OvidIU

Bîrlea

MiCA ENCICLOPEDIE A POVESTILOR

,

ROMÂNESTI

,

Editura

stiintifica si enciclopedica Bucuresti, , 1976

Redactor: Gabriela Ionescu Redactor lexicograf: Anicuta Tudor

Coperta si supracoperta: Gh. Motora Tehnoredactor: Olimpiu Popa

Cuvint inainte

!J..

o lucrare de ac~st fel, la dimensiunile unui volum, presupune
pentr'lf, a cuprinde aspectele mai importante. Alaturi de articolele despre speciile nara'tive în proza populara (Basm, Snoava, Legenda) si de cele teoretice referitoare la istoricul si metodologia cercetarii povestilor (Cercetarea povestilor, Clasificarea povestilor, Experimentul folcloric, Legile epice etc.) au fost retinute temele cu mai mare pondere, apoi personajele mai frecvente ("Fat-Frumos", "Ileana Cosînzeana" etc.), care apar, în consecinta, în mai multe specii, încePînd cu legenda si terminînd cu snoava. Trimiterile bibliografice au, fost simPlificate, indicînduese în text doar cifra care reprezinta sigla volumelor enumerate în caPitolul final, Bibliografie, urmata de aratarea paginii. Pentru simplifie care, diferitele tipuri narative au fost mentionate, de asemenea, abreviat, potrivit uzantelor generale, prin numarul din catalogul international AarneeThompson (A T) sau din catalogul românesc al snoavelor (5), alcatuit de 5. C. 5troescu. Alte referiri sînt indicate cu claritate în text. In Bibliografie au fost ment~'onate numai lucrarile din care au fost extrase fragmentele citate spre ilustrare sau s-au facui referiri la ide~:leîn dezbatere. Pentru basmele publicate Pîna în 1893 s-a dovedit util acel Indice folcloric întocmit de Lazar Saineanu cu ajutorul lui Ion Aurel Candrea si tiparit la sfîrsitul amPlu lui studiu monografic, Basmele române (LXXXIII). De asemenea, ne-a ajutat, în ciuda rezumatelor sale prea schematice, oatalogulpovestilor românesti, Verzeichnis der rumanischen Marchen (LXXIX), întocmit de Adolf 5chuUerus. In genere, am înfatisat mai multe variante, mai multe semnificatii ale faptelor citate, pe de o parte pentru a pune în lumina Pluralitatea de sensuri, rod al creativitatii populare în continua eferves'centa, pe de alta pentru a preîntîmpina tendinfa de a se atn'lui
o selectie prealabila, pe cît posibil judicioasa,

unui fapt o semnificatie unica si de a socoti pe celelalte drept aspecte colaterale, minore, daca nu chiar neautentice. In selectarea materialelor ilustrative, ne-am lasat calauziti de gradul de autenticitate al colectiilor de povesti. Ne-am exprimat îndoiala de fiecare data fata de putinele cazuri dubioase pe care le-am citat, pentru a-l preveni pe cititor. Se cuvin multumiri calduroase Editurii stiintifice si enciclopedice pentru grija de a publica lucrarea în conditii grafice optime. Dealtfel, cartea a fost elaborata din initiativa editurii. Bucuresti, octombrie, 1974
O.B.

1

A
l.

l
~
JI

'1--

Albina. Potrivit unor legende din Moldova, a. ar fi "facute din lacrimile Maicii Domnului, cînd plîngea dupa D1. Christos" (52, p. 1175; ef. XXXV, p. 749). A. ar fi fost la origine o fata foarte silitoare si ascultatoare, în opozitie cu fratele ei, paianjenul; de aceea mama lor a binecuvîntat-o în clipa mortii: ,,- Cîta este frunza, cît trage, nisipul si marea, atîta sa ajunga neamul tau .,. Miere sa produci si dulceata ei sa nu o întreaca nimic si lumea cînd sa guste, dînsa sa se îndulceasca .,. în ce priveste pre Paianjen: cuc sa ramîie, ziua toata si anul tot sa teasa si noroc niciodata sa nu vaza 1" (47, p. 137). Dupa o legenda olteneasca, mierea si ceara ar proveni din sudoarea si sîngele ei, cînd Dumnezeu a chemat la sine toate vietuitoarele: "Albina veni si ea ostenita si plina de naduseli de multa munca si alergatura, cu trupui zgîriat si plin de sînge tot alergînd pîn spini si maracini dupa hrana. Bunului Dumnezeu îi placu vrednicia ei si o blagoslovi ca sudoarea si sîngele ei sa se prefaca în miere si ceara, sa-i fie destula hrana ei si altora si ceara sa se arda în sfintele biserid' (47, p. 138). Dar cele mai multe legende pun mierea în legatura cu blestemul ariciului. Lui Dumnezeu, creînd pamîntul, i-a prisosit o parte de pamînt (sau nu avea loc apa pe pamînt, sau nu încapea pamîntul sub cer). Nestiind cum sa iasa din impas, trimite a. sa ceara sfat ariciului (v. Arici, Facerea lumii). Ariciul o refuza, dar ea îl pîndeste alaturi si retine din monologul lui ca ar trebui facute de~luri si vai. 'Cînd' îsi ia zborul, ariciul vede ca a fost spionat si o blestema sa i se manînce "scîrna", dar Dumnezeu "o blagoslovi sa fie sfînta, iar scîrna ei sa se faca miere mai dulce ca orice-n lume" (47" p. 130). O legenda banateana relateaza ca, la început, ,a. a fost alba, de aici i-ar veni si numele. A trimis-o Dumnezeu sa întrebe pe Satana daca e bine sa aiba lumea numai un soare sau mai multi. A. s-a asezat pe nesimtite pe capul lui, sa-I

6

spioneze si dupa ce i-a auzit vorbele, a zburat spre cer. Diavolul, vazînd ca i s-a furat gîndul, a plesnit cu biciul peste corpul a. care îndata s-a înnegrit si s-a subtiat la mijloc (80, p. 283284). Dupa alta legenda banateana, culoarea neagra si mijlocul mai subtire i-ar veni de la fulgerul cu care a lovit-o Sf. Petru pentru ca a fost neascultatoare fata de parintii ei (80, p. 284). A. a cerut de la Dumnezeu ca omul sa moara din întepatura ei. Creatorul a decis ca. sa i se împlineasca dorinta numai daca va putea aduna 12 oca de miere sau o vadra, sau un stiubei de miere într-un an; în caz contrar, sa moara ea, ceea ~e se si întîmpla, întrucît nu poate niciodata aduna singura atîta miere (47, p. 139-140; 52, p. 1175). Alte variante arata ca Dumnezeu a decis, din mila fata de om, ca a. sa moara dupa ce înteapa sau ca sa umble mai multe .hotare fara sa poata aduna o vadra de miere (47, p. 140-141). Uneori, a. se arata îndurerate la moartea stapînului lor. "în Botosani, se spune ca murind tatal lui Mi.halache Holban, au venit toate albinele de la mosiile lui si l-au petrecut roiuri prin aer, pîna lume întreaga la mosia lui Mogosestii, unde l-au îngropat. a vazut cum îl petreceau albinele. Aceasta a fost pentru ca el toata viata n-a vîndut ceara, ci a dat-o numai la biserici"

0--

°

(52, p. 1176).

Incidental, a. e~protagonista în basmele despre animale. Bondarul s-a îndragostit de ea si primavara mereu îi cînta, "sa ne luam t", însa a. raspunde "nu", fiind slaba. Toamna, cînd însa a. este grasa, ea cînta bondarului "sa ne luam", dar acesta refuza, fiindca e fara provizii si flamînd (99, V, p. 326-327). Ajuta cocosul mosului, plecat sa-i aduca averea împaratului (AT 715 B). Se vîra în fundul cocosului, apoi îl înteapa pe împarat cînd acesta pune cocosul în pantaloni ca sa-I omoare cu un vînt (5, I, p. 151-152). în basme, a. apare printre animalele recunoscatoare. Cînd Arap Alb da de un roi pe care îl prinsese ploaia pe o crenguta, îl cuprinde mila: ,,0, saracele, bietele goange, cum stau ele ciumelite-aicea! - zice - Unde sa le gasesc eu un loc sa le-adapostesc eu p-astea ca sa traiasca si ele 1" Si le face loc Într-o "butoarca" pe ~are o pune mai dep~rte în padure: ,,- No sedeti voi aicea". Dar o a. se ia dupa el si-i. ofera o aripa "dnd îi avea nevoie de noi, s-aprinzi aripa asta, ca noi venim si-ti ajutam" (XV, p. 275). Ea îl va ajuta sa distinga pe fata împaratului de servitoarea îmbracata în acelasi fel (v. Pro-

j(

7

~

bele petirii). într-o varianta moldoveneasca,a. sînt cîstigate de Nic-a Cîmpului prin cele 12 care de miere pe care le descarca "pa mosîia lu-mp'aratu albinesc". Drept rasplata, "împaratu albinesc" îi da o pana de a.: "cînd ai sa te gîndesti la mine, eu am sa fiu la tine, ca eu stiu unde te duci tu. Tu te duci la fata lu-mparatu sarpesc, si fara mine sa stii .ca n-o iei". Pe deasupra, împaratul albinesc îl mai ajuta la proba facerii pîinii într-o noapte, construind o "pitarie" (XV, p. 256257). în varianta ialomiteana, sotia rîvnita de nas(AT 465) îndeplineste a doua sarcina, construirea unei biserici de ceara, cu preot de ceara, cu ajutorul a. recunoscatoare (LIII, p. 535). O a. din stupii Vîntului Mare îl calauzeste pe. erou la curtile Linei Rujulina (LXXXIII, p. 371). în ohip incidental, protagonistul ia forma a. pentru a iscodi ce - se petrece în casa zmeoaicei. "Tugulea priponi caii, apoi, dîndu-se de trei ori peste cap, se facu o albina si pleca înspre miazanoapte încotro sedea Zmeoaica pamîntului. Dupa ce ajunse acolo, zbîrn! în sus, zbîrn! în jos, intra în casa zmeoaicei si asculta ce vorbea cu zmeii, ginerii sai, si cu zmeoaicele, fetele sale" (41, 1, p. 270). într-un basm transilvanean, a. e unul din animalele în care se afla puterea zmeului. în ostrovul marii "traieste un porc nazdravan, în capul lui e un bongar, în capul bongarului o albina si tot asa 7 vietatisi pîna în capul ce1ei de a saptea e o fluie~ita; în' fluierita a'ce~a e puterea mea si cine o sorbi, e a lui" (LXXXIII, p. 422). Fata zmeoaicei fugita cu iubitul ei si urmariti de aceasta (AT 313) se preface în cele din urma în a. "s-a mers de a muscat pe ma-sa si cum a'muscat,-o, a murit" (52, p. 878).. A. se întîlneste si ca protagonist în basmele cu minciuni. Variantele românesti ale tipului AT 1960 relateaza cum un , , Prisacar îsi cunoaste toate albinele, fiecare avînd nume; într~o seara, observa ca una - Bîrnusca, Nastasia etc.- nu venise. ·Pleaca în cautarea ei si o gaseste înhamata la jug, tragînd la plug. O aduce acasa si îi pune miez de lmca pe raNa de pe grumaz. Creste un nuc mare pe ceafa .a:. si vin nenumarate ciori sa fure nuci. Stapînul a. le alunga cu bulgari de pamînt care se prind deasupra nucului, a1catuindo tarina pe Care el o ara si o seamana -cu grîu. Cînd se duce la secerat, azvîrle secerea dupa un iepure, i se înfige în coada si, iepurele. fugind, .taie toata holda. Apoi se duce cu grîul la moara qiluicare

8

,macina numai daca i se spunea o poveste mincinoasa (5, II, p. 518-521). în snoave, a. are rol incidental. Un tigan are un stup si e pacalit de nasul român sa faca schimb cu un cuib de viespi care ar fi a. de aur (S 5715). în alte variante, tiganul da a. pe gargauni, viesparii cei mai mari (47, p. 203-208). Mîncînd un fagure de miere, o a. ratacita îl înteapa în limba pe tigan, care o înjura furios, cu toate admonestarile unlii român: "De-i sfînta, sfînta sa fie, / De limba sa nu ma tie, / C-o strîng cu dintii / De-o vad toti sfintii!" (S 4307). Anecdota v. Snoava Apa - apa vie - apa m.oarta. A. în legende este elementul primordial, preex}stential, întrucît la începutul lumii "era peste tot numai apa" (52, p. 5; v. Facerea lumii). A. si focul sînt împarati, dar a. e mai mare, fiindca stinge focul (ibid., p. 871872). în ajunul Anului Nou, "toate apele se prefac în vin". La început, "prin toate paraiele si prin toate fîntînile era vin nu apa", însa din rautatea oamenilor vinul a fost luat (ibid. p. 900-901). Exista a. cu însusiri miraculoase. Un cioban ajuns împarat, traieste si astazi si sub picioarele lui curge "apa de aur". Alexandru Machedon l-a vizitat cerîndu-i astfel de a. "doar ar trai", dar împaratul l-a alungat (ibid., p. 410). Livantie împarat statea "pe un rîu cu apa vie" si cînd a venit Alexandru MachedoH., i-a dat "patru ciocanele cu apa vie" pe care sa le foloseasca atunci cînd va fi "taiat". Atunci "sa puie nevasta-ta bucata lînga bucata si sa te stropeasca". Mai tîrziu, cînd el a fost taiat de un ministru, nevasta-sa "l-a stropit cu apa si a înviat". A. au baut-o trei îngrijitoare care au devenit sfinte maiestre (99, III, p. 3-4; v. lele). A. Iordanului a înviat pestii, dusi sa fie spalati. împaratul duce acolo si soldatii morti care învie (52, p. 959). Din locul unde a fost îngropat Sf. Ioan de la Suceava curge si astazi a. "care e buna de boale de ochi, de cap, de orice" (ibid., p. 928). Deosebita este a. Sîmbetei, pe care se afla blajinii. Ea nu poate fi trecuta de femei. Fierbe toata saptamîna, în afara de sîmbata, de cînd Isus a fost urmarit de evrei. Ea înconjura pamîntul ,,,ca un gard", iar la marginea pamîntului e rece (ibid., p. 1001-1002).

mai rar în altele. 27 . (79. . 56). 516). este adusa d. moarta. ca un om abia acum mort. v. 590. A. moarta are însusirea de a închega trupul celui taiat în bucatele. 56). avea "darul de a te adormi" si cei ce pazeau iapa cadeau victime. taiat si pus în desaga de zmeul care i-a furat sotia. soimi (79. si zîna este readusa la viata (60. Dupa ce l-au spalat si cu apa vie. 127. Voinicul. avî~d darul de a învia si de a vindeca:. a. vie de la muntii care se bat în capete (42. p. stapîna a iepei nazdravane. A. A. p. Procedeul e frecvent în basmele AT 315. nu se mai ivesc atari complicatii. Mai întîi. rînduita sa fie mîncata de balaur (AT 300. care contine puteri uriase (v. Dunare Voinicul schimba ulcioa- . 704). 554). ~nde se bat muntii în capete si aducerea ei e o sarcina extrem de grea. p. p. p. 48-58). II. din izvoarele babei.e pasari corbi (54. Tarta-cot are la cap si la picioare cîte un "urcior" cu a. Muntii se odihnesc numai la amiazi.. Cînd a.boi (52. Ileana Cosînzeana sfatuieste pe voinicul trimis de mama necredincioasa (AT 590) la fîntîna moarta sa astepte acolo "cînd e soarele cruce amiazazi". 303. p. Puteri)... 100-101). aducînd a.~ I ~ ~ " • 1" în basme. Probele petirii).. 97). moarta provoaca moartea celui care vrea sa' o ia. p. se face copil de 12 ani" (86. e într-o fîntîna împresurata de animale fioroase care sînt speriate de o ploaie mare trimisa înadins în sprijinu 1 voinicului (86. '548). Aducerea a. A. vie si a. se gaseste de obicei într-un loc inaccesibil. este înviat de cumnatul sau. p. dar în multe variante aceasta e cumulata de a. IV. p. sau de trei ori pe zi si izbuteste cel ca~e asteapta pîna la pauza lor (LXXXIII. caci "daca se spala omu. iata ca au înviat" (ibid. se desfasoara si ca o întrecere între tovarasii nazdravani si baba trimisa de fata (AT 513) (4. care curge "la picioarele unei zîne de piatra" din împaratia unei zmeoaice este buna de leac pentru a reda mintile' împaratului si împaratesei care înnebunisera de durere dupa fata lor. moarta sînt folosite pentru însusirile lor miraculoase. 45-48). Ler împarat îsi învie tovarasul credincios care a împietrit povestind înscenarile pe care le-a evitat (AT 516). 303). fiindca atund nu mai moare cel care ia a. de închegare si înviere. p. Gerul. vie care detine amîndoua calitatile. în cele din urma. dar iapa e gasita cu ajutorul animalelor recunoscatoare (83. A. e spalat cu a.28). vie poate întineri. vie si a. A. A. moarta si bucatile s-au "închegat îndata . Exista si a. Baet sarac adoarme În fiecare seara dupa ce bea a. p. p.

193194). Între sarcinile extraordinare. apoi schimba locul pqloboacelor si îi învinge pe cei 11 tîlhari (52. dintr-o fîntîna. moarta "crezînd ca bea apa vie" (41. sau e udat cu ea. si pe ea sa pluteasca corabii de argint" (60. II. 559).. Barbatul e trimis seara la fîntîna. v. M etamorfoze). 507-508)... sfarîmînd butoiul sau lada în care zacea ferecat (v. în cele mai multe variante ale basmului despre saracul orbit de fratele sau (AT 613). p. Deseori. trimiterea dupa a. Probele petirii). îsi recapata puterile uriase. parasita de sotul ei. 398). sau de diavolul care îl trimite "la un tau aici îndaraptu crucii" (5. lntreceri). p. Fata unui împarat. ca e-n mijlocul lor" si astfel o poate birui (5. Tarta-cot bea din cel cu a. Voinicul e sfatuit sa verse bu toaiele. în întrec eri. fugarii din captivitatea zmeilor se prefac si în lac de a. V. Mai adesea. dar la înapoiere femeia refuza sa-i mai deschida (S. p. 285). Zmeu). 9. e un mijloc de a îndeparta sotul de acasa pentru ca femeia sa se poata întîlni cu amantul ei. iar baiatul un ratoi. cu ciurul: baba ~ învatata de o cioara sa ~stupe gaurile cu lut (v. p. II. p. 501). (v. el îsi recapata vederea spalîndu-se cu a. El promite chiar "noua veacuri" salvatorului sau (LXXXIII. Zmeoaica are "trei butoaie . + . 3465).. sotul e trimis de sotia care se preface bolnava (AT 1360 C) sa-i aduca pentru a se lecui a.10 rele si cînd se lupta. se aflau "doua poloboace. de roua adusa de lupul recunoscator si îsi recapata vederea (81a. I. 965). se afla si aceea de a "face pîna mîne dimineata o apa de argint . fata se face o a.. Astfel. 3478). fiind sfatuit de niste pasari în timpul noptii (ibid. Baiatul orbit de mama necredincioasa e uns peste ochi cu a. p. I 11 I în unele snoave. "adoarme la radacina unui copac si viseaza ca acolo sunt 3 sipuri cu apa de ochi: sa duca împaratului ca e orb". 360). din unele fîntîni sau lacuri poate reda vederea celor orbi. unul cu apa tare si unul cu apa slaba". a. Adesea. Baiatul bea din cel cu a.. mare (sau mi lac). p. Si într-unu care beai sa prin'zi putere". Zmeul captiv cînd bea a. exista si cea de a cara a.. apa vie. apa moarta. tare. p. dar mai întîi sa bea din butoiul "ala care scrie «putere» pa el . din Dunare sau de la anumita fîntîna (S. în curtile unor tîlhari. împaratul se vindeca si o face general (52. p.

Uneori. f. j- . Dupa alte variante. LUI. caci înainte era gol si-l mînca or si c~" (52 p. O seama de povestiri-legende relateaza cum sînt închisi puii de a. dar nu mai pot iesi. De pe margine. cum ar putea pune sau aseza pamîntul mai bine. 289. 193. 299. Dumnezeu trimite la a. Intra într-o groapa-cursa. e pacat. a facut gîrlele. e subliniata si în basmele despre animale: el izbuteste sa pacaleasca vulpea. Inteligenta deosebita a a. a fost rasplatit cu însusirea de a se face ghem "si la vale sa se dea de-a roata" sau pedepsit sa se faca ghem pentru ca a scapat din mîna ghemuI cu care trebuia sa ajute pe Dumnezeu la urzirea pamîntului (XXXV. 311. lucreaza împreuna cu Dumnezeu. roaga vulpea sa-i apese burta cu botul ca sa-i aline durerile. ar mai avea însusirea de a gasi cu usurinta iarba fiarelor. albina. întinzînd sfoara de pe ghem pîna unde trebuie sa fie marginea pamîntului {XXXV. 250). p. Vulpea se lauda ca ea stie "un sac s-o straita de minciuni". 137.11 Arici. Ceacîru-Braila). 88).. Petru. Facerea lumii). din care a rezultat pamîntul de astazi (50 a. 275). . 209. în multe legende. însusi e creatorul dealurilor si vailor. ea îl arunca tocmai deasupra gropii. p. a cerut sa-I urzeasca cu movile. 127. 1650). de aceea e înfatisat colaborînd cu Dumnezeu la facerea pamîntului (LXXIX. el apare dotat cu o inteligenta de demiurg. mai rar pe altcineva (Sf. pe cînd a. 1649). 16-17). dealuri si vai. ca omorînd sau batînd un arici. si apoi omul sa o ia (58. a. dar cînd a. numa una stie". animalul cel mai siret. p. Dealurile ar fi fost create anume ca a.-- f ~ . a. Dupa ce Dumnezeu a facut un aluat din nisipul scos din fundul apelor. p. sau ca pamîntul sa încapa sub cer (v. In alte variante. unde amîndoi se satura de carne. pentru ca aricioaica sa aduca iarba fiarelor ca sa-i descuie. plan sau altfel cumva. Acesta. Dumnezeu "i-a dat sa aiba ghimpi pe trup. Drept rasplata. spre a se mai da si el peste cap la trebuinta. marturiseste ca "el atîtu-i de prost. p. A. I. se strînge si o înteapa. "Movilele le-ar fi facut Dumnezeu numai dupa gustul ariciului. Cel mai adesea. p. a scos isvoarele si de la dînsul pamîntul e asa deluros si rîpos cum îl vedem". la întrebarea lui Dumnezeu. ca si cînd ai omorî sau ai bate un om" (38 b. A. corbul) ca sa-I povatuiasca ce sa mai faca cu restul de pamîpt. l-a sfatuit sa-i dea grosimea potrivita. "Ariciul a luat si s-a bagat pe sub pamînt s-a radicat muntii. sa se poata rostogoli. t " Q ~ ~ . a. De aici cuvîntul în popor.

în felul acesta. apare doar ca travestire tranzitorie a eroului principal. se 'desface. a chemat vulpea sa-i ajute. Aceasta îl manînca tot. sustine totusi ca exista "si o dreptate a dreptatii" si. înteapa cîrtita. p. Î L I I + 1 . a. el se arata în timpul zilei sub forma de a. ca sa nu înghete. Ajuns la caldura. 48-51).. ariciul numai ceva cu totul deosebit" (XLIII. cu deosebirea ca în locul ariciului apare motanul sau cocorul. 124-126). neputîndu-l începe singur. întrece cerbul la fuga. Tipul ar fi vechi. justificîndu-se la urma ca nu cunoaste "alta dreptate decît dreptatea pîntecelui". pedepseste vulpea pentru calcarea învoielii. 123-125. (AT 80. a. puiul de In alt basm Alteori. Intr-o varianta a basmului despre juramîntul pe fier (AT 44). t . în basmele propriu-zise. 38). dar în 4 variante românesti. dupa cum se poate deduce din maxima citata de Archilochos: "Multe st~evulpea. e gazduit peste iarna de o cîrtita batrîna. AT 33). vulpea pune laba în cursa asezata acolo si este prinsa de un vînator (41. a. Intreceri la fuga). a. I. sotul e ascuns în piele de sarpe sau de porc./. p. p. A. A. II. a gasit un iepure mort si. încît e azvîrlita afara de proprietarul gropii si scapa nevatamata (5. ca sa o convinga. Basmul are raspîndire larga în Europa centrala si rasariteana. p. (XV. sporadic întîlnit în (76. De obicei. 530). p. o duce la radacina unui copac unde ar fi "culcusul sfintei dreptati". atestat înca din antichitatea clasica. p. încît aceasta e nevoita sa paraseasca c~lcusul (LUI. învata vulpea sa se prefaca moarta.12 a. pacalindu-1 (v. cel pedepsit e lupulEuropa).t 1 . 42-43). în unele variante ale tipului Cupido si Psyche (AT 425).

Mariuta. Martica. D. pe alocuri ce1elalte zile comemorînd alte babe: Todora. de Dumnezeu si Sf. 160). Vazînd florile sau fragile. Petru (sau un înger) care savîrsesc miracolul. Salomnie. îmbracata cu 9 (sau +- 1 . a unor stînci din Carpatii Orientali. E întîlnita plîngînd prin poienile acoperite cu zapada. Todosia sau Lunica. p. Lina. minunea o savîrseste luna martie dintre cele 12 luni strînse la un foc în munte. Variantele se grupeaza în patru tipuri care înfatiseaza caractere diferite ale D. se povesteste ca B. sau babele. Ileana. patroana primelor 9 sau 12 zile de la începutul lui martie. Frasina. Ele cauta sa explice atît caracterul capricios al primelor zile din luna martie. Marcurana. Sitita si Dominica. D. Într-un subtip. Uneori. Lucia. D. D. Catalina si Jofica (ibid. 'p. vesnic pornita împotriva nurorii sale (într-o varianta împotriva celor 3 nurori). Ziua ei e 1 martie "ziua întîi de primavara" (XXXI a. Joiana. În alt subtip. T t ~ r- !- . crede ca a venit primavara si se porneste cu oile (sau caprele) la munte. topind zapada dintr-o poiana si umplînd-o de fragi. la începutul lui martie.". adesea însotita de fiul sau Dragomir (Dragobete. ea îsi trimite nora. albindu-i lîna si îi dau pe deasupra o chita cu flori. 740). În Bucovina. Sava. Sîia. Virita. ca soacra rea. Rebi. "traieste în munti si ca vara se coboara la ses' sa pasca oile" (52. Ceie mai multe legende relateaza întîmplari petrecute în trecutul îndepartat care i-au pricinuit moartea tragica. Trec pe lînga ea Dumnezeu cu Sf. B. dîndu-i o poala de carbuni care se prefac în fragi sau. sau Barbura. Cel mai raspîndit prezinta pe B. numite si zilele babelar. Cosîndeana. p.. B. antropomorfa. îsi trimite nora sa-i aduca fragi. mai rar. Petru care fac minunea. t Baba Dochia. Nie si Aftinie. Iovan).B 4 . cît si forma ciudata. Meridionali si Apuseni. sau Sofia. 154).. cu lîna neagra sa o spele pîna ce va deveni alba (într-o varianta i se da lîna alba sa o faca neagra prin spalare).

.14 12) cojoace. trimisa de soacra în timpul iernii sa-i aduca fragi. B. care se încumeta sa înfrunte rigorile lunii martie. p. fiul Dochiei. leapada în fiecare zi cîte un cojoc pîna ce ramîne în camasa. Fiind cald sau plouînd din belsug.da întîi o caldura sau o ploaie continua.. v.. p. 66. pîna ramîne în camasa. în fluierel si eu mor. sau fiindca i s-a udat cojocul. Un soarece o sfatuieste cum sa ia ciurul în timp ce moartea doarme. cu actiunea mai simpla. p. LI.p. p. l' . cum se poate vedea în diferite locuri muntoase (LXXIX.hetat fiul ei. 156-160.p. p. daca arata care e cea mai buna. 739. cu gîndul ca va fi mîncata de aceasta. în care actantii sînt însa piticii sau vrajitoarele si mobilul rasplatirii cu totul diferit. Drept rasplata. fiindca aduce sperante.v. apoi se sinucide (81 a. p. Un alt subtip relateaza cum B. D. leapada în fiecare zi cîte unul. p. p. Parîu-Gorj). Luna martie se înfurie si . Cînd afla Dragobete.II. femeie semeata. care o îngheata. B. p.l07-112. raspunde sfidatoare: "Ce martisor-hartisor I îl trage baba p-un curisor" (58.155- . si-a trimis nora sa-i aduca un ciur de la moarte. 353). p. p.52. 39.•. e ajutata de cele 12 luni. D.' . unde o gaseste un flacau si o ia de sotie. 97-107. Atunci martie da un înghet care o petrifica. D. 740. B. VI. f. 79). spre vîrful muntilor. D. LIII.. apoi sa-I puna la loc cînd moartea va mînca. o are protagonista pe B. Al doilea tip. a crezut ca e fluier si l-a apostrofat: "Tu cînti. XXXI a. D. Nora considera luna martie a fi cea mai buna. II. martie îi scoate înainte un luminis plin de fragi (XCII. de ger" (38 b. . 355-356). Atunci. Nu i s-au semnalat variante la celelalte popoare (LXXIV. de cald. 5-12. 250). doar interventia binevoitoare a lunii martie din varianta musceleana (66. maica. 5) se întîlneste în tipul AT 503. Terminîndu-i-se nutretul. urca cu turma. maica. D. împreuna cuturm<!-(LI. XXXI a. Vazîndu-1 din departare "cu sloietele la gura".uneori cerînd trei sau mai multe zile împrumut de la faurar . Mai apropiate sînt o varianta c~ha din secolul al XIV-lea si una poloneza în care nora. dupa ce mai întîi a îng. batjocorind-o chiar. p. Cînd i se spune ca e abia martie si ca vor veni si zile grele. 3-45). sau parîndu-i-se ca odata cu sfîrsitul lui februarie poate iesi la munte. 52. B. da un ger strasnic (de obicei pentru a fi pedepsita pentru rautatea ei). 233. B. Apoi e prefacuta în stana de piatra împreuna cu întreaga turma. îsi omoara mama. Soacra nu crede si îsi alunga nora în padure. D. îmbracînd 9 (sau 12) cojoace.

cele doua tipuri au fost localizate la unele stînci. întrucîtva antropomorfe. a început a cîrti împotriva lui Dumnezeu care a pedepsit-o.foarte rar Chirdosia sau Marta . p. 94-96). i-a cerut sa-i aduca fragi. în urma interferentei dintre legenda populara straveche si cea crestina. Acest tip are mare raspîndire la popoarele balcanice. Semenic.15 « t ~ :1- f . 58. se duce . ~ ~ 1- 161. Fagaras. La început. fiica lui Decebal. La noi. Nedeprinsa cu frigul si temîndu-se sa vina îndarat. 250). adeca traci ca" . Bucegi. din tot lantul Carpatilor: Rarau. jud. pe apa Humorului (Bucovina) si în Piatra Craiului (XXIII b. Muntii Apuseni (Piatra Caprii si Cheile Turzii) si Tibles (izvoarele Izei). Hasdeu presupune ca legenda ar fi de obîrsie "frigiana. nu însa la popoarele germanice (LXXXIV. pe care a versificat-o în balada Dochia si Traian. S-a travestit în pastorita cu o turma de oi în munti. p. D. iesind la munte în martie. Numele Dochia . în Vama Buzaului. p. II. B. Ceahlau. care a prefacut însa pe Dochia în Dachia. apoi a venit frigul cel mare. Asachi prin 1840. Al treilea tip e atestat cu totul sporadic si numai în Bucovina. precum si la popoarele romanice ("zilele de împrumut").al eroinei a fost preluat din calendarul bizantin care serbeaza la 1 martie pe martira Evdochia. fiind timp frumos. localizata de asemenea la începutul lui martie. iar oile în flori (LI. notata de Marian din Luca~esti. D. Sibiu. Sebes. prefacînd-o în stana de piatra. 187-188). B. fara îndoiala ca o asemenea legenda trebuie sa fi auzit Asachi. p. 2281). apoi pe rîul Doamnei în Valea Rea. Mehedinti. care fuge în munti. Dochia a fost o fata de împarat care a fugit de împaratul cotropi tor ce voia sa o ia de nevasta. Ea s-a prefacut în fîntîna cu apa rece. p. pornind de la marea asemanare cu legenda clasica despre Niobe pe care ar fi preluat-o grecii de la traci (XXXV. Vîrciorova. Daca aceasta varianta. Varianta prima a acestui tip e cea mai apropiata de legenda consemnata de Gh. la obîrsia Gilortului. v. O alta varianta o arata pe Dochia fata orfana si ciobanita la turma bunicului. apoi gerul o strînge pîna la înghet împreuna cu turma. Aria de raspîndire ar pleda mai mult pentru o origine mediteraneana. nu e un ecou livresc. iar oile în bolovani. în satele Balta si Gornovita. dar aceasta îi pretinde sa-i aduca ea mai întîi cas dulce de la stîna din munte. a lepadat cîte un cojoc. de împaratul Traian ce se îndragostise de ea. Ultimul tip înfatiseaza si pe nora tot atît de rea ca si soacra. 12-29). ea leapada întîi cîte un cojoc.

D. Sînpetru i-a decapitat. p. 122-123). distrus satul si biserica si noaptea se mai aude. si-a pierdut mintea. s-a suit pe el ca sa nu vina acasa pe jos.. 114). e în genere rea. are cap de drac de cînd. 354-355).. p. fiul sau întinde pîna la ea o ata lunga de care se prinde b. În Grohauti. bocirea b. p. p. se aseza iarasi în cosciug. Fata cere b. B. dar cînd sa le reaseze capetele. încît a doua zi are tot parul carunt pe partea dinspre b. B. 1127). Ca sa o scoata.. Blestemul va fi curmat numai de cel ce se va arata prietenos cu el (ibid. vrea sa vîre o fata captiva în cuptor. tatarilor erau canibale. Baba.. 256). p. o b. O b. sa rataceasca 30 de ani prin paduri fara sa gaseasca un strop de apa. Unele legende toponimice comenteaza întîmplari dramatice din viata unor b. 89). certîndu-se odata cu dracul. B. Lemnul s-a revoltat si a blestemat ca pe viitor oamenii sa duca lemnele cu spinarea. B. în padurea Nasaudului.. peste ruinele bisericii. blestema pe viteazul Sigmirian pentru ca nu vrea sa ia de sotie pe fata împaratului. îl cicaleste toata noaptea. a alergat pîna a plesnit (ibid. dar pe drum îngheata de frig (81 a. B. (ibid. o b. vaduva si-a cheltuit toata averea pe construirea unei biserici frumoase. în Tara Zarandului. care n-a facut nici un bine. invitînd-o sa se aseze pe lopata. (LXV. La raspunsul afirmativ. p. 1. Alta legenda interpreteaza altfel rautatea B. Rugamintea i-a fost îndeplinita si b. b. O b. sfatuit de b. (50 a. . apoi treptat oamenii nu i-au mai înteles limba si b. D.16 la munte îmbracata cu 9 cojoace. n-a mai stiut care al cui este si capul dracului s-a nimerit la b. p. p. sau sa fie trase de animalele de povara (66. 4). începe sa le bata si sa le împinga pîna ce se rupe ata si ramîn toti în iad (52. sa-i arate cum si o arunca pe ea în cuptor (52. S-a asezat într-un sicriu în biserica si nu~ai o ora la Craciun i se li~pezea mintea: atunci întreba pe preot daca mai dainuie biserica. a trait pîna i-au murit rudele. ajunge dupa moarte în iad. toate lemnele din padure pe carf le taia omul veneau singure acasa. p. aruncata în groapa peste un drac. 254-255). cerînd ca rasplata sa traiasca si ea cît va dura biserica. O data. Un razboi puternic a. Dracul. La început. Întrucît se mai prind si alte suflete. J06). dupa ce a taiat busteanul. sa se strecoare neudat printre picurii de ploaie.

fermecatoare.. fac mîncare . Cînd b. urcat la Dumnezeu pe tulpina bobului crescut pîna la cer. p.17 o( \o . alteori. he. ca mîncarea nu s~ pune la timp! C-am 'sa ma dau. luna si celelalte constelatii. nu se multume~te a fi împarateasa . în basmele: prdpriu-zise: uneori. sa aiba palate stralucite si ei sa fie mai tineri si amîndoi împarati. ea îi promite trei capre. este omorît pe loc: "cînd îi pusca un pumn în frunte. 130). Oul explodeaza tocmai cînd se apropie lupul de el. 535). În alte variante. În unele variante ale basmului 103 D*. ca de maturat nu se matura la. îi cere pe rînd. ~ II. e pedepsita de mos sa stea afara pîna îi ajunge zapada. În basmul despre animalele în calatorie (AT 210).. 456). recasatorita. plecat sa elibereze constelatii1e. b. Interventia ei distruge' sistemul de servire mecanica si sotia zîna fuge în lume (5. B. e atacata de un lup. he~ hei. Zgîrcita si rea e b. ea e zgîrcita si rea. dimpotriva.i vrea sa ceara d~ la Dumnezeu' sa' o fa~a Dumnezeita. 1. dar acesta izbuteste sa fuga. Cînd mosneagul (AT 555). 1 p.. B. p. p. (56. de obicei ilariant. mai urîta si mai lenesa. p. silind-o sa-I învie . Cînd e dusa de fiul ei în casuta aeriana a zînei. îl ajuta. scapînd b. b. p. dupa un timp "baba s-o-mbuiecit" si începe sa fie nemultumita: "Re. de atacul lupilor (ibid. Si o suflat pe dînsul si 1-0 facut o stînca de piatra". apoi la tîta si la gît (70. timp. îndemnîndu-l sa-si bata cocosul pîna ce va oua (XV. saraca nu are pentru cina decît un ou pe care îl coace în vatra focului. In ipostaze contradictorii e înfatisata b. hei. tinînd lumea în bezna. fiind jupuit pe jumatate (5. persecuta pe fata mosneagului si partineste pe fiica ei. Re. adesea cu puteri cosmice. Abia fratele de cruce izbuteste sa o învinga cu ajutorul calului. 26-28). În basmele despre animale. caprele se sperie de vîntul dat de b. Mai temuta e b. dar dupa ce ajunge acasa. O b.p. 8). are rol secundar. p. sfaturile ei dovedindu-se singurul mijloc de a iesi din impas. III. 24). o b. consimte sa taie tapul agonisit prin munca mosului. am sa ma dau eu sa matur". 141). io sa. Odolean.. posesoare a unei gaini (AT 715 A). 36-38). la sfatul b. se baricadeaza si lupul ramîne' pagubasjLXXIX. fiindca nu vrea sa dea macar un ou mosneagului ei. la glezne. dar vî~tul turbat o spulbera de pe tulpina bobului (LXXXIiI. b. din padure a rapit de pe cer soarele. În multe basme. dintr-odata 1-0 despicat drept în doua. punînd la cale moartea protagonistului.

Cal). 1056-1057)'. O b. Si toata curtea ei e facuta numai cu pari cu capete ~p . dragu matusî. 227-228). Ea ·coboara pe copac. Fermecatoarea se încumeta sa se ia la întrecere ·<:uVîntul care va aduce mai repede o cofa de apa.. apa racoritoare. Ca-maroane. Numai o iata "s-a tinut. Dac-a vazut baba asa..caute în cap spre a verifica similitudinea. si aceasta îl blestema sa i se împlineasca . "Si. încît întorc . Sub pretext ca Vîntul ar semana cu un fecior al ei. într-un moment de furie le striga" . B. catînd în cap. I.marii într-un tinut îndepartat.prapadita. uiti ce mera mîndre si frumoase are matusa! Vina la matusa :sa-ti dau un mar . în unele variante.. vaietîndu-se "Bu-bu-buu.înghiti-v-ar pamîntul"... Hîrba. b. 987-988). v. B. p.18 :pe Odolean si sa elibereze constelatiile închise în ulcelele sale (5. unde are o casa "nevoiasa. ca ei lumînarea asa-i trebuia . Abia Petrea "Fat Frumos arunca perii în foc si izbuteste sa o supuna pentru a-i învia fratii (ibid.faimoasa b.<:apul si prin aceasta se prefac în stînca de piatra. pune-l în destu tau". 264-265). 'Cînd 1-0 despicat în' doua. nime nu i-a adus-o 1" (ibid. ceea ce :se întîmpla pe loc (LXXXIII. i-o pus un ciolan di zmau su cap s-o adormit". "a început . care are iapa na-zdravana cu mînjii cu mai multe :inimi (sau aripi. Voinicul . pe baba n~o mai vazut-o si orasu s-o facut stînca si fata s-o facut capra" (5. . din casuta din padure ospateaza voinicii care trec pe acolo si-i trimite în casa din fîntîna de unde sa-i aduca lumînarea stinsa de pe masa.~ se vaita. ci o bucata de diamant si b. Jucînd mingea cu surorile lui.) locuieste de obicei într-un ostrov sau la marginea . 1012). p. o sarit baba de tri stînjîni în sus t" (ibid. p.siret nu ia lumînarea. Un baiat sparge cosul cu oua al unei b. B. p. copac care ~înta si pasare . insidioasa . ia atributele Mumei 'Padurii si omoara voinicii ce poposesc în jurul focului. si pe cHi a trimes. Vîjbaba etc. s-a întors cu binele la dînsa" si i-a dat "apa --viesi apa mo'arta. Vîntul este trezit de sageata lui Pusca-tîntari "si cînd i-o tîpat un picior jn cur la baba. 275-278). Mai t'emuta este .care vorbeste" (52. b.. I. 'p..ce va pofti mai întîi. ea îi arunca obiectele ferme~ate ce tintuiesc locului: "Na tri peri de-a mei. da frigu-mi-i t" :La invitatia voinicului de a coborî la foc. p. care stapîneste izvorul cu apa vie e om-pasare ·<:areocaraste pe solicitanti cu vorbe atît de grele.momeste pe voinici cu marul fermecat: "Ai. nu s-a uitat într-o parte cînd a ocarît-o. pune-i pe cînii tai si na inelu meu.. Relea (b. îl momeste sa-i . 538). p.

Diavolul o rasplateste cu o pereche de papuci (37. Dupa ce se vede dezlegat. au luat-o si au pus-o talpa la iad si au urzit iadul pe dînsa". cap! »" Cînd vine voinicul sa pazeasca iapa. Barbatul o surprinde cu cutitul si o omoara. bag-o frigare arsa. ca dracii. sub pretext ca vrea sa-I spele. sa i le divulge si cei doi se iau la cearta.. Ea convinge întîi pe nevasta ca sotul o însala pentru ca a fost fermecat si o sfatuieste sa-i taie din cap trei fire de par cu un cutit nou pentru a-i desface farmecul. bag-o pîn burta. Pentru a readuce fata împaratului furata de pajura (AT 516 B). Viclenia ei tipica întrece cu mult pe cea a diavolilor care se vad nevoiti sa o foloseasca: "Era o baba asa de rea . Un om da dracului moara într-un moment de necaz. Si numai un singur par mai e fara cap~ Si paru ala striga mereu: «Cap. papucii promisi.. baga zîzanie între doi cersetori. i-a destainuit lucruri înspaimîntatoare. 8-9). p. para-sind moara pentru totdeauna (52. Soldatul rus ce se strecoara în iad. sa nu spui ce ti-am spus". se angajeaza sa-I scoata si cere o darabana pe care prinde "a bate de razboi". p. . Tot o b. dracul nu izbuteste sa vîre zîzanie între doi însuratei. pîn fataciune.. iar diavolul. O b. diavolul fuge. B. de vreme ce nu vrea. 304). o b. prefacîndu-se ca le da un galben. ) !. O b. II. îi întinde b. p. da om. îti pui capu tau!" Cînd iapa e totusi descoperita cu ajutorul animalelor recunoscatoare. 306-311). de teama. apoi la bataie (99. îl opareste' cu apa clocotita. cap! cap. p. b. Hîrba o ameninta. B. în schimbul eliberarii ei. îl fereca pe diavol în moara cu lanturi pe care nu le mai poate rupe.19 . 1267-1268). în basmul AT 821 A*. p. ia. suceste-o. 203-208). iar cînd iese. vicleana este tot atît de temuta. striga s-auda cel de afara "Auzi. da-i. promite ca îi va d~zbina.. 11-15). apoi se sinucide si el. cerînd plata "o pereche de papuci boieresti". nu poate fi scos afara de draci. Diavolul nu izbuteste sa aduca vrajba între doi frati pîna ce o b. cu o prajina (LXIV. se ofera sa-I ajute si simuleaza ca s-a îndragostit de diavol cu care se casatoreste. pa colo" (5. daca va fi gasita "ca-n loc sa pui capul lui în par. p. de rea ce era. Apoi convinge pe barbat ca nevasta îl însala si vrea sa-i taie gîtul în timpul somnului. b. omoar-o. Fratele cel mare crede ca b. III. Hîrba îsi iese din fire si are accese de sadism: "Bate iapa. apoi nu stie cum sa se scape de el. peste gard. Odata b.. apoi. intra în casa la fratele cel mic fara sa-i spuna o vorba. pa colo. arde-o. oameni morti. Soldatul crede ca e batalie si fuge afara din iad (52.

"Rap! cociorba si da baba cu cociorba-n mosneag" (5.: feciori". Alta b. "baba s-a dat de trei ori peste cap s~ se facu o musca ~i intra pe gaura cheii în casa 1. ajunge la curtea împarateasca unde viitoarea soacra îi da sa toarca într-o noapte doi saci de fuioare. este agresiva în familie. Calatorind pe mare. p. Feciorul de împarat nu o poate convinge pe Codreana Sînziana sa coboare din . dar a . face foc sub acel copac si asaza strîmb ceaunul pe pirostrii. (52. dar b. b. în genere. împaratul revoltat îsi decapiteaza sotia (52. b. Fata îi spune cum sa-I îndrepte. o pune în trasura numai daca tot cortegiul are fata întoarsa. Promite fetei un mar . 259-260). Pentru a afla care din cei doisprezece feciori e cel nazdravan (AT 725). <confectioneaza o papusa frumoasa. detinînd primatul. La a doua evadare. p. Acesta o cere de so-tie. dar o b. b.cu o istetime ascutita. 996-997). La nevoie. p. neavînd copii.copac. In serile urmatoare. Rarap Alb palmuieste batrîna cersetoare. O b. ce locuia în padure. împaratul interzice sotiei de a mai toarce (60. I. O b. II. marturiseste ca diformitatile ce le are provin din prea mult tors. b. intriganta insinueaza împaratului ca multele cîrciumi infiintate de sotie în absenta lui ar proveni din prostituirea acesteia. se preface . fermecatoare poate patrunde în orice odaie pentru a spiona. dar b. b. b. I. de care se îndragosteste feciorul unui împarat. este mîncata de animalele ajutatoare (5. La urma. p. sfatuitoare care îi :ajuta pe protagonisti în momentele cruciale ale actiunii. b.20 hei mere de aur si un butoi încapator. prinzînd-o si ducînd-o fiului de împarat (59. "pentru ca de cînd te-ai dus d-ta de acasa. 198-199). în egala masura apare în basme si b. apoi face o crestatura în tunica lui Micu Gramadicu. închide capacul si o duce înapoi la tatal ei. iar cînd mosneagul are curajul de a se împotrivi. 53-56). arunca papusa în apa. 53-59). Sotul este obligat sa-i execute poruncile. 964). Viclenia este îmbinata uneori . umbla altii la femeia d-tale si-i dau bani si ea a strîns". La masa mare. e decapitata (61. b. p. Fata lenesa care este batuta de mama ei (AT 501). Curtenii scot din mare pe fata mamei marii pe care o 'cred fata b. p. b.a nu pricepe si o cheama sa-i arate. o ajuta sa treaca toate probele de tors în cursul unei nopti.din fundul butoiului si cînd fata intra sa-I ia. cu conditia sa o cheme la nunta. p. 224-228). afla în acelasi mod parerile lui despre originea vinului ~si a împaratului. apoi da alarma ca i s-a înecat fata.

Cînd fiul de împarat este trimis de mama denaturata sa aduca apa vie. Fiul mai mic al împaratului e învatat de o b. p.. este aceea care· da cele trei sfaturi flacaului fara noroc: sa ajute pe cineva aflat la mare nevoie. sfatuieste pe ucenicul. El e omorît de Negru-împarat împreuna cu mama-sa.. sa nu mîne unde femeia este tînara si barbatul batrîn si la mînie sa se stapîneasca (52. cum sa gaseasca luna si soarele furate. 307). învata pe fiul împaratului cum sa se poarte cu cele trei rodii aurite. II. 62-63). îl învata sa ceara hainele si calul de mire ale tatalui lui ca sa poata 'izbîndi. b. sfatuieste pe un cioban sa se hraneasca numai cu mamaliga cu mujdei. p. acolo va sînt scris~le': (ibid. p. p. pregatind 200 corabii cu carne si bucate (41. sa aseze capastrul în capul ei pentru a o pune pe ea la munci (52. în unele variante ale basmului nuvelistic AT 910. din poiana padurii îl gazduieste si îi arata amanuntit cum sa procedeze pentru a scapa de capul zmeului care l-ar fi omorît (XV. 862). p. O b. p. iar cu marul de aur îl face mai voinic. o b. O b. drept simbrie pe un an (ibid. din padure îl învata pe soldatul pe viata.21 . îl învie cu apa vie. furate. care îndeplinea orice dorinta (ibid. p. p. Petrea Piperiul e mereu trist pentru ca rîd ceilalti scolari de el.. îl sfatuieste ce sa faca si retine apa vie si marul de aur. pentru ca sa nu moara ca fiul ei (ibid. 551). pîna ce o b. feciorul gaseste b. caci astfel va prinde putere ca sa poata azvîrli oi multe peste gard. 477). Alta b. învatîndu-1 cum sa plece în cautarea lor (79. "un om cu un nai" (AT 562. 1183). prefacuta în fata si se casatoreste cu ea (LXXXIII. îi destainuie ca e fiu de împarat si a mai avut trei surori. drept rasplata ca i-a zis "matusa" (12. aduna bucatile. apoi marul de aur din rai. pentru ca nu a stingherit-o din rugaciunile ei.I y treia oara cînd îi da un ban. 463). B.130-131) . din sulitele voastre. taiat în bucati si pus în desagi pe cal.. Alta b. 662). cum sa fure lumînarea miraculoasa din care: aparea. Cînd e trimis sa aduca pielea zmeului cu piatra scumpa. îndata ce era aprinsa. Hîrca nu-i învata sa comande "o camasa în care sa intrati toti trei fratii.. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. o b. b. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea. .Alta b. I. p. 267-285). Trei frati orfani nu se pot însura pîna ce b.p. 1160). Dupa ce omoara pe asasinii sai. de zmei. sfatuieste pe fiul vînatorului cum sa aduca o craca verde din pomul raiului.p. prefacut noaptea în cal de stapîna-sa strigoaica.

71-72). iar la urma iata unui pasa turcesc. ce se 0- . 4784). b. Auzind-o. B. o mîta si o catea. 3460).Da. O b. Alta b. p.aceasta pretinde ca vede chiar acul înfipt în copac (S. IV.ocaua de trei sferturi si ia vama din faina cu ocaua de cinci 'sferturi. B. p. în snoave. îsi casca gura pîna la urechi (S. p. :B. este noutatea cea mare (S. iar cînd acesta sare . B. iar cele cu gura mare la trei barbati. p. cateaua n~a turbat. sa-i descînte. M). dar si a înfumurarii erotice. cum îsi prezisese primavara (52 a. J. preotul izbucneste în rîs si îi sare marul din gît (ibid. I. se vadeste si miloasa. B.22 Uneori b. 'Întrucît fata nu s-a maritat. B. ci si mincinos (S. se plimba printre cojoace 'strigînd ca vestea noua le va aduce mare noroc. Cînd oraseanul primit în gazda spune ca a iesit legea <cafetele sa ia mosnegi. În tîrg. Doamne. 3459). cîn9. nici ea n-a murit. tace si asteapta. 89-94). G. b. 5873 F. flacai. Cînd acesta afla formula. care îi încarca averea în car împreuna cu burduful ·cu galbeni. învatata ·de un om sa descînte doar cu refrenul "Baba Ilinca n-are tulpan . e întruchiparea neglijentei. morareasa si cîrciumareasa vinde vinul cu .din mar peste gard. e uimita' de frumusetea ei si' nu îndrazneste sa îndeplineasca porunca primita (83. dar cînd acesta spune ca la coborîre o va saruta. Ea refuza sa o spuna pînace nu i se da un cojoc nou si atunci divulga ca <cojoculb. acesta accepta daca ea îi va prinde trei ciocîrlani motati. avea o fata. 3461). 3462). Un cioban se 'Însoara cu o b. crede ca e foarte posibil. îi striga ca :nu ~ numai hot. Calinusa e învatata de preot sa-si cîstige traiul cu descîntecul "Nirriic nu stiu: nimic sa nu fie".. 222-223). K. vrea sa se casatoreasca cu un flacau. B. VI. explicînd ca u{asurile se completeaza una pe cealalta: patru si patru (S. R. In cîteva snoave. se face crestin (78. 4785). sa-i treaca" vindeca un copil. surda care nu aude întrebarile si potriveste raspunsuri ilariante (S. b. I. B. apare b. se tot cazneste fara succes (S. bogata e momita sa se marite cu un :flacau. 3464). 83-84). Boanta trimisa cu Florita din codru ca sa-i scbata ochii. 82). O b. cearta pe un hot pe care îl surprinde în mar. bigota. p. mita n-a crapat. iar b. apoi o paraseste în mijlocul padurii unde o manînca lupii (99. crede pe cel venit de la oras care raspîndeste vestea ca femeile 'cu gura mica au drept la doi barbati. dar n-a ascultat de sfatul fetei de a semana si toa~n~ a tr~buit sa cerseasca.'Tocmai preotul se îneaca 'cu un mar si e chemata b. b. întrucît oraseanul vine de la Iasi (S. B.

batuta mereu de barbat sub pretext ca nu i-a asternut sa doarma în cutare loc. 1 . vaicarelile dupa matul furat de o cioara (99. Baba. 185-186. 136).. sufletele se urca prin nori în chip de b. ajungînd cît un bou sau chiar lungi din nori pîna pe pamînt si capata aripi si picioare (LUI. e sfatuita de o b. l-a îndemnat sa linga piatra aceea si s-a hranit astfel de toamna pîna primavara. v. mai multi serpi se strîng si "fierb> piatra". Pot a~ea'mai multe capete' (XXXI a. 1. XXXI a. p. sau sarpe cu cap de cal (XXXI ar p. se arata sfatuitoare si în snoave. Muma Padurii."- Balaur. Cele mai multe legende îi înfatiseaza ca provenind din serpi în anumite împrejurari. Un om a cazut în groapa lor. de aceea "stralucesc ca soarele". Ei mai provi~ din sufletele oamenilor necurati: în timpul somnului. Trupul e de sarpe. adesea nici alt animal. sau jumatate om jumatate sarpe cu solzi de peste.289-290)... p. . Devin b. de la 7 ani pîna la 100 ani. p. Cine poate dobîndi atare piatra "ce va gîndi. legat de funia clopotului. e momita sa intre într-un cos. h. VI. Sporadic.23 ruga lui Dumnezeu sa o ia la el. (XXXI a. unde b. V. în anumite zile ale anului. Dochia. 135-136). 134). Barbatul "crapa de ciuda ca l-a pacalit femeia" (78. B. b. Aripile lor ar fi de os. Cînd e ridicata sus. lecuindu-se de biserica (S. 134-135). unde se bat cu aJti b. serpii care stau ascunsi încît nu-i vede nimeni. 5608-3). p. cade cu zgomot. sau chiar de om. 185). ramîn oam~ni obisnuiti. sa-i astearna în toate partile. Forma lor e închipuita felurit. sînt oameni destinati de la nastere a exista în forma de sarpe si daca în 7 ani nu îsi dovedesc puterea de b. (52. în acest timp. p. un var taie funia si b. 7~8) . atît ca are coada si cap de crocodil. iar în gura au clopotei si fluiere cu care suiera ca un voinic (LUI. 135). e protagonistul de la care porneste actiunea: bocirea puiului mort (AT 2022)" refuzul de a sterge laba cocosului (AT 2030 E). O nevasta. p. 186) sau intra în pamînt unde sta ascuns 7 ani si abia dupa aceea devine b. p. 812).. Piatra îl apara împotriva bolilor si a altor rele (XXXI a. de aceea nu se pot rupe. poarta piatra scumpa în cap. 286-288. Dupa legende. 810). b. adica zamislesc din spumele pe care le varsa din gura o piatra de dimensiunea unui ou care are puteri miraculoase. cîstiga în dimensiuni. Sarpele care o înghite se poate ridica imediat în nori (LUI. aceea va capata" (ibid. p.. p. p. p. în o seama de povesti cumulative..

. . 839). 138). Ei se ocupa cu purtatul ploHor. iar în cealalta un toiag. :sau se bat între ei. numai un negustor neamt i-a despicat capul si i-a luat piatra scumpa. p. Acesta este un om cu puteri extraordinare care umbla de obicei în chip de cersetor. Nimeni n-a îndraznit sa se apropie de el. dimpotriva. care l-a îmbogatit pe el si pe "neam de neamul lui" (38 b.celui învins provoaca ploi torentiale (LUI. Se . Pentru aceasta.ieseafara din api si lasi ploaie si grindini asupra locului (ibid. 186-187). lovesc cu coada. vînduti diavolului caruia si-au dat sufletul -pentru a avea putere asupra vazduhului si b.citeaza cazuri de atari caderi în diferite lo:. s-a deschis pamîntul si omul a iesit si balauroaica l-a avertizat sa nu mai omoare serpi (ibid.gazete" (52. în nori si purtata dupa voia :solomonarilor.arunca cineva pietre în iezerul în care sti el si ca si se razbune. Apa supta de ei e împrastiata. 80~). piduri sau colibe. mai rar prin paduri neumblate. 811).24 La Blagovestenie. mare "COl. B. p. într-o mîni tine o carte.sederea" lui. :sau.din locul unde au cazut iscîn::lu-se un izvor rece.e taiata marunt. gheata e facuta jos pe un iez~r de b. Maruntirea ghetii o face b. p. p."pe cer ca nouri si . Plinea capatata din cersit o arunca pe ape. p. R e iritat cînd .803). cu cismele lui de ~tel cu care e încalta't (XXXi a. solomonarii. apoi urcata de b. 149). p. 319.r cel care calauzeste b. retragîndu-se în mare unde e . p. vine pe un nor "strasnic de mare" si se lasa pe cîte un sat pe care "l-a ras cu totul de pe fata pimîntului". ca si cum ar creste pîinea cînd dospeste" (52. D3. dar cu pirul zbîrlit si haine murdare :si peticite.. p. sau de conducatorii lor. . Grindina cade cîn::l b. Grindina are geneza diferita.aburii b. 804. pumnul". Lînga Cugir. Atari întîmplari au fost consemnate si "prin . Ciderea .creste. (X XXI a. . cînd se întîmpla si ruperi de nori. uneori chiar lilumit "Groapa balaurului" (XXXI a.. Ea ar proveni din ploaia lnghetata de suflarea b. în trai~ta are ata sau un topor si ~n frîu de coaja de mesteacan. s-au batut doi b. adesea schiop. îndeosebi a grindinei si a ploilor torentiale. ~"' . 121). 187). si unul a cazut în pîrîul Beciului. unde . Alteori. p.care este foarte rece . XVII.Alba).sau din . . cînd se lupta între ei prin nori. locuiesc de predilectie prin iezare si balti. Cugir . "ei sug apa din mare s-o dau ca ploua" sau din "iazuri".url (52. p. în norul de ploaie este solomonarul. B. sau ca un om zdravan si voinic. Dorm numai prin pesteri. Sînt considerati drept oameni sfinti. purtînd în desaga toaca cu doua pietre legate de capatul ei (LIII.

încît nu pot' lucra fara un os.menii mesteri. rostind formule (ibid. 144).25 !:. capul taiat a fugit în Marea Neagra. drept razbunare. 148-149). apoi se duc într-o pestera departata din Orient unde stau la o masa de piatra pîna scriu" toata învatatura din lume într-o carte". Un b. împlîntîn:l 4 furculite în cele 4 parti ale lumii. p. pîna în Tara caldurii. duc mai departe b. împ::>triva solomonarilor au putere mai mare contrasolomorl. Se sperie de clopote (LIII. rostind o formula. p. Baiatul unui preot s-a dus la Paris unde n-a învatat "decît cum sa deie piatra". B. Baia de Arama .. 10-11. IX. unde citeste din carte. De asemenea. Acestia provin din solomonarii care si-au îndeplinit anii de serviciu.menii si vitele din jur. Iovan Iorgovan si-a facut gropi în jurul lui si în fiecare zi i-a sigetat cîte un ochi.. muntii se desfa. 187). îi pune în'cap frîul de coaja de tel (sau d~ mesteacan). La Toplet. si sorbea toti o3. unele babe pot îndepirta b. care e sub pamînt. 149). statea într-o pestera din Viisoara. virtej ului (ibid. urias venise pe muntele Oslea.. 147-148). a putut trece Dunarea (38 b. "Acolo e asa de cald. aruncîn:l un cutit în inim 1. p. sau bucati de piele de b~laur subsuoara. Tatal sau l-a certat pentru ca si-a cheltuit banii în zadar.. ci din sapte insi abia unul.. i-a lasat grindina pe cele 40 de falci si preotul l-a împuscat (52. solomonarul se duce la marginea lacului. unde îi omoara si vînd carnea cu mare pret. de unde ies mustele veninoase. Ei învata o anumita scoala. îl încaleca si îl poarta unde vrea sa dea ploaie sau piatra. Dupa o alta legenda. p. E ranit de viteazul Ostrea si din locul un:le s-a înecat acest b. Un b. caci osul sau Rielea de balaur e rece ca gheata" (XXXI a. Avea 9 capete cu cîte un ochi. Acolo învata "toate cartile din lumea asta". 142-143). 188). pietrarii). Ei pot chiar omorî b.. Unul din ei ramîne acolo. judetul Olt. Dumnezeu îi rînduieste peste nori (XXXI a. la nord de Tismam. "Pe unde mergea. unde stau 7 ani. p. Ca sa scoata b.Mehedinti). iar ceilalti ies pe pamînt (LIII. sau cu o bucata de fier.rii(o3. Nu toti pot învata solomonaria. p.3. Solomonarii au mîncat carne de om. fiul sau. orbit a pornit spre apus. Dupi ce au lasat ploaia si grindina. Ei pot îndeparta norii cu b.t. sau îl "solomaneste" si cînd iese b.ceausi ramînea vale". Iorgovan a fost am'igit de un glas de fata si capul b. 808809). p. De aci. De obicei lasa grindina acolo unde oamenii nu l-au miluit si l-au batjocorit. "iese si astazi un fel . Iorgovan l-a urmirit si l-a taiat de la coada spre cap. p. p. "solomonaria".

sînt închipuiti cîntînd si erau invidiosi pe oamenii care îi întreceau. 230). apoi pleaca pe dîra sîngelui pîna pe tarîmul de jos. se urca în copac sa-I zareasca. De fiecare data. în basme. fiindca acestuia îi da apa imediat: . Sarpe. Lupta pentru a salva unica fata a împaratului rînduita sa o manînce b. Ioane. cu care însa avura ce face cînii... îi sfîsiara în bucati".26 de grasime din care se formeaza tîntari" (XXIII b. b.. ca i-l sete" (ibid. eroul cere ajutor. p. împrosca toata lumea". 130-131). taindu-i capul (5. hîrca. O fata deîmparat avea b. nu da apa decît pentru "cap de om". Cuprins de panica. Uneori. 1. Atitudinea lui este cunoscuta din basmul foarte raspîndit AT 300. pîna ce voinicul plecat în cautarea fetelor rapi te (AT 301) îl rapune si este scos pe pamînt (5. p. stapîn al unicei fîntîni. eroul taie vîrful limbilor cu care va demasca pe falsul omorîtoL B. apoi fugea sa-I prinda (52. 432-433). p. 1. LXXXIII. b. Un b. Cînd pocne cu coada odata-n helesteu. apa' mai repede si du la om. si du-te" (5. p. Totusi. într-o padure. sau chiar zoreste baba trimisa de acesta: "le. 47). Un pitic o pazeste) taie capul b. 229). B. p. Fiul cel mai mic îl raneste. 1. unde îl omoara si elibereaza trei fete rapite (AT 301. sta în jurul unui foc mare din care nu da decît celui care îi va putea spune "o poveste neauzita si nevazuta". Cînd un flacau zicea frumos în frunza. p. fura în timpul noptii portocalele din gradina împaratului. sînt pusi sa se arda lînga foc pentru a fi mîncati. varsa "pietre scumpe rosii. unde b. si sparge cele trei oua ce le . 343-344). dar nu îndrazneste nimeni (ibid. p. în locul capului retezat.Ia. e dramatica. Dragan Cenusa îl ataca cu palosul si toporasul "s-o taiat tri zile si tri nopti. iar cînd arata cum dadea morarul sa aseze moara fugita" loveste cu securea în b. statea în scorbura unui copac si dupa ce înghitea un om. II. cu care lupta a fost mai grea (60. Pe alocuri e confundat cu sarpele si cu zmeul (v. rasar pe data alte trei. In locul celui de-al saptelea cap taiat. în ea care iesea noaptea si îi mînca barbatii. p. Zmeu).. el se teme de voinicul care îl va rapune. Voinicul spune o poveste mincinoasa. p. si mai verzi si mai albe" într-un cos pus în vîrful copacului.. încît abia cu ajutorul cîinilor nazdravani poate fi rapus. manînca în fiecare an puii unei pajure de pe tarîmul celalalt. b. 847). temnita te manînce. b.. cresc ~oua capete din care ies noua serpi. caci "apucara fiecare cîte un cap". Cei ce nu stiu. 179). este cel mai adesea ostil omului. Din aceste capete iesira iarasi "tr~i serpi. IV. 234).

A treia oara. La un popas. vreme de noua ani. tatal Ilenei Simziana se duce la podul de aur unde "se facu un balaur mare cu douasprezece capete". p. cu o "raclita" din care ies palate cu servitori si turme de vite. Fratele de cruce al lui Fat-Frumos îl apara de fata omului de flori. îi ia ochii. devine stana de piatra (81 a. B. pentru neascultare. fata se lupta cu el pîna îl raneste si b. dar cînd spune cele prezise de porumbei. iar jumatate se tîrîia pe jos". cu 7 capete ca sa-i manînce. sînt oameni blestemati sau sortiti a sta sub aceasta înfatisare. p. În alta varianta. Veghiere). Îmbarbatata de cal. el iese de sub pod "plesnind din coada si încoIacindu-se. redevenind om (41. 409). ies din aceasta trei b. tatal. Îi daruieste de sotie si pe sora-sa care alearga în urma lui "numa-n 'coada si-~ c~p". p. 251-261).. din gurile lui iesea vapaie de foc. 1036-1037). p. Un baiat îl constrînge sa redea ochii mosnegilor (52. 662-663).. p. care le atine calea.o lasase acesta (86. balauroaica "se încoIaceste de piciorul de dinapoi al calului. B. 1. "Atunci se întoarse de trei ori peste cap si se facu un drag de fecior. p. care îi cere în schimb "sa-mi dai voie sa te manînc cînd îi fi mire" (82. este ajutat de un b. îl omoara. Cînd apare fata. 143-148. iar celui care i le calca. Baiatul care nu mai poate baga înapoi în urechea boului nazdravan (sau în cornul lui) turma de vite. II. La rugamintea b. 19-20). în timpul noptii. Fratele de cruce care veghea. Sotul îi arde pielea de balaurita în foc (5. p. B. ea fuge în padure. . închis într-un copac ardea de sete si îl rasplateste pe ciobanul care îi aduce apa.. în basmul AT 516. v. în fîntîna si ajuta pe erou sa peteasca pe sora lui. Ca sa încerce curajul fiilor sau fiicelor. El sta ca b. era un fiu de împarat blestemat de parinti sa fie b.27 ::. Un soldat întîlneste "un balaur foarte groaznic strîngînd în gura un biet cerb". 14). el îl învie (XV. se da de trei ori peste cap. iar al patrulea cînd el "scoase palosul si cînd era gata sa taie pe împarateasa. soldatul rupe coarnele cerbului ca sa-I poata înghiti. tatal se preface si în b. 20). trimite în a treia noapte în odaia tinerilor un b. iar cînd acesta e omorît de impostor. 121-123). gelos pentru nora frumoasa. Un împarat e blestemat de parintii lui sa se prefaca în b. Uneori b. si vine prefacuta în fata frumoasa "ca soarele" (52. p. are mosii cu ogoare semanate. atunci iesi din gura ei înca un balaur" (35. p. pe care el îi taie. si limbile îi jucau ca niste sageti arzatoare". 183). III. p. de nu era pe sub soare mai frumos" (60.

Cînd solomonarul începu sa descînte. Acest om ne-a scapat de urgia ce era pe noi" (41. se arata si recunoscatoL Fiul împaratului plecat dupa cele trei rodii. Suna dintr-un clopoteI si apar niste b. b. 315). Un sarac plecat în lume nimereste într-o mlastina din padure. dar s-a retinut cel de b. iese la suprafata si împaratul zareste în gura lui pe fosta lui sotie care îndata "au sarit din fîntîna afara". El.. III. fabula populara (Chitimia). Poveste). deoarece în repertoriul acestei specii se întîlnesc si basme despre plante sau chiar despre . de la Sugatag . se afla si b. II. fabula animala (Saineanu). 172-174).d. nu e întru totul corect. S-a folosit uneori termenul de fa.Maramures (5. cere ajutorul ei. p.. Printre puii Sf. Denumirea populara a speciei e genericul poveste. lovindu-l cu coada (99. Sarpele de dimensiuni neobisnuite e socotit b. germanul Tiermarchen. iar gura ascutita. întî1neste "un balaur cu o buza în cer si cu alta în pamînt" caruia îi' zice "Buna ziua. cu dinti puternici. 307-308). V. 510).28 B. englezul Animal tale si care înlatura confuzia cu fabula. p. ca~e îl ajuta sa plece din palat (42. Cînd fratele. nimeni nu mi-a dat macar o buna ziua si sa-mi zica frate. care raspund ca "n-a bagat de seama daca a lipsit ea de acasa': asa. I. Clasificarea). de bine au fost cautati" (41. daruita de fata cea mai mica si nu stie cum sa mai iasa. p. care desemneaza în fapt orice naratiune provenita din traditie (v. interzicîndu-i sa spuna de unde le are.p. din mlastina îi da aur si pietre scumpe ca sa aiba cu ce trai el si copiii. divulgînd cele întîmplate (7.a. frate". Vineri pe care trebuia sa-i hraneasca si sa-i spele fata mosului cea cuminte (AT 480). în palatul monstrului de la care a eliberat cele trei fete. Hasdeu). împarateasa este aruncata de servitoarea geloasa în fîntîna unde un b. p.. domesticit o înghite fara s-o omoare. prefacut în cerb. fiindca "de cînd sunt osîndit a sta cu gura cascata . un solomonar ghiceste provenienta lor si îl sileste sa-I duca la mlastina. p. La tîrg. bula (Cipariu. specie a literaturii culte. Basm despre animale. E semnalat de marimea unui vitel cu peste doi metri lungime si cu doi ochi ca de bivol. nu asculta rugamintea gradinii de a-l prinde. 45-46). B. iesi si omorî pe ~mul care a divulgat. b. care este traducerea termenului din clasificarea internationala (v.. 1. Cînd' voinicul fuge cu cele trei rodii. III. b. 298). Oamenii îl credeau a fi b. fratele· cel mai mic se întoarce dupa galetusa de aur.

2. a. Capra cu iezii . dar numarul acestora e cu totul redus.. sînt cele publicate în secolul nostru: E. p. d. apoi la rug. s-a bucurat de putina atentie în cercetarile folclorice de la noi (v. nu au putut stîrni interesul cuvenit. 945). Papahagi (56). covîrsind ca numar cole~tiile citate. printre snoave. a. notînd în 1831 4 variante. El apare în colectii ca o anexa minora a basm ului propriu-zis sau chiar a snoavei. a. Ispirescu da la iveala. Niculita Voronca (52). P. a.a. St. abia în zilele noastre (LII. dar în nici una nu se vede intentia expresa de a detecta întregul repertoriu al speciei. d. d. In folclorul nostru n-am întîlnit decît o singura fabula animala pnlpriu-zisa. Saineanu. în care protagonistii sînt animalele. fata o pîraste la tatal ei. 70). a. P. Lupul Pîrcalab. Schullerus (81 a). d. patru b. foc. Snoave sau povesti populare (1873. T. creste treptat. bou. Furtuna (38). 1874). C. În colectiile de mai tîrziu. El e din contra~bogat reprezentat în literatura poporala germana si slava . Omul lipseste într-o . Cipariu este întîiul culegator de b.. V. În colectia fratilor Schott nu se întîlneste nici un b. a. Stanescu-Aradanul publica în brosura sa din 1860 o varianta a tipului AT 2030. Bîrlea (5. Radulescu Codin (67. lmpotrivituri (baba care nu vrea sa stearga "laba" fetei trimisa prin noroi la fîntîna. Principalele colectii în care se afla b. O. soarece si mîta care declanseaza goana în lant). P. D. În cele doua brosuri ale sale. p. B. T.. Ca atare. Tutescu (92). pusca. de obicei avînd un singur episod. apa. primii culegatori de povesti nu-i acorda atentie mai mare. d.. apoi VulPea firoscoasa si Crivatul si petecul de cojoc. Cedru (18). Cele mai multe variante se afla însa în coloanele revistelor Sezatoarea (101) si Ion Creanga (99). 69. numarul b. Cercetarea). Dupa 1875. d. M. Pamfile (54). Cronologic. a. (cîteva vor fi des reproduse prin manualele scolare si alte carti de popularizare): Cîinele lenes. prin colectiile lor putîndu-se numara abia cîteva exemplare. Sezatoarea lui Iosif Vulcan începe sa publice si b. ajunsese la convingerea ca "acest gen de literatura orala lipseste aproape cu totul în folclorul român si romanic. I). 89-91). d. mai rar plantele sau alte obiecte si fenomene naturale. în ampla sa monografie despre basmele române. 3.d. B.29 obiecte si fenomene atmosferice. Nici mai tîrziu.. abia M. nu e de mirare daca L. dar cum ele au fost publica te postum. " (LXXXIII. este o naratiune scurta. printre celelalte productii orale..

animalele temute nu sînt invincibile. în basm aparînd doar la început si la sfîrsit. Ambiguitatea unora di~tre acestea le face greu de clasificat. calauzit de rolul preponderent al cocosuhii. Ca si personajele negative din basmele propriuzise. animalele de prada au minte mai putina si prostia lor le duce în cursa întinsa de animalele mai pipernicite. cocosul. se sfîrseste numai pe animalul cel mai slab. peripetiile aducînd în scena ciocniri care creeaza o atmosfera de încordare. d. fiindca' se rîde pe seama animalului pacalit (sau învins în competitie). în ultima instanta solutia putînd parea arbitrara.30 buna parte din ele. decid sa fie mîncat cel pe care se sfîrseste povestea cu "hîd nume". d. cu un dram de istetime sau de viclenie. ca unul care determina desfasurarea întregii actiuni prin însusirile sale miraculoase. AT 27. Contrar asteptarilor din viata zilnica. Exista si cîteva b. iepure-ustura. a. d. animalul mai tare. d. 'a. a. cu profil grav. începînd cu gaina. în b. Caracteristica b. a. are un rol secundar. Punguta cu doi bani este orînduita în clasificarea internationala printre basmele propriu-zise (AT 715): a precumpanit faptul ca mosneagul. a. cu toate ca sînt mai puternice. chiar atunci cînd finalul este tragic si victimele ar trebui compatimite. iepurele. Diinensiunea comica este mult marita de împrejurarea ca în b. desi el nu contribuie cu nimic la peripetiile cocosului. si basmele propriu-zise. Acestea sînt însa putine si ele de obicei sînt create dupa tiparul compozitional al basmelor propriu-zise. In cîteva. capra. îl trimite în lume sa-i aduca bogatii. stapînul cocosului. ele pot fi înfrînte si pedepsite pentru cruzimile la care se dedau. la grupa animalelor domestice (AT 213). Fiecare animal primeste o porecla: lup-lupeste. Schullerus l-a clasificat însa printre b. vulpe-pulpe. atmosfera vesela este creata de punerea în scena a personajelor si mai cu seama de unele efecte ale comicului de limbaj. dimpotriva. fiind subordonat animalelor. el cîstiga importanta mai mare si acestea ar face tranzitia între b. ilaritatea. capra-verisoara. samavolnic cu cei mai slabi. Felul cum se lasa pacalite de animalele slabe dezlantuie rîsetele ascultatorilor. în concordanta cu sfîrsitul tragic iminent. este voiosia. în atari cazuri.. este înfrînt sau pacalit de acestia. dar cum nu au ce mînca. iar~cînd apare. a. a. gaina. Se întelege ca povestea. B. ilustrînd în subsidiar ideea ca întot- . fiind debitata de1up. d. creînd o atmosfera de voiosie si buna dispozitie. A. d. e o naratiune il~rianta. vulpea si lupul se întovarasesc într-o calatorie. d. cocos-moros si gaina-cuina.

Motanul viteaz ajuns sotul vulpii (AT 103) sperie pe rînd lupul. se lasa sa i se adauge o coada de fuior si se ia la întrecere în sarituri peste un foc ca sa i se aprinda coada etc. La rîndul ei. Mobilul care a generat b. 123-124). d. p. Arici. este comicul de caracter. mistretul si ursul nu numai pentru ca cele sapte cutite care atîrna de grumaz par "sapte palose". Ursul (lupul) pacalit de vulpe (AT 1. chiar atunci cînd motanul fuge speriat (5. din nevoia de a le travesti. variantele animaliere ar deveni snoave propriu-zise. AT 105*. transpuse apoi în scenerie animaliera (sau florala etc. potrivit conceptiei arhaice. de obicei pentru a înfiera samavolniciile celor mai tari. pe care le-ar fi pus pe seama animalelor. e o însusire de pret. a. Aceasta metoda a fost urmata în fabula care.) pentru a ilustra un precept. I. I. de ironizare sau persiflare usoara prin pacaleli. nu are aceasta intentie didactica. a. are la baza alte resorturi si a fost izvodita 'cu alte intentii literare. care. iar dupa ce si-o rupe în gheata. Mai frecvent decît comicul de hmbaj în b. fara revolta sau alte izbucniri vehemente.2) se lasa momit sa-si vîre coada în apa ca sa prinda peste. f- I deauna dreptatea e de partea celui mai tare. Totusi. p. ci mai ales pentru ca animalele salbatice. d. în 5. comicul ce rezulta din prezentarea si pedepsirea agresorului mai puternic apropie cel mai mult b. interpreteaza fiecare actiune a lui drept o pornire agresiva. p. B. s-ar parea ca plazmuitorii b. Povestitorul ia partea celui mai slab. a fost observarea tra. întreaga actiune fiind învaluita în coordonatele stravezii ale visului sagalnic. a. Arma animalului mai slab este siretenia. Uneori. d. prin versurile recitate despre poreclele animalelor (5. Animalul de prada este puternic dar prost. încît poate birui pe adversarul atît de temut. Atmosfera ilarianta. prefacut bolnav. 126-129). iar daca din actiune L . d. în primul rînd a aspectelor batatoare la ochi. Estomparea duce la un umor domolit. a.31 r 1. invitate la ospat. de snoava: daca animalelor li s-ar substitui oameni. d. I. pe deplin concordante cu speci~ ficul speciei. dar în forma blînda a bonomiei. La prima vedere. iar animalul slab se dovedeste istet si viclean.aturilor caracteristice. poate fi vindecat daca îi face masaj cu botul pe pîntece (v. Fabula se hraneste din observarea metehnelor omenesti. d. a. mai dezarmat în lupta pentru existenta.. a. desi înrudita cu b. 118-122). departe de a fi un defect reprobabil. drama vietuitoarelor se consuma zîmbind si rîzînd. comicul de situatie devine dominant. vulpea crede ca ariciul. au avut în vedere metehnele omenesti.

se vadeste tot atît de naiva. el propagînd constant optimismul. d. cred ca si creatorii populari au urmat procedeul autorilor fabulelor. B. cu tema animaliera sînt mult mai numeroase decît cele despre plante si obiecte. Simpatia pentru cel slab si dezarmat. d. tocmai pentru ca plasmuitorul popular nu s-a preocupat de ea si ar putea fi rezumat~ în preceptul: cel mai tare poate fi învins de altul mai slab. numita de unii etnologi. apoi unele obiecte. d. acesta este cel care se desprinde si din basmul propriu-zis. a. Conceptia amintita. umanizînd lumea animala si cea neînsufletita. a.32 se desprinde vreo învatatura. rezida tocmai în aceasta naivitate si lectorul modern o percepe cu atît mai contrastant. învatatura ce se desprindea din povestea animaliera putea fi usor convertita la relatiile umane. putînd percepe bucurii si dureri în acelasi fel ca si omul. impulsuri si reactii specifice ~amenilor. îngrosînd-o dupa voie pentru a face mai elocvente conflictul si deznodamîntul. a. animista. Procesul' de creatie s-a desfasur~t inve~s decît cel din fabula propriu-zisa. Morala care se desprinde este de larga valabilitate. extrem de arhaica. B. cu cît ea e mai departe de realitatea perceputa dupa coordonatele stiintelor. actiuni voite. pe care o au animalele si necesita o mai mare doza de naivitate pentru a fi percepute. încrederea în viata. d. teoretic în lumea arhaica fiecare element sau incident cît de neînsemnat putînd fi perceput ca un crîmpei din universul poetic. tocmai pentru ca acestea din urma nu au puterea de a actiona miscîndu-se. transpunînd asupra animalelor. Eficienta lui etica trebuie sa fi fost enorma. ci si plantele. perpetua victima a agresiunii celui puternic a fost elixirul care a fortificat omenirea de la începuturile ei si a calauzit-o în straduintele ei pentru o . Farmecul propriu b. cînd era dominanta conceptia. cu atît cîmpul de inspiratie este mai larg. fiind capabile deci de deliberari. indiciu indirect de vechime. Cititorii culti ai b. plantelor si obiectelor gînduri si sentimente. In fapt. Se credea ca nu numai animalele. ar avea un suflet.~. Forma dominanta în manifestarile lor ar fi si t'rasatura 'caracterologica principala prin care se lasa înrubricate în plasmuirile epice. acesta este un aspect adiacent si posterior. prin constatarea elementara ca opresiunea poate fi înlaturata si raul deci currp. Poezia se dovedeste a fi fiica nemijlocita a naivitatii si cu cît aceasta este mai dominanta. Unele ofereau analogii izbitoare cu o seama de trasaturi proprii psihologiei omului si prin aceasta.at. a fost pla~muit într-o lume arhaica.

d. începînd de la copiii mici care abia au acumulat o experienta minima din lumea înconjuratoare. Fabula îsi trage seva din analogia cu defectele umane si are o functie puternic satirica. a. lasînd mereu sa se întrevada protagonistul uman.. r lume mai buna. are o vîrsta' apreciabila. Daca faptul povestit prezinta analogii vizibile cu unele deficiente observate la contemporani si poate oferi un îndreptar etic prin preceptul care se poate desprinde. data fiind marea varietate de întelesuri pe care o poate detecta mintea omeneasca din' conspectarea realitatii poetice. de a voala cruditatea observatiei si vehementa criticii. d. Simplitatea actiunii l-a facut usor de memorat si accesibil tuturor categoriilor. El nu mai are ambitia de a îndrepta relele satirizate. este în primul rînd ilariant. cu exoticul ei luxuriant si coplesitor. a. Doza de conventional depaseste uneori limitele verosimilului si travestirea apare fortata. a existat înainte de colectiile de fabule din Panciatantl'a si a lui Esop. a. pe de o parte. în vreme ce b. leul întruchipeaza pe autocratul societatii. precum si de cele cîteva incluse în Vechiul Testament.ea pe seama animalelor reprezinta o simpla conventie literara care avea darul. poetul nazuind sa înfiereze o tara a vremii sale. vizibila la unii oameni sau categorii sociale. fabula înflorind cu precadere în regimurile despotice. tin tind sa provoace voiosia ascultatorilor. Cercetatorii îl considera printre speciile cele mai vechi. Asemanareadintre . dupa semnalarea deficientelor din societatea contemporana. a. si cultivata de poeti cunoscuti care au exploatat observatia populara cu privire la comportarile animalelor pentru a da o alta interpretare. vulpea pe curteanul viclean etc. în creatia fabulei. fara sa se poata data cu oarecare preciziune aparitia lui. fiind în joc protagonisti din alt regn. cu orînduiri mai drepte.. cauta personajele animale sau din lumea n@însufletita ale caror manifestari sau caracteristici s-ar potrivi cel mai bine cu acestea. Fabula este mai noua. care scapa competentei umane. 4. creatorul fabulei. derivata din b. a. d. d. d. dar caracteristicile lor ramîn în fabula pe plan secundar. abia în subsidiar putin satiric. B. pierzîndu-si implicit puterea de a sugera si convinge.33 1. de epoca. Fabulele din literatura indiana si greaca constituie totusi un indiciu sigur ca b. în chip firesc. iar pe de alta de a scapa de cenzura celor puternici. preceptul moral constituie primul impuls creator. aceasta e doar un aspect colateral si întrucîtva efemer. Transpuner. Urmînd calea inversa din procesul de creatie al b.

mai cu seama prevestiri în care se specializasera unele animale. aratîndu-1 a fi mai slab decît alte animale si decît omul. A. prelucrîndu-Ie ca fabule. Cercetarile etnologice scot la iveala o sumedenie de atestari ale acestei . a. a. Chiar acolo unde a disparut credinta în stramosul animal. a. îndeosebi a celor totemice. d. ursul si lupul. în stadiul arhaic al omenirii ele coexistînd într-o strînsa dependenta. este mult anterior. d.Benfey atribuia primatul fabulei grecesti. Se poate presupune ca evolutia nu a fost liniara. Chiar daca supozitia ca fabula ca specie ar fi fost creata în Mesopotamia antica. 41). iar animalul venerat odinioara a devenit obiect al satirizarii si sarcasmului. I. 38). d. b. desi unii cercetatori sînt înclinati sa-I socoteasca a fi fost sclav' semit care a scris în Ionia. Genetic. a. 65). s-a petrecut în comuna primitiva si anume în perioada de trecere de la matriarhat la patriarhat (5. caci tocmai animalele considerate odinioara totem în cele mai multe regiuni. aspectele respingatoare sau rizibile. p. dar în timp ce indianistul Th. d.. d. iegendele referitoare la acesta au început sa fie pa~odiate. provine din legendele etiologice primitive care explicau crearea si firea unor animale. ar putea comunica prin limbajul lor anumite stari. credea a fi mai veche fabula indiana. (LXXXVIII. p. Asertiunea e confirmata de b. de unde ea ar fi iradiat atît spre India. pacalite si ridiculizate. po~estind deci naratiuni de sorginte semita (XLI. cît si spre Grecia. a. putînd fi generat în atîtea parti ale lumii vechi. cunoscutul cercetator al antichitatii grecesti. sînt cele învinse. se presupune ca h. Legendarul Esop a colportat b. a. a. Unii cercetatori admit o distantare între legenda totemica si b. Rohde. european. Unii au încercat sa precizeze ca trecerea de la legenda totemica la b. d. van Gennep a constatat deseori cum la primitivii australieni aceeasi naratiune putea fi pe rînd legenda sau b. din antichitatea greaca. odata cu evolutia spre un nou stadiu care depasise totemismul. de la legenda animaliera la b. d. d. Supozitia este întarita de observarea repertoriului popoarelor salbatice. a continuat sa dainuie conceptia ca si animalele ar avea suflet. doar functia pe care o da temei povestitorul canaliza naratiune a spre sabloanele uneia dintre specii. în stadiul ei de barbarie. Cînd nu s-a mai crezut în stramosul animal. Noile naratiuni îl ridiculizau pe animalul atît de temut odinioara.34 unele fabule indiene si grecesti a dus la presupunerea unei filiatii. p. a. Vechii idoli erau detronati de pe soclul lor : în locul calitatilor de odinioara sînt scoase la iveala deficientele. E.

În multe parti locuite de salbateci. mai cu seama. dupa analogia: vîrful copacului . La noi.de obicei pe dominat ori .. Cei care vatamau copacii sacri. cum par omului cultivat de azi. germani. Ca urmare. p. si. copacul a fost conceput aidoma unei fiinte umane si o seama de credinte si practici atesta dainuirea acestei conceptii pîna în epoca moderna.cu convingerea ca sufletul animalului mort percepe totul. Potrivit unui mit iranian. Asemenea naratiuni nu mai constituiau nicidecum un nonsens. I. lup etc. adesea chiar în genunchi si cu capul descoperit (L a. prevestind anumite întîmplari. cu unele ec~uri pîna în folclorul contemporan. i se cer scuze pentru ca aJost ucis. dar nimeni nu le poate "auzi nici întelege. Zeus ar fi fost vultur si ciocanitoare. b.35 conceptii. naratiunile si credintele popoarelor salbatice si antice. Pe de alta parte. p. lI). 'uneori înfatisîndu-i-se aceasta ca o mare binefacere. uneori forme hibride. Tyr. I. înzestrate si ele cu impulsuri si reactii ca si celelalte animale. a subzistat pîna tîrziu credinta ca animalele vorbesc o data pe an. alteori aruncîndu-se ~ina pe alte popoare . 5). prima pereche de oameni ar fi rasarit din pamînt sub forma unei plante (Rheum ribes). crede în minciunile ticluite. ci realitati. 5-25). Rera vaca. taietorii de padure îsi cer în prealabil iertare de la copacul pe care vor sa-I taie. Atare viziune alcatuia un climat propice pentru crearea naratiunilor despre conflictele dintre o seama de plante. pe alocuri. cînd. taindu-Ii-se din corp partea ce corespundea copacului mutilat. p. din Europa a decazut în . În consecinta. ar trebui sa moara în scurt timp" (LI. a. erau pedepsiti prin legea talionului. scoarta . ca si Marte roman. Atena bufnita. copac ar saIaslui de asemenea un suflet. arata o confuzie intermitenta între om si animal. Cu vremea. Naratiuni similare despre geneza omului din arbori s-au consemnat în mai multe parti ale lumii (elini. chiar în antichitatea clasica se întîlnesc zei în forma animala. cu încuscriri si mai cu seama cu metamorfozari dorite sau impuse. indienii americani etc. sau care pot fi si animale.capul.pielea.). La început. apoi nordicul Thor prihor. iar acela care le-ar ~auzi vorbind.. 26-31). trun<. în care Ahuramazda ar fi turnat apoi sufletul. în noaptea Anului Nou sau Bobotezei. iar la egipteni unele zeitati aveau capete de animale. d. animalului omorît la vînatoare. In chip similar a dainuit conceptia despre plantele dotate cu suflet si despre legaturile dintre acestea si om.hiul.maruntaiele (ibid. fapte verosimile care s-au putut întîmpla.

popular. 29). Atari fluctuatii de sens s-au petrecut în toate timpurile si o atestare din antichitatea ebraica este cît se poate de ilustrativa. încît se poate presupune ca numarul b. au fost întîmplari petrecute în trecutul îndepartat. cîinele = Babilon. II. a. colectiile de fabule. tot ceea ce consemneaza naratiunile.intre maturi mai cred ca si cele povestite în b. a fost interpretat în felul urmator de cartea liturgica Had Gadya: capra ar fi poporul evreu. El depaseste sensibil pe cel maghiar si sîrbo-croat. al doilea <cunoscîndraspîndirea cea mai larga. Foarte putini q. 180-181). a. (XXXIII. atît de raspîndit si la noi. "sigur ca s-o-ntîmplat" (5. Colectiile de pîna acum au scos la iveala vreo 250 tipuri (226 b. batul = = Persia. Soarecele de cîmp si cel de oras si Toporul si padurea. iar la popularizarea celui din urma contribuind probabil si versiunea poetica a lui Grigore Alexandrescu. devenind prilej de amuzare a celor mici. atari naratiuni despre animale n-au mai fost cre~ute a fi verosimile. are întindere medie în comparatie cu cel al altor popoare europene. I. mai cu seama în tarile mai evoluate din centrul si apusul ei. d.36 lumea copiilor. repertoriul românesc contine un numar impresionant de tipuri neatestate în repertoriul i. în primul rînd cea a ~ Esop. în concordanta cu opinia ca. au avut putin ecou în rîndurile lui povestitorilor populari. dar este mai mic cie'cît cel ucrainian care îns~meaza 314 tipuri. cînd naratiunea putea suferi modificari pentru a ilustra un precept. apa = Roma. se situeaza la aripa extrema a naratiunilor neadevarate. p. fie prin intermediul fabulei culte. Se poate banui ca repertoriul a saracit în urma amutirii interesului maturilor. Culegerile nu au avut tel exhaustiv decît în vremea din urma. Astfel. 5.nternational care a stat la baza catalogului citat în ultima lui . Confruntat cu catalogul Aarne-Thompson. Iepurii si broastele. sînt copiii. mai cu seama cei mici. Repertoriul nostru de b. In ierarhia povestitorilor populari contemporani. a. d. este mult mai mare decît cel atestat pîna acuma. Concomitent cu amutirea vechilor conceptii. d. Astfel. d. initial. fie direct. focul = Alexandru cel Mare. d. macelarul = cruciatii etc. plasmuite. a. Sondajele despre povestit au aratat ca auditorii preferati ai b. Literatura pentru copii s-a hranit din b. b. p. Cu toate acestea. doar 4 au patruns in circuitul folcloric: Gradinarul si sarpele. a. basmul Ar 2030. + 26 în grupa basmelor cu formule). a. pisica = Asiria. a. din fabulele atribuite lui Esop în forma în care au fost colportate la noi. d. boul = saracinii. d.

amatoristic. mai cu seama cînd e vînator (AT 157). sînt pacalite de cele mai slabe. Cîteodata. de la ursul care vroia sa-I manînce (AT 154) s.a. p. Cel mai raspîndit tip arata cum vulpea a pacalit pe urs (sau pe lup). Conflictele dintre animalele mai mici . Exista însa si alte basme în care vulpea e pacalita la rîndul ei de animalele mai mici: arici. lupul si vulpea. creatie originala a poporului român. repertoriul nostru de b. Tematic. iar din basmele cu formule cu tema animaliera iarasi numai 7 tipuri apar si la alte popoare. Din cele 226 tipuri (si subtipuri). S-ar crede ca acestea ar fi specific românesti. dar mai proaste. mai rar gaina. cu totul sporadic si altele. în care au fost culese povestile. d. în tarile nordice. ursul. Se poate ca o seama de tipuri sa circule . omul este însa rapus de animale. rac. Omul joaca un rol ambiguu. în timp ce în restul Europei. cel pacalit este ursul si basmul ar avea la baza o legenda etiologica despre modul cum a ramas fara coada.nirea dintre peste si porc). drept razbunare pentru unele necuviinte (AT 159). în unele tipuri. nu se diferentiaza de cel european. pe cînd 167 tipuri de b. si 19 tipuri din grupa basmelor cu formule sînt atestate numai în repertoriul românesc. fara a se putea preciza care a fost forma originala. el învinge (sau pacaleste) animalele padurii. 200-202). largita. apar deopotriva amîndoua animalele si banuim ca situatia trebuie sa se întîlneasca si în alte tari europene. uliul. în repertoriul românesc. Locul central îl ocupa animalele salbatice mai puternice.sau sa fi circulat . lasîndu-l fara coada. Pasarile apar mai rar: vrabia. cucul. în locul ursului apare lupul. dar nu au fost semnalate de culegatorii diletanti. pentru a pune în lumina ingeniozitatea acestui animal deosebit de siret în a-si bate joc de animalele padurii mai puternice. de obicei de vulpe. Variantele arata cum cele mai tari. care îl scoate de la sarpele salvat (AT 155). a. barza. Dintre animalele domestice. dar ipoteza nu are nici un temei daca se tine seama de modul precar. d. abia 89 se întîlnesc si în catalogul international. aratînd ca încercarea de explicare a lipsei cozii e glumeata în repertoriul de azi. iepure etc.37 t editie. rareori adaugîndu-se mistretul si leul. mai cu seama în rasaritul ei. dar cel mai adesea el trebuie sa fie ajutat. cum au încercat unii cercetatori (LXXXI. Multe tipuri au ca personaj central vulpea. din 1961.si la alte popoare europene. a. Naratiunile despre pesti sînt foarte putine: abia doua tipuri (disputa dintre somn si stiuca si întîl-. cele mai frecvente personaje sînt CÎinele si pisica.

Dintre obiecte.a. puricele si tîntarul. a. intentia creatorului fiind pur umoristica. Unele sînt cunoscute si din productiile versificate (disputa dintre tei si brad).+ . Cîine). Se întîlnesc apoi numeroase b. explodînd în ochii agresorului sau întepîndu-l cînd se sterge. cîinele se întinde si se convinge ca i-ar trebui o casa prea mare pe care n-ar avea vreme sa o termine {v. sa-si faca o casuta mica. apoi acul. cîinele sta ghemuit. C9mpozitia b. Tîntar). Puricele e cocosat fiindca toata noaptea se cazneste sa scoale oamenii la munca. Atari pseudoetiologii nu sînt crezute de nimeni. dar ea zboara. Plantele si obiectele. data fiind scurtimea lui. turturica cînta ca atare fiindca s-a sculat tîrziu.38 sînt adesea derizorii. Iapa raspunde ca sta scris pe copita ei si îl omoara cu o . Musca. 6. cîntecul ei imitînd zgomotul mulsului. hotarîndu-se ca de îndata ce va da caldura. opintindu-se din rasputeri. iar tîntarul e atît de slab fiindca pe vijelie se lupta sa tina copacii în picioare (v. este simpla. musca are ochii mari pentru ca rîde mereu de oamenii care vor s-o prinda etc. acesta reducîndu-se la aducerea în scena a unor animale sau obiecte care se marginesc doar la o disputa cu privire la întîietate sau la explicarea unor conformatii batatoare la ochi. d. rîzînd ca omul se loveste singur. Alt tip compozitional aduce în scena conflictul dintre doi protagonisti desfasurat într-o singura scena. abia cît sa încapa. aratîndu-se cum agresorul este pacalit sau chiar omorît. actante de seama în basmul despre animalele în calatorie (AT 210). Venind vara. Puricq. Un lup se apropie de o iapa cu mînz si întreaba de pretul acestuia. apar abia în cîteva tipuri. si de atîtea rîsete i s-au marit ochii peste masura. Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur acta!1t si asistam la un monolog cu deliberarile lui contradictorii. naratiunea încheindu-se cu replica cea mai picanta. mai frecvente sînt oul. Dialogul se desfasoara între doi sau mai multi protagonisti. Aproape toate tipurile din grupa AT 275-299 se încadreaza în acest tip compozitional. cea dintîi explica marimea ochilor ei prin aceea ca ciupeste oamenii care dau cu palma s-o omoare. precum si unele fenomene naturale. în realitate parodiind legendele etiologice. care par sa explice unele particularitati. Al doilea tip compozitional e de asemenea lipsit de epic. Ogarul ar fugari mereu iepurele pentru ca acesta i-ar fi furat ciubotele într-un iarmaroc. stîrnind prin aceasta rîsetele ascultatorilor. întîlnindu-se musca. tocmai cînd se mulgeau vacile. In timpul iernii.d.

mai complex. Odinioara. V. contractul a cazut în foc si a ars. In cea dintîi. zapisul animalelor a fost dat în pastrarea cîinelui. strigînd "Contra tucontratu". omorîrea lui (LXX. boului. constînd din însiruirea mai multor scene. Apelînd la arbitrajul vulpii. învatînd pe om cum sa scape (v. comunicarea nenorocirii. Un om salveaza un sarpe si acesta vrea sa-I manînce. agresorul fiind alungat sau omorît. plecînd fara sa plateasca. Cîine. Ea cere sa i-1 restituie.103). dar si focul refuza. interdictia babei de a mai intra în casa. salvarea ei de catre capre.interdictia de a speria caprele prin . Ultimul tip compozitional. Pisica).39 lovitura (v. iar în a doua la revansa acesteia. interdictia. De teama lupului. aceasta sa stinga focul etc. Al cincilea tip compozitional e mai complex. asistam la agresiunea asupra victimei. cerîndu-i sa-I arda. Cîine). în chip similar. în care a baut iepurele. care apoi se fugaresc în lant. p. De atunci. în casa. în alte tipuri. încalcarea interdictiei. cu profil de pseudolegende. aceasta pretexteaza reconstituirea faptului. El apare cu precadere în grupa basmelor cu formule. întrecerea dintre mos si baba. Vulpea pîraste maracinele la foc. boul alearga sa bea apa. Propp arata astfel ca tipul AT 123 (Capra cu trei iezi) este construit în chip similar cu un basm propriu-zis. seria este mai mare. Cel ~ai raspîndit tip compozitional se desfasoara în doua scene. vulpea solicita pe rînd interventia puniti'a a apei. lupului.d. În acest tip se mai pot încadra cîteva variante ale basmului AT 103 D* care cuprind: situatia initiala (taierea purcelului). LuP). Alungata prin casa. pe cînd pisica se zburleste raspunzînd "o-arrs!" (v.d. regasirea cu mO~ll1. La început.a. Tipul e caracteristic pentru h. ogarul tinea cîrciuma. omorîrea unor iezi. plecarea caprei. De atunci ogarul îl fugareste mereu pentru a-si scoate datoria (v. în alte variante. întîiul sa taie lemne cu sapa. cautarea agresorului. cu mai multi actanti solicitati. ca sa nu-l strice intemperiile. Vulpea cu cercei trec~ pe lînga un maracine în care i se agata unul. propunerile agresorului. dar maracinele refuza. Sarpe).a. cîinele o fugareste. a doua sa aduca apa cu ciurul. pîna ce maracinele restituie vulpii cercelul. iar a doua modul cum se desfasoara astazi conflictul dintre cei doi protagonisti. deoarece cuprinde în desfasurare cîteva functii (actiuni) tipice acestuia: situatia initiala. care l-a lasat apoi în seama pisicii. este calchiat dupa cel al basmului fantastic si apare în repertoriulb. scena prima înfatiseaza antecedentele.!. cu totul sporadic.

cum arata variantele autentice. se întîlnesc si replici versificate.Si esti fata? . zice. o craiasa mare.28). pe jumatate".vînt. în unele variante. Alteori.. cu preocuparea de a reda nuditatea faptului. p. "Asa e. Finalul naratiunii este de asemenea pur expozitiv. Uneori.Tapu babii s-a matusii . p.244). 'Sî baba ave o puica. enumerînd bunatatile pe 'Care le aduce într-o lunga formula versificata. sfîrsitul naratiunii coincide cu ultima replica din dialogul desfasurat între protagonisti. este de asemenea simpla. pelins-cu fundu-n sus" (92. iar a doua oara: "Lins. I.Matura cosu .Phi. Motanul se întîlneste cu vulpea în padure si cei doi se descos reciproc: . prin introducerea prota:' gonistilor: "A fost o baba si un unchias. 126-127). De as@menea.He. I. mai cunoscuta fiind cea din varianta Creanga. (5. doamne ferit-ai! zice. "Un lup era flamînd" etc. Dialogul este însa scînteietor.0 fost odata o hulpe si c-un arici". fara podoabe stilistice. începutul e formulat cît mai simplu. io-s îmflarateasa. Tapul jupuit pe jumatate se recomanda vulpii: . Vulpea care se duce sa manînce din putina cu miere sub pretextul ca a chemat-o fina-sa cioara sa-i boteze cîte un copil.Rata- . cunoscute din basmul propriu-zis.. raspunde ursului ca i-a pus numele "Lins-pelins. unele variante mai dezvoltate ale tipului AT 122 A (94 a.. p. io-mparatu mîtîlor cu sapte palosa la grumaz! Ice . Formulele initiale si finale.Ca ma rupe din nodeu" (XV. Vulpea fugarita de lup striga atunci cînd acesta prinde cu dintii de radacinile din vizuina ei: .a odata un ~os s-o baba.Aoleu .. sî mosu un cocos".si fîntîna de baut . Forma h. Mîtul fugit de acasa spune pe rînd viitorilor ortaci de calatorie ca se duce "unde-i iarba de pascut ..Ratoiu .. lipsesc. au un efect ila:dant neasteptat. aproape tot basmul e o expunere versificata.d. p.118-137).. p. Capra se recomanda iezilor. calcarea interdictiei si risipirea caprelor. p. mentionîndu-se ce s-a întîmplat cu eroii basmului. în concordanta cu putinatatea lui epica.sa se-ngresa calutii mei" (5. d-apu tu cine esti? . . Baba avea si ea un tap'" (94 a.Picioru meu .Esti casatorit? . ice. Partea expozitiva a naratiunii este de asemenea simpla si directa. cum e cel despre Cocosu rosu: "Cocosu rosu . ice. 16-17).a. 7.Da. zice vulpea" (5.Cine-i aicea? . p. C-unumpunge . 237-240).Nuu. care. p. cu replici fulgurante.C-unu subt pamînt-sa duce" (94 a.C-un corn unge.244).Duce gunoiu . puse în gura unor animale. 139). I. .

Basm propriu-zis. P. au introdus termenul b. Ca-ras-farta! ice" (5. inventata. p. pe alocuri si în Muntenia. Hasdeu.. iar cutcurezatul cocosului: . iar titaitul soarecelui: . avînd întelesul de naratiune neveridica.Tintin. LXXXIII. baica. 1-2.-O-arrs! O-arrs!" (5. 1. el apare în literatura veche sub forma basna sau basn. IV.. 198). 2656). Matura casa . î~ alta varianta.Ispirescu. dupa aceea generalizîndu-se cea de basm.. sînt apoi formularile cu caracter onomatopeic prin care se imita strigatele specifice ale unor animale.Duc la moara . 18).149). N. 606). în opozitie cu cea adevarata (la pl~ral basne sau baznuri). Raspunsul gainii si cocosului se încheie totdeauna: "Ca-ras-farta. apar protagonisti supram.~. el s-a raspîndit treptat si în celelalte provincii.d. fiinte sau obiecte). p. Ca~acteristice b. sa dau si eu" (18. dar specia are o arie mai larga. el apare si cu întelesul de fabula.1. pricazca. specia are alte nume (PriPoviietca. Forma basn este atestata numai în prima jumatate a secolului trecut (XXXV. D. Titaitul soarecelui ar însemna astfel: . engl. scazca. iar pisica i-ar raspunde: .Cu ele sa' te împuste" (81' a. în aceasta din urma fiind mai raspîndit termenul basm. eigentliches M archen. Prin b. la sîrbi basna (sau basma) însemnînd descîntec. povest.. fixat apoi si delimitat ca atare de B. Prin colectiile de popularizare. razpravca. Cantemir.z. basnia) denumind fabula animala sau apolog (XIX. cazca etc.p. La slavi. p. 119). strigatul cocosului "Cutcudau-Dau" este interpretat de cel atacat "Cu cutitul dau. Specia e denumita regional poveste în Transilvania. Pline de comic sînt replicile în care strigatele animalelor sînt interpretate ca amenintari împotriva celui ce a patruns în culcusul lor. Cîinele care latra dupa pisica ar striga: "Contratu-contratu! Contratu-contratu!".. Poveste). asa cum a fost cir- " 1 ·r . 1. p.Fac galuste . 142)..41 .Cot~odanu . Moldova.Pî~a~m'pui ciocanu!" (ibid. se întelege în chip curent cel fantastic (în care alaturi de om. 2.Doua catele . p. De obîrsie slava. Evolutia sensului pentru a denumi naratiunile lungi. ma! Tî-tî-tîne-l!". bachora.turali.Fac frecatei . dau L". pravliica. ordinary folk-tale) s-a petrecut numai în folclorul românesc.. p. Primii culegatori din Muntenia. iar la rusi (basni.Doua muste . p. La cîtiva scriitori (D. Filimon si P.)..Tî-titîne-l. fictive (germ. fara ca sa-I dezradacineze pe celalalt (v.Doua cioara . în literatura. Tichindeal).

întrucît credinta în existenta acestuia a disparut. miraculos asa cum e delimitata în stiinta literaturii. în realitate situatia este destul de confuza. Petru: AT 750. tale of magic). 471. 785. 363. sau chiar cu altele din mediul contemporan. C. în care apar Dumneze. In concordanta cu criteriul adoptat de Aarne-Thompson. cla~ificate printre cele fantastice (AT 360. cu caracter mixt. ireale. unele din b. 710) pot figura mai adecvat în grupa b. b. unde aceasta fiinta e înca vie în credintele populare (XLI. pe alocuri Dumnezeu si Sf. D. E plin de învataminte faptul ca în variantele germane si italiene strigoiul din unele basme (AT 363. apoi 460. b. legendar ar cuprinde b. oscilatiile sînt mai mari. fantastic este traducerea termenului corespunzator din clasificarea AT (Zaubermiirchen. 461. 800). legendare au o desfasurare ampla. b.. spre deosebire de Europa rasariteana. nuvelistic.t sau alti sfinti. fantastice în care se arata botezul eroului. 780 (mai cu seama). fantastic. Petru intervenind mai des. b. cum arata si denumirea. Daca teoretic delimitarea este oarecum clara. În repertoriul nostru pot fi întîlnite variante din aceasta subspecie care aduc în scena zmei (sau uriasi). în opozitie cu naratiunile verosimile. Aarne-Thompson incluzînd aici b. B. chiar în b. printre povestitorii populari cu mentalitate arhaica. b. Cîteva b. Cum se va vedea. Clasificare). 365. cu acelasi tipar compozitional ca si b. legendar (AT 750-849). Pe plan european.42 cumscrisa în clasificarea internationala Aarne-Thompson (v. dovedind ca. iar în tarile unde b. B. fiind snoave-legende (AT 791 Sînpetru batut de doua ori. fantastice. despre dracul cel prost. Ea cuprinde patru subspecii care stirbesc întrucîtva caracterul unitar: A. ele fiind orînduite ai~i numai pentru' ca protagonistii care determina desfasurarea actiunii sînt Dumnezeu (Isus) si Sf. despre dracul cel prost arata acelasi proces de substituire a zmeilor (uriasilor) cu dracii. unele b. aceasta din nevoia de a da un suport verosimil naratiunilor. 365) a fost înlocuit printr-un simplu hot. Denumirea b. 35). B. legendar. legendare au un vadit profil de snoava. mai traieste înca în traditia orala semnalîndu-se tendinta de a înlocui 'personajele disparute din mitologia populara cu cele crestine. si acestea conventionale pîna la un anumit punct. Faptul ca adversarii supranatu- ~ 1 . 756. Fantastic înseamna în acceptiunea data relatare despre fapte miraculoase. p. mai adecvata fiind denumirea de b. Pe de alta parte. în timp ce altele i-au înlocuit cu diavoli. 465. este o naratiune verosimila.

europene. S-au pastrat totusi si cîteva b. care a avut ca model snoava populara. o femeie neasemuit de frumoasa care s-a îndragostit de el. în timp ce pastea turma. dupa ce l-a sarutat în timp ce dormea (v.hiar în repertoriul nostru au fost surprinse cîteva b. Cele mai multe. adica naratiuni care au variante apropiate printre b. Iarba fiarelor). .43 1 1- t I r rali din aceasta subspecie sînt învinsi prin pacaUre. dar în ziua urmatoare o întîlneste din nou. fantastice a caror actiune a fost tratata pur nuvelistic. apropiat de nuvela si roman.p. iar mai tîrziu Alexandru cel Mare iubeau b. Cele mai multe pot fi considerate doar fragmente de b. Ele ar constitui doar dovezi cu privite la vîrsta unor me>tivede obîrsie populara care au patruns în unele mituri (legende sacre) sau în alte opere literare. v. AT 400 despre zîna ce se scalda în lac si lasa inelul în degetul tînarului împarat.z. Bolte-Polivka au consemnat în monografia lor monumentala o serie de marturii scoase din documente si din operele scriitorilor antici referitoare la b. Documentele arata ca faimosul faraon Keops. unele fragmentare. Ileana Cosînzeana). la snoava. . popular. o apropie de snoava. lupta cu taurul monstruos aidoma celei a voinicului cu balaurul din fîntîna care dadea apa numai pentru cap de om. Cea dintîi. Asa numita Poveste ciobaneasca relateaza cum un cioban a zarit. si aici se pot vedea oscilatii: unele b. întocmai ca si eroul popular care fura iarba miraculoasa de la o broasca sau serpoaica. pe celalalt tarîm. popular din vechiul continent. Restul naratiunii s-a pierdut. Atestarile indirecte sînt însa mult mai vechi. Dovezi mai elocvente ofera cele doua naratiuni întregi.hitatea europeana. Ciobanul cauta sa scape de ea... De aceea. învierea cu ajutorul ierbii furata de la sarpe. adica motive care se aseamana mult cu cele întîlnite în b. mai cu seama în epopeea despre semizeul Ghilgames (calatoria lui în lumea mortilor similara cu descinderea eroului din b. z. R' este atestat înca din antichitatea îndepartata. Cu mai multa claritate se delimiteaza b. Cu toate acestea. nuvelistic prin profilul realist al actiunii. mai cu seama de nuvela toscana. p.snoava pentru subspecia cuprinsa între AT 1000-1199. Fragmentul citat se aseamana cu frecventul pasaj din b. ar fi fost mai potrivita denumirea de b. alcatuind astfel puntea de trecere de la b. provin din antie. C. fara nici o interventie a vreunui factor miraculos. nuvelistice au în alte tari europene variante fantastice si invers. 3. si aveau povestitori tocmiti pentru clipele lor de ragaz.

Cercetatorii au avut în vedere numai b.. era obiceiul de a .. AT 425). neputîndu-se nicidecum bucura de atare consideratie. Marturiile provenind din literatura greco-latina par mai nesigure. O seama de cercetatori au vazut în naratiune a despre fratii Anup si Batu nu un b. popular: sotia adult era care. motivele nefiind atît de organic sudate ca în b. Se poate presupune ca povestea despre Anup si Batu a trait în antichitatea egipteana· atît ca legenda. în b. cele doua forme deosebindu-se extrem de putin.e. de Vries: caracterul compozit al naratiunii. si legenda sînt mai apropiate. sotia tradatoare îsi recunoaste primul sot dupa ochi. care nu aducea cu sine decît foarte usoare modificari de forma. scrisa în anul 1250 î. p. în primul rînd cu b. respinsa. pe alocuri aceeasi naratiune putînd fi cînd b. cel mai vechi b. insinueaza ca cel iubit ar fi încercat s-o siluiasca (motiv cunoscut si îil episodul biblic despre Putifar si Iosif). din Europa apuseana si centrala. fiind deci o naratiune din categoria b. I. cînd legenda (mit). potrivit atestarilor de pîna acuma. fara intruziuni legendare. legendar.44 I . b.. N eîndoielnice sînt însa atestarile corespunzatoare despre uriasul orbit (AT 1137) si sotul travestit în animal (sau invizibil. se aseamana mult cu variantele europene. J. prin schimbarea functiei.. un b. J . Herodot ne-a transmis apoi din repertoriul egiptean Comoara lui Rampsinit. Se întîlnesc în el o seama de motive frecvente în b. nuvelistic.. 51-60). Pornind de la faptul ca cei doi frati poarta nume de zeitati egiptene. cît si ca b. S-a aratat însa ca în tarile mai arhaice. nuvelistic.. Asemanarea cu variantele europene este totusi evidenta. încît nimeni nu :'l-aîndoit ca Herodot ne-a transmis un autentic b. pe deplin cristalizat. faraonul ce se îndragosteste doar la vederea suvitelor de par.da oamenilor nume de zei...1 I il! numita curent Doi frati.n. apoi împrejurarea ca a fost consemnat într-un papirus. ar fi cele invocate de J. ci un mit sau o legenda. El se aseamana atît de mult cu variantele b. s-a crezut ca naratiunea din acest papirus ar fi un mit despre cei doi zei.n. AT 950. 12). p. popular despre uriasul t 1 A . dar s-a observat în scurta vreme ca înca în secolul al XII-lea Î.e. de Vries crede ca naratiunea ar fi fost legata de un rit referitor la înscaunarea faraonilor (XXV. despre sotia necredincioasa (AT 590 A). Singurele argumente care ar pleda împotriva apartenentei la b. în ciuda metamorfozarilor lui (la noi de obicei în cal) si îi cere decapitarea (5. prevestirea mortii fratelui prin marea ce spumega (la noi prin picaturile de sînge lasate pe naframa).

ci si o seama de aprecieri ale autorilor clasici (ibid. p. caruia i se cunosc peste 1100 variante folclorice. din India pîna în Irlanda duce la presupunerea ca Homer l-a preluat din traditia orala. îndeosebi din metropole. în care protagonistul uman învinge toate piedicile si este rasplatit la urma prin cîstigarea tronului împaratesc sau prin îmbogatire. a fost de asemenea preluat din circuitul oral. autorul prelucrîndu-l în gustul literar al epocii si adaugîndu-i o seama de ingrediente mitologice. 108-126). naratiunea îsi pierde profilul de b. cît si cel fantastic. care a pricinuit scindarea în doua paturi culturale. Lipsa acelui happy ending e semnul cel mai vizibil ca varianta respectiva reprezinta o abatere. Apoteoza eroului din final este atît de caracteristica. una din ele hranindu-se cu cultura clasica si lasînd b. a fost izgonit în lumea copiilor. chiar daca peripetiile se desfasoara întocmai dupa canonul b. dar verosimila. este o naratiune puternic schematizata. decît ca are alte coordonate. atestarile de b. nuvelistic. Fenomenul se va repeta în Europa începînd cu Renasterea. La noi. înlocuit la Homer prin episodul Nimeni si care îsi are si el corespondent în repertoriul folcloric. Pretioase sînt cele care tradeaza atitudinea dispretuitoare a celor cultivati fata de atari narati uni naive. E vorba de patura cultivata.. încît acolo unde ea lipseste. devenind o specie mixta. la noi Pacala numindu-se "Singur Eu" (v. B. p. de unde b. p.45 ~i l r I 1 T orbit de fratele mai mic se întîlnesc motive absente în Odiseea: inelul fermecat care îl retine în loc pe cel care îl poarta. de cele mai multe ori . sînt destul de tîrzii. 509). IV. care se diferentiase cu vremea de mentalitatea si gustul paturilor populare. B. care se vor adapa numai la filonul folcloric. 41-46).-Iegenda. 4. Cercetarea). numite "fabulae pueriles" (povesti copilaresti). Pacala). eventual fara episodul cu inelul fermecat. "fabulae aniles" (povesti babesti). foarte rar butoiul cu bani care de asemenea tintuieste locului pe posesor (5.secolul al XVIII-lea -(v. straturile populare. Verosimilitatea caracterizeaza atît b.hiar condamna atari "vanas vulgi fabulas"(povesti desarte ale poporului) si numeroase marturii arata ca erau povestite si în acea vreme numai copiilor de catre doicile care îi îngrijeau. Unii c. b.. în antichitatea clasica o dovedesc nu numai temele prelucrate literar sau aluziile la ele (XIX. II. Larga raspîndire a acestui b. Gît de cunoscut era b. povestit de Apuleius în Magarul de aur despre Amor si Psyche. pe seama celeilalte paturi.

sem~ul nevinovatiei celui omorît. S-a facut o apropiere între b. împreuna cu obiceiurile prenuptiale si nuptiale de la unele popoare aflate în stadii mai arhaice. eroul e urmarit numai pîna la nunta. se arunca si el în apa. avînd a înfrunta atîtea calamitati si a îndura spolierile atîtor exploatatori dinauntrul si din afara granitelor. ce se poate închipui în viata unui om.. iar cel rau pedepsit în chip exemplar. reprezentînd deci punctul culminant nu numai al actiunii din b. fara sa verifice faptul ca acesteia i-a cazut o mîna. este o naratiune optimista care insufla ascultatarilor vigoare si încredere În viata. trateaza conflictele cele mai frecvente în societatea umana din toate timpurile. Cea mai cunoscuta varianta de acest fel. b. 'întrucît o~ul este puternic legat de peisajul natal si de oamenii epocii lui. Spre ilustrare. trebuia sa dea dovada de barbatie si ca atare era supus unor probe de curaj. celalalt omul cel mai bogat. ci si apogeul. lipsita de orice met~hne. Morala ce se desprinde din toate b. In opozitie cu legenda.). b. cel bun fiind rasplatit. Ispirescu. Actiunea din b. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. adesea derutante. paturile popularenu si-au pierdut nadejdile într-un viitor mai luminos pe care l-au dorit mereu. lVIobilulcare a generat b. Cel ce voia sa-si întemeieze o familie. Abia cînd se convinge de cele întîmplate si e cuprins de remuscari. dar spre deosebire de epopee si roman. Sufletele lor s-au prefacut în doua stele care se vad si acuma pe cer. pe care le-a amalgamat în conturul unei lumi ideale. ca specie literara a fost tocmai tendinta de a arata cum trebuie sa fie orînduita viata pe pamînt dupa jaloane drepte. Un frate este înecat în mare de celalalt care a aflat ca a dormit cu sotia lui. etc. b. fantastic. prin acel final legendar vrea sa ilustreze zadarnicia iluziilor omenesti despre o viata perpetua. cea mai generala norma etica: binele învinge întotdeauna raul. Tinerete fara batrînete si viata fara de moarte a lui P. In ciuda sceneriei sale cu atîtea elemente miraculoase. care s-ar scurge fara nici un sens. ilustreaza. Acest final îndeparteaza cu totul varianta de cele cunoscute ale tipului AT 567 (în care se arata cum un frate ajunge împarat. al treilea nazdravan. în ciuda traiului lor zbuciumat.46 un fenomen sIngular în ansamblul variantelor tipului. cu vechime multimilenara. putere sau întelep- t . are întindere biografica. si riturile de trecere. Cel mai pregnant oglindeste aceastî trasatura b. transmitînd visul generatiilor urmatoare. devenind o încercare de descifrare etiologica cu privire la cei doi luceferi. fantastic reflecta problemele mari ale societatii.

decisi sa înfieze ceea ce vor gasi în cale. De multe ori însa protagonistul descinde dintr-o familie umila. Unii vulgarizatori au încercat sa vada în aceasta origine hiperaristocratica a eroului o oglindire a unor sentimente dinastice ale maselor populare. fiind apt a îndeplini unele roluri în practicile descîntatului (5. 64).47 J 1 if r r . Acestia pleaca de obicei în lume pentru a-si întemeia o familie. b. cu conceptiile si preocuparile dominante. deznadajduiti. gata sa savîrseasca ispravi memorabile. I. dar nu se poate vedea în aceasta sau în alte date de natura etnologica. b. cum se va vedea. eroul fiu de împarat comportîndu:se ca si cel de origine umila. Inceputul b. In felul. Altii au încercat sa vada în aceasta predilectie a b. cel mai nebagat în seama. a fost pus de unii pe seama dreptului consuetudinar de ultimogenitura. de obicei revenind cu sotia la familia parinteasca.. Cei dintîi au un ~olmai sters. t~ j: ~r 1 ~ j I ciune. nu se semnaleaza însa nici o diferenta între cele doua categorii. . p. extrem de saraca. oglindeste si el realitatea înconjuratoare. cînd el este apt de a pleca în lume. Cel mai adesea. Atari credinte si practici au avut o influenta secundara. cel mai mic fiind mostenitorul gospodariei parintesti. Ca orice opera de arta. adesea la rugaciuni îndelungate. Parintii nu au copii si. în b. distingîndu-se doua categorii în care de obicei se încadreaza tipurile fara ca sa fie obligatorie corespondenta dintre ele. dar aceasta se întîmpla totdeauna în chip miraculos. Faptul ca eroul e cel de-al treilea fiu. Cu totul exceptional sînt implicate în actiune mai multe geperatii. este însa mult mai veche. recurg la mijloace magice de procreatie sau la ce le ofera întîmplarea. adesea doar ca pretext d~ p~mereîn scena a actiunii fiilor. Realitatea reflectata în b. el e fiu de împarat. aproape întotdeauna al treilea. etajîndu-se ca o naratiune de tipul romanului ciclic./- . eroul este urmarit din pragul adolescentei. responsabili de prosperarea recoltelor. originea lui ca specie literara. menit sa sporeasca interesul ascultatorilor. la sfîrsitul copilariei. nu o data fiind orfan sau parasit în lume. acel ritm tripartit. Actiunea afecteaza doua generatii. unor credinte populare potrivit carora cel mai mic ar fi dotat cu calitati cu eficienta magica. difera. deoarece. parinti si copii. pentru al treilea fiu influenta. adesea copios oglindite în el. eroul este urmarit însa mai de vreme. Cei doi soti batrîni pleac~ fiecare Într-o parte. în cealalta categorie. particularitatea amintita a avut la baza resorturi estetice. probabil din vremea cînd regii erau încarcati cu valente magice. de la nastere. Uneori. alungarea epidemiilor etc.

p. Peste). pruncul e confectionat din lut ca o caramida. decît asupra semenilor sai. a-nceput copilul sa: Oa! Oa! în copaie" (5. femeia îl înghite. prezentînd sub acest aspect numeroase similitudini c11cavalerii epicei medievale si cu haiducii baladelor popuIare. eroul e nascut fara voia mamei prin degustarea unei boabe de piper sau de mazare care indica prin însasi miscarea lui continua ca are virtuti neobisnuite: oriunde e' pus. In toate cazurile aratate. In genere. eroul se mai arata animat de sentimentul dreptatii.' sare jos sau aluneca. încît eroul afla abia tîrziu ca nu e unicul fiu. eroul e stingher. domina calitatile de natura practica: îndemînarea. dornic de lupta si de aceea pleaca spre a-si elibera surorile sau fratii. disperata. umanitarismul neprecupetit al protagonistului. pîna ce. Cel mai adesea el e curajos. mosul culege din drum o bucata de lemn sau de fier care devine om prin simplul act al scaldarii în copaie: "A pus apa la foc. ci si servitoarea un baiat.48 acesta. De asemenea. 1. iapa: ~au cateaua nasc si ele cîte un pui nazdravan daca au mîncat din resturile alimentului miraculos. Cînd e nascut din boaba de piper sau mazare. fratii si surorile au disparut luati de zmei sau diavoli. dovedindu-se un om cu calitati extraordinare. In cîteva b. De asemenea. adesea cu aceeasi înfatisare. mai' mult asupra animalelor neajutorate sau ranite care se vor dovedi auxiliare pretioase. prin degustare din mar sau peste se întîmpla sa nasca nu numai împarateasa. Uneo~i. de porc. mama recurge în chip deliberatla degustarea unor alimente cu însusiri germinatoare. cu sapun. cei @oievoluînd apoi ca doi frati de cruce. l-a scaldat. cu aia. Mar. nu mai are frati si surori decît în cîteva situatii special~. o bucatica de carne etc. de obicei un mar sau un peste (v. pedepsit a sta în forma animaliera. Voinicul ce se va naste se va numi Piparus sau Mazaran. b. îl dezval~ie si ca om milos. reliefeaza cu putere o alta trasatura 'care deriva din ultima. iau acasa un pui de sarpe.. de arici. ceea ce îl decide sa plece în cautarea lor. cîstigîndu-si simpatia ajutoarelor si a tuturor celor care au legaturi cu el. Uneori. pornit ca atare sa îndrepte strîmbatatile. prin care el se ridica deasupra intereselor strîmte ale castei sau familiei sale. Cîteodata. în o seama ~1 . sentimentul' rasf~îngîndu-se. fiind împins la actiune de un singur resort. aruncat cu laturile sau la gunoi. ~40). Psihologia eroului e puternic schematizata. Totusi o seama de b. Alteori. cumintenia si mila. care mai tîrziu prinde a vorbi. în chip curios. Mai des. spre a omorî zmeii si balaurii care tiranizau un colt de tara' etc.

silit de saracie.1 ? -' de b. Omul sarac lasa la cîrciumarul sau popa care îl gazduieste nu numai masa ce se umplea de bunatati. si aceasta trasatura deriva din constructia schematica. precum si înclinarile lui în toata plinatatea lor spirituala. protag@nistul este cu totul modest. Sondarea nu este adînca. nu prin bogatia vietii spirituale. povestitorul popular poate complini cu succes aceasta lipsa daca talentul sau de plazmuire îi permite sa insufle viata figurii schematice. e o naratiune puternic tipizata. ci de-abia figuri. Cei care pun în relief atare superficialitate a personajului principal uita ca b. încît b. ca totul provine din înselatoria gazdei (AT 563). nici întîia si nici a doua oara.. calauzit de o gîndire naiva care constituie si ea un indiciu neîndoielnic de vechime. Datele despre personaje.his. Din putinatatea resorturilor care îl anima s-a dedus superficialitatea c'are ar fi caracteristica protagonistului b. întruchipari sterse care impresioneaza prin faptele lor uluitoare. încît sa se poata potrivi în locuri cît mai diferite si la generatii despartite între ele de milenii. Iancu Durol din Bughea de Sus . Daca în schema b. abia a treia oara si numai prin faptul ca batul batea la comanda îsi recupereaza obiectele schimbate. care nu evolueaza si mai cu seama nu cumuleaza nimic din înfrîngerile sau durerile la care îl supun întîmplarile. ci si mielul (calul) care se balega galbeni. aspectele specifice tinutului sau. iar trasaturile puternic schematizate. în care schema e dusa pîna la ultimele ei trasaturi. fara nici un indiciu cu privire la caracterul lui.Arges obisnuia sa urmareasca reactiile' . nu aduce în scena tipuri. îsi ia lumea în cap si numai întîmplarea îl pune în legatura cu demiurgul care îi va aduce izbavirea dorita. încearca totusi a doua oara în aceleas~ împrejurari si numai mila zmeului pentru ca l-a scapat din butoiul sau lada în care era înc. sablonarda a b. îl determina sa-i crute viata.49 -~ i- 1< ~- . Cercetatorii basmologi au pus în lumina aceasta izolare a personajului de b. la trasaturile spirituale dominante. Aceasta schema care se transmite ca atare în circuitul oral e umpluta apoi de fiecare povestitor cu date din experienta lui. un biet om care. Trasatura tine de caracterul conventional al basmului. oglindind în felul acesta framîntarile contemporaneitatii. În fapt. în tendinta de a capata valente cît mai universale.. fara sa-si dea seama. sînt aratate doar scenele referitoare la soarta eroului. actiune sînt în asa masura schematizate. Desi eroul nu izbuteste sa fuga cu mireasa (sau sotia lui) fiindca zmeul are un cal mai puternic decît el.

l1ipufetii alia . Însusirile se plamadesc în acest stadiu de latenta pîna cînd se 'iveste momentul critic care va'dezlantui actiunea (rapirea conste1atiilor.. întotdeauna ramas la stadiul infantil. Introducerea în aventura . o fi ~uritori 'da 'foame" (5.cruciale ale actiunii prin care faptele luau alta întorsatura. cîndsi-a vint în fire: . în b. si bou cli picioru. trei zile si trei nopti. Abia la urma gaseste o fotografie. fiindca îl socotesc un netrebnic riimas ca povara pe capul familiei. pe masura .. cel de al treilea e de ~bicei un neajutorat. Cazarchina cauta. a surorilor etc. pa eu astazi traiesc bine. eroul porn'este la actiune. Alteori. victima a unor întîmplari pe care el nu le poate ocoli. ca io am doi batrîni. 553-554). sau calca dinnestiinta consemnul. Sentimentele pot fi profunde si ele impresioneaza prin violenta cu ·care se manifesta. Sentimentul îl asalteaza tocmai cînd 'protagonistul ati~ge apogeul carierei sale prin . uneori p~ste 'voia parintilor cînd acesta e cel de al treilea.. "Cînd a vazut c. sale alt :aspect: elevatia sufleteasca a eliberatorului. Eroul principal se caracterizeaza în genere prin atitudinea lui activa. erou. . ca unul care stie doar sa se joace în cenu~'i.cu picioru. Da mama si tata o fi muritori da foame" si SDunesotiei "i-o m-as duce ~casa. în odaia interzisa "si-a controlat carte cu carte.50 :sufletesti· ale personajelor din multele sale b.casatoria cu fata împaratului. exclama cu patos: "Daruit sa fii de la mine. prostu!" (5. apa! Unde-o calca vaca .'1 porr~estesa actioneze abia dupa ce a dat dovada de maturitate (v. p. Mai tîrziu. 189. unde acesta este pasiv. Fiul împaratului din b. :mai ales cînd acestia sînt batrîni si slabi.205).). Povestitorul Gheorghe Zlotar din 'Fundu Moldovei . Contrastul e -folosit de creatorii b. în momentele . adesea peltic la vorba. pe tot izvoru si pe tat paral!l sa fie apa" (ibid.. în familie.. Doamne. p. totul sfîrsind printr-o catastrofa.armelor cu care a fost daruit de nas. a cazut în genunchr. dnd izbuteste sa o întîlneasca "si cînd a vazut-o asa frumoasa . p. fiind :mînat numai de dorul de a savîrsi ispravi miraculoase. Dupa ce Dragan Cenusa rapune balaurul care monopolizase toata apa. Spre deosebire de cel din legenda. Cam la aceeasi profunzime schiteaza acest povestitor si dorul de parintii lui. 230). hîrtie cu hîrtie.. de astazi înainte. 1. a picat lesinat jos! La trei-patru ceasuri. Probele puterii).« Asta e ursîta mea!» A luat-o si a bagat-o-n sîn".. pîna pa fundu lazii". II.Suceava sublinia la eroii din b. grandoarea umanitarismului sau dezinteresat. pentru a reliefa cu mai multa putere virtutile extraordinare ale eroului.0. în lipsa parintilor.

). exploatînd succesul numai pentru ca el e capetenia. Metamorfoze).' mai rar luna. punctul ei depornire. Intra în padure. partea acestora e atît de covîrsitoare. Ele sînt mult mai sterse. uneori indi~înd fiilor ce: . Revenirea la parinti va fi prilej pentru erou de a-si uita sotia sau logodnica prin încalcarea unei interdictii.. eroul ramînînd în impas total fara concursul lor. Vineri. si Tulbura-apa.. ~ este uneori un capitol simplu al vietii de gospodar. Petru. Tocmai aceasta le face indispensabile în actiune.). Auxiliarele eroului se recruteaza din regnurile naturii: oameni. Putine sînt b. acorda totusi preponderenta titu-larului. Dumnezeu. antropomorfizati (v. Dumnezeu si cu Sf. iar tataLincestuos (AT 510 B) sau gelos pentru nora prea frumoasa (AT 516 etc. Luni.. apoi arme si obiecte miraculoase. apoi soarele. Adesea.:~--. a pornit sa faca o casa noua în locul celei care sta sa se darîme. care de fapt poarta tot greul actiunii. acesta devenind mostenitorul tronului si salvatorul împaratiei. Parintii sînt adusi în scena pentru a zugr3_vistarea initiala a actiunii. Dupa ce Tei-Ieganat a crescut. Unele va":: riante insista asupra regasirii finale a eroului cu parintii.. mama sau sora au un rol mai mare pentru a se arata necredinta lor fata de fiul sau fratele lor (AT 315.. Abia în unele b. Sfarma-piatra. fantastice în care nu intervin personajeleauxiliare. Sînpetru.590). dar practicei nu mai participa la nici un fel de actiune. întruchipînd o singura calitate. conducatorul. Zilele: sfinte). Oamenii care îl ajuta sînt fiinte fantastice sau chiar oameni de rînd. mai rar prin sfaturile primite si de obicei platite ca sa aiba efi-cienta. ceea ce constituie prilejul de a-i întîlni pe Strîmba-lemne. iesind din impas prin propriile lui însusiri. Luna. saracie maxima. Personajele secundare sînt vremelnice. Dumineca. mai proeminent este fratele de cruce. Dintre oameni. mai ales cînd situatia familiara e critica (lipsa de copii. pe· care de obicei îi duce la curtea unde va domni el. în realitate el fiind eroul: principal. Soare.51 -r . prelungind actiunea cu înca un episod. dar creatorul b. Doar în b. în acestea actiunea desfasurîndu-se de obicei în planuL metamorfozelor (v. apoi Sf. nuvelistic eroul actioneaza singur.. Parintii sînt îndr~matori. pietrele sfarîmate si apa tulbure. boala incurabila etc. chiar daca uneori specializarea e de grad maxim. dar gaseste toate lemnele strîmbe. aparînd în actiune pe o durata scurta. (~ ) . animale. încît eroul principal pare cu totul eclipsat. dar de obicei aceasta se întîmpla nu din vina parin-tilor. plante.

crutate de acesta la rugamintea lor de a nu le împusca sau mînca. Vaca). data fiind inamovibilitatea lor. poate participa la actiune. ca rasplatire pentru o binefacere. Mai des apare ca sfatuitoare baba (v.. Harap Alb uita de aripa albinei recunoscatoare încît calul trebuie sa-i aminteasca: " . încît calul se vede silit sa-I admonesteze: " . Baba). vulturul etc. oaia actioneaza si ca auxiliara a prot~gonistului (v. si cînd t-aprinz tigarea. uneori numai cu binete cuviincioase. prezenta lor constituind una din caracteristicile b. atît de . Plantele participa mai putin la întreprinderile eroului. tîntarul etc.1 il i!I. Oaie. Bou. rolul lui e covîrsitor. Cal) dotat cu însusiri nazdravane. potrivit dreia utilul sa fie reciproc.Pai cum sa nu stii zice .. auxiliare mai frecvente sînt cîinele. sau lecuite de ranile pricinuite de altii. toate avînd puteri nazdravane (v.tot plîngînd vii la mine de cîte ori vii". corbul. Rareori. el fiind motorul actiunii. Cel mai important e calul (v. fantastic.Ce-i stapîne? .u ceva neînsemnat. Dintre celelalte animale domestice. care ajuti pe erou pentru ca a daruit-o {. îndeosebi acela de a se jertfi pentru învierea fiului si a tovarasilor lui. fantastic ursul. vulpea îndeplinind cel mai adesea rolul unor cîini nazdravani. Se întîlnesc astfel în b. ajutîndu-l pe erou si frecventa lor variaza cu conditiile climaterice. Principiul general care consfinteste legaturile între protagonist si animalele ajutatoare este do ut des (dau ca sa-mi dai).~ vor trebui sa faca dupa moartea lor. furnica. Pisica).alocuri. 294). îndeplinind rolul parintilor. Ele ajuta pe protagonist din recunostinta. p. Tot atît de familiare se arata :si animalele salbatice care îl ajuta pe erou cu o fidelitate exemplara. în stare a savîrsi nu numai fapte miraculoase. .. lupul. apoi pisica. aprinde si aripa albinii." (XV.52 1 . Iar cînd i se da însarcinarea de a alege pe fata împaratului dintre servitoarele îmbracate aidoma ei. într-o varianta a b.. pîna la cele minuscule: albina. iar dintre animalele mai mari boul. H arap Alb. pornit numai sa plînga. orice animal cît de mic: si de neînsemnat în aparenta. Animalele ajutatoare sînt mai numeroase si detin un rol preponderent. Pe .zice . apoi vietati mai mici ca pestele. Practic.ce-ai tu la tine? N-ai tu aripa albinii la tine? Du-te. fiind sau . ci si în a sfatui pe stapîn de îndata ce acesta se afla în impas. Harap Alb se dovedeste aproape un neajutorat. Vaca si oaia apar ca mame ale eroului principal. deci o conventie etica de grad elementar. .acolo. 286. Cîine.' toate sarcinile date de spîn sînt îndeplinite dupa sfatul sau initiativa calului..

la cerere~ acestuia. Unele obiecte au însusirea de a se transforma la aruncarea lor intentionata în felurite obstacole. multiplicîndu-si forma la proportii uriase: peria devine padure. Mar). O prima categorie e alcatuita de armele cu puteri. miraculoase: sabia (sau palosul). masa care se întinde singura cu mîncari.. adesea la distante enorme. v. apoi chiar pusca. . fluierul care face sa joace pe cel care îl aude etc. Acestora trebuie adaugata apa care vindeca. palosuL. raspunzînd în locul fugarilor. capastrul care recheama calul la scuturarea lui. Apa vie). scaunul care tintuieste locului pe cel care sta pe el. încheaga trupul si reînsufle~ teste (v. (v. Ele sînt daruite de nas. batul care împietreste pe cel atins sau amenintat. Vioara). sacul în care poate intra oricine la comanda. Camasa. caciula care genereaza. mai cu seama redînd vederea. caciula care îl face nevazut. oglinda care arata pe cea. element introdus mai tîrziu.53 -t 'f 'lr contrastanta cu multele deplasari ale eroului. Cu iarba fiarelor animalele re-o cunoscatoare învie pe stapînul decapitat de impostor (v. functia rituala conferind~-i puteri miraculoase. p.. pentru ce mi-ai facut binele-asta?" Si. e curatat de voinic si îl întreaba:" . dafin (5. naframa sau sapunul un lac urias etc. Urmeaza apoi bog~ta categorie a celorlalte obiecte nazdravane: inelul (sau margeaua) care îndeplinesc orice dorinta. mai frumoasa. ~irezi de vite etc. putînd fi uneori si sabia tatalui sau de cînd a fost mire. Dafin). Chiar saliva actioneaza dupa principiul magic pars pro tata. comoara îngropata. cornul din care ies la cerere mîncari si bauturi.Ce plata sa-ti rasplatesc. Dafinul care avea în el fata "de vînt nebatuta" si "de voinic nesarutata" si se paraginise' dupa plecarea acesteia. vioara care învie soldatii. da puteri uriase. Mult mai dese sînt obiectele care ajuta pe erou înt felurite chipuri.18. apoi. ei. camasa care poate ucide sau detine pe cel care o-mbraca. rasplateste cu ea pe cel care o scoate~ îmbogatindu-1 pe data (v. îi arata drumul ca sa regaseasca pe fata din. lampa din. Marul sau parul curatat rasplateste pe eroina la întoarcere. Fluier. Iarba fiarelor). si bauturi. desigur un. oferindu-i din fructele ce tocmai atunci dadeau în pîrga (AT 480). Cînd nu face fructe pentru ca are la radacini 0. punga din care nu se mai' termina banii. II. gresia un munte de stînca din cer pîna în pamînt. soldati alaturi de razboiul care produce soldati la fiecare bataie a vatalei. cismele caretrec peste obstacole. care ies trei oameni de fier la aprinderea.

ci prin siretenie. scotînd ochii tuturor celor ce le calca mosiile.alcatuita dupa tehnica contrastului dintre micimea lui si lungimea barbii. Eroii scapa prin pacalire sau prin claustrarea ei într-un sac. în parte monstrii nedefiniti. pastrat pîna acum în credintele si naratiunile populare. Statu-Palma-Barba-Cot). Celmai temut adversar. mai ales cînd e chemata nasa de saracul ~u copii multi (Ar 332). dar si fas(~inatie. el apare totusi ca auxiliar a.a apartine regnului reptilelor (v. dar si cu multa prostie. hranindu-se cu inimile sau sîngele lor (v. înfatisata aci ca o parca antica în paza careia se afla lumînarile sau ghemele ce reprezinta vietile oamenilor. adica dotat cu o mare putere fizica. dar care au primit un altoi crestin. provin din doua domenii. cu atributele sale precrestine. diavolul e înfatisat în b. Asa ar fi Iutele Pamîntului. care învinge voinicii prin vraja ce emana din . Unii descind din lumea fantasticului. Uneori. In b. adesea mai apropiati de zburator (v. Fapturi mai afinate par zmeii. Alaturi. Zburator). prin capcana. dar pasionate pentru joc (v. apoi dintre putinatatea lui si puterea de urias. închipuiti . Ielele de asemenea se arata animate de rautate fata de oameni. lele). Jumatate de iepure. Balaur). ramasi fara . ei sînt în primul rînd rapitori de fete frumoase pe care le duc la palatele lor din pustietati sau de pe celalalt tarîm. . ca zmeii sau balaurii. El e învins nu prin lupta. Cea mai temuta e Mama Padurii. Ei trezesc si repulsie. reprezentati în imaginatia populara în chip oscilant intre om si balaur (v. foarte probabil resturi din niste figuri legendare de tipul centallrilor care s-au estompat în memoria populara.obiectele ei. Din aceeasi categorie face parte si moartea. cu care se si confunda terminologic pe alocuri. cum ar fi balaurii. în primul rînd cei cu înfatisare monstruoasa. Ea se arata si ca binevoitoare omului. altfel nu se explica de <cese îndragostesc femeile de ei. o categorie intermediara e alcatuita din adversarii care în parte sînt oameni.54 Adversarii pe care îi înfrunta protagonistii b. Zmeu).l omului (v. Statu-Palma e o faptura hibrida. 'întrucît îl poate rapune pe cel mai viteaz printr-o singura loAlteori. fruntat adversari supranaturali feminini. unde o lasa sa tînjeasca dupa libertate. mai apar alte fiinte fantastice cu radacini poate tot atît de veChi. Drac). sau prin rostirea unor formule cu eficienta de descîntec care îl fac sa plezneasca de necaz. aci ca trimisa lui Dumnezeu sa secere vietile pamîn'tenilor. Mama Padurii). eroul are de învitura (v. Ele ar reprezenta stratul cel mai vechi.

Eroul porneste de la stadiul cel mai de jos.l tronului sau un om neasemuit de bogat. membrii familiei devin complicii adversarilor.. pun în opozitie fratele bogat si cel sarac. Ea e construita dupa normele contrastului~ b. el se transforma în opusul sau. Imparatii dusmani pun grele conditii pe care le poate îndeplini numai eroul b. se desfasoara pe o linie ascendenta. protagonist principal o figura feminina. Mai temuta e mama vitrega. parcurge o traiectorie de întindere maxima. facînd un salt spre polul opus celui initial. devenind mostenitona. anulînd chiar sentimentele cele mai intime si mai adînci. parte adversarii umani de diferite categorii. Actiunea b. de care rîd toti. lui blamabila. eliberînd lumea demonstri si calamitati. mai ales cînd b. Eroul b. iar pe de alta parte de a da un sfîrsit luminos si linistitor dupa atîtea încaierari dramatice si peste masura de sîngeroase. creatorii b. fac.. un cenusotca. Unele b.celenta poezia contrast ului. Adesea. Folosind si aici contrastul. el e rusinea familiei. Sotia necredincioasa actioneaza cu mai multa înversunare împo'triva sotului tradat. Din cealalta categorie.:c- contururi precise. au vrut sa sublinieze-ca bogatia dezumanizeaza pe om. se observa o suprema . creatorii b. provenind dintr-o familie extrem de saraca. au vrut sa puna în lumina dezideratul ca numai cel dotat cu însusiri exceptionale trebuie sa ajunga în vîrful piramidei sociale. dupa cum tatal incestuos se dovedeste tot atît de tiranizant prin pasiunea. fiind rasplatit în felul acesta pentru calitatile lui si pentru binefacerile aduse semenilor sai. Chiar cînd e fiu de împarat. La sfîrsit. prin ajungerea eroului la cea mai înalta pozitie a orînduirilor trecute. Sotie). mama sau sora îndragostindu-se de zmeii captivi pe care îi elibereaza si pun la cale omorîrea fiului sau fratelui lor. Chiar mama e aratata a fi geloasa pe fiica ei mai frumoasa decît ea pe care nu se sfieste sa o trimita la moarte.. începutul si sfîrsitul sînt diametral opusi. cu mici zigzaguri menite sa puna în relief calitatile eroului si sa motiveze ascensiunea lui. Mai îlltîi. în subsidiar. cei doi termeni ai actiunii. are ca. Atare final raspundea si necesitatii estetice de a spori interesul ascultatorilor. în desfasurarea peripetiilor. 'pentru a-si primi la urma pedeapsa exemplara (v. dovedindu-se a fi prin ex. cum ar fi cele dintre frati. ca una care are o repulsie organica fata de copiii orfani. Cei mai numerosi sînt însa adversarii din cercul familiei.S5 -~- . cel dintîi mergînd cu lacomia lui pîna la a scoate ocpii celuilalt pentru o felie de pîine (AT 613).

pîn Ardeal. lupta cu el cunoscînd si momente sovaitoare sau chiar critice pentru erou. Locul si timpul sînt indicate' la modul cel mai general. ori dîn Rusia. traieste printre povestitorii populari. cîtiva povestitori încearca unele 10calizari care pornesc din nevoia de a da actiunii o patina de verosimilitate. dar si caduca. B. pe cînd personajele negati~e au numai defecte grave. ori dîn America" (5. în forma în care b. ca o haina ce trebuie schimbata dupa sezon si moda. care vad totul zugravit numai în cele doua culori opozante: alb si negru. 186). personajele intermediare fiind de neconceput pentru creatorii b. De obicei. fiind animati de pasiuni fatale omenirii. p. adica vor fi capitale. este mult schematizat. la savîrsirea unor ispravi pleaca pe rînd cei trei frati. iar opozitia dintre cele doua tabere e ireconciliabila' si continua pîna la extinctia adversarului daunator. repetarile nu sînt ocolite. în acest fel. Duroi preciza astfel ca mosneagul a dus copiii alungati de vitrega "în alta provincie. De aceea. în chip exceptional. folosite pentru a sublinia dimensiunile eroilor si greutatea obstacolelor de învins. Tehnica tripartita e utilizata si aici cu eficienta.economie: tot ce este de prisos. uneori prin formulari glumete menite a deruta .142. ci scenele despre soarta lor. B. i-a dus la neamuri acolo". Eroii au numai calitati. el se înfatiseaza ca o simbioza dintre schema generala universal valabila si detaliile proprii comunitatii povestitorilor. El trebuie sa rapuna trei adversari. Povestitorul 1. cel mai mic dovedindu-se si cel mai puternic. etalarea actiunii eliminînd introspectiile de natura psihologica. . cu durata efemera. coordonatele actiunii sînt în chip deliberat vagi. dimpotriva. Peisajul din b. II. De aceea. dar abia cel mai mic izbîndeste. iar fiul împaratului putea fi "ori dîn România. fiin'd exponentii ideali ai binelui. iapa babei trebuie pazita trei nopti etc. redus la cîteva reprezentari sablonarde. nu înfatiseaza caracterele actantil~r. e o unitate dialectica în care tipicul strabate mileniile si lumile. Nuantele lipsesc cu desavîrsire. Pedepsele vor fi si ele croite pe aceeasi masura. dar se insista .160. Un contrast desavîrsit domina si între cele doua tabere. 1. p. ele nu cunosc nici o evolutie.asupra aspectelor care capteaza mai mult atentia ascultatorilor. în vreme ce detaliul constituie partea vie si plastica. Coroana împarateasca e luata de-abia la al treilea salt. este eliminat.orice încercare în acest sens. voinicul a plecat "sa se bata pe ape cu-mparatu Anglii sau al Rusii". în contrast cu bunatatea funciara a eroului principal.

Vâlsan a încercat sa explice prezenta deserturilor în Ir. Uneori.Rumpe-o.Aai-zice . fantastic este însa peisajul fabulos. 'Calul îl previne . toate i se îmbie: " . de aci ne'V'oia de a opune padurilor tinuturi lipsite de orice vegetatie. padurea tiuie ori de cîte ori voinicul rupe o creanga. II. ". De fiecare data padurea "o facut: tîng!".. ca io îs mai frumoasa! .zice .striga .. lipsita de orice punct de orientare. eroul trebuie sa treaca prin cîmpul cu dorul sau cîmpul cu setea. prin cîmpul cu somnul "aasa i de somn! Era de catre dzua. crearea lor avînd la baza aceeasi viziune contrastanta.. lipsite de orice fiinta. Alteori. voinicul e asaltat de Mama Padurii ce se coboara vijelios din copac sub pretextul de a se încalzi.. Alteori.si padurea asta n-au tîngaluit! Ce poate sa hie asta?" (5. în zori de dzua.de multe ori am trecut io pe-aicea . apoi prin cîmpul cu florile si la urma prin cîmpul cu somnul. Prin luminisuri de padure se afla de obicei palatele zmeilor pe care îi va învinge protagonistul b. padurea de arama. eroul parcurge tinuturi în forma unor deserturi uriase. dzau. G. Supozitia nu e verosimila. din predilectia creatorului b. stana de piatra în dreapta. desertul e total stîncos.le-ma pe mine.. Numa se leagana omu 1" (5. p.57 Actiunea se desfasoara cel mai adesea într-o padure pe care nu o individualizeaza nici un detaliu. din cea de argint si la urma din cea de diamant.. noastre drept ecou al stepelor rasaritene pe care le-ar fi cunoscut creatorii populari. Cînd trece prin cîmpul cu setea: "aasa-i de sete la om! .I62). . Drumul parcurge chiar "c.. stana de piatra în stînga" încît voinicul "zarea seninu cerului si bolovanii" (5. stapîne.369). . Caracteristic b. Uneori.. pentru a ajunge în stapînirea lor. Prin cîmpul cu florile. p. t-oi fa ceia . p. Fata pornita la joc pe lumea cealalta (AT 306) e urmarita de protagonistul care rupe pe rînd cîte o ramura din padurea de arama.Ai . de a evita nuantele si stadiile intermediare. 1. decît ca de multe ori are o întindere nesfîrsita.hei de bolovani. mai agresiva aratîndu-se floarea rosie.453-454). Acestea reprezinta tot atîtea obstacole pe care voi nieul le învinge urmînd sfatul binefacatorului sau si opunîndu-se ispitei din toate puterile. iar fata tresare speriata: .10 t-oi fa iasta. alcatuind un peisaj dezolant prin imensitatea pustietatii. cu unele elemente puternic umanizate.. La popasurile de pe cararile ei. în unele b.mi-i tare sete!" Balaurul nu-l lasa sa bea apa... ba cînta si cucu fain . 1. argint si aur e stapînita de cîte un armasar care asalteaza pe cei ce rup o frunza. La urma.

. din aceasta pricina insurmontabil pentru oamenii de rînd. tipice b.386). nasul sau. Tarile în genere nu a~ nici un nume.. Lintea Viteazul etc.58 da din tine iese fum si din mine iese foc". 181). aceste nume sînt înlocuite prin genericul Cenusotca (uneori si Cenusareasa. p. iar la baieti se adauga un determinant care-i tradeaza geneza speciala: Tei leganat. Fluctuatia lor oglin- . asa de strajnic o huit padurea. se întîlnesc si nume obisnuite care apropie prin aceasta lumea b. Hat print etc. de realitatea contemporana. Voinicul e numit Fat-Frumos. ca muntii s-o cutremurat si vaile s-o tulburat! Au vinit calu de-arama si cînd au încun'giurat o data padurea. Culorile au rol cu totul conventior'1al. "Cînd o rupt o pana din padurea ceea. p. Verde. interzicîndu-Ie sa priveasca pîna trec de acesti munti. s-o pus 4 cai la cocie. Uneori. Alaturi de acestea. uneori cu prenume din antroponimia curenta (v. Numele personajelor se caracterizeaza prin aceeasi lipsa de determinante care sa poata localiza întîmplarile la un anumit tinut sau epoca. muntele peste care trebuie sa treaca protagonistii e de sticla. iar împaratii se deosebesc dupa culoare: împaratul Negru. "o data o picat caii-n genunt" si nasul îi previne din nou sa nu se uite la locurile acelea. Rosu. si s-o dat si i-o legat la ochi" pe toti din cortegiu. Busuioc Verde. fara nici o corespondenta între culoare si temperamentulîmparatului. Ileana Cosînzeana). altfel vor pieri toti (5. el mai poarta si alte nume care de obicei sînt cunoscute numai pe o întindere regionala: Dragan Cenusa. Aproape de vîrful muntelui. mai rar Galben. sau asupra pozitiei în familie: Suta Ion. Viteazu de apa. II. Odolean. Cîteva arunca lumina asupra starii precare a eroului: Harap Alb. cînd Harap Alb ajunge cu mireasa la muntii de sticla. Alb. Pipelcuta). Saracut Petru. fara ca sa se obtina vreun spor de individualizare. Ludric si Frantic. cînd au suflat pe calu Viteazului de apa. oferind modul cel mai general de a individualiza capeteniile tarilor. Piparus Petru. Ion Saracu etc. Mia Ion. foarte putin individualizante. Altele provin din lumea feudala si s-au pastrat din aceeasi tendinta de a accentua verosimilitatea întîmplarilor: Rudolf. l-au bagat de doi stînjîni în pamînt" (ibid. iar fata se numeste Ileana Cosînzeana sau variantele ei (v. Alteori. Eroii principali poarta celmai adesea nume hiperbolice. De aceea. Fat-Frumos). unii au vrut sa se dezlege la ochi. în unele b. Mazaran Vasalica etc. Lotru-n noua tari pune "potcoave de 12 maji pe cai.

Cînd socrul i-aduce mireasa în forma de serpoaica pe care o poate duce numai un cal cu 7 inimi. cum se întîmpla în legenda. în multe b. îndemînarea de a fura care. pe cînd altele cuprind un episod mai restrîns. ele merg pîna la relatiile de încuscrire. p.. sa fie coborît si pe aceasta cale în lumea contemporana. caci îsi ia mireasa linistit si porneste spre curtile sale ca si cum nu ar mai duce vreo serpoaica. animal (de la musca si tîntar. în lumea straveche hotia fiind socotita de asemenea o vir- . în unele b.Auleoo . eroul pornind de jos pentru a ajunge împarat sau om foarte bogat. Aceasta trasatura distinctiva a b. îndeosebi în Orient. apreciata de mentalitatea arhaica. b. departe de a trezi repulsii. Clasificare) e o naratiune verosimila a unor întîmplari.Se scîrbeste si i se-ntorc perii pe cap îndarapt" (5.59 deste tendintele contradictorii de a da eroului un nume generic concordant cu trasaturile tipice ale b. unii povestitori. Cel mai adesea. sau de a-i da un nume de rînd prin care b.litate aleasa. v. Actantii izbutesc sa rezolve impasurile întîlni te prin calitatile lor remarcabile. pîna la cal) sau chiar obiect (inel pe degetul fetei). uneori complicate si cu întorsaturi neasteptate.. Dar opozitia se opreste aci. fantastic tot un fel de relatare verosimila. nicidecum reprobabila. fara zguduiri si urmari catastrofale. ca o ca. simtind b. fantastic explica de ce metamorfozarile se tin lant..zice mai bine ma facea mama cîte-o bucata de[cîtJ sa patasc lucru iesta! . abia în unele tipuri se surprind superstitii care dau suportul necesar unor atitudini si actiuni. eroul fiind urmarit din copilarie pîna la nunta. e admirata de creatorii b. II.. eroul putînd fi pe rînd planta. noteaza rea~tia protagonistului la atari ciudatenii. nuvelistic (AT 850-999. ginerele tresare speriat: . Legaturile dintre om. fara a trezi opozitii sau a provoca mirare. e o naratiune în care elementele reale se îmbina în chipul cel mai familiar cu detaliile fantastice. În genere. întinderea actiunii este inegala. Între lumea realului si cea a miraculosului este o punte continua si trecerile se fa~ pe nesimtite. B. ei razbat prin inteligenta ascutita si mobila care îi ajuta în împrejurarile cele mai grele. nuvelistice. Miraculosul lipseste. inteligenta este îmbinata cu viclenia. Profilul puternic ascendent se întîlneste si în aceasta subspecie. în care personajele actioneaza numai prin puterile omenesti. fara interventii supranaturale. animale si plante sînt extrem de familiare.25). Pe alocuri. Alteori.

caci "daca n-auzi. de vreme ce Herodot ne-a transmis unul. fantastic s-au purtat discutii contradictorii. cu povestirea propriu-zisa. încadrat de coordonatele lui mitice. si-atunci s-o putut întîmpla". este totusi simtit ca o relatare despre faptele care s-au întîmplat cîndva în trecutul îndepartat. n-ai putea alcatui atîtea minciuni". Ca viteji o fost. Cei cu mai mult simt critic împing geneza în trecutul îndepartat. Daca va spun eu ce-am patit. ca atare b. ceia ce auzi. 5. ceva s-a-ntîmplat. Dac-o' fost pe timpuri nezdraveni s-o vorbit cu animalele. fiind convinsi ca b. asta-i un fel de poveste". stim si din istorie. argu~entul veridicitatii este dedus din formula initiala. Asupra verosimilitatii b. Comoara lui Rampsinit din repertoriul egiptean. atît ca nu se poate stabili data aproximativa. B. Geneza e închipuita prin similitudine cu povestirea contemporana. Fictiunea omeneasca nu poate încropi asa ceva: "Toate asa or fost. da i-a pus ei coade. cînd erau viteji cu uriesi".60 tute de invidiat. s-au petrecut acum vreo 3000 de ani. s-a întîmplat fara îndoiala. "Eu n-am . coroborînd b. o si fost". Aiestia de azi nu cred si nici nu li s-arata nimic". Ca pe timpuri lumea n-o fost asa civilizata. Atitudinea naiva priveste în acelasi fel toate productiile epice: ceea ce se povesteste. c-o ramas din mos-stramos. Povestitorul Gh. în ciuda sceneriei lui fantastice. Motivarile sînt deduse din experienta de toate zilele. Zlotar credea ca relatarile din b. sînt plasmuiri ale mintii. Povestitorii cu o mentalitate evoluata au rezerve totale. "Lumea zice ca de n-ar fi. fantastic a fost în vremurile îndepartate o povestire veridica despre întîmplarile de atunci. nu s-ar povesti. popoarele semitice avînd o predilectie accentuata pentru astfel de naratiuni care pun în joc ascutimea mintii. dupa modelul caruia a fost plasmuit. totusi destul de vecpi. nuvelistic este mai nou decît cel fantastic. Toate o fost cu putinta. cînd conditiile de viata au fost altele. Alteori. Se pare ca leaganul sau a fost Orientul Apropiat. nu poti sa spui nimic. Altii din aceasta categorie admit si contributia fanteziei. prin transmitere orala devenind b. ca-s adevarate. Investigatiile de pretutindeni au aratat în cele din urma ca b. Estea-s adevarate. eu nu cred ca sa fie povesti sa nu sa fi-ntîmplat. o fost cînd o vorbit animalele. fiind o îmbinare între adevar si adaos fictiv: "Ceva. în vremea "cînd o umblat Dumnazau cu Sfîntu Patru pa pamînt. "S-o facut povesti dupa omu nacajit. b. încercarile de precizare mai amanuntita au ancorat însa în trecutul fabulos.

b. exista un prag care le desparte. Cînd colectivitatea ajunge la acest stadiu. n-ar fi crezut în Dumnezeu. 29-30). iar repertoriul alimentat din carti. este parasit de maturi. mai cu seama din cele etiologice. ca o naratiune cvasiveridica a avut con- . de aci si cu unele trasaturi de ironizare sau chiar de satirizare a fiinteior în a caror existenta se crede neîndoios. în legenda. toata lumea vede ca-s bazme de pierdut vremea. Totusi termenul verosimilitate oglindeste cu multa aproximatie realitatea folclorica. Legenda este total veridica. adica relatari despre fapte care "s-au putut întîmpla". ce sa crezi în minciuni? Niciodata n-o existat ~ameni care sa creada. b. fa~tastic nu e tot atît de veridic c~ legenda sau povestirea. Creatorii populari cu mentalitatea arhaica nu se ridica la acest sistem de contemplare. realitatea cu ipostazele ei. Dumnezeu e temut pentru atotputernicia lui. care poate merge pîna la o împotrivire plina de agresivitate. chiar daca n-o stiut carte" (5. nu poate surprinde hotarîrea saracului de a pleca în cautarea lui Dumnezeu cu toporul în mîna "sa ma duc sa-I tai!". de venerare expectativa. fantastic. I. credea batrînii care era în bazmele astea. nuvelistic. ei nu concep relatarea decît ca o copiere fidela a realitatii cotidiene. si snoava sînt simtite a fi verosimile. "nu crede nimenea. în b. de libera mînuire. care imita în anumite limite.61 crezut niciodata. izvodita de mintea creatorului. afirmînd ca în b. variabile dupa epoca si scoala literara. el nu are întelesul din creatia culta. p. b. cerîndu-i sprijinul. Nu se poate deduce din aceasta atitudine ostila ca plasmuitorii b. oamenii i se supun neconditionat si atitudinea de venerare e adînca. dovada certa însusi faptul ca pleaca în cautarea lui. basmul despre animale. Totusi pentru atari povestitori b. Unii extind parerea lor la toti oamenii. Evaluarea b. (AT 563) nu e de acelasi grad cu cea din legenda. tradat de atitudinea ludibunda de nuanta ioculatorie. Ca atare. unde contemplatorii sînt pe deplin constienti ca se afla în fata unei plasmuiri. poate copiii estia mai mici mai cred c-asa o fost. Se pare totusi ca veracitatea întîmplarilor din acest b. snoava etc. Nu. eu n-am crezut decît în Dumnezeu". ~l e tr~tat cu mai multa libertate. pe masura ce se stinge cel oral. fantastic fiind pentru ei tot atît de realist ca si b. Dumnezeu). lasat pe seama copiilor. pe cînd celelalte specii. pentru ca "el m-a rînduit pe mine rau!" (v. dominat de o atitudine pasiva. unde omul apare total aservit.

îngerul sau încaleca înapoia lui si acum merg calare pîna ce ajung la a douasprezecea zîna". provin din efortul povestitorilor de a da o patina de verosimilitate întîm. Oamenii . Dupa ce Sf. sub aspectele cele mai neasteptate. fiind gata a se expune cu pretul vietii pentru a-l salva.62 secinte constante cu privire la aclimatizare a lui la realitatile contemporane povestitoriloL Sumedenia de încercari de ajustare. pasiunea erotica pentru pamîntence (v. Asa apare el în b. i~r în comunicari folosesc tel~fonul si telegraful. plarilor care ar parea incredibile pentru ascultatori. îngerul aude o pasare care prevesteste ca mama vitrega îl asteapta pe voinic cu un cal otravit.. într-o varianta din Altina-Sibiu. dominînd cele care se refera la achizitiile civilizatiei moderne. ca sa nu mai amintim de identificarea lor cu zburatorii. Protagonistii nu se lupta numai cu sa. care pare sa fie originara. Zmeu). cît si o înlocuire a celor dintîi prin draci. potentînd legatura dintre cei doi pîna la sacrificiul suprem. ~au cu pusca de aceeasi provenienta. La o seama de povestitori contemporani se poate observa atît o oscilatie între zmei si diavoli. Zlotar ajungînd pîna la al 99-lea etaj etc. pe de o parte cu balaurii. Totusi. Fenomenul s-a petrecut întotdeauna.'bia miracuÎoasa daruita de nas.. s-a suit pe cal.. "fiul împaratului i-a multumit. desuete. ci întrebuinteaza chiar tunuri si 'mitraliere. Dumineca l-a învatat cum sa o ia pe Rora cea frumoasa. apoi cu un pahar de vin otravit si la urma cu o camasa otravita. AT 303 si 516. în concordanta cu reprezentarile dominante se vede si în înlocuirea unor personaje bine consolidate în urzeala b. pe de alta cu dracii.ia populara.. locul fratelui de cruce îl ia îngerul însotitor. Lista modernizarilor din variantele culese recent este întinsa. de introducere a elementelor rationaliste în locul celor depasite. Institutia fratelui de cruce din practica populara a fost sublimata în b. în orice caz mai apropiata de trasatura lor dominanta. Zmeii au palit în memo. Fratele de cruce se caracterizeaza în primul rînd prin fidelitate fata de sotul sau. acumulînd local atribute eterogene adesea contradictorii. Aspectul care oglindeste cel mai fidel preocuparea de veridic este înlocuirea personajelor carora li s-a sters conturul în imaginatia populara si a motivelor care contravin reprezentarilor curente cu altele care au consistenta necesara. în chipul cel mai firesc. 'Palatele cresc si ele în ascensiune. de aci confuzia. Preocuparea de a pune b. semnalate de cercetatorii b. la povestitorul Gp. La întoarcere.

Filip îl învie cu picaturi din copilul lui si al Rusandei. Se poate banui ca povestitorul nu a mai acordat credibilitate versiunii traditionale care punea în scena zmei si. 460-466). p. ca sa faca plauzibila îndragostirea mamei eroului. Din cartea populara sînt luate. prin mîncarea supei de pui cu doua capete. pe cînd osatura este cea a b. povestitorul înlocuieste zmeii prin hotii din padure în basmul despre mama necredincioasa (AT 590). a adus în scena un om obisnuit. iar nu tatal lui. traditional. Alexandru fiind însotitorul care la înanoiere cufunda fîntîna otravita. dominat de aceleasi reactii. decît ca în varianta citata creatorul popular i-a dat consistenta umana. Povestind cele auzite pentru a explica de ce a procedat astfel. Contaminarea dintre cele doua naratiuni a avut la baza tocmai nevoia povestitorului de a da un suport mai credibil b.. facîndu-1 vizibil si punîndu-l sa actioneze aidoma unui om. Pornirea de a mari credinta ascultatorilor în veracitatea celor povesti te duce uneori la interventii mai adînci în filonul naratiunilor orale. Din aceeasi nevoie de a vivifica veracitatea b. naste pe Filip. Filip si Ale'xandru din Altina-Sibiu. iar în noaptea nuntii taie capul balaurului ce s-a vîrît la miri pe gaura cheii. p. exc1amînd "Vai ca mult am mai dormit" (81 a. doar elementele de localizare. Nu mai încape îndoiala ca substituirea fratelui de cruce prin înger s-a petrecut sub influenta credintei ca fiecare om are un înger pazitor care îl însoteste pretutindeni fara sa fie vazut.. chiar daca era hot de padure. Apoi toti patru învie orasul împietrit (81 a. cruta pe capetenia lor. dar ei povestind. p. care va fi sotia lui Filip. prin stropirea cu sînge din copilul tinerei perechi. In lipsa lui. Alexandru e petrificat treptat pîna la stana de piatra. Amîndoi pleaca sa peteasca pe Rusanda. mama se îndragosteste de hot si pun la cale pieirea lui (81 a. care în b. ci fata din piatra. 500). se preface treptat în stana de piatra si este înviat potrivit sablonului. dar dupa sablonul basmului. Dupa ce voinicul decapiteaza pe cei~40de hoti. întrucît gusta si servitoarea din ea. nu mai e fiica lui Dariu. închizîndu-l într-o odaie. Cea mai elocventa marturie este b. pastrata cu fidelitate. o contopire neasteptata între romanul popular Alexandria si basmul AT 516. 387393). ca în romanul popular.63 vor sa-I spînzure pe înger pentru distrugerea acestora. altoind pe el elementele istorice . care în felul acesta devine fratele de cruce al lui Alexan~ru. trasura otra~ita. Alexandru e nascut si aici în chip miraculos.

unele apropieri dintre b. indianista). cînd cultura de aici a luat un mare avînt. b. care au fost puternic inf1uentate de lumea b. în vremea din urma s-a presupus ca b. despre a carui veracitate nu se mai îndoia nimeni printre auditoriul popular. 313-314). depasind cu mult regiunile învecinate (XCI. în epoca preistorica si explica altoirile succesive care au putut fi detecta te în b. credinte si practici religioase... antropologica.primul rînd' fantezia creatoare. O seama de elemente arhaice de cultura si civilizatie oglindite în b. fantastic. pe cînd altii au opinat ca el s-ar fi nascut în Orientul Apropiat din vremea neoliticului.european. nu provin din acestea. ar fi luat nastere în perioada preindoeuropeana în timpul civilizatiei -megalite. în cadrul aceleiasi viziuni ar. Daca precizarile de amanunt par riscate. 6. de aceea ele se înscriu în aceasta orbita ca niste elemente înrudite structural. înfatisate sinteticîn lucrarile lui V. precedînd cu mult primele opere literare. Cercetatorii au detectat multe date etnologice elocvente pentru primitivismul b. este recunoscuta de toti basmologii. Elementele viziunii primitive se orînduiesc într-o gama complexa. Conceptia magica despre lume este vizibil dominanta în b. si obiceiurile primitive au fost fortate. el capteaza toate torentele într-un suvoi unic. p. nu mai încape îndoiala ca b. reflectînd mituri. era prezent în lumea populara în zorile istoriei în continentul eurasiatic. confirma fara tagada vîrsta lui preistorica. de la conceptia de· gîndire pîna la principiile etice si jaloanele de evaluare estetica.haice despre lume. ritualista. nu e O copie fidela a realitatii. 1. corespondente care îsi raspund semnalînd . ca si romanul contemporan. în urzirea lui intervine în . Vechimea b. ci sînt plasmuiri ale creatorilor b. Totusi. chiar daca nu exista consens asupra epocii în care a fost creat (v.64 oferite de romanul popular. Multe din elementele b. Rarich (LXXIV). care par a reflecta o credinta sau un obicei. atestat la primitivii de pe o anumita parte a globului. legende. Teoria mitologica. între diferitele aspecte ale realitatii exista o legatura intima. Observatiile arunca o lumina vie asupra genezei b. mai ales ca el se intitula Istoria a Alexandrului celui mare din Machedonia . în nazuinta lui de a înfatisa realitatea în chip verosimil. Propp (LXXI) si L.. Ca orice opera de arta. oglindeste viata în aspectele ei multiple. cu toate ca a fost surprins de culegeri cînd începuse declinul sau în Europa apuseana si centrala. B. obiceiuri etc. o imitare limitata..

mama lor fiind o vaca sau iapa nazdravana (AT 301). Mama Padurii). Legatura dintre om.•• 65 întîmplarile iminente. aflind ca perechea sa e animal numai ziua si pentru o perioada limitata în urma unui blestem greu. pentru a nu încalca nici cifra cu eficienta magica si nici ritmul întreit. noastre. intrind si iesind prin rostirea unei formule cu eficienta p. Relatiile cu animalele sînt mai felurite. unde obiectele aruncate se transforma în similarul lor. afle enigma sterilitatii sau sa fie curatati. dar mai adesea animal.. (v. Plantele pot genera copii: un dafin are în interiorul sau o fata care iese noaptea sa culeaga flori. Sufletul. Eroii au adesea origine ani~aIa. Copacii cer trecatorilor sa ie magica (5. Se întîlnesc însa si casatorii între fete si animale propriu-zise care ramîn II: . atit de caracteristic actiunil~r din b. Metamorfoze). care era planta. mai elocvent fiind în episodul fuga magica. Puteri). 16. Legaturile se vadesc însa si mai adînci. adesea spre disperarea eroului uman care totusi se bucura în cele din urma. Cu toate ca omul este actantul principal în b. totusi el nu e mai presus decit animalele auxiliare.. puterile eroului stau ascunse în niste gargauni sau oua ce se afla într-o pasare etc. ascuns dusmanilor. pajura sau o ursoaica (AT 650). spre siguranta. fluierul confectionat din rachita crescuta din sotia îngropata de impostoare cinta cintecul întocmai ca ea etc. Scuipattil fugarilor raspunde în locul lor. poate parasi corpul omului si chiar. De aceea. dar la proportii înmiite: peria devine padure. plante si animale se vadeste de asemenea neasteptat de intima. sapunul lac întins (v. în conceptia arhaica. Perii pe care îi arunca Mama Padurii au aceeasi putere de fermecare ca si ea. Principiul potrivit caruia o parte actioneaza ca si întregul din care e desprins (Pars pra toto) potrivit legii simpatiei universale. Principiul magic prin care o actiune sau un agent provoaca ceva similar (similia similibus) e oglindit în unele b. fantastic. Mirele sau mireasa în forma animala apar în mai multe b. adesea acestea dovedindu-se superioare sub anumite aspecte. v. prefacerile omului în planta sau animal se tin lant (v. rasplatind pe binefacatorii lor. e oglindit mai frecvent în o sumedenie de b. cutea munte de stînca. Dafin). Atare viziune are la baza reprezentarile despre înrudirile cu stramosul totem. Metamorfoze). în b. tintuind locului ciinii voini~ului (v. poate saIaslui într-un loc ferit. P~tele de sînge de pe batista îi arata posesorului ca fratele sau de cruce e mort. dar numai de trei ori.

si azi se mai crede ca ursul ar duce femei în bîrlogullui cu care traieste în intimitate casnica. Canibalismul constituie alta trasatura arhaica. dar se întîlnesc si oameni cu atare apucatura. 9). Viclenia se dovedeste a fi calitate primordiala. de aceea fata moarta iese noaptea din cosciug si manînca paznicii (AT 363). 408. observa hepotrivirea: "parca nu mai semana asa cum era. tata .p. putînd fi întlinite si în unele variante despre fata captiva care scapa. i se explica schimbarea fizionomica prin actiunea arsitei si a vîntului sau prin simpla coclire. aruncînd prin viclenie în cuptor pe batrîna tataroai:ca (AT 327). fiindca asa i-a lasat cu limba de moarte tatal. în care calitate îsi ajuta cumnatul aflat în impas (v. este utilizata de actanti ori de cîte ori ei apreciaza ca nu pot razbi prin lupta . Unele animale rapesc copiii oamenilor. corbul si vulturul luîndu-si sotii pamîntene. viitorii cu'mnati petesc pe cele trei surori noaptea la fereastra. Obiceiul stravechi de a omorî pe batrîni si-a pastrat un ecou întîrziat în b.Nu stiu. lI. nu stiu ce-a fac~t 1". Corb. în care vitrega instiga cel mai adesea împotriva lor. acceptata de sot. Da îi spune lu ta-sau: . (5.zice o mai fi coclit auru da s-a negrit asa. departe de a fi reprob abila . ~a e urmarea unui bl~stem. Normele etice pastreaza pe alocuri vizibile ramasite dintr-o lume arhaica. si. Pe alocuri. fara sa intre în casa: fratele lor consimte. Cei care alearga mai mult dupa carne de om sînt balaurii si zmeii. 510). Aceste animale cumna:te de obicei stapînesc niste împaratii îndepartate.66 în continuare ca atare (AT 552). Lepadarea copiilor apare de asemenea ca o practica primitiva mentinuta în unele b. Fenomenul apare în b. Baiatul care zareste pe tiganca în locul fetei din dafin. Substituirea unei persoane prin alta este de asemenea o trasatura arhaica. Cînd acesta se îndoieste. despre tara fara batrîni (AT 981). Credintele despre tatarii antropofagi s-au pastrat pîna tîrziu. Pajura). Pentru a face verosimila încuscrirea. despre sotia înlocuita cu cea geloasa. sora ei vitrega sau servitoarea de la curtea împaratului (AT 403. Ei sînt îngropati sau dati pe apa de catre impostoare (AT 707) si înlocuiti cu catei cu intentia de a compromite iremediabil pe mama lor. sporadic întîlnita în b. Pajura). crescîndu-i ca ai lor. sau hranesc copiii lepadati pîna cresc mari (v.. cel mai adesea. savîrsit de curînd. Uneori. Povestitorii moderni au adus felurite motivari ca sa faca substituirea verosimila.

67 dreapta. Pedepse). cu atît creste si vaza lui în ochii povestitorului. Petrea Fat-Frumos se lauda în fata capeteniei zmeilor: "Io-s acela om care fura ouale di su tarca si tarca nu sti nimica pîn nu-i dau cu destu-n cap 1" Fiindca ei nu cred. De aceea. fantastic. decapitarea este urmata de extinctia totala. E apreciat ~ fi frumos în b. apoi pe vioara unui tigan si pe cusma miraculoasa. Petrea fura în fata lor ouale de sub o tarca fara sa-I simta "Si pe urma o dat cu destu-n cap la tarca si tarca o zburat s-o pus ouale-napoi" (5. pedeapsa este capitala. înc1in9:reapentru ceea ce bate la ochi a fost relevata de etnologi ca o caracteristica a psihologiei popoarelor aHate într-un . transmis înca de Herodot (AT 950). De asemenea. o schimba pe bîta altui om. adversarul este decapitat. Mama sau sora necredincioase sînt silite sa plînga pîna vor umplea un butoi S<. e folosita totusi si în alte situatii. Jn b. alaturi de rostogolirea victimei într-un butoi cu cuie aruncat de pe o coasta înalta. Cel mai slab se vede astfel deposedat de cel mai bine înarmat. 1. II. El îsi face socoteala din capul locului: "Iti dau trochita tie. p. cu gîndul de a recupera trochita cu ajutorul bîtei care~batea la comanda. mai ales ca victimele s-au dovedit în cursul actiunii tot atît de inexorabile cu adversarii lor. pentru a fi în concordanta cu specificul lui de a prezenta totul în forme superlative. ci si în alte variante ale b. CruziIllea pedepselor aplicate este de asemenea ramasita dintr-o lume arhaica. cel omorît fiind ars. Daca ea este acceptata ca arma fireasca împotriva unui adversar mai puternic. nuvelistic cu aceasta tema. cu limitele superlative. în b. ceea ce are o deosebita stralucire. 372). faFa faze intermediare. p. fara sa mai fie dezdaunat pentru paguba suferita. care astazi stîrnesc cel putin nedumerire~ ~scultatorilor.. ca~trimat io bota dupatine si iara mi-o dai tu!" (5.lU shiar trei cu lacrimi. 280). Unele pedepse sînt ecoul întîrziat al cruzimii primitive de a prelungi supliciul. Dar alaturi de aceasta pedeapsa se întîlneste si forma depasita a legii ordaliilor (v. Voinicul care a obtinut trochita fermecata care se umplea singura cu mîncari si bauturi. Trasatura e întîlnita nu numai în cunoscutul b. hotia este privita cu admiratie si cu cît îndemînarea hotului este mai mare. Ungerea cu miere si expunerea per~ petua la muste este de asemenea alta forma de expiere barbar?. In chip similar. în chip curent. iar cenusa suflata în vînt. cruzimea lor este mult estompata de însasi constructia lui care opereaza numai CiU datele extreme.

Veridicul mitic a fost convertit astfel în plasmuire estetica. argint si aur.iarcopiii nascuti de tînara împarateasa sînt "cu totu. naratiunile despre faptele lor au încetat a mai fi crezute si au devenit simple relatari. La început a fost mitul. spuse spre desfatarea ascultatorilor. arunca o lumina vie asupra laboratorului creatorilor de b. arata ca procesul de creatie a b. precum si a elementelor legendare din b. Toate faptele cunoscute azi pledeaza pentru o existenta concomitenta a mitului cu b. De aceea. a fost conceput liniar.de la aspectele curente atestate de grosul variantelor.68 stadiu arhaic. Cheles dobîndeste. II. în b. de argint si de aur. obiectele sînt de arama. p. chiar daca mitul pierdea treptat terenul în favoarea b. legenda etiologica despre demiurgii preocupati de întîi1e începuturi ale lumii si chivernisitori ai desfasurarii vietii cosmice. Cu trecerea vr~mii. de la cele de rînd pîna la cele mai stralucitoare. nu mai poate fi închipuit ca o simpla succesiune mit-b. cum se poate vedea si azi la popoarele mai arhaice. Cînd voinicul are la dispozitie trei cai. De asemenea. apoi tratarea familiara a zeitatilor în care totusi se crede. în genere.. Cal). apoi mai tîrziu Wesselski si Propp au stabilit secventa mit-basm. ci-au convietuit. Modul cum o seama de institutii primitive sînt oglindite în b. printr-o foarte usoara prefacere a celui dintîi. ei sînt de arama. Fratii Grimm. procesul de creatie a b. Ele se hranesc din aceeasi viziune despre lume. si dezvaluie resorturile mecanismului de creatie. credinta în acestia a' slabit treptat. surprinse mai cu seama în unele variante care se abat . c}1.hranindu-se copios din mit. de obicei prin scaldare. ca o consecinta a descrescentei elementului mitic. european. Examinarea repertoriului narativ al popoarelor salbatice de astazi. Metalizarea depaseste regnul o'biectelor. podoaba capilara este de preferinta de aur: unii copii se nasc cu parul de aur. Probele petirii). de argint si de aur. Ileana Cosînzeana are uneori par de aur etc. extinzîndu-se la vegetatie si chiar la animale. Ele nu s-au exclus una pe cealalta. ci si pomi din aceleasi metale pe de laturi (v. da pa copii nu!" (5. par de aur. cu totu da aur" încît "pa sfîntu soare tîneai ochii. Sporadic. b. e vadita de predilectia pentru metalele stralucitoare. uneori si de diamant ("adimant"). împaratul cere viitorului ginere nu numai trei poduri. din aceleasi . ierarhizarea acestora facîndu-se dupa ritmul tripartit. Cele doua specii au coexistat. de arama. 454455). chemati prin scuturarea frîului din metalul respectiv (v.

Acesta are la baza doua resorturi: exagerarea unor trasaturi pîna la limitele pe care le poate îngadui reprezentarea în imaginatie.. Aspectul amintit se vede si astazi în b. în productiile ar. iar pe de alta parte. neatestate în repertoriul de legende.. cronologic putînd fi socotita prima modalitate de a da haina estetica reprezentarilor curente. mai cu seama. românesc. Ca atare. In crearea b.. bihorean ca un cioban "sezînd la tri oi. apocrife deci. Daca se examineaza mai de aproape deosebirile dintre b. povesti torul popular s-a desprins de stadiul de pura venerare a personajelor divine. el e privit doar cu mai multa libertate si prin aceasta' puse pe seama lui alte actiuni decît cele înfatisate de cartile si legendele religioase.. si legenda în modul de a trata personajele supranaturale. adica un ins mare cît o palma. sa ma duc sa-I t~i 1" (ibid.. de un. unde-i da da Dumnezau. dupa functia pe care i-o destina creatorul popular. ridicîndu-se la o atitudine de dominare si de mînuire a lor într-un context nou de plasmuire cu intei1tii estetice care sa încînte pe ascultatori. totusi verosimile pentru auditoriul popular din trecut. adica o naratiune în care actantii supranatura:li sînt aceiasi cu cei din r'eligia populara. 23). înclinarea spre ilaritate e semn vadit de intentie artistica. II.cum este si astazi în chip curent la popoarele salbatice. consecinta indiscutabila a atitudinii de dominare din partea creatoruÎui popular. fara ca prin aceasta sa fie anulata credinta în existenta lor. p. îndeosebi în libertatea deplina cu care sînt tratati Dumnezeu si. Piticul din legenda devine astfel în b. în care domina totusi cele religioase. tratarea lor în maniera scherzando.69 reprezentari. b. de~ît ca acum savîrsesc si actiuni noi. Petru.. cu o bitusa-n spate" (5. dar cu barba mult mai lunga. fiind pe alo~uri ~hiar usor zeflemisiti. p-o prapasta de coasta urîta . legendar. la început. cel mai adesea speculînd efectele contrastante. cu o usoara zeflemisire. cu totul rar la popoarele din Europa rasariteana _ cînd mit (legenda etiologicaL cînd b. diferita fiind doar atitudinea fata de ele. p. Sf. se poate surprinde mobilul creatiei b. O naratiune putea fi . Barba-Cot. iar alteori e amenintat de saracul plecat de disperare în lume "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc. asa cum e atestat el de colectiile europene. 345) nu stirbeste cu nimic din credinta în existenta lui printre plasmuitorii si ascultatorii b. Faptul ca Dumnez'eu e reprezentat într-un b.. de tip european trebuie sa fi fost ceva similar b.haice. cot .

Zeul urias care poate secatui lacurile dintr-o sorbitura. care se poate ascunde oriunde. ContrastuL nu se opreste numai în zugravirea exteriorului. atestat si astazi în mitologia indiana. în aceasta categorie se includ si capii statelor.. pe atît e de puternic. o baba vrajitoare. Pitic). 226). care pasesc de pe un deal pe altul. Dimensiunile uriasilor din legende.70 sau chiar de sapte coti (v.. ridiculizata prin aceea ca are în frigare o broasca cu care atinge mereu friptura voinicului. El e atît de tare. eroul o prinde cu cîinii si o bate. Statu Palma). încît "o sarit o doaga-n cela capat de lume s-o doaga-n ista capat de lume!" (ibid. a confectionat un erou atît de mic. p. Urias). sînt alungite în b. o pocitanie care provoaca rîsetele ascultatorilor de îndata ce apare în sceneria basmului. o seama . a confectionat pe Strîmba-Iemn. încît abia poate fi zarit cu oc. fara sa. cel care suge poloboacele de vin cu atîta pofta. Cu vremea. încît poate omorî pe viteazul care a rapus pe zmeii cei mai temuti. el e speculat si pe planintern: pe cît e de mic. p. de unde actioneaza ca un om. creatorul b. a fost prefacut în ridicolul Setila. numai pentru ca acesta nu i s-a ferit din drum. Introducerea lor în atari naratiuni libere. I. încarcati cu o seama de virtuti magice care îi faceau atît de temuti în fata supusilor. pentru a aduce placere ascultatorilor însemna si un pas de eliberare limitata din partea povestitorului popular._Alteori. pîna la limita imaginabila: Munte Vînat sta cu capul la umbra unui stejar urias. regii si împaratii. stîrnind hohote de rîs printre ascultatori (v.. pîna nu-i învie fratii'. încît e în stare sa trînteasca la pamînt niste hojmalai uriasi ca Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. sa le puna caldarea arzînd pe piept si sa manînce în aceasta pozitie toata mîncarea gatita pentru ziua aceea. fata de personajele sacre pentru care are în chip curent o atitudine de venerare obedienta. tradînd de fiecare data libertatea pe care si-o îngaduie creatorul b. iar cu picioarele ajunge la soare! (v.:ipese d~ scîncetele ei. rapusi de ea în acelasi loc. iar Mama Padurii din legende devine în b. din faptura piticuluicreatorul b. în loc sa fie temuta si evitata. Din zeitatea stapîna peste copacii pidurii.e. Tratari similare se întîlnesc si la celelalte personaje prezente în legenda si b. friguroasa si ahtiata dupa friptura de porumb. mai ales cînd e aratat a fi încaltat "în gauoci de oua". spunîndu-i cu aroganta "tu esti mic" (5. ilariant prin silueta lui enorma si mai cu seama prin mania nestavilita de a îndoi· copacii. eliberîndu-si surorile. 483).hiul: cît un bob de mei.

Rozuna etc.. Exista si o tematica specifica b. dar aceasta aduce . pleaca împreuna cu aceasta în lumea larga. 32). încît b. Foarte frecventa în b. Alteori. Mîndra Lumii. în silueta mult caricata. celui ce o va salva. mai ales atunci cînd ea e enuntata chiar la începutul naratiunii. XCII.bisnuita si cu o precocitate deconcertanta. ar parea mai degraba o nuvela obisnuita. cele dintîi crezute a fi veridice (Wahnmotive). Dupa ce creste mare. În scurta vreme. Dupa ce eroul a crescut mare.. el o promite de sotie. Probele puterii). dar procesul de separare nu se desfasoara atît de liniar. este petirea. iar atunci cînd unele figuri încep sa se stearga din panteonul popular. enumerînd piedicile care i-au stat în cale pîna la -casatorie. fiind chiar prenatala. figurile se osifica asa cum au fost transmise. înlocuiridu-le cu corespondentele sale din credintele curente tocmai din nevoia de a sublinia "realismul" naratiunii. Tematica b. Wesselski a stabilit cu claritate cele doua categorii de reprezentari. sau da peste vreo calamitate care trebuie înlaturata. Cînd vine rîndul împaratului sa-si dea unica fata spre a fi mîncata de balaurul din fîntînii.71 de figuri legendare dispar din creatiile populare si se mentin numai prelucrarile lor din b.· intervine. O vreme persista oscilatiile. împreuna cu jumatate împaratia. fantastic nu mai corespunde mentalitatii de pe un anumit stadiu. debordanta. Copilul plînge în pîntecele mamei c. Ileana Cosînzeana). ea se manifesta cu o violenta neo."b. ramînînd doar pe seama copiilor si m~reu împrospatat din colectiile tipari te. celelalte stinse si ramase numai ca fictiuni poetice (Wundernwtive. (v.-hiar pîna la a douasprezecea luna si se naste numai dupa ce parintii îi promit de sotie pe Abrumca mîndia si frumoasa sau pe Ileana Cosînzeana. dovedind ca si-a maturizat puterea (v. care ofera totusi anumite detalii ce pot fi explorate în chip realist de povestitorul talentat. de natura supranaturala. pleaca în cautarea ei. petirea e rezultatul eliberarii fetei de la monstri sau rapitori. chiar incitatoare la ilaritate. de a o face mai apropiata de o relatare veridica. el paraseste familia. zmeii. din repertoriul viu. p. Tipica b. 7. întîlneste adversarii. pîna în momentul în care actiunea e transpusa dintr-odata în planul fantastic. iar daca are numai mama. . creatorul b. fantastic este plecarea dupa aventuri. Ea poate fi atît de realista. în unele b. Alteori. oglindeste mai deplin framîntarile contemporane. Abia atunci cînd b.cu sine si moartea b.

Trei copii orfani se pun pe rînd de paza ~a unica lor holda pe care le-o pasteau noaptea niste fiinte necunoscute. De obicei. cel care le elibereaza primeste pe cea mai mica de sotie. Se relateaza cum zmeii au furat constelatiile. a obiceiurilor contemporane creatorului. un taran iese primavara la arat si lasa sotiei vorba sa-i trimita mîncarea prin fete etc. în cel nuvelistic se pune la încercare ascutimea mintii. petirea se desfasoara în chip obisnuit. "Cîntecul Iacatii" etc. simularea luptei la intrare). Dupa ce punerea la încercare a mirelui a fost parasita. Tînarul pleaca în cautarea tineretii fara batrînete sau a pasarii miraculoase care vindeca prin cîntecul ei etc. Tema cea mai frecventa din aceasta categorie e . mai pot fi surprinse cîteva teme pur fantastice. va primi mari recompense banesti. Cercetatorii au vazut în acestea oglindiri ale practicilor prenuptiale atestate înca la popoarele arhaice. în curtea împaratului a crescut un copac înalt pîna la cer si împaratul promite fata si tronul celui care va izbuti sa se urce pîna în vîrful lui. în multe b. o anumita desfasurare putînd servi mai multe teme si invers. Fata moarta în biserica care îi manînca pe paznici trebuie vegheata de cineva care sa înfrînga blestemul (v. în b. Un gospodar se întelege cu sotia sa-si dea copilul la o scoala de la oras pentru a putea fi ajutorati mai mult la batrînete.).. din obicei ramînînd foarte putine înscenari (legarea portilor. drept recompensa. Urme de atari probe s-au pas. sau sa-i aduca din poamele pe care le rapeau niste fiinte necunoscute. ele sînt fluctuante. c~ în viata colectivitatii. fantastic probele sînt de dimensiuni miraculoase. Veghiere). fiind cu totul fireasca reflectarea în b. împreuna cu succesiunea tronului. temele sînt pe deplin realiste. Asertiunea pare verosimila./ 72 fetele sînt rapite de zmei sau diavoli si. Un castel (sau o moara) e bîntuit de diavoli si cine îi va alunga. lasînd întreaga împaratie în bezna si voinicul predestinat pleaca sa le readuca din aceasta captivitate.trat în folclorul nostru numai în cîntecuL bihorean de nunta ("Nevesteasca". fantastice pentru a fi rezolvata în chip miraculos. Dorinta de a avea' copii care sa mosteneasca gospod~ria celor ajun'si la adînci batrînete sau tronul parintesc e enuntata la începutul multor b. Probele petirii). în cîteva b. De data aceasta. ea a fost transpusa în cîntec si rezolvata pe plan pur estetic. pretendentul este pus la încercare pentru a-si arata puterile (v. cele mai mari fiind destinate fratilor sai. Daca în b. Alaturi de acestea. luate din framîntarile contemporane.

iar catalogul Aarne-Thompson are la baza numai unele culegeri nationale. fara sa se poata deduce din aceasta împrejurare ca" atari b. Imprejurarea ar ispiti sa se creada ca cele absente ar fi creatii specific românesti. existent numai la români (AT368 C*). noastre e ramasita unei practici similare care a dainuit în trecut si la noi sau daca e adusa din alte parti unde se mai practica. dat fiind ca în colectii nu au fost consemnate toate tipurile existente. nu se poate conchide de aci ca ar fi o creatie româneasca. În repertoriul nostru. dar fara un control prealabil. fiind transpuse tale-quale din catalogul întocmit de A. el trebuie sa întreprinda ceva. cel mai adesea plecînd în lumea larga. Baba Dochia). Catalogul international AT înregistreaza cîteva tipuri care apar ca unicate românesti. Chiar Baba Dochia apare în acest catalog ca un b. dar considerentele amintite cu privire la detectarea repertoriilor nationale invita la prudenta în atari evaluari. în vreme ce Saineanu catre sfîrsitul secolului trecut semnalase o seama de variante la popoarele sud-est europene (v. ar fi creatia acelui popor. Bogatia e mai mare deCît arata numarul tipurilor orînduite în consonanta . Obiceiul a fost atestat la alte popoare îndepartate. sau nu are nici cenusa . Schullerus .(v. respectiv putînd foarte bine sa fie preluat de la alt popor la care a disparut între timp din repertoriu în epoca anterioara culegerilor de folclor. încît nu are dupa ce bea apa. propriu-zise. El e cam de aceeasi întindere cu cel ucrainean si mai bogat decît cel al unor popoare din rasaritul Europei. cu toate ca evaluarea e provizorie. Chiar atunci cînd sondarile sistematice ar dovedi ca un anumit tip circula numai la noi.în vatra etc. fara sa se poata preciza daca în b. temele sînt mai putine decît tipurile de b. Pentru a iesi din aceasta stare disperata. Aproape jumatate din totalitatea tipurilor românesti nu figureaza în catalogul international. care a dat un rezumat extrem de succint la aceste naratiuni. b.73 saracia cea mai cumplita din cîte se pot închipui: omul e atît de sarac. cum e dorinta tatalui ca dupa moartea lui fiii sa vegheze la mormînt ca sa nu i se stinga focul. odata cu naratiunile care o oglindesc. Numeric. inexistente în catalogul general. Abia dupa noi cercetari minutioase si sistematice se vor putea delimita care tipuri sînt cunoscute numai de unele popoare. Unele amintesc anumite practici disparute. Clasificare). din care vreo suta sînt nuvelistice. s-au înregistrat pîna acuma circa 600 tipuri de b.

din repertoriul viu si de pura reprodticere a lui dupa forma fixata în colectiile mai popularizate. extrem de vari~bila în genere si pe care Propp o t. 10) contraactiunea inciPienta (cautatorul accepta sau se hotareste sa întreprinda contraactiunea). rezultat din atari contopiri e totusi simtit ca o naratiune noua prin o seama de aspecte inedite si mai' cu seama prin suflul nou care îl strabate. b. 8) prejudicierea (raufacatorul face un rau sau aduce o paguba unuia din membrii familiei) . rezultata din împletirea uneori neasteptata a episoadelor cunoscute din alte tipuri. El a stabilit ca b. B. 12) prima functie a donatorului (eroul este pus la încercare. 3) încalcarea (interdictia este calcata). iscodit. momentul de legatura (nenorocirea sau lipsa sînt comunicate. 8. 6) viclesugul (raufacatorul încearca sa-si însele victima pentru a pune stapînire pe ea sau pe averea ei). se distinge cu claritate de cea a celorlalte specii narative prin caracterul ei mai complicat si totusi foarte arhaic.ece p~ plan secundar. fantastic (AT 300-749) are 31 functii sau actiuni constante. atacat etc. inapt de a primi noi altoiri. nu se poate imagina un tip "pur". Cercetarile mai noi au aratat ca. Stricta fixitate. si au intuit existenta unor clisee compozitionale în numar limitat. 7) complicitatea (victima se lasa înselata ajutîndu-si astfel fara sa vrea dusmanul). fara sa atinga proportiile b. pregatindu-se astfel înarmarea lui cu unealta nazdravana sau . putînd suferi prefaceri în sensul unor amalgamari de noi episoade si motive. orice b. eroului i se adreseaza o rugaminte sau o porunca. 11) plecarea (eroul pleaca de acasa). Alaturi de situatia initiala. Compozitia b. practic. 5) divulgarea (raufacatorul obtine informatii asupra victimei sale) . în vreme ce personajele care le savîrsesc sînt variabile. indian. Desi cea mai mare parte din osatura epica e cunoscuta din alte tipuri. Cercetatorii au surprins de multa vreme unele repetari în constructia b. 9) mijlocirea. au esuat pîna la cea a lui V. 4) iscodirea (raufacatorul încearca sa iscodeasca cum stau lucrurile). LPropp din 1928 (LXX). imuabilitatea. noastre se caracterizeaza printr-o anumita stufozitate. este semn de parasire a b. 2) interdictia (o interdictie este specificata eroului).74 cu catalogul international prin posibilitatea povestitorilor populari de a îmbina felurit o seama de episoade. dar toate încercarile de a stabili sabloanele b. el este trimis undeva sau lasat sa plece). el distinge urmatoarele functii sau actiuni: 1) absenta (unul din membrii familiei pleaca de acasa)..

si se înscauneaza împarat). 14) înzestrarea.marea prin care protagonistul actiunii urmatoare sa afle ce s-a petrecut în cea precedenta. prejudicierea. obtinerea uneltei nazdravane (unealta nazdravana intra în posesia eroului). pedeapsa. mijlocirea. 17) marcarea. 29) transJigurarea (eroul capata o noua înfatisare).. cea de a treia lupta sau încercare fiind cea mai grea. 19) remedierea (nenorocirea sau lipsa initiala este remediata). iscodire-divulgare. calauzirea (eroul este adus în zbor. 13) reactia eroului (eroul reactioneaza la actiunea viitorului donator). 21) urmarirea. calare. dar mai adesea ea e augmentativa. alteori a unei perechi de functii (urmarirea-salvarea) sau ~hiar a unor grupuri de functii. 27) recunoasterea (eroul este recunoscut). Pe lînga acestea. 30) pedeapsa (raufacatorul este pedepsit) si 31) casatoria (eroul se casatoreste . In cazul în care doua actiuni succesive sînt savîrsite de doua personaje diferite. 20) întoarcerea (eroul se întoarce). între ~le trebuie sa apara info. lupta-victorie. 25) încercarea grea (eroul are de facut fata unei grele încercari). la locul unde se afla obiectul cautarii lui). 18) victoria (raufacatorul este învins). 26) solutia (încercarea grea este trecuta cu succes). Ritmul tripartit se întîlneste în repetarea de trei ori a unei functii separate.75 cu ajutorul nazdravan).). Repetarea poate fi uniforma. contraactiunea incipienta si plecarea alcatuiesc punctul de înnodare a intrigii". 23) sosirea incognito (eroul soseste acasa sau într-alta tara fara sa fie recunoscut). Functiile stabili te de Propp decurg în chip firesc una din alta într-o secventa logica si nici o functie nu exclude pe vreo alta. Se observa . pe jos.. Propp mai semnaleaza existenta unor actiuni rebele care "nu pot fi încadrate în nici una din functiile mentionate si nici determinate de vreuna din ele". goana (eroul plecat este urmarit). 28) demascarea (raufacatorul sau falsul erou este demascat). însemnarea (eroul este însemnat. urmarire-salvare etc. Alte functii apar izolate (absenta. 16) lupta (eroul si raufacatorul intra în lupta directa). 15) dePlasarea spatiala între doua împaratii.aapoi ca functiile nu se succed obligatoriu una dupa alta. Se observa 'apoi ca ~ulte actiuni 'se conjuga în perechi (interdictie-încalcare. Cîteva se orînduiesc în grupe "de pilda. casatoria). 22) salvarea (eroul scapa de urmarire). spre a fi mai tîrziu recunoscut).re. pe care le numeste elemente necla. de la un alt personaj (adesea de la calul sfatuitor). 24) pretentiile neîntemeiate (pretinsul erou formuleaza pretentiile sale neîntemeiate). Se obser'-.

cînd aceasta e miraculoasa. Povestitorul popular nu poate schimba succesiunea functiilor care se ~orînduiesc logic... De asemenea. incluzînd în acestea decesul temporar si invizibilitatea. Acesta apare ca om pe deplin format. urmarind eroul din copilarie sau chiar de la nastere.16 apoi ca fapte similare sau chiar identice sînt motivate cît mai felurit. povestitorul are libertatea de a omite sau include anumite functii. Nici personajele nu pot fi alese dupa atributele lor pentru a savîrsi o actiune anume.. Al doilea tip compozitional e cel cu profil episodic. dupa orizontul si gustul povestitorului. întîmplarile sînt uluitoare.24-121). desi în realitate si aici se întîlnesc repetari în ansamblul repertoriului. Tipul prim.. B. fantastice (AT 300-749) se pot încadra într-un singur tip compozitional. fanta~tic se întîlnesc si miscari paralele. analizat de Propp. Daca se tine însa seama de situatia initiala si de finalul b. si sa vedem ce faceau . Analiza schemei compozitionale confirma constatarea ca oamenii. iar metamorfozarile se tin lant. el fiind caracteristic grupei AT 300-749.. avînd anumite limite p~ care nu le poate încalca. In schimb. dar pe care povestitorulle expune pe rînd prin formula~ "sa lasam pe cei doi . B. în concordanta cu linia puternic ascendenta a b. auxiliarele eroului au un rol de capetenie. din aceasta categorie sînt mai scurte si mai clare. apoi de a da o anumita desfasurare acestei functii. In cadrul acestei scheme compozitionale se desfasoara variabilitatea.. iar sii. din acest tip sînt lungi si stufoase. ar putea fi denumit b. grupuri de actiuni ce se desfasoara concomitent. Propp conchide ca toate b. întrucît toate acestea "au o structura monotipica" (LXX. în b. de unde se poate deduce ca motivarile în b. acea~ta ducînd la crearea de noi v. el e liber în alegerea numelor si atributelor personajelor. p. fiind tocmai opusul acestuia. nici cea a elementelor "ale caror varietati sînt cuplate între ele prin legaturi de dependenta absoluta sau relativa". animalele si obiectele se dovedesc a fi "marimi echivalente". se observa ca exista doua tipuri compozitionale. pîna la nunta care coincide cu succesiunea sau urcarea pe tronul împaratesc. sînt recente si mai cu seama variabile.. decurgînd una din alta. spre apoteozarea eroului. de obicei cu o . (ceilalti)".uatiainitiala cere anumite functii care nu pot fi alese oricum. întrucît acest final este un element definitoriu al b. El se conjuga în chip fericitcu începutul. insistîndu-se numai asupra unui episod din viata eroului. fantastic cu profil biografic.ariante sau chiar noi tipuri.

apoi calcarea ei. 745 etc. l!lespre dracul (uriasul) pacalit aduc în scena. urmata de prejudiciere (vatamare). casatoria etc. O seama de functii ale primului tip compozitionallipsesc aici cu desavîrsire (marcarea eroului. dupa tensiune urmînd destindere. 713. Probele puterii). Romanticii au intuit în el specia cu precadere poetica si s-au inspirat copios din elementele lui. dobîndita prin viclesug etc. actantii sînt fie abominabili. întrucît se misca cu familiaritate pe limitele superlative ale reprezentarilor. 339-343). fie idealizati în grad maxim. 480. unele din aceste tipuri putînd primi o dezvoltare mai larga. 715. mai multe secvente de punere la încercare si solutionare (v. apoi cîteva dintre cele fantastice (AT 330. dupa situatia initiala. 670. Multe din aceste b. mînuit de un povestitor talentat reprezinta o culme artistica. Aderenta ascultatorului este deplina. poate fi privit ca specia care încarneaza cel mai mult poezia absoluta. dar mai cu seama cele despre dracul prost (1000-1199). b. culmea exuberantei ce se poate închipui în ciclul vietii omului.). soldat îmbatrînit la oaste etc. participarea lor este strînsa: deprimarea pîna la lacrimi cînd eroul este . se observa si devieri. în ciuda simplitatii sale compozitionale în comparatie cu plasmuirile culte. într-o succesiune ce captiveaza mereu atentia ascultatorului. Apoteoza în final e mai modesta. B.. droaie de copii si sarac lipit pamîntului. p. Pe plan national. realitatii. Totul este zugravit'în' alb si negru.77 . 564. încheiate prin rasplatirea eroului cu bogatii (sau cu recolta cîmpului în litigiu etc. victorie si în final îmbogatire (prin prada luata. o buna parte din cele nuvelistice (Ar 850-999). pur nuvelistic. 563. oferind suprema transfigurare a. Ciocnirile extrem de violente se termina printr-un final grandios si luminos. el fiind rasplatit cu mari bogatii care alunga spectrul saraciei pentru totdeauna (XX. fara nu~nte intermediare. Prea putine din aceasta grupa enunta o interdictie. 736.). Pentru auditorii populari cu mentalitate mai arhaicab.).). are rezonanta mai adînca. actiunea desfasurîndu-se într-un plan realist. legendare (Ar 758-849). în acest tip compozitional se încadreaza b. altele apar foarte rar. cu mai multe episoade. au un numar redus de functii sau actiuni. B. Farmecul sau irezistibil pentru carturarii care îl pot gusta vine din împrejurarea ca el opereaza cu situatii si mai cu seama cu însusiri absolutizate. 470. dupa cum în altele elementele fantastice pot fi eliminate. Considerînd cele narate drept întîmplari adeva~ate. fara ezitari. 332.

o insistenta mai mare denota influenta livresca. prin pustietati" (5. arata ca el a trecut "peste 9 tari si 9 mari" sau ca aplecat "prin codru. mediane si finale care pot încadra orice varianta. atît de necesara echilibrului psihic. B. Formulele initiale se pot desfasura de la forma simpla de atestare temporala "A fost odata ca niciodata" pîna la cele mai complicate care insista asupra veracitatii . B.78 învins sau omorît.299).: Cînd se dau alte detalii. forma lui are totusi un aspect închegat. De-a lungul vremurilor. care da expunerii o pregnanta vizibila. slefuit. este o naratiune în proza. Ca: sa se sugereze spatiul enorm parcurs de protagonist. Iar din jocul· fortelor sufletesti elementare. a oferit straturilor populare o permanenta lectie de etica. urmata de exuberanta cea mai exultanta cînd acesta învinge. dublata de alta estetica.0 adevarata descatusare: nici o alta specie nu poate provoca un atare joc al fortelor psihice. Povestitorul are o mai mare libertate în învesmîntarea naratiunii. prin zahastrii. 9. îmbinînd formulele traditionale cu cele izvodite de ei. p. b. ele si-au mentinut treaza credinta' într-o viata mai luminoa'sa. fiind independente de tipurile narative. sta marturie de vigoarea spirituala a omului arhaic care avea puterea sa creada cu toata fervoarea în plasmuirile· sale si sa le confere prin aceasta o existenta reala. apoi asupra unor epitete care însotesc actantii de seama. ele au scos lectia de participare totala la elementele naratiunii care le aducea descatusarea. tendinta fiind cea de a reda prin verbele cele mai adecvate desfasurarea actiunii. vehiculate odata cu b. Partea pur expozitiva este mai saraca.. I. ele sînt generale si fara culoare deosebita·. Caracteristice b. b. din' ciocnirile puternice dintre adversari. partea expozitiva. Iar apoteoza din final aduce pentru ei . sînt formulele initiale. Încompunerea unei variante intra formule si formulari preluate din traditia orala. dupa talentul si dispozitia improvizato'rica. Descriptiile sînt rare si redate în genere prin formulari cristalizate de circulatia urala. S-a observat ca po'vestitorii mai rutinati ajung cu vremea sa dea o forma cristalizata unor crîmpeie din naratiune. le-'a oferitm'ereu aceasta lecti~ de optimi~m. alaturi de însailarea personala a povestitorului care îmbraca restul naratiunii. capabila sa dainuiasca peste veacuri în memoria populara. În ciuda conditiilor grele în care au vietuit. Contributia individuala se con~entreaza îndeosebi asupra dialogului. Desi b.

un cuvînt din domeniul culinar: ciont!. potrivit viziunii arhaice. într-o tara.: învatat de la pisica batuta. cu tendinta vizibila de a crea buna dispozitie a ascultatorilor si de a le capta în consecinta bunavointa. se subliniaza si folosul celor ce vor fi atenti: "Cine-o ascultaf bine-o-a-nvata".) referitoare la existente imposibile: "scria musca pe perete". 77). pe lînga rostul de a capta bunavointa ascultatorilor. într-un "sac de povesti" etc. în partea a doua. fara sa-i stirbeasca din verosimilitate. si acela de a le verifica atentia. un bogatas. Arareori. "Cînd se potcovea puricele cu 99 de oca de fier" etc. Formula consta din doua parti: cea dintîi vrea sa sugereze lungimea enorma a spatiului parcurs de erou: "Apai s-o dus multa lume-mparatiejCa Dumnezau sa ne tie". la sfîrsitul formulei initiale se arata si sursa b.79 ("de n-aL fi. 35). caci. "A fost odata Într-o pustie mare un pustnic" (LXXVII. p. formula anunta ca naratiunea e lunga: "ca cuvÎntu din povestejCa de-aici mai lunga si mai frumoasa este 1" Pe alocuri. "facea plopul pere si rachita mîcsunele" etc. invocînd si anumite marturii ("Cînd se potcovea mîta cu coaja de nucafSi mergea la sfînta ruga". p. "avea ursul coada". printr-un schimb de cuvinte dupa modelul parolelor militare. Astfel. Colectiile autentice arata ca ele sînt folosite cu predilectie de anumiti povestitori: "A fost într-un sat. de obicei lipsind referirile la timpul ipotetic. Contrastul indica apoi si coordonatele neprecise ale actiunii. p. 472). bogat mare" (5. iar ascultatorii trebuiau sa raspunda leves (sau popricas. (5. Cu totul sporadic. formula initiala încearca localizarea vaga a actiunii. p. guias) (5. Ea apare atunci cînd eroul pleaca. 78~ 79).uditoriului. pe alocuri cu unele completari spre a-i mari functia de sondare a a. umorul ce rezulta din acesta e o modalitate de introducere într-o constructie la care a prezidat criteriul estetic. 1. de obicei la începutul unui nou episod sau motiv. 1. schimbînd scena actiunii. II. Auditorii cu o mentalit~te mai evoluata interpreteaza atari asertiuni drept forme voalate de a arata ca actiunea relatata nu s-a întîmplat niciodata. nu s:-ar povesti"). formula mediana avea. Originea maghiara a termenilor arata _ca atare final pentru ver:ificarea atentiei a fost preluat din cazarmile de pe teritoriul . povestitorul încheia fomlUla rostind tare. Atari asertiuni contrastante au rol umoristic. în nordul tarii. atestata la noi într-o singura forma. Formula mediana e mai simpla. adus de la Bucuresti.

: "Da eu i-am lasat pe dînsii acolo bînd si petrecînd si-am venit si v-am spus povestea" (LXXVII. 66-71).. Pentru indicarea actiunilor paralele. corespunzatoare celei din formula initiala: "Si daca n-or fi murit. Si cînd dedera sa puste. p. custura ruginoasa. 1. p. 1. Uneori. cui. p. în Bihor.ine aici naintea dumneavoastra 1" (ibid.79). p. capsuna. 62). si astazi traiesc 1" (5. povestitorii folosesc o formula simpla utilizînd verbul a lasa prin care fac trecerea la cealalta scena a actiunii: "Sa lasam copiii acolo. maracine. se insista asupra continuarii nuntii: "S-o ramas bînd si mîncînd/Si chef domnului facînd" (5. finala propriu-zisa si o formula prefinala. II. de la simpla atestare ("S-am fost si noi la nunta") la participarea la ospat ("si-a format nunta cu ea-nainte. 79). Formulele finale sînt mai variate si mai complexe..taiara mese.). radacina.a în tun si dedera_ de veselie . în alte variante formula prefinala se încheie cu indicarea sursei b.. enumera feluritele_ încalecari ale povestitorului. Formula finala propriu-zisa. toate picioarele le bagara-n oale. sau chiar animale mici: rata.80 austro-ungar. carbune. Si facura petrecere mare. în Muntenia subcarpatica si în Transilvania sudica. nuia. coasa. în aceasta se descrie prezenta povestitorului la nunta protagonistilor. care în fond nu aduce nici o precizie: "Si de unde am auzit-o. viespe (LXXVII. formula finala invita la corectarea povestitorului: "Cine-o sti . "De unde am auzit-o. p. v-am povestit-o" (ibid. 'sob'a-mpa~atului. ele sînt alcatuite din doua parti. lingura scurta. prajina.. apare o formula prin care se indica în chip glumet sursa b. încît am baut si-am mîncat si-am petrecut. gaina. Cea mai' frecventa formula prefinala indica pe scurt longevitatea protagonistilor. da sunt satul si astazi !") pîna la explozia ilarianta : "Venira niste tigani si luara niste cîlti. cea mai des întîlnita fiind: "Am încalecat pe-o sea/Si v-am spus dumneavoastra asa 1" Ea e întregita uneori prin sistemul repetitiei enumerative. p. aratîndu-se cum a încalecat povestitorul pe un fus.. de acolo v-am povestit-o" (81 a. se mai întîlnesc si alte formule care au o frecventa redusa. pe mine m-or bagat cu cîltii eia aco si vup! cu m. Si 'baga.491). 10 m-am fost ascuns aco dupa . p. cocos. 86). ascunsa sub aceeasi formulare contrastanta. sa vedem unchiasu ce-a facut cînd a vint acasa" (5. tai ara scaune. prin care se încheie b. în Moldova nordica. cu profil umoristic bine reliefat. Regional. apoi pe unele plante: secara.l0l). roata.

81). p. Aceste formulari se repeta ca un cliseu ori de cîte ori revine în actiune personajul cu acea însusire sau scena respectiva. mediane si finale. zmeu sur/roade-nii-ai cioarecii-n c .Hai. ca unde-s doi. Unele din ele chiar au atare eficienta: dafinul.. cumnate laudate! roade-mi-ai cioarecii-n spate! .283).Nici n-o prapadesc/nici n-o tomasc/îi buna asa cum îi 1" Cîteva formulari par ramasite din descîntece. în Moldova nordica. Ea pare a fi influentata de formula finala a baladelor din Muntenia si Oltenia prin care Iautarul cere "sa-si ude gura". masculini sau feminini: "Petrea Fat-Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii".. dafine.Deschide-te. calare pe-o roata si v-am spus-o toata. La drum lung. versificate pentru a contura cu mai multa pregnanta o însusire sau o scena. nu-s. lumea o prapadesti/ori o togmesti? . marga s-ajunga. se mai întîlnesc o seama de exprimari cristaliza te.Ce-i.. unde-s opt. Altele plasticizeaza unele situatii-cheie. PIatiti-mi-o" (LXXVq. eroul îsi ia "comanac de jderI' opinci de fier/si bata de otel" sau "straie de primineala/si bani de cheltuiala/si cal de calatorit".He-he-hei! Daca am un cal nebun/. parinte al fetei frumoasep se deschide si se închide la cuvintele ei: . Expresiile cu functie de epitet însotesc eroii deosebit de proeminenti. marga s-o întreaca 1" (28.Buna ziua. Cine sti mai lat.. sa capete "cîte-o para" etc.. p. noua 1" Auxiliarele solicitate de erou se precipita strigîndu-si mirarea si spaima: . formula finala se încheie uneori cu solicitarea unei recompense: "Apoi i-am lasat pe dînsii bînd si petrecînd si-am venit la dumneavoastra..81 mai lunga/Marga s-o ajunga" (5.Multamasc dumitale. sporadic prin Muntenia.. si cetina pe copac si nasip în mare!" Cele' mai multe apar în dialog. uneori dezvoltata: "Cine sti mai lunga. nu-s trei 1" pîna la ". 1.. si nu-l pot opri pe drum 1" Adversarii se saluta prin formule care incita la încaierare: . "Abrunca mîndra si frumoasa/din tara femeiasca/care din cosita/floare-i cînta/care' din gura/aur si margaritare-i curge 1".... Cataclismul produs de un zgomot urias are dimensiuni stihiale: "Muntii s-o cutremurat/si vaile s-o tulburat/si padurile-o picat 1". frunza pe pamînt. iar multimea e: redata prin cîteva coordonate de întindere cosmica: "Cîta. Voinicul se scuza fata de zîna ce-l solicita sa o astepte: .. stapîne.." Tovarasii nazdravani sînt aso~ ciati la grup prin formule ce sensibilizeaza augmentatia: .80).. în b. . Alaturi de formulele initiale. p..

"). în unele b. dar si 'În corpul replicilor. toate solutiile posibile.. 'Cîteodata.. dezvaluirea framîntarilor. povestitorul insista asupra aspectelor capitale ale actiunii. 81-87). dupa ce. în expunerea orala. p. e repetat nu imediat.87-105). Alte procedee stilistice caracterizeaza nu numai b. pentru a atrage atentia asupra lui: "Odata era un om si el era foarte sarac.a enumera toate starile. <levînt nebatuta!" (5. oferindu-i în acelasi timp si un mic ragaz pentru a se gîndi la continuarea iirului epic.. mai des reluarea propozitiei prin punerea la început a adverbelor cînd. Dialogul ocupa un loc preponderent în b. nimica vorba. cu reliefarea conflictelor care îi opun.s-o pus la culcat. sa iasa fata cea frumoasa. substantivul. tare/Valeo. uneori cu functie verbala. II. Prin atare reluare. apar cîntece care dezvaluie soarta tragica a eroului. Alteori. drace 1". verbul e repetat de 3-4 ori la prezent. cum ("A venit cu el acasa.. din placerea de . Pe alocuri. de baiat nesarutata. onomatopeele. pentru a fi retinute de ascultatori. Cum . (5.82 <leschide-te.. despre semnificatia numerelor. în tendinta de a le epuiza. La unii povestitori. o mars oaia la dînsu . interjectiile etc. :se întîlnesc chiar abuzuri în a prelungi dialogul. Si cînd a venit acasa. Formele repetitiei apar din plin în variantele autentice. omu. iar s-a dus"). mai rar la imperativ. e repetata chiar propozitia în forma ei simpla: "Bucina ie. inima ma doare!" (5. Pentru a se indica dimensiunile neobisnuite ale actiunii. care devine eficienta odata cu rostirea ei. raspunsurile la întrebarile diavolului se încheie cu formula "crapi. fiind utilizat nu numai pentru aduccerea în scena a personajelor. pe cînd adjectivul si adverbul sînt repetate mai rar. ci si pentru zugravirea starilor sufletesti. uneori chiar în chip abuziv. . el e delimitat de partea pur expozitiva prin particula verbala zice (ice). în b. baiete. si bucina ie.. la început. îndeplinind deci functie descriptiva. p.. 1. -Pluierul confectionat din salcia crescuta din Cenusereasa îngropata de impostoare cînta consecvent: . ci -în corpul frazei. perfectul -compus. în consecutie. 1. si bucina ie". "Si s-o pus la culcat. ce sa vezi?". p. e repetat de 3-4 ori :substantivul. între formele mai complicate ale 'repetitiei.Nu sufla. mai rar verbul. s-ave sapte copii omu". ci si celelalte specii narative în proza: propozitia incidenta -cu functie de paranteza. se 'întîlneste repetitia sinonimica ("a Plecat ·dracu. ajungîndu-se la un adevarat tic verbal. 16).

83 Berbec v. erau înca salbatici si Adam le-a dat drumul dupa ce a tras trei brazde. b. cu conditia ca Adam sa-i dea lui "pe toti nepotii si copiii de la copiii tai dupa ce vor muri". Dupa alta legenda. Diavolul îi prinde b. "fugit si el de raul stapînului". acesta o sileste sa termine· peticul de ogor. el se aciueaza dupa usa. care "paste o falee de iarba pe zi si bea un iaz". p.279-280). p. 17-18). dar i s-au pus paserile ceriului pe coarne si l-au înecat" (ibid. Flacaul se duce cu cei doi b. 421). p. între animalele plecate în lume se întîlneste si un b. "boul i-a dat cu coarnele" (18. pîna la prî~z ara ogorul de arama. "Si-ar fi scapat. l-a încalzit cu aburul sau si n-a mîncat tot fînul din iesle. p. nazdravan care calauzeste toata cireada de vite. Variantele provin din toate provinciile tarii. era un b. va putea rezista vîntului napraznic care se va ivi atunci (LUI. Se afla un b. împinge soarele cu coarnele catre rasa- . iar cînd intra lupul cel schiop. numai b. Un împarat da veste "ca cine i-a ara lui o arie de arama si i-a samana si pan ce va asfinti soarele i-a aduce colaci calzi pe masa. acela va fi taiat în cer "si din sîngele lui va ploua ploaie de foc~siva arde pamîntul" (52. în vizuina. p. "D-zeu i-a stupit si ei înviind a început a creste par pe dînsii" (52. Atunci. pînala amiazi secera. A fost binecuvîntat pentru ca a usurat nasterea lui Isus. Contractul a fost facut pe lut (ibid. nazdravani. Ilie (v. care vorbea si care n-a vrut sa intre în corabie. iar celalalt b. împaratul da VOlnicului bautura adormitoare.. Sfîrsitul lumii). p. 19-20). evreii îl vor taia si pe pielea lui se va da lupta decisiva dintre diavol si Sf. 37). a fost creat de diavol din lut ca sa poarte carul. Oaie Bou. 24). Copilul unui sarac este botezat de Dumnezeu care daruieste finului o vitea nazdravana. fiind îngrijit de evrei pîna la sfîrsitullumii. 1292). B. Hai mai bine cît de încet" (69. atestat numai în folclorul românesc. Aceasta îi face un b. joaca rol de capetenie în basmul AT 532*. sau arunca cu fapul pe hot în gura cÎinelui (81 a. zicînd ca el va înota 40 de zile. rage atît de tare încît îl trezeste. aceluia îi da fata de sotie".. dar a ramas neînsufletit. dar un b. La sfîrsitul lumii. p. In unele variante ale bas1nului despre animale AT 130. dar vaca îl cuminteste. aratîndu-i ca stapînul îl va duce în alt ogor "si iar ne da la bice. 82t B. Prinsa la-plug "cu fiu-sau". în vremea potopului. Potrivit legendelor. p. b.

Fuge cîtu-n fuga mare la boi.vea al trei- . Dupa nunta. celalalt muta soarele cu coarnele îndarat spre rasarit. si au dat si cu cornul cel drept si le-au facut pulbere pe toate". Saracul adoarme pe brazda dupa prînz. a început a mugi atît de tare.606-6Îl). b. Un om sarac primeste de la Dumnezeu doi b. p. Fata cea mai mica a vitregei. Dupa ce mor. dar Dumnezeu cu Sîmpetru îl fac sa-si recîstige averea si sotia. p. b. punîndu-l sa parieze <:u armeanul ca a doua zi. din coarnele lor creste vie din care curge mereu vin. II.84 rit. Apoi îsi gaseste perechea nazdravana si cu plugul de fier ara lunca împaratului.. A doua zi. Unul din b. Cînd trec Dunarea cu carul "apa se despartea înaintea lor si ei trece pe uscat. iar vacile l-au asteptat. "De-abia zareste boii într-o margina . si-i saruta:-Vai. B. p. B.J. altfel îi va lua b. muntii s-au cutremurat.averea c'elui sarac. îl învata sa-i taie si sa arunce coarnele unde vrea sa-si faca scaunul de domnie: din coarne "s-au facut niste curti si niste ziduri mai dihai decît la împaratul" (52.. îsi cauta cireada si zmeii i-o dau cu conditia sa le lase lor darul de la botez. rosii care se leaga singuri daca le seutura funiile. Sotia tradeaza secretul unui armean care îl alunga pe sot în padure. 196-198). el trebuind sa:si paraseasca curtile (5. în variantele basmului AT 511 A. duc cu carul zestrea fetei: toata averea împaratului. "de-abia-i vede pe boi peste gramada cu gunoiu 1". tot cîmpul era arat si grapat. boiutii mei!" Boierul îi da toata . Dupa moartea b. nazdravan fatat de viteaua daruita de Dumnezeu finului "pazia si ferea cirezile {. nazdravan. p. nazdravan. iar înapoia se tot împreuna iarasi". seara cînd se trezeste. daca nu vor putea mînca într-o noapte tot fînul lui strîns pentru iarna. vazîndu-se singur. cetina de pe copaci jos au picat". facînd o zi din trei zile. Cînd îl ducea la pascut. 187-191). îi da cornul sau drept din care mînca . zidurile si curtile. Boierul cere sa-i are toate tarinile lui într-o zi. "au dat cu cornul cel stîng si le-au sfarîmat zmeilor ograzile. b. învie stapînul omorît de bautura viitorului socru lovind pamîntul cu piciorul.. soarele va rasari de la apus. 98-105). ceea <:e se si întîmpla (81 a.. Cînd zmeii îl cer din nou. 'Cînd copilul a crescut.a sa' nu le prinda si sa nu le manînce zmeu". "cît vaile s-au turburat. Dupa ce face nunta. din cornul drept cresc "doi pomi sfinti" care rodesc "fel de fel de poame" (79. Nu vrea sa-i schimbe pe toata ciurda boierului si acesta decide ca sa-i ia b. baiatul (uneori persecutat de mama vitrega) este ajutat de un b.ce inima îi poftea".

dupa care fiul se reîntoarce în chip de om (81. încît vacarul e prins cu minciuna (52. 344). învins de b. Aflînd ca îl hraneste b.103). grasi pe care îi învinge. p. si baiatul fug în padure. Cînd voinicul este omo'rît de impostor care îi ia fata scapata de la balaur (AT 320). îl aduc la viata de fiecare data. lupului. Baiatul calca consemnul si se uita în cornul stîng: ies "vite. Stapînul lui face ramasag cu alt boier ca vacarul nu minte niciodata. Un vacar are un b.hea dreapta mîncari. b. Nu le poate baga decît cu ajutorul diavolului. Baiatul de la scoala diavolului (AT 325) de îndata ce se întoarce acasa se preface într-un b. care "începu sa linga pe baiat. "tavalit". 182-183). Fiind aruncat Chiparus în fîntîna. sa sufle peste el .). p. Fata ia 'apoi coarnele si fuge. p. în alte variante. dar e rapus a treia oara de un b. primeste la botez de la D-zeu si Sf. iar din cea stînga vaci si oi (82. cîta frunza si iarba". O fata trimisa de boier îl momeste sa taie b. zmeului. nazdravani se arata numai sfatuitori. cu un lup. nazdravan se lupta succesiv cu doi b.85 lea ochi neadormit în ceafa cu care l-a spionat pe baiat. un urs si un leu etc. b. p. p.). apoi aduc apa moarta si apa vie. V. nascut de obicei dintr-un bob de piper. de fier. lasara pe Piparus sa mearga în pace" (6e. Cînd Piparus Petru trece prin padurea lupilor "arunca pieptenele jos si îndata se facu un bou gras si avînd lupii ce înhata. p.1150-1151). fara pereche pe care tatal sau îl vinde scump. Aici. sau se lupta cu un purcel de fier si un b.. Baiatul nazdravan. cu coarnele de aur ca sa-i manînce inima. îl întregesc si îl învie (52.. 35). Petru o sabie miraculoasa si doi b. baiatul îi ia numai cornul din care ies cirezile de vite (41. iar cel stîng cirezi de vite. (doua mere ce se pref~c în b. 142-143). cu coarnele de aur. Fiul îm- . nazdravan cu coarnele de aur care pazea singur cireada. oi. carora se promite cînd va fi mire (52. Metamorfozarile în ipostaza bovina sînt mai rare. b. sau dupa ce sotia necredincioasa îi fura sabia si este din nou omorît (AT 315). slab (se lupta sau cu un bou cu coarnele de argint. nazdravani care îl trimit la stapîna lor din palatul de aur (LXXXIII.553-555).189-193). în alte variante. decid sa-I taie. din cornul sau. numaidecît capata viata" (35. I. se fac "doua pasarele" care îl scot bucati din fîntîna. b. învierea voinicului e facuta numai prin puterile b. p. p. B. îl învata sa-i ia cornul drept care-i va da mîncare oricînd. Fiul unui împarat întîlneste într-o cîmpie niste b. p. cai. 409) sau scoate din urec. Uneori. dar b.

trage de coada si e convins ca el a rupt-o (61. 303). În snoave. În unele variante ale snoavei despre hotul iscusit (AT 1525). b. Ma~elarul crede ca s-a înnamolit în balta. si o vîra într-o balta. Dracul a intrat în trunchiul b. p. Mosneagul de aur îl ajuta (LXXXIII. "numa pielea si ciolanele". cu bucati din coarnele sale. hotul fura un b. Dupa alte legende. îi da pe un car etc.86 paratului care eliberase mosneagul de aur (AT 502) este pîrît de vizitiul care i s-a substituit ca s-a laudat ca poate aduce o pereche de b. p. Cel care vrea sa marturiseasca popii ca i-a furat b. 5316). XV. Potrivit legendelor. 3470 A). în timp ce finul-tigan mugea din rasputeri (5. Diavolul a fost invidios ca b. divulgat de fratele mai mic este interpretat de cel mai mare ca petrecîndu-se numai în vis (5. 5370). (AT 1415. Barbatul îl ciomageste zdravan. Plugarii cred ca l-a înghitit acesta (5. 3415). lupul dupa el. p. ca sa se usuce. p. Dumnezeu a luat moara diavolului în chirie "pan va cadea frunza de pe brad". diavolul a batut o multime de cuie de fier în b. p. Brad. dar Dumnezeu a orînduit ca din aceste cuie sa creasca crengi cu ramuri verzi (52. îi taie coada si o vîra în anusul celuilalt b. 10). mic a ascuns pe Maica Domnului. a iesit atît de frumos din mîna lui Dumnezeu si l-a strapuns cu piroa~e ca sa-I urîteasca. p. si calul unui macelar. cepurile provin din cuiele batute de diavol. de aur. Hotul iscusit fura b. Nasa îi spune barbatului revenit ca vitelul de dupa cuptor (finul ascuns) a supt tot laptele. p. 199-200). coarnele. Pe drum spre tîrg. acoperind-o cu ramurile. Ca sa scape de urmarire. III. în frig si noroi. urechile. de a petrece afara. dracul astupa gaurile pe unde iesea din b. Furtul b. are cepuri de cînd lupul creat de diavol a alergat dupa acesta sa-I manînce.. Pacala primeste de la fratii sai invidiosi un b. Acestea s-au prefacut în cepuri (18.. p. 649). 3). Ea l-a menit sa fie" tot verde si frumos si sa se bucure lumea dnd îl va vedea si de atunci bradul are în vîrf cruce" (52. de la plug. Dumnezeu a lasat ca aceste piroane sa dea ramuri verzi (99. îl divulga ca toti copiii cu parul rosu sînt ai popii (5. piere sub o rachita care scîrtîie si Pacala întelege sa vina marti dupa bani (82. . 89-91). Un b. Prostul plecat la tîrg cu doi b. oamenii îl conving ca va avea pret mai mare daca îi taie coada. 117-118). 5307-310). în vreme ce nevasta si pisica stau la caldura (5. Vazînd ca aceasta nu mai cade. 501). Barbatul socoteste ca are aceeasi soarta ca si b. B. taie coada b.

si vrabia sar cînd merg (38 b. s-a latit pe mare. B. în alte variante. vrea sa se înece. ea a descoperit izvoarele pamîntului. II. a ajutat la facerea pamîntului pe Dumnezeu care i-a poruncit "sa care apa cu gura si sa care tarna pe niste beldii de urzica. p. Vazîndu-se singure. b. p. p. a consolat pe Maica Domnului la moartea hai Isus: a avut si ea "noua brotacei" pe care i-au calcat "carele mocanesti". dar observa ca b. 261). Din fata omorîta de impostoare (AT 408) creste un b. b. La început. 226. b. 284). Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". De atunci a ramas b. 234. f. ca sa scape de urmarirea dracilor. 212). 58-59). 24. 223. Socariciu-Ialomita). 971). Broasca. IV. sînt de aur (99. p. Iepurele. 482. sar în apa la venirea lui (AT 70) si renunta la . Ea se naste din scoica tinuta în casa în noaptea de Pasti (LIII. Cînd au scazut apele potopului. De asemenea. ea a fost femeie. p. iar vrabia s-a urcat în spinarea ei si asa au ajuns la mal. se afla la izvoare. 231. e înfatisata ca animalul cel mai fricos.87 . Dupa multe cautari "s-a-ntors îndarat aducînd o tîr' de pamînt în gura" (LXI. VII. p. p. si vrabia. Uneori. 155. ea l-a bocit mereu prin buruieni si Maica Domnului a facut-o b. Ea a fost trimisa de Dumnezeu în fundul apelor sa caute pamînt. de aceea b. Dupa legende. Noe a uitat sa despiedice b. Maica Domnului a binecuvîntat-o sa nu se descompuna dupa moarte ca alte vietuitoare (99. sfînta (52. scapînd doar unul. p. (52. Murindu-i copilul. 1. se prefac într-un b. cu O pasare de aur în vîrf. b. b. 971). reprezinta una din ipostazele eroului metamorfozat ca sa scape de urmariri sau persecutii.). "Din sîngele pasarelei crescu la fereastra împaratului un brad înalt si frumos" (41. 972). 93). p.în basme. Dracii se minuneaza si se întorc (7. b. Fugarii din casa diavolului (AT 313). în basmele despre animale. p. 311). în cele mai multe variante ale basmului despre copiii cu parul de aur (AT 707). e binecuvîntata ca atare fiindca a adus vestea rastignirii de la Ierusalim (48. Fiindca aceasta a facut-o sa zîmbeasca. b. Facerea lumii). Dupa o seama de variante. b. p. pentru ca acolo a gasit-o Dochia cînd a împietrit si prezenta ei e indiciu de izvor apropiat (52. 73) si lovesc cu crengile pe impostoare. disperat ca e urmarit de toti. din mormîntul copiilor cresc "doi brazi frumosi" care noaptea redeveneau copii si se duceau la mama lor sa suga (86. e sfînta si cînd moare nu putrezeste (ibid. De atunci. v.

O fata de împarat e blestemata sa stea în piele de b. a mînca parumbu" (5. B. Plecati la vînatoare.. 992). p. se oglindeste si în cîteva snoave. va fi taiata si fata împaratului "va lua împartasania din ea" (LXIV. Plecînd în cautarea mireselor. ceea ce ·va provoca invidia împaratului. îi arde pielea. 88-90. iar noaptea se prefacea în fata 'fara se~man de frumoasa. vazîndu-i o sotie atît de frumoasa. "sfarîma tura de pasca din ea si dînd-o fetei s-o manînce. (AT 402). Dracul nu se astîmpara si Pepelea îl orbeste. p. lovindu-l cu slanina înfierbîntata "de i-au pleznit sgîitii'~ (79. ea scapa de blestem (52. 16). cînd b. cine frige broasca. 5. A celui mai mic a cazut într-o balta si b. prefacîndu-se într-o "zîna gingase. p. 134). p.. se poate convinge "ca binele facut se uita" (38. 269).. I. b. p. 34). ca tu-i pati rau". p. 65) sau se va scoate din aceasta b. în padure. La moara dracilor. v. se tine dupa el. se da de trei ori peste cap. în basme. dupa ce si-a recapatat vederea. în cele din urma.88 sinucidere (5. I. B. p. p. Sotul nu mai are însa rabdare. p. 666-667). care. ea se preface zmeoaica si fuge "în cetatea mea de stecla cu iarba de matasa" (52. trezeste repulsii enorme. în timp ce Pacala îsi frige slanina. Ziua era b. de sub pristol poate fi de leac în chip magic. Alteori. Repulsia fata de b. 479). 261). nu-mi spurca slanina. aceea va fi sanatoasa" (60. strigînd: "cine frige porumbu. Fratele orbit (AT 613). de aceea ea e mîncata numai de draci sau de Mama Padurii. un drac i se alatura cu o broasca în frigare pe care o atinge mereu de slanina: "Mai drace. Uneori.. p. viitoarea sotie a fiului de împarat e uneori metamorfozata în b. are proprietati curative. Ca aliment. eroul frige un porumbel. B. în alta varianta. ramânul manînca merindea turcului si pune în loc a b. cauta sa-I piarda prin sarcini extraordinare (LXXXIII. sotul arunca în foc pielea de b. la sfatul vulpii.576). si frumoasa" (41. 25). numai b. feciorii îsi cauta norocul acolo unde le cad sagetile. VulPe) . vindeca fata împaratului cu apa în care a fost scaldata "broasca care-i sub piatra cea mare de lînga poarta împaratului" (34. De la nunta mai avea 19 zile pîna la ispasirea blestemului. si plapînda. I. a mînca broasca. I. iar Mama Padurii o b. Farmecul e curmat de cuvintele lui: "asta sa fie logodnica mea". (S. dar dupa ce îl scoate pe mal.:p. . testoasa se tinea de nuiaua lui. cel mai mic se opreste la un lac unde o b. salveaza de la înec pe omul ce îi promite ca nu va uita binele facut (AT 155).

~ Cal. nu s-a linistit nici o clipa "a sta cu botul prin iesle sa manînce" si a fost blestemat "sa nu mai aiba sat" (92. p.. ca n-aveti credinta.:c . p. Auzind hotarîrea stapînului. "De atunci .. A fost totusi blestemat sa nu se sature niciodata. Dupa legende. p. a fost facut de diavol din lutul scos de pe fundul apelor. tine partea sarpelui. p. p. a descalecat dupa mine. trecînd prin ast noroi si eu fiind batrîn. 18). Acum. c. el sare si fuge. Stefan cel Mare a avut un c. Apoi pleaca în padure unde întinde o plasa si se ascunde în vizuiJ:la unor lupi. e în stare sa insufle teama leului care se retrage vazîndu-l (LXXIX. c. c. da cine-l poate prinde?" (12. C. 143-144). îl roaga sa-I hraneasca 6 saptamîni cu miez de nuca si lapte dulce ca sa-si recapete puterile. Toti lupii si toate vulpile se aduna sa-I sfîsie. s-a luat saua si frîul din cap si mi-a dat o suta-n cap. s-a vîrît în el fratele diavolului (52. p. cazui aici. Fiindca nu era însufletit. care traieste si azi. c. 280). El . spunînd omului: "Sa te manînce. înfrîngîndu-i pentru totdeauna (65. carnea de c. unde au fost prinsi de . "paste prin paduri. Stapînul meu a încalecat pe mine de cînd eram de 2 ani si l-am purtat cum i-a fost drag . V. A fost încalecat întîi de Eva. 23). p. e spurcata" (99. momindu-i pe toti în lat. 542). 54-55). Negru Voda n-a putut alunga pe tatari pîna ce a intrat herghelegiu la craiul unguresc de la care a primit un mînz "flotocos si alb ca oaia" si cu aripi îri par. Cînd Maica Domnului nastea "în cosarea vitelor lui Mos Craciun". M-a lasat sa mor aici" (92. sau numai în ziua de Ispas (LIII. 59-63).. 247). a fost creat de Dumnezeu "sa slujeasca gîndul omului".. în basmele despre animale. batrîn e destinat fiarelor sa-I manînce. c. Cu el a zburat Negru Voda peste tatari ca sa-si conduca oastea împotriva lor. c. în disputa dintre sarpe si om (AT 155). p. Dupa alta legenda. I.

nazdravan este obtinut în genere pe patru cai: nastere miraculoasa. p. negri. Apoi el participa la lupta cu adversarul. Recunoasterea lui se face de obicei prin proba de jaratec. rosii si la c. Gustînd din spaIaturile cestii din care a baut împarateasa potiunea germinativa. c. c. si eu ma prapadeam" (5. Alteori. intervine chiar împotriva dusmanului. cînd paste holda sau fura merele din pomul miraculos si. muream Si tu. de obicei sfatuit de o baba. cadea jos. Dar mai presus de toate. El e cel care îl poarta pe stapîn la departari mari. recunoasterea c. Rolul sau este multiplu. el se asociaza cu animalele în calatorie (AT 210) si rupe cu copita dintii hotului (81 a. în sfîrsit. La coborîrea pe pamînt. p. cere c. O iapa batrîna de 105 ani este hranita cu farîmiturile de la bucataria împaratului. dar nu se potriveste niciunuia. cum sunt la tigani. albi. de pe gard si "îndata stete dinaintea lui un mînzoi de cei rai. în basmele fantastice. de mire al tatalui se face cu ajutorul frîului sau care trebuie sa se potriveasca numai lui. nazdravan este cel mai de seama ajutor al protagonistului. C. II. Avîndu-l în sa. I. parosi. peste. Cînd se întoarc~. se preface într-uriul frumos care îl invita sa încalece. anumite buruieni). c. p. p. aruncîndu-si stapînul în înaÎtimi s~u urcîndu-se cu el în nori. Feciorul ia 'o caldare de jaratec si o pune între c. Da el cu frîu-n cap: poc 1" Dar dupa ce se satura de jaratec si eroul îi pune frîu-n cap. 421). învingînd c. îl întreaba cum s-a simtit: "dacamaisedeai numai doua minute. 261). obtinerea mînzului nazdravan prin pazirea iepei în trei nopti. furnizîndu-i pe deasupra hainele necesare si alta recuzita miraculoasa. Fiul cel mai mic îl încearca pe rînd la c. tatalui sau de cînd a fost mire. îsi razbuna loviturile primite. Se duce sa manînce jar. apoi la c. fiul cel mai mic al împaratului.9@ stapînul lui (18. ea naste la 11 luni "un mînz tot numai cu parul de aur" (5. 290-291). c. slab "nenorocit! Sa fi suf1?-tasa oleaca-nspre el. 21-22). Uneori. în multe basme. lbveste din nebagare de seama c-iIfrîul în' teasta uriui c. prinderea c. la soare si în luna. c. daca-~i dideai cu frî~-n cap mai tare. Dar dnd stapînul îi duce ovaz. regasirea calului de mire al tatalui. acestuia. Vine un c. prin degustarea unor alimente cu însusiri germinative (mar. c. El îl hraneste pe stapîn. de cele mai multe ori fiind unicul lui tovaras. se dovedeste un sfatuitor pretios care ofera stapînului solutia cea mai nimerita pentru a iesi din impas. Uneori. îi cere "o covata de jeratec" de trei 1- . cu pielea si cu oasele".

încît numai suflînd asupra c. Acestia sînt atît de puternici. nici ziua. C. La fel sînt supusi c. ci "sare în fîntîna.91 ori. nici cînd îi sta la ffi3. 344). 385). p. se scutura o data si sare afara . sara peste glodul întins pîna la fata împaratului. Cenusotca scutura capastrul de arama "odata fu un cal de arama" care îi ofera "haine de arama" înainte de a pleca. era luciu si neted. Cînd îl scoate . voinicului "l-au bagat de doi stînjeni în pamînt". be. c. este prevenit de 'acestia sa nu caute într-o camera. de ~ire al tatalui: . o deschide si zareste "un cal de aur. p. p. p. de argint si c. afara. nazdravani care pasc holda sînt prinsi de Cenusotca cu ajutorul unui soarece care îi da capestrele în mîna. 1. . 386-389)..Tu-tu-tui. 40-42). apare îndata si cere "da-mi trei zile ovas si trei zile jaratic" (5. de argint si de aur (5.. nazdravani ffi3. îsi lasa amanet capastrul miraculos: "cînd îi avea nevoie de mine. intrat servitor la niste batrîni ai caror ochi au fost luati de iele.i pot fi cîstigati prin puterea de a-i stapîni calare. de arama. c. În absenta lor. 332). voinicuLrupe cîte o frunza si apar pe rînd c. de aur (5. îmbracat într-o pi~le de urs si frîul în'tr-o pi~le de sarpe. nu-l dai de sub tine nici cînd îi merge la cununie. Trecînd prin pldurile de arama.. Uneori. C. de arama "o zburat cu dînsu de 12 ori înaltu cerului si de 12 ori s-o bagat în creile pamîntului". scutura frîul iesta. O forma ciudata a prinderii c. c-am s-ajung eu la tine". Baiatul.. 6-7). fara sa-I poata arunca jos. p. sa scuturi numa de capastru-asta. Alteori. ca eu vin si t-ajut". p. Batrînii îl sfatuiesc la plecare: "calul s3. nazdravan este captiv si se roaga de voinic sa sparga zidul ca sa-I elibereze (LXXXII!. nazdravan este deschiderea camerei interzise. În chip similar sînt chemati c. prinsi îi dau voinicului cîte un fir de par prin care pot fi chemati la nevoie (LXXXIII. II. necheaza puternic si se duce cu el s3. jurînd pe palos si dîndu-i un frîu: "Cînd t-a hi limba mai amara. sclichind ca cel mai fain parip împaratesc" (7... De cînd tata s-o-nsurat / Nu te-ai gatit de culcat?" C. Nici nu bea apa din galeata. c. calut de strîge . si cînd stete pe pamînt. pînl nu vei avea staulul tau si mosia ta" (79. Voinicul îi încaleca îndata.s1si oriunde te-i afla. C. !. p. asezata în foisor.. Ca sa poata pleca. Atunci îl recunoaste stapîn. nici noaptea .. Cînd vrea sa participe la luarea coroanei asezate pe un stîlp. de argint si de aur. Calul mînca jaratic si baliga galbeni". 235-250). Simpla scuturare a frîului însotita de o formula invocativa e suficienta pentru a gasi c. argint si aur. apoi de opt si zece stînjeni.

pe atîta tot crestea" (7. dupa cum poate fi cu aripi de la 4 la 12 sau chiar mai multe. p. Pus sa aleaga între "ca gîndu. v.ca era frati caii . c. fara sa mai fie ajunsi de c. Mînzul fatat de acesta e atît de mic. tot la fel! însa merem lin ca vîntu-tremurînd pamîntul" (5. Dragan Cenusa alege calea intermediara: "Daca om mere ca vîntu. 342). putîndu-l purta "ori ca gîndu. 156.. feciorul alege mînzul cel mai urît care""Sedovedeste a fi nazdravan. au chiar cîte o dimensiune spirituala. Dar pe cîti pasi facea. la indicatia c. 1.. stapîna tarii femeiesti pune pe baiat sa-i îngrijeasca cei trei c. Voinicul arunca în gura sarpelui cîte o oaie ca sa scape un mînz. dispune si de o seama de ustensile de care va avea nevoie stapînul sau în lunga-i calatorie. voinicul însa are grija sa arunce în gura sarpelui mai multe oi si vite si iese cu un mînz întreg cu care nu-l mai poate ajunge zmeul ce i-a rapit sotia (51 a. el are "un corn în frunte" pe lînga cele 24 aripi (3. feciorul baga mîna în urechea dreapta "si scoase niste frîie de stralucea.92 adica trei ani în calendaristica basmului (v. Abrunca. Iapa nazdravana sade în fundul marilor unde "fata de trei ori pe zi . zmeului obtinut de la aceeasi baba. de la iapa nazdravana se obtine prin pazirea ei în trei nopti. II. p. 26). în timpul fugii. se prefac în obstacole: gresia-munte. Tîntar).. 284). Daca-om mere ca gîndu. ori ca vîntu". îsi poarta stapînul la departari mari cu viteza dorita. uneori chiar mai multe. 342). C. "vorbesc laolalta . C. peria-padure (41.. Uneori. El poate avea astfel doua sau noua inimi. si înfrîna calul. Din urechile c. 390). . aruncate de fugari. 1. Mai proeminent este rolul de sfatuitor al c. în gura unui sarpe". "un cal ca doru. unu ca gîndu si unu ca vîntu!" (5. Mînzul obtinut de zmeu avea un picior mîncat de sarpe. Ca sa-I însele pe viteaz. p. ne prapadim. p. ori ca vîntu". încît initiativa apartine c. 14 spline. Viteza desfasurata e de obicei consecinta conformatiei speciale a c. 178). dar o data la sapte ani. Mînzul nazdravan mai poate fi fatat de un tîntar de la Marea Alb~. si baga mîna si în urech~a stînga si scoase si pentru el haine" (3. baba aduna inimile celorlalti mînji într-unul singur care are înfatisarea cea mai urîta. 1. eroul este atît de pasiv în ceea ce întreprinde.Da-te cu spinarea-n vale sa pice zmtul alb de pe tine sa se faca prav si vina jos" (5. sînt luate obiectele care. C. p. apoi sapte sau opt picioare. p. Astfel.. Adesea. p. Sfatuit de animalul ajutator din ultima' ~oapte sau de un soarece. 211). Iapa). p. încît "abea îl vedeai .

de nu vei ridica-o. Intrînd în tara "strîgelor si a maiestrelor" feciorul împaratului e învatat 'de c. 10) sau scuturarea frîului (5. p. 514. îl avertizeaza: "De vei ridica-o. iar cînd stapînul va avea nevoie. întocmai ca în Harap Alb. sau un simplu "ciolan". sa aduca pe Ileana Cosînzeana. argint si aur. c. care e fata împaratului din cele doua îmbracate la fel. 11-13). solicita "faurii . c.. apoi curtea ei (7. operatie dificila pentru care c. ca acolo nu te va afla sa te mînce" (7.Rumpe-o. înca ti-a pare rau. Musuroiul din zare.sa aduca pielea zmeului cu pietrele pretioase. p. Scena se repeta cînd trebuie sa consume mîncarile si bauturile. 293). într-o masea bortoasa. Gasind o aripa de pasare. nu se poate opri de a nu-l probozi "Tot plîngînd vii la mine de cîte ori vini" (XV. sa ma potcoveasca cu stramosul otelului ca sa pot sui muntele de glaje" unde locuia aceasta. peste ape. p. 530 si 531. "sa te fad un purece si sa te afunzi în gura mea. 1. apoi în balaur cu "noua capete". Obiectele gasite au de asemenea semnificatii opuse. C. ca ~ fi cum a vrea Dumnezeu" (ibid. Harap Alb se dovedeste un neajutorat care aproape la fiecare sarcina primita trebuie sa fie sfatuit de c. "nacajit si plînge" si acesta îi aduce aminte ca are aripa furnicii.. c. sa nu se sperie de tatal prefacut în urs. se preface capatîna de c. c. o cosita de femeie. stie sa se prefaca într-un obiect care nu mai atrage atentia. Ajunsi la cetatea cautata. Cînd prezenta lui încurca desfasurarea actiunii. Cînd fata pleaca îmbracata ca baiat (AT 514). cum sa ia curmalele din gradina ursului. ceea ce mareste enigma. în calatorie. îl învata pe voinic cum sa prinda cele trei pasari de aur. el se duce la c. feciorul nu stie ce sa faca. se pricepe sa-I ascunda. capatul de la tulpina al betelor.. . . p.. 10). dar c. din ce neam se trage împaratul. 8).. pe unde-am umblat. 1. încît c. de otel .. Cînd trec prin padurile de arama. zau.93 în întregime sfatuitorului cabalin. protagonistul basmului se calauzeste dupa indicatiile c.. deci ie-o. în continuare. e suficienta atingerea capatînii cu frîul (7. Cînd pericolul este iminent. p. da din tine iese fum si din mine iese foc" (5. ti-a par~ rau. sa ghiceasca soiul vinului'. apa vie si apa moarta de unde . 386). îndeosebi în tipurile AT 314. voinicuI nu se îndura sa treaca "pîna nu rump o pana din padurea asta s-o pun în chivara me s-arat si eu . 391). p. în fund. îi desluseste semnificatia detaliilor peisagiste. p. fata e sfatuita de c. este tocmai împaratia cautata la care îl duce c. ea e sfatuita de c. stapîne. printr-un salt. Cînd i se da sa aleaga inul de mac.

p. apoi cum sa se poarte ca argat la zîne ca sa le poata fura hainele. "calu lui numa de sufla . si cînd o prins a rupe din baba " (ibid. lui îl potriveste suflînd "pe narea de ger. C. si l-au scos de-acolo s-au suflat pe dînsu".. zmeoaicei este învins prin obstacolul pe care i-l creeaza c. 124-128). c. Cenusotca singur i se opune "calu lui numa de sufla cu-un abur si armata lui cazu jos 1" A doua oara.. 1-0 facut în nouazeci si noua de bucati. p.94 "se bat muntii-n capete". o crapat drept în doua" (5. C. sa divulge unde l-a îngropat: " s-o prins-o de dupa cap. zmeoaicei ca sa usuce locul. De aceea. sau se încaiera cu cel al zmeului si odeta cu decapitarea acestuia "calutu lui cînd 1-0 prins odata pe calu zmeului si cînd 1-0 izbit odata de pamînt. musca din carnea armasarului. nazdravan participa în chip decisiv la lupta stapînului sau cu adversarii. învata pe baiat chiar cum sa îmbrace hainele scoase din urechea stînga. II. c. c. p. aduce herghelia de iepe pentru a fi mulse spre îmbaiere (AT 514) implica o lupta mai dîrza cu armasarul ce conduce herghelia. Baba fermecatoare care a omorît pe fratele voinicului e constrînsa de c. încît la. si cînd 1-0 prins odata pe viteaz si cînd 1-0 trîntit de pamînt.a. pe cînd acesta rupea din pieile ce îl captuseau. 21-22). 160-166). I. strica toata gradina. singur lupta cu adversarul care a omorît pe stapînul s. Cînd încep lupta. Dupa ce intra sluga la gradina împaratului. c. cînd s-o zvîrlit. cum .au (AT 303): "calu. Cînd oastea împaratului adversar cotropeste tar. 489-:-490). înviindu-l (ibid. I. c. I. 263).. nazdravan. nazdravan al voinicului care "tîpa apa fara fund din copite": oricît arunca "para de foc pe nari" c.. Uneori. voinicul îl blindeaza cu noua piei de bivol lipite cu rasina. încît a treia oara nu mai poate fi dreasa tocmai pentru ca fata cea mai mica a împaratului sa se îndragosteasca de stapînul lui (41. 216).da nu asa tare . p. p. Cînd eroul trebuia sa se îmbaieze în laptele fierbinte al iepelor. Sarcina de a. p.armata lui ramase-ncremenita. În timp ce voinicul se lupta cu zmeul. suflul c. la sfatul c. Adesea. sa schimbe florile ei vestejite cu cele verzi ale zmeului. 265). cît laptele ramîne numai caldut. C. p. urma se declara învins (5. sa prefere grajdul cu cai gradinii cu flori-si sa aleaga sabia ruginita si nu arme cu podoabe (41. II. 256-258). S-atunci s-o dus pîna-n creile pamîntului ~nde-o gasit pe ~tapîn-su . este omnipotent... nu: mai putu misca nimica" (5. sa ajute pe zmeul care i-a promis c. nu poate. I. p. zimbrul cu stea în frunte (5.

sau (AT 530 A) pentru a putea dovedi apoi ca el a procurat leacurile miraculoase (42. care se balega s bani (LXXXIII. p. are numai însusiri malefice. . 519). Pentru a-si ajuta stapînul. au secat de tot izvoar~le". Mazaran ajunge la o stava de c. II. care are curajul sa-i ia inelul din deget.. 512). Uneori. p. încît împaratul. moare pe loc (7. fiindca au crapat inimile (v. 864). nazdravan poate fi . Dupa ce stapînul sau iese din baie. I. 471). de trei ori. între darurile miraculoase pe care omul sarac le obtine cu ajutorul margelei (mesei) nazdravane este si un c. care înconjura într-o clipa. 685). p. de îndata ce biruitorul îi pune capastrul în cap (83. '911-913). omul e pedepsit sa ramîna c. Uneori. daruit de Dumnezeu si SI. C. dar fata. se preface calugar ca sa ademeneasca fata în corabie (LXXXIII. 50). Probele puterii).. Vîlva învinsa în lupta devine c. p. p. C. împaratulu'i (52. c. unde i se da armasarul de 99 ani cu 99 de inimi ca sa ocoleasca lumea de trei ori. Cumnatii lui Cenusotca sînt înfierati pe spate de potcoava c. sa-i dea de mîncat :si· sa-i caute în cap. care cere fetei sa-I treaca pragul. El face Dcolul.de . Uneori. duce dupa sine toata herghelia (52.. Fata mosului cea cuminte îngrijeste în casa din padure o capatîna de c. 213). Petru ca nasi îl poarta în desagi pe baiatul taiat bucatele de zmeul îndragostit de mama lui (AT 510) tocmai la Sf.. Dumnezeu daruiestecelui }'>lecat a-I caute un c. p. . 15). ·eroul primeste de la împaratul invidios (AT 465) sarcina de a aduce arrnasarul "din fundul marii".:si piarda "puterea cea nazdra vana . pîna îl va încaleca cineva (83. p. pamîntul (ibid. c. 489). I. p. p. p. pentru a-l învia (52. Mazaran îi manînca inimile si devine de 99 de ori "mai tare decît cum o fost" (5. Fata e rasplatita (52. 1158). p. El se arata recunoscator chiar redus la o capatîna dec. 15).chemat scuturînd un fir de par din capul fetei de împarat care s-a însotit cu yoinicul (52. dar armasarul moare. Iapa unui popa fata un mînz "solomonar si cum s-a ivit el pe lume . c. Un atare c. I. p. în unele variante ale basmului AT 563. c. 672). serveste si pentru masurarea vitejiei.p. Acesta vine cînd suiera din frunza sotia voinicului si omoara toti c. Altadata. unde se afla apa moarta si apa vie.suflaia. p. C.rasi cu narea de foc" înfierbîntîndu-l.95 e mai !bun de scaldat". pot face paza în jurul tîlharului spînzurat. vine un cap de c. se preface în soarece si roade ata cu care era legata cheia de gîtul zmeoaicei (5. La miezul noptii. Ca sa. 865). cînd intra în el. Dumineca.

în vechiul sistem al pedepselor. voinicul cîstiga purtîndu-l între picioare (XV. pentru ca nu i-a primit la ospat. de catre necuratul si pus mereu la carausituri (52. p. aveau un rel important. în snoavele propriu-zise. Petru în c. II. reprezinta în genere un mijloc de pedepsire. Ca sa-si omoare nora. mirelui pe care îl cîstiga (52. IV. 32i. (81. Constantin. fermecati. p. Sufletul fetei care s-a spînzurat a fost prefacut în c. (60. pe ucenicul aflat dormind. Alteori. Pedepse). dar fiindca nu vrea sa-I primeasca în curte. Omul bogat este prefacut de D-zeu si Sf. p. si daruit unui tigan sa-si care carbunii cu el (5. Metamorfozarile în c. v.. popa e prefacut c. Feciorul cel mare al unui sarac este facut. p. daca îi pune capastrul în cap. p. popa de catre Dumnezeu. trupul este taiat în bucati si pus într-lln sac gaurit. voinicului. 195). în întrecerile cu dracul (zmeul) cel prost. împaratul trimite în dar doi c. Intreceri fuga). Fiindca a strigat c. p. slujindu-i apoi de c. dracul se razbuna pe o mireasa care îl înjura. p. 357). 66). c. 25). mînzul va trebui gonit în galop în jurul satului tot timpul cît sta popa în biserica dumineca si atunci "vor începe izvoarele a slobozi apa-n fîntîni" (60. Nasa pune ramasag pe c. în spate în jurul lacului (AT 10S2). 295). p. apare si ducerea unui c. pica si bucatica din trupurile 10r"(86. "de 1" împotriva interdictiei. 374). intrînd în ea în ziua nuntii si dînd un vînt de sare acoperisul casei. p. Vrajitorul prefacut lup înghite c. Impostorul care a pretins ca a omorît balaurul este legat "de coadele a doi cai neînvatati si dîndu-le drumul l-a rupt în doua" (41.. 480-484). Prevenit de o baba. placîndu-i a fi înconjurat numai de bogati (ibid. care petrificau pe cine îi încaleca. acesta a devenit imediat om (52..83). Frecventa este pedepsirea prin legarea de cozile c. 96. 862). p. deghizati în saraci. e luata în' . alaturi de un sac cu nuci. I. blestemat de maica-sa sa n-aiba odihna în pamînt pîna nu-i va aduce fata (AT 365). I. într-un basm-snoava. Un baiat sarac intra sluga la diavol care îi da sa lucreze cu un c. p. încît "unde pica nuca.96' solomonar". iese din groapa si încaleca pe mormîntul prefacut în c. pusi pe doi c. v. ucenicul de fierar nu doarme si îi pune ei capastrul în cap. 781-782). p. p. Vilis îi taie în bucati (81. 1284). prefacînd-o iapa cu care aduce lemne (ibid. Strigoaica poate preface în c. la locuinta lui.

A furat c. A fost închis pentru ca a gasit un'.. si dispare eu el (5.. Parintii o îngroapa la nastere. anume.dacaghicesc ce are el în buzunar (5. în pamînt (12. o croiesc si cos c. C.I). Dupa o legenda. împotriva ciumei sau holerei. Dumnezeu le-a pus pe umeri (52. 5320~. înainte de a-l fi pierdut stapînul (5. 4926) sau se duce calare sub pretextul de a-i aduce celalalt c. stîrnit de bostanu1 plecat pe coasta. 9). vopsit. iar iepurele. Omul plecat cu c. Hotul încaleca în gluma c. dar solomonarul. Solomonarii se nasc îmbracati într-o c.ul e: luat drept ou de C'. t6t satul trece pe rînd prin gulerul camasii tinuta de un om.ingura noapte.iapa ou mînzul dupa ea (5. îi da hotului sa tina de c. porni:tcu el (5. 5321). A furat c.bostq. femeiesti au fost facute de diavol. (5. Cînd li se fura c. dar e prins si ciomagit (5. 331-332). care îl urmarea mereu (5. celelalte iepe (5. într-o . unuia care dormea fiindca n-a vrut sa~lderanjeze din somn (5.adesea mai multe fac o c. 4932). 769). De obicei. p.. a. sa-I ajunga pe cel ce i-a luat de la sotie scroafa si carul cu boi. Hotul marturisesteca a furat doar un capastrudecare se tinea o . 5324). 5313). din curtea bisericii pentruca îl credea fara stapîn (5. De seara pîna în zori torc cînepa.. furat (5. Acesta îi taie coada si o înfige' în drum. 5702). 5452. "camasa de izbînda".5326).52. altitele c. p. mînzul care a iesit din ou (. sau ca a cazut din copac îIi spatele c. p. 420-421). si clocit de femeie. pe care i l-a furat." -J ~ ~. o dezgroapa. 5325). caci ea îi da puterea asupra balaurilor (XXXI a. I. tiganului moare de foame si stapînul se razbuna.c. . C. Astfel. dupa ce creste. Hotul se da de gol cînd nu stie cu care ochi nu vede c. tes pînza. batînd. avînd putere apotropeica. 5329). dar tocmai at~nci c. ca sa nu fie atinsi de molima (LXV. dar nu se mai întoarce 'Cu nici unul (5. Camasa. O pun într-un par la marginea satului. O femeie . p. fura si c. C. p. în verde îsi pierde identitatea de îndata ce ploaia spala vopseau a (5. 5454). dar nu stia unde sa le aseze. de piele. apoi îl convinge pe pagubas ca a intrat c. 5319). 143).judecatorulle da dreptate pagubasilof. 5315). 5718). se confectioneaza o t:. f derîdere predilectia tiganilor pentru c. 4973). sau marturiseste c'a i-a stat în drum si a vrut sa sara peste el. Cel prins asupra furtului marturiseste ca numai doi erau c. 5304. Cînd gaseste o potcoava. vîndut de tigan nu manînca fier si omul nu-i poate pune frtuB. iarba cu barosul (5.

282). 1. p. Sotia plecata în cautarea sotului fugit pentru ca i-a ars pielea de sarpe (AT 425). Astfel ei sînt adormiti de c. într-o seama de variante ale basmului AT400.. Atare c. 518). poate indica viitoarele sotii. nici o boala de tine" (52. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea din sulitele voastre. redevenita fata. poate fi si arma de aparare miraculoasa. p. 827). p. p.ielelor. îi preface "în sase lebede si-i blestema sa se duca peste noua mari si noua tari". II. mama celor trei frati. si "o camasa prin care nimeni nu putea trece" (41. Fiul împaratului scoate aceasta c. p. Murgila) face cîte o c. în timp ce acestea se scaldau la:Muntele de marmura (LXXXIII. O anumitac. într-o singura noapte. fara sa vorbeasca". pe care. 444). apare si în unele variante ale basm ului AT 516. 477). p. Sotul în piele de animal (AT 425) îsi blestema sotia sa nu nasca pîna ce nu va atinge-o el. voinicul se casatoreste cu zÎna careia îi fura c. nOClve 'Sau binefacatoare. p. "fara sa rîda. Miezila si Zorila (v. p. se trezesc si se iau la bataie. p. Un baiat servitor la norocul lui (prefacut în "cucoana") primeste. Trei frati saraci nu se pot însura pîna ce o· vrajitoare îi sfatuieste: "Puneti sa va faca o camasa în care sa intrati toti trei fratii. 41 si urm. Serpoaica. p. 595). retinîndu-i ca sa le-o dea. dar si ea îl blestema sa nu-i poata . acolo va sînt scris~le'" (41. rasplateste pe voinicul care a slujit-o un an ca sa scape de blestemul parintilor cu o c. pîna ce mama lor le spune ca sînt frati si trebuie sa salveze pe fiica împaratului (5. din fir de paianjen care o apara de Mama Padurii sa nu-i suga sîngele (LXXXIII. "se îmbraca în camasa de izbînda" si se duce la casa din padure unde izgonise copiii. mama vitrega a sase copii pe care îi persecuta. Serila. 1031-1033). între altele. cosînd pe ele "numai stele si luceferi" (51 a. Voinicul prefacut cerb de zîne redevine om numai dupa ce trece prin c. p. dar eficienta ei e împiedicata de relatarea tovarasului credincios care împietreste din aceasta cauza (LXXXIII. de pe fata. Acestea nu pot redeveni oameni decît dupa ce sora lor le-a facut sase c. ea învie si se casatoresc (42. "nu s-a prinde nici un rau. Miercuri o c. primeste de la Sf. în variantele basmului AT 653. 520). daca o îmbraca.). C. fara sa se uite înapoi si sa se îndui~seze de rugamintile ei (52. 1. fetei ca semn ca o vrea de sotie (52. împarateasa. e încarcata cu felurite însusiri magice.98 în basme. c. 182-183). 251). Voinicul prefacut sarpe daruieste c. otravita provoaca moartea temporara celui ce o îmbraca. C.

p. între sarcinile da te celui pîrît de invidiosi se afla si cea de a aduce c. îsi scoate c. nici fara camasa" (AT 875). p. Fata se îmbraca cu o c. pîna ce acesta. înseamna ca~eaîl înseala (81 a. apare mai adesea o fiinta sau un obiect metamorfozat în c. Probe de întelepciune). Dupa ce' sora-sa este aruncata î~ fîntîna de impostoare. p. 106. iar în caruta e asternuta piele de cerb" (52. p. numai croita. . 954). p. orbita de impostoare. (AT 510) face o c. e o· fiinta proteguita de padure si "crengile copacilor singure se pleaca ca sa manînce muguri" (LIII. cu coarnele aurite". 326-327). C. p. 515). baiatul bea apa din urma de c. Feciorul unui împarat. 27). Catea v. 44). dar îl închide în pivnita. de aur a zgripturoaicei. decît ea (14 a. p. v. neterminata (86. v. în basme. recapatîndu-si astfel vederea (86. c. ~23). Fata. Fratele este trimis de baba fermecatoare sa aduca c. "Mama Padurii are caruta înhamata cu cerbi. spinteca pîntecele unui urs.46-50). se ia la întrecere în fuga cu ariciul (v. 410. daca se va înnegri. p. Sotia da sotului la plecarea lui în departari o c. îsi scoate sora din fîntîna (60. iar apoi redevine urs (52. se preface într-un c.. p. cu soarele în piept (LXXXIII. cu flori "cum nu s-a mai pomenit pe lume de frumoasa" pe care o da numai p'entru un ochi. ursul e vindecat de c. Arici. Este prefacut morar la dorinta lui. apoi c. Copiii alungati în padure de vitrega (AT 450) sînt torturati de sete. si "se facu un cerb mare si frumos. p. care. p. se întîlneste si cea prin care împaratul cere fetei istete sa vina "nici cu camasa. în unele variante ale basmului despre animale AT 275.sau sa-i albeasca "camasa de mire cînd ti-oi spala-o eu" (79. plecat în cautarea celei careia i-a zarit chipul. avînd în vîrful coarnelor "un leagan împletit numai în fire de matase". Fiindca prin rugaciunea lui a ajutat cerboaica sa nasca usor. între probele de întelepciune. disperat. împotriva sfaturilor sorei. 479). în legende. iar c. I. zmeului (AT 328). lntreceri la fuga).99 nimeni spala petele de sînge de pe c. c. Baiatul care bea din urma de c. Sarcini de pierzanie). Sora lui se suie în leagan sfîsi continua astfel drumul prin padure (86. 213). Cîine Cerb. p. Eroul izbuteste prefacîndu-se în purice ascuns în saltea care îl musca noaptea pe zmeu. fratii îsi spun patania în CÎntec si astfel e divulgata nelegiuirea. (42. 281).

apoi baga într~însul pe feciorul de împarat". p. Cînd moare. Dafin plecat în cautarea iubitei ajunge la curtile ei unde Afin. 282). un urs. cînd promisiunea c. Harap Alb e trimis de spîn în padurea c. apoi intra iarasi în cerb". Astfel poate patrunde în odaia fetei unde "feciorul de împarat iesi din cerb si o saruta pe frunte. p. o vulpe si un ieplIre" (52. e mai importanta. calauza (12. Copilul traieste multi ani în mlsea. pascalitorulloveste cu batul pe feciorul de împarat prefacîndu-l în c. îi cere copilului sa-i scoata plamînii si sa-i puna în patru gramezi în jurul copilului adormit. asa batute cu pietre scumpe. caci "din corn îi da mîncare". urias. Harap Alb sta ascuns în groapa pîna la asfintitul soarelui. p. întrucît sînt momiti de promisiunea acesteia "ca-ti voi da tot ceea ce ceri tu" (60. timp de trei ani. 1235- . A doua zi. (24. voinicul îi tine pa. c. Ajungînd la curtile fetei. c.. Vaca nazdravanacare naste un baiat se lupta la podul de argint cu un c. nu poate fi înghitit din cauza coarnelor. II.se întovaraseste pe drum cu un cititor din pascalie. Aude dela ursitoare ca poate redeveni om numai daca trece prin camasile i(':lelor în timp ce acestea se scalda si astfel scapa de farmec (LXXXIII.rte: " .. c. Apoi îsi trimite fratele dupa lapte de cerboaica (82. rupînd coarnele c. D lIpa ee îi taie capul. 63). Baiatul taie balaurul si ia c. tovarasul credincios(AT 516) loveste busteanul ielelor ude trei ori si se facu un cerb de aur frumos. ca io te-oi îndrepta ca unde sa le cat". Baiatul care pîndea zînele scaldîndu-se in lac.îl vîra în masea""avea o masea bortoasa si acolo îl tinea ca în . Copilul promis diavolului escapat de un c. La întoarcere. cum se gasesc". io stiu ca îmbli dupa soare si dupa luna . p. Ca protagonist. în lupta cu sarpele (sau cu balaurul). pe care îl învinge (LXXXIII. Sora necredin-· cioasa. Cei solicitati sa ajute unuia dintre ei iau aproape întotdeauna partea reptilei. p. 577). p. se preface bolnava la insistentele lupului.. 30). Apoi se întorc acasa (LXXXIII. îndragostita de lupulnazdravan care vrea pieirea fratelui ei (AT 315). p. joaca un rol sters.dnd a murit c.. "Afin lovi de treLori în burta.. Vînarea lui era deosebit de periculoasa. nu mai traiesti". deoarece are "un ochi otravit si cînd 1-0 pironi spre tine. Totusi.casa". "un corn allui era cît un stejar". p. de aur care noaptea redevine flacau în iatacul fetei (AT 516). 96-'-99). C. e prefacut de acestea în c. II. acestea s-au prefacut în "patru cîni: un lup. p.si îndata se facu dintrînsul o caruta cu doisprezece cai de foc" cu 'care rapesc pe fata (32 a. 595). sa-i aduca "pielea cerbului cu cap cu· tot. 416-417). 41).

întemeind domnie noua pîna la Dunare. p.. Cartile sacre au retinut întotdeauna naratiunile cu profil mitic de sorginte populara.cere ginerilor sa-i aduca cît mai repede "lapte de la caprioara din codrul de argint". în trecutul îndepartat. o buna parte sînt veridice.191 1237).într-o clipa fura în codrul de argint. Numai gTadinarul Nu stiu izbuteste cu ajutorul calului nazdravan: " . îndemnul la prudenta e marturisit de la început în formularea devenita aproape proverbiala: '"Deci cine va ceti si le va crede.cea mai mica cu gradinarul curtii (AT 532).despre ajutorul primit de Stefan cel Mare de la mucenieul Dimitrie în lupta de la Codrii Cosminului.. 215). iara cine nu le' va crede. împaratul ce cade bolnav dupa ce îsi marita fetele. p. unele legende privitoare la întemeierea cetatilor de scaun sau la figurile domnitoare proeminente. altele (8 legende) de o veracitate mai restrînsa. se întîlnesc prin scrierile istoricilor. bine va fi. Ion Neculce paseste mai cu îndrazneala pe acest fagas. Cronica anonima munteana relatea~a sumar descalecarea lui Radu Negru în 1290 din tinutul de peste munti în jos pe apa Dîmbovitei. unele confirmate de documentele contemporane sau apropiate acelei epoci (17 legende). 1. în masura în care e inclusa în cercul observatiilor celui ce scruteaza trecutul. prinse ciuta (caprioara) si o mulse" (7. p."zic unii" . fara sa-si piarda atitudinea critica a celui ce urmareste veracitatea faptelor. Un c. într-o varianta a basmului AT 560. un înselator ia forma unui c. apoi cronicile ulterioare din Moldova pun întemeierea Moldovei în legatura cu zimbrul urmarit si omorît de Dragos Voda "de la Maramuras". care mînca oameni este împuscatla cererea împaratului de un tigan care primeste o caruta de galbeni (81 a. Cercetarea povestilor populare e un capitol al c1. în care doar se it . în prima colectie de legende istorice. îndeosebi prin cronici. iara va fi bine. cum se poate vedea în chip eXEmplarla Herodot. pe care o asaza în fruntea cronicii sale. Grigore Ureche nu uita sa consemneze traditia orala . 439~441). 522). legenda precede istoria. cine precum îi va fi voia.llturiimoderne. asa va face. O sama de cuvinte." Cercetarile istoricilor au dovedit totusi ca din cele 46 legende povestite în O sama de cuvinte. Letopisetul de la Bistrita. si fura sotia cu palatele împreuna cu cartea miraculoasa care punea la dispozitie 3 soldati (81 a. Cronicile românesti consemneaza legendele despre întemeierea celor doua state românesti.pe. într-un fel.

Karagic este printre cei dintîi care le urmeaza exemplul. în 1845. Izvorul folcloric nu e pur. .. il! unele întrebari si raspunsuri fiind luate din cartile religioase. Staufe. fiind ramase în manuscrisul inedit din 1831. A. mai cu seama cele ce relateaza dialoguri. 439-495). cei doi dadeau la iveala 43 naratiuni. Preotul Iorga din Cocorasti-Prahova. Impulsul pentru culegerea si studierea naratiunilor popuIare a fost dat de colectia fratilor Grimm (1812). iar un anonim moldovean nota pe un manuscris în 28 martie 1797 basmul nuvelistic Istoria unui voinic întalept si învatat. Prin anii 1852-1859 mai culeg povesti românesti L. Lectura manuscriselor a dat la iveala un numar infim de basme si snoave de obîrsie populara. chiar daca Wilhelm Grimm semnala pe alocuri tonul nepotrivit unor atari naratiuni. Ca si Kinder-und Hausmarchen a fratilor Grimm. . în volumul Walachische M archen. 6 snoave si anecdote) care nu au stîrnit nici un ecou. cu numeroase înfiltrari romantice în zugravirea peisajului si îndeosebi a starilor sufletesti. Celelalte specii au fost luate în seama în chip cu totul sporadic. Alte 23 povesti vor fi publicate în reviste în anii 1857-1859.etc. Fratii Schott îsi urmeaza modelul si în maniera stilistica de a reda povestile populare. colectia fratilor Schott cuprinde basme propriu-zise (32). Timotei Cipariu a notat 10 povesti scurte (4 basme despre animale. Arthur Schott culege în Banat o seama de povesti românesti pe care le publica împreuna cu fratele sau Albert. 2. alaturi de snoave (20) si legende (14). replici caracteristice. 16 "mai mici"). evidentiaza un sîmbure de adevar. în anexa colectiei. Prin 1839. culegînd si publicînd întîia colectie de basme sîrbesti. dupa cum arata în gios. data fiind atitudinea ostila fata de atari "basne~'.' Abia 6 legende s-au dovedit nefondate (LXXXII. 3. . Celelalte ramîn ipotetice. p. a scris un basm pe la jumatatea secolului al XVIII-lea care e o varianta a tipului Baba si dracul (Schullerus 821 I*). care e o varianta a tipului 851. Pacala (Bakala) n-ar fi decît un zeu al soarelui decazut în ipostaza unui ghidus.în chip curios lipsind basmele despre animale. legenda Persephonei s-ar gasi labaza multor basme prin faptul ca oglindeste alternarea dintre iarna si vara. fara ali-se putea denega asertiunile. distribuite dupa lungime (27 "naratiuni mai mari". Albert Schott încearca o interpretare a basmelor si snoavelor în sensul mitologizant inaugurat de fratii Grimm. Astfel. întrebîndu-se din ponturi cu o fata a unui împarat.

· Colectia lui Obert apare postum în volumul Rumanische M iirchen und Sagen aus Siebenbiirgen în 1925. 1874) si volumele Basme. cu titlul impropriu Legende sau basmele românilor (1872-1876). Obert. Sbiera. au valoare redusa cele 6 basme nepublicate. inima si literatura din decembrie 1858 prin care solicita sa i se trimita productii folclorice din toate partile "pe unde se mai afla picior de român". Pîna acum. fiind transpuse în stilul celor maghiare si cu interventii în schema narativa. volumul lui Sbiera e' cea mai întinsa colectie de povesti bucovinene (54 naratiuni. care le aduna apoi în brosura ce nu semai vede astazi prin biblioteci. fiind culese de el si de doi colegi gimnaziali. din Muntenia si Oltenia (foarte putine provin din celelalte provincii). Cel dintîi român care paseste sistematic la culegerea povestilor este bucovineanul Ion G.103 R. consemnate de scriitorul maghiar de la românii din Cuci (lînga Ludusu de Mures). O. dovada cele 60 republicari de diferite feluri. a cauzat extrema popularitate de care s-a bucurat colectia de basme a lui Ispirescu. La aceasta s-aadaugat împrejurarea ca era priIIla colectie la îndemîna scolarilor si a celorlalti îndragostiti de basmul popular. Waldburg si F.nua avut ecoul dorit.pe care le publica numai în reviste germane. în mai . Din întreaga colectie de peste 50 povesti (celemai multe provenind din Nasaud) el a publicat abia 7 naratiuni scurte în brosura Prosa poporala. dar publica te abia peste trei decenii. Ea a ayut o soart~ întrucîtva similara cu colectia fratilor Grimm. cerînd sprijinul binevoitorilor în Foaie pentru minte din noiembrie 1859. în aceeasi vreme. Netezimea stilului în care au fost povestite. Volumasele ulterioare. începe sa culeaga povesti Mircea Vasile Stanescu Aradanul. totusi cu vizibile influente ale stilului livresc. întrucît povestile provin numai din satul natal si cele învecinate. 4. predominînd basmele propriu-zise). îndeosebi basme propriu-zise (73) si snoave. snoave si glume (1883) si Povesti morale (1886) alcatuiesc cea mai întinsa colectie -de naratÎJ. Povesti poporale românesti au fost culese prin 1855-)856. Perrault. Desi anterioare ca data a culegerii.mi populare. Exemplul este urmat în acelasi an de Petre Is'pirescu. Peste doi ani va publica întîi1e povesti din Muntenia scriitorul Nicolae Filimon în ziarul Taranul român. Apelul difuzat de el prin Foaie pentru minte. împreuna GU brosurile Snoave sau povesti populare (1873. folosind graiul simplu muntenesc. Povesti (1860). în forma rezumativa schitata de culegator. apoi editia cu acelasi titlu din 1882.

Fundescu. ' 5. deoarece numele lui înseamna "fata arsa de soare" etc. derivînd din latina vulgara.cu augmentari succesive pîna '-la editia din 1896 (18 basme. iar arapul ce aduce buruienile de leac nu e decît însusi Merops. Dupa 1870 se ivesc si primele încercari de interpretare stiintifica a povestilor populare.cele din mitologia clasica.104 illlCa:'-masura" cu-cea 'a lui Karagic si Afanasiev. "un fel de naratiuni satirice scurte. oratii.. dar "originalul povestei s-a sustinut pîna azi" în repertoriul folcloric. pacalituri si gJiititori. împarateasa mama "e Clymene" sotia lui Merops si iubita lui Apollo(cu care îl are pe Phaeton). iar Afin e zeul Marte. Poetul Ion C. Atan~sie Marienescu. Bogdan Petriceicu Hasdeu va deschide noi orizonturi în cercetarea basmului popular. el nu se îndoieste ca personajele populare de la noi sînt identice cu.)~Cîteva basme au fost luate nemarturisit din colectiile Filimon si Ispirescu. precum sunt. în care cauti 'sa demonstreze strînsul paralelism dintre mitologia clasica si basmul popular. anecdota. Astfel. latinist dominat de t~oria mitologica a fratilor Grimm. mai pe întelesul paturii cultiva te. 55 snoave etc. publica o seama de articole în periodice sau în brosuri despre cîteva basme din colectiilepublicate (Schott. distingînd trei specii: "traditiunea populara istorica. Atari apropieri necritice dintre mitologia clasica si basm au discreditat încercarile ulterioare din acest domeniu. la 'unele multumindu-sesa schimbe doar titlul-pe~tru camuflare. cei doi copii cu parul de aur (AT 707) nu pot fi decît dioscurii Pollux si Castor. prin aceasta îndepartîndu-se substantial de modelul popular. Sub titlul de senzatie Descoperiri mari. Basme. tot astfel Marienescu e convins ca Metamorfozele lui Ovidiu sînt prelucrari "din povestea poporala". supranumit si Afneios. prelucrari pentru a le face mai "rationale". o colectie maî restrînsa. este prin aceasta mama latinei clasice. în prefata colectiei lui Fundescu (1867) el da întîia clasificare a "genului narativ". adica legenda istorica. uitînd propria asertiune ca legendele scrise de autorii clasici reprezinta elaborari. Dupa cum Petru Maior forta argumentarea. . Dafin din basmul cu acelasi titlu (AT 516) nu edecît Daphaos. adica Phaeton. Ca atare. sustinînd ca limba româna.. Haltrich) sau din cele trimise lui de culegatorii transilvaneni. El nu întrevede nici o modificare din antichitatea clasica pîna la basmul de azi. Ispirescu. treaba folcloristului fiind doar de a le detecta de sub învelisul numelui si ipostazei folclorice.F5ndescll da la iveala.

36. Hasdeu e autorul primului studiu monografic despre .(1882) si mai cu seama pe cea a lui K. poreclit "Mîna de fier" ca si protagonistul basmului). deducîndu-l din vis (v. El a elaborat o noua teorie despre originea basmului. adesea alunecînd spre asertiuni exagerate prolatiniste (de ex. reducîndu-Ila 28 tipuri (v. în 1894. socotitadeobiceiina"\lguratoareametodei finlandeze. Straduinta de a detecta radacinile traco-dace din credintele si miturile' românilor nu l-a împiedicat de a releva provenienta latina a multor elemente folclorice. Jivotnîi epos na . El a lucrat independent de Ludwig Laistner. acelea despre tigani sau evrei" si basmul "prototipul romantelor literaturii celei culte si chiar al dramelor moderne. credintele si mitologia populara. precedînd pe cea z a lui Kolmacevski. se pare. Clasificare).47).. Mîngifer din colectia Schott nu poate fi decît împaratul Aurelian. Bar (Wolf) und Fuchs (AT 1-5. la slavi. Aca4emia Româna a înscris la concurs în 1889 studiul global al basmelor române adunate pîna atunci. întîia monografie si pe plan european. însa j~trecîndu-Ie si lasîndu-le departe în urma prin bogatia cOlllplicatiilor si prin puterea fantasiei". La propunerea lui. Litzica retusarea substantiala a sistemului elaborat de J. ale carui convorbiri 'au . care va fi realizat de elevul sau. Teoria onirica) în articolul Basm din Etymologicum M agnum Romaniae (1893). (1879). Metoda geografica-istorica).37. Cît de mare a fost contributia lui Hasdeu la aceasta lucrare monumentala se vede din multumirile din Prefata aduse "d-Iui Hasdeu. Numai împrejurarea ca studiul lui Hasdeu a fost scris în româneste l-avaduvit de primatul care i se cuvine printre precursorii metodei geografic0istorice (v. von Hahn. El a fost preocupat si de problema clasificarii basmelor si în acest scop a sugerat elevului sau C.un basm: Povestea numerelor la români. la francezi. la evrei (itc. Cea mai însemnata actiune în acest sens e difuzarea chestionarului Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba româna (1884) în· care întrebarile 123-206 se refera la obiceiurile.litS bunaoara. Studiul este. în Das Ratsel der Sphinx (1889) explica geneza basmelor din visurile de groaza. convins ca în ea se mai pastreaza urmepreslave si preromane. G.15. Lazar Saineanu. Hasdeu a fost preocupat în chip deosebit sa dea la lumina mitologia populara. zisa si geografica--istorica. apade iu slavian . care. Raspunsurile din vreo 700 localitati la acest chestionar ofera pîna acum cea mai bogata sursa informativa despre mitologia populara româna. Krohn.

. autorul aratîndu-se neîncrezator în teoriile referitoare la originea basmelor. mai cu seama prin pretiosul Indice folcloric care se cere continuat. XIII). clasificare pornind de la cel al lui von Hahn (v. Clasificare) care nu s-a impus din pricina numeroaselor suprapuneri pe care le facilita. India. de origine literara. el era convins ca basmele provin din India. Sprijinul era cautat numai în datele cronologice. Teoria indianista). De aci si concluzia eronata ca fondul basmelor. Lazar Saineanu întocmeste întîia monografie a basmelor românesti în Basmele române . Ca atare. mitologic. citînd paralele straine(LXXXIV. Saineanu a studiat monografic si cîteva legende : Zilele. Ea ramîne mereu un izvor de inforazi matii de natura bibliografica. caci povestile au circulat mii de ani pe cale orala. evreii ar fi jucat rolul de intermediari între naratiunile venite din Orient spre Europa si zona Mediteranei.. în cîteva articole.>liografie greu accesibila. mai cu seama cartile populare în care doar studierea amanuntita a motivelor componente în distribuirea lor pe aria de raspîndire poate aduce lumina necesara. nu este vechi. 1-45. în acest amplu proces. ceea ce nu. Au fost influente reciproce între repertoriul popular si creatiile culte. ca multe basme populare n-au venit ca atare din. Lucrarea e pretioasa prin prezentarea întregului reper. Moses Gaster a examinat povestile în raport cu cartile popuIare cu convingerea ca acestea din urma sînt sursa celor dintîi. La acestea. desi în fapt sedovedeste aderent al celei antropologice (v. Teoria antropologica). Capcîni-Capcauni-Catcaunl.El alcatuieste un sistem de.. Partea teoretica e neînsemnata.100 fost totdeauna pentru autor cea mai buna scoala practica" (LXXXIII.. p. folosind o bil. fara sa po~ta dovedi ca'repertoriul de basme îsi are originea în creatiile culte ale antichitatii orientale. ci din nuvelele si povestirile indiene. prefacute de popor în basme. 175-190). studierea lor nu înseamna decît urmarirea cailor de raspîndire din India pîna în Europa prin filiatia textelor si traducerilor. el aduce numeroase paralele straine. însumînd circa 500 variante. (1895).p. toriu românesc cules pîna la 1893. poate constitui o dovada decisiva. spre deosebire de Benfey. încît el credea. Adept al lui Th. ci mult mai modern. Benfey (v. babei si legenda Dochiei. el a urmarit unele filiatii de la sursa scrisa la basmul popular. Sursa livresca era atît de importanta în ochii lui Gaster.

precum si cele scrise de Enea Hodos. Creanga rezemîndu-se si aici pe graiul popular pe care îl ridica la mare arta.semnele djacritice .187 . în aceeasi orbita se înscriu si basmele povestitede Delavrancea. o prima faza în care prozatorul îsi formeaza mijloacele de expresie. Acest început nu a mai avut continuare. apoi legende. O. consoanelor înmuiate sa-q. A. Naratiunilepublicate -în Graiul nostru (1906-1908) de 1. Basmele apar în debutul unor scriitori clasici în anii 1870-1880. în revista Povestea vorbei (Bucuresti. p. care a intervenit mai adînc în osatura epica. 293). în maniera cultivata de romantici. de 1. în timp ce Pompiliu si mai cu seama Creanga o redau întocmai. Candrea. notîndu-Ie dupa dictatul povestitorului. îngaduindu-si interventii. Florita din codru (1872) etc. basme despre animale si un basm fantastic) redate "întocmai dupa cum le-am auzit de la povestitori" datorita faptului "ca totdeauna am recursIa ajutorul stenografiei" (2. cu toate ca izvoditorii lor s-au marturisit folcloristi.. fratii Artur si Raul Stavri publica 4 naratiuni scurte din ciclul Din povestirile lui Ilie Pietrarul. 6. D. N. povestind-o în maniera proprie. Sperantia par de asemenea a fi stenografiate. A. Nefiind publicate decît tîrziu (1902) ele nu au putut servi de model. ale lui Slavici. 1896-1897). Creanga.poata sti daca sistemul de stenografiere poseda semnele necesare redarii. Popescu si N. Problema respectarii autenticitatii integrale a povestilor populare a fost reluata în chip independent de mai multi folcloristi la finele secolului al XIX-lea si la începutul celui urmator. 7. culese cu ajutorul stenografiei. Ileana cea sireata. mai exact. Bogdan scriu basmele din colectiile lor cu multa libertate. încît variantele par mai degraba basme culte. Scrierea de basme reprezinta o ucenicie în ale literaturii.: . atît ca scriitorii români de obicei nu se îndeparteaza prea mult de modelul popular.daca . începînd cu Fat-Frumos din lacrima al lui Eminescu (1870). Ei trateaza basmul popular felurit: Eminescu si Slavici modifica pe alocuri si schema epica a naratiunii. Pompiliu. în acelasi timp. Ileana Cosînzeana (1872) si Codreana Sînziana (1875) de M. fara sa se . Densusianu si Th. Soacra cu trei nurori (1875) etc. urmat de Zîna Zînelor. Dupa 1870 apare în literatura româna si basmul de factura culta. Gheorghe Alexici a publicat în Texte din literatura poporana româna (1899) 14 povesti (cele mai -multe snoave. Eminescu a consemnat si întîile basme cu caracter autentic. între cele doua domenii.

totusi Moldova (îndeosebi cea nordica) detinînd numarul covîrsitor. în Transilvania (si Banat) cele mai reprezentative colectii sînt ale lui Ion Pop Reteganul. Povesti din popor (1895) contin 55 povesti (cele mai multe basme fantastice) din localitatile unde a fost învatator Ion P. cîteva snoave si legende) sînt culese de Catana din satul natal Remetea Pogonici si din Valeadieni unde a fost învatator. 8. Moldova (si Bucovina) este explorata mai întîi de harnicul S. Povesti populare din Banat (1924) redau o parte din repertoriul banatean. De provenienta bucovineana sînt 'numai Traditii popordne din Bucovina (1878. în traducere germana: Rumanische V olksmarchen aus dem mittleren H arbachtale (1906). completarile explicative le face în subsolul paginii. Reteganul. Acesta da la iveala stocul de legende: Ornitologia poporana româna (1883). în conformitate cu sistemul fonetic al localitatii respective. caracterizîndu-se prin aceeasi vioiciune si prospetime. Legendele Maicii Domnului (1904). Ea contine 139 povesti (126 din valea Hîrtibaciului. Insectele (1903).. pe care îl reda apoi în stilul sau. Naratiunile culese de Tutescu rivalizeaza ca autenticitate cu cele culese prin înregistrare mecanica. Cele 65 povesti (majoritatea basme fantastice.108 au fost adaugate ulterior. în colectia cu profil . 11 din valea Oltului din vecinatatea Fagarasului) cele mai multe basme propriu-zise. putine culese de alti colegi. Stradaniile lui Marian sînt continuate în Bucovina si nordul Moldovei de Elena Niculita Voronca. Cea mai întinsa colectie transilvaneana e publicata de Pauline Schullerus.· învatatorul doljan Stefan Jutescu culege povestile dupa dictatul povestitorilor si le publica întocmai în volumasele sale de la începutul secolului De aceea. Fl. Povesti ardelenesti (1888).. Povesti poporale din Banat (1908) si Din lumea povestilor. George Catana si PaulineSchullerus. mai putine din alte localitati. Povesti din Bucovina (1897) cu 8 basme fara indicarea localitatii si informatorului . sub forma notelor. încercînd mai mult sau mai putin sa se apropie de cel al povestitorilor populari . ed. parte din acestea trimise de colaboratori. Cele mai multe colectii vor fi alcatuite în maniera traditionala: culegatorul retin~ rezumatul. care cuprind variante si din celelalte provincii. Marian. a II-a mult amplificata 1895) si Rasplata. Povestile Banatului (1893).

Graiul vremurilor (1909). TudorPamfile. .Glume si povesti (1895). Mai tîrziu. Moldova sudica e explorata de. legende si .109 !. Constantin Radulescu Codin publica basme si snoave culese" cele mai multe din judetul MUscel: lngerulromânului (1913). Volumele se succed la scurta vreme: Snoave sau glume populare (1892). culese începînd din 1897 si povestiteîn maniera populara. Dîmbovita). de" smeu. Muscelul nostru (1922) si Din trecutul no~tru . reluat si amplificat în 1S92.1z'Vodiri din batrîni (1912). snoave.propriu-zise. Volumeleacestuta. of enciclopedic. îndeosebi de cele isturice: Legende...acutn cea mai întinsa colectie de basmepropriu-ziseumntenesti dupa cea a lui Ispirescu:51 variante. . Vine roata la stirbina. în intimitate cu batrînii povesti tori. El s~a preo<::upatsi de repertoriul de legende. Cerul si podoabele lui etc. Povestile din Muntenia au fost culese în cea mai mare parte de D. Cerbul de aur si alte basme pentru coPii (1893). Alte basme (1893). · . Cuvinte scumpe (1$)13). alaturi de cele noi care de obicei precumpanesc. La gura sobei (1895). Firisoare de aur. leu-paraleu (1926). Snoave (1893). Vremuri . au fost incluse în monografiile sale Povestea luniii de demult." apoi snoave si abia cîteva basme despre animale.întelepte (1914) si Firicele de iarb. îndeosebi din satul natal Tepu.Un taciune si un carbune. Basme culese din gura poporului. Unele volume retiparesc naratiuru publicate în celeanterioare.esi 8 legende. Datinile si credintele poporului român (1903). va culege povesti din judetele Durohoisi Botosani Dumitru Furtuna. traditii si amintiri istorice adunate "din Oltenia si din Muscel (1910). Povesti si snoave noi pentru popor (1895). alaturi de cîteva basme despre animale. celelalte cu precadere snoave. Stancescu si învatatorul C.Nevasta lenesa (1926)..sînt inserate numeroase basme. contin cele dintîi basme. Stancescu a cules 47 basme.unele îri mai multe variante. Stancescu debuteaza la 19 ~ni cu ~olumurBasme culese din popor (1885). Cal. Mitologie româneasca. Cu putine exceptii moldovene si transilvallene. Cea dintîi 'e pîna . O seama de legende cuIese de el din judetul Tecuci. povesti pe îndelete.. Feti frumosi de odinioara. Vlasca.poves~ tile culese de Stancescu provin din Muntenia centrala (judetelt Ilfov. învatatorul Alexandru Vasiliti culege din satul natal Tatarusi repertoriul de.a continpeste180naratiuni (majoritateacovîrsitoare snoave) pbvestite adesea în stil prea înflorit. Radulescu Codin. Volumul Povesti si legende (1927) cuprinde 23 basm.

ca mijloc de înlaturare a duhurilor rele. Povestile megleno-româ.Aceasta îi prilejuieste o descriere a casei aromâne. Cercetarea a avut în vedere doar materialul epic. ca "o pomana". Radulescu Codin da note sumare în prefetele primelor colectii. în Basme aromâne. pe lînga care au trecut. . 9. Tutescu si N. Capidan în Literatura populara la megleno-români (1928).n e reprezentat îndeosebi în masiva culegere a lui Pericle Papahagi. Cel dintîi care se ocupa si de povestit ca fenomen cultural este Pericle Papahagi. Alex. covîrsesc snoavele. Acestea sînt colectiile principale de povesti. iar în· Ingerul românului (1913) aminteste în treacat functia apotropeica a povestitului. povestile în nuditatea lor. Dafii (1905). 1. Taina aluia (1906). aratînd ca întrunirile femeilor la prelucrarea lînii. reactiile ascultatorilor etc. Peregrinarile cu turmele au favorizat povestirea legendelor legate de toate vaile. el înfatiseaza succint ocaziile de povestit la aromânii sedentari si la c~i 'transhumanti. în Legende. în care releva primatul barbatilor. Repertoriul aromâ. Povestitul ar avea ca resort principal îndepar-. Desfasurare~ povestitului este descrisa sumar. puternic colorate de duiosia amintirilor.113 Repertoriul oltenesc se afla în volumasele publicate de St. Volumele lui Tutescu: Din trecut (1901). fîntînile. Vasiliu dezvaluie amanunte mai multe în prefata colectiei de povesti. destul de întins (94 naratiuni). Basmele propriu-zise sînt putine. N. cules dupa dictat. Dumitrascu si-a risipit colectia într-o multime de brosuri. Repertoriul. mecanismul transmiterii. au în genere cuprins miscelaneu. 1. Dumitrascu. constituie o ocazie de cape. tarea relelor de casa povestitorului si este considerat ca un act de binefacere. unele greu de gasit . în fapt niste portrete lirice.· în camera speciala. provine de la copii de vîrsta scolara. Basme aromâne (1905) care contine ~"'\ 139 basme propriu-zise si (cîteva) despre animale. Din vai si vîlcele (19J1) devenite demult o raritate. preferintele. Dupa o schitare a ocaziilor de povestit. snoavele si legendele predominînd.nilor sînt publicate partial de Th.. stîncile.tenie pentru povestit. fara o problematica constanta. prezinta fisele povestitorilor de la care a cules. C. traditii si amintiri istorice (1910) schiteaza portretul a doi povestitori batrîni. relevîndu-se obiceiul de a-l corecta pe povestitor. fara încercarea de a surprinde radacinile lor în constiinta populara. de aci rigiditatea expunerii si oarecare schematism. O parte din sfinti (1908).

1 iar în încheiere functiile. b} detectarea repertoriului si înregistrarea lui mecanica si c} transcrierea si orînduirea în arhiva. Fenomenul povestitului este descris în limitele lui definitorii: terminologia. colectivitatii. în cercetarea bibliografica a colectiilor si periodicelor. fiintele fantastice din basme. Repertoriul este înfatisatnumai în rezumatele variantelor structura te pe episoade si inotive.literar este urmarit în strînsa conexiune cu viata Fenomenul potrivit coordonatelor stabili te de D. Au fost terminate prin 1962-1963 tipologiile bibliografice ale basmelor despre animaJe (vreo J250 tipuri). parerile despre originea povesti~-··~·~. Dupa înfiintarea Institutului de folclor (1949). potrivit speciilor de povesti. 1" . cea mai amanuntita expunere este prezentata de Ion Cazan în Dragus . Fenomenul povestitului a fost urmarit în coordonatele lui definitorii (terminologie.. ocaziile de povestit din cadrul satului si din afara lui. Din materialele publica te. 10. modul de învatare. Alaturi de basme si snoave. categoriile si tipurile de povestitori. c. functiile povestitului.-111 Fenomenul povestitului va fi studiat la mai mare adîncime în cadrul cercetarilor monografice ale Scolii sociologice de la (Bucuresti. parerile despre verosimilitatea naratiunilor. sursele repertoriului de povesti.. . Culegerea povestilor a fost calauzita de telul de a surprinde fenomenul în totalitatea aspectelor lui: a} descrierea povestitului. Gusti. în cercetarea repertoriului s-a urmarit mai întîi epl1lizar. snoavelor (aproape 4000 tipuri) si legendelor (vreo 5000 tipuri). lui (estetico-distradiva. au fost inventariate si legendele de toate categoriile. iar cea a basmelor propriu-zise a ramas în impas. cele patru cadre si patru manifestari. compli'f nind lacunele lui Schullerus si culegerea sistematica a repertoriului de povesti. Pîna acum a fost publicata numai tipologia bibliografica a snoavelor (LXXX). cercetarea povestilor populare a fost reluata în cele doua compartimente principale: faurirea tipologiilor bibliografice. Clasificare).ealui la povestitorii cei mai buni.lectivul s-a servit si de informatiile date de fisele întocmite pentru bibliografia generala a etnografiei si folclorului românesc.c'are au fost categorisite tematic (v.Literatura populara (1947). cu referiri bibliografiee la cele din catalogul tipologie al lui Schullerus si la alte colectii. ocazii de povestit.L lor si verosimilitatea lor. influenta cartilor si parerile despre bunii povestitori). lucrativa si educativa).

In volumele (1913-1918) sînt indicate variantele românesti ale I-III tipurilor prezente în faimoasa colectie. Repertoriul românet. XCI. iar altcercetatoranotatgesturile. de cîte oriap9vestit-o.u parcurs toate colectiile. 445-466). Locul variantelor românesti este la sfîrsitul grupei' roilianice. precum si al repertoriilor celorlaltipov:estitori anc. XVI.CÎte de raspîndita). Cele culese au fost transcrise si orînduite dupa numarul de inventar. p. . Din cele 2000 culese. Polivka (XIX). pasajelecaptivante. multumindu-se cu ceea ce a inventariat Saineanuîn întinsa lui monografie si cu colectiile (si antologiile) publicate în germana. în volumul V (1932. împreuna cu fotografia etc. 153 au fost publicate în Antologie (5. ale celorlalti selectiv (elimiriîndU:~sebucatile . urmata de bibliografia principalelor colectii . 'spre a fi apoi inserate la textul transcris de pe banda sub forma de' note. a fost schitat pe o fisa' rezumatulnaratirihii (pentru a servi la identifiqu'ea tipului si la clasificarea fiselor respective). . sau mai sumara dup~ talentul dovedit. provine.951 pe ciliildri de fonograf). 88-93) se afla o . Fiecare povestitor îsi are fisa lui biografica.'sursa livresca): în timpul impriinarii. mai ampla. în ci doua faza aii fost înregistrate povestile pe banda de magnetofon (pînaJn :1.J:retatiantenor.' precum si reactiile aU. 11. ca o pUllte de legatura cu grupa slavica. I-III. Primul loc îl ocupa monumentala opera bibliografica despre cole~tia fratilor Grimm izvodita de J. împreuna cUcele 2-3 cuvinte ca:tele~au ptQvocat. La fiecare naratiune au fost consemnatedatele privind "biologia" ei (dela cine.cdepovesti a intrat si în orbita cercetatorilor straini care au urmarit variantele tipurilor pe aria lor de raspîndire. p. Bolte si G. Necunoasterea limbii române a silit pe cercetatori sa se limiteze uneori numai la colectiile (si antologiile) publkate în limbile de larga circulatie. Staufe-Simiginowic!l etc).apo} parerile despre verosimilitatea ei.pîna în 1962.ditoriului prezent.112 cri ajutorul cataloagelor fipologiceale h. S-au cules aproximativ 300-0 povesti. Repertoriul celo:(talentati a fost înregistrat global (cu exceptia pe alocuri a' celor învatate ~ecentdin carti). unele publicateîn leriodice germane -greu accesibile (Schott. Unele înregistrari aufost facute cu scop experimental pentru ase deliillita gradul de fixitateal naratiunilor în proza.u Schullerus si Thompson.diIi'.schita a istoricului preocuparilor pentru culegerea povestilor la români. Autorii nu P.

.Die Legenae van den zwe. A. 9 variante). Aarne. O legenda bucovineana arata ca la început a fost o fata de împarat care s-a îndragostit de soare. Antti Aarne. 3 variante).etc. care""Seîncheie: cu catalogul tipologic -al lui A. Aarne. ca ai venit pîna aicea . Roberts. unkind girls . 6 variante). A. AT 1696 AT 921 (AT.2 variante.i Erisundern (AT756 B. W. în schita sa bibliografici. Ciocîrlie Ciocîrlie. M. Aarne. conspectate variante românesti . Der Mannaus 1540. 1924'. 1930.W. Christiansen. '4 variante). Degh. Swahn. 1955.302. 1360C. 428. o varianta aromâna). Paudler.Der reiche Mann und seiri. V bersicht der M archenliteratur (1914).Schwiegersohn (AT 930. Kettenmarchenstudien (1. pentru îndrazneala ta cea mare. 17 variante) . Andteiev.. 1934. pe frumosul si nepatatul Soare. nu mentioneaza dedt monografia lui Saineanll' si colectiile fratilor' Schott si Pauline Schullerus. varianta).113 ~ orîndui te 'cronologic.ugierige Frau (AT 670. o varianta). R. 2varianttb). Die zwei BrUder (AT 300. 1929.A.6. 2 variante) F. S-ar putea urca pîna la Dumnezeu daca n-ar exista vîntul turbat care o face sa turbeze. Th. 5 variante). K. 1916. 7 variante). Die. A plecat spre palatele lui. J.în urmatoarele studiimonone. cazînd jos moarta. 1916. dar mama lui o blestema sa se prefaca "în pasare si sa zbori toata ziua în sus. 2'variante). Cîinii care o manînca raspîndesc turbarea (LUI. plîngînd pe fiul meu.N. de Vries. ma sui!" si acesta a trîntit-o jos. -: Ciocîrlanv. numita si "pasarea plugului" sau "ceasornicul plugarilor" . E. .P. L. Anderson. o varianta). The Tale of the kind and the. Der getreue johannes (AT 516.' The Tale of Cupid and Psyche (AT 425..Die Tiere aujder Wanderschaft (AT dem Paradiese (AT 130.AT 875 . Cîinele tarului (A T 449 A ) în traditia populara maghiara (1959. Rosch. 1915. 4 variante) .W. Ranke. Die magisclie Flucht (AT 313 . 1913.1923. ~ grafice: :fost-Aarne. 1927. Schullerus~Lucrarea a servit ca izvor de informare de prima mîna pentru cei ce au studiat monografia unui tip de ba~ni. Der Schwankvom altenRildebrand 1931.(AT f480. Dit! Legende vom Rauber Madej (AT 756 C.. 1914.· Der tiersprachenkundigl3c Mannundseine "Au A.Aarne. soarele se îndragosteste de ea. N. Die V olkserzahlungm von der Abschaffung' der A ltentatung (1937. Haavio. Anderson. 297-298).. 1 -o ". G.1968. Marchen von klugen Ratsellasern (1928. The tqle of the two trO//Jellers (AT613.P. Megas. AiJ. J. A.dreiev. A. Legendele interpreteaza dn tecul ei ca îndemnînd la arat: "la plug! la plug !" sau ca a vrut sa se urce pînala Dumnezeu: "ma sui.).. p. 1955. Der Pflegesolm des Waldgeistes (AT 667. ~ o'vari<inta) . 1928.E. Kaiseru1td Aqt (AT 922.'0 varianta) . 6 variante).210.

Foarte rar basmele despre animale aduc în scena uri ciocîrlan laudaros (AT 243 B*). . îi tare chefoasa. Cînd ciocîrlia pleaca de jos sa se duca spre sfîntul soare. "Fata se prefacu înciocîrlie si de atunci hojma ie drumul catre soare ca sa-I gaseasca si nu mai ajunge la el.Nu t-î rusine la obraz. de aceea apare ultimul la chemarea stapînei: "Bucina ie. dupa ce l-a prefacut în musca (85. I.. 61-62). împaratul ciocîrlanilor trimite ciocîrlanul schiop sa-I duca pe erou dupa zîna fugita (AT 400) tocmai la . p. IX. 48. Cel mai adesea. p. de se ascunde în niste tufe" (99. dar cînd o ajunge blastamul mamei sfîntului soare. cioflînc-cioflînc. C. cioflînc. care se înalta vesnic spre soare "pîna ce da de plaiurile Vîntului-turbat" care' o ameteste si cade iar jos (55. 55). VI. de unde o scoate de coada (99. de cînd strig eu dupa tine si tu nu vrai sa vii! . C.. fata lui Ciocîrlan împarat. mai ciocîrlane. p. Aceasta se faleste ca ea nu se satura de joc si cade si ea în lat (99. ducîndu-l în spinare. sotia care a ars pielea sotului (AT 425) este însotita de un ciocîrlan pîna la curtile acestuia (XV. El a schiopatat de prea mult joc. stapîna mea. 40). Fiind o vreme frumoasa. pîna cade în latul pus de copii. a fost petita de feciorul Vîntului. 132). 268). dar spune prepelitei ca nu mai joaca fiindca s-:-a plictisit. Afost prefacuta în c. 335).si îl conduce pe fiul de împarat pîna acolo. 140-147) . tacuta. Ea se plînge ogarului care fugareste vulpea pîna la/vizuina. schiop. în basmele fantastice ciocîrlanul este de obicei calauza eroului sau eroinei pentru a ajunge la locuri extrem de îndepartate sau inaccesibile. Ea însa se îndragostise de Soare si în ajunul nuntii s-a rugat de Maica Domnului sa o izbaveasca.114 si ai vorbit cu dînsul" (44. selauda ca el a facut-o împreuna cu fratele pitigoiul. sî bucina ie. p. V. este mereu victima vulpii "care îi mînca puii cînd îsi ara mosia. se leapada: "eu unul stiu ca n-am facut-o" (99. dar cînd a doua zi e ger mare. p. sî bucina ie: iaca vine si ciocîrlanul cioflînc.Lasa-ma. 328-330). c-un picior rupt. Dupa alta legenda. Lia. porneste suparata pe pamînt. II. sa nu mai mearga neam de neamul meu si samînta de samînta mea . Ciocîrlanul schiop stie si în ce sta puterea Arapuschii .palosul fermecat . se joaca pe un cîmp cu o prepelita. p. 13). III.p. s-atîta ce-am giucat pîna mi-am rupt un picior" (5. p. cioflînc-cioflînc. ca pe unde am fost eu. p..

Acesta i-a ramas însa dator si de atunci e mereu urmarit de ogar ca sa-I prinda (LXXIX. A fost creat de SI. p.115 v curtile lui Filingat (33. în opozitie cu pisica. Petru i-a luat fluierul. p.. si este ciomagit de oameni. Petru împotriva lupului care îi iesise în cale (LXXIX. Baba alearga zadarnic. în care se aflau un iepure si un ogar: ogarul fugea mereu dupa iepure si nu-l putea prinde" (42. însceneaza luarea copilului si lupta cu Toroiman care readuce copilul sanatos acasa si este îngrijit din nou de stapîn (AT 101 + 100). 278). 548).. Eroul primeste drept rasplata "o galetusa de arama. 7). . în vreme ce el e multumit. 3459). si catea pentru a-i pazi turma (LUI. un flacau accepta propunerea unei babe de a se casatori cu ea daca baba îi va putea prinde trei ciocîrlani motati. p. Lupul se duce la o cumetrie. p. Ciocîrlie). Ca sa se razbune pe c. fiindca asa l-a învatat sarpele (52. Toroiman a îmbatrînit la stapîn care îl alunga cînd nu mai poate îngriji de gospodarie. 849). a fost facut de Dumnezeu din surcelelede plop cioplite de diavol (52. p. p. prima la mîncare. ogarul e înduiosat de soarta ciocîrliei care ramînea mereu fara pui fiindca îi mînca vulpea cînd iesea la arat (v. dar o prinde de coada scoasa afara de ea ca pedeapsa ca o împiedica la fuga (99. pe care i-a domesticit omul (LUI. V. Iepurele ar fi furat niste opinci ale copoiului si de atunci acesta îl fugareste sa si le poata lua. ea cînta prin padure însotind pe Zorila (Zorile) plecat sa -alunge întunericul (86. s-ar fi nascut din cek doua gheme pe care le-a aruncat ~f. Uneori. 23). Manînca iarba cînd îl doare capul. c. 88). (67. p. desi sade afara în frig (ibid. Lupul se ofera sa-I ajute.. 546). la care avea ca asociat iepurele. într-o snoava.. 329-330). SI. C. C. 290) . îsi apara stapînul. Ogarul a avut odata o crîsma. 509). p. Un cioban i s-a plîns ca îi manînca lupul oile. îl invita la o petrecere organizata de el împreuna. p.102). p. împotriva sfatului c. p. Cîine. în basmele despre animale. 141). El vrea mereu binele stapînului si se roaga sa aiba copii multi ca sa-i dea toti cîte o bucatura (ibid. p. dar nu izbuteste (S."cu frate-meu. Petru. p. viermii din cadavrullui Cain s-au prefacut în c. 278). l-a rupt în doua si a aruncat bucatile care s-au prefacut în c. cu conditia sa-I lase sa-si ia cîte o oaie. C. cu nasul vesnic prin oale si stînd numai la caldura. ~upa alta legenda. Pîndeste vulpea si o fugareste pîna în vizuina ei. Dupa o legenda.

cîteodata c. 133). în caruta trasa de soarecesi condusa de mîta. 31). stiu cu o zi înainte moartea vreunui animal de casa sau a omului.are si. în contrast cu c. în basme. 908). Pisica). lupul prefera libertatea (4 a. în casa 110tilor. El ameninta lupii:-"Veniti voi. cu animalele în calatorie~ (AT 210). pentru dtava vreme.106). schimba locu~ 'cuun lup slabanog care îi invidiaza buna înfatisare. Mai adesea. împarateasa. nascîndu-se de asemenea în chip miraculos. ca îti. Mîncînd pesti. Se cearta mereu cupisicapentruâ a pierduf"contractul" initial (v. daca ar fi "vara pe jumatate mai calduroasa si iarna pe jumatate maifriguroasa" (41. CateauaJace . Un baiat orfan da vaca pe trei c. sau fiind stropita cu apa în care a fost fiarta buruiana germinatoare. totusi ~mîna de pe un an pe hltul. Gndeste nazdravan. p. care birui pe StatuPalma-Barba-Cot (AT3Ql B). p. îsi asociaza motanul.catelei" (67. 420-421). fiul . pazeste la prag (81 a. II. animalelor (AT 670). rupe o oaie si eu oi rupe un lup~t (18. multumi~du-se cu gîndul ca ar fi fost mai bine. jp. unii copii sînt nascuti de catele. flamînd sa vina a doua zi ca· sa manînce berbecul. Dumbravita-Satu Mare).C. C. le dejoaca planurile {4a. p. c.261. Uneori. dar dnd'sevede ros la grumaz de lant. Dumbraveni-Suceava). . C. 579). în chip miraculos. cocosul si ratoiul. Motanul sare la vulpea ascunsa în frunza crezînd ca e un soarece (AT 103) si celelalte animale fug speriate (33. Fata împaratului îmbracata barbateste si trimisa sa l--"'- . fiind apoi tradat de Sfarma Piatra si Strîmba Lemne (LXXXIII. Celmai viteaz se dovedi fiul catelei. de aceea invita pe c.p. întelegînd :limba.buhaiul. batrîn se opune lupilor care ataca stîna. e un om blestemat sa fie c. p. 41). p. în unele variante.c. scapînd fata împaratului adusa ca jertfa (AT 300).este un ajutor al omului pe care îl scoate din multe situatii grele. scapat ~ care se mdragoshse de sora balatulm (AT 315) SI omoara balaurul din fîntîna. 134). p. care omoara 12 hoti ~ao vcolib~din padure: ~poi î~apara de u~icul ho.armasaruL Stapînul. 103:-111) . C. împlinindu-se cei 9 ani ai blestemului. se asociaza. c. redevin feciori de împarat (42. bucatareasa si cateaua Busleaga nasc cîte un copil întru totul similari.U6 cu vulpea si cu ursu". (4. p. e lenes: desi rabda mereu frig si se decide sa-si faca bordei vara.doi catei cu parul ·de aur mîncînd dintr-un peste de aur(76. ·eroulchiarse riumeste din aceasta cauza "Petrea fiul catelei" :sau "Prepeleac. tineri care asteapta sa manînce resturile "dupa voi". el puteri neobisnuite. 255.

39-40). p. Sf. IV. sar "si-l prinsera de grumaz" pe zmeu. nazdravani Nea-aude. Miercuri si Sf..•Dumineca etc. nascuti toti prin degustare de peste miraculos.p.'117 aduca inelul zmeului (AT514) eajutata de o catea'n~zdravana care se preface . Rascumparat de la niste copii care îl chinuiau.hisi. îsi ajuta stapînul sa-si recapete inelul sau margeaua fermecata (AT 560). 390-394). Vineri (Sf. 367). sînt înc. iar Mar îi taie capul (60. Ei îl ajuta pe viteaz sa rapuna pe Mama Padurii. apoi o tin pîna la întoarcerea lui (5. Cei trei c. c. Luni. p. p. iar cînd fuge de la curtea zmeului cu inelul "cateaua s-a dat de 3 ori peste cap si s~afacut un cal cu 12 aripi" (52. sepreface iar catea care iscodeste planurile zmeoaicei de a o supune pe fata împaratului la probe daca e fata sau baiat. c. Aude-bine. p. v.) au ca pazitori cateluse cu dintii de fier. Fratii mai mari sînt omorîti de ea fiindca au pus pe c.cal slab în grajdul tatalui 'ei si o învata cum sa iasa din încurca turi. 195). sfarmîndu-1 pe zmeu (5. schelalaie. c. I. Serpii daruiesc unui batrîn un ogar care se balega numai galbeni (41. iar cînd c. ti porunceste sa-i bata pe rînd pe amîndoi. p. Vineri care la urma redevin colaci (52. lor cei" trei peri" care îi petrifica. preveIiindu-si stapîna. Amutati de stapîn. C. La curtea zmeului. C. Fidelitatea c. în vreme ce femeia îl divulga ca tine ascun$ în pivnita pe socrul sau (52. acesta aduce "cîinele si femeia". Boierul cere unui om sa vie la el "cu un dusman si cu un prietin". De obicei. I. Omul vine cu nevasta care este momita de diavol pîna accepta sa-i taie capul. II. . nazdravani învie uneori pe stapînul omorît (de impostor în AT 300) prin iarba învierii (61. se lupta cu un zmeu "care arunca foc din gura". I. apoi în vatra focului si sub masa. p. dar cel mai mic îi arunca în foc si c. ai sai. sparg usa si alearga la stapînul urcat într-un copac înalt. Iarba fiarelor). Usor-ca-vîntu îl scapa pe erou de zmeul care vroia sa-I manînce: întîi Greu-capamîntu se asaza peste monstru în groapa din care îl pîndea pe stapînul lor. Mar cu cei trei c. 175). 341-342). 276-283). este reliefata prin contrast cu cea a sotiei. 679-681). p. 111. Nea-vede si Nea-greul pamîntului provin din cei trei colaci darui ti eroului de Sf. dar iar se întoarce la om. Sf. Greu-ca-pamîntu. Diavolul cere celui care l-a scapat de lup sa vina la el cu "nadejdea" lui ca sa-I recompenseze (AT 824). Diavolul îl trimite din nou acasa sa aduca adevarata "nadejde" si omul vine cu o catea care nu-l lasa pe diavol sa se apropie de el (5. sar la ea "s-o rupt s-o mîncat". p.

batrîn învata pe fiul mic al împaratului cînd pleaca în cautarea Ilenei Cosînzenei (AT 300) sa ceara de la tatal lui calul din tinerete al împaratului.sotia . Fata fugita din casa Vidmei (AT 313 + 665 + 318) e aparata a doua oara împotriva petitorului inoportun de un c. podelele. un c. deoarece femeia i-a spalat scarile. El de fapt nu era "cîne. se dovedeste a fi o comoara de bani. p. p. în multe basme. 33). în opozitie cu mîta care "închide ochii" (ibid. Fata harnica a mosneagul1. 106-107). p. Catelul sfatuieste fata sa nu calce interdictia stapînei. c. ca sa scape de urmarire. Ajunsi în padure. Cateaua cu dintii de fier a babeiCloanta nu 'mai face "mici farîme" pe femeia trimisa sa-i aduca fluierul pazit de ea. viermanoasa si dupuroasa". p. 21-22). e rasplatita de aceasta "cu o salba de galbeni" (ibid. "caci am o cateluse cu dintii de fier si cu maselele de otel. si-l face mici farîme" (41. p. p. fetei i se taie numai. 215). care cînd îl simte cale de doua ziie. în calatoria sa la Dumnezeu. Fiul mai mic al împaratului e osîndit sa fie omorît în padure. p. p•. Uneori. zmeul se preface în c. Pentru a: fi batjocorit.ii (AT 480) care îngrijeste "o catea slaba. din care începe sa curga otrava (67. Tuliman presimte pericolul si taie c. p. I. Ca sa-I aleaga din stava împarateasca. va fi cel ales (81. Un c. care "tot se tologea si nici nu murea. Vineri nu se teme de lupul nazdravan ce urmareste pe voinic fiindca "eu am un catelus de fier cu falcile de otel. fiind omorîti în locui lor niste catei. tovarasul credincios (AT 516) vede la intrarea în palat "un cîine si javra începe sa se gudure pe lînga ei si sa le linga hainele". 298). îl sfatuieste sa faca trei focuri si sa puna o galeata cu vin: calul care-va mînca foc si va bea vin.. tot c. da-i norocul unui om. omul întîlneste. De obicei. l~tra de doua ori" (60: III. nici nu traia". acesta "a taiat cînele si i-a scos inima. apoi si pe catea (LXII. 127-128). 261-262). Tuliman. dar calaul "a luat un cîne sub strai". p. Simturile le sînt dezvoltate în aceeasi masura: SI.' ca sa se poata face dovada executiei. 745). iar baiatului numai degetul i-a taiat si l-a lasat acolo" (52. 703).118 De aceea. care îl poate duce afara din odaie. p. între altele. omul rau e amenintat sa nu intre. în chip inexplicabil. barbatul este prefacut de catre '. baietii sau fetele dusi la moarte sînt crutati.. unde "s-au mai strîns si alti cîni s-au rupt tot de pe dînsul si l-au mozolit prin glod" (52.409). degetul cu inelul (LXXXIII. sa stie sa-I loveasca îndarat cu mîna. s-ar rasipi si -banii ar fi ai' lui!" (52. 612).

p. nazdravani luati. de toamna fiindca a_refuzat sa mearga -la biSerica: " . de era alba ca ghiocul" (7. 908). . apoi dezgroapa mortul si s-apuca sa-I manînce" (82. încît lupii nu mai manînca oile.. C. aude un c. p. ras gratuit fara sapun. plina de faina. c. îl ajuta sa omoare hotii din padure si balaurul din fîntîna. blestemati sa sluj~asca rioua ani. cata cît sînt de nalta 1 Du-te tu.. II. în schimbul unei vaci. omoara vulturul si readuce cei trei copii rapiti (82. C. nu mai poate ce-o facut el" (5. 5541).. 13-14). Aude-bine si Greu-ca-pamîntu îsi salveaza stapînul de la sora canibala care mîncase tot satul (81 a. Cei trei c.. în drum spre casa (5. e mentionat sporadic. apoi sa redevina oameni (42. c. c. 494-496). urlînd si crede ca si pe acesta îl rade cineva fara bani (5. si se vaita ca Omul prefacut c. umbla cu covrigi în coada (5. De atunci. La un ospat împaratesc. C. p. Un strigoi travestit în harap ce petea fata mai mica a împaratului e pîndit de aceasta în timpul noptii în cimitir. p. de vara a fost blestemata de c. e trimis altul dupa el sa-I urgenteze. i se parea ca fiecare c. Tiganul plecat la Bucuresti e convins de român sa nu-si ia merinde. I. urla ziua si noaptea acolo în jurul casei.eu vad biserica si de aice. 605-606). (AT 449). în legendele 'despre . Un servitor bate ogarul boierului si e batut la rîndul lui de acesta. în snoave. întrucît "n-o mai sosit cînile nici-amu cu poprica!" (5. p. bucatarii au uitat sa puna "poprica în zama" si e trimis în graba un c.119 li necredincioasa în c. asteptîndu-l. p. "cu cosarcuta . Dupa o legenda. 193). p. 1059). ca esti mai mica de~ît mine-si n-o vezi 1" (52. Preuteasa spune popei plecat noaptea la cîrciuma ca. care latra era el. 56~4). Nu lipsesc nici trasaturile pseudoetiologice. nu se mai întoarce. dar servitorul îl bate pe boier pentru ca s-ar putea ca ogarul sa turbeze (5. la oras" sa aduca. Astfel îl surprinde cum "se da de trei ori peste cap de se face cîne. împotriva vulturului care i-a rapit toti copiii. si scheuna.întrucît acolo c. de un baiat. Apoi împaratul îl duce la palat ca sa apere împarateasa ce sta sa nasca. se miros mereu unii pe altii. p. dac-o vazut ca-i cîne. _ suporta bataile ibovnicului si fuge la o stîna împarateasca unde pazeste atît de bine. "El. 215). îl va recunoaste percepîndu-i mirosul de ardei. Acesti c. Tiganul. 5609). 5621). Cînepa. erau în realitate feciorii împaratului. Pacala afirma ca ar fi vazut "o catea neagra se cobora dintr-un vîrf de salca. 81).

"Ia maiîntîi aram.). unde sta pînala cîntatul cocosilor (ibid. 43). O periem. sta cu doua fuioare în nas pe lumea cealalta (84. Strigoii vin sa spintece doua fete. ' în basme. Una dintre ele se lauda ca.. 1093). fata scapa destrigoiul ce o momise pîna la mormînt: îi da capatul valului: si ea alearga la o casa pustie. povestirea prelucrarii c. De la început. 5154). da din cel subtire n-a putut face nimic. Soacra cearta nora ca toarce prea gros. în multe variante.. 29).. p. Lenesa pretexteaza ca nu are raschitor.. o culegem. le denumeau dupa varianta cea mai cunoscuta. 1066). Sneewittchen. se tavaleste unsa cu miere prin fulgi de gîsca si astfel îmbracata se duce la nunta. Clasificarea povestilor a devenit necesara pe masura ce crestea .ocînepiste. Cu ajutorulllnui val de pînza. 1065). în contrast cu firul tors de ea. Femeia care a furate. p. o bataIaiem.. iar cînd barbatul se duce în padure sa-i confectioneze unul. iacîndu-1 de rîsul lumii (52'.erau pedepsite de Joimarica (v. p. 'o raghilam.. Inmultirea considerabila a povestilor prin noile colectii nu mai putea fi satisfacuta de simpla rubricare dupa un titlu care întîmpina atîtea dificultati la traducerea în celelalte limbi. (ibid. ea îi striga cu voce prefacuta ca îi va muri sotia (S. sau chiar "cu un fir de dnepa" Cîteva snoave reliefeaza lenea unor femei la lucratul c. a~estea s. îi va îmbraca toata oastea (sau curtea) cu "un tort" (52. silind-o în primavara sa semene si ea c. apare incidental. Pe urma o samaI). Sotia care n-a tors. p. o punem în balta s-o topim. p. istorisind cum se lucreaza c. Lenesele care nu lucrau c. p.capa la. ea îl înfasura cu cîteva fire de c.odepanam. 1010). O raschiem. La sfîrsitul povestirii cînta cocosii si strigoii dispar (52.. unde toti rîd de ea. o tesem. joimarita).. 1081). cercetatorii care operau cu anumite tipuri. Se impunea gasirea unui sistem de orînduire care sa fie. îndeosebi dupa titlul lor din colectiile Perrault si (62.am. ca s-a rupt" (ibid. daca ar lua-o de nevasta fiul împaratului (sau alt dregator). o melitam. c.oghilim.128 strigoi. . dar la urma "din tortulcel gros a facut pînza.. cele trei fete care sînt auzite de fiul împaratului(AT 707) culeg c. o croim". Grimrn (La belle au bois dormant.are rol apotropaic.p.numarul colectiilor..o urzim. O spaIam. Cînd sotul nu are cu ce se îmbraca în ziua de Pasti. H ansel unrj Gretel etc. p. o facem caier si o toarcem. 1080).

1. 1. a) Mamei i se rapesc de catre rudele invidioase copiii cate sînt gasiti departe de casa si crescuti de un om fara copii... von Hahn. El împarte basmele cunoscute în trei sectiuni mari cu 38 tipuri (formule dupa terminologia proprie). b) ea îl asteapta acasa cu credinta si' dor. Barbatul lipseste si femeia care nu e antropomorfa îl paraseste: a) sau pentru totdeauna. c) alungarea sau pedepsirea mamei. G. La început. dominant în acea vreme. El a utilizat titlurile tipurilor. fara ca el sa încerce sa o regaseasca. Formula Freia: a) Femeia sau mireasa lipsesc si deaceea barbatul le paraseste. b) în locul copiilor sînt puse animale. Sistemul sau tindea sa stea marturie de vechimea si mai cu seama de continu:itatea repertoriufui de povesti. C) Venalitate feminina. 3.. "Sectiunea lntîi: formule familiale. . Formula Melusina. a avut întîietatecritetiullogic: încadrarea tipurilor într-un sistem de relatiunicare avea la baza familiile de idei dupa gradul lor de înrudire. Ideea calauzitoare a fost asemanarea dintre basmele germane si cele grecesti : ea era consecinta curentului mitologic. c) întoarcerea barbatului si reunirea sotilor. B) Alungare. b) ele peregrineaza cautîndu-l. de tatal lor. Formula Genoveva. I formule de casatorie: A) Parasire. b) sau el o cauta în patria ei îndepartata si se casatoreste cu ea. a) Sotia sau mireasa a doua îsi vinde barbatul pentru trei nopti primei sotii si prin aceasta îl pierde. Griechische und albanesische M archen (1864). Cel dintîi sistem de clasificare a basmelora fost elaborat de consulul austriac J.tre cercetatori. 5. apoi sa dovedeasca· gradul de asemanare dintre feluritele tipuri care erau privite pîna aci izolat. Sistemul este expus în notele colectiei sale. 2. d) salvarea mamei prin copiii regasiti. 4. c) regasirea si împacarea.culegator însemnat de basme albanezesi grecesti pe la jumatatea secolului trecut . încetatenite ca atare prit). iar pe ·de alta sa fie cît mai practic: un instrument de mînuit cu usurinta pentru urmarirea referirilor. sau mama e învinovatita a-i fi mîncat.121 pe deo parte· în concordanta cu universul reflectat în povesti. Formula Penelopa: a) Barbatul paraseste femeia fara vina ei. în Griechische Marchen .

b) desfacerea vrajii prin arderea pielii de animal împotriva vointei celui fermecat. 10. 14. ' . Formula Phryxos si Helle: a) fratele si sora fug de persecutiile vitregei. III. 15. Formula cu copil nazdravan si formula Orion: a) în concordanta cu forma dorita. Abandonarea copilului: a) de catre parinti de teama unei preziceri de nenorociri. Abandonarea de catre mama a copilului din flori. 16. 13.împreuna cu calul si CÎinele nazdravani. B) Abandonare. Formula Cenusareasa. li se naste un copil în forma animala. cel mai adesea nascuti ca in formula 9. d) victoria si sfîrsitul demonului. b) unul din ei sau amîndoi sînt transformati în animale.IZZ <6. c) si salvati din nou. Masculine: a) din cei trei frati plecati spre rezolvarea-unei sarcini reuseste cel mai tînar si cei doi mai mari ajung în situa": tii grele. C) Formule cu mama vitrega. b) sau în urma gustarii unui mar daruit sau a unui peste de aur se naste copilul nazdravan . c) urmariri le demonului. Formula Antiope. Formula cu copilul animal: a) potrivit dorintei parintilor. ---. . ".sau gemenii nazdravani . se despart în drumul lor prin lume. 9. . Formula cu fagaduinta: a) copilul dorit este promis unui demon. Formule cu frati si surori. Abandonarea unei fecioare cu copilul ei pe mare si salvarea lor. b) a copiilor minori de catre parinti din lipsa de alimente. îl cauta si îl salveaza. Formula Diosc~rii: a) gemenii. b) unul ajunge într-o situatie dificila. c~l mai mic vine în ajutorul fratilor sai. Formula Danae.. Formule cu dorinta de copii: A) Formule cu dorinta de copii. II. ca ajung acasa înaintea celui mai mic si se împauneaza cu ispravile acestuia . 11. copilul fuge de acasa si se eschiveaza. 8. b) dupa rezolvare. c) celalalt afla aceasta prin semnalizare<i: miraculoasa. Formule cu cel mai mic cel mai bun. b) o fecioara îsi vinde farmecele în trei etape progresive pentru lucruri pretioase si îsi pierde fecioria prin înselaciune sau în chip voit si trebuie sa se marite cu -cumparatorul. 12. b) la vremea predarii. c) din invidie acestia se decid sa-I piarda si planul lor izbuteste doar într-atît. 7.

Formula Iason: rapire norocoasa si casatoria. Formule cu rapiri: neizbutite si de aci smulgerea celei rapite. Formula Gudrun: rapire fortata printr-un erou sau prin~ tr-un monstru. Formula Oenomaos: rezolvare de sarcini grele. 28. b) sora falsa sau cea rapita cu putere<J. Formula Helena: rapire prin învoiala cu iubitul. 21. eroul izbuteste sa rezolve conclitiile puse._ Fo~mulele despre întrecerile pentru logodnica. Formula cu rapirea hainelor si fecioara lebada. pierzîndu-si capul. rapune o seama de zmei a sau uriasi. d) înselatoria e descoperita si dreptatea învinge. a) Copilul adevarat sau mireasa adevarata sînt trimisi de mama la tatal sau barbatul îndepartat împreuna cu o persoana ajutatoare. b) cînd afla. a carei petire e legata de dezlegari. plecat cu sora sau mama. b) eroul le viziteaza pe toate trei. cel mai adesea transformati. Iarba sarpelui.123 17. Formula Barba albastra. sau formula Skylla: . Petitorii îsi expun capul pentru o fata. sa-I piarda pe frate (sau fiu). 26. IV. 25. Formula Skylla: a) Puterea eroului sau mOJ. Formula Turandot: dezlegarea ghicitorilor. ea pleaca în cautarea lor. C~. Cumnatul animal: a) 'trei printi fermecati ca animale iau în casatorie surorile eroului. d) ei sînt salvati de eL 5 ectiunea a doua : Formule mixte. descopera înselaciunea si pedepseste pe vinovati. c) servitorul (servitoarea) ajunge drept copilul adevarat (sau sotia adevarata) la curtea tatalui sau sotului si cel adevarat servitor sau prin pustietati.îi . Formula cu cumnati. trimitîndu-l sa savîrseasca ispravi periculoase. V.. b) singurul supravietuitor nutreste dragoste pentru sora (sau mama) si o convinge. 18. ) eroul. de teama de a nu fi descoperiti. sub pretextul de a-i aduce leacuri pentru boala simulata. Formula 'Ber'ta. 23. Formula cu tradarea sorei sau mamei. Formula Signy: a) o sora are mai multi frati mai mari care. Dupa ce multi esueaza. 29.lstrului sta într-un anumit loc. 24. îi gaseste si îi salveaza. traiesc departe de casa parinteasca si despre care ea nu stie nimic. 27. b) pe drum. c) eroul trece cu bine aventurile. 19. ZO. c) ei îl ajuta la rezolvarea însarcinarilor. 22. cel adevarat e constrîns de servitor sa schimbe rolurile sau e alungat în pustietati.

Pe alocuri.124 smulge secretul prin lingusiri. 31. 32. b) se fac cunoscuti de doua ori. . Formula domnului Lazar.ci familii de tipuri. a) Barbatul lasa pe nevasta fara nici o vina. Formule dualiste bazate pe contrastul dintre lumea interioara si cea exterioara. Travestire: a) eroul (cel mai adesea înapoindu-se în patrie) sau eroina fugita de' acasa se travestesc. p. dupa indicatiile lui B. Formula Odiseu .formule . 34. Clasificarea lui von Hahn a avut totusi darul de a semnala asemanari între tipuri care pareau îndepartate pîna atunci si a usurat prin aceasta munca folcloristilor urmatori care au pornit în cautarea unui sistem mai adecvat de orînduire a basmelor (XXXIII. putere spirituala tulburata si porniri spre pozne. C. I." Sistemul preconizat de von Ha. 36. ' 38. c) omul pleaca dupa ea si o gaseste sau nu. Animalele recunoscatoare. 3. reducînd "prototipurile" acestuia la urmatoarele 28: 1. de ex. punînd la nunta o conditie. încît unele basme pot fi categorisite la mai multe tipuri.Polyphem. d) copiii sînt regasiti de tatal lor si urmeaza împacarea. a) Copiii nou-nascuti sînt furati si dusi departe. b) mama e acuzata ca i-a ucis. intra ca servitori si îndeplinesc munci de rînd. 15 (cenusareasa) si 34 (travestire). b) norocoasa. c) mama e pedepsita. 74-76). Aceasta vine din împrejurarea ca el a distins nu tipuri . Victorie îmbinata cu Iaudarosie goala asupra puterii demonice nedibace. Formula Ion credinciosul. dovedindu-se nepractic. ceea ce îngreuia enorm referirea la cutare tip de basm cu variantele lui. Formula piticului. c) întoarcerea lui si veselia. 30. Sectiunea a treia. Hasdeu. Calatoria în lumea cealalta: a) nenorocoasa. 35. P. t. a) O fiinta supraomeneasca se casatoreste cu una umana. Formula Bakala [sic!l Unirea de putere uriasa. Formula cu 'Hans cel puternic. c) îi ia -puterea prin proprie actiune sau prin tradarea secretului catre altcineva.hn nu a avut rasunet în lumea cercetatorilor. 33. Litzica. a corectat sistemul stabilit de von Hahn. 2. delimitarea e prea vaga. 37. b) ea îl asteapta cu credinta. b) omul calca conditia si fiinta supraumana îl paraseste. c) primesc locul ce li se cuvine. 2.

sluga .lZ5 4. sluga traieste ca copil ori nevasta. ?chimbati înanimale.. 11. 10. 16. b) apare de doua ori la curte îmbracata împarateste. c) acestia vre au sa-I piarda si spun ca ei au reusit. c) eroul scapa si-i pedepseste . b) acesta se întelege cu m. a) O fata de îrlwarat e expusa unui monstru spre a fi mîncata. a) Sora cea mai mica e dispretuita de cele doua surori fi ai mari. 5.însotiti de o . b) pleaca în >CautareaIQr. a) Adevaratul copil sau nevasta sînt trimisi la tata sau mir e. ! :1 il l • . îi ga::. e) dracul îl cauta. o învie si p~depseste pe vitrega . îl fagaduiesc dracului. c) urmea. a) Spre a face o izbînda se încearca trei frati. îL înseala de doua ori. 6. b). dar copilul fuge. c) ajungind la destinatie. d) a treia noapte el o aude plîngînd si o reia. b) învingator. c) un ~rou o gaseste moarta. 13.za casatoria. b) reuseste s-oo~oare.darurL minunate nevasta a doua îi permite sa vina la el. a) Doi frati gemeni pleaca în cautarea norocului. a) Unerou omoara pe toti zmeii. copilul sau nevasta se' ratacesc sau schimba locul cu sluga din cauza vreunui pericol. 12. 15'. c) a treia oara e recunoscuta si fiul împaratului. b) unul cade în pericol. dar reuseste cel mai mic. b) pe drum .lume si se recasatoreste. 7. a) O fecioara cere daruri de la un barbat. b) un erou omoara monstrul. b) unul sau amîndoi sînt schimbati în fiare. d) dracul e învins.estesH scapa. dar scapa toti si se reîntorc dupa cîtva timp la tataL fetei.m~i multi frati.ama sau sora eroului spre a-l pierde: ea se prefac e bolnava si trimite dupa leacuri. 9.. 8. O femeie pierde sotul care pleaca în . d) fratele cel mai mic vine travestit. o ia de sotie. din anumita cauza. dar scapa~urînd de vraja si redevin oameni. a) 'O sora are . dara treia oara eprinsasi se marita Cu el. 14. se descopera si îi pedepseste. b) femeia îl regaseste dar nu se poate apropia de el din cauza nevestei de a doua. a) O mama vitreg~ izgoneste pe fiica barbatului sau pentru ca e mai frumoasa. d) minciuna e descoperita si pedepsita. b) dracul vine la teTIIlen. a) Fratele si sora fug de vitrega. c) pentru . la nastere. a) Parintii dorind un copil. c) cel~lalt alearga si îl scapa. scapa pe cei mai mari. afara de unul. a). O fata e aruncata în mare împreuna cu copilul nascut. .

dar nu poate. Lazar Saineanu preconizeaza· o clasificare care porneste de asemenea de la sistemul lui J. 21. îi scapa si pe dînsii. prin ifos face sa i se supuna niste forte diabolice. b) de doua ori se arata sub chipul adevarat. 20. daca nu e vinovata si pedepseste pe culpabili. 3. a) Eroul scapa de la moarte niste animale. acestea îl salveaza. 25. b) îi face robi si le ia comorile. a) O fiinta mai batrîna. b) eroul îi cerceteaza pe fiecare. Reducerea numarului grupelor de tipuri face sistemul Rasdeu-Litzica si mai nepractic. sau cu ajutorul nevestei. 22. c) el vrea s-o omoare. 'Eroul nu poate capata mîna iubitei decît daca va executa întreprinderi grel~ sau va dezlega enigme. c) eroul recapata puterea singur. 26.126 17. viclean si malitios. a) Eroul în calatorie e silit sa se faca sluga. 27. b) ajungînd în pericol. b) ea nu asculta. b) pe drum pasarile îi spun ca acasa îl asteapta pericol si-l învata cum sa scape. a) Eroul prinde pe demoni în cursa ce i-o pregateau lui. p. c) a treia oara lucrul se descopera si eroul îsi reia locul. cumnatii îl scapa. Nu a fost adoptat de nimeni în vreo culegere sau studiu. apoi se travesteste din nou. Daca Rahn lua ca baza categoriile de relatii ale individului cu lumea înconjuratoare. E vorba de un pitic de o tarie extraordinara. a) Forta fizica a eroului este ascunsa într-un loc. ~) Un amic rapeste o fata pentru erou si i-o duce. desi cunoasterea lui amanuntita ajuta la detectarea asemariarilor între unele tipuri de basme. 24. 2613-2616). c) el scapa. G. dar divulga secretul si e metamorfozat. sora sau nevasta. 19. b) o ruda. d) scapînd el.' Un om merge în infern si dupa multe lupte vine iar în lume _ cu comori si cu nevasta (XXXV. d) eroul sau mireasa îl scapa. . 28. a) Eroul rapeste o femeie cu sau fara voia ei. 23. a) Eroul are trei surori casatorite dupa fii de împarati schimbati în fiare. de natura demonica. c) ajungînd în pericol. dar sa nu divulge nimanui. ' 18. von Rahn spre a ajunge la o orînduire întrucîtva diferita. b) rapirea poate sa fie urmata de casatorie sau nu. mama. afla locul si demonii îi iau puterea. opreste pe o fiinta tînara de a deschide o usa. Un om slab dar siret.

tipul Melusina (femeia animal). 5. 2. el împarte basmele în sectiuni. Ciclul incestului: A. ") 6. tipul fratilor perfizi.stravestire"). B. Ciclul fecioarei razboinice (schimbarea sexului). Schema e urmatoarea: Sectiunea întîi: povesti mitico-fantastice 1. 4. tipul deceurilor (întrebari mistice). C. tipul Dalila (sotie ori iubita perfida). B.127 . tipul Iephta (juruinta inconstienta). El pastreaza de asemenea numirile mitologice sau cele devenite celebre ale celor mai multe tipuri. 3. Ciclul interzicerilor: A. 8. tipul Amor si Psyche (barbatul animal). tipul Hesperidelor (mere de aur). B. . tipul copiilor de aur ("substitutiune. B. 7. tipul Dioscurilor (fratii gemeni). Ciclul ascensiunilor aeriene: A. dar ideile calauzitoare sînt de data aceasta de natura mitica. Ciclul ispravilor eroice: A. B. tipul celor doi frati de cruce. B. 10. Ciclul expunerilor: A.tipul Daphne (zîna-arbore). Sectiunea a doua: povesti etico-mitice (Psihologice) 1. 5. tipul Scylla (mama ori sora perfida). Ciclul femeii perfide: A. tipul Neraida (femeia lebada). cicluri si tipuri. tipul zînelor promise (Tinerete fara batrînete). 2. De aceea. tipul animale-cumnati. tipul locurilor oprite (tabu). Ciclul descinderilor infernale : A.1 Saineanu pune în centrul sistemului natura ideilor fundamentale oglindite în basme. B. tipul Peau d'âne C. G. tipul cele trei naramze (zîna-fruct). von Hahn. B. B~ tipul fetei cu mîinile taiate. B. Ciclul femeie-planta: A. tipul Danae (copii expusi pe apa). 9. Ciclul metamorfozelor: A. tipul apa vie si apa moarta. 3. tipul Iason (conflict magic). B. Ciclul celor trei frati: A. B. tipul tovarasilor nazdra vani. Ciclul juruintelor: A. 'Ciclul celor doi frati: A. etica sau psihologica. tipul camerei oprite (Barbe-bleue). Sistemul de subordonare reamintesteîndeaproape pe cel al lui J. Ciclul om-animal (parasire provizorie) A. tipul Teseu (coborîre pe tarîmul celalalt) . B. tipul Ileana Cosînzeana (fecioara cu parul de aur). tipul arborele ceresc. C. Ciclul animalelor recunoscatoare. 4. tipul Andromeda (fecioara expusa unui balaur).

tipul Hercule-Pacala (voinicul istet) .tipuIPhryxos (prefacere în cerb) .. _ 4. Arbitrarul reductiei la numai cîteva tipuri e simtit si de Saineanu în repetate rînduri.'128 6.. Ciclul fetei istete 3. s-a hotarît ca naratiunile sa fie orînduite . tipulcalatoria mortii. piticilor: A. tipul Moira (ursita). lQ. alcatuite din mai multe episoade. B. B. p. Ciclul omului viteaz:A. tipul moartea ca cumatra. Dupa întemeierea asociatiei folcloriste Folklore Fellows (Folkloristischer Forscherbund) în 1907. tipul Mirmidon (piticul lllinunat). atragînd atentia asupra distribuirilor artificiale si paralelismelor.D. Ca punct de plecare. 228-230. tipuLta1ismandoI. a caror posibilitate de combinare depaseste prevederile sistematizatorilor (LXXXIII. B. 954-961). Ciclul fatalitatii: A. Sectiunea a treia: }>ovesti religioase (legende) 1. tipul Nemesis (dreptatea divina). 2. Ciclul uriasilor si.unsurile sistemelor anterioare si sa constituîe în acelasi timp ·un sistem clar si practic de refe~iri care sa înlocuiasca folosirea titlurilor. Caducitatea clasificarii se trage din conflictul dintre tema si episod în a-si disputa întîietatea care va constitui mereu dificultatea de capetenie în orînduirea naratiunilor complexe.Ciclul mamei vitrege: A. 3. . animala .C. tipul Polyphem (uriasul orbit) . tipul Rolle (fata roaba casei). B. B. tipul Rodia (rivalitate între mamasî fiica). tipul dorintelor. B. 7. Ciclul petirilor: A. în vreme ce snoavele si basmele despre animale sînt expediate în abia cîteva tipuri. Ciclul lui Dumnezeu: A.tipul Orian (nastere IIlinunata).basmele propriu-zise sînt reduse la cele 46 tipuri. 8.. tipulOedip (enigme). tipul Cenusereasa (fatacucondurul}. Ciclul mortii: A. Adaos: fabula. Ciclul necuratul. Sectiunea a patra: povesti glumete (snoave) 1. tipul :Enomaos (sarcine). s-a pus în lucru un catalog tipologie al povestilor care sa înlature neaj. Ciclul lui Pacaia. B. Deficienta de capetenie e aceeasi ca si la von Rahn: . Snoave 2. 9.

asa cum circula ele. farîmitînd unele naratiuni în parti componente. basmele despre animale au fost împartite în 7 grupe: animalele de padure (AT 1-99). Verzeichnis der Marchentypen (1910) deschide o noua era în cercetarea naratiunilor populare prin stabilirea unui sistem de clasificare ce s-a dovedit adecvat si mai ales practic. C. avînd la baza naratiunile în întregime. AT 750-849). Hackmann). precum si în colectiile de povesti întocmite stiin tific. Astfel. basme nuvelistice (Novellenartige Marchen. uneori Aarne s-a abatut de la acest principiu. AT 1875-1960). apoi pe alocuri la basmele despre animale si la unele snoave. AxeI Olrik. pornind de la sistemul danez de organizare a povestilor din arhiva daneza de folclor (creat de Svend Grundtvig) si ajutat de sugestiile folcloristilor Kaade Krahn. von Sydow (LXXXI. AT 850-999) si D. basme despre dracul (uriasul) cel prost (AT 1000-1199).60-86). Catalogul a fost elaborat de finlandezul Antti Aarne. basme fantastice (Zaubermarchen.129 în tipuri si fiecare tip sa primeasca un numar care sa-i fie sigla de identitate. Ea a ramas în uzul stiintific curent. Oskar Hackman. o lista de tipuri orîndui te pe specii (si subspecii). animalele . cu toate deficientele ce i se vor semnala cu trecerea vremii. omul si animalele padurii (AT 151-199). pe alocuri cu unele devieri si corectari. Cu toate acestea. p. Johannes Bolte si Cad Wilhelm von Sydow. iar la snoave au fost inserate asa-zisele povesti mincinoase (Liigenmarchen. AT 300-749). Tipurile au fost grupate în familii dupa natura personajului principal. Catalogul tipologic întocmit si publicat de Aarne cuprinde numai trei specii narative: basmul despre animale (tipurile 1-299). Specia basmelor propriu-zise a fost împartita în continuare în patru subspecii: A. în episoade si dîndu-le acestora numere independente. animalele de padure si domestice (AT 100-150). Asa a procedat la povestile despre dracul cel prost (orînduite ca atare de O. basme-legende (Legendenartige Marchen. Legenda propriu-zisa a fost lasata de-o parte din pricina caracterului ei local. Aceasta clasificare a fost apoi adoptata în cataloagele nationale. basmul propriu-zis (tipurile 300-1199) si snoava (tipurile 1200-1960). unde episoadele componente sînt combinate în chipuri felurite lasînd povestitorului posibilitatea de a le înlantui mereu în alta ordine si alcatuire. chiar daca terminologia speciilor si subspeciilor a întîmpinat obiectii si a fost pe alocuri înlocuita cu cea propusa de C.W. Catalogul lui Aarne e o tipologie. B.

ceea ce a dus la unele confuzii si solutii arbitrare în cataloagele nationale. dar tipurile sînt orînduite dupa gradul personajului sfînt.2000-2199) urmate de cele neterminabile si neclasificabile (AT 2200-2411). . Catalogul elaborat de Aarne a fost revizuit si largit de doua ori de Stith Thompson: The Types of the folk-tale (1928) si The Types of the Folktale-second revision (1961). cele cu un barbat (baiat) ca personaj principal (AT 1500-1729). pestii (AT 250-280) si ultima grupa. Thompson a adaugat mai multe tipuri din [noile colectii de folclor. sarcini supranaturale (AT 460-499). snoave despre popi (AT 1730-1874). urmata de snoavele despre casatoriti (AT 1350-1439). Basmele fantastice au fost grupa te dupa calitatea supranaturala dominanta: adversar supranatural (AT 300-399). în consecinta. pasarile (AT 220-249). în editia din 1928. delimitarea acestora de legende e incerta. adaugîndu-se la numarul tipului majusculele A B C etc. începînd cu Dumnezeu. cu noua subspecie a povestilor cu formule. adaugîndu-se cifra romana la cifra araba: 3001 etc. subtipurile sînt asezate distinct. De asemenea. Aarne a lasat numere libere nu numai la specii si subspecii ca atare. ci chiar la grupele mai mici. Mai mult. distingîndu-se la urma o grupa a basmelor despre soarta si hoti (AT 930-999). continuînd cu diavolul si sfîrsind cu sfintii. alte animale si obiecte (AT 280-299). Dupa cum a aratat si Aarne. în cazul cînd nU mai exista loc liber printre numere. si anume povesti cumulative (AT. obiect supranatural (AT 560-649).130 domestice (AT 200-220). Snoavele au ca prima categorie cele despre idioti (AT 1200-1349). noul tip de orînduit va fi asezat la numarul care i se potriveste cel mai mult în grupa respectiva. AT 400-459). tipurile stabilite de el ocupa mai putin de o treime din totalitatea numerelor: în cele 1960 numere de tipuri se afla abia 587 tipuri de povesti apartinînd celor trei specii. snoavele cu femeia (fata) personaj principal (AT 1440-1500). Basmele legende nu au subîmpartiri. sot (sotie) supranatural (fermecat. Basmele nuvelistice au fost orîndui te dupa profilul personajului feminin. putere sau stiinta supranaturala (AT 690-699) si alte momente supranaturale (AT 700-749). pentru fiecare subtip. Pentru a da posibilitatea întregirii catalogului tipologic cu alte tipuri ce se vor descoperi în repertoriile nationale. Iargind si numerotatia de la 1960 la 2411. ajutoare supranaturale (AT 500-559).

A crescut de asemenea minutiozitatea analizei tipurilor: la basmele mai lungi. 920 D). întrucît dau . cît si în periodice. Thompson indicînd si studiile care s-au ocupat cu acel tip. De deosebita atentie ~-a 'bucurat basmul indian. cea dintîi cuprinzînd tipurile întîlnite la doua sau mai multe popoare (dar pe alocuri se vad variante provenite numai de la un singur popor). Grupele tematice din cadrul speciilor (si subspeciilor) dupa calitatea personajului nu sînt întotdeauna cele mai potrivi te. Editia din 1961 reprezinta o îmbogatire substantiala a celei din 1928. utilizînd noile colectii si studii date la' iveala între timp. De asemenea. 920 C. la celelalte e inserata în rezumatul tipului referirea la motivul respectiv. dar consemnînd cele rare sau dubioase prin litere mici.). 920 B. autorul a adaugat lista motivelor componente potrivit indicelui stabilit în al sau M otif-index of folk-literature (19321936). spre a fi distinse în acest fel de cele din prima parte. la altele ideea tematica). dupa rezumatul. numarul acestora din urma fiind urmat de un asterisc (ori mai multe). distingînd noi grupe tematice în cadrul categoriilor delimitate de Aarne. Cele doua parti ale catalogului din 1928 au fost contopite într-una singura. 879 B*. Thompson a folosit la noua editie majusculele urmate de un asterisc pentru a indica tipuri diferite (de ex. Pentru mai multa claritate. care nu trebuie confunda te cu subtipurile. fara sa sc. Proceqeul a pricinuit neclaritati. Pentru a evita numarul mare de asteriscuri.: 879 A*. pe alocuri defalcînd rezumatul în episoade (numerotate cu cifre romane) si motive (numerotate cu minuscule). Ca atare. Bibliografia variantelor e mult mai bogata decît cea data de Aarne. atestat de frecventa tipurilor. adesea parc elat în episoade. tipurile foarte rare sau de o autenticitate dubioasa. Utilitatea acestui catalog nu mai e contestata de nimeni. Thompson a schitat tipul mai detaliat decît Aarne (care la unelepovesti bine cunoscute din colectia Grimm s-a multumit sa indice doar titlul si replica caracteristica. pe alocuri nu e evident daca autorul a vrut sa delimiteze un tip sau un subtip. 879 C* etc. iar cea de-a doua. diferentiate numai cu majuscule (de ex.: 920 cu 920 A. el a împartit catalogul în doua parti.131 Thompson a introdus în tipologia astfel revizuita si criteriul valoric. cu toate numeroasele obiectii ce i s-au adus.himbe vreunul din numerele stabilite de acesta. el a compartimentat în continuare. publicate atît în volume.

variantele nationale nefiind suma exacta a tipu~ilor indicate prin numerele' sistemului. încît o naratiune din episoade felurit combinate e de fapt un tip independent si trebuie privit ca atare. caci unele grupe sînt deosebite dupa calitatea ps~hologica a personajului principal (snoave despre prosti). Deficienta de capetenie provine din faptul ca la stabilirea tipurilor. Ceea ce se dovedeste întrucîtva constant. Dar atari neajunsuri sînt neînsemnate si într-un fel de neevitat (cu cît grupele sînt mai mici. Mobilitatea folclorica e mai mare de cum se credea. încît pentru încadrarea lor în sistemul Aarne-Thompson era nevoie de doua sau chiar mai multe cifre. pe cînd în realitate el provine ca atare din traditia îndelungata. de ex. atît la adversari supranaturali. cercetatorii sînt ispititi sa creada ca într-adevar acel tip e un rezultat al contaminarii de catre povestitor al naratiuni10r "clasice". altele dupa sex (despre femei.AT 1384 = barbatul cauta mai prosti decît nevasta-sa. În fata unui atare tip care apare drept conglomerat daca e raportat la tipologia Aarne-Thompson. cu atît posibilitatile de suprapunere mai numeroase). nu farîmitat în conformitate cu un sistem orînduit dupa o partea Europei nordice si centrale. Noile basme aveau episoade comune cu unele tipuri. drept nucleu care îsi . ca sa nu mai amintim de faptul ca o seama de tipuri nu au aceasta parcelare în episoade.. si mai cu seama vie acolo unde basmul se mai cultiva înca si printre maturi. Aarne a cunoscut prea putine variante si mai cu seama de provenienta regionala: variantele finlandeze. criteriul nu e unitar. La snoave.132 nastere la suprapuneri în o seama de cazuri si de aci la orînduiri arbitrare: un tip nou poate fi orînduit. încît unele tipuri dintr-o grupa pot fi tot atît de bine asezate în cealalta (la cele despre soti femei. fara a se putea decide care aspect precumpaneste. barbati) sau profesie (despre preoti). Nici desemnarea cu ajutorul indicarii tipului si episoadelor nu e salutara decît în unele cazuri. AT 1540 = omul venit de pe cealalta lume. ceea ce nu corespunde realitatii narative. iar parte din ele cu alte tipuri. cît si la sarcini supranaturale etc. barbati se întîlnesc si snoave cu femeia proasta sau barbatul prost . Grundtvig) si din colectia fratilor Grimm. daneze (sistematizate de S.). Cînd au fost conspectate si variantele din restul Europei. s-a vazut ca tipurile au alta configuratie si ca spatiul ramas liber nu mai permite încadrarea tuturor ca tipuri (sau macar ca subtipuri). AT 1685 = flacaul prost în petit etc.

4) greseala.). oracol. Sistemul de clasificare s-a dovedit apoi nepractic prin încercarea de a compartimenta realitatea poetica în rubrici logice. El a stabilit ca toate ideile pot fi orînduite în 6 grupe tematice: 1) temperament. formule de incantatie etc. La acestea. 3) prostie. motivul) si se pare ca în acest sens se lucreaza la institutul Encyklopiidie des Miirchens de la Gattingen pentru a remedia neajunsurile provenite din configurarea tipurilor dupa un numar restrîns de variante. nici viata. definitorii ale mentalitatii populare. nu gîndurile (tabu. 76-77). Folcloristul danez Arthur Christensen a propus un nou sistem de clasificare în lucrarea Motii et theme (1925). nu a avut pretentia de a fi exhaustiv. mult prea neîncapatoare fata de multilateralitatea universului poeziei. aparenta si realitate. anterioare anului 1927. preponderenta e actiunea. psihologice sau politice. apoi revistele de folclor si buna parte din cele literare care au publicat si folclor. S-a vazut apoi ca la snoave numarul afectat tipurilor e cu totul neîndestulator pentru a putea încadra repertoriile unor popoare care au mai multe mii de atari tipuri. în excerptarea variantelor se vad totusi si . 6. este episodul (sau componenta lui mai mica.I. alaturi de cele anterioare (XXXIII.hitectonica lui a ramas în faza încercarilor. morale. Schullerus a parcurs bibliografia accesibila aproape în întregime: colectiile principale si cele mai multe din cele de a doua mîna. 5) destin. desfacerea vrajii. Ar. Christensen a mai adaugat o lista de motive (episoade) care nu reflecta nici relatiile individului cu lumea. Ultima grupa a acestor elemente incidentale e alcatuita din motivele ce oglindesc conceptiile metafizice. p. 2) finete. 5. La baza sistemului sau stau relatiile dintre individ si lumea înconjuratoare. t. cu subgrupele: cauza si efect. unele publicatii nemaifiind accesibile. 6) consecinte. Pastorul sas Adolf Schullerus a clasificat povestile românesti dupa tipologia stabilita de Aarne: Verzeichnis der rumiinischen Miirchen und Miirchenvarianten (1928). în fapt. Cum subliniaza în prefata. în primul rînd din carente bibliografice. într-o grupa cu anexe de mica importanta. soarta etc. el reia ideea fundamentala a lui von Hahn de a încadra materialul folcloric într-o constructie logica. le asaza la urma. apoi din imposibilitatea unui singur cercetator de a strabate toate ziarele si calendarele. La aceste grupe.133 l pastreaza esenta. De aci se vede cu usurinta incoerenta clasificarii lui Christensen: aspectele esentiale.

Popescu e asezat în categoria A. în vreme ce 1. C. El adauga la finele catalogului trei anexe. Ierarhizarea colectiilor în cele trei categorii potrivit autenticitatii lor nu e sufi~ient de critica. Stancescu au unele volume trecute la categoria B. Tipurile prezente în catalogul lui Aarne nu mai aveau nevoie de un rezumat daca tipul românesc nu devia fata de cel international. Schullerus a cautat sa completeze tipologia internationala. Cît de selective sînt toate cele trei anexe se poate vedea din putinatatea tipurilor: 22 la legendele cu cuprins moral. caci el s-a lasat calauzit de prezenta unui episod comun pentru a rubrica toate variantele la un tip fata de care totusi difera. ceea ce e total nestiintific în elaborarea unui catalog tipologie care presupune o conspectare exhaustiva macar a materialului publicat. doua despre legende (1 legende cu cuprins moral.. desi de autenticitate neîndoielnica. inerente unei munci de atari proportii bibliografice la un cercetator de vîrsta înaintata. Schullerus a avut greaua sarcina de a gasi locul potrivit celor mai multe tipuri care nu îsi aveau numarul stabilit în tipologia internationala.134 omIsmni. cu unele fiind prea indulgent. cum a procedat la AT 300. desi Popescu întrece pe Sevastos în interventiile personale. ele au contribuit la cunoasterea legendelor românesti printre cercetatorii straini si folosul ar fi fost si mai mare daca Schullerus ar fi dat rezumat~ mai întinse care ~a-l dispenseze pe strainul necunoscator al limbii române de a mai recurge la textul românesc al variantelor. D. iar cu altele nejustificat de sever (N.534* Schlange als Helfer" (sarpele ca auxiliar).. fiind suficient numarul si titlul.).610 1* Wasser zum Heilen der + . II povesti despre origini) si una cu snoave despre tigani (la care mentioneaza ca reprezinta doar o selectie). Cu toate acestea. La grupa basme-legende (AT 750-849) a inserat o seama de naratiuni despre sfinti care sînt legende în întelesul propriu. Tipurile (sau episoadele) noi aveau însa nevoie de o prezentare mai detailata din care sa rezulte cu claritate profilul tipului (sau episodului). Slavici apare numai în categoria A etc. Radulescu Codin si D. 128 la cele etiologice si abia 16 din snoavele despre tigani. dar s-a oprit la jumatatea drumului. Solutia nu e totdeauna cea indicata. Caci scaderea suparatoare a catalogului întocmit de Schullerus este tocmai scurtimea exagerata a rezumatelor tipurilor. I "t 1 1 . Dar ce se poate întelege din simple titluri ca: . dar Sevastos în categoria C. .

' indiferent de sp. cum se arata în subtitlu nu numai povestile. ? 7. cum remarca Thompson. dar. exempla. a doua editie 1955-1958) are în vedere.A49 Tovarasii si sfatuitorii creatorului etc. dar nu în tipuri ca atare. numerotate de la A la Z. întreg materialul epic e compartimentat în 23 grupe tematice. adica acele unitati mai mici.812 A* Vom Te~tfel gerettet. Orînduirea acestora e orientata de la mitologie si supranatural la realist si chiar umoristic. între narati unile europene si cele extraeuropene exista asemanari multe si vizibile. 112. . Ao. Zeu provenit din incest. der die Ratsel nicht losen kann" (salvat de la diavol cel r I ce nu poate dezlega ghicitoarea) etc. Cu toate acestea. luînd ca baza nu naratiunile în întregime. Nasterea zeilor. a classification of narrative elements in folktales. Abia un catalog al motivelor narative traditionale de pe tot globul devine adevaratul instrument de orientare al cercetatorului în acest domeniu pentru a urmari similitudinile si eventualele filiatii. A30.A29Originea si natura creatorului. delimitate prin cifre arabe de la O la 100 (de ex. Stith Thompson a dus mai departe sistemul de clasificare. ballads.A299 lumii de sus etc. a doua jumatate fiind realista în aproape totalitatea ei. A200.cia din care provine si fara alte ierarhizari. fabliaux. în cadrul fiecarei grupe sînt esalonate alte subgrupe cu alte subîmpartiri în continuare. atare progresiune nu e vizibila în întreg sistemul. AlOOA499 Zeii (AlOOA199 Zeii în general. ci toate naratiunile populare în proza si versificate. Sistemul zeii de subordonare merge pîna la submotiv prin folosirea în continuare a sistemului cifric delimitat prin puncte intermediare (de ex. ci si prin initiala grupei tematice. în afara de cel tematic.: A 112. în 6 volume (1932-1936. precum si naratiunile semiculte. 112. ci în motivele componente. dar în afara continentului e aplicabila la foarte putine povesti.A99 Creatorul.'- ~ 135 "- Blinden" (apa pentru vindecarea orbilor).1.1. în prefata. fables. mediaeval romances. myths. cum circula ele.). ci partile lor componente.1. motivul este denumit nu numai printr-o cifra. j est-books and locallegends. Motij-index of Folk-literature. dar stabile. Thompson a stabilit urmatoarele grupe de motive epice: A. Zeu din incestul dintre tata-fiica). Ao. Motivul e desprins în unitatea lui intrinseca. Thomson explica necesitatea unui asemenea inventar clasificatoriu: tipologia Aarne se potriveste povestilor din Europa.. motive mitologice (crea- . Spre deosebire de tipologia lui Aarne. care se pot combina felurit în naratiunile populare.

razboaie si catastrofe. soarta. motive neclasificate). p. J. Legendele românesti au fost clasificate în tipologia bibliografica (gata pentru publicare de mai multi ani) în aceleasi patru categorii mari. animale si plante mitice. de vitejie) . simbolism. deceptii. nebunie). R. fiinte metamorfoza te. iar cel românesc lipseste total. recompense si pedepse. popas pe cealalta lume. legendele despre localitati. 1. sex (iubire. crearea lumii. dracul. G. F. E. obiceiuri) . F. spirite ale locasurilor culturale. . D. umor. C. N. B. Societatea internationala pentru cercetarea naratiunilor populare a adoptat clasificarea legendelor în patru categorii tematice: 1 legende etiologice si escatologice. personalitati proeminente. societate (clase sociale. dar sistemul de a ierarhiza motivele prin subordonari cifrice s-a dovedit Thompson a devenit cu totul practic. B. D. In vremea din urma. II legende istorice. N. distrugerea unei ordini existente. grupe miscelanee de motive (formule. comori (LXXXIX. cruzime nenaturala. exceptii unice. Legendele au fost clasificate felurit. H. T. Materialul sud-est-european este reprezentat sporadic. tabu. K. magie. B. distingîndu-se de obi~ei legendele istorice de cele etiologice. nastere) . E. Q. locuri bîntui te de spirite si aparitia spiritelor. mortul. K. Astfel. profesii. captivi si fugari. H. D. 422-428). 8. încercari (de întelepciune. V. legende despre preistorie si istoria veche. încît cititorul nu trebuie sa creada ca motivul e atestat numai la popoarele citate (LXXXVI. natura vietii. inversarea norocului. Pentru evitarea îndoielilor. demonii bolilor. crearea animalelor) .C. religie. eroi. 424-425). trasaturi de caracter./ /' 136 toi'. p. minuni. inteligenta. U. Grupele nu sînt egale ca pondere. capcauni (uriasi. decît ca ordinea lor difera întrucîtva. iar subcategoriile sînt reduse la specificul tematic românesc. Astfel. C. S. persoane cu însusiri si puteri supranaturale (magice). procesiuni si lupte de spirite. noroc si destin. Z. familie. L. E. M. zei. M. legendele istorice cuprind: A. moarte si morti. anirrra:ie. G. dar autorul atrage atentia ca nu a nazuit la o înregistrare bibliografica exhaustiva. III legende mitice (fiinte si puteri supranaturale) . F. vrajitoare). casatorie. la unele din ele s-au stabilit si subcategoriile în ordinea fireasca. VV. încît Motif-index-ullui util. Legendele mitice au subcategoriile: A. X. L. spirite ale naturii. deciderea viitorului. mitologice si religioase. înteleptul si nebunul (purtare înteleapta si neghioaba. IV legende religioase (mituri despre zei si eroi). P. geneza locurilor de cultura si a bunurilor culturale.

B. t. topo~mia si onomastica. Ea a fost orientata pentru a oglindi defectul satirizat. legendele fii~t~le si plantele mitice. haiduci. relIgIOase (13 925-14 551) au subcategoriile : legende biblice. 147). oraseni si supusi.13035) cuprind creatorul (si ajutoarele). relatii de clasa si de profesie) . conflicte cu realitatea (naratiuni parodistice. ciclizate în jurul unei persoane (Eulenspiegel. G. p. slugi. spiritele naturii. conflicte sociale (relatii de familie. figurile istorice ale altor popoare. figurile istorice ale poporului român (conducatori de rascoale. IV legendele istorice (14571-16103) cuprind: legende despre figurile istorico-fantastice. conflicte cu morala. 3. plantele. omul. 2. regele Fritz etc. p. 2. conflicte des politice. 9. zilele sfinte ale saptamînii. mincinoase) . evenimentele istorice si locale. meseriasi. întîmplari dm trecut. II legendele mitologice (13055 -13 895) cupnnd legendele despre soarta. dans si petrecere) (XIII. animalele. I. popoarel~. popoare mitice si comori. Alaturi de sistemul de clasificare a snoavelor adoptat de Aarne-1jhompson care s-a dovedit prea neîncapator atît în ce priveste grupele tematice. sfinti si sarbatorile lor. metamorfozati. începînd cu cele care au implicatii mai largi din relatiile sociale pîna la cele inofensive de natura fiziologica. persiflarea unor persoane). Atare clasi- III . stabilind trei categorii mari: 1. domnitori. conflicte sociale si H. preoti) . conflicte pe baza de limba. etnice si confe~ionale. atitudini si trasaturi de caracter. voievozi. naratiuni batjocoritoare (jocuri de cuvinte. C. alte fit5uriistorice si locale). sociale (snoave despre domni. Lutz R6rich a prezentat într-o comunicare la congresul Societatii internationale pentru cercetarea naratiunilor populare din 1969 urmatoarea propunere de clasificare a snoavelor si glumelor: A. tarani. fiinte cu însusiri magice.). IX-X) se apropie întrucîtva de cea precedenta. casnicie. Siegfried Neumann a propus în 1963 orînduirea snoavelor în trei grupe mari: 1. D. cosmosul. conflicte cu logica. conflicte între sexe. cît mai cu seama numerele afectate. cu continut general (iubire si casatorie. dracul si ajutoarele. conflicte cu slabiciuni omenesti.137 + I legendele etiologice (10001 . figuri feminine. tînarul. regii dacilor. au fost elaborate altele pentru a oglindi cît mai fidel specificul acestei specii. F. moarte si morti. Clasificarea adoptata în tipologia bibliografica a snoavelor românesti (LXXX. E. Institutul Endyclopadie 111archens din G6ttingen a adoptat clasificarea snoavelor dupa continut si natura poantei. alte sarbatori. 3.

în acest sistem de clasificare a snoavelor românesti au fost stabilite patru categorii tematice cu un numar variabil de subgrupe: 1. autoritati laice si religioase). PacaIa. cîrcota. Tipologia bibliografica a snoavelor românesti mai are un adaos de glume din viata militara (5895-6029) si de anecdote (6036-6236). Plecînd de la constatarea ca în literatura exista totdeauna un raport (sau un conflict) între doi protagonisti. neatentie. Ea este cel putin un organ rezonator al durerilor si bucuriilor umane. Sistemul preconizat de Caracostea se dovedeste neasteptat de organic. uneori chiar se supune dorintelor protagonistuilli liric sau epic. relatii de familie (3340-3643. IX. pornind de la faptul elementar ca arta reflecta viata: formele de viata sociala si de munca determina suprastructurile literare. relatiile cu fortele supranaturale personificate. XII. nasi-fini) . el a stabilit grupele tematice dupa natura relatiilor dintre acestia. laudarosenie. gîngaveala. V. relatiile cu natura si fiintele naturii. Orînduirea celor 12 grupe e crescînda. lasitate) . alte rudenii (inclusiv nas-fin. XI. murdarie.). hotie îndemînateca si neîndemînateca. iubit-iubita. de la lumea familiala la cosmos: 1. sot-sotie. dar pentru ca acestei t . relatii sociale (3000-3328. ignoranta naiva. conflictele de clase sociale. III. prostie. chiar daca aparent e numai unul. ea a fost apoi largita pentru întreg domeniul folclorului si al literaturii culte. zgîrcenie.). deficiente fiziologice (5870-5886. sot-sotie. X. vitejii si cotropitorii. deficiente si trasaturi psihologice (36505862. II. alte rudenii. Dumitru Caracostea a cautat un sistem de clasificare lipsit de deficientele celor anterioare. ca în lirica. frati-surori. la prima vedere. nu numai pentru ca orînduieste faptele poetice de la cele de importantamai redusa la cele cu implicatii cosmice. deoarece si aici insul destainuitator presupune un rezonator (un martor etc. 10. rautate. snoave pseudoexplicative. soacra-nora. parinti-copii. partasa la framîntarile omului. muncile profesionale. VI. batjocoriri. de aceea e invocata ca martora în efuziunile lirice. III. parinti-copii. stapîn-sluga. VII. S-ar parea. betie. II. dar si aici natura înconjuratoare e conceputa a fi sensibila. istetime. nevedere etc. frati de cruce). lacomie. meserii necalificate.138 ficare e în concordanta cu specificul snoavei de a avea în centrul atentiei personajul negativ. IV. lene. IV. surditate. haiduci a si revoltele. frate-sora. ca grupa VII (natura) e discordanta în sistemul stabilit. VIII. Desi mai întîi clasificarea a fost propusa numai pentru baladele populare în vederea întocmirii carpus-ului lor în 1948.

139 .~ • ierarhii de la simplu la complex îi corespunde în chip paralel complexitatea crescînda a speciilor literare. motive si tipuri din creatia populara si culta. nici DI Christos n-ar fi înviat" (52. în ierarhia organica de la simplu la complex si în permanenta concordanta cu formele de viata sociala oglindite de fenomenele literare la diferitele niveluri de creativitate (XX. 3. C. dintre speciile folclorice si pun în lumina celulele literare din care sînt plamadite creatiile populare. celula expresiva ireductibila oferita de însasi limba vorbita. de aceea dupa cîntatullui se poate porni la drum (LUI. Tovarasi nazdravani Cocos. îndeosebi p. 78-89). 432): El e nazdravan "fiindca are la coada o pana nazdravana. Cintatullui noaptea la intervale fixe a generat legende despre însusiri miraculoase. 60). pornind de la cuvîntul-metafora. "De nu era cocosul. Atari tipologii de imagini si motive permit descoperirea legaturilor ascunse. p. E nazdravan fiindca a fost blagoslovit de Hristos. sistemul lui Caracostea mai ofera posibilitatea unei întreite clasificari în trei serii tipologice. semnalate mai de mult de cercetatorii folclorului. acel dictionar universal de imagini. p. nazdravan a putut învia din oasele lui în vremurile de demult (52. p. pana aceea este lasata în jos.desi în chip practic se elaboreaza întîi tipologia imaginilor sau motivelor dintr-o specieJolclorica. C. sus. si cocosul dupa asta cunoaste ceasurile lui si tipa: cucuriguuu!" (38. A înviat din bo. stropind cu pistrui 1 . de mare adîncime. Posibilitatea de a fi extins si la literatura culta îi mareste considerabil utilitatea: sistemul Caracostea va putea oferi î~ viitor instrumentul de cercetare ideal. 2. o tipologie a imaginilor. Pana nazdravana însa se ridica. de la cîntecul de leagan si doina la basmul ce oglindeste întregul univers accesibil închipuirii umane. 432). inclusiv acele sabloane. La miezul noptii. o tipologie a motivelor. formule. De cu seara. Tipologiile imaginilor si motivelor depasesc limitele speciilor fo1clorice.sul de pe masa. strofe calatoare etc. Clatina-munti v. care se esaloneaza de asemenea ierarhiei simplu-complex: 1. De acesta fuge diavolul si celelalte spirite rele. e nazdravatl. Cel ce cînta mai întîi. p. tot se ridica. 50-57. ea sta drept în vîrful cozii. o tipologie a tipurilor propriu-zise. 289-290). în plus. Cocosul adoarme si el. pentru a fi extinsa apoi si la celelalte. cînta noaptea dupa ce aude toaca din cer.

c.413414. El mai apare în povestea cumulativa Cocosu rosu unde animalele se panînca pe rînd (LXXXIII. cheama pe rînd mosneagul. apare ca protagonist. cerbul (sau rugul).6). c. ramînînd numai lupul (5. Dumnezeu i-a rînduit sa tina . 142). p 140). 950-951). divulga uneltirile masterei atunci cînd fiul împaratului vine sa caute la cine se potriveste papucul: "Cucurigu! fata mosneagului 1 . îsi îmbAogatestestapînul (AT 715 A) care l-a alungat fiindca nu oua.hite stava de cai (sau ciurda de vite) a boierului. S-a speriat de cîntatul c. p. apoi tezaurul împaratului pe care le aduce mosneagului (5. c. În basmele despre animale. Vînt).. (de obicei în tipul înrudit AT 210) cutcurezatullui e interpretat de agresorul speriat drept o amenintare: "Cotcodanu. vulpea încîntata casca gura sa-i arate. lupul. Alteori. p. zboara pe un copac (4 a. r.151-154).418). 60-62). c. momeste vulpea sa intre în gura cîinelui. Cînd vin diavolii (sau animalele padurii). mîta (52. ms. Batrînii i-au alungat de acasa. c.40 de femei si prin sat sa umbli" de cînd a fost în stare sa-I convinga pe Simion Stîlpnicul sa dea drumul vîntului din munte (52. Ing. De atunci. Apoi se întorc la casa batrînilor care îi cautau plîngînd (52. soarecele.. c. In basme. 118-122). are rolul paznicului de pe culmea casei sau de dupa usa. Li se asociaza alte animale (iepure. închide ochii si cînta.p. Dumbravita . Acolo. se auzea cîntînd un c. În culmea Vulcoi din Muntii Apuseni. p. p.41). e uneori trimis sa aduca lemne sau apa. 434). v. mina s-a numit "Baia Cocosului" (43. dar cum aceasta refuza. c. p.Satu Mare). vulpe si lup). si un catel. p. r. El accepta daca fata (sau baba) îi va sterge laba. p. si a fugit (ibid. la rîndul lui o lauda ca ar avea dinti frumosi. pusca. pîna-mi pui ciocanu! (ibid. dar la popas e mîncat cel care ar avea ~numele mai urît. c.i~ J 140 pe cei din jur (ibid. 261. apoi ca auxiliar. În tipul Cenusareasa (AT 510j.. în fundul unui crater "mai ales spre sarbatori".. In povestea cumulativa AT 2030. vulpea îl înhata si-l duce în padure (AT 61. El anunta un zacamînt aurifer pe care l-au descoperit minerii din Bucium-Sat. Dracul a facut ramasag cu Dumnezeu ca vastavili Prutul ca sa înece pamîntul. În tipul despre animalele asociate în calatorie (AT 130). Momit de vulpe ca ar cînta frumos. capra. c. capra. Cînd e batut pentru ca nu oua (AT 27 si 20) fuge cu gaina în lume. O baba si un mosneag adopta drept copii un c. îi loveste cu aripile peste cap (5.436). p. fura toata mamaliga pe seama catelului. În padure. dar c. 1. p. Fiindca l-a scapat de uliu.

p. Comori.. Într-o varianta. 439). e tinut pe loc cu povestea pîinii (sau a cînepii). etc. 577). p. 490-492). 504). 529-531). vaca nazdravana se lupta la podul de aur cu un c. c.Du-te repede la parau si spala-te si spune: «deschide-te. p. 273). 1-5). într-o multime de povesti. de argint si de aur:" . o previne ca sa lase papucul încleiat de rasina pe pragul bisericii si sa vina numai într-un papuc (5. Un om si-a pus banii într-o capatîna de cal si nu a banuit nimeni dintre trecatori (LXVI. daca-i prost. care se preface într-un urias. În unele variante. p. 215). p.. sau cu raspunsurile la întrebari pîna la cînta tul c. 722). si el a muri" (5. 574-578). p. este acela care îsi îmbogateste stapînul. diavolul se preface c. c. I. gasiti în 1543 de un pescar în apa Streiului ar proven~ din c. I. Strigoaica împreuna cu toti dracii pier la cîntatul c.- 1 îi dupa usa într-un poloboc cu cenusa!" (79. variantele tipului AT 812. îngropata în albia acelui rîu (50 a. petind pentru acesta fata împaratului si luînd averea zmeilor omorîti de el (81 a.' 286). I.. apoi de oamenii plecati în bejenie alcatuiesc comorile aflate în pamînt. Ion Saracul. (41.Dupa o legenda banii îngropati de împarati. p. Puteri. Fiul vacii vrajite (AT 301 B). I. Uneori. (v. care se prefac în vulpoi care "rupe gîtulla cocos" (5. Fata împaratului arunca însa 3 boabe în spinarea c. dracul venit dupa cel ce i s-a fagaduit lui. p. lui Decebal. C. chiar învata fata cum sa obtina pe rînd hainele de arama. în basmul despre ucenicul sau (AT 325) atunci cînd acesta s-a metamorfozat în boabe de porumb.141 . puterile zmeului (AT 302) se afla în niste gîndaci ascunsi într-un c. p. cînd plesneste (LXXXII I. A treia oara. apoi ea este facuta farîme cu ajutorul În unui bici fermecat tot la cîntatul c. II. Dra~ul sau strigoii pier la cîntarea c. p. 35. nucuta mea !»". Imparatul Constantin locuia în Tetin si a ascuns toata averea într-o pivnita "si-a pus o piatra cu nu- .cînd ne batem dupa fata împaratului Verde: cînt-un cocos de trei-patru poste de loc si se scol santinelile si nu putem s-b furam!" (5. dar e omorît de fiul ei (LXXXIII. Într-o varianta a basmului AT 545. da stapînu-meu. p. El o învinge. Se crede ca banii de aur cu efigia lui Lysimachus. El deschide ochii stapînului sau care întelegea limba animalelor (AT 670) ca nu trebuie sa cedeze capriciilor femeiesti: "eu unu singur la treizeci si cinci va pot porunci. haiduci si hoti. încît nu se pot apropia zmeii "Noi de sapte ani de. p. pazeste cu atîta strasnicie curtile unui împarat. c. 52). De obicei. la una nu-i poate porunci.

se deschid singure. Multe comori provin de la haiduci si hoti. pazite de un mos care sedea la o masa "cu o pipa si fuma". Un om din Hateg a intrat si n-a iesit la timp. fiind ale dracului. capetenia hotilor pune banii într-o pivnita.142 mele lui deasupra. în orasul Siret. un berbec a venit marti noaptea si a cerut restituirea lor: trebuia sa dea jumatate din ei la oamenii saraci (5. nu se alege cu nici un folos. Cînd toaca în ziua de Pasti.. Aceasta se întîmpla o data pe an. în Meria-Hateg. p. III.. de argint si de arama într-o pivnita sub pamînt. 29-30). în Stefanesti-Arges. dar fiindca nu i-a folosit bine. Unele movile cu bani provin de la uriasii care "aveau averi nenumarate" care nu pot fi luati. manastiri. ramînînd înca un an în munte (26. venit la pivnitele cu c.. Banii facuti de Dumnezeu sînt curati. Stima e o femeie îmbracata în alb. oricine încearca fiind pocit. 6-7). C. sau chiar daca ia cineva din ele. 12-16). sau o data la 7 ani (ibid. da bani puscariasului silit sa intre în pestera din Tetin. p. Cele necurate ard înainte de miezul noptii. se detecteaza singure prin aceea ca ard. Dracul. o cusma plina de gal- . p. Cele necurate nu pot fi scoase. Banii au fost facuti din argint de Dumnezeu. p.p. vaduve (LXVI. în muntele Orlea din Hateg se afla un palat plin de avutii. pentru acte de binefacere: sa faca fîntîni. iar cele curate dupa miezul noptii cu para alburie sau galbuie. Unii au lasat c. iar celelalte de Stima banilor sau Duhul c. Se crede de asemenea ca o data pe an. dar zideste înauntru pe toti zidarii ca sa nu tradeze locul. O femeie ia din acei bani. dar omoara pe cel ce intra de bunavoie. 26-29). îi afurisesc sa fie ale dracului (52. De aceea. lunga de nu-i mai aflai masura" (66. ca sa-I sperie (ibid. în ajunul marilor sarbatori. care apoi i-a dat diavolului ca sa-i faca în continuare. iar pe butoiul de lînga usa se afla un sarpe de ceara care se umfla cînd vede pe cineva. Unii din cei care strîng c. p. 274-276). curate si necurate.p. cu împarati care stau pe tronuri. a sapat un om la o comoara si a venit spre el "o namila de om lunga. 59-60). 26). iar cei ai dracului sînt necurati "numai de bucluc". necurate sînt pazite de diavol. C. 709). De asemenea. cu para albastrie. ramîne necunoscuta (LXVI. din pamînt sînt de doua feluri. p. 270272). portile se deschid. De la Pintea Viteazul au ramas trei butoaie cu bani de aur. c. dracul da saracului. pan nu va veni el singur" (52. de obicei în noaptea Pasti1or. în chip de batrîn. p. sapte hoti au depus banii într-o pestera. Capetenia e asasinata însa de vizitiu si c. care n-o poate lua nime. usile de la c. sa dea la saraci.

se mai pot descuia cu iarba fiarelor (v.Femeia divulga cele întîmplate. 5 -'- 1- t I I . 62-63). Dar cele blestemate nu se pot lua nici în acest chip. Se duce marti sa taie copacul. c. 3000. 21-22). p. Ca sa pastreze secretul. eroul hranindu-se cu 9 colturi de prescura si 9 pahare de ~'in (41. se afla raiul si mosneagul urca pe el pîna la Dumnezeu pentru a-i cere îndeplinirea dorintelornesa- (61. r. Dupa ce le-au dezgropat. p.143 beni. O femeie a încalecat pe lemn si de atunci lemnul e blestemat ca sa fie dus în spate sau tras cu animale (99. pentru 20 de lei.. împaratul îi da fata de sotie In snoavele despre PacaIa.. la radacina unei salcii. p. In vîrful c. Lînga Siret s-au descoperit. din care ia numai pretul vacii. Fratii lui aduc toti banii si îi împart cu banita împru~utata de la 'popa (S. Un om gaseste o c. Intr-un basm doi hoti vestiti fura banii din vistieria împaratului (Ar 950). acesta vinde vaca mostenita unui copac. p. 'B~nii necurati se pot 'sco~te daca se jertfeste o vita. p.Hai. acasa". dar cînd spune la judecata ca au plouat cîrnati. 415). dracul se revolta: . a iesit un izvor care a umplut pivl}itele cu apa (ibid. p. Dupa o legenda. C. gasind la radacina o c. la început. -9). sau a unei zmeoaiceAGhesperita. Cel din'tîi este'prins. Banii sortiti cuiva se Întorc la acela.care îl pune pe voinic la munci grele (41.414). 456). cu vîrful pîna în cer (adesea pom fructifer). VI. Copac. II a -d). p. Alteori. taiat venea singur din padure. judecatorul nu mai crede ca barbatul a gasit o c.. p. p. sub austrieci. O reminiscenta a arborelui ceresc (ygdrasil) persista în basmul Ar 468: un c. daca i se spunea . 533). trei pivnite pline cu bani..voi luati de pe vii si de pe morti si tot nu va saturati" si îi omoara pe toti (LXV( p. ascensiunea se face cu ajutorul a 9 barde obisnuite. are craci pe care se afla casa unei zîne cu care se casatoreste eroul (5. lemnule. (49. C. El se urca cu "sase toporase de ace" înfipte în copac. Iarba fiarelol'). 362). I.. ajutînduse de toporase speciale. chiar daca sînt dati altcuiva (ibid.t- I I " . Spre vîrf.1. 30-39). dar cînd se duc popii.. al doilea nu poate fi prins cu toate sfaturile celui dintîi. 17-25). Escaladarea lui o poate face numai protagonistul basmului. 533). servindu-i drept trepte de urcat si de agatat (5..~p. spune nevestei ca ceea ce a gasit e linte strîmba si ca au plouat cîrnati (Ar 1381). c. uneori chiar un om pentru cel care i-a îngropat. creste dintr:un fir de bob de' sub lavita casei (LXXXIII. r.

de unde îsi cheama cîinii nazdravani (AT 315. . ea se urca pe un copac înalt si între crengile lui dormia . urmarit de zmeul care pusese mîna pe palosul lui nazdravan. 456). apoi se puse în el si se ridica" (41. s-a dus caciula mea. este sediul unor personaje (v. LXXXIII. ducîndu-l în padure. asculta porunca fetei de a se lasa jos si de a o ridica: "Fata cea frumoasa zise copaciului sa se lase jos. Fata mincinoasa (AT 710) este pedepsita uneori sa stea mereu în padure. Cînd ajunge baiat de însurat. "Cînd o prindea somnul.144 buite (AT 555. "Acolo a catat copacul cel mai înalt si au facut un foisor pentru baiet" (82. s-înnuc o ramas s-în zua de astazi!" (5. în c. 1. 238). într-acolo ma voi duce sa-mi caut mireasa" (60. Dragan Cenusa gaseste la palatul scufundat numai un nuc care ajungea cu crengile "în naltu cerului ." (60.. Urma galbina "s-a suit în vîrful unui copac si de-acolo si-a aruncat caciula într-o parte si a zis: încatrau. si el se lasa. Mai adesea. Adesea din doi copii îngropati la uneltirile impostoarei (AT 707) rasar doi c. cu împaratia (ibid. 201-202). 536). p. 17). Pe trunchiulluJ revine pe lume eroul tradat de ortacii infideli. Boul nazdravan îsi fereste stapînul. El nu dispare decît atunci cînd aceasta este data în vileag si victima reabilitata. p. p. Alteori. creste în chip inexplicabil pe corpul unui om. (uneori pomi). Viteazul care o peteste pe Ileana Cosînzeana taie c. Un c. p. p. Un c. V. Eroul. 63). Uneori. este o forma metamorfozata a protagonistilor din basme..'ul de jos si ajunge cu vîrful pîna pe pamînt. p. urias de pe pamînt are în vîrf o pestera în care sta de paza la mosia lui Hotiotio o fata îmbracata în arnaut care era în stare sa taie o oaste întreaga (LIII. 590). 9). El o deschicat nucu cela si s-o bagat în nuc. p. în cîteva variante ale tipului AT 301 B. c. c. Pe pîntecele împaratului care si-a osînâit fiica la moarte pe nedrept creste un nuc care se mareste în fiecare zi. 535). p. p. V. 309)... V. El scade mereu pe masura ce victima povesteste patania ei (86. cu 12 craci si cu vîrful pîna la cer. Mama Padurii).1. Ibovnicul Ilenei Cosînzeana îsi are împaratia asezata pe un c. c. urias creste pe tarîrn. apoi se dovedeste ca aceasta este o pedeapsa pentru o mare nelegiuire. Fata iesita din rodie (AT 408) este lasata de erou într-un c. pîna la întoarcerea lui. Brad. se urca într-un c.

tema e mai frecventa în balada populara). în basmele despre animale. 79). retine clopotelul caprei care recurge pe rînd la ajutorul animalelor ce se ameninta reciproc. apare în basmele noastre si pomul care cînta. protagonistul împlînta codiristea biciului în pamînt si din ea creste "un fag atît de mare de nu-i vedeai vîrful si nu-l puteai cuprinde de gros" (77. e pacalit de vulpe (AT 57): laudat ca are pene frumoase si ca ar cînta tot atît de frumos. si un c. A fost blestemat sa nu bea apa din izvoare si rîuri fiindca n-a vrut sa curete paraiele alaturi de celelalte pasari ca sa nu se murdareasca de glod.145 Uneori. Pe alocuri. în povestea mincinoasa despre imposibilitati. (52. între altele. p. atunci îi manînca furnicile. prevesteste rele. 419). în vremea potopului. corbul scapa casul din cioc (75. p. p. Daca puii întîrzie. O legenda înfatiseaza o corboaica uriasa care îsi hranea puii cu cirezile si turmele din jur. Alte legende relateaza cum a fost blestemat nu numai sa manînce hoituri. 295). ci si sa oua în decembrie. chiar viscol. Dupa legende c. La început a fost alb. a mîncat uriasul ("jidovul") care se agatase cu mîinile de tortile cerului (LIII. 10). 696). Prin croncanitullui anunta lupii sa vina la vite. în alta poveste cumulativa (Ar 2030). Poate bea numai apa din ploaie. s-a facut negru de cînd s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (99. Numai vîntul turbat a putut-o omorî (101. si pomul care cînta (AT 707). p. O fata nu vrea sa se marite pîna ce fratii ei nu-i aduc. c. Corb. Sporadic. p. V. ca întrecea cele mai minunate muzici" (52. 247). v. acestia neputînd iesi pîna nu plesneste de ger coaja oualor (LUI. întrucît ar avea cruce în gura. fi-u-ar pana pe tine. 294). p. p. cum e inima-n mine!" (52. p. p. J:__~ . iar puii sa-i scoata în februarie. 1015). 294-295): "Ai. "Pomul acela înflorit cînta. nici o pasare nu ciuguleste din hoit pîna nu e început de c. voI. p. 76. ploaie. Mar. deoarece c. 696). 697). c. p. a pierdut ramasagul cu furnica de a sui în vîrful copacului atîta fier cît poate cara ea (52. 8). p. Noe l-a blestemat sa nu-si poata vedea nici puii (38 a. C. e socotit chiar sfînt. de aceea tipa în vreme de seceta (52. între altii. dar Noe l-a blestemat sa se înnegreasca pentru ca nu s-a întors la corabie (LIII. p. XVI. în povestea cum'ulativa despre baba ce se boceste dupa oul spart de soarece (AT 2022 B) se asociaza sa boceasca.

pe cînd veghea într-un palat (v. apoi salvîndu-l de la înec si a treia oara plimbîndu-l prin toata lumea (81 a. 698-699). c. aduna bucatile si îl învie (81 a. toarna peste el o cana de apa rece.ajuta pe un "baiat buiac" sa scape de diavoli în 3 nopti. La rugamintea eroului. 43). 689). Cînd iapa se preface în pasare (sau zboara prin nori). se preface în c.. 1. ajuta pe erou sa gaseasca iapa nazdravana a babei pe care trebuie sa o pasca în trei nopti (sau zile) succesive. El îl ajuta pe voinic. ridicîndu-l pe spinarea sa (LXXXIII. 176). iar mai tîrziu îsi ajuta cumnatul sa-si recapete sotia furata de zmeu. iar peste zmeu o cana de apa calda. c. Mortul caruia voinicul i-a platit datoriile dupa moarte si l-a îngropat cuviincios. p. fiindca a fost crutat de el sau i-a lecuit aripa rupta. De la ceilalti doi c. un c. C. într-o varianta a basmului AT 569. si-l ajuta pe binefacator. ce se urcase pîna la vîntul turbat" (41. 579). ajuta pe erou în lupta nedecisiva cu adversarul (al treilea zmeu. Mai des. 421. Veghiere). învata pe fratele orbit (AT 613) cum sa-si recapete vederea. sa redevina om (fusese blestemat de sora-sa sa se prefaca în c. eroul îl ajuta pe c. el se încumeta sa scoata pe erou de pe tarîmul de jos (performanta îndeplinita de obicei de pajura). îl facu un pui de c.ele fantastice. spalîndu-si ocpii cu roua din noaptea de Arminden. Dupa aceea. dar sotia necredincioasa îl tradeaza si oastea c. prinde putere si îl rapune pe zmeu (41. sa se ascunda de fata petita. Cînd ciimnatul e taiat bucati de zmeul ce i-a rapit mireasa. gasindu-i mireasa potrivita. care îi pune capastrul în cap (85. si o fugaresc pîna la baiat. el unge pe voinic cu sau pentru "trei stîrvuri". 266-267). se lupta cu un împarat ce-i petea fata. p. p. cumnat e asimilat cu un zmeu (51 a. partea a III-a. 215). 78). aduna toti c. p. p. s~îl vîrî într-un stol de c. eroul îl ajuta. fiindca i-a legat aripa. împaratul c. p. (52. II. p. Cel mai adesea. El e uneori printre animalele-cumnati (AT 552) care îsi ia mireasa în timpul noptii. ceea ce îi aduce îmbogatire neasteptata (62. dupa ce acesta a fost tradat de ortacii infideli (AT 301 B). în- . bucurîndu-se ca va avea "septe hoituri" (5. 703-704). 677-681). Alte dati. I~p. p. c. cel mai puternic). 1. p. în probele de ascundere (AT 329): "lovindu-l cu aripa. întîmplator. dîndu-i o pana miraculoasa. în alt basm.) printr-o pana miraculoasa reluata de erou de la cumnatul c. este învinsa (ibid. 21-22). afla cum sa vindece pe împaratul Verde si sa scape de foc cetatea împaratului Rosu. c.146 în basm. p. Fata îl va zari totusi cu ocheanul. devine ginerele c. e un auxiliai: de pret al eroului. Un c. Uneori.

s-a rostogolit într-o prapastie si a murit. au plecat în lume. El cheama primavara în codru. strigîndu-l mereu (67. Dedu si C. s-au despartit. Dupa ce c. de aceea nu mai cînta cînd se apropie ziua lui (LUI. el a fost haiduc. A furat boii lui Sîmpetru în timp ce acesta ara. care primavara vine pe la noi sa-si caute fratele. Dupa moarte. unde cînta haiducilor. :r- . iar celalalt numit felurit (Sava. Erau atît de nedespartiti. Dumnezeu l-a trimis pe ceea lume sa stea cu c. a fost împuscat de un vînator. Cuprins apoi de remuscari. în trecere pe acolo. p. C. pîna ce Dumnezeu l-a prefacut în pasare (52. C. grangurul a fost ales "Domnisorul pasarelelor" . 129). p. 50). în rai si Stefan pe pamînt. Cuc. Lazar. Doi frati gemeni. 298). De atunci cînta numai între cele doua sarbatori (52. Cele mai numeroase legende îl arata a fi fratele cel cautat. de la Blagovestenie pîna la Sînziene.. s-a obligat sa-i faca un palat din "fasii" de tei pîna la Sîmpetru. încît Dumnezeu i-a prefacut în pasari. strigîndu-l pe nume. . p. C. p. p. Acesta l-a blestemat sa se prefaca în pasare "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s-o afla" (47. se teme mereu de el. 450451). Doi feciori de împarati. De la un loc. 292-293). Dupa unele legende din Muntenia si Oltenia. 298). 451). e o pasare misterioasa.). Dedu. au plîns mereu pîna au murit. l-a strigat mereu pe nume. cele trei obiecte miraculoase: masa ce se întinde cu mîncari si bauturi.147 vata pe copilul caruia i-a mîncat un bou sa ceara de la tatal sau. p. strigîndu-l pe nume. p.. si Stefan. La facerea lumii. bîta ce bate la comanda si palaria ce genereaza s~ldati (81 a. Petru. I. p. . Au fost doi frati: Cucu. 293). Doi frati orfani. l-au facut pasare.unde as gasi eu o fata asa de rumena ca picaturile istea de sînge si cu parul asa de negru ca iste doua pene de corb" (33. Dupa ce a furat caii lui Sîmpetru si a fost prefacut c. p.. Originea lui e explicata felurit. si Sava au ramas orfani. Dupa legende. transformat apoi în pasare (ibid. p.. Sava si-a omorît fratele ca sa ocupe el tronul. Fiindu-i mila de el. Stefan). care amuteste de la Sînziene (67. C. au fost prefacuti în doua pasari. Dupa o legenda. Dedu l-a gasit si l-a tot bocit. l-a prins si l-a prefacut în c. C. a fost un hot care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. C. c. 7-8). de aceea e "pasarea cea mai hai duca" (LUI. Acesta din urma îl striga mereu pe celalalt (44. 496-499). celalalt îl cauta mereu. Penele si sî~gele lui trezesc în cel care l-a ranit în zbor dorul erotic: ". pîna ce Dumnezeu cu Sf. Pavel. împaratul c.

Cei trei feciori ai babei pleaca în cautarea lui. îndeosebi de cei napastuiti. C. voind sa însemne sfîrsitul angajarii ca sluga. p. uitîndu-si promisiunea. iubitor de tarani. cucu" în batjocura. p. noi tot robi am fi s-amu t" (1. dulce la cuvînt. Cu toate admonestarile. Istorisirile populare îl înfatiseaza om neasemuit de bun. C. 514). Petru "cucu. cautîndu-1 zadarnic (52. nu mai aveam az pamînt si tot clacasi era sa murim" (12. Cerea "sa aram cînepa. mîhnit s-a plîns lui Dumnezeu care a hotarît ca el sa le cînte în rai. Prin sate "povatuia Cuza sa puie cînepa si in. Parintii fetei l-au alungat. Cuza -Voda. 133). fasole si sa hie oameni muncitori". C. ochiul boului îi cloceste ouale si-i hraneste puii. 14-17). în basme. grîu. preuteasa (sau servitoarea) se urca într-un copac de unde imita c. p. VI. cum n-o mai fost pe lumea asta". un împarat cladeste o biserica stralucita careia îi lipsea ceva. p. iar femeia lui sa ramîna pe pamînt si ochiul boului sa-i fie sluga. cît va trai" (52. Daca "nu era el. 15. a fost un copil care striga mereu dupa Sf. XI. sa are porumb. dar pastrîndu-si caracteristicile. din oasele baiatului omorît de mama vitrega se naste un c.. care îsi spune în cîntec patania: "Mastioanea m-a taiat / Si cu tata m-a mîncat / Dar eu în cuc m-am sohimbat" (44. plîngînd. Da nu era el. într-o varianta a basmului AT 720. C.440). I. 451). Pacala întrevede înscenarea si o omoara cu un pietroi (79. 451). Cel mic izbuteste cu ajutorul Sf. "tare o mai fost dulce si bun. 1. De atunci. C. S.210. era "om bun. îi placea sa ajute cu sfaturi pe cei cu care convenea. c. "a facut multe bunatat pîntru noi si ni-a iubit mai abitir ca un parinte. la treaba" . Tatal ei a blestemat-o sa se prefaca pasare care "tot asa sa cucaiasca. I. c. Femeia c. a pacatuit cu pasarea numita ochiul boului. si-l duc în biserica. nu cînta pîna nu intra cel mai mic în biserica (42. p.148 Dar fiind o primavara frumoasa. apare incidental. Petru l-a blestemat sa fie pasare care sa cînte "cucu" (100. p. 179. 3000 IX g). Cînd s-a apropiat Sîmpetru. p. Dumineci. galanton. O ba trîna arata ca bisericii îi lipseste "cucul din dunga raiului". . a fost la început o fata de împarat care s-a îndragostit de un argat. într-o varianta a tipului despre leacul miraculos (AT 550). 35). copilul nu s-a dezbarat de a-l batjocori si Sf. p. p. s-a ascuns si a încetat sa cînte de teama grangurelui (99. în snoavele despre Pacala sluga la popa. a cîntat mereu. C. 73). dar fratii îi iau c. dar fata îl striga mereu. iar ea îsi striga mereu sotul.

Lumea vorbea bine de el. Boierii l-au urît si au complotat pîna la detronarea lui. 429. a luat si averile manastirilor. p. C. 364). a rectificat sentinta nedreapta a judecatorilor împotriva unui taran. p. p. s-apoi sa lua la lupta" (12. spuneau ca traieste... facea bine" ! C. sî spunea ce-o sa-i sune biata spinare-a boierului d-acu-ncolo". p.. spuneau ca-i în Bucuresti. de întrebam de viata. (1. a formulat legea ca se va lua pamînt de la cei ce au peste 10 falci. de saraci nu mai aveau mila. 227. ca bietul Cuza sa nu mai calce pamînt românesc".. Ferice si halal sa-i fie da sufletu lui!" El "la oameni a dat pamînturi. ca sîntem plugari".. 1. "Calugarii mînca si bea bine. deoarece calugarii devenisera neomenosi. p. cîte zece falci. la granita "au pus cazaci si au facut închisori. Vazînd dîrzenia cu care boierii se opuneau reformelor.. "Elo dat pamînt la gospodari. p.. C. a urît pe ciocoi ca nimeni altul. Ajuta pe cei loviti de o napasta: a dat bani unui caraus sa-si cumpere bou în locul celui cazut.hotii batuti care n-au cu ce plati etc. 1. p. 2. sa traiasca oamenii uniti unu cu altu". Cu timpu dascoperea el toate" (12. "EI zicea sa fie unire s-un duh în lume. 1. 71). iar pe soldati îi îndemna "faceti-va datoria catra tara .. El îndemna ca "fiecare rumân s-aiba pusca-n casa. sa nu cumparam bumbac.221. spuneau ca a murit" (ibid. Daca mai traia... 1. Dupa expulzarea sa. 3. sa lucreze nevestele noastre. "n-a putut trai mult dîn pricina boierilor.. el a dat la toti oamenii pamînturi.179).Sa nu mor pîna nu mi-oi face un rînd de curti domnesti acoperite cu piei de ciocoi" (ibid. le-a spus: . 149). Sa-i usureze Dumnezeu tarîna" (ibid. p. in. si dupa ce v-at duce pi la casa vo~stra. cred ca boierii i-o facut ce i-o facut. Daca ar mai fi trait "n-ai mai fi vazut ciocoi. Se crede ca sfîrsitul lui prematur ar fi fost pricinuit de boieri. 178). iar boierii au votat legea. la pontas. Memoria lui a ramas binecuvîntata prin împroprietarirea clacasilor. C.. a intervenit pentru.1-0 nenorocit. "De întrebam unde-i Cuza. de-o murit el ase de graba". Pe el . 263). si el tinea cu gospodarii. cu lumea. am sa va dau pamînt: va scap de boi~resc" (12..399). caci le-a luat mosiile" (12. 398.336. Exproprierea boierilor s-ar fi facut prin viclesug: C.173. iar taranii au fost mereu mintiti cu privire la soarta lui. De întrebam de moarte. 217. 23. C. iar pe oamenii de pe mosiile lor îi sileau "ca sa iasa mai repede la lucru" si cei "care au întîrziat putin au primit ca rasplata lovituri de . crezînd ca e vorba doar de exproprierea taranilor fruntasi (1.149 . p. 223. 72). 180). "a facut mult bine-n tara.

354). Apoi . 364.155. a controlat mai multe manastiri. 321) sau "Ia . asa umbla . 1.. p. preoti. Cel mai des verifica pe crîsmari daca respecta "ocaua lui Cuza". 106).171. "Cica sa sa fi luat dupa el. p. 441). Se straduia sa ridice prestigiul tarii. p. Chiar în fata sultanului suzeran el nu merge ca înaintasii. Punea caciula mocaneasca pe cap. iubea muzica si dansul popular. era cu camesoaie de in ori de cînepa si o lua prin tara sa-si vada stapînitii" (ibid. 24. ci pentru a fi martor la nedreptatile ce se faceau în toate domeniile.. la mînastirea Neamt" (12. si sultanu de frid sa nu-l taie. A controlat chiar pe slujbasii din palatul sau din Iasi "îmbracat în toale de opincar" (1. iaca. în genunchi de la poarta palatului pîna la tron. negustorul sfidîndu-l "ca pentru voi.145.173. cum sînt învoielile agricole. p. 12. 5. p. Legendele releva patriotismul adînc al domnitorului. 73. aiasta-i" oca lui C. p. pentru a-i lasa un bilet cu admonestarea: "Cum ai vazut ursul Jucînd înaintea ta. 169). 1. (ibid. p. sa-i dea biru".Iscaleste colea ca sa nu mai plateasca tara bir. ori te tai! S-~ scos sabia. a vazut cum traiesc taranii la munca cîmpului. iscaleste. p. Multe legende povestesc calatoriile lui deghizate prin tara nu numai pentru a vedea neomenia calugarilor. S-a prefacut chiar ursar ca sa joace ursul în curtea unui boier potrivnic. 1. ~ iscalit". C. In felul acesta. ci "drept. cum sînt primiti drumetii de boieri. cu fruntea sus si cu sabia zornaind ca un FatFrumos".-a întors repede' în tara pîna n-a prins de veste garda sultanului. încorijurat . înaintea ursarului". a verificat el însusi comportarile calugarilor si multe legende povestesc inspectiile lui pe la manastiri pe care le facea deghizat.150 bici" (1. La plecare. cum vînd cîrciumarii. pleaca însotit de 20 soldati alesi. 4. "Cu suman ca al nostru si cu cojocul. Spre surpriza lui. explicînd sultanului "Asa m-o trimes pe mine Tara!" (66. (1.. da nu l-a putut ajunge" (12. boierule. 9. taranii. suferind ocarile calugarilor îmbuibati care luau în seama numai pe cei ce dadeau bacsis. 1. C. 440).ada o oca de-a lui Cuza". i se oferea cîte o ulcica "ca de-o jumatate oca". A fost vazut "singur pe strada Berzei din Bucuresti".157.. 93). cum se lasa mituiti judecatorii etc. asa va veni timpul sa joci tu. vestita în toata tara. da buzna în palatul sultanului si l-a somat: " . p. 117). lasa cîte un bilet scris "Alexandru Ioan Cuza a durmnit în cutare bucatarie pe un tuhal plin da glod. 161-162). p.. îmbracat taraneste intra prin cîrciumi si hanuri si cerea "Da-mi oca dreapta a lui Cuza" (12. în felul acesta. C. Cînd sultanul îl "strîmtora .. calugari.

a fost calauzita de o stea neobisnuit de luminoasa.151 de 12 calusari care jucau în jurul lui. Soarta lui C. îi placeau cîntecele din fluier ale unui taran din Falciu pe care îl punea sa-i cînte "afara. . cînd "în toate noptile vedeai o stea cu o coada lunga cum taia cerul de la rasarit spre miazanoapte si lumina pamîntul ca ziua" (1. p. 242). "statea în mijlocul lor. 7. iar la sfîrsit. i-a rasplatit cu cîte un galben. p. în timp ce el petrecea cu comesenii (1. 257). 241. privindu-i cu dragoste". la fereastra". Ea s-a ivit în vara ce a preceda t alegerea lui' ca domnitor. C.

de vînt nebatuta. 2). Într-un tip înrudit din Muntenia. O data s-a suit Dumnezeu într-un d. în d. nu s-a mai deschis ca sa intre fata în el. 187).Deschide-te. . Iesirea din d. Dupa o legenda d. Are o multime de nume. mai frecvente: satana. D. te prinde dintr-o saritura" . îmbracat însa în par negru. E ca omul. D. fiindca ea nu mai era nesarutata. II. 15-18). E închipuit mic sau dimpotriva "foarte înalt. p. sotea. s-a nascut din viermele ce sta tea pe spuma marii initiale (52. de voinic nesarutata" (89. pe pamînt neumblata. Il curata de uscaturi si. dînd nastere unui d. ca sa manînce dafine si la scoborîre s-a întepat într-un ghimpe. 22). naiba. 1. p. se face cu ajutorul unei formule de incantatie: " . adesea cu barba rosie. 237-238). îl gaseste "deschis. necuratul.D Dafin. avînd urechi mari ca de capra sau de bivol. p. crescuse muschi pe el". uciga-l-crucea. (5.. 89. iar dupa alta. e închipuit negru. d. p. e luata de voinic prin sarutare. 2-3). p. (81. Drac. adesea cu picioare de cal. Dupa o legenda d. dafin verde. De durere. II. sa intre fata curata. p. p. uneori cu patru picioare subtiri ca ata sau lungi ca fusele. mai rar rosu. parasit de fata intra în decrepitudine si voinicul. 143). În variantele din Muntenia ale basmului AT 408. l-a blestemat sa înfloreasca. 1-2. a fost nascut de prima femeie din lume care a înghitit doua bucati de fier. fata din d. schiop dar cuminte si altuia prostanac (ibid. Ea coboara si dorm împreuna o noapte. dar sa nu mai rodeasca (99. de soare nevazuta. cu coarne si cu coada. la început facea si el fructe pe care le mîncau oamenii. aghiuta. p. locuiesc trei fete surori (35.. dar dimineata fata nu se mai poate urca în d. cu cap de cîine. Fiul de împarat gaseste în padure o fata care îsi avea patul în vîrful unui d. dupa ani de umblet. cu ochi mari si cu gheare la mîini. iuda. d. ca [si] cîn~ îl fulgerase un fulger drept în doua. i-arata încotro sa mearga ca sa gaseasca fata din d. împielitatul. drept rasplata.

numai pîna la cîntatul cocosilor (LIII. îi rataceste. dezbracate. adesea "mai presus de Dumnezeu". mai rar în alte animale domestice (cal. dar cu precadere pe la miezul noptii. bivol. sarpe. Ilie care îl "loveste cu sageata si cu biciul". cînd "dracul scapara. cîiId aude cocosiicîntînd. vede scîntei de toate colorile. cautînd sa cîstige cît mai multe s~flete. mai ales unde sînt comori. în pamînt. iepure. Poate imita strigatele tuturor animalelor. om (baba. Are o putere extraordinara. luîndu-le o mîna sau un picior sau luîndu-le mintea sau chiar îi omoara. îl îndeamna pe om sa faca crime sau sa se sinucida pentru a cîstiga cît mai multe suflete. vulpe. 485). popa. adesea cu fes rosu sau "palarie nanta" (cilindru) cu betisor în mîna. D. "Cine cuteaza sa-I loveasca. torturîndu-i. "Cînd se arata noaptea. calugar. Oamenii scapa de el facîndu-si cruce.haine rosii. se teme apoi de Sf. El face numai rau oamenilor. apoi pe la mori. apoi în pisica sau capra (ied). Intra si în corpul oamenilor si animalelor. îl invoca. te poceste. mai adesea îi poceste. Se arata celor care îl cheama. rîpi si alte locuri neumblate. fug . D. De obicei. El pazeste comorile din pamînt pe care le da numai pentru suflet de om. lup. fiind "cel mai mare peste duhurile necurate". întîi e mic. boier "cu tilindru".153 Se poarta îmbracat cu. neamt. tichie sau sapca rosie. Se poate preface cel mai des în cîine. celor care umbla cu farmece. ele se duc la balti sau gîrle si. exceptînd oaia si albina. dar numaI vreme de un minut. porc. porumbel. poate sa amuteasca". de cum însereaza. la raspîntii. în acest scop. d:"trazneste. bou). turc. Nu se poate preface în oaie. "din gura varsa foc si pacura". case pustii. jidan). Mai fuge de tamîie si scuipare în sîn. unchias batrîn cu barba rosie. 163-172). albina. tipa si fuge". Se face nevazut de îndata ce-si pune fesul în cap. apoi celor fricosi si drumetilor singuratici. epilepsia.. Vrajitoarele fac farmece cu ajutorul lui. mai ales. mai rar cocos. vaca. ci din timp în timp" (52: p. mai cu seama pe la cele pustii. p. varsa scîntei si dispare". iar noaptea "are putere 12minute. Locuieste cu precadere prin balti. batînd prundisul cu o nuia "zice ca iese dracul si pacatuieste cu ea si pe urma îi zice sa împlineasca ceea ce îi porunceste" . musca "în orice fel de fiinta" etc. apoi prin paduri. atunci de te nimereste. De la el provine nebunia si.. Umbla numai noaptea. Dar nu 12 minute în sir. cînd sta soarele". Pe oameni îi sperie. lacuri si iazuri. apoi creste cît un bou de cei mari". "aproape ca a lui Dumnezeu". Ziua nu poat~ umbla decît "drept la amiazazi .

a creat fiintele si substantele daunatoare: lupul. insectele raufacatoate (rezultate din piliturile ramase din lupul facut prea mare). ibid. p. d. cepurile în brad (LIIt. dar el vîra amîndoua picioarele într-una. . p. dar Dumnezeu a oprit muntii sa mai creasca. dar fara feresti. de-abia Dumne~eu le-~ luat si le-a împerec. sta la radacina lui (ibid. D. p. nestiind cum sa puna boii. A facut nisipul ca samînta de piatra ca sa devina pamîntul sterp. p. soarecele (provenit din sarpele de casa luat de Eva: în corabie la îndemnul diavolului) care începe sa roada dusumeaua (LXI. 542). apoi ciubotele. D. cazut din turnul manastirii si prefacut în pacura. "toate le facea numai nu stia cum sa le-nqheie". altfel poate orbi sau ologi (ibid. a avut aproape tot atîta putere cît si Dumnezeu. el a facut "si om. 1218-1220).94. 169174). p. A colaborat cu elIa crearea lumii (v. apoi a facut carul. neavînd denciul sau bortita. dar e biruit de el "tragînd în necurat cu tunul pîna ce-l îngramadeste într-un colt unde îl si trazneste" (LXIII. fiindca atunci nu va mai fi cine sa-si aduca aminte de marirea lui. pentru ca în acea noapte îi pot mînca (LUI. a facut muntii ca sa ajunga la cer din nou. Dupa ce Dumnezeu l-a alungat din cer fiindca voia sa-i ia locul. 145). a facut moara. Abia Dumnezeu le-a perfectionat. a facut casa. dar nu putea macina. 47). d. facînd ferestrele. De asemenea. p. încaltînd numai un picior într-o ciubota. dar Dumnezeu l-a oprit sa mai creasca (52. p..1heat "pe om cu femeie. 496~498). p. El a facut si plugul. care le-a adaugat Dumnezeu dupa ce i-a daruit-o lui. p. fiind "lemnul dracului" si d. 104). Socul e de asemenea necurat. p. întrucît în ea "este diavolul care porneste cu mînie împotriva lui Dumnezeu". dar nu putea ara.. ca sa n-aiba oamenii pîine" (ibid. întunecimile de soare si de luna (LXII. demontînd carul pentru a-l scoate pe usa. furtuna înainte de ploaie. si vite. 98). d. D. Initial.. se opune ca Dumnezeu sa stinga durerea din lume. vîrticusul din vînt care "e nunta dracului" în care omul arunca cu cutitul trîntindu-se la pamînt.. Facerea lumii). 52. p. grindina (piatra). 917-919). tutunul (din d. pe gaina cu cucos" etc.154 si în noaptea Bobotezei spre a nu fi si ei botezati. aceasta pentru ca Dumnezeu "sa le poata lua de la dînsul si le-a blagoslovit sa fie pentru noi". de-abia Dumnezeu i-a înjugat cum trebuie si a tras prima brazda de învata tura. dar în casa si nu l-a putut scoate afara. rachiul ("ca sa capete suflete". dar nu stia ce sa faca cu dînsele". facuta de diavoli "cu ciocanele. cind se tem si de lupi. D. Astfel. 1194). 8-14).

Cele doua mai mari se sinucid si sufletele le ia d. iar curtile doarmovile cu tufe si cioate. Pe un popa îl duce noaptea lahaznaua împarateasca sa-si încarce desagii cu aur. Un'muzic~nt da pe la ochi cu apa de a d. La plecare. într-o pestera de la RaGhitelCluj locuiau o multime de d. Petrecerea are loc în niste curti mari cu odai frumoase pline de boieri si de cucoane.. Comori) care se cunosc în primul rînd prin faptul ca sînt fugatori. 479-480). dar banii nefiind unsi cu acea buruiana. p. 301-302). trebui~ sa se spînzure. prin aceasta devenind liber (ibid. pentru bani. dînd primasului o hîrtie de 10 florini. adica vin înapoi la fostul stapîn. 482~ 483). au fugit din pestera. D. babele au uns-o cu niste buruieni. cu conditia sa nu se spele si sa nu se roage. Unui boier care pierduse banii la carti îi face un hambar plin de bani. O baba îl în~ata si spînzure un om de paie îmbraca t ca el ca sa-Iscuipe d. constata ca în buzunar au numai surcele în loc de bani. se preface în ban s-apoi fuge la stapînul sau". p. rupîndu-i d.. dar "cum îl scot afara.27). se vinde diavolului care îl tine 5 ani. boace. îl ridica pe cer.. dîndu-i de toate. soarele sta în mare si se scalda. Fata a adus comorile acasa. Unii se vînd d. Capetenia lor s-a prefacut într-un flacau frumos si a luat de sotie o fata din Margau. blestemati de turci sa fie ai d. D. si atunci vede ca boierii sînt toti d. Fiind lasata o data acasa.. p.. D. p. 485-486). Atare ban "e însasi dracul. dar d. popa e prins si condamnat la spînzuratoare. pentruintrat si a luat o cusmasi d. stapîneste banii îngropati (v. fuge. DUDa ce s-a îmbogatit. îl scapa (ibid. p.. în Tetin se afla bani multi. Un om. prefacut în boier tocmeste niste lautari pentru o petrecere. sînt falsi.. 482). se îmbata si la uneltirile diavolului îsi omoara fratele: diavolul a cîstigat un suflet (ibid. p.lcîiul. D. Alteori. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid.. iar acesta îi da o fata de sotie. Un baiat s-a dat lui si d. Un om a ca nu i-au putut duce de îi pastreaza în poloi-a prins piciorul cu usa'. neprimit la lucru de nimeni pentru ca era prea negru. îi da o punga de bani daca bea un paharut de rachiu. aparea sa-i satisfaca dorinta. încît toti d. Omul accepta. iar dimineata 77 d. dar la iesire d. prefacut dintr-un "boier mare într-o drosca". 477-478). bani. Unui om d.155 au fost pusi sa poarte soarele sus pe cer. 261-262). au disparut toti (50 a.. iar boierui devine liber dupa 5 ani (ibid. batea cu maciuca în balta si d. banii dati de d.. Noaptea. I . p. Cînd avea nevoie. p. fiind buna numai hîrtia de 10 florini (52. Un batrîn vîrît' acolo la arest a iesit cu o cusma de galbeni darui ti de diavol (ibid. i-a virît contractul în pulpa..

1232). III. Benes. Cînd a terminat banii. dar Isus l-a pus pe el în lanturi de unde nu va iesi pîna la sfîrsitul lumii (ibid. sub o piatra în Iordan. Tîlharii sînt calauziti de d. . D. îi place sa ia copiii nebotezati ai oamenilor si sa lase în locul lor copiii lui. De ciuda. care "era înapoia lui c-un scorbaci" (5. sa i se vînda lui si va avea parte de o viata îmbelsugata. copilul ce-l purta în pîn- tece.. vede pe d.. 484). prada. omoara. barba si mustatile rosi si era foarte mare artist".. p. Traieste doua sute de am. în chip de "domn" momeste pe un om sarac. Ci6banul neprihanit cînd vine întîia data la biserica. d. l-a rapit din biserica si abia dupa rugaciuni multe l-a adus înapoi. Isus a trimis trei lumînari în apa care au ars zapisul. 935-936) (v. lînga usa cum "scria pe o piele de bivol pacatele oamenilor". La 14 ani. Sfîrsitul lumii). 311). apOIa fost vazut prin crapatura muntelui silit la munca silnica de d. Un d. face dupa îndemnul si gustul lui. . Sufletele oamenilor le-a cîstigat de la început prin zapisul iscalit de Adam si ascuns de d.156 D. omoara pe crîsmar si. îs~pun palmele. 535). "bate. d. Cînd se umple pielea. ceea ce se cunoaste dupa pîlpîitullampii în care era d. 1217-1218). Cînd a devenit barbat. "avea ochi albastri. la mînie. o sparge. p. au picioarele moi si nu pot umbla. Con'tractul e fac~t pe o cara~ida pe care Benes si d. duce sufletele celor rai. p. o întinde cu dintii si ciobanul rîde. 232-234).subtire ca degetul. rupînd contractul (ibid. Cautîndu-1 apoi pe d. aceea ce diavolul singur face" (ibid. p. Fiindca d. La botezul sau. Un altul se întindea noaptea pîna ajungea pe casa. desi n-avea oase. Unul de 7 ani crescuse numai cît mîna de mare si era. a facut omul. . numai vine. Copiii schimbati se cunosc prin aceea ca au capul mare. umbla în lume sa îndemne la rele pe oameni (52. p. vazînd lampa miscîndu-se tare. afla ca l-a omorît odata cu lampa (52. avmd tot ce dorea. Mamele copiilor schimbati si-au . precum si cei care sînt daruiti d.. d. da o traista de galbeni unui om care îsi bause toata averea ca sa aiba de ce rîde de crîsma. p. d.. încît nu si-l pot tinea. . D. 1129). iar la mers se tîra doar"ca un sarpe. p. O femeie batrîna da d. De aceea. ca femeia care n-a dat simbria slugilor si le-a batut (ibid. p. i-a pregatit un scaun ferecat cînd va trece prin iad.. s-a învoit cu Dumnezeu ca pacatosii sa fie ai lui. "atunci dracul l-a scris si pe dînsul acolo si mai mult nu l-a vazut" (ibid.

556557). 259-260). la m~nta fratelui ei si' se lauda ma~ei ca o duce bine. p. da o comoara de bani unui lemnar sarac. D. pe valea Sebesului. O femeie îsi "dracuie fata" si d. în cele din urma aruncîndu-l peste stînca ce-i poarta numele (50 a. baiatul executa cu ajutorul fetei d. o ia de sotie în iad. 516-517). ei joaca o fata si o muncesc pîna la cîntatul cocosilor. Un împarate trecut peste o apa de d. Acolo. a fost adusa înapoi cu conditia sa nu spuna nimic 9 ani (ibid. D. daca îi va da nestiutul de acasa. din acelasi an. moare. vine dupa 7 ani si ia baiatul nascut în absenta împaratului. Acolo.. p. Peste cîtiva ani un domn duce pe moasa sub pamînt unde gaseste pe fata data d. de Maica Domnului (81.157 """y obtinut pe ai lor batîndu-i pe acestia cu nuie le sau 9 spini. pîna ce copilul a strigat: "Lasa-ma nu ma omorî. Îndeosebi. Apoi fug amîndoi. ca ti-l voi aduce pe al tau" (ibid. E scapata de la d.. nu vrea sa-I paraseasca. pîndeste omul cînd e într-o situatie dificila. pentru un poloboc de bani. p. Celui care nu mai . p. Dupa ce moasa a mosit-o. 13-14) . d.. p. primeste un cal. care îl învata cum sa o scape si cum sa ia de la d. care îi da basmaua miraculoasa (Ar 313). Ca plata. Un cimpoier e dus la petrecerea lor unde s-au adunat "draci cîta frunza si iarba". D. se preface în fata jucata de d. se arata adversar oamenilor. apoi l-au aruncat înapoi în groapa (52. Sfatuita de un calugar. dar ei trimit pe altul fara lumînare si vede cum d. sa vede Piatra d. D. îl scot din mormînt si i-au jupuit toata pielea. d.. IL În basmele propriu-zise. mama si toate rudeniile postesc o saptamîna si d. Filana. pe care îndemnîndu-l gresit cu "de". Un om lasa copiilor sa-I pazeasca 3 nopti. îi jupoaie. o ducea bine "numai atîta mi-i greu ca trebuie sa fac copii în toata luna" si-i arata o lada plina "de draci maruntei". a furat pe fata cea mai frumoasa. (52. p. În Capîlna.701-702). cautînd sa-i rapeasca în tarîm urile lui sau sa-i omoare. rapesc fete ca sa-si petreaca cu ele. 1169). d. tocmai cînd era mireasa. în marginea rîului. 1283-1284). Îl întîmpina singura lui fetita. Pe cei care au jupuit si nu au mormîntul pazit 3 nopti cu o lumînare. iar fata ei se întoarce pe pamînt cu o caruta cu galbeni si se remarita (81 a. Un om din SloboziaRadauti si-a dat fata d. 513-514). "îmbracata numai în matasa". în noptile urmatoare numai banii curati (ibid. p. îi da sa faca hblda si pîine dintr-o padure. cerîndu-i în schimb ceea ce îi va iesi mai înainte acasa. Fata revine cu d. p. dar mirele Andronic s-a prins de picioarele lui si l-a silit sa se lupte cu el. urmariti de d.

D. a primit drept rasplata un corn din care au iesit cirezi de vite. vulpe (Nea aude) si iepure (Nea vede). urs (Greul pamîntului).1229-1230). Cînd se satura. îl ajuta sa prinda în schimbul a ceea ce "n-ai tu la stirea ta". ca a mîncat-o ea.405-419). a cerut \ copilul. apare ca un "boier cu o trasura" si i le vîra înapoi. p. dar eroul e salvat de animalele nazdravane care îl sfarîma (52. Numai d. Miez-de-noapte si Zorila-zori-de-zi (AT 653) prin îndemînarile lor neobisnuite (5. Fata unui împarat se va marita numai cu cel care o va întrece la dans (v. Baiatul juruit îsi scoate singur "zapisul de la drac". Dacu-sara. I.îi cere ce are "mai scump acasa" ca sa i le vîre înapoi. poruncindu-i la ultima întrebare sa crape (LXXXIII. p.357-358). p. n absenta Ignat cei 9 nevasta si d. . prefacut în domn (negustor de forci) da luilui. iar din corn îi da mîncare". p. dar cea mica. Uneori. (ibid. a venit dupa copil. Întreceri). o sugruma.158 poate baga înapoi în corn cirezile de vite (AT 511 A) d. Acesta scapa. facînd cruce cu o cîrja si citind într-o carte (5. D._ D. D. Dumnezeu raspunde în locul lui. maruntaiele lui se prefac în cîini pazitori: lup (Usor ca \'întul). punîndu-i 10 întrebari la fereastra (AT 812). fura si fete cu care se casatoreste. p.43-44). Sotia îi pornise gravida si d. Apoi îsi învie surorile si pleaca cu averiled. Renunta la plan numai în schimbul zapisului prin care fusese vîndut d. II. ajuns în împaratia lui. intrînd în iad si planuind sa faca o manastire. E salvata de cei trei frati. D. Fata simte "ca nu e lucru curat" si duce un porumbel cu sine. o joaca pîna ce fata striga ajutor. Cîrid moare cerbul. se preface în sarpe care "sugea tîta fetii cît putea el. care a întinerit pe sihastru prin arderea lui. Apare din nou "dracul boier". ce t-a fi mai drag". vine a treia noapte. trei zile si trei nopti dormea"..1236-1237). da mîna unei pisici si convinge pe d. Fata o îngroapa si d. ferecat în lanturi (LXXXIII. cerînd "cînd te vei însura. apoi blestema ca toata curtea sa împetreasca pîna se va ivi cineva care sa-I întreaca (81. D. Un pescar al împaratului nu mai poate prinde pesti.345-346). Baiatul a vroit sa-i dea nevasta. Baiatul. Cu sora mijlocie se întîmpla la fel. a nascut porci daca îi va da "nestiutul" de acasa. d. ia de sotie pe fata cea mai mare a unei vaduve si îi da sa manînce o mîna de om.315-319). p. p. vine în petit travestit în "fecior da rege" care s-a gatit "foarte frumos". Acesta e scapat de un cerb care îl duce cu sine "în masea.

Ianos e furat de d. Ajuns în iad. unde îsi regaseste palosul (41. p. Dumnezeu îl primeste în rai pentru aceasta binefacere (ibid. protagonistul îl vîra din nou în sac. sau li se subtiaza degetele ca sa poata cînta la vioara (XV. gasesc un mort si spun numai formula învatata (AT 360) încît sînt considerati asasinii lui si condamnati (LUI. alungîndu-i pentru totdeauna. Cînd Scaraoschi vine sa-i ia sufletul. baga duh an în pipa Ianos".493-504). dîndu-le sa spu'na mereu cuvintele "noi trei frati. fara sa mai pronunte alte vorbe. tronf Ianos.159 D. în basmul AT 330. prefacut în stana de piatra si se transforma într-un buzdugan de otel. vor elibera toate sufletele din iad. 653-654). p. se întorc acasa. Ianos face întocmai si cînd cînta cocosii. te Ianos. Ucenicul îl va întrece însa. pun stapînire pe un castel al împaratului (sau pe o moara) si bîntuie pe cel care îndrazneste sa petreaca noaptea acolo. încît era sa asurzeasca pe bietul Ioanes". IV. si tinut într-o stînca 12 ani. O fata îl învata sa spuna urmatoarele vorbe cînd vin d.. p. îmbogatindu-si parintii si casatorindu-se cu fata unui împarat (5. asa ni se cade". D. tine scoala cu unii copii darui ti (AT 325) învatîndu-i vreme de trei ani sa se prefaca în toate animalele. el se învoieste sa plece numai daca d. 1. p. iar el pleaca împreuna cu fata împaratului la parintii ei. Pe drum. Eroul îi vîra însa în sacul fermecat si îi bate. la el: "mînca Ianos.13). pentru a-l convinge ca "strîmbatatea e mai . au degetele mutilate de Ivan ca sa-i învete la fluier. pentru-un cascaval. e decisiva pentru desfa. d. d. fura palosul lui Greuceanu si-l da unui curtean care îi da sufletul în schimb.. 533).151-152). p. Ioanes masariul se întîlneste cu d. Diavolul e înfruntat si de voinicul care vroia sa învete ce este frica (AT 326). unde se casatoresc (63 a. el iese travestit în preot înaintea fratelui. Greuceanu se duce la d. în unele variante. ca sa fie învatat la vioara si e eliberat numai dupa ce iscaleste ca nu va mai veni niciodata la moara (52. se pr~face om rosu si-i primeste slugi. pîna o prefacu în pulbere. 1. interventia d. p.. prefacut într-un bivol care "se tot marea si tipa atît de urît. D. dispar. Se sperie de el si fuge înapoi în cetatea pe care o despetrificase (60. începe sa bata piatra "de se cutremura pamîntul". cel batrîn e izgonit din moara împaratului dupa ce a fost prins cu degetele în butuc de soldat. uitînd celelalte vorbe. Alteori. d. Dupa 3 ani. surarea actiunii.40-46). D. p. duhaneste Ianos. p. în basmul AT 613. 192-193) Un om îsi trimite cei trei fii sa intre servitori la oameni rosii. 1221-1222).

sînt pusi sa urce pe un vîrf de munte si sa alerge spre voinic care îi petrifica pe toti. cum poate lecui pe fiica unui împarat etc. un comanac ce face nevazut si papuci care fac "stînca mucida" orice din lume.455-456). Acestea sînt: un bat ("paltau") care petrifica orice. d. si pleaca în lume (52. 1. sub diferite pretexte. p. invidios pe îmbogatirea lui. o pereche de "papucii gîndului" care te duc unde doresti si un comanac rosu ce te face nevazut (5. . în o seama de variante ale basmului AT 313. raspund la chemarea fetei zmeului ca sa execute sarcinile date baiatului captiv. mostenesc de la parintii lor trei obiecte miraculoase pentru care se cearta (AT 518). dîndu-si unul altuia cu lingura (LIII. îmbogatindu-l (AT 810 A). d. 590). înc:. care îi da palosul ~otului. si e omorît de acestia (LXIV. D. d. p.160 buna ca dreptatea". p. 308). mai frecvent sa întrebe care e ora mai mare (LXXIX. pocnind din bici ca sa faca peste noapte o vi. Pe alocuri. Inviat de Piparus Petru. îi taie capul acestuia si îi ia sotia (AT 318.hisîntr-un butoi e eliberat de Mandalina. Alteori. sînt pacaliti. d. ia locul zmeilor. sau o manta care te duce oriunde. Fratele mai bogat îi scoate ira telui pe rînd ochii.e cu struguri copti (49. iar Mandalina e curatita fiind "plina de zmei de cei micuti" (60. însusindu-si obiectele (ibid. p.543). doar un spîn si unul cu barba rosie au putut mînca. Cînd face o pomana. p. d. se cearta "de la un cutitas si de la o frunza" si baiatul îi trimite sub pod ca sa le împarta. obligîndu-i sa le tina de capat (AT 821 B*).62). Trei d. baiatul sortit a fi ginerele boierului e trimis de acesta la d. se îndragosteste de Suta Ion si cheama d. fata zmeului. care a furat botul de mamaliga fara sa zica "bogdaproste" este condamnat de Scaraoschi sa-I slujeasca pe acel om. D. D.. La sfîrsit. Zurina. p. în unele variante ale basmului AT 930. dar îsi pune frunza pe cap. sotia lui Urma Galbina. se duce la locul de întîlnire al d. Urma Galbina îsi recapata palosul..1057). Oamenii nu pot gusta din bucate. p.539). Fratele sau. 65-72). prefacîndu-se în porumbel si îl decapiteaza pe d. p. V. p. da oamenilor niste linguri cu coada lunga.46-85). si afla cum îsi poate recapata vederea. se multumeste cu o baba ascunsa în sacul cu cîlti pentru a fi pusa talpa la iad (XV. devenind invizibil. Mai adesea. D.42~43). Cel orbit asculta sfaturile d.80-88.

în tovarasie de furt de porci cu un om. Din toti porcii furati. lntreceri). iar cei cu coada dreapta ai d. Mai des. promite omului ca vor intra în fata împaratului ca sa o faca bolnava.231)_ în basmele despre întrecere a cu omul (AT 1060~1097). p. Alteori.. grîul s-a facut frumos si omul s-a dus sa-I secere. D. radacinile: locul era semanat cu cereale. pretentiile d. d. Dupa aceea. Baba seamana sfecla. d. pune mereu broasca . în tipul Polypnem (AT 1137). p. abia unul cu coada rupta îi revine (5. p. omul anunta d.65).510-511). Un om îi fura d. p. care petrece o noapte cu o femeie într-o groapa. 91-110). ghetii (LXXIX. d. sau sa-i faca "o speka" din el (LXIV. Taranul îl pacaleste. II. baba ia partea de deasupra. face ramasag ca nu îngheata iarna vîrît în gheata. vazîndu-se pacalit.Copiii calca consemnul de a.. Femeia omului se duce dezbracata si se apuca de· secerat. ceapa. acesta cere ca toti porcii cu coada încîrligata sa fie ai lui.nu~raspunde nimanui în timpul noptii. c~l prost. ramînînd din nou pacalit (LXIV. p.92~100.87). v.d. d. De asemenea. D. Ajuns la moara d. iar d. cere ca la recolta viitoare sa aiba el partea de deasupra. este supus de om sau pacalit si în cîteva basme-snoave care au protagonist pe Pacala (Pepelea. ata lui era prea lunga si facea noduri. scapînd în cele din urma în blana unui berbece (5. A doua oara. In împartirea recoltei (Ar 1030).'. pacalirea acestuia formeaza trasatura lor distinctiva. iare! sa o lecuiasca. Cel mai mic îl orbeste. Cînd se ia la~ întrecere în cusut cu Dumnezeu. apoi arunca nuci ca sa-I faca ped~ sa-i deschida usa. D.-.. dar d. apoi i-o vinde cu un pret ridicat (ibid. o podoaba fara sa-1 simta.. D. facînd foc la marginea. vrea sa-I alunge. d'înlocuieste pe zmeu în aproape o cincime din numarul va-riantelor (XV. II. Pepelea declara ca se numeste Eu-singur.III. devine carunt (Ar 1164). ca firul din mustata pisicii". se sperie si fuge (99. p.). II.ia locul uriasului orbit de fratelemaimic.161 în grupa mai mare abasmelor despre d. 293-294). Ianos). apoi sînt momiti de d. nemultumit de cum arata. ca a iesit nevasta-sa din put si ei fug speriati (ibid. p. p.i holda.l10-118). p. încît pierde întrecerea (37. p. (Ar 1036). ca oile lui ar fi cu lîna de aur. D. sînt zadarnici te de femeia care îi da un lucru imposibil:: sa îndrepte firul de par cret smuls de la subtioara (Ar 1175)~ 1 se cere sa-I faca "drept. Ca sa scape de atare femeie.119-'-121)~ Un om da d.502-509). îl rasplatest~ pe barbatul femeii cu un "burduf de aur" pentru ca a suportat-o atîta (5.

plesnindu-l mereu cu biciul: . p. Trei baieti saraci 'cer bani împrumut de la d. nu mai fu nimic de iEd Dracul Se si stearsa". tina de car pîna ac~sa (52. sora d. p. p. d. d. urcîndu-l cu o macara la împaratia ei de pe "toarta cerului". dîndu-i drmllul pe coasta.. daca vor ghici din ce lemn sînt facute masa si patul lui. . îi desprinde o roata. s-a prefacut "un cavaler frumos" si a luat iarasi inelul de la fata împaratului si cu ajutorul lui l-~ scos pe bai~t de laînchi~ soare. Cel mic pîndeste sub niste spînzuratori si asculta convorbirea celor trei corbi care destainuie ca masa si patul sînt facute din tidva si coastele lui Ion cel Mare. la despartire iscalind "ca nu mai are nimic" cu el (52. parasit lînga o ruga si îl învata sa Se duca tîrîs la taul din spatele crucii "si sa te speli cu apa. "Cînd fu roata în vale. ca-t vin vederi iara" (5. . primul barbat al nevestei îi fura din nou inelul si ~evasta. partineste pe om. pe un an de zile. Dupa ce îi învinge în lupta. în cele din urma. care era tocmai Mangalina. apoi revin la tatal lui sa mosteneasca împaratia (ibid. El Îl alege' pe cel care a stricat roata si îl obliga sa tina de car în locul rotii. de rotila" (5. înteleg ca s-a orbit singur. Mai tîrziu. într-o varianta a· basmului AT 613. II. rupe qhiar osia.de la car ca sa se joace cu ea. schiop din mare îi aduce inelul si îl învata cum sa învie fata cu care se casatoreste. în timp ce Ianos taia lemne. merge la fratele orbit. se casatoreste cu ea. d. fara sa-i mai restituie.. un copil de d. Pleaca în lume si fiindca ajuta pe d.l030-1031). 17-20). multumit ca a ghicit. Pepelea ocaraste apoi d. D.. prefacut om sa duca capitele de fîn la un stog. In chip exceptional. ajutîndu-l sa-si îndeplineasca 'dorintele sau sarcinile.202-217).. Un d. Ionica pleaca în lume sa gaseasca pe fata zarita în fotografie. p. acesta i se arata noaptea si îl învata cum sa ajunga la casuta în care se afla norocul lui (ibid.16-17). le da banii.tine drace. fata împaratului îi fura inelul miraculos. ca ar fi pus cenusa în loc'de· papusoi si secara si se întoarce la stapîn cu faina. din tau ala. se învoiesc sa-i dea pe sora lor de sotie..700~ 701). Ianos pocneste din bici si "venira atîtia copii de dra~i acolo".1226). p.398). Unui baiat. p. 219-221).162 peslanina lui Pepelea si acesta îl orbeste.jpitluita~' (79. la sfîrsit de an prapadindu-i-se plata pe care slujise. îl trimite la un munte unde Sf. D.. D. p.. dar nu i-a mai dat inelul. praav se facu. III. iar ceilalti d. Vineri îi da o sageata:" .cu asta ti-i cîstiga pîinea" (ibid. dar e silit sa. D.p. Un argat nu are noroc.

.1245). Dumnezeu I. caci îndata ce bea din rîu.881). p. In unele variante ale snoavei 'AT 1563 B. caci era întuneric peste tot" (52. La început. e întîlnitdE~ d. Multe din ciudateniile creatiei sînt atribuite fanteziei lui. . Urs). mormaind îmbracati într-un cojoc.541). moare (LIII.. Are "parul alb. Pe spuma marii initiale sedea un fluture care apoi "a lepadat aripile si s-a facut om..-Dupa o legenda. Atunci cînd a pus ochi la toate . înflorit ca copacii primavara cînd înfloresc':. p. pentru ca lm a vrut sa-si întineze picioarele galbene la sapatul albiilor rîurilor. Soarele e scaunul lui Dumnezeu. acolo e-raiul. dar dupa ce femeile si fetele l-au murdarit. Soare. p. sau ~ste alungat de cîntatul cocosilor (S. 3471). p. ascunzîndu-si rodul în pamînt.1238-1239). D. atîtata de obicei de rautatea fiintelor. se însarcineaza sa arunce pe rînd în apa cei trei popi. c-un ochi sta pe scrisoare. Surlicarul. Ilie. p.. a fost blestemat sa bea apa numai din picurii de ploaie. d. p. s-a suit în cer (ibid.16~ III.. luna e sotia sa.22).547-548).. Diacul trimis de l1e~ vasta cu ibovnic (AT 1360C) dupa spuma. asa de frumos 1" (ibid. Drept în mijlocul marii s-a facut un vîrtej de spuma si din acolo s-a facut Dumnezeu si îndata chiar din aceeasi spuma s-a sucit Dumnezeu o lumînare. nu-l poate confectiona. "Dumnezeu s-a facut din spuma marii.. care îi dezv~luie înselaciunea si îl duce acasa. El e creatorul lumii si al fiintelor ce o populeaza (v. d: apare si în Cîteva snoave. Sf. 3465). au fost prefacuti în ursi (v. Cei care au vrut sa-I sperie. Luna. El sta în al 9-lea cer. apoi a stins jumatate din foc si a dat o ploaie din care au ramas marile deasupra focului (LUI. El cere ca recompensa sufletul copilului. dar cu unul. Dumnezeu. Facerea lumii). dar femeia îi pretinde sa-i faca un ac din parul ei pe care d.. în cel dintîi fiind Sf. în soare sta Dumnezeu si Maica Domnului si coroana . s-a nascut din duh si {oc.de pe mare. are o ferestruica în podele jos si se uita ce fac oamenii si ved~ toate celea" (ibid. apoi ceilalti sfinti. vîrît într-un sac (S. "Dumnezeu e ceriul si Sf. ucisi de sotul amantei lor.157). "Dumnezeu sta în cer la masa în odaia sa si scrie. Incidental. lor lumineaza peste toata lumea" (ibid. umbla pe pamînt. p. Sf.

dîndu-li-se mîncare pe prispa. au fost refacuti iar oameni. îl mustra pe D. D.cuptor în pîine. 1063-1064). p. Adesea. îmbracat în haine noi de Pasti.. se :sperie de copiii de la început care erau atunci mari si umblau . racul a venit ultimul. p. Cînd a intrat într-un sat. p..Fiindca esti coada. Femeia vîra în cuptor unicul copil. se saturasera de pîne de grîu si . p. îl preface în barza. Un împarat nucrede în D. Cînd se duc la o nunta îmbracati ca oameni saraci.II. p.a facut pîine duminica seara e prefacuta în asina (92. . . A doua zi. îi trasneste curtea si oastea. iar femeia în stana de piatra (LIII. "numai pielea pe dînsii coscovita" . îl vad cu parul de aur. dar cînd se uita. împaratul berzelor îl face iarasi om (LI.548). prefacînd balega din . p. D. D. împaratul cere iertare si oastea este reî~viata (ibid. D. Petru nu sînt primiti de nimeni.537). î~ care oamenii erau pacatosi. cu trasura" si cînd sînt pusi dupa masa.. socotindu-se cel mai puternic din lume. a trimis femeia cu copiii pe deal !fara sa se uite înapoi si tot satul a fost cufundat sub apa (ibid. Dupa ce se caieste de relele facute.. pedepsind sau mustrînd pe cei care gresesc. D. 904-905). D. apoi cade si putrezeste. n-a vrut sa-I primeasca pe D.67). flacaul a murit "caci omul e ca si floarea cîmpului" (ibid. D. Desi e atotputernic.254-255). p. în alt sat. Apoi se prefac "amîndoi boieri. Satul e prefacut în mare sarata. Peste un an. peste noapte.256-257). A doua zi. p. jucîndu-se cu .fuga "chiar în ziua nasterii si puteau sa vorbeasca". p. iar o femeie îi trimite pe un deal.970).(52. toarna bautura si mîncarea pe straie (52. pune la încercare credinta celor pe care îi viziteaza. intervine în viata oamenilor. ar trebui sa dureze cel putin 3-4 saptamîni. Numai o vaduva cU 7 copii l-a primit.164 vietuitoarele. 2). nu sînt primiti în casa.. slabi si negri. D. Femeia care . Doi calugari îmbuibati de toate bunatatile. Se duce la un gradinar cu multe bube pe corp si spune ca s-ar vindeca cu untura de copil. Pentru ca un om taie aripile unor pui de barza. si SI. ca nu face "cu dreptate"atunci cînd floarea pomilor tine· numai vreo 3-4 zile.. s-a speriat de un copil despuiat si a decis ca noii nascuti sa nu poata umbla decît mai tîrziu si sa nu poata vorbi "lamurit decît dupa trei ani" (66.au plecat sa caute "mama grîului". i-a prefacut în bivoli si i-a dat unui om sa:i puie la munci grele timp de un an si sa-i hraneasca numai cu paie.1245). Un flacau.am sa ti-i pun în coada" (52.Un sat din Moldova.

sa nu-l zboare" (82.298). D. Bogatul nu-l primeste în gazda. Omul cere sa-I pedepseasca.. "n-ar mai fi oameni pe pamînt" (52. acesta se roaga sa-I lase în scaunut lui.. caci dacaar fi si D. p. Sabia era atît de tare. intervine în actiunile protagonistilor în momentele critice. l-a alungat pentru ca "nu stie a rabda" (ibid.. 366). pe care sa i le dea cînd va fii în stare sa smulga "un copaci din pamînt . p. (86. îl scoala de pe scaunul lui. D. un sara€.' va pu. cu radacini cu tat". ia la sine un om si îl pune în locul sau. vede un gard de nuiele "si stresnuit tapan nici pasaruica. de obicei sub cpipul a d~i 'batrîni modest îmbra~ati. p.409-410). Acesta vede "cum un om fura ciocalai de la o femeie saraca". fiind prea iute la mînie. p. se hraneasca. dar D." îl primeste si cînd D. Omul îi trînteste un bolovan în cap.1246). D. îl trimite sa scoata o piatra din mare si sa o despice: gaseste doi viermisori. apoi omoara pe un: bogat care fura grîu de la doi saraci. ratacita în codru baga în foc balega de urs si de lup ca sa. invidiosi pe cel mai mic pentru ca a omorît scorpia. coboara la el si îl vindeca.165 t ( doua mere de aur. D. II. suflare. D. .1245).. D. 49-50). întîlneste un om care facea gard din fire de paie. o si trecut pin el" (5. 1. Petru se arata îngrijorat de soarta copiilor. D. fiind gata sa nasca. preface balega într-o> "pita mare de grîu".. D. saracul frige un copil (ibid. În basme. Chiparus bun' . de obicei cînd nu se întrevede alta solutie izbavitoare. încît daca dadea într-un fag. D. "s-o si îmburdat.538). Cine a purtat de grija celor 2 viermi. Vaduva. El e înfatisaf calator în tovarasia Sf. în vreme ce barbatul cît un munte a mîncat singur o' gaina. iar pe baiat îl boteaza Voinic de Codru. O seama de legende îl înfatiseaza pe D. daruindu-i o pusca si o sabie.367-368). plin de rabdare~ cumpanind îndelung hotarîrile pe care le ia. face nazdravane animalele lui Constantin.. p. p. apoi si pe dînsul prin simpla. era mai nazdravaTh di cum o fost" (5. de unde vede cum o femeie bolnava a postit în saptamîna mare. asemenea. Petru. e nasul noului nascut. Cînd D. în vremea cînd oamenii stiau dinainte cînd vor muri. p. D.1. "Ceea ce i-o suflat Dumnezeu pi dînsu. daruindu-i o arma miraculoasa sau vite nazdravane. mistretul si Miaza-noaptea (AT 304) îi zdrobesc picioarele. p. cere carne. Cînd fratii. decide ca oamenii sa nu mai stie cînd vor muri si cînd trece pe la acel om. în o seama de basme. ia viata celor doi parinti. Cînd vine finul sau la el. Sf.ta si de a copiilor (LIII..

care "a iesit afara s-a amenintat si pe loc s-a facut si popa. iar ca dar i-a dat finului o sabie si doua mere". adusa de el (ibid. o binecuvînteaza ca sa rasara în urma pasilor ei busuioc si Iamîita. Dupa aceea îl va gasi si pe sotul sau. daruindu-i "o pusculita de vînat"." iar de Sf. iar din par sa-i cada margaritare ori de .'itei e daruita de D. p. îi da la botez "o pusca s-o tesaca s-un cal. o boteaza "Floarea fina lui Dumnezeu". omorîndu-i pe amîndoi (AT 590). îi iese în cale si îi boteaza copilul. Si. îsi va recapata sabia. iar pe fiica altei fete de împarat D. Peste cîtiva ani. afara de unul care s-a îndragit de ~ama-sa. Busuioc a omorît toti zmeii cu sabia miraculoasa.rie de arama".553-555). D. l-a înviat cu apa de la muntii ce se bat în capete. p. daruindu-i o vaca. dar îi va fi furata de sotia necredincioasa (AT 318). Floarea fina lui D. Omul primeste fata împaratului de sotie si jumatate împaratia (ibid. Cu pusca vîna. iar Si. sa ploaie. p.. "ca de totpasul ce va pasi sa se faca în urma ei un galban". dar spune ca a gasit un margaritar sau un diamant. Petru "ca de cîte ori va plînge. copila saracilor e daruita de D. Cînd D. Copilul unei fete~de împarat e botezat de D.. omorîndu-si sotia necredincioasa împreuna cu amantul ei (52. p. care o pune sa-i caute în cap. sa i se faca doua flori la urechi" (ibid. în care era un bou nazdravan care va conduce cireada si va putea ara împaratului "o p. D. p. D.166 viteaz nascut de baba dintr-un bob de piper e botezat de D. în aceeasi zi sa o samene si sa-i aduca colaci (AT 532*). la botez "ca de cîte ori se va scalda. Fata gaseste un _paduche. 1220). sa se faca aur apa care se va atinge de ea". "Busuioc finul lui Dumnezeu". si dascaI. în alta varianta.932).. Baiatului conceput de fata împaratului dintr-o frunza din care cînta si nascut în polobocul dat pe apa. toate celea habucea" (ibid.196-198). Fata nascuta în casa unde au gazdu.. dar "sa nu cumva s-o sudui pan îi ajunge acasa". Paul "ca de cîte ori va rîde. si cristelnita si toate cele trebuitoare la botez. darul e adecvat starii ei. trandafiri sa-i curga din gura" (ibid. p.911). de Sf..hulub. boul. Merele se vor preface în doi boi ce îl vor învia. iar cu sabia va rapune balaurul din fîntîna (AT 300). iar cu tesaca cînd melita. finul pleaca sa caute vaca si o gaseste împreuna cu o cireada. Fata mosului cea cuminte plecata dupa foc (AT 480) ajunge la D.934). Petru îi daruieste "ca de cîte ori va plînge sa-i curga diamante din ochi". Un om sarac plecase în cautarea unui cumatru. boteaza o fetita. Omul nu s-a putut abtine si vaca a disparut. Paul "ca de cîte ori va rîde.

si' e retinut de D. îl învata apoi' cum sa ia camasa: zînei celei mai mici ca'sa si-o ia de s~tie (AT 400) (52. daf cînd se întoarce si observa lipsa. Soldatul le fura pentru ca D.1031~1033). iar D.1165).. invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465). cel invidiat pentru sotia frumoasa e trimis în cele din urma sa-I aduca chiar pe D.dîndu~iu:ri' ulqior • . ajuta pe baiatul destept al saracului. omorîta la uneltirile cumnatei invidioase.22-25). cei doi mai mari sînt omorîti de calul dat de D. sluga laiepele sale. D. p. mi culege "floriI. arzîndu~i casa si prefacî~d ograda în imas pentru gîste (5. III. Pe alt flacau. explica toate. Fata babei pateste la fel. cu a: carui fata se va casatori (iOid.61).Soare stergatoare".704). Mai tîrziu. se duce la D. Cel ce se vede înselat în promisiuni.23-32). care erau· sufletele copiilo)) botezati. Sarcini de Pierdere) la D. cînd gaseste paduchele.:··Uni om sarace tocmit de D.. care loveste cu toiagul într-o stînca. D. Baiatul plecat în cautarea norocului (AT 460 B). în o seama de variante ale basmului Ar 465. D. La cererea Henei Cosînzene. cu obitusa-n spate" si îi spune ca:i-a dus-o.. p.saraci care i-o:daw noaptea pe geam: Cumnatii o cauta apoi pe rînd. care îl pune sa pazeasca cine se scalda noaptea în iazul de lînga casuta lui. Cînd acesta pleaca în cautarea averii disparute. facîndu-i "un palat unde toate lucrurile o serveau" (LXXXIII. Sora. pentruca-au. II. e înviata deD.viitorul socru care îi da fiica în chip de sarpe (AT409). p. p..peteste sora unor frati . p. o blestema ca sa vorbeasca fara rost si parul sa-i fie plin de paduchi (XV. mului AT 552. II. dar ea îl ocaraste pe D. p. si au cules flori. apoi rasplateste cu o pereche de boi nazdravani pe solicitantul care a dat o vaca de pomana (5. Pe drum.167 \ cîte ori se va pieptana. îl pedepseste pe boierul semet.162-163).. într-o varianta· a bas"". a. baiatul e trimis '(v. p-o prapasta de coasta urîta . ajunge la D. p.p. Cel mai mic sade numai pe podele. îi apare în drum ca un batrîn "sezînd la tri oi. p. îl îndruma sa intre argat la cel mai bogat om din sat. sa fie despagubit (AT 460 A). indicînd remediul.94~99). D. sa-I pasca.lipsea de acasa. sa-i aduca bitusa lui "sa ma culcu-n ie si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita".402-4(5). D. fiindca i se prapadea sîmbria la sfîrsitul fiecarui an. D. întîlneste o seama de ciudatenii si calatorul e solicitat sa aduca raspuns. îl blestema pe hot sa-si schimbe sexul (60. fata îmbracata soldat (AT 514) e trimisa sa aduca "feredeu de la Dumnezeu si de la Sf. "pe mîne amiazazi sa sada cu dînsul1a masa" (79. stat pejetullui D. pentru totdeauna (81.

515). Saracului ce îl primeste la botez. p. apoi apa din pîrîul de mir din care s-au adapat. îi face dintr-o . cel mai mare si cel mijlociu nu dau nimic lui D. iar cel mic ". mijlociul o turma mare de oi. iar pe împaratul nas care nu voia sa-i lase în casa îl preface în stana de piatra (ibid. iar pe cel r . p. Sluga aduce smirna~' si tamîie din malul pascut de iepe. dar credincioasa" (5. 367).-1229). Oile fratelui mai mare sînt prefacute în ciori (60. p. mijlociul bogatie mare. în alte variante.452-453). î'n alta varianta. sa ia pasarea din rai care întinereste(AT'550). celui mijlociu 4 boi. p. împietreste pe fratii mai mari care nu vor sa-i dea din merinde. dar el îl preface pe popa în cal si îl da unui tigan sa duca carbuni. o punga din care nu se mai termina banii. rîvnita de tatal lor (81 a. p. dar nu omorîti" îi aduce toate lucrurile schimbate de crîsmar (52. prefacut cersetor. dupa dorinta: celui mai mare o turma de oi. prefacuti cersetori. Soldatului demobilizat care se arata extrem de gen~ros cu D. IV. îl plateste cu o herghelie de cai.44). D. care îsi împarte turta cu el. mai rar o luIea care nu se mai sfîrseste. toate prefacute în muste si vîrîte într-un corn (52. o turma de oi si o cireada de vaci. sa le dea o livada cu pomi. Cei trei frati saraci sînt daruiti de D. în loc de maciuca . p. Copilul e descoperit jucîndu-se cu doua mere de aur. cel mic "o muiere credincioasa".Implineste dorintele celor pe care îi întîlneste în cale. carti de joc cîstigatoare (XV. dar cel mic îl trece în toiul noptii peste Dunare. Cei mai mari îl alunga pe D. o turma de oi. Saracului caruia vîntul i-a suflat toata faina din ca:us (AT 563) îi da o moara care la comanda "moara macina" îi va da "faina cît îti va trebui". dar ajuta pe cel mai mic. II. o bîta ce bate la comanda. primeste o doba care la comanda "dati. o sulita.477-479). apoi o masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. cel mic o sotie "potrivita. fratii cer lui D.// / 168 sa aduca apa de unde beau iepele si iarba de care vor paste.0 femeie într-un gînd cu mine" (52. p. sau cel mare sa fie popa.lingura de untura o multime de vite si dintr-o lingura de faina cucuruz ca sa le hraneasca. îi da o seama de obiecte miraculoase (AT 330): un sac (turbinca) în care intra oricine la dorinta posesorului. apoi îi frige copilul din leagan (AT 750 D). si sotul sau... iar celui mic o luntre lînga Dunare sa treaca oamenii si sa salveze pe cei înecati. Contrar promisiunilor. sau cel mare o femeie frumoasa. 70-78). p.1227--. u'n berbec "ce scutura bani" si o maciuca cu care îsi recapata cele schimbate. 1252-1253).

p. I. îsi regaseste copiii si nevasta si are o batrînete linistita (60. D. raspunde la întrebari.374).56-57). Intra porcar.. Fratele cel mai mic care i-a dat lui D. împlineste de asemenea dorinta celor trei fete sarace: cea mare sa aiba un barbat cu "multa pîine". Baiatul care s-a aratat ospitalier.430-433). La trecerea Dunarii. e pus sa samene oasele mielului mîncat care se prefac într-o turma de oi (60. 3-9). Dupa putin timp.169 (. p. a doua un barbat cu vaci multe. Decide ca fata harnica sa se casatoreasca . dar nu primeste de la vecini nici paie sa le astearna. mijlociu îl îndeamna sa-si vînda turma si sa arunce banii în copacul pe care îl va taia tiganul.Copilul e gasit viu (52. Bogatul care nu îl primeste la "praznic" pe D. I. p. un lup un copil. îi arata "sa-si bage boantele în gîrla" (41.456).326-327). iar Dunarea al doilea copil.480-487). sau a patra pentru cel ce a mîncat prescura (81 a. 1254-1255.. sau i le lipeste el însusi cu scuipat. trimisa sotiei de boier prin Aflatul ca sa-I omoare. p.315). cu alta în care cerea sa fie casatorit cu fata lor (AT 930).: p. alungat de copiii lui. p. dîndu-i sa coase o camasa în schimbul careia D. III. facînd a treia gramada pentru hot (52.1251). D. înviindu-i în acelasi mod si copilul taiat (86. sa aiba la batrînete "trai mai linistit". iar pentru ospitalitate cu un sac de galbeni (81 a. sa-si recapete ochii scosi. Fata cu mîinile taiate (AT 706) se vindeca de îndata ce D. pere de pe craca sa. PoPa). E rasplatit cu doi boi. D. cea mi~a îl gazduieste si-i da copilul fript sa se unga pe la ochi cu untura din el ca sa-si recapete vederea (Ar 750 B). apoi cu o casa. e pedepsita. Totusi femeia. Cînd diavolul vine sa ceara copilul juruit. pentru ca împotriva ursitorilor nu se poate nimeni opune (60. p. Saracul ospitalier cere lui D. Cel mai mic îl gazduieste. Descopera pe popa lacom de bani care i-a furat din partea lui (AT 785). III. v. pleaca în lume. omul ramîne fara avere.526). Fata orbita de sora ei vit~ega (Ar 510) e ajutata de D. p. facîndu-1 sa crape (v. dar vîntul turbat o arunca în fundul marii (LXXXIII. e prefacut în cal alb. îl reface om pe tatal lor (52. Baba ajunsa împarateasa vrea sa fie "Dumnezeita" (AT 555). p. p.. Acestia primesc pe saraci la masa si D. Cea mica un barbat "asa ca mine si într-un gînd cu mine". schimba sc~isoarea.429). p. e rasplatit cu o mireasa buna. nemultumita cu cea mai înalta situatie. iar gospodariile vecinilor ard (ibid. 17). p. va obtine ochii de la impostoare (ibid. Cele doua fete îl alunga pe 'D. iar dupa 15 ani e ales împarat. un turc îi ia nevasta. p. Drac).

îi spune ca greseste: "Nu Dumnezeu este cel vinovat ca esti sarac. ba unu sanatos tun lînga altul slab sa-I sufli sa cada .. dar D. p. II. Petru se plînge lui D. Ursitoarele se arata a fi' mai tari: ele ursesc ca baiatul nascut sa moara înecat cînd va fi mire. Dupa 3 zile de asteptare. În basmele-snoave despre PacaIa. da n-am ce da la copila'sii meicsa manînce".ca hotu da Dumnezeu pa mine m-a rînduit asa da rau." (86. Sf. pentru ca "nu esti drept. de nedreptatea verdictului. D. 1250). p. întrucît nu alege "pa cel mare din cel mic: dai la _unu ca la altu portiia" (5.. 527-528). "Merg sa aflu pe Dumnezeu si sa-I omor. Oamenii saraci se arata apoi nemultumiti de discrepanta sociala pe care a instituit-o D. Uneori.. . Judecatorul îl trimite la împaratul care îl închide într-o chilie pîna va veni D. Lemnarul sarac îl refuza de a-i fi nas copilului. Fata care zice ca va termina holda cu ajutorul lui D. nu este însa absoluta.. cu toata mirarea Sf. de aceea cel sarac refuza sa dea struguri lui D. apoi o masa ce se' umplea cu mîncari si bauturi (5. Revoltat. cu 12 copii pe care n-avea cu ce-i hrani. îi da fluierul 'fermecat (AT 592) ni' care fate sa joace oile prin spini. Puterea lui D. marturisind ca ursitorile sînt mai tari. se duce la judecatorie "ca vreau sa pîrasc pe Dumnezeu.1248).15) .22). prefacut mosneag. arata ca "ceea ce este sortit. negustorul pleaca. în opozitie cu moartea care face dreptate. se decide: "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc unde-oi da de Dumnezeu sa ma duc sa-I tai! Ce mai încoasi-ncolo 1" Cînd îl întîlneste pe D. Apoi îl conduce la întîlnirea cu ursitoarele. ramîne sa secere si a doua zi (ibid. pe cînd cea care crede ca o va termina cu sau fara ajutorul lui D. 1249). nu se poate înlatura" (LXXXIII. apoi pe popa ce-l pîndea .p. se dezvinovateste. Un negiIstor îsi prapadeste toti banii. Petru (52.. si femeia". II. uitati-va mi:-a luat si banii. Saracul. renuntînd la despagubire (52.p. în contrast cu fratele sau bogat. în timp ce a fratelui bogat ramîne neatinsa. p. Un sarac se întîlneste cu D. D. p. îi da un miel care scutura numai aurdin'lîna (AT 563)..345347). Alteori. p. D.. se arata sensibil la sacul de tamîie aprinsa de Ivan si. caci m-a lasat pe lume sarac" . revolta împotriva nedreptatilor ia forme agresive. p. îi spune ". îsi îndeplineste dorinta. pentru ca "nu faci direptate nici tu".167). ba unu bogat putred alaturi de un biet sarac de n-are codru de pîine. ci Ursoaica ta".170 'cu flacaul lenes' (AT 822). iar acasa îi moare femeia. Via fratelui sarac e distrusa de grindina. D. unde saracul afla ca a fost sortit sa fure (LXV.

D. Suma devierilor fata de textul initial ofera aspecte extrem de interesante. 1225-1226)~ Popa se viseaza în rai.. adesea tnuLtimilenare. Experimentul a continuat astfel în serii de cîte 9 si 20 de insi. 3494). e înduiosat de bataile primite de un barbat de la sotia lui de ziua femeilor. Din cele'38 eleve. p. 43). Cel dintîi care l-a utilizat a fost folcloristul englezF. si pe spatii neobisnuit de Întinse. în 1931. 2. la masa cu D. 1.127-131). Wesselski conchidea ca basmul se pastreaza numai cînd e fixat în scris. dar Bartlett a publicat foarte putine date despre experimentul sau (IX. unor serii de englezi.171 t ~ si pe preuteasa din polobocul din pod (52. p. Calator pe pamînt. Legile . Ideea calauzitoare a fost însa alta: stabilitatea "extraordinara" a naratiunilor populare de-a lungul existentei lor. p. Jungbauer. de îndata ce basmul e repovestit pe cale orala. si ridica dreptul femeilor de a-si mai putea bate barbatii în acea 'zi (S. A fost aleasa o clasa a scolii medii din Komotan cu eleve între 12-13 ani. Ciurica. Naratiunea sa a servit apoi celui de-al doiiea din serie care a procedat identic: a~itit-o de doua ori. Aceasta s-ar datora legii "autocorectarii" (v. crezînd ca al lui va fi visul cel mai frumos pentru a primi puiul fript (AT 1626) pe care Pacala l-a mîncat tocmai pentru ca l-a visat pe popa ghiftuindu-se în rai (S. numai 18 au redat toate partile principale ale basmului. Anderson în felul celui efectuat de Bartlett. apoi dupa 15 minute a scris ceea ce a retinut în memorie. El a ales cîteva naratiuni provenite de la popoatele extraeuropene pe care le-a supus memorizarii. ieste ca. Celui dintîi ins din serie i s-a: pus la dispozitie naratiunea pe care a citit-o de doua ori. Independent de Bartlett a întreprins un experiment cu aceleasi intentii. variantaliterara fiind aceea care impune mereu forma corecta împotriva devierilor si degradarilor pe care le aduc variantele orale. apoi dupa un sfert de ora a scris forma înregistrata de memoria lui. dar cu alte coordonate A. 3016).C. Wesselski împreuna cu G. ' . El nu se îndo-. Mai multe experimente a întreprins W. Experimentul folcloric în domeniul povestilor a urmarit cu precadere problema stabilitatii lor în circuitul oral. încep fluctuatiile si alterarile. Bartlett în 1920. dar devierile de amanunt au fost numeroase si neasteptate. Celor 38 el~ve li s-a dat ca tema în clasa sa scrie ce au retinut din basmul Dornroschen povestit la începutul orei. pîna la nerecunoastere (XCII. 3.

Apoi repovestirea s-a continuat în lant în chip similar . Konstantin Ramul înainte de 1935. p. Pentru a verifica eficienta acestei "autocorectari". expusa mai întîi în studiul monografic Kaiser und Abt (1923).44). Primilor din serii li s-a citit naratiunea numai o singura data. Anderson conchide ca "o naratiune populara în transmiterea orala daca e auzita o singura data de la un singur izvor într-adevar se denatureaza în cel mai scurt timp pîna la nerecunoastere" (ibid. Concluziile sînt aceleasi: naratiunea orala se deosebeste de prototip pe masura ce trece din gura în gura (5. A fost aleasa numai o naratiune si supusa memorizarii unor elevi.Al> B . Cel dintîi a fost organizat Împreuna cu praf. Versiunile acestora au fost citite apoi urmatorilor din serii .care au procedat la fe}.CI) dupa ce au consemnat în scris forma memorizata de ei. în 1950. el a reînnoit experimentul cu studentii sai de la univetsitatea din Kiel. dar si versiunile a zecea de la toate seriile difereau Între ele pîna la ridicol" (IX. ca si la experimentele anterioare. Îndeosebi pentru cele cu intriga complicata.Bl> C .A2 pîna la A12 etc. el a efectuat mai multe experimente. Ele arata o mare îndepartare de varianta princeps. B. împartiti în 3 grupe egale (A. caci nu oricine poate memoriza un basm. Au fost alesi 36 studenti. . "Rezultatul a fost exact asemanator cu cel al lui Bartlett. 107). împartiti în opt serii paralele. p. transmise succesiv prin 12 intermediari. împartasita pe cale orala. Cercetatorii citati au ales elevi sau studenti la ~are în genere memoria vizuala este mult mai activa decît cea auditiva. Se stie de multa vreme ca si în straturile populare sînt o multim~ de ascultatori care se desfata la . I. adesea în forme de nerecunoscut. Experimentele întreprinse de Bartlett.20-21.). Primilor trei li s-a povestit o legenda scurta pe care acestia au repovestit-o urmatorilor din serie (A . C). Cei alesi nu aveau un interes deosebit pentru naratiunile populare. si anume se deosebea a zecea versiune a fiecarei serii în chip neasteptat de textul princeps. întrucît au fost efectuate în conditii nefolclorice. Materialele nu au fost Însa publicate si între timp s-au pierdut. S-au obtinut în total 36 variante. Materialele au fost publicate în doua brosuri Ein volkskundliches Experiment (1951) si Eine mue Arbeit zur experimenteUen Volkskunde (1956).172 ePice). pîna la ultimii.fiecare scriind ceea ce a retinut din versiunea precedenta. în trei serii paralele. pe care apoi au fixat-o În scris dupa trei zile. Wesselski si Anderson nu pot fi concludente.Al .

p.pe documentul sonor a aceleiasi naratiuni de la acelasi povestitor. Experimentul ar fi trebuit întreprins într-un mediu folcloric cu insi dotati cu o buna memorie si cu vadit interes pentru o an~mita ~pecie narativa. 231. de vioiciunea si exuberanta caracteristice naratiunii orale în gura povestitorilor talentati (XVI. 2b3. Spre ilustrare. Un prim experiment. Atît versiunile paralele publicate (5. I. în culegerile de naratiuni popula re din anii 1950-1968. 4. p. mai cu seama cele din primul experiment. In acest scop. 95). 159. 544. fara ca sa-I poata memoriza pentru a-l povesti altora.340 si 355. dar dupa un interval care a variat de la o luna pîna la 4 ani. cît si cele inedite dovedesc ca Iiaratiunea spusa în ritm încetinit este schematica. a urmarit înregistrarea de doua ori .69. p. care aveau o îndelungata experienta în ale povestitului. 404. Printr-un alt experiment s-a urmarit detectarea variabilitatii pe· scara orizontala.125.534.uneori de trei ori . p. . cît si la rotunjirea lui stilistica. 571. de la un povestitor la altul. cu pauze. lipsite de HuiduI artistic. p. Cîteva din ele au fost publicate în cîte doua versiuni paralele (5. am efectuat si cîteva experimente în vederea ~aceluiasi tel: conturarea limitelor stabilitatii povestilor orale. au fost alesi povestitorii cei mai reputati din localitate. adica' de la povesti torul sursa si de la ~ei care b învatase de la cel dintîi. repetarea contribuind atît la fixarea lui în memorie. Am înregistrat astfel aceeasi poveste. adesea specializate la o singura subspecie (XCI. III. inclusiv eventualele adaosuri creatoare. p. p. practicat pe scara mai larga. II. variabile fiind doar unele detalii de localizare la povestitorii urmatori. în maniera fireasca de reproducere. au fost publicate numai doua naratiuni în versiunile lor paralele (5. Abia cei înzestrati cu o buna memorie retin dintr-o singura ascultare basmul pe c~re sînt apoi în stare sa~1repovesteasca de mai multe ori. adesea cu omisiuni ale unor parti constitutive. I. caci si ia acestia preferintele. II.7). pentru a putea fi notate direct (nu stenografiate!) de culegator si cele debitate de acelasi povestitor la microfon. III. 405.69. II. 173). se vadesc neasteptat de divergente. departe de a fi similare. dovedesc o evidenta stabilitate a schemei epice. dar de la doi insi diferiti si totusi dependenti. p. p. libera de orice stingherire.459-461). 69 si 89).173 l' auzirea unui basm. Un al treilea experiment a avut tinta reliefarea diferentei dintre variantele povestite în ritm încetinit. Versiunile paralele.

Dumnezeu a facut pamîntul ca o minge.. devenind pamîntul de azi. iar din talpa si coasta lui pe Eva. Cînd acesta scapa lopata si sare sa o caute. 26). El l-a scobit apoi ca sa faca loc apelor (ibid. pamîntul fiind neted.F Fabula v. Din cenusa focului Dumnezeu face o turta pe care o pune pe apa. avînd vîslas pe îngerul Andrei. de Dumnezeu cu ajutorul unor animale sau de Dumnezeu cu ajutorul diavolului. Apoi dintr-o bucata de sticla Dumnezeu face cerul si constelatiile. Nu se stie din ce s-a iscat un foc urias si Dumnezeu a scuipat sa-I sti~ga. Dupa alta legenda. E conceputa felurit: creata de Dumnezeu singur. 1 . Alta legenda înfatiseaza marea initiala pe care plutea corabia lui Dumnezeu. Apoi Dumnezeu mai face 4 pesti si pune pe· spinarea lor cîte o bucata de pamînt: cînd se misca acestia. punîIid pe Andrei sa-I tina cu spatele. apa marilor provine din ploaia iscata ca sa stinga focul initial. nu putea sa tina apa necesara. Apoi Dumnezeu toarce tarîna si din ghemele obtinute face muntii si dealurile. O legenda olteneasca arata ca Dumnezeu a facut pamîntul din saliva scuipata în palma (LXI. Dumnezeu crapa pamîntul. Dumnezeu da cu piciorul în pamînt si ies toate soiurile' de animal. iar din 7 pietricele face pe Adam si din 5 pietricele pe Eva. e cutremur de pamînt. Nu putea însa trai nici o vietuitoare. p. Dupa aceea.. scoate fier si face un plug la care prinde boii si ara împreuna cu Adam (LUI. Stelele sînt scînteile ramase de la foc. p. Din negrul de sub unghie face pe Adam. Face apoi o broasca testoasa din ouale careia vor iesi toate soiurile de animale. p. Dumnezeu umbla prin vazduh cu o trasura de foc. Dumnezeu rade mîl de pe aripa corabiei si face pamîntul. Saliva lui a devenit apa oce~n:elorsi marilor. Basm despre animale Facerea lumii.e. apoi a latit-o si a lasat-o sa pluteasca pe apa. 1. 540-541). 43). La început.

Ca rasplata.peniste beldii de urzica. Diavolul schiop a ramas el stapînitor pe cele trei sferturi ale pamîntului. din vîrful lui iesind mereu foc. Dumnezeu îi porunceste sa remedieze lipsa si ariciul scurma pamîntul.. dar a cerut ca jumatate sa fie al lui.u a facut pamîntul întins. 31-38. Fiindca nu sedea apa pe el. Diavolul. Apoi se duce dupa niste lanturi si îl fereca pe fratele sau ca sa tina pamîntul cu capul pîna la sfîrsitul lumii. ariciul l-a sfatuit pe Dumnezeu sa faca dealuri si vai (ibid.a pretins ca trei sferturi sa fie ale lui si cheama în ajutor pe fratele schiop. albina a fost sfatuitoarea care a propus· ondularea. Dumnezt. Din acest foc purtat de vînturi s-a nascut o femeie. Acesta observa ca pamîntul nu are stabilitate pe apa si îl trimite pe fratele cel prost sa se vîre sub pamînt si sa-I sustina de la mijlocul lui. p.vada daca este pamînt. p. 3.' Ca sa încapa pamîntul sub cer. p. Pamîntul fl. unul schiop dar cuminte: celalalt prost. p. _ . Broasca). v. însufletita de vîntul cel mai de sus. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". pamîntului în munti si vai (ibid. 971. 143-145). cere sfatul arieiului care îi arata ca nu vor putea trai vietuitoarele din lipsa de apa. Dumnezeu . p. p. Arici). El scutura mereu ca sa rupa lanturile si atunci se cutremura pamîntul. La început era un munte care atîrna în aer. spunîndu-i ca e mult pamînt în fu:pdul apelor. clatinat de vînt. acesta a suflat în turta de lut si pamîntul a început sa se lateasca.17S ~ . dîndu-i un ghem sa-I masoare ca sa nu întreaca cerul. v. J t t r 2. neted ca în palma. fost facut de brQasca la porunca. . în crearea lumii.38-42). Dumnezeu a poruncit apelor sa se dea în laturi si pamîntul a iesit la suprafata (LXI. Dumnezeu l-a avut colaborator pe diavol. p. 43)... lui Dumnezeu. Acesta din urma a scos lut din mare si a vrut sa faca pamîntul.a blagoslovit-o (52. 24). Albina) sau tîncul pamîntului (ibid. nI-a poruncit Dumnezeu sa care apa cu gura si sa care tarna. Broasca a adus putin pamînt în gura. Femeia a mîncat doua bucati de fier din care a nascut doi diavoli. p.16-17)... v. dar nu s-a priceput si l-a chemat pe Dumnezeu. Dupa alte legende. Dumnezeu si-a luat ariciul ajutor la urzirea pamîntului. 22-24. Dumnezeu numai pe un sfert (52. Dumnezeu i~a poruncit broastei sa coboare în fundul marilor sa . Pamîntul a iesit însa mai mare decît cerul (LXI~ p. 39) sau napîrca (ibid. ridicînd munti si facînd gîrle si izvoare (52.

p. dar nu i-a ramas lut decît sub ungJ:lii. pamîIftul se latea mereu. iar Viermele în drac. Dracul a luat însa pamînt în numele lui. dar acesta l-a înghitit. 18). dar pamîntul se Iatea într-una si în acelasi timp crestea si pamîntul înghitit de 'diavol pîna 'era gata 'sa plesnea~ca. Dumnezeu trimite pe diavol sa scoata nisip din fundul marii.. ' Dracul a avut initiativa de a face "un petec de pamînt ca un scaun" ca sa aiba pe ce se odihni. v. Diavolul ia însa tarîna în numele sau si cînd iese deas. ajungînd atît de mare cît este astazi (LXI. Fluturele s-a prefacut în Dumnezeu. Dumnezeu face o turta din molozul cules de pe talpile diavolului. invidios pe creatia lui Dumnezeu. dar în numele sau. Il împinge din pat si începe sa-I rostogolea:scaîn apa. 'cerînd la nevoie ajutorul lui Dumnezeu. diavolul vrea sa-I-înece ca sa ramîna el stapînul lumii. adunînd trei fire de nisip. Duni~ nezeu a trimis pe diavol sa aduca pamînt în numele sau.upra. La mijlocul lui. ca sa fie a lui a treia parte din pamînt. dar pe masura ce îl rostogolea. abia a treia oara cînd zice "Doamne ajuta-mi" ~ . nu mai are nimic în mîna. 881). Se scufunda în mare. Dumnezeu trimite pe diavol în fundul marii sa scoata de acolo lut în numele lui Dumnezeu ca sa urzeasca pamîntul. De atunci sînt viermi în lume ca sa-i manînce pe oameni (52. din care au ramas dealurile si vaile de astazi (LXI. p. lua pamînt în numele sau si al lui Dumnezeu. dar abia a treia oara a izbutit cînd a cerut pamînt în numele lui Dumnezeu (ibid. dar totdeauna nisipul îi fugea din palma. Dumnezeu îl aduna cu un pai si face'o turta pe cate a latit-o cît un pat. Dumnezeu a facut o piatra si a zis diavolului ca va fi a lui a treia parte din pamînt daca va ghici ce se afla în piatra. Dracul. c. Diavolul izbuteste a treia oara cînd a vazut ca Dumnezeu face gheata deasupra apei. iar pe spuma marii un fluture si un vierme. A treia oara. p. ia ciocanul si loveste pamîntul. p.p.are apoi s-a latit cît pamîntul. 15. unul ascuns sub limba. facînd gauri. Apoi dupa ce a facut o turta cît un pat si s-au culcat. Apoi se culca amîndoi.176 La început era numai apa si întuneric. Dumnezeu l-a pus de l-a vomat si din acel pamînt a facut muntii (ibid. dar în timp ce Dumnezeu dormea. Dumnezeu a facut o turta pe care a pus piciorul si turta a crescut cît pamîntul. 11-14).. 22). dar n-a putut ghici: era un vierme. Drac). diavolul îl împingea mereu pe Dumnezeu ca sa-I înece. Dumnezeu îl trimite pe drac în mare sa aduca o mîna de pamînt în numele sau.

Cînd Adam a ve!lit pe pamînt. Abia Dumnezeu l-a putut învia pe om "si de-atunci stapîneste dracu pa trupu ominesc". a facut un paienjenis pe care arunca tarina scoasa. Dumnezeu face o turta pe care o lateste "in chip de spatar". Toate animalele l-au ascultat. Dracul a mai facut carul.. dar Dumnezeu .elor sa arunce pe primii nascuti peste locuintele lor. trimitîndu-i boli. dracul l-a scuipat pe om si Dumnezeu l-a întors pe -dos. facut plugul. . vazind ca toti mortii se duc la iad. dar Dumnezeu le-a insufletit. p. trimite pe Ilie (in alte variante pe Sîmpetru) sa-i fie sluga 9 ani diavolului ca sa-i fure zapisul. iar dupa moarte sa fie mîncat de viermi (2. dar Dumnezeu le-a facut utilizabile. si ca sa nu cada. numai femeia s-a împotrivit. 541. scotîndu-i partea dinauntru afara. vitele au fost facute din lut de diavol. dar fara ferestre. p. pamintul se lateste in toate partile (LXI. 4. Dracul a mai. Dracul a facut pe om din lut. iar celelalte patru au murit singure. 15-16). Diavolul face apoi cladiri. suflul lui iesea "prin gaura fundului de la om". 5.l-a învatat cum sa prinda boii (52. p.. De la o vreme.. ciubotele. a primit avere de la drac dupa ce a iscalit o caramida cruda ca va fi al lui dupa moarte. 8-9). Zapisul e pus de diavol într-un sip.Sîntilie). Eva a facut cu dracul un copil.. De ciuda. De asemenea.171 ~ poate scoate nisip sub unghii. Sluga fura zapisul dnd diavolul a fost prins sub gheata. sania. in schimb omul mort. 18). p. Dumnezeu. dar fugarul e prins de picior la intrarea în rai (LUI. p. dnd diavolul il impinge pe Dumnezeu in apa. dar nu l-a putut însufleti pîna ce Dumnezeu nu i-a suflat duh. paienjenisul s-a rupt si pamintul a cazut iar in apa. Noaptea. De ciuda ca nu l-a putut îneca pe Dumnezeu. dar degeaba. Dracul a taiat trei capete. nascut cu 7 capete. Adam a scris zapisul prin care dadea diavolului toate sufletele vinovate si nevinovate. Dumnezeu a cerut diavolului sa-I lase pe el sa-I urzeasca si a facut pamintul cum este astazi (ibid. de . Dumnezeu a poruncit tuturor vietuitoar. v. Diavolul a scos pamint din apa. Dumnezeu le face ferestre dupa ce dracul neputincios i le daruieste.din lut pe om si a suflat sa-i dea viata. sul? o piatra ce se afla în'apa (ibid. cerindu-i. dracu a facut . Adam a promis orice celui care le va' taia. p. 17-18). Dupa ce a facut lumea. 270). pentru ca aceasta era curata. Sîmpetru. Cu sîngele acestui copil.

deseori eroul avînd alte nume. frumusetea. p. vietuitoare sînt în stare sa u.. p. Dar dupa ce Cain l-a ascuns pe AveI în pamînt si l-a acoperit cu buruieni sa nu se vada. 550. 4-6). 21). rapunînd zmeii si balaurii si urmeaza pe tronul tarii dupa moartea împaraCu toate acestea. baiatul s-a îndragostit cu o roaba".F. tot ce era Întrînsul se vedea". F. Un cioban a aruncat cu balega în fata lunii. pamîntul era straveziu ca stecla. 157). Un împarat "avea un baiat cu numele F. întruchipînd tineretea. 551 etc. 132). nasterea lui este cea obisnuita. Dupa moartea împaratului. care i-a cerut "ce n-ai acasa".303. si roabe multe. Un pustnic îl creste si devine "Fat Frumos cu parul de aur". încît "dai cu mîna de el". Cîteodata. în timp ce puii celorlalte. Nume generic dat eroului principal din basmele fantastice. s-a extins si la protagonistii altor basme (AT 400. Uneori. p. p. tele cunoscute nu arata o constanta onomastica. I. 6. 2. variantului (basmele AT 300. 250) . dupa cum numel~ de F. vitejia si bunatatea. nemai avînd frati. el pleaca la fata lui Rosiu împarat (AT 400) si basmul primeste o coloratura pur erotica (35. Ajutat de calul nazdravan.) fara sa existe întotdeauna o corelatie între el si ispravile savîrsite.F. El salveaza împaratiile de la calamitati. fiind înca nenascut. remarcîndu-se apoi în lupta cu oastea dusmana si în aducerea leacurilor de vedere pentru socrul sau (41. craiului zmeilor. el e copillepadat de fata unui împarat într-un sicriu dat pe apa. cum e astazi (66. "Dintru-ntai. Dupa alte legende. cerul era aproape de pamînt. împaratul Verde. cerul a fost murdarit de () femeie cu scutecele unui copil sau stergîndu-si mîna murdara de fata cerului si Dumnezeu l-a ridicat ca sa-I fereasca (LXII. p. acestia raspund ca i-a scapat "Un Fat-Frumos. 122-132). fara sa izbuteasca. 1). Dumnezeu s-a suparat si a ridicat cerul sus. 425. Dumnezeu a decis ca pamîntul "sa fie întunecat" (52. Fiindca îl cearta maica-sa. apare singularizat. p. El e dat de catre tatal sau. de aceea se va numi "Fat Frumos . chio:dnd-o.. intra argat la curtea împaratului si dobîndeste de sotie pe fiica cea mai mica (AT 314). gît. F.t.178 aceea J)umnezeua pedepsit-o sa-si tina copilul multi ani la. La începu. De obicei. 1. p. Fat-Frumos.301.mble îndata dupa nastere (50 a. mama!" (4.314). Cînd Petre Fiul oii omoara balaurul ce mînca puii pajurei.

El rapune pe Mama Padurii care i-a ucis cei doi frati. Craiovisin. p: 446-452). dupa cea scapat-o si pe ea de cîinii ce îi sugeau sînul (5. 1. 135). 134-141). 579).F. La sfatul acestuia. 30-42) . sa fie cel mai mic dintre cei trei frati. cunoscut si sub alte nume (Tei Leganat. naste un mînz nazdravan. p. . Vrînd sa fure colivia cu împaratul pasarilor. 163). 1. scapîndu-1 de moarte (4. F. Un împarat are trei fii. Ion nazdravanul de lut.r { 'll-'S. 1. Busuioc fiul vacii. omoara zmeii ce peteau pe fata împaratului Verde.. p. Apoi se casatoreste cu fiiea acestuia (AT 300 + 302 + 303 + 653 + 723). în aceste cazuri el fiind protagonistul basmului AT 301 B. fiul vacii. 4. se arata a fi conceput de împarateasa din îmbaierea în apa în care s-a fiert o buruiana. . 101-103). silind-o mai întîi sa-i învie. intra gradinar la un împarat (AT 314). 1. "Cînd era d-un an.iara cînd fu de cinci. naste si servitoarea un baiat care îl va întovarasi (AT 516). p. d-aia se facea mai frumos si mai dragalas" (41. J . e nascut de împarateasa prin degustare din mreana de aur. fiul iepei. îl scapa si pe acesta de porcul care îl sugea de nas.F. Petre fiul oii. fiul oii. Mai adesea nasterea lui e miraculoasa. F. detaliu adaugat numelui generic: F. p. în yhip similar. F. El se prinde frate de cruce cu Calonfir. cît crestea el într-o zi altul crestea într-un an" (24.F. este al treilea fiu al împaratului care alunga pasarile ce furau merele de aur. O femeie stearpa îl naste pe "Fat Frumos cel ratacit" dintr-un mar procurat de la un vrajitor.179 . Cresterea lui F. este de asemenea miraculoasa: "era frumos si crestea ca din apa.' Rujanic voinic etc. p. 134-145). 274-294). p.F. 1. p. cel mai mic numindu-se "Petrea Fat Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii" care era "nazdravan si viteaz.F. scapînd de urmaririle zmeului (60. iar iapa care a mîncat cojile. El e nascut chiar de un bu«het de trandafir.~ 't za logit". dupa cum.F. XV. casatorindu-se cu sora lui (41. împaratul florilor. sfîrsind prin a se casatori cu fata cea mai mica (41. Frunza verde. apoi rapune scorpia si reda inima acestuia (AT 303). el se va îndragosti de fata craiului lor cu care va fugi pe urma acasa (AT 313). parca era de cincisprezece si de ce crestea. lovita F. El poate avea origine animala.F. 3. F. la rugamintile repetate ale împaratesei amenintata cu expulzarea daca nu va avea copil la întoarcerea sotului (81a.F. p. parca era de cinci. însa nu stia nime pe fata pamîntului ca el este viteaz". la curtea zmeilor. Se întîmpla rareori ca F..

O readuce cu ajutorul calului nazdravan (LXXXIII. v. sfatuita de o baba (AT 425).F. în ohip similar. ~au regasirea lui de catre' sotia care i-a ars pielea de animal sau l-a zarit la lumînare (AT 425). dar casatoria dureaza putin. I. F. Mama ei o învata sa-I vada cu lumînarea. dar îl scapa cîinii. 5. p. Ileana Cosînzeana). savîrseste o seama de ispravi temerare (AT 301 B. unde urmeaza împacarea (41. îl picura cu lumînarea. crutînd pe unul de care se va îndragosti sora lui. se va apara numai împotriva zmeului care s-a îndragostit de sora necredincioasa (AT 315) cu ajutorul cîinilor (86. omoara zmeii dintr-un castel. F. F. Cruta o vulpe. cînd sa se uite prin lacat. dar arapul aduce în loc ochii unui catel. devine numele de circumstanta al unor protagonisti care au numai vocatie erotica: redobîndirea sotiei-zînecare a disparut (AT 400). coboara pe celalalt tarîm în urmarirea unui zmeu si e scos de pajura careia i-a salvat puii de la balaur (LIII. F. fiul unui împarat. ea ajunge la sora lui F.F. sotia fiindu-i rapita de zmeul ferecat în poloboc. dede peste un lacat la buric si. p. dar o viziteaza numai noaptea. el se trezeste si trimite sa fie omorîta. Graur nu este decît sarpele înfiat de doi batrîni. Ionica F. lasat în padure cu sora.F. 531). dede peste o cheita în crestetul capului.F. la instigarile mamei vitrege. fura papucul zînei care fura mere din pomul miraculos si: ea îi cere s-o caute la "Neagra-cetate" cu calul tatalui lui. "Pipaindu-l la cap. p.F. p. 315. Cu ajutorul celor trei obiecte miraculoase pentru care se certau trei draci (AT 518). Zmeul în întelegere cu ea vrea sa-I omoare. îl regaseste la curtea unui zmeu.180 e prins si trimis dupa "iapa cea sireapa". Ionica F. p. I.F. Ionita F. Apoi se prinde frate de cruce cu Strîmba-lemne si. mai pipaind. în alta varianta. Sfarma-piatra. p. 384). p. O lua si. 327). de unde scapa fugind cu ajutorul obiectelor miraculoase care devin obstacole (36. F. Mai tîrziu.F. vede un tîrg mare si frumos. apoi dupa-"Zîna Craiasa" (41. 65-72). un lup si un urs care îi daruiesc cîte un pui nazdravan. unde toti lucrau pentru copilul ce a:vea sa nasca". fiul unui vaduv este lasat· în padure împreuna cu sora lui. 284-285). 30-45). .. el ajunge la zîna. 522-524). a carui piele o arunca în foc sotia. Dupa ce creste. paste caii lînga un lac din care iese o zîna ce-l saruta în timpul somnului si îi lasa un inel sa o caute (34.. nazdravan se casatoreste cu fata unui negustor. 248-250.

caci orice femeie se apropia de ea "se ducea în lume cu cofa cu tot. Pentru a rasplati pietatea calugarilor din manastirea de lînga acea f. p. a fost distrusa de un vînt. Facerea unei f. O legenda retateaza ca în apropierea Sa1istii (jud.F. carI" cînta. iar cîntecul sau se auzia pîna departe în satele învecinate". împreuna cu m-ecanismul sonor. ai înca parte din izvorul acela pe ceea lume". O varianta.. 264). miraculoasa. faci reparatie. p. 19-20). sustine ca din aceasta f.. n-a mai cîntat (59 a. 926). în piata Tîrgu Muresului era faimoasa în secolul trecut "fîntîna cîntatoare" a lui Bodor. era semn ca boala a trecut asupra ei· (50 a. II. Alta legenda releva existenta unei f. "Daca faci o fîntîna. puse într-un cos în jurul f. care mai tîrziu s-a prefacut în apa (12. 12-13). dar asa de buna cum nu se mai poate. p. Oamenii au vîndut si laptele si Dumnezeu s-a suparat. în Bucovina se mentioneaza o f. Daca pasarea murea. p. 105). o curati . 01' daca la alta fîntîna. iar a doua zi pe la amiaza cînta muzici din fîntîna" (52. 873). Mai tîrziu. 890). Legenda pretinde ca constructorul ei Petru Bodor (1788-1894) ar fi fost osîndit la moarte si a avut drept ultima dorinta sa mai vada f. p. este mentionata o f.181 -. nu se mai întorcea"(52. femeile o gaina. "cladita cam în anul 1810. se numara printre binefacerile mari. apoi îi lasau în dar. barbatii un cocos. Bolnavii o înconjurau de trei ori rostind rugaciuni.l :f Fîntîna. cei ce au cautat comorile. ce vindeca epilepsia. pe cîmp dupa care s-a linistit (52. Sibiu) a existat o f. prefacînd laptele în apa amara (50 a.- . n-au gasit decît niste banuti plini de namol (66. din care puteau lua apa numai barbatii. . 264). Foltii curgea mai de mult lap~tesi vin. In Zarand. p. cu turn undeva în Ardeal "pe care boieriul o tine închisa si numai la zile mari se deschide ea singura si atunci da apa. F. p. consemnata cu o jumatate de veac mai tîrziu.. atunci pan la al noualea neam ai pomana. Dumnezeu a dispus ca sa curga miere din ea. cîntatoare. Spre ziua în care are sa se deschida. cu care prilej i-ar fi luat un surub si de atunci f. în 1836. p. noaptea din fîntîna aceea cînta în fluiere fel de fel de cîntece frumoase. Unele legende releva minunatia f. Cum însa oamenii au început sa negustoreasca acest dar. O femeie bolnava a facut o f. care tot la cîte 6 ore cînta. împaratul Cioana din sudul judetului Mehedinti a fost alungat de turci si-si-a aruncat toate averile "în fîntîna din mijlocul palatului". . a preschimbat mierea în lapte.

. 878). are valente multiple. vede cele doua pahare de aur pline cu apa. în basmul cumula tiv AT 2022. 1014-1015). Acea f.. deposedat de floare.. îmbogatind pe cei care descopera f.. arsa de sete. caci a fript pe zîna care l-a luat în mîna si focul creste atît de tare încît "abia a ramas în mijlocul lui o mica fîntînita . se umple de banii pe care îi varsa mereu sotia ucisa pe nedrept. si cînd au dat ca sa le prinda. într-o padure exista o f. "arunca o lumina ca de la soare. p. în basme. F. pline de apa rece pe colacul fîntînii. luminoasa (ibid. p. apa din f. duce n~roc (XXXIII. p. 1. o uscase el cu fierbinteala lui" (52. paharele îndata s-au suit în sus. a crescut mare si nu vrea sa se marite pîna nu i se va aduce. se vedea noaptea ca ziua de la ea". iar focul un voinic. p. rasplateste pe fata harnica a mosului (AT 480) care o curata "de buruiene si de matreata". 457-458).. Da sa le prinda. de aceea el a fost mai tare. sa se racoreasca si Dumnezeu mi-a ierta pacatul"~ (ibid. si n-o fo flamînzi" (5. critarul cîstigat în fiecare an. "Cum s-au ridicat fata..lS2 în basmele despre animale. Exista si f. Un flacau arunca pe rînd cei trei taleri cîstigati ca . Ea au luat si au baut din ele si dupa aceea le-au pus în sîn si au plecat mai departe . p. paharele iarasi s-au lasat în fundul fîntînii si tot asa" (79. de a se umfla si a îneca pe cei doi baieti.. 1 se împlineste dorinta în al treilea an si cu acesti critari ~umpara pisica ce-ive:. (ibid. f.. Carbunele stins s-a aratat si mai tare. Fata cu parul de aur. si "fîntîna ce lumineaza". a I. p. II. f. de vin din care beau cei doi rataciti "s-o fo satui. 345). p. 964-965). e o femeie. rugîndu-se ca acesta sa poata iesi iarasi. de durere ca stigletul si-a smuls penele (ibid. "da ti-erea draga lumea sa beai din ea". din curtea fetei printurnarea unui "sip" de apa din f. Cei doi baieti plecati dupa "floarea de la calu Calman" (AT 707) curata în drumul lor o f." Dar fata lenesa a babei nu vrea sa o curete si la înapoiere. f. între altele. fiindca au curatit-o. 419). 206-210). p. toata apa secase. Fata care si-a omorît mama zmeoaica pentru ca o urmarea fara încetare (AT 513 + 313) se preface în f. O f. Ea poate fi un mijloc de expiere a unor crime. vreme de 12 ani "sa bea oamenii apa din mine. paharele sar în f. însusirea miraculoasa se transmite în f. Baiatul arunca în f. 872). p. se schimba în sînge. ea afla "doaua pa. cu însusiri neobisnuite.hare de aur. La întoarcere. "încît toata lumea bea apa cu mare placere din mine" (5. lepadata de impostoare într-o cutie pe apa (AT 707). La înapoiere. 366). nu asculta îndemnul calului.

pus dupa usa. cu un bici si ea se cufunda cu 99 stînjeni în pamînt si tuturor le trece setea (81 a. p.. vulturului. "a apucat un fluieras de-aur de pe masa de la Dumnezeu s-a venit de i l-a adus mîne-sa ca semn" (ibid. Apa. F. s-o facut tat sînge" (5. este sediul obisnuit . întrRo f. p. Alexandru loveste f. V. abia a treia oara plutesc si fostul servitor se îmbogateste cu ei (81 a. înseamna ca e om de treaba. I. daca ramîn la fund. fost cioban pe pamînt. în Veza-Blaj se crede chiar ca datina udatului de Sîngeorz ar exista "de cînd pazea fîntîna un balaur cu 12 capete" caruia îi dadeau cîte o fata sa o manînce (97. Aceasta nu e decît o zmeoaica. p. s-o facut cruce cu palosu. p. tinînd mîinile la spate~ __ ~ !:J . 103).ari pe care se coboara în ea si cu capac. 1225). Unele f. se. ar avea apa vie si apa moarta: în valea Iordanului ar fi "doua fîntîni cu apa vie si apa moarta" (41. I. 217). unde îl îngroapa. "Si de atuncie fluierul pe pamînt" (52. Tovarasii nazdravani Fluier. f. F. cu sc. astupa gaurile f. apoi se umple cU lapte de capra rosie:-Omul. 1056). a fost în rai. Voinicul nazdravan presimte stratagema si intervine 'prompt. 464).cu ceata.a fostfacut de Dumnezeu în vremea cînd a. în pielea goalaj îl duce la raspîntii. p. Dupa o legenda. p. impostorul sileste pe HarapRAlb saRi ia locul (XV. v.. ajuns la cer.'331). p. p. în acest scop. f. TaIerii ramîn la fund.183 . 283. nu are nici un pret. din care cel ce bea "se face rob lui pe viata" (LXXXIII. într-o varianta nesigura se întîlneste f. o fo pe fîntîna. v. p.al balaurului care nu da apa decît pentru o fiinta umana si sacrificiul se întinde pîna la fata împaratului (AT 300). ~e vadeste a ascunde chiar o' c~sa în care stau patru draci la o masa jucînd carti. 53). La început. El l-a pus sub lîna oii si l-au gasit ciobanii la vremea tunsului (58 a. Virtuozitatea la f.i servitor într-o f. 79-80)'. 477-478). poate fi si înveninata spre a provoca moartea celui care ar bea dintr-însa. se poate obtil)eCll ajutoruLielelor. p.. Lumînarea stinsa de pe masa e solicitata de o baba (52. p. F.: daca vor pluti. metamorfozata pentru a-si razbuna în chipul acesta uciderea sotului ei. FIamÎnzila v. Dumnezeu îl da lui Petrea (PacaIa) ca rasplata pentru fUIllul de tamîie ajuns Rîna la cer. în legendele despre Solomon se arata ca. nemaintîlnita la noi. APa). 969). "Atunci el o strîns odata calucu pintenii si cînd s-o facut calu o viteza.

ca cînta". Dracii joaca împrejurul lui pîna acasa. caci arunc cu bulgari si nici sa se uite în urma. în felul acesta. cum e paru si nasipu al marii. ca-I sfarma" (52. Sf. Luna). Cînd e trimis sa aduca closca de aur. încît toate oile vecinilor se adunau la stîna lui (LXII. 31-36). p. 1. Vineri da lui Petru un fluieras. balaurii. 183. roata pe lînga el. al carui sunet are puterea de a adormi orice vietate. p. alaturi de sumanul ce facea nevazut . 249). El e mostenit de la parinti..miraculos are puterea de a zamisli. în luna e un cioban care ·avea un f. 14. Atacat de zmeu. p. o oaste numeroasa care sa stea în ajutorul solicitatorului. "caci toata lumea va dormi". "c. p. Un astfel de f. primeste Ionica de la Sf. F. fel da fel da animale din pustietati". si ele adorm (18. F. e un auxiliar pretios. 170-174). baiatul îl roaga sa-I lase "sa mai cînt odata din fluierasu asta al meu .:sa-si puie un~ceaun în cap. iar din trisca aruncata '(sau rupta) rasare împarateasa înecata (5. sa-I foloseasca în împaratia zorilor. XII. p. Cînd voinicul-eînta din el "s-a facut un joc. p. Dumineca pentru a putea strabate la palatele Ilenei Cosînzenei (AT 400). Dupa alta legenda. trebuie îngropat în mijlocul drumului vreme de noua zile.. F. cîntînd din f. Obilesti-Vrancea). Omul de flori eliberat de fiul împaratului (AT 502) îi daruieste acestuia un f. f. si bucium pentru ca fermecatoarele sa nu poata lua laptele de Ja vaci (LIII. Ionica rupe flori si "toate lig. 476). în unele basme. se duce sa-I dezgroape tot în pielea goala si cu mîinile dinapoi si cînta din el întorcîndu-se acasa. altfel îl pocesc ielele (38 b.hibanele din padure" vin asupra lui. p. suflînd în el. adoarme si uriasul paznic. are puterea de a chema animalele re cunoscatoare în ajutor. baiatul zice din f. f. 65-66).hiar sa nu stie cînta de loc. apoi cel ce l-a pus vine acasa. care avea puterea sa-I cheme la nevoie. v. 586-589). p. atît de minunat. leii din rîul de lapte (83. miraculos descopera crima întîmplata la curtea împaratului.Dupa trei saptamîni. Ea cînta cu "glas de om" si în felul acesta e descoperit o~orul. 780) creste o rachita -din care un baiat îsi face o trisca. si apare omul de flori care îndeplineste sarcina: (42. de aceea cîntaretul trebuie . cu grija de a nu se uita î~apoi.muIt mi-a fost drag din mica copilarie" si îndata apar animalele nazdravane care îl salveaza (ibid. în noaptea Mînecatoarei (ajunul Sîngeorzului) se cînta din f. dar el începe a cînta: din f. Din împarateasa înecata în fîntîna (AT 403. Cînd trece prin padurea de argint. p. 517).

Zmeul F. f. îmbracata ca barbat. ielelor. 422). si "gîstele jucau. popa începe sa joace. p. 277-278). si a sa se casatotalpa casei. a vroit sa-i proveni din lacrimileizbutit numai nului cînd s-a' bocit pe 'mormînt (47. Pacala zice din f. dar a Maicii Domsa i-l faca subtire. da ce de putere de furnica! Aicea cum calc eu furnicele estea aicea atîtea sa le omor. dad€m din aripi" (28. se arata ca puterea zmeului se afla într-o "fluierita".p.185 f pe purtator si de punga ce se umplea de galbeni (AT 566. p. Trimisa. Preoteasa ce era în pod. în basmele propriu-zise. Popa se duce sa-I spioneze si se ascunde într-un maracinis. la auzul caruia orice fiinta e silita sa joace (AT 592)..e angajat de zmeul care i-a furat sora.avusese uspat cu o furnica. p. ascunsa în mai multe animale. joaca de asemenea pîna cînd cade din pod si moare. El le zice din f. (LXXXIII. zgîriindu-se si rupîndu-si hainele si barba. încît slabesc si încep sa moara.Vai. 21-22. v. din capatu satului" (5. III. într-o varianta ardeleana. p. 390). zmeoaica si obligata fugit pe sub reasca cu fiul descoperita de ea s-a prefacut f. pîna ce mor toti din casa popii. dintr-un porc nazdravan. apoi îl rupe ca sa-si faca altul. Ara]:>Alb da peste "un furnicar mare . silind ielele prinse cu mîînile în crapatura copacului sa-i restituie ochii (5. Plecînd cu oile la pascut. marita o furnica. trecînd I jl a . Pacala (Pepdea) are un f. 252-253. Intrînd pastor la oile împaratului orbit de iele. el le cînta mereu din f. Un astfel de -f. 87. f. a fost unica fiica a unei vaduve. în alte variante. Aducerea f. Tei Leganat cînta din f. îl ajuta pe eroul ce le cruta. p. 3000). p. miraculos. Furnica. ea o calca si e invitata de un zmeu l~ casa lui. îl ajuta pe fiul cel mic al împaratului sa îndeplineasca sarcina de a aduce luntrea de aur de la rîpa îndepartata (ibid. în snoave. sa pasca oile cu interdictia de a vorbi -cu cineva. 868). toate jucau. la început. Potrivit legendelor. p. lele). I. . 234-236).. epuizati de joc. De necaz. v.._Cîrlijie se preface "un prunc bubos" si. de la cateaua babei Cloanta e o încercare primejdioasa care nu poaJe fi savîrsita decît spalînd cateaua (LXII. oile joaca si nu mai au vreme _sa pasca. Cu ajutorul unei garoafe' care ~e vestejeste sub perna. Sarcini de pierzanie). rosie ar taie mijlocul. Cînd Pacala cînta din f. La urma se întoarce cu turma ciobanului care a intrat în sac în locul lui "Du-Iu-Iu! Du-Iu-Iu! c-un fluier colo. S. LXXXIII. e ei. pazitor la gîste.

p.. Probelepe-:tirii) pentru ca Nic-a cîmpului "ajuns pe mosia lu-mparatu furnicesc . Ele vor alege macul din in. eu ain sa fiu la tine" (XV. Cînd baiatul o' descoase. p. iar în alta varianta vor lua grîul din paiele snopilor (v. a prins a descarca malaiu cel maruntel". Aceasta "se sui cu feciorul pe o furnica si furnica îi duse pe subt pamînt" pîna la Frumoasa Lumii (7. de "s-a umplut poian'~.zice . 127). Printre obiectele miraculoase cu care mama pasarii ranite rasplateste pe binefacator se întîlneste si o perna. O f. si calul? Mai bine ma duc pe lînga ele". .186 peste ele si eu. 194). Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii izbuteste sa intre în cetatea acesteia numai cu ajutorul unei babe.. 255). s-aprinzi aripa asta . Deodata din furnicele celea s-au facut fel de fel de vite" (52. alearga dupa el si-i da o aripa: "cînd îi avea nevoie de"noi.ca noi cu toate neamurile venim si-ti ajutam" (XV. p. Împaratul furnicesc îi da o pana: "cînd ai sa gîndesti la mine. p. ies f. 274).

p. cine manînca ficatul ajunge împarat.r G Gaina.J . 355) sau: capul> împarat. Yîlva). de aur care facea oua de aur pe vîrful acestui munte. iar motii au încetat de a mai fi mineri (34. II. Apare ca auxiliara în mai multe basme. Baba îi rupe coada "si de atunci a ramas de sînt unele gaini berce" (86. 72). e solicitata "sa manînce viermii. p. ca viermii nu vrau sa manînce boii . p. e chemat uliul care pe data "s-o repezit la gaina" etc. g.. gaseste bani în asternut. "gaina-cuina" fiind "hîd nume!" (5. va gasi În pat "o legatura de galbeni". 1. 120). o ajuta pe Cenusareasa (AT 511 A) sa aleaga semintele de cînepa de cele de mac: viteaua nazdravana o învata: "cata în ureyhea mea stînga si scoate gaini cît lumea. Ea se asociaza în calatorie (AT 20 si 27). 1. Vidrenii au vrut sa o prinda. (41. 67). are un rol mai sters decît cocosul. p. în variantele tipului AT 567 ea se manifesta felurit: oua în fiecare zi cîte un ou. 396). Dupa legende. Uneori. p. în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. inima> punga cu bani. în muntele Gaina din M. p. p. dar cine îi va mînca "rarunchii" (sau ficatul. sau cu zdrente. iar partile mîncate au efecte felurite: cine manînca pipota. 165) sau o omoara "s-o facut zama s-o mîncat cu mosu" (5. Sotia plecata În cautarea barbatului în piele de animal _l. pipota> nazdravan. acea g.. iar cine îi va mînca inima (sau capul). 290). In basmele despre animale. iar cine manînca inima devine nazdravan (86. 1. De atunci nu s-ar mai afla aur. p. dar ea a zburat la minele din Rosia Montana. ea scormoneste gunoiul si vine cu o para ruginita. 153). pipota). Ea face figura minora pe lînga cocosul nazdravan (AT 715 A) si cînd e trimisa de baba sa-i aduca bani. va ajunge împarat (5. Apuseni ar fi existat o g. (52 p. îmbogatindu-si stapînul. împotriva g. dar e mîncata cea dintîi. cîntatul ei e de rau augur (LIII." etc. Ea face chiar oua de diamant (41. p. 356). g. 234).. e uneori nazdravana. p. ca ele au sa aleaga semintele" (18. 229). Dar g.1. ducînd tot aurul cu sine (v.

O closca cu pui de aur iese dintr-o cutie pe care eroul o gaseste pe drum (AT 590). cari singuri sa umble" (LXXXIII. Uneori Sf. p. Alta legenda îl arata a fi fost o pasare frumoasa cu penele galbene. p. 50. încît s-a înnegrit si a devenit mic cît o gînganie. p. S-ar fi nascut din capatîna de cîine sau c. Eroul pîrît de sluga invidioasa e trimis sa aduca. 519). între altele (AT 328 + 302). 54-55). A fost blestemat de arici sa umble cîntînd pe cîmp pentru ca l-a spionat împreuna cu albina (38 b. 282). p. O legenda povesteste ca a fost un fecior din cale afara de frumos si de harnic care stîrnise multa gelozie printre fetele de împarat. I. . p. 304). Argintarul curtii împaratesti primeste comanda de la fratele mijlociu sa-i faca pentru nunta . Uneori.. Snoava Greier. 528-530). sa o lase sa doarma o noapte în patul lui (XV. Sf.188 (AT 425) este daruita de una din zilele sfinte cu o closca cu puii de aur pe care o da stapînei lui. fripta. din oscioarele careia va face o scara pentru a intra pe deasupra în casa sotului (41. l-a alungat mult. pîna ce a ajuns g. îngînîndu-l gri-gri si a fost blestemata sa se prefaca în gîndac urît care sa cînte tot timpul gri-gri (47. Fiind dusmanit de Alexandru împarat. 517). Gerila v. 22-23). în chip incidental. I. Caravanet-Teleorman). Tovarasii nazdravani Gluma v. p. Dupa ce s-a nascut Isus.hiar din necuratenii (LUI. Luna daruieste eroinei o simpla g. pasarea îsi batea joc de scîncetele lui. 54). p. II. Miercuri locuieste într-o "casuta învîrtindu-se pe o laba de gaina" (52. 194). XIV. prietena cu Maica Domnului. Diavolul îl ajuta sa vîre closca si puii în cutie dupa ce eroul a promis ca nu se va casatori niciodata (75. p. soarele "care pe atunci umbla pe pamînt".0 closca cu puii de aur. Fiul împaratului intrat argat e pîrît de servitorii invidiosi ca s-ar fi laudat sa fure dosca de aur cu pui cu tot (42. closca "cu puii ei cu totul de aur" (41. p. iapa nazdravana a babei (AT 552 A) se preface în a treia noapte într-o "closca cu pui si te bagi dupa camenita" (5. p. 433).

a avut prilejul sa expuna împaratului doleantele motilor cu privire la desfiintarea iobagiei. "numa deasupra o fost de grîu si-n inima pînii o fost sînge". iar un batrîn i-a apostrofat: "Vai s-amar de voi! Ati vîndut sînge nevinovat 1"De atunci. 4. Si neferi- • . au plecat doi oameni din Matisesti pîna la Viena cu cererea de gratiere. H.1-0 pus pe cîntar si atîtia bani le-o dat la nemesi cît o tras Horia". Dupa ce a fost prins. pîna ce a venit armata mai multa. împaratul l-a sfatuit sa-si faca ei dreptate: "Cotati-va direptul". care apoi i-a tradat ascunzisul. s-a refugiat în muntele Dragoiasa (sau Scorocet) la stîna ("baceagul") preotului din Albac. sau la un molid mare. pe cîntar. 20 sau 40 de soldati. ar fi facut armata la vînatori ("iegari") si ar fi ajuns chiar caporal. "scrisorile" de gratiere ar fi sosit la timp "da n-o vrut stapînirea de atuncea sa le deie pe fata". Dupa înabusirea revolutiei. împaratul i-ar fi gratiat.. La prinderea lui. dar ei au sosit cu o zi dupa tragerea pe roata. Dupa alta legenda. Cînd a fost prins. Cînd a rupt primul coc scos din cuptor. Unul din tradatori a cumparat grîu si a facut pîine. 1. a fost tinut 3 zile într-o casa din catunul Matisesti. Dupa tragerea pe roata. îmbolnavindu-se cantorul. si Closca au fost legati cu mîinile de parapetul podului pîna au mîncat soldatii care îi escortau.H Horea. Mîncarea îi era adusa saptamînal de cantorul din Albac sau de sotia lui.. l-a înlocuit un nepot de al lui H. H. "tot neamul lor o fost nefericit. s-a luptat cu soldatii ce l-au înconjurat. H. La iesirea din Albac. . aducînd "biletul sa nu-l omoare". L-au tradat vecinii din familia Maties "doi veri de ai lui" în urma promisiunii ca vor primi atîta aur cît va trage H. Botul de sînge închegat a cazut si "s-a învîrtit ca un pristin de mai multe ori prin casa". numit apoi "Bradullui Horea". Calatoria celor doi a durat sase saptamîni. Fiind cu batalionul în Viena. H. H. 3. Tradatorul s-a înspaimîntat. unde el a scrijelit niste însemnari pe grinda. 2.

"boierii s-au temut de pacate si au radicat boierescul. p. 534). H. 5. decît "jumatate". 3-32). ar fi scos pe tarani din iobagie ("din boieresc") dupa ce "a deschis lacatele" încuiate în urma faptului ca nu i-au platit lui H. . desi el"a fost slujit cu dreptate". p. Si i-o blastamat popii pîna-n ziua de astazi" (6. au dat la fiecare pamînt si a venit ca sa le plateasca munca baneste" (52.190 cit îi astazi. Deschizînd Iacatele.

si-a instalat "niste arcuri" la cufarul cu armele facute care au )ovit peste ob~az. La întîlnire. pusti cu cremene". deoarece înaintea lui mergea "pretutindenea o femeie cu furca în brîu. 1. "ca sa-I învete ca sa fie el primul si Iancu sa fie al doilea pe facultate". 1. 1. Locul acela "va fi Vadu 1\10tilor". a plecat de pe Gaina. 1. 1. pistoale. la confluenta celor doua Ariesuri.1. tatal sau cedeaza. O dispune pe coasta "din sus de casa" si îl someaza. 3.Jos cu cîrligele! Ca iobagia de astazi nu mai este 1". sa nu-l mai astepte. care e calau· . le-a strigat: . îsi ia tot armamentul de la casa parinteasca si pleaca cu oastea spre Abrud. a biruit totdeauna. vine cu armata de 800 oameni împotriva lui. a: stiut ca împaratul nu-i îndeplineste promisiunea si de aceea nu l-a asteptat la întîlnirea de pe muntele Gaina. Fiindca tatal sau era înstarit si punea pe oameni sa-i munceasca mosia "desculti. 1. 2. Acesta . s-ar fi întors cu spatele catre împarat. întîlnind. ar fi studiat "la facultate la Viena". l-a ajutat pe Frant Iosif sa ajunga întîiul "pe facultate". Prima lui actiune a fost sistarea muncilor iobagesti în Muntii Apuseni. 1. Iamurindu-1 "ca un prost si c-un nebun nu se pot întîlni laolalta decît numai asa". nu s-a mai tinut de cuvînt de a-l face pe 1. lasînd "pe-o piatra scris c-un prost si c-un mincinos niciodata nu se pot întelege!". "învata sa faca armament. la insistentele sotiei. dar dupa ce a ajuns împarat. sau împaratul a întîrziat anume ca 1. La facultate. 1. 1. 1..în timpul noptii. apoi pe valea Muresului. 1. Î Iancu. promitîndu-i ca "îi va da Ardealul sub stapînirea Iancului".l-a rugat pe 1. "crai la Ardeal". le-o rupt dintii-n gura si i-o sîngerat" pe colegii care au vrut sa-I desc. numire pastrata pîna astazi. motii ce transportau lemne. unde"a învatat foarte bine "de-o fost întrecînd pe toata facuI· tatea" . Ca sa nu afle ceilalti studenti ce lucreaza el noaptea.hida. Avram. a fost coleg cu viitorul împarat Frant Iosif.. goi" si "fara nici o plata". îsi petrecea timpul cu perfectionarea armamentului.

La masa de la întîlnirea cu Frant Iosif "o socacita 1-0 otravit" dupa ce a gasit "o scrisoare acolo ~ub taier ca «Fra~cisc Iosif o fost împarat si Iancu iara împarat»".. generalul coma. Tatal sau avea "un cal porumb frumos s-acolo în Vidra în centru s-o dat jos de pe cal s-o bagat sebalu-n cal".. Printre actele savîrsite în timpul nebuniei se citeaza omorîrea unui cal. iar pojile "pe dupa cap la vaca". ca cum o taiat pe Horia. fiindca trebuia "sa-I lasati sa steie de vorba cu mine". omorîndu-l pe loc. ar fi adus acasa bani multi pe care i-ar fi îngropat "acolo unde-s morile la Incesti". iar un om din catunul Trifonesti "de trei ori o gasit bani acolo în casile Iancului".ndant în:vins de 1. Dupa pacificarea Ardealului. "i-o-nvinovatit" pentru moartea lui. a încercat sa puna seaua pe o vaca. ceilalti pretendenti au fugit.. . Nu 1-0 omorît. unde e scutit de orice primejdie. Ea trebuia sa revina celui care va ramînea lînga un'butoi cu praf de pusca pe care 1.192 r l 1 'Ii I . da 1-0 facut nebun". 4. 1.Eu-s hot s-a pref~cut ca atare "ca sa si tu esti mincinos! Ai mintit". Dupa aceea. nebunia 1.. co{uentînd "aiesta n-o venit aicea sa ne faca nici un bine". Cînd s-a vazut para aproape de butoi." Din aceasta expeditie. Un batrîn "mîncat de necazuri". nu puie mîna pe el. Dupa întoarcerea de la Cîmpeni. dupa pacificare. 5. ar fi provenit din otravire. 6. numa o zis ca-i nebun" zidndu~i lui Frant Iosif: . c~ozis ca mai bine face el si se sacrifica el cum poate". zita de o capra neagra nevazuta.I. Mai tîrziu. motii ar fi prins pe Vasvâry si l-ar fi adus în Arada. 1. care. a capturat pe valea Ierii bogatiile unui grof-ungur. în timpul luptelor.0 luat toporul si 1-0 bagat în cal". fost coleg de scoala la Cluj. s-a prefacut a fi nebun. si pe el îl taia pe roata. ramînînd numai 1. sau în drum·-spre acest orasel. în luptele de la Fîntînele. a aprins o lumînare de ceara. si pe Closca si Crisan". unii au gasit din banii îngropati. Dupa alta versiune. 1. "i-o pus o piatra-n cap si 1-0 omorît". "s-o pus-o cu oblîncu cela dinapoi dinainte". "n-o fost nebun. fara sa se fi atins cineva de ea. calea buna. l-ar fi invitat dupa încheierea pacii "la un restaurant" unde "i-o pus în -mîncare un fel de matraguna de 1-0 otravit. Aceasta arata lui 1. 1. 1. împreuna cu logodnica acestuia. Dupa alte legende. Ungurii r . "Ca daca nu se facea nebun.. L-ar fi otravit "o jidovoaica din Cîmpeni'~pe care "ar fi platit-o ungurii doara fantazeasca de cap cumva". a trimis fata la fostul sau coleg.

. vulpe. 1. p. Apoi au vrut sa-I aresteze la tîrgul de Sîmedru din Cîmpeni. trimite sluga tatalui sau sa-i aduca în casa un prun smuls cu radacini. I. (XV. ea se ascunde "în fundul muntilor unde nu strabatea nici pasarile cerului". invitînd pe cei ce-l urmareau "veniti si va scalda ti. se întoarce . 256). I. nazdravana a babei trebuie pazita în trei nopti de voinicul venit sa primeasca drept simbrie un mînz nazdravan. se preface în pasare. are puterea de a se ascunde în cele trei medii. dar ofiterul îl lasa în pace. culcat si mîncînd prune. corb. "de o suta si cinci de ani" care nu se mai putea tine pe picioare. 58-60). Chiar neschimbata. ca asa apa buna de facut baie". O femeie pregateste o cafea din oscioarele unui peste pe care scria ca poate ajuta la procrearea copiilor si o da împaratesei.193 care îl urmareau sa-I prinda se conving ca-i "nebun. 103). "o sarit acolo-n vale. O i. capitanul de jandarmi îl vede pe 1. Ei se co~vi~g ca e neb'un si îl lasa în pace. se metamorfozeaza în timpul noptii ascunzîndu-se printre animalele speciei respective. p. a]j fi ramas vorba "Nu fi prost ca Iancu cînd o pus saua pe vaca ''" Alta data cînd au venit niste jandarmi sa-I aresteze la Vidra. peste. naste un mînz nazdravan prin gustarea unui aliment cu puteri germinative.. 58-122). oaie. fiind convins ca "de buna sama îi nebun". s-o-nceput a se scalda". nouri. Deseori. pamînt..stejar batrîn în mijlocul padurii" (34. closca cu pui. 1. La 11 luni. îmbracat. SpaIatura ajunge la o i. în a doua noapte "s-au ascuns tocmai în fundul norilor" iar în ultima noapte" tocmai în fundul marii în nisip" (79. Sarcina poate fi îndeplinita numai cu ajutorul animalelor recunoscatoare (lup. 1. apa. De atunci. Cînd i-a zarit. 260-261). 137). iepure. fiind. De obicei. îi da lupului o lovitura de moarte (5. în unele variante ale basmului AT 301 B. sau se ascunde numai ca i. Cînd intra în casa. p. 1. dupa fiecare noapte i. îl invita la prune. "Iancu s-()o facut nebun ca sa nu-l prinda sa-I omoara" (6. p. Aratîndu-i ca pretul mînzului sta scris pe copita ei. p. hranita dintr-un jgheab pe care veneau "hîrmaturile" de la bucatarie. p. vulpe etc. "fata si iapa un mînz tot numai cu parul de aur" (5. baiatul nazdravan e nascut de o i. si-o omorît calul si vrea sa puie saua pe vaca". în prima noapte. fara sa se scuture prunele. i. 1.). Uita-te. . ma. lup. în basme despre animale i. i. Iapa.. nu se lasa ademenita de lup. peste.

fiul cel mai mic izbuteste sa le prinda (3... I.194 I 1 II 11 I cu un mînz dupa ea. I. prins cînd vroia sa fure pasarea maiastra. 275). picioarele i. i. p. spune calului cînd merg pe drum: . Iarba fiarelor. cînd ar ajunge în mijlocul satului. Voi mergeti doi" (ibid. fiind prinse în gheata (41. ea necheaza "de haui vazduhul si urla toata curtea si palaturile" (41.. paznic. e o planta fictiva. Saracul orbit pentru mîncare (AT 613) afla noaptea de la o "vîja" remediul secetei dintr-un sat: "sa se suie pe iapa cea mai slaba din herghelia care-i lînga sat. ar fi luat nastere din picatura de sînge care a curs din buricul lui Christos' rastignit pe cruce (LUI. 69). iapa ar crepa si din locul acela ar izvorî un asa izvor. e eliberat numai daca va putea aduce "iapa cea sireapa" de la împaratul ~ecin. apoi s-o sature cu jar. i. de s-ar putea din el satura toti cei din sat" (34. Le poate mulge în urma unei ploi mari urmata de înghet. Legendele populare o înfatiseaza felurit. în basmul despre omul care stia limba animalelor (AT 670). Ogorul de aur al unui împarat este pustiit de 12 i. trifoiul cu 4 foi si mai ales cu feriga. dupa a doua si a treia noapte. Cel mai adesea. sa înconjoare dupa aceia cu iapa de trei ori satul . spre a seîmbaia în laptele lor. Ajutat de un soricel. 160). frate.. p. 1.. Fata îmbracata în flacau (AT 514) este trimisa în cele din urma sa aduca hergbelia cu i. 139-142). rau ma duc". nazdravane. vorbesc între ele. ea e identificata cu rîndunita. Flacaul îi întelege spusele fiindca "stia mai multe limbi" si decide sa faca popas (51. se întîmpla la vorbirea blînda a fetei (86. p. ea are însusiri aparte care o individualizeaza . p. p. dar numai cei ce înteleg limba animalelor afla tainele lor. Fat-Frumos. 435). precum si în Orientul apropiat. p. întrucît "io tare greu' ma duc cu patru . îmblînzirea i. p. 1. uneori numarul lor creste la doi si trei mînji. Dupa o legenda. de a fata încalecata de sotia însarcinata probozeste calul cu stapînul sa meargii mai încet. Cînd sa o scoata din grajd. Pe alocuri. Alteori. 269). 28). II. f. Era cunoscuta înca în antichitatea grecoromana. p. 25-26). de unde s-a raspîndit în Europa (XIX a. numita si iarba tîlharilor. cu însusiri miraculoase. ' .Nu te duce tare. 35-38). Ele stîrnesc un vînt dulce care adoarme pe.. p.. ca i-o bala de sarpe pe mine si nu ma poci misca. Fata izbuteste cu ajutorul calului ei nazdravan care îl învinge pe armasarul i.

coada si picioare. Pintea. e de coloare galbie. De asemenea. "Iarba ceea dac-o ai. Are culoarea verde. 40). E veninoasa: omoara vitele care o manînca. cade la fund. si a cumparat-o toata "cu un taler". numai niste aripi din umere. p. florilor si orice stii . Comediantul a înteles imediat ca în sarcina cu fîn se afla i. f.prin stratagema cu închiderea puilor cu un lacat de fier: mama puilor pleaca sa aduca i. Dupa alte povestiri. (76. foarte inaccesibila. ca . De obicei. De aceea. întelegi limba tuturor dobitoacelor si pasarilor.. toate ti se deschid în cale si esti nazdravan. hotul muscelean Fulga (XIX a. . 23). p. apoi.. Marcu Viteazul etc. Pe piatra îsi lasa o tîra de radacina si merge mai departe" (52. ziua piere sau intra în pamînt (LIII. frunza n-are. ca sa arate oamenilor ca fata a mintit. o vîra sub piele în palma si în JeluI acesta deschid toate lacat ele si nu sînt atinsi de glont (LIII. cu care atinge lacatul ce se descuie pe data. f. Tunsul. p. 25-26). 274). foarte subtire. Hotii si haiducii o posedau. mica. aurie sau argintie. De aceea. Însusirea ei de capetenie e puterea de a "înmuia" fierul sau chiar de a-l face invulnerabil pe posesorul ei. p. . p. dar o fata cu o sarcina de fîn a vazut ca în locul busteanului e doar un pai lung de fîn. p. cînd rasare soarele. p. adesea în vîrf cu o bobita rosie. iar pe mîna lasa de asemenea pete rosii.195 si o fac.' care ar fi ohiar o picatura de sînge. picura sînge din ea. "Ea are cap. cei ce o folosesc. straluceste numai noaptea ca soarele. ca aurul. 60-62). Poate fi culeasa în anumite feluri si în momente sau zile deosebite. daca pui o batista alba pe locul unde creste ramîn pete rosii. Ar creste pe piatra. pe cînd celelalte "plutesc pe fata apei". ca si omul si e vie. mai cu seama. I se mai atribuie si însusirea de a detecta iluziile optice. un fir de par. acesta fiind unul din procedeele de a o cunoaste dintre alte plante. Ea ar creste acolo unde a fost foc multa vreme pe un loc.arici. grangur . Un comediant arata oamenilor cum un cocos tragea un bustean.:in toti banii de la a~ela la t'ine" (52. dar mai ales rosie.. Radacina n-are. p. daca e aruncata în apa curgatoare. p. ca o lumînare aprinsa etc. 532). Se povesteste astfel despre Bujor si Jianu' (LUI. Daca e aruncata în apa. 274). ciocanitoare. Unele povestirilegende releva însusirea de a descuia noaptea fiarele cailor ori de a face coasa sa sara din toporiste "cu o mare putere" (XIX a. de dai mîna c-un om bogat.f. umbla. despre. 532). i. 273-274). ea "merge în contra apei" (LXVI. Mai lesne e gasita cu ajutorul unor animale . iar peste zi e vesnic înrourata. dihor.

sfinte. p.cu atestari înca din sec. Legenda e raspîndita în Europa . în gura ce se ducea sa-si învie puii calcati de o roata. . dar pe alocuri pot fi foarte multe. Ele zboara mereu. Dupa legende. (38 b. . pun capul la loc. Magdalina. Sînziana. au si început sa se schimbe si sa zboane". Au aripi si zboara cu parul despletit. Bugiana. vesnic <CÎntînd (LIII. Sandalina. 304). prefacîn'du-se în i. Pascuta. i.196 fiind nebuna. llele. f. ca ne înecam toti! " (38 b. voI. În basmele fantastice. apoi asaza "firutul cel de iarba în taietura si Stan s-a sculat ca-din somn" (61. Au o sumedenie de nume: zîne. Puterea de a iluziona ar veni de la diavol (XCII. 140. dar ~colo planta antiiluzionista este trifoiul cu 4 foi (XIX.lii. Locuiesc în vazduh sau prin paduri. încît ea a luat-o la fuga "ridicîndu-si poalele" si strigînd: . puternice. Hîrtiesti-Arges). milos:tive.). Cînd Ivantie împarat i-a dat trei vase cu apa ce întinerea. Ogristeana. Incidentul se petrece cînd eroul e omorît de impostor (AT 300. dînse. frumoase. purtînd si coroane. Numarul lor variaza de la doua.. iezme. 272. pentru a-si învia puii si e deposedata de cîinii stapînului decapitat. f. Alteori. ursoaice. 201-206). cautînd calul lui Alexandru Machedon. trei pîna ~a noua. ele au baut apa si "îndata . Au fost trei fete orfane care. Ruxanda etc.Der Hahnenbalken în colectia fratilor Grimm . serpoctica duce firul de i. împaratesele vazduhului.. Iau si ei un fir. XVIII. Tiranda. Umbla prin p. maiestre. la marginea apelor sau la raspîntia drumurilor. soimane. IX. rusd. zînioare. Maidan-Caras). cete întregi. a iluzionat-o ca vine o apa mare. Todosia. fecioare. al XIII-lea. p."Fugiti. 543). f. la rugamintile lor. numai noaptea putînd fi vazute de om. p. sau de dracul. Sînt trimise de Dumnezeu sa pedepseasca pe cei rai. i. prin Banat avînd fiecare un nume (Rudeana. Cosînzeana. Îsi întind masa pe iarba verde si beau apa de prin fîntîni. 112). se scalda prin izvoare si lacuri.95-96). doamne. Ana. p. oameni. p. are însusirea de a învia din morti si de a lipi taietura capului. dar pot sta si deasupra stresinilor. au fost servitoarele lui Alexandru Machedon. miluite. Sînt fi\nte carora le place îndeosebi cîntecul si jQttfl. III. Dar sînt invizibile. îmbracate în matase sau vestminte albe. Trandafira. prin munti. Ruja. 261). Cateii întîlnesc o broasca cu i. au fost facute nemuritoare. pe care nu-l vor gasi pîna la vremea de apoi cînd se vor duce împreuna cu el în rai (LXV.

244). aprind case. trebuie sa stea nemiscat. "Un cioban a auzit fluierînd din flui'er. alegînd pe cei mai iscusiti muzic~nti. pe cine face zgomot cînd joaca ele sau pe cine le aude cîntînd. îndeosebi pe fluierasii renumiti. 207-211). "îl poceste. ve> mîna" (58. în genere. Obisnuiesc sa ia cu ele lautari. Joaca "abia atingînd pamîntul".-p. fara sa mai creasca iarba pe el. 201). îi strîmba gura. îl pun numai sa cînte "tinîndu-l foarte bine". dupa cum iau pe sus pe cei ce lucreaza în zilele lor. XI. pricinuiesc nenorociri: omoara vite. acela ar fi dus numaidecît de maiestre prin vazduh" (38 b. dupa cum cauta sa atraga ti~erii frumosi. 1. sau cresc anumite ciuperci (LIII. apai tot asa misti si cînd nu vrei". p. în vetrele de foc parasite. în jurul arborilor (nucilor) sau pe o "vîrtelnita cu trei mîini". 81. "Auzalepe piept si clopotei la picioare" (LXV. Cine le aude. Îi interzic însa sa spuna unde a fost sau sa cînte cîntecul lor (LIII. mai ales la Rusalii (LIII. 211). . Paralizeaza de asemenea pe cine întîlnesc. au dus pe un flacau din Marasti. toaca. 212-213). Obisnuiesc sa ia cu ele în joc pe cine întîlnesc. trîmbite. înpoienele din paduri. p. Flacaul a povestit însa cele întîmplate si a albit "ca zapada'" (38 b. "Daca misti. Se arata binevoitoare celor ce vor sa obtina un fluier fermecat (v. p. p. XVII. Locul unde joaca ele ramîne ca pîrjolit. tobe. zicîndu-l pe violina în miezul noptii. 433. Cînta nespus de frumos si melodiile lor nu . Sînt pociti si cei ce beau din lacuri si izvoare necunoscute. 299. f. sau pe cîmpii sal11 mai cu seama pe la raspîntii (LIII. sau le spune vorbe urîte. 213). "Daca s-ar întîmpla ca sa le stie cineva cîntecul lor. lasîndu-1 apoi schilodit sau smintit. Fluier). 211). 236. precum si alte instrumente muzicale: cimpoi. si' el 'asa a-ncremenit cu mîna pe fluier". Uneori umbla într-o caruta trasa de cai de foc. p. aduc furtuni cu grindina. Scorei-Brasov). Jocul lor se desfasoara în anumite locuri. la raspîntii. Pe cel care îl iau cu ele. sau din vase descoperite noaptea din care au baut i. seama~a cu niciuna de ale oamenilor (UII.Vrancea si l-au vîrît cu picioarele într-o fîntîna.197 vazduh cîntînd si jucînd. încît "nu le întrece nimeni pe lume la joc". Daca omul raspunde' cumv'a. altele au scuturat toalele în acea zi si s-a stîrnit un vînt mare care le-a zvîrlit pî~za si toalele tocm~i pe sîrmele de telefon (58. spunîndu-i sa nu le mai cînte cîntecul. 261). Gauri-Vrancea). pe cîmpii. îndeosebi noaptea. i. Niste temei au ghilit pînza la Rusalii. p. "mai cu seama unde sînt paltini". p. f. sau pe cine trece prin locul unde manînca sau joaca ele.

voinicul îi fura aripile si fiindca se uita Înapoi. p. 241-242). cristineasa. oamenii poarta la brîu. Se arata mai întîi copilului (5.). 263). O regaseste. în sîn sau la palarie "în zilele lor" pelin sau usturoi (LIII.. 00. sînt dusmanoase oamenilor. i. lasÎndu-i un inel pe care era scris "Ileana Cosînzeana. în basme. în mod obisnuit. Uneori. În locuinta lor. p. Numai cea mai mica poate suporta însotirea cu omul. 533-540). I. Uneori. Un mosneag aflat acolo îl învata sa nu raspunda nimic si zînele îl aduc Înapoi (5. leusteanul i. Tei Leganat cînta din fluier ca sa joace i. Mai adesea. Cei nenorociti de i. 249-254).. în multe variante ale basmului AT 400. În locul unde au mas sînt foarte bune de leac împotriva pociturilor pricinuite de ele. Cum ea calca interdictia. Abia la cea mai mica are taria de a nu se uita înapoi si se casatoreste cu ea. zîna . intrînd sluga la moara ei.. III. sotul e momit sa-i restit~ie aripile ca .198 Dar schimba si copii. zîna "îi arse o palma de-i scapara maselele". cu conditia ca soacra-sa sa nu se amestece În gospodaria ei unde "toate treburile se face singure". zîna se Îndragosteste de voinicul ce doarme lînga lacul în care se scalda ea.'menii pun cîte un cap de cal într-un par de care "ielele fug" (LXV. iar cînd jocul . Cei rapiti se mai pot apara prin mutenie desavîrsita. leustean etc. mararul i. p. la fîntîna de margaritar" (33. p. ele iau ochii celor care le încalca mosiile.a joace mai frumos si ea dispare "la curtile lui Filingat. 282). 213-217). cea mai mica e silita sa vina dupa flacaul care i-a furat hainele În timp ce se scalda în lacul zînelor. La o -nunta. Obiectele lasate de ele . p. pentru ca a lasat caprele în padurea lor. Tei Leganat se vîra sluga la împaratul orbit de i. Alteori. se arata binevoitoare celor cazuti sub vreun blestem. se vindeca prin descîntece de i. "o casuta stînd În vazduh". Spre a se apara. precum si o seama de buruieni (avrameasa. vîrÎndu-i inelul într-o pîine (34. Un fecior din Rodna Veche este furat de zîne si dus Într-o odaie în stînca. pe copacul cu crestetul pîna în cer. noua Împarati o asculta". luîndu-si aripile furate. si prin jocul calusarilor. zîna fuge În tinuturile ei si voinicul ajunge la ea numai cu ajutorul celor trei obiecte fermecate luate prin pacaleala de la dracii ce se certau pentru împartirea lor (AT 518). De asemenea. Baiatul prefacut în cerb poate redeveni om numai dupa ce ajunge la Muntele de marmura_unde se scalda zînele si trece prin camasile lor (LXXXIII. 130-137). p. din cosita flori Îi cînta. p. zîna se casatoreste cu flacaul care e În stare sa se urce.

(4 a. 1. O iepuroaica daruieste baiatului un iepuras nazdravan care sta mereu pe umarul stapînului si-i da sfahlri. 261. îl convinge sa nu fuga tare.Satu Mare. In tîrg.84). Astfel le sileste sa vîre mîinile în crapatura unui copac. 252-253). Dupa ce coboara.405-433). Într-un basm despre animale. fura inima lui Mogîrzea pe care o pastreaza într-o sticla. v. Le prinde mîinile în crapatura. caruta se preface în bustean.. Dumnezeu a trimis ogarii sa-I gaseasca (12. p.ajung la gîrla de pacura aprinsa (AT 516). 1. p. p. Se ia la întrecere cu bivolul si cînd e depasit de acesta. Broasca). p. Ca sa treaca acest obstacol. Pisica nazdravana (AT 545) . 271-272) . 1. În drumul spre Chiralina. feciorul bucataresei si al împaratului. 16). vad un ogar si se hotarasc sa i se opuna toti. 23. e întîlnit. 134. Dumbravita . fiul bucataresei încaleca pe busteanul i. p. dar unul îi sfatuieste: "îmi vedeti voi mie mustata asta? pe fuga mi-a albit!". rupe fluierul ca sa-si faca altul cu ajutorul lor. Atunci se decid toti sa fuga (99. din mijlocul padurii împreuna cu Dafin "si dîndu-i pinteni de trei ori. In basme. crapa un cires ca sa-si faca alt fluier. A fost pus de Dumnezeu cîrciumar si fiindca a baut vinul cu "mîndrele lui". apoi îl întrece (99. 1. Cele trei i. VII!. a furat opincile ogarului si de atunci e mereu urmarit de acesta (LXXIX. p. p. îsi da seama ca sînt altii mai fricosi (AT 70) si decide "sa mai traiesc înca" (5. dar observînd ca broastele fug de el.p. de unde sa strige "cucu" la sosirea i. Iepure. strîngîndu-le pîna îi cedeaza ochii împaratului (5. v. ca auxiliar. Afin loveste de trei ori cerbul de aur care se preface iarasi în caruta cu doisprezece cai de foc (3. AT 275). Noua i. silindu-le sa restituie inima lui Mogîrzea (41. p. prevenindu-l împotriva pericolelor (5. caci se scufunda pamîntul. 362-363). apoi îl sparge si. La înapoiere. la îndemnul lor. Epacalit de melc fiindca acesta s-a înteles înainte cu alt melc sa stea în celalalt capat al cîmpului d~ alergat. cu totul sporadic. Cîine). Baiatul care îi paste oile le cînta din fluier.199 era mai încins. se socoteste animalul cel mai fricos si vrea sa se înece. 59). Apoi busteanul e lovit din nou si se preface în cerb de aur în care e vîrît Dafin pentru a ajunge în odaia fetei. 1. se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc si într-o clipa se înalta pîna la vîntul turbat si se pogorî la portile palatului doamnei Chiralina". Se întrece cu melcul la fuga. 1.

cu piciorul rupt. rapune în lupta animalele mai tari (AT 511 A). (LXXXIII. apare uneori în snoavele despre tiganul laudaros. Argintarul curtii trebuie sa faca la nunta feciorului mai mare un i. p. 417). îsi face planuri din ce în ce mai mari. dar cînd tipa. adunînd toti i. p. între altele si într-un i. pentru ca la urma sa spuna ca a fost o gluma (S. lntreceri la fuga). Fata mijlocie.. si un ogar de aur care sa alerge unul dupa altul (LXXXIII. momeste pe vînator pîna îl aduce într-un teritoriu strain. pîna ce se vede comandînd slugilor. care nu putea de loc împusca iepurele" (42. 4919). 433).509-510).200 gaseste o turma de i. 51). speriind ofiterii care "o prins a comandali în laturi si-ncolo si-ncolo din calea mîtii" (ibid. 722). searatarecunoscator voinicului care l-a crutat si îl ajuta împotriva zmeului. într-o rata. etc. se lua dupa un iepure . Na vede. p. alaturi de vulpe. între sarcinile extraordinare date eroului pentru a-l pierde. p. se trezeste si fuge. Cînd îi striga din vîrful copacului. (60. Sa-I prinzi din miile de iepuri ce se afla în codru ala de padure. 80). se întîlneste si aceea de a-i aduce zmeoaicei "un iepure albastru gasit.548). (v. îl ajuta mai tîrziu sa gaseasca iapa nazdravana a babei care se prefacuse în i. p. p. 1. I. . p. i. Iepurele sa fie nici trecut de fript.255-256). sau în 3 gîndaci într-un cocos. nu bagase de seama ca. adormit. Într-un i. dar e învins de un i. cel dintîi "a auzit iepurele" (41. lup si urs (N-aude. puterea zmeului se afla dispusa succesiv. flamînzi pe care îi duce la curtea împaratului Verde. punîndu-l sa se ia la întrecere cu •• nepotul". el pretinde ca a prins un i. 285).ll). Deseori. alergînd dupa iepure. 1. I.. (35. Vazînd un i. p. Na greul pamîntului si Usorul Vîntului). trecuse în Valea Plîngerii" (41. crutat de voinic. daruieste voinicului o galeata de argint "În care se afla un iepure si un vînator (iagar). nici cu mustul crud în el" (41. i. care recunosc de îndata "iepurele cel strin" (34.. Mai întîi. 266). din care a scos 45 kg grasime. III.. Boul nazdravan care fuge de acasa împreuna cu baiatul care îl iubea. etc. Eroul pacaleste pe diavol (sau pe zmeu). p. 290). acesta într-un i. 1. într-o cutiuta din inima ~nui i. 1. p. I. sau în doua muste. Pocitania de "om mic de ceara cu picioarele de secara sezînd calare pe un iepure sohiop" rapeste calul voinicului (LXXXIII. p. numarîndu-se între cei trei sau patru cîini nazdravani. . salvata de la monstru. p.:într-o zi. schiop (LXXXIII. Ea poate fi în 3 gîndaci.

I. ia si da mirosul florilor. ~ I. Ca sa scape de incest. 163-190). neana Cosînzeana.C. fiind facuta din roua de 12 zîne (81 a. în locuri inaccesibile. Atributele frumusetii sînt maxime. Pe vremea cînd soarele era împarat.C. în basme. este tipul fecioarei idealizate. fiind stapîna lor. Putinele legende o înfatiseaza a fi zîna cea mai frumoasa. nouamparatii asculta" iese din lac. Rozuna doamna florilor. saruta pe tînarul împarat adormit si îi lasa inelul sa o caute.C. epitetele însotind de obicei numele sau ori de cîte ori revine în naratiune. "trup de femeie.207). 5464). era sora lui. spre deosebire de Fat-Frumos. iar capul îi era de argint". sau s-a prefacut în luna (LIII. unde vîra într-o pîine inelul prin care e recunoscut. "cu ochii din soare. p. Zmeul din camera interzisa o fura si e reluata cu ajutorul calului nazdravan (59.C.. Dumnezeu a prefacut-o luna pe cer. vînatorul raspunde cu demnitate ca pentru unul nu se face sa minta (S. rîvnita ca sotie de protagonisti sau de rivalii acestora. Ileana Rujuleana. 5672). Fiindca soarele a vrut sa o caute si în mare.LinaRujalina. cu trupul din mare si cu hainele de flori". Celemai multe legende o arata a fi sora soarelui care a cerut-o de sotie.C. E îndrumat de cumnati pîna la moara I.207). împaratul "saruta inelul si se jura ca nu se va odthni pîna nu va da de stapîna frumosului inel" (AT 400). I. p. Rora cea frumoasa.201 Cînd vrea sa prinda i. In ziua nuntii cu fratele ei. Zîna Dobrozîna. Un vînator se lauda ca a împuscat 99 i. Ruja Rujulina. 387) si locuieste la mari departari. Trezindu-se. se sperie de miscarile acestuia si i. ca sa nu o mai vada soarele (86.C. Ea are de obicei origine miraculoasa. 4918). I. Dumnezeu a rapit-o din biserica si a aruncat-o în mare. prefacînd-o în mreana. Acelasi i. scapa (S. Margarita înalbita. s-a slutit sau s-a aruncat în mare. Floarea Florilor. Abrunta mîndra si frumoasa. p. mai poarta si alte nume: Ileana Simziana. Craiasa zînelor.413-417). frumusetea întruchipata. Tristi Copil este încarcerat de un împarat pentru ca a calcat interdictia de a pomeni pe Iniia ->- ~ . "din cosita floarea-i cînta.C. nemaiîntîlnite. I. I. Mangalina-mparateasa florilor etc. Mîndra Lumii. om cu capul de aur. care pleaca dintr-o familie terestra. La observatia ca de ce n-a spus o suta. Ea ar fi si "stapîna vacilor frumoase si laptoase" si se arata numai la Sînziene (LIII. prins de Jigan e vîndut succesiv la trei insi (S. atipit. p. p. Frumoasa Lumii.

p. o gaseste pe "Mangalina-mparateasa florilor".202 I Diniia. iar cînd aude glasul unei nevazute. dar o gaseste cu ajutorul celor trei obiecte luate de la draci (AT 518) si sta lînga ea nevazut: era tocmai în ajunul nuntii cu un altul. argint si aur si e recunoscut prin ceara lipita de par (86. care din cosita. dupa ce a crescut. I. sora dracilor "si cînd a vazt-o asea frumoasa . îi ia inelul din deget si dispare.C. Cu ajutorul Sf. Cu ajutorul unei zmeoaice.. a picat lesinat jos! La treipatru ceasuri.C. p. "o minune de femeie".C. Fiul unui împarat intra în camera oprita. care era minunea florilor". Petru-ParFrumos cere. dupa ceara lipita de ceafa (34. eroul trece apele pîna la moara Iniei Diniei si e dus la ea de omul ce venea calare pe un poloboc cu faina (94. Dupa ce o elibereaza se casatoresc. p. I. Se angajeaza porcar si în cele din urma e recunoscut del. '189-205). I..C.322-338).C. la insistentele celorlalti. Cînd Rudolf calca porunca. ajunge la muntele de sticla unde locuia I. e îndragita de cel ce îi zareste Shipul. I. reziliaza. "pe Ileana Costînteana cu parul de aur". Se tocmeste sluga. Se duce succesiv la trei nunti cu caii de arama. Viteazu-de-apa nu se naste pîna ce mama-sa nu-i promite de sotie pe "Abrunca mîndra si frumoasa din tara femeiasca.C. Cu ajutorul calului nazdravan ajunge în "tara femeiasca". Aceasta îl scapa. Vineri si Dumineca. de sotie. dar la hora vine pe rînd în haine de arama. cînd si-a vint în fire: Asta e ursita mea".384-399). Alteori. lbcuieste chiar în tarîmul aerian. sub pretextul ca a gasit "cheia veche" (ibid. Florea nu se naste pîna ce mama-sa nu îi promite de sotie pe "Floarea Florilor. în palatul de pe cracile parului miraculos cu vîrful în cer.250-255). gaseste într-o camera pe I. 3239). consimte sa o ia de sotie (5. în cele din urma.C.. care era prizoniera unui zmeu. copilul plînge înca în pîntecele mamei si nu tace decît dupa ce i se promite pe I. p. în chip similar. p. dar fuge la "manastirea Calu Gastru într-un pai razema si-Iftr-un par spînzura".. unde stapînea Abrunca si e angajat grajdar. Miercuri. Florea o gaseste ajutat de caii nazdravani si calauzit de un porumbel. floarea-i cînta. dar îi interzice sa-i pomeneasca numele. care din gura aur si margaritare-i curge". unde . a cazut în genunchi" (5. p.259-265). "Cînd a vazut c:hipu feti alia . Dat în vileag prin ceara lipita de par si.C. Cel mai adesea. Rudolf ajunge la o curte unde mîncarile si bauturile se servesc singure.. unde gaseste pe fundul lazii o fotografie. Mîndra Lumii. argint si aur si Abrunca se îndragosteste de el. I. II.

Margarita înalbita face cele cerute (pod de arama. + . îi striga sa o ia de sotie. cu oasele lepadate într-o poiana. l\'Iargarita Inalbita sta ascunsa în piatra si la trecerea unui baiat.C.~. t. întrecere în (. ea sa care apa cu ciurul. dar acesta. I.).•. e trimisa de un împarat sa-i aduca herghelia nazdravana.între un mos si o baba.. Cu totul rar. La raspunsul afirmativ.130-132. la sfatul calului.aratW apei cu ciurul.203 . p.C. O cioara o sfatuieste sa înfunde gaurile cu h urna.: purcelul va fi al acelui ce va termina mai repede munca: el sa taie lemne cu sapa.535). 536).C. Ea poate fi petita numai de cel ce se poate ascunde de ea. 4820). o leaga de pari si o bate pîna îl accepta de sot (ibid. p. Mosul izbuteste sa taie cîteva lemne.24-31). p. Apare de obicei în unele variante ale basmului AT 103 D*. dar soseste prea tîrziu cu apa. p. în vreme ce baba încearca zadarnic sa aduca apa si pierde î. I. Taind un purcel. biserici de ceara. cu care se casatoreste la sfîrsit (LUI. porcarulo Kaseste dupa îndrumarile Sf. Dumineci (81 a. v. stapînitoare într-o tara femeiasca. I. I. Probele petirii) . Calugarii o blestema sa devina barbat si urmeaza pe tronul împaratului omorît în baie de lapte fierbinte (ibid.. avînd straji numai de femei. Dumnezeu la masa). mosul vrea sa-I manînce singur si propune babei sa se ia la î. I. . iese o fata frumoasa fara perec)1e. e uneori o fiinta maligna pe care numai fiul mai mic al împaratului. ca sa nu-i urmeze la tron. este petita pentru altii de cel cazut în subordinele unui puternic.C. cu ajutorul inelului nazdravan (LUI.C. apoi vasul de botez (AT 514). Fiul nazdravan al jitaritei e alungat de I. întruchipeaza fecioara razboinica. Petru se ascunde pe rînd în nori ca pasare. dupa ce creste. se desfasoara între neamt si drac sau român si italian si .Uneori. p. peste în mare si este descoperit. 564). o rapeste pe I. p. întrecere în cîntat: cine cînta cel mai lung cîntec (S. !. Ileana Simziana e ademenita în corabie de fata-flacau pe seama împaratului care este omorît în baie de narea de foc a armasarului (41. de care se îndragosteste nasul care vrea sa i-o ia (AT 465). apoi paduche în parul ei si îi obtine mîna (81. 536). întreceri. Alteori. iar cei învinsi erau mîncati. cîstiga toate razboaiele.C.

p. 15). între cerb si 2 arici: care ajunge mai repede în deal.43-44). Un împarat promite fata celui care va putea sa o întreaca la dans. întrecere în cusut. fiind purtat în spate d~ celalalt. De aceea. bivolul se lasa la pas si e' întrecut de iepure (99. în snoave (S. Fiecare cînta. e aruncat departe si striga apoi ca el a fost acolo înaintea sosirii ei (4 a. Dracul cînta trei zile. Baba se ia la î. ms. V. 41~42). p. cu dracul la împartirea recoltei "ca aceluia sa ramîie malaiul. 176). pîna ce fata nu mai putea rasufla. racul se desprinde. Uneori. pe cînd Dumnezeu coase cu ata putina si îl întrece. pîna ce se va ivi un om care sa-I' întreaca (81. în basmele despre ~animale se întîlneste î. altul în vale si striga ca au sosit înainte. _ întreceri în minciuni.204 cîstiga cel dintîi. 87). Multi feciori de împarat au cazut jos morti. întrecere în joc. cu Dumnezeu "care coase mai bine 1" Dracul lasa ata lunga care se încurca. î. între cine stie cîntece mal multe. î. apoi în vale. VIII. Acesta refuza mîna fetei si blestema ca tot orasul sa ramîna împietrit. nu a putut fi întrecuta în replici decît . românul se ia la î. 268. cîntînd un cîntec lung.Satu Mare). cînd cineva se împunge cu acul "se zice ca vine Necuratul si-si razbuna pe noi 1" (38. întrecere în fuga. p. 1'. 4820). care va sti mai multe cîntece". cu neamtul care e mai usor de picior ducîndu-l unul pe celalalt în spate. Valea Mare . silind-o sa spuna "asta e o minciuna" (AT 852). Cei 2 arici stau unul în deal. Probele petirii. între bivol si iepure: bivolul fuge mai repede. fara ca ea sa oboseasca. în basme. Cerbul crapa de atîta fuga (76. 1'. are loc între iepure si doi melci (4 a. Iepurele îl convinge ca se va scufunda pamîntul cu el de atîta greutate. Numai diavolul. Se casatoreste cu fata împaratului cel care va sti mai mult decît ea. Exista apoi î. Racul se agata la pornire de coada vulpii fara ca sa-I simta si cînd vulpea întoarce la capat. prefacut în om strain. ms. o poate dansa. Dracul se ia la î. Fata unui împarat pe care nu o întrecuse nimeni nici la scoala. p. între rac si vulpe: care ajunge mai repede la tinta propusa (AT 275). 261. între cel care soseste mai repede cu apa apare Între Fugila si o baba (sau cei doi cai).Arad). t p. dar baba îl întrece cu "doina si tot doina si doina a tinut-o vreo doua saptamîni" (52. Dumbravita . Românul cîstiga.

v. Cînd acesta afirma "ca pe deal îi mierea pîna-n jenunti. Un om spune o poveste mincinoasa. II. se cununa cu mama-sa (99. morarul cere celui venit "sa-mi spui unde-i fundul minciunii si eu îti voi da fata cu moara cu tot. Cea mai spectaculoasa întrecere în minciuni e desfasurata de Pacala si Tîndala. de nu. 220). Punga gasita va fi a celui ce spune ca tatal sau avea o iapa care fata de doua ori pe an. morarul promite o turta: "Cine-o spune un basm mai lung. 58-66). în alte variante. Satenii elibereaza pe Pacala si îl despagubesc cu o . da pe vale nici sa lingi cu limba". Flacaul cîstiga cu povestea mincinoasa ce începe cu sarcina data lui de tatal sau înainte de nunta si se încheie cu ravasul care cade din coada iepurelui secerator (67. î. care se încheie cu gasirea tatalui lui în fundul unui harbuz de unde abia îl scoate (99. p. p. a aceluia sa fie burca". ala manînca turta". primavara un mînz si toamna un tigan (S. 274276). împaratul c~. p. cu niste boia neagra" ca sa 'nu-l oc~leasca un' flacau. Albina).e sa i se spuna minciuna ~ea mai sfruntata. prinsa la jug. 'Alteori. Trasura în care se aflau 9 popi. 9 protopopi si 9 boieri mari e cîstigata de vizitiu prin povestea mincinoasa despre pregatirile facute de elIa nunta tatalui sau care. într-un sat. v. iar Tîndala vine în urma lui ca sa confirme (S. amenintînd cu decapitarea pe necîstigatori. 4904. dar e ocarît de tatal flacaului (33. Dupa ce se prind tovarasi. împaratul se înfurie.205 r ". Morarul cu barba rosie care si-o "caneste degraba . careia îi creste un nuc în ceafa (AT 1960. Un flacau cîstiga spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita si prinsa la jug. Probe de întelepciune) . eu îti voi lua carul cu boi cu tot". afirmînd ca aceasta e minciuna si omul cîstiga (S.. Arebsuiala vine în urma. pacalind. fata izbucneste "Ba aici mintisi" si e silita sa-I ia de sot (101. 302-304). Pacala pleaca înainte. 4897). p. fiind în sicriu. p. Deseori. Pacala pretinde ca a vazut pesti fugind cu focul în spinare si e încarcerat.. Debitarea minciunii maxime e legata de cîstigarea unui lucru de pret. III. Morarul vrea sa verifice. 360). Flacaul cîstiga. 1. 3000-3011). "arebsuind" si pretinde ca a vazut Muresul arzînd. îi promite' acestuia ca "a cui a fi minciuna mai lata. spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita. în minciuni se desfasoara la moara. + r \ I I de Toaica porcarul. în care la sfîrsit pretinde a-l fi vazut pe tatal împaratului cioban la oi.

ar ciuguli toate stelele (S. 4906). Pacala minte ca Dumnezeu ar fi murit. se aude pîna la Craciun (S. Tîndala confirma. 4910). Pacala afirma ca a vazut un ou de rata cît un bou. încît ia crucea din vîrful turnului bisericii. ca de abia le întorc 12 insi cu rangile. celalalt raspunde ca în satul sau. numai din placerea de a minti. abia dupa 3 zile i-ajunge guturaiulla cap (S. rusul se lauda ca la ei clopotul e atît de mare. Mai departe. încît satura 24 de oameni. Pacala spune ca a vazut 12 oameni taind o varza. încît daca e tras la Pasti. Un grec pretinde ca în satul sau biserica e atît de mare. iar Tîndala confinna. La o întrecere. 3000). 't . gainile fiind atît de mari încît daca n-ar fi priponite. 4907). Exista si î. Unul afirma ca la ei în sat s-ar afla un om atît de înalt. 3011). celalalt ca în tara sîrbeasca exista covrigi cît roata carului (S. cînd raceste. unul pretinde ca la ei iarna a fost atît de friguroasa. Petru macinînd faina pentru colacii de pomana (S. Unul pretinde ca în tara turceasca albinele au coarne mari ca ale boilor. Pacala afirma ca varza la ei e atît de mare. fara sa se auda unul pe altul. intrîndu-i glontul prin laba dinapoi si iesindu-i prin ureche. încît gainilor le-au dat gheata ca sa nu faca ouale fierte (S. 4902 A). 4913).206 feldera de bani. întrucît a vazut moara lui Sf. sau a vazut gaoace de ou în care întapeau 12 banite de grîu. iarna a fost atît de calduroasa. încît preotul abia într-un an poate trece cu cadelnita pe la icoane. celalalt ca a vazut garduri din cîrnati împletiti (S. fiindca a vazut o moara cu 12 pietre în vîrful unei salcii (7. Arebsuiala confirma ca a vazut o turma de oi "marginenesti" adapostita la umbra unei verze si cîstiga înca o feldera de bani. încît chiar focul îngheta în soba si trebuia spart cu securea. Ouale în satul sau sînt atît de mari. Tîndala lamureste ca glontul a fost trimis tocmai cînd lupul se scarpina la ureche cu piciorul dinapoi. existînd o jumatate de gaoace de ou în care încapeau 96 banite de grîu. p. Pacala se lauda ca a împuscat un lup. încît adaposteste turmele de la 12 sate si e taiata cu securile de 12 insi. celalalt nu se mira. Pacala pretinde ca în satul sau un pui e asa de mare. Pacala pretinde a fi vazut o catea neagra coborîndu-se dintr-o salcie. celalalt întareste. în alt sat. iar Tîndala confirma. aiba de faina. Celalalt întareste: a vazut o foaie de varza care îl ascundea în întregime. spunînd ca exista si o caldare cît turnul bisericii. iar Arebsuiala confirma. 215). fiindca si la ei exista unul atît de înalt încît. Unul afirma ca a vazut case acoperite cu carne.

4922). simulînd ca a mîncat tot. "Si cînd i-o zvîrlit un ciolan în frunte la zmau. Unul afirma ca era pe punctul de a fi sfîsiat de un leu. p. dar fratele cel mai mic . întrecere a în mîncat apare de obicei între zmeul care a rapit pe sora eroului si acesta. la trînta si decapitare.pe alocuri Piparus Patru (nascut din bobul de piper înghitit) . "Tocmai de aceea mai traiesc" raspunde primul (S. . în mîncat se desfasoara si între zmeu si adversarul sau. nu o suta. La aromâni. învoiala este ca acel care manînca mai mult sa dea cu ciolanele în capul adversarului. se desfasoara progresiv.207 -t 1 Mai cunoscute sînt î. Eroul are adversar pe zmeu. care face paauc! la Mazaran în frunte: nici n-o miscat capu-nt-o lature. tigan sau cioban (AT 1088). al treilea zmeu zece ciolane . 473). neexistînd lei în padurile noastre. Alteori. în minciuni între vînatorii care pretind ca spun adevarul. El învinge prin viclenie. rareori pe diavol care apartine unui strat mai nou. vînatorul se înfurie. întrecerile în puteri alcatuiesc capitolul principal al basmelor din subspecia celor despre dracul (zmeul) prost (AT 10001199). fiindca nu vrea sa lase vulpea (pasarea) fara coada (S. Cînd servitorul îl trage de mîneca pentru a nu exagera. Alteori. Contrastul este desavîrsit: eroul ede obicei un om peste masura de sarac. venit sa o elibereze.îl învinge.4918). gata.voinicul manînca douasprezece.voinicul patruzeci si opt. eroul se întrece cu un leu. mai rar cioban (ungurean). el e aratat a fi tigan din aceeasi categoile sociala. 4899). lovirea cu oasele în cap nu edecisiva si e continuata de î. "le o data zmau un piciorag da bou s-îl trage pîn gura: haPl. Atunci zmau face-nt-o lature cu capu" (5. Se scoala Mazaran iara-n picioare sî apuca altu piciorag da bou. prin arta de a masca aparentele slabiciunii umane. 98). 303). trînteste una la zmau în frunte. al doilea zmeu trei ciolane voinicul douazeci si patru. de la întîiul la al treilea zmeu: pîna ce manînca acesta carnea de pe un ciolan. adesea silit de saracie sa intre sluga chiar la dracu. Cei doi frati mai mari sînt învinsi si omorîti. 1. î. cu o spuza de copii. caci puterea zmeului (diavolului) este de dimensiuni supranaturale. Un vînator afirma ca a împuscat în 3 zile 99 iepuri. î. p. prraf 1-0 facut sî pi-acela zmau!" (5. dar vîrînd proviziile într-un sac (XV. celalalt îl contrazice. p. fiindca nu e de demnitatea lui sa minta pentru un iepure (S. Acesta cîstiga. 1.

Atunci.sau a asezat o calqare cu zer . în a duce un copac din padure pentru lemne de foc: eroul înconjura padurea cu o frînghie. izbindu-l doar cu piciorul. în a arunca o piatra (AT 1062). din care. Zmeul (dracul) o arunca atît de sus. Ca sa se eschiveze. îl pune pe adversar la î.208 î. sînt esalonate de la puterea fizica.peste care a asezat cu grija o glie de pamînt. Destul de raspîndita este î. sau ascunde piatra în traista. Adversarul îl arunca atît de sus. . încît revine dupa cîteva zile. cu fiul (sau fratele) sau. adversarul renunta. prin stoarcere. pretextînd ca vrea sa care toata padurea pentru a evita drumurile zilnice. Cea mai raspîndita este î. pe care eroul de abia le duce goale. simulînd ca a aruncat-o. în a cara apa de la fîntîna în piei de bivol. îmbinata cu î. 'înrudita cu cea precedenta e î. curge zer. pîna la puterea cuvîntului (blestemul). uneori pîna la 3 zile. 4. . 3. oferindu-se sa duca singur burduful din piele plin cu apa. în azvîrlirea buzduganului (mai rar a barosului) (AT 1063). renunta si duce singur copacul întreg. Zmeul (dracul) strînge piatra cu atîta putere. ' 6. în mai putine variante este înfa tisa ta î. Eroul pretexteaza ca vrea sa-I arunce fratelui sau din luna care ar avea mare nevoie de asa ceva.la noi în cinci variante . 98). A. 5. Zmeul (diavolul) se înspaimînta. în a stoarce apa din piatra. dar mai rar este întîlnita cea de a scoate apa din pamînt. eroul arunca o pasare care nu se mai întoarce. el simuleaza ca vrea sa sape de jur' împrejurul fîntînii pentru a o duce toata o singura data (AT 1045). 1. încît se preface în praf. 2. Eroul a sapat mai înainte o groapa în care a turnat zer . în fuga: eroul . în a scoate apa din piatra prin stoarcere puternica: eroul are la îndemîna cas.. dar cu o frecventa scazuta la noi (XV. adesea si pe erou deasupra pe lemn (AT 1046). dar fara sa cada nici o picatura de apa (AT 1060). I. p. Cam tot atît de frecventa e î. 7. unita cu îndemînare. pe care zmeul (diavolul) nu-l poate ajunge (v. iepurele (AT 1072). Jntreceri în fuga). Zmeul (diavolul) înspaimîntat renunta la sarcina impusa.nu e atestata în catalogul international Aarne-Thompson. . Cu frecventa mijlocie apare î. încît revine pe pamînt cu întîrziere mare.

<. în strigat e relativ frecventa. eroul îl poate croi cu prajina. în vreme ce zmeul nu-l ajunge cu facaletul. în timp ce facaletul eroului nimereste la sigur. la fuga e îmbinata cu un obstacol: cine poate alerga mai iute ducînd un cal în spinare (AT 1082). XIX.209 8. Dupa ce zmeul apleaca de vîrf un pom (par.la trînta este de asemenea cîstigata prin siretlicul eroului care pune pe adversar sa se lupte cu tatal (mosul sau stramosul). apoi îl loveste peste cap cu o prajina (AT 1084). sau. în a prinde iepuri e înfatisata mai neclar si în putine: variante. p. Prin aceeasi stratagema. O forma înrudita cu precedenta este î. Zmeul (diavolul) este trîntit de urs. Eroul se lauda ca el îl poate duce între picioare si în timp mult mai scurt: îl încaleca si îl alearga. dar amanuntele difera pe alocuri (în loc de strigat apare suieratul). sa tina de vîrful pomului. lovitura (75. cires). p. în ba taie cu armele proprii (AT 1083). încît zmeul se declara învins dupa prima. în trînta voiniceasca (fara înlocuitor AT 1070). raspunde "ia caut si eu peste care nour sa te asvîr1" (79. t. dar la întrebarea acestuia de ce a "boldit asa ochii". 9. pentru ca eroul sa poata culege fructele. Zmeul se înfricoseaza si se declara. învins. eroul îl bate pe zmeu. încît îi ies ochii din cap si i se taie rasuflarea. dar eroul pretinde ca-I va asurzi si-l convinge sa se lase legat la ochi. Zmeul îl strînge atît de tare. 158). în a pocni din bici. dar e smuls si proiectat peste crestetul lui. 32). încît "se cutremura pamîntul". Versiunea româneasca mai este atestata incidental în sud-estul Europei. nimereste peste un iepure adormit si arata zmeului ca a sarit anume sa-I prinda (AT 1051: în tipul international. dar acesta îl plezneste cu biciul peste ochi. 1. 13. 14.< "t "~ . în putine variante e atesta ta î. t. ursul (AT 1071). p. fiindca în casa prajina zmeului e prea lunga si se izbeste de pereti. 10. 11. Zmeul trazneste atît de tare din bici.. iar "tiganul pica j os la pamînt". 182). î.. întrecerea sta în a sari peste vîrful copacului. iar afara. cu totul rara la noi si nea testata în catalogul international. schimbînd armele. 12. îi vine rîndul acestuia. în cadere. Adesea î. Zmeul (dracul) tipa (suiera) atît de tare. încît "pica tiglele" de pe casa. Asemanatoare este î.

160). f) sa duca o piatra de moara ca fiind o margea (o varianta. p. Mai sînt mentionate unele î. Adversarul se declara învins.. XV. AT 1187). 98). Uneori. 18. confirmata si de unicitatea variantelor.210 15. neîntîlnita în c~talogul international. dar autenticitatea unora e dubioasa. p. 16. în vreme ce diavolul are unul întreg. 78). cu care se bat prin gard. în a da vînturi. neatestata în catalogul international. apare în doua variante diferit formulata. 19.atît de tare "de-i pocneste lui Danila un ochi din cap". confer AT 1153). detaliulapare în majoritatea covîrsitoare a variantelor). Diavolul blestema . î. . Zmeul (diavolul) e alungat prin strigatul copiilor eroului. 37. d) sa aduca maga. 97). zmeul e ucis prin "calire": eroul îl baga în apa clocotita ca sa . b) sa doarma cu ochii deschisi (o varianta.apoi la tigani. p. în vreme ce baba "Îl sparge de tot". p.p. Zmeul si eroul se mai întrec: a) în a duce fiecare cît poate (o varianta. Eroul recurge la ajutorul pieptenilor de daracit lîna cu care e fugarit dracul (24. Tiganul si zmeii). varsa si el scîntei ca zmeul" (92. p. în blesteme apare ca încununarea celorlalte. p. XIX. în a scoate scîntei. 17. unde calul cîstiga. a) A da scîntei din unghii: eroul izbeste amnarul de cremene. în timp ce ursul îsi raneste unghiile si prinde frica de cal (102. tiganul ia "un taciune de foc si cînd rpi-l trage prin dinti. zmeul îsi ciocneste zadarnic unghiile degetelor (88. e)sa scoata balegarul din grajd (o varianta: eroul taie peretele si-l arunca). AT 1140). I. 87-88). Intrecerea3n a scoate scîntei 10vind piatra cu piciorul apare si în basmul animalier AT 118. î. pîna ce acesta se declara învins (52. î. Î. atît la noi cît si la alte popoare (AT ~1094: la rusi si unguri. AT 1146). I.rul de funie (eroul îl aduce calare. cu doua coarne. c) sa traiasca atît cît arde lumînare a (o varianta. o varianta). în întepat: baba are un tapoi cu un corn rupt. desi e întîlnita cu totul sporadic. este rezolvata de erou: tencuieste peretii ca sa nu crape de suflul dat de el sau încearca tavanul daca poate rezista unui astfel de soc teribil. (XV. 177). Dracul nu izbuteste sa ajunga cu tapoiul la baba prin gard. în timp ce-si ascut cutitele: "as mînca carne de zmeu" (AT 1149. 20. b) zmeul scrîsneste din dinti de necaz de "a lasat scîntei de foc".

Eroul se mai face para de foc. de fier si de lemn. Uneori. dar nu se pot stinge sau topi (23. în unele basme. Eroii prefera "lupta dreapta". . s-o pus carnea sâ hiarbâ" (5. Pentru a fi învins. fara a se putea învinge. dar cel mic "cînd o trîntit zîmbru gios. apoi peste calul lui. O forma rara de î. fara ca sa se poata învinge unul pe celalalt. 131). dar uneori ea e precedata de lupta în sabii . iar zmeul sloi de gheata. el dovedindu-se tot atît de tare ca si eroul basmului. Cei doi frati mai mari sînt învinsi. O forma a î. s-o farmat ciilllgu. 300). 3. Urmeaza transformarea lor în doua flacari care se izbesc cu violenta. racorindu-1 si sporindu-i puterile pentru a-l putea rapune pe adversar. Turnarea apei pentru întremarea puterilor eroului se întîmpla în unele basme chiar direct. dar cel mai mic învinge pe zmeu si îl decapiteaza. B. s-o trîntit un pumn la ciung.211 ~ " { fie prin aceasta calire tot atît de tare ca si el (AT 1134.. I. zi de vara pîna-n seara sau de la miezul noptii pîna-n prînzul mare. în puteri este lupta dintre zmeul rapitor (al surorilor eroului. al constelatiilor sau al ochilor parintilor} si salvatorii nazdravani plecati sa le readuca. 97). e nevoie de ciocniri suplimentare în formele metamorfozate ale celor doi protagonisti.hiarîn suliti . p. de otel si de plumb (de otel si de arama) care se rostogolesc de pe doua povîrnisuri. 1-0 jupchit cu unghia. Cei care se vor prinde frati de cruce cu eroul sînt gratiati în aceasta postura. 2. 1. eroul îl apuca pe adversar de par pentru a nu intra cu totul în pamînt. Lupta este apriga. în puteri este sfarîmarea în aschii a unui ciung (copac) cu pumnul si jupuirea zimbrului cu unghia pentru a fi bagat la fiert. p. ei se prefac în doua roti. daca se declara învinsi. întrucît li se frîng a~mele. ciocnindu-se cu violenta. p.a glezne. trînta voiniceasca. la genunchi.si c. la brîu si la gît. Fratii cei mari nu pot realiza nici una din probe. peste c-hipullui de om. capul anume ramînînd afara pentru a fi retezat cu palosul. în trei variante) sau e alungat de blestemele însotite de lovituri de piepteni (XV.care nu sînt decisive. Cer ajutorul unui corb care toarna o picatura de apa calda pe flacara-zmeu si o picatura de apa rece pe erou. s-o facut foc. Lupta cu zmeul cel mai mic nu se înyheie întotdeauna prin cufundarea pîna la gît. prin cufundari alternative pîna ).

212 întrecere în speriat. dar fara efect. Fetele cînd decid sa se întreaca la torsul unui caier de lîna: "care nu l-a ispravi. sa gaseasca pe ma-sa acasa vaca neagra" (86. în vreme ce românul simuleaza ca e batut de cineva si striga ca oaia a fost furata de celalalt. 5369). ramînînd românului oaia (S. p. . 318). Un român si un tigan fura o oaie si decid sa o manînce acela care nu va putea fi speriat de celalalt. Tiganul fuge. tntreceri în tors. Tiganul face multa larma.

A ramas în uzanta doar cel de traditii populare denumind 1. Hasdeu introduce termenul deceu. La început. cuprindea basme nuvelistice si basme legendare. desemna partea din biografia unui sfînt care trebuia citita în ziua comemorativa. El a evoluat apoi în latina medievala la. Ureche care îsi intitula o colectie Legende române (1891).J. Traditiuni poporale române (1878). asa cum a fost folosit mai întîi de S. fictiva. poveste (v. nici în celelalte tari europene. A. Poveste). întrucît. forma de feminin singular. de provenienta culta. Basm (1893). în studiul sau. pretutindeni la noi. termenul a capatat întelesul de naratiune neadevarata. Tovarasii nazdravani Legenda. Termenul legenda. adica cele cu profil etiologic (XXXV. FI. istorice cu caracter local. legenda-ae. Zilele rele Latila v. el adopta termenul traditiune pentru întreaga specie. a ~ :~ fost adoptat treptat în secolul trecut. în acest sens a început sa fie adaptat si la noi. în opozitie cu cea istorica. P. în 1867. apoi . Mai tîrziu. pentru a denumi naratiunile menite "a da solutiunea unei probleme". P. Aceeasi neprecizie se vede si la V. nu fara sovaieli în delimitarea sensului. alaturi de 1. El nu s-a impus însa nici la noi. începînd din 1872. L . B. p. Specia e denumita popular.istorice. adevarata. pentru ca în 1892/93 sa admita sinonimia "legende sau traditiuni populare (cuvinte din batrîni)". Ispirescu îsi intitula colectia. de ex. El a fost faurit de hagiograful Iacobus de Voragine în secolul al XIII-lea. 1. 2645). "the why" .- Joimarita v. sub forma de neutru plural. "das Warum". faurit dupa modelele europene "le pourquoi". denumind viata scrisa a unui sfînt. Legende sau basmele românilor. legendum. Marian. extinsa si la subspeciile ei. Hasdeu încearca cel dintîi precizarea terminologiei.

Din aceste 1. p. în chip curent. prin mituri se înteleg 1. Felul cum le-a surprins istoricul grec arata cît de imprecisa era limita între relatarile veridice si cele fictive. istorice au fost de asem~eneaconsemnate de timpuriu. 9). cu sensuri adesea total diferite. prezentînd genealogiile zeilor ca o serie succesiva. cum se împleteau ele atît de strîns . s-a produs si alunecarea de sens a termenului grec mythos de la relatare veridica la cel de naratiune fictiva. autentica a miturilor. 181190). atît în literatura indiana. modernizarilor. rod al "rationalizarii" 1. alegorismul lor fiind dezvoltat mai cu seama de stoici. de obicei creatia acestora (LXXXVI. începînd cu Hesiod care. uneori contrazicîndu-se între ele. în folcloristica. Reactualizarea rituala e însusirea lui distinctiva. introduce un principiu rational.". aratînd ispravile zeilor si originea tuturor fiintelor si lucrurilor. în consecinta. întîile consemnari. s-a încetatenit folosirea termenului mit pentru a denumi toate naratiunile despre lumea anterioara celei de azi. largita. se mai numeste mit. L. Cercetatorii au surprins chiar în Vechiul Testament straturi diferite. încît el poate fi socotit nu numai "parintele istoriei". scriitorii greci cautau în inituri felurite semnificatii ascllnse. 2. plasmuita (XXVII. In felul acesta. odata cu primele scrieri istorice. Traditii poporane române din Bucovina (1895). greco-Iatine demitizate s-a . în vremea din urma. popoarelor antice. p. care devin prin aceasta model permanent pentru om si sînt reproduse. care relateaza ispravile zeilor si eroilor semizei cu privire la facerea lumii. prefacerile au fost mai substantiale. etiologice despre cosmos si zeii ocîrmuitori s-au bucurat de atentie de la începuturile culturii. prilejuind acel avînt cultural care va deschide o noua etapa în istoria omenirii. Indeosebi Istoriile lui Herodot abunda în naratiuni legendare. ci si "parintele colectiilor de 1. L. cît mai ales greaca. caci au fost supuse ajustarilor. Ulterior. apoi la rivalitatile dintre ei.hranit cultura europeana de la Renastere încoace. ebraica. p. numai în intervalele de timp sacre (XXVII. dat fiind caracterul lor sacru.214 în editia a doua. 15-20). în Grecia. sistematizînd miturile transmise de traditie. O subspecie a 1. Cuyîntul a fost larg întrebuintat. relatari adevarate. suma lor alcatuind mitologia cu care ne-a obisnuit literatura antica. unii cercetatori îi 'dau unînteles mult mai restrîns de istorie sacra despre actiunile fiintelor' supranaturale. nu redau forma primara. sacre arhaice. Cu toate acestea. incompatibile cu o mentalitate mai evoluata (XXX).

1895) cu intentia vadita de a alcatui oîStorie "populara" din documente folclorice. cele mai multe germane. si prieteni aiVazduhul.. El a dat cea mai întinsa colectie de 1. Marian a publ. Cerul si podoabele lui. unde se repeta aidoma unor clisee. insecte (Insectele îiî limba. Traditii poporane rpmâne (1878. între cele 444 1. istorice prin scrierile cronicarilor (v. III Dusmani ('1924). Marian. credinteksi obiceiurile românilor.. 1903). îndeosebi cele istorice si cele referitoare la unele cetati. aratate de Herodot a se fi întîmplat în cutare parte a lumii antice. potopului care este si cea mai veGhe versiune a tipului cunoscut din Biblie. fiind presarate prin cele trei volume despre ciclul calendaristic.-:. în colectia fratilor Schott (1845). din colectia acestuia. La noi. ceea ce e total ficttv).. O seama de 1. Mai multe variante românesti vor apare în colectia lui FI. sporite la editia a doua din 1885 la 42 variante în sectia Walachischer S agenkreis. 1904). alte 1. Miiller. se întîlnesc cîteva 1. Comorile (1916).icat apoi 1. Totusi o seama de 1. (1914). Din lumea asiro-babiloniana s-au pastrat mai putine naratiuni legendare. Sarbatorile de vara la români (1910). Exemplul lui este urmat de T. dar fara discernamîntul critic necesar (din colectia lui ar rezulta ca amintirea dacilor s-a pastrat necontenit în memoria populara. (1913). consemnate de la sasi si magpiari. IIMitologie româneasca I Pamîntul.rase din publicatii. românesti. Cercetarea). (1'916). Cele mai importante colectii de 1. Siebenbiirgische Sagen (1857).215 r- ~ tocmai pentru ca erau socotite toate veridice. El începe cu publicarea repertoril~lui bucovinean de 1.. Ion Neculce dînd la iveala întîia colectie de atari naratiuni în fruntea cronicii sale. FI. fiind incluse si 26 1. Diavolul învrajbitor al lumii. Colectiile sistematice încep destU:Ide tîrziu în secolul trecut.. Cîtitorul folclorist întîlneste la tot pasul motive .si episoade cunoscute din repertoriul folcloric. sînt inserate în volumele despre ciclul calendaristic. despre pasari (9rnitologia poporana romtina. revelatoare de fapte autentice.. 1883). îndeosebi în scrierile sale cu profil monografie. Sarbatorile la români (1898-1901). între cele 43 naratiuni fiind si 11 1. vor fi date la iveala de S. sînt cunoscute si în repertoriul românesc. Pamfile care este mai mult ordona tor al 1. Timid apar 1. cele mai multe variante fiind ext. . (1915). etiologice în volumele Povestea lumii de demult. cele mai multe etiologice. omului (916). . apoi cele religioase (Legendele Maicii Domnului. cea mai de seama fiind 1. istorice. Sarbatorile .

în Muntenia. e alcatuita de C. Legende. dînd la lumina sîmburele de adevar de la care a pornit 1. T. cel mai adesea alcatuita dintr-un singur episod. locuri ul'lde au fost îngropati cei cazuti în lupte de ampla desfasurare. S-ar deduce de aci ca 1. S. fara nici un substrat real. Mobilulcare a generat 1. Mrejeriu si Gh. Danilescu . Cercetarile au corectat de multa vreme atare asertiune. cu telul de a explica obîrsia unui fenomen sau de a înfatisa însusirile si modul de comportare ale unei fiinte. iar. este curiozitatea populara din toate timpurile. apoi prin volumele sale de povesti. este o naratiune scurta în proza. traditii si amintiri istorice. în locul acestora.. cea mai de seama colectie de 1. Popescu-Vînatori a grupat în volumul Cuza-Voda (1909) naratiunile care circulau la începutul veacului despre întemeietorul României moderne. în care totul e supus masuratorilor si experimentului. Kirileanu a adunat în St~jan Voda cel mare si' sjînt (1924) toate 1. iar împreuna cu L. Intentia care a prezidat la alcatuirea ei e pur didactica. aproape toate cu profil istoric: Le. aceea de a oferi cheia tuturor tainelor din natura înconjuratoare.sistemul magic de asociere. Radulescu Codin. Cele cu caracter etiologie se afla presarate prin volumele sale de povesti. traditii si amintiri istorice (1910) si Din trecutul nostru.216 de toamna-si postul Craciunului (1914). întocmit de P. dorinta de a gasi cauza care a generat cutare fapt sau de a comenta de ce cutare personaj s-a comportat ca atare. L. Creatorul lor s-a situat pe o pozitie "stiintifica" din punctul de vedere popular care s-a calauzit dupa alte coordonate decît cele ale logicii stiintifice. îndeosebi în Firisoare de aur (1911). menite sa satisfaca o curiozitate naiva. 3. mai putin jertfa rituala care nu e totusi neverosimila. s-au dovedit a fi într-adevar osuare uriase. alaturi de basme si snoave. despre întemeierea Moldovei prin Dragos Voda pornit în urmarirea unui zimbru a fost confirmata istoriceste. imaginile au tinut locul conceptelor.. Mai modest se arata volumul Alexandru Ion 1. despre movile. Cuza în traditia populara (1909). ar fi niste plasmuiri fanteziste. publicate si trimise de cîtiva corespondenti. L. referitoare la marele voievod.gende. au intrat în joc imaginatia si. Cu mai mult scepticism a fost privita 1. presupuse a fi morminte ale unor înaintasi imaginari. 6 seama de 1. pure fictiuni. credinta în veracitatea celor relata te a facut de prisos orice verificare si experiment. avînd poate alta desfasurare decît cea relatata. despre descalecarea lui Negru Voda ca sa întemeieze .

a pornit de la tipatul pajurei. ele putîndu-se înduri prin simplu contact sau prin imitare. conformatia lui deosebita avîndu-si o cauza precisa în trecutul îndepartat. Dupa trecerea acestui intervaJ. faptul petrecut începe sa se estompeze în amintirea populara si concomitent i se altoiesc atribute si proportii miraculoase. consemnate în textele religioase. faurite de imaginatia populara în concordanta cu cliseele din sistemul de gîndire arhaica. despre potop. ciudateniile din lumea înconjuratoare.. au fost verificate stiintificeste. O piatra de marime neobisnuita care se afla stinghera undeva pe un ses nu poate fi atribuita decît diavolului sau altor fapturi similare care au rupt-o din munte ca sa arunce cu ea dupa cineva etc. alaturi de manastire. Explicatiile sînt oferite de orizontul "stiintific" al creatorului popular care crede în existenta atîtor fiinte fantastice si într-un sistem simpatetic al fenomenelor. cum pretinde 1. Pajura). cu "case bune". în genere.217 -'7 •. chiar daca aceasta n-a fost sotia mesterului. Chiar unele din cele care pareau mai improbabile. Memoria populara are în genere limite mici. caci timbrullui ascutit se aseamana cu cel al copiilor. O atare 1. în care fabulatia nu oglindeste nici un fel de fapt real în afara de stadiul actual al aspectului reflectat pe care încearca sa-I explice.•• Muntenia. Exista însa si 1. mîncau aluatul de pe lopata cu care vîra pîinea în cuptor (v. cum ar fi 1. în vremea din urma. dimpotriva banalul. în ~cest fel. versificata. Importanta statala a constructiilor ar fi facut necesara o jertfa pentru a asigura dainuirea lor. dar avînd alte cauze decît cele atribui te de 1. . Muntii Retezat poarta acest nume dupa vîrful lor trunchiat. caci odata un urias a aruncat dupa altul cu fierul plugului care a nimerit tocmai în vîrful muntelui. asa s-a si întîmplat. faptele care au precedat cutare fenomen de astazi s-au soldat cu un cataclism sau cu o nenorocire. iar de aci pîna la a stabili un nex cauzal n-a fost decît un pas.. aratîndu-se ca fenomenul s-a petrecut într-adevar. retezat parca de un instrument urias de taiere: în fapt. Lectura 1. retezîndu-l ca pe un colt de mamaliga . Unele pornesc de la numele popular al aspectului dat. hamesiti de foame. cotidianul nu trezesc nici un ecou. dar îri vremea din urma cîtiva istorici s-au aratat înclinati a-i acorda o baza reala. balada despre zidirea manastirii Argesului n-ar fi decît un ecou al întemeierii cetatii de scaun pe Arges. pretinde ca pajurele au fost copiii unei vaduve sarace care. 150-250 ani (cam 5-6 generatii). arata ca au atîtat curiozitatea populara aspectele neobisnuite. Creatorul 1.

ei aplicau potcoavele invers. se desfasoara în ~hip familiar. Spre deosebire de basm. este în genere pasiv. tarîmul nostru si tarîmul celalalt din care descinde demiurgul sau alta fiinta fantastica. 1. Tensiunea creste pe masura ce e atîtata si curiozitatea de a sti cele ce se întîmpla în împrejurarile inedite care au dus la stadiul actual al fenomenului. el e victima unor împrejurari nefaste. mereu ascendenta pîna la ivirea catastrofei. indicînd un sens opus . e de obicei tragica. o continua încordare printre ascultatori. modalitatile de vulnerare variind regional. dar ilustrative pentru acestea. ca si feluritele metamorfozari ale eroului. Daca basmul e dramatic. Chiar de la începutul ei se simte ca pulseaza în ea o drama care creeaza. în chip curent. ci izolat. e adus în atentia ascultatorilorprin cine stie ce asocieri.. prin încalcarea legilor fi-:resti. Eroul din 1.. haiducii erau victoriosi pentru ca erau invulnerabili. ca basmele si snoavele. ca un fapt izolat care nu se va mai repeta în viitor. îmbinarea neobisnuita acelor doua lumi. nu sînt povestite în sir.. Cele referitoare la personalitatile mari pun în lumina însusirile neobisnuite prin care s-au impus atentiei populare. fara nici o zguduire. patrunderea omului în cealalta lume sau ivirea fiintelor supra si subpamîntene printre oameni înseamna ceva neobisnuit. etiologice si e cauzata de ciocnirea dintre cele doua lumi. Astfel. De aceea. a unor încalcari care s-au încheiat cu cutare dezastru. sau fata de care trebuiesc respectate indicatiile care ar împiedica repetarea lui. atunci cînd faptul comentat de 1. faptele putînd fi deopotriva reale sau inventate. 1. Finalul tragic se încheie cu anuntul caracteristic: "de atunci . Tensiunea interna caracterizeaza mai cu seama 1. fiind "dresi" înca de mici de o baba stiutoare ca sa poata fi raniti numai în cutare chip. trecerea de la un tarîm la celalalt se face prin fortarea ordinei existente. în 1. prinsi de tacerea grava care pregateste si mai mult sufletele în a se lasa impresionate de cele întîmplate.218 instituind o noua continuitate seriala. De aceea. e strabatuta de o unda tragica. imaginile sablon care se aplica categoriei respective.". Ca sa nu poata fi urmariti. Si aici apar cliseele. Catastrofa finala e asteptata de ascultatori cu sufletul la gura. care nu poate prevesti decît calamitati. în opozitie cu eroul basmului care porneste la actiune detinînd mereu initiativa si asociindu-si dupa ~evoie fel -de fel de obiecte miraculoase si fiinte fantastice. In 1.. unde trecerea dintr-o lume într-alta. interferenta între cele doua tarîmuri se întîmpla în chip exceptional. 1.

bine închegate. pelegrini si mai cu seama razboinici care debitau cu placere ceea ce stiau din patria lor si banuiau a trezi interes. vehiculate de negustori. Prin nazuinta ei de a explica aspectele ciudate sau memorabile din lumea înconjuratoare. Atari 1. ~unteana despre Mihai Viteazul cum tatal nelegitim a lasat un inel pentru a-si identifica mai tîrziu fiul. la popoare care n-au avut în trecutul îndepartat nici un fel de relatii. 1. naratiunea trebuia sa impresioneze atît prin ineditul faptului. A. În opozitie cu acestea. cel mai adesea restrînse la numele eroului principal. care contin si o . Pare probabila o iradiere a acestei 1. aidoma unor "îngeri" (XX. 15. se povesteste ca regele Sigismund.9 celui real etc. p. în o seama de cazuri. e locala. întrucît si parintii lui Ioan Corvinul erau originari din Muntenia. supranational. însa au circulat pe întinderi mari. migratorii a confirmat ca numai 1. asemanatoare despre recunoasterea prin inel se gaseste si în legatura cu întemeierea Tarii Românesti (5. cît mai cu seama prin urzeala plina de atractie a naratiunii. fiind calauzite de o fiinta nevazuta care îi ferea de primejdii (v. migratorii se presupune ca au depasit prin circulatie cadrul tinutului de bastina. La noi. ci unei poligeneze. au avut mereu succes. posibila pe o anumita treapta de evolutie a duce la rezolvari similare. la instigarea unora veniti în goana pe niste cai albi. Unele 1. a lasat mamei acestuia un inel de recunoastere. I. se întîlnesc si cîteva 1. faptul putînd fi inventat în chip independent în mai multe locuri. tatal lui Ioan Corvin. încît asemanarea nu poate fi atribuita unui împrumut. solid construi te. p. Fat:erea lumii din lutul scos din fundul apelor se întîlneste atît în cosmogoniapopulara de la noi (si din sud-estul european).219 ~ . iar Iorga a aratat ca o l. de razboaie sau de rascoale. Mai grea devine rezolvarea genezei pe plan mai larg. Iancu). legata de un anumit tinut sau chiar localitate.hip~imilar povesteste si o 1. din sudul Carpatilor spre Transilvania. cunoscute pe arii întinse. 106). Studiul sumar al unor 1. Marile capetenii. Ca sa prinda radacini. suferind în noile spatii umane usoare adaptari. resortul e de natura poligenetica. iar taranii pornesc în 1907 la atacul conacelor. la mai multe popoare. 288-289). cît si la unii indieni din America de Nord. cu care sa se înfa tiseze mai tîrziu la curtea lui. generat în chip similar de acelasi ansamblu de conceptii. În <. Rascoalele populare s-au putut desfasura în atari proportii datorita si aureolei mitice: Crisan strînge cetele de iobagi aratîndu-Ie crucea pe care ar fi daruit-o împaratul lui Horea.

daca. citata de Hasdeu în argu- . L. Persistenta unora îndreptateste atari supozitii. Decaderea poate aduce cu sine uitarea. De îndata ce nu i se mai acorda crezare.. 1. sau prefacerea naratiunii spre a se încadra· în alta specie. mai ales prin negustorii corabieri din aceasta parte a lumii. pentru a fi culeasa si la noi de P. sînt crezute a se fi întîmplat aevea într-un trecut nedefinit. porumbel) si intra într-un munte unde da peste o comoara pe care o dezgroapa cînd se trezeste. Se poate banui ca în chip similar s-au pastrat de-a lungul veacurilor si multe din celelalte 1. 1. de obicei în basm legendar sau în snoava. s-a pastrat în numeroase variante în Europa nordica (Anglia. Atestata istoriceste printre cele dintîi marturii culturale ale trecutului îndepartat. Germania. Ea e întotdeauna veridica. cu toate ca nu au fost înregistra te de documentele literare ale vremii. pretinde a fi crezuta întocmai. Ispirescu în varianta Sufletul. unele cu caracter pur local. localizata la regele franc Guntram. Un capitol de seama al acestui ceremonial era alcatuit din relatarea ispravilor zeului sau eroului venerat. despre sufletul celui adormit care paraseste corpul în forma de animal (soarece. Multa vreme. decade de pe soclul ei. potrivit nivelului ascultatorilor. al VIII-lea. Atari naratiuni au fost consemnate de preoti pentru a li se pastra mai nealterat caracterul sacru. a avut o functie cultica în ceremonialurile de venerare a zeitatilor si a altor f~rte naturale si supranaturale. Legile ePice). Caci 1. Cînd începe Herodot sa le colporteze în bazinul oriental al Mediteranei. ea a luat nastere înca în preistorie. prin însasi constructia ei explicativa. putînd circula la distante mari. se pot împamînteni oriunde.226 învatatura ce se potriveste în orice loc. de fapte ce s-au petrecut cîndva. 4. Scandinavia).. L pare a fi printre cele mai vechi specii. 1. Moartea zeului Pan. povestita înca de Plutarh în primul secol al erei noastre. (v. fara rezerve. dezvaluitoare de adevar. extirparea din memorie. lor care le comentau nasterea si atributiile. precum si unele întîmplari memorabile din viata colectiva. Zeii imaginati mai tîrziu si-au avut 1. a fost consemnata de Paulus Diaconus în sec. pierzîndu-si aureola de cheie explicativa a fenomenelor. odata cu primele întrebari ale omului despre cosmos si natura înconjuratoare. Se poate închipui ca si triburile abia diferentiate si-au povestit în naratiuni scurte ispravile de seama ale stramosului comun. specia mixta indicînd o faza de tranzitie. diferitelor popoare erau deja închegate.

Sf. încît au izgonit aproape total faptele atribuite lui de Biblie. populare si ca patron al corabierilor.sau slav Perun. cunoscuta la noi din prelucrarea lui A. Sînnicoara). Numarul real trebuie sa fie mult mai mare. au o vechime atît de mare. cosmogonice ale popoarelor salbatice. 102). are o vîrsta apreciabila. Archirie si Anadam si din cîteva variante populare despre Tara fara batrîni. p. Petru. dat fiind ca fiecare sat. el fiind cel -care asigura bunul mers al navelor prin furtuni si alte calamitati :si s-a aratat ca. au suferit adaptari pentru a fi în concordanta cu noile credinte si obiceiuri. De .221 mentarea teoriei sale despre originea onirica a basmului. Pann. a fi opera unor animale (broasca. mai veohi pe Jupiter si Mercur. Facerea lumii este înohipuita de unele 1. Repertoriul românesc de 1. el a preluat atributele lui Poseidon-N eptun (v. O viziune similara mai poate fi întîlnita numai în 1. cu privire la origine sau la explicarea numelui. Tot atît de spectaculoase sînt prefacerile suferite de Sf. L. 1. sub acest aspect. 50). Ilie în traditia populara. Hans Naumann îi explica marea raspîndire prin poligeneza. Acestea sînt atît de puternice. raspîndita în Europa si Asia rasariteana. avînd numeroase variante în Europa si India (AT 840 A). încît par de-a dreptul mosteniri din primele veacuri ale epocii preistorice. Nicolaeapare în 1. Unele 1. Dumnezeu si Sf. 5. credinta despre sufletul încarnat în soarece sau porumbel fiind general raspîndita. p. Mai neclara este originea celeilalte importante functii a lui Sîmpetru de patron al lupilor care se hranesc numai din ceea ce le daruieste el. au înlocuit în 1. Sîntilie). apoi forma de relief mai însemnata trebuie sa-si aiba 1. traco-daca (v. are o întindere neasteptat de mare. despre înteleptul Ahicar. contamina~ea fiind usurata de similitudinea situatiei celor doua mame îndurerate dupa fiul rastignit sau fiica rapita de stapînul subpamîntean Hades. O seama de trasaturi ale zeitei Demeter au fost acumulate de Maica Domnului. calatori pe pamînt pentru a interveni în soarta oamenilor. Cercetatorii sînt unanimi în a recunoaste ca el a preluat atributele lui Jupiter tonans si ale corespondentului . dupa altii elina (LXVII a. în care demiurgul este de obicei animalul totemic. zeul suprem care stapînea cerul cu traznetele si diriguia ploile (v. dar cel mai adesea în tovarasia lui Dumnezeu. în transmiterea lor de la o epoca la alta. Sîmpetru). ariciul) singure. dupa unii fiind de provenienta semitica (XLI. probabil o mostenire autohtona. cuprinzînd vreo 5000 tipuri dezvalui te pîna acuma în publicatii.

cel din urma creînd numai partea perisabila. nocive sînt aratate a fi opera diavolului. Cele mai multe 1. Alteori. alaturi de ceea ce a imaginat omul în lumea numenala. Colaborarea dintre Dumnezeu si diavol este inegala. In cele despre facerea lumii se disting bine doua straturi care au început sa se amalgameze (v. din vremea expansiunii persane. Stratul mai arhaic pune facerea lumii pe seama unor animale. Nici o specie folclorica nu are o cuprindere tematica atît de întinsa. Facerea lumii). materiala. acesta avînd uneori un rol secundar. Clasificare). etiologice explica facerea lumii (cosmosul. poate face obiectul unui comentariu. cît de scurta. proverbul si cîntecul propriu-zis care se apropie cel mai mult de bogatia 1. Sfîrsitul lumii). Numarul tipurilor excesiv de mare în comparatie cu al celorlalte specii narative se explica în primul rînd prin largimea tematica a 1. pe cînd Dumnezeu a creat aspectele bune si frumoase. de la elementele cosmice pîna la ultimele fiinte si nenumaratele forme de relief. locale alcatuiesc grosul repertoriului semnalat pma acuma. partile rele. animarea vin de la Dumnezeu. pentru a fi încrustat într-o 1. Sfîrsitul lumii este imaginat în cadrul viziunii apocaJiptice. depasind prin sfera numenalului ghicitoarea. Practic. el reprezentînd un potential superior. precrestina. forme de relief si altor elemente geografice. fara a se putea delimita azi cît provine de la propovaduitorii sectei si cît este creat de imaginatia populara în cadrul acestui sistem dualist. Viziunea antropomorfa domina cu putere. L. dar cu o seama de adaosuri popula re care dau cu totul alta înfatisare versiunii sumbre din Biblie (v. Cele patru subspecii ale ei vadesc marea diversitate tematica (v. plantele. apartin însa stratului mai nou. dar se poate banui ca în memoria populara ea are o vechime !TIultmai mare. Invatatura lui Bogomil a precizat numele celor doi demiurgi si a pus în circulatie o seama de elemente noi. . broasca si ariciul. în vreme ce sufletul. 1. cu care colaboreaza demiurgul.222 altfel. care se comporta în cariera lor cereasca aidoma unor drumeti ce bat cu regularitate acelasi drum. apoi geneza si caracteristicile diferit~lor localitati. orice aspect al lumii vizibile. S-a aratat ca atare conceptie dualista a fost larg raspîndita prin bogomilism. feluritele aspecte ale creatiei fiind rodul unei colaborari strînse dintre Dumnezeu si diavol. însisi astrii fiind conceputi ca fiinte animate de pasiuni si gînduri. vietuitoarele). Ea oglindeste întreg universul.

precum si de comori. munti. Influenta livresca e puternica. dealuri. unele atribuite fictiv. orase.223 estompîndu-i teribilitatea si încadrînd-o în aspiratiile populare spre o lume mai buna. în Moldova. N egru. 1. drumuri. de morti (strigori si stafii). A doua subspecie. mare). lipsita de nedreptatile actuale. viroage. ulite. mitologice se ocupa de fiintele care prezideaza soarta omului. despre care circula o multime de 1. sate. haiduci). istorice. vîrcolaci si pricolici. aproape total umbrite de el. inventate de imaginatia populara. uriasi) si plante miraculoase (iarba fiarelor). platouri. confirmînd observati a ca memoria populara pastreaza mai îndelung numai ceea ce' îi este sugerat de urmele materiale (constructii. biserici si sate (v. de noapte si de zi). religioase. dar mai cu . strîmtori. au de asemenea o ramificatie stufoasa de la figurile biblice pîna la multimea sfintilor si a sarbatorilor de peste an. insule. îndeosebicea a cartilor populare. pietre. rîuri. diavol. ce explica originea (si numele) elementelorgeografice: ape (fîntîni. dar se gasesc si multe aspecte apocrife. în care aspectele burlesti. El este desCalecatorul tarii si ctitor a numeroase cetati. Memoria populara a retinut putine figuri de domnitori. apoi de celelalte fiinte fantastice din natura (din apa. aeriene. poieni. coaste. o seama de 1. rîpe. Petru (v: Sîme'etru). de obicei una de fiecare provincie istorica. însemnat prin numeroasele sale ctitorii. paduri.da). care i-au întretinut mereu amintirea. munti. El a ramas atît de viu în memoria populara prin biruintele sale stralucite împotriva cotropitorilor turci si tatari. 1. Stocul cel mare e alcatuit din 1. vai. lacuri. mine. detalii toponimice). umoristice se întretes cu cele serioase care îl înfatiseaza ca paznic al raiului si patron allupiloL Ultima subspecie. coline. Cele mai multe se refera la Sf. poduri. de padure. A treia subspecie. santuri. pesteri.V o. adesea în dezacord cu doctrina crestina. figura centrala a hagiografiei populare. ilustreaza aspecte din viata cîrmuitorilor tarii si a altor personalitati care au impresionat masele populare (capetenii de rascoale. Cea mai populara figura în Muntenia este Negru-Voda. în grupa onomastica. 1. piscuri de munti si caldari muntoase. comenteaza numele de familie sau poreclele. vrajitoare si solomonari si de alte fiinte fantastice (balauri. Stefan cel Mare domina de departe celelalte figuri istorice. pitici.

cel mai viu în amintirea populara a rama~ Avram Iancu. dar acestea sînt cunoscute si de popoarele conlocuitoare. L. Albina).224 seama prin numeroasele constructii ramase de la el (v. S-a aratat ca graba unor culegatori îmbinata cu neîndemînarea în a anyheta informatorul. apoi pentru soarta lui de martir al cauzei românesti (v. în vremea mai noua. act pus pe seama lui. au dus la comprimarea partii expozitive a 1. adesea redus la indicarea modului specific de a se manifesta. Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur personaj pentru a-i indica însusirile specifice si modul de comportare în aspectele lui batato~re la oc. Cuza' Voda). Cuprinsul poate fi schematizat. rezumativa. p.hi. Iancu). fara sa mai arate ce anume a provocat acest salt de la lacrima la o fiinta (el Mare). Astfel. despre Matei Corvin. ca o enuntare generala. Stefan numeroaselor manastiri si biserici zidite de el.. o 1. Elementul nar~tiv este 'firav. întarind printre moldoveni faima lui de mare domnitor.· ca o simpla însailare descriptiva. Scurtarea la o expunere simpla. asa cum se poate vedea în atîtea culegeri sub titlul de credinte sau superstitii. figura lui era mereu evocata. aratînd cum în cele din urma acestia au izbutit sa-I detroneze si chiar sa-I otraveasca (\r. încît ele fac parte din stocul comun în care e greu de determinat contributia fiecaruia . 21-23). moldoveneasca relateaza doar: "Albinele sunt facute din lacrimile Maicei Domnului. redus la enumerarea unor atribute. se arata tot atît de simpla ca si cea a celorlalte specii narative scurte. se întîmpla si atunci cînd povestitorul popular a uitat motivarea faptului care a dus la forma actuala sau chiar la însasi geneza lui. Cu prilejul jhramurilor . Aici circula si cîteva 1. cînd plîngea dupa Domnul Christos" (v. A . 6. datorita în primul rînd actului din 1864 prin care au fost împroprietariti clacasii. fara suisuri si coborîsuri. Lipsind al doilea personaj.' Compozitia 1. simpatizat îndeosebi pentru desfiintarea iobagiei. cu actiunile personajelor legendare reduse la epitete (LXXXIX. Co~pozitia se desfasoara liniar. atitudinea ostila a fiintelor negative fiind aratata în chip generic. populare insista asupra conflictului lui cu boierii care nu vroiau sa renunte la privilegiile lor feudale. în cîteva propozitiuni scurte. basmul despre animale si snoava. Alexandru Ioan Cuza s-a aratat a fi cea mai populara figura. în Transilvania. lipseste si conflictul.

860). care enunta catastrofa. De obicei.863). îmbatarea lui c~ sa spuna de ce este abatut. un vînator aude glasul unei fiinte care prevesteste moartea celui mai destoinic din cei 20 de ortaci. p. p. Niciodata sa nu lasi afara lopata. contactul cu lumea numenala sau încalcarea interdictiei care atrage dupa sine catastrofa. e precipitata: "Si cum. Ea spunea ca a trebuit sa faca asa. Cît traiesc. si cade tocmai cu partea stînga pe coltii porcului si sa baga coltu-n vînatoriu s-acole moare pe porc deasupra. Acestea sînt separate prin momentul critic. Cele care relateaza un caz particular sînt construi te dupa acelasi tipar compozitional: "Odata. iar din gura tot zic: «Tai. Ceilalti nu cred si dupa ce împusca mistretul. unde sunt de-arîndul7 feciori sau 7 fete. alunga ploaia.. este mai scurta. S-atunci s-or dat ei sama ca ce-or auzit atunci noaptea o fost adevarat" (5. scena care preceda momentul critic este mai dezvoltata. caci a fost luat bani" (ibid. Cele mai multe 1. melita. A doua secventa. se încadreaza în al doilea tip compozitional. ameninta încoace si încolo. Al treilea tip compozitional cuprinde trei secvente. ce face el. cea ... cu functie descriptiva.] în mîna. La o vînatoare de mistreti. ni tai}). nelinistea celui care a auzit-o în contrast cu ve~elia celorlalti 19 vînatori care se întremeaza cu "palinca". merg noaptea la luna noua la hotar. tai. Aceea era strigoaica. adesea redusa la o propozitiune. cel mai bun vînator se urca ostentativ pe el pentru a demonstra ca avertismentul s-a dovedit o minciuna. cade. nr. nodul crucial al actiunii din 1. apoi vînarea porcului salbatec si urcarea pe el a primului vînator.Cele mai multe 1. iese pe cahla la miezul noptii si se duc calare pe cociorva de se bat cu melitele în loc de sabii. Ei nu manînca nici ceapa. dar cade în coltii mistretului si moare pe loc.ca altfel s-ar omorî. nici usturoi si au coada. ni tai. ca pe acelea se încaleca si se duc" (52. Au luat si au dus-o la cantaIarie s-au închis-o. "Strigoii au doua inimi. convorbirea celor doua fiinte misterioase.246247). insistîndu-se pe larg asupra actiunii. somnul noaptea. niste oameni din Mihalcea au mers în padure dupa lemne si au vazut într-un copac o femeie îmbracata pîna la brîu în ros si cu un steag [. p. Se fac din al 7-lea copil. pe cînd cea de a doua care urmeaza dupa acest moment spre a-i arata consecintele.. în secventa anterioara e relatata' o actiune ampla: strîngerea vînatorilor pe Valea ladului.225 vie si atît de simpatica. ce se încadreaza în acest tip compozitional au o forma pur expozitiva. alcatuit din doua scene sau secvente.

în urma procesului firesc de culturalizare care a aratat netemeinicia atîtor etiologii si caracterul fictiv al personajelor fantastice. fiind o îmbinare ingenioasa a acestora. au o dezvoltare mult mai mare. .. Formulele în genere lipsesc. 567.. mama copiilor este prefacuta de impostoarea care era si vrajitoare vestita. din ultima vreme. 1. 232-234). dar la sfîrsit.. de fineteaobser. celor doi luceferi se desfasoara întocmai ca basmele AT 566. 7. Forma 1. III. p. L. Aproape toate 1. crezînd ca i-a necinstit sotia. urmînd tiparul compozitional al basmului fantastic. mort de durere. în luna "pe pînza cerului". cu exceptia finalului care arata deznodamînt tragic. este mai simpla decît a basmului si a snoavei. cu deosebirea ca la sfîrsit. constituie documente de niveluri culturale ale poporului din diferite perioade de timp. concentrata asup~a miezului ~i tragic sau specta~ulos. care relateaza descinderi pe tarîmul celalalt sau rapiri ale omului de catre fiinte fantastice sînt alcatuite dupa acest tipar compozitional. sufletele lor prefacîndu-se în doi luceferi (5. Alaturi de acuitatea neobisnuita a omului simplu de a patrunde în tainele lumii înconjuratoare. Mintea naiva care a explorat universul cu ochi de poet le-a Încarcat cu imagini pline de putere expresiva. Urmeaza o viata de huzur vreme de doua sute de ani pîna la termenul contractului. fratele casatorit îl omoara pe cel necasatorit. iar cînd se convinge de nevinovatia lui. O seama de 1. cînd specia este în vadit declin. se arunca si el în mare. a doua întîmplarile la care e supusa victima umana intrata în imperiul fiintelor fantastice. impresioneaza si prin universul lor poetic. ca si alte categorii de exprimari cristalizate. despre originea soarelui si lunii nu e decît basmul despre copiii cu parul de aur (AT 707). în: partea finala se arata cum omul lucra în interiorul muntelui. 365).226 dintîi aratînd antecedentele întîlnirii cu lumea numenala. este prefacut de Dumnezeu în soare pe cer "blestemat . Un sarac ce traieste numai în munte la vite rîvneste sa duca o viata mai buna: Atunci apare diavolul cu care face cunoscutul contract: în schimbul sufletului. iar ultima consecintele. Dar 1. povestitorul tinînd sa redea cît mai explicit întîmplarile care au dus la acel deznodamînt. sa nu-si vada niciodata nevasta si copiii" (55. naratiunea desfasurîndu-se cu intentie didactica. p. O 1.. Faptul caracterizeaza mai cu seama 1. va avea parte pe aceasta lume de toate placerile. Sub acest aspect. p. îmboldit de biciul diavolului (5. iar tatal lor. 27). soarta finala a victimei. II.

e. în opozitie cu factorii 1 si 2 actioneaza impulsul compunerii si cel al descompunerii.detectîndu-se în ele ecouri ale mitologiei romane. fragilitatea florilor cu variatele lor miresme pîna la decrepitudinea zidurilor ce se naruie.. de la licarirea misterioasa a astrelor. A. deosebit de scumpa romanticilor. 1. schimbate fie în exterior (scenerie. din cursurile sale de folclor. 1. personaje. în cercetarea basmului a fost folcloristul danez 'AxeI Olrik în 1908. creatiei prin analogie. Factori istoriei. în care actioneaza impulsul de adaptare si cel de retopire. Legile epice. strigatele animalelor. descoperirea naratiunilor populare s-a petrecut sub aceeasi egida. III. dar care dispare dinaintea masuratorilor si formulelor instituite de stiinta. fie în continut prin rationalizare sau prefacere spre înnoire sau parodiere. Schema lor ar fi urma toarea: r. L.hologiei umane. pornind de la unele observatii ale folcloristului norvegian Moltke Moe.). Ea continea numeroase vestigii mitologice din primele veacuri ale indoeuropenilor. 3) Dezvoltarea sub influenta unor criterii culturale modificate si sub conditii istorice. unelte etc. Moe a stabilit urmatoarele 1. murmurul apelor. închid în sine o întreaga lume poetîca. (1845). Cel care a introdus notiunea de 1. apoi A. prin experienta istorica. pornind de la datele elementare ale psi.e.227 vam. 2) Dezvoltarea sub influenta altor elemente si eicluri care actioneaza impulsul de contopire si cel al narative. Epica populara a stîrnit mai mult interes printre cercetatori decît celelalte genuri folclorice. L. Factori psihologiei indi- il . Factori psihologici generali.e. captusite de muschi si înduiosarea pentru faptele mari ale trecutului din care n-Ct mai ramas decît zgura amintirilor. formele stranii ale peisajului. cîntecul si coloritul pasarilor. O lume vie. au fost elaborate mai tîrziu. puternic umanizata care captiveaza sufletul aplecat spre poezie. începînd cu primii culegatori: fratii Schott. cel mai adesea ca simple tatonari sau deductii din conspectarea unui materiai limitat. alaturi de o seama de întîmplari si trasaturi care evocau lumea medievala. II. în mai mica masura Alecsandri în notele despre balade. 1) Dezvoltarea motivelor materialului epic. La noi. Marienescu etc. mai stau marturie de adînca lui sensibilitate în fata fenomenelor naturii. în care actioneaza impulsul de a da acestui material o forma plastica si impulsul de a-i da o desfasurare. publicate însa postum (1914). pîna la contributia personalitatii interpretului popular.

). Moe s-a straduit sa codifice legile dupa care se preface materialul epic. I. 10) aclimafizarea în urma raspîrrdirii in alte teritorii si 11) modernizarea trasa turilor arhaice(I. 8) transpunerea actiunii la persoana I (egomorfism). SCjhimbarile în continut nu se datoreaza :humai rationalizarii si parodierii. la altul. filozofice. iar separarea lor din compunerile anterioare e datorata impulsului de descompunere. Schema elaborata de Moe este orientata spre conspectarea materialului epic în sine. mentalitate. p. apar acele motive oarbe. Prin conditii istorice se întelege si raspîndirea teritoriala.23-39). p. formula te. talentul. Datorita prefacerilor naratiunilor. 5) alipirea unor elemente straine prin schimbare. fara sa se"acopere total. de la un popo. 9) prefacerea în urma schimbarii unui element component.566). 2) opusa acesteia este amplificarea naratiunii prin elemente care initial nu-i apartineau. religioase. 6) antropomorfizarea unor elemente si motive animaliere si invers (zoomorfizarEa). vîrsta. 2. modul de interpretare etc. Factori personali la interpreti si auditoriu (memoria. Aceasta poate merge pîna la contopirea unor basme diferite sau pîna la multiplicarea personajelor. La factorii personalitatii trebuie adaugati si altii: stare materiala. Geneza acestora e fixata în "epoca gîndirii mitice". 4) specializarea unei caracteristici generale §i invers. Antti Aarne a precizat ca schimbarile din basme se produc potrivit "anumitor legi ale gîndirii si fanteziei". Legile deduse de Aarne din c~rcetarile sale monografice asupra unor tipuri de basme. W. La dezvoltarea materialului epic (1) se întelege si aspectul opus al scurtarilor si omiterilor. impulsul analogiei duce la asocierea motivelor asemanatoare. care ar fi urmatoarele: 1) uitarea unui element. spre istoria motivelor si elementelor componente. Berendsohn precizeaza sensul mai larg al unor formulari din aceasta schema.. uneori prin contrast. 7) demonizarea unor ispravi animaliere si invers. mai empiric. îndeosebi pîna la trei.. iar la' procesul de adaptare si retopire e activ si cercul auditorilor. sex (ibid.228 viduali: 4. ceea ce a gasit în genere aprobare printre cercetatori. Aarne exagereaza factorul uitare si t rece cu vederea talentul transmita torului folcloric care are . dînd nastere la puzderia de variante (XXXIII. 567). concorda in cea mai mare parte cu cele ale lui Moe. p. 3) compunerea prin analogie. profesie. ci si i~f1uentei ideilor dominante. resturi lipsite de înteles din straturile mai vechi.

4. legea ierarhizarii (personajele se disting dupa caracter. ci si stilistica: Atari caracteristici au îngaduit apoi o detectare mult mai sigura a amestecului livresc în colectiile cu variante dubioase (XXXIII. soarta). 3. legea echilibrului. L. p. Preluarea de trei ori a actiunii îsi are obîrsia în practicile cultice. începutul si sfîrsitul basmelQr difera de cel al legendelor. legea' orînduirii progresive a basoreliefurilor.568-571).e. Acestea ar fi: 1. Desi au fost codificate ca proprii naratiunilor pop~lare. legea actiunii tripartite. de aceea îsi numeste 1. 11. 3. a actiunilor principale în chip plastic. 2. numarul facînd parte din cele cu valenta sacra. sau "formule de constru~tie". 12. leg~a tra~spunerii în actiune (unitatea obtinîndu-se prin legatura cauzaefect).e. prevenirea. legea unitatii actiunii si 13. Unele legi se aplica numai basmului. dovedind ca aceasta nu e numai de continut. chiar daca ele nu au în întregime valabilitatea unor "legi" si sînt adesea prea generalepentru a caracteriza cu pregnanta specificul popular. Legea începerii si terminarii.cu unele exceptii . avînd în vedere nu numai materialul epic ca atare. . AxeI Olrik paseste mai departe. I. 10.a. legea gemenilor (slab si stersi ca personaje secundare). în buna masura si de cel al snoavelor. stabilite de Olrik au stîrnit îndoieli si opozitii. îndeosebi al celor etiologice. legea dualitatii scenice (în acelasi timp nu actioneaza decît doua personaje). legea concentrarii asupra unui personaj principal. Cercetarea contemporana asupra m'ecanismului compozitional. legea logicii cu trasaturi specifice (totdeauna orientata asupra actiunii). 5. interdictia. legea repetarii (gradata sau simpla). Totusi încercarea lui Olrik s-a dovedit plina de urmari în cercetarea stilului folcloric: ele au deschis noi orizonturi în determinarea caracteristicilor stilistice ale speciilor si prin aceasta au contribuit la o mai evidenta delimitare a lor. asupra structurii naratiunilor populare îsi are punctul de plecare în observatiile lui Olrik.si epicii culte. el~ se p~t aplica totusi . porunca. legea contrastului (a personajului principal cu cele secundare). 8. 7. "reguli de compozitie". 9. 6.229 un rol substantial în configurarea variantelor. încarcate de eficienta numenala. apoi înlocuirea notiunilor abstracte prin concrete s. ci si constructia epica. aspect neglijat de cercetatorii scolii finlandeze (istorico-geografice). în propulsarea actiunii mai intra în joc si alti factori (profetirea.).

230 B. legendele se încadreaza în noile conditii). Benigni se bazeaza pe resorturile psihologice ale omului din popor. adesea ducînd la rivalitati brutale între satele unui tinut. 2.e. 2) archeosia.277-294). generale.riantele. care determina formarea legendelor populare: dar cu mai putin succes. S-a încercat si codificarea 1. Aceste legi actioneaza fie separat.e. fie toate în acelasi timp pentru elemente diferite. 2) legea transpunerilor (faptele unui erou sînt puse pe seama altuia mai simpatizat de masele popuIare) si 3) legea adaptarilor (prin circulatie în alte tinuturi. Benigni a pasit pe un teren mai sigur cînd a încercat sa determine regulile de modificare ale realitatii istorice în legende.a deslocalizarii. Arnold van Gennep a stabilit în maniera contrastanta urmatoarele legi prin care iau nastere legendele populare': 1) legea localizarii si. 3. p. b) megalosia dramatizanta si c) megalosia simbolista (un personaj devine simbolul unei calitati si acumuleaza toate ispravile care îl ilustreaza). prin care ciocnirile dintre grupuri mici sînt transpuse sub forma unor razboaie mari purtate de popoare vestite sau cpiar de întreaga omenire. deduse din studiul legendelor popoarelor primitive de catre Raoul Rosieres: 1) legea originilor (pe aceeasi treapta de evolutie. 3) legea temporarii si a destemporarii si 4) legea convergentei si a disocierii temelor. Ele includ pe cele stabilite de R. Asa' se dovedesc a fi în parte 1. adesea de o generalitate excesiva. Acestea ar fi: 1) megalosia. neretusate de autor. iar legea convergentei si . abia a doua caracterizeaza îndeaproape naratiunea populara cu profil legendar. Cea dintîi depaseste totusi sfera legendelor: localizarea caracterizeaza pe alocuri si unele snoave despre prosti. 1. se pot naste legende similare în mod independent) . prin aceasta lipsita de eficienta stiintifica. Rosieres (LXXXVIII. explicarea prin minuni a faptelor neobisnuite. la rîndul ei de trei categorii: a) megalosia cantitativa (sau propriu-zisa). potrivindu-se tuturor faptelor de cultura populara. Legile lui M. 2) legea individualizarii si a desindividualizarii. cu acelasi fel de gîndire. simplitatea lor îmbia de la sine catre formularea unor principii care în cele din urma au o valabilitate mult peste sfera legendelor. transpunerea în trecutul mult mai îndepartat al unui fapt si 3) traumatosia. împrejurarea explica numarul impresionant de mare al combinarilor pe care îl atesta v'l. M. întîia si a treia sînt prea generale. Scurtimea.

ca o specie cu . E ridicata pe cer de 7 draci. dintr-o sin•. a fost izbit de "stabilitatea extraordinara" a povestilor orale si a explicat aceasta prin doua împrejurari: a) "fiecare povestitor a auzit povestea respectiva de la antecesorii sai de regula nu o singura data. S-:au încercat precizari si în mecanismul transmiterii naratiunilor pe cale orala.auzirea de la mai multe persoane . C. la propunerea diavolului. prin legea autocorectarii (Selbstberichtigung). "Dumnezeu a scaparat si-a facut luna-un om".r-o anumita epoca definesc specificul legendei . Anderson a avut în vedere numai naratiunile mai scurte. care retin povestea.abia aceste repetari continue înlatura fluctuatiile si conserva schema narativa în tiparele ei firesti. încît la acestea se poate presupune ca un povestitor le-a auzit de la mai multi insi. Povestit. In urma acestor împre'jurari.care e rara la basme. Luna. 20-22) . Dupa o legenda a fost facuta de Dumnezeu. din cremenea si argintul aduse de acesta. p.precadere legata de un anumit loc sau timp.231 disocierii se potriveste tot atît de bine basmului propriu-zis. p. fiind rece. 22). în proza sau cîntata. care spun de mai multe ori de-a lungul anilor aceeasi poveste: . în monografia sa Kaiser ~tnd Abt (1923). ilustrata si de experimentele de pîna acuma (XCI. 1. de aceea el însusi conchide ca "e ceva mai greu de a dovedi" a doua împrejurare . Datele pe care s-a sprijinit au fost prea putine. Anderson. ca-"sa vada. îndeosebi snoavele.. Cercetarile noastre au confirmat constatarea mai veche ca transmiterea naratiunilor lungi e apanaju. Experiment. care circula mai des si sînt povestite de mai multi. Marturisirile povestitorilor anohetati verifica pe deplin aceasta constatare. Doar individualizarea si localizarea înt. Memorizarea a cîte doua versiuni ale aceleiasi naratiuni nu se întîmpla decît exceptional (5.l cîtorva insi. versiunea e mereu corectata. V.în proza sau versificata . p. oamenii si noaptea". readusa la tiparul ei. de un personaj important prin aureola adaugata de imaginatia populara. eventual de la acelasi de mai multe ori. ci de la un sir întreg qe mai multe persoane si anume în versiuni diferite" (IX. dar aceasta se petrece la povestitorii rutinati. partial si snoavei. W. Exista o "autocorectare". 1. gura ascultare. dotati cu o memorie neobisnuita. . ci de mai multe ori" si b) povestitorul a auzit o poveste "de obicei nu de la o singura persoana. 459-461).

p. pentru ca -din cauza ei a murit mama lui (LXII. ar fi doi mocani cu o mioara între ei care presimte omorul si-l previne pe fratele mai mic. p.27-28). au origini felurite . Pe cînd dormea. Soarele a fost pedepsit sa lumineze numai ziua. p. 122). . p. Dupa altalegenda. Soarele s-a razgîndit (LXU.. 121). celalalt sarac si acesta afuratfîn-dela . e socotita femeie.. soarele (v. Ea a fost petita de fratele ei. Dumnezeu "a mînjit-o pe unele locuri. apoi o blestema sa se faca . p. LIII. 146)... (52. îndepartîndu-i sa nu se întîlneasca. L. Soare). tinîndu-i la nas o caldarusa în care îi curge sîngele. fiind mai mica. e femeie. Dumnezeu a împiedicat incestul. p. (LXII. Cel bogat l-a omorît cu tapoiul. noua "e asteptata ca un semn de mare bucurie pentru sanatate si succes în afaceri" (LUI. 1. Cei doi frati din l.20-22). 155). Petele din l. Cea mai raspîndita legenda arata ca în l.e numai noaptea. Dupa alta varianta. stau doi frati (în unele variante Cain si Abel)./ 232 ..cu aripi ele piatra scumpa (52.619). 1. Pestele sot nu era decît soarele :îmbracat în piele de peste care o alunga. l. trei picuri vor cadea pe pamînt si acesta se va aprinde (v.. noua. sa luminez. Ca sa nu mai fie rîvnita de fratele ei. întunecînd-o si facînd-o mai urîta" (66. e barbat si soarele femeie" (52. mai cu seama la eclipse si la 1. sora cu soarele. p. i se atribuie aventuri erotice. 88). unde traia iarasi în bine. Fratele ei a gasit-o "la miaza-zi. p. L.1. p. 121-128). provine din ochiul primei femei care a nascut pe cei doi draci. Sjîrsitullumii. 105-106). "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul". 614). p.cel dintîi pentru a da la vite. întrucît Dumnezeu nu va mai da ploaie din cauza unei atari nelegiuiri. Dumnezeu le-a pus chipurile în l. Casatoria incestuoasa a fost împiedicata de arici care a strîns mormane de pulbere la curtea soarelui ca sa fie hrana -cailor. 107). petita de un pestecare-i da în schimb noroc la pescuit. E socotita sfînta. a fost fata unui pescar sarac. dracul cel schiop îi scoate ochiul stîng care "a început a creste pîna ce nu l-a mai putut tinea si dîndu-i drumul.: Unul era bogat. . p. ca si soarele. iar ziua "sa-i fie rusine de fata soarelui" (LUI. De aceea. a zburat de s-a facut luna pe cer" (ibid. p. Cel mic a omorît pe cel mai mare si acum îl poarta în spinare.1. Cînd caIdarea se va umple. soarele. Cel mai adesea. doi frati s-au înjunghiat· si din sîngele lor a fost facuta l. iar 1. Unii i se închina cînd rasare. portile si totul era de argint" (ibid. Ca pedeapsa pentru omor. _A furat fata mijlocie a unui om si a dus-o la curtile sale.

(LXII. îndrumeaza protagonistii plecati în cautarea unor fiinte sau obiecte de pret. Trei frati dau fiecare malai unei vaduve ca sa se culce cu ei. (i-a degerat hrisca)si vîntul (i-a uscat grîul) (52. suparat pe cioban... azvîrlit acolo de Dumnezeu pentru ca le-a aratat drumul numai cu piciorul (81 a. si vîntul si-au disputat în fata lui Dumnezeu întîietatea. bate nevoia. Sarcini de pierzanie). a pllS petele din~1. s-ar afla un cioban invidiat de ceilalti ciobani pentru fluierul lui fermecat care atragea toate oile. p. p. apoi pe la soare (4-LI. Ajunge la soacra-sa cu basmaua miraculoasa data de sotie. Sotia plecata în cautarea sotului caruia i-a' ars pielea de porc (AT 425) trece întîi pe la muma 1. "Un cioban a înjurat caldura si lumina lunii. p.5t-52).. El fura aripile celei mai mici cînd vine la scaldat. 122).. încep cearta. I. E îndrumat de barbatul care purta vînturile la cel ce purta 1. îi e data de Dumnezeu. p. dar soarele arata ca lumina ei paleste ' pe lînga a lui (52.. p. apoi e trimis la Dumnezeu. îl~trimite la 1.. ar fi un cioban lenes.. Boierul vroind sa i-o ia. p. ar proveni din razbunarea soarelui pentru ca 1. p. 93-96). La eclipsa. p. apoi gerul. n-a vrut sa-I ia de sot. 1. Un pescar se însoara cu fata 1.233 Alta legenda arata ca un frate a vrut sa-I manînce pe celalalt. 280). "Si de atunci si pîna astazi. L. dar Dumnezeu a intervenit. Petele din 1. În 1. Dumnezeu. 1. (v. ca o razbunare pentru nesocotinta lui" (LIII.l033-1035).. Petru Cenusotca \ . Ginerele 1.. p. (ibid. îl îndrumeaza la ger. "Luna zicea ca ea e mai mare". e mîncata de sufletele oamenilor adormiti (12. apoi cei mai mici îl omoara pe fratele mai mare si "stau si azi în luna c-un ciubar plin cu sînge sub cel mort" (ibid. iar acesta îl trimite la soare (LXXXIII. 618). soarele trimite în toata luna racii si pestii marilor de manînca pe sora-sa" (LXII.. Cînd afla. 528). Dumnezeu-I-a ridicat în 1.967-968) . L.619). Fata 1. 401. 62). În cîteva variante ale basmului AT 465. 620).165). Voinicul casatorit cu Frumoasa Lumii (AT 465) e trimis în cele din urma dupa oul de aur. p. oprindu-l si punîndu-i în 1. acesta la fratele sau soarele care îl duce calare la Dumnezeu sa-I invite la balul împaratului (ibid. Ca sa-I scape de intrigi. ajunge la soacI"a-sa1. fiindca nu i-a uscat opincile si obielele. p. gerul si bru~a (ibid.. ~ -. ude de ploaie. p. v. unde bate soarele. soarele. . În 1. Soare) . protagonistul dobîndeste ca sotie pe fata 1. În unele variante ale basmului-legenda AT 298. p. Trimis de boierul gelos la tatal lui pe cealalta lume...

împreuna cu soarele si celelalte constelatii (v.234 pleaca în lume sa-si gaseasca nevasta. destinat de Sf. Un cioban s-a urcat într-un copac si a urlat ca 1. Nici oamenii sortiti a fi ~. apoi îl momeste sa sara peste un foc care îi arde coada (AT 2 C). III. Un astfel de om a scapat de doua ori. De obicei. schiop sa-I manînce. cînd vor redeveni popa si preoteasa (LXII. e luat de acesta chiar din mijlocul tovarasilor lui în timp ce dormeau (LUI. p. Dragan Cenusa se lupta cu zmeul eli calul de argint "de la miezu noptî pîna-n prînzu mare si 1-0 omorît cu tat cu cal. s-o dat drumu la luna" (5. Dumnezeu l-a dat unui 1.66-67). 243-245). care vine si-l trage de picior (25. iar cînd l. Petru este ocîrmuitorul1. p. mort îl loveste în frunte si îl omoara. Aceasta îl trimite la o cetate. Tovarasi nazdravani -- Lup. Un preot raspunde lui Dumnezeu ca 1. Sf. a fost facut de diavol "dintr-un bot de lut". îi pune alta coada de fuior.. aceasta îl face sa creada .l08).214). Uneori. ea eliberata in lupta de la al doilea pod.p. Petru l-a blestemat sa nu se sature niciodata si sa nu manînce fara învoirea lui. din musuroaie" (92. are cearcan "de vînt" si Dumnezeu îl face bivol. Dupa o legenda. apare deseori în tovarasia vulpii.încati de 1. prinde vulpea de picioare. a mîncat o magarita cu mînzul si de atunci Sf. nu pot scapa. ILungila v. si ei nu au voie sa manînce decît ceea ce le da el (v. Petru a fi ~încat de un'1. îl face sa-si vîre coada în lac dupa pesti unde si-o rupe (AT 2). Sîmpetru). dar nu l-a putut însufleti.546). de argint. p. Dumnezeu i-a rînduit sa manînce "o lighioana de o oca si jumatate". îl daruieste lui Dumnezeu care îi da viata si îl asmuta împotriva diavolului pe care l-a mîncat (99. p. p. învatîndu-1 sa vegheze trei nopti ca sa poata obtine mîna fetei negre (34. Un batrîn îl îndrumeaza spre Sfînta L.19). fiind mereu pacalit de aceasta.147). Soare). un 1. schiop. p. în basmele despre animale. cearcan si primeste bivolii sa lucreze cu ei 9 ani. Ciobanul. I. te rapita de zmei. O data. El însa a mîncat "iapa si cîrlana" si a fost blestemat sa nu mai fie satul pîna nu va '"mînca pa~înt scos de cîrtita. iar pe preoteasa bivolita. cSluga popii raspunde ca numai Dumnezeu "stie" de ce are 1. dar a treia oara un os al 1.

cînd vulpea vrea sa-I manînce. dar aduce doi cîini care omoara 1. fuge. v. Cînd 1. Purcelul se suie într-un copac si cînd vin ceilalti 1. E pacalit de magar cînd vrea sa-I manînce. p. p. Il invidiaza pe acesta. ursul îl ridica mai sus. dar tre_buiesa-i citeasca pretul lui.Satu Mare). cocosul si oul) îl alunga pe 1. un calugar îi rupe coada (41..24).235 ca trage de radacini (AT 5. îi promite trei capre. pleaca flamînd (LXXIX. este ridicat în brate de urs ca sa zareasca în padure calul ce a dat scîntei din piatra. Arici). l-a dat cîinelui care l-a dat pisicii (v. . Pisica) si de atunci 1. racul. iar cocosul îl ameninta cu ciocanul (ibid. p. p. vînatorul îl astup~ pe 1. L.30-31). momindu-l ca ar fi bun vornic la sat. p. 1. prinde un purcel la stîna si vrea sa-I manînce. Cînd împarte cerbul mort cu ariciul. 149). .. Dumbraveni-Suceava. 141-142). acesta îl pune sa jure ca a fost împar~ tire dreapta. Capra (oaia) se razbuna. Purcelul cere mai întîi sa-I strînga de urechi. vine sa i le dea. AT 122 C). dar e înselat de cîine. îi promite ca-i va aduce gP. în vizuina cu un bolovan de neclintit (XV. sa se razbune. facîndu-1 sa cada în groapa cu foc (sau vîrîndu-l în cuptor si silindu-l sa vomite iezii). Omul pe care vrea sa-I manînce. cîinii îi aud guitatul si îl alunga pe 1. I. Contractul cu drepturile fiecarui animal a fost dat de Dumnezeu 1. Dupa ce îl ciomagesc oamenii. Ajuta cîinele îmbatrînit sa-~i recapete încrederea stapînului (AT 101). întreaba iapa daca nu e de vînzare. care povesteste înfricosat cum cenusa (explozia oului) l-a orbit. (4 a.(81 a. Dumbravita .ete a doua zi. I. Animalele din casa babei (soarecele. iar 1. batrîna se baricadeaza în casa si 1. v. p. 261. Iapa încuviinteaza. tapul din apa (racul) i-a vîrît coarnele în nas. purie laba într-o cursa (76. L. d~apoi daca îl pazeai ca mine?" (102. p. rostind ea mai întîi "lup-Iupeste. preia initiativa si o manînca (5. V'uZpe). 42-43. dar dupa ce sta o zi în lant. Uneori.87-89). 225. strîngîndu-l pîna îl omoara: "tu numai l-ai vazut si ai murit. 4 a. PIacîndu-i un mînz. îi sperie cu apa clocotita (AT 136. O batrîna surprinsa de 1. alearga mereu dupa cîine (ibid. sa intre în casuta din padure ca sa nu înghete. 137).. 1. prefera libertatea (v. În absenta caprei (sau a oii). p. 122). scris pe potcoava si îl omoara lovindu-l (5. Apoi îl opareste cu apa fierbinte si 1. soarecele striga ca-I tine. ca sa scape de el. 493). p.13-15). In basmul AT 118. II.. Totusi. p. intra în casuta si manînca iezii (AT 123). Cîine). dar fiindca spune ca nu-l vede. PurceluI lasa 1.hîd nume". I. daca îl cruta.

1. care haituiesc iapa: din munti pîna o prinde voinicul (79. p. 1.. • este solicitat sa manînce capra si amenintat cu pusca (5.~ pîinile de pe masa încep sa spuna povestea lor. iar coada într-o numeroasa suita si îl rascumpara. se preface într-o luntre plina de marfuri atragatoare. pacalirrd pe al doilea împarat (41. cu ajutorul cîinilor Nea-aude. îl va mînca. se preface în "iapa cea sireapa" . La întoarcere.0 zmeoaica" . sa fie a lui. 194-195). 1. intra servitor la mama 1. nazdravan. voinicul plecat în cautarea hotului merelor. întîlneste "un lup groaznic de mare si cu fruntea de arama". ajuta pe o femeie sa nasca în padure. 386-394. Ca sa scape. p. I. 1.57-59). "stricat la un picior". Acesta îi destainuie ca· hotul e împaratul pasarilor. adversar al eroului. aruncînd obiectele care se prefac în obstacole (LXXXIII. p. se preface în chipul acesteia si fuge ca mireasa de lînga împarat. Neavede si Nea-greul-pamîntului (52. în alta varianta. 189). Cînd baiatul e prins furînd colivia. v. 1. Copilul scapa de el împreuna Cu fratii. L. p. se vindeca. e lasat de acesta pîna în noaptea nuntii. II. altfel 1. unde scapa de 1. voinicul intra servitor la mama 1. Apoi 1. I. se arata recunoscator celui care l-a crutat.355-356). .722). îl însoteste în întreprinderea de a aduce pe zîna de aur a marii care fura merele din copacul împaratului (AT550). în cîteva basme fantastice. Cînd baiatul plecat ca sa evite uciderea parintilor ajunge în Tara Lupului. vrea sa-I omoare.67). Dupa ce manînca calul voinicului. în a doua noapte. se preface într-un domn mare. e actant principal. p. L. Baiatul plecat la vînat . 1. 1. Voinicul plecat sa pazeasca trei nopti iapa babei Relea gaseste în drum un 1. dar e învins de acesta (ibid. cu conditia sa nu se însoare. Cîine). Zmeul prefacut în 1.. dar baiatul e scapat de cei trei cîini ai sai (5. crapa si tu! Atunci si lupul a crapat" (ibid. p. Cînd vine l. cu capul de otel. Diavolul se preface în 10 ca sa rapuna boul nazdravan (AT 511 A). L.236 în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. Cînd eroul nu izbuteste sa fure "iapa cea sireapa". iar cînd voinicul e omorît de fratii invidiosi. p. Flacaul sortit sa fie mîncat de 1. aduna toti 1. în continuare. îi leaga piciorul si 1.. p.. reapare si-l învie (81. rapeste pe Zîna Craiasa. p. lasîndu-l în viata sau legîndu-i rana. cu conditia ca daca copilul va fi fata. 155). de la arat pîna:la coptul în cuptor "si o lecuta am crapat. apare si ca auxiliar al omului. Baiatul care nu poate strînge vitele iesite din furnicile din perna daruita e ajutat de un 1. chemat în ajutor. 195-204).

237

l.

cruta lupoaica, aceasta-i daruieste un pui sa-i fie catel. Cînd zmeul vrea sa-I manînce,!. alearga cu celelalte animale si sfîrteca zmeul prefacut în bustean (41, I, p. 288-291). Sora îndragostita de zmeu (AT 315) îl trimite pe frate sa-i aduca lapte de lupoaica sa-i fie de leac, el primeste un pui pentru ca le-a cîntat mirmnatdin fluier. Cu celelalte animale (vulpe, urs), 1. omoara zmeul, mai tîrziu e trimis la nunta fetei salvata de la balaur (AT 300). De bucurie,!. "a sarit... sapte garduri, neica, parca nici nu atingea". Fata "îl pune la masa, îl pupa, manînca cu el dîmpreuna, cît mînca un lup: un bou, un bou si jumate si doi! Flamînd" (5, I, p.190-191).Fata ceahamica a mosneagului lasata singura la moara (AT 480), gazduieste "lupu tavalit si plin de glod" pe care îl spala si îl piaptana. A doua zi, trage caruta încarcata cu bogatii, împreuna cu iepurele, vulpea si ursul, pîna aproape de casa fetei (52, p.211-212). L. alearga si dupa diavol sa-I manînce si e scapat de un pescar pe care îl rasplateste cu un sac de bani (5, I, p.340-342). MamaPadurii îsi preface un fir de par din capul ei într-un "lup cu capul de fier" ca sa omoare voinicul, dar acesta e aparat de mioara nazdravana (52, p.1193). Uneori, puterile zmeului se afla într-un 1. din padure: în 1. e un prepelicar, în acesta o prepelita, în ea o cutie cu 3 gîndaci (LXXXIII, p.674). Cînd manînca boul de la carul lui Pacala (Pepelea, Ianos), e înjugat de acesta în locul boului, alaturi de urs, fiind îndemnati la mers: "Ho, Lupila, hait, Ursîla..." (5, III, p.18-20). Baiatul ascuns în butoi îi prinde coada si e tras de 1. pîna sar doagele butoiului (AT 1875; LXXIX, p.81). în snoave, Pacala prinde 1. care i-a mîncat oaia si îl vîra într-un sac. Se duce apoi la un gospodar si pretinde ca ar avea un berbec cu lîna de aur si cere bani multi ca sa-I lase sa-i mîrleasca oile. Lasat între oi, 1: le omoara, apoi'fuge (5,III, p.61-63). Un viorist vede un 1. si se ascunde într-o groapa. L. vine pîna la groapa, el îi cînta, apoi 1. pleaca (52, p.651, S.5811). Omul care avea o capra, o varza si un 1. nu stia cum sa le treaca pe puntea pe care putea duce numai cîte una, fara sa se manînce în absenta lui (Ar 1579). Trece întîi capra, apoi 1., dar readuce capm, trece varza; apoi revine dupa capra (S. 5729). Românul convinge pe un tigan sa fure-un berbec de la stîna, dar acesta,u cînd aude de 1., tipa atît de tare, încît trezeste ciobanii care îl iau la bataie (S. 5803). Tiganul ce se întoarce de la tîrg cu urciorul în spate, se sperie de suieratura vîntului în buza urcio-

238

rului. 5e împiedica si cade, iar urciorul îi vine peste cap : el crede ca l-au încoltit 1. (5. 5807). Cînd vede un tufis, crede ca e 1. si se arunca asupra lui, iar zgîrieturile le crede a fi facute de 1. (5. 5808). Muzicantul ce se întoarce de la nunta, se întîlneste cu un 1. caruia îi arunca toate proviziile. Cînd crede ca vrea sa-I manînce si pe el, cînta din vioara si 1. fuge (5. 5809). Altul cade într-o groapa unde era un 1.El cînta mereu la vioara, iar 1.urla pîna a doua zi cînd e salvat de un padurar (5.5809 A). Un tigan face o groapa cursa în padure în care cade un 1.Vrînd sa-I omoare, cade si el în groapa, unde implora 1. sa-I creada ca a venit sa-I salveze (5. 5810). Un tigan spune ca a vazut sapte 1., apoi le scade mereu numarul (5. 5813). Evreul întîlneste un 1.si întinde bastonulca si cum ar fi pusca. Un vînator doboara 1., d~r evreul observa ca are de 20 de ani bastonul si n-a stiut ca e încarcat (5. 5816). Un taran e înconjurat de 1: si da pusca sotiei sa traga în ei cu curaj, caci el a fost pîna acum destul de curajos (5. 5818). Un 1. vrea sa bea apa din fîntîna, dar sluga popii îl arunca în apa. E scos de un urs (5. 3000, XVIIa). Tiganul care vrea sa fure o oaie, prinde în brate un 1. pe care îl socoteste oaie cu coada groasa (5. 5435).

M

, ~

Maica Domnului. O legenda o arata a fi nascuta din "durere de inima", întrucît mama ei avea 7 ani, iar tatal 77 ani. Dupa alta legenda, a fost conceputa din mirosirea si sarutarea un>i frunze de par. M.D. l-ar fi conceput pe Isus sarutînd o iconita gasita într-o fîntîna. Nasterea lui Isus s-a întîmplat în grajdul lui Craciun care a taiat din cot mîinile sotiei lui; Craciuneasa, pentru ca a mosit-o. M.D. i-a vindecat îndata mîinile si a blestemat caii care tropaiau si rontai au sa se sature numai 'la Ispas, binecuvîntînd boii care au stat linistiti, încalzind-o cu aburul lor (48, p.6-57). Isus a fost concepu't ~irosind o lamîie. M.D. a binecuvîntat animalele din grajdul în care a nascut pentru ca au încalzit-o si hranit-o: oile, porcii si vacile, iar caii au fost blestemati fii~dca au mîncat tot fîn~l în care ascunsese pe Isus (52, p.39-40). M.D. a blestemat paianjenul care a întrecut-o în a toarce firul mai subtire (LVIII, p.8-9). Buruiana "palma Maicii Domnului" care vindeca boala grabnica afost cunoscuta si folosita mai întîi de M.D., de aceea i-a ramas acest nume. Na~alnicul, un fecior agresiv, a fost blestemat de M.D. sa se prefaca ~n buruiana folosita în farmecele de dragoste (ibid., p.28-29). Inainte de nasterea lui Isus, copiii nu erau scaldati si le era corpul numai rana. Dupa ce a scaldat M.D. pe Isus, au vîrît si celelalte femei copiii în scalda si s-au vindecat imediat (52, p.325). Broatecul a luat nastere din inelul din capatvl brîului pe care l-a pierdut M.D. (ibid., p.97l). Albinele au luat nastere din lacrimile M.D. cînd plîngea dupa Isus (LIII, p.302; v. Albina). Cautîndu-l pe Isus, a binecuvîntat rîndunicile care i-au adus vestea ca va învia, dar a blestemat lemn~rul pentru ca i-a facut o cruce grea si fierarul pentru ca a facut cuiele mari {LVIII, p.l0-i2). A binecuvîntat de asemeni ciocîrlanul S9hiop care l-a vazut pe Isus rastignit si a fost lovit cu o piatra, precum si broasca ce l-a vazut rastignit, ca apaîn care va sta ea sa fie curata, iar la moarte sa se usuce numai (48, p.154-l55; v. Broasca). Manastirea Gorovei a fost facuta acolo unde s-a

240

aratat M.D. unei copile schioape, blagoslovind pîrîul de alaturi ca sa fie apa tamaduitoare (52, p.926-927). Curcubeul este brîul M.D. pe care ea i l-a întins în fata mormîntului apostolului Toma care nu credea. "Si de atunci Brîul Maicii Domnului, care l-a aratat lui Toma, se arata si acum pe cer ca un curcubeu" (48, p.307). Luna ar fi M.D., sotia lui Dumnezeu, care e cerul. Dupa alte legende, M.D. e pamîntul si a intervenit mereu pe lînga Dumnezeu care vrea sa prapadeasca lumea: ,,~Rabda, rabda, zice ea, pe mine vezi cum ma taie si ma calca si eu rabd; lasa-i sa mai traiasca" (52, p.1239). Cînd 'soarele a v;ut sa izgoneasca vîntul din lume, M.D. a intervenit, aratînd foloasele vîntului (ibid., p.401). în basme, M.D. apare sporadic, totdeauna ajutînd eroinelor sa iasa din impas. Detine rol preponderent în versiunea banateana a basmului AT 710. Fata lemnarului sarac, juruita diavolului, este salvata de M.D. care o duce acasa, interzicîndu-i sa descuie o camera. Fata calca interdictia si zareste pe M.D. vindecînd ranile lui Isus si este dusa înapoi în padure, muta. O întîlneste fiul unui împarat care o ia de sotie. Cînd naste primul copil, M.D. vine si i-l ia, apoi pe al doilea. Sotia e condamnata a fi zidita de vie. M.D. îi aduce înapoi cei doi copii, redîndu-i vorbirea (81, p.13-18). într-o varianta a basmului AT 710+ 480, fata saraca e luata servitoare deM.D. ca sa-i grijeasca animalele: o mîta, un catel si un miel, cu interdictia de a se uita în alte 6 odai ale ei. Fata calca oprelistea, vede într-o odaie soldati morti, pe împaratul dintîi al lumii, sotia si copiii lui si îi apar pete pe toate degetele. Surprinsa de M.D. cu pete pe degete, a negat calcarea poruncii si a fost alungata dupa ce i-a "platit ce a fost al ei". A doua fata nu se uita în camerele interzise, dar se abate pe un drum oprit, unde zareste un flacau de care se îndragosteste. Pusa la proba de M.D., de-abia poate sa ridice tablaua si e concediata. A treia fata nu calca nici o inter, dictie, animalele spun ca le-a îngrijit bine si o trimite dupa cele doua fete. Primei fete îi da o lada din care ies serpi si sopîrle, fetei a doua îi da altaJada, jumatate cu aur si argint, jumatate cu serpi si broaste mai mici si fata s-a maritat. Fetei a treia îi da o lada miraculoasa care la popasuri se umplea cu mîncari sau se prefacea în palat si o ia de sotie împaratul (52, p.743749). într-o varianta banateana a basmului AT 709, M.D. reda vederile fiicei orbita de mama vitrega geloasa (oglinda fermecata

241

îi spusese ca aceasta e mai frumoasa decît ea), conducînd-o la o fîntîna ca sa se spele cu apa tamaduitoare (81, p.34-37). Uneori, ea da sfaturi fratelui de cruce cum sa prefaca stana de piatra în om (AT 516), stropind-o cu sînge luat de la cei doi copii gemeni (99, IV, p.352). într-o varianta a basmului AT 407, sotia cu copilul în brate urmarita de strigoi în biserica se preface în icoana M.D. cu fiul în brate în altar. "De atunci se afla în toate bisericile chipul Maicii Domnului cu pruncul în brate" (81a, p.436); v. Legenda.
Mama (Muma) Padurii. Se mai numeste Stima padurii, Vîlva cadrului, Musa (LUI, p. 197) sau Surata ·din padure (LXV, p.212). în legende, are înfatisare respingatoare, închipuita ca

o femeie, adesea cît o casa sau o claie de fîn, ori cît copacii cei mari din padure. Trupul e uscat si gîrbov, acoperit cu par; picioarele ca de bou, dar foarte lungi, capul cît banita, cu parul pîna în calcîie. Ochii de asemenea sînt mari, cît o sita sau cît o strachina, dintii de o palma sau chiar mai mari; se culca pe-o ureche si cu alta se acopera. E îmbracata în muschi sau în haine de flori' si frunze de copaci. Se poate preface 'în alte animale sau obiecte: bivolita, iepure, cal, vaca, cîine, gîsca sau claie de fîn. De asemenea, se poate face oricît de mare sau de mica doreste sa fie. Pe alocuri, M.P. e cel mai gros copac din padure, sau o tufa sau vreo planta cu trunc,hiul sau radacina în forma de om (LUI, p.198-199), sau chiar un "copac cracuros". Poate fi jumatate om, jumatate lemn sau jumatate barbat, jumatate femeie (LXV, p.212). Locuieste în paduri, fiind stapîna lor. E mai mare si peste fiarele din padure, inclusiv serpii, broastele (LUI, p.199); "daca musca pe cineva serpele, nu-l primeste înapoi" (52, p.867). Umbla prin paduri, de obicei noaptea, ziua stînd aScunsa, cînd de umbletul ei vuieste padurea. în genere, se arata trista si posomorîta, adesea plîngînd, mai ales cînd se taie copacii. Se crede ca face rau oamenilor pe care îi înttlneste: îi rataceste prin padure sau îi alunga, se atîrna de car încît nu-l mai pot duce boii, îi omoara chiar, iar cine îi raspunde, amuteste pe loc; Mai "Cuseama pe copiii mici îisperie cînd dorm, le ia somnul sau chiar îi poceste (LUI, p.199-200). Se mai crede ca ar lua chiar copiii oamenilor si ar lasa în loc "copii de ai ei, plîngaciosi si urîti". Ca sa preîntîmpine aceasta, prin Transilvania mamele, silite sa plece de lînga copii, lasa de paza matura si foarfecele, iar prin Bucovina clestele, vatraiul

242

sirnatura (LXV, p. 223). Un om taia lemne în padure si e prevenit de mamaliga pusa la fript sa fuga, ca se apropie M.P. La întrebarea acesteia cine a tipat, mamaliga raspunde ca ea, pentru ca s-a ars pe foc (52, p.181-182). Un cioban din Bucovina a vazut-o Într-o noapte venind spre el suierînd "asa ... de frumos, ca nu era om pe fata pamîntului sa suiere asa ... Era o femeie minunat de frumoasa: cu parul despl~tit... d~r unghiile la mîni si la picioare erau ca la lup ... Dar cînd s-a învîrtit cu spatele, nu mai era femeie frumoasa, ci o cioata învelita în scoarta". A trecut pe lînga o fata care spala camasi si a amutit dupa trecerea ei. Un vînator vrea sa o împuste, dar pusca nu se descarca si atunci scoate crucea din sîn. La vazul ei, M.P. a început sa plînga în hohote "stergîndu-si lacrimile cu parul despletit", fiindca se îndragostise de el, dar. crucea a înspaimîntat-o (LXV, p. 214-222). Se apropie noaptea de oamenii ce stau la foc cu pretextul "valeu, tare mi-i frig" si dispare numai la semnul crucii. Cu precadere momeste fetele sa vie la bordeiul ei la tors . .o fata e prevenita de un soarece sa fuga pentru ca M.P. s-a suit în pod sa-si ascuta dintii. Ajunsa acasa, încuie usa si rastoarna toate lucrurile ca sa nu poata deschide usa (ibid., p. 216-217). Surata din padure momeste alta fata sa vina cu furca la ea. Cînd e prevenita de soarece sa fuga, M.P. o urmareste, fata arunca peria' ce se preface în padure mare. M.P. roade padurea, fata arunca gresia care se preface în stînca. -M.P. o roade, dar cînd ajunge acasa, cînta cocosii si ea e silita sa se întoarca (92, p. 36-37). M.P. a avut un razboi cu împaratul Piscan Florea si i-a rapit nevasta, apoi l-a blestemat sa se prefaca în grangur (99, III, p.366). Prin Banat, se arata ca, dimpotriva, M.P. e prietenoasa cu copiii,' ajutîndu-i cînd se ratacesc prin padure, sau cînd se afla în vreun impas (80, p. 297).. . în basme, lVI.P. e un personaj malefic. Apare obisnuit la popasul voinicului în codru. Siminoc plecat în cautarea fr~telui de cruce, Busuioc (AT303), se întîlneste cu M.P. pe care vrea s~oprinda. Ea se urca în copac, apoi coboara la foc, vaitîndu-se: ,,- Aoleo, cum mi-e de frig... îmi clantanesc dintii". Fiindu-i frica de cîini, arunca "o vita din cosita" ca sa lege cîinii, dar Sirhinoc o zvîrle în foc si astfel cîinii o pot prinde (41, I, p.329330).' în multe variante, M.P. este stapîna iepei nazdravane la .care se slugareste anul de trei zile pentru mînzul cu mai multe inimi. Feciorul de împarat obtine mînzul cu 9 inimi, dupa te pazeste iapa M.P. trei nopti cu ajutorul animalelor recunos-

-2:

243

-t.

catoare (LXXXIII, p.345). Într-o varianta a basmului AT 333, M.P. gazduieste fetita ratacita, dar de îndata ce intra în bordei, se schimba: ochii cît strachina, picioarele lungi, dintii cît secerea si o gura cît banita: ,,- Mari, maica, ca multe am mai mîncat ca tine". M.P. o manînca pe fata, Iasîndu-i numai capul în fereastra (LXV, p. 215-216). Mama vitrega trimite pe fata sotului sa teasa noaptea la o argea ca sa o manînce M.P. Fata ia cu sine si cocosul. De cîte ori vrea sa o manînce M.P., fata îi spune pov~stea etnepii, apoi o ghicitoa.re, pîna cînd cînta cocosul care o alunga. Tatal fetei sileste pe vitrega sa-si trimita si fiica ei care e mîncata d~ M.P., punîndu-i "matele pe usa argelei" (67, p.314-317). Imparatul marturiseste lui FatFrumos din lacrima ca se teme de M.P. pe care n-a putut-o învinge, fiind silit sa-i dea tot al zecelea copil al supusilor lui. Fat-Frumos o închide Într-o piua de piatra, dar M.P. fuge cu toata stînca. La sfatul fetei, Fat-Frumos schimba locul butilor cu ap~ si cu putere si izbuteste sa o vîre în pamînt (32, p.319320). Intr-o varianta a basmului AT 425, M.P. vrajeste pe sotul în piele de sarpe dupa ce a plecat de la sotie si îl preface în servitorul ei. Camasa fermecata de Sf. Miercuri o apara pe sotia ajunsa la el sa nu-i suga sîngele M.P. (LXXXIII, p.251-252). într-o varianta a basmului Ar 1137, M.P. vrea sa manînce pe cei doi frati, dar cel mai mic îi sparge ochiul cu un glont. Apoi scapa toti trei ascunzîndu-se în trei piei de berbece (82, p. 151-153). In alta varianta, fratii mai mari sînt mîncati de M.P., scapa numai cel mic într-o piele de oaie dupa ce a orbit-o (52, p.1l92-1193). în chip sporadic, M.P. se arata binevoitoare protagonistilor din basme. Un baiat se vîra în bernevecii ei în timp ce M.P. dormea. Cînd îl gaseste, baiatul spune ca s-a nascut din vîntul ei. M.P. îl învata cum sa prinda una din zînele ce se scaldau în lac (AT 400) cu care se va casatori (52, p.705). Baet Sarac o ajuta pe M.P., dîndu-i sa guste din azima de merinde, "Dupa ce îmbuca de trei ori, ea se simti om ca toti oamenii,. cu inima dreapta si cu sufletul milos". Apoi îi destainuieste ca sora lui e dusa pe celalalt tarîm si îl învata cum sa obtina calul nazdravan de la faimoasa baba (83, II, p. 39-40). în snoave, faima rea a M.P. e folosita pentru a motiva lenea femeiloL O nevasta lenesapretexteaza ca n-a tors mai mult, neavînd rîschitor, iar cînd barbatul se duce în padure sa-i faca unul,ea se ascunde ca M.P. si striga: "Cine face raschitoare

244

niuierea-i moare". Omul renunta la rîschitor. Mama unei neveste nemultumi te de sotul ei mai batrîn se ascunde în padure ca M.P. si spune sotului trimis sa asculte ce îl va sfatui M.P. sa-si îndrageasca nev~sta (52 a, p. 60-62). '
Martolea v. Zile rele Magar. Dupa o legenda la început a fost un mînz însotind un cal. Trecînd Dumnezeu pe lînga ei, le-a poruncit sa-i faca loc. Calul a auzit si s-a ferit, dar mînzul nu. Cînd e certat, se dezvinovateste ca n-a auzit si Dumnezeu l-a blestemat ca sa-i creasca u;ec'hile lungi sa auda mai bine. Iar fiindca rînji cînd simti urechile baIabanindu-i-se, fu blestemat ca sa ramîna de . rîsui copiilor si sa se hraneasca numai cu ciulini si scaieti (4 a, 298, Banesti-Dîmbovita). O femeie a facut pîinea duminica seara ca s-o trimita luni la cosasi ; Dumnezeu n-a lasat-o, ea l-a blestemat, dar îndata s-a fac~t "asina" (92, p. 67). în basmele animaliere, la nunta animalelor, ID. e poftit ultimul si el banuieste ca l-au-invitat pentru ca "ori n-au apa, ori n-au lemne". într-adevar, cum îl zareste tapul-mire, îl trimite dupa " o sarcina de lemne si o saca de apa" (18, p. 60). Cînd e amenintat de lup ca vrea sa-I manînce, ID. îl convinge ca oamenii vor sa-I aleaga vornicul satului. La marginea satului, ID. îl ia ln spate, dar lupul fuge cînd sar oamenii la el (4 a, 255, Dumbraveni ~ Suceava; v. LuP). între animalele asociate care se opresc în bordeiul din padure (AT 130) este si ID. Cînd începe eocosul sa cînte, ID. cere sa-i dea voie sa zbiere si el. "Cînd a zbierat magarul o data, a rasunat padurea. Cît ai clipi din ochi, un .lup fu aci" (92, p.21-22) ... în unele variante ale basmului AT 563, Dumnezeu daruieste saracului un ID. care, la comanda "magar, baliga-te", facea aur (32, p.349). Fratele cel mai mic caruia fata împaratului îi ia prin viclesug punga generatoare de bani (AT 566), da peste un smochin din care gustînd, "se pomeni deodata magar". Mai tîrziu, dupa ce manînca niste roscove, "vazu ca încet, încet, se schimba si se facu iara oin" (4i, I, p.240). Prefacerea în ID. se întîmpladsidupa ce baiatUl a mîncat struguri negri (7, p. 75). Sotia necredincioasa care rapeste de la sotul ei obiectul miraculos (bici, pana etc.) si îl preface în animal (cîine, pupaza, pisica; AT 449), este pedepsita în cele din urma, împreuna cu ibovnicii ei. Dupa ce sotul redevine om, se întoarce acasa si

.(

\

245

r
-.

rapeste biciul fermecat. Cînd sotia vrea sa-I alunge, el ,;plt'Zni si ameninta asupra ei, care se facu o magarita; mai plezni si asupra ibovnicilor ei si facu din popa un catîr, din pîrcalab un magar si din tîrcovnic o vaca" (41, 1, p. 495). Uneori, m. se vadeste un auxiliar de pret. Fata popii fugitade. t~taI incestuos (AT 706 C), e urmarita de acesta si îi omoara copiii. Sotul ei o osîndeste sa i se scoata ochii si sa fie pusa pt UI) m. fara ochi. în padure, m. o învata "sa-mi spargi burta,_sa~mi scoti maruntaiele si sa le arunci, s-apoi sa te,culci în cosul,meu". Face întocmai si fata se pomeneste ca vede, avînd copiii alaturi si locuind "în niste case de s-au fost învîrtind dupa soare" (86, p.127-128).' .. în sftOave, m. serveste drept etalon al prostiei. De aceea, cei care întreaba în bataie de joc pe un om daca el este prost sau m., el raspunde ca se afla între cei doi (S. 5606), sau învatatorul e cel mai mare peste copiii m. (S. 5606 A). M. zbiara în ulita fiindca si-a vazut fratii: niste studenti (S.5606 B). Cînd doi se întîlnesc pe o punte, fiecare spune ca evita sa se întîlneasca cu vreun m. (S.5642). Negustorul (sau farmacistul) afirma în derîdere ca vinde capete de m., cel ce-a primit explicatia constata ca a mai ramas numai unul nevîndut (S.5643). Cînd copiii saluta pe omul cu m.: "buna ziua, tata magarilor", acesta raspunde "buna ziua, copiii mei" (S.5644). Cel luat în rîs pentru ureyhile mari afirma ca ale lui sînt cam mari pentru om, dar ale celuilalt sînt prea mici pentru un m. (S.5645). O femeie vrea sa-si cumpere un m., dar alta femeie o sfatuieste sa-si ia un barbat, "ca magarul trebuie sa-I duci de nas ... barbatu sa duce singur" (12, !, p.210). Morarul si fiul sau sînt luati în rîs de trecatori cînd merg pe jos, cînd încaleca amîndoi m. si cînd îl caIaresc pe rînd (S. 4640). Mar. într-o legenda pamîntul se reazema pe marul rosu, care la rîndul lui sta pe un peste. De sub marul rosu izvorasc toate apele_pamîntului, "se împrastie pe lume si iar înapoi acolo unde se întorc. Marea aceea unde-i marul se cheama Marea neagra" (52, p.1002). în basme, voinicul e prefacut temporar în m. într-o varianta a tipului AT 425, Sf. Dumineca rasplateste sotia plecata dupa sot pentru serviciile ei cu un m.: "acela era ficiorul" Sf. Dumineci. Cînd îl scapa din sîn, m. o calauzeste pîna Ia locuinta sotului ei (52, p.447-448). Pentrp a pedepsi pe impostor

din care gusta doua m. Pe drum. Petru daruiesc finului lor "o sabie si doua mere". si naste un fiu ca al împaratesei care a mîncat m. în alte variante. în timp ~e baiatul creste. Unele pot genera coarne celui care le manînca (AT 566). m. p. cum îi cresc doua coarne ca la boii cei unguresti de mari si de rasucite" (60. 590) îndragostita de un zmeu. noi tot crapam". se transforma în doi boi care îl vor învia (AT 300) cu cipa vie si apa moarta (52.193).109). Pentru a razbuna moartea sotului.: "nu trec zece minute. poate reda vederile. din coaja lor se nasc doi ratoi care se prefac în eroul razbunator (35. cealalta pentru baba. "Pe cînd le-a gatat de mîncat. mama (sau sora) necredincioasa (AT 315. 1. Prin degustare de m. din picurii de sînge "rasari doi meri de aur". au însusiri miraculoase.·Baiatul care le fura hainele (AT 400) o sileste pe cea mai mar. p.656). Din inima copiilor îngropati "crescura în curte doi meri.. care ave?-u ramuri de aur si purtau mere de aur" (81. 1. Noi pîna nu mîncam un mar din marul cela. II. (LXXXIII. p. 358). au însusirea contrarie de a face sa cada coarnele. le-a picat coarnele!" (5.p. p.e sa-i arate acest m. zmeoaica se preface în m. fermecat (LXXXIII. le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". adeca cum le manînca. p. se preface bolnava si pretinde . Toderas "da de un mar mare cu niste mere rosii ca focul si ca pumnul de mari. II. p.: "din baligarul unde fusesera îngropati copiii. manînca doua. din copiii îngropati de servitoarea geloasa (AT 707) rasar doi m.217). doi meri" au rasarit. Fata pe patul de moarte petita de trei frati e vindecata de cel mai mic cu o felioara din m. are proprietati curative. Cei doi copii gasesc întîi pere cazute sub un par de padure. "Coaja acestor meri era suflata cu aur. Alteori. de lucea ca ziua. Dar Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu: s-o facut tot sînge" (5. iar cînd acesta e taiat. 50). alternîndu-si atributiile cu perele miraculoase. cînd noaptea era întuneric bezna" (41. Servitoarea manînca si ea cojile m. (81 a. dau de un m. otravitor în calea eroului: "Uita-te colo ce mar mîndru si frumos. Mai departe. m. p. una pentru el.. Un anumit m.. Cînd sînt taiati. Deseori. sotiile pot concepe copii. M.77). p.246 (AT 300) eroul se preface succesiv în cal. 54). atare m.777). p. p.281). mosul manînca din greseala partea babei si pe data naste "un puisor de copilita" (59. Uneori.553). Dumnezeu si Sf. dar numai zînele îl cunosc. Mosneagul plecat în lume pentru a gasi leac de faceri. primeste de la un pustnic doua 1-umatati de m.

unde "marul i-a facut drum de aur peste apa si el s-a gasit de cea parte la curtea balaurilor" (52. cînd m. . Cel mai adesea. Alb din varianta lui Creanga..1014). p. are însusirea de a învia pe cel omorît.110). 473).673). cad toate m. de leac." (41. pomul care cînta si fîntîna care lumineaza". In chip au' sarit învie fata. eroul ia ramura la amiazi. pîna va creste si va rodi m. pe loc similar Petrea voinicul drept Rosu pe Harap p. Ramura de m. Atunci îi dete sa manînce un mar de care adusese el si îi veni grai" (41. dar cînd marturiseste ca si-a ucis parintii (si sora) cad si acelea. Uneori. (AT 756). M. acestea îi dau cîte un m. afara de trei (uneori doua) din vîrf.: "Ia acesti trei taciuni si-i îngroapa cu vîrful în sus. prin plesnirea biciului miraculos. învierea se face prin stropirea cu apa vie. Ispasirea pacatelor comise de tîlhari poate fi atinsa numai prin udarea unei crengi de m. tîlharul trebuie sa sadeasca carbuni de m. fiindca are crengile "taioase si se tot misca neîncetat". de aur sa-I calauzeasca în continuare pîna la curtea balaurilor care aveau "nu stiu ce". de aur care facea "mai voinic" pe cel care îl mînca (LXXXIII.247 sa i se aduca m. De obicei.(41. El este trimis de mama chiar în rai dupa m. pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada. ce era dupa usa în cui. p.. Mama necredincioasa si-:atrimis fiul dupa o ramura "dintr-un mar-dulumar". Aceasta îi da un m. poate calauzi pe erou cînd trebuie sa mearga la mari departari. I. sa stii ca si D-zeu te va ierta" (52. palatele zmeilor omorîti sînt prefacute în cîte un m. Fratele cel mare pleaca sa-i aduca sorei "pasarea care cînta. Eroul e trimis de boierul tinut ului sa-i aduca "nu stiu ce" pentru a-i putea lua sotia frumoasa (Ar 465). de aur: "el îti va face drum si te du la surorile mele". La sfatul Ilenei Cosînzenei. I.. "sa-I arunce si sa mearga pe urma lui" (ibid. p. reda graiul. Mama aparent bolnava)si trimite fiul a treia oara "sa-i aduca mar din marul rQsu care era în mijlocul padurii . îl învie. p. care se facu un'mar frumos de aur".. Zîna reface pe erou din bucatele. dar m. iar sora îi da un m. p.662). Spunînd pe cine a omorît. p. împaratului în picioare" (79. se odihnea si cu ea va fi înviat dupa ce va fi decapitat de zmeu: "..1229). . 32). a~ luat smiceaua aceea de mar-dulumar si lovind cu ea încetisor de vreo cîteva ori trupul. Fat-Frumos "plesni de patru parti ale curtilor cu un bici. "dara surd si mut. Si ..

care s-a petrecut ca urmare. împaratul da fiicei sale un ID. Scena s-a repetat pîna cînd fata babei "au purces zbihuita asa mai departe" (79.166). da.~rgatul cel che1es si cînd trecu.iUo tempore. "sa-I uzi cu gura si cînd voi mînca eu din marul lui. în siragul de petitori care i se perinda. Metamorfoze. dar cînd fuge. definitive. fie pentru a da o rezolvare plauzibi. p.Ia desfasurarii conflictelor. prefacute în pasari. p.955-956) . Uneori. gaseste în ID. Apar frecvent în legende si în basmele fantastice. ca ti-oi prinde si eu vrun bine odata".: fata-l lovi cu marul". Trec toti fiii de împarat si de boier.. fie pentru a explica fenomene naturale. Exista m.535). ireversibile. .·voinicului un ID. (LUI.961). singur detecteaza pe tatal copilului. de aur din care i se fura în timpul noptii de catre niste zîne. A. împaratul are un ID. a ... p. care caracterizeaza legenda propriuzisa. dar marul iarasi s. Uneori.-audat jos". o gutuie si o para (ibid. draguta. dar la întoarcere. în unele basme. sa culeaga doua ID. dar fata nu loveste pe niciunul.1. în drumul ei. Sotia care a calcat c'onsemnul e blestemata de sotul ei în piele de urs (Ar 425) sa nu poata naste pîna nu va sadi ramura de ID. p. Fata babei repede dupa dinsele pe mar. împaratul crede ca e o greseala si ordona sa se repete defilarea petitorilor. p. Cea mai mica este prinsa."atunci marul pica jos. fata îlloveste "tot pe cheleS" (35.: "la care s-a duce de-a dura marul.51). de crengile iestea spinoase si uscate. atunci îi naste pruncul" (52. Abia la urma e adus si . p. ID. "doua mere de aur" pe care le ia cu sine. de aur ca semn de recunoastere (LUI. La înapoiere. uscati care îl rasplatesc cu ID.p. Fata babei refuza: sa-I curete. 533). se urca în ID.. cutare fenomen e pus pe seama unei schimbari de . . Fata se coboara si cînd da sa le apuce.531).. Fata mosului alungata de vitrega (AT 480). data de el la plecare.o singura data.248 1.21O). acela va fi tatal copilului" (52... razbita de foame si sete.identitate. un "pom" creste în curtea împaratului pîna în cer. "au dat de un mar spinos si necuratat" care o roaga . care au avut loc·. marul tup înca si mai sus în mar. dar de fiecare data. apoi argatii curtii.. p. Fata împaratului îsi alege sotul lovindu-l cu un ID. Voinicul plecat în urmarirea fecioarei razboinice (cf AT 468) îngrijeste în drumul sau niste ID. într-o sumedenie de cazuri. împaratul promite ca-i va da fata si jumatate din împaratie aceluia care îi va aduce din acest pom un ID.Curateste-ma.

Astfel. a fost prefacuta în cîrtita care nu se arata niciodata la soare de frica lui (22. pA). Pedepse). fiindca asa a fost învoiala în sezatoare: cine nu termina caierul. mama ei se preface în vaca. p. Luna). p. se roaga lui Dumnezeu sa o faca "o turturica" si de atunci ea cînta la amiazi cînd se mulg oile "tur-tur-tur" (22. amîndoi au fost transformati în soare si luna pe cer si orînduiti sa· nu se întîlneasca niciodata (ibid.318). v. Femeia rea care si-a îndemnat barbatul sa traga cu pusca în Dumnezeu. -iar sotul ei în cuc (LXXXIII.. II.87). este caracteristica basmelor fantastice. Baba nesatioasa care vrea în cele din urma sa fie "Dumnezeita" (AT 555). va strigati unul pe altul".. blestemata sa se prefaca în pasare care sa-si faca cuibul prin podurile expuse la fum (81. p.542. e prefacuta în pupaza. sa nu-si mai întîlneasca niciodata fratele. p. 'si "sa. (ibid. Soare. e prefacut de Dumnezeu în-cal pentru ca a ajuns nemilos cu cei saraci si e daruit unui tigan sa transporte carbuni (5. p. m. p. e prefacuta de D~enezeu în stana de piatra în muntii Almajului. "sa gasea'sca pe ma-sa acasa 'vaca neagra" (86.483.tins de ea scapa numai daca un i4bavitor îndeplineste clauzele blestemului. Cazarchina a fost prefacuta . II. definitiva se . sotia necredincioasa care si-a prefacut sotul în cîine. Rîndunica a fost o fata neascultatoare si clevetitoare.847).289-292. p. p. Cuc). cu un izvor la picioarele ei (81. v. Flacaul ajuns popa. "ea s-a prefacut într-un izvor" (26. v. Pentru ca un frate a vrut sa ia de sotie pe sora-sa. v. Ileana Cosînzeana. .. Urs).8-9).298).547. Feciorul cel mare al unui împarat a fost blestemat de tatal sau sa se prefaca în cuc. Baba care îsi maltrata nora trimitînd-o în timpul iernii sa-i aduca flori si sa spele lîna neagra pîna va deveni alba. p. B. Fata frumoasa dusa la tatari în haremul unui pasa.60-61). fuge si tocmai dnd erau sa o prinda soldatii. Omul care s-a îmbracat în cojoc ca sa-I sperie pe Dumnezeu. provizorie. Ea e consecinta unei pedepse saua unei razbunari . iar ouale "sa le cloceasca alte pasari".249 unui blestem. 1. în basme. e prefacut de acesta în urs (LUI. îndragostita de un cioban pe care l-a omorît tatal ei. Ca un fel de pedeapsa pentru fata care n-a putut termina caierul de tors. 2. Baba Dochia). e transfo~ata împreuna cu ibo~nicul ei în doi 'boi pusi la car ca sa lucreze pe seama tuturor (5. M. Fata de împarat. p.si celâ.12.întîlneste numai ca pedeapsa. p. v. M. de durata limitata. are loc si în urina rugamintii celui care ajunge victima altuia si nu mai gaseste alt mijloc de scapare.

51). "Eu am fost fermecata de-o fermecatoare dîn cauza ca am fost prea frumoasa si ro-a fermecat în halu care ma vezi: sa mînc cîini. ci numai în pisica care "s-ajunga sa puna mîna pe pana" (5. de aceea. caci "acum cine stie cît voi mai avea sa port acea~ta scîrboasa piele de dobito'c" (41.vorba si sfatul.171-172). Pentru ca Ionica a scapat-o de blestem. Tuliman aude cele trei femei prevestind pe rînd cum fiul împaratului si tînara sotie vor fi otraviti de împarateasa sau vor fi omorîti de un sarpe (AT 516).. nu mai am somn". a doua oara "sa se împetreasca pîna la subtiori" si a treia oara "sa se-mpetreasca pîna-n crestet". p. p. dar a treia oara. se întîmpla dupa o degustare. Copiii flamînzi lasati în padure manînca pere. II.250 din gelozie într-un monstru. Iara noua ani de zile.91). impusa ca razbunare are un termen pe care cineva. atare ill. Uneori. încît însusi împaratul vulturilor care i-a daruit-o nu-l mai poate preface în om.348-354). ill. pe data le cad . Puterea de metamorfozare e într-atîta legata de aceasta pana. sora îsi previne pe rînd fratele însetat: sa nu bea apa din urma de urs "ca te faci urs si ma mînei". unui obiect miraculos. "Pa cînd le-a gatat de mîncat. IV. apoi sa nu bea niei din urma de lup. pisici. Pana daruita de împaratul vulturilor îl preface pe sotul înselat în cîine si nu poate redeveni om decît numai cînd va ajunge el în posesia ei. cum se poate vedea în unele variante ale basmului AT 425. ill. niei noaptea. 2. blestema pe rînd pe cine le va divulga . apropiat victimei. cînd sotia îi arde pielea si îi reînnoieste ohinul.. Ele. s-au schimbat într-un pui de cerb foarte frumos" (7.. p.. cai.. 3.211). niei ziua. Tuliman e prefacut succesiv în stana de piatra si redevine om dupa ce e stropit cu sîngele celor doi gemeni si în felul acesta el se va face "mult mai voinic si mai frumos de cum a fost" (99. se întîmpla pe neasteptate. De obicei. fratele nu se mai poate abtine si bea din urma de cerb. II. Dar dupa ce manînca mere. Uneori. M. le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". prelungindu-l.. ea îl slujeste "ca roaba" 9 ani (5. pîn n-o pacatui un om cu mine încît sa nu-l simt eu. Cîteodata. îl calca fara sa stie.. e provocata cu ajutorul. sa se împetreasca pîna-n genunchi". ill. Cel mai adesea. provizorie e consecinta calcarii unei interdictii. Sotul blestemat sa stea ziua în piele de porc rabda pîna ce "ma'i aveam trei zile si scapam de spurcatele astea de vraji". 1. oameni. ce mi-o iesi înainte . '"Cît ce-o beut-o . p. efectele sînt cunoscute dinainte. p.

sau vultur.. p. îndeosebi în musca. capra. Gama acestora e nespus de variata. II.:hipuliubitului. adesea în <. deget. Abia la plecare.251 '. p. v. sau paianjen. e mai frecventa si mult mai adînca. dîndu-se de trei ori "de-a curu-n cap" (ibid. p. cal.sau chiar obiecte . de a putea lovi vrasmasul cu mai multa eficienta. Autometamorfoza. prefacerea prin propria putere sau vointa. C. 2. 191-192. fluture.. p. (LIII. Spiridusul se preface de obicei în monede sau scule si în felul acesta poate fi vîndut. musca. autometamorfoza e cel mai comod procedeu de a scapa de urmaririle cuiva. sau dimpotriva. Cele mai numeroase si mai variate autometamorfoze se vad la draci care se pot pr~face dupa voie în cîine.358). e cumparat numai de diavol în chip . în chip similar. p. Cu ajutorul acestor fructe se vor razbuna pe fata împaratului care le-a luat obiectele miraculoase. apoi în alte lucruri inerte (piatra. uneori dupa ce mai întîi îsi bea urina. 176). de la care fuge apoi.. v. abur. Strigoi). Zburator). adica prin darea de trei ori "de-a curu-n cap" (LIII. recîstigîndu-Ie (5. Cînd se preface în cal de aur. copUas foarte mic etc. de "fiinta frumoasa". mai rar în alte animale.r coarnele (AT 566). Zburatorul cînd intra în casele cu fete. p. Elevii au învatat "cum sa ne facem tot feliu de jigaranii salbatice. Priculiciul e un om care se poate preface în cîine sau ogar. roata etc. 251). dar mai cu seama în om. ia înfatisare de om. bou. se întîmpla printr-o întreita autorasturnare. cît si în basmele fantastice. fum. Drac).pentru a atrage victimele. apoi în animale salbatice. Basmul AT 325 e un lant de atari autometamorfoze. sau tot feliu de lucruri.· în legende. foc. M. strigoii se prefac în timpul noptii în cîini. unele fiinte fantastice cu însusiri malefice au aceasta însusire de capetenie de a se preface temporar în felurite fiinte . atît în legende. iar conflictul fiind de fapt o întrecere în prefaceri. 239). 1. Toate acestea numai pentru a face rau oamenilor. pisica neagra. redevine iar "para de foc si scîntei" (ibid.. dupa ce se dezbraca si se da de 3 ori peste cap. Autometamorfoza se petrece numai noaptea (ibid. bivol. lup. sau musca. atragatoare. aducînd în scena tran~formari spectaculoas~. desi el are înfatisare de animal minuscul: soarece." Baiatul se preface întîi într-un catel de aur pe care îl cumpara un boier. de la simplu copil pîna la boier "cu tilindru". iepure.) sau copaci (v. pisica. 251. porc. în basmele fantastice. eroul învatînd toate procedeele la însasi scoala diavolului.

1. Apoi în urmarirea lui O~u cît schipo~. 217). rînd în biserica si calugar. Ca sa scape. în final în doua rate pe un lac (5 a. p. A doua oara. 1. iar dracii "altu plînge.sepreface în cal pe care îl cumpara amantul ei. p. La nunta lor. V. Ea îl descopera dupa ochi si îi cere decapitarea. 21-22).. p.. diavolul revine ca muzicant sef de taraf. baiatul se preface în inel. 1. unde porumbelul redevine om. Diavolul se preface cocos ca sa le manînce. om. calul se preface în porumbel. altu rîde. 247). 37-41).aculos cu care va pedepsi pe cei doi (60. Sotiile zmeilor ucisi se prefac într-un mar "mîndru si frumos" apoi într-o fîntîna. s-a facut un purice" si s-a ascuns în poala fetei acestuia (ibid. manastire putreda si calugar batrîn. baiatul prefacîndu-se în taur. 233). Autometamorfoza tinteste pedepsirea adversarului. seria autometamorfozelor e diferita întrucîtva. Tei-Leganat. diavollJl în vultur care îI urmareste. Zorila se duce calare la nunta lui Sarila. p. Prefacerea se întîmpla prin simpla dare peste cap. 167s 169). Fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac pe. apoi Jn calugar ca sa spovedeasca fata împaratului care îl avea pe voinic în inelul de pe <:leget i cocos ca sa manînce lintea (7. p. apoi în cal. Urma galbena se preface în porumbel care izbuteste sa puna mîna pe palosul mir. 497-594). fara ca sa fie totusi obligatorie. în alte variante. apoi în boabe de porumb. inel în degetul fetei. p. pîna în odaia unei fete de împarat. 38-40). pe cînd diavolul se preface în peste mare care alearga dupa pestisor. s-o facut un baiet de tîgan c-o scripa".252 de "boier c-o burta mare". Ca sa-i pedepseasca pe fratii perfizi (AT 301). tradat de sotia necredincioasa (AT 318). "o dat' s-a dat peste cap. p. Dragan Cenusa "s-o dat peste cap s-o facut un soarec" care intra la zmeoaica si fura "raclita" cu ochii tatalui sau. din nou s-a dat "peste cap. sau în turma de oi si pacurar. dar 3 boabe se transforma în vulpea care omoara cocosul. apoi în lac si ratoi (60. p. . mai adesea omorîrea lui. 216. Urma galbena. iar la urma în lac si ratoi (86. -iar cînd . sau în h9lda si paznic. apoi în pieptene si padure. altu giuca" (5. p. caruia "îi stearsa o palma zdravana în :vazul tuturor oaspetilor". porumb. iar la plata. ucenicul iesind astfel învingator (5. manastire si calugar batrîn. 70-71). ca sa scape de razbunarea lui Stati-cot. linte. peste. din care curge însa sînge de îndata ce Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu" asupra lor (ibid.

protagonistul dîndu-se de trei ori peste cap. Corespondenta dintre obiecte si metamorfozele lor nu e totdeauna constanta. de obicei pxin pocnirea dintr-un bici. iar calaretul într-un ciobanas" (7. "caruta se prefacu iar în bustean". posibila în urma omorîrii prin îngropare 'sau' ardere. 185-186). î.cu crengile de aur. Apoi Afin loveste" busteanul de trei ori si se facu un cerb de aur frumos" în care se vîra Dafin pentru a intra în odaia fetei împaratului (32 a. 187-191). 374). unele obiecte se prefac în obstacole menite sa zadarniceasca urmarirea fugarilor. Oglinda aruncata se preface în "munte rîpos" (v. busteanul "se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc" si dupa trecerea rîului. "calul se pFefacu într-o oaie neagra. iar sapunul într-un "lac de apa mare" (5 a. 415-416). Dupa ce încaleca pe el si îi da pinteni de trei ori.nvatat de Faurul pamîntului. 39-40). p. Autometamorfoza e practicata de unele animale. tesala se preface în stînca de fier.253 acestia vor sa-I prinda. Palatele zmeilor care au rapit fetele pot fi facute într-un mar sau într-o nuca si aduse pe lumea alba unde redevin ce au fost. apoi "se dete iarasi de trei ori peste cap si se facu o musca si intra în camara zmeilor" ca sa poata spiona. iar cînd e urmarit. p. iar suvita din parul fetei fugare "un codru înalt pîna-n vinetia ceriului" (7. 1. calul se "facu tarîna. p. 118-119). Greuceanu "se dete de trei ori peste cap. apoi chiar de obiecte. Afin plecat la Doamna Chiralina ajunge la rîul de foc pe care îl trece pe busteanul ielelbr din mijlocul padurii. Cal). se facu un buzdugan cu totul si cu totul de otel" care se izbeste de diavolul prefacutîn stînca (41. Uneori. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap si se facu un porumbel" si se aseza în fata caselor zmeilor. naframa "tau de lapte". în fuga magica din casa demonului (zmeului). p. p. iar calaretul un copilas jucîndu-se" cu tarîna. Dupa ce sînt taiati. scînteih~se prefac în miei sau pasari. rigurozitatea rituala e pastrata întocmai. p. 3. Oglinda). Peria se preface în padure deasa. Apoi îl palmuieste pe Mezila. Copiii cu parul de aur (AT 707)' Ingropati de impostoare se transforma în brazi (meri sau nuci) . "ca n-aveai unde zvîrli un vîrf de ac 1". Si fiindca diavolul i-a furat palosul. cutea devenind munte. Prefacu ti în scînduri si arsi în foc. Cele mai multe schimbari le realizeaza calul pentru a-si servi stapînul (v. Exista o autometamorfoza mai adînca. 4. mat ele scapate pe rîu se transforma iarasi în doi copii cu parul de aur . pieptenele prefacîndu-se în apa mare (86.

el are si o vechime ce trebuie determinata macar cu aproximatia unei epoci istorice. p. din solzul aruncat pe geam creste un nuc cu nuci de aur. 91). ca-si radica genele cu cîrja" cere baiatului care i-a putut paste cele trei oi (AT 788) sa-I arunce în foc. p. 8-10). o surcica edusa~de o baba si se preface în fata care a fost (ibid. p. Cînd' impostoar~a arunca trisca la pamînt. 1 se mai spune "finlandeza" fiindca au fost mai întîi cunoscute monografiile cercetatorilor finlandezi. apoi sa le stropeasca cu apa. la mai multe popoare si conspectarea lor s-a dovedit mai clara atunci cînd e urmarita în contiguitate teritoriala. p. In variantele baslllUlui AT 510.1. p. caci specificul materialului folcloric ducea de la sine la acest mod de -studiere. din împarateasa îngropata de impostoare în fîntîna creste o rachita. unde cercetarea comparata urmarea studi-erea prototipului sau arhetipului. de nu te puteai uita la dînsul" care îi multumeste pentru ca l-a facut "din batrîn-tînar" (52. Sugestii fructuoase au venit si din domeniul lingvisticii. ea se da peste cap si redevine sotia mai frumoasa pe care nu o mai recunoaste împaratul (5. baiatul "vede un domnisor tînar si frumos. Sihastrul "asa de batrîn. Cînd deschide usa palatului cu cheia. care sînt si cele mai numeroase. S-a numit "geografica-istorica" pentru ca variantele se afla raspîndi te pe spatiul uman. fiind un material cultural. 1. 459). voinicul o bate pîna lasa cheia jos. cere binefacatorului ei sa o taie în bucati si sa o arda cu un stînjen de lemne. Metoda geografica-istorica (sau finlandeza) urmareste determinarea originii si raspîndirii unei povesti prin studierea exhaustiva a elementelor sale componente. Taiat de impostoare. 1235). 586-589).. sa-i ia ciolanele si sa le presare cu buruienile aduse din cîmpul cu florile. A doua zi. metoda a fost practicata independent în mai multe locuri.254 care îsi spun povestea la curtea tatalui lor (5. Fratele ei îsi face o trisca dintr-o ramura care îsi 'povesteste patania. îi sta înainte fata ce fusese blestemata sa fie pisica (7. În fapt. apoi a ramificatii lor arborescente la familia de popoare pîna la ultimele mladite dialec- . apoi sa ia cheia din gura scroafei. Pus pe foc. Împarateasa aruncata în fîntîna se preface în peste de aur. în locul unde a lasat ciolanele. adesea neatestat în textele scrise. Fata blestemata de tatal ei sa se prefaca în pisica. Din foc într-adevar iesi o scroafa cu cheia în gura. II.

Acesta a stabilit metodologia cercetarii monografice în coordonatele ei geografico-istorice în studiile sale despre Kalevala din anii 1883-1885. În chip independent a elaborat si L. în monografiile despre basmele despre animale Bar (Wolf) und Fuchs (1887. Cel mai sîrguincios a fost Antti Aarne. Deosebit de vatamatoare concluziilor s-a dovedit negarea existentei unui element component sau a unui tip cînd ele totusi circulau la i . monografiile lui Hasdeu si Kolmacevski au ramas necunoscute cercetatorilor de peste.prototipul sau athetipul . adica existent macar în vreme~ cînd s-au facu't culegerile. autorul celor mai numeroase monografii. Acest tel este atins prin respectarea cîtorva norme metodologice: a) Cunoasterea tuturor variantelor. 567-608). dar nu îsi fundeaza asertiunea pe vreo demonstratie dedusa din analiza elementelor componente (XXXIV. Cronologic.-istorica tinteste stabilirea formei prime . printre întîile monografii se numara Povestea numerelor (1879) a lui B. în traducere germana 1889) si Mann und Fuchs (1891). În domeniul basmului. basm . În genere. cercetatorul trebuie sa fie edificat daca situatia provine din lipsa de culegeri sau din starea de fapt a repertoriului respectiv. Balada "Cucul si turturica". în evaluarea ariei de raspîndire. socotit fondatorul scolii (si metodei) finlandeze. Kolmacesvki studiul sau despre eposul animalier în Europa apuseana si la slavi (Jivotnîi epos na zapade u slavian. Metoda geografica.a basm ului din care provin toate variantele cunoscute. Kaarle KrQhn. Fiind scrise în limbi putin cunoscute. aceasta e abia o schita monografica.255 tale. balada.· trebuie sa se tina seama de diferenta dintre repertoriul subiectiv . 2. metoda a fost aplicata de fiul sau.si cel obiectiv. a formelor locale si a cailor de raspîndire succesiva. apoi a locului si a timpului cînd a fost creat. publicate sau manuscrise. În comparatie cu cealalta monografie a sa.în care apare acest episod final care l-ar fi ajutat în elucidarea vechimii tipului religios A si a celui laic R El afirma ca tipul religios ar deriva din basmul (tip B) cu întrebari si raspunsuri.hotare care au pornit numai de la investigatiile finlandeze publicate în limba germana.adica cel consemnat în publicatii sau aphive . Hasdeu omite cercetarea tipurilor diferitecîntec de stea. fiind marginita doar la episodul cu întrebarile si raspunsurile. începînd cu cele ale lui J ulius Krohn. 1882) în care a urmarit problematica în chip foarte asemanator cu Julius Krohn. P. Hasdeu. daca anumite tari sau teritorii mai întinse nu poseda variante. p.

c) cea atestata în cele mai vechi documente. In evaluarea lor. e) care pare cea mai naturala si mai logica. cu siglele efi' espunzatoare etc.lafeluritele. înseamna ca prima forma este cea veche.256 poporul respectiv. b) istoricul cercetarii ei. se diferentiaza mai mult: distanta în spatiu si timp este întrucîtva proportionala cu marimea sc.derivata din cea dintîi. alcatuita din initia1a familiei lingvistice (sau a continentului) si el poporului. -iar alta pe o arie mai mica în interiorul celei dintîi. Vechimea aproximativa se deduce din analiza cO. d) cea prezenta în . e) consideratii genera1e asupra variantelor ca vechime si raspîndire.folclorice. iar cealalta mai noua. se concede ca cu cît variantele se îndeparteaza în spatiu si cu cît se scurge timpul. d) variantele orale. Dupa stabilirea formelor prime ale elementelor. motive si elemente. se trece la reconsti~ tuirea naratiunii în totalitatea ei. orînduite cronologic (tiparite sau manuscrise). motive (sau momente). g) din care pot fi deduse toate celelalte forme locale . Pentru usurarea acestei examinari. Fiecare varianta primeste o sigla. b) Studierea varîantelor trebuie coroborata în permanenta cu raspîndirea teritoriala si cu vechimea istorica. acolo unde acestea exista.pop~are în coloanele verticale da putinta studierii lor amanuntite. corob~rata cu î~tîile atestari documentare (literatura antica sau medievala). variantele vor fi orînduite pe contin~nte si familii de popoare.. h) patria . stabilirea textului prototip. h) aria laterala conserva forma mai veche: daca o forma se afla raspîndita pe o arie larga. ele sînt disecate în partile lor componente: episoade. pe cît posibil în contiguitate geografica. urmata de cifra care indica nuparu1 de ordine în repertoriul national stabilit de cercetator. Intrucît variantele difera între ele: adesea cu stufozitatigreu de memorizat. Orînduirea acestora în coloane orizontalecu indicarea prezentei (eventual a formei specia1e)".himbarilor ce le sufera variantele. elemente. în genere. Forma primara e în genere a) cea cu cel mai mare numar de variante. f) împartirea în episoade.1tinutului si din dimensiunea si -forma ariei de raspîndire. g). O monografie de poveste are în genere urmatoarele capitale: a) formularea si delimitarea temei. cercetatorul tine seama de cîteva criterii deduse din specificul productiilor. c) variaritele literare. forma prima a acesteia fiind alcatuita din Suma formelor prime ale elementelor componente.rariantele cele mai rotunji te. f) care nu poate fi împrumutata din alt tip. asezate în ordine teritoriala. b) cea cu aria cea mai întinsa.

"începe propriu-zis cercetarea basmului" (1. fiindca si folcloristul e dator sa urmareasca fenomenele 'pîna la obîrsia lor: numai cunoasterea adîncita si globala poate genera perspectiva necesara pentru a întrevedea legaturile genetice din filiera atît de complicata a bunurilor culturale (1. m) influenta variantelor li"' vresti asupra celor orale. p.257 prototipului. Materialul international e însusit de fiecare popor potrivit nivelului sau cultural si talentului. XLII. trecerea: dintr-o specie în alta. plina de imagini poetice. i) epoca în care a fost creat prototipul. 16-167. dîndu-i pecetea caracteristica pe care cercetatorul o determina prin studierea comparativa a variantelor de la celelalte popoare (XLII. 56). îndeosebi din proverbe. plasmuirea noilor opere folclorice avînd. 508-522). Krohn enumera în continuare cîteva modalitati genetice: crearea prin prefacerea sau contopirea productiilor folclorice existente în repertoriul curent. multumindu-se cu stabilirea formei acestuia si a loc-uluisi timpului cînd a fost creat. cu locul si timpul de geneza. n) concluzii. subliniind ca abia dupa stabilirea formei prototipului. la baza unele credinte populare care cu vremea ajung depasite si dispar din reprezentarile curente. Ultimul capitol a fost înteles felurit de corifeii scolii finlandeze. decît unde si cînd s-a nascut produsul folcloric cercetat. alaturi de crearea unor productii folclorice pornind de la structura unor visuri sau halucinatii. XXXIII. oglindind conditiile istorice. p.) (XXXIII. Krohn preconiza stabilirea substratului care a generat naratiunea. II. opineaza ca metoda geografica-istorica refuza cercetarea originii elementelor din care a fost construit arhetipul. p. 39-78. p. K. v. conceptia sau practica populara cu ansamblul ei de credinte. l) contaminarile cu alte elemente epice. dainuind doar în tesatura produsului folcloric.509). 152-164). k) caile de raspîndire. j) variantele locale (geneza si raspîndire) . Atare separare a cercetarii e arbitrara si nestiintifica. Anderson. psihologi etc. cu schitarea istoriei basmului analizat. Adeptii scolii finlandeze lasa explicarea fenomenelor care au generat o naratiune populara pe seama celorlalti specialisti (mitologi. dimpotriva. Exprimarea metaforica din unele productii folclorice. are model permanent vorbirea zilnica a poporului. cum ar fi în primul rînd o seama de legende si cîntecele eroice.· Mai importanta este întrebarea cum. II. Alte opere folclorice au sorginte realista. p. caile de raspîndire. . W. p.

Die Marchen von Klugen Ratselasern (1928) a lui J. apoi disecate în elementele componente si analiza te comparativ pe un registru cu sute de claviaturi. atît prin numarul mare de variante comparate. De asemenea. Puntea dintre India si Europa a ramas înca necunoscuta datorita lipsei de colectii de povesti din unele tari arabe din Orientul apropiat (Siria. Munca depusa a atins proportii nebanuite. îndeosebi din cele care au constituit o veriga intermediara în procesul de circulatie. precum si parcelarea în unitati cu un anumit profil epic care vehiculeaza interpretari felurite. Cercetatorii au semnalat mereu marele inconvenient provenit din lipsa materialelor din unele tari. Situatia ideala a consemnarii tuturor variantelor de la toti informatorii care le povestesc nu va fi realizata niciodata si ea nici nu e necesara pentru elucid~rea problemelor legate de geneza si raspîndire. Swahn. cu conclu- . cercetatorii cheltuind zeci de ani cu migala variantelor ce trebuiau traduse din atîtea limbi. uneori destul de amalgamat. greu de precizat fiindca variaza în functie de vechimea si complexitatea naratiunii. pentru ca investigatiile monografice nu au raspuns multumi tor marilor întrebari pe care le pusesera corifeii scolii finlandeze. sînt monografiile Kaiser und Abt (1923) a lui W. O prima cauza a fost penuria materialului folcloric: trebuia mai întîi ca toate tarile în care circula basmele propriu-zise sa dea la iveala repertoriul national din toate tinuturile ~heie. cît si prin minutiozitatea analizei. Cercetarea). Exemplul cercetatorilor finlandezi a fost urmat în scurta vreme de altii si au fost date la iveala un numar impresionant de monografii ale unor naratiuni populare (v. Exista însa un numar minim de variante. Acestea trebuie sa provina din toate tinuturile care formeaza în sine o unitate culturala si sa reprezinte toate subtipurile în care s-a ramificat tipul ancestral. Anderson.258 3. pentru ca numai în acest fel se pot întrevedea caile de împrumut si de transmisie. repertoriul unor popoare europene e cunoscut în proportii cu totul insuficiente. cu fluxul si refluxul lor. O monografie care opereaza cu variante sub numarul limita e destinata de la început a ramîne incompleta. care pot oferi cheia explicativa si pe care trebuie sa le cunoasca cercetatorul monografist. Irac) si mai cu seama din Persia. a. Totusi rezultatele nu rascumpara imensul efort. de Vries si The tale of Cupid and Psyche (1955) a lui J. Cele mai de seama.

Ion lVIuslea a putut ajunge la 43 variante românesti ale snoavei (LII. 405). Bulgaria. tarile slave. Daca în lingvistica rigurozitatea legilor fonetice a permis atari reconstituiri plauzibile cari pot explica filiatiile din marele truncbi indo-european. mai întîi ca snoava e cunoscuta în toate provinciile românesti. alcatuite dintr-un singur episod. de asemenea. Aceasta a dovedit. pluriepisodice. iar din Ucraina la români si de aici la sîrbi este mult mai verosimila în urma întregirii lant~lui de variante românesti. încît ipoteza filiatiei ucrainieni-români-sîrbi e supusa revizuirii. ceea ce l-a dus la concluzia eronata ca snoava ar circula ~umai în Transilvania. De aceea. dar între timp. rau înteles si aplicat.259 zii alaturi de realitatea folclorica. Nimic nu-l îndreptateste sa-I considere pe acesta drept forma prima. iluzorie la naratiunile complexe. Anderson despre femeia necredincioasa (Der Schwank vom alten Hildebrand. p. încercarea de a ajunge la reconstituirea prototipului s-a dovedit. 182--222). ceea ce . p. dupa cum a ramas problematica reconstituirea formei primare a celor mai simple. cercetatorul poate merge îndarat pe calea reconstituirilor numai pîna la varianta din care provin cele cunoscute. dupa cel german (80 variante). oricîta prudenta si-ar acumula cercetatorul. în al doilea rînd ca circulatia snoavei din Franta. deci la prototipul variantelor autentice. Procedînd la o ancheta asupra tipului cu ajutorul corespondentilor. repertoriul românesc fiind al doilea ca marime. Un exemplu elocvent îl ofera monografia lui W. întrucît aceasta a putut fi precedata de alte forme posibile. întîia creatie a plasmuitorului folcloric în istoria tipului. prefacerile si amalgamarile putîndu-se desfasura fara sa lase urme. în folclor procedeul nu _poate avea aceeasi consistenta. 1931). Anderson nu cunoscuse nici variantele tarilor din vecinatatea noastra (Ungaria. în conformitate cu ceea ce atesta particularitatile variantelor maghiare în raport cu cele c~he si germane. care între timp au disparut fara putinta de a le detecta. Turcia). tara de origine dupa parerea lui Anderson. prin Germania. între cele 188 variante. el a cunoscut abia doua variante românesti. ca forma prima trebuie sa fi fost cea mai "naturala si mai logica". au iesit la iveala si cîteva variante maghiare si turcesti indicate de Thompson în ultima editie a catalogului tipologic (LXXXVII. Reconstituirile au mai pacatuit si în urma criteriului.

cu atît . în fapt.eu în a trece zidul spiritualitatii arhaice. Ultimele cercetari. S-a crezut apoi de catre initiatorii metodei ca dupa ce vor fi studiate monografic tipurile principale. în care si o seama de elemente socotite "veridice" de mentalitatea arhaica au suferit transformari spre neobisnuit si contrastant. Atare cercetare trebuie îmbinata cu sondarea bazei etnologice si istorice care a generat specia si elementele componente. p. nu ofera viziunea întregului ca unitate si a iesit la iveala necesitatea de a porni de la fenomenul viu. au adus contributii substantiale la cunoasterea basmului popular. cu prefacerile inerente circulatiei. de aici poslbilitatea de a fi detectat unde a fost împrumutat din naratiunea originara. de la cotidian la neobisnuit. creatorul popular a putut lua aceste elemente din reprezentarile curente (credinte. Monografiile întreprinse nu au putut aduce însa nici o lumina. cercetatorii vad ascensiunea de la simplu la complicat. 130-142. S-a constatat ca nu corespunde realitatii nici ipoteza corifeilor finlandezi. aratînd care este calea fructuoasa a viitoarelor studii monografice despre povestea populara (XVI. ca fiecare element narativ a apartinut initial numai unei naratiuni. ancorate cu un <. poate servi ca punct de plecare în atari elucidari· si cu cît cunostintele în acest domeniu au sporit. iar cu celalalt în lumea ar.-a vazut cît e d~ g. oricît ar fi ea de mare. conceptii despre lumea înconjuratoare). de la basmul din realitatea folclorica. asa cum e atestata la primitivi si în preistorie.:apatîn realitatea folclorica. va putea fi lamurita problema. Numai o intensa familiarizare cu gîndirea preistorica si cu cea populara. a originii basmului ca specie folclorica.haica. atît de controversata. legende). 159-180).260 presupune ca primii izvoditori au avut acelasi orizont si aceleasi înclinatii creatoare ca cei contemporani (uneori ca si folcloristul care a judecat faptele dupa ceea ce i se parea lui mai "logic". fiind plasmuit anume pentru contextul respectiv. abia o parte fiind plasmuiri anume pentru osatura cutarui basm. în genere. deci de la legenda sau povestire la basmul complex si plin de minuni. potrivit stadiilor în care se esaloneaza. pentru a-i studia legile de transmitere orala. în conformitate cu rationalismul modern). fiindca o suma de fapte individuale. sau din relatarile mai simple (povestiri. .

îndeosebi Murgila si Zorila sînt aratati ca "niste fla~ai mari. Ei au fost trei frati care s-au batut de la o camasa facuta de mama lor si cerul i:a despartit pe vecie (LUI. Ei calatoresc mereu de la rasarit spre apus. înaintea omului" (LXV. 237). Zorila ar fi un bou care poarta soarele. fara a se putea ajunge" (LUI. Murgila are puterea de a face noaptea mai lunga. p. îi manînca". Zorila si Murgila se mai numesc cei doi boi care arunca soarele cu coarnele lor de la apus la rasarit. p. gigantici. care cînta 'noaptea prin paduri. p. Miazanoapte (Miez-de-noapte. iar Zorila de a lungi ziua. îl dau jos si încep a rîde. Serila. Noptila) si Zori-de-zi. 223-224)~ Mai frecyent. 224). îi omoara. p. altceva nu-i fac". Au înfatisarea unor oameni obisnuiti sau mari si puternici care se pot face nevazuti. pe cînd Murgila un bou care "duce luna". hordo. sau "doi tauri frumosi care se gonesc unul pe altul. fiinte supranaturale sau <fhiar zmei (ibid. îi sar în spinare. dar în alte parti se afirma ca "Zorila si Murgila veniau si furau fetele in zori si-n amurg" (LUI. Murgila Mit v. . învingînd totdeauna Zorila.261 Miezila v. uneori chiar "îi bat. 223). al' doilea la miezul noptii si ultimul în zori. Ei mai sînt închipuiti ca fiinte silvestre cu înfatisari urîte care sperie pe oameni. Legendele îi înfatiseaza felurit. Legenda Motan v. Murgila. oameni sau animale "mari ca niste clai". Miezila si Zorila sînt trei luceferi care lumineaza. Cel ce merge foarte repede îi poate ajunge si îl poate vedea pe Miezila "ca o bute hornonaind. cel dintîi seara. Ei sînt de obicei barbati. Miezila si Zorila sînt încpipuiti ca cei trei purtatori ai conacelor de noapte. Miezila si Zorila sînt cunoscuti si sub alte nume: De-eu-seara (De-eu-vreme). 542). Pisica Murgila (Serila).. Pot fi vazuti ca oameni mari si urîti sau momîi felurite. Zorila e boul baltat care "caIatoreste de la apus spre rasarit si ajuta soarelui sa urce pe tarîmul nostru". sau "un fel de boi mari si puternici care se lupta amîndoi". hordo. pe alocuri însa femei. în timp ce Murgila e sotul lui "care face calea opusa si ajuta soarelui sa coboare pe tarîmul celalalt". cînd întîlnesc vreun om. Ei au putere numai pîna lacîntatul cocosilor. p.

Miezu-noptii si Zori-de-ziua "ca lui i-era frica sa nu se faca ziua". si pa pamînt. Crîncu. Cel dintîi se vaita "ca rag vacile pin ocoale si ghitaii pin strunga". singurii în stare sa readuca fata furata de diavol sau zmeu. 278-282). daca e o lacusta pa toarta cerului. III. cerînd "ceva sa manînc si eu sa ma duc sa-m vaz de serviciu meu". vînatorul codrului pleaca sa aduca foc din muntele departat si e oprit pe rînd de De-cu-sara. Cînd se trezesc la ziua. Ei mai apar si ca trei frati îndemînatici. II. 42-43). dar Petrea Fat Frumos se duce pîna la vîlva taia zarita din vîrful copacului si se întoarce cu foc. în chip similar. Miez-da-noapte e tot în tacere. dezlegînd pe Miezila si Zorila (5. umplea burdufu si-i dadea drumu tot vie". Miez-de-noapte avea un auz neobisnuit: "daca pui urechea la pamînt. îi dezleaga pe cei trei (60. asteptînd sa i se termine camasa începuta. Calin-Nebunul pleaca spre zarea de foc din departare si leaga pe rînd pe De-cu-sara. Da-cu-sara era alergator neîntrecut: "cînd fugea. Cînd împaratul anunta ca i s-a furat fata. pîna ce mama lor îi împaca. plecat în cautare de foc. Murgila. se iau la bataie. aud ce este si su pamînt. o jîpuia. întrucît el a prins-o cazînd din vazduh (5. si cînd oi trage cu arma. Miez-de-noapte si Decatra-ziua. da fiecaruia cîte "o bucat' de carne s-o bucat' de turta". p. fara sa se întîl~easca unul cu altul. mama lor le gateste o camasa din pînza uitata si le da sa manînce mîncare uitata. p. Crîncu îi leaga pe rînd. dezlegîndu-i. 410-419). iar De-cusara "era mai mult mort de cînd era legat" (32. nu mai misca niminea. Ei vin pe rînd la mama lor. p. La înapoiere. îi leaga de cîte un copac. dacînd eu.262 în basmele fantastice. mai cu seama în unele variante ale tipurilor 300. 330-333). încît fieca~e adoarme pe rîn'd. aratîndu-Ie ca sînt frati si ca trebuie sa aduca fata împaratului. al doilea "ca-m rag oile în strunga si mieii pin stîna". 302 si 303. . întîlneste. apoi cînd se întoarce cu un taciune. fara alta motivare decît "azi nu poti". o mulgea încît nu simtea. l-am facut praf!" Cei trei izbutesc sa scoata fata de la diavol fara sa-i simta si Da-cu-sara o ia de sotie. pe rînd pe MieziIa-miez-denoapte si pe Zorila-zori-de-ziua carora le cere foc si fiindca nu au. prindea capra din fuga cea mai mare. Miezila si Zorila apar în rolul lor de a purta cele trei etape ale noptii si protagonistul basmului îi leaga pentru a lungi noaptea. Petrea Fat-Frumos. p. aud!" ZoriIa-zori-de-zi era ochitor neîntrecut: "eu cîn trag cu arma. I.

galeti s. E scos de o pajura careia i-a salvat puii de la balaur si îsi gaseste fiul porcar iar sotia gainareasa. Ei pleaca în cautarea celor trei fete ale împaratului. cei trei frati.2~ ~ Prin extensiune. Zorila coboara dupa fetele furate pe tarîmul de jos. Iata de ce sînt asa de înholbata" (47. Miezila la miezul noptii si Zorila dimineata (acesta p. fiind parasit de De-cu-seara si Miez-de-noapte.umit si Aripa-frumoasa). Aripa-frumoasa se lupta pe rînd cu zmeii la pod. luna si soarele si cei trei frati primesc de sotii fetele împaratului (60. p. dar ea scapa si ei se palmuiesc. 372. Se multumeste sa-si alunge fratii (86. în alta varianta. furate de zmei. . SariIa. patru ori pe zi te dau afara din casa" (ibid. Murgila. Sarila coboara pe tarîmul celalalt.a. dar el e lasat acolo. unde femeile "nu spala blidele cu zilele. 99-107). p. iar cel ~are izbîndeste.. Fiindca numai Zorila era nazdravan. însotit de Miezila cu conditia "sa nu-l puie la nimica greu". Laudîndu-se catre un tîntar ca face oamenii sa se palmuiasca. într-o varianta moldoveneasca a basmului Ar 301 B. ramînînd urmasul împaratului (79. dovedind ca bîzîie "nu de rîs. pleaca el. acestia dau cu palma s-o omoare.) nu le spala cu saptamînile din casa nu te scot niciodata". 374). elibereaza· pe rînd stelele. 72-77). Ele prefera satele de munte. Musca. laudarosenia m. p. Miezila si Zarila sînt trei frati cate îndeplinesc rolurile lui Strîmba-Lemne. Ei sînt trei frati. Zorila înfrînge pe zmei si revine cu cheia raiului si lumina soarelui. "Rîd de ma prapadesc. omoara zmeii. se arata ca m. care pleaca sa readuca constelatiile furate. Miezila si Zorila sînt trimisi de împarat sa-i aduca ch~ia raiului si lumin~ soarelui. p. 'Miezila si Zorila îndeplinesc atributiile altor personaje. SariIa. va primi fata lui de s~tie. 371). revine cu fetele care sînt scoase cu "leaganul" de ceilalti frati. budeie. în alta varianta. p. 49-63). Sfarma-Piatra si a eroului principal din celelalte variante. LXXIX. 67-81). p. e scos de un corb si devine mostenitorul tronului. pîna ce mi se umfla ochii. e zdrobita de om. pe cînd "la tîrg nu-i de noi de trei. ci mai de graba de plîns" (47. 288 *). iar ciuveiele (berbinti. în unele legende-snoava. alungîndu-i pe cei doi frati tradatori (3. III. e pedepsita. omoara zmeii si elibereaza cele trei fete ale împaratului. Serila nascut seara. p. ar avea ochii holbati de prea mult rîs: se pune pe obrazul oamenilor. în basmele despre animale.

Dragi nurorilor mele! prindeti musca aceea. "si se baga pe gaura de la încuietoare si începu a zbura .. Puterile zmeului se afla cu totul rar în doua m. caci ea v-a omorît barbatii vostri si feciorii mei" (60. 499. eroul se preface m. adapostindu-se dupa o ciuperca. . pe care le vîra într-un corn si îl da drept simbrie servitorului care i-a pascut 9 iepe (52. joaca rolul albinei de a-l ajuta pe erou sa ghiceasca fata cea mai mica a zmeului dintre cele trei.se preface în m. III. III.mincinos cine nu crede" (41. la sfatul ciocîrlanului pe care încaleca (85. 1228). p. uneori e invocata drept marturie a pseudoveracitatii: "De cînd se scria musca pe perete . Eroul mic cît bobul . p. p.tura. Cu totul sporadic. m. asezîndu-i-se pe nas (LXXXIII.Degetel etc.. p. p. de unde ia toti sacii cu bani (18. de unde sperie o ceata de hoti. Dumnezeu preface o hergihelie de cai. se preface m. o turma de oi si o cireada de vaci în m. în casa unui popa zgîrcit.Mai . Ca sa spioneze zmeoaica ai carei fii i-a ucis în lupta. LXXXIII. . pentru a iesi din încurca. (AT 700) . p. 387). Pitic).744. (60. 80). Pentru ca eroul sa poata ajunge în împaratia Arapuschii. "S-a dat Michiduta de trei ori peste cap si s-a facut musculita". în formulele initiale. 51). (AT 302). 31. 62). acestea locuind într-o rata etc. I.. apare întîmplator si în ul}e~me / propriu-zise. p. Apoi intra în gîtul unul lup pe care îl tortureaza.. dîndu-se de trei ori peste cap. v.264 M. 547). p.

p.-53). de atunci. N. au atacat digul. înfatisat de legende dreptîntemeietorul Tarii Românesti. Uneori. N. p. stînca numindu-se de atunci Piscul . folosind formule de recunoastere. 59-63). spargînd pieile si au pierit înecati toti. . a ridicat st~vilarele. Alta data.V. A purtat multe razboaie ctl tatarii. Fiindca Dîmbovita avea apele mari. crezînd ca e o cetate în fata lor. în timFml noptii.' . si-a ascuns sotia dupa o stînca pe malul Dîmbovitei. gemînd lînga satul numit. iar N. iar peste lac a întins un pod de piei de bivolla casele sotiei din Malu Doamnei.V. Din cetatile Jidova si Gradiste.N Negru Voda. se înalta în aer cu calul nazdravan si readuce oastea asupra lor. avînd caii potcoviti "cu potcoavele d-andaratele" si-i alunga. Tatarii au gasit ascunzisul ei si doamna s-a aruncat în Dîmbovita. Se stabileste la Cîmpulung si nu se mai întoarce la Fagaras. a construit un zid prin care a barat Dîmbovita la Cetateni. N. 1. Titarii. tatarii erau sa-I prinda. A venit din tara Fagarasului peste munti cu o ceata de voinici sa alunge tatarii.V. Cu acestia ataca din nou pe tatari. 50-'-51). Cere simbrie numai un mînz "flotocos si alb ca oaia" care avea aripi ascunse în par.V. 67-80). înecîndu-i pe toti (ibid. Totusi. 'Tatarii navalitori si-au pus tabara chiar în albia secata. N. N. a întins peste ea un pod de piei de bivol si s-a adapostit cu oastea la Cetatuia (66. construieste un dig puternic din piei de bivol prin care a "oprit toata apa Dîmbovitei". Simtind alta data ca tatarii înainteaza pe cursul Dîmbovitei. precum si haiducii închisi în te~nite. iar el a trecut muntii.V. 48. alungîndu-i peste granita (65. dar N.V.V. La un nou atac.V.. 3. tatarii au fost alungati de oastea lui N. Gemenea.p. 2. ... nu poate rezista repetatelor atacuri ale acestora si intra sluga la un crai de peste munti ca sa-i pazeasca herghelia de iepe. Silit de multimea tatarilor sa fuga. La tîrgul de Sîntilie din Cîmpulung organizeaza masacrul tatarilor veniti ca de obicei dupa prada (66. p. a trebuit sa fuga dinaintea tatarilor în cetatea Cetatuia.

6. p. Tiganesti. Priboieni. p.. Mai numeroase sînt constructiile ce i se atribuie: cetatea si palatul de la Cetatuia. biserica din Dragoslavele. manastirea Vieras. a facut un tîrg "de scule femeiesti. a ordonat distrugerea bisericii Sîn-Nicoara. 77-78). manastirea Tataresti de pe Teleorman (66. (68. cetatea din Rucar etc.V. cetatea di~ Dragoslavele. N. XIX-41). 232). Ca sa nu fie prinsa de tatari. p. apoi manastirea Negru Voda si cetatea din Cîmpulung.V. zidita de sotia lui. 7. N. ea a fugit pe un afluent al Dîmbovitei. 54-55). p. 55-56).V.V. în Domnesti si-a facut conac în trecerile sale de la Cîmpulung la Curtea de Arges (66. p. p. Ca sa populeze tara dupa ce a alungat pe tatari. p.. 51). . numit de atunci Valea Doamnei. ea fuge si se îneaca în Rîul Doamnei în dreptul satului numit de atunci Domnesti (99. voinicii s-au repezit si si-au luat neveste moldovence. 31).V. scotîndu-Ie boabele din gusi pentru a le semana (65. N. p. p. Un om l-a trecut în spate "legat la oichi" peste apele Cernei si. Zgriptestî. iar din Coltul Doamnei deasupra acelei vai s-a aruncat cînd i s-a parut ca sotul ei a fost omorît de tatari (ibid. femeile n-au mai vrut sa plece de la sotii lor (65. ca rasplata.V. punînd tunurile în bataie înainte de a fi terminata (66. Alta data. p. 66-67) .V. N. Aflînd de întoarcerea lui. cetatuia din Schitu-G~lesti (65. a fugit spre Banat si a poposit în Obîrsia-Closani. iar la întoarcere i-a taiat. 47-48). ca sa vie femei din Moldova". 64-82). s<.. Negresti. Cînd au venit moldovenii cu oastea sa le elibereze. p. Furesti. Acolo a taiat pe paharnicul care îl radea fiindca i-a cerut sîmbria tocmai în pribegie. 60). Ea a construit O biserica "de legea ei" în absenta lui N. 5. S-a înecat în vreme ce se scalda cu voia lui N. 51. de un'de vorbea cu sotul din cetate' "prin ajutorul buciumului" (ibid. p. N. p. 4. (68. VI.. 238-239).V. 65.V. Ea îsi avea locuinta în muntele Doamnele.266 Doamnei (ibid. biserica din Corbi. în toponimiaregiuniiArges-Dîmbovitase întîlnesc mai multe denumiri cu N. p. (66. 67-85). 63). Lui N. a adus porumbul din Tara Ungureasca printr-o stratagema: s-a dus acolo cu o suta de curcani pe care i-a îndopat cu porumb. Dobresti.hitulsi palatul din Cetateni. dincoace de brazda Moldovei. i se atribuie o sumedenie de întemeieri de sate prin danii: Botesti.p. i-a dat hrisov de stapînire asupra satului (39.V. în toiul tîrgului. Multe legende povestesc chinurile si moartea tragica a sotiei lui N. 56-60.

ca sa nu se cunoasca". fara sa-I cunoasca. a avut frate pe Mircea Ciobanasul. 9. Cînd N. ascunse înca în pamînt. în pestera din cetatea lui N. De asemenea. p. pietre scumpe. iar în clopotnita din Schitu din Cetate "au fost comori". "a pus oale cu bani si peste ele a tencuit. 83-84). 69-74).267 8.V.V. N. mai multe care de bani".V.V. dispune sa ia o parte din turma. N.V. iar doua sa le dea stapînilor. p. dar Mircea îi arata dovezile de frate si e gratiat (65.V. De la N. Dar locul unde sînt ascunse "nimeni nu-l poate sti" (65. ar fi ramas multe comori. în cuta din cetatea lui N. "sunt ascunse comorile lui Negru Voda: felurite odoare. acestia se revolta si Mircea îi decapiteaza. vrea sa-I spînzure. .

Cînd lupul vrea sa o manînce. nazdravana nu mai vrea sa vîre o. apoi moare (4.la strunga. O.366367). devine nazdravana si e înconjurata de o turma mare de o. Il învie întîi pe Petru. singura le pastea. a baiatului într-una nazdravana. Dumnezeu nu s-a învoit. Dupa o legenda. care nu i-a fatat sapte ani. el o înjura si ea devine însarcinata. cerîndu-Ie sa deschida numai la vorbele ei (86. o. 88). naste un baiat nazdravan. p. se prinde frate de cruce cu vulpea si cu lupul. rîde de diavolul ce întindea pielea cu dintii ca sa poata scrie pacatele oamenilor si devine si el pacatos. 128-130). p. Cel mai mic scapa dupa sfaturile o. cu laba într-o despicatura. aceasta frige pe cei doi frati mai mari (AT 1137). Ea are "trei fete (oite)" care deschideau usa numai la vorbele ei (35. Un om sarac pleaca în lume cu o o. q. 1. vede "batista picata cu sînge" si pleaca în cautarea lor. p. o. în basme. îi învie si pe ei. lasînd ciobanul sa fie mai mare _peste ele (52.o Oaie. Zmeii îl omoara. 1192). p. Naste un copil nazdravan. 532-533). apare sporadic. Petru prefac unicao. o. Petre (Ar 301 B). ramîne în urma de turma. desi stia ca atunci ea va muri. acesta cere sa-i învie si fratii de cruce. Fiutu Oii (60. p. unde ramîne prins (12. acesta sa moara. o. 56-60). în basmele despre animale. Un om lasa în padure o. Fiindca lauda toate lunile (Ar 503). Dumnezeu si Sf. p. o o. p. Ciobanul îi zice "bîr. III. pe care ea "le mulgea. singura facea brînza. Uneori. La sfatul ei. O. seamana pe lunca oasele mielului mîncat si acestea se prefac într-o turma mare. Peste noua luni. dar a cerut în schimb de la Dumnezeu ca atunci cînd va lovi ciobanul cu piciorul. r . el sedea numai ca un sfînt" (52. oaie si îi dete cu piciorul. vroia la început sa dea o vadra de' lapte. Cîteva variante ale tipului AT 123 au ca protagonista o. e nazdravana si închide usa bordeiului în care se afla cele doua miele. O. Ducîndu-se la biserica. vulpea îl obliga sa jure. dimpreuna cu Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. Cînd ajunge cu turma la Mama Padurii. 1174). oaia ramase îndata grea".

Probele petirii). 1232-1235). Copilul fugit cu sora-sa în padure de tatal canibal bea apa dintr-o urma de berbec si se preface în berbec. actantii din basm sînt metamorfozati în miei sau berbeci. se lupta cu el si omul se întoarce teafar cu turma (ibid. II. . p. Dar fiindca ciobanul nu este ospitalier cu binefacatorii lui. 37-40). Pentru ca i-a pascut o. Unul din fratii saraci doreste sa aiba o turma de o. Baiatul care a slujit un an de zile pe o mîna de orz. o. Dracul (zmeul) momeste copiii la curtile lui ca sa le dea în schimb pe turma lor niste o. 198-207). Abia cînd rîde fata împaratului care nu mai rîsese pîna atunci. "oile sbrr! se fac cioare si se înalta în vazduh . tigaie. ale unui sihastru. nazdravana îsi hraneste stapînul. 502-506). fiind ciugulita de un cocos. p. se desfac toti cei lipiti de berbec (52. caci mergînd la locul indicat.. apoi îndeplineste sarcinile grele primite de stapîn (v. p. Un baiat izbuteste sa pasca cele trei o.346). apoi revine la sihastru. baiatul pleaca cu berbecele.. Dumnezeu si Si. Pentru ca fratele mai mic a ridicat în brate o. p. din lîna lui numai aur" (5.. o. p. ascunzîndu-se în piele de berbec. aceasta îl ajuta sa aduca Iarba si apa de pe lumea cealalta si e rasplatit de stapînul lor cu cornul abundentei (84.. Drept recunostinta. p. Cel mai mic scapa vîrîndu-se în pielea unui berbec (5. O. din copilul ars sare o scînteie în tarîte si o. 1193). împreuna cu celelalte animale nazdravane rapune balaurul din fîntîna (AT 300). 74). II. berbecul îi ducea copilul în coarne ca sa-I alapteze (52.. iar cînd Mama Padurii face un lup de fier din firul ei de par. Cînd stapînul este taiat în bucati. scuturînd din ureche "o masa si i-o dat de baut si de mîncat la stapînu-su". 481). p. Dumnezeu darui este omului sarac un miel care la comanda "scutura-te. I. îl duce în lume. cu lîna de aur (AT 1137). în alta varianta. afla "o turma mare de oi si numa a lui îs oile" (5. dar toti cîti îi ating lîna. Fiindca un berbec îi omoara cocosul. o. învie. Dupa ce sora-sa este înecata de o servitoare care îi ia locul. Ciobanul ramîne cu bîta în mîna si cu buzele umflate" (60.269 nazdravane.. IV. Temporar. scoate numai aur din el.. în unele variante ale basmului AT 563. berbecel' . (AT 750 D). II. decapitate care se prinde la loc si o. p. p. p. o pierde la un popas. le aduna si contribuie la învierea lui (5. ramîn prinsi de el (AT 571). 1162-1163). Petru calatori îi îndeplinesc dorinta. fiindca saruta capul o. sihastrul îl daruieste pe baiat cu cornul din care vor iesi cirezi de vite (ibid. 1023-1024).

Probele petirii). le cînta din fluierul fermecat încît joaca tot timpul în loc sa pasca. ca fata persecutata a scapat de la moarte si are un copil. Uneori. O. îi da împaratesei acelasi raspuns (89. Un mat al mielului se preface în copil (ibid. a nascut un miel cu lîna de aur. 5860). nici sub soare 1" Dupa ce e crutata de calau si primita de zmei ca sora lor. o. Cel mai adesea. Tiganul a primit de la nas o o. în care IV. Copiii cu parul de aur în peripetiile lor (AT 707) sufera si metamorfozarea în miei. p. Ca sa faca stapînului o carare cu o calcatura moale si una tare. are puterea ·de a chema patru zmei care îl slujesc pe stapînul ei.270 care le-a mîncat. o preface în pasare (42. Acestia sînt taiati. v. . 709). Baiatul . ' .. 84-85). Pacala le taie si le arunca peste zid. De la ea. p. Ea poate arata unde se ascunde petitorul (AT 329. o. 5839). Cîine Oglinda. îngrozit. Cînd e trimis sa le pasca în interiorul unui loc îngradit cu zid. 1024). 108-114). începe sa behaie de durere. Fata împaratului poseda o o.nici sub luna. vazute sau nevazute. si le asaza alternativ cu spinarea deasupra si dedesubt (S. 3000). brazii sînt taiati si prefacuti în scînduri. crezînd ca e complicele cuberbecul. Popa. Tovarasii nazdravani Ogar v. Dascalul îl duce pe preot cu sila la biserica si îl arunca jos. fuge (S. oaia îl va bea. rasar din ei "doi brazi de aur". Doua scîntei sar în faina si o. putea vedea cele mai îndepartate lucruri si fiinte. . tiganul crede ca vrea sa-I bea si o omoara cu ciocanul (S. Hotul. Pacala taie o. 72-73). iar acestea arse. pe care o duce de coada. Un român îi spune ca daca o va chinui. În snoave Pacala cioban la o. mama vitrega are o o. dar din do~a' bucatele de mate scapate pe apa se nasc iarasi "un baietas si o fetita cu parul de aur" (99. . pe care i~o daruise o zîna la nastere (81. care o manînca a fatat "un berbecut si o mieluta cu lîn~le de aur". cu puteri miraculoase se întîlneste în cîteva basme fantastice. îi ordona sa-I jupoaie. împarateasa afla ca N aranza "seaman pe lume n-are . care îi arata pe cea mai frumoasa femeie (AT 403.. p. p. La instigarea impostoarei. 517). Dupa ce au fost îngropati. p. Cînd o. Vitrega afla de la o. Doi hoti vor sa fure tapul popii si banii din biserica. Ochila v.

Ou. Dar o. o. p. Acele oua sînt puterile mele" (3. p.420). Baba coace o. unde a fugit sotia în piele de broasca (AT 402). p. se asaza pe vatra focului. 411). Puteri). Cînd arunca o. nazdravan era închis într-o lada. 140). Uneori. I. explodeaza si e socotit de acesta detunatura de tun (5.356). p. l-a scos din lada si o. fugarii fura din casa zmeului un urcior. o. "ce arata pe cine doreai" (41. dispare blestemul. apare ca personaj principal. I. unul avea o o. de aur. o. salvînd cei doi soti (86. p. apoi rata si ia cele doua o. Un om care-i stia însusirile. Saves primeste pentru o. Alta o. Aripa-frumoasa afla ca este un "viteaz mai mare" ca el. p. aceasta se preface într-un "munte rîpos" (LXXXIII. se uita la nevoie în ea si cei patru zmei apar dintr-odata pentru a-i îndeplini orice dorinta (18. puterile zmeului (AT 302) se afla în o. p. 522). între altele. fratele este momit de soacra asasina (AT 707) sa aduca. în unele variante. "Pe locul cela s-a facut tîrg asa de frumos si o împaratie mare" (52. sporadic. Saves ajunge într-o tara unde o. pornite în calatorie (AT 130 si 210). Cînd înnopteaza în casa straina. în alt basm aromân. Cînd eroina trînteste unul de pamînt. ' în basmele despre animale. p. contine blestemul care a prefacut orasul întreg într-o moara. un pieptene si o o.141). se poate transforma în obstacol. p. I. sare din lada în capul împara- . înapoia lor. p.n. (v. pe vatra. 77). "s-a facut apoi soarele p~ cer" (52! p. p. o. Dintre cei trei frati care petesc pe fata împaratului. iar la venirea proprietarului. III. si o. 40-43).991).20).nist sa-i aduca o. lupul sare pe fereastra si se apropie de el. Eroul spinteca boul nazdravan. într-o Iadita de sub prag "se afla trei oua. o.. Dupa o legenda. un o. explodeaza. alaturi de alte animale. doar "îti arata o oglinda si-ti ia puterile si frumsetea" (60. într-un basm aromâ. e în stare sa ia toata puterea voinicului. Piticul frate de cruce le scoate. în basme. era necunoscuta si oamenii "ca sa se oglindeasca aveau în casa cîte-un ciubar plin cu apa". împaratul îl trimite pe protago. la miei (ibid. cu care îsi încarcase corabia tot atît aur de la împaratul acelei tari (33. 148). Pentru a-i lua sotia frumoasa. orbindu-l cu cenusa (5. Balaurul intrat în tînara sotie (AT 507) a lasat în ea trei o.271 a primit-o de la nasul sau Hai-Hai din fîntîna (AT 325).73). din care s-ar fi nascut balauri.

între degete. vite pe car~ le da apoi ca dar finulul la nunta acestuia (52. în snoave. Gaina nazdravana oua în fiecare zi si o. "Cînd 1-0 aruncat. bostanul se rostogoleste pe coasta si stîrneste un iepure dintr-o tufa: tiganul crede ca a fost mînzul iesit din o. p. deoarece aflase ca tatal baiatului era fratele lui si suma reprezenta partea lui de mostenire (82. p. 280). Batrînul daruieste voinicului un o. p. Ridicîndu-se de pe el. luat de la niste copii care se certau pentru el.. . Unui flacau îi vine norocul printr-un o. I. din puica iesita ~gonisind porci. apoi un o. fermecat din porumb preface zmeoaica în femeie obisnuita (52. în care se afla un cal nazdravan si haine (7. Aceasta începe sa-I boceasca si i se asociaza la bocit pe rînd poarta. Gaina). 429). 411).140). omorîndu-l pe loc (LXXXIII. _ în povestea cumulativa AT 2022 B.426-427). Un boier ofera o suma enorma pentru el. scumpe sau de diamant (AT 567 v. p. de aur "cînd îl. p. stapîne Constantine?" (5. Voinicul plecat dupa Ileana Cosînzeana primeste un o. p. Acesta îl duce înapoi si-l pune sub closca. gata cu palosul si hainele de aur" (7. Finul refuza o.272 tului. o vinit tri oameni de fier: Ce-i. scroafa.992). p. p. Iepurele nazdravan învata pe stapînul lui sa arunce în sus o. O. 95-98). învîrtea . clocit de el (52. soarecele sparge o. de cal. primit ca dar de la nas. copacul. babei.419).p. ~i. 139). gasit. de argint. îi sta gata calul însauat. Se îmbogateste succesiv. tiganul cloceste unbostan despre care i s-a spus ca ar fi o. stigletul si fîntîna (52..

II. CI. Aceasta le urmareste.293). e pasarea puternica din basmele fantastice. peria si naframa. aducînd cu ei turbarea pe pamînt (ibid. Hamesiti de foame.443).443). pe care eale îndeplineste cu ajutorul sotului. Se împrieteneste cu fata p~ cu care apoi fuge (7. p. 144). La urma. care însa îi doboara. dar ei arunca peria. La curtile p. stînca si apa. se înduioseaza si-i binecuvînta sa traiasca în pace (52. I.320). cutea si pieptenele ce se fac codru. "pe muntii cei mai înalti" (44. reîntinerind (LIII. iar mama lor i-a blestemat sa se prefaca în p. dîndu-i sarcini grele (v. fug amîndoi. p. îi persecuta sotia. mîncau aluatul de pe lopata. la urma un copil cu un pamîntean pe care îl iubea mai mult decît pe ceilalti. Ei adulmeca înaintea lupului care n-ar avea Ihiros~ împartindu-si apoi prada (52.. uriasa are copii cu un zmeu. vulturul îsi îneaca cei doi pui cînd îi promit ca ei îl vor trece peste apa cînd va fi batrîn (AT 244 C*). Sarcini de pierzanie). cînd ajunge la 30 de ani. . Initial au fost copiii unei vaduve. într-un basm despre animale. ea nu mai îmbatrîneste niciodata. din slujba unei babe fura o fata de împarat pe care o va elibera eroul care o sileste pe p. Apoi amîndoua fug de la curtile p.. are o fata care se împrieteneste cu o fata fugita de fratele sau ce vroia s-o ia de nevasta. Ea izbuteste sa rapeasca fete si sa le duca la mari departari. se duce si se scalda în Iordan. O p. "ca si eu voi avea copiii mei" (52. Scapate de urmarire.-p. O p. sa se dea în vileag: "eu aicea fac fete frumoase si feciori frumosi" (5. p. P. 444-445).p Pajura. p. P. Îl trece peste apa numai pe al treilea care nu promite. p. p. O p. p. Cînd acesta se însoara. p. fata. se aciueaza o' fata fugita de frafele incestuos. Dupa legende. 154). p~ îi urmareste. 113-123). f~garele arunca cutea. fiindca izbutit sa fure crucea de la "fîntîna lui Iordan". Vulturii singuri se pot ridica pîna la vîntul turbat.

45-46). 140). ·c . p. Eroul omoara balaurul care îi mînca întotdeauna puii si drept rasplata. Drept rasplata. arunca în fîntîna pe cealalta.21-30). La fiecare întoarcere a capului. sau ca sa se poata coborî prin turnul înalt care a crescut în jurul copilului promis lui ("nestiutul" de acasa) pentru ca i-a ajutat tatalui s3. p. p. mai rasplateste pe erou pentru uciderea balaurului ce-Î mînca puii. Aproape de iesire. p. II. p. 969). în mai multe basme. sau un inel care îi îndeplineste orice dorinta (5. Un vultur urias ramîne singurul supravietuitor dintr-un razboi cumplit al animalelor (AT 537). vomita bucaturaduce pe Solomon si-ocer.128) etc. eroul îi da cîte o daraba de carne sau pîine. p. Vilis viteazul îl învinge cu usurinta (81. Fiindca i-a dat de mîncare un bou. printre animalele-cumnati (AT 552) se întîlneste si vulturul care îi arata unde se afla nevasta furata de zmeu (60. apoi se îneaca si ea. daruindu-i un mînz nazdravan "de la iapa babei de la Breaza" (42. din care pot iesi. In chip similar îl ultima si eroul la lipeste la loc un fluier de aur (52. vulturul îl duce pe Trifon habauculla tatal serpilor. p. p. 3-4). 378). îl scoate pe tarîmul de sus.si de atunci ar fi ramas corpul omenesc cu atari adîncituri. într-o varianta a basmului AT 325. la dorinta. 1. în vultur se afla ascunse puterile zmeului (AT 302). se termina proviziile si eroul îsi taie o bucata din talpile picioarelor . p. mîncîndu-i toate vitele. diavolul se preface si în vultur <ca sa poata urmari pe fostul ucenic prefacut în porumbel (LXXXIII. Uneori. 18 burdufuri cu apa si 30 berbeci (61. p.cresc doi paltini (LXXXIII. pîna ce devine mare si e petita de fiul unui împarat (59.274 p. 152). sfatuindu-1 sa ceara "margeaua de dupa masea" care de asemenea îi îndeplinea orice dorinta (60. 12. în alt basm. 87). p. unde o creste alaturea de puii lui. 87). Uneori. p. p.552). p. II. 194). p. III. 490). Din ele .ce plîngea si o duce în cuibul sau. Trei vulturi previn pe tovarasul mirelui de nenorocirile ce îl asteapta (AT 516. Un vultur rapeste o fetita . p. p. p.sau si din pulpe si de la subtiori . scoate de pe tarîmul de jos eroul lasat acolo de ortacii infideli (AT 301 B). vulturul apare ca auxiliar de seama al eroului. P. cirezi de vite (85. Sileste pe un om sa-I duca acasa si sa-I hraneasca. Rareori. ~. Cel mai adesea. 81). dupa ce i-a pregatit o merinde fabuloasa: 12 care de carne si 12 cuptoare de pîine (79. 224).scoata carul (LXXXII. îl duce în împaratia lui unde îi da "nuca seaca dintre capatîie". el hraneste un copil lepadat într-un pom pîna devine flacau (LXXXIII. de unde ia(79. 703).

tot la doua saptamîni opt pajure uriase si se lasau din zbor la moara din prapastii. p.221-229). e omorîta cu o buruiana (52. prefacîndu-1 în mît (5. Uneori. O p. ea o rapeste iarasi în zbor. întruchipeaza istetimea populara: omul inteligent. mai rar Ivan în Moldova. 14).82). p. 172). dar e învinsa de o paunita. p. asa cum le consemneaza culegerile de snoave. 3000) începe de obicei cu împartirea unei vaci. ajutata de vulpe. s-au ciclizat o seama de episoade. La moara Ilenei Cosînzenei p. Cînd sotia necredincioasa i-o da ibovnicului care îl preface în cîine. Vulturul rasplateste pe erou cu o pana miraculoasa care îi îndeplineste orice dorinta (AT 449). face doar un umbrar de frunze si vaca e atrasa de acestea. (5. Incidental. Decid sa construiasca cîte un grajd si' în care va intra vaca. desi pe alocuri e înlocuit cu cel despre cei trei frati orfani în cautarea unui stapîn. în Transilvania. El partineste pe cei asupriti. p. Iana:. a caror înlantuire are o slaba intentie biografica. P. în jurul lui P.' la acela va ramînea. tot vulturul îl sfatuieste cum sa o recapete. p. 212). apoi spioneaza din zbor manevrele armatei ce vrea sa elibereze fata si o ataca cu bolo' vani (5. O p. duc faina. vulturul schiop e calauza sotiei care îsi cauta sotul (AT 425) pîna la curtile acestuia (52. vine mereu sa manînce pe un flacau. Doar episodul cu împartirea mostenirii parintesti ocupa locul prim în însiruirea naratiunilor. Ciclul P. 1. cunoscut si sub alte nume: Pepelea. II. Aci li se punea la fiecare pe spate cîte patru saci plini cu faina.275 Un vultur rapeste pe rînd copiii împaratesei pe care-i ducea la vizuina lui (82. iar cînd aceasta e readusa la curtea tatalui. cu inima deschisa si în acelasi timp abil sa faca fata situatiilor critice. Pacala. deoarece ele pot circula si independent. II. rapeste fata unui împarat pentru stapînul ei. Cînd macinisul era gata. împart galbenii cu .956). p. ajutîndu-i sa scape de oprimari sau razbunîndu-i fara crutare. Cei doi frati îsi fac grajduri de bîrne. "veneau de la curtile Ilenei. 1143). La urma. singura mostenire a celor trei frati. P. Apoi se înaltau în sus si duceau faina la palaturile Ilenei" (59~ p. El e corespondentul în snoave al lui Fat-Frumos din basmele fantastice. El vinde vaca unui copac pe care îl taie si gaseste la radacina lui o comoara din care ia numai pretul vacii. Fratii revin si duc comoara. Erou predilect al snoavelor românesti. vulturul ajuta Cenusereasa sa aleaga sacul de bob (79. lup si urs.

. intra servitor la un bogat ca sa-i pazeasca caprele.celui care se va supara. Popa îl lasa sa faca ce face vecinul. Popa îl trimite în padure dupa lemne. le scobeste miezul. dar sa le aduca întregi: P. de unde e doborît cu o lovitura.arate voioase. parînd ca vor sa rîda. iace instructie cu porcii. cît si animalele (AT 592). crezînd ca l-a omorît el. P.276 banita împrumutata de la popa. ia sacul de tamîie pe care îl aprinde dupa ye se desparte de frati. batjocoreste pe cei doi frati ai lui P. taie oile (sau caprele) si le asaza alternativ cu :spinarea în sus sau dedesupt. În alte variante. P. apoi lipeste ia loc coaja. P. P. Niste vînatori de rate îl împusca si popa cade în apa. P. la poalele caruia vin niste hoti sau negustori.. apoi da cu o bîta în capul preotesei. rupîndu-i un picior.el. Acesta îl arunca jos si. el le taie si le arunca peste zid. E trimis la dmp cu o pîine si un cas din care sa manînce. la ale carui sunete joaca atît oamenii. facînd învoiala ·cu ei ca sa i se taie nasul (sau trei fîsii de piele pe spinare) . e trimis apoi la moara dracilor cu saci -de cenusa sa-i aduca faina. lovindu-i cu calul popii care moare din izbituri si e adus în spate acasa. Trimis -cu oile sa le pasca "peste zid".învinuiti ca i-au schimbat grîul cu cenusa. în unele variante. P. apoi cu caprele popii. P. . el descopera casa :spargînd tiglele. el omoara dusmanii. P. încît joaca mereu. Ca sa . Se apuca si elIa joc. Vecinul crede ca l-a omorît el si îl pune pe popa în caruta unui pescar (AT 1537). îl asaza pe o scîndura sa pluteasca. cei de jos fug speriati. Acesta îl pune sa-i faca un pod de la biserica pîna acasa cu o calcatura moale :si una tare. Popa mîngîindu-l. cum cerea stapînul. rupîndu-si barba si hainele. un lup si un urs îi manînca boii. apoi îl anina în pomul vecinului. spunînd ca :se numeste "Singur eu" si scapa de razbunarea celorlalti care. sluga pierzînd si sîmbria. Apoi intra sluga la un popa care. omorînd-o. Noaptea -o petrec într-un copac din padure. sau jupoaie vitele si le întinde pieile. orbeste pe un drac. Preoteasa joaca si ea în pod pîna cade si moare. îi prinde la jug si aduce cu ei carul. lasînd bogatiile sau prada pe care le iau cei trei frati. P. îi înlatura o bîta si calul mort cade pe . 'Cei trei frati fug. Trimis apoi la razboi. Dumnezeu îl rasplateste cu un fluier sau cimpoi miraculos. luînd cu sine rîsnita sau usa casei. îl omoara. Popa care îl pîndea dintr-un maracine. Acesta îi spioneaza de la fereastra si P. sau le cînta din fluier. unde e proptit în bîte. P. scapa rîsnita (usa). le taie parte din buza. îi dau faina în loc.

popa se supara si P. Noaptea. el taie cei doi cîini cu acest nume si îi vîra în supa. P.. îi face pe nuntasi sa plece dupa lîna. îi da zece mii galbeni. în drum. iar el se substituie miresei si noaptea fuge. în cele din urma. Cum acesta s-a culcat lînga un tau. a schimbat locul cu fiul (sau sotia) popii. Crezînd ca a om'orît-o. fiindca nu fereste. Plecat cu sacul popii. mai jos). pe care au ars-o. Oamenii din sat. se vîra în sacul. e pus sa gateasca mîncarea. Cînd îl vad pe alta ulita cu o turma de oi (sau ciurda de vaci). dar P. El o duce în caruta proptita ca vie pîna la: oras sa-i dea în judecata. P. arunca tot gunoiul în apa_ Ca sa scape de el. satenii îsi taie vitele. Cînd afla aceasta. dar P. spargîndu-i un buboi din cap si sotia îl alunga. Taranii pleaca si ei cu excremente la tîrg.277 P. îsi omoara si ei nevestele si le duc la oras. întîlnind o nunta. se preface mort ca sa vada ce zice lumea (sau ca sa scape de Tîndala cu care trebuia sa mparta banii). el pleaca cu pielea în lume si o vinde ca buna ghicitoare (AT 1535). satenii i-O' taie. momeste pe un CIOban sa-i ia locul. o vaduva bogata. legînd în locul lui un tap. îi sperie . Taranii. întrucît angajarea lui expira la "cîntatul cucului". în apa. îl umple cu muschi alb. P. invidiosi. îl duce în butoaie. i-a facut o seama de lucruri pe dos (v. umplîndu-i curtea (sau casa) de gunoi (sau excremente) pe care P. Primeste apoi ordin sa "curete" copilul în fasa. dupa ce mai întîi P. e trimis sa împrastie gunoiul din car acolo unde se va opri cîinele. satenii îl vîra într-un sac sa-I înece. i-o omoara. acesta schimba locul cu vacarul. Noaptea la popas. un boier îi palmuieste sotia. Apoi îsi ia a doua sotie. conflictul cu satenii a izbucnit de la vaca de lemn a lui P. a cîstigat o vaca în locul celei de lemn. apoi se razbuna pe P. care cade jos. Ca sa se razbuJ?-e. apoi. iar la popas pretexteaza ca i s-au furat banii împaratesti si boierul îl despagubeste. dar sînt batuti. dar sînt batuti si decid sa-I arunce pe P. P. popa se decide sa fuga. îi taie nasul (sau trei fîsii de pe spinare). P. dar îsi omoara copilul în scalda. el îi scoate maruntaiele si îl atîrna într-un par sa se usuce. mintindu-l ca el n"a vrut sa fie primar. în alte variante. se arunca toti în apa ca sa adune si ei vite. cu cartile. în care sa nu lipseasca patrunjel si marar. aflînd de atare bogatie. popa crede ca îl arunca în apa. dar P. Vazîndu-1 cu atîti bani. el omoara preoteasa urcata în pom sa cînte ca cucul. în alte variante. e aratat uneori casatorit. ca mai sus. P. vin niste hoti în biserica. P.

Unele variante îl arata pe P. sluga la popa pîna vor urla lupii în vatra (S. Preoteasa devenind ibovnica primarului (sau a dascalului). altul sa curete grajdul. P. popa îl ia la bataie. Intra servitori la un popa. întepîndu-l cu aracii pe care îi arunca în pod sau oparindu-1 în -cada cu lîna. 3017). Pe drum. lasînd sotiei sa spuna ca a murit. P. apoi leaga roata de gîtul calului pîna ce cade mort (81 a. ia cuiul de la roata carutei. La înapoiere. Da creditorului numai 2 galbeni si hotii ~uzindu-l vorbind. unge toate partile carutei cu unsoare. minte pe popa . fuge cu banii în padure.ca dascalul ar avea nevoie de topor. într-o seama de variante. Apoi fura banii popii si fug. 3001). Alteori. P. le dejoaca întîlnirile. Solicitat sa pacaleasca. Tîndala îl atrage prefacîndu-se ca duce un car cu bani. iese si în cele din urma împart banii. unul sa pasca vaca. îndragostit de fata unui bogat care nu vrea sa i-o dea. insista sa duca restul de placinte (sau sarmale) dascalului care era tot la plug si mereu arunca cîte una. exasperat. Pacalesc pe o femeie sa puna stevie din care ar creste o varza uriasa. dar ei se pacalesc. se declara vinovati si cer iertare popii. Dascalul -crede ca culege bolovani sa-I loveasca si o ia la fuga. banii sînt . Apoi învata o femeie sa vînda miere drept otrava . Din nou P.din urma. 3002). Sluga la un taran. popa pleaca spre el cu toporul si culege placintele (sarmalele) de pe carare. pîndeste sosirea ibovnicului si sub pretexte vine acasa. cred ca au înviat mortii si fug mai d~part'e. P. îi vinde casa. Tîndala imita mugetul unui taur deasupra gropii si P. în cele . P. Vaca alerga mult si balega imens. cu care se pacaleste reciproc.doar un cui. apoi se întovara:sesc sa pacaleasca pe altii.278 si îi ramîn lui banii. fuge cu banii si se ascunde acasa într-o groapa. 599-600). vinde din grîul îmblatit pentru pîine si slanina. îi da fata (S. P. 3007). p.si se preface mort împreuna cu popa. Uneori. se pacalesc schimbînd sacii în care ar fi lîna si nuci (în realitate muschi si nuci padurete). el leaga boul cu un stergar si preoteasa crede ca e ibovnicul ei. pretinde ca si-a uitat "instrumentele" acasa si cere calul cu care nu se mai întoarce (sau caruta popii cu doi cai. Iasîndu-1 sa tina cu umarul povîrnisul dealului sa nu se rastoarne) (S. în cele din urma. în unele variante. P. în tovarasia lui Tîndala (S. O seama de ispravi sînt savîrsite de P. Apoi spune dascalului ca popa stie de relatiile nepermise cu preoteasa si îl avertizeaza sa fuga. bogatul. pastrîndu-si . schimbînd locurile. Cînd aude ibovnicul urlînd ca lupul.

scornind altele similare (v. p. ureaza pe dos. opareste copilul si closca. 3009). sau al celui care pretindea ca a venit de pe cealalta lume (AT 1540) si stoarce de la vaduva haine si bani pentru sotul ei (S. fierul de plug îl pune în caciula. într-o varianta a snoavei AT 1381. S. iar securea pe o cute (S. într-o seama de variante ale snoavei AT 1300 C. pîine si vin. La judecata. Sotia lui pune afara carne fripta. Alteori. este cel care deschide ochii sotului trimis dupa spuma de pe mare ca sotia sta cu ibovnicul (S. spunînd ca vaca ar fi capra si o cumpara cu atare pret. pune cateii Patrunjel si Morcov în supa (49. P. Intrecere în minciuni). 3465. Sotie). ia locul prostului care face schimbul dezavantajos (AT 1415): boii pe o caruta. cloceste ouale în locul clostii. nu numai osiile. apare în locul hotului iscusit care fura de la un boier boii din jug. v. Prin extensiune. Cel înselat se razbuna. începînd cu "doua masuri". P. cel mai adesea cu caciula care ar plati singura (AT 1539). pune caii mai mici înaintea carutei. . 3008). ajutat de Tîndala (S. mai apare în variantele altor tipuri. spunînd ca provin din ploaie. ogarul îl taie felii si îl pune în traista. iar cei mari în spatele ei (S. aceasta pe o secure. îsi pîraste sotia ca a luat mai mult de 20 galbeni din comoara gasita la radacina copacului caruia el i-a vîndut vaca. P. P. în alta varianta. La tîrg~ împreuna cu Tîndala (uneori cu Amageala). Uneori.3014). precizeaza ca faptul s-a întîmplat cînd a plouat carne fripta~ pîine si vin si judecatorii constata ca spune minciuni (811a. el e înfatisat ca prostul care întelege ad litteram sfatul sotiei sau stapînului: unge cu grasime toata caruta. cît i-a spus sotia cînd l-a trimis la moara (S. P.279 storsi de la oameni prin debitarea unor minciuni pe care al doilea le verifica. 3004). P. 3013)_ în unele variante. 670-671). înseala pe un om (sau pe o femeie). sau cu vioara care ar învia morti. slanina o tine legata de o ata. P. 3003)~ sau fura sacii de grîu. pe care le vinde cu pret ridicat (S. 3016). p. 5-7). acul de: cusut în carul cu fîn. pretinde ca i-a vazut pe popa si diac în rai mîncînd si de aceea a mîncat puiul din • traista (AT 1626) care trebuia sa revina celui ce va avea visul cel mai frumos (S.3000/136). calul si inelul nevestei (S. ori al celui care crede ca va muri la a treia oprire a iepii si cumpara de la un birjar biciul învietor din morti (AT 1313. Alteori.3006).

' Apoi P. iar dimineata pretinde ca totul a fost vis (S. C. 3029). manînca noaptea gîsca fripta de unde cantoneaza. 3024. P. 3069). Ca soldat. îi învinge în î~trecerea de a se bate (cu facaletul si cu prajina). Sporadic. ca yor "carne de zmeu". P. II.e crescut de o matusa în pilde.cînd umbla cu discul si culege toti banii în caciula (S. Unuia îi spune ca si-a facut cei trei fii: jupuitor (medic). sare speriat ca a devenit dezertor.iar cînd ia locul judecatorului. 3030). o seama de naratiuni despre el fiind de evidenta origine culta. 3064). Cînd Tindala se face ca nu-l cunoaste. 3062). P. spune ca acesta e semn de moarte apropiata si obtine imediat banii solicitati (S. 3019). el anunta si pe popa si pe dricar (S. Pacaleste pe brudarul cu barca sa-I treaca pentru un sfat aducator de cîstig: sa nu se mai lase înselat la fel (S. iar cînd e calcat de hotii care nu gasesc nimic. soldat se duce la teatru unde adoarme si se trezeste tocmai cînd actorul declama ca e acolo de 5 zile. unde similitudinea istetimii protagonistului a putut genera contaminarea.3023). Dupa ce manînca la restaurant.tru .ea nota de plata a fost foarte sarata (S. La doctor cere ochelari negri ca sa poata jeli (S. 30+4). 3070). 3026). Copil fiind. splrgator (avocat) -7icersetor (popa) (S: 3018). în biserica îl arde cu lumînare a pe fat . el avînd permisie doar de o zi (S. P. avocat declara în tribunal ca a semanat grîu fiert. Cînd are oaspeti si afla ca ar dori la urma () cafea. stoarce un butoi de bani de la cei trei zmei ca sa nu le duca lacul. le pune în aplicare în profitul lui (S. Cînd zmeii vreau sa-si ia banii. P. 3085). raspunde în doi peri (S.enteaza . condamna pe cel cu moara de vînt sa despagubeasca femeia careia vîntul i-a împrastiat faina întîrg (S. sarac. 3025): Cînd e sfatuit de stapîn sa nu faca lucrurile pe jumatate si e trimis dupa doctor. P.280 P. 3020). 3063). a trecut si în repertoriul clasei cultivate. 3041). se justifica la comisariat ca cerseste fiindca focul i-a ars gospodaria (S. P.hemat la judecata. 3038). CompliIl). explica: pen. sînt înfricati de copiii lui P. dar la casa de bilete nu vrea sa stea de vorba ca sa precizeze pîna unde 'caIatoreste (S. nu lasa femeia sa tipe de rusine ca e atît de sarac (S. apare si în cîteva basm~. în unele variante despre întrecerile în puteri cu zmeul (AT 10451149). ca sa arate ca din oua fierte nu pot iesi pui. 3832).cersetorul cu mîna întinsa pentru ca a practicat aceasta vreme de 40 de ani (S. P. în fuga (cu iepu- . cum pretinde acuzatorul (S. el îi trimite sa o bea acasa (S. sotia simte o mare sete si P.

Baba Dochia)o Omul de pe Bucegi ar fi un cioban ratacit care a înjurat cumplit pe Dumnezeu ca nu mai gasea drumul si pe data a fost prefacut în stînca ce se vede si astazi (50 a. Fiind închis 'într-un butoi. Baba Dochia pentru ca si-:a maltratat nora. prinde coada lupului care si:"abagat-o în el. asteapta . P. în rolul spînului di~ basmul AT 531. Soarele si sora-sa. eliberîndu-l astfel pe P. dupa gravitatea faptei si în concordanta cu profilul fantastic sau . Tovarasii nazdravani Pedepse. 192-195). trimitînd-o sa spele lîna neagra pîna se va preface în lîna alba sau sa-i aduca fragi în timpul iernii. fuge pîna se sparge butoiul. Personajele negative sînt pedepsite felurit. e prefacuta îhtr-o stînca.feciorul popii îngropat de acesta (vo PoPa). Nic-a' Cîmpului plecat spre nasul . p-a mele" (XV.. Lupul. au fost prefacuti în doi astri calatori vesnici. De asemenea. Iar cînd zmeii se urca totusi în podul casei lui. dupa cum se poate vedea în diferite locuri din muntii nostri (v. fara sa se mai întîlneasca sau sa se vada unul cu celalalt (v.. este întîlnit de P. forma de pedepsire cea mai uzitata este metamorfozarea definitiva. 1. pentru ca au vrut sa se casatoreasca.281 rele "fratele mai mic al lui Pacala"). . cîrtita provine din .dar a fost prefacut în bivol. î~ lupta (cu "unchiul" lui P. Soare). "0 ) (S. el îi taie cu toporul (67. 263).pe nori tinichea "sa înveleasca luna"). a fost blestemat de acesta sa se prefaca în pasare care "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s:o afla" (v. p.. Hotul care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. pentru ca la o fîntîna sa-I sileasca sa schimbe rolurile "sa merg eu în locu sî sâ-n da mia hainile tale o. ursul) si în aruncarea tinichelelor (fratii lui P. în grupa basmelor cu minciuni. Popa lacom de bani s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe un sarac ce gasise o comoara si sa i~o ia.3000j143). Pasarila-hais-Iungila v. devine protagonistul tipului AT 1875 dintr-o varianta probabil olteneasca. care se angajeaza ca argat.realist al speciei narative . p. Cuc). Ca o ciudatenie trebuie semnalata si substituirea lui P. în legende. .sau. si io sa ti le dau tau la nanasî-to " . Rîndunica a fQst fata de om bogat care a vrut sa fie sotia unui boier si pentru ca . po250). speriat. prefacerea vinovatului într-un animal sau obiect..

Sf.. semn. 547). 254). urmata de arderea cadavrului si împrastierea cenusei. Tradatorii care l-au vîndut pe Horea. 342). Corbul a fost la început alb. Dumineca a mustrat femeia care a facut pîine în ziua ei. îmi voi face un castel de aur". a lovit-o cu biciul peste mijloc: de atunci s-a înnegrit si s-a subtiat peste mijloc (80. 121). 157). Spoliatorii saracilor sînt pedepsiti în acest fel: bautura de la sarac "se face sînge pe ceea lume si omul acela bea sînge". deoarece la început Dumnezeu a zvîrlit puii peste casa ca sa cada în picioare de ceea parte. Fiindca o zîna a pretins ca ea "si fara ajutorullui Dumnezeu . p. 265). Cea mai frecventa este omorîrea adversarului. "tot ce era întrînsul se vedea". 55-56). 1. p. abia dupa aceea sa poata umbla în picioare (94. II.282 a tradat argatului acestuia secretul scurtei cii sale. v. La început. pamîntul era transparent. Atunci Dumnezeu a blestemat-o ca doi ani sa-si poarte puiul în brate.Fratele mai mare care a ucis pe cel mai mic a fost pus în luna safie vazut cum îl poarta în spate. însa femeia l-a prins pe al ei în poala. Corb). p. Ivirea sîngelui este de asemenea semn de pedepsire. au aflat în pîinea scoasa din cuptor o bucata de sînge închegat. p. de la luarea vietii pîna la ispasirea cu lacrimi. Forma cea mai drastica este decapitarea. a fost prefacuta în rîndunica.. în basme. castelul ei de pe dealul Huroi a ramas neterminat. ca sa fie mereu pilda negativa. Horeci).283). p. dar fiindca s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (sau fiindca nu s-a întors la corabia lui Noe) a fost blestemat sa devina negru (v. exceptînd copilul. Albina a fost la început alba. p. p. Pedepsirea poate fi redusa la instituirea unei metehne permanente sau la expunerea permanenta a faptasului. Dumnezeu a decis sa devina întunecat (52. Un hutan care a împuscat anafura ca sa aiba noroc la vînat. tinîndu-i caldarusa la nas ca sa-i curga sîngele în ea (LIII. ca au "vîndut sînge nevinovat" (6.5... Mama Padurii care a omorît pe fratele . în contrast cu castelele din Hunedoara si Deva zidite de surorile ei "daca" le va ajuta Dumnezeu (26. p. pedepsele sînt mai variate. 903). dar de cînd trupul lui Avel a fost acoperit cu buruieni. a curs sînge (52. numai darîmaturi. întrucît cel sarac "poate n-a avut de sare în casa la copii si lui i-a dat" (ibid. Puii tuturor animalelor umbla pe picioare din ziua întîia. gulerata cu rosu (L1II.p. a vazut cum a curs sînge din ea (ibid. p. încît atunci cînd a rupt din pîine. dar pentru ca diavolul a observat ca îl spioneaza.

Ca sa nu moara dintr-odata. împreuna cu un sac de nuci. si le dete drumul sa se duca în lume. p. I. 475). 283). îndeosebi în variantele basmului AT 301. Impostoarea sotie este legata (AT 403) în cozile celor patru cai neînvatati sa fie sfîsiata în bucati (81. iar restul "ars în foc s-o suflat în vînt" (5. pentru a fi pedepsiti fratii de cruce tradatori. p. arunca si-o nuca. Recapatîndu-si sabia miraculoasa. acesta îl duce la cumnatul sau care îl învie cu apa vie si apa moarta. Sotia tradatoare este ciopîrtita "cîte-o bucatica. Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii este tradat de o servitoare si Zavod-Crai îl taie bucati. Impostoarea (AT 707) este legata "de coadele cailor. împrastiindu-1 "peste tot locul" (7. unde cadea bucatica. 458). Fierberea în cazan este de asemeni aplicata impostorului care e aruncat în lapte clocotit (LXXXIII. Seîntîlneste~ai rar chiar ruperea celui vinovat de catre cai. Tot sporadiea este rostogolirea adversarului în butoiul prevazut cu cuie. p. I. p. fiind si ei pîrîti ca ar rezista pe claia aprinsa care însa "i-a ars pe toti" (5. si unde cadea nuca. Uneori. el cheama pe Strîmba-lemne. Alteori. I. sa ma bagi în desagi si sa ma urci pe calul meu si sa-i zici Poarta-1 mort pe unde l-ai purtat viu»". p. 128-129). p. Zidirea vinovatului e întîlnita cu totul sporadic. le-a ars si le-a suflat în vînt" (5.. ucigasul ZavodCrai îi cere sa procedeze la fel: "Sa ma tai tot bucatele. p. ca sa cada alternativ. 569-570). 64). însotita de zvîrlirea unei nuci. intrigantii de la curte cad în propria cursa. 75). Surorile invidioase (AT 707) sînt pedepsite în chip similar: "le-a legat.283 de cruce este data la cîini. Dupa ce Ion nazdravanul din lut este scos de pajura de pe tarîmul de jos si ajunge la curtea împaratului cu fetele dezrobite. Fratii invidiosi care au rapit pasarea miraculoasa si au vrut sa-si piarda fratele nazdravan (AT 550) sînt condamnati de tatal lor la spînzuratoare (81. s-o pedepseasca-n asa fel încît a vrut sa-I pedepseasca ea pe el" (5. 204). încît "ici pica un os. cadea 'sibucatica" (41. în administrarea pedepsei capitale apare si legea ordaliilor. 501). apoi îl pune în desagi pe cal. Sfarma-piatra « . p. De obicei. le-a tocat. I. colea o vîna". bucatile sînt vîrîte în sac împreuna cu nucile. II. 166). 194). taierea este treptata. cel care a pretins ca a omorît balaurul e vîrît într-un butoi plin cu cuie si rostogolit din vîrful unui munte (ibid. Dar voinicul a gaurit desagii. p. p. p. pedeapsa capitala consta în farîmitarea prin alergarea cailor. II. Mama tradatoare care si-a orbit copilul (AT 590) este zidita într-o "camara fara nici o rasuflatoare" (41. în chip similar.

p.mai usoare. coapte. acesta redevenind om dupa un rastimp de la un an pîna la 9 ani. sa stii ca si Dumnezeu te va ierta". 313). ciors! odata taie trei capete de urias! Apoi îl lua Ion în mîna" (61. p. Asa pateste sotia necredincioasa cu amantul ei (AT 449) care sînt prefacuti în vaca si bou prinsi la car si dati oamenilor din sat sa duca piatra. Varsarea lacrimilor din abundenta este pedeapsa acordata de obicei sorei si mamei ne- . galbene. în care si-a ispasit vina. si palosul s-a dus tot în sus un scopot bun. 1. 131). va creste si va odrasli fructe. popa în catîr. II. Uneori. este prefacut în cal si dat unui fierar sa-si poarte. pîrcalabul în magar si tîrcovnicul în vaca (41. carbunii cu el (v. Si îndata sabia sarisi cresta pe fata la deget. 1. lui Man-talhar îi "era roasa coatele la el da sînge. PoPa). numa atîta ca nu picau jos" (28. Tîlharul care "între altele omorîsepe ta taI sau. 12291230). O formii de ispasire a faradelegilor multe este udarea unui bat de lemn sau a unui taciune pîna ce va înverzi. p. apoi s-a îndreptat în jos ca fulgerul de iute si cînd fu jos. Sotia crede ca cumnatul e sotul ei (AT 303) si el se vede silit sa ceara ajutorul sabiei: . sa nu le taie. p. p. jeruntî la el". PoPa). 433). iar "mîncare numa o data pe zî sa le dati" (5. iar ibovnicii ei. Legea ordaliilor ia si forme . prefacerea 1n animale este definitiva. sa-I cresteze sabia care sta în cui». 329). p. Cîteodata. si atunci crezu si ea" (41. Servitorul care si-a tradat stapînul e prefacut în ogar (ibid.Pe cine nu va fi drept din amîndoi. p. Dupa atîta cazna cu udarea batului.« . Taciunii se prefac în mar cu mere peste doi ani si tîlharul a început sa însire numele celor ucisi si de fiecare nume cadea cîte un mar. D~pa caderea ultimului' "si el s-a prefacut în prav" (52. pe ma-sa si pe' sora-sa" este sfatuit sa ia trei taciuni de mar "si-i îngroapa cu vîrful în sus. Popa care este nemilos cu cei saraci. Astfel. Metamorfozarea în animale apare si în unele basme pentru a pedepsi vinovatii. În alta varianta. de stelele-i facura loc.. inofensive. 92). sotia e prefacuta magarita. lemne. dar batul se prefacuse în mar "încarcat da padure ata mîndre. prefacerea vinovatului în animal este temporara. popa îmbuibat de grîu si plecat în cautarea mamei grîului este transformat în bivol. dar dupa un an redevine om. gunoi. 495). Alt popa mincinos e prefacut bivol timp de 9 ani (v. pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada.284 si Scutura-muntii afara din palat si arunca palosul în sus\"dar asa l-a aruncat..

Sora îndragostita de zmeul cu care a vrut sa-si omoare fratele. atunci si pamîntul se cutremura" (52. De asemenea. cei patru stîlpi ai pamîntului stau pe patru p. cu dînsele.141). O forma înrudita este expunerea la muste dupa ce corpul a fost cufundat în miere. PoPa). mari "si pestii stau pe patru trestii si mai mari . "cînd pestele clatina din coada. (LXVII. Dupa alte legende. Pe alo~uri. Popa. si-a legat-o frumos si-a Iasat-o-n pomu asta" (5. pedepsele sînt mai yariate. 25). p. s-o picat în vatra. cînd dau pestii din coada. "casa era plina de lacrimi. 913). ar fi murit si nu putea. 69). Tipica snoavei este pacalirea agresorului. p. potrivit cadrului realist în care se desfasoara actiunea. boierul "odata o picat în vatra. care era mai înalt. p. De necaz. mama necredincioasa e închisa "dîndu-i o sarcina de fîn sa manînce si 3 cazi sa le umple cu lacrimi" (ibid. 105). ridiculizarea lui pentru a trezi rîsete cît mai zgomotoase (v. 514-515). Pamîntul e asezat pe patru p. p. Ele sînt cele curente în viata de toate zilele. îndeosebi în unele snoave obscene despre sotia necredincioasa. s-o murit" (ibid. Boierul îsi da carUl încarcat cu grîu si cei patru boi omului sarac care si-a dat vaca pe o pipa.. încît' "n-o avut 'cina de o sara" (5. numai capul i se vedea si ea era ca o umbra.. pamîntul se reazema pe patru stîlpi care stau pe un p. Cînd se întoarce dupa 9 ani. numit începator "pentru ca el începe toate celea ce au sa le faca ceialalti partasi ai sai". în tre formele de pedepsire usoara se semnaleaza deposedarea spoliatorului de catre cel împilat. în alta varianta. 176).285 'P credincioase (AT 315. pentru ca nu l-a certat sotia pentru atare sciJ. în snoava. e închisa de acesta într-o odaie "si am sa pun un ciubar. o ametit. p.imb. p. p. Sotie). III. II. Dupa legende. Spre rasarit se afla p. acol6.i el' o fo boier 1" Fostul boier a saracit într-atîta.. fostul argat luîndu-i locul ca "mostenitoriu. atunci t-oi da drumul". cînd I-ai umplea de lacrimi. vinovatul este cîteodata omorît (v. 1221). ca n-o iertase el" (52. r. 'Cea ma:i des întîlnita este bataia. e prinsa de acesta si judecata sumar: "a bagat-o-ntr-un butoi cu miere si-a suit-o-ntr-un pom.. Mama îndragostita de zmeul cu care au planuit uciderea fiului. Pacala.. nu lipsesc nici mutilarile. trestiile se cutremura si. Boierul hapsîn care vrea sa ia de la argatul sau boii nazdravani (AT 532*) este scos afara "din curtile lui s-îl tîpa în strada". cel dinspre apus se numeste Ascultator "pentru- . p.590). Peste. . se cutremura si pamîntul nostru" (37.

p. apoi cu margaritare si diamant.retrage cu sotia în fundul marilor la împaratia parintilor ei. 26). "începatorul si Somnorosul sufla pe cîte-o nare foc. p. spre miazazi se afla Aratatorul "pentru ca el conduce soarele si-i arata calea încotro sa mearga". pamîntul s-a rezemat pe patru p. dar nu vede plasa întinsa si cade în ea (LXXIX. pe cînd stiuca are ochi mari. 34-50). 1003). animale de margaritar si curte de diamant. trezindu-se. alege pe feciorul unei vaduve. Acela îl alunga pe diavol în mare si din lupta lor se nasc valurile (52. în basmele despre animale. El aduce grindeea acasa si dupa un an de zile. Dupa ce învinge petitorii refuzati. Basmul nu e atestat în catalogul AT. 366).). conduce luna si stelele". III. dar unul a fost înecat la potop. urias "pe care cresc buruiene. P. Dar omul a învatat sa-I prinda si de aceea îl si frige (99. Sarcini): sa faca loc ses din doua dealuri si sa-i aduca pîine din grîul copt. El a cerut lui Dumnezeu: "da-mi sapte aripi si daca ma va prinde cineva.eata. al patrulea e Somnorosul "pentru ca toata ziua doarme dus.îi aduce sotului cantitati uriase de p. e întîlnit foarte rar. Împaratul accepta daca îndeplineste trei sarcini (v. din cînd în cînd îsi schimba locul" (LXVII. Cînd acesti p. p. vede pericolul de departe (AT 253). iar ei se întorc pe pamînt (5. în navoduri si cheama chiar pe împarat cu toata oastea la nunta lor. încearca zadarnic sa-I convinga pe porc sa intre în apa sa se scalde. Ca sa rasplateasca pe copilul care l-a aruncat în apa din undita tatalui sau. p. se preface într-un om pitic care îl ajuta pe baiat sa gaseasca pietrele scumpe varsate de un balaur. pe pamînt e seceta. acela sa ma puie de viu cu ochii pe foc". Grindeea e personaj principal în basmul cu acelasi nume. beau prea multa apa. p. sa-i faca curte de diamant . în alta varianta. 141-149). p. p. lasa acolo pe fiul lor mostenitor.. P. Din multimea de petitori. 26). are sapte aripi de la începutul lumii. în mare se afla un p. Ea rasplateste cu aur pe batrînul care o)Fanea cu mamaliga si o apara de copii.250). La început. flacaul se . II. iara noaptea. desi are ochi mici.286 ca el primeste sfaturile începatorului". p. De atuncea s-a aplecat pamîntul într-o parte si a navalit apa pe el (50 a. p.. iar pe cealalta gp. ca pe pamînt". sotia prefacuta din p. ca urmare porcul "ramîne un porc" (ibid. apoi sa peteasca fata îmr:aratului din care iesea noaptea un balaur (AT 507 B) si sa ramîna urmasulla tron (86. aceasta se preface în fata care îi face gradina de aur. aducînd zadufurile sau frigurile cele mari. Somnul.

mai mare (81. Cu ajutorul marului. flacaul iese cu ajutorul p. Fiindca a gustat si servitoarea. Seniorul locului se îndragosteste de ea si îi da sotului ei sarcini extraordinare (AT 465) ca sa-i ia zîna. de aur.287 si sa aduca pe Dumnezeu la nunta (v. 960-962). p. e înfatisat ca auxiliar fidel al binefacatorului sau. sotul apare metamorfozat în p. AT 425. XV. 662-665). P. p. da împaratesei sa guste. 51).. Si-i pune frîu-n cap si pleaca înapoi de unde-ai venit" (5. Fata înecata de impostoare (AT 408) se preface în doi p. Baiatul ucenic al diavolului (AT 325) ca sa scape de urmaririle acestuia se preface în p. îl ajuta pe Solomon sa coboare în fundul marii. imparatul p. 42-52). Copilul unui pescar prinde în Dunare o singura mreana care era zîna apelor si aceasta se preface în fata ca sa nu fie spintecata. lemnele din padure vin singure. i facut un peste. impostoarea îi arde. croindu-si palate (52. Metamorfozarea temporara a omului în p. Un pescar batrîn prinde o mreana de aur pe capul careia scria ca faina din oasele ei e buna pentru conceput copii. (în realitate. p. 8-11). pietre scumpe" (52. se numara printre putinele substan te care au putere de germinatie. p. îi faGe chiar pod de arama. Baba lui face o cafea din acea faina. p. AT 465). Si io astrîng toti pestii de pe mare s-o pitig si musai sa iasa-afara. cum fusese blestemat de maica-sa.: fostul ucenic devine plevusca (porcusor) iar diavolul p. Cînd se gîndeste la el. 969). II.. P. el e declarat tatal copilului. p. ajutator apare si-l duce cu el. Ea îl ajuta pe sotul ei (60. U. 1 bagata pe fundu marii. iar resturile au fost înghitite de o iapa de "o suta . ca n-o mai gasesti în veacu veacului. P. soarele s-a camuflat în p. injura fata împaratului care rîdea de el sa ramîna însarcinata (AT 675). apoi de argint si de aur. dar o surcica scapata se preface noaptea în fata înecata (5. II. Pusi într-un poloboc. Foarte des. Cele doua sarcini le îndeplineste sotia cu ajutorul diavolului. p. Flacaul lenes elibereaza un pestisor prins care îi face muncile dorite: cofele cu apa se duc singure. 144). el îl ajuta pe erou la pazirea iepei nazdravane care de obicei în a treia noapte se preface în p. Din solzul zvîrlit pe fereastra de o servitoare rasare un nuc sub fereastra împaratului. p. iar pe Dumnezeu îl aduce sotul ajutat de cumnata-sa rata si de calul cumnat (52. 281). "Haida cu mine. 383). Prinsi si dusi fostului ei sot. cu pomi si pasari de' aur pîna la curtea împaratului socru (5. aducînd de acolo "margaritare. care este iarasi taiat si ars. p. e rara. Cu totul sporadic. p. V.

au puterimiraculoase. Zmeul îl afla într-un p. aruncîndu-se dupa un p. Disperata. care ori de cîte ori o ducea la gura. 640). 32).288 si cinci ani". dar uneori le arunca ei la cererea protagonistilor. iar capul este dat unui cal care face doi mînji de aur si coada unui cîine care naste doi cîini de aur (81 a. Acestia se pun sa-I caute si-l gasesc îndata (LXXXIII. p. unic: "este un peste în marea asta. La înapoiere. Pisica ameninta toti p. p. pleaca în cautarea norocului. p. Un baiat sarac. servitoarea gaseste cheia într-un p. mare are în pîntece doi copii cu parul de aur. Cîinele si pisica readuc inelul (sau margeaua) miraculos dat de sotia necredincioasa amantului ei (Ar 560). arunca în apa cheia bisericii în care a încuiat pe pacatos (AT 674+756 C). Alteori. 334). I. Norocul ia uneori înfatisarea p.. Prinde o mreana în care afla o "covatea mica de piefre". p. La sculare.. 239). iar cîinele o afla si o duce stapînului (74. p. 260-261). în unele basme. La un pîrîu. îi va omorî pe toti. Solzii de p. prinde un p. înghit obiectele pretioase care cad în apa. Un p. p. cîinele scapa inelul în apa. Fratele cel mic plecat în cautarea nevestei "vede niste solzi de la un peste pe jos". O mreana are în pîntecele ei o covatica miraculoasa. Cine va prinde pestele cela . dar fata se preface rîndunica (44. p. Alteori. 87). p. ea arunca inelul în apa. 547). dih mare ca daca nu-i gasesc inelul scapat de ea. Fratele cel mai mic care mîncase inima gainii nazdravane si gasea în fiecare dimineata o punga cu galbeni (Ar 567). spune "ca e norocul lui".. neputînd agonisi nimic. Pisica umbla prin navoadele unor pescari si gaseste inelul în basica unui p.. Fata îmbracata în baiat (Ar 514) este ademenita în cele din urma pe o corabie-de zmeul rapitor. Preotul care nu poate absolvi de pacate pe cel ce a pacatuit cu mama lui si a omorît 99 de popi. p. va face un copil din ficatul cela" (ibid. Baiatul îl tine în traista si se culca. Acestia . p. promitînd ca va vorbi cu zmeul dnd va gasi inelul. vede o femeie lînga el care îl îndrumeaza sa dea peste norocul lui (52. 441-443). 673). Acestea pot fi recuperate prin prinderea si spintecarea lor. "era plina de galbeni" (41. nasc toate trei fiinte' nazdravane: doi baieti "cu parul de aur" si un mînz nazdrav~n "tot numai cu par d~ aur" (5. 383). p. e constrîns de maiastra ostrovului sa vomite obiectul miraculos. p. dar cînd vrea sa-I manînce. eroul este nascut din gustarea numai a ficatului unui atare p. acesta e îngEitit de un p.. Dupa ani de zile. II. Ramas sarac. pisica pierde margeaua. cumparat din piata (5. intra sluga la un pescar..II. (99. 1. VI.

1191). motanul e strigoi ca si stapînul sau. cerîndu-i sa-i lase "cît sa fie pentru mîta si cîne". e facuta Eva. p. dar coada s-a rupt si p.: ~ "Lasa~ma . care fug speriate de motan (5. Ficatul prajit al unui p. ca pe lumea cealalta sa poata jura ca stapînul nu i-a dat de mîncare. ' . 166). manînca cu ochii închisi. Mîta a vrut sa-I manînce. p. lupul si ursul. p. Strigoiul îl denunta nevestei. pe care a aruncat-o Dumnezeu· (sau Noe) ca sa astupe gaura facuta în corabie de soarecele adus de diavol. p. p. 279). 126-128). iar motanul lui "era si el strigoi. Se casatoresc si se duc în vizita la animalele puternice: leul. 542). Din coada p. a zburat în pom (52. a scapat. lasa scîntei" (64. "Mîta prinse soarecele si-l mînca. 110). încît el a fost silit sa faca pe Eva din aceasta coada (ibid. p. si-ntr-alta si parca ar spune ca vrea sa ne taie mai repede" (33. De atunci e stiuletele mic (52. iar cînd o freci pe spate. motanul se dovedeste un mare viteaz dupa ce se casatoreste cu vulpea (AT 103). Dumnezeu a prins-o de coada.289 îi vorbesc si îl sfatuiesc: "Ia un solz de acestia si-l pune ·sub limba si te vei preface în ce poftesti" (ibid.. el cînta din scripca acolo". Ea doreste ca sa moara (sau sa orbeasca) toti ai casei ca sa le poata lua mîncarea din mîna (LUI. p. p. I. urias mîncat de mire si mireasa apara pe mire de a muri în noaptea nuntii. cum s-a întîmplat cu alti 7 predecesori la aceeasi fata (81 a. Un strigoi pleca noaptea la hotar unde se întîlnea cu ceilalti si juca. Si de atunci mîta prinde so~reci si-i manînca. Porumbul avea odinioara stiuletele înalt cît paiul. Dupa o legenda. Iasîndu-1 orb pentru ca l-a divulgat (52. în viclenia ei. 865). 682-683). p. Vrabioiul s-a îmbatat din rachiul facut de el si a cazut în noroi.. p. p. Animalele padurii cînd îl vad dînd din coada cred ca "tot învîrteste un iatagan si-ntr-o parte. în basmele despre animale. Dupa ce s-a spalat. Iar satana iesi din mîta numai scîntei prin perii ei. Uneori. Ea a furat coasta lui Adam. s-a nascut din manusa (sau cîrpa) . iar motanul sare si-i scoate ochii. dar vrabioiul cere sa-I lase sa se spele. Vrabioiul care s-a îmbatat ·cel dintîi din rachiul facut de diavol într-o urma de vita. Pisica. p. 469). e prins de o p. 914). Copiii îi leaga sapte bricege de gît si el fuge în padure unde' Serecomanda vulpii ca ar fi "împaratul mîtîlor cu sapte palose la grumaz". dar o femeie "a facut batjocura de pîne" si Dumnezeu a vrut sa-i ia tot rodul: A intervenit Maica Domnului care-a prins cu mîna stiuletele.

amîndoi închisi într-o galetusa de aur (42. Motanul dresat sa tina lumînarea la masa si sa nu se atinga de bucatele de pe masa. si îl creste. p. se afla printre animalele alungate de stapîni care se asociaza în calatorie (AT 210). punînd stapînire pe curtile ia cu sine un copil din flori aruncat lor (5. redevine iar p. II. P.oarte dintre cîine si p.P. provine din neglijenta p. 186). Se plînge leului ca a ramas asa mica fiindca o bat copiii în casa. uita toata învatatura de îndata ce zareste un soarece dupa care se repede (79.p. P.. v. Leul se convinge ca omul e cel mai tare (AT 157. 306). pentru ca ea locuia în casa si putea sa-I pastreze mai bine. P. îsi bate joc de cîinele care îngheata afara fiindca i-a fost lene sa-si faca un bordei (41. iar p. De atunci.îi raspunde "O-arrs! O-arrs! face s-o mutra urîta" (5. cîrciumarul se întoarce acasa. 263-273). p. Mai tîrziu. 149). p. fugarita de baieti. Îsi capatuieste stapînul petind fata împaratului si silind vacarii sa spuna ca toate cirezile sînt ale stapînului ei. v. ea îi trage o palma si pleaca în lume. p. p. îl duce cu sine în padure. p. p. O data. 247). apoi a trecut la cîine si pe urma la p. O p. îl zgîrîie (18. P. Dusmania de ni. sare peste foc si-i cade hîrtia de sub coada tocmai în foc. I. p. 12. 600-601). Initial. "toarta de aur din degetul cel mic" al lui care îi îndeplinea orice dorinta (AT 560. unde' de~in amîndoi oameni si se iubesc. se ascunde dupa soba si. Rareori. Soarece). are rol de capetenie în cunoscutul basm Motanul încaltat (AT 545). P.. apoi îl trimite sa peteasca fata împaratuluL Ea face peste noapte podul de cristal cerut de împarat. 133. Aceasta îi cere numai ca . arzînd cu totul (AT 200). p. da cîrciumarului sa bea rachiu rosu si el se preface în motan. P. 1-6-18).padure (81 a. e recunoscut de copii si atunci femeia p. Cenusotca intra servitor la o p. 51 a. 510). Facîndu':î-se dor de copii. II. Cînd e învinsa de soareci. prinde de pe apa toate pîinile pe care le arunca un baiat. I. Soarece). baiatul capatuit vrea s-o alunge.290 sa dorm mai întîi ca sînt beat". cînd lupul îsi vîra acolo capul. fugind în . Apoi zboara pe gard si scapa (ibid. Manînca soarecele de cîmp careîl crede împarat (AT 112. Jlînvata apoi sa ceara de la stapînul p.p. urmareste mereu un soarece. cîinele o latra mereu: "Contratu-contratu! Contratu-contratu". 396). p. care a pierdut "zapisul" animalelor în care acestea îsi aveau înscrise prerogativele lor. Cîine). pactizeaza cu acestia (v. zapisul a fost în pastrarea lupului. apoi arde în paie uriasii (sau zmeii).

Fata chioara ca sa nu se dea de gol în fata petitorilor.duce cu coada focul în arie. 186190). AT 1562 A). dar cînd acestia pun un cas pe masa. e numita: Prinde-tot. apare incidental. 3748). în alte snoave. însceneaza gasirea acului. e rasplatit cu haine de aur. protagonistul se preface în p. Zmeul are o p. p. în alte variante. Ca sa spioneze sfatul zmeoaicelor. cu un cal nazdravan. dar pe fata babei care nu-i da mîncare si o alunga. ia razele soarelui si fuge (81 a. p. p. e rasplatit de p. aria procopseala. eroul lasa "o turma de mîti". (AT 1456. nazdravana care îl anunta la întoarcerea de la vînat ca pe nevasta-sa "au furat-o barbatul ei de mai nainte" si îi spune ca are chiar timp sa astepte pîna se va coace "malaiu maruntel" sa faca pasat din el si sa-I manînce cu lapte si tot îi va ajunge cu calul lui ((79. stapînul nu mai întelege numele date de el si ramîne în paguba (41. p. 147). iar împaratul îi da o corabie de galbeni pentru p. ajutata de cîine. 160-163). Ea e numita hîrîitoare de pedantul pentru care focul e mîngîiere. Dupa anul de trei zile. 66). în al doilea an. p. îi omoara cele trei fete. Atunci sa-mi deschizi usa sa ies". (33. 88-91). p. p. p. 7112). 7577). o lasa sa fie omorîta de Marti-s'l. 519). calca .ra (93.. facînd pe hot sa stranute (dîndu-i pe la nas coada îmbibata cu ardei) si sa-I arunce astfel din nas (51 a. intra în palatul acesteia pe cos prefacut în p. Piparus-Par-Frumos plecat sa aduca razele soarelui de la Zîna Dobrozîna. 744). (S. era necunoscuta pîna atunci. zgîrîietoare etc. Uneori.. p. îl readuce stapînului. Cînd p. se urca pe masa. Soarecii si sobolanii sînt pustiiti în tara unde p. 4685. S. ea îl loveste crezînd ca e o p. Dupa ce i se fura obiectul miraculos (în alte variante un inel sau o margea). p. Uneori. fetele petite sînt fonfaite si parintii le interzic sa vorbeasca de fata cu petitorii. Mîta nazdravana ajuta pe fata mosului persecutata de vitrega sa scape de Marti-sara pentru ca i-a dat mîncare. Ca rasplata pentru ospitalitate. în snoave. (52. voinicul care a omorît zmeii se preface în motan "tare frumos si s-o bagat pe fereastra în casa" (12. 55). Sfînta Miercuri si Vineri sînt pazite de cîte o p. p. II. p. apa udeala etc. rea de care Vilis Viteazul (AT 302) nu se teme totusi (80. iar în al treilea an o arde în foc si ea redevine fata de împarat (7. dar cînd p. pentru a izbîndi.291 în fiecare dimineata "sa tai trei nuiele din padure si sa ma bati mereu pîna voi sari pe usa. p. II. printre animalele sfintei la care intra servitoare fata cea harnica a mosului (AT 480) se afla si o p.

428-434). Batjocorind femeia .care o mulgea. Petru Piparus etc. furate de la hangiu si brutar. se adaposteste sub o frunza de tei. 525): Neghihîta e de-abia cît o neghina. "oameni micuti". p.se adaposteste sub o ciuperca si e înghitit de o vaca. iar din urechea oii o conduce la ascunzisul tîlharilor. Nan din Gavan e cît o s~ioapa. Lucrau' si ei la mine. Cel mai mare era cît o donita. Ii cer sa-i ajute în raz___oiul cu alti p. p.292 interdictia (S. E înghitit si el de o vaca. Striga din lup. Tatal îl vinde pentru bani si ajunge la împarat -sa-i . 5586). e rautaciosul Barba-Cot (v. Cînd paste boii. ce veneau cu corabiile. Prichiduta. vaca e vînduta unui macelar si el e lepadat cU:matele pe care le înghite un lup. apoi de un lup pe care îl sperie (49.clarN eghinita scapa ascuns dupa matura. altul de o palma: Tatal îi omoara pe cei mai mari. cred ca e un deal si încep sa-I sape.inita e'mai mic decît ghemuI si e zamislit de ureche'a femeii ce-si dorea un copil. ia un p. Prichiduta se ascunde în urechea boului de unde îl îndeamna la plug. pe-care sa le puna la plug. Pitic. Ghemis. P. care aveau barbi lungi si erau îmbracati tocmai ca baiesii în haine de lîna. acesta se sperie si fuge pîna crapa. între ei se cearta si se bat în lupte violente. Pitic tîntariul. "Cînd sotia minerului aude la miezul noptii trei batai în usa. fiindca nu are boi (S. unde e asezat într-o firida sa fie vazut (66. Legendele aproape nu-i cUnosc. om~l crede ca l-au întepat purecii. Michiduta. Un român ajunge într-un sat de p. '" în basme. iar Nan se întoarce la parinti (41.' apoi îi aduce o ~losca de vin si o pîine. ajutat de tatal sit!(86. Sdîrca. E de asemeni cunoscut p. cel mai cunoscut p. neagra. 251). Neghinita. Caleasca cu caii lor o ia în mîna. Cu baiesii sînt însa extrem de prietenosi. caci aceste batai vin de la oamenii micuti si anunta moartea barbatului ei" (50 a. pe care îl vinde la un han. Nuculita. se scoala si plînge.. Sfre<ielus. p:-33-34). Românulle sfarîma corab biile la maL-La plecare. 'avînd lampi si tJmacoape în mîini. p. unul de un cot. P. care poarta numiri diferite: Nan din Gavan. . p. din basmul AT 700. de unde le fura toate bogatiile. Statu-Palma-Barba-Cot). dar mai are doi frati. si se culca. 1. 3725).Au existat înainte vreme si oameni p.La minerii din Muntii Apuseni au fost semnalati niste p. Un român pacaleste pe un evreu sub pretextul ca vrea sa cumpere de la el niste p. Alt Neg)J. apar sporadic în folclorul românesc. 50-52).

. E înghitit de un lup pe care îl sperie. Prichinduta nascut din farmece se ascunde în urechea boilor pe care îi fura niste hoti. Ajuta apoi pe hoti sa fure oi si ramîne sa fie si el hot (ibid. e înghitit de un lup si de pe limba lui sare lînga niste hoti. p. U~ p. Mai întîi. 49-52). Pitic tîntariul e mare cît un cot si se. Sdîrca fura pe rînd de la un sas pîinea cu covata. Se ia cu . polobocul cu vin. p. precum si pe petitorii care vin. tipa ca nu el a furat. Fiind musca. La urma. 180181). pe carele împartecu:ba-: iatul. Ajunsi la ascunzatoarea lor. luîndu-le comoara (94 a. p. 60). 141-148). p. taie balaurul iesit din fata.. elibereaza fata si un petitor si îl omoara (5. îl ajuta pe batrîn la plug. I. Apoi pazesc împreuna fata împaratului care mînca pe toti logodnicii si noaptea p. într-o singura varianta cilteana. Constantin îi omoara puterile din balaur. 440446). Fata mosului cea cuminte slujeste. hraneste cu tîntari. el îi sperie. Michiduta e un baiat obisnuit. intra în casa unui popa zgîrcit de la care ia bani. Lupul se da unei vulpi sa-I caute în gîtlej. 181). se întîlneste si în alte basme. se face frate de cruce cu un baiat alungat de acasa. o rasplatesc cu darul de a~icadea din gura la fiecare vorba un galben. ramînîndu-i oaia si. îi sperie si le ia comorile. I.293 fie sfetnic pentru ca ghicea gîndurile oamenilor. ascunde caii popii si se preface a ghici unde sînt ascunsi. p. se culca sub o ciuperca si sperie niste hoti.hiivulpii. e înecat în fîntîna (LXXXIII. Michiduta îi pune sa se lupte cu "bunelul meu" ursul (Ar 1071) si recapata fata împaratului (18. 96~98). e pedepsita ca la fiecare vorba sa-i cada din gura o broasca (XV. apoi omoara pe mama zmeilor (15. ia pietrele scumpevomate de un balaur în vîrful unui copac. p. Se poate prefa<::e în tîntar. slanina si butoiul cu vin pe seama celor 12 hoti care rîdeau de micimea lui. îi marturiseste ca el e împaratul pestilor pe care baiatul l-a eliberat din plasa (86. 597598). unor p. P. La urma. Apoi se duce sa scape fata unui împarat fugita la diavoli. Petru Piparu:s e mic cît un bob de mazare. ci hotii si sasul îi prinde pe toti (81 a. pe cînd fata babei care le mînca aproape toate fragile. slujba ei constînd doar în a le aduna fragi (AT 480). p. dar se poate face cît o musca. 31-38). .lcestia la trînta. Michiduta scoate oc. Cînd tipa în urechea împaratului. mînînd boii din urechea lor.-p. P. împaratul Piricot este mare cît "un copil de patru ani" si are o fata pe care o tine închisa. p.

"De atunci. p. 480483).. p. Un p. 1. Apare în naratiunile populare. ramînîng. un p. 1253).. Legendele reliefeaza lacomia p. ca sa poata fura. p. 66-67). l-a alungat din ograda. p. Cel care curata grajdul primea . dar cînd a venit Dumnezeu cersetor sa-i dea ceva. n-a mai putut lepada pielea de bivol (52. Dumnezeu l-a' prefacut cal si l-a dat unui tigan sa care carbuni (5. dar dupa 9 ani redevine p. Dupa un an. Dumnezeu si Sf.294 Popa. angajeaza doua slugi la vaca pe care o are. p. p. II. fel da fel da bauturi. dar dupa un timp. apoi redevin oameni (77. "foarte nasalnic si hapsîn" nu se împaca cu nici. Cu slugile se arata nemilos. 1254-1255). au redevenit oameni (52. schimba berbecele care se scutura aur. p.46-47).. apoi masa care se deschidea "cu fel da fel da mîncaruri. 89). IT. un p. acesta se prefacuse în cîrtita. e prefacut bivol pentru ca a "mintit ca are luna cearcal} de vînt". Alteori. pe care n-a mai putut-o dezbraca. si un diac sînt prefacuti bivoli. p. un dasca1. lacom de pamînt si-a îngropat fiul în tarina vecinului ca sa spuna ca e pamîntul p. de atunci mereu sub pamînt (LXXIX. lacom de bani care s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe saracul ce gasise un sac de bani si sa i-l cedeze lui. pentru ca "tare urîsera biserica" si în sarbatori mergeau la tîrg. p. se îmbraca în piele de capra. ca sa-I sperie pe saracul ce gasise comoara. dar cînd a deschis groapa. p. în unele variante ale basmului 563. Un p. Feciorul unui sarac a cerut sa fie p. în alta varianta. dîndu-i unui om sa care greutati cu ei si sa-i hraneasca numai cu paie de grîu. sa se sature atunci cînd se va satura ~alul d~iarba" (52. pedeapsa e temporara. Alt p. Sînt dati fatului sa lucreze cu ei la saraci un an.. într-o varianta a basmului AT 301 B. ca personaj negativ. 254-255). Ajuns cu banii acasa. p. II. cu putine exceptii. Finul le obtine la urma cu "bîtulita" care batea la comanda (ibid. s-a îmbracat cu o piele de tap. (LXII. marturiseste ca el a furat trei crengute . 346-347).. Petru prefac doi preoti în bivoli pentru ca se saturasera de grîu si plecasera sa caute mama grîului. Dumnezeu l-a blestemat . 3-6). p. Lacomia e trasatura sa dominanta în o seama de basme. nu o mai poate dezbraca (81 a.atunci cînd Dumnezeu destineaza a: treia gramada de bani celui ce le-a furat. Un p. nasul p. Bivolul provine dintr-un p. 410). fel da fel da banet" ca sa se îmbogateasca si mai mult. p. popii îi zice tap" (99. Dumnezeu se preface dascaI si p.ca din vita în vita toti urmasii tai.. în basmul AT 785.

p. . 145-147). (baiatul). În unele variante ale basmului AT 303 A. p. crezînd ca-i place sa le rontaie. de arama.295 de la p. III. Ucenicul îsi previne tatal sa nu-i dea si frîul. apoi ea fuge. p. libidinos nu se poate retine nici în fata animalelor (v. zicîndu-i sa dea mai repede ca se face sara si nu-i grajdu curatat" (12. îi ucide copilasii. p. are rol secundar. îsi recruteaza o armata de maimute cu care revine acasa si-l omoara pe p~ (5. un p. în variantele basmului AT 706. Adesea. p. p.. fata cere întîi trei costume. de argint si de aur. în cele religioase. p.. sa ramîna cioban în locul lui (81 a. incestuos: De obicei. Snoavele îl înfatiseaza pe p. are putere asupra lui (LXXIX. redevine p.3866). 123-127). II. P. tatal incestuos e p. depasind prin varietate majoritatea altor personaje negahve. are o suta de fete pe care le da celui ce are o suta de feciori. Unele snoave releva ignoranta p. P. cu un cumul de defecte si sIabic!uni. necuviincios e prefacut de Dumnezeu încal si dat unor saraci care îi scot un oc. 537-538). în sac sub pretextul ca-I duce la rai.hi. cîte-o palma.Pasti prin boabele de cucuruz puse în buzunar. dupa ce a umplut biserica de raci cu lumînari aprinse pe spate. E agatat cu sacul într-un pom. (LUI. din care arunca în fiecare zi cîte una. Acesta îl pedepseste pe p. unde e batut de argatullui care îl recunoaste dupa tipete si îl elibereaza (79.. Urs). iar cînd preoteasa mai adauga un pumn. incestuos le face îndata. 369) . Diavolul se preface în p. Dupa ce fata se casatoreste cu un împarat. fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac în manastire (fata) si în p. p. e gasit pascînd "doi tapi si doua capre" în ziua de Pasti (36. p. 537). Mai des apare p. Masoara astfel intervalul pîna 13. acesta uita si p. Fata fuge si se îmbraca în lemn ca sa scape de urmarirea tatalui. "la hiiecare lopata da gunoi. Într-o varianta a basmului AT 510 B. p. Hotul iscusit vîra pe p. 703). p. apoi îi vîra cutitul cu sînge sub perna ca sa fie alungata de sotul ei (86.). 36). 265-266). P. pe care p. dar uneori fata se preface în "popa batrîn" (LXXXIII. îsi pierde sirul si spune credinciosilor ca în acel an nu vor fi Pasti (5. 84).Peste un an. Basmul AT 822 îl înfatiseaza ca ignorant si mi cioban sau un servitoF raspunde în locul lui la cele trei întrebari ale împaratului. În alte ipostaze. cu barba rosie pentru a cumpara în tîrg pe ucenicul sau prefacut în cal (AT 325). fiind "bogat".

se înfurie si se retine de la cuvinte obscene (5. promite jumatate din vitele ce le are psalmodiind si protopopul convinge pe oameni ca a auzit cea mai frumoasa evanghelie (5. Cînd un cioban are nevoie sa i se citeasca o slujba.tine cartea pe dos. O seama de snoave arata consecintele unor atari deficiente: p. dar cînd eineva îi atrage atentia. inclusiv fatul care îl anunta unde i-a lasat cheia (S. 4982). se trînteste pe spate si bate cu picioarele ridicate sa-i cada jarul.4067). Cel ocarît ca nu merge la biserica raspunde p. îndeosebi servitorii. 4062). La unii. aviditatea de pamînt si lacomia în toate. zeflemisit etc. 3250)..3241). 3239). dar episcopul îl sfatuiestesa foloseasca o pipa cu coada mai lunga (5. îndeosebi p. 3234). atîta-i si de la picioare pîna la cap". Stefan fiindca satenii o stiu din anul precedent (S. nu stie glasul al 7-lea si îi da vaca pentru a nu fi despopit. de vreme ce face în pod doua gauri. 3296). Un taran pretinde ca iapa lui e mai cuminte decît p. dar omoara pe . Cînd paracliserul e beat. p. iar cînd O picatura de ceara astupa un cuvînt. 3868). nu mai stie cum sa se descurce (5. de a-si exploata supusii. raspunde ca e stîngaci (5. care nu stia carte. subprefectul etc.Nu mai citeste evanghelia cu SI. alta mica pentru puiul ei. dar cînd preoteasa începe a se boci dupa vaca tocmai pe glasul al 7-lea. 4063). nu l-a putut dezbara de nevasta-sa. alearga dupa proto:gop cîntînd glasul cerut si îsi reia vaca (5. În biseric~. Multe snoave reliefeaza înclinarea p. 4062 A). atîta-i si de la cap pîna la picioare si cît e de la cap pîna la picioare.. De aceea. pe cînd pe p. acestea fiind destinate oaspetilor de seama: primarul. desi preoteasa îi arata ca si puiul poate intra pe cea mare (5. Îsi tine luleaua pe masa altarului (S~4066). cei doi p. Cînd îi cade un jar din cadelnita în cizma. Cînd diacul îi scoate semnul din evanghelie. el face numai ju. toti parasesc biserica. matate de slujba (5.. una mare pentru pisica. P. Cînd predica e prea lunga. desi l-a batut mai mult (5. cîntîndu-i doar: "Cît îi de la picioare pîna la cap. p.omul care s-a prefacut mort ca sa-i spioneze ignoranta (52. 3869). nu mai are autoritate. ca dupa moarte va fi tot în biserica (5. p. Cînd oamenii îl reclama protopopului. 4070). fratele lui Pacala îl ocoleste. "ca esti cu barba rosie . Chiar p~otopopul nu e servit în farfurii la masa p. (5. prostia e funciara. psalmodiind mereu (5. prohodea mortul singur în biserica. La inspectia protopopului. 41)78). întrucît prin bataie a dezvatat-o de narav.4068). cu barba rosie e temut pentru rautatea si lacomia lui.. e neascultat. 1258). se iau la cearta care sa-I serveasca (5..

Cîteva snoave prezinta pe un p. Cînd sparg urciorul. raspunde ca atunci cînd vine necazul pe om. 3328). dar cînd întelege ca vaca lui a fost aceea care a facut dauna. v.4990). p. explicînd ca a fost sfintit sa aiba "gura de lup si burta de cal" (5.. nu mai e nimic de facut (5. p.. Cînd diacul îi spune ca vaca a lovit-o cu cornul pe vaca lui. P. (5. Se asociaza cu diacul sa fure candela de aur pe care sa o vînda. încît poate supravietui chiar d. 3236). pîna ce îi va razbuna Pacala (S. 4989.p.aca vor muri de foame 9 sate din jurul lui (5. învinuieste p~cei care au facut\biserica asa mica (5. cel care arata bani multi episcopului (5. PacaIa). Doi p.4974).. Cînd nu i se da friptura. 3000. nu consimte sa asiste la împartirea galbenilor celor 3 frati într-un ulcior decît daca cei ce vor cadea pe patrafir sa-i ramîna lui. El a acumulat atîtea bogatii. 3237). îi înfometeaza ca sa se supere si sa-i mutileze. p. ia cu puterea jumatate din averea unui taran care e trimis pentru dreptate la primar. la judecator (5. Unul din ei cade si e întrecut de celalalt (5. asuda toata ziua (5. nu se ridica de la masa (S. daca nu s-au facut p. hot. spune solicitantului ca înmormîntarea dupa legea veche e fara slujba si costa numai 4 lei. 4987). p. sa ma feresc de asa oameni. chiar daca satul rîde pe seama lui (5. Ca sa ia mai multi bani.!97 si tata mi-o spus. apoi îi angajeaza servitori cu conditia ca cel ce se va supara. Ia un sac de colaci de la pomeni pe care îi da diacului sa-i duca. Recomanda vizitiului sa bata caii s-o ia la trap. dar costa 100 lei (5. dar acesta raspunde ca nu orice gloaba e buna de p. Cînd aude ca fratii lui Pacala masoara banii cu banita. 5041). 4984). se va alege fara simbrie si cu nasul taiat (sau trei fasii de piele taiate pe spinare). 3133). 5040).4977). 4981). Cel ce înmormînteaza într-un an numai saraci se plînge de napasta ce l-a lovit (5. Un p. 16). se duce sa-i spioneze la geam. va primi colacul cel mai mare. lacomi se iau la întrecere: în ajun care va fugi mai repede. manînca pe rînd de18 ori. Da putina mîncare servitorului. sa nu dau peste bucluc" (33. Un p. E facut p. îl consoleaza ca se va ruga lui Dumnezeu sa-I ajute: A doua zi. dar la cererea acestuia de a merge mai încet.4979).. are lucratori si se roaga lui Dumnezeu sa lungeasca ziua. P. dar dupa legea noua se face slujba si se trag clopotele. urmînd sa spuna apoi . Diacul din altar raspunde sa se îmbrace la cîmp în doua cojoace. E nemultumit cînd sînt colacii mici. e murdarit de excrementele ce curg (5. La pomeni. la subprefect. 4975). p. dar cînd un om i-aduce unul care nu încape pe usa bisericii. cere sa i-o plateasca pe loc.

preoteasa îi fura hainele. Alteori. p. 3432). încÎt "pîna în sara a fost plina ograda p~pii de copii" (52. 3430). unde barbatul îl elibereaza pe p. 3470). 3469). P. 5432). aceasta pune în locul ei pe preuteasa. 1256). p. 3428).298 foi ca hotii au devastat biserica (S.5343). 3466). care cade din sacul diacului (S. sau sare pe fereastra si cade peste diavolul care l-a adus pe barbat (S. pusa înadins. iar cînd vine gol acasa. îl împaca promitîndu-i doi boi din cei patru (52. fura topoarele de la sateni. (S. 5436). Momit de o nevasta. 5441. p. 1259). Reproseaza amantei ca nu l-a vizitat. 3471). 3479). v. luînd si dalta înrosita. Cînd merge cu botezul. dar acesta e prins de pagubas care îi ia si calul p. Sînnicoara). fura ce-i cade în mîna. :S:otul marturiseste în biserica ca toti copiii cu parul rosu sînt facuti cu p. iar cînd dascalulîl ameninta ca îl va denunta. 5404). oferindu-i cele 10 ruble daca se descalta. Împreuna cu diacul si fatul e momit la o nevasta. are 6 degete la un picior. cu care va pieri împreuna (S. La o întîlnire cu o fata. La o înmormîntare. Cei doi fug cu cizmele. apoi spune ca aceasta o priveste numai pe ea (S. p. p. 5392). se întîlneste pe cîmp în ace~ lasi loc cu diacul (S. Lasa însarcinata pe fata vaduvei cu care s-a casatorit. se îndragosteste de cumatra lui. Iasîndu-1 descult (S. Mai frecvente sînt relatarile despre escapadele erotice ale p. Nicolaie si a Maicii Domnului ca sa creada ca acestia i-au furat-o (S. unde încearca sa linisteasca porcii (S. si pe diac pentru o mare suma de bani cu care femeia îsi cumpara haine frumoase (S. spre disperarea vaduvei. e vîrît într-un butoi cu smoala cu care barbatul femeii pleaca ca sa arate oamenilor pe dracul pentru bani (S. p. e infidel (S. 3505).. Se lasa'momit de ceidoi cazaci care au pariat ca p. care se descopera dupa ce aude marturisirea ca din vina ei p. 1258-1259). Surprins la o nevasta. care la urma e de acord sa fie si ea luata de p. apoi ung icoanele Sf. (S.-3470 C) sau mai întîlneste în ascunzatoare alti doi p. enumera averea mortului din care acesta i-ar fi testat jumatate. Împreuna cu diacul manînca smîntîna tiganului pusa spre siguranta în biserica. care i-l fura pe al lui si dupa iesirea din biserica se da de gol (S. Cînd e surprins noaptea la amanta. e pus de barbat sa rîsneasca pîna la ziua (S. Trimite pe diac calare sa fure un miel. aceasta se preface a nu-l recunoaste si trebuie sa stea în cocina pîna la ziua (S. . Cînd hotul îl mituieste. 3465).se preface g~icitor (AT 1641) dup~ ce primeste jumatate din boul furat de dascaI (52. se ascunde în cocina. Un p.

p. p. simbolizeaza uneori dragostea aprinsa. Trei p. . fiica împaratului ra. El e trimis ca mesager la parintii fetei sa-i înstiinteze ca ea traia la di(ivol (LXXXI lI. e aratat a fi betiv. I. Împaratul p.p. p.. p. nu cuteaza sa se tina de cuvtnt (S. Ca auxiliar. pe care îl luase cu sine (5. l.mul despre ghicirea pielii cu care se îmbracase fata împaratului (AT 621). 253). îi va smulge si lui aceeasi parte din corp.- Mai rar.:.299 . Îl afla cufundat pîna în gît într-o mocirla. p. 768). dar Sf. 213). fiindca p. 11-12). În legende. II. daruindu-i în schimb cele 100 corabii cu graunte (41. P. calauzeste pe erou pîna la iubita -lui îndepartata.ajuta pe fata la alegerea macului(44. pentru ca diavolul nu se poate preface în porumbel (LIII. ameninta pe dascal ca daca va fura si va mînca un porc fript. p. 3130).pe pamînt (41.407). Floarea Florilor (86. a mea s-a ta. Un p. p. el e o pasare venerata. 182-197). a sacului de mazare (79. (AT 510) care o . De asemenea. p. 292).p. dar i-aduce raspunsul ca "David" nu-i mai da pe datorie (S. 4071). p. Uneori. într-uIt palat în care soseste la urma si sotia eroului. Porumbel. p. avertizeaza pe fratele mirelui (AT 516tca mireasa sa nu calc~. îl va gasi numai la iad. îl cauta la rai. se dau peste cap si devin "unsprezece tineri frumosi si chipesi".mai apare în bas. si-si ~au zborul (86. dupa toate cîte le-am rabdat s-au facut hulubi si acuma se saruta si stau în vîrf" (52. 675). Are picioarele rosii din cauza ca s-a asezat pe hoitul pe care îl mînca corbul Jrimis de Noe sa vada daca au scazut apele potopului (18. Fata ce a ajutat la desfacerea farmecului flacaului prefacut în sarpe se opreste cu acesta la un nuc în vîrful caruia stateau doi p. iar dupa ce manînca. În ajunul Bobotezii. II. 464-465). p. dar p. 481). puterile zmeului (AT 302) se afla în trei p. 44-45). Dascalul vîra degetul pe anusul porcului si scobeste mereu mîncînd. 448). 406. Petru îi spune ca în zadar îl cauta acolo. fiindca popii nu intra în rai. Din oasele mamei'Cenuseresei se nas~ p. 3111). p. În basme. pita de diavolul ce se preface în sarpe (AT 653) anunta parintii despre soarta ei printr-un p. încît chiar în timpul slujbei trimite pe servitor la cîrciumar. Preoteasa care nu s-a recasatorit si moare curînd. se prefac iar p. "Acestia sunt dragostele noastre. iar mai jos ceilalti ierarhi (S. p. o consoleaza ca dedesubtul lui sta protopopul. dupa cum s-au înteles pe patul mortii. ajuta pe erou(AT 513 C) sa aduca o craca de la pomul din mijlocul raiului. Fratii lui Bucatica (AT 425) locuiau prefacuti în p. ce stau într-un mistret (LXXXIII.

în vremea din urma. p. un hulub" care îsi spune în cîntec patania. au încercat sa introduca în folcloristica termenul p. p. I. IV. alaturi de celelalte sinonime ale acestui termen (XIX. apoi în p.43. eroul tradat de sotie (AT 318) se preface de obicei în rata. avea în paleoslava acelasi înteles ca si cuvîntul basn.Ca-sa-'si dovedeasca iubirea adînca pentru fata nazdravana provenita dintr-o grindee. P. 136). cu muiere vei fi" (60. I. Doar în Oltenia si Muntenia prin p..Sotul care a fost initial în piele de porc (AT 425) se preface în p.Uneori. feciorul peti tor se arunca. legenda si snoava. în timp ce basmul denumea specia mai lunga. 60).. basmul propriu-zis. dorind sa se prefaca în p. eroul se preface p. ceea ce se întîmpla. v. Probe). Termenul p.-la' cererea ei. p. la urma redevenind un flacau care omoara vitrega (52. Ca sa poata pune mîna pe sabia fermecata. trecînd astfel întîia proba (5.. Pentru a scapa de cîinii nazdravani. p. p. la cehi povest.. Cînd sotia necredincioasa da amantului ei veriga miraculoasa (AT 560).V. p. uneori roman. "povestea cu bazmu e tot una" (5. tot una e". povesti.p. Hasdeu. 2600). Poveste. legenda si snoava. se observa o tendinta de nivelare a celor doi termeni si la povestitorii munteni pîna la a deveni sinonimi: "basme. si astfel patrunde în casa lui Florea Floritu (28. la slovaci povest si la polonezi powiesc se folosesc si cu sensul de basm. chiar o relatiune curat istorica. rascumparat de un copil îl ajuta mai tîrziu pe acesta. deci basmul despre animale. El se da peste cap. fictiva. a capatat sensul de "naratiune în genere. Basm). Numai la sloveni povest. . basmul propriu-zis. v. 55). p. dupa care se catara zmeul.. divulgînd crima. La popoarele slave. p. eroul se metamorfozeaza în p. 53. de origine slava. Din oasele baiatului taiat de vitrega (AT 720) "la sapte ani s-a facut . p. 1-2. V. 109). Zîna fugita de la sotul ei care i-a fura t hainele (AT 400) se preface în porumbita alaturi de cele doua surori: "de vei cunoaste care-i a ta. mai tîrziu alti cercetatori. de la al 99-lea etaj. basna. în acceptiunea lui din ·-Munteniau si- . adica naratiune neveridica. se întelegeau numai naratiunile scurte.. "ca sa nu se lipeasca farmecele de el" (41. 71). redevine om si îsi reia sabia cu care îl ucide pe zmeu (60. niciodata basm" (XXXV. 2-77). pentru a se feri de urmaritori sau pentru a se putea razbuna. Termen generic popular care denumeste toate speciile narative în proza provenite din traditie: basmul despre animale. 1052). II. el pleaca în zbor pîna unde descopera palatul sotiei fugite (7. p.

fiind cel mai potrivit pentru a indica naratiunile contemporane. el va sublinia din nou importanta speciei. Peste 3 ani. Primele p. 2601). fie "povestea vorbei" . a dus la întrebuintarea lui în acest sens. în masura în care scriitorlJllorle-a redat cu oarecare fidelitate. Nevoia de a folosi o den.tasi si se~enilor sai unele fapte memora bile la care a fost partas. cînd a simtit nevoia de a împa. exceptînd pentru trecut Muntenia si Oltenia. "marturisiri de ale taranilor despre traiul lor. fie anecdota. Regional se mai numeste patima. Denumirea populara e diversa. el da la iveala. în opozitie cu povestire." care vor "putea folosi si celor care voiesc sa cunoasca mai de aproape viata. trebuie sa fie tot atît de veche ca si omul iesit din faza primitiva.301 Oltenia. consemnate ca depuneri de marturii ale împricinatilor sau martorilor. din cele 4 naratiuni povestite de acesta una fiindp. 1896-1897). 1.sufletesti. si prea vag'. cea mai raspîndita fiind cea de întîmplare. tocmai p. pareri asupra unor lucruri care-i privesc. aratînd . prea 'de departe. va fi Ovid Densusianu. în parte.. prin care povestitorii populari îsi comunica întîmplarile mai de seama din viata lor. Se poate ca prin arhivele cu materiale juridice sa se afle multe p. Termenul p. cel dintîi. culturale si.va avea numat interes linguistic" (12. relatari despre pataniile povestitorilor în viata. în cari nu ne întîmpina nemic miraculos sau supranatural".umire pentru toate speciile narative în proza transmise din traditia orala. fie snoava. Povestire. fie legenda. nu numai asa cum îl rasfrîng. e livresc. Multe din textele care se dau în acest volum pot fi socotite ca documente . Specia a ramas însa în afara investigatiilor folclorice pîna catre sfîrsitul secolului trecut. amintiri istorice s. asa ca colectiunea nu . P. care denumeste numai narati unile contemporane. p. e numele lor generic. Din povestirile lui Ilie Pietrarul (în Povestea vorbei. chipul de a gîndi si simti. în opozitie cu basmul în care "supranaturalul constituie un element esential" (XXXV.a. colectiunile obis~uite de folclor. p. patîma (Transilvania sudica). adica "cu întelesul de orice fel de naratiune. 1. VI). pcitila (Maramures). iar pe de alta parte faptul ca în terminologia populara din toate provinciile. de la noi au fost stenografiate de fratii Artur si Raul Stavri.. patanie (Moldova si Muntenia).al taranului. Cel care va introduce specia în sfera investigatiilor. 2. istorice. Pornind de la constatarea ca folclorul oglindestesi viata contemporana.

singurele în care se poate vedea mai bine spontaneitatea lui sufleteasca" (Folclorul.302 a fi cu precadere pretioase "povestirile libere . în culegerile lor de texte dialectale pentru a servi în primul rînd ca documente de limba. povestitorul avînd libertatea de a mai exagera unele aspecte sau chiar de a adauga fapte inventate. fragmente din realitatea înconjuratoare. ca si aceasta. investigatiile sînt departe de a fi exhaus.Cum trebuie înteles. povestitorul trebuind sa înfatiseze cele plasmui te de el în culori verosimile. de îndata ce suscita îndoieli. Dar. Densusianu releva valoarea documentara a p. 1909). altfel risca sa fie considerat de auditoriu drept un mincinos. în cadrul Institutului de folclor au fost culese p. P. p.. P. traieste numai atîta vreme cît e crezuta a fi total veridica. sînt socotite tot atît de veridice si p. dar la multe din cele cuprinse în volumele din 1906-1908 frumusetea literara depaseste cu mult pe cea dintîi. ea se abate pe alocuri de la acest canon. a fost generata de nevoia elementara pe care a simtit-o omul înca din cele mai vechi timpuri de a comunica altora propria lui experienta. Acestea se aseamana cel mai mult cu legendele. este o naratiune' conte~porana.. ea nu mai trezeste nici un interes printre ascultatori. cu fond superstitios. prin înregistrare pe documentul sonor din care abia un numar restrîns au fost publicate în antologia din 1966 (5. lui ca nefondata. 279317). sau la care el a fost macar martor. notate de Densusianu si elevii sai. Cu toate acestea. apoi cele înregistrate mecanic în vremea noastra fiind provocate de cUlegatori. Specia ar putea fi cunoscuta mai adînc în resorturile ei prin înregistrari sau stenografieri continui de cei care asista la prilejurile de povestit. reprezentînd o infima cîtime din totalitatea lor. cu nelinistile si aspiratiile prezente din totdeauna în . sînt aproximativ aceleasi ca si la legende. De aceea. Elevii sai vor publica numeroase p. Aceasta libertate nu e fara limite. III. neîntîmplate. iar p. 3. Dupa 1949.: tive. împreuna cu comentariile si reactiile ascultatorilor. cu bucuriile sau durerile provocate de aceasta. P. potrivit nivelului cultural -al colectivitatii respective. relatari despre întîlnirile cu unele forte numenale.· Limitele veridicului la p. în colectivitatile de grad arhaic. Ea se aseamana cu legenda prin intentia ei de a dezvalui adevarul. d~osebirea constînd în împrejurarea ca povestitorul este acela care pretinde a fi intrat în legatura cu fiintele fantastice etc. cuprinzînd relatarea întîmplarilor din viata povestitorului. p.. ca si legenda.

1 viata lui. ele fiind surprinse si la povestitorii contemporani ca avînd aproximativ aceeasi pondere. s-au lasat calauziti numai de întîiul mobil. Fostii soldati povesteau aproape invariabil scene..s ca o obsesie de care puteau scapa numai prin povestirea ei unui cerc cît mai larg. De aceea. "distrarea" acestora. înconditiik aspre ale traiului militar. apoi una didactica. ilariante. cu. alegînd în consecinta numai temele care pot înveseli pe ascultatori.vremea au trecut în patrimoniul colectivitatii. raritati pe care nu le ofera viata de toate zilele. celerelatate au fost . stingîndu-se odata ~u creatorii ei.303 ~ 1.-30). Cele doua m~biluri au actionat probabil întotdeauna. modificîndu-se pentru a deveni legende sau snoave. S-a observat totusi ca rezonanta ei e oarecum invers proportionala cu banalitatea întîmplarii relatate: cu cît faptul este mai neobisnuit. sau cu disparitia ei din memoria lor. de descatusare a sufletului prin dezvaluirea celor întîmplate. se arata tot atît de variata ca si experienta povestitorilor care îi dau viata.ori de cît~ori se semnalaun auditoriu nou.i "memorabil". îndeosebi a basmului si a snoavei: la început. Cele trai te s-au înscri. 29-. 4. repetînd p. I. Fiind o creatie contemporana. despre primul razboi mondial. moralizatoare.. Unii dintre cei care s-au specializat numai în p.petrecute" de cineva. povestitorii debiteaza în întîlnirile lor cu precadere întîmplari iesite din comun. Se poate banui ca unele p. ma. vedetismul colcaind în germen si printre talentele rustice. dat fiind ca investigarea speciei e cu totul recenta si înca nu pe toata întinderea registrului ei. avînd mereu spectacolul atîtor orori si mutilari. pîna acuma investigatiile folclorice nu au putut semnala atari cazuri. cu atît p.. a impresionat din cale afara sufletul popular. p. Daca supozitia poate fi acceptata teoretic. care. de a oferi semenilor sai o învatatura cîstigata cu pretul acelei experiente relatate. a putut fi surprins în subsidiar si orgoliul de a fi actant de seama în împrejurari atît de memorabile. au fost deci p. Asa se explica locul covîrsitor pe care l-au luat printre povestitorii din Transilvania si Moldova nordica p. p. Vremea petrecuta mai bine de patru ani prin transee. "si la urma o ajuns poveste" (5. Creatorii populari anchetati concep chiar în acest mod geneza speciilor epice traditionale. Tematica p. are o ~xistenta efemera. . au trecut în repertoriul colectivitatii. La cîtiva. chiar daca cercul faimei nu poate depasi granitele unei colectivitati. suscita un interes mai viu.. Specia a avut deopotriva o functie de catharsis. pentru a-i face sa se despovareze de apasarea grijilor cotidiene.

Predilectia pentru faptul iesit din comun se vede si la cei mai tineri care n-au participat la acest razboi si care povesteau totusi amintiri din viata de cazarma. se spun si basme unui copil de catre o per-' soana matura. Forma p. de martu. în case sau în suri. dupa unele denumiri regionale . se desfasura cu precadere în toiul unor munci care.304 .plari de pe front si din captivitatea îndelungata ca prizonieri de razboi. încît unii povestitori au abandonat repertoriul traditional de basme pentru a povesti cu precadere întîm. îndelung revizuite. Au fost surprinse însa si p. dimpotriva stimulate. încît par a fi elaborari cizelate de rînduri de oameni. lipsind aici cizelarea colectiva care se materializeaza în unele formulari cristalizate si în dialoguri spumoase. povestitorii aleg cu precadere pataniile lor izbitoare: întîlnirile cu animalele salbatice de prada. care aducea o experienta noua. mai ales acelea care în ochii lor luau proportiile unor adevar ati monstri. Ea e pe deplin tributara talentului povestitorului care îi da viata.însailate cu maiestrie. nu erau stingheri te. Ponderea lor a fost atît de mare.' e mai putin artistica decît a speciilor traditionale. de obicei bunicii. amestecul umorului cu autoironizarea si o seama de cuvinte rare. prin specificul lor. In cadrul familiei._ narelor. din pacate prea putin luate în seama de cei porniti în cautarea frumosului folcloric.toamna. Pove~tit. In cazuri extreme. nu de un singur ins. la luminalampilor sau a feli. verva care pare fara sfîrsit. Multe au ca atare· numai o valoare documentara. adevarate opere literare. Seara. se strîngeau ai casei împreuna cu o seama de vecini. . cum se întîmpla uneori la snoave si legende. I-II). Din viata de toate zilele. mai ales cînd povestitorul nu parasise satul pentru a cauta de lucru. dar suculente. de -Închegate si de incisive. . 5. acesta poate fi redus la o persoal}a ascultatoare. atît de diferita de cea rurala. dupa ce acesta era cules si asezat în cosare. P. Se povestea cel mai mult la desfacutul porumbului. din razboi si din spatele frontului.ii ale psihologiei populare si a anumitor stari dintr-o perioada data."la ghijat de porumb. Multe p~deosebit de fr'umoase se pot citi în culegerea antocu formulari atît logica condusa de O. Fenomen cultural ce presupune prezenta unui audi-. Acestea captiveaza de la început prin improvizatia spumoasa. A. toriu. 1. Densusianu (12. la disfacat de papusoi". reliefînd curajul cu care au fost înfrunta te.

povestitorii prezenti îsi depanau pe rînd din repertoriu (5.30S lînga gramada depapusoi.m. 1617). . mai ales în serile lungi de iarna. Timpul petrecut în închisori a favorizat de asemenea desfasu- . Unele basme . în cabanele lucratorilor forestieri. Gazda casei se îngrijea de obicei ca sa aiba printre lucratori si un povestitor iscusit care sa fie ascultat cu placere. În Bihor. executat de flacai si fete la sunetele unui fluier. aceasta era ocazia principala de p. S-a povestit mult în cazarmi si cantonamente.Ivan Turbinca (AT 330). Aici sînt preferate povestile lungi. exterioare satului sînt de asemeni numeroase. 17). stînjenarii se arata cu totul dispusi. organizate mai cu seama în timpul iernii. Sara nu pre. Basm). Pe valea Hîrtibaciului (Transilvania sudica). P. Grupurile fiind alcatuite cu precadere din tineret. p. dar si hazlii. adesea la doi insi. mai cu seama pe jos.Dupa sfîrsitul zilei de munca. la piua. Pentru-ca munca sa decurga mai cu spor si sa fie alungat somnul.1.. indicata numai de prezenta mortului (5. "pe la oi. sa ascult-e narati uni de toate categoriile.. p. sub însasi supravegherea gradatilor. În dormitor. sub forma de ajutor reciproc sau prin plata. Cînd se nimerea între ei vreunul cu un repertoriu mai bogat. ca-i noaptea mica vara". cu tutun sau bautura. caci munca se desfasura de obicei în grupuri. era chiar stimulat la p.poarta pecetea vizibila a vietii de soldat si par a fi create în lumea cazarmilor. Mediul militar din fosta Austro-Ungarie a. ca o descatusare de viata posaca si grea. Prin Oas. ma sile pacurarii sa spun". Ocaziile de p. care anuleaza nota funebra a prilej ului. se povesteste si la sapa porumbului. 2. pro-' vocatoare -de rîsete zgomotoase. se spun multe povesti în timpul priveghiului funebru. sau chiar în calatorie. în grup restrîns. alterna cu cîntatul si cu dansul. cînd eram copil mic. 1. Se povesteste. iar în lagarele de prizonieri sau în armatele multinationale chiar între repertoriile unor popoare diferite. Se spun povesti în sezatorile de tors. în asteptarea rîndului. pîna în2ilele noastre. api spui cîte-o poveste pîna mulgi stîna tata.ult. seara se desfasurau uneori adevarate întreceri de p. caci si copilul doritor de povesti era consolat: "asteapta pîna la desfacutul cucuruzului" (81a. p. înlesnit si împrumutarea unor formule de verificare a atentiei ascultatorilor (v. Întîlnirile de sub arme au prilejuit un schimb intens de repertoriu. se desfasoara apoi în clipele de ragaz: la moara. "vara cînd mulgi oile. Trei capre albe (AT 561) etc. 305). p. Ciobanii povestesc cu asiduitate la stîna.

Povestile sînt memorate cu precadere în copilarie si adolescenta. Snoavele si legendele sînt povestite si în unele cazuri speciale. bunicii. prin .aduce . P. Astfel.. 18-19). caci repertoriul este alimentat aproape numai de colectiile de povesti (ibid..usurare. "Da acu . povestitorul constata similitudinea ("Tu esti (sau faci) ca ala care" . 'V.) ·dintre cazul individual si . în cadrul familiei. 1. la nevoie. p.. 3. Sotie). . Un povestitor fagarasan arata ca îsi aminteste povestile "numa asa cînd vine cîti-un sfînt.cunoscute printre cei prezenti. s-apai cînd vorbim.7). Asocierile dintJe cazurile particulare ·din viata cotidiana si cele tipizate în snoave se fac dupa continut. somnul recuperator. sau explicat de vreuna din cele . snoava despre spuma de mare (AT 1360 C. era rechemata la mulsul oilor la stîna. unele basme fiind transmise în timpul convalescentei printre ·cei mai interesati (ibid. 4.care se ridica deasupra laptelui.. sau numai o aminteste cînd e convins ca 'interlocutorul o cunoaste. p. Legendele care povestesc urmarile nefasteale unei încalcari sînt spuse cu scop preventiv atunci ·cînd se semnaleaza unii necunoscatori ai obiceiului (ibid.. întrucît si copiii iau parte la întrunirile celor maturi ca sa asculte povesti. este mai restrîns. ·dar uneori si dupa alte criterii. Cer·cetarile mai noi au scos la iveala si existenta p.uneori si parintii. prin spuma . numai în familie ·e în genere un semn de declin. obisnuiesc sa spuna povesti celor mici ca sa-i adoarma mai repede sau sa stea cuminti. în atare prilej. în -chip sporadic.cel tipizat în snoava pe care o povesteste spre ilustrare.. 'Cînd copiii sînt bolnavi. p. Anchetarea provenientei povestilor culese în ultima vreme atesta cum majoritateacovîrsitoare au fost învatate în copilarie.. cînd memoria este neobisnuit de receptiva. 18). <Celedintîi se spun si atunci cînd cineva se afla într-o situatie :similara cu cea satirizata de naratiune.306 rarea p. p.spitale. ca si la oamenii din sat le mai face lumea cîte-o poveste-asa . B. mi-aduc aminte" (14 a.în clipele de ragaz.J J .. p. e folosit ca un prilej de a le . Unii poyestitoriau subliniat contrastul dintre facilitatea memoriei infa.ntile si nereceptivitatea acesteia la maturitate. Legendele :sînt povestite atunci cînd discutia din grup aluneca asupra unui aspect ce este comentat. încît unii povestitori au memorizat <cu·acest prilej cea mai întinsa parte a repertoriului lor. 17-18) . cea despre popa care a furat barda înfierbîntata de scoaterea unui taciune etc.. similare legilor contaminarii ·din folclor. :si tot omu... p. tot sfîntu are o poveste ..

307

"b-

1

sa-mi spuie altu cît mi-ar spune ... nu mai intra în cap daloc". Cel mai adesea, povestea era retinuta în memorie dupa o singura ascultaTe, oricît ar fi fost de lunga si stufoasa. Toate marturisirile pbvestitorilor anchetati concorda asupra învatarii dintr-o, singura ascultare, fiind vorba în genere de insi talentati, cu predispozitie vizibila pentru productiile narative. "îmi spunea. bunicu meu si nu-mi luam capu da lînga el pîna mi-o spunea" si dimineata o stiam, daca-i capu bun". Dupa unii povestitori talentati, audierea repetata a aceleiasi naratiuni ar produce numai confuzii, probabil din cauza diferentelor aduse de dispozitia improvizatorica: "dac-ascult de doua ori, numa te calmaceste de cap". Anchetele au pus în lumina contrastul între usurinta de a memoriza din auzite si greutatea de a învata o povest~ prin lectura. Un cititor asiduu' de povesti si carti pop~lare' constata ca învatase o poveste "o data ni.1mada~-am auzit-o, dac-am fost tînar. O ramas tiparite daca le-am prins. Aste din. carti purure citesc, da nu mi-aduc aminte". Un alt povestitor matur formula mai sugestiv "dîn carte am învatat, da nu le-am prins", iar altul tînar facea urmatoarea paralela între cele doua modalitati de memorizare: "dac-o citeam de doua ori, o spuneam la perfectie, da dac-o ascult 'o data, o prindeam, da la. citit nu", Pastrarea în memorie este apoi usurata de povestirea naratiunilor la feluritele prilejuri, prin repetare lasînd urmemai incisive în memorie. în felul acesta, povestitorul îsi fixeaza mai bine unele formule specifice naratiunii, mai cu seama pe cele create de el, împreuna cu o seama de termeni mai expresivi" alesi dupa dibuiri repetate. Marturisirile unor povestitori sînt elocvente: ,,10 stii de ce nu le-am uitat? Ca baietii sara la stîna ma punea' sa le spun, eu le-am repetat mere~"Jn felul acesta, procesul de' slefuire actioneaza si pe plan individual. atunci cînd povestitorul este talentat, în echilibru cu celalalt proces de variere care tinde sa reînnoiasca naratiunea prin o· seama de aspecte luate din contemporaneitate sau din repertoriul traditional (5, 1, p. 20-23, 107; v. Legile ePice). 2. Memorizarea povestilor este uneori selectiva, dar la cei mai multi se manifesta fara preferinte. Acestia din urma retin cam tot atîtea basme cît si snoave. Cei deosebit de talentati au avut însa o receptare seiectiva. Gh. Zlotar (Fundu Moldovei - Suceava) si 1. Duroi (Bughea de Sus - Arges) au învatat numai basme propriu-zise, cel dintîi fiind însusi creator a 4 basme noi (cu unele motive traditionale), dar nu au retinut

308

nicio snoava, cel de al doilea motivînd aceasta "ca mi-e rusine de lume". Dimpotriva, Gh. Radoias (Batrîni-Prahova) învatase peste 100 de snoave, dar nici un basm fantastic (în repertoriu avea doar doua basme nuvelistice), mirîndu-se el însusi de aceasta stare: "nu stiu cum s-a facut ca n-am putut sa prinz niciuna", nici în copilarie, întrucît "daca le-as fi stiut atunci, le-as sti s-acuma". Capacitatea de memorizare variaza dupa dotarea povestitorului. Gh. Zlotar si 1. Duroi cunosteau fiecare cîte 40 basme fantastice, lungi, pe alocuri neasteptat de complicate, care ar alcatui cîte un volum masiv. De la P. Put din Desesti-Maramures s-au putut imprima în 1961, 85 naratiuni, basme si snoave cam în aceeasi proportie numerica, povestite cînd informatorul avea 77 de ani. Repertoriul cel mai întins l-ar fi avut Sînziana Ilona din Bosorod-Hunedoara care stiuse 117 povesti, basme si snoave, din' care n-a mai putut povesti în 1951 decît 62, restul fusese uitat (ibid., p.23). Se poate admite ca au existat povestitori cu repertorii mai întinse, printre- cei cu o memorie exceptionala, cum au fost unii cîntareti ca Petrea Cretu Solcanu, Iautarul Brailei, de la care G. Dem. Teodorescu 'a notat 15000 versuri, sau unii guslari sîrbi care stiau cîte 90 balade alcatuite din 80000 versuri. În Irlanda, prof. Duilearga a mai întîlnit un povestitor de la care a cules aproximativ 200 naratiuni felurite (basme, legende, snoave) cînd acesta avea 70 de ani (XCI, p. 280-281, 460). C. 1. Urme ale functiei cultice, rituale a p. s-au mai pastrat la noi numai în nordul Moldovei si Transilvaniei pîna pe la începutul secolului nostru. Se credea ca p. în anume conditii aduce cu sine nasterea unei oi nazdravane. Astfel, daca ciobanul putea spune în fiecare seara o poveste diferita de cînd se dau berbecii la turma si pîna la fatarea primului miel, "atunci a face oaia un miel nazdravan - spune batrînii - sa poata sti tat ce-ai sa pati", în Maramures fiind vorba de "o oaie oachesa" care poate fata mielul nazdravan. Repertoriul ciobanului se cuvine a fi destul de întins, aproximativ 100 de naratiuni felurite. Pe la sfîrsitul secolului trecut, e semnalata în Maramures cu aceasta functie numai Povestea Maicii Precista (cautarea lui Isus). Spusa ,de pacurar "în toata seara si dimineata de cînd se mîrlesc oile si pîna ce fata, între mielusei va avea unul nazdravan, care va umbla tot în fruntea oilor" si îi va spune "cîte primejdii vor trece în acel an preste oi si alte lucruri

309

~

mariÎÎ mai spune, dar numai la cîntatori în noaptea de Craciun si în noaptea de Pasti cînd e deschis cerul. Asemenea va avea si acea muiere fiu nazdravan care va zice povestea aceasta cu toata inima, ca sa fie primita" (48,p. 282). Mai vieafost functia apotropaica a povestilor, care, spuse seara, puteau îndeparta fiintele numenale de a se apropia de acea casa. "Era-un obiceri, pe cînd eram eu baiet, c~ozîs ase, ca sa spui trei'p'ovesti, c-apai ele se prind de mîna si se-mvîrt roata-mprejuru Urlii aceleia unde esti si nu s-aprochie lucru cel rau acolo, poti dorni. Ase crede. Unu spunea trei povesti, fiecare-nt-o sara, cu rîndu" (5, I, p. 16). Dupa o atestare mai veche, naratiuniletrebuie sa fiemailungi.adica basme fantastice care ar fi eficiente mai cu seama împotriva diavolului. "De aceea zice ca e tare bine sa spui povesti în<;heiate, lungi, sara, ca e ca si cum ai spune o rugaciune. Dumnezeu cu povestea ceea înconjoara casa de 3 ori si nu se poate apropia nici o necuratenie" (52, p. 1204). Se credea astfel ca "unde se spun povesti în casa, acolo e Dumnezeu. Ori sa platesti un sa1ind::l;.,ri biserica, ori sa spui o poveste, la e tot una" (ibid., p. 1241). In tinutul Suceava-Botosani, se credea ca cele 3 povesti se fac "trei pari de foc si apara casa, de nu se poate nimene apropie de ea. De aceea... ti-i pomana daca te duci la un om pe noapte si spui povesti" (94",p. 18-19). Sau se prefacîntr-o "roata de foc" care "era straja" împrejurul casei, încît diavolul nu se mai poate apropia de ea (52, p.337). Pe alocuri în Bucovina se credea ca e suficienta o singura poveste. "Cu o poveste bine spusa si frumos încheiata se înconjura casa de 3 ori, ca o pavaza, de nu poate nici un rau strabate". De aceea, "celui ce spune povesti îi iarta Dumnezeu pacatele" (LV, II, p. 149). Prin Maramures, functia apotropaicaa disparut mai de mult, deoare~e vîrstnicii anchetati îsi mai aminteau vag: "spune ca daca spui povesti, nu s-apropie nimic de tine: Fata Padurii, sa spune" (5, I, p. 16). S-a semnalat o singura interdictie cu privire la p.: sa nu se spuna povesti ziua "caci i se rupe camesa" povestitorului, fara sa poata fi elucidata legatura dintre ele (LV, II, p. 149). 2. în zilele noastre, p. are mai cu seama rostul de a ajuta desfasurarea muncii. Alungînd oboseala si somnul, cei adunati pot lucra mai bine, sau veghea, de aceea se spun povesti "sa nu le fie somn cît stau, si care lucra-n casa, sa poata lucra, de torc femeile". în Maramures, se foloseste chiar o formula , ,

310

anume pentru alungarea somnului: "Ciont si vasalie! Sî nimic sa nu mai fie! - strigi cînd vezi ca adoarme omu, si odata sa trezeste" (5, 1, p. 14). 3. Concomitent, p, are rolul important de a descatusa sufletele, prin atmosfera de voiosie si ilaritate pe care o creeaza. Catharsisul naratiunilor a fost relevat de o seama de povestitori: ,,0 dasfacere de inima asa, mai uiti da ale rele, mai rîzi cu tovarasu care te nimeresti", "ca m~i rîde omu de hale nacazuri"; "ca omu sa mai desteapta, i place si daca-i amarît mai uita si. el. Chiar si cum, daca-l doare - daca nu-l doare povestirau - mai uita, ca n-aude vorbe rele, îi_mai usor". toare din Hateg preciza mai plastic: "Cînd ne cura sudorile pa fata, mai uitam si de osteneala si de foame" (ibid. p. 19-20). "stii ca omu si daca are v-o durere, minten îl faci de rîde" (Ha, p. 11). 4. P. are si o pronuntata functie didactica si moralizatoare. N aratiunile expun o experienta de viata îndelung acumulata, oferind ascultatorilor o initiere si o lectie de comportare. Unele dezvaluie misterele lumii înconjuratoare, fiind bine venite celor care "nu e introdusi în lume, se mai gîndeste si el cum era odata". Povestile sînt spuse "ca pentru idee de oameni prapaditi ca acestia sa nu mai urmeze lucrurile rele". Ca atare, se povesteste "pintru traiu vietii: cel ce nu-mvata din poveste, nu-mvata nici din cea ce vede cu ochii". Ele ajuta îndeosebi pe copii nu numai sa descifreze tainele vietii, ci si pe cele ale paginilor tipari te. Caci "copiii care sînt mai destepti trage esentialul: - daca mergi p-o cale buna, ai gasit bine, dac-ai facut rau - cautam un fel de educatie, si copilu, cetind o poveste, sa-nvata sa citeasca mai bine" ... (5, 1, p. 20, 107).

°

Probe Probele baiat-fata. Se întîlnesc în basmul AT 514, cînd fata travestita în baiat e banuita a fi femeie. Leoaica supune fata prefacuta în Ionica Fat-Frumos la trei încercari. în prima noapte, "o sa va astern la amîndoi în gradina pe doua steble de flori. La sculare, daca florile vor fi vestede, sa stii ca e fata, d-or fi vesele, e baiat". Calul.o învata c~ spre ziua sa se dea de-o parte ca sa cada roua pe flori sa nu se ofileasca. A doua oara, o duce la un tîrg "numai cu lucruri femeiesti", dar la sfatul calului, Ionica se arata interesat de "postavuri, arcuri si sageti

311

de otel, palose si sulite taioase ..." A treia oara, leoaica face un iaz cu apa din fîntîna ca sa se scalde, dar calul soarbe apa si leul ramîne în namol, încît Ionica nu se mai poateîmbaia (89,. p.140-141). Fata schimba buchetul de flori cu al voinicului, derutînd pe mama acestuia, iar cînd e plimbata printre flori,. se arata interesata de cai. A treia oara, în camara cu armele~ fata alege "o sabie cam ruginita, dara cu fierul ce se încovoia de se facea covrig" (41, I, p. 21-22). Alte probe de ghicire a sexului: a) sarirea unui pîrleaz, pe care fata îl sare "sprinten ca un voinic"; b) ducerea la vie, unde fata nu culege cu lacomie, ci cere sa fie spalati strugurii si adusi pe o tipsie; c) ducerea în padure, unde e întrebata de ce e bun- copacul, fata raspunde ca e bun de facut care, nu de fuse cum se astepta zmeoaica (LXXXIII, p. 531-535). în vie, comportarea poate fi alta: "de va lua strugurii cei de pe jos, va fi femeie, de va lua de pe sus, barbat". Fata e prevenita de cateaua nazdravana si se comporta ca baiat. Proba urmatoare, 'sa stea pe iarba, "si de va'fi iarba tologita sub ea, e fata" e trecuta de asemenea cu ajutorul catelei care "a îndreptat în SliS iarba si el n-a putut cunoaste" (52, p. 680). Busuiocul vîrît sub perna fetei devine dimineata mai uscat decît cel de sub perna feciorului de împarat (56, p. 202).
Proba curajului. Are loc în cîteva basme, îndata dupa plecarea protagonistului, de obicei în basmele AT 514 si 531. 1. împaratul Alb hotaraste sa dea împaratia celui care a "îmblat, vazut si patit cîte dînsul". Fiul sau cel mai mare se decide sa îndeplineasca el aceasta cerinta si pleaca încadrat de doua companii de soldati,,, una înainte, alta înapoi si el în mijloc". Tatal lui se preface balaur la podul de arama si, de frica, toti se întorc. Fiul mai mic, Constantin, la sfatul unei babe, pl~aca cu hainele si armele si calul "din holtie" ale tatalui sau si la podul de ~ur vrea sa 'taie balaurul, dar acesta îl opreste "ca io-s taica-to" (7, p. 2-8). în alte variante, tatal se îmbraca în piele de urs (XV, p. 66) sau se preface "o mamuiata", îmbracîndu-se doar "cu un cojoc pacuraresc" de care se sperie fiii cei mai mari (ibid., p. 266-267). Alteori, tatal se preface "capatîna de cal mort" care striga la apropierea fiului mai mare "manînc cap de om", saltîndu-se în sus. Dar cel mai mic pleaca cu calul nazdravan si armele din tinerete ale tatalui. Acesta ameninta capatîna de cal care ;,se facu nevazuta". A doua oara, tatal se preface în "nor- ,al-

312

/

bastru care venea spre el întocmai ca si cînd ar fi vrut sa-I înghita" j dar la amenintarea fiului dispare si se arata ca om, convins ca fiul lui va birui zmeii (4, p. 119-121). 2. Proba se desfasoara cu mai mult temei cînd cel plecat e fata travestita în baiat (AT 514). Fiindca împaratul nu are feciori, cele trei fete se decid pe rînd sa mearga "la Rosu-mparat, ca sa-i slujeasca". Tatal lor se îmbraca "într-o piele de urs" si le atine calea la podul de arama, cele doua mai mari se sperie si se întorc la· curte, dar fata cea mai mica, sfatuita de o baba sa îmbrace hainele de mire ale tatalui si sa-i ia sabia si calul lui de mire, izbuteste. La podul de arama, 'tatal prefacut urs se da înapoi intrînd "sub pod". La -podul de argint, tatal se preface în lup care se ascunde iar "su pod" cînd vrea fata sa-i taie capul. La podul de aur, tatal se presphimba în "balaur cunoo capete" si se da pe fata, lepadînd "pielea de sarpe",. convins ca ea va izbîndi (5, II, p. 158-161) ..
Probe de întelepciune. Se întîlnesc cu precadere în basmele nuvelistice AT 875, 877, 922. 1. Fata îsi dezvaluie întelepciunea_ prin îndeplinirea unor sarcini aparent imposibil de rezolvat. Imparatul (boierul, judecatorul) cere fetei istete sa vina la curtea lui în feluri contrastante: "nici calare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe alaturi de drum, nici îmbracata, nici dezbracata, nici cu vînat, nici

calare pe un magar, atingî~d cu picioarele de 'pamînt, pe santul fara vînat,îmbracata camase, nici iar dedesubt o camasase duce drumului, nici cu într-o plasa, fara camase". Fata numai croita, cu doi iepuri alaturi care fug de cîinii împaratului (86, p.l05-700). în alte variante, darul e formulat felurit:· "sa-i aduca în mîna trei minciuni si o nimica" si fata duce într-o oala trei vrabii care zboara înaintea împarat~lui (LXXXIII, p.928) sau "nici cu cinste nici fara cinste" si fata aduce o vrabie prinsa între doua blide care zboara cînd împaratul cauta cinstea (60, IV, p. 29-30). Fata calareste uneori pe un tap sau cîine. Fata isteata îsi ajuta tatal sa aduca dobînda ceruta de boier pentru împrumutul dat" trei sute de cascavale si trei sute de pastramioare". Ea aduna în pripa o turma de 150 oi si 150 berbeci de la care poate strînge cele cerute (67, p. 56-57). Fata isteata învata si pe argatul trimis de boier sa-i vînda 100 berbeci cu o suta de lei într-o jumatate de an si sa-i aduca pe deasupra alti 100 berbeci: sa vînda lîna lor cu 100 lei, apoi berbecii cu 100 lei

1

313

si la toamna sa cumpere 100 cîrlani cu 100 lei pentru a-i duce stapînului (79, p. _216-217). în unele variante, istetimea fetei este verificata_ prin probe suplimentare. Boierul îi mai cere: a) din tortul de pe un fus sa-i faca un rînd de haine si sa-i îmbrace toata curtea. Fata îi trimite fusul sa-i faca din el instrumentele necesare tesutului (vatale, stative, suveica, tevI). Boierul doar simuleaza facerea lor, înscriind niste crestaturi pe fus, iar fata face de asemenea niste haine din pînza foarte rara; b) sa cloceasca oua fierte si sa-i aduca pui. Fata seamana samînta fiarta si arata imposibilitatea. c) Sa faca ciorba si friptura din piatra (sau sa jupoaie piatra si sa-i aduca pielea uscata). Fata cere sa-i înjunghie piatra. d) Sa-i peticeasca o oala. Fata cere sa i-o întoarca pe dos, fiindca petecele se pun pe dos. e) Sa scoata toata apa dintr-un lac. Fata îi trimite cîlti cq care sa astupe rîurile care se varsau în lac (5, II, p. 528-533). 2. Istetimea e verificata mai cu seama prin întrebari, unele din ele mostre tipice de sofisticare. Variantele enumera cîte trei, rareori patru întrebari, a caror suma e urmatoarea: a) Ce e mai gras; b) mai iute; c) mai bun; d) mai dulce; e) mai moale; f) ce zboara fara aripi; g) ce manînca, fuge si fura ca lupul; h) ce se aude departe; i) ce e scump si rar; j) ce e mai tare; k) ce e mai frumos; 1) cît e de la cer la pamînt; m) ce înseamna patru tin pe opt, dar opt nu pot tine pe patru. Bogatul da urmatoarele raspunsuri gresite, care scot însa la lumina avutia lui si orgoliul sau nemasurat: a) porcul (berbecii sau boii) lui; b) armasarul (sau calul) lui, fulgerul, iepurele; c) judecata boierului; d) mierea (dulceturile) lui; e) patul cu perne (dricalele, puful) ; f) piatra; i) banul; j) taurul lui ; k) apa din fîntîna lui. Fata saracului da raspunsurile corecte: a) pamîntul; b) gîndul (sau soarele, iepurele, vîntul); c) Dumnezeu; d) pamîntul (sau somnul, graiul omenesc, laptele mamei); e) palma la capatîi; f) zapada; g) omul între 20-30 ani; h) tunetul si minciuna; i) tineretea; j) furnica; k) soarele; 1) cît e de la pamînt la cer; m) patru luni de vara în care rodesc toate bunatatile si opt luni neproductive din restul anului. 3. Fata isteata da petitorilor cîteva raspunsuri pe care acestia nu le pot descifra (AT 877). Tatal e plecat "sa schimbe numele la graunte" si la întoarcere, daca vine de-a dreptul, zaboveste, daca ocoleste, vine mai degraba (a plecat cu grîul la moara, drumul de-a dreptul trece pe la crîsma unde tatal are obiceiul sa se opreasca). Mama face din doua babe o nevasta ("din doua

314

camasi vechi una noua"). Fratele vîneaza iepuri, "pe cei împuscati acolo îi lasa, da pe cari îi scapa, îi aduce acasa" (prinde pureci) (50, p. 81-83). în alte variante, se mai arata sora care ,;plînge în camara rîsul cel de asta vara" (a ramas însarcinata). Ea a fost gasita "negrijita" fiindca are "casa fara urechi" (fara cîine), iar tatal întîrzie daca vine de-a dreptul, fiindca trebuie "sa desgradeasca si sa îngradeasca", apoi sa se apere si de cîini, dar pe ocolite vine "pe drum batut si nempiedecat". Lasfîrsit, peti torii se recomanda: Gîrla, Loza si Boz, la care fata arata ca sînt cunoscuJi si de ea si de tatal ei, întrucît "în gîrla te pui, de loza de tii si cu bozulîti stergi dosul" (79, p. 220-221). 4. Istetimea porcarului (ciobanului, taranului) se reliefeaza mai puternic prin contrastul cu mintea redusa a sfetnicilor împaratesti sau a popii care nu pot raspunde la întrebarile împaratului (AT 922). întrebarile sînt felurite, mai frecvente fiind urmatoarele: a) Cît pretuieste împaratul; b) în cît timp poate fi înconjurata lumea; c) care-i gîndul în care sînt gresit.· Popa nu stie sa raspunda, dar ciobanul (porcarul) le dezleaga pe rînd: a) 29 lei (Isus a fost cumparat cu 30 lei); b) în 24 ceasuri ca soarele; c) ca vorbeste cu popa Onofrei, în realitate cu porcarul Gloanta (sau popa Ion din Porcesti, dar porcarul Ghelasie din Trifesti) (90, p. 144-153). Mai rar, împaratul întreaba pe calugari: a) Cîte stele sînt pe cer; b) în cît timp înconjoara un om Moldova; c) "încotro sta Dumnezeu cu fata si ce face în ceasul acela Dumnezeu?" Ciobanul raspunde: a) stele pe cer cît par pe magarul lui ; b) într-o zi si o noapte calare pe un cal bun; c) Dumnezeu sta cu fata "în toate partile" si "la masa întinsa, cu faclii aprinse" si doreste "ca sa fiu eu pe un ceas, în scaunul acesta împarat". Si ciobanul decapiteaza pe împarat, luîndu-i locul (52, p. 677-679). Cojocarul divulga generalilor pentru bani tîlcul conversatiei cu împaratul: a) sase tin pe trei = sase luni de vara tin pe cele trei de iarna; b) soarele e. tot sub fereastra = copilul sau e de zece ani (15, 1, p. 111). Alteori; întrebarile pe care trebuie sa le dezlege ministrii împaratului se refera la starea precara a taranului: a) "Departe-i departele?" - "Pîna-ntre coarnele boilor" ( = vede numai pîna la coarnele boilor); b) "Tîrziu-te-ai sculat" - "I-a saptea oara" (= tine pe a saptea nevasta, murindu-i celelalte sase sotii); c) daca poate mulge trei berbeci - Daca e "strungasu bun"(= daca poate stoarce bani de pe cei trei sfetnici ai împaratului) (5, II, p. 554-557). împaratului care ara cu un plug'de aur mQsneagul

315

îi raspunde ca acesta "de n-a ploua în luna lui mai, nu-i vrednic nici o coaja de malai". în consecinta, împaratul vinde. plugul de aur si cumpara o moara lînga curtea sa (60, IV, p. 2829). împaratul mai întreaba cîte plante sînt în lume = cîte radacini (81a, p. 537). 5. Dracul pune 7 pîna la 10 întrebari cu intentia de a nu . putea fi dezlegate, pentru ca sa-si poata lua copilul juruit. La întrebari raspunde Dumnezeu ce poposise în gazda. Ce este Unu? - fîntîna sau luna. Doi? - Doi ochi. Trei? - Casa cu trei fete (sau casa cu trei ferestre, sau" trei picioare în prilostire" sau "carul nu poate merge cu trei roate"). Patru? - Carul cu patru roate. Cinci? - Mîna cu cinci degete. Sase? - Fluierul cu sase gauri (sau plugul cu sase boi). Sapte? .:...-Unde-s sapte " frati sa nu te amesteci în trebile lor" (sau casa cu sapte fete, sezatoare deplina). Opt? - Plugul cu opt boi (casa cu opt feciori e puternica). Noua? - Casa cu noua fete ramîne nematurata. Zece? - "Iuda sa crape în zece", dupa care diavolul plesneste de necaz (LXXXIII, p. 357-358; 95, p.33-36). în unele variante, raspunsurile la cele 12 întrebari sînt teologale, scoase din doctrina crestina (XXXIV, p. 567-569; 52, p. 83-85). Sau: unu = în sat sînt mai multi oameni de unu si în padure mai multe lemne de unu; opt = ~mul cu opt feciori' nu se teme a fi batut; noua = cu noua purici a vrut diavolul sa-I însele pe acel gospodar (81a, p. 684-685).
'1"

Probele petirii. în basme, sînt frecvente încercarile la care sînt supusi petitorii pentru a-si dovedi vrednicia, adeseori cu gîndul ascuns de a fi refuzati, de aci si dimensiunile extraordinare ale sarcinilor. Aceasta se întîmpla atunci cînd viitorul mire provine din rîndurile de jos sau e un om în forma animala (AT 425). 1. Mai des întîlnita e facerea unui pod în timpul unei nopti. Uneori,Rodul se cere a fi împodobit cu pomi de aur si pasari de aur. împaratul cere baiatului posesor al inelului miraculos (AT 560) sa-i faca "de la voi de la bordei si pîna la mine la palat un pod -de aur cu doua rînduri demeri pe o parte si cu doua pe alta parte si la mine la scara un mar cu mere de aur si oclota cu 14 pui de aur sa se plimbe de la noi pîna la voi, iar la' voi în loculbordeiului o casa de sticla sa se întoarca dupe soare. Toate astea sa le faca mîine în zori de zi, iar de unde nu, unde îi sta capu, îi va sta si picioarele". Baiatul le exec1,1ta

"cam di 20 di kilometari de lunga: cara cu pîni. para tul solicita a treia -oara "o pereohe de case în vazduh.358-359f. si nu mai pot. ca-i mare si puternic.. palat. A doua oara. el vrea "un pod de arama si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. sa se bata în capete. p. o pus ghiata di doi stînjîni pi casâ. gradina cu grajduri si trasuri de aur (XV. p. Gerila trage "cu narea cea di ger. ard cu tatu 1" Solicitat de Dragan Cenusa. iar podul sa lege palatulîmparatesc cu casele mosului ce luase sarpele de suflet".52-53). Strîgau tot ca crapa di caldura. îm~ si de tapi sa fie taur:i" (86. care sa se mute dupa soare si înlocuI alor doua poduri de arama si de argint. vagoane cu pîni. vite taiete sî buti di vin". Adesea. alta sa îmboboceasca. sosea de arama si de argint. cu pîni. ca m-ati saracit cu tatul" Împaratul cere apoi sa se ia un ciur plin de apa "sa-I poarte împregiuru ··lumii·· lin. "Cînd s-o dat Foamitea. p. Ci s-o furnicat înti ca li-i cald. palat cu o cismea de aur. dar safie de aur'Asi în loc de berbeci In alta varianta.Mai da-ne. Setila-asa di strasnic o supt poloboacili cu vin. bihulita. împaratul cere viitorului ginere construirea a trei poduri în trei nopti succesive. împaratul mai cere "pe d-asupra alorlalte doua poduri.. Mai întîi. Dupa aceea. p. 2. boi. 182). sa faca unul de aur" (ibid.. a doile ca crapa di frig! Re! li-o facut cum o foz mai bini di stat di giucat în cart!" Apoi împaratul le ofera o masa. o-nghitît cu vagon. Mai spectaculoase se înfatiseaza probele extraordinare savîrsite de petitor cu ajutorul tovarasilor nazdravani. ca prinde-a rosî casa. curte si vale de aur sau de argint.plin". si în capul podului sa fie doi tapi tot de argint sa se bata în capete". c-o sarit o doaga-n cela capat di lume. Fomila si Setila executa pe data. "Iaca pe la miezu noptii. cu tatuli! În tri ceasuri. Sarp . Varia-ntele mai ofera si alte obiecte sau constructii: o manastire de ceara (sau o bi~erica de matostat cu o suta de popi). cu boi.V-a mai da Dumnezau. s-o doaga în ista capat di lumi 1" Si fiindca nu s-au saturat.188). îi cere "un pod de argint si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. se-duc la împaratul: . sî sâ -mi-Iaducâ înapoi iara.cu ajutorul inelului (51 a. cu cara. cu ci-o fost. înaltate-mparate! .unul tot ca ele. alta sa îmboboceasca si în capul podului sa fie doi berbeci tot de aur. o lins cu limba pe gios. Grupul petitorilor e vîrît într-o odaie de arama care este înrosita cu ajutorul a 38 de focuri atîtate cu foiul.

165-166). 224-228). 278-279). Vede-tot îl descopera. pîna la casa diavolului.. împaratul se opune în cele din urnla si . p. nici nimica" si petitorii se întorc cu fata (5. iapa se preface iar peste în fîntîna care e secatuita de Setila si iapa e prinsa (XV. încît "o sarit baba di tri stînjîni în sus" (5. In prima noapte. baba îl întrece pîna ce Ochila prinde de veste si solicita ajutorul lui Pusca-tîntari. nici de casi. nu fara a-i aplica babei un picior. în cele din urma.. Proba înrudita cu aceasta este aducerea unei cofe de apa în întrecere cu baba împaratului.317 .1. Lungila de-abia o ajunge cU mîna. apoi iesi. 70). bomboni la fiecare cîte ceva din gura. împaratul îi mai cere sa paz~asca în trei nopti iapa nazdravana a unei babe din tara lui. iapa se preface stea pe cer _de unde e culeasa de Lungila. în alta varianta. iar "Se~ lea sloboade-o vale mare' cît un Muras.. împaratul cere sa-i -aduca "haina de mireasa" a fetei cate se afla într-un oras din alta împaratie. p. iar Stînginul pamîntului "îndata l-a stînginit de cîteva ori de a sarit ca un purece de zdravan si raita baiete! Cît ai bate în palmi fu la cusutoarea.-Ia-ntinde tu mîna-aia lunga de vezi". în întrecere. în ultima noapte. e zarita de Ochila care solicita interventia lui Lungila: . Acesta trage cu o sageata de "i-o sarit ciolanu cel di zmau di su cap" si Vîntul cîstiga întrecerea. 1. p. p. p. "atîta fu de sus" (XV. cînd fata petita se ascunde dupa luna. Pleaca Vîntul cu baba care pe drum îl momeste sa-i caute în cap si îl adoarme pe un "ciolan di zmau". în noaptea a doua. dar fata zboara din nou. Cînd dracul se opune sa cedeze fata împaratului pe care o furase între timp.de 99 de maji" si face un' "sas din dealuala". în felul acesta. s-îi ie.. cina este executata întocmai de catre Vînt. Lungila . unde baba c. p. Vasilica trimite pe Strepedele pamîntului care e adormit de baba la o fîntîna. iapa se preface mreana si e prinsa cu ajutorul lui Setila: acesta bea toata apa si mreana ramîne pe uscat.hiar suia treptele" pe care o îmbrînceste si _ imediat soseste la împa:I. nici de dracu. 294~295).cu "o baba vrajitoare"."c-on tren tat de aur"si îl nimicesc: Foamea da cu maiul :..oprinde si o aduce pe pamînt. si pe fiecare le lovi usor cu toiagul pe spinare.. Una dupa alta ele nascura pîna dimineata" (41.at cu haina (61. sî nu s-alege nimic. 1.0 cale ferata de aur". 352-353). împaratul mai cere lui Tugulea sa faca "sa nasca într-o noapte 50 de femei sterpe 1" Proba este îndeplinita cu ajutorul vrajitorului care "intrînd în camarile femeilor. la cererea împaratului. ascunzîndu-se dupa soare. petitorul face. se duc toti.

el "s-o luat ve. p. Împaratul se vede constrîns sa-i 'dea fata (77. cu celalalt pe alt deal". iar cel cu ochii mari "se uita catre catane cu ochii lui cei mari ca rotile de tileaga de plug. Sfatuit de balaur. Nic-a Cîmpului e trimis de împarat sa-i aduca "verdeturi de la gradina cu zînele". împaratul îi cere sa-i aduca "marul cel de viata lunga".' În cele din ur~a. iar la urma sa arunce înapoi buzduganul zvîrlit de împaratul Rosu ca sa~l omoare (14 a. Împaratul Verde mai cere petitorului sa fure salba împaratesei si inelul împaratului. Sfatuit de o baba de la curte. care i-a gasit inelul". Petitorul cere ragaz 3 zile. p. da care i-o placut" (XV. 24).deturi da care i-o trabuit lui. iar împaratul i-a ~dat fata si l-a pus pe ginerile sau împarat" (52" p. Probele constau uneori în aducerea unor lucruri de pret. p.gauri într-un copac în care intra cele 24 de capete ale balauru- . 157). Largul s-a asezat "cu spatele catra armata împaratului". p. Ionel trebuie sa aduca împaratului "niste pietre nestimate" de la cerbul din padure (94 a. 252-253). de frica lui tremurau ca trestia de vînt. Singur acesta izbuteste sa ia apa vie "pintra bataia" muntilor si calul lui Arap Alb îl convinge sa i-o dea lui (XV. dar Arap Alb e trimis chiar dupa pielea zmeului plina de pietre pretioase. tatal fetei mai cere sa i se aduca lemne dintr-o padure în care stapînea un balaur . fugira cu totii-n spatele Largului". Împaratul a aruncat inelul fetei în mare si cere petitorului sa-I Kaseasca. în care timp Lungul îsi face un bici "din 100 de cara de fuioare" si se asaza în fata armatei împaratului "cu un picior pe un deal. p. catanele vazîndu-l. 283-292). În alta varianta. 13-'14. Imparatul Verde da de stire "ca cine va putea aduce trei lemne mari din padure deodata va primi jumatate din împaratie si fata împaratului" (42. Cu ajutorul penelor de corb. In a treia zi. Tov. Arap Alb trebuie sa aduca "apa vie de uni sa bat muntî-n capete". v. baiatul cheama corbii care "i-au adus marul de i l-a dat împaratului. p. Calul îl duce la baba pe care o miluise la plecarea de acasa si ea îl sfatuieste cum sa se . dar calul lui pleaca singur împreuna cu calul împaratului. Îndeplinirea lor se face cu ajutorul animalelor recunoscatoare si mai cu seama a calului nazdravan.318 pune armata în linie de lupta."A scos solzul si a venit pestele. nazdravani). îsi face un bici din 12 piei de bivol cu care loveste pe rînd zînele si fiecare "au stat un ceas moarta" în care timp.cu 24 de capete. 3. 850-851). baiatul face 24 de ./scunda de privirea lui ucigatoare. 515). apoi o salba încuiata într-o lada.

p. ei trebuie sa aleaga: pasatul de cenusa. argint si aUr. sa scoata padurea si sa planteze vie. Arap Alb aprinde "aripa de furnica si vine-o furnica". încît "nu le-au ajuns sa ieie cîte-on hir da grîu da pa spic . Totusi fata fuge si se ascunde într-o haina de lemn (5. fiind bogat. Sarcina este îndeplinita cu ajutorul furnicii recunoscatoare. da sa CocE~îne. în alta varianta. sa-I aleaga! S-or facut doua gramaz. Petitorii mai sînt pusi sa realizeze unele performante care reclama mare îndemînare. le-a lasat acolo si ele S-Q dus în treaba lor" (XV.ltda unde. Popa. grîul de mei. Fatapetitade tatal sau cere -camasi extraordinare pentru a evita incestul. 507). împaratul incestuos trebuie . p. sau mai multe soiuri amestecate: grîu. ca n-a aVl. dupa care obtine fata (42. petitorului i se mai cere sa aduca trandafiri din gradina sarpelui. 280). mei si ovaz "di tute vipturle" care trebuiesc alese "pîna mîne dimineata" (56. De asemenea. sau balaurul însusi din padure. ca n-or avut tate sa ieie cîte-o boamba. voinicul trebuie sa prefaca ses alt munte pe care sa-I cultive cu grîu. în prima noapte. 68). Aceasta le cheama pe celelalte "s-atîtea furnici ar venit. II. în a doua noapte. "încît fiescare sa fie într-o coaja da nuca incheiat". "împaratu albinesc i-a facut pitaria-n poarta. Cel mai adesea. 68). El îndeplineste proba cu ajutorul furnicilor. De obicei. soarecilor si corbilor recunoscatori care vin în numar atît de mare. fiecare pusa la locu lor si sa-m faci pitarie-m poarta sa-m dai pîne calda sa manînc". probe1e cultivarii sînt esalonate în trei nopti succesive. dimineata sa-i aduca împaratului pîine calda. 11). p. îi poate face fiicei sale hei haine de arama. una la o parte. împaratul "sarpesc" cere lui Nic-a Cîmpului ca cele trei girezi de grîu "mîne dimineata sa hie treierate. macul de in sau nisip (XV. Atari probe sînt mai frecvente în basmele în care se urmareste pierderea protagonistului (v. Sarcini de pierzanie). p. p.319 lui ca sa-I soarba pe el si ramîn tintuite acolo pentru a putea fi taiate apoi cu sabia (94. una la alta parte. dar· atît de mici. p. Dupa alesul grîului.. porumb. Sî jireada a ramas tat intreaga cum era cladita". erapine calda sa manînce" (XV. 257). iar în ultima noapte sa-i faca un palat "atîrnat de un fir de par de toarta cerului". p. sau o scroafa puternica ce ameninta împaratia (XV. 56).. împaratul Rosu cere petitorului sa prefaca un munte în ses. iar dimineata sa-I serveasca cu vin fiert. 4. 146). p Dimineata cînd s-a sculat. p.

dar el o peteste pentru sine (LUI. luai de acesta ca "cocis". dar uneltirile ei si ale împaratesei sînt date la lumina si petirea anulata (63 a. luna în spate si doi luceferi în cei doi umeri" (41. adica "Un mort a omorît doi si doi a omorît doisprezece". In drum. 213). 550). iar la urma una din piele de paduche. încît el a putut ghici ca are soirele în piept si luna cu stelele pe spate (99. Mai adesea.320 sa-i aduca fiicei sale o haina de argint.294). O seama de probe pun la încercare istetimea petitorului. p. p.:.caFe seamana leit. III. III. fata e momitade porcarul împaratului sa-si ridice rochia pîna la genunchi. p. La ghicirea . '31-32). p. Arap Alb descopera pe fiica împaratului cu ajutorul craiesei albinelor care se asaza pe fruntea ei (XV. p. Basmul nuvelistic AT 850 înfatiseaza fata de împarat cu insemne astrale pe ea si numai cine i le va putea ghici. luna în spate.. îi poate spune împaratului "fata mariilor voastre are soarele în piept. 139-141). Semnele fetei sînt tradate de un peste miraculos: soarele pe piept. rareori dintr-o papusa de lemn care îi seamana în chip izbitor (ibid. p. Mama lui i-a dat un colac ~travit din care a murit cateaua ce-l însotea. ciuciulite una ca alta" si cere spînului "sa-mi alegi care-i fata me sî care-i slujnica". 81-86). Împaratul Galben îsi da fata numai aceluia care poate spune fiicei sale "o ghicitoare fara sa o ghiceasca ea". Un baiat preface în g]1icitoareîntîmplarea lui: tatal i-a otravit calul ca sa-I lase pe drum. de aur si de diamant. apoi pîna la brîu si pîna la gît. p. Cel mai adesea. îmblanita cu piei de purece (81. p. 202-203). apoi trei corbi. Un om bogat promite fata celui care va ghici ca scurteica ei e facuta din pielea paduchelui crescut pe capul lui.. ca sa afle raspunsul. fata încearca sa momeasca pe fratele de cruce al fiului de împarat. îi va obtine si mîna. petitorul trebuie sa aleaga fata dintre surorile ei cu . 19-20) . p. 1. Fiica ~nu poate ghici si e data de sotie baiatului (86. stelele în ochi si spicele de grîu pe coaste (8ia. 68). a gasit si o vaca moarta cu vitelul fatat de jumatate pe care l-a mîn~at ciobanul (99. Împaratul Verde îsi gateste fiica si servitoarea amîndoua într-un "port. 547). 293-. In alta varianta.. Mai des întîlnita este ghicirea fetei petite dintre similarele ei. apoi au murit vulturii si cei 12 hoti care au mîncat din cal. 5. Dintr-o întîmplare întrucîtva similara este dedusa o ghicitoare cu care un cioban a cîstigat mîna fetei împaratului. p. Fata divulga taina unui argat ca acesta sa o spuna boierului. Un cioban care o vede scaldîndu-se într-un rîu.

p. fata se ascunde de mai multe ori. p. 6. în unele episoade cu tovarasii nazdravani. Vineri si Luni (52. Apoi uriasul din padure îl preface în tran'dafir pe care îl pune în parul fetei si ea nu-l mai poate zari. în forma de muste. unde nu mai poate fi vazut cu ocheanul si fata se da biruita (41. fiind mai dens. Aceasta se întîmpla uneori cînd voinicul atinge pragul barbatiei. pestele recunoscator îl duce în fundul marii. Fata împaratului va accepta de sot pe cel care se va putea ascunde fara sa fie gasit de ea cu ajutorul oglinzii miraculoase (v. 12-13). petitorul trebuie sa mai rezolve si alte întrebari: a) ce fel de vin bea împaratul (amestecat cu sînge curs din nasul unui lucrator cînd îl baga în butoi). A treia oara. fata se ascunde la tarmul marii. Cu totul sporadic se întîlnesc si probele de ascundere. c) din ce neam se trage împaratul Rosu (copil din flori în absenta tatalui plecat la razboi. cele trei zile sfinte. 84-90). a doua oara dupa luna. dar de fiecare data e gasita de Lungul (77. Miercuri. 60). Mai întîi. V. iar cel de catre vîrf ramîne deasupra). Se întîlnesc în variantele basmului AT 329 probe inverse. eroul trebuie sa-si dovedeasca puterea în anumite împrejurari pentru a se vedea daca va putea face fata sarcinilor viitoare. Zîna fugita de Parsion poate fi obtinuta de acesta numai daca o poate ghici din cele trei porumbite. Aleodor e prefacut de pestele recunoscator în cosacel pe fundul marii. Parsion se ajuta numai de privirea lui agera si porumbita redevine nevasta ca înainte de fuga (60. Probele puterii. adica "îi strîns cu grebla sî cu furca dl pin sat") (v.321 miresei ajuta. taunele recunoscator îl preface într-o "lindina si-l ascunde chiar în coada fetei". p. p.p. 196). e dus de vulturul recunoscator sub aripa deasupra unui nor întunecat. le baga în butoiul cu apa si capatul de la tulpina se asaza în jos. Oglinda). a doua oara. în prima noapte. petitorul cîstigîndu-i mîna (81. în chip sporadic. dar e zarit si chemat de fata. iar împaratul cere petitorului sa-i pazeasca "fata mea într-o noapte sa nu o fure". apoi în pui de corb. în basme. Numai porcarul împaratului izbuteste. petitorul trebuind sa se ascunda. b) la doua bete nivelate la strung care este capatul dinspre tulpina (la sfatul calului. dar fata lui Verdes împarat îl zareste cu ocheanul si îl cheama. Sotie: XV. p. unde iarasi este zarit de fata. 1. 286-289). Voinic-de-codru a primit de la nasul sau o sabie si .42-44). 1.

Craiovisin. p. ei continua drumul si un cioban îi supune la 'a doua proba: sa manînce 99 berbeci f~ipti. l. 2.322 a pusca miraculoase care sa-i fie date numai atunci cînd va fi în stare "sa zmulga-un copaci din pamînt cu radacini cu tat". dar sînt toti omorîti de rapitorul ~urorilbr.. "o zmuls oarece catura-o fost din pamînt. Toti cei o suta au putut consuma doar "un piciorag tat si o jumata da pita si doara tri litre de vin". 370). cei trei frati plecati sa-si elibereze surorile furate de zmei sînt pusi la încercare de mosneagul de la herghelia de cai. mai cere. Acesta îi da primului un fuior sa-I ia în mîna "si io am sâ-l aprind di capat: daca-i hi în stare sî-i fugi roata sî-i încungiura herghelia as de cai de tri ori cu fuioru. 'Fratele lor mai mic. protagonistul basmului e pus la încercare dupa ce a pornit la greaua sarcina ce si-a asumat-o. iar la urma încaleca armasarul cu care ocoleste "da tri ori lumea roata cu el. 463-471). Alteori. Dupa aceea. o si picat calu-n stava s-o murit:' crepat inimile-n el. El va izbuti sa-si 'elibereze cele 100 de surori si cei 100 de frati (5. l. 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. Mazaran a luat inimile si le-o mîncat tate. 368). încît mama-sa îi da armele primite de la nas (5. de mama-sa sa scoata un copac din pamînt "numa cu mîinile si sa-I întorci cu radacina-n sus si cu vîrfu-n pamînt". slia! Gata! l-arunca ciontu colo. 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. Întrucît cresterea lui e miraculoasa . Baiatul îi scoate. Mazaran Vasalica izbuteste sa îndeplineasca probele. ce un stavar îi supune ia a treia proba: sa încalece un armasar de 99 ani cu 9 inimi "si sa învîrteasca da tri ori lumea roata". p. izbuteste sa-I întoarca cu radacinile în sus (12. sînt opriti de un ciurdar care îi înstiinteaza ca numai atunci pot izbîndi cînd vor putea mînca 99 boi fripti. cu radacini cu tatu" . Cîte-o pita o ba. fiul vacii e trimis. ei continua drumul pîna.gat o data. Ei se sperie de el si iara~i îsi continua drumul. La fel trece si proba a doua la turma de oi. În chip similar. atunci pos sa meri dupa surorile . p. Cei o suta de frati plecati în cautarea surorilor lor rapite de diavol. Cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. "le cîte-un picior da bou. întrucît "aia numa-o bucatura o fost".la vîrsta de un an. la 6 luni."cînd o fo de-o zi." . cîte-o bute a turnatu-n el". Dupa ce termina. l. Si de data aceasta nu consuma mai mult si cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. da noaza si noa da ori o fo mai tare decît ~um o fost". dar nu-l poate întoarce' si mama-sa îl mai alapteaza 6 luni. a fa ca altu de n'oua.. Altu pa dîncoace.

V. p. îsi rîde de ochii holbati ai mustei si îi explica acesteia ca e atît de "îmbulzit. Fratele mai mare si mijlociul abia fug jumatate din drum "si la giumatati s-o aprins fuioru s-o ars tat" si sînt sfatuiti sa se Întoarca. Dupa o legenda. p. 371) deoarece "toata noaptea ridic ca robul la butuci si la bolovani si-i duc peste oameni ca sa le fac drum mare pe spinare" (99. îndragostindu-se de fiica acestuia. ti pot întoarci înapoi". ghebos" (47. dar ei continua drumul si sînt omorîti de zmeu. apoi se preface iar în p.. eroul se preface în p. pe atîta de amarît si de negru sa fii . din fuga care-o fugit el. în basm. p. a fost blestemat sa se faca p. Dupa alta legenda.323 tale sî daca nu. p. Diavolul sfredelise corabia si numai napîrca izbutise sa astupe gaurile cu coada ei. vrea sa strabata pîna la Florea Floritu care a "strîgat la rasarit si s-o-auzit la scapatat". 406). Cîrlijie învinge în lupta dreapta pe zmeu cumnati care îl îndrumeaza. o-nghetat tat caii pi loc. Cel mai mic. 297-300).stare sa nu ai" . De atunci. s-o-nghetat SÎ fuioru în mîna la dînsu 1" El izbuteste sa-si elibereze surorile (ibid. izbuteste sa treaca proba cu succes: începe sa alerge cu fuiorul aprins "sî cînd o-ncungiurat de tri ori hergp. s"'afacut p. sug oamenii "ca împlinire a fagaduintei lui Noe" (47. dar cumnatii îl opresc pe rînd pentru a-si "masura puterile". p. taie capul lui Stati-Cot. redevine om. Cîrlijie plecat dupa surorile date noaptea la geam unui necunOscuf (AT 552).rii ei".: "Pe cît ai fost de frumos si de zdravan. pentru a se ascunde de Stati-Cot (AT 301 B). se trîntea de toate ulucile. Dupa ce . NeascultÎnd porunca lui Dumnezeu de a se muta de lînga satenii lui. "îl cata capu pe Tei Leganat. 222). de toti pomii. Busuioc Verde. p. ascunzîndu-se în acelasi loc pentru a scapa de urmarirea capului. a cerut lui Noe cîte un om pe zi.. Drept rasplata. 273-277). la sfatul ei Tei leganat "s-a dat peste cap. Peste noapte. ar fi luat nastere din cenusa de napîrca pe care a ars-o Noe. S-a bagat la fata în fL. sa dea de el". el ar fi fost un om "puternic si neîntrecut în frumusete" care" tot sare si joaca de dimineata pîna seara si de seara pîna dimineata". în basmele despre animale. p. foarte rar. 3. 413). Purice.. Uneori. (47. al treilea zmeu daruindu-i un cal nazdravan si astfel ajunge la Florea Floritu pe care îl scapa de Mama Ciumii (28. proba se desfasoara sub forma unei lupte. p.elia cu cai. dar acesta a aruncat-o În foc.

. p. 312). alaturi de alti tovarasi nazdravani (AT 513). dînd o palma femeii curioase. întîi la cea mai mare si pe care îi vedea-o scarpinîndu-se. 247). p. eroul se preface iar om (5.. adversarul zmeu este de neînvins din cauza p. 1. marturiseste ca p. 8). în realitate. e un auxiliar al eroului în petirea fetei împara. unde striga nu-l mai cauta de frica (7. Stratagem'a sta de obicei în a simula vreo boala.. 515). eroul sau adversarii lui au adesea o p. prilej de a-l încerca pe zmeu cît de mult o iubeste. p. p.Ca un purice a plesni". p. reti~ nute însa de eroul prefacut "pasare la dînsa-n sîn" (ibid. P. 328). si vîrîndu-se în gura calului "într-o masea bortoasa". pe urma m-oi duce la cea de dupa dînsa si tot asa la toate" (52. Zmeul pretinde ca p. p. încît la întoarcere "zmau o crezut ca arde curtea lui" (ibid. iar a doua oara ca ar fi "în dranita casî" (5. eroul se ascunde de "strîga cea mare a cetatii" prefacîndu-se în p. sa pui mîna pe dînsa tu. p. cel mai mare. zmeului se afla în niste gargauni care stau într-o prepelita. tului. El se preface de asemeni în p. 4. în alt basm. El îl ajuta la alegerea fetelor dupa vîrsta: "am sa ma bag în sîn. pentru a putea fura camasa zmeului (AT 328): îl înteapa pe acesta pîna leapada camasa la usa (42. extraordinat"a. 5). lui "îs în stîlpu portii". apoi în matura (79. care le are undeva în afara si eroul îl poate învinge numai dupa ce afla sediul acestora (AT 302). zmeul da cu batista pe la nasul femeii si aceasta uita cele spuse. Mai întîi. sau asaza toate averile din casa pe stîlp sau pe dranita.pl. 271). Ca sa-I convinga ca ea îl iubeste într-adevar. p. tn formulele initiale ale basmelor~ p. apoi îi destainuie ca p. 1. Alteori. De multe ori. apoi în stîlpul portii. lui ar fi în matura. 1. iar acesta într-o "poarca" ce .. lui s-ar afla în unele lucruri din casa sau din curte. el e invocat drept marturie a timpilor fabulosi: ".1. el reactioneaza violent. 63-64). i-ar fi în' "vatrariu". p. Uneori. A. în basmul popular. Zmeul minte de doua ori. 877). aceasta într-un broscoi. 328). Alteori. confirma inexistenta minciunii: "Ca nu vi-s dator a minti . Secretul e tradat de sotia zmeului care doreste sa fie si ea eliberata din aceasta cas~icie fortata. p.. spunînd ca p.. p. Puteri. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca în slava cerului de ne aducea povesti" (41. zugraveste matura si o mîngîie. zugraveste stîlpul si îl încununeaza cu un lant (ibid.oarecapul lui Stati-Cot..

si între cea europeana. 80). p. p. 271). zmeului în oua: în trei oua dintr-o Iadita de sub pragul casei (3. decît ca aceasta nu se afla în zmeu. într-un zmeu "îi frati-meu" dintr-un tau "în margina lumii" (5. III. într-o lada dintr-un fag mare. p. p. 1. în trei . p.. într-un iepure. 479-480). p. acesta într-un iepure. . 1. într-un urs dintr-o pestera (60. Alteori. dintr-o scroafa. 329). Ele stau "în cei trei dinti pe care îi mai are" zmeoaka. se afla numai într-un vultur din lacul de lapte (81. p. 52).viermi dintr-o prepelita. 513).Unele variante din Transilvania si Moldova nordica 10calizeaza p.56) dominînd cele care arata p. 223-224). gîndaci:> bongari etc. într-un porc. zmeului stau în doua muste într-o rata. Oul se afla succesiv într-un hulub. într-o pasare sau insecta. p. sînt situate într-o parte a corpului. p. p. p. cei trei viermi putînd fi într-o "cutiuta" dintr-o prepelita ce se afla în mistretul din ostrovul cel mare (82. Uneori. caracterizata prin localizarea p. zmeului se mai afla în balaurul din lacul de lapte acru. 2. p. P. 1. ele se afla si în obiecte: într-o "fluierita" dintr-o albina. p. p. într-un iepure. în care p. Cînd gusta din acest ou. ci departe într-un paltin (79. Ele mai pot fi în trei gîndaci ce stau într-un cocos. acesta într-un porc din lacul de lapte dulce (35. Ca o fOT1!J:'l. p. p. într-un bou. sau în doi gîndaci dintr-un chitcan.325 sade ascunsa într-un helesteu si care poate fi invinsa numai dupa ce Petrea Fat-Frumos primeste de la fata popii "o prescur'a s-un paharut de vin" (5.'ai intermediara poate fi privita existenta p. într-o rata.. zmeoaica broasca e dezlegata de farmec "s-a facut frumoasa si buna. P. n-a mai fost zmeoaica" (52. în inima zmeului. p. într-un porc nazdravan din ostrovul din mijlocul marii (LXXXIII. 422). 81) sau într-un paltin "mare si înalt" dintr-un ostrov (79. 290). dintr-o scroafa (ibid. p. într-un "bongar". 1. 64). zmeului rezida în viermi: 12 viermi în 12 oua. sau în trei gîndaci dintr-o prepelita închisa într-o cutie de plumb din vîrful unui munte (41. Uneori. 313). sau în 24 "bumbusori ros" ce se afla într-un "gargaun strasnk mare" dintr-un helesteu (ibid. 170). Viermii ar constitui în schimb o forma intermediara între ou si insecta. zmeului în insecte (gargauni. Incidental. 992). 20) sau în ouale unei rate de la o zmeoaka (42.). 64-65). Variantele românesti alcatuiesc puntea de legatura între versiunea asiatica. în balaur fiind 24 de gargauni a caror gîtuire provoaca moartea zmeului (ibid. "într-o lacoviste de lapte dulce" (41. 519). într-un berbec. dintr-un iepure. se afla într-un ou (LXXXI.. p. p. p.

scrie Ciuda-da-Obila Numa . Chiparus bun viteaz omoara balaurul din fîntî~a (AT 300)... Arapusca ramîne fara palosul nazdravan "femeie ca toate femeile. Cu ajutorul sabiei decapiteaza toti zmeii din acea tara (5. 37).. se afla 99 sabii. îndeosebi în basmul AT 302 B. Cu ajutorul ei. vindeca piciorul unui leu care îl raspla« 1» . sabia cu p. V. IV. de-ar' bate si zece ca voi".. 3. din surcica de par devenind om (52. cu palosu meupoa sa-mi ia sufletu. p... Uneori. dupa care se simte "de tri ori mai tare". Zmeul cel mai mic se cufunda în mare si-l scoate. p. Tuliman se întîlneste cu feciorul de împarat si vor sa decida "care din noi poate fi stapîn si care sluga". în acelasi timp stapînul lui "o murit pi pat". e ascunsa la adîncimi mari. p.. p. I. Cînd palosul lui Busuioc Verde este aruncat de baba în mare si se înfige "cu manunchile drept pîna-n pamînt".. eu l-as învîrti cu vîrvu în gios 1" Mai departe. îi trazneste una . în trei zile succesive "cînd vine zmeoaica si-l saruta . în palatul subteran. 300). "A d-a suta e dasupra. sabia nazdravana este daruita de Dumnezeu si Sf. II. dar impostorul îi fura sabia în timp ce dormea si îl taie în bucati. iar de leacurile acelea atîta se întareste. I. 307-309).da la plecare sa bea dintr-o sticla. 4. p.3'26 De aceea. De obicei. Mosneagul care l-a crescut pe baiatul juruit diavolului îi . da alta nu!" (5. P. "A iesit de zece ori mai puternic palosul lui Tuliman decît al feciorului" (99. 199). 139). Pentru aceasta. Petru ca nasi. 368-377). mai întîi se baga dupa cuptor si de-acolo ia o ulcica cu leacuri si toata o bea. p. baiatul crede ca "de-ar avea muntili asta o toarta. de-i sare un dinte" (67. Ciuta nevazuta n-a fost învins niciodata. cu intrarea îngropata. p. 553-555). 37). mai pot fi situate în apa si în unele alimente. P. Chiparus poate pedepsi sotia tradatoare si ucigasul numai recapatîndu-si sabia prin metamorfozare (AT 318). Sabia lucreaza la comanda simpla: "Palusalu meu! Iesi afara si zboara-i capu lui si fa-I tot bucatele" (5. îsi arunca amîndoi palosele în sus. iar dupa ce bea si dintr-o damigeana. p. Lupta se poate desfasura numai între palose. Piparus Petru si Florea înfloritul beau ei "leacurile" si îl rapun pe Ciuta nevazuta (60. eroului se afla ascunse în sabia miraculoasa. Pescarus . pentru ca îndata ce "intra în casa. Uneori. dar cu el în mîna prapadeste lumea de o vrea" (86. atunci "si Busuioc Verde o-nviet". nasii daruiesc finului si o pusca: Voinic de codru primeste la botez "o pusca s-o coarda" pe care sa i le dea parintii cînd va fi "stapîn sa zmulga-un copaci din pamînt".

daca îl punea încrucis pe mormînt" (35. I. po520). neînvoindu-se la împartirea lor (Ar 518): scufia (caciula) ce face nevazut pe purtator. pentru bunatatea lui. în alte variante. se întîlneste mantaua cu aceleasi atribute (81. iar cu aceasta cetera care învia din morti (5. po 40-44)0 Bastonul (cîrja) care bate la comanda apare si în variantele basmului AT 563.327 teste dîndu-i sa înghita trei peri din coama lui si sa înghita balele. p. po 1067)0 Sporadic apare "o punga în care gasea orice-i trebuia: o camasa prin care nimeni nu putea trece si un pistol. po 150-151). apoi un baston cu care "învia mortul de 7 ani. po 139)0 Unele variante mai aduc alte obiecte cu atari însusiri: un covor pe care "punea cît de multa greutate si daca îl ridica dupe pamînt de o palma. saracul ia bota care batea singura. Mai cunoscute sînt cele trei obiecte pentru care se certau cei trei draci. sau o frunza (52. biciul (bastonul) care petrifica si papucii care trec peste orice obstacol. II. iar cu moara de piper o nuia ce omora (ibid. voinicul ia si o maciuca ce batea la comanda.apoi un bat care bate la comanda. sau cu pietricica de sub limba e dobîndita sabia ce decapita. eroul cîstiga mai multe obiecte miraculoase cu ajutorul unuia singur (AT 569).chiar pe SI. magarul) care se balega bani si masa ce se umplea singura de mîncari si bauturi. dar el îi petrifica pe toti cu biciul (33. po 22)0 în locul caciulii (paIariei) care face nevazut. dupa care îi "pare ca nu-i nimeni mai tare pe lumea asta!" si se poate lua la lupta cu zmeul (5. po 42)0 . cu ajutorul ei saracul recapatîndu-si de la popa (sau cîrciumar) celelalte doua daruri miraculoase: calul (berbecul. o punga si o lulea aprinsa care nu se mai termina niciodata si carti de joc mereu cîstigatoare (XV. Petre. eroul primeste de la Dumnezeu si Sf. o turbinca (un sac sau o tabachera) în care putea detine pe oricine . I. po 321-324)0 Petru gaseste la Zîna Zorilor "pe masa un colac alb si moale. se înalta sus si se ducea ori încotro vrea". în variantele basmului Ar 330. p. Petru si îngerii din rai . pe care întorcîndu-l de trei ori în jurul capului nici o meteahna nu-l putea lovi" (41.. I. 370-374). Ionica îi trimite pe cei trei draci pe cîte un munte ca sa le dea primului venit. cu "buriasul" (butoiasul). Cu "mariscuta de la capatîiu patului" primita ca rasplata. A framîntat cu lapte de caprioara 000 cesta era colacul puterii" Bo1. în recuzita basmelor fantastice se întîlnesc si alte obiecte cu însusiri miraculoase care îl ajuta pe erou în luptele cu adversarii si în cîstigarea sotiei furate. 379(83. Uneori.

Vioara). ~ceasta îi da lui Petru un Iampas pe care îndata ce îl aprinde. apar trei capre: "Ce ti-i voia. Pentru ca a slujit o baba. piatra) care îndeplineste orice dorinta. p. lampa executa dorinta eroului (Ar 561) fara intermediari (52. II. apare numai o capra. p. Alteori. ci numai una. Cînd nu aprinde toate cele trei "lumini". iar daca se sufla pe celalalt capat "se vor face catanele nevazute" (60. 327-338). O multime de soldati pot iesi din cornul primit de Toderas (AT 566) daca se sufla la un capat. . Cu ele. v. Fluier. II. Variantele basmului AT 560 dau la iveala un inel (sau o margea. stapîne?" Ele executa orice însarcinare. voinicul îsi cladeste un palat fara pereche. nazdravana (5. 70--71. 1180). p.328 380).

Mama lor renunta la ouale ei de aur si argint. nu se lasa pacalita de vulpe. caCI unde pica sînge de r. p. joaca un rol secundar. Dupa ce scapa de zmeoaica. 420). 1017). e pasare din nea_mulbroastelor. înecata de servitoarea geloasa si se preface în r. Metamorfoze). Ca sa alapteze copilul. oua de aur si de argint. ratoiul calca interdictia de a se uita la baba-zmeoaica si aceasta îi ia ochii pe care îi readuce însa fata. II. ca sa scape de urmarirea zmeoaicei. dar vazînd ca e zadarnica fuga. Dupa o legenda. Dumnezeu a prefacut-o în r. S-a îndragostit de ea capetenia unei bande de hoti. dar ea nu se lasa momita si invita pe vulpe sa se apropie. p. r. Flacaul si fata fugari de la casa zmeului (AT 313. a implorat ajutor. p. r. Deseori. Eroul ucis de împaratul ce i-a luat sotia tradatoare (AT 318) se preface în cele din urma în r. r. 385). cu penele de aur redevine femeie.. p. (sau ratoi). înoata pe apa. într-un basm despre animale. 25-27). p. De multe ori. v. 703. 1023). (44. Uneori. Vrînd sa scape de el. apoi iar intra în iaz prefacuta în care naste trei copii cu parul de aur (AT 707) este Imparateasa r. I.. p. "s-au • . pîna la demascarea impostoarei (52. se preface în r.. se prefac în r. iar seara un ou de argint. si ratoi umblînd pe un lac. redevin oameni si se casatoresc. sa-i elibereze fiii (62. ea îi momeste în fundul apei unde îi tintuieste. 41. si ratoi care fug pe tarm. p. r. Aceasta intra în mîl si se îneaca (52. R. Dupa alta legenda. Mama alungata pe rînd de cei trei fii ai ei e ajutata de o r. în basmele propriu-zise. p.. (AT 403). Cînd este prinsa de împarat. pe cînd fata devine lac (LXXXIII. Sotia împaratului înecata de servitoarea geloasa care îi ia locul. numai flacaul fugar se preface în r. fata a fugit. vulpea o cheama aproape sa-i admire frumusetea. a fost la început o fata orfana. se ivesc broaste (LIII. Cei trei fii cer si ei de la r.R Rata. facîndu-si cuib pe capetele lor. 290). eroii apar vremelnic transformati în r. i se scoate boldul din cap si redevine femeie (ibid. ouîndu-i în fiecare dimineata un ou de aur. cerînd r. 1025).

apoi iepurele si r. feciorul prinde or. p. Bucatarul care stia limba animalelor o taie si îi scoate inelul (52. 1040). 850).. provine din spuma de pe ero. blestemîndu-l ca atunci sa se mai întîlneasca amîndoi cînd cele doua r. 1026). p. r. p. p. de ipsos. pleaca în lume si face doua r. III. Aripa-frumoasa spinteca ursul. 521). p. dar în acest timp omul îi ia hainele si dispare (52. se povesteste ca un om legase o punga goala de gîtul unei r. p. Un argat arunca sîmbria de trei galbeni într-un iaz din care ies trei r. care pune mîna pe sabia nazdravana si se razbuna (86. 365-366). într-o varianta despre sotia necredincioasa (S._înghi-t€--in€lulunei cucoane si se plînge ca îi este . în care erau doua muste (60. în alta varianta. Intr-o varianta asnoavei despre hotul iscusit. Le da fetei împaratului pe trei fire~de par care chemau calul nazdravan (ibid. 1158). Sotia-sarpe careia barbatul i-a ars pielea. I.330 _~_ dat de trei ori peste cap. care ar putea ghici unde sînt ascunse mîncarile destinate ibovnicului. 1025~ 1026). puterile ascunse ale zmeului (Ar 3(2) se afla în r. aceasta în alt animal etc..tare greu". teafar si sanatos". p. Se dezbraca si intra în apa.?l metamorfozat în cal cînd e dus la junghiere (41. (sau ratoi). vor oua (52. O vinde sotului cu un ' pret bun (52. s-au facut Minea la loc. O r. Aceasta intrase în apa si fiul unui împarat se ofera sa o prinda el. In unele variante. de aur. p. 80). 3458). .

c) sa-i prinda iepurele albastru din padure si sa i-l aduca gatit. sa-i culegi. 465. Piciul sa. vîrseste însarcinarile cu aJ'utorul fetei Ghesperitei care areun bici miraculos ce strînge dracii "ca frunza si ca iarba de multi" (41. cu care se va casatori. apar fara ordine distincta în basmele AT 313. ca-i calci si vinul sa fie pus în butile pe care le vei face tot pîna mîine". cade în stapînirea babei Cloanta. trei mere de aur si o lampa. soarele îmbracat în piele de peste (AT 425). Fat-Frumos retine lampa cu care va scapa de diavol (53. sa se prinda. 650. zmei. sa faca struguri. 465. 76-77). p. diavoli) sau de împaratii rivali niste sarcini anume imposibile Rentru a putea fi omorîti sau deposedati de sotie sau împaratie. iar dimineata "cînd m-oi scula. semanat cu grîu. La sfatul glasului din inelul fermecat. în timp ce în variantele basmului AT 313 aceasta nu poate fi îndeplinita si protagonistul scapa de obicei prin fuga magica. dar: iepurele "sa fie nici trecut de fript. Unele s. îi da porunci: a) sa secere. 502. Fat-Frumos este trimis de diavol la zmeii din castelul de sub pamînt sa le fure o sabie taioasa. iubita. îndeplinirea lor se va face întotdeauna cu ajutorul supranatural al unor fiinte (iubit. nici cu mustul crud în el". b) sa-i aduca fluierul de la cateaua cu dintii de fier. p. 590. 1. Ca sa aiba pretext.s. Soarele o ajuta (LXII. p. 415-418). 1. b) "sa-mi faci pe coasta aia ce se vede colo o vie. mama soarelui. Ghesperita da Piciului: a) un cîmp sa fie arat într-o noapte. sa-mi dai pîine calda sa manînc". Sotia care îsi cauta sotul.protagonistilor le sînt date de catre cei care îi persecuta (stapînii lor. 21-22). . exceptînd-o pe cea de a treia care în variantele tipului AT 465 e întotdeauna fatala stapînitorului. . S Sarcini de pierzanie. sotie sau rudele acestora) cu puteri miraculoase. în basmele fantastice-îndeosebi în tipurile AT 313. care vrea sa o manînce. sa treiere un lan de grîu si sa-i aduca colaci pe cînd vine ea. 725 . sa-mi pui but asi de vita. ajutat de iubita lui. Leder capata de la diavol trei poruncI: .

a patra s.332 a) pîna dimineata "în locul muntelui sa fie un cîmp întins si lan de grîu. în unele variante. b) sa-nvete de asemenea pe zmeoaica prefacuta în iapa. c) "sa-mi aduci o bucatica de nor. IV. care cheama cu biciul miraculos numarul nesfîrsit de draci ce se apuca de lucru. O parte din grîu sa înfloreasca. Daca Suta Ion poate face vie cu struguri copti pe un munte acoperit de brazi cu ajutorul Zorinei. a treia fiind facerea unei mori care "sa umble fara apa si sa macine fara a baga bu- . 16-43). c) diavolul se va preface în cal de învatat la calarie. doua s. Rareori. care e batut de Leder cu lopata si buzduganul. a treia s. si pasare peste pasare. 42-45). p. cele trei s. Miriuta face holda si podul cu ajutorul fetei diavolului. c) sa astearna peste ograda nisip de 7_ stînjeni. sa dea vapai din gura. p. ca mie-mi trebuie numaidecît de-o vraja". V. coaja copacilor sa fie ca aurul si floarea toata ca argintul" si cu doua fîntîni cu "ghizdelele si cupele de aur". n-o putut". între doua gradini cu copaci "înfloriti pe cari sa cînte tot felul de pasari. În afara de cultivarea grîului în muntii cu paduri si de aducerea iepurelui "de pe cealalta lume". În chip similar. Mei Ion si Lodinta fug (5 a. Lodinta. care îl previne ca parintii ei s-au prefacut în cal si iapa. 234-240). 33-36). s-o naruit jos. o parte sa rodeasca. dar aducerea iepurelui este imposibila si cei doi fug (99. Primele doua sînt îndeplinite cu sfatul fiicei lor. fiica zmeului. iar tu sa vii la mine cu un snop de spice si cu o pîine calda". la sunetul caruia se strînge o turma de animale care fac o piramida: "s-o urcat animala peste animala. sa fie masini care sa treiere. nu le mai poate'îndeplini: b) un rîu cu miros de vin si gust de rachiu care. Mei Ion primeste de la zmeoaica trei S. Suta Ion si Zorina fug (49. b) iazul din fundul rîpei "pîna mîne dimineata sa fie secat si în locul lui sa faci o gradina cu fel de fel de pomi cari sa rodeasca. baut. Miriuta mai trebuie sa faca peste o apa "un pod de aur cu ostrete înalte". d) acele din "cele trei cosere" de la poarta care parte "n-au vîrf si parte n-au urechi" pîna dimineata" toate sa fie întregi". si cînd o fost aproape-aproape. Primele trei s. si sa-i aduca "un cos cu poame". nu pot fi îndeplinite. p. celelalte doua s. Ladunca. dar cît o muche de cutit. care sa înfloreasca". sînt îndeplinite cu ajutorul si sfatul fiicei diavolului.: a) sa-I învete la calarie pe zmeul prefacut într-un "costrus de trei ani" . sînt împlinite. si animala peste animala. cari sa înmugureasca. Neputînd-o îndeplini. p. e încercata de ea cu cornul miraculos. nu o mai potîndeplini si Leder si Ladunca fug de la diavol (99.

. 666). dupa aceea "clavirul care cînta singur" (ibid. iar viteaua fatata sa fete în aceeasi noapte un vitel "sa-mi aduci popricas din el la dimineata".. Baiatul aduce Iadita cu oul de aur care sare îndata în capul împaratului la deschidere. 35). facerea unui "lac cu lapte dulce. 513).. p. El trebuie sa faca gradina cu pomi dintr-un deal. 1039-1040). aducerea inelului mamei împaratului de pe lumea cealalta (49.îi va fi fatala celui invidios.de obicei cea mai grea . Sotul invidiat pentru nevasta frumoasa (AT 465) primeste în unele variante s. 672). 512). Ion este trimis a doua oara "pi lumea neagra" ca sa aduca "da la baba ce re cheptinile si tersala" cu care sa-si pieptene si sa-si tesale calul (ibid. curat si sa mi le faci vravuri. similare. p. 832). periculoase: aducerea pieptenului de aur de la moara împaratului Galben. sa se trezeasca în huitul valurilor si pe fereastra sa fie un pahar de lapte nici rece nici cald" (ibid. p. 390). p. 158-160). dezgroparea luntrisoarei de aur de la rîpa îndepartata (LXXXIII. Dar cea 'de a treia s'o .. e trimis a treia oara de boier sa-i aduca de pe cealalta lume coroana tatalui lui. 280). craiul serpilor. 126-127). cozonac de grîu la cafea" (ibid. 30). p. Petre. aducerea coroanei tatalui mort (81 a. p. facerea unui pîrîu pe dinaintea curtii (52. "scaunele se fac bucati" si ofera boierului sa manînce si el "crita" si otel. dara fiecare feliu de pîne deosebi" (79. se multumesc apoi sa-I avertizeze ca va sfîrsi rau (52. p. p. 674). apoi a unui "vier din fundul marii" (ibid. Petre o . II. Sotia îl anunta dimineata "ca-i vitalu de doua luni!" (5.333 cate în cos. întrucît "este foarte scumpa". Multimea variantelor prezinta alte s. 35). aducerea tuturor animalelor salbatice (81 a. p. omorîndu-l pe loc (LXXXIII. în a doua noapte sa treiere stogurile de grîu fara sa le strice. p. p. ginerele lui Vizor. "pana mîne dimineata sa-mi aduca de pe iazul cu pesti. Ion aduce pe cei trei oameni de fier care se asaza la masa boierului invidios. 1039-1040). p. "ci sa-mi alegi dintr-însele numai firul pînilor nenvascut. aducerea unui "harmasar din fundul marii". sa aduca "vaca cea din mijlocul marii care-i c-un corn în ceri si cu altul în pamînt. s-o mulga" si sa bea "cafeaua cu lapte de la ea".. facerea unei biserici de ceara cu preot de ceara (LIII. p. p. 166). p. p. p. si sa cada de pe moara faina în casa pe scoc si sa-i aduca pîne proaspata mîne la prînz" (7. întrucît îndeplinirea ei îi va aduce moarte.. aducerea unei vaci din tîrg care se fete în acea noapte. exceptînd pe cea de a treia. Sotul aduce omul de fier cu care dorea sa se lupte împaratul si omul de fier îl omoara (49. 535).

p. 618) sau îl trimite cu o scrisoare la tatal lui pe lumea cealalta. p.. p. nu stiu ce. Boierul cere sa-i fie aduse de la Dumnezeu "bitusa sa ma culcu-n ie. p. La cîntatullui Nu-stiu-cine. dar aceasta era soacra lui (ibid. Ion aduce pe Mai ce. II. II.. îi pretinde sa gaseasca o vaca de a fata "si sa fete o vitea si viteaua fatata iarasi sa fete o vitea si viteaua aceasta în~a sa fete o vitea si toc~ai de la vite~ua 'acea~ta sa mulga lapte". p. curtea lui e prefacuta cenusa de un foc urias (5. du-te-ncolo. Purtat de ciocîr1anulnazdravan. din Iadita adusa de "oare unde. în care era nu stiu ce" iese o oaste care îl omoara pe împarat (ibid. sotul invidiat e trimis a treia oara sa aduca pe Mai ce. vina-ncoace. 1035). Pajura ce vrea sa-si omoare nora pamînteanca.. ca sa afle "cum îi e". p. dar de obicei Dumnezeu îl pedepseste cumplit.. pedeapsa e blînda. cei de la curtea boierului invidios "au jucat. sotul e trimis a treia oara sa-I aduca pe Dumnezeu la masa împaratului (boierului). Celmai adesea. 30-32). 129-135).. cu sotul (ibid. Alteori. p. vazînd "cum boierul alearga dupa femeia lui". El o povatuieste sa-i dea .334 aduce împreuna cu o "pusculita cu apa" cu care îi face stana de piatra pe boier si servitorii lui (60. o pune mai întîi sa umpla "un poloboc cu lacrimi". 535). dracu stii ce. care sa cînte la balul împaratului. în unele variante moldovenesti. în alta varianta. 1042). luna si soarele. p. caci n-au stiut cum sa-i zica sa steie" (52. Dumnezeu îl decapiteaza pe nasul ce rîvnea sa ia pe fina cea frumoasa (LIII. dar socrii lui. p. îl lasa în locul lor si el. Boierul îl trimite pe sot tocmai la luna ca sa moara. îl trazneste (ibid. 444). împaratul fiind doar alungat de pe tron si înlocuit cu cel invidiat pentru sotie (52. p. boierul si cu servitorul intrigant sînt prefacuti de Dumnezeu în doua stane de piatra (79. Uneori. 675). Apoi nora fuge împreuna. 163-164). nu stiu ce. Mama necredincioasa care se îndragosteste de zmeul captiv. II. pan au crapat cu totii. Mai întîi. a doua oara sa-i umpla "casa cu frunze". 673). încît au murit toti "din giocu cît o giucat" (5. 55-63). Dumnezeu îi cere si-i aduca "popricas" 'din vitelul fatat în aceeasi noapte de mama lui si fiindca nu poate îndeplini cerinta. p. Fiindca nu poate îndeplini cererea. 2. care e o "broscuta atît de micuta cît o jumata' de tîgare" si care cînta neîntrerupt la balul împaratesc trei zile si trei nopti. sa-I culeaga copt "si sa mi faca lapte cu pasat". se întelege cu acesta sa-si piarda fiul pentru a nu mai avea f)pstacole în dragostea lor (Al' 590).. da. apoi sa semene mei. si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita".

sa manînce "zama de pui de pasare maiastra". 115). 116-117). Petrea Voinicul îndeplineste s. jaratec si lapte dulce.. p. p. din lapte cel mai tînar (61. dar voinicul zidit în turn îl sfatuieste sa-i restituie oala pentru a fi întoarsa pe dos. A treia s. p. la ce ora s-a dus la biserica ~i l~ ce ora a d. p. înviindu-si fratele (LXXXIII. cu porunca de a-i lovi . cel mai mic alergînd la lapte (81. sau sa traga doua lovituri de tun. 57). p. a patra oara sa-i aduca "apa vie din fîntîna cea vie". toseze. cere fratilor sa-i aduca numai camasa babei din sfîrcurile marii. 107) sau cu ovaz. împaratul agresiv trimIte celui vecin trei mînji identici ca marime. e cea de a sageta "bumbul de pe vîrful cetatii" (61. 59). a doua cînd îsi trage "papucul" (50. si la urma "o smicea .. a doua oara sa manînce "carne de purcel lins prelins". p. p. 5051). iar celalalt va ramîne deasupra (61. fîn si lapte (55. apoi pe sora Crivatului care îi împietreste (ibid.. care îi schimba alimentele aduse cu altele inofensive. periculoase. Mama i se preface bolnava si cere. 4. 24-32). ca sa se însana. folosind pe cele aduse de Petrea la învierea lui (79. p. sau sa li se dea trei ciubere cu graunte. forma si par.335 s. p. mai densa. A doua oara. p.. instigata de o baba. p. orz si grîu (50. 407). 50). sau sa afle la ce ora s-a sculat în ziua de Pasti. Sora. 145-146). dintr-un mar dulumar".. dar de vîrste diferite. împaratul cotropitor foloseste ca pretext de cuprindere a împaratiei vecine neputinta de a rezolva s. una cînd împaratul îsi bea cafeaua. Baba care a prins copiii parasiti în padure îi trimite pe rînd sa aduca camasa de aur a zgripturoaicei. El trimite astfel împaratului vecin un bat rotunjit la strung sa-i afle care este capatul de la tulpina si cel de catre vîrf. împaratul Rosu trimite împaratului Verde "o oala de pamînt sparta. 3. sau numai fîn si lapte. "ca cine o mai vazut sa puna petecul pe fata" (7.us întîiul pahar l~ gura. se va aseza spre fund. Numai sora a putut-o aduce. 5). Numai voinicul stie sa propuna sa li se dea trei coveti cu ovas. sa le ghiceasca vîrsta. din ce în ce mai grele (AT 725). Numai voinicul închis în turn poate oferi dezlegarea: sa vîre batul într-un butoi cu apa si partea dinspre tulpina. p. din primul gustînd cel mai batrîn. sau sa-I arunce în sus si va cadea mai întîi partea ~e catre radacina (81. 410). dupa sfaturile Henei Cosînzene. a treia oara sa-i aduca "apa moarta de la fîntîna moarta". apoi camasa cu soarele în piept si la urma pasarea lainica din putul care împietrea pe orisicine. cu porunca ca-n trei zile sa-i puie petec".

ea insinueaza împaratului ca pîrîtorii ei s-au laudat ca pot stinge focul de pe o claie de fîn numai "cu povestile" si astfel ard toti (5. ca dînsii nu pricep saga". p. p. dar el aduce toti porcii salbatici "la popa în ocol". E trimis apoi dupa lemne în padurea cu lupi si ursi care îi manînca boii. apoi fragi si mure si construirea unui pod de aur "peste noua tari si peste noua mari". Pepelea însa se întoarce cu faina de grîu si papusoi. ceilalti fii de împarat pîrasc pe fata travestita în flacau ca s-a laudat a aduce: curmale din gradina ursului. Pentru a se debarasa de servitorul care îi dejoaca planurile. p. p. II. p. Voinicul cere sa se construiasca un turn înalt din care pîndeste cu ocheanul scularea împaratului pentru a da loviturile de tun sau a-i lovi pocalul din mîna. iar la urma ca poate ghici semnele fetei mai mici a împaratului (soarele în piept. fiica lui Tata Florilor. p. 422-424). armasarul din stepele Seharii. 107-108). 61. 162-166). dupa ce a orbit pe cel care-i punea broasca pe slanina din frigare (79. Rareori. e ghicirea cui i se potrivesc cele trei fire de par. 5.336 pocalul din mîna (81. Fiul de împarat s-ar fi laudat ca poate aduce: o caruta de trifoi verde în miezul iernii. cu gîndul ascuns de a-i cauza moartea. 42-46). el se întoarce cu carul tras de un urs si un lup (5. Fata le îndeplineste pe rînd cu ajutorul calului nazdravan. ' 6. luna în spate. Variantele basmului AT 502 înfatiseaza o gama mai variata de atari s. luceferii pe genunchi. p. p. Servitorii invidiosi de la curtea împaratului pîrasc pe fiul împaratului ca s-ar fi laudat sa savîrseasca ispravi grele. împaratul cere sa i se construiasca un castel "care nici pe pamînt sa se razime nici de cer sa s-atinga". În alta varianta. 15-17). "ca de acolo cu buna sama nu s-a mai întoarce. La urma. El umple trei saci cu cenusa si trimite pe Pepelea la moara dracilor. Voinicul face un palat pe care îl leaga de picioarele a 9 vulturi (55. a treia s. apa vie si apa moarta de unde se bat muntii în capete si zimbrul cu pietre nestemate si cu soarele în frunte. popa decide sa-I trimita în locuri de unde nu s-ar mai putea întoarce. sau cirese coapte iarna. ca sa-i pedepseasca. iar lînga pod pomi cu poame de aur (67. 587-588). voinicul din turn arata ca sînt otravite (81 a. 239- . Într-o varianta a basmului AT 514. Sluga e trimis de popa în padurea plina de mistreti cu merinde la porcarul fictiv "da de sa potoape". 60). II. perechea papucului Ilenei Cosînzenei.

fiii bat pe parinti sau îi omoara. toate haturile vor fi arate. cutremure de pamînt. sau în anul 2000 (LUI. Fiul împaratului le îndeplineste.l. batrînii se însoara cu fete mari. "tîlharul si curva va avea cinste în lume mai mult decît cei onesti"). S. Se vor comite nelegiuiri (judecati nedrepte. va fi anuntat si de unele cataclisme cosmice. atunci aurul si argintul . 156). Sf. inventa te de invidiosi sînt înfaptui te de fiul împaratului cu ajutorul omului de flori pe care l-a eliberat el. prin ciocnirea unor stele: "cînd Sfredelul va cade drept în Comoara. Petru care cere amînare pîna la anul 2000 (ibid. Se numeste de obicei "vremea de apoi". 257) sau îngerii care "se roaga lui Dumnezeu sa ne mai Iese un an. 1. Sf. Tovarasi nazdravani Sfarma-piatra v. neavînd destula hrana (LX. p.337 240). Seri1a v. 74-77). p. Bogatii vor fi mai asupritori cu saracii. p. 155). mai rar "coada veacului" sau "vremea palmasoaii". Vineri. într-o varianta a basmului AT 328. p. se fura mult. Toate s. 154). Se crede ca s. Sf. ajutat de Voinicul Florilor eliberat de el (79. sau peste 30-40 ani. sau peste 100-200 ani. Sîmbata v. iar flacaii cu femei batrîne. 1290). Dumineca. stele cu coada. Luni. vor fi mori la toate vadurile si crîsme la toate raspîntiile. p. Se va cunoaste dupa unele semne prevestitoare. iar uneori. Tovarasi nazdravani Sf. Miercuri. va pieri rusinea (tinerii nu se sfiesc de batrîni. p. va fi "foarte aproape". razboaie. "va fi lumea a neamtului. va cadea frunza bradului" (LX. 20). p. Zile sfinte Sfîrsitul lumii. 42-43). sa fure "cîntarea zînelor" (55. Va fi foamete mare. Lumea s-ar fi sfîrsit daca n-ar fi intervenit mereu Maica Domnului (52. 1. alaturi de mure si de struguri din padurea zînelor. iar oamenii se vor înmulti ca ciupercile si se vor mînca între ei. tiganul impostor pîraste pe fiul împaratului pe care l-a silit sa-i fie vizitiu ca s-a laudat sa aduca calul zmeului care vrea sa fure fata împaratului.. p. Murgila Setila v. p. apoi saua calului acestuia si la urma chiar pe zmeu "prins si fericat". legaturi incestuoase). sau Sf. araturile vor fi pe lînga sat (LUI. ca sa ne iaie sama de e cu adevarat ca suntem asa de rai" (ibid. Sf.. 10).

ca se vor roade rada·dnile copacilor de copitele cailor".. cufundat cu oastea lui sub apa. toti mestesugari".1. ascultare si -silinta se vor face buni. vor trece si le va fi moale ca pe paie sub picioare. se vor înjosi. 2. vor fi mici "ca niste stiuleti de papusoi. se vor trudi cîte 12 saîmblateasca un snop de grîu într-un cuptor si tot cîte 12 vor cauta sa întoarca oul de gaina cu drugii" (LX.el împarat a toata lumea". pîna va ramînea un singur împarat. devenind toti ·de 30 sau 32 de ani (LUI.c-a i~sit' car fara boi (trenul)'" (LUI. cei buni se vor face rai. p. cei cu titluri înalte vor -cadea.'''. sa-i înfrice ca sa i se dea". iar oamenii vor fi "toti cu stiinta.. iar cei de jos se vor ddica . atunci 30 de ani întregi ai sa fii numai tu stapîn". Constantin. Atunci diavolul va da seceta schimbînd apa in apa si argint. ca si cum n-ar fi foc". întrucît "acei 30 de ani . Oamenii vor întineri.l.338 se vor varsa pe toata fata pamîntului si va fi vremea d-apoi" (XXXV. este uneori reprezentat ca o stapînire a diavolului. dar cei credinciosi lui Dumnezeu vor rezista. p. iar cei care au fost rai prin supunere.l.. dara tocmai la $fîrsitullumei.l. 157). 1288).. vor ajunge a . însa ei "nu se vor teme. S.. S.. podurile vor fi cu cuie pe ele si i-a pune sa treaca cu picioarele goale. "atîtea ostiri si rezbele vor fi. iar -cei saraci si scapatati se vor îmbogati.fi de cinste în lume.1. Pe acestia dracul "i-a munci. Scara valorica va fi rasturnata: '"toti 'cei bogati vor sa~aci. Cu 3 sau 7 ani înainte de s.1. va fi al lui. p. 156). Dupa alta legenda. Dumnezeu i-a promis ca va avea si el "jumatate de împaratie pe lume . imparatul uriasilor. Dar perioada . Cine va bea. p. fiind ei atît de multi "încît nu se va putea numara.. e închipuit ca un razboi general: se vor bate toate popoarele. 1337). ar fi aproape "fiindca soarele 'încalzeste putin si multi îsi închipuie ca soarele-si pierde lumina :-sa" sa~ pent~u :. va iesi pe pamînt si va birui pe toti împaratii. "ca vor îmblati 12 într-un cuptor" (52. p. 31. si-i va pune sa treaca prin foc si cei ce vor trece le va fi rece. Atunci diavolul va cauta sa-si cîstige adepti. p. S. 156). o turma si un pastor. se vor ucide unii pe altii. i-a pune sa care pietre si sa faca poduri. 11). iar pe oameni îmbiindu-i cu "ud de-al lui si de cal".. adeca tîlharul si curva .destapînire a diavolului va trece repede. nu se vor mai naste oameni. ramînînd singur :stapîcitor "cu oa~enii lor" care elin uriasi 'au devenit atît de :mici. la s. Oamenii de la s. 3.. Atunci Isus va lua "împaratiile de la toti împaratii si are sa se faca . iara cei de cinste si buni vor lua locul acestora" (LUI. Dupa ce dracul a fost tintuit în iad.

de apa si pacura (sau numai de apa). sugîndu-Ie sîngele sau chiar omorîndu-i (LUI. 936-937).p. "Toate jivinile din pamînt vor iesi la suprafata. Balaurii închisi în cer si stapîniti de Sf. Apoi va dispare apa de pe pamînt.29). toate mergînd îndarat (LX. cautînd sa-i chi-nuiasca pe oameni cît mai mult (LUI. urmata de o mare foamete. "va rasari în sesul Sibiu-lui un mar cu mere rosii si cînd marul va fi ca butucul rotii.l.25). înota calul în sînge ca în apa". Stapînirea diav?lului va fi definitiva si consecinta va fi potopul. potop. Acesta va fi precedat de o seama decalamitati. 157). ca un nou potop. În vremea stapînirii de 33 ani a diavolului. În. Atunci pamîntul se va scufunda cu totul sub apa.1287-1288). cari-o sa cioca-· neasca lumea ca ghionoile copacii" (12. p. p. întrucît "anii vor fi ca zilele si ceasurile ca clipitele" (ibid. Dupa alte legende. Gheorghe vor veni pe pamînt "si atunci vor pieri oamenii. Vor apare pasari cu ciocul de fier (sau de foc) care vor chinui oamenii. Aceasta se va întîmpla "cînd vor fi hotarele taiete".. Dumnezeu va umbla doar cu o prescura si un pahar de vin din care se vor satura cei credinciosi. p. De teama ca Iuda.1.339 vor fi ca 30 de zile. va fi provocat de stapînirea balaurului urias sau a scorpiei. s. Gheorghe în fundul marii va iesi la. luna va fi scaldata în sînge. 4. Atunci va apare Anticrist (sau Antihîrs. Scorpia care a fost legata de Sf. p. Pasarile ce zboara vor cadea în~dusite pe pamînt.1. p. ziua are sa fie ca ceasul. Dumnezeu va lasa pe Iuda înlantuit sa "roada furca pamîntului cu totul". creste "într-o zi ca-ntr-o saptamîna". semana te (ibid. 18).. arate si. sa nu roada piciorul pe care e rezemat pamîntul. pestii vor iesi din apa". sîngele va curge gîrla "de va. de gros. ispita trecînd repede. . "si va popri apele". I. Cînd se va înral lumea.. încît la 3 ani "va fi om mare.. iar soarele va rasari de la apus si va apune· la rasarit.s. p. Cele mai multe legende înfatiseaza s. care va avea loc prin foc. p. Stelele nu vor mai lumina si vor cadea. Atunci "o sa iasa boieri alghi cu ciocu da hier. Antihîrt) care va domni 3 ani. El e fiul unei~ fecioare urîte (sau a unei femei cu tare monstruoase) care va. poporul îi ser-o beaza ziua (LUI. La s. 157). cu mustati si cu barba ca toti oamenii" (LX. de chin si de sete" (52. 5. În urma razboaielor. p. iar ceasul ca minuta'" (52. 159).l. atunci va fugi ~al~l din SIbiu pîna în Deva prin sînge. 242). p. pîna în chisita cu frîul dupa el si nu se va afla cine sa-I prinda". 1292).

l. le va lua la dînsul in rai. Mihail va fi bagat de diavol într-o piele de dihor si prin gaurile ei va curge sîngele lui care va da foc pamîntului (52. Sf. 1292). toate apele sub o piatra si n-are sa ramîie -de baut decît pacura si lesia ce o fac femeile vinerea si în sîmbetele mortilor. Ion) va umbla numai cu un corn de prescura si un pahar de vin si credinciosii care vor gusta. va iesi pe pamînt numai aur si argint sau bani. iar pamîntul va ramînea alb cur~t". 45). Dupa alte legende. iar caprele a celui necurat. lupta dintre Sf. 158). 1292-1293). 3 picaturi vor cadea pe pamînt. p. p. Diavolul "cel mare" legat de un munte. Sf. Dupa alta legenda. le va lua si le va duce la el . Sf. p.158).58). Ilie si Anticrist se va desfasura pe pielea unui bou taiat de evrei la sfîrsitul lumii care "paste o falce de iarba pe zi si bea un iaz". p. Ilie va fi ranit (sau decapitat) si sîngele lui va cadea pe pamînt. în alta varianta. _"siva ascunde toate izvoarele. Toader va veni cu coliva pe pamînt pentru a satura pe oameni (LUI. Pamîntul se va topi "si muntii vor curge ca rasina" (LUI. Oile le-a desparti Dumnezeu s-or fi a lui Dumnezeu. Isus (Maica Domnului sau Sf. nu vor mai simti foame si sete. în schimb. p. Ca sa previna calamitatea. aprinzîndu-l (LUI. Anticrist va oferi oamenilor balega sau putregai de copaci ca sa-si stîmpere foamea. 159). p. "cele 12 vînturi vor sufla sa faca din cenusa o movila si va sta asa 7 zile. Ilie si va trîmbita si toate sufletele oamenilor vor iesi din movila în chip de oi si de capre. Ilie. Dumnezeu va trimite pe Sf. 158-159). p. vor fi ai lui (LX. va iesi la s. "va veni vîntul cu doi feciori ai lui si vor sufla cenusa în mare. p. Sf. Cine va bea. sîngele incendiator va fi cel ce va curge din galeata fratelui ucis din luna: cînd aceasta se va umple. aprinzîndu-l. caci va arde pe o adîncime de 7 stînjeni "si s-a face ses cum a fost înainte de potopuri" sau de 9 stînjeni "pîna ce va da de curat" (52. nu se va satura si va fi vîndut lui (LUI. în ziua a saptea. Totusi în pielea boului este "o borticica cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura de sînge ce va aprinde pamîntul. p. Anticrist va umbla prin lume cu poloboace cu apa (sau cu urina) sau cu urciorul gol ca sa stîmpere setea oamenilor. p. va trece pe deasupra Sf. Focul va cadea în faurar si va arde pamîntul de 9 coti (LX. Ilie sa se lupte cu Anticrist. Dupa stinge/ea focului.locul apei. 158). iar cei ce vor gusta. precum si dupa boboteaza cele doua saptamîni" (52. 938). Apoi pamîntul va fi curatat prin ploaie sau printr-un vînt puternic care va matura toata cenusa (LUI.

"are sa ridice pe oameni ca pe pene". Decît ca oamenii aceia vor fi "mititei ca gîzele". p. "cît degetul cel mare.1. p. p. care l-au stapînit si la început. va creste portocalul si în locul bozului va creste chiparosul" (LX.or fi pusi de Dumnezeu la bine. cu "o alta populatie care în veci. vor petrece mai mult viata îngereasca". o ploaie mare îl va spala "si unde. p. iar cei pacatosi vor fi pusi sa treiere la spini si la cioburi de sticla. s. Oamenii vor fi atît de mici. ' Atunci vor fi pedepsiti jefuitorii "care astazi mînca si beau ca lipitorile de balta de pe spinarea lor . pamîntul va fi populat din nou. dar oamenii înmultindu-se. viitorii stapînitori ai pamîntului vor fi diavolii. p.atuncea si numai atuncea va capata cel nedreptatit dreptatea cuvenita" (LUI. Cei drepti v. p. deoarece "oamenii nu vor mai ~vea trebuinta de mîncare. Uneori. 1292-1293). Dupa s. "cît jumatate de deget. Dupa unele legende. 159)~ Dupa arderea pamîntului. p. 1294). va trai fericita". care 12 radica un ou" (52. Dumnezeu îl va întoarce "cu cea parte deasupra. 159). acesti pitici vor fi blajinii. "oamenii cei cuviosi si placuti lui Dumnezeu. 6. încît "va duce boul pîna la mare". p. Va fi o lume "fa~a pacate". cu blajinii. 59). ca vor tinea pe un om de-al nostru pe palma". i-au . nici sa bea si nu va fi asa de pacatoasa ca cea de astazi" (LX. e pricinuit de un vînt puternic care va matura toate de pe pamînt.159).~ în iad" (52.. încît "or întoarce 12 cu drugii un ou de gaina" sau "se vor sui cu scara în pelin" (LUI. p. creste urzica.341 .si 12 vor îmblati într-un cuptor" (52.1. 7.158). El va sufla atît de tare. Dupa ce pamîntul va arde pîna "va fi neted ca masa". asa are sa le para de greu . dar au sa fie tari. Aceia au fost la începutul lumii înainte de uriesi si tot ei vor veni si dupa noi". Omenirea de dupa potop "nu va avea nevoie nici sa manînce. Dupa o legenda bucovineana. fara munca si osteneala. ca 12 vor rostogoli lin ou. 75).1289-1290). vor fi purtati prin noroaie etc. cînd "si ei vor putea face cu boierii ceea ce fac boierii acum cu ei" (LUI. Atunci "va fi un timp în care nu vor mai fi jupoiati de ciocoi si boieri si nu vor munci pentru toti si sa fie batjocuriti de toti". care noua bateau malai într-un cuptor. o lume "mai blînda si milostiva ca cea de astazi". "are sa ieie si parul de pe vite si cu acel vînt are sa mearga toata suflarea ce va mai fi vie la judecata care a se tinea la mijlocul pamîntului" (LUI. nebauti si nemîncati.

129-130).P. La început. sa-si omoare tatal. îi da o palma zdravana (92. urîndu-i: "Dumnezeu sa te pazeasca". hranindu-i "cu lapte dat cu lingurita" ca sa nu li se mai faca dor de mamele lor. ca 12 la un loc ar Iface cît un om" (52. p. Cînd o prinde. " . Din matele lui S. "va fi peste tot apa si dupa ce se va usca. unde primeste numai oamenii buni. fiind sfatuitorullui permanent. 411). S.380-381). Cauta apoi un negustor . e trimis iscoada pe pamînt sa vada ce fac oamenii. E închipuit a fi portarul raiului. Un om ajunge cu balonul la poarta raiului si S.P. O data. Dupa aceea. Dumnezeu l-a adormit. în a doua copii mai mari care se jucau. mînca mult. aliluce vestea ca toti oamenii îl pomenesc (ibid. îi rupe din coada. . dar sa nu se poata miste pîna ce tatal sau nu-i va fagadui de sotie pe Zîna far' de tata. O data a pierdut Gheileraiului si Dumnezeu l-a batut (LUI. p.P. S. 925-926).P. e socotit în lecel mai apropiat de Dumnezeu. 66).P. S. dar cînd îsi face casa. masurînd malaiul numai pe fundul blidului. S. alearga dupa ea nadusind. La întoarcere. diavolul lasa zapisul pe tarm si el se cufunda în fundul marii. toti oamenii beau si se veselp. p. nu i-a mai fost foame. Apoi se roaga de Dumnezeu sa nu-l mai lase în locul lui (LVII. Fiindca un om .P. îl roaga pe Dumnezeu sa faca pe toti oamenii bogati. A treia ursitoare a hotarît ca S. i-a scos matele si le-a zvîrlit pe o rachita. p.342 ~zgonit. p.484). e lasat de Dumnezeu sa-i tina locul o zi si o noapte. fiindca acesta a ascultat cuvîntul ursitoarelor (LXV.au. S.P.P. 1. Un sarac îsi lasa capra singura pe cîmp. s-a facut porumbelul (52. La nastere a fost ursit sa fie sfînt. îi arata raiul: în odaia întîia copii nebotezati ce plîngeau. îsi petrece cu ei si întîrzie 4 saptamîni.P. va >ramînealumea iar" diavolilor atît de mici. Vara cînd se scalda în mare. Dumnezeu da în anul urmator seceta si S. p. p. Intra sluga la diavol 3 ani. p.. 12-13). nu se mai gaseste nici un lucrator (81 a. iar în alta casa numai bucatarese care parte gateau.de vinuri si îl gasesc în casa unde erau numai oameni betivi.l.nedreptatea pe un orb. e trimis în iad sa rascumpere sufletele oamenilor.P. 253). ramînînd de atunci caprele cu "numai un semn de coada". Cel mai popular dintre sfinti. în vreme ce lui si-l pune plin. parte se bateau cu polonicele (52. La s. îi spune lui Dumnezeu ca numai o femeie saraca îl pomenea. Fiind roade bogate. Acolo tine în sînul sau copiii mici. p. S.131-133).genele Sîmpetru.

de aceea piatra e maruntica si rara cu picaturi calde de ploaie". întrucît S. S. ca sa nu le strice oamenilor. S. cum se vad si astazi (LVII. 142-144).P. p. îsi desfunda pjpa. Vitele destinate lupilor S. Ilie da foc si Sf. Acesta o cauta si o blestema sa se prefaca într-o insecta. s-a nascut din sulhacul cu care S. El are putere peste ei. apoi le rînduieste pe cine sa manînce. Sf. le înclesteaza gura. piatra" . le-a blestemat sa se faca stei de piatra. zarindu-se pe cînd S.. fura zapisul si fuge la rai. LuP). fiind bolnav. s-au prefacut în stelnite de pere.P. doamne" iar Dumnezeu l-a mîngîiat: .P. adoarme acolo si se pomeneste înconjurat de draci. trimite niste babe dupa buruieni: de leac "în tara sîrbeasca". s-a nascut aiul (usturoiul). a hotarît sa trimita femei pe la crestini sa-i cheme la o adunare. Alta data.P. coboara din cer în mijlocul lor pe un cal alb si "începe sa rupa codri dintr-o pîine care nu se mai ispraveste si arunca la fiecare lup"."Taci. Ca sa scape. este stapînul lupilor (v. p. încît lupii pot rabda mai multe zile. Lupii nu pot mînca . numita tigîi sau tigîinat.P. S. p. Diavolul alearga sa-I prinda.P.. In vremea cînd era pe pamînt. S. se lasa momita de diavol prefacut într-un "domnisor" si trada planul S.. numita calugarita (47. "Cînd se aude piatra forcotind.P. sau le împarte prescura ori "niste boabe de naut" sau "niste seminte" care le "taie . p. în vremea cî~d era pe pamînt.. Insecta din scoarta brazilor cazuti.457-458). E serbat 3 zile "pentru ca el trei zile a fiert piatra în cer. Dupa alta legenda. se preface ca vrea sa faca o manastire si dracii îl îmbrîncesc afara (LVII.P. s-a vaietat "Ai. Perele din care a vrut sa manînce S. p. insecte urîte si gretoase (ibid. atunci Sf. rupîndu-i din talpa. Petre. Pentru lupul ramas flamînd S. cei doi sfinti "poarta nourii.127-128).343 ~ iar S. calatorind cu Isus prin iad. îsi da sufletul.P.P. 127). p. le înseamna "cu putina rosata sau sînge în frunte". ploaia. O femeie numita Calugarita. e mai mare peste grindina (piatra). 422).P. Petru fierbe piatra în cer" (52. p. ca si acela va fi de vr-un folos" (64.P. din picurii de sînge care au curs atunci din piciorul lui S. El o orînduieste împreuna cu Sîntilie. cînd se necajeste pe ei chiar 40 de zile. pe care el l-a aruncat o data mînios (ibid.P. foamea". Ele au întîrziat mult. De atunci au oamenii piciorul scobit (LVII.88-89). p. urseste un om sau o vita..802-803). Petru o fierbe ..497500). Cînd lupii se strîng si urla. îl ajunge tocmai la poarta raiului si-l prinde de un picior.

îl ia cu sine la o femeie bolnava pe care S. iar evreului îi da o lada de galbeni. l-a blestemat sa se faca pasare (LVII.P. 151). 144-145. p. apoi o înviaza sanatoasa.P. Cuc). dar lupul l-a mîncat tot.P. Cînd calatorea pe pamînt. II. Rareori e actant singur. Ca sa-i poata gasi.P. dar S. acesta îl îndeamna sa coseasca miristea. a poruncit unui lup sa manînce un cal pintenog. într-o varianta. Raura Luna. S. Altui lup S. S. e aratat a fi însotitorul lui Dumnezeu (uneori Isus) în calatoriile lui pe pamînt.P. auzind ca Dumnezeu da însutit celui ce daruieste ceva la biserica. p. lupii drept cîinii lui. apoi se despart. Dumnezeu i-a dat licuricii.P.P.P. Un om. . p. cerealele s-au facut din belsug si S. Stapînul simtind. Cu toate ca n-a plouat.P.P. în alta varianta. Satenii lacomi dau si ei foc stogurilor netreierate si nu se aleg cu nimic (LVII. 547).P. cu lupii afla ca a fost orînduit sa fie mîncat de un lup schiop. dezvinovatindu-se -Can-a avut alt cÎntar decît gura (LVII. S. nu stie si îl trimite la Sf.344 decît fiintele destinate lor de S. iar ca sa vada prin padure. p. S. Ciobanul se pazeste mereu. singura lui avere. Negasind caii.S. 322). dar a treia oara un os allupului mort îl loveste în frunte. Auzind de la Isus ca nu va ploua în acea vara. Dumineca (7. 148-150). in basme. pleaca la Dumnezeu si se întîlneste cu S. i-a furat caii într-o noapte.P. Dumnezeu). p. numit Cucu. cumatrul e învatat sa arda paiele cosite de pe miriste si se alege cu mormane de grîu. Un om sortit de S. obtinînd mai mult grîu ca alte dati (LUI. unde voinicul îl întreaba de locuinta celei promise la nastere. Cînd se pune sa secere în locul celui ce le aduce . S. Neprimind nimic. omorîndu-l pe loc. i-a poruncit sa-I manînce pe stapîn. ou. s-a prins cumatru cu un om. i-a uns pi~iorul cu balega. S. S. v. dar noaptea e luat de lupul cel schiop din mijlocul tovarasilor lui (LIII. 381-383). p.P. Evreul se duce la fata unui împarat pe care o taie fara sa o mai poata învia.P. da un pui de gaina. sa fie mîncat de lup scapa de doua ori. p.P. Un evreu sarac. locuieste pe pamînt într-o cetate de pe muntele de argint. se plînge lui Isus de patania cumatrului. El îndeplineste rolul de sfatuitor sau de cel care prilejuieste explicarea hotarîrilor luate de Dumnezeu (v. îi porunceste sa manînce numai o litra dintr-un cal. Dumnezeu i-a dat lui S. ia o pîine si un.P. care îl face "doftor". Un cioban care a pîndit întîlnirea S. îi vine în ajutor si ia aceeasi plata (52.P. Ca plata. o taie bucati. (LIII.546). p. 130-131). îl sfatuieste sa lase locurile pîrloaga.

P.648). desi Dumnezeu se împotriveste. cum s-a angajat. amintindu-i ca aceasta e plata pentru boii mîncati de lupii trimisi de el (81 a. 114). S. .P. roaga pe Dumnezeu sa sohimbe locul si este din nou batut (5. Ca sa o îmbuneze.439-440). Ca sa-I pedepseasca.P. cu mîncare.P. e înfatisat cu slabiciunile unui om de rînd.145 apa. Peste cîtiva ani. a instituit postul ce-i precede ziua (LIII.ma duc sa-i dau o palma. se antrep. S. apoi cînd iese afara. S. orice-ar fi. a instituit postul lui (LVII. Trecînd pe lînga o crîsma. a fost acuzat pe nedrept ca ar fi furat niste opinci care s-au gasit apoi în traista pagubasului. vine la el S. p. Cînd caIatoreste cu Dumnezeu pe pamînt. p.P. a instituit postul lui care sa dureze pîna ce dragut a lui îsi va vinde tot pestele. fuge.. Scotînd din fîntîna pe sora soarelui. vrea sa intre printre betivi. S. într-o seama de legende-snoave. Vazînd-o betivii. Acesta vine acasa beat si îl ia la bataie pe S. p. Drept pedeapsa.P. p. se revolta împotriva hotarîrii acestuia de a casatori flacaul lenes cu fata harnica si decide .296). III.i veseli. Mai tîrziu.. cu efect ilariant. O data. Poposind la o crîsma cu oamer. S.P.P.P. Ca pedeapsa pentru ca au fost ispititi la joc. Pavel pe pamînt. II. îi rupe un picior. S. o vioara în spate. apoi amiazi si seara. trimite lupii sa manînce boii unui flacau orfan.. p.P. p. gazduiesc la fata casatorita cu cel lenes.P. La prînz. 17). Postul lui ar fi instituit de cînd S. daca e vorba as~!" Dumnezeu îl previne însa: "pentru o palma sa nu iei doua" (AT 822 + 791). flacaul intra sluga la rai si dimineata cînd duce apa lui S. apoi da un fir de busu· ioc celui cu apa sa-I puna lînga copilul lui si se preface Într-un copil întru totul asemanator (7. p. neaga ca ar fi Ialltar. îi cer sa le cînte si cînd S. vine soarele în locul lui si S. fara stirea lui. întrece pe toti ceilalti 40 seceratori. Dumnezeu îi face. soarele îl lasa în locul lui pe cer.P. Un flacau nu poate cosi o livada pîn~ la prînz. încît mi l-a putut vinde într-o zi întreaga. S. avea draguta o pescarita care o data a prins atît de mult peste. Astfel postul lui a ramas mereu în vigoare (81. se casatoreste cu ea. nu mai îndrazneste sa se apropie de el cu mîncarea. spunîndu-i ca se teme ca va fi batut ca ieri (52. Postul lui ar data din vremea cînd calatorea cu Si. A doua zi.P.P.488-490). crezînd ca el e acela "care nu m-ai îngaduit atuncea sa mîntui de cosit s-am ramas flamînd". S.eaza si ei la joc pîna noaptea tîrziu.. dar omul îl ia la bataie.546).

Fiindca s-a îmbatat rau din rachiul vîndut de diavol la iarmaroc.. Se ruga de Maica Domnului sa-I ajute. ar fi oprit apele cînd a fost potopul. Un om care trecea o apa înotînd era sa se înece. în legende. încît abia se poate tîrî afara. S.N. vînzîndu-se. dar ea îi spune versuri glumete si în cele din urma Dumnezeu îi spune sa o primeasca în rai. imediat a fost deasupra apei. spre miazazi fiind paznic Sîn Toader (LVIII. 408-409). blestemînd ca sa ploua totdeauna la încorporarea lor (81 a. bine stiind din prima ce înseamna casatorie (S. O baba care a avut sapte barbati si sapte rînduri de copii se duce în cele din urma la ·rai. 5584).· p. dîndu-le bani ca sa se marite.P.N. p.37). 537). ajutînd vaduvele si orfanii. a fost trimis sa-I iscodeasca pe diavol cum se va putea recapata zapisul prin care oamenii morti erau ai lui. S. 170171). Trimite însa în iad pe cel care s-a casatorit a doua oara. dat tot mai tare se cufunda. p. Un om sarac are trei fete si e silit sa le trimita în lume ca sa cîstige bani. S. 1265-1266). ca pe una care "copiii si casa s-a pus la cale si pe o multime de oameni i-a miluit si i-a fericit" (ibid. Dupa ce cînta si joaca dupa vioara lui S. ca sa nu înece corabia (52. e milostiv cu cei saraci. a asteptat 30 de ani la poarta iadului pîna ce diavolul i-a spus ca numai cel nascut din duh sfînt îl poate scoate de la el (52.P. S. El calauzeste soarele pe cer. 3411).409). p. 157). E batut de catane pentru ca a baut rachiu de la diavol si s-a îmbatat (52.N. 886). Ajuta mai cu seama fetele sarace.N. Cînd a cerut ajutorul lui S. recrutii din crîsma îl bat.P. S. arunca fiecarei fete în ajunul zilei 'cînd trebuia sa pacatuiasca cîte o punga cu 150 galbeni. . p. V. El apara si ajuta pe cei ce umbla pe ape (LIII.). p.N. Celor orfane le arunca pungi cu galbeni pe fereastra (LIII.410-411).. S. strajuind în partea de miazanoapte a cerului ca sa nu se abata într-acolo. p. S:N. Legenda. 915). Tot S. (S. o opreste. e rînduit de Dumnezeu ca pe lumea cealalta sa judece el pe betivi "pentru ca si el a fost beat" (ibid.N. e unul din sfintii de seama care are însarcinari diverse.p. daruindu-Ie bani. p.346 e luat la bataie (ibid.. El ajuta însa si pe hoti. este stapînul apelor si al corabierilor. 1. Sînnicoara. A treia oara tatal l-a pîndit la geam si i-a sarutat picioarele (LVIII. p.

N. Dupa a treia noapte.. dupa ce au uns sfintii pe la gura cu smîntîna. apare ca auxiliar al protagonistilor. iar nevasta fuge prefacuta în cioara.N.N.$47 S. îl serbeaza pîna si turcii (52. nu ti-a fost rusine de ceialalti? Pacat de barba ta cea alba" (52. caci "la Sf. este zeflemisit. cîteva basme. Hotii vin din nou.N. Un tigan cu oi multe pune laptele în altar. Preoteasa care n-avea copii se roaga lui Dumnezeu sa-i împlineasca dorinta. aratînd ca el a fost mosneagul sfatuitor (LVIII. p. mai ales pe S. îndeosebi pe S. Un om sarac nu are decît icoana S. într-un basm bucovinean (AT 402+302). crezînd ca S. Sotul pleaca în cautarea ei si ajunge la mare unde îl trece S. (S.Si tu.167-170). Un om sarac care nu mai avea decît icoana S.N.N. în cîteva legende-snoave. N eculai sede calare pe tun". S. Tiganul crede ca sfintii i-au mîncat laptele si îi probozeste.N. p. în ~lt basm (AT 363) S. De aceea.. Baba care da buzna în rai e luata la întrebari de S. . "Daca esti . El are mare putere. S. la sfatul preotului. în. dar preotul îl ia la bataie pe intrusul camuflat în S. S. învatîndu-1 cum sa prinda blestemul sotiei (52. ajuta pe cel ce cinsteste icoana lui. popa si das(alul fura laptele.1266). fiul mai mic al unui împarat se casatoreste cu o broasca care noaptea îsi lepada pielea. Petru si o anunta ca va veni S. 988~991). p.. 3470 E). pe care o zalogeste unui cîrciumar pentru o pîine. lasînd totul descuiat în paza icoanei S.N. o vinde unui turc. Neculai se roaga oastea cînd merge la batalie. Neculai . sa-i faca un copil. III. a adormit si pleaca. El i-o arunca în foc. Un flacau o rascumpara ca sa nu se mai joace copiii cîrciumarului cu ea.apare în chip de mosneag la flacaul care îi cumparase icoana si îl învata cum sa pazeasca trei nopti în biserica unde fiica împaratului aparea ca monstru si mînca santinelele.N.N. vor sa fure 'si icoana. p. 409). dar ea îl bat]'ocoreste.Bate-te-n dos c-un mai!" (ibid.N. ca Sf. cu o barca si îl conduce la moara sotiei lui.N.: " .717-718). p. atinge cu batul monstrul care redevine fata împaratului. 159-167). S. Turcul pleaca de acasa. lasînd usile deschise. S.N. pretinzînd ca "pazeste casa si toata averea". p. dar se' pomenesc tintuiti locului pîna îi prinde turcul (ibid. O . ajuta si pe soldati în razboi (LUI. Nistehoti aud pe turc Iaudîndu-se ca icoana l-a pazit de furturi si îl jefuiesc.N. ea primeste cu bucurie vestea. 1257-1258). Mai tîrziu. Sotul ei îi apare ca Sf. p. ghiuj batrîn.N. Turcul nu se supara.N. II.

taranca ce si.,.apierdut banii e sfatuita sa se roage S.N. ca sa-i ajute sa-i gaseasca, dar ea nu mai are nadejde ca S.N. îi va restitui (S. 3253). V. Legenda. Sîntilie. 1. în legende, el este stapînul norilor si al ploii, al tunetului si al vînturilor. E închipuit alergînd pe nori cu o caruta trasa de cai de foc. Tunetul ar fi produs de huruitul carutei lui pe cer, iar fulgerele sînt scîntei din potcoavele cailor lui sau din biciul lui. S.I. trasneste pe oamenii pacatosi, dar mai cu seama pe diavoli. Sageata trasnetului lui e în trei dungi, stidoasa si intra în pamînt de 9 stînjeni. La 9 ani, iese pe pamînt si e buna de vindecat junghiurile (LUI, p.389-394). La nastere, S.I. a fost sortit sa-si ucida parintii. Cînd se întorcea odata acasa, diavolul îl minte ca sotia lui doarme cu altul. Fara sa se mai îndoiasca, taie capetele parintilor care venisera la el si dormeau în sura (52, p. 519-520). în alte variante, S.I. îsi ucide nevasta si parintii sau numai pe tatal lui. Se pocaieste si cere lui Dumnezeu sa-i dea trasnetul ca sa-i pedepseasca pe draci pentru ca l-au ispitit sa faca aceasta crima (LUI, p. 546). Dupa ce si-a omorît parintii pentru ca l-au necajit, s-a facut cioban pe munte. Dupa trei ani, vine în sat si omoara pe omul care îi furase pe sora-sa, apoi Dumnezeu îi da sarcina sa-I urmareasca pe diavol cu trasnetele si fulgerele (12, I, p. 238). Pentru ca si-a omorît parintii, e trimis de Dumnezeu sluga la diavol. Acesta îl trimite în padure dupa lemne, S.I. simuleaza ca leaga cu o sfoara toata padurea, dracul crede ca vrea sa-i aprinda casa si renunta la lemne (AT 1046). A doua zi, îl trimite dupa apa si S.I. simuleaza ca sapa toata fîntîna, dracul se sperie si renunta (AT 1045) (81 a, p. 373; v. lntreceri în puteri). S.I. e schiop, dupa alte legende paralizat de o mîna si de un picior, de aceea are putere mai mica în trimiterea fulgerelor si trasnetelor. Cînd era sanatos, tuna de crapau muntii, se despica cerul si pamîntul, se stîrpeau femeile si animalele, sau se misca pîna si scaunul lui Dumnezeu. Acesta l-a blestemat ,,- Uscati-s-ar mîna" si de atunci a paralizat în alte legende, S.I. are numai un ochi si e chiar surd, de aceea trasneste mai rar fiindca nu aude cînd îi porunceste Dumnezeu sa trasneasca (LUI, p.396-397). S.I. a vazut pe un om furînd faina din sacul unei vaduve cu 5 copii la îndemnul diavolului. S.I. a trasnit atît de tare.în diavol, "ca 7 ani de-a rîndul s-au starpit animalele si femeile de pe fata pamîntului. Maica Precesta s-a speriat si ea din acel traz-

},19

net si a blestemat pe S. Ilie sa i se usuce mîna dreapta". De atunci, trasneste numai cu stînga (92, p.63). S.I. loveste cu trasnetul pe diavolul prefacut om care da bani unui om în schimbul sufletului lui (52, p. 522). S.I. era caraus si dracul i-a stricat caruta. S.I. a cerut lui Dumnezeu sa-i dea putere peste diavoli, primind tunul (ibid., p. 787) pe care l-ar fi luat de la început la porunca lui Dumnezeu ca sa rastoarne dracii care vroiau sa se suie pîna la cer, gramadind munti peste munti (ibid., p. 12). Dumnezeu l-a trimis sluga la diavol ca sa-i fure zapisul prin care "omul viu este jumatate al lui Dumnezeu si jumatate al diavolului si mort este al diavolului". La scalda, dracul a intrat în lac si Dumnezeu a înghetat lacul ca sa nu poata iesi diavolul. S.I. a fugit în acest timp cu zapisul la cer, dar aproape de cer l-a prins pe S.I. de talpa piciorului, rupîndu-i carne, care lipseste si astazi, iar omul a ramas al lui Dumnezeu (38 b, XlV, p. 76, Cucuieti-Teleorman). în alta varianta, diavolul a pus paznic al zapisului o cotofana pe care n-a mai crezut-o la urma si S.I. a putut fugi cu el. Ca rasplata, Dumnezeu l-a pus mai mare peste draci (LVII, p. 192-193). Li început, Dumnezeu nu avea sfinti, pentru ca nici un om n-a avut curajul sa se arunce în mare si sa se lupte cu diavolul. Numai S.I. s-a aruncat cu caruta si cai si de atunci Dumnezeu i-a dat tunul împotriva dr~cilor (52: p.302). S.I. este var cu vîntul si cu focul. Cînd vîntul si focul -au pornit sa-si încerce puteril~, Dumnezeu l-a trimis pe S.I. sa-i supravegheze, dar el s-a întovarasit cu ei si Dumnezeu i-a luat o mîna si un picior (ibid., p. 402). El conduce piatra (grindina) împreuna cu Sîmpetru, el "da foc si Sf. Petru fierbe piatra în cer" (ibid., p.803) "S. Ilie orînduieste cu piatra, el radica gheata în nouri de sub pamînt si în cer merg Iastopane de gheata întregi pe nouri, dar S. Ilie umbla cu caruta si c-un mai tot o sfarma, iar arhanghelul Mihail merge înainte cu sabia si tot o taie". S.I. are un palos cu doua taisuri "cu unul de aur si cu unul ascutit. Cînd loveste cu cel de aur da mana, cînd cu celalalt, da piatra" (ibid.: p. 792). S.I. a fost pus o data de Dumnezeu sa-i tina locul. El vede pe stapînul ariei cum fura grîu din gramada lucratorului care i se parea mai mare decît a lui. La a treia banita, S.I. intervine si îi da cu banita în cap. Dumnezeu l-a certat ca nu a fost mai îngaduitor, fiindca el vede mult mai multe nedreptati si nu se revolta (LIII, p.546).

350

La sfîrsitul lumii, cînd va apare Antihîrt pe pamînt, Dumnezeu îl va trimite pe S.I. sa se lupte cu el (v. 5fîrsitullumii). El va fi învins si Antihîrt îi va taia capul. Sîngele lui S.I. va cadea greu pe pamînt, provocînd cutremur si pamîntul se va aprinde (LVII, p. 197-198). Lupta se va da pe o piele de bou ca sîngele sa nu curga pe pamînt. Totusi, în piele este o borta "cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura din sîngele S.I. si ea va aprinde pamîntul si va arde pe o grosime de 7 stînjeni (52, p. 1292). II. în unele basme-legende, naratiunile despre omorîrea parintilor de catre S.I. s-au contaminat cu cea despre tî1harul pacatos (AT 756 C). Dupa ce S.I. si-a omorît cu sabia parintii (si sotia), el se duce în pustie sa-si ispaseasca pacatele. Dumnezeu îl înstiinteaza ca va fi iertat cînd va sadi putregaiul si îl va uda c~ apa carata cu gura în coate si genunchi. în alte'variante, e învatat sa ude un taciune pîna ce va face doua mere (parintii lui), sau o ramura de mar pîna va face doua mere ca sa le dea lui Dumnezeu (LIII, p. 537). în alta varianta, dupa crima, S.I. s-a spovedit, dar abia al40-lea preot i-a dat canon sa care 9 ani lemne într-o vale, apoi sa le dea foc si el sa se arunce în vîlV'tttaie. Dumnezeu îl salveaza (LVII, p. 180). Dupa omorîrea parintilor, S.I. a decapitat mereu preotii ce îl spovedeau, abia un s<;hivnicl-a încuiat în chilie si a aruncat cheia în iaz. S.I. a stat acolo 40 ani la o masa citind, mîncînd dintr-o pîine si bînd dintr-o cana cu apa ce nu se mai terminau. Dupa 40 de ani, oamenii au gasit cheia si un înger i-a poruncit sa faca foc si sa se arda, dar un înger l-a dus la Dumnezeu care i-a dat o "pusca sa împuste în draci". Cînd a împuscat a treia oara" trei zile si trei nopti au curs pe pamînt, încît n-a ramas nici un drac în cer" (52, p.521). într-un basm, S.I. distruge cu grindina holda unui flacau orfan. Mai tîrziu, acesta intra sluga în rai. Cînd aduce apa si S. 1. întinde mîna dupa ea, servitorul i-o rupe, amintindu-i ca aceasta e plata pentru holda distrusa de grindina trimisa de el (81 a, p.648). V. Legenda .. Snoava. 1. Numele popular al speciei e poveste, folosit aproape peste tot la noi, generic care înglobeaza si celelalte specii narative în proza (v. Poveste). în Muntenia, ea e denumita snoava, termen adoptat si în folcloristica, azi în vadit regres: "Znoavele e un cuvînt mai vechi, povestile au iesit acuma pe urina" (5, 1,

351

p. 45-46). În vremea din urma, prin Moldova nordica SI Transilvania nord-vestica, termenul basm a ajuns sa desemneze s., naratiunile glumete, adica cele "de rîs" (ibid., p. 109). În trecut, în Moldova s. mai erau numite jitii si taclale, azi se pare iesite din uz. Jitie înseamna patanie, sir de întîmplari, reliefînd deci caracterul realist al s. Specia a mai fost denumita la plural palavre sau bazaconii. În Moldova nordica se foloseste denumirea balacarele, împrumutata probabil din limba ucrainiana. A mai fost atestata denumirea polojanii în Transilvania nordica, cunoscuta, se pare, si în Moldova, dupa cum ar indica titlul unei colectii din Vrancea alcatuita de S. Hîrnea. În Tara Oasului, se folo~estesi termenul de trufe, venit probabil din maghia~a, unde verbul cu aceasta radacina înseamna a glumi, dar cuvîntul este, se pare, romanic la origine, caci jongleurii francezi mai foloseau denumirea trufe pentru fabliau, iar în vechea italiana truffa avea sensul de gluma, palavrageala, cu acelasi sens trecînd si în spaniola. La padurenii din Hunedoara, s. mai erau numite sozîi, adica fapte hazlii, care provoaca ilaritate, cuvînt de origine maghiara. În Muntenia s-a mai folosit termenul Pacalituri, atestat de colectia Fundescu, iar în Oltenia e cunoscut si cel de dafie, plural dafii, dat la iveala de colectia R. Codin-Tutescu, împrumutat din limba sîrba (davija). Raspîndit în toate provinciile tarii e numele gluma, iar pe alocuri, sub influenta oraselor, a patruns si cel de banc, corespunzator germanului Witz, care a ajuns sporadic si în Maramures. În folcloristica, specia a fost denumita felurit. Mai întîi, a fost denumita anecdota, atestata în Efemeridele lui D. Iarcu. În 1867, B. P. Hasdeu distingea anecdota, alaturi de traditiune si basm (35, p. XI), dar mai tîrziu va semnala si termenul snoava, diferit de anecdota si legenda (XXXV, p.2601). Denumirea, anecdota s-a generalizat în tratatele de istorie literara si manuale. Cea de snoava va fi introdusa în folcloristica de M. Gaster (XXXI, p. 149, 158, 159) pentru a diferentia specia de nuvela si poveste. Cuvîntul deriva din slavul iznoava, care înseamna naratiune noua, inedita, adica întocmai ca si cuvîntul grecesc anecdota, al carui decalc pare a fi. Analogia ne duce mai departe la termenul romanic novela care denumea initial categoria acelorasi -naratiuni noi, necunoscute, pentru ca apoi prin Boccaccio sa evolueze spre noua specie culta cunoscuta sub acest nume, denumita de Jolles si nuvela toscana (XXXIX, p. 227). Astazi,

3S:Z

folcloristica de la noi a retinut, alaturi de s., si denumirile gluma si anecdota pentru niste subspecii strîns înrudite ale s., cum se va arata mai jos. 2. S. s-a bucurat de mai putina vaza decît legenda si basmul. Urmele ei în literatura clasica greco-latina sînt foarte firave, fiind atestate numai deprecierile de care se învrednicea la scriitorii vremii sub genericul aniles fabulae (povesti babesti), care de fapt denumeau toate speciile narative în proza. în literatura medievala însa, s. s-a bucurat de mare consideratie. Faimoasele fabliaux-uri, acele contes IZ rire en vers, colportate de jongleurii medievali, au fost pretutindeni bine primite, la curtile nobiliare si prin pietile tîrgurilor. Acestea nu erau decît prelucrarea, uneori destul de stîngace, as. populare, care circulau de multa vreme pe cale orala deopotriva printre tarani si tîrgoveti, soldati si negustori ambulanti, pelerini si marinari. S. trece apoi într-o sfera mai înalta, stînd la baza nuvelisticii renascentiste prin prelucrarile lui Boccaccio si Chaucer, marcînd începutul literaturii narative în limba nationala. Odata cu desteptarea interesului pentru literatura clasica a antichitatii, s. ramîne treptat pe seama paturilor populare, împreuna cu vechile fabliaux-uri, denumite acum fabeUae ignobilium (XIV, p. 371), adica PQvestilecelor necultivati din straturile de jos. Folcloristica incipienta, dominata de vederile romantismului, nu se va interesa de s., pe primul plan amndu-se balada si mai cu seama basmul fantastic. în colectii se strecoara însa în' subsidiar si S., cum se vede chiar în cea' a fratilor Grimm din 1812, care, aiaturi de basme, da la iveala si un nu~ar apreciabil de s. La noi, colectia fratilor Schott cor~Ji'ne. cam o s treime, între care si 13 episoade din ciclul PacaIa. Intîia colectie în limba româna ~ lui T. Stamati, Pepelea ... , aduce la lumiiIa cîteva s. despre faimosul personaj, chiar daca în sudarea lor prelucrarea e vizibila, prezidînd intentia de a da opera literara. Brosura lui M. V. Stanescu Aradanul din 1860 (87) publica, între cele 7 naratiuni, si 2 s. (caciula care plateste singura si femeia lecuita de lene de barbatul înnebunit cînd bea apa pe nemîncate). Colectia lui 1. C. Fundescu din 1867 da de asemeni la iveala 10 pa~alituri, alaturi de cele 12 basme, sporite simtitor în editiile urmatoare. Cele doua brosuri ale lui P. Ispirescu din 1873 si 1874, Snoave sau povesti populare vor sa dea la iveala numai s., dar printre ele se afla si 4 basme despre animale, marturie indirecta a confuziei adusa de o terminologie neprecisa. în culegerile ulterioare, s. va apare alaturi de basme, dar pe alocuri se vad

353

',>

si cîteva colectii, de obicei de proportii modeste, care contin numai - sau cu precadere - s., alcatuite de Gr, Sima lui Ioan, Sextil Puscariu, D. Stancescu, E. Baican, 1. Nadejde, T. Pamfile, D. Furtuna, C. Radulescu Codin, Ion Adam, St. Tutescu, L. Costin etc. (LXXX, p. XV-XXIV). 3. S. e o naratiune scurta, de obicei alcatuita dintr-un singur episod cu intentii satirizante despre fapte din realitatea de toate zilele, în care dimensiunile realiste sînt exagerate doar cît îngaduie limitele verosimilului. Propriu s. este, declansarea rîsului, ea satirizeaza glumind, stîrnind ilaritate. Satira din s. nu e vehementa, nu provoaca indignarea ascultatorului, fiind puternic îmbibata de acea bonomie care îl convinge ca viciile semnalate sînt profund omenesti, adica iesiri reprobabile, nicidecum acte criminale. Cînd defectul semnalat pare a-si atinge apogeul, urmeaza pedeapsa fireasca prin care se restabileste echilibrul moral al colectivitatii. Aceasta pedepsire este astfel canalizata, încît auditoriul sa fie cuprins de un rîs irezistibil, caci o s. povestita fara sa fie aplaudata în fin~l prin rîsete este o naratiune imperfecta ce nu si-a atins telul. Intrucît snoava pîndeste deficientele omenesti, în centrul atentiei sta totdeauna personajul negativ. Actiunea e dezvoltata doar cît e necesar pentru reliefarea metehnei si pedepsirea ei. Personajul pozitiv are rol secundar, el actioneaza doar pentru a-i da protagonistului negativ prilejul de a-si dezvalui tara caracteristica sau pentru a-i aplica în final corectiunea cuvenita. Cînd semnalarea deficientei se poate face si ~ai simplu, prin actiune directa sau simpla p~rtretizare, personajul pozitiv lipseste, actant ramînînd numai cel negativ, singur sau cu mai multi din aceeasi categorie. S. care povesteste despre scoaterea lunii cu cîrligul din fîntîna sau gîrla aduce în scena numai pe un prost, în alte variante trei prosti ce se asociaza, prin aceasta sporind efectul ilariant. De aceea, în s. numarul sporit al actantilor e cel mai adesea un procedeu estetic augmentativ. Se întîlnesc totusi s., asa numitul ciclu al lui PacaIa, în care în centrul atentiei se afla personajul pozitiv, faimosul erou atît de iubit de straturile populare. în unele subtipuri, Pacala (sau corespondentul sau) este rasplatit cu îmbogatirea fabuloasa sau chiar cu succesiunea ia tronul împaratesc, tipice basmului propriu-zis, dar aceste variante apartin speciei mixte basm-snoava. Atari interferente sînt frecvente în folclor. Trasaturi de s., scene ilariante se afla presarate si prin basme, dupa verva de moment a povestitorului, dupa cum în unele epi-

/

I

.

354

soade despre Pacala apar cîteva elemente supranaturale, ca fluierul care face sa joace pe oricine (v. Fluier), biciul cu puterea de a aduna unele salbaticiuni, moara dracilor, unde acestia îi schimba cenusa pe faina, sacul de tamîie gasit (v. Pacala).în genere, s. e o naratiune scurta, adesea înfatisînd un singur moment al actiunii, cît e destul pentru a-i surprinde meteahna protagonistului. într-o seama de s., epicul e chiar absent, actiunea fiind înlocuita printr-un dialog între un personaj, care are doar functie interogatorie, si protagonistul caricaturizat. Acestea sînt celemai apropiate de gluma si anecdota, parte din ele greu de orînduit într-o subspecie sau alta. în atari cazuri, trebuie detectat mobilul care a generat naratiunea si ori de cîte ori poate fi surprinsa o urma de caricaturizare, de înfierare a unor apucaturi, ne aflam în domeniul s. Caci daca am încerca sa detectam dupa metoda lui J olles (XXXIX) - care a omis însa s. dintre formele simple ale literaturii - ce preocupare inerenta spiritului uman de pretutindeni sta la baza s. ca specie literara., am vedea ca ea e generata de înclinarea omului simplu de a surprinde ceea ce bate la ochi, de a caricaturiza orice trasatura sau înfatisare neconforma cu habitudinile cercului sau restrîns în care isi duce viata. Oricine vine din afara familiei si mai cu seama .; comunitatii respective, e privit cu neîncredere, cu' ostilitate si spionat în toate manifestarile lui si orice nu e conform cu nor~ele curente celui ce observa, e zeflemisit, îngrosat spre caricatura si acoperit de rîsete. Aceasta înclinare e adînc sadita în om, caci ea se manifesta înca de timpuriu. Orice "strain" poate fi tinta amuzamentelor, de la cele nevinovate, pîna la cele însotite de actiuni cu urmari nefaste. în conceptia populara de anumit grad, "strain" începe sa fie cel ce apartine altei familii, într-o ierarhie ce continua cu exponentii satelor învecinate (pe alocuri chiar în cadrul aceluiasi sat între "joseni" si "suseni") pîna la cei de alta nationalitate. Existenta poreclelor se reazema pe aceeasi înclinare de a spiona aspectele ca-ricaturale, rizibile, la semenii ce depasesc cadrul familiei, existenta în anumit grad si în cercurile cultiva te, iar unele s. -nu sînt decît explicqrea unor atari porecle. Sub acest aspect, si s. se lasa a fi localizata felurit, nu în aceeasi masura ca legenda, dar preocuparea poate fi surprinsa pe plan regional, variantele capatînd o fizionomie neasteptata. Oricum localizarea în s. e un fenomen accidental care poate fi omis fara a stirbi nimic din

355

eficienta caricaturizarii. Prin obiectivare sporita, observare a critica a fost adîncita, putînd fi detectate metehnele mai grave ale fiintei umane în diferitele ei ipostaze sociale. Corolarul criticarii este pedeapsa pe care si-o atrage protagonistul negativ ca o în(::heiere fireasca a celor întîmplate. Se întîlnesc s. în care pedeapsa este fictiva, ea nu e resimtita de cel în cauza fiindca ea consta doar în rîsetele auditoriului. în aceasta categorie se înscriu de obicei s. care nu au decît personajul negativ, dar pe alocuri atare ridiculizare e prezenta si în s. în care personajul pozitiv participa la actiune în opozitie· cu cel ce va fi infierat. Trasaturile negative sînt vizibil îngrosate, caricaturizate, pentru a li se evidentia mai pregnant latura ilarianta. în altes., personajul satirizat nu este absolvit numai cu rîsetele provocate de actele lui desantate, el suporta si o pedeapsa, celmai adesea corporala, aplicâta de actantul pozitiv (v. Pedepse). Pe alocuri, aceasta pedeapsa este capitala, ea constînd fie în omorîrea, fie în mutilarea celui care a gresit. Ciudatenia s. sta tocmai în faptul ca uciderea sau mutilarea ~înt asocia'te cu comicuI, fiind inserate într-un context ilariant, destinat a provoca rîsetele ascultatorilor. Din acest punct de vedere, asistam în unele s. la un comic macabru care a trezit nedumeriri si mai cu seama reprobari printre cititorii moderni. Cum se poat~ rîde de faptul ca Pacala omoara pe popa si îl arunca într-o balta, taie caprele si le aseaza, una cu spinarea în sus, cealalta cu spinarea în jos, pentru ca podul sa fie alcatuit dintr-o calcatura moale si una tare, ucide copilul mic al popii, scotîndu-i maruntaiele ca sa le curete, ucide cîinii Cimbni si Marar pentru ca sa le bage cozile în supa etc. în alta s. (AT 1537), amantul sotiei este omorît si pus la usa altuia, apoi purtat de 5-6 ori pe la altii, fiecare crezînd ca el e ucigasul. în alta s. amantul surprins este mutilat, iar la moartea lui, amanta este silita de sot sa boceasca în mod patetic, tinînd urechea mortului la cap drept floare de doliu (s. are de obicei variante obscene). ExeIl;lplele de acest fel sînt fara îndoiala depasite de mentalitatea contemporana, ele reprezinta ramasite din epocile anterioare, fiind fructul viziunii arhaice despre lume. Lectura naratiunilor hazlii cuiese de la popoarele asa-zise primitive ofera numeroase întîmplari ce se încheie cu acest soi de comic macabru, dovada neîndoielnica de arhaismul unui atare gust care trezeste repulsii la cititorul contemporan neinitiat în fazele culturii populare, de la întîile ei începuturi.

356

4. Subspecii ale s. pot fi considerate gluma si anecdota, cu care e strîns înrudita. La prima vedere, cele doua par a fi sinonime, dupa cum ar confirma si parerea curenta. Prin gluma (germ. Witz) se întelege naratiune a care se încheie printr-o poanta menita sa scoata în lumina mintea scînteietoare a protagonistului. întreg efortul creator e concentrat asupra acestui mot d'esprit în care sta reusita glumei. Cu cît vorba de du!1 este mai neasteptata si exploateaza întelesuri mai nebanuite de nimeni, cu atît gluma devine mai stralucitoare si mai captivanta. Gluma are la baza înclinarea omeneasca de pretutindeni de a specula sensurile felurite ale unor cuvinte, j.9curileomonimiei, apropiind în acest scop cuvinte care în uzul firesc nu se asociaza niciodata. Gluma tinteste sa desfaca tocmai ceea ce în limbajul obisnuit a ajuns deplin închegat, cristalizat si sa jongleze cu noile sensuri rez;ultate din asocierile' inedite pentru ascultatori, prin jocurile de cuvinte care stîrnesc rîsete irezistibile (XXXIX, p. 248). Naratiunea e de obicei redusa, expunîndu-se doar un singur moment, uneori repetat pentru fiecare din cei doi sau trei protagonisti, gluma situîndu-se sub acest aspect la periferia speciilor epice, în vecinatatea legendelor pur expozitive (v. Legenda). Se admite ca ea e mai noua, vlastarul modern al s., cu toate ca e a,testata si în antichitate, apoi în Renastere si în predicile barocului. Gluma este cea mai sensibila la inedit, poate fi gustata numai o data, a doua ascultare ucide surpriza si efectul este de cele mai multe ori nul. De aceea, interlocutorul modern are grija sa afle în prealabil daca se stie cutare "banc". în vremurile mai noi, gluma a devenit apanajul aproape exclusiv al orasenilor si al paturilor cultiva te, ea fiind raspîndita prin calendare si almanahuri, îndeosebi prin unele periodice, unde îsi are coltul rezervat cu strictete. Gluma livresca se îmbina cel mai adesea cu ilustratia care de ~bicei înlocuieste naratiunea din varianta orala. Cî~d desenul e ingenios, poanta cîstiga enorm în incisivitate. Colectiile folclorice au scos la iveala putine glume, iar cele mai multe se refera la împrejurari exterioare satului, de obicei la lumea cazona. Se poate banui ca mare parte din ele sînt creatii citadine, raspîndite apoi prin viata militara si prin publicatii pîna în mediul satesc. Cele din viata scolarilor sînt aproape în întregime creatii culte. Culegerile din ultima vreme au surprins prezenta masiva a glumelor citadine si printre sateni, cu toate ca nu s-au facut pîna acuma consemnari sistematice care sa urmareasca epuizarea repertoriului de glume existent. Din aceasta cauza, nu se pot

reversul ei. în acest chip a fost conceputa anecdota. folosita multa vreme pentru a denumi s. Daca naratiunea urmareste sa puna în lumina ingeniozitatea. Intrucît anumite vorbe de duh din glumele obisnuite sînt puse pe seama unor oameni mari. ingenioasa. iar parte din . Dar dimensiunea epicului nu poate alcatui singura un criteriu determinant în aceasta delimitare. în s. S. Procopiu din Caesarea.. Anecdota..Cît da vrajmas! . De asta data. caci întîiul autor. totul e redus la dialogul: . e ales tocmai momentul reprezentativ în care omul ilustru îsi dezvaluie felul de a fi. Fiind legata de oamenii mari. e satirica si abia în al doilea rînd comica. pentru a nu-si da lenea în vileag.Dar urda! . are în chip curent acelasi înteles ca si gluma. adica o istorie a culiselor. De pilda. p. ci viclenia celui pus în încurcatura. La frontiera dintre cele doua specii. recurge la acest raspuns ilariant. Replica este neasteptata. Era o anexa a istoriei oficiale. despre tiganullenes. în acest scop. Initial.Dar la oi duce-te-ai? . naratiunile scurte care se încheie cu o replica ilarianta pot fi considerate glume. pozitia fata de evenimentul cu pondere importanta în biografia sa. pe cî~d gluma e în primul rînd ilarianta si abia în subsidiar cu intentii satirice. mintea sclipitoare a actantului. Distinctia dintre s. Mai mare apropiere se vede fata de gluma. La prima vedere. a curtii bizantine. în colectiile de legende se întîlnesc numeroase naratiuni cu caracter anecdotic. totusi caracteristic pentru aversiunea lui fata de munca. ne-a dat în ale sale Anecdota istoria secreta. firul caIauzitor trebuie cautat în pozitia creatorului fata de personajul care da replica neasteptata.Apoi' amu mai zica si altul ca eu am grait destul". 207).Cît da multa! . atît ca ea nu revela o minte scînteietoare. mai exact. si gluma nu e întotdeauna clara. abundenta în desfrîu si crime. avem în fata o gluma . mîncare-ai cas? . care. daca însa îndaratul acestei replici se ascunde prostia sau viclenia care tinde sa acopere o deficienta.357 face supozitii plauzibile asupra starilor din trecut privind Clrculatia glumelor de origine livresca. uneori chiar confundîndu-se cu ea. replica spirituala are consecinte caracterologice mai adînci fiindca ea tinteste portretizarea persoanei aduse în scena.. pozitia satirica a plasmuitorului e evidenta si ca atare naratiune a respectiva e o s. scrise. anecdota se apropie sub acest aspect de legenda istorica.Mai tigane. uneori greu d~ definit ca specie. S-a convenit în zilele noastre ca prin anecdota sa se înteleaga gluma în care actantii sînt personalitati cunoscute (XIII.

16). una sfîrsind în cealalta si invers. 3102). asemanarile nu se datoresc întotdeauna: unei influente dela o speciela cealalta. despre Pacala la moara dracilor care-i schimba cenusa în faina. ci cea de sus!" Naratiunea apare si la unii predicatori din perioada baroca. parînd a fi o cr~atie mai noua.. observa A.. pe de alta în s. p. naratiunea de proportii mici. Urias). Cu toate acestea. Cîteva ne sînt cunoscute din literatura budista. Disocierea lor pare sa confirme existenta celor doua naratiuni folclorice independent de versiunea lui Homer care probabil le-a îmbinat într-un singur episod de configuratie legendara. istoria motivului poate fi cladita pe un teren mai sigur.pe de o parte în basmul despre uriasul orbit (AT 1137) de al treilea frate care scapa în blana berbecelui (v. dintr-un singur motiv si cel mai usor e cazul naratiunii complicate. genezei si raspîndirii. Wesselski (XCII. Sceneria si detaliile realiste ar indica o vîrsta tînara. fiind inserate în urzeala altor glume. iar din Odiseea episodul orbirii lui Poliphem de catre Nimeni care în variantele noastre a devenit Singur eu (v. Numeroasele . cu mai multe episoade. Dar tocmai simplitatea ofera mai putine puncte de sprijin pentru elucidarea vechimii. relatiile dintre anecdota si gluma se arata foarte strînse. bogatul îi raspunde: . Cel mai greu de decis e atunci cînd naratiunea e simpla. 188). Cînd atestarile se urca pîna în antichitate. dar numarul acestora e redus. Este ciudat faptul ca acest episod homeric are doua rasfrîngeriîn repertoriul folcloric. foarte rar depasind întinderea unui episod. acestea putînd izvorî din creatii independente prin poligeneza. ofera mai multe posibilitati de a li se descifra istoria de-a lungul vremurilor. nu dispare partea de jos. o poveste simpla putînd dura tot atît cît una complexa (LXXXVI. ceea ce nu se poate sustine. Dupa unele pareri. iar la noi a fost consemnata în 10 variante (S. uneori pe întinderi neasteptat de mari. Pacala). 5. dar se pare ca e de provenienta livresca. avînd comun cu Odiseea numai orbirea cu frigarea si 'numele "Singur eu" al pacalitorului. s. la sfatul unui prieten de a verifica daca nu curge vinul pe la fund. ar fi inapta pentru lunga dainuire în timp. p. tradusa si colportata de calendare si ziare locale. daca nu chiar mai mult.Prostule. Hierocles din Alexandria din secolul al VI-lea a consemnat în Philogelos un "Witz" despre grecul bogat care sigilase amforele cu vin pentru a nu-i fi furat. Sclavii le gaurisera pe la fund si sugeau vinul. Naratiunile complexe.358 replicile spuse de acestia în anumite împrejurari cunoscute au devenit anonime.

Sotie) despre sotia necredincioasa ce-si trimite sotul dupa spuma demare. se arata doar ca excrocul pretinde a veni de pe lumea cealalta. Variantele românesti ocupa un loc intermediar. A. data fiind simplitatea ei. Anderson a studiat s. îl face sa lase nerezolvata problema originii (V. a fost creata în Franta medievala de unde s-a raspîndit în restul Europei. cheia actiunii rezida în confuzia Paris-paradis. fara sa fie nevoie de confuzia creata de termenii foneticeste asemanatori paradisului. Fragilitatea argumentelor ce pot fi deduse dintr-o singura naratiune simpla nu a îmbiat pe cercetatori sa întreprinda cercetari monografice asupra tipurilor de s. izgonind sau modificînd variantele orale anterioare. Aarne conchide ca snoava a fost creata în vestul Europei. Krohn îi atribuie s. K. Ea a fost dramatizata în Occident înca din secolul al XV-lea. care caracterizeaza versiunea occidentala. sprijinindu~se pe doua elemente . iar termenul a quo poate fi mutat numai cu mari probabilitati dincolo de aceste documente literare medievale. Anderson conchide ca s. Problema ramîne însa nedecisa tocmai pentru ca simplitatea actiunii nu ofera punctele de sprijin necesare. despre omul care pretinde a veni de pe lumea cealalta CAT 1540). deoarece în multe cazuri aceste variante livresti au patruns în repertoriul folcloric. de unde s-a raspîndit spre rasarit. sprijinindu-se în plus si pe faptul ca urmaritorul excrocului nu banuieste capcana ce i-o întinde acesta (XLIII. dar constatarea ca versiunea orientala este mai simpla. Ar 1540 o origine indiana. Pornind de la ipoteza ca forma mai simpla e neaparat mai veche. desi mai neomogena pe aria de raspîndire. p. prin aceasta marind semnele de întrebare pe care le ridica cele doua ipoteze ale cercetatorilor finlandezi. iar bî1ina rusa cu aceasta tema despre negustorul Terente a fost scrisa în secolul al XVIII-lea. Ar 1306 C (v. W. în variantele din sud-estul Europei. daca au existat cumva. în limbile nordice capitala Frantei fiind înlocuita prin alti termeni care se aseamana fonetic cu cuvîntul scandinav sau finic ce denumeste paradisul. Aarne a studiat s. în variantele apusene si nordice. avînd ca prim punct de sprijin prelucrarea ei literara din secolul al XVI-lea. deoarece ideea de a pretinde ca pacalitorul vine de pe ceea lume putea fi izv 0dita de la sine. Versiunea orientala s-a putut naste independent de cea occidentala.359 snoave din cartile defabliaux nu usureaza rezolvarea problemei. eventualorientale. 61-107). continînd si episodul cu urmaritorul pacalit sa sprijine o salcie ca sa nu cada în fîntîna sau trimis în alta directie. p. 157159).

Pacala). sînt sortite a fi fragile din cauza simplitatii actiunii si personajelor. apoi afirmatia lui ca în cos duce un mare clapon (VIII. Colectiile de povesti aromâne dovedesc însa ca faptele s-au petrecut invers. Se observa cu usurinta ca chiar în variantele citate de el. atari clisee poetice putînd fi generate în: chip independent în locuri si timpuri diferite. cele doua creatii putînd fi generate în chip independent. tradusa probabil din sanscrita. Nici asertiunile lui S. Variantele sînt atestate pe o arie mai larga. încît autorul se vede silit sa emita ipoteza ca s.. p. ele putînd fi generate si spontan în . din Japonia si Europa pîna în America. iar varianta literara cea mai veche provine din China secolului al V-lea. monografiile despre cele trei s. Mangiuca despre originea italiana a lui Pacala nu mai pot fi acceptate de critica folclorica. M. despre tiganii care si-au mîncat biserica. Gaster studiind s. Dar cele doua elemente reprezinta prea putin pentru a face plauzibila ipoteza amintita. In genere. s. unele tari fiind foarte slab reprezenta te în urma penuriei de culegeri. Concordanta e prea îndepartata. Faptul ca în India a fost consemnata o varianta în secolul al III-lea î. Haavio se întreaba în monografia sa cum se poate explica legatura dintre variantele nordice. M. AT 1696 despre prostul ce ureaza pe dos (v. p. vaga pentru a face plauzibila vreo filiatie. Daca ipotezele emise de cercetarile monografice cu privire la originea s. Epir si Albania (L. multe din ele asemanîndu-se în chip izbitor cu cele grecesti. îndeosebi estoniene si finlandeze. Asemanarea îndepartata. Odinioara.n. p. îi gasea originea într-o legenda araba din nordul Africii în care se relata despre un idol pe care l-au mînc!lt apoi cei ce l-au facut. 209-224). cu cele grecesti si raspunsul nu putea fi satisfacator atîta vreme cît el nu cun~st~a variantele românesti si bulgaresti.e. Haavio a studiat s. îl determina pe Haavio sa-i atribuie origine indiana (XXXII. 278-302) . românesti despre 'Pacala se aseamana mult sau mai mult cu cele grecesti decît cu cele italienesti. 115). dar îndepartîndu-se vizibil de forma celor românesti. s-au bazat pe prea putine variante folclorice. Simplitatea elementelor din care ~ alcatuita naratiunea ofera putin temei supozitiilor amintite. Însusi M. si ca episoadele comune se gasesc si în Europa. grecesti ar fi împrumutate de la aromânii din Macedonia.360 arhaice pastrate numai în varianta literara cea mai veche: ajutatorul este negustor ambulant de gaini. Tesalia. bazata doar pe o idee poetica generala care se poate întruchipa felurit în atîtea plasmuiri nu poate constitui un indiciu de filiatie.

pline de învataminte cu privire la soarta s. Tezaurul românesc de s. mai putin decît ceea ce s-ar putea numi reversul medaliei. Ea poate fi o mostenire din traditia la tina. Repertoriul nostru facetios s-a revelat neasteptat de întins. în primul rînd ca pe o arma puternica împotriva greutatilor vietii si a împilarilor dinlauntru si din afara. Clasificare). îmbratiseaza tot cîmpul vietii în resorturile ei sociale si psihologice (v. 6. Rîsul. Colectiile de pîna acuma au scos la iveala circa 4000 tipuri. Bogatia repertoriului facetios infirma imaginea falsa ce se crease despre poporul român. Alaturi de gluma. Pe prim plan se reliefeaza . Cuprinderea tematica a s. iar faptul ca e comRusa în proza. pun în lumina asemanarile si deosebirile. Abunda în folclorul nostru si accentele elegiace. Zestrea deosebit de bogata tradeaza înclinarea funciara a românului spre satira. voiosia exuberanta au fost mijloace de rdzistenta. înfatisînd configuratia variantelor pe o arie foarte întinsa. încît numai teoretizari unilaterale au putut duce la hipertrofierea celei din urma. Pe acelasi teritoriu se întîlnesc subtipuri diferite. din care vreo 3000 publicabile. cum se poate vedea în recentul catalog tipologic (LXXX). care nu pot fi explicate qecît prin enorma putere de circulatie a s. de la poporul despre care Quintilian exclamase: "satira tota nostra est!" Românul a cultivat însa s. s. In fond. alaturi de cele 200 tipuri de gluma. procedee sa~atoase de a mari puterea sufleteasca generatoare de optimism si de încredere în viitor. nu lunga si stufoasa ca la basmele propriu-zise. e specia cea mai apta a calatori cu usurinta pîna la departari mari. se arata cam de trei ori mai mare decît cel ucrainean. popoarelor europene care au vietuit în legaturi mai strînse se aseamana uneori pîna la identitate. veselia si tristetea sînt atît de inerente vietii umane. o face apta a fi tradusa fara greutate în oricelimba. vesnic p1îngaret si plecat în fata vicisitudinilor istoriei sale zbuciumate care i-ar fi sadit drept dominanta sufleteasca fatalismul. Naratiunea fiind scurta si simpla. socotit pîna aci cel mai bogat în aceasta parte a Europei. dar acestea reprezinta doar o parte din zestr~a lui spirituala. Împrejurarea nu trebuie pierduta din vedere în cercetarile comparative si ea explica de ce s. ea poate fi memorizata usor si povestita fara eforturi. folosul lor e altul. Aceste studii.361 tinuturi diferite. de aci si bogatia simptomatica a repertoriului. înfatisînd apoi scene din 'viata cotidiana si nu ciudatenia unor aspecte locale ca majoritatea legendelor.

362 celeciclizate în jurul lui Pacala. în s. în genere. încercarile de a identifica vreo figura istorica din care ar fi crescut aceste tipuri folclorice s-au dovedit zadamice. 21-25). caci popoarele au creat pretutindeni o figura centrala care sa simbolizeze istetimea si sa lupte cu aceasta arma împotriva asupritorilor de toate categoriile. aidoma lui Novac din epica populara balcanica. Toti acestia sînt dotati cu inteligenta si îndrazneala si actioneaza numai în interesul celor oropsiti. Astfel. nepotul lui Gingis Han. din cîte se cunosc pîna acum. s-au facut încercari de a-l situa cu un secol mai devreme. Adesea. abia ·în putine cazuri se întîlnesc episoade comune datora te împrumuturilor folclorice pe cale orala sau livresca. îns~aIa. Stanescu Aradanul se vede al treilea asociat. Corespondentul lui Pacala în folclorul germanic este faimosul Till Eulenspiegel. Cît de"mult a fost iubit de masele populare se vede din cele 250 variante despre el. cunoscut si la noi din traduceri fragmentare înca de pe la începutul secolului trecut. p. fiinta . El nu e singular. depasind oricare alta s. aci imbecili de grad maxim. în vreme ce altele l-au adoptat pe Pacala. despre Pacala. în fapt. potrivit careia eroii predilecti din naratiunile populare erau înfatisati aci sclipitori la minte. în naratiunile indienilor din America de Nord despre -eroul pacaliJor (corb. el actioneaza în cuplu cu un alt exponent al istetimii populare. cele doua aspecte contrare în firea lui Pacala-Pepelea nu sînt decît ramasite dintr-o conceptie vadit arhaica. la noi de mult depasita. în folclorul sicilian e Giufa. întruchiparea istetimii populare. ceea ce constituie un argument cu totul caduc (XXXVII. în cel arab Goha. ciclizate în jurul lui Pacala se disting doua fatete ale acestui protagonist: alaturi de un Pacala istet care dejoaca uneltirile stapînilor. V. numit Tîndala. apare un Pacala redus mintal care întelege cuvintele cum nu trebuie sau comite stupiditati de neînchipuit. în vremea din urma. coyot. întîmplarile puse pe seama acestora sînt altele. In colectia lui M. iar în cel turcesc Nastratin Hogea. Chiar daca personajul istoric ar fi autorul unora din ispravile ce i se atribuie. Despre Nastratin Hogea s-a crezut multa vreme ca el ar fi trait pe vremea lui Tam erlan. dar asertiunea se bazeaza numai pe coincidenta de nume. este cert ca el a atras asupra-si multe alte naratiuni din circuitul oral. Procesul de cumulare se surprinde si astazi în s. foarte rar Amageala. unde se poate observa cum unele variante au protagonisti anonimi. 'în' jurul lor s-au' ciclizat mai multe naratiuni menite a le reliefa si mai mult calitatile. De aceea. Ion etc.

Alte s. adaugîndu-se cuplului familial cel de al treilea personaj. S. despre peripetiile sotiei necredincioase (v. a închipuit un sat alcatuit numai din prosti care se arata mereu intrigati de prosperitatea lui Pacala ce se sprijina pe o gospodarie modesta. care adesea detine rolul principal. Procesul de extindere a personajului Pacala a depasit sfera s. acesta se arata cînd istet. iar cînd caii sînt mîncati de lupi. spioneaza cu precadere întîmplarile din afara familiei. se recruteaza dintre vîrfurile comunitatilor rurale. Pacala pedepseste pe preotul spoliato~ (v. boierul duce seile în spate.. scuzîndu-se ca în tîrgul cu multa lume nu se poate sti de unde vine lovitura. stapînul este ars cu replica usturatoare a servitorului sau lucratorului cu ziua. relatiile de familie. despre conflictele dintre stapîn si sluga scot în relief ingeniozitatea celui din urma în a-l pacali pe cel care îi porunceste. pe cînd servitorul numai mantalele usoare etc. sînt cam tot atît de numeroase ca si cele din categoria precedenta. Cel mai adesea. Pacala). el fiind actant în unele variante despre dracul (zmeul) pacalit (v. iesite . Tema predilecta acestei grupe este amorul extraconjugal. abia cîteva oglindesc conflictele din mediul mestesugaresc dintre patron . prin generalizare excesiva. Astfel. p. boierul se închipuie la tîrg si se plimba falos. din a doua categorie. Tocmai cînd stapînul se crede în culmea puterii. Spre deosebire de basm. amantul sau amanta. PoPa).363 umana sau chiar demiurgul creator). Cele mai multe se refera la relatiile dintre soti. Alte s. Adversarii lui PacaIa. Cel mai adesea. despre relatiile parinti-copii.Alaturi de acest strat arhaic care a permis îmbinarea celor doua firi diametral opuse. cînd tiganul servitor îi da un ghiont zdravan. Cele mai multe s. cînd prost din cale afara {LXXXVI. Pedepsele aplicate sotiei infidele sînt acerbe. s. sau este pacalit prin exploatarea sensului ambiguu al dispozitiilor' primite. parte din ele de origine culta. la doctor etc. se refera la relatiile dintre proprietarul de pamînt si servitor. sluga îi aplica corectiunea cuvenita. Drac. Sotie).si ucenic. S. Mai numeroase sînt s. Zmeu). îl înfatiseaza pe Pacala în opozitie cu întreaga comunitate a satului (v. în care relatiile de familie ocupa un loc central. 319). înfatisîndu-Ila judecatorie. se observa în ciclul lui Pacala si un strat modern de provenienta citadina. -frati-surori si alte rudenii sînt putine si în buna masura de provenienta culta. Creatorul popular. pedepsiti de el în chip similar dupa legea talionului.

Exagerarea prostiei la atari dimensiuni e o ramasita din mentalitatea arhaica. si aici creatorul popular iese din dimensiunile verosimilului pentru a o hipertrofia peste limita. referitoare la deficientele psihologice cuprinde marea majoritate a tipurilor românesti. PoPa). Altele au variante apropiate în literatura orientaia si la cîteva li se atribuie origine orientala. neverosimil. 192- . A treia categorie de s. ca de altfel a întregii specii. p. îngroasa trasatura portretistica a protagonist ului satirizat. AT 1240 despre prostul care îsi taie craca de sub picioare. S. despre barbatii cautatori de aventuri erotice sînt mult mai putine si localizate aproape numai la preoti (v. Unele din acestea sînt ecouri ale cartilor cu s. mai curînd un procedeu de a declansa hohotele de rîs decît sarjarea unui cusur omenesc. reprezentînd cam doua treimi din stocul publicabiL Jumatate dintre ele au ca tema prostia omeneasca în feluritele ei ipostaze.364 de mult din uz. Disproportia dintre cele doua grupe confirma originea lor masculina. extrasa din cazuistica umana. reflecta pozitia inferioara a femeii din epocile anterioare. Pe a doua treapta apare prostia de grad verosimil. învecinata cu cea care a creat basmele fantastice. în care dimensiunile satirizate reamintesc pe cele din realitatea cotidiana. chiar daca exagerarea. despre relatiile dintre nas si fin. apoi s. doar în unele s. Prostia se manifesta fie prin actiuni. versificata la noi de A. prezenta si în Panciatantra. Cea mai de jos oglindeste prostia de grad absolut. vesnic înclinata sa gaseasca la toate cusururi. mostenite din practica medievala. viclenia acestuia ramîne biruitoare. Pann în Planul simigiului. O seama de s. În genere. aduc în scena tipul femeii încapatînate care nu cedeaza nici în fata evidentelor din permanent spirit de opozitie. ele trateaza doua trepte ale prostiei. procedeu estetic pretutindeni folosit. Altele ridiculizeaza femeia artagoasa si rea. trecuta si în zicatorile propriu-zise. S. care au circulat intens în evul mediu si în Renastere. Aceste s. Naratiunea se încbeie aproape invariabil cu pacalirea finului neobrazat. fie prin replici deochiate. îndeosebi din cea feudala. precum si AT 1250despre prostul de care se tin si altii catarîndu-se în copac si care cad cînd cel dintîi scuipa în palme (LXXXVI. unde însusirile sînt de asemenea exagerate la grad maxim si ea devine în s. cum ar fi s. AT 1430. au aproape toate ca a~tant pe tigan'ui fin care cauta sa exploateze în toate chipurile ospitalitatea prescrisa de traditie ca datorie de onoare a nasilor. acestea din urma învecinate cu gluma propriu-zisa. destul de numeroase.

Prostia hiperbolizata se întîlneste în s. Unele din ele au patruns si în repertoriul citadin. atestata în 32 variante. ca o apucatura reprobabila care se cuvine a fi înfierata si chiar pedepsita. Mai raspîndita e s. broaste etc. Cînepa). reusite. cara lumina cu oborocul. în care lenea se dezvaluie în vazul petitorilor. satirizeaza mesterii nepriceputi sau improvizati. despre Vaisnit etc. unde protagonistul e de obicei sluga. dimpotriva.) sau cu alte deficiente. Cîteva provin însa din mediul carturaresc: mocanulla cafenea. cerne faina deasupra fîntînii etc. pun în relief neîntelegerile iscate din pricina ambiguitatii unor cuvinte în doua limbi diferite. Dupa prostie. inclusiv mediul citadin. gusata etc. despre femeia care însceneaza ca barbatul sa auda ca va muri daca-i va face rîschitor (v. cum sînt cele despre caldul nemtesc. ca în s. O parte din s. ilariante prin ingeniozitatea cu care e motivata sfintenia lor.365 196). ea e aprec'iata admirativ. apoi cu furca si se sperie de umbra lui. cum e cea despre sfîrîiacul fierarului. Altele 'o considera. hotul iscusit fiind tinta elogiilor. în unele. tratata într-un numar restrîns de tipuri. sau despre cei ce arunca nucile cu furca. povestita de Creanga. Putin mai numeroase sînt s. Divergenta semnalata provine din existenta a doua straturi. Lenea aduce cu si~e si murdaria. cu precadere fiziologice (chioara. multe din ele fiind de provenienta culta si cu doza de haz sub limita unei s. ci tinichigiu etc. Prostia feminina se desfasoara într-o gama mai îmbogatita. O parte din aceste s. Naratiunile care istorisesc admirativ despre hotul iscusit reflecta conceptia arhaica din vechimea . taranul la teatru. Zilele saptamînii botezate a fi toate sarbatori din cîntecul popular cu aceasta tema au trecut si în s.Maiizbutite se vadesc s. Cele despre femeia lenesa sînt în generemaiincolore. sparg zidul sa scoata carul. Cusurul apare absolutizat în variantele despre barbatul care scoate apa cu ciurul. S. îmbraca izmenele sarind în ele din pod etc. mesterul care nu e pesimist. de predilectie în cadrul muncilor gospodaresti care revin femeii. despre ploaia cu cîrnati (pesti. Hotia e privita c~ntradictoriu în s. Uneori prostia este asociata cu limbutia. despre femeia lenesa. despre barbatul prost sînt si aici sensibil mai putine decît cele despre femeia proasta. cu doua conceptii opuse în mentalitatea populara de pretutindeni. despre femeia care pune slanina pe varza din gradina. sau cea despre ciobanul invidios pe morar cu care schimba pentru o noapte.). locul preponderent îl ocupa lenea. despre betivi. Unele au o raspîndire mai larga.

proprietarul animalului crezînd ca ela mijloc vreun farmec'. acesta are un rol sters. prov~nite din toate provinciile tarii. PoPa). PoPa) si tiganii. o ia la fuga. se sperie de suierul produs de vînt în gura acestuia. el fura în tovarasia unui român care îl pacaleste (v. eventual repetate daca sînt doi sau trei actanti. apoi inelul din degetul sotiei boierului etc. un moment. îmbatînd servitorii. Intreceri în speriat). în schimb. cu intriga bine condusa si cu replici scînteietoare. cade si îi vine traista peste cap. O multime de s. cu aceasta alcatuire aduc în scena numai personajul negativ. Celelalte deficiente umane sînt tratate periferic. unele din ele contaminîndu-se si cu basmele despre zmeul (dracul) pacalit în întreceri. este în genere simpla ca si a basmului despre animale si a legendei. Lacomia ocupa un loc mai restrîns în tematica s. cînd iscusinta de a fura era o îndemînare de invidiat. Pacala).366 îndepartata. s. ca tot al vostru sînt eu! Cînd apare si personajul pozitiv. despre mincinosi sînt mai putine. a sasilor. lntreceri în minciuni. Comicul acestora este estompat. Protagonistii cei mai frecventi sînt preotii (v. De obicei. v. AT 1529despre hotii ce fura un cal (sau magar) prin substituireaunuia. în primul rînd a grecilor negustori. pe alocuri fortat. Conwara lui Rampsinit (AT 950.Mîncati-ma. Compozitia s. Fricosul ce se întoarce singur de la tîrg cu ulciorul pe umar. S. relateaza despre furtisagurile preotului de sat (v. ~desea. Tot atît de raspîndita e si s. Crezînd ca l-au încoltit lupii. într-un numar restrîns de tipuri. unele împrumutate din repertoriul citadin. S. dar uneori ajunge pîna la cea complicata a basmului propriu-zis. prezinta în cele 25 variante detalii care confera tipului o stufozitate neobisnuita. Vechimea acestor naratiuni e confirmata în parte si de numarul mare de variante. apoi a preotilor. exclama: . AT 1525despre hotul care fura calul din grajd. de aceea ele nu se bucura de rasunetul celorlalte s. Cealalta grupa a s. avînd ca erou predilect vînatorul care se lauda cu ispravi fictive. scurte. adesea un simplu interogator . 7. Primul tip compozitional cuprinde s. despre hotul prins si pedepsit are ca protagonist favorit tiganul sarac si flamînzit. acesta se încadreaza aproape toate glumele si anecdotele. zgîrcenia e aratata a fi apanajul altor categorii. în care se nareaza doar o scena. Basm). atestata de basmul nuvelistic transmis de Herodot. Mult mai realizate sînt cele despre întrecerile în minciuni (v. în.

apoi îi da mîncarile bune care îi trezesc reflectia: mîncarile fura bune. în care cea de a doua este replica celei dintîi. nid limitat într-un fel oarecare. pacalitorii pot fi mai multi. cu mai multe actiuni. Vaca). fiind nevoie de cel putin trei situatii. nu asistam la vreo coercitiune sau pedepsire a personajului negativ. dar subsumate aceleiasi idei calauzitoare. La noi mai cunoscute sînt s. Argatul. Pacala). iar în partea a doua cum pacalitorul este înfrînt. propriu-zise. Se arata astfel cum. pagubeste etc. numai n-a stiut nana a le pune . manînca o data prînzul. primind si pedeapsa cuvenita. încît· poate lung!'. cu doua scene. Readus la realitate. care trece aici înaintea celui de caracter. dar si cele mai izbutite tipuri ca realizare estetica. v. ' Al treilea e tipul compozitional serial. el raspunde: ca sa vada lumea cu ce se chinuieste el! Actiunea se încheie de obicei printr-o replica plina de duh. Cele mai multe s. construi te în sistemul binar. eventual micsora numarul scenelor. ca în s. pacaleste. cu aceasta constitutiee cu totul redus fata de cele din primul si mai cu seama al doilea tip compozitional. batrînul pune la cale scena cu caciula care plateste singura pe care o vinde excrocilor la un pret mai mare decît valoarea unei vaci. Totusi. nici la tatalcina. Al doilea tip compozitional cuprinde s. motivînd ca dupa cina nu mînd toata ziua. Ar 1536 despre cadavru! ucis de mai multe ori (v. Pacala. pe cei din jur. mai întîi personajul negativ însala. doua actiuni închegate. stapînul îl lasa flaa lucrat amiaza si sau. iar seara îl ghiftuieste de prune sau zer. cea despre prostul care ureaza mereu pe dos (v. Repertoriul s. care poate fi considerat caracteristic s..367 care însaileaza dialogul revelator al cusurului satirizat. angajat la sapa sau la coasa. apoiziua urmatoare. Uneori. Sotie). se încadreaza în acest tip compozitional. în opozitie cu unul singur care îi pedepseste în partea a doua actiunii.lor ca atare (Ar 1539. . un numar minim exista si aici. cuprinzînd s.. caci în el se întîlnesc nu numai cele mai numeroase. Numarul scenelor (actiunilor) nu e nici fix. apoi cea despre barbatul care pleaca în lume sa gaseasca mai prosti decît nevasta lui (AT 1430 A). In pleaca. Un om însiruie în tîrg toate metehnele calului pe care l-a adus spre vînzare si la întrebarea mirata a cumparatorului de ce l-a mai adus la tîrg. despre batrînul care pleaca la tîrg cu o vaca si e convins succesiv de trei excroci ca vaca e numai capra si vînduta. Povestitorul popular are la îndemîna mai multe posibilitati de a exploata comicul de situatie.

fiind urmarita de la început pîna la sfîrsitul ei plauzibil. fara ca eroul principal sa însumeze un cumul de calitati prin care sa se produca saltul calitativ. deoarece Pacala nu are nevoie de prezentarea originii sale modeste pentru a actiona cum îl arata s. se desfasoara dupa tiparul compozitional specific basmului propriu-zis. începutul1ui Pacala e înfatisat în doua ipostaze: ca al treilea frate care partid pa la împartirea unicei mosteniri. Atari grupari ramîn totusi artificiale. De altfel. eroul e urmarit din copilarie. diferite care tratau aceeasi tema. ispravile fiind identice cu cele' din alte variante. cum se întîmpla în basmul propriu-zis. dar peste acest numar povestitorul are îngaduinta de a mai purta personajul prin alte întîmplari din aceeasi categorie. Fenomenul ciclizarii mai ia si alte aspecte.368 dupa tehnica tripartita tipica basmului propriu-zis. lipsind coagulantul care sa le dea consistenta necesara si ca atare nu pot trece în succesiunea respectiva în repertoriul ascultatorilor. Astfel. sau ca sluga la popa pentru a-si razbuna fratii batjocoriti si scpingiuiti de acesta (v. Episoadele sînt numeroase si ele se desfasoara liniar. atît numarul cît mai cu seama ordinea episoadelor în înlantuire sînt extrem de variabile. savîrseste cîteva actiuni care îl pun în legatura cu împaratul si actiunea se încheie cu rasplatirea lui cea mai înalta prin casatoria cu fata împaratului si succesiunea la tron. Actiunea se desfasoara în cadrul realist ~l satului. Pacala e aratat cum pleaca cu sacul în care a fost carat de popa pentru ca sa-I umpla cu muschi de pe copaci cu care întîmpina cortegiul nuptial. Unii povestitori obisnuiau sa înlantuie mai multe s. cînd e prezentat ca un Cenusotca tipic. Ultimul tip compozitional e cel ciclic. Adesea. iar . în care ispravile sînt grupa te în jurul personajului pozitiv de tipul lui PacaIa. populare. dupa care eroul se muta pe alt teatru de activitate. cîte un element este exploatat de povestitor pentru a constitui puntea de legatura între episoade. De aceea. mereu pe orizontala. fiecare povestitor avînd putinta de a le mînui dupa dispozitia de moment si dupa facilitatea memoriei. fiind numai apanajul individual al creatorului ciclului. Pacala). Cîteva narati uni apartinînd speciei mixte basm-s. Nici episodul final nu aduce o încheiere plauzibila a sirului de aventuri. Chiar episodul initial poate lipsi. în unele variante despre PacaIa. cel mai adesea naratiunea putînd fi continuata cu alte episoade. Fiecare episod contine desfasurarea unei actiuni bine rotunji te. de aceea variantele se încheie felurit.

369 elementul fantastic minim. pe care îl jupoaie. dar acestia mor toti de boala. care stiu exploata aceasta caracteristica. cu contur realist. diece. în acelasi timp expresive ca si proverbele. mediane si finale tipice basmului propriu-zis lipsesc. 8. iar episoadele intermediare conlucreaza la acest salt prin dezvaluirea elementelor necesare spre a impulsiona actiunea în grad maxim. lapidare. stadiul eroului din episodul initial fiind în vadita opozitie cu cel din final. se arata sensibila la formulari cristalizate. cu profil etiologic se încheie chiar cu atari proverbe. întrucît cadrul actiunii e cel obisnuit. asupra careia este concentrat întreg efortul creator. p. Totusi. III. caracterul fortat al împrumutului fiind evident. concorda în genere cu tipul compozitional pe care îl îmbraca. apare ritmul tripartit caracteristic basmului propriu-zis. Doar incidental unii povestitori le folosesc prin extindere abuziva. herculeana (5. alaturi de gluma si anecdota. Unele s. actiunea fiind repetata de trei ori pentru fiecare protagonist. poate fi definita. tin" tind la o formulare cît mai clara si exacta. Dramatizarea joaca un rol de prima mîna în s. 7-39). prezent si în alte variante. Naratiunea fiind simpla si scurta. mimica si mai cu seama intonatia prin care seimita felul de a vorbi al personajului satirizat constituind elemente indispensabile în plasticizarea situatiei date. care sa plasticizeze tarele personajelor.Ee. ciclica. tocmai datorita incisivitatii lor expresive. aidoma celui din viata cotidiana. deosebit de pregnante. ca poezia replicii finale. p. Unele circula pe o arie larga. Un nesocotit vinde boii ca sa-si praseasca porci multi. Formulele initiale. iar din piele îsi face o caciula. aidoma basmului. s. Aceste replici finale trebuie spuse cu o anumita intonatie. de obicei biciul fermecat care supune salbaticiunile padurii. Episoadele sînt mult mai putine decît în tipul de s. stilul e lipsit de podoabe. diece! N-ai vazut cumva pe mehehe? . dar acestea sînt putine.Asa cap. Sub acest aspect. vazut-am pe . Forma s. dar se însumeaza într-o linie puternic ascendenta. Mai cu seama replica finala. multe impresionînd prin felul cum sînt împartasite ascultatorilor de catre povestitorii talentati. cunoscut din realitatea contemporana. 158159). neasteptata si totodata sclipitoare în fulguratia ei de o clipa. III. explicînd celor din jur: . s. Eroul însa are o forta. asa caciula! (5. In unele.. fiind cunoscute si de cei care de obicei nu povestesc s. Popa ramas fara cal din aventurile lui erotice îl întreaba pe diacul mesager: " . fara sa mai aiba nevoie sa fie izolat printr-un cadru.No. afara de un purcel. e topita în formulari pe deplin slefuite.

îl dezmiarda:" .0. în care sînt cîntate versuri pe glasuri bisericesti în chip parodistic. bîr. respectiva si circula independent. p. e prins cu camasa de piatra morii si învîrtit. 223). lînoasa. cum ma joaca!" (92..p. Tiganul ghiftuit de nas cu prune si zer exclama cînd vede mîncarile bune: . Amantul plecat la armata spune fetei îngrijorate ca va avea grija de copilul din flori: "Cel de sus!". Dupa alta legenda. Tiganul trimis de stapîn sa vada daca e vreme de carat paie sau de ta~at nuiele. un ve~in "ce stia" "i-a dat drumul si din acela s-a facut apoi soarele pe cer" (52.. Un om avea un ou în lada si în absenta lui. la care omul ascuns deasupra lor raspunde întepat: "Tine-l-a dracu 1" (ibid. p.hiul ei cel drept daca l-ar slobozi cineva în focul din muntele lor. hop. Parte din aceste_replici s-au desprins d~ s. 1. 162).:ît r ajunge pentru a încalzi si lumina toata a lumea. III. Ciobanul care a schimbat cu morarul. p.. hop!" Urmeaza însa replica fatala a celui care le cînta: "Ia sa dezleg si io sacul Sa v-arat pa dracu 1" (5.stele I Nici de paie. bîr. 145). p. Au stîrnit ecou mai cu seama s. p~ 420). s.. p. ° Soare..Hap. ar lua atîta foc în sine în<.. Ea a descoperit fiului ei schiop "ca oc.Noa. hop! Ca omu mi l-am trimes la spuma di pa mare I Si pa mine nici haia nu ma doare! Hop. bîr la Maica Precista" dar cînd îl zgîrîie: ." Dracul a asteptat pîna ce a adormit si "i-a scos ochiul . a:pai sa fi laptuit. crezînd ca e oaie. comica. apai sa fi zaruit. prinsa de euforia momentului: . 48). sutica. s. au apoi în corpul lor triyeste adagiul respectiv. inserate strofe de cîntece sau de strigaturi care le fac deosebit de ilariante. fiind rechemate de unele întîmplari din viata de toate zilelele carora li se poseama de s. nici de nuiele I Cum îi mai bun de sed~re!W(38. 130-131). Femeia care juca cu amantul a început sa strige. 69). cui drac i-ar mai fi trebuit!" (63 a. lipitura . III. lunga I Nourele printre .Bîr la dracu sa te ia !"~ {ibid. Doamne. laptoasa. prin care hazul ascultatori lor -ajungea la paroxism. 9).Ca te ard cu stropitura 1" (5. III. Amantul ascuns sub pat este alungat de pretinsul descîntator cu formula " -Fugi. 107).. nasule 1 Mîncaril-astea o fost distul di bune. Tiganul improvizat cioban prinde lupul în brate si. hop. bîr..370 dracu sa te ie 1" (5. provine din ochiul dracoaicei care a nascut primii diavoli. numa nasa nu li-o stiut pune: sa fi curicit. Dupa legende.Bîr. p. raspunde ca "Vremea afara-i murga I Cu coada lunga. apai sa fi placintit. p... apai sa fi brînzuit. încît se mira singur: . s-a nascut dintr-un ou.

Soarele de aceea dimineata e ros. p. si-a facut d~ua aripi "facînd cu ele vînt peste toata lumea" (ibid. Dupa alte legende. 352). silindu-l sa se ridice pe bolta la amiaza (81 a. pîna la amiazi. "si l-a pus sa lumineze peste toata lumea" (ibid. -147). 117). 588). 590). S. merge pe cer de la rasarit la apus.371 ~ si l-a aruncat în gura cea de munte si de acolo a iesit soarele nostru luminos" (ibid. adica la deal. Dar cînd e nor. si ca sa nu-l arda. p. de aceea "omul pacatos la soare nu se poate uita" (ibid. p. S. Ca rasplata. nu vrea sa ne mai lumineze". p. E socotit "fiinta barbateasca . ca fata lui lumineaza toata lumea.. 146). Dumnezeu l-a facut s. sau "soarele e si femeie si barbat. E un barbat asa de frumos. 1239).. Vara cînd ~e scoala dimineata. ca iese din scaldatoare". 590. acesta din urma a ales s. Sîntoader sta de paza cu cei 12 cai ai sai ca s. Soare pe noi. lumineaza si încalzeste pamîntul si pentru ca nu are nici un pic de rautate. mai încet. este scos din scaldatoare si ridicat pe cer de 77 draci care "cum îl scot afara. Mai de m'ult umblau pe . sta si manînca un corn de prescura si bea un pahar de vin (LUI. p. sa nu fuga repede spre asfintit. "Soarele dimineata cînd se scoala. e femeie si 'iarna cînd se scoala tîrziu. ajunge la casa mamei lui care îi "da camesi curate s-apoi se duce de se scalda în mare si toata noaptea se spala de tot raul si de toate relele cîte le vede.. Unii i se închina cînd rasare sau apune (LUI. Cînd Dumnezeu a împartit cu diavolul constelatiile. pana sara capata o barba alba pîna la brîu. pentru ca s. pe la jumatatea noptii. p. p. a fi "fata lui Dumnezeu" sau "femeie si luna e barbat". oamenii zic: "S-a mîniat Sf. de 2 sau de 20 bivoli "caci merge în sus. Altii socotesc s. Lînga s. pîna iese curat. Drac). si luna "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul". dar de cînd o femeie a aruncat gunoi în calea lor. pentru ca s. "ei s-au suit la cer" (52. acolo e raiul". s.. v. e tras de un bivol puternic. p. e barbat". 118-120). Ma-sa îl scalda în lapte dulce si el iar se face copil" (52.27.. stau trei stele aparatoare si Antihîrt care vrea sa manînce luna si s. S. Dupa ce apune.pamînt s. S.. "atunci cînd se Întuneca luna . 117). p." De la ami azi pîna la asfintit de un iepure schiop sau de cai.e "scaunulluiDumnezeu. p. Pentru frumusetea lui îl tine Dumnezeu în cer" (LUI.. e copil de 7 ani cît îmbla toata ziua si vede rautatile ce se fac pe lume. s. 588589). a fost la început "un tînar foarte frumos si cuminte s-a facut treaba lui Dumnezeu". p. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. încalzind deopotriva orice vietate. e socotit în consecinta sfînt. s. si luna. La amiazi si la asfintit.

Dumnezeu a prefacut pe sora soarelui în piatra ascunsa într-o fîntîna. crapa si el o face pe fata luna pe cer (ibid. e petita de feciorul vîntului. si.20--'22). În drum. îl trag" (52. e dusa în tarîmul lui de împarateasa norilor. Fata unui împarat de care s-a îndragostit s. S. 117-118). p. 155). La fel s-a întîmplat cu fata mijlocie a pescarului. În putine basme-legende. ca sa nu se întîmple nelegiuirea. S. cu conditia sa poata prinde luna. si s-a rugat sa fie prefacuta în ciocîrlie (ibid.. S. dar cea mica i-a varsat apa cu care s. i-a pus sa fuga unul ziua. s-a luptat cu vîntul ca "sa-I prapadeasca. a manifestat si înclinatii erotice.372 sau soarele. "lepada pielea cea de peste. 1142).. fratele a gasit-o "la rasarit. de se facea om" si se întoarce la parinti. acele trei stele îl apara.439).. În alta varianta. Dumnezeu a încuviintat cererea de casatorie a s. în curtile de aur ale soarelui. dar s. îsi adormea sotia si s. Plecat în cautarea ei. lingura si totul de aur" (ibid. s. e ajutata de o baba sa ajunga la el. p. ca sa evite incestul. dar mama s. dîndu-i sarcini de pierzanie. furînd fata cea mai mare a unui om. desi noaptea s. (ibid. Cea mai cunoscuta este iubirea sa cu sora-s~ luna. Ciocîrlie)." A intervenit Maica Domnului care i-a aratat foloasele vîntului în lume (ibid.:eascacu sora-sa luna. p. p. dar mama s. Alta fata de' împarat îndragostita de s. dar Dumnezeu i-a prefacut în constelatii în doua locuri diferite ca sa nu se întîlneasca. Dupa alte variante. Cînd a vrut sa se casatOl. p. dar aceasta nu e încîntata de viata în palatul lui. iubitele s. au sfîrsit tragic. S. si-a luat totusi sotie. fiica unui împarat. De atunci stelele îi tot cer lumina lor si el nu le da decît foarte putin în timpul noptii" (LUI. p.. S. p..44-49). a blestemat-o sa se prefaca în ciocîrlie (LXII. In genere. sa ramîie soarele singur. s. Lia. II. intervine în viata erotica a unor fete. mama s. floarea s. care va fi norocul unui flacau ce o va lua de sotie (52. patul de aur.49-56). dar ea se îndragostise de s. 42-44. a vrut sa o ia în casatorie. v. unde erau portile qe aur. fafa cea mica ajunge'la mama s. o face floare al carei chip "sa samene cu chipul soarelui". face ziua . îmbracat în piele de peste se arata unui pescar promitîndu-i pescuit bogat daca îi va da fata cea mai mare. p. o alunga. c~re ~rea sa o manînce. în fericire mare. prefacut baiat o ajuta. p. altul noaptea. De mînie. "s-a îmbracat cu lumina celorlalte stele. La rugamintea unei mirese. 401).

si intra argat. a si întins ~azele si aluat-o". S. p. Mama lui l-a dojenit "c-a ars atîta lume" si a doua zi se duce în locul lui "si cînd a vazut-o. În alte variante. p. sotia plecata în cautarea sotului disparut pentru ca i-a ars pielea de porc. Uneori. p. Sîntilie si pe mama s.60B-609). Mirele porneste calare pîna la s. a zis ea. In cîteva variante ale basmului AT 425. În alte basme. e mereu suparat fiindca a ramas neînsurat. p. îl priveste noaptea cu o lumînare. învatata de mama ei. ~ mai mare ca sa-si gateasca camasa. 15-19).p. e mai mare si decît vîntul. pentru ca i-au rapit mireasa.. 401).373 -1. Un picur de ceara cade pe ochii s.. ajunge la mama s. s. Într-o varianta a basmului-legenda AT29B. macar ca-i soare si-i asa de frumos!" De atunci a ramas s.594). 30). s. descuie odaia unde o tinea închisa si o aduce pe pamînt cu voia ei: .Ia-ma. S. s. este protagonistul principal care se casatoreste cu o fata. "te faci Jndata cîrlig" (ibid. împarateasa care a facut cei doi copii~cu parul de aur e prefacuta de impostoare în luna de pe cer. p. încît la amiazi s. Imparatul a murit de dorul ei si Dumnezeu l-a prefacut în s. a lasat razele singure sa arda cît au vrut". S. lumina ei palind pe lînga a lui. "a stat în loc.. iar în lipsa-i. în unele variante ale basmului AT 425. fiindca de îndata ce da el o ploaie. suparat (ibid. S. Acesta se duce la s. unde "era s-o pata. Mama s. Odata.... ca nu mi-i drag. 601-604). fata.. se opune împacarii pîna ce nora-sa o implora în~genunchi sau îi îndeplineste sarcini grele (52. mama s.609-610). I. a furat fata unui împarat de care se îndragostise un nazdravan. o elibereaza si mirele o duce pe cal (52. pe cer (LXII.. luna si vîntul îsi disputa întîietatea în fata lui Dumnezeu. dar . arata ca el e mai mare decît luna. se arata un auxiliar pretios al protagonistilor din basme. blestema pe miri sa moara cînd vor îmbraca camasile (52. p. argat la împarat. La o nunta. fiindca soarele cam mirosise a om de pe alta lume". care o -blestema sa nu-l vada pîna nu va rupe . 607-60B). Fiindca ziua el era invizibil.' unde e tocmit argat. îl trirpite în locul lui cu razele pe cersi acesta bate pe rînd pe Sîmpetru.0 pareche de opinci de fier si o bîta de otel" (97. p.. mama s. Intr-o varianta a basmului AT 707. III. s. Întîrziind mult. si luna devin nasii fetei mosneagului (AT 4BO) luata în casatode de feciorul 'împaratuh~i (ibid. mireasa era atît de frumoasa.. l-a linistit însa.

Celmai des apare în naratiuni1e populare sotia necredincioasa. luna si stelele pe care le elibereaza (3. Alteori. nu poate strabate cu razele prin desisurile padurii unde i s-a ascuns sotul (41. Aceasta îl conduce la fiul ei s. în doua variante ale basmului AT 709. s. e ajutat de barbatul care purta s. p.737). 1. 17-19).. Cei "doi Feti-Logofeti era asa de frumosi si asa de straluciti. caci. p. p. fata lunei. joaca un rol pasiv. e trimis de acesta sa-i aduca oul de aur. cîta lum~ au luminat el înca nu daduse de o mîndrea ta asa de mare!" (79. p.52-53). captiv (5. Voinic de plumb ajunge în pivnita zmeilor. 1035). Dracul . fiul cel mai mic. 113). raspunde mamei geloase ca fiica ei e mai frumoasa decît ea (LXXXIII. e calauzit de s. 213-217). Dragan Cenusa. La urma. si dobîndeste ladita cu oul de aur (9. argint si aur.37<1 a trimis-o pe sotie la vînt. Cînd zmeii fura s. 1. si acesta cade jos. p. Legendele explica aceasta prin actul creatiei initiale. coborît la amiazi în pivnita "ca sa nu se topeasca". Cenusotca pîndeste noaptea la holda pascuta si prinde la miezul noptii pe cei trei cai stricatori: al s. pentru ca nu l-a îngaduit sa termine capita de fîn (52. 758-759). cît si soarele au stat o bucata în loc de i:·au p~ivit. Sotie. 1. 5-13). unde într-o butie ferecata se aflau închise s. Voinicul Haralui trimis de boier sa-i aduca raspuns de la tatal sau mort. Baiatul casatorit cu zîna ce se scalda în lac si invidiat de împarat (AT 465). Mai cunoscut este furtul constelatiilor de catre zmei. sters. care îi destainuie ca Ileana Cosînzeana "locuieste Într-on munte de glaja inde om pamîntean nu poate sa calce" {34. s.. Caii sînt eliberati dupa ce îsi dau frîiele cu care pot fi chemati 'la nevoie (LXXXIII. Dumineca. Eva ar fi fost facuta din coada unui drac care a furat. p: 56). luceferii si ochii împaratului.. S. se lupta pe rînd cu cei trei zmei la podurile de arama. al lunii si al vîntului. împaratul promite "jumatate din împaratie si fata cea mai mica" celui ce le va aduce. Petru Fat-Frumos plecat în cautarea Ilenei Cosînzenei. de la îpger coasta lui Adam din care trebuia sa-i fie facuta sotia. luna. cel din urma avînd s. în alte basme. p. pe cealalta lume pîna la iad (36. se opreste în drumul sau sa admire pe cei doi copii cu parul de aur (Ar 707). p. întrucît s. trage scaunul pe care sedea s. ajunge în cele din urma la Sf. infidelitatea fiind socotita trasatura ei dominanta. p.. Voinicul invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465).261-262). p.

cumparat de fostul socru. p. Cel mai adesea.149-150). de care trage pîna o rupe si o duce apoi l~i Dumnezeu care o preface în femeie (LXIV. decapitat la revelatia fostei s. s. lui necredincioasa. Zîna casatorita cu baiatul pamîntean i se arata necredin~ tioasa. Se preface în cal. p. Alteori. Rol precumpanitor are ea în basmul AT 318. 88-89). De îndata ce sotul îi da cununa. iar din surcica aruncata de ea în gradina se face Chiparus care îi omoara pe cei doi. apoi Chiparus este taiat bucati de împaratul socru si înviat de boii nazdravani. pretinzînd ca ar juca si mai frumos daca ar pune pe cap cununa luata de sotul ei ca sa nu mai poata zbura. la o nunta s. O baba este convinsa de socrul lui Chiparus sa afle de la s. Eva a fost facuta din coada pisicii care în chip similar a furat coasta lui Adam si Dumnezeu a prins-o de coada. recapatîndu-si palosul cu care omoara pe cei doi (60.375 fuge cu coasta lui Adam spre iad si abia la întoarcere îngerul izbuteste sa-I prinda de coada.. Urma-galbena se face porumbel.554-555).542). pe cînd Dumnezeu afacut numai pe Adam (LUI. Fiul împaratului învins linguseste s. acestuia în ce-i stau puterile. dar mai tîrziu sub forma de rata îsi ia înapoi lucrurile si omoara pe cei doi (41. Urma-galbena decapitat de zmeu e înviat de fratele sau si se preface cal pe care îl cumpara zmeul. întruCÎt la primul prilej îl paraseste.1te dincolo de rîul de foc (81. Servitoarea îngroapa o bucatica de carne din care creste un par. camasa prin care nu poate trece nimeni si punga în care gasea orice dorea. V. p. Fosta s. p. dar "glasurile îmi sunt cusute în pieptarul lui . îl recunoaste dupa ochi si-i cere decapitarea. p.66-72). aista-Î Chiparus". Cîteva basme releva opozitia dintre protagonist si s. p. Eva ar fi fost facuta de-a dreptul de diavol. casatorindu-se cu servitoarea care l-a ajutat (52. decapitat din nou la dorinta fostei s. rupîndu-i-o. îl tradeaza unui zmeu de care se îndragosteste. "Aista nu-i cal. Ea îi schimba sabia fermecata cu alta. ea trezeste admiratie prin cîntecele sale si convinge cumnatii ca ar cînta si mai frumos. I. spunîndu-i sa o ca1. In alte variante.· învingatorului si o convinge sa-i fure cele trei obiecte miraculoase prin care a cîstigat lupta: pistolul care îl apara împotriva oricui. fugind în tara zîne10L Dupa cîtiva ani. zîna uimeste pe nuntasi cu jocul ei. Sotul decapitat este înviat de binefacatoarea lui si se preface în armasar de aur. ea zboara. p.520-521). A doua oara.

69-88). p. Acesta o pedepseste pe fosta s. necredincioasa. Ca pedeapsa. zboara. dar Petrea se razbuna cu ajutorul merilor crescuti din boii sai (55. El îsi recapata cele doua obiecte miraculoase dupa ce a taiat coarnele familiei împaratului crescute din gustarea marului (60.237).. în basmul AT 560. p. din car:. 335). prefacîndu-i în animale de munca (5. vrea sa afle de . porumbel sau pisica. p. fostul sot îsi recapata obiectul miraculos si pedepseste s. spunînd sotului sa o caute "la curtile lui Filingat. 11-14). ca sa-i vada si socrul lui înainte de a-i decapita (99. în basmul AT 670. Tradarea se întîmpla uneori chiar în noaptea nuntii. Vacarul. Cîinele si pisica îi readuc margeaua. în tipul învecinat AT 567. II. p. fura pana fermecata (sau biciul miraculos) prin care îsi procura orice dorea si}l preface pe sot în cîine. îl decide pe sot sa-si omoare boii nazdravani la îndemnul tatalui ei. iar cei doi sînt alungati (60. VI. necredincioasa si învatatorul sînt prefacuti în stane de piatra (41. fiica împaratului care avea amant un arap servitor la curtea tatalui ei. porunceste inelului readus de catea si pisica sa fie adusi cei doi amanti cu tot palatul. Diavolul prefacut în "cavaler frumos" o momeste pe s. Acestea erau aripile luate de sot cu care ea zboara. apoi în pupaza. ea pretinde ca ar juca "si mai mîndru daca mi-ar da Fat-Frumoas paioara". II. V. sa taie gaina miraculoasa. II. p. iar dupa nunta îi schimba cornul din care iesea oaste nenumarata si îl alunga de la curte. 56-57). :Minunînd prin jocul ei. 1. în basmul AT 449. In alte variante. 136137).376 Parsion". e instigata de "ibovniculei sa afle puterea sotului: boii care au arat cîmpul de arama. necredincioasa si pe amantul ei. Sotul e alungat (67.700-701).119-120). necredincioasa este convinsa de amantul ei. ginerele împaratului. instigata de amantul ei. fata împaratului petita de Toderas îi ia întîi punga care genera mereu galbeni. p. De -îndata ce are paioara. apoi sa-si omoare copiii ca sa poata recupera partile de girina mîncate de acestia (5. p. s. în basmul AT 532*. 356-357).279-281). învatatorul copiilor. s. necredincioasa sa-i dea inelul miraculos cu ajutorul caruia elibereaza pe fostul sot de la închisoare. sa plînga alaturi de sora lui necredincioasa "pan la sfîrsitul lumii" (52. p. p. V. la fîntîna de margaritar" (33. s.e poi au rasarit a doi pomi. 74-80). s. în basmul 566. spunînd sa fie cautata de fostul sot "la cetatea nevazuta si neauzita" (60. p. s. In ultima ipostaza. fura margeaua miraculoasa a sotului si dispare cu arapul. în patul în care se aflau. s. p.

sînt mult mai numeroase. ibovnicul fura cutitul boierului si taie capul crîsmarului (79. 3436-7). p. facîndu-si sicriul si platind popii "provodu cel mare". iar s.84-85).535-552). sau de diavolul sluga. p. apoi fura copilul. lui mai are o coasta (sau doua) de drac. soldat (ofiter) sau fecior frumos. 438439).289-290). p. Cînd împaratul cere petitorului Harap Alb sa-i ghiceasca "din ce neam îs io facut". ca sotul si fie convins ca s.377 ce a rîs sotul ei. chiar daca tradarea secretului implica moartea lui. unul din sfaturile platite este "sa nu mîi acolo unde-i cîrsmariul batrîn si cîrsmarita tînara. In alte variante. Unele relateaza încercarile barbatului de a o verifica. necredinta ei e probata de însusi sotul. Sotul o îmbata. banuiala crimei urmînd sa cada asupra boierului. In alt subtip. p. In variantele basmului AT 810 A. nerecunoscut de ea. si scapa astfel de moarte (5. care o momeste la o întîlnire. în vreme ce tatal lui era plecat la razboi (XV. p. afla din chiar gura mamei lui ca e "strîns cu furca si cu grebla din sat". sotul se preface în "aghiotant turcesc" si s'oacra lui o convinge pe nevasta sa se dea turcului pentru bani. In acest scop. i-ar fi bolnava si o surprinde cu bucatele gatite si cu amantul vîrît sub pat (S. Cînd barbatul inventeaza ordinul ca fiecare om sa aiba doua neveste. dar în ultimul moment aude sfatul cocosului sa-si bata s. Astfel. s. . cu care prilej iese la iveala ca ea e gata sa se marite.235-236). sotul se travesteste în amantul ei si sub pretext ca vrea s-o rapeasca în Turcia. In timpul noptii. e supusa operatiei finale prin care diavolul îi scoate coasta de drac (ibid. Sotul se întelege cu un jandarm sa se prefaca mort. contrar întelegerii (S. 3449). prefacut în episodul final în calugar. chiar si-a cîstigat un amant de care stie numai diavolul servitor. ea e trimisa la moara si-el o pîndeste dintr-un copac. II. ceea ce o face sa vorbeasca singura despre cele întîmplate cu morarul (S. lasînd sa cada securea lînga ea la întoarcere. El se pregateste de moarte. La o nunta.' Boierul nu tin:e se~ma de acest sfat al însotitorului care are prilejul peste noapte sa auda întelegerea crîsmaritei cu ibovnicul ei ca sa-si omoare barbatul. ca mare primejdie te paste". 3433). 3434). In chip similar e plasticizat si sfatul din basmul AT 910: "nevasta pa credinta sa n-o iei". Furtul copilului dezvaluie totul si s. II.. Snoavele despre infidelitatea s. El trimite porcarul acasa sub pretextul ca s. o poarta toata noaptea în jurul satului cu rîsnita în spate (S. si soacra mint ca ac~sta a ars odata cu casa aprinsa de ele (5.

îi arata ca ea doarme cu "sotul" în casa (S. s. Cel mai adesea. apoi îl sileste sa guste din ele. S. se preface a nu-l mai cunoaste. îi face sa vina în aceeasi zi. cere ajutorul unei vecine. ultimul razbunîndu-se pe cei doi (S. 3514). barbatul îi spune ca orbeste cel ce manînca gaina neagra. 3475). dar cînd apoi o anunta ca ar fi ordin ca fiecare femeie sa aiba doi soti. iar a doua zi îl alunga de acasa fiindca a întîrziat atîta cu apa (S. Amantul îsi anunta venirea printr-un semnal si cînd este surprins de barbat. 3474). Cînd sotul observa noaptea ca sînt 6 picioare în pat. care taia cîte o gaina' pentru amant pune vina pe uliu. Soldatul care vrea sa omoare amantul S" e oprit de aceasta fiindca amantul e tatal copiilor (S. Cînd sotul invita mai multi la masa. 3455). sotul e luat de Pacala în sac si adus acasa unde îsi surprinde sotia cu ibovnicul (S. 3465). Ca sa evite banuielile sotului care a vazut amantul iesind din casa. de unde poate constata ca si femeile au de suferit de pe urma turcilor (S. ea îi propune . 3513). Crezînd ca îsi va convinge sotul ca nu-l va mai însela. iese din încurcatura. Cea care are trei amanti. 3486). ea gaseste modalitatea de a-i speria ca sa ramîna numai ea cu amantul pentru a mînca friptura (S. Femeia îi da numai gaini negre. se preface bolnava si îsi trimite sotul dupa spuma de pe mare sa se lecuiasca. lui protesteaza. Ea îl face chiar pe sot sa guste murdarii în prezenta amantului ascuns în pod la gura hornului: se preface bolnava si-l trimite dupa leacuri la o femeie cu care era înteleasa. 3468).. sub pretext ca ar fi amare (S. îsi trimite sotul dupa apa. dar barbatul pîndeste si-i descopera. da carnea amantului. Cînd duce mîncare barbatului la cîmp. îl face halucinat si îi descînta 'cu caldare a în cap. s. pîna ce sotul e încuiat afara si s. pretextînd ca a fugit speriata de diavol si a sarit carnea din oala (S. 3478). spunînd ca nu e loc de doua. Ca sa poata înfrînge banuiala sotului. omorîndu-i pe amîndoi (S. s. 3467). s. 3444). stiind sa exploateze pretextul oferit sau inventat de ea. Ca sa-si poata întîlni amantul.378 s. îi spune sotului ca si ea vede dublu de cîte ori manînca atare varza (S. 3457). dînd timp amantului sa fuga (S. amantul vine îmbracat turceste si sotul se ascunde sub pat. iar sotului numai zeama. el se preface orb si o surprinde cu amantul (S. 3480). în drum. 3494). Aceasta aflînd ca au mîncat seara varza rosie. apoi se încuie în casa cu amantul. pretexteaza pe rînd ca a facut pariu cu altii asupra lungimii grajdului etc. Banuindu-si s. iar cînd vine însotit cu popa. ea se arata bucuroasa (S.

Zmeul eliberat de Ionica Fat-Frumos îl alunga din curtea Ilenei Cosînzenei. Ea îl învata sa se duca la o baba spre a se sfatui si în cele din urma descoase zmeul ca sa-i afle puttrile pentru a putea scapa de el. zmeul îi ia locul. o ia la fuga ca sa scape (S. trebuie sa-si caute sotul fugit pentru ca a încalcat interdictia. zmeul se preface într-un om înglodat în taul din drum care cere ajutor sa fie scos. în timp ce sotul a coborît din caruta. Fat-Frumos rapune pe zmei. Pacala). Fiind omorît de Jumatate de om trimis de tatal fetei. Cînd e încuiata afara de sotul banuitor. II. Cu calul nazdravan el rapeste s. apoi cere s. ea pretexteaza ca vrea sa se înece si dupa ce iese sotul sa împiedice tentativa. cel care cere gazduire e încuiat afara. 3502). (5. v. la sfatul lui. 275285). ducîndu-i s. s.nu îi va mai trece cu vederea infidelitatea (5. credincioasa este zugravita în cîteva basme care pun în lumina chinurile si eforturile îndelungate pentru a-si regasi sotul. 3499). Zmeul rapeste în ziua nuntii . Sluga popii aude cum preoteasa se va întîlni cu dascalul. de unde afla ca a doua oara el . Tema este prezenta îndeosebi în basmele în care e rapita de catre un zmeu sau de alt monstru. O poate readuce numai cu un cal nazdravan. aruncata cu sicriul. zarindu-l la lumînare sau arzîndu-i pielea de animal.178-190). Fat-Frumos e înviat de mama lui. sa afle în ce stau puterile tatalui ei. acasa (LXXXIII. La intriga unei babe ca bogatiile ar proveni de la amantii s.. 21-26). el o decapiteaza. 3512. Ca sa se poata întîlni cu amantul. s. p. p. 58). S. p. în cele din urma.675). s. de la zmeu (59. fiul unui împarat. El duce da'scalului sarmalele ramase pe care le arunca pe drum si îl anunta ca popa stie de cele petrecute. îl regaseste cu ajutorul zilelor sfinte (5.mireasa. p. Sotul o gaseste si ea. apoi pe împaratul lor pentru a ajunge la fata lui Rosiu împarat. 2. 3497). în basmul AT 425. apoi pleaca cu ea la casele lui (35. II. semnul de recunoastere fiind boul tarcat si pune un stergar peste bou. la sfatul s. Ea pleaca sa-I caute si "atîta ci s-o dus pîna s-o rupt si straili di pi dînsa". Ea genera bani si fiind moarta si ajunge. care avea darul de a lasa bani în culcusul ei îsi îmbogateste sotul. dîndu-i-se sa tina de capatul tortului de depanat (S. afla ca puterile zmeului stau în porumbeii dintr-un plai. omoara zmeul si îsi readuce s.379 sa boteze cei 4 purcei. Uneori. Ca sa-I însele. S. infidela se da singura de gol sau e divulgata de altii. îl încuie ea afara (S. pîna la palatul sotului unde învie .

3470 A).eicare vor sa-I vada pe diavol (S. N?mele ce le poarta subliniaza disproportia dintre trupul mmuscul si barba lunga: Tarta-cot-barba-d-un-cot. Un cîrciumar vrea sa însele s. 3515). boierul si vechilul sînt invitati de asemeni la s. S.. Se ascunde în dulap si e introdus în odaia ei.477-481).. Ea izbuteste cu trei soareci sa faca pisicile sa arunce lumînarile si recîstiga banii. unde barbatul îi închide într-un butoi cu smoala.. de la care afla cele întîmplate dupa 5 ani. In alta varianta. intra în armata si ajunge maior.219). p. Dr~pt pedeapsa. e tipul ·sadicului care savureaza durerea provocata victimelor sale. e p. Cei trei popi ce vin pe rînd la s. Sotul îsi alunga s. Un âltul pariaza pe averea sotului ca poate lua inelul s. Vinovat~l e decapitat. prefacîndu-se ca nu-l vede (S. S. unde o spioneaza la baie si-i afla semnele. credincioasa dupa ce sotului i-a luat toti banii. p. 3466). Tiganul ce vrea sa-i fie amant e ascuns dupa cuptor. s. 560).us sa rîsneasca pîna dimineata un sac de graunte (52. 3470 B). apoi îl bate si îl închide în grajd (S. apoi calul cu care a trimis pe diac dupa tap (S. p. cantorul si diacul care scapa din mîna sotului. Statu-Palma-Barba-Cot. p. el ia bani de la c. sînt ascunsi în cosul caminului. sau cad într-o bute cu apa. iar dupa un an se recunosc si se reiau (52. 10-15). îsi elibereaza sotul si pe cei care pariasera ca el (81 a. . iar cei doi soti îsi iau averea (ibid.0 stîr- . 3479). furîndu-i un inel pe care prietenul îl da sotului. In acelasi chip sînt invitati în aceeasi seara popa. strainul mituieste servitoarea care noaptea îi fura inelul. Ea ajunge frizer la împaratul unde se da în vileag înselaciunea. în întelegere cu sotul. ia popii tapul. Acesta îl bate. înecîndu-se (S. Personaj caricatural si diabolic. pariind ca cele trei pisici vor tine lu_mînarile neclintite.380 si devine secretarul sotu~ui.. sotul pariaza pe averea sa cu un prieten ca acesta va dormi cu s.. Urmeaza împacarea (74. Popa. (ibid. se substituie fetei de care se îndragostise sotul si îl face sa revina acasa fara haine. dar la niste manevre aude din gura înselatorului cele întîmplate. luîndu-si ordonanta pe fostul sot. spunînd sotului ca ar fi vitelul care a supt tot laptele. A doua zi. femeia· invita seara pe feciorul popii. Cîteva snoave ilustreaza de asemenea fidelitatea s. îsi reia averea si s. In basmul AT 882.966). 3469. Cum aceasta nu se lasa momita. 3471).963-965). unde sotul îi omoara facînd focul. p. rascumparîndu-se cu bani multi (S. p.

1. Statu-palma smulge însa copacul din radacina si pleaca cu el în barba pe tarîmul de jos "si pe unde o mars.. unde este chiar împaratul diavolilor. îl trîntea cu gura-n jos. sa dea de el". patura. p. cu barba d-un cot. p. si cu o mîneca suflecata si una ba" si sub pretextul ca vrea sa taie carpenul de la barba. Capul lui e însa nazdravan. calare p-o jumatate de iepure schiop" (86. I. se punea cu curu pe el si mînca tot ce-a gatit ala"! (5. 483). de unde spiona cînd e gata mîncarea. "Omul cît cotul. 120). "Omutul cît sciopul cu barba cît cotul . p. intr-un copac"'. "Titicot. (61. cu trup cu tot" (41.. abia dupa aceea moare de-a bine~ . calare pe o jumatate de iepure" (LXXXIII. încaltat în gauaci de oua" (5. "faraonu cel mai mare" (5. p. "Salcotea cel din lumea zmeilor cu o barba de 99 de stînjeni" (34.561). El e aratat ca o fiinta ce locuieste de preferinta în copaci. I. caci îl urmareste pe TeiLeganat dupa ce l-a decapitat. "Stati-cot palma picioru cu barba cît grapa.. caci "venea si se suiant-~n arvune. apoi pornea la atac..62).233). cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug. "Barbaciu-Maciuc" (XV.381 pitura de om cu barba de un cot. razimîndu-se într-un pai de secara" (60.Haaa! Haaa! Voinice: treci-ma pragu la tinda!" Cînd Dragan Cenusa refuza sa-i împlineasca rugamintea..540)... barba d-un cot. III. ca cum ar fi arat cu tractoriu. p. el trece singur pragurile tinzii si ale casei. p. Alteori. I. p. p. pe un iepure schiop calare. p. p. El are locuinta pe tarîmul de jos. I. un omut numai cît un prunc. aparitia lui de slabanog e în contrast enorm cu forta lui herculeana. cu barba cît cotul. p. îl decapiteaza (ibid. "Staticot cu barba de sapte coti" (81 a.278). apoi se dezlantuie: "He-he-hei! Cum are sa manînce mosneagu carnea de la' un voinic tînar de pe piept!" Dragan Cen~sa îl culca însa la pamînt "si i-o pus cazanu pe chept s-o mîncat carne de la dînsu de pe chept" . 244). Apoi despica un carpen "care ba te cu crengile în naltu cerului" si îl vîra cu barba si cu mîinile în cra. "Tartacot. 506). Vine ca un "mosneag: . "Stati-cot se da jos d-acolo-i punea mîna în vîrfu capului. Vine pe pamînt la coliba lui Tei-Leganat si a tovarasilor lui (AT 301 B) ca sa le manînce bucatele.104). 19).. cu o barba lunga de taraia dupa el" . cu capastrul de chiotoaTe. "se trîntea de toate ulucile. de toti pomii. p. 230-234). asa era o urma de mare!" Dragan Cenusa îl urmareste si îl afla pe "înaltatu împarat" cu "un ochi i plînge si unu-i rîde.

247).10 nu feresc nici-un pas" si "odata 1-0 si omorît Titic~t cu barba d-un cot pa Mazaran Vasalica" (5. 1. scotînd "dintre firele barbii un bicisor numai cît degetul al mic si plezni de trei ori din el. I.' nepoti. Baiatul cu moriscafermecata face schimb pe rînd cu ei. calare pe-un iepure schiop" are o maciuca miraculoasa care omoara la comanda. Mazaran Vasalica. îl întîlneste pe Titicot care "vene pin mijlocu drumului. Astfel. Copiii întorsi de la tîta înca devin s. Titicot se înfurie si declara: . unde l-au lasat ortacii perfizi. nuca se închise la loc . 3. Ei se nasc cu o piele rosie pe cap (tichie.283). Salcotea moare de frica lui Agheran. p. sau chiar din parinti atei. cîta frunza si iarba". p. p. în timp ce se întorcea acasa cu Mîndra Lumii. priculici. S.422). el este însa mai puterni_c decît voinicul care a rapus pe zmei..483).p. calare pe o jumatate de iepure" da fiului mai mic al împaratului Rosu un toiag cu care sa poata razbate prin negura deasa din lumea zmeilor (LXXXIII. îl sfatuieste totusi pe Tei Leganat cum sa iasa de pe tarîmul de jos. al saptelea sau al doisprezecilea devine s. muroni. unde el a fugit cu copacul în barba. p. apo_i îi omoara. 19). p. Chiar într-o varianta a basmului AT 301 B.fini) sau provin din cei zamisliti îIi sarbatorile mari sau în ajunul lor. "Barba-de-un-stat-cot. în alt basm (AT 537+313). cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug.382 lea (ibid. care îi taie apoi barba si o ia cu sine "pentru ca era facatoare de minuni" (34. De asemenea. 2.. Numiti si strig. din oameni rai. sînt de doua feluri: vii si morti. Uneori." (86. Nu-l fereste". vii sînt ~ameni sortiti de la nastere a fi s. Ei se nasc din parinti rudtnii (frati. Strigoi. nC:si.818). p. în chip exceptional. Statu-palma are atitudine amicala fata de oameni. din cei cu nasul si obrazul rosu.. indicîndu-i sa omoare balaurul ce mînca puii pajurei (3. Varianta denota o întunecare a semnificatiei personajului.. recuperîndu-si obiectele schimbate (52. 69). p. din copjii de acelasi sex. veri. caita) pe care o ma- . cum intrara toate vitele în nuca.540). Cum plezni. Tartacot ajuta baiatului -sa vîre înapoi vitele ce iesisera din nuca fermecata. striga. Staticot este ranit de glont la lacul de lapte unde se scalda (81 a. "Staticot palma-picior cu barba cît grapa. iar "alt Barba-de-un-stat-cot calare pe-un iepure schiop" are o rîsnita în care este "atîta oaste.

usile.383 nînca îndata. dar imediat se vindeca si se împaca. pot fi alungati cu buciumul. de oua. dîndu-se din nou de 3 ori peste cap. Ei "manînca cu ochii inima" celui pe care-l deoache. pe stupi. Andrei (29-30 noiembrie). unde redevin oameni si se bat cu limbi de melita. apoi vitele pe frunte. dupa moarte. prefacîndu-se de obicei în animale. care era tocmai la capatul pamîntului. Mai rapesc fete mari la morminte unde le manînca. nu se pot îneca. cocos. Se bat astfel pîna se umplu de sînge. se dau de trei ori "de-a curu-n cap" si iau forma animala. precum si ungînd cu usturoi ferestrele. matura sau poloboc si se întîlnesc în anumite locuri. In acest scop. Merg la distante mari. lup. ciomege. p. gaina. berbec. Caita îi poate face nevazuti. S. indiciu pentru a fi recunoscuti. porc. La sfîrsit. luînd sporul vitelor si mana cîmpurilor. de preferinta la raspîntii. copite. el a gresit comanda de plecare pe melita si a venit pe jos un an de zile. învingatorul devine mai marele lor. umblînd astfel în timpul noptii pîna la cÎntatul cocosilor. paraseste corpul si ia formele amintite. Lupta tine pîna la miezul noptii sau cîntatul cocosilor si cine nu se întoarce pîna atunci. copilul nu se mai face s. îmblacii etc. sufletul s. de mai multe feluri: de uscat. 244-250). iar strigoaicele sînt pe vite. cu precadere în cîine si pisica. Sînt s. care rod inima omului sau a vitelor. hornurile. cînd redevin oameni. cal. sau i se vîra în pîntece unde îi suge sîngele. sau puterea barbatilor. de lapte. iar cînd mor strigoaicele. De asemenea. în timpul peregrinarii nocturne. Ei umbla mai cu seama în ajunul Sîngeorzului (Mînecatoarea) si în noaptea Sf. piue. Ei mai au si coada. calare pe melita. S. Alta strigoaie trimite sotul în locul ei calare . Se relateaza ca o strigoaica ce tocmai nastea. mai rar tn bou. a trimis pe barbatul ei la adunarea s. Au de asemeni puterea de a poci oamenii. însa fara a se lovi sau rani. fac rau oamenilor. de bucate. gîndac sau broasca. de ploi" de pesti. Ele provocau seceta la cererea celor care le plateau (52. coarne. se muta în inima. luîndu-le o mîna sau un picior si mai cu seama de a-i deochia. crapa. iar omul slabeste si moare. peretii.859-860). p. de apa (se prefac în cîrcei si prind pe cei ce se vîra adînc). iar în coada le sta puterea.. care. Cei de ploi leaga ploile provocînd seceta si numai ploua pîna cînd se scalda s. raspîndind boli. Cei ce iau mana de la vite si cereale. de foc. Daca moasa rupe tichia. oamenii manînca usturoi ca sa nu se apropie de ei sau de melitele si rîsnitele lor (LIII. coase. ploua doua saptamîni. pe cereale.

2. Sfatuit de o baba. luîndu-si ca aparare usturoi si o turta de orz. cînd s-a întors. îngheata cei din: casa. gaina. Acolo. fiul popii apare cu urechea taiata. p. Alta strigoaica prefacea ucenicul în cal. cîine. un om înnopteaza la o vaduva strigoaie. iar la plecare culege chiper. umblînd cu el în drumurile ei. S. din copiii care plîng în pîntecele mamei lor. Un altul se vîra în stiubeiul cu care calatorea strigoaica. din cei care sug dupa ce au fost întarcati. el zice "Ranesc. vin si 'doi baieti care av~au picibarele ca fusele. Baietii si fetele f~g cînd afÎa aceasta. lepadati. s. din copiii nelegitimi. . Gheorghe pîna într-o tara de unde aduce "mere si papusoi de copt". prefacînd-o în iapa si potcovind-o. In noaptea Sf. sau carora le creste dupa ce mor. dar în loc sa zica: "Palesc dar nu ranesc" etc. A doua zi. ucenicul se prefac'e ca doarme si pune el capastrul în capul femeii. Pentru a împiedica aceasta. soarece. peste care (sau pe sub care) trece un animal nefast: pisica. O baba îl sfatuieste sa nu ia nimic de la ele si astfel scapa (52. taiati -vor muri. dar mai des din mortii nepaziti. ars si îngropat cu mortul. ramîne însa o fata adormita pe care o gasesc a doua zi sfîsiata (LUI. Copiii nascuti astfel scapa daca li se taie coada cu o paraluta. 251-256). schiopatez. omorît.384 pe feciorul popii. El foloseste o sabie în loc de limba de melita si taie mai multi s.860-867). e recunoscuta dupa potcoavele de la mîini si picioare. p. mai pot proveni din oamenii cu coada la nastere. la Sf.. mai rar alte fiinte. S. Un flacau se unge si el cu unsorile stapînei lui si o urmareste în noaptea SI. Andrei participa la lupta lor. Andrei. omatul ajungînd pîna la pod. prefacut în cal. dar la înapoiere nu baga de seama plecarea ei si ramîne sa vina' pe jos. cu o sabie. O strigoaica facea pasat cu lapte pe ger si cînd servitorul ia capacul de pe oala cu pasat. din copiii mamelor care au facut farmece sau au furat "un lucru si l-au ascuns la spate". ologesc. animalul e prins. Omul s-a vîrît si el în butoiul fara fund si a ajun~ în tara unde se facea "chiperul cel bun". De asemenea. A doua zi. din copiii morti nebotezati. O vede ungîndu-se cu unsori si încalecînd pe boloboc cu o limba de melita în mîna. el taie s. morti provin din copiii care mor cu tichia rosie pe cap. Un om prins de s. chioIasc" si raneste pe s. pîna la cîntatul cocosilor. precum si urechea calului.. Strigoaia îl previne dimineata ca s. La o sezatoare tinuta într-o cîrciuma p~stie. "Septe ani i-au trebuit pîn s-a înturnat înapoi acasa 1" Un flacau face ramasag ca înnopteaza la trei fete strigoaice.

de obicei în chipul avut în viata. Puterea lor sta în inima. Se îngroapa cu el fiintele care au trecut peste (pe sub) el. au fata rosie din cauza sîngelui supt. oamenii rai (hoti. crapa. musca.-sau de cal. ei umbla ca si s. pe la raspîntii. S. Se întorc în mormînt la cÎntatul cocosilor sau cînd toaca în cer. mortul e "dres" în mai multe feluri: i se pun pietre. cocos etc. Alteori.385 se fac s. fratii nascuti în aceeasi luna. facînd rau oamenilor. tot trage sufletulla cîte unul din neam. tamîie.. 9 pietricele. Se recunosc prin aceea ca au picioarele ca fusele. Ei revin noaptea sub diferite forme. Daca întîrzie. i se bate mortului un par cu vîrful înmuiat în usturoi drept în inima.ai poate fi recunoscut printr-un armasar negru sau. nisip si rug. Ca sa împiedice prefacerea în s.ovilaare o surpa tura. fermecatorii. adesea cu sicriile în cap si umbla pe la case si raspîntii. care refuza sa treaca peste el. pisica. mei si alte boabe în toat. iar în cosciug facaletul. Momesc ma~ ales fetele mari la mormintele lor. vîndutii diavolului. maces. cui de fier. Daca moare cineva dintre rubedenii.). oamenii se afuma cu ficatii lui. Uneori. un gînsac. Se pot preface însa în cîine. cuie. Ei manînca inima oamenilor sau animalelor.se pun în sicriu împreuna cu vin. se înfig mai multe fuse în mormîntul lui si se presara 1Tleide acasa pîna la mormînt. provenit din mortul peste care a trecut un animal. se întorc în mormînt. Ies din mormînt printr-o gaura si lTl. Ei ies din mormînt pe la miezul noptii. Viziteaza de predilectie sezato- . "Suflînd pe fereastra la casa lor. oamenii rosii. sau i se pune usturoi în gura si -în anus. rogojina. taiat bucati si îngropat din nou sau aruncat sa-I manînce fiarele. sau îi baga în gura usturoi. i se pune usturoi (si tamîie) în gura si în alte orificii. dar mai adesea mortul e dezgropat si i se fierbe inima în vin sau e strapunsa cu o undrea. îsi omoara toate rudeniile. tot din neamuri". pe unii chiar sugrumîndu-i. unde le manînca. sau le sug sîngele. poduri si locuri pustii. sau pot fi omorîti. batîndu-se la întîlnirile lor cu limbi de melita. aducînd ciuma si holera si alte boli la vite. oua clocite. Cînd cînta cocosii. iar dupa ce-l îngroapa. ou. vii. sau e spintecat cu un cutit. cei spînzurati..îi vîra o pana de lemn în inima. mortul e ars. capra.. MormîntullTl.e orificiile. Se mai fac 9 papusi de busuioc ce. De asemene'!" îi pun pe piept o cruce de maces sau . porc. Noaptea. afurisiti etc. sau numai inima lui. pîna îi ispraveste pe toti si apoi se muta la alta casa. topoare. pricolicii. coase etc.

Oamenii se apara. omorîndu-i noul barbat. Fratele ei o învata sa-I sileasca sa se spele pe picioare. dar pot intra numai acolo unde seara nu s-au spus rugaciuni si sug sîngele. S. Un batrîn s. unde o omoara (31 a. apoi sa-i lege de haina ata de pe un ghem si sa-I urmareasca. S. dîndu-i sa tina valul de pînza care se tot desfasoara. crapaturile. în padure. de unde iesea noaptea si omora vitele. Trei s. iar din inima spintecata curge sînge curat. 147-148). 257-::-269).. apoi îl dezgroapa. Fata vede ca flacaul avea picioarele ca de gîsca si reci ca gheata. Copilul a murit nebotezat si fata l-a îngropat în argea. p. gasind "copilul viu. sculat în capul oaselor". O fata din Boureni-Dolj a avut un copil care plîngea în pîntecele ei si a încetat dupa ce i-a promis toate vitele familiei Ionica. homul. vine la sezatoare si fata lînga care sta îl urmareste pîna la o biserica parasita. p. Mosneagul dupa moarte se prefacea în ogar si venea la copii sa le suga sîngele.7-20). Un s. ca mîncase aproape' un neam î~treg. si cînd au vrut sa-I scoata. Un s. momind fetele la mormîntul lor. iar de alt s. Baba strigoaica revenea ca musca si pe obrazul caruia se aseza.386 riIe. apoi îngropat din nou. dar o salveaza tatal ei care îl înteapa. Un altul se prefacuse lup si umblase în haita 13 ani pîna ce a fost încoltit de cîinii unor ciobani. apoi vitele cu usturoi. omorîndu-i pe toti. iar cei urmariti de ei si prin întoarcerea lucrurilor din casa cu susul în jos. 10vindu-l dupa ureche. ce a fost dezgropat si prefacut în firimituri date fiarelor. colinda casele. Fata e urmarita de s. para focului. gura sobei. ca si de s. vine la o fata. dar cicatricea l-a tradat. nevatamat. Se relateaza despre un s. o rapeste calare pîna la mormînt. revenea la sotia lui în Valenii de Munte pe care o musca. ferestrele. Nevasta se apara cu o secure. Alta fata scapa de un s. Doi mosnegi mor pe rînd. fiert în vin. ungînd usile. un'de îl vede mîncînd dintr-o mîna de om si bînd sînge. tinînd usa zavorîta pîna la cîntatul cocosil~r (LlII. adunîndu-l si într-o cana. vii. p. s-a încontrat cu ei". de~gropati au trupul întreg. Un tînar însuratel pleaca la socri cu sotia în car si pe drum se preface "într-un mînz rosu cu capul de om" care se repede s-o manînce. O lehuza . A fost taiat. din Vagiulesti-Mehedinti e detectat printr-un armasar alb care nu vrea sa-i sara peste mormînt. Un om îl urmareste. e gasit la dezgropare "sezînd turceste si rosu-rosu. Un s. cînd a cerut ajutor (LXV. el se ascunde si redevine om. si' voin'ic. Sotul mort devenit s. murea.

dar tocmai cînd acesta ajunge la usa. Cînd s. p. floarea redevine fata si e prinsa de el spre a secasatori (5. IV. împaratul îi da fata (ibid. Imparatul promite împaratia celui care va putea-o pazi. care cauzeaza o puternica explozie (31 a. mireas~ moarta se scoala noaptea din sicriu si manînca santinelele. scoate sapte zmei din ficatii ei. 59-61). e blestemat de ea sa n-aiba odihna pîna ce nu i-o va aduce. o coase la loc si o învie. fata e sortita de ursitoare s-o ia un s.387 scapa de s. 25-26). revine dupa casatoria ei cu împaratul si pot scapa de el numai înfigînd o frigare ascutita în mormînt. în dorinta ei puternica. scapînd-o de a mai fi strigoaie (8. 60-68). în basme. prefacut în moasa. cheama în ajutor mortul. în basmul AT 407. 591-601).. iar mama înnebuneste (60. 19). în alte variante. p. Ea redevine fata si se casatoresc. O fata iubea un flacau care a murit între timp. flacaul a aparut pe un cal alb si o duce la cimitir. recunoscut dupa picioarele subtiri si paroase. Noaptea. la o sezatoare vine un flacau s. aduc aceleasi rele oamenilor din jurul lor. s. p. în timp ce ea fuge în casuta din ograda bisericii unde era un mort pe masa. Apoi se tocmeste cu un împarat sa-i apere tara de s. învatat de un mosneag. s. în tipul AT 307. p. mai apropiata de balada. I.10-15). iar pînza carare alba si luminoasa pîna la sora lui. prin întoarcerea lucrurilor din casa (ibid. a treia noapte în sicriu. vine ca un mosneag. daca e lasata afara din casa pîna la 18 ani. copilul îl momeste sa faca o gaura în grinda. Fata nu vrea sa intre în groapa si îi da capatul unui val de pînza. Mosneagul o despica. ce-i rapea ostasii. în alta varianta. p. Calcînd interdictia. apoi îi prinde mîna si o leaga. cad morti (82. plecat si la întoarcere îl sileste sa-i dea un cazan de bani. cînta cocosii si cei doi s. Mai cunoscuta eterna Lenore ce apare si în proza (AT 365). care o cere de sotie. p. Constantin care a insistat pe lînga mama sa-si marite fata în departari. Constantin iese din mormîntul care Se preface armasar. S. Un soldat.. p. . Un copil sarac se ascunde în groapa unui s. Fata moare înainte de ziua logodnei si e scoasa din casa p~in perete.168-171). tintuindu-l pe loc. apoi îi strapunge inima cu sulita. moare si ea. Cînd ea afla ca fratele era mort. se ascunde în doua nopti dupa icoane. Din mormîntul ei creste o floare care e luata de un împarat si pusa în palarie. Ea zavoreste usa si întoarce lucrurile.

încît manîrica laptele din blid cu copiii casei (LIII. Exista si s. cînd gusta a treia bucatica din el si zice niste cuvinte. S. fiind.sortit "sa se tîrîie ca funia". Un taran se duce sa-I ia. p. El a fost facut de drac. p. buni care pazesc casa. Dupa ce se dezgheata. nu musca. p. se poate transforma în orice. p. Fiecare casa are un astfel de s. dar s. S. dar cine îi pîndeste cînd îl urzesc. înghetat e luat de om si încalzit la sîn. s-au sfatuit sa plece în alte tinuturi si s-au urcat toti într-o corabie care i-a dus în tarile 'de-peste' mare (ibid. si devine atît de familiar..dar a fost învatat de diavol de cînd sotia lui Noe l-a ascuns pe acesta (52. Negustorii fac venin cu ajutorul s. s. îl manînca (81 a. într-un basm despre animale. Tapul îl omoara cu coarnele (41. 833).' Cine se ~nge cu untura de s. împînzind pamîntul.. (52. p. La început. moare imediat (LXXIX. Aceasta se poate obtine gustînd din s. Tovarasii nazdravani Sarpe.840). dar dupa ce se vede sal- . Cine fierbe s. e trecut apa de ~n tap (sau cîine).127 __128).. p. Unii s. îl musca pe -binefacator.. p. Prind oameni pe care-i dau s. Dumnezeu a strîns toate vietuitoarele vatamatoare. ea l-a blestemat sa fie omorît de om. se adunau la o tufa si torceau un fir de aur dintr-un bulgare de aur. s. 288).488). p.'846'-847). poate întineri sau îmbatrîni dupa dorinta. poate conferi omului darul de a întelege limba animalelor. apoi îi spînzura pe cei muscati cu gura în jos. dar dupa blestem i-au Cazut. Dumnezeu l~a blestemat sa fie s. p. din care curge mereu venin (ibid. este scos de sub o piatra de un om.. A vrut sa-si faca cuibul în brad. Dupa ce au ajuns la tarm. dar l-a alungat luna si fiindca a vrut sa o muste. 834-835). tapul îl convinge sa se dea jos de pe el ca sa se masoare în lungime. S. sa-i muste. Diavolul l-a facut din degetul lui sa~i fie "un ajutor" (52. dat fiindca a înselat pe Eva.288). S. A avut la început aripi si picioare. Omul a fost curios sa 'vada ce este în sac si ele au iesit. pot face aur. p.849-851). Fiind prea multi s. pe care apoi vrea sa-I manînce (AT 133 *). 841). alb fiert de 7 ori în sapte ape sau numai fript. II. Unii s. Dupa legende. Aceasta se obtine dînd foc copacului în care se afla un s. p. omorîndu-l (52. de aceea pielea lui e piele de drac.388- Strîmba-lemne) v. se fac din melci si acestia îsi poarta casa în vîrful cozii (LIII. el a fost la început om. le-a închis într-un sac si le-a dat omului sa le arunce în mare.90).

Batrînii fara copii adopta întîia fiinta întîlnita.. Pentru caI-a scos de la copii si l-a. s. sa arate de unde a fost scos de om (41. S. în opozitie cu ceea ce Se arata în basmele despre animale. E sc. invatîndu-l sa ceara de la acestia inelul din deget.819-821).lveaza cu o prajina. se dovedeste a fi recunoscator baiatului (sau omului) care îl salveaza de la moarte.nazdravan cu care învinge oastea dusmana.tul înfiat de un boier e sortit sa ia sotie o serpoaica împreuna cu o avere imensa. El o sq. 'unde. S. femeia.! numai de un cal cu sapteinimi. 'înfasu. apoi trimite parintii sa peteasca fata împaratului.olo. îndt poate fi dus.!pat de o vulpe care cere s. p.ratade doua ori în j\lrul ei. cu capul si cu coada legate pe sa. cel mai adesea flacaul este prefacut în s.p. Baiatul plecat în lume. (XV. 25-27). îl duce în tara s. în variantele tipului Ar 425.ce se aprinsese.. Ea e atîLde mare. redevine femeie. 51-57).lse face pod ca sa-I poata trece . II. p. 826-827).389 vat. cu ajutorul inelului îsi î face un cal. Mai tîr. Cu ajutorul eipeteste fata împa- . El o duce asa pe cal un an pîna ajung la curtile_ eiîntr . împlinindu-se blestemul parintilor de a fi purtata de un voinic un an de zile.a crescut mare.calare(S1 a. Eroul sau eJ. Cu ajutorul lui executa podul cerut deîmparatul . în timpul noptii ea devine femeie.e-iom. Ea îi arunca pielea în foc si e blestemata sa nu poata naste pîna nu-i va atinge el mijlocul cu mîna..ziu. învatîndu-l sa-i ceara ca rasplata "margeilua de sub limba" care îi poate îndeplini orice dorinta. Barbatul ~i arunca pieleaîn foc si va fi invidiat pentru frtUl1useteaei (5.a dupa basmaua cu care i-a legat rana (Al' 314).p. II. cules din drum la rugamintea lui. iar laun rî1. tatal lui e împarat. îl duce pe baiat la parintii lui. vrea sa-I manînce (Al' 155). p.orîserafratii. rascumparat de pahon de la copiii care îl chinuiau. îl previne pe salvatorullui _deprimejdia' ruperii florilor ·din cîmpul cu florile si de cîrciUluacu ~ele trei fete c. o A<:. 636). hranit pîna . întîlneste o fata frumoasa în vîrful unui stog .s. Este identificat de socrul sau abia dupa a treia lupt. s. Baia. dar fata "se da peste cap de vr-o trei .oina din unele basme apar temporar sub forma de s. p. începe sa creasca.czaruia-i petise fata. primeste de lao fata trei obiecte cu puteri miraculoase: o sabie. 137. Mai tîrziu. padure. îi fura inelul (52. Dupa ce o mai slujeste un -an. întrucît mai avea putin timp ca sa se împlineasca blestemul de a sta ziua în piele de s. o camasa si Q punga (52."""""140). S.ori si cînd ajunge lînga dînsul se face sarpe si se încolaceste dupa gît c:ugura la gura lui".

rasplateste pe ciobanul care l-a ajutat cu fata lui pe care ziua o tine în forma de s.390 ratului. p. sa înghita broasca.41-63). Boierul locului vrea sa i-o ia.ecapatîndu~si mîinile si picioarele si înviindu-si copiii ucisi (LXXXIII. p. . înghitirea unui s. salvat din foc "s-a radicat si i-a suflat în gura de trei ori si-i zice: . mai ajuta prin stiinta lor de a detecta iarba de înviere. tinînd-o cu gura deschisa deasupra unei caldari cu lapte fiert (86. dar craiul s. din copacul ce ardea e rasplatit cu învatarea limbii animalelor (AT 670). V. p. Ea vede un s. în foc. care sa-I suga. le îndeplineste (60. 836-838). Fiul unui împarat care necinsteste fata unui padurar e pus de aceasta sa jure ca daca se va cununa cu alta. armasarul. ci poate fi o forma perpetua de expiere. dar cocosul îl sfatuieste la timp c~m sa procedeze (5. 'poate intra pe gura în corpul omului adormit. Daca va divulga cuiva ca întelege limba animalelor. cununa de pe capul lui sa se prefaca în s.4-14). p. AT 465). v. în jurul capului. . La sfatul unei batrîne. nu are numai un caracter vremelnic ce dureaza pîna la împlinirea blestemului. Ciobanul care salveaza s. e urmarita de acesta pîna ce izbuteste sa-i taie mîinile si picioarele. Pahon o recapata cu ajutorul cîinelui si a pisicii (60. constituie o forma de razbunare izvorîta din credinta ca s. II. cerîndu-i sa faca lucruri extraordinare (v. urias ce nu putea înghiti cerbul din pricina coarnelor. Sarcini de pierzanie. Mama vi- . Alungata de tatal sau. p. Rîde auzind cum vo'rbesc florile. Iarba fiarelor). niste ciobani o ajuta sa vomite sarpele. p. Acesta creste mereu în pîntecele fetei. Omul care ajuta s. p. numai dupa ce marturiseste ca a calcat juramîntul si se casatoreste cu fata padurarului (52. Spune însa sotiei cum i-a aflat si moare îndata (52. buhaiul. care însa îi fura margeaua si o da amantului ei (AT 560). II.427-439). Ipostaza de s. Darul de a întelege limba animalelor se poate transmite prin simpla suflare. Afla astfel pe rînd ca îi va muri berbecele. S. va muri imediat. 702. afla niste bani într-o scorbura de la doua pasari ce se certau.Du-te! Ela ramas nazdravan" . 255. apoi ca va muri si el si la pomana lui se vor satura cîinii (4 a. Sotia curioasa îl sileste sa se decida sa-i spuna. S. este daruit la cererea lui cu "o pietricica s-o puie sub limba si astfel putea sti ce vorbesc animalele". Fata fugita de tatal incestuos. 193-198). S.848-849). mama lui arunca pielea de s. Scapa de s. Surorile invidioase dau celei mai mici o cana de apa cu un pui de s. înviindu-si cei doi pui cu o iarba pe c~re o culege apoi si ea.Dumbraveni-Suceava).

Noe si-a smuls un zmoc de par din cap ca sa astupe gaura. îsi face culcusul în gunoiul de dupa usa. din autocompatimirea lui deduc ca a ghicit (S. p. s. s. 4650). Dupa alte variante.::(î-ti-tine-l'. este de obisei subordonat celorlalte animal~ sau chiar pacalit de .150). S. S. înca merem si noi cu-a noaste bote. ca sa roada corabia lui Noe (LXI. In grupul animalelor plecate în calatorie (AT 210). p. p. dîndu-le fiecaruia cîte o jumatate de coaja. Doi s. p. ei îi sperie pe acestia strigînd din pod: "Stat-stat. iesind din gura altui om ce dormea si s-a dus pîna la un copac. Ajunsi la moara pustie a dracilor. unde sînt mai multe bunatati si îl convinge sa faca schimb (AT 112). (52. 138-140). (ibid. crezînd-o însarcinata. p. apoi s-a întors înapoi în gura omului. t. de sat momeste s. anuntînd prin aceasta o vîna bogata în aur (43. Dar "împaratul" (pisica) îl manînca de îndata (ibid. Dupa ce omul s-a trezit. O vulpe îi împaca.144). la caruta pentru a pleca în lume. alb iese de la o mina din Rosia Montana si "se ridica în doua Iabute" în fata unui miner. provin dintr-un barbat si o femeie care. Soarece. p. de cîmp sa vina la locuinta lui. p. 945).. însusi diavolul s-a prefacut în s.acestea. s.. uneori stiinta acestuia e verificata cu un s. ti-ti-ti" pe care îl interpreteaza ca însemnînd . scapa totusi din l [ .. 141-142). nerecunoscatori ca au fost îmbogatiti de Dumnezeu (AT 563).. In unele variante ale snoavei despre ghicitorul improvizat care ghiceste numai din întîmplare (AT 1641). gasesc o nuca de la care se cearta. Uneori. S. Un s. uneori mîtul prinde patru s. p. De atunci sînt oamenii plesuvi (52. Vazînd pericolul. s-apoi i-om da 1" (ibid. în buzunar si el trebuie sa ghiceasca. În basmele despre animale. Cei care îl supun la proba au ascuns un s. de unde intrusul este amenintat de strigatul lui pitigaiat: "Ti-ti-ti.20). Dupa o legenda a fost creat de diavol ca sa gaureasca arca lui Noe. p. sau balele lui s-au prefacut în s. 145).29-31). Sufletul omului se preface uneori în s. p. a povestit ca a visat cum se ducea la un copac unde era o comoara. în timp ce ea manînca miezul. ~a!'" (5. Cauta amîndoi la copacul acela si gasesc o comoara (52. care e alungata de tatal ei. 135). au vrut sa-I omoare.. în cana cu apa a fetei. În celalalt tip înrudit (AT 130).133). iese singur cînd fata e adormita (81. I-a blestemat sa devina s. Întrucît ghicitorul se numea S. "partea mea pentru ca am împartit" (ibid.Un om a vazut un s.946).391 trega vîra un s. p.

638). s. II. drept recunostinta. sau îl sileste sa-I arunce prin stranutare (3. puterea zmeului se afla într-un s. 510).. Plecînd ei la biserica. p. îl ajuta pe Cenusotca sa nu adoarma la paza holdei de grîu (AT 530) si chiar îi da capestrele cailor de arama. în povestea cumulativa (Ar 2030). p. Un s. pisica sileste pe împaratul s. p. o galetusa de aur în care o pisica urmarea la nesfîrsit un s. p. Fiind rascumparat de la niste copii. s. fara sa izbuteasca (LIII. Fata eliberata de la un monstru da salvatorului. e fugarit de o pisica pentru ca acesta sa roadapusca~ Deseori. baba. în chip comic de mai multi în sir (AT 2022): mosul. III. p. 912). Fata fuge si Mama Padurii cauta sa prinda's. Doi batrîni fara copii Înfiaza un s. .234-239). (42. sa fuga. împarateasa (care. fuge în padure (76. se solidarizeaza împotriva pisicii din casa si o înving. 609). îl vor ajuta sa scoata tot grîul din snopi într-o noapte si sa-I vîre în saci (XV. în timp ce s. iar ei sa se ascunda de îndatace vine stapînul ca sa n-o creada pe ea lenesa (4 a.38).. p. înecîndu-se (LXXXIII. ajuta protagonistii basmelor fantastice. roade laditaîn care e ascunsa pietricica miraculoasa. 639).. iar a treia noapte a cailor de' aur (5. p. 255-257).si ascuta dintii sa o manînce. 23-24). s.îl ajuta pe flacau sa-si recapete inelul miraculos pe care sotia lui necredincioasa l-a dat arapului ibovnic. p. Constrîns de pisica.313-314). apoi a cailor de argint. 261. p. fata la fîntîna. Savuica s-a înfuriat si s-a aruncat în pasat. cotofana. înecat este bocit apoi în alta varianta.. 31). Fata plecata la Mama Padurii e prevenita de un s. S.s. p. 532). pAll).îsifrînge piciorul si moare) si împaraJul care se calugareste (ibid. s. în alte variante ale tipului. 913).(AT 560) (LXXXIII.392 gura pisicii: obiedîndu-i ca manînca nespala ta. Piparus Petru (Ar 552 +315 A) este prevenit de Un s. lasa pe Savuica sa gateasca pasatul. pisica alearga sa se spele. o ia si o da cîinelui sa o duca la stapînurIorînterrmitat (74.Satu Mare).-îl povatuieste pe voinic sa ia mînzul în care baba a vîrît toate inimile celorlalti (5. în care traiesc trei viermi pe care eroul îi ia cu sine (LXXXIII. Fiindca Nic-'aCîmpului a descarcat douasprezece care de porumb în tara soriceasca. Trei familii de s. sa scoata inelul din nasul ibovnicului (ibid. II. s. p. sa fuga. deoarece lVIama Padurii s""aurcat în pod sa:. Dumbravita . p.p. Uneori. deoarece Mama Padurii s-a dus în pod sa-si ascuta dintii (60. facînd un armistitiu ca sa nu-i mai atace. Fiindca au cazut cîtiva stropi pe el. botezîndu-l Savuica.

a ocolit oastea lor de trei ori cu un fuior aprins. a fost învatat-de sihastru sa aseze pe cîte un deal o turma -de o mie de oi si una de mieii acestora. a însemnat pe o harta soarta tuturor popoarelor diri Europa "adica daca va fi slobod ori nu si anume carui popor are sa fie supus". Din fuior s-a iscat un fum greu care s-a lasat peste tatari. 13-15). 50. Aproape de Siret a sagetat duhul cel rau în forma de naluca "care a samanat numai sfada si nevoie în omenime". Harta a încuiat-o într-o lada pe care a îngropat-o în Suceava. Toate popoarele stiu de existentaei si se tem sa o dezgroape (ibid. p. 3. 122. La 15 ani. Stefan cel Mare. S. au ars toate. i se atribuie unele ispravi miraculoase. iar cheia a aruncat-o. dar cele cazute peste tatari "i-au muscat asa de tare. Tatarii s-au speriat si au fugit (ibid. iar în urma lor ostasii lui S. a adunat o ciurda mare de vite cu clopote si le-a fugarit spre tabara lor. S. A purt~t multe razboaie. a fost ajutat . pe valea Berheciului.. S. "s-a suit într-un arin" si ungurii au trecut pe sub el. 82. S. In batalia cu ungurii de la Baia. a ucis un urs "fara sa aiba ceva în mîna". La Vultureni. în alta lupta cu tatarii. apoi se lupta cu 30 de oameni "deodata. Lui S. dar "de 7 palme-n frunte". S. tabarît cu oastea asupra lor. La semnalul de începere a luptei.. "ca se taiau si se omorau cachiorii". împrejurul turcilor' aflati 'în vale. De mic s-a aratat cu însusiri nazdravane. s-a coborît si -il. animalele au început a zbiera. iar dupa ce ei s-au pus pe petrecere în Baia. Balaur. 201). 22. în lupta de la Varnita împotriva tatarilor. 1. Era totdeauna însotit de un înger care îl calauzea. Furnicile care au cazut peste tabara lui. A înviat pestele mîncat cetind mereu din carti asupra oaselor lui. iar în batalii "totdeauna d~-a dreapta lui era un arhanghel cu o sabie de foc si piereau vrajmasii cîte de zece pasi înaintea. în alte lupte. tatarii se întarisera în niste rîpi. 188). 133. o cireada de o mie de vaci si alta c~ viteii lor. La Razboieni. Era mic de stat. încît i-au prapadit cu totul". întunecînd :lumina. înainte de moarte. 92. încît tatarii s-au omorît între ei. daruit de sihastru. ' 2. zareste un n~r de furnici' si da ordin ostasilor sa tina fiecare cîte un snop aprins în sulita. 187.393 Solomonar v. fara sa se teama c-a fi batut". mieii si viteii alergînd spre mamele lor. Unele le-a cîstigat prin siretlicuri strategice.lui Voda" din cauza acesteia (90: p. Turcii fug înspaimîntati. p.

p." p. 36. Mascatesti-Neamt.. Patrauti-Suceava. Trecînd pe la Valea Mare-Bacau. sau de ostasii sai pe care i-a rasplatit cu mosii. locul manastirii Putna a fost ales de S.394 de Sf. 311-315) . 3) sa tunda 12 berbeci (sa ia bani de la cei 12 boieri) (66. 84. închide ostasi în 48 de buti. AT 922). (ibid. O sumedenie de sate au fost întemeiate de S. p. Ca sa poata intra în cetatea sotiei sale. Alta data întreaba pe cei 12 boieri din suita sa-i explice raspunsurile unui mosneag: 1) s-a sculat tîrziu (i-au murit copiii). S. raspunde porcarul satului care e înaltat de S. cu conditia sa taie din datornic exact o oca de carne. Hîrlau-Iasi. apoi fata de sotie (90. Tibanesti-Vaslui. Bistrita-Neamt. a construit pristolul manastirii Putna. 2) în cît timp ar putea strabate lumea <te la un capat la celalalt si 3) care-i gîndul în care e gresit? In locul popei. 93. 67-69. Cetatea Neamtului-Neamt. unde a cazut sageata arcului sau a fost cladita episcopia Rusilor si manastirea Tazlaului. 135. Dorohoi-Botosani. Un camatar împrumuta bani unui taran pentru o oca de carne din trupul lui. 220). Stroiesti-Su~eava. Socola-Iasi.' Doamna-Botosani. se duc la judecata la S. Dimitrie. nici mai putin". a construit multe biserici si manastiri. Cînd fata a ajuns mare. p. La împlinirea termenului. Dobrovat-Vaslui. da unui popa sa-i dezlege trei întrebari: 1) cît pretuiesc eu?. Valea MareBacau. "nici mai mult. 74. 138). 144). Razboieni-Neamt. Procopie. a lasat un inel în cofita cu apa a unei fete cînd i-a dat sa bea. TazIau-Neamt.. Pîngarati-Neamt. 68. S. episcop la Radauti(ibid. Dupa alte legende. S. La unele.. alegerea locul~i s-a facut dupa anumite' indicii. . Dealu Nou-Ba~au. Camatarul renunta (AT 890). la un paltin urias în care ardeau "o multime de lumini" si se auzeau cîntari de îngeri. Zamca-Suceava.. 6. 5. 2) se fac bucate daca cele trei galioane pe mare sînt pline pe"jumatate (daca va fi vreme potrivita vara). 210. în chip similar. ostasii ies si ocupa cetatea. a cerut întîi inelul. 4. 'DimacheniBotosani. S. Dupa ce sotia deschide portile ca sa intre carele cu butile de vin. a tras cu arcul si unde a cazut sageata. 52. S. care admite clauza camatarului. Volovat-Suceava etc. Date toponimice legate de S. p. S. Onofrei si Gheorghe (ibid.151. Cîteva fapte de larga circulatie folclorica sînt puse pe seama lui S.. sau acolo unde a zari t trei lumînari arzînd. Probata-Suceava. I se atribuie bisericile si manastirile din 10calitatile Rarmasesti-Suceava. Catelina de la Cotnari. Bisericani-Neamt.

rnt (ibid. Adjud-Vrancea. Manastioara-Suceava. s-a înaltat la cer "cu trup cu tot". p. Naruja. La moartea sa. ArdeoaniBacau. Pîhna Veche-Vaslui. Graniesti-Botosani. Voitinel-Suceava. Vericoi-Suceava. Suleta-Vaslui. Paiseni-Suceava. S. s. Bîrsesti. 'Dolhesh. BibirestiBacau. Grumazesti-Neamt. Sîngeri-Iasi. Dobrovat-Vaslui. dar nici unul n-a izbutit. Pungesti-Vaslui. Stefanesti-Botosani. Grozavesti-Galati. Avramesti-Vaslui. Portarii de jos-Vaslui. Razboieni-Neamt. S. în 1877. Dumbrava Rosie-Neamt. Deleni-Iasi. Bahnari-Vaslui.. Bogdana-Bacau. Tîrgu Frumos-Iasi. Husi. ScheiaVaslui. Comîndaresti-Botosani. GrumazoaiaVaslui. Badiuti-Botosani. Rîpile-Bacau. Paulesti.'Vultureni-Galati. GalataIasi. "în rai. 51-324). Pustiana-Bacau. dar cine-l poate prinde 1" Se crede ca va veni . Perchiu-Galati. Soi~aresti-Suceava.395 se gasesc într-o multime de localitati: Topile-Iasi. Badeuti-Suceava. Golesti-Vaslui. Vinetesti-Vaslui. Sipotele-Iasi. TazIau-Neamt. Onesti-Bacau. Vîrfu Cîmpului-Botosani. Cîhoaia-I~si. Sufletul lui coboara uneori pe pamînt. Cismeaua-Botosani. Oroftiana de Sus-Botosani. Ta~adarestiGalati. Darmanesti-Bacau. Cor1ateni-Botosani. Sacaresti-Iasi. satele Negrilesti. si mai are puterea de a descoperi si a omorî pe hotii care fac moarte de om". Valea Satului-Vaslui. Sipeni:"Galati. Letcani-Suceava.Vaslui. Mircesti-Vaslui.Vaslui. a ars o lumînare pe mormînt 3 zile si nimeni n-a putut-o stinge. Tulnici. Cînd a murit. Soveja-Vrancea. Ungureni-Vaslui. Caputesti-Vaslui. Soldanesti-Suceava. Cotnari-Iasi. Mosna-Vaslui'. HodoraIasi. Calul lui e liber. Tutcani-N eamt. Vaslui. Mitocu Dragomirnei-Sucea~a. B~ustu. Negrilesti-Vaslui. Borzesti-Bacau. Codru Cozminului. Deleni~Vaslui. Branistea-Galati. Hodora-Iasi. Gîrceni-Vaslui. Contasti-Razasi-Iasi.iSuceava. Podu înaltVaslui. Spinesti. Craciunesti-Vaslui. Romanesti-Iasi. Bîrzesti-Vaslui. 7. Dimacheni-Botosani. Cîrjoaia-Iasi. si-a împlîntat sabia într-un perete si a lasat urmasilor sa se supuna numai aceluia care va putea scoate sabia împlîntata de el "pe patul mortii". De aceea "n-a fost Moldova în veacuri cotropita". Ciuru-Botosani. "duhul lui a cîrmuit si a povatuit ostirea noastra" împotriva turcilor. Bozieni-Neamt. Nereju si Budesti din Vrancea. Botosani. Stroiesti-Suceava. înainte de a muri. Cudalbi-Galati. Toti dusmanii care au intrat în tara si-au încercat puterile. Sacuieni-Bacau.ufletul lui Stefan stapîneste toate sufletele cîte-s acolo si în iad. Chitan-Vaslui. TepuGalati. "paste de una prin paduri. Os~sh-Vaslui. Darmanesti-Nea. Brosteni-Suceava.

încît caii are sa înoate pîna-n coarne în sînge omenesc" (ibid. ca atunci 'are sa fie razboiul cel mare. "dar cînd l-a razbi mila de traiul nostru între straini. ...ul nostru". El nu vrea sa fie razboi. 16-19).202. are sa scoata vîrful sabiei de 3 degete afara din mormînt si are sa se încaiere la razboi t()ti împaratii de pe fata pamîntului. p..396 iar pe pamînt "calare pe calul lui si cu sabia în mîna dreapta . dar atunci trebuie sa fie mare nacaz pe neam. Locul razboiului are sa fie pe valea cea mare de pe apa Moldovei la Sese bai si atîta varsare de sînge ce-ar sa fie acolo.

"într-un cuvînt. Bedier îsi deduce teoria nu atît din examenul materialului. Bedier în studiul monografie Les fabliaux (1893). 200). G..c. ale naratiunii. antropologica).. accidentale. careia nu i se mai pot adauga decît elemente secundare. el afirma ca "este imposibil ca doi povestitori independenti sa plasmuiasca acelasi' detaliu accesoriu în acelasi loc. Transpunînd metoda filologica de cercetare a filiatiei mam~scriselor asupra variantelor folclorice. ci prin adaugarea unor elemente de circumstanta care sa-i dea înfatisarea concreta într-o comunitate data. Necesitatea ierarhizarii elementelor componente fusese subliniata si de profes9rul sau.T. p. Dar Bedier deduce aceasta "forma. Aceasta forma ireductibila e partea permanenta a naratiunii. notata de el prin 6). sau chiar imaginabile. schematica.d etc. fantezia creatoare fiind un a'ct spiritual tot atît de individual ca si eroarea".T Teoria agnostica a fost elaborata de J. situatiile indicate de asemenea prin categoriile respective). pentru . prin generalizare extrema (actantii denumiti prin specia sau categoria larga careia îi apartin. Respingînd asertiunile nefondate ale teoriilor anterioare (mitologica. p. El porneste de la ceea ce el numeste "forma ireductibila" a unei naratiuni. recente si fortuite" (ibid. care corespunde în buna masura notiunii de tip folcloric. e în afara de puterea spiritului omenesc de a-i su_ prima o iota. si detaliile care nu sînt decît accesorii. acestea din urma alcatuind partea schimbatoare si trecatoare.187). ireductibila" dintr-o singura varianta. cît din felul-metodologic de a-l analiza. se poate reduce anumita versiune a unei povesti la o forma ireductibila: acest substrat ultim va trebui sa treaca în chip necesar· în toate versiunile existente. Paris: "E neaparata nevoie sa se faca distinctie într-o poveste între elementele care o alcatuiesc în chip real. adica varianta vie are forma 6) + a. El adauga ca o poveste nu s-a putut transmite sub aceasta forma abstracta. indianista.b. S-ar repovesti natatiunea vreme de o mie de ani si aceasta forma esentiala s-ar mentine imuabila" (XIV.

El admite ca metoda comparativa ar fi eficace numai pentru studiul legendelor istorice si pentru ceea ce s-ar putea denumi "povesti etnice".1 t . ele au putut fi create într-un loc oarecare si sa fie transpuse oriunde" (ibid. fiindca tocmai "formula ireductibila" oglindeste idei generale. în anumite 'cazuri poate' fi închipuit de d~i povestitori independenti" (ibid. deoarece "forma ireductibila" poate fi dedusa dintr-o varianta. fiindca tipul folcloric nu poate fi decît suma folclorica a variantelor.. Modul de a deduce "forma ireductibila" dintr-o varianta este defectuos. Dar. îndeosebi în Franta si la noi. de-abia conspectarea sumara din perspectiva totalitatii lor îi arata indicele valoric. întrucît' ele nu sînt caracteristice nici unei ep'oci speciale" (ibid. "problema originii si propagarii povestilor este insolubila si zadarnica". Atitudinea agnostica a lui Bedier a avut urmari negative în cercetarea povestilor popuIare. Nu se poate sti nici locul. adica nucleul elementelor comune considerate în forma lor generica..398 ca în nota sa-si atenueze asertiunea. 2Î4). iar în continuare. el va admite în analiza variantelor ca prezenta unui element secundar comun indica neaparat o filiatie. Variabilitatea este o lege esentiala a creatiei folclonce si diversitatea care rezulta trebuie sa se oglindeasca si în schema abstrasa. Or aceste povesti traiesc sau apar ca viabile pretutindeni si în toate timpurile. poate fi creat într-un loc oarecare si vehiculat indiferent unde. fara iluminarile care puteau veni din familiarizarea cu repertoriul folcloric viu si cu legile lui specifice. în practica. organica" poate revela "secretul originii sale" (ibid. p. dar ~ercetatorul nu poate sti niciodata înainte care ar fi acestea.. admitînd ca "un acelasi element acceso'riu. întrucît Bedier cercetase num~i snoavele versificate din manuscrisele medievale. S-a vazut ca ea provenea dintr-o cunoastere unilaterala a folclorului..255). p. A presupune ca exista o "forma ireductibila" este o generalizare valabila doar la unele naratiuni simple si scurte care au avut o circulatie mai restrînsa. Deci. Naratiunile lungi se înfatiseaza adesea cu atîtea 7' . Silogismul e simplu: "Ceea ce traieste sau apare ca viabil pretutindeni si în toate timpurile. nici timpul cînd au fost create povestile. Deci. numai aceasta "parte constitutiva. p. rezulta ca problema originii devine insolubila. "este indiferent de a sti sau a nu sti.254. Întrucît examenul variantelor e de prisos. mai mult.25Î). Exista si variante care nu aduc nimic no~ în conturarea tipului. p. întHnite pretutindeni si în toate timpurile. 188).

In consecinta. plasmuitorul initial i-a dat o forma anumita. p. "Exista situatii care sînt atît de simple si de naturale. cu detalii luate din contemporaneitate. în lucrarea De l' origine des fables (1758). "forma ireductibila" fiind o himera dupa care alearga zadarnic folcloristul. a conturat legile . sau foarte asemanatoare. p. La baza ei stau doua constatari fundamentale: în basme se întîlnesc elemente si aspecte primitive. e posibil ca în diferite tari sa fie create aceleasi povesti. S-a dovedit ca uneori acestea se pastreaza în chip anacronic si sînt un indiciu pretios în descifrarea originii. I. dupa cum exista idei. modificarile pe care le sufera atît partea "ireductibiIa". Fontenelle sustinea ca povestile "absurde" din mitologia greaca provin dintr-o epoca anterioara. surprinsi de asemanarile unor detalii narative la popoarele îndepartate de familia indoeuropeana. în chip independent unele de altele" (XIX. care sînt generate ca de la sine. 617-621). Fratii Grimm. el compara miturile peruvienilor cu cele ale grecilor si constata o similitudine evidenta (XIV. Cercetarile monografice au aratat apoi cum din examinarea atenta a modului cum se îmbina aceste elemente accidentale în raport cu aria lor de circulatie. în acest scop.22-24). încît cercetatorul trebuie sa le defalcheze în subtipuri. iar unele naratiuni se întîlnesc în toate continentele. Naratiuni etiologice de tip primitiv se întîlnesc în folclor datorita aceleiasi stari de spirit care a generat explicari similare "la tropice sau în gheturile vesnice".399 l' oscilatii în tipul abstras. examinînd materialele etnografice adunate între timp. XXXIII. pastrate de greci prin puterea traditiei. Aceste indicatii au ramas fara urmari pîna ce etnologul E. accidentale. B. Teoria antropologica a fost elaborata la sfîrsitul secolului trecut de catre etnologii si folcloristii englezi. cît si configuratia lor în feluritele îmbinari ofera o cheie spre detectarea originii si cailor de raspîndire (XIV. V. p. 239). preistorice. de la salbatici. Procedeul lui Bedier de a omite elementele particulare. au explicat aceasta prin poligeneza. Tylor. în elucidarea genezei este de asemenea gresit. ceea ce nu se poate explica prin împrumut. încît ele revin pretutindeni. Chiar la productiile de factura mai simpla materialele arata o oscilatie a variantelor în diferite stadii intermediare care pe nesimtite fac trecerea la alt tip. întîi din considerentullogic ca "forma ireductibila" e o abstractiune existenta numai în mapele folcloristului. Aspectele au fost semnalate cu multa vreme înainte.

cum sî