa. zapisul animalelor a fost dat în pastrarea cîinelui. cerîndu-i sa-I arda. propunerile agresorului. Propp arata astfel ca tipul AT 123 (Capra cu trei iezi) este construit în chip similar cu un basm propriu-zis. De atunci ogarul îl fugareste mereu pentru a-si scoate datoria (v. aceasta pretexteaza reconstituirea faptului. Cîine). El apare cu precadere în grupa basmelor cu formule. în care a baut iepurele. Apelînd la arbitrajul vulpii. Tipul e caracteristic pentru h. interdictia. învatînd pe om cum sa scape (v. strigînd "Contra tucontratu". ca sa nu-l strice intemperiile. scena prima înfatiseaza antecedentele. ogarul tinea cîrciuma. în chip similar. Al cincilea tip compozitional e mai complex. agresorul fiind alungat sau omorît. Sarpe). dar maracinele refuza. boului. aceasta sa stinga focul etc.39 lovitura (v. pîna ce maracinele restituie vulpii cercelul. lupului. încalcarea interdictiei. Vulpea cu cercei trec~ pe lînga un maracine în care i se agata unul.interdictia de a speria caprele prin . Pisica). vulpea solicita pe rînd interventia puniti'a a apei. iar în a doua la revansa acesteia.a. Ea cere sa i-1 restituie. în casa.a. De teama lupului. cautarea agresorului. Un om salveaza un sarpe si acesta vrea sa-I manînce. contractul a cazut în foc si a ars. deoarece cuprinde în desfasurare cîteva functii (actiuni) tipice acestuia: situatia initiala. omorîrea unor iezi. In cea dintîi. La început. În acest tip se mai pot încadra cîteva variante ale basmului AT 103 D* care cuprind: situatia initiala (taierea purcelului). în alte tipuri. Cel ~ai raspîndit tip compozitional se desfasoara în doua scene. Vulpea pîraste maracinele la foc. întrecerea dintre mos si baba.103). Cîine. plecînd fara sa plateasca. care l-a lasat apoi în seama pisicii. este calchiat dupa cel al basmului fantastic si apare în repertoriulb. care apoi se fugaresc în lant. interdictia babei de a mai intra în casa. constînd din însiruirea mai multor scene. plecarea caprei. iar a doua modul cum se desfasoara astazi conflictul dintre cei doi protagonisti. cîinele o fugareste. cu profil de pseudolegende. mai complex. cu mai multi actanti solicitati. a doua sa aduca apa cu ciurul. dar si focul refuza. cu totul sporadic. p. De atunci. asistam la agresiunea asupra victimei.!. LuP). V. salvarea ei de catre capre.d. regasirea cu mO~ll1. pe cînd pisica se zburleste raspunzînd "o-arrs!" (v.d. seria este mai mare. întîiul sa taie lemne cu sapa. Ultimul tip compozitional. omorîrea lui (LXX. în alte variante. Odinioara.

prin introducerea prota:' gonistilor: "A fost o baba si un unchias. 7. p.0 fost odata o hulpe si c-un arici".Cine-i aicea? .Duce gunoiu . sî mosu un cocos". Vulpea care se duce sa manînce din putina cu miere sub pretextul ca a chemat-o fina-sa cioara sa-i boteze cîte un copil. pe jumatate". zice.Picioru meu . puse în gura unor animale. .vînt. cum e cel despre Cocosu rosu: "Cocosu rosu . p.Da. 16-17). cunoscute din basmul propriu-zis.28).Esti casatorit? .Si esti fata? . în concordanta cu putinatatea lui epica. se întîlnesc si replici versificate. raspunde ursului ca i-a pus numele "Lins-pelins. sfîrsitul naratiunii coincide cu ultima replica din dialogul desfasurat între protagonisti. ice. p. ice. cu replici fulgurante. io-mparatu mîtîlor cu sapte palosa la grumaz! Ice .. Dialogul este însa scînteietor. zice vulpea" (5.Ratoiu . p.Phi.118-137).244). 237-240). Partea expozitiva a naratiunii este de asemenea simpla si directa. doamne ferit-ai! zice.C-un corn unge. Tapul jupuit pe jumatate se recomanda vulpii: . în unele variante. Motanul se întîlneste cu vulpea în padure si cei doi se descos reciproc: . mai cunoscuta fiind cea din varianta Creanga. pelins-cu fundu-n sus" (92. .si fîntîna de baut . Baba avea si ea un tap'" (94 a. Capra se recomanda iezilor. p.. cu preocuparea de a reda nuditatea faptului. C-unumpunge .244)..C-unu subt pamînt-sa duce" (94 a.Ca ma rupe din nodeu" (XV.Nuu. fara podoabe stilistice. care. Alteori. I.a. "Asa e. Finalul naratiunii este de asemenea pur expozitiv. Vulpea fugarita de lup striga atunci cînd acesta prinde cu dintii de radacinile din vizuina ei: .Aoleu . "Un lup era flamînd" etc.Rata- . Uneori. este de asemenea simpla.. începutul e formulat cît mai simplu. aproape tot basmul e o expunere versificata. unele variante mai dezvoltate ale tipului AT 122 A (94 a. lipsesc.a odata un ~os s-o baba. au un efect ila:dant neasteptat.sa se-ngresa calutii mei" (5.He. io-s îmflarateasa. Formulele initiale si finale.Matura cosu . Mîtul fugit de acasa spune pe rînd viitorilor ortaci de calatorie ca se duce "unde-i iarba de pascut . I.. p. o craiasa mare..Tapu babii s-a matusii . De as@menea. p. d-apu tu cine esti? . 139).. 'Sî baba ave o puica. iar a doua oara: "Lins. enumerînd bunatatile pe 'Care le aduce într-o lunga formula versificata. cum arata variantele autentice. calcarea interdictiei si risipirea caprelor. I. p. 126-127). mentionîndu-se ce s-a întîmplat cu eroii basmului.d. (5. Forma h.

.. 119). Hasdeu. Pline de comic sînt replicile în care strigatele animalelor sînt interpretate ca amenintari împotriva celui ce a patruns în culcusul lor. dar specia are o arie mai larga. 1. fiinte sau obiecte). fara ca sa-I dezradacineze pe celalalt (v. Tichindeal). IV.Doua catele .Fac frecatei . apar protagonisti supram. 142).Cu ele sa' te împuste" (81' a. ma! Tî-tî-tîne-l!".. cazca etc. Prin colectiile de popularizare. La slavi.Tintin. Moldova.~. Specia e denumita regional poveste în Transilvania.Doua cioara .Cot~odanu . Forma basn este atestata numai în prima jumatate a secolului trecut (XXXV. bachora. Filimon si P. pravliica. 2656). Prin b. Poveste). iar titaitul soarecelui: . La cîtiva scriitori (D. povest. Cîinele care latra dupa pisica ar striga: "Contratu-contratu! Contratu-contratu!". pricazca. dau L". sînt apoi formularile cu caracter onomatopeic prin care se imita strigatele specifice ale unor animale.. Ca-ras-farta! ice" (5. p..1. iar cutcurezatul cocosului: .z. strigatul cocosului "Cutcudau-Dau" este interpretat de cel atacat "Cu cutitul dau. baica. LXXXIII.. Basm propriu-zis. p. fixat apoi si delimitat ca atare de B. Primii culegatori din Muntenia.Duc la moara . inventata. p. pe alocuri si în Muntenia. 2.Pî~a~m'pui ciocanu!" (ibid. 1-2. în literatura.Fac galuste . el apare si cu întelesul de fabula.. De obîrsie slava. el apare în literatura veche sub forma basna sau basn. în opozitie cu cea adevarata (la pl~ral basne sau baznuri).Doua muste . 606). Raspunsul gainii si cocosului se încheie totdeauna: "Ca-ras-farta. 198). Cantemir. avînd întelesul de naratiune neveridica. Ca~acteristice b. Matura casa . p. p. asa cum a fost cir- " 1 ·r . Titaitul soarecelui ar însemna astfel: . î~ alta varianta. razpravca. se întelege în chip curent cel fantastic (în care alaturi de om.. el s-a raspîndit treptat si în celelalte provincii. 1. p. eigentliches M archen. iar pisica i-ar raspunde: . dupa aceea generalizîndu-se cea de basm. engl. D. la sîrbi basna (sau basma) însemnînd descîntec.).d. iar la rusi (basni. fictive (germ.Ispirescu. Evolutia sensului pentru a denumi naratiunile lungi. scazca. N. au introdus termenul b.Tî-titîne-l. specia are alte nume (PriPoviietca. în aceasta din urma fiind mai raspîndit termenul basm. 18).p.turali. p.41 . P.149). basnia) denumind fabula animala sau apolog (XIX. ordinary folk-tale) s-a petrecut numai în folclorul românesc. sa dau si eu" (18.-O-arrs! O-arrs!" (5.

E plin de învataminte faptul ca în variantele germane si italiene strigoiul din unele basme (AT 363. fantastice în care se arata botezul eroului. Ea cuprinde patru subspecii care stirbesc întrucîtva caracterul unitar: A. 785. ireale. Pe plan european. apoi 460. legendar ar cuprinde b. fantastice. fantastic. Aarne-Thompson incluzînd aici b. oscilatiile sînt mai mari. Petru: AT 750. cu caracter mixt. ele fiind orînduite ai~i numai pentru' ca protagonistii care determina desfasurarea actiunii sînt Dumnezeu (Isus) si Sf. 35). în opozitie cu naratiunile verosimile. unele b. în realitate situatia este destul de confuza. 363. despre dracul cel prost arata acelasi proces de substituire a zmeilor (uriasilor) cu dracii. b. fiind snoave-legende (AT 791 Sînpetru batut de doua ori.. 471.t sau alti sfinti. B. cu acelasi tipar compozitional ca si b. Daca teoretic delimitarea este oarecum clara. 461. sau chiar cu altele din mediul contemporan. Faptul ca adversarii supranatu- ~ 1 . 710) pot figura mai adecvat în grupa b. legendare au un vadit profil de snoava. pe alocuri Dumnezeu si Sf. întrucît credinta în existenta acestuia a disparut. Fantastic înseamna în acceptiunea data relatare despre fapte miraculoase. legendar. si acestea conventionale pîna la un anumit punct. b. spre deosebire de Europa rasariteana. printre povestitorii populari cu mentalitate arhaica. b. despre dracul cel prost. Denumirea b. dovedind ca. C. în timp ce altele i-au înlocuit cu diavoli. miraculos asa cum e delimitata în stiinta literaturii. Cîteva b. unde aceasta fiinta e înca vie în credintele populare (XLI. 365. D. cum arata si denumirea. In concordanta cu criteriul adoptat de Aarne-Thompson. 800). cla~ificate printre cele fantastice (AT 360. unele din b. B. în care apar Dumneze. legendar (AT 750-849). Petru intervenind mai des. fantastic este traducerea termenului corespunzator din clasificarea AT (Zaubermiirchen. aceasta din nevoia de a da un suport verosimil naratiunilor. B. 756. b. iar în tarile unde b. mai adecvata fiind denumirea de b. 465. 365) a fost înlocuit printr-un simplu hot. Cum se va vedea. În repertoriul nostru pot fi întîlnite variante din aceasta subspecie care aduc în scena zmei (sau uriasi). mai traieste înca în traditia orala semnalîndu-se tendinta de a înlocui 'personajele disparute din mitologia populara cu cele crestine. legendare au o desfasurare ampla. Pe de alta parte. nuvelistic.42 cumscrisa în clasificarea internationala Aarne-Thompson (v. b. este o naratiune verosimila. p. 780 (mai cu seama). tale of magic). Clasificare). chiar în b.

Ileana Cosînzeana). Cu mai multa claritate se delimiteaza b. învierea cu ajutorul ierbii furata de la sarpe.hiar în repertoriul nostru au fost surprinse cîteva b. R' este atestat înca din antichitatea îndepartata.z. ar fi fost mai potrivita denumirea de b. dupa ce l-a sarutat în timp ce dormea (v. Ele ar constitui doar dovezi cu privite la vîrsta unor me>tivede obîrsie populara care au patruns în unele mituri (legende sacre) sau în alte opere literare. Atestarile indirecte sînt însa mult mai vechi. fantastice a caror actiune a fost tratata pur nuvelistic. europene. . AT 400 despre zîna ce se scalda în lac si lasa inelul în degetul tînarului împarat. lupta cu taurul monstruos aidoma celei a voinicului cu balaurul din fîntîna care dadea apa numai pentru cap de om. S-au pastrat totusi si cîteva b. apropiat de nuvela si roman. în timp ce pastea turma. Dovezi mai elocvente ofera cele doua naratiuni întregi. o apropie de snoava. p. întocmai ca si eroul popular care fura iarba miraculoasa de la o broasca sau serpoaica. De aceea. Cele mai multe. unele fragmentare. Asa numita Poveste ciobaneasca relateaza cum un cioban a zarit. mai cu seama de nuvela toscana. la snoava. adica motive care se aseamana mult cu cele întîlnite în b. 3. popular din vechiul continent.. si aveau povestitori tocmiti pentru clipele lor de ragaz. Cea dintîi.p. si aici se pot vedea oscilatii: unele b. dar în ziua urmatoare o întîlneste din nou. z. C.snoava pentru subspecia cuprinsa între AT 1000-1199. v. o femeie neasemuit de frumoasa care s-a îndragostit de el. alcatuind astfel puntea de trecere de la b. pe celalalt tarîm. Cele mai multe pot fi considerate doar fragmente de b. nuvelistice au în alte tari europene variante fantastice si invers. nuvelistic prin profilul realist al actiunii. Fragmentul citat se aseamana cu frecventul pasaj din b. Cu toate acestea. Ciobanul cauta sa scape de ea. Restul naratiunii s-a pierdut.hitatea europeana. . Bolte-Polivka au consemnat în monografia lor monumentala o serie de marturii scoase din documente si din operele scriitorilor antici referitoare la b. Iarba fiarelor). iar mai tîrziu Alexandru cel Mare iubeau b. mai cu seama în epopeea despre semizeul Ghilgames (calatoria lui în lumea mortilor similara cu descinderea eroului din b. popular. fara nici o interventie a vreunui factor miraculos. adica naratiuni care au variante apropiate printre b. Documentele arata ca faimosul faraon Keops. care a avut ca model snoava populara.. provin din antie.43 1 1- t I r rali din aceasta subspecie sînt învinsi prin pacaUre.

încît nimeni nu :'l-aîndoit ca Herodot ne-a transmis un autentic b. Marturiile provenind din literatura greco-latina par mai nesigure. se aseamana mult cu variantele europene. din Europa apuseana si centrala. popular despre uriasul t 1 A .e.1 I il! numita curent Doi frati.n. b. p. nuvelistic. S-a aratat însa ca în tarile mai arhaice.. potrivit atestarilor de pîna acuma.da oamenilor nume de zei. 51-60).. nuvelistic. ar fi cele invocate de J. un b. respinsa.. I. fiind deci o naratiune din categoria b. prevestirea mortii fratelui prin marea ce spumega (la noi prin picaturile de sînge lasate pe naframa). cel mai vechi b. s-a crezut ca naratiunea din acest papirus ar fi un mit despre cei doi zei. sotia tradatoare îsi recunoaste primul sot dupa ochi. Se întîlnesc în el o seama de motive frecvente în b. în primul rînd cu b. de Vries: caracterul compozit al naratiunii. J.e. si legenda sînt mai apropiate. cele doua forme deosebindu-se extrem de putin. AT 425)... apoi împrejurarea ca a fost consemnat într-un papirus.n. ci un mit sau o legenda. fara intruziuni legendare. O seama de cercetatori au vazut în naratiune a despre fratii Anup si Batu nu un b.. N eîndoielnice sînt însa atestarile corespunzatoare despre uriasul orbit (AT 1137) si sotul travestit în animal (sau invizibil. dar s-a observat în scurta vreme ca înca în secolul al XII-lea Î. insinueaza ca cel iubit ar fi încercat s-o siluiasca (motiv cunoscut si îil episodul biblic despre Putifar si Iosif). prin schimbarea functiei.. motivele nefiind atît de organic sudate ca în b. în ciuda metamorfozarilor lui (la noi de obicei în cal) si îi cere decapitarea (5. pe alocuri aceeasi naratiune putînd fi cînd b. Pornind de la faptul ca cei doi frati poarta nume de zeitati egiptene. popular: sotia adult era care. AT 950. era obiceiul de a . despre sotia necredincioasa (AT 590 A). de Vries crede ca naratiunea ar fi fost legata de un rit referitor la înscaunarea faraonilor (XXV. legendar. care nu aducea cu sine decît foarte usoare modificari de forma. Cercetatorii au avut în vedere numai b. 12). Se poate presupune ca povestea despre Anup si Batu a trait în antichitatea egipteana· atît ca legenda. neputîndu-se nicidecum bucura de atare consideratie. Herodot ne-a transmis apoi din repertoriul egiptean Comoara lui Rampsinit. p. Singurele argumente care ar pleda împotriva apartenentei la b.44 I . El se aseamana atît de mult cu variantele b. cît si ca b. cînd legenda (mit). pe deplin cristalizat. în b. scrisa în anul 1250 î. faraonul ce se îndragosteste doar la vederea suvitelor de par.. Asemanarea cu variantele europene este totusi evidenta. J .

cît si cel fantastic. în antichitatea clasica o dovedesc nu numai temele prelucrate literar sau aluziile la ele (XIX. înlocuit la Homer prin episodul Nimeni si care îsi are si el corespondent în repertoriul folcloric. IV. una din ele hranindu-se cu cultura clasica si lasînd b. decît ca are alte coordonate. Unii c. atestarile de b. Pretioase sînt cele care tradeaza atitudinea dispretuitoare a celor cultivati fata de atari narati uni naive. caruia i se cunosc peste 1100 variante folclorice. 509). p. în care protagonistul uman învinge toate piedicile si este rasplatit la urma prin cîstigarea tronului împaratesc sau prin îmbogatire. Verosimilitatea caracterizeaza atît b. Cercetarea). pe seama celeilalte paturi. 108-126). b. Lipsa acelui happy ending e semnul cel mai vizibil ca varianta respectiva reprezinta o abatere. foarte rar butoiul cu bani care de asemenea tintuieste locului pe posesor (5. este o naratiune puternic schematizata.hiar condamna atari "vanas vulgi fabulas"(povesti desarte ale poporului) si numeroase marturii arata ca erau povestite si în acea vreme numai copiilor de catre doicile care îi îngrijeau. nuvelistic. 41-46). II. B. care a pricinuit scindarea în doua paturi culturale. povestit de Apuleius în Magarul de aur despre Amor si Psyche. Fenomenul se va repeta în Europa începînd cu Renasterea. la noi Pacala numindu-se "Singur Eu" (v. 4. numite "fabulae pueriles" (povesti copilaresti). Gît de cunoscut era b. Pacala).45 ~i l r I 1 T orbit de fratele mai mic se întîlnesc motive absente în Odiseea: inelul fermecat care îl retine în loc pe cel care îl poarta. Apoteoza eroului din final este atît de caracteristica. p. sînt destul de tîrzii. care se diferentiase cu vremea de mentalitatea si gustul paturilor populare. a fost izgonit în lumea copiilor. Larga raspîndire a acestui b. dar verosimila. de cele mai multe ori . din India pîna în Irlanda duce la presupunerea ca Homer l-a preluat din traditia orala. autorul prelucrîndu-l în gustul literar al epocii si adaugîndu-i o seama de ingrediente mitologice. încît acolo unde ea lipseste. a fost de asemenea preluat din circuitul oral. care se vor adapa numai la filonul folcloric. chiar daca peripetiile se desfasoara întocmai dupa canonul b. îndeosebi din metropole. La noi. "fabulae aniles" (povesti babesti).. ci si o seama de aprecieri ale autorilor clasici (ibid. E vorba de patura cultivata. de unde b.. p.secolul al XVIII-lea -(v. eventual fara episodul cu inelul fermecat. straturile populare. B.-Iegenda. naratiunea îsi pierde profilul de b. devenind o specie mixta.

fara sa verifice faptul ca acesteia i-a cazut o mîna. cel bun fiind rasplatit. etc. dar spre deosebire de epopee si roman.. Acest final îndeparteaza cu totul varianta de cele cunoscute ale tipului AT 567 (în care se arata cum un frate ajunge împarat. putere sau întelep- t . 'întrucît o~ul este puternic legat de peisajul natal si de oamenii epocii lui. S-a facut o apropiere între b. împreuna cu obiceiurile prenuptiale si nuptiale de la unele popoare aflate în stadii mai arhaice. paturile popularenu si-au pierdut nadejdile într-un viitor mai luminos pe care l-au dorit mereu. b. Cel ce voia sa-si întemeieze o familie. trebuia sa dea dovada de barbatie si ca atare era supus unor probe de curaj. devenind o încercare de descifrare etiologica cu privire la cei doi luceferi. avînd a înfrunta atîtea calamitati si a îndura spolierile atîtor exploatatori dinauntrul si din afara granitelor. Spre ilustrare. pe care le-a amalgamat în conturul unei lumi ideale. lVIobilulcare a generat b. trateaza conflictele cele mai frecvente în societatea umana din toate timpurile.46 un fenomen sIngular în ansamblul variantelor tipului. b. al treilea nazdravan. Cea mai cunoscuta varianta de acest fel. eroul e urmarit numai pîna la nunta. Un frate este înecat în mare de celalalt care a aflat ca a dormit cu sotia lui.). fantastic. ci si apogeul. ce se poate închipui în viata unui om. în ciuda traiului lor zbuciumat. Sufletele lor s-au prefacut în doua stele care se vad si acuma pe cer. transmitînd visul generatiilor urmatoare. Tinerete fara batrînete si viata fara de moarte a lui P. sem~ul nevinovatiei celui omorît. Abia cînd se convinge de cele întîmplate si e cuprins de remuscari. fantastic reflecta problemele mari ale societatii. care s-ar scurge fara nici un sens. Actiunea din b. reprezentînd deci punctul culminant nu numai al actiunii din b. se arunca si el în apa. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. In opozitie cu legenda. cu vechime multimilenara. iar cel rau pedepsit în chip exemplar. are întindere biografica. Ispirescu. si riturile de trecere. ca specie literara a fost tocmai tendinta de a arata cum trebuie sa fie orînduita viata pe pamînt dupa jaloane drepte. cea mai generala norma etica: binele învinge întotdeauna raul. b. adesea derutante. este o naratiune optimista care insufla ascultatarilor vigoare si încredere În viata. In ciuda sceneriei sale cu atîtea elemente miraculoase. Cel mai pregnant oglindeste aceastî trasatura b. Morala ce se desprinde din toate b. prin acel final legendar vrea sa ilustreze zadarnicia iluziilor omenesti despre o viata perpetua. celalalt omul cel mai bogat. ilustreaza. lipsita de orice met~hne.

originea lui ca specie literara. cu conceptiile si preocuparile dominante. Uneori. dar nu se poate vedea în aceasta sau în alte date de natura etnologica. cel mai mic fiind mostenitorul gospodariei parintesti. a fost pus de unii pe seama dreptului consuetudinar de ultimogenitura. cel mai nebagat în seama. el e fiu de împarat. aproape întotdeauna al treilea. t~ j: ~r 1 ~ j I ciune. probabil din vremea cînd regii erau încarcati cu valente magice./- . eroul fiu de împarat comportîndu:se ca si cel de origine umila. nu o data fiind orfan sau parasit în lume. In felul. fiind apt a îndeplini unele roluri în practicile descîntatului (5. acel ritm tripartit. deznadajduiti. b. unor credinte populare potrivit carora cel mai mic ar fi dotat cu calitati cu eficienta magica. adesea la rugaciuni îndelungate. etajîndu-se ca o naratiune de tipul romanului ciclic. Cu totul exceptional sînt implicate în actiune mai multe geperatii. cum se va vedea. eroul este urmarit însa mai de vreme.. Ca orice opera de arta. Altii au încercat sa vada în aceasta predilectie a b. eroul este urmarit din pragul adolescentei. menit sa sporeasca interesul ascultatorilor. la sfîrsitul copilariei. Cei doi soti batrîni pleac~ fiecare Într-o parte. p. adesea doar ca pretext d~ p~mereîn scena a actiunii fiilor. Cel mai adesea. difera. Cei dintîi au un ~olmai sters. b. I. dar aceasta se întîmpla totdeauna în chip miraculos. Atari credinte si practici au avut o influenta secundara. Acestia pleaca de obicei în lume pentru a-si întemeia o familie. Inceputul b. . Realitatea reflectata în b. Actiunea afecteaza doua generatii. în cealalta categorie. particularitatea amintita a avut la baza resorturi estetice. 64). parinti si copii. Parintii nu au copii si. cînd el este apt de a pleca în lume. este însa mult mai veche. alungarea epidemiilor etc. de obicei revenind cu sotia la familia parinteasca. adesea copios oglindite în el. Faptul ca eroul e cel de-al treilea fiu. în b. Unii vulgarizatori au încercat sa vada în aceasta origine hiperaristocratica a eroului o oglindire a unor sentimente dinastice ale maselor populare. deoarece. responsabili de prosperarea recoltelor. decisi sa înfieze ceea ce vor gasi în cale. nu se semnaleaza însa nici o diferenta între cele doua categorii. pentru al treilea fiu influenta. recurg la mijloace magice de procreatie sau la ce le ofera întîmplarea. gata sa savîrseasca ispravi memorabile. extrem de saraca. De multe ori însa protagonistul descinde dintr-o familie umila. oglindeste si el realitatea înconjuratoare.47 J 1 if r r . de la nastere. distingîndu-se doua categorii în care de obicei se încadreaza tipurile fara ca sa fie obligatorie corespondenta dintre ele.

cîstigîndu-si simpatia ajutoarelor si a tuturor celor care au legaturi cu el. eroul se mai arata animat de sentimentul dreptatii. Mar. fiind împins la actiune de un singur resort. iapa: ~au cateaua nasc si ele cîte un pui nazdravan daca au mîncat din resturile alimentului miraculos.' sare jos sau aluneca. fratii si surorile au disparut luati de zmei sau diavoli. dovedindu-se un om cu calitati extraordinare. încît eroul afla abia tîrziu ca nu e unicul fiu. de obicei un mar sau un peste (v. eroul e stingher. reliefeaza cu putere o alta trasatura 'care deriva din ultima. umanitarismul neprecupetit al protagonistului. care mai tîrziu prinde a vorbi. de arici.48 acesta.. ceea ce îl decide sa plece în cautarea lor. prin care el se ridica deasupra intereselor strîmte ale castei sau familiei sale. Uneori. cei @oievoluînd apoi ca doi frati de cruce. De asemenea. In toate cazurile aratate. mai' mult asupra animalelor neajutorate sau ranite care se vor dovedi auxiliare pretioase. De asemenea. cu sapun. b. Psihologia eroului e puternic schematizata. dornic de lupta si de aceea pleaca spre a-si elibera surorile sau fratii. decît asupra semenilor sai. spre a omorî zmeii si balaurii care tiranizau un colt de tara' etc. Mai des. iau acasa un pui de sarpe. îl dezval~ie si ca om milos. ci si servitoarea un baiat. 1. l-a scaldat. p. în o seama ~1 . cumintenia si mila. In cîteva b. eroul e nascut fara voia mamei prin degustarea unei boabe de piper sau de mazare care indica prin însasi miscarea lui continua ca are virtuti neobisnuite: oriunde e' pus. disperata. pedepsit a sta în forma animaliera. Uneo~i. în chip curios. In genere. adesea cu aceeasi înfatisare. domina calitatile de natura practica: îndemînarea. mama recurge în chip deliberatla degustarea unor alimente cu însusiri germinatoare. pruncul e confectionat din lut ca o caramida. mosul culege din drum o bucata de lemn sau de fier care devine om prin simplul act al scaldarii în copaie: "A pus apa la foc. Peste). a-nceput copilul sa: Oa! Oa! în copaie" (5. Totusi o seama de b. prezentînd sub acest aspect numeroase similitudini c11cavalerii epicei medievale si cu haiducii baladelor popuIare. Cîteodata. pîna ce. o bucatica de carne etc. pornit ca atare sa îndrepte strîmbatatile. nu mai are frati si surori decît în cîteva situatii special~. Cel mai adesea el e curajos. cu aia. Alteori. Voinicul ce se va naste se va numi Piparus sau Mazaran. de porc. aruncat cu laturile sau la gunoi. femeia îl înghite. prin degustare din mar sau peste se întîmpla sa nasca nu numai împarateasa. ~40). Cînd e nascut din boaba de piper sau mazare. sentimentul' rasf~îngîndu-se.

protag@nistul este cu totul modest. un biet om care. Trasatura tine de caracterul conventional al basmului. sablonarda a b.1 ? -' de b. abia a treia oara si numai prin faptul ca batul batea la comanda îsi recupereaza obiectele schimbate. Aceasta schema care se transmite ca atare în circuitul oral e umpluta apoi de fiecare povestitor cu date din experienta lui. În fapt. ci de-abia figuri. încearca totusi a doua oara în aceleas~ împrejurari si numai mila zmeului pentru ca l-a scapat din butoiul sau lada în care era înc. la trasaturile spirituale dominante. actiune sînt în asa masura schematizate. Datele despre personaje. si aceasta trasatura deriva din constructia schematica.49 -~ i- 1< ~- . silit de saracie. Din putinatatea resorturilor care îl anima s-a dedus superficialitatea c'are ar fi caracteristica protagonistului b. sînt aratate doar scenele referitoare la soarta eroului.Arges obisnuia sa urmareasca reactiile' . oglindind în felul acesta framîntarile contemporaneitatii. nici întîia si nici a doua oara. ci si mielul (calul) care se balega galbeni.his. fara sa-si dea seama. Omul sarac lasa la cîrciumarul sau popa care îl gazduieste nu numai masa ce se umplea de bunatati. îl determina sa-i crute viata. întruchipari sterse care impresioneaza prin faptele lor uluitoare. ca totul provine din înselatoria gazdei (AT 563). Daca în schema b. îsi ia lumea în cap si numai întîmplarea îl pune în legatura cu demiurgul care îi va aduce izbavirea dorita. Cei care pun în relief atare superficialitate a personajului principal uita ca b.. Iancu Durol din Bughea de Sus . Cercetatorii basmologi au pus în lumina aceasta izolare a personajului de b. aspectele specifice tinutului sau. încît sa se poata potrivi în locuri cît mai diferite si la generatii despartite între ele de milenii. fara nici un indiciu cu privire la caracterul lui. nu prin bogatia vietii spirituale. încît b. povestitorul popular poate complini cu succes aceasta lipsa daca talentul sau de plazmuire îi permite sa insufle viata figurii schematice. nu aduce în scena tipuri. în care schema e dusa pîna la ultimele ei trasaturi. Sondarea nu este adînca.. în tendinta de a capata valente cît mai universale. calauzit de o gîndire naiva care constituie si ea un indiciu neîndoielnic de vechime. precum si înclinarile lui în toata plinatatea lor spirituala. e o naratiune puternic tipizata. care nu evolueaza si mai cu seama nu cumuleaza nimic din înfrîngerile sau durerile la care îl supun întîmplarile. Desi eroul nu izbuteste sa fuga cu mireasa (sau sotia lui) fiindca zmeul are un cal mai puternic decît el. iar trasaturile puternic schematizate.

a cazut în genunchr. în b. dnd izbuteste sa o întîlneasca "si cînd a vazut-o asa frumoasa . în familie. Alteori.Suceava sublinia la eroii din b. sale alt :aspect: elevatia sufleteasca a eliberatorului. ca unul care stie doar sa se joace în cenu~'i. Cazarchina cauta.205). p.0. 1. Fiul împaratului din b.casatoria cu fata împaratului. exclama cu patos: "Daruit sa fii de la mine. p. ca io am doi batrîni. Probele puterii). pîna pa fundu lazii". p. Eroul principal se caracterizeaza în genere prin atitudinea lui activa. eroul porn'este la actiune. cel de al treilea e de ~bicei un neajutorat. uneori p~ste 'voia parintilor cînd acesta e cel de al treilea.'1 porr~estesa actioneze abia dupa ce a dat dovada de maturitate (v. Contrastul e -folosit de creatorii b. de astazi înainte.armelor cu care a fost daruit de nas.cu picioru. Sentimentul îl asalteaza tocmai cînd 'protagonistul ati~ge apogeul carierei sale prin .. a picat lesinat jos! La trei-patru ceasuri. :mai ales cînd acestia sînt batrîni si slabi. "Cînd a vazut c. Cam la aceeasi profunzime schiteaza acest povestitor si dorul de parintii lui. cîndsi-a vint în fire: . pentru a reliefa cu mai multa putere virtutile extraordinare ale eroului. Doamne. în lipsa parintilor. sau calca dinnestiinta consemnul. Mai tîrziu. 230). Abia la urma gaseste o fotografie. erou.. II. întotdeauna ramas la stadiul infantil. adesea peltic la vorba. Însusirile se plamadesc în acest stadiu de latenta pîna cînd se 'iveste momentul critic care va'dezlantui actiunea (rapirea conste1atiilor.cruciale ale actiunii prin care faptele luau alta întorsatura. si bou cli picioru. o fi ~uritori 'da 'foame" (5. prostu!" (5.l1ipufetii alia . apa! Unde-o calca vaca .. Povestitorul Gheorghe Zlotar din 'Fundu Moldovei . fiindca îl socotesc un netrebnic riimas ca povara pe capul familiei. Introducerea în aventura .« Asta e ursîta mea!» A luat-o si a bagat-o-n sîn"... victima a unor întîmplari pe care el nu le poate ocoli. pe tot izvoru si pe tat paral!l sa fie apa" (ibid. în momentele . pe masura ... pa eu astazi traiesc bine. trei zile si trei nopti. în odaia interzisa "si-a controlat carte cu carte. a surorilor etc. unde acesta este pasiv. Spre deosebire de cel din legenda. grandoarea umanitarismului sau dezinteresat. Dupa ce Dragan Cenusa rapune balaurul care monopolizase toata apa. totul sfîrsind printr-o catastrofa. Da mama si tata o fi muritori da foame" si SDunesotiei "i-o m-as duce ~casa. 553-554).). hîrtie cu hîrtie. Sentimentele pot fi profunde si ele impresioneaza prin violenta cu ·care se manifesta. 189. fiind :mînat numai de dorul de a savîrsi ispravi miraculoase.50 :sufletesti· ale personajelor din multele sale b. .

Vineri. a pornit sa faca o casa noua în locul celei care sta sa se darîme.. aparînd în actiune pe o durata scurta. Luna. Auxiliarele eroului se recruteaza din regnurile naturii: oameni. Ele sînt mult mai sterse. chiar daca uneori specializarea e de grad maxim. întruchipînd o singura calitate. Luni. Abia în unele b. în realitate el fiind eroul: principal. Intra în padure. Parintii sînt adusi în scena pentru a zugr3_vistarea initiala a actiunii. uneori indi~înd fiilor ce: .. Soare. Tocmai aceasta le face indispensabile în actiune.). Zilele: sfinte).51 -r . Doar în b. iar tataLincestuos (AT 510 B) sau gelos pentru nora prea frumoasa (AT 516 etc. Sînpetru. acesta devenind mostenitorul tronului si salvatorul împaratiei. pietrele sfarîmate si apa tulbure. Dintre oameni. încît eroul principal pare cu totul eclipsat. Sfarma-piatra. Dumnezeu.. Dupa ce Tei-Ieganat a crescut. Adesea. Metamorfoze). fantastice în care nu intervin personajeleauxiliare..:~--. pe· care de obicei îi duce la curtea unde va domni el. animale. Unele va":: riante insista asupra regasirii finale a eroului cu parintii. (~ ) . apoi arme si obiecte miraculoase. Personajele secundare sînt vremelnice.590). Petru. ceea ce constituie prilejul de a-i întîlni pe Strîmba-lemne. Dumineca.. mama sau sora au un rol mai mare pentru a se arata necredinta lor fata de fiul sau fratele lor (AT 315. Parintii sînt îndr~matori. iesind din impas prin propriile lui însusiri. care de fapt poarta tot greul actiunii. apoi soarele.). prelungind actiunea cu înca un episod. dar gaseste toate lemnele strîmbe.' mai rar luna. punctul ei depornire. mai proeminent este fratele de cruce. si Tulbura-apa. partea acestora e atît de covîrsitoare. Oamenii care îl ajuta sînt fiinte fantastice sau chiar oameni de rînd.. în acestea actiunea desfasurîndu-se de obicei în planuL metamorfozelor (v. mai rar prin sfaturile primite si de obicei platite ca sa aiba efi-cienta. boala incurabila etc. ~ este uneori un capitol simplu al vietii de gospodar. saracie maxima. dar creatorul b. conducatorul. dar practicei nu mai participa la nici un fel de actiune. Revenirea la parinti va fi prilej pentru erou de a-si uita sotia sau logodnica prin încalcarea unei interdictii. Dumnezeu si cu Sf. eroul ramînînd în impas total fara concursul lor. antropomorfizati (v. exploatînd succesul numai pentru ca el e capetenia. nuvelistic eroul actioneaza singur. mai ales cînd situatia familiara e critica (lipsa de copii. dar de obicei aceasta se întîmpla nu din vina parin-tilor. apoi Sf. Putine sînt b. acorda totusi preponderenta titu-larului. plante.

rolul lui e covîrsitor. Ele ajuta pe protagonist din recunostinta. Cal) dotat cu însusiri nazdravane. îndeosebi acela de a se jertfi pentru învierea fiului si a tovarasilor lui.1 il i!I. pîna la cele minuscule: albina. data fiind inamovibilitatea lor. Pisica). Baba). ajutîndu-l pe erou si frecventa lor variaza cu conditiile climaterice.. furnica. Practic. Vaca). încît calul se vede silit sa-I admonesteze: " . lupul. Dintre celelalte animale domestice. toate avînd puteri nazdravane (v. si cînd t-aprinz tigarea.Pai cum sa nu stii zice . Bou. fantastic ursul. Harap Alb uita de aripa albinei recunoscatoare încît calul trebuie sa-i aminteasca: " . fantastic." (XV. Vaca si oaia apar ca mame ale eroului principal.. iar dintre animalele mai mari boul. atît de . Tot atît de familiare se arata :si animalele salbatice care îl ajuta pe erou cu o fidelitate exemplara. sau lecuite de ranile pricinuite de altii. îndeplinind rolul parintilor. fiind sau .. tîntarul etc. Plantele participa mai putin la întreprinderile eroului.ce-ai tu la tine? N-ai tu aripa albinii la tine? Du-te. Pe . într-o varianta a b. orice animal cît de mic: si de neînsemnat în aparenta. oaia actioneaza si ca auxiliara a prot~gonistului (v. Harap Alb se dovedeste aproape un neajutorat.u ceva neînsemnat. Oaie.tot plîngînd vii la mine de cîte ori vii". 294). Cîine. care ajuti pe erou pentru ca a daruit-o {.acolo. potrivit dreia utilul sa fie reciproc.Ce-i stapîne? . vulturul etc. în stare a savîrsi nu numai fapte miraculoase. 286. p. Rareori. Cel mai important e calul (v. el fiind motorul actiunii. deci o conventie etica de grad elementar. ca rasplatire pentru o binefacere. H arap Alb. . Mai des apare ca sfatuitoare baba (v. corbul. Se întîlnesc astfel în b. apoi vietati mai mici ca pestele.alocuri. pornit numai sa plînga. poate participa la actiune. . Principiul general care consfinteste legaturile între protagonist si animalele ajutatoare este do ut des (dau ca sa-mi dai). prezenta lor constituind una din caracteristicile b. auxiliare mai frecvente sînt cîinele..52 1 . ci si în a sfatui pe stapîn de îndata ce acesta se afla în impas. uneori numai cu binete cuviincioase. apoi pisica. Animalele ajutatoare sînt mai numeroase si detin un rol preponderent. aprinde si aripa albinii. vulpea îndeplinind cel mai adesea rolul unor cîini nazdravani.~ vor trebui sa faca dupa moartea lor..zice . Iar cînd i se da însarcinarea de a alege pe fata împaratului dintre servitoarele îmbracate aidoma ei.crutate de acesta la rugamintea lor de a nu le împusca sau mînca.' toate sarcinile date de spîn sînt îndeplinite dupa sfatul sau initiativa calului.

îi arata drumul ca sa regaseasca pe fata din. apoi. încheaga trupul si reînsufle~ teste (v. ~irezi de vite etc. ei. apoi chiar pusca. Mult mai dese sînt obiectele care ajuta pe erou înt felurite chipuri. cismele caretrec peste obstacole. Ele sînt daruite de nas. oferindu-i din fructele ce tocmai atunci dadeau în pîrga (AT 480). Mar). Dafin). p. dafin (5. comoara îngropata. Urmeaza apoi bog~ta categorie a celorlalte obiecte nazdravane: inelul (sau margeaua) care îndeplinesc orice dorinta. gresia un munte de stînca din cer pîna în pamînt. care ies trei oameni de fier la aprinderea. Cînd nu face fructe pentru ca are la radacini 0. da puteri uriase. II. lampa din. punga din care nu se mai' termina banii. O prima categorie e alcatuita de armele cu puteri. batul care împietreste pe cel atins sau amenintat. mai cu seama redînd vederea. Iarba fiarelor). Fluier. Vioara).53 -t 'f 'lr contrastanta cu multele deplasari ale eroului. . adesea la distante enorme.Ce plata sa-ti rasplatesc. Camasa. miraculoase: sabia (sau palosul). putînd fi uneori si sabia tatalui sau de cînd a fost mire. Cu iarba fiarelor animalele re-o cunoscatoare învie pe stapînul decapitat de impostor (v. Chiar saliva actioneaza dupa principiul magic pars pro tata. si bauturi. Apa vie). rasplateste cu ea pe cel care o scoate~ îmbogatindu-1 pe data (v. cornul din care ies la cerere mîncari si bauturi. caciula care îl face nevazut. sacul în care poate intra oricine la comanda. element introdus mai tîrziu. raspunzînd în locul fugarilor. Unele obiecte au însusirea de a se transforma la aruncarea lor intentionata în felurite obstacole. Dafinul care avea în el fata "de vînt nebatuta" si "de voinic nesarutata" si se paraginise' dupa plecarea acesteia. la cerere~ acestuia. naframa sau sapunul un lac urias etc. soldati alaturi de razboiul care produce soldati la fiecare bataie a vatalei... vioara care învie soldatii. Acestora trebuie adaugata apa care vindeca. desigur un. capastrul care recheama calul la scuturarea lui. fluierul care face sa joace pe cel care îl aude etc. palosuL. mai frumoasa. scaunul care tintuieste locului pe cel care sta pe el. e curatat de voinic si îl întreaba:" . (v. pentru ce mi-ai facut binele-asta?" Si. multiplicîndu-si forma la proportii uriase: peria devine padure. masa care se întinde singura cu mîncari. camasa care poate ucide sau detine pe cel care o-mbraca. v.18. oglinda care arata pe cea. Marul sau parul curatat rasplateste pe eroina la întoarcere. caciula care genereaza. functia rituala conferind~-i puteri miraculoase.

a apartine regnului reptilelor (v. Asa ar fi Iutele Pamîntului. provin din doua domenii. Drac). eroul are de învitura (v. înfatisata aci ca o parca antica în paza careia se afla lumînarile sau ghemele ce reprezinta vietile oamenilor. Statu-Palma e o faptura hibrida. Din aceeasi categorie face parte si moartea. Mama Padurii). . In b. aci ca trimisa lui Dumnezeu sa secere vietile pamîn'tenilor. altfel nu se explica de <cese îndragostesc femeile de ei. Cea mai temuta e Mama Padurii. hranindu-se cu inimile sau sîngele lor (v. Eroii scapa prin pacalire sau prin claustrarea ei într-un sac.alcatuita dupa tehnica contrastului dintre micimea lui si lungimea barbii. reprezentati în imaginatia populara în chip oscilant intre om si balaur (v. dar si fas(~inatie. adesea mai apropiati de zburator (v.l omului (v. unde o lasa sa tînjeasca dupa libertate. scotînd ochii tuturor celor ce le calca mosiile. adica dotat cu o mare putere fizica. o categorie intermediara e alcatuita din adversarii care în parte sînt oameni. cu care se si confunda terminologic pe alocuri. închipuiti . El e învins nu prin lupta. dar care au primit un altoi crestin. Ielele de asemenea se arata animate de rautate fata de oameni. Fapturi mai afinate par zmeii. foarte probabil resturi din niste figuri legendare de tipul centallrilor care s-au estompat în memoria populara. fruntat adversari supranaturali feminini. dar pasionate pentru joc (v. Alaturi. Statu-Palma-Barba-Cot). Ea se arata si ca binevoitoare omului. cu atributele sale precrestine. care învinge voinicii prin vraja ce emana din . Zburator). mai apar alte fiinte fantastice cu radacini poate tot atît de veChi. apoi dintre putinatatea lui si puterea de urias. ramasi fara . pastrat pîna acum în credintele si naratiunile populare. diavolul e înfatisat în b. Ele ar reprezenta stratul cel mai vechi. dar si cu multa prostie. sau prin rostirea unor formule cu eficienta de descîntec care îl fac sa plezneasca de necaz. mai ales cînd e chemata nasa de saracul ~u copii multi (Ar 332). Uneori. în parte monstrii nedefiniti. prin capcana. lele). în primul rînd cei cu înfatisare monstruoasa. Celmai temut adversar. ci prin siretenie. Balaur). Jumatate de iepure. 'întrucît îl poate rapune pe cel mai viteaz printr-o singura loAlteori.54 Adversarii pe care îi înfrunta protagonistii b. Ei trezesc si repulsie. Unii descind din lumea fantasticului. Zmeu). cum ar fi balaurii.obiectele ei. ca zmeii sau balaurii. el apare totusi ca auxiliar a. ei sînt în primul rînd rapitori de fete frumoase pe care le duc la palatele lor din pustietati sau de pe celalalt tarîm.

eliberînd lumea demonstri si calamitati.. începutul si sfîrsitul sînt diametral opusi.celenta poezia contrast ului. în subsidiar. Din cealalta categorie. prin ajungerea eroului la cea mai înalta pozitie a orînduirilor trecute. dupa cum tatal incestuos se dovedeste tot atît de tiranizant prin pasiunea. în desfasurarea peripetiilor. cei doi termeni ai actiunii. au vrut sa puna în lumina dezideratul ca numai cel dotat cu însusiri exceptionale trebuie sa ajunga în vîrful piramidei sociale. devenind mostenitona. mai ales cînd b. cu mici zigzaguri menite sa puna în relief calitatile eroului si sa motiveze ascensiunea lui. de care rîd toti. creatorii b. Imparatii dusmani pun grele conditii pe care le poate îndeplini numai eroul b. se observa o suprema . au vrut sa sublinieze-ca bogatia dezumanizeaza pe om. Atare final raspundea si necesitatii estetice de a spori interesul ascultatorilor.l tronului sau un om neasemuit de bogat. anulînd chiar sentimentele cele mai intime si mai adînci. membrii familiei devin complicii adversarilor. cum ar fi cele dintre frati. un cenusotca. Cei mai numerosi sînt însa adversarii din cercul familiei. se desfasoara pe o linie ascendenta. fiind rasplatit în felul acesta pentru calitatile lui si pentru binefacerile aduse semenilor sai. fac. iar pe de alta parte de a da un sfîrsit luminos si linistitor dupa atîtea încaierari dramatice si peste masura de sîngeroase. mama sau sora îndragostindu-se de zmeii captivi pe care îi elibereaza si pun la cale omorîrea fiului sau fratelui lor. Ea e construita dupa normele contrastului~ b. facînd un salt spre polul opus celui initial. protagonist principal o figura feminina. Mai temuta e mama vitrega. Chiar mama e aratata a fi geloasa pe fiica ei mai frumoasa decît ea pe care nu se sfieste sa o trimita la moarte. Sotia necredincioasa actioneaza cu mai multa înversunare împo'triva sotului tradat. dovedindu-se a fi prin ex. 'pentru a-si primi la urma pedeapsa exemplara (v. el e rusinea familiei.. Folosind si aici contrastul. Chiar cînd e fiu de împarat. creatorii b. parte adversarii umani de diferite categorii. La sfîrsit. parcurge o traiectorie de întindere maxima. Eroul b. el se transforma în opusul sau. Sotie). are ca. cel dintîi mergînd cu lacomia lui pîna la a scoate ocpii celuilalt pentru o felie de pîine (AT 613). lui blamabila. Mai îlltîi. ca una care are o repulsie organica fata de copiii orfani. pun în opozitie fratele bogat si cel sarac. Eroul porneste de la stadiul cel mai de jos.:c- contururi precise.. Adesea.S5 -~- . provenind dintr-o familie extrem de saraca. Actiunea b. Unele b.

p. dar se insista . pîn Ardeal. coordonatele actiunii sînt în chip deliberat vagi.economie: tot ce este de prisos. iapa babei trebuie pazita trei nopti etc. 186). folosite pentru a sublinia dimensiunile eroilor si greutatea obstacolelor de învins. dar abia cel mai mic izbîndeste. dar si caduca. nu înfatiseaza caracterele actantil~r. El trebuie sa rapuna trei adversari. este eliminat. în chip exceptional. el se înfatiseaza ca o simbioza dintre schema generala universal valabila si detaliile proprii comunitatii povestitorilor. uneori prin formulari glumete menite a deruta . Eroii au numai calitati. Povestitorul 1. e o unitate dialectica în care tipicul strabate mileniile si lumile. Duroi preciza astfel ca mosneagul a dus copiii alungati de vitrega "în alta provincie. Locul si timpul sînt indicate' la modul cel mai general. în forma în care b. cîtiva povestitori încearca unele 10calizari care pornesc din nevoia de a da actiunii o patina de verosimilitate. Nuantele lipsesc cu desavîrsire. De aceea. Coroana împarateasca e luata de-abia la al treilea salt. p. în contrast cu bunatatea funciara a eroului principal. iar opozitia dintre cele doua tabere e ireconciliabila' si continua pîna la extinctia adversarului daunator. Un contrast desavîrsit domina si între cele doua tabere. ci scenele despre soarta lor. în vreme ce detaliul constituie partea vie si plastica. De aceea. Pedepsele vor fi si ele croite pe aceeasi masura. lupta cu el cunoscînd si momente sovaitoare sau chiar critice pentru erou. traieste printre povestitorii populari. 1. pe cînd personajele negati~e au numai defecte grave. cel mai mic dovedindu-se si cel mai puternic. personajele intermediare fiind de neconceput pentru creatorii b. fiind animati de pasiuni fatale omenirii. Peisajul din b. iar fiul împaratului putea fi "ori dîn România.142.asupra aspectelor care capteaza mai mult atentia ascultatorilor. este mult schematizat. ori dîn America" (5. fiin'd exponentii ideali ai binelui. ele nu cunosc nici o evolutie. etalarea actiunii eliminînd introspectiile de natura psihologica. B. ca o haina ce trebuie schimbata dupa sezon si moda. Tehnica tripartita e utilizata si aici cu eficienta.orice încercare în acest sens. . i-a dus la neamuri acolo".160. De obicei. adica vor fi capitale. redus la cîteva reprezentari sablonarde. repetarile nu sînt ocolite. voinicul a plecat "sa se bata pe ape cu-mparatu Anglii sau al Rusii". în acest fel. ori dîn Rusia. cu durata efemera. II. dimpotriva. care vad totul zugravit numai în cele doua culori opozante: alb si negru. la savîrsirea unor ispravi pleaca pe rînd cei trei frati. B.

Rumpe-o. padurea tiuie ori de cîte ori voinicul rupe o creanga. G. decît ca de multe ori are o întindere nesfîrsita.mi-i tare sete!" Balaurul nu-l lasa sa bea apa. mai agresiva aratîndu-se floarea rosie. Numa se leagana omu 1" (5.striga . de aci ne'V'oia de a opune padurilor tinuturi lipsite de orice vegetatie. din predilectia creatorului b. eroul trebuie sa treaca prin cîmpul cu dorul sau cîmpul cu setea.. 1. alcatuind un peisaj dezolant prin imensitatea pustietatii. p. crearea lor avînd la baza aceeasi viziune contrastanta.369). Alteori. p. 'Calul îl previne ....453-454). de a evita nuantele si stadiile intermediare. în unele b.I62).hei de bolovani. prin cîmpul cu somnul "aasa i de somn! Era de catre dzua. voinicul e asaltat de Mama Padurii ce se coboara vijelios din copac sub pretextul de a se încalzi. lipsita de orice punct de orientare. Caracteristic b. ba cînta si cucu fain . padurea de arama. t-oi fa ceia .10 t-oi fa iasta. . din cea de argint si la urma din cea de diamant. stana de piatra în dreapta..Ai . La popasurile de pe cararile ei. fantastic este însa peisajul fabulos. La urma. iar fata tresare speriata: . Vâlsan a încercat sa explice prezenta deserturilor în Ir. stapîne. noastre drept ecou al stepelor rasaritene pe care le-ar fi cunoscut creatorii populari... .Aai-zice . 1.. Acestea reprezinta tot atîtea obstacole pe care voi nieul le învinge urmînd sfatul binefacatorului sau si opunîndu-se ispitei din toate puterile. Drumul parcurge chiar "c. cu unele elemente puternic umanizate. Supozitia nu e verosimila... toate i se îmbie: " . stana de piatra în stînga" încît voinicul "zarea seninu cerului si bolovanii" (5. eroul parcurge tinuturi în forma unor deserturi uriase. desertul e total stîncos. De fiecare data padurea "o facut: tîng!". ca io îs mai frumoasa! .de multe ori am trecut io pe-aicea . Prin luminisuri de padure se afla de obicei palatele zmeilor pe care îi va învinge protagonistul b.. Prin cîmpul cu florile. apoi prin cîmpul cu florile si la urma prin cîmpul cu somnul. lipsite de orice fiinta.si padurea asta n-au tîngaluit! Ce poate sa hie asta?" (5. p. Cînd trece prin cîmpul cu setea: "aasa-i de sete la om! .le-ma pe mine. pentru a ajunge în stapînirea lor.57 Actiunea se desfasoara cel mai adesea într-o padure pe care nu o individualizeaza nici un detaliu. Fata pornita la joc pe lumea cealalta (AT 306) e urmarita de protagonistul care rupe pe rînd cîte o ramura din padurea de arama. Uneori. în zori de dzua. dzau. II. argint si aur e stapînita de cîte un armasar care asalteaza pe cei ce rup o frunza. Alteori. ". Uneori.zice .

Mazaran Vasalica etc. II. Alb.. Ludric si Frantic. Ion Saracu etc. nasul sau. din aceasta pricina insurmontabil pentru oamenii de rînd. Tarile în genere nu a~ nici un nume. în unele b. iar împaratii se deosebesc dupa culoare: împaratul Negru. muntele peste care trebuie sa treaca protagonistii e de sticla. Fluctuatia lor oglin- . Odolean. Viteazu de apa. oferind modul cel mai general de a individualiza capeteniile tarilor. se întîlnesc si nume obisnuite care apropie prin aceasta lumea b. iar fata se numeste Ileana Cosînzeana sau variantele ei (v. asa de strajnic o huit padurea. p. Mia Ion. iar la baieti se adauga un determinant care-i tradeaza geneza speciala: Tei leganat. Lotru-n noua tari pune "potcoave de 12 maji pe cai. Verde. cînd au suflat pe calu Viteazului de apa. mai rar Galben. 181). s-o pus 4 cai la cocie. Ileana Cosînzeana). Altele provin din lumea feudala si s-au pastrat din aceeasi tendinta de a accentua verosimilitatea întîmplarilor: Rudolf. fara nici o corespondenta între culoare si temperamentulîmparatului. l-au bagat de doi stînjîni în pamînt" (ibid. Cîteva arunca lumina asupra starii precare a eroului: Harap Alb. Busuioc Verde. Voinicul e numit Fat-Frumos. Eroii principali poarta celmai adesea nume hiperbolice. si s-o dat si i-o legat la ochi" pe toti din cortegiu. Uneori. Rosu. tipice b. uneori cu prenume din antroponimia curenta (v. el mai poarta si alte nume care de obicei sînt cunoscute numai pe o întindere regionala: Dragan Cenusa. Pipelcuta). interzicîndu-Ie sa priveasca pîna trec de acesti munti. De aceea. "o data o picat caii-n genunt" si nasul îi previne din nou sa nu se uite la locurile acelea. foarte putin individualizante. sau asupra pozitiei în familie: Suta Ion.58 da din tine iese fum si din mine iese foc". Numele personajelor se caracterizeaza prin aceeasi lipsa de determinante care sa poata localiza întîmplarile la un anumit tinut sau epoca. Alaturi de acestea. p. Saracut Petru. Hat print etc. aceste nume sînt înlocuite prin genericul Cenusotca (uneori si Cenusareasa. Aproape de vîrful muntelui. Alteori. fara ca sa se obtina vreun spor de individualizare. de realitatea contemporana. Piparus Petru.386). Culorile au rol cu totul conventior'1al.. unii au vrut sa se dezlege la ochi. Lintea Viteazul etc. altfel vor pieri toti (5. Fat-Frumos). cînd Harap Alb ajunge cu mireasa la muntii de sticla. "Cînd o rupt o pana din padurea ceea. ca muntii s-o cutremurat si vaile s-o tulburat! Au vinit calu de-arama si cînd au încun'giurat o data padurea.

nicidecum reprobabila. Alteori.. fantastic explica de ce metamorfozarile se tin lant. în lumea straveche hotia fiind socotita de asemenea o vir- .Se scîrbeste si i se-ntorc perii pe cap îndarapt" (5. fara zguduiri si urmari catastrofale. ei razbat prin inteligenta ascutita si mobila care îi ajuta în împrejurarile cele mai grele. eroul putînd fi pe rînd planta. departe de a trezi repulsii. Între lumea realului si cea a miraculosului este o punte continua si trecerile se fa~ pe nesimtite. Cînd socrul i-aduce mireasa în forma de serpoaica pe care o poate duce numai un cal cu 7 inimi. ginerele tresare speriat: . apreciata de mentalitatea arhaica.Auleoo . Aceasta trasatura distinctiva a b.. în unele b. p. b. unii povestitori.25).. eroul fiind urmarit din copilarie pîna la nunta. Clasificare) e o naratiune verosimila a unor întîmplari. ele merg pîna la relatiile de încuscrire. Legaturile dintre om.. v. îndeosebi în Orient.59 deste tendintele contradictorii de a da eroului un nume generic concordant cu trasaturile tipice ale b. e admirata de creatorii b. Actantii izbutesc sa rezolve impasurile întîlni te prin calitatile lor remarcabile. în multe b. nuvelistice. animal (de la musca si tîntar. B. îndemînarea de a fura care. eroul pornind de jos pentru a ajunge împarat sau om foarte bogat. animale si plante sînt extrem de familiare. Cel mai adesea.litate aleasa. pe cînd altele cuprind un episod mai restrîns. noteaza rea~tia protagonistului la atari ciudatenii. abia în unele tipuri se surprind superstitii care dau suportul necesar unor atitudini si actiuni. Miraculosul lipseste. e o naratiune în care elementele reale se îmbina în chipul cel mai familiar cu detaliile fantastice. II.zice mai bine ma facea mama cîte-o bucata de[cîtJ sa patasc lucru iesta! . ca o ca. Pe alocuri. sau de a-i da un nume de rînd prin care b. pîna la cal) sau chiar obiect (inel pe degetul fetei). Profilul puternic ascendent se întîlneste si în aceasta subspecie. inteligenta este îmbinata cu viclenia. În genere. fantastic tot un fel de relatare verosimila. caci îsi ia mireasa linistit si porneste spre curtile sale ca si cum nu ar mai duce vreo serpoaica. Dar opozitia se opreste aci. sa fie coborît si pe aceasta cale în lumea contemporana. fara interventii supranaturale. nuvelistic (AT 850-999. în care personajele actioneaza numai prin puterile omenesti. uneori complicate si cu întorsaturi neasteptate. fara a trezi opozitii sau a provoca mirare. întinderea actiunii este inegala. cum se întîmpla în legenda. simtind b.

b. cu povestirea propriu-zisa. si-atunci s-o putut întîmpla". încadrat de coordonatele lui mitice. Ca pe timpuri lumea n-o fost asa civilizata. Aiestia de azi nu cred si nici nu li s-arata nimic". Dac-o' fost pe timpuri nezdraveni s-o vorbit cu animalele. de vreme ce Herodot ne-a transmis unul. Asupra verosimilitatii b. Daca va spun eu ce-am patit. Estea-s adevarate. c-o ramas din mos-stramos. Comoara lui Rampsinit din repertoriul egiptean. dupa modelul caruia a fost plasmuit. fiind convinsi ca b. coroborînd b. totusi destul de vecpi. "S-o facut povesti dupa omu nacajit. Se pare ca leaganul sau a fost Orientul Apropiat. cînd conditiile de viata au fost altele. încercarile de precizare mai amanuntita au ancorat însa în trecutul fabulos. cînd erau viteji cu uriesi". 5. fiind o îmbinare între adevar si adaos fictiv: "Ceva. Cei cu mai mult simt critic împing geneza în trecutul îndepartat. Motivarile sînt deduse din experienta de toate zilele. argu~entul veridicitatii este dedus din formula initiala. o si fost". ca-s adevarate. caci "daca n-auzi. da i-a pus ei coade. s-au petrecut acum vreo 3000 de ani. ceva s-a-ntîmplat. Povestitorii cu o mentalitate evoluata au rezerve totale. sînt plasmuiri ale mintii. Investigatiile de pretutindeni au aratat în cele din urma ca b. Altii din aceasta categorie admit si contributia fanteziei. Zlotar credea ca relatarile din b. s-a întîmplat fara îndoiala. "Eu n-am . ceia ce auzi. Toate o fost cu putinta. Geneza e închipuita prin similitudine cu povestirea contemporana. popoarele semitice avînd o predilectie accentuata pentru astfel de naratiuni care pun în joc ascutimea mintii. B. "Lumea zice ca de n-ar fi. Ca viteji o fost. este totusi simtit ca o relatare despre faptele care s-au întîmplat cîndva în trecutul îndepartat. asta-i un fel de poveste". atît ca nu se poate stabili data aproximativa. eu nu cred ca sa fie povesti sa nu sa fi-ntîmplat. stim si din istorie. fantastic s-au purtat discutii contradictorii. o fost cînd o vorbit animalele. nuvelistic este mai nou decît cel fantastic. Alteori. Fictiunea omeneasca nu poate încropi asa ceva: "Toate asa or fost. nu poti sa spui nimic. în ciuda sceneriei lui fantastice. în vremea "cînd o umblat Dumnazau cu Sfîntu Patru pa pamînt.60 tute de invidiat. fantastic a fost în vremurile îndepartate o povestire veridica despre întîmplarile de atunci. ca atare b. nu s-ar povesti. n-ai putea alcatui atîtea minciuni". Atitudinea naiva priveste în acelasi fel toate productiile epice: ceea ce se povesteste. prin transmitere orala devenind b. Povestitorul Gh.

Dumnezeu e temut pentru atotputernicia lui. b. variabile dupa epoca si scoala literara. toata lumea vede ca-s bazme de pierdut vremea.61 crezut niciodata. Totusi termenul verosimilitate oglindeste cu multa aproximatie realitatea folclorica. ei nu concep relatarea decît ca o copiere fidela a realitatii cotidiene. pentru ca "el m-a rînduit pe mine rau!" (v. credea batrînii care era în bazmele astea. (AT 563) nu e de acelasi grad cu cea din legenda. cerîndu-i sprijinul. basmul despre animale. pe cînd celelalte specii. în b. este parasit de maturi. Se pare totusi ca veracitatea întîmplarilor din acest b. de libera mînuire. Evaluarea b. afirmînd ca în b. nu poate surprinde hotarîrea saracului de a pleca în cautarea lui Dumnezeu cu toporul în mîna "sa ma duc sa-I tai!". b. poate copiii estia mai mici mai cred c-asa o fost. Creatorii populari cu mentalitatea arhaica nu se ridica la acest sistem de contemplare. în legenda. oamenii i se supun neconditionat si atitudinea de venerare e adînca. Nu se poate deduce din aceasta atitudine ostila ca plasmuitorii b. Ca atare. exista un prag care le desparte. Totusi pentru atari povestitori b. unde contemplatorii sînt pe deplin constienti ca se afla în fata unei plasmuiri. p. care poate merge pîna la o împotrivire plina de agresivitate. de venerare expectativa. fa~tastic nu e tot atît de veridic c~ legenda sau povestirea. unde omul apare total aservit. n-ar fi crezut în Dumnezeu. si snoava sînt simtite a fi verosimile. chiar daca n-o stiut carte" (5. tradat de atitudinea ludibunda de nuanta ioculatorie. I. dominat de o atitudine pasiva. snoava etc. fantastic fiind pentru ei tot atît de realist ca si b. Nu. Dumnezeu). izvodita de mintea creatorului. eu n-am crezut decît în Dumnezeu". ce sa crezi în minciuni? Niciodata n-o existat ~ameni care sa creada. iar repertoriul alimentat din carti. Cînd colectivitatea ajunge la acest stadiu. de aci si cu unele trasaturi de ironizare sau chiar de satirizare a fiinteior în a caror existenta se crede neîndoios. nuvelistic. mai cu seama din cele etiologice. care imita în anumite limite. fantastic. b. el nu are întelesul din creatia culta. Unii extind parerea lor la toti oamenii. ~l e tr~tat cu mai multa libertate. lasat pe seama copiilor. ca o naratiune cvasiveridica a avut con- . Legenda este total veridica. pe masura ce se stinge cel oral. 29-30). adica relatari despre fapte care "s-au putut întîmpla". dovada certa însusi faptul ca pleaca în cautarea lui. "nu crede nimenea. realitatea cu ipostazele ei.

îngerul sau încaleca înapoia lui si acum merg calare pîna ce ajung la a douasprezecea zîna". la povestitorul Gp.. de introducere a elementelor rationaliste în locul celor depasite. Fenomenul s-a petrecut întotdeauna.. acumulînd local atribute eterogene adesea contradictorii. Lista modernizarilor din variantele culese recent este întinsa. provin din efortul povestitorilor de a da o patina de verosimilitate întîm. AT 303 si 516. potentînd legatura dintre cei doi pîna la sacrificiul suprem. Dupa ce Sf. La întoarcere. dominînd cele care se refera la achizitiile civilizatiei moderne. ~au cu pusca de aceeasi provenienta.62 secinte constante cu privire la aclimatizare a lui la realitatile contemporane povestitoriloL Sumedenia de încercari de ajustare. s-a suit pe cal. Zmeii au palit în memo. plarilor care ar parea incredibile pentru ascultatori. fiind gata a se expune cu pretul vietii pentru a-l salva. care pare sa fie originara. Fratele de cruce se caracterizeaza în primul rînd prin fidelitate fata de sotul sau. pe de alta cu dracii. în orice caz mai apropiata de trasatura lor dominanta. Totusi. pe de o parte cu balaurii. locul fratelui de cruce îl ia îngerul însotitor. sub aspectele cele mai neasteptate. "fiul împaratului i-a multumit. 'Palatele cresc si ele în ascensiune. în chipul cel mai firesc.'bia miracuÎoasa daruita de nas. Protagonistii nu se lupta numai cu sa. La o seama de povestitori contemporani se poate observa atît o oscilatie între zmei si diavoli. Asa apare el în b. pasiunea erotica pentru pamîntence (v. Oamenii .ia populara. Aspectul care oglindeste cel mai fidel preocuparea de veridic este înlocuirea personajelor carora li s-a sters conturul în imaginatia populara si a motivelor care contravin reprezentarilor curente cu altele care au consistenta necesara. în concordanta cu reprezentarile dominante se vede si în înlocuirea unor personaje bine consolidate în urzeala b. ca sa nu mai amintim de identificarea lor cu zburatorii. Zmeu). Dumineca l-a învatat cum sa o ia pe Rora cea frumoasa. desuete. ci întrebuinteaza chiar tunuri si 'mitraliere. îngerul aude o pasare care prevesteste ca mama vitrega îl asteapta pe voinic cu un cal otravit. Institutia fratelui de cruce din practica populara a fost sublimata în b. într-o varianta din Altina-Sibiu.. apoi cu un pahar de vin otravit si la urma cu o camasa otravita. de aci confuzia.. cît si o înlocuire a celor dintîi prin draci. Preocuparea de a pune b. Zlotar ajungînd pîna la al 99-lea etaj etc. i~r în comunicari folosesc tel~fonul si telegraful. semnalate de cercetatorii b.

care în felul acesta devine fratele de cruce al lui Alexan~ru. povestitorul înlocuieste zmeii prin hotii din padure în basmul despre mama necredincioasa (AT 590). altoind pe el elementele istorice . prin stropirea cu sînge din copilul tinerei perechi. 387393). Cea mai elocventa marturie este b. chiar daca era hot de padure. pastrata cu fidelitate. facîndu-1 vizibil si punîndu-l sa actioneze aidoma unui om. Alexandru e nascut si aici în chip miraculos. pe cînd osatura este cea a b. Contaminarea dintre cele doua naratiuni a avut la baza tocmai nevoia povestitorului de a da un suport mai credibil b. ca în romanul popular. a adus în scena un om obisnuit. Se poate banui ca povestitorul nu a mai acordat credibilitate versiunii traditionale care punea în scena zmei si. se preface treptat în stana de piatra si este înviat potrivit sablonului. p. iar nu tatal lui. nu mai e fiica lui Dariu. Filip si Ale'xandru din Altina-Sibiu. care în b. întrucît gusta si servitoarea din ea. trasura otra~ita. p. care va fi sotia lui Filip. In lipsa lui. Filip îl învie cu picaturi din copilul lui si al Rusandei. doar elementele de localizare. p.. 500). închizîndu-l într-o odaie. iar în noaptea nuntii taie capul balaurului ce s-a vîrît la miri pe gaura cheii. Nu mai încape îndoiala ca substituirea fratelui de cruce prin înger s-a petrecut sub influenta credintei ca fiecare om are un înger pazitor care îl însoteste pretutindeni fara sa fie vazut. Dupa ce voinicul decapiteaza pe cei~40de hoti.63 vor sa-I spînzure pe înger pentru distrugerea acestora. cruta pe capetenia lor. Din aceeasi nevoie de a vivifica veracitatea b. ci fata din piatra. decît ca în varianta citata creatorul popular i-a dat consistenta umana. Din cartea populara sînt luate. Amîndoi pleaca sa peteasca pe Rusanda. ca sa faca plauzibila îndragostirea mamei eroului. Pornirea de a mari credinta ascultatorilor în veracitatea celor povesti te duce uneori la interventii mai adînci în filonul naratiunilor orale. traditional. Povestind cele auzite pentru a explica de ce a procedat astfel. o contopire neasteptata între romanul popular Alexandria si basmul AT 516. naste pe Filip. exc1amînd "Vai ca mult am mai dormit" (81 a. dominat de aceleasi reactii. Alexandru e petrificat treptat pîna la stana de piatra. Apoi toti patru învie orasul împietrit (81 a. dar ei povestind. mama se îndragosteste de hot si pun la cale pieirea lui (81 a.. dar dupa sablonul basmului. 460-466). prin mîncarea supei de pui cu doua capete. Alexandru fiind însotitorul care la înanoiere cufunda fîntîna otravita.

p. 313-314). Totusi. Multe din elementele b.. Cercetatorii au detectat multe date etnologice elocvente pentru primitivismul b. nu e O copie fidela a realitatii. mai ales ca el se intitula Istoria a Alexandrului celui mare din Machedonia . B. Teoria mitologica. corespondente care îsi raspund semnalînd . Vechimea b.haice despre lume. O seama de elemente arhaice de cultura si civilizatie oglindite în b. în urzirea lui intervine în ..european. unele apropieri dintre b. fantastic. cu toate ca a fost surprins de culegeri cînd începuse declinul sau în Europa apuseana si centrala. si obiceiurile primitive au fost fortate. nu mai încape îndoiala ca b. Ca orice opera de arta. depasind cu mult regiunile învecinate (XCI. de la conceptia de· gîndire pîna la principiile etice si jaloanele de evaluare estetica. precedînd cu mult primele opere literare. Daca precizarile de amanunt par riscate. ca si romanul contemporan. Rarich (LXXIV). o imitare limitata. era prezent în lumea populara în zorile istoriei în continentul eurasiatic. atestat la primitivii de pe o anumita parte a globului. care par a reflecta o credinta sau un obicei.primul rînd' fantezia creatoare.. despre a carui veracitate nu se mai îndoia nimeni printre auditoriul popular. oglindeste viata în aspectele ei multiple. Conceptia magica despre lume este vizibil dominanta în b. confirma fara tagada vîrsta lui preistorica. este recunoscuta de toti basmologii. reflectînd mituri. 1. indianista). Observatiile arunca o lumina vie asupra genezei b. înfatisate sinteticîn lucrarile lui V.. credinte si practici religioase. în epoca preistorica si explica altoirile succesive care au putut fi detecta te în b. ar fi luat nastere în perioada preindoeuropeana în timpul civilizatiei -megalite. cînd cultura de aici a luat un mare avînt. ci sînt plasmuiri ale creatorilor b. Propp (LXXI) si L.64 oferite de romanul popular. între diferitele aspecte ale realitatii exista o legatura intima. de aceea ele se înscriu în aceasta orbita ca niste elemente înrudite structural. în cadrul aceleiasi viziuni ar. pe cînd altii au opinat ca el s-ar fi nascut în Orientul Apropiat din vremea neoliticului. b. Elementele viziunii primitive se orînduiesc într-o gama complexa. în vremea din urma s-a presupus ca b. care au fost puternic inf1uentate de lumea b. obiceiuri etc. legende. în nazuinta lui de a înfatisa realitatea în chip verosimil. nu provin din acestea. el capteaza toate torentele într-un suvoi unic. 6. ritualista. chiar daca nu exista consens asupra epocii în care a fost creat (v. antropologica.

Sufletul. Atare viziune are la baza reprezentarile despre înrudirile cu stramosul totem. v. Legatura dintre om. Metamorfoze). noastre. care era planta. mai elocvent fiind în episodul fuga magica. fantastic. Mama Padurii). în conceptia arhaica. Perii pe care îi arunca Mama Padurii au aceeasi putere de fermecare ca si ea. Eroii au adesea origine ani~aIa. Cu toate ca omul este actantul principal în b. e oglindit mai frecvent în o sumedenie de b. pentru a nu încalca nici cifra cu eficienta magica si nici ritmul întreit. De aceea. fluierul confectionat din rachita crescuta din sotia îngropata de impostoare cinta cintecul întocmai ca ea etc. Puteri). Copacii cer trecatorilor sa ie magica (5. Se întîlnesc însa si casatorii între fete si animale propriu-zise care ramîn II: . prefacerile omului în planta sau animal se tin lant (v. dar numai de trei ori. rasplatind pe binefacatorii lor.. în b. sapunul lac întins (v. poate saIaslui într-un loc ferit. (v. pajura sau o ursoaica (AT 650). adesea acestea dovedindu-se superioare sub anumite aspecte. ascuns dusmanilor. Dafin).•• 65 întîmplarile iminente.. P~tele de sînge de pe batista îi arata posesorului ca fratele sau de cruce e mort. Principiul magic prin care o actiune sau un agent provoaca ceva similar (similia similibus) e oglindit în unele b. afle enigma sterilitatii sau sa fie curatati. atit de caracteristic actiunil~r din b. Scuipattil fugarilor raspunde în locul lor. Principiul potrivit caruia o parte actioneaza ca si întregul din care e desprins (Pars pra toto) potrivit legii simpatiei universale. aflind ca perechea sa e animal numai ziua si pentru o perioada limitata în urma unui blestem greu. dar la proportii înmiite: peria devine padure. 16. mama lor fiind o vaca sau iapa nazdravana (AT 301). totusi el nu e mai presus decit animalele auxiliare. Mirele sau mireasa în forma animala apar în mai multe b. spre siguranta. poate parasi corpul omului si chiar. adesea spre disperarea eroului uman care totusi se bucura în cele din urma. unde obiectele aruncate se transforma în similarul lor. puterile eroului stau ascunse în niste gargauni sau oua ce se afla într-o pasare etc. Legaturile se vadesc însa si mai adînci. plante si animale se vadeste de asemenea neasteptat de intima. dar mai adesea animal. cutea munte de stînca. tintuind locului ciinii voini~ului (v. intrind si iesind prin rostirea unei formule cu eficienta p. Plantele pot genera copii: un dafin are în interiorul sau o fata care iese noaptea sa culeaga flori. Relatiile cu animalele sînt mai felurite. Metamorfoze).

fara sa intre în casa: fratele lor consimte. Corb. Ei sînt îngropati sau dati pe apa de catre impostoare (AT 707) si înlocuiti cu catei cu intentia de a compromite iremediabil pe mama lor. corbul si vulturul luîndu-si sotii pamîntene. nu stiu ce-a fac~t 1". Canibalismul constituie alta trasatura arhaica. i se explica schimbarea fizionomica prin actiunea arsitei si a vîntului sau prin simpla coclire. sau hranesc copiii lepadati pîna cresc mari (v. Credintele despre tatarii antropofagi s-au pastrat pîna tîrziu. (5. Aceste animale cumna:te de obicei stapînesc niste împaratii îndepartate.66 în continuare ca atare (AT 552). Substituirea unei persoane prin alta este de asemenea o trasatura arhaica. despre tara fara batrîni (AT 981). Fenomenul apare în b. crescîndu-i ca ai lor. 510). Pajura). 9). Viclenia se dovedeste a fi calitate primordiala. sora ei vitrega sau servitoarea de la curtea împaratului (AT 403. Lepadarea copiilor apare de asemenea ca o practica primitiva mentinuta în unele b. viitorii cu'mnati petesc pe cele trei surori noaptea la fereastra.. Pentru a face verosimila încuscrirea. Cînd acesta se îndoieste. în care vitrega instiga cel mai adesea împotriva lor. departe de a fi reprob abila . este utilizata de actanti ori de cîte ori ei apreciaza ca nu pot razbi prin lupta . Pe alocuri. ~a e urmarea unui bl~stem. 408. Da îi spune lu ta-sau: .zice o mai fi coclit auru da s-a negrit asa. acceptata de sot. Normele etice pastreaza pe alocuri vizibile ramasite dintr-o lume arhaica. savîrsit de curînd. Unele animale rapesc copiii oamenilor.p. Baiatul care zareste pe tiganca în locul fetei din dafin. Pajura). si azi se mai crede ca ursul ar duce femei în bîrlogullui cu care traieste în intimitate casnica. putînd fi întlinite si în unele variante despre fata captiva care scapa. dar se întîlnesc si oameni cu atare apucatura. si. Uneori. sporadic întîlnita în b. de aceea fata moarta iese noaptea din cosciug si manînca paznicii (AT 363). lI. aruncînd prin viclenie în cuptor pe batrîna tataroai:ca (AT 327). tata . Cei care alearga mai mult dupa carne de om sînt balaurii si zmeii. Obiceiul stravechi de a omorî pe batrîni si-a pastrat un ecou întîrziat în b. în care calitate îsi ajuta cumnatul aflat în impas (v. observa hepotrivirea: "parca nu mai semana asa cum era. despre sotia înlocuita cu cea geloasa. Povestitorii moderni au adus felurite motivari ca sa faca substituirea verosimila.Nu stiu. cel mai adesea. fiindca asa i-a lasat cu limba de moarte tatal.

De asemenea. Jn b. 372). nuvelistic cu aceasta tema. pedeapsa este capitala. faFa faze intermediare. adversarul este decapitat. fantastic. p. p. ca~trimat io bota dupatine si iara mi-o dai tu!" (5. cu gîndul de a recupera trochita cu ajutorul bîtei care~batea la comanda. cu atît creste si vaza lui în ochii povestitorului. iar cenusa suflata în vînt. care astazi stîrnesc cel putin nedumerire~ ~scultatorilor.lU shiar trei cu lacrimi. In chip similar.. 1. II. o schimba pe bîta altui om. transmis înca de Herodot (AT 950). Daca ea este acceptata ca arma fireasca împotriva unui adversar mai puternic. CruziIllea pedepselor aplicate este de asemenea ramasita dintr-o lume arhaica. hotia este privita cu admiratie si cu cît îndemînarea hotului este mai mare. Mama sau sora necredincioase sînt silite sa plînga pîna vor umplea un butoi S<. fara sa mai fie dezdaunat pentru paguba suferita.67 dreapta. 280). decapitarea este urmata de extinctia totala. cu limitele superlative. Cel mai slab se vede astfel deposedat de cel mai bine înarmat. cruzimea lor este mult estompata de însasi constructia lui care opereaza numai CiU datele extreme. Petrea Fat-Frumos se lauda în fata capeteniei zmeilor: "Io-s acela om care fura ouale di su tarca si tarca nu sti nimica pîn nu-i dau cu destu-n cap 1" Fiindca ei nu cred. De aceea. E apreciat ~ fi frumos în b. în chip curent. El îsi face socoteala din capul locului: "Iti dau trochita tie. ci si în alte variante ale b. în b. Unele pedepse sînt ecoul întîrziat al cruzimii primitive de a prelungi supliciul. Petrea fura în fata lor ouale de sub o tarca fara sa-I simta "Si pe urma o dat cu destu-n cap la tarca si tarca o zburat s-o pus ouale-napoi" (5. Voinicul care a obtinut trochita fermecata care se umplea singura cu mîncari si bauturi. Pedepse). cel omorît fiind ars. ceea ce are o deosebita stralucire. mai ales ca victimele s-au dovedit în cursul actiunii tot atît de inexorabile cu adversarii lor. înc1in9:reapentru ceea ce bate la ochi a fost relevata de etnologi ca o caracteristica a psihologiei popoarelor aHate într-un . Trasatura e întîlnita nu numai în cunoscutul b. Ungerea cu miere si expunerea per~ petua la muste este de asemenea alta forma de expiere barbar?. pentru a fi în concordanta cu specificul lui de a prezenta totul în forme superlative. Dar alaturi de aceasta pedeapsa se întîlneste si forma depasita a legii ordaliilor (v. apoi pe vioara unui tigan si pe cusma miraculoasa. alaturi de rostogolirea victimei într-un butoi cu cuie aruncat de pe o coasta înalta. e folosita totusi si în alte situatii.

cu totu da aur" încît "pa sfîntu soare tîneai ochii. b. apoi tratarea familiara a zeitatilor în care totusi se crede.hranindu-se copios din mit. de obicei prin scaldare. din aceleasi . credinta în acestia a' slabit treptat. II. Cele doua specii au coexistat. Ele se hranesc din aceeasi viziune despre lume.68 stadiu arhaic. Cheles dobîndeste.iarcopiii nascuti de tînara împarateasa sînt "cu totu. Cu trecerea vr~mii. apoi mai tîrziu Wesselski si Propp au stabilit secventa mit-basm. De aceea. printr-o foarte usoara prefacere a celui dintîi. Cînd voinicul are la dispozitie trei cai. de argint si de aur. chiar daca mitul pierdea treptat terenul în favoarea b. 454455). Probele petirii). c}1. Ele nu s-au exclus una pe cealalta. Cal). par de aur. de argint si de aur. e vadita de predilectia pentru metalele stralucitoare. De asemenea. legenda etiologica despre demiurgii preocupati de întîi1e începuturi ale lumii si chivernisitori ai desfasurarii vietii cosmice. în b. da pa copii nu!" (5. de arama. ca o consecinta a descrescentei elementului mitic. cum se poate vedea si azi la popoarele mai arhaice. împaratul cere viitorului ginere nu numai trei poduri. surprinse mai cu seama în unele variante care se abat . în genere. Metalizarea depaseste regnul o'biectelor. spuse spre desfatarea ascultatorilor. obiectele sînt de arama. uneori si de diamant ("adimant"). p. ci si pomi din aceleasi metale pe de laturi (v. argint si aur. chemati prin scuturarea frîului din metalul respectiv (v. european. a fost conceput liniar. precum si a elementelor legendare din b. nu mai poate fi închipuit ca o simpla succesiune mit-b. Sporadic. si dezvaluie resorturile mecanismului de creatie. ci-au convietuit. La început a fost mitul. Toate faptele cunoscute azi pledeaza pentru o existenta concomitenta a mitului cu b.. Examinarea repertoriului narativ al popoarelor salbatice de astazi. arata ca procesul de creatie a b.de la aspectele curente atestate de grosul variantelor. ierarhizarea acestora facîndu-se dupa ritmul tripartit. Fratii Grimm. Modul cum o seama de institutii primitive sînt oglindite în b. Veridicul mitic a fost convertit astfel în plasmuire estetica. naratiunile despre faptele lor au încetat a mai fi crezute si au devenit simple relatari. podoaba capilara este de preferinta de aur: unii copii se nasc cu parul de aur. extinzîndu-se la vegetatie si chiar la animale. de la cele de rînd pîna la cele mai stralucitoare. Ileana Cosînzeana are uneori par de aur etc. ei sînt de arama. arunca o lumina vie asupra laboratorului creatorilor de b. procesul de creatie a b.

si legenda în modul de a trata personajele supranaturale. cu o bitusa-n spate" (5. românesc. Ca atare. în care domina totusi cele religioase. Sf. ridicîndu-se la o atitudine de dominare si de mînuire a lor într-un context nou de plasmuire cu intei1tii estetice care sa încînte pe ascultatori.. b. cu totul rar la popoarele din Europa rasariteana _ cînd mit (legenda etiologicaL cînd b. în productiile ar. consecinta indiscutabila a atitudinii de dominare din partea creatoruÎui popular. de~ît ca acum savîrsesc si actiuni noi. iar pe de alta parte. Daca se examineaza mai de aproape deosebirile dintre b.. mai cu seama. iar alteori e amenintat de saracul plecat de disperare în lume "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc.haice. p. dar cu barba mult mai lunga.. povesti torul popular s-a desprins de stadiul de pura venerare a personajelor divine. el e privit doar cu mai multa libertate si prin aceasta' puse pe seama lui alte actiuni decît cele înfatisate de cartile si legendele religioase. asa cum e atestat el de colectiile europene. îndeosebi în libertatea deplina cu care sînt tratati Dumnezeu si. fiind pe alo~uri ~hiar usor zeflemisiti.. cot .. se poate surprinde mobilul creatiei b. 23). înclinarea spre ilaritate e semn vadit de intentie artistica. neatestate în repertoriul de legende. adica un ins mare cît o palma. dupa functia pe care i-o destina creatorul popular. Aspectul amintit se vede si astazi în b. p-o prapasta de coasta urîta . O naratiune putea fi . p. cronologic putînd fi socotita prima modalitate de a da haina estetica reprezentarilor curente. Faptul ca Dumnez'eu e reprezentat într-un b. la început.cum este si astazi în chip curent la popoarele salbatice. cu o usoara zeflemisire.. totusi verosimile pentru auditoriul popular din trecut. de un. tratarea lor în maniera scherzando. Petru. diferita fiind doar atitudinea fata de ele. unde-i da da Dumnezau. 345) nu stirbeste cu nimic din credinta în existenta lui printre plasmuitorii si ascultatorii b. fara ca prin aceasta sa fie anulata credinta în existenta lor. II. Barba-Cot.69 reprezentari. de tip european trebuie sa fi fost ceva similar b. sa ma duc sa-I t~i 1" (ibid. Acesta are la baza doua resorturi: exagerarea unor trasaturi pîna la limitele pe care le poate îngadui reprezentarea în imaginatie. Piticul din legenda devine astfel în b. apocrife deci. cel mai adesea speculînd efectele contrastante. adica o naratiune în care actantii supranatura:li sînt aceiasi cu cei din r'eligia populara. legendar. In crearea b. bihorean ca un cioban "sezînd la tri oi..

încît "o sarit o doaga-n cela capat de lume s-o doaga-n ista capat de lume!" (ibid. Tratari similare se întîlnesc si la celelalte personaje prezente în legenda si b. încît e în stare sa trînteasca la pamînt niste hojmalai uriasi ca Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. p. în aceasta categorie se includ si capii statelor. a confectionat un erou atît de mic. a confectionat pe Strîmba-Iemn. Statu Palma).. care se poate ascunde oriunde. stîrnind hohote de rîs printre ascultatori (v. eliberîndu-si surorile. pîna la limita imaginabila: Munte Vînat sta cu capul la umbra unui stejar urias. friguroasa si ahtiata dupa friptura de porumb. încît poate omorî pe viteazul care a rapus pe zmeii cei mai temuti. pe atît e de puternic. spunîndu-i cu aroganta "tu esti mic" (5. din faptura piticuluicreatorul b. o pocitanie care provoaca rîsetele ascultatorilor de îndata ce apare în sceneria basmului. El e atît de tare. p. fara sa. ilariant prin silueta lui enorma si mai cu seama prin mania nestavilita de a îndoi· copacii. creatorul b. care pasesc de pe un deal pe altul._Alteori.. încarcati cu o seama de virtuti magice care îi faceau atît de temuti în fata supusilor.. tradînd de fiecare data libertatea pe care si-o îngaduie creatorul b. Pitic). o seama . de unde actioneaza ca un om. 483). numai pentru ca acesta nu i s-a ferit din drum.e. mai ales cînd e aratat a fi încaltat "în gauoci de oua". Dimensiunile uriasilor din legende. atestat si astazi în mitologia indiana. I. pîna nu-i învie fratii'. eroul o prinde cu cîinii si o bate. iar Mama Padurii din legende devine în b. în loc sa fie temuta si evitata. 226). ridiculizata prin aceea ca are în frigare o broasca cu care atinge mereu friptura voinicului. Urias). Introducerea lor în atari naratiuni libere. el e speculat si pe planintern: pe cît e de mic. ContrastuL nu se opreste numai în zugravirea exteriorului. pentru a aduce placere ascultatorilor însemna si un pas de eliberare limitata din partea povestitorului popular. sînt alungite în b. Cu vremea.:ipese d~ scîncetele ei. regii si împaratii. rapusi de ea în acelasi loc.hiul: cît un bob de mei. Zeul urias care poate secatui lacurile dintr-o sorbitura. o baba vrajitoare. încît abia poate fi zarit cu oc. iar cu picioarele ajunge la soare! (v. a fost prefacut în ridicolul Setila. Din zeitatea stapîna peste copacii pidurii. fata de personajele sacre pentru care are în chip curent o atitudine de venerare obedienta. sa le puna caldarea arzînd pe piept si sa manînce în aceasta pozitie toata mîncarea gatita pentru ziua aceea. cel care suge poloboacele de vin cu atîta pofta.70 sau chiar de sapte coti (v.

. enumerînd piedicile care i-au stat în cale pîna la -casatorie. de a o face mai apropiata de o relatare veridica. Exista si o tematica specifica b. ar parea mai degraba o nuvela obisnuita. p. Cînd vine rîndul împaratului sa-si dea unica fata spre a fi mîncata de balaurul din fîntînii. Abia atunci cînd b. . Probele puterii). Ileana Cosînzeana). pleaca în cautarea ei. dar procesul de separare nu se desfasoara atît de liniar.bisnuita si cu o precocitate deconcertanta. ramînînd doar pe seama copiilor si m~reu împrospatat din colectiile tipari te. fantastic este plecarea dupa aventuri. Wesselski a stabilit cu claritate cele doua categorii de reprezentari. pîna în momentul în care actiunea e transpusa dintr-odata în planul fantastic. creatorul b. mai ales atunci cînd ea e enuntata chiar la începutul naratiunii. figurile se osifica asa cum au fost transmise. sau da peste vreo calamitate care trebuie înlaturata. înlocuiridu-le cu corespondentele sale din credintele curente tocmai din nevoia de a sublinia "realismul" naratiunii. este petirea. Foarte frecventa în b. în unele b. În scurta vreme. Mîndra Lumii. 7. Dupa ce creste mare. Ea poate fi atît de realista. încît b.cu sine si moartea b. pleaca împreuna cu aceasta în lumea larga. petirea e rezultatul eliberarii fetei de la monstri sau rapitori. Tipica b. cele dintîi crezute a fi veridice (Wahnmotive). dovedind ca si-a maturizat puterea (v. iar daca are numai mama. care ofera totusi anumite detalii ce pot fi explorate în chip realist de povestitorul talentat. XCII. el paraseste familia. ea se manifesta cu o violenta neo. în silueta mult caricata. de natura supranaturala. Tematica b.. Alteori. iar atunci cînd unele figuri încep sa se stearga din panteonul popular. 32). dar aceasta aduce ."b. zmeii. chiar incitatoare la ilaritate. întîlneste adversarii. O vreme persista oscilatiile. Copilul plînge în pîntecele mamei c. fantastic nu mai corespunde mentalitatii de pe un anumit stadiu.71 de figuri legendare dispar din creatiile populare si se mentin numai prelucrarile lor din b. celui ce o va salva. debordanta. Alteori. (v. împreuna cu jumatate împaratia.-hiar pîna la a douasprezecea luna si se naste numai dupa ce parintii îi promit de sotie pe Abrumca mîndia si frumoasa sau pe Ileana Cosînzeana. Rozuna etc. celelalte stinse si ramase numai ca fictiuni poetice (Wundernwtive.· intervine. Dupa ce eroul a crescut mare. din repertoriul viu. el o promite de sotie. fiind chiar prenatala. oglindeste mai deplin framîntarile contemporane.

Urme de atari probe s-au pas. sau sa-i aduca din poamele pe care le rapeau niste fiinte necunoscute. Tema cea mai frecventa din aceasta categorie e . ea a fost transpusa în cîntec si rezolvata pe plan pur estetic. a obiceiurilor contemporane creatorului. Veghiere). va primi mari recompense banesti. o anumita desfasurare putînd servi mai multe teme si invers. din obicei ramînînd foarte putine înscenari (legarea portilor. fantastice pentru a fi rezolvata în chip miraculos. un taran iese primavara la arat si lasa sotiei vorba sa-i trimita mîncarea prin fete etc. "Cîntecul Iacatii" etc.trat în folclorul nostru numai în cîntecuL bihorean de nunta ("Nevesteasca". împreuna cu succesiunea tronului. ele sînt fluctuante. cel care le elibereaza primeste pe cea mai mica de sotie./ 72 fetele sînt rapite de zmei sau diavoli si. temele sînt pe deplin realiste. mai pot fi surprinse cîteva teme pur fantastice. c~ în viata colectivitatii. în curtea împaratului a crescut un copac înalt pîna la cer si împaratul promite fata si tronul celui care va izbuti sa se urce pîna în vîrful lui. Alaturi de acestea. în multe b. lasînd întreaga împaratie în bezna si voinicul predestinat pleaca sa le readuca din aceasta captivitate. Dorinta de a avea' copii care sa mosteneasca gospod~ria celor ajun'si la adînci batrînete sau tronul parintesc e enuntata la începutul multor b. De data aceasta. Tînarul pleaca în cautarea tineretii fara batrînete sau a pasarii miraculoase care vindeca prin cîntecul ei etc. în cîteva b. Fata moarta în biserica care îi manînca pe paznici trebuie vegheata de cineva care sa înfrînga blestemul (v.). Asertiunea pare verosimila. Se relateaza cum zmeii au furat constelatiile. pretendentul este pus la încercare pentru a-si arata puterile (v. Dupa ce punerea la încercare a mirelui a fost parasita. simularea luptei la intrare). Un castel (sau o moara) e bîntuit de diavoli si cine îi va alunga. fantastic probele sînt de dimensiuni miraculoase. petirea se desfasoara în chip obisnuit. Daca în b. în cel nuvelistic se pune la încercare ascutimea mintii. luate din framîntarile contemporane. drept recompensa. Un gospodar se întelege cu sotia sa-si dea copilul la o scoala de la oras pentru a putea fi ajutorati mai mult la batrînete. Probele petirii). fiind cu totul fireasca reflectarea în b. cele mai mari fiind destinate fratilor sai. în b.. Trei copii orfani se pun pe rînd de paza ~a unica lor holda pe care le-o pasteau noaptea niste fiinte necunoscute. De obicei. Cercetatorii au vazut în acestea oglindiri ale practicilor prenuptiale atestate înca la popoarele arhaice.

73 saracia cea mai cumplita din cîte se pot închipui: omul e atît de sarac. dar considerentele amintite cu privire la detectarea repertoriilor nationale invita la prudenta în atari evaluari. propriu-zise.(v. ar fi creatia acelui popor. cum e dorinta tatalui ca dupa moartea lui fiii sa vegheze la mormînt ca sa nu i se stinga focul. dar fara un control prealabil. Numeric. Schullerus . cel mai adesea plecînd în lumea larga. temele sînt mai putine decît tipurile de b. iar catalogul Aarne-Thompson are la baza numai unele culegeri nationale. care a dat un rezumat extrem de succint la aceste naratiuni. nu se poate conchide de aci ca ar fi o creatie româneasca. Obiceiul a fost atestat la alte popoare îndepartate. fiind transpuse tale-quale din catalogul întocmit de A. din care vreo suta sînt nuvelistice. în vreme ce Saineanu catre sfîrsitul secolului trecut semnalase o seama de variante la popoarele sud-est europene (v. sau nu are nici cenusa . Chiar atunci cînd sondarile sistematice ar dovedi ca un anumit tip circula numai la noi. noastre e ramasita unei practici similare care a dainuit în trecut si la noi sau daca e adusa din alte parti unde se mai practica. Pentru a iesi din aceasta stare disperata. Baba Dochia). încît nu are dupa ce bea apa. În repertoriul nostru. el trebuie sa întreprinda ceva. Unele amintesc anumite practici disparute. s-au înregistrat pîna acuma circa 600 tipuri de b. Chiar Baba Dochia apare în acest catalog ca un b. Abia dupa noi cercetari minutioase si sistematice se vor putea delimita care tipuri sînt cunoscute numai de unele popoare.în vatra etc. Aproape jumatate din totalitatea tipurilor românesti nu figureaza în catalogul international. respectiv putînd foarte bine sa fie preluat de la alt popor la care a disparut între timp din repertoriu în epoca anterioara culegerilor de folclor. Clasificare). odata cu naratiunile care o oglindesc. b. dat fiind ca în colectii nu au fost consemnate toate tipurile existente. Imprejurarea ar ispiti sa se creada ca cele absente ar fi creatii specific românesti. El e cam de aceeasi întindere cu cel ucrainean si mai bogat decît cel al unor popoare din rasaritul Europei. inexistente în catalogul general. fara sa se poata preciza daca în b. fara sa se poata deduce din aceasta împrejurare ca" atari b. Bogatia e mai mare deCît arata numarul tipurilor orînduite în consonanta . cu toate ca evaluarea e provizorie. existent numai la români (AT368 C*). Catalogul international AT înregistreaza cîteva tipuri care apar ca unicate românesti.

extrem de vari~bila în genere si pe care Propp o t. el distinge urmatoarele functii sau actiuni: 1) absenta (unul din membrii familiei pleaca de acasa). practic. dar toate încercarile de a stabili sabloanele b. rezultata din împletirea uneori neasteptata a episoadelor cunoscute din alte tipuri. 4) iscodirea (raufacatorul încearca sa iscodeasca cum stau lucrurile). 3) încalcarea (interdictia este calcata). eroului i se adreseaza o rugaminte sau o porunca. 6) viclesugul (raufacatorul încearca sa-si însele victima pentru a pune stapînire pe ea sau pe averea ei). 12) prima functie a donatorului (eroul este pus la încercare. fantastic (AT 300-749) are 31 functii sau actiuni constante. Stricta fixitate. si au intuit existenta unor clisee compozitionale în numar limitat. El a stabilit ca b. noastre se caracterizeaza printr-o anumita stufozitate. B. din repertoriul viu si de pura reprodticere a lui dupa forma fixata în colectiile mai popularizate. Alaturi de situatia initiala. în vreme ce personajele care le savîrsesc sînt variabile. imuabilitatea. 10) contraactiunea inciPienta (cautatorul accepta sau se hotareste sa întreprinda contraactiunea). 11) plecarea (eroul pleaca de acasa). LPropp din 1928 (LXX). 8. se distinge cu claritate de cea a celorlalte specii narative prin caracterul ei mai complicat si totusi foarte arhaic. 8) prejudicierea (raufacatorul face un rau sau aduce o paguba unuia din membrii familiei) . 9) mijlocirea. este semn de parasire a b.74 cu catalogul international prin posibilitatea povestitorilor populari de a îmbina felurit o seama de episoade. 5) divulgarea (raufacatorul obtine informatii asupra victimei sale) . orice b. Desi cea mai mare parte din osatura epica e cunoscuta din alte tipuri. b. el este trimis undeva sau lasat sa plece). Cercetarile mai noi au aratat ca. pregatindu-se astfel înarmarea lui cu unealta nazdravana sau . 2) interdictia (o interdictie este specificata eroului). putînd suferi prefaceri în sensul unor amalgamari de noi episoade si motive. atacat etc. Cercetatorii au surprins de multa vreme unele repetari în constructia b.ece p~ plan secundar. 7) complicitatea (victima se lasa înselata ajutîndu-si astfel fara sa vrea dusmanul). inapt de a primi noi altoiri. fara sa atinga proportiile b. iscodit. rezultat din atari contopiri e totusi simtit ca o naratiune noua prin o seama de aspecte inedite si mai' cu seama prin suflul nou care îl strabate. nu se poate imagina un tip "pur". indian. momentul de legatura (nenorocirea sau lipsa sînt comunicate.. Compozitia b. au esuat pîna la cea a lui V.

spre a fi mai tîrziu recunoscut). 26) solutia (încercarea grea este trecuta cu succes).marea prin care protagonistul actiunii urmatoare sa afle ce s-a petrecut în cea precedenta. de la un alt personaj (adesea de la calul sfatuitor). la locul unde se afla obiectul cautarii lui)..aapoi ca functiile nu se succed obligatoriu una dupa alta. Alte functii apar izolate (absenta.). 21) urmarirea. calare. pedeapsa. 25) încercarea grea (eroul are de facut fata unei grele încercari). 20) întoarcerea (eroul se întoarce). lupta-victorie.. Se observa 'apoi ca ~ulte actiuni 'se conjuga în perechi (interdictie-încalcare. urmarire-salvare etc.si se înscauneaza împarat). între ~le trebuie sa apara info. goana (eroul plecat este urmarit). dar mai adesea ea e augmentativa. casatoria). iscodire-divulgare. 15) dePlasarea spatiala între doua împaratii. prejudicierea. 14) înzestrarea. Pe lînga acestea.75 cu ajutorul nazdravan). Cîteva se orînduiesc în grupe "de pilda. 16) lupta (eroul si raufacatorul intra în lupta directa). cea de a treia lupta sau încercare fiind cea mai grea. Ritmul tripartit se întîlneste în repetarea de trei ori a unei functii separate. 17) marcarea. 28) demascarea (raufacatorul sau falsul erou este demascat). 30) pedeapsa (raufacatorul este pedepsit) si 31) casatoria (eroul se casatoreste . 27) recunoasterea (eroul este recunoscut). 24) pretentiile neîntemeiate (pretinsul erou formuleaza pretentiile sale neîntemeiate). pe care le numeste elemente necla. Se observa . In cazul în care doua actiuni succesive sînt savîrsite de doua personaje diferite. 29) transJigurarea (eroul capata o noua înfatisare). Functiile stabili te de Propp decurg în chip firesc una din alta într-o secventa logica si nici o functie nu exclude pe vreo alta.re. 23) sosirea incognito (eroul soseste acasa sau într-alta tara fara sa fie recunoscut). Se obser'-. contraactiunea incipienta si plecarea alcatuiesc punctul de înnodare a intrigii". 18) victoria (raufacatorul este învins). însemnarea (eroul este însemnat. obtinerea uneltei nazdravane (unealta nazdravana intra în posesia eroului). pe jos. 22) salvarea (eroul scapa de urmarire). Propp mai semnaleaza existenta unor actiuni rebele care "nu pot fi încadrate în nici una din functiile mentionate si nici determinate de vreuna din ele". Repetarea poate fi uniforma. 19) remedierea (nenorocirea sau lipsa initiala este remediata). mijlocirea. 13) reactia eroului (eroul reactioneaza la actiunea viitorului donator). calauzirea (eroul este adus în zbor. alteori a unei perechi de functii (urmarirea-salvarea) sau ~hiar a unor grupuri de functii.

ar putea fi denumit b. incluzînd în acestea decesul temporar si invizibilitatea.. spre apoteozarea eroului.24-121). întrucît toate acestea "au o structura monotipica" (LXX. p. decurgînd una din alta. întîmplarile sînt uluitoare. fantastice (AT 300-749) se pot încadra într-un singur tip compozitional..16 apoi ca fapte similare sau chiar identice sînt motivate cît mai felurit.. desi în realitate si aici se întîlnesc repetari în ansamblul repertoriului. dar pe care povestitorulle expune pe rînd prin formula~ "sa lasam pe cei doi . nici cea a elementelor "ale caror varietati sînt cuplate între ele prin legaturi de dependenta absoluta sau relativa". întrucît acest final este un element definitoriu al b.. iar sii. el fiind caracteristic grupei AT 300-749. Tipul prim. Nici personajele nu pot fi alese dupa atributele lor pentru a savîrsi o actiune anume.uatiainitiala cere anumite functii care nu pot fi alese oricum. sînt recente si mai cu seama variabile. pîna la nunta care coincide cu succesiunea sau urcarea pe tronul împaratesc. povestitorul are libertatea de a omite sau include anumite functii. dupa orizontul si gustul povestitorului. fanta~tic se întîlnesc si miscari paralele. B.. în b. avînd anumite limite p~ care nu le poate încalca. Al doilea tip compozitional e cel cu profil episodic. animalele si obiectele se dovedesc a fi "marimi echivalente".. fiind tocmai opusul acestuia. de obicei cu o . din aceasta categorie sînt mai scurte si mai clare. si sa vedem ce faceau . (ceilalti)". De asemenea. apoi de a da o anumita desfasurare acestei functii. auxiliarele eroului au un rol de capetenie. Daca se tine însa seama de situatia initiala si de finalul b. acea~ta ducînd la crearea de noi v. el e liber în alegerea numelor si atributelor personajelor. de unde se poate deduce ca motivarile în b. Analiza schemei compozitionale confirma constatarea ca oamenii. Propp conchide ca toate b. Povestitorul popular nu poate schimba succesiunea functiilor care se ~orînduiesc logic. insistîndu-se numai asupra unui episod din viata eroului. In schimb. urmarind eroul din copilarie sau chiar de la nastere.ariante sau chiar noi tipuri. iar metamorfozarile se tin lant. B. în concordanta cu linia puternic ascendenta a b. grupuri de actiuni ce se desfasoara concomitent. cînd aceasta e miraculoasa. din acest tip sînt lungi si stufoase. se observa ca exista doua tipuri compozitionale. fantastic cu profil biografic. analizat de Propp. El se conjuga în chip fericitcu începutul.. In cadrul acestei scheme compozitionale se desfasoara variabilitatea. Acesta apare ca om pe deplin format.

au un numar redus de functii sau actiuni. fara ezitari. apoi calcarea ei. p. dupa situatia initiala. Pentru auditorii populari cu mentalitate mai arhaicab. B. droaie de copii si sarac lipit pamîntului. încheiate prin rasplatirea eroului cu bogatii (sau cu recolta cîmpului în litigiu etc. actiunea desfasurîndu-se într-un plan realist. într-o succesiune ce captiveaza mereu atentia ascultatorului. dar mai cu seama cele despre dracul prost (1000-1199). altele apar foarte rar.77 . 564. Pe plan national.. unele din aceste tipuri putînd primi o dezvoltare mai larga. se observa si devieri. întrucît se misca cu familiaritate pe limitele superlative ale reprezentarilor. Farmecul sau irezistibil pentru carturarii care îl pot gusta vine din împrejurarea ca el opereaza cu situatii si mai cu seama cu însusiri absolutizate. o buna parte din cele nuvelistice (Ar 850-999). oferind suprema transfigurare a. mai multe secvente de punere la încercare si solutionare (v. 745 etc. Considerînd cele narate drept întîmplari adeva~ate. 339-343).). Romanticii au intuit în el specia cu precadere poetica si s-au inspirat copios din elementele lui. poate fi privit ca specia care încarneaza cel mai mult poezia absoluta. dupa tensiune urmînd destindere. 470. victorie si în final îmbogatire (prin prada luata. participarea lor este strînsa: deprimarea pîna la lacrimi cînd eroul este . B. 670. fara nu~nte intermediare. 480. în ciuda simplitatii sale compozitionale în comparatie cu plasmuirile culte. legendare (Ar 758-849). casatoria etc. cu mai multe episoade.). culmea exuberantei ce se poate închipui în ciclul vietii omului. el fiind rasplatit cu mari bogatii care alunga spectrul saraciei pentru totdeauna (XX.). 736. b. fie idealizati în grad maxim. Aderenta ascultatorului este deplina. soldat îmbatrînit la oaste etc. 332. Prea putine din aceasta grupa enunta o interdictie. pur nuvelistic. în acest tip compozitional se încadreaza b. realitatii. Apoteoza în final e mai modesta. urmata de prejudiciere (vatamare). 713. Totul este zugravit'în' alb si negru. l!lespre dracul (uriasul) pacalit aduc în scena. actantii sînt fie abominabili. Probele puterii). are rezonanta mai adînca. apoi cîteva dintre cele fantastice (AT 330. 563. 715.). dobîndita prin viclesug etc. Ciocnirile extrem de violente se termina printr-un final grandios si luminos. dupa cum în altele elementele fantastice pot fi eliminate. Multe din aceste b. mînuit de un povestitor talentat reprezinta o culme artistica. O seama de functii ale primului tip compozitionallipsesc aici cu desavîrsire (marcarea eroului.

mediane si finale care pot încadra orice varianta. În ciuda conditiilor grele în care au vietuit. Formulele initiale se pot desfasura de la forma simpla de atestare temporala "A fost odata ca niciodata" pîna la cele mai complicate care insista asupra veracitatii . fiind independente de tipurile narative. este o naratiune în proza. b. Caracteristice b. Povestitorul are o mai mare libertate în învesmîntarea naratiunii. S-a observat ca po'vestitorii mai rutinati ajung cu vremea sa dea o forma cristalizata unor crîmpeie din naratiune. 9. Desi b. a oferit straturilor populare o permanenta lectie de etica. din' ciocnirile puternice dintre adversari. arata ca el a trecut "peste 9 tari si 9 mari" sau ca aplecat "prin codru. sta marturie de vigoarea spirituala a omului arhaic care avea puterea sa creada cu toata fervoarea în plasmuirile· sale si sa le confere prin aceasta o existenta reala. tendinta fiind cea de a reda prin verbele cele mai adecvate desfasurarea actiunii.299). apoi asupra unor epitete care însotesc actantii de seama. Contributia individuala se con~entreaza îndeosebi asupra dialogului.0 adevarata descatusare: nici o alta specie nu poate provoca un atare joc al fortelor psihice.78 învins sau omorît. ele sînt generale si fara culoare deosebita·. dupa talentul si dispozitia improvizato'rica. De-a lungul vremurilor. B.: Cînd se dau alte detalii. prin zahastrii. partea expozitiva.. B. ele au scos lectia de participare totala la elementele naratiunii care le aducea descatusarea. alaturi de însailarea personala a povestitorului care îmbraca restul naratiunii. Ca: sa se sugereze spatiul enorm parcurs de protagonist. atît de necesara echilibrului psihic. p. forma lui are totusi un aspect închegat. urmata de exuberanta cea mai exultanta cînd acesta învinge. Partea pur expozitiva este mai saraca. vehiculate odata cu b. I. îmbinînd formulele traditionale cu cele izvodite de ei. dublata de alta estetica. Iar apoteoza din final aduce pentru ei . b. capabila sa dainuiasca peste veacuri în memoria populara. prin pustietati" (5. ele si-au mentinut treaza credinta' într-o viata mai luminoa'sa. Iar din jocul· fortelor sufletesti elementare. o insistenta mai mare denota influenta livresca. care da expunerii o pregnanta vizibila. Descriptiile sînt rare si redate în genere prin formulari cristalizate de circulatia urala. le-'a oferitm'ereu aceasta lecti~ de optimi~m. Încompunerea unei variante intra formule si formulari preluate din traditia orala. slefuit. sînt formulele initiale.

atestata la noi într-o singura forma. caci. Formula consta din doua parti: cea dintîi vrea sa sugereze lungimea enorma a spatiului parcurs de erou: "Apai s-o dus multa lume-mparatiejCa Dumnezau sa ne tie". (5. Astfel. Auditorii cu o mentalit~te mai evoluata interpreteaza atari asertiuni drept forme voalate de a arata ca actiunea relatata nu s-a întîmplat niciodata. p. Ea apare atunci cînd eroul pleaca. p. II. bogat mare" (5.79 ("de n-aL fi. se subliniaza si folosul celor ce vor fi atenti: "Cine-o ascultaf bine-o-a-nvata". un bogatas. povestitorul încheia fomlUla rostind tare. la sfîrsitul formulei initiale se arata si sursa b. Colectiile autentice arata ca ele sînt folosite cu predilectie de anumiti povestitori: "A fost într-un sat. nu s:-ar povesti"). de obicei lipsind referirile la timpul ipotetic. pe lînga rostul de a capta bunavointa ascultatorilor. în nordul tarii. în partea a doua. Contrastul indica apoi si coordonatele neprecise ale actiunii.uditoriului. umorul ce rezulta din acesta e o modalitate de introducere într-o constructie la care a prezidat criteriul estetic. si acela de a le verifica atentia. potrivit viziunii arhaice. "avea ursul coada". iar ascultatorii trebuiau sa raspunda leves (sau popricas. 35). Arareori. p. 78~ 79).: învatat de la pisica batuta. schimbînd scena actiunii. pe alocuri cu unele completari spre a-i mari functia de sondare a a. într-o tara. guias) (5. formula mediana avea. într-un "sac de povesti" etc. invocînd si anumite marturii ("Cînd se potcovea mîta cu coaja de nucafSi mergea la sfînta ruga". "Cînd se potcovea puricele cu 99 de oca de fier" etc. 77). cu tendinta vizibila de a crea buna dispozitie a ascultatorilor si de a le capta în consecinta bunavointa. 1. "A fost odata Într-o pustie mare un pustnic" (LXXVII. 472). formula anunta ca naratiunea e lunga: "ca cuvÎntu din povestejCa de-aici mai lunga si mai frumoasa este 1" Pe alocuri. "facea plopul pere si rachita mîcsunele" etc. p. formula initiala încearca localizarea vaga a actiunii. de obicei la începutul unui nou episod sau motiv. Cu totul sporadic. adus de la Bucuresti. fara sa-i stirbeasca din verosimilitate. Originea maghiara a termenilor arata _ca atare final pentru ver:ificarea atentiei a fost preluat din cazarmile de pe teritoriul . Formula mediana e mai simpla. printr-un schimb de cuvinte dupa modelul parolelor militare. un cuvînt din domeniul culinar: ciont!.) referitoare la existente imposibile: "scria musca pe perete". 1. Atari asertiuni contrastante au rol umoristic.

62).: "Da eu i-am lasat pe dînsii acolo bînd si petrecînd si-am venit si v-am spus povestea" (LXXVII.ine aici naintea dumneavoastra 1" (ibid. prajina. v-am povestit-o" (ibid. sau chiar animale mici: rata.80 austro-ungar.). p. 10 m-am fost ascuns aco dupa . da sunt satul si astazi !") pîna la explozia ilarianta : "Venira niste tigani si luara niste cîlti. care în fond nu aduce nici o precizie: "Si de unde am auzit-o. încît am baut si-am mîncat si-am petrecut. 66-71). Formulele finale sînt mai variate si mai complexe. cea mai des întîlnita fiind: "Am încalecat pe-o sea/Si v-am spus dumneavoastra asa 1" Ea e întregita uneori prin sistemul repetitiei enumerative. cu profil umoristic bine reliefat. nuia. de acolo v-am povestit-o" (81 a.. p. maracine. radacina. tai ara scaune. finala propriu-zisa si o formula prefinala. se insista asupra continuarii nuntii: "S-o ramas bînd si mîncînd/Si chef domnului facînd" (5. toate picioarele le bagara-n oale. Formula finala propriu-zisa. aratîndu-se cum a încalecat povestitorul pe un fus.taiara mese.. 79). Cea mai' frecventa formula prefinala indica pe scurt longevitatea protagonistilor. în Muntenia subcarpatica si în Transilvania sudica. sa vedem unchiasu ce-a facut cînd a vint acasa" (5. Si cînd dedera sa puste. povestitorii folosesc o formula simpla utilizînd verbul a lasa prin care fac trecerea la cealalta scena a actiunii: "Sa lasam copiii acolo. se mai întîlnesc si alte formule care au o frecventa redusa. Regional. 1. 86). gaina. roata. Uneori. Si 'baga. cui. "De unde am auzit-o.491). si astazi traiesc 1" (5.79).. coasa.. ele sînt alcatuite din doua parti. carbune. în Moldova nordica. enumera feluritele_ încalecari ale povestitorului. în Bihor. apare o formula prin care se indica în chip glumet sursa b. custura ruginoasa. corespunzatoare celei din formula initiala: "Si daca n-or fi murit. pe mine m-or bagat cu cîltii eia aco si vup! cu m. p. apoi pe unele plante: secara. în aceasta se descrie prezenta povestitorului la nunta protagonistilor. p. în alte variante formula prefinala se încheie cu indicarea sursei b. lingura scurta. 1.l0l). cocos. de la simpla atestare ("S-am fost si noi la nunta") la participarea la ospat ("si-a format nunta cu ea-nainte. viespe (LXXVII. prin care se încheie b.. ascunsa sub aceeasi formulare contrastanta.a în tun si dedera_ de veselie . 'sob'a-mpa~atului. capsuna. formula finala invita la corectarea povestitorului: "Cine-o sti . p. II. Si facura petrecere mare. Pentru indicarea actiunilor paralele. p. p.

.. eroul îsi ia "comanac de jderI' opinci de fier/si bata de otel" sau "straie de primineala/si bani de cheltuiala/si cal de calatorit". în Moldova nordica. cumnate laudate! roade-mi-ai cioarecii-n spate! . dafine. unde-s opt. Voinicul se scuza fata de zîna ce-l solicita sa o astepte: .. lumea o prapadesti/ori o togmesti? . iar multimea e: redata prin cîteva coordonate de întindere cosmica: "Cîta. Cataclismul produs de un zgomot urias are dimensiuni stihiale: "Muntii s-o cutremurat/si vaile s-o tulburat/si padurile-o picat 1". mediane si finale... PIatiti-mi-o" (LXXVq. se mai întîlnesc o seama de exprimari cristaliza te. nu-s trei 1" pîna la ". Cine sti mai lat... "Abrunca mîndra si frumoasa/din tara femeiasca/care din cosita/floare-i cînta/care' din gura/aur si margaritare-i curge 1". parinte al fetei frumoasep se deschide si se închide la cuvintele ei: . ca unde-s doi. calare pe-o roata si v-am spus-o toata.283). Expresiile cu functie de epitet însotesc eroii deosebit de proeminenti. sa capete "cîte-o para" etc.Nici n-o prapadesc/nici n-o tomasc/îi buna asa cum îi 1" Cîteva formulari par ramasite din descîntece..81 mai lunga/Marga s-o ajunga" (5. în b. Aceste formulari se repeta ca un cliseu ori de cîte ori revine în actiune personajul cu acea însusire sau scena respectiva. Alaturi de formulele initiale. Altele plasticizeaza unele situatii-cheie. marga s-o întreaca 1" (28. formula finala se încheie uneori cu solicitarea unei recompense: "Apoi i-am lasat pe dînsii bînd si petrecînd si-am venit la dumneavoastra. 1.Deschide-te. uneori dezvoltata: "Cine sti mai lunga. sporadic prin Muntenia. p. 81).. marga s-ajunga.80).. zmeu sur/roade-nii-ai cioarecii-n c . noua 1" Auxiliarele solicitate de erou se precipita strigîndu-si mirarea si spaima: ." Tovarasii nazdravani sînt aso~ ciati la grup prin formule ce sensibilizeaza augmentatia: ..He-he-hei! Daca am un cal nebun/. si nu-l pot opri pe drum 1" Adversarii se saluta prin formule care incita la încaierare: . versificate pentru a contura cu mai multa pregnanta o însusire sau o scena. La drum lung. p.Multamasc dumitale. .Buna ziua.Hai. Unele din ele chiar au atare eficienta: dafinul... stapîne. nu-s.. frunza pe pamînt.. si cetina pe copac si nasip în mare!" Cele' mai multe apar în dialog.Ce-i. masculini sau feminini: "Petrea Fat-Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii". p. Ea pare a fi influentata de formula finala a baladelor din Muntenia si Oltenia prin care Iautarul cere "sa-si ude gura".

Dialogul ocupa un loc preponderent în b.a enumera toate starile. substantivul. povestitorul insista asupra aspectelor capitale ale actiunii. îndeplinind deci functie descriptiva. pentru a fi retinute de ascultatori. Si cînd a venit acasa. în b. care devine eficienta odata cu rostirea ei. la început. uneori cu functie verbala. Pe alocuri. 1. sa iasa fata cea frumoasa. 16). 81-87). "Si s-o pus la culcat. 'Cîteodata. Pentru a se indica dimensiunile neobisnuite ale actiunii. 1. e repetat nu imediat. mai rar verbul. se 'întîlneste repetitia sinonimica ("a Plecat ·dracu. oferindu-i în acelasi timp si un mic ragaz pentru a se gîndi la continuarea iirului epic. în consecutie. mai des reluarea propozitiei prin punerea la început a adverbelor cînd. Prin atare reluare. cum ("A venit cu el acasa.")..Nu sufla. (5. :se întîlnesc chiar abuzuri în a prelungi dialogul. s-ave sapte copii omu". apar cîntece care dezvaluie soarta tragica a eroului. ci si pentru zugravirea starilor sufletesti. raspunsurile la întrebarile diavolului se încheie cu formula "crapi. Cum . <levînt nebatuta!" (5. pentru a atrage atentia asupra lui: "Odata era un om si el era foarte sarac. drace 1". Alteori. despre semnificatia numerelor. . nimica vorba.. e repetat de 3-4 ori :substantivul.. o mars oaia la dînsu . onomatopeele. dupa ce. interjectiile etc. ajungîndu-se la un adevarat tic verbal. de baiat nesarutata.82 <leschide-te. p. fiind utilizat nu numai pentru aduccerea în scena a personajelor. uneori chiar în chip abuziv.. în tendinta de a le epuiza. e repetata chiar propozitia în forma ei simpla: "Bucina ie. dar si 'În corpul replicilor. Alte procedee stilistice caracterizeaza nu numai b. La unii povestitori. si bucina ie". omu. p. pe cînd adjectivul si adverbul sînt repetate mai rar. perfectul -compus. si bucina ie.. mai rar la imperativ. ce sa vezi?". ci -în corpul frazei. în expunerea orala. baiete. II. între formele mai complicate ale 'repetitiei.87-105). Formele repetitiei apar din plin în variantele autentice. toate solutiile posibile. din placerea de . el e delimitat de partea pur expozitiva prin particula verbala zice (ice). -Pluierul confectionat din salcia crescuta din Cenusereasa îngropata de impostoare cînta consecvent: . inima ma doare!" (5. p. tare/Valeo. verbul e repetat de 3-4 ori la prezent.. dezvaluirea framîntarilor. iar s-a dus"). în unele b.. cu reliefarea conflictelor care îi opun. ci si celelalte specii narative în proza: propozitia incidenta -cu functie de paranteza.s-o pus la culcat.

fiind îngrijit de evrei pîna la sfîrsitullumii. nazdravan care calauzeste toata cireada de vite. p.83 Berbec v. rage atît de tare încît îl trezeste. dar un b. 421). nazdravani. p. Prinsa la-plug "cu fiu-sau". va putea rezista vîntului napraznic care se va ivi atunci (LUI. p. Potrivit legendelor. pînala amiazi secera. acesta o sileste sa termine· peticul de ogor. Flacaul se duce cu cei doi b. Atunci. pîna la prî~z ara ogorul de arama. a fost creat de diavol din lut ca sa poarte carul. Ilie (v. dar a ramas neînsufletit. împinge soarele cu coarnele catre rasa- . care "paste o falee de iarba pe zi si bea un iaz". Un împarat da veste "ca cine i-a ara lui o arie de arama si i-a samana si pan ce va asfinti soarele i-a aduce colaci calzi pe masa. 37). zicînd ca el va înota 40 de zile. iar celalalt b. care vorbea si care n-a vrut sa intre în corabie. B. p. acela va fi taiat în cer "si din sîngele lui va ploua ploaie de foc~siva arde pamîntul" (52. In unele variante ale bas1nului despre animale AT 130. atestat numai în folclorul românesc. "Si-ar fi scapat. sau arunca cu fapul pe hot în gura cÎinelui (81 a. A fost binecuvîntat pentru ca a usurat nasterea lui Isus. în vizuina. numai b. b. l-a încalzit cu aburul sau si n-a mîncat tot fînul din iesle. el se aciueaza dupa usa. în vremea potopului. p. p. Diavolul îi prinde b. joaca rol de capetenie în basmul AT 532*. evreii îl vor taia si pe pielea lui se va da lupta decisiva dintre diavol si Sf. Variantele provin din toate provinciile tarii. Oaie Bou. Dupa alta legenda. 1292). La sfîrsitul lumii. "fugit si el de raul stapînului". împaratul da VOlnicului bautura adormitoare. era un b. aceluia îi da fata de sotie". iar cînd intra lupul cel schiop. b. 24). Sfîrsitul lumii). p.279-280). "boul i-a dat cu coarnele" (18. 19-20). aratîndu-i ca stapînul îl va duce în alt ogor "si iar ne da la bice. 17-18). dar vaca îl cuminteste. Se afla un b. dar i s-au pus paserile ceriului pe coarne si l-au înecat" (ibid. între animalele plecate în lume se întîlneste si un b. cu conditia ca Adam sa-i dea lui "pe toti nepotii si copiii de la copiii tai dupa ce vor muri". Hai mai bine cît de încet" (69. Contractul a fost facut pe lut (ibid.. Copilul unui sarac este botezat de Dumnezeu care daruieste finului o vitea nazdravana.. erau înca salbatici si Adam le-a dat drumul dupa ce a tras trei brazde. Aceasta îi face un b. 82t B. p. "D-zeu i-a stupit si ei înviind a început a creste par pe dînsii" (52.

84 rit. p. p. în variantele basmului AT 511 A. îl învata sa-i taie si sa arunce coarnele unde vrea sa-si faca scaunul de domnie: din coarne "s-au facut niste curti si niste ziduri mai dihai decît la împaratul" (52. "de-abia-i vede pe boi peste gramada cu gunoiu 1". Fata cea mai mica a vitregei. b.vea al trei- . Apoi îsi gaseste perechea nazdravana si cu plugul de fier ara lunca împaratului. punîndu-l sa parieze <:u armeanul ca a doua zi. "cît vaile s-au turburat. facînd o zi din trei zile. ceea <:e se si întîmpla (81 a.. din coarnele lor creste vie din care curge mereu vin. iar înapoia se tot împreuna iarasi". p. Unul din b. B. 98-105). Dupa moartea b. a început a mugi atît de tare. Dupa ce mor. B. zidurile si curtile.J. soarele va rasari de la apus. altfel îi va lua b. rosii care se leaga singuri daca le seutura funiile. învie stapînul omorît de bautura viitorului socru lovind pamîntul cu piciorul. Un om sarac primeste de la Dumnezeu doi b. Dupa ce face nunta. el trebuind sa:si paraseasca curtile (5. Dupa nunta.ce inima îi poftea". b. Cînd trec Dunarea cu carul "apa se despartea înaintea lor si ei trece pe uscat.. vazîndu-se singur. 'Cînd copilul a crescut. boiutii mei!" Boierul îi da toata . nazdravan fatat de viteaua daruita de Dumnezeu finului "pazia si ferea cirezile {. 187-191). Sotia tradeaza secretul unui armean care îl alunga pe sot în padure. seara cînd se trezeste. iar vacile l-au asteptat. Fuge cîtu-n fuga mare la boi. tot cîmpul era arat si grapat. duc cu carul zestrea fetei: toata averea împaratului. A doua zi. si-i saruta:-Vai.a sa' nu le prinda si sa nu le manînce zmeu". Boierul cere sa-i are toate tarinile lui într-o zi. Cînd îl ducea la pascut. din cornul drept cresc "doi pomi sfinti" care rodesc "fel de fel de poame" (79.averea c'elui sarac. b. Cînd zmeii îl cer din nou. baiatul (uneori persecutat de mama vitrega) este ajutat de un b. II.606-6Îl). nazdravan. muntii s-au cutremurat. îsi cauta cireada si zmeii i-o dau cu conditia sa le lase lor darul de la botez. daca nu vor putea mînca într-o noapte tot fînul lui strîns pentru iarna.. dar Dumnezeu cu Sîmpetru îl fac sa-si recîstige averea si sotia. Nu vrea sa-i schimbe pe toata ciurda boierului si acesta decide ca sa-i ia b.. "De-abia zareste boii într-o margina . p. si au dat si cu cornul cel drept si le-au facut pulbere pe toate". Saracul adoarme pe brazda dupa prînz. "au dat cu cornul cel stîng si le-au sfarîmat zmeilor ograzile. celalalt muta soarele cu coarnele îndarat spre rasarit. îi da cornul sau drept din care mînca . cetina de pe copaci jos au picat". nazdravan. 196-198).

553-555). nazdravan cu coarnele de aur care pazea singur cireada. sau se lupta cu un purcel de fier si un b. p. p. Fata ia 'apoi coarnele si fuge. Metamorfozarile în ipostaza bovina sînt mai rare.103). numaidecît capata viata" (35. în alte variante. O fata trimisa de boier îl momeste sa taie b.hea dreapta mîncari. încît vacarul e prins cu minciuna (52. si baiatul fug în padure. se fac "doua pasarele" care îl scot bucati din fîntîna.). fara pereche pe care tatal sau îl vinde scump. lupului. p. oi. Stapînul lui face ramasag cu alt boier ca vacarul nu minte niciodata. Fiul unui împarat întîlneste într-o cîmpie niste b. Fiul îm- . în alte variante. Cînd Piparus Petru trece prin padurea lupilor "arunca pieptenele jos si îndata se facu un bou gras si avînd lupii ce înhata. p. decid sa-I taie. B. cai. p. cu coarnele de aur ca sa-i manînce inima. nazdravan se lupta succesiv cu doi b.1150-1151). Baiatul nazdravan. slab (se lupta sau cu un bou cu coarnele de argint. un urs si un leu etc. b.). Petru o sabie miraculoasa si doi b. învierea voinicului e facuta numai prin puterile b. b. p. "tavalit". nazdravani se arata numai sfatuitori. Uneori. 344). dar b. nascut de obicei dintr-un bob de piper. care "începu sa linga pe baiat. îl aduc la viata de fiecare data.. Nu le poate baga decît cu ajutorul diavolului. Aflînd ca îl hraneste b. dupa care fiul se reîntoarce în chip de om (81. p. baiatul îi ia numai cornul din care ies cirezile de vite (41. 182-183). grasi pe care îi învinge. primeste la botez de la D-zeu si Sf. îl întregesc si îl învie (52. V. nazdravani care îl trimit la stapîna lor din palatul de aur (LXXXIII. iar cel stîng cirezi de vite. din cornul sau. carora se promite cînd va fi mire (52. iar din cea stînga vaci si oi (82. îl învata sa-i ia cornul drept care-i va da mîncare oricînd. (doua mere ce se pref~c în b. cu coarnele de aur. b. de fier. 409) sau scoate din urec. I. sau dupa ce sotia necredincioasa îi fura sabia si este din nou omorît (AT 315). Cînd voinicul este omo'rît de impostor care îi ia fata scapata de la balaur (AT 320). 35). b. sa sufle peste el .189-193). p. Baiatul calca consemnul si se uita în cornul stîng: ies "vite. Baiatul de la scoala diavolului (AT 325) de îndata ce se întoarce acasa se preface într-un b.. lasara pe Piparus sa mearga în pace" (6e. Fiind aruncat Chiparus în fîntîna. cu un lup. p. zmeului. apoi aduc apa moarta si apa vie. 142-143). Un vacar are un b. Aici. cîta frunza si iarba". învins de b. dar e rapus a treia oara de un b.85 lea ochi neadormit în ceafa cu care l-a spionat pe baiat.

p. . Potrivit legendelor. În unele variante ale snoavei despre hotul iscusit (AT 1525). 3470 A). Dracul a intrat în trunchiul b. taie coada b. în frig si noroi. 3415). 303). Diavolul a fost invidios ca b. ca sa se usuce. "numa pielea si ciolanele". divulgat de fratele mai mic este interpretat de cel mai mare ca petrecîndu-se numai în vis (5. p. Acestea s-au prefacut în cepuri (18.. p. b. piere sub o rachita care scîrtîie si Pacala întelege sa vina marti dupa bani (82. Furtul b. 89-91). si calul unui macelar. trage de coada si e convins ca el a rupt-o (61. Hotul iscusit fura b. lupul dupa el. Prostul plecat la tîrg cu doi b. Cel care vrea sa marturiseasca popii ca i-a furat b. Barbatul socoteste ca are aceeasi soarta ca si b. hotul fura un b. p. îi taie coada si o vîra în anusul celuilalt b. 649). 10).86 paratului care eliberase mosneagul de aur (AT 502) este pîrît de vizitiul care i s-a substituit ca s-a laudat ca poate aduce o pereche de b. în timp ce finul-tigan mugea din rasputeri (5. Ca sa scape de urmarire. XV. 5370). Mosneagul de aur îl ajuta (LXXXIII. acoperind-o cu ramurile. Ma~elarul crede ca s-a înnamolit în balta. p. Nasa îi spune barbatului revenit ca vitelul de dupa cuptor (finul ascuns) a supt tot laptele. cepurile provin din cuiele batute de diavol. Un b. III. îi da pe un car etc. cu bucati din coarnele sale. urechile. 117-118). B. 199-200). 5307-310). are cepuri de cînd lupul creat de diavol a alergat dupa acesta sa-I manînce. p. Dumnezeu a lasat ca aceste piroane sa dea ramuri verzi (99. Brad. (AT 1415. În snoave. Plugarii cred ca l-a înghitit acesta (5. de a petrece afara. Ea l-a menit sa fie" tot verde si frumos si sa se bucure lumea dnd îl va vedea si de atunci bradul are în vîrf cruce" (52. Barbatul îl ciomageste zdravan. de aur. si o vîra într-o balta. de la plug. dracul astupa gaurile pe unde iesea din b. p. coarnele. în vreme ce nevasta si pisica stau la caldura (5. 5316). a iesit atît de frumos din mîna lui Dumnezeu si l-a strapuns cu piroa~e ca sa-I urîteasca. dar Dumnezeu a orînduit ca din aceste cuie sa creasca crengi cu ramuri verzi (52. oamenii îl conving ca va avea pret mai mare daca îi taie coada. diavolul a batut o multime de cuie de fier în b. p. 3). îl divulga ca toti copiii cu parul rosu sînt ai popii (5. Vazînd ca aceasta nu mai cade. Dumnezeu a luat moara diavolului în chirie "pan va cadea frunza de pe brad". Pacala primeste de la fratii sai invidiosi un b. mic a ascuns pe Maica Domnului. Pe drum spre tîrg. 501).. Dupa alte legende.

cu O pasare de aur în vîrf. se afla la izvoare. (52. Facerea lumii). p. s-a latit pe mare. 231. 93). Dupa legende. 482. 284). B. ea a descoperit izvoarele pamîntului. p. b. Ea a fost trimisa de Dumnezeu în fundul apelor sa caute pamînt. 73) si lovesc cu crengile pe impostoare. f. b. 261). Din fata omorîta de impostoare (AT 408) creste un b. b. scapînd doar unul. 223. în cele mai multe variante ale basmului despre copiii cu parul de aur (AT 707). si vrabia sar cînd merg (38 b. Dupa multe cautari "s-a-ntors îndarat aducînd o tîr' de pamînt în gura" (LXI. iar vrabia s-a urcat în spinarea ei si asa au ajuns la mal. Iepurele. reprezinta una din ipostazele eroului metamorfozat ca sa scape de urmariri sau persecutii. b. Fiindca aceasta a facut-o sa zîmbeasca. e sfînta si cînd moare nu putrezeste (ibid. II. Fugarii din casa diavolului (AT 313). dar observa ca b. Uneori. 1. De atunci. p. Dupa o seama de variante. vrea sa se înece. sfînta (52. p. Vazîndu-se singure. Ea se naste din scoica tinuta în casa în noaptea de Pasti (LIII. 226. 58-59). 971). De atunci a ramas b. Socariciu-Ialomita). Maica Domnului a binecuvîntat-o sa nu se descompuna dupa moarte ca alte vietuitoare (99. pentru ca acolo a gasit-o Dochia cînd a împietrit si prezenta ei e indiciu de izvor apropiat (52. b. p. b.în basme. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". de aceea b. p. 971). La început. IV. disperat ca e urmarit de toti. sînt de aur (99. e înfatisata ca animalul cel mai fricos. 24. din mormîntul copiilor cresc "doi brazi frumosi" care noaptea redeveneau copii si se duceau la mama lor sa suga (86. De asemenea. ea a fost femeie. sar în apa la venirea lui (AT 70) si renunta la . b. Broasca. VII. Cînd au scazut apele potopului. Murindu-i copilul. p. e binecuvîntata ca atare fiindca a adus vestea rastignirii de la Ierusalim (48. si vrabia. ca sa scape de urmarirea dracilor. p.87 .). în alte variante. 155. v. p. 234. Noe a uitat sa despiedice b. 311). p. p. "Din sîngele pasarelei crescu la fereastra împaratului un brad înalt si frumos" (41. Dracii se minuneaza si se întorc (7. a consolat pe Maica Domnului la moartea hai Isus: a avut si ea "noua brotacei" pe care i-au calcat "carele mocanesti". a ajutat la facerea pamîntului pe Dumnezeu care i-a poruncit "sa care apa cu gura si sa care tarna pe niste beldii de urzica. ea l-a bocit mereu prin buruieni si Maica Domnului a facut-o b. 972). 212). se prefac într-un b. în basmele despre animale. b.

se tine dupa el.576). 65) sau se va scoate din aceasta b.. 25). strigînd: "cine frige porumbu. de aceea ea e mîncata numai de draci sau de Mama Padurii. 134). iar Mama Padurii o b. ea se preface zmeoaica si fuge "în cetatea mea de stecla cu iarba de matasa" (52. p. vindeca fata împaratului cu apa în care a fost scaldata "broasca care-i sub piatra cea mare de lînga poarta împaratului" (34. VulPe) . si plapînda.. p.. b. Ziua era b. p. p. Ca aliment. se da de trei ori peste cap. 479). 269). p. B. feciorii îsi cauta norocul acolo unde le cad sagetile. eroul frige un porumbel. Farmecul e curmat de cuvintele lui: "asta sa fie logodnica mea". a mînca broasca. Alteori. A celui mai mic a cazut într-o balta si b. va fi taiata si fata împaratului "va lua împartasania din ea" (LXIV. 261). în alta varianta. ramânul manînca merindea turcului si pune în loc a b. dar dupa ce îl scoate pe mal. testoasa se tinea de nuiaua lui. 5. p. la sfatul vulpii. 34). 88-90. sotul arunca în foc pielea de b. prefacîndu-se într-o "zîna gingase. ca tu-i pati rau". cel mai mic se opreste la un lac unde o b. în padure. lovindu-l cu slanina înfierbîntata "de i-au pleznit sgîitii'~ (79. Fratele orbit (AT 613). iar noaptea se prefacea în fata 'fara se~man de frumoasa. în basme. vazîndu-i o sotie atît de frumoasa. cînd b. Repulsia fata de b. B. care. un drac i se alatura cu o broasca în frigare pe care o atinge mereu de slanina: "Mai drace. I. si frumoasa" (41. I. Sotul nu mai are însa rabdare. . cine frige broasca. viitoarea sotie a fiului de împarat e uneori metamorfozata în b.. I. p.:p. ceea ce ·va provoca invidia împaratului. are proprietati curative. trezeste repulsii enorme. ea scapa de blestem (52. (AT 402). se oglindeste si în cîteva snoave. salveaza de la înec pe omul ce îi promite ca nu va uita binele facut (AT 155). "sfarîma tura de pasca din ea si dînd-o fetei s-o manînce. Uneori. B. 16). Plecînd în cautarea mireselor. numai b. de sub pristol poate fi de leac în chip magic. p. p. a mînca parumbu" (5. nu-mi spurca slanina. De la nunta mai avea 19 zile pîna la ispasirea blestemului. (S.88 sinucidere (5. p. v. aceea va fi sanatoasa" (60. Plecati la vînatoare. se poate convinge "ca binele facut se uita" (38. dupa ce si-a recapatat vederea. I. 992). cauta sa-I piarda prin sarcini extraordinare (LXXXIII. în timp ce Pacala îsi frige slanina. O fata de împarat e blestemata sa stea în piele de b. 666-667). La moara dracilor. în cele din urma. îi arde pielea. Dracul nu se astîmpara si Pepelea îl orbeste.

18). 59-63). trecînd prin ast noroi si eu fiind batrîn. p. p. Stapînul meu a încalecat pe mine de cînd eram de 2 ani si l-am purtat cum i-a fost drag . Stefan cel Mare a avut un c. 542). în disputa dintre sarpe si om (AT 155). spunînd omului: "Sa te manînce. a fost creat de Dumnezeu "sa slujeasca gîndul omului". ca n-aveti credinta. s-a vîrît în el fratele diavolului (52. el sare si fuge. unde au fost prinsi de . p. I.. A fost încalecat întîi de Eva. A fost totusi blestemat sa nu se sature niciodata. a fost facut de diavol din lutul scos de pe fundul apelor. îl roaga sa-I hraneasca 6 saptamîni cu miez de nuca si lapte dulce ca sa-si recapete puterile. în basmele despre animale. C. Dupa alta legenda. 143-144).~ Cal.. 247). Toti lupii si toate vulpile se aduna sa-I sfîsie. Auzind hotarîrea stapînului. V. cazui aici. c. c. înfrîngîndu-i pentru totdeauna (65. c.:c . batrîn e destinat fiarelor sa-I manînce. p. Cu el a zburat Negru Voda peste tatari ca sa-si conduca oastea împotriva lor. e în stare sa insufle teama leului care se retrage vazîndu-l (LXXIX.. 280). c. El . p. Apoi pleaca în padure unde întinde o plasa si se ascunde în vizuiJ:la unor lupi. Cînd Maica Domnului nastea "în cosarea vitelor lui Mos Craciun". 23). Dupa legende. momindu-i pe toti în lat. p. "paste prin paduri. e spurcata" (99. a descalecat dupa mine. p. p. sau numai în ziua de Ispas (LIII. Acum. s-a luat saua si frîul din cap si mi-a dat o suta-n cap.. nu s-a linistit nici o clipa "a sta cu botul prin iesle sa manînce" si a fost blestemat "sa nu mai aiba sat" (92. Negru Voda n-a putut alunga pe tatari pîna ce a intrat herghelegiu la craiul unguresc de la care a primit un mînz "flotocos si alb ca oaia" si cu aripi îri par. 54-55). M-a lasat sa mor aici" (92. da cine-l poate prinde?" (12. carnea de c. care traieste si azi. c. tine partea sarpelui. c. Fiindca nu era însufletit. "De atunci .

prinderea c. p. Avîndu-l în sa. la soare si în luna. Uneori. 290-291). C. de mire al tatalui se face cu ajutorul frîului sau care trebuie sa se potriveasca numai lui. îl întreaba cum s-a simtit: "dacamaisedeai numai doua minute. c. de cele mai multe ori fiind unicul lui tovaras. recunoasterea c. în basmele fantastice. Rolul sau este multiplu. apoi la c. Dar mai presus de toate. slab "nenorocit! Sa fi suf1?-tasa oleaca-nspre el. Uneori. c. Se duce sa manînce jar. El îl hraneste pe stapîn. c. c. peste. El e cel care îl poarta pe stapîn la departari mari. el se asociaza cu animalele în calatorie (AT 210) si rupe cu copita dintii hotului (81 a. negri. Dar dnd stapînul îi duce ovaz. 261). se preface într-uriul frumos care îl invita sa încalece. cere c. Vine un c. p. îi cere "o covata de jeratec" de trei 1- . c. învingînd c. lbveste din nebagare de seama c-iIfrîul în' teasta uriui c. 21-22). cu pielea si cu oasele". c. si eu ma prapadeam" (5. de pe gard si "îndata stete dinaintea lui un mînzoi de cei rai. anumite buruieni). prin degustarea unor alimente cu însusiri germinative (mar. I. dar nu se potriveste niciunuia.9@ stapînul lui (18. intervine chiar împotriva dusmanului. tatalui sau de cînd a fost mire. regasirea calului de mire al tatalui. nazdravan este cel mai de seama ajutor al protagonistului. se dovedeste un sfatuitor pretios care ofera stapînului solutia cea mai nimerita pentru a iesi din impas. La coborîrea pe pamînt. Da el cu frîu-n cap: poc 1" Dar dupa ce se satura de jaratec si eroul îi pune frîu-n cap. fiul cel mai mic al împaratului. Recunoasterea lui se face de obicei prin proba de jaratec. 421). Fiul cel mai mic îl încearca pe rînd la c. cînd paste holda sau fura merele din pomul miraculos si. de obicei sfatuit de o baba. în multe basme. cadea jos. parosi. muream Si tu. furnizîndu-i pe deasupra hainele necesare si alta recuzita miraculoasa. obtinerea mînzului nazdravan prin pazirea iepei în trei nopti. p. îsi razbuna loviturile primite. albi. Feciorul ia 'o caldare de jaratec si o pune între c. Alteori. cum sunt la tigani. nazdravan este obtinut în genere pe patru cai: nastere miraculoasa. în sfîrsit. Apoi el participa la lupta cu adversarul. Gustînd din spaIaturile cestii din care a baut împarateasa potiunea germinativa. Cînd se întoarc~. daca-~i dideai cu frî~-n cap mai tare. II. acestuia. aruncîndu-si stapînul în înaÎtimi s~u urcîndu-se cu el în nori. rosii si la c. p. O iapa batrîna de 105 ani este hranita cu farîmiturile de la bucataria împaratului. ea naste la 11 luni "un mînz tot numai cu parul de aur" (5.

de aur (5.. II. 344).. În chip similar sînt chemati c. voinicului "l-au bagat de doi stînjeni în pamînt". Cenusotca scutura capastrul de arama "odata fu un cal de arama" care îi ofera "haine de arama" înainte de a pleca. O forma ciudata a prinderii c. calut de strîge . p. argint si aur. . Voinicul îi încaleca îndata.. îmbracat într-o pi~le de urs si frîul în'tr-o pi~le de sarpe. era luciu si neted. de arama "o zburat cu dînsu de 12 ori înaltu cerului si de 12 ori s-o bagat în creile pamîntului". 6-7).. Uneori. de argint si c. nu-l dai de sub tine nici cînd îi merge la cununie. Calul mînca jaratic si baliga galbeni". Batrînii îl sfatuiesc la plecare: "calul s3. necheaza puternic si se duce cu el s3. De cînd tata s-o-nsurat / Nu te-ai gatit de culcat?" C. de argint si de aur (5. nazdravan este captiv si se roaga de voinic sa sparga zidul ca sa-I elibereze (LXXXII!. La fel sînt supusi c. Baiatul. Nici nu bea apa din galeata. apare îndata si cere "da-mi trei zile ovas si trei zile jaratic" (5. 386-389). p. de argint si de aur. 385). de ~ire al tatalui: .Tu-tu-tui. nici cînd îi sta la ffi3. de arama.s1si oriunde te-i afla. voinicuLrupe cîte o frunza si apar pe rînd c. afara. C. p. se scutura o data si sare afara . asezata în foisor. Atunci îl recunoaste stapîn. apoi de opt si zece stînjeni. ci "sare în fîntîna. sclichind ca cel mai fain parip împaratesc" (7. Simpla scuturare a frîului însotita de o formula invocativa e suficienta pentru a gasi c. încît numai suflînd asupra c.91 ori. nazdravan este deschiderea camerei interzise. nazdravani care pasc holda sînt prinsi de Cenusotca cu ajutorul unui soarece care îi da capestrele în mîna. Cînd îl scoate . c.. Acestia sînt atît de puternici. nazdravani ffi3. 40-42). p. 235-250). este prevenit de 'acestia sa nu caute într-o camera. p. jurînd pe palos si dîndu-i un frîu: "Cînd t-a hi limba mai amara. p. o deschide si zareste "un cal de aur. c. fara sa-I poata arunca jos.. nici ziua. îsi lasa amanet capastrul miraculos: "cînd îi avea nevoie de mine. be. ca eu vin si t-ajut". sa scuturi numa de capastru-asta. prinsi îi dau voinicului cîte un fir de par prin care pot fi chemati la nevoie (LXXXIII. c-am s-ajung eu la tine".. c. Alteori. 332). intrat servitor la niste batrîni ai caror ochi au fost luati de iele. Cînd vrea sa participe la luarea coroanei asezate pe un stîlp. sara peste glodul întins pîna la fata împaratului. !. 1. scutura frîul iesta. pînl nu vei avea staulul tau si mosia ta" (79. Trecînd prin pldurile de arama. p. C. Ca sa poata pleca. C. nici noaptea . si cînd stete pe pamînt..i pot fi cîstigati prin puterea de a-i stapîni calare. În absenta lor.

încît initiativa apartine c. Mînzul fatat de acesta e atît de mic. 14 spline. p. la indicatia c. Pus sa aleaga între "ca gîndu. Adesea.Da-te cu spinarea-n vale sa pice zmtul alb de pe tine sa se faca prav si vina jos" (5. fara sa mai fie ajunsi de c. Sfatuit de animalul ajutator din ultima' ~oapte sau de un soarece. 390). aruncate de fugari. încît "abea îl vedeai . stapîna tarii femeiesti pune pe baiat sa-i îngrijeasca cei trei c. ori ca vîntu".. uneori chiar mai multe. baba aduna inimile celorlalti mînji într-unul singur care are înfatisarea cea mai urîta. feciorul alege mînzul cel mai urît care""Sedovedeste a fi nazdravan. El poate avea astfel doua sau noua inimi. v. si baga mîna si în urech~a stînga si scoase si pentru el haine" (3. C. eroul este atît de pasiv în ceea ce întreprinde. Iapa nazdravana sade în fundul marilor unde "fata de trei ori pe zi . zmeului obtinut de la aceeasi baba.. de la iapa nazdravana se obtine prin pazirea ei în trei nopti. Uneori. au chiar cîte o dimensiune spirituala. Abrunca.. p. Ca sa-I însele pe viteaz. C. în gura unui sarpe". p. p. p. Voinicul arunca în gura sarpelui cîte o oaie ca sa scape un mînz. peria-padure (41. 156.. c. apoi sapte sau opt picioare. Mai proeminent este rolul de sfatuitor al c. în timpul fugii. dupa cum poate fi cu aripi de la 4 la 12 sau chiar mai multe. p. "un cal ca doru. II. 342). Mînzul obtinut de zmeu avea un picior mîncat de sarpe. voinicul însa are grija sa arunce în gura sarpelui mai multe oi si vite si iese cu un mînz întreg cu care nu-l mai poate ajunge zmeul ce i-a rapit sotia (51 a. 211). p. feciorul baga mîna în urechea dreapta "si scoase niste frîie de stralucea. 26). 1. putîndu-l purta "ori ca gîndu. "vorbesc laolalta . se prefac în obstacole: gresia-munte. Din urechile c. sînt luate obiectele care. C. dispune si de o seama de ustensile de care va avea nevoie stapînul sau în lunga-i calatorie. Mînzul nazdravan mai poate fi fatat de un tîntar de la Marea Alb~. 284). pe atîta tot crestea" (7. Astfel.. Viteza desfasurata e de obicei consecinta conformatiei speciale a c. Dar pe cîti pasi facea.ca era frati caii . 178).92 adica trei ani în calendaristica basmului (v. îsi poarta stapînul la departari mari cu viteza dorita. ori ca vîntu". Dragan Cenusa alege calea intermediara: "Daca om mere ca vîntu. tot la fel! însa merem lin ca vîntu-tremurînd pamîntul" (5. unu ca gîndu si unu ca vîntu!" (5. dar o data la sapte ani. Daca-om mere ca gîndu. Tîntar). si înfrîna calul. 1. p. Iapa). 342). el are "un corn în frunte" pe lînga cele 24 aripi (3. ne prapadim. . 1.

p. voinicuI nu se îndura sa treaca "pîna nu rump o pana din padurea asta s-o pun în chivara me s-arat si eu . iar cînd stapînul va avea nevoie. Cînd i se da sa aleaga inul de mac. 386). 514.Rumpe-o. din ce neam se trage împaratul. 8). c. . deci ie-o. se pricepe sa-I ascunda. care e fata împaratului din cele doua îmbracate la fel. Cînd trec prin padurile de arama. "sa te fad un purece si sa te afunzi în gura mea. 10). întocmai ca în Harap Alb. îi desluseste semnificatia detaliilor peisagiste. sau un simplu "ciolan". în fund. p. 530 si 531. el se duce la c. dar c. ea e sfatuita de c. 1. argint si aur. feciorul nu stie ce sa faca. operatie dificila pentru care c. da din tine iese fum si din mine iese foc" (5. în continuare... apa vie si apa moarta de unde . îl avertizeaza: "De vei ridica-o. Cînd fata pleaca îmbracata ca baiat (AT 514). 293). ceea ce mareste enigma. solicita "faurii . c.. . într-o masea bortoasa. în calatorie. p. Cînd prezenta lui încurca desfasurarea actiunii. ca acolo nu te va afla sa te mînce" (7. ti-a par~ rau. fata e sfatuita de c. apoi curtea ei (7. îndeosebi în tipurile AT 314. Musuroiul din zare. 10) sau scuturarea frîului (5. p. C. Scena se repeta cînd trebuie sa consume mîncarile si bauturile. peste ape. capatul de la tulpina al betelor. de nu vei ridica-o. sa nu se sperie de tatal prefacut în urs. c. sa ghiceasca soiul vinului'. sa aduca pe Ileana Cosînzeana. apoi în balaur cu "noua capete". stie sa se prefaca într-un obiect care nu mai atrage atentia. p.. sa ma potcoveasca cu stramosul otelului ca sa pot sui muntele de glaje" unde locuia aceasta. stapîne. e suficienta atingerea capatînii cu frîul (7. zau.. Cînd pericolul este iminent. de otel . încît c. printr-un salt. înca ti-a pare rau. o cosita de femeie. protagonistul basmului se calauzeste dupa indicatiile c. cum sa ia curmalele din gradina ursului.sa aduca pielea zmeului cu pietrele pretioase. nu se poate opri de a nu-l probozi "Tot plîngînd vii la mine de cîte ori vini" (XV. ca ~ fi cum a vrea Dumnezeu" (ibid. "nacajit si plînge" si acesta îi aduce aminte ca are aripa furnicii. c. Ajunsi la cetatea cautata. Obiectele gasite au de asemenea semnificatii opuse. este tocmai împaratia cautata la care îl duce c. 11-13). îl învata pe voinic cum sa prinda cele trei pasari de aur. Harap Alb se dovedeste un neajutorat care aproape la fiecare sarcina primita trebuie sa fie sfatuit de c.. Intrînd în tara "strîgelor si a maiestrelor" feciorul împaratului e învatat 'de c. Gasind o aripa de pasare. 1. p.93 în întregime sfatuitorului cabalin.. se preface capatîna de c. p. pe unde-am umblat. 391).

"calu lui numa de sufla . Adesea. II. zimbrul cu stea în frunte (5. zmeoaicei ca sa usuce locul. C. 160-166). c. înviindu-l (ibid. 489-:-490). cît laptele ramîne numai caldut. p.. I.a. strica toata gradina. 216). c. I. cum . sau se încaiera cu cel al zmeului si odeta cu decapitarea acestuia "calutu lui cînd 1-0 prins odata pe calu zmeului si cînd 1-0 izbit odata de pamînt. p. c. Cenusotca singur i se opune "calu lui numa de sufla cu-un abur si armata lui cazu jos 1" A doua oara. 263).94 "se bat muntii-n capete". zmeoaicei este învins prin obstacolul pe care i-l creeaza c. cînd s-o zvîrlit. voinicul îl blindeaza cu noua piei de bivol lipite cu rasina. p. si l-au scos de-acolo s-au suflat pe dînsu". Uneori.da nu asa tare . sa ajute pe zmeul care i-a promis c. Sarcina de a. pe cînd acesta rupea din pieile ce îl captuseau. Cînd oastea împaratului adversar cotropeste tar. sa schimbe florile ei vestejite cu cele verzi ale zmeului. În timp ce voinicul se lupta cu zmeul. p. nu: mai putu misca nimica" (5. nu poate. apoi cum sa se poarte ca argat la zîne ca sa le poata fura hainele. c.au (AT 303): "calu. I.. C. musca din carnea armasarului. suflul c. 21-22). De aceea. Cînd încep lupta. nazdravan.armata lui ramase-ncremenita. p. la sfatul c. este omnipotent. p. încît la. 256-258). nazdravan al voinicului care "tîpa apa fara fund din copite": oricît arunca "para de foc pe nari" c. si cînd o prins a rupe din baba " (ibid. II. C. învata pe baiat chiar cum sa îmbrace hainele scoase din urechea stînga. Dupa ce intra sluga la gradina împaratului. 124-128). p. S-atunci s-o dus pîna-n creile pamîntului ~nde-o gasit pe ~tapîn-su . I.. urma se declara învins (5. lui îl potriveste suflînd "pe narea de ger. si cînd 1-0 prins odata pe viteaz si cînd 1-0 trîntit de pamînt. sa divulge unde l-a îngropat: " s-o prins-o de dupa cap. aduce herghelia de iepe pentru a fi mulse spre îmbaiere (AT 514) implica o lupta mai dîrza cu armasarul ce conduce herghelia. p. încît a treia oara nu mai poate fi dreasa tocmai pentru ca fata cea mai mica a împaratului sa se îndragosteasca de stapînul lui (41.. Baba fermecatoare care a omorît pe fratele voinicului e constrînsa de c. sa prefere grajdul cu cai gradinii cu flori-si sa aleaga sabia ruginita si nu arme cu podoabe (41. singur lupta cu adversarul care a omorît pe stapînul s. Cînd eroul trebuia sa se îmbaieze în laptele fierbinte al iepelor. 1-0 facut în nouazeci si noua de bucati. c. o crapat drept în doua" (5. 265).. nazdravan participa în chip decisiv la lupta stapînului sau cu adversarii..

p. c. I. 512). Acesta vine cînd suiera din frunza sotia voinicului si omoara toti c. 489). serveste si pentru masurarea vitejiei. p. c. 15). care se balega s bani (LXXXIII. Iapa unui popa fata un mînz "solomonar si cum s-a ivit el pe lume . sa-i dea de mîncat :si· sa-i caute în cap.chemat scuturînd un fir de par din capul fetei de împarat care s-a însotit cu yoinicul (52. vine un cap de c. Probele puterii)...suflaia. . Vîlva învinsa în lupta devine c. pot face paza în jurul tîlharului spînzurat. I. p. are numai însusiri malefice. duce dupa sine toata herghelia (52. 15).rasi cu narea de foc" înfierbîntîndu-l. ·eroul primeste de la împaratul invidios (AT 465) sarcina de a aduce arrnasarul "din fundul marii". care înconjura într-o clipa. Mazaran îi manînca inimile si devine de 99 de ori "mai tare decît cum o fost" (5. 1158). Cumnatii lui Cenusotca sînt înfierati pe spate de potcoava c. 864). El face Dcolul. Ca sa. C. p. Uneori.p.:si piarda "puterea cea nazdra vana . p. I. dar fata. de trei ori. C. Mazaran ajunge la o stava de c. cînd intra în el. Dupa ce stapînul sau iese din baie. c. Pentru a-si ajuta stapînul. pentru a-l învia (52. care are curajul sa-i ia inelul din deget. fiindca au crapat inimile (v. moare pe loc (7. p. 213). p. unde i se da armasarul de 99 ani cu 99 de inimi ca sa ocoleasca lumea de trei ori. Uneori. p. La miezul noptii. se preface calugar ca sa ademeneasca fata în corabie (LXXXIII.95 e mai !bun de scaldat". p. 865). Un atare c.. 471). p. 685). 672). care cere fetei sa-I treaca pragul. se preface în soarece si roade ata cu care era legata cheia de gîtul zmeoaicei (5. în unele variante ale basmului AT 563. încît împaratul. pîna îl va încaleca cineva (83. dar armasarul moare. Altadata. între darurile miraculoase pe care omul sarac le obtine cu ajutorul margelei (mesei) nazdravane este si un c. unde se afla apa moarta si apa vie. p. Dumnezeu daruiestecelui }'>lecat a-I caute un c. de îndata ce biruitorul îi pune capastrul în cap (83. Fata mosului cea cuminte îngrijeste în casa din padure o capatîna de c. . C. El se arata recunoscator chiar redus la o capatîna dec. nazdravan poate fi . daruit de Dumnezeu si SI. Petru ca nasi îl poarta în desagi pe baiatul taiat bucatele de zmeul îndragostit de mama lui (AT 510) tocmai la Sf. p. c. '911-913). II. omul e pedepsit sa ramîna c. Fata e rasplatita (52. împaratulu'i (52. 519). au secat de tot izvoar~le". 50)..de . Uneori. Dumineca. p. sau (AT 530 A) pentru a putea dovedi apoi ca el a procurat leacurile miraculoase (42. pamîntul (ibid.

încît "unde pica nuca. 862). p. pica si bucatica din trupurile 10r"(86. Nasa pune ramasag pe c. trupul este taiat în bucati si pus într-lln sac gaurit.83). ucenicul de fierar nu doarme si îi pune ei capastrul în cap. p. p. 195).. mirelui pe care îl cîstiga (52. Fiindca a strigat c. 781-782). prefacînd-o iapa cu care aduce lemne (ibid. intrînd în ea în ziua nuntii si dînd un vînt de sare acoperisul casei. IV. II. 25).. Sufletul fetei care s-a spînzurat a fost prefacut în c. apare si ducerea unui c. Omul bogat este prefacut de D-zeu si Sf. Alteori. în vechiul sistem al pedepselor. I. (81. acesta a devenit imediat om (52. slujindu-i apoi de c. împaratul trimite în dar doi c. fermecati. p. în întrecerile cu dracul (zmeul) cel prost. 1284). 295). de catre necuratul si pus mereu la carausituri (52. mînzul va trebui gonit în galop în jurul satului tot timpul cît sta popa în biserica dumineca si atunci "vor începe izvoarele a slobozi apa-n fîntîni" (60. placîndu-i a fi înconjurat numai de bogati (ibid. în snoavele propriu-zise. voinicului. 374). p. care petrificau pe cine îi încaleca. p. Constantin. (60. 32i. Strigoaica poate preface în c. p.96' solomonar". p.. aveau un rel important. deghizati în saraci. Petru în c. p. în spate în jurul lacului (AT 10S2). dar fiindca nu vrea sa-I primeasca în curte. 357). Intreceri fuga). reprezinta în genere un mijloc de pedepsire. p. Vrajitorul prefacut lup înghite c. pusi pe doi c. v. e luata în' . popa de catre Dumnezeu. voinicul cîstiga purtîndu-l între picioare (XV. Frecventa este pedepsirea prin legarea de cozile c. pe ucenicul aflat dormind. si daruit unui tigan sa-si care carbunii cu el (5. Impostorul care a pretins ca a omorît balaurul este legat "de coadele a doi cai neînvatati si dîndu-le drumul l-a rupt în doua" (41. Pedepse). blestemat de maica-sa sa n-aiba odihna în pamînt pîna nu-i va aduce fata (AT 365). dracul se razbuna pe o mireasa care îl înjura. 480-484). Prevenit de o baba. 96. Vilis îi taie în bucati (81. I. la locuinta lui. v. popa e prefacut c. daca îi pune capastrul în cap. p. p. alaturi de un sac cu nuci. Metamorfozarile în c. într-un basm-snoava. pentru ca nu i-a primit la ospat. 66). Un baiat sarac intra sluga la diavol care îi da sa lucreze cu un c. "de 1" împotriva interdictiei. c. iese din groapa si încaleca pe mormîntul prefacut în c. Ca sa-si omoare nora. p. Feciorul cel mare al unui sarac este facut.

bostq. din curtea bisericii pentruca îl credea fara stapîn (5. Cînd li se fura c. iarba cu barosul (5. 5718). "camasa de izbînda". femeiesti au fost facute de diavol. 420-421). sau ca a cazut din copac îIi spatele c. anume. C. se confectioneaza o t:. Omul plecat cu c. f derîdere predilectia tiganilor pentru c. A fost închis pentru ca a gasit un'. 331-332).I). care îl urmarea mereu (5.5326). Hotul încaleca în gluma c. Dumnezeu le-a pus pe umeri (52. batînd. Cînd gaseste o potcoava. Camasa. 9). stîrnit de bostanu1 plecat pe coasta. îi da hotului sa tina de c. tiganului moare de foame si stapînul se razbuna. p. 5304.iapa ou mînzul dupa ea (5. De seara pîna în zori torc cînepa. A furat c. Parintii o îngroapa la nastere.. Hotul se da de gol cînd nu stie cu care ochi nu vede c. 5452.52. si clocit de femeie. a. apoi îl convinge pe pagubas ca a intrat c. Acesta îi taie coada si o înfige' în drum. 5454). I. dar tocmai at~nci c. 4932). dar e prins si ciomagit (5. 5315). O femeie . O pun într-un par la marginea satului. C.. 4973). Cel prins asupra furtului marturiseste ca numai doi erau c. sa-I ajunga pe cel ce i-a luat de la sotie scroafa si carul cu boi. unuia care dormea fiindca n-a vrut sa~lderanjeze din somn (5. porni:tcu el (5. o dezgroapa. 5702). în verde îsi pierde identitatea de îndata ce ploaia spala vopseau a (5..adesea mai multe fac o c. 5319). De obicei. vîndut de tigan nu manînca fier si omul nu-i poate pune frtuB.ul e: luat drept ou de C'. vopsit. înainte de a-l fi pierdut stapînul (5. pe care i l-a furat. caci ea îi da puterea asupra balaurilor (XXXI a. p. 769). iar iepurele. sau marturiseste c'a i-a stat în drum si a vrut sa sara peste el. (5. Dupa o legenda.. împotriva ciumei sau holerei. 5329). în pamînt (12. C. avînd putere apotropeica. 5325). furat (5. fura si c. 5321). mînzul care a iesit din ou (.judecatorulle da dreptate pagubasilof. . t6t satul trece pe rînd prin gulerul camasii tinuta de un om. dar solomonarul. Astfel. o croiesc si cos c. si dispare eu el (5. 4926) sau se duce calare sub pretextul de a-i aduce celalalt c. dupa ce creste. 5320~." -J ~ ~. dar nu se mai întoarce 'Cu nici unul (5. într-o . Hotul marturisesteca a furat doar un capastrudecare se tinea o . A furat c. p. p. tes pînza. 5324). dar nu stia unde sa le aseze. de piele. 5313). 143).ingura noapte.c. altitele c. p.dacaghicesc ce are el în buzunar (5. Solomonarii se nasc îmbracati într-o c. ca sa nu fie atinsi de molima (LXV. celelalte iepe (5.

Miercuri o c. p. 518). în variantele basmului AT 653. C. Astfel ei sînt adormiti de c. "fara sa rîda. e încarcata cu felurite însusiri magice. 41 si urm. împarateasa. fara sa se uite înapoi si sa se îndui~seze de rugamintile ei (52. se trezesc si se iau la bataie. 1031-1033). pîna ce mama lor le spune ca sînt frati si trebuie sa salveze pe fiica împaratului (5.ielelor. daca o îmbraca. p. ea învie si se casatoresc (42. p.98 în basme. O anumitac. otravita provoaca moartea temporara celui ce o îmbraca. dar si ea îl blestema sa nu-i poata . c. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea din sulitele voastre. 444). Un baiat servitor la norocul lui (prefacut în "cucoana") primeste. Voinicul prefacut sarpe daruieste c. redevenita fata. mama celor trei frati. p. din fir de paianjen care o apara de Mama Padurii sa nu-i suga sîngele (LXXXIII. p. fara sa vorbeasca". 182-183). într-o singura noapte.). într-o seama de variante ale basmului AT400. rasplateste pe voinicul care a slujit-o un an ca sa scape de blestemul parintilor cu o c. 1. "nu s-a prinde nici un rau. p. Sotul în piele de animal (AT 425) îsi blestema sotia sa nu nasca pîna ce nu va atinge-o el. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. mama vitrega a sase copii pe care îi persecuta.. 595). dar eficienta ei e împiedicata de relatarea tovarasului credincios care împietreste din aceasta cauza (LXXXIII. 827). Voinicul prefacut cerb de zîne redevine om numai dupa ce trece prin c. cosînd pe ele "numai stele si luceferi" (51 a. în timp ce acestea se scaldau la:Muntele de marmura (LXXXIII. 520). primeste de la Sf. Acestea nu pot redeveni oameni decît dupa ce sora lor le-a facut sase c. fetei ca semn ca o vrea de sotie (52. Trei frati saraci nu se pot însura pîna ce o· vrajitoare îi sfatuieste: "Puneti sa va faca o camasa în care sa intrati toti trei fratii. Atare c. p. Murgila) face cîte o c. p. poate indica viitoarele sotii. acolo va sînt scris~le'" (41. îi preface "în sase lebede si-i blestema sa se duca peste noua mari si noua tari". C. apare si în unele variante ale basm ului AT 516. Miezila si Zorila (v. Serila. pe care. nici o boala de tine" (52. si "o camasa prin care nimeni nu putea trece" (41. între altele. Fiul împaratului scoate aceasta c. voinicul se casatoreste cu zÎna careia îi fura c. 251). 282). nOClve 'Sau binefacatoare. p. retinîndu-i ca sa le-o dea. de pe fata. 1. II. p. Sotia plecata în cautarea sotului fugit pentru ca i-a ars pielea de sarpe (AT 425). 477). p. Serpoaica. "se îmbraca în camasa de izbînda" si se duce la casa din padure unde izgonise copiii. poate fi si arma de aparare miraculoasa.

Arici. decît ea (14 a. de aur a zgripturoaicei. (42. 27). 106. nici fara camasa" (AT 875). Fata. disperat. C. Este prefacut morar la dorinta lui. Dupa ce' sora-sa este aruncata î~ fîntîna de impostoare. numai croita. îsi scoate sora din fîntîna (60. dar îl închide în pivnita. si "se facu un cerb mare si frumos. 326-327). împotriva sfaturilor sorei. fratii îsi spun patania în CÎntec si astfel e divulgata nelegiuirea. Baiatul care bea din urma de c. p. 410. p. c. în basme.99 nimeni spala petele de sînge de pe c. 281). lntreceri la fuga). între sarcinile da te celui pîrît de invidiosi se afla si cea de a aduce c. Sotia da sotului la plecarea lui în departari o c. spinteca pîntecele unui urs. în legende. cu soarele în piept (LXXXIII. p. pîna ce acesta. în unele variante ale basmului despre animale AT 275. Eroul izbuteste prefacîndu-se în purice ascuns în saltea care îl musca noaptea pe zmeu. p. care. se ia la întrecere în fuga cu ariciul (v. ~23). e o· fiinta proteguita de padure si "crengile copacilor singure se pleaca ca sa manînce muguri" (LIII. apare mai adesea o fiinta sau un obiect metamorfozat în c. v. între probele de întelepciune. înseamna ca~eaîl înseala (81 a. cu coarnele aurite". p. p. Copiii alungati în padure de vitrega (AT 450) sînt torturati de sete. p. 954). apoi c. avînd în vîrful coarnelor "un leagan împletit numai în fire de matase".46-50). Feciorul unui împarat. p. cu flori "cum nu s-a mai pomenit pe lume de frumoasa" pe care o da numai p'entru un ochi. . plecat în cautarea celei careia i-a zarit chipul. p. îsi scoate c. iar apoi redevine urs (52.sau sa-i albeasca "camasa de mire cînd ti-oi spala-o eu" (79. Fratele este trimis de baba fermecatoare sa aduca c. v. recapatîndu-si astfel vederea (86. Fiindca prin rugaciunea lui a ajutat cerboaica sa nasca usor. se preface într-un c. 515). p. Cîine Cerb. 479). "Mama Padurii are caruta înhamata cu cerbi. daca se va înnegri. Sora lui se suie în leagan sfîsi continua astfel drumul prin padure (86. ursul e vindecat de c. zmeului (AT 328). p. Probe de întelepciune). 213). Catea v. baiatul bea apa din urma de c. 44). se întîlneste si cea prin care împaratul cere fetei istete sa vina "nici cu camasa.. orbita de impostoare. Fata se îmbraca cu o c. iar c. c. I. (AT 510) face o c. p. neterminata (86. Sarcini de pierzanie). iar în caruta e asternuta piele de cerb" (52.

si îndata se facu dintrînsul o caruta cu doisprezece cai de foc" cu 'care rapesc pe fata (32 a. Cei solicitati sa ajute unuia dintre ei iau aproape întotdeauna partea reptilei. nu poate fi înghitit din cauza coarnelor. îi cere copilului sa-i scoata plamînii si sa-i puna în patru gramezi în jurul copilului adormit. Copilul promis diavolului escapat de un c. Copilul traieste multi ani în mlsea. p.. 595).. Astfel poate patrunde în odaia fetei unde "feciorul de împarat iesi din cerb si o saruta pe frunte. se preface bolnava la insistentele lupului. caci "din corn îi da mîncare". întrucît sînt momiti de promisiunea acesteia "ca-ti voi da tot ceea ce ceri tu" (60. e mai importanta. rupînd coarnele c. nu mai traiesti".. 282). "un corn allui era cît un stejar". Ca protagonist. p.îl vîra în masea""avea o masea bortoasa si acolo îl tinea ca în .. 96-'-99). tovarasul credincios(AT 516) loveste busteanul ielelor ude trei ori si se facu un cerb de aur frumos. apoi intra iarasi în cerb". 416-417). II. c. calauza (12. cum se gasesc". D lIpa ee îi taie capul. e prefacut de acestea în c. p. p. c. Harap Alb sta ascuns în groapa pîna la asfintitul soarelui. de aur care noaptea redevine flacau în iatacul fetei (AT 516). io stiu ca îmbli dupa soare si dupa luna . Cînd moare. ca io te-oi îndrepta ca unde sa le cat". p. cînd promisiunea c. timp de trei ani. 30). c. Vaca nazdravanacare naste un baiat se lupta la podul de argint cu un c.casa". p.se întovaraseste pe drum cu un cititor din pascalie. (24. 63). în lupta cu sarpele (sau cu balaurul). o vulpe si un ieplIre" (52. joaca un rol sters. A doua zi. sa-i aduca "pielea cerbului cu cap cu· tot.. Apoi se întorc acasa (LXXXIII. pascalitorulloveste cu batul pe feciorul de împarat prefacîndu-l în c. Totusi.rte: " . apoi baga într~însul pe feciorul de împarat". p. asa batute cu pietre scumpe. un urs. Ajungînd la curtile fetei. Harap Alb e trimis de spîn în padurea c. urias. La întoarcere. acestea s-au prefacut în "patru cîni: un lup. deoarece are "un ochi otravit si cînd 1-0 pironi spre tine. pe care îl învinge (LXXXIII. Baiatul care pîndea zînele scaldîndu-se in lac. p. 41). Vînarea lui era deosebit de periculoasa. C. "Afin lovi de treLori în burta. p. II.dnd a murit c. 1235- . Baiatul taie balaurul si ia c. 577). îndragostita de lupulnazdravan care vrea pieirea fratelui ei (AT 315). Aude dela ursitoare ca poate redeveni om numai daca trece prin camasile i(':lelor în timp ce acestea se scalda si astfel scapa de farmec (LXXXIII. voinicul îi tine pa. Sora necredin-· cioasa. Apoi îsi trimite fratele dupa lapte de cerboaica (82. Dafin plecat în cautarea iubitei ajunge la curtile ei unde Afin.

îndeosebi prin cronici. Cronicile românesti consemneaza legendele despre întemeierea celor doua state românesti. întemeind domnie noua pîna la Dunare. 1. bine va fi. în care doar se it .într-o clipa fura în codrul de argint. un înselator ia forma unui c. si fura sotia cu palatele împreuna cu cartea miraculoasa care punea la dispozitie 3 soldati (81 a. Cronica anonima munteana relatea~a sumar descalecarea lui Radu Negru în 1290 din tinutul de peste munti în jos pe apa Dîmbovitei. legenda precede istoria.despre ajutorul primit de Stefan cel Mare de la mucenieul Dimitrie în lupta de la Codrii Cosminului. se întîlnesc prin scrierile istoricilor. altele (8 legende) de o veracitate mai restrînsa. 439~441)."zic unii" . împaratul ce cade bolnav dupa ce îsi marita fetele. în trecutul îndepartat. cum se poate vedea în chip eXEmplarla Herodot.191 1237). în masura în care e inclusa în cercul observatiilor celui ce scruteaza trecutul. iara va fi bine. iara cine nu le' va crede. în prima colectie de legende istorice. într-o varianta a basmului AT 560. într-un fel. care mînca oameni este împuscatla cererea împaratului de un tigan care primeste o caruta de galbeni (81 a. p. unele confirmate de documentele contemporane sau apropiate acelei epoci (17 legende). prinse ciuta (caprioara) si o mulse" (7. Cercetarea povestilor populare e un capitol al c1..cere ginerilor sa-i aduca cît mai repede "lapte de la caprioara din codrul de argint". p. cine precum îi va fi voia. 522)." Cercetarile istoricilor au dovedit totusi ca din cele 46 legende povestite în O sama de cuvinte. Grigore Ureche nu uita sa consemneze traditia orala . o buna parte sînt veridice. Cartile sacre au retinut întotdeauna naratiunile cu profil mitic de sorginte populara.. apoi cronicile ulterioare din Moldova pun întemeierea Moldovei în legatura cu zimbrul urmarit si omorît de Dragos Voda "de la Maramuras". O sama de cuvinte. Numai gTadinarul Nu stiu izbuteste cu ajutorul calului nazdravan: " . unele legende privitoare la întemeierea cetatilor de scaun sau la figurile domnitoare proeminente. 215). pe care o asaza în fruntea cronicii sale. îndemnul la prudenta e marturisit de la început în formularea devenita aproape proverbiala: '"Deci cine va ceti si le va crede.llturiimoderne. p. Ion Neculce paseste mai cu îndrazneala pe acest fagas. Un c. asa va face.pe. fara sa-si piarda atitudinea critica a celui ce urmareste veracitatea faptelor. Letopisetul de la Bistrita.cea mai mica cu gradinarul curtii (AT 532).

dupa cum arata în gios. a scris un basm pe la jumatatea secolului al XVIII-lea care e o varianta a tipului Baba si dracul (Schullerus 821 I*). 6 snoave si anecdote) care nu au stîrnit nici un ecou. A. Staufe. mai cu seama cele ce relateaza dialoguri. în 1845. iar un anonim moldovean nota pe un manuscris în 28 martie 1797 basmul nuvelistic Istoria unui voinic întalept si învatat. chiar daca Wilhelm Grimm semnala pe alocuri tonul nepotrivit unor atari naratiuni. Prin 1839. Albert Schott încearca o interpretare a basmelor si snoavelor în sensul mitologizant inaugurat de fratii Grimm. colectia fratilor Schott cuprinde basme propriu-zise (32). fara ali-se putea denega asertiunile. Karagic este printre cei dintîi care le urmeaza exemplul. în anexa colectiei. Celelalte specii au fost luate în seama în chip cu totul sporadic. cu numeroase înfiltrari romantice în zugravirea peisajului si îndeosebi a starilor sufletesti.. replici caracteristice. întrebîndu-se din ponturi cu o fata a unui împarat. Astfel. Lectura manuscriselor a dat la iveala un numar infim de basme si snoave de obîrsie populara. . Impulsul pentru culegerea si studierea naratiunilor popuIare a fost dat de colectia fratilor Grimm (1812). culegînd si publicînd întîia colectie de basme sîrbesti. Arthur Schott culege în Banat o seama de povesti românesti pe care le publica împreuna cu fratele sau Albert.etc. Fratii Schott îsi urmeaza modelul si în maniera stilistica de a reda povestile populare. Celelalte ramîn ipotetice. 16 "mai mici"). distribuite dupa lungime (27 "naratiuni mai mari".' Abia 6 legende s-au dovedit nefondate (LXXXII.în chip curios lipsind basmele despre animale. p. Ca si Kinder-und Hausmarchen a fratilor Grimm. fiind ramase în manuscrisul inedit din 1831. Pacala (Bakala) n-ar fi decît un zeu al soarelui decazut în ipostaza unui ghidus. Izvorul folcloric nu e pur. Alte 23 povesti vor fi publicate în reviste în anii 1857-1859. în volumul Walachische M archen. . Prin anii 1852-1859 mai culeg povesti românesti L. legenda Persephonei s-ar gasi labaza multor basme prin faptul ca oglindeste alternarea dintre iarna si vara. Preotul Iorga din Cocorasti-Prahova. Timotei Cipariu a notat 10 povesti scurte (4 basme despre animale. 3. alaturi de snoave (20) si legende (14). cei doi dadeau la iveala 43 naratiuni. 439-495). evidentiaza un sîmbure de adevar. . il! unele întrebari si raspunsuri fiind luate din cartile religioase. data fiind atitudinea ostila fata de atari "basne~'. 2. care e o varianta a tipului 851.

volumul lui Sbiera e' cea mai întinsa colectie de povesti bucovinene (54 naratiuni. consemnate de scriitorul maghiar de la românii din Cuci (lînga Ludusu de Mures). Apelul difuzat de el prin Foaie pentru minte. din Muntenia si Oltenia (foarte putine provin din celelalte provincii). Din întreaga colectie de peste 50 povesti (celemai multe provenind din Nasaud) el a publicat abia 7 naratiuni scurte în brosura Prosa poporala. întrucît povestile provin numai din satul natal si cele învecinate.· Colectia lui Obert apare postum în volumul Rumanische M iirchen und Sagen aus Siebenbiirgen în 1925. au valoare redusa cele 6 basme nepublicate. 4. începe sa culeaga povesti Mircea Vasile Stanescu Aradanul. folosind graiul simplu muntenesc. Cel dintîi român care paseste sistematic la culegerea povestilor este bucovineanul Ion G. în mai . Exemplul este urmat în acelasi an de Petre Is'pirescu. Ea a ayut o soart~ întrucîtva similara cu colectia fratilor Grimm. totusi cu vizibile influente ale stilului livresc. snoave si glume (1883) si Povesti morale (1886) alcatuiesc cea mai întinsa colectie -de naratÎJ. în aceeasi vreme. Pîna acum. Sbiera. a cauzat extrema popularitate de care s-a bucurat colectia de basme a lui Ispirescu. Desi anterioare ca data a culegerii. cu titlul impropriu Legende sau basmele românilor (1872-1876). predominînd basmele propriu-zise). Obert. care le aduna apoi în brosura ce nu semai vede astazi prin biblioteci. fiind transpuse în stilul celor maghiare si cu interventii în schema narativa. Povesti (1860). Volumasele ulterioare. dovada cele 60 republicari de diferite feluri. La aceasta s-aadaugat împrejurarea ca era priIIla colectie la îndemîna scolarilor si a celorlalti îndragostiti de basmul popular. apoi editia cu acelasi titlu din 1882. inima si literatura din decembrie 1858 prin care solicita sa i se trimita productii folclorice din toate partile "pe unde se mai afla picior de român".nua avut ecoul dorit. Perrault. îndeosebi basme propriu-zise (73) si snoave. Waldburg si F.mi populare.pe care le publica numai în reviste germane. fiind culese de el si de doi colegi gimnaziali. împreuna GU brosurile Snoave sau povesti populare (1873.103 R. 1874) si volumele Basme. Peste doi ani va publica întîi1e povesti din Muntenia scriitorul Nicolae Filimon în ziarul Taranul român. Povesti poporale românesti au fost culese prin 1855-)856. în forma rezumativa schitata de culegator. dar publica te abia peste trei decenii. cerînd sprijinul binevoitorilor în Foaie pentru minte din noiembrie 1859. Netezimea stilului în care au fost povestite. O.

treaba folcloristului fiind doar de a le detecta de sub învelisul numelui si ipostazei folclorice. . ' 5. derivînd din latina vulgara. publica o seama de articole în periodice sau în brosuri despre cîteva basme din colectiilepublicate (Schott. Bogdan Petriceicu Hasdeu va deschide noi orizonturi în cercetarea basmului popular.. în prefata colectiei lui Fundescu (1867) el da întîia clasificare a "genului narativ". Fundescu.104 illlCa:'-masura" cu-cea 'a lui Karagic si Afanasiev. la 'unele multumindu-sesa schimbe doar titlul-pe~tru camuflare. în care cauti 'sa demonstreze strînsul paralelism dintre mitologia clasica si basmul popular. o colectie maî restrînsa. iar Afin e zeul Marte. precum sunt. deoarece numele lui înseamna "fata arsa de soare" etc. Basme. Ca atare. adica Phaeton. Dupa cum Petru Maior forta argumentarea. Dupa 1870 se ivesc si primele încercari de interpretare stiintifica a povestilor populare. el nu se îndoieste ca personajele populare de la noi sînt identice cu. distingînd trei specii: "traditiunea populara istorica. sustinînd ca limba româna. cei doi copii cu parul de aur (AT 707) nu pot fi decît dioscurii Pollux si Castor. Ispirescu. Atan~sie Marienescu.F5ndescll da la iveala. Astfel. uitînd propria asertiune ca legendele scrise de autorii clasici reprezinta elaborari.)~Cîteva basme au fost luate nemarturisit din colectiile Filimon si Ispirescu. El nu întrevede nici o modificare din antichitatea clasica pîna la basmul de azi. prin aceasta îndepartîndu-se substantial de modelul popular. 55 snoave etc. "un fel de naratiuni satirice scurte. oratii. anecdota. prelucrari pentru a le face mai "rationale".cu augmentari succesive pîna '-la editia din 1896 (18 basme.. tot astfel Marienescu e convins ca Metamorfozele lui Ovidiu sînt prelucrari "din povestea poporala". mai pe întelesul paturii cultiva te. împarateasa mama "e Clymene" sotia lui Merops si iubita lui Apollo(cu care îl are pe Phaeton). Atari apropieri necritice dintre mitologia clasica si basm au discreditat încercarile ulterioare din acest domeniu. adica legenda istorica. Haltrich) sau din cele trimise lui de culegatorii transilvaneni. supranumit si Afneios. Poetul Ion C. este prin aceasta mama latinei clasice. dar "originalul povestei s-a sustinut pîna azi" în repertoriul folcloric.cele din mitologia clasica. Sub titlul de senzatie Descoperiri mari. latinist dominat de t~oria mitologica a fratilor Grimm. Dafin din basmul cu acelasi titlu (AT 516) nu edecît Daphaos. pacalituri si gJiititori. iar arapul ce aduce buruienile de leac nu e decît însusi Merops.

Raspunsurile din vreo 700 localitati la acest chestionar ofera pîna acum cea mai bogata sursa informativa despre mitologia populara româna.47). în Das Ratsel der Sphinx (1889) explica geneza basmelor din visurile de groaza. poreclit "Mîna de fier" ca si protagonistul basmului). Numai împrejurarea ca studiul lui Hasdeu a fost scris în româneste l-avaduvit de primatul care i se cuvine printre precursorii metodei geografic0istorice (v.litS bunaoara. întîia monografie si pe plan european. Krohn. Cea mai însemnata actiune în acest sens e difuzarea chestionarului Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba româna (1884) în· care întrebarile 123-206 se refera la obiceiurile. El a elaborat o noua teorie despre originea basmului. deducîndu-l din vis (v. El a lucrat independent de Ludwig Laistner. von Hahn. Lazar Saineanu.37. la slavi. acelea despre tigani sau evrei" si basmul "prototipul romantelor literaturii celei culte si chiar al dramelor moderne. la evrei (itc. (1879). Hasdeu e autorul primului studiu monografic despre . Litzica retusarea substantiala a sistemului elaborat de J. precedînd pe cea z a lui Kolmacevski. reducîndu-Ila 28 tipuri (v. Clasificare). Jivotnîi epos na . Studiul este. Cît de mare a fost contributia lui Hasdeu la aceasta lucrare monumentala se vede din multumirile din Prefata aduse "d-Iui Hasdeu. la francezi. adesea alunecînd spre asertiuni exagerate prolatiniste (de ex. convins ca în ea se mai pastreaza urmepreslave si preromane. Straduinta de a detecta radacinile traco-dace din credintele si miturile' românilor nu l-a împiedicat de a releva provenienta latina a multor elemente folclorice. G. Teoria onirica) în articolul Basm din Etymologicum M agnum Romaniae (1893). zisa si geografica--istorica. Bar (Wolf) und Fuchs (AT 1-5. El a fost preocupat si de problema clasificarii basmelor si în acest scop a sugerat elevului sau C. Hasdeu a fost preocupat în chip deosebit sa dea la lumina mitologia populara. se pare. în 1894. Aca4emia Româna a înscris la concurs în 1889 studiul global al basmelor române adunate pîna atunci. socotitadeobiceiina"\lguratoareametodei finlandeze. care va fi realizat de elevul sau.36.. însa j~trecîndu-Ie si lasîndu-le departe în urma prin bogatia cOlllplicatiilor si prin puterea fantasiei". care. apade iu slavian .(1882) si mai cu seama pe cea a lui K. credintele si mitologia populara. ale carui convorbiri 'au . Mîngifer din colectia Schott nu poate fi decît împaratul Aurelian.15.un basm: Povestea numerelor la români. Metoda geografica-istorica). La propunerea lui.

toriu românesc cules pîna la 1893. Lazar Saineanu întocmeste întîia monografie a basmelor românesti în Basmele române . . în acest amplu proces. el era convins ca basmele provin din India. Moses Gaster a examinat povestile în raport cu cartile popuIare cu convingerea ca acestea din urma sînt sursa celor dintîi. Capcîni-Capcauni-Catcaunl. Teoria indianista).. prefacute de popor în basme. Saineanu a studiat monografic si cîteva legende : Zilele.. el a urmarit unele filiatii de la sursa scrisa la basmul popular. poate constitui o dovada decisiva. Sursa livresca era atît de importanta în ochii lui Gaster. De aci si concluzia eronata ca fondul basmelor. ci din nuvelele si povestirile indiene. 1-45.El alcatuieste un sistem de. spre deosebire de Benfey. Benfey (v. mai cu seama cartile populare în care doar studierea amanuntita a motivelor componente în distribuirea lor pe aria de raspîndire poate aduce lumina necesara. caci povestile au circulat mii de ani pe cale orala.>liografie greu accesibila.p. ca multe basme populare n-au venit ca atare din. fara sa po~ta dovedi ca'repertoriul de basme îsi are originea în creatiile culte ale antichitatii orientale. Teoria antropologica). încît el credea. citînd paralele straine(LXXXIV. ci mult mai modern.. XIII). desi în fapt sedovedeste aderent al celei antropologice (v. Adept al lui Th. p. evreii ar fi jucat rolul de intermediari între naratiunile venite din Orient spre Europa si zona Mediteranei. mitologic. La acestea.100 fost totdeauna pentru autor cea mai buna scoala practica" (LXXXIII. de origine literara. clasificare pornind de la cel al lui von Hahn (v. în cîteva articole. Lucrarea e pretioasa prin prezentarea întregului reper. studierea lor nu înseamna decît urmarirea cailor de raspîndire din India pîna în Europa prin filiatia textelor si traducerilor. Sprijinul era cautat numai în datele cronologice. (1895). ceea ce nu. nu este vechi. Ea ramîne mereu un izvor de inforazi matii de natura bibliografica. Au fost influente reciproce între repertoriul popular si creatiile culte. autorul aratîndu-se neîncrezator în teoriile referitoare la originea basmelor. India. mai cu seama prin pretiosul Indice folcloric care se cere continuat. Partea teoretica e neînsemnata. Clasificare) care nu s-a impus din pricina numeroaselor suprapuneri pe care le facilita. babei si legenda Dochiei. 175-190). însumînd circa 500 variante. folosind o bil. Ca atare. el aduce numeroase paralele straine.

Florita din codru (1872) etc. consoanelor înmuiate sa-q. mai exact. Naratiunilepublicate -în Graiul nostru (1906-1908) de 1.semnele djacritice . Scrierea de basme reprezinta o ucenicie în ale literaturii. Creanga rezemîndu-se si aici pe graiul popular pe care îl ridica la mare arta. Soacra cu trei nurori (1875) etc. D. Creanga. Pompiliu. fratii Artur si Raul Stavri publica 4 naratiuni scurte din ciclul Din povestirile lui Ilie Pietrarul.daca . fara sa se . apoi legende. 7. Basmele apar în debutul unor scriitori clasici în anii 1870-1880. Acest început nu a mai avut continuare. p.: . în revista Povestea vorbei (Bucuresti. ale lui Slavici. 1896-1897). Ileana Cosînzeana (1872) si Codreana Sînziana (1875) de M. de 1. notîndu-Ie dupa dictatul povestitorului. 293). Densusianu si Th. povestind-o în maniera proprie. O. în acelasi timp.. încît variantele par mai degraba basme culte. Candrea. Ei trateaza basmul popular felurit: Eminescu si Slavici modifica pe alocuri si schema epica a naratiunii. N.187 . Problema respectarii autenticitatii integrale a povestilor populare a fost reluata în chip independent de mai multi folcloristi la finele secolului al XIX-lea si la începutul celui urmator. între cele doua domenii. Nefiind publicate decît tîrziu (1902) ele nu au putut servi de model. în maniera cultivata de romantici. precum si cele scrise de Enea Hodos. începînd cu Fat-Frumos din lacrima al lui Eminescu (1870). Popescu si N. Bogdan scriu basmele din colectiile lor cu multa libertate. atît ca scriitorii români de obicei nu se îndeparteaza prea mult de modelul popular. Ileana cea sireata. 6. A. Sperantia par de asemenea a fi stenografiate. Gheorghe Alexici a publicat în Texte din literatura poporana româna (1899) 14 povesti (cele mai -multe snoave. A. Dupa 1870 apare în literatura româna si basmul de factura culta. în aceeasi orbita se înscriu si basmele povestitede Delavrancea. îngaduindu-si interventii. cu toate ca izvoditorii lor s-au marturisit folcloristi.poata sti daca sistemul de stenografiere poseda semnele necesare redarii. Eminescu a consemnat si întîile basme cu caracter autentic. culese cu ajutorul stenografiei. basme despre animale si un basm fantastic) redate "întocmai dupa cum le-am auzit de la povestitori" datorita faptului "ca totdeauna am recursIa ajutorul stenografiei" (2. în timp ce Pompiliu si mai cu seama Creanga o redau întocmai. care a intervenit mai adînc în osatura epica. o prima faza în care prozatorul îsi formeaza mijloacele de expresie. urmat de Zîna Zînelor.

caracterizîndu-se prin aceeasi vioiciune si prospetime. Naratiunile culese de Tutescu rivalizeaza ca autenticitate cu cele culese prin înregistrare mecanica. 11 din valea Oltului din vecinatatea Fagarasului) cele mai multe basme propriu-zise. în Transilvania (si Banat) cele mai reprezentative colectii sînt ale lui Ion Pop Reteganul.· învatatorul doljan Stefan Jutescu culege povestile dupa dictatul povestitorilor si le publica întocmai în volumasele sale de la începutul secolului De aceea. putine culese de alti colegi. Cea mai întinsa colectie transilvaneana e publicata de Pauline Schullerus. Povesti din popor (1895) contin 55 povesti (cele mai multe basme fantastice) din localitatile unde a fost învatator Ion P. Povesti populare din Banat (1924) redau o parte din repertoriul banatean. Povesti ardelenesti (1888). completarile explicative le face în subsolul paginii. în conformitate cu sistemul fonetic al localitatii respective. Fl. Insectele (1903). pe care îl reda apoi în stilul sau. Ea contine 139 povesti (126 din valea Hîrtibaciului. ed. Cele mai multe colectii vor fi alcatuite în maniera traditionala: culegatorul retin~ rezumatul.108 au fost adaugate ulterior. Povesti din Bucovina (1897) cu 8 basme fara indicarea localitatii si informatorului . cîteva snoave si legende) sînt culese de Catana din satul natal Remetea Pogonici si din Valeadieni unde a fost învatator. George Catana si PaulineSchullerus. Povesti poporale din Banat (1908) si Din lumea povestilor. Marian. încercînd mai mult sau mai putin sa se apropie de cel al povestitorilor populari . Moldova (si Bucovina) este explorata mai întîi de harnicul S. Acesta da la iveala stocul de legende: Ornitologia poporana româna (1883). Reteganul.. sub forma notelor. totusi Moldova (îndeosebi cea nordica) detinînd numarul covîrsitor. parte din acestea trimise de colaboratori.. în colectia cu profil . Povestile Banatului (1893). Cele 65 povesti (majoritatea basme fantastice. în traducere germana: Rumanische V olksmarchen aus dem mittleren H arbachtale (1906). Legendele Maicii Domnului (1904). mai putine din alte localitati. a II-a mult amplificata 1895) si Rasplata. De provenienta bucovineana sînt 'numai Traditii popordne din Bucovina (1878. Stradaniile lui Marian sînt continuate în Bucovina si nordul Moldovei de Elena Niculita Voronca. care cuprind variante si din celelalte provincii. 8.

Cerul si podoabele lui etc.poves~ tile culese de Stancescu provin din Muntenia centrala (judetelt Ilfov. Stancescu si învatatorul C. Volumul Povesti si legende (1927) cuprinde 23 basm. .propriu-zise.Nevasta lenesa (1926). Vlasca. . în intimitate cu batrînii povesti tori. Alte basme (1893). învatatorul Alexandru Vasiliti culege din satul natal Tatarusi repertoriul de.a continpeste180naratiuni (majoritateacovîrsitoare snoave) pbvestite adesea în stil prea înflorit. alaturi de cîteva basme despre animale. Cerbul de aur si alte basme pentru coPii (1893). Povesti si snoave noi pentru popor (1895). Mitologie româneasca. Moldova sudica e explorata de. Vine roata la stirbina. Muscelul nostru (1922) si Din trecutul no~tru . Stancescu a cules 47 basme. Mai tîrziu. Vremuri .esi 8 legende. alaturi de cele noi care de obicei precumpanesc.Un taciune si un carbune. Cea dintîi 'e pîna .unele îri mai multe variante.. Snoave (1893). Stancescu debuteaza la 19 ~ni cu ~olumurBasme culese din popor (1885). legende si . reluat si amplificat în 1S92. Radulescu Codin. Datinile si credintele poporului român (1903). îndeosebi de cele isturice: Legende. contin cele dintîi basme. de" smeu. Povestile din Muntenia au fost culese în cea mai mare parte de D. El s~a preo<::upatsi de repertoriul de legende.1z'Vodiri din batrîni (1912). Feti frumosi de odinioara. Volumele se succed la scurta vreme: Snoave sau glume populare (1892).. La gura sobei (1895).109 !. Constantin Radulescu Codin publica basme si snoave culese" cele mai multe din judetul MUscel: lngerulromânului (1913). O seama de legende cuIese de el din judetul Tecuci.." apoi snoave si abia cîteva basme despre animale. Cuvinte scumpe (1$)13). Firisoare de aur. Cal. leu-paraleu (1926).Glume si povesti (1895). · . snoave. traditii si amintiri istorice adunate "din Oltenia si din Muscel (1910). povesti pe îndelete. of enciclopedic. Dîmbovita). îndeosebi din satul natal Tepu. va culege povesti din judetele Durohoisi Botosani Dumitru Furtuna. Graiul vremurilor (1909). celelalte cu precadere snoave.acutn cea mai întinsa colectie de basmepropriu-ziseumntenesti dupa cea a lui Ispirescu:51 variante..întelepte (1914) si Firicele de iarb. au fost incluse în monografiile sale Povestea luniii de demult. Unele volume retiparesc naratiuru publicate în celeanterioare. Cu putine exceptii moldovene si transilvallene. culese începînd din 1897 si povestiteîn maniera populara. Basme culese din gura poporului. Volumeleacestuta. TudorPamfile.sînt inserate numeroase basme.

Dumitrascu si-a risipit colectia într-o multime de brosuri.tenie pentru povestit. puternic colorate de duiosia amintirilor. covîrsesc snoavele. constituie o ocazie de cape. O parte din sfinti (1908). ca mijloc de înlaturare a duhurilor rele. Povestitul ar avea ca resort principal îndepar-. Volumele lui Tutescu: Din trecut (1901). în care releva primatul barbatilor. tarea relelor de casa povestitorului si este considerat ca un act de binefacere. pe lînga care au trecut. Taina aluia (1906). preferintele. Peregrinarile cu turmele au favorizat povestirea legendelor legate de toate vaile. Repertoriul aromâ. snoavele si legendele predominînd. prezinta fisele povestitorilor de la care a cules. ca "o pomana". aratînd ca întrunirile femeilor la prelucrarea lînii. mecanismul transmiterii. în Legende.113 Repertoriul oltenesc se afla în volumasele publicate de St. fara o problematica constanta. cules dupa dictat. relevîndu-se obiceiul de a-l corecta pe povestitor. unele greu de gasit . . Cercetarea a avut în vedere doar materialul epic.· în camera speciala. C. Povestile megleno-româ. în fapt niste portrete lirice. Vasiliu dezvaluie amanunte mai multe în prefata colectiei de povesti. Capidan în Literatura populara la megleno-români (1928). Cel dintîi care se ocupa si de povestit ca fenomen cultural este Pericle Papahagi. traditii si amintiri istorice (1910) schiteaza portretul a doi povestitori batrîni. fara încercarea de a surprinde radacinile lor în constiinta populara. Basme aromâne (1905) care contine ~"'\ 139 basme propriu-zise si (cîteva) despre animale. Repertoriul. stîncile. Din vai si vîlcele (19J1) devenite demult o raritate. 1. Dumitrascu. în Basme aromâne. fîntînile. Desfasurare~ povestitului este descrisa sumar.. Dafii (1905). 9. iar în· Ingerul românului (1913) aminteste în treacat functia apotropeica a povestitului. au în genere cuprins miscelaneu. destul de întins (94 naratiuni). Acestea sînt colectiile principale de povesti. el înfatiseaza succint ocaziile de povestit la aromânii sedentari si la c~i 'transhumanti. provine de la copii de vîrsta scolara. Radulescu Codin da note sumare în prefetele primelor colectii. Dupa o schitare a ocaziilor de povestit. Basmele propriu-zise sînt putine. Tutescu si N.n e reprezentat îndeosebi în masiva culegere a lui Pericle Papahagi. reactiile ascultatorilor etc. Alex.Aceasta îi prilejuieste o descriere a casei aromâne. 1. N.nilor sînt publicate partial de Th. de aci rigiditatea expunerii si oarecare schematism. povestile în nuditatea lor.

Dupa înfiintarea Institutului de folclor (1949). Gusti. snoavelor (aproape 4000 tipuri) si legendelor (vreo 5000 tipuri). cu referiri bibliografiee la cele din catalogul tipologie al lui Schullerus si la alte colectii.-111 Fenomenul povestitului va fi studiat la mai mare adîncime în cadrul cercetarilor monografice ale Scolii sociologice de la (Bucuresti. în cercetarea repertoriului s-a urmarit mai întîi epl1lizar. Repertoriul este înfatisatnumai în rezumatele variantelor structura te pe episoade si inotive.. cercetarea povestilor populare a fost reluata în cele doua compartimente principale: faurirea tipologiilor bibliografice. Din materialele publica te. b} detectarea repertoriului si înregistrarea lui mecanica si c} transcrierea si orînduirea în arhiva. fiintele fantastice din basme.lectivul s-a servit si de informatiile date de fisele întocmite pentru bibliografia generala a etnografiei si folclorului românesc. lui (estetico-distradiva. în cercetarea bibliografica a colectiilor si periodicelor. sursele repertoriului de povesti. potrivit speciilor de povesti. Pîna acum a fost publicata numai tipologia bibliografica a snoavelor (LXXX). Alaturi de basme si snoave. categoriile si tipurile de povestitori. ocaziile de povestit din cadrul satului si din afara lui. c. colectivitatii. parerile despre originea povesti~-··~·~. compli'f nind lacunele lui Schullerus si culegerea sistematica a repertoriului de povesti. cele patru cadre si patru manifestari. parerile despre verosimilitatea naratiunilor. Fenomenul povestitului este descris în limitele lui definitorii: terminologia. modul de învatare. Culegerea povestilor a fost calauzita de telul de a surprinde fenomenul în totalitatea aspectelor lui: a} descrierea povestitului. au fost inventariate si legendele de toate categoriile.literar este urmarit în strînsa conexiune cu viata Fenomenul potrivit coordonatelor stabili te de D.1 iar în încheiere functiile. 1" .ealui la povestitorii cei mai buni.Literatura populara (1947). 10. influenta cartilor si parerile despre bunii povestitori). lucrativa si educativa). Au fost terminate prin 1962-1963 tipologiile bibliografice ale basmelor despre animaJe (vreo J250 tipuri).c'are au fost categorisite tematic (v. ocazii de povestit. iar cea a basmelor propriu-zise a ramas în impas. functiile povestitului. Clasificare). Fenomenul povestitului a fost urmarit în coordonatele lui definitorii (terminologie. .L lor si verosimilitatea lor. cea mai amanuntita expunere este prezentata de Ion Cazan în Dragus ..

Autorii nu P. multumindu-se cu ceea ce a inventariat Saineanuîn întinsa lui monografie si cu colectiile (si antologiile) publicate în germana. în ci doua faza aii fost înregistrate povestile pe banda de magnetofon (pînaJn :1.951 pe ciliildri de fonograf). Fiecare povestitor îsi are fisa lui biografica.schita a istoricului preocuparilor pentru culegerea povestilor la români. S-au cules aproximativ 300-0 povesti. iar altcercetatoranotatgesturile. 445-466). precum si al repertoriilor celorlaltipov:estitori anc. 88-93) se afla o . Din cele 2000 culese. de cîte oriap9vestit-o. în volumul V (1932.'sursa livresca): în timpul impriinarii. p. I-III. sau mai sumara dup~ talentul dovedit. Repertoriul celo:(talentati a fost înregistrat global (cu exceptia pe alocuri a' celor învatate ~ecentdin carti).CÎte de raspîndita). unele publicateîn leriodice germane -greu accesibile (Schott. împreuna cUcele 2-3 cuvinte ca:tele~au ptQvocat.' precum si reactiile aU. pasajelecaptivante.u Schullerus si Thompson. 'spre a fi apoi inserate la textul transcris de pe banda sub forma de' note. Primul loc îl ocupa monumentala opera bibliografica despre cole~tia fratilor Grimm izvodita de J. .diIi'. 11.J:retatiantenor.ditoriului prezent. p. Repertoriul românet. Bolte si G. Polivka (XIX). XCI.apo} parerile despre verosimilitatea ei. Locul variantelor românesti este la sfîrsitul grupei' roilianice.cdepovesti a intrat si în orbita cercetatorilor straini care au urmarit variantele tipurilor pe aria lor de raspîndire. XVI. La fiecare naratiune au fost consemnatedatele privind "biologia" ei (dela cine. In volumele (1913-1918) sînt indicate variantele românesti ale I-III tipurilor prezente în faimoasa colectie. împreuna cu fotografia etc. urmata de bibliografia principalelor colectii . ca o pUllte de legatura cu grupa slavica.pîna în 1962. Unele înregistrari aufost facute cu scop experimental pentru ase deliillita gradul de fixitateal naratiunilor în proza.112 cri ajutorul cataloagelor fipologiceale h. . a fost schitat pe o fisa' rezumatulnaratirihii (pentru a servi la identifiqu'ea tipului si la clasificarea fiselor respective). Necunoasterea limbii române a silit pe cercetatori sa se limiteze uneori numai la colectiile (si antologiile) publkate în limbile de larga circulatie. Staufe-Simiginowic!l etc). 153 au fost publicate în Antologie (5. provine. mai ampla.u parcurs toate colectiile. ale celorlalti selectiv (elimiriîndU:~sebucatile . Cele culese au fost transcrise si orînduite dupa numarul de inventar.

Andteiev.Schwiegersohn (AT 930. N. Cîinele tarului (A T 449 A ) în traditia populara maghiara (1959. ca ai venit pîna aicea . 9 variante). nu mentioneaza dedt monografia lui Saineanll' si colectiile fratilor' Schott si Pauline Schullerus. R. Marchen von klugen Ratsellasern (1928.P. 1929. Aarne.. Cîinii care o manînca raspîndesc turbarea (LUI. 1 -o ". 1955.. S-ar putea urca pîna la Dumnezeu daca n-ar exista vîntul turbat care o face sa turbeze. The tqle of the two trO//Jellers (AT613. 17 variante) . The Tale of the kind and the. o varianta). dar mama lui o blestema sa se prefaca "în pasare si sa zbori toata ziua în sus. Paudler. p.Die Tiere aujder Wanderschaft (AT dem Paradiese (AT 130. 1928. 1914.Aarne. plîngînd pe fiul meu. 1915.' The Tale of Cupid and Psyche (AT 425.Der reiche Mann und seiri. O legenda bucovineana arata ca la început a fost o fata de împarat care s-a îndragostit de soare. Swahn. soarele se îndragosteste de ea. 6 variante). 6 variante). pe frumosul si nepatatul Soare.AT 875 . Ranke.i Erisundern (AT756 B.A. 2varianttb). Kettenmarchenstudien (1. 7 variante). A. 4 variante) . 428. 1916.ugierige Frau (AT 670. K.. AiJ.113 ~ orîndui te 'cronologic. Aarne.etc.. . Dit! Legende vom Rauber Madej (AT 756 C. varianta). o varianta). J.302.P. pentru îndrazneala ta cea mare. 1927. 5 variante). o varianta aromâna). 1916.(AT f480.W. Legendele interpreteaza dn tecul ei ca îndemnînd la arat: "la plug! la plug !" sau ca a vrut sa se urce pînala Dumnezeu: "ma sui. M. AT 1696 AT 921 (AT. 2 variante) F. 2'variante). A. ~ o'vari<inta) . A. ma sui!" si acesta a trîntit-o jos. 1934.Die Legenae van den zwe. W. Th. Kaiseru1td Aqt (AT 922. care""Seîncheie: cu catalogul tipologic -al lui A. 1955. 1924'.N. 297-298). Der Mannaus 1540.1968. Ciocîrlie Ciocîrlie. J. conspectate variante românesti . Die V olkserzahlungm von der Abschaffung' der A ltentatung (1937. Der Pflegesolm des Waldgeistes (AT 667.210.).'0 varianta) .· Der tiersprachenkundigl3c Mannundseine "Au A. ~ grafice: :fost-Aarne. L. Degh. Anderson. Die zwei BrUder (AT 300. Aarne. în schita sa bibliografici. Antti Aarne.. 1913. E. Der Schwankvom altenRildebrand 1931. Roberts.dreiev. A. G.1923. Christiansen. -: Ciocîrlanv. unkind girls .. '4 variante). Rosch. Die. de Vries. numita si "pasarea plugului" sau "ceasornicul plugarilor" . A plecat spre palatele lui. Der getreue johannes (AT 516. Anderson. V bersicht der M archenliteratur (1914). 1930. 1360C. Haavio.în urmatoarele studiimonone.2 variante. 3 variante).6.W.E. Schullerus~Lucrarea a servit ca izvor de informare de prima mîna pentru cei ce au studiat monografia unui tip de ba~ni. Megas. Die magisclie Flucht (AT 313 . cazînd jos moarta.

p. s-atîta ce-am giucat pîna mi-am rupt un picior" (5. C. III. stapîna mea. 13).si îl conduce pe fiul de împarat pîna acolo. porneste suparata pe pamînt. 132). în basmele fantastice ciocîrlanul este de obicei calauza eroului sau eroinei pentru a ajunge la locuri extrem de îndepartate sau inaccesibile. sotia care a ars pielea sotului (AT 425) este însotita de un ciocîrlan pîna la curtile acestuia (XV. p.. V. sî bucina ie: iaca vine si ciocîrlanul cioflînc. Ea însa se îndragostise de Soare si în ajunul nuntii s-a rugat de Maica Domnului sa o izbaveasca.. este mereu victima vulpii "care îi mînca puii cînd îsi ara mosia. Afost prefacuta în c. Aceasta se faleste ca ea nu se satura de joc si cade si ea în lat (99. 335). de se ascunde în niste tufe" (99. . cioflînc-cioflînc. dar cînd a doua zi e ger mare. "Fata se prefacu înciocîrlie si de atunci hojma ie drumul catre soare ca sa-I gaseasca si nu mai ajunge la el. El a schiopatat de prea mult joc. ca pe unde am fost eu. tacuta. p. sî bucina ie. 328-330). a fost petita de feciorul Vîntului.Lasa-ma. c-un picior rupt. dupa ce l-a prefacut în musca (85. dar spune prepelitei ca nu mai joaca fiindca s-:-a plictisit.palosul fermecat .. de aceea apare ultimul la chemarea stapînei: "Bucina ie. 48.114 si ai vorbit cu dînsul" (44. 61-62). p. fata lui Ciocîrlan împarat. mai ciocîrlane. de unde o scoate de coada (99. p. ducîndu-l în spinare. 268). dar cînd o ajunge blastamul mamei sfîntului soare. p. de cînd strig eu dupa tine si tu nu vrai sa vii! . schiop. cioflînc. Cînd ciocîrlia pleaca de jos sa se duca spre sfîntul soare. p. 140-147) . Cel mai adesea. împaratul ciocîrlanilor trimite ciocîrlanul schiop sa-I duca pe erou dupa zîna fugita (AT 400) tocmai la . 55). selauda ca el a facut-o împreuna cu fratele pitigoiul. Fiind o vreme frumoasa. I. Foarte rar basmele despre animale aduc în scena uri ciocîrlan laudaros (AT 243 B*). pîna cade în latul pus de copii. Lia. Ciocîrlanul schiop stie si în ce sta puterea Arapuschii . îi tare chefoasa. cioflînc-cioflînc. II. sa nu mai mearga neam de neamul meu si samînta de samînta mea . IX. Ea se plînge ogarului care fugareste vulpea pîna la/vizuina. Dupa alta legenda. care se înalta vesnic spre soare "pîna ce da de plaiurile Vîntului-turbat" care' o ameteste si cade iar jos (55.Nu t-î rusine la obraz. C. se joaca pe un cîmp cu o prepelita.p. p. 40). se leapada: "eu unul stiu ca n-am facut-o" (99. VI.

Eroul primeste drept rasplata "o galetusa de arama. p. si catea pentru a-i pazi turma (LUI. 278). l-a rupt în doua si a aruncat bucatile care s-au prefacut în c. prima la mîncare. Manînca iarba cînd îl doare capul. p.. la care avea ca asociat iepurele. p. în basmele despre animale. si este ciomagit de oameni. p. 141). . El vrea mereu binele stapînului si se roaga sa aiba copii multi ca sa-i dea toti cîte o bucatura (ibid. pe care i-a domesticit omul (LUI. Ca sa se razbune pe c. 509). C. într-o snoava. 546). 329-330).. ogarul e înduiosat de soarta ciocîrliei care ramînea mereu fara pui fiindca îi mînca vulpea cînd iesea la arat (v. fiindca asa l-a învatat sarpele (52. SI. Acesta i-a ramas însa dator si de atunci e mereu urmarit de ogar ca sa-I prinda (LXXIX. 290) . C. Lupul se duce la o cumetrie. s-ar fi nascut din cek doua gheme pe care le-a aruncat ~f. 849). 23). Baba alearga zadarnic. în vreme ce el e multumit. Cîine.115 v curtile lui Filingat (33. V. cu conditia sa-I lase sa-si ia cîte o oaie. ea cînta prin padure însotind pe Zorila (Zorile) plecat sa -alunge întunericul (86. 7). ~upa alta legenda. însceneaza luarea copilului si lupta cu Toroiman care readuce copilul sanatos acasa si este îngrijit din nou de stapîn (AT 101 + 100). desi sade afara în frig (ibid. C. Iepurele ar fi furat niste opinci ale copoiului si de atunci acesta îl fugareste sa si le poata lua. p. Lupul se ofera sa-I ajute. c. Ogarul a avut odata o crîsma. p. Petru. p."cu frate-meu. dar o prinde de coada scoasa afara de ea ca pedeapsa ca o împiedica la fuga (99. împotriva sfatului c. viermii din cadavrullui Cain s-au prefacut în c. 3459). 278). Petru i-a luat fluierul.. Ciocîrlie).102). p. Uneori.. a fost facut de Dumnezeu din surcelelede plop cioplite de diavol (52. p. Dupa o legenda. p. îsi apara stapînul. Pîndeste vulpea si o fugareste pîna în vizuina ei. 548). Un cioban i s-a plîns ca îi manînca lupul oile. în opozitie cu pisica. cu nasul vesnic prin oale si stînd numai la caldura. (67. în care se aflau un iepure si un ogar: ogarul fugea mereu dupa iepure si nu-l putea prinde" (42. p. un flacau accepta propunerea unei babe de a se casatori cu ea daca baba îi va putea prinde trei ciocîrlani motati. 88). Toroiman a îmbatrînit la stapîn care îl alunga cînd nu mai poate îngriji de gospodarie. p. Petru împotriva lupului care îi iesise în cale (LXXIX. îl invita la o petrecere organizata de el împreuna. p. dar nu izbuteste (S. A fost creat de SI.

p. (4.are si. animalelor (AT 670).106). se asociaza. în chip miraculos. Motanul sare la vulpea ascunsa în frunza crezînd ca e un soarece (AT 103) si celelalte animale fug speriate (33. care omoara 12 hoti ~ao vcolib~din padure: ~poi î~apara de u~icul ho. 579). dar dnd'sevede ros la grumaz de lant. în casa 110tilor.doi catei cu parul ·de aur mîncînd dintr-un peste de aur(76. . cocosul si ratoiul. 133). C.este un ajutor al omului pe care îl scoate din multe situatii grele. unii copii sînt nascuti de catele. p. el puteri neobisnuite. Gndeste nazdravan. 41). flamînd sa vina a doua zi ca· sa manînce berbecul. II. în unele variante. rupe o oaie si eu oi rupe un lup~t (18. pentru dtava vreme. tineri care asteapta sa manînce resturile "dupa voi". El ameninta lupii:-"Veniti voi. c.p. sau fiind stropita cu apa în care a fost fiarta buruiana germinatoare. CateauaJace . cu animalele în calatorie~ (AT 210). Fata împaratului îmbracata barbateste si trimisa sa l--"'- . daca ar fi "vara pe jumatate mai calduroasa si iarna pe jumatate maifriguroasa" (41. Dumbravita-Satu Mare). p. ·eroulchiarse riumeste din aceasta cauza "Petrea fiul catelei" :sau "Prepeleac. multumi~du-se cu gîndul ca ar fi fost mai bine.c.261. C. împlinindu-se cei 9 ani ai blestemului. Pisica). împarateasa. p. le dejoaca planurile {4a. Celmai viteaz se dovedi fiul catelei. e lenes: desi rabda mereu frig si se decide sa-si faca bordei vara. ca îti. redevin feciori de împarat (42. Mai adesea. 31). 255. C. fiul . e un om blestemat sa fie c. c. pazeste la prag (81 a. întelegînd :limba. bucatareasa si cateaua Busleaga nasc cîte un copil întru totul similari. îsi asociaza motanul. 134).buhaiul. jp. p. fiind apoi tradat de Sfarma Piatra si Strîmba Lemne (LXXXIII. Se cearta mereu cupisicapentruâ a pierduf"contractul" initial (v. în contrast cu c. cîteodata c. Un baiat orfan da vaca pe trei c. Mîncînd pesti. Uneori. 420-421). 908). p. în basme.armasaruL Stapînul. batrîn se opune lupilor care ataca stîna.U6 cu vulpea si cu ursu". în caruta trasa de soarecesi condusa de mîta. nascîndu-se de asemenea în chip miraculos.catelei" (67. schimba locu~ 'cuun lup slabanog care îi invidiaza buna înfatisare. scapat ~ care se mdragoshse de sora balatulm (AT 315) SI omoara balaurul din fîntîna. lupul prefera libertatea (4 a. p. 103:-111) . care birui pe StatuPalma-Barba-Cot (AT3Ql B). stiu cu o zi înainte moartea vreunui animal de casa sau a omului.C. Dumbraveni-Suceava). scapînd fata împaratului adusa ca jertfa (AT 300). totusi ~mîna de pe un an pe hltul. de aceea invita pe c.

dar cel mai mic îi arunca în foc si c. Serpii daruiesc unui batrîn un ogar care se balega numai galbeni (41. 679-681). 111. Luni. . Diavolul îl trimite din nou acasa sa aduca adevarata "nadejde" si omul vine cu o catea care nu-l lasa pe diavol sa se apropie de el (5. ai sai. apoi o tin pîna la întoarcerea lui (5. Sf. Miercuri si Sf.hisi. nascuti toti prin degustare de peste miraculos. Ei îl ajuta pe viteaz sa rapuna pe Mama Padurii. 390-394). Vineri care la urma redevin colaci (52. sepreface iar catea care iscodeste planurile zmeoaicei de a o supune pe fata împaratului la probe daca e fata sau baiat. sar "si-l prinsera de grumaz" pe zmeu. apoi în vatra focului si sub masa.p. I. 39-40). I. ti porunceste sa-i bata pe rînd pe amîndoi. Nea-vede si Nea-greul pamîntului provin din cei trei colaci darui ti eroului de Sf. este reliefata prin contrast cu cea a sotiei. p. lor cei" trei peri" care îi petrifica.'117 aduca inelul zmeului (AT514) eajutata de o catea'n~zdravana care se preface .. Vineri (Sf. Cei trei c. Iarba fiarelor). p. acesta aduce "cîinele si femeia". p. schelalaie. Rascumparat de la niste copii care îl chinuiau. Diavolul cere celui care l-a scapat de lup sa vina la el cu "nadejdea" lui ca sa-I recompenseze (AT 824). nazdravani Nea-aude.•Dumineca etc.cal slab în grajdul tatalui 'ei si o învata cum sa iasa din încurca turi. Omul vine cu nevasta care este momita de diavol pîna accepta sa-i taie capul. sînt înc. în vreme ce femeia îl divulga ca tine ascun$ în pivnita pe socrul sau (52. Greu-ca-pamîntu. 175). Sf. II. Fidelitatea c. De obicei. p. Aude-bine. La curtea zmeului. v. p. p. 195). Amutati de stapîn. sar la ea "s-o rupt s-o mîncat". 341-342). nazdravani învie uneori pe stapînul omorît (de impostor în AT 300) prin iarba învierii (61. iar cînd fuge de la curtea zmeului cu inelul "cateaua s-a dat de 3 ori peste cap si s~afacut un cal cu 12 aripi" (52. îsi ajuta stapînul sa-si recapete inelul sau margeaua fermecata (AT 560). 367). sparg usa si alearga la stapînul urcat într-un copac înalt. c. p. 276-283). sfarmîndu-1 pe zmeu (5. Mar cu cei trei c. Usor-ca-vîntu îl scapa pe erou de zmeul care vroia sa-I manînce: întîi Greu-capamîntu se asaza peste monstru în groapa din care îl pîndea pe stapînul lor. dar iar se întoarce la om. c. Boierul cere unui om sa vie la el "cu un dusman si cu un prietin". I. Fratii mai mari sînt omorîti de ea fiindca au pus pe c. C. se lupta cu un zmeu "care arunca foc din gura". iar Mar îi taie capul (60. iar cînd c.) au ca pazitori cateluse cu dintii de fier. preveIiindu-si stapîna. IV. p. c. C.

Ca sa-I aleaga din stava împarateasca. Tuliman presimte pericolul si taie c. l~tra de doua ori" (60: III. da-i norocul unui om. Tuliman. p. zmeul se preface în c. Fiul mai mic al împaratului e osîndit sa fie omorît în padure. p.' ca sa se poata face dovada executiei. s-ar rasipi si -banii ar fi ai' lui!" (52. între altele. va fi cel ales (81. 703). în opozitie cu mîta care "închide ochii" (ibid. Cateaua cu dintii de fier a babeiCloanta nu 'mai face "mici farîme" pe femeia trimisa sa-i aduca fluierul pazit de ea. c. îl sfatuieste sa faca trei focuri si sa puna o galeata cu vin: calul care-va mînca foc si va bea vin. p. batrîn învata pe fiul mic al împaratului cînd pleaca în cautarea Ilenei Cosînzenei (AT 300) sa ceara de la tatal lui calul din tinerete al împaratului. si-l face mici farîme" (41. "caci am o cateluse cu dintii de fier si cu maselele de otel. podelele. acesta "a taiat cînele si i-a scos inima. Un c. Fata fugita din casa Vidmei (AT 313 + 665 + 318) e aparata a doua oara împotriva petitorului inoportun de un c. apoi si pe catea (LXII.. viermanoasa si dupuroasa". ca sa scape de urmarire. p. 33). tot c.ii (AT 480) care îngrijeste "o catea slaba. omul rau e amenintat sa nu intre.409). un c. p. 261-262). barbatul este prefacut de catre '. Pentru a: fi batjocorit. Uneori.118 De aceea. 106-107). e rasplatita de aceasta "cu o salba de galbeni" (ibid. degetul cu inelul (LXXXIII. în chip inexplicabil. nici nu traia". 298). I. deoarece femeia i-a spalat scarile. fetei i se taie numai. p. sa stie sa-I loveasca îndarat cu mîna.sotia . care îl poate duce afara din odaie. p. tovarasul credincios (AT 516) vede la intrarea în palat "un cîine si javra începe sa se gudure pe lînga ei si sa le linga hainele". unde "s-au mai strîns si alti cîni s-au rupt tot de pe dînsul si l-au mozolit prin glod" (52. Fata harnica a mosneagul1. baietii sau fetele dusi la moarte sînt crutati. 745). De obicei. Catelul sfatuieste fata sa nu calce interdictia stapînei. se dovedeste a fi o comoara de bani. în calatoria sa la Dumnezeu.. care "tot se tologea si nici nu murea. 21-22). Simturile le sînt dezvoltate în aceeasi masura: SI. 215). dar calaul "a luat un cîne sub strai". Ajunsi în padure. în multe basme. p. Vineri nu se teme de lupul nazdravan ce urmareste pe voinic fiindca "eu am un catelus de fier cu falcile de otel. El de fapt nu era "cîne. fiind omorîti în locui lor niste catei. p. care cînd îl simte cale de doua ziie. 127-128). p•. omul întîlneste. p. din care începe sa curga otrava (67. 612). iar baiatului numai degetul i-a taiat si l-a lasat acolo" (52.

bucatarii au uitat sa puna "poprica în zama" si e trimis în graba un c. p. _ suporta bataile ibovnicului si fuge la o stîna împarateasca unde pazeste atît de bine. de vara a fost blestemata de c. II. De atunci. întrucît "n-o mai sosit cînile nici-amu cu poprica!" (5. C.eu vad biserica si de aice. împotriva vulturului care i-a rapit toti copiii. îl ajuta sa omoare hotii din padure si balaurul din fîntîna. nu mai poate ce-o facut el" (5. c. umbla cu covrigi în coada (5. p. C. si scheuna. Dupa o legenda. Astfel îl surprinde cum "se da de trei ori peste cap de se face cîne.. 605-606). dar servitorul îl bate pe boier pentru ca s-ar putea ca ogarul sa turbeze (5. se miros mereu unii pe altii. care latra era el. p. i se parea ca fiecare c. e mentionat sporadic. 56~4). apoi dezgroapa mortul si s-apuca sa-I manînce" (82. p. 5621). nu se mai întoarce. cata cît sînt de nalta 1 Du-te tu. 5609). erau în realitate feciorii împaratului. dac-o vazut ca-i cîne. c. 494-496). I. Apoi împaratul îl duce la palat ca sa apere împarateasa ce sta sa nasca. Tiganul. "El. . 215). si se vaita ca Omul prefacut c.. apoi sa redevina oameni (42. omoara vulturul si readuce cei trei copii rapiti (82. Nu lipsesc nici trasaturile pseudoetiologice. de era alba ca ghiocul" (7. p. de toamna fiindca a_refuzat sa mearga -la biSerica: " . Cînepa. c. aude un c. Un strigoi travestit în harap ce petea fata mai mica a împaratului e pîndit de aceasta în timpul noptii în cimitir. nazdravani luati. (AT 449). Aude-bine si Greu-ca-pamîntu îsi salveaza stapînul de la sora canibala care mîncase tot satul (81 a. blestemati sa sluj~asca rioua ani. îl va recunoaste percepîndu-i mirosul de ardei. 1059). în drum spre casa (5. în schimbul unei vaci. 13-14). 81). în snoave. Preuteasa spune popei plecat noaptea la cîrciuma ca.. ras gratuit fara sapun.întrucît acolo c. "cu cosarcuta .119 li necredincioasa în c. p. p. Acesti c. plina de faina. urla ziua si noaptea acolo în jurul casei. 193). La un ospat împaratesc. încît lupii nu mai manînca oile.. e trimis altul dupa el sa-I urgenteze. asteptîndu-l. urlînd si crede ca si pe acesta îl rade cineva fara bani (5. în legendele 'despre . Cei trei c. de un baiat. Pacala afirma ca ar fi vazut "o catea neagra se cobora dintr-un vîrf de salca. p. la oras" sa aduca. ca esti mai mica de~ît mine-si n-o vezi 1" (52. 5541). Un servitor bate ogarul boierului si e batut la rîndul lui de acesta. C. Tiganul plecat la Bucuresti e convins de român sa nu-si ia merinde. 908).

ca s-a rupt" (ibid.. "Ia maiîntîi aram. sau chiar "cu un fir de dnepa" Cîteva snoave reliefeaza lenea unor femei la lucratul c. Una dintre ele se lauda ca. o punem în balta s-o topim. daca ar lua-o de nevasta fiul împaratului (sau alt dregator). istorisind cum se lucreaza c. Clasificarea povestilor a devenit necesara pe masura ce crestea . 1065).numarul colectiilor. p.capa la. ea îi striga cu voce prefacuta ca îi va muri sotia (S. 5154). dar la urma "din tortulcel gros a facut pînza. în multe variante. iar cînd barbatul se duce în padure sa-i confectioneze unul. le denumeau dupa varianta cea mai cunoscuta. La sfîrsitul povestirii cînta cocosii si strigoii dispar (52. p. Pe urma o samaI).. p. da din cel subtire n-a putut face nimic. . o facem caier si o toarcem.erau pedepsite de Joimarica (v.. Se impunea gasirea unui sistem de orînduire care sa fie.. povestirea prelucrarii c. 1093). silind-o în primavara sa semene si ea c..p. p. 1010). Sotia care n-a tors. în contrast cu firul tors de ea. sta cu doua fuioare în nas pe lumea cealalta (84. Cu ajutorulllnui val de pînza. p. apare incidental. ea îl înfasura cu cîteva fire de c. cercetatorii care operau cu anumite tipuri. (ibid. O periem. o tesem. Sneewittchen. Soacra cearta nora ca toarce prea gros. unde toti rîd de ea.odepanam. a~estea s.am. Lenesa pretexteaza ca nu are raschitor..oghilim. O raschiem.. se tavaleste unsa cu miere prin fulgi de gîsca si astfel îmbracata se duce la nunta. iacîndu-1 de rîsul lumii (52'. cele trei fete care sînt auzite de fiul împaratului(AT 707) culeg c. o culegem. 43).are rol apotropaic. Cînd sotul nu are cu ce se îmbraca în ziua de Pasti. îndeosebi dupa titlul lor din colectiile Perrault si (62. H ansel unrj Gretel etc. joimarita).). îi va îmbraca toata oastea (sau curtea) cu "un tort" (52.. 29).ocînepiste. ' în basme.128 strigoi. p. unde sta pînala cîntatul cocosilor (ibid. 1080).o urzim. o bataIaiem. Femeia care a furate. Inmultirea considerabila a povestilor prin noile colectii nu mai putea fi satisfacuta de simpla rubricare dupa un titlu care întîmpina atîtea dificultati la traducerea în celelalte limbi. c. 1066). 1081). O spaIam. Strigoii vin sa spintece doua fete.. 'o raghilam.. Lenesele care nu lucrau c. o croim". fata scapa destrigoiul ce o momise pîna la mormînt: îi da capatul valului: si ea alearga la o casa pustie. De la început. p. o melitam. Grimrn (La belle au bois dormant.

dominant în acea vreme. a) Mamei i se rapesc de catre rudele invidioase copiii cate sînt gasiti departe de casa si crescuti de un om fara copii. . c) alungarea sau pedepsirea mamei. Sistemul sau tindea sa stea marturie de vechimea si mai cu seama de continu:itatea repertoriufui de povesti. I formule de casatorie: A) Parasire. Cel dintîi sistem de clasificare a basmelora fost elaborat de consulul austriac J. în Griechische Marchen . Formula Genoveva. "Sectiunea lntîi: formule familiale. 3.culegator însemnat de basme albanezesi grecesti pe la jumatatea secolului trecut . fara ca el sa încerce sa o regaseasca. a avut întîietatecritetiullogic: încadrarea tipurilor într-un sistem de relatiunicare avea la baza familiile de idei dupa gradul lor de înrudire. El a utilizat titlurile tipurilor. de tatal lor.121 pe deo parte· în concordanta cu universul reflectat în povesti. b) în locul copiilor sînt puse animale.. Sistemul este expus în notele colectiei sale. b) ele peregrineaza cautîndu-l. b) sau el o cauta în patria ei îndepartata si se casatoreste cu ea. încetatenite ca atare prit). Ideea calauzitoare a fost asemanarea dintre basmele germane si cele grecesti : ea era consecinta curentului mitologic. Griechische und albanesische M archen (1864). a) Sotia sau mireasa a doua îsi vinde barbatul pentru trei nopti primei sotii si prin aceasta îl pierde. sau mama e învinovatita a-i fi mîncat. 4. iar pe ·de alta sa fie cît mai practic: un instrument de mînuit cu usurinta pentru urmarirea referirilor. d) salvarea mamei prin copiii regasiti. 5. c) întoarcerea barbatului si reunirea sotilor. C) Venalitate feminina. 1. Formula Freia: a) Femeia sau mireasa lipsesc si deaceea barbatul le paraseste. 1. apoi sa dovedeasca· gradul de asemanare dintre feluritele tipuri care erau privite pîna aci izolat. Barbatul lipseste si femeia care nu e antropomorfa îl paraseste: a) sau pentru totdeauna. G. El împarte basmele cunoscute în trei sectiuni mari cu 38 tipuri (formule dupa terminologia proprie). Formula Penelopa: a) Barbatul paraseste femeia fara vina ei.. c) regasirea si împacarea. Formula Melusina. b) ea îl asteapta acasa cu credinta si' dor.. La început.tre cercetatori. 2. B) Alungare. von Hahn.

13.. b) sau în urma gustarii unui mar daruit sau a unui peste de aur se naste copilul nazdravan . 14. 11. b) o fecioara îsi vinde farmecele în trei etape progresive pentru lucruri pretioase si îsi pierde fecioria prin înselaciune sau în chip voit si trebuie sa se marite cu -cumparatorul. îl cauta si îl salveaza. ---. d) victoria si sfîrsitul demonului. Formule cu cel mai mic cel mai bun.IZZ <6. c) celalalt afla aceasta prin semnalizare<i: miraculoasa. se despart în drumul lor prin lume. Formula cu copilul animal: a) potrivit dorintei parintilor. Formula cu copil nazdravan si formula Orion: a) în concordanta cu forma dorita. . 16. Formula Diosc~rii: a) gemenii. cel mai adesea nascuti ca in formula 9. B) Abandonare. III. ca ajung acasa înaintea celui mai mic si se împauneaza cu ispravile acestuia . b) a copiilor minori de catre parinti din lipsa de alimente. Formula Antiope. li se naste un copil în forma animala. Formula Phryxos si Helle: a) fratele si sora fug de persecutiile vitregei. copilul fuge de acasa si se eschiveaza. b) unul ajunge într-o situatie dificila. C) Formule cu mama vitrega. ". 10. b) desfacerea vrajii prin arderea pielii de animal împotriva vointei celui fermecat. Abandonarea de catre mama a copilului din flori. 12.împreuna cu calul si CÎinele nazdravani. c) si salvati din nou. 9. Formula Danae. Abandonarea copilului: a) de catre parinti de teama unei preziceri de nenorociri. Formule cu frati si surori. ' . 8. 7. Masculine: a) din cei trei frati plecati spre rezolvarea-unei sarcini reuseste cel mai tînar si cei doi mai mari ajung în situa": tii grele. Formule cu dorinta de copii: A) Formule cu dorinta de copii. Abandonarea unei fecioare cu copilul ei pe mare si salvarea lor. b) la vremea predarii.sau gemenii nazdravani . Formula cu fagaduinta: a) copilul dorit este promis unui demon. Formula Cenusareasa. c~l mai mic vine în ajutorul fratilor sai. b) dupa rezolvare. II. 15. b) unul din ei sau amîndoi sînt transformati în animale. . c) din invidie acestia se decid sa-I piarda si planul lor izbuteste doar într-atît. c) urmariri le demonului.

b) sora falsa sau cea rapita cu putere<J. ZO. V. Iarba sarpelui. Petitorii îsi expun capul pentru o fata. 27. rapune o seama de zmei a sau uriasi. Formula Turandot: dezlegarea ghicitorilor. C~. d) ei sînt salvati de eL 5 ectiunea a doua : Formule mixte. 23. sau formula Skylla: . IV. 21. Formula Barba albastra. 22. a) Copilul adevarat sau mireasa adevarata sînt trimisi de mama la tatal sau barbatul îndepartat împreuna cu o persoana ajutatoare. 25. 26. cel mai adesea transformati. Formula cu cumnati. Formula Gudrun: rapire fortata printr-un erou sau prin~ tr-un monstru. 24. trimitîndu-l sa savîrseasca ispravi periculoase. sub pretextul de a-i aduce leacuri pentru boala simulata. de teama de a nu fi descoperiti. Formula cu rapirea hainelor si fecioara lebada. d) înselatoria e descoperita si dreptatea învinge._ Fo~mulele despre întrecerile pentru logodnica. c) eroul trece cu bine aventurile.123 17. îi gaseste si îi salveaza. b) singurul supravietuitor nutreste dragoste pentru sora (sau mama) si o convinge. traiesc departe de casa parinteasca si despre care ea nu stie nimic. ) eroul. plecat cu sora sau mama. descopera înselaciunea si pedepseste pe vinovati. Cumnatul animal: a) 'trei printi fermecati ca animale iau în casatorie surorile eroului.lstrului sta într-un anumit loc. a carei petire e legata de dezlegari. Formula Signy: a) o sora are mai multi frati mai mari care. Formula Helena: rapire prin învoiala cu iubitul. ea pleaca în cautarea lor. pierzîndu-si capul. cel adevarat e constrîns de servitor sa schimbe rolurile sau e alungat în pustietati. Dupa ce multi esueaza. Formula Skylla: a) Puterea eroului sau mOJ. eroul izbuteste sa rezolve conclitiile puse. Formule cu rapiri: neizbutite si de aci smulgerea celei rapite. 29. Formula 'Ber'ta. b) cînd afla. c) ei îl ajuta la rezolvarea însarcinarilor.îi . Formula Oenomaos: rezolvare de sarcini grele. Formula Iason: rapire norocoasa si casatoria. 19. 18. c) servitorul (servitoarea) ajunge drept copilul adevarat (sau sotia adevarata) la curtea tatalui sau sotului si cel adevarat servitor sau prin pustietati. b) eroul le viziteaza pe toate trei. Formula cu tradarea sorei sau mamei. sa-I piarda pe frate (sau fiu). 28. b) pe drum..

P. t.formule . Formula cu 'Hans cel puternic. Calatoria în lumea cealalta: a) nenorocoasa. 74-76). Formula piticului. b) omul calca conditia si fiinta supraumana îl paraseste. a) Barbatul lasa pe nevasta fara nici o vina. Travestire: a) eroul (cel mai adesea înapoindu-se în patrie) sau eroina fugita de' acasa se travestesc. dovedindu-se nepractic. a) Copiii nou-nascuti sînt furati si dusi departe. punînd la nunta o conditie. 32. Formule dualiste bazate pe contrastul dintre lumea interioara si cea exterioara. a corectat sistemul stabilit de von Hahn. intra ca servitori si îndeplinesc munci de rînd. încît unele basme pot fi categorisite la mai multe tipuri. b) se fac cunoscuti de doua ori. 30. 33. 34. 3.Polyphem. Sectiunea a treia. 31. Litzica. Formula Odiseu . Formula Ion credinciosul. c) primesc locul ce li se cuvine. putere spirituala tulburata si porniri spre pozne. dupa indicatiile lui B. c) omul pleaca dupa ea si o gaseste sau nu." Sistemul preconizat de von Ha. b) ea îl asteapta cu credinta.hn nu a avut rasunet în lumea cercetatorilor. b) norocoasa. Victorie îmbinata cu Iaudarosie goala asupra puterii demonice nedibace. ceea ce îngreuia enorm referirea la cutare tip de basm cu variantele lui. Animalele recunoscatoare. ' 38. b) mama e acuzata ca i-a ucis. Hasdeu. Clasificarea lui von Hahn a avut totusi darul de a semnala asemanari între tipuri care pareau îndepartate pîna atunci si a usurat prin aceasta munca folcloristilor urmatori care au pornit în cautarea unui sistem mai adecvat de orînduire a basmelor (XXXIII. Aceasta vine din împrejurarea ca el a distins nu tipuri . a) O fiinta supraomeneasca se casatoreste cu una umana. de ex. I. 15 (cenusareasa) si 34 (travestire). c) mama e pedepsita. Formula domnului Lazar. Pe alocuri. 36. delimitarea e prea vaga. 2.ci familii de tipuri. 35.124 smulge secretul prin lingusiri. c) întoarcerea lui si veselia. 2. C. Formula Bakala [sic!l Unirea de putere uriasa. . d) copiii sînt regasiti de tatal lor si urmeaza împacarea. reducînd "prototipurile" acestuia la urmatoarele 28: 1. 37. p. c) îi ia -puterea prin proprie actiune sau prin tradarea secretului catre altcineva.

a) Fratele si sora fug de vitrega. b) acesta se întelege cu m. a) Adevaratul copil sau nevasta sînt trimisi la tata sau mir e. copilul sau nevasta se' ratacesc sau schimba locul cu sluga din cauza vreunui pericol. dar scapa toti si se reîntorc dupa cîtva timp la tataL fetei. c) pentru .lume si se recasatoreste. c) ajungind la destinatie. c) urmea. 10.însotiti de o . 15'.m~i multi frati. O femeie pierde sotul care pleaca în . dar copilul fuge. o învie si p~depseste pe vitrega . d) a treia noapte el o aude plîngînd si o reia. a) Parintii dorind un copil. b) femeia îl regaseste dar nu se poate apropia de el din cauza nevestei de a doua. e) dracul îl cauta. ! :1 il l • . d) dracul e învins. c) eroul scapa si-i pedepseste . a) 'O sora are . 11. 13. b). îl fagaduiesc dracului. O fata e aruncata în mare împreuna cu copilul nascut. se descopera si îi pedepseste. a) Sora cea mai mica e dispretuita de cele doua surori fi ai mari.sluga . 12. c) a treia oara e recunoscuta si fiul împaratului.darurL minunate nevasta a doua îi permite sa vina la el. b) un erou omoara monstrul. 7. b) învingator. d) minciuna e descoperita si pedepsita. b) apare de doua ori la curte îmbracata împarateste. a) Spre a face o izbînda se încearca trei frati. ?chimbati înanimale. 14. c) acestia vre au sa-I piarda si spun ca ei au reusit. îi ga::. dar scapa~urînd de vraja si redevin oameni. b) dracul vine la teTIIlen. din anumita cauza. a) Unerou omoara pe toti zmeii.. b) pleaca în >CautareaIQr. dara treia oara eprinsasi se marita Cu el. a). dar reuseste cel mai mic. a) O fata de îrlwarat e expusa unui monstru spre a fi mîncata. îL înseala de doua ori. a) O fecioara cere daruri de la un barbat.za casatoria. scapa pe cei mai mari.lZ5 4. 9. c) un ~rou o gaseste moarta.estesH scapa.. d) fratele cel mai mic vine travestit. b) unul sau amîndoi sînt schimbati în fiare. o ia de sotie. sluga traieste ca copil ori nevasta. afara de unul. 16. 5. b) pe drum . a) Doi frati gemeni pleaca în cautarea norocului. a) O mama vitreg~ izgoneste pe fiica barbatului sau pentru ca e mai frumoasa. la nastere.ama sau sora eroului spre a-l pierde: ea se prefac e bolnava si trimite dupa leacuri. 6. 8. c) cel~lalt alearga si îl scapa. b) reuseste s-oo~oare. . b) unul cade în pericol.

b) eroul îi cerceteaza pe fiecare. Reducerea numarului grupelor de tipuri face sistemul Rasdeu-Litzica si mai nepractic. mama. cumnatii îl scapa. îi scapa si pe dînsii. apoi se travesteste din nou. ' 18. prin ifos face sa i se supuna niste forte diabolice. von Rahn spre a ajunge la o orînduire întrucîtva diferita. c) eroul recapata puterea singur. 27. ~) Un amic rapeste o fata pentru erou si i-o duce. daca nu e vinovata si pedepseste pe culpabili. c) ajungînd în pericol. a) Eroul în calatorie e silit sa se faca sluga. viclean si malitios. Daca Rahn lua ca baza categoriile de relatii ale individului cu lumea înconjuratoare. a) Eroul are trei surori casatorite dupa fii de împarati schimbati în fiare. 22. dar divulga secretul si e metamorfozat. a) Forta fizica a eroului este ascunsa într-un loc. 20. a) Eroul rapeste o femeie cu sau fara voia ei. afla locul si demonii îi iau puterea. E vorba de un pitic de o tarie extraordinara. 21. sora sau nevasta. a) Eroul prinde pe demoni în cursa ce i-o pregateau lui. 'Eroul nu poate capata mîna iubitei decît daca va executa întreprinderi grel~ sau va dezlega enigme. p. 19. Lazar Saineanu preconizeaza· o clasificare care porneste de asemenea de la sistemul lui J. de natura demonica. Un om slab dar siret. b) ea nu asculta. desi cunoasterea lui amanuntita ajuta la detectarea asemariarilor între unele tipuri de basme. b) rapirea poate sa fie urmata de casatorie sau nu. 23. opreste pe o fiinta tînara de a deschide o usa. a) Eroul scapa de la moarte niste animale. G. c) a treia oara lucrul se descopera si eroul îsi reia locul. 25. b) pe drum pasarile îi spun ca acasa îl asteapta pericol si-l învata cum sa scape. 26. d) eroul sau mireasa îl scapa. b) îi face robi si le ia comorile.' Un om merge în infern si dupa multe lupte vine iar în lume _ cu comori si cu nevasta (XXXV. sau cu ajutorul nevestei. b) de doua ori se arata sub chipul adevarat. 28. 2613-2616). dar nu poate. c) el scapa. d) scapînd el. b) o ruda. dar sa nu divulge nimanui. c) el vrea s-o omoare. . Nu a fost adoptat de nimeni în vreo culegere sau studiu. 24. acestea îl salveaza. 3. b) ajungînd în pericol. a) O fiinta mai batrîna.126 17.

tipul Dioscurilor (fratii gemeni). tipul Iason (conflict magic). tipul zînelor promise (Tinerete fara batrînete). B. tipul Neraida (femeia lebada). B. cicluri si tipuri. tipul Scylla (mama ori sora perfida). 7. El pastreaza de asemenea numirile mitologice sau cele devenite celebre ale celor mai multe tipuri. tipul Teseu (coborîre pe tarîmul celalalt) . Ciclul descinderilor infernale : A.1 Saineanu pune în centrul sistemului natura ideilor fundamentale oglindite în basme. tipul Iephta (juruinta inconstienta).tipul Daphne (zîna-arbore). 5. 9. tipul Peau d'âne C. tipul Ileana Cosînzeana (fecioara cu parul de aur). . B. B. B. tipul deceurilor (întrebari mistice). von Hahn. B. B. tipul camerei oprite (Barbe-bleue). C. Ciclul fecioarei razboinice (schimbarea sexului). tipul arborele ceresc. tipul celor doi frati de cruce. tipul Amor si Psyche (barbatul animal). tipul Melusina (femeia animal). G.127 . etica sau psihologica. tipul cele trei naramze (zîna-fruct). 'Ciclul celor doi frati: A. tipul Hesperidelor (mere de aur). Ciclul femeie-planta: A. tipul Andromeda (fecioara expusa unui balaur). B. Ciclul incestului: A. 5. Ciclul interzicerilor: A. tipul fratilor perfizi. 2. Ciclul ascensiunilor aeriene: A. B. Schema e urmatoarea: Sectiunea întîi: povesti mitico-fantastice 1. 4. Ciclul metamorfozelor: A. tipul locurilor oprite (tabu). B. dar ideile calauzitoare sînt de data aceasta de natura mitica. Sectiunea a doua: povesti etico-mitice (Psihologice) 1. 10. Ciclul expunerilor: A. 3. Ciclul ispravilor eroice: A. B. Ciclul om-animal (parasire provizorie) A. Ciclul celor trei frati: A. tipul apa vie si apa moarta. tipul animale-cumnati. Ciclul femeii perfide: A. el împarte basmele în sectiuni. 8. 3. tipul tovarasilor nazdra vani. 2. De aceea.stravestire"). tipul Danae (copii expusi pe apa). 4. B. Ciclul juruintelor: A. C. ") 6. Sistemul de subordonare reamintesteîndeaproape pe cel al lui J. Ciclul animalelor recunoscatoare. tipul copiilor de aur ("substitutiune. B~ tipul fetei cu mîinile taiate. tipul Dalila (sotie ori iubita perfida).

tipul Rolle (fata roaba casei). 2. Dupa întemeierea asociatiei folcloriste Folklore Fellows (Folkloristischer Forscherbund) în 1907. atragînd atentia asupra distribuirilor artificiale si paralelismelor. lQ. B. Ciclul lui Pacaia.tipuIPhryxos (prefacere în cerb) . B. Ciclul necuratul. a caror posibilitate de combinare depaseste prevederile sistematizatorilor (LXXXIII. tipul Nemesis (dreptatea divina). 8. Sectiunea a patra: povesti glumete (snoave) 1. Ca punct de plecare. Deficienta de capetenie e aceeasi ca si la von Rahn: .. 9. 7. tipul dorintelor. tipul :Enomaos (sarcine). tipuLta1ismandoI. 3. _ 4. tipulcalatoria mortii. Adaos: fabula. Sectiunea a treia: }>ovesti religioase (legende) 1. p.tipul Orian (nastere IIlinunata). . tipul Moira (ursita). 954-961).. Arbitrarul reductiei la numai cîteva tipuri e simtit si de Saineanu în repetate rînduri. B. Ciclul fetei istete 3. în vreme ce snoavele si basmele despre animale sînt expediate în abia cîteva tipuri. s-a pus în lucru un catalog tipologie al povestilor care sa înlature neaj. Caducitatea clasificarii se trage din conflictul dintre tema si episod în a-si disputa întîietatea care va constitui mereu dificultatea de capetenie în orînduirea naratiunilor complexe. B. Ciclul petirilor: A. Ciclul uriasilor si. Ciclul fatalitatii: A. Ciclul lui Dumnezeu: A. tipul Polyphem (uriasul orbit) . tipul Cenusereasa (fatacucondurul}. piticilor: A.unsurile sistemelor anterioare si sa constituîe în acelasi timp ·un sistem clar si practic de refe~iri care sa înlocuiasca folosirea titlurilor. Ciclul mortii: A. s-a hotarît ca naratiunile sa fie orînduite . Ciclul omului viteaz:A..D.basmele propriu-zise sînt reduse la cele 46 tipuri. tipul moartea ca cumatra. 228-230. B. animala . tipulOedip (enigme). alcatuite din mai multe episoade. tipul Mirmidon (piticul lllinunat). tipul Rodia (rivalitate între mamasî fiica). B.Ciclul mamei vitrege: A. B.C.'128 6. Snoave 2. tipul Hercule-Pacala (voinicul istet) .

farîmitînd unele naratiuni în parti componente. precum si în colectiile de povesti întocmite stiin tific.60-86). basme despre dracul (uriasul) cel prost (AT 1000-1199). basme nuvelistice (Novellenartige Marchen. chiar daca terminologia speciilor si subspeciilor a întîmpinat obiectii si a fost pe alocuri înlocuita cu cea propusa de C. AT 850-999) si D. AxeI Olrik. Ea a ramas în uzul stiintific curent. pornind de la sistemul danez de organizare a povestilor din arhiva daneza de folclor (creat de Svend Grundtvig) si ajutat de sugestiile folcloristilor Kaade Krahn. avînd la baza naratiunile în întregime. animalele de padure si domestice (AT 100-150). animalele . asa cum circula ele. iar la snoave au fost inserate asa-zisele povesti mincinoase (Liigenmarchen. apoi pe alocuri la basmele despre animale si la unele snoave.W. Catalogul tipologic întocmit si publicat de Aarne cuprinde numai trei specii narative: basmul despre animale (tipurile 1-299). B. Oskar Hackman. cu toate deficientele ce i se vor semnala cu trecerea vremii. Legenda propriu-zisa a fost lasata de-o parte din pricina caracterului ei local. AT 1875-1960). în episoade si dîndu-le acestora numere independente. Cu toate acestea. Catalogul a fost elaborat de finlandezul Antti Aarne. basme-legende (Legendenartige Marchen.129 în tipuri si fiecare tip sa primeasca un numar care sa-i fie sigla de identitate. unde episoadele componente sînt combinate în chipuri felurite lasînd povestitorului posibilitatea de a le înlantui mereu în alta ordine si alcatuire. C. Asa a procedat la povestile despre dracul cel prost (orînduite ca atare de O. pe alocuri cu unele devieri si corectari. von Sydow (LXXXI. AT 750-849). Aceasta clasificare a fost apoi adoptata în cataloagele nationale. Johannes Bolte si Cad Wilhelm von Sydow. Tipurile au fost grupate în familii dupa natura personajului principal. AT 300-749). o lista de tipuri orîndui te pe specii (si subspecii). Catalogul lui Aarne e o tipologie. Specia basmelor propriu-zise a fost împartita în continuare în patru subspecii: A. Verzeichnis der Marchentypen (1910) deschide o noua era în cercetarea naratiunilor populare prin stabilirea unui sistem de clasificare ce s-a dovedit adecvat si mai ales practic. basmele despre animale au fost împartite în 7 grupe: animalele de padure (AT 1-99). Hackmann). omul si animalele padurii (AT 151-199). p. basmul propriu-zis (tipurile 300-1199) si snoava (tipurile 1200-1960). uneori Aarne s-a abatut de la acest principiu. Astfel. basme fantastice (Zaubermarchen.

pestii (AT 250-280) si ultima grupa. adaugîndu-se la numarul tipului majusculele A B C etc. Iargind si numerotatia de la 1960 la 2411. Thompson a adaugat mai multe tipuri din [noile colectii de folclor. Catalogul elaborat de Aarne a fost revizuit si largit de doua ori de Stith Thompson: The Types of the folk-tale (1928) si The Types of the Folktale-second revision (1961). obiect supranatural (AT 560-649). si anume povesti cumulative (AT. noul tip de orînduit va fi asezat la numarul care i se potriveste cel mai mult în grupa respectiva. ceea ce a dus la unele confuzii si solutii arbitrare în cataloagele nationale. Basmele fantastice au fost grupa te dupa calitatea supranaturala dominanta: adversar supranatural (AT 300-399).130 domestice (AT 200-220). . delimitarea acestora de legende e incerta. începînd cu Dumnezeu. în cazul cînd nU mai exista loc liber printre numere. sot (sotie) supranatural (fermecat. pentru fiecare subtip. sarcini supranaturale (AT 460-499). în editia din 1928. snoavele cu femeia (fata) personaj principal (AT 1440-1500). subtipurile sînt asezate distinct. putere sau stiinta supranaturala (AT 690-699) si alte momente supranaturale (AT 700-749).2000-2199) urmate de cele neterminabile si neclasificabile (AT 2200-2411). ajutoare supranaturale (AT 500-559). De asemenea. Pentru a da posibilitatea întregirii catalogului tipologic cu alte tipuri ce se vor descoperi în repertoriile nationale. ci chiar la grupele mai mici. Dupa cum a aratat si Aarne. Mai mult. în consecinta. urmata de snoavele despre casatoriti (AT 1350-1439). Aarne a lasat numere libere nu numai la specii si subspecii ca atare. Snoavele au ca prima categorie cele despre idioti (AT 1200-1349). snoave despre popi (AT 1730-1874). cele cu un barbat (baiat) ca personaj principal (AT 1500-1729). adaugîndu-se cifra romana la cifra araba: 3001 etc. distingîndu-se la urma o grupa a basmelor despre soarta si hoti (AT 930-999). continuînd cu diavolul si sfîrsind cu sfintii. dar tipurile sînt orînduite dupa gradul personajului sfînt. tipurile stabilite de el ocupa mai putin de o treime din totalitatea numerelor: în cele 1960 numere de tipuri se afla abia 587 tipuri de povesti apartinînd celor trei specii. AT 400-459). alte animale si obiecte (AT 280-299). Basmele legende nu au subîmpartiri. pasarile (AT 220-249). cu noua subspecie a povestilor cu formule. Basmele nuvelistice au fost orîndui te dupa profilul personajului feminin.

Thompson a folosit la noua editie majusculele urmate de un asterisc pentru a indica tipuri diferite (de ex. De deosebita atentie ~-a 'bucurat basmul indian. A crescut de asemenea minutiozitatea analizei tipurilor: la basmele mai lungi. cea dintîi cuprinzînd tipurile întîlnite la doua sau mai multe popoare (dar pe alocuri se vad variante provenite numai de la un singur popor). la altele ideea tematica).). cu toate numeroasele obiectii ce i s-au adus. diferentiate numai cu majuscule (de ex. 920 C. dupa rezumatul. întrucît dau . Pentru a evita numarul mare de asteriscuri.131 Thompson a introdus în tipologia astfel revizuita si criteriul valoric. publicate atît în volume. care nu trebuie confunda te cu subtipurile. Bibliografia variantelor e mult mai bogata decît cea data de Aarne. numarul acestora din urma fiind urmat de un asterisc (ori mai multe). Thompson indicînd si studiile care s-au ocupat cu acel tip. atestat de frecventa tipurilor. Pentru mai multa claritate. Cele doua parti ale catalogului din 1928 au fost contopite într-una singura. iar cea de-a doua. 920 D). Proceqeul a pricinuit neclaritati. Editia din 1961 reprezinta o îmbogatire substantiala a celei din 1928. la celelalte e inserata în rezumatul tipului referirea la motivul respectiv. dar consemnînd cele rare sau dubioase prin litere mici. De asemenea.himbe vreunul din numerele stabilite de acesta. Ca atare. el a compartimentat în continuare. fara sa sc. autorul a adaugat lista motivelor componente potrivit indicelui stabilit în al sau M otif-index of folk-literature (19321936). spre a fi distinse în acest fel de cele din prima parte. Thompson a schitat tipul mai detaliat decît Aarne (care la unelepovesti bine cunoscute din colectia Grimm s-a multumit sa indice doar titlul si replica caracteristica. utilizînd noile colectii si studii date la' iveala între timp. adesea parc elat în episoade.: 879 A*. 920 B. 879 C* etc. Utilitatea acestui catalog nu mai e contestata de nimeni. pe alocuri defalcînd rezumatul în episoade (numerotate cu cifre romane) si motive (numerotate cu minuscule). tipurile foarte rare sau de o autenticitate dubioasa. cît si în periodice. pe alocuri nu e evident daca autorul a vrut sa delimiteze un tip sau un subtip. 879 B*. Grupele tematice din cadrul speciilor (si subspeciilor) dupa calitatea personajului nu sînt întotdeauna cele mai potrivi te. el a împartit catalogul în doua parti. distingînd noi grupe tematice în cadrul categoriilor delimitate de Aarne.: 920 cu 920 A.

drept nucleu care îsi . Nici desemnarea cu ajutorul indicarii tipului si episoadelor nu e salutara decît în unele cazuri. cercetatorii sînt ispititi sa creada ca într-adevar acel tip e un rezultat al contaminarii de catre povestitor al naratiuni10r "clasice". Deficienta de capetenie provine din faptul ca la stabilirea tipurilor. altele dupa sex (despre femei. pe cînd în realitate el provine ca atare din traditia îndelungata. s-a vazut ca tipurile au alta configuratie si ca spatiul ramas liber nu mai permite încadrarea tuturor ca tipuri (sau macar ca subtipuri). AT 1685 = flacaul prost în petit etc. criteriul nu e unitar. barbati) sau profesie (despre preoti). Cînd au fost conspectate si variantele din restul Europei.132 nastere la suprapuneri în o seama de cazuri si de aci la orînduiri arbitrare: un tip nou poate fi orînduit. fara a se putea decide care aspect precumpaneste. Ceea ce se dovedeste întrucîtva constant. de ex. Grundtvig) si din colectia fratilor Grimm.. iar parte din ele cu alte tipuri. În fata unui atare tip care apare drept conglomerat daca e raportat la tipologia Aarne-Thompson. atît la adversari supranaturali. variantele nationale nefiind suma exacta a tipu~ilor indicate prin numerele' sistemului. daneze (sistematizate de S. Mobilitatea folclorica e mai mare de cum se credea.). ca sa nu mai amintim de faptul ca o seama de tipuri nu au aceasta parcelare în episoade. ceea ce nu corespunde realitatii narative. caci unele grupe sînt deosebite dupa calitatea ps~hologica a personajului principal (snoave despre prosti). cît si la sarcini supranaturale etc. încît pentru încadrarea lor în sistemul Aarne-Thompson era nevoie de doua sau chiar mai multe cifre. încît o naratiune din episoade felurit combinate e de fapt un tip independent si trebuie privit ca atare. Aarne a cunoscut prea putine variante si mai cu seama de provenienta regionala: variantele finlandeze. încît unele tipuri dintr-o grupa pot fi tot atît de bine asezate în cealalta (la cele despre soti femei. AT 1540 = omul venit de pe cealalta lume. nu farîmitat în conformitate cu un sistem orînduit dupa o partea Europei nordice si centrale. La snoave. barbati se întîlnesc si snoave cu femeia proasta sau barbatul prost . cu atît posibilitatile de suprapunere mai numeroase).AT 1384 = barbatul cauta mai prosti decît nevasta-sa. si mai cu seama vie acolo unde basmul se mai cultiva înca si printre maturi. Noile basme aveau episoade comune cu unele tipuri. Dar atari neajunsuri sînt neînsemnate si într-un fel de neevitat (cu cît grupele sînt mai mici.

Folcloristul danez Arthur Christensen a propus un nou sistem de clasificare în lucrarea Motii et theme (1925). nici viata. La acestea. De aci se vede cu usurinta incoerenta clasificarii lui Christensen: aspectele esentiale. în primul rînd din carente bibliografice. 3) prostie. 5) destin. în fapt. El a stabilit ca toate ideile pot fi orînduite în 6 grupe tematice: 1) temperament. Ar. 5. 6. p. Schullerus a parcurs bibliografia accesibila aproape în întregime: colectiile principale si cele mai multe din cele de a doua mîna. unele publicatii nemaifiind accesibile.I. apoi revistele de folclor si buna parte din cele literare care au publicat si folclor. psihologice sau politice. 76-77). cu subgrupele: cauza si efect. apoi din imposibilitatea unui singur cercetator de a strabate toate ziarele si calendarele. S-a vazut apoi ca la snoave numarul afectat tipurilor e cu totul neîndestulator pentru a putea încadra repertoriile unor popoare care au mai multe mii de atari tipuri. el reia ideea fundamentala a lui von Hahn de a încadra materialul folcloric într-o constructie logica. soarta etc. 6) consecinte. morale. La aceste grupe. Sistemul de clasificare s-a dovedit apoi nepractic prin încercarea de a compartimenta realitatea poetica în rubrici logice. formule de incantatie etc. este episodul (sau componenta lui mai mica. le asaza la urma. definitorii ale mentalitatii populare. Pastorul sas Adolf Schullerus a clasificat povestile românesti dupa tipologia stabilita de Aarne: Verzeichnis der rumiinischen Miirchen und Miirchenvarianten (1928). Christensen a mai adaugat o lista de motive (episoade) care nu reflecta nici relatiile individului cu lumea. nu gîndurile (tabu. alaturi de cele anterioare (XXXIII. motivul) si se pare ca în acest sens se lucreaza la institutul Encyklopiidie des Miirchens de la Gattingen pentru a remedia neajunsurile provenite din configurarea tipurilor dupa un numar restrîns de variante. preponderenta e actiunea. nu a avut pretentia de a fi exhaustiv. 4) greseala. t. în excerptarea variantelor se vad totusi si .133 l pastreaza esenta. anterioare anului 1927. desfacerea vrajii. oracol. 2) finete. într-o grupa cu anexe de mica importanta. Cum subliniaza în prefata.). Ultima grupa a acestor elemente incidentale e alcatuita din motivele ce oglindesc conceptiile metafizice. aparenta si realitate.hitectonica lui a ramas în faza încercarilor. mult prea neîncapatoare fata de multilateralitatea universului poeziei. La baza sistemului sau stau relatiile dintre individ si lumea înconjuratoare.

Cu toate acestea.). Ierarhizarea colectiilor în cele trei categorii potrivit autenticitatii lor nu e sufi~ient de critica. ceea ce e total nestiintific în elaborarea unui catalog tipologie care presupune o conspectare exhaustiva macar a materialului publicat. Dar ce se poate întelege din simple titluri ca: .610 1* Wasser zum Heilen der + . Slavici apare numai în categoria A etc. D. I "t 1 1 . desi de autenticitate neîndoielnica. în vreme ce 1. Schullerus a cautat sa completeze tipologia internationala. Stancescu au unele volume trecute la categoria B.134 omIsmni. Solutia nu e totdeauna cea indicata. II povesti despre origini) si una cu snoave despre tigani (la care mentioneaza ca reprezinta doar o selectie). dar Sevastos în categoria C. . Popescu e asezat în categoria A. cu unele fiind prea indulgent. fiind suficient numarul si titlul. ele au contribuit la cunoasterea legendelor românesti printre cercetatorii straini si folosul ar fi fost si mai mare daca Schullerus ar fi dat rezumat~ mai întinse care ~a-l dispenseze pe strainul necunoscator al limbii române de a mai recurge la textul românesc al variantelor. La grupa basme-legende (AT 750-849) a inserat o seama de naratiuni despre sfinti care sînt legende în întelesul propriu. El adauga la finele catalogului trei anexe. Cît de selective sînt toate cele trei anexe se poate vedea din putinatatea tipurilor: 22 la legendele cu cuprins moral. Radulescu Codin si D. inerente unei munci de atari proportii bibliografice la un cercetator de vîrsta înaintata. iar cu altele nejustificat de sever (N. 128 la cele etiologice si abia 16 din snoavele despre tigani. doua despre legende (1 legende cu cuprins moral.. Schullerus a avut greaua sarcina de a gasi locul potrivit celor mai multe tipuri care nu îsi aveau numarul stabilit în tipologia internationala.534* Schlange als Helfer" (sarpele ca auxiliar). Tipurile (sau episoadele) noi aveau însa nevoie de o prezentare mai detailata din care sa rezulte cu claritate profilul tipului (sau episodului). cum a procedat la AT 300. caci el s-a lasat calauzit de prezenta unui episod comun pentru a rubrica toate variantele la un tip fata de care totusi difera. Tipurile prezente în catalogul lui Aarne nu mai aveau nevoie de un rezumat daca tipul românesc nu devia fata de cel international.. C. Caci scaderea suparatoare a catalogului întocmit de Schullerus este tocmai scurtimea exagerata a rezumatelor tipurilor. desi Popescu întrece pe Sevastos în interventiile personale. dar s-a oprit la jumatatea drumului.

numerotate de la A la Z. în afara de cel tematic. în prefata. Thompson a stabilit urmatoarele grupe de motive epice: A.A29Originea si natura creatorului. 112. delimitate prin cifre arabe de la O la 100 (de ex. cum remarca Thompson. A200. fabliaux. mediaeval romances. atare progresiune nu e vizibila în întreg sistemul. în cadrul fiecarei grupe sînt esalonate alte subgrupe cu alte subîmpartiri în continuare.' indiferent de sp. cum circula ele. Zeu provenit din incest. dar în afara continentului e aplicabila la foarte putine povesti. Motij-index of Folk-literature. ci toate naratiunile populare în proza si versificate. Nasterea zeilor. A30. luînd ca baza nu naratiunile în întregime.1. ballads. j est-books and locallegends.). dar nu în tipuri ca atare. Zeu din incestul dintre tata-fiica). între narati unile europene si cele extraeuropene exista asemanari multe si vizibile. Spre deosebire de tipologia lui Aarne. ci partile lor componente. fables. dar.: A 112. Motivul e desprins în unitatea lui intrinseca.1.A299 lumii de sus etc. AlOOA499 Zeii (AlOOA199 Zeii în general. în 6 volume (1932-1936. 112.A49 Tovarasii si sfatuitorii creatorului etc. care se pot combina felurit în naratiunile populare. ci si prin initiala grupei tematice. .A99 Creatorul. ? 7. cum se arata în subtitlu nu numai povestile.812 A* Vom Te~tfel gerettet. Ao.1.. Stith Thompson a dus mai departe sistemul de clasificare. Orînduirea acestora e orientata de la mitologie si supranatural la realist si chiar umoristic. dar stabile.cia din care provine si fara alte ierarhizari. ci în motivele componente. myths. Sistemul zeii de subordonare merge pîna la submotiv prin folosirea în continuare a sistemului cifric delimitat prin puncte intermediare (de ex. Abia un catalog al motivelor narative traditionale de pe tot globul devine adevaratul instrument de orientare al cercetatorului în acest domeniu pentru a urmari similitudinile si eventualele filiatii. motivul este denumit nu numai printr-o cifra. precum si naratiunile semiculte. Cu toate acestea.'- ~ 135 "- Blinden" (apa pentru vindecarea orbilor). a doua editie 1955-1958) are în vedere. exempla. Thomson explica necesitatea unui asemenea inventar clasificatoriu: tipologia Aarne se potriveste povestilor din Europa. adica acele unitati mai mici. a classification of narrative elements in folktales. a doua jumatate fiind realista în aproape totalitatea ei. der die Ratsel nicht losen kann" (salvat de la diavol cel r I ce nu poate dezlega ghicitoarea) etc. Ao. întreg materialul epic e compartimentat în 23 grupe tematice. motive mitologice (crea- .

p. zei. J. Pentru evitarea îndoielilor. Legendele mitice au subcategoriile: A. N. 424-425). demonii bolilor. razboaie si catastrofe. deceptii. E. înteleptul si nebunul (purtare înteleapta si neghioaba. soarta. societate (clase sociale. H. geneza locurilor de cultura si a bunurilor culturale. E. X. R. K. crearea animalelor) . 8. crearea lumii. inteligenta. legendele despre localitati. spirite ale naturii. M. legende despre preistorie si istoria veche. animale si plante mitice. obiceiuri) . noroc si destin. încît cititorul nu trebuie sa creada ca motivul e atestat numai la popoarele citate (LXXXVI. nebunie). legendele istorice cuprind: A. cruzime nenaturala. distrugerea unei ordini existente. Societatea internationala pentru cercetarea naratiunilor populare a adoptat clasificarea legendelor în patru categorii tematice: 1 legende etiologice si escatologice. vrajitoare). F. dar sistemul de a ierarhiza motivele prin subordonari cifrice s-a dovedit Thompson a devenit cu totul practic. C. recompense si pedepse. sex (iubire. exceptii unice. locuri bîntui te de spirite si aparitia spiritelor. P. iar cel românesc lipseste total. iar subcategoriile sînt reduse la specificul tematic românesc. 1. captivi si fugari. VV. p. E. spirite ale locasurilor culturale. capcauni (uriasi. B. V. Astfel. Q. S. Legendele românesti au fost clasificate în tipologia bibliografica (gata pentru publicare de mai multi ani) în aceleasi patru categorii mari. natura vietii. H. moarte si morti. umor. eroi. D. de vitejie) . persoane cu însusiri si puteri supranaturale (magice). simbolism. nastere) . motive neclasificate). tabu. inversarea norocului. decît ca ordinea lor difera întrucîtva. C. N. fiinte metamorfoza te. deciderea viitorului. dar autorul atrage atentia ca nu a nazuit la o înregistrare bibliografica exhaustiva. D. personalitati proeminente. F. L. F. profesii. G. distingîndu-se de obi~ei legendele istorice de cele etiologice. grupe miscelanee de motive (formule./ /' 136 toi'. mortul. încît Motif-index-ullui util. religie. IV legende religioase (mituri despre zei si eroi). mitologice si religioase. G. M. III legende mitice (fiinte si puteri supranaturale) . T. procesiuni si lupte de spirite. II legende istorice. dracul. B. comori (LXXXIX. la unele din ele s-au stabilit si subcategoriile în ordinea fireasca. anirrra:ie. U. K. 422-428). D. casatorie. Astfel. încercari (de întelepciune. magie. . L. Materialul sud-est-european este reprezentat sporadic. Legendele au fost clasificate felurit. Z. trasaturi de caracter. B. In vremea din urma. Grupele nu sînt egale ca pondere. minuni. popas pe cealalta lume. familie.C.

Lutz R6rich a prezentat într-o comunicare la congresul Societatii internationale pentru cercetarea naratiunilor populare din 1969 urmatoarea propunere de clasificare a snoavelor si glumelor: A. B. figuri feminine. regele Fritz etc. Alaturi de sistemul de clasificare a snoavelor adoptat de Aarne-1jhompson care s-a dovedit prea neîncapator atît în ce priveste grupele tematice. plantele. naratiuni batjocoritoare (jocuri de cuvinte. cît mai cu seama numerele afectate. conflicte cu morala. legendele fii~t~le si plantele mitice. conflicte sociale (relatii de familie. întîmplari dm trecut. Clasificarea adoptata în tipologia bibliografica a snoavelor românesti (LXXX. zilele sfinte ale saptamînii. I. tarani. popoare mitice si comori. stabilind trei categorii mari: 1. haiduci. figurile istorice ale poporului român (conducatori de rascoale. 3. sfinti si sarbatorile lor. F. animalele. 2. alte sarbatori. popoarel~. slugi. C. 2. ciclizate în jurul unei persoane (Eulenspiegel. dans si petrecere) (XIII. meseriasi. mincinoase) . spiritele naturii. sociale (snoave despre domni. figurile istorice ale altor popoare. relatii de clasa si de profesie) . oraseni si supusi. tînarul. evenimentele istorice si locale. II legendele mitologice (13055 -13 895) cupnnd legendele despre soarta. G. preoti) . IV legendele istorice (14571-16103) cuprind: legende despre figurile istorico-fantastice. 9. conflicte des politice. dracul si ajutoarele.13035) cuprind creatorul (si ajutoarele). p. conflicte între sexe. relIgIOase (13 925-14 551) au subcategoriile : legende biblice. etnice si confe~ionale. conflicte cu slabiciuni omenesti. fiinte cu însusiri magice. E. topo~mia si onomastica. conflicte cu realitatea (naratiuni parodistice. omul. metamorfozati. moarte si morti. Atare clasi- III .137 + I legendele etiologice (10001 .). regii dacilor. conflicte sociale si H. 3. cosmosul. D. Siegfried Neumann a propus în 1963 orînduirea snoavelor în trei grupe mari: 1. cu continut general (iubire si casatorie. 147). casnicie. voievozi. alte fit5uriistorice si locale). t. IX-X) se apropie întrucîtva de cea precedenta. au fost elaborate altele pentru a oglindi cît mai fidel specificul acestei specii. Institutul Endyclopadie 111archens din G6ttingen a adoptat clasificarea snoavelor dupa continut si natura poantei. domnitori. atitudini si trasaturi de caracter. Ea a fost orientata pentru a oglindi defectul satirizat. p. conflicte pe baza de limba. conflicte cu logica. persiflarea unor persoane). începînd cu cele care au implicatii mai largi din relatiile sociale pîna la cele inofensive de natura fiziologica.

ignoranta naiva. relatiile cu fortele supranaturale personificate. neatentie. în acest sistem de clasificare a snoavelor românesti au fost stabilite patru categorii tematice cu un numar variabil de subgrupe: 1. Tipologia bibliografica a snoavelor românesti mai are un adaos de glume din viata militara (5895-6029) si de anecdote (6036-6236). frati-surori. gîngaveala. parinti-copii. VI. V. pornind de la faptul elementar ca arta reflecta viata: formele de viata sociala si de munca determina suprastructurile literare. laudarosenie. Desi mai întîi clasificarea a fost propusa numai pentru baladele populare în vederea întocmirii carpus-ului lor în 1948. murdarie. VII. rautate. dar si aici natura înconjuratoare e conceputa a fi sensibila. VIII. ca grupa VII (natura) e discordanta în sistemul stabilit. alte rudenii (inclusiv nas-fin. frate-sora. IV. X. stapîn-sluga. sot-sotie. ca în lirica. batjocoriri. ea a fost apoi largita pentru întreg domeniul folclorului si al literaturii culte. frati de cruce).). la prima vedere. Sistemul preconizat de Caracostea se dovedeste neasteptat de organic. lacomie. uneori chiar se supune dorintelor protagonistuilli liric sau epic. prostie. deficiente si trasaturi psihologice (36505862. XII. Dumitru Caracostea a cautat un sistem de clasificare lipsit de deficientele celor anterioare. nu numai pentru ca orînduieste faptele poetice de la cele de importantamai redusa la cele cu implicatii cosmice.). de aceea e invocata ca martora în efuziunile lirice. S-ar parea. alte rudenii. istetime. XI. deficiente fiziologice (5870-5886. dar pentru ca acestei t . hotie îndemînateca si neîndemînateca.138 ficare e în concordanta cu specificul snoavei de a avea în centrul atentiei personajul negativ. meserii necalificate. surditate. lene. IX. betie. deoarece si aici insul destainuitator presupune un rezonator (un martor etc. II. PacaIa. autoritati laice si religioase). conflictele de clase sociale. III. de la lumea familiala la cosmos: 1. lasitate) . IV. relatiile cu natura si fiintele naturii. zgîrcenie. soacra-nora. cîrcota. II. haiduci a si revoltele. el a stabilit grupele tematice dupa natura relatiilor dintre acestia. 10. sot-sotie. parinti-copii. relatii de familie (3340-3643. nevedere etc. chiar daca aparent e numai unul. Ea este cel putin un organ rezonator al durerilor si bucuriilor umane. partasa la framîntarile omului. III. nasi-fini) . muncile profesionale. Orînduirea celor 12 grupe e crescînda. vitejii si cotropitorii. Plecînd de la constatarea ca în literatura exista totdeauna un raport (sau un conflict) între doi protagonisti. relatii sociale (3000-3328. snoave pseudoexplicative. iubit-iubita.

dintre speciile folclorice si pun în lumina celulele literare din care sînt plamadite creatiile populare. pentru a fi extinsa apoi si la celelalte. sistemul lui Caracostea mai ofera posibilitatea unei întreite clasificari în trei serii tipologice. Cel ce cînta mai întîi. "De nu era cocosul. în plus. nazdravan a putut învia din oasele lui în vremurile de demult (52. La miezul noptii. formule. p. îndeosebi p. De acesta fuge diavolul si celelalte spirite rele. e nazdravatl. care se esaloneaza de asemenea ierarhiei simplu-complex: 1.desi în chip practic se elaboreaza întîi tipologia imaginilor sau motivelor dintr-o specieJolclorica. pornind de la cuvîntul-metafora. stropind cu pistrui 1 . Clatina-munti v. 50-57. p.139 . Tovarasi nazdravani Cocos. 60). o tipologie a imaginilor. C. Posibilitatea de a fi extins si la literatura culta îi mareste considerabil utilitatea: sistemul Caracostea va putea oferi î~ viitor instrumentul de cercetare ideal. Pana nazdravana însa se ridica. inclusiv acele sabloane. Cintatullui noaptea la intervale fixe a generat legende despre însusiri miraculoase. în ierarhia organica de la simplu la complex si în permanenta concordanta cu formele de viata sociala oglindite de fenomenele literare la diferitele niveluri de creativitate (XX. semnalate mai de mult de cercetatorii folclorului. Atari tipologii de imagini si motive permit descoperirea legaturilor ascunse. de mare adîncime. C. motive si tipuri din creatia populara si culta. 432). E nazdravan fiindca a fost blagoslovit de Hristos. 2. 78-89). cînta noaptea dupa ce aude toaca din cer. ea sta drept în vîrful cozii. si cocosul dupa asta cunoaste ceasurile lui si tipa: cucuriguuu!" (38. o tipologie a tipurilor propriu-zise. o tipologie a motivelor. Tipologiile imaginilor si motivelor depasesc limitele speciilor fo1clorice.sul de pe masa. tot se ridica. Cocosul adoarme si el. A înviat din bo. sus. acel dictionar universal de imagini. nici DI Christos n-ar fi înviat" (52. 3. de aceea dupa cîntatullui se poate porni la drum (LUI. strofe calatoare etc. p. 289-290). De cu seara. p. de la cîntecul de leagan si doina la basmul ce oglindeste întregul univers accesibil închipuirii umane.~ • ierarhii de la simplu la complex îi corespunde în chip paralel complexitatea crescînda a speciilor literare. pana aceea este lasata în jos. celula expresiva ireductibila oferita de însasi limba vorbita. 432): El e nazdravan "fiindca are la coada o pana nazdravana.

El accepta daca fata (sau baba) îi va sterge laba. are rolul paznicului de pe culmea casei sau de dupa usa. c. apare ca protagonist. In basme. c. 434). Dracul a facut ramasag cu Dumnezeu ca vastavili Prutul ca sa înece pamîntul. În tipul despre animalele asociate în calatorie (AT 130). Li se asociaza alte animale (iepure. Dumnezeu i-a rînduit sa tina . p. El anunta un zacamînt aurifer pe care l-au descoperit minerii din Bucium-Sat. În basmele despre animale.. la rîndul lui o lauda ca ar avea dinti frumosi. c. p. apoi ca auxiliar.41).40 de femei si prin sat sa umbli" de cînd a fost în stare sa-I convinga pe Simion Stîlpnicul sa dea drumul vîntului din munte (52. Momit de vulpe ca ar cînta frumos. ramînînd numai lupul (5. 60-62). p. În padure.436). vulpea încîntata casca gura sa-i arate. îi loveste cu aripile peste cap (5. Alteori. mîta (52. ms. 261.. capra. mina s-a numit "Baia Cocosului" (43.151-154). se auzea cîntînd un c.413414. p. si a fugit (ibid. Ing. p. c. dar c. Vînt). soarecele. lupul. Cînd e batut pentru ca nu oua (AT 27 si 20) fuge cu gaina în lume. cheama pe rînd mosneagul. r. Batrînii i-au alungat de acasa. cerbul (sau rugul). p. pusca. zboara pe un copac (4 a.Satu Mare). dar la popas e mîncat cel care ar avea ~numele mai urît. (de obicei în tipul înrudit AT 210) cutcurezatullui e interpretat de agresorul speriat drept o amenintare: "Cotcodanu.. p. dar cum aceasta refuza. Apoi se întorc la casa batrînilor care îi cautau plîngînd (52. c. c. vulpea îl înhata si-l duce în padure (AT 61.418). e uneori trimis sa aduca lemne sau apa. 950-951). vulpe si lup). Fiindca l-a scapat de uliu. si un catel. momeste vulpea sa intre în gura cîinelui. În culmea Vulcoi din Muntii Apuseni. îsi îmbAogatestestapînul (AT 715 A) care l-a alungat fiindca nu oua.p. în fundul unui crater "mai ales spre sarbatori". apoi tezaurul împaratului pe care le aduce mosneagului (5.6).i~ J 140 pe cei din jur (ibid. p 140). În tipul Cenusareasa (AT 510j. c. închide ochii si cînta. El mai apare în povestea cumulativa Cocosu rosu unde animalele se panînca pe rînd (LXXXIII. capra.. fura toata mamaliga pe seama catelului. 1. In povestea cumulativa AT 2030. O baba si un mosneag adopta drept copii un c. c. p. p. pîna-mi pui ciocanu! (ibid. 118-122). Acolo. r. S-a speriat de cîntatul c. divulga uneltirile masterei atunci cînd fiul împaratului vine sa caute la cine se potriveste papucul: "Cucurigu! fata mosneagului 1 . Cînd vin diavolii (sau animalele padurii).hite stava de cai (sau ciurda de vite) a boierului. c. De atunci. 142). v. Dumbravita .

e tinut pe loc cu povestea pîinii (sau a cînepii). gasiti în 1543 de un pescar în apa Streiului ar proven~ din c. Într-o varianta a basmului AT 545.cînd ne batem dupa fata împaratului Verde: cînt-un cocos de trei-patru poste de loc si se scol santinelile si nu putem s-b furam!" (5. p. 1-5). I. Un om si-a pus banii într-o capatîna de cal si nu a banuit nimeni dintre trecatori (LXVI. (41. încît nu se pot apropia zmeii "Noi de sapte ani de. Se crede ca banii de aur cu efigia lui Lysimachus. lui Decebal. nucuta mea !»".. apoi de oamenii plecati în bejenie alcatuiesc comorile aflate în pamînt. El deschide ochii stapînului sau care întelegea limba animalelor (AT 670) ca nu trebuie sa cedeze capriciilor femeiesti: "eu unu singur la treizeci si cinci va pot porunci. de argint si de aur:" .Du-te repede la parau si spala-te si spune: «deschide-te.' 286). p. sau cu raspunsurile la întrebari pîna la cînta tul c. Ion Saracul. 273). la una nu-i poate porunci. El o învinge. Fata împaratului arunca însa 3 boabe în spinarea c. 490-492). îngropata în albia acelui rîu (50 a. I. care se preface într-un urias. Comori. A treia oara. diavolul se preface c. vaca nazdravana se lupta la podul de aur cu un c. petind pentru acesta fata împaratului si luînd averea zmeilor omorîti de el (81 a. dar e omorît de fiul ei (LXXXIII. II. 504). p. c. care se prefac în vulpoi care "rupe gîtulla cocos" (5. Fiul vacii vrajite (AT 301 B). o previne ca sa lase papucul încleiat de rasina pe pragul bisericii si sa vina numai într-un papuc (5. pazeste cu atîta strasnicie curtile unui împarat. 529-531). p. p. 577). si el a muri" (5. p. dracul venit dupa cel ce i s-a fagaduit lui.. 439). etc. p. Strigoaica împreuna cu toti dracii pier la cîntatul c. apoi ea este facuta farîme cu ajutorul În unui bici fermecat tot la cîntatul c. p.. este acela care îsi îmbogateste stapînul. 35. (v. 215). I. I. da stapînu-meu. De obicei. c.- 1 îi dupa usa într-un poloboc cu cenusa!" (79. 52). cînd plesneste (LXXXII I. în basmul despre ucenicul sau (AT 325) atunci cînd acesta s-a metamorfozat în boabe de porumb. c. p. 574-578). Uneori. haiduci si hoti. p.141 . Dra~ul sau strigoii pier la cîntarea c. Puteri. variantele tipului AT 812. p. chiar învata fata cum sa obtina pe rînd hainele de arama. C. În unele variante. daca-i prost. puterile zmeului (AT 302) se afla în niste gîndaci ascunsi într-un c. într-o multime de povesti. Într-o varianta.Dupa o legenda banii îngropati de împarati. 722). Imparatul Constantin locuia în Tetin si a ascuns toata averea într-o pivnita "si-a pus o piatra cu nu- . p.

portile se deschid. Aceasta se întîmpla o data pe an. a sapat un om la o comoara si a venit spre el "o namila de om lunga. Un om din Hateg a intrat si n-a iesit la timp. vaduve (LXVI. c. în Meria-Hateg. îi afurisesc sa fie ale dracului (52. p.p. da bani puscariasului silit sa intre în pestera din Tetin. sau o data la 7 ani (ibid. pazite de un mos care sedea la o masa "cu o pipa si fuma".. de argint si de arama într-o pivnita sub pamînt. 274-276). pentru acte de binefacere: sa faca fîntîni. iar cele curate dupa miezul noptii cu para alburie sau galbuie. De la Pintea Viteazul au ramas trei butoaie cu bani de aur. Dracul. un berbec a venit marti noaptea si a cerut restituirea lor: trebuia sa dea jumatate din ei la oamenii saraci (5. manastiri. Se crede de asemenea ca o data pe an. dar omoara pe cel ce intra de bunavoie. o cusma plina de gal- . care apoi i-a dat diavolului ca sa-i faca în continuare. usile de la c. curate si necurate. în chip de batrîn. p. Unii din cei care strîng c. p. se deschid singure. p. iar celelalte de Stima banilor sau Duhul c. oricine încearca fiind pocit. p. capetenia hotilor pune banii într-o pivnita. fiind ale dracului. Multe comori provin de la haiduci si hoti. iar pe butoiul de lînga usa se afla un sarpe de ceara care se umfla cînd vede pe cineva. De aceea. C. în Stefanesti-Arges. de obicei în noaptea Pasti1or. 26-29). Banii au fost facuti din argint de Dumnezeu. lunga de nu-i mai aflai masura" (66. Unele movile cu bani provin de la uriasii care "aveau averi nenumarate" care nu pot fi luati. O femeie ia din acei bani. sapte hoti au depus banii într-o pestera. dracul da saracului. cu para albastrie. ca sa-I sperie (ibid. iar cei ai dracului sînt necurati "numai de bucluc". 270272). pan nu va veni el singur" (52. 709). sau chiar daca ia cineva din ele. sa dea la saraci. Stima e o femeie îmbracata în alb. De asemenea. 6-7). venit la pivnitele cu c. 59-60). din pamînt sînt de doua feluri. se detecteaza singure prin aceea ca ard.. 29-30). ramîne necunoscuta (LXVI. care n-o poate lua nime. 26). nu se alege cu nici un folos. p. cu împarati care stau pe tronuri.142 mele lui deasupra. ramînînd înca un an în munte (26. în muntele Orlea din Hateg se afla un palat plin de avutii. C. p. Cele necurate nu pot fi scoase. dar zideste înauntru pe toti zidarii ca sa nu tradeze locul. Capetenia e asasinata însa de vizitiu si c. 12-16). Unii au lasat c. Cele necurate ard înainte de miezul noptii. necurate sînt pazite de diavol. Banii facuti de Dumnezeu sînt curati. dar fiindca nu i-a folosit bine. III.p.. în ajunul marilor sarbatori. în orasul Siret. Cînd toaca în ziua de Pasti.

El se urca cu "sase toporase de ace" înfipte în copac. dracul se revolta: .Hai. 362). Iarba fiarelol'). spune nevestei ca ceea ce a gasit e linte strîmba si ca au plouat cîrnati (Ar 1381). din care ia numai pretul vacii. are craci pe care se afla casa unei zîne cu care se casatoreste eroul (5. C. 21-22). eroul hranindu-se cu 9 colturi de prescura si 9 pahare de ~'in (41.care îl pune pe voinic la munci grele (41. la radacina unei salcii. p. taiat venea singur din padure.. 533). O femeie a încalecat pe lemn si de atunci lemnul e blestemat ca sa fie dus în spate sau tras cu animale (99. Dar cele blestemate nu se pot lua nici în acest chip.. 3000. 456). I. pentru 20 de lei. al doilea nu poate fi prins cu toate sfaturile celui dintîi. (49. r. Alteori. sau a unei zmeoaiceAGhesperita. r. lemnule.t- I I " . Cel din'tîi este'prins. Se duce marti sa taie copacul. judecatorul nu mai crede ca barbatul a gasit o c. O reminiscenta a arborelui ceresc (ygdrasil) persista în basmul Ar 468: un c. trei pivnite pline cu bani. daca i se spunea . p. p.Femeia divulga cele întîmplate.143 beni. Lînga Siret s-au descoperit. se mai pot descuia cu iarba fiarelor (v. Copac. Spre vîrf.~p. creste dintr:un fir de bob de' sub lavita casei (LXXXIII. acasa". p. dar cînd spune la judecata ca au plouat cîrnati.. 17-25). la început. Un om gaseste o c. dar cînd se duc popii. 533). p. 30-39). II a -d). ascensiunea se face cu ajutorul a 9 barde obisnuite. se afla raiul si mosneagul urca pe el pîna la Dumnezeu pentru a-i cere îndeplinirea dorintelornesa- (61. Dupa ce le-au dezgropat. p. Dupa o legenda. p. a iesit un izvor care a umplut pivl}itele cu apa (ibid. c. 5 -'- 1- t I I . Escaladarea lui o poate face numai protagonistul basmului. VI. servindu-i drept trepte de urcat si de agatat (5. Ca sa pastreze secretul. gasind la radacina o c. 'B~nii necurati se pot 'sco~te daca se jertfeste o vita. ajutînduse de toporase speciale.. p.. cu vîrful pîna în cer (adesea pom fructifer). sub austrieci. In vîrful c. p.1. uneori chiar un om pentru cel care i-a îngropat. C. acesta vinde vaca mostenita unui copac. Banii sortiti cuiva se Întorc la acela..414).voi luati de pe vii si de pe morti si tot nu va saturati" si îi omoara pe toti (LXV( p.. c. împaratul îi da fata de sotie In snoavele despre PacaIa. Fratii lui aduc toti banii si îi împart cu banita împru~utata de la 'popa (S. -9). Intr-un basm doi hoti vestiti fura banii din vistieria împaratului (Ar 950). 415). 62-63). chiar daca sînt dati altcuiva (ibid.

"Acolo a catat copacul cel mai înalt si au facut un foisor pentru baiet" (82. s-a dus caciula mea. apoi se puse în el si se ridica" (41. urias de pe pamînt are în vîrf o pestera în care sta de paza la mosia lui Hotiotio o fata îmbracata în arnaut care era în stare sa taie o oaste întreaga (LIII. p. si el se lasa. 309).144 buite (AT 555. cu 12 craci si cu vîrful pîna la cer. este o forma metamorfozata a protagonistilor din basme. cu împaratia (ibid. 456). V. El scade mereu pe masura ce victima povesteste patania ei (86. urmarit de zmeul care pusese mîna pe palosul lui nazdravan. de unde îsi cheama cîinii nazdravani (AT 315. El o deschicat nucu cela si s-o bagat în nuc. 590). într-acolo ma voi duce sa-mi caut mireasa" (60. Adesea din doi copii îngropati la uneltirile impostoarei (AT 707) rasar doi c. creste în chip inexplicabil pe corpul unui om. Brad. El nu dispare decît atunci cînd aceasta este data în vileag si victima reabilitata. p. 1. p.'ul de jos si ajunge cu vîrful pîna pe pamînt.. s-înnuc o ramas s-în zua de astazi!" (5. Mai adesea. p.1. se urca într-un c. c. Urma galbina "s-a suit în vîrful unui copac si de-acolo si-a aruncat caciula într-o parte si a zis: încatrau. Cînd ajunge baiat de însurat. LXXXIII. 238). Dragan Cenusa gaseste la palatul scufundat numai un nuc care ajungea cu crengile "în naltu cerului . 535). Un c. p. pîna la întoarcerea lui. Eroul. 9). p. Boul nazdravan îsi fereste stapînul. Ibovnicul Ilenei Cosînzeana îsi are împaratia asezata pe un c. V. Pe trunchiulluJ revine pe lume eroul tradat de ortacii infideli. 536). ducîndu-l în padure. c. este sediul unor personaje (v. . în c.." (60. V. urias creste pe tarîrn. p. 17). Pe pîntecele împaratului care si-a osînâit fiica la moarte pe nedrept creste un nuc care se mareste în fiecare zi. (uneori pomi). apoi se dovedeste ca aceasta este o pedeapsa pentru o mare nelegiuire. "Cînd o prindea somnul.. 63). Uneori. Viteazul care o peteste pe Ileana Cosînzeana taie c. c.. ea se urca pe un copac înalt si între crengile lui dormia . p. Fata mincinoasa (AT 710) este pedepsita uneori sa stea mereu în padure. Un c. Alteori. 201-202). Fata iesita din rodie (AT 408) este lasata de erou într-un c. în cîteva variante ale tipului AT 301 B. p. asculta porunca fetei de a se lasa jos si de a o ridica: "Fata cea frumoasa zise copaciului sa se lase jos. Mama Padurii).

Dupa legende c. atunci îi manînca furnicile. (52. a mîncat uriasul ("jidovul") care se agatase cu mîinile de tortile cerului (LIII. în basmele despre animale. v. Mar. între altii. XVI. Noe l-a blestemat sa nu-si poata vedea nici puii (38 a. p. J:__~ . p. "Pomul acela înflorit cînta. Poate bea numai apa din ploaie. tema e mai frecventa în balada populara). e socotit chiar sfînt. corbul scapa casul din cioc (75. 295). 76. p. si un c. p. O legenda înfatiseaza o corboaica uriasa care îsi hranea puii cu cirezile si turmele din jur. 1015). 697). c. retine clopotelul caprei care recurge pe rînd la ajutorul animalelor ce se ameninta reciproc. p. C. A fost blestemat sa nu bea apa din izvoare si rîuri fiindca n-a vrut sa curete paraiele alaturi de celelalte pasari ca sa nu se murdareasca de glod. p. nici o pasare nu ciuguleste din hoit pîna nu e început de c. 696). 79). ci si sa oua în decembrie. iar puii sa-i scoata în februarie. Corb. ca întrecea cele mai minunate muzici" (52. acestia neputînd iesi pîna nu plesneste de ger coaja oualor (LUI. p. ploaie. întrucît ar avea cruce în gura. s-a facut negru de cînd s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (99. în povestea cum'ulativa despre baba ce se boceste dupa oul spart de soarece (AT 2022 B) se asociaza sa boceasca. 10). prevesteste rele. Daca puii întîrzie. apare în basmele noastre si pomul care cînta. c. de aceea tipa în vreme de seceta (52. 419). deoarece c. p. dar Noe l-a blestemat sa se înnegreasca pentru ca nu s-a întors la corabie (LIII. în povestea mincinoasa despre imposibilitati. 696).145 Uneori. chiar viscol. p. cum e inima-n mine!" (52. a pierdut ramasagul cu furnica de a sui în vîrful copacului atîta fier cît poate cara ea (52. Prin croncanitullui anunta lupii sa vina la vite. 247). O fata nu vrea sa se marite pîna ce fratii ei nu-i aduc. p. 294-295): "Ai. Pe alocuri. La început a fost alb. Alte legende relateaza cum a fost blestemat nu numai sa manînce hoituri. Sporadic. 8). e pacalit de vulpe (AT 57): laudat ca are pene frumoase si ca ar cînta tot atît de frumos. fi-u-ar pana pe tine. voI. protagonistul împlînta codiristea biciului în pamînt si din ea creste "un fag atît de mare de nu-i vedeai vîrful si nu-l puteai cuprinde de gros" (77. 294). între altele. în vremea potopului. în alta poveste cumulativa (Ar 2030). p. p. si pomul care cînta (AT 707). V. Numai vîntul turbat a putut-o omorî (101. p.

dar sotia necredincioasa îl tradeaza si oastea c. întîmplator. în alt basm. Alte dati. aduna bucatile si îl învie (81 a. 689). îl facu un pui de c. fiindca i-a legat aripa. Mai des. cumnat e asimilat cu un zmeu (51 a. ajuta pe erou în lupta nedecisiva cu adversarul (al treilea zmeu. devine ginerele c. prinde putere si îl rapune pe zmeu (41. p. p. gasindu-i mireasa potrivita. 43). s~îl vîrî într-un stol de c. partea a III-a. ceea ce îi aduce îmbogatire neasteptata (62. fiindca a fost crutat de el sau i-a lecuit aripa rupta. dupa ce acesta a fost tradat de ortacii infideli (AT 301 B). pe cînd veghea într-un palat (v. sa redevina om (fusese blestemat de sora-sa sa se prefaca în c. p. Cînd ciimnatul e taiat bucati de zmeul ce i-a rapit mireasa. p. împaratul c. 1. Uneori. El îl ajuta pe voinic. p. 78). (52. ce se urcase pîna la vîntul turbat" (41. p. C. învata pe fratele orbit (AT 613) cum sa-si recapete vederea.ele fantastice. 698-699). 21-22). Cînd iapa se preface în pasare (sau zboara prin nori). 703-704). ajuta pe erou sa gaseasca iapa nazdravana a babei pe care trebuie sa o pasca în trei nopti (sau zile) succesive. 1. II. Veghiere). spalîndu-si ocpii cu roua din noaptea de Arminden.ajuta pe un "baiat buiac" sa scape de diavoli în 3 nopti. 677-681). si-l ajuta pe binefacator.146 în basm. p. El e uneori printre animalele-cumnati (AT 552) care îsi ia mireasa în timpul noptii. Mortul caruia voinicul i-a platit datoriile dupa moarte si l-a îngropat cuviincios. 579).. el unge pe voinic cu sau pentru "trei stîrvuri". iar peste zmeu o cana de apa calda. 266-267). si o fugaresc pîna la baiat. c. în probele de ascundere (AT 329): "lovindu-l cu aripa. ridicîndu-l pe spinarea sa (LXXXIII. De la ceilalti doi c. p. se lupta cu un împarat ce-i petea fata. I~p. Fata îl va zari totusi cu ocheanul.) printr-o pana miraculoasa reluata de erou de la cumnatul c. c. este învinsa (ibid. toarna peste el o cana de apa rece. Cel mai adesea. Dupa aceea. cel mai puternic). eroul îl ajuta. 176). el se încumeta sa scoata pe erou de pe tarîmul de jos (performanta îndeplinita de obicei de pajura). care îi pune capastrul în cap (85. sa se ascunda de fata petita. se preface în c. c. La rugamintea eroului. p. într-o varianta a basmului AT 569. în- . afla cum sa vindece pe împaratul Verde si sa scape de foc cetatea împaratului Rosu. e un auxiliai: de pret al eroului. c. iar mai tîrziu îsi ajuta cumnatul sa-si recapete sotia furata de zmeu. bucurîndu-se ca va avea "septe hoituri" (5. aduna toti c. 421. eroul îl ajuta pe c. un c. p. apoi salvîndu-l de la înec si a treia oara plimbîndu-l prin toata lumea (81 a. dîndu-i o pana miraculoasa. Un c. 215).

C. a fost împuscat de un vînator. care primavara vine pe la noi sa-si caute fratele. se teme mereu de el. Penele si sî~gele lui trezesc în cel care l-a ranit în zbor dorul erotic: ". 496-499). Dedu si C. 129). A furat boii lui Sîmpetru în timp ce acesta ara. care amuteste de la Sînziene (67. în trecere pe acolo. de la Blagovestenie pîna la Sînziene. C. de aceea nu mai cînta cînd se apropie ziua lui (LUI. unde cînta haiducilor. C. 293). c. Lazar. Cuprins apoi de remuscari. :r- . au plîns mereu pîna au murit. celalalt îl cauta mereu. . Doi frati gemeni. p. s-au despartit. Dupa ce a furat caii lui Sîmpetru si a fost prefacut c. Dedu. Dupa o legenda. Dupa ce c. Acesta din urma îl striga mereu pe celalalt (44.147 vata pe copilul caruia i-a mîncat un bou sa ceara de la tatal sau. C. si Sava au ramas orfani. Pavel. s-a rostogolit într-o prapastie si a murit. si Stefan. au plecat în lume.).unde as gasi eu o fata asa de rumena ca picaturile istea de sînge si cu parul asa de negru ca iste doua pene de corb" (33. C. p. Stefan). Doi frati orfani. pîna ce Dumnezeu cu Sf. cele trei obiecte miraculoase: masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. De la un loc. a fost un hot care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. 7-8). Dedu l-a gasit si l-a tot bocit. Dupa moarte. El cheama primavara în codru. în rai si Stefan pe pamînt. Dupa unele legende din Muntenia si Oltenia. Erau atît de nedespartiti. p.. Cuc. s-a obligat sa-i faca un palat din "fasii" de tei pîna la Sîmpetru.. pîna ce Dumnezeu l-a prefacut în pasare (52. Originea lui e explicata felurit. p. Petru. p. p. 298). bîta ce bate la comanda si palaria ce genereaza s~ldati (81 a. l-a strigat mereu pe nume. p. Dupa legende. iar celalalt numit felurit (Sava. de aceea e "pasarea cea mai hai duca" (LUI. 450451). . Dumnezeu l-a trimis pe ceea lume sa stea cu c. 451). p. 298). Fiindu-i mila de el. strigîndu-l mereu (67. l-au facut pasare. La facerea lumii. C. De atunci cînta numai între cele doua sarbatori (52. strigîndu-l pe nume. Acesta l-a blestemat sa se prefaca în pasare "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s-o afla" (47.. încît Dumnezeu i-a prefacut în pasari. I. 292-293). au fost prefacuti în doua pasari. strigîndu-l pe nume. Au fost doi frati: Cucu. p. e o pasare misterioasa.. grangurul a fost ales "Domnisorul pasarelelor" . p. transformat apoi în pasare (ibid. Sava si-a omorît fratele ca sa ocupe el tronul. Cele mai numeroase legende îl arata a fi fratele cel cautat. 50). Doi feciori de împarati. el a fost haiduc. împaratul c. l-a prins si l-a prefacut în c.

fasole si sa hie oameni muncitori". Cînd s-a apropiat Sîmpetru. s-a ascuns si a încetat sa cînte de teama grangurelui (99. noi tot robi am fi s-amu t" (1. a pacatuit cu pasarea numita ochiul boului. C.148 Dar fiind o primavara frumoasa. Cuza -Voda. era "om bun. si-l duc în biserica.210. mîhnit s-a plîns lui Dumnezeu care a hotarît ca el sa le cînte în rai. 15. care îsi spune în cîntec patania: "Mastioanea m-a taiat / Si cu tata m-a mîncat / Dar eu în cuc m-am sohimbat" (44. C. cucu" în batjocura. p. Dumineci. 1. 451). cautîndu-1 zadarnic (52. Parintii fetei l-au alungat. îndeosebi de cei napastuiti. 73). I. XI. în snoavele despre Pacala sluga la popa. C. 133). sa are porumb. p. C. dar pastrîndu-si caracteristicile. c. iar ea îsi striga mereu sotul. grîu.440). "a facut multe bunatat pîntru noi si ni-a iubit mai abitir ca un parinte. Istorisirile populare îl înfatiseaza om neasemuit de bun. îi placea sa ajute cu sfaturi pe cei cu care convenea. în basme. voind sa însemne sfîrsitul angajarii ca sluga. Prin sate "povatuia Cuza sa puie cînepa si in. . la treaba" . 3000 IX g). într-o varianta a tipului despre leacul miraculos (AT 550). 35). un împarat cladeste o biserica stralucita careia îi lipsea ceva. p. Cu toate admonestarile. p. ochiul boului îi cloceste ouale si-i hraneste puii.. C. copilul nu s-a dezbarat de a-l batjocori si Sf. I. Petru l-a blestemat sa fie pasare care sa cînte "cucu" (100. p. dar fata îl striga mereu. Tatal ei a blestemat-o sa se prefaca pasare care "tot asa sa cucaiasca. într-o varianta a basmului AT 720. 514). dar fratii îi iau c. Daca "nu era el. apare incidental. Femeia c. c. Cel mic izbuteste cu ajutorul Sf. din oasele baiatului omorît de mama vitrega se naste un c. 179. plîngînd. Cerea "sa aram cînepa. galanton. C. cum n-o mai fost pe lumea asta". S. Pacala întrevede înscenarea si o omoara cu un pietroi (79. cît va trai" (52. Da nu era el. De atunci. iar femeia lui sa ramîna pe pamînt si ochiul boului sa-i fie sluga. p. a cîntat mereu. preuteasa (sau servitoarea) se urca într-un copac de unde imita c. a fost la început o fata de împarat care s-a îndragostit de un argat. "tare o mai fost dulce si bun. 451). uitîndu-si promisiunea. nu mai aveam az pamînt si tot clacasi era sa murim" (12. a fost un copil care striga mereu dupa Sf. iubitor de tarani. p. dulce la cuvînt. VI. O ba trîna arata ca bisericii îi lipseste "cucul din dunga raiului". p. p. Petru "cucu. Cei trei feciori ai babei pleaca în cautarea lui. 14-17). nu cînta pîna nu intra cel mai mic în biserica (42.

C. iar taranii au fost mereu mintiti cu privire la soarta lui. Memoria lui a ramas binecuvîntata prin împroprietarirea clacasilor.173. ca bietul Cuza sa nu mai calce pamînt românesc". a luat si averile manastirilor. p. p. s-apoi sa lua la lupta" (12.. ca sîntem plugari". p.. p. 178). Daca ar mai fi trait "n-ai mai fi vazut ciocoi. Cu timpu dascoperea el toate" (12. iar pe oamenii de pe mosiile lor îi sileau "ca sa iasa mai repede la lucru" si cei "care au întîrziat putin au primit ca rasplata lovituri de . el a dat la toti oamenii pamînturi. (1. spuneau ca traieste. 223. sa nu cumparam bumbac. 217. Daca mai traia. crezînd ca e vorba doar de exproprierea taranilor fruntasi (1. "Elo dat pamînt la gospodari. a intervenit pentru. sa traiasca oamenii uniti unu cu altu". "a facut mult bine-n tara. Dupa expulzarea sa. Sa-i usureze Dumnezeu tarîna" (ibid. 263). "EI zicea sa fie unire s-un duh în lume. facea bine" ! C. iar pe soldati îi îndemna "faceti-va datoria catra tara . 149). cred ca boierii i-o facut ce i-o facut. Se crede ca sfîrsitul lui prematur ar fi fost pricinuit de boieri. De întrebam de moarte. in. le-a spus: . sî spunea ce-o sa-i sune biata spinare-a boierului d-acu-ncolo". Boierii l-au urît si au complotat pîna la detronarea lui.Lumea vorbea bine de el. si dupa ce v-at duce pi la casa vo~stra.. p.179).. deoarece calugarii devenisera neomenosi. cu lumea. "Calugarii mînca si bea bine. la granita "au pus cazaci si au facut închisori. p. C. a formulat legea ca se va lua pamînt de la cei ce au peste 10 falci. 1. de întrebam de viata. spuneau ca a murit" (ibid. iar boierii au votat legea. si el tinea cu gospodarii.. 1.. a rectificat sentinta nedreapta a judecatorilor împotriva unui taran. Ferice si halal sa-i fie da sufletu lui!" El "la oameni a dat pamînturi. 2.221.. El îndemna ca "fiecare rumân s-aiba pusca-n casa. p. am sa va dau pamînt: va scap de boi~resc" (12. spuneau ca-i în Bucuresti.149 .1-0 nenorocit. caci le-a luat mosiile" (12. de-o murit el ase de graba"..336. Vazînd dîrzenia cu care boierii se opuneau reformelor. 3.hotii batuti care n-au cu ce plati etc.. C. Pe el . C. 1. 429. "n-a putut trai mult dîn pricina boierilor.. p. 23. 1. p. la pontas. "De întrebam unde-i Cuza. cîte zece falci. de saraci nu mai aveau mila. sa lucreze nevestele noastre. 180). Exproprierea boierilor s-ar fi facut prin viclesug: C.399). 364).Sa nu mor pîna nu mi-oi face un rînd de curti domnesti acoperite cu piei de ciocoi" (ibid. 72).. Ajuta pe cei loviti de o napasta: a dat bani unui caraus sa-si cumpere bou în locul celui cazut. a urît pe ciocoi ca nimeni altul. 227. 398... 71).

(1. asa va veni timpul sa joci tu. 106). 12.150 bici" (1. suferind ocarile calugarilor îmbuibati care luau în seama numai pe cei ce dadeau bacsis. p. 73. era cu camesoaie de in ori de cînepa si o lua prin tara sa-si vada stapînitii" (ibid.. cum sînt învoielile agricole.-a întors repede' în tara pîna n-a prins de veste garda sultanului. pleaca însotit de 20 soldati alesi. p. (ibid. ci "drept. Chiar în fata sultanului suzeran el nu merge ca înaintasii. iubea muzica si dansul popular.. 354). lasa cîte un bilet scris "Alexandru Ioan Cuza a durmnit în cutare bucatarie pe un tuhal plin da glod. Cînd sultanul îl "strîmtora .Iscaleste colea ca sa nu mai plateasca tara bir.ada o oca de-a lui Cuza".. p.. p. boierule. a verificat el însusi comportarile calugarilor si multe legende povestesc inspectiile lui pe la manastiri pe care le facea deghizat. 24. ci pentru a fi martor la nedreptatile ce se faceau în toate domeniile. vestita în toata tara. 9. C. Cel mai des verifica pe crîsmari daca respecta "ocaua lui Cuza". 93). A controlat chiar pe slujbasii din palatul sau din Iasi "îmbracat în toale de opincar" (1. explicînd sultanului "Asa m-o trimes pe mine Tara!" (66. C.. 1. 364. asa umbla . p. 5. la mînastirea Neamt" (12. La plecare. A fost vazut "singur pe strada Berzei din Bucuresti". ~ iscalit". p. cum sînt primiti drumetii de boieri.171. ori te tai! S-~ scos sabia.145. Multe legende povestesc calatoriile lui deghizate prin tara nu numai pentru a vedea neomenia calugarilor. p. da buzna în palatul sultanului si l-a somat: " . preoti. calugari. Spre surpriza lui. 321) sau "Ia . pentru a-i lasa un bilet cu admonestarea: "Cum ai vazut ursul Jucînd înaintea ta.. p. Se straduia sa ridice prestigiul tarii. încorijurat . 169). 1. a controlat mai multe manastiri.173. p. C. da nu l-a putut ajunge" (12. îmbracat taraneste intra prin cîrciumi si hanuri si cerea "Da-mi oca dreapta a lui Cuza" (12. S-a prefacut chiar ursar ca sa joace ursul în curtea unui boier potrivnic. aiasta-i" oca lui C. 4. p. înaintea ursarului". 1. negustorul sfidîndu-l "ca pentru voi. i se oferea cîte o ulcica "ca de-o jumatate oca". a vazut cum traiesc taranii la munca cîmpului. Apoi . 441). taranii. 1. "Cu suman ca al nostru si cu cojocul. "Cica sa sa fi luat dupa el. în genunchi de la poarta palatului pîna la tron. Legendele releva patriotismul adînc al domnitorului. cum vînd cîrciumarii.157. si sultanu de frid sa nu-l taie. Punea caciula mocaneasca pe cap. 117).155. în felul acesta. cu fruntea sus si cu sabia zornaind ca un FatFrumos". iaca. 161-162). 440). cum se lasa mituiti judecatorii etc. In felul acesta. sa-i dea biru". iscaleste.

.151 de 12 calusari care jucau în jurul lui. privindu-i cu dragoste". Ea s-a ivit în vara ce a preceda t alegerea lui' ca domnitor. C. p. 242). i-a rasplatit cu cîte un galben. 241. la fereastra". p. 257). cînd "în toate noptile vedeai o stea cu o coada lunga cum taia cerul de la rasarit spre miazanoapte si lumina pamîntul ca ziua" (1. a fost calauzita de o stea neobisnuit de luminoasa. Soarta lui C. "statea în mijlocul lor. 7. în timp ce el petrecea cu comesenii (1. iar la sfîrsit. îi placeau cîntecele din fluier ale unui taran din Falciu pe care îl punea sa-i cînte "afara.

1. fata din d. De durere. crescuse muschi pe el". O data s-a suit Dumnezeu într-un d. mai rar rosu.D Dafin. 237-238). 2-3). p. Fiul de împarat gaseste în padure o fata care îsi avea patul în vîrful unui d. uciga-l-crucea. la început facea si el fructe pe care le mîncau oamenii. d. 187). 1-2. E ca omul. adesea cu barba rosie. îl gaseste "deschis. Dupa o legenda d. Dupa o legenda d. d. 15-18). ca sa manînce dafine si la scoborîre s-a întepat într-un ghimpe. locuiesc trei fete surori (35. drept rasplata. dar dimineata fata nu se mai poate urca în d. dafin verde. i-arata încotro sa mearga ca sa gaseasca fata din d. e luata de voinic prin sarutare.. de vînt nebatuta. 89. sa intre fata curata. Iesirea din d. s-a nascut din viermele ce sta tea pe spuma marii initiale (52. p. 22). nu s-a mai deschis ca sa intre fata în el. e închipuit negru. p.Deschide-te. Drac. p. D. sotea. p. a fost nascut de prima femeie din lume care a înghitit doua bucati de fier. împielitatul. Are o multime de nume. l-a blestemat sa înfloreasca. uneori cu patru picioare subtiri ca ata sau lungi ca fusele. Il curata de uscaturi si. p. naiba. II. cu coarne si cu coada. dar sa nu mai rodeasca (99. p. îmbracat însa în par negru. iar dupa alta. mai frecvente: satana. cu ochi mari si cu gheare la mîini. 2). În variantele din Muntenia ale basmului AT 408. (81. necuratul. se face cu ajutorul unei formule de incantatie: " . avînd urechi mari ca de capra sau de bivol.. te prinde dintr-o saritura" . dînd nastere unui d. II. ca [si] cîn~ îl fulgerase un fulger drept în doua. cu cap de cîine. E închipuit mic sau dimpotriva "foarte înalt. Ea coboara si dorm împreuna o noapte. p. schiop dar cuminte si altuia prostanac (ibid. de voinic nesarutata" (89. parasit de fata intra în decrepitudine si voinicul. adesea cu picioare de cal. . fiindca ea nu mai era nesarutata. pe pamînt neumblata. în d. aghiuta. 143). Într-un tip înrudit din Muntenia. de soare nevazuta. (5. dupa ani de umblet. iuda. D.

D. se teme apoi de Sf. vaca. luîndu-le o mîna sau un picior sau luîndu-le mintea sau chiar îi omoara. mai ales unde sînt comori. rîpi si alte locuri neumblate. iar noaptea "are putere 12minute. dar cu precadere pe la miezul noptii. cautînd sa cîstige cît mai multe s~flete. case pustii. "Cine cuteaza sa-I loveasca. 163-172). fiind "cel mai mare peste duhurile necurate". El face numai rau oamenilor. numai pîna la cîntatul cocosilor (LIII. adesea cu fes rosu sau "palarie nanta" (cilindru) cu betisor în mîna. unchias batrîn cu barba rosie. fug . "din gura varsa foc si pacura". calugar. D. apoi prin paduri. celor care umbla cu farmece. "Cînd se arata noaptea. Poate imita strigatele tuturor animalelor. vede scîntei de toate colorile. Se face nevazut de îndata ce-si pune fesul în cap. mai rar cocos. turc. Vrajitoarele fac farmece cu ajutorul lui. jidan). Dar nu 12 minute în sir. la raspîntii. te poceste. în acest scop. apoi în pisica sau capra (ied). De la el provine nebunia si. porc. albina. îl îndeamna pe om sa faca crime sau sa se sinucida pentru a cîstiga cît mai multe suflete. Oamenii scapa de el facîndu-si cruce.153 Se poarta îmbracat cu. porumbel. boier "cu tilindru". bivol. De obicei. apoi celor fricosi si drumetilor singuratici. ele se duc la balti sau gîrle si. mai ales. epilepsia. atunci de te nimereste. ci din timp în timp" (52: p. lup. Mai fuge de tamîie si scuipare în sîn.. exceptînd oaia si albina. om (baba. mai adesea îi poceste. în pamînt. Are o putere extraordinara. Se poate preface cel mai des în cîine. musca "în orice fel de fiinta" etc. Pe oameni îi sperie. cîiId aude cocosiicîntînd. "aproape ca a lui Dumnezeu". îl invoca. iepure. d:"trazneste. Se arata celor care îl cheama. lacuri si iazuri. apoi creste cît un bou de cei mari". dezbracate. sarpe. mai rar în alte animale domestice (cal. 485). Intra si în corpul oamenilor si animalelor. cînd "dracul scapara. El pazeste comorile din pamînt pe care le da numai pentru suflet de om. Umbla numai noaptea. adesea "mai presus de Dumnezeu". Locuieste cu precadere prin balti. p. mai cu seama pe la cele pustii. batînd prundisul cu o nuia "zice ca iese dracul si pacatuieste cu ea si pe urma îi zice sa împlineasca ceea ce îi porunceste" . Ilie care îl "loveste cu sageata si cu biciul". poate sa amuteasca". dar numaI vreme de un minut. îi rataceste. popa. vulpe. întîi e mic. bou).. neamt. cînd sta soarele". tichie sau sapca rosie. torturîndu-i. tipa si fuge". Nu se poate preface în oaie. Ziua nu poat~ umbla decît "drept la amiazazi . varsa scîntei si dispare". apoi pe la mori.haine rosii. de cum însereaza.

D. p. de-abia Dumne~eu le-~ luat si le-a împerec. soarecele (provenit din sarpele de casa luat de Eva: în corabie la îndemnul diavolului) care începe sa roada dusumeaua (LXI. A facut nisipul ca samînta de piatra ca sa devina pamîntul sterp. 47). apoi ciubotele. fiindca atunci nu va mai fi cine sa-si aduca aminte de marirea lui. d. p. rachiul ("ca sa capete suflete".. cind se tem si de lupi. tutunul (din d.. de-abia Dumnezeu i-a înjugat cum trebuie si a tras prima brazda de învata tura. dar Dumnezeu l-a oprit sa mai creasca (52. 52. A colaborat cu elIa crearea lumii (v. p. D. el a facut "si om. care le-a adaugat Dumnezeu dupa ce i-a daruit-o lui. dar nu stia ce sa faca cu dînsele". Socul e de asemenea necurat. p. 1194). vîrticusul din vînt care "e nunta dracului" în care omul arunca cu cutitul trîntindu-se la pamînt. .154 si în noaptea Bobotezei spre a nu fi si ei botezati. ibid. D. dar Dumnezeu a oprit muntii sa mai creasca. Initial. cazut din turnul manastirii si prefacut în pacura. dar el vîra amîndoua picioarele într-una. aceasta pentru ca Dumnezeu "sa le poata lua de la dînsul si le-a blagoslovit sa fie pentru noi". p. p. El a facut si plugul. a creat fiintele si substantele daunatoare: lupul. a facut muntii ca sa ajunga la cer din nou. a avut aproape tot atîta putere cît si Dumnezeu. dar nu putea ara. d. De asemenea. apoi a facut carul. 104). sta la radacina lui (ibid. p. dar nu putea macina. p. facînd ferestrele. D. p. se opune ca Dumnezeu sa stinga durerea din lume. fiind "lemnul dracului" si d. 145).1heat "pe om cu femeie. insectele raufacatoate (rezultate din piliturile ramase din lupul facut prea mare). p. si vite.94. dar fara feresti. întrucît în ea "este diavolul care porneste cu mînie împotriva lui Dumnezeu". altfel poate orbi sau ologi (ibid. dar în casa si nu l-a putut scoate afara.. încaltînd numai un picior într-o ciubota. întunecimile de soare si de luna (LXII. facuta de diavoli "cu ciocanele. nestiind cum sa puna boii. Dupa ce Dumnezeu l-a alungat din cer fiindca voia sa-i ia locul. a facut casa. Abia Dumnezeu le-a perfectionat. grindina (piatra). 169174). 496~498). furtuna înainte de ploaie. Facerea lumii). 542). a facut moara. "toate le facea numai nu stia cum sa le-nqheie". neavînd denciul sau bortita. pe gaina cu cucos" etc. demontînd carul pentru a-l scoate pe usa. cepurile în brad (LIIt. 917-919). pentru ca în acea noapte îi pot mînca (LUI.. 98). dar e biruit de el "tragînd în necurat cu tunul pîna ce-l îngramadeste într-un colt unde îl si trazneste" (LXIII. 8-14). 1218-1220). p. d. ca sa n-aiba oamenii pîine" (ibid. Astfel.

27).lcîiul. dîndu-i de toate. îi da o punga de bani daca bea un paharut de rachiu. D. în Tetin se afla bani multi. îl ridica pe cer. 477-478). dînd primasului o hîrtie de 10 florini. p. Unui boier care pierduse banii la carti îi face un hambar plin de bani. dar d. au fugit din pestera. 301-302). Cînd avea nevoie. Fiind lasata o data acasa. p.. Un'muzic~nt da pe la ochi cu apa de a d.. prin aceasta devenind liber (ibid. 482). Atare ban "e însasi dracul. batea cu maciuca în balta si d. Un om. Un batrîn vîrît' acolo la arest a iesit cu o cusma de galbeni darui ti de diavol (ibid. pentru bani. i-a virît contractul în pulpa. iar curtile doarmovile cu tufe si cioate. D. Unii se vînd d. se preface în ban s-apoi fuge la stapînul sau". Petrecerea are loc în niste curti mari cu odai frumoase pline de boieri si de cucoane. 482~ 483). dar "cum îl scot afara. fuge. p. 479-480). Pe un popa îl duce noaptea lahaznaua împarateasca sa-si încarce desagii cu aur. blestemati de turci sa fie ai d. dar la iesire d.. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. stapîneste banii îngropati (v. dar banii nefiind unsi cu acea buruiana. D. îl scapa (ibid. babele au uns-o cu niste buruieni. au disparut toti (50 a. O baba îl în~ata si spînzure un om de paie îmbraca t ca el ca sa-Iscuipe d. iar acesta îi da o fata de sotie. Alteori. boace. neprimit la lucru de nimeni pentru ca era prea negru. p. adica vin înapoi la fostul stapîn. 485-486). D. cu conditia sa nu se spele si sa nu se roage. aparea sa-i satisfaca dorinta. I . trebui~ sa se spînzure.. La plecare.. p. 261-262). Fata a adus comorile acasa. p. Unui om d. constata ca în buzunar au numai surcele în loc de bani... popa e prins si condamnat la spînzuratoare.. si atunci vede ca boierii sînt toti d.155 au fost pusi sa poarte soarele sus pe cer. încît toti d. Cele doua mai mari se sinucid si sufletele le ia d. Capetenia lor s-a prefacut într-un flacau frumos si a luat de sotie o fata din Margau. Un baiat s-a dat lui si d. prefacut dintr-un "boier mare într-o drosca". Noaptea. p.. Omul accepta... p. rupîndu-i d. pentruintrat si a luat o cusmasi d. DUDa ce s-a îmbogatit. iar dimineata 77 d. prefacut în boier tocmeste niste lautari pentru o petrecere. Un om a ca nu i-au putut duce de îi pastreaza în poloi-a prins piciorul cu usa'. bani. Comori) care se cunosc în primul rînd prin faptul ca sînt fugatori. se vinde diavolului care îl tine 5 ani. fiind buna numai hîrtia de 10 florini (52. iar boierui devine liber dupa 5 ani (ibid. sînt falsi. într-o pestera de la RaGhitelCluj locuiau o multime de d. se îmbata si la uneltirile diavolului îsi omoara fratele: diavolul a cîstigat un suflet (ibid. soarele sta în mare si se scalda. banii dati de d.

la mînie. numai vine. o întinde cu dintii si ciobanul rîde. La botezul sau. 935-936) (v. Benes. 232-234). Ci6banul neprihanit cînd vine întîia data la biserica. sub o piatra în Iordan. aceea ce diavolul singur face" (ibid. rupînd contractul (ibid. copilul ce-l purta în pîn- tece. d. .. care "era înapoia lui c-un scorbaci" (5. îs~pun palmele. La 14 ani. Un altul se întindea noaptea pîna ajungea pe casa. omoara pe crîsmar si. Cautîndu-1 apoi pe d. apOIa fost vazut prin crapatura muntelui silit la munca silnica de d. afla ca l-a omorît odata cu lampa (52. Un d. vazînd lampa miscîndu-se tare. D. Cînd se umple pielea. Tîlharii sînt calauziti de d. barba si mustatile rosi si era foarte mare artist". au picioarele moi si nu pot umbla. Mamele copiilor schimbati si-au . p. îi place sa ia copiii nebotezati ai oamenilor si sa lase în locul lor copiii lui. p. o sparge. . De aceea. 1232). Cînd a devenit barbat.156 D. Isus a trimis trei lumînari în apa care au ars zapisul. încît nu si-l pot tinea. p.. De ciuda. l-a rapit din biserica si abia dupa rugaciuni multe l-a adus înapoi. 1129). 311). s-a învoit cu Dumnezeu ca pacatosii sa fie ai lui. 484). 535). i-a pregatit un scaun ferecat cînd va trece prin iad. Fiindca d. "bate. ceea ce se cunoaste dupa pîlpîitullampii în care era d.. O femeie batrîna da d.. D. p. umbla în lume sa îndemne la rele pe oameni (52. Con'tractul e fac~t pe o cara~ida pe care Benes si d. face dupa îndemnul si gustul lui.subtire ca degetul.. p. precum si cei care sînt daruiti d. a facut omul. desi n-avea oase. . duce sufletele celor rai. iar la mers se tîra doar"ca un sarpe. Traieste doua sute de am. avmd tot ce dorea. d. d. Cînd a terminat banii. p. p. . Sufletele oamenilor le-a cîstigat de la început prin zapisul iscalit de Adam si ascuns de d. lînga usa cum "scria pe o piele de bivol pacatele oamenilor". d. în chip de "domn" momeste pe un om sarac. Copiii schimbati se cunosc prin aceea ca au capul mare.. "avea ochi albastri. sa i se vînda lui si va avea parte de o viata îmbelsugata. vede pe d. Unul de 7 ani crescuse numai cît mîna de mare si era. ca femeia care n-a dat simbria slugilor si le-a batut (ibid. III. "atunci dracul l-a scris si pe dînsul acolo si mai mult nu l-a vazut" (ibid. 1217-1218). dar Isus l-a pus pe el în lanturi de unde nu va iesi pîna la sfîrsitul lumii (ibid. prada. omoara. p. da o traista de galbeni unui om care îsi bause toata averea ca sa aiba de ce rîde de crîsma. Sfîrsitul lumii).

pe valea Sebesului. Acolo. D. cautînd sa-i rapeasca în tarîm urile lui sau sa-i omoare. da o comoara de bani unui lemnar sarac. iar fata ei se întoarce pe pamînt cu o caruta cu galbeni si se remarita (81 a. d. Îndeosebi. Un împarate trecut peste o apa de d.701-702). d. daca îi va da nestiutul de acasa. Acolo. care îi da basmaua miraculoasa (Ar 313). moare. pe care îndemnîndu-l gresit cu "de". rapesc fete ca sa-si petreaca cu ele. D. E scapata de la d. ca ti-l voi aduce pe al tau" (ibid. în cele din urma aruncîndu-l peste stînca ce-i poarta numele (50 a. 259-260). (52. O femeie îsi "dracuie fata" si d. Un om din SloboziaRadauti si-a dat fata d. se preface în fata jucata de d. din acelasi an. Ca plata.157 """y obtinut pe ai lor batîndu-i pe acestia cu nuie le sau 9 spini. dar ei trimit pe altul fara lumînare si vede cum d. apoi l-au aruncat înapoi în groapa (52. p. pentru un poloboc de bani. "îmbracata numai în matasa". de Maica Domnului (81. p. Filana. nu vrea sa-I paraseasca. vine dupa 7 ani si ia baiatul nascut în absenta împaratului. 1283-1284). Sfatuita de un calugar. În Capîlna. D. 13-14) . p. 1169). îi da sa faca hblda si pîine dintr-o padure. o ducea bine "numai atîta mi-i greu ca trebuie sa fac copii în toata luna" si-i arata o lada plina "de draci maruntei". în noptile urmatoare numai banii curati (ibid.. 513-514). îi jupoaie. mama si toate rudeniile postesc o saptamîna si d. IL În basmele propriu-zise.. 556557). p. p. Pe cei care au jupuit si nu au mormîntul pazit 3 nopti cu o lumînare. la m~nta fratelui ei si' se lauda ma~ei ca o duce bine. Peste cîtiva ani un domn duce pe moasa sub pamînt unde gaseste pe fata data d. cerîndu-i în schimb ceea ce îi va iesi mai înainte acasa. ei joaca o fata si o muncesc pîna la cîntatul cocosilor. p. Apoi fug amîndoi. dar mirele Andronic s-a prins de picioarele lui si l-a silit sa se lupte cu el. o ia de sotie în iad.. p.. pîndeste omul cînd e într-o situatie dificila. a furat pe fata cea mai frumoasa. Dupa ce moasa a mosit-o. Celui care nu mai . Un cimpoier e dus la petrecerea lor unde s-au adunat "draci cîta frunza si iarba". 516-517). d. urmariti de d. sa vede Piatra d. baiatul executa cu ajutorul fetei d. pîna ce copilul a strigat: "Lasa-ma nu ma omorî. tocmai cînd era mireasa. îl scot din mormînt si i-au jupuit toata pielea. care îl învata cum sa o scape si cum sa ia de la d. D. a fost adusa înapoi cu conditia sa nu spuna nimic 9 ani (ibid. se arata adversar oamenilor. în marginea rîului. primeste un cal. p. Îl întîmpina singura lui fetita. Fata revine cu d. Un om lasa copiilor sa-I pazeasca 3 nopti.

D. D. Baiatul a vroit sa-i dea nevasta. p. a venit dupa copil. Cîrid moare cerbul. a primit drept rasplata un corn din care au iesit cirezi de vite.405-419). iar din corn îi da mîncare". intrînd în iad si planuind sa faca o manastire. Fata simte "ca nu e lucru curat" si duce un porumbel cu sine. D. punîndu-i 10 întrebari la fereastra (AT 812). apoi blestema ca toata curtea sa împetreasca pîna se va ivi cineva care sa-I întreaca (81. Cu sora mijlocie se întîmpla la fel. p. Renunta la plan numai în schimbul zapisului prin care fusese vîndut d. urs (Greul pamîntului). maruntaiele lui se prefac în cîini pazitori: lup (Usor ca \'întul)._ D. p. trei zile si trei nopti dormea". Cînd se satura.îi cere ce are "mai scump acasa" ca sa i le vîre înapoi. Apoi îsi învie surorile si pleaca cu averiled. (ibid. prefacut în domn (negustor de forci) da luilui. Fata o îngroapa si d. Acesta e scapat de un cerb care îl duce cu sine "în masea. vine în petit travestit în "fecior da rege" care s-a gatit "foarte frumos". îl ajuta sa prinda în schimbul a ceea ce "n-ai tu la stirea ta". Miez-de-noapte si Zorila-zori-de-zi (AT 653) prin îndemînarile lor neobisnuite (5. E salvata de cei trei frati.. n absenta Ignat cei 9 nevasta si d. D. care a întinerit pe sihastru prin arderea lui. dar eroul e salvat de animalele nazdravane care îl sfarîma (52. I. Dacu-sara. a nascut porci daca îi va da "nestiutul" de acasa. Un pescar al împaratului nu mai poate prinde pesti. ajuns în împaratia lui.1229-1230). fura si fete cu care se casatoreste. se preface în sarpe care "sugea tîta fetii cît putea el.345-346). d. p. Acesta scapa. II.357-358). Baiatul. cerînd "cînd te vei însura. Dumnezeu raspunde în locul lui. ca a mîncat-o ea. da mîna unei pisici si convinge pe d. vine a treia noapte. Fata unui împarat se va marita numai cu cel care o va întrece la dans (v.1236-1237). dar cea mica. . ce t-a fi mai drag". poruncindu-i la ultima întrebare sa crape (LXXXIII. p. vulpe (Nea aude) si iepure (Nea vede). Uneori. o joaca pîna ce fata striga ajutor. a cerut \ copilul. Numai d.158 poate baga înapoi în corn cirezile de vite (AT 511 A) d. Apare din nou "dracul boier". apare ca un "boier cu o trasura" si i le vîra înapoi. facînd cruce cu o cîrja si citind într-o carte (5. ia de sotie pe fata cea mai mare a unei vaduve si îi da sa manînce o mîna de om.315-319). p. ferecat în lanturi (LXXXIII.43-44). Sotia îi pornise gravida si d. o sugruma. Baiatul juruit îsi scoate singur "zapisul de la drac". D. p. Întreceri).

Greuceanu se duce la d. au degetele mutilate de Ivan ca sa-i învete la fluier. te Ianos. protagonistul îl vîra din nou în sac. D. tine scoala cu unii copii darui ti (AT 325) învatîndu-i vreme de trei ani sa se prefaca în toate animalele. d. unde se casatoresc (63 a. O fata îl învata sa spuna urmatoarele vorbe cînd vin d. p. în basmul AT 330. Ianos face întocmai si cînd cînta cocosii.493-504). el iese travestit în preot înaintea fratelui. p.13). Ucenicul îl va întrece însa.151-152).. 192-193) Un om îsi trimite cei trei fii sa intre servitori la oameni rosii. Cînd Scaraoschi vine sa-i ia sufletul. dispar. 653-654). cel batrîn e izgonit din moara împaratului dupa ce a fost prins cu degetele în butuc de soldat. p. fara sa mai pronunte alte vorbe. Eroul îi vîra însa în sacul fermecat si îi bate.. prefacut într-un bivol care "se tot marea si tipa atît de urît. pun stapînire pe un castel al împaratului (sau pe o moara) si bîntuie pe cel care îndrazneste sa petreaca noaptea acolo. se pr~face om rosu si-i primeste slugi. fura palosul lui Greuceanu si-l da unui curtean care îi da sufletul în schimb. pîna o prefacu în pulbere. IV. p. Alteori. începe sa bata piatra "de se cutremura pamîntul". uitînd celelalte vorbe. p. încît era sa asurzeasca pe bietul Ioanes". 1. D. unde îsi regaseste palosul (41. tronf Ianos. surarea actiunii. Dumnezeu îl primeste în rai pentru aceasta binefacere (ibid. Diavolul e înfruntat si de voinicul care vroia sa învete ce este frica (AT 326). Dupa 3 ani. îmbogatindu-si parintii si casatorindu-se cu fata unui împarat (5. p. Ajuns în iad. alungîndu-i pentru totdeauna.. baga duh an în pipa Ianos". Pe drum. duhaneste Ianos. iar el pleaca împreuna cu fata împaratului la parintii ei. în basmul AT 613. 1. p. 533).40-46). p. D. prefacut în stana de piatra si se transforma într-un buzdugan de otel. dîndu-le sa spu'na mereu cuvintele "noi trei frati.159 D. asa ni se cade". în unele variante. gasesc un mort si spun numai formula învatata (AT 360) încît sînt considerati asasinii lui si condamnati (LUI. si tinut într-o stînca 12 ani. Ioanes masariul se întîlneste cu d. Ianos e furat de d. se întorc acasa. ca sa fie învatat la vioara si e eliberat numai dupa ce iscaleste ca nu va mai veni niciodata la moara (52. Se sperie de el si fuge înapoi în cetatea pe care o despetrificase (60. d. pentru a-l convinge ca "strîmbatatea e mai . d. el se învoieste sa plece numai daca d. sau li se subtiaza degetele ca sa poata cînta la vioara (XV. e decisiva pentru desfa. vor elibera toate sufletele din iad. interventia d. la el: "mînca Ianos. pentru-un cascaval. 1221-1222).

obligîndu-i sa le tina de capat (AT 821 B*). si e omorît de acestia (LXIV. sub diferite pretexte. invidios pe îmbogatirea lui. d. ia locul zmeilor. pocnind din bici ca sa faca peste noapte o vi. Alteori. Cînd face o pomana. Acestea sînt: un bat ("paltau") care petrifica orice. Urma Galbina îsi recapata palosul.. da oamenilor niste linguri cu coada lunga.543). p. cum poate lecui pe fiica unui împarat etc. 590). Mai adesea. sînt pusi sa urce pe un vîrf de munte si sa alerge spre voinic care îi petrifica pe toti.46-85). si pleaca în lume (52. doar un spîn si unul cu barba rosie au putut mînca. sînt pacaliti. iar Mandalina e curatita fiind "plina de zmei de cei micuti" (60. p. Oamenii nu pot gusta din bucate.. p. Inviat de Piparus Petru. D. o pereche de "papucii gîndului" care te duc unde doresti si un comanac rosu ce te face nevazut (5. prefacîndu-se în porumbel si îl decapiteaza pe d. 1. un comanac ce face nevazut si papuci care fac "stînca mucida" orice din lume. îi taie capul acestuia si îi ia sotia (AT 318. Zurina. Pe alocuri. d. se duce la locul de întîlnire al d. în o seama de variante ale basmului AT 313. sau o manta care te duce oriunde.80-88. p.e cu struguri copti (49. p. se îndragosteste de Suta Ion si cheama d. înc:. în unele variante ale basmului AT 930. dar îsi pune frunza pe cap.1057). 308). Trei d. care a furat botul de mamaliga fara sa zica "bogdaproste" este condamnat de Scaraoschi sa-I slujeasca pe acel om. îmbogatindu-l (AT 810 A). mostenesc de la parintii lor trei obiecte miraculoase pentru care se cearta (AT 518).160 buna ca dreptatea". d. p. Fratele mai bogat îi scoate ira telui pe rînd ochii. . si afla cum îsi poate recapata vederea.62). se multumeste cu o baba ascunsa în sacul cu cîlti pentru a fi pusa talpa la iad (XV. V. p. Cel orbit asculta sfaturile d. mai frecvent sa întrebe care e ora mai mare (LXXIX.455-456). d. p. 65-72). D. devenind invizibil. d. raspund la chemarea fetei zmeului ca sa execute sarcinile date baiatului captiv. se cearta "de la un cutitas si de la o frunza" si baiatul îi trimite sub pod ca sa le împarta. La sfîrsit.539). însusindu-si obiectele (ibid. p. sotia lui Urma Galbina. D. care îi da palosul ~otului. dîndu-si unul altuia cu lingura (LIII.42~43). baiatul sortit a fi ginerele boierului e trimis de acesta la d. Fratele sau.hisîntr-un butoi e eliberat de Mandalina. fata zmeului. D.

D. p. ca a iesit nevasta-sa din put si ei fug speriati (ibid. II. apoi i-o vinde cu un pret ridicat (ibid. lntreceri). se sperie si fuge (99.i holda. (Ar 1036).-. ramînînd din nou pacalit (LXIV. cere ca la recolta viitoare sa aiba el partea de deasupra. p. grîul s-a facut frumos si omul s-a dus sa-I secere. vazîndu-se pacalit. devine carunt (Ar 1164). care petrece o noapte cu o femeie într-o groapa. Taranul îl pacaleste. baba ia partea de deasupra. pretentiile d. Dupa aceea. 293-294). iar d.d. facînd foc la marginea. c~l prost. face ramasag ca nu îngheata iarna vîrît în gheata. p.l10-118). Din toti porcii furati.ia locul uriasului orbit de fratelemaimic. d. ghetii (LXXIX. dar d.92~100. Pepelea declara ca se numeste Eu-singur. p.'. Baba seamana sfecla. Mai des.nu~raspunde nimanui în timpul noptii. în tipul Polypnem (AT 1137). D. d. p. iar cei cu coada dreapta ai d. p. D. d. II.).III. D. p. Ca sa scape de atare femeie. Un om îi fura d. apoi sînt momiti de d. îl rasplatest~ pe barbatul femeii cu un "burduf de aur" pentru ca a suportat-o atîta (5. II. d. Cînd se ia la~ întrecere în cusut cu Dumnezeu.510-511). p. încît pierde întrecerea (37. Ajuns la moara d. nemultumit de cum arata. o podoaba fara sa-1 simta.119-'-121)~ Un om da d. omul anunta d. scapînd în cele din urma în blana unui berbece (5. ata lui era prea lunga si facea noduri. radacinile: locul era semanat cu cereale. acesta cere ca toti porcii cu coada încîrligata sa fie ai lui... sînt zadarnici te de femeia care îi da un lucru imposibil:: sa îndrepte firul de par cret smuls de la subtioara (Ar 1175)~ 1 se cere sa-I faca "drept. In împartirea recoltei (Ar 1030). Cel mai mic îl orbeste.. A doua oara. vrea sa-I alunge. este supus de om sau pacalit si în cîteva basme-snoave care au protagonist pe Pacala (Pepelea. D.502-509).87).. p.231)_ în basmele despre întrecere a cu omul (AT 1060~1097). ca firul din mustata pisicii". apoi arunca nuci ca sa-I faca ped~ sa-i deschida usa.65). promite omului ca vor intra în fata împaratului ca sa o faca bolnava. ca oile lui ar fi cu lîna de aur. d'înlocuieste pe zmeu în aproape o cincime din numarul va-riantelor (XV. 91-110). abia unul cu coada rupta îi revine (5. p. sau sa-i faca "o speka" din el (LXIV.161 în grupa mai mare abasmelor despre d. iare! sa o lecuiasca. De asemenea. Ianos).Copiii calca consemnul de a. Alteori. ceapa. v. în tovarasie de furt de porci cu un om. pacalirea acestuia formeaza trasatura lor distinctiva. pune mereu broasca . Femeia omului se duce dezbracata si se apuca de· secerat.

fara sa-i mai restituie. II. d. tina de car pîna ac~sa (52. D. înteleg ca s-a orbit singur. D.202-217). îi desprinde o roata. Vineri îi da o sageata:" . Ionica pleaca în lume sa gaseasca pe fata zarita în fotografie. III.. de rotila" (5. Unui baiat. .. p. îl trimite la un munte unde Sf. Pepelea ocaraste apoi d. Dupa ce îi învinge în lupta. D. acesta i se arata noaptea si îl învata cum sa ajunga la casuta în care se afla norocul lui (ibid. în cele din urma. ca-t vin vederi iara" (5. D. nu mai fu nimic de iEd Dracul Se si stearsa". care era tocmai Mangalina. plesnindu-l mereu cu biciul: . ca ar fi pus cenusa în loc'de· papusoi si secara si se întoarce la stapîn cu faina. într-o varianta a· basmului AT 613. dar nu i-a mai dat inelul. s-a prefacut "un cavaler frumos" si a luat iarasi inelul de la fata împaratului si cu ajutorul lui l-~ scos pe bai~t de laînchi~ soare. primul barbat al nevestei îi fura din nou inelul si ~evasta. d. d.tine drace. 219-221).cu asta ti-i cîstiga pîinea" (ibid. praav se facu. rupe qhiar osia. Un argat nu are noroc.16-17).1226). Cel mic pîndeste sub niste spînzuratori si asculta convorbirea celor trei corbi care destainuie ca masa si patul sînt facute din tidva si coastele lui Ion cel Mare. Pleaca în lume si fiindca ajuta pe d. partineste pe om.de la car ca sa se joace cu ea. la sfîrsit de an prapadindu-i-se plata pe care slujise. un copil de d. "Cînd fu roata în vale. Trei baieti saraci 'cer bani împrumut de la d. în timp ce Ianos taia lemne. fata împaratului îi fura inelul miraculos. Mai tîrziu. urcîndu-l cu o macara la împaratia ei de pe "toarta cerului".p. p. din tau ala. le da banii. pe un an de zile.jpitluita~' (79. Ianos pocneste din bici si "venira atîtia copii de dra~i acolo". merge la fratele orbit. apoi revin la tatal lui sa mosteneasca împaratia (ibid. se învoiesc sa-i dea pe sora lor de sotie. p. Un d. p. se casatoreste cu ea.. dar e silit sa.162 peslanina lui Pepelea si acesta îl orbeste. la despartire iscalind "ca nu mai are nimic" cu el (52. sora d. . p. In chip exceptional.398).. ajutîndu-l sa-si îndeplineasca 'dorintele sau sarcinile. 17-20). iar ceilalti d. schiop din mare îi aduce inelul si îl învata cum sa învie fata cu care se casatoreste..700~ 701).l030-1031). daca vor ghici din ce lemn sînt facute masa si patul lui. prefacut om sa duca capitele de fîn la un stog. El Îl alege' pe cel care a stricat roata si îl obliga sa tina de car în locul rotii.. p. parasit lînga o ruga si îl învata sa Se duca tîrîs la taul din spatele crucii "si sa te speli cu apa.. multumit ca a ghicit. dîndu-i drmllul pe coasta. p.

16~ III. apoi ceilalti sfinti. apoi a stins jumatate din foc si a dat o ploaie din care au ramas marile deasupra focului (LUI. dar dupa ce femeile si fetele l-au murdarit. Soare.. în soare sta Dumnezeu si Maica Domnului si coroana . a fost blestemat sa bea apa numai din picurii de ploaie. "Dumnezeu sta în cer la masa în odaia sa si scrie. sau ~ste alungat de cîntatul cocosilor (S... luna e sotia sa. "Dumnezeu e ceriul si Sf. p. ascunzîndu-si rodul în pamînt. dar cu unul. pentru ca lm a vrut sa-si întineze picioarele galbene la sapatul albiilor rîurilor.1245).22). care îi dezv~luie înselaciunea si îl duce acasa. Are "parul alb. p. La început. ucisi de sotul amantei lor. înflorit ca copacii primavara cînd înfloresc':. caci îndata ce bea din rîu. c-un ochi sta pe scrisoare. umbla pe pamînt. . acolo e-raiul. Dumnezeu I.. s-a nascut din duh si {oc.. El cere ca recompensa sufletul copilului. El e creatorul lumii si al fiintelor ce o populeaza (v. Diacul trimis de l1e~ vasta cu ibovnic (AT 1360C) dupa spuma.547-548). Incidental. 3471). Pe spuma marii initiale sedea un fluture care apoi "a lepadat aripile si s-a facut om. vîrît într-un sac (S. d: apare si în Cîteva snoave. d.1238-1239). nu-l poate confectiona. dar femeia îi pretinde sa-i faca un ac din parul ei pe care d. Atunci cînd a pus ochi la toate . Sf.157). Facerea lumii). 3465). în cel dintîi fiind Sf. El sta în al 9-lea cer.. Ilie. Dumnezeu. Drept în mijlocul marii s-a facut un vîrtej de spuma si din acolo s-a facut Dumnezeu si îndata chiar din aceeasi spuma s-a sucit Dumnezeu o lumînare. Luna. moare (LIII. are o ferestruica în podele jos si se uita ce fac oamenii si ved~ toate celea" (ibid. asa de frumos 1" (ibid. Urs).881). atîtata de obicei de rautatea fiintelor. Sf.de pe mare. lor lumineaza peste toata lumea" (ibid. p.541). Surlicarul. p. p. D. au fost prefacuti în ursi (v. p... mormaind îmbracati într-un cojoc. s-a suit în cer (ibid. e întîlnitdE~ d. In unele variante ale snoavei 'AT 1563 B.-Dupa o legenda. "Dumnezeu s-a facut din spuma marii. Cei care au vrut sa-I sperie. caci era întuneric peste tot" (52. se însarcineaza sa arunce pe rînd în apa cei trei popi. Multe din ciudateniile creatiei sînt atribuite fanteziei lui. Soarele e scaunul lui Dumnezeu. p.

împaratul berzelor îl face iarasi om (LI.am sa ti-i pun în coada" (52.67). Cînd se duc la o nunta îmbracati ca oameni saraci.164 vietuitoarele. Femeia vîra în cuptor unicul copil. apoi cade si putrezeste. ca nu face "cu dreptate"atunci cînd floarea pomilor tine· numai vreo 3-4 zile. Pentru ca un om taie aripile unor pui de barza.fuga "chiar în ziua nasterii si puteau sa vorbeasca". se :sperie de copiii de la început care erau atunci mari si umblau . jucîndu-se cu . Apoi se prefac "amîndoi boieri. p. Un flacau. p. î~ care oamenii erau pacatosi. D. A doua zi. D. dîndu-li-se mîncare pe prispa. D. D. pune la încercare credinta celor pe care îi viziteaza. A doua zi. ar trebui sa dureze cel putin 3-4 saptamîni. p. 904-905). flacaul a murit "caci omul e ca si floarea cîmpului" (ibid. Peste un an. D. p. 1063-1064).Fiindca esti coada. 2). D. iar o femeie îi trimite pe un deal.. au fost refacuti iar oameni.. îl vad cu parul de aur. Numai o vaduva cU 7 copii l-a primit. D. îi trasneste curtea si oastea.Un sat din Moldova. Satul e prefacut în mare sarata.cuptor în pîine. socotindu-se cel mai puternic din lume. prefacînd balega din . p. a trimis femeia cu copiii pe deal !fara sa se uite înapoi si tot satul a fost cufundat sub apa (ibid. îl preface în barza.. . Desi e atotputernic. . în alt sat. si SI. intervine în viata oamenilor. n-a vrut sa-I primeasca pe D. toarna bautura si mîncarea pe straie (52. i-a prefacut în bivoli si i-a dat unui om sa:i puie la munci grele timp de un an si sa-i hraneasca numai cu paie..548). p. Doi calugari îmbuibati de toate bunatatile. dar cînd se uita. iar femeia în stana de piatra (LIII. îmbracat în haine noi de Pasti. îl mustra pe D. Dupa ce se caieste de relele facute.. p.au plecat sa caute "mama grîului".(52. nu sînt primiti în casa. cu trasura" si cînd sînt pusi dupa masa.254-255). "numai pielea pe dînsii coscovita" . slabi si negri. Cînd a intrat într-un sat. racul a venit ultimul. p.537). Femeia care . Adesea. Se duce la un gradinar cu multe bube pe corp si spune ca s-ar vindeca cu untura de copil. Un împarat nucrede în D. pedepsind sau mustrînd pe cei care gresesc. împaratul cere iertare si oastea este reî~viata (ibid.256-257). s-a speriat de un copil despuiat si a decis ca noii nascuti sa nu poata umbla decît mai tîrziu si sa nu poata vorbi "lamurit decît dupa trei ani" (66. peste noapte. se saturasera de pîne de grîu si .a facut pîine duminica seara e prefacuta în asina (92. p.970)..1245). D. Petru nu sînt primiti de nimeni.II.

D.367-368). Omul îi trînteste un bolovan în cap.. în vreme ce barbatul cît un munte a mîncat singur o' gaina. p. apoi si pe dînsul prin simpla. p. daruindu-i o pusca si o sabie. (86. plin de rabdare~ cumpanind îndelung hotarîrile pe care le ia. pe care sa i le dea cînd va fii în stare sa smulga "un copaci din pamînt . Petru se arata îngrijorat de soarta copiilor.. Cînd D. decide ca oamenii sa nu mai stie cînd vor muri si cînd trece pe la acel om.1246).ta si de a copiilor (LIII. În basme.. era mai nazdravaTh di cum o fost" (5. daruindu-i o arma miraculoasa sau vite nazdravane. Acesta vede "cum un om fura ciocalai de la o femeie saraca". apoi omoara pe un: bogat care fura grîu de la doi saraci. de obicei cînd nu se întrevede alta solutie izbavitoare. Vaduva. p. D. "Ceea ce i-o suflat Dumnezeu pi dînsu.. O seama de legende îl înfatiseaza pe D. sa nu-l zboare" (82. II.. "s-o si îmburdat. El e înfatisaf calator în tovarasia Sf. îl scoala de pe scaunul lui. Sf.1. cu radacini cu tat". întîlneste un om care facea gard din fire de paie. Cine a purtat de grija celor 2 viermi. invidiosi pe cel mai mic pentru ca a omorît scorpia. D. p. p. p. . o si trecut pin el" (5. coboara la el si îl vindeca. preface balega într-o> "pita mare de grîu". un sara€. Omul cere sa-I pedepseasca. acesta se roaga sa-I lase în scaunut lui. fiind gata sa nasca. ratacita în codru baga în foc balega de urs si de lup ca sa.. în o seama de basme. 1. D. D. iar pe baiat îl boteaza Voinic de Codru. D. Bogatul nu-l primeste în gazda." îl primeste si cînd D. D. vede un gard de nuiele "si stresnuit tapan nici pasaruica. p.538). ia viata celor doi parinti. fiind prea iute la mînie. dar D. asemenea. Sabia era atît de tare. Cînd vine finul sau la el.409-410).298). 49-50). e nasul noului nascut. cere carne. 366). mistretul si Miaza-noaptea (AT 304) îi zdrobesc picioarele. Cînd fratii. se hraneasca. l-a alungat pentru ca "nu stie a rabda" (ibid. saracul frige un copil (ibid. Petru. D.1245). în vremea cînd oamenii stiau dinainte cînd vor muri. de unde vede cum o femeie bolnava a postit în saptamîna mare.. intervine în actiunile protagonistilor în momentele critice. face nazdravane animalele lui Constantin. suflare. D.' va pu. p. "n-ar mai fi oameni pe pamînt" (52. ia la sine un om si îl pune în locul sau. îl trimite sa scoata o piatra din mare si sa o despice: gaseste doi viermisori. D. Chiparus bun' .165 t ( doua mere de aur. de obicei sub cpipul a d~i 'batrîni modest îmbra~ati. încît daca dadea într-un fag. caci dacaar fi si D.

iar pe fiica altei fete de împarat D. dar îi va fi furata de sotia necredincioasa (AT 318). care "a iesit afara s-a amenintat si pe loc s-a facut si popa. dar "sa nu cumva s-o sudui pan îi ajunge acasa".. Paul "ca de cîte ori va rîde. darul e adecvat starii ei. iar Si. "Busuioc finul lui Dumnezeu". p. îsi va recapata sabia. îi iese în cale si îi boteaza copilul. p. Omul nu s-a putut abtine si vaca a disparut. boul. în care era un bou nazdravan care va conduce cireada si va putea ara împaratului "o p. daruindu-i o vaca. iar ca dar i-a dat finului o sabie si doua mere".196-198).932).934). iar cu sabia va rapune balaurul din fîntîna (AT 300). de Sf. si dascaI. Merele se vor preface în doi boi ce îl vor învia. "ca de totpasul ce va pasi sa se faca în urma ei un galban". Cînd D. finul pleaca sa caute vaca si o gaseste împreuna cu o cireada. trandafiri sa-i curga din gura" (ibid. omorîndu-i pe amîndoi (AT 590). D. D. l-a înviat cu apa de la muntii ce se bat în capete. Petru îi daruieste "ca de cîte ori va plînge sa-i curga diamante din ochi".hulub. afara de unul care s-a îndragit de ~ama-sa. în alta varianta. Fata gaseste un _paduche. sa ploaie.911)... Fata nascuta în casa unde au gazdu. Si. copila saracilor e daruita de D. toate celea habucea" (ibid. 1220).166 viteaz nascut de baba dintr-un bob de piper e botezat de D. Cu pusca vîna. Busuioc a omorît toti zmeii cu sabia miraculoasa. si cristelnita si toate cele trebuitoare la botez. adusa de el (ibid. Dupa aceea îl va gasi si pe sotul sau. Petru "ca de cîte ori va plînge. în aceeasi zi sa o samene si sa-i aduca colaci (AT 532*). p. Paul "ca de cîte ori va rîde. boteaza o fetita.553-555). Baiatului conceput de fata împaratului dintr-o frunza din care cînta si nascut în polobocul dat pe apa. Peste cîtiva ani. care o pune sa-i caute în cap. Copilul unei fete~de împarat e botezat de D. D. p. iar din par sa-i cada margaritare ori de . Omul primeste fata împaratului de sotie si jumatate împaratia (ibid. o binecuvînteaza ca sa rasara în urma pasilor ei busuioc si Iamîita.rie de arama". sa i se faca doua flori la urechi" (ibid. iar cu tesaca cînd melita. Fata mosului cea cuminte plecata dupa foc (AT 480) ajunge la D." iar de Sf. Un om sarac plecase în cautarea unui cumatru. daruindu-i "o pusculita de vînat". dar spune ca a gasit un margaritar sau un diamant. sa se faca aur apa care se va atinge de ea". la botez "ca de cîte ori se va scalda. p. omorîndu-si sotia necredincioasa împreuna cu amantul ei (52. Floarea fina lui D. îi da la botez "o pusca s-o tesaca s-un cal. p.'itei e daruita de D.. o boteaza "Floarea fina lui Dumnezeu"..

III. îl învata apoi' cum sa ia camasa: zînei celei mai mici ca'sa si-o ia de s~tie (AT 400) (52. se duce la D. cînd gaseste paduchele.162-163).saraci care i-o:daw noaptea pe geam: Cumnatii o cauta apoi pe rînd.. dar ea îl ocaraste pe D. explica toate. si au cules flori. p. care îl pune sa pazeasca cine se scalda noaptea în iazul de lînga casuta lui.:··Uni om sarace tocmit de D. facîndu-i "un palat unde toate lucrurile o serveau" (LXXXIII. La cererea Henei Cosînzene. Cel ce se vede înselat în promisiuni. mului AT 552. într-o varianta· a bas"".. Soldatul le fura pentru ca D. p. Baiatul plecat în cautarea norocului (AT 460 B).. sa fie despagubit (AT 460 A). D.lipsea de acasa..94~99). ajunge la D. Mai tîrziu. omorîta la uneltirile cumnatei invidioase.23-32). Cel mai mic sade numai pe podele. a. fiindca i se prapadea sîmbria la sfîrsitul fiecarui an. fata îmbracata soldat (AT 514) e trimisa sa aduca "feredeu de la Dumnezeu si de la Sf. iar D. invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465). p-o prapasta de coasta urîta . D. Cînd acesta pleaca în cautarea averii disparute. o blestema ca sa vorbeasca fara rost si parul sa-i fie plin de paduchi (XV. Sora. D.1031~1033).22-25). Fata babei pateste la fel. care loveste cu toiagul într-o stînca. cel invidiat pentru sotia frumoasa e trimis în cele din urma sa-I aduca chiar pe D. baiatul e trimis '(v. si' e retinut de D. Pe alt flacau. întîlneste o seama de ciudatenii si calatorul e solicitat sa aduca raspuns.viitorul socru care îi da fiica în chip de sarpe (AT409).dîndu~iu:ri' ulqior • . îl pedepseste pe boierul semet.p. cu a: carui fata se va casatori (iOid. p.402-4(5). stat pejetullui D. arzîndu~i casa si prefacî~d ograda în imas pentru gîste (5.peteste sora unor frati . D. Sarcini de Pierdere) la D.704).167 \ cîte ori se va pieptana. p. apoi rasplateste cu o pereche de boi nazdravani pe solicitantul care a dat o vaca de pomana (5. D. îl blestema pe hot sa-si schimbe sexul (60. p. sluga laiepele sale. îl îndruma sa intre argat la cel mai bogat om din sat. II. îi apare în drum ca un batrîn "sezînd la tri oi. indicînd remediul. sa-I pasca. care erau· sufletele copiilo)) botezati. daf cînd se întoarce si observa lipsa.61). pentru totdeauna (81. ajuta pe baiatul destept al saracului. p. II. cei doi mai mari sînt omorîti de calul dat de D. în o seama de variante ale basmului Ar 465.. sa-i aduca bitusa lui "sa ma culcu-n ie si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita".Soare stergatoare". Pe drum. "pe mîne amiazazi sa sada cu dînsul1a masa" (79. pentruca-au. mi culege "floriI. e înviata deD. cu obitusa-n spate" si îi spune ca:i-a dus-o. p. p.1165). D.

iar celui mic o luntre lînga Dunare sa treaca oamenii si sa salveze pe cei înecati. primeste o doba care la comanda "dati.452-453). mai rar o luIea care nu se mai sfîrseste. care îsi împarte turta cu el. Saracului caruia vîntul i-a suflat toata faina din ca:us (AT 563) îi da o moara care la comanda "moara macina" îi va da "faina cît îti va trebui". în loc de maciuca .0 femeie într-un gînd cu mine" (52. dupa dorinta: celui mai mare o turma de oi. p. IV. p. î'n alta varianta. sau cel mare o femeie frumoasa. p. cel mic "o muiere credincioasa". fratii cer lui D. Saracului ce îl primeste la botez. Sluga aduce smirna~' si tamîie din malul pascut de iepe.44). p. împietreste pe fratii mai mari care nu vor sa-i dea din merinde. apoi apa din pîrîul de mir din care s-au adapat. Oile fratelui mai mare sînt prefacute în ciori (60. prefacuti cersetori.// / 168 sa aduca apa de unde beau iepele si iarba de care vor paste. o sulita. sau cel mare sa fie popa. p.lingura de untura o multime de vite si dintr-o lingura de faina cucuruz ca sa le hraneasca. dar nu omorîti" îi aduce toate lucrurile schimbate de crîsmar (52. îl plateste cu o herghelie de cai. dar ajuta pe cel mai mic.. u'n berbec "ce scutura bani" si o maciuca cu care îsi recapata cele schimbate. sa ia pasarea din rai care întinereste(AT'550). iar cel mic ". celui mijlociu 4 boi. dar cel mic îl trece în toiul noptii peste Dunare. Cei trei frati saraci sînt daruiti de D. o punga din care nu se mai termina banii. iar pe cel r . p. mijlociul o turma mare de oi. îi da o seama de obiecte miraculoase (AT 330): un sac (turbinca) în care intra oricine la dorinta posesorului. cel mai mare si cel mijlociu nu dau nimic lui D. sa le dea o livada cu pomi.477-479). prefacut cersetor.Implineste dorintele celor pe care îi întîlneste în cale. Cei mai mari îl alunga pe D. si sotul sau. îi face dintr-o . 515). iar pe împaratul nas care nu voia sa-i lase în casa îl preface în stana de piatra (ibid. dar el îl preface pe popa în cal si îl da unui tigan sa duca carbuni. o bîta ce bate la comanda. Copilul e descoperit jucîndu-se cu doua mere de aur. o turma de oi. II. mijlociul bogatie mare. 70-78). o turma de oi si o cireada de vaci. apoi îi frige copilul din leagan (AT 750 D). 367). Soldatului demobilizat care se arata extrem de gen~ros cu D. în alte variante. 1252-1253). D. p. toate prefacute în muste si vîrîte într-un corn (52. dar credincioasa" (5. p.-1229). Contrar promisiunilor. rîvnita de tatal lor (81 a. carti de joc cîstigatoare (XV.1227--. apoi o masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. cel mic o sotie "potrivita..

nemultumita cu cea mai înalta situatie. iar pentru ospitalitate cu un sac de galbeni (81 a. Drac). PoPa). E rasplatit cu doi boi.. apoi cu o casa. p. D. iar gospodariile vecinilor ard (ibid. Fratele cel mai mic care i-a dat lui D. e rasplatit cu o mireasa buna. 17). dar nu primeste de la vecini nici paie sa le astearna. sau a patra pentru cel ce a mîncat prescura (81 a. facîndu-1 sa crape (v. p. p. pere de pe craca sa. cea mi~a îl gazduieste si-i da copilul fript sa se unga pe la ochi cu untura din el ca sa-si recapete vederea (Ar 750 B). p. alungat de copiii lui. Totusi femeia. îl reface om pe tatal lor (52. Bogatul care nu îl primeste la "praznic" pe D. III. iar Dunarea al doilea copil. un lup un copil. schimba sc~isoarea.430-433). dar vîntul turbat o arunca în fundul marii (LXXXIII. Cea mica un barbat "asa ca mine si într-un gînd cu mine". îsi regaseste copiii si nevasta si are o batrînete linistita (60. v. Cele doua fete îl alunga pe 'D. e prefacut în cal alb. trimisa sotiei de boier prin Aflatul ca sa-I omoare. înviindu-i în acelasi mod si copilul taiat (86. e pus sa samene oasele mielului mîncat care se prefac într-o turma de oi (60. sa-si recapete ochii scosi. sa aiba la batrînete "trai mai linistit". e pedepsita. raspunde la întrebari. 3-9).326-327). iar dupa 15 ani e ales împarat. Cel mai mic îl gazduieste.. p.56-57). un turc îi ia nevasta. Baba ajunsa împarateasa vrea sa fie "Dumnezeita" (AT 555). va obtine ochii de la impostoare (ibid. Fata cu mîinile taiate (AT 706) se vindeca de îndata ce D. Saracul ospitalier cere lui D. îi arata "sa-si bage boantele în gîrla" (41. La trecerea Dunarii.456). Descopera pe popa lacom de bani care i-a furat din partea lui (AT 785). 1254-1255.480-487). p. Dupa putin timp. p. facînd a treia gramada pentru hot (52. I. D. dîndu-i sa coase o camasa în schimbul careia D. D.: p. p.Copilul e gasit viu (52.526). III.374). omul ramîne fara avere. Baiatul care s-a aratat ospitalier. cu alta în care cerea sa fie casatorit cu fata lor (AT 930).1251). Fata orbita de sora ei vit~ega (Ar 510) e ajutata de D. p. a doua un barbat cu vaci multe. p. Cînd diavolul vine sa ceara copilul juruit. p.429)..169 (. Acestia primesc pe saraci la masa si D. pleaca în lume. Decide ca fata harnica sa se casatoreasca . mijlociu îl îndeamna sa-si vînda turma si sa arunce banii în copacul pe care îl va taia tiganul. sau i le lipeste el însusi cu scuipat. p. împlineste de asemenea dorinta celor trei fete sarace: cea mare sa aiba un barbat cu "multa pîine". Intra porcar. I.315). pentru ca împotriva ursitorilor nu se poate nimeni opune (60.

unde saracul afla ca a fost sortit sa fure (LXV. în contrast cu fratele sau bogat. Alteori. ci Ursoaica ta". Un negiIstor îsi prapadeste toti banii. de nedreptatea verdictului.15) . Sf.. II...170 'cu flacaul lenes' (AT 822). marturisind ca ursitorile sînt mai tari. îsi îndeplineste dorinta. În basmele-snoave despre PacaIa. în timp ce a fratelui bogat ramîne neatinsa. se duce la judecatorie "ca vreau sa pîrasc pe Dumnezeu. arata ca "ceea ce este sortit.ca hotu da Dumnezeu pa mine m-a rînduit asa da rau. renuntînd la despagubire (52. uitati-va mi:-a luat si banii. de aceea cel sarac refuza sa dea struguri lui D. Apoi îl conduce la întîlnirea cu ursitoarele. 1249). iar acasa îi moare femeia. în opozitie cu moartea care face dreptate. îi spune ca greseste: "Nu Dumnezeu este cel vinovat ca esti sarac. pe cînd cea care crede ca o va termina cu sau fara ajutorul lui D. D. apoi o masa ce se' umplea cu mîncari si bauturi (5. Uneori. Petru se plînge lui D. p. prefacut mosneag. 1250). îi spune ". se decide: "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc unde-oi da de Dumnezeu sa ma duc sa-I tai! Ce mai încoasi-ncolo 1" Cînd îl întîlneste pe D. Puterea lui D. cu toata mirarea Sf.. p. pentru ca "nu esti drept.22). Saracul.p. nu este însa absoluta. Fata care zice ca va termina holda cu ajutorul lui D. revolta împotriva nedreptatilor ia forme agresive. Un sarac se întîlneste cu D.1248). dar D. p. . II.345347). Petru (52. "Merg sa aflu pe Dumnezeu si sa-I omor.p. p. ba unu bogat putred alaturi de un biet sarac de n-are codru de pîine. se dezvinovateste. cu 12 copii pe care n-avea cu ce-i hrani. se arata sensibil la sacul de tamîie aprinsa de Ivan si. ramîne sa secere si a doua zi (ibid. da n-am ce da la copila'sii meicsa manînce". D. apoi pe popa ce-l pîndea . D. ba unu sanatos tun lînga altul slab sa-I sufli sa cada . p.. caci m-a lasat pe lume sarac" . nu se poate înlatura" (LXXXIII. îi da un miel care scutura numai aurdin'lîna (AT 563). D. Judecatorul îl trimite la împaratul care îl închide într-o chilie pîna va veni D. Dupa 3 zile de asteptare. 527-528)." (86. îi da fluierul 'fermecat (AT 592) ni' care fate sa joace oile prin spini. Oamenii saraci se arata apoi nemultumiti de discrepanta sociala pe care a instituit-o D. pentru ca "nu faci direptate nici tu". Revoltat. Lemnarul sarac îl refuza de a-i fi nas copilului.. Ursitoarele se arata a fi' mai tari: ele ursesc ca baiatul nascut sa moara înecat cînd va fi mire. p. si femeia". Via fratelui sarac e distrusa de grindina.167).. negustorul pleaca. întrucît nu alege "pa cel mare din cel mic: dai la _unu ca la altu portiia" (5.

Aceasta s-ar datora legii "autocorectarii" (v. A fost aleasa o clasa a scolii medii din Komotan cu eleve între 12-13 ani. Independent de Bartlett a întreprins un experiment cu aceleasi intentii. si ridica dreptul femeilor de a-si mai putea bate barbatii în acea 'zi (S. e înduiosat de bataile primite de un barbat de la sotia lui de ziua femeilor. Wesselski conchidea ca basmul se pastreaza numai cînd e fixat în scris. crezînd ca al lui va fi visul cel mai frumos pentru a primi puiul fript (AT 1626) pe care Pacala l-a mîncat tocmai pentru ca l-a visat pe popa ghiftuindu-se în rai (S. Ciurica. p.171 t ~ si pe preuteasa din polobocul din pod (52. Naratiunea sa a servit apoi celui de-al doiiea din serie care a procedat identic: a~itit-o de doua ori. si pe spatii neobisnuit de Întinse.. numai 18 au redat toate partile principale ale basmului. D. 2. 1. în 1931. Bartlett în 1920. încep fluctuatiile si alterarile. Cel dintîi care l-a utilizat a fost folcloristul englezF. apoi dupa 15 minute a scris ceea ce a retinut în memorie. ' . Suma devierilor fata de textul initial ofera aspecte extrem de interesante. ieste ca. Experimentul folcloric în domeniul povestilor a urmarit cu precadere problema stabilitatii lor în circuitul oral. dar Bartlett a publicat foarte putine date despre experimentul sau (IX. Experimentul a continuat astfel în serii de cîte 9 si 20 de insi. adesea tnuLtimilenare.127-131). El nu se îndo-. Ideea calauzitoare a fost însa alta: stabilitatea "extraordinara" a naratiunilor populare de-a lungul existentei lor. dar cu alte coordonate A. p. variantaliterara fiind aceea care impune mereu forma corecta împotriva devierilor si degradarilor pe care le aduc variantele orale. Anderson în felul celui efectuat de Bartlett. la masa cu D. Mai multe experimente a întreprins W. 43). Celui dintîi ins din serie i s-a: pus la dispozitie naratiunea pe care a citit-o de doua ori. unor serii de englezi. Legile . El a ales cîteva naratiuni provenite de la popoatele extraeuropene pe care le-a supus memorizarii. Celor 38 el~ve li s-a dat ca tema în clasa sa scrie ce au retinut din basmul Dornroschen povestit la începutul orei. 3494). p. 3.C. 3016). Jungbauer. Din cele'38 eleve. apoi dupa un sfert de ora a scris forma înregistrata de memoria lui. de îndata ce basmul e repovestit pe cale orala. dar devierile de amanunt au fost numeroase si neasteptate. Wesselski împreuna cu G. pîna la nerecunoastere (XCII. 1225-1226)~ Popa se viseaza în rai. Calator pe pamînt.

Cei alesi nu aveau un interes deosebit pentru naratiunile populare. Ele arata o mare îndepartare de varianta princeps. Au fost alesi 36 studenti. împartiti în opt serii paralele. Primilor trei li s-a povestit o legenda scurta pe care acestia au repovestit-o urmatorilor din serie (A . Konstantin Ramul înainte de 1935.172 ePice). el a reînnoit experimentul cu studentii sai de la univetsitatea din Kiel.A2 pîna la A12 etc. . Experimentele întreprinse de Bartlett.20-21. I. întrucît au fost efectuate în conditii nefolclorice. transmise succesiv prin 12 intermediari.Al> B . "Rezultatul a fost exact asemanator cu cel al lui Bartlett. împartasita pe cale orala. pe care apoi au fixat-o În scris dupa trei zile. si anume se deosebea a zecea versiune a fiecarei serii în chip neasteptat de textul princeps. Wesselski si Anderson nu pot fi concludente. Cercetatorii citati au ales elevi sau studenti la ~are în genere memoria vizuala este mult mai activa decît cea auditiva. caci nu oricine poate memoriza un basm. Se stie de multa vreme ca si în straturile populare sînt o multim~ de ascultatori care se desfata la . 107).CI) dupa ce au consemnat în scris forma memorizata de ei. adesea în forme de nerecunoscut. C). Materialele nu au fost Însa publicate si între timp s-au pierdut. Cel dintîi a fost organizat Împreuna cu praf. el a efectuat mai multe experimente. Apoi repovestirea s-a continuat în lant în chip similar .). Versiunile acestora au fost citite apoi urmatorilor din serii . Anderson conchide ca "o naratiune populara în transmiterea orala daca e auzita o singura data de la un singur izvor într-adevar se denatureaza în cel mai scurt timp pîna la nerecunoastere" (ibid. Concluziile sînt aceleasi: naratiunea orala se deosebeste de prototip pe masura ce trece din gura în gura (5. în 1950. expusa mai întîi în studiul monografic Kaiser und Abt (1923). Îndeosebi pentru cele cu intriga complicata. p.care au procedat la fe}.Bl> C . în trei serii paralele. S-au obtinut în total 36 variante. împartiti în 3 grupe egale (A. Pentru a verifica eficienta acestei "autocorectari". B.44). Primilor din serii li s-a citit naratiunea numai o singura data. A fost aleasa numai o naratiune si supusa memorizarii unor elevi.Al . dar si versiunile a zecea de la toate seriile difereau Între ele pîna la ridicol" (IX. pîna la ultimii.fiecare scriind ceea ce a retinut din versiunea precedenta. ca si la experimentele anterioare. p. Materialele au fost publicate în doua brosuri Ein volkskundliches Experiment (1951) si Eine mue Arbeit zur experimenteUen Volkskunde (1956).

adica' de la povesti torul sursa si de la ~ei care b învatase de la cel dintîi. pentru a putea fi notate direct (nu stenografiate!) de culegator si cele debitate de acelasi povestitor la microfon. dovedesc o evidenta stabilitate a schemei epice. II. în culegerile de naratiuni popula re din anii 1950-1968. de la un povestitor la altul.7).69. p. Un al treilea experiment a avut tinta reliefarea diferentei dintre variantele povestite în ritm încetinit. adesea specializate la o singura subspecie (XCI. practicat pe scara mai larga. fara ca sa-I poata memoriza pentru a-l povesti altora.459-461). de vioiciunea si exuberanta caracteristice naratiunii orale în gura povestitorilor talentati (XVI. I.69. p. p. 4. cu pauze.uneori de trei ori . 95). inclusiv eventualele adaosuri creatoare. lipsite de HuiduI artistic. . II. a urmarit înregistrarea de doua ori . Un prim experiment. Cîteva din ele au fost publicate în cîte doua versiuni paralele (5. 571. care aveau o îndelungata experienta în ale povestitului. dar dupa un interval care a variat de la o luna pîna la 4 ani. p.125. departe de a fi similare. II. p. p. dar de la doi insi diferiti si totusi dependenti. p.173 l' auzirea unui basm. au fost publicate numai doua naratiuni în versiunile lor paralele (5. Atît versiunile paralele publicate (5. 69 si 89). 2b3. Am înregistrat astfel aceeasi poveste. au fost alesi povestitorii cei mai reputati din localitate. 231. am efectuat si cîteva experimente în vederea ~aceluiasi tel: conturarea limitelor stabilitatii povestilor orale.340 si 355.534. adesea cu omisiuni ale unor parti constitutive. 405. p. I. Spre ilustrare. cît si cele inedite dovedesc ca Iiaratiunea spusa în ritm încetinit este schematica. variabile fiind doar unele detalii de localizare la povestitorii urmatori. Abia cei înzestrati cu o buna memorie retin dintr-o singura ascultare basmul pe c~re sînt apoi în stare sa~1repovesteasca de mai multe ori. Printr-un alt experiment s-a urmarit detectarea variabilitatii pe· scara orizontala. mai cu seama cele din primul experiment. 173). III. Experimentul ar fi trebuit întreprins într-un mediu folcloric cu insi dotati cu o buna memorie si cu vadit interes pentru o an~mita ~pecie narativa. se vadesc neasteptat de divergente. 159. 544. cît si la rotunjirea lui stilistica.pe documentul sonor a aceleiasi naratiuni de la acelasi povestitor. Versiunile paralele. în maniera fireasca de reproducere. libera de orice stingherire. caci si ia acestia preferintele. p. 404. repetarea contribuind atît la fixarea lui în memorie. III. In acest scop.

26). Dupa alta legenda. Dumnezeu crapa pamîntul. Basm despre animale Facerea lumii. Alta legenda înfatiseaza marea initiala pe care plutea corabia lui Dumnezeu. Din negrul de sub unghie face pe Adam. apoi a latit-o si a lasat-o sa pluteasca pe apa. iar din talpa si coasta lui pe Eva. Dumnezeu rade mîl de pe aripa corabiei si face pamîntul. 1. p. 540-541). La început. Cînd acesta scapa lopata si sare sa o caute. E conceputa felurit: creata de Dumnezeu singur. El l-a scobit apoi ca sa faca loc apelor (ibid. Dumnezeu da cu piciorul în pamînt si ies toate soiurile' de animal. Face apoi o broasca testoasa din ouale careia vor iesi toate soiurile de animale.e. Nu se stie din ce s-a iscat un foc urias si Dumnezeu a scuipat sa-I sti~ga. devenind pamîntul de azi. de Dumnezeu cu ajutorul unor animale sau de Dumnezeu cu ajutorul diavolului.F Fabula v. nu putea sa tina apa necesara.. punîIid pe Andrei sa-I tina cu spatele. Nu putea însa trai nici o vietuitoare. 1 . avînd vîslas pe îngerul Andrei. pamîntul fiind neted.. Din cenusa focului Dumnezeu face o turta pe care o pune pe apa. Dumnezeu umbla prin vazduh cu o trasura de foc. Dupa aceea. Apoi Dumnezeu mai face 4 pesti si pune pe· spinarea lor cîte o bucata de pamînt: cînd se misca acestia. scoate fier si face un plug la care prinde boii si ara împreuna cu Adam (LUI. iar din 7 pietricele face pe Adam si din 5 pietricele pe Eva. e cutremur de pamînt. Apoi Dumnezeu toarce tarîna si din ghemele obtinute face muntii si dealurile. p. p. Apoi dintr-o bucata de sticla Dumnezeu face cerul si constelatiile. O legenda olteneasca arata ca Dumnezeu a facut pamîntul din saliva scuipata în palma (LXI. apa marilor provine din ploaia iscata ca sa stinga focul initial. Saliva lui a devenit apa oce~n:elorsi marilor. 43). Stelele sînt scînteile ramase de la foc. Dumnezeu a facut pamîntul ca o minge.

p. nI-a poruncit Dumnezeu sa care apa cu gura si sa care tarna. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". Dumnezeu si-a luat ariciul ajutor la urzirea pamîntului. neted ca în palma. . Dumnezeu . 24). Dumnezeu l-a avut colaborator pe diavol.. Dumnezeu numai pe un sfert (52. ridicînd munti si facînd gîrle si izvoare (52. albina a fost sfatuitoarea care a propus· ondularea. Arici). Din acest foc purtat de vînturi s-a nascut o femeie.u a facut pamîntul întins.a blagoslovit-o (52.peniste beldii de urzica. ariciul l-a sfatuit pe Dumnezeu sa faca dealuri si vai (ibid. clatinat de vînt. Broasca).. p. 31-38. însufletita de vîntul cel mai de sus. _ .16-17).. J t t r 2. p. fost facut de brQasca la porunca. acesta a suflat în turta de lut si pamîntul a început sa se lateasca. Dumnezt. Apoi se duce dupa niste lanturi si îl fereca pe fratele sau ca sa tina pamîntul cu capul pîna la sfîrsitul lumii. Diavolul schiop a ramas el stapînitor pe cele trei sferturi ale pamîntului. Albina) sau tîncul pamîntului (ibid. Fiindca nu sedea apa pe el.38-42). v. spunîndu-i ca e mult pamînt în fu:pdul apelor. Ca rasplata. cere sfatul arieiului care îi arata ca nu vor putea trai vietuitoarele din lipsa de apa. dîndu-i un ghem sa-I masoare ca sa nu întreaca cerul. 39) sau napîrca (ibid. Acesta din urma a scos lut din mare si a vrut sa faca pamîntul. pamîntului în munti si vai (ibid. din vîrful lui iesind mereu foc.' Ca sa încapa pamîntul sub cer. p. v. Dumnezeu i~a poruncit broastei sa coboare în fundul marilor sa . Pamîntul fl. unul schiop dar cuminte: celalalt prost. p.a pretins ca trei sferturi sa fie ale lui si cheama în ajutor pe fratele schiop. p. Acesta observa ca pamîntul nu are stabilitate pe apa si îl trimite pe fratele cel prost sa se vîre sub pamînt si sa-I sustina de la mijlocul lui. 971. 143-145). Pamîntul a iesit însa mai mare decît cerul (LXI~ p. p. Dupa alte legende. Broasca a adus putin pamînt în gura. El scutura mereu ca sa rupa lanturile si atunci se cutremura pamîntul..vada daca este pamînt. 43). Dumnezeu a poruncit apelor sa se dea în laturi si pamîntul a iesit la suprafata (LXI. lui Dumnezeu. Diavolul. v. dar nu s-a priceput si l-a chemat pe Dumnezeu. 22-24. 3. Dumnezeu îi porunceste sa remedieze lipsa si ariciul scurma pamîntul. La început era un munte care atîrna în aer. în crearea lumii. p. dar a cerut ca jumatate sa fie al lui.17S ~ .. Femeia a mîncat doua bucati de fier din care a nascut doi diavoli.

'cerînd la nevoie ajutorul lui Dumnezeu. c. Dumnezeu a facut o turta pe care a pus piciorul si turta a crescut cît pamîntul. ia ciocanul si loveste pamîntul. Dumnezeu a facut o piatra si a zis diavolului ca va fi a lui a treia parte din pamînt daca va ghici ce se afla în piatra. pamîIftul se latea mereu. diavolul îl împingea mereu pe Dumnezeu ca sa-I înece. 22). Apoi se culca amîndoi. iar Viermele în drac. Fluturele s-a prefacut în Dumnezeu. Se scufunda în mare. dar abia a treia oara a izbutit cînd a cerut pamînt în numele lui Dumnezeu (ibid. 15. 11-14). ajungînd atît de mare cît este astazi (LXI.upra. Dracul. Dumnezeu trimite pe diavol în fundul marii sa scoata de acolo lut în numele lui Dumnezeu ca sa urzeasca pamîntul. p. Dumnezeu îl trimite pe drac în mare sa aduca o mîna de pamînt în numele sau. adunînd trei fire de nisip. Dumnezeu l-a pus de l-a vomat si din acel pamînt a facut muntii (ibid. dar pamîntul se Iatea într-una si în acelasi timp crestea si pamîntul înghitit de 'diavol pîna 'era gata 'sa plesnea~ca. dar nu i-a ramas lut decît sub ungJ:lii. nu mai are nimic în mîna. Dumnezeu îl aduna cu un pai si face'o turta pe cate a latit-o cît un pat. lua pamînt în numele sau si al lui Dumnezeu. Apoi dupa ce a facut o turta cît un pat si s-au culcat. Diavolul izbuteste a treia oara cînd a vazut ca Dumnezeu face gheata deasupra apei. abia a treia oara cînd zice "Doamne ajuta-mi" ~ . La mijlocul lui. De atunci sînt viermi în lume ca sa-i manînce pe oameni (52. Dumnezeu face o turta din molozul cules de pe talpile diavolului. Duni~ nezeu a trimis pe diavol sa aduca pamînt în numele sau. ca sa fie a lui a treia parte din pamînt. Dracul a luat însa pamînt în numele lui. diavolul vrea sa-I-înece ca sa ramîna el stapînul lumii. ' Dracul a avut initiativa de a face "un petec de pamînt ca un scaun" ca sa aiba pe ce se odihni. p. Il împinge din pat si începe sa-I rostogolea:scaîn apa.p. iar pe spuma marii un fluture si un vierme. dar acesta l-a înghitit. Diavolul ia însa tarîna în numele sau si cînd iese deas. p. dar în timp ce Dumnezeu dormea. Drac). dar n-a putut ghici: era un vierme. din care au ramas dealurile si vaile de astazi (LXI. dar totdeauna nisipul îi fugea din palma. Dumnezeu trimite pe diavol sa scoata nisip din fundul marii. 18). p.are apoi s-a latit cît pamîntul.176 La început era numai apa si întuneric. 881). A treia oara. dar în numele sau. v.. facînd gauri. dar pe masura ce îl rostogolea. unul ascuns sub limba. invidios pe creatia lui Dumnezeu..

5. De asemenea. Dupa ce a facut lumea... dracu a facut . Dumnezeu a poruncit tuturor vietuitoar. scotîndu-i partea dinauntru afara. De ciuda ca nu l-a putut îneca pe Dumnezeu. Dumnezeu le face ferestre dupa ce dracul neputincios i le daruieste. trimitîndu-i boli. dar fugarul e prins de picior la intrarea în rai (LUI. p. numai femeia s-a împotrivit. Cînd Adam a ve!lit pe pamînt. 270). dar nu l-a putut însufleti pîna ce Dumnezeu nu i-a suflat duh. p. . a primit avere de la drac dupa ce a iscalit o caramida cruda ca va fi al lui dupa moarte. 541.Sîntilie). sul? o piatra ce se afla în'apa (ibid..l-a învatat cum sa prinda boii (52. facut plugul. De ciuda. dar Dumnezeu le-a insufletit. Dracul a mai facut carul. 8-9). Toate animalele l-au ascultat. Dumnezeu face o turta pe care o lateste "in chip de spatar". Adam a scris zapisul prin care dadea diavolului toate sufletele vinovate si nevinovate.171 ~ poate scoate nisip sub unghii. sania. Dumnezeu a cerut diavolului sa-I lase pe el sa-I urzeasca si a facut pamintul cum este astazi (ibid. Dracul a mai. 4. 18). dnd diavolul il impinge pe Dumnezeu in apa. Sluga fura zapisul dnd diavolul a fost prins sub gheata. Adam a promis orice celui care le va' taia. de . in schimb omul mort. Diavolul face apoi cladiri. Eva a facut cu dracul un copil. vitele au fost facute din lut de diavol. v. Zapisul e pus de diavol într-un sip. dar fara ferestre. Dumnezeu. Dracul a taiat trei capete. pentru ca aceasta era curata. p.din lut pe om si a suflat sa-i dea viata. 15-16). suflul lui iesea "prin gaura fundului de la om". Diavolul a scos pamint din apa. dracul l-a scuipat pe om si Dumnezeu l-a întors pe -dos. 17-18). Dracul a facut pe om din lut. iar celelalte patru au murit singure. ciubotele.. dar Dumnezeu . p. vazind ca toti mortii se duc la iad. paienjenisul s-a rupt si pamintul a cazut iar in apa. De la o vreme. trimite pe Ilie (in alte variante pe Sîmpetru) sa-i fie sluga 9 ani diavolului ca sa-i fure zapisul. nascut cu 7 capete. dar Dumnezeu le-a facut utilizabile. si ca sa nu cada. Sîmpetru. pamintul se lateste in toate partile (LXI. p. Noaptea. Cu sîngele acestui copil. cerindu-i. dar degeaba. Abia Dumnezeu l-a putut învia pe om "si de-atunci stapîneste dracu pa trupu ominesc". iar dupa moarte sa fie mîncat de viermi (2.elor sa arunce pe primii nascuti peste locuintele lor. p. a facut un paienjenis pe care arunca tarina scoasa.

gît. p. Ajutat de calul nazdravan. Dupa alte legende. 122-132). cerul era aproape de pamînt. si roabe multe. pamîntul era straveziu ca stecla. 2. p. p. dupa cum numel~ de F. intra argat la curtea împaratului si dobîndeste de sotie pe fiica cea mai mica (AT 314). Un împarat "avea un baiat cu numele F. chio:dnd-o. acestia raspund ca i-a scapat "Un Fat-Frumos.301. variantului (basmele AT 300. La începu.t. Fiindca îl cearta maica-sa. s-a extins si la protagonistii altor basme (AT 400. 425. vitejia si bunatatea.. De obicei. Dar dupa ce Cain l-a ascuns pe AveI în pamînt si l-a acoperit cu buruieni sa nu se vada. Un pustnic îl creste si devine "Fat Frumos cu parul de aur". Fat-Frumos. încît "dai cu mîna de el". 157). mama!" (4. întruchipînd tineretea. cerul a fost murdarit de () femeie cu scutecele unui copil sau stergîndu-si mîna murdara de fata cerului si Dumnezeu l-a ridicat ca sa-I fereasca (LXII. I.303. tele cunoscute nu arata o constanta onomastica. tot ce era Întrînsul se vedea". Cîteodata. "Dintru-ntai. apare singularizat.mble îndata dupa nastere (50 a. 551 etc. remarcîndu-se apoi în lupta cu oastea dusmana si în aducerea leacurilor de vedere pentru socrul sau (41. cum e astazi (66. p.314). rapunînd zmeii si balaurii si urmeaza pe tronul tarii dupa moartea împaraCu toate acestea. 132).) fara sa existe întotdeauna o corelatie între el si ispravile savîrsite. nemai avînd frati. vietuitoare sînt în stare sa u. Uneori. împaratul Verde. fara sa izbuteasca. Dupa moartea împaratului.. Cînd Petre Fiul oii omoara balaurul ce mînca puii pajurei. Nume generic dat eroului principal din basmele fantastice. nasterea lui este cea obisnuita. p.F. el e copillepadat de fata unui împarat într-un sicriu dat pe apa.178 aceea J)umnezeua pedepsit-o sa-si tina copilul multi ani la. Dumnezeu s-a suparat si a ridicat cerul sus. de aceea se va numi "Fat Frumos . 1. 4-6). Dumnezeu a decis ca pamîntul "sa fie întunecat" (52. fiind înca nenascut. p. F. care i-a cerut "ce n-ai acasa". F. El e dat de catre tatal sau. el pleaca la fata lui Rosiu împarat (AT 400) si basmul primeste o coloratura pur erotica (35.F. 550. 21). craiului zmeilor. 1). 6. deseori eroul avînd alte nume. p. baiatul s-a îndragostit cu o roaba". El salveaza împaratiile de la calamitati. în timp ce puii celorlalte. 250) . Un cioban a aruncat cu balega în fata lunii. frumusetea.

silind-o mai întîi sa-i învie.r { 'll-'S. fiul vacii. este de asemenea miraculoasa: "era frumos si crestea ca din apa. omoara zmeii ce peteau pe fata împaratului Verde. naste un mînz nazdravan. apoi rapune scorpia si reda inima acestuia (AT 303). Se întîmpla rareori ca F. p. la rugamintile repetate ale împaratesei amenintata cu expulzarea daca nu va avea copil la întoarcerea sotului (81a. Mai adesea nasterea lui e miraculoasa.F. naste si servitoarea un baiat care îl va întovarasi (AT 516). parca era de cinci. e nascut de împarateasa prin degustare din mreana de aur.F. cel mai mic numindu-se "Petrea Fat Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii" care era "nazdravan si viteaz. p: 446-452). Craiovisin. sfîrsind prin a se casatori cu fata cea mai mica (41. 30-42) . p. .179 . se arata a fi conceput de împarateasa din îmbaierea în apa în care s-a fiert o buruiana.F. îl scapa si pe acesta de porcul care îl sugea de nas. p. 135). F.F. dupa cum. XV. în aceste cazuri el fiind protagonistul basmului AT 301 B. iar iapa care a mîncat cojile. "Cînd era d-un an. 1. Frunza verde. F. intra gradinar la un împarat (AT 314). dupa cea scapat-o si pe ea de cîinii ce îi sugeau sînul (5. El e nascut chiar de un bu«het de trandafir. 274-294).. Apoi se casatoreste cu fiiea acestuia (AT 300 + 302 + 303 + 653 + 723). El rapune pe Mama Padurii care i-a ucis cei doi frati. p. 3. Cresterea lui F. p. El poate avea origine animala. lovita F. 101-103). cît crestea el într-o zi altul crestea într-un an" (24. Ion nazdravanul de lut. Busuioc fiul vacii.~ 't za logit". cunoscut si sub alte nume (Tei Leganat.F. El se prinde frate de cruce cu Calonfir. scapînd de urmaririle zmeului (60. el se va îndragosti de fata craiului lor cu care va fugi pe urma acasa (AT 313). 163). însa nu stia nime pe fata pamîntului ca el este viteaz". p. Petre fiul oii. la curtea zmeilor. 1..iara cînd fu de cinci. este al treilea fiu al împaratului care alunga pasarile ce furau merele de aur. fiul oii.F. d-aia se facea mai frumos si mai dragalas" (41. Un împarat are trei fii.F. parca era de cincisprezece si de ce crestea. Vrînd sa fure colivia cu împaratul pasarilor.F. fiul iepei. scapîndu-1 de moarte (4. p. p. La sfatul acestuia. . 134-141). F. în yhip similar. 1. O femeie stearpa îl naste pe "Fat Frumos cel ratacit" dintr-un mar procurat de la un vrajitor. 134-145). împaratul florilor. 579). 1. 4.' Rujanic voinic etc. casatorindu-se cu sora lui (41. detaliu adaugat numelui generic: F. F. sa fie cel mai mic dintre cei trei frati. J . 1.

Ionica F. dede peste o cheita în crestetul capului. p. mai pipaind. 531). Zmeul în întelegere cu ea vrea sa-I omoare. Ileana Cosînzeana).F. 248-250. unde urmeaza împacarea (41.180 e prins si trimis dupa "iapa cea sireapa". de unde scapa fugind cu ajutorul obiectelor miraculoase care devin obstacole (36. la instigarile mamei vitrege. v. sotia fiindu-i rapita de zmeul ferecat în poloboc. F. p. I. crutînd pe unul de care se va îndragosti sora lui. Mama ei o învata sa-I vada cu lumînarea. 30-45). Ionita F. Ionica F. dar arapul aduce în loc ochii unui catel. el se trezeste si trimite sa fie omorîta.F. el ajunge la zîna. a carui piele o arunca în foc sotia.F.F.F. 384). în ohip similar. devine numele de circumstanta al unor protagonisti care au numai vocatie erotica: redobîndirea sotiei-zînecare a disparut (AT 400). lasat în padure cu sora. F. F. Mai tîrziu. sfatuita de o baba (AT 425). p.F. se va apara numai împotriva zmeului care s-a îndragostit de sora necredincioasa (AT 315) cu ajutorul cîinilor (86. Sfarma-piatra. F. savîrseste o seama de ispravi temerare (AT 301 B. O lua si. în alta varianta. Graur nu este decît sarpele înfiat de doi batrîni. p. coboara pe celalalt tarîm în urmarirea unui zmeu si e scos de pajura careia i-a salvat puii de la balaur (LIII. fiul unui împarat. Cruta o vulpe. dar casatoria dureaza putin. "Pipaindu-l la cap. cînd sa se uite prin lacat. dede peste un lacat la buric si. 315. . F. un lup si un urs care îi daruiesc cîte un pui nazdravan. 284-285). 5. ~au regasirea lui de catre' sotia care i-a ars pielea de animal sau l-a zarit la lumînare (AT 425).. Dupa ce creste. fiul unui vaduv este lasat· în padure împreuna cu sora lui.. Apoi se prinde frate de cruce cu Strîmba-lemne si. vede un tîrg mare si frumos. dar îl scapa cîinii. p. 522-524). p. 65-72). dar o viziteaza numai noaptea. O readuce cu ajutorul calului nazdravan (LXXXIII. fura papucul zînei care fura mere din pomul miraculos si: ea îi cere s-o caute la "Neagra-cetate" cu calul tatalui lui. apoi dupa-"Zîna Craiasa" (41. ea ajunge la sora lui F. îl picura cu lumînarea. nazdravan se casatoreste cu fata unui negustor.F. p. îl regaseste la curtea unui zmeu. 327). Cu ajutorul celor trei obiecte miraculoase pentru care se certau trei draci (AT 518). paste caii lînga un lac din care iese o zîna ce-l saruta în timpul somnului si îi lasa un inel sa o caute (34. I. omoara zmeii dintr-un castel. unde toti lucrau pentru copilul ce a:vea sa nasca".

a fost distrusa de un vînt. Legenda pretinde ca constructorul ei Petru Bodor (1788-1894) ar fi fost osîndit la moarte si a avut drept ultima dorinta sa mai vada f. femeile o gaina. 105). în 1836. din care puteau lua apa numai barbatii. care tot la cîte 6 ore cînta. cu care prilej i-ar fi luat un surub si de atunci f. 19-20). p. Oamenii au vîndut si laptele si Dumnezeu s-a suparat. nu se mai întorcea"(52. Pentru a rasplati pietatea calugarilor din manastirea de lînga acea f. iar a doua zi pe la amiaza cînta muzici din fîntîna" (52. 890). n-a mai cîntat (59 a. atunci pan la al noualea neam ai pomana. prefacînd laptele în apa amara (50 a. Spre ziua în care are sa se deschida. Facerea unei f. în piata Tîrgu Muresului era faimoasa în secolul trecut "fîntîna cîntatoare" a lui Bodor. dar asa de buna cum nu se mai poate. cei ce au cautat comorile. miraculoasa. O legenda retateaza ca în apropierea Sa1istii (jud. a preschimbat mierea în lapte. o curati . Sibiu) a existat o f. în Bucovina se mentioneaza o f. cîntatoare.F. 12-13). era semn ca boala a trecut asupra ei· (50 a. O varianta.. . Bolnavii o înconjurau de trei ori rostind rugaciuni. faci reparatie. Daca pasarea murea. cu turn undeva în Ardeal "pe care boieriul o tine închisa si numai la zile mari se deschide ea singura si atunci da apa. pe cîmp dupa care s-a linistit (52. F.l :f Fîntîna. Foltii curgea mai de mult lap~tesi vin. p. In Zarand. 873). "Daca faci o fîntîna. caci orice femeie se apropia de ea "se ducea în lume cu cofa cu tot. ce vindeca epilepsia. p. noaptea din fîntîna aceea cînta în fluiere fel de fel de cîntece frumoase. 264). este mentionata o f. p. p. 01' daca la alta fîntîna. p. 264). sustine ca din aceasta f. . iar cîntecul sau se auzia pîna departe în satele învecinate". apoi îi lasau în dar.. "cladita cam în anul 1810. se numara printre binefacerile mari. 926). II. împreuna cu m-ecanismul sonor. n-au gasit decît niste banuti plini de namol (66. Unele legende releva minunatia f. Cum însa oamenii au început sa negustoreasca acest dar. consemnata cu o jumatate de veac mai tîrziu. puse într-un cos în jurul f. ai înca parte din izvorul acela pe ceea lume".. p. O femeie bolnava a facut o f.- . Alta legenda releva existenta unei f. barbatii un cocos.181 -. Dumnezeu a dispus ca sa curga miere din ea. Mai tîrziu. împaratul Cioana din sudul judetului Mehedinti a fost alungat de turci si-si-a aruncat toate averile "în fîntîna din mijlocul palatului". p. care mai tîrziu s-a prefacut în apa (12. carI" cînta.

"da ti-erea draga lumea sa beai din ea". si n-o fo flamînzi" (5. se vedea noaptea ca ziua de la ea". paharele sar în f. p. 366). nu asculta îndemnul calului. sa se racoreasca si Dumnezeu mi-a ierta pacatul"~ (ibid. îmbogatind pe cei care descopera f. duce n~roc (XXXIII. a I. 878). p.. se umple de banii pe care îi varsa mereu sotia ucisa pe nedrept. e o femeie... se schimba în sînge. ea afla "doaua pa. La înapoiere. Cei doi baieti plecati dupa "floarea de la calu Calman" (AT 707) curata în drumul lor o f. are valente multiple. 419). vede cele doua pahare de aur pline cu apa. 1 se împlineste dorinta în al treilea an si cu acesti critari ~umpara pisica ce-ive:. într-o padure exista o f. de a se umfla si a îneca pe cei doi baieti.. rasplateste pe fata harnica a mosului (AT 480) care o curata "de buruiene si de matreata". Carbunele stins s-a aratat si mai tare. (ibid. în basmul cumula tiv AT 2022. paharele îndata s-au suit în sus. de aceea el a fost mai tare.. La întoarcere. p.. si cînd au dat ca sa le prinda. o uscase el cu fierbinteala lui" (52. deposedat de floare. din curtea fetei printurnarea unui "sip" de apa din f.hare de aur. în basme. 206-210). lepadata de impostoare într-o cutie pe apa (AT 707). toata apa secase. f." Dar fata lenesa a babei nu vrea sa o curete si la înapoiere. F. critarul cîstigat în fiecare an. "Cum s-au ridicat fata. a crescut mare si nu vrea sa se marite pîna nu i se va aduce. Fata cu parul de aur. pline de apa rece pe colacul fîntînii. fiindca au curatit-o. Exista si f. 964-965). 457-458). iar focul un voinic. de vin din care beau cei doi rataciti "s-o fo satui. vreme de 12 ani "sa bea oamenii apa din mine. 345). p. rugîndu-se ca acesta sa poata iesi iarasi. p. însusirea miraculoasa se transmite în f. Acea f.. Un flacau arunca pe rînd cei trei taleri cîstigati ca . de durere ca stigletul si-a smuls penele (ibid. Ea poate fi un mijloc de expiere a unor crime. "încît toata lumea bea apa cu mare placere din mine" (5. p. 1. arsa de sete. Ea au luat si au baut din ele si dupa aceea le-au pus în sîn si au plecat mai departe . Fata care si-a omorît mama zmeoaica pentru ca o urmarea fara încetare (AT 513 + 313) se preface în f. 872). p. luminoasa (ibid. 1014-1015). p. Baiatul arunca în f. între altele. apa din f. cu însusiri neobisnuite. f. "arunca o lumina ca de la soare. f. O f. p. II. Da sa le prinda.. si "fîntîna ce lumineaza". caci a fript pe zîna care l-a luat în mîna si focul creste atît de tare încît "abia a ramas în mijlocul lui o mica fîntînita . paharele iarasi s-au lasat în fundul fîntînii si tot asa" (79.lS2 în basmele despre animale.

217). p. Lumînarea stinsa de pe masa e solicitata de o baba (52. unde îl îngroapa. se poate obtil)eCll ajutoruLielelor.. I. 1056). p. p. p. Dumnezeu îl da lui Petrea (PacaIa) ca rasplata pentru fUIllul de tamîie ajuns Rîna la cer.al balaurului care nu da apa decît pentru o fiinta umana si sacrificiul se întinde pîna la fata împaratului (AT 300). FIamÎnzila v. 1225). Dupa o legenda. p. F. V. s-o facut cruce cu palosu. ar avea apa vie si apa moarta: în valea Iordanului ar fi "doua fîntîni cu apa vie si apa moarta" (41. p. Tovarasii nazdravani Fluier.: daca vor pluti. impostorul sileste pe HarapRAlb saRi ia locul (XV. pus dupa usa. întrRo f. a fost în rai. nu are nici un pret. metamorfozata pentru a-si razbuna în chipul acesta uciderea sotului ei. I. F. poate fi si înveninata spre a provoca moartea celui care ar bea dintr-însa. în legendele despre Solomon se arata ca. p. Unele f.cu ceata. înseamna ca e om de treaba. abia a treia oara plutesc si fostul servitor se îmbogateste cu ei (81 a. p. cu sc. ~e vadeste a ascunde chiar o' c~sa în care stau patru draci la o masa jucînd carti. astupa gaurile f. El l-a pus sub lîna oii si l-au gasit ciobanii la vremea tunsului (58 a. f.'331). 464). tinînd mîinile la spate~ __ ~ !:J . p.. ajuns la cer.ari pe care se coboara în ea si cu capac. în Veza-Blaj se crede chiar ca datina udatului de Sîngeorz ar exista "de cînd pazea fîntîna un balaur cu 12 capete" caruia îi dadeau cîte o fata sa o manînce (97. cu un bici si ea se cufunda cu 99 stînjeni în pamînt si tuturor le trece setea (81 a. Voinicul nazdravan presimte stratagema si intervine 'prompt. vulturului. în acest scop. TaIerii ramîn la fund. în pielea goalaj îl duce la raspîntii. este sediul obisnuit .. v. daca ramîn la fund. "a apucat un fluieras de-aur de pe masa de la Dumnezeu s-a venit de i l-a adus mîne-sa ca semn" (ibid. Virtuozitatea la f.183 . Alexandru loveste f. Apa. 103). s-o facut tat sînge" (5. F. fost cioban pe pamînt. Aceasta nu e decît o zmeoaica. 79-80)'.a fostfacut de Dumnezeu în vremea cînd a. nemaintîlnita la noi. "Atunci el o strîns odata calucu pintenii si cînd s-o facut calu o viteza. p. p. v. apoi se umple cU lapte de capra rosie:-Omul. "Si de atuncie fluierul pe pamînt" (52. din care cel ce bea "se face rob lui pe viata" (LXXXIII. 53). APa). 477-478). f. La început. 283. se. într-o varianta nesigura se întîlneste f. 969).i servitor într-o f. o fo pe fîntîna.

în noaptea Mînecatoarei (ajunul Sîngeorzului) se cînta din f. baiatul îl roaga sa-I lase "sa mai cînt odata din fluierasu asta al meu . Ionica rupe flori si "toate lig. dar el începe a cînta: din f. Obilesti-Vrancea). 65-66). ca-I sfarma" (52. ca cînta". în luna e un cioban care ·avea un f. f. Cînd trece prin padurea de argint. fel da fel da animale din pustietati". si ele adorm (18. e un auxiliar pretios. care avea puterea sa-I cheme la nevoie. 249). Cînd e trimis sa aduca closca de aur. F. Dracii joaca împrejurul lui pîna acasa. Vineri da lui Petru un fluieras.:sa-si puie un~ceaun în cap. p. p. v. adoarme si uriasul paznic. 14.. se duce sa-I dezgroape tot în pielea goala si cu mîinile dinapoi si cînta din el întorcîndu-se acasa. suflînd în el. apoi cel ce l-a pus vine acasa. balaurii. primeste Ionica de la Sf. iar din trisca aruncata '(sau rupta) rasare împarateasa înecata (5. cu grija de a nu se uita î~apoi. Luna). p. El e mostenit de la parinti. Dumineca pentru a putea strabate la palatele Ilenei Cosînzenei (AT 400). 170-174). p. baiatul zice din f. Atacat de zmeu. trebuie îngropat în mijlocul drumului vreme de noua zile. p.. "c. p. Din împarateasa înecata în fîntîna (AT 403.miraculos are puterea de a zamisli. în unele basme. 183.muIt mi-a fost drag din mica copilarie" si îndata apar animalele nazdravane care îl salveaza (ibid. Omul de flori eliberat de fiul împaratului (AT 502) îi daruieste acestuia un f. în felul acesta. altfel îl pocesc ielele (38 b. p. p. F. si apare omul de flori care îndeplineste sarcina: (42. încît toate oile vecinilor se adunau la stîna lui (LXII. Cînd voinicul-eînta din el "s-a facut un joc. al carui sunet are puterea de a adormi orice vietate. 586-589). Dupa alta legenda. Sf. 1. "caci toata lumea va dormi". 31-36). miraculos descopera crima întîmplata la curtea împaratului. f. Un astfel de f. 780) creste o rachita -din care un baiat îsi face o trisca.Dupa trei saptamîni. XII. roata pe lînga el. F. p. o oaste numeroasa care sa stea în ajutorul solicitatorului.hiar sa nu stie cînta de loc. si bucium pentru ca fermecatoarele sa nu poata lua laptele de Ja vaci (LIII. de aceea cîntaretul trebuie . cum e paru si nasipu al marii. cîntînd din f. 517). caci arunc cu bulgari si nici sa se uite în urma. leii din rîul de lapte (83. Ea cînta cu "glas de om" si în felul acesta e descoperit o~orul. are puterea de a chema animalele re cunoscatoare în ajutor. alaturi de sumanul ce facea nevazut . sa-I foloseasca în împaratia zorilor.hibanele din padure" vin asupra lui. 476). atît de minunat.

(LXXXIII. oile joaca si nu mai au vreme _sa pasca. si a sa se casatotalpa casei. ea o calca si e invitata de un zmeu l~ casa lui. se arata ca puterea zmeului se afla într-o "fluierita". Pacala zice din f.p. I. epuizati de joc. Cu ajutorul unei garoafe' care ~e vestejeste sub perna. sa pasca oile cu interdictia de a vorbi -cu cineva. 422). . a vroit sa-i proveni din lacrimileizbutit numai nului cînd s-a' bocit pe 'mormînt (47. Popa se duce sa-I spioneze si se ascunde într-un maracinis. el le cînta mereu din f.185 f pe purtator si de punga ce se umplea de galbeni (AT 566. dad€m din aripi" (28. marita o furnica. a fost unica fiica a unei vaduve. da ce de putere de furnica! Aicea cum calc eu furnicele estea aicea atîtea sa le omor. Tei Leganat cînta din f. 87. în alte variante. f. Un astfel de -f. joaca de asemenea pîna cînd cade din pod si moare. toate jucau. Trimisa. silind ielele prinse cu mîînile în crapatura copacului sa-i restituie ochii (5.. Pacala (Pepdea) are un f. p. Zmeul F. p. De necaz. zmeoaica si obligata fugit pe sub reasca cu fiul descoperita de ea s-a prefacut f. la început. p. Ara]:>Alb da peste "un furnicar mare ._Cîrlijie se preface "un prunc bubos" si. într-o varianta ardeleana. El le zice din f. v. 234-236). popa începe sa joace. p. p. p. 252-253. ielelor. ascunsa în mai multe animale. S. Potrivit legendelor.. 390). si "gîstele jucau. Plecînd cu oile la pascut. 277-278). din capatu satului" (5. 3000). încît slabesc si încep sa moara. zgîriindu-se si rupîndu-si hainele si barba. apoi îl rupe ca sa-si faca altul. III. pazitor la gîste. Preoteasa ce era în pod.avusese uspat cu o furnica. 21-22. Aducerea f. îmbracata ca barbat. miraculos. v. trecînd I jl a . de la cateaua babei Cloanta e o încercare primejdioasa care nu poaJe fi savîrsita decît spalînd cateaua (LXII.Vai. rosie ar taie mijlocul. p. Cînd Pacala cînta din f. pîna ce mor toti din casa popii. 868). e ei. îl ajuta pe fiul cel mic al împaratului sa îndeplineasca sarcina de a aduce luntrea de aur de la rîpa îndepartata (ibid. f. dar a Maicii Domsa i-l faca subtire.. LXXXIII. La urma se întoarce cu turma ciobanului care a intrat în sac în locul lui "Du-Iu-Iu! Du-Iu-Iu! c-un fluier colo. în snoave. Sarcini de pierzanie). îl ajuta pe eroul ce le cruta. în basmele propriu-zise.e angajat de zmeul care i-a furat sora. lele). dintr-un porc nazdravan. la auzul caruia orice fiinta e silita sa joace (AT 592). Intrînd pastor la oile împaratului orbit de iele. Furnica.

alearga dupa el si-i da o aripa: "cînd îi avea nevoie de"noi. Aceasta "se sui cu feciorul pe o furnica si furnica îi duse pe subt pamînt" pîna la Frumoasa Lumii (7. Deodata din furnicele celea s-au facut fel de fel de vite" (52. de "s-a umplut poian'~. ies f. 127). Ele vor alege macul din in. Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii izbuteste sa intre în cetatea acesteia numai cu ajutorul unei babe. s-aprinzi aripa asta . 255). p. Printre obiectele miraculoase cu care mama pasarii ranite rasplateste pe binefacator se întîlneste si o perna. p.. a prins a descarca malaiu cel maruntel". p. p..zice . eu ain sa fiu la tine" (XV. . Împaratul furnicesc îi da o pana: "cînd ai sa gîndesti la mine. si calul? Mai bine ma duc pe lînga ele". 194). Cînd baiatul o' descoase. 274).ca noi cu toate neamurile venim si-ti ajutam" (XV.186 peste ele si eu. iar în alta varianta vor lua grîul din paiele snopilor (v. Probelepe-:tirii) pentru ca Nic-a cîmpului "ajuns pe mosia lu-mparatu furnicesc . O f.

dar ea a zburat la minele din Rosia Montana. Ea face chiar oua de diamant (41. 72). 120). De atunci nu s-ar mai afla aur. 1. 290). sau cu zdrente. pipota). 1. Vidrenii au vrut sa o prinda. e solicitata "sa manînce viermii. iar partile mîncate au efecte felurite: cine manînca pipota. (41. g. 356). iar cine manînca inima devine nazdravan (86. Ea face figura minora pe lînga cocosul nazdravan (AT 715 A) si cînd e trimisa de baba sa-i aduca bani. e uneori nazdravana. 229). va ajunge împarat (5. p. are un rol mai sters decît cocosul. p. p. iar motii au încetat de a mai fi mineri (34. gaseste bani în asternut. Dar g. 234). In basmele despre animale. cine manînca ficatul ajunge împarat. ca viermii nu vrau sa manînce boii . de aur care facea oua de aur pe vîrful acestui munte.. dar e mîncata cea dintîi. iar cine îi va mînca inima (sau capul).J . Apuseni ar fi existat o g. va gasi În pat "o legatura de galbeni"." etc. în muntele Gaina din M. p. Ea se asociaza în calatorie (AT 20 si 27). p. dar cine îi va mînca "rarunchii" (sau ficatul. ducînd tot aurul cu sine (v. p. acea g. 355) sau: capul> împarat. Sotia plecata În cautarea barbatului în piele de animal _l. "gaina-cuina" fiind "hîd nume!" (5. cîntatul ei e de rau augur (LIII. g. e chemat uliul care pe data "s-o repezit la gaina" etc. 165) sau o omoara "s-o facut zama s-o mîncat cu mosu" (5. p. îmbogatindu-si stapînul.1. ea scormoneste gunoiul si vine cu o para ruginita. Apare ca auxiliara în mai multe basme. (52 p. 153). p. inima> punga cu bani. o ajuta pe Cenusareasa (AT 511 A) sa aleaga semintele de cînepa de cele de mac: viteaua nazdravana o învata: "cata în ureyhea mea stînga si scoate gaini cît lumea.. II. 67). în unele variante ale povestii cumulative AT 2030.. împotriva g. 1. 396). Uneori. Yîlva). în variantele tipului AT 567 ea se manifesta felurit: oua în fiecare zi cîte un ou. Baba îi rupe coada "si de atunci a ramas de sînt unele gaini berce" (86. p. Dupa legende. ca ele au sa aleaga semintele" (18.r G Gaina. pipota> nazdravan. p.

O legenda povesteste ca a fost un fecior din cale afara de frumos si de harnic care stîrnise multa gelozie printre fetele de împarat. 194). S-ar fi nascut din capatîna de cîine sau c. Sf. 304). Eroul pîrît de sluga invidioasa e trimis sa aduca.188 (AT 425) este daruita de una din zilele sfinte cu o closca cu puii de aur pe care o da stapînei lui. closca "cu puii ei cu totul de aur" (41. p. Luna daruieste eroinei o simpla g. Alta legenda îl arata a fi fost o pasare frumoasa cu penele galbene. p. A fost blestemat de arici sa umble cîntînd pe cîmp pentru ca l-a spionat împreuna cu albina (38 b. Uneori Sf. p. sa o lase sa doarma o noapte în patul lui (XV. 54-55). . prietena cu Maica Domnului. din oscioarele careia va face o scara pentru a intra pe deasupra în casa sotului (41. Fiul împaratului intrat argat e pîrît de servitorii invidiosi ca s-ar fi laudat sa fure dosca de aur cu pui cu tot (42. 50. în chip incidental. p. Miercuri locuieste într-o "casuta învîrtindu-se pe o laba de gaina" (52. 282). 528-530). I. O closca cu pui de aur iese dintr-o cutie pe care eroul o gaseste pe drum (AT 590). 433). soarele "care pe atunci umbla pe pamînt".. pîna ce a ajuns g. Diavolul îl ajuta sa vîre closca si puii în cutie dupa ce eroul a promis ca nu se va casatori niciodata (75. 22-23). încît s-a înnegrit si a devenit mic cît o gînganie. l-a alungat mult. Gerila v. Uneori. Fiind dusmanit de Alexandru împarat. pasarea îsi batea joc de scîncetele lui. p. Argintarul curtii împaratesti primeste comanda de la fratele mijlociu sa-i faca pentru nunta . p.hiar din necuratenii (LUI. p. XIV. Caravanet-Teleorman). II. p. cari singuri sa umble" (LXXXIII. p. Tovarasii nazdravani Gluma v. p. între altele (AT 328 + 302). Dupa ce s-a nascut Isus. îngînîndu-l gri-gri si a fost blestemata sa se prefaca în gîndac urît care sa cînte tot timpul gri-gri (47.0 closca cu puii de aur. iapa nazdravana a babei (AT 552 A) se preface în a treia noapte într-o "closca cu pui si te bagi dupa camenita" (5. fripta. Snoava Greier. 517). I. 519). 54).

La iesirea din Albac.H Horea. 2. L-au tradat vecinii din familia Maties "doi veri de ai lui" în urma promisiunii ca vor primi atîta aur cît va trage H. 1. pe cîntar. H. s-a refugiat în muntele Dragoiasa (sau Scorocet) la stîna ("baceagul") preotului din Albac. care apoi i-a tradat ascunzisul. iar un batrîn i-a apostrofat: "Vai s-amar de voi! Ati vîndut sînge nevinovat 1"De atunci... "scrisorile" de gratiere ar fi sosit la timp "da n-o vrut stapînirea de atuncea sa le deie pe fata". numit apoi "Bradullui Horea". a avut prilejul sa expuna împaratului doleantele motilor cu privire la desfiintarea iobagiei. l-a înlocuit un nepot de al lui H. aducînd "biletul sa nu-l omoare". "tot neamul lor o fost nefericit. H. a fost tinut 3 zile într-o casa din catunul Matisesti. Mîncarea îi era adusa saptamînal de cantorul din Albac sau de sotia lui. dar ei au sosit cu o zi dupa tragerea pe roata. îmbolnavindu-se cantorul. Calatoria celor doi a durat sase saptamîni. H. pîna ce a venit armata mai multa. Cînd a fost prins. "numa deasupra o fost de grîu si-n inima pînii o fost sînge". Dupa ce a fost prins. Dupa tragerea pe roata. H. Si neferi- • . si Closca au fost legati cu mîinile de parapetul podului pîna au mîncat soldatii care îi escortau. sau la un molid mare. 20 sau 40 de soldati. Tradatorul s-a înspaimîntat. . 4. Unul din tradatori a cumparat grîu si a facut pîine. s-a luptat cu soldatii ce l-au înconjurat. unde el a scrijelit niste însemnari pe grinda. împaratul l-a sfatuit sa-si faca ei dreptate: "Cotati-va direptul". 3. Dupa înabusirea revolutiei. împaratul i-ar fi gratiat. Dupa alta legenda. Botul de sînge închegat a cazut si "s-a învîrtit ca un pristin de mai multe ori prin casa". La prinderea lui.1-0 pus pe cîntar si atîtia bani le-o dat la nemesi cît o tras Horia". ar fi facut armata la vînatori ("iegari") si ar fi ajuns chiar caporal. H. au plecat doi oameni din Matisesti pîna la Viena cu cererea de gratiere. Cînd a rupt primul coc scos din cuptor. Fiind cu batalionul în Viena.

decît "jumatate". p. 534). desi el"a fost slujit cu dreptate". ar fi scos pe tarani din iobagie ("din boieresc") dupa ce "a deschis lacatele" încuiate în urma faptului ca nu i-au platit lui H. p. . 3-32). "boierii s-au temut de pacate si au radicat boierescul. 5.190 cit îi astazi. au dat la fiecare pamînt si a venit ca sa le plateasca munca baneste" (52. Si i-o blastamat popii pîna-n ziua de astazi" (6. Deschizînd Iacatele. H.

a biruit totdeauna. motii ce transportau lemne. 1.. nu s-a mai tinut de cuvînt de a-l face pe 1.în timpul noptii. l-a ajutat pe Frant Iosif sa ajunga întîiul "pe facultate". "crai la Ardeal". 3. Locul acela "va fi Vadu 1\10tilor". La facultate. 1. la confluenta celor doua Ariesuri. Iamurindu-1 "ca un prost si c-un nebun nu se pot întîlni laolalta decît numai asa". le-o rupt dintii-n gura si i-o sîngerat" pe colegii care au vrut sa-I desc. ar fi studiat "la facultate la Viena". 2. La întîlnire. la insistentele sotiei.Jos cu cîrligele! Ca iobagia de astazi nu mai este 1". 1. îsi ia tot armamentul de la casa parinteasca si pleaca cu oastea spre Abrud. apoi pe valea Muresului. s-ar fi întors cu spatele catre împarat. deoarece înaintea lui mergea "pretutindenea o femeie cu furca în brîu. goi" si "fara nici o plata". sa nu-l mai astepte. a fost coleg cu viitorul împarat Frant Iosif. întîlnind. 1.hida. promitîndu-i ca "îi va da Ardealul sub stapînirea Iancului". unde"a învatat foarte bine "de-o fost întrecînd pe toata facuI· tatea" . Fiindca tatal sau era înstarit si punea pe oameni sa-i munceasca mosia "desculti. numire pastrata pîna astazi. îsi petrecea timpul cu perfectionarea armamentului. sau împaratul a întîrziat anume ca 1. pusti cu cremene". vine cu armata de 800 oameni împotriva lui. Î Iancu. 1. si-a instalat "niste arcuri" la cufarul cu armele facute care au )ovit peste ob~az. pistoale. a plecat de pe Gaina. 1. tatal sau cedeaza. "ca sa-I învete ca sa fie el primul si Iancu sa fie al doilea pe facultate". Prima lui actiune a fost sistarea muncilor iobagesti în Muntii Apuseni. 1.. Acesta . Ca sa nu afle ceilalti studenti ce lucreaza el noaptea. O dispune pe coasta "din sus de casa" si îl someaza. lasînd "pe-o piatra scris c-un prost si c-un mincinos niciodata nu se pot întelege!". care e calau· .1. le-a strigat: . a: stiut ca împaratul nu-i îndeplineste promisiunea si de aceea nu l-a asteptat la întîlnirea de pe muntele Gaina.l-a rugat pe 1. Avram. 1. "învata sa faca armament. 1. dar dupa ce a ajuns împarat. 1. 1.

calea buna. împreuna cu logodnica acestuia. zita de o capra neagra nevazuta. 4.0 luat toporul si 1-0 bagat în cal".. c~ozis ca mai bine face el si se sacrifica el cum poate". 1. generalul coma. numa o zis ca-i nebun" zidndu~i lui Frant Iosif: .. Un batrîn "mîncat de necazuri".. 1. 1. 6. l-ar fi invitat dupa încheierea pacii "la un restaurant" unde "i-o pus în -mîncare un fel de matraguna de 1-0 otravit. omorîndu-l pe loc. în luptele de la Fîntînele. fiindca trebuia "sa-I lasati sa steie de vorba cu mine". L-ar fi otravit "o jidovoaica din Cîmpeni'~pe care "ar fi platit-o ungurii doara fantazeasca de cap cumva". 1. si pe el îl taia pe roata. Ea trebuia sa revina celui care va ramînea lînga un'butoi cu praf de pusca pe care 1. unde e scutit de orice primejdie. Printre actele savîrsite în timpul nebuniei se citeaza omorîrea unui cal. Dupa alte legende. a încercat sa puna seaua pe o vaca. fara sa se fi atins cineva de ea. 1. motii ar fi prins pe Vasvâry si l-ar fi adus în Arada. iar pojile "pe dupa cap la vaca". Dupa întoarcerea de la Cîmpeni. fost coleg de scoala la Cluj. 5. "i-o pus o piatra-n cap si 1-0 omorît". ar fi adus acasa bani multi pe care i-ar fi îngropat "acolo unde-s morile la Incesti". "n-o fost nebun. nu puie mîna pe el. Dupa aceea.ndant în:vins de 1." Din aceasta expeditie. Mai tîrziu. ramînînd numai 1. ar fi provenit din otravire. s-a prefacut a fi nebun. care.Eu-s hot s-a pref~cut ca atare "ca sa si tu esti mincinos! Ai mintit". "s-o pus-o cu oblîncu cela dinapoi dinainte". co{uentînd "aiesta n-o venit aicea sa ne faca nici un bine". da 1-0 facut nebun".192 r l 1 'Ii I . La masa de la întîlnirea cu Frant Iosif "o socacita 1-0 otravit" dupa ce a gasit "o scrisoare acolo ~ub taier ca «Fra~cisc Iosif o fost împarat si Iancu iara împarat»". în timpul luptelor. dupa pacificare. a trimis fata la fostul sau coleg. unii au gasit din banii îngropati. Tatal sau avea "un cal porumb frumos s-acolo în Vidra în centru s-o dat jos de pe cal s-o bagat sebalu-n cal". Aceasta arata lui 1. Dupa alta versiune.I. Ungurii r . Cînd s-a vazut para aproape de butoi. a aprins o lumînare de ceara. "Ca daca nu se facea nebun. "i-o-nvinovatit" pentru moartea lui. iar un om din catunul Trifonesti "de trei ori o gasit bani acolo în casile Iancului". Nu 1-0 omorît. a capturat pe valea Ierii bogatiile unui grof-ungur.. si pe Closca si Crisan". Dupa pacificarea Ardealului. nebunia 1.. ceilalti pretendenti au fugit. ca cum o taiat pe Horia. sau în drum·-spre acest orasel. .

a]j fi ramas vorba "Nu fi prost ca Iancu cînd o pus saua pe vaca ''" Alta data cînd au venit niste jandarmi sa-I aresteze la Vidra. trimite sluga tatalui sau sa-i aduca în casa un prun smuls cu radacini. în unele variante ale basmului AT 301 B. 137). se metamorfozeaza în timpul noptii ascunzîndu-se printre animalele speciei respective. p. p. capitanul de jandarmi îl vede pe 1. i. 256). I. oaie. 1. Sarcina poate fi îndeplinita numai cu ajutorul animalelor recunoscatoare (lup. îl invita la prune. hranita dintr-un jgheab pe care veneau "hîrmaturile" de la bucatarie. "fata si iapa un mînz tot numai cu parul de aur" (5. "Iancu s-()o facut nebun ca sa nu-l prinda sa-I omoara" (6. peste. îi da lupului o lovitura de moarte (5. vulpe etc. fiind convins ca "de buna sama îi nebun". în prima noapte. fara sa se scuture prunele. naste un mînz nazdravan prin gustarea unui aliment cu puteri germinative. Aratîndu-i ca pretul mînzului sta scris pe copita ei. dar ofiterul îl lasa în pace. s-o-nceput a se scalda". vulpe. O femeie pregateste o cafea din oscioarele unui peste pe care scria ca poate ajuta la procrearea copiilor si o da împaratesei. O i. Cînd intra în casa.. p. în basme despre animale i. ea se ascunde "în fundul muntilor unde nu strabatea nici pasarile cerului". p. (XV. se întoarce . invitînd pe cei ce-l urmareau "veniti si va scalda ti. corb. 1.. ma. peste. 260-261). La 11 luni.. culcat si mîncînd prune. nouri. 1. Ei se co~vi~g ca e neb'un si îl lasa în pace. are puterea de a se ascunde în cele trei medii. Chiar neschimbata.stejar batrîn în mijlocul padurii" (34. closca cu pui. ca asa apa buna de facut baie". i.. Iapa. De atunci. iepure. Apoi au vrut sa-I aresteze la tîrgul de Sîmedru din Cîmpeni. De obicei. . I. nu se lasa ademenita de lup. SpaIatura ajunge la o i.193 care îl urmareau sa-I prinda se conving ca-i "nebun. Cînd i-a zarit. si-o omorît calul si vrea sa puie saua pe vaca". 58-122). apa. 1. Deseori. se preface în pasare. 58-60). Uita-te. dupa fiecare noapte i. în a doua noapte "s-au ascuns tocmai în fundul norilor" iar în ultima noapte" tocmai în fundul marii în nisip" (79. fiind. lup. "o sarit acolo-n vale. nazdravana a babei trebuie pazita în trei nopti de voinicul venit sa primeasca drept simbrie un mînz nazdravan. p. 1. p. "de o suta si cinci de ani" care nu se mai putea tine pe picioare. îmbracat. sau se ascunde numai ca i.). 103). baiatul nazdravan e nascut de o i. pamînt.

Nu te duce tare. 69). frate.. fiul cel mai mic izbuteste sa le prinda (3.. dupa a doua si a treia noapte. prins cînd vroia sa fure pasarea maiastra.194 I 1 II 11 I cu un mînz dupa ea.. II. ca i-o bala de sarpe pe mine si nu ma poci misca. Alteori.. p. 269). paznic. p. Legendele populare o înfatiseaza felurit. 435). spre a seîmbaia în laptele lor. de unde s-a raspîndit în Europa (XIX a. 139-142). trifoiul cu 4 foi si mai ales cu feriga. Le poate mulge în urma unei ploi mari urmata de înghet. sa înconjoare dupa aceia cu iapa de trei ori satul . rau ma duc". Fat-Frumos. fiind prinse în gheata (41. p. întrucît "io tare greu' ma duc cu patru . p. se întîmpla la vorbirea blînda a fetei (86. numita si iarba tîlharilor.. Cînd sa o scoata din grajd. I. vorbesc între ele. 1. I. p. Saracul orbit pentru mîncare (AT 613) afla noaptea de la o "vîja" remediul secetei dintr-un sat: "sa se suie pe iapa cea mai slaba din herghelia care-i lînga sat. Ajutat de un soricel. p. în basmul despre omul care stia limba animalelor (AT 670). ea e identificata cu rîndunita. uneori numarul lor creste la doi si trei mînji. îmblînzirea i. e eliberat numai daca va putea aduce "iapa cea sireapa" de la împaratul ~ecin. p. ea necheaza "de haui vazduhul si urla toata curtea si palaturile" (41. 28). cu însusiri miraculoase. ' . de a fata încalecata de sotia însarcinata probozeste calul cu stapînul sa meargii mai încet. 25-26). Voi mergeti doi" (ibid. de s-ar putea din el satura toti cei din sat" (34. Flacaul îi întelege spusele fiindca "stia mai multe limbi" si decide sa faca popas (51. f. Cel mai adesea. 1. dar numai cei ce înteleg limba animalelor afla tainele lor. nazdravane.. cînd ar ajunge în mijlocul satului. Fata îmbracata în flacau (AT 514) este trimisa în cele din urma sa aduca hergbelia cu i. Fata izbuteste cu ajutorul calului ei nazdravan care îl învinge pe armasarul i. Pe alocuri. Ogorul de aur al unui împarat este pustiit de 12 i. 35-38). ar fi luat nastere din picatura de sînge care a curs din buricul lui Christos' rastignit pe cruce (LUI. Dupa o legenda. Era cunoscuta înca în antichitatea grecoromana. p. Ele stîrnesc un vînt dulce care adoarme pe. picioarele i. i. p. apoi s-o sature cu jar. 275). spune calului cînd merg pe drum: . e o planta fictiva. Iarba fiarelor. i. precum si în Orientul apropiat. 160). ea are însusiri aparte care o individualizeaza .. iapa ar crepa si din locul acela ar izvorî un asa izvor.

aurie sau argintie. daca e aruncata în apa curgatoare. Marcu Viteazul etc. ca . p. Se povesteste astfel despre Bujor si Jianu' (LUI. numai niste aripi din umere. coada si picioare.. (76. foarte inaccesibila. si a cumparat-o toata "cu un taler".arici. apoi. E veninoasa: omoara vitele care o manînca. 532). ea "merge în contra apei" (LXVI. De obicei. 60-62). Hotii si haiducii o posedau. o vîra sub piele în palma si în JeluI acesta deschid toate lacat ele si nu sînt atinsi de glont (LIII. ca aurul.195 si o fac. Ea ar creste acolo unde a fost foc multa vreme pe un loc. p. ca sa arate oamenilor ca fata a mintit. p. de dai mîna c-un om bogat. Tunsul. Unele povestirilegende releva însusirea de a descuia noaptea fiarele cailor ori de a face coasa sa sara din toporiste "cu o mare putere" (XIX a. acesta fiind unul din procedeele de a o cunoaste dintre alte plante. p. toate ti se deschid în cale si esti nazdravan. dihor. p. Poate fi culeasa în anumite feluri si în momente sau zile deosebite. cade la fund. 273-274).. . Are culoarea verde.' care ar fi ohiar o picatura de sînge. florilor si orice stii . e de coloare galbie. ca o lumînare aprinsa etc. Pe piatra îsi lasa o tîra de radacina si merge mai departe" (52.. "Iarba ceea dac-o ai. frunza n-are. cei ce o folosesc. hotul muscelean Fulga (XIX a. Ar creste pe piatra. iar pe mîna lasa de asemenea pete rosii. 25-26). De aceea. p. 274). Comediantul a înteles imediat ca în sarcina cu fîn se afla i. Însusirea ei de capetenie e puterea de a "înmuia" fierul sau chiar de a-l face invulnerabil pe posesorul ei. "Ea are cap. Pintea. Daca e aruncata în apa. Mai lesne e gasita cu ajutorul unor animale .prin stratagema cu închiderea puilor cu un lacat de fier: mama puilor pleaca sa aduca i. ca si omul si e vie. i. grangur . 23). daca pui o batista alba pe locul unde creste ramîn pete rosii. un fir de par. 274). despre. Radacina n-are. I se mai atribuie si însusirea de a detecta iluziile optice. Un comediant arata oamenilor cum un cocos tragea un bustean. De asemenea. p. De aceea. dar o fata cu o sarcina de fîn a vazut ca în locul busteanului e doar un pai lung de fîn.:in toti banii de la a~ela la t'ine" (52. 40). Dupa alte povestiri. f. 532). ziua piere sau intra în pamînt (LIII. mai cu seama. p. straluceste numai noaptea ca soarele. p. picura sînge din ea. . mica. pe cînd celelalte "plutesc pe fata apei". dar mai ales rosie. întelegi limba tuturor dobitoacelor si pasarilor. ciocanitoare.f. iar peste zi e vesnic înrourata. cînd rasare soarele. f. foarte subtire. umbla. cu care atinge lacatul ce se descuie pe data. adesea în vîrf cu o bobita rosie.

. pe care nu-l vor gasi pîna la vremea de apoi cînd se vor duce împreuna cu el în rai (LXV. la marginea apelor sau la raspîntia drumurilor. ca ne înecam toti! " (38 b. în gura ce se ducea sa-si învie puii calcati de o roata. Au aripi si zboara cu parul despletit. trei pîna ~a noua. f. i. . p. Au o sumedenie de nume: zîne. 272. 140.cu atestari înca din sec. Sandalina.95-96). f. Ana. Hîrtiesti-Arges). Maidan-Caras). Dar sînt invizibile. purtînd si coroane. la rugamintile lor. milos:tive. prin Banat avînd fiecare un nume (Rudeana. Bugiana. serpoctica duce firul de i. . voI. Ruja. iezme. au fost facute nemuritoare. au si început sa se schimbe si sa zboane". prin munti. dar ~colo planta antiiluzionista este trifoiul cu 4 foi (XIX. Cosînzeana. dar pe alocuri pot fi foarte multe."Fugiti. numai noaptea putînd fi vazute de om. au fost servitoarele lui Alexandru Machedon.lii. soimane. îmbracate în matase sau vestminte albe.Der Hahnenbalken în colectia fratilor Grimm . Îsi întind masa pe iarba verde si beau apa de prin fîntîni. Dupa legende. împaratesele vazduhului. Au fost trei fete orfane care. Numarul lor variaza de la doua. Tiranda. Pascuta. rusd. cautînd calul lui Alexandru Machedon. f. Locuiesc în vazduh sau prin paduri. Iau si ei un fir. sfinte. a iluzionat-o ca vine o apa mare. zînioare. Magdalina. 261). pentru a-si învia puii si e deposedata de cîinii stapînului decapitat.). vesnic <CÎntînd (LIII. sau de dracul. p. Sînziana.. 201-206). Todosia. Sînt fi\nte carora le place îndeosebi cîntecul si jQttfl. XVIII. p. încît ea a luat-o la fuga "ridicîndu-si poalele" si strigînd: . Trandafira. oameni. fecioare. pun capul la loc. llele. Legenda e raspîndita în Europa . Umbla prin p. maiestre. frumoase. Sînt trimise de Dumnezeu sa pedepseasca pe cei rai. al XIII-lea. puternice.196 fiind nebuna. dînse. Cateii întîlnesc o broasca cu i. dar pot sta si deasupra stresinilor. cete întregi. p. doamne. (38 b. apoi asaza "firutul cel de iarba în taietura si Stan s-a sculat ca-din somn" (61. p. 304). Ruxanda etc. IX. Puterea de a iluziona ar veni de la diavol (XCII. Ogristeana. Alteori. i. prefacîn'du-se în i. se scalda prin izvoare si lacuri. Ele zboara mereu. 543). ele au baut apa si "îndata . ursoaice. Cînd Ivantie împarat i-a dat trei vase cu apa ce întinerea. miluite. Incidentul se petrece cînd eroul e omorît de impostor (AT 300. are însusirea de a învia din morti si de a lipi taietura capului. III. 112). În basmele fantastice.

XVII. au dus pe un flacau din Marasti. Jocul lor se desfasoara în anumite locuri. Fluier). Sînt pociti si cei ce beau din lacuri si izvoare necunoscute. "Daca s-ar întîmpla ca sa le stie cineva cîntecul lor. . 236. mai ales la Rusalii (LIII. 201). alegînd pe cei mai iscusiti muzic~nti. p. pricinuiesc nenorociri: omoara vite. fara sa mai creasca iarba pe el. dupa cum iau pe sus pe cei ce lucreaza în zilele lor.Vrancea si l-au vîrît cu picioarele într-o fîntîna. 211). Îi interzic însa sa spuna unde a fost sau sa cînte cîntecul lor (LIII. înpoienele din paduri. p. 433. îi strîmba gura. "mai cu seama unde sînt paltini". Scorei-Brasov). Pe cel care îl iau cu ele. 207-211). precum si alte instrumente muzicale: cimpoi. 1. "Auzalepe piept si clopotei la picioare" (LXV. zicîndu-l pe violina în miezul noptii. aprind case. tobe. f. la raspîntii. sau pe cine trece prin locul unde manînca sau joaca ele. sau le spune vorbe urîte. p. sau pe cîmpii sal11 mai cu seama pe la raspîntii (LIII. apai tot asa misti si cînd nu vrei". seama~a cu niciuna de ale oamenilor (UII. "îl poceste. 261). p. p. în jurul arborilor (nucilor) sau pe o "vîrtelnita cu trei mîini". si' el 'asa a-ncremenit cu mîna pe fluier". 81. Cine le aude. trîmbite. Se arata binevoitoare celor ce vor sa obtina un fluier fermecat (v. Joaca "abia atingînd pamîntul". p. Locul unde joaca ele ramîne ca pîrjolit. altele au scuturat toalele în acea zi si s-a stîrnit un vînt mare care le-a zvîrlit pî~za si toalele tocm~i pe sîrmele de telefon (58. 211). toaca. în genere. "Un cioban a auzit fluierînd din flui'er. încît "nu le întrece nimeni pe lume la joc". Niste temei au ghilit pînza la Rusalii. pe cîmpii. 212-213). îl pun numai sa cînte "tinîndu-l foarte bine". Obisnuiesc sa ia cu ele lautari. îndeosebi noaptea. Daca omul raspunde' cumv'a. Obisnuiesc sa ia cu ele în joc pe cine întîlnesc. 244). spunîndu-i sa nu le mai cînte cîntecul. acela ar fi dus numaidecît de maiestre prin vazduh" (38 b. Cînta nespus de frumos si melodiile lor nu . aduc furtuni cu grindina. XI. i. trebuie sa stea nemiscat. 299. în vetrele de foc parasite. sau cresc anumite ciuperci (LIII. Flacaul a povestit însa cele întîmplate si a albit "ca zapada'" (38 b. îndeosebi pe fluierasii renumiti. p. sau din vase descoperite noaptea din care au baut i. f. lasîndu-1 apoi schilodit sau smintit. "Daca misti. Uneori umbla într-o caruta trasa de cai de foc. Gauri-Vrancea). 213). dupa cum cauta sa atraga ti~erii frumosi.-p. Paralizeaza de asemenea pe cine întîlnesc. ve> mîna" (58.197 vazduh cîntînd si jucînd. pe cine face zgomot cînd joaca ele sau pe cine le aude cîntînd.

Cei rapiti se mai pot apara prin mutenie desavîrsita. 241-242). Abia la cea mai mica are taria de a nu se uita înapoi si se casatoreste cu ea. Un fecior din Rodna Veche este furat de zîne si dus Într-o odaie în stînca. zîna . 282). mararul i. din cosita flori Îi cînta. sotul e momit sa-i restit~ie aripile ca . zîna fuge În tinuturile ei si voinicul ajunge la ea numai cu ajutorul celor trei obiecte fermecate luate prin pacaleala de la dracii ce se certau pentru împartirea lor (AT 518).. luîndu-si aripile furate. zîna se casatoreste cu flacaul care e În stare sa se urce. Numai cea mai mica poate suporta însotirea cu omul. cea mai mica e silita sa vina dupa flacaul care i-a furat hainele În timp ce se scalda în lacul zînelor. Cum ea calca interdictia.a joace mai frumos si ea dispare "la curtile lui Filingat.198 Dar schimba si copii.'menii pun cîte un cap de cal într-un par de care "ielele fug" (LXV. 263). intrînd sluga la moara ei. Tei Leganat se vîra sluga la împaratul orbit de i. în sîn sau la palarie "în zilele lor" pelin sau usturoi (LIII. 130-137).. zîna se Îndragosteste de voinicul ce doarme lînga lacul în care se scalda ea. iar cînd jocul . în basme.. leustean etc. p. noua Împarati o asculta". în multe variante ale basmului AT 400. se arata binevoitoare celor cazuti sub vreun blestem. la fîntîna de margaritar" (33. oamenii poarta la brîu. leusteanul i. Alteori. Baiatul prefacut în cerb poate redeveni om numai dupa ce ajunge la Muntele de marmura_unde se scalda zînele si trece prin camasile lor (LXXXIII. "o casuta stînd În vazduh". De asemenea. Uneori.). p. Obiectele lasate de ele . sînt dusmanoase oamenilor. În locul unde au mas sînt foarte bune de leac împotriva pociturilor pricinuite de ele. În locuinta lor. Cei nenorociti de i. se vindeca prin descîntece de i. precum si o seama de buruieni (avrameasa. ele iau ochii celor care le încalca mosiile. voinicul îi fura aripile si fiindca se uita Înapoi. pentru ca a lasat caprele în padurea lor. lasÎndu-i un inel pe care era scris "Ileana Cosînzeana. La o -nunta. Uneori. pe copacul cu crestetul pîna în cer. vîrÎndu-i inelul într-o pîine (34. III. 533-540). Un mosneag aflat acolo îl învata sa nu raspunda nimic si zînele îl aduc Înapoi (5. i. cu conditia ca soacra-sa sa nu se amestece În gospodaria ei unde "toate treburile se face singure". p. p. p. Spre a se apara. Mai adesea. p. cristineasa. Tei Leganat cînta din fluier ca sa joace i. în mod obisnuit. I. 213-217). p. 00. zîna "îi arse o palma de-i scapara maselele". 249-254). O regaseste. Se arata mai întîi copilului (5. si prin jocul calusarilor.

405-433). Dumbravita .199 era mai încins. dar unul îi sfatuieste: "îmi vedeti voi mie mustata asta? pe fuga mi-a albit!".Satu Mare. e întîlnit. 1. se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc si într-o clipa se înalta pîna la vîntul turbat si se pogorî la portile palatului doamnei Chiralina". 134. cu totul sporadic. 252-253). A fost pus de Dumnezeu cîrciumar si fiindca a baut vinul cu "mîndrele lui". Epacalit de melc fiindca acesta s-a înteles înainte cu alt melc sa stea în celalalt capat al cîmpului d~ alergat. Se întrece cu melcul la fuga. Se ia la întrecere cu bivolul si cînd e depasit de acesta. Apoi busteanul e lovit din nou si se preface în cerb de aur în care e vîrît Dafin pentru a ajunge în odaia fetei. prevenindu-l împotriva pericolelor (5. In basme. Baiatul care îi paste oile le cînta din fluier. Noua i. îsi da seama ca sînt altii mai fricosi (AT 70) si decide "sa mai traiesc înca" (5. strîngîndu-le pîna îi cedeaza ochii împaratului (5. ca auxiliar.. 1. rupe fluierul ca sa-si faca altul cu ajutorul lor. silindu-le sa restituie inima lui Mogîrzea (41. Cîine). Iepure. 1. caruta se preface în bustean. v. O iepuroaica daruieste baiatului un iepuras nazdravan care sta mereu pe umarul stapînului si-i da sfahlri. La înapoiere. vad un ogar si se hotarasc sa i se opuna toti. p. v. Afin loveste de trei ori cerbul de aur care se preface iarasi în caruta cu doisprezece cai de foc (3. p. Broasca). 261. a furat opincile ogarului si de atunci e mereu urmarit de acesta (LXXIX. In tîrg. de unde sa strige "cucu" la sosirea i. fiul bucataresei încaleca pe busteanul i. apoi îl sparge si.84). Le prinde mîinile în crapatura. 271-272) . caci se scufunda pamîntul. 1. În drumul spre Chiralina. Pisica nazdravana (AT 545) . Ca sa treaca acest obstacol. Astfel le sileste sa vîre mîinile în crapatura unui copac. dar observînd ca broastele fug de el. p. crapa un cires ca sa-si faca alt fluier. p. la îndemnul lor. p.ajung la gîrla de pacura aprinsa (AT 516). fura inima lui Mogîrzea pe care o pastreaza într-o sticla. Dumnezeu a trimis ogarii sa-I gaseasca (12. Într-un basm despre animale. 1. 59). 23.p. Dupa ce coboara. Cele trei i. din mijlocul padurii împreuna cu Dafin "si dîndu-i pinteni de trei ori. apoi îl întrece (99. 1. 16). p. p. se socoteste animalul cel mai fricos si vrea sa se înece. feciorul bucataresei si al împaratului. AT 275). Atunci se decid toti sa fuga (99. 362-363). VII!. îl convinge sa nu fuga tare. (4 a. p.

722). 285). cel dintîi "a auzit iepurele" (41. 80). Iepurele sa fie nici trecut de fript. Ea poate fi în 3 gîndaci. îl ajuta mai tîrziu sa gaseasca iapa nazdravana a babei care se prefacuse în i. pîna ce se vede comandînd slugilor. daruieste voinicului o galeata de argint "În care se afla un iepure si un vînator (iagar). numarîndu-se între cei trei sau patru cîini nazdravani. lntreceri la fuga). searatarecunoscator voinicului care l-a crutat si îl ajuta împotriva zmeului. (35. 290). se întîlneste si aceea de a-i aduce zmeoaicei "un iepure albastru gasit. Eroul pacaleste pe diavol (sau pe zmeu). care recunosc de îndata "iepurele cel strin" (34. .. etc.. sau în doua muste. flamînzi pe care îi duce la curtea împaratului Verde. între sarcinile extraordinare date eroului pentru a-l pierde.ll). speriind ofiterii care "o prins a comandali în laturi si-ncolo si-ncolo din calea mîtii" (ibid. Argintarul curtii trebuie sa faca la nunta feciorului mai mare un i. se lua dupa un iepure . si un ogar de aur care sa alerge unul dupa altul (LXXXIII. adunînd toti i. p. p. 417). 433). Mai întîi. nu bagase de seama ca. adormit. p. schiop (LXXXIII. p. Fata mijlocie. i. p. I. III.. într-o cutiuta din inima ~nui i. p. apare uneori în snoavele despre tiganul laudaros. pentru ca la urma sa spuna ca a fost o gluma (S.509-510). Na greul pamîntului si Usorul Vîntului). din care a scos 45 kg grasime. (LXXXIII.. p.548). 1. 1. Deseori. îsi face planuri din ce în ce mai mari. într-o rata. Într-un i. între altele si într-un i. Vazînd un i. p. 1. (v. rapune în lupta animalele mai tari (AT 511 A). dar cînd tipa. p. I. acesta într-un i. puterea zmeului se afla dispusa succesiv. alaturi de vulpe.255-256). crutat de voinic. I. salvata de la monstru. se trezeste si fuge. 51). momeste pe vînator pîna îl aduce într-un teritoriu strain. p. i. (60. p. etc. punîndu-l sa se ia la întrecere cu •• nepotul". Boul nazdravan care fuge de acasa împreuna cu baiatul care îl iubea.200 gaseste o turma de i. alergînd dupa iepure. nici cu mustul crud în el" (41. 1. lup si urs (N-aude. 4919).:într-o zi. . Pocitania de "om mic de ceara cu picioarele de secara sezînd calare pe un iepure sohiop" rapeste calul voinicului (LXXXIII. sau în 3 gîndaci într-un cocos. care nu putea de loc împusca iepurele" (42. trecuse în Valea Plîngerii" (41. el pretinde ca a prins un i. Sa-I prinzi din miile de iepuri ce se afla în codru ala de padure. cu piciorul rupt. dar e învins de un i. p. Na vede. 266). Cînd îi striga din vîrful copacului.

fiind stapîna lor. ia si da mirosul florilor. In ziua nuntii cu fratele ei. Ea ar fi si "stapîna vacilor frumoase si laptoase" si se arata numai la Sînziene (LIII. 4918). Dumnezeu a prefacut-o luna pe cer. Fiindca soarele a vrut sa o caute si în mare. E îndrumat de cumnati pîna la moara I. "trup de femeie. este tipul fecioarei idealizate.207). Mangalina-mparateasa florilor etc. prins de Jigan e vîndut succesiv la trei insi (S. Ruja Rujulina. I.. saruta pe tînarul împarat adormit si îi lasa inelul sa o caute. "cu ochii din soare. Craiasa zînelor. cu trupul din mare si cu hainele de flori". Ea are de obicei origine miraculoasa. ~ I. s-a slutit sau s-a aruncat în mare. unde vîra într-o pîine inelul prin care e recunoscut. Zmeul din camera interzisa o fura si e reluata cu ajutorul calului nazdravan (59. 387) si locuieste la mari departari. I.C.C. Putinele legende o înfatiseaza a fi zîna cea mai frumoasa. p.C. Ca sa scape de incest.C. Abrunta mîndra si frumoasa. 5672). sau s-a prefacut în luna (LIII. vînatorul raspunde cu demnitate ca pentru unul nu se face sa minta (S.413-417).C. Rora cea frumoasa. I.C. Margarita înalbita. scapa (S. p. spre deosebire de Fat-Frumos. în locuri inaccesibile. atipit. Tristi Copil este încarcerat de un împarat pentru ca a calcat interdictia de a pomeni pe Iniia ->- ~ . Frumoasa Lumii. epitetele însotind de obicei numele sau ori de cîte ori revine în naratiune. Dumnezeu a rapit-o din biserica si a aruncat-o în mare. Zîna Dobrozîna. prefacînd-o în mreana. fiind facuta din roua de 12 zîne (81 a. mai poarta si alte nume: Ileana Simziana. rîvnita ca sotie de protagonisti sau de rivalii acestora.LinaRujalina. Un vînator se lauda ca a împuscat 99 i. p. frumusetea întruchipata. nouamparatii asculta" iese din lac. se sperie de miscarile acestuia si i. Rozuna doamna florilor. om cu capul de aur. p. împaratul "saruta inelul si se jura ca nu se va odthni pîna nu va da de stapîna frumosului inel" (AT 400). nemaiîntîlnite. Acelasi i. Pe vremea cînd soarele era împarat. Mîndra Lumii. ca sa nu o mai vada soarele (86. care pleaca dintr-o familie terestra. Ileana Rujuleana. Atributele frumusetii sînt maxime.C. Trezindu-se.207). iar capul îi era de argint". "din cosita floarea-i cînta. p. în basme. 163-190). neana Cosînzeana. Floarea Florilor. La observatia ca de ce n-a spus o suta. I. Celemai multe legende o arata a fi sora soarelui care a cerut-o de sotie. I. era sora lui. 5464).201 Cînd vrea sa prinda i.

care era prizoniera unui zmeu.. Petru-ParFrumos cere. Cu ajutorul Sf.259-265). dar îi interzice sa-i pomeneasca numele. Florea nu se naste pîna ce mama-sa nu îi promite de sotie pe "Floarea Florilor. '189-205). p. Cel mai adesea. dar fuge la "manastirea Calu Gastru într-un pai razema si-Iftr-un par spînzura". unde gaseste pe fundul lazii o fotografie. Viteazu-de-apa nu se naste pîna ce mama-sa nu-i promite de sotie pe "Abrunca mîndra si frumoasa din tara femeiasca.C. I.202 I Diniia. în palatul de pe cracile parului miraculos cu vîrful în cer. Vineri si Dumineca. dupa ceara lipita de ceafa (34. Mîndra Lumii.. de sotie. I. e îndragita de cel ce îi zareste Shipul. consimte sa o ia de sotie (5.250-255). p. care era minunea florilor". p. argint si aur si e recunoscut prin ceara lipita de par (86. unde . Dat în vileag prin ceara lipita de par si. p. Cu ajutorul calului nazdravan ajunge în "tara femeiasca". I. a picat lesinat jos! La treipatru ceasuri.. floarea-i cînta. eroul trece apele pîna la moara Iniei Diniei si e dus la ea de omul ce venea calare pe un poloboc cu faina (94.322-338). a cazut în genunchi" (5. p. care din cosita. Cu ajutorul unei zmeoaice. lbcuieste chiar în tarîmul aerian. dar o gaseste cu ajutorul celor trei obiecte luate de la draci (AT 518) si sta lînga ea nevazut: era tocmai în ajunul nuntii cu un altul. reziliaza. "o minune de femeie". "pe Ileana Costînteana cu parul de aur".384-399). I. la insistentele celorlalti. II. Florea o gaseste ajutat de caii nazdravani si calauzit de un porumbel. Fiul unui împarat intra în camera oprita. cînd si-a vint în fire: Asta e ursita mea".C. unde stapînea Abrunca si e angajat grajdar. în cele din urma.C. I.C.C. iar cînd aude glasul unei nevazute. Aceasta îl scapa.C. 3239). care din gura aur si margaritare-i curge". Se angajeaza porcar si în cele din urma e recunoscut del. Se duce succesiv la trei nunti cu caii de arama. dupa ce a crescut. îi ia inelul din deget si dispare. "Cînd a vazut c:hipu feti alia . în chip similar. Cînd Rudolf calca porunca. sora dracilor "si cînd a vazt-o asea frumoasa . p. gaseste într-o camera pe I. argint si aur si Abrunca se îndragosteste de el. Dupa ce o elibereaza se casatoresc. Se tocmeste sluga. ajunge la muntele de sticla unde locuia I.. dar la hora vine pe rînd în haine de arama. sub pretextul ca a gasit "cheia veche" (ibid.C.. copilul plînge înca în pîntecele mamei si nu tace decît dupa ce i se promite pe I. Alteori. Rudolf ajunge la o curte unde mîncarile si bauturile se servesc singure. Miercuri. o gaseste pe "Mangalina-mparateasa florilor".C.

.C. o rapeste pe I. 536). iese o fata frumoasa fara perec)1e. p. 536).C.•.130-132. t.Uneori. Apare de obicei în unele variante ale basmului AT 103 D*. apoi vasul de botez (AT 514). Taind un purcel. v. Dumineci (81 a. + . Ea poate fi petita numai de cel ce se poate ascunde de ea. peste în mare si este descoperit. e uneori o fiinta maligna pe care numai fiul mai mic al împaratului.~. o leaga de pari si o bate pîna îl accepta de sot (ibid. Mosul izbuteste sa taie cîteva lemne. ea sa care apa cu ciurul. La raspunsul afirmativ. de care se îndragosteste nasul care vrea sa i-o ia (AT 465). întreceri.203 .24-31).C. Ileana Simziana e ademenita în corabie de fata-flacau pe seama împaratului care este omorît în baie de narea de foc a armasarului (41. avînd straji numai de femei.535). p. 564). cu ajutorul inelului nazdravan (LUI. p. porcarulo Kaseste dupa îndrumarile Sf. . 4820). p. I. întrecere în cîntat: cine cînta cel mai lung cîntec (S.. întrecere în (. I. Calugarii o blestema sa devina barbat si urmeaza pe tronul împaratului omorît în baie de lapte fierbinte (ibid. dar acesta. cîstiga toate razboaiele. I.C.: purcelul va fi al acelui ce va termina mai repede munca: el sa taie lemne cu sapa. cu oasele lepadate într-o poiana. apoi paduche în parul ei si îi obtine mîna (81. p. îi striga sa o ia de sotie. biserici de ceara. I.). mosul vrea sa-I manînce singur si propune babei sa se ia la î. este petita pentru altii de cel cazut în subordinele unui puternic. Alteori. iar cei învinsi erau mîncati. cu care se casatoreste la sfîrsit (LUI. Margarita înalbita face cele cerute (pod de arama. p. în vreme ce baba încearca zadarnic sa aduca apa si pierde î. Probele petirii) . dupa ce creste. Cu totul rar. e trimisa de un împarat sa-i aduca herghelia nazdravana. Petru se ascunde pe rînd în nori ca pasare. Fiul nazdravan al jitaritei e alungat de I.între un mos si o baba. I. dar soseste prea tîrziu cu apa. Dumnezeu la masa). întruchipeaza fecioara razboinica. l\'Iargarita Inalbita sta ascunsa în piatra si la trecerea unui baiat.C. stapînitoare într-o tara femeiasca.C. la sfatul calului. se desfasoara între neamt si drac sau român si italian si .aratW apei cu ciurul. !. O cioara o sfatuieste sa înfunde gaurile cu h urna. ca sa nu-i urmeze la tron.

Racul se agata la pornire de coada vulpii fara ca sa-I simta si cînd vulpea întoarce la capat. Dracul se ia la î. Baba se ia la î. între bivol si iepure: bivolul fuge mai repede. Uneori. între cel care soseste mai repede cu apa apare Între Fugila si o baba (sau cei doi cai). cîntînd un cîntec lung. cu Dumnezeu "care coase mai bine 1" Dracul lasa ata lunga care se încurca. p. 87). e aruncat departe si striga apoi ca el a fost acolo înaintea sosirii ei (4 a. bivolul se lasa la pas si e' întrecut de iepure (99. cu dracul la împartirea recoltei "ca aceluia sa ramîie malaiul. Dracul cînta trei zile. Cei 2 arici stau unul în deal. 41~42). dar baba îl întrece cu "doina si tot doina si doina a tinut-o vreo doua saptamîni" (52. ms. Numai diavolul. între cerb si 2 arici: care ajunge mai repede în deal. întrecere în joc. cînd cineva se împunge cu acul "se zice ca vine Necuratul si-si razbuna pe noi 1" (38. Dumbravita . întrecere în fuga. în basmele despre ~animale se întîlneste î. î. ms. Cerbul crapa de atîta fuga (76. î. 1'. între cine stie cîntece mal multe. p. _ întreceri în minciuni. prefacut în om strain. V. Probele petirii. racul se desprinde.43-44). 1'. între rac si vulpe: care ajunge mai repede la tinta propusa (AT 275). Exista apoi î. 261. 15). întrecere în cusut. Acesta refuza mîna fetei si blestema ca tot orasul sa ramîna împietrit. Românul cîstiga. Fiecare cînta. apoi în vale. nu a putut fi întrecuta în replici decît . Fata unui împarat pe care nu o întrecuse nimeni nici la scoala. De aceea. 176).Satu Mare). p. pîna ce fata nu mai putea rasufla. altul în vale si striga ca au sosit înainte. pe cînd Dumnezeu coase cu ata putina si îl întrece. Valea Mare . în basme. Iepurele îl convinge ca se va scufunda pamîntul cu el de atîta greutate. pîna ce se va ivi un om care sa-I' întreaca (81. care va sti mai multe cîntece". Un împarat promite fata celui care va putea sa o întreaca la dans. 4820). silind-o sa spuna "asta e o minciuna" (AT 852). în snoave (S. p.Arad). fiind purtat în spate d~ celalalt. Se casatoreste cu fata împaratului cel care va sti mai mult decît ea. cu neamtul care e mai usor de picior ducîndu-l unul pe celalalt în spate. fara ca ea sa oboseasca. t p. o poate dansa. 268. românul se ia la î. Multi feciori de împarat au cazut jos morti. VIII. are loc între iepure si doi melci (4 a.204 cîstiga cel dintîi.

Debitarea minciunii maxime e legata de cîstigarea unui lucru de pret. împaratul c~. de nu. 274276). + r \ I I de Toaica porcarul. î. pacalind. a aceluia sa fie burca". Flacaul cîstiga. 1. Flacaul cîstiga cu povestea mincinoasa ce începe cu sarcina data lui de tatal sau înainte de nunta si se încheie cu ravasul care cade din coada iepurelui secerator (67. în care la sfîrsit pretinde a-l fi vazut pe tatal împaratului cioban la oi. spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita. afirmînd ca aceasta e minciuna si omul cîstiga (S. dar e ocarît de tatal flacaului (33. p. morarul cere celui venit "sa-mi spui unde-i fundul minciunii si eu îti voi da fata cu moara cu tot. ala manînca turta". 9 protopopi si 9 boieri mari e cîstigata de vizitiu prin povestea mincinoasa despre pregatirile facute de elIa nunta tatalui sau care. II. care se încheie cu gasirea tatalui lui în fundul unui harbuz de unde abia îl scoate (99. eu îti voi lua carul cu boi cu tot". p. fata izbucneste "Ba aici mintisi" si e silita sa-I ia de sot (101. Probe de întelepciune) . 58-66). într-un sat. 220). 4897). careia îi creste un nuc în ceafa (AT 1960. se cununa cu mama-sa (99. prinsa la jug. p. 302-304). iar Tîndala vine în urma lui ca sa confirme (S. Morarul vrea sa verifice. 'Alteori. v.e sa i se spuna minciuna ~ea mai sfruntata. îi promite' acestuia ca "a cui a fi minciuna mai lata. Cea mai spectaculoasa întrecere în minciuni e desfasurata de Pacala si Tîndala. p. fiind în sicriu. în minciuni se desfasoara la moara. Morarul cu barba rosie care si-o "caneste degraba . 360). Satenii elibereaza pe Pacala si îl despagubesc cu o . Deseori. în alte variante. Un om spune o poveste mincinoasa. Albina). 4904.205 r ".. Arebsuiala vine în urma. Pacala pleaca înainte. morarul promite o turta: "Cine-o spune un basm mai lung. p. v. Dupa ce se prind tovarasi. amenintînd cu decapitarea pe necîstigatori.. Pacala pretinde ca a vazut pesti fugind cu focul în spinare si e încarcerat. 3000-3011). împaratul se înfurie. III. Punga gasita va fi a celui ce spune ca tatal sau avea o iapa care fata de doua ori pe an. da pe vale nici sa lingi cu limba". Un flacau cîstiga spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita si prinsa la jug. Trasura în care se aflau 9 popi. Cînd acesta afirma "ca pe deal îi mierea pîna-n jenunti. cu niste boia neagra" ca sa 'nu-l oc~leasca un' flacau. primavara un mînz si toamna un tigan (S. "arebsuind" si pretinde ca a vazut Muresul arzînd.

spunînd ca exista si o caldare cît turnul bisericii. Pacala spune ca a vazut 12 oameni taind o varza. în alt sat. p. Unul pretinde ca în tara turceasca albinele au coarne mari ca ale boilor. 4902 A). cînd raceste. Mai departe. Pacala afirma ca a vazut un ou de rata cît un bou. fiindca a vazut o moara cu 12 pietre în vîrful unei salcii (7. 't . gainile fiind atît de mari încît daca n-ar fi priponite. aiba de faina. iarna a fost atît de calduroasa. Pacala se lauda ca a împuscat un lup. iar Tîndala confirma. încît adaposteste turmele de la 12 sate si e taiata cu securile de 12 insi. Pacala pretinde a fi vazut o catea neagra coborîndu-se dintr-o salcie. celalalt raspunde ca în satul sau. Celalalt întareste: a vazut o foaie de varza care îl ascundea în întregime. 215). iar Arebsuiala confirma. 4906). încît gainilor le-au dat gheata ca sa nu faca ouale fierte (S. Un grec pretinde ca în satul sau biserica e atît de mare.206 feldera de bani. 3000). Arebsuiala confirma ca a vazut o turma de oi "marginenesti" adapostita la umbra unei verze si cîstiga înca o feldera de bani. existînd o jumatate de gaoace de ou în care încapeau 96 banite de grîu. celalalt întareste. încît chiar focul îngheta în soba si trebuia spart cu securea. unul pretinde ca la ei iarna a fost atît de friguroasa. se aude pîna la Craciun (S. ar ciuguli toate stelele (S. numai din placerea de a minti. Ouale în satul sau sînt atît de mari. celalalt ca a vazut garduri din cîrnati împletiti (S. fara sa se auda unul pe altul. 3011). Petru macinînd faina pentru colacii de pomana (S. încît satura 24 de oameni. ca de abia le întorc 12 insi cu rangile. 4913). intrîndu-i glontul prin laba dinapoi si iesindu-i prin ureche. Pacala pretinde ca în satul sau un pui e asa de mare. întrucît a vazut moara lui Sf. Tîndala lamureste ca glontul a fost trimis tocmai cînd lupul se scarpina la ureche cu piciorul dinapoi. iar Tîndala confinna. celalalt nu se mira. Tîndala confirma. Unul afirma ca la ei în sat s-ar afla un om atît de înalt. 4907). rusul se lauda ca la ei clopotul e atît de mare. fiindca si la ei exista unul atît de înalt încît. La o întrecere. încît daca e tras la Pasti. încît preotul abia într-un an poate trece cu cadelnita pe la icoane. încît ia crucea din vîrful turnului bisericii. celalalt ca în tara sîrbeasca exista covrigi cît roata carului (S. Pacala afirma ca varza la ei e atît de mare. sau a vazut gaoace de ou în care întapeau 12 banite de grîu. Exista si î. Unul afirma ca a vazut case acoperite cu carne. abia dupa 3 zile i-ajunge guturaiulla cap (S. Pacala minte ca Dumnezeu ar fi murit. 4910).

dar vîrînd proviziile într-un sac (XV.pe alocuri Piparus Patru (nascut din bobul de piper înghitit) . p. 1. fiindca nu vrea sa lase vulpea (pasarea) fara coada (S. venit sa o elibereze. al doilea zmeu trei ciolane voinicul douazeci si patru. lovirea cu oasele în cap nu edecisiva si e continuata de î. în mîncat se desfasoara si între zmeu si adversarul sau. Eroul are adversar pe zmeu. 1. Alteori. î. caci puterea zmeului (diavolului) este de dimensiuni supranaturale.îl învinge. mai rar cioban (ungurean). în minciuni între vînatorii care pretind ca spun adevarul. 303). trînteste una la zmau în frunte. fiindca nu e de demnitatea lui sa minta pentru un iepure (S. El învinge prin viclenie.voinicul patruzeci si opt. Atunci zmau face-nt-o lature cu capu" (5. tigan sau cioban (AT 1088). 4922). Un vînator afirma ca a împuscat în 3 zile 99 iepuri. 4899). "Tocmai de aceea mai traiesc" raspunde primul (S. de la întîiul la al treilea zmeu: pîna ce manînca acesta carnea de pe un ciolan. Contrastul este desavîrsit: eroul ede obicei un om peste masura de sarac. Acesta cîstiga. prraf 1-0 facut sî pi-acela zmau!" (5. p. Unul afirma ca era pe punctul de a fi sfîsiat de un leu. el e aratat a fi tigan din aceeasi categoile sociala. adesea silit de saracie sa intre sluga chiar la dracu. La aromâni. al treilea zmeu zece ciolane . neexistînd lei în padurile noastre. eroul se întrece cu un leu. gata. Cei doi frati mai mari sînt învinsi si omorîti. 473). vînatorul se înfurie. învoiala este ca acel care manînca mai mult sa dea cu ciolanele în capul adversarului. 98). simulînd ca a mîncat tot. cu o spuza de copii.voinicul manînca douasprezece. nu o suta. Se scoala Mazaran iara-n picioare sî apuca altu piciorag da bou. dar fratele cel mai mic . Cînd servitorul îl trage de mîneca pentru a nu exagera. î. . Alteori. "Si cînd i-o zvîrlit un ciolan în frunte la zmau. p. se desfasoara progresiv. celalalt îl contrazice. la trînta si decapitare. întrecerile în puteri alcatuiesc capitolul principal al basmelor din subspecia celor despre dracul (zmeul) prost (AT 10001199). "le o data zmau un piciorag da bou s-îl trage pîn gura: haPl. care face paauc! la Mazaran în frunte: nici n-o miscat capu-nt-o lature. rareori pe diavol care apartine unui strat mai nou. prin arta de a masca aparentele slabiciunii umane.207 -t 1 Mai cunoscute sînt î. întrecere a în mîncat apare de obicei între zmeul care a rapit pe sora eroului si acesta.4918).

în a cara apa de la fîntîna în piei de bivol. Zmeul (diavolul) se înspaimînta. îl pune pe adversar la î. 'înrudita cu cea precedenta e î. Cam tot atît de frecventa e î. adversarul renunta. pe care eroul de abia le duce goale. Cu frecventa mijlocie apare î. Eroul pretexteaza ca vrea sa-I arunce fratelui sau din luna care ar avea mare nevoie de asa ceva. încît revine pe pamînt cu întîrziere mare. simulînd ca a aruncat-o. pe care zmeul (diavolul) nu-l poate ajunge (v. 1. în mai putine variante este înfa tisa ta î. dar mai rar este întîlnita cea de a scoate apa din pamînt. . izbindu-l doar cu piciorul. în a duce un copac din padure pentru lemne de foc: eroul înconjura padurea cu o frînghie. 98). în a stoarce apa din piatra. adesea si pe erou deasupra pe lemn (AT 1046).la noi în cinci variante . prin stoarcere. sau ascunde piatra în traista. p. 7.. în azvîrlirea buzduganului (mai rar a barosului) (AT 1063). renunta si duce singur copacul întreg. iepurele (AT 1072). în fuga: eroul . încît se preface în praf. în a scoate apa din piatra prin stoarcere puternica: eroul are la îndemîna cas.nu e atestata în catalogul international Aarne-Thompson. în a arunca o piatra (AT 1062).sau a asezat o calqare cu zer . unita cu îndemînare. pîna la puterea cuvîntului (blestemul). Zmeul (diavolul) înspaimîntat renunta la sarcina impusa. dar fara sa cada nici o picatura de apa (AT 1060). 4. oferindu-se sa duca singur burduful din piele plin cu apa. 2.peste care a asezat cu grija o glie de pamînt. Adversarul îl arunca atît de sus. din care. Atunci. I. curge zer. Zmeul (dracul) strînge piatra cu atîta putere. încît revine dupa cîteva zile. sînt esalonate de la puterea fizica. pretextînd ca vrea sa care toata padurea pentru a evita drumurile zilnice. . Jntreceri în fuga). 5. el simuleaza ca vrea sa sape de jur' împrejurul fîntînii pentru a o duce toata o singura data (AT 1045). Zmeul (dracul) o arunca atît de sus. ' 6. A. Cea mai raspîndita este î. Eroul a sapat mai înainte o groapa în care a turnat zer . uneori pîna la 3 zile. eroul arunca o pasare care nu se mai întoarce. îmbinata cu î.208 î. Ca sa se eschiveze. 3. cu fiul (sau fratele) sau. Destul de raspîndita este î. . dar cu o frecventa scazuta la noi (XV.

dar amanuntele difera pe alocuri (în loc de strigat apare suieratul). fiindca în casa prajina zmeului e prea lunga si se izbeste de pereti. p. Dupa ce zmeul apleaca de vîrf un pom (par. încît "se cutremura pamîntul". Zmeul trazneste atît de tare din bici. Zmeul se înfricoseaza si se declara. 12. iar "tiganul pica j os la pamînt". încît îi ies ochii din cap si i se taie rasuflarea. lovitura (75. 11.. cu totul rara la noi si nea testata în catalogul international. p. t. 1. 182). 14. XIX. Zmeul (diavolul) este trîntit de urs. Eroul se lauda ca el îl poate duce între picioare si în timp mult mai scurt: îl încaleca si îl alearga.. îi vine rîndul acestuia. Asemanatoare este î. în a pocni din bici. p. la fuga e îmbinata cu un obstacol: cine poate alerga mai iute ducînd un cal în spinare (AT 1082). dar la întrebarea acestuia de ce a "boldit asa ochii". întrecerea sta în a sari peste vîrful copacului. 9.209 8. nimereste peste un iepure adormit si arata zmeului ca a sarit anume sa-I prinda (AT 1051: în tipul international. sau. 158). în strigat e relativ frecventa. Versiunea româneasca mai este atestata incidental în sud-estul Europei. eroul îl poate croi cu prajina. dar acesta îl plezneste cu biciul peste ochi. Adesea î. 10. cires). în cadere. în a prinde iepuri e înfatisata mai neclar si în putine: variante. învins. 32). încît zmeul se declara învins dupa prima. eroul îl bate pe zmeu. sa tina de vîrful pomului. Prin aceeasi stratagema.la trînta este de asemenea cîstigata prin siretlicul eroului care pune pe adversar sa se lupte cu tatal (mosul sau stramosul). dar e smuls si proiectat peste crestetul lui. dar eroul pretinde ca-I va asurzi si-l convinge sa se lase legat la ochi. Zmeul (dracul) tipa (suiera) atît de tare. î. pentru ca eroul sa poata culege fructele. în trînta voiniceasca (fara înlocuitor AT 1070). O forma înrudita cu precedenta este î. raspunde "ia caut si eu peste care nour sa te asvîr1" (79.< "t "~ . <. apoi îl loveste peste cap cu o prajina (AT 1084). ursul (AT 1071). în timp ce facaletul eroului nimereste la sigur. în ba taie cu armele proprii (AT 1083). Zmeul îl strînge atît de tare. în putine variante e atesta ta î. în vreme ce zmeul nu-l ajunge cu facaletul. 13. iar afara. schimbînd armele. t. încît "pica tiglele" de pe casa.

p. p. Mai sînt mentionate unele î. neatestata în catalogul international. e)sa scoata balegarul din grajd (o varianta: eroul taie peretele si-l arunca). pîna ce acesta se declara învins (52. Eroul recurge la ajutorul pieptenilor de daracit lîna cu care e fugarit dracul (24.apoi la tigani.p. î. Tiganul si zmeii). în blesteme apare ca încununarea celorlalte. în vreme ce baba "Îl sparge de tot". 20.rul de funie (eroul îl aduce calare.. detaliulapare în majoritatea covîrsitoare a variantelor). Adversarul se declara învins. a) A da scîntei din unghii: eroul izbeste amnarul de cremene. c) sa traiasca atît cît arde lumînare a (o varianta. p. unde calul cîstiga. 98). 160). în a da vînturi. Î. zmeul e ucis prin "calire": eroul îl baga în apa clocotita ca sa . confer AT 1153). dar autenticitatea unora e dubioasa. cu care se bat prin gard. b) zmeul scrîsneste din dinti de necaz de "a lasat scîntei de foc". tiganul ia "un taciune de foc si cînd rpi-l trage prin dinti. d) sa aduca maga. Uneori. 97). 87-88). Diavolul blestema . cu doua coarne. în timp ce ursul îsi raneste unghiile si prinde frica de cal (102. o varianta). XIX. AT 1146). în a scoate scîntei. AT 1140).210 15. I. 78). f) sa duca o piatra de moara ca fiind o margea (o varianta. este rezolvata de erou: tencuieste peretii ca sa nu crape de suflul dat de el sau încearca tavanul daca poate rezista unui astfel de soc teribil. 18. în vreme ce diavolul are unul întreg. Zmeul si eroul se mai întrec: a) în a duce fiecare cît poate (o varianta. î. varsa si el scîntei ca zmeul" (92. . î. I. zmeul îsi ciocneste zadarnic unghiile degetelor (88. Dracul nu izbuteste sa ajunga cu tapoiul la baba prin gard. p. Zmeul (diavolul) e alungat prin strigatul copiilor eroului. 19. în întepat: baba are un tapoi cu un corn rupt. b) sa doarma cu ochii deschisi (o varianta. 177). (XV. p. AT 1187). XV. 16. 17. 37. apare în doua variante diferit formulata. desi e întîlnita cu totul sporadic.atît de tare "de-i pocneste lui Danila un ochi din cap". p. în timp ce-si ascut cutitele: "as mînca carne de zmeu" (AT 1149. Intrecerea3n a scoate scîntei 10vind piatra cu piciorul apare si în basmul animalier AT 118. atît la noi cît si la alte popoare (AT ~1094: la rusi si unguri. neîntîlnita în c~talogul international. confirmata si de unicitatea variantelor.

dar cel mai mic învinge pe zmeu si îl decapiteaza. p. 1-0 jupchit cu unghia. racorindu-1 si sporindu-i puterile pentru a-l putea rapune pe adversar. O forma rara de î. p.211 ~ " { fie prin aceasta calire tot atît de tare ca si el (AT 1134. Fratii cei mari nu pot realiza nici una din probe. s-o farmat ciilllgu. zi de vara pîna-n seara sau de la miezul noptii pîna-n prînzul mare. Eroii prefera "lupta dreapta".a glezne. ei se prefac în doua roti. Lupta este apriga. s-o pus carnea sâ hiarbâ" (5. Cer ajutorul unui corb care toarna o picatura de apa calda pe flacara-zmeu si o picatura de apa rece pe erou. s-o trîntit un pumn la ciung. . prin cufundari alternative pîna ). B. apoi peste calul lui. fara ca sa se poata învinge unul pe celalalt. al constelatiilor sau al ochilor parintilor} si salvatorii nazdravani plecati sa le readuca. Lupta cu zmeul cel mai mic nu se înyheie întotdeauna prin cufundarea pîna la gît. în puteri este sfarîmarea în aschii a unui ciung (copac) cu pumnul si jupuirea zimbrului cu unghia pentru a fi bagat la fiert. 3. e nevoie de ciocniri suplimentare în formele metamorfozate ale celor doi protagonisti. întrucît li se frîng a~mele. 300). peste c-hipullui de om. dar cel mic "cînd o trîntit zîmbru gios. Uneori. iar zmeul sloi de gheata. 1. la genunchi. în unele basme. Cei care se vor prinde frati de cruce cu eroul sînt gratiati în aceasta postura. trînta voiniceasca. de fier si de lemn. p. Urmeaza transformarea lor în doua flacari care se izbesc cu violenta. în trei variante) sau e alungat de blestemele însotite de lovituri de piepteni (XV.. Turnarea apei pentru întremarea puterilor eroului se întîmpla în unele basme chiar direct. ciocnindu-se cu violenta. Eroul se mai face para de foc.hiarîn suliti . I. de otel si de plumb (de otel si de arama) care se rostogolesc de pe doua povîrnisuri. 97). 2. Cei doi frati mai mari sînt învinsi. dar nu se pot stinge sau topi (23. fara a se putea învinge. s-o facut foc. 131). el dovedindu-se tot atît de tare ca si eroul basmului. la brîu si la gît. capul anume ramînînd afara pentru a fi retezat cu palosul. dar uneori ea e precedata de lupta în sabii . în puteri este lupta dintre zmeul rapitor (al surorilor eroului.si c. daca se declara învinsi. Pentru a fi învins. O forma a î.care nu sînt decisive. eroul îl apuca pe adversar de par pentru a nu intra cu totul în pamînt.

318).212 întrecere în speriat. Un român si un tigan fura o oaie si decid sa o manînce acela care nu va putea fi speriat de celalalt. Tiganul fuge. sa gaseasca pe ma-sa acasa vaca neagra" (86. 5369). dar fara efect. Tiganul face multa larma. în vreme ce românul simuleaza ca e batut de cineva si striga ca oaia a fost furata de celalalt. ramînînd românului oaia (S. p. Fetele cînd decid sa se întreaca la torsul unui caier de lîna: "care nu l-a ispravi. tntreceri în tors. .

cuprindea basme nuvelistice si basme legendare. în studiul sau. Mai tîrziu. el adopta termenul traditiune pentru întreaga specie. sub forma de neutru plural. Hasdeu introduce termenul deceu. întrucît. P. extinsa si la subspeciile ei. desemna partea din biografia unui sfînt care trebuia citita în ziua comemorativa. Termenul legenda. a ~ :~ fost adoptat treptat în secolul trecut. pretutindeni la noi. fictiva. asa cum a fost folosit mai întîi de S. de provenienta culta. "das Warum". P. El nu s-a impus însa nici la noi. denumind viata scrisa a unui sfînt. Legende sau basmele românilor. "the why" . adevarata. El a evoluat apoi în latina medievala la. pentru ca în 1892/93 sa admita sinonimia "legende sau traditiuni populare (cuvinte din batrîni)". poveste (v.- Joimarita v. legenda-ae. Zilele rele Latila v. Poveste). p. Aceeasi neprecizie se vede si la V. forma de feminin singular. Ureche care îsi intitula o colectie Legende române (1891). La început. pentru a denumi naratiunile menite "a da solutiunea unei probleme". L . termenul a capatat întelesul de naratiune neadevarata. 2645). Traditiuni poporale române (1878). A. Basm (1893). B. nu fara sovaieli în delimitarea sensului. faurit dupa modelele europene "le pourquoi". nici în celelalte tari europene. de ex. Specia e denumita popular. începînd din 1872. FI. legendum. A ramas în uzanta doar cel de traditii populare denumind 1. El a fost faurit de hagiograful Iacobus de Voragine în secolul al XIII-lea. adica cele cu profil etiologic (XXXV. în acest sens a început sa fie adaptat si la noi.J. Tovarasii nazdravani Legenda. apoi . Marian.istorice. Ispirescu îsi intitula colectia. în opozitie cu cea istorica. în 1867. Hasdeu încearca cel dintîi precizarea terminologiei. alaturi de 1. istorice cu caracter local. 1.

în chip curent. L. încît el poate fi socotit nu numai "parintele istoriei". Ulterior. prefacerile au fost mai substantiale. unii cercetatori îi 'dau unînteles mult mai restrîns de istorie sacra despre actiunile fiintelor' supranaturale. 181190). 2. 9). Cuyîntul a fost larg întrebuintat.214 în editia a doua. rod al "rationalizarii" 1. ci si "parintele colectiilor de 1. nu redau forma primara. în folcloristica. largita. întîile consemnari. popoarelor antice. relatari adevarate. cu sensuri adesea total diferite. ebraica. suma lor alcatuind mitologia cu care ne-a obisnuit literatura antica. începînd cu Hesiod care. în vremea din urma. se mai numeste mit. s-a încetatenit folosirea termenului mit pentru a denumi toate naratiunile despre lumea anterioara celei de azi. modernizarilor. 15-20). plasmuita (XXVII. care relateaza ispravile zeilor si eroilor semizei cu privire la facerea lumii. de obicei creatia acestora (LXXXVI. autentica a miturilor. Cercetatorii au surprins chiar în Vechiul Testament straturi diferite. Indeosebi Istoriile lui Herodot abunda în naratiuni legendare. apoi la rivalitatile dintre ei. p. în Grecia. caci au fost supuse ajustarilor. s-a produs si alunecarea de sens a termenului grec mythos de la relatare veridica la cel de naratiune fictiva. Felul cum le-a surprins istoricul grec arata cît de imprecisa era limita între relatarile veridice si cele fictive. p. cît mai ales greaca. Cu toate acestea. care devin prin aceasta model permanent pentru om si sînt reproduse. Reactualizarea rituala e însusirea lui distinctiva. introduce un principiu rational. cum se împleteau ele atît de strîns . istorice au fost de asem~eneaconsemnate de timpuriu. incompatibile cu o mentalitate mai evoluata (XXX). scriitorii greci cautau în inituri felurite semnificatii ascllnse. alegorismul lor fiind dezvoltat mai cu seama de stoici. uneori contrazicîndu-se între ele. greco-Iatine demitizate s-a . sacre arhaice.hranit cultura europeana de la Renastere încoace. prilejuind acel avînt cultural care va deschide o noua etapa în istoria omenirii. Traditii poporane române din Bucovina (1895). Din aceste 1. odata cu primele scrieri istorice. atît în literatura indiana.". prezentînd genealogiile zeilor ca o serie succesiva. O subspecie a 1. aratînd ispravile zeilor si originea tuturor fiintelor si lucrurilor. p. L. etiologice despre cosmos si zeii ocîrmuitori s-au bucurat de atentie de la începuturile culturii. dat fiind caracterul lor sacru. numai în intervalele de timp sacre (XXVII. în consecinta. prin mituri se înteleg 1. sistematizînd miturile transmise de traditie. In felul acesta.

215 r- ~ tocmai pentru ca erau socotite toate veridice. Miiller. (1'916). istorice. Siebenbiirgische Sagen (1857). (1914). (1913). Marian. O seama de 1. alte 1. ceea ce e total ficttv).icat apoi 1. El a dat cea mai întinsa colectie de 1. Ion Neculce dînd la iveala întîia colectie de atari naratiuni în fruntea cronicii sale. aratate de Herodot a se fi întîmplat în cutare parte a lumii antice. El începe cu publicarea repertoril~lui bucovinean de 1. din colectia acestuia. sînt cunoscute si în repertoriul românesc. îndeosebi cele istorice si cele referitoare la unele cetati. cele mai multe etiologice.. unde se repeta aidoma unor clisee. Totusi o seama de 1. Comorile (1916). . omului (916). Sarbatorile . istorice prin scrierile cronicarilor (v. FI.rase din publicatii.-:. potopului care este si cea mai veGhe versiune a tipului cunoscut din Biblie. III Dusmani ('1924). despre pasari (9rnitologia poporana romtina. cea mai de seama fiind 1. (1915). sînt inserate în volumele despre ciclul calendaristic. cele mai multe variante fiind ext. dar fara discernamîntul critic necesar (din colectia lui ar rezulta ca amintirea dacilor s-a pastrat necontenit în memoria populara. credinteksi obiceiurile românilor. consemnate de la sasi si magpiari.si episoade cunoscute din repertoriul folcloric. Din lumea asiro-babiloniana s-au pastrat mai putine naratiuni legendare. Exemplul lui este urmat de T. 1883). Timid apar 1. Cercetarea). între cele 444 1. Cerul si podoabele lui. si prieteni aiVazduhul. Cîtitorul folclorist întîlneste la tot pasul motive . etiologice în volumele Povestea lumii de demult. fiind incluse si 26 1. revelatoare de fapte autentice. Pamfile care este mai mult ordona tor al 1. insecte (Insectele îiî limba. sporite la editia a doua din 1885 la 42 variante în sectia Walachischer S agenkreis. vor fi date la iveala de S. Diavolul învrajbitor al lumii. Cele mai importante colectii de 1. Sarbatorile de vara la români (1910). . apoi cele religioase (Legendele Maicii Domnului. 1903). între cele 43 naratiuni fiind si 11 1.. se întîlnesc cîteva 1.. Sarbatorile la români (1898-1901).. cele mai multe germane. 1904). Marian a publ. românesti. îndeosebi în scrierile sale cu profil monografie. Traditii poporane rpmâne (1878. Mai multe variante românesti vor apare în colectia lui FI. 1895) cu intentia vadita de a alcatui oîStorie "populara" din documente folclorice... IIMitologie româneasca I Pamîntul. fiind presarate prin cele trei volume despre ciclul calendaristic. Colectiile sistematice încep destU:Ide tîrziu în secolul trecut. La noi. în colectia fratilor Schott (1845).

traditii si amintiri istorice. despre întemeierea Moldovei prin Dragos Voda pornit în urmarirea unui zimbru a fost confirmata istoriceste. despre movile. Popescu-Vînatori a grupat în volumul Cuza-Voda (1909) naratiunile care circulau la începutul veacului despre întemeietorul României moderne. L.216 de toamna-si postul Craciunului (1914). aceea de a oferi cheia tuturor tainelor din natura înconjuratoare. în care totul e supus masuratorilor si experimentului. Danilescu . Cuza în traditia populara (1909). fara nici un substrat real. întocmit de P. mai putin jertfa rituala care nu e totusi neverosimila. menite sa satisfaca o curiozitate naiva. Cele cu caracter etiologie se afla presarate prin volumele sale de povesti. S-ar deduce de aci ca 1. ar fi niste plasmuiri fanteziste. 3. Mai modest se arata volumul Alexandru Ion 1. cu telul de a explica obîrsia unui fenomen sau de a înfatisa însusirile si modul de comportare ale unei fiinte. aproape toate cu profil istoric: Le. publicate si trimise de cîtiva corespondenti. traditii si amintiri istorice (1910) si Din trecutul nostru.gende. Creatorul lor s-a situat pe o pozitie "stiintifica" din punctul de vedere popular care s-a calauzit dupa alte coordonate decît cele ale logicii stiintifice. avînd poate alta desfasurare decît cea relatata. cel mai adesea alcatuita dintr-un singur episod. alaturi de basme si snoave. s-au dovedit a fi într-adevar osuare uriase. dînd la lumina sîmburele de adevar de la care a pornit 1. este curiozitatea populara din toate timpurile. T. imaginile au tinut locul conceptelor. referitoare la marele voievod. 6 seama de 1. în locul acestora. e alcatuita de C.. în Muntenia. Legende. iar împreuna cu L. au intrat în joc imaginatia si. este o naratiune scurta în proza. îndeosebi în Firisoare de aur (1911).sistemul magic de asociere. despre descalecarea lui Negru Voda ca sa întemeieze . cea mai de seama colectie de 1. Cercetarile au corectat de multa vreme atare asertiune. presupuse a fi morminte ale unor înaintasi imaginari. credinta în veracitatea celor relata te a facut de prisos orice verificare si experiment.. Mrejeriu si Gh. Cu mai mult scepticism a fost privita 1. dorinta de a gasi cauza care a generat cutare fapt sau de a comenta de ce cutare personaj s-a comportat ca atare. locuri ul'lde au fost îngropati cei cazuti în lupte de ampla desfasurare. S. Mobilulcare a generat 1. Intentia care a prezidat la alcatuirea ei e pur didactica. iar. Radulescu Codin. Kirileanu a adunat în St~jan Voda cel mare si' sjînt (1924) toate 1. apoi prin volumele sale de povesti. L. pure fictiuni.

mîncau aluatul de pe lopata cu care vîra pîinea în cuptor (v. Pajura). în genere. retezat parca de un instrument urias de taiere: în fapt. Explicatiile sînt oferite de orizontul "stiintific" al creatorului popular care crede în existenta atîtor fiinte fantastice si într-un sistem simpatetic al fenomenelor. cu "case bune".. O atare 1. Unele pornesc de la numele popular al aspectului dat. asa s-a si întîmplat.. . dar îri vremea din urma cîtiva istorici s-au aratat înclinati a-i acorda o baza reala. cum ar fi 1. faurite de imaginatia populara în concordanta cu cliseele din sistemul de gîndire arhaica. 150-250 ani (cam 5-6 generatii). Importanta statala a constructiilor ar fi facut necesara o jertfa pentru a asigura dainuirea lor. faptele care au precedat cutare fenomen de astazi s-au soldat cu un cataclism sau cu o nenorocire. hamesiti de foame. Dupa trecerea acestui intervaJ. chiar daca aceasta n-a fost sotia mesterului. Creatorul 1. Muntii Retezat poarta acest nume dupa vîrful lor trunchiat. consemnate în textele religioase. ele putîndu-se înduri prin simplu contact sau prin imitare. în vremea din urma. caci timbrullui ascutit se aseamana cu cel al copiilor. despre potop. retezîndu-l ca pe un colt de mamaliga . Memoria populara are în genere limite mici.217 -'7 •. aratîndu-se ca fenomenul s-a petrecut într-adevar. cum pretinde 1. Chiar unele din cele care pareau mai improbabile. faptul petrecut începe sa se estompeze în amintirea populara si concomitent i se altoiesc atribute si proportii miraculoase. dar avînd alte cauze decît cele atribui te de 1. caci odata un urias a aruncat dupa altul cu fierul plugului care a nimerit tocmai în vîrful muntelui. în ~cest fel. au fost verificate stiintificeste. arata ca au atîtat curiozitatea populara aspectele neobisnuite. dimpotriva banalul. balada despre zidirea manastirii Argesului n-ar fi decît un ecou al întemeierii cetatii de scaun pe Arges. conformatia lui deosebita avîndu-si o cauza precisa în trecutul îndepartat. Exista însa si 1. versificata. cotidianul nu trezesc nici un ecou. ciudateniile din lumea înconjuratoare.•• Muntenia. alaturi de manastire. O piatra de marime neobisnuita care se afla stinghera undeva pe un ses nu poate fi atribuita decît diavolului sau altor fapturi similare care au rupt-o din munte ca sa arunce cu ea dupa cineva etc. pretinde ca pajurele au fost copiii unei vaduve sarace care. în care fabulatia nu oglindeste nici un fel de fapt real în afara de stadiul actual al aspectului reflectat pe care încearca sa-I explice. Lectura 1. a pornit de la tipatul pajurei. iar de aci pîna la a stabili un nex cauzal n-a fost decît un pas.

Spre deosebire de basm.. patrunderea omului în cealalta lume sau ivirea fiintelor supra si subpamîntene printre oameni înseamna ceva neobisnuit. fara nici o zguduire. este în genere pasiv. Finalul tragic se încheie cu anuntul caracteristic: "de atunci . trecerea de la un tarîm la celalalt se face prin fortarea ordinei existente. Astfel. ca si feluritele metamorfozari ale eroului. etiologice si e cauzata de ciocnirea dintre cele doua lumi. Chiar de la începutul ei se simte ca pulseaza în ea o drama care creeaza. el e victima unor împrejurari nefaste. e de obicei tragica. haiducii erau victoriosi pentru ca erau invulnerabili. atunci cînd faptul comentat de 1. ca un fapt izolat care nu se va mai repeta în viitor. e adus în atentia ascultatorilorprin cine stie ce asocieri. o continua încordare printre ascultatori. tarîmul nostru si tarîmul celalalt din care descinde demiurgul sau alta fiinta fantastica. care nu poate prevesti decît calamitati. a unor încalcari care s-au încheiat cu cutare dezastru. ei aplicau potcoavele invers. prin încalcarea legilor fi-:resti. se desfasoara în ~hip familiar. Si aici apar cliseele.. unde trecerea dintr-o lume într-alta. 1. 1.". Catastrofa finala e asteptata de ascultatori cu sufletul la gura. Daca basmul e dramatic. imaginile sablon care se aplica categoriei respective.. De aceea. interferenta între cele doua tarîmuri se întîmpla în chip exceptional. e strabatuta de o unda tragica. în chip curent. In 1. Tensiunea interna caracterizeaza mai cu seama 1. indicînd un sens opus . faptele putînd fi deopotriva reale sau inventate. Cele referitoare la personalitatile mari pun în lumina însusirile neobisnuite prin care s-au impus atentiei populare. prinsi de tacerea grava care pregateste si mai mult sufletele în a se lasa impresionate de cele întîmplate. în 1. modalitatile de vulnerare variind regional. ci izolat. mereu ascendenta pîna la ivirea catastrofei. Ca sa nu poata fi urmariti.218 instituind o noua continuitate seriala. în opozitie cu eroul basmului care porneste la actiune detinînd mereu initiativa si asociindu-si dupa ~evoie fel -de fel de obiecte miraculoase si fiinte fantastice. nu sînt povestite în sir. îmbinarea neobisnuita acelor doua lumi. De aceea. 1. dar ilustrative pentru acestea. Tensiunea creste pe masura ce e atîtata si curiozitatea de a sti cele ce se întîmpla în împrejurarile inedite care au dus la stadiul actual al fenomenului. fiind "dresi" înca de mici de o baba stiutoare ca sa poata fi raniti numai în cutare chip. Eroul din 1.. ca basmele si snoavele. sau fata de care trebuiesc respectate indicatiile care ar împiedica repetarea lui.

Prin nazuinta ei de a explica aspectele ciudate sau memorabile din lumea înconjuratoare. I. întrucît si parintii lui Ioan Corvinul erau originari din Muntenia. de razboaie sau de rascoale. încît asemanarea nu poate fi atribuita unui împrumut. faptul putînd fi inventat în chip independent în mai multe locuri. generat în chip similar de acelasi ansamblu de conceptii. e locala. supranational. se povesteste ca regele Sigismund. cunoscute pe arii întinse. suferind în noile spatii umane usoare adaptari. cît si la unii indieni din America de Nord. asemanatoare despre recunoasterea prin inel se gaseste si în legatura cu întemeierea Tarii Românesti (5. p. A. migratorii a confirmat ca numai 1. Atari 1. La noi. cît mai cu seama prin urzeala plina de atractie a naratiunii. Marile capetenii. 1. se întîlnesc si cîteva 1. Fat:erea lumii din lutul scos din fundul apelor se întîlneste atît în cosmogoniapopulara de la noi (si din sud-estul european). 15. legata de un anumit tinut sau chiar localitate. cel mai adesea restrînse la numele eroului principal.219 ~ . la mai multe popoare. care contin si o . Unele 1. Iancu). Pare probabila o iradiere a acestei 1. migratorii se presupune ca au depasit prin circulatie cadrul tinutului de bastina. p. naratiunea trebuia sa impresioneze atît prin ineditul faptului. resortul e de natura poligenetica. vehiculate de negustori. fiind calauzite de o fiinta nevazuta care îi ferea de primejdii (v. în o seama de cazuri. 106). au avut mereu succes. ~unteana despre Mihai Viteazul cum tatal nelegitim a lasat un inel pentru a-si identifica mai tîrziu fiul. din sudul Carpatilor spre Transilvania. 288-289).hip~imilar povesteste si o 1. bine închegate. la instigarea unora veniti în goana pe niste cai albi. solid construi te. aidoma unor "îngeri" (XX. a lasat mamei acestuia un inel de recunoastere. posibila pe o anumita treapta de evolutie a duce la rezolvari similare. iar taranii pornesc în 1907 la atacul conacelor. Rascoalele populare s-au putut desfasura în atari proportii datorita si aureolei mitice: Crisan strînge cetele de iobagi aratîndu-Ie crucea pe care ar fi daruit-o împaratul lui Horea. la popoare care n-au avut în trecutul îndepartat nici un fel de relatii. tatal lui Ioan Corvin. iar Iorga a aratat ca o l. În <. ci unei poligeneze.9 celui real etc. Studiul sumar al unor 1. Ca sa prinda radacini. pelegrini si mai cu seama razboinici care debitau cu placere ceea ce stiau din patria lor si banuiau a trezi interes. cu care sa se înfa tiseze mai tîrziu la curtea lui. În opozitie cu acestea. însa au circulat pe întinderi mari. Mai grea devine rezolvarea genezei pe plan mai larg.

precum si unele întîmplari memorabile din viata colectiva. extirparea din memorie. putînd circula la distante mari. a fost consemnata de Paulus Diaconus în sec. Germania. Atestata istoriceste printre cele dintîi marturii culturale ale trecutului îndepartat. cu toate ca nu au fost înregistra te de documentele literare ale vremii. 1. Ispirescu în varianta Sufletul. ea a luat nastere înca în preistorie. al VIII-lea. 4. dezvaluitoare de adevar.. diferitelor popoare erau deja închegate. se pot împamînteni oriunde. Se poate banui ca în chip similar s-au pastrat de-a lungul veacurilor si multe din celelalte 1. Cînd începe Herodot sa le colporteze în bazinul oriental al Mediteranei. L pare a fi printre cele mai vechi specii. Decaderea poate aduce cu sine uitarea. lor care le comentau nasterea si atributiile. de fapte ce s-au petrecut cîndva. Persistenta unora îndreptateste atari supozitii. fara rezerve. despre sufletul celui adormit care paraseste corpul în forma de animal (soarece. potrivit nivelului ascultatorilor. s-a pastrat în numeroase variante în Europa nordica (Anglia. de obicei în basm legendar sau în snoava.226 învatatura ce se potriveste în orice loc.. De îndata ce nu i se mai acorda crezare. Scandinavia). unele cu caracter pur local. 1. pretinde a fi crezuta întocmai. (v. odata cu primele întrebari ale omului despre cosmos si natura înconjuratoare. pentru a fi culeasa si la noi de P. localizata la regele franc Guntram. sau prefacerea naratiunii spre a se încadra· în alta specie. Moartea zeului Pan. Atari naratiuni au fost consemnate de preoti pentru a li se pastra mai nealterat caracterul sacru. povestita înca de Plutarh în primul secol al erei noastre. Legile ePice). a avut o functie cultica în ceremonialurile de venerare a zeitatilor si a altor f~rte naturale si supranaturale. 1. Un capitol de seama al acestui ceremonial era alcatuit din relatarea ispravilor zeului sau eroului venerat. Zeii imaginati mai tîrziu si-au avut 1. specia mixta indicînd o faza de tranzitie. Ea e întotdeauna veridica. Caci 1. decade de pe soclul ei. Multa vreme. L. mai ales prin negustorii corabieri din aceasta parte a lumii. daca. prin însasi constructia ei explicativa. pierzîndu-si aureola de cheie explicativa a fenomenelor. citata de Hasdeu în argu- . sînt crezute a se fi întîmplat aevea într-un trecut nedefinit. porumbel) si intra într-un munte unde da peste o comoara pe care o dezgroapa cînd se trezeste. Se poate închipui ca si triburile abia diferentiate si-au povestit în naratiuni scurte ispravile de seama ale stramosului comun.

Sîmpetru). 102). 50). Petru. cunoscuta la noi din prelucrarea lui A. Nicolaeapare în 1. credinta despre sufletul încarnat în soarece sau porumbel fiind general raspîndita. dar cel mai adesea în tovarasia lui Dumnezeu. Acestea sînt atît de puternice. el fiind cel -care asigura bunul mers al navelor prin furtuni si alte calamitati :si s-a aratat ca. L.sau slav Perun. Pann. zeul suprem care stapînea cerul cu traznetele si diriguia ploile (v. Cercetatorii sînt unanimi în a recunoaste ca el a preluat atributele lui Jupiter tonans si ale corespondentului . sub acest aspect. Sînnicoara). populare si ca patron al corabierilor. Tot atît de spectaculoase sînt prefacerile suferite de Sf. el a preluat atributele lui Poseidon-N eptun (v. apoi forma de relief mai însemnata trebuie sa-si aiba 1. traco-daca (v. 1. încît au izgonit aproape total faptele atribuite lui de Biblie. au o vechime atît de mare. avînd numeroase variante în Europa si India (AT 840 A). dat fiind ca fiecare sat. Numarul real trebuie sa fie mult mai mare. O seama de trasaturi ale zeitei Demeter au fost acumulate de Maica Domnului. dupa unii fiind de provenienta semitica (XLI. Repertoriul românesc de 1. Sf. ariciul) singure. Mai neclara este originea celeilalte importante functii a lui Sîmpetru de patron al lupilor care se hranesc numai din ceea ce le daruieste el. are o întindere neasteptat de mare. p. raspîndita în Europa si Asia rasariteana. încît par de-a dreptul mosteniri din primele veacuri ale epocii preistorice. Archirie si Anadam si din cîteva variante populare despre Tara fara batrîni. Unele 1. a fi opera unor animale (broasca. Sîntilie). au suferit adaptari pentru a fi în concordanta cu noile credinte si obiceiuri. calatori pe pamînt pentru a interveni în soarta oamenilor. în transmiterea lor de la o epoca la alta. p.221 mentarea teoriei sale despre originea onirica a basmului. cuprinzînd vreo 5000 tipuri dezvalui te pîna acuma în publicatii. Ilie în traditia populara. au înlocuit în 1. mai veohi pe Jupiter si Mercur. probabil o mostenire autohtona. De . Facerea lumii este înohipuita de unele 1. dupa altii elina (LXVII a. Dumnezeu si Sf. contamina~ea fiind usurata de similitudinea situatiei celor doua mame îndurerate dupa fiul rastignit sau fiica rapita de stapînul subpamîntean Hades. O viziune similara mai poate fi întîlnita numai în 1. în care demiurgul este de obicei animalul totemic. despre înteleptul Ahicar. Hans Naumann îi explica marea raspîndire prin poligeneza. 5. are o vîrsta apreciabila. cu privire la origine sau la explicarea numelui. cosmogonice ale popoarelor salbatice.

Alteori. dar se poate banui ca în memoria populara ea are o vechime !TIultmai mare. locale alcatuiesc grosul repertoriului semnalat pma acuma. L. cel din urma creînd numai partea perisabila. cît de scurta. depasind prin sfera numenalului ghicitoarea. în vreme ce sufletul. apoi geneza si caracteristicile diferit~lor localitati. dar cu o seama de adaosuri popula re care dau cu totul alta înfatisare versiunii sumbre din Biblie (v. 1. Ea oglindeste întreg universul. Sfîrsitul lumii este imaginat în cadrul viziunii apocaJiptice. Practic. . Viziunea antropomorfa domina cu putere. precrestina. proverbul si cîntecul propriu-zis care se apropie cel mai mult de bogatia 1. Cele patru subspecii ale ei vadesc marea diversitate tematica (v. Nici o specie folclorica nu are o cuprindere tematica atît de întinsa. broasca si ariciul. apartin însa stratului mai nou. vietuitoarele). Cele mai multe 1. din vremea expansiunii persane. de la elementele cosmice pîna la ultimele fiinte si nenumaratele forme de relief. însisi astrii fiind conceputi ca fiinte animate de pasiuni si gînduri. forme de relief si altor elemente geografice.222 altfel. pe cînd Dumnezeu a creat aspectele bune si frumoase. alaturi de ceea ce a imaginat omul în lumea numenala. Sfîrsitul lumii). In cele despre facerea lumii se disting bine doua straturi care au început sa se amalgameze (v. nocive sînt aratate a fi opera diavolului. Clasificare). cu care colaboreaza demiurgul. feluritele aspecte ale creatiei fiind rodul unei colaborari strînse dintre Dumnezeu si diavol. Stratul mai arhaic pune facerea lumii pe seama unor animale. fara a se putea delimita azi cît provine de la propovaduitorii sectei si cît este creat de imaginatia populara în cadrul acestui sistem dualist. Colaborarea dintre Dumnezeu si diavol este inegala. acesta avînd uneori un rol secundar. poate face obiectul unui comentariu. animarea vin de la Dumnezeu. Invatatura lui Bogomil a precizat numele celor doi demiurgi si a pus în circulatie o seama de elemente noi. S-a aratat ca atare conceptie dualista a fost larg raspîndita prin bogomilism. el reprezentînd un potential superior. partile rele. orice aspect al lumii vizibile. materiala. plantele. pentru a fi încrustat într-o 1. Numarul tipurilor excesiv de mare în comparatie cu al celorlalte specii narative se explica în primul rînd prin largimea tematica a 1. care se comporta în cariera lor cereasca aidoma unor drumeti ce bat cu regularitate acelasi drum. etiologice explica facerea lumii (cosmosul. Facerea lumii).

Cele mai multe se refera la Sf. istorice. santuri. poieni. de padure. haiduci). aeriene. strîmtori. coline. vîrcolaci si pricolici. rîuri. Cea mai populara figura în Muntenia este Negru-Voda. ce explica originea (si numele) elementelorgeografice: ape (fîntîni. o seama de 1. ilustreaza aspecte din viata cîrmuitorilor tarii si a altor personalitati care au impresionat masele populare (capetenii de rascoale. Stocul cel mare e alcatuit din 1. sate. care i-au întretinut mereu amintirea. ulite. comenteaza numele de familie sau poreclele. mare). N egru. în grupa onomastica. orase.da). poduri. detalii toponimice). munti. lipsita de nedreptatile actuale. pesteri.223 estompîndu-i teribilitatea si încadrînd-o în aspiratiile populare spre o lume mai buna. lacuri. uriasi) si plante miraculoase (iarba fiarelor). El a ramas atît de viu în memoria populara prin biruintele sale stralucite împotriva cotropitorilor turci si tatari. confirmînd observati a ca memoria populara pastreaza mai îndelung numai ceea ce' îi este sugerat de urmele materiale (constructii. coaste. precum si de comori. de noapte si de zi). drumuri. în care aspectele burlesti. 1. piscuri de munti si caldari muntoase. A doua subspecie. umoristice se întretes cu cele serioase care îl înfatiseaza ca paznic al raiului si patron allupiloL Ultima subspecie. de obicei una de fiecare provincie istorica. despre care circula o multime de 1. rîpe. biserici si sate (v. El este desCalecatorul tarii si ctitor a numeroase cetati. Influenta livresca e puternica. dealuri. pitici. figura centrala a hagiografiei populare. diavol. vai. viroage. adesea în dezacord cu doctrina crestina. religioase. în Moldova. platouri. inventate de imaginatia populara. unele atribuite fictiv. de morti (strigori si stafii). mitologice se ocupa de fiintele care prezideaza soarta omului. îndeosebicea a cartilor populare. A treia subspecie. Memoria populara a retinut putine figuri de domnitori. Petru (v: Sîme'etru). pietre. 1.V o. vrajitoare si solomonari si de alte fiinte fantastice (balauri. apoi de celelalte fiinte fantastice din natura (din apa. Stefan cel Mare domina de departe celelalte figuri istorice. mine. paduri. au de asemenea o ramificatie stufoasa de la figurile biblice pîna la multimea sfintilor si a sarbatorilor de peste an. insule. aproape total umbrite de el. dar mai cu . dar se gasesc si multe aspecte apocrife. 1. însemnat prin numeroasele sale ctitorii. munti.

cînd plîngea dupa Domnul Christos" (v. apoi pentru soarta lui de martir al cauzei românesti (v. 6. Stefan numeroaselor manastiri si biserici zidite de el. ca o enuntare generala. atitudinea ostila a fiintelor negative fiind aratata în chip generic. se întîmpla si atunci cînd povestitorul popular a uitat motivarea faptului care a dus la forma actuala sau chiar la însasi geneza lui. se arata tot atît de simpla ca si cea a celorlalte specii narative scurte. adesea redus la indicarea modului specific de a se manifesta. A . cel mai viu în amintirea populara a rama~ Avram Iancu. act pus pe seama lui. populare insista asupra conflictului lui cu boierii care nu vroiau sa renunte la privilegiile lor feudale. dar acestea sînt cunoscute si de popoarele conlocuitoare. S-a aratat ca graba unor culegatori îmbinata cu neîndemînarea în a anyheta informatorul.· ca o simpla însailare descriptiva. p.. Albina). moldoveneasca relateaza doar: "Albinele sunt facute din lacrimile Maicei Domnului. Elementul nar~tiv este 'firav. lipseste si conflictul. redus la enumerarea unor atribute. Alexandru Ioan Cuza s-a aratat a fi cea mai populara figura. în Transilvania.hi. L. despre Matei Corvin. Co~pozitia se desfasoara liniar. au dus la comprimarea partii expozitive a 1. fara sa mai arate ce anume a provocat acest salt de la lacrima la o fiinta (el Mare).' Compozitia 1. o 1. datorita în primul rînd actului din 1864 prin care au fost împroprietariti clacasii. Lipsind al doilea personaj. 21-23). basmul despre animale si snoava. figura lui era mereu evocata. în cîteva propozitiuni scurte. Cu prilejul jhramurilor . simpatizat îndeosebi pentru desfiintarea iobagiei. în vremea mai noua.224 seama prin numeroasele constructii ramase de la el (v. rezumativa. asa cum se poate vedea în atîtea culegeri sub titlul de credinte sau superstitii. fara suisuri si coborîsuri. Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur personaj pentru a-i indica însusirile specifice si modul de comportare în aspectele lui batato~re la oc. Astfel. întarind printre moldoveni faima lui de mare domnitor. Cuprinsul poate fi schematizat. încît ele fac parte din stocul comun în care e greu de determinat contributia fiecaruia . cu actiunile personajelor legendare reduse la epitete (LXXXIX. aratînd cum în cele din urma acestia au izbutit sa-I detroneze si chiar sa-I otraveasca (\r. Aici circula si cîteva 1. Scurtarea la o expunere simpla. Cuza' Voda). Iancu).

Ceilalti nu cred si dupa ce împusca mistretul. melita.246247).225 vie si atît de simpatica.. cu functie descriptiva.860). cade. Cît traiesc.] în mîna. nelinistea celui care a auzit-o în contrast cu ve~elia celorlalti 19 vînatori care se întremeaza cu "palinca". este mai scurta. cel mai bun vînator se urca ostentativ pe el pentru a demonstra ca avertismentul s-a dovedit o minciuna. Niciodata sa nu lasi afara lopata. dar cade în coltii mistretului si moare pe loc... Cele mai multe 1.863). p. somnul noaptea. alunga ploaia. Aceea era strigoaica. niste oameni din Mihalcea au mers în padure dupa lemne si au vazut într-un copac o femeie îmbracata pîna la brîu în ros si cu un steag [. merg noaptea la luna noua la hotar. alcatuit din doua scene sau secvente. adesea redusa la o propozitiune. S-atunci s-or dat ei sama ca ce-or auzit atunci noaptea o fost adevarat" (5. nodul crucial al actiunii din 1. La o vînatoare de mistreti. ni tai. caci a fost luat bani" (ibid. tai. iar din gura tot zic: «Tai. contactul cu lumea numenala sau încalcarea interdictiei care atrage dupa sine catastrofa. Cele care relateaza un caz particular sînt construi te dupa acelasi tipar compozitional: "Odata. insistîndu-se pe larg asupra actiunii.Cele mai multe 1. De obicei. e precipitata: "Si cum. Al treilea tip compozitional cuprinde trei secvente. care enunta catastrofa. "Strigoii au doua inimi.ca altfel s-ar omorî. se încadreaza în al doilea tip compozitional. unde sunt de-arîndul7 feciori sau 7 fete. p. p. în secventa anterioara e relatata' o actiune ampla: strîngerea vînatorilor pe Valea ladului. iese pe cahla la miezul noptii si se duc calare pe cociorva de se bat cu melitele în loc de sabii. Ea spunea ca a trebuit sa faca asa. ca pe acelea se încaleca si se duc" (52. cea . ce face el. ce se încadreaza în acest tip compozitional au o forma pur expozitiva. si cade tocmai cu partea stînga pe coltii porcului si sa baga coltu-n vînatoriu s-acole moare pe porc deasupra. nr. Acestea sînt separate prin momentul critic. A doua secventa. nici usturoi si au coada. Se fac din al 7-lea copil. un vînator aude glasul unei fiinte care prevesteste moartea celui mai destoinic din cei 20 de ortaci. ni tai}). Ei nu manînca nici ceapa. convorbirea celor doua fiinte misterioase. îmbatarea lui c~ sa spuna de ce este abatut. pe cînd cea de a doua care urmeaza dupa acest moment spre a-i arata consecintele. Au luat si au dus-o la cantaIarie s-au închis-o. scena care preceda momentul critic este mai dezvoltata.. apoi vînarea porcului salbatec si urcarea pe el a primului vînator. ameninta încoace si încolo.

din ultima vreme. urmînd tiparul compozitional al basmului fantastic. în: partea finala se arata cum omul lucra în interiorul muntelui. sa nu-si vada niciodata nevasta si copiii" (55. concentrata asup~a miezului ~i tragic sau specta~ulos. iar tatal lor. soarta finala a victimei. 1. L. impresioneaza si prin universul lor poetic. 7. Dar 1. celor doi luceferi se desfasoara întocmai ca basmele AT 566. III. dar la sfîrsit. 27). Aproape toate 1. p.. care relateaza descinderi pe tarîmul celalalt sau rapiri ale omului de catre fiinte fantastice sînt alcatuite dupa acest tipar compozitional. 365). ca si alte categorii de exprimari cristalizate. 232-234). p. O 1. II. este prefacut de Dumnezeu în soare pe cer "blestemat . îmboldit de biciul diavolului (5. naratiunea desfasurîndu-se cu intentie didactica. fiind o îmbinare ingenioasa a acestora. iar cînd se convinge de nevinovatia lui. Urmeaza o viata de huzur vreme de doua sute de ani pîna la termenul contractului. Forma 1. va avea parte pe aceasta lume de toate placerile. iar ultima consecintele. cu exceptia finalului care arata deznodamînt tragic. mort de durere. de fineteaobser.. mama copiilor este prefacuta de impostoarea care era si vrajitoare vestita. Sub acest aspect. se arunca si el în mare. p. au o dezvoltare mult mai mare. constituie documente de niveluri culturale ale poporului din diferite perioade de timp. povestitorul tinînd sa redea cît mai explicit întîmplarile care au dus la acel deznodamînt. fratele casatorit îl omoara pe cel necasatorit. cu deosebirea ca la sfîrsit. cînd specia este în vadit declin. crezînd ca i-a necinstit sotia.. despre originea soarelui si lunii nu e decît basmul despre copiii cu parul de aur (AT 707). Faptul caracterizeaza mai cu seama 1. Alaturi de acuitatea neobisnuita a omului simplu de a patrunde în tainele lumii înconjuratoare. este mai simpla decît a basmului si a snoavei. . Un sarac ce traieste numai în munte la vite rîvneste sa duca o viata mai buna: Atunci apare diavolul cu care face cunoscutul contract: în schimbul sufletului. Mintea naiva care a explorat universul cu ochi de poet le-a Încarcat cu imagini pline de putere expresiva. în urma procesului firesc de culturalizare care a aratat netemeinicia atîtor etiologii si caracterul fictiv al personajelor fantastice. a doua întîmplarile la care e supusa victima umana intrata în imperiul fiintelor fantastice.. sufletele lor prefacîndu-se în doi luceferi (5. în luna "pe pînza cerului". 567. O seama de 1.226 dintîi aratînd antecedentele întîlnirii cu lumea numenala. Formulele în genere lipsesc.

1. fragilitatea florilor cu variatele lor miresme pîna la decrepitudinea zidurilor ce se naruie. în cercetarea basmului a fost folcloristul danez 'AxeI Olrik în 1908. descoperirea naratiunilor populare s-a petrecut sub aceeasi egida. apoi A. Legile epice.e. în mai mica masura Alecsandri în notele despre balade. III. din cursurile sale de folclor. formele stranii ale peisajului. personaje. Ea continea numeroase vestigii mitologice din primele veacuri ale indoeuropenilor. deosebit de scumpa romanticilor. 1.. începînd cu primii culegatori: fratii Schott. închid în sine o întreaga lume poetîca. fie în continut prin rationalizare sau prefacere spre înnoire sau parodiere.e.e. creatiei prin analogie. pornind de la unele observatii ale folcloristului norvegian Moltke Moe. în opozitie cu factorii 1 si 2 actioneaza impulsul compunerii si cel al descompunerii. Epica populara a stîrnit mai mult interes printre cercetatori decît celelalte genuri folclorice. de la licarirea misterioasa a astrelor. O lume vie. (1845). strigatele animalelor. 1) Dezvoltarea motivelor materialului epic. Moe a stabilit urmatoarele 1. L. în care actioneaza impulsul de a da acestui material o forma plastica si impulsul de a-i da o desfasurare. A. Factori istoriei. unelte etc. pîna la contributia personalitatii interpretului popular.hologiei umane. în care actioneaza impulsul de adaptare si cel de retopire. au fost elaborate mai tîrziu. prin experienta istorica. alaturi de o seama de întîmplari si trasaturi care evocau lumea medievala. cel mai adesea ca simple tatonari sau deductii din conspectarea unui materiai limitat. Factori psihologiei indi- il . dar care dispare dinaintea masuratorilor si formulelor instituite de stiinta. schimbate fie în exterior (scenerie. publicate însa postum (1914). L. murmurul apelor. captusite de muschi si înduiosarea pentru faptele mari ale trecutului din care n-Ct mai ramas decît zgura amintirilor. La noi. 2) Dezvoltarea sub influenta altor elemente si eicluri care actioneaza impulsul de contopire si cel al narative. Marienescu etc. Factori psihologici generali. mai stau marturie de adînca lui sensibilitate în fata fenomenelor naturii. cîntecul si coloritul pasarilor.).227 vam. Cel care a introdus notiunea de 1. 3) Dezvoltarea sub influenta unor criterii culturale modificate si sub conditii istorice. Schema lor ar fi urma toarea: r. pornind de la datele elementare ale psi. II. puternic umanizata care captiveaza sufletul aplecat spre poezie.detectîndu-se în ele ecouri ale mitologiei romane.

p. 8) transpunerea actiunii la persoana I (egomorfism). iar la' procesul de adaptare si retopire e activ si cercul auditorilor. resturi lipsite de înteles din straturile mai vechi. Factori personali la interpreti si auditoriu (memoria. Aceasta poate merge pîna la contopirea unor basme diferite sau pîna la multiplicarea personajelor.566). 567). Antti Aarne a precizat ca schimbarile din basme se produc potrivit "anumitor legi ale gîndirii si fanteziei". 9) prefacerea în urma schimbarii unui element component. filozofice. 2) opusa acesteia este amplificarea naratiunii prin elemente care initial nu-i apartineau. la altul. care ar fi urmatoarele: 1) uitarea unui element. uneori prin contrast. 6) antropomorfizarea unor elemente si motive animaliere si invers (zoomorfizarEa). îndeosebi pîna la trei.. Schema elaborata de Moe este orientata spre conspectarea materialului epic în sine.228 viduali: 4. apar acele motive oarbe. Prin conditii istorice se întelege si raspîndirea teritoriala. religioase. La factorii personalitatii trebuie adaugati si altii: stare materiala. profesie. Legile deduse de Aarne din c~rcetarile sale monografice asupra unor tipuri de basme.23-39). mentalitate. 5) alipirea unor elemente straine prin schimbare. impulsul analogiei duce la asocierea motivelor asemanatoare. Datorita prefacerilor naratiunilor.. concorda in cea mai mare parte cu cele ale lui Moe. ci si i~f1uentei ideilor dominante. modul de interpretare etc. fara sa se"acopere total. Berendsohn precizeaza sensul mai larg al unor formulari din aceasta schema. Geneza acestora e fixata în "epoca gîndirii mitice". iar separarea lor din compunerile anterioare e datorata impulsului de descompunere. 10) aclimafizarea în urma raspîrrdirii in alte teritorii si 11) modernizarea trasa turilor arhaice(I. mai empiric. 7) demonizarea unor ispravi animaliere si invers. ceea ce a gasit în genere aprobare printre cercetatori. vîrsta. p.). talentul. 2. formula te. 3) compunerea prin analogie. I. W. de la un popo. spre istoria motivelor si elementelor componente. 4) specializarea unei caracteristici generale §i invers. Aarne exagereaza factorul uitare si t rece cu vederea talentul transmita torului folcloric care are . La dezvoltarea materialului epic (1) se întelege si aspectul opus al scurtarilor si omiterilor. dînd nastere la puzderia de variante (XXXIII. Moe s-a straduit sa codifice legile dupa care se preface materialul epic. sex (ibid. SCjhimbarile în continut nu se datoreaza :humai rationalizarii si parodierii. p.

e. legea repetarii (gradata sau simpla). 10. de aceea îsi numeste 1. legea concentrarii asupra unui personaj principal. L.229 un rol substantial în configurarea variantelor. a actiunilor principale în chip plastic.cu unele exceptii . porunca.). interdictia. stabilite de Olrik au stîrnit îndoieli si opozitii. legea contrastului (a personajului principal cu cele secundare). I. asupra structurii naratiunilor populare îsi are punctul de plecare în observatiile lui Olrik. 5. 6. numarul facînd parte din cele cu valenta sacra.e. legea actiunii tripartite. 3. 9. avînd în vedere nu numai materialul epic ca atare. încarcate de eficienta numenala. soarta). AxeI Olrik paseste mai departe. Cercetarea contemporana asupra m'ecanismului compozitional. p. 2. Legea începerii si terminarii. 11. legea dualitatii scenice (în acelasi timp nu actioneaza decît doua personaje). legea' orînduirii progresive a basoreliefurilor. ci si constructia epica. începutul si sfîrsitul basmelQr difera de cel al legendelor. Totusi încercarea lui Olrik s-a dovedit plina de urmari în cercetarea stilului folcloric: ele au deschis noi orizonturi în determinarea caracteristicilor stilistice ale speciilor si prin aceasta au contribuit la o mai evidenta delimitare a lor. 7. Preluarea de trei ori a actiunii îsi are obîrsia în practicile cultice. 8. în propulsarea actiunii mai intra în joc si alti factori (profetirea. prevenirea. leg~a tra~spunerii în actiune (unitatea obtinîndu-se prin legatura cauzaefect). Unele legi se aplica numai basmului. "reguli de compozitie". 3. . apoi înlocuirea notiunilor abstracte prin concrete s. ci si stilistica: Atari caracteristici au îngaduit apoi o detectare mult mai sigura a amestecului livresc în colectiile cu variante dubioase (XXXIII. el~ se p~t aplica totusi . chiar daca ele nu au în întregime valabilitatea unor "legi" si sînt adesea prea generalepentru a caracteriza cu pregnanta specificul popular. îndeosebi al celor etiologice.568-571). Desi au fost codificate ca proprii naratiunilor pop~lare.si epicii culte. legea unitatii actiunii si 13. 4. sau "formule de constru~tie".a. dovedind ca aceasta nu e numai de continut. legea logicii cu trasaturi specifice (totdeauna orientata asupra actiunii). aspect neglijat de cercetatorii scolii finlandeze (istorico-geografice). legea ierarhizarii (personajele se disting dupa caracter. în buna masura si de cel al snoavelor. legea gemenilor (slab si stersi ca personaje secundare). legea echilibrului. 12. Acestea ar fi: 1.

277-294). iar legea convergentei si .a deslocalizarii. întîia si a treia sînt prea generale. fie toate în acelasi timp pentru elemente diferite. deduse din studiul legendelor popoarelor primitive de catre Raoul Rosieres: 1) legea originilor (pe aceeasi treapta de evolutie. transpunerea în trecutul mult mai îndepartat al unui fapt si 3) traumatosia. Acestea ar fi: 1) megalosia. cu acelasi fel de gîndire.e. împrejurarea explica numarul impresionant de mare al combinarilor pe care îl atesta v'l. Ele includ pe cele stabilite de R. Rosieres (LXXXVIII. S-a încercat si codificarea 1. 2) legea individualizarii si a desindividualizarii. M.230 B. generale. legendele se încadreaza în noile conditii). Arnold van Gennep a stabilit în maniera contrastanta urmatoarele legi prin care iau nastere legendele populare': 1) legea localizarii si. prin aceasta lipsita de eficienta stiintifica. 1. simplitatea lor îmbia de la sine catre formularea unor principii care în cele din urma au o valabilitate mult peste sfera legendelor. 2. Cea dintîi depaseste totusi sfera legendelor: localizarea caracterizeaza pe alocuri si unele snoave despre prosti. 2) archeosia. Legile lui M. se pot naste legende similare în mod independent) . care determina formarea legendelor populare: dar cu mai putin succes. 3) legea temporarii si a destemporarii si 4) legea convergentei si a disocierii temelor. Benigni se bazeaza pe resorturile psihologice ale omului din popor. Asa' se dovedesc a fi în parte 1. Scurtimea. 3. la rîndul ei de trei categorii: a) megalosia cantitativa (sau propriu-zisa). neretusate de autor. adesea de o generalitate excesiva. prin care ciocnirile dintre grupuri mici sînt transpuse sub forma unor razboaie mari purtate de popoare vestite sau cpiar de întreaga omenire. 2) legea transpunerilor (faptele unui erou sînt puse pe seama altuia mai simpatizat de masele popuIare) si 3) legea adaptarilor (prin circulatie în alte tinuturi. explicarea prin minuni a faptelor neobisnuite. Aceste legi actioneaza fie separat. p. abia a doua caracterizeaza îndeaproape naratiunea populara cu profil legendar.riantele. adesea ducînd la rivalitati brutale între satele unui tinut.e. potrivindu-se tuturor faptelor de cultura populara. b) megalosia dramatizanta si c) megalosia simbolista (un personaj devine simbolul unei calitati si acumuleaza toate ispravile care îl ilustreaza). Benigni a pasit pe un teren mai sigur cînd a încercat sa determine regulile de modificare ale realitatii istorice în legende.

la propunerea diavolului. V. Dupa o legenda a fost facuta de Dumnezeu.abia aceste repetari continue înlatura fluctuatiile si conserva schema narativa în tiparele ei firesti. Doar individualizarea si localizarea înt. W. In urma acestor împre'jurari. C. Povestit. partial si snoavei.231 disocierii se potriveste tot atît de bine basmului propriu-zis. gura ascultare. care retin povestea. eventual de la acelasi de mai multe ori.. din cremenea si argintul aduse de acesta. dar aceasta se petrece la povestitorii rutinati. încît la acestea se poate presupune ca un povestitor le-a auzit de la mai multi insi.în proza sau versificata . Datele pe care s-a sprijinit au fost prea putine.ca o specie cu .r-o anumita epoca definesc specificul legendei .care e rara la basme. 1. a fost izbit de "stabilitatea extraordinara" a povestilor orale si a explicat aceasta prin doua împrejurari: a) "fiecare povestitor a auzit povestea respectiva de la antecesorii sai de regula nu o singura data. 459-461). ilustrata si de experimentele de pîna acuma (XCI. p. oamenii si noaptea". Memorizarea a cîte doua versiuni ale aceleiasi naratiuni nu se întîmpla decît exceptional (5. ci de mai multe ori" si b) povestitorul a auzit o poveste "de obicei nu de la o singura persoana. fiind rece. Experiment. dintr-o sin•. în monografia sa Kaiser ~tnd Abt (1923).precadere legata de un anumit loc sau timp. prin legea autocorectarii (Selbstberichtigung). ci de la un sir întreg qe mai multe persoane si anume în versiuni diferite" (IX. care circula mai des si sînt povestite de mai multi. 1. . Anderson a avut în vedere numai naratiunile mai scurte. Anderson. Marturisirile povestitorilor anohetati verifica pe deplin aceasta constatare. versiunea e mereu corectata. de un personaj important prin aureola adaugata de imaginatia populara. p. E ridicata pe cer de 7 draci.auzirea de la mai multe persoane . 22). ca-"sa vada. îndeosebi snoavele. 20-22) . de aceea el însusi conchide ca "e ceva mai greu de a dovedi" a doua împrejurare . S-:au încercat precizari si în mecanismul transmiterii naratiunilor pe cale orala. "Dumnezeu a scaparat si-a facut luna-un om".l cîtorva insi. care spun de mai multe ori de-a lungul anilor aceeasi poveste: . Cercetarile noastre au confirmat constatarea mai veche ca transmiterea naratiunilor lungi e apanaju. readusa la tiparul ei. Exista o "autocorectare". dotati cu o memorie neobisnuita. în proza sau cîntata. Luna. p.

cel dintîi pentru a da la vite. (52. LIII. Ca sa nu mai fie rîvnita de fratele ei. p. L. 614). Dumnezeu "a mînjit-o pe unele locuri. Dumnezeu le-a pus chipurile în l. p. E socotita sfînta. _A furat fata mijlocie a unui om si a dus-o la curtile sale. p.619). soarele. 105-106). Pe cînd dormea. provine din ochiul primei femei care a nascut pe cei doi draci. l. Cînd caIdarea se va umple. . p. trei picuri vor cadea pe pamînt si acesta se va aprinde (v. 88).1. Unii i se închina cînd rasare. Soarele s-a razgîndit (LXU. pentru ca -din cauza ei a murit mama lui (LXII. soarele (v. 121). L. apoi o blestema sa se faca . dracul cel schiop îi scoate ochiul stîng care "a început a creste pîna ce nu l-a mai putut tinea si dîndu-i drumul.. 146). Fratele ei a gasit-o "la miaza-zi. p. noua. Cel mic a omorît pe cel mai mare si acum îl poarta în spinare. mai cu seama la eclipse si la 1. Dupa alta varianta. De aceea. p. a fost fata unui pescar sarac. sora cu soarele. p. ca si soarele. p. i se atribuie aventuri erotice. Petele din l. (LXII. noua "e asteptata ca un semn de mare bucurie pentru sanatate si succes în afaceri" (LUI. Soare).. Cei doi frati din l. Cea mai raspîndita legenda arata ca în l. p.: Unul era bogat. petita de un pestecare-i da în schimb noroc la pescuit. Sjîrsitullumii. unde traia iarasi în bine. 1. p. Ea a fost petita de fratele ei. 107).. celalalt sarac si acesta afuratfîn-dela .e numai noaptea. e barbat si soarele femeie" (52.20-22). Cel mai adesea. p.1. Ca pedeapsa pentru omor. . Cel bogat l-a omorît cu tapoiul. 155). fiind mai mica.. întunecînd-o si facînd-o mai urîta" (66. Dupa altalegenda.cu aripi ele piatra scumpa (52. a zburat de s-a facut luna pe cer" (ibid. portile si totul era de argint" (ibid. Casatoria incestuoasa a fost împiedicata de arici care a strîns mormane de pulbere la curtea soarelui ca sa fie hrana -cailor. ar fi doi mocani cu o mioara între ei care presimte omorul si-l previne pe fratele mai mic. iar ziua "sa-i fie rusine de fata soarelui" (LUI. stau doi frati (în unele variante Cain si Abel). iar 1. Soarele a fost pedepsit sa lumineze numai ziua. p. "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul". Pestele sot nu era decît soarele :îmbracat în piele de peste care o alunga. 121-128).. e femeie.. e socotita femeie. întrucît Dumnezeu nu va mai da ploaie din cauza unei atari nelegiuiri. tinîndu-i la nas o caldarusa în care îi curge sîngele./ 232 . au origini felurite . 1. îndepartîndu-i sa nu se întîlneasca. Dumnezeu a împiedicat incestul.27-28). 122). doi frati s-au înjunghiat· si din sîngele lor a fost facuta l. sa luminez.

e mîncata de sufletele oamenilor adormiti (12. ca o razbunare pentru nesocotinta lui" (LIII. p. p. 62). soarele trimite în toata luna racii si pestii marilor de manînca pe sora-sa" (LXII. azvîrlit acolo de Dumnezeu pentru ca le-a aratat drumul numai cu piciorul (81 a. a pllS petele din~1..l033-1035).. În unele variante ale basmului-legenda AT 298.. p. 1. În cîteva variante ale basmului AT 465. El fura aripile celei mai mici cînd vine la scaldat. 528).. si vîntul si-au disputat în fata lui Dumnezeu întîietatea. La eclipsa. Sarcini de pierzanie). Cînd afla. soarele. 280). 122). Fata 1. 93-96). ~ -. gerul si bru~a (ibid. Sotia plecata în cautarea sotului caruia i-a' ars pielea de porc (AT 425) trece întîi pe la muma 1. apoi pe la soare (4-LI. unde bate soarele. ajunge la soacI"a-sa1.967-968) . îl îndrumeaza la ger. p. Ajunge la soacra-sa cu basmaua miraculoasa data de sotie.. oprindu-l si punîndu-i în 1.165). ar proveni din razbunarea soarelui pentru ca 1. "Un cioban a înjurat caldura si lumina lunii. p. 618). suparat pe cioban.5t-52)... p. Petru Cenusotca \ . apoi gerul. "Luna zicea ca ea e mai mare". apoi cei mai mici îl omoara pe fratele mai mare si "stau si azi în luna c-un ciubar plin cu sînge sub cel mort" (ibid. îi e data de Dumnezeu. Petele din 1. "Si de atunci si pîna astazi.. I. apoi e trimis la Dumnezeu. fiindca nu i-a uscat opincile si obielele. n-a vrut sa-I ia de sot. ar fi un cioban lenes.. p. 620). Trei frati dau fiecare malai unei vaduve ca sa se culce cu ei. v. p. acesta la fratele sau soarele care îl duce calare la Dumnezeu sa-I invite la balul împaratului (ibid. dar soarele arata ca lumina ei paleste ' pe lînga a lui (52. îl~trimite la 1. p. îndrumeaza protagonistii plecati în cautarea unor fiinte sau obiecte de pret... p. L.233 Alta legenda arata ca un frate a vrut sa-I manînce pe celalalt.619). Ginerele 1. p. Soare) . . (v. bate nevoia. E îndrumat de barbatul care purta vînturile la cel ce purta 1. Ca sa-I scape de intrigi. L. iar acesta îl trimite la soare (LXXXIII. 401. dar Dumnezeu a intervenit. s-ar afla un cioban invidiat de ceilalti ciobani pentru fluierul lui fermecat care atragea toate oile.. p. protagonistul dobîndeste ca sotie pe fata 1. ude de ploaie. (i-a degerat hrisca)si vîntul (i-a uscat grîul) (52. (ibid. încep cearta. p. Boierul vroind sa i-o ia.. Dumnezeu-I-a ridicat în 1. În 1. Trimis de boierul gelos la tatal lui pe cealalta lume. (LXII. Un pescar se însoara cu fata 1. 1. Voinicul casatorit cu Frumoasa Lumii (AT 465) e trimis în cele din urma dupa oul de aur. În 1. Dumnezeu.

l08). care vine si-l trage de picior (25. schiop. Nici oamenii sortiti a fi ~. ea eliberata in lupta de la al doilea pod. p. în basmele despre animale.19). cînd vor redeveni popa si preoteasa (LXII. îi pune alta coada de fuior. Uneori. dar nu l-a putut însufleti. p. destinat de Sf. Soare). Un cioban s-a urcat într-un copac si a urlat ca 1. s-o dat drumu la luna" (5. împreuna cu soarele si celelalte constelatii (v. nu pot scapa. 243-245). apoi îl momeste sa sara peste un foc care îi arde coada (AT 2 C). Sîmpetru). a fost facut de diavol "dintr-un bot de lut".214). din musuroaie" (92. p. si ei nu au voie sa manînce decît ceea ce le da el (v. ILungila v. El însa a mîncat "iapa si cîrlana" si a fost blestemat sa nu mai fie satul pîna nu va '"mînca pa~înt scos de cîrtita. mort îl loveste în frunte si îl omoara. Dupa o legenda. îl face sa-si vîre coada în lac dupa pesti unde si-o rupe (AT 2). cearcan si primeste bivolii sa lucreze cu ei 9 ani. prinde vulpea de picioare. iar pe preoteasa bivolita. De obicei. apare deseori în tovarasia vulpii.234 pleaca în lume sa-si gaseasca nevasta. schiop sa-I manînce. aceasta îl face sa creada . Petru este ocîrmuitorul1. cSluga popii raspunde ca numai Dumnezeu "stie" de ce are 1. Sf.p. Dumnezeu i-a rînduit sa manînce "o lighioana de o oca si jumatate". de argint. Un astfel de om a scapat de doua ori. învatîndu-1 sa vegheze trei nopti ca sa poata obtine mîna fetei negre (34. te rapita de zmei. Aceasta îl trimite la o cetate. I. Petru a fi ~încat de un'1. a mîncat o magarita cu mînzul si de atunci Sf. O data.546). III. Un batrîn îl îndrumeaza spre Sfînta L. p. iar cînd l. îl daruieste lui Dumnezeu care îi da viata si îl asmuta împotriva diavolului pe care l-a mîncat (99. e luat de acesta chiar din mijlocul tovarasilor lui în timp ce dormeau (LUI. are cearcan "de vînt" si Dumnezeu îl face bivol. Ciobanul. Tovarasi nazdravani -- Lup. Dumnezeu l-a dat unui 1. fiind mereu pacalit de aceasta. p. p.încati de 1. Un preot raspunde lui Dumnezeu ca 1. Dragan Cenusa se lupta cu zmeul eli calul de argint "de la miezu noptî pîna-n prînzu mare si 1-0 omorît cu tat cu cal. un 1.66-67).147). dar a treia oara un os al 1. Petru l-a blestemat sa nu se sature niciodata si sa nu manînce fara învoirea lui..

batrîna se baricadeaza în casa si 1. 493). îi promite ca-i va aduce gP. Totusi. 4 a.ete a doua zi.235 ca trage de radacini (AT 5. rostind ea mai întîi "lup-Iupeste. Omul pe care vrea sa-I manînce. Pisica) si de atunci 1. p. d~apoi daca îl pazeai ca mine?" (102. soarecele striga ca-I tine. cînd vulpea vrea sa-I manînce.hîd nume". l-a dat cîinelui care l-a dat pisicii (v. intra în casuta si manînca iezii (AT 123). Ajuta cîinele îmbatrînit sa-~i recapete încrederea stapînului (AT 101).13-15). . E pacalit de magar cînd vrea sa-I manînce. îi promite trei capre. 141-142).. Il invidiaza pe acesta. . iar cocosul îl ameninta cu ciocanul (ibid.(81 a. 42-43. scris pe potcoava si îl omoara lovindu-l (5. Iapa încuviinteaza. în vizuina cu un bolovan de neclintit (XV. 1. care povesteste înfricosat cum cenusa (explozia oului) l-a orbit. dar dupa ce sta o zi în lant. facîndu-1 sa cada în groapa cu foc (sau vîrîndu-l în cuptor si silindu-l sa vomite iezii).30-31). alearga mereu dupa cîine (ibid. Cînd 1. L. p. v. întreaba iapa daca nu e de vînzare. cocosul si oul) îl alunga pe 1. tapul din apa (racul) i-a vîrît coarnele în nas. 261. cîinii îi aud guitatul si îl alunga pe 1. vînatorul îl astup~ pe 1. Uneori.. 225. iar 1. 149). AT 122 C). prefera libertatea (v. p. p. Dumbravita . purie laba într-o cursa (76. Dupa ce îl ciomagesc oamenii. PIacîndu-i un mînz. ca sa scape de el. p. II. dar aduce doi cîini care omoara 1. dar fiindca spune ca nu-l vede.. În absenta caprei (sau a oii).87-89). I. Dumbraveni-Suceava. dar e înselat de cîine. Purcelul cere mai întîi sa-I strînga de urechi. fuge. I. I. Purcelul se suie într-un copac si cînd vin ceilalti 1. p.24). PurceluI lasa 1. ursul îl ridica mai sus. sa se razbune. sa intre în casuta din padure ca sa nu înghete. p. îi sperie cu apa clocotita (AT 136. daca îl cruta. p.Satu Mare). 1. strîngîndu-l pîna îl omoara: "tu numai l-ai vazut si ai murit. 122). Cînd împarte cerbul mort cu ariciul. racul. prinde un purcel la stîna si vrea sa-I manînce. In basmul AT 118. Apoi îl opareste cu apa fierbinte si 1. momindu-l ca ar fi bun vornic la sat. vine sa i le dea. L. Cîine). Animalele din casa babei (soarecele.. Arici). v. Contractul cu drepturile fiecarui animal a fost dat de Dumnezeu 1. p. (4 a. p. O batrîna surprinsa de 1. 137). preia initiativa si o manînca (5. acesta îl pune sa jure ca a fost împar~ tire dreapta. pleaca flamînd (LXXIX. este ridicat în brate de urs ca sa zareasca în padure calul ce a dat scîntei din piatra. Capra (oaia) se razbuna. dar tre_buiesa-i citeasca pretul lui. un calugar îi rupe coada (41. V'uZpe).

386-394. Copilul scapa de el împreuna Cu fratii. reapare si-l învie (81. 195-204).. Cînd vine l.. • este solicitat sa manînce capra si amenintat cu pusca (5. Cîine). 1. p.. Cînd baiatul e prins furînd colivia. se preface în "iapa cea sireapa" . L. de la arat pîna:la coptul în cuptor "si o lecuta am crapat. L.355-356). 1. Baiatul plecat la vînat . unde scapa de 1. apare si ca auxiliar al omului. Ca sa scape. rapeste pe Zîna Craiasa. se arata recunoscator celui care l-a crutat. voinicul intra servitor la mama 1.236 în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. La întoarcere. e actant principal. 1. Cînd eroul nu izbuteste sa fure "iapa cea sireapa". p. cu conditia ca daca copilul va fi fata. 1.. crapa si tu! Atunci si lupul a crapat" (ibid. Voinicul plecat sa pazeasca trei nopti iapa babei Relea gaseste în drum un 1.722). p. 1. vrea sa-I omoare.0 zmeoaica" . p. dar e învins de acesta (ibid. Neavede si Nea-greul-pamîntului (52. aruncînd obiectele care se prefac în obstacole (LXXXIII. care haituiesc iapa: din munti pîna o prinde voinicul (79.~ pîinile de pe masa încep sa spuna povestea lor. L. Acesta îi destainuie ca· hotul e împaratul pasarilor.57-59). e lasat de acesta pîna în noaptea nuntii. nazdravan. în alta varianta. altfel 1. iar cînd voinicul e omorît de fratii invidiosi. adversar al eroului. Flacaul sortit sa fie mîncat de 1. ajuta pe o femeie sa nasca în padure. aduna toti 1. p. cu conditia sa nu se însoare. în cîteva basme fantastice. sa fie a lui. cu ajutorul cîinilor Nea-aude. v. p. în a doua noapte. voinicul plecat în cautarea hotului merelor. Dupa ce manînca calul voinicului. Baiatul care nu poate strînge vitele iesite din furnicile din perna daruita e ajutat de un 1. Zmeul prefacut în 1. dar baiatul e scapat de cei trei cîini ai sai (5. cu capul de otel. p. "stricat la un picior". se preface în chipul acesteia si fuge ca mireasa de lînga împarat. intra servitor la mama 1. p. îi leaga piciorul si 1. Apoi 1. pacalirrd pe al doilea împarat (41. I. II.67). îl însoteste în întreprinderea de a aduce pe zîna de aur a marii care fura merele din copacul împaratului (AT550). 1. Cînd baiatul plecat ca sa evite uciderea parintilor ajunge în Tara Lupului. p. în continuare. 189). 155). iar coada într-o numeroasa suita si îl rascumpara. I. Diavolul se preface în 10 ca sa rapuna boul nazdravan (AT 511 A). întîlneste "un lup groaznic de mare si cu fruntea de arama". îl va mînca. 194-195). se vindeca. 1. se preface într-o luntre plina de marfuri atragatoare. se preface într-un domn mare. chemat în ajutor. lasîndu-l în viata sau legîndu-i rana. .

237

l.

cruta lupoaica, aceasta-i daruieste un pui sa-i fie catel. Cînd zmeul vrea sa-I manînce,!. alearga cu celelalte animale si sfîrteca zmeul prefacut în bustean (41, I, p. 288-291). Sora îndragostita de zmeu (AT 315) îl trimite pe frate sa-i aduca lapte de lupoaica sa-i fie de leac, el primeste un pui pentru ca le-a cîntat mirmnatdin fluier. Cu celelalte animale (vulpe, urs), 1. omoara zmeul, mai tîrziu e trimis la nunta fetei salvata de la balaur (AT 300). De bucurie,!. "a sarit... sapte garduri, neica, parca nici nu atingea". Fata "îl pune la masa, îl pupa, manînca cu el dîmpreuna, cît mînca un lup: un bou, un bou si jumate si doi! Flamînd" (5, I, p.190-191).Fata ceahamica a mosneagului lasata singura la moara (AT 480), gazduieste "lupu tavalit si plin de glod" pe care îl spala si îl piaptana. A doua zi, trage caruta încarcata cu bogatii, împreuna cu iepurele, vulpea si ursul, pîna aproape de casa fetei (52, p.211-212). L. alearga si dupa diavol sa-I manînce si e scapat de un pescar pe care îl rasplateste cu un sac de bani (5, I, p.340-342). MamaPadurii îsi preface un fir de par din capul ei într-un "lup cu capul de fier" ca sa omoare voinicul, dar acesta e aparat de mioara nazdravana (52, p.1193). Uneori, puterile zmeului se afla într-un 1. din padure: în 1. e un prepelicar, în acesta o prepelita, în ea o cutie cu 3 gîndaci (LXXXIII, p.674). Cînd manînca boul de la carul lui Pacala (Pepelea, Ianos), e înjugat de acesta în locul boului, alaturi de urs, fiind îndemnati la mers: "Ho, Lupila, hait, Ursîla..." (5, III, p.18-20). Baiatul ascuns în butoi îi prinde coada si e tras de 1. pîna sar doagele butoiului (AT 1875; LXXIX, p.81). în snoave, Pacala prinde 1. care i-a mîncat oaia si îl vîra într-un sac. Se duce apoi la un gospodar si pretinde ca ar avea un berbec cu lîna de aur si cere bani multi ca sa-I lase sa-i mîrleasca oile. Lasat între oi, 1: le omoara, apoi'fuge (5,III, p.61-63). Un viorist vede un 1. si se ascunde într-o groapa. L. vine pîna la groapa, el îi cînta, apoi 1. pleaca (52, p.651, S.5811). Omul care avea o capra, o varza si un 1. nu stia cum sa le treaca pe puntea pe care putea duce numai cîte una, fara sa se manînce în absenta lui (Ar 1579). Trece întîi capra, apoi 1., dar readuce capm, trece varza; apoi revine dupa capra (S. 5729). Românul convinge pe un tigan sa fure-un berbec de la stîna, dar acesta,u cînd aude de 1., tipa atît de tare, încît trezeste ciobanii care îl iau la bataie (S. 5803). Tiganul ce se întoarce de la tîrg cu urciorul în spate, se sperie de suieratura vîntului în buza urcio-

238

rului. 5e împiedica si cade, iar urciorul îi vine peste cap : el crede ca l-au încoltit 1. (5. 5807). Cînd vede un tufis, crede ca e 1. si se arunca asupra lui, iar zgîrieturile le crede a fi facute de 1. (5. 5808). Muzicantul ce se întoarce de la nunta, se întîlneste cu un 1. caruia îi arunca toate proviziile. Cînd crede ca vrea sa-I manînce si pe el, cînta din vioara si 1. fuge (5. 5809). Altul cade într-o groapa unde era un 1.El cînta mereu la vioara, iar 1.urla pîna a doua zi cînd e salvat de un padurar (5.5809 A). Un tigan face o groapa cursa în padure în care cade un 1.Vrînd sa-I omoare, cade si el în groapa, unde implora 1. sa-I creada ca a venit sa-I salveze (5. 5810). Un tigan spune ca a vazut sapte 1., apoi le scade mereu numarul (5. 5813). Evreul întîlneste un 1.si întinde bastonulca si cum ar fi pusca. Un vînator doboara 1., d~r evreul observa ca are de 20 de ani bastonul si n-a stiut ca e încarcat (5. 5816). Un taran e înconjurat de 1: si da pusca sotiei sa traga în ei cu curaj, caci el a fost pîna acum destul de curajos (5. 5818). Un 1. vrea sa bea apa din fîntîna, dar sluga popii îl arunca în apa. E scos de un urs (5. 3000, XVIIa). Tiganul care vrea sa fure o oaie, prinde în brate un 1. pe care îl socoteste oaie cu coada groasa (5. 5435).

M

, ~

Maica Domnului. O legenda o arata a fi nascuta din "durere de inima", întrucît mama ei avea 7 ani, iar tatal 77 ani. Dupa alta legenda, a fost conceputa din mirosirea si sarutarea un>i frunze de par. M.D. l-ar fi conceput pe Isus sarutînd o iconita gasita într-o fîntîna. Nasterea lui Isus s-a întîmplat în grajdul lui Craciun care a taiat din cot mîinile sotiei lui; Craciuneasa, pentru ca a mosit-o. M.D. i-a vindecat îndata mîinile si a blestemat caii care tropaiau si rontai au sa se sature numai 'la Ispas, binecuvîntînd boii care au stat linistiti, încalzind-o cu aburul lor (48, p.6-57). Isus a fost concepu't ~irosind o lamîie. M.D. a binecuvîntat animalele din grajdul în care a nascut pentru ca au încalzit-o si hranit-o: oile, porcii si vacile, iar caii au fost blestemati fii~dca au mîncat tot fîn~l în care ascunsese pe Isus (52, p.39-40). M.D. a blestemat paianjenul care a întrecut-o în a toarce firul mai subtire (LVIII, p.8-9). Buruiana "palma Maicii Domnului" care vindeca boala grabnica afost cunoscuta si folosita mai întîi de M.D., de aceea i-a ramas acest nume. Na~alnicul, un fecior agresiv, a fost blestemat de M.D. sa se prefaca ~n buruiana folosita în farmecele de dragoste (ibid., p.28-29). Inainte de nasterea lui Isus, copiii nu erau scaldati si le era corpul numai rana. Dupa ce a scaldat M.D. pe Isus, au vîrît si celelalte femei copiii în scalda si s-au vindecat imediat (52, p.325). Broatecul a luat nastere din inelul din capatvl brîului pe care l-a pierdut M.D. (ibid., p.97l). Albinele au luat nastere din lacrimile M.D. cînd plîngea dupa Isus (LIII, p.302; v. Albina). Cautîndu-l pe Isus, a binecuvîntat rîndunicile care i-au adus vestea ca va învia, dar a blestemat lemn~rul pentru ca i-a facut o cruce grea si fierarul pentru ca a facut cuiele mari {LVIII, p.l0-i2). A binecuvîntat de asemeni ciocîrlanul S9hiop care l-a vazut pe Isus rastignit si a fost lovit cu o piatra, precum si broasca ce l-a vazut rastignit, ca apaîn care va sta ea sa fie curata, iar la moarte sa se usuce numai (48, p.154-l55; v. Broasca). Manastirea Gorovei a fost facuta acolo unde s-a

240

aratat M.D. unei copile schioape, blagoslovind pîrîul de alaturi ca sa fie apa tamaduitoare (52, p.926-927). Curcubeul este brîul M.D. pe care ea i l-a întins în fata mormîntului apostolului Toma care nu credea. "Si de atunci Brîul Maicii Domnului, care l-a aratat lui Toma, se arata si acum pe cer ca un curcubeu" (48, p.307). Luna ar fi M.D., sotia lui Dumnezeu, care e cerul. Dupa alte legende, M.D. e pamîntul si a intervenit mereu pe lînga Dumnezeu care vrea sa prapadeasca lumea: ,,~Rabda, rabda, zice ea, pe mine vezi cum ma taie si ma calca si eu rabd; lasa-i sa mai traiasca" (52, p.1239). Cînd 'soarele a v;ut sa izgoneasca vîntul din lume, M.D. a intervenit, aratînd foloasele vîntului (ibid., p.401). în basme, M.D. apare sporadic, totdeauna ajutînd eroinelor sa iasa din impas. Detine rol preponderent în versiunea banateana a basmului AT 710. Fata lemnarului sarac, juruita diavolului, este salvata de M.D. care o duce acasa, interzicîndu-i sa descuie o camera. Fata calca interdictia si zareste pe M.D. vindecînd ranile lui Isus si este dusa înapoi în padure, muta. O întîlneste fiul unui împarat care o ia de sotie. Cînd naste primul copil, M.D. vine si i-l ia, apoi pe al doilea. Sotia e condamnata a fi zidita de vie. M.D. îi aduce înapoi cei doi copii, redîndu-i vorbirea (81, p.13-18). într-o varianta a basmului AT 710+ 480, fata saraca e luata servitoare deM.D. ca sa-i grijeasca animalele: o mîta, un catel si un miel, cu interdictia de a se uita în alte 6 odai ale ei. Fata calca oprelistea, vede într-o odaie soldati morti, pe împaratul dintîi al lumii, sotia si copiii lui si îi apar pete pe toate degetele. Surprinsa de M.D. cu pete pe degete, a negat calcarea poruncii si a fost alungata dupa ce i-a "platit ce a fost al ei". A doua fata nu se uita în camerele interzise, dar se abate pe un drum oprit, unde zareste un flacau de care se îndragosteste. Pusa la proba de M.D., de-abia poate sa ridice tablaua si e concediata. A treia fata nu calca nici o inter, dictie, animalele spun ca le-a îngrijit bine si o trimite dupa cele doua fete. Primei fete îi da o lada din care ies serpi si sopîrle, fetei a doua îi da altaJada, jumatate cu aur si argint, jumatate cu serpi si broaste mai mici si fata s-a maritat. Fetei a treia îi da o lada miraculoasa care la popasuri se umplea cu mîncari sau se prefacea în palat si o ia de sotie împaratul (52, p.743749). într-o varianta banateana a basmului AT 709, M.D. reda vederile fiicei orbita de mama vitrega geloasa (oglinda fermecata

241

îi spusese ca aceasta e mai frumoasa decît ea), conducînd-o la o fîntîna ca sa se spele cu apa tamaduitoare (81, p.34-37). Uneori, ea da sfaturi fratelui de cruce cum sa prefaca stana de piatra în om (AT 516), stropind-o cu sînge luat de la cei doi copii gemeni (99, IV, p.352). într-o varianta a basmului AT 407, sotia cu copilul în brate urmarita de strigoi în biserica se preface în icoana M.D. cu fiul în brate în altar. "De atunci se afla în toate bisericile chipul Maicii Domnului cu pruncul în brate" (81a, p.436); v. Legenda.
Mama (Muma) Padurii. Se mai numeste Stima padurii, Vîlva cadrului, Musa (LUI, p. 197) sau Surata ·din padure (LXV, p.212). în legende, are înfatisare respingatoare, închipuita ca

o femeie, adesea cît o casa sau o claie de fîn, ori cît copacii cei mari din padure. Trupul e uscat si gîrbov, acoperit cu par; picioarele ca de bou, dar foarte lungi, capul cît banita, cu parul pîna în calcîie. Ochii de asemenea sînt mari, cît o sita sau cît o strachina, dintii de o palma sau chiar mai mari; se culca pe-o ureche si cu alta se acopera. E îmbracata în muschi sau în haine de flori' si frunze de copaci. Se poate preface 'în alte animale sau obiecte: bivolita, iepure, cal, vaca, cîine, gîsca sau claie de fîn. De asemenea, se poate face oricît de mare sau de mica doreste sa fie. Pe alocuri, M.P. e cel mai gros copac din padure, sau o tufa sau vreo planta cu trunc,hiul sau radacina în forma de om (LUI, p.198-199), sau chiar un "copac cracuros". Poate fi jumatate om, jumatate lemn sau jumatate barbat, jumatate femeie (LXV, p.212). Locuieste în paduri, fiind stapîna lor. E mai mare si peste fiarele din padure, inclusiv serpii, broastele (LUI, p.199); "daca musca pe cineva serpele, nu-l primeste înapoi" (52, p.867). Umbla prin paduri, de obicei noaptea, ziua stînd aScunsa, cînd de umbletul ei vuieste padurea. în genere, se arata trista si posomorîta, adesea plîngînd, mai ales cînd se taie copacii. Se crede ca face rau oamenilor pe care îi înttlneste: îi rataceste prin padure sau îi alunga, se atîrna de car încît nu-l mai pot duce boii, îi omoara chiar, iar cine îi raspunde, amuteste pe loc; Mai "Cuseama pe copiii mici îisperie cînd dorm, le ia somnul sau chiar îi poceste (LUI, p.199-200). Se mai crede ca ar lua chiar copiii oamenilor si ar lasa în loc "copii de ai ei, plîngaciosi si urîti". Ca sa preîntîmpine aceasta, prin Transilvania mamele, silite sa plece de lînga copii, lasa de paza matura si foarfecele, iar prin Bucovina clestele, vatraiul

242

sirnatura (LXV, p. 223). Un om taia lemne în padure si e prevenit de mamaliga pusa la fript sa fuga, ca se apropie M.P. La întrebarea acesteia cine a tipat, mamaliga raspunde ca ea, pentru ca s-a ars pe foc (52, p.181-182). Un cioban din Bucovina a vazut-o Într-o noapte venind spre el suierînd "asa ... de frumos, ca nu era om pe fata pamîntului sa suiere asa ... Era o femeie minunat de frumoasa: cu parul despl~tit... d~r unghiile la mîni si la picioare erau ca la lup ... Dar cînd s-a învîrtit cu spatele, nu mai era femeie frumoasa, ci o cioata învelita în scoarta". A trecut pe lînga o fata care spala camasi si a amutit dupa trecerea ei. Un vînator vrea sa o împuste, dar pusca nu se descarca si atunci scoate crucea din sîn. La vazul ei, M.P. a început sa plînga în hohote "stergîndu-si lacrimile cu parul despletit", fiindca se îndragostise de el, dar. crucea a înspaimîntat-o (LXV, p. 214-222). Se apropie noaptea de oamenii ce stau la foc cu pretextul "valeu, tare mi-i frig" si dispare numai la semnul crucii. Cu precadere momeste fetele sa vie la bordeiul ei la tors . .o fata e prevenita de un soarece sa fuga pentru ca M.P. s-a suit în pod sa-si ascuta dintii. Ajunsa acasa, încuie usa si rastoarna toate lucrurile ca sa nu poata deschide usa (ibid., p. 216-217). Surata din padure momeste alta fata sa vina cu furca la ea. Cînd e prevenita de soarece sa fuga, M.P. o urmareste, fata arunca peria' ce se preface în padure mare. M.P. roade padurea, fata arunca gresia care se preface în stînca. -M.P. o roade, dar cînd ajunge acasa, cînta cocosii si ea e silita sa se întoarca (92, p. 36-37). M.P. a avut un razboi cu împaratul Piscan Florea si i-a rapit nevasta, apoi l-a blestemat sa se prefaca în grangur (99, III, p.366). Prin Banat, se arata ca, dimpotriva, M.P. e prietenoasa cu copiii,' ajutîndu-i cînd se ratacesc prin padure, sau cînd se afla în vreun impas (80, p. 297).. . în basme, lVI.P. e un personaj malefic. Apare obisnuit la popasul voinicului în codru. Siminoc plecat în cautarea fr~telui de cruce, Busuioc (AT303), se întîlneste cu M.P. pe care vrea s~oprinda. Ea se urca în copac, apoi coboara la foc, vaitîndu-se: ,,- Aoleo, cum mi-e de frig... îmi clantanesc dintii". Fiindu-i frica de cîini, arunca "o vita din cosita" ca sa lege cîinii, dar Sirhinoc o zvîrle în foc si astfel cîinii o pot prinde (41, I, p.329330).' în multe variante, M.P. este stapîna iepei nazdravane la .care se slugareste anul de trei zile pentru mînzul cu mai multe inimi. Feciorul de împarat obtine mînzul cu 9 inimi, dupa te pazeste iapa M.P. trei nopti cu ajutorul animalelor recunos-

-2:

243

-t.

catoare (LXXXIII, p.345). Într-o varianta a basmului AT 333, M.P. gazduieste fetita ratacita, dar de îndata ce intra în bordei, se schimba: ochii cît strachina, picioarele lungi, dintii cît secerea si o gura cît banita: ,,- Mari, maica, ca multe am mai mîncat ca tine". M.P. o manînca pe fata, Iasîndu-i numai capul în fereastra (LXV, p. 215-216). Mama vitrega trimite pe fata sotului sa teasa noaptea la o argea ca sa o manînce M.P. Fata ia cu sine si cocosul. De cîte ori vrea sa o manînce M.P., fata îi spune pov~stea etnepii, apoi o ghicitoa.re, pîna cînd cînta cocosul care o alunga. Tatal fetei sileste pe vitrega sa-si trimita si fiica ei care e mîncata d~ M.P., punîndu-i "matele pe usa argelei" (67, p.314-317). Imparatul marturiseste lui FatFrumos din lacrima ca se teme de M.P. pe care n-a putut-o învinge, fiind silit sa-i dea tot al zecelea copil al supusilor lui. Fat-Frumos o închide Într-o piua de piatra, dar M.P. fuge cu toata stînca. La sfatul fetei, Fat-Frumos schimba locul butilor cu ap~ si cu putere si izbuteste sa o vîre în pamînt (32, p.319320). Intr-o varianta a basmului AT 425, M.P. vrajeste pe sotul în piele de sarpe dupa ce a plecat de la sotie si îl preface în servitorul ei. Camasa fermecata de Sf. Miercuri o apara pe sotia ajunsa la el sa nu-i suga sîngele M.P. (LXXXIII, p.251-252). într-o varianta a basmului Ar 1137, M.P. vrea sa manînce pe cei doi frati, dar cel mai mic îi sparge ochiul cu un glont. Apoi scapa toti trei ascunzîndu-se în trei piei de berbece (82, p. 151-153). In alta varianta, fratii mai mari sînt mîncati de M.P., scapa numai cel mic într-o piele de oaie dupa ce a orbit-o (52, p.1l92-1193). în chip sporadic, M.P. se arata binevoitoare protagonistilor din basme. Un baiat se vîra în bernevecii ei în timp ce M.P. dormea. Cînd îl gaseste, baiatul spune ca s-a nascut din vîntul ei. M.P. îl învata cum sa prinda una din zînele ce se scaldau în lac (AT 400) cu care se va casatori (52, p.705). Baet Sarac o ajuta pe M.P., dîndu-i sa guste din azima de merinde, "Dupa ce îmbuca de trei ori, ea se simti om ca toti oamenii,. cu inima dreapta si cu sufletul milos". Apoi îi destainuieste ca sora lui e dusa pe celalalt tarîm si îl învata cum sa obtina calul nazdravan de la faimoasa baba (83, II, p. 39-40). în snoave, faima rea a M.P. e folosita pentru a motiva lenea femeiloL O nevasta lenesapretexteaza ca n-a tors mai mult, neavînd rîschitor, iar cînd barbatul se duce în padure sa-i faca unul,ea se ascunde ca M.P. si striga: "Cine face raschitoare

244

niuierea-i moare". Omul renunta la rîschitor. Mama unei neveste nemultumi te de sotul ei mai batrîn se ascunde în padure ca M.P. si spune sotului trimis sa asculte ce îl va sfatui M.P. sa-si îndrageasca nev~sta (52 a, p. 60-62). '
Martolea v. Zile rele Magar. Dupa o legenda la început a fost un mînz însotind un cal. Trecînd Dumnezeu pe lînga ei, le-a poruncit sa-i faca loc. Calul a auzit si s-a ferit, dar mînzul nu. Cînd e certat, se dezvinovateste ca n-a auzit si Dumnezeu l-a blestemat ca sa-i creasca u;ec'hile lungi sa auda mai bine. Iar fiindca rînji cînd simti urechile baIabanindu-i-se, fu blestemat ca sa ramîna de . rîsui copiilor si sa se hraneasca numai cu ciulini si scaieti (4 a, 298, Banesti-Dîmbovita). O femeie a facut pîinea duminica seara ca s-o trimita luni la cosasi ; Dumnezeu n-a lasat-o, ea l-a blestemat, dar îndata s-a fac~t "asina" (92, p. 67). în basmele animaliere, la nunta animalelor, ID. e poftit ultimul si el banuieste ca l-au-invitat pentru ca "ori n-au apa, ori n-au lemne". într-adevar, cum îl zareste tapul-mire, îl trimite dupa " o sarcina de lemne si o saca de apa" (18, p. 60). Cînd e amenintat de lup ca vrea sa-I manînce, ID. îl convinge ca oamenii vor sa-I aleaga vornicul satului. La marginea satului, ID. îl ia ln spate, dar lupul fuge cînd sar oamenii la el (4 a, 255, Dumbraveni ~ Suceava; v. LuP). între animalele asociate care se opresc în bordeiul din padure (AT 130) este si ID. Cînd începe eocosul sa cînte, ID. cere sa-i dea voie sa zbiere si el. "Cînd a zbierat magarul o data, a rasunat padurea. Cît ai clipi din ochi, un .lup fu aci" (92, p.21-22) ... în unele variante ale basmului AT 563, Dumnezeu daruieste saracului un ID. care, la comanda "magar, baliga-te", facea aur (32, p.349). Fratele cel mai mic caruia fata împaratului îi ia prin viclesug punga generatoare de bani (AT 566), da peste un smochin din care gustînd, "se pomeni deodata magar". Mai tîrziu, dupa ce manînca niste roscove, "vazu ca încet, încet, se schimba si se facu iara oin" (4i, I, p.240). Prefacerea în ID. se întîmpladsidupa ce baiatUl a mîncat struguri negri (7, p. 75). Sotia necredincioasa care rapeste de la sotul ei obiectul miraculos (bici, pana etc.) si îl preface în animal (cîine, pupaza, pisica; AT 449), este pedepsita în cele din urma, împreuna cu ibovnicii ei. Dupa ce sotul redevine om, se întoarce acasa si

.(

\

245

r
-.

rapeste biciul fermecat. Cînd sotia vrea sa-I alunge, el ,;plt'Zni si ameninta asupra ei, care se facu o magarita; mai plezni si asupra ibovnicilor ei si facu din popa un catîr, din pîrcalab un magar si din tîrcovnic o vaca" (41, 1, p. 495). Uneori, m. se vadeste un auxiliar de pret. Fata popii fugitade. t~taI incestuos (AT 706 C), e urmarita de acesta si îi omoara copiii. Sotul ei o osîndeste sa i se scoata ochii si sa fie pusa pt UI) m. fara ochi. în padure, m. o învata "sa-mi spargi burta,_sa~mi scoti maruntaiele si sa le arunci, s-apoi sa te,culci în cosul,meu". Face întocmai si fata se pomeneste ca vede, avînd copiii alaturi si locuind "în niste case de s-au fost învîrtind dupa soare" (86, p.127-128).' .. în sftOave, m. serveste drept etalon al prostiei. De aceea, cei care întreaba în bataie de joc pe un om daca el este prost sau m., el raspunde ca se afla între cei doi (S. 5606), sau învatatorul e cel mai mare peste copiii m. (S. 5606 A). M. zbiara în ulita fiindca si-a vazut fratii: niste studenti (S.5606 B). Cînd doi se întîlnesc pe o punte, fiecare spune ca evita sa se întîlneasca cu vreun m. (S.5642). Negustorul (sau farmacistul) afirma în derîdere ca vinde capete de m., cel ce-a primit explicatia constata ca a mai ramas numai unul nevîndut (S.5643). Cînd copiii saluta pe omul cu m.: "buna ziua, tata magarilor", acesta raspunde "buna ziua, copiii mei" (S.5644). Cel luat în rîs pentru ureyhile mari afirma ca ale lui sînt cam mari pentru om, dar ale celuilalt sînt prea mici pentru un m. (S.5645). O femeie vrea sa-si cumpere un m., dar alta femeie o sfatuieste sa-si ia un barbat, "ca magarul trebuie sa-I duci de nas ... barbatu sa duce singur" (12, !, p.210). Morarul si fiul sau sînt luati în rîs de trecatori cînd merg pe jos, cînd încaleca amîndoi m. si cînd îl caIaresc pe rînd (S. 4640). Mar. într-o legenda pamîntul se reazema pe marul rosu, care la rîndul lui sta pe un peste. De sub marul rosu izvorasc toate apele_pamîntului, "se împrastie pe lume si iar înapoi acolo unde se întorc. Marea aceea unde-i marul se cheama Marea neagra" (52, p.1002). în basme, voinicul e prefacut temporar în m. într-o varianta a tipului AT 425, Sf. Dumineca rasplateste sotia plecata dupa sot pentru serviciile ei cu un m.: "acela era ficiorul" Sf. Dumineci. Cînd îl scapa din sîn, m. o calauzeste pîna Ia locuinta sotului ei (52, p.447-448). Pentrp a pedepsi pe impostor

una pentru el.777). "Coaja acestor meri era suflata cu aur. se transforma în doi boi care îl vor învia (AT 300) cu cipa vie si apa moarta (52.: "din baligarul unde fusesera îngropati copiii. Cînd sînt taiati. 50). m. sotiile pot concepe copii.p. din copiii îngropati de servitoarea geloasa (AT 707) rasar doi m. Uneori. II. p. Prin degustare de m. Petru daruiesc finului lor "o sabie si doua mere".. se preface bolnava si pretinde . Toderas "da de un mar mare cu niste mere rosii ca focul si ca pumnul de mari. p. si naste un fiu ca al împaratesei care a mîncat m. dar numai zînele îl cunosc. Noi pîna nu mîncam un mar din marul cela. Un anumit m. 1. mosul manînca din greseala partea babei si pe data naste "un puisor de copilita" (59. le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". are proprietati curative. p. p. atare m.109). p. Cei doi copii gasesc întîi pere cazute sub un par de padure. mama (sau sora) necredincioasa (AT 315. cînd noaptea era întuneric bezna" (41. Din inima copiilor îngropati "crescura în curte doi meri. din coaja lor se nasc doi ratoi care se prefac în eroul razbunator (35. iar cînd acesta e taiat. de lucea ca ziua. din picurii de sînge "rasari doi meri de aur". Unele pot genera coarne celui care le manînca (AT 566).656).77). adeca cum le manînca. le-a picat coarnele!" (5. care ave?-u ramuri de aur si purtau mere de aur" (81.246 (AT 300) eroul se preface succesiv în cal. p. otravitor în calea eroului: "Uita-te colo ce mar mîndru si frumos..193). alternîndu-si atributiile cu perele miraculoase. în alte variante. au însusirea contrarie de a face sa cada coarnele. Mosneagul plecat în lume pentru a gasi leac de faceri. doi meri" au rasarit. noi tot crapam". Fata pe patul de moarte petita de trei frati e vindecata de cel mai mic cu o felioara din m. Servitoarea manînca si ea cojile m. (81 a. II.·Baiatul care le fura hainele (AT 400) o sileste pe cea mai mar. p. p. 54). Dumnezeu si Sf. M. zmeoaica se preface în m. p. au însusiri miraculoase. Alteori. Pentru a razbuna moartea sotului. cealalta pentru baba. (LXXXIII. Dar Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu: s-o facut tot sînge" (5. Deseori.553).: "nu trec zece minute. primeste de la un pustnic doua 1-umatati de m. din care gusta doua m. Mai departe. m. 590) îndragostita de un zmeu. fermecat (LXXXIII. cum îi cresc doua coarne ca la boii cei unguresti de mari si de rasucite" (60. 358). în timp ~e baiatul creste. poate reda vederile. dau de un m.e sa-i arate acest m.. Pe drum. 1.217). "Pe cînd le-a gatat de mîncat.281). manînca doua. p.

poate calauzi pe erou cînd trebuie sa mearga la mari departari. unde "marul i-a facut drum de aur peste apa si el s-a gasit de cea parte la curtea balaurilor" (52. cad toate m. împaratului în picioare" (79. I." (41. Eroul e trimis de boierul tinut ului sa-i aduca "nu stiu ce" pentru a-i putea lua sotia frumoasa (Ar 465). pe loc similar Petrea voinicul drept Rosu pe Harap p. Spunînd pe cine a omorît.. de aur sa-I calauzeasca în continuare pîna la curtea balaurilor care aveau "nu stiu ce".. p.110). de aur: "el îti va face drum si te du la surorile mele". iar sora îi da un m. acestea îi dau cîte un m. (AT 756)..662). Alb din varianta lui Creanga. De obicei. 473). p. Zîna reface pe erou din bucatele. Cel mai adesea. dar cînd marturiseste ca si-a ucis parintii (si sora) cad si acelea. palatele zmeilor omorîti sînt prefacute în cîte un m.: "Ia acesti trei taciuni si-i îngroapa cu vîrful în sus. fiindca are crengile "taioase si se tot misca neîncetat". Mama necredincioasa si-:atrimis fiul dupa o ramura "dintr-un mar-dulumar". ce era dupa usa în cui. Fratele cel mare pleaca sa-i aduca sorei "pasarea care cînta. a~ luat smiceaua aceea de mar-dulumar si lovind cu ea încetisor de vreo cîteva ori trupul. Fat-Frumos "plesni de patru parti ale curtilor cu un bici. Atunci îi dete sa manînce un mar de care adusese el si îi veni grai" (41. sa stii ca si D-zeu te va ierta" (52. I. Ispasirea pacatelor comise de tîlhari poate fi atinsa numai prin udarea unei crengi de m. Aceasta îi da un m.1229).(41. tîlharul trebuie sa sadeasca carbuni de m.. cînd m. El este trimis de mama chiar în rai dupa m. M. învierea se face prin stropirea cu apa vie. reda graiul. p. pîna va creste si va rodi m. prin plesnirea biciului miraculos. are însusirea de a învia pe cel omorît. Si . de aur care facea "mai voinic" pe cel care îl mînca (LXXXIII. îl învie.1014). "dara surd si mut.673). 32). Mama aparent bolnava)si trimite fiul a treia oara "sa-i aduca mar din marul rQsu care era în mijlocul padurii . pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada.. . p. . In chip au' sarit învie fata. eroul ia ramura la amiazi. dar m. de leac.. La sfatul Ilenei Cosînzenei.247 sa i se aduca m. Ramura de m. care se facu un'mar frumos de aur". afara de trei (uneori doua) din vîrf. "sa-I arunce si sa mearga pe urma lui" (ibid. se odihnea si cu ea va fi înviat dupa ce va fi decapitat de zmeu: ". p. pomul care cînta si fîntîna care lumineaza". p. Uneori.

care s-a petrecut ca urmare. La înapoiere. .. definitive. Metamorfoze. gaseste în ID.166). Sotia care a calcat c'onsemnul e blestemata de sotul ei în piele de urs (Ar 425) sa nu poata naste pîna nu va sadi ramura de ID. dar la întoarcere... ireversibile. dar de fiecare data.955-956) . prefacute în pasari. data de el la plecare.535). "au dat de un mar spinos si necuratat" care o roaga . Cea mai mica este prinsa. Uneori. p.248 1. dar cînd fuge. fata îlloveste "tot pe cheleS" (35.identitate.961). Voinicul plecat în urmarirea fecioarei razboinice (cf AT 468) îngrijeste în drumul sau niste ID. de aur din care i se fura în timpul noptii de catre niste zîne. 533).. Fata mosului alungata de vitrega (AT 480).p. razbita de foame si sete. Fata se coboara si cînd da sa le apuce. împaratul promite ca-i va da fata si jumatate din împaratie aceluia care îi va aduce din acest pom un ID. sa culeaga doua ID. împaratul crede ca e o greseala si ordona sa se repete defilarea petitorilor. ID. împaratul are un ID. p. (LUI.. Abia la urma e adus si . Scena s-a repetat pîna cînd fata babei "au purces zbihuita asa mai departe" (79. Exista m. în siragul de petitori care i se perinda. uscati care îl rasplatesc cu ID.1..~rgatul cel che1es si cînd trecu. atunci îi naste pruncul" (52. p.. se urca în ID. ca ti-oi prinde si eu vrun bine odata".531). apoi argatii curtii.·voinicului un ID. marul tup înca si mai sus în mar. acela va fi tatal copilului" (52. fie pentru a explica fenomene naturale. "doua mere de aur" pe care le ia cu sine.: "la care s-a duce de-a dura marul. A. de crengile iestea spinoase si uscate. Fata babei refuza: sa-I curete.51). cutare fenomen e pus pe seama unei schimbari de . singur detecteaza pe tatal copilului. dar marul iarasi s. un "pom" creste în curtea împaratului pîna în cer. . care caracterizeaza legenda propriuzisa. într-o sumedenie de cazuri.21O). de aur ca semn de recunoastere (LUI. Fata împaratului îsi alege sotul lovindu-l cu un ID.Curateste-ma. p.o singura data. în unele basme. da. fie pentru a da o rezolvare plauzibi. care au avut loc·. Apar frecvent în legende si în basmele fantastice.iUo tempore..Ia desfasurarii conflictelor. Fata babei repede dupa dinsele pe mar. o gutuie si o para (ibid. "sa-I uzi cu gura si cînd voi mînca eu din marul lui."atunci marul pica jos. Trec toti fiii de împarat si de boier. draguta.: fata-l lovi cu marul". p. în drumul ei. a . împaratul da fiicei sale un ID. p.-audat jos". Uneori. p. dar fata nu loveste pe niciunul.

B. pA).289-292. M. cu un izvor la picioarele ei (81..249 unui blestem. Urs).298). Luna). 'si "sa. sa nu-si mai întîlneasca niciodata fratele. a fost prefacuta în cîrtita care nu se arata niciodata la soare de frica lui (22. îndragostita de un cioban pe care l-a omorît tatal ei. p. Omul care s-a îmbracat în cojoc ca sa-I sperie pe Dumnezeu. p. v. p. "ea s-a prefacut într-un izvor" (26. II. în basme. Pedepse). p. va strigati unul pe altul". fiindca asa a fost învoiala în sezatoare: cine nu termina caierul.si celâ. definitiva se . e prefacuta de D~enezeu în stana de piatra în muntii Almajului. v. Baba nesatioasa care vrea în cele din urma sa fie "Dumnezeita" (AT 555). . -iar sotul ei în cuc (LXXXIII. amîndoi au fost transformati în soare si luna pe cer si orînduiti sa· nu se întîlneasca niciodata (ibid. Flacaul ajuns popa. Baba Dochia).întîlneste numai ca pedeapsa. are loc si în urina rugamintii celui care ajunge victima altuia si nu mai gaseste alt mijloc de scapare. p. Fata frumoasa dusa la tatari în haremul unui pasa. e transfo~ata împreuna cu ibo~nicul ei în doi 'boi pusi la car ca sa lucreze pe seama tuturor (5.tins de ea scapa numai daca un i4bavitor îndeplineste clauzele blestemului.12. sotia necredincioasa care si-a prefacut sotul în cîine. Baba care îsi maltrata nora trimitînd-o în timpul iernii sa-i aduca flori si sa spele lîna neagra pîna va deveni alba. M.542. m.8-9). p.318). 1. 2. Pentru ca un frate a vrut sa ia de sotie pe sora-sa. e prefacut de Dumnezeu în-cal pentru ca a ajuns nemilos cu cei saraci si e daruit unui tigan sa transporte carbuni (5. Soare. fuge si tocmai dnd erau sa o prinda soldatii. Fata de împarat. (ibid. Ea e consecinta unei pedepse saua unei razbunari . Cazarchina a fost prefacuta .87). "sa gasea'sca pe ma-sa acasa 'vaca neagra" (86. Ileana Cosînzeana. iar ouale "sa le cloceasca alte pasari"..483. de durata limitata. e prefacuta în pupaza. p. Ca un fel de pedeapsa pentru fata care n-a putut termina caierul de tors. p.547. provizorie. Cuc). p. Rîndunica a fost o fata neascultatoare si clevetitoare. Feciorul cel mare al unui împarat a fost blestemat de tatal sau sa se prefaca în cuc. II. e prefacut de acesta în urs (LUI. v. v. se roaga lui Dumnezeu sa o faca "o turturica" si de atunci ea cînta la amiazi cînd se mulg oile "tur-tur-tur" (22. este caracteristica basmelor fantastice. Astfel.60-61). p.847). p.. mama ei se preface în vaca. blestemata sa se prefaca în pasare care sa-si faca cuibul prin podurile expuse la fum (81. Femeia rea care si-a îndemnat barbatul sa traga cu pusca în Dumnezeu. v.

. Copiii flamînzi lasati în padure manînca pere. p. blestema pe rînd pe cine le va divulga . provizorie e consecinta calcarii unei interdictii. ci numai în pisica care "s-ajunga sa puna mîna pe pana" (5.. cînd sotia îi arde pielea si îi reînnoieste ohinul. p. ea îl slujeste "ca roaba" 9 ani (5.. niei noaptea. atare ill. II. Cîteodata. IV. pisici. cum se poate vedea în unele variante ale basmului AT 425. a doua oara "sa se împetreasca pîna la subtiori" si a treia oara "sa se-mpetreasca pîna-n crestet".. Ele. Dar dupa ce manînca mere. se întîmpla pe neasteptate. oameni.vorba si sfatul. dar a treia oara. apoi sa nu bea niei din urma de lup. prelungindu-l. impusa ca razbunare are un termen pe care cineva.. Tuliman e prefacut succesiv în stana de piatra si redevine om dupa ce e stropit cu sîngele celor doi gemeni si în felul acesta el se va face "mult mai voinic si mai frumos de cum a fost" (99. "Pa cînd le-a gatat de mîncat. pe data le cad . ill. fratele nu se mai poate abtine si bea din urma de cerb. Sotul blestemat sa stea ziua în piele de porc rabda pîna ce "ma'i aveam trei zile si scapam de spurcatele astea de vraji". niei ziua. p. apropiat victimei. încît însusi împaratul vulturilor care i-a daruit-o nu-l mai poate preface în om. Iara noua ani de zile. Uneori. II. nu mai am somn". "Eu am fost fermecata de-o fermecatoare dîn cauza ca am fost prea frumoasa si ro-a fermecat în halu care ma vezi: sa mînc cîini. p. 2. Puterea de metamorfozare e într-atîta legata de aceasta pana. Pentru ca Ionica a scapat-o de blestem.. efectele sînt cunoscute dinainte.250 din gelozie într-un monstru.171-172). 1. sa se împetreasca pîna-n genunchi". cai. ce mi-o iesi înainte .348-354). Cel mai adesea.51). de aceea. pîn n-o pacatui un om cu mine încît sa nu-l simt eu. 3. '"Cît ce-o beut-o . Uneori. sora îsi previne pe rînd fratele însetat: sa nu bea apa din urma de urs "ca te faci urs si ma mînei". p. îl calca fara sa stie.91). se întîmpla dupa o degustare.. Tuliman aude cele trei femei prevestind pe rînd cum fiul împaratului si tînara sotie vor fi otraviti de împarateasa sau vor fi omorîti de un sarpe (AT 516). e provocata cu ajutorul. caci "acum cine stie cît voi mai avea sa port acea~ta scîrboasa piele de dobito'c" (41. De obicei. M.211). le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". ill. Pana daruita de împaratul vulturilor îl preface pe sotul înselat în cîine si nu poate redeveni om decît numai cînd va ajunge el în posesia ei. ill. s-au schimbat într-un pui de cerb foarte frumos" (7. unui obiect miraculos.

1. Cele mai numeroase si mai variate autometamorfoze se vad la draci care se pot pr~face dupa voie în cîine. de a putea lovi vrasmasul cu mai multa eficienta. foc. recîstigîndu-Ie (5. de "fiinta frumoasa". în chip similar. îndeosebi în musca." Baiatul se preface întîi într-un catel de aur pe care îl cumpara un boier... II. (LIII. sau musca. prefacerea prin propria putere sau vointa. deget. p. bou. atragatoare. desi el are înfatisare de animal minuscul: soarece. cal. iepure. e cumparat numai de diavol în chip . porc. C. de la care fuge apoi. p. Abia la plecare. p. capra. dar mai cu seama în om. Autometamorfoza se petrece numai noaptea (ibid. cît si în basmele fantastice. Drac). 251). pisica. sau paianjen. Elevii au învatat "cum sa ne facem tot feliu de jigaranii salbatice. redevine iar "para de foc si scîntei" (ibid. Zburatorul cînd intra în casele cu fete. 239)..:hipuliubitului. eroul învatînd toate procedeele la însasi scoala diavolului. fluture. sau vultur. autometamorfoza e cel mai comod procedeu de a scapa de urmaririle cuiva.r coarnele (AT 566). 251. lup. iar conflictul fiind de fapt o întrecere în prefaceri. 191-192. Priculiciul e un om care se poate preface în cîine sau ogar. sau tot feliu de lucruri. Gama acestora e nespus de variata.· în legende. bivol. Spiridusul se preface de obicei în monede sau scule si în felul acesta poate fi vîndut.358).. atît în legende. 2. v. mai rar în alte animale. M. p. ia înfatisare de om.pentru a atrage victimele. apoi în animale salbatice. roata etc. se întîmpla printr-o întreita autorasturnare. Autometamorfoza. Zburator). e mai frecventa si mult mai adînca. în basmele fantastice. p.) sau copaci (v. v. strigoii se prefac în timpul noptii în cîini. sau dimpotriva. de la simplu copil pîna la boier "cu tilindru".sau chiar obiecte . uneori dupa ce mai întîi îsi bea urina. p.251 '. Cînd se preface în cal de aur. dîndu-se de trei ori "de-a curu-n cap" (ibid. adica prin darea de trei ori "de-a curu-n cap" (LIII. musca. Cu ajutorul acestor fructe se vor razbuna pe fata împaratului care le-a luat obiectele miraculoase. adesea în <. Basmul AT 325 e un lant de atari autometamorfoze. Strigoi). aducînd în scena tran~formari spectaculoas~. 176). dupa ce se dezbraca si se da de 3 ori peste cap. abur. apoi în alte lucruri inerte (piatra. unele fiinte fantastice cu însusiri malefice au aceasta însusire de capetenie de a se preface temporar în felurite fiinte . copUas foarte mic etc. Toate acestea numai pentru a face rau oamenilor. pisica neagra. fum.

aculos cu care va pedepsi pe cei doi (60. 1. apoi în pieptene si padure. altu giuca" (5. linte. diavolul revine ca muzicant sef de taraf. 247). din care curge însa sînge de îndata ce Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu" asupra lor (ibid. iar dracii "altu plînge. p. 167s 169). pîna în odaia unei fete de împarat. în final în doua rate pe un lac (5 a. Fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac pe. sau în h9lda si paznic. 233). 38-40). Urma galbena se preface în porumbel care izbuteste sa puna mîna pe palosul mir. manastire putreda si calugar batrîn. 1. calul se preface în porumbel. rînd în biserica si calugar. p. baiatul prefacîndu-se în taur. . ca sa scape de razbunarea lui Stati-cot. ucenicul iesind astfel învingator (5. Ca sa-i pedepseasca pe fratii perfizi (AT 301). A doua oara. Autometamorfoza tinteste pedepsirea adversarului. s-o facut un baiet de tîgan c-o scripa". p. Diavolul se preface cocos ca sa le manînce. apoi în lac si ratoi (60. 70-71).sepreface în cal pe care îl cumpara amantul ei.252 de "boier c-o burta mare". Apoi în urmarirea lui O~u cît schipo~. 1. Prefacerea se întîmpla prin simpla dare peste cap.. p. Sotiile zmeilor ucisi se prefac într-un mar "mîndru si frumos" apoi într-o fîntîna. Tei-Leganat. baiatul se preface în inel. p.. diavollJl în vultur care îI urmareste. altu rîde. iar la urma în lac si ratoi (86. s-a facut un purice" si s-a ascuns în poala fetei acestuia (ibid. "o dat' s-a dat peste cap. mai adesea omorîrea lui. manastire si calugar batrîn. Dragan Cenusa "s-o dat peste cap s-o facut un soarec" care intra la zmeoaica si fura "raclita" cu ochii tatalui sau. p. 21-22). peste. dar 3 boabe se transforma în vulpea care omoara cocosul. apoi în cal. Ea îl descopera dupa ochi si îi cere decapitarea. fara ca sa fie totusi obligatorie. La nunta lor. om. din nou s-a dat "peste cap. porumb. apoi în boabe de porumb. p. 217). p. apoi Jn calugar ca sa spovedeasca fata împaratului care îl avea pe voinic în inelul de pe <:leget i cocos ca sa manînce lintea (7. V. tradat de sotia necredincioasa (AT 318). Urma galbena. pe cînd diavolul se preface în peste mare care alearga dupa pestisor. Zorila se duce calare la nunta lui Sarila. Ca sa scape. 497-594). iar la plata. sau în turma de oi si pacurar. caruia "îi stearsa o palma zdravana în :vazul tuturor oaspetilor". 216. seria autometamorfozelor e diferita întrucîtva. unde porumbelul redevine om. p. în alte variante. 37-41). inel în degetul fetei. -iar cînd .

p. scînteih~se prefac în miei sau pasari. 185-186). "ca n-aveai unde zvîrli un vîrf de ac 1". iar calaretul un copilas jucîndu-se" cu tarîna. 4. pieptenele prefacîndu-se în apa mare (86. p. protagonistul dîndu-se de trei ori peste cap. Apoi îl palmuieste pe Mezila. Dupa ce sînt taiati. iar sapunul într-un "lac de apa mare" (5 a. Uneori. busteanul "se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc" si dupa trecerea rîului. p. calul se "facu tarîna. Cele mai multe schimbari le realizeaza calul pentru a-si servi stapînul (v. Apoi Afin loveste" busteanul de trei ori si se facu un cerb de aur frumos" în care se vîra Dafin pentru a intra în odaia fetei împaratului (32 a. Oglinda). cutea devenind munte. p. iar suvita din parul fetei fugare "un codru înalt pîna-n vinetia ceriului" (7. se facu un buzdugan cu totul si cu totul de otel" care se izbeste de diavolul prefacutîn stînca (41. î.cu crengile de aur. Palatele zmeilor care au rapit fetele pot fi facute într-un mar sau într-o nuca si aduse pe lumea alba unde redevin ce au fost. în fuga magica din casa demonului (zmeului). iar calaretul într-un ciobanas" (7. Dupa ce încaleca pe el si îi da pinteni de trei ori. 374). Peria se preface în padure deasa. p. unele obiecte se prefac în obstacole menite sa zadarniceasca urmarirea fugarilor. de obicei pxin pocnirea dintr-un bici. 187-191). Cal). Si fiindca diavolul i-a furat palosul. Prefacu ti în scînduri si arsi în foc. Oglinda aruncata se preface în "munte rîpos" (v. apoi chiar de obiecte. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap si se facu un porumbel" si se aseza în fata caselor zmeilor. tesala se preface în stînca de fier. mat ele scapate pe rîu se transforma iarasi în doi copii cu parul de aur . "calul se pFefacu într-o oaie neagra. 3. 118-119). rigurozitatea rituala e pastrata întocmai. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap. Autometamorfoza e practicata de unele animale. 39-40).nvatat de Faurul pamîntului. Exista o autometamorfoza mai adînca. "caruta se prefacu iar în bustean". iar cînd e urmarit.253 acestia vor sa-I prinda. Afin plecat la Doamna Chiralina ajunge la rîul de foc pe care îl trece pe busteanul ielelbr din mijlocul padurii. 1. 415-416). naframa "tau de lapte". Corespondenta dintre obiecte si metamorfozele lor nu e totdeauna constanta. p. Copiii cu parul de aur (AT 707)' Ingropati de impostoare se transforma în brazi (meri sau nuci) . apoi "se dete iarasi de trei ori peste cap si se facu o musca si intra în camara zmeilor" ca sa poata spiona. posibila în urma omorîrii prin îngropare 'sau' ardere.

In variantele baslllUlui AT 510. ea se da peste cap si redevine sotia mai frumoasa pe care nu o mai recunoaste împaratul (5. din solzul aruncat pe geam creste un nuc cu nuci de aur. de nu te puteai uita la dînsul" care îi multumeste pentru ca l-a facut "din batrîn-tînar" (52. Sihastrul "asa de batrîn. II. Taiat de impostoare. apoi sa ia cheia din gura scroafei. p. baiatul "vede un domnisor tînar si frumos. fiind un material cultural. Pus pe foc. 8-10). o surcica edusa~de o baba si se preface în fata care a fost (ibid. Cînd' impostoar~a arunca trisca la pamînt. metoda a fost practicata independent în mai multe locuri.254 care îsi spun povestea la curtea tatalui lor (5. adesea neatestat în textele scrise. Sugestii fructuoase au venit si din domeniul lingvisticii. voinicul o bate pîna lasa cheia jos. el are si o vechime ce trebuie determinata macar cu aproximatia unei epoci istorice. caci specificul materialului folcloric ducea de la sine la acest mod de -studiere. Cînd deschide usa palatului cu cheia. care sînt si cele mai numeroase. Fata blestemata de tatal ei sa se prefaca în pisica. ca-si radica genele cu cîrja" cere baiatului care i-a putut paste cele trei oi (AT 788) sa-I arunce în foc. Fratele ei îsi face o trisca dintr-o ramura care îsi 'povesteste patania. p. Metoda geografica-istorica (sau finlandeza) urmareste determinarea originii si raspîndirii unei povesti prin studierea exhaustiva a elementelor sale componente.1. p. apoi a ramificatii lor arborescente la familia de popoare pîna la ultimele mladite dialec- . din împarateasa îngropata de impostoare în fîntîna creste o rachita. îi sta înainte fata ce fusese blestemata sa fie pisica (7. Împarateasa aruncata în fîntîna se preface în peste de aur. S-a numit "geografica-istorica" pentru ca variantele se afla raspîndi te pe spatiul uman. 459). în locul unde a lasat ciolanele. Din foc într-adevar iesi o scroafa cu cheia în gura. apoi sa le stropeasca cu apa. 91). A doua zi. 1235). 586-589). la mai multe popoare si conspectarea lor s-a dovedit mai clara atunci cînd e urmarita în contiguitate teritoriala. p. unde cercetarea comparata urmarea studi-erea prototipului sau arhetipului. 1 se mai spune "finlandeza" fiindca au fost mai întîi cunoscute monografiile cercetatorilor finlandezi. sa-i ia ciolanele si sa le presare cu buruienile aduse din cîmpul cu florile.. p. În fapt. 1. cere binefacatorului ei sa o taie în bucati si sa o arda cu un stînjen de lemne.

în traducere germana 1889) si Mann und Fuchs (1891).în care apare acest episod final care l-ar fi ajutat în elucidarea vechimii tipului religios A si a celui laic R El afirma ca tipul religios ar deriva din basmul (tip B) cu întrebari si raspunsuri. aceasta e abia o schita monografica.prototipul sau athetipul . dar nu îsi fundeaza asertiunea pe vreo demonstratie dedusa din analiza elementelor componente (XXXIV. balada. Hasdeu. Cel mai sîrguincios a fost Antti Aarne. Hasdeu omite cercetarea tipurilor diferitecîntec de stea. metoda a fost aplicata de fiul sau. Metoda geografica.· trebuie sa se tina seama de diferenta dintre repertoriul subiectiv . fiind marginita doar la episodul cu întrebarile si raspunsurile. Balada "Cucul si turturica". în monografiile despre basmele despre animale Bar (Wolf) und Fuchs (1887. daca anumite tari sau teritorii mai întinse nu poseda variante. Cronologic. Kolmacesvki studiul sau despre eposul animalier în Europa apuseana si la slavi (Jivotnîi epos na zapade u slavian.adica cel consemnat în publicatii sau aphive . Deosebit de vatamatoare concluziilor s-a dovedit negarea existentei unui element component sau a unui tip cînd ele totusi circulau la i . socotit fondatorul scolii (si metodei) finlandeze. începînd cu cele ale lui J ulius Krohn. 2.a basm ului din care provin toate variantele cunoscute. printre întîile monografii se numara Povestea numerelor (1879) a lui B. p. În genere. adica existent macar în vreme~ cînd s-au facu't culegerile. publicate sau manuscrise. cercetatorul trebuie sa fie edificat daca situatia provine din lipsa de culegeri sau din starea de fapt a repertoriului respectiv.255 tale. în evaluarea ariei de raspîndire.hotare care au pornit numai de la investigatiile finlandeze publicate în limba germana. Kaarle KrQhn.-istorica tinteste stabilirea formei prime . Fiind scrise în limbi putin cunoscute. monografiile lui Hasdeu si Kolmacevski au ramas necunoscute cercetatorilor de peste. 1882) în care a urmarit problematica în chip foarte asemanator cu Julius Krohn. În domeniul basmului. Acest tel este atins prin respectarea cîtorva norme metodologice: a) Cunoasterea tuturor variantelor. În comparatie cu cealalta monografie a sa. apoi a locului si a timpului cînd a fost creat. În chip independent a elaborat si L. basm . autorul celor mai numeroase monografii. 567-608).si cel obiectiv. Acesta a stabilit metodologia cercetarii monografice în coordonatele ei geografico-istorice în studiile sale despre Kalevala din anii 1883-1885. a formelor locale si a cailor de raspîndire succesiva. P.

Forma primara e în genere a) cea cu cel mai mare numar de variante. pe cît posibil în contiguitate geografica. h) patria . f) împartirea în episoade. acolo unde acestea exista.1tinutului si din dimensiunea si -forma ariei de raspîndire. g). Vechimea aproximativa se deduce din analiza cO. Orînduirea acestora în coloane orizontalecu indicarea prezentei (eventual a formei specia1e)". e) care pare cea mai naturala si mai logica. înseamna ca prima forma este cea veche. elemente. h) aria laterala conserva forma mai veche: daca o forma se afla raspîndita pe o arie larga. stabilirea textului prototip. b) istoricul cercetarii ei. cu siglele efi' espunzatoare etc.pop~are în coloanele verticale da putinta studierii lor amanuntite. O monografie de poveste are în genere urmatoarele capitale: a) formularea si delimitarea temei. g) din care pot fi deduse toate celelalte forme locale .himbarilor ce le sufera variantele. f) care nu poate fi împrumutata din alt tip. Fiecare varianta primeste o sigla. asezate în ordine teritoriala. variantele vor fi orînduite pe contin~nte si familii de popoare.lafeluritele. iar cealalta mai noua. alcatuita din initia1a familiei lingvistice (sau a continentului) si el poporului. Dupa stabilirea formelor prime ale elementelor. e) consideratii genera1e asupra variantelor ca vechime si raspîndire.. Pentru usurarea acestei examinari. Intrucît variantele difera între ele: adesea cu stufozitatigreu de memorizat. motive (sau momente). c) cea atestata în cele mai vechi documente. se diferentiaza mai mult: distanta în spatiu si timp este întrucîtva proportionala cu marimea sc. d) variantele orale.folclorice.rariantele cele mai rotunji te. corob~rata cu î~tîile atestari documentare (literatura antica sau medievala). d) cea prezenta în . orînduite cronologic (tiparite sau manuscrise). c) variaritele literare. ele sînt disecate în partile lor componente: episoade. forma prima a acesteia fiind alcatuita din Suma formelor prime ale elementelor componente. b) Studierea varîantelor trebuie coroborata în permanenta cu raspîndirea teritoriala si cu vechimea istorica. în genere. se concede ca cu cît variantele se îndeparteaza în spatiu si cu cît se scurge timpul. -iar alta pe o arie mai mica în interiorul celei dintîi. motive si elemente. se trece la reconsti~ tuirea naratiunii în totalitatea ei.derivata din cea dintîi. In evaluarea lor.256 poporul respectiv. cercetatorul tine seama de cîteva criterii deduse din specificul productiilor. b) cea cu aria cea mai întinsa. urmata de cifra care indica nuparu1 de ordine în repertoriul national stabilit de cercetator.

Adeptii scolii finlandeze lasa explicarea fenomenelor care au generat o naratiune populara pe seama celorlalti specialisti (mitologi. 508-522). j) variantele locale (geneza si raspîndire) . multumindu-se cu stabilirea formei acestuia si a loc-uluisi timpului cînd a fost creat. Krohn preconiza stabilirea substratului care a generat naratiunea. "începe propriu-zis cercetarea basmului" (1. k) caile de raspîndire. conceptia sau practica populara cu ansamblul ei de credinte. plina de imagini poetice. dîndu-i pecetea caracteristica pe care cercetatorul o determina prin studierea comparativa a variantelor de la celelalte popoare (XLII. p. cu schitarea istoriei basmului analizat. II. opineaza ca metoda geografica-istorica refuza cercetarea originii elementelor din care a fost construit arhetipul. p. dainuind doar în tesatura produsului folcloric. Alte opere folclorice au sorginte realista. are model permanent vorbirea zilnica a poporului.257 prototipului. XLII. Atare separare a cercetarii e arbitrara si nestiintifica. plasmuirea noilor opere folclorice avînd. v. p. p. Exprimarea metaforica din unele productii folclorice. l) contaminarile cu alte elemente epice. trecerea: dintr-o specie în alta. . dimpotriva. m) influenta variantelor li"' vresti asupra celor orale. n) concluzii.) (XXXIII. p. W. Materialul international e însusit de fiecare popor potrivit nivelului sau cultural si talentului. 56). fiindca si folcloristul e dator sa urmareasca fenomenele 'pîna la obîrsia lor: numai cunoasterea adîncita si globala poate genera perspectiva necesara pentru a întrevedea legaturile genetice din filiera atît de complicata a bunurilor culturale (1. alaturi de crearea unor productii folclorice pornind de la structura unor visuri sau halucinatii. Ultimul capitol a fost înteles felurit de corifeii scolii finlandeze. subliniind ca abia dupa stabilirea formei prototipului. Anderson. la baza unele credinte populare care cu vremea ajung depasite si dispar din reprezentarile curente. p. i) epoca în care a fost creat prototipul. oglindind conditiile istorice. îndeosebi din proverbe.· Mai importanta este întrebarea cum. II. cu locul si timpul de geneza. 16-167. cum ar fi în primul rînd o seama de legende si cîntecele eroice.509). decît unde si cînd s-a nascut produsul folcloric cercetat. 39-78. psihologi etc. XXXIII. caile de raspîndire. Krohn enumera în continuare cîteva modalitati genetice: crearea prin prefacerea sau contopirea productiilor folclorice existente în repertoriul curent. 152-164). K.

cercetatorii cheltuind zeci de ani cu migala variantelor ce trebuiau traduse din atîtea limbi. care pot oferi cheia explicativa si pe care trebuie sa le cunoasca cercetatorul monografist. cu conclu- . Exemplul cercetatorilor finlandezi a fost urmat în scurta vreme de altii si au fost date la iveala un numar impresionant de monografii ale unor naratiuni populare (v. cu fluxul si refluxul lor. De asemenea. cît si prin minutiozitatea analizei. O monografie care opereaza cu variante sub numarul limita e destinata de la început a ramîne incompleta. Totusi rezultatele nu rascumpara imensul efort. precum si parcelarea în unitati cu un anumit profil epic care vehiculeaza interpretari felurite. a. Munca depusa a atins proportii nebanuite. Acestea trebuie sa provina din toate tinuturile care formeaza în sine o unitate culturala si sa reprezinte toate subtipurile în care s-a ramificat tipul ancestral. Cele mai de seama. Cercetarea). Puntea dintre India si Europa a ramas înca necunoscuta datorita lipsei de colectii de povesti din unele tari arabe din Orientul apropiat (Siria. Exista însa un numar minim de variante. repertoriul unor popoare europene e cunoscut în proportii cu totul insuficiente. de Vries si The tale of Cupid and Psyche (1955) a lui J. greu de precizat fiindca variaza în functie de vechimea si complexitatea naratiunii.258 3. Situatia ideala a consemnarii tuturor variantelor de la toti informatorii care le povestesc nu va fi realizata niciodata si ea nici nu e necesara pentru elucid~rea problemelor legate de geneza si raspîndire. uneori destul de amalgamat. apoi disecate în elementele componente si analiza te comparativ pe un registru cu sute de claviaturi. sînt monografiile Kaiser und Abt (1923) a lui W. O prima cauza a fost penuria materialului folcloric: trebuia mai întîi ca toate tarile în care circula basmele propriu-zise sa dea la iveala repertoriul national din toate tinuturile ~heie. Swahn. Anderson. atît prin numarul mare de variante comparate. îndeosebi din cele care au constituit o veriga intermediara în procesul de circulatie. Die Marchen von Klugen Ratselasern (1928) a lui J. Irac) si mai cu seama din Persia. pentru ca investigatiile monografice nu au raspuns multumi tor marilor întrebari pe care le pusesera corifeii scolii finlandeze. Cercetatorii au semnalat mereu marele inconvenient provenit din lipsa materialelor din unele tari. pentru ca numai în acest fel se pot întrevedea caile de împrumut si de transmisie.

iar din Ucraina la români si de aici la sîrbi este mult mai verosimila în urma întregirii lant~lui de variante românesti. iluzorie la naratiunile complexe. p. în al doilea rînd ca circulatia snoavei din Franta. încît ipoteza filiatiei ucrainieni-români-sîrbi e supusa revizuirii. cercetatorul poate merge îndarat pe calea reconstituirilor numai pîna la varianta din care provin cele cunoscute. prin Germania. Nimic nu-l îndreptateste sa-I considere pe acesta drept forma prima. Anderson nu cunoscuse nici variantele tarilor din vecinatatea noastra (Ungaria. de asemenea. 405). între cele 188 variante. prefacerile si amalgamarile putîndu-se desfasura fara sa lase urme. Bulgaria. 182--222). alcatuite dintr-un singur episod. dar între timp. pluriepisodice. dupa cum a ramas problematica reconstituirea formei primare a celor mai simple. Ion lVIuslea a putut ajunge la 43 variante românesti ale snoavei (LII. ceea ce . De aceea. în conformitate cu ceea ce atesta particularitatile variantelor maghiare în raport cu cele c~he si germane. întrucît aceasta a putut fi precedata de alte forme posibile. dupa cel german (80 variante). Anderson despre femeia necredincioasa (Der Schwank vom alten Hildebrand. tara de origine dupa parerea lui Anderson. ca forma prima trebuie sa fi fost cea mai "naturala si mai logica". tarile slave. Turcia). deci la prototipul variantelor autentice.259 zii alaturi de realitatea folclorica. Procedînd la o ancheta asupra tipului cu ajutorul corespondentilor. 1931). Reconstituirile au mai pacatuit si în urma criteriului. încercarea de a ajunge la reconstituirea prototipului s-a dovedit. p. Un exemplu elocvent îl ofera monografia lui W. rau înteles si aplicat. mai întîi ca snoava e cunoscuta în toate provinciile românesti. întîia creatie a plasmuitorului folcloric în istoria tipului. Daca în lingvistica rigurozitatea legilor fonetice a permis atari reconstituiri plauzibile cari pot explica filiatiile din marele truncbi indo-european. au iesit la iveala si cîteva variante maghiare si turcesti indicate de Thompson în ultima editie a catalogului tipologic (LXXXVII. ceea ce l-a dus la concluzia eronata ca snoava ar circula ~umai în Transilvania. repertoriul românesc fiind al doilea ca marime. el a cunoscut abia doua variante românesti. în folclor procedeul nu _poate avea aceeasi consistenta. oricîta prudenta si-ar acumula cercetatorul. Aceasta a dovedit. care între timp au disparut fara putinta de a le detecta.

de la basmul din realitatea folclorica. Monografiile întreprinse nu au putut aduce însa nici o lumina. va putea fi lamurita problema. legende). asa cum e atestata la primitivi si în preistorie. cercetatorii vad ascensiunea de la simplu la complicat. în care si o seama de elemente socotite "veridice" de mentalitatea arhaica au suferit transformari spre neobisnuit si contrastant. poate servi ca punct de plecare în atari elucidari· si cu cît cunostintele în acest domeniu au sporit. abia o parte fiind plasmuiri anume pentru osatura cutarui basm.:apatîn realitatea folclorica. 130-142.eu în a trece zidul spiritualitatii arhaice. deci de la legenda sau povestire la basmul complex si plin de minuni. în genere. ca fiecare element narativ a apartinut initial numai unei naratiuni. aratînd care este calea fructuoasa a viitoarelor studii monografice despre povestea populara (XVI. de aici poslbilitatea de a fi detectat unde a fost împrumutat din naratiunea originara. nu ofera viziunea întregului ca unitate si a iesit la iveala necesitatea de a porni de la fenomenul viu. în fapt. în conformitate cu rationalismul modern). sau din relatarile mai simple (povestiri. ancorate cu un <. 159-180). Atare cercetare trebuie îmbinata cu sondarea bazei etnologice si istorice care a generat specia si elementele componente. au adus contributii substantiale la cunoasterea basmului popular. p. a originii basmului ca specie folclorica. de la cotidian la neobisnuit.260 presupune ca primii izvoditori au avut acelasi orizont si aceleasi înclinatii creatoare ca cei contemporani (uneori ca si folcloristul care a judecat faptele dupa ceea ce i se parea lui mai "logic". Ultimele cercetari. Numai o intensa familiarizare cu gîndirea preistorica si cu cea populara. iar cu celalalt în lumea ar. pentru a-i studia legile de transmitere orala. potrivit stadiilor în care se esaloneaza.haica. S-a constatat ca nu corespunde realitatii nici ipoteza corifeilor finlandezi. S-a crezut apoi de catre initiatorii metodei ca dupa ce vor fi studiate monografic tipurile principale. . creatorul popular a putut lua aceste elemente din reprezentarile curente (credinte. oricît ar fi ea de mare. fiindca o suma de fapte individuale. atît de controversata. fiind plasmuit anume pentru contextul respectiv. conceptii despre lumea înconjuratoare). cu prefacerile inerente circulatiei. cu atît .-a vazut cît e d~ g.

sau "doi tauri frumosi care se gonesc unul pe altul. Pisica Murgila (Serila). pe cînd Murgila un bou care "duce luna". Miezila si Zorila sînt încpipuiti ca cei trei purtatori ai conacelor de noapte. care cînta 'noaptea prin paduri. Au înfatisarea unor oameni obisnuiti sau mari si puternici care se pot face nevazuti. Ei calatoresc mereu de la rasarit spre apus. iar Zorila de a lungi ziua. fiinte supranaturale sau <fhiar zmei (ibid. Serila. în timp ce Murgila e sotul lui "care face calea opusa si ajuta soarelui sa coboare pe tarîmul celalalt". sau "un fel de boi mari si puternici care se lupta amîndoi". . 224). 542). Zorila e boul baltat care "caIatoreste de la apus spre rasarit si ajuta soarelui sa urce pe tarîmul nostru". Cel ce merge foarte repede îi poate ajunge si îl poate vedea pe Miezila "ca o bute hornonaind. Zorila ar fi un bou care poarta soarele. învingînd totdeauna Zorila. Legendele îi înfatiseaza felurit.261 Miezila v. Miazanoapte (Miez-de-noapte. Miezila si Zorila sînt cunoscuti si sub alte nume: De-eu-seara (De-eu-vreme). 223). p. Legenda Motan v. cînd întîlnesc vreun om. 237). îi sar în spinare. îi omoara. al' doilea la miezul noptii si ultimul în zori. gigantici. pe alocuri însa femei. uneori chiar "îi bat. îl dau jos si încep a rîde. cel dintîi seara. fara a se putea ajunge" (LUI. îi manînca". oameni sau animale "mari ca niste clai". p. p. înaintea omului" (LXV. hordo. Ei au putere numai pîna lacîntatul cocosilor. Murgila. Miezila si Zorila sînt trei luceferi care lumineaza. Noptila) si Zori-de-zi. dar în alte parti se afirma ca "Zorila si Murgila veniau si furau fetele in zori si-n amurg" (LUI. Pot fi vazuti ca oameni mari si urîti sau momîi felurite. îndeosebi Murgila si Zorila sînt aratati ca "niste fla~ai mari. p. Ei sînt de obicei barbati. hordo. Murgila are puterea de a face noaptea mai lunga. p. Zorila si Murgila se mai numesc cei doi boi care arunca soarele cu coarnele lor de la apus la rasarit.. Ei au fost trei frati care s-au batut de la o camasa facuta de mama lor si cerul i:a despartit pe vecie (LUI. altceva nu-i fac". Ei mai sînt închipuiti ca fiinte silvestre cu înfatisari urîte care sperie pe oameni. 223-224)~ Mai frecyent. Murgila Mit v.

îi leaga de cîte un copac. 42-43). apoi cînd se întoarce cu un taciune. se iau la bataie. Da-cu-sara era alergator neîntrecut: "cînd fugea. asteptînd sa i se termine camasa începuta. p.262 în basmele fantastice. încît fieca~e adoarme pe rîn'd. iar De-cusara "era mai mult mort de cînd era legat" (32. nu mai misca niminea. pe rînd pe MieziIa-miez-denoapte si pe Zorila-zori-de-ziua carora le cere foc si fiindca nu au. dezlegîndu-i. al doilea "ca-m rag oile în strunga si mieii pin stîna". da fiecaruia cîte "o bucat' de carne s-o bucat' de turta". Petrea Fat-Frumos. si pa pamînt. p. singurii în stare sa readuca fata furata de diavol sau zmeu. Miez-de-noapte avea un auz neobisnuit: "daca pui urechea la pamînt. mai cu seama în unele variante ale tipurilor 300. Miezila si Zorila apar în rolul lor de a purta cele trei etape ale noptii si protagonistul basmului îi leaga pentru a lungi noaptea. aud!" ZoriIa-zori-de-zi era ochitor neîntrecut: "eu cîn trag cu arma. Calin-Nebunul pleaca spre zarea de foc din departare si leaga pe rînd pe De-cu-sara. fara sa se întîl~easca unul cu altul. plecat în cautare de foc. p. III. prindea capra din fuga cea mai mare. I. în chip similar. Murgila. dacînd eu. Crîncu îi leaga pe rînd. l-am facut praf!" Cei trei izbutesc sa scoata fata de la diavol fara sa-i simta si Da-cu-sara o ia de sotie. mama lor le gateste o camasa din pînza uitata si le da sa manînce mîncare uitata. . Miezu-noptii si Zori-de-ziua "ca lui i-era frica sa nu se faca ziua". vînatorul codrului pleaca sa aduca foc din muntele departat si e oprit pe rînd de De-cu-sara. Cînd împaratul anunta ca i s-a furat fata. întrucît el a prins-o cazînd din vazduh (5. pîna ce mama lor îi împaca. Ei mai apar si ca trei frati îndemînatici. La înapoiere. umplea burdufu si-i dadea drumu tot vie". dezlegînd pe Miezila si Zorila (5. întîlneste. 330-333). si cînd oi trage cu arma. Crîncu. fara alta motivare decît "azi nu poti". aud ce este si su pamînt. 278-282). aratîndu-Ie ca sînt frati si ca trebuie sa aduca fata împaratului. p. Miez-da-noapte e tot în tacere. Ei vin pe rînd la mama lor. Cînd se trezesc la ziua. 302 si 303. II. Cel dintîi se vaita "ca rag vacile pin ocoale si ghitaii pin strunga". daca e o lacusta pa toarta cerului. îi dezleaga pe cei trei (60. dar Petrea Fat Frumos se duce pîna la vîlva taia zarita din vîrful copacului si se întoarce cu foc. 410-419). o jîpuia. cerînd "ceva sa manînc si eu sa ma duc sa-m vaz de serviciu meu". o mulgea încît nu simtea. Miez-de-noapte si Decatra-ziua.

alungîndu-i pe cei doi frati tradatori (3. Murgila. cei trei frati. E scos de o pajura careia i-a salvat puii de la balaur si îsi gaseste fiul porcar iar sotia gainareasa. Se multumeste sa-si alunge fratii (86. elibereaza· pe rînd stelele. p. "Rîd de ma prapadesc. galeti s. fiind parasit de De-cu-seara si Miez-de-noapte. SariIa. luna si soarele si cei trei frati primesc de sotii fetele împaratului (60. pleaca el. însotit de Miezila cu conditia "sa nu-l puie la nimica greu". . e zdrobita de om. omoara zmeii si elibereaza cele trei fete ale împaratului. III. Sarila coboara pe tarîmul celalalt. 72-77). patru ori pe zi te dau afara din casa" (ibid. Zorila coboara dupa fetele furate pe tarîmul de jos. Zorila înfrînge pe zmei si revine cu cheia raiului si lumina soarelui. Miezila si Zarila sînt trei frati cate îndeplinesc rolurile lui Strîmba-Lemne. 49-63). revine cu fetele care sînt scoase cu "leaganul" de ceilalti frati. e scos de un corb si devine mostenitorul tronului. 99-107). Miezila la miezul noptii si Zorila dimineata (acesta p. pe cînd "la tîrg nu-i de noi de trei. va primi fata lui de s~tie. în alta varianta.2~ ~ Prin extensiune.. furate de zmei. dovedind ca bîzîie "nu de rîs. Laudîndu-se catre un tîntar ca face oamenii sa se palmuiasca. care pleaca sa readuca constelatiile furate. p. p. Aripa-frumoasa se lupta pe rînd cu zmeii la pod. 288 *). Musca. laudarosenia m. iar cel ~are izbîndeste. pîna ce mi se umfla ochii. p. în basmele despre animale. ci mai de graba de plîns" (47. Ei pleaca în cautarea celor trei fete ale împaratului. se arata ca m. unde femeile "nu spala blidele cu zilele. e pedepsita.umit si Aripa-frumoasa).a. Iata de ce sînt asa de înholbata" (47. 372. SariIa. p. într-o varianta moldoveneasca a basmului Ar 301 B. în unele legende-snoava. 371). budeie. omoara zmeii. 374). iar ciuveiele (berbinti. Fiindca numai Zorila era nazdravan. în alta varianta. ramînînd urmasul împaratului (79. Ei sînt trei frati. dar ea scapa si ei se palmuiesc. p. LXXIX. Serila nascut seara. 'Miezila si Zorila îndeplinesc atributiile altor personaje. Ele prefera satele de munte. Miezila si Zorila sînt trimisi de împarat sa-i aduca ch~ia raiului si lumin~ soarelui.) nu le spala cu saptamînile din casa nu te scot niciodata". 67-81). Sfarma-Piatra si a eroului principal din celelalte variante. p. acestia dau cu palma s-o omoare. dar el e lasat acolo. ar avea ochii holbati de prea mult rîs: se pune pe obrazul oamenilor.

Dumnezeu preface o hergihelie de cai.. p. p. Pentru ca eroul sa poata ajunge în împaratia Arapuschii. eroul se preface m. de unde ia toti sacii cu bani (18. p. Ca sa spioneze zmeoaica ai carei fii i-a ucis în lupta. "S-a dat Michiduta de trei ori peste cap si s-a facut musculita". (60. "si se baga pe gaura de la încuietoare si începu a zbura . Puterile zmeului se afla cu totul rar în doua m. o turma de oi si o cireada de vaci în m. III. acestea locuind într-o rata etc.tura. p. Dragi nurorilor mele! prindeti musca aceea. dîndu-se de trei ori peste cap. Cu totul sporadic. .264 M. uneori e invocata drept marturie a pseudoveracitatii: "De cînd se scria musca pe perete ..se preface în m.mincinos cine nu crede" (41. 80). III. în formulele initiale. pentru a iesi din încurca. Apoi intra în gîtul unul lup pe care îl tortureaza. Pitic).. (AT 302). LXXXIII. la sfatul ciocîrlanului pe care încaleca (85. 499. joaca rolul albinei de a-l ajuta pe erou sa ghiceasca fata cea mai mica a zmeului dintre cele trei. 387). asezîndu-i-se pe nas (LXXXIII. apare întîmplator si în ul}e~me / propriu-zise. 1228). de unde sperie o ceata de hoti. v. p. caci ea v-a omorît barbatii vostri si feciorii mei" (60.. p. Eroul mic cît bobul . adapostindu-se dupa o ciuperca. se preface m. m. p. 62).Degetel etc. (AT 700) . 547). pe care le vîra într-un corn si îl da drept simbrie servitorului care i-a pascut 9 iepe (52.744. 31. în casa unui popa zgîrcit. p. 51).Mai . . I.

a construit un zid prin care a barat Dîmbovita la Cetateni. p. Cu acestia ataca din nou pe tatari.. p. 3. 50-'-51).-53). înecîndu-i pe toti (ibid. dar N. N. folosind formule de recunoastere. Se stabileste la Cîmpulung si nu se mai întoarce la Fagaras. . 48. p. iar peste lac a întins un pod de piei de bivolla casele sotiei din Malu Doamnei. Cere simbrie numai un mînz "flotocos si alb ca oaia" care avea aripi ascunse în par. . 1. 67-80). Uneori. 2..V. avînd caii potcoviti "cu potcoavele d-andaratele" si-i alunga. iar N. precum si haiducii închisi în te~nite. tatarii au fost alungati de oastea lui N.p. Silit de multimea tatarilor sa fuga. iar el a trecut muntii. se înalta în aer cu calul nazdravan si readuce oastea asupra lor.V. Titarii. A purtat multe razboaie ctl tatarii. La tîrgul de Sîntilie din Cîmpulung organizeaza masacrul tatarilor veniti ca de obicei dupa prada (66. 'Tatarii navalitori si-au pus tabara chiar în albia secata.V. A venit din tara Fagarasului peste munti cu o ceata de voinici sa alunge tatarii. Gemenea. alungîndu-i peste granita (65.N Negru Voda. a trebuit sa fuga dinaintea tatarilor în cetatea Cetatuia. Fiindca Dîmbovita avea apele mari.. N.' . construieste un dig puternic din piei de bivol prin care a "oprit toata apa Dîmbovitei".V.V. Simtind alta data ca tatarii înainteaza pe cursul Dîmbovitei. N. Alta data. tatarii erau sa-I prinda. La un nou atac. de atunci. Din cetatile Jidova si Gradiste. spargînd pieile si au pierit înecati toti. a ridicat st~vilarele. si-a ascuns sotia dupa o stînca pe malul Dîmbovitei. stînca numindu-se de atunci Piscul . a întins peste ea un pod de piei de bivol si s-a adapostit cu oastea la Cetatuia (66. nu poate rezista repetatelor atacuri ale acestora si intra sluga la un crai de peste munti ca sa-i pazeasca herghelia de iepe. N. Tatarii au gasit ascunzisul ei si doamna s-a aruncat în Dîmbovita. crezînd ca e o cetate în fata lor.V. N. în timFml noptii. gemînd lînga satul numit.V. 59-63). înfatisat de legende dreptîntemeietorul Tarii Românesti. Totusi.V. au atacat digul.

5. cetatea di~ Dragoslavele. a adus porumbul din Tara Ungureasca printr-o stratagema: s-a dus acolo cu o suta de curcani pe care i-a îndopat cu porumb. 60).. p. 238-239). a ordonat distrugerea bisericii Sîn-Nicoara.V.266 Doamnei (ibid. p. a fugit spre Banat si a poposit în Obîrsia-Closani. de un'de vorbea cu sotul din cetate' "prin ajutorul buciumului" (ibid. apoi manastirea Negru Voda si cetatea din Cîmpulung. iar din Coltul Doamnei deasupra acelei vai s-a aruncat cînd i s-a parut ca sotul ei a fost omorît de tatari (ibid. 54-55). Cînd au venit moldovenii cu oastea sa le elibereze. Lui N. p. 51). (68.hitulsi palatul din Cetateni. numit de atunci Valea Doamnei. dincoace de brazda Moldovei. 64-82). Mai numeroase sînt constructiile ce i se atribuie: cetatea si palatul de la Cetatuia.. 77-78). 4.V. p. Multe legende povestesc chinurile si moartea tragica a sotiei lui N. s<. p. S-a înecat în vreme ce se scalda cu voia lui N. p. XIX-41). scotîndu-Ie boabele din gusi pentru a le semana (65. VI. Priboieni. (68.p. ea a fugit pe un afluent al Dîmbovitei. Aflînd de întoarcerea lui. ca sa vie femei din Moldova". Ca sa populeze tara dupa ce a alungat pe tatari. p. 31).V. 7. biserica din Dragoslavele. Furesti. p. ea fuge si se îneaca în Rîul Doamnei în dreptul satului numit de atunci Domnesti (99. p. manastirea Vieras. (66. Ea îsi avea locuinta în muntele Doamnele. p. 232). p. ca rasplata. Dobresti. a facut un tîrg "de scule femeiesti. Alta data. p. N. Ea a construit O biserica "de legea ei" în absenta lui N. N.V. i se atribuie o sumedenie de întemeieri de sate prin danii: Botesti.V. în toponimiaregiuniiArges-Dîmbovitase întîlnesc mai multe denumiri cu N.V. Tiganesti. Zgriptestî. 47-48). manastirea Tataresti de pe Teleorman (66. 67-85). 63). zidita de sotia lui. p. în toiul tîrgului.V. 65. Negresti. Ca sa nu fie prinsa de tatari. femeile n-au mai vrut sa plece de la sotii lor (65. biserica din Corbi. i-a dat hrisov de stapînire asupra satului (39. punînd tunurile în bataie înainte de a fi terminata (66.V. 6. iar la întoarcere i-a taiat. 66-67) .V. 51. N. cetatea din Rucar etc. N.. Un om l-a trecut în spate "legat la oichi" peste apele Cernei si.V. cetatuia din Schitu-G~lesti (65. voinicii s-au repezit si si-au luat neveste moldovence.. Acolo a taiat pe paharnicul care îl radea fiindca i-a cerut sîmbria tocmai în pribegie. 55-56). N. în Domnesti si-a facut conac în trecerile sale de la Cîmpulung la Curtea de Arges (66. p. . 56-60.

V. .V. iar doua sa le dea stapînilor. pietre scumpe. N. ascunse înca în pamînt. fara sa-I cunoasca.267 8. 9.V. acestia se revolta si Mircea îi decapiteaza. p. Cînd N. mai multe care de bani".V. dar Mircea îi arata dovezile de frate si e gratiat (65. 69-74).V. a avut frate pe Mircea Ciobanasul. în cuta din cetatea lui N. ca sa nu se cunoasca". "sunt ascunse comorile lui Negru Voda: felurite odoare. De asemenea. De la N. în pestera din cetatea lui N. vrea sa-I spînzure. 83-84). "a pus oale cu bani si peste ele a tencuit. ar fi ramas multe comori. Dar locul unde sînt ascunse "nimeni nu-l poate sti" (65.V. N. iar în clopotnita din Schitu din Cetate "au fost comori". dispune sa ia o parte din turma. p.

acesta cere sa-i învie si fratii de cruce. apoi moare (4. dimpreuna cu Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. 56-60). Peste noua luni. Petru prefac unicao. apare sporadic. vede "batista picata cu sînge" si pleaca în cautarea lor. Ea are "trei fete (oite)" care deschideau usa numai la vorbele ei (35. Cînd ajunge cu turma la Mama Padurii. ramîne în urma de turma. r . Un om lasa în padure o. 1174). III. vroia la început sa dea o vadra de' lapte. Cînd lupul vrea sa o manînce. aceasta frige pe cei doi frati mai mari (AT 1137). se prinde frate de cruce cu vulpea si cu lupul. Cîteva variante ale tipului AT 123 au ca protagonista o. Naste un copil nazdravan. p. desi stia ca atunci ea va muri. Zmeii îl omoara. q. 1. Cel mai mic scapa dupa sfaturile o. în basme. Uneori. Dupa o legenda. a baiatului într-una nazdravana. e nazdravana si închide usa bordeiului în care se afla cele doua miele. vulpea îl obliga sa jure. el sedea numai ca un sfînt" (52. Petre (Ar 301 B).la strunga. Fiutu Oii (60. devine nazdravana si e înconjurata de o turma mare de o. seamana pe lunca oasele mielului mîncat si acestea se prefac într-o turma mare.366367). dar a cerut în schimb de la Dumnezeu ca atunci cînd va lovi ciobanul cu piciorul. acesta sa moara. el o înjura si ea devine însarcinata. lasînd ciobanul sa fie mai mare _peste ele (52. pe care ea "le mulgea. La sfatul ei. cu laba într-o despicatura. oaia ramase îndata grea". Un om sarac pleaca în lume cu o o. 88). care nu i-a fatat sapte ani. o. O. p. p. unde ramîne prins (12. Dumnezeu si Sf. o. o. o. o o. p. rîde de diavolul ce întindea pielea cu dintii ca sa poata scrie pacatele oamenilor si devine si el pacatos. oaie si îi dete cu piciorul. 128-130). O. 532-533). Dumnezeu nu s-a învoit. nazdravana nu mai vrea sa vîre o. în basmele despre animale. îi învie si pe ei. Il învie întîi pe Petru. singura facea brînza. Fiindca lauda toate lunile (Ar 503).o Oaie. Ducîndu-se la biserica. cerîndu-Ie sa deschida numai la vorbele ei (86. 1192). singura le pastea. p. naste un baiat nazdravan. p. O. p. Ciobanul îi zice "bîr.

p.. 1162-1163). afla "o turma mare de oi si numa a lui îs oile" (5. Drept recunostinta. Dracul (zmeul) momeste copiii la curtile lui ca sa le dea în schimb pe turma lor niste o. Dupa ce sora-sa este înecata de o servitoare care îi ia locul. berbecel' . II. în unele variante ale basmului AT 563. 481). Fiindca un berbec îi omoara cocosul. dar toti cîti îi ating lîna. scoate numai aur din el. în alta varianta.. sihastrul îl daruieste pe baiat cu cornul din care vor iesi cirezi de vite (ibid.. învie. Abia cînd rîde fata împaratului care nu mai rîsese pîna atunci. p. baiatul pleaca cu berbecele. se lupta cu el si omul se întoarce teafar cu turma (ibid. o. 198-207). o.. 1232-1235). scuturînd din ureche "o masa si i-o dat de baut si de mîncat la stapînu-su". decapitate care se prinde la loc si o. o pierde la un popas. cu lîna de aur (AT 1137). I. aceasta îl ajuta sa aduca Iarba si apa de pe lumea cealalta si e rasplatit de stapînul lor cu cornul abundentei (84. p. 37-40). Dumnezeu si Si. p. îl duce în lume. O. Petru calatori îi îndeplinesc dorinta. Unul din fratii saraci doreste sa aiba o turma de o. caci mergînd la locul indicat. . Pentru ca i-a pascut o. Pentru ca fratele mai mic a ridicat în brate o. fiindca saruta capul o. se desfac toti cei lipiti de berbec (52.346).. Ciobanul ramîne cu bîta în mîna si cu buzele umflate" (60. actantii din basm sînt metamorfozati în miei sau berbeci. împreuna cu celelalte animale nazdravane rapune balaurul din fîntîna (AT 300). iar cînd Mama Padurii face un lup de fier din firul ei de par. p. apoi revine la sihastru. ascunzîndu-se în piele de berbec. din copilul ars sare o scînteie în tarîte si o. din lîna lui numai aur" (5. 1193). apoi îndeplineste sarcinile grele primite de stapîn (v. Dar fiindca ciobanul nu este ospitalier cu binefacatorii lui. Temporar. le aduna si contribuie la învierea lui (5. berbecul îi ducea copilul în coarne ca sa-I alapteze (52. tigaie. IV.. Copilul fugit cu sora-sa în padure de tatal canibal bea apa dintr-o urma de berbec si se preface în berbec. II. Cel mai mic scapa vîrîndu-se în pielea unui berbec (5. Un baiat izbuteste sa pasca cele trei o. Baiatul care a slujit un an de zile pe o mîna de orz. "oile sbrr! se fac cioare si se înalta în vazduh . Cînd stapînul este taiat în bucati. 502-506). 74). ramîn prinsi de el (AT 571). Dumnezeu darui este omului sarac un miel care la comanda "scutura-te. fiind ciugulita de un cocos. 1023-1024). Probele petirii). p.. p. p. p. (AT 750 D). II. p.269 nazdravane. ale unui sihastru. o. nazdravana îsi hraneste stapînul.

pe care i~o daruise o zîna la nastere (81. ' . cu puteri miraculoase se întîlneste în cîteva basme fantastice. p. Ea poate arata unde se ascunde petitorul (AT 329. vazute sau nevazute. care îi arata pe cea mai frumoasa femeie (AT 403. 84-85). 1024). a nascut un miel cu lîna de aur. oaia îl va bea. Vitrega afla de la o. Un mat al mielului se preface în copil (ibid. o. p. Dascalul îl duce pe preot cu sila la biserica si îl arunca jos. Tovarasii nazdravani Ogar v. Acestia sînt taiati.270 care le-a mîncat. dar din do~a' bucatele de mate scapate pe apa se nasc iarasi "un baietas si o fetita cu parul de aur" (99. are puterea ·de a chema patru zmei care îl slujesc pe stapînul ei. 5839). Tiganul a primit de la nas o o. nici sub soare 1" Dupa ce e crutata de calau si primita de zmei ca sora lor. O. . o preface în pasare (42. putea vedea cele mai îndepartate lucruri si fiinte. brazii sînt taiati si prefacuti în scînduri. le cînta din fluierul fermecat încît joaca tot timpul în loc sa pasca. Fata împaratului poseda o o. Popa. La instigarea impostoarei. Pacala taie o. În snoave Pacala cioban la o. p. Probele petirii).. rasar din ei "doi brazi de aur". Ochila v. Baiatul . . îi da împaratesei acelasi raspuns (89. tiganul crede ca vrea sa-I bea si o omoara cu ciocanul (S. Ca sa faca stapînului o carare cu o calcatura moale si una tare. p. De la ea. fuge (S. care o manînca a fatat "un berbecut si o mieluta cu lîn~le de aur". 72-73). 5860). împarateasa afla ca N aranza "seaman pe lume n-are .. v. Copiii cu parul de aur în peripetiile lor (AT 707) sufera si metamorfozarea în miei. p. crezînd ca e complicele cuberbecul. începe sa behaie de durere. 3000). îngrozit. Uneori. . pe care o duce de coada. ca fata persecutata a scapat de la moarte si are un copil. mama vitrega are o o. o. Un român îi spune ca daca o va chinui. în care IV. si le asaza alternativ cu spinarea deasupra si dedesubt (S.nici sub luna. 517). Cînd o. Cel mai adesea. Doi hoti vor sa fure tapul popii si banii din biserica. 108-114). Dupa ce au fost îngropati. Cîine Oglinda. Hotul. iar acestea arse. 709). Doua scîntei sar în faina si o. îi ordona sa-I jupoaie. Cînd e trimis sa le pasca în interiorul unui loc îngradit cu zid. Pacala le taie si le arunca peste zid.

. apare ca personaj principal. 40-43). "ce arata pe cine doreai" (41. sporadic. Eroul spinteca boul nazdravan. p. "s-a facut apoi soarele p~ cer" (52! p. Pentru a-i lua sotia frumoasa. un o. Aripa-frumoasa afla ca este un "viteaz mai mare" ca el. p. fugarii fura din casa zmeului un urcior. în unele variante. între altele. la miei (ibid. Acele oua sînt puterile mele" (3. Baba coace o. 140). Alta o. puterile zmeului (AT 302) se afla în o. I. si o. Ou.n. e în stare sa ia toata puterea voinicului. într-un basm aromâ. p. o. l-a scos din lada si o. sare din lada în capul împara- . p. alaturi de alte animale. contine blestemul care a prefacut orasul întreg într-o moara. o. p. Balaurul intrat în tînara sotie (AT 507) a lasat în ea trei o. apoi rata si ia cele doua o. Cînd înnopteaza în casa straina. doar "îti arata o oglinda si-ti ia puterile si frumsetea" (60. orbindu-l cu cenusa (5. Dupa o legenda. Cînd arunca o.20). p. dispare blestemul. cu care îsi încarcase corabia tot atît aur de la împaratul acelei tari (33. 411). Saves primeste pentru o. fratele este momit de soacra asasina (AT 707) sa aduca. explodeaza si e socotit de acesta detunatura de tun (5. p. în alt basm aromân. împaratul îl trimite pe protago. I. (v. unde a fugit sotia în piele de broasca (AT 402). se poate transforma în obstacol.271 a primit-o de la nasul sau Hai-Hai din fîntîna (AT 325). Dintre cei trei frati care petesc pe fata împaratului. pornite în calatorie (AT 130 si 210). se uita la nevoie în ea si cei patru zmei apar dintr-odata pentru a-i îndeplini orice dorinta (18. ' în basmele despre animale. aceasta se preface într-un "munte rîpos" (LXXXIII. era necunoscuta si oamenii "ca sa se oglindeasca aveau în casa cîte-un ciubar plin cu apa". în basme. 148). Puteri). 522). explodeaza.420). iar la venirea proprietarului.141).356). din care s-ar fi nascut balauri. de aur. Uneori. o. Dar o. într-o Iadita de sub prag "se afla trei oua. un pieptene si o o. unul avea o o.991). o. pe vatra.nist sa-i aduca o. Cînd eroina trînteste unul de pamînt. nazdravan era închis într-o lada. p. 77). Saves ajunge într-o tara unde o. III. p. o. p. Un om care-i stia însusirile. salvînd cei doi soti (86. lupul sare pe fereastra si se apropie de el. p. I.73). se asaza pe vatra focului. "Pe locul cela s-a facut tîrg asa de frumos si o împaratie mare" (52. înapoia lor. Piticul frate de cruce le scoate.

scroafa. o vinit tri oameni de fier: Ce-i. Gaina nazdravana oua în fiecare zi si o. p. vite pe car~ le da apoi ca dar finulul la nunta acestuia (52. 280). babei. _ în povestea cumulativa AT 2022 B. Gaina). O.. p. luat de la niste copii care se certau pentru el. Acesta îl duce înapoi si-l pune sub closca. apoi un o. deoarece aflase ca tatal baiatului era fratele lui si suma reprezenta partea lui de mostenire (82. 95-98). Aceasta începe sa-I boceasca si i se asociaza la bocit pe rînd poarta. în snoave. fermecat din porumb preface zmeoaica în femeie obisnuita (52. tiganul cloceste unbostan despre care i s-a spus ca ar fi o.272 tului. 139). . stigletul si fîntîna (52.426-427). între degete. de argint.p. ~i. Voinicul plecat dupa Ileana Cosînzeana primeste un o. gata cu palosul si hainele de aur" (7. p. Se îmbogateste succesiv. din puica iesita ~gonisind porci. copacul. de aur "cînd îl.140). de cal.992). bostanul se rostogoleste pe coasta si stîrneste un iepure dintr-o tufa: tiganul crede ca a fost mînzul iesit din o. primit ca dar de la nas. în care se afla un cal nazdravan si haine (7. 411). 429). Unui flacau îi vine norocul printr-un o. Finul refuza o. stapîne Constantine?" (5. p.419). învîrtea .. p. îi sta gata calul însauat. omorîndu-l pe loc (LXXXIII. Batrînul daruieste voinicului un o. gasit. Un boier ofera o suma enorma pentru el. "Cînd 1-0 aruncat. scumpe sau de diamant (AT 567 v. clocit de el (52. Ridicîndu-se de pe el. Iepurele nazdravan învata pe stapînul lui sa arunce în sus o. p. soarecele sparge o. p. I. p.

II. Vulturii singuri se pot ridica pîna la vîntul turbat. fiindca izbutit sa fure crucea de la "fîntîna lui Iordan". sa se dea în vileag: "eu aicea fac fete frumoase si feciori frumosi" (5. "pe muntii cei mai înalti" (44. e pasarea puternica din basmele fantastice. p. dar ei arunca peria. mîncau aluatul de pe lopata. p. P. 154). O p. p. O p.443). se duce si se scalda în Iordan. O p. cînd ajunge la 30 de ani. CI. se înduioseaza si-i binecuvînta sa traiasca în pace (52. "ca si eu voi avea copiii mei" (52. la urma un copil cu un pamîntean pe care îl iubea mai mult decît pe ceilalti. p. 444-445). fug amîndoi. cutea si pieptenele ce se fac codru. P.. stînca si apa. are o fata care se împrieteneste cu o fata fugita de fratele sau ce vroia s-o ia de nevasta. Scapate de urmarire. peria si naframa. ea nu mai îmbatrîneste niciodata. vulturul îsi îneaca cei doi pui cînd îi promit ca ei îl vor trece peste apa cînd va fi batrîn (AT 244 C*). Se împrieteneste cu fata p~ cu care apoi fuge (7. dîndu-i sarcini grele (v. Ea izbuteste sa rapeasca fete si sa le duca la mari departari. iar mama lor i-a blestemat sa se prefaca în p. p.293). într-un basm despre animale. 144). aducînd cu ei turbarea pe pamînt (ibid. Apoi amîndoua fug de la curtile p. reîntinerind (LIII. care însa îi doboara. La urma. Ei adulmeca înaintea lupului care n-ar avea Ihiros~ împartindu-si apoi prada (52. p. La curtile p. f~garele arunca cutea. Cînd acesta se însoara. pe care eale îndeplineste cu ajutorul sotului. îi persecuta sotia..320). Hamesiti de foame. p~ îi urmareste. I. Aceasta le urmareste. se aciueaza o' fata fugita de frafele incestuos. Dupa legende. p. din slujba unei babe fura o fata de împarat pe care o va elibera eroul care o sileste pe p. 113-123). Îl trece peste apa numai pe al treilea care nu promite. Initial au fost copiii unei vaduve. Sarcini de pierzanie).p Pajura. fata. . p.443).-p. uriasa are copii cu un zmeu.

224). p.sau si din pulpe si de la subtiori . unde o creste alaturea de puii lui. p. Eroul omoara balaurul care îi mînca întotdeauna puii si drept rasplata. 18 burdufuri cu apa si 30 berbeci (61. p. îl scoate pe tarîmul de sus. îl duce în împaratia lui unde îi da "nuca seaca dintre capatîie". 490). p. în vultur se afla ascunse puterile zmeului (AT 302).274 p. Rareori. 152). ·c .ce plîngea si o duce în cuibul sau. p. mai rasplateste pe erou pentru uciderea balaurului ce-Î mînca puii. cirezi de vite (85.si de atunci ar fi ramas corpul omenesc cu atari adîncituri. 140). Din ele . în alt basm. din care pot iesi. 12. pîna ce devine mare si e petita de fiul unui împarat (59.128) etc. II. P. 87). la dorinta. Uneori. p. arunca în fîntîna pe cealalta. dupa ce i-a pregatit o merinde fabuloasa: 12 care de carne si 12 cuptoare de pîine (79. 3-4). Un vultur urias ramîne singurul supravietuitor dintr-un razboi cumplit al animalelor (AT 537).cresc doi paltini (LXXXIII. 969). Un vultur rapeste o fetita . Drept rasplata. p. scoate de pe tarîmul de jos eroul lasat acolo de ortacii infideli (AT 301 B). 378). Aproape de iesire. Sileste pe un om sa-I duca acasa si sa-I hraneasca.scoata carul (LXXXII. III. 194). p.21-30). de unde ia(79. p. sfatuindu-1 sa ceara "margeaua de dupa masea" care de asemenea îi îndeplinea orice dorinta (60. ~. vulturul îl duce pe Trifon habauculla tatal serpilor. Cel mai adesea. II. printre animalele-cumnati (AT 552) se întîlneste si vulturul care îi arata unde se afla nevasta furata de zmeu (60. în mai multe basme. La fiecare întoarcere a capului. daruindu-i un mînz nazdravan "de la iapa babei de la Breaza" (42. p. el hraneste un copil lepadat într-un pom pîna devine flacau (LXXXIII. apoi se îneaca si ea. sau ca sa se poata coborî prin turnul înalt care a crescut în jurul copilului promis lui ("nestiutul" de acasa) pentru ca i-a ajutat tatalui s3. In chip similar îl ultima si eroul la lipeste la loc un fluier de aur (52. Fiindca i-a dat de mîncare un bou. p. p. diavolul se preface si în vultur <ca sa poata urmari pe fostul ucenic prefacut în porumbel (LXXXIII. 45-46). 81). vulturul apare ca auxiliar de seama al eroului. p. 1. într-o varianta a basmului AT 325. p. p. 87). Trei vulturi previn pe tovarasul mirelui de nenorocirile ce îl asteapta (AT 516. p. se termina proviziile si eroul îsi taie o bucata din talpile picioarelor .552). p. vomita bucaturaduce pe Solomon si-ocer. eroul îi da cîte o daraba de carne sau pîine. 703). Vilis viteazul îl învinge cu usurinta (81. sau un inel care îi îndeplineste orice dorinta (5. p. mîncîndu-i toate vitele. Uneori.

tot vulturul îl sfatuieste cum sa o recapete.' la acela va ramînea. p. Erou predilect al snoavelor românesti. El vinde vaca unui copac pe care îl taie si gaseste la radacina lui o comoara din care ia numai pretul vacii. Doar episodul cu împartirea mostenirii parintesti ocupa locul prim în însiruirea naratiunilor. apoi spioneaza din zbor manevrele armatei ce vrea sa elibereze fata si o ataca cu bolo' vani (5. împart galbenii cu . iar cînd aceasta e readusa la curtea tatalui. Cei doi frati îsi fac grajduri de bîrne. ajutata de vulpe. 172). e omorîta cu o buruiana (52. II. singura mostenire a celor trei frati. cu inima deschisa si în acelasi timp abil sa faca fata situatiilor critice. mai rar Ivan în Moldova. O p. a caror înlantuire are o slaba intentie biografica. 3000) începe de obicei cu împartirea unei vaci. Pacala. p. p.221-229). Cînd macinisul era gata. vulturul schiop e calauza sotiei care îsi cauta sotul (AT 425) pîna la curtile acestuia (52. p. Apoi se înaltau în sus si duceau faina la palaturile Ilenei" (59~ p. 14). în jurul lui P. P. O p. deoarece ele pot circula si independent. Ciclul P. întruchipeaza istetimea populara: omul inteligent. "veneau de la curtile Ilenei. s-au ciclizat o seama de episoade. vine mereu sa manînce pe un flacau. Fratii revin si duc comoara. vulturul ajuta Cenusereasa sa aleaga sacul de bob (79. La moara Ilenei Cosînzenei p. La urma. Uneori. ajutîndu-i sa scape de oprimari sau razbunîndu-i fara crutare. p. face doar un umbrar de frunze si vaca e atrasa de acestea. p.956). desi pe alocuri e înlocuit cu cel despre cei trei frati orfani în cautarea unui stapîn. cunoscut si sub alte nume: Pepelea. Iana:. ea o rapeste iarasi în zbor. în Transilvania. duc faina. 212). rapeste fata unui împarat pentru stapînul ei.275 Un vultur rapeste pe rînd copiii împaratesei pe care-i ducea la vizuina lui (82. Incidental. 1. El e corespondentul în snoave al lui Fat-Frumos din basmele fantastice. Aci li se punea la fiecare pe spate cîte patru saci plini cu faina. dar e învinsa de o paunita. (5. Decid sa construiasca cîte un grajd si' în care va intra vaca. prefacîndu-1 în mît (5.82). Cînd sotia necredincioasa i-o da ibovnicului care îl preface în cîine. P. II. asa cum le consemneaza culegerile de snoave. 1143). tot la doua saptamîni opt pajure uriase si se lasau din zbor la moara din prapastii. El partineste pe cei asupriti. Vulturul rasplateste pe erou cu o pana miraculoasa care îi îndeplineste orice dorinta (AT 449). lup si urs.

P. Acesta îi spioneaza de la fereastra si P. îl omoara. . cei de jos fug speriati. sluga pierzînd si sîmbria. apoi cu caprele popii. dar sa le aduca întregi: P. Acesta îl arunca jos si. le scobeste miezul. Se apuca si elIa joc. încît joaca mereu. de unde e doborît cu o lovitura. îi dau faina în loc. intra servitor la un bogat ca sa-i pazeasca caprele. el descopera casa :spargînd tiglele. P. P. Popa îl lasa sa faca ce face vecinul.276 banita împrumutata de la popa. omorînd-o. îi prinde la jug si aduce cu ei carul. Preoteasa joaca si ea în pod pîna cade si moare. unde e proptit în bîte. Acesta îl pune sa-i faca un pod de la biserica pîna acasa cu o calcatura moale :si una tare. În alte variante. sau le cînta din fluier. apoi lipeste ia loc coaja. P. rupîndu-si barba si hainele. Trimis apoi la razboi. P. Popa care îl pîndea dintr-un maracine. lovindu-i cu calul popii care moare din izbituri si e adus în spate acasa. parînd ca vor sa rîda. facînd învoiala ·cu ei ca sa i se taie nasul (sau trei fîsii de piele pe spinare) . îl asaza pe o scîndura sa pluteasca.învinuiti ca i-au schimbat grîul cu cenusa.arate voioase. apoi îl anina în pomul vecinului. 'Cei trei frati fug. Trimis -cu oile sa le pasca "peste zid".el. crezînd ca l-a omorît el. taie oile (sau caprele) si le asaza alternativ cu :spinarea în sus sau dedesupt. rupîndu-i un picior. P. E trimis la dmp cu o pîine si un cas din care sa manînce. batjocoreste pe cei doi frati ai lui P. Popa mîngîindu-l. P. la ale carui sunete joaca atît oamenii. e trimis apoi la moara dracilor cu saci -de cenusa sa-i aduca faina. scapa rîsnita (usa). cît si animalele (AT 592). iace instructie cu porcii. luînd cu sine rîsnita sau usa casei. apoi da cu o bîta în capul preotesei. îi înlatura o bîta si calul mort cade pe . orbeste pe un drac.. lasînd bogatiile sau prada pe care le iau cei trei frati. spunînd ca :se numeste "Singur eu" si scapa de razbunarea celorlalti care. Apoi intra sluga la un popa care. P.celui care se va supara. Dumnezeu îl rasplateste cu un fluier sau cimpoi miraculos. el omoara dusmanii. . Vecinul crede ca l-a omorît el si îl pune pe popa în caruta unui pescar (AT 1537). un lup si un urs îi manînca boii. Noaptea -o petrec într-un copac din padure. Niste vînatori de rate îl împusca si popa cade în apa. P. cum cerea stapînul. el le taie si le arunca peste zid. Popa îl trimite în padure dupa lemne. în unele variante. ia sacul de tamîie pe care îl aprinde dupa ye se desparte de frati. Ca sa . P. sau jupoaie vitele si le întinde pieile. le taie parte din buza. la poalele caruia vin niste hoti sau negustori.

El o duce în caruta proptita ca vie pîna la: oras sa-i dea în judecata. mintindu-l ca el n"a vrut sa fie primar. Taranii pleaca si ei cu excremente la tîrg. aflînd de atare bogatie. P.. dupa ce mai întîi P.277 P. în apa. P. dar P. Cum acesta s-a culcat lînga un tau. apoi se razbuna pe P. în care sa nu lipseasca patrunjel si marar. P. se arunca toti în apa ca sa adune si ei vite. Plecat cu sacul popii. el pleaca cu pielea în lume si o vinde ca buna ghicitoare (AT 1535). Cînd afla aceasta. întrucît angajarea lui expira la "cîntatul cucului". Apoi îsi ia a doua sotie. se vîra în sacul. în alte variante. mai jos). Cînd îl vad pe alta ulita cu o turma de oi (sau ciurda de vaci). îl duce în butoaie. Vazîndu-1 cu atîti bani. în alte variante. i-o omoara. umplîndu-i curtea (sau casa) de gunoi (sau excremente) pe care P. un boier îi palmuieste sotia. el îi scoate maruntaiele si îl atîrna într-un par sa se usuce. pe care au ars-o. dar sînt batuti. satenii i-O' taie. a schimbat locul cu fiul (sau sotia) popii. e pus sa gateasca mîncarea. îi da zece mii galbeni. vin niste hoti în biserica. apoi. iar la popas pretexteaza ca i s-au furat banii împaratesti si boierul îl despagubeste. popa crede ca îl arunca în apa. Taranii. dar P. dar sînt batuti si decid sa-I arunce pe P. în drum. Ca sa se razbuJ?-e. P. Noaptea la popas. invidiosi. cu cartile. legînd în locul lui un tap. popa se supara si P. îsi omoara si ei nevestele si le duc la oras. întîlnind o nunta. satenii îl vîra într-un sac sa-I înece. el taie cei doi cîini cu acest nume si îi vîra în supa. Oamenii din sat. dar îsi omoara copilul în scalda. iar el se substituie miresei si noaptea fuge. e aratat uneori casatorit. acesta schimba locul cu vacarul. momeste pe un CIOban sa-i ia locul. fiindca nu fereste. conflictul cu satenii a izbucnit de la vaca de lemn a lui P. e trimis sa împrastie gunoiul din car acolo unde se va opri cîinele. în cele din urma. îl umple cu muschi alb. P. dar P. a cîstigat o vaca în locul celei de lemn. spargîndu-i un buboi din cap si sotia îl alunga. arunca tot gunoiul în apa_ Ca sa scape de el. i-a facut o seama de lucruri pe dos (v. ca mai sus. îi sperie . îi face pe nuntasi sa plece dupa lîna. se preface mort ca sa vada ce zice lumea (sau ca sa scape de Tîndala cu care trebuia sa mparta banii). care cade jos. satenii îsi taie vitele. îi taie nasul (sau trei fîsii de pe spinare). P. el omoara preoteasa urcata în pom sa cînte ca cucul. Primeste apoi ordin sa "curete" copilul în fasa. popa se decide sa fuga. P. Crezînd ca a om'orît-o. Noaptea. o vaduva bogata.

le dejoaca întîlnirile. fuge cu banii si se ascunde acasa într-o groapa. iese si în cele din urma împart banii.din urma. pastrîndu-si . Din nou P. popa îl ia la bataie. Apoi spune dascalului ca popa stie de relatiile nepermise cu preoteasa si îl avertizeaza sa fuga. ia cuiul de la roata carutei. în unele variante. Sluga la un taran. apoi leaga roata de gîtul calului pîna ce cade mort (81 a. într-o seama de variante. P. O seama de ispravi sînt savîrsite de P. pretinde ca si-a uitat "instrumentele" acasa si cere calul cu care nu se mai întoarce (sau caruta popii cu doi cai. apoi se întovara:sesc sa pacaleasca pe altii. pîndeste sosirea ibovnicului si sub pretexte vine acasa. schimbînd locurile. Iasîndu-1 sa tina cu umarul povîrnisul dealului sa nu se rastoarne) (S. Da creditorului numai 2 galbeni si hotii ~uzindu-l vorbind. cred ca au înviat mortii si fug mai d~part'e. Apoi fura banii popii si fug. îi da fata (S. întepîndu-l cu aracii pe care îi arunca în pod sau oparindu-1 în -cada cu lîna. Intra servitori la un popa. 3002). Pe drum. P. banii sînt . popa pleaca spre el cu toporul si culege placintele (sarmalele) de pe carare. dar ei se pacalesc. Preoteasa devenind ibovnica primarului (sau a dascalului). La înapoiere. P. lasînd sotiei sa spuna ca a murit. Unele variante îl arata pe P. îi vinde casa. P. P. în tovarasia lui Tîndala (S. Tîndala imita mugetul unui taur deasupra gropii si P. Uneori. Tîndala îl atrage prefacîndu-se ca duce un car cu bani. îndragostit de fata unui bogat care nu vrea sa i-o dea. el leaga boul cu un stergar si preoteasa crede ca e ibovnicul ei. 599-600). P. Dascalul -crede ca culege bolovani sa-I loveasca si o ia la fuga.doar un cui. Pacalesc pe o femeie sa puna stevie din care ar creste o varza uriasa. altul sa curete grajdul. vinde din grîul îmblatit pentru pîine si slanina. unul sa pasca vaca. se pacalesc schimbînd sacii în care ar fi lîna si nuci (în realitate muschi si nuci padurete). sluga la popa pîna vor urla lupii în vatra (S.si se preface mort împreuna cu popa. P. Apoi învata o femeie sa vînda miere drept otrava . p. exasperat. Cînd aude ibovnicul urlînd ca lupul. 3007). 3017). Solicitat sa pacaleasca. fuge cu banii în padure. Vaca alerga mult si balega imens. în cele din urma. se declara vinovati si cer iertare popii. Alteori. insista sa duca restul de placinte (sau sarmale) dascalului care era tot la plug si mereu arunca cîte una. bogatul.ca dascalul ar avea nevoie de topor. 3001). unge toate partile carutei cu unsoare. cu care se pacaleste reciproc.278 si îi ramîn lui banii. în cele . minte pe popa .

scornind altele similare (v. pune caii mai mici înaintea carutei. La tîrg~ împreuna cu Tîndala (uneori cu Amageala). ajutat de Tîndala (S.3014). 3465. pretinde ca i-a vazut pe popa si diac în rai mîncînd si de aceea a mîncat puiul din • traista (AT 1626) care trebuia sa revina celui ce va avea visul cel mai frumos (S. 670-671). slanina o tine legata de o ata. Alteori. Alteori. 3008). Uneori. în alta varianta. Intrecere în minciuni). La judecata.3000/136). pe care le vinde cu pret ridicat (S. sau cu vioara care ar învia morti. spunînd ca provin din ploaie. P. 5-7). 3016). cloceste ouale în locul clostii. Sotie). Sotia lui pune afara carne fripta. fierul de plug îl pune în caciula. calul si inelul nevestei (S. Prin extensiune. p. într-o seama de variante ale snoavei AT 1300 C. ogarul îl taie felii si îl pune în traista. sau al celui care pretindea ca a venit de pe cealalta lume (AT 1540) si stoarce de la vaduva haine si bani pentru sotul ei (S. înseala pe un om (sau pe o femeie). 3013)_ în unele variante. p. ori al celui care crede ca va muri la a treia oprire a iepii si cumpara de la un birjar biciul învietor din morti (AT 1313. cît i-a spus sotia cînd l-a trimis la moara (S. Cel înselat se razbuna. ureaza pe dos.279 storsi de la oameni prin debitarea unor minciuni pe care al doilea le verifica. P. începînd cu "doua masuri". 3004). iar cei mari în spatele ei (S. acul de: cusut în carul cu fîn. P. v. el e înfatisat ca prostul care întelege ad litteram sfatul sotiei sau stapînului: unge cu grasime toata caruta. 3009). pune cateii Patrunjel si Morcov în supa (49. într-o varianta a snoavei AT 1381. aceasta pe o secure. spunînd ca vaca ar fi capra si o cumpara cu atare pret. cel mai adesea cu caciula care ar plati singura (AT 1539). mai apare în variantele altor tipuri. iar securea pe o cute (S. . P. P. este cel care deschide ochii sotului trimis dupa spuma de pe mare ca sotia sta cu ibovnicul (S. S. opareste copilul si closca. P. precizeaza ca faptul s-a întîmplat cînd a plouat carne fripta~ pîine si vin si judecatorii constata ca spune minciuni (811a. P. nu numai osiile.3006). ia locul prostului care face schimbul dezavantajos (AT 1415): boii pe o caruta. 3003)~ sau fura sacii de grîu. pîine si vin. îsi pîraste sotia ca a luat mai mult de 20 galbeni din comoara gasita la radacina copacului caruia el i-a vîndut vaca. apare în locul hotului iscusit care fura de la un boier boii din jug.

P. Unuia îi spune ca si-a facut cei trei fii: jupuitor (medic). iar cînd e calcat de hotii care nu gasesc nimic. P. 3030). 3020). în biserica îl arde cu lumînare a pe fat .e crescut de o matusa în pilde. a trecut si în repertoriul clasei cultivate.cersetorul cu mîna întinsa pentru ca a practicat aceasta vreme de 40 de ani (S. C. 3025): Cînd e sfatuit de stapîn sa nu faca lucrurile pe jumatate si e trimis dupa doctor. le pune în aplicare în profitul lui (S. dar la casa de bilete nu vrea sa stea de vorba ca sa precizeze pîna unde 'caIatoreste (S. La doctor cere ochelari negri ca sa poata jeli (S. Dupa ce manînca la restaurant. 3024. el îi trimite sa o bea acasa (S. el anunta si pe popa si pe dricar (S. Cînd zmeii vreau sa-si ia banii. raspunde în doi peri (S.iar cînd ia locul judecatorului. 30+4).ea nota de plata a fost foarte sarata (S. avocat declara în tribunal ca a semanat grîu fiert. 3070). 3069). II. Pacaleste pe brudarul cu barca sa-I treaca pentru un sfat aducator de cîstig: sa nu se mai lase înselat la fel (S. nu lasa femeia sa tipe de rusine ca e atît de sarac (S. unde similitudinea istetimii protagonistului a putut genera contaminarea. se justifica la comisariat ca cerseste fiindca focul i-a ars gospodaria (S. în unele variante despre întrecerile în puteri cu zmeul (AT 10451149).tru . el avînd permisie doar de o zi (S.' Apoi P. sarac. 3029). condamna pe cel cu moara de vînt sa despagubeasca femeia careia vîntul i-a împrastiat faina întîrg (S. P.3023). sînt înfricati de copiii lui P. Copil fiind. în fuga (cu iepu- . Ca soldat.280 P. îi învinge în î~trecerea de a se bate (cu facaletul si cu prajina). P.cînd umbla cu discul si culege toti banii în caciula (S. 3832). 3038). cum pretinde acuzatorul (S. 3063).enteaza . apare si în cîteva basm~. o seama de naratiuni despre el fiind de evidenta origine culta. 3085). CompliIl).hemat la judecata. Cînd are oaspeti si afla ca ar dori la urma () cafea. P. sotia simte o mare sete si P. 3026). Cînd Tindala se face ca nu-l cunoaste. 3019). manînca noaptea gîsca fripta de unde cantoneaza. iar dimineata pretinde ca totul a fost vis (S. 3041). 3062). sare speriat ca a devenit dezertor. ca yor "carne de zmeu". explica: pen. 3064). stoarce un butoi de bani de la cei trei zmei ca sa nu le duca lacul. P. soldat se duce la teatru unde adoarme si se trezeste tocmai cînd actorul declama ca e acolo de 5 zile. P. ca sa arate ca din oua fierte nu pot iesi pui. splrgator (avocat) -7icersetor (popa) (S: 3018). Sporadic. spune ca acesta e semn de moarte apropiata si obtine imediat banii solicitati (S. P.

cîrtita provine din . po250). Baba Dochia)o Omul de pe Bucegi ar fi un cioban ratacit care a înjurat cumplit pe Dumnezeu ca nu mai gasea drumul si pe data a fost prefacut în stînca ce se vede si astazi (50 a. fuge pîna se sparge butoiul. a fost blestemat de acesta sa se prefaca în pasare care "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s:o afla" (v. care se angajeaza ca argat. Ca o ciudatenie trebuie semnalata si substituirea lui P. Hotul care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. . Nic-a' Cîmpului plecat spre nasul . devine protagonistul tipului AT 1875 dintr-o varianta probabil olteneasca. Soare).281 rele "fratele mai mic al lui Pacala"). Baba Dochia pentru ca si-:a maltratat nora. si io sa ti le dau tau la nanasî-to " . "0 ) (S. p-a mele" (XV. prinde coada lupului care si:"abagat-o în el. Iar cînd zmeii se urca totusi în podul casei lui. eliberîndu-l astfel pe P. Popa lacom de bani s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe un sarac ce gasise o comoara si sa i~o ia. Soarele si sora-sa. Fiind închis 'într-un butoi. 263). fara sa se mai întîlneasca sau sa se vada unul cu celalalt (v.realist al speciei narative . Rîndunica a fQst fata de om bogat care a vrut sa fie sotia unui boier si pentru ca .sau. dupa gravitatea faptei si în concordanta cu profilul fantastic sau . e prefacuta îhtr-o stînca.feciorul popii îngropat de acesta (vo PoPa). asteapta . Pasarila-hais-Iungila v. Cuc). Lupul. este întîlnit de P. ursul) si în aruncarea tinichelelor (fratii lui P.dar a fost prefacut în bivol. . în grupa basmelor cu minciuni. î~ lupta (cu "unchiul" lui P. p. forma de pedepsire cea mai uzitata este metamorfozarea definitiva. au fost prefacuti în doi astri calatori vesnici. p. în legende. Personajele negative sînt pedepsite felurit. speriat. trimitînd-o sa spele lîna neagra pîna se va preface în lîna alba sau sa-i aduca fragi în timpul iernii.pe nori tinichea "sa înveleasca luna"). în rolul spînului di~ basmul AT 531. prefacerea vinovatului într-un animal sau obiect.. pentru ca la o fîntîna sa-I sileasca sa schimbe rolurile "sa merg eu în locu sî sâ-n da mia hainile tale o. dupa cum se poate vedea în diferite locuri din muntii nostri (v. P. 192-195). pentru ca au vrut sa se casatoreasca. De asemenea. el îi taie cu toporul (67.. 1...3000j143). Tovarasii nazdravani Pedepse.

547). în contrast cu castelele din Hunedoara si Deva zidite de surorile ei "daca" le va ajuta Dumnezeu (26. Ivirea sîngelui este de asemenea semn de pedepsire. pamîntul era transparent. Dumineca a mustrat femeia care a facut pîine în ziua ei. 157).. ca sa fie mereu pilda negativa. 254). Dumnezeu a decis sa devina întunecat (52. 121). ca au "vîndut sînge nevinovat" (6.p. a curs sînge (52. Corb). numai darîmaturi. a vazut cum a curs sînge din ea (ibid.. La început. tinîndu-i caldarusa la nas ca sa-i curga sîngele în ea (LIII.282 a tradat argatului acestuia secretul scurtei cii sale. 903). deoarece la început Dumnezeu a zvîrlit puii peste casa ca sa cada în picioare de ceea parte. în basme. încît atunci cînd a rupt din pîine. "tot ce era întrînsul se vedea". p.5. a lovit-o cu biciul peste mijloc: de atunci s-a înnegrit si s-a subtiat peste mijloc (80. Puii tuturor animalelor umbla pe picioare din ziua întîia. urmata de arderea cadavrului si împrastierea cenusei. dar de cînd trupul lui Avel a fost acoperit cu buruieni. gulerata cu rosu (L1II. întrucît cel sarac "poate n-a avut de sare în casa la copii si lui i-a dat" (ibid. Fiindca o zîna a pretins ca ea "si fara ajutorullui Dumnezeu . 342). Corbul a fost la început alb. p. exceptînd copilul. Spoliatorii saracilor sînt pedepsiti în acest fel: bautura de la sarac "se face sînge pe ceea lume si omul acela bea sînge". castelul ei de pe dealul Huroi a ramas neterminat. v. Forma cea mai drastica este decapitarea. p. Albina a fost la început alba. însa femeia l-a prins pe al ei în poala. 265). a fost prefacuta în rîndunica. semn.Fratele mai mare care a ucis pe cel mai mic a fost pus în luna safie vazut cum îl poarta în spate. dar fiindca s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (sau fiindca nu s-a întors la corabia lui Noe) a fost blestemat sa devina negru (v. abia dupa aceea sa poata umbla în picioare (94.. Mama Padurii care a omorît pe fratele . au aflat în pîinea scoasa din cuptor o bucata de sînge închegat. Sf. Tradatorii care l-au vîndut pe Horea. Atunci Dumnezeu a blestemat-o ca doi ani sa-si poarte puiul în brate. Horeci). p. p. Un hutan care a împuscat anafura ca sa aiba noroc la vînat. p. Pedepsirea poate fi redusa la instituirea unei metehne permanente sau la expunerea permanenta a faptasului. II. p. p. 55-56). p.. pedepsele sînt mai variate. dar pentru ca diavolul a observat ca îl spioneaza. 1.283). îmi voi face un castel de aur". Cea mai frecventa este omorîrea adversarului. de la luarea vietii pîna la ispasirea cu lacrimi.

I. Impostoarea sotie este legata (AT 403) în cozile celor patru cai neînvatati sa fie sfîsiata în bucati (81. le-a ars si le-a suflat în vînt" (5. apoi îl pune în desagi pe cal. Dupa ce Ion nazdravanul din lut este scos de pajura de pe tarîmul de jos si ajunge la curtea împaratului cu fetele dezrobite. II. Impostoarea (AT 707) este legata "de coadele cailor. Seîntîlneste~ai rar chiar ruperea celui vinovat de catre cai. arunca si-o nuca. p.. Fierberea în cazan este de asemeni aplicata impostorului care e aruncat în lapte clocotit (LXXXIII. Surorile invidioase (AT 707) sînt pedepsite în chip similar: "le-a legat. în administrarea pedepsei capitale apare si legea ordaliilor. ucigasul ZavodCrai îi cere sa procedeze la fel: "Sa ma tai tot bucatele. Recapatîndu-si sabia miraculoasa. bucatile sînt vîrîte în sac împreuna cu nucile. iar restul "ars în foc s-o suflat în vînt" (5. 458). I. 166). Ca sa nu moara dintr-odata. le-a tocat. Mama tradatoare care si-a orbit copilul (AT 590) este zidita într-o "camara fara nici o rasuflatoare" (41. p. încît "ici pica un os. 569-570). Alteori. sa ma bagi în desagi si sa ma urci pe calul meu si sa-i zici Poarta-1 mort pe unde l-ai purtat viu»". s-o pedepseasca-n asa fel încît a vrut sa-I pedepseasca ea pe el" (5. p. II. el cheama pe Strîmba-lemne. 283). 204). si le dete drumul sa se duca în lume. si unde cadea nuca. acesta îl duce la cumnatul sau care îl învie cu apa vie si apa moarta. pentru a fi pedepsiti fratii de cruce tradatori. cadea 'sibucatica" (41. p. Fratii invidiosi care au rapit pasarea miraculoasa si au vrut sa-si piarda fratele nazdravan (AT 550) sînt condamnati de tatal lor la spînzuratoare (81. p. în chip similar. 128-129). însotita de zvîrlirea unei nuci. Tot sporadiea este rostogolirea adversarului în butoiul prevazut cu cuie. cel care a pretins ca a omorît balaurul e vîrît într-un butoi plin cu cuie si rostogolit din vîrful unui munte (ibid. împrastiindu-1 "peste tot locul" (7. fiind si ei pîrîti ca ar rezista pe claia aprinsa care însa "i-a ars pe toti" (5. pedeapsa capitala consta în farîmitarea prin alergarea cailor. Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii este tradat de o servitoare si Zavod-Crai îl taie bucati. Uneori. 64). 194). p. p. colea o vîna". p. 501). îndeosebi în variantele basmului AT 301. Dar voinicul a gaurit desagii. intrigantii de la curte cad în propria cursa. unde cadea bucatica. ca sa cada alternativ. taierea este treptata.283 de cruce este data la cîini. De obicei. Sfarma-piatra « . 475). I. Sotia tradatoare este ciopîrtita "cîte-o bucatica. 75). Zidirea vinovatului e întîlnita cu totul sporadic. p. I. p. p. împreuna cu un sac de nuci.

Uneori. apoi s-a îndreptat în jos ca fulgerul de iute si cînd fu jos. PoPa). galbene. Cîteodata. numa atîta ca nu picau jos" (28. este prefacut în cal si dat unui fierar sa-si poarte. sotia e prefacuta magarita. 92). D~pa caderea ultimului' "si el s-a prefacut în prav" (52. prefacerea vinovatului în animal este temporara. în care si-a ispasit vina. sa-I cresteze sabia care sta în cui».284 si Scutura-muntii afara din palat si arunca palosul în sus\"dar asa l-a aruncat. Popa care este nemilos cu cei saraci. În alta varianta. iar "mîncare numa o data pe zî sa le dati" (5. coapte. jeruntî la el". va creste si va odrasli fructe. de stelele-i facura loc. Taciunii se prefac în mar cu mere peste doi ani si tîlharul a început sa însire numele celor ucisi si de fiecare nume cadea cîte un mar. PoPa). 131).« . pe ma-sa si pe' sora-sa" este sfatuit sa ia trei taciuni de mar "si-i îngroapa cu vîrful în sus. 12291230). p.Pe cine nu va fi drept din amîndoi. p. p. p. Tîlharul care "între altele omorîsepe ta taI sau. Legea ordaliilor ia si forme . si atunci crezu si ea" (41. Si îndata sabia sarisi cresta pe fata la deget. Astfel. pîrcalabul în magar si tîrcovnicul în vaca (41. p. II.. sa nu le taie. 1. ciors! odata taie trei capete de urias! Apoi îl lua Ion în mîna" (61. O formii de ispasire a faradelegilor multe este udarea unui bat de lemn sau a unui taciune pîna ce va înverzi. 313). carbunii cu el (v. Sotia crede ca cumnatul e sotul ei (AT 303) si el se vede silit sa ceara ajutorul sabiei: . lemne. Varsarea lacrimilor din abundenta este pedeapsa acordata de obicei sorei si mamei ne- . gunoi. dar batul se prefacuse în mar "încarcat da padure ata mîndre. prefacerea 1n animale este definitiva. inofensive. 433). Alt popa mincinos e prefacut bivol timp de 9 ani (v. 495). popa în catîr. Servitorul care si-a tradat stapînul e prefacut în ogar (ibid. Dupa atîta cazna cu udarea batului. sa stii ca si Dumnezeu te va ierta". dar dupa un an redevine om. acesta redevenind om dupa un rastimp de la un an pîna la 9 ani. p. lui Man-talhar îi "era roasa coatele la el da sînge. 1. Metamorfozarea în animale apare si în unele basme pentru a pedepsi vinovatii. iar ibovnicii ei.. si palosul s-a dus tot în sus un scopot bun. p. 329). Asa pateste sotia necredincioasa cu amantul ei (AT 449) care sînt prefacuti în vaca si bou prinsi la car si dati oamenilor din sat sa duca piatra.mai usoare. popa îmbuibat de grîu si plecat în cautarea mamei grîului este transformat în bivol. pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada.

încît' "n-o avut 'cina de o sara" (5. care era mai înalt. 514-515). "casa era plina de lacrimi. Boierul hapsîn care vrea sa ia de la argatul sau boii nazdravani (AT 532*) este scos afara "din curtile lui s-îl tîpa în strada".. cei patru stîlpi ai pamîntului stau pe patru p.i el' o fo boier 1" Fostul boier a saracit într-atîta.. atunci si pamîntul se cutremura" (52. Pamîntul e asezat pe patru p. s-o murit" (ibid. atunci t-oi da drumul". se cutremura si pamîntul nostru" (37.141). p. De necaz. fostul argat luîndu-i locul ca "mostenitoriu. 913). ar fi murit si nu putea. Dupa legende. r.imb. vinovatul este cîteodata omorît (v. II. numit începator "pentru ca el începe toate celea ce au sa le faca ceialalti partasi ai sai". mama necredincioasa e închisa "dîndu-i o sarcina de fîn sa manînce si 3 cazi sa le umple cu lacrimi" (ibid. Boierul îsi da carUl încarcat cu grîu si cei patru boi omului sarac care si-a dat vaca pe o pipa. pentru ca nu l-a certat sotia pentru atare sciJ. potrivit cadrului realist în care se desfasoara actiunea. cînd dau pestii din coada. Tipica snoavei este pacalirea agresorului. numai capul i se vedea si ea era ca o umbra. trestiile se cutremura si. Spre rasarit se afla p.285 'P credincioase (AT 315. p. cînd I-ai umplea de lacrimi. Sotie). acol6. pedepsele sînt mai yariate. Pe alo~uri. în tre formele de pedepsire usoara se semnaleaza deposedarea spoliatorului de catre cel împilat. Popa. 'Cea ma:i des întîlnita este bataia. p.590). nu lipsesc nici mutilarile. în alta varianta.. e prinsa de acesta si judecata sumar: "a bagat-o-ntr-un butoi cu miere si-a suit-o-ntr-un pom. în snoava. Sora îndragostita de zmeul cu care a vrut sa-si omoare fratele. Cînd se întoarce dupa 9 ani. p. Mama îndragostita de zmeul cu care au planuit uciderea fiului. p. cel dinspre apus se numeste Ascultator "pentru- . Pacala. 105). PoPa). o ametit. pamîntul se reazema pe patru stîlpi care stau pe un p. De asemenea. e închisa de acesta într-o odaie "si am sa pun un ciubar. III. îndeosebi în unele snoave obscene despre sotia necredincioasa. Ele sînt cele curente în viata de toate zilele. mari "si pestii stau pe patru trestii si mai mari . p.. Dupa alte legende. cu dînsele. . boierul "odata o picat în vatra. O forma înrudita este expunerea la muste dupa ce corpul a fost cufundat în miere. p. ca n-o iertase el" (52. 69). ridiculizarea lui pentru a trezi rîsete cît mai zgomotoase (v. s-o picat în vatra. si-a legat-o frumos si-a Iasat-o-n pomu asta" (5. 176).. "cînd pestele clatina din coada. (LXVII. 25). Peste. p. 1221).

Somnul.. 34-50). apoi cu margaritare si diamant. pamîntul s-a rezemat pe patru p. II.îi aduce sotului cantitati uriase de p. conduce luna si stelele". Cînd acesti p. Sarcini): sa faca loc ses din doua dealuri si sa-i aduca pîine din grîul copt. "începatorul si Somnorosul sufla pe cîte-o nare foc. La început. dar nu vede plasa întinsa si cade în ea (LXXIX. încearca zadarnic sa-I convinga pe porc sa intre în apa sa se scalde. pe cînd stiuca are ochi mari.). al patrulea e Somnorosul "pentru ca toata ziua doarme dus. Ca sa rasplateasca pe copilul care l-a aruncat în apa din undita tatalui sau. trezindu-se. se preface într-un om pitic care îl ajuta pe baiat sa gaseasca pietrele scumpe varsate de un balaur. flacaul se . El aduce grindeea acasa si dupa un an de zile. animale de margaritar si curte de diamant.286 ca el primeste sfaturile începatorului". ca pe pamînt". Grindeea e personaj principal în basmul cu acelasi nume. P. p. alege pe feciorul unei vaduve. e întîlnit foarte rar.250). sotia prefacuta din p. p. p. desi are ochi mici. P. iar ei se întorc pe pamînt (5. p. p. în navoduri si cheama chiar pe împarat cu toata oastea la nunta lor. dar unul a fost înecat la potop. lasa acolo pe fiul lor mostenitor. III. Basmul nu e atestat în catalogul AT. pe pamînt e seceta. iar pe cealalta gp. Din multimea de petitori. De atuncea s-a aplecat pamîntul într-o parte si a navalit apa pe el (50 a. 1003). ca urmare porcul "ramîne un porc" (ibid. 26). sa-i faca curte de diamant . beau prea multa apa. p. iara noaptea.retrage cu sotia în fundul marilor la împaratia parintilor ei. urias "pe care cresc buruiene. acela sa ma puie de viu cu ochii pe foc". Ea rasplateste cu aur pe batrînul care o)Fanea cu mamaliga si o apara de copii. 141-149). Dupa ce învinge petitorii refuzati. vede pericolul de departe (AT 253). p. Acela îl alunga pe diavol în mare si din lupta lor se nasc valurile (52. 26). Dar omul a învatat sa-I prinda si de aceea îl si frige (99. p. 366). p. spre miazazi se afla Aratatorul "pentru ca el conduce soarele si-i arata calea încotro sa mearga". din cînd în cînd îsi schimba locul" (LXVII. în alta varianta. aceasta se preface în fata care îi face gradina de aur. are sapte aripi de la începutul lumii.. El a cerut lui Dumnezeu: "da-mi sapte aripi si daca ma va prinde cineva.eata. în mare se afla un p. aducînd zadufurile sau frigurile cele mari. Împaratul accepta daca îndeplineste trei sarcini (v. în basmele despre animale. apoi sa peteasca fata îmr:aratului din care iesea noaptea un balaur (AT 507 B) si sa ramîna urmasulla tron (86.

flacaul iese cu ajutorul p. Din solzul zvîrlit pe fereastra de o servitoare rasare un nuc sub fereastra împaratului. Cu ajutorul marului. p. lemnele din padure vin singure. croindu-si palate (52. îi faGe chiar pod de arama. 662-665). care este iarasi taiat si ars. Un pescar batrîn prinde o mreana de aur pe capul careia scria ca faina din oasele ei e buna pentru conceput copii. p. dar o surcica scapata se preface noaptea în fata înecata (5. Pusi într-un poloboc. injura fata împaratului care rîdea de el sa ramîna însarcinata (AT 675). Cele doua sarcini le îndeplineste sotia cu ajutorul diavolului. Seniorul locului se îndragosteste de ea si îi da sotului ei sarcini extraordinare (AT 465) ca sa-i ia zîna. îl ajuta pe Solomon sa coboare în fundul marii. Flacaul lenes elibereaza un pestisor prins care îi face muncile dorite: cofele cu apa se duc singure. Cu totul sporadic. el îl ajuta pe erou la pazirea iepei nazdravane care de obicei în a treia noapte se preface în p. e rara. soarele s-a camuflat în p. p. p. impostoarea îi arde. ajutator apare si-l duce cu el. e înfatisat ca auxiliar fidel al binefacatorului sau.: fostul ucenic devine plevusca (porcusor) iar diavolul p. p.. p. P. da împaratesei sa guste. i facut un peste. V. 1 bagata pe fundu marii. U.. cum fusese blestemat de maica-sa. iar pe Dumnezeu îl aduce sotul ajutat de cumnata-sa rata si de calul cumnat (52. Si-i pune frîu-n cap si pleaca înapoi de unde-ai venit" (5. P. p. Si io astrîng toti pestii de pe mare s-o pitig si musai sa iasa-afara. Fiindca a gustat si servitoarea. el e declarat tatal copilului. Ea îl ajuta pe sotul ei (60. 42-52). pietre scumpe" (52. XV. p. p. II. imparatul p. sotul apare metamorfozat în p. AT 425. apoi de argint si de aur. 144). de aur. Fata înecata de impostoare (AT 408) se preface în doi p. p. 969). Cînd se gîndeste la el. P. cu pomi si pasari de' aur pîna la curtea împaratului socru (5. 51). 960-962). mai mare (81. "Haida cu mine. II.287 si sa aduca pe Dumnezeu la nunta (v. 383). ca n-o mai gasesti în veacu veacului. iar resturile au fost înghitite de o iapa de "o suta . Baiatul ucenic al diavolului (AT 325) ca sa scape de urmaririle acestuia se preface în p. Foarte des. 8-11). Copilul unui pescar prinde în Dunare o singura mreana care era zîna apelor si aceasta se preface în fata ca sa nu fie spintecata. Metamorfozarea temporara a omului în p. (în realitate. Baba lui face o cafea din acea faina. 281). aducînd de acolo "margaritare. AT 465). Prinsi si dusi fostului ei sot. se numara printre putinele substan te care au putere de germinatie.

servitoarea gaseste cheia într-un p. care ori de cîte ori o ducea la gura. p. au puterimiraculoase. I.288 si cinci ani". e constrîns de maiastra ostrovului sa vomite obiectul miraculos. îi va omorî pe toti. La înapoiere. dar cînd vrea sa-I manînce. înghit obiectele pretioase care cad în apa.. p. VI. p. arunca în apa cheia bisericii în care a încuiat pe pacatos (AT 674+756 C). în unele basme. 640).. spune "ca e norocul lui".. promitînd ca va vorbi cu zmeul dnd va gasi inelul. va face un copil din ficatul cela" (ibid. Dupa ani de zile. Alteori. 260-261). p. 673). Cine va prinde pestele cela . mare are în pîntece doi copii cu parul de aur. ea arunca inelul în apa. unic: "este un peste în marea asta. p. p. prinde un p. cumparat din piata (5. "era plina de galbeni" (41. Pisica ameninta toti p. Fratele cel mai mic care mîncase inima gainii nazdravane si gasea în fiecare dimineata o punga cu galbeni (Ar 567).II. neputînd agonisi nimic. 32). p.. Norocul ia uneori înfatisarea p. 441-443). O mreana are în pîntecele ei o covatica miraculoasa. eroul este nascut din gustarea numai a ficatului unui atare p. 334). Cîinele si pisica readuc inelul (sau margeaua) miraculos dat de sotia necredincioasa amantului ei (Ar 560). pleaca în cautarea norocului. Disperata. vede o femeie lînga el care îl îndrumeaza sa dea peste norocul lui (52. p. p. 383). p.. Baiatul îl tine în traista si se culca. Un baiat sarac. p. 87).. Alteori. 1. Prinde o mreana în care afla o "covatea mica de piefre". 547). Acestea pot fi recuperate prin prinderea si spintecarea lor. 239). iar capul este dat unui cal care face doi mînji de aur si coada unui cîine care naste doi cîini de aur (81 a. II. pisica pierde margeaua. dar fata se preface rîndunica (44. Un p. cîinele scapa inelul în apa. Fata îmbracata în baiat (Ar 514) este ademenita în cele din urma pe o corabie-de zmeul rapitor. Pisica umbla prin navoadele unor pescari si gaseste inelul în basica unui p. Fratele cel mic plecat în cautarea nevestei "vede niste solzi de la un peste pe jos". nasc toate trei fiinte' nazdravane: doi baieti "cu parul de aur" si un mînz nazdrav~n "tot numai cu par d~ aur" (5. dih mare ca daca nu-i gasesc inelul scapat de ea. dar uneori le arunca ei la cererea protagonistilor. iar cîinele o afla si o duce stapînului (74. Preotul care nu poate absolvi de pacate pe cel ce a pacatuit cu mama lui si a omorît 99 de popi. aruncîndu-se dupa un p. acesta e îngEitit de un p. La sculare. Acestia . (99. La un pîrîu. intra sluga la un pescar. Acestia se pun sa-I caute si-l gasesc îndata (LXXXIII. Zmeul îl afla într-un p. p. Ramas sarac. Solzii de p.

865). iar cînd o freci pe spate. a zburat în pom (52. Dumnezeu a prins-o de coada. p. 110). încît el a fost silit sa faca pe Eva din aceasta coada (ibid. 279). p. iar motanul lui "era si el strigoi. s-a nascut din manusa (sau cîrpa) . Strigoiul îl denunta nevestei. Se casatoresc si se duc în vizita la animalele puternice: leul. 166). e prins de o p. care fug speriate de motan (5. Ficatul prajit al unui p. Dupa ce s-a spalat. dar o femeie "a facut batjocura de pîne" si Dumnezeu a vrut sa-i ia tot rodul: A intervenit Maica Domnului care-a prins cu mîna stiuletele. cerîndu-i sa-i lase "cît sa fie pentru mîta si cîne". Pisica. ' . Ea doreste ca sa moara (sau sa orbeasca) toti ai casei ca sa le poata lua mîncarea din mîna (LUI. p. p. e facuta Eva. Porumbul avea odinioara stiuletele înalt cît paiul. în basmele despre animale. lupul si ursul. Animalele padurii cînd îl vad dînd din coada cred ca "tot învîrteste un iatagan si-ntr-o parte. urias mîncat de mire si mireasa apara pe mire de a muri în noaptea nuntii.. I. iar motanul sare si-i scoate ochii. cum s-a întîmplat cu alti 7 predecesori la aceeasi fata (81 a. Mîta a vrut sa-I manînce. 914). manînca cu ochii închisi. 469). p. ca pe lumea cealalta sa poata jura ca stapînul nu i-a dat de mîncare.289 îi vorbesc si îl sfatuiesc: "Ia un solz de acestia si-l pune ·sub limba si te vei preface în ce poftesti" (ibid. Si de atunci mîta prinde so~reci si-i manînca. p. Dupa o legenda. De atunci e stiuletele mic (52. Un strigoi pleca noaptea la hotar unde se întîlnea cu ceilalti si juca. "Mîta prinse soarecele si-l mînca.: ~ "Lasa~ma . în viclenia ei. p. Vrabioiul s-a îmbatat din rachiul facut de el si a cazut în noroi. el cînta din scripca acolo". dar vrabioiul cere sa-I lase sa se spele. p. p. si-ntr-alta si parca ar spune ca vrea sa ne taie mai repede" (33. motanul e strigoi ca si stapînul sau. Ea a furat coasta lui Adam. motanul se dovedeste un mare viteaz dupa ce se casatoreste cu vulpea (AT 103). 542). 1191). Copiii îi leaga sapte bricege de gît si el fuge în padure unde' Serecomanda vulpii ca ar fi "împaratul mîtîlor cu sapte palose la grumaz". 682-683). p. lasa scîntei" (64. Vrabioiul care s-a îmbatat ·cel dintîi din rachiul facut de diavol într-o urma de vita. pe care a aruncat-o Dumnezeu· (sau Noe) ca sa astupe gaura facuta în corabie de soarecele adus de diavol. p. Iar satana iesi din mîta numai scîntei prin perii ei.. a scapat. 126-128). Din coada p. Uneori. p. dar coada s-a rupt si p. Iasîndu-1 orb pentru ca l-a divulgat (52.

. Apoi zboara pe gard si scapa (ibid. v. Dusmania de ni. Soarece). Îsi capatuieste stapînul petind fata împaratului si silind vacarii sa spuna ca toate cirezile sînt ale stapînului ei. cîinele o latra mereu: "Contratu-contratu! Contratu-contratu". P. P. se afla printre animalele alungate de stapîni care se asociaza în calatorie (AT 210). p.290 sa dorm mai întîi ca sînt beat". e recunoscut de copii si atunci femeia p. De atunci. "toarta de aur din degetul cel mic" al lui care îi îndeplinea orice dorinta (AT 560. urmareste mereu un soarece.p. O p. pentru ca ea locuia în casa si putea sa-I pastreze mai bine. p. 247). fugarita de baieti. 51 a. Facîndu':î-se dor de copii. p.padure (81 a. P. P. apoi îl trimite sa peteasca fata împaratuluL Ea face peste noapte podul de cristal cerut de împarat. zapisul a fost în pastrarea lupului. Cînd e învinsa de soareci. Cîine). redevine iar p. care a pierdut "zapisul" animalelor în care acestea îsi aveau înscrise prerogativele lor. Mai tîrziu. arzînd cu totul (AT 200).îi raspunde "O-arrs! O-arrs! face s-o mutra urîta" (5. Soarece). îl zgîrîie (18. p. p. iar p.P. Aceasta îi cere numai ca . II. da cîrciumarului sa bea rachiu rosu si el se preface în motan. p. Manînca soarecele de cîmp careîl crede împarat (AT 112. 306). baiatul capatuit vrea s-o alunge. uita toata învatatura de îndata ce zareste un soarece dupa care se repede (79. punînd stapînire pe curtile ia cu sine un copil din flori aruncat lor (5. ea îi trage o palma si pleaca în lume. apoi arde în paie uriasii (sau zmeii). cîrciumarul se întoarce acasa. 396). îsi bate joc de cîinele care îngheata afara fiindca i-a fost lene sa-si faca un bordei (41.oarte dintre cîine si p. unde' de~in amîndoi oameni si se iubesc. fugind în . v. Initial. p. P. 186). 600-601). p. Leul se convinge ca omul e cel mai tare (AT 157. I. se ascunde dupa soba si. amîndoi închisi într-o galetusa de aur (42. îl duce cu sine în padure. Motanul dresat sa tina lumînarea la masa si sa nu se atinga de bucatele de pe masa. O data. prinde de pe apa toate pîinile pe care le arunca un baiat. 1-6-18). are rol de capetenie în cunoscutul basm Motanul încaltat (AT 545). 510). Jlînvata apoi sa ceara de la stapînul p. cînd lupul îsi vîra acolo capul. apoi a trecut la cîine si pe urma la p. Cenusotca intra servitor la o p. P. Se plînge leului ca a ramas asa mica fiindca o bat copiii în casa. 133. sare peste foc si-i cade hîrtia de sub coada tocmai în foc. 12.. 263-273). I. p. si îl creste. p. 149). provine din neglijenta p. II. Rareori.p. pactizeaza cu acestia (v.

291 în fiecare dimineata "sa tai trei nuiele din padure si sa ma bati mereu pîna voi sari pe usa. protagonistul se preface în p. II. (52. rea de care Vilis Viteazul (AT 302) nu se teme totusi (80. pentru a izbîndi. o lasa sa fie omorîta de Marti-s'l. îi omoara cele trei fete. fetele petite sînt fonfaite si parintii le interzic sa vorbeasca de fata cu petitorii. zgîrîietoare etc. se urca pe masa. Dupa ce i se fura obiectul miraculos (în alte variante un inel sau o margea). (33. Ea e numita hîrîitoare de pedantul pentru care focul e mîngîiere. p. printre animalele sfintei la care intra servitoare fata cea harnica a mosului (AT 480) se afla si o p. în al doilea an. dar pe fata babei care nu-i da mîncare si o alunga. iar împaratul îi da o corabie de galbeni pentru p. 147). Atunci sa-mi deschizi usa sa ies".. Mîta nazdravana ajuta pe fata mosului persecutata de vitrega sa scape de Marti-sara pentru ca i-a dat mîncare. îl readuce stapînului. dar cînd p. e rasplatit cu haine de aur. p. eroul lasa "o turma de mîti". Fata chioara ca sa nu se dea de gol în fata petitorilor. Dupa anul de trei zile. 7577). p. p.ra (93.. Uneori. (S. nazdravana care îl anunta la întoarcerea de la vînat ca pe nevasta-sa "au furat-o barbatul ei de mai nainte" si îi spune ca are chiar timp sa astepte pîna se va coace "malaiu maruntel" sa faca pasat din el si sa-I manînce cu lapte si tot îi va ajunge cu calul lui ((79. Piparus-Par-Frumos plecat sa aduca razele soarelui de la Zîna Dobrozîna. iar în al treilea an o arde în foc si ea redevine fata de împarat (7. facînd pe hot sa stranute (dîndu-i pe la nas coada îmbibata cu ardei) si sa-I arunce astfel din nas (51 a. în snoave. S. ia razele soarelui si fuge (81 a. Ca rasplata pentru ospitalitate. era necunoscuta pîna atunci. 88-91). 519). stapînul nu mai întelege numele date de el si ramîne în paguba (41. II. dar cînd acestia pun un cas pe masa. p. ea îl loveste crezînd ca e o p. intra în palatul acesteia pe cos prefacut în p. aria procopseala. p. p. p. voinicul care a omorît zmeii se preface în motan "tare frumos si s-o bagat pe fereastra în casa" (12. Zmeul are o p. 160-163). 55). e numita: Prinde-tot. apa udeala etc. 7112). 3748). p. 186190). p. în alte snoave.duce cu coada focul în arie. p. cu un cal nazdravan. (AT 1456. Soarecii si sobolanii sînt pustiiti în tara unde p. apare incidental. calca . 4685. 66). ajutata de cîine. Uneori. Sfînta Miercuri si Vineri sînt pazite de cîte o p. e rasplatit de p. în alte variante. 744). însceneaza gasirea acului. Cînd p. Ca sa spioneze sfatul zmeoaicelor. AT 1562 A). p. p.

Un român pacaleste pe un evreu sub pretextul ca vrea sa cumpere de la el niste p.. Ii cer sa-i ajute în raz___oiul cu alti p. vaca e vînduta unui macelar si el e lepadat cU:matele pe care le înghite un lup. cel mai cunoscut p. unde e asezat într-o firida sa fie vazut (66. neagra. Românulle sfarîma corab biile la maL-La plecare. P. unul de un cot. Legendele aproape nu-i cUnosc. Tatal îl vinde pentru bani si ajunge la împarat -sa-i . Petru Piparus etc. E de asemeni cunoscut p. cred ca e un deal si încep sa-I sape. Prichiduta. Statu-Palma-Barba-Cot). Batjocorind femeia . 525): Neghihîta e de-abia cît o neghina. Michiduta. fiindca nu are boi (S.Au existat înainte vreme si oameni p. 'avînd lampi si tJmacoape în mîini. Prichiduta se ascunde în urechea boului de unde îl îndeamna la plug. Cel mai mare era cît o donita. ajutat de tatal sit!(86. p. care poarta numiri diferite: Nan din Gavan. Sdîrca. p. Caleasca cu caii lor o ia în mîna. Cînd paste boii. Un român ajunge într-un sat de p. e rautaciosul Barba-Cot (v. 5586). Ghemis. 251).inita e'mai mic decît ghemuI si e zamislit de ureche'a femeii ce-si dorea un copil. apar sporadic în folclorul românesc. om~l crede ca l-au întepat purecii. Pitic. 1. Pitic tîntariul. ce veneau cu corabiile. iar din urechea oii o conduce la ascunzisul tîlharilor. care aveau barbi lungi si erau îmbracati tocmai ca baiesii în haine de lîna. 3725). '" în basme. E înghitit si el de o vaca. "oameni micuti". se scoala si plînge. Cu baiesii sînt însa extrem de prietenosi.La minerii din Muntii Apuseni au fost semnalati niste p. 50-52). Nuculita.292 interdictia (S. "Cînd sotia minerului aude la miezul noptii trei batai în usa. si se culca. Sfre<ielus. p. dar mai are doi frati. p:-33-34). p. Neghinita. între ei se cearta si se bat în lupte violente. pe-care sa le puna la plug. pe care îl vinde la un han.clarN eghinita scapa ascuns dupa matura.' apoi îi aduce o ~losca de vin si o pîine. 428-434). Alt Neg)J. Lucrau' si ei la mine. de unde le fura toate bogatiile. iar Nan se întoarce la parinti (41. caci aceste batai vin de la oamenii micuti si anunta moartea barbatului ei" (50 a.se adaposteste sub o ciuperca si e înghitit de o vaca. se adaposteste sub o frunza de tei. Striga din lup. ia un p. P. furate de la hangiu si brutar.care o mulgea. apoi de un lup pe care îl sperie (49. din basmul AT 700. altul de o palma: Tatal îi omoara pe cei mai mari. Nan din Gavan e cît o s~ioapa. acesta se sperie si fuge pîna crapa. .

Michiduta scoate oc. slanina si butoiul cu vin pe seama celor 12 hoti care rîdeau de micimea lui. Prichinduta nascut din farmece se ascunde în urechea boilor pe care îi fura niste hoti. slujba ei constînd doar în a le aduna fragi (AT 480).lcestia la trînta. polobocul cu vin. p. 440446). Fiind musca. p. îi marturiseste ca el e împaratul pestilor pe care baiatul l-a eliberat din plasa (86. se face frate de cruce cu un baiat alungat de acasa. elibereaza fata si un petitor si îl omoara (5. ascunde caii popii si se preface a ghici unde sînt ascunsi. ramînîndu-i oaia si. Ajunsi la ascunzatoarea lor. pe carele împartecu:ba-: iatul. precum si pe petitorii care vin. Se poate prefa<::e în tîntar. p. se culca sub o ciuperca si sperie niste hoti.. luîndu-le comoara (94 a. e înghitit de un lup si de pe limba lui sare lînga niste hoti.-p. Apoi se duce sa scape fata unui împarat fugita la diavoli. 49-52). 597598). îl ajuta pe batrîn la plug. 31-38). se întîlneste si în alte basme. ia pietrele scumpevomate de un balaur în vîrful unui copac. apoi omoara pe mama zmeilor (15. Cînd tipa în urechea împaratului. P. p. . unor p. într-o singura varianta cilteana. 96~98). pe cînd fata babei care le mînca aproape toate fragile. Petru Piparu:s e mic cît un bob de mazare. Pitic tîntariul e mare cît un cot si se. el îi sperie. 181). I. dar se poate face cît o musca. Lupul se da unei vulpi sa-I caute în gîtlej. taie balaurul iesit din fata. E înghitit de un lup pe care îl sperie. Michiduta e un baiat obisnuit.. p. e pedepsita ca la fiecare vorba sa-i cada din gura o broasca (XV.293 fie sfetnic pentru ca ghicea gîndurile oamenilor. e înecat în fîntîna (LXXXIII. P. ci hotii si sasul îi prinde pe toti (81 a. Fata mosului cea cuminte slujeste. 141-148). I. 180181). p. La urma. îi sperie si le ia comorile. U~ p. p. împaratul Piricot este mare cît "un copil de patru ani" si are o fata pe care o tine închisa. 60). Constantin îi omoara puterile din balaur. tipa ca nu el a furat. mînînd boii din urechea lor. Michiduta îi pune sa se lupte cu "bunelul meu" ursul (Ar 1071) si recapata fata împaratului (18. Se ia cu . Sdîrca fura pe rînd de la un sas pîinea cu covata.hiivulpii. Ajuta apoi pe hoti sa fure oi si ramîne sa fie si el hot (ibid. o rasplatesc cu darul de a~icadea din gura la fiecare vorba un galben. Apoi pazesc împreuna fata împaratului care mînca pe toti logodnicii si noaptea p. p. La urma. Mai întîi. hraneste cu tîntari. intra în casa unui popa zgîrcit de la care ia bani.

p. p. l-a alungat din ograda. Un p. p. lacom de pamînt si-a îngropat fiul în tarina vecinului ca sa spuna ca e pamîntul p. Cel care curata grajdul primea . un dasca1. p. în unele variante ale basmului 563. p. în alta varianta. Sînt dati fatului sa lucreze cu ei la saraci un an.46-47). p. IT. Un p. 66-67). marturiseste ca el a furat trei crengute . si un diac sînt prefacuti bivoli. 1.. Dupa un an. într-o varianta a basmului AT 301 B.atunci cînd Dumnezeu destineaza a: treia gramada de bani celui ce le-a furat. pedeapsa e temporara. fel da fel da banet" ca sa se îmbogateasca si mai mult. 480483). popii îi zice tap" (99. 410). 1253). Cu slugile se arata nemilos. apoi masa care se deschidea "cu fel da fel da mîncaruri. ca sa-I sperie pe saracul ce gasise comoara. angajeaza doua slugi la vaca pe care o are.294 Popa. Apare în naratiunile populare. ca personaj negativ. Lacomia e trasatura sa dominanta în o seama de basme.ca din vita în vita toti urmasii tai. p. "De atunci. p. II.. lacom de bani care s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe saracul ce gasise un sac de bani si sa i-l cedeze lui. p. Alt p. Feciorul unui sarac a cerut sa fie p. p. dar cînd a venit Dumnezeu cersetor sa-i dea ceva. cu putine exceptii. 3-6). pe care n-a mai putut-o dezbraca. Dumnezeu se preface dascaI si p. în basmul AT 785. p. e prefacut bivol pentru ca a "mintit ca are luna cearcal} de vînt". se îmbraca în piele de capra. schimba berbecele care se scutura aur. dîndu-i unui om sa care greutati cu ei si sa-i hraneasca numai cu paie de grîu.. 254-255). Ajuns cu banii acasa. Dumnezeu l-a' prefacut cal si l-a dat unui tigan sa care carbuni (5. 89). s-a îmbracat cu o piele de tap. dar dupa 9 ani redevine p. pentru ca "tare urîsera biserica" si în sarbatori mergeau la tîrg. apoi redevin oameni (77. 1254-1255). Alteori. p. II. n-a mai putut lepada pielea de bivol (52. un p. "foarte nasalnic si hapsîn" nu se împaca cu nici. 346-347). ramînîng. Un p. Bivolul provine dintr-un p. au redevenit oameni (52.. Finul le obtine la urma cu "bîtulita" care batea la comanda (ibid. nasul p. Dumnezeu si Sf. dar cînd a deschis groapa. sa se sature atunci cînd se va satura ~alul d~iarba" (52. Petru prefac doi preoti în bivoli pentru ca se saturasera de grîu si plecasera sa caute mama grîului. dar dupa un timp. Dumnezeu l-a blestemat . acesta se prefacuse în cîrtita. un p.. de atunci mereu sub pamînt (LXXIX.. (LXII. p. ca sa poata fura. Legendele reliefeaza lacomia p. fel da fel da bauturi. nu o mai poate dezbraca (81 a.

cu barba rosie pentru a cumpara în tîrg pe ucenicul sau prefacut în cal (AT 325). Masoara astfel intervalul pîna 13. cîte-o palma. p. p. libidinos nu se poate retine nici în fata animalelor (v. Acesta îl pedepseste pe p. p. redevine p. fiind "bogat". incestuos le face îndata. Adesea. . zicîndu-i sa dea mai repede ca se face sara si nu-i grajdu curatat" (12. Basmul AT 822 îl înfatiseaza ca ignorant si mi cioban sau un servitoF raspunde în locul lui la cele trei întrebari ale împaratului. În unele variante ale basmului AT 303 A. p. P.. în sac sub pretextul ca-I duce la rai. 84). depasind prin varietate majoritatea altor personaje negahve. de arama. P. dupa ce a umplut biserica de raci cu lumînari aprinse pe spate. cu un cumul de defecte si sIabic!uni. fata cere întîi trei costume.Pasti prin boabele de cucuruz puse în buzunar. din care arunca în fiecare zi cîte una. în cele religioase. 369) . sa ramîna cioban în locul lui (81 a. p. Într-o varianta a basmului AT 510 B. unde e batut de argatullui care îl recunoaste dupa tipete si îl elibereaza (79. fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac în manastire (fata) si în p.295 de la p. III. îsi pierde sirul si spune credinciosilor ca în acel an nu vor fi Pasti (5. p. tatal incestuos e p. "la hiiecare lopata da gunoi. p. 537). crezînd ca-i place sa le rontaie. (LUI.. de argint si de aur. p. 537-538). E agatat cu sacul într-un pom. apoi îi vîra cutitul cu sînge sub perna ca sa fie alungata de sotul ei (86.3866).). iar cînd preoteasa mai adauga un pumn. Snoavele îl înfatiseaza pe p. P. în variantele basmului AT 706. p. dar uneori fata se preface în "popa batrîn" (LXXXIII. pe care p. un p. (baiatul). necuviincios e prefacut de Dumnezeu încal si dat unor saraci care îi scot un oc. îi ucide copilasii. apoi ea fuge. Hotul iscusit vîra pe p. Mai des apare p. are putere asupra lui (LXXIX. Unele snoave releva ignoranta p. 123-127). Ucenicul îsi previne tatal sa nu-i dea si frîul. În alte ipostaze. Diavolul se preface în p. p. 703). are rol secundar. acesta uita si p. 145-147). Fata fuge si se îmbraca în lemn ca sa scape de urmarirea tatalui. e gasit pascînd "doi tapi si doua capre" în ziua de Pasti (36. II. 36). Urs). Dupa ce fata se casatoreste cu un împarat.hi. 265-266). p. incestuos: De obicei. îsi recruteaza o armata de maimute cu care revine acasa si-l omoara pe p~ (5. are o suta de fete pe care le da celui ce are o suta de feciori..Peste un an.

iar cînd O picatura de ceara astupa un cuvînt. una mare pentru pisica. 3869). matate de slujba (5. Cînd îi cade un jar din cadelnita în cizma. 3296). toti parasesc biserica. O seama de snoave arata consecintele unor atari deficiente: p. dar cînd preoteasa începe a se boci dupa vaca tocmai pe glasul al 7-lea. desi l-a batut mai mult (5. Îsi tine luleaua pe masa altarului (S~4066). Cînd un cioban are nevoie sa i se citeasca o slujba. prohodea mortul singur în biserica. nu stie glasul al 7-lea si îi da vaca pentru a nu fi despopit. P. 4070). Chiar p~otopopul nu e servit în farfurii la masa p.. întrucît prin bataie a dezvatat-o de narav. De aceea. e neascultat.. de a-si exploata supusii. 4063). nu mai stie cum sa se descurce (5. "ca esti cu barba rosie . de vreme ce face în pod doua gauri. Cînd diacul îi scoate semnul din evanghelie. alearga dupa proto:gop cîntînd glasul cerut si îsi reia vaca (5.. acestea fiind destinate oaspetilor de seama: primarul. În biseric~. se iau la cearta care sa-I serveasca (5.3241). cei doi p. promite jumatate din vitele ce le are psalmodiind si protopopul convinge pe oameni ca a auzit cea mai frumoasa evanghelie (5. dar omoara pe . îndeosebi p.tine cartea pe dos. dar cînd eineva îi atrage atentia. Cînd predica e prea lunga. atîta-i si de la cap pîna la picioare si cît e de la cap pîna la picioare. raspunde ca e stîngaci (5. 4982). care nu stia carte. p. 3239). se înfurie si se retine de la cuvinte obscene (5. 1258). 41)78). zeflemisit etc. Multe snoave reliefeaza înclinarea p. La inspectia protopopului. prostia e funciara. Cînd oamenii îl reclama protopopului.. se trînteste pe spate si bate cu picioarele ridicate sa-i cada jarul. psalmodiind mereu (5.Nu mai citeste evanghelia cu SI. îndeosebi servitorii. pe cînd pe p. 3868). Un taran pretinde ca iapa lui e mai cuminte decît p. cîntîndu-i doar: "Cît îi de la picioare pîna la cap.omul care s-a prefacut mort ca sa-i spioneze ignoranta (52. (5. 3250). atîta-i si de la picioare pîna la cap". nu mai are autoritate. Stefan fiindca satenii o stiu din anul precedent (S. Cel ocarît ca nu merge la biserica raspunde p. La unii. aviditatea de pamînt si lacomia în toate. inclusiv fatul care îl anunta unde i-a lasat cheia (S. p. cu barba rosie e temut pentru rautatea si lacomia lui. nu l-a putut dezbara de nevasta-sa. el face numai ju. fratele lui Pacala îl ocoleste. p. Cînd paracliserul e beat.4068). 4062). ca dupa moarte va fi tot în biserica (5. 3234). dar episcopul îl sfatuiestesa foloseasca o pipa cu coada mai lunga (5.4067). subprefectul etc. 4062 A). desi preoteasa îi arata ca si puiul poate intra pe cea mare (5. alta mica pentru puiul ei..

E nemultumit cînd sînt colacii mici.4974)..!97 si tata mi-o spus. asuda toata ziua (5. Da putina mîncare servitorului. p.. daca nu s-au facut p.p. chiar daca satul rîde pe seama lui (5. va primi colacul cel mai mare. nu se ridica de la masa (S. Recomanda vizitiului sa bata caii s-o ia la trap. raspunde ca atunci cînd vine necazul pe om. 4989. se va alege fara simbrie si cu nasul taiat (sau trei fasii de piele taiate pe spinare). 4981). Cel ce înmormînteaza într-un an numai saraci se plînge de napasta ce l-a lovit (5. Ca sa ia mai multi bani. apoi îi angajeaza servitori cu conditia ca cel ce se va supara. nu consimte sa asiste la împartirea galbenilor celor 3 frati într-un ulcior decît daca cei ce vor cadea pe patrafir sa-i ramîna lui. are lucratori si se roaga lui Dumnezeu sa lungeasca ziua. Un p.4990). 5040). 5041). Diacul din altar raspunde sa se îmbrace la cîmp în doua cojoace. dar acesta raspunde ca nu orice gloaba e buna de p. Cînd aude ca fratii lui Pacala masoara banii cu banita. explicînd ca a fost sfintit sa aiba "gura de lup si burta de cal" (5. P.4977). E facut p. dar cînd întelege ca vaca lui a fost aceea care a facut dauna.4979). Ia un sac de colaci de la pomeni pe care îi da diacului sa-i duca. 4984).. se duce sa-i spioneze la geam. la subprefect. îi înfometeaza ca sa se supere si sa-i mutileze. 3236). e murdarit de excrementele ce curg (5. sa ma feresc de asa oameni. învinuieste p~cei care au facut\biserica asa mica (5. 3237). El a acumulat atîtea bogatii. cere sa i-o plateasca pe loc. sa nu dau peste bucluc" (33. 4975). p. p. manînca pe rînd de18 ori. 3133). Cînd sparg urciorul. dar costa 100 lei (5. încît poate supravietui chiar d. v. 3000. dar cînd un om i-aduce unul care nu încape pe usa bisericii. pîna ce îi va razbuna Pacala (S. La pomeni. dar dupa legea noua se face slujba si se trag clopotele. urmînd sa spuna apoi . Cîteva snoave prezinta pe un p. 16). hot. 4987). p.. p. lacomi se iau la întrecere: în ajun care va fugi mai repede. PacaIa). ia cu puterea jumatate din averea unui taran care e trimis pentru dreptate la primar. Cînd diacul îi spune ca vaca a lovit-o cu cornul pe vaca lui. (5. 3328). P. îl consoleaza ca se va ruga lui Dumnezeu sa-I ajute: A doua zi. Un p. cel care arata bani multi episcopului (5. Se asociaza cu diacul sa fure candela de aur pe care sa o vînda. nu mai e nimic de facut (5.aca vor muri de foame 9 sate din jurul lui (5. Unul din ei cade si e întrecut de celalalt (5. la judecator (5. dar la cererea acestuia de a merge mai încet. Cînd nu i se da friptura. spune solicitantului ca înmormîntarea dupa legea veche e fara slujba si costa numai 4 lei. Doi p.

unde barbatul îl elibereaza pe p. e infidel (S. preoteasa îi fura hainele. aceasta se preface a nu-l recunoaste si trebuie sa stea în cocina pîna la ziua (S. e pus de barbat sa rîsneasca pîna la ziua (S.298 foi ca hotii au devastat biserica (S. iar cînd dascalulîl ameninta ca îl va denunta. :S:otul marturiseste în biserica ca toti copiii cu parul rosu sînt facuti cu p.-3470 C) sau mai întîlneste în ascunzatoare alti doi p. si pe diac pentru o mare suma de bani cu care femeia îsi cumpara haine frumoase (S. Momit de o nevasta. Împreuna cu diacul si fatul e momit la o nevasta. fura ce-i cade în mîna. încÎt "pîna în sara a fost plina ograda p~pii de copii" (52. pusa înadins.se preface g~icitor (AT 1641) dup~ ce primeste jumatate din boul furat de dascaI (52. oferindu-i cele 10 ruble daca se descalta. care se descopera dupa ce aude marturisirea ca din vina ei p. p. Mai frecvente sînt relatarile despre escapadele erotice ale p. Trimite pe diac calare sa fure un miel. enumera averea mortului din care acesta i-ar fi testat jumatate. (S. La o înmormîntare. 3470). se îndragosteste de cumatra lui. 3505). 5404). p. Împreuna cu diacul manînca smîntîna tiganului pusa spre siguranta în biserica. Alteori. v. sau sare pe fereastra si cade peste diavolul care l-a adus pe barbat (S. 3428). unde încearca sa linisteasca porcii (S. p. Surprins la o nevasta. p. se ascunde în cocina. p. 1259). cu care va pieri împreuna (S. 5432). . care la urma e de acord sa fie si ea luata de p. Reproseaza amantei ca nu l-a vizitat. 3465). P. 5392). spre disperarea vaduvei. Cînd merge cu botezul. Cei doi fug cu cizmele. Iasîndu-1 descult (S. care i-l fura pe al lui si dupa iesirea din biserica se da de gol (S. La o întîlnire cu o fata.5343). Cînd hotul îl mituieste. 1258-1259). apoi spune ca aceasta o priveste numai pe ea (S. fura topoarele de la sateni. iar cînd vine gol acasa. 5436). aceasta pune în locul ei pe preuteasa. îl împaca promitîndu-i doi boi din cei patru (52. e vîrît într-un butoi cu smoala cu care barbatul femeii pleaca ca sa arate oamenilor pe dracul pentru bani (S. 5441. se întîlneste pe cîmp în ace~ lasi loc cu diacul (S. 3432). 3430). 1256). (S. Un p. apoi ung icoanele Sf. 3479). Nicolaie si a Maicii Domnului ca sa creada ca acestia i-au furat-o (S. Se lasa'momit de ceidoi cazaci care au pariat ca p. are 6 degete la un picior. 3466). Sînnicoara). luînd si dalta înrosita. care cade din sacul diacului (S. p. 3469). dar acesta e prins de pagubas care îi ia si calul p. Lasa însarcinata pe fata vaduvei cu care s-a casatorit. 3471).. Cînd e surprins noaptea la amanta.

P. 44-45). calauzeste pe erou pîna la iubita -lui îndepartata. p. dupa cum s-au înteles pe patul mortii.p. ajuta pe erou(AT 513 C) sa aduca o craca de la pomul din mijlocul raiului. 481). I. nu cuteaza sa se tina de cuvtnt (S. pita de diavolul ce se preface în sarpe (AT 653) anunta parintii despre soarta ei printr-un p. p. puterile zmeului (AT 302) se afla în trei p. II. Preoteasa care nu s-a recasatorit si moare curînd.- Mai rar. îl va gasi numai la iad. simbolizeaza uneori dragostea aprinsa. 3130). 253).:. dar p. 4071). daruindu-i în schimb cele 100 corabii cu graunte (41. el e o pasare venerata.mai apare în bas. 464-465). 292). Are picioarele rosii din cauza ca s-a asezat pe hoitul pe care îl mînca corbul Jrimis de Noe sa vada daca au scazut apele potopului (18. p. 11-12). l. pe care îl luase cu sine (5. fiindca popii nu intra în rai. p. 448). ce stau într-un mistret (LXXXIII. o consoleaza ca dedesubtul lui sta protopopul. dar i-aduce raspunsul ca "David" nu-i mai da pe datorie (S. a mea s-a ta. În ajunul Bobotezii. a sacului de mazare (79. dupa toate cîte le-am rabdat s-au facut hulubi si acuma se saruta si stau în vîrf" (52. îi va smulge si lui aceeasi parte din corp. încît chiar în timpul slujbei trimite pe servitor la cîrciumar.mul despre ghicirea pielii cu care se îmbracase fata împaratului (AT 621). Petru îi spune ca în zadar îl cauta acolo. p. p. 213). În basme. 3111). "Acestia sunt dragostele noastre.407). dar Sf. 768). fiindca p. e aratat a fi betiv.pe pamînt (41. II. Ca auxiliar. 182-197).. p. se prefac iar p. În legende. De asemenea. p. iar dupa ce manînca. p. Uneori. Din oasele mamei'Cenuseresei se nas~ p. p. Împaratul p. si-si ~au zborul (86. îl cauta la rai.ajuta pe fata la alegerea macului(44. p. Îl afla cufundat pîna în gît într-o mocirla. . p. Dascalul vîra degetul pe anusul porcului si scobeste mereu mîncînd. 675). El e trimis ca mesager la parintii fetei sa-i înstiinteze ca ea traia la di(ivol (LXXXI lI. Fratii lui Bucatica (AT 425) locuiau prefacuti în p. pentru ca diavolul nu se poate preface în porumbel (LIII. Un p. Porumbel. avertizeaza pe fratele mirelui (AT 516tca mireasa sa nu calc~. Trei p. (AT 510) care o . se dau peste cap si devin "unsprezece tineri frumosi si chipesi". fiica împaratului ra. 406. Floarea Florilor (86. ameninta pe dascal ca daca va fura si va mînca un porc fript.p. Fata ce a ajutat la desfacerea farmecului flacaului prefacut în sarpe se opreste cu acesta la un nuc în vîrful caruia stateau doi p. într-uIt palat în care soseste la urma si sotia eroului. iar mai jos ceilalti ierarhi (S.299 . p.

ceea ce se întîmpla. el pleaca în zbor pîna unde descopera palatul sotiei fugite (7. divulgînd crima. mai tîrziu alti cercetatori. p. . niciodata basm" (XXXV.. se observa o tendinta de nivelare a celor doi termeni si la povestitorii munteni pîna la a deveni sinonimi: "basme. Probe).. feciorul peti tor se arunca. Cînd sotia necredincioasa da amantului ei veriga miraculoasa (AT 560). alaturi de celelalte sinonime ale acestui termen (XIX. pentru a se feri de urmaritori sau pentru a se putea razbuna. deci basmul despre animale. rascumparat de un copil îl ajuta mai tîrziu pe acesta. si astfel patrunde în casa lui Florea Floritu (28. Doar în Oltenia si Muntenia prin p. 109). la cehi povest. 53. a capatat sensul de "naratiune în genere. adica naratiune neveridica.. legenda si snoava. eroul tradat de sotie (AT 318) se preface de obicei în rata.V. basmul propriu-zis. de origine slava.p. p. basmul propriu-zis. 71). I. Zîna fugita de la sotul ei care i-a fura t hainele (AT 400) se preface în porumbita alaturi de cele doua surori: "de vei cunoaste care-i a ta. Termen generic popular care denumeste toate speciile narative în proza provenite din traditie: basmul despre animale. eroul se metamorfozeaza în p.43. un hulub" care îsi spune în cîntec patania. Hasdeu. La popoarele slave.-la' cererea ei. "ca sa nu se lipeasca farmecele de el" (41. "povestea cu bazmu e tot una" (5. chiar o relatiune curat istorica. Din oasele baiatului taiat de vitrega (AT 720) "la sapte ani s-a facut . Basm).Ca-sa-'si dovedeasca iubirea adînca pentru fata nazdravana provenita dintr-o grindee. Pentru a scapa de cîinii nazdravani. p. I. p. uneori roman. p. Numai la sloveni povest. Poveste. 55). El se da peste cap. fictiva. legenda si snoava. în vremea din urma. p. cu muiere vei fi" (60. la urma redevenind un flacau care omoara vitrega (52.Uneori. Termenul p. de la al 99-lea etaj. redevine om si îsi reia sabia cu care îl ucide pe zmeu (60. 2-77). P. v. 1052). au încercat sa introduca în folcloristica termenul p. avea în paleoslava acelasi înteles ca si cuvîntul basn. 1-2. tot una e". la slovaci povest si la polonezi powiesc se folosesc si cu sensul de basm. se întelegeau numai naratiunile scurte. basna. p. trecînd astfel întîia proba (5. în timp ce basmul denumea specia mai lunga. p. 60).Sotul care a fost initial în piele de porc (AT 425) se preface în p. 136).. p.. în acceptiunea lui din ·-Munteniau si- . eroul se preface p. povesti. II. 2600). IV. apoi în p. v. p.. Ca sa poata pune mîna pe sabia fermecata. dupa care se catara zmeul. dorind sa se prefaca în p. V.

va fi Ovid Densusianu.a.. Denumirea populara e diversa. p. e numele lor generic. 1896-1897). VI). p. amintiri istorice s. Nevoia de a folosi o den. istorice. Din povestirile lui Ilie Pietrarul (în Povestea vorbei. fiind cel mai potrivit pentru a indica naratiunile contemporane. el da la iveala. în parte. Multe din textele care se dau în acest volum pot fi socotite ca documente . fie legenda. P. pareri asupra unor lucruri care-i privesc. cel dintîi. în cari nu ne întîmpina nemic miraculos sau supranatural".umire pentru toate speciile narative în proza transmise din traditia orala. Specia a ramas însa în afara investigatiilor folclorice pîna catre sfîrsitul secolului trecut. a dus la întrebuintarea lui în acest sens. în opozitie cu povestire. Primele p. Pornind de la constatarea ca folclorul oglindestesi viata contemporana. 1. cea mai raspîndita fiind cea de întîmplare." care vor "putea folosi si celor care voiesc sa cunoasca mai de aproape viata.301 Oltenia. trebuie sa fie tot atît de veche ca si omul iesit din faza primitiva. cînd a simtit nevoia de a împa.. e livresc. si prea vag'. fie anecdota. 2. nu numai asa cum îl rasfrîng. "marturisiri de ale taranilor despre traiul lor. Regional se mai numeste patima. adica "cu întelesul de orice fel de naratiune. Povestire. în opozitie cu basmul în care "supranaturalul constituie un element esential" (XXXV. colectiunile obis~uite de folclor. care denumeste numai narati unile contemporane. de la noi au fost stenografiate de fratii Artur si Raul Stavri. el va sublinia din nou importanta speciei. chipul de a gîndi si simti. patîma (Transilvania sudica). 1. asa ca colectiunea nu . Se poate ca prin arhivele cu materiale juridice sa se afle multe p. patanie (Moldova si Muntenia). iar pe de alta parte faptul ca în terminologia populara din toate provinciile.sufletesti. prin care povestitorii populari îsi comunica întîmplarile mai de seama din viata lor. tocmai p. fie snoava. exceptînd pentru trecut Muntenia si Oltenia. aratînd . în masura în care scriitorlJllorle-a redat cu oarecare fidelitate. pcitila (Maramures). 2601). consemnate ca depuneri de marturii ale împricinatilor sau martorilor. prea 'de departe. relatari despre pataniile povestitorilor în viata.va avea numat interes linguistic" (12. culturale si.tasi si se~enilor sai unele fapte memora bile la care a fost partas. Cel care va introduce specia în sfera investigatiilor. din cele 4 naratiuni povestite de acesta una fiindp. fie "povestea vorbei" . Termenul p. Peste 3 ani.al taranului.

în colectivitatile de grad arhaic. Densusianu releva valoarea documentara a p. p.: tive. sînt socotite tot atît de veridice si p. în culegerile lor de texte dialectale pentru a servi în primul rînd ca documente de limba.. P. prin înregistrare pe documentul sonor din care abia un numar restrîns au fost publicate în antologia din 1966 (5.. fragmente din realitatea înconjuratoare. P. investigatiile sînt departe de a fi exhaus. De aceea. Specia ar putea fi cunoscuta mai adînc în resorturile ei prin înregistrari sau stenografieri continui de cei care asista la prilejurile de povestit. Dupa 1949. ea se abate pe alocuri de la acest canon. povestitorul trebuind sa înfatiseze cele plasmui te de el în culori verosimile. Acestea se aseamana cel mai mult cu legendele. ea nu mai trezeste nici un interes printre ascultatori. p. ca si aceasta. Ea se aseamana cu legenda prin intentia ei de a dezvalui adevarul. Elevii sai vor publica numeroase p.singurele în care se poate vedea mai bine spontaneitatea lui sufleteasca" (Folclorul. de îndata ce suscita îndoieli.. apoi cele înregistrate mecanic în vremea noastra fiind provocate de cUlegatori. notate de Densusianu si elevii sai.· Limitele veridicului la p. a fost generata de nevoia elementara pe care a simtit-o omul înca din cele mai vechi timpuri de a comunica altora propria lui experienta. 3. cu fond superstitios. iar p. traieste numai atîta vreme cît e crezuta a fi total veridica. 1909). potrivit nivelului cultural -al colectivitatii respective. neîntîmplate. ca si legenda.302 a fi cu precadere pretioase "povestirile libere . cu bucuriile sau durerile provocate de aceasta. împreuna cu comentariile si reactiile ascultatorilor. sau la care el a fost macar martor. Aceasta libertate nu e fara limite. în cadrul Institutului de folclor au fost culese p. P. reprezentînd o infima cîtime din totalitatea lor. 279317). cu nelinistile si aspiratiile prezente din totdeauna în .Cum trebuie înteles. cuprinzînd relatarea întîmplarilor din viata povestitorului. altfel risca sa fie considerat de auditoriu drept un mincinos. povestitorul avînd libertatea de a mai exagera unele aspecte sau chiar de a adauga fapte inventate. III. este o naratiune' conte~porana. lui ca nefondata. dar la multe din cele cuprinse în volumele din 1906-1908 frumusetea literara depaseste cu mult pe cea dintîi. Cu toate acestea. d~osebirea constînd în împrejurarea ca povestitorul este acela care pretinde a fi intrat în legatura cu fiintele fantastice etc. relatari despre întîlnirile cu unele forte numenale. sînt aproximativ aceleasi ca si la legende. Dar.

alegînd în consecinta numai temele care pot înveseli pe ascultatori. p. de a oferi semenilor sai o învatatura cîstigata cu pretul acelei experiente relatate.. ma. repetînd p. moralizatoare. celerelatate au fost . îndeosebi a basmului si a snoavei: la început. înconditiik aspre ale traiului militar.ori de cît~ori se semnalaun auditoriu nou. chiar daca cercul faimei nu poate depasi granitele unei colectivitati. apoi una didactica. Specia a avut deopotriva o functie de catharsis. S-a observat totusi ca rezonanta ei e oarecum invers proportionala cu banalitatea întîmplarii relatate: cu cît faptul este mai neobisnuit. care. Asa se explica locul covîrsitor pe care l-au luat printre povestitorii din Transilvania si Moldova nordica p. Unii dintre cei care s-au specializat numai în p. La cîtiva. sau cu disparitia ei din memoria lor. pîna acuma investigatiile folclorice nu au putut semnala atari cazuri. Se poate banui ca unele p. Fostii soldati povesteau aproape invariabil scene.s ca o obsesie de care puteau scapa numai prin povestirea ei unui cerc cît mai larg. "si la urma o ajuns poveste" (5... De aceea. suscita un interes mai viu. Daca supozitia poate fi acceptata teoretic. 4. Cele trai te s-au înscri. a putut fi surprins în subsidiar si orgoliul de a fi actant de seama în împrejurari atît de memorabile. p. . avînd mereu spectacolul atîtor orori si mutilari. cu. Cele doua m~biluri au actionat probabil întotdeauna. 29-.i "memorabil". Creatorii populari anchetati concep chiar în acest mod geneza speciilor epice traditionale. "distrarea" acestora. au fost deci p.. ilariante. Vremea petrecuta mai bine de patru ani prin transee. au trecut în repertoriul colectivitatii. vedetismul colcaind în germen si printre talentele rustice. are o ~xistenta efemera. Tematica p. modificîndu-se pentru a deveni legende sau snoave. de descatusare a sufletului prin dezvaluirea celor întîmplate. se arata tot atît de variata ca si experienta povestitorilor care îi dau viata. 1 viata lui. I. ele fiind surprinse si la povestitorii contemporani ca avînd aproximativ aceeasi pondere. despre primul razboi mondial.-30). raritati pe care nu le ofera viata de toate zilele. cu atît p. pentru a-i face sa se despovareze de apasarea grijilor cotidiene. povestitorii debiteaza în întîlnirile lor cu precadere întîmplari iesite din comun. stingîndu-se odata ~u creatorii ei.303 ~ 1. dat fiind ca investigarea speciei e cu totul recenta si înca nu pe toata întinderea registrului ei.vremea au trecut în patrimoniul colectivitatii. a impresionat din cale afara sufletul popular. Fiind o creatie contemporana.petrecute" de cineva. s-au lasat calauziti numai de întîiul mobil.

verva care pare fara sfîrsit. povestitorii aleg cu precadere pataniile lor izbitoare: întîlnirile cu animalele salbatice de prada. Ea e pe deplin tributara talentului povestitorului care îi da viata. la disfacat de papusoi". de obicei bunicii. dar suculente. încît unii povestitori au abandonat repertoriul traditional de basme pentru a povesti cu precadere întîm. Multe au ca atare· numai o valoare documentara. Pove~tit. nu de un singur ins."la ghijat de porumb. mai ales cînd povestitorul nu parasise satul pentru a cauta de lucru. de -Închegate si de incisive. dimpotriva stimulate. Predilectia pentru faptul iesit din comun se vede si la cei mai tineri care n-au participat la acest razboi si care povesteau totusi amintiri din viata de cazarma. Acestea captiveaza de la început prin improvizatia spumoasa. dupa ce acesta era cules si asezat în cosare. care aducea o experienta noua. . 1. nu erau stingheri te. reliefînd curajul cu care au fost înfrunta te. în case sau în suri. la luminalampilor sau a feli. atît de diferita de cea rurala. acesta poate fi redus la o persoal}a ascultatoare.toamna. cum se întîmpla uneori la snoave si legende. Din viata de toate zilele. Seara. 5. I-II). A. toriu. de martu. amestecul umorului cu autoironizarea si o seama de cuvinte rare. prin specificul lor.plari de pe front si din captivitatea îndelungata ca prizonieri de razboi. Multe p~deosebit de fr'umoase se pot citi în culegerea antocu formulari atît logica condusa de O. încît par a fi elaborari cizelate de rînduri de oameni._ narelor. lipsind aici cizelarea colectiva care se materializeaza în unele formulari cristalizate si în dialoguri spumoase. se desfasura cu precadere în toiul unor munci care.' e mai putin artistica decît a speciilor traditionale. . mai ales acelea care în ochii lor luau proportiile unor adevar ati monstri. Densusianu (12. adevarate opere literare. din pacate prea putin luate în seama de cei porniti în cautarea frumosului folcloric. se strîngeau ai casei împreuna cu o seama de vecini. îndelung revizuite. din razboi si din spatele frontului. Se povestea cel mai mult la desfacutul porumbului. Au fost surprinse însa si p. dupa unele denumiri regionale . In cadrul familiei.însailate cu maiestrie. Ponderea lor a fost atît de mare. se spun si basme unui copil de catre o per-' soana matura. Fenomen cultural ce presupune prezenta unui audi-. P. In cazuri extreme. Forma p.ii ale psihologiei populare si a anumitor stari dintr-o perioada data.304 .

seara se desfasurau uneori adevarate întreceri de p.m. S-a povestit mult în cazarmi si cantonamente.1. P. în cabanele lucratorilor forestieri. Întîlnirile de sub arme au prilejuit un schimb intens de repertoriu.. în grup restrîns. p. ma sile pacurarii sa spun". În dormitor. stînjenarii se arata cu totul dispusi. exterioare satului sînt de asemeni numeroase. adesea la doi insi. povestitorii prezenti îsi depanau pe rînd din repertoriu (5. Grupurile fiind alcatuite cu precadere din tineret.poarta pecetea vizibila a vietii de soldat si par a fi create în lumea cazarmilor. sau chiar în calatorie. ca o descatusare de viata posaca si grea. Sara nu pre.Ivan Turbinca (AT 330). Se povesteste. caci munca se desfasura de obicei în grupuri. Timpul petrecut în închisori a favorizat de asemenea desfasu- . indicata numai de prezenta mortului (5. aceasta era ocazia principala de p. cînd eram copil mic. se spun multe povesti în timpul priveghiului funebru. Aici sînt preferate povestile lungi. la piua. sa ascult-e narati uni de toate categoriile. Cînd se nimerea între ei vreunul cu un repertoriu mai bogat. Trei capre albe (AT 561) etc. 1. api spui cîte-o poveste pîna mulgi stîna tata. "vara cînd mulgi oile. p. . mai cu seama pe jos. sub însasi supravegherea gradatilor. Ciobanii povestesc cu asiduitate la stîna.30S lînga gramada depapusoi. p. iar în lagarele de prizonieri sau în armatele multinationale chiar între repertoriile unor popoare diferite. care anuleaza nota funebra a prilej ului. mai ales în serile lungi de iarna.Dupa sfîrsitul zilei de munca. cu tutun sau bautura. executat de flacai si fete la sunetele unui fluier. Gazda casei se îngrijea de obicei ca sa aiba printre lucratori si un povestitor iscusit care sa fie ascultat cu placere. caci si copilul doritor de povesti era consolat: "asteapta pîna la desfacutul cucuruzului" (81a. Prin Oas. Mediul militar din fosta Austro-Ungarie a. "pe la oi. 2. înlesnit si împrumutarea unor formule de verificare a atentiei ascultatorilor (v. Pe valea Hîrtibaciului (Transilvania sudica). Basm).. se povesteste si la sapa porumbului.ult. Pentru-ca munca sa decurga mai cu spor si sa fie alungat somnul. organizate mai cu seama în timpul iernii. p. pro-' vocatoare -de rîsete zgomotoase. în asteptarea rîndului. Unele basme . era chiar stimulat la p. pîna în2ilele noastre. 17). Ocaziile de p. În Bihor. ca-i noaptea mica vara". 305). alterna cu cîntatul si cu dansul. dar si hazlii. se desfasoara apoi în clipele de ragaz: la moara. Se spun povesti în sezatorile de tors. sub forma de ajutor reciproc sau prin plata. 1617).

. p. B. tot sfîntu are o poveste .cel tipizat în snoava pe care o povesteste spre ilustrare. Un povestitor fagarasan arata ca îsi aminteste povestile "numa asa cînd vine cîti-un sfînt. în cadrul familiei.usurare. povestitorul constata similitudinea ("Tu esti (sau faci) ca ala care" . obisnuiesc sa spuna povesti celor mici ca sa-i adoarma mai repede sau sa stea cuminti. Astfel. sau explicat de vreuna din cele . "Da acu . <Celedintîi se spun si atunci cînd cineva se afla într-o situatie :similara cu cea satirizata de naratiune. 'V. unele basme fiind transmise în timpul convalescentei printre ·cei mai interesati (ibid. la nevoie. cea despre popa care a furat barda înfierbîntata de scoaterea unui taciune etc.uneori si parintii.care se ridica deasupra laptelui.306 rarea p.spitale.J J . Asocierile dintJe cazurile particulare ·din viata cotidiana si cele tipizate în snoave se fac dupa continut. Snoavele si legendele sînt povestite si în unele cazuri speciale. cînd memoria este neobisnuit de receptiva. snoava despre spuma de mare (AT 1360 C. Legendele :sînt povestite atunci cînd discutia din grup aluneca asupra unui aspect ce este comentat. în -chip sporadic. era rechemata la mulsul oilor la stîna.aduce . p. 4. Cer·cetarile mai noi au scos la iveala si existenta p. Sotie). prin spuma . 18-19).. încît unii povestitori au memorizat <cu·acest prilej cea mai întinsa parte a repertoriului lor. este mai restrîns.cunoscute printre cei prezenti. bunicii. Anchetarea provenientei povestilor culese în ultima vreme atesta cum majoritateacovîrsitoare au fost învatate în copilarie. 17-18) . prin .ntile si nereceptivitatea acesteia la maturitate. ca si la oamenii din sat le mai face lumea cîte-o poveste-asa .. p. în atare prilej.. 'Cînd copiii sînt bolnavi. Unii poyestitoriau subliniat contrastul dintre facilitatea memoriei infa. sau numai o aminteste cînd e convins ca 'interlocutorul o cunoaste. numai în familie ·e în genere un semn de declin. 18). P. p... similare legilor contaminarii ·din folclor. e folosit ca un prilej de a le .. s-apai cînd vorbim.. somnul recuperator.7). . p. :si tot omu.. 3.. 1.. mi-aduc aminte" (14 a. caci repertoriul este alimentat aproape numai de colectiile de povesti (ibid. p.. Legendele care povestesc urmarile nefasteale unei încalcari sînt spuse cu scop preventiv atunci ·cînd se semnaleaza unii necunoscatori ai obiceiului (ibid.în clipele de ragaz. Povestile sînt memorate cu precadere în copilarie si adolescenta.) ·dintre cazul individual si . întrucît si copiii iau parte la întrunirile celor maturi ca sa asculte povesti. ·dar uneori si dupa alte criterii.

307

"b-

1

sa-mi spuie altu cît mi-ar spune ... nu mai intra în cap daloc". Cel mai adesea, povestea era retinuta în memorie dupa o singura ascultaTe, oricît ar fi fost de lunga si stufoasa. Toate marturisirile pbvestitorilor anchetati concorda asupra învatarii dintr-o, singura ascultare, fiind vorba în genere de insi talentati, cu predispozitie vizibila pentru productiile narative. "îmi spunea. bunicu meu si nu-mi luam capu da lînga el pîna mi-o spunea" si dimineata o stiam, daca-i capu bun". Dupa unii povestitori talentati, audierea repetata a aceleiasi naratiuni ar produce numai confuzii, probabil din cauza diferentelor aduse de dispozitia improvizatorica: "dac-ascult de doua ori, numa te calmaceste de cap". Anchetele au pus în lumina contrastul între usurinta de a memoriza din auzite si greutatea de a învata o povest~ prin lectura. Un cititor asiduu' de povesti si carti pop~lare' constata ca învatase o poveste "o data ni.1mada~-am auzit-o, dac-am fost tînar. O ramas tiparite daca le-am prins. Aste din. carti purure citesc, da nu mi-aduc aminte". Un alt povestitor matur formula mai sugestiv "dîn carte am învatat, da nu le-am prins", iar altul tînar facea urmatoarea paralela între cele doua modalitati de memorizare: "dac-o citeam de doua ori, o spuneam la perfectie, da dac-o ascult 'o data, o prindeam, da la. citit nu", Pastrarea în memorie este apoi usurata de povestirea naratiunilor la feluritele prilejuri, prin repetare lasînd urmemai incisive în memorie. în felul acesta, povestitorul îsi fixeaza mai bine unele formule specifice naratiunii, mai cu seama pe cele create de el, împreuna cu o seama de termeni mai expresivi" alesi dupa dibuiri repetate. Marturisirile unor povestitori sînt elocvente: ,,10 stii de ce nu le-am uitat? Ca baietii sara la stîna ma punea' sa le spun, eu le-am repetat mere~"Jn felul acesta, procesul de' slefuire actioneaza si pe plan individual. atunci cînd povestitorul este talentat, în echilibru cu celalalt proces de variere care tinde sa reînnoiasca naratiunea prin o· seama de aspecte luate din contemporaneitate sau din repertoriul traditional (5, 1, p. 20-23, 107; v. Legile ePice). 2. Memorizarea povestilor este uneori selectiva, dar la cei mai multi se manifesta fara preferinte. Acestia din urma retin cam tot atîtea basme cît si snoave. Cei deosebit de talentati au avut însa o receptare seiectiva. Gh. Zlotar (Fundu Moldovei - Suceava) si 1. Duroi (Bughea de Sus - Arges) au învatat numai basme propriu-zise, cel dintîi fiind însusi creator a 4 basme noi (cu unele motive traditionale), dar nu au retinut

308

nicio snoava, cel de al doilea motivînd aceasta "ca mi-e rusine de lume". Dimpotriva, Gh. Radoias (Batrîni-Prahova) învatase peste 100 de snoave, dar nici un basm fantastic (în repertoriu avea doar doua basme nuvelistice), mirîndu-se el însusi de aceasta stare: "nu stiu cum s-a facut ca n-am putut sa prinz niciuna", nici în copilarie, întrucît "daca le-as fi stiut atunci, le-as sti s-acuma". Capacitatea de memorizare variaza dupa dotarea povestitorului. Gh. Zlotar si 1. Duroi cunosteau fiecare cîte 40 basme fantastice, lungi, pe alocuri neasteptat de complicate, care ar alcatui cîte un volum masiv. De la P. Put din Desesti-Maramures s-au putut imprima în 1961, 85 naratiuni, basme si snoave cam în aceeasi proportie numerica, povestite cînd informatorul avea 77 de ani. Repertoriul cel mai întins l-ar fi avut Sînziana Ilona din Bosorod-Hunedoara care stiuse 117 povesti, basme si snoave, din' care n-a mai putut povesti în 1951 decît 62, restul fusese uitat (ibid., p.23). Se poate admite ca au existat povestitori cu repertorii mai întinse, printre- cei cu o memorie exceptionala, cum au fost unii cîntareti ca Petrea Cretu Solcanu, Iautarul Brailei, de la care G. Dem. Teodorescu 'a notat 15000 versuri, sau unii guslari sîrbi care stiau cîte 90 balade alcatuite din 80000 versuri. În Irlanda, prof. Duilearga a mai întîlnit un povestitor de la care a cules aproximativ 200 naratiuni felurite (basme, legende, snoave) cînd acesta avea 70 de ani (XCI, p. 280-281, 460). C. 1. Urme ale functiei cultice, rituale a p. s-au mai pastrat la noi numai în nordul Moldovei si Transilvaniei pîna pe la începutul secolului nostru. Se credea ca p. în anume conditii aduce cu sine nasterea unei oi nazdravane. Astfel, daca ciobanul putea spune în fiecare seara o poveste diferita de cînd se dau berbecii la turma si pîna la fatarea primului miel, "atunci a face oaia un miel nazdravan - spune batrînii - sa poata sti tat ce-ai sa pati", în Maramures fiind vorba de "o oaie oachesa" care poate fata mielul nazdravan. Repertoriul ciobanului se cuvine a fi destul de întins, aproximativ 100 de naratiuni felurite. Pe la sfîrsitul secolului trecut, e semnalata în Maramures cu aceasta functie numai Povestea Maicii Precista (cautarea lui Isus). Spusa ,de pacurar "în toata seara si dimineata de cînd se mîrlesc oile si pîna ce fata, între mielusei va avea unul nazdravan, care va umbla tot în fruntea oilor" si îi va spune "cîte primejdii vor trece în acel an preste oi si alte lucruri

309

~

mariÎÎ mai spune, dar numai la cîntatori în noaptea de Craciun si în noaptea de Pasti cînd e deschis cerul. Asemenea va avea si acea muiere fiu nazdravan care va zice povestea aceasta cu toata inima, ca sa fie primita" (48,p. 282). Mai vieafost functia apotropaica a povestilor, care, spuse seara, puteau îndeparta fiintele numenale de a se apropia de acea casa. "Era-un obiceri, pe cînd eram eu baiet, c~ozîs ase, ca sa spui trei'p'ovesti, c-apai ele se prind de mîna si se-mvîrt roata-mprejuru Urlii aceleia unde esti si nu s-aprochie lucru cel rau acolo, poti dorni. Ase crede. Unu spunea trei povesti, fiecare-nt-o sara, cu rîndu" (5, I, p. 16). Dupa o atestare mai veche, naratiuniletrebuie sa fiemailungi.adica basme fantastice care ar fi eficiente mai cu seama împotriva diavolului. "De aceea zice ca e tare bine sa spui povesti în<;heiate, lungi, sara, ca e ca si cum ai spune o rugaciune. Dumnezeu cu povestea ceea înconjoara casa de 3 ori si nu se poate apropia nici o necuratenie" (52, p. 1204). Se credea astfel ca "unde se spun povesti în casa, acolo e Dumnezeu. Ori sa platesti un sa1ind::l;.,ri biserica, ori sa spui o poveste, la e tot una" (ibid., p. 1241). In tinutul Suceava-Botosani, se credea ca cele 3 povesti se fac "trei pari de foc si apara casa, de nu se poate nimene apropie de ea. De aceea... ti-i pomana daca te duci la un om pe noapte si spui povesti" (94",p. 18-19). Sau se prefacîntr-o "roata de foc" care "era straja" împrejurul casei, încît diavolul nu se mai poate apropia de ea (52, p.337). Pe alocuri în Bucovina se credea ca e suficienta o singura poveste. "Cu o poveste bine spusa si frumos încheiata se înconjura casa de 3 ori, ca o pavaza, de nu poate nici un rau strabate". De aceea, "celui ce spune povesti îi iarta Dumnezeu pacatele" (LV, II, p. 149). Prin Maramures, functia apotropaicaa disparut mai de mult, deoare~e vîrstnicii anchetati îsi mai aminteau vag: "spune ca daca spui povesti, nu s-apropie nimic de tine: Fata Padurii, sa spune" (5, I, p. 16). S-a semnalat o singura interdictie cu privire la p.: sa nu se spuna povesti ziua "caci i se rupe camesa" povestitorului, fara sa poata fi elucidata legatura dintre ele (LV, II, p. 149). 2. în zilele noastre, p. are mai cu seama rostul de a ajuta desfasurarea muncii. Alungînd oboseala si somnul, cei adunati pot lucra mai bine, sau veghea, de aceea se spun povesti "sa nu le fie somn cît stau, si care lucra-n casa, sa poata lucra, de torc femeile". în Maramures, se foloseste chiar o formula , ,

310

anume pentru alungarea somnului: "Ciont si vasalie! Sî nimic sa nu mai fie! - strigi cînd vezi ca adoarme omu, si odata sa trezeste" (5, 1, p. 14). 3. Concomitent, p, are rolul important de a descatusa sufletele, prin atmosfera de voiosie si ilaritate pe care o creeaza. Catharsisul naratiunilor a fost relevat de o seama de povestitori: ,,0 dasfacere de inima asa, mai uiti da ale rele, mai rîzi cu tovarasu care te nimeresti", "ca m~i rîde omu de hale nacazuri"; "ca omu sa mai desteapta, i place si daca-i amarît mai uita si. el. Chiar si cum, daca-l doare - daca nu-l doare povestirau - mai uita, ca n-aude vorbe rele, îi_mai usor". toare din Hateg preciza mai plastic: "Cînd ne cura sudorile pa fata, mai uitam si de osteneala si de foame" (ibid. p. 19-20). "stii ca omu si daca are v-o durere, minten îl faci de rîde" (Ha, p. 11). 4. P. are si o pronuntata functie didactica si moralizatoare. N aratiunile expun o experienta de viata îndelung acumulata, oferind ascultatorilor o initiere si o lectie de comportare. Unele dezvaluie misterele lumii înconjuratoare, fiind bine venite celor care "nu e introdusi în lume, se mai gîndeste si el cum era odata". Povestile sînt spuse "ca pentru idee de oameni prapaditi ca acestia sa nu mai urmeze lucrurile rele". Ca atare, se povesteste "pintru traiu vietii: cel ce nu-mvata din poveste, nu-mvata nici din cea ce vede cu ochii". Ele ajuta îndeosebi pe copii nu numai sa descifreze tainele vietii, ci si pe cele ale paginilor tipari te. Caci "copiii care sînt mai destepti trage esentialul: - daca mergi p-o cale buna, ai gasit bine, dac-ai facut rau - cautam un fel de educatie, si copilu, cetind o poveste, sa-nvata sa citeasca mai bine" ... (5, 1, p. 20, 107).

°

Probe Probele baiat-fata. Se întîlnesc în basmul AT 514, cînd fata travestita în baiat e banuita a fi femeie. Leoaica supune fata prefacuta în Ionica Fat-Frumos la trei încercari. în prima noapte, "o sa va astern la amîndoi în gradina pe doua steble de flori. La sculare, daca florile vor fi vestede, sa stii ca e fata, d-or fi vesele, e baiat". Calul.o învata c~ spre ziua sa se dea de-o parte ca sa cada roua pe flori sa nu se ofileasca. A doua oara, o duce la un tîrg "numai cu lucruri femeiesti", dar la sfatul calului, Ionica se arata interesat de "postavuri, arcuri si sageti

311

de otel, palose si sulite taioase ..." A treia oara, leoaica face un iaz cu apa din fîntîna ca sa se scalde, dar calul soarbe apa si leul ramîne în namol, încît Ionica nu se mai poateîmbaia (89,. p.140-141). Fata schimba buchetul de flori cu al voinicului, derutînd pe mama acestuia, iar cînd e plimbata printre flori,. se arata interesata de cai. A treia oara, în camara cu armele~ fata alege "o sabie cam ruginita, dara cu fierul ce se încovoia de se facea covrig" (41, I, p. 21-22). Alte probe de ghicire a sexului: a) sarirea unui pîrleaz, pe care fata îl sare "sprinten ca un voinic"; b) ducerea la vie, unde fata nu culege cu lacomie, ci cere sa fie spalati strugurii si adusi pe o tipsie; c) ducerea în padure, unde e întrebata de ce e bun- copacul, fata raspunde ca e bun de facut care, nu de fuse cum se astepta zmeoaica (LXXXIII, p. 531-535). în vie, comportarea poate fi alta: "de va lua strugurii cei de pe jos, va fi femeie, de va lua de pe sus, barbat". Fata e prevenita de cateaua nazdravana si se comporta ca baiat. Proba urmatoare, 'sa stea pe iarba, "si de va'fi iarba tologita sub ea, e fata" e trecuta de asemenea cu ajutorul catelei care "a îndreptat în SliS iarba si el n-a putut cunoaste" (52, p. 680). Busuiocul vîrît sub perna fetei devine dimineata mai uscat decît cel de sub perna feciorului de împarat (56, p. 202).
Proba curajului. Are loc în cîteva basme, îndata dupa plecarea protagonistului, de obicei în basmele AT 514 si 531. 1. împaratul Alb hotaraste sa dea împaratia celui care a "îmblat, vazut si patit cîte dînsul". Fiul sau cel mai mare se decide sa îndeplineasca el aceasta cerinta si pleaca încadrat de doua companii de soldati,,, una înainte, alta înapoi si el în mijloc". Tatal lui se preface balaur la podul de arama si, de frica, toti se întorc. Fiul mai mic, Constantin, la sfatul unei babe, pl~aca cu hainele si armele si calul "din holtie" ale tatalui sau si la podul de ~ur vrea sa 'taie balaurul, dar acesta îl opreste "ca io-s taica-to" (7, p. 2-8). în alte variante, tatal se îmbraca în piele de urs (XV, p. 66) sau se preface "o mamuiata", îmbracîndu-se doar "cu un cojoc pacuraresc" de care se sperie fiii cei mai mari (ibid., p. 266-267). Alteori, tatal se preface "capatîna de cal mort" care striga la apropierea fiului mai mare "manînc cap de om", saltîndu-se în sus. Dar cel mai mic pleaca cu calul nazdravan si armele din tinerete ale tatalui. Acesta ameninta capatîna de cal care ;,se facu nevazuta". A doua oara, tatal se preface în "nor- ,al-

312

/

bastru care venea spre el întocmai ca si cînd ar fi vrut sa-I înghita" j dar la amenintarea fiului dispare si se arata ca om, convins ca fiul lui va birui zmeii (4, p. 119-121). 2. Proba se desfasoara cu mai mult temei cînd cel plecat e fata travestita în baiat (AT 514). Fiindca împaratul nu are feciori, cele trei fete se decid pe rînd sa mearga "la Rosu-mparat, ca sa-i slujeasca". Tatal lor se îmbraca "într-o piele de urs" si le atine calea la podul de arama, cele doua mai mari se sperie si se întorc la· curte, dar fata cea mai mica, sfatuita de o baba sa îmbrace hainele de mire ale tatalui si sa-i ia sabia si calul lui de mire, izbuteste. La podul de arama, 'tatal prefacut urs se da înapoi intrînd "sub pod". La -podul de argint, tatal se preface în lup care se ascunde iar "su pod" cînd vrea fata sa-i taie capul. La podul de aur, tatal se presphimba în "balaur cunoo capete" si se da pe fata, lepadînd "pielea de sarpe",. convins ca ea va izbîndi (5, II, p. 158-161) ..
Probe de întelepciune. Se întîlnesc cu precadere în basmele nuvelistice AT 875, 877, 922. 1. Fata îsi dezvaluie întelepciunea_ prin îndeplinirea unor sarcini aparent imposibil de rezolvat. Imparatul (boierul, judecatorul) cere fetei istete sa vina la curtea lui în feluri contrastante: "nici calare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe alaturi de drum, nici îmbracata, nici dezbracata, nici cu vînat, nici

calare pe un magar, atingî~d cu picioarele de 'pamînt, pe santul fara vînat,îmbracata camase, nici iar dedesubt o camasase duce drumului, nici cu într-o plasa, fara camase". Fata numai croita, cu doi iepuri alaturi care fug de cîinii împaratului (86, p.l05-700). în alte variante, darul e formulat felurit:· "sa-i aduca în mîna trei minciuni si o nimica" si fata duce într-o oala trei vrabii care zboara înaintea împarat~lui (LXXXIII, p.928) sau "nici cu cinste nici fara cinste" si fata aduce o vrabie prinsa între doua blide care zboara cînd împaratul cauta cinstea (60, IV, p. 29-30). Fata calareste uneori pe un tap sau cîine. Fata isteata îsi ajuta tatal sa aduca dobînda ceruta de boier pentru împrumutul dat" trei sute de cascavale si trei sute de pastramioare". Ea aduna în pripa o turma de 150 oi si 150 berbeci de la care poate strînge cele cerute (67, p. 56-57). Fata isteata învata si pe argatul trimis de boier sa-i vînda 100 berbeci cu o suta de lei într-o jumatate de an si sa-i aduca pe deasupra alti 100 berbeci: sa vînda lîna lor cu 100 lei, apoi berbecii cu 100 lei

1

313

si la toamna sa cumpere 100 cîrlani cu 100 lei pentru a-i duce stapînului (79, p. _216-217). în unele variante, istetimea fetei este verificata_ prin probe suplimentare. Boierul îi mai cere: a) din tortul de pe un fus sa-i faca un rînd de haine si sa-i îmbrace toata curtea. Fata îi trimite fusul sa-i faca din el instrumentele necesare tesutului (vatale, stative, suveica, tevI). Boierul doar simuleaza facerea lor, înscriind niste crestaturi pe fus, iar fata face de asemenea niste haine din pînza foarte rara; b) sa cloceasca oua fierte si sa-i aduca pui. Fata seamana samînta fiarta si arata imposibilitatea. c) Sa faca ciorba si friptura din piatra (sau sa jupoaie piatra si sa-i aduca pielea uscata). Fata cere sa-i înjunghie piatra. d) Sa-i peticeasca o oala. Fata cere sa i-o întoarca pe dos, fiindca petecele se pun pe dos. e) Sa scoata toata apa dintr-un lac. Fata îi trimite cîlti cq care sa astupe rîurile care se varsau în lac (5, II, p. 528-533). 2. Istetimea e verificata mai cu seama prin întrebari, unele din ele mostre tipice de sofisticare. Variantele enumera cîte trei, rareori patru întrebari, a caror suma e urmatoarea: a) Ce e mai gras; b) mai iute; c) mai bun; d) mai dulce; e) mai moale; f) ce zboara fara aripi; g) ce manînca, fuge si fura ca lupul; h) ce se aude departe; i) ce e scump si rar; j) ce e mai tare; k) ce e mai frumos; 1) cît e de la cer la pamînt; m) ce înseamna patru tin pe opt, dar opt nu pot tine pe patru. Bogatul da urmatoarele raspunsuri gresite, care scot însa la lumina avutia lui si orgoliul sau nemasurat: a) porcul (berbecii sau boii) lui; b) armasarul (sau calul) lui, fulgerul, iepurele; c) judecata boierului; d) mierea (dulceturile) lui; e) patul cu perne (dricalele, puful) ; f) piatra; i) banul; j) taurul lui ; k) apa din fîntîna lui. Fata saracului da raspunsurile corecte: a) pamîntul; b) gîndul (sau soarele, iepurele, vîntul); c) Dumnezeu; d) pamîntul (sau somnul, graiul omenesc, laptele mamei); e) palma la capatîi; f) zapada; g) omul între 20-30 ani; h) tunetul si minciuna; i) tineretea; j) furnica; k) soarele; 1) cît e de la pamînt la cer; m) patru luni de vara în care rodesc toate bunatatile si opt luni neproductive din restul anului. 3. Fata isteata da petitorilor cîteva raspunsuri pe care acestia nu le pot descifra (AT 877). Tatal e plecat "sa schimbe numele la graunte" si la întoarcere, daca vine de-a dreptul, zaboveste, daca ocoleste, vine mai degraba (a plecat cu grîul la moara, drumul de-a dreptul trece pe la crîsma unde tatal are obiceiul sa se opreasca). Mama face din doua babe o nevasta ("din doua

314

camasi vechi una noua"). Fratele vîneaza iepuri, "pe cei împuscati acolo îi lasa, da pe cari îi scapa, îi aduce acasa" (prinde pureci) (50, p. 81-83). în alte variante, se mai arata sora care ,;plînge în camara rîsul cel de asta vara" (a ramas însarcinata). Ea a fost gasita "negrijita" fiindca are "casa fara urechi" (fara cîine), iar tatal întîrzie daca vine de-a dreptul, fiindca trebuie "sa desgradeasca si sa îngradeasca", apoi sa se apere si de cîini, dar pe ocolite vine "pe drum batut si nempiedecat". Lasfîrsit, peti torii se recomanda: Gîrla, Loza si Boz, la care fata arata ca sînt cunoscuJi si de ea si de tatal ei, întrucît "în gîrla te pui, de loza de tii si cu bozulîti stergi dosul" (79, p. 220-221). 4. Istetimea porcarului (ciobanului, taranului) se reliefeaza mai puternic prin contrastul cu mintea redusa a sfetnicilor împaratesti sau a popii care nu pot raspunde la întrebarile împaratului (AT 922). întrebarile sînt felurite, mai frecvente fiind urmatoarele: a) Cît pretuieste împaratul; b) în cît timp poate fi înconjurata lumea; c) care-i gîndul în care sînt gresit.· Popa nu stie sa raspunda, dar ciobanul (porcarul) le dezleaga pe rînd: a) 29 lei (Isus a fost cumparat cu 30 lei); b) în 24 ceasuri ca soarele; c) ca vorbeste cu popa Onofrei, în realitate cu porcarul Gloanta (sau popa Ion din Porcesti, dar porcarul Ghelasie din Trifesti) (90, p. 144-153). Mai rar, împaratul întreaba pe calugari: a) Cîte stele sînt pe cer; b) în cît timp înconjoara un om Moldova; c) "încotro sta Dumnezeu cu fata si ce face în ceasul acela Dumnezeu?" Ciobanul raspunde: a) stele pe cer cît par pe magarul lui ; b) într-o zi si o noapte calare pe un cal bun; c) Dumnezeu sta cu fata "în toate partile" si "la masa întinsa, cu faclii aprinse" si doreste "ca sa fiu eu pe un ceas, în scaunul acesta împarat". Si ciobanul decapiteaza pe împarat, luîndu-i locul (52, p. 677-679). Cojocarul divulga generalilor pentru bani tîlcul conversatiei cu împaratul: a) sase tin pe trei = sase luni de vara tin pe cele trei de iarna; b) soarele e. tot sub fereastra = copilul sau e de zece ani (15, 1, p. 111). Alteori; întrebarile pe care trebuie sa le dezlege ministrii împaratului se refera la starea precara a taranului: a) "Departe-i departele?" - "Pîna-ntre coarnele boilor" ( = vede numai pîna la coarnele boilor); b) "Tîrziu-te-ai sculat" - "I-a saptea oara" (= tine pe a saptea nevasta, murindu-i celelalte sase sotii); c) daca poate mulge trei berbeci - Daca e "strungasu bun"(= daca poate stoarce bani de pe cei trei sfetnici ai împaratului) (5, II, p. 554-557). împaratului care ara cu un plug'de aur mQsneagul

315

îi raspunde ca acesta "de n-a ploua în luna lui mai, nu-i vrednic nici o coaja de malai". în consecinta, împaratul vinde. plugul de aur si cumpara o moara lînga curtea sa (60, IV, p. 2829). împaratul mai întreaba cîte plante sînt în lume = cîte radacini (81a, p. 537). 5. Dracul pune 7 pîna la 10 întrebari cu intentia de a nu . putea fi dezlegate, pentru ca sa-si poata lua copilul juruit. La întrebari raspunde Dumnezeu ce poposise în gazda. Ce este Unu? - fîntîna sau luna. Doi? - Doi ochi. Trei? - Casa cu trei fete (sau casa cu trei ferestre, sau" trei picioare în prilostire" sau "carul nu poate merge cu trei roate"). Patru? - Carul cu patru roate. Cinci? - Mîna cu cinci degete. Sase? - Fluierul cu sase gauri (sau plugul cu sase boi). Sapte? .:...-Unde-s sapte " frati sa nu te amesteci în trebile lor" (sau casa cu sapte fete, sezatoare deplina). Opt? - Plugul cu opt boi (casa cu opt feciori e puternica). Noua? - Casa cu noua fete ramîne nematurata. Zece? - "Iuda sa crape în zece", dupa care diavolul plesneste de necaz (LXXXIII, p. 357-358; 95, p.33-36). în unele variante, raspunsurile la cele 12 întrebari sînt teologale, scoase din doctrina crestina (XXXIV, p. 567-569; 52, p. 83-85). Sau: unu = în sat sînt mai multi oameni de unu si în padure mai multe lemne de unu; opt = ~mul cu opt feciori' nu se teme a fi batut; noua = cu noua purici a vrut diavolul sa-I însele pe acel gospodar (81a, p. 684-685).
'1"

Probele petirii. în basme, sînt frecvente încercarile la care sînt supusi petitorii pentru a-si dovedi vrednicia, adeseori cu gîndul ascuns de a fi refuzati, de aci si dimensiunile extraordinare ale sarcinilor. Aceasta se întîmpla atunci cînd viitorul mire provine din rîndurile de jos sau e un om în forma animala (AT 425). 1. Mai des întîlnita e facerea unui pod în timpul unei nopti. Uneori,Rodul se cere a fi împodobit cu pomi de aur si pasari de aur. împaratul cere baiatului posesor al inelului miraculos (AT 560) sa-i faca "de la voi de la bordei si pîna la mine la palat un pod -de aur cu doua rînduri demeri pe o parte si cu doua pe alta parte si la mine la scara un mar cu mere de aur si oclota cu 14 pui de aur sa se plimbe de la noi pîna la voi, iar la' voi în loculbordeiului o casa de sticla sa se întoarca dupe soare. Toate astea sa le faca mîine în zori de zi, iar de unde nu, unde îi sta capu, îi va sta si picioarele". Baiatul le exec1,1ta

ca-i mare si puternic. Varia-ntele mai ofera si alte obiecte sau constructii: o manastire de ceara (sau o bi~erica de matostat cu o suta de popi). palat cu o cismea de aur. se-duc la împaratul: . sa faca unul de aur" (ibid. p. împaratul cere viitorului ginere construirea a trei poduri în trei nopti succesive. boi. p.. înaltate-mparate! . ard cu tatu 1" Solicitat de Dragan Cenusa. îi cere "un pod de argint si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. cu ci-o fost. a doile ca crapa di frig! Re! li-o facut cum o foz mai bini di stat di giucat în cart!" Apoi împaratul le ofera o masa. Mai întîi. Sarp . sosea de arama si de argint.V-a mai da Dumnezau. Mai spectaculoase se înfatiseaza probele extraordinare savîrsite de petitor cu ajutorul tovarasilor nazdravani.52-53).Mai da-ne. Adesea. Setila-asa di strasnic o supt poloboacili cu vin. Ci s-o furnicat înti ca li-i cald. para tul solicita a treia -oara "o pereohe de case în vazduh. 182). sî sâ -mi-Iaducâ înapoi iara. A doua oara. palat. care sa se mute dupa soare si înlocuI alor doua poduri de arama si de argint.. si nu mai pot.188). "cam di 20 di kilometari de lunga: cara cu pîni. o-nghitît cu vagon..plin". cu cara.unul tot ca ele. Strîgau tot ca crapa di caldura. iar podul sa lege palatulîmparatesc cu casele mosului ce luase sarpele de suflet". c-o sarit o doaga-n cela capat di lume. Grupul petitorilor e vîrît într-o odaie de arama care este înrosita cu ajutorul a 38 de focuri atîtate cu foiul. împaratul mai cere "pe d-asupra alorlalte doua poduri. cu boi. vite taiete sî buti di vin". dar safie de aur'Asi în loc de berbeci In alta varianta. ca prinde-a rosî casa. Gerila trage "cu narea cea di ger. o pus ghiata di doi stînjîni pi casâ.cu ajutorul inelului (51 a. alta sa îmboboceasca. sa se bata în capete. "Cînd s-o dat Foamitea. gradina cu grajduri si trasuri de aur (XV. ca m-ati saracit cu tatul" Împaratul cere apoi sa se ia un ciur plin de apa "sa-I poarte împregiuru ··lumii·· lin. "Iaca pe la miezu noptii. curte si vale de aur sau de argint. îm~ si de tapi sa fie taur:i" (86. s-o doaga în ista capat di lumi 1" Si fiindca nu s-au saturat. alta sa îmboboceasca si în capul podului sa fie doi berbeci tot de aur. vagoane cu pîni. cu pîni. p. el vrea "un pod de arama si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. o lins cu limba pe gios. Dupa aceea. Fomila si Setila executa pe data. cu tatuli! În tri ceasuri. 2. p.358-359f. bihulita. si în capul podului sa fie doi tapi tot de argint sa se bata în capete".

Pleaca Vîntul cu baba care pe drum îl momeste sa-i caute în cap si îl adoarme pe un "ciolan di zmau". 1. "atîta fu de sus" (XV. împaratul mai cere lui Tugulea sa faca "sa nasca într-o noapte 50 de femei sterpe 1" Proba este îndeplinita cu ajutorul vrajitorului care "intrînd în camarile femeilor. Proba înrudita cu aceasta este aducerea unei cofe de apa în întrecere cu baba împaratului. p.."c-on tren tat de aur"si îl nimicesc: Foamea da cu maiul :. Lungila de-abia o ajunge cU mîna. ascunzîndu-se dupa soare. p. sî nu s-alege nimic. nici de dracu. p.. s-îi ie.. în cele din urma. 70). cina este executata întocmai de catre Vînt. p. si pe fiecare le lovi usor cu toiagul pe spinare. împaratul îi mai cere sa paz~asca în trei nopti iapa nazdravana a unei babe din tara lui. dar fata zboara din nou. p. In prima noapte. iar "Se~ lea sloboade-o vale mare' cît un Muras.cu "o baba vrajitoare". Una dupa alta ele nascura pîna dimineata" (41. iapa se preface stea pe cer _de unde e culeasa de Lungila. unde baba c. în noaptea a doua. cînd fata petita se ascunde dupa luna. 294~295).hiar suia treptele" pe care o îmbrînceste si _ imediat soseste la împa:I. bomboni la fiecare cîte ceva din gura. 165-166). iar Stînginul pamîntului "îndata l-a stînginit de cîteva ori de a sarit ca un purece de zdravan si raita baiete! Cît ai bate în palmi fu la cusutoarea.-Ia-ntinde tu mîna-aia lunga de vezi". 224-228).de 99 de maji" si face un' "sas din dealuala". Vede-tot îl descopera. apoi iesi. în felul acesta.. Lungila . petitorul face. împaratul se opune în cele din urnla si . baba îl întrece pîna ce Ochila prinde de veste si solicita ajutorul lui Pusca-tîntari. nici de casi.at cu haina (61.0 cale ferata de aur". în ultima noapte. în alta varianta. p. 352-353). e zarita de Ochila care solicita interventia lui Lungila: . Cînd dracul se opune sa cedeze fata împaratului pe care o furase între timp. Acesta trage cu o sageata de "i-o sarit ciolanu cel di zmau di su cap" si Vîntul cîstiga întrecerea.317 . iapa se preface iar peste în fîntîna care e secatuita de Setila si iapa e prinsa (XV.1. nici nimica" si petitorii se întorc cu fata (5.oprinde si o aduce pe pamînt. nu fara a-i aplica babei un picior.. în întrecere. 1. iapa se preface mreana si e prinsa cu ajutorul lui Setila: acesta bea toata apa si mreana ramîne pe uscat. împaratul cere sa-i -aduca "haina de mireasa" a fetei cate se afla într-un oras din alta împaratie. la cererea împaratului. se duc toti. încît "o sarit baba di tri stînjîni în sus" (5. Vasilica trimite pe Strepedele pamîntului care e adormit de baba la o fîntîna. 278-279).. pîna la casa diavolului.

p. Probele constau uneori în aducerea unor lucruri de pret.318 pune armata în linie de lupta. Singur acesta izbuteste sa ia apa vie "pintra bataia" muntilor si calul lui Arap Alb îl convinge sa i-o dea lui (XV. 24). dar Arap Alb e trimis chiar dupa pielea zmeului plina de pietre pretioase./scunda de privirea lui ucigatoare. care i-a gasit inelul". 252-253). Arap Alb trebuie sa aduca "apa vie de uni sa bat muntî-n capete". Împaratul Verde mai cere petitorului sa fure salba împaratesei si inelul împaratului. Sfatuit de o baba de la curte. iar cel cu ochii mari "se uita catre catane cu ochii lui cei mari ca rotile de tileaga de plug. Îndeplinirea lor se face cu ajutorul animalelor recunoscatoare si mai cu seama a calului nazdravan. iar împaratul i-a ~dat fata si l-a pus pe ginerile sau împarat" (52" p. Cu ajutorul penelor de corb.deturi da care i-o trabuit lui. Nic-a Cîmpului e trimis de împarat sa-i aduca "verdeturi de la gradina cu zînele". el "s-o luat ve. Imparatul Verde da de stire "ca cine va putea aduce trei lemne mari din padure deodata va primi jumatate din împaratie si fata împaratului" (42. 3. 13-'14. cu celalalt pe alt deal". 157). p. tatal fetei mai cere sa i se aduca lemne dintr-o padure în care stapînea un balaur . In a treia zi. p. Ionel trebuie sa aduca împaratului "niste pietre nestimate" de la cerbul din padure (94 a."A scos solzul si a venit pestele. în care timp Lungul îsi face un bici "din 100 de cara de fuioare" si se asaza în fata armatei împaratului "cu un picior pe un deal. dar calul lui pleaca singur împreuna cu calul împaratului. Împaratul se vede constrîns sa-i 'dea fata (77. îsi face un bici din 12 piei de bivol cu care loveste pe rînd zînele si fiecare "au stat un ceas moarta" în care timp. catanele vazîndu-l.' În cele din ur~a. da care i-o placut" (XV. p. Largul s-a asezat "cu spatele catra armata împaratului". Calul îl duce la baba pe care o miluise la plecarea de acasa si ea îl sfatuieste cum sa se . apoi o salba încuiata într-o lada. de frica lui tremurau ca trestia de vînt.gauri într-un copac în care intra cele 24 de capete ale balauru- . În alta varianta. baiatul cheama corbii care "i-au adus marul de i l-a dat împaratului. 850-851). 515).cu 24 de capete. Petitorul cere ragaz 3 zile. Sfatuit de balaur. p. nazdravani). 283-292). Tov. v. p. Împaratul a aruncat inelul fetei în mare si cere petitorului sa-I Kaseasca. iar la urma sa arunce înapoi buzduganul zvîrlit de împaratul Rosu ca sa~l omoare (14 a. fugira cu totii-n spatele Largului". baiatul face 24 de . împaratul îi cere sa-i aduca "marul cel de viata lunga".

iar în ultima noapte sa-i faca un palat "atîrnat de un fir de par de toarta cerului".ltda unde. probe1e cultivarii sînt esalonate în trei nopti succesive. împaratul Rosu cere petitorului sa prefaca un munte în ses. 68). Fatapetitade tatal sau cere -camasi extraordinare pentru a evita incestul. Totusi fata fuge si se ascunde într-o haina de lemn (5. El îndeplineste proba cu ajutorul furnicilor. 257). Sarcina este îndeplinita cu ajutorul furnicii recunoscatoare. Sî jireada a ramas tat intreaga cum era cladita". una la alta parte. De asemenea. Atari probe sînt mai frecvente în basmele în care se urmareste pierderea protagonistului (v. da sa CocE~îne. sa scoata padurea si sa planteze vie. sa-I aleaga! S-or facut doua gramaz. 146). iar dimineata sa-I serveasca cu vin fiert. îi poate face fiicei sale hei haine de arama. p. ca n-a aVl. ca n-or avut tate sa ieie cîte-o boamba. De obicei. grîul de mei. p. 280). în a doua noapte. voinicul trebuie sa prefaca ses alt munte pe care sa-I cultive cu grîu. sau o scroafa puternica ce ameninta împaratia (XV. împaratul incestuos trebuie . dar· atît de mici. una la o parte. Sarcini de pierzanie). petitorului i se mai cere sa aduca trandafiri din gradina sarpelui. Cel mai adesea. împaratul "sarpesc" cere lui Nic-a Cîmpului ca cele trei girezi de grîu "mîne dimineata sa hie treierate. 4. fiecare pusa la locu lor si sa-m faci pitarie-m poarta sa-m dai pîne calda sa manînc". 507). erapine calda sa manînce" (XV. p. p. mei si ovaz "di tute vipturle" care trebuiesc alese "pîna mîne dimineata" (56. 68). încît "nu le-au ajuns sa ieie cîte-on hir da grîu da pa spic . "împaratu albinesc i-a facut pitaria-n poarta. "încît fiescare sa fie într-o coaja da nuca incheiat". p Dimineata cînd s-a sculat. soarecilor si corbilor recunoscatori care vin în numar atît de mare. le-a lasat acolo si ele S-Q dus în treaba lor" (XV. în prima noapte. 56).. Arap Alb aprinde "aripa de furnica si vine-o furnica". ei trebuie sa aleaga: pasatul de cenusa. Popa. în alta varianta. dupa care obtine fata (42. Aceasta le cheama pe celelalte "s-atîtea furnici ar venit. II. p. p. argint si aUr.319 lui ca sa-I soarba pe el si ramîn tintuite acolo pentru a putea fi taiate apoi cu sabia (94. fiind bogat. p. macul de in sau nisip (XV. dimineata sa-i aduca împaratului pîine calda. sau balaurul însusi din padure. porumb. 11). p. Petitorii mai sînt pusi sa realizeze unele performante care reclama mare îndemînare. sau mai multe soiuri amestecate: grîu. Dupa alesul grîului..

Dintr-o întîmplare întrucîtva similara este dedusa o ghicitoare cu care un cioban a cîstigat mîna fetei împaratului. 550). p. La ghicirea . 1. iar la urma una din piele de paduche. ca sa afle raspunsul. p. 139-141).. încît el a putut ghici ca are soirele în piept si luna cu stelele pe spate (99. Un cioban care o vede scaldîndu-se într-un rîu. Mai adesea. 19-20) . petitorul trebuie sa aleaga fata dintre surorile ei cu . 202-203).caFe seamana leit. îmblanita cu piei de purece (81. Basmul nuvelistic AT 850 înfatiseaza fata de împarat cu insemne astrale pe ea si numai cine i le va putea ghici. '31-32). 5. dar uneltirile ei si ale împaratesei sînt date la lumina si petirea anulata (63 a. In drum. Mama lui i-a dat un colac ~travit din care a murit cateaua ce-l însotea. apoi au murit vulturii si cei 12 hoti care au mîncat din cal. apoi pîna la brîu si pîna la gît. Un om bogat promite fata celui care va ghici ca scurteica ei e facuta din pielea paduchelui crescut pe capul lui. Împaratul Verde îsi gateste fiica si servitoarea amîndoua într-un "port. a gasit si o vaca moarta cu vitelul fatat de jumatate pe care l-a mîn~at ciobanul (99. 547).. III. îi poate spune împaratului "fata mariilor voastre are soarele în piept. adica "Un mort a omorît doi si doi a omorît doisprezece".320 sa-i aduca fiicei sale o haina de argint. 81-86). apoi trei corbi. Semnele fetei sînt tradate de un peste miraculos: soarele pe piept. îi va obtine si mîna. Cel mai adesea. Mai des întîlnita este ghicirea fetei petite dintre similarele ei. Fiica ~nu poate ghici si e data de sotie baiatului (86. p. p. p. Împaratul Galben îsi da fata numai aceluia care poate spune fiicei sale "o ghicitoare fara sa o ghiceasca ea". dar el o peteste pentru sine (LUI. Fata divulga taina unui argat ca acesta sa o spuna boierului. luna în spate si doi luceferi în cei doi umeri" (41. de aur si de diamant. luna în spate. ciuciulite una ca alta" si cere spînului "sa-mi alegi care-i fata me sî care-i slujnica". fata încearca sa momeasca pe fratele de cruce al fiului de împarat. fata e momitade porcarul împaratului sa-si ridice rochia pîna la genunchi. Arap Alb descopera pe fiica împaratului cu ajutorul craiesei albinelor care se asaza pe fruntea ei (XV. luai de acesta ca "cocis". In alta varianta. p. p. p.:. Un baiat preface în g]1icitoareîntîmplarea lui: tatal i-a otravit calul ca sa-I lase pe drum.294). p. 68). p. O seama de probe pun la încercare istetimea petitorului. III.. rareori dintr-o papusa de lemn care îi seamana în chip izbitor (ibid. stelele în ochi si spicele de grîu pe coaste (8ia. 293-. 213).

196). în basme. fata se ascunde de mai multe ori.p. pestele recunoscator îl duce în fundul marii. Fata împaratului va accepta de sot pe cel care se va putea ascunde fara sa fie gasit de ea cu ajutorul oglinzii miraculoase (v. petitorul cîstigîndu-i mîna (81. dar e zarit si chemat de fata.321 miresei ajuta. A treia oara. dar fata lui Verdes împarat îl zareste cu ocheanul si îl cheama. 12-13). fata se ascunde la tarmul marii. c) din ce neam se trage împaratul Rosu (copil din flori în absenta tatalui plecat la razboi. în prima noapte. Probele puterii. 60). p. Miercuri. Zîna fugita de Parsion poate fi obtinuta de acesta numai daca o poate ghici din cele trei porumbite. petitorul trebuie sa mai rezolve si alte întrebari: a) ce fel de vin bea împaratul (amestecat cu sînge curs din nasul unui lucrator cînd îl baga în butoi). Cu totul sporadic se întîlnesc si probele de ascundere. apoi în pui de corb. Voinic-de-codru a primit de la nasul sau o sabie si . în chip sporadic. V. le baga în butoiul cu apa si capatul de la tulpina se asaza în jos. unde nu mai poate fi vazut cu ocheanul si fata se da biruita (41. adica "îi strîns cu grebla sî cu furca dl pin sat") (v. Mai întîi. dar de fiecare data e gasita de Lungul (77. p. Parsion se ajuta numai de privirea lui agera si porumbita redevine nevasta ca înainte de fuga (60. b) la doua bete nivelate la strung care este capatul dinspre tulpina (la sfatul calului. petitorul trebuind sa se ascunda. 286-289). Sotie: XV. e dus de vulturul recunoscator sub aripa deasupra unui nor întunecat. Vineri si Luni (52. eroul trebuie sa-si dovedeasca puterea în anumite împrejurari pentru a se vedea daca va putea face fata sarcinilor viitoare. Se întîlnesc în variantele basmului AT 329 probe inverse. 1. a doua oara. cele trei zile sfinte. 84-90). p. Aleodor e prefacut de pestele recunoscator în cosacel pe fundul marii. iar împaratul cere petitorului sa-i pazeasca "fata mea într-o noapte sa nu o fure". 6. fiind mai dens. p. Aceasta se întîmpla uneori cînd voinicul atinge pragul barbatiei.42-44). în unele episoade cu tovarasii nazdravani. iar cel de catre vîrf ramîne deasupra). unde iarasi este zarit de fata. Oglinda). Apoi uriasul din padure îl preface în tran'dafir pe care îl pune în parul fetei si ea nu-l mai poate zari. taunele recunoscator îl preface într-o "lindina si-l ascunde chiar în coada fetei". p. a doua oara dupa luna. Numai porcarul împaratului izbuteste. 1. în forma de muste.

Dupa ce termina. Mazaran a luat inimile si le-o mîncat tate. l. Acesta îi da primului un fuior sa-I ia în mîna "si io am sâ-l aprind di capat: daca-i hi în stare sî-i fugi roata sî-i încungiura herghelia as de cai de tri ori cu fuioru. protagonistul basmului e pus la încercare dupa ce a pornit la greaua sarcina ce si-a asumat-o. p. sînt opriti de un ciurdar care îi înstiinteaza ca numai atunci pot izbîndi cînd vor putea mînca 99 boi fripti. Mazaran Vasalica izbuteste sa îndeplineasca probele.gat o data. Baiatul îi scoate. Toti cei o suta au putut consuma doar "un piciorag tat si o jumata da pita si doara tri litre de vin". ce un stavar îi supune ia a treia proba: sa încalece un armasar de 99 ani cu 9 inimi "si sa învîrteasca da tri ori lumea roata". El va izbuti sa-si 'elibereze cele 100 de surori si cei 100 de frati (5. Întrucît cresterea lui e miraculoasa .322 a pusca miraculoase care sa-i fie date numai atunci cînd va fi în stare "sa zmulga-un copaci din pamînt cu radacini cu tat"."cînd o fo de-o zi. o si picat calu-n stava s-o murit:' crepat inimile-n el.. 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin." . Cei o suta de frati plecati în cautarea surorilor lor rapite de diavol. "o zmuls oarece catura-o fost din pamînt. La fel trece si proba a doua la turma de oi. 'Fratele lor mai mic. Altu pa dîncoace. Si de data aceasta nu consuma mai mult si cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. dar sînt toti omorîti de rapitorul ~urorilbr. 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. de mama-sa sa scoata un copac din pamînt "numa cu mîinile si sa-I întorci cu radacina-n sus si cu vîrfu-n pamînt". 463-471).la vîrsta de un an. În chip similar. încît mama-sa îi da armele primite de la nas (5. atunci pos sa meri dupa surorile . ei continua drumul pîna. 2. l. Craiovisin. dar nu-l poate întoarce' si mama-sa îl mai alapteaza 6 luni. întrucît "aia numa-o bucatura o fost". a fa ca altu de n'oua. cîte-o bute a turnatu-n el". cei trei frati plecati sa-si elibereze surorile furate de zmei sînt pusi la încercare de mosneagul de la herghelia de cai. Dupa aceea. Cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. l. fiul vacii e trimis. Alteori. 368). mai cere. ei continua drumul si un cioban îi supune la 'a doua proba: sa manînce 99 berbeci f~ipti. 370). p.. cu radacini cu tatu" . "le cîte-un picior da bou. iar la urma încaleca armasarul cu care ocoleste "da tri ori lumea roata cu el. p. la 6 luni. izbuteste sa-I întoarca cu radacinile în sus (12. Cîte-o pita o ba. Ei se sperie de el si iara~i îsi continua drumul. slia! Gata! l-arunca ciontu colo. da noaza si noa da ori o fo mai tare decît ~um o fost".

"îl cata capu pe Tei Leganat. p. Fratele mai mare si mijlociul abia fug jumatate din drum "si la giumatati s-o aprins fuioru s-o ars tat" si sînt sfatuiti sa se Întoarca. Busuioc Verde. Cîrlijie plecat dupa surorile date noaptea la geam unui necunOscuf (AT 552). sa dea de el".: "Pe cît ai fost de frumos si de zdravan.stare sa nu ai" . a cerut lui Noe cîte un om pe zi. proba se desfasoara sub forma unei lupte.rii ei". 371) deoarece "toata noaptea ridic ca robul la butuci si la bolovani si-i duc peste oameni ca sa le fac drum mare pe spinare" (99.. ascunzîndu-se în acelasi loc pentru a scapa de urmarirea capului. (47. Dupa o legenda. din fuga care-o fugit el. 273-277). 222). p. 297-300). al treilea zmeu daruindu-i un cal nazdravan si astfel ajunge la Florea Floritu pe care îl scapa de Mama Ciumii (28. îndragostindu-se de fiica acestuia. De atunci. s"'afacut p. o-nghetat tat caii pi loc. el ar fi fost un om "puternic si neîntrecut în frumusete" care" tot sare si joaca de dimineata pîna seara si de seara pîna dimineata". vrea sa strabata pîna la Florea Floritu care a "strîgat la rasarit si s-o-auzit la scapatat". dar ei continua drumul si sînt omorîti de zmeu. p. a fost blestemat sa se faca p. Purice. în basm. foarte rar. s-o-nghetat SÎ fuioru în mîna la dînsu 1" El izbuteste sa-si elibereze surorile (ibid. p. NeascultÎnd porunca lui Dumnezeu de a se muta de lînga satenii lui. p. sug oamenii "ca împlinire a fagaduintei lui Noe" (47. îsi rîde de ochii holbati ai mustei si îi explica acesteia ca e atît de "îmbulzit. se trîntea de toate ulucile. Cel mai mic. Drept rasplata. redevine om.elia cu cai. dar cumnatii îl opresc pe rînd pentru a-si "masura puterile". pentru a se ascunde de Stati-Cot (AT 301 B). Dupa alta legenda. S-a bagat la fata în fL. ti pot întoarci înapoi". în basmele despre animale. Cîrlijie învinge în lupta dreapta pe zmeu cumnati care îl îndrumeaza. 3. ar fi luat nastere din cenusa de napîrca pe care a ars-o Noe. p.. izbuteste sa treaca proba cu succes: începe sa alerge cu fuiorul aprins "sî cînd o-ncungiurat de tri ori hergp. ghebos" (47. Dupa ce .V. eroul se preface în p. Peste noapte.. 406). taie capul lui Stati-Cot. apoi se preface iar în p. Diavolul sfredelise corabia si numai napîrca izbutise sa astupe gaurile cu coada ei. la sfatul ei Tei leganat "s-a dat peste cap. Uneori. dar acesta a aruncat-o În foc.323 tale sî daca nu. 413). de toti pomii. p. p. pe atîta de amarît si de negru sa fii .

De multe ori.pl.. 1. încît la întoarcere "zmau o crezut ca arde curtea lui" (ibid. iar a doua oara ca ar fi "în dranita casî" (5. apoi îi destainuie ca p. Zmeul minte de doua ori. Mai întîi. sau asaza toate averile din casa pe stîlp sau pe dranita. apoi în stîlpul portii. eroul se preface iar om (5.. pentru a putea fura camasa zmeului (AT 328): îl înteapa pe acesta pîna leapada camasa la usa (42. care le are undeva în afara si eroul îl poate învinge numai dupa ce afla sediul acestora (AT 302).. spunînd ca p. p. 877).1. iar acesta într-o "poarca" ce . p. Alteori. p. 5). sa pui mîna pe dînsa tu. în realitate. 1. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca în slava cerului de ne aducea povesti" (41. unde striga nu-l mai cauta de frica (7. Secretul e tradat de sotia zmeului care doreste sa fie si ea eliberata din aceasta cas~icie fortata. si vîrîndu-se în gura calului "într-o masea bortoasa". confirma inexistenta minciunii: "Ca nu vi-s dator a minti . el reactioneaza violent.Ca un purice a plesni". A.oarecapul lui Stati-Cot. eroul sau adversarii lui au adesea o p. reti~ nute însa de eroul prefacut "pasare la dînsa-n sîn" (ibid. 1. 515). pe urma m-oi duce la cea de dupa dînsa si tot asa la toate" (52. p. în basmul popular. alaturi de alti tovarasi nazdravani (AT 513). extraordinat"a. 4. i-ar fi în' "vatrariu". El se preface de asemeni în p. aceasta într-un broscoi. P.. p. el e invocat drept marturie a timpilor fabulosi: ". prilej de a-l încerca pe zmeu cît de mult o iubeste. Ca sa-I convinga ca ea îl iubeste într-adevar.. zugraveste matura si o mîngîie. lui ar fi în matura. p. tn formulele initiale ale basmelor~ p. lui s-ar afla în unele lucruri din casa sau din curte. 271). marturiseste ca p. p. zmeului se afla în niste gargauni care stau într-o prepelita.. p. Uneori. 247). eroul se ascunde de "strîga cea mare a cetatii" prefacîndu-se în p. 328). Zmeul pretinde ca p. Alteori. Stratagem'a sta de obicei în a simula vreo boala. p. lui "îs în stîlpu portii". tului. cel mai mare. p. zmeul da cu batista pe la nasul femeii si aceasta uita cele spuse. 63-64). zugraveste stîlpul si îl încununeaza cu un lant (ibid. 8). Puteri. p.. adversarul zmeu este de neînvins din cauza p. întîi la cea mai mare si pe care îi vedea-o scarpinîndu-se. e un auxiliar al eroului în petirea fetei împara. El îl ajuta la alegerea fetelor dupa vîrsta: "am sa ma bag în sîn. apoi în matura (79. 328). 312). în alt basm. dînd o palma femeii curioase.

p. dintr-o scroafa. 271). p. 20) sau în ouale unei rate de la o zmeoaka (42. 1. 313). într-o lada dintr-un fag mare. p. în balaur fiind 24 de gargauni a caror gîtuire provoaca moartea zmeului (ibid. acesta într-un iepure. într-o pasare sau insecta. p. "într-o lacoviste de lapte dulce" (41. Ele mai pot fi în trei gîndaci ce stau într-un cocos. Variantele românesti alcatuiesc puntea de legatura între versiunea asiatica. zmeului în oua: în trei oua dintr-o Iadita de sub pragul casei (3. într-un zmeu "îi frati-meu" dintr-un tau "în margina lumii" (5. p. Alteori. într-un iepure. p. zmeului stau în doua muste într-o rata. în inima zmeului.'ai intermediara poate fi privita existenta p. cei trei viermi putînd fi într-o "cutiuta" dintr-o prepelita ce se afla în mistretul din ostrovul cel mare (82. 290). 992). zmeului în insecte (gargauni. 479-480).viermi dintr-o prepelita. sau în doi gîndaci dintr-un chitcan. Cînd gusta din acest ou. se afla într-un ou (LXXXI. p. într-un iepure. 64). acesta într-un porc din lacul de lapte dulce (35. p.325 sade ascunsa într-un helesteu si care poate fi invinsa numai dupa ce Petrea Fat-Frumos primeste de la fata popii "o prescur'a s-un paharut de vin" (5. sînt situate într-o parte a corpului. dintr-o scroafa (ibid. p. Oul se afla succesiv într-un hulub.. Uneori. 170).. 422). într-o rata. Viermii ar constitui în schimb o forma intermediara între ou si insecta. 80). în trei . 64-65). si între cea europeana. . Ca o fOT1!J:'l. 223-224). decît ca aceasta nu se afla în zmeu. Uneori. p. într-un bou. dintr-un iepure. zmeoaica broasca e dezlegata de farmec "s-a facut frumoasa si buna. p.56) dominînd cele care arata p. într-un porc. 1. zmeului rezida în viermi: 12 viermi în 12 oua. într-un berbec. Ele stau "în cei trei dinti pe care îi mai are" zmeoaka. sau în trei gîndaci dintr-o prepelita închisa într-o cutie de plumb din vîrful unui munte (41. 1. ci departe într-un paltin (79.. n-a mai fost zmeoaica" (52. se afla numai într-un vultur din lacul de lapte (81. caracterizata prin localizarea p. 329). 1. p. ele se afla si în obiecte: într-o "fluierita" dintr-o albina. p. într-un porc nazdravan din ostrovul din mijlocul marii (LXXXIII. 52). p. zmeului se mai afla în balaurul din lacul de lapte acru.). p. p. p. p. sau în 24 "bumbusori ros" ce se afla într-un "gargaun strasnk mare" dintr-un helesteu (ibid. p. p. în care p. 513).Unele variante din Transilvania si Moldova nordica 10calizeaza p. într-un "bongar". P. p. P. Incidental. gîndaci:> bongari etc. III. 2. 519). într-un urs dintr-o pestera (60. 81) sau într-un paltin "mare si înalt" dintr-un ostrov (79.

.. dar impostorul îi fura sabia în timp ce dormea si îl taie în bucati. mai pot fi situate în apa si în unele alimente. Cînd palosul lui Busuioc Verde este aruncat de baba în mare si se înfige "cu manunchile drept pîna-n pamînt". p. Uneori. P. Piparus Petru si Florea înfloritul beau ei "leacurile" si îl rapun pe Ciuta nevazuta (60. p. Zmeul cel mai mic se cufunda în mare si-l scoate. de-ar' bate si zece ca voi".. Petru ca nasi. "A d-a suta e dasupra. Arapusca ramîne fara palosul nazdravan "femeie ca toate femeile. I. dar cu el în mîna prapadeste lumea de o vrea" (86.. iar de leacurile acelea atîta se întareste. scrie Ciuda-da-Obila Numa . îndeosebi în basmul AT 302 B. în palatul subteran. Pentru aceasta. Cu ajutorul sabiei decapiteaza toti zmeii din acea tara (5. eroului se afla ascunse în sabia miraculoasa. p. Uneori. e ascunsa la adîncimi mari.. se afla 99 sabii. în acelasi timp stapînul lui "o murit pi pat". IV. mai întîi se baga dupa cuptor si de-acolo ia o ulcica cu leacuri si toata o bea. eu l-as învîrti cu vîrvu în gios 1" Mai departe.3'26 De aceea. Lupta se poate desfasura numai între palose. baiatul crede ca "de-ar avea muntili asta o toarta. îi trazneste una . îsi arunca amîndoi palosele în sus. de-i sare un dinte" (67. cu intrarea îngropata. 199). P. dupa care se simte "de tri ori mai tare". Mosneagul care l-a crescut pe baiatul juruit diavolului îi . da alta nu!" (5. vindeca piciorul unui leu care îl raspla« 1» . p. 307-309). sabia nazdravana este daruita de Dumnezeu si Sf. în trei zile succesive "cînd vine zmeoaica si-l saruta . 368-377). p. p. Tuliman se întîlneste cu feciorul de împarat si vor sa decida "care din noi poate fi stapîn si care sluga". Sabia lucreaza la comanda simpla: "Palusalu meu! Iesi afara si zboara-i capu lui si fa-I tot bucatele" (5... V. II. din surcica de par devenind om (52. nasii daruiesc finului si o pusca: Voinic de codru primeste la botez "o pusca s-o coarda" pe care sa i le dea parintii cînd va fi "stapîn sa zmulga-un copaci din pamînt". Chiparus poate pedepsi sotia tradatoare si ucigasul numai recapatîndu-si sabia prin metamorfozare (AT 318). 4. Pescarus . atunci "si Busuioc Verde o-nviet". 553-555). 37). Chiparus bun viteaz omoara balaurul din fîntî~a (AT 300). Cu ajutorul ei.. p. 37). iar dupa ce bea si dintr-o damigeana. sabia cu p. p. 3. pentru ca îndata ce "intra în casa. cu palosu meupoa sa-mi ia sufletu. 300). Ciuta nevazuta n-a fost învins niciodata. "A iesit de zece ori mai puternic palosul lui Tuliman decît al feciorului" (99. I.da la plecare sa bea dintr-o sticla. 139). De obicei.

biciul (bastonul) care petrifica si papucii care trec peste orice obstacol. p. sau cu pietricica de sub limba e dobîndita sabia ce decapita. iar cu aceasta cetera care învia din morti (5. 370-374). dar el îi petrifica pe toti cu biciul (33. neînvoindu-se la împartirea lor (Ar 518): scufia (caciula) ce face nevazut pe purtator. po 150-151). în alte variante. I. Mai cunoscute sînt cele trei obiecte pentru care se certau cei trei draci. Petru si îngerii din rai . po 22)0 în locul caciulii (paIariei) care face nevazut. cu ajutorul ei saracul recapatîndu-si de la popa (sau cîrciumar) celelalte doua daruri miraculoase: calul (berbecul. Petre. pentru bunatatea lui. po 139)0 Unele variante mai aduc alte obiecte cu atari însusiri: un covor pe care "punea cît de multa greutate si daca îl ridica dupe pamînt de o palma. iar cu moara de piper o nuia ce omora (ibid. Ionica îi trimite pe cei trei draci pe cîte un munte ca sa le dea primului venit. po 321-324)0 Petru gaseste la Zîna Zorilor "pe masa un colac alb si moale. po 40-44)0 Bastonul (cîrja) care bate la comanda apare si în variantele basmului AT 563.327 teste dîndu-i sa înghita trei peri din coama lui si sa înghita balele. 379(83. în variantele basmului Ar 330. A framîntat cu lapte de caprioara 000 cesta era colacul puterii" Bo1. apoi un baston cu care "învia mortul de 7 ani. sau o frunza (52. eroul primeste de la Dumnezeu si Sf. în recuzita basmelor fantastice se întîlnesc si alte obiecte cu însusiri miraculoase care îl ajuta pe erou în luptele cu adversarii si în cîstigarea sotiei furate. po520). magarul) care se balega bani si masa ce se umplea singura de mîncari si bauturi. cu "buriasul" (butoiasul). saracul ia bota care batea singura. po 42)0 . o punga si o lulea aprinsa care nu se mai termina niciodata si carti de joc mereu cîstigatoare (XV. Uneori. po 1067)0 Sporadic apare "o punga în care gasea orice-i trebuia: o camasa prin care nimeni nu putea trece si un pistol. dupa care îi "pare ca nu-i nimeni mai tare pe lumea asta!" si se poate lua la lupta cu zmeul (5. o turbinca (un sac sau o tabachera) în care putea detine pe oricine . Cu "mariscuta de la capatîiu patului" primita ca rasplata. eroul cîstiga mai multe obiecte miraculoase cu ajutorul unuia singur (AT 569). daca îl punea încrucis pe mormînt" (35. se întîlneste mantaua cu aceleasi atribute (81. II. pe care întorcîndu-l de trei ori în jurul capului nici o meteahna nu-l putea lovi" (41.chiar pe SI.apoi un bat care bate la comanda. voinicul ia si o maciuca ce batea la comanda.. I. I. p. se înalta sus si se ducea ori încotro vrea".

Alteori. nazdravana (5. ci numai una. . v. p. p. II. apar trei capre: "Ce ti-i voia. Variantele basmului AT 560 dau la iveala un inel (sau o margea. lampa executa dorinta eroului (Ar 561) fara intermediari (52. voinicul îsi cladeste un palat fara pereche. apare numai o capra. 70--71.328 380). Cu ele. p. Cînd nu aprinde toate cele trei "lumini". Vioara). II. ~ceasta îi da lui Petru un Iampas pe care îndata ce îl aprinde. stapîne?" Ele executa orice însarcinare. Pentru ca a slujit o baba. 1180). O multime de soldati pot iesi din cornul primit de Toderas (AT 566) daca se sufla la un capat. iar daca se sufla pe celalalt capat "se vor face catanele nevazute" (60. Fluier. 327-338). piatra) care îndeplineste orice dorinta.

. v. Ca sa alapteze copilul. Deseori. nu se lasa pacalita de vulpe. p. a fost la început o fata orfana. ouîndu-i în fiecare dimineata un ou de aur. R. r. ea îi momeste în fundul apei unde îi tintuieste. a implorat ajutor. si ratoi care fug pe tarm. Vrînd sa scape de el. Dupa alta legenda. facîndu-si cuib pe capetele lor. r. Sotia împaratului înecata de servitoarea geloasa care îi ia locul. Dupa ce scapa de zmeoaica. Cînd este prinsa de împarat. eroii apar vremelnic transformati în r. p. 420). (44. Mama alungata pe rînd de cei trei fii ai ei e ajutata de o r. 41. fata a fugit. p. II. r. Metamorfoze). pîna la demascarea impostoarei (52. r. joaca un rol secundar.. înecata de servitoarea geloasa si se preface în r. în basmele propriu-zise. ratoiul calca interdictia de a se uita la baba-zmeoaica si aceasta îi ia ochii pe care îi readuce însa fata. e pasare din nea_mulbroastelor. se ivesc broaste (LIII. p. caCI unde pica sînge de r. p. cerînd r. înoata pe apa. dar vazînd ca e zadarnica fuga. 1025). numai flacaul fugar se preface în r. Aceasta intra în mîl si se îneaca (52. (AT 403). (sau ratoi). p. p.. 1023). Dupa o legenda.. Dumnezeu a prefacut-o în r. ca sa scape de urmarirea zmeoaicei. oua de aur si de argint. S-a îndragostit de ea capetenia unei bande de hoti. se prefac în r. Uneori.R Rata. "s-au • . De multe ori. apoi iar intra în iaz prefacuta în care naste trei copii cu parul de aur (AT 707) este Imparateasa r. sa-i elibereze fiii (62. si ratoi umblînd pe un lac. 703. 25-27). 1017). într-un basm despre animale. I. redevin oameni si se casatoresc. Flacaul si fata fugari de la casa zmeului (AT 313. cu penele de aur redevine femeie. pe cînd fata devine lac (LXXXIII. p. vulpea o cheama aproape sa-i admire frumusetea. 385). Eroul ucis de împaratul ce i-a luat sotia tradatoare (AT 318) se preface în cele din urma în r. se preface în r. i se scoate boldul din cap si redevine femeie (ibid. 290). Cei trei fii cer si ei de la r. Mama lor renunta la ouale ei de aur si argint. dar ea nu se lasa momita si invita pe vulpe sa se apropie. iar seara un ou de argint.

care ar putea ghici unde sînt ascunse mîncarile destinate ibovnicului. . 521)._înghi-t€--in€lulunei cucoane si se plînge ca îi este . III. s-au facut Minea la loc.tare greu". Aceasta intrase în apa si fiul unui împarat se ofera sa o prinda el. p.330 _~_ dat de trei ori peste cap. 80). pleaca în lume si face doua r. r. 1158). Sotia-sarpe careia barbatul i-a ars pielea.. de ipsos. In unele variante. aceasta în alt animal etc. în care erau doua muste (60. p. care pune mîna pe sabia nazdravana si se razbuna (86. O vinde sotului cu un ' pret bun (52. O r. Aripa-frumoasa spinteca ursul. puterile ascunse ale zmeului (Ar 3(2) se afla în r. se povesteste ca un om legase o punga goala de gîtul unei r. p.?l metamorfozat în cal cînd e dus la junghiere (41. dar în acest timp omul îi ia hainele si dispare (52. blestemîndu-l ca atunci sa se mai întîlneasca amîndoi cînd cele doua r. 365-366). I. p. de aur. într-o varianta despre sotia necredincioasa (S. teafar si sanatos". Se dezbraca si intra în apa. în alta varianta. Un argat arunca sîmbria de trei galbeni într-un iaz din care ies trei r. apoi iepurele si r. Intr-o varianta asnoavei despre hotul iscusit. 850). p. provine din spuma de pe ero. (sau ratoi). 1026). 3458). 1040). p. 1025~ 1026).. feciorul prinde or. Le da fetei împaratului pe trei fire~de par care chemau calul nazdravan (ibid. p. p. Bucatarul care stia limba animalelor o taie si îi scoate inelul (52. vor oua (52.

vîrseste însarcinarile cu aJ'utorul fetei Ghesperitei care areun bici miraculos ce strînge dracii "ca frunza si ca iarba de multi" (41. cu care se va casatori. Leder capata de la diavol trei poruncI: . Fat-Frumos este trimis de diavol la zmeii din castelul de sub pamînt sa le fure o sabie taioasa. 465. Piciul sa. 76-77). sa-i culegi. apar fara ordine distincta în basmele AT 313. în timp ce în variantele basmului AT 313 aceasta nu poate fi îndeplinita si protagonistul scapa de obicei prin fuga magica. c) sa-i prinda iepurele albastru din padure si sa i-l aduca gatit. 725 . sa-mi pui but asi de vita. ca-i calci si vinul sa fie pus în butile pe care le vei face tot pîna mîine". b) "sa-mi faci pe coasta aia ce se vede colo o vie. Sotia care îsi cauta sotul. 502. iubita. 650. . Fat-Frumos retine lampa cu care va scapa de diavol (53. sa faca struguri. cade în stapînirea babei Cloanta. 21-22). soarele îmbracat în piele de peste (AT 425). p. Ghesperita da Piciului: a) un cîmp sa fie arat într-o noapte. 1. 590. în basmele fantastice-îndeosebi în tipurile AT 313. La sfatul glasului din inelul fermecat. b) sa-i aduca fluierul de la cateaua cu dintii de fier. sa-mi dai pîine calda sa manînc". . Ca sa aiba pretext. p.protagonistilor le sînt date de catre cei care îi persecuta (stapînii lor. semanat cu grîu. trei mere de aur si o lampa. sotie sau rudele acestora) cu puteri miraculoase. 465. 1. Unele s.s. zmei. sa se prinda. nici cu mustul crud în el". îi da porunci: a) sa secere. S Sarcini de pierzanie. mama soarelui. Soarele o ajuta (LXII. p. sa treiere un lan de grîu si sa-i aduca colaci pe cînd vine ea. iar dimineata "cînd m-oi scula. exceptînd-o pe cea de a treia care în variantele tipului AT 465 e întotdeauna fatala stapînitorului. diavoli) sau de împaratii rivali niste sarcini anume imposibile Rentru a putea fi omorîti sau deposedati de sotie sau împaratie. dar: iepurele "sa fie nici trecut de fript. 415-418). îndeplinirea lor se va face întotdeauna cu ajutorul supranatural al unor fiinte (iubit. care vrea sa o manînce. ajutat de iubita lui.

sînt îndeplinite cu ajutorul si sfatul fiicei diavolului. fiica zmeului. 42-45). p. care sa înfloreasca". c) sa astearna peste ograda nisip de 7_ stînjeni. nu pot fi îndeplinite. p. la sunetul caruia se strînge o turma de animale care fac o piramida: "s-o urcat animala peste animala. V. b) iazul din fundul rîpei "pîna mîne dimineata sa fie secat si în locul lui sa faci o gradina cu fel de fel de pomi cari sa rodeasca. dar aducerea iepurelui este imposibila si cei doi fug (99. Suta Ion si Zorina fug (49. ca mie-mi trebuie numaidecît de-o vraja". a treia s. coaja copacilor sa fie ca aurul si floarea toata ca argintul" si cu doua fîntîni cu "ghizdelele si cupele de aur". a treia fiind facerea unei mori care "sa umble fara apa si sa macine fara a baga bu- . în unele variante. nu le mai poate'îndeplini: b) un rîu cu miros de vin si gust de rachiu care. În afara de cultivarea grîului în muntii cu paduri si de aducerea iepurelui "de pe cealalta lume". p. Primele doua sînt îndeplinite cu sfatul fiicei lor. care cheama cu biciul miraculos numarul nesfîrsit de draci ce se apuca de lucru. si sa-i aduca "un cos cu poame". Rareori. si cînd o fost aproape-aproape. o parte sa rodeasca. a patra s. baut. e încercata de ea cu cornul miraculos. si animala peste animala. b) sa-nvete de asemenea pe zmeoaica prefacuta în iapa. Ladunca. n-o putut". care e batut de Leder cu lopata si buzduganul. Neputînd-o îndeplini. si pasare peste pasare.332 a) pîna dimineata "în locul muntelui sa fie un cîmp întins si lan de grîu. Mei Ion si Lodinta fug (5 a. care îl previne ca parintii ei s-au prefacut în cal si iapa. celelalte doua s. Lodinta. IV. d) acele din "cele trei cosere" de la poarta care parte "n-au vîrf si parte n-au urechi" pîna dimineata" toate sa fie întregi". 33-36). cari sa înmugureasca. p. sa fie masini care sa treiere. doua s. Daca Suta Ion poate face vie cu struguri copti pe un munte acoperit de brazi cu ajutorul Zorinei. sînt împlinite.: a) sa-I învete la calarie pe zmeul prefacut într-un "costrus de trei ani" . nu o mai potîndeplini si Leder si Ladunca fug de la diavol (99. 16-43). între doua gradini cu copaci "înfloriti pe cari sa cînte tot felul de pasari. cele trei s. 234-240). s-o naruit jos. Primele trei s. Mei Ion primeste de la zmeoaica trei S. c) diavolul se va preface în cal de învatat la calarie. În chip similar. Miriuta mai trebuie sa faca peste o apa "un pod de aur cu ostrete înalte". Miriuta face holda si podul cu ajutorul fetei diavolului. c) "sa-mi aduci o bucatica de nor. sa dea vapai din gura. iar tu sa vii la mine cu un snop de spice si cu o pîine calda". dar cît o muche de cutit. O parte din grîu sa înfloreasca.

omorîndu-l pe loc (LXXXIII. El trebuie sa faca gradina cu pomi dintr-un deal. similare. 1039-1040). p. Baiatul aduce Iadita cu oul de aur care sare îndata în capul împaratului la deschidere.. Ion aduce pe cei trei oameni de fier care se asaza la masa boierului invidios. în a doua noapte sa treiere stogurile de grîu fara sa le strice. p. Dar cea 'de a treia s'o . p. 158-160). p. aducerea unei vaci din tîrg care se fete în acea noapte. craiul serpilor. 832). p. "ci sa-mi alegi dintr-însele numai firul pînilor nenvascut. 513). 166). Ion este trimis a doua oara "pi lumea neagra" ca sa aduca "da la baba ce re cheptinile si tersala" cu care sa-si pieptene si sa-si tesale calul (ibid. 674). 35). dezgroparea luntrisoarei de aur de la rîpa îndepartata (LXXXIII. e trimis a treia oara de boier sa-i aduca de pe cealalta lume coroana tatalui lui.. Multimea variantelor prezinta alte s. 512). aducerea unui "harmasar din fundul marii".. 30). p. se multumesc apoi sa-I avertizeze ca va sfîrsi rau (52. p.. 126-127). p. Sotia îl anunta dimineata "ca-i vitalu de doua luni!" (5. dara fiecare feliu de pîne deosebi" (79. "pana mîne dimineata sa-mi aduca de pe iazul cu pesti. periculoase: aducerea pieptenului de aur de la moara împaratului Galben. dupa aceea "clavirul care cînta singur" (ibid. facerea unui pîrîu pe dinaintea curtii (52.îi va fi fatala celui invidios. exceptînd pe cea de a treia. Petre. p. curat si sa mi le faci vravuri. p. p.. p. 1039-1040). aducerea inelului mamei împaratului de pe lumea cealalta (49. întrucît îndeplinirea ei îi va aduce moarte. p. sa aduca "vaca cea din mijlocul marii care-i c-un corn în ceri si cu altul în pamînt.333 cate în cos. 280). 390). 35). întrucît "este foarte scumpa". aducerea coroanei tatalui mort (81 a. 672). si sa cada de pe moara faina în casa pe scoc si sa-i aduca pîne proaspata mîne la prînz" (7. p. cozonac de grîu la cafea" (ibid. 535). 666). p. p. s-o mulga" si sa bea "cafeaua cu lapte de la ea". Petre o . iar viteaua fatata sa fete în aceeasi noapte un vitel "sa-mi aduci popricas din el la dimineata". ginerele lui Vizor. facerea unei biserici de ceara cu preot de ceara (LIII. "scaunele se fac bucati" si ofera boierului sa manînce si el "crita" si otel. facerea unui "lac cu lapte dulce.de obicei cea mai grea . aducerea tuturor animalelor salbatice (81 a. apoi a unui "vier din fundul marii" (ibid. Sotul invidiat pentru nevasta frumoasa (AT 465) primeste în unele variante s. II. sa se trezeasca în huitul valurilor si pe fereastra sa fie un pahar de lapte nici rece nici cald" (ibid.. p. Sotul aduce omul de fier cu care dorea sa se lupte împaratul si omul de fier îl omoara (49.

împaratul fiind doar alungat de pe tron si înlocuit cu cel invidiat pentru sotie (52. în care era nu stiu ce" iese o oaste care îl omoara pe împarat (ibid. se întelege cu acesta sa-si piarda fiul pentru a nu mai avea f)pstacole în dragostea lor (Al' 590). o pune mai întîi sa umpla "un poloboc cu lacrimi". apoi sa semene mei. II. p. dracu stii ce.. încît au murit toti "din giocu cît o giucat" (5. din Iadita adusa de "oare unde. 129-135). El o povatuieste sa-i dea .. în alta varianta. 55-63). p. Celmai adesea. 1035). dar aceasta era soacra lui (ibid. p. sa-I culeaga copt "si sa mi faca lapte cu pasat". pan au crapat cu totii. p. boierul si cu servitorul intrigant sînt prefacuti de Dumnezeu în doua stane de piatra (79. Dumnezeu îi cere si-i aduca "popricas" 'din vitelul fatat în aceeasi noapte de mama lui si fiindca nu poate îndeplini cerinta. care sa cînte la balul împaratului. Boierul îl trimite pe sot tocmai la luna ca sa moara. luna si soarele. Fiindca nu poate îndeplini cererea. sotul e trimis a treia oara sa-I aduca pe Dumnezeu la masa împaratului (boierului). nu stiu ce. si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita". p. p. Ion aduce pe Mai ce. îi pretinde sa gaseasca o vaca de a fata "si sa fete o vitea si viteaua fatata iarasi sa fete o vitea si viteaua aceasta în~a sa fete o vitea si toc~ai de la vite~ua 'acea~ta sa mulga lapte". nu stiu ce. 163-164). pedeapsa e blînda. ca sa afle "cum îi e". La cîntatullui Nu-stiu-cine. vazînd "cum boierul alearga dupa femeia lui". Pajura ce vrea sa-si omoare nora pamînteanca. curtea lui e prefacuta cenusa de un foc urias (5. 30-32). Dumnezeu îl decapiteaza pe nasul ce rîvnea sa ia pe fina cea frumoasa (LIII.334 aduce împreuna cu o "pusculita cu apa" cu care îi face stana de piatra pe boier si servitorii lui (60. p. a doua oara sa-i umpla "casa cu frunze". 444). Purtat de ciocîr1anulnazdravan. 618) sau îl trimite cu o scrisoare la tatal lui pe lumea cealalta. Mama necredincioasa care se îndragosteste de zmeul captiv. du-te-ncolo. dar de obicei Dumnezeu îl pedepseste cumplit. p. Apoi nora fuge împreuna. 675). Boierul cere sa-i fie aduse de la Dumnezeu "bitusa sa ma culcu-n ie. îl lasa în locul lor si el. care e o "broscuta atît de micuta cît o jumata' de tîgare" si care cînta neîntrerupt la balul împaratesc trei zile si trei nopti. Mai întîi. 673). în unele variante moldovenesti. II. p. 535). sotul invidiat e trimis a treia oara sa aduca pe Mai ce. p. dar socrii lui. da. 2. vina-ncoace. cei de la curtea boierului invidios "au jucat. cu sotul (ibid. Alteori. II... caci n-au stiut cum sa-i zica sa steie" (52. 1042). Uneori.. p.. îl trazneste (ibid.

A treia s. 59). cel mai mic alergînd la lapte (81. sa manînce "zama de pui de pasare maiastra". folosind pe cele aduse de Petrea la învierea lui (79. "ca cine o mai vazut sa puna petecul pe fata" (7. instigata de o baba.. orz si grîu (50. Petrea Voinicul îndeplineste s. 116-117). p. Mama i se preface bolnava si cere. una cînd împaratul îsi bea cafeaua. p. a doua cînd îsi trage "papucul" (50. împaratul agresiv trimIte celui vecin trei mînji identici ca marime. a patra oara sa-i aduca "apa vie din fîntîna cea vie". 4. înviindu-si fratele (LXXXIII. fîn si lapte (55. din lapte cel mai tînar (61. e cea de a sageta "bumbul de pe vîrful cetatii" (61. din primul gustînd cel mai batrîn. dar de vîrste diferite. dupa sfaturile Henei Cosînzene. 410). Sora. se va aseza spre fund. 5). p. El trimite astfel împaratului vecin un bat rotunjit la strung sa-i afle care este capatul de la tulpina si cel de catre vîrf. p. jaratec si lapte dulce. Numai voinicul stie sa propuna sa li se dea trei coveti cu ovas. p. dintr-un mar dulumar". ca sa se însana.. împaratul Rosu trimite împaratului Verde "o oala de pamînt sparta. 3. 5051). iar celalalt va ramîne deasupra (61.us întîiul pahar l~ gura. p. p. p. care îi schimba alimentele aduse cu altele inofensive. sau sa traga doua lovituri de tun. si la urma "o smicea .. sau sa afle la ce ora s-a sculat în ziua de Pasti.. p. 107) sau cu ovaz. 50). sau sa-I arunce în sus si va cadea mai întîi partea ~e catre radacina (81. p. împaratul cotropitor foloseste ca pretext de cuprindere a împaratiei vecine neputinta de a rezolva s. sau sa li se dea trei ciubere cu graunte. Baba care a prins copiii parasiti în padure îi trimite pe rînd sa aduca camasa de aur a zgripturoaicei. la ce ora s-a dus la biserica ~i l~ ce ora a d. A doua oara. p. din ce în ce mai grele (AT 725). cu porunca de a-i lovi . toseze. a doua oara sa manînce "carne de purcel lins prelins". cu porunca ca-n trei zile sa-i puie petec". 145-146). Numai sora a putut-o aduce.335 s. periculoase. sa le ghiceasca vîrsta. a treia oara sa-i aduca "apa moarta de la fîntîna moarta". 407). 24-32). sau numai fîn si lapte. 57). p. cere fratilor sa-i aduca numai camasa babei din sfîrcurile marii. apoi pe sora Crivatului care îi împietreste (ibid. Numai voinicul închis în turn poate oferi dezlegarea: sa vîre batul într-un butoi cu apa si partea dinspre tulpina.. mai densa. dar voinicul zidit în turn îl sfatuieste sa-i restituie oala pentru a fi întoarsa pe dos. apoi camasa cu soarele în piept si la urma pasarea lainica din putul care împietrea pe orisicine. 115). forma si par.

ceilalti fii de împarat pîrasc pe fata travestita în flacau ca s-a laudat a aduce: curmale din gradina ursului. p. "ca de acolo cu buna sama nu s-a mai întoarce. dar el aduce toti porcii salbatici "la popa în ocol". Pentru a se debarasa de servitorul care îi dejoaca planurile. Pepelea însa se întoarce cu faina de grîu si papusoi. luna în spate. 61. Sluga e trimis de popa în padurea plina de mistreti cu merinde la porcarul fictiv "da de sa potoape". 60). Fiul de împarat s-ar fi laudat ca poate aduce: o caruta de trifoi verde în miezul iernii. 162-166). Servitorii invidiosi de la curtea împaratului pîrasc pe fiul împaratului ca s-ar fi laudat sa savîrseasca ispravi grele. Rareori. II. II. ' 6. p. Într-o varianta a basmului AT 514. La urma. 422-424). iar la urma ca poate ghici semnele fetei mai mici a împaratului (soarele în piept. Voinicul cere sa se construiasca un turn înalt din care pîndeste cu ocheanul scularea împaratului pentru a da loviturile de tun sau a-i lovi pocalul din mîna. E trimis apoi dupa lemne în padurea cu lupi si ursi care îi manînca boii. În alta varianta. ca sa-i pedepseasca. a treia s. popa decide sa-I trimita în locuri de unde nu s-ar mai putea întoarce. ea insinueaza împaratului ca pîrîtorii ei s-au laudat ca pot stinge focul de pe o claie de fîn numai "cu povestile" si astfel ard toti (5. p. p. dupa ce a orbit pe cel care-i punea broasca pe slanina din frigare (79. 42-46). Fata le îndeplineste pe rînd cu ajutorul calului nazdravan. 5. ca dînsii nu pricep saga". luceferii pe genunchi. p. p. armasarul din stepele Seharii. Voinicul face un palat pe care îl leaga de picioarele a 9 vulturi (55. fiica lui Tata Florilor. 239- .336 pocalul din mîna (81. apa vie si apa moarta de unde se bat muntii în capete si zimbrul cu pietre nestemate si cu soarele în frunte. cu gîndul ascuns de a-i cauza moartea. e ghicirea cui i se potrivesc cele trei fire de par. 587-588). Variantele basmului AT 502 înfatiseaza o gama mai variata de atari s. p. apoi fragi si mure si construirea unui pod de aur "peste noua tari si peste noua mari". perechea papucului Ilenei Cosînzenei. voinicul din turn arata ca sînt otravite (81 a. iar lînga pod pomi cu poame de aur (67. el se întoarce cu carul tras de un urs si un lup (5. sau cirese coapte iarna. p. împaratul cere sa i se construiasca un castel "care nici pe pamînt sa se razime nici de cer sa s-atinga". 107-108). El umple trei saci cu cenusa si trimite pe Pepelea la moara dracilor. 15-17).

155). p. Murgila Setila v. iar flacaii cu femei batrîne. 20). tiganul impostor pîraste pe fiul împaratului pe care l-a silit sa-i fie vizitiu ca s-a laudat sa aduca calul zmeului care vrea sa fure fata împaratului. 154). Zile sfinte Sfîrsitul lumii. iar oamenii se vor înmulti ca ciupercile si se vor mînca între ei.l. Tovarasi nazdravani Sfarma-piatra v. va pieri rusinea (tinerii nu se sfiesc de batrîni. "va fi lumea a neamtului. prin ciocnirea unor stele: "cînd Sfredelul va cade drept în Comoara. Sîmbata v.. p. p. Se crede ca s. 1. Sf. Seri1a v. Sf. va fi "foarte aproape". va fi anuntat si de unele cataclisme cosmice. 156).337 240). p. legaturi incestuoase). razboaie. toate haturile vor fi arate. vor fi mori la toate vadurile si crîsme la toate raspîntiile. stele cu coada. batrînii se însoara cu fete mari. 1. sau peste 30-40 ani. va cadea frunza bradului" (LX. mai rar "coada veacului" sau "vremea palmasoaii". 1290). Tovarasi nazdravani Sf. 10). Vineri. Va fi foamete mare. ajutat de Voinicul Florilor eliberat de el (79. p. Se vor comite nelegiuiri (judecati nedrepte. araturile vor fi pe lînga sat (LUI. atunci aurul si argintul . Petru care cere amînare pîna la anul 2000 (ibid. Sf. Bogatii vor fi mai asupritori cu saracii. cutremure de pamînt. Se va cunoaste dupa unele semne prevestitoare. apoi saua calului acestuia si la urma chiar pe zmeu "prins si fericat". Miercuri. ca sa ne iaie sama de e cu adevarat ca suntem asa de rai" (ibid. p. Se numeste de obicei "vremea de apoi".. 42-43). 74-77). alaturi de mure si de struguri din padurea zînelor. p. Dumineca. sau Sf. sau în anul 2000 (LUI. Lumea s-ar fi sfîrsit daca n-ar fi intervenit mereu Maica Domnului (52. fiii bat pe parinti sau îi omoara. "tîlharul si curva va avea cinste în lume mai mult decît cei onesti"). într-o varianta a basmului AT 328. Luni. iar uneori. p. sau peste 100-200 ani. inventa te de invidiosi sînt înfaptui te de fiul împaratului cu ajutorul omului de flori pe care l-a eliberat el. p. Toate s. 257) sau îngerii care "se roaga lui Dumnezeu sa ne mai Iese un an. Sf. Fiul împaratului le îndeplineste. se fura mult. sa fure "cîntarea zînelor" (55. neavînd destula hrana (LX. S.

Dupa ce dracul a fost tintuit în iad. Cu 3 sau 7 ani înainte de s. Dar perioada . va fi al lui. se vor ucide unii pe altii.c-a i~sit' car fara boi (trenul)'" (LUI. ar fi aproape "fiindca soarele 'încalzeste putin si multi îsi închipuie ca soarele-si pierde lumina :-sa" sa~ pent~u :. este uneori reprezentat ca o stapînire a diavolului. p. 156). 1288). dara tocmai la $fîrsitullumei. p.. Atunci diavolul va cauta sa-si cîstige adepti. Pe acestia dracul "i-a munci. e închipuit ca un razboi general: se vor bate toate popoarele. "ca vor îmblati 12 într-un cuptor" (52. 1337). si-i va pune sa treaca prin foc si cei ce vor trece le va fi rece. cufundat cu oastea lui sub apa. iara cei de cinste si buni vor lua locul acestora" (LUI. însa ei "nu se vor teme... Oamenii de la s. 3. iar oamenii vor fi "toti cu stiinta. o turma si un pastor.el împarat a toata lumea". fiind ei atît de multi "încît nu se va putea numara. va iesi pe pamînt si va birui pe toti împaratii. ca si cum n-ar fi foc". ca se vor roade rada·dnile copacilor de copitele cailor". ascultare si -silinta se vor face buni. atunci 30 de ani întregi ai sa fii numai tu stapîn"..l. 157). vor ajunge a . sa-i înfrice ca sa i se dea". dar cei credinciosi lui Dumnezeu vor rezista. vor trece si le va fi moale ca pe paie sub picioare. Atunci Isus va lua "împaratiile de la toti împaratii si are sa se faca .. Scara valorica va fi rasturnata: '"toti 'cei bogati vor sa~aci. 156). S. se vor trudi cîte 12 saîmblateasca un snop de grîu într-un cuptor si tot cîte 12 vor cauta sa întoarca oul de gaina cu drugii" (LX. ramînînd singur :stapîcitor "cu oa~enii lor" care elin uriasi 'au devenit atît de :mici. Cine va bea.'''. iar cei de jos se vor ddica .1. p. Dumnezeu i-a promis ca va avea si el "jumatate de împaratie pe lume .. pîna va ramînea un singur împarat. la s. podurile vor fi cu cuie pe ele si i-a pune sa treaca cu picioarele goale.. cei buni se vor face rai.338 se vor varsa pe toata fata pamîntului si va fi vremea d-apoi" (XXXV. 2. vor fi mici "ca niste stiuleti de papusoi. p. Atunci diavolul va da seceta schimbînd apa in apa si argint. 11). 31. p. Constantin. toti mestesugari". adeca tîlharul si curva . Oamenii vor întineri. S. Dupa alta legenda.. imparatul uriasilor. cei cu titluri înalte vor -cadea.l. iar cei care au fost rai prin supunere. iar -cei saraci si scapatati se vor îmbogati.destapînire a diavolului va trece repede. se vor înjosi. p. devenind toti ·de 30 sau 32 de ani (LUI.1. "atîtea ostiri si rezbele vor fi.1.. iar pe oameni îmbiindu-i cu "ud de-al lui si de cal". S. i-a pune sa care pietre si sa faca poduri. întrucît "acei 30 de ani .fi de cinste în lume.l. nu se vor mai naste oameni.

Apoi va dispare apa de pe pamînt. p. p. Stapînirea diav?lului va fi definitiva si consecinta va fi potopul. 936-937). "Toate jivinile din pamînt vor iesi la suprafata.25). 157).l.. p. 18). El e fiul unei~ fecioare urîte (sau a unei femei cu tare monstruoase) care va. pestii vor iesi din apa". înota calul în sînge ca în apa". Atunci va apare Anticrist (sau Antihîrs. p. I. sa nu roada piciorul pe care e rezemat pamîntul. Balaurii închisi în cer si stapîniti de Sf.. care va avea loc prin foc. Atunci pamîntul se va scufunda cu totul sub apa.l.s. sugîndu-Ie sîngele sau chiar omorîndu-i (LUI..1. semana te (ibid. cautînd sa-i chi-nuiasca pe oameni cît mai mult (LUI. arate si. În urma razboaielor. Cele mai multe legende înfatiseaza s. poporul îi ser-o beaza ziua (LUI. 4. pîna în chisita cu frîul dupa el si nu se va afla cine sa-I prinda". potop. de chin si de sete" (52.1287-1288). iar ceasul ca minuta'" (52. 159). atunci va fugi ~al~l din SIbiu pîna în Deva prin sînge. cari-o sa cioca-· neasca lumea ca ghionoile copacii" (12. p. Dupa alte legende. întrucît "anii vor fi ca zilele si ceasurile ca clipitele" (ibid. La s.p. p. Dumnezeu va umbla doar cu o prescura si un pahar de vin din care se vor satura cei credinciosi. încît la 3 ani "va fi om mare. Vor apare pasari cu ciocul de fier (sau de foc) care vor chinui oamenii. 157). Stelele nu vor mai lumina si vor cadea.29). Cînd se va înral lumea. 242).. va fi provocat de stapînirea balaurului urias sau a scorpiei. p. s. luna va fi scaldata în sînge. sîngele va curge gîrla "de va. În. ca un nou potop. ispita trecînd repede. Gheorghe vor veni pe pamînt "si atunci vor pieri oamenii. Antihîrt) care va domni 3 ani. De teama ca Iuda. Gheorghe în fundul marii va iesi la.339 vor fi ca 30 de zile. . p. Acesta va fi precedat de o seama decalamitati. cu mustati si cu barba ca toti oamenii" (LX. 5.1. 1292). Dumnezeu va lasa pe Iuda înlantuit sa "roada furca pamîntului cu totul". "va rasari în sesul Sibiu-lui un mar cu mere rosii si cînd marul va fi ca butucul rotii. creste "într-o zi ca-ntr-o saptamîna". toate mergînd îndarat (LX. În vremea stapînirii de 33 ani a diavolului. ziua are sa fie ca ceasul. p. urmata de o mare foamete. de apa si pacura (sau numai de apa). "si va popri apele". Pasarile ce zboara vor cadea în~dusite pe pamînt. iar soarele va rasari de la apus si va apune· la rasarit. Atunci "o sa iasa boieri alghi cu ciocu da hier. Scorpia care a fost legata de Sf. de gros. Aceasta se va întîmpla "cînd vor fi hotarele taiete".

Dupa alte legende. p. 1292). Dupa stinge/ea focului. Cine va bea. le va lua si le va duce la el . iar caprele a celui necurat. Isus (Maica Domnului sau Sf. Ca sa previna calamitatea. Sf. Dumnezeu va trimite pe Sf. aprinzîndu-l (LUI. Sf. p. 3 picaturi vor cadea pe pamînt. Totusi în pielea boului este "o borticica cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura de sînge ce va aprinde pamîntul. Anticrist va oferi oamenilor balega sau putregai de copaci ca sa-si stîmpere foamea. p. _"siva ascunde toate izvoarele. p. caci va arde pe o adîncime de 7 stînjeni "si s-a face ses cum a fost înainte de potopuri" sau de 9 stînjeni "pîna ce va da de curat" (52. toate apele sub o piatra si n-are sa ramîie -de baut decît pacura si lesia ce o fac femeile vinerea si în sîmbetele mortilor. vor fi ai lui (LX. Diavolul "cel mare" legat de un munte. Ilie si Anticrist se va desfasura pe pielea unui bou taiat de evrei la sfîrsitul lumii care "paste o falce de iarba pe zi si bea un iaz".locul apei. precum si dupa boboteaza cele doua saptamîni" (52.158). aprinzîndu-l. Sf. 159). "cele 12 vînturi vor sufla sa faca din cenusa o movila si va sta asa 7 zile. va iesi la s. Ion) va umbla numai cu un corn de prescura si un pahar de vin si credinciosii care vor gusta. va trece pe deasupra Sf. Ilie. nu vor mai simti foame si sete. Oile le-a desparti Dumnezeu s-or fi a lui Dumnezeu. Sf. în schimb. în ziua a saptea. le va lua la dînsul in rai. Dupa alta legenda. 938). p.58). Ilie va fi ranit (sau decapitat) si sîngele lui va cadea pe pamînt. 1292-1293). Anticrist va umbla prin lume cu poloboace cu apa (sau cu urina) sau cu urciorul gol ca sa stîmpere setea oamenilor. p. Mihail va fi bagat de diavol într-o piele de dihor si prin gaurile ei va curge sîngele lui care va da foc pamîntului (52. în alta varianta. lupta dintre Sf. va iesi pe pamînt numai aur si argint sau bani. nu se va satura si va fi vîndut lui (LUI. p. sîngele incendiator va fi cel ce va curge din galeata fratelui ucis din luna: cînd aceasta se va umple. p. 158). iar cei ce vor gusta. iar pamîntul va ramînea alb cur~t". Apoi pamîntul va fi curatat prin ploaie sau printr-un vînt puternic care va matura toata cenusa (LUI. p. 158-159). Pamîntul se va topi "si muntii vor curge ca rasina" (LUI. 158). Ilie si va trîmbita si toate sufletele oamenilor vor iesi din movila în chip de oi si de capre. Focul va cadea în faurar si va arde pamîntul de 9 coti (LX.l. "va veni vîntul cu doi feciori ai lui si vor sufla cenusa în mare. Ilie sa se lupte cu Anticrist. 45). p. Toader va veni cu coliva pe pamînt pentru a satura pe oameni (LUI.

încît "va duce boul pîna la mare". care 12 radica un ou" (52. p.~ în iad" (52. dar au sa fie tari. ' Atunci vor fi pedepsiti jefuitorii "care astazi mînca si beau ca lipitorile de balta de pe spinarea lor . Omenirea de dupa potop "nu va avea nevoie nici sa manînce. vor fi purtati prin noroaie etc. 159). 75). 159)~ Dupa arderea pamîntului.158). 1294). p. cînd "si ei vor putea face cu boierii ceea ce fac boierii acum cu ei" (LUI. Atunci "va fi un timp în care nu vor mai fi jupoiati de ciocoi si boieri si nu vor munci pentru toti si sa fie batjocuriti de toti". vor petrece mai mult viata îngereasca". pamîntul va fi populat din nou. fara munca si osteneala. p. "are sa ridice pe oameni ca pe pene". i-au . Dupa o legenda bucovineana. 59). Cei drepti v. p. creste urzica. Dupa s. Aceia au fost la începutul lumii înainte de uriesi si tot ei vor veni si dupa noi". o ploaie mare îl va spala "si unde. viitorii stapînitori ai pamîntului vor fi diavolii. Dupa unele legende.341 . cu "o alta populatie care în veci.1289-1290). încît "or întoarce 12 cu drugii un ou de gaina" sau "se vor sui cu scara în pelin" (LUI. acesti pitici vor fi blajinii. dar oamenii înmultindu-se. p. nici sa bea si nu va fi asa de pacatoasa ca cea de astazi" (LX. "are sa ieie si parul de pe vite si cu acel vînt are sa mearga toata suflarea ce va mai fi vie la judecata care a se tinea la mijlocul pamîntului" (LUI. "cît degetul cel mare.si 12 vor îmblati într-un cuptor" (52. Dumnezeu îl va întoarce "cu cea parte deasupra. 7. ca 12 vor rostogoli lin ou. "oamenii cei cuviosi si placuti lui Dumnezeu. va trai fericita".1. care l-au stapînit si la început. s. asa are sa le para de greu . Decît ca oamenii aceia vor fi "mititei ca gîzele". p. Va fi o lume "fa~a pacate".159). p.. El va sufla atît de tare. e pricinuit de un vînt puternic care va matura toate de pe pamînt.1.atuncea si numai atuncea va capata cel nedreptatit dreptatea cuvenita" (LUI. care noua bateau malai într-un cuptor. cu blajinii. "cît jumatate de deget. Dupa ce pamîntul va arde pîna "va fi neted ca masa". Oamenii vor fi atît de mici. iar cei pacatosi vor fi pusi sa treiere la spini si la cioburi de sticla. 6. Uneori. 1292-1293). deoarece "oamenii nu vor mai ~vea trebuinta de mîncare. nebauti si nemîncati. p. o lume "mai blînda si milostiva ca cea de astazi". va creste portocalul si în locul bozului va creste chiparosul" (LX.or fi pusi de Dumnezeu la bine. ca vor tinea pe un om de-al nostru pe palma". p.

A treia ursitoare a hotarît ca S. p. La început. 129-130). S. îi arata raiul: în odaia întîia copii nebotezati ce plîngeau. S. diavolul lasa zapisul pe tarm si el se cufunda în fundul marii.342 ~zgonit.484). Din matele lui S. 411). p. Acolo tine în sînul sau copiii mici. 253).P. Dumnezeu da în anul urmator seceta si S.. îi spune lui Dumnezeu ca numai o femeie saraca îl pomenea. Dupa aceea. aliluce vestea ca toti oamenii îl pomenesc (ibid. i-a scos matele si le-a zvîrlit pe o rachita. mînca mult. " . La s. Dumnezeu l-a adormit.P. S. "va fi peste tot apa si dupa ce se va usca.l. ca 12 la un loc ar Iface cît un om" (52. La întoarcere. Apoi se roaga de Dumnezeu sa nu-l mai lase în locul lui (LVII. p. S. Un om ajunge cu balonul la poarta raiului si S. s-a facut porumbelul (52. S. îi da o palma zdravana (92. iar în alta casa numai bucatarese care parte gateau.P. O data a pierdut Gheileraiului si Dumnezeu l-a batut (LUI. fiindca acesta a ascultat cuvîntul ursitoarelor (LXV. e lasat de Dumnezeu sa-i tina locul o zi si o noapte. alearga dupa ea nadusind. S. Cauta apoi un negustor .de vinuri si îl gasesc în casa unde erau numai oameni betivi. în vreme ce lui si-l pune plin. e trimis iscoada pe pamînt sa vada ce fac oamenii. sa-si omoare tatal. îl roaga pe Dumnezeu sa faca pe toti oamenii bogati.P. e trimis în iad sa rascumpere sufletele oamenilor. p. fiind sfatuitorullui permanent. 12-13).380-381). Fiindca un om . Vara cînd se scalda în mare. hranindu-i "cu lapte dat cu lingurita" ca sa nu li se mai faca dor de mamele lor. Fiind roade bogate.P.P. p. Un sarac îsi lasa capra singura pe cîmp. 1. dar sa nu se poata miste pîna ce tatal sau nu-i va fagadui de sotie pe Zîna far' de tata. . p.au. parte se bateau cu polonicele (52. ramînînd de atunci caprele cu "numai un semn de coada".P. p. îi rupe din coada.nedreptatea pe un orb. nu se mai gaseste nici un lucrator (81 a.131-133). O data. 66). urîndu-i: "Dumnezeu sa te pazeasca".P. masurînd malaiul numai pe fundul blidului. dar cînd îsi face casa. Cel mai popular dintre sfinti. Intra sluga la diavol 3 ani. nu i-a mai fost foame. în a doua copii mai mari care se jucau.P. p. p. toti oamenii beau si se veselp. La nastere a fost ursit sa fie sfînt. E închipuit a fi portarul raiului. îsi petrece cu ei si întîrzie 4 saptamîni. Cînd o prinde.genele Sîmpetru.P. unde primeste numai oamenii buni. e socotit în lecel mai apropiat de Dumnezeu. 925-926). va >ramînealumea iar" diavolilor atît de mici.

S. p. s-a nascut din sulhacul cu care S. s-au prefacut în stelnite de pere. El o orînduieste împreuna cu Sîntilie.343 ~ iar S. ca si acela va fi de vr-un folos" (64. Vitele destinate lupilor S. întrucît S. S. cum se vad si astazi (LVII. Perele din care a vrut sa manînce S. ploaia.P. le-a blestemat sa se faca stei de piatra. Dupa alta legenda.P. "Cînd se aude piatra forcotind. coboara din cer în mijlocul lor pe un cal alb si "începe sa rupa codri dintr-o pîine care nu se mai ispraveste si arunca la fiecare lup". Petru fierbe piatra în cer" (52. îl ajunge tocmai la poarta raiului si-l prinde de un picior. Cînd lupii se strîng si urla..P. Lupii nu pot mînca . doamne" iar Dumnezeu l-a mîngîiat: .P. se lasa momita de diavol prefacut într-un "domnisor" si trada planul S. In vremea cînd era pe pamînt. Acesta o cauta si o blestema sa se prefaca într-o insecta.P. s-a vaietat "Ai... trimite niste babe dupa buruieni: de leac "în tara sîrbeasca". LuP).. fura zapisul si fuge la rai. apoi le rînduieste pe cine sa manînce. 127).127-128). de aceea piatra e maruntica si rara cu picaturi calde de ploaie". O femeie numita Calugarita.497500). p. 422).802-803). Petre. calatorind cu Isus prin iad. din picurii de sînge care au curs atunci din piciorul lui S. e mai mare peste grindina (piatra).P. cei doi sfinti "poarta nourii. urseste un om sau o vita. E serbat 3 zile "pentru ca el trei zile a fiert piatra în cer. p. Diavolul alearga sa-I prinda. p. El are putere peste ei. S.P. numita tigîi sau tigîinat.P. p. piatra" . Ele au întîrziat mult.. Insecta din scoarta brazilor cazuti. îsi desfunda pjpa. ca sa nu le strice oamenilor.P. a hotarît sa trimita femei pe la crestini sa-i cheme la o adunare. Alta data. 142-144). numita calugarita (47. Ilie da foc si Sf. în vremea cî~d era pe pamînt. p. s-a nascut aiul (usturoiul). atunci Sf. încît lupii pot rabda mai multe zile. Pentru lupul ramas flamînd S. adoarme acolo si se pomeneste înconjurat de draci. zarindu-se pe cînd S. îsi da sufletul.P. cînd se necajeste pe ei chiar 40 de zile. le înseamna "cu putina rosata sau sînge în frunte". Petru o fierbe . fiind bolnav.88-89).P. le înclesteaza gura. p. Ca sa scape. Sf. S.457-458). pe care el l-a aruncat o data mînios (ibid.P. sau le împarte prescura ori "niste boabe de naut" sau "niste seminte" care le "taie . De atunci au oamenii piciorul scobit (LVII. rupîndu-i din talpa. se preface ca vrea sa faca o manastire si dracii îl îmbrîncesc afara (LVII.. este stapînul lupilor (v.P. insecte urîte si gretoase (ibid. p. foamea"."Taci.

Dumineca (7.P. 151). p. i-a furat caii într-o noapte. S. II. lupii drept cîinii lui. numit Cucu. Dumnezeu). Un om.P.P. îi porunceste sa manînce numai o litra dintr-un cal. îi vine în ajutor si ia aceeasi plata (52. cu lupii afla ca a fost orînduit sa fie mîncat de un lup schiop. Stapînul simtind. apoi o înviaza sanatoasa. în alta varianta. S. Cînd se pune sa secere în locul celui ce le aduce . (LIII.P. i-a poruncit sa-I manînce pe stapîn. Dumnezeu i-a dat lui S. dar S.P. p. p. a poruncit unui lup sa manînce un cal pintenog. cerealele s-au facut din belsug si S.P. acesta îl îndeamna sa coseasca miristea. obtinînd mai mult grîu ca alte dati (LUI. 144-145. îl ia cu sine la o femeie bolnava pe care S. i-a uns pi~iorul cu balega. Dumnezeu i-a dat licuricii. dar a treia oara un os allupului mort îl loveste în frunte. p.P. ia o pîine si un. S. o taie bucati. se plînge lui Isus de patania cumatrului. Cuc). Ciobanul se pazeste mereu. dezvinovatindu-se -Can-a avut alt cÎntar decît gura (LVII. ou. El îndeplineste rolul de sfatuitor sau de cel care prilejuieste explicarea hotarîrilor luate de Dumnezeu (v. S. Satenii lacomi dau si ei foc stogurilor netreierate si nu se aleg cu nimic (LVII.P. Neprimind nimic. Cînd calatorea pe pamînt. v. Un om sortit de S. S. in basme. 130-131). Auzind de la Isus ca nu va ploua în acea vara. omorîndu-l pe loc. dar lupul l-a mîncat tot.P. 148-150). dar noaptea e luat de lupul cel schiop din mijlocul tovarasilor lui (LIII.P. iar ca sa vada prin padure.P.P. 547).P. 381-383). Un evreu sarac. nu stie si îl trimite la Sf. e aratat a fi însotitorul lui Dumnezeu (uneori Isus) în calatoriile lui pe pamînt. într-o varianta. locuieste pe pamînt într-o cetate de pe muntele de argint. Rareori e actant singur. auzind ca Dumnezeu da însutit celui ce daruieste ceva la biserica. Evreul se duce la fata unui împarat pe care o taie fara sa o mai poata învia. S.344 decît fiintele destinate lor de S.P. apoi se despart. unde voinicul îl întreaba de locuinta celei promise la nastere. pleaca la Dumnezeu si se întîlneste cu S. p.P. singura lui avere.P. p. care îl face "doftor". îl sfatuieste sa lase locurile pîrloaga. Ca plata. iar evreului îi da o lada de galbeni. 322). S. s-a prins cumatru cu un om.S. Ca sa-i poata gasi. p. sa fie mîncat de lup scapa de doua ori. Negasind caii. Altui lup S. cumatrul e învatat sa arda paiele cosite de pe miriste si se alege cu mormane de grîu.546). l-a blestemat sa se faca pasare (LVII. Cu toate ca n-a plouat. Raura Luna. . Un cioban care a pîndit întîlnirea S.P. da un pui de gaina. p.

apoi da un fir de busu· ioc celui cu apa sa-I puna lînga copilul lui si se preface Într-un copil întru totul asemanator (7.439-440). Acesta vine acasa beat si îl ia la bataie pe S.P.P.. 114).P. III. avea draguta o pescarita care o data a prins atît de mult peste. nu mai îndrazneste sa se apropie de el cu mîncarea. apoi cînd iese afara. p. O data.P. La prînz. Scotînd din fîntîna pe sora soarelui. apoi amiazi si seara. Ca sa o îmbuneze.. Un flacau nu poate cosi o livada pîn~ la prînz.P.648). S. a instituit postul ce-i precede ziua (LIII. flacaul intra sluga la rai si dimineata cînd duce apa lui S. A doua zi.P. Peste cîtiva ani. Pavel pe pamînt.296). cu mîncare. crezînd ca el e acela "care nu m-ai îngaduit atuncea sa mîntui de cosit s-am ramas flamînd". S. se revolta împotriva hotarîrii acestuia de a casatori flacaul lenes cu fata harnica si decide . Trecînd pe lînga o crîsma. întrece pe toti ceilalti 40 seceratori. se casatoreste cu ea. dar omul îl ia la bataie. Cînd caIatoreste cu Dumnezeu pe pamînt.i veseli.. S. p. încît mi l-a putut vinde într-o zi întreaga. a instituit postul lui care sa dureze pîna ce dragut a lui îsi va vinde tot pestele. Ca sa-I pedepseasca. Postul lui ar fi instituit de cînd S.. daca e vorba as~!" Dumnezeu îl previne însa: "pentru o palma sa nu iei doua" (AT 822 + 791).P.P. îi cer sa le cînte si cînd S. 17).P.145 apa. fuge.488-490). p. II. S. S.P. Poposind la o crîsma cu oamer. neaga ca ar fi Ialltar. S. Postul lui ar data din vremea cînd calatorea cu Si. S. S. amintindu-i ca aceasta e plata pentru boii mîncati de lupii trimisi de el (81 a. cu efect ilariant. a fost acuzat pe nedrept ca ar fi furat niste opinci care s-au gasit apoi în traista pagubasului. Ca pedeapsa pentru ca au fost ispititi la joc. . fara stirea lui. p.P. Dumnezeu îi face.P. spunîndu-i ca se teme ca va fi batut ca ieri (52. trimite lupii sa manînce boii unui flacau orfan. a instituit postul lui (LVII. cum s-a angajat. p. orice-ar fi.P. p. vrea sa intre printre betivi. o vioara în spate. p. se antrep. într-o seama de legende-snoave.546). vine soarele în locul lui si S. e înfatisat cu slabiciunile unui om de rînd. Drept pedeapsa. desi Dumnezeu se împotriveste. Mai tîrziu. Vazînd-o betivii.ma duc sa-i dau o palma. roaga pe Dumnezeu sa sohimbe locul si este din nou batut (5. gazduiesc la fata casatorita cu cel lenes. vine la el S. îi rupe un picior.eaza si ei la joc pîna noaptea tîrziu.P. soarele îl lasa în locul lui pe cer. Astfel postul lui a ramas mereu în vigoare (81.

O baba care a avut sapte barbati si sapte rînduri de copii se duce în cele din urma la ·rai. p.· p. S. încît abia se poate tîrî afara. daruindu-Ie bani. Celor orfane le arunca pungi cu galbeni pe fereastra (LIII. blestemînd ca sa ploua totdeauna la încorporarea lor (81 a.P. S:N. A treia oara tatal l-a pîndit la geam si i-a sarutat picioarele (LVIII. p. o opreste. vînzîndu-se..N. S. El apara si ajuta pe cei ce umbla pe ape (LIII. este stapînul apelor si al corabierilor. arunca fiecarei fete în ajunul zilei 'cînd trebuia sa pacatuiasca cîte o punga cu 150 galbeni.. S. dat tot mai tare se cufunda. Legenda. imediat a fost deasupra apei. Sînnicoara. 886).N.N. e unul din sfintii de seama care are însarcinari diverse. p.P.p. 408-409). .N. 3411). ar fi oprit apele cînd a fost potopul. Dupa ce cînta si joaca dupa vioara lui S. Fiindca s-a îmbatat rau din rachiul vîndut de diavol la iarmaroc. (S. recrutii din crîsma îl bat. p.. Ajuta mai cu seama fetele sarace. bine stiind din prima ce înseamna casatorie (S. Tot S.346 e luat la bataie (ibid. Se ruga de Maica Domnului sa-I ajute. p. a fost trimis sa-I iscodeasca pe diavol cum se va putea recapata zapisul prin care oamenii morti erau ai lui. p. E batut de catane pentru ca a baut rachiu de la diavol si s-a îmbatat (52. Trimite însa în iad pe cel care s-a casatorit a doua oara. 915).37). ajutînd vaduvele si orfanii. Cînd a cerut ajutorul lui S. 1265-1266). a asteptat 30 de ani la poarta iadului pîna ce diavolul i-a spus ca numai cel nascut din duh sfînt îl poate scoate de la el (52. V. dîndu-le bani ca sa se marite. S. ca sa nu înece corabia (52. strajuind în partea de miazanoapte a cerului ca sa nu se abata într-acolo. S. spre miazazi fiind paznic Sîn Toader (LVIII.P. 157). Un om sarac are trei fete si e silit sa le trimita în lume ca sa cîstige bani. 170171). p.N. 1.409). S. 537). în legende. El calauzeste soarele pe cer.). El ajuta însa si pe hoti.N. dar ea îi spune versuri glumete si în cele din urma Dumnezeu îi spune sa o primeasca în rai. e milostiv cu cei saraci. 5584). p.410-411). e rînduit de Dumnezeu ca pe lumea cealalta sa judece el pe betivi "pentru ca si el a fost beat" (ibid. Un om care trecea o apa înotînd era sa se înece. ca pe una care "copiii si casa s-a pus la cale si pe o multime de oameni i-a miluit si i-a fericit" (ibid.

îl serbeaza pîna si turcii (52. . Preoteasa care n-avea copii se roaga lui Dumnezeu sa-i împlineasca dorinta. Nistehoti aud pe turc Iaudîndu-se ca icoana l-a pazit de furturi si îl jefuiesc. cîteva basme.N. Un tigan cu oi multe pune laptele în altar. ca Sf. Un om sarac care nu mai avea decît icoana S.: " . Tiganul crede ca sfintii i-au mîncat laptele si îi probozeste. crezînd ca S.167-170). El i-o arunca în foc. îndeosebi pe S. 988~991).N.$47 S.N. p.N. ajuta si pe soldati în razboi (LUI.N. Hotii vin din nou.N.apare în chip de mosneag la flacaul care îi cumparase icoana si îl învata cum sa pazeasca trei nopti în biserica unde fiica împaratului aparea ca monstru si mînca santinelele. S. în. Sotul pleaca în cautarea ei si ajunge la mare unde îl trece S. în ~lt basm (AT 363) S. II. p. p.N. N eculai sede calare pe tun". 409). dar se' pomenesc tintuiti locului pîna îi prinde turcul (ibid. pretinzînd ca "pazeste casa si toata averea". O .N.1266). Mai tîrziu. dupa ce au uns sfintii pe la gura cu smîntîna. fiul mai mic al unui împarat se casatoreste cu o broasca care noaptea îsi lepada pielea. cu o barca si îl conduce la moara sotiei lui.N. ea primeste cu bucurie vestea.717-718). aratînd ca el a fost mosneagul sfatuitor (LVIII. Neculai .N. a adormit si pleaca.. S. Un om sarac nu are decît icoana S. p. El are mare putere. 159-167).. Baba care da buzna în rai e luata la întrebari de S.Si tu. Dupa a treia noapte. dar preotul îl ia la bataie pe intrusul camuflat în S. ajuta pe cel ce cinsteste icoana lui. p. 1257-1258).N. lasînd usile deschise. sa-i faca un copil. Neculai se roaga oastea cînd merge la batalie. mai ales pe S. Un flacau o rascumpara ca sa nu se mai joace copiii cîrciumarului cu ea. p. atinge cu batul monstrul care redevine fata împaratului. caci "la Sf. Petru si o anunta ca va veni S.Bate-te-n dos c-un mai!" (ibid. ghiuj batrîn. la sfatul preotului. lasînd totul descuiat în paza icoanei S. vor sa fure 'si icoana. pe care o zalogeste unui cîrciumar pentru o pîine. III. dar ea îl bat]'ocoreste. apare ca auxiliar al protagonistilor.N. S. Turcul pleaca de acasa. iar nevasta fuge prefacuta în cioara. Sotul ei îi apare ca Sf. este zeflemisit.N.. S. S. Turcul nu se supara. "Daca esti . într-un basm bucovinean (AT 402+302).N. 3470 E). (S. o vinde unui turc. nu ti-a fost rusine de ceialalti? Pacat de barba ta cea alba" (52.N. învatîndu-1 cum sa prinda blestemul sotiei (52. popa si das(alul fura laptele. p.N. în cîteva legende-snoave. De aceea.

taranca ce si.,.apierdut banii e sfatuita sa se roage S.N. ca sa-i ajute sa-i gaseasca, dar ea nu mai are nadejde ca S.N. îi va restitui (S. 3253). V. Legenda. Sîntilie. 1. în legende, el este stapînul norilor si al ploii, al tunetului si al vînturilor. E închipuit alergînd pe nori cu o caruta trasa de cai de foc. Tunetul ar fi produs de huruitul carutei lui pe cer, iar fulgerele sînt scîntei din potcoavele cailor lui sau din biciul lui. S.I. trasneste pe oamenii pacatosi, dar mai cu seama pe diavoli. Sageata trasnetului lui e în trei dungi, stidoasa si intra în pamînt de 9 stînjeni. La 9 ani, iese pe pamînt si e buna de vindecat junghiurile (LUI, p.389-394). La nastere, S.I. a fost sortit sa-si ucida parintii. Cînd se întorcea odata acasa, diavolul îl minte ca sotia lui doarme cu altul. Fara sa se mai îndoiasca, taie capetele parintilor care venisera la el si dormeau în sura (52, p. 519-520). în alte variante, S.I. îsi ucide nevasta si parintii sau numai pe tatal lui. Se pocaieste si cere lui Dumnezeu sa-i dea trasnetul ca sa-i pedepseasca pe draci pentru ca l-au ispitit sa faca aceasta crima (LUI, p. 546). Dupa ce si-a omorît parintii pentru ca l-au necajit, s-a facut cioban pe munte. Dupa trei ani, vine în sat si omoara pe omul care îi furase pe sora-sa, apoi Dumnezeu îi da sarcina sa-I urmareasca pe diavol cu trasnetele si fulgerele (12, I, p. 238). Pentru ca si-a omorît parintii, e trimis de Dumnezeu sluga la diavol. Acesta îl trimite în padure dupa lemne, S.I. simuleaza ca leaga cu o sfoara toata padurea, dracul crede ca vrea sa-i aprinda casa si renunta la lemne (AT 1046). A doua zi, îl trimite dupa apa si S.I. simuleaza ca sapa toata fîntîna, dracul se sperie si renunta (AT 1045) (81 a, p. 373; v. lntreceri în puteri). S.I. e schiop, dupa alte legende paralizat de o mîna si de un picior, de aceea are putere mai mica în trimiterea fulgerelor si trasnetelor. Cînd era sanatos, tuna de crapau muntii, se despica cerul si pamîntul, se stîrpeau femeile si animalele, sau se misca pîna si scaunul lui Dumnezeu. Acesta l-a blestemat ,,- Uscati-s-ar mîna" si de atunci a paralizat în alte legende, S.I. are numai un ochi si e chiar surd, de aceea trasneste mai rar fiindca nu aude cînd îi porunceste Dumnezeu sa trasneasca (LUI, p.396-397). S.I. a vazut pe un om furînd faina din sacul unei vaduve cu 5 copii la îndemnul diavolului. S.I. a trasnit atît de tare.în diavol, "ca 7 ani de-a rîndul s-au starpit animalele si femeile de pe fata pamîntului. Maica Precesta s-a speriat si ea din acel traz-

},19

net si a blestemat pe S. Ilie sa i se usuce mîna dreapta". De atunci, trasneste numai cu stînga (92, p.63). S.I. loveste cu trasnetul pe diavolul prefacut om care da bani unui om în schimbul sufletului lui (52, p. 522). S.I. era caraus si dracul i-a stricat caruta. S.I. a cerut lui Dumnezeu sa-i dea putere peste diavoli, primind tunul (ibid., p. 787) pe care l-ar fi luat de la început la porunca lui Dumnezeu ca sa rastoarne dracii care vroiau sa se suie pîna la cer, gramadind munti peste munti (ibid., p. 12). Dumnezeu l-a trimis sluga la diavol ca sa-i fure zapisul prin care "omul viu este jumatate al lui Dumnezeu si jumatate al diavolului si mort este al diavolului". La scalda, dracul a intrat în lac si Dumnezeu a înghetat lacul ca sa nu poata iesi diavolul. S.I. a fugit în acest timp cu zapisul la cer, dar aproape de cer l-a prins pe S.I. de talpa piciorului, rupîndu-i carne, care lipseste si astazi, iar omul a ramas al lui Dumnezeu (38 b, XlV, p. 76, Cucuieti-Teleorman). în alta varianta, diavolul a pus paznic al zapisului o cotofana pe care n-a mai crezut-o la urma si S.I. a putut fugi cu el. Ca rasplata, Dumnezeu l-a pus mai mare peste draci (LVII, p. 192-193). Li început, Dumnezeu nu avea sfinti, pentru ca nici un om n-a avut curajul sa se arunce în mare si sa se lupte cu diavolul. Numai S.I. s-a aruncat cu caruta si cai si de atunci Dumnezeu i-a dat tunul împotriva dr~cilor (52: p.302). S.I. este var cu vîntul si cu focul. Cînd vîntul si focul -au pornit sa-si încerce puteril~, Dumnezeu l-a trimis pe S.I. sa-i supravegheze, dar el s-a întovarasit cu ei si Dumnezeu i-a luat o mîna si un picior (ibid., p. 402). El conduce piatra (grindina) împreuna cu Sîmpetru, el "da foc si Sf. Petru fierbe piatra în cer" (ibid., p.803) "S. Ilie orînduieste cu piatra, el radica gheata în nouri de sub pamînt si în cer merg Iastopane de gheata întregi pe nouri, dar S. Ilie umbla cu caruta si c-un mai tot o sfarma, iar arhanghelul Mihail merge înainte cu sabia si tot o taie". S.I. are un palos cu doua taisuri "cu unul de aur si cu unul ascutit. Cînd loveste cu cel de aur da mana, cînd cu celalalt, da piatra" (ibid.: p. 792). S.I. a fost pus o data de Dumnezeu sa-i tina locul. El vede pe stapînul ariei cum fura grîu din gramada lucratorului care i se parea mai mare decît a lui. La a treia banita, S.I. intervine si îi da cu banita în cap. Dumnezeu l-a certat ca nu a fost mai îngaduitor, fiindca el vede mult mai multe nedreptati si nu se revolta (LIII, p.546).

350

La sfîrsitul lumii, cînd va apare Antihîrt pe pamînt, Dumnezeu îl va trimite pe S.I. sa se lupte cu el (v. 5fîrsitullumii). El va fi învins si Antihîrt îi va taia capul. Sîngele lui S.I. va cadea greu pe pamînt, provocînd cutremur si pamîntul se va aprinde (LVII, p. 197-198). Lupta se va da pe o piele de bou ca sîngele sa nu curga pe pamînt. Totusi, în piele este o borta "cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura din sîngele S.I. si ea va aprinde pamîntul si va arde pe o grosime de 7 stînjeni (52, p. 1292). II. în unele basme-legende, naratiunile despre omorîrea parintilor de catre S.I. s-au contaminat cu cea despre tî1harul pacatos (AT 756 C). Dupa ce S.I. si-a omorît cu sabia parintii (si sotia), el se duce în pustie sa-si ispaseasca pacatele. Dumnezeu îl înstiinteaza ca va fi iertat cînd va sadi putregaiul si îl va uda c~ apa carata cu gura în coate si genunchi. în alte'variante, e învatat sa ude un taciune pîna ce va face doua mere (parintii lui), sau o ramura de mar pîna va face doua mere ca sa le dea lui Dumnezeu (LIII, p. 537). în alta varianta, dupa crima, S.I. s-a spovedit, dar abia al40-lea preot i-a dat canon sa care 9 ani lemne într-o vale, apoi sa le dea foc si el sa se arunce în vîlV'tttaie. Dumnezeu îl salveaza (LVII, p. 180). Dupa omorîrea parintilor, S.I. a decapitat mereu preotii ce îl spovedeau, abia un s<;hivnicl-a încuiat în chilie si a aruncat cheia în iaz. S.I. a stat acolo 40 ani la o masa citind, mîncînd dintr-o pîine si bînd dintr-o cana cu apa ce nu se mai terminau. Dupa 40 de ani, oamenii au gasit cheia si un înger i-a poruncit sa faca foc si sa se arda, dar un înger l-a dus la Dumnezeu care i-a dat o "pusca sa împuste în draci". Cînd a împuscat a treia oara" trei zile si trei nopti au curs pe pamînt, încît n-a ramas nici un drac în cer" (52, p.521). într-un basm, S.I. distruge cu grindina holda unui flacau orfan. Mai tîrziu, acesta intra sluga în rai. Cînd aduce apa si S. 1. întinde mîna dupa ea, servitorul i-o rupe, amintindu-i ca aceasta e plata pentru holda distrusa de grindina trimisa de el (81 a, p.648). V. Legenda .. Snoava. 1. Numele popular al speciei e poveste, folosit aproape peste tot la noi, generic care înglobeaza si celelalte specii narative în proza (v. Poveste). în Muntenia, ea e denumita snoava, termen adoptat si în folcloristica, azi în vadit regres: "Znoavele e un cuvînt mai vechi, povestile au iesit acuma pe urina" (5, 1,

351

p. 45-46). În vremea din urma, prin Moldova nordica SI Transilvania nord-vestica, termenul basm a ajuns sa desemneze s., naratiunile glumete, adica cele "de rîs" (ibid., p. 109). În trecut, în Moldova s. mai erau numite jitii si taclale, azi se pare iesite din uz. Jitie înseamna patanie, sir de întîmplari, reliefînd deci caracterul realist al s. Specia a mai fost denumita la plural palavre sau bazaconii. În Moldova nordica se foloseste denumirea balacarele, împrumutata probabil din limba ucrainiana. A mai fost atestata denumirea polojanii în Transilvania nordica, cunoscuta, se pare, si în Moldova, dupa cum ar indica titlul unei colectii din Vrancea alcatuita de S. Hîrnea. În Tara Oasului, se folo~estesi termenul de trufe, venit probabil din maghia~a, unde verbul cu aceasta radacina înseamna a glumi, dar cuvîntul este, se pare, romanic la origine, caci jongleurii francezi mai foloseau denumirea trufe pentru fabliau, iar în vechea italiana truffa avea sensul de gluma, palavrageala, cu acelasi sens trecînd si în spaniola. La padurenii din Hunedoara, s. mai erau numite sozîi, adica fapte hazlii, care provoaca ilaritate, cuvînt de origine maghiara. În Muntenia s-a mai folosit termenul Pacalituri, atestat de colectia Fundescu, iar în Oltenia e cunoscut si cel de dafie, plural dafii, dat la iveala de colectia R. Codin-Tutescu, împrumutat din limba sîrba (davija). Raspîndit în toate provinciile tarii e numele gluma, iar pe alocuri, sub influenta oraselor, a patruns si cel de banc, corespunzator germanului Witz, care a ajuns sporadic si în Maramures. În folcloristica, specia a fost denumita felurit. Mai întîi, a fost denumita anecdota, atestata în Efemeridele lui D. Iarcu. În 1867, B. P. Hasdeu distingea anecdota, alaturi de traditiune si basm (35, p. XI), dar mai tîrziu va semnala si termenul snoava, diferit de anecdota si legenda (XXXV, p.2601). Denumirea, anecdota s-a generalizat în tratatele de istorie literara si manuale. Cea de snoava va fi introdusa în folcloristica de M. Gaster (XXXI, p. 149, 158, 159) pentru a diferentia specia de nuvela si poveste. Cuvîntul deriva din slavul iznoava, care înseamna naratiune noua, inedita, adica întocmai ca si cuvîntul grecesc anecdota, al carui decalc pare a fi. Analogia ne duce mai departe la termenul romanic novela care denumea initial categoria acelorasi -naratiuni noi, necunoscute, pentru ca apoi prin Boccaccio sa evolueze spre noua specie culta cunoscuta sub acest nume, denumita de Jolles si nuvela toscana (XXXIX, p. 227). Astazi,

3S:Z

folcloristica de la noi a retinut, alaturi de s., si denumirile gluma si anecdota pentru niste subspecii strîns înrudite ale s., cum se va arata mai jos. 2. S. s-a bucurat de mai putina vaza decît legenda si basmul. Urmele ei în literatura clasica greco-latina sînt foarte firave, fiind atestate numai deprecierile de care se învrednicea la scriitorii vremii sub genericul aniles fabulae (povesti babesti), care de fapt denumeau toate speciile narative în proza. în literatura medievala însa, s. s-a bucurat de mare consideratie. Faimoasele fabliaux-uri, acele contes IZ rire en vers, colportate de jongleurii medievali, au fost pretutindeni bine primite, la curtile nobiliare si prin pietile tîrgurilor. Acestea nu erau decît prelucrarea, uneori destul de stîngace, as. populare, care circulau de multa vreme pe cale orala deopotriva printre tarani si tîrgoveti, soldati si negustori ambulanti, pelerini si marinari. S. trece apoi într-o sfera mai înalta, stînd la baza nuvelisticii renascentiste prin prelucrarile lui Boccaccio si Chaucer, marcînd începutul literaturii narative în limba nationala. Odata cu desteptarea interesului pentru literatura clasica a antichitatii, s. ramîne treptat pe seama paturilor populare, împreuna cu vechile fabliaux-uri, denumite acum fabeUae ignobilium (XIV, p. 371), adica PQvestilecelor necultivati din straturile de jos. Folcloristica incipienta, dominata de vederile romantismului, nu se va interesa de s., pe primul plan amndu-se balada si mai cu seama basmul fantastic. în colectii se strecoara însa în' subsidiar si S., cum se vede chiar în cea' a fratilor Grimm din 1812, care, aiaturi de basme, da la iveala si un nu~ar apreciabil de s. La noi, colectia fratilor Schott cor~Ji'ne. cam o s treime, între care si 13 episoade din ciclul PacaIa. Intîia colectie în limba româna ~ lui T. Stamati, Pepelea ... , aduce la lumiiIa cîteva s. despre faimosul personaj, chiar daca în sudarea lor prelucrarea e vizibila, prezidînd intentia de a da opera literara. Brosura lui M. V. Stanescu Aradanul din 1860 (87) publica, între cele 7 naratiuni, si 2 s. (caciula care plateste singura si femeia lecuita de lene de barbatul înnebunit cînd bea apa pe nemîncate). Colectia lui 1. C. Fundescu din 1867 da de asemeni la iveala 10 pa~alituri, alaturi de cele 12 basme, sporite simtitor în editiile urmatoare. Cele doua brosuri ale lui P. Ispirescu din 1873 si 1874, Snoave sau povesti populare vor sa dea la iveala numai s., dar printre ele se afla si 4 basme despre animale, marturie indirecta a confuziei adusa de o terminologie neprecisa. în culegerile ulterioare, s. va apare alaturi de basme, dar pe alocuri se vad

353

',>

si cîteva colectii, de obicei de proportii modeste, care contin numai - sau cu precadere - s., alcatuite de Gr, Sima lui Ioan, Sextil Puscariu, D. Stancescu, E. Baican, 1. Nadejde, T. Pamfile, D. Furtuna, C. Radulescu Codin, Ion Adam, St. Tutescu, L. Costin etc. (LXXX, p. XV-XXIV). 3. S. e o naratiune scurta, de obicei alcatuita dintr-un singur episod cu intentii satirizante despre fapte din realitatea de toate zilele, în care dimensiunile realiste sînt exagerate doar cît îngaduie limitele verosimilului. Propriu s. este, declansarea rîsului, ea satirizeaza glumind, stîrnind ilaritate. Satira din s. nu e vehementa, nu provoaca indignarea ascultatorului, fiind puternic îmbibata de acea bonomie care îl convinge ca viciile semnalate sînt profund omenesti, adica iesiri reprobabile, nicidecum acte criminale. Cînd defectul semnalat pare a-si atinge apogeul, urmeaza pedeapsa fireasca prin care se restabileste echilibrul moral al colectivitatii. Aceasta pedepsire este astfel canalizata, încît auditoriul sa fie cuprins de un rîs irezistibil, caci o s. povestita fara sa fie aplaudata în fin~l prin rîsete este o naratiune imperfecta ce nu si-a atins telul. Intrucît snoava pîndeste deficientele omenesti, în centrul atentiei sta totdeauna personajul negativ. Actiunea e dezvoltata doar cît e necesar pentru reliefarea metehnei si pedepsirea ei. Personajul pozitiv are rol secundar, el actioneaza doar pentru a-i da protagonistului negativ prilejul de a-si dezvalui tara caracteristica sau pentru a-i aplica în final corectiunea cuvenita. Cînd semnalarea deficientei se poate face si ~ai simplu, prin actiune directa sau simpla p~rtretizare, personajul pozitiv lipseste, actant ramînînd numai cel negativ, singur sau cu mai multi din aceeasi categorie. S. care povesteste despre scoaterea lunii cu cîrligul din fîntîna sau gîrla aduce în scena numai pe un prost, în alte variante trei prosti ce se asociaza, prin aceasta sporind efectul ilariant. De aceea, în s. numarul sporit al actantilor e cel mai adesea un procedeu estetic augmentativ. Se întîlnesc totusi s., asa numitul ciclu al lui PacaIa, în care în centrul atentiei se afla personajul pozitiv, faimosul erou atît de iubit de straturile populare. în unele subtipuri, Pacala (sau corespondentul sau) este rasplatit cu îmbogatirea fabuloasa sau chiar cu succesiunea ia tronul împaratesc, tipice basmului propriu-zis, dar aceste variante apartin speciei mixte basm-snoava. Atari interferente sînt frecvente în folclor. Trasaturi de s., scene ilariante se afla presarate si prin basme, dupa verva de moment a povestitorului, dupa cum în unele epi-

/

I

.

354

soade despre Pacala apar cîteva elemente supranaturale, ca fluierul care face sa joace pe oricine (v. Fluier), biciul cu puterea de a aduna unele salbaticiuni, moara dracilor, unde acestia îi schimba cenusa pe faina, sacul de tamîie gasit (v. Pacala).în genere, s. e o naratiune scurta, adesea înfatisînd un singur moment al actiunii, cît e destul pentru a-i surprinde meteahna protagonistului. într-o seama de s., epicul e chiar absent, actiunea fiind înlocuita printr-un dialog între un personaj, care are doar functie interogatorie, si protagonistul caricaturizat. Acestea sînt celemai apropiate de gluma si anecdota, parte din ele greu de orînduit într-o subspecie sau alta. în atari cazuri, trebuie detectat mobilul care a generat naratiunea si ori de cîte ori poate fi surprinsa o urma de caricaturizare, de înfierare a unor apucaturi, ne aflam în domeniul s. Caci daca am încerca sa detectam dupa metoda lui J olles (XXXIX) - care a omis însa s. dintre formele simple ale literaturii - ce preocupare inerenta spiritului uman de pretutindeni sta la baza s. ca specie literara., am vedea ca ea e generata de înclinarea omului simplu de a surprinde ceea ce bate la ochi, de a caricaturiza orice trasatura sau înfatisare neconforma cu habitudinile cercului sau restrîns în care isi duce viata. Oricine vine din afara familiei si mai cu seama .; comunitatii respective, e privit cu neîncredere, cu' ostilitate si spionat în toate manifestarile lui si orice nu e conform cu nor~ele curente celui ce observa, e zeflemisit, îngrosat spre caricatura si acoperit de rîsete. Aceasta înclinare e adînc sadita în om, caci ea se manifesta înca de timpuriu. Orice "strain" poate fi tinta amuzamentelor, de la cele nevinovate, pîna la cele însotite de actiuni cu urmari nefaste. în conceptia populara de anumit grad, "strain" începe sa fie cel ce apartine altei familii, într-o ierarhie ce continua cu exponentii satelor învecinate (pe alocuri chiar în cadrul aceluiasi sat între "joseni" si "suseni") pîna la cei de alta nationalitate. Existenta poreclelor se reazema pe aceeasi înclinare de a spiona aspectele ca-ricaturale, rizibile, la semenii ce depasesc cadrul familiei, existenta în anumit grad si în cercurile cultiva te, iar unele s. -nu sînt decît explicqrea unor atari porecle. Sub acest aspect, si s. se lasa a fi localizata felurit, nu în aceeasi masura ca legenda, dar preocuparea poate fi surprinsa pe plan regional, variantele capatînd o fizionomie neasteptata. Oricum localizarea în s. e un fenomen accidental care poate fi omis fara a stirbi nimic din

355

eficienta caricaturizarii. Prin obiectivare sporita, observare a critica a fost adîncita, putînd fi detectate metehnele mai grave ale fiintei umane în diferitele ei ipostaze sociale. Corolarul criticarii este pedeapsa pe care si-o atrage protagonistul negativ ca o în(::heiere fireasca a celor întîmplate. Se întîlnesc s. în care pedeapsa este fictiva, ea nu e resimtita de cel în cauza fiindca ea consta doar în rîsetele auditoriului. în aceasta categorie se înscriu de obicei s. care nu au decît personajul negativ, dar pe alocuri atare ridiculizare e prezenta si în s. în care personajul pozitiv participa la actiune în opozitie· cu cel ce va fi infierat. Trasaturile negative sînt vizibil îngrosate, caricaturizate, pentru a li se evidentia mai pregnant latura ilarianta. în altes., personajul satirizat nu este absolvit numai cu rîsetele provocate de actele lui desantate, el suporta si o pedeapsa, celmai adesea corporala, aplicâta de actantul pozitiv (v. Pedepse). Pe alocuri, aceasta pedeapsa este capitala, ea constînd fie în omorîrea, fie în mutilarea celui care a gresit. Ciudatenia s. sta tocmai în faptul ca uciderea sau mutilarea ~înt asocia'te cu comicuI, fiind inserate într-un context ilariant, destinat a provoca rîsetele ascultatorilor. Din acest punct de vedere, asistam în unele s. la un comic macabru care a trezit nedumeriri si mai cu seama reprobari printre cititorii moderni. Cum se poat~ rîde de faptul ca Pacala omoara pe popa si îl arunca într-o balta, taie caprele si le aseaza, una cu spinarea în sus, cealalta cu spinarea în jos, pentru ca podul sa fie alcatuit dintr-o calcatura moale si una tare, ucide copilul mic al popii, scotîndu-i maruntaiele ca sa le curete, ucide cîinii Cimbni si Marar pentru ca sa le bage cozile în supa etc. în alta s. (AT 1537), amantul sotiei este omorît si pus la usa altuia, apoi purtat de 5-6 ori pe la altii, fiecare crezînd ca el e ucigasul. în alta s. amantul surprins este mutilat, iar la moartea lui, amanta este silita de sot sa boceasca în mod patetic, tinînd urechea mortului la cap drept floare de doliu (s. are de obicei variante obscene). ExeIl;lplele de acest fel sînt fara îndoiala depasite de mentalitatea contemporana, ele reprezinta ramasite din epocile anterioare, fiind fructul viziunii arhaice despre lume. Lectura naratiunilor hazlii cuiese de la popoarele asa-zise primitive ofera numeroase întîmplari ce se încheie cu acest soi de comic macabru, dovada neîndoielnica de arhaismul unui atare gust care trezeste repulsii la cititorul contemporan neinitiat în fazele culturii populare, de la întîile ei începuturi.

356

4. Subspecii ale s. pot fi considerate gluma si anecdota, cu care e strîns înrudita. La prima vedere, cele doua par a fi sinonime, dupa cum ar confirma si parerea curenta. Prin gluma (germ. Witz) se întelege naratiune a care se încheie printr-o poanta menita sa scoata în lumina mintea scînteietoare a protagonistului. întreg efortul creator e concentrat asupra acestui mot d'esprit în care sta reusita glumei. Cu cît vorba de du!1 este mai neasteptata si exploateaza întelesuri mai nebanuite de nimeni, cu atît gluma devine mai stralucitoare si mai captivanta. Gluma are la baza înclinarea omeneasca de pretutindeni de a specula sensurile felurite ale unor cuvinte, j.9curileomonimiei, apropiind în acest scop cuvinte care în uzul firesc nu se asociaza niciodata. Gluma tinteste sa desfaca tocmai ceea ce în limbajul obisnuit a ajuns deplin închegat, cristalizat si sa jongleze cu noile sensuri rez;ultate din asocierile' inedite pentru ascultatori, prin jocurile de cuvinte care stîrnesc rîsete irezistibile (XXXIX, p. 248). Naratiunea e de obicei redusa, expunîndu-se doar un singur moment, uneori repetat pentru fiecare din cei doi sau trei protagonisti, gluma situîndu-se sub acest aspect la periferia speciilor epice, în vecinatatea legendelor pur expozitive (v. Legenda). Se admite ca ea e mai noua, vlastarul modern al s., cu toate ca e a,testata si în antichitate, apoi în Renastere si în predicile barocului. Gluma este cea mai sensibila la inedit, poate fi gustata numai o data, a doua ascultare ucide surpriza si efectul este de cele mai multe ori nul. De aceea, interlocutorul modern are grija sa afle în prealabil daca se stie cutare "banc". în vremurile mai noi, gluma a devenit apanajul aproape exclusiv al orasenilor si al paturilor cultiva te, ea fiind raspîndita prin calendare si almanahuri, îndeosebi prin unele periodice, unde îsi are coltul rezervat cu strictete. Gluma livresca se îmbina cel mai adesea cu ilustratia care de ~bicei înlocuieste naratiunea din varianta orala. Cî~d desenul e ingenios, poanta cîstiga enorm în incisivitate. Colectiile folclorice au scos la iveala putine glume, iar cele mai multe se refera la împrejurari exterioare satului, de obicei la lumea cazona. Se poate banui ca mare parte din ele sînt creatii citadine, raspîndite apoi prin viata militara si prin publicatii pîna în mediul satesc. Cele din viata scolarilor sînt aproape în întregime creatii culte. Culegerile din ultima vreme au surprins prezenta masiva a glumelor citadine si printre sateni, cu toate ca nu s-au facut pîna acuma consemnari sistematice care sa urmareasca epuizarea repertoriului de glume existent. Din aceasta cauza, nu se pot

Daca naratiunea urmareste sa puna în lumina ingeniozitatea. De pilda. Fiind legata de oamenii mari. daca însa îndaratul acestei replici se ascunde prostia sau viclenia care tinde sa acopere o deficienta. atît ca ea nu revela o minte scînteietoare. Initial. anecdota se apropie sub acest aspect de legenda istorica. în s.Apoi' amu mai zica si altul ca eu am grait destul". Replica este neasteptata. scrise. Anecdota.Mai tigane. reversul ei. mîncare-ai cas? . adica o istorie a culiselor. firul caIauzitor trebuie cautat în pozitia creatorului fata de personajul care da replica neasteptata. 207).. La frontiera dintre cele doua specii.. p. are în chip curent acelasi înteles ca si gluma.357 face supozitii plauzibile asupra starilor din trecut privind Clrculatia glumelor de origine livresca. e ales tocmai momentul reprezentativ în care omul ilustru îsi dezvaluie felul de a fi.. ne-a dat în ale sale Anecdota istoria secreta. în acest chip a fost conceputa anecdota.Dar urda! . Dar dimensiunea epicului nu poate alcatui singura un criteriu determinant în aceasta delimitare. replica spirituala are consecinte caracterologice mai adînci fiindca ea tinteste portretizarea persoanei aduse în scena. mai exact. pentru a nu-si da lenea în vileag. Procopiu din Caesarea. uneori greu d~ definit ca specie. în colectiile de legende se întîlnesc numeroase naratiuni cu caracter anecdotic. ci viclenia celui pus în încurcatura. De asta data. avem în fata o gluma . a curtii bizantine. Era o anexa a istoriei oficiale. totusi caracteristic pentru aversiunea lui fata de munca. folosita multa vreme pentru a denumi s. pe cî~d gluma e în primul rînd ilarianta si abia în subsidiar cu intentii satirice. ingenioasa. pozitia fata de evenimentul cu pondere importanta în biografia sa. în acest scop. recurge la acest raspuns ilariant. Mai mare apropiere se vede fata de gluma. totul e redus la dialogul: . S. iar parte din . Distinctia dintre s. care.Dar la oi duce-te-ai? . S-a convenit în zilele noastre ca prin anecdota sa se înteleaga gluma în care actantii sînt personalitati cunoscute (XIII. caci întîiul autor. si gluma nu e întotdeauna clara. e satirica si abia în al doilea rînd comica. Intrucît anumite vorbe de duh din glumele obisnuite sînt puse pe seama unor oameni mari. naratiunile scurte care se încheie cu o replica ilarianta pot fi considerate glume.Cît da vrajmas! . despre tiganullenes. abundenta în desfrîu si crime. pozitia satirica a plasmuitorului e evidenta si ca atare naratiune a respectiva e o s. uneori chiar confundîndu-se cu ea. mintea sclipitoare a actantului.Cît da multa! . La prima vedere.

ci cea de sus!" Naratiunea apare si la unii predicatori din perioada baroca. bogatul îi raspunde: . relatiile dintre anecdota si gluma se arata foarte strînse. observa A. nu dispare partea de jos. dar numarul acestora e redus. una sfîrsind în cealalta si invers. Cînd atestarile se urca pîna în antichitate. Sclavii le gaurisera pe la fund si sugeau vinul. Urias). ar fi inapta pentru lunga dainuire în timp. Cel mai greu de decis e atunci cînd naratiunea e simpla. foarte rar depasind întinderea unui episod. Sceneria si detaliile realiste ar indica o vîrsta tînara. avînd comun cu Odiseea numai orbirea cu frigarea si 'numele "Singur eu" al pacalitorului. genezei si raspîndirii. istoria motivului poate fi cladita pe un teren mai sigur. cu mai multe episoade. 16). iar la noi a fost consemnata în 10 variante (S. o poveste simpla putînd dura tot atît cît una complexa (LXXXVI. Hierocles din Alexandria din secolul al VI-lea a consemnat în Philogelos un "Witz" despre grecul bogat care sigilase amforele cu vin pentru a nu-i fi furat. uneori pe întinderi neasteptat de mari.Prostule. acestea putînd izvorî din creatii independente prin poligeneza. daca nu chiar mai mult. dar se pare ca e de provenienta livresca. la sfatul unui prieten de a verifica daca nu curge vinul pe la fund.358 replicile spuse de acestia în anumite împrejurari cunoscute au devenit anonime. asemanarile nu se datoresc întotdeauna: unei influente dela o speciela cealalta. ceea ce nu se poate sustine. ofera mai multe posibilitati de a li se descifra istoria de-a lungul vremurilor. s. p. Este ciudat faptul ca acest episod homeric are doua rasfrîngeriîn repertoriul folcloric. 3102).. Dar tocmai simplitatea ofera mai putine puncte de sprijin pentru elucidarea vechimii. pe de alta în s. fiind inserate în urzeala altor glume. 5.pe de o parte în basmul despre uriasul orbit (AT 1137) de al treilea frate care scapa în blana berbecelui (v. Disocierea lor pare sa confirme existenta celor doua naratiuni folclorice independent de versiunea lui Homer care probabil le-a îmbinat într-un singur episod de configuratie legendara. Wesselski (XCII. Cîteva ne sînt cunoscute din literatura budista. Cu toate acestea. Pacala). tradusa si colportata de calendare si ziare locale. naratiunea de proportii mici. 188). parînd a fi o cr~atie mai noua. Dupa unele pareri. Numeroasele . iar din Odiseea episodul orbirii lui Poliphem de catre Nimeni care în variantele noastre a devenit Singur eu (v. p. despre Pacala la moara dracilor care-i schimba cenusa în faina. Naratiunile complexe.. dintr-un singur motiv si cel mai usor e cazul naratiunii complicate.

Versiunea orientala s-a putut naste independent de cea occidentala. 157159).359 snoave din cartile defabliaux nu usureaza rezolvarea problemei. Sotie) despre sotia necredincioasa ce-si trimite sotul dupa spuma demare. Aarne conchide ca snoava a fost creata în vestul Europei. A. continînd si episodul cu urmaritorul pacalit sa sprijine o salcie ca sa nu cada în fîntîna sau trimis în alta directie. Aarne a studiat s. care caracterizeaza versiunea occidentala. dar constatarea ca versiunea orientala este mai simpla. K. cheia actiunii rezida în confuzia Paris-paradis. izgonind sau modificînd variantele orale anterioare. prin aceasta marind semnele de întrebare pe care le ridica cele doua ipoteze ale cercetatorilor finlandezi. deoarece ideea de a pretinde ca pacalitorul vine de pe ceea lume putea fi izv 0dita de la sine. W. în variantele apusene si nordice. a fost creata în Franta medievala de unde s-a raspîndit în restul Europei. Anderson a studiat s. p. Anderson conchide ca s. Pornind de la ipoteza ca forma mai simpla e neaparat mai veche. 61-107). Fragilitatea argumentelor ce pot fi deduse dintr-o singura naratiune simpla nu a îmbiat pe cercetatori sa întreprinda cercetari monografice asupra tipurilor de s. daca au existat cumva. Krohn îi atribuie s. despre omul care pretinde a veni de pe lumea cealalta CAT 1540). sprijinindu~se pe doua elemente . p. de unde s-a raspîndit spre rasarit. iar termenul a quo poate fi mutat numai cu mari probabilitati dincolo de aceste documente literare medievale. deoarece în multe cazuri aceste variante livresti au patruns în repertoriul folcloric. în variantele din sud-estul Europei. eventualorientale. desi mai neomogena pe aria de raspîndire. Problema ramîne însa nedecisa tocmai pentru ca simplitatea actiunii nu ofera punctele de sprijin necesare. sprijinindu-se în plus si pe faptul ca urmaritorul excrocului nu banuieste capcana ce i-o întinde acesta (XLIII. în limbile nordice capitala Frantei fiind înlocuita prin alti termeni care se aseamana fonetic cu cuvîntul scandinav sau finic ce denumeste paradisul. Ar 1306 C (v. se arata doar ca excrocul pretinde a veni de pe lumea cealalta. fara sa fie nevoie de confuzia creata de termenii foneticeste asemanatori paradisului. Ar 1540 o origine indiana. îl face sa lase nerezolvata problema originii (V. data fiind simplitatea ei. Variantele românesti ocupa un loc intermediar. avînd ca prim punct de sprijin prelucrarea ei literara din secolul al XVI-lea. iar bî1ina rusa cu aceasta tema despre negustorul Terente a fost scrisa în secolul al XVIII-lea. Ea a fost dramatizata în Occident înca din secolul al XV-lea.

Însusi M. tradusa probabil din sanscrita. p. încît autorul se vede silit sa emita ipoteza ca s. Pacala). grecesti ar fi împrumutate de la aromânii din Macedonia. M.e. p. atari clisee poetice putînd fi generate în: chip independent în locuri si timpuri diferite. 115). Daca ipotezele emise de cercetarile monografice cu privire la originea s. s. Variantele sînt atestate pe o arie mai larga. dar îndepartîndu-se vizibil de forma celor românesti. Simplitatea elementelor din care ~ alcatuita naratiunea ofera putin temei supozitiilor amintite. despre tiganii care si-au mîncat biserica. Odinioara. Faptul ca în India a fost consemnata o varianta în secolul al III-lea î. si ca episoadele comune se gasesc si în Europa. monografiile despre cele trei s. îi gasea originea într-o legenda araba din nordul Africii în care se relata despre un idol pe care l-au mînc!lt apoi cei ce l-au facut. apoi afirmatia lui ca în cos duce un mare clapon (VIII. 278-302) . din Japonia si Europa pîna în America. Se observa cu usurinta ca chiar în variantele citate de el. multe din ele asemanîndu-se în chip izbitor cu cele grecesti. vaga pentru a face plauzibila vreo filiatie. cu cele grecesti si raspunsul nu putea fi satisfacator atîta vreme cît el nu cun~st~a variantele românesti si bulgaresti. Concordanta e prea îndepartata. 209-224). Dar cele doua elemente reprezinta prea putin pentru a face plauzibila ipoteza amintita. românesti despre 'Pacala se aseamana mult sau mai mult cu cele grecesti decît cu cele italienesti. îndeosebi estoniene si finlandeze. Gaster studiind s. îl determina pe Haavio sa-i atribuie origine indiana (XXXII. s-au bazat pe prea putine variante folclorice. cele doua creatii putînd fi generate în chip independent. Tesalia. iar varianta literara cea mai veche provine din China secolului al V-lea. Mangiuca despre originea italiana a lui Pacala nu mai pot fi acceptate de critica folclorica. AT 1696 despre prostul ce ureaza pe dos (v. Epir si Albania (L. In genere. sînt sortite a fi fragile din cauza simplitatii actiunii si personajelor. M. p. bazata doar pe o idee poetica generala care se poate întruchipa felurit în atîtea plasmuiri nu poate constitui un indiciu de filiatie. ele putînd fi generate si spontan în . Haavio a studiat s. Nici asertiunile lui S. unele tari fiind foarte slab reprezenta te în urma penuriei de culegeri. Colectiile de povesti aromâne dovedesc însa ca faptele s-au petrecut invers.n. Haavio se întreaba în monografia sa cum se poate explica legatura dintre variantele nordice.360 arhaice pastrate numai în varianta literara cea mai veche: ajutatorul este negustor ambulant de gaini. Asemanarea îndepartata..

socotit pîna aci cel mai bogat în aceasta parte a Europei. Tezaurul românesc de s. Bogatia repertoriului facetios infirma imaginea falsa ce se crease despre poporul român. Pe acelasi teritoriu se întîlnesc subtipuri diferite. 6. de aci si bogatia simptomatica a repertoriului. Aceste studii. pun în lumina asemanarile si deosebirile. pline de învataminte cu privire la soarta s. Ea poate fi o mostenire din traditia la tina. iar faptul ca e comRusa în proza. alaturi de cele 200 tipuri de gluma. îmbratiseaza tot cîmpul vietii în resorturile ei sociale si psihologice (v. cum se poate vedea în recentul catalog tipologic (LXXX). popoarelor europene care au vietuit în legaturi mai strînse se aseamana uneori pîna la identitate. o face apta a fi tradusa fara greutate în oricelimba. veselia si tristetea sînt atît de inerente vietii umane. dar acestea reprezinta doar o parte din zestr~a lui spirituala. Clasificare). Naratiunea fiind scurta si simpla. de la poporul despre care Quintilian exclamase: "satira tota nostra est!" Românul a cultivat însa s. încît numai teoretizari unilaterale au putut duce la hipertrofierea celei din urma. In fond. Colectiile de pîna acuma au scos la iveala circa 4000 tipuri. Alaturi de gluma. Rîsul.361 tinuturi diferite. nu lunga si stufoasa ca la basmele propriu-zise. folosul lor e altul. ea poate fi memorizata usor si povestita fara eforturi. Repertoriul nostru facetios s-a revelat neasteptat de întins. se arata cam de trei ori mai mare decît cel ucrainean. vesnic p1îngaret si plecat în fata vicisitudinilor istoriei sale zbuciumate care i-ar fi sadit drept dominanta sufleteasca fatalismul. e specia cea mai apta a calatori cu usurinta pîna la departari mari. voiosia exuberanta au fost mijloace de rdzistenta. Cuprinderea tematica a s. înfatisînd apoi scene din 'viata cotidiana si nu ciudatenia unor aspecte locale ca majoritatea legendelor. din care vreo 3000 publicabile. procedee sa~atoase de a mari puterea sufleteasca generatoare de optimism si de încredere în viitor. mai putin decît ceea ce s-ar putea numi reversul medaliei. Pe prim plan se reliefeaza . s. Împrejurarea nu trebuie pierduta din vedere în cercetarile comparative si ea explica de ce s. înfatisînd configuratia variantelor pe o arie foarte întinsa. în primul rînd ca pe o arma puternica împotriva greutatilor vietii si a împilarilor dinlauntru si din afara. care nu pot fi explicate qecît prin enorma putere de circulatie a s. Zestrea deosebit de bogata tradeaza înclinarea funciara a românului spre satira. Abunda în folclorul nostru si accentele elegiace.

Ion etc. Procesul de cumulare se surprinde si astazi în s. Stanescu Aradanul se vede al treilea asociat. foarte rar Amageala.362 celeciclizate în jurul lui Pacala. în fapt. nepotul lui Gingis Han. El nu e singular. în vreme ce altele l-au adoptat pe Pacala. este cert ca el a atras asupra-si multe alte naratiuni din circuitul oral. aci imbecili de grad maxim. ciclizate în jurul lui Pacala se disting doua fatete ale acestui protagonist: alaturi de un Pacala istet care dejoaca uneltirile stapînilor. încercarile de a identifica vreo figura istorica din care ar fi crescut aceste tipuri folclorice s-au dovedit zadamice. la noi de mult depasita. unde se poate observa cum unele variante au protagonisti anonimi. Astfel. caci popoarele au creat pretutindeni o figura centrala care sa simbolizeze istetimea si sa lupte cu aceasta arma împotriva asupritorilor de toate categoriile. în genere. abia ·în putine cazuri se întîlnesc episoade comune datora te împrumuturilor folclorice pe cale orala sau livresca. numit Tîndala. V. în folclorul sicilian e Giufa. în cel arab Goha. depasind oricare alta s. Adesea. întîmplarile puse pe seama acestora sînt altele. Toti acestia sînt dotati cu inteligenta si îndrazneala si actioneaza numai în interesul celor oropsiti. dar asertiunea se bazeaza numai pe coincidenta de nume. 21-25). Despre Nastratin Hogea s-a crezut multa vreme ca el ar fi trait pe vremea lui Tam erlan. îns~aIa. coyot. iar în cel turcesc Nastratin Hogea. In colectia lui M. cunoscut si la noi din traduceri fragmentare înca de pe la începutul secolului trecut. aidoma lui Novac din epica populara balcanica. fiinta . De aceea. s-au facut încercari de a-l situa cu un secol mai devreme. p. despre Pacala. din cîte se cunosc pîna acum. în s. în naratiunile indienilor din America de Nord despre -eroul pacaliJor (corb. 'în' jurul lor s-au' ciclizat mai multe naratiuni menite a le reliefa si mai mult calitatile. în vremea din urma. Chiar daca personajul istoric ar fi autorul unora din ispravile ce i se atribuie. el actioneaza în cuplu cu un alt exponent al istetimii populare. potrivit careia eroii predilecti din naratiunile populare erau înfatisati aci sclipitori la minte. apare un Pacala redus mintal care întelege cuvintele cum nu trebuie sau comite stupiditati de neînchipuit. Corespondentul lui Pacala în folclorul germanic este faimosul Till Eulenspiegel. ceea ce constituie un argument cu totul caduc (XXXVII. Cît de"mult a fost iubit de masele populare se vede din cele 250 variante despre el. întruchiparea istetimii populare. cele doua aspecte contrare în firea lui Pacala-Pepelea nu sînt decît ramasite dintr-o conceptie vadit arhaica.

Tocmai cînd stapînul se crede în culmea puterii. se observa în ciclul lui Pacala si un strat modern de provenienta citadina. a închipuit un sat alcatuit numai din prosti care se arata mereu intrigati de prosperitatea lui Pacala ce se sprijina pe o gospodarie modesta. iar cînd caii sînt mîncati de lupi. S. în care relatiile de familie ocupa un loc central. la doctor etc.363 umana sau chiar demiurgul creator).Alaturi de acest strat arhaic care a permis îmbinarea celor doua firi diametral opuse. el fiind actant în unele variante despre dracul (zmeul) pacalit (v. pedepsiti de el în chip similar dupa legea talionului. îl înfatiseaza pe Pacala în opozitie cu întreaga comunitate a satului (v. din a doua categorie. sau este pacalit prin exploatarea sensului ambiguu al dispozitiilor' primite. scuzîndu-se ca în tîrgul cu multa lume nu se poate sti de unde vine lovitura. Creatorul popular. -frati-surori si alte rudenii sînt putine si în buna masura de provenienta culta. iesite . Astfel. Sotie). amantul sau amanta. boierul se închipuie la tîrg si se plimba falos. Pacala). Procesul de extindere a personajului Pacala a depasit sfera s. s. Alte s. Cel mai adesea. Cel mai adesea. cînd prost din cale afara {LXXXVI. Tema predilecta acestei grupe este amorul extraconjugal. acesta se arata cînd istet. boierul duce seile în spate. pe cînd servitorul numai mantalele usoare etc. 319).. înfatisîndu-Ila judecatorie. parte din ele de origine culta.si ucenic. Pedepsele aplicate sotiei infidele sînt acerbe. sluga îi aplica corectiunea cuvenita. PoPa). relatiile de familie. care adesea detine rolul principal. Alte s. adaugîndu-se cuplului familial cel de al treilea personaj. Cele mai multe se refera la relatiile dintre soti. se recruteaza dintre vîrfurile comunitatilor rurale. Zmeu). Mai numeroase sînt s. Spre deosebire de basm. despre relatiile parinti-copii. prin generalizare excesiva. Pacala pedepseste pe preotul spoliato~ (v. Cele mai multe s. Adversarii lui PacaIa. despre conflictele dintre stapîn si sluga scot în relief ingeniozitatea celui din urma în a-l pacali pe cel care îi porunceste. p. abia cîteva oglindesc conflictele din mediul mestesugaresc dintre patron . sînt cam tot atît de numeroase ca si cele din categoria precedenta. cînd tiganul servitor îi da un ghiont zdravan. Drac. stapînul este ars cu replica usturatoare a servitorului sau lucratorului cu ziua. S. despre peripetiile sotiei necredincioase (v. se refera la relatiile dintre proprietarul de pamînt si servitor. spioneaza cu precadere întîmplarile din afara familiei.

Cea mai de jos oglindeste prostia de grad absolut. îndeosebi din cea feudala. prezenta si în Panciatantra. S. Unele din acestea sînt ecouri ale cartilor cu s. despre barbatii cautatori de aventuri erotice sînt mult mai putine si localizate aproape numai la preoti (v. Exagerarea prostiei la atari dimensiuni e o ramasita din mentalitatea arhaica. acestea din urma învecinate cu gluma propriu-zisa. învecinata cu cea care a creat basmele fantastice. trecuta si în zicatorile propriu-zise. precum si AT 1250despre prostul de care se tin si altii catarîndu-se în copac si care cad cînd cel dintîi scuipa în palme (LXXXVI. În genere. ca de altfel a întregii specii. Prostia se manifesta fie prin actiuni. O seama de s. apoi s. Naratiunea se încbeie aproape invariabil cu pacalirea finului neobrazat. procedeu estetic pretutindeni folosit. fie prin replici deochiate. neverosimil. A treia categorie de s. vesnic înclinata sa gaseasca la toate cusururi. versificata la noi de A. Altele au variante apropiate în literatura orientaia si la cîteva li se atribuie origine orientala. reprezentînd cam doua treimi din stocul publicabiL Jumatate dintre ele au ca tema prostia omeneasca în feluritele ei ipostaze. AT 1430. Altele ridiculizeaza femeia artagoasa si rea. îngroasa trasatura portretistica a protagonist ului satirizat. AT 1240 despre prostul care îsi taie craca de sub picioare. reflecta pozitia inferioara a femeii din epocile anterioare. Pe a doua treapta apare prostia de grad verosimil. despre relatiile dintre nas si fin. mai curînd un procedeu de a declansa hohotele de rîs decît sarjarea unui cusur omenesc. mostenite din practica medievala. S. Aceste s. viclenia acestuia ramîne biruitoare. Pann în Planul simigiului.364 de mult din uz. unde însusirile sînt de asemenea exagerate la grad maxim si ea devine în s. Disproportia dintre cele doua grupe confirma originea lor masculina. p. aduc în scena tipul femeii încapatînate care nu cedeaza nici în fata evidentelor din permanent spirit de opozitie. doar în unele s. în care dimensiunile satirizate reamintesc pe cele din realitatea cotidiana. care au circulat intens în evul mediu si în Renastere. extrasa din cazuistica umana. chiar daca exagerarea. destul de numeroase. PoPa). 192- . cum ar fi s. au aproape toate ca a~tant pe tigan'ui fin care cauta sa exploateze în toate chipurile ospitalitatea prescrisa de traditie ca datorie de onoare a nasilor. referitoare la deficientele psihologice cuprinde marea majoritate a tipurilor românesti. si aici creatorul popular iese din dimensiunile verosimilului pentru a o hipertrofia peste limita. ele trateaza doua trepte ale prostiei.

despre betivi. de predilectie în cadrul muncilor gospodaresti care revin femeii. despre femeia care pune slanina pe varza din gradina. tratata într-un numar restrîns de tipuri. Putin mai numeroase sînt s. ca o apucatura reprobabila care se cuvine a fi înfierata si chiar pedepsita. Hotia e privita c~ntradictoriu în s. în care lenea se dezvaluie în vazul petitorilor. sau despre cei ce arunca nucile cu furca. multe din ele fiind de provenienta culta si cu doza de haz sub limita unei s. Prostia hiperbolizata se întîlneste în s. despre barbatul prost sînt si aici sensibil mai putine decît cele despre femeia proasta. Naratiunile care istorisesc admirativ despre hotul iscusit reflecta conceptia arhaica din vechimea . cum sînt cele despre caldul nemtesc. inclusiv mediul citadin. taranul la teatru.Maiizbutite se vadesc s. ilariante prin ingeniozitatea cu care e motivata sfintenia lor. despre ploaia cu cîrnati (pesti. S.). despre femeia care însceneaza ca barbatul sa auda ca va muri daca-i va face rîschitor (v. O parte din s. Cele despre femeia lenesa sînt în generemaiincolore. Mai raspîndita e s. Prostia feminina se desfasoara într-o gama mai îmbogatita. reusite. ea e aprec'iata admirativ. sau cea despre ciobanul invidios pe morar cu care schimba pentru o noapte. Uneori prostia este asociata cu limbutia. Divergenta semnalata provine din existenta a doua straturi. ca în s. dimpotriva. mesterul care nu e pesimist. Lenea aduce cu si~e si murdaria. gusata etc. pun în relief neîntelegerile iscate din pricina ambiguitatii unor cuvinte în doua limbi diferite. Unele au o raspîndire mai larga. cara lumina cu oborocul. cu precadere fiziologice (chioara. Cînepa). satirizeaza mesterii nepriceputi sau improvizati. Unele din ele au patruns si în repertoriul citadin. în unele.) sau cu alte deficiente. broaste etc. despre femeia lenesa. Cusurul apare absolutizat în variantele despre barbatul care scoate apa cu ciurul. hotul iscusit fiind tinta elogiilor. despre Vaisnit etc. Altele 'o considera. sparg zidul sa scoata carul.365 196). O parte din aceste s. ci tinichigiu etc. cu doua conceptii opuse în mentalitatea populara de pretutindeni. Dupa prostie. cum e cea despre sfîrîiacul fierarului. locul preponderent îl ocupa lenea. atestata în 32 variante. povestita de Creanga. unde protagonistul e de obicei sluga. Zilele saptamînii botezate a fi toate sarbatori din cîntecul popular cu aceasta tema au trecut si în s. îmbraca izmenele sarind în ele din pod etc. apoi cu furca si se sperie de umbra lui. cerne faina deasupra fîntînii etc. Cîteva provin însa din mediul carturaresc: mocanulla cafenea.

Compozitia s. ~desea. cu aceasta alcatuire aduc în scena numai personajul negativ. Comicul acestora este estompat. îmbatînd servitorii. Crezînd ca l-au încoltit lupii. Lacomia ocupa un loc mai restrîns în tematica s. ca tot al vostru sînt eu! Cînd apare si personajul pozitiv. se sperie de suierul produs de vînt în gura acestuia. acesta se încadreaza aproape toate glumele si anecdotele. Fricosul ce se întoarce singur de la tîrg cu ulciorul pe umar. AT 1529despre hotii ce fura un cal (sau magar) prin substituireaunuia.Mîncati-ma. Basm). în care se nareaza doar o scena. prezinta în cele 25 variante detalii care confera tipului o stufozitate neobisnuita. Conwara lui Rampsinit (AT 950. PoPa) si tiganii. prov~nite din toate provinciile tarii. a sasilor. PoPa). Vechimea acestor naratiuni e confirmata în parte si de numarul mare de variante. AT 1525despre hotul care fura calul din grajd. atestata de basmul nuvelistic transmis de Herodot. cînd iscusinta de a fura era o îndemînare de invidiat. lntreceri în minciuni. Pacala). într-un numar restrîns de tipuri. Intreceri în speriat). v. unele împrumutate din repertoriul citadin. acesta are un rol sters. De obicei. în primul rînd a grecilor negustori. apoi inelul din degetul sotiei boierului etc. proprietarul animalului crezînd ca ela mijloc vreun farmec'. o ia la fuga. cu intriga bine condusa si cu replici scînteietoare. el fura în tovarasia unui român care îl pacaleste (v.366 îndepartata. în. 7. S. Protagonistii cei mai frecventi sînt preotii (v. s. dar uneori ajunge pîna la cea complicata a basmului propriu-zis. avînd ca erou predilect vînatorul care se lauda cu ispravi fictive. de aceea ele nu se bucura de rasunetul celorlalte s. S. eventual repetate daca sînt doi sau trei actanti. unele din ele contaminîndu-se si cu basmele despre zmeul (dracul) pacalit în întreceri. Mult mai realizate sînt cele despre întrecerile în minciuni (v. pe alocuri fortat. despre hotul prins si pedepsit are ca protagonist favorit tiganul sarac si flamînzit. este în genere simpla ca si a basmului despre animale si a legendei. scurte. Cealalta grupa a s. zgîrcenia e aratata a fi apanajul altor categorii. Tot atît de raspîndita e si s. despre mincinosi sînt mai putine. Primul tip compozitional cuprinde s. cade si îi vine traista peste cap. în schimb. Celelalte deficiente umane sînt tratate periferic. relateaza despre furtisagurile preotului de sat (v. exclama: . un moment. apoi a preotilor. O multime de s. adesea un simplu interogator .

care trece aici înaintea celui de caracter. eventual micsora numarul scenelor. Un om însiruie în tîrg toate metehnele calului pe care l-a adus spre vînzare si la întrebarea mirata a cumparatorului de ce l-a mai adus la tîrg. propriu-zise. . batrînul pune la cale scena cu caciula care plateste singura pe care o vinde excrocilor la un pret mai mare decît valoarea unei vaci. iar în partea a doua cum pacalitorul este înfrînt. cu aceasta constitutiee cu totul redus fata de cele din primul si mai cu seama al doilea tip compozitional. Totusi. iar seara îl ghiftuieste de prune sau zer. construi te în sistemul binar. Povestitorul popular are la îndemîna mai multe posibilitati de a exploata comicul de situatie. apoiziua urmatoare. Pacala). pacaleste. In pleaca. cu doua scene. un numar minim exista si aici. Ar 1536 despre cadavru! ucis de mai multe ori (v.. apoi îi da mîncarile bune care îi trezesc reflectia: mîncarile fura bune. Se arata astfel cum. cu mai multe actiuni. numai n-a stiut nana a le pune . Numarul scenelor (actiunilor) nu e nici fix. care poate fi considerat caracteristic s. Sotie). ' Al treilea e tipul compozitional serial. angajat la sapa sau la coasa. cuprinzînd s. despre batrînul care pleaca la tîrg cu o vaca si e convins succesiv de trei excroci ca vaca e numai capra si vînduta. încît· poate lung!'. motivînd ca dupa cina nu mînd toata ziua. dar subsumate aceleiasi idei calauzitoare. nici la tatalcina. pe cei din jur. Al doilea tip compozitional cuprinde s. caci în el se întîlnesc nu numai cele mai numeroase. Pacala. Argatul. pacalitorii pot fi mai multi. el raspunde: ca sa vada lumea cu ce se chinuieste el! Actiunea se încheie de obicei printr-o replica plina de duh. mai întîi personajul negativ însala. stapînul îl lasa flaa lucrat amiaza si sau. pagubeste etc. nu asistam la vreo coercitiune sau pedepsire a personajului negativ. doua actiuni închegate. dar si cele mai izbutite tipuri ca realizare estetica. se încadreaza în acest tip compozitional. Repertoriul s. apoi cea despre barbatul care pleaca în lume sa gaseasca mai prosti decît nevasta lui (AT 1430 A). Uneori. Vaca). manînca o data prînzul.lor ca atare (Ar 1539. nid limitat într-un fel oarecare. ca în s. Cele mai multe s. La noi mai cunoscute sînt s. în care cea de a doua este replica celei dintîi.. fiind nevoie de cel putin trei situatii. cea despre prostul care ureaza mereu pe dos (v. v. Readus la realitate. în opozitie cu unul singur care îi pedepseste în partea a doua actiunii.367 care însaileaza dialogul revelator al cusurului satirizat. primind si pedeapsa cuvenita.

Episoadele sînt numeroase si ele se desfasoara liniar. cel mai adesea naratiunea putînd fi continuata cu alte episoade. Unii povestitori obisnuiau sa înlantuie mai multe s. Fiecare episod contine desfasurarea unei actiuni bine rotunji te. savîrseste cîteva actiuni care îl pun în legatura cu împaratul si actiunea se încheie cu rasplatirea lui cea mai înalta prin casatoria cu fata împaratului si succesiunea la tron. Astfel. lipsind coagulantul care sa le dea consistenta necesara si ca atare nu pot trece în succesiunea respectiva în repertoriul ascultatorilor. diferite care tratau aceeasi tema. se desfasoara dupa tiparul compozitional specific basmului propriu-zis. Ultimul tip compozitional e cel ciclic.368 dupa tehnica tripartita tipica basmului propriu-zis. fiind numai apanajul individual al creatorului ciclului. Nici episodul final nu aduce o încheiere plauzibila a sirului de aventuri. atît numarul cît mai cu seama ordinea episoadelor în înlantuire sînt extrem de variabile. Chiar episodul initial poate lipsi. sau ca sluga la popa pentru a-si razbuna fratii batjocoriti si scpingiuiti de acesta (v. De altfel. eroul e urmarit din copilarie. deoarece Pacala nu are nevoie de prezentarea originii sale modeste pentru a actiona cum îl arata s. fara ca eroul principal sa însumeze un cumul de calitati prin care sa se produca saltul calitativ. populare. Adesea. cum se întîmpla în basmul propriu-zis. cîte un element este exploatat de povestitor pentru a constitui puntea de legatura între episoade. dupa care eroul se muta pe alt teatru de activitate. ispravile fiind identice cu cele' din alte variante. mereu pe orizontala. iar . cînd e prezentat ca un Cenusotca tipic. Pacala e aratat cum pleaca cu sacul în care a fost carat de popa pentru ca sa-I umpla cu muschi de pe copaci cu care întîmpina cortegiul nuptial. în unele variante despre PacaIa. Pacala). în care ispravile sînt grupa te în jurul personajului pozitiv de tipul lui PacaIa. Atari grupari ramîn totusi artificiale. De aceea. de aceea variantele se încheie felurit. fiecare povestitor avînd putinta de a le mînui dupa dispozitia de moment si dupa facilitatea memoriei. Cîteva narati uni apartinînd speciei mixte basm-s. dar peste acest numar povestitorul are îngaduinta de a mai purta personajul prin alte întîmplari din aceeasi categorie. începutul1ui Pacala e înfatisat în doua ipostaze: ca al treilea frate care partid pa la împartirea unicei mosteniri. fiind urmarita de la început pîna la sfîrsitul ei plauzibil. Actiunea se desfasoara în cadrul realist ~l satului. Fenomenul ciclizarii mai ia si alte aspecte.

aidoma basmului. stadiul eroului din episodul initial fiind în vadita opozitie cu cel din final. iar episoadele intermediare conlucreaza la acest salt prin dezvaluirea elementelor necesare spre a impulsiona actiunea în grad maxim. explicînd celor din jur: . poate fi definita. Popa ramas fara cal din aventurile lui erotice îl întreaba pe diacul mesager: " . cu profil etiologic se încheie chiar cu atari proverbe. p. apare ritmul tripartit caracteristic basmului propriu-zis. 158159). III. 8. In unele. Totusi. multe impresionînd prin felul cum sînt împartasite ascultatorilor de catre povestitorii talentati. caracterul fortat al împrumutului fiind evident. fara sa mai aiba nevoie sa fie izolat printr-un cadru. herculeana (5. iar din piele îsi face o caciula. lapidare. Dramatizarea joaca un rol de prima mîna în s. 7-39). prezent si în alte variante. stilul e lipsit de podoabe.No. diece. tin" tind la o formulare cît mai clara si exacta.. vazut-am pe . ciclica. Episoadele sînt mult mai putine decît în tipul de s. Eroul însa are o forta. Aceste replici finale trebuie spuse cu o anumita intonatie. asupra careia este concentrat întreg efortul creator. dar se însumeaza într-o linie puternic ascendenta. Unele circula pe o arie larga. p. ca poezia replicii finale. Unele s.Asa cap. se arata sensibila la formulari cristalizate. în acelasi timp expresive ca si proverbele. Un nesocotit vinde boii ca sa-si praseasca porci multi. care stiu exploata aceasta caracteristica. dar acestea sînt putine.369 elementul fantastic minim. cu contur realist. Doar incidental unii povestitori le folosesc prin extindere abuziva. diece! N-ai vazut cumva pe mehehe? . afara de un purcel. pe care îl jupoaie. concorda în genere cu tipul compozitional pe care îl îmbraca. s. care sa plasticizeze tarele personajelor. asa caciula! (5. III. neasteptata si totodata sclipitoare în fulguratia ei de o clipa. întrucît cadrul actiunii e cel obisnuit. Naratiunea fiind simpla si scurta. mimica si mai cu seama intonatia prin care seimita felul de a vorbi al personajului satirizat constituind elemente indispensabile în plasticizarea situatiei date. fiind cunoscute si de cei care de obicei nu povestesc s. actiunea fiind repetata de trei ori pentru fiecare protagonist. e topita în formulari pe deplin slefuite. mediane si finale tipice basmului propriu-zis lipsesc. s. Forma s. cunoscut din realitatea contemporana.Ee. aidoma celui din viata cotidiana. Mai cu seama replica finala. deosebit de pregnante. de obicei biciul fermecat care supune salbaticiunile padurii. Formulele initiale. dar acestia mor toti de boala. tocmai datorita incisivitatii lor expresive. alaturi de gluma si anecdota. Sub acest aspect.

Amantul ascuns sub pat este alungat de pretinsul descîntator cu formula " -Fugi. 145).Hap. apai sa fi placintit. Doamne. p.0. p. III..Bîr. un ve~in "ce stia" "i-a dat drumul si din acela s-a facut apoi soarele pe cer" (52. provine din ochiul dracoaicei care a nascut primii diavoli.. Tiganul improvizat cioban prinde lupul în brate si. 48). ar lua atîta foc în sine în<..:ît r ajunge pentru a încalzi si lumina toata a lumea. la care omul ascuns deasupra lor raspunde întepat: "Tine-l-a dracu 1" (ibid. 162). 223). hop. raspunde ca "Vremea afara-i murga I Cu coada lunga. 9). III.. a:pai sa fi laptuit. p~ 420). sutica. prin care hazul ascultatori lor -ajungea la paroxism. cui drac i-ar mai fi trebuit!" (63 a. 107).hiul ei cel drept daca l-ar slobozi cineva în focul din muntele lor. respectiva si circula independent. apai sa fi zaruit. 1. p.p. Ciobanul care a schimbat cu morarul. ° Soare.. comica. fiind rechemate de unele întîmplari din viata de toate zilelele carora li se poseama de s. Tiganul trimis de stapîn sa vada daca e vreme de carat paie sau de ta~at nuiele.stele I Nici de paie. Dupa alta legenda. p. au apoi în corpul lor triyeste adagiul respectiv.. s. 130-131). bîr la Maica Precista" dar cînd îl zgîrîie: . III. s-a nascut dintr-un ou. prinsa de euforia momentului: .Noa.370 dracu sa te ie 1" (5. Amantul plecat la armata spune fetei îngrijorate ca va avea grija de copilul din flori: "Cel de sus!". crezînd ca e oaie.. Femeia care juca cu amantul a început sa strige.. în care sînt cîntate versuri pe glasuri bisericesti în chip parodistic. p. 69). lunga I Nourele printre .. s.Bîr la dracu sa te ia !"~ {ibid. Parte din aceste_replici s-au desprins d~ s. bîr.. încît se mira singur: .Ca te ard cu stropitura 1" (5. numa nasa nu li-o stiut pune: sa fi curicit. laptoasa. Tiganul ghiftuit de nas cu prune si zer exclama cînd vede mîncarile bune: . cum ma joaca!" (92. nasule 1 Mîncaril-astea o fost distul di bune. lînoasa. Dupa legende. lipitura . nici de nuiele I Cum îi mai bun de sed~re!W(38. apai sa fi brînzuit. inserate strofe de cîntece sau de strigaturi care le fac deosebit de ilariante. hop!" Urmeaza însa replica fatala a celui care le cînta: "Ia sa dezleg si io sacul Sa v-arat pa dracu 1" (5. bîr." Dracul a asteptat pîna ce a adormit si "i-a scos ochiul . p. îl dezmiarda:" . Un om avea un ou în lada si în absenta lui. Au stîrnit ecou mai cu seama s. p. bîr. hop! Ca omu mi l-am trimes la spuma di pa mare I Si pa mine nici haia nu ma doare! Hop. e prins cu camasa de piatra morii si învîrtit. Ea a descoperit fiului ei schiop "ca oc. hop.

Lînga s. p. dar de cînd o femeie a aruncat gunoi în calea lor. încalzind deopotriva orice vietate. Sîntoader sta de paza cu cei 12 cai ai sai ca s. silindu-l sa se ridice pe bolta la amiaza (81 a. stau trei stele aparatoare si Antihîrt care vrea sa manînce luna si s.. Pentru frumusetea lui îl tine Dumnezeu în cer" (LUI. p.pamînt s. Dumnezeu l-a facut s. p. pentru ca s. 352). sa nu fuga repede spre asfintit. Dupa alte legende. p.. "ei s-au suit la cer" (52. ajunge la casa mamei lui care îi "da camesi curate s-apoi se duce de se scalda în mare si toata noaptea se spala de tot raul si de toate relele cîte le vede. p. Vara cînd ~e scoala dimineata. pana sara capata o barba alba pîna la brîu. e tras de un bivol puternic. si luna "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul". ca fata lui lumineaza toata lumea. si ca sa nu-l arda. sau "soarele e si femeie si barbat. Drac). Ca rasplata.e "scaunulluiDumnezeu. pe la jumatatea noptii. S.. "atunci cînd se Întuneca luna . e socotit în consecinta sfînt. mai încet. "Soarele dimineata cînd se scoala. 588). oamenii zic: "S-a mîniat Sf. Soarele de aceea dimineata e ros. pîna iese curat. e copil de 7 ani cît îmbla toata ziua si vede rautatile ce se fac pe lume. 588589). p. a fost la început "un tînar foarte frumos si cuminte s-a facut treaba lui Dumnezeu". S. s. E un barbat asa de frumos. Unii i se închina cînd rasare sau apune (LUI. de aceea "omul pacatos la soare nu se poate uita" (ibid. sta si manînca un corn de prescura si bea un pahar de vin (LUI. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. 1239). este scos din scaldatoare si ridicat pe cer de 77 draci care "cum îl scot afara. acolo e raiul".. S. a fi "fata lui Dumnezeu" sau "femeie si luna e barbat". Dupa ce apune. e femeie si 'iarna cînd se scoala tîrziu. "si l-a pus sa lumineze peste toata lumea" (ibid. lumineaza si încalzeste pamîntul si pentru ca nu are nici un pic de rautate. 117). La amiazi si la asfintit.. 118-120). merge pe cer de la rasarit la apus. p. e barbat"... 590)." De la ami azi pîna la asfintit de un iepure schiop sau de cai. Soare pe noi. s. de 2 sau de 20 bivoli "caci merge în sus. ca iese din scaldatoare". 590. si-a facut d~ua aripi "facînd cu ele vînt peste toata lumea" (ibid. si luna.371 ~ si l-a aruncat în gura cea de munte si de acolo a iesit soarele nostru luminos" (ibid. acesta din urma a ales s. s. Cînd Dumnezeu a împartit cu diavolul constelatiile. Ma-sa îl scalda în lapte dulce si el iar se face copil" (52. E socotit "fiinta barbateasca . p. pîna la amiazi. pentru ca s. Altii socotesc s. Dar cînd e nor. adica la deal. p. -147). v.27. 146). p. nu vrea sa ne mai lumineze". S. 117). p. Mai de m'ult umblau pe .

În drum. Plecat în cautarea ei. Dupa alte variante. si s-a rugat sa fie prefacuta în ciocîrlie (ibid. s-a luptat cu vîntul ca "sa-I prapadeasca. dar ea se îndragostise de s. p. De mînie. Ciocîrlie). S. Cea mai cunoscuta este iubirea sa cu sora-s~ luna. 1142). p. au sfîrsit tragic. a vrut sa o ia în casatorie. cu conditia sa poata prinde luna. In genere.49-56). Dumnezeu a prefacut pe sora soarelui în piatra ascunsa într-o fîntîna. crapa si el o face pe fata luna pe cer (ibid. p.:eascacu sora-sa luna. unde erau portile qe aur..372 sau soarele. mama s. În alta varianta. lingura si totul de aur" (ibid. Fata unui împarat de care s-a îndragostit s. fafa cea mica ajunge'la mama s. La rugamintea unei mirese. Dumnezeu a încuviintat cererea de casatorie a s. 42-44. fratele a gasit-o "la rasarit. dar Dumnezeu i-a prefacut în constelatii în doua locuri diferite ca sa nu se întîlneasca. p. s. "lepada pielea cea de peste. dar cea mica i-a varsat apa cu care s. furînd fata cea mai mare a unui om. dar mama s. 155). La fel s-a întîmplat cu fata mijlocie a pescarului.44-49). în curtile de aur ale soarelui. si. De atunci stelele îi tot cer lumina lor si el nu le da decît foarte putin în timpul noptii" (LUI. S. fiica unui împarat. îmbracat în piele de peste se arata unui pescar promitîndu-i pescuit bogat daca îi va da fata cea mai mare. iubitele s. e petita de feciorul vîntului. face ziua . s.." A intervenit Maica Domnului care i-a aratat foloasele vîntului în lume (ibid. 117-118). Lia. p. îl trag" (52. o face floare al carei chip "sa samene cu chipul soarelui". p. de se facea om" si se întoarce la parinti. p. În putine basme-legende. acele trei stele îl apara. ca sa nu se întîmple nelegiuirea. care va fi norocul unui flacau ce o va lua de sotie (52. II. în fericire mare. S. altul noaptea.. dar s. S. dar mama s. ca sa evite incestul. dar aceasta nu e încîntata de viata în palatul lui. "s-a îmbracat cu lumina celorlalte stele. desi noaptea s.20--'22). c~re ~rea sa o manînce. intervine în viata erotica a unor fete. 401). Cînd a vrut sa se casatOl. dîndu-i sarcini de pierzanie. floarea s.439). Alta fata de' împarat îndragostita de s. e dusa în tarîmul lui de împarateasa norilor. a blestemat-o sa se prefaca în ciocîrlie (LXII. v. sa ramîie soarele singur. p. o alunga. i-a pus sa fuga unul ziua.. p.. patul de aur. a manifestat si înclinatii erotice. prefacut baiat o ajuta. îsi adormea sotia si s. si-a luat totusi sotie. e ajutata de o baba sa ajunga la el. S. (ibid.

.373 -1. blestema pe miri sa moara cînd vor îmbraca camasile (52. 601-604). a zis ea. In cîteva variante ale basmului AT 425.0 pareche de opinci de fier si o bîta de otel" (97. p. Acesta se duce la s. pe cer (LXII. "te faci Jndata cîrlig" (ibid.. se arata un auxiliar pretios al protagonistilor din basme. dar . e mai mare si decît vîntul. s. învatata de mama ei. mireasa era atît de frumoasa. ca nu mi-i drag.. ajunge la mama s. Uneori. care o -blestema sa nu-l vada pîna nu va rupe .60B-609). luna si vîntul îsi disputa întîietatea în fata lui Dumnezeu. mama s. p. III. argat la împarat. a si întins ~azele si aluat-o". descuie odaia unde o tinea închisa si o aduce pe pamînt cu voia ei: . suparat (ibid. s. fiindca de îndata ce da el o ploaie. îl trirpite în locul lui cu razele pe cersi acesta bate pe rînd pe Sîmpetru. unde "era s-o pata. a furat fata unui împarat de care se îndragostise un nazdravan. fiindca soarele cam mirosise a om de pe alta lume". În alte basme. Într-o varianta a basmului-legenda AT29B. e mereu suparat fiindca a ramas neînsurat. încît la amiazi s. Mama s. Mama lui l-a dojenit "c-a ars atîta lume" si a doua zi se duce în locul lui "si cînd a vazut-o. Mirele porneste calare pîna la s. Sîntilie si pe mama s. Imparatul a murit de dorul ei si Dumnezeu l-a prefacut în s. iar în lipsa-i.Ia-ma.594). "a stat în loc. p. I. Fiindca ziua el era invizibil.p.. sotia plecata în cautarea sotului disparut pentru ca i-a ars pielea de porc. 607-60B)... mama s. se opune împacarii pîna ce nora-sa o implora în~genunchi sau îi îndeplineste sarcini grele (52.' unde e tocmit argat. Intr-o varianta a basmului AT 707.. Un picur de ceara cade pe ochii s. fata. îl priveste noaptea cu o lumînare. si intra argat. În alte variante. împarateasa care a facut cei doi copii~cu parul de aur e prefacuta de impostoare în luna de pe cer. S. macar ca-i soare si-i asa de frumos!" De atunci a ramas s.. s. si luna devin nasii fetei mosneagului (AT 4BO) luata în casatode de feciorul 'împaratuh~i (ibid. p. pentru ca i-au rapit mireasa.609-610). în unele variante ale basmului AT 425.. a lasat razele singure sa arda cît au vrut". p. Întîrziind mult. arata ca el e mai mare decît luna. ~ mai mare ca sa-si gateasca camasa. p. p. 15-19). S. La o nunta. S. s. 401). l-a linistit însa. S. 30). lumina ei palind pe lînga a lui. este protagonistul principal care se casatoreste cu o fata. o elibereaza si mirele o duce pe cal (52.. Odata.

s. luna si stelele pe care le elibereaza (3. S. Cînd zmeii fura s. de la îpger coasta lui Adam din care trebuia sa-i fie facuta sotia. p. Voinic de plumb ajunge în pivnita zmeilor. Sotie. luceferii si ochii împaratului.52-53).261-262). Celmai des apare în naratiuni1e populare sotia necredincioasa. p. coborît la amiazi în pivnita "ca sa nu se topeasca". Aceasta îl conduce la fiul ei s. 5-13). captiv (5. Mai cunoscut este furtul constelatiilor de catre zmei. fiul cel mai mic.37<1 a trimis-o pe sotie la vînt.. Caii sînt eliberati dupa ce îsi dau frîiele cu care pot fi chemati 'la nevoie (LXXXIII. pentru ca nu l-a îngaduit sa termine capita de fîn (52. 758-759). care îi destainuie ca Ileana Cosînzeana "locuieste Într-on munte de glaja inde om pamîntean nu poate sa calce" {34. Baiatul casatorit cu zîna ce se scalda în lac si invidiat de împarat (AT 465). Cenusotca pîndeste noaptea la holda pascuta si prinde la miezul noptii pe cei trei cai stricatori: al s.737). joaca un rol pasiv. pe cealalta lume pîna la iad (36.. cîta lum~ au luminat el înca nu daduse de o mîndrea ta asa de mare!" (79. 1. Eva ar fi fost facuta din coada unui drac care a furat. Cei "doi Feti-Logofeti era asa de frumosi si asa de straluciti. argint si aur. Voinicul Haralui trimis de boier sa-i aduca raspuns de la tatal sau mort. p. si dobîndeste ladita cu oul de aur (9. 1. unde într-o butie ferecata se aflau închise s. 1. în doua variante ale basmului AT 709. cel din urma avînd s. al lunii si al vîntului. p. nu poate strabate cu razele prin desisurile padurii unde i s-a ascuns sotul (41. ajunge în cele din urma la Sf. e calauzit de s. Dracul . Alteori. 213-217). p. împaratul promite "jumatate din împaratie si fata cea mai mica" celui ce le va aduce. trage scaunul pe care sedea s. Dumineca. 113). raspunde mamei geloase ca fiica ei e mai frumoasa decît ea (LXXXIII. caci. se lupta pe rînd cu cei trei zmei la podurile de arama. p. Petru Fat-Frumos plecat în cautarea Ilenei Cosînzenei. luna. si acesta cade jos. p. e trimis de acesta sa-i aduca oul de aur. p. 1035). e ajutat de barbatul care purta s. 17-19). se opreste în drumul sau sa admire pe cei doi copii cu parul de aur (Ar 707). fata lunei. Dragan Cenusa. p: 56). sters. întrucît s. p. Legendele explica aceasta prin actul creatiei initiale. Voinicul invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465). în alte basme. s. cît si soarele au stat o bucata în loc de i:·au p~ivit.. La urma.. infidelitatea fiind socotita trasatura ei dominanta.

88-89).. pe cînd Dumnezeu afacut numai pe Adam (LUI. In alte variante.542). p. cumparat de fostul socru.520-521). de care trage pîna o rupe si o duce apoi l~i Dumnezeu care o preface în femeie (LXIV. camasa prin care nu poate trece nimeni si punga în care gasea orice dorea. Urma-galbena decapitat de zmeu e înviat de fratele sau si se preface cal pe care îl cumpara zmeul. p. întruCÎt la primul prilej îl paraseste. Se preface în cal.554-555). decapitat din nou la dorinta fostei s. rupîndu-i-o. s. pretinzînd ca ar juca si mai frumos daca ar pune pe cap cununa luata de sotul ei ca sa nu mai poata zbura. decapitat la revelatia fostei s. îl tradeaza unui zmeu de care se îndragosteste. zîna uimeste pe nuntasi cu jocul ei. Rol precumpanitor are ea în basmul AT 318. spunîndu-i sa o ca1. V. Ea îi schimba sabia fermecata cu alta. p. Cîteva basme releva opozitia dintre protagonist si s. apoi Chiparus este taiat bucati de împaratul socru si înviat de boii nazdravani. ea zboara. Sotul decapitat este înviat de binefacatoarea lui si se preface în armasar de aur. Alteori. acestuia în ce-i stau puterile. fugind în tara zîne10L Dupa cîtiva ani. I. "Aista nu-i cal. A doua oara. îl recunoaste dupa ochi si-i cere decapitarea.375 fuge cu coasta lui Adam spre iad si abia la întoarcere îngerul izbuteste sa-I prinda de coada. Fosta s. iar din surcica aruncata de ea în gradina se face Chiparus care îi omoara pe cei doi. dar mai tîrziu sub forma de rata îsi ia înapoi lucrurile si omoara pe cei doi (41. la o nunta s. aista-Î Chiparus". Servitoarea îngroapa o bucatica de carne din care creste un par.149-150). Eva ar fi fost facuta de-a dreptul de diavol. p. O baba este convinsa de socrul lui Chiparus sa afle de la s. De îndata ce sotul îi da cununa. recapatîndu-si palosul cu care omoara pe cei doi (60. casatorindu-se cu servitoarea care l-a ajutat (52.· învingatorului si o convinge sa-i fure cele trei obiecte miraculoase prin care a cîstigat lupta: pistolul care îl apara împotriva oricui. Eva a fost facuta din coada pisicii care în chip similar a furat coasta lui Adam si Dumnezeu a prins-o de coada.1te dincolo de rîul de foc (81. dar "glasurile îmi sunt cusute în pieptarul lui .66-72). Cel mai adesea. Zîna casatorita cu baiatul pamîntean i se arata necredin~ tioasa. p. ea trezeste admiratie prin cîntecele sale si convinge cumnatii ca ar cînta si mai frumos. lui necredincioasa. p. p. Fiul împaratului învins linguseste s. Urma-galbena se face porumbel.

prefacîndu-i în animale de munca (5.700-701). sa taie gaina miraculoasa. p. 74-80). iar dupa nunta îi schimba cornul din care iesea oaste nenumarata si îl alunga de la curte. în basmul AT 532*. ea pretinde ca ar juca "si mai mîndru daca mi-ar da Fat-Frumoas paioara".e poi au rasarit a doi pomi. fura pana fermecata (sau biciul miraculos) prin care îsi procura orice dorea si}l preface pe sot în cîine. p. Acesta o pedepseste pe fosta s. In ultima ipostaza. II. 356-357).. în basmul 566. Sotul e alungat (67. VI. fostul sot îsi recapata obiectul miraculos si pedepseste s. în basmul AT 449. porunceste inelului readus de catea si pisica sa fie adusi cei doi amanti cu tot palatul. în basmul AT 560. din car:. p. ca sa-i vada si socrul lui înainte de a-i decapita (99. porumbel sau pisica. spunînd sotului sa o caute "la curtile lui Filingat. apoi sa-si omoare copiii ca sa poata recupera partile de girina mîncate de acestia (5. sa plînga alaturi de sora lui necredincioasa "pan la sfîrsitul lumii" (52. 69-88). s. în basmul AT 670. 11-14). p. în patul în care se aflau. p. dar Petrea se razbuna cu ajutorul merilor crescuti din boii sai (55. la fîntîna de margaritar" (33. spunînd sa fie cautata de fostul sot "la cetatea nevazuta si neauzita" (60. 1. vrea sa afle de . p. s. p. zboara. Acestea erau aripile luate de sot cu care ea zboara. In alte variante. De -îndata ce are paioara. :Minunînd prin jocul ei. Vacarul. fiica împaratului care avea amant un arap servitor la curtea tatalui ei. p. p. 335). II. învatatorul copiilor. necredincioasa. Diavolul prefacut în "cavaler frumos" o momeste pe s. s. s. îl decide pe sot sa-si omoare boii nazdravani la îndemnul tatalui ei. II.119-120). Ca pedeapsa.237). în tipul învecinat AT 567. V. El îsi recapata cele doua obiecte miraculoase dupa ce a taiat coarnele familiei împaratului crescute din gustarea marului (60. 136137). ginerele împaratului. necredincioasa si învatatorul sînt prefacuti în stane de piatra (41. necredincioasa si pe amantul ei. Tradarea se întîmpla uneori chiar în noaptea nuntii. fura margeaua miraculoasa a sotului si dispare cu arapul.279-281). s. s. V. e instigata de "ibovniculei sa afle puterea sotului: boii care au arat cîmpul de arama. apoi în pupaza. necredincioasa sa-i dea inelul miraculos cu ajutorul caruia elibereaza pe fostul sot de la închisoare. necredincioasa este convinsa de amantul ei. iar cei doi sînt alungati (60. Cîinele si pisica îi readuc margeaua. fata împaratului petita de Toderas îi ia întîi punga care genera mereu galbeni. p. 56-57). instigata de amantul ei. p.376 Parsion".

. o poarta toata noaptea în jurul satului cu rîsnita în spate (S. In chip similar e plasticizat si sfatul din basmul AT 910: "nevasta pa credinta sa n-o iei". ceea ce o face sa vorbeasca singura despre cele întîmplate cu morarul (S. lasînd sa cada securea lînga ea la întoarcere. si soacra mint ca ac~sta a ars odata cu casa aprinsa de ele (5. II. sotul se travesteste în amantul ei si sub pretext ca vrea s-o rapeasca în Turcia. în vreme ce tatal lui era plecat la razboi (XV. 438439).289-290). sau de diavolul sluga. El trimite porcarul acasa sub pretextul ca s. soldat (ofiter) sau fecior frumos. La o nunta. prefacut în episodul final în calugar. ca mare primejdie te paste". Unele relateaza încercarile barbatului de a o verifica. Astfel. p. El se pregateste de moarte. i-ar fi bolnava si o surprinde cu bucatele gatite si cu amantul vîrît sub pat (S. ca sotul si fie convins ca s. sînt mult mai numeroase. p. banuiala crimei urmînd sa cada asupra boierului. In timpul noptii. apoi fura copilul. Furtul copilului dezvaluie totul si s. 3449). necredinta ei e probata de însusi sotul. sotul se preface în "aghiotant turcesc" si s'oacra lui o convinge pe nevasta sa se dea turcului pentru bani.' Boierul nu tin:e se~ma de acest sfat al însotitorului care are prilejul peste noapte sa auda întelegerea crîsmaritei cu ibovnicul ei ca sa-si omoare barbatul.535-552). Sotul o îmbata. In acest scop.84-85). Cînd împaratul cere petitorului Harap Alb sa-i ghiceasca "din ce neam îs io facut". care o momeste la o întîlnire. lui mai are o coasta (sau doua) de drac. chiar si-a cîstigat un amant de care stie numai diavolul servitor. unul din sfaturile platite este "sa nu mîi acolo unde-i cîrsmariul batrîn si cîrsmarita tînara. s. Snoavele despre infidelitatea s. 3433). In alt subtip. p. contrar întelegerii (S.. chiar daca tradarea secretului implica moartea lui. In variantele basmului AT 810 A. ea e trimisa la moara si-el o pîndeste dintr-un copac. cu care prilej iese la iveala ca ea e gata sa se marite. iar s. afla din chiar gura mamei lui ca e "strîns cu furca si cu grebla din sat". e supusa operatiei finale prin care diavolul îi scoate coasta de drac (ibid. 3434). Cînd barbatul inventeaza ordinul ca fiecare om sa aiba doua neveste.235-236). nerecunoscut de ea. p.377 ce a rîs sotul ei. facîndu-si sicriul si platind popii "provodu cel mare". In alte variante. dar în ultimul moment aude sfatul cocosului sa-si bata s. si scapa astfel de moarte (5. 3436-7). p. Sotul se întelege cu un jandarm sa se prefaca mort. II. ibovnicul fura cutitul boierului si taie capul crîsmarului (79.

ultimul razbunîndu-se pe cei doi (S. el se preface orb si o surprinde cu amantul (S. apoi îl sileste sa guste din ele.378 s. barbatul îi spune ca orbeste cel ce manînca gaina neagra. Cînd duce mîncare barbatului la cîmp. Cel mai adesea. apoi se încuie în casa cu amantul. spunînd ca nu e loc de doua. 3474). Aceasta aflînd ca au mîncat seara varza rosie. Ca sa evite banuielile sotului care a vazut amantul iesind din casa. 3480). se preface a nu-l mai cunoaste. îi spune sotului ca si ea vede dublu de cîte ori manînca atare varza (S. amantul vine îmbracat turceste si sotul se ascunde sub pat. 3465). iar sotului numai zeama. dînd timp amantului sa fuga (S. pretexteaza pe rînd ca a facut pariu cu altii asupra lungimii grajdului etc. sotul e luat de Pacala în sac si adus acasa unde îsi surprinde sotia cu ibovnicul (S. Cînd sotul observa noaptea ca sînt 6 picioare în pat. îi face sa vina în aceeasi zi. ea se arata bucuroasa (S. care taia cîte o gaina' pentru amant pune vina pe uliu. 3468). stiind sa exploateze pretextul oferit sau inventat de ea.. s. Banuindu-si s. iar cînd vine însotit cu popa. Femeia îi da numai gaini negre. lui protesteaza. Ca sa-si poata întîlni amantul. dar cînd apoi o anunta ca ar fi ordin ca fiecare femeie sa aiba doi soti. Amantul îsi anunta venirea printr-un semnal si cînd este surprins de barbat. ea îi propune . 3467). 3513). ea gaseste modalitatea de a-i speria ca sa ramîna numai ea cu amantul pentru a mînca friptura (S. sub pretext ca ar fi amare (S. de unde poate constata ca si femeile au de suferit de pe urma turcilor (S. iese din încurcatura. iar a doua zi îl alunga de acasa fiindca a întîrziat atîta cu apa (S. Cea care are trei amanti. Cînd sotul invita mai multi la masa. Soldatul care vrea sa omoare amantul S" e oprit de aceasta fiindca amantul e tatal copiilor (S. s. 3455). S. 3478). îi arata ca ea doarme cu "sotul" în casa (S. 3514). Ea îl face chiar pe sot sa guste murdarii în prezenta amantului ascuns în pod la gura hornului: se preface bolnava si-l trimite dupa leacuri la o femeie cu care era înteleasa. s. îl face halucinat si îi descînta 'cu caldare a în cap. se preface bolnava si îsi trimite sotul dupa spuma de pe mare sa se lecuiasca. dar barbatul pîndeste si-i descopera. s. 3444). omorîndu-i pe amîndoi (S. pîna ce sotul e încuiat afara si s. îsi trimite sotul dupa apa. da carnea amantului. 3486). pretextînd ca a fugit speriata de diavol si a sarit carnea din oala (S. Crezînd ca îsi va convinge sotul ca nu-l va mai însela. 3475). în drum. cere ajutorul unei vecine. Ca sa poata înfrînge banuiala sotului. 3457). 3494).

aruncata cu sicriul. Cînd e încuiata afara de sotul banuitor. Uneori. de unde afla ca a doua oara el . Ea genera bani si fiind moarta si ajunge. v. p. cel care cere gazduire e încuiat afara. Fat-Frumos e înviat de mama lui. credincioasa este zugravita în cîteva basme care pun în lumina chinurile si eforturile îndelungate pentru a-si regasi sotul. Ea pleaca sa-I caute si "atîta ci s-o dus pîna s-o rupt si straili di pi dînsa". în timp ce sotul a coborît din caruta. dîndu-i-se sa tina de capatul tortului de depanat (S. zarindu-l la lumînare sau arzîndu-i pielea de animal. II. 275285). s. 3502).nu îi va mai trece cu vederea infidelitatea (5. de la zmeu (59. ea pretexteaza ca vrea sa se înece si dupa ce iese sotul sa împiedice tentativa. Fiind omorît de Jumatate de om trimis de tatal fetei. omoara zmeul si îsi readuce s. 58). Cu calul nazdravan el rapeste s. îl încuie ea afara (S. Zmeul rapeste în ziua nuntii . II. s. sa afle în ce stau puterile tatalui ei. la sfatul s. El duce da'scalului sarmalele ramase pe care le arunca pe drum si îl anunta ca popa stie de cele petrecute. S. p. o ia la fuga ca sa scape (S. Sluga popii aude cum preoteasa se va întîlni cu dascalul. p. care avea darul de a lasa bani în culcusul ei îsi îmbogateste sotul. ducîndu-i s. Fat-Frumos rapune pe zmei. 21-26). (5. trebuie sa-si caute sotul fugit pentru ca a încalcat interdictia. apoi pe împaratul lor pentru a ajunge la fata lui Rosiu împarat. pîna la palatul sotului unde învie . îl regaseste cu ajutorul zilelor sfinte (5.675). el o decapiteaza. 2.379 sa boteze cei 4 purcei. apoi pleaca cu ea la casele lui (35.. infidela se da singura de gol sau e divulgata de altii. S. zmeul se preface într-un om înglodat în taul din drum care cere ajutor sa fie scos. fiul unui împarat. în basmul AT 425. acasa (LXXXIII. zmeul îi ia locul. Sotul o gaseste si ea. Zmeul eliberat de Ionica Fat-Frumos îl alunga din curtea Ilenei Cosînzenei. în cele din urma. la sfatul lui. 3512.mireasa. O poate readuce numai cu un cal nazdravan. afla ca puterile zmeului stau în porumbeii dintr-un plai. La intriga unei babe ca bogatiile ar proveni de la amantii s. 3499). 3497). Tema este prezenta îndeosebi în basmele în care e rapita de catre un zmeu sau de alt monstru. Ca sa se poata întîlni cu amantul. Pacala). semnul de recunoastere fiind boul tarcat si pune un stergar peste bou. s. p.178-190). apoi cere s. Ca sa-I însele. Ea îl învata sa se duca la o baba spre a se sfatui si în cele din urma descoase zmeul ca sa-i afle puttrile pentru a putea scapa de el.

unde barbatul îi închide într-un butoi cu smoala.219). femeia· invita seara pe feciorul popii. In alta varianta. Statu-Palma-Barba-Cot. dar la niste manevre aude din gura înselatorului cele întîmplate. In acelasi chip sînt invitati în aceeasi seara popa.966). Ea izbuteste cu trei soareci sa faca pisicile sa arunce lumînarile si recîstiga banii. Un âltul pariaza pe averea sotului ca poate lua inelul s. Ea ajunge frizer la împaratul unde se da în vileag înselaciunea. iar cei doi soti îsi iau averea (ibid. Tiganul ce vrea sa-i fie amant e ascuns dupa cuptor. unde o spioneaza la baie si-i afla semnele. (ibid.380 si devine secretarul sotu~ui. Vinovat~l e decapitat. p. p. Cei trei popi ce vin pe rînd la s. îsi reia averea si s. 3479). ia popii tapul. luîndu-si ordonanta pe fostul sot. Personaj caricatural si diabolic. înecîndu-se (S. s. 3469. sau cad într-o bute cu apa. cantorul si diacul care scapa din mîna sotului. e p. . iar dupa un an se recunosc si se reiau (52. sînt ascunsi în cosul caminului. p. Cum aceasta nu se lasa momita. 3515). p.. rascumparîndu-se cu bani multi (S. apoi calul cu care a trimis pe diac dupa tap (S. prefacîndu-se ca nu-l vede (S. furîndu-i un inel pe care prietenul îl da sotului.. spunînd sotului ca ar fi vitelul care a supt tot laptele. 3470 A). Popa.. 3470 B).us sa rîsneasca pîna dimineata un sac de graunte (52. strainul mituieste servitoarea care noaptea îi fura inelul. Cîteva snoave ilustreaza de asemenea fidelitatea s. p. intra în armata si ajunge maior. Dr~pt pedeapsa. Se ascunde în dulap si e introdus în odaia ei. boierul si vechilul sînt invitati de asemeni la s.477-481). e tipul ·sadicului care savureaza durerea provocata victimelor sale.eicare vor sa-I vada pe diavol (S. In basmul AT 882.. Acesta îl bate. sotul pariaza pe averea sa cu un prieten ca acesta va dormi cu s.. Sotul îsi alunga s. pariind ca cele trei pisici vor tine lu_mînarile neclintite.963-965). se substituie fetei de care se îndragostise sotul si îl face sa revina acasa fara haine. apoi îl bate si îl închide în grajd (S. 560). S. S. în întelegere cu sotul. A doua zi. credincioasa dupa ce sotului i-a luat toti banii. el ia bani de la c.0 stîr- . de la care afla cele întîmplate dupa 5 ani. îsi elibereaza sotul si pe cei care pariasera ca el (81 a. Urmeaza împacarea (74. N?mele ce le poarta subliniaza disproportia dintre trupul mmuscul si barba lunga: Tarta-cot-barba-d-un-cot. p. unde sotul îi omoara facînd focul. 3466). 3471). 10-15). Un cîrciumar vrea sa însele s.

cu barba d-un cot. îl trîntea cu gura-n jos. p. de unde spiona cînd e gata mîncarea. calare pe o jumatate de iepure" (LXXXIII.561). încaltat în gauaci de oua" (5. 230-234). cu capastrul de chiotoaTe. I. cu barba cît cotul.. p. (61.Haaa! Haaa! Voinice: treci-ma pragu la tinda!" Cînd Dragan Cenusa refuza sa-i împlineasca rugamintea. III. "Omutul cît sciopul cu barba cît cotul . barba d-un cot. "faraonu cel mai mare" (5. "Stati-cot se da jos d-acolo-i punea mîna în vîrfu capului. p. razimîndu-se într-un pai de secara" (60.540).. Statu-palma smulge însa copacul din radacina si pleaca cu el în barba pe tarîmul de jos "si pe unde o mars. cu trup cu tot" (41. Apoi despica un carpen "care ba te cu crengile în naltu cerului" si îl vîra cu barba si cu mîinile în cra.. sa dea de el". "Staticot cu barba de sapte coti" (81 a. p. 506).278). Capul lui e însa nazdravan. El are locuinta pe tarîmul de jos. 244). aparitia lui de slabanog e în contrast enorm cu forta lui herculeana. se punea cu curu pe el si mînca tot ce-a gatit ala"! (5. intr-un copac"'. 19). 120). ca cum ar fi arat cu tractoriu. apoi pornea la atac. asa era o urma de mare!" Dragan Cenusa îl urmareste si îl afla pe "înaltatu împarat" cu "un ochi i plînge si unu-i rîde. caci "venea si se suiant-~n arvune. I. "Barbaciu-Maciuc" (XV. Vine pe pamînt la coliba lui Tei-Leganat si a tovarasilor lui (AT 301 B) ca sa le manînce bucatele. de toti pomii. Alteori. pe un iepure schiop calare. 483). El e aratat ca o fiinta ce locuieste de preferinta în copaci.. "Salcotea cel din lumea zmeilor cu o barba de 99 de stînjeni" (34.. cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug. "se trîntea de toate ulucile. p. caci îl urmareste pe TeiLeganat dupa ce l-a decapitat.. el trece singur pragurile tinzii si ale casei. p. p. cu o barba lunga de taraia dupa el" . p. p. p. 1. abia dupa aceea moare de-a bine~ . "Tartacot. Vine ca un "mosneag: ..62). un omut numai cît un prunc.381 pitura de om cu barba de un cot. si cu o mîneca suflecata si una ba" si sub pretextul ca vrea sa taie carpenul de la barba. I. "Titicot. p.. unde este chiar împaratul diavolilor. apoi se dezlantuie: "He-he-hei! Cum are sa manînce mosneagu carnea de la' un voinic tînar de pe piept!" Dragan Cen~sa îl culca însa la pamînt "si i-o pus cazanu pe chept s-o mîncat carne de la dînsu de pe chept" .233). "Stati-cot palma picioru cu barba cît grapa. îl decapiteaza (ibid. I. calare p-o jumatate de iepure schiop" (86. patura. p.104). "Omul cît cotul.

p. în timp ce se întorcea acasa cu Mîndra Lumii. caita) pe care o ma- ..p.. 69). p. îl sfatuieste totusi pe Tei Leganat cum sa iasa de pe tarîmul de jos. S. striga.283). De asemenea. Staticot este ranit de glont la lacul de lapte unde se scalda (81 a. "Barba-de-un-stat-cot. unde l-au lasat ortacii perfizi. Salcotea moare de frica lui Agheran.10 nu feresc nici-un pas" si "odata 1-0 si omorît Titic~t cu barba d-un cot pa Mazaran Vasalica" (5. Chiar într-o varianta a basmului AT 301 B. în alt basm (AT 537+313). calare pe-un iepure schiop" are o maciuca miraculoasa care omoara la comanda." (86.483). p. p. în chip exceptional.382 lea (ibid. Titicot se înfurie si declara: . nuca se închise la loc .247). Uneori. Strigoi.' nepoti. Numiti si strig. apo_i îi omoara. Tartacot ajuta baiatului -sa vîre înapoi vitele ce iesisera din nuca fermecata. p. Baiatul cu moriscafermecata face schimb pe rînd cu ei. Varianta denota o întunecare a semnificatiei personajului. îl întîlneste pe Titicot care "vene pin mijlocu drumului.fini) sau provin din cei zamisliti îIi sarbatorile mari sau în ajunul lor. Ei se nasc din parinti rudtnii (frati. sau chiar din parinti atei. 1. Ei se nasc cu o piele rosie pe cap (tichie. priculici.. recuperîndu-si obiectele schimbate (52. din cei cu nasul si obrazul rosu. I. muroni.422). el este însa mai puterni_c decît voinicul care a rapus pe zmei. Mazaran Vasalica.540). cîta frunza si iarba". p. 3. p. cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug. scotînd "dintre firele barbii un bicisor numai cît degetul al mic si plezni de trei ori din el.. din oameni rai. veri. Nu-l fereste". al saptelea sau al doisprezecilea devine s. Copiii întorsi de la tîta înca devin s. Astfel. vii sînt ~ameni sortiti de la nastere a fi s. Cum plezni. unde el a fugit cu copacul în barba. indicîndu-i sa omoare balaurul ce mînca puii pajurei (3.818). 2. 19). cum intrara toate vitele în nuca. nC:si. calare pe o jumatate de iepure" da fiului mai mic al împaratului Rosu un toiag cu care sa poata razbate prin negura deasa din lumea zmeilor (LXXXIII. sînt de doua feluri: vii si morti. iar "alt Barba-de-un-stat-cot calare pe-un iepure schiop" are o rîsnita în care este "atîta oaste. "Staticot palma-picior cu barba cît grapa. Statu-palma are atitudine amicala fata de oameni. care îi taie apoi barba si o ia cu sine "pentru ca era facatoare de minuni" (34. din copjii de acelasi sex.

De asemenea. învingatorul devine mai marele lor. de mai multe feluri: de uscat. cocos. prefacîndu-se de obicei în animale. berbec. se dau de trei ori "de-a curu-n cap" si iau forma animala. In acest scop. luînd sporul vitelor si mana cîmpurilor. sufletul s. fac rau oamenilor. unde redevin oameni si se bat cu limbi de melita. coarne. cal. Ele provocau seceta la cererea celor care le plateau (52. Sînt s. Daca moasa rupe tichia. pe stupi. se muta în inima. matura sau poloboc si se întîlnesc în anumite locuri. cînd redevin oameni. ploua doua saptamîni. dîndu-se din nou de 3 ori peste cap. copite. Se relateaza ca o strigoaica ce tocmai nastea. gaina.859-860). Ei "manînca cu ochii inima" celui pe care-l deoache. de preferinta la raspîntii.383 nînca îndata. care era tocmai la capatul pamîntului. Se bat astfel pîna se umplu de sînge. îmblacii etc. iar omul slabeste si moare. Cei ce iau mana de la vite si cereale. Alta strigoaie trimite sotul în locul ei calare . de oua. însa fara a se lovi sau rani. Andrei (29-30 noiembrie). paraseste corpul si ia formele amintite. ciomege. de bucate. cu precadere în cîine si pisica. sau i se vîra în pîntece unde îi suge sîngele. usile. S. dupa moarte. umblînd astfel în timpul noptii pîna la cÎntatul cocosilor. de lapte. peretii. de apa (se prefac în cîrcei si prind pe cei ce se vîra adînc). La sfîrsit. p. S. Merg la distante mari. de foc. apoi vitele pe frunte. Mai rapesc fete mari la morminte unde le manînca. care rod inima omului sau a vitelor. crapa. hornurile. pe cereale. Caita îi poate face nevazuti. porc. Au de asemeni puterea de a poci oamenii. nu se pot îneca. precum si ungînd cu usturoi ferestrele. care. dar imediat se vindeca si se împaca. Cei de ploi leaga ploile provocînd seceta si numai ploua pîna cînd se scalda s. mai rar tn bou. indiciu pentru a fi recunoscuti. copilul nu se mai face s. p. iar strigoaicele sînt pe vite. a trimis pe barbatul ei la adunarea s. Ei umbla mai cu seama în ajunul Sîngeorzului (Mînecatoarea) si în noaptea Sf. sau puterea barbatilor. iar în coada le sta puterea.. lup. în timpul peregrinarii nocturne. calare pe melita. raspîndind boli. de ploi" de pesti. el a gresit comanda de plecare pe melita si a venit pe jos un an de zile. Lupta tine pîna la miezul noptii sau cîntatul cocosilor si cine nu se întoarce pîna atunci. coase. iar cînd mor strigoaicele. oamenii manînca usturoi ca sa nu se apropie de ei sau de melitele si rîsnitele lor (LIII. 244-250). Ei mai au si coada. pot fi alungati cu buciumul. gîndac sau broasca. luîndu-le o mîna sau un picior si mai cu seama de a-i deochia. piue.

gaina. Alta strigoaica prefacea ucenicul în cal. Strigoaia îl previne dimineata ca s. Andrei. vin si 'doi baieti care av~au picibarele ca fusele. S. din cei care sug dupa ce au fost întarcati. p..384 pe feciorul popii. taiati -vor muri. din copiii morti nebotezati. O vede ungîndu-se cu unsori si încalecînd pe boloboc cu o limba de melita în mîna. Copiii nascuti astfel scapa daca li se taie coada cu o paraluta. mai rar alte fiinte. Un altul se vîra în stiubeiul cu care calatorea strigoaica. prefacut în cal. cîine. De asemenea. 2. cu o sabie. ologesc. dar în loc sa zica: "Palesc dar nu ranesc" etc. luîndu-si ca aparare usturoi si o turta de orz. omatul ajungînd pîna la pod. Baietii si fetele f~g cînd afÎa aceasta. el zice "Ranesc. Acolo. ucenicul se prefac'e ca doarme si pune el capastrul în capul femeii. la Sf. . din copiii nelegitimi. schiopatez. omorît. Sfatuit de o baba. ramîne însa o fata adormita pe care o gasesc a doua zi sfîsiata (LUI. din copiii care plîng în pîntecele mamei lor. 251-256). O baba îl sfatuieste sa nu ia nimic de la ele si astfel scapa (52. Omul s-a vîrît si el în butoiul fara fund si a ajun~ în tara unde se facea "chiperul cel bun". chioIasc" si raneste pe s. peste care (sau pe sub care) trece un animal nefast: pisica. A doua zi. umblînd cu el în drumurile ei. La o sezatoare tinuta într-o cîrciuma p~stie.. dar la înapoiere nu baga de seama plecarea ei si ramîne sa vina' pe jos. soarece. A doua zi. el taie s. Andrei participa la lupta lor. morti provin din copiii care mor cu tichia rosie pe cap. In noaptea Sf. cînd s-a întors. animalul e prins. fiul popii apare cu urechea taiata. e recunoscuta dupa potcoavele de la mîini si picioare. S. pîna la cîntatul cocosilor. dar mai des din mortii nepaziti. lepadati. un om înnopteaza la o vaduva strigoaie. ars si îngropat cu mortul. Pentru a împiedica aceasta. precum si urechea calului. îngheata cei din: casa. El foloseste o sabie în loc de limba de melita si taie mai multi s. Un om prins de s. s. mai pot proveni din oamenii cu coada la nastere. p. din copiii mamelor care au facut farmece sau au furat "un lucru si l-au ascuns la spate". O strigoaica facea pasat cu lapte pe ger si cînd servitorul ia capacul de pe oala cu pasat. iar la plecare culege chiper. prefacînd-o în iapa si potcovind-o. Gheorghe pîna într-o tara de unde aduce "mere si papusoi de copt".860-867). sau carora le creste dupa ce mor. "Septe ani i-au trebuit pîn s-a înturnat înapoi acasa 1" Un flacau face ramasag ca înnopteaza la trei fete strigoaice. Un flacau se unge si el cu unsorile stapînei lui si o urmareste în noaptea SI.

iar în cosciug facaletul. mei si alte boabe în toat. facînd rau oamenilor.îi vîra o pana de lemn în inima. fermecatorii. tamîie. sau pot fi omorîti. maces. crapa. au fata rosie din cauza sîngelui supt. afurisiti etc. Se îngroapa cu el fiintele care au trecut peste (pe sub) el. Se mai fac 9 papusi de busuioc ce. cei spînzurati. pîna îi ispraveste pe toti si apoi se muta la alta casa. unde le manînca. se înfig mai multe fuse în mormîntul lui si se presara 1Tleide acasa pîna la mormînt. Puterea lor sta în inima. MormîntullTl. pisica. Ei manînca inima oamenilor sau animalelor. Momesc ma~ ales fetele mari la mormintele lor. Daca întîrzie. pricolicii. Ei revin noaptea sub diferite forme. sau îi baga în gura usturoi. oamenii se afuma cu ficatii lui. provenit din mortul peste care a trecut un animal. Ies din mormînt printr-o gaura si lTl. Se pot preface însa în cîine.. se întorc în mormînt. De asemene'!" îi pun pe piept o cruce de maces sau . Se recunosc prin aceea ca au picioarele ca fusele. adesea cu sicriile în cap si umbla pe la case si raspîntii. Alteori.ai poate fi recunoscut printr-un armasar negru sau. coase etc. de obicei în chipul avut în viata. oamenii rosii. Viziteaza de predilectie sezato- . sau numai inima lui. care refuza sa treaca peste el. Se întorc în mormînt la cÎntatul cocosilor sau cînd toaca în cer. sau i se pune usturoi în gura si -în anus. capra. i se pune usturoi (si tamîie) în gura si în alte orificii. iar dupa ce-l îngroapa. tot trage sufletulla cîte unul din neam. taiat bucati si îngropat din nou sau aruncat sa-I manînce fiarele. mortul e "dres" în mai multe feluri: i se pun pietre.-sau de cal. batîndu-se la întîlnirile lor cu limbi de melita. Daca moare cineva dintre rubedenii. ou. S. Ca sa împiedice prefacerea în s. mortul e ars. poduri si locuri pustii. nisip si rug. cocos etc. aducînd ciuma si holera si alte boli la vite.e orificiile. musca. dar mai adesea mortul e dezgropat si i se fierbe inima în vin sau e strapunsa cu o undrea.). "Suflînd pe fereastra la casa lor. Noaptea. sau le sug sîngele.ovilaare o surpa tura. Uneori. oua clocite. sau e spintecat cu un cutit. cuie.se pun în sicriu împreuna cu vin. Ei ies din mormînt pe la miezul noptii. oamenii rai (hoti.385 se fac s. ei umbla ca si s. pe la raspîntii. porc. fratii nascuti în aceeasi luna. rogojina. vîndutii diavolului. un gînsac. vii. îsi omoara toate rudeniile. i se bate mortului un par cu vîrful înmuiat în usturoi drept în inima. pe unii chiar sugrumîndu-i. cui de fier... 9 pietricele. topoare. tot din neamuri". Cînd cînta cocosii.

7-20). tinînd usa zavorîta pîna la cîntatul cocosil~r (LlII. de unde iesea noaptea si omora vitele. Fata e urmarita de s. si' voin'ic. dar o salveaza tatal ei care îl înteapa. Alta fata scapa de un s. Baba strigoaica revenea ca musca si pe obrazul caruia se aseza. iar din inima spintecata curge sînge curat. O fata din Boureni-Dolj a avut un copil care plîngea în pîntecele ei si a încetat dupa ce i-a promis toate vitele familiei Ionica. S. unde o omoara (31 a. ungînd usile. omorîndu-i noul barbat. iar cei urmariti de ei si prin întoarcerea lucrurilor din casa cu susul în jos. p. de~gropati au trupul întreg. dar cicatricea l-a tradat. cînd a cerut ajutor (LXV. Se relateaza despre un s. dar pot intra numai acolo unde seara nu s-au spus rugaciuni si sug sîngele. el se ascunde si redevine om. un'de îl vede mîncînd dintr-o mîna de om si bînd sînge. revenea la sotia lui în Valenii de Munte pe care o musca. Un altul se prefacuse lup si umblase în haita 13 ani pîna ce a fost încoltit de cîinii unor ciobani. apoi sa-i lege de haina ata de pe un ghem si sa-I urmareasca. ferestrele. apoi îl dezgroapa. ca si de s. A fost taiat. din Vagiulesti-Mehedinti e detectat printr-un armasar alb care nu vrea sa-i sara peste mormînt. gasind "copilul viu. crapaturile. omorîndu-i pe toti. Fratele ei o învata sa-I sileasca sa se spele pe picioare. 10vindu-l dupa ureche. o rapeste calare pîna la mormînt. Un tînar însuratel pleaca la socri cu sotia în car si pe drum se preface "într-un mînz rosu cu capul de om" care se repede s-o manînce. Un batrîn s. apoi vitele cu usturoi. S. Oamenii se apara. para focului. nevatamat. Fata vede ca flacaul avea picioarele ca de gîsca si reci ca gheata. dîndu-i sa tina valul de pînza care se tot desfasoara. Doi mosnegi mor pe rînd. s-a încontrat cu ei". e gasit la dezgropare "sezînd turceste si rosu-rosu. murea. vii. Un s. homul. si cînd au vrut sa-I scoata. Mosneagul dupa moarte se prefacea în ogar si venea la copii sa le suga sîngele. ca mîncase aproape' un neam î~treg. ce a fost dezgropat si prefacut în firimituri date fiarelor. 257-::-269). momind fetele la mormîntul lor. 147-148). iar de alt s. apoi îngropat din nou. p. vine la sezatoare si fata lînga care sta îl urmareste pîna la o biserica parasita. vine la o fata. sculat în capul oaselor". fiert în vin.386 riIe. Un om îl urmareste. adunîndu-l si într-o cana. Un s. Un s. colinda casele. gura sobei. O lehuza . Nevasta se apara cu o secure. Sotul mort devenit s. Copilul a murit nebotezat si fata l-a îngropat în argea. Trei s. p.. în padure.

prin întoarcerea lucrurilor din casa (ibid. tintuindu-l pe loc. fata e sortita de ursitoare s-o ia un s. aduc aceleasi rele oamenilor din jurul lor. în alta varianta. în alte variante. floarea redevine fata si e prinsa de el spre a secasatori (5. s. Mosneagul o despica. Cînd ea afla ca fratele era mort. cad morti (82. Ea zavoreste usa si întoarce lucrurile. Fata nu vrea sa intre în groapa si îi da capatul unui val de pînza.387 scapa de s. O fata iubea un flacau care a murit între timp. s. p. e blestemat de ea sa n-aiba odihna pîna ce nu i-o va aduce. recunoscut dupa picioarele subtiri si paroase. care cauzeaza o puternica explozie (31 a. S. Fata moare înainte de ziua logodnei si e scoasa din casa p~in perete. cheama în ajutor mortul. prefacut în moasa. iar pînza carare alba si luminoasa pîna la sora lui. mai apropiata de balada. IV. Constantin iese din mormîntul care Se preface armasar. în basme. p. Noaptea. copilul îl momeste sa faca o gaura în grinda. apoi îi strapunge inima cu sulita. Constantin care a insistat pe lînga mama sa-si marite fata în departari. o coase la loc si o învie. Ea redevine fata si se casatoresc. în timp ce ea fuge în casuta din ograda bisericii unde era un mort pe masa. învatat de un mosneag. Mai cunoscuta eterna Lenore ce apare si în proza (AT 365). revine dupa casatoria ei cu împaratul si pot scapa de el numai înfigînd o frigare ascutita în mormînt. scoate sapte zmei din ficatii ei. Calcînd interdictia. se ascunde în doua nopti dupa icoane. împaratul îi da fata (ibid. Apoi se tocmeste cu un împarat sa-i apere tara de s. Cînd s. în basmul AT 407. a treia noapte în sicriu. scapînd-o de a mai fi strigoaie (8. Imparatul promite împaratia celui care va putea-o pazi. la o sezatoare vine un flacau s. 591-601). daca e lasata afara din casa pîna la 18 ani. 59-61)..10-15). Un copil sarac se ascunde în groapa unui s. Un soldat.168-171). p. care o cere de sotie. Din mormîntul ei creste o floare care e luata de un împarat si pusa în palarie. apoi îi prinde mîna si o leaga. în tipul AT 307. mireas~ moarta se scoala noaptea din sicriu si manînca santinelele. p. iar mama înnebuneste (60. p. vine ca un mosneag. în dorinta ei puternica. 25-26). dar tocmai cînd acesta ajunge la usa.. cînta cocosii si cei doi s. 19). I. moare si ea. p. ce-i rapea ostasii. plecat si la întoarcere îl sileste sa-i dea un cazan de bani. 60-68). flacaul a aparut pe un cal alb si o duce la cimitir. . p.

Tapul îl omoara cu coarnele (41. dat fiindca a înselat pe Eva. Fiind prea multi s. S. p. pot face aur. buni care pazesc casa. ea l-a blestemat sa fie omorît de om. Dupa ce au ajuns la tarm.. Unii s.sortit "sa se tîrîie ca funia". tapul îl convinge sa se dea jos de pe el ca sa se masoare în lungime. S. poate întineri sau îmbatrîni dupa dorinta. s. p. dar s. cînd gusta a treia bucatica din el si zice niste cuvinte. II.. Aceasta se poate obtine gustînd din s. p. împînzind pamîntul. S. Prind oameni pe care-i dau s. într-un basm despre animale. fiind. A vrut sa-si faca cuibul în brad. din care curge mereu venin (ibid. Negustorii fac venin cu ajutorul s. Dumnezeu l~a blestemat sa fie s. încît manîrica laptele din blid cu copiii casei (LIII. le-a închis într-un sac si le-a dat omului sa le arunce în mare. de aceea pielea lui e piele de drac. 833). se poate transforma în orice. p.. p. La început. dar dupa blestem i-au Cazut. Omul a fost curios sa 'vada ce este în sac si ele au iesit. 841). Un taran se duce sa-I ia. 288). omorîndu-l (52. alb fiert de 7 ori în sapte ape sau numai fript. Dumnezeu a strîns toate vietuitoarele vatamatoare. moare imediat (LXXIX.. Fiecare casa are un astfel de s. A avut la început aripi si picioare. p. Tovarasii nazdravani Sarpe. p. Aceasta se obtine dînd foc copacului în care se afla un s. p. poate conferi omului darul de a întelege limba animalelor. el a fost la început om. înghetat e luat de om si încalzit la sîn.'846'-847).' Cine se ~nge cu untura de s. e trecut apa de ~n tap (sau cîine).dar a fost învatat de diavol de cînd sotia lui Noe l-a ascuns pe acesta (52.90). îl musca pe -binefacator.. sa-i muste. dar l-a alungat luna si fiindca a vrut sa o muste. dar dupa ce se vede sal- .840). S. El a fost facut de drac. 834-835). p. Dupa legende.488). se fac din melci si acestia îsi poarta casa în vîrful cozii (LIII. se adunau la o tufa si torceau un fir de aur dintr-un bulgare de aur.849-851). (52. si devine atît de familiar. dar cine îi pîndeste cînd îl urzesc. îl manînca (81 a.388- Strîmba-lemne) v. Diavolul l-a facut din degetul lui sa~i fie "un ajutor" (52. pe care apoi vrea sa-I manînce (AT 133 *). Unii s. s. Dupa ce se dezgheata. este scos de sub o piatra de un om. Exista si s. p.288).127 __128). nu musca. apoi îi spînzura pe cei muscati cu gura în jos. s-au sfatuit sa plece în alte tinuturi si s-au urcat toti într-o corabie care i-a dus în tarile 'de-peste' mare (ibid. Cine fierbe s. p.

primeste de lao fata trei obiecte cu puteri miraculoase: o sabie.ratade doua ori în j\lrul ei. Baiatul plecat în lume. S. Mai tîr. 137. Mai tîrziu. iar laun rî1. 826-827).e-iom. întîlneste o fata frumoasa în vîrful unui stog . Ea îi arunca pielea în foc si e blestemata sa nu poata naste pîna nu-i va atinge el mijlocul cu mîna. cu ajutorul inelului îsi î face un cal. întrucît mai avea putin timp ca sa se împlineasca blestemul de a sta ziua în piele de s. apoi trimite parintii sa peteasca fata împaratului. Pentru caI-a scos de la copii si l-a. în opozitie cu ceea ce Se arata în basmele despre animale. 'înfasu.389 vat. El o sq.!pat de o vulpe care cere s. (XV.ziu. împlinindu-se blestemul parintilor de a fi purtata de un voinic un an de zile. S. p. îl duce în tara s.orîserafratii. s.p.p. II.lse face pod ca sa-I poata trece .czaruia-i petise fata.olo.lveaza cu o prajina.s. Ea e atîLde mare. padure. îl previne pe salvatorullui _deprimejdia' ruperii florilor ·din cîmpul cu florile si de cîrciUluacu ~ele trei fete c. îl duce pe baiat la parintii lui. p.calare(S1 a. femeia. rascumparat de pahon de la copiii care îl chinuiau. E sc. îi fura inelul (52.nazdravan cu care învinge oastea dusmana.a crescut mare. Cu ajutorul eipeteste fata împa- . II. cu capul si cu coada legate pe sa. începe sa creasca.ori si cînd ajunge lînga dînsul se face sarpe si se încolaceste dupa gît c:ugura la gura lui". o A<:.. tatal lui e împarat. redevine femeie.819-821). o camasa si Q punga (52. p. Cu ajutorul lui executa podul cerut deîmparatul .a dupa basmaua cu care i-a legat rana (Al' 314). invatîndu-l sa ceara de la acestia inelul din deget. vrea sa-I manînce (Al' 155). 'unde.. Este identificat de socrul sau abia dupa a treia lupt. se dovedeste a fi recunoscator baiatului (sau omului) care îl salveaza de la moarte. s. Baia. dar fata "se da peste cap de vr-o trei .oina din unele basme apar temporar sub forma de s. 25-27).! numai de un cal cu sapteinimi.. Batrînii fara copii adopta întîia fiinta întîlnita. Dupa ce o mai slujeste un -an. Barbatul ~i arunca pieleaîn foc si va fi invidiat pentru frtUl1useteaei (5. în variantele tipului Ar 425. p. S."""""140). sa arate de unde a fost scos de om (41. în timpul noptii ea devine femeie. 51-57).ce se aprinsese. hranit pîna .tul înfiat de un boier e sortit sa ia sotie o serpoaica împreuna cu o avere imensa. El o duce asa pe cal un an pîna ajung la curtile_ eiîntr . cules din drum la rugamintea lui. Eroul sau eJ. învatîndu-l sa-i ceara ca rasplata "margeilua de sub limba" care îi poate îndeplini orice dorinta. cel mai adesea flacaul este prefacut în s. 636). îndt poate fi dus.

Acesta creste mereu în pîntecele fetei. sa înghita broasca. Darul de a întelege limba animalelor se poate transmite prin simpla suflare. Surorile invidioase dau celei mai mici o cana de apa cu un pui de s. înviindu-si cei doi pui cu o iarba pe c~re o culege apoi si ea. în foc. Rîde auzind cum vo'rbesc florile. în jurul capului. S. care sa-I suga. Scapa de s. ci poate fi o forma perpetua de expiere. p.4-14). V. Ipostaza de s. dar cocosul îl sfatuieste la timp c~m sa procedeze (5. Mama vi- . AT 465). Ciobanul care salveaza s. Afla astfel pe rînd ca îi va muri berbecele. p. p. p.427-439). Alungata de tatal sau. înghitirea unui s. p. apoi ca va muri si el si la pomana lui se vor satura cîinii (4 a. p. Ea vede un s. va muri imediat. cununa de pe capul lui sa se prefaca în s. rasplateste pe ciobanul care l-a ajutat cu fata lui pe care ziua o tine în forma de s. le îndeplineste (60.ecapatîndu~si mîinile si picioarele si înviindu-si copiii ucisi (LXXXIII. e urmarita de acesta pîna ce izbuteste sa-i taie mîinile si picioarele. . Fata fugita de tatal incestuos. care însa îi fura margeaua si o da amantului ei (AT 560). cerîndu-i sa faca lucruri extraordinare (v.848-849).390 ratului. 836-838). mai ajuta prin stiinta lor de a detecta iarba de înviere. numai dupa ce marturiseste ca a calcat juramîntul si se casatoreste cu fata padurarului (52. afla niste bani într-o scorbura de la doua pasari ce se certau. II. buhaiul. Pahon o recapata cu ajutorul cîinelui si a pisicii (60.Dumbraveni-Suceava). p. niste ciobani o ajuta sa vomite sarpele. armasarul. nu are numai un caracter vremelnic ce dureaza pîna la împlinirea blestemului. urias ce nu putea înghiti cerbul din pricina coarnelor. Daca va divulga cuiva ca întelege limba animalelor. Spune însa sotiei cum i-a aflat si moare îndata (52. La sfatul unei batrîne. constituie o forma de razbunare izvorîta din credinta ca s. 702.Du-te! Ela ramas nazdravan" . dar craiul s. . 'poate intra pe gura în corpul omului adormit. mama lui arunca pielea de s. Iarba fiarelor). salvat din foc "s-a radicat si i-a suflat în gura de trei ori si-i zice: . Omul care ajuta s. 255. S. 193-198). Boierul locului vrea sa i-o ia. Fiul unui împarat care necinsteste fata unui padurar e pus de aceasta sa jure ca daca se va cununa cu alta. Sotia curioasa îl sileste sa se decida sa-i spuna. din copacul ce ardea e rasplatit cu învatarea limbii animalelor (AT 670).41-63). II. Sarcini de pierzanie. S. tinînd-o cu gura deschisa deasupra unei caldari cu lapte fiert (86. este daruit la cererea lui cu "o pietricica s-o puie sub limba si astfel putea sti ce vorbesc animalele". v.

. 945).391 trega vîra un s. s. s. În basmele despre animale. s. iesind din gura altui om ce dormea si s-a dus pîna la un copac. p. Dar "împaratul" (pisica) îl manînca de îndata (ibid. Cauta amîndoi la copacul acela si gasesc o comoara (52. în buzunar si el trebuie sa ghiceasca. "partea mea pentru ca am împartit" (ibid. 138-140).. sau balele lui s-au prefacut în s. a povestit ca a visat cum se ducea la un copac unde era o comoara. Soarece. de sat momeste s. anuntînd prin aceasta o vîna bogata în aur (43. Dupa alte variante. unde sînt mai multe bunatati si îl convinge sa faca schimb (AT 112).20). iese singur cînd fata e adormita (81. ti-ti-ti" pe care îl interpreteaza ca însemnînd . In unele variante ale snoavei despre ghicitorul improvizat care ghiceste numai din întîmplare (AT 1641). S. p. O vulpe îi împaca. crezînd-o însarcinata. Dupa ce omul s-a trezit. p. Cei care îl supun la proba au ascuns un s. 135).946). care e alungata de tatal ei. uneori mîtul prinde patru s.::(î-ti-tine-l'. îsi face culcusul în gunoiul de dupa usa. t. In grupul animalelor plecate în calatorie (AT 210). din autocompatimirea lui deduc ca a ghicit (S. p. înca merem si noi cu-a noaste bote. p. ei îi sperie pe acestia strigînd din pod: "Stat-stat. de unde intrusul este amenintat de strigatul lui pitigaiat: "Ti-ti-ti. ca sa roada corabia lui Noe (LXI. dîndu-le fiecaruia cîte o jumatate de coaja. Un s. au vrut sa-I omoare.Un om a vazut un s.29-31). În celalalt tip înrudit (AT 130). p. S. ~a!'" (5. Întrucît ghicitorul se numea S. provin dintr-un barbat si o femeie care. uneori stiinta acestuia e verificata cu un s. (ibid. I-a blestemat sa devina s. s-apoi i-om da 1" (ibid. la caruta pentru a pleca în lume. p. scapa totusi din l [ . Ajunsi la moara pustie a dracilor. alb iese de la o mina din Rosia Montana si "se ridica în doua Iabute" în fata unui miner. 145). p.133). gasesc o nuca de la care se cearta. Dupa o legenda a fost creat de diavol ca sa gaureasca arca lui Noe. 4650).acestea. De atunci sînt oamenii plesuvi (52. nerecunoscatori ca au fost îmbogatiti de Dumnezeu (AT 563). S. Uneori. p. în cana cu apa a fetei. Vazînd pericolul. de cîmp sa vina la locuinta lui.144)..150). în timp ce ea manînca miezul.. p. Noe si-a smuls un zmoc de par din cap ca sa astupe gaura. (52. Doi s. p. este de obisei subordonat celorlalte animal~ sau chiar pacalit de . 141-142). însusi diavolul s-a prefacut în s.. Sufletul omului se preface uneori în s. apoi s-a întors înapoi în gura omului.

p. Fiind rascumparat de la niste copii. pisica sileste pe împaratul s. Un s. deoarece lVIama Padurii s""aurcat în pod sa:. în care traiesc trei viermi pe care eroul îi ia cu sine (LXXXIII. înecîndu-se (LXXXIII. p. p. e fugarit de o pisica pentru ca acesta sa roadapusca~ Deseori.Satu Mare). p. Trei familii de s. 23-24). s. baba. cotofana. Dumbravita . îl vor ajuta sa scoata tot grîul din snopi într-o noapte si sa-I vîre în saci (XV. Doi batrîni fara copii Înfiaza un s. 913). p. s. . lasa pe Savuica sa gateasca pasatul. fuge în padure (76. II. p. pAll). 31). o ia si o da cîinelui sa o duca la stapînurIorînterrmitat (74. p. s. fata la fîntîna. sa fuga. deoarece Mama Padurii s-a dus în pod sa-si ascuta dintii (60. în alte variante ale tipului. p.38). Piparus Petru (Ar 552 +315 A) este prevenit de Un s. apoi a cailor de argint. înecat este bocit apoi în alta varianta.392 gura pisicii: obiedîndu-i ca manînca nespala ta. p.313-314). (42.. drept recunostinta. Fata eliberata de la un monstru da salvatorului. 255-257).îl ajuta pe flacau sa-si recapete inelul miraculos pe care sotia lui necredincioasa l-a dat arapului ibovnic. iar ei sa se ascunda de îndatace vine stapînul ca sa n-o creada pe ea lenesa (4 a. s. 639). 510). Fiindca au cazut cîtiva stropi pe el. 912). II..234-239). Fata fuge si Mama Padurii cauta sa prinda's. iar a treia noapte a cailor de' aur (5. Plecînd ei la biserica.s. Fiindca Nic-'aCîmpului a descarcat douasprezece care de porumb în tara soriceasca. în povestea cumulativa (Ar 2030). Constrîns de pisica. 261. 532).. fara sa izbuteasca (LIII. în timp ce s. facînd un armistitiu ca sa nu-i mai atace. sau îl sileste sa-I arunce prin stranutare (3. p. III. s. în chip comic de mai multi în sir (AT 2022): mosul.p. p. 609).-îl povatuieste pe voinic sa ia mînzul în care baba a vîrît toate inimile celorlalti (5. o galetusa de aur în care o pisica urmarea la nesfîrsit un s. puterea zmeului se afla într-un s.. 638). împarateasa (care. botezîndu-l Savuica. p. S. ajuta protagonistii basmelor fantastice. roade laditaîn care e ascunsa pietricica miraculoasa.si ascuta dintii sa o manînce. sa fuga. se solidarizeaza împotriva pisicii din casa si o înving. sa scoata inelul din nasul ibovnicului (ibid.îsifrînge piciorul si moare) si împaraJul care se calugareste (ibid. Savuica s-a înfuriat si s-a aruncat în pasat. Uneori.(AT 560) (LXXXIII. îl ajuta pe Cenusotca sa nu adoarma la paza holdei de grîu (AT 530) si chiar îi da capestrele cailor de arama. Fata plecata la Mama Padurii e prevenita de un s. pisica alearga sa se spele.

au ars toate. 50. 82. în alte lupte. La 15 ani. 133. iar în urma lor ostasii lui S. 187. 188). A înviat pestele mîncat cetind mereu din carti asupra oaselor lui. Stefan cel Mare. S. mieii si viteii alergînd spre mamele lor. a ucis un urs "fara sa aiba ceva în mîna". în alta lupta cu tatarii. 22. 201). p. animalele au început a zbiera. S. Lui S. apoi se lupta cu 30 de oameni "deodata. Era totdeauna însotit de un înger care îl calauzea. încît i-au prapadit cu totul". 122. a însemnat pe o harta soarta tuturor popoarelor diri Europa "adica daca va fi slobod ori nu si anume carui popor are sa fie supus". 13-15). Aproape de Siret a sagetat duhul cel rau în forma de naluca "care a samanat numai sfada si nevoie în omenime". a fost învatat-de sihastru sa aseze pe cîte un deal o turma -de o mie de oi si una de mieii acestora. i se atribuie unele ispravi miraculoase. împrejurul turcilor' aflati 'în vale. De mic s-a aratat cu însusiri nazdravane. "ca se taiau si se omorau cachiorii". tabarît cu oastea asupra lor. Toate popoarele stiu de existentaei si se tem sa o dezgroape (ibid. tatarii se întarisera în niste rîpi. 92. iar în batalii "totdeauna d~-a dreapta lui era un arhanghel cu o sabie de foc si piereau vrajmasii cîte de zece pasi înaintea.. în lupta de la Varnita împotriva tatarilor. dar "de 7 palme-n frunte".lui Voda" din cauza acesteia (90: p. La Razboieni. a adunat o ciurda mare de vite cu clopote si le-a fugarit spre tabara lor. dar cele cazute peste tatari "i-au muscat asa de tare. Era mic de stat. Balaur. s-a coborît si -il. S. 1. fara sa se teama c-a fi batut". In batalia cu ungurii de la Baia. ' 2. zareste un n~r de furnici' si da ordin ostasilor sa tina fiecare cîte un snop aprins în sulita. înainte de moarte. Furnicile care au cazut peste tabara lui. Din fuior s-a iscat un fum greu care s-a lasat peste tatari. pe valea Berheciului. Tatarii s-au speriat si au fugit (ibid.. întunecînd :lumina. A purt~t multe razboaie. iar dupa ce ei s-au pus pe petrecere în Baia. iar cheia a aruncat-o. S. 3. o cireada de o mie de vaci si alta c~ viteii lor.393 Solomonar v. Turcii fug înspaimîntati. S. a fost ajutat . "s-a suit într-un arin" si ungurii au trecut pe sub el. Unele le-a cîstigat prin siretlicuri strategice. p. a ocolit oastea lor de trei ori cu un fuior aprins. daruit de sihastru. încît tatarii s-au omorît între ei. La semnalul de începere a luptei. La Vultureni. Harta a încuiat-o într-o lada pe care a îngropat-o în Suceava.

Cînd fata a ajuns mare. Stroiesti-Su~eava. S. 52. Alta data întreaba pe cei 12 boieri din suita sa-i explice raspunsurile unui mosneag: 1) s-a sculat tîrziu (i-au murit copiii). Socola-Iasi. p. care admite clauza camatarului. în chip similar. La unele. da unui popa sa-i dezlege trei întrebari: 1) cît pretuiesc eu?. Dupa alte legende. S. 2) în cît timp ar putea strabate lumea <te la un capat la celalalt si 3) care-i gîndul în care e gresit? In locul popei. Ca sa poata intra în cetatea sotiei sale. Trecînd pe la Valea Mare-Bacau. Volovat-Suceava etc. a lasat un inel în cofita cu apa a unei fete cînd i-a dat sa bea. 138). 4. Dealu Nou-Ba~au. Bisericani-Neamt. a construit pristolul manastirii Putna. 135. închide ostasi în 48 de buti. Cîteva fapte de larga circulatie folclorica sînt puse pe seama lui S." p. Probata-Suceava. (ibid. 67-69. Dupa ce sotia deschide portile ca sa intre carele cu butile de vin. 311-315) . 36. S. Onofrei si Gheorghe (ibid. 2) se fac bucate daca cele trei galioane pe mare sînt pline pe"jumatate (daca va fi vreme potrivita vara). 210. Bistrita-Neamt. 'DimacheniBotosani. 93. a construit multe biserici si manastiri. "nici mai mult.. locul manastirii Putna a fost ales de S.151. Dorohoi-Botosani.. Mascatesti-Neamt. Hîrlau-Iasi. Catelina de la Cotnari. a tras cu arcul si unde a cazut sageata. TazIau-Neamt. S. episcop la Radauti(ibid. Camatarul renunta (AT 890). Date toponimice legate de S. S. nici mai putin".' Doamna-Botosani. Valea MareBacau. Cetatea Neamtului-Neamt. p. I se atribuie bisericile si manastirile din 10calitatile Rarmasesti-Suceava.. 68. 6. Un camatar împrumuta bani unui taran pentru o oca de carne din trupul lui.. Razboieni-Neamt. 84. raspunde porcarul satului care e înaltat de S. unde a cazut sageata arcului sau a fost cladita episcopia Rusilor si manastirea Tazlaului. alegerea locul~i s-a facut dupa anumite' indicii. p. apoi fata de sotie (90. 74. sau de ostasii sai pe care i-a rasplatit cu mosii. a cerut întîi inelul. Patrauti-Suceava. Dimitrie. 3) sa tunda 12 berbeci (sa ia bani de la cei 12 boieri) (66. ostasii ies si ocupa cetatea. 220). Pîngarati-Neamt. sau acolo unde a zari t trei lumînari arzînd. Dobrovat-Vaslui.. . AT 922). La împlinirea termenului. Procopie. se duc la judecata la S. 144). Zamca-Suceava. 5. S. O sumedenie de sate au fost întemeiate de S. la un paltin urias în care ardeau "o multime de lumini" si se auzeau cîntari de îngeri. p.394 de Sf. cu conditia sa taie din datornic exact o oca de carne. Tibanesti-Vaslui.

Negrilesti-Vaslui. Botosani. Romanesti-Iasi. Avramesti-Vaslui. "paste de una prin paduri. Vaslui. GrumazoaiaVaslui. Sufletul lui coboara uneori pe pamînt. Bahnari-Vaslui. Calul lui e liber. Golesti-Vaslui. Graniesti-Botosani. Dobrovat-Vaslui. Deleni~Vaslui. La moartea sa. "în rai. Pustiana-Bacau. Badiuti-Botosani. Razboieni-Neamt. s-a înaltat la cer "cu trup cu tot". Borzesti-Bacau. 'Dolhesh. Ungureni-Vaslui. Hodora-Iasi. Cîhoaia-I~si.. ArdeoaniBacau. S. Stroiesti-Suceava. a ars o lumînare pe mormînt 3 zile si nimeni n-a putut-o stinge. Darmanesti-Nea. HodoraIasi.iSuceava. p. GalataIasi. De aceea "n-a fost Moldova în veacuri cotropita". Sacuieni-Bacau. Bozieni-Neamt. Stefanesti-Botosani. Soveja-Vrancea. Cîrjoaia-Iasi. Nereju si Budesti din Vrancea. Soldanesti-Suceava. Gîrceni-Vaslui. Deleni-Iasi. Voitinel-Suceava. 7. B~ustu. Paulesti. Pîhna Veche-Vaslui. Cînd a murit. Portarii de jos-Vaslui. Tutcani-N eamt. Badeuti-Suceava. Comîndaresti-Botosani. TazIau-Neamt. Vericoi-Suceava. TepuGalati. în 1877. Podu înaltVaslui.395 se gasesc într-o multime de localitati: Topile-Iasi. Darmanesti-Bacau. Dumbrava Rosie-Neamt. Craciunesti-Vaslui.ufletul lui Stefan stapîneste toate sufletele cîte-s acolo si în iad. Cotnari-Iasi. satele Negrilesti. Tîrgu Frumos-Iasi. Branistea-Galati. Soi~aresti-Suceava. Mircesti-Vaslui. Perchiu-Galati. Cor1ateni-Botosani. Chitan-Vaslui. Rîpile-Bacau. Letcani-Suceava. ScheiaVaslui. Caputesti-Vaslui. Toti dusmanii care au intrat în tara si-au încercat puterile. înainte de a muri. Brosteni-Suceava. Tulnici. Manastioara-Suceava. Vîrfu Cîmpului-Botosani. Pungesti-Vaslui. Sacaresti-Iasi. Bîrsesti. si mai are puterea de a descoperi si a omorî pe hotii care fac moarte de om". Sipeni:"Galati. Grumazesti-Neamt. Mitocu Dragomirnei-Sucea~a. Bogdana-Bacau. Codru Cozminului. Os~sh-Vaslui. Vinetesti-Vaslui. Onesti-Bacau. Sîngeri-Iasi. Paiseni-Suceava. S. "duhul lui a cîrmuit si a povatuit ostirea noastra" împotriva turcilor.rnt (ibid. Ta~adarestiGalati. Spinesti. Mosna-Vaslui'. Contasti-Razasi-Iasi. dar cine-l poate prinde 1" Se crede ca va veni . s.Vaslui. Cudalbi-Galati. Ciuru-Botosani. Suleta-Vaslui. Cismeaua-Botosani. 51-324). Oroftiana de Sus-Botosani. Sipotele-Iasi. si-a împlîntat sabia într-un perete si a lasat urmasilor sa se supuna numai aceluia care va putea scoate sabia împlîntata de el "pe patul mortii". Valea Satului-Vaslui. BibirestiBacau. Grozavesti-Galati. Dimacheni-Botosani. dar nici unul n-a izbutit. Husi. Adjud-Vrancea.'Vultureni-Galati. Bîrzesti-Vaslui.Vaslui. Naruja.

are sa scoata vîrful sabiei de 3 degete afara din mormînt si are sa se încaiere la razboi t()ti împaratii de pe fata pamîntului.. Locul razboiului are sa fie pe valea cea mare de pe apa Moldovei la Sese bai si atîta varsare de sînge ce-ar sa fie acolo. încît caii are sa înoate pîna-n coarne în sînge omenesc" (ibid. dar atunci trebuie sa fie mare nacaz pe neam.. ca atunci 'are sa fie razboiul cel mare. El nu vrea sa fie razboi.ul nostru".396 iar pe pamînt "calare pe calul lui si cu sabia în mîna dreapta . "dar cînd l-a razbi mila de traiul nostru între straini. . p.. 16-19).202.

T Teoria agnostica a fost elaborata de J. situatiile indicate de asemenea prin categoriile respective). G.. prin generalizare extrema (actantii denumiti prin specia sau categoria larga careia îi apartin. ale naratiunii. 200).187). antropologica). pentru . "într-un cuvînt. careia nu i se mai pot adauga decît elemente secundare. cît din felul-metodologic de a-l analiza. acestea din urma alcatuind partea schimbatoare si trecatoare. Paris: "E neaparata nevoie sa se faca distinctie într-o poveste între elementele care o alcatuiesc în chip real. care corespunde în buna masura notiunii de tip folcloric.b. Aceasta forma ireductibila e partea permanenta a naratiunii. indianista. ireductibila" dintr-o singura varianta. Respingînd asertiunile nefondate ale teoriilor anterioare (mitologica. schematica. ci prin adaugarea unor elemente de circumstanta care sa-i dea înfatisarea concreta într-o comunitate data.d etc. si detaliile care nu sînt decît accesorii.T. Transpunînd metoda filologica de cercetare a filiatiei mam~scriselor asupra variantelor folclorice. El porneste de la ceea ce el numeste "forma ireductibila" a unei naratiuni. el afirma ca "este imposibil ca doi povestitori independenti sa plasmuiasca acelasi' detaliu accesoriu în acelasi loc.c. accidentale. p. Dar Bedier deduce aceasta "forma. Necesitatea ierarhizarii elementelor componente fusese subliniata si de profes9rul sau. e în afara de puterea spiritului omenesc de a-i su_ prima o iota. fantezia creatoare fiind un a'ct spiritual tot atît de individual ca si eroarea". Bedier îsi deduce teoria nu atît din examenul materialului.. Bedier în studiul monografie Les fabliaux (1893). recente si fortuite" (ibid. adica varianta vie are forma 6) + a. notata de el prin 6). S-ar repovesti natatiunea vreme de o mie de ani si aceasta forma esentiala s-ar mentine imuabila" (XIV. El adauga ca o poveste nu s-a putut transmite sub aceasta forma abstracta. se poate reduce anumita versiune a unei povesti la o forma ireductibila: acest substrat ultim va trebui sa treaca în chip necesar· în toate versiunile existente. sau chiar imaginabile. p.

.. admitînd ca "un acelasi element acceso'riu. p. "este indiferent de a sti sau a nu sti. El admite ca metoda comparativa ar fi eficace numai pentru studiul legendelor istorice si pentru ceea ce s-ar putea denumi "povesti etnice". p. întrucît' ele nu sînt caracteristice nici unei ep'oci speciale" (ibid. el va admite în analiza variantelor ca prezenta unui element secundar comun indica neaparat o filiatie. Modul de a deduce "forma ireductibila" dintr-o varianta este defectuos. Deci. dar ~ercetatorul nu poate sti niciodata înainte care ar fi acestea. Or aceste povesti traiesc sau apar ca viabile pretutindeni si în toate timpurile. numai aceasta "parte constitutiva. îndeosebi în Franta si la noi. S-a vazut ca ea provenea dintr-o cunoastere unilaterala a folclorului. A presupune ca exista o "forma ireductibila" este o generalizare valabila doar la unele naratiuni simple si scurte care au avut o circulatie mai restrînsa. rezulta ca problema originii devine insolubila. adica nucleul elementelor comune considerate în forma lor generica. p. fiindca tipul folcloric nu poate fi decît suma folclorica a variantelor.254. 2Î4). p. întrucît Bedier cercetase num~i snoavele versificate din manuscrisele medievale.25Î). Naratiunile lungi se înfatiseaza adesea cu atîtea 7' . Exista si variante care nu aduc nimic no~ în conturarea tipului. mai mult. organica" poate revela "secretul originii sale" (ibid.255). ele au putut fi create într-un loc oarecare si sa fie transpuse oriunde" (ibid.398 ca în nota sa-si atenueze asertiunea. 188). poate fi creat într-un loc oarecare si vehiculat indiferent unde. întHnite pretutindeni si în toate timpurile.. deoarece "forma ireductibila" poate fi dedusa dintr-o varianta. nici timpul cînd au fost create povestile. fara iluminarile care puteau veni din familiarizarea cu repertoriul folcloric viu si cu legile lui specifice. Silogismul e simplu: "Ceea ce traieste sau apare ca viabil pretutindeni si în toate timpurile. iar în continuare. Variabilitatea este o lege esentiala a creatiei folclonce si diversitatea care rezulta trebuie sa se oglindeasca si în schema abstrasa. în practica. Atitudinea agnostica a lui Bedier a avut urmari negative în cercetarea povestilor popuIare. Deci..1 t . Dar. Întrucît examenul variantelor e de prisos. Nu se poate sti nici locul. de-abia conspectarea sumara din perspectiva totalitatii lor îi arata indicele valoric. fiindca tocmai "formula ireductibila" oglindeste idei generale. "problema originii si propagarii povestilor este insolubila si zadarnica". în anumite 'cazuri poate' fi închipuit de d~i povestitori independenti" (ibid.

Procedeul lui Bedier de a omite elementele particulare. Chiar la productiile de factura mai simpla materialele arata o oscilatie a variantelor în diferite stadii intermediare care pe nesimtite fac trecerea la alt tip. p.399 l' oscilatii în tipul abstras. plasmuitorul initial i-a dat o forma anumita. Naratiuni etiologice de tip primitiv se întîlnesc în folclor datorita aceleiasi stari de spirit care a generat explicari similare "la tropice sau în gheturile vesnice". p. întîi din considerentullogic ca "forma ireductibila" e o abstractiune existenta numai în mapele folcloristului.22-24). pastrate de greci prin puterea traditiei. în elucidarea genezei este de asemenea gresit. accidentale. Fratii Grimm. I. S-a dovedit ca uneori acestea se pastreaza în chip anacronic si sînt un indiciu pretios în descifrarea originii. care sînt generate ca de la sine. dupa cum exista idei. e posibil ca în diferite tari sa fie create aceleasi povesti. "forma ireductibila" fiind o himera dupa care alearga zadarnic folcloristul. 239). Aceste indicatii au ramas fara urmari pîna ce etnologul E. încît ele revin pretutindeni. V. examinînd materialele etnografice adunate între timp. XXXIII. preistorice. de la salbatici. Aspectele au fost semnalate cu multa vreme înainte. ceea ce nu se poate explica prin împrumut. el compara miturile peruvienilor cu cele ale grecilor si constata o similitudine evidenta (XIV. In consecinta. Tylor. în chip independent unele de altele" (XIX. 617-621). modificarile pe care le sufera atît partea "ireductibiIa". au explicat aceasta prin poligeneza. La baza ei stau doua constatari fundamentale: în basme se întîlnesc elemente si aspecte primitive. Cercetarile monografice au aratat apoi cum din examinarea atenta a modului cum se îmbina aceste elemente accidentale în raport cu aria lor de circulatie. iar unele naratiuni se întîlnesc în toate continentele. în lucrarea De l' origine des fables (1758). a conturat legile . încît cercetatorul trebuie sa le defalcheze în subtipuri. Fontenelle sustinea ca povestile "absurde" din mitologia greaca provin dintr-o epoca anterioara. p. sau foar