OvidIU

Bîrlea

MiCA ENCICLOPEDIE A POVESTILOR

,

ROMÂNESTI

,

Editura

stiintifica si enciclopedica Bucuresti, , 1976

Redactor: Gabriela Ionescu Redactor lexicograf: Anicuta Tudor

Coperta si supracoperta: Gh. Motora Tehnoredactor: Olimpiu Popa

Cuvint inainte

!J..

o lucrare de ac~st fel, la dimensiunile unui volum, presupune
pentr'lf, a cuprinde aspectele mai importante. Alaturi de articolele despre speciile nara'tive în proza populara (Basm, Snoava, Legenda) si de cele teoretice referitoare la istoricul si metodologia cercetarii povestilor (Cercetarea povestilor, Clasificarea povestilor, Experimentul folcloric, Legile epice etc.) au fost retinute temele cu mai mare pondere, apoi personajele mai frecvente ("Fat-Frumos", "Ileana Cosînzeana" etc.), care apar, în consecinta, în mai multe specii, încePînd cu legenda si terminînd cu snoava. Trimiterile bibliografice au, fost simPlificate, indicînduese în text doar cifra care reprezinta sigla volumelor enumerate în caPitolul final, Bibliografie, urmata de aratarea paginii. Pentru simplifie care, diferitele tipuri narative au fost mentionate, de asemenea, abreviat, potrivit uzantelor generale, prin numarul din catalogul international AarneeThompson (A T) sau din catalogul românesc al snoavelor (5), alcatuit de 5. C. 5troescu. Alte referiri sînt indicate cu claritate în text. In Bibliografie au fost ment~'onate numai lucrarile din care au fost extrase fragmentele citate spre ilustrare sau s-au facui referiri la ide~:leîn dezbatere. Pentru basmele publicate Pîna în 1893 s-a dovedit util acel Indice folcloric întocmit de Lazar Saineanu cu ajutorul lui Ion Aurel Candrea si tiparit la sfîrsitul amPlu lui studiu monografic, Basmele române (LXXXIII). De asemenea, ne-a ajutat, în ciuda rezumatelor sale prea schematice, oatalogulpovestilor românesti, Verzeichnis der rumanischen Marchen (LXXIX), întocmit de Adolf 5chuUerus. In genere, am înfatisat mai multe variante, mai multe semnificatii ale faptelor citate, pe de o parte pentru a pune în lumina Pluralitatea de sensuri, rod al creativitatii populare în continua eferves'centa, pe de alta pentru a preîntîmpina tendinfa de a se atn'lui
o selectie prealabila, pe cît posibil judicioasa,

unui fapt o semnificatie unica si de a socoti pe celelalte drept aspecte colaterale, minore, daca nu chiar neautentice. In selectarea materialelor ilustrative, ne-am lasat calauziti de gradul de autenticitate al colectiilor de povesti. Ne-am exprimat îndoiala de fiecare data fata de putinele cazuri dubioase pe care le-am citat, pentru a-l preveni pe cititor. Se cuvin multumiri calduroase Editurii stiintifice si enciclopedice pentru grija de a publica lucrarea în conditii grafice optime. Dealtfel, cartea a fost elaborata din initiativa editurii. Bucuresti, octombrie, 1974
O.B.

1

A
l.

l
~
JI

'1--

Albina. Potrivit unor legende din Moldova, a. ar fi "facute din lacrimile Maicii Domnului, cînd plîngea dupa D1. Christos" (52, p. 1175; ef. XXXV, p. 749). A. ar fi fost la origine o fata foarte silitoare si ascultatoare, în opozitie cu fratele ei, paianjenul; de aceea mama lor a binecuvîntat-o în clipa mortii: ,,- Cîta este frunza, cît trage, nisipul si marea, atîta sa ajunga neamul tau .,. Miere sa produci si dulceata ei sa nu o întreaca nimic si lumea cînd sa guste, dînsa sa se îndulceasca .,. în ce priveste pre Paianjen: cuc sa ramîie, ziua toata si anul tot sa teasa si noroc niciodata sa nu vaza 1" (47, p. 137). Dupa o legenda olteneasca, mierea si ceara ar proveni din sudoarea si sîngele ei, cînd Dumnezeu a chemat la sine toate vietuitoarele: "Albina veni si ea ostenita si plina de naduseli de multa munca si alergatura, cu trupui zgîriat si plin de sînge tot alergînd pîn spini si maracini dupa hrana. Bunului Dumnezeu îi placu vrednicia ei si o blagoslovi ca sudoarea si sîngele ei sa se prefaca în miere si ceara, sa-i fie destula hrana ei si altora si ceara sa se arda în sfintele biserid' (47, p. 138). Dar cele mai multe legende pun mierea în legatura cu blestemul ariciului. Lui Dumnezeu, creînd pamîntul, i-a prisosit o parte de pamînt (sau nu avea loc apa pe pamînt, sau nu încapea pamîntul sub cer). Nestiind cum sa iasa din impas, trimite a. sa ceara sfat ariciului (v. Arici, Facerea lumii). Ariciul o refuza, dar ea îl pîndeste alaturi si retine din monologul lui ca ar trebui facute de~luri si vai. 'Cînd' îsi ia zborul, ariciul vede ca a fost spionat si o blestema sa i se manînce "scîrna", dar Dumnezeu "o blagoslovi sa fie sfînta, iar scîrna ei sa se faca miere mai dulce ca orice-n lume" (47" p. 130). O legenda banateana relateaza ca, la început, ,a. a fost alba, de aici i-ar veni si numele. A trimis-o Dumnezeu sa întrebe pe Satana daca e bine sa aiba lumea numai un soare sau mai multi. A. s-a asezat pe nesimtite pe capul lui, sa-I

6

spioneze si dupa ce i-a auzit vorbele, a zburat spre cer. Diavolul, vazînd ca i s-a furat gîndul, a plesnit cu biciul peste corpul a. care îndata s-a înnegrit si s-a subtiat la mijloc (80, p. 283284). Dupa alta legenda banateana, culoarea neagra si mijlocul mai subtire i-ar veni de la fulgerul cu care a lovit-o Sf. Petru pentru ca a fost neascultatoare fata de parintii ei (80, p. 284). A. a cerut de la Dumnezeu ca omul sa moara din întepatura ei. Creatorul a decis ca. sa i se împlineasca dorinta numai daca va putea aduna 12 oca de miere sau o vadra, sau un stiubei de miere într-un an; în caz contrar, sa moara ea, ceea ~e se si întîmpla, întrucît nu poate niciodata aduna singura atîta miere (47, p. 139-140; 52, p. 1175). Alte variante arata ca Dumnezeu a decis, din mila fata de om, ca a. sa moara dupa ce înteapa sau ca sa umble mai multe .hotare fara sa poata aduna o vadra de miere (47, p. 140-141). Uneori, a. se arata îndurerate la moartea stapînului lor. "în Botosani, se spune ca murind tatal lui Mi.halache Holban, au venit toate albinele de la mosiile lui si l-au petrecut roiuri prin aer, pîna lume întreaga la mosia lui Mogosestii, unde l-au îngropat. a vazut cum îl petreceau albinele. Aceasta a fost pentru ca el toata viata n-a vîndut ceara, ci a dat-o numai la biserici"

0--

°

(52, p. 1176).

Incidental, a. e~protagonista în basmele despre animale. Bondarul s-a îndragostit de ea si primavara mereu îi cînta, "sa ne luam t", însa a. raspunde "nu", fiind slaba. Toamna, cînd însa a. este grasa, ea cînta bondarului "sa ne luam", dar acesta refuza, fiindca e fara provizii si flamînd (99, V, p. 326-327). Ajuta cocosul mosului, plecat sa-i aduca averea împaratului (AT 715 B). Se vîra în fundul cocosului, apoi îl înteapa pe împarat cînd acesta pune cocosul în pantaloni ca sa-I omoare cu un vînt (5, I, p. 151-152). în basme, a. apare printre animalele recunoscatoare. Cînd Arap Alb da de un roi pe care îl prinsese ploaia pe o crenguta, îl cuprinde mila: ,,0, saracele, bietele goange, cum stau ele ciumelite-aicea! - zice - Unde sa le gasesc eu un loc sa le-adapostesc eu p-astea ca sa traiasca si ele 1" Si le face loc Într-o "butoarca" pe ~are o pune mai dep~rte în padure: ,,- No sedeti voi aicea". Dar o a. se ia dupa el si-i. ofera o aripa "dnd îi avea nevoie de noi, s-aprinzi aripa asta, ca noi venim si-ti ajutam" (XV, p. 275). Ea îl va ajuta sa distinga pe fata împaratului de servitoarea îmbracata în acelasi fel (v. Pro-

j(

7

~

bele petirii). într-o varianta moldoveneasca,a. sînt cîstigate de Nic-a Cîmpului prin cele 12 care de miere pe care le descarca "pa mosîia lu-mp'aratu albinesc". Drept rasplata, "împaratu albinesc" îi da o pana de a.: "cînd ai sa te gîndesti la mine, eu am sa fiu la tine, ca eu stiu unde te duci tu. Tu te duci la fata lu-mparatu sarpesc, si fara mine sa stii .ca n-o iei". Pe deasupra, împaratul albinesc îl mai ajuta la proba facerii pîinii într-o noapte, construind o "pitarie" (XV, p. 256257). în varianta ialomiteana, sotia rîvnita de nas(AT 465) îndeplineste a doua sarcina, construirea unei biserici de ceara, cu preot de ceara, cu ajutorul a. recunoscatoare (LIII, p. 535). O a. din stupii Vîntului Mare îl calauzeste pe. erou la curtile Linei Rujulina (LXXXIII, p. 371). în ohip incidental, protagonistul ia forma a. pentru a iscodi ce - se petrece în casa zmeoaicei. "Tugulea priponi caii, apoi, dîndu-se de trei ori peste cap, se facu o albina si pleca înspre miazanoapte încotro sedea Zmeoaica pamîntului. Dupa ce ajunse acolo, zbîrn! în sus, zbîrn! în jos, intra în casa zmeoaicei si asculta ce vorbea cu zmeii, ginerii sai, si cu zmeoaicele, fetele sale" (41, 1, p. 270). într-un basm transilvanean, a. e unul din animalele în care se afla puterea zmeului. în ostrovul marii "traieste un porc nazdravan, în capul lui e un bongar, în capul bongarului o albina si tot asa 7 vietatisi pîna în capul ce1ei de a saptea e o fluie~ita; în' fluierita a'ce~a e puterea mea si cine o sorbi, e a lui" (LXXXIII, p. 422). Fata zmeoaicei fugita cu iubitul ei si urmariti de aceasta (AT 313) se preface în cele din urma în a. "s-a mers de a muscat pe ma-sa si cum a'muscat,-o, a murit" (52, p. 878).. A. se întîlneste si ca protagonist în basmele cu minciuni. Variantele românesti ale tipului AT 1960 relateaza cum un , , Prisacar îsi cunoaste toate albinele, fiecare avînd nume; într~o seara, observa ca una - Bîrnusca, Nastasia etc.- nu venise. ·Pleaca în cautarea ei si o gaseste înhamata la jug, tragînd la plug. O aduce acasa si îi pune miez de lmca pe raNa de pe grumaz. Creste un nuc mare pe ceafa .a:. si vin nenumarate ciori sa fure nuci. Stapînul a. le alunga cu bulgari de pamînt care se prind deasupra nucului, a1catuindo tarina pe Care el o ara si o seamana -cu grîu. Cînd se duce la secerat, azvîrle secerea dupa un iepure, i se înfige în coada si, iepurele. fugind, .taie toata holda. Apoi se duce cu grîul la moara qiluicare

8

,macina numai daca i se spunea o poveste mincinoasa (5, II, p. 518-521). în snoave, a. are rol incidental. Un tigan are un stup si e pacalit de nasul român sa faca schimb cu un cuib de viespi care ar fi a. de aur (S 5715). în alte variante, tiganul da a. pe gargauni, viesparii cei mai mari (47, p. 203-208). Mîncînd un fagure de miere, o a. ratacita îl înteapa în limba pe tigan, care o înjura furios, cu toate admonestarile unlii român: "De-i sfînta, sfînta sa fie, / De limba sa nu ma tie, / C-o strîng cu dintii / De-o vad toti sfintii!" (S 4307). Anecdota v. Snoava Apa - apa vie - apa m.oarta. A. în legende este elementul primordial, preex}stential, întrucît la începutul lumii "era peste tot numai apa" (52, p. 5; v. Facerea lumii). A. si focul sînt împarati, dar a. e mai mare, fiindca stinge focul (ibid., p. 871872). în ajunul Anului Nou, "toate apele se prefac în vin". La început, "prin toate paraiele si prin toate fîntînile era vin nu apa", însa din rautatea oamenilor vinul a fost luat (ibid. p. 900-901). Exista a. cu însusiri miraculoase. Un cioban ajuns împarat, traieste si astazi si sub picioarele lui curge "apa de aur". Alexandru Machedon l-a vizitat cerîndu-i astfel de a. "doar ar trai", dar împaratul l-a alungat (ibid., p. 410). Livantie împarat statea "pe un rîu cu apa vie" si cînd a venit Alexandru MachedoH., i-a dat "patru ciocanele cu apa vie" pe care sa le foloseasca atunci cînd va fi "taiat". Atunci "sa puie nevasta-ta bucata lînga bucata si sa te stropeasca". Mai tîrziu, cînd el a fost taiat de un ministru, nevasta-sa "l-a stropit cu apa si a înviat". A. au baut-o trei îngrijitoare care au devenit sfinte maiestre (99, III, p. 3-4; v. lele). A. Iordanului a înviat pestii, dusi sa fie spalati. împaratul duce acolo si soldatii morti care învie (52, p. 959). Din locul unde a fost îngropat Sf. Ioan de la Suceava curge si astazi a. "care e buna de boale de ochi, de cap, de orice" (ibid., p. 928). Deosebita este a. Sîmbetei, pe care se afla blajinii. Ea nu poate fi trecuta de femei. Fierbe toata saptamîna, în afara de sîmbata, de cînd Isus a fost urmarit de evrei. Ea înconjura pamîntul ,,,ca un gard", iar la marginea pamîntului e rece (ibid., p. 1001-1002).

moarta sînt folosite pentru însusirile lor miraculoase. Tarta-cot are la cap si la picioare cîte un "urcior" cu a. dar în multe variante aceasta e cumulata de a. din izvoarele babei. p. vie si a. se gaseste de obicei într-un loc inaccesibil. Exista si a. Muntii se odihnesc numai la amiazi. 45-48). Dunare Voinicul schimba ulcioa- . 303. 27 . moarta provoaca moartea celui care vrea sa' o ia.e pasari corbi (54. stapîna a iepei nazdravane. Puteri). 554). Procedeul e frecvent în basmele AT 315. A. 516). 56). vie care detine amîndoua calitatile. taiat si pus în desaga de zmeul care i-a furat sotia. (79. e spalat cu a. p. p. se face copil de 12 ani" (86. A. p. p. ca un om abia acum mort. p. e într-o fîntîna împresurata de animale fioroase care sînt speriate de o ploaie mare trimisa înadins în sprijinu 1 voinicului (86. 303). '548). se desfasoara si ca o întrecere între tovarasii nazdravani si baba trimisa de fata (AT 513) (4. A. iata ca au înviat" (ibid. p. Gerul. Ler împarat îsi învie tovarasul credincios care a împietrit povestind înscenarile pe care le-a evitat (AT 516). 97).~ I ~ ~ " • 1" în basme. este înviat de cumnatul sau. 590. 56). moarta si bucatile s-au "închegat îndata . vie poate întineri. . aducînd a. rînduita sa fie mîncata de balaur (AT 300. soimi (79. care contine puteri uriase (v. p. p. de închegare si înviere. dar iapa e gasita cu ajutorul animalelor recunoscatoare (83. în cele din urma. moarta are însusirea de a închega trupul celui taiat în bucatele. ~nde se bat muntii în capete si aducerea ei e o sarcina extrem de grea. p. avea "darul de a te adormi" si cei ce pazeau iapa cadeau victime. care curge "la picioarele unei zîne de piatra" din împaratia unei zmeoaice este buna de leac pentru a reda mintile' împaratului si împaratesei care înnebunisera de durere dupa fata lor. Cînd a. Baet sarac adoarme În fiecare seara dupa ce bea a. avî~d darul de a învia si de a vindeca:. Voinicul. si zîna este readusa la viata (60. p. II. fiindca atund nu mai moare cel care ia a. a. Mai întîi. A.. 100-101). A. nu se mai ivesc atari complicatii. vie si a. 48-58). Dupa ce l-au spalat si cu apa vie.boi (52. A.28). este adusa d. 127. Probele petirii). Ileana Cosînzeana sfatuieste pe voinicul trimis de mama necredincioasa (AT 590) la fîntîna moarta sa astepte acolo "cînd e soarele cruce amiazazi". A. moarta. mai rar în altele. 704). Aducerea a. v.. IV.. p. caci "daca se spala omu. vie de la muntii care se bat în capete (42. sau de trei ori pe zi si izbuteste cel ca~e asteapta pîna la pauza lor (LXXXIII..

apoi schimba locul pqloboacelor si îi învinge pe cei 11 tîlhari (52. 193194). 360). din unele fîntîni sau lacuri poate reda vederea celor orbi.. 3465). Zmeul captiv cînd bea a. V. 9. p. mare (sau mi lac). sau e udat cu ea. cu ciurul: baba ~ învatata de o cioara sa ~stupe gaurile cu lut (v.. "adoarme la radacina unui copac si viseaza ca acolo sunt 3 sipuri cu apa de ochi: sa duca împaratului ca e orb". Între sarcinile extraordinare. apa moarta. moarta "crezînd ca bea apa vie" (41. trimiterea dupa a. 965). sau de diavolul care îl trimite "la un tau aici îndaraptu crucii" (5. lntreceri). + . se afla si aceea de a "face pîna mîne dimineata o apa de argint . II. Probele petirii). El promite chiar "noua veacuri" salvatorului sau (LXXXIII. exista si cea de a cara a.10 rele si cînd se lupta.. p. Barbatul e trimis seara la fîntîna. unul cu apa tare si unul cu apa slaba". tare. fata se face o a. Tarta-cot bea din cel cu a. sfarîmînd butoiul sau lada în care zacea ferecat (v. I 11 I în unele snoave. îsi recapata puterile uriase.. 285). p.. iar baiatul un ratoi. Voinicul e sfatuit sa verse bu toaiele. p. fugarii din captivitatea zmeilor se prefac si în lac de a. Zmeu). p. din Dunare sau de la anumita fîntîna (S. Mai adesea. Zmeoaica are "trei butoaie . dar la înapoiere femeia refuza sa-i mai deschida (S. 3478). p. p. (v. M etamorfoze). p. Astfel.. dar mai întîi sa bea din butoiul "ala care scrie «putere» pa el . în cele mai multe variante ale basmului despre saracul orbit de fratele sau (AT 613). dintr-o fîntîna. p. fiind sfatuit de niste pasari în timpul noptii (ibid. Si într-unu care beai sa prin'zi putere". 398). Adesea. apa vie. parasita de sotul ei. a. sotul e trimis de sotia care se preface bolnava (AT 1360 C) sa-i aduca pentru a se lecui a. în întrec eri. Baiatul orbit de mama necredincioasa e uns peste ochi cu a. de roua adusa de lupul recunoscator si îsi recapata vederea (81a. II. el îsi recapata vederea spalîndu-se cu a. în curtile unor tîlhari. ca e-n mijlocul lor" si astfel o poate birui (5. se aflau "doua poloboace. si pe ea sa pluteasca corabii de argint" (60. 559).. împaratul se vindeca si o face general (52. Deseori. 507-508). e un mijloc de a îndeparta sotul de acasa pentru ca femeia sa se poata întîlni cu amantul ei. Fata unui împarat. I. Baiatul bea din cel cu a. v. 501).

plan sau altfel cumva. 16-17). 88). Drept rasplata. Cel mai adesea. a facut gîrlele. t " Q ~ ~ . . "Movilele le-ar fi facut Dumnezeu numai dupa gustul ariciului. dar cînd a. Uneori. a. animalul cel mai siret. j- . ea îl arunca tocmai deasupra gropii. 1650). a fost rasplatit cu însusirea de a se face ghem "si la vale sa se dea de-a roata" sau pedepsit sa se faca ghem pentru ca a scapat din mîna ghemuI cu care trebuia sa ajute pe Dumnezeu la urzirea pamîntului (XXXV. ca omorînd sau batînd un arici. el apare dotat cu o inteligenta de demiurg. 127. Dumnezeu "i-a dat sa aiba ghimpi pe trup. albina. numa una stie". sau ca pamîntul sa încapa sub cer (v. A. 311. cum ar putea pune sau aseza pamîntul mai bine.11 Arici. 299. Ceacîru-Braila). ar mai avea însusirea de a gasi cu usurinta iarba fiarelor. p. e pacat. p. I. Dumnezeu trimite la a. la întrebarea lui Dumnezeu. Inteligenta deosebita a a. 275). dealuri si vai. caci înainte era gol si-l mînca or si c~" (52 p. 250). LUI. marturiseste ca "el atîtu-i de prost. spre a se mai da si el peste cap la trebuinta. a scos isvoarele si de la dînsul pamîntul e asa deluros si rîpos cum îl vedem". însusi e creatorul dealurilor si vailor. In alte variante. a. unde amîndoi se satura de carne. din care a rezultat pamîntul de astazi (50 a. 289. Intra într-o groapa-cursa. mai rar pe altcineva (Sf. întinzînd sfoara de pe ghem pîna unde trebuie sa fie marginea pamîntului {XXXV. a. p. Vulpea se lauda ca ea stie "un sac s-o straita de minciuni". sa se poata rostogoli.. e subliniata si în basmele despre animale: el izbuteste sa pacaleasca vulpea. Facerea lumii). p. lucreaza împreuna cu Dumnezeu. De pe margine. pe cînd a. De aici cuvîntul în popor. si apoi omul sa o ia (58. O seama de povestiri-legende relateaza cum sînt închisi puii de a. corbul) ca sa-I povatuiasca ce sa mai faca cu restul de pamîpt. ca si cînd ai omorî sau ai bate un om" (38 b. A. Petru. "Ariciul a luat si s-a bagat pe sub pamînt s-a radicat muntii. 1649). Dupa ce Dumnezeu a facut un aluat din nisipul scos din fundul apelor. pentru ca aricioaica sa aduca iarba fiarelor ca sa-i descuie. l-a sfatuit sa-i dea grosimea potrivita. de aceea e înfatisat colaborînd cu Dumnezeu la facerea pamîntului (LXXIX. Acesta.-- f ~ . f. Dupa alte variante. roaga vulpea sa-i apese burta cu botul ca sa-i aline durerile. a cerut sa-I urzeasca cu movile. 209. 193. în multe legende. 137. p. p. Dealurile ar fi fost create anume ca a. dar nu mai pot iesi. se strînge si o înteapa.

încît e azvîrlita afara de proprietarul gropii si scapa nevatamata (5. atestat înca din antichitatea clasica./. 48-51). justificîndu-se la urma ca nu cunoaste "alta dreptate decît dreptatea pîntecelui". 530). a chemat vulpea sa-i ajute. ca sa o convinga. a. pacalindu-1 (v. p. a. sustine totusi ca exista "si o dreptate a dreptatii" si. 123-125. o duce la radacina unui copac unde ar fi "culcusul sfintei dreptati". Intr-o varianta a basmului despre juramîntul pe fier (AT 44). vulpea pune laba în cursa asezata acolo si este prinsa de un vînator (41. a. Basmul are raspîndire larga în Europa centrala si rasariteana. neputîndu-l începe singur. întrece cerbul la fuga. Tipul ar fi vechi. Î L I I + 1 . cel pedepsit e lupulEuropa). e gazduit peste iarna de o cîrtita batrîna. învata vulpea sa se prefaca moarta.12 a. A. II. dar în 4 variante românesti. sotul e ascuns în piele de sarpe sau de porc. (AT 80. Aceasta îl manînca tot. în felul acesta. apare doar ca travestire tranzitorie a eroului principal. el se arata în timpul zilei sub forma de a. I. înteapa cîrtita. AT 33). De obicei. p. p. pedepseste vulpea pentru calcarea învoielii. se 'desface. a. a gasit un iepure mort si. Intreceri la fuga). cu deosebirea ca în locul ariciului apare motanul sau cocorul. 38). Ajuns la caldura. ca sa nu înghete. A. p. 124-126). puiul de In alt basm Alteori.t 1 . 42-43). t . încît aceasta e nevoita sa paraseasca c~lcusul (LUI. dupa cum se poate deduce din maxima citata de Archilochos: "Multe st~evulpea. p. p. (XV. în basmele propriu-zise. sporadic întîlnit în (76. în unele variante ale tipului Cupido si Psyche (AT 425). ariciul numai ceva cu totul deosebit" (XLIII..

". vesnic pornita împotriva nurorii sale (într-o varianta împotriva celor 3 nurori).B 4 . Martica. se povesteste ca B. Lina. Vazînd florile sau fragile. "traieste în munti si ca vara se coboara la ses' sa pasca oile" (52. 160). Todosia sau Lunica. crede ca a venit primavara si se porneste cu oile (sau caprele) la munte. B. albindu-i lîna si îi dau pe deasupra o chita cu flori. Cel mai raspîndit prezinta pe B. adesea însotita de fiul sau Dragomir (Dragobete. patroana primelor 9 sau 12 zile de la începutul lui martie. Ceie mai multe legende relateaza întîmplari petrecute în trecutul îndepartat care i-au pricinuit moartea tragica. În Bucovina. D. Ziua ei e 1 martie "ziua întîi de primavara" (XXXI a. 154). E întîlnita plîngînd prin poienile acoperite cu zapada. dîndu-i o poala de carbuni care se prefac în fragi sau. Sîia. Uneori. Catalina si Jofica (ibid. B. Lucia. Marcurana. Petru (sau un înger) care savîrsesc miracolul. de Dumnezeu si Sf. cît si forma ciudata. topind zapada dintr-o poiana si umplînd-o de fragi. Ileana. D. D. Variantele se grupeaza în patru tipuri care înfatiseaza caractere diferite ale D. Meridionali si Apuseni. Joiana.. Virita. 740). Într-un subtip. t Baba Dochia. îsi trimite nora sa-i aduca fragi. Frasina. Petru care fac minunea. sau Barbura. ca soacra rea.. D. Ele cauta sa explice atît caracterul capricios al primelor zile din luna martie. Nie si Aftinie. îmbracata cu 9 (sau +- 1 . Sitita si Dominica. sau babele. Trec pe lînga ea Dumnezeu cu Sf. cu lîna neagra sa o spele pîna ce va deveni alba (într-o varianta i se da lîna alba sa o faca neagra prin spalare). pe alocuri ce1elalte zile comemorînd alte babe: Todora. numite si zilele babelar. p. Iovan). minunea o savîrseste luna martie dintre cele 12 luni strînse la un foc în munte. Mariuta. 'p. Cosîndeana. antropomorfa. la începutul lui martie. p. T t ~ r- !- . a unor stînci din Carpatii Orientali. mai rar. În alt subtip. Sava. Salomnie. sau Sofia. ea îsi trimite nora. Rebi.

233.hetat fiul ei. p. p. Cînd i se spune ca e abia martie si ca vor veni si zile grele. apoi se sinucide (81 a. 740.. D. raspunde sfidatoare: "Ce martisor-hartisor I îl trage baba p-un curisor" (58. îsi omoara mama. 97-107. sau parîndu-i-se ca odata cu sfîrsitul lui februarie poate iesi la munte. Soacra nu crede si îsi alunga nora în padure. 355-356). Drept rasplata. Al doilea tip. care o îngheata. cu gîndul ca va fi mîncata de aceasta. D. B. de ger" (38 b.II. B. B. urca cu turma. II. batjocorind-o chiar. Un alt subtip relateaza cum B. sau fiindca i s-a udat cojocul.. da un ger strasnic (de obicei pentru a fi pedepsita pentru rautatea ei). B. pîna ramîne în camasa. LIII.14 12) cojoace. p. XXXI a.l07-112. Nu i s-au semnalat variante la celelalte popoare (LXXIV. fiul Dochiei. p. Cînd afla Dragobete. dupa ce mai întîi a îng. Atunci martie da un înghet care o petrifica. Luna martie se înfurie si . daca arata care e cea mai buna.v. leapada în fiecare zi cîte un cojoc pîna ce ramîne în camasa. femeie semeata. l' . maica. p. 250). a crezut ca e fluier si l-a apostrofat: "Tu cînti. fiindca aduce sperante. apoi sa-I puna la loc cînd moartea va mînca. unde o gaseste un flacau si o ia de sotie. Nora considera luna martie a fi cea mai buna. p.uneori cerînd trei sau mai multe zile împrumut de la faurar . Parîu-Gorj). 353). 156-160. maica. Un soarece o sfatuieste cum sa ia ciurul în timp ce moartea doarme.. 66. LI. D. p. cum se poate vedea în diferite locuri muntoase (LXXIX. p. B. 79). f. D.52. împreuna cuturm<!-(LI. Apoi e prefacuta în stana de piatra împreuna cu întreaga turma. D. martie îi scoate înainte un luminis plin de fragi (XCII.•. 39. D. de cald. 5-12. în fluierel si eu mor. Fiind cald sau plouînd din belsug. p. 3-45). si-a trimis nora sa-i aduca un ciur de la moarte. Vazîndu-1 din departare "cu sloietele la gura". 739. leapada în fiecare zi cîte unul. e ajutata de cele 12 luni. 52. . doar interventia binevoitoare a lunii martie din varianta musceleana (66. 5) se întîlneste în tipul AT 503.p. XXXI a. Mai apropiate sînt o varianta c~ha din secolul al XIV-lea si una poloneza în care nora. trimisa de soacra în timpul iernii sa-i aduca fragi.155- . VI. îmbracînd 9 (sau 12) cojoace. Atunci. o are protagonista pe B. p. spre vîrful muntilor. p. p. v.p.da întîi o caldura sau o ploaie continua. cu actiunea mai simpla. în care actantii sînt însa piticii sau vrajitoarele si mobilul rasplatirii cu totul diferit. care se încumeta sa înfrunte rigorile lunii martie. Terminîndu-i-se nutretul.. D.' .

p. care a prefacut însa pe Dochia în Dachia. Ea s-a prefacut în fîntîna cu apa rece. notata de Marian din Luca~esti. Vîrciorova. fiind timp frumos. apoi pe rîul Doamnei în Valea Rea. în Vama Buzaului. 187-188). Muntii Apuseni (Piatra Caprii si Cheile Turzii) si Tibles (izvoarele Izei). Asachi prin 1840. Sibiu.foarte rar Chirdosia sau Marta . v. iar oile în flori (LI. precum si la popoarele romanice ("zilele de împrumut"). la obîrsia Gilortului. D. pornind de la marea asemanare cu legenda clasica despre Niobe pe care ar fi preluat-o grecii de la traci (XXXV. Daca aceasta varianta. Aria de raspîndire ar pleda mai mult pentru o origine mediteraneana. 58. a lepadat cîte un cojoc. pe care a versificat-o în balada Dochia si Traian. O alta varianta o arata pe Dochia fata orfana si ciobanita la turma bunicului. Bucegi. cele doua tipuri au fost localizate la unele stînci. adeca traci ca" . ea leapada întîi cîte un cojoc. Sebes. p. Nedeprinsa cu frigul si temîndu-se sa vina îndarat. a început a cîrti împotriva lui Dumnezeu care a pedepsit-o. Al treilea tip e atestat cu totul sporadic si numai în Bucovina. apoi gerul o strînge pîna la înghet împreuna cu turma. care fuge în munti. din tot lantul Carpatilor: Rarau. Mehedinti. II. se duce . Hasdeu presupune ca legenda ar fi de obîrsie "frigiana. ~ ~ 1- 161. i-a cerut sa-i aduca fragi. dar aceasta îi pretinde sa-i aduca ea mai întîi cas dulce de la stîna din munte. D. jud. fiica lui Decebal. 2281).al eroinei a fost preluat din calendarul bizantin care serbeaza la 1 martie pe martira Evdochia. localizata de asemenea la începutul lui martie. de împaratul Traian ce se îndragostise de ea. iesind la munte în martie. La început. B. Dochia a fost o fata de împarat care a fugit de împaratul cotropi tor ce voia sa o ia de nevasta. nu însa la popoarele germanice (LXXXIV. 250). Numele Dochia . prefacînd-o în stana de piatra. 94-96). B. Varianta prima a acestui tip e cea mai apropiata de legenda consemnata de Gh. S-a travestit în pastorita cu o turma de oi în munti. iar oile în bolovani. La noi. Ceahlau.15 « t ~ :1- f . în urma interferentei dintre legenda populara straveche si cea crestina. 12-29). p. în satele Balta si Gornovita. nu e un ecou livresc. Ultimul tip înfatiseaza si pe nora tot atît de rea ca si soacra. Fagaras. p. fara îndoiala ca o asemenea legenda trebuie sa fi auzit Asachi. Semenic. pe apa Humorului (Bucovina) si în Piatra Craiului (XXIII b. Acest tip are mare raspîndire la popoarele balcanice. p. apoi a venit frigul cel mare. întrucîtva antropomorfe.

4). cerînd ca rasplata sa traiasca si ea cît va dura biserica. 89). B. sa-i arate cum si o arunca pe ea în cuptor (52.. are cap de drac de cînd. Fata cere b. p. 1. Întrucît se mai prind si alte suflete. sau sa fie trase de animalele de povara (66. toate lemnele din padure pe carf le taia omul veneau singure acasa.. 254-255). a alergat pîna a plesnit (ibid. 122-123). La raspunsul afirmativ. îl cicaleste toata noaptea. se aseza iarasi în cosciug. Sînpetru i-a decapitat. O data. Dracul. care n-a facut nici un bine. p. 354-355). o b. si-a pierdut mintea. B. sa se strecoare neudat printre picurii de ploaie. . vrea sa vîre o fata captiva în cuptor. s-a suit pe el ca sa nu vina acasa pe jos. Lemnul s-a revoltat si a blestemat ca pe viitor oamenii sa duca lemnele cu spinarea. e în genere rea. 114). B. aruncata în groapa peste un drac. încît a doua zi are tot parul carunt pe partea dinspre b. 1127). Alta legenda interpreteaza altfel rautatea B. bocirea b. În Grohauti. certîndu-se odata cu dracul. ajunge dupa moarte în iad. Unele legende toponimice comenteaza întîmplari dramatice din viata unor b. p. B. invitînd-o sa se aseze pe lopata. tatarilor erau canibale. p. b. fiul sau întinde pîna la ea o ata lunga de care se prinde b. p. Baba. (LXV.16 la munte îmbracata cu 9 cojoace. (50 a. dar cînd sa le reaseze capetele. O b. D. sfatuit de b. 256). dupa ce a taiat busteanul. peste ruinele bisericii. Blestemul va fi curmat numai de cel ce se va arata prietenos cu el (ibid. începe sa le bata si sa le împinga pîna ce se rupe ata si ramîn toti în iad (52. dar pe drum îngheata de frig (81 a. distrus satul si biserica si noaptea se mai aude. vaduva si-a cheltuit toata averea pe construirea unei biserici frumoase. Ca sa o scoata. sa rataceasca 30 de ani prin paduri fara sa gaseasca un strop de apa. p. O b. B. p. D. p.. a trait pîna i-au murit rudele. o b. apoi treptat oamenii nu i-au mai înteles limba si b. blestema pe viteazul Sigmirian pentru ca nu vrea sa ia de sotie pe fata împaratului. J06). Rugamintea i-a fost îndeplinita si b. (ibid.. p. în padurea Nasaudului. în Tara Zarandului. Un razboi puternic a.. n-a mai stiut care al cui este si capul dracului s-a nimerit la b. La început. S-a asezat într-un sicriu în biserica si nu~ai o ora la Craciun i se li~pezea mintea: atunci întreba pe preot daca mai dainuie biserica.

adesea cu puteri cosmice. dar dupa ce ajunge acasa. tinînd lumea în bezna. B. e pedepsita de mos sa stea afara pîna îi ajunge zapada. mai urîta si mai lenesa. dupa un timp "baba s-o-mbuiecit" si începe sa fie nemultumita: "Re. 141). Re. silind-o sa-I învie . scapînd b. de atacul lupilor (ibid. p. apoi la tîta si la gît (70. ca mîncarea nu s~ pune la timp! C-am 'sa ma dau. Cînd mosneagul (AT 555). nu se multume~te a fi împarateasa . 36-38). ea îi promite trei capre. dintr-odata 1-0 despicat drept în doua. 1. la sfatul b. io sa. luna si celelalte constelatii. la glezne. p. Abia fratele de cruce izbuteste sa o învinga cu ajutorul calului. b. saraca nu are pentru cina decît un ou pe care îl coace în vatra focului. e atacata de un lup. are rol secundar. posesoare a unei gaini (AT 715 A). fac mîncare . punînd la cale moartea protagonistului. În basmele despre animale. 1 p. sa aiba palate stralucite si ei sa fie mai tineri si amîndoi împarati. dimpotriva. ~ II. p.17 o( \o . se baricadeaza si lupul ramîne' pagubasjLXXIX. Oul explodeaza tocmai cînd se apropie lupul de el.. îndemnîndu-l sa-si bata cocosul pîna ce va oua (XV. ea e zgîrcita si rea. b. din padure a rapit de pe cer soarele. dar acesta izbuteste sa fuga.. In ipostaze contradictorii e înfatisata b. p. o b. plecat sa elibereze constelatii1e. recasatorita. ca de maturat nu se matura la. p. consimte sa taie tapul agonisit prin munca mosului. B. 535). urcat la Dumnezeu pe tulpina bobului crescut pîna la cer. Odolean.. hei. sfaturile ei dovedindu-se singurul mijloc de a iesi din impas. Interventia ei distruge' sistemul de servire mecanica si sotia zîna fuge în lume (5. fermecatoare. Cînd b. Si o suflat pe dînsul si 1-0 facut o stînca de piatra". 456). timp. în basmele: prdpriu-zise: uneori. fiind jupuit pe jumatate (5. he~ hei. În unele variante ale basmului 103 D*. 130).. III. fiindca nu vrea sa dea macar un ou mosneagului ei. (56. 26-28). Zgîrcita si rea e b. 24). 8). alteori. persecuta pe fata mosneagului si partineste pe fiica ei. În multe basme. b. p. este omorît pe loc: "cînd îi pusca un pumn în frunte. he. de obicei ilariant. În alte variante. îi cere pe rînd. Cînd e dusa de fiul ei în casuta aeriana a zînei. am sa ma dau eu sa matur". În basmul despre animalele în calatorie (AT 210).i vrea sa ceara d~ la Dumnezeu' sa' o fa~a Dumnezeita. Mai temuta e b. caprele se sperie de vîntul dat de b. îl ajuta. dar vî~tul turbat o spulbera de pe tulpina bobului (LXXXIiI.p. O b.

ceea ce :se întîmpla pe loc (LXXXIII. din casuta din padure ospateaza voinicii care trec pe acolo si-i trimite în casa din fîntîna de unde sa-i aduca lumînarea stinsa de pe masa. "Si. ca ei lumînarea asa-i trebuia .. Fermecatoarea se încumeta sa se ia la întrecere ·<:uVîntul care va aduce mai repede o cofa de apa. p.. 987-988). care stapîneste izvorul cu apa vie e om-pasare ·<:areocaraste pe solicitanti cu vorbe atît de grele. s-a întors cu binele la dînsa" si i-a dat "apa --viesi apa mo'arta.înghiti-v-ar pamîntul".faimoasa b.. 1012).18 :pe Odolean si sa elibereze constelatiile închise în ulcelele sale (5. Abia Petrea "Fat Frumos arunca perii în foc si izbuteste sa o supuna pentru a-i învia fratii (ibid. 1056-1057)'. Vîntul este trezit de sageata lui Pusca-tîntari "si cînd i-o tîpat un picior jn cur la baba. vaietîndu-se "Bu-bu-buu. "a început . I. Vîjbaba etc. O b. Sub pretext ca Vîntul ar semana cu un fecior al ei. Ca-maroane. Si toata curtea ei e facuta numai cu pari cu capete ~p . p. pune-l în destu tau".momeste pe voinici cu marul fermecat: "Ai. B. b.<:apul si prin aceasta se prefac în stînca de piatra. p. Ea ·coboara pe copac.siret nu ia lumînarea. ia atributele Mumei 'Padurii si omoara voinicii ce poposesc în jurul focului.ce va pofti mai întîi..care vorbeste" (52. 264-265). dragu matusî. pe baba n~o mai vazut-o si orasu s-o facut stînca si fata s-o facut capra" (5. p. p.) locuieste de obicei într-un ostrov sau la marginea . Jucînd mingea cu surorile lui. pune-i pe cînii tai si na inelu meu. uiti ce mera mîndre si frumoase are matusa! Vina la matusa :sa-ti dau un mar . p. I. Cal). într-un moment de furie le striga" . B. catînd în cap.caute în cap spre a verifica similitudinea. Voinicul . apa racoritoare. nime nu i-a adus-o 1" (ibid. 'Cînd 1-0 despicat în' doua. în unele variante. o sarit baba de tri stînjîni în sus t" (ibid. Dac-a vazut baba asa. unde are o casa "nevoiasa.. Hîrba. si aceasta îl blestema sa i se împlineasca . Numai o iata "s-a tinut.prapadita. încît întorc . care are iapa na-zdravana cu mînjii cu mai multe :inimi (sau aripi.marii într-un tinut îndepartat. . ci o bucata de diamant si b. da frigu-mi-i t" :La invitatia voinicului de a coborî la foc. b. si pe cHi a trimes. ea îi arunca obiectele ferme~ate ce tintuiesc locului: "Na tri peri de-a mei. 538). 'p. i-o pus un ciolan di zmau su cap s-o adormit".. Un baiat sparge cosul cu oua al unei b. 275-278)... nu s-a uitat într-o parte cînd a ocarît-o. îl momeste sa-i . B. copac care ~înta si pasare . 227-228). Relea (b. Mai t'emuta este .~ se vaita. insidioasa . v.

Hîrba o ameninta. de teama.. Hîrba îsi iese din fire si are accese de sadism: "Bate iapa. omoar-o. Barbatul o surprinde cu cutitul si o omoara. Pentru a readuce fata împaratului furata de pajura (AT 516 B).. 306-311). apoi. papucii promisi. Ea convinge întîi pe nevasta ca sotul o însala pentru ca a fost fermecat si o sfatuieste sa-i taie din cap trei fire de par cu un cutit nou pentru a-i desface farmecul.. Diavolul o rasplateste cu o pereche de papuci (37. îi întinde b. cerînd plata "o pereche de papuci boieresti". II. îl fereca pe diavol în moara cu lanturi pe care nu le mai poate rupe. ca dracii. cap! »" Cînd vine voinicul sa pazeasca iapa. . Si numai un singur par mai e fara cap~ Si paru ala striga mereu: «Cap. promite ca îi va d~zbina. diavolul fuge.. pa colo" (5. bag-o frigare arsa. da om. para-sind moara pentru totdeauna (52. Fratele cel mare crede ca b. ia. se ofera sa-I ajute si simuleaza ca s-a îndragostit de diavol cu care se casatoreste. apoi la bataie (99. Viclenia ei tipica întrece cu mult pe cea a diavolilor care se vad nevoiti sa o foloseasca: "Era o baba asa de rea . pîn fataciune. Soldatul crede ca e batalie si fuge afara din iad (52. pa colo. B. Soldatul rus ce se strecoara în iad. sub pretext ca vrea sa-I spele. p.19 . b. peste gard. în basmul AT 821 A*. intra în casa la fratele cel mic fara sa-i spuna o vorba. baga zîzanie între doi cersetori. suceste-o. Dupa ce se vede dezlegat. apoi se sinucide si el. daca va fi gasita "ca-n loc sa pui capul lui în par. Apoi convinge pe barbat ca nevasta îl însala si vrea sa-i taie gîtul în timpul somnului. apoi nu stie cum sa se scape de el. nu poate fi scos afara de draci. III. o b. iar cînd iese. iar diavolul. îl opareste' cu apa clocotita. cu o prajina (LXIV. Tot o b. dracul nu izbuteste sa vîre zîzanie între doi însuratei. p. p. Odata b. bag-o pîn burta. 11-15). 8-9). p. 203-208). da-i. de vreme ce nu vrea. O b. 304). au luat-o si au pus-o talpa la iad si au urzit iadul pe dînsa". Un om da dracului moara într-un moment de necaz. b. arde-o. striga s-auda cel de afara "Auzi. B.. de rea ce era. i-a destainuit lucruri înspaimîntatoare. 1267-1268). sa nu spui ce ti-am spus". vicleana este tot atît de temuta. p. în schimbul eliberarii ei. cap! cap. ) !. Diavolul nu izbuteste sa aduca vrajba între doi frati pîna ce o b. O b. prefacîndu-se ca le da un galben. p. oameni morti. îti pui capu tau!" Cînd iapa e totusi descoperita cu ajutorul animalelor recunoscatoare. sa i le divulge si cei doi se iau la cearta. se angajeaza sa-I scoata si cere o darabana pe care prinde "a bate de razboi".

împaratul interzice sotiei de a mai toarce (60. Rarap Alb palmuieste batrîna cersetoare. neavînd copii. 224-228). Calatorind pe mare. umbla altii la femeia d-tale si-i dau bani si ea a strîns". Fata îi spune cum sa-I îndrepte. este agresiva în familie. 996-997). marturiseste ca diformitatile ce le are provin din prea mult tors. b. arunca papusa în apa. b. apoi face o crestatura în tunica lui Micu Gramadicu. dar b. "pentru ca de cînd te-ai dus d-ta de acasa. apoi da alarma ca i s-a înecat fata. p. O b. I. face foc sub acel copac si asaza strîmb ceaunul pe pirostrii. b. închide capacul si o duce înapoi la tatal ei. e decapitata (61. se preface . (52. p. ce locuia în padure. p. prinzînd-o si ducînd-o fiului de împarat (59. b. La masa mare. 198-199). p. "Rap! cociorba si da baba cu cociorba-n mosneag" (5. 53-56).: feciori". 964). La nevoie. intriganta insinueaza împaratului ca multele cîrciumi infiintate de sotie în absenta lui ar proveni din prostituirea acesteia. 53-59). Sotul este obligat sa-i execute poruncile. în genere. p. de care se îndragosteste feciorul unui împarat. este mîncata de animalele ajutatoare (5. b.copac. o ajuta sa treaca toate probele de tors în cursul unei nopti. <confectioneaza o papusa frumoasa. Feciorul de împarat nu o poate convinge pe Codreana Sînziana sa coboare din . dar b. fermecatoare poate patrunde în orice odaie pentru a spiona. I. o pune în trasura numai daca tot cortegiul are fata întoarsa. b. detinînd primatul. In serile urmatoare. ajunge la curtea împarateasca unde viitoarea soacra îi da sa toarca într-o noapte doi saci de fuioare. Pentru a afla care din cei doisprezece feciori e cel nazdravan (AT 725). b. Viclenia este îmbinata uneori . sfatuitoare care îi :ajuta pe protagonisti în momentele cruciale ale actiunii. "baba s-a dat de trei ori peste cap s~ se facu o musca ~i intra pe gaura cheii în casa 1. O b. Curtenii scot din mare pe fata mamei marii pe care o 'cred fata b.a nu pricepe si o cheama sa-i arate. Alta b. Acesta o cere de so-tie. Promite fetei un mar .20 hei mere de aur si un butoi încapator. b. II. 259-260). p. La urma. dar o b. dar a . p. b. cu conditia sa o cheme la nunta. Fata lenesa care este batuta de mama ei (AT 501). iar cînd mosneagul are curajul de a se împotrivi. La a doua evadare.cu o istetime ascutita. împaratul revoltat îsi decapiteaza sotia (52. în egala masura apare în basme si b.din fundul butoiului si cînd fata intra sa-I ia. afla în acelasi mod parerile lui despre originea vinului ~si a împaratului.

îl învata sa ceara hainele si calul de mire ale tatalui lui ca sa poata 'izbîndi. b. 477). 463). dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. 662). Petrea Piperiul e mereu trist pentru ca rîd ceilalti scolari de el. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea. Hîrca nu-i învata sa comande "o camasa în care sa intrati toti trei fratii. iar cu marul de aur îl face mai voinic. p. îndata ce era aprinsa. cum sa gaseasca luna si soarele furate. . 307). învatîndu-1 cum sa plece în cautarea lor (79. aduna bucatile. pentru ca sa nu moara ca fiul ei (ibid. apoi marul de aur din rai. pregatind 200 corabii cu carne si bucate (41.p. acolo va sînt scris~le': (ibid. drept simbrie pe un an (ibid... este aceea care· da cele trei sfaturi flacaului fara noroc: sa ajute pe cineva aflat la mare nevoie. învata pe fiul împaratului cum sa se poarte cu cele trei rodii aurite. B. sfatuieste pe fiul vînatorului cum sa aduca o craca verde din pomul raiului. 862). Dupa ce omoara pe asasinii sai. Alta b. sfatuieste pe ucenicul. caci astfel va prinde putere ca sa poata azvîrli oi multe peste gard.130-131) . din padure îl învata pe soldatul pe viata. 551). din poiana padurii îl gazduieste si îi arata amanuntit cum sa procedeze pentru a scapa de capul zmeului care l-ar fi omorît (XV. o b. "un om cu un nai" (AT 562. p. p. furate. prefacuta în fata si se casatoreste cu ea (LXXXIII. îl sfatuieste ce sa faca si retine apa vie si marul de aur. sfatuieste pe un cioban sa se hraneasca numai cu mamaliga cu mujdei. Alta b. sa aseze capastrul în capul ei pentru a o pune pe ea la munci (52. Cînd fiul de împarat este trimis de mama denaturata sa aduca apa vie. b. pentru ca nu a stingherit-o din rugaciunile ei. 267-285). p. p. o b.p. sa nu mîne unde femeia este tînara si barbatul batrîn si la mînie sa se stapîneasca (52. îi destainuie ca e fiu de împarat si a mai avut trei surori. drept rasplata ca i-a zis "matusa" (12. p. în unele variante ale basmului nuvelistic AT 910.Alta b. O b. 62-63). taiat în bucati si pus în desagi pe cal. care îndeplinea orice dorinta (ibid.. Cînd e trimis sa aduca pielea zmeului cu piatra scumpa. 1183). El e omorît de Negru-împarat împreuna cu mama-sa. 1160). îl învie cu apa vie. I. Trei frati orfani nu se pot însura pîna ce b. pîna ce o b. prefacut noaptea în cal de stapîna-sa strigoaica.21 . p. II. feciorul gaseste b. O b.I y treia oara cînd îi da un ban.. p.. din sulitele voastre. de zmei. Fiul mai mic al împaratului e învatat de o b. cum sa fure lumînarea miraculoasa din care: aparea. p.

4785). 3461). nici ea n-a murit. I. ci si mincinos (S. b. iar cînd acesta sare . :B. dar n-a ascultat de sfatul fetei de a semana si toa~n~ a tr~buit sa cerseasca. În tîrg. b. dar si a înfumurarii erotice. avea o fata. e întruchiparea neglijentei. p. O b. B. crede ca e foarte posibil. morareasa si cîrciumareasa vinde vinul cu . Alta b. O b. Ea refuza sa o spuna pînace nu i se da un cojoc nou si atunci divulga ca <cojoculb. B.'Tocmai preotul se îneaca 'cu un mar si e chemata b. Boanta trimisa cu Florita din codru ca sa-i scbata ochii. 82). tace si asteapta. învatata ·de un om sa descînte doar cu refrenul "Baba Ilinca n-are tulpan . Un cioban se 'Însoara cu o b. p. surda care nu aude întrebarile si potriveste raspunsuri ilariante (S. se face crestin (78. iar la urma iata unui pasa turcesc. apoi o paraseste în mijlocul padurii unde o manînca lupii (99. 71-72). sa-i descînte. flacai. B. o mîta si o catea. iar b. Cînd oraseanul primit în gazda spune ca a iesit legea <cafetele sa ia mosnegi. b. vrea sa se casatoreasca cu un flacau. M). Auzind-o. J. îsi casca gura pîna la urechi (S. 3459). G..22 Uneori b. 83-84). dar cînd acesta spune ca la coborîre o va saruta. se tot cazneste fara succes (S. mita n-a crapat. cîn9. I. 222-223). 4784).din mar peste gard. iar cele cu gura mare la trei barbati. In cîteva snoave. bogata e momita sa se marite cu un :flacau. Cînd acesta afla formula. 89-94). sa-i treaca" vindeca un copil. preotul izbucneste în rîs si îi sare marul din gît (ibid. apare b. B.ocaua de trei sferturi si ia vama din faina cu ocaua de cinci 'sferturi. R. acesta accepta daca ea îi va prinde trei ciocîrlani motati. cum îsi prezisese primavara (52 a. e uimita' de frumusetea ei si' nu îndrazneste sa îndeplineasca porunca primita (83. întrucît oraseanul vine de la Iasi (S. Calinusa e învatata de preot sa-si cîstige traiul cu descîntecul "Nirriic nu stiu: nimic sa nu fie". B. 5873 F. B. 3464). îi striga ca :nu ~ numai hot. B. 3462). cateaua n~a turbat. p. p. 3460). IV. bigota. ce se 0- .Da. p. 'Întrucît fata nu s-a maritat. VI. explicînd ca u{asurile se completeaza una pe cealalta: patru si patru (S. se vadeste si miloasa. B.aceasta pretinde ca vede chiar acul înfipt în copac (S. K. în snoave. cearta pe un hot pe care îl surprinde în mar. Doamne. se plimba printre cojoace 'strigînd ca vestea noua le va aduce mare noroc. crede pe cel venit de la oras care raspîndeste vestea ca femeile 'cu gura mica au drept la doi barbati. este noutatea cea mare (S. care îi încarca averea în car împreuna cu burduful ·cu galbeni. b.

.289-290). Sarpele care o înghite se poate ridica imediat în nori (LUI. Cine poate dobîndi atare piatra "ce va gîndi. Barbatul "crapa de ciuda ca l-a pacalit femeia" (78. Ei mai provi~ din sufletele oamenilor necurati: în timpul somnului. un var taie funia si b. p. unde se bat cu aJti b. Pot a~ea'mai multe capete' (XXXI a. h. b. 812). p. Aripile lor ar fi de os. l-a îndemnat sa linga piatra aceea si s-a hranit astfel de toamna pîna primavara. adesea nici alt animal. în anumite zile ale anului. Dupa legende. ajungînd cît un bou sau chiar lungi din nori pîna pe pamînt si capata aripi si picioare (LUI. sau sarpe cu cap de cal (XXXI ar p. p. 810). 1. serpii care stau ascunsi încît nu-i vede nimeni. Cînd e ridicata sus. legat de funia clopotului. Muma Padurii. b. în o seama de povesti cumulative. Trupul e de sarpe. 286-288. sau jumatate om jumatate sarpe cu solzi de peste. p. 1 . 7~8) . batuta mereu de barbat sub pretext ca nu i-a asternut sa doarma în cutare loc. sau chiar de om. p."- Balaur... de aceea nu se pot rupe. VI. 135-136). sînt oameni destinati de la nastere a exista în forma de sarpe si daca în 7 ani nu îsi dovedesc puterea de b. p. 134). Piatra îl apara împotriva bolilor si a altor rele (XXXI a. ramîn oam~ni obisnuiti. (XXXI a. de aceea "stralucesc ca soarele". Baba. Forma lor e închipuita felurit. cade cu zgomot. e momita sa intre într-un cos. lecuindu-se de biserica (S. 185). mai multi serpi se strîng si "fierb> piatra".. 5608-3). se arata sfatuitoare si în snoave. aceea va capata" (ibid. unde b. p. V. e protagonistul de la care porneste actiunea: bocirea puiului mort (AT 2022)" refuzul de a sterge laba cocosului (AT 2030 E). în acest timp. adica zamislesc din spumele pe care le varsa din gura o piatra de dimensiunea unui ou care are puteri miraculoase. Devin b. 135). Un om a cazut în groapa lor. sufletele se urca prin nori în chip de b. 134-135). B. de la 7 ani pîna la 100 ani. cîstiga în dimensiuni.. e sfatuita de o b. iar în gura au clopotei si fluiere cu care suiera ca un voinic (LUI. p. 186) sau intra în pamînt unde sta ascuns 7 ani si abia dupa aceea devine b. . 136).. Sporadic. poarta piatra scumpa în cap. XXXI a. vaicarelile dupa matul furat de o cioara (99. (52. Cele mai multe legende îi înfatiseaza ca provenind din serpi în anumite împrejurari. p. p.23 ruga lui Dumnezeu sa o ia la el. Dochia. v. O nevasta. 185-186. p. atît ca are coada si cap de crocodil. sa-i astearna în toate partile.

.Alba). în nori si purtata dupa voia :solomonarilor. Ei se ocupa cu purtatul ploHor. p. Plinea capatata din cersit o arunca pe ape. 811). cînd se întîmpla si ruperi de nori.url (52. 121). dar cu pirul zbîrlit si haine murdare :si peticite. 187). s-au batut doi b. îndeosebi a grindinei si a ploilor torentiale. Se .ieseafara din api si lasi ploaie si grindini asupra locului (ibid. B. numai un negustor neamt i-a despicat capul si i-a luat piatra scumpa..24 La Blagovestenie.e taiata marunt. (X XXI a.citeaza cazuri de atari caderi în diferite lo:. care l-a îmbogatit pe el si pe "neam de neamul lui" (38 b. adesea schiop. într-o mîni tine o carte. p. gheata e facuta jos pe un iez~r de b. Ea ar proveni din ploaia lnghetata de suflarea b. Atari întîmplari au fost consemnate si "prin . uneori chiar lilumit "Groapa balaurului" (XXXI a. Acesta este un om cu puteri extraordinare care umbla de obicei în chip de cersetor. B. Nimeni n-a îndraznit sa se apropie de el.. p. pumnul". . p. . 138). p. p. Pentru aceasta.din locul unde au cazut iscîn::lu-se un izvor rece. p. p. R e iritat cînd . XVII. . 839). p. mai rar prin paduri neumblate. cu cismele lui de ~tel cu care e încalta't (XXXi a. :sau.gazete" (52.aburii b.sederea" lui. Alteori. locuiesc de predilectie prin iezare si balti.r cel care calauzeste b.arunca cineva pietre în iezerul în care sti el si ca si se razbune. Grindina are geneza diferita. purtînd în desaga toaca cu doua pietre legate de capatul ei (LIII. ca si cum ar creste pîinea cînd dospeste" (52. :sau se bat între ei."pe cer ca nouri si . p. 186-187). 149). retragîndu-se în mare unde e . si unul a cazut în pîrîul Beciului. apoi urcata de b. 319. Ciderea . solomonarii. unde . . Grindina cade cîn::l b. 804.sau din . iar în cealalta un toiag. Sînt considerati drept oameni sfinti. ~"' . piduri sau colibe. Lînga Cugir. cînd se lupta între ei prin nori. 80~). Maruntirea ghetii o face b.creste. lovesc cu coada. sau ca un om zdravan si voinic. dimpotriva. D3. în trai~ta are ata sau un topor si ~n frîu de coaja de mesteacan. s-a deschis pamîntul si omul a iesit si balauroaica l-a avertizat sa nu mai omoare serpi (ibid. "ei sug apa din mare s-o dau ca ploua" sau din "iazuri". Apa supta de ei e împrastiata. Cugir .celui învins provoaca ploi torentiale (LUI. vînduti diavolului caruia si-au dat sufletul -pentru a avea putere asupra vazduhului si b. sau de conducatorii lor. mare "COl.803). Dorm numai prin pesteri. în norul de ploaie este solomonarul.care este foarte rece . vine pe un nor "strasnic de mare" si se lasa pe cîte un sat pe care "l-a ras cu totul de pe fata pimîntului".

Acestia provin din solomonarii care si-au îndeplinit anii de serviciu. 144). si sorbea toti o3.menii si vitele din jur. pîna în Tara caldurii. duc mai departe b. unele babe pot îndepirta b. rostind o formula. Ca sa scoata b. capul taiat a fugit în Marea Neagra. Baia de Arama . Ei învata o anumita scoala.ceausi ramînea vale". p.. sau bucati de piele de b~laur subsuoara. p. Solomonarii au mîncat carne de om. B. Dupa o alta legenda. îi pune în'cap frîul de coaja de tel (sau d~ mesteacan). încît nu pot' lucra fara un os. apoi se duc într-o pestera departata din Orient unde stau la o masa de piatra pîna scriu" toata învatatura din lume într-o carte". fiul sau. solomonarul se duce la marginea lacului. i-a lasat grindina pe cele 40 de falci si preotul l-a împuscat (52. p. Tatal sau l-a certat pentru ca si-a cheltuit banii în zadar. "solomonaria".rii(o3. Iorgovan l-a urmirit si l-a taiat de la coada spre cap. Ei pot chiar omorî b. La Toplet. la nord de Tismam.Mehedinti). împlîntîn:l 4 furculite în cele 4 parti ale lumii.. sau cu o bucata de fier. îl încaleca si îl poarta unde vrea sa dea ploaie sau piatra. a putut trece Dunarea (38 b. 808809). 10-11. E ranit de viteazul Ostrea si din locul un:le s-a înecat acest b. Avea 9 capete cu cîte un ochi. De obicei lasa grindina acolo unde oamenii nu l-au miluit si l-au batjocorit. p.. statea într-o pestera din Viisoara. împ::>triva solomonarilor au putere mai mare contrasolomorl. "Pe unde mergea. caci osul sau Rielea de balaur e rece ca gheata" (XXXI a. De aci. aruncîn:l un cutit în inim 1. ci din sapte insi abia unul. iar ceilalti ies pe pamînt (LIII. Un b. Iorgovan a fost am'igit de un glas de fata si capul b. Baiatul unui preot s-a dus la Paris unde n-a învatat "decît cum sa deie piatra".. "Acolo e asa de cald. unde îi omoara si vînd carnea cu mare pret. Un b. Iovan Iorgovan si-a facut gropi în jurul lui si în fiecare zi i-a sigetat cîte un ochi. de unde ies mustele veninoase. Acolo învata "toate cartile din lumea asta". IX. 148-149). p. p.25 !:. "iese si astazi un fel . 188). Se sperie de clopote (LIII. 149). p. p. urias venise pe muntele Oslea.. Unul din ei ramîne acolo. drept razbunare.t. p. unde citeste din carte.. care e sub pamînt. muntii se desfa. Nu toti pot învata solomonaria. Ei pot îndeparta norii cu b. orbit a pornit spre apus. 187). Dupi ce au lasat ploaia si grindina. De asemenea. rostind formule (ibid. sau îl "solomaneste" si cînd iese b. judetul Olt. pietrarii). virtej ului (ibid. 142-143). Dumnezeu îi rînduieste peste nori (XXXI a. unde stau 7 ani.menii mesteri.3. 147-148).

îi sfîsiara în bucati".. Un pitic o pazeste) taie capul b. statea în scorbura unui copac si dupa ce înghitea un om. împrosca toata lumea". fura în timpul noptii portocalele din gradina împaratului. Un b. temnita te manînce. varsa "pietre scumpe rosii. Zmeu). iar cînd arata cum dadea morarul sa aseze moara fugita" loveste cu securea în b. e dramatica. Ioane. 1. manînca în fiecare an puii unei pajure de pe tarîmul celalalt.. apoi pleaca pe dîra sîngelui pîna pe tarîmul de jos. sînt închipuiti cîntînd si erau invidiosi pe oamenii care îi întreceau. în ea care iesea noaptea si îi mînca barbatii. LXXXIII. unde îl omoara si elibereaza trei fete rapite (AT 301.. 1. p. Pe alocuri e confundat cu sarpele si cu zmeul (v. p. se urca în copac sa-I zareasca. taindu-i capul (5. II. el se teme de voinicul care îl va rapune. 234).26 de grasime din care se formeaza tîntari" (XXIII b. apa' mai repede si du la om. B. eroul taie vîrful limbilor cu care va demasca pe falsul omorîtoL B. b. Cei ce nu stiu. 432-433).. în basme. Lupta pentru a salva unica fata a împaratului rînduita sa o manînce b. Cînd pocne cu coada odata-n helesteu. 1. fiindca acestuia îi da apa imediat: . si du-te" (5. 229). Cînd un flacau zicea frumos în frunza. 230). caci "apucara fiecare cîte un cap". p. apoi fugea sa-I prinda (52. este cel mai adesea ostil omului. în locul capului retezat.. într-o padure. ca i-l sete" (ibid. p. stapîn al unicei fîntîni. si mai verzi si mai albe" într-un cos pus în vîrful copacului. rasar pe data alte trei. dar nu îndrazneste nimeni (ibid. si sparge cele trei oua ce le . Dragan Cenusa îl ataca cu palosul si toporasul "s-o taiat tri zile si tri nopti. 179).Ia. Atitudinea lui este cunoscuta din basmul foarte raspîndit AT 300. cresc ~oua capete din care ies noua serpi. Din aceste capete iesira iarasi "tr~i serpi. sau chiar zoreste baba trimisa de acesta: "le. In locul celui de-al saptelea cap taiat. Voinicul spune o poveste mincinoasa. unde b. cu care lupta a fost mai grea (60. b. De fiecare data. cu care însa avura ce face cînii. pîna ce voinicul plecat în cautarea fetelor rapi te (AT 301) îl rapune si este scos pe pamînt (5. p. Totusi. Uneori.. eroul cere ajutor. Fiul cel mai mic îl raneste. p. Sarpe. nu da apa decît pentru "cap de om". p. 47). încît abia cu ajutorul cîinilor nazdravani poate fi rapus. 130-131). 343-344). hîrca. O fata deîmparat avea b. b. sînt pusi sa se arda lînga foc pentru a fi mîncati. Cuprins de panica. sta în jurul unui foc mare din care nu da decît celui care îi va putea spune "o poveste neauzita si nevazuta". p. 847). IV. b. p.

143-148. Un împarat e blestemat de parintii lui sa se prefaca în b. în timpul noptii. îi ia ochii.o lasase acesta (86. Veghiere). iar cînd acesta e omorît de impostor. îl omoara. închis într-un copac ardea de sete si îl rasplateste pe ciobanul care îi aduce apa. cu o "raclita" din care ies palate cu servitori si turme de vite. Sotul îi arde pielea de balaurita în foc (5. sînt oameni blestemati sau sortiti a sta sub aceasta înfatisare. 19-20). El sta ca b. Îi daruieste de sotie si pe sora-sa care alearga în urma lui "numa-n 'coada si-~ c~p". fata se lupta cu el pîna îl raneste si b. trimite în a treia noapte în odaia tinerilor un b. B. p. din gurile lui iesea vapaie de foc. Un baiat îl constrînge sa redea ochii mosnegilor (52. 183). iar jumatate se tîrîia pe jos".. III. Un soldat întîlneste "un balaur foarte groaznic strîngînd în gura un biet cerb". p. 20). 662-663). p. . cu 7 capete ca sa-i manînce. B. este ajutat de un b. balauroaica "se încoIaceste de piciorul de dinapoi al calului. iar celui care i le calca. tatal Ilenei Simziana se duce la podul de aur unde "se facu un balaur mare cu douasprezece capete". gelos pentru nora frumoasa. Îmbarbatata de cal. de nu era pe sub soare mai frumos" (60. II. vreme de noua ani. p. tatal. în fîntîna si ajuta pe erou sa peteasca pe sora lui. 1036-1037). 251-261). p. Ca sa încerce curajul fiilor sau fiicelor. care le atine calea. ies din aceasta trei b. în basmul AT 516. si vine prefacuta în fata frumoasa "ca soarele" (52. La rugamintea b. p. Fratele de cruce care veghea. Cînd apare fata.. pentru neascultare. ea fuge în padure. "Atunci se întoarse de trei ori peste cap si se facu un drag de fecior. B.27 ::. 14). el îl învie (XV.. redevenind om (41. v. era un fiu de împarat blestemat de parinti sa fie b. p. La un popas. tatal se preface si în b. În alta varianta. p. Fratele de cruce al lui Fat-Frumos îl apara de fata omului de flori. el iese de sub pod "plesnind din coada si încoIacindu-se. p. p. Uneori b. pe care el îi taie. 1. are mosii cu ogoare semanate. devine stana de piatra (81 a. care îi cere în schimb "sa-mi dai voie sa te manînc cînd îi fi mire" (82. si limbile îi jucau ca niste sageti arzatoare". 409). soldatul rupe coarnele cerbului ca sa-I poata înghiti. Baiatul care nu mai poate baga înapoi în urechea boului nazdravan (sau în cornul lui) turma de vite. se da de trei ori peste cap. A treia oara. atunci iesi din gura ei înca un balaur" (35. 121-123). dar cînd spune cele prezise de porumbei. iar al patrulea cînd el "scoase palosul si cînd era gata sa taie pe împarateasa.

La tîrg. interzicîndu-i sa spuna de unde le are. nu asculta rugamintea gradinii de a-l prinde. Clasificarea). Hasdeu). Poveste). iesi si omorî pe ~mul care a divulgat. p. b. p. întî1neste "un balaur cu o buza în cer si cu alta în pamînt" caruia îi' zice "Buna ziua. divulgînd cele întîmplate (7. fiindca "de cînd sunt osîndit a sta cu gura cascata . I. fratele· cel mai mic se întoarce dupa galetusa de aur. fabula animala (Saineanu). Un sarac plecat în lume nimereste într-o mlastina din padure. 172-174). III.. B. b. de la Sugatag . frate". în palatul monstrului de la care a eliberat cele trei fete. iese la suprafata si împaratul zareste în gura lui pe fosta lui sotie care îndata "au sarit din fîntîna afara". lovindu-l cu coada (99. daruita de fata cea mai mica si nu stie cum sa mai iasa. fabula populara (Chitimia). dar s-a retinut cel de b. care raspund ca "n-a bagat de seama daca a lipsit ea de acasa': asa. Cînd solomonarul începu sa descînte. II. Printre puii Sf.. Denumirea populara a speciei e genericul poveste. specie a literaturii culte.a. 315). p. ca~e îl ajuta sa plece din palat (42. 307-308). se arata si recunoscatoL Fiul împaratului plecat dupa cele trei rodii. împarateasa este aruncata de servitoarea geloasa în fîntîna unde un b.28 B. care este traducerea termenului din clasificarea internationala (v. El. care desemneaza în fapt orice naratiune provenita din traditie (v. Cînd' voinicul fuge cu cele trei rodii. cu dinti puternici. V. p. Basm despre animale. E semnalat de marimea unui vitel cu peste doi metri lungime si cu doi ochi ca de bivol. cere ajutorul ei. prefacut în cerb. germanul Tiermarchen.. Suna dintr-un clopoteI si apar niste b. Oamenii îl credeau a fi b. 45-46). iar gura ascutita. Cînd fratele. b. bula (Cipariu. deoarece în repertoriul acestei specii se întîlnesc si basme despre plante sau chiar despre . Acest om ne-a scapat de urgia ce era pe noi" (41. un solomonar ghiceste provenienta lor si îl sileste sa-I duca la mlastina. nu e întru totul corect. domesticit o înghite fara s-o omoare. 1. din mlastina îi da aur si pietre scumpe ca sa aiba cu ce trai el si copiii. 510). Vineri pe care trebuia sa-i hraneasca si sa-i spele fata mosului cea cuminte (AT 480). 298).Maramures (5. Sarpele de dimensiuni neobisnuite e socotit b. p. se afla si b. nimeni nu mi-a dat macar o buna ziua si sa-mi zica frate. de bine au fost cautati" (41. englezul Animal tale si care înlatura confuzia cu fabula.p.d.. S-a folosit uneori termenul de fa. III.

în ampla sa monografie despre basmele române. B. lmpotrivituri (baba care nu vrea sa stearga "laba" fetei trimisa prin noroi la fîntîna. dar în nici una nu se vede intentia expresa de a detecta întregul repertoriu al speciei. Papahagi (56). " (LXXXIII. notînd în 1831 4 variante. bou. St. abia M. Capra cu iezii . p. pusca. I). d.. Sezatoarea lui Iosif Vulcan începe sa publice si b. printre snoave. Lupul Pîrcalab. Omul lipseste într-o .. Stanescu-Aradanul publica în brosura sa din 1860 o varianta a tipului AT 2030. Bîrlea (5. ajunsese la convingerea ca "acest gen de literatura orala lipseste aproape cu totul în folclorul român si romanic. de obicei avînd un singur episod. În colectiile de mai tîrziu.29 obiecte si fenomene atmosferice. a. Tutescu (92). O. numarul b. În colectia fratilor Schott nu se întîlneste nici un b. Cele mai multe variante se afla însa în coloanele revistelor Sezatoarea (101) si Ion Creanga (99). a. El e din contra~bogat reprezentat în literatura poporala germana si slava . d. în care protagonistii sînt animalele. apoi la rug. T.a. foc. 69. M. 89-91). d. s-a bucurat de putina atentie în cercetarile folclorice de la noi (v. a. nu e de mirare daca L. a. prin colectiile lor putîndu-se numara abia cîteva exemplare. printre celelalte productii orale. Cedru (18). C. Cronologic. d. Ca atare. 1874).. Saineanu. Schullerus (81 a). apoi VulPea firoscoasa si Crivatul si petecul de cojoc. El apare în colectii ca o anexa minora a basm ului propriu-zis sau chiar a snoavei. (cîteva vor fi des reproduse prin manualele scolare si alte carti de popularizare): Cîinele lenes. P. fata o pîraste la tatal ei. nu au putut stîrni interesul cuvenit. V. patru b.. Ispirescu da la iveala. Principalele colectii în care se afla b. d.d. este o naratiune scurta. mai rar plantele sau alte obiecte si fenomene naturale. Dupa 1875. p.. T. P. 945). Snoave sau povesti populare (1873. In folclorul nostru n-am întîlnit decît o singura fabula animala pnlpriu-zisa. apa. a. P. d. În cele doua brosuri ale sale. Pamfile (54). Niculita Voronca (52). 2. Cercetarea). covîrsind ca numar cole~tiile citate.. sînt cele publicate în secolul nostru: E. d. 70). D. soarece si mîta care declanseaza goana în lant). Nici mai tîrziu. creste treptat. dar cum ele au fost publica te postum. a. dar numarul acestora e cu totul redus. Furtuna (38). B. 3. Cipariu este întîiul culegator de b. Radulescu Codin (67. abia în zilele noastre (LII. a. primii culegatori de povesti nu-i acorda atentie mai mare.

'a. Exista si cîteva b. animalele de prada au minte mai putina si prostia lor le duce în cursa întinsa de animalele mai pipernicite. animalul mai tare. a. Fiecare animal primeste o porecla: lup-lupeste. a. iar~cînd apare. ele pot fi înfrînte si pedepsite pentru cruzimile la care se dedau. are un rol secundar. Se întelege ca povestea. d. peripetiile aducînd în scena ciocniri care creeaza o atmosfera de încordare. în concordanta cu sfîrsitul tragic iminent. începînd cu gaina. ca unul care determina desfasurarea întregii actiuni prin însusirile sale miraculoase. d.. Schullerus l-a clasificat însa printre b.30 buna parte din ele. B. se sfîrseste numai pe animalul cel mai slab. în b. d. si basmele propriu-zise. la grupa animalelor domestice (AT 213). cu profil grav. a. Felul cum se lasa pacalite de animalele slabe dezlantuie rîsetele ascultatorilor. cocosul. Diinensiunea comica este mult marita de împrejurarea ca în b. este voiosia. ilaritatea. atmosfera vesela este creata de punerea în scena a personajelor si mai cu seama de unele efecte ale comicului de limbaj. calauzit de rolul preponderent al cocosuhii. Contrar asteptarilor din viata zilnica. iepurele. cu toate ca sînt mai puternice. vulpe-pulpe. samavolnic cu cei mai slabi. d. Ca si personajele negative din basmele propriuzise. ilustrînd în subsidiar ideea ca întot- . este înfrînt sau pacalit de acestia. creînd o atmosfera de voiosie si buna dispozitie. capra. cocos-moros si gaina-cuina. animalele temute nu sînt invincibile. dimpotriva. In cîteva. îl trimite în lume sa-i aduca bogatii. a. Ambiguitatea unora di~tre acestea le face greu de clasificat. d. d. în ultima instanta solutia putînd parea arbitrara. fiindca' se rîde pe seama animalului pacalit (sau învins în competitie). AT 27. capra-verisoara. fiind subordonat animalelor. stapînul cocosului. a. decid sa fie mîncat cel pe care se sfîrseste povestea cu "hîd nume". a. e o naratiune il~rianta. în atari cazuri. cu un dram de istetime sau de viclenie. A. în basm aparînd doar la început si la sfîrsit. iepure-ustura. Acestea sînt însa putine si ele de obicei sînt create dupa tiparul compozitional al basmelor propriu-zise. gaina. vulpea si lupul se întovarasesc într-o calatorie. desi el nu contribuie cu nimic la peripetiile cocosului. fiind debitata de1up. Caracteristica b. Punguta cu doi bani este orînduita în clasificarea internationala printre basmele propriu-zise (AT 715): a precumpanit faptul ca mosneagul. el cîstiga importanta mai mare si acestea ar face tranzitia între b. chiar atunci cînd finalul este tragic si victimele ar trebui compatimite. dar cum nu au ce mînca. d.

Estomparea duce la un umor domolit. a. comicul ce rezulta din prezentarea si pedepsirea agresorului mai puternic apropie cel mai mult b. Aceasta metoda a fost urmata în fabula care. a. f- I deauna dreptatea e de partea celui mai tare. d. AT 105*. se lasa sa i se adauge o coada de fuior si se ia la întrecere în sarituri peste un foc ca sa i se aprinda coada etc. este comicul de caracter. variantele animaliere ar deveni snoave propriu-zise. Ursul (lupul) pacalit de vulpe (AT 1. s-ar parea ca plazmuitorii b. Mai frecvent decît comicul de hmbaj în b. în 5.. drama vietuitoarelor se consuma zîmbind si rîzînd. au avut în vedere metehnele omenesti. ci mai ales pentru ca animalele salbatice. d. 118-122). a.aturilor caracteristice. Animalul de prada este puternic dar prost. p. poate fi vindecat daca îi face masaj cu botul pe pîntece (v.) pentru a ilustra un precept. de snoava: daca animalelor li s-ar substitui oameni. invitate la ospat. transpuse apoi în scenerie animaliera (sau florala etc. Atmosfera ilarianta. întreaga actiune fiind învaluita în coordonatele stravezii ale visului sagalnic. 126-129). B. La rîndul ei. Totusi. din nevoia de a le travesti. are la baza alte resorturi si a fost izvodita 'cu alte intentii literare. iar animalul slab se dovedeste istet si viclean. a. mistretul si ursul nu numai pentru ca cele sapte cutite care atîrna de grumaz par "sapte palose". de obicei pentru a înfiera samavolniciile celor mai tari. Uneori. pe deplin concordante cu speci~ ficul speciei. vulpea crede ca ariciul. Fabula se hraneste din observarea metehnelor omenesti. pe care le-ar fi pus pe seama animalelor. 123-124). Povestitorul ia partea celui mai slab. nu are aceasta intentie didactica. interpreteaza fiecare actiune a lui drept o pornire agresiva. p. chiar atunci cînd motanul fuge speriat (5. iar dupa ce si-o rupe în gheata. a. I. în primul rînd a aspectelor batatoare la ochi. iar daca din actiune L . a. Mobilul care a generat b. La prima vedere. de ironizare sau persiflare usoara prin pacaleli. Arici.31 r 1. d. dar în forma blînda a bonomiei.2) se lasa momit sa-si vîre coada în apa ca sa prinda peste. I. d. mai dezarmat în lupta pentru existenta. potrivit conceptiei arhaice. desi înrudita cu b. departe de a fi un defect reprobabil. a fost observarea tra. d. prefacut bolnav. d. I. comicul de situatie devine dominant. încît poate birui pe adversarul atît de temut. p. Motanul viteaz ajuns sotul vulpii (AT 103) sperie pe rînd lupul. e o însusire de pret. prin versurile recitate despre poreclele animalelor (5. fara revolta sau alte izbucniri vehemente. Arma animalului mai slab este siretenia. care.

se vadeste tot atît de naiva.at. prin constatarea elementara ca opresiunea poate fi înlaturata si raul deci currp. cu tema animaliera sînt mult mai numeroase decît cele despre plante si obiecte. Procesul' de creatie s-a desfasur~t inve~s decît cel din fabula propriu-zisa. acesta este un aspect adiacent si posterior. cu atît cîmpul de inspiratie este mai larg. Cititorii culti ai b. indiciu indirect de vechime. îngrosînd-o dupa voie pentru a face mai elocvente conflictul si deznodamîntul. a fost pla~muit într-o lume arhaica. putînd percepe bucurii si dureri în acelasi fel ca si omul. ci si plantele. cred ca si creatorii populari au urmat procedeul autorilor fabulelor. Farmecul propriu b. cu cît ea e mai departe de realitatea perceputa dupa coordonatele stiintelor. Poezia se dovedeste a fi fiica nemijlocita a naivitatii si cu cît aceasta este mai dominanta. plantelor si obiectelor gînduri si sentimente. transpunînd asupra animalelor. d. d. d. învatatura ce se desprindea din povestea animaliera putea fi usor convertita la relatiile umane. fiind capabile deci de deliberari. extrem de arhaica. cînd era dominanta conceptia. rezida tocmai în aceasta naivitate si lectorul modern o percepe cu atît mai contrastant. el propagînd constant optimismul. impulsuri si reactii specifice ~amenilor. Conceptia amintita. B. apoi unele obiecte. pe care o au animalele si necesita o mai mare doza de naivitate pentru a fi percepute. perpetua victima a agresiunii celui puternic a fost elixirul care a fortificat omenirea de la începuturile ei si a calauzit-o în straduintele ei pentru o . animista. tocmai pentru ca acestea din urma nu au puterea de a actiona miscîndu-se. acesta este cel care se desprinde si din basmul propriu-zis. actiuni voite. încrederea în viata. Se credea ca nu numai animalele. ar avea un suflet. numita de unii etnologi. In fapt. d. Unele ofereau analogii izbitoare cu o seama de trasaturi proprii psihologiei omului si prin aceasta. Eficienta lui etica trebuie sa fi fost enorma. a. umanizînd lumea animala si cea neînsufletita. a. Simpatia pentru cel slab si dezarmat. tocmai pentru ca plasmuitorul popular nu s-a preocupat de ea si ar putea fi rezumat~ în preceptul: cel mai tare poate fi învins de altul mai slab. Morala care se desprinde este de larga valabilitate. Forma dominanta în manifestarile lor ar fi si t'rasatura 'caracterologica principala prin care se lasa înrubricate în plasmuirile epice. teoretic în lumea arhaica fiecare element sau incident cît de neînsemnat putînd fi perceput ca un crîmpei din universul poetic.32 se desprinde vreo învatatura. B.~. a.

Asemanareadintre . d. cu exoticul ei luxuriant si coplesitor.. de epoca.33 1. data fiind marea varietate de întelesuri pe care o poate detecta mintea omeneasca din' conspectarea realitatii poetice. Fabula îsi trage seva din analogia cu defectele umane si are o functie puternic satirica. fabula înflorind cu precadere în regimurile despotice. Cercetatorii îl considera printre speciile cele mai vechi. a. este în primul rînd ilariant. d. iar pe de alta de a scapa de cenzura celor puternici. vulpea pe curteanul viclean etc. derivata din b. Transpuner. Urmînd calea inversa din procesul de creatie al b. creatorul fabulei. Simplitatea actiunii l-a facut usor de memorat si accesibil tuturor categoriilor. în creatia fabulei. a. în chip firesc. aceasta e doar un aspect colateral si întrucîtva efemer. r lume mai buna. a. dar caracteristicile lor ramîn în fabula pe plan secundar. poetul nazuind sa înfiereze o tara a vremii sale. fiind în joc protagonisti din alt regn. a existat înainte de colectiile de fabule din Panciatantl'a si a lui Esop. pierzîndu-si implicit puterea de a sugera si convinge. în vreme ce b. d. fara sa se poata data cu oarecare preciziune aparitia lui.. 4. precum si de cele cîteva incluse în Vechiul Testament. de a voala cruditatea observatiei si vehementa criticii. abia în subsidiar putin satiric. d. a. Daca faptul povestit prezinta analogii vizibile cu unele deficiente observate la contemporani si poate oferi un îndreptar etic prin preceptul care se poate desprinde. lasînd mereu sa se întrevada protagonistul uman. vizibila la unii oameni sau categorii sociale. dupa semnalarea deficientelor din societatea contemporana. are o vîrsta' apreciabila. Fabulele din literatura indiana si greaca constituie totusi un indiciu sigur ca b. pe de o parte. si cultivata de poeti cunoscuti care au exploatat observatia populara cu privire la comportarile animalelor pentru a da o alta interpretare. El nu mai are ambitia de a îndrepta relele satirizate. cauta personajele animale sau din lumea n@însufletita ale caror manifestari sau caracteristici s-ar potrivi cel mai bine cu acestea. începînd de la copiii mici care abia au acumulat o experienta minima din lumea înconjuratoare. d. B. Fabula este mai noua.ea pe seama animalelor reprezinta o simpla conventie literara care avea darul. tin tind sa provoace voiosia ascultatorilor. care scapa competentei umane. preceptul moral constituie primul impuls creator. Doza de conventional depaseste uneori limitele verosimilului si travestirea apare fortata. a. leul întruchipeaza pe autocratul societatii. cu orînduiri mai drepte.

dar în timp ce indianistul Th. Genetic. în stadiul arhaic al omenirii ele coexistînd într-o strînsa dependenta. desi unii cercetatori sînt înclinati sa-I socoteasca a fi fost sclav' semit care a scris în Ionia. este mult anterior. odata cu evolutia spre un nou stadiu care depasise totemismul. Supozitia este întarita de observarea repertoriului popoarelor salbatice. 65). s-a petrecut în comuna primitiva si anume în perioada de trecere de la matriarhat la patriarhat (5. Noile naratiuni îl ridiculizau pe animalul atît de temut odinioara. cît si spre Grecia. iar animalul venerat odinioara a devenit obiect al satirizarii si sarcasmului. Chiar daca supozitia ca fabula ca specie ar fi fost creata în Mesopotamia antica. ursul si lupul. putînd fi generat în atîtea parti ale lumii vechi. Rohde. 41). p. d. a. a. Legendarul Esop a colportat b. a. b. sînt cele învinse. d. prelucrîndu-Ie ca fabule. credea a fi mai veche fabula indiana.Benfey atribuia primatul fabulei grecesti. din antichitatea greaca. E. d. Unii cercetatori admit o distantare între legenda totemica si b. d. 38). I.34 unele fabule indiene si grecesti a dus la presupunerea unei filiatii. Cînd nu s-a mai crezut în stramosul animal. p. Unii au încercat sa precizeze ca trecerea de la legenda totemica la b. de la legenda animaliera la b. p. provine din legendele etiologice primitive care explicau crearea si firea unor animale. Cercetarile etnologice scot la iveala o sumedenie de atestari ale acestei . a continuat sa dainuie conceptia ca si animalele ar avea suflet. ar putea comunica prin limbajul lor anumite stari. a. îndeosebi a celor totemice. A. d. aspectele respingatoare sau rizibile. (LXXXVIII. Chiar acolo unde a disparut credinta în stramosul animal. d.. european. de unde ea ar fi iradiat atît spre India. a. mai cu seama prevestiri în care se specializasera unele animale. caci tocmai animalele considerate odinioara totem în cele mai multe regiuni. a. aratîndu-1 a fi mai slab decît alte animale si decît omul. a. cunoscutul cercetator al antichitatii grecesti. Vechii idoli erau detronati de pe soclul lor : în locul calitatilor de odinioara sînt scoase la iveala deficientele. d. doar functia pe care o da temei povestitorul canaliza naratiune a spre sabloanele uneia dintre specii. Asertiunea e confirmata de b. Se poate presupune ca evolutia nu a fost liniara. a. în stadiul ei de barbarie. iegendele referitoare la acesta au început sa fie pa~odiate. van Gennep a constatat deseori cum la primitivii australieni aceeasi naratiune putea fi pe rînd legenda sau b. po~estind deci naratiuni de sorginte semita (XLI. pacalite si ridiculizate. d. se presupune ca h.

hiul. alteori aruncîndu-se ~ina pe alte popoare . taindu-Ii-se din corp partea ce corespundea copacului mutilat. taietorii de padure îsi cer în prealabil iertare de la copacul pe care vor sa-I taie. In chip similar a dainuit conceptia despre plantele dotate cu suflet si despre legaturile dintre acestea si om. adesea chiar în genunchi si cu capul descoperit (L a. fapte verosimile care s-au putut întîmpla. a. Tyr.cu convingerea ca sufletul animalului mort percepe totul. naratiunile si credintele popoarelor salbatice si antice. Asemenea naratiuni nu mai constituiau nicidecum un nonsens.35 conceptii. I. ca si Marte roman. iar acela care le-ar ~auzi vorbind. Cei care vatamau copacii sacri. copac ar saIaslui de asemenea un suflet. ar trebui sa moara în scurt timp" (LI. Rera vaca. Ca urmare. Potrivit unui mit iranian. prima pereche de oameni ar fi rasarit din pamînt sub forma unei plante (Rheum ribes). cum par omului cultivat de azi. a subzistat pîna tîrziu credinta ca animalele vorbesc o data pe an. i se cer scuze pentru ca aJost ucis. arata o confuzie intermitenta între om si animal. Atena bufnita. crede în minciunile ticluite. înzestrate si ele cu impulsuri si reactii ca si celelalte animale. cu încuscriri si mai cu seama cu metamorfozari dorite sau impuse. copacul a fost conceput aidoma unei fiinte umane si o seama de credinte si practici atesta dainuirea acestei conceptii pîna în epoca moderna. p..maruntaiele (ibid. lI). animalului omorît la vînatoare.. În consecinta. p. b. iar la egipteni unele zeitati aveau capete de animale.). cu unele ec~uri pîna în folclorul contemporan. apoi nordicul Thor prihor.pielea. lup etc. I. În multe parti locuite de salbateci. sau care pot fi si animale. dupa analogia: vîrful copacului . 26-31). Cu vremea. uneori forme hibride. Atare viziune alcatuia un climat propice pentru crearea naratiunilor despre conflictele dintre o seama de plante. germani. în noaptea Anului Nou sau Bobotezei.capul. scoarta . indienii americani etc. prevestind anumite întîmplari. si. Pe de alta parte. trun<. d. p. dar nimeni nu le poate "auzi nici întelege. mai cu seama. 5). cînd. erau pedepsiti prin legea talionului.de obicei pe dominat ori . ci realitati. 5-25). 'uneori înfatisîndu-i-se aceasta ca o mare binefacere. din Europa a decazut în . Zeus ar fi fost vultur si ciocanitoare. Naratiuni similare despre geneza omului din arbori s-au consemnat în mai multe parti ale lumii (elini. La noi. în care Ahuramazda ar fi turnat apoi sufletul. chiar în antichitatea clasica se întîlnesc zei în forma animala. pe alocuri. La început.

II. plasmuite. fie direct. încît se poate presupune ca numarul b. au fost întîmplari petrecute în trecutul îndepartat. devenind prilej de amuzare a celor mici. Colectiile de pîna acum au scos la iveala vreo 250 tipuri (226 b. atari naratiuni despre animale n-au mai fost cre~ute a fi verosimile. Iepurii si broastele. a. se situeaza la aripa extrema a naratiunilor neadevarate. pisica = Asiria. basmul Ar 2030. initial. Sondajele despre povestit au aratat ca auditorii preferati ai b. El depaseste sensibil pe cel maghiar si sîrbo-croat.36 lumea copiilor. (XXXIII. d.nternational care a stat la baza catalogului citat în ultima lui . doar 4 au patruns in circuitul folcloric: Gradinarul si sarpele. 5. Literatura pentru copii s-a hranit din b. în concordanta cu opinia ca. repertoriul românesc contine un numar impresionant de tipuri neatestate în repertoriul i. Concomitent cu amutirea vechilor conceptii. a fost interpretat în felul urmator de cartea liturgica Had Gadya: capra ar fi poporul evreu. "sigur ca s-o-ntîmplat" (5. Confruntat cu catalogul Aarne-Thompson. boul = saracinii. mai cu seama cei mici. a. p. d. d. d. Culegerile nu au avut tel exhaustiv decît în vremea din urma. colectiile de fabule. a. a. al doilea <cunoscîndraspîndirea cea mai larga. Foarte putini q. a. fie prin intermediul fabulei culte. sînt copiii. d. 29). Cu toate acestea. Se poate banui ca repertoriul a saracit în urma amutirii interesului maturilor. focul = Alexandru cel Mare. In ierarhia povestitorilor populari contemporani. mai cu seama în tarile mai evoluate din centrul si apusul ei. cîinele = Babilon. p. Astfel. cînd naratiunea putea suferi modificari pentru a ilustra un precept. are întindere medie în comparatie cu cel al altor popoare europene. iar la popularizarea celui din urma contribuind probabil si versiunea poetica a lui Grigore Alexandrescu. batul = = Persia. Repertoriul nostru de b.intre maturi mai cred ca si cele povestite în b. este mult mai mare decît cel atestat pîna acuma. a. au avut putin ecou în rîndurile lui povestitorilor populari. d. popular. Soarecele de cîmp si cel de oras si Toporul si padurea. în primul rînd cea a ~ Esop. din fabulele atribuite lui Esop în forma în care au fost colportate la noi. atît de raspîndit si la noi. + 26 în grupa basmelor cu formule). a. apa = Roma. tot ceea ce consemneaza naratiunile. dar este mai mic cie'cît cel ucrainian care îns~meaza 314 tipuri. Astfel. I. macelarul = cruciatii etc. Atari fluctuatii de sens s-au petrecut în toate timpurile si o atestare din antichitatea ebraica este cît se poate de ilustrativa. d. 180-181). b.

S-ar crede ca acestea ar fi specific românesti. iar din basmele cu formule cu tema animaliera iarasi numai 7 tipuri apar si la alte popoare. omul este însa rapus de animale. rac. dar nu au fost semnalate de culegatorii diletanti. în locul ursului apare lupul. creatie originala a poporului român. Cîteodata. cel pacalit este ursul si basmul ar avea la baza o legenda etiologica despre modul cum a ramas fara coada.sau sa fi circulat . 200-202). ursul. barza. largita. de la ursul care vroia sa-I manînce (AT 154) s. drept razbunare pentru unele necuviinte (AT 159). dar cel mai adesea el trebuie sa fie ajutat.nirea dintre peste si porc). Se poate ca o seama de tipuri sa circule . Locul central îl ocupa animalele salbatice mai puternice. d. dar mai proaste. cele mai frecvente personaje sînt CÎinele si pisica. a. din 1961. el învinge (sau pacaleste) animalele padurii. cum au încercat unii cercetatori (LXXXI. Exista însa si alte basme în care vulpea e pacalita la rîndul ei de animalele mai mici: arici. Omul joaca un rol ambiguu. Din cele 226 tipuri (si subtipuri). lupul si vulpea. si 19 tipuri din grupa basmelor cu formule sînt atestate numai în repertoriul românesc. d. Multe tipuri au ca personaj central vulpea. sînt pacalite de cele mai slabe.a. în unele tipuri. mai cu seama cînd e vînator (AT 157). fara a se putea preciza care a fost forma originala.si la alte popoare europene. abia 89 se întîlnesc si în catalogul international. repertoriul nostru de b. în tarile nordice. lasîndu-l fara coada.37 t editie. Pasarile apar mai rar: vrabia. mai rar gaina. dar ipoteza nu are nici un temei daca se tine seama de modul precar. de obicei de vulpe. a. Dintre animalele domestice. Conflictele dintre animalele mai mici . Tematic. apar deopotriva amîndoua animalele si banuim ca situatia trebuie sa se întîlneasca si în alte tari europene. Cel mai raspîndit tip arata cum vulpea a pacalit pe urs (sau pe lup). pentru a pune în lumina ingeniozitatea acestui animal deosebit de siret în a-si bate joc de animalele padurii mai puternice. care îl scoate de la sarpele salvat (AT 155). aratînd ca încercarea de explicare a lipsei cozii e glumeata în repertoriul de azi. Variantele arata cum cele mai tari. în repertoriul românesc. nu se diferentiaza de cel european. în timp ce în restul Europei. amatoristic. în care au fost culese povestile. cu totul sporadic si altele. iepure etc. p. uliul. mai cu seama în rasaritul ei. Naratiunile despre pesti sînt foarte putine: abia doua tipuri (disputa dintre somn si stiuca si întîl-. rareori adaugîndu-se mistretul si leul. pe cînd 167 tipuri de b. cucul.

Atari pseudoetiologii nu sînt crezute de nimeni. C9mpozitia b. opintindu-se din rasputeri. Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur acta!1t si asistam la un monolog cu deliberarile lui contradictorii. mai frecvente sînt oul. Un lup se apropie de o iapa cu mînz si întreaba de pretul acestuia. turturica cînta ca atare fiindca s-a sculat tîrziu. acesta reducîndu-se la aducerea în scena a unor animale sau obiecte care se marginesc doar la o disputa cu privire la întîietate sau la explicarea unor conformatii batatoare la ochi. Tîntar). Ogarul ar fugari mereu iepurele pentru ca acesta i-ar fi furat ciubotele într-un iarmaroc. puricele si tîntarul. Iapa raspunde ca sta scris pe copita ei si îl omoara cu o . actante de seama în basmul despre animalele în calatorie (AT 210). cîntecul ei imitînd zgomotul mulsului. Venind vara. Puricq. este simpla. cea dintîi explica marimea ochilor ei prin aceea ca ciupeste oamenii care dau cu palma s-o omoare. In timpul iernii. hotarîndu-se ca de îndata ce va da caldura. explodînd în ochii agresorului sau întepîndu-l cînd se sterge. Alt tip compozitional aduce în scena conflictul dintre doi protagonisti desfasurat într-o singura scena. precum si unele fenomene naturale. Al doilea tip compozitional e de asemenea lipsit de epic. Musca. Aproape toate tipurile din grupa AT 275-299 se încadreaza în acest tip compozitional. musca are ochii mari pentru ca rîde mereu de oamenii care vor s-o prinda etc. cîinele sta ghemuit. Puricele e cocosat fiindca toata noaptea se cazneste sa scoale oamenii la munca. întîlnindu-se musca. iar tîntarul e atît de slab fiindca pe vijelie se lupta sa tina copacii în picioare (v. dar ea zboara. rîzînd ca omul se loveste singur. Cîine). apoi acul. naratiunea încheindu-se cu replica cea mai picanta. d. apar abia în cîteva tipuri. a. Dintre obiecte.+ . Unele sînt cunoscute si din productiile versificate (disputa dintre tei si brad). aratîndu-se cum agresorul este pacalit sau chiar omorît.a. Plantele si obiectele. stîrnind prin aceasta rîsetele ascultatorilor. sa-si faca o casuta mica. care par sa explice unele particularitati. tocmai cînd se mulgeau vacile. Dialogul se desfasoara între doi sau mai multi protagonisti. intentia creatorului fiind pur umoristica. abia cît sa încapa.d. Se întîlnesc apoi numeroase b.38 sînt adesea derizorii. si de atîtea rîsete i s-au marit ochii peste masura. data fiind scurtimea lui. cîinele se întinde si se convinge ca i-ar trebui o casa prea mare pe care n-ar avea vreme sa o termine {v. în realitate parodiind legendele etiologice. 6.

Al cincilea tip compozitional e mai complex. plecarea caprei. în casa. a doua sa aduca apa cu ciurul. agresorul fiind alungat sau omorît. comunicarea nenorocirii. este calchiat dupa cel al basmului fantastic si apare în repertoriulb. Sarpe). contractul a cazut în foc si a ars. întîiul sa taie lemne cu sapa. V. mai complex. constînd din însiruirea mai multor scene. Pisica). Alungata prin casa. Ultimul tip compozitional. Un om salveaza un sarpe si acesta vrea sa-I manînce. încalcarea interdictiei. învatînd pe om cum sa scape (v. vulpea solicita pe rînd interventia puniti'a a apei.a. Cîine). cu totul sporadic. Propp arata astfel ca tipul AT 123 (Capra cu trei iezi) este construit în chip similar cu un basm propriu-zis. în chip similar. Vulpea pîraste maracinele la foc. asistam la agresiunea asupra victimei.a. De atunci. seria este mai mare. Apelînd la arbitrajul vulpii. dar maracinele refuza. ogarul tinea cîrciuma. deoarece cuprinde în desfasurare cîteva functii (actiuni) tipice acestuia: situatia initiala. aceasta pretexteaza reconstituirea faptului. Cel ~ai raspîndit tip compozitional se desfasoara în doua scene. In cea dintîi. pe cînd pisica se zburleste raspunzînd "o-arrs!" (v. care apoi se fugaresc în lant. La început. în alte variante. p. omorîrea lui (LXX. dar si focul refuza. aceasta sa stinga focul etc. plecînd fara sa plateasca.d. De atunci ogarul îl fugareste mereu pentru a-si scoate datoria (v. interdictia. ca sa nu-l strice intemperiile. Tipul e caracteristic pentru h. zapisul animalelor a fost dat în pastrarea cîinelui. De teama lupului. strigînd "Contra tucontratu". interdictia babei de a mai intra în casa. cîinele o fugareste. cu mai multi actanti solicitati. Ea cere sa i-1 restituie. iar a doua modul cum se desfasoara astazi conflictul dintre cei doi protagonisti. omorîrea unor iezi. pîna ce maracinele restituie vulpii cercelul. iar în a doua la revansa acesteia. boului.interdictia de a speria caprele prin . în alte tipuri. scena prima înfatiseaza antecedentele. cerîndu-i sa-I arda. lupului.39 lovitura (v. în care a baut iepurele.!. întrecerea dintre mos si baba. cautarea agresorului. LuP). propunerile agresorului. Odinioara. În acest tip se mai pot încadra cîteva variante ale basmului AT 103 D* care cuprind: situatia initiala (taierea purcelului). care l-a lasat apoi în seama pisicii. cu profil de pseudolegende. boul alearga sa bea apa. Vulpea cu cercei trec~ pe lînga un maracine în care i se agata unul.103). salvarea ei de catre capre. El apare cu precadere în grupa basmelor cu formule.d. Cîine. regasirea cu mO~ll1.

. Uneori.Aoleu .0 fost odata o hulpe si c-un arici". "Un lup era flamînd" etc.a.Duce gunoiu . "Asa e.. ice. 139).vînt. C-unumpunge .C-unu subt pamînt-sa duce" (94 a. cu replici fulgurante. I. 16-17). care. p. mentionîndu-se ce s-a întîmplat cu eroii basmului.Da. 237-240). pelins-cu fundu-n sus" (92. Motanul se întîlneste cu vulpea în padure si cei doi se descos reciproc: . (5. începutul e formulat cît mai simplu. sî mosu un cocos"..Phi. 126-127). mai cunoscuta fiind cea din varianta Creanga. sfîrsitul naratiunii coincide cu ultima replica din dialogul desfasurat între protagonisti. au un efect ila:dant neasteptat.. d-apu tu cine esti? . De as@menea. 'Sî baba ave o puica. 7.Ratoiu . Vulpea care se duce sa manînce din putina cu miere sub pretextul ca a chemat-o fina-sa cioara sa-i boteze cîte un copil. io-s îmflarateasa. p. Tapul jupuit pe jumatate se recomanda vulpii: . unele variante mai dezvoltate ale tipului AT 122 A (94 a. p. p. I..a odata un ~os s-o baba. lipsesc. raspunde ursului ca i-a pus numele "Lins-pelins. io-mparatu mîtîlor cu sapte palosa la grumaz! Ice . Partea expozitiva a naratiunii este de asemenea simpla si directa. Capra se recomanda iezilor. enumerînd bunatatile pe 'Care le aduce într-o lunga formula versificata.Matura cosu .Picioru meu .si fîntîna de baut . doamne ferit-ai! zice. Finalul naratiunii este de asemenea pur expozitiv. în concordanta cu putinatatea lui epica. se întîlnesc si replici versificate. cu preocuparea de a reda nuditatea faptului...C-un corn unge. zice vulpea" (5. Mîtul fugit de acasa spune pe rînd viitorilor ortaci de calatorie ca se duce "unde-i iarba de pascut . Dialogul este însa scînteietor. Forma h. pe jumatate".Si esti fata? . calcarea interdictiei si risipirea caprelor. fara podoabe stilistice. zice. p.Tapu babii s-a matusii .Cine-i aicea? . Baba avea si ea un tap'" (94 a.244). Alteori. prin introducerea prota:' gonistilor: "A fost o baba si un unchias. p.Rata- . .d.28). aproape tot basmul e o expunere versificata.sa se-ngresa calutii mei" (5. cum arata variantele autentice. p.Esti casatorit? . Vulpea fugarita de lup striga atunci cînd acesta prinde cu dintii de radacinile din vizuina ei: . puse în gura unor animale.118-137). este de asemenea simpla. ice.Ca ma rupe din nodeu" (XV. iar a doua oara: "Lins.He.Nuu. cum e cel despre Cocosu rosu: "Cocosu rosu .244). o craiasa mare. I. cunoscute din basmul propriu-zis. . p. Formulele initiale si finale. în unele variante.

Doua cioara . în opozitie cu cea adevarata (la pl~ral basne sau baznuri).. Prin b. p. LXXXIII. asa cum a fost cir- " 1 ·r .Cot~odanu .turali.d. sa dau si eu" (18.Tî-titîne-l. p. apar protagonisti supram. 1. Primii culegatori din Muntenia. avînd întelesul de naratiune neveridica. De obîrsie slava. Ca-ras-farta! ice" (5. Matura casa .Doua catele . 2. 119). 1-2. Moldova. se întelege în chip curent cel fantastic (în care alaturi de om. 142).. P. fixat apoi si delimitat ca atare de B. sînt apoi formularile cu caracter onomatopeic prin care se imita strigatele specifice ale unor animale. iar la rusi (basni. în aceasta din urma fiind mai raspîndit termenul basm.. ordinary folk-tale) s-a petrecut numai în folclorul românesc.Pî~a~m'pui ciocanu!" (ibid.. D. p. eigentliches M archen. el apare în literatura veche sub forma basna sau basn.Tintin. N. specia are alte nume (PriPoviietca. IV. engl. bachora. Prin colectiile de popularizare. Forma basn este atestata numai în prima jumatate a secolului trecut (XXXV. 606). iar cutcurezatul cocosului: . fictive (germ.Fac frecatei . fara ca sa-I dezradacineze pe celalalt (v.41 . pe alocuri si în Muntenia. Evolutia sensului pentru a denumi naratiunile lungi. dau L". Specia e denumita regional poveste în Transilvania. p. scazca. iar pisica i-ar raspunde: . dupa aceea generalizîndu-se cea de basm. au introdus termenul b.-O-arrs! O-arrs!" (5. Pline de comic sînt replicile în care strigatele animalelor sînt interpretate ca amenintari împotriva celui ce a patruns în culcusul lor. Hasdeu.Doua muste . în literatura. 2656). ma! Tî-tî-tîne-l!".Ispirescu. cazca etc. la sîrbi basna (sau basma) însemnînd descîntec.p.~. dar specia are o arie mai larga.Fac galuste .149). strigatul cocosului "Cutcudau-Dau" este interpretat de cel atacat "Cu cutitul dau. 18). 1. inventata. p.Cu ele sa' te împuste" (81' a.z. Ca~acteristice b. el s-a raspîndit treptat si în celelalte provincii..1. razpravca. iar titaitul soarecelui: . basnia) denumind fabula animala sau apolog (XIX. fiinte sau obiecte).. el apare si cu întelesul de fabula. La cîtiva scriitori (D. Cîinele care latra dupa pisica ar striga: "Contratu-contratu! Contratu-contratu!". Basm propriu-zis. î~ alta varianta..Duc la moara .). 198). povest. pricazca. Titaitul soarecelui ar însemna astfel: . La slavi. Tichindeal).. p. pravliica. Cantemir. Filimon si P. Poveste). Raspunsul gainii si cocosului se încheie totdeauna: "Ca-ras-farta. baica. p.

b. În repertoriul nostru pot fi întîlnite variante din aceasta subspecie care aduc în scena zmei (sau uriasi). legendar ar cuprinde b. cu acelasi tipar compozitional ca si b. Fantastic înseamna în acceptiunea data relatare despre fapte miraculoase. în care apar Dumneze. legendare au o desfasurare ampla. Denumirea b. cum arata si denumirea. Petru intervenind mai des. fantastice în care se arata botezul eroului. B. fiind snoave-legende (AT 791 Sînpetru batut de doua ori. b. 461. 365) a fost înlocuit printr-un simplu hot.. Clasificare). Daca teoretic delimitarea este oarecum clara. Cîteva b. C. mai adecvata fiind denumirea de b.t sau alti sfinti. Cum se va vedea. b. oscilatiile sînt mai mari. este o naratiune verosimila. în opozitie cu naratiunile verosimile. unele b. si acestea conventionale pîna la un anumit punct. unde aceasta fiinta e înca vie în credintele populare (XLI. Faptul ca adversarii supranatu- ~ 1 . tale of magic). Pe de alta parte. dovedind ca. 780 (mai cu seama). apoi 460.42 cumscrisa în clasificarea internationala Aarne-Thompson (v. despre dracul cel prost arata acelasi proces de substituire a zmeilor (uriasilor) cu dracii. în timp ce altele i-au înlocuit cu diavoli. legendare au un vadit profil de snoava. legendar. în realitate situatia este destul de confuza. spre deosebire de Europa rasariteana. p. aceasta din nevoia de a da un suport verosimil naratiunilor. Petru: AT 750. fantastice. b. Aarne-Thompson incluzînd aici b. unele din b. 35). E plin de învataminte faptul ca în variantele germane si italiene strigoiul din unele basme (AT 363. iar în tarile unde b. legendar (AT 750-849). 465. ireale. Pe plan european. întrucît credinta în existenta acestuia a disparut. fantastic. Ea cuprinde patru subspecii care stirbesc întrucîtva caracterul unitar: A. ele fiind orînduite ai~i numai pentru' ca protagonistii care determina desfasurarea actiunii sînt Dumnezeu (Isus) si Sf. b. fantastic este traducerea termenului corespunzator din clasificarea AT (Zaubermiirchen. 756. In concordanta cu criteriul adoptat de Aarne-Thompson. B. despre dracul cel prost. cu caracter mixt. 800). chiar în b. 471. mai traieste înca în traditia orala semnalîndu-se tendinta de a înlocui 'personajele disparute din mitologia populara cu cele crestine. sau chiar cu altele din mediul contemporan. cla~ificate printre cele fantastice (AT 360. 365. B. 363. nuvelistic. 710) pot figura mai adecvat în grupa b. miraculos asa cum e delimitata în stiinta literaturii. D. 785. pe alocuri Dumnezeu si Sf. printre povestitorii populari cu mentalitate arhaica.

popular.p. Documentele arata ca faimosul faraon Keops. dupa ce l-a sarutat în timp ce dormea (v. mai cu seama de nuvela toscana. provin din antie. care a avut ca model snoava populara.43 1 1- t I r rali din aceasta subspecie sînt învinsi prin pacaUre. Dovezi mai elocvente ofera cele doua naratiuni întregi. adica motive care se aseamana mult cu cele întîlnite în b. fantastice a caror actiune a fost tratata pur nuvelistic. si aici se pot vedea oscilatii: unele b. fara nici o interventie a vreunui factor miraculos. adica naratiuni care au variante apropiate printre b. De aceea. p. europene. la snoava. Fragmentul citat se aseamana cu frecventul pasaj din b. . Bolte-Polivka au consemnat în monografia lor monumentala o serie de marturii scoase din documente si din operele scriitorilor antici referitoare la b. Restul naratiunii s-a pierdut. iar mai tîrziu Alexandru cel Mare iubeau b. întocmai ca si eroul popular care fura iarba miraculoasa de la o broasca sau serpoaica. apropiat de nuvela si roman. Cele mai multe pot fi considerate doar fragmente de b. o femeie neasemuit de frumoasa care s-a îndragostit de el. Cele mai multe. R' este atestat înca din antichitatea îndepartata. lupta cu taurul monstruos aidoma celei a voinicului cu balaurul din fîntîna care dadea apa numai pentru cap de om. nuvelistic prin profilul realist al actiunii. z. unele fragmentare. popular din vechiul continent. Ele ar constitui doar dovezi cu privite la vîrsta unor me>tivede obîrsie populara care au patruns în unele mituri (legende sacre) sau în alte opere literare. dar în ziua urmatoare o întîlneste din nou.hitatea europeana. Atestarile indirecte sînt însa mult mai vechi. AT 400 despre zîna ce se scalda în lac si lasa inelul în degetul tînarului împarat.hiar în repertoriul nostru au fost surprinse cîteva b. o apropie de snoava. pe celalalt tarîm. S-au pastrat totusi si cîteva b. C. si aveau povestitori tocmiti pentru clipele lor de ragaz. alcatuind astfel puntea de trecere de la b. Cea dintîi. ar fi fost mai potrivita denumirea de b. Asa numita Poveste ciobaneasca relateaza cum un cioban a zarit. 3. nuvelistice au în alte tari europene variante fantastice si invers. Iarba fiarelor).snoava pentru subspecia cuprinsa între AT 1000-1199. Cu toate acestea. în timp ce pastea turma. v. . Ileana Cosînzeana).. mai cu seama în epopeea despre semizeul Ghilgames (calatoria lui în lumea mortilor similara cu descinderea eroului din b.z. Ciobanul cauta sa scape de ea. Cu mai multa claritate se delimiteaza b. învierea cu ajutorul ierbii furata de la sarpe..

51-60). Se întîlnesc în el o seama de motive frecvente în b.. Cercetatorii au avut în vedere numai b. J.. insinueaza ca cel iubit ar fi încercat s-o siluiasca (motiv cunoscut si îil episodul biblic despre Putifar si Iosif). popular despre uriasul t 1 A . sotia tradatoare îsi recunoaste primul sot dupa ochi. din Europa apuseana si centrala.da oamenilor nume de zei. dar s-a observat în scurta vreme ca înca în secolul al XII-lea Î. p. El se aseamana atît de mult cu variantele b.. apoi împrejurarea ca a fost consemnat într-un papirus. Marturiile provenind din literatura greco-latina par mai nesigure. cînd legenda (mit). J . un b. AT 425). p. b. legendar. încît nimeni nu :'l-aîndoit ca Herodot ne-a transmis un autentic b. O seama de cercetatori au vazut în naratiune a despre fratii Anup si Batu nu un b. potrivit atestarilor de pîna acuma. motivele nefiind atît de organic sudate ca în b.n. scrisa în anul 1250 î.. Singurele argumente care ar pleda împotriva apartenentei la b. respinsa. de Vries crede ca naratiunea ar fi fost legata de un rit referitor la înscaunarea faraonilor (XXV. N eîndoielnice sînt însa atestarile corespunzatoare despre uriasul orbit (AT 1137) si sotul travestit în animal (sau invizibil.e. prin schimbarea functiei. despre sotia necredincioasa (AT 590 A). S-a aratat însa ca în tarile mai arhaice. popular: sotia adult era care. si legenda sînt mai apropiate. cît si ca b. se aseamana mult cu variantele europene. de Vries: caracterul compozit al naratiunii. Se poate presupune ca povestea despre Anup si Batu a trait în antichitatea egipteana· atît ca legenda. nuvelistic. prevestirea mortii fratelui prin marea ce spumega (la noi prin picaturile de sînge lasate pe naframa)..n. ci un mit sau o legenda. care nu aducea cu sine decît foarte usoare modificari de forma. în ciuda metamorfozarilor lui (la noi de obicei în cal) si îi cere decapitarea (5. fiind deci o naratiune din categoria b. era obiceiul de a . fara intruziuni legendare. neputîndu-se nicidecum bucura de atare consideratie. nuvelistic.e.1 I il! numita curent Doi frati. cele doua forme deosebindu-se extrem de putin. 12).44 I .. pe alocuri aceeasi naratiune putînd fi cînd b. I. Herodot ne-a transmis apoi din repertoriul egiptean Comoara lui Rampsinit. cel mai vechi b. AT 950. Asemanarea cu variantele europene este totusi evidenta. în primul rînd cu b. Pornind de la faptul ca cei doi frati poarta nume de zeitati egiptene. în b. s-a crezut ca naratiunea din acest papirus ar fi un mit despre cei doi zei... faraonul ce se îndragosteste doar la vederea suvitelor de par. ar fi cele invocate de J. pe deplin cristalizat.

în care protagonistul uman învinge toate piedicile si este rasplatit la urma prin cîstigarea tronului împaratesc sau prin îmbogatire. ci si o seama de aprecieri ale autorilor clasici (ibid. p. nuvelistic. una din ele hranindu-se cu cultura clasica si lasînd b. pe seama celeilalte paturi. Unii c. 4. de cele mai multe ori . Gît de cunoscut era b. încît acolo unde ea lipseste. dar verosimila. autorul prelucrîndu-l în gustul literar al epocii si adaugîndu-i o seama de ingrediente mitologice. naratiunea îsi pierde profilul de b.45 ~i l r I 1 T orbit de fratele mai mic se întîlnesc motive absente în Odiseea: inelul fermecat care îl retine în loc pe cel care îl poarta. înlocuit la Homer prin episodul Nimeni si care îsi are si el corespondent în repertoriul folcloric. de unde b. chiar daca peripetiile se desfasoara întocmai dupa canonul b. în antichitatea clasica o dovedesc nu numai temele prelucrate literar sau aluziile la ele (XIX. cît si cel fantastic. 509). îndeosebi din metropole. foarte rar butoiul cu bani care de asemenea tintuieste locului pe posesor (5. 108-126).. care se diferentiase cu vremea de mentalitatea si gustul paturilor populare. care a pricinuit scindarea în doua paturi culturale. Pacala).hiar condamna atari "vanas vulgi fabulas"(povesti desarte ale poporului) si numeroase marturii arata ca erau povestite si în acea vreme numai copiilor de catre doicile care îi îngrijeau.secolul al XVIII-lea -(v. p. devenind o specie mixta. b. Verosimilitatea caracterizeaza atît b.-Iegenda. a fost izgonit în lumea copiilor. Larga raspîndire a acestui b. La noi. a fost de asemenea preluat din circuitul oral. Apoteoza eroului din final este atît de caracteristica. povestit de Apuleius în Magarul de aur despre Amor si Psyche. caruia i se cunosc peste 1100 variante folclorice. 41-46). eventual fara episodul cu inelul fermecat. p. II. IV. care se vor adapa numai la filonul folcloric. Lipsa acelui happy ending e semnul cel mai vizibil ca varianta respectiva reprezinta o abatere. din India pîna în Irlanda duce la presupunerea ca Homer l-a preluat din traditia orala. este o naratiune puternic schematizata. B. atestarile de b. B. E vorba de patura cultivata. numite "fabulae pueriles" (povesti copilaresti). sînt destul de tîrzii. decît ca are alte coordonate. straturile populare. Pretioase sînt cele care tradeaza atitudinea dispretuitoare a celor cultivati fata de atari narati uni naive.. Fenomenul se va repeta în Europa începînd cu Renasterea. "fabulae aniles" (povesti babesti). la noi Pacala numindu-se "Singur Eu" (v. Cercetarea).

b. în ciuda traiului lor zbuciumat. sem~ul nevinovatiei celui omorît. care s-ar scurge fara nici un sens. fara sa verifice faptul ca acesteia i-a cazut o mîna. Actiunea din b. lVIobilulcare a generat b. are întindere biografica. Ispirescu. cu vechime multimilenara. trateaza conflictele cele mai frecvente în societatea umana din toate timpurile. împreuna cu obiceiurile prenuptiale si nuptiale de la unele popoare aflate în stadii mai arhaice. al treilea nazdravan. avînd a înfrunta atîtea calamitati si a îndura spolierile atîtor exploatatori dinauntrul si din afara granitelor. ca specie literara a fost tocmai tendinta de a arata cum trebuie sa fie orînduita viata pe pamînt dupa jaloane drepte. celalalt omul cel mai bogat.). Cea mai cunoscuta varianta de acest fel. pe care le-a amalgamat în conturul unei lumi ideale.46 un fenomen sIngular în ansamblul variantelor tipului. Spre ilustrare. putere sau întelep- t . paturile popularenu si-au pierdut nadejdile într-un viitor mai luminos pe care l-au dorit mereu. prin acel final legendar vrea sa ilustreze zadarnicia iluziilor omenesti despre o viata perpetua. cel bun fiind rasplatit. reprezentînd deci punctul culminant nu numai al actiunii din b. ce se poate închipui în viata unui om. trebuia sa dea dovada de barbatie si ca atare era supus unor probe de curaj. fantastic reflecta problemele mari ale societatii. cea mai generala norma etica: binele învinge întotdeauna raul. Sufletele lor s-au prefacut în doua stele care se vad si acuma pe cer. 'întrucît o~ul este puternic legat de peisajul natal si de oamenii epocii lui.. eroul e urmarit numai pîna la nunta. dar spre deosebire de epopee si roman. adesea derutante. se arunca si el în apa. b. In ciuda sceneriei sale cu atîtea elemente miraculoase. este o naratiune optimista care insufla ascultatarilor vigoare si încredere În viata. Morala ce se desprinde din toate b. fantastic. In opozitie cu legenda. S-a facut o apropiere între b. Un frate este înecat în mare de celalalt care a aflat ca a dormit cu sotia lui. ilustreaza. b. transmitînd visul generatiilor urmatoare. Acest final îndeparteaza cu totul varianta de cele cunoscute ale tipului AT 567 (în care se arata cum un frate ajunge împarat. lipsita de orice met~hne. devenind o încercare de descifrare etiologica cu privire la cei doi luceferi. etc. ci si apogeul. Abia cînd se convinge de cele întîmplate si e cuprins de remuscari. iar cel rau pedepsit în chip exemplar. care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. Cel ce voia sa-si întemeieze o familie. Cel mai pregnant oglindeste aceastî trasatura b. Tinerete fara batrînete si viata fara de moarte a lui P. si riturile de trecere.

nu o data fiind orfan sau parasit în lume. . gata sa savîrseasca ispravi memorabile. a fost pus de unii pe seama dreptului consuetudinar de ultimogenitura. cel mai nebagat în seama. Cei doi soti batrîni pleac~ fiecare Într-o parte. distingîndu-se doua categorii în care de obicei se încadreaza tipurile fara ca sa fie obligatorie corespondenta dintre ele.47 J 1 if r r . Altii au încercat sa vada în aceasta predilectie a b. Parintii nu au copii si. eroul este urmarit din pragul adolescentei. Cu totul exceptional sînt implicate în actiune mai multe geperatii. In felul. acel ritm tripartit. Acestia pleaca de obicei în lume pentru a-si întemeia o familie. dar nu se poate vedea în aceasta sau în alte date de natura etnologica. Faptul ca eroul e cel de-al treilea fiu. t~ j: ~r 1 ~ j I ciune. este însa mult mai veche. adesea doar ca pretext d~ p~mereîn scena a actiunii fiilor. aproape întotdeauna al treilea. fiind apt a îndeplini unele roluri în practicile descîntatului (5. cel mai mic fiind mostenitorul gospodariei parintesti. etajîndu-se ca o naratiune de tipul romanului ciclic. Ca orice opera de arta. Actiunea afecteaza doua generatii. cu conceptiile si preocuparile dominante. particularitatea amintita a avut la baza resorturi estetice. Unii vulgarizatori au încercat sa vada în aceasta origine hiperaristocratica a eroului o oglindire a unor sentimente dinastice ale maselor populare. b. originea lui ca specie literara. 64). în b. oglindeste si el realitatea înconjuratoare. de obicei revenind cu sotia la familia parinteasca. decisi sa înfieze ceea ce vor gasi în cale. I. dar aceasta se întîmpla totdeauna în chip miraculos. unor credinte populare potrivit carora cel mai mic ar fi dotat cu calitati cu eficienta magica. Atari credinte si practici au avut o influenta secundara. difera. Cel mai adesea. Cei dintîi au un ~olmai sters. Realitatea reflectata în b. la sfîrsitul copilariei. adesea la rugaciuni îndelungate. alungarea epidemiilor etc. menit sa sporeasca interesul ascultatorilor. Inceputul b. cum se va vedea. eroul este urmarit însa mai de vreme. eroul fiu de împarat comportîndu:se ca si cel de origine umila. deoarece. cînd el este apt de a pleca în lume. recurg la mijloace magice de procreatie sau la ce le ofera întîmplarea. De multe ori însa protagonistul descinde dintr-o familie umila. Uneori. responsabili de prosperarea recoltelor. de la nastere. în cealalta categorie. adesea copios oglindite în el. el e fiu de împarat. nu se semnaleaza însa nici o diferenta între cele doua categorii. probabil din vremea cînd regii erau încarcati cu valente magice. deznadajduiti. p. pentru al treilea fiu influenta. b./- . extrem de saraca.. parinti si copii.

eroul e stingher. Cîteodata. l-a scaldat. prezentînd sub acest aspect numeroase similitudini c11cavalerii epicei medievale si cu haiducii baladelor popuIare. de obicei un mar sau un peste (v. iapa: ~au cateaua nasc si ele cîte un pui nazdravan daca au mîncat din resturile alimentului miraculos.' sare jos sau aluneca. pruncul e confectionat din lut ca o caramida. a-nceput copilul sa: Oa! Oa! în copaie" (5. ci si servitoarea un baiat. nu mai are frati si surori decît în cîteva situatii special~. cu sapun. Totusi o seama de b. fratii si surorile au disparut luati de zmei sau diavoli. mai' mult asupra animalelor neajutorate sau ranite care se vor dovedi auxiliare pretioase. p. ~40). de porc. cei @oievoluînd apoi ca doi frati de cruce. cu aia.48 acesta. încît eroul afla abia tîrziu ca nu e unicul fiu. domina calitatile de natura practica: îndemînarea. b. mama recurge în chip deliberatla degustarea unor alimente cu însusiri germinatoare. Peste). spre a omorî zmeii si balaurii care tiranizau un colt de tara' etc. mosul culege din drum o bucata de lemn sau de fier care devine om prin simplul act al scaldarii în copaie: "A pus apa la foc. 1. Mai des. eroul se mai arata animat de sentimentul dreptatii. dornic de lupta si de aceea pleaca spre a-si elibera surorile sau fratii. In toate cazurile aratate. prin degustare din mar sau peste se întîmpla sa nasca nu numai împarateasa. de arici. De asemenea. Cînd e nascut din boaba de piper sau mazare. în chip curios. ceea ce îl decide sa plece în cautarea lor. Psihologia eroului e puternic schematizata. pedepsit a sta în forma animaliera. care mai tîrziu prinde a vorbi. cumintenia si mila. In cîteva b. adesea cu aceeasi înfatisare. In genere. reliefeaza cu putere o alta trasatura 'care deriva din ultima. pîna ce. fiind împins la actiune de un singur resort. eroul e nascut fara voia mamei prin degustarea unei boabe de piper sau de mazare care indica prin însasi miscarea lui continua ca are virtuti neobisnuite: oriunde e' pus. decît asupra semenilor sai. îl dezval~ie si ca om milos.. dovedindu-se un om cu calitati extraordinare. disperata. Cel mai adesea el e curajos. în o seama ~1 . cîstigîndu-si simpatia ajutoarelor si a tuturor celor care au legaturi cu el. prin care el se ridica deasupra intereselor strîmte ale castei sau familiei sale. iau acasa un pui de sarpe. pornit ca atare sa îndrepte strîmbatatile. Uneo~i. o bucatica de carne etc. sentimentul' rasf~îngîndu-se. aruncat cu laturile sau la gunoi. Uneori. Mar. De asemenea. umanitarismul neprecupetit al protagonistului. Alteori. femeia îl înghite. Voinicul ce se va naste se va numi Piparus sau Mazaran.

ca totul provine din înselatoria gazdei (AT 563). si aceasta trasatura deriva din constructia schematica. fara sa-si dea seama. sînt aratate doar scenele referitoare la soarta eroului.49 -~ i- 1< ~- .. îsi ia lumea în cap si numai întîmplarea îl pune în legatura cu demiurgul care îi va aduce izbavirea dorita. în care schema e dusa pîna la ultimele ei trasaturi. În fapt. oglindind în felul acesta framîntarile contemporaneitatii. încearca totusi a doua oara în aceleas~ împrejurari si numai mila zmeului pentru ca l-a scapat din butoiul sau lada în care era înc. Aceasta schema care se transmite ca atare în circuitul oral e umpluta apoi de fiecare povestitor cu date din experienta lui. Datele despre personaje. abia a treia oara si numai prin faptul ca batul batea la comanda îsi recupereaza obiectele schimbate. ci si mielul (calul) care se balega galbeni. îl determina sa-i crute viata. actiune sînt în asa masura schematizate. e o naratiune puternic tipizata. calauzit de o gîndire naiva care constituie si ea un indiciu neîndoielnic de vechime. încît b. Iancu Durol din Bughea de Sus . Sondarea nu este adînca. un biet om care. protag@nistul este cu totul modest. Cei care pun în relief atare superficialitate a personajului principal uita ca b. sablonarda a b. Desi eroul nu izbuteste sa fuga cu mireasa (sau sotia lui) fiindca zmeul are un cal mai puternic decît el. la trasaturile spirituale dominante.1 ? -' de b. nu prin bogatia vietii spirituale.. aspectele specifice tinutului sau. întruchipari sterse care impresioneaza prin faptele lor uluitoare. Omul sarac lasa la cîrciumarul sau popa care îl gazduieste nu numai masa ce se umplea de bunatati. iar trasaturile puternic schematizate. nici întîia si nici a doua oara. fara nici un indiciu cu privire la caracterul lui. în tendinta de a capata valente cît mai universale. silit de saracie. Cercetatorii basmologi au pus în lumina aceasta izolare a personajului de b.his. Din putinatatea resorturilor care îl anima s-a dedus superficialitatea c'are ar fi caracteristica protagonistului b. Daca în schema b.Arges obisnuia sa urmareasca reactiile' . precum si înclinarile lui în toata plinatatea lor spirituala. Trasatura tine de caracterul conventional al basmului. încît sa se poata potrivi în locuri cît mai diferite si la generatii despartite între ele de milenii. povestitorul popular poate complini cu succes aceasta lipsa daca talentul sau de plazmuire îi permite sa insufle viata figurii schematice. care nu evolueaza si mai cu seama nu cumuleaza nimic din înfrîngerile sau durerile la care îl supun întîmplarile. nu aduce în scena tipuri. ci de-abia figuri.

în odaia interzisa "si-a controlat carte cu carte. Cazarchina cauta. grandoarea umanitarismului sau dezinteresat.cu picioru. pîna pa fundu lazii". Sentimentul îl asalteaza tocmai cînd 'protagonistul ati~ge apogeul carierei sale prin . fiindca îl socotesc un netrebnic riimas ca povara pe capul familiei. Fiul împaratului din b. Mai tîrziu.. Da mama si tata o fi muritori da foame" si SDunesotiei "i-o m-as duce ~casa.0.armelor cu care a fost daruit de nas. dnd izbuteste sa o întîlneasca "si cînd a vazut-o asa frumoasa . pa eu astazi traiesc bine. victima a unor întîmplari pe care el nu le poate ocoli. cel de al treilea e de ~bicei un neajutorat. exclama cu patos: "Daruit sa fii de la mine. pe tot izvoru si pe tat paral!l sa fie apa" (ibid. 230). sau calca dinnestiinta consemnul. Cam la aceeasi profunzime schiteaza acest povestitor si dorul de parintii lui.l1ipufetii alia .. ca unul care stie doar sa se joace în cenu~'i.. hîrtie cu hîrtie.'1 porr~estesa actioneze abia dupa ce a dat dovada de maturitate (v. p. pentru a reliefa cu mai multa putere virtutile extraordinare ale eroului.. erou.cruciale ale actiunii prin care faptele luau alta întorsatura. cîndsi-a vint în fire: . a picat lesinat jos! La trei-patru ceasuri. Contrastul e -folosit de creatorii b. unde acesta este pasiv. Doamne. si bou cli picioru. Eroul principal se caracterizeaza în genere prin atitudinea lui activa.205).. a surorilor etc. Spre deosebire de cel din legenda.. p. în lipsa parintilor. sale alt :aspect: elevatia sufleteasca a eliberatorului. întotdeauna ramas la stadiul infantil. fiind :mînat numai de dorul de a savîrsi ispravi miraculoase. eroul porn'este la actiune. în momentele . totul sfîrsind printr-o catastrofa. Povestitorul Gheorghe Zlotar din 'Fundu Moldovei . Sentimentele pot fi profunde si ele impresioneaza prin violenta cu ·care se manifesta. în familie. prostu!" (5. p. II. 189. Introducerea în aventura .Suceava sublinia la eroii din b. . de astazi înainte. Însusirile se plamadesc în acest stadiu de latenta pîna cînd se 'iveste momentul critic care va'dezlantui actiunea (rapirea conste1atiilor. 1.50 :sufletesti· ale personajelor din multele sale b. trei zile si trei nopti. "Cînd a vazut c. în b. :mai ales cînd acestia sînt batrîni si slabi.casatoria cu fata împaratului. o fi ~uritori 'da 'foame" (5..« Asta e ursîta mea!» A luat-o si a bagat-o-n sîn". uneori p~ste 'voia parintilor cînd acesta e cel de al treilea. ca io am doi batrîni. apa! Unde-o calca vaca . pe masura . 553-554). adesea peltic la vorba. Probele puterii). a cazut în genunchr.). Abia la urma gaseste o fotografie. Dupa ce Dragan Cenusa rapune balaurul care monopolizase toata apa. Alteori.

acesta devenind mostenitorul tronului si salvatorul împaratiei. uneori indi~înd fiilor ce: . Dumnezeu. Vineri. dar creatorul b. Sfarma-piatra..). Luna. a pornit sa faca o casa noua în locul celei care sta sa se darîme. chiar daca uneori specializarea e de grad maxim. acorda totusi preponderenta titu-larului. partea acestora e atît de covîrsitoare. Dintre oameni.:~--.' mai rar luna. încît eroul principal pare cu totul eclipsat.51 -r . Revenirea la parinti va fi prilej pentru erou de a-si uita sotia sau logodnica prin încalcarea unei interdictii. apoi soarele.). mai ales cînd situatia familiara e critica (lipsa de copii. iesind din impas prin propriile lui însusiri. Doar în b. punctul ei depornire. plante. apoi Sf. Dupa ce Tei-Ieganat a crescut. iar tataLincestuos (AT 510 B) sau gelos pentru nora prea frumoasa (AT 516 etc. pietrele sfarîmate si apa tulbure. în realitate el fiind eroul: principal. Luni. Tocmai aceasta le face indispensabile în actiune. Auxiliarele eroului se recruteaza din regnurile naturii: oameni. exploatînd succesul numai pentru ca el e capetenia. prelungind actiunea cu înca un episod. întruchipînd o singura calitate. fantastice în care nu intervin personajeleauxiliare. ~ este uneori un capitol simplu al vietii de gospodar. animale. antropomorfizati (v... boala incurabila etc. Sînpetru. pe· care de obicei îi duce la curtea unde va domni el. Zilele: sfinte). Petru..590).. mai proeminent este fratele de cruce. nuvelistic eroul actioneaza singur. Oamenii care îl ajuta sînt fiinte fantastice sau chiar oameni de rînd. Personajele secundare sînt vremelnice.. dar de obicei aceasta se întîmpla nu din vina parin-tilor. ceea ce constituie prilejul de a-i întîlni pe Strîmba-lemne. mama sau sora au un rol mai mare pentru a se arata necredinta lor fata de fiul sau fratele lor (AT 315. Dumineca. Unele va":: riante insista asupra regasirii finale a eroului cu parintii. în acestea actiunea desfasurîndu-se de obicei în planuL metamorfozelor (v. saracie maxima. Parintii sînt adusi în scena pentru a zugr3_vistarea initiala a actiunii. Abia în unele b. aparînd în actiune pe o durata scurta. Intra în padure. Metamorfoze). Parintii sînt îndr~matori. Soare. dar gaseste toate lemnele strîmbe. care de fapt poarta tot greul actiunii. Ele sînt mult mai sterse. Adesea. si Tulbura-apa. apoi arme si obiecte miraculoase. eroul ramînînd în impas total fara concursul lor. mai rar prin sfaturile primite si de obicei platite ca sa aiba efi-cienta. Putine sînt b. conducatorul. (~ ) . dar practicei nu mai participa la nici un fel de actiune. Dumnezeu si cu Sf.

Harap Alb uita de aripa albinei recunoscatoare încît calul trebuie sa-i aminteasca: " . fantastic ursul. uneori numai cu binete cuviincioase. ci si în a sfatui pe stapîn de îndata ce acesta se afla în impas. Tot atît de familiare se arata :si animalele salbatice care îl ajuta pe erou cu o fidelitate exemplara.. care ajuti pe erou pentru ca a daruit-o {. Plantele participa mai putin la întreprinderile eroului. Pe . încît calul se vede silit sa-I admonesteze: " . data fiind inamovibilitatea lor. Cal) dotat cu însusiri nazdravane. atît de . Harap Alb se dovedeste aproape un neajutorat. Baba).. Iar cînd i se da însarcinarea de a alege pe fata împaratului dintre servitoarele îmbracate aidoma ei. corbul. Practic.crutate de acesta la rugamintea lor de a nu le împusca sau mînca. iar dintre animalele mai mari boul. lupul.ce-ai tu la tine? N-ai tu aripa albinii la tine? Du-te. Animalele ajutatoare sînt mai numeroase si detin un rol preponderent.u ceva neînsemnat. Bou. fantastic.Pai cum sa nu stii zice . toate avînd puteri nazdravane (v. Dintre celelalte animale domestice.tot plîngînd vii la mine de cîte ori vii". Vaca si oaia apar ca mame ale eroului principal. rolul lui e covîrsitor." (XV.. deci o conventie etica de grad elementar.. vulpea îndeplinind cel mai adesea rolul unor cîini nazdravani. poate participa la actiune. . 294). Pisica).alocuri. tîntarul etc. potrivit dreia utilul sa fie reciproc. el fiind motorul actiunii. .. orice animal cît de mic: si de neînsemnat în aparenta.acolo. pornit numai sa plînga. p. 286.' toate sarcinile date de spîn sînt îndeplinite dupa sfatul sau initiativa calului. apoi vietati mai mici ca pestele.Ce-i stapîne? . îndeosebi acela de a se jertfi pentru învierea fiului si a tovarasilor lui. prezenta lor constituind una din caracteristicile b. Vaca). Oaie. Cel mai important e calul (v. aprinde si aripa albinii. Se întîlnesc astfel în b.~ vor trebui sa faca dupa moartea lor. într-o varianta a b. furnica. Mai des apare ca sfatuitoare baba (v. apoi pisica. Rareori. ajutîndu-l pe erou si frecventa lor variaza cu conditiile climaterice. pîna la cele minuscule: albina. vulturul etc.52 1 . sau lecuite de ranile pricinuite de altii. fiind sau . în stare a savîrsi nu numai fapte miraculoase. auxiliare mai frecvente sînt cîinele. îndeplinind rolul parintilor.zice . H arap Alb. oaia actioneaza si ca auxiliara a prot~gonistului (v. Ele ajuta pe protagonist din recunostinta.1 il i!I. Cîine. Principiul general care consfinteste legaturile între protagonist si animalele ajutatoare este do ut des (dau ca sa-mi dai). ca rasplatire pentru o binefacere. si cînd t-aprinz tigarea.

mai cu seama redînd vederea. caciula care genereaza. palosuL. apoi. oglinda care arata pe cea.. punga din care nu se mai' termina banii. II. e curatat de voinic si îl întreaba:" . caciula care îl face nevazut.18. comoara îngropata. functia rituala conferind~-i puteri miraculoase. Urmeaza apoi bog~ta categorie a celorlalte obiecte nazdravane: inelul (sau margeaua) care îndeplinesc orice dorinta. Acestora trebuie adaugata apa care vindeca. la cerere~ acestuia. Cînd nu face fructe pentru ca are la radacini 0. încheaga trupul si reînsufle~ teste (v. Dafinul care avea în el fata "de vînt nebatuta" si "de voinic nesarutata" si se paraginise' dupa plecarea acesteia. (v. Marul sau parul curatat rasplateste pe eroina la întoarcere. fluierul care face sa joace pe cel care îl aude etc. îi arata drumul ca sa regaseasca pe fata din. miraculoase: sabia (sau palosul). Apa vie). element introdus mai tîrziu. desigur un. scaunul care tintuieste locului pe cel care sta pe el. putînd fi uneori si sabia tatalui sau de cînd a fost mire. lampa din. Fluier. ~irezi de vite etc. v. soldati alaturi de razboiul care produce soldati la fiecare bataie a vatalei.Ce plata sa-ti rasplatesc. sacul în care poate intra oricine la comanda. Mar). Ele sînt daruite de nas.. Iarba fiarelor). capastrul care recheama calul la scuturarea lui. gresia un munte de stînca din cer pîna în pamînt.53 -t 'f 'lr contrastanta cu multele deplasari ale eroului. Camasa. da puteri uriase. rasplateste cu ea pe cel care o scoate~ îmbogatindu-1 pe data (v. vioara care învie soldatii. p. naframa sau sapunul un lac urias etc. adesea la distante enorme. O prima categorie e alcatuita de armele cu puteri. Chiar saliva actioneaza dupa principiul magic pars pro tata. mai frumoasa. care ies trei oameni de fier la aprinderea. apoi chiar pusca. pentru ce mi-ai facut binele-asta?" Si. oferindu-i din fructele ce tocmai atunci dadeau în pîrga (AT 480). Unele obiecte au însusirea de a se transforma la aruncarea lor intentionata în felurite obstacole. cornul din care ies la cerere mîncari si bauturi. cismele caretrec peste obstacole. multiplicîndu-si forma la proportii uriase: peria devine padure. ei. Dafin). raspunzînd în locul fugarilor. Mult mai dese sînt obiectele care ajuta pe erou înt felurite chipuri. masa care se întinde singura cu mîncari. si bauturi. batul care împietreste pe cel atins sau amenintat. . Vioara). Cu iarba fiarelor animalele re-o cunoscatoare învie pe stapînul decapitat de impostor (v. camasa care poate ucide sau detine pe cel care o-mbraca. dafin (5.

o categorie intermediara e alcatuita din adversarii care în parte sînt oameni. Uneori. în parte monstrii nedefiniti. scotînd ochii tuturor celor ce le calca mosiile. Statu-Palma e o faptura hibrida. care învinge voinicii prin vraja ce emana din . fruntat adversari supranaturali feminini. altfel nu se explica de <cese îndragostesc femeile de ei. diavolul e înfatisat în b. aci ca trimisa lui Dumnezeu sa secere vietile pamîn'tenilor. dar si fas(~inatie. . ca zmeii sau balaurii. în primul rînd cei cu înfatisare monstruoasa. Celmai temut adversar. cu care se si confunda terminologic pe alocuri. închipuiti . unde o lasa sa tînjeasca dupa libertate. mai apar alte fiinte fantastice cu radacini poate tot atît de veChi. ci prin siretenie. 'întrucît îl poate rapune pe cel mai viteaz printr-o singura loAlteori. Zburator). Jumatate de iepure. sau prin rostirea unor formule cu eficienta de descîntec care îl fac sa plezneasca de necaz. Eroii scapa prin pacalire sau prin claustrarea ei într-un sac. dar si cu multa prostie. Alaturi.alcatuita dupa tehnica contrastului dintre micimea lui si lungimea barbii. El e învins nu prin lupta. pastrat pîna acum în credintele si naratiunile populare. ramasi fara . prin capcana. provin din doua domenii.obiectele ei. Unii descind din lumea fantasticului. apoi dintre putinatatea lui si puterea de urias. Drac). foarte probabil resturi din niste figuri legendare de tipul centallrilor care s-au estompat în memoria populara. Balaur). Ea se arata si ca binevoitoare omului. Zmeu). In b. Cea mai temuta e Mama Padurii. Ielele de asemenea se arata animate de rautate fata de oameni. Fapturi mai afinate par zmeii. Mama Padurii). cu atributele sale precrestine. Statu-Palma-Barba-Cot).a apartine regnului reptilelor (v. adica dotat cu o mare putere fizica.l omului (v. cum ar fi balaurii.54 Adversarii pe care îi înfrunta protagonistii b. adesea mai apropiati de zburator (v. lele). ei sînt în primul rînd rapitori de fete frumoase pe care le duc la palatele lor din pustietati sau de pe celalalt tarîm. dar pasionate pentru joc (v. Asa ar fi Iutele Pamîntului. reprezentati în imaginatia populara în chip oscilant intre om si balaur (v. Ei trezesc si repulsie. dar care au primit un altoi crestin. Ele ar reprezenta stratul cel mai vechi. eroul are de învitura (v. mai ales cînd e chemata nasa de saracul ~u copii multi (Ar 332). înfatisata aci ca o parca antica în paza careia se afla lumînarile sau ghemele ce reprezinta vietile oamenilor. el apare totusi ca auxiliar a. hranindu-se cu inimile sau sîngele lor (v. Din aceeasi categorie face parte si moartea.

iar pe de alta parte de a da un sfîrsit luminos si linistitor dupa atîtea încaierari dramatice si peste masura de sîngeroase. are ca. Imparatii dusmani pun grele conditii pe care le poate îndeplini numai eroul b. fac. eliberînd lumea demonstri si calamitati. mama sau sora îndragostindu-se de zmeii captivi pe care îi elibereaza si pun la cale omorîrea fiului sau fratelui lor. fiind rasplatit în felul acesta pentru calitatile lui si pentru binefacerile aduse semenilor sai. pun în opozitie fratele bogat si cel sarac. devenind mostenitona. protagonist principal o figura feminina. cel dintîi mergînd cu lacomia lui pîna la a scoate ocpii celuilalt pentru o felie de pîine (AT 613). Adesea. Chiar mama e aratata a fi geloasa pe fiica ei mai frumoasa decît ea pe care nu se sfieste sa o trimita la moarte. facînd un salt spre polul opus celui initial. creatorii b. în subsidiar. Atare final raspundea si necesitatii estetice de a spori interesul ascultatorilor. Din cealalta categorie. prin ajungerea eroului la cea mai înalta pozitie a orînduirilor trecute. au vrut sa puna în lumina dezideratul ca numai cel dotat cu însusiri exceptionale trebuie sa ajunga în vîrful piramidei sociale. parte adversarii umani de diferite categorii. anulînd chiar sentimentele cele mai intime si mai adînci. se desfasoara pe o linie ascendenta. creatorii b. au vrut sa sublinieze-ca bogatia dezumanizeaza pe om. lui blamabila.:c- contururi precise. mai ales cînd b. începutul si sfîrsitul sînt diametral opusi.. Sotia necredincioasa actioneaza cu mai multa înversunare împo'triva sotului tradat. parcurge o traiectorie de întindere maxima. Chiar cînd e fiu de împarat. membrii familiei devin complicii adversarilor.l tronului sau un om neasemuit de bogat. Folosind si aici contrastul. ca una care are o repulsie organica fata de copiii orfani. Cei mai numerosi sînt însa adversarii din cercul familiei. un cenusotca. La sfîrsit. el se transforma în opusul sau. dovedindu-se a fi prin ex. 'pentru a-si primi la urma pedeapsa exemplara (v. în desfasurarea peripetiilor. el e rusinea familiei. dupa cum tatal incestuos se dovedeste tot atît de tiranizant prin pasiunea. de care rîd toti.S5 -~- . cu mici zigzaguri menite sa puna în relief calitatile eroului si sa motiveze ascensiunea lui. Sotie).. Unele b. Actiunea b. Ea e construita dupa normele contrastului~ b..celenta poezia contrast ului. provenind dintr-o familie extrem de saraca. Eroul porneste de la stadiul cel mai de jos. se observa o suprema . cum ar fi cele dintre frati. Mai îlltîi. cei doi termeni ai actiunii. Mai temuta e mama vitrega. Eroul b.

fiin'd exponentii ideali ai binelui. ci scenele despre soarta lor. pe cînd personajele negati~e au numai defecte grave. p. Coroana împarateasca e luata de-abia la al treilea salt. dar si caduca. p. iapa babei trebuie pazita trei nopti etc. lupta cu el cunoscînd si momente sovaitoare sau chiar critice pentru erou. Un contrast desavîrsit domina si între cele doua tabere. B. iar opozitia dintre cele doua tabere e ireconciliabila' si continua pîna la extinctia adversarului daunator. uneori prin formulari glumete menite a deruta . cu durata efemera. voinicul a plecat "sa se bata pe ape cu-mparatu Anglii sau al Rusii". El trebuie sa rapuna trei adversari.orice încercare în acest sens. iar fiul împaratului putea fi "ori dîn România. ori dîn Rusia. etalarea actiunii eliminînd introspectiile de natura psihologica. Eroii au numai calitati. cel mai mic dovedindu-se si cel mai puternic. el se înfatiseaza ca o simbioza dintre schema generala universal valabila si detaliile proprii comunitatii povestitorilor.142. care vad totul zugravit numai în cele doua culori opozante: alb si negru. i-a dus la neamuri acolo". . este mult schematizat. ca o haina ce trebuie schimbata dupa sezon si moda. De aceea. repetarile nu sînt ocolite. Nuantele lipsesc cu desavîrsire. De aceea. Povestitorul 1. Tehnica tripartita e utilizata si aici cu eficienta. Peisajul din b.economie: tot ce este de prisos. ele nu cunosc nici o evolutie. e o unitate dialectica în care tipicul strabate mileniile si lumile. dimpotriva. dar abia cel mai mic izbîndeste. II. este eliminat. B. nu înfatiseaza caracterele actantil~r. adica vor fi capitale. coordonatele actiunii sînt în chip deliberat vagi. dar se insista .160. în contrast cu bunatatea funciara a eroului principal. cîtiva povestitori încearca unele 10calizari care pornesc din nevoia de a da actiunii o patina de verosimilitate. redus la cîteva reprezentari sablonarde. traieste printre povestitorii populari. Locul si timpul sînt indicate' la modul cel mai general.asupra aspectelor care capteaza mai mult atentia ascultatorilor. 186). în forma în care b. în acest fel. Duroi preciza astfel ca mosneagul a dus copiii alungati de vitrega "în alta provincie. Pedepsele vor fi si ele croite pe aceeasi masura. De obicei. ori dîn America" (5. 1. în chip exceptional. pîn Ardeal. folosite pentru a sublinia dimensiunile eroilor si greutatea obstacolelor de învins. la savîrsirea unor ispravi pleaca pe rînd cei trei frati. personajele intermediare fiind de neconceput pentru creatorii b. fiind animati de pasiuni fatale omenirii. în vreme ce detaliul constituie partea vie si plastica.

.. în zori de dzua.57 Actiunea se desfasoara cel mai adesea într-o padure pe care nu o individualizeaza nici un detaliu. din cea de argint si la urma din cea de diamant. La popasurile de pe cararile ei. cu unele elemente puternic umanizate. Prin cîmpul cu florile. voinicul e asaltat de Mama Padurii ce se coboara vijelios din copac sub pretextul de a se încalzi. t-oi fa ceia . de a evita nuantele si stadiile intermediare. De fiecare data padurea "o facut: tîng!".. . lipsite de orice fiinta. Supozitia nu e verosimila. G.de multe ori am trecut io pe-aicea ... Acestea reprezinta tot atîtea obstacole pe care voi nieul le învinge urmînd sfatul binefacatorului sau si opunîndu-se ispitei din toate puterile. noastre drept ecou al stepelor rasaritene pe care le-ar fi cunoscut creatorii populari. padurea tiuie ori de cîte ori voinicul rupe o creanga. apoi prin cîmpul cu florile si la urma prin cîmpul cu somnul. eroul trebuie sa treaca prin cîmpul cu dorul sau cîmpul cu setea. Caracteristic b. Alteori. p.453-454). ba cînta si cucu fain . 1. Fata pornita la joc pe lumea cealalta (AT 306) e urmarita de protagonistul care rupe pe rînd cîte o ramura din padurea de arama. alcatuind un peisaj dezolant prin imensitatea pustietatii.10 t-oi fa iasta. iar fata tresare speriata: . fantastic este însa peisajul fabulos. crearea lor avînd la baza aceeasi viziune contrastanta.369). Drumul parcurge chiar "c. ". lipsita de orice punct de orientare.. Numa se leagana omu 1" (5. ca io îs mai frumoasa! .si padurea asta n-au tîngaluit! Ce poate sa hie asta?" (5.. Prin luminisuri de padure se afla de obicei palatele zmeilor pe care îi va învinge protagonistul b. pentru a ajunge în stapînirea lor. decît ca de multe ori are o întindere nesfîrsita. II. în unele b. La urma.mi-i tare sete!" Balaurul nu-l lasa sa bea apa. p.le-ma pe mine.. stana de piatra în dreapta.I62). eroul parcurge tinuturi în forma unor deserturi uriase.hei de bolovani.Rumpe-o.. din predilectia creatorului b. desertul e total stîncos. de aci ne'V'oia de a opune padurilor tinuturi lipsite de orice vegetatie. Vâlsan a încercat sa explice prezenta deserturilor în Ir. dzau. 1. 'Calul îl previne . mai agresiva aratîndu-se floarea rosie.striga . Alteori.Aai-zice .Ai . Cînd trece prin cîmpul cu setea: "aasa-i de sete la om! . stapîne.. prin cîmpul cu somnul "aasa i de somn! Era de catre dzua. argint si aur e stapînita de cîte un armasar care asalteaza pe cei ce rup o frunza. Uneori. stana de piatra în stînga" încît voinicul "zarea seninu cerului si bolovanii" (5.. toate i se îmbie: " . padurea de arama. p. . Uneori.zice .

Lintea Viteazul etc. p. Uneori. interzicîndu-Ie sa priveasca pîna trec de acesti munti. iar fata se numeste Ileana Cosînzeana sau variantele ei (v. unii au vrut sa se dezlege la ochi. uneori cu prenume din antroponimia curenta (v. sau asupra pozitiei în familie: Suta Ion. II. Rosu.58 da din tine iese fum si din mine iese foc". 181). Aproape de vîrful muntelui. mai rar Galben. aceste nume sînt înlocuite prin genericul Cenusotca (uneori si Cenusareasa. Ludric si Frantic. muntele peste care trebuie sa treaca protagonistii e de sticla. foarte putin individualizante. Mia Ion. Fluctuatia lor oglin- . Pipelcuta). Fat-Frumos). Voinicul e numit Fat-Frumos. Odolean. Culorile au rol cu totul conventior'1al. "Cînd o rupt o pana din padurea ceea. p. "o data o picat caii-n genunt" si nasul îi previne din nou sa nu se uite la locurile acelea. Alaturi de acestea. Ileana Cosînzeana). în unele b. cînd au suflat pe calu Viteazului de apa. iar la baieti se adauga un determinant care-i tradeaza geneza speciala: Tei leganat. si s-o dat si i-o legat la ochi" pe toti din cortegiu. Hat print etc. oferind modul cel mai general de a individualiza capeteniile tarilor. Viteazu de apa. Altele provin din lumea feudala si s-au pastrat din aceeasi tendinta de a accentua verosimilitatea întîmplarilor: Rudolf. cînd Harap Alb ajunge cu mireasa la muntii de sticla. asa de strajnic o huit padurea. Piparus Petru. Lotru-n noua tari pune "potcoave de 12 maji pe cai. din aceasta pricina insurmontabil pentru oamenii de rînd. tipice b. el mai poarta si alte nume care de obicei sînt cunoscute numai pe o întindere regionala: Dragan Cenusa. Alb. l-au bagat de doi stînjîni în pamînt" (ibid. de realitatea contemporana.. altfel vor pieri toti (5. Busuioc Verde. Mazaran Vasalica etc.386). iar împaratii se deosebesc dupa culoare: împaratul Negru. fara nici o corespondenta între culoare si temperamentulîmparatului. nasul sau. Ion Saracu etc. s-o pus 4 cai la cocie.. se întîlnesc si nume obisnuite care apropie prin aceasta lumea b. fara ca sa se obtina vreun spor de individualizare. Eroii principali poarta celmai adesea nume hiperbolice. Alteori. Saracut Petru. Tarile în genere nu a~ nici un nume. Cîteva arunca lumina asupra starii precare a eroului: Harap Alb. Numele personajelor se caracterizeaza prin aceeasi lipsa de determinante care sa poata localiza întîmplarile la un anumit tinut sau epoca. Verde. De aceea. ca muntii s-o cutremurat si vaile s-o tulburat! Au vinit calu de-arama si cînd au încun'giurat o data padurea.

Aceasta trasatura distinctiva a b. departe de a trezi repulsii.59 deste tendintele contradictorii de a da eroului un nume generic concordant cu trasaturile tipice ale b. noteaza rea~tia protagonistului la atari ciudatenii.Auleoo . eroul putînd fi pe rînd planta. Miraculosul lipseste. b. nuvelistic (AT 850-999.. nicidecum reprobabila. II.. v. în care personajele actioneaza numai prin puterile omenesti. Pe alocuri. animale si plante sînt extrem de familiare. caci îsi ia mireasa linistit si porneste spre curtile sale ca si cum nu ar mai duce vreo serpoaica. îndeosebi în Orient. Între lumea realului si cea a miraculosului este o punte continua si trecerile se fa~ pe nesimtite.zice mai bine ma facea mama cîte-o bucata de[cîtJ sa patasc lucru iesta! . p. B. eroul fiind urmarit din copilarie pîna la nunta. simtind b..25). fara interventii supranaturale. fara zguduiri si urmari catastrofale. unii povestitori. animal (de la musca si tîntar. Dar opozitia se opreste aci. ca o ca. în lumea straveche hotia fiind socotita de asemenea o vir- . e admirata de creatorii b. ginerele tresare speriat: . e o naratiune în care elementele reale se îmbina în chipul cel mai familiar cu detaliile fantastice. Legaturile dintre om.litate aleasa. Alteori. apreciata de mentalitatea arhaica. Actantii izbutesc sa rezolve impasurile întîlni te prin calitatile lor remarcabile.Se scîrbeste si i se-ntorc perii pe cap îndarapt" (5. sa fie coborît si pe aceasta cale în lumea contemporana. ele merg pîna la relatiile de încuscrire. pe cînd altele cuprind un episod mai restrîns. Clasificare) e o naratiune verosimila a unor întîmplari. inteligenta este îmbinata cu viclenia. întinderea actiunii este inegala. eroul pornind de jos pentru a ajunge împarat sau om foarte bogat. Cînd socrul i-aduce mireasa în forma de serpoaica pe care o poate duce numai un cal cu 7 inimi.. îndemînarea de a fura care. În genere. în unele b. fantastic explica de ce metamorfozarile se tin lant. pîna la cal) sau chiar obiect (inel pe degetul fetei). sau de a-i da un nume de rînd prin care b. Profilul puternic ascendent se întîlneste si în aceasta subspecie. fantastic tot un fel de relatare verosimila. cum se întîmpla în legenda. nuvelistice. ei razbat prin inteligenta ascutita si mobila care îi ajuta în împrejurarile cele mai grele. fara a trezi opozitii sau a provoca mirare. uneori complicate si cu întorsaturi neasteptate. abia în unele tipuri se surprind superstitii care dau suportul necesar unor atitudini si actiuni. Cel mai adesea. în multe b.

nuvelistic este mai nou decît cel fantastic. cu povestirea propriu-zisa. Altii din aceasta categorie admit si contributia fanteziei. Povestitorul Gh. caci "daca n-auzi. argu~entul veridicitatii este dedus din formula initiala. s-a întîmplat fara îndoiala. ceva s-a-ntîmplat. b. fiind convinsi ca b. fiind o îmbinare între adevar si adaos fictiv: "Ceva. 5. da i-a pus ei coade. Atitudinea naiva priveste în acelasi fel toate productiile epice: ceea ce se povesteste. ca atare b. B. Fictiunea omeneasca nu poate încropi asa ceva: "Toate asa or fost. Motivarile sînt deduse din experienta de toate zilele. cînd conditiile de viata au fost altele. "S-o facut povesti dupa omu nacajit. Alteori. coroborînd b. sînt plasmuiri ale mintii. asta-i un fel de poveste". ca-s adevarate. fantastic s-au purtat discutii contradictorii. prin transmitere orala devenind b. Zlotar credea ca relatarile din b. Comoara lui Rampsinit din repertoriul egiptean. Toate o fost cu putinta. popoarele semitice avînd o predilectie accentuata pentru astfel de naratiuni care pun în joc ascutimea mintii. atît ca nu se poate stabili data aproximativa. totusi destul de vecpi. încadrat de coordonatele lui mitice. încercarile de precizare mai amanuntita au ancorat însa în trecutul fabulos. Asupra verosimilitatii b. c-o ramas din mos-stramos. în vremea "cînd o umblat Dumnazau cu Sfîntu Patru pa pamînt. Povestitorii cu o mentalitate evoluata au rezerve totale. dupa modelul caruia a fost plasmuit. "Lumea zice ca de n-ar fi. Daca va spun eu ce-am patit. nu poti sa spui nimic.60 tute de invidiat. nu s-ar povesti. s-au petrecut acum vreo 3000 de ani. în ciuda sceneriei lui fantastice. ceia ce auzi. stim si din istorie. Estea-s adevarate. cînd erau viteji cu uriesi". "Eu n-am . o si fost". n-ai putea alcatui atîtea minciuni". Ca pe timpuri lumea n-o fost asa civilizata. Se pare ca leaganul sau a fost Orientul Apropiat. Ca viteji o fost. de vreme ce Herodot ne-a transmis unul. o fost cînd o vorbit animalele. Aiestia de azi nu cred si nici nu li s-arata nimic". si-atunci s-o putut întîmpla". Cei cu mai mult simt critic împing geneza în trecutul îndepartat. eu nu cred ca sa fie povesti sa nu sa fi-ntîmplat. fantastic a fost în vremurile îndepartate o povestire veridica despre întîmplarile de atunci. Dac-o' fost pe timpuri nezdraveni s-o vorbit cu animalele. este totusi simtit ca o relatare despre faptele care s-au întîmplat cîndva în trecutul îndepartat. Investigatiile de pretutindeni au aratat în cele din urma ca b. Geneza e închipuita prin similitudine cu povestirea contemporana.

Creatorii populari cu mentalitatea arhaica nu se ridica la acest sistem de contemplare. de venerare expectativa. Evaluarea b. poate copiii estia mai mici mai cred c-asa o fost. toata lumea vede ca-s bazme de pierdut vremea.61 crezut niciodata. chiar daca n-o stiut carte" (5. unde contemplatorii sînt pe deplin constienti ca se afla în fata unei plasmuiri. p. iar repertoriul alimentat din carti. de aci si cu unele trasaturi de ironizare sau chiar de satirizare a fiinteior în a caror existenta se crede neîndoios. Unii extind parerea lor la toti oamenii. b. ~l e tr~tat cu mai multa libertate. oamenii i se supun neconditionat si atitudinea de venerare e adînca. adica relatari despre fapte care "s-au putut întîmpla". ei nu concep relatarea decît ca o copiere fidela a realitatii cotidiene. pe masura ce se stinge cel oral. pe cînd celelalte specii. Dumnezeu). dominat de o atitudine pasiva. exista un prag care le desparte. b. b. realitatea cu ipostazele ei. el nu are întelesul din creatia culta. Nu se poate deduce din aceasta atitudine ostila ca plasmuitorii b. Nu. nu poate surprinde hotarîrea saracului de a pleca în cautarea lui Dumnezeu cu toporul în mîna "sa ma duc sa-I tai!". unde omul apare total aservit. este parasit de maturi. snoava etc. Legenda este total veridica. nuvelistic. (AT 563) nu e de acelasi grad cu cea din legenda. Dumnezeu e temut pentru atotputernicia lui. I. ce sa crezi în minciuni? Niciodata n-o existat ~ameni care sa creada. fantastic fiind pentru ei tot atît de realist ca si b. fa~tastic nu e tot atît de veridic c~ legenda sau povestirea. fantastic. tradat de atitudinea ludibunda de nuanta ioculatorie. si snoava sînt simtite a fi verosimile. izvodita de mintea creatorului. variabile dupa epoca si scoala literara. Ca atare. mai cu seama din cele etiologice. pentru ca "el m-a rînduit pe mine rau!" (v. Totusi pentru atari povestitori b. eu n-am crezut decît în Dumnezeu". care imita în anumite limite. în legenda. lasat pe seama copiilor. credea batrînii care era în bazmele astea. "nu crede nimenea. cerîndu-i sprijinul. n-ar fi crezut în Dumnezeu. basmul despre animale. ca o naratiune cvasiveridica a avut con- . în b. 29-30). Cînd colectivitatea ajunge la acest stadiu. Totusi termenul verosimilitate oglindeste cu multa aproximatie realitatea folclorica. Se pare totusi ca veracitatea întîmplarilor din acest b. de libera mînuire. dovada certa însusi faptul ca pleaca în cautarea lui. afirmînd ca în b. care poate merge pîna la o împotrivire plina de agresivitate.

îngerul aude o pasare care prevesteste ca mama vitrega îl asteapta pe voinic cu un cal otravit. i~r în comunicari folosesc tel~fonul si telegraful. potentînd legatura dintre cei doi pîna la sacrificiul suprem. pe de alta cu dracii. dominînd cele care se refera la achizitiile civilizatiei moderne.. în concordanta cu reprezentarile dominante se vede si în înlocuirea unor personaje bine consolidate în urzeala b. pe de o parte cu balaurii. semnalate de cercetatorii b. care pare sa fie originara. Preocuparea de a pune b. Fenomenul s-a petrecut întotdeauna. Fratele de cruce se caracterizeaza în primul rînd prin fidelitate fata de sotul sau. fiind gata a se expune cu pretul vietii pentru a-l salva. într-o varianta din Altina-Sibiu.. Zlotar ajungînd pîna la al 99-lea etaj etc. apoi cu un pahar de vin otravit si la urma cu o camasa otravita. Dupa ce Sf. Oamenii .'bia miracuÎoasa daruita de nas.. plarilor care ar parea incredibile pentru ascultatori. "fiul împaratului i-a multumit. desuete. Dumineca l-a învatat cum sa o ia pe Rora cea frumoasa.62 secinte constante cu privire la aclimatizare a lui la realitatile contemporane povestitoriloL Sumedenia de încercari de ajustare. Zmeii au palit în memo. îngerul sau încaleca înapoia lui si acum merg calare pîna ce ajung la a douasprezecea zîna". Totusi. acumulînd local atribute eterogene adesea contradictorii. ca sa nu mai amintim de identificarea lor cu zburatorii. Aspectul care oglindeste cel mai fidel preocuparea de veridic este înlocuirea personajelor carora li s-a sters conturul în imaginatia populara si a motivelor care contravin reprezentarilor curente cu altele care au consistenta necesara. Zmeu). în chipul cel mai firesc.ia populara. Lista modernizarilor din variantele culese recent este întinsa. de introducere a elementelor rationaliste în locul celor depasite. în orice caz mai apropiata de trasatura lor dominanta. s-a suit pe cal. 'Palatele cresc si ele în ascensiune. AT 303 si 516. ~au cu pusca de aceeasi provenienta. Protagonistii nu se lupta numai cu sa. locul fratelui de cruce îl ia îngerul însotitor. Institutia fratelui de cruce din practica populara a fost sublimata în b. ci întrebuinteaza chiar tunuri si 'mitraliere. provin din efortul povestitorilor de a da o patina de verosimilitate întîm. La întoarcere. de aci confuzia. pasiunea erotica pentru pamîntence (v. La o seama de povestitori contemporani se poate observa atît o oscilatie între zmei si diavoli. cît si o înlocuire a celor dintîi prin draci. Asa apare el în b. la povestitorul Gp.. sub aspectele cele mai neasteptate.

Pornirea de a mari credinta ascultatorilor în veracitatea celor povesti te duce uneori la interventii mai adînci în filonul naratiunilor orale. In lipsa lui. traditional. 500). cruta pe capetenia lor. se preface treptat în stana de piatra si este înviat potrivit sablonului. dar dupa sablonul basmului. Dupa ce voinicul decapiteaza pe cei~40de hoti. nu mai e fiica lui Dariu. Alexandru e nascut si aici în chip miraculos.. 387393). Cea mai elocventa marturie este b. Povestind cele auzite pentru a explica de ce a procedat astfel. pastrata cu fidelitate. Nu mai încape îndoiala ca substituirea fratelui de cruce prin înger s-a petrecut sub influenta credintei ca fiecare om are un înger pazitor care îl însoteste pretutindeni fara sa fie vazut. altoind pe el elementele istorice . p.. mama se îndragosteste de hot si pun la cale pieirea lui (81 a. iar în noaptea nuntii taie capul balaurului ce s-a vîrît la miri pe gaura cheii. închizîndu-l într-o odaie. Din cartea populara sînt luate. care va fi sotia lui Filip. care în felul acesta devine fratele de cruce al lui Alexan~ru. Se poate banui ca povestitorul nu a mai acordat credibilitate versiunii traditionale care punea în scena zmei si. 460-466). Alexandru e petrificat treptat pîna la stana de piatra. Din aceeasi nevoie de a vivifica veracitatea b. Alexandru fiind însotitorul care la înanoiere cufunda fîntîna otravita. Filip îl învie cu picaturi din copilul lui si al Rusandei. p. ca în romanul popular. naste pe Filip. trasura otra~ita. decît ca în varianta citata creatorul popular i-a dat consistenta umana. Filip si Ale'xandru din Altina-Sibiu. a adus în scena un om obisnuit. facîndu-1 vizibil si punîndu-l sa actioneze aidoma unui om. prin stropirea cu sînge din copilul tinerei perechi. dominat de aceleasi reactii. ca sa faca plauzibila îndragostirea mamei eroului. p. doar elementele de localizare. o contopire neasteptata între romanul popular Alexandria si basmul AT 516. prin mîncarea supei de pui cu doua capete. care în b. povestitorul înlocuieste zmeii prin hotii din padure în basmul despre mama necredincioasa (AT 590).63 vor sa-I spînzure pe înger pentru distrugerea acestora. întrucît gusta si servitoarea din ea. ci fata din piatra. Apoi toti patru învie orasul împietrit (81 a. exc1amînd "Vai ca mult am mai dormit" (81 a. iar nu tatal lui. Contaminarea dintre cele doua naratiuni a avut la baza tocmai nevoia povestitorului de a da un suport mai credibil b. chiar daca era hot de padure. Amîndoi pleaca sa peteasca pe Rusanda. dar ei povestind. pe cînd osatura este cea a b.

indianista). Observatiile arunca o lumina vie asupra genezei b. nu provin din acestea. Cercetatorii au detectat multe date etnologice elocvente pentru primitivismul b. despre a carui veracitate nu se mai îndoia nimeni printre auditoriul popular. legende. fantastic. 6. pe cînd altii au opinat ca el s-ar fi nascut în Orientul Apropiat din vremea neoliticului. Propp (LXXI) si L. nu e O copie fidela a realitatii. oglindeste viata în aspectele ei multiple. nu mai încape îndoiala ca b.european. O seama de elemente arhaice de cultura si civilizatie oglindite în b. p. mai ales ca el se intitula Istoria a Alexandrului celui mare din Machedonia . si obiceiurile primitive au fost fortate. Totusi. Rarich (LXXIV). corespondente care îsi raspund semnalînd .haice despre lume. care par a reflecta o credinta sau un obicei. cu toate ca a fost surprins de culegeri cînd începuse declinul sau în Europa apuseana si centrala. în urzirea lui intervine în . Vechimea b. unele apropieri dintre b. precedînd cu mult primele opere literare. de aceea ele se înscriu în aceasta orbita ca niste elemente înrudite structural. este recunoscuta de toti basmologii. ar fi luat nastere în perioada preindoeuropeana în timpul civilizatiei -megalite... în vremea din urma s-a presupus ca b. în cadrul aceleiasi viziuni ar.primul rînd' fantezia creatoare. confirma fara tagada vîrsta lui preistorica.. cînd cultura de aici a luat un mare avînt. ci sînt plasmuiri ale creatorilor b.. Teoria mitologica. atestat la primitivii de pe o anumita parte a globului. era prezent în lumea populara în zorile istoriei în continentul eurasiatic. înfatisate sinteticîn lucrarile lui V. care au fost puternic inf1uentate de lumea b. chiar daca nu exista consens asupra epocii în care a fost creat (v. în epoca preistorica si explica altoirile succesive care au putut fi detecta te în b.64 oferite de romanul popular. ca si romanul contemporan. Multe din elementele b. Conceptia magica despre lume este vizibil dominanta în b. obiceiuri etc. el capteaza toate torentele într-un suvoi unic. Elementele viziunii primitive se orînduiesc într-o gama complexa. Daca precizarile de amanunt par riscate. antropologica. B. 313-314). de la conceptia de· gîndire pîna la principiile etice si jaloanele de evaluare estetica. credinte si practici religioase. Ca orice opera de arta. reflectînd mituri. ritualista. între diferitele aspecte ale realitatii exista o legatura intima. depasind cu mult regiunile învecinate (XCI. 1. în nazuinta lui de a înfatisa realitatea în chip verosimil. b. o imitare limitata.

Cu toate ca omul este actantul principal în b. (v. Principiul potrivit caruia o parte actioneaza ca si întregul din care e desprins (Pars pra toto) potrivit legii simpatiei universale. dar la proportii înmiite: peria devine padure. poate parasi corpul omului si chiar. P~tele de sînge de pe batista îi arata posesorului ca fratele sau de cruce e mort. atit de caracteristic actiunil~r din b. ascuns dusmanilor.. Dafin). dar numai de trei ori. sapunul lac întins (v. Metamorfoze). afle enigma sterilitatii sau sa fie curatati. Mama Padurii). poate saIaslui într-un loc ferit. Relatiile cu animalele sînt mai felurite. prefacerile omului în planta sau animal se tin lant (v. Puteri). noastre. spre siguranta. Atare viziune are la baza reprezentarile despre înrudirile cu stramosul totem. Mirele sau mireasa în forma animala apar în mai multe b. Legatura dintre om.•• 65 întîmplarile iminente.. pajura sau o ursoaica (AT 650). în conceptia arhaica. unde obiectele aruncate se transforma în similarul lor. mai elocvent fiind în episodul fuga magica. fantastic. puterile eroului stau ascunse în niste gargauni sau oua ce se afla într-o pasare etc. cutea munte de stînca. Copacii cer trecatorilor sa ie magica (5. Principiul magic prin care o actiune sau un agent provoaca ceva similar (similia similibus) e oglindit în unele b. fluierul confectionat din rachita crescuta din sotia îngropata de impostoare cinta cintecul întocmai ca ea etc. totusi el nu e mai presus decit animalele auxiliare. Se întîlnesc însa si casatorii între fete si animale propriu-zise care ramîn II: . care era planta. Plantele pot genera copii: un dafin are în interiorul sau o fata care iese noaptea sa culeaga flori. Legaturile se vadesc însa si mai adînci. aflind ca perechea sa e animal numai ziua si pentru o perioada limitata în urma unui blestem greu. e oglindit mai frecvent în o sumedenie de b. Perii pe care îi arunca Mama Padurii au aceeasi putere de fermecare ca si ea. 16. tintuind locului ciinii voini~ului (v. Sufletul. rasplatind pe binefacatorii lor. v. în b. Scuipattil fugarilor raspunde în locul lor. dar mai adesea animal. intrind si iesind prin rostirea unei formule cu eficienta p. pentru a nu încalca nici cifra cu eficienta magica si nici ritmul întreit. De aceea. plante si animale se vadeste de asemenea neasteptat de intima. adesea acestea dovedindu-se superioare sub anumite aspecte. Eroii au adesea origine ani~aIa. adesea spre disperarea eroului uman care totusi se bucura în cele din urma. mama lor fiind o vaca sau iapa nazdravana (AT 301). Metamorfoze).

este utilizata de actanti ori de cîte ori ei apreciaza ca nu pot razbi prin lupta . (5. Povestitorii moderni au adus felurite motivari ca sa faca substituirea verosimila. fara sa intre în casa: fratele lor consimte. de aceea fata moarta iese noaptea din cosciug si manînca paznicii (AT 363).66 în continuare ca atare (AT 552). corbul si vulturul luîndu-si sotii pamîntene. savîrsit de curînd. crescîndu-i ca ai lor. i se explica schimbarea fizionomica prin actiunea arsitei si a vîntului sau prin simpla coclire.p. si. Pentru a face verosimila încuscrirea. Substituirea unei persoane prin alta este de asemenea o trasatura arhaica. aruncînd prin viclenie în cuptor pe batrîna tataroai:ca (AT 327). lI. sora ei vitrega sau servitoarea de la curtea împaratului (AT 403. Lepadarea copiilor apare de asemenea ca o practica primitiva mentinuta în unele b. Cei care alearga mai mult dupa carne de om sînt balaurii si zmeii. Pajura). tata . sporadic întîlnita în b.. Obiceiul stravechi de a omorî pe batrîni si-a pastrat un ecou întîrziat în b. fiindca asa i-a lasat cu limba de moarte tatal. Canibalismul constituie alta trasatura arhaica. Fenomenul apare în b. în care calitate îsi ajuta cumnatul aflat în impas (v. în care vitrega instiga cel mai adesea împotriva lor.Nu stiu. 408. Aceste animale cumna:te de obicei stapînesc niste împaratii îndepartate. Cînd acesta se îndoieste. Viclenia se dovedeste a fi calitate primordiala. 9). Pajura). sau hranesc copiii lepadati pîna cresc mari (v. Ei sînt îngropati sau dati pe apa de catre impostoare (AT 707) si înlocuiti cu catei cu intentia de a compromite iremediabil pe mama lor. despre sotia înlocuita cu cea geloasa. Corb. cel mai adesea. putînd fi întlinite si în unele variante despre fata captiva care scapa. dar se întîlnesc si oameni cu atare apucatura. viitorii cu'mnati petesc pe cele trei surori noaptea la fereastra.zice o mai fi coclit auru da s-a negrit asa. si azi se mai crede ca ursul ar duce femei în bîrlogullui cu care traieste în intimitate casnica. 510). observa hepotrivirea: "parca nu mai semana asa cum era. despre tara fara batrîni (AT 981). Da îi spune lu ta-sau: . Pe alocuri. Baiatul care zareste pe tiganca în locul fetei din dafin. ~a e urmarea unui bl~stem. Credintele despre tatarii antropofagi s-au pastrat pîna tîrziu. departe de a fi reprob abila . nu stiu ce-a fac~t 1". Uneori. Unele animale rapesc copiii oamenilor. acceptata de sot. Normele etice pastreaza pe alocuri vizibile ramasite dintr-o lume arhaica.

cu atît creste si vaza lui în ochii povestitorului. In chip similar. decapitarea este urmata de extinctia totala.lU shiar trei cu lacrimi. ceea ce are o deosebita stralucire. 280). cel omorît fiind ars. în b. fantastic. E apreciat ~ fi frumos în b. p.. adversarul este decapitat. fara sa mai fie dezdaunat pentru paguba suferita. Unele pedepse sînt ecoul întîrziat al cruzimii primitive de a prelungi supliciul. faFa faze intermediare. e folosita totusi si în alte situatii. Daca ea este acceptata ca arma fireasca împotriva unui adversar mai puternic. Voinicul care a obtinut trochita fermecata care se umplea singura cu mîncari si bauturi. ci si în alte variante ale b. iar cenusa suflata în vînt. Dar alaturi de aceasta pedeapsa se întîlneste si forma depasita a legii ordaliilor (v. 1. înc1in9:reapentru ceea ce bate la ochi a fost relevata de etnologi ca o caracteristica a psihologiei popoarelor aHate într-un . Mama sau sora necredincioase sînt silite sa plînga pîna vor umplea un butoi S<. ca~trimat io bota dupatine si iara mi-o dai tu!" (5. o schimba pe bîta altui om. pedeapsa este capitala. cruzimea lor este mult estompata de însasi constructia lui care opereaza numai CiU datele extreme. Ungerea cu miere si expunerea per~ petua la muste este de asemenea alta forma de expiere barbar?. De asemenea. CruziIllea pedepselor aplicate este de asemenea ramasita dintr-o lume arhaica. 372). hotia este privita cu admiratie si cu cît îndemînarea hotului este mai mare. Petrea fura în fata lor ouale de sub o tarca fara sa-I simta "Si pe urma o dat cu destu-n cap la tarca si tarca o zburat s-o pus ouale-napoi" (5. Cel mai slab se vede astfel deposedat de cel mai bine înarmat. care astazi stîrnesc cel putin nedumerire~ ~scultatorilor. cu gîndul de a recupera trochita cu ajutorul bîtei care~batea la comanda. De aceea. în chip curent.67 dreapta. pentru a fi în concordanta cu specificul lui de a prezenta totul în forme superlative. Trasatura e întîlnita nu numai în cunoscutul b. p. mai ales ca victimele s-au dovedit în cursul actiunii tot atît de inexorabile cu adversarii lor. apoi pe vioara unui tigan si pe cusma miraculoasa. transmis înca de Herodot (AT 950). El îsi face socoteala din capul locului: "Iti dau trochita tie. Jn b. nuvelistic cu aceasta tema. II. Pedepse). Petrea Fat-Frumos se lauda în fata capeteniei zmeilor: "Io-s acela om care fura ouale di su tarca si tarca nu sti nimica pîn nu-i dau cu destu-n cap 1" Fiindca ei nu cred. alaturi de rostogolirea victimei într-un butoi cu cuie aruncat de pe o coasta înalta. cu limitele superlative.

Veridicul mitic a fost convertit astfel în plasmuire estetica. obiectele sînt de arama. De aceea. argint si aur. printr-o foarte usoara prefacere a celui dintîi. spuse spre desfatarea ascultatorilor. ci-au convietuit. Cheles dobîndeste. uneori si de diamant ("adimant"). apoi tratarea familiara a zeitatilor în care totusi se crede.de la aspectele curente atestate de grosul variantelor. Modul cum o seama de institutii primitive sînt oglindite în b. podoaba capilara este de preferinta de aur: unii copii se nasc cu parul de aur. ei sînt de arama. european. cu totu da aur" încît "pa sfîntu soare tîneai ochii. par de aur. Cal). Toate faptele cunoscute azi pledeaza pentru o existenta concomitenta a mitului cu b. Cele doua specii au coexistat. De asemenea. ierarhizarea acestora facîndu-se dupa ritmul tripartit. p. ci si pomi din aceleasi metale pe de laturi (v. extinzîndu-se la vegetatie si chiar la animale. de obicei prin scaldare. c}1. de la cele de rînd pîna la cele mai stralucitoare. cum se poate vedea si azi la popoarele mai arhaice. Ele se hranesc din aceeasi viziune despre lume. Examinarea repertoriului narativ al popoarelor salbatice de astazi. chemati prin scuturarea frîului din metalul respectiv (v. Ileana Cosînzeana are uneori par de aur etc. a fost conceput liniar. în b. procesul de creatie a b. din aceleasi . Fratii Grimm. II. de arama. naratiunile despre faptele lor au încetat a mai fi crezute si au devenit simple relatari.hranindu-se copios din mit. arata ca procesul de creatie a b.iarcopiii nascuti de tînara împarateasa sînt "cu totu. Cînd voinicul are la dispozitie trei cai. în genere. nu mai poate fi închipuit ca o simpla succesiune mit-b. si dezvaluie resorturile mecanismului de creatie. e vadita de predilectia pentru metalele stralucitoare. Sporadic. apoi mai tîrziu Wesselski si Propp au stabilit secventa mit-basm. legenda etiologica despre demiurgii preocupati de întîi1e începuturi ale lumii si chivernisitori ai desfasurarii vietii cosmice. Probele petirii). împaratul cere viitorului ginere nu numai trei poduri. arunca o lumina vie asupra laboratorului creatorilor de b. La început a fost mitul. chiar daca mitul pierdea treptat terenul în favoarea b.68 stadiu arhaic. da pa copii nu!" (5. Cu trecerea vr~mii. 454455). ca o consecinta a descrescentei elementului mitic. Ele nu s-au exclus una pe cealalta.. surprinse mai cu seama în unele variante care se abat . b. Metalizarea depaseste regnul o'biectelor. de argint si de aur. precum si a elementelor legendare din b. de argint si de aur. credinta în acestia a' slabit treptat.

iar pe de alta parte. Faptul ca Dumnez'eu e reprezentat într-un b. 345) nu stirbeste cu nimic din credinta în existenta lui printre plasmuitorii si ascultatorii b. cronologic putînd fi socotita prima modalitate de a da haina estetica reprezentarilor curente.. în productiile ar. legendar. el e privit doar cu mai multa libertate si prin aceasta' puse pe seama lui alte actiuni decît cele înfatisate de cartile si legendele religioase. cu o bitusa-n spate" (5. adica un ins mare cît o palma. sa ma duc sa-I t~i 1" (ibid.. mai cu seama. de tip european trebuie sa fi fost ceva similar b. îndeosebi în libertatea deplina cu care sînt tratati Dumnezeu si. la început. de~ît ca acum savîrsesc si actiuni noi. românesc. cel mai adesea speculînd efectele contrastante. 23). adica o naratiune în care actantii supranatura:li sînt aceiasi cu cei din r'eligia populara. apocrife deci. bihorean ca un cioban "sezînd la tri oi. p.haice. fiind pe alo~uri ~hiar usor zeflemisiti. cu o usoara zeflemisire. p-o prapasta de coasta urîta . dupa functia pe care i-o destina creatorul popular. b. cot . neatestate în repertoriul de legende. ridicîndu-se la o atitudine de dominare si de mînuire a lor într-un context nou de plasmuire cu intei1tii estetice care sa încînte pe ascultatori. unde-i da da Dumnezau. Ca atare..69 reprezentari. consecinta indiscutabila a atitudinii de dominare din partea creatoruÎui popular. Barba-Cot. Aspectul amintit se vede si astazi în b. Sf. diferita fiind doar atitudinea fata de ele.. fara ca prin aceasta sa fie anulata credinta în existenta lor. totusi verosimile pentru auditoriul popular din trecut. cu totul rar la popoarele din Europa rasariteana _ cînd mit (legenda etiologicaL cînd b. O naratiune putea fi .cum este si astazi în chip curent la popoarele salbatice. în care domina totusi cele religioase. Daca se examineaza mai de aproape deosebirile dintre b. Piticul din legenda devine astfel în b. asa cum e atestat el de colectiile europene. Petru. iar alteori e amenintat de saracul plecat de disperare în lume "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc.. de un. p. In crearea b.. înclinarea spre ilaritate e semn vadit de intentie artistica.. dar cu barba mult mai lunga. si legenda în modul de a trata personajele supranaturale. Acesta are la baza doua resorturi: exagerarea unor trasaturi pîna la limitele pe care le poate îngadui reprezentarea în imaginatie. se poate surprinde mobilul creatiei b. II. tratarea lor în maniera scherzando. povesti torul popular s-a desprins de stadiul de pura venerare a personajelor divine.

o baba vrajitoare. rapusi de ea în acelasi loc. încît "o sarit o doaga-n cela capat de lume s-o doaga-n ista capat de lume!" (ibid. eliberîndu-si surorile. eroul o prinde cu cîinii si o bate. din faptura piticuluicreatorul b. care pasesc de pe un deal pe altul. pentru a aduce placere ascultatorilor însemna si un pas de eliberare limitata din partea povestitorului popular. ContrastuL nu se opreste numai în zugravirea exteriorului. Statu Palma). regii si împaratii. stîrnind hohote de rîs printre ascultatori (v. el e speculat si pe planintern: pe cît e de mic. fara sa. încît abia poate fi zarit cu oc. a confectionat pe Strîmba-Iemn. Cu vremea. iar cu picioarele ajunge la soare! (v. Urias). spunîndu-i cu aroganta "tu esti mic" (5. Din zeitatea stapîna peste copacii pidurii. I. ilariant prin silueta lui enorma si mai cu seama prin mania nestavilita de a îndoi· copacii.:ipese d~ scîncetele ei. încarcati cu o seama de virtuti magice care îi faceau atît de temuti în fata supusilor. pîna nu-i învie fratii'. încît e în stare sa trînteasca la pamînt niste hojmalai uriasi ca Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. 226). Tratari similare se întîlnesc si la celelalte personaje prezente în legenda si b. a fost prefacut în ridicolul Setila. iar Mama Padurii din legende devine în b.e. în aceasta categorie se includ si capii statelor. care se poate ascunde oriunde. pîna la limita imaginabila: Munte Vînat sta cu capul la umbra unui stejar urias._Alteori. p. El e atît de tare. Pitic). încît poate omorî pe viteazul care a rapus pe zmeii cei mai temuti. Introducerea lor în atari naratiuni libere. p. fata de personajele sacre pentru care are în chip curent o atitudine de venerare obedienta.70 sau chiar de sapte coti (v. sa le puna caldarea arzînd pe piept si sa manînce în aceasta pozitie toata mîncarea gatita pentru ziua aceea. o seama . Zeul urias care poate secatui lacurile dintr-o sorbitura. pe atît e de puternic. în loc sa fie temuta si evitata. friguroasa si ahtiata dupa friptura de porumb. mai ales cînd e aratat a fi încaltat "în gauoci de oua". tradînd de fiecare data libertatea pe care si-o îngaduie creatorul b. 483). de unde actioneaza ca un om. numai pentru ca acesta nu i s-a ferit din drum. cel care suge poloboacele de vin cu atîta pofta. ridiculizata prin aceea ca are în frigare o broasca cu care atinge mereu friptura voinicului... a confectionat un erou atît de mic..hiul: cît un bob de mei. sînt alungite în b. Dimensiunile uriasilor din legende. atestat si astazi în mitologia indiana. o pocitanie care provoaca rîsetele ascultatorilor de îndata ce apare în sceneria basmului. creatorul b.

cu sine si moartea b. Rozuna etc. iar daca are numai mama. petirea e rezultatul eliberarii fetei de la monstri sau rapitori. enumerînd piedicile care i-au stat în cale pîna la -casatorie. zmeii. pîna în momentul în care actiunea e transpusa dintr-odata în planul fantastic. Probele puterii). chiar incitatoare la ilaritate. Wesselski a stabilit cu claritate cele doua categorii de reprezentari. figurile se osifica asa cum au fost transmise.-hiar pîna la a douasprezecea luna si se naste numai dupa ce parintii îi promit de sotie pe Abrumca mîndia si frumoasa sau pe Ileana Cosînzeana. 7.. p.bisnuita si cu o precocitate deconcertanta. cele dintîi crezute a fi veridice (Wahnmotive). în unele b. Dupa ce eroul a crescut mare.71 de figuri legendare dispar din creatiile populare si se mentin numai prelucrarile lor din b. el o promite de sotie. fantastic este plecarea dupa aventuri."b. mai ales atunci cînd ea e enuntata chiar la începutul naratiunii. pleaca împreuna cu aceasta în lumea larga. dar procesul de separare nu se desfasoara atît de liniar. ramînînd doar pe seama copiilor si m~reu împrospatat din colectiile tipari te. oglindeste mai deplin framîntarile contemporane.. celelalte stinse si ramase numai ca fictiuni poetice (Wundernwtive. Copilul plînge în pîntecele mamei c. de natura supranaturala. Alteori. pleaca în cautarea ei. fiind chiar prenatala. împreuna cu jumatate împaratia. ar parea mai degraba o nuvela obisnuita. întîlneste adversarii. înlocuiridu-le cu corespondentele sale din credintele curente tocmai din nevoia de a sublinia "realismul" naratiunii. încît b. este petirea. Foarte frecventa în b. În scurta vreme. Mîndra Lumii. sau da peste vreo calamitate care trebuie înlaturata. (v. O vreme persista oscilatiile.· intervine. Abia atunci cînd b. debordanta. Dupa ce creste mare. celui ce o va salva. dovedind ca si-a maturizat puterea (v. fantastic nu mai corespunde mentalitatii de pe un anumit stadiu. dar aceasta aduce . 32). creatorul b. el paraseste familia. . Tipica b. iar atunci cînd unele figuri încep sa se stearga din panteonul popular. Ea poate fi atît de realista. Cînd vine rîndul împaratului sa-si dea unica fata spre a fi mîncata de balaurul din fîntînii. care ofera totusi anumite detalii ce pot fi explorate în chip realist de povestitorul talentat. XCII. din repertoriul viu. Ileana Cosînzeana). Tematica b. de a o face mai apropiata de o relatare veridica. Exista si o tematica specifica b. ea se manifesta cu o violenta neo. în silueta mult caricata. Alteori.

fantastice pentru a fi rezolvata în chip miraculos.. De obicei. din obicei ramînînd foarte putine înscenari (legarea portilor. cel care le elibereaza primeste pe cea mai mica de sotie. a obiceiurilor contemporane creatorului. în cîteva b. temele sînt pe deplin realiste. Un castel (sau o moara) e bîntuit de diavoli si cine îi va alunga. împreuna cu succesiunea tronului. Probele petirii). Veghiere). Daca în b. Urme de atari probe s-au pas. în multe b. fiind cu totul fireasca reflectarea în b. "Cîntecul Iacatii" etc. sau sa-i aduca din poamele pe care le rapeau niste fiinte necunoscute. De data aceasta. Dupa ce punerea la încercare a mirelui a fost parasita. în cel nuvelistic se pune la încercare ascutimea mintii. mai pot fi surprinse cîteva teme pur fantastice. fantastic probele sînt de dimensiuni miraculoase. Cercetatorii au vazut în acestea oglindiri ale practicilor prenuptiale atestate înca la popoarele arhaice. lasînd întreaga împaratie în bezna si voinicul predestinat pleaca sa le readuca din aceasta captivitate. Fata moarta în biserica care îi manînca pe paznici trebuie vegheata de cineva care sa înfrînga blestemul (v. Tema cea mai frecventa din aceasta categorie e . Un gospodar se întelege cu sotia sa-si dea copilul la o scoala de la oras pentru a putea fi ajutorati mai mult la batrînete. Tînarul pleaca în cautarea tineretii fara batrînete sau a pasarii miraculoase care vindeca prin cîntecul ei etc. simularea luptei la intrare). petirea se desfasoara în chip obisnuit. în b. ele sînt fluctuante. luate din framîntarile contemporane. Trei copii orfani se pun pe rînd de paza ~a unica lor holda pe care le-o pasteau noaptea niste fiinte necunoscute. în curtea împaratului a crescut un copac înalt pîna la cer si împaratul promite fata si tronul celui care va izbuti sa se urce pîna în vîrful lui. c~ în viata colectivitatii.). va primi mari recompense banesti.trat în folclorul nostru numai în cîntecuL bihorean de nunta ("Nevesteasca". Se relateaza cum zmeii au furat constelatiile. o anumita desfasurare putînd servi mai multe teme si invers. drept recompensa. un taran iese primavara la arat si lasa sotiei vorba sa-i trimita mîncarea prin fete etc. ea a fost transpusa în cîntec si rezolvata pe plan pur estetic./ 72 fetele sînt rapite de zmei sau diavoli si. cele mai mari fiind destinate fratilor sai. Dorinta de a avea' copii care sa mosteneasca gospod~ria celor ajun'si la adînci batrînete sau tronul parintesc e enuntata la începutul multor b. pretendentul este pus la încercare pentru a-si arata puterile (v. Asertiunea pare verosimila. Alaturi de acestea.

temele sînt mai putine decît tipurile de b. odata cu naratiunile care o oglindesc. Catalogul international AT înregistreaza cîteva tipuri care apar ca unicate românesti.în vatra etc. încît nu are dupa ce bea apa. Imprejurarea ar ispiti sa se creada ca cele absente ar fi creatii specific românesti. noastre e ramasita unei practici similare care a dainuit în trecut si la noi sau daca e adusa din alte parti unde se mai practica. Abia dupa noi cercetari minutioase si sistematice se vor putea delimita care tipuri sînt cunoscute numai de unele popoare. care a dat un rezumat extrem de succint la aceste naratiuni. Chiar atunci cînd sondarile sistematice ar dovedi ca un anumit tip circula numai la noi. ar fi creatia acelui popor. Aproape jumatate din totalitatea tipurilor românesti nu figureaza în catalogul international. dar considerentele amintite cu privire la detectarea repertoriilor nationale invita la prudenta în atari evaluari. El e cam de aceeasi întindere cu cel ucrainean si mai bogat decît cel al unor popoare din rasaritul Europei. Pentru a iesi din aceasta stare disperata. din care vreo suta sînt nuvelistice. Unele amintesc anumite practici disparute. existent numai la români (AT368 C*). s-au înregistrat pîna acuma circa 600 tipuri de b. Baba Dochia). Numeric. respectiv putînd foarte bine sa fie preluat de la alt popor la care a disparut între timp din repertoriu în epoca anterioara culegerilor de folclor. el trebuie sa întreprinda ceva.73 saracia cea mai cumplita din cîte se pot închipui: omul e atît de sarac. Bogatia e mai mare deCît arata numarul tipurilor orînduite în consonanta . În repertoriul nostru. dat fiind ca în colectii nu au fost consemnate toate tipurile existente. nu se poate conchide de aci ca ar fi o creatie româneasca. cu toate ca evaluarea e provizorie. Clasificare). fara sa se poata deduce din aceasta împrejurare ca" atari b. fara sa se poata preciza daca în b. inexistente în catalogul general. Chiar Baba Dochia apare în acest catalog ca un b. cum e dorinta tatalui ca dupa moartea lui fiii sa vegheze la mormînt ca sa nu i se stinga focul.(v. propriu-zise. dar fara un control prealabil. b. cel mai adesea plecînd în lumea larga. fiind transpuse tale-quale din catalogul întocmit de A. în vreme ce Saineanu catre sfîrsitul secolului trecut semnalase o seama de variante la popoarele sud-est europene (v. sau nu are nici cenusa . Obiceiul a fost atestat la alte popoare îndepartate. Schullerus . iar catalogul Aarne-Thompson are la baza numai unele culegeri nationale.

LPropp din 1928 (LXX). putînd suferi prefaceri în sensul unor amalgamari de noi episoade si motive. si au intuit existenta unor clisee compozitionale în numar limitat. nu se poate imagina un tip "pur". practic. inapt de a primi noi altoiri. Cercetatorii au surprins de multa vreme unele repetari în constructia b. pregatindu-se astfel înarmarea lui cu unealta nazdravana sau . extrem de vari~bila în genere si pe care Propp o t. 3) încalcarea (interdictia este calcata). indian. Desi cea mai mare parte din osatura epica e cunoscuta din alte tipuri. El a stabilit ca b. rezultat din atari contopiri e totusi simtit ca o naratiune noua prin o seama de aspecte inedite si mai' cu seama prin suflul nou care îl strabate. Stricta fixitate. 5) divulgarea (raufacatorul obtine informatii asupra victimei sale) . momentul de legatura (nenorocirea sau lipsa sînt comunicate. fantastic (AT 300-749) are 31 functii sau actiuni constante.. 10) contraactiunea inciPienta (cautatorul accepta sau se hotareste sa întreprinda contraactiunea). au esuat pîna la cea a lui V. dar toate încercarile de a stabili sabloanele b. Cercetarile mai noi au aratat ca. b. 7) complicitatea (victima se lasa înselata ajutîndu-si astfel fara sa vrea dusmanul). 12) prima functie a donatorului (eroul este pus la încercare. fara sa atinga proportiile b. este semn de parasire a b. orice b. Compozitia b. 8) prejudicierea (raufacatorul face un rau sau aduce o paguba unuia din membrii familiei) . el este trimis undeva sau lasat sa plece). 9) mijlocirea. în vreme ce personajele care le savîrsesc sînt variabile. 4) iscodirea (raufacatorul încearca sa iscodeasca cum stau lucrurile). noastre se caracterizeaza printr-o anumita stufozitate. se distinge cu claritate de cea a celorlalte specii narative prin caracterul ei mai complicat si totusi foarte arhaic. atacat etc. el distinge urmatoarele functii sau actiuni: 1) absenta (unul din membrii familiei pleaca de acasa). 8. imuabilitatea. rezultata din împletirea uneori neasteptata a episoadelor cunoscute din alte tipuri. 11) plecarea (eroul pleaca de acasa). 2) interdictia (o interdictie este specificata eroului). Alaturi de situatia initiala. din repertoriul viu si de pura reprodticere a lui dupa forma fixata în colectiile mai popularizate. iscodit. 6) viclesugul (raufacatorul încearca sa-si însele victima pentru a pune stapînire pe ea sau pe averea ei). eroului i se adreseaza o rugaminte sau o porunca. B.74 cu catalogul international prin posibilitatea povestitorilor populari de a îmbina felurit o seama de episoade.ece p~ plan secundar.

calauzirea (eroul este adus în zbor. 29) transJigurarea (eroul capata o noua înfatisare). 25) încercarea grea (eroul are de facut fata unei grele încercari). urmarire-salvare etc.. 15) dePlasarea spatiala între doua împaratii. însemnarea (eroul este însemnat. 22) salvarea (eroul scapa de urmarire). Alte functii apar izolate (absenta. pe jos. 20) întoarcerea (eroul se întoarce). calare. Functiile stabili te de Propp decurg în chip firesc una din alta într-o secventa logica si nici o functie nu exclude pe vreo alta. Se observa 'apoi ca ~ulte actiuni 'se conjuga în perechi (interdictie-încalcare. Repetarea poate fi uniforma. dar mai adesea ea e augmentativa. lupta-victorie. contraactiunea incipienta si plecarea alcatuiesc punctul de înnodare a intrigii". cea de a treia lupta sau încercare fiind cea mai grea. 23) sosirea incognito (eroul soseste acasa sau într-alta tara fara sa fie recunoscut). 13) reactia eroului (eroul reactioneaza la actiunea viitorului donator). prejudicierea.re. de la un alt personaj (adesea de la calul sfatuitor).75 cu ajutorul nazdravan). 30) pedeapsa (raufacatorul este pedepsit) si 31) casatoria (eroul se casatoreste . mijlocirea. 16) lupta (eroul si raufacatorul intra în lupta directa). Propp mai semnaleaza existenta unor actiuni rebele care "nu pot fi încadrate în nici una din functiile mentionate si nici determinate de vreuna din ele". 14) înzestrarea.. pedeapsa. între ~le trebuie sa apara info. pe care le numeste elemente necla. 27) recunoasterea (eroul este recunoscut). 28) demascarea (raufacatorul sau falsul erou este demascat). Se observa .aapoi ca functiile nu se succed obligatoriu una dupa alta. 26) solutia (încercarea grea este trecuta cu succes). spre a fi mai tîrziu recunoscut).).si se înscauneaza împarat). la locul unde se afla obiectul cautarii lui). In cazul în care doua actiuni succesive sînt savîrsite de doua personaje diferite. Cîteva se orînduiesc în grupe "de pilda. iscodire-divulgare. casatoria). 21) urmarirea. Ritmul tripartit se întîlneste în repetarea de trei ori a unei functii separate. Pe lînga acestea. Se obser'-. 24) pretentiile neîntemeiate (pretinsul erou formuleaza pretentiile sale neîntemeiate). goana (eroul plecat este urmarit).marea prin care protagonistul actiunii urmatoare sa afle ce s-a petrecut în cea precedenta. obtinerea uneltei nazdravane (unealta nazdravana intra în posesia eroului). 19) remedierea (nenorocirea sau lipsa initiala este remediata). alteori a unei perechi de functii (urmarirea-salvarea) sau ~hiar a unor grupuri de functii. 18) victoria (raufacatorul este învins). 17) marcarea.

Analiza schemei compozitionale confirma constatarea ca oamenii. întrucît acest final este un element definitoriu al b. apoi de a da o anumita desfasurare acestei functii. întîmplarile sînt uluitoare. decurgînd una din alta.. pîna la nunta care coincide cu succesiunea sau urcarea pe tronul împaratesc.. fantastice (AT 300-749) se pot încadra într-un singur tip compozitional. Propp conchide ca toate b. în b. incluzînd în acestea decesul temporar si invizibilitatea. auxiliarele eroului au un rol de capetenie.. si sa vedem ce faceau . grupuri de actiuni ce se desfasoara concomitent. ar putea fi denumit b. animalele si obiectele se dovedesc a fi "marimi echivalente". Povestitorul popular nu poate schimba succesiunea functiilor care se ~orînduiesc logic. In cadrul acestei scheme compozitionale se desfasoara variabilitatea. povestitorul are libertatea de a omite sau include anumite functii. (ceilalti)". de unde se poate deduce ca motivarile în b. de obicei cu o . Al doilea tip compozitional e cel cu profil episodic. el fiind caracteristic grupei AT 300-749.. fanta~tic se întîlnesc si miscari paralele. se observa ca exista doua tipuri compozitionale. dar pe care povestitorulle expune pe rînd prin formula~ "sa lasam pe cei doi .. Daca se tine însa seama de situatia initiala si de finalul b.ariante sau chiar noi tipuri. Acesta apare ca om pe deplin format. fantastic cu profil biografic. El se conjuga în chip fericitcu începutul.uatiainitiala cere anumite functii care nu pot fi alese oricum. în concordanta cu linia puternic ascendenta a b. el e liber în alegerea numelor si atributelor personajelor.. Nici personajele nu pot fi alese dupa atributele lor pentru a savîrsi o actiune anume. din aceasta categorie sînt mai scurte si mai clare. sînt recente si mai cu seama variabile.16 apoi ca fapte similare sau chiar identice sînt motivate cît mai felurit. din acest tip sînt lungi si stufoase. dupa orizontul si gustul povestitorului. De asemenea. acea~ta ducînd la crearea de noi v. iar metamorfozarile se tin lant. avînd anumite limite p~ care nu le poate încalca. iar sii. B.24-121). fiind tocmai opusul acestuia. cînd aceasta e miraculoasa. B. In schimb. desi în realitate si aici se întîlnesc repetari în ansamblul repertoriului. spre apoteozarea eroului. Tipul prim. analizat de Propp. insistîndu-se numai asupra unui episod din viata eroului. nici cea a elementelor "ale caror varietati sînt cuplate între ele prin legaturi de dependenta absoluta sau relativa". urmarind eroul din copilarie sau chiar de la nastere. întrucît toate acestea "au o structura monotipica" (LXX.. p.

O seama de functii ale primului tip compozitionallipsesc aici cu desavîrsire (marcarea eroului. b. o buna parte din cele nuvelistice (Ar 850-999). culmea exuberantei ce se poate închipui în ciclul vietii omului. B. Romanticii au intuit în el specia cu precadere poetica si s-au inspirat copios din elementele lui.). fara nu~nte intermediare. 480. într-o succesiune ce captiveaza mereu atentia ascultatorului. în acest tip compozitional se încadreaza b. 339-343). 470. actiunea desfasurîndu-se într-un plan realist. 332. soldat îmbatrînit la oaste etc. victorie si în final îmbogatire (prin prada luata. unele din aceste tipuri putînd primi o dezvoltare mai larga. în ciuda simplitatii sale compozitionale în comparatie cu plasmuirile culte. 736. dobîndita prin viclesug etc. droaie de copii si sarac lipit pamîntului. dupa tensiune urmînd destindere. Totul este zugravit'în' alb si negru. poate fi privit ca specia care încarneaza cel mai mult poezia absoluta. participarea lor este strînsa: deprimarea pîna la lacrimi cînd eroul este . au un numar redus de functii sau actiuni. el fiind rasplatit cu mari bogatii care alunga spectrul saraciei pentru totdeauna (XX. urmata de prejudiciere (vatamare). cu mai multe episoade. are rezonanta mai adînca. oferind suprema transfigurare a. 563. Prea putine din aceasta grupa enunta o interdictie. se observa si devieri. Probele puterii). apoi cîteva dintre cele fantastice (AT 330. actantii sînt fie abominabili. Pe plan national. Multe din aceste b. B. dupa cum în altele elementele fantastice pot fi eliminate. 745 etc. întrucît se misca cu familiaritate pe limitele superlative ale reprezentarilor. altele apar foarte rar.). realitatii. 564. fie idealizati în grad maxim. legendare (Ar 758-849). mînuit de un povestitor talentat reprezinta o culme artistica. Apoteoza în final e mai modesta. dar mai cu seama cele despre dracul prost (1000-1199). p. l!lespre dracul (uriasul) pacalit aduc în scena.). fara ezitari.). 713. apoi calcarea ei. Pentru auditorii populari cu mentalitate mai arhaicab. Farmecul sau irezistibil pentru carturarii care îl pot gusta vine din împrejurarea ca el opereaza cu situatii si mai cu seama cu însusiri absolutizate. casatoria etc. mai multe secvente de punere la încercare si solutionare (v. Considerînd cele narate drept întîmplari adeva~ate. Aderenta ascultatorului este deplina. Ciocnirile extrem de violente se termina printr-un final grandios si luminos.77 . 715. 670. pur nuvelistic. încheiate prin rasplatirea eroului cu bogatii (sau cu recolta cîmpului în litigiu etc.. dupa situatia initiala.

fiind independente de tipurile narative. partea expozitiva. dublata de alta estetica. S-a observat ca po'vestitorii mai rutinati ajung cu vremea sa dea o forma cristalizata unor crîmpeie din naratiune. Desi b. apoi asupra unor epitete care însotesc actantii de seama. urmata de exuberanta cea mai exultanta cînd acesta învinge.78 învins sau omorît. care da expunerii o pregnanta vizibila. sta marturie de vigoarea spirituala a omului arhaic care avea puterea sa creada cu toata fervoarea în plasmuirile· sale si sa le confere prin aceasta o existenta reala. vehiculate odata cu b. atît de necesara echilibrului psihic. De-a lungul vremurilor. capabila sa dainuiasca peste veacuri în memoria populara. Partea pur expozitiva este mai saraca. mediane si finale care pot încadra orice varianta. B. 9. forma lui are totusi un aspect închegat. sînt formulele initiale. îmbinînd formulele traditionale cu cele izvodite de ei. le-'a oferitm'ereu aceasta lecti~ de optimi~m. ele au scos lectia de participare totala la elementele naratiunii care le aducea descatusarea.. În ciuda conditiilor grele în care au vietuit. Contributia individuala se con~entreaza îndeosebi asupra dialogului. p. alaturi de însailarea personala a povestitorului care îmbraca restul naratiunii. B. prin zahastrii. prin pustietati" (5. ele sînt generale si fara culoare deosebita·. Încompunerea unei variante intra formule si formulari preluate din traditia orala. Ca: sa se sugereze spatiul enorm parcurs de protagonist. Povestitorul are o mai mare libertate în învesmîntarea naratiunii. arata ca el a trecut "peste 9 tari si 9 mari" sau ca aplecat "prin codru. b. este o naratiune în proza. Formulele initiale se pot desfasura de la forma simpla de atestare temporala "A fost odata ca niciodata" pîna la cele mai complicate care insista asupra veracitatii . Iar din jocul· fortelor sufletesti elementare. ele si-au mentinut treaza credinta' într-o viata mai luminoa'sa.: Cînd se dau alte detalii. Caracteristice b. Descriptiile sînt rare si redate în genere prin formulari cristalizate de circulatia urala. tendinta fiind cea de a reda prin verbele cele mai adecvate desfasurarea actiunii. b. dupa talentul si dispozitia improvizato'rica.299). I. a oferit straturilor populare o permanenta lectie de etica. slefuit. Iar apoteoza din final aduce pentru ei .0 adevarata descatusare: nici o alta specie nu poate provoca un atare joc al fortelor psihice. o insistenta mai mare denota influenta livresca. din' ciocnirile puternice dintre adversari.

guias) (5. "facea plopul pere si rachita mîcsunele" etc. umorul ce rezulta din acesta e o modalitate de introducere într-o constructie la care a prezidat criteriul estetic. iar ascultatorii trebuiau sa raspunda leves (sau popricas.79 ("de n-aL fi. formula mediana avea. într-o tara. Atari asertiuni contrastante au rol umoristic. p. Auditorii cu o mentalit~te mai evoluata interpreteaza atari asertiuni drept forme voalate de a arata ca actiunea relatata nu s-a întîmplat niciodata. printr-un schimb de cuvinte dupa modelul parolelor militare. nu s:-ar povesti"). Arareori. formula initiala încearca localizarea vaga a actiunii. caci. Formula mediana e mai simpla. schimbînd scena actiunii. pe alocuri cu unele completari spre a-i mari functia de sondare a a. atestata la noi într-o singura forma. potrivit viziunii arhaice. p.uditoriului. Astfel. Ea apare atunci cînd eroul pleaca. Originea maghiara a termenilor arata _ca atare final pentru ver:ificarea atentiei a fost preluat din cazarmile de pe teritoriul . p. formula anunta ca naratiunea e lunga: "ca cuvÎntu din povestejCa de-aici mai lunga si mai frumoasa este 1" Pe alocuri. un cuvînt din domeniul culinar: ciont!. "Cînd se potcovea puricele cu 99 de oca de fier" etc.: învatat de la pisica batuta. povestitorul încheia fomlUla rostind tare. si acela de a le verifica atentia.) referitoare la existente imposibile: "scria musca pe perete". bogat mare" (5. într-un "sac de povesti" etc. II. 77). de obicei la începutul unui nou episod sau motiv. în partea a doua. pe lînga rostul de a capta bunavointa ascultatorilor. în nordul tarii. cu tendinta vizibila de a crea buna dispozitie a ascultatorilor si de a le capta în consecinta bunavointa. (5. 1. adus de la Bucuresti. un bogatas. la sfîrsitul formulei initiale se arata si sursa b. Contrastul indica apoi si coordonatele neprecise ale actiunii. invocînd si anumite marturii ("Cînd se potcovea mîta cu coaja de nucafSi mergea la sfînta ruga". 472). p. fara sa-i stirbeasca din verosimilitate. Formula consta din doua parti: cea dintîi vrea sa sugereze lungimea enorma a spatiului parcurs de erou: "Apai s-o dus multa lume-mparatiejCa Dumnezau sa ne tie". "A fost odata Într-o pustie mare un pustnic" (LXXVII. se subliniaza si folosul celor ce vor fi atenti: "Cine-o ascultaf bine-o-a-nvata". 1. Cu totul sporadic. Colectiile autentice arata ca ele sînt folosite cu predilectie de anumiti povestitori: "A fost într-un sat. de obicei lipsind referirile la timpul ipotetic. 78~ 79). "avea ursul coada". 35).

care în fond nu aduce nici o precizie: "Si de unde am auzit-o. p. apoi pe unele plante: secara.. roata. sau chiar animale mici: rata. p. toate picioarele le bagara-n oale. prajina. în Bihor. carbune. 1. 79). viespe (LXXVII. Si cînd dedera sa puste. de acolo v-am povestit-o" (81 a. 86). Regional. coasa. aratîndu-se cum a încalecat povestitorul pe un fus. tai ara scaune.ine aici naintea dumneavoastra 1" (ibid. radacina. gaina. da sunt satul si astazi !") pîna la explozia ilarianta : "Venira niste tigani si luara niste cîlti. ele sînt alcatuite din doua parti. cu profil umoristic bine reliefat. cea mai des întîlnita fiind: "Am încalecat pe-o sea/Si v-am spus dumneavoastra asa 1" Ea e întregita uneori prin sistemul repetitiei enumerative. în aceasta se descrie prezenta povestitorului la nunta protagonistilor. finala propriu-zisa si o formula prefinala. 1. încît am baut si-am mîncat si-am petrecut. lingura scurta.l0l). maracine. în Moldova nordica.. în Muntenia subcarpatica si în Transilvania sudica.: "Da eu i-am lasat pe dînsii acolo bînd si petrecînd si-am venit si v-am spus povestea" (LXXVII. prin care se încheie b. Si 'baga. 'sob'a-mpa~atului. de la simpla atestare ("S-am fost si noi la nunta") la participarea la ospat ("si-a format nunta cu ea-nainte.. capsuna. cui.491). enumera feluritele_ încalecari ale povestitorului. p. ascunsa sub aceeasi formulare contrastanta. pe mine m-or bagat cu cîltii eia aco si vup! cu m. p. p. sa vedem unchiasu ce-a facut cînd a vint acasa" (5.79).. povestitorii folosesc o formula simpla utilizînd verbul a lasa prin care fac trecerea la cealalta scena a actiunii: "Sa lasam copiii acolo. 62). formula finala invita la corectarea povestitorului: "Cine-o sti . II. p.).. în alte variante formula prefinala se încheie cu indicarea sursei b. si astazi traiesc 1" (5. 10 m-am fost ascuns aco dupa . 66-71). "De unde am auzit-o. custura ruginoasa.taiara mese. se mai întîlnesc si alte formule care au o frecventa redusa. Formulele finale sînt mai variate si mai complexe.80 austro-ungar. Pentru indicarea actiunilor paralele.a în tun si dedera_ de veselie . v-am povestit-o" (ibid. cocos. Si facura petrecere mare. p. se insista asupra continuarii nuntii: "S-o ramas bînd si mîncînd/Si chef domnului facînd" (5. Uneori. nuia. corespunzatoare celei din formula initiala: "Si daca n-or fi murit. Cea mai' frecventa formula prefinala indica pe scurt longevitatea protagonistilor. apare o formula prin care se indica în chip glumet sursa b. Formula finala propriu-zisa.

si cetina pe copac si nasip în mare!" Cele' mai multe apar în dialog. Ea pare a fi influentata de formula finala a baladelor din Muntenia si Oltenia prin care Iautarul cere "sa-si ude gura". Unele din ele chiar au atare eficienta: dafinul.Multamasc dumitale... parinte al fetei frumoasep se deschide si se închide la cuvintele ei: . nu-s trei 1" pîna la "." Tovarasii nazdravani sînt aso~ ciati la grup prin formule ce sensibilizeaza augmentatia: . p..He-he-hei! Daca am un cal nebun/.Ce-i. mediane si finale.. stapîne. 81). Cataclismul produs de un zgomot urias are dimensiuni stihiale: "Muntii s-o cutremurat/si vaile s-o tulburat/si padurile-o picat 1". sporadic prin Muntenia. frunza pe pamînt. sa capete "cîte-o para" etc.Deschide-te. cumnate laudate! roade-mi-ai cioarecii-n spate! . în Moldova nordica. p.. iar multimea e: redata prin cîteva coordonate de întindere cosmica: "Cîta. 1. dafine. ca unde-s doi.... marga s-ajunga. versificate pentru a contura cu mai multa pregnanta o însusire sau o scena.. Cine sti mai lat. La drum lung.. uneori dezvoltata: "Cine sti mai lunga. zmeu sur/roade-nii-ai cioarecii-n c . Altele plasticizeaza unele situatii-cheie. unde-s opt. Expresiile cu functie de epitet însotesc eroii deosebit de proeminenti.. marga s-o întreaca 1" (28. formula finala se încheie uneori cu solicitarea unei recompense: "Apoi i-am lasat pe dînsii bînd si petrecînd si-am venit la dumneavoastra.. si nu-l pot opri pe drum 1" Adversarii se saluta prin formule care incita la încaierare: . noua 1" Auxiliarele solicitate de erou se precipita strigîndu-si mirarea si spaima: . Voinicul se scuza fata de zîna ce-l solicita sa o astepte: . p.81 mai lunga/Marga s-o ajunga" (5. "Abrunca mîndra si frumoasa/din tara femeiasca/care din cosita/floare-i cînta/care' din gura/aur si margaritare-i curge 1".Nici n-o prapadesc/nici n-o tomasc/îi buna asa cum îi 1" Cîteva formulari par ramasite din descîntece. se mai întîlnesc o seama de exprimari cristaliza te.Buna ziua.80). nu-s. PIatiti-mi-o" (LXXVq.. masculini sau feminini: "Petrea Fat-Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii". în b..283). calare pe-o roata si v-am spus-o toata. Alaturi de formulele initiale.. lumea o prapadesti/ori o togmesti? . Aceste formulari se repeta ca un cliseu ori de cîte ori revine în actiune personajul cu acea însusire sau scena respectiva. eroul îsi ia "comanac de jderI' opinci de fier/si bata de otel" sau "straie de primineala/si bani de cheltuiala/si cal de calatorit". .Hai.

. pentru a fi retinute de ascultatori. 1. si bucina ie". mai des reluarea propozitiei prin punerea la început a adverbelor cînd. ce sa vezi?". din placerea de . Cum . în consecutie. Alte procedee stilistice caracterizeaza nu numai b. Prin atare reluare.. (5. e repetata chiar propozitia în forma ei simpla: "Bucina ie."). e repetat nu imediat. cum ("A venit cu el acasa.. p. "Si s-o pus la culcat. :se întîlnesc chiar abuzuri în a prelungi dialogul. Pentru a se indica dimensiunile neobisnuite ale actiunii. 1. uneori cu functie verbala. La unii povestitori. îndeplinind deci functie descriptiva. pentru a atrage atentia asupra lui: "Odata era un om si el era foarte sarac. ajungîndu-se la un adevarat tic verbal. -Pluierul confectionat din salcia crescuta din Cenusereasa îngropata de impostoare cînta consecvent: . iar s-a dus"). care devine eficienta odata cu rostirea ei.87-105). mai rar verbul.Nu sufla. în expunerea orala. Dialogul ocupa un loc preponderent în b. la început. povestitorul insista asupra aspectelor capitale ale actiunii. s-ave sapte copii omu". ci si pentru zugravirea starilor sufletesti. substantivul. inima ma doare!" (5. Pe alocuri. 'Cîteodata.. dupa ce. oferindu-i în acelasi timp si un mic ragaz pentru a se gîndi la continuarea iirului epic. si bucina ie. II. Alteori. perfectul -compus.s-o pus la culcat. uneori chiar în chip abuziv. nimica vorba. 16).. drace 1".. cu reliefarea conflictelor care îi opun. interjectiile etc. apar cîntece care dezvaluie soarta tragica a eroului. ci -în corpul frazei. baiete.82 <leschide-te. între formele mai complicate ale 'repetitiei. se 'întîlneste repetitia sinonimica ("a Plecat ·dracu. . toate solutiile posibile. despre semnificatia numerelor. dezvaluirea framîntarilor. mai rar la imperativ. e repetat de 3-4 ori :substantivul. onomatopeele. sa iasa fata cea frumoasa. <levînt nebatuta!" (5. verbul e repetat de 3-4 ori la prezent. pe cînd adjectivul si adverbul sînt repetate mai rar. ci si celelalte specii narative în proza: propozitia incidenta -cu functie de paranteza.a enumera toate starile. omu. în tendinta de a le epuiza. fiind utilizat nu numai pentru aduccerea în scena a personajelor. p. raspunsurile la întrebarile diavolului se încheie cu formula "crapi. de baiat nesarutata. o mars oaia la dînsu . dar si 'În corpul replicilor.. Si cînd a venit acasa. tare/Valeo. el e delimitat de partea pur expozitiva prin particula verbala zice (ice). în unele b. 81-87). în b. p. Formele repetitiei apar din plin în variantele autentice.

. numai b. 19-20). Ilie (v. Potrivit legendelor. b. "fugit si el de raul stapînului". Copilul unui sarac este botezat de Dumnezeu care daruieste finului o vitea nazdravana. împaratul da VOlnicului bautura adormitoare. dar a ramas neînsufletit. Hai mai bine cît de încet" (69. Se afla un b. Contractul a fost facut pe lut (ibid. 24). "D-zeu i-a stupit si ei înviind a început a creste par pe dînsii" (52. 1292). nazdravani. p. l-a încalzit cu aburul sau si n-a mîncat tot fînul din iesle. Variantele provin din toate provinciile tarii. în vizuina. A fost binecuvîntat pentru ca a usurat nasterea lui Isus. iar celalalt b. erau înca salbatici si Adam le-a dat drumul dupa ce a tras trei brazde. Oaie Bou. aratîndu-i ca stapînul îl va duce în alt ogor "si iar ne da la bice. Prinsa la-plug "cu fiu-sau". a fost creat de diavol din lut ca sa poarte carul.279-280). b. Flacaul se duce cu cei doi b. In unele variante ale bas1nului despre animale AT 130. Diavolul îi prinde b. acela va fi taiat în cer "si din sîngele lui va ploua ploaie de foc~siva arde pamîntul" (52. dar i s-au pus paserile ceriului pe coarne si l-au înecat" (ibid.83 Berbec v. "boul i-a dat cu coarnele" (18. B. Dupa alta legenda. 17-18). acesta o sileste sa termine· peticul de ogor. care vorbea si care n-a vrut sa intre în corabie. nazdravan care calauzeste toata cireada de vite. Atunci. fiind îngrijit de evrei pîna la sfîrsitullumii. sau arunca cu fapul pe hot în gura cÎinelui (81 a. el se aciueaza dupa usa. atestat numai în folclorul românesc. p. p. p. va putea rezista vîntului napraznic care se va ivi atunci (LUI. "Si-ar fi scapat. rage atît de tare încît îl trezeste. p. p. La sfîrsitul lumii. dar vaca îl cuminteste. care "paste o falee de iarba pe zi si bea un iaz". cu conditia ca Adam sa-i dea lui "pe toti nepotii si copiii de la copiii tai dupa ce vor muri". în vremea potopului. era un b. iar cînd intra lupul cel schiop. joaca rol de capetenie în basmul AT 532*. dar un b. 82t B.. zicînd ca el va înota 40 de zile. p. între animalele plecate în lume se întîlneste si un b. 37). Aceasta îi face un b. Un împarat da veste "ca cine i-a ara lui o arie de arama si i-a samana si pan ce va asfinti soarele i-a aduce colaci calzi pe masa. aceluia îi da fata de sotie". pînala amiazi secera. p. evreii îl vor taia si pe pielea lui se va da lupta decisiva dintre diavol si Sf. Sfîrsitul lumii). 421). pîna la prî~z ara ogorul de arama. împinge soarele cu coarnele catre rasa- .

îi da cornul sau drept din care mînca . II. daca nu vor putea mînca într-o noapte tot fînul lui strîns pentru iarna. Nu vrea sa-i schimbe pe toata ciurda boierului si acesta decide ca sa-i ia b. Fata cea mai mica a vitregei. nazdravan. iar înapoia se tot împreuna iarasi". din coarnele lor creste vie din care curge mereu vin. celalalt muta soarele cu coarnele îndarat spre rasarit. Cînd îl ducea la pascut. în variantele basmului AT 511 A. muntii s-au cutremurat.. p.. "cît vaile s-au turburat.vea al trei- . Apoi îsi gaseste perechea nazdravana si cu plugul de fier ara lunca împaratului.ce inima îi poftea". "de-abia-i vede pe boi peste gramada cu gunoiu 1".. "De-abia zareste boii într-o margina . Un om sarac primeste de la Dumnezeu doi b. nazdravan fatat de viteaua daruita de Dumnezeu finului "pazia si ferea cirezile {.84 rit. p. învie stapînul omorît de bautura viitorului socru lovind pamîntul cu piciorul. Boierul cere sa-i are toate tarinile lui într-o zi. B. Fuge cîtu-n fuga mare la boi. 187-191).606-6Îl). A doua zi. Dupa ce mor. p. ceea <:e se si întîmpla (81 a. dar Dumnezeu cu Sîmpetru îl fac sa-si recîstige averea si sotia. Cînd zmeii îl cer din nou. Unul din b.J. rosii care se leaga singuri daca le seutura funiile. îl învata sa-i taie si sa arunce coarnele unde vrea sa-si faca scaunul de domnie: din coarne "s-au facut niste curti si niste ziduri mai dihai decît la împaratul" (52. seara cînd se trezeste. soarele va rasari de la apus. din cornul drept cresc "doi pomi sfinti" care rodesc "fel de fel de poame" (79. Dupa nunta. cetina de pe copaci jos au picat". "au dat cu cornul cel stîng si le-au sfarîmat zmeilor ograzile. zidurile si curtile. altfel îi va lua b. boiutii mei!" Boierul îi da toata . Dupa moartea b. tot cîmpul era arat si grapat. nazdravan. a început a mugi atît de tare. facînd o zi din trei zile. el trebuind sa:si paraseasca curtile (5. si au dat si cu cornul cel drept si le-au facut pulbere pe toate". 98-105). îsi cauta cireada si zmeii i-o dau cu conditia sa le lase lor darul de la botez. 'Cînd copilul a crescut.a sa' nu le prinda si sa nu le manînce zmeu". B. b. Sotia tradeaza secretul unui armean care îl alunga pe sot în padure. vazîndu-se singur. p. iar vacile l-au asteptat. punîndu-l sa parieze <:u armeanul ca a doua zi. Cînd trec Dunarea cu carul "apa se despartea înaintea lor si ei trece pe uscat. baiatul (uneori persecutat de mama vitrega) este ajutat de un b.averea c'elui sarac.. Dupa ce face nunta. Saracul adoarme pe brazda dupa prînz. duc cu carul zestrea fetei: toata averea împaratului. b. b. 196-198). si-i saruta:-Vai.

se fac "doua pasarele" care îl scot bucati din fîntîna.hea dreapta mîncari. un urs si un leu etc. 344). Fiind aruncat Chiparus în fîntîna. 409) sau scoate din urec. sau se lupta cu un purcel de fier si un b. p. zmeului. lupului. îl învata sa-i ia cornul drept care-i va da mîncare oricînd. b. (doua mere ce se pref~c în b. grasi pe care îi învinge. Fata ia 'apoi coarnele si fuge. îl aduc la viata de fiecare data. cîta frunza si iarba". p. Aflînd ca îl hraneste b. p.). nazdravan cu coarnele de aur care pazea singur cireada.189-193). p. nazdravan se lupta succesiv cu doi b. decid sa-I taie. lasara pe Piparus sa mearga în pace" (6e. V. B.103). carora se promite cînd va fi mire (52. Stapînul lui face ramasag cu alt boier ca vacarul nu minte niciodata. Petru o sabie miraculoasa si doi b. fara pereche pe care tatal sau îl vinde scump. 182-183). îl întregesc si îl învie (52. si baiatul fug în padure.553-555). Cînd Piparus Petru trece prin padurea lupilor "arunca pieptenele jos si îndata se facu un bou gras si avînd lupii ce înhata. cai. de fier. p. I. care "începu sa linga pe baiat. p. cu un lup. nazdravani se arata numai sfatuitori. Baiatul de la scoala diavolului (AT 325) de îndata ce se întoarce acasa se preface într-un b.. din cornul sau. nascut de obicei dintr-un bob de piper. O fata trimisa de boier îl momeste sa taie b. în alte variante. nazdravani care îl trimit la stapîna lor din palatul de aur (LXXXIII. p. iar din cea stînga vaci si oi (82.. Nu le poate baga decît cu ajutorul diavolului. p.). învins de b. în alte variante. 35). dar e rapus a treia oara de un b. baiatul îi ia numai cornul din care ies cirezile de vite (41. Fiul unui împarat întîlneste într-o cîmpie niste b. cu coarnele de aur.1150-1151). cu coarnele de aur ca sa-i manînce inima. apoi aduc apa moarta si apa vie. b. Fiul îm- . Uneori. 142-143). Cînd voinicul este omo'rît de impostor care îi ia fata scapata de la balaur (AT 320). sa sufle peste el . slab (se lupta sau cu un bou cu coarnele de argint. p. b. numaidecît capata viata" (35. "tavalit".85 lea ochi neadormit în ceafa cu care l-a spionat pe baiat. Baiatul calca consemnul si se uita în cornul stîng: ies "vite. iar cel stîng cirezi de vite. sau dupa ce sotia necredincioasa îi fura sabia si este din nou omorît (AT 315). dupa care fiul se reîntoarce în chip de om (81. Un vacar are un b. învierea voinicului e facuta numai prin puterile b. încît vacarul e prins cu minciuna (52. dar b. Baiatul nazdravan. b. oi. primeste la botez de la D-zeu si Sf. Aici. Metamorfozarile în ipostaza bovina sînt mai rare.

501). coarnele. III. b. hotul fura un b. 117-118). piere sub o rachita care scîrtîie si Pacala întelege sa vina marti dupa bani (82. de aur. trage de coada si e convins ca el a rupt-o (61. lupul dupa el. p. Dupa alte legende. Un b. de a petrece afara. divulgat de fratele mai mic este interpretat de cel mai mare ca petrecîndu-se numai în vis (5. 303). în vreme ce nevasta si pisica stau la caldura (5. 5370). a iesit atît de frumos din mîna lui Dumnezeu si l-a strapuns cu piroa~e ca sa-I urîteasca. cu bucati din coarnele sale. Vazînd ca aceasta nu mai cade. p. În snoave. 10). îi taie coada si o vîra în anusul celuilalt b. Dumnezeu a luat moara diavolului în chirie "pan va cadea frunza de pe brad". Nasa îi spune barbatului revenit ca vitelul de dupa cuptor (finul ascuns) a supt tot laptele. are cepuri de cînd lupul creat de diavol a alergat dupa acesta sa-I manînce. "numa pielea si ciolanele". 3). Dracul a intrat în trunchiul b. taie coada b. Prostul plecat la tîrg cu doi b. în timp ce finul-tigan mugea din rasputeri (5. Barbatul îl ciomageste zdravan. ca sa se usuce. îi da pe un car etc. p. Mosneagul de aur îl ajuta (LXXXIII. Ma~elarul crede ca s-a înnamolit în balta. p. Dumnezeu a lasat ca aceste piroane sa dea ramuri verzi (99. Hotul iscusit fura b. 3470 A). 89-91). Cel care vrea sa marturiseasca popii ca i-a furat b. în frig si noroi. îl divulga ca toti copiii cu parul rosu sînt ai popii (5. B. 649). urechile. p. XV. Diavolul a fost invidios ca b. si calul unui macelar. Ea l-a menit sa fie" tot verde si frumos si sa se bucure lumea dnd îl va vedea si de atunci bradul are în vîrf cruce" (52. si o vîra într-o balta. Ca sa scape de urmarire. Furtul b. Potrivit legendelor. Pacala primeste de la fratii sai invidiosi un b. p. de la plug. Brad. 5316). (AT 1415. p. 5307-310). p. Plugarii cred ca l-a înghitit acesta (5. dracul astupa gaurile pe unde iesea din b.. În unele variante ale snoavei despre hotul iscusit (AT 1525). . Pe drum spre tîrg.. 199-200). diavolul a batut o multime de cuie de fier în b. cepurile provin din cuiele batute de diavol. oamenii îl conving ca va avea pret mai mare daca îi taie coada.86 paratului care eliberase mosneagul de aur (AT 502) este pîrît de vizitiul care i s-a substituit ca s-a laudat ca poate aduce o pereche de b. 3415). dar Dumnezeu a orînduit ca din aceste cuie sa creasca crengi cu ramuri verzi (52. Acestea s-au prefacut în cepuri (18. acoperind-o cu ramurile. mic a ascuns pe Maica Domnului. Barbatul socoteste ca are aceeasi soarta ca si b.

p. Cînd au scazut apele potopului. IV. Maica Domnului a binecuvîntat-o sa nu se descompuna dupa moarte ca alte vietuitoare (99. Dupa legende. ea a descoperit izvoarele pamîntului. 971). 24. 482.). p. (52. ca sa scape de urmarirea dracilor. 223. 261). 971). Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". în cele mai multe variante ale basmului despre copiii cu parul de aur (AT 707). b. e înfatisata ca animalul cel mai fricos. p.în basme. Murindu-i copilul. Fugarii din casa diavolului (AT 313). 972). b. Uneori. se prefac într-un b. Dupa multe cautari "s-a-ntors îndarat aducînd o tîr' de pamînt în gura" (LXI. dar observa ca b. 226. p. de aceea b. în alte variante. 58-59). ea l-a bocit mereu prin buruieni si Maica Domnului a facut-o b. ea a fost femeie. reprezinta una din ipostazele eroului metamorfozat ca sa scape de urmariri sau persecutii. pentru ca acolo a gasit-o Dochia cînd a împietrit si prezenta ei e indiciu de izvor apropiat (52. 155.87 . p. si vrabia. a consolat pe Maica Domnului la moartea hai Isus: a avut si ea "noua brotacei" pe care i-au calcat "carele mocanesti". p. p. p. disperat ca e urmarit de toti. 234. se afla la izvoare. b. Din fata omorîta de impostoare (AT 408) creste un b. sfînta (52. sînt de aur (99. Socariciu-Ialomita). 231. p. a ajutat la facerea pamîntului pe Dumnezeu care i-a poruncit "sa care apa cu gura si sa care tarna pe niste beldii de urzica. b. De atunci. b. în basmele despre animale. B. 212). Ea a fost trimisa de Dumnezeu în fundul apelor sa caute pamînt. De asemenea. b. p. La început. Iepurele. Broasca. cu O pasare de aur în vîrf. f. v. din mormîntul copiilor cresc "doi brazi frumosi" care noaptea redeveneau copii si se duceau la mama lor sa suga (86. Fiindca aceasta a facut-o sa zîmbeasca. 93). e sfînta si cînd moare nu putrezeste (ibid. Noe a uitat sa despiedice b. Dupa o seama de variante. si vrabia sar cînd merg (38 b. Ea se naste din scoica tinuta în casa în noaptea de Pasti (LIII. 311). 73) si lovesc cu crengile pe impostoare. II. p. De atunci a ramas b. e binecuvîntata ca atare fiindca a adus vestea rastignirii de la Ierusalim (48. s-a latit pe mare. 284). Dracii se minuneaza si se întorc (7. sar în apa la venirea lui (AT 70) si renunta la . "Din sîngele pasarelei crescu la fereastra împaratului un brad înalt si frumos" (41. scapînd doar unul. b. VII. Vazîndu-se singure. Facerea lumii). b. iar vrabia s-a urcat în spinarea ei si asa au ajuns la mal. vrea sa se înece. 1.

v. sotul arunca în foc pielea de b. De la nunta mai avea 19 zile pîna la ispasirea blestemului. se tine dupa el. se oglindeste si în cîteva snoave. O fata de împarat e blestemata sa stea în piele de b. cine frige broasca. feciorii îsi cauta norocul acolo unde le cad sagetile. ea scapa de blestem (52. de aceea ea e mîncata numai de draci sau de Mama Padurii. la sfatul vulpii. aceea va fi sanatoasa" (60. cel mai mic se opreste la un lac unde o b. Ziua era b. p. VulPe) . ramânul manînca merindea turcului si pune în loc a b. iar Mama Padurii o b. ceea ce ·va provoca invidia împaratului. Repulsia fata de b. si frumoasa" (41. Dracul nu se astîmpara si Pepelea îl orbeste. B. Sotul nu mai are însa rabdare. 5. p. p. Alteori. 65) sau se va scoate din aceasta b. va fi taiata si fata împaratului "va lua împartasania din ea" (LXIV. a mînca broasca.. un drac i se alatura cu o broasca în frigare pe care o atinge mereu de slanina: "Mai drace. p. A celui mai mic a cazut într-o balta si b. eroul frige un porumbel. în padure. B. lovindu-l cu slanina înfierbîntata "de i-au pleznit sgîitii'~ (79. prefacîndu-se într-o "zîna gingase. Plecati la vînatoare. are proprietati curative. ca tu-i pati rau". dar dupa ce îl scoate pe mal. 269). "sfarîma tura de pasca din ea si dînd-o fetei s-o manînce. b.. p. I. se da de trei ori peste cap.576). în basme.:p. 992). viitoarea sotie a fiului de împarat e uneori metamorfozata în b. Ca aliment. numai b. Fratele orbit (AT 613).. salveaza de la înec pe omul ce îi promite ca nu va uita binele facut (AT 155). I. nu-mi spurca slanina. a mînca parumbu" (5. vindeca fata împaratului cu apa în care a fost scaldata "broasca care-i sub piatra cea mare de lînga poarta împaratului" (34. . în alta varianta. trezeste repulsii enorme. La moara dracilor. strigînd: "cine frige porumbu. B. 25). 16). 34). Uneori. se poate convinge "ca binele facut se uita" (38. iar noaptea se prefacea în fata 'fara se~man de frumoasa. 261). Farmecul e curmat de cuvintele lui: "asta sa fie logodnica mea". testoasa se tinea de nuiaua lui. dupa ce si-a recapatat vederea. de sub pristol poate fi de leac în chip magic. (S. I.. (AT 402). ea se preface zmeoaica si fuge "în cetatea mea de stecla cu iarba de matasa" (52. Plecînd în cautarea mireselor. p. care. 134). în cele din urma. 666-667). îi arde pielea. p. cînd b. p. p. 479). si plapînda. în timp ce Pacala îsi frige slanina. cauta sa-I piarda prin sarcini extraordinare (LXXXIII.88 sinucidere (5. I. vazîndu-i o sotie atît de frumoasa. 88-90. p.

Cu el a zburat Negru Voda peste tatari ca sa-si conduca oastea împotriva lor. e în stare sa insufle teama leului care se retrage vazîndu-l (LXXIX. sau numai în ziua de Ispas (LIII. C. care traieste si azi. Apoi pleaca în padure unde întinde o plasa si se ascunde în vizuiJ:la unor lupi. Cînd Maica Domnului nastea "în cosarea vitelor lui Mos Craciun". V. Auzind hotarîrea stapînului. carnea de c. cazui aici. p. unde au fost prinsi de .~ Cal.. ca n-aveti credinta.. Negru Voda n-a putut alunga pe tatari pîna ce a intrat herghelegiu la craiul unguresc de la care a primit un mînz "flotocos si alb ca oaia" si cu aripi îri par. M-a lasat sa mor aici" (92. 59-63). el sare si fuge. Acum. p. a fost creat de Dumnezeu "sa slujeasca gîndul omului". spunînd omului: "Sa te manînce. e spurcata" (99. batrîn e destinat fiarelor sa-I manînce. Dupa legende.. Stapînul meu a încalecat pe mine de cînd eram de 2 ani si l-am purtat cum i-a fost drag . c. în basmele despre animale. în disputa dintre sarpe si om (AT 155). c. p. A fost încalecat întîi de Eva. Fiindca nu era însufletit. "De atunci . 280). c. 542). s-a vîrît în el fratele diavolului (52. 23). Dupa alta legenda. a descalecat dupa mine. p. 247). I. înfrîngîndu-i pentru totdeauna (65. 18). s-a luat saua si frîul din cap si mi-a dat o suta-n cap. A fost totusi blestemat sa nu se sature niciodata. p. trecînd prin ast noroi si eu fiind batrîn. El . a fost facut de diavol din lutul scos de pe fundul apelor. tine partea sarpelui. momindu-i pe toti în lat. Stefan cel Mare a avut un c. p.:c . c. da cine-l poate prinde?" (12. p.. îl roaga sa-I hraneasca 6 saptamîni cu miez de nuca si lapte dulce ca sa-si recapete puterile. "paste prin paduri. p. Toti lupii si toate vulpile se aduna sa-I sfîsie. c. 143-144). nu s-a linistit nici o clipa "a sta cu botul prin iesle sa manînce" si a fost blestemat "sa nu mai aiba sat" (92. 54-55). c.

cum sunt la tigani. Fiul cel mai mic îl încearca pe rînd la c. Da el cu frîu-n cap: poc 1" Dar dupa ce se satura de jaratec si eroul îi pune frîu-n cap. Dar dnd stapînul îi duce ovaz. c. Vine un c. dar nu se potriveste niciunuia. fiul cel mai mic al împaratului. parosi. Avîndu-l în sa. c. p. intervine chiar împotriva dusmanului. p. în sfîrsit. 261). c. lbveste din nebagare de seama c-iIfrîul în' teasta uriui c. apoi la c. La coborîrea pe pamînt. cere c. 21-22). cadea jos. negri. p. Cînd se întoarc~. si eu ma prapadeam" (5. c. recunoasterea c. aruncîndu-si stapînul în înaÎtimi s~u urcîndu-se cu el în nori. C. îsi razbuna loviturile primite. acestuia. El e cel care îl poarta pe stapîn la departari mari. furnizîndu-i pe deasupra hainele necesare si alta recuzita miraculoasa. p. cu pielea si cu oasele". în basmele fantastice. Uneori. de cele mai multe ori fiind unicul lui tovaras. Se duce sa manînce jar. prin degustarea unor alimente cu însusiri germinative (mar. se dovedeste un sfatuitor pretios care ofera stapînului solutia cea mai nimerita pentru a iesi din impas. Feciorul ia 'o caldare de jaratec si o pune între c.9@ stapînul lui (18. se preface într-uriul frumos care îl invita sa încalece. peste. nazdravan este obtinut în genere pe patru cai: nastere miraculoasa. c. slab "nenorocit! Sa fi suf1?-tasa oleaca-nspre el. cînd paste holda sau fura merele din pomul miraculos si. Recunoasterea lui se face de obicei prin proba de jaratec. de pe gard si "îndata stete dinaintea lui un mînzoi de cei rai. Gustînd din spaIaturile cestii din care a baut împarateasa potiunea germinativa. 421). la soare si în luna. O iapa batrîna de 105 ani este hranita cu farîmiturile de la bucataria împaratului. de obicei sfatuit de o baba. regasirea calului de mire al tatalui. Alteori. el se asociaza cu animalele în calatorie (AT 210) si rupe cu copita dintii hotului (81 a. El îl hraneste pe stapîn. Rolul sau este multiplu. c. Uneori. Apoi el participa la lupta cu adversarul. muream Si tu. prinderea c. îl întreaba cum s-a simtit: "dacamaisedeai numai doua minute. daca-~i dideai cu frî~-n cap mai tare. de mire al tatalui se face cu ajutorul frîului sau care trebuie sa se potriveasca numai lui. ea naste la 11 luni "un mînz tot numai cu parul de aur" (5. Dar mai presus de toate. obtinerea mînzului nazdravan prin pazirea iepei în trei nopti. tatalui sau de cînd a fost mire. rosii si la c. 290-291). anumite buruieni). nazdravan este cel mai de seama ajutor al protagonistului. învingînd c. I. îi cere "o covata de jeratec" de trei 1- . albi. II. în multe basme.

de aur (5. îmbracat într-o pi~le de urs si frîul în'tr-o pi~le de sarpe.. Uneori. 6-7). p. be. apare îndata si cere "da-mi trei zile ovas si trei zile jaratic" (5. de argint si de aur. prinsi îi dau voinicului cîte un fir de par prin care pot fi chemati la nevoie (LXXXIII. p. p. nici cînd îi sta la ffi3. c. 386-389). C. Ca sa poata pleca. 385). Baiatul. 40-42). Acestia sînt atît de puternici. C. nazdravani ffi3. de ~ire al tatalui: . Trecînd prin pldurile de arama.i pot fi cîstigati prin puterea de a-i stapîni calare. . apoi de opt si zece stînjeni. voinicului "l-au bagat de doi stînjeni în pamînt". Cînd vrea sa participe la luarea coroanei asezate pe un stîlp. sclichind ca cel mai fain parip împaratesc" (7. nazdravan este deschiderea camerei interzise. necheaza puternic si se duce cu el s3. intrat servitor la niste batrîni ai caror ochi au fost luati de iele. de argint si de aur (5.91 ori. În absenta lor.. 344). scutura frîul iesta. Voinicul îi încaleca îndata. o deschide si zareste "un cal de aur. p. Calul mînca jaratic si baliga galbeni".Tu-tu-tui. p.. afara. c. nu-l dai de sub tine nici cînd îi merge la cununie. de arama "o zburat cu dînsu de 12 ori înaltu cerului si de 12 ori s-o bagat în creile pamîntului". si cînd stete pe pamînt. sara peste glodul întins pîna la fata împaratului. La fel sînt supusi c.. voinicuLrupe cîte o frunza si apar pe rînd c. 1. Atunci îl recunoaste stapîn.. nici noaptea . îsi lasa amanet capastrul miraculos: "cînd îi avea nevoie de mine.. de argint si c. II. Alteori. pînl nu vei avea staulul tau si mosia ta" (79. Cenusotca scutura capastrul de arama "odata fu un cal de arama" care îi ofera "haine de arama" înainte de a pleca.. era luciu si neted. fara sa-I poata arunca jos. de arama.. se scutura o data si sare afara . De cînd tata s-o-nsurat / Nu te-ai gatit de culcat?" C. c. ci "sare în fîntîna. nici ziua. 332). p. sa scuturi numa de capastru-asta. O forma ciudata a prinderii c. c-am s-ajung eu la tine". Simpla scuturare a frîului însotita de o formula invocativa e suficienta pentru a gasi c. 235-250).s1si oriunde te-i afla. Cînd îl scoate . jurînd pe palos si dîndu-i un frîu: "Cînd t-a hi limba mai amara. nazdravani care pasc holda sînt prinsi de Cenusotca cu ajutorul unui soarece care îi da capestrele în mîna. !. C. este prevenit de 'acestia sa nu caute într-o camera. asezata în foisor. Nici nu bea apa din galeata. nazdravan este captiv si se roaga de voinic sa sparga zidul ca sa-I elibereze (LXXXII!. calut de strîge . În chip similar sînt chemati c. încît numai suflînd asupra c. p. argint si aur. Batrînii îl sfatuiesc la plecare: "calul s3. ca eu vin si t-ajut".

dar o data la sapte ani.. Abrunca. p. încît initiativa apartine c. Mînzul fatat de acesta e atît de mic. unu ca gîndu si unu ca vîntu!" (5. 14 spline. 1. Mînzul nazdravan mai poate fi fatat de un tîntar de la Marea Alb~. îsi poarta stapînul la departari mari cu viteza dorita. II. p. .. baba aduna inimile celorlalti mînji într-unul singur care are înfatisarea cea mai urîta. 156. în gura unui sarpe". Voinicul arunca în gura sarpelui cîte o oaie ca sa scape un mînz. Ca sa-I însele pe viteaz. putîndu-l purta "ori ca gîndu. si înfrîna calul. 390). Mai proeminent este rolul de sfatuitor al c. 178). Iapa). feciorul alege mînzul cel mai urît care""Sedovedeste a fi nazdravan. stapîna tarii femeiesti pune pe baiat sa-i îngrijeasca cei trei c. C. la indicatia c. "un cal ca doru. peria-padure (41. p. feciorul baga mîna în urechea dreapta "si scoase niste frîie de stralucea. Dragan Cenusa alege calea intermediara: "Daca om mere ca vîntu. voinicul însa are grija sa arunce în gura sarpelui mai multe oi si vite si iese cu un mînz întreg cu care nu-l mai poate ajunge zmeul ce i-a rapit sotia (51 a. 1. Iapa nazdravana sade în fundul marilor unde "fata de trei ori pe zi . p. "vorbesc laolalta . aruncate de fugari. 1. Din urechile c. c. zmeului obtinut de la aceeasi baba.92 adica trei ani în calendaristica basmului (v. se prefac în obstacole: gresia-munte.. au chiar cîte o dimensiune spirituala. p. dispune si de o seama de ustensile de care va avea nevoie stapînul sau în lunga-i calatorie. p. Viteza desfasurata e de obicei consecinta conformatiei speciale a c. 342). în timpul fugii. 26). apoi sapte sau opt picioare. Sfatuit de animalul ajutator din ultima' ~oapte sau de un soarece. Dar pe cîti pasi facea. v. si baga mîna si în urech~a stînga si scoase si pentru el haine" (3. fara sa mai fie ajunsi de c. ne prapadim. ori ca vîntu". Daca-om mere ca gîndu. C.Da-te cu spinarea-n vale sa pice zmtul alb de pe tine sa se faca prav si vina jos" (5. Tîntar). p. Uneori.. ori ca vîntu". p. el are "un corn în frunte" pe lînga cele 24 aripi (3. eroul este atît de pasiv în ceea ce întreprinde. de la iapa nazdravana se obtine prin pazirea ei în trei nopti. tot la fel! însa merem lin ca vîntu-tremurînd pamîntul" (5. El poate avea astfel doua sau noua inimi. pe atîta tot crestea" (7. 342). Mînzul obtinut de zmeu avea un picior mîncat de sarpe. C. sînt luate obiectele care. dupa cum poate fi cu aripi de la 4 la 12 sau chiar mai multe.. 284). Adesea. încît "abea îl vedeai . Astfel. uneori chiar mai multe.ca era frati caii . 211). Pus sa aleaga între "ca gîndu.

în calatorie.Rumpe-o. c. voinicuI nu se îndura sa treaca "pîna nu rump o pana din padurea asta s-o pun în chivara me s-arat si eu . feciorul nu stie ce sa faca. ca ~ fi cum a vrea Dumnezeu" (ibid. . ea e sfatuita de c. da din tine iese fum si din mine iese foc" (5. 11-13). într-o masea bortoasa. pe unde-am umblat. Musuroiul din zare. de otel . fata e sfatuita de c. cum sa ia curmalele din gradina ursului. "sa te fad un purece si sa te afunzi în gura mea.93 în întregime sfatuitorului cabalin. protagonistul basmului se calauzeste dupa indicatiile c.. în continuare. p. întocmai ca în Harap Alb. p. ca acolo nu te va afla sa te mînce" (7. Cînd i se da sa aleaga inul de mac. c. C. p.. Gasind o aripa de pasare. încît c. îl avertizeaza: "De vei ridica-o. e suficienta atingerea capatînii cu frîul (7. p. peste ape. 386). înca ti-a pare rau. Cînd fata pleaca îmbracata ca baiat (AT 514). Cînd trec prin padurile de arama... se preface capatîna de c. Cînd pericolul este iminent. apa vie si apa moarta de unde . iar cînd stapînul va avea nevoie. stie sa se prefaca într-un obiect care nu mai atrage atentia.sa aduca pielea zmeului cu pietrele pretioase. 530 si 531. 10). îndeosebi în tipurile AT 314. o cosita de femeie. . argint si aur. Harap Alb se dovedeste un neajutorat care aproape la fiecare sarcina primita trebuie sa fie sfatuit de c. sa ghiceasca soiul vinului'.. p. în fund. nu se poate opri de a nu-l probozi "Tot plîngînd vii la mine de cîte ori vini" (XV. de nu vei ridica-o. îi desluseste semnificatia detaliilor peisagiste. printr-un salt. este tocmai împaratia cautata la care îl duce c. Scena se repeta cînd trebuie sa consume mîncarile si bauturile. c. operatie dificila pentru care c. p. dar c. sa ma potcoveasca cu stramosul otelului ca sa pot sui muntele de glaje" unde locuia aceasta. 1. 1. 514. deci ie-o. ceea ce mareste enigma. apoi curtea ei (7. care e fata împaratului din cele doua îmbracate la fel. 293). stapîne. Obiectele gasite au de asemenea semnificatii opuse. se pricepe sa-I ascunda. c.. 391). 10) sau scuturarea frîului (5. solicita "faurii . sau un simplu "ciolan". Intrînd în tara "strîgelor si a maiestrelor" feciorul împaratului e învatat 'de c. 8).. "nacajit si plînge" si acesta îi aduce aminte ca are aripa furnicii. capatul de la tulpina al betelor. p. zau. Cînd prezenta lui încurca desfasurarea actiunii. ti-a par~ rau. din ce neam se trage împaratul. sa aduca pe Ileana Cosînzeana. Ajunsi la cetatea cautata. el se duce la c. sa nu se sperie de tatal prefacut în urs. îl învata pe voinic cum sa prinda cele trei pasari de aur. apoi în balaur cu "noua capete".

Sarcina de a. I. p. învata pe baiat chiar cum sa îmbrace hainele scoase din urechea stînga. si cînd 1-0 prins odata pe viteaz si cînd 1-0 trîntit de pamînt. nu poate. voinicul îl blindeaza cu noua piei de bivol lipite cu rasina. De aceea. încît a treia oara nu mai poate fi dreasa tocmai pentru ca fata cea mai mica a împaratului sa se îndragosteasca de stapînul lui (41. 489-:-490). si cînd o prins a rupe din baba " (ibid. c. c. apoi cum sa se poarte ca argat la zîne ca sa le poata fura hainele. încît la. si l-au scos de-acolo s-au suflat pe dînsu". este omnipotent.da nu asa tare . sa schimbe florile ei vestejite cu cele verzi ale zmeului. II. I. 124-128). Dupa ce intra sluga la gradina împaratului. c. p. Uneori.. 265).. Cînd încep lupta.. p. 216). 1-0 facut în nouazeci si noua de bucati. lui îl potriveste suflînd "pe narea de ger. nu: mai putu misca nimica" (5. singur lupta cu adversarul care a omorît pe stapînul s. 160-166). sa ajute pe zmeul care i-a promis c. urma se declara învins (5. p. nazdravan participa în chip decisiv la lupta stapînului sau cu adversarii. C. Cînd oastea împaratului adversar cotropeste tar. II. cît laptele ramîne numai caldut. c. suflul c. cînd s-o zvîrlit. o crapat drept în doua" (5. p. I. C. strica toata gradina. musca din carnea armasarului.94 "se bat muntii-n capete". În timp ce voinicul se lupta cu zmeul. cum . Baba fermecatoare care a omorît pe fratele voinicului e constrînsa de c. sau se încaiera cu cel al zmeului si odeta cu decapitarea acestuia "calutu lui cînd 1-0 prins odata pe calu zmeului si cînd 1-0 izbit odata de pamînt. la sfatul c. 256-258). aduce herghelia de iepe pentru a fi mulse spre îmbaiere (AT 514) implica o lupta mai dîrza cu armasarul ce conduce herghelia. Cînd eroul trebuia sa se îmbaieze în laptele fierbinte al iepelor.a.. sa prefere grajdul cu cai gradinii cu flori-si sa aleaga sabia ruginita si nu arme cu podoabe (41. Cenusotca singur i se opune "calu lui numa de sufla cu-un abur si armata lui cazu jos 1" A doua oara. zmeoaicei este învins prin obstacolul pe care i-l creeaza c.au (AT 303): "calu. sa divulge unde l-a îngropat: " s-o prins-o de dupa cap. nazdravan al voinicului care "tîpa apa fara fund din copite": oricît arunca "para de foc pe nari" c. C. 263).. p. zmeoaicei ca sa usuce locul. înviindu-l (ibid. c. "calu lui numa de sufla . 21-22). Adesea. zimbrul cu stea în frunte (5. S-atunci s-o dus pîna-n creile pamîntului ~nde-o gasit pe ~tapîn-su . pe cînd acesta rupea din pieile ce îl captuseau.. p. p. nazdravan. I.armata lui ramase-ncremenita.

I. p. dar fata. fiindca au crapat inimile (v. c. pentru a-l învia (52. 50). care înconjura într-o clipa. Uneori. '911-913). II. p.:si piarda "puterea cea nazdra vana . duce dupa sine toata herghelia (52. . p. Mazaran ajunge la o stava de c. încît împaratul. Fata mosului cea cuminte îngrijeste în casa din padure o capatîna de c. I. Uneori.. p. Pentru a-si ajuta stapînul. de trei ori. Dupa ce stapînul sau iese din baie. dar armasarul moare. p. serveste si pentru masurarea vitejiei. vine un cap de c.rasi cu narea de foc" înfierbîntîndu-l. daruit de Dumnezeu si SI. p. 864). Acesta vine cînd suiera din frunza sotia voinicului si omoara toti c. C. 213). 519).. împaratulu'i (52. are numai însusiri malefice. nazdravan poate fi . p. de îndata ce biruitorul îi pune capastrul în cap (83. c. 865). . c. au secat de tot izvoar~le". cînd intra în el. La miezul noptii. sau (AT 530 A) pentru a putea dovedi apoi ca el a procurat leacurile miraculoase (42. care are curajul sa-i ia inelul din deget. I. El face Dcolul. Mazaran îi manînca inimile si devine de 99 de ori "mai tare decît cum o fost" (5. unde se afla apa moarta si apa vie. moare pe loc (7. sa-i dea de mîncat :si· sa-i caute în cap.95 e mai !bun de scaldat". p. Probele puterii). Vîlva învinsa în lupta devine c. C. în unele variante ale basmului AT 563. c. El se arata recunoscator chiar redus la o capatîna dec. care cere fetei sa-I treaca pragul. Petru ca nasi îl poarta în desagi pe baiatul taiat bucatele de zmeul îndragostit de mama lui (AT 510) tocmai la Sf. se preface calugar ca sa ademeneasca fata în corabie (LXXXIII.p. care se balega s bani (LXXXIII. 489). Cumnatii lui Cenusotca sînt înfierati pe spate de potcoava c. p. 15). 1158). C. 471). unde i se da armasarul de 99 ani cu 99 de inimi ca sa ocoleasca lumea de trei ori.de . pot face paza în jurul tîlharului spînzurat.. se preface în soarece si roade ata cu care era legata cheia de gîtul zmeoaicei (5. 512). între darurile miraculoase pe care omul sarac le obtine cu ajutorul margelei (mesei) nazdravane este si un c.chemat scuturînd un fir de par din capul fetei de împarat care s-a însotit cu yoinicul (52. pamîntul (ibid. p. pîna îl va încaleca cineva (83. Uneori. p. omul e pedepsit sa ramîna c. 672). Ca sa. Dumnezeu daruiestecelui }'>lecat a-I caute un c. 685). p. p. ·eroul primeste de la împaratul invidios (AT 465) sarcina de a aduce arrnasarul "din fundul marii". Altadata. Fata e rasplatita (52. Un atare c. 15).suflaia.. Iapa unui popa fata un mînz "solomonar si cum s-a ivit el pe lume . Dumineca.

reprezinta în genere un mijloc de pedepsire. p. Pedepse). (60. Vilis îi taie în bucati (81.. v. (81. Vrajitorul prefacut lup înghite c. în snoavele propriu-zise. p. mirelui pe care îl cîstiga (52. c. Sufletul fetei care s-a spînzurat a fost prefacut în c. Intreceri fuga). la locuinta lui.. acesta a devenit imediat om (52. si daruit unui tigan sa-si care carbunii cu el (5.. voinicului. p. Impostorul care a pretins ca a omorît balaurul este legat "de coadele a doi cai neînvatati si dîndu-le drumul l-a rupt în doua" (41. pusi pe doi c. daca îi pune capastrul în cap. Frecventa este pedepsirea prin legarea de cozile c. Constantin. 295). 480-484). dracul se razbuna pe o mireasa care îl înjura. p. deghizati în saraci. I. pe ucenicul aflat dormind. împaratul trimite în dar doi c. e luata în' . Fiindca a strigat c. 32i. I. Un baiat sarac intra sluga la diavol care îi da sa lucreze cu un c. Strigoaica poate preface în c. în spate în jurul lacului (AT 10S2). aveau un rel important. care petrificau pe cine îi încaleca. pica si bucatica din trupurile 10r"(86. în vechiul sistem al pedepselor. 1284). Alteori. voinicul cîstiga purtîndu-l între picioare (XV. apare si ducerea unui c. intrînd în ea în ziua nuntii si dînd un vînt de sare acoperisul casei. pentru ca nu i-a primit la ospat.83). într-un basm-snoava. mînzul va trebui gonit în galop în jurul satului tot timpul cît sta popa în biserica dumineca si atunci "vor începe izvoarele a slobozi apa-n fîntîni" (60. 66). placîndu-i a fi înconjurat numai de bogati (ibid. v. Prevenit de o baba. popa de catre Dumnezeu. 862). prefacînd-o iapa cu care aduce lemne (ibid. fermecati. Omul bogat este prefacut de D-zeu si Sf. popa e prefacut c. p. 357). 195). p. Nasa pune ramasag pe c. slujindu-i apoi de c. 781-782). încît "unde pica nuca. p. IV. p. Petru în c. iese din groapa si încaleca pe mormîntul prefacut în c. p. p. 96. Ca sa-si omoare nora. blestemat de maica-sa sa n-aiba odihna în pamînt pîna nu-i va aduce fata (AT 365). ucenicul de fierar nu doarme si îi pune ei capastrul în cap. în întrecerile cu dracul (zmeul) cel prost. p. "de 1" împotriva interdictiei. II. de catre necuratul si pus mereu la carausituri (52. 374). Metamorfozarile în c. trupul este taiat în bucati si pus într-lln sac gaurit. 25). alaturi de un sac cu nuci.96' solomonar". p. Feciorul cel mare al unui sarac este facut. p. dar fiindca nu vrea sa-I primeasca în curte.

se confectioneaza o t:. din curtea bisericii pentruca îl credea fara stapîn (5. Camasa. 5315)... sau ca a cazut din copac îIi spatele c. Hotul încaleca în gluma c. p. 5321). (5. 9). 5454). o croiesc si cos c. avînd putere apotropeica. fura si c.I). a.iapa ou mînzul dupa ea (5. dar solomonarul. De seara pîna în zori torc cînepa. Acesta îi taie coada si o înfige' în drum. tiganului moare de foame si stapînul se razbuna. dar e prins si ciomagit (5. în verde îsi pierde identitatea de îndata ce ploaia spala vopseau a (5.judecatorulle da dreptate pagubasilof. ca sa nu fie atinsi de molima (LXV. Omul plecat cu c. 5325).dacaghicesc ce are el în buzunar (5. De obicei. femeiesti au fost facute de diavol. dar nu stia unde sa le aseze. tes pînza. 4932). . C. dar nu se mai întoarce 'Cu nici unul (5. caci ea îi da puterea asupra balaurilor (XXXI a.52. 5324). Dumnezeu le-a pus pe umeri (52. 420-421). C. într-o . p. p. batînd. iar iepurele. o dezgroapa. porni:tcu el (5. apoi îl convinge pe pagubas ca a intrat c. I. de piele. A furat c. 5320~. f derîdere predilectia tiganilor pentru c. Astfel. vopsit. O pun într-un par la marginea satului. 5304..ingura noapte. sau marturiseste c'a i-a stat în drum si a vrut sa sara peste el.ul e: luat drept ou de C'. 4926) sau se duce calare sub pretextul de a-i aduce celalalt c. Dupa o legenda. înainte de a-l fi pierdut stapînul (5. stîrnit de bostanu1 plecat pe coasta. anume. unuia care dormea fiindca n-a vrut sa~lderanjeze din somn (5. A fost închis pentru ca a gasit un'.c. în pamînt (12. 5452. 5702). mînzul care a iesit din ou (. celelalte iepe (5. C. 769). 143). 5313). p. care îl urmarea mereu (5. 331-332). 5718). iarba cu barosul (5. 4973). sa-I ajunga pe cel ce i-a luat de la sotie scroafa si carul cu boi.. Parintii o îngroapa la nastere.bostq. "camasa de izbînda". Solomonarii se nasc îmbracati într-o c. A furat c. Cînd li se fura c. Cel prins asupra furtului marturiseste ca numai doi erau c. vîndut de tigan nu manînca fier si omul nu-i poate pune frtuB. si clocit de femeie. Cînd gaseste o potcoava. si dispare eu el (5. 5319). O femeie . p.adesea mai multe fac o c. împotriva ciumei sau holerei. îi da hotului sa tina de c. 5329). pe care i l-a furat.5326). Hotul se da de gol cînd nu stie cu care ochi nu vede c. Hotul marturisesteca a furat doar un capastrudecare se tinea o . t6t satul trece pe rînd prin gulerul camasii tinuta de un om. dupa ce creste. furat (5. dar tocmai at~nci c. altitele c." -J ~ ~.

477). C. "se îmbraca în camasa de izbînda" si se duce la casa din padure unde izgonise copiii. Trei frati saraci nu se pot însura pîna ce o· vrajitoare îi sfatuieste: "Puneti sa va faca o camasa în care sa intrati toti trei fratii. p. p. fetei ca semn ca o vrea de sotie (52. O anumitac. Miezila si Zorila (v. Fiul împaratului scoate aceasta c. rasplateste pe voinicul care a slujit-o un an ca sa scape de blestemul parintilor cu o c. se trezesc si se iau la bataie. Astfel ei sînt adormiti de c. 827). acolo va sînt scris~le'" (41. p. apare si în unele variante ale basm ului AT 516. într-o seama de variante ale basmului AT400. C. 1. p. 282). mama celor trei frati. 1031-1033). de pe fata.ielelor. e încarcata cu felurite însusiri magice. Atare c. primeste de la Sf. Serpoaica. Acestea nu pot redeveni oameni decît dupa ce sora lor le-a facut sase c. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. c. retinîndu-i ca sa le-o dea.98 în basme. II. 595). poate fi si arma de aparare miraculoasa. p. fara sa se uite înapoi si sa se îndui~seze de rugamintile ei (52. împarateasa. redevenita fata. Voinicul prefacut sarpe daruieste c. Un baiat servitor la norocul lui (prefacut în "cucoana") primeste. Voinicul prefacut cerb de zîne redevine om numai dupa ce trece prin c. si "o camasa prin care nimeni nu putea trece" (41. p. otravita provoaca moartea temporara celui ce o îmbraca. îi preface "în sase lebede si-i blestema sa se duca peste noua mari si noua tari". 444). pîna ce mama lor le spune ca sînt frati si trebuie sa salveze pe fiica împaratului (5. Sotia plecata în cautarea sotului fugit pentru ca i-a ars pielea de sarpe (AT 425). 520). Sotul în piele de animal (AT 425) îsi blestema sotia sa nu nasca pîna ce nu va atinge-o el. nici o boala de tine" (52. p. fara sa vorbeasca". nOClve 'Sau binefacatoare. voinicul se casatoreste cu zÎna careia îi fura c. dar eficienta ei e împiedicata de relatarea tovarasului credincios care împietreste din aceasta cauza (LXXXIII. într-o singura noapte. mama vitrega a sase copii pe care îi persecuta. pe care.). Murgila) face cîte o c. p. p. în timp ce acestea se scaldau la:Muntele de marmura (LXXXIII. dar si ea îl blestema sa nu-i poata . 251). 182-183). din fir de paianjen care o apara de Mama Padurii sa nu-i suga sîngele (LXXXIII. Miercuri o c. Serila. daca o îmbraca. "fara sa rîda. în variantele basmului AT 653. 41 si urm. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea din sulitele voastre.. p. 518). ea învie si se casatoresc (42. cosînd pe ele "numai stele si luceferi" (51 a. 1. poate indica viitoarele sotii. "nu s-a prinde nici un rau. între altele. p.

îsi scoate sora din fîntîna (60. se întîlneste si cea prin care împaratul cere fetei istete sa vina "nici cu camasa. iar apoi redevine urs (52. nici fara camasa" (AT 875). v. 213). v. Fratele este trimis de baba fermecatoare sa aduca c. orbita de impostoare. în basme. Catea v. Baiatul care bea din urma de c. Feciorul unui împarat. (AT 510) face o c.sau sa-i albeasca "camasa de mire cînd ti-oi spala-o eu" (79. si "se facu un cerb mare si frumos. cu soarele în piept (LXXXIII. Dupa ce' sora-sa este aruncata î~ fîntîna de impostoare. între sarcinile da te celui pîrît de invidiosi se afla si cea de a aduce c. c. dar îl închide în pivnita. disperat. p. pîna ce acesta. e o· fiinta proteguita de padure si "crengile copacilor singure se pleaca ca sa manînce muguri" (LIII. spinteca pîntecele unui urs. p. recapatîndu-si astfel vederea (86. împotriva sfaturilor sorei.99 nimeni spala petele de sînge de pe c. 44). Sotia da sotului la plecarea lui în departari o c. fratii îsi spun patania în CÎntec si astfel e divulgata nelegiuirea. apoi c. 515). apare mai adesea o fiinta sau un obiect metamorfozat în c. Fiindca prin rugaciunea lui a ajutat cerboaica sa nasca usor. 326-327). cu coarnele aurite". în legende. C. p. iar în caruta e asternuta piele de cerb" (52. 27). p. Este prefacut morar la dorinta lui. 281). baiatul bea apa din urma de c. de aur a zgripturoaicei. p. Sarcini de pierzanie). care. 106. decît ea (14 a. p. (42. Copiii alungati în padure de vitrega (AT 450) sînt torturati de sete. Arici. în unele variante ale basmului despre animale AT 275. lntreceri la fuga). ~23). se ia la întrecere în fuga cu ariciul (v. I. neterminata (86. p. . Eroul izbuteste prefacîndu-se în purice ascuns în saltea care îl musca noaptea pe zmeu. p. iar c. ursul e vindecat de c.46-50). plecat în cautarea celei careia i-a zarit chipul. Fata se îmbraca cu o c. p. cu flori "cum nu s-a mai pomenit pe lume de frumoasa" pe care o da numai p'entru un ochi. avînd în vîrful coarnelor "un leagan împletit numai în fire de matase". zmeului (AT 328). "Mama Padurii are caruta înhamata cu cerbi. între probele de întelepciune. 410. p. p. Cîine Cerb. 954). numai croita. Probe de întelepciune). daca se va înnegri. Fata. îsi scoate c. 479). se preface într-un c. c. înseamna ca~eaîl înseala (81 a. Sora lui se suie în leagan sfîsi continua astfel drumul prin padure (86. p..

asa batute cu pietre scumpe. e mai importanta. p. c. timp de trei ani. p. pe care îl învinge (LXXXIII. Astfel poate patrunde în odaia fetei unde "feciorul de împarat iesi din cerb si o saruta pe frunte.. C.dnd a murit c. deoarece are "un ochi otravit si cînd 1-0 pironi spre tine. cum se gasesc". ca io te-oi îndrepta ca unde sa le cat". 1235- . 30). (24. se preface bolnava la insistentele lupului. 416-417). Ajungînd la curtile fetei. apoi baga într~însul pe feciorul de împarat". "Afin lovi de treLori în burta. Dafin plecat în cautarea iubitei ajunge la curtile ei unde Afin. Vînarea lui era deosebit de periculoasa. p. Aude dela ursitoare ca poate redeveni om numai daca trece prin camasile i(':lelor în timp ce acestea se scalda si astfel scapa de farmec (LXXXIII. apoi intra iarasi în cerb". Harap Alb e trimis de spîn în padurea c. 96-'-99). Cînd moare..rte: " . p. 282). Vaca nazdravanacare naste un baiat se lupta la podul de argint cu un c. caci "din corn îi da mîncare". Apoi îsi trimite fratele dupa lapte de cerboaica (82. 41). Harap Alb sta ascuns în groapa pîna la asfintitul soarelui. D lIpa ee îi taie capul. II. Copilul traieste multi ani în mlsea. în lupta cu sarpele (sau cu balaurul). e prefacut de acestea în c. Baiatul taie balaurul si ia c.. p. sa-i aduca "pielea cerbului cu cap cu· tot. cînd promisiunea c.si îndata se facu dintrînsul o caruta cu doisprezece cai de foc" cu 'care rapesc pe fata (32 a. Sora necredin-· cioasa. La întoarcere. nu mai traiesti". Copilul promis diavolului escapat de un c.se întovaraseste pe drum cu un cititor din pascalie. io stiu ca îmbli dupa soare si dupa luna . rupînd coarnele c. îi cere copilului sa-i scoata plamînii si sa-i puna în patru gramezi în jurul copilului adormit. p. un urs. "un corn allui era cît un stejar". Ca protagonist. A doua zi. Cei solicitati sa ajute unuia dintre ei iau aproape întotdeauna partea reptilei. Baiatul care pîndea zînele scaldîndu-se in lac. Apoi se întorc acasa (LXXXIII. urias. p. voinicul îi tine pa.. nu poate fi înghitit din cauza coarnelor. c. tovarasul credincios(AT 516) loveste busteanul ielelor ude trei ori si se facu un cerb de aur frumos. îndragostita de lupulnazdravan care vrea pieirea fratelui ei (AT 315). 595). pascalitorulloveste cu batul pe feciorul de împarat prefacîndu-l în c. c. II. calauza (12. acestea s-au prefacut în "patru cîni: un lup.îl vîra în masea""avea o masea bortoasa si acolo îl tinea ca în . 577). joaca un rol sters. p.. de aur care noaptea redevine flacau în iatacul fetei (AT 516). Totusi. întrucît sînt momiti de promisiunea acesteia "ca-ti voi da tot ceea ce ceri tu" (60. p. 63). o vulpe si un ieplIre" (52.casa".

se întîlnesc prin scrierile istoricilor.pe. O sama de cuvinte. legenda precede istoria. apoi cronicile ulterioare din Moldova pun întemeierea Moldovei în legatura cu zimbrul urmarit si omorît de Dragos Voda "de la Maramuras". bine va fi.despre ajutorul primit de Stefan cel Mare de la mucenieul Dimitrie în lupta de la Codrii Cosminului. împaratul ce cade bolnav dupa ce îsi marita fetele. p. unele legende privitoare la întemeierea cetatilor de scaun sau la figurile domnitoare proeminente.cere ginerilor sa-i aduca cît mai repede "lapte de la caprioara din codrul de argint". Numai gTadinarul Nu stiu izbuteste cu ajutorul calului nazdravan: " . 215). Un c. Cercetarea povestilor populare e un capitol al c1.într-o clipa fura în codrul de argint. 522). îndemnul la prudenta e marturisit de la început în formularea devenita aproape proverbiala: '"Deci cine va ceti si le va crede. iara va fi bine. si fura sotia cu palatele împreuna cu cartea miraculoasa care punea la dispozitie 3 soldati (81 a.. asa va face. Cartile sacre au retinut întotdeauna naratiunile cu profil mitic de sorginte populara. Grigore Ureche nu uita sa consemneze traditia orala . p.191 1237). Letopisetul de la Bistrita."zic unii" . un înselator ia forma unui c. Ion Neculce paseste mai cu îndrazneala pe acest fagas. în masura în care e inclusa în cercul observatiilor celui ce scruteaza trecutul. 1. cum se poate vedea în chip eXEmplarla Herodot. 439~441).. într-un fel. întemeind domnie noua pîna la Dunare. prinse ciuta (caprioara) si o mulse" (7. în trecutul îndepartat. cine precum îi va fi voia. îndeosebi prin cronici. Cronicile românesti consemneaza legendele despre întemeierea celor doua state românesti. o buna parte sînt veridice.llturiimoderne. în prima colectie de legende istorice.cea mai mica cu gradinarul curtii (AT 532). care mînca oameni este împuscatla cererea împaratului de un tigan care primeste o caruta de galbeni (81 a. pe care o asaza în fruntea cronicii sale." Cercetarile istoricilor au dovedit totusi ca din cele 46 legende povestite în O sama de cuvinte. p. altele (8 legende) de o veracitate mai restrînsa. fara sa-si piarda atitudinea critica a celui ce urmareste veracitatea faptelor. în care doar se it . Cronica anonima munteana relatea~a sumar descalecarea lui Radu Negru în 1290 din tinutul de peste munti în jos pe apa Dîmbovitei. iara cine nu le' va crede. într-o varianta a basmului AT 560. unele confirmate de documentele contemporane sau apropiate acelei epoci (17 legende).

etc. Izvorul folcloric nu e pur. 439-495). Fratii Schott îsi urmeaza modelul si în maniera stilistica de a reda povestile populare. . Ca si Kinder-und Hausmarchen a fratilor Grimm. p. Arthur Schott culege în Banat o seama de povesti românesti pe care le publica împreuna cu fratele sau Albert. evidentiaza un sîmbure de adevar. iar un anonim moldovean nota pe un manuscris în 28 martie 1797 basmul nuvelistic Istoria unui voinic întalept si învatat. 6 snoave si anecdote) care nu au stîrnit nici un ecou. 2.. distribuite dupa lungime (27 "naratiuni mai mari". chiar daca Wilhelm Grimm semnala pe alocuri tonul nepotrivit unor atari naratiuni. legenda Persephonei s-ar gasi labaza multor basme prin faptul ca oglindeste alternarea dintre iarna si vara. Karagic este printre cei dintîi care le urmeaza exemplul. cei doi dadeau la iveala 43 naratiuni. fiind ramase în manuscrisul inedit din 1831. Alte 23 povesti vor fi publicate în reviste în anii 1857-1859. Preotul Iorga din Cocorasti-Prahova. 16 "mai mici").' Abia 6 legende s-au dovedit nefondate (LXXXII. Impulsul pentru culegerea si studierea naratiunilor popuIare a fost dat de colectia fratilor Grimm (1812). întrebîndu-se din ponturi cu o fata a unui împarat. culegînd si publicînd întîia colectie de basme sîrbesti. a scris un basm pe la jumatatea secolului al XVIII-lea care e o varianta a tipului Baba si dracul (Schullerus 821 I*). dupa cum arata în gios. Timotei Cipariu a notat 10 povesti scurte (4 basme despre animale. fara ali-se putea denega asertiunile. data fiind atitudinea ostila fata de atari "basne~'. 3. Celelalte ramîn ipotetice. alaturi de snoave (20) si legende (14). în 1845. în volumul Walachische M archen. cu numeroase înfiltrari romantice în zugravirea peisajului si îndeosebi a starilor sufletesti. Albert Schott încearca o interpretare a basmelor si snoavelor în sensul mitologizant inaugurat de fratii Grimm. Astfel. Prin anii 1852-1859 mai culeg povesti românesti L. care e o varianta a tipului 851. colectia fratilor Schott cuprinde basme propriu-zise (32). . în anexa colectiei. Pacala (Bakala) n-ar fi decît un zeu al soarelui decazut în ipostaza unui ghidus. Staufe. replici caracteristice. mai cu seama cele ce relateaza dialoguri. A. il! unele întrebari si raspunsuri fiind luate din cartile religioase. Prin 1839. Lectura manuscriselor a dat la iveala un numar infim de basme si snoave de obîrsie populara. Celelalte specii au fost luate în seama în chip cu totul sporadic.în chip curios lipsind basmele despre animale. .

nua avut ecoul dorit. împreuna GU brosurile Snoave sau povesti populare (1873. inima si literatura din decembrie 1858 prin care solicita sa i se trimita productii folclorice din toate partile "pe unde se mai afla picior de român". folosind graiul simplu muntenesc. Obert. Povesti (1860). Cel dintîi român care paseste sistematic la culegerea povestilor este bucovineanul Ion G. au valoare redusa cele 6 basme nepublicate. Desi anterioare ca data a culegerii. Netezimea stilului în care au fost povestite. Waldburg si F. La aceasta s-aadaugat împrejurarea ca era priIIla colectie la îndemîna scolarilor si a celorlalti îndragostiti de basmul popular. 1874) si volumele Basme. Apelul difuzat de el prin Foaie pentru minte. Pîna acum. în aceeasi vreme.pe care le publica numai în reviste germane. în forma rezumativa schitata de culegator. dovada cele 60 republicari de diferite feluri.mi populare. începe sa culeaga povesti Mircea Vasile Stanescu Aradanul. a cauzat extrema popularitate de care s-a bucurat colectia de basme a lui Ispirescu. 4. dar publica te abia peste trei decenii. din Muntenia si Oltenia (foarte putine provin din celelalte provincii). O. Povesti poporale românesti au fost culese prin 1855-)856. cu titlul impropriu Legende sau basmele românilor (1872-1876). totusi cu vizibile influente ale stilului livresc. în mai . Peste doi ani va publica întîi1e povesti din Muntenia scriitorul Nicolae Filimon în ziarul Taranul român. predominînd basmele propriu-zise). snoave si glume (1883) si Povesti morale (1886) alcatuiesc cea mai întinsa colectie -de naratÎJ. întrucît povestile provin numai din satul natal si cele învecinate. Sbiera. care le aduna apoi în brosura ce nu semai vede astazi prin biblioteci. consemnate de scriitorul maghiar de la românii din Cuci (lînga Ludusu de Mures). fiind transpuse în stilul celor maghiare si cu interventii în schema narativa. Perrault. Din întreaga colectie de peste 50 povesti (celemai multe provenind din Nasaud) el a publicat abia 7 naratiuni scurte în brosura Prosa poporala. volumul lui Sbiera e' cea mai întinsa colectie de povesti bucovinene (54 naratiuni. Exemplul este urmat în acelasi an de Petre Is'pirescu. Volumasele ulterioare. cerînd sprijinul binevoitorilor în Foaie pentru minte din noiembrie 1859. îndeosebi basme propriu-zise (73) si snoave.· Colectia lui Obert apare postum în volumul Rumanische M iirchen und Sagen aus Siebenbiirgen în 1925.103 R. apoi editia cu acelasi titlu din 1882. fiind culese de el si de doi colegi gimnaziali. Ea a ayut o soart~ întrucîtva similara cu colectia fratilor Grimm.

treaba folcloristului fiind doar de a le detecta de sub învelisul numelui si ipostazei folclorice. Fundescu. mai pe întelesul paturii cultiva te. el nu se îndoieste ca personajele populare de la noi sînt identice cu. derivînd din latina vulgara. în prefata colectiei lui Fundescu (1867) el da întîia clasificare a "genului narativ". "un fel de naratiuni satirice scurte. Atari apropieri necritice dintre mitologia clasica si basm au discreditat încercarile ulterioare din acest domeniu.104 illlCa:'-masura" cu-cea 'a lui Karagic si Afanasiev..cele din mitologia clasica. publica o seama de articole în periodice sau în brosuri despre cîteva basme din colectiilepublicate (Schott.cu augmentari succesive pîna '-la editia din 1896 (18 basme. la 'unele multumindu-sesa schimbe doar titlul-pe~tru camuflare. Basme. tot astfel Marienescu e convins ca Metamorfozele lui Ovidiu sînt prelucrari "din povestea poporala". supranumit si Afneios. adica Phaeton. Dupa cum Petru Maior forta argumentarea. precum sunt. Atan~sie Marienescu. adica legenda istorica. împarateasa mama "e Clymene" sotia lui Merops si iubita lui Apollo(cu care îl are pe Phaeton). prin aceasta îndepartîndu-se substantial de modelul popular. Dafin din basmul cu acelasi titlu (AT 516) nu edecît Daphaos. latinist dominat de t~oria mitologica a fratilor Grimm. ' 5. uitînd propria asertiune ca legendele scrise de autorii clasici reprezinta elaborari. Ca atare. Dupa 1870 se ivesc si primele încercari de interpretare stiintifica a povestilor populare. anecdota. Poetul Ion C. dar "originalul povestei s-a sustinut pîna azi" în repertoriul folcloric. Sub titlul de senzatie Descoperiri mari. El nu întrevede nici o modificare din antichitatea clasica pîna la basmul de azi.)~Cîteva basme au fost luate nemarturisit din colectiile Filimon si Ispirescu. Haltrich) sau din cele trimise lui de culegatorii transilvaneni. distingînd trei specii: "traditiunea populara istorica. . 55 snoave etc. sustinînd ca limba româna. pacalituri si gJiititori. iar arapul ce aduce buruienile de leac nu e decît însusi Merops. Ispirescu.F5ndescll da la iveala. cei doi copii cu parul de aur (AT 707) nu pot fi decît dioscurii Pollux si Castor. Bogdan Petriceicu Hasdeu va deschide noi orizonturi în cercetarea basmului popular. o colectie maî restrînsa.. în care cauti 'sa demonstreze strînsul paralelism dintre mitologia clasica si basmul popular. iar Afin e zeul Marte. Astfel. deoarece numele lui înseamna "fata arsa de soare" etc. prelucrari pentru a le face mai "rationale". este prin aceasta mama latinei clasice. oratii.

credintele si mitologia populara. Aca4emia Româna a înscris la concurs în 1889 studiul global al basmelor române adunate pîna atunci. zisa si geografica--istorica. Straduinta de a detecta radacinile traco-dace din credintele si miturile' românilor nu l-a împiedicat de a releva provenienta latina a multor elemente folclorice. Studiul este. Cît de mare a fost contributia lui Hasdeu la aceasta lucrare monumentala se vede din multumirile din Prefata aduse "d-Iui Hasdeu. la francezi. reducîndu-Ila 28 tipuri (v. deducîndu-l din vis (v. Numai împrejurarea ca studiul lui Hasdeu a fost scris în româneste l-avaduvit de primatul care i se cuvine printre precursorii metodei geografic0istorice (v. Jivotnîi epos na . Teoria onirica) în articolul Basm din Etymologicum M agnum Romaniae (1893). în Das Ratsel der Sphinx (1889) explica geneza basmelor din visurile de groaza.36. Lazar Saineanu.(1882) si mai cu seama pe cea a lui K. la slavi. Litzica retusarea substantiala a sistemului elaborat de J. socotitadeobiceiina"\lguratoareametodei finlandeze.un basm: Povestea numerelor la români. poreclit "Mîna de fier" ca si protagonistul basmului). La propunerea lui. El a lucrat independent de Ludwig Laistner. Hasdeu a fost preocupat în chip deosebit sa dea la lumina mitologia populara. în 1894.47). (1879). El a elaborat o noua teorie despre originea basmului. întîia monografie si pe plan european. Metoda geografica-istorica). se pare. acelea despre tigani sau evrei" si basmul "prototipul romantelor literaturii celei culte si chiar al dramelor moderne. Raspunsurile din vreo 700 localitati la acest chestionar ofera pîna acum cea mai bogata sursa informativa despre mitologia populara româna. însa j~trecîndu-Ie si lasîndu-le departe în urma prin bogatia cOlllplicatiilor si prin puterea fantasiei". El a fost preocupat si de problema clasificarii basmelor si în acest scop a sugerat elevului sau C. precedînd pe cea z a lui Kolmacevski. Bar (Wolf) und Fuchs (AT 1-5. Clasificare). Krohn. apade iu slavian . adesea alunecînd spre asertiuni exagerate prolatiniste (de ex. care va fi realizat de elevul sau. convins ca în ea se mai pastreaza urmepreslave si preromane. care. G.15. von Hahn. la evrei (itc. Hasdeu e autorul primului studiu monografic despre .litS bunaoara.. Mîngifer din colectia Schott nu poate fi decît împaratul Aurelian. Cea mai însemnata actiune în acest sens e difuzarea chestionarului Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba româna (1884) în· care întrebarile 123-206 se refera la obiceiurile. ale carui convorbiri 'au .37.

el aduce numeroase paralele straine. Sprijinul era cautat numai în datele cronologice. folosind o bil. mai cu seama prin pretiosul Indice folcloric care se cere continuat. Lazar Saineanu întocmeste întîia monografie a basmelor românesti în Basmele române . Partea teoretica e neînsemnata. . în cîteva articole. Adept al lui Th. Moses Gaster a examinat povestile în raport cu cartile popuIare cu convingerea ca acestea din urma sînt sursa celor dintîi.. caci povestile au circulat mii de ani pe cale orala. spre deosebire de Benfey. Clasificare) care nu s-a impus din pricina numeroaselor suprapuneri pe care le facilita. 1-45. Ca atare. (1895). evreii ar fi jucat rolul de intermediari între naratiunile venite din Orient spre Europa si zona Mediteranei. Lucrarea e pretioasa prin prezentarea întregului reper. mitologic. citînd paralele straine(LXXXIV. p. poate constitui o dovada decisiva. babei si legenda Dochiei. nu este vechi. încît el credea. fara sa po~ta dovedi ca'repertoriul de basme îsi are originea în creatiile culte ale antichitatii orientale. prefacute de popor în basme. Benfey (v.100 fost totdeauna pentru autor cea mai buna scoala practica" (LXXXIII. Teoria indianista). clasificare pornind de la cel al lui von Hahn (v. Saineanu a studiat monografic si cîteva legende : Zilele. 175-190). în acest amplu proces. Sursa livresca era atît de importanta în ochii lui Gaster. el a urmarit unele filiatii de la sursa scrisa la basmul popular.p. Teoria antropologica). însumînd circa 500 variante. ca multe basme populare n-au venit ca atare din. Ea ramîne mereu un izvor de inforazi matii de natura bibliografica. ceea ce nu. La acestea. de origine literara. XIII). desi în fapt sedovedeste aderent al celei antropologice (v. mai cu seama cartile populare în care doar studierea amanuntita a motivelor componente în distribuirea lor pe aria de raspîndire poate aduce lumina necesara.. India. toriu românesc cules pîna la 1893.>liografie greu accesibila. autorul aratîndu-se neîncrezator în teoriile referitoare la originea basmelor. Capcîni-Capcauni-Catcaunl. ci din nuvelele si povestirile indiene. el era convins ca basmele provin din India.. ci mult mai modern.El alcatuieste un sistem de. studierea lor nu înseamna decît urmarirea cailor de raspîndire din India pîna în Europa prin filiatia textelor si traducerilor. De aci si concluzia eronata ca fondul basmelor. Au fost influente reciproce între repertoriul popular si creatiile culte.

Naratiunilepublicate -în Graiul nostru (1906-1908) de 1. Pompiliu.semnele djacritice . în timp ce Pompiliu si mai cu seama Creanga o redau întocmai. Acest început nu a mai avut continuare. Basmele apar în debutul unor scriitori clasici în anii 1870-1880.. Popescu si N. O. Florita din codru (1872) etc. 1896-1897). Eminescu a consemnat si întîile basme cu caracter autentic.daca . între cele doua domenii. Creanga rezemîndu-se si aici pe graiul popular pe care îl ridica la mare arta.poata sti daca sistemul de stenografiere poseda semnele necesare redarii. Sperantia par de asemenea a fi stenografiate. încît variantele par mai degraba basme culte. în maniera cultivata de romantici. fratii Artur si Raul Stavri publica 4 naratiuni scurte din ciclul Din povestirile lui Ilie Pietrarul. p. în revista Povestea vorbei (Bucuresti. apoi legende. mai exact. Dupa 1870 apare în literatura româna si basmul de factura culta. 6. o prima faza în care prozatorul îsi formeaza mijloacele de expresie. ale lui Slavici. atît ca scriitorii români de obicei nu se îndeparteaza prea mult de modelul popular. 293). povestind-o în maniera proprie. Nefiind publicate decît tîrziu (1902) ele nu au putut servi de model.: . culese cu ajutorul stenografiei. Densusianu si Th. basme despre animale si un basm fantastic) redate "întocmai dupa cum le-am auzit de la povestitori" datorita faptului "ca totdeauna am recursIa ajutorul stenografiei" (2. Ei trateaza basmul popular felurit: Eminescu si Slavici modifica pe alocuri si schema epica a naratiunii. cu toate ca izvoditorii lor s-au marturisit folcloristi. A. Bogdan scriu basmele din colectiile lor cu multa libertate. Ileana cea sireata. în aceeasi orbita se înscriu si basmele povestitede Delavrancea.187 . D. fara sa se . Problema respectarii autenticitatii integrale a povestilor populare a fost reluata în chip independent de mai multi folcloristi la finele secolului al XIX-lea si la începutul celui urmator. N. 7. precum si cele scrise de Enea Hodos. Soacra cu trei nurori (1875) etc. îngaduindu-si interventii. A. în acelasi timp. notîndu-Ie dupa dictatul povestitorului. începînd cu Fat-Frumos din lacrima al lui Eminescu (1870). Scrierea de basme reprezinta o ucenicie în ale literaturii. Candrea. consoanelor înmuiate sa-q. urmat de Zîna Zînelor. care a intervenit mai adînc în osatura epica. Creanga. Gheorghe Alexici a publicat în Texte din literatura poporana româna (1899) 14 povesti (cele mai -multe snoave. de 1. Ileana Cosînzeana (1872) si Codreana Sînziana (1875) de M.

Cele mai multe colectii vor fi alcatuite în maniera traditionala: culegatorul retin~ rezumatul. Legendele Maicii Domnului (1904). Ea contine 139 povesti (126 din valea Hîrtibaciului. Povesti poporale din Banat (1908) si Din lumea povestilor. Fl. a II-a mult amplificata 1895) si Rasplata.· învatatorul doljan Stefan Jutescu culege povestile dupa dictatul povestitorilor si le publica întocmai în volumasele sale de la începutul secolului De aceea. Cea mai întinsa colectie transilvaneana e publicata de Pauline Schullerus. putine culese de alti colegi. Stradaniile lui Marian sînt continuate în Bucovina si nordul Moldovei de Elena Niculita Voronca. parte din acestea trimise de colaboratori. mai putine din alte localitati. 11 din valea Oltului din vecinatatea Fagarasului) cele mai multe basme propriu-zise. Povesti ardelenesti (1888).108 au fost adaugate ulterior. De provenienta bucovineana sînt 'numai Traditii popordne din Bucovina (1878. Moldova (si Bucovina) este explorata mai întîi de harnicul S. care cuprind variante si din celelalte provincii. în conformitate cu sistemul fonetic al localitatii respective. Cele 65 povesti (majoritatea basme fantastice.. încercînd mai mult sau mai putin sa se apropie de cel al povestitorilor populari . Insectele (1903). în traducere germana: Rumanische V olksmarchen aus dem mittleren H arbachtale (1906). Acesta da la iveala stocul de legende: Ornitologia poporana româna (1883). George Catana si PaulineSchullerus. caracterizîndu-se prin aceeasi vioiciune si prospetime. Naratiunile culese de Tutescu rivalizeaza ca autenticitate cu cele culese prin înregistrare mecanica. pe care îl reda apoi în stilul sau. în colectia cu profil . Povestile Banatului (1893). totusi Moldova (îndeosebi cea nordica) detinînd numarul covîrsitor. 8. Povesti din popor (1895) contin 55 povesti (cele mai multe basme fantastice) din localitatile unde a fost învatator Ion P.. Reteganul. în Transilvania (si Banat) cele mai reprezentative colectii sînt ale lui Ion Pop Reteganul. Marian. sub forma notelor. completarile explicative le face în subsolul paginii. Povesti din Bucovina (1897) cu 8 basme fara indicarea localitatii si informatorului . Povesti populare din Banat (1924) redau o parte din repertoriul banatean. ed. cîteva snoave si legende) sînt culese de Catana din satul natal Remetea Pogonici si din Valeadieni unde a fost învatator.

snoave. . va culege povesti din judetele Durohoisi Botosani Dumitru Furtuna. alaturi de cîteva basme despre animale. contin cele dintîi basme. celelalte cu precadere snoave. au fost incluse în monografiile sale Povestea luniii de demult.Glume si povesti (1895).. Stancescu a cules 47 basme. Basme culese din gura poporului. leu-paraleu (1926).poves~ tile culese de Stancescu provin din Muntenia centrala (judetelt Ilfov. La gura sobei (1895). Datinile si credintele poporului român (1903). îndeosebi de cele isturice: Legende. Snoave (1893). Vlasca. Firisoare de aur. El s~a preo<::upatsi de repertoriul de legende. Cerul si podoabele lui etc.Nevasta lenesa (1926).întelepte (1914) si Firicele de iarb. Alte basme (1893). culese începînd din 1897 si povestiteîn maniera populara. O seama de legende cuIese de el din judetul Tecuci. de" smeu. Vine roata la stirbina. Feti frumosi de odinioara.propriu-zise. Cal.1z'Vodiri din batrîni (1912). Graiul vremurilor (1909). povesti pe îndelete.. Povestile din Muntenia au fost culese în cea mai mare parte de D. legende si . în intimitate cu batrînii povesti tori. Cea dintîi 'e pîna . Volumul Povesti si legende (1927) cuprinde 23 basm. Povesti si snoave noi pentru popor (1895). Unele volume retiparesc naratiuru publicate în celeanterioare. Radulescu Codin.unele îri mai multe variante. . alaturi de cele noi care de obicei precumpanesc. Mai tîrziu. Stancescu debuteaza la 19 ~ni cu ~olumurBasme culese din popor (1885). îndeosebi din satul natal Tepu. Moldova sudica e explorata de. Cuvinte scumpe (1$)13). Cerbul de aur si alte basme pentru coPii (1893). Muscelul nostru (1922) si Din trecutul no~tru . Dîmbovita)..a continpeste180naratiuni (majoritateacovîrsitoare snoave) pbvestite adesea în stil prea înflorit.esi 8 legende. reluat si amplificat în 1S92. Vremuri . traditii si amintiri istorice adunate "din Oltenia si din Muscel (1910). Mitologie româneasca. Volumeleacestuta. TudorPamfile.acutn cea mai întinsa colectie de basmepropriu-ziseumntenesti dupa cea a lui Ispirescu:51 variante. Stancescu si învatatorul C. of enciclopedic.109 !. Cu putine exceptii moldovene si transilvallene. Constantin Radulescu Codin publica basme si snoave culese" cele mai multe din judetul MUscel: lngerulromânului (1913). Volumele se succed la scurta vreme: Snoave sau glume populare (1892).sînt inserate numeroase basme. învatatorul Alexandru Vasiliti culege din satul natal Tatarusi repertoriul de." apoi snoave si abia cîteva basme despre animale.Un taciune si un carbune. · ..

traditii si amintiri istorice (1910) schiteaza portretul a doi povestitori batrîni. constituie o ocazie de cape. Desfasurare~ povestitului este descrisa sumar. tarea relelor de casa povestitorului si este considerat ca un act de binefacere. relevîndu-se obiceiul de a-l corecta pe povestitor.nilor sînt publicate partial de Th. C. Dumitrascu. Dumitrascu si-a risipit colectia într-o multime de brosuri. provine de la copii de vîrsta scolara. . Tutescu si N. destul de întins (94 naratiuni). 1. au în genere cuprins miscelaneu. Dupa o schitare a ocaziilor de povestit. N. în care releva primatul barbatilor.n e reprezentat îndeosebi în masiva culegere a lui Pericle Papahagi. iar în· Ingerul românului (1913) aminteste în treacat functia apotropeica a povestitului. unele greu de gasit .Aceasta îi prilejuieste o descriere a casei aromâne. O parte din sfinti (1908). Basme aromâne (1905) care contine ~"'\ 139 basme propriu-zise si (cîteva) despre animale. ca "o pomana". în fapt niste portrete lirice. Povestitul ar avea ca resort principal îndepar-. Cercetarea a avut în vedere doar materialul epic. el înfatiseaza succint ocaziile de povestit la aromânii sedentari si la c~i 'transhumanti. Din vai si vîlcele (19J1) devenite demult o raritate.113 Repertoriul oltenesc se afla în volumasele publicate de St.· în camera speciala. cules dupa dictat. Capidan în Literatura populara la megleno-români (1928).tenie pentru povestit. Vasiliu dezvaluie amanunte mai multe în prefata colectiei de povesti. fara încercarea de a surprinde radacinile lor în constiinta populara. povestile în nuditatea lor. Taina aluia (1906). pe lînga care au trecut. în Basme aromâne. de aci rigiditatea expunerii si oarecare schematism. Peregrinarile cu turmele au favorizat povestirea legendelor legate de toate vaile. Dafii (1905). snoavele si legendele predominînd. în Legende. preferintele. covîrsesc snoavele. ca mijloc de înlaturare a duhurilor rele. Repertoriul. reactiile ascultatorilor etc. Povestile megleno-româ. puternic colorate de duiosia amintirilor. stîncile. Basmele propriu-zise sînt putine. 1. Alex. Cel dintîi care se ocupa si de povestit ca fenomen cultural este Pericle Papahagi. aratînd ca întrunirile femeilor la prelucrarea lînii. fara o problematica constanta. Radulescu Codin da note sumare în prefetele primelor colectii. Volumele lui Tutescu: Din trecut (1901). prezinta fisele povestitorilor de la care a cules. Repertoriul aromâ. fîntînile. mecanismul transmiterii. 9. Acestea sînt colectiile principale de povesti..

Fenomenul povestitului a fost urmarit în coordonatele lui definitorii (terminologie. 1" . Din materialele publica te. în cercetarea repertoriului s-a urmarit mai întîi epl1lizar. parerile despre originea povesti~-··~·~.literar este urmarit în strînsa conexiune cu viata Fenomenul potrivit coordonatelor stabili te de D. compli'f nind lacunele lui Schullerus si culegerea sistematica a repertoriului de povesti. iar cea a basmelor propriu-zise a ramas în impas. c.ealui la povestitorii cei mai buni. lui (estetico-distradiva.Literatura populara (1947). Dupa înfiintarea Institutului de folclor (1949).. parerile despre verosimilitatea naratiunilor. ocaziile de povestit din cadrul satului si din afara lui. au fost inventariate si legendele de toate categoriile. snoavelor (aproape 4000 tipuri) si legendelor (vreo 5000 tipuri). potrivit speciilor de povesti. . Pîna acum a fost publicata numai tipologia bibliografica a snoavelor (LXXX). fiintele fantastice din basme. lucrativa si educativa).. Gusti. cu referiri bibliografiee la cele din catalogul tipologie al lui Schullerus si la alte colectii. ocazii de povestit. cercetarea povestilor populare a fost reluata în cele doua compartimente principale: faurirea tipologiilor bibliografice. sursele repertoriului de povesti. influenta cartilor si parerile despre bunii povestitori). 10. colectivitatii. functiile povestitului. Culegerea povestilor a fost calauzita de telul de a surprinde fenomenul în totalitatea aspectelor lui: a} descrierea povestitului. Alaturi de basme si snoave.L lor si verosimilitatea lor. cea mai amanuntita expunere este prezentata de Ion Cazan în Dragus . în cercetarea bibliografica a colectiilor si periodicelor. modul de învatare. Fenomenul povestitului este descris în limitele lui definitorii: terminologia. b} detectarea repertoriului si înregistrarea lui mecanica si c} transcrierea si orînduirea în arhiva. Repertoriul este înfatisatnumai în rezumatele variantelor structura te pe episoade si inotive.1 iar în încheiere functiile. Clasificare).lectivul s-a servit si de informatiile date de fisele întocmite pentru bibliografia generala a etnografiei si folclorului românesc. Au fost terminate prin 1962-1963 tipologiile bibliografice ale basmelor despre animaJe (vreo J250 tipuri). cele patru cadre si patru manifestari. categoriile si tipurile de povestitori.-111 Fenomenul povestitului va fi studiat la mai mare adîncime în cadrul cercetarilor monografice ale Scolii sociologice de la (Bucuresti.c'are au fost categorisite tematic (v.

p.951 pe ciliildri de fonograf). Necunoasterea limbii române a silit pe cercetatori sa se limiteze uneori numai la colectiile (si antologiile) publkate în limbile de larga circulatie. Locul variantelor românesti este la sfîrsitul grupei' roilianice.diIi'. împreuna cu fotografia etc. precum si al repertoriilor celorlaltipov:estitori anc. 153 au fost publicate în Antologie (5. Autorii nu P.apo} parerile despre verosimilitatea ei.pîna în 1962. Staufe-Simiginowic!l etc).J:retatiantenor. împreuna cUcele 2-3 cuvinte ca:tele~au ptQvocat. Cele culese au fost transcrise si orînduite dupa numarul de inventar. XVI.cdepovesti a intrat si în orbita cercetatorilor straini care au urmarit variantele tipurilor pe aria lor de raspîndire.' precum si reactiile aU. S-au cules aproximativ 300-0 povesti. p.u parcurs toate colectiile.ditoriului prezent. urmata de bibliografia principalelor colectii . In volumele (1913-1918) sînt indicate variantele românesti ale I-III tipurilor prezente în faimoasa colectie. Repertoriul românet. sau mai sumara dup~ talentul dovedit. mai ampla. Bolte si G. 445-466). . Polivka (XIX). ca o pUllte de legatura cu grupa slavica. I-III. ale celorlalti selectiv (elimiriîndU:~sebucatile . provine. 'spre a fi apoi inserate la textul transcris de pe banda sub forma de' note. Repertoriul celo:(talentati a fost înregistrat global (cu exceptia pe alocuri a' celor învatate ~ecentdin carti). XCI. multumindu-se cu ceea ce a inventariat Saineanuîn întinsa lui monografie si cu colectiile (si antologiile) publicate în germana. a fost schitat pe o fisa' rezumatulnaratirihii (pentru a servi la identifiqu'ea tipului si la clasificarea fiselor respective). Unele înregistrari aufost facute cu scop experimental pentru ase deliillita gradul de fixitateal naratiunilor în proza. Primul loc îl ocupa monumentala opera bibliografica despre cole~tia fratilor Grimm izvodita de J. în ci doua faza aii fost înregistrate povestile pe banda de magnetofon (pînaJn :1. iar altcercetatoranotatgesturile.'sursa livresca): în timpul impriinarii.112 cri ajutorul cataloagelor fipologiceale h. de cîte oriap9vestit-o. unele publicateîn leriodice germane -greu accesibile (Schott. Din cele 2000 culese. Fiecare povestitor îsi are fisa lui biografica. 11. în volumul V (1932. . 88-93) se afla o .schita a istoricului preocuparilor pentru culegerea povestilor la români.u Schullerus si Thompson.CÎte de raspîndita). La fiecare naratiune au fost consemnatedatele privind "biologia" ei (dela cine. pasajelecaptivante.

1915. A. N. 6 variante). A. 428. Die V olkserzahlungm von der Abschaffung' der A ltentatung (1937. 1927. 297-298).Die Tiere aujder Wanderschaft (AT dem Paradiese (AT 130. Ranke. 2'variante). The Tale of the kind and the. S-ar putea urca pîna la Dumnezeu daca n-ar exista vîntul turbat care o face sa turbeze. 1913..în urmatoarele studiimonone. 2varianttb). plîngînd pe fiul meu.. 1955. Dit! Legende vom Rauber Madej (AT 756 C. Kettenmarchenstudien (1. Haavio.113 ~ orîndui te 'cronologic. 1360C. Kaiseru1td Aqt (AT 922. 4 variante) . cazînd jos moarta. 7 variante).· Der tiersprachenkundigl3c Mannundseine "Au A. soarele se îndragosteste de ea. ~ o'vari<inta) . 2 variante) F. care""Seîncheie: cu catalogul tipologic -al lui A. Aarne. Anderson. 1 -o ". unkind girls . o varianta). în schita sa bibliografici.i Erisundern (AT756 B. Ciocîrlie Ciocîrlie. Aarne. Christiansen. Roberts..1923. Andteiev. Cîinii care o manînca raspîndesc turbarea (LUI. M. Schullerus~Lucrarea a servit ca izvor de informare de prima mîna pentru cei ce au studiat monografia unui tip de ba~ni. 1929. pe frumosul si nepatatul Soare.' The Tale of Cupid and Psyche (AT 425.. K. 1934. conspectate variante românesti . R.AT 875 . E. nu mentioneaza dedt monografia lui Saineanll' si colectiile fratilor' Schott si Pauline Schullerus. Der Schwankvom altenRildebrand 1931.'0 varianta) . J. W.P. ca ai venit pîna aicea . 1916.E. Th.). Paudler. Der Pflegesolm des Waldgeistes (AT 667. . AT 1696 AT 921 (AT.ugierige Frau (AT 670. G. ~ grafice: :fost-Aarne. 17 variante) . Aarne. dar mama lui o blestema sa se prefaca "în pasare si sa zbori toata ziua în sus.Die Legenae van den zwe..Schwiegersohn (AT 930. 1924'. 9 variante). L.6. The tqle of the two trO//Jellers (AT613. '4 variante).(AT f480. Die magisclie Flucht (AT 313 .dreiev. Degh. o varianta aromâna).2 variante. 1930. A plecat spre palatele lui.210. Megas.N.Aarne. Der getreue johannes (AT 516. 5 variante). 1916. p. numita si "pasarea plugului" sau "ceasornicul plugarilor" . -: Ciocîrlanv. A.1968. J. 1914. A. 1928. varianta). Der Mannaus 1540. AiJ.etc. Die zwei BrUder (AT 300. Antti Aarne. Anderson.302. o varianta).W. O legenda bucovineana arata ca la început a fost o fata de împarat care s-a îndragostit de soare. pentru îndrazneala ta cea mare. 6 variante).Der reiche Mann und seiri. Swahn. Marchen von klugen Ratsellasern (1928.A.. 1955. Cîinele tarului (A T 449 A ) în traditia populara maghiara (1959. Legendele interpreteaza dn tecul ei ca îndemnînd la arat: "la plug! la plug !" sau ca a vrut sa se urce pînala Dumnezeu: "ma sui.P. 3 variante). ma sui!" si acesta a trîntit-o jos.W. Rosch. V bersicht der M archenliteratur (1914). de Vries. Die.

268).. cioflînc-cioflînc. este mereu victima vulpii "care îi mînca puii cînd îsi ara mosia. în basmele fantastice ciocîrlanul este de obicei calauza eroului sau eroinei pentru a ajunge la locuri extrem de îndepartate sau inaccesibile. Ea însa se îndragostise de Soare si în ajunul nuntii s-a rugat de Maica Domnului sa o izbaveasca. dar cînd a doua zi e ger mare. Lia. C. p. III. se joaca pe un cîmp cu o prepelita.Lasa-ma. Foarte rar basmele despre animale aduc în scena uri ciocîrlan laudaros (AT 243 B*). "Fata se prefacu înciocîrlie si de atunci hojma ie drumul catre soare ca sa-I gaseasca si nu mai ajunge la el. îi tare chefoasa.. Cînd ciocîrlia pleaca de jos sa se duca spre sfîntul soare. c-un picior rupt. C. de unde o scoate de coada (99. mai ciocîrlane. se leapada: "eu unul stiu ca n-am facut-o" (99. p. 48. Fiind o vreme frumoasa. p. împaratul ciocîrlanilor trimite ciocîrlanul schiop sa-I duca pe erou dupa zîna fugita (AT 400) tocmai la . selauda ca el a facut-o împreuna cu fratele pitigoiul. VI. pîna cade în latul pus de copii. cioflînc. tacuta.si îl conduce pe fiul de împarat pîna acolo. 132). 55). cioflînc-cioflînc. schiop. 61-62). . s-atîta ce-am giucat pîna mi-am rupt un picior" (5. de aceea apare ultimul la chemarea stapînei: "Bucina ie.Nu t-î rusine la obraz. 328-330). sî bucina ie. 13). 40). I. care se înalta vesnic spre soare "pîna ce da de plaiurile Vîntului-turbat" care' o ameteste si cade iar jos (55. de se ascunde în niste tufe" (99. V. IX. Aceasta se faleste ca ea nu se satura de joc si cade si ea în lat (99. Ea se plînge ogarului care fugareste vulpea pîna la/vizuina. II. Dupa alta legenda. El a schiopatat de prea mult joc. stapîna mea. 335). ca pe unde am fost eu. p. sa nu mai mearga neam de neamul meu si samînta de samînta mea . sî bucina ie: iaca vine si ciocîrlanul cioflînc.palosul fermecat . p. porneste suparata pe pamînt. Ciocîrlanul schiop stie si în ce sta puterea Arapuschii . de cînd strig eu dupa tine si tu nu vrai sa vii! .114 si ai vorbit cu dînsul" (44. dar spune prepelitei ca nu mai joaca fiindca s-:-a plictisit.p. p. Afost prefacuta în c. sotia care a ars pielea sotului (AT 425) este însotita de un ciocîrlan pîna la curtile acestuia (XV. ducîndu-l în spinare. p. a fost petita de feciorul Vîntului. 140-147) . dar cînd o ajunge blastamul mamei sfîntului soare.. fata lui Ciocîrlan împarat. dupa ce l-a prefacut în musca (85. p. Cel mai adesea.

împotriva sfatului c. 3459). pe care i-a domesticit omul (LUI. 7). Eroul primeste drept rasplata "o galetusa de arama.. în basmele despre animale. desi sade afara în frig (ibid. Lupul se duce la o cumetrie. Uneori. p. p. cu conditia sa-I lase sa-si ia cîte o oaie. 509). . ogarul e înduiosat de soarta ciocîrliei care ramînea mereu fara pui fiindca îi mînca vulpea cînd iesea la arat (v. fiindca asa l-a învatat sarpele (52. V. în care se aflau un iepure si un ogar: ogarul fugea mereu dupa iepure si nu-l putea prinde" (42. prima la mîncare. C.. p. 546). p. dar o prinde de coada scoasa afara de ea ca pedeapsa ca o împiedica la fuga (99. într-o snoava. El vrea mereu binele stapînului si se roaga sa aiba copii multi ca sa-i dea toti cîte o bucatura (ibid. si este ciomagit de oameni. l-a rupt în doua si a aruncat bucatile care s-au prefacut în c. în opozitie cu pisica. A fost creat de SI. 548). în vreme ce el e multumit. ~upa alta legenda. Un cioban i s-a plîns ca îi manînca lupul oile. p. a fost facut de Dumnezeu din surcelelede plop cioplite de diavol (52. Iepurele ar fi furat niste opinci ale copoiului si de atunci acesta îl fugareste sa si le poata lua. s-ar fi nascut din cek doua gheme pe care le-a aruncat ~f. Ciocîrlie). Pîndeste vulpea si o fugareste pîna în vizuina ei. p. Petru i-a luat fluierul. la care avea ca asociat iepurele. 141). dar nu izbuteste (S.115 v curtile lui Filingat (33. 290) . C. 23). Toroiman a îmbatrînit la stapîn care îl alunga cînd nu mai poate îngriji de gospodarie. c. Manînca iarba cînd îl doare capul. p. Dupa o legenda. îsi apara stapînul. Petru împotriva lupului care îi iesise în cale (LXXIX. C.."cu frate-meu. p. 278). viermii din cadavrullui Cain s-au prefacut în c. Baba alearga zadarnic. Cîine. 88). p. însceneaza luarea copilului si lupta cu Toroiman care readuce copilul sanatos acasa si este îngrijit din nou de stapîn (AT 101 + 100). 329-330). si catea pentru a-i pazi turma (LUI. 849). Lupul se ofera sa-I ajute. Petru. Ca sa se razbune pe c. Acesta i-a ramas însa dator si de atunci e mereu urmarit de ogar ca sa-I prinda (LXXIX. ea cînta prin padure însotind pe Zorila (Zorile) plecat sa -alunge întunericul (86.102). (67. SI. Ogarul a avut odata o crîsma.. p. cu nasul vesnic prin oale si stînd numai la caldura. un flacau accepta propunerea unei babe de a se casatori cu ea daca baba îi va putea prinde trei ciocîrlani motati. îl invita la o petrecere organizata de el împreuna. p. p. 278). p.

Gndeste nazdravan. ·eroulchiarse riumeste din aceasta cauza "Petrea fiul catelei" :sau "Prepeleac.armasaruL Stapînul. C. în unele variante. 31). Dumbravita-Satu Mare). Mai adesea. în chip miraculos. daca ar fi "vara pe jumatate mai calduroasa si iarna pe jumatate maifriguroasa" (41. se asociaza. p. (4. schimba locu~ 'cuun lup slabanog care îi invidiaza buna înfatisare. e lenes: desi rabda mereu frig si se decide sa-si faca bordei vara. Uneori. animalelor (AT 670).este un ajutor al omului pe care îl scoate din multe situatii grele. Mîncînd pesti. Pisica).catelei" (67.c.106).p. cu animalele în calatorie~ (AT 210). c. Motanul sare la vulpea ascunsa în frunza crezînd ca e un soarece (AT 103) si celelalte animale fug speriate (33. C. p. p. c. 579). bucatareasa si cateaua Busleaga nasc cîte un copil întru totul similari. 134).doi catei cu parul ·de aur mîncînd dintr-un peste de aur(76.261. unii copii sînt nascuti de catele. ca îti. nascîndu-se de asemenea în chip miraculos. . El ameninta lupii:-"Veniti voi. scapat ~ care se mdragoshse de sora balatulm (AT 315) SI omoara balaurul din fîntîna. scapînd fata împaratului adusa ca jertfa (AT 300). dar dnd'sevede ros la grumaz de lant. rupe o oaie si eu oi rupe un lup~t (18. p. sau fiind stropita cu apa în care a fost fiarta buruiana germinatoare. 41). fiind apoi tradat de Sfarma Piatra si Strîmba Lemne (LXXXIII. pentru dtava vreme. în casa 110tilor. 133). Un baiat orfan da vaca pe trei c. 255. multumi~du-se cu gîndul ca ar fi fost mai bine. batrîn se opune lupilor care ataca stîna.U6 cu vulpea si cu ursu". flamînd sa vina a doua zi ca· sa manînce berbecul. care birui pe StatuPalma-Barba-Cot (AT3Ql B). în contrast cu c. tineri care asteapta sa manînce resturile "dupa voi". care omoara 12 hoti ~ao vcolib~din padure: ~poi î~apara de u~icul ho. II. împarateasa. pazeste la prag (81 a. de aceea invita pe c. el puteri neobisnuite. e un om blestemat sa fie c. cîteodata c. C. Se cearta mereu cupisicapentruâ a pierduf"contractul" initial (v. cocosul si ratoiul. 908). p. lupul prefera libertatea (4 a. stiu cu o zi înainte moartea vreunui animal de casa sau a omului. în caruta trasa de soarecesi condusa de mîta.C. le dejoaca planurile {4a. p. redevin feciori de împarat (42. în basme. Celmai viteaz se dovedi fiul catelei. 420-421). fiul . împlinindu-se cei 9 ani ai blestemului. jp. 103:-111) . întelegînd :limba. CateauaJace . p. totusi ~mîna de pe un an pe hltul. îsi asociaza motanul. Fata împaratului îmbracata barbateste si trimisa sa l--"'- . Dumbraveni-Suceava).are si.buhaiul.

C. p. Iarba fiarelor). Amutati de stapîn. c. sînt înc. c. Omul vine cu nevasta care este momita de diavol pîna accepta sa-i taie capul. 111. p. Sf.p. se lupta cu un zmeu "care arunca foc din gura". sar "si-l prinsera de grumaz" pe zmeu. Luni. p. 341-342). IV. Nea-vede si Nea-greul pamîntului provin din cei trei colaci darui ti eroului de Sf. nascuti toti prin degustare de peste miraculos. în vreme ce femeia îl divulga ca tine ascun$ în pivnita pe socrul sau (52. Fratii mai mari sînt omorîti de ea fiindca au pus pe c. sepreface iar catea care iscodeste planurile zmeoaicei de a o supune pe fata împaratului la probe daca e fata sau baiat. acesta aduce "cîinele si femeia". nazdravani Nea-aude. 175). Miercuri si Sf. nazdravani învie uneori pe stapînul omorît (de impostor în AT 300) prin iarba învierii (61. apoi în vatra focului si sub masa. La curtea zmeului.hisi. 276-283). dar iar se întoarce la om. . 390-394). I. p. I. I. c. Diavolul îl trimite din nou acasa sa aduca adevarata "nadejde" si omul vine cu o catea care nu-l lasa pe diavol sa se apropie de el (5. Fidelitatea c. este reliefata prin contrast cu cea a sotiei. Sf. sar la ea "s-o rupt s-o mîncat". iar cînd fuge de la curtea zmeului cu inelul "cateaua s-a dat de 3 ori peste cap si s~afacut un cal cu 12 aripi" (52. Ei îl ajuta pe viteaz sa rapuna pe Mama Padurii.•Dumineca etc. De obicei. 679-681). Serpii daruiesc unui batrîn un ogar care se balega numai galbeni (41. dar cel mai mic îi arunca în foc si c.) au ca pazitori cateluse cu dintii de fier. Vineri care la urma redevin colaci (52. 367). ai sai. ti porunceste sa-i bata pe rînd pe amîndoi. p. Cei trei c. Boierul cere unui om sa vie la el "cu un dusman si cu un prietin". v. C. Mar cu cei trei c.cal slab în grajdul tatalui 'ei si o învata cum sa iasa din încurca turi. îsi ajuta stapînul sa-si recapete inelul sau margeaua fermecata (AT 560). Rascumparat de la niste copii care îl chinuiau. 39-40). iar cînd c.'117 aduca inelul zmeului (AT514) eajutata de o catea'n~zdravana care se preface . p. p. II. sparg usa si alearga la stapînul urcat într-un copac înalt. apoi o tin pîna la întoarcerea lui (5.. 195). Greu-ca-pamîntu. sfarmîndu-1 pe zmeu (5. p. Diavolul cere celui care l-a scapat de lup sa vina la el cu "nadejdea" lui ca sa-I recompenseze (AT 824). Aude-bine. Usor-ca-vîntu îl scapa pe erou de zmeul care vroia sa-I manînce: întîi Greu-capamîntu se asaza peste monstru în groapa din care îl pîndea pe stapînul lor. lor cei" trei peri" care îi petrifica. Vineri (Sf. preveIiindu-si stapîna. iar Mar îi taie capul (60. schelalaie.

din care începe sa curga otrava (67. l~tra de doua ori" (60: III. tovarasul credincios (AT 516) vede la intrarea în palat "un cîine si javra începe sa se gudure pe lînga ei si sa le linga hainele".. în calatoria sa la Dumnezeu.. 33). omul întîlneste. viermanoasa si dupuroasa". si-l face mici farîme" (41. e rasplatita de aceasta "cu o salba de galbeni" (ibid. 106-107). dar calaul "a luat un cîne sub strai". Uneori. p. Tuliman presimte pericolul si taie c. barbatul este prefacut de catre '. Ajunsi în padure.118 De aceea. va fi cel ales (81. unde "s-au mai strîns si alti cîni s-au rupt tot de pe dînsul si l-au mozolit prin glod" (52. 215).' ca sa se poata face dovada executiei. Cateaua cu dintii de fier a babeiCloanta nu 'mai face "mici farîme" pe femeia trimisa sa-i aduca fluierul pazit de ea.ii (AT 480) care îngrijeste "o catea slaba. Fiul mai mic al împaratului e osîndit sa fie omorît în padure. El de fapt nu era "cîne. p. 703). "caci am o cateluse cu dintii de fier si cu maselele de otel. podelele. acesta "a taiat cînele si i-a scos inima. 21-22). batrîn învata pe fiul mic al împaratului cînd pleaca în cautarea Ilenei Cosînzenei (AT 300) sa ceara de la tatal lui calul din tinerete al împaratului. baietii sau fetele dusi la moarte sînt crutati. p. 127-128). îl sfatuieste sa faca trei focuri si sa puna o galeata cu vin: calul care-va mînca foc si va bea vin. omul rau e amenintat sa nu intre. se dovedeste a fi o comoara de bani. Catelul sfatuieste fata sa nu calce interdictia stapînei. da-i norocul unui om. care cînd îl simte cale de doua ziie. 261-262). 298). 612). deoarece femeia i-a spalat scarile. p. Fata fugita din casa Vidmei (AT 313 + 665 + 318) e aparata a doua oara împotriva petitorului inoportun de un c. 745). Un c. p. p. Simturile le sînt dezvoltate în aceeasi masura: SI.409). I. fiind omorîti în locui lor niste catei. fetei i se taie numai. Tuliman. c. De obicei. între altele. p. în chip inexplicabil. care îl poate duce afara din odaie. în opozitie cu mîta care "închide ochii" (ibid. sa stie sa-I loveasca îndarat cu mîna. Ca sa-I aleaga din stava împarateasca.sotia . Pentru a: fi batjocorit. p. p. în multe basme. degetul cu inelul (LXXXIII. iar baiatului numai degetul i-a taiat si l-a lasat acolo" (52. un c. Fata harnica a mosneagul1. p. Vineri nu se teme de lupul nazdravan ce urmareste pe voinic fiindca "eu am un catelus de fier cu falcile de otel. p•. apoi si pe catea (LXII. s-ar rasipi si -banii ar fi ai' lui!" (52. zmeul se preface în c. care "tot se tologea si nici nu murea. ca sa scape de urmarire. tot c. nici nu traia".

Apoi împaratul îl duce la palat ca sa apere împarateasa ce sta sa nasca.eu vad biserica si de aice. p. 193). C. p. 13-14). de era alba ca ghiocul" (7. aude un c. I. la oras" sa aduca. Cînepa. Tiganul. p. în schimbul unei vaci. de vara a fost blestemata de c. (AT 449). Astfel îl surprinde cum "se da de trei ori peste cap de se face cîne. bucatarii au uitat sa puna "poprica în zama" si e trimis în graba un c. 494-496). Dupa o legenda. _ suporta bataile ibovnicului si fuge la o stîna împarateasca unde pazeste atît de bine. "cu cosarcuta . asteptîndu-l. p.. 908). plina de faina. 5621).. îl va recunoaste percepîndu-i mirosul de ardei. cata cît sînt de nalta 1 Du-te tu. nu se mai întoarce. întrucît "n-o mai sosit cînile nici-amu cu poprica!" (5. blestemati sa sluj~asca rioua ani. nazdravani luati. p. p. p. c. încît lupii nu mai manînca oile. de toamna fiindca a_refuzat sa mearga -la biSerica: " . i se parea ca fiecare c. ras gratuit fara sapun. si se vaita ca Omul prefacut c. în legendele 'despre . De atunci. de un baiat. Nu lipsesc nici trasaturile pseudoetiologice. Acesti c. 1059). e mentionat sporadic. Aude-bine si Greu-ca-pamîntu îsi salveaza stapînul de la sora canibala care mîncase tot satul (81 a. dac-o vazut ca-i cîne. Un strigoi travestit în harap ce petea fata mai mica a împaratului e pîndit de aceasta în timpul noptii în cimitir. în snoave. "El. La un ospat împaratesc. p. Un servitor bate ogarul boierului si e batut la rîndul lui de acesta. urlînd si crede ca si pe acesta îl rade cineva fara bani (5. C. nu mai poate ce-o facut el" (5. 81). împotriva vulturului care i-a rapit toti copiii. îl ajuta sa omoare hotii din padure si balaurul din fîntîna. omoara vulturul si readuce cei trei copii rapiti (82. Cei trei c. urla ziua si noaptea acolo în jurul casei. . Pacala afirma ca ar fi vazut "o catea neagra se cobora dintr-un vîrf de salca. C. umbla cu covrigi în coada (5. c.. 5609). 215). Preuteasa spune popei plecat noaptea la cîrciuma ca. si scheuna. se miros mereu unii pe altii.. ca esti mai mica de~ît mine-si n-o vezi 1" (52. dar servitorul îl bate pe boier pentru ca s-ar putea ca ogarul sa turbeze (5. care latra era el. apoi sa redevina oameni (42. 5541).întrucît acolo c. 605-606). apoi dezgroapa mortul si s-apuca sa-I manînce" (82. 56~4). erau în realitate feciorii împaratului. e trimis altul dupa el sa-I urgenteze. c. Tiganul plecat la Bucuresti e convins de român sa nu-si ia merinde. II.119 li necredincioasa în c. în drum spre casa (5.

1080). Lenesa pretexteaza ca nu are raschitor. 43). Soacra cearta nora ca toarce prea gros.. p. iacîndu-1 de rîsul lumii (52'. p. ' în basme. unde sta pînala cîntatul cocosilor (ibid. povestirea prelucrarii c. joimarita).. Clasificarea povestilor a devenit necesara pe masura ce crestea . iar cînd barbatul se duce în padure sa-i confectioneze unul. sau chiar "cu un fir de dnepa" Cîteva snoave reliefeaza lenea unor femei la lucratul c. O periem. Cînd sotul nu are cu ce se îmbraca în ziua de Pasti. p.am.. Lenesele care nu lucrau c. "Ia maiîntîi aram. fata scapa destrigoiul ce o momise pîna la mormînt: îi da capatul valului: si ea alearga la o casa pustie. 1081).numarul colectiilor.o urzim. ea îl înfasura cu cîteva fire de c. O raschiem.are rol apotropaic... p. o croim". La sfîrsitul povestirii cînta cocosii si strigoii dispar (52.). De la început. c.ocînepiste. o culegem. Strigoii vin sa spintece doua fete. în contrast cu firul tors de ea. Inmultirea considerabila a povestilor prin noile colectii nu mai putea fi satisfacuta de simpla rubricare dupa un titlu care întîmpina atîtea dificultati la traducerea în celelalte limbi. a~estea s. Grimrn (La belle au bois dormant. Femeia care a furate..p. Una dintre ele se lauda ca. o facem caier si o toarcem. . p. p. 1066). ea îi striga cu voce prefacuta ca îi va muri sotia (S. în multe variante. îi va îmbraca toata oastea (sau curtea) cu "un tort" (52. 1093). cele trei fete care sînt auzite de fiul împaratului(AT 707) culeg c.. da din cel subtire n-a putut face nimic.128 strigoi. Cu ajutorulllnui val de pînza. apare incidental. p. o punem în balta s-o topim. 5154). îndeosebi dupa titlul lor din colectiile Perrault si (62. o melitam. ca s-a rupt" (ibid. cercetatorii care operau cu anumite tipuri. istorisind cum se lucreaza c.. Sneewittchen. 'o raghilam.oghilim. Se impunea gasirea unui sistem de orînduire care sa fie. dar la urma "din tortulcel gros a facut pînza. sta cu doua fuioare în nas pe lumea cealalta (84. le denumeau dupa varianta cea mai cunoscuta. o tesem. O spaIam. 29).erau pedepsite de Joimarica (v. daca ar lua-o de nevasta fiul împaratului (sau alt dregator). o bataIaiem.odepanam. Sotia care n-a tors. se tavaleste unsa cu miere prin fulgi de gîsca si astfel îmbracata se duce la nunta. 1065). silind-o în primavara sa semene si ea c. H ansel unrj Gretel etc.. unde toti rîd de ea.. (ibid. Pe urma o samaI). 1010).capa la.

. El a utilizat titlurile tipurilor. B) Alungare. Formula Genoveva. încetatenite ca atare prit). b) ele peregrineaza cautîndu-l. .. Barbatul lipseste si femeia care nu e antropomorfa îl paraseste: a) sau pentru totdeauna. C) Venalitate feminina. c) întoarcerea barbatului si reunirea sotilor. 1. 1. în Griechische Marchen . El împarte basmele cunoscute în trei sectiuni mari cu 38 tipuri (formule dupa terminologia proprie). sau mama e învinovatita a-i fi mîncat. G. I formule de casatorie: A) Parasire. 5. "Sectiunea lntîi: formule familiale. apoi sa dovedeasca· gradul de asemanare dintre feluritele tipuri care erau privite pîna aci izolat. von Hahn. d) salvarea mamei prin copiii regasiti. Formula Melusina. de tatal lor. dominant în acea vreme. b) în locul copiilor sînt puse animale. Formula Freia: a) Femeia sau mireasa lipsesc si deaceea barbatul le paraseste. c) regasirea si împacarea.culegator însemnat de basme albanezesi grecesti pe la jumatatea secolului trecut . Formula Penelopa: a) Barbatul paraseste femeia fara vina ei. Ideea calauzitoare a fost asemanarea dintre basmele germane si cele grecesti : ea era consecinta curentului mitologic. 3. c) alungarea sau pedepsirea mamei.tre cercetatori. 4. iar pe ·de alta sa fie cît mai practic: un instrument de mînuit cu usurinta pentru urmarirea referirilor. a) Mamei i se rapesc de catre rudele invidioase copiii cate sînt gasiti departe de casa si crescuti de un om fara copii. Sistemul sau tindea sa stea marturie de vechimea si mai cu seama de continu:itatea repertoriufui de povesti. 2. a avut întîietatecritetiullogic: încadrarea tipurilor într-un sistem de relatiunicare avea la baza familiile de idei dupa gradul lor de înrudire. b) ea îl asteapta acasa cu credinta si' dor. Sistemul este expus în notele colectiei sale. La început..121 pe deo parte· în concordanta cu universul reflectat în povesti. Cel dintîi sistem de clasificare a basmelora fost elaborat de consulul austriac J. Griechische und albanesische M archen (1864). a) Sotia sau mireasa a doua îsi vinde barbatul pentru trei nopti primei sotii si prin aceasta îl pierde. b) sau el o cauta în patria ei îndepartata si se casatoreste cu ea. fara ca el sa încerce sa o regaseasca.

Formula Danae. Formula Cenusareasa. b) unul ajunge într-o situatie dificila. li se naste un copil în forma animala. b) sau în urma gustarii unui mar daruit sau a unui peste de aur se naste copilul nazdravan . îl cauta si îl salveaza. b) o fecioara îsi vinde farmecele în trei etape progresive pentru lucruri pretioase si îsi pierde fecioria prin înselaciune sau în chip voit si trebuie sa se marite cu -cumparatorul. . 11. Masculine: a) din cei trei frati plecati spre rezolvarea-unei sarcini reuseste cel mai tînar si cei doi mai mari ajung în situa": tii grele. Formula cu copil nazdravan si formula Orion: a) în concordanta cu forma dorita. cel mai adesea nascuti ca in formula 9. b) a copiilor minori de catre parinti din lipsa de alimente. b) dupa rezolvare. Formule cu dorinta de copii: A) Formule cu dorinta de copii. Formula Antiope. Formula Phryxos si Helle: a) fratele si sora fug de persecutiile vitregei. ca ajung acasa înaintea celui mai mic si se împauneaza cu ispravile acestuia . b) unul din ei sau amîndoi sînt transformati în animale. Abandonarea copilului: a) de catre parinti de teama unei preziceri de nenorociri. Abandonarea unei fecioare cu copilul ei pe mare si salvarea lor. c) urmariri le demonului. d) victoria si sfîrsitul demonului. 12. 10. 14.sau gemenii nazdravani . Abandonarea de catre mama a copilului din flori. C) Formule cu mama vitrega. b) la vremea predarii. 8. B) Abandonare.IZZ <6.împreuna cu calul si CÎinele nazdravani. Formula cu copilul animal: a) potrivit dorintei parintilor. III. . 7.. Formule cu frati si surori. c) si salvati din nou. b) desfacerea vrajii prin arderea pielii de animal împotriva vointei celui fermecat. ' . copilul fuge de acasa si se eschiveaza. ". c~l mai mic vine în ajutorul fratilor sai. se despart în drumul lor prin lume. 13. ---. Formula cu fagaduinta: a) copilul dorit este promis unui demon. 16. 9. Formula Diosc~rii: a) gemenii. c) din invidie acestia se decid sa-I piarda si planul lor izbuteste doar într-atît. c) celalalt afla aceasta prin semnalizare<i: miraculoasa. 15. Formule cu cel mai mic cel mai bun. II.

Formula Skylla: a) Puterea eroului sau mOJ. Formula cu rapirea hainelor si fecioara lebada. Formula cu tradarea sorei sau mamei. 26. cel adevarat e constrîns de servitor sa schimbe rolurile sau e alungat în pustietati. cel mai adesea transformati. 23. b) sora falsa sau cea rapita cu putere<J. c) eroul trece cu bine aventurile. V. pierzîndu-si capul.123 17. sau formula Skylla: . b) pe drum. sub pretextul de a-i aduce leacuri pentru boala simulata. Formula Barba albastra. c) servitorul (servitoarea) ajunge drept copilul adevarat (sau sotia adevarata) la curtea tatalui sau sotului si cel adevarat servitor sau prin pustietati. Formula Iason: rapire norocoasa si casatoria. ea pleaca în cautarea lor. Formula Signy: a) o sora are mai multi frati mai mari care. b) eroul le viziteaza pe toate trei. b) singurul supravietuitor nutreste dragoste pentru sora (sau mama) si o convinge. b) cînd afla. c) ei îl ajuta la rezolvarea însarcinarilor. d) înselatoria e descoperita si dreptatea învinge. Formula Gudrun: rapire fortata printr-un erou sau prin~ tr-un monstru. Iarba sarpelui. 25. Formula Helena: rapire prin învoiala cu iubitul. plecat cu sora sau mama. a) Copilul adevarat sau mireasa adevarata sînt trimisi de mama la tatal sau barbatul îndepartat împreuna cu o persoana ajutatoare. Cumnatul animal: a) 'trei printi fermecati ca animale iau în casatorie surorile eroului. 22. Formula Oenomaos: rezolvare de sarcini grele. de teama de a nu fi descoperiti.. trimitîndu-l sa savîrseasca ispravi periculoase. Formule cu rapiri: neizbutite si de aci smulgerea celei rapite. IV. ) eroul. sa-I piarda pe frate (sau fiu). d) ei sînt salvati de eL 5 ectiunea a doua : Formule mixte. 27. 29. a carei petire e legata de dezlegari. 21. Formula cu cumnati. eroul izbuteste sa rezolve conclitiile puse. Formula 'Ber'ta. 28. Dupa ce multi esueaza.lstrului sta într-un anumit loc. C~. descopera înselaciunea si pedepseste pe vinovati. traiesc departe de casa parinteasca si despre care ea nu stie nimic. ZO. Petitorii îsi expun capul pentru o fata._ Fo~mulele despre întrecerile pentru logodnica. Formula Turandot: dezlegarea ghicitorilor. rapune o seama de zmei a sau uriasi. 24. 19. 18. îi gaseste si îi salveaza.îi .

delimitarea e prea vaga. 32. reducînd "prototipurile" acestuia la urmatoarele 28: 1. Formule dualiste bazate pe contrastul dintre lumea interioara si cea exterioara. p. 15 (cenusareasa) si 34 (travestire). . Formula domnului Lazar. 74-76).ci familii de tipuri.124 smulge secretul prin lingusiri. 35. 30. Pe alocuri. Calatoria în lumea cealalta: a) nenorocoasa. 37. b) omul calca conditia si fiinta supraumana îl paraseste. intra ca servitori si îndeplinesc munci de rînd. b) norocoasa. Aceasta vine din împrejurarea ca el a distins nu tipuri . Sectiunea a treia. b) ea îl asteapta cu credinta. P. c) primesc locul ce li se cuvine. ceea ce îngreuia enorm referirea la cutare tip de basm cu variantele lui. Animalele recunoscatoare. c) întoarcerea lui si veselia. a corectat sistemul stabilit de von Hahn.formule . 31. t. Formula Ion credinciosul. 34." Sistemul preconizat de von Ha. Travestire: a) eroul (cel mai adesea înapoindu-se în patrie) sau eroina fugita de' acasa se travestesc. a) O fiinta supraomeneasca se casatoreste cu una umana. 3. dovedindu-se nepractic. 36. d) copiii sînt regasiti de tatal lor si urmeaza împacarea. de ex. 2. Formula piticului. I. ' 38. b) mama e acuzata ca i-a ucis. încît unele basme pot fi categorisite la mai multe tipuri. Formula Odiseu . Formula Bakala [sic!l Unirea de putere uriasa. a) Barbatul lasa pe nevasta fara nici o vina. dupa indicatiile lui B. Clasificarea lui von Hahn a avut totusi darul de a semnala asemanari între tipuri care pareau îndepartate pîna atunci si a usurat prin aceasta munca folcloristilor urmatori care au pornit în cautarea unui sistem mai adecvat de orînduire a basmelor (XXXIII. C. c) omul pleaca dupa ea si o gaseste sau nu. 33. putere spirituala tulburata si porniri spre pozne.Polyphem. a) Copiii nou-nascuti sînt furati si dusi departe. 2. Litzica. c) îi ia -puterea prin proprie actiune sau prin tradarea secretului catre altcineva. b) se fac cunoscuti de doua ori. Victorie îmbinata cu Iaudarosie goala asupra puterii demonice nedibace. punînd la nunta o conditie. c) mama e pedepsita. Formula cu 'Hans cel puternic. Hasdeu.hn nu a avut rasunet în lumea cercetatorilor.

9. b) reuseste s-oo~oare. b). a) Sora cea mai mica e dispretuita de cele doua surori fi ai mari.estesH scapa. a) Fratele si sora fug de vitrega. 15'.darurL minunate nevasta a doua îi permite sa vina la el. dara treia oara eprinsasi se marita Cu el. dar reuseste cel mai mic. a) Unerou omoara pe toti zmeii. 5. afara de unul. b) pleaca în >CautareaIQr. b) unul sau amîndoi sînt schimbati în fiare. 11. dar scapa toti si se reîntorc dupa cîtva timp la tataL fetei. 16. b) pe drum . d) a treia noapte el o aude plîngînd si o reia.m~i multi frati. c) ajungind la destinatie. a) O mama vitreg~ izgoneste pe fiica barbatului sau pentru ca e mai frumoasa. a). 10. scapa pe cei mai mari. b) dracul vine la teTIIlen. d) minciuna e descoperita si pedepsita.. o învie si p~depseste pe vitrega . a) Adevaratul copil sau nevasta sînt trimisi la tata sau mir e.ama sau sora eroului spre a-l pierde: ea se prefac e bolnava si trimite dupa leacuri. 8. c) eroul scapa si-i pedepseste . sluga traieste ca copil ori nevasta. c) a treia oara e recunoscuta si fiul împaratului. c) pentru . dar copilul fuge.za casatoria. ! :1 il l • . b) învingator. se descopera si îi pedepseste. a) O fata de îrlwarat e expusa unui monstru spre a fi mîncata. 7.lZ5 4. copilul sau nevasta se' ratacesc sau schimba locul cu sluga din cauza vreunui pericol. îL înseala de doua ori.sluga . b) un erou omoara monstrul. c) urmea. e) dracul îl cauta. b) femeia îl regaseste dar nu se poate apropia de el din cauza nevestei de a doua. ?chimbati înanimale. d) fratele cel mai mic vine travestit.însotiti de o . 12. b) apare de doua ori la curte îmbracata împarateste. a) Doi frati gemeni pleaca în cautarea norocului. la nastere. b) acesta se întelege cu m. b) unul cade în pericol.. a) Spre a face o izbînda se încearca trei frati. 13. îl fagaduiesc dracului. a) Parintii dorind un copil. c) acestia vre au sa-I piarda si spun ca ei au reusit. a) O fecioara cere daruri de la un barbat. c) cel~lalt alearga si îl scapa. a) 'O sora are . O femeie pierde sotul care pleaca în . o ia de sotie. d) dracul e învins. 6. 14. O fata e aruncata în mare împreuna cu copilul nascut. .lume si se recasatoreste. dar scapa~urînd de vraja si redevin oameni. îi ga::. c) un ~rou o gaseste moarta. din anumita cauza.

22. b) ajungînd în pericol. opreste pe o fiinta tînara de a deschide o usa. afla locul si demonii îi iau puterea. b) eroul îi cerceteaza pe fiecare. 24. 3. prin ifos face sa i se supuna niste forte diabolice. daca nu e vinovata si pedepseste pe culpabili.126 17. d) eroul sau mireasa îl scapa. cumnatii îl scapa. c) a treia oara lucrul se descopera si eroul îsi reia locul. sau cu ajutorul nevestei. 23. 'Eroul nu poate capata mîna iubitei decît daca va executa întreprinderi grel~ sau va dezlega enigme. mama. 27. c) el vrea s-o omoare. apoi se travesteste din nou. 19. dar nu poate. 20. 28. a) Eroul prinde pe demoni în cursa ce i-o pregateau lui. dar divulga secretul si e metamorfozat. a) O fiinta mai batrîna. acestea îl salveaza. ' 18. Daca Rahn lua ca baza categoriile de relatii ale individului cu lumea înconjuratoare. de natura demonica. c) el scapa. c) eroul recapata puterea singur. b) de doua ori se arata sub chipul adevarat. G. d) scapînd el. dar sa nu divulge nimanui.' Un om merge în infern si dupa multe lupte vine iar în lume _ cu comori si cu nevasta (XXXV. b) rapirea poate sa fie urmata de casatorie sau nu. ~) Un amic rapeste o fata pentru erou si i-o duce. desi cunoasterea lui amanuntita ajuta la detectarea asemariarilor între unele tipuri de basme. Un om slab dar siret. 26. viclean si malitios. a) Eroul rapeste o femeie cu sau fara voia ei. b) îi face robi si le ia comorile. von Rahn spre a ajunge la o orînduire întrucîtva diferita. Lazar Saineanu preconizeaza· o clasificare care porneste de asemenea de la sistemul lui J. c) ajungînd în pericol. a) Eroul are trei surori casatorite dupa fii de împarati schimbati în fiare. îi scapa si pe dînsii. a) Forta fizica a eroului este ascunsa într-un loc. Reducerea numarului grupelor de tipuri face sistemul Rasdeu-Litzica si mai nepractic. 21. E vorba de un pitic de o tarie extraordinara. b) o ruda. b) ea nu asculta. Nu a fost adoptat de nimeni în vreo culegere sau studiu. . b) pe drum pasarile îi spun ca acasa îl asteapta pericol si-l învata cum sa scape. 2613-2616). a) Eroul în calatorie e silit sa se faca sluga. sora sau nevasta. 25. p. a) Eroul scapa de la moarte niste animale.

2. tipul Hesperidelor (mere de aur). B. tipul animale-cumnati. Ciclul interzicerilor: A. 3. Ciclul incestului: A. tipul Iephta (juruinta inconstienta). tipul zînelor promise (Tinerete fara batrînete). B~ tipul fetei cu mîinile taiate. tipul Neraida (femeia lebada).tipul Daphne (zîna-arbore). tipul tovarasilor nazdra vani. Schema e urmatoarea: Sectiunea întîi: povesti mitico-fantastice 1. Ciclul animalelor recunoscatoare. Sectiunea a doua: povesti etico-mitice (Psihologice) 1. tipul arborele ceresc. tipul camerei oprite (Barbe-bleue). tipul locurilor oprite (tabu). Ciclul ascensiunilor aeriene: A. tipul Peau d'âne C. 'Ciclul celor doi frati: A. ") 6. G. B. tipul Ileana Cosînzeana (fecioara cu parul de aur). B. tipul Melusina (femeia animal). 10. tipul Dalila (sotie ori iubita perfida). Ciclul juruintelor: A. etica sau psihologica.127 . Ciclul celor trei frati: A. B. tipul Scylla (mama ori sora perfida). De aceea. 7. Ciclul fecioarei razboinice (schimbarea sexului). el împarte basmele în sectiuni. tipul fratilor perfizi. 8. Ciclul om-animal (parasire provizorie) A. B. Ciclul metamorfozelor: A. Ciclul femeii perfide: A. B. tipul apa vie si apa moarta. cicluri si tipuri. C.1 Saineanu pune în centrul sistemului natura ideilor fundamentale oglindite în basme. tipul Iason (conflict magic). B. 3. tipul Dioscurilor (fratii gemeni). tipul celor doi frati de cruce. Sistemul de subordonare reamintesteîndeaproape pe cel al lui J. B. 5. Ciclul ispravilor eroice: A. C. tipul copiilor de aur ("substitutiune. dar ideile calauzitoare sînt de data aceasta de natura mitica. tipul Danae (copii expusi pe apa). El pastreaza de asemenea numirile mitologice sau cele devenite celebre ale celor mai multe tipuri. tipul cele trei naramze (zîna-fruct). tipul Amor si Psyche (barbatul animal). Ciclul descinderilor infernale : A. 4. 5. Ciclul femeie-planta: A. Ciclul expunerilor: A. 2. 9. tipul Teseu (coborîre pe tarîmul celalalt) . B. B. 4. B. B. tipul Andromeda (fecioara expusa unui balaur). . von Hahn.stravestire"). tipul deceurilor (întrebari mistice).

9. tipulcalatoria mortii.tipul Orian (nastere IIlinunata). Ciclul mortii: A. tipul Mirmidon (piticul lllinunat). Ca punct de plecare. B. 8.Ciclul mamei vitrege: A.basmele propriu-zise sînt reduse la cele 46 tipuri. 2. Ciclul fetei istete 3. 228-230. Sectiunea a treia: }>ovesti religioase (legende) 1. lQ. Ciclul petirilor: A. B. Ciclul lui Pacaia.. Caducitatea clasificarii se trage din conflictul dintre tema si episod în a-si disputa întîietatea care va constitui mereu dificultatea de capetenie în orînduirea naratiunilor complexe. piticilor: A. 954-961).tipuIPhryxos (prefacere în cerb) . Deficienta de capetenie e aceeasi ca si la von Rahn: . 3. Sectiunea a patra: povesti glumete (snoave) 1. tipulOedip (enigme). tipul Cenusereasa (fatacucondurul}. tipul Polyphem (uriasul orbit) .. tipul Hercule-Pacala (voinicul istet) . B.C.D. Arbitrarul reductiei la numai cîteva tipuri e simtit si de Saineanu în repetate rînduri. p. Ciclul necuratul. tipul moartea ca cumatra. tipul Rolle (fata roaba casei). Ciclul uriasilor si. B.. B. tipul Moira (ursita). tipuLta1ismandoI. _ 4. s-a pus în lucru un catalog tipologie al povestilor care sa înlature neaj. B. B. . în vreme ce snoavele si basmele despre animale sînt expediate în abia cîteva tipuri. a caror posibilitate de combinare depaseste prevederile sistematizatorilor (LXXXIII.'128 6. Dupa întemeierea asociatiei folcloriste Folklore Fellows (Folkloristischer Forscherbund) în 1907. tipul :Enomaos (sarcine). Ciclul omului viteaz:A. Snoave 2. Ciclul fatalitatii: A.unsurile sistemelor anterioare si sa constituîe în acelasi timp ·un sistem clar si practic de refe~iri care sa înlocuiasca folosirea titlurilor. atragînd atentia asupra distribuirilor artificiale si paralelismelor. 7. Adaos: fabula. s-a hotarît ca naratiunile sa fie orînduite . animala . tipul dorintelor. tipul Nemesis (dreptatea divina). tipul Rodia (rivalitate între mamasî fiica). alcatuite din mai multe episoade. Ciclul lui Dumnezeu: A.

Asa a procedat la povestile despre dracul cel prost (orînduite ca atare de O. AxeI Olrik. Cu toate acestea. Oskar Hackman. Catalogul lui Aarne e o tipologie. basme-legende (Legendenartige Marchen. uneori Aarne s-a abatut de la acest principiu. Aceasta clasificare a fost apoi adoptata în cataloagele nationale. unde episoadele componente sînt combinate în chipuri felurite lasînd povestitorului posibilitatea de a le înlantui mereu în alta ordine si alcatuire. în episoade si dîndu-le acestora numere independente. Legenda propriu-zisa a fost lasata de-o parte din pricina caracterului ei local.W. iar la snoave au fost inserate asa-zisele povesti mincinoase (Liigenmarchen. Tipurile au fost grupate în familii dupa natura personajului principal. Ea a ramas în uzul stiintific curent. avînd la baza naratiunile în întregime. AT 850-999) si D. p. basmele despre animale au fost împartite în 7 grupe: animalele de padure (AT 1-99). o lista de tipuri orîndui te pe specii (si subspecii). cu toate deficientele ce i se vor semnala cu trecerea vremii. chiar daca terminologia speciilor si subspeciilor a întîmpinat obiectii si a fost pe alocuri înlocuita cu cea propusa de C. basme despre dracul (uriasul) cel prost (AT 1000-1199). C. von Sydow (LXXXI. AT 1875-1960). Catalogul tipologic întocmit si publicat de Aarne cuprinde numai trei specii narative: basmul despre animale (tipurile 1-299). apoi pe alocuri la basmele despre animale si la unele snoave. AT 750-849). pe alocuri cu unele devieri si corectari.129 în tipuri si fiecare tip sa primeasca un numar care sa-i fie sigla de identitate. Astfel. omul si animalele padurii (AT 151-199). Catalogul a fost elaborat de finlandezul Antti Aarne. basme fantastice (Zaubermarchen. farîmitînd unele naratiuni în parti componente. animalele de padure si domestice (AT 100-150). Specia basmelor propriu-zise a fost împartita în continuare în patru subspecii: A. Hackmann). animalele . basme nuvelistice (Novellenartige Marchen. basmul propriu-zis (tipurile 300-1199) si snoava (tipurile 1200-1960). AT 300-749). precum si în colectiile de povesti întocmite stiin tific. asa cum circula ele. pornind de la sistemul danez de organizare a povestilor din arhiva daneza de folclor (creat de Svend Grundtvig) si ajutat de sugestiile folcloristilor Kaade Krahn. Verzeichnis der Marchentypen (1910) deschide o noua era în cercetarea naratiunilor populare prin stabilirea unui sistem de clasificare ce s-a dovedit adecvat si mai ales practic. B.60-86). Johannes Bolte si Cad Wilhelm von Sydow.

obiect supranatural (AT 560-649). ceea ce a dus la unele confuzii si solutii arbitrare în cataloagele nationale. subtipurile sînt asezate distinct. continuînd cu diavolul si sfîrsind cu sfintii. cele cu un barbat (baiat) ca personaj principal (AT 1500-1729). snoavele cu femeia (fata) personaj principal (AT 1440-1500). ci chiar la grupele mai mici. Aarne a lasat numere libere nu numai la specii si subspecii ca atare. Dupa cum a aratat si Aarne. cu noua subspecie a povestilor cu formule. si anume povesti cumulative (AT. Snoavele au ca prima categorie cele despre idioti (AT 1200-1349). AT 400-459).2000-2199) urmate de cele neterminabile si neclasificabile (AT 2200-2411). noul tip de orînduit va fi asezat la numarul care i se potriveste cel mai mult în grupa respectiva. adaugîndu-se la numarul tipului majusculele A B C etc. Basmele legende nu au subîmpartiri. începînd cu Dumnezeu. Pentru a da posibilitatea întregirii catalogului tipologic cu alte tipuri ce se vor descoperi în repertoriile nationale. sarcini supranaturale (AT 460-499). sot (sotie) supranatural (fermecat. în editia din 1928. De asemenea. . tipurile stabilite de el ocupa mai putin de o treime din totalitatea numerelor: în cele 1960 numere de tipuri se afla abia 587 tipuri de povesti apartinînd celor trei specii. pestii (AT 250-280) si ultima grupa. în cazul cînd nU mai exista loc liber printre numere. adaugîndu-se cifra romana la cifra araba: 3001 etc. alte animale si obiecte (AT 280-299). pentru fiecare subtip. snoave despre popi (AT 1730-1874). urmata de snoavele despre casatoriti (AT 1350-1439). Iargind si numerotatia de la 1960 la 2411. Mai mult. distingîndu-se la urma o grupa a basmelor despre soarta si hoti (AT 930-999). dar tipurile sînt orînduite dupa gradul personajului sfînt. Catalogul elaborat de Aarne a fost revizuit si largit de doua ori de Stith Thompson: The Types of the folk-tale (1928) si The Types of the Folktale-second revision (1961). delimitarea acestora de legende e incerta. ajutoare supranaturale (AT 500-559). pasarile (AT 220-249). Thompson a adaugat mai multe tipuri din [noile colectii de folclor. în consecinta. Basmele nuvelistice au fost orîndui te dupa profilul personajului feminin.130 domestice (AT 200-220). putere sau stiinta supranaturala (AT 690-699) si alte momente supranaturale (AT 700-749). Basmele fantastice au fost grupa te dupa calitatea supranaturala dominanta: adversar supranatural (AT 300-399).

utilizînd noile colectii si studii date la' iveala între timp. A crescut de asemenea minutiozitatea analizei tipurilor: la basmele mai lungi.himbe vreunul din numerele stabilite de acesta. 920 B. fara sa sc. distingînd noi grupe tematice în cadrul categoriilor delimitate de Aarne. 920 C. Grupele tematice din cadrul speciilor (si subspeciilor) dupa calitatea personajului nu sînt întotdeauna cele mai potrivi te. dar consemnînd cele rare sau dubioase prin litere mici. 879 C* etc. cea dintîi cuprinzînd tipurile întîlnite la doua sau mai multe popoare (dar pe alocuri se vad variante provenite numai de la un singur popor). Thompson a schitat tipul mai detaliat decît Aarne (care la unelepovesti bine cunoscute din colectia Grimm s-a multumit sa indice doar titlul si replica caracteristica.131 Thompson a introdus în tipologia astfel revizuita si criteriul valoric. diferentiate numai cu majuscule (de ex. 920 D). el a împartit catalogul în doua parti. Utilitatea acestui catalog nu mai e contestata de nimeni. atestat de frecventa tipurilor. numarul acestora din urma fiind urmat de un asterisc (ori mai multe).). întrucît dau . tipurile foarte rare sau de o autenticitate dubioasa. Editia din 1961 reprezinta o îmbogatire substantiala a celei din 1928. Pentru mai multa claritate. Ca atare. iar cea de-a doua. spre a fi distinse în acest fel de cele din prima parte.: 879 A*. autorul a adaugat lista motivelor componente potrivit indicelui stabilit în al sau M otif-index of folk-literature (19321936). De deosebita atentie ~-a 'bucurat basmul indian. Pentru a evita numarul mare de asteriscuri. la altele ideea tematica). cît si în periodice.: 920 cu 920 A. cu toate numeroasele obiectii ce i s-au adus. Thompson a folosit la noua editie majusculele urmate de un asterisc pentru a indica tipuri diferite (de ex. Proceqeul a pricinuit neclaritati. Thompson indicînd si studiile care s-au ocupat cu acel tip. care nu trebuie confunda te cu subtipurile. 879 B*. Cele doua parti ale catalogului din 1928 au fost contopite într-una singura. De asemenea. la celelalte e inserata în rezumatul tipului referirea la motivul respectiv. el a compartimentat în continuare. pe alocuri defalcînd rezumatul în episoade (numerotate cu cifre romane) si motive (numerotate cu minuscule). dupa rezumatul. pe alocuri nu e evident daca autorul a vrut sa delimiteze un tip sau un subtip. adesea parc elat în episoade. publicate atît în volume. Bibliografia variantelor e mult mai bogata decît cea data de Aarne.

ca sa nu mai amintim de faptul ca o seama de tipuri nu au aceasta parcelare în episoade..AT 1384 = barbatul cauta mai prosti decît nevasta-sa. nu farîmitat în conformitate cu un sistem orînduit dupa o partea Europei nordice si centrale. si mai cu seama vie acolo unde basmul se mai cultiva înca si printre maturi. barbati) sau profesie (despre preoti). Aarne a cunoscut prea putine variante si mai cu seama de provenienta regionala: variantele finlandeze. La snoave. pe cînd în realitate el provine ca atare din traditia îndelungata. AT 1540 = omul venit de pe cealalta lume. încît unele tipuri dintr-o grupa pot fi tot atît de bine asezate în cealalta (la cele despre soti femei. Deficienta de capetenie provine din faptul ca la stabilirea tipurilor. cu atît posibilitatile de suprapunere mai numeroase). drept nucleu care îsi . caci unele grupe sînt deosebite dupa calitatea ps~hologica a personajului principal (snoave despre prosti). de ex. cercetatorii sînt ispititi sa creada ca într-adevar acel tip e un rezultat al contaminarii de catre povestitor al naratiuni10r "clasice". Ceea ce se dovedeste întrucîtva constant. încît o naratiune din episoade felurit combinate e de fapt un tip independent si trebuie privit ca atare. Dar atari neajunsuri sînt neînsemnate si într-un fel de neevitat (cu cît grupele sînt mai mici. Cînd au fost conspectate si variantele din restul Europei. iar parte din ele cu alte tipuri. atît la adversari supranaturali.). Nici desemnarea cu ajutorul indicarii tipului si episoadelor nu e salutara decît în unele cazuri. fara a se putea decide care aspect precumpaneste. Noile basme aveau episoade comune cu unele tipuri. daneze (sistematizate de S. variantele nationale nefiind suma exacta a tipu~ilor indicate prin numerele' sistemului. AT 1685 = flacaul prost în petit etc. încît pentru încadrarea lor în sistemul Aarne-Thompson era nevoie de doua sau chiar mai multe cifre. criteriul nu e unitar.132 nastere la suprapuneri în o seama de cazuri si de aci la orînduiri arbitrare: un tip nou poate fi orînduit. cît si la sarcini supranaturale etc. altele dupa sex (despre femei. barbati se întîlnesc si snoave cu femeia proasta sau barbatul prost . Mobilitatea folclorica e mai mare de cum se credea. s-a vazut ca tipurile au alta configuratie si ca spatiul ramas liber nu mai permite încadrarea tuturor ca tipuri (sau macar ca subtipuri). ceea ce nu corespunde realitatii narative. În fata unui atare tip care apare drept conglomerat daca e raportat la tipologia Aarne-Thompson. Grundtvig) si din colectia fratilor Grimm.

în fapt. nu a avut pretentia de a fi exhaustiv. apoi din imposibilitatea unui singur cercetator de a strabate toate ziarele si calendarele. desfacerea vrajii. 76-77). 5. este episodul (sau componenta lui mai mica. La acestea. în excerptarea variantelor se vad totusi si . aparenta si realitate. 6. De aci se vede cu usurinta incoerenta clasificarii lui Christensen: aspectele esentiale. Ar. Christensen a mai adaugat o lista de motive (episoade) care nu reflecta nici relatiile individului cu lumea. preponderenta e actiunea. definitorii ale mentalitatii populare. Cum subliniaza în prefata. 2) finete. motivul) si se pare ca în acest sens se lucreaza la institutul Encyklopiidie des Miirchens de la Gattingen pentru a remedia neajunsurile provenite din configurarea tipurilor dupa un numar restrîns de variante. el reia ideea fundamentala a lui von Hahn de a încadra materialul folcloric într-o constructie logica. La baza sistemului sau stau relatiile dintre individ si lumea înconjuratoare. într-o grupa cu anexe de mica importanta. 6) consecinte. 5) destin. anterioare anului 1927. apoi revistele de folclor si buna parte din cele literare care au publicat si folclor. t. morale. oracol. cu subgrupele: cauza si efect.133 l pastreaza esenta. Schullerus a parcurs bibliografia accesibila aproape în întregime: colectiile principale si cele mai multe din cele de a doua mîna. Folcloristul danez Arthur Christensen a propus un nou sistem de clasificare în lucrarea Motii et theme (1925). nu gîndurile (tabu.hitectonica lui a ramas în faza încercarilor. 3) prostie. El a stabilit ca toate ideile pot fi orînduite în 6 grupe tematice: 1) temperament. mult prea neîncapatoare fata de multilateralitatea universului poeziei. La aceste grupe. soarta etc. le asaza la urma. psihologice sau politice. 4) greseala. formule de incantatie etc. p.I. alaturi de cele anterioare (XXXIII. S-a vazut apoi ca la snoave numarul afectat tipurilor e cu totul neîndestulator pentru a putea încadra repertoriile unor popoare care au mai multe mii de atari tipuri. în primul rînd din carente bibliografice. nici viata. unele publicatii nemaifiind accesibile. Sistemul de clasificare s-a dovedit apoi nepractic prin încercarea de a compartimenta realitatea poetica în rubrici logice. Ultima grupa a acestor elemente incidentale e alcatuita din motivele ce oglindesc conceptiile metafizice.). Pastorul sas Adolf Schullerus a clasificat povestile românesti dupa tipologia stabilita de Aarne: Verzeichnis der rumiinischen Miirchen und Miirchenvarianten (1928).

dar s-a oprit la jumatatea drumului. El adauga la finele catalogului trei anexe.610 1* Wasser zum Heilen der + .). cum a procedat la AT 300. I "t 1 1 . Schullerus a avut greaua sarcina de a gasi locul potrivit celor mai multe tipuri care nu îsi aveau numarul stabilit în tipologia internationala.134 omIsmni. în vreme ce 1. desi Popescu întrece pe Sevastos în interventiile personale. inerente unei munci de atari proportii bibliografice la un cercetator de vîrsta înaintata.. Cît de selective sînt toate cele trei anexe se poate vedea din putinatatea tipurilor: 22 la legendele cu cuprins moral. Radulescu Codin si D. II povesti despre origini) si una cu snoave despre tigani (la care mentioneaza ca reprezinta doar o selectie). Caci scaderea suparatoare a catalogului întocmit de Schullerus este tocmai scurtimea exagerata a rezumatelor tipurilor. fiind suficient numarul si titlul. iar cu altele nejustificat de sever (N. Popescu e asezat în categoria A. La grupa basme-legende (AT 750-849) a inserat o seama de naratiuni despre sfinti care sînt legende în întelesul propriu. Cu toate acestea. Schullerus a cautat sa completeze tipologia internationala. caci el s-a lasat calauzit de prezenta unui episod comun pentru a rubrica toate variantele la un tip fata de care totusi difera. cu unele fiind prea indulgent. desi de autenticitate neîndoielnica. 128 la cele etiologice si abia 16 din snoavele despre tigani. doua despre legende (1 legende cu cuprins moral.. Dar ce se poate întelege din simple titluri ca: . ceea ce e total nestiintific în elaborarea unui catalog tipologie care presupune o conspectare exhaustiva macar a materialului publicat. Solutia nu e totdeauna cea indicata. D. . Stancescu au unele volume trecute la categoria B.534* Schlange als Helfer" (sarpele ca auxiliar). C. ele au contribuit la cunoasterea legendelor românesti printre cercetatorii straini si folosul ar fi fost si mai mare daca Schullerus ar fi dat rezumat~ mai întinse care ~a-l dispenseze pe strainul necunoscator al limbii române de a mai recurge la textul românesc al variantelor. Tipurile prezente în catalogul lui Aarne nu mai aveau nevoie de un rezumat daca tipul românesc nu devia fata de cel international. Ierarhizarea colectiilor în cele trei categorii potrivit autenticitatii lor nu e sufi~ient de critica. Slavici apare numai în categoria A etc. dar Sevastos în categoria C. Tipurile (sau episoadele) noi aveau însa nevoie de o prezentare mai detailata din care sa rezulte cu claritate profilul tipului (sau episodului).

motive mitologice (crea- . dar stabile.A99 Creatorul.cia din care provine si fara alte ierarhizari. Zeu provenit din incest. Sistemul zeii de subordonare merge pîna la submotiv prin folosirea în continuare a sistemului cifric delimitat prin puncte intermediare (de ex. AlOOA499 Zeii (AlOOA199 Zeii în general. numerotate de la A la Z. atare progresiune nu e vizibila în întreg sistemul. cum circula ele. precum si naratiunile semiculte. Thompson a stabilit urmatoarele grupe de motive epice: A. luînd ca baza nu naratiunile în întregime.. ballads.1. Cu toate acestea. Motivul e desprins în unitatea lui intrinseca. în prefata. în 6 volume (1932-1936. 112. a doua editie 1955-1958) are în vedere. dar nu în tipuri ca atare. Spre deosebire de tipologia lui Aarne.1. .' indiferent de sp. fables. adica acele unitati mai mici. în cadrul fiecarei grupe sînt esalonate alte subgrupe cu alte subîmpartiri în continuare.). A200.: A 112. întreg materialul epic e compartimentat în 23 grupe tematice. a doua jumatate fiind realista în aproape totalitatea ei. Ao.'- ~ 135 "- Blinden" (apa pentru vindecarea orbilor). j est-books and locallegends. Stith Thompson a dus mai departe sistemul de clasificare.1. ci partile lor componente. în afara de cel tematic. A30. cum se arata în subtitlu nu numai povestile. der die Ratsel nicht losen kann" (salvat de la diavol cel r I ce nu poate dezlega ghicitoarea) etc. 112. ci toate naratiunile populare în proza si versificate. ci în motivele componente. Thomson explica necesitatea unui asemenea inventar clasificatoriu: tipologia Aarne se potriveste povestilor din Europa.A299 lumii de sus etc. motivul este denumit nu numai printr-o cifra. exempla. fabliaux.A29Originea si natura creatorului. Motij-index of Folk-literature. Zeu din incestul dintre tata-fiica).A49 Tovarasii si sfatuitorii creatorului etc.812 A* Vom Te~tfel gerettet. mediaeval romances. Orînduirea acestora e orientata de la mitologie si supranatural la realist si chiar umoristic. ci si prin initiala grupei tematice. a classification of narrative elements in folktales. care se pot combina felurit în naratiunile populare. cum remarca Thompson. ? 7. delimitate prin cifre arabe de la O la 100 (de ex. Abia un catalog al motivelor narative traditionale de pe tot globul devine adevaratul instrument de orientare al cercetatorului în acest domeniu pentru a urmari similitudinile si eventualele filiatii. myths. dar. Ao. Nasterea zeilor. dar în afara continentului e aplicabila la foarte putine povesti. între narati unile europene si cele extraeuropene exista asemanari multe si vizibile.

P. cruzime nenaturala. motive neclasificate). p. 8. E. înteleptul si nebunul (purtare înteleapta si neghioaba. L. H. exceptii unice. societate (clase sociale. la unele din ele s-au stabilit si subcategoriile în ordinea fireasca. deceptii. III legende mitice (fiinte si puteri supranaturale) . 1. captivi si fugari. Astfel. razboaie si catastrofe. B. B. legendele istorice cuprind: A. F. umor. X. F. încercari (de întelepciune. G. In vremea din urma. soarta. încît cititorul nu trebuie sa creada ca motivul e atestat numai la popoarele citate (LXXXVI. T. IV legende religioase (mituri despre zei si eroi). popas pe cealalta lume. Legendele românesti au fost clasificate în tipologia bibliografica (gata pentru publicare de mai multi ani) în aceleasi patru categorii mari. M. V.C. Astfel. C. inteligenta. familie. noroc si destin. N. profesii. H. încît Motif-index-ullui util. B. Legendele mitice au subcategoriile: A. D. vrajitoare). anirrra:ie. J. legendele despre localitati. 422-428). capcauni (uriasi. persoane cu însusiri si puteri supranaturale (magice). spirite ale naturii. simbolism. de vitejie) . natura vietii. personalitati proeminente. dar sistemul de a ierarhiza motivele prin subordonari cifrice s-a dovedit Thompson a devenit cu totul practic. grupe miscelanee de motive (formule. minuni. U. trasaturi de caracter. comori (LXXXIX. eroi. Q. Materialul sud-est-european este reprezentat sporadic. S. geneza locurilor de cultura si a bunurilor culturale. decît ca ordinea lor difera întrucîtva. nastere) . deciderea viitorului. G. sex (iubire./ /' 136 toi'. Legendele au fost clasificate felurit. D. procesiuni si lupte de spirite. Grupele nu sînt egale ca pondere. magie. distrugerea unei ordini existente. . II legende istorice. mortul. casatorie. zei. crearea animalelor) . L. M. VV. E. D. R. distingîndu-se de obi~ei legendele istorice de cele etiologice. religie. dracul. Societatea internationala pentru cercetarea naratiunilor populare a adoptat clasificarea legendelor în patru categorii tematice: 1 legende etiologice si escatologice. crearea lumii. Pentru evitarea îndoielilor. C. obiceiuri) . E. recompense si pedepse. nebunie). N. K. dar autorul atrage atentia ca nu a nazuit la o înregistrare bibliografica exhaustiva. K. 424-425). legende despre preistorie si istoria veche. F. mitologice si religioase. iar cel românesc lipseste total. inversarea norocului. spirite ale locasurilor culturale. animale si plante mitice. locuri bîntui te de spirite si aparitia spiritelor. fiinte metamorfoza te. p. moarte si morti. iar subcategoriile sînt reduse la specificul tematic românesc. tabu. Z. demonii bolilor.

etnice si confe~ionale. animalele. conflicte cu morala. Ea a fost orientata pentru a oglindi defectul satirizat. zilele sfinte ale saptamînii. I. E. 147). alte fit5uriistorice si locale). dracul si ajutoarele. atitudini si trasaturi de caracter. conflicte între sexe. Institutul Endyclopadie 111archens din G6ttingen a adoptat clasificarea snoavelor dupa continut si natura poantei. popoare mitice si comori. omul. cu continut general (iubire si casatorie. topo~mia si onomastica. domnitori. Clasificarea adoptata în tipologia bibliografica a snoavelor românesti (LXXX. Alaturi de sistemul de clasificare a snoavelor adoptat de Aarne-1jhompson care s-a dovedit prea neîncapator atît în ce priveste grupele tematice. relatii de clasa si de profesie) . stabilind trei categorii mari: 1. regii dacilor. p. conflicte sociale si H.137 + I legendele etiologice (10001 . conflicte cu logica. legendele fii~t~le si plantele mitice. conflicte des politice. cosmosul. sociale (snoave despre domni. evenimentele istorice si locale. Lutz R6rich a prezentat într-o comunicare la congresul Societatii internationale pentru cercetarea naratiunilor populare din 1969 urmatoarea propunere de clasificare a snoavelor si glumelor: A. casnicie. B. figurile istorice ale altor popoare. t. cît mai cu seama numerele afectate. IX-X) se apropie întrucîtva de cea precedenta. începînd cu cele care au implicatii mai largi din relatiile sociale pîna la cele inofensive de natura fiziologica. F. 3. oraseni si supusi. Siegfried Neumann a propus în 1963 orînduirea snoavelor în trei grupe mari: 1. dans si petrecere) (XIII. IV legendele istorice (14571-16103) cuprind: legende despre figurile istorico-fantastice. conflicte pe baza de limba. regele Fritz etc. figuri feminine. naratiuni batjocoritoare (jocuri de cuvinte. meseriasi. p. C. popoarel~. mincinoase) . moarte si morti. 9. sfinti si sarbatorile lor.). slugi. conflicte sociale (relatii de familie. spiritele naturii. preoti) . relIgIOase (13 925-14 551) au subcategoriile : legende biblice. voievozi.13035) cuprind creatorul (si ajutoarele). 2. conflicte cu realitatea (naratiuni parodistice. conflicte cu slabiciuni omenesti. D. ciclizate în jurul unei persoane (Eulenspiegel. 2. persiflarea unor persoane). alte sarbatori. 3. tarani. G. metamorfozati. tînarul. fiinte cu însusiri magice. II legendele mitologice (13055 -13 895) cupnnd legendele despre soarta. plantele. au fost elaborate altele pentru a oglindi cît mai fidel specificul acestei specii. întîmplari dm trecut. haiduci. figurile istorice ale poporului român (conducatori de rascoale. Atare clasi- III .

pornind de la faptul elementar ca arta reflecta viata: formele de viata sociala si de munca determina suprastructurile literare. dar si aici natura înconjuratoare e conceputa a fi sensibila. 10. istetime. III. chiar daca aparent e numai unul. iubit-iubita. alte rudenii (inclusiv nas-fin. sot-sotie. surditate. la prima vedere. Orînduirea celor 12 grupe e crescînda. ca grupa VII (natura) e discordanta în sistemul stabilit. hotie îndemînateca si neîndemînateca. XI. conflictele de clase sociale. de aceea e invocata ca martora în efuziunile lirice. lacomie. deoarece si aici insul destainuitator presupune un rezonator (un martor etc.). parinti-copii. soacra-nora. V. prostie. muncile profesionale. IX. VII. snoave pseudoexplicative. X. deficiente fiziologice (5870-5886. Desi mai întîi clasificarea a fost propusa numai pentru baladele populare în vederea întocmirii carpus-ului lor în 1948. frati-surori. Dumitru Caracostea a cautat un sistem de clasificare lipsit de deficientele celor anterioare. relatii sociale (3000-3328. alte rudenii. uneori chiar se supune dorintelor protagonistuilli liric sau epic. în acest sistem de clasificare a snoavelor românesti au fost stabilite patru categorii tematice cu un numar variabil de subgrupe: 1. S-ar parea.138 ficare e în concordanta cu specificul snoavei de a avea în centrul atentiei personajul negativ. deficiente si trasaturi psihologice (36505862. partasa la framîntarile omului. II. gîngaveala. VIII. parinti-copii. laudarosenie. autoritati laice si religioase). frati de cruce). dar pentru ca acestei t . Plecînd de la constatarea ca în literatura exista totdeauna un raport (sau un conflict) între doi protagonisti. nu numai pentru ca orînduieste faptele poetice de la cele de importantamai redusa la cele cu implicatii cosmice. Ea este cel putin un organ rezonator al durerilor si bucuriilor umane. Sistemul preconizat de Caracostea se dovedeste neasteptat de organic. relatii de familie (3340-3643. Tipologia bibliografica a snoavelor românesti mai are un adaos de glume din viata militara (5895-6029) si de anecdote (6036-6236). ca în lirica. meserii necalificate. ea a fost apoi largita pentru întreg domeniul folclorului si al literaturii culte. stapîn-sluga. murdarie. el a stabilit grupele tematice dupa natura relatiilor dintre acestia. relatiile cu fortele supranaturale personificate. frate-sora. PacaIa. nevedere etc. neatentie. haiduci a si revoltele. XII. rautate. VI. IV. betie. de la lumea familiala la cosmos: 1. batjocoriri. cîrcota. lene. nasi-fini) . III. IV. zgîrcenie. ignoranta naiva. vitejii si cotropitorii. sot-sotie. lasitate) .). II. relatiile cu natura si fiintele naturii.

Cocosul adoarme si el. în ierarhia organica de la simplu la complex si în permanenta concordanta cu formele de viata sociala oglindite de fenomenele literare la diferitele niveluri de creativitate (XX. 432): El e nazdravan "fiindca are la coada o pana nazdravana. Clatina-munti v. E nazdravan fiindca a fost blagoslovit de Hristos. 3. inclusiv acele sabloane. îndeosebi p. 50-57. stropind cu pistrui 1 . dintre speciile folclorice si pun în lumina celulele literare din care sînt plamadite creatiile populare. semnalate mai de mult de cercetatorii folclorului. p. sus. motive si tipuri din creatia populara si culta.desi în chip practic se elaboreaza întîi tipologia imaginilor sau motivelor dintr-o specieJolclorica. o tipologie a motivelor. strofe calatoare etc. C. celula expresiva ireductibila oferita de însasi limba vorbita. acel dictionar universal de imagini. o tipologie a imaginilor. "De nu era cocosul. nazdravan a putut învia din oasele lui în vremurile de demult (52. tot se ridica. p. o tipologie a tipurilor propriu-zise. care se esaloneaza de asemenea ierarhiei simplu-complex: 1.139 . sistemul lui Caracostea mai ofera posibilitatea unei întreite clasificari în trei serii tipologice. si cocosul dupa asta cunoaste ceasurile lui si tipa: cucuriguuu!" (38. Cel ce cînta mai întîi. Tipologiile imaginilor si motivelor depasesc limitele speciilor fo1clorice.sul de pe masa. ea sta drept în vîrful cozii. e nazdravatl. C. formule. pentru a fi extinsa apoi si la celelalte. pana aceea este lasata în jos. nici DI Christos n-ar fi înviat" (52. p. 2. în plus. cînta noaptea dupa ce aude toaca din cer. de la cîntecul de leagan si doina la basmul ce oglindeste întregul univers accesibil închipuirii umane. 78-89). De cu seara. 60). 432). De acesta fuge diavolul si celelalte spirite rele. La miezul noptii. A înviat din bo.~ • ierarhii de la simplu la complex îi corespunde în chip paralel complexitatea crescînda a speciilor literare. p. Tovarasi nazdravani Cocos. Posibilitatea de a fi extins si la literatura culta îi mareste considerabil utilitatea: sistemul Caracostea va putea oferi î~ viitor instrumentul de cercetare ideal. Cintatullui noaptea la intervale fixe a generat legende despre însusiri miraculoase. 289-290). Pana nazdravana însa se ridica. pornind de la cuvîntul-metafora. de mare adîncime. Atari tipologii de imagini si motive permit descoperirea legaturilor ascunse. de aceea dupa cîntatullui se poate porni la drum (LUI.

142). dar cum aceasta refuza. Dracul a facut ramasag cu Dumnezeu ca vastavili Prutul ca sa înece pamîntul.p. divulga uneltirile masterei atunci cînd fiul împaratului vine sa caute la cine se potriveste papucul: "Cucurigu! fata mosneagului 1 . c. vulpe si lup). capra. c. 261. p.418). c. apoi ca auxiliar. p. Acolo. e uneori trimis sa aduca lemne sau apa. mîta (52. În tipul despre animalele asociate în calatorie (AT 130).. la rîndul lui o lauda ca ar avea dinti frumosi. r. ramînînd numai lupul (5. capra. p. mina s-a numit "Baia Cocosului" (43.41).. vulpea îl înhata si-l duce în padure (AT 61.436). p. zboara pe un copac (4 a. pusca. O baba si un mosneag adopta drept copii un c. închide ochii si cînta.i~ J 140 pe cei din jur (ibid. El anunta un zacamînt aurifer pe care l-au descoperit minerii din Bucium-Sat.40 de femei si prin sat sa umbli" de cînd a fost în stare sa-I convinga pe Simion Stîlpnicul sa dea drumul vîntului din munte (52. are rolul paznicului de pe culmea casei sau de dupa usa.413414.. pîna-mi pui ciocanu! (ibid. lupul. Fiindca l-a scapat de uliu. Alteori. Li se asociaza alte animale (iepure. In basme. Vînt).6). Batrînii i-au alungat de acasa. r. se auzea cîntînd un c. În basmele despre animale. p. 950-951).hite stava de cai (sau ciurda de vite) a boierului. De atunci. momeste vulpea sa intre în gura cîinelui. Ing. El accepta daca fata (sau baba) îi va sterge laba. apoi tezaurul împaratului pe care le aduce mosneagului (5. apare ca protagonist. îi loveste cu aripile peste cap (5. în fundul unui crater "mai ales spre sarbatori". fura toata mamaliga pe seama catelului.Satu Mare). Dumbravita . c. v. 434). Apoi se întorc la casa batrînilor care îi cautau plîngînd (52. p.151-154). dar c. În tipul Cenusareasa (AT 510j. p 140). si a fugit (ibid. 118-122). Momit de vulpe ca ar cînta frumos. Cînd e batut pentru ca nu oua (AT 27 si 20) fuge cu gaina în lume. cheama pe rînd mosneagul. 1. îsi îmbAogatestestapînul (AT 715 A) care l-a alungat fiindca nu oua. cerbul (sau rugul). (de obicei în tipul înrudit AT 210) cutcurezatullui e interpretat de agresorul speriat drept o amenintare: "Cotcodanu. În culmea Vulcoi din Muntii Apuseni. soarecele. si un catel. ms. c. c. În padure. p. El mai apare în povestea cumulativa Cocosu rosu unde animalele se panînca pe rînd (LXXXIII. In povestea cumulativa AT 2030. vulpea încîntata casca gura sa-i arate. Cînd vin diavolii (sau animalele padurii). p. p. c. dar la popas e mîncat cel care ar avea ~numele mai urît. S-a speriat de cîntatul c.. Dumnezeu i-a rînduit sa tina . c. c. 60-62).

e tinut pe loc cu povestea pîinii (sau a cînepii). Într-o varianta. puterile zmeului (AT 302) se afla în niste gîndaci ascunsi într-un c. sau cu raspunsurile la întrebari pîna la cînta tul c. p. 35. diavolul se preface c. Fiul vacii vrajite (AT 301 B). p. 577). îngropata în albia acelui rîu (50 a. El o învinge. I. I. variantele tipului AT 812.Dupa o legenda banii îngropati de împarati. cînd plesneste (LXXXII I. da stapînu-meu.141 . dracul venit dupa cel ce i s-a fagaduit lui.' 286). este acela care îsi îmbogateste stapînul. Se crede ca banii de aur cu efigia lui Lysimachus. apoi ea este facuta farîme cu ajutorul În unui bici fermecat tot la cîntatul c. (41. De obicei. I. care se preface într-un urias. Un om si-a pus banii într-o capatîna de cal si nu a banuit nimeni dintre trecatori (LXVI. 215). vaca nazdravana se lupta la podul de aur cu un c. II. 574-578). c. o previne ca sa lase papucul încleiat de rasina pe pragul bisericii si sa vina numai într-un papuc (5. pazeste cu atîta strasnicie curtile unui împarat.Du-te repede la parau si spala-te si spune: «deschide-te. Uneori. 490-492). p. p. apoi de oamenii plecati în bejenie alcatuiesc comorile aflate în pamînt. de argint si de aur:" . încît nu se pot apropia zmeii "Noi de sapte ani de. 504). p. 52). Imparatul Constantin locuia în Tetin si a ascuns toata averea într-o pivnita "si-a pus o piatra cu nu- . p. Dra~ul sau strigoii pier la cîntarea c. 439). si el a muri" (5. 273). la una nu-i poate porunci. 1-5). p.cînd ne batem dupa fata împaratului Verde: cînt-un cocos de trei-patru poste de loc si se scol santinelile si nu putem s-b furam!" (5. 529-531). daca-i prost. 722). p. p. A treia oara. petind pentru acesta fata împaratului si luînd averea zmeilor omorîti de el (81 a. dar e omorît de fiul ei (LXXXIII. C. (v. El deschide ochii stapînului sau care întelegea limba animalelor (AT 670) ca nu trebuie sa cedeze capriciilor femeiesti: "eu unu singur la treizeci si cinci va pot porunci.- 1 îi dupa usa într-un poloboc cu cenusa!" (79. c. într-o multime de povesti. I. chiar învata fata cum sa obtina pe rînd hainele de arama. Într-o varianta a basmului AT 545. care se prefac în vulpoi care "rupe gîtulla cocos" (5. Fata împaratului arunca însa 3 boabe în spinarea c. Ion Saracul.. p. nucuta mea !»". În unele variante. Puteri. Strigoaica împreuna cu toti dracii pier la cîntatul c. c. gasiti în 1543 de un pescar în apa Streiului ar proven~ din c. etc. p. lui Decebal. haiduci si hoti.. Comori. în basmul despre ucenicul sau (AT 325) atunci cînd acesta s-a metamorfozat în boabe de porumb.. p.

Aceasta se întîmpla o data pe an. 26-29). Multe comori provin de la haiduci si hoti. în chip de batrîn. iar cele curate dupa miezul noptii cu para alburie sau galbuie. care n-o poate lua nime. p. venit la pivnitele cu c. 59-60). O femeie ia din acei bani. Cînd toaca în ziua de Pasti. oricine încearca fiind pocit. pazite de un mos care sedea la o masa "cu o pipa si fuma". un berbec a venit marti noaptea si a cerut restituirea lor: trebuia sa dea jumatate din ei la oamenii saraci (5. manastiri. curate si necurate. necurate sînt pazite de diavol. Se crede de asemenea ca o data pe an. îi afurisesc sa fie ale dracului (52. nu se alege cu nici un folos. ramîne necunoscuta (LXVI. Cele necurate ard înainte de miezul noptii. portile se deschid. 709). pan nu va veni el singur" (52. sapte hoti au depus banii într-o pestera. de argint si de arama într-o pivnita sub pamînt. p. în orasul Siret. iar cei ai dracului sînt necurati "numai de bucluc". Unii au lasat c. dar zideste înauntru pe toti zidarii ca sa nu tradeze locul. Stima e o femeie îmbracata în alb. c. Un om din Hateg a intrat si n-a iesit la timp. cu para albastrie.. C. III.p. 6-7). sau chiar daca ia cineva din ele. dar fiindca nu i-a folosit bine. De la Pintea Viteazul au ramas trei butoaie cu bani de aur. de obicei în noaptea Pasti1or. Dracul. care apoi i-a dat diavolului ca sa-i faca în continuare. se deschid singure. 26). în muntele Orlea din Hateg se afla un palat plin de avutii. o cusma plina de gal- . p. se detecteaza singure prin aceea ca ard. usile de la c. ramînînd înca un an în munte (26. p. în Stefanesti-Arges. din pamînt sînt de doua feluri. p. p. dracul da saracului. iar pe butoiul de lînga usa se afla un sarpe de ceara care se umfla cînd vede pe cineva. în Meria-Hateg. pentru acte de binefacere: sa faca fîntîni. De aceea.p.. C. 12-16). De asemenea. Unele movile cu bani provin de la uriasii care "aveau averi nenumarate" care nu pot fi luati. Cele necurate nu pot fi scoase. 29-30). sau o data la 7 ani (ibid. cu împarati care stau pe tronuri. capetenia hotilor pune banii într-o pivnita. Capetenia e asasinata însa de vizitiu si c. dar omoara pe cel ce intra de bunavoie.142 mele lui deasupra. da bani puscariasului silit sa intre în pestera din Tetin. Unii din cei care strîng c. Banii au fost facuti din argint de Dumnezeu. p. în ajunul marilor sarbatori. 270272). a sapat un om la o comoara si a venit spre el "o namila de om lunga. lunga de nu-i mai aflai masura" (66. vaduve (LXVI. iar celelalte de Stima banilor sau Duhul c. sa dea la saraci.. 274-276). ca sa-I sperie (ibid. Banii facuti de Dumnezeu sînt curati. fiind ale dracului.

3000. servindu-i drept trepte de urcat si de agatat (5. p. acesta vinde vaca mostenita unui copac. p. 533). cu vîrful pîna în cer (adesea pom fructifer). r. Dar cele blestemate nu se pot lua nici în acest chip. dracul se revolta: . se mai pot descuia cu iarba fiarelor (v. pentru 20 de lei. la radacina unei salcii.Femeia divulga cele întîmplate. El se urca cu "sase toporase de ace" înfipte în copac.care îl pune pe voinic la munci grele (41. lemnule. O femeie a încalecat pe lemn si de atunci lemnul e blestemat ca sa fie dus în spate sau tras cu animale (99. Un om gaseste o c. trei pivnite pline cu bani. 'B~nii necurati se pot 'sco~te daca se jertfeste o vita. al doilea nu poate fi prins cu toate sfaturile celui dintîi. taiat venea singur din padure. C.voi luati de pe vii si de pe morti si tot nu va saturati" si îi omoara pe toti (LXV( p. p. 415).. -9).~p. 30-39). p. I. p. Intr-un basm doi hoti vestiti fura banii din vistieria împaratului (Ar 950). p. In vîrful c. Ca sa pastreze secretul. eroul hranindu-se cu 9 colturi de prescura si 9 pahare de ~'in (41. sub austrieci. sau a unei zmeoaiceAGhesperita..143 beni.. are craci pe care se afla casa unei zîne cu care se casatoreste eroul (5. creste dintr:un fir de bob de' sub lavita casei (LXXXIII. 21-22). Copac. acasa". 17-25). Dupa o legenda. Alteori..414). 362). C. judecatorul nu mai crede ca barbatul a gasit o c. ajutînduse de toporase speciale. VI. c. ascensiunea se face cu ajutorul a 9 barde obisnuite.Hai. a iesit un izvor care a umplut pivl}itele cu apa (ibid. 456). uneori chiar un om pentru cel care i-a îngropat. (49. Cel din'tîi este'prins. împaratul îi da fata de sotie In snoavele despre PacaIa. Se duce marti sa taie copacul.. c. r. Iarba fiarelol').t- I I " .. p. la început. 62-63). II a -d). se afla raiul si mosneagul urca pe el pîna la Dumnezeu pentru a-i cere îndeplinirea dorintelornesa- (61. p. Lînga Siret s-au descoperit. Spre vîrf. spune nevestei ca ceea ce a gasit e linte strîmba si ca au plouat cîrnati (Ar 1381). O reminiscenta a arborelui ceresc (ygdrasil) persista în basmul Ar 468: un c. Fratii lui aduc toti banii si îi împart cu banita împru~utata de la 'popa (S. Dupa ce le-au dezgropat.1. p. Banii sortiti cuiva se Întorc la acela. chiar daca sînt dati altcuiva (ibid. gasind la radacina o c. din care ia numai pretul vacii. daca i se spunea . dar cînd se duc popii. Escaladarea lui o poate face numai protagonistul basmului.. dar cînd spune la judecata ca au plouat cîrnati. 533). 5 -'- 1- t I I .

V. 17). Viteazul care o peteste pe Ileana Cosînzeana taie c. cu împaratia (ibid. El nu dispare decît atunci cînd aceasta este data în vileag si victima reabilitata. apoi se puse în el si se ridica" (41. p. "Cînd o prindea somnul. în cîteva variante ale tipului AT 301 B... 63). p.. Mai adesea. este sediul unor personaje (v.. El scade mereu pe masura ce victima povesteste patania ei (86. 456). pîna la întoarcerea lui.1. într-acolo ma voi duce sa-mi caut mireasa" (60. în c. 201-202). El o deschicat nucu cela si s-o bagat în nuc. cu 12 craci si cu vîrful pîna la cer. Alteori. p. 309). asculta porunca fetei de a se lasa jos si de a o ridica: "Fata cea frumoasa zise copaciului sa se lase jos. apoi se dovedeste ca aceasta este o pedeapsa pentru o mare nelegiuire. 535). este o forma metamorfozata a protagonistilor din basme. ducîndu-l în padure. s-înnuc o ramas s-în zua de astazi!" (5. Pe trunchiulluJ revine pe lume eroul tradat de ortacii infideli. 536). creste în chip inexplicabil pe corpul unui om. Brad. c. Fata mincinoasa (AT 710) este pedepsita uneori sa stea mereu în padure. s-a dus caciula mea. p. Ibovnicul Ilenei Cosînzeana îsi are împaratia asezata pe un c. V. Eroul.'ul de jos si ajunge cu vîrful pîna pe pamînt. Urma galbina "s-a suit în vîrful unui copac si de-acolo si-a aruncat caciula într-o parte si a zis: încatrau. V. p.144 buite (AT 555. de unde îsi cheama cîinii nazdravani (AT 315. LXXXIII. p. Un c. Pe pîntecele împaratului care si-a osînâit fiica la moarte pe nedrept creste un nuc care se mareste în fiecare zi. Dragan Cenusa gaseste la palatul scufundat numai un nuc care ajungea cu crengile "în naltu cerului . Fata iesita din rodie (AT 408) este lasata de erou într-un c. Uneori. 590). ea se urca pe un copac înalt si între crengile lui dormia . . 1. si el se lasa. Cînd ajunge baiat de însurat. Mama Padurii)." (60. c. urmarit de zmeul care pusese mîna pe palosul lui nazdravan. se urca într-un c. urias creste pe tarîrn. (uneori pomi). Boul nazdravan îsi fereste stapînul. 9). c. "Acolo a catat copacul cel mai înalt si au facut un foisor pentru baiet" (82. p. 238). urias de pe pamînt are în vîrf o pestera în care sta de paza la mosia lui Hotiotio o fata îmbracata în arnaut care era în stare sa taie o oaste întreaga (LIII. p. Adesea din doi copii îngropati la uneltirile impostoarei (AT 707) rasar doi c. Un c. p.

p. ploaie. A fost blestemat sa nu bea apa din izvoare si rîuri fiindca n-a vrut sa curete paraiele alaturi de celelalte pasari ca sa nu se murdareasca de glod. O fata nu vrea sa se marite pîna ce fratii ei nu-i aduc. fi-u-ar pana pe tine. între altii. în basmele despre animale. 247). 294). întrucît ar avea cruce în gura. p. Mar.145 Uneori. chiar viscol. în vremea potopului. Corb. 697). p. Noe l-a blestemat sa nu-si poata vedea nici puii (38 a. Daca puii întîrzie. iar puii sa-i scoata în februarie. (52. retine clopotelul caprei care recurge pe rînd la ajutorul animalelor ce se ameninta reciproc. atunci îi manînca furnicile. p. dar Noe l-a blestemat sa se înnegreasca pentru ca nu s-a întors la corabie (LIII. si un c. 1015). Numai vîntul turbat a putut-o omorî (101. 696). 76. 696). p. c. apare în basmele noastre si pomul care cînta. protagonistul împlînta codiristea biciului în pamînt si din ea creste "un fag atît de mare de nu-i vedeai vîrful si nu-l puteai cuprinde de gros" (77. Pe alocuri. ci si sa oua în decembrie. deoarece c. XVI. a mîncat uriasul ("jidovul") care se agatase cu mîinile de tortile cerului (LIII. a pierdut ramasagul cu furnica de a sui în vîrful copacului atîta fier cît poate cara ea (52. 419). c. nici o pasare nu ciuguleste din hoit pîna nu e început de c. ca întrecea cele mai minunate muzici" (52. O legenda înfatiseaza o corboaica uriasa care îsi hranea puii cu cirezile si turmele din jur. 294-295): "Ai. p. 8). 295). p. C. Sporadic. v. p. "Pomul acela înflorit cînta. e socotit chiar sfînt. p. p. voI. în povestea cum'ulativa despre baba ce se boceste dupa oul spart de soarece (AT 2022 B) se asociaza sa boceasca. prevesteste rele. de aceea tipa în vreme de seceta (52. si pomul care cînta (AT 707). p. acestia neputînd iesi pîna nu plesneste de ger coaja oualor (LUI. p. Prin croncanitullui anunta lupii sa vina la vite. s-a facut negru de cînd s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (99. La început a fost alb. e pacalit de vulpe (AT 57): laudat ca are pene frumoase si ca ar cînta tot atît de frumos. tema e mai frecventa în balada populara). în povestea mincinoasa despre imposibilitati. corbul scapa casul din cioc (75. în alta poveste cumulativa (Ar 2030). Dupa legende c. 79). p. cum e inima-n mine!" (52. V. Poate bea numai apa din ploaie. Alte legende relateaza cum a fost blestemat nu numai sa manînce hoituri. J:__~ . 10). între altele.

78). 698-699). p. si o fugaresc pîna la baiat. si-l ajuta pe binefacator. Dupa aceea. cel mai puternic). este învinsa (ibid. iar peste zmeu o cana de apa calda. I~p. c. p. aduna toti c. s~îl vîrî într-un stol de c.146 în basm. fiindca i-a legat aripa. ce se urcase pîna la vîntul turbat" (41. afla cum sa vindece pe împaratul Verde si sa scape de foc cetatea împaratului Rosu. învata pe fratele orbit (AT 613) cum sa-si recapete vederea. eroul îl ajuta. apoi salvîndu-l de la înec si a treia oara plimbîndu-l prin toata lumea (81 a. devine ginerele c. Cînd iapa se preface în pasare (sau zboara prin nori). spalîndu-si ocpii cu roua din noaptea de Arminden. aduna bucatile si îl învie (81 a. 1. se preface în c. Cel mai adesea. împaratul c. 689). c. p. p. p. p. gasindu-i mireasa potrivita. iar mai tîrziu îsi ajuta cumnatul sa-si recapete sotia furata de zmeu. La rugamintea eroului. Un c. Cînd ciimnatul e taiat bucati de zmeul ce i-a rapit mireasa. partea a III-a. în- . prinde putere si îl rapune pe zmeu (41. îl facu un pui de c. p. într-o varianta a basmului AT 569. toarna peste el o cana de apa rece. p. 1. un c. în alt basm. el unge pe voinic cu sau pentru "trei stîrvuri". 266-267). Uneori. (52. bucurîndu-se ca va avea "septe hoituri" (5. ceea ce îi aduce îmbogatire neasteptata (62. 43). De la ceilalti doi c. dîndu-i o pana miraculoasa. 703-704). p. eroul îl ajuta pe c. 176). în probele de ascundere (AT 329): "lovindu-l cu aripa.ele fantastice. ridicîndu-l pe spinarea sa (LXXXIII. dupa ce acesta a fost tradat de ortacii infideli (AT 301 B). El e uneori printre animalele-cumnati (AT 552) care îsi ia mireasa în timpul noptii. Mai des. 421. 21-22). c. sa se ascunda de fata petita.) printr-o pana miraculoasa reluata de erou de la cumnatul c. Veghiere). fiindca a fost crutat de el sau i-a lecuit aripa rupta. C.. Mortul caruia voinicul i-a platit datoriile dupa moarte si l-a îngropat cuviincios.ajuta pe un "baiat buiac" sa scape de diavoli în 3 nopti. II. c. el se încumeta sa scoata pe erou de pe tarîmul de jos (performanta îndeplinita de obicei de pajura). 579). ajuta pe erou în lupta nedecisiva cu adversarul (al treilea zmeu. cumnat e asimilat cu un zmeu (51 a. se lupta cu un împarat ce-i petea fata. 677-681). pe cînd veghea într-un palat (v. El îl ajuta pe voinic. 215). care îi pune capastrul în cap (85. sa redevina om (fusese blestemat de sora-sa sa se prefaca în c. întîmplator. dar sotia necredincioasa îl tradeaza si oastea c. ajuta pe erou sa gaseasca iapa nazdravana a babei pe care trebuie sa o pasca în trei nopti (sau zile) succesive. Alte dati. Fata îl va zari totusi cu ocheanul. e un auxiliai: de pret al eroului. p.

129).. strigîndu-l mereu (67. si Sava au ramas orfani. Doi frati orfani. s-au despartit. Au fost doi frati: Cucu. Dupa ce a furat caii lui Sîmpetru si a fost prefacut c. au plîns mereu pîna au murit.. 451). au fost prefacuti în doua pasari. transformat apoi în pasare (ibid. bîta ce bate la comanda si palaria ce genereaza s~ldati (81 a. l-a strigat mereu pe nume. care amuteste de la Sînziene (67. de aceea nu mai cînta cînd se apropie ziua lui (LUI. p. De la un loc. C. 496-499). au plecat în lume. l-au facut pasare. Acesta din urma îl striga mereu pe celalalt (44. s-a rostogolit într-o prapastie si a murit. 298). a fost un hot care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. 293). p. Dedu. Dupa legende. pîna ce Dumnezeu cu Sf. I. Doi feciori de împarati. C. c. pîna ce Dumnezeu l-a prefacut în pasare (52. în rai si Stefan pe pamînt. Dupa ce c. se teme mereu de el. Sava si-a omorît fratele ca sa ocupe el tronul. de la Blagovestenie pîna la Sînziene. Dupa moarte. Penele si sî~gele lui trezesc în cel care l-a ranit în zbor dorul erotic: ". unde cînta haiducilor. Dupa unele legende din Muntenia si Oltenia. :r- . p. p. Dumnezeu l-a trimis pe ceea lume sa stea cu c. 7-8). în trecere pe acolo. . Erau atît de nedespartiti. strigîndu-l pe nume. . a fost împuscat de un vînator. p. 292-293). C.). C. p. p. p.147 vata pe copilul caruia i-a mîncat un bou sa ceara de la tatal sau. Dupa o legenda. Originea lui e explicata felurit. strigîndu-l pe nume.. e o pasare misterioasa. împaratul c. Lazar. El cheama primavara în codru. Cele mai numeroase legende îl arata a fi fratele cel cautat. Petru. Cuc. 50). p. 298). Dedu si C. grangurul a fost ales "Domnisorul pasarelelor" . A furat boii lui Sîmpetru în timp ce acesta ara. s-a obligat sa-i faca un palat din "fasii" de tei pîna la Sîmpetru. La facerea lumii. cele trei obiecte miraculoase: masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. Acesta l-a blestemat sa se prefaca în pasare "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s-o afla" (47. de aceea e "pasarea cea mai hai duca" (LUI. 450451). De atunci cînta numai între cele doua sarbatori (52. C. care primavara vine pe la noi sa-si caute fratele. Dedu l-a gasit si l-a tot bocit. Pavel.unde as gasi eu o fata asa de rumena ca picaturile istea de sînge si cu parul asa de negru ca iste doua pene de corb" (33. si Stefan. Fiindu-i mila de el. iar celalalt numit felurit (Sava. l-a prins si l-a prefacut în c. Stefan).. p. el a fost haiduc. C. Cuprins apoi de remuscari. încît Dumnezeu i-a prefacut în pasari. celalalt îl cauta mereu. Doi frati gemeni.

p. sa are porumb. Cu toate admonestarile. mîhnit s-a plîns lui Dumnezeu care a hotarît ca el sa le cînte în rai. copilul nu s-a dezbarat de a-l batjocori si Sf. la treaba" . s-a ascuns si a încetat sa cînte de teama grangurelui (99. iar femeia lui sa ramîna pe pamînt si ochiul boului sa-i fie sluga. nu cînta pîna nu intra cel mai mic în biserica (42. uitîndu-si promisiunea. 451). preuteasa (sau servitoarea) se urca într-un copac de unde imita c. a cîntat mereu. 14-17). cît va trai" (52. 179. îi placea sa ajute cu sfaturi pe cei cu care convenea. cucu" în batjocura. în basme. 451). C. p. C. Cei trei feciori ai babei pleaca în cautarea lui. grîu. Cuza -Voda. în snoavele despre Pacala sluga la popa. VI. I. dar fratii îi iau c. voind sa însemne sfîrsitul angajarii ca sluga. p. a fost un copil care striga mereu dupa Sf. Prin sate "povatuia Cuza sa puie cînepa si in. p. dulce la cuvînt. Tatal ei a blestemat-o sa se prefaca pasare care "tot asa sa cucaiasca. un împarat cladeste o biserica stralucita careia îi lipsea ceva. îndeosebi de cei napastuiti. 15. care îsi spune în cîntec patania: "Mastioanea m-a taiat / Si cu tata m-a mîncat / Dar eu în cuc m-am sohimbat" (44. nu mai aveam az pamînt si tot clacasi era sa murim" (12. Istorisirile populare îl înfatiseaza om neasemuit de bun. C. 1. Daca "nu era el.. c. era "om bun. într-o varianta a basmului AT 720. a fost la început o fata de împarat care s-a îndragostit de un argat. dar pastrîndu-si caracteristicile. cautîndu-1 zadarnic (52. C. C. plîngînd. Cerea "sa aram cînepa. într-o varianta a tipului despre leacul miraculos (AT 550). O ba trîna arata ca bisericii îi lipseste "cucul din dunga raiului". c. Cel mic izbuteste cu ajutorul Sf. 73). p. p. "a facut multe bunatat pîntru noi si ni-a iubit mai abitir ca un parinte. p. 133).440). I.210. S. Pacala întrevede înscenarea si o omoara cu un pietroi (79. din oasele baiatului omorît de mama vitrega se naste un c. cum n-o mai fost pe lumea asta". p. galanton. 3000 IX g). ochiul boului îi cloceste ouale si-i hraneste puii. a pacatuit cu pasarea numita ochiul boului. fasole si sa hie oameni muncitori". si-l duc în biserica. "tare o mai fost dulce si bun. iubitor de tarani. De atunci. p. Petru "cucu. XI. . dar fata îl striga mereu. Petru l-a blestemat sa fie pasare care sa cînte "cucu" (100. C. Dumineci.148 Dar fiind o primavara frumoasa. noi tot robi am fi s-amu t" (1. iar ea îsi striga mereu sotul. 35). 514). Parintii fetei l-au alungat. apare incidental. Cînd s-a apropiat Sîmpetru. Da nu era el. Femeia c.

149 . "Elo dat pamînt la gospodari. Cu timpu dascoperea el toate" (12. ca bietul Cuza sa nu mai calce pamînt românesc". de saraci nu mai aveau mila.179).. a formulat legea ca se va lua pamînt de la cei ce au peste 10 falci. a luat si averile manastirilor. iar boierii au votat legea. C. spuneau ca traieste. "EI zicea sa fie unire s-un duh în lume. p. De întrebam de moarte. "De întrebam unde-i Cuza. 1..Lumea vorbea bine de el. Se crede ca sfîrsitul lui prematur ar fi fost pricinuit de boieri. deoarece calugarii devenisera neomenosi. 23. el a dat la toti oamenii pamînturi. "Calugarii mînca si bea bine. de întrebam de viata. p. Sa-i usureze Dumnezeu tarîna" (ibid. cîte zece falci. 72). 1.. iar pe oamenii de pe mosiile lor îi sileau "ca sa iasa mai repede la lucru" si cei "care au întîrziat putin au primit ca rasplata lovituri de . p. la granita "au pus cazaci si au facut închisori.. p. 1.. 364). 217. C. Exproprierea boierilor s-ar fi facut prin viclesug: C. p...hotii batuti care n-au cu ce plati etc. 178).221. si dupa ce v-at duce pi la casa vo~stra.. C. si el tinea cu gospodarii. sa lucreze nevestele noastre. 71). cu lumea.173.399).. a rectificat sentinta nedreapta a judecatorilor împotriva unui taran. 2. p. Daca ar mai fi trait "n-ai mai fi vazut ciocoi.. ca sîntem plugari". de-o murit el ase de graba". a urît pe ciocoi ca nimeni altul. in.. Ferice si halal sa-i fie da sufletu lui!" El "la oameni a dat pamînturi. p. cred ca boierii i-o facut ce i-o facut. 263). Boierii l-au urît si au complotat pîna la detronarea lui. Daca mai traia. Memoria lui a ramas binecuvîntata prin împroprietarirea clacasilor. caci le-a luat mosiile" (12. facea bine" ! C. spuneau ca a murit" (ibid. iar taranii au fost mereu mintiti cu privire la soarta lui. Ajuta pe cei loviti de o napasta: a dat bani unui caraus sa-si cumpere bou în locul celui cazut. 149). 429.. 3. p. crezînd ca e vorba doar de exproprierea taranilor fruntasi (1. iar pe soldati îi îndemna "faceti-va datoria catra tara . (1. a intervenit pentru. 223. s-apoi sa lua la lupta" (12. sa traiasca oamenii uniti unu cu altu". Pe el . "a facut mult bine-n tara. El îndemna ca "fiecare rumân s-aiba pusca-n casa. am sa va dau pamînt: va scap de boi~resc" (12. C. Dupa expulzarea sa. le-a spus: . 398. sa nu cumparam bumbac. sî spunea ce-o sa-i sune biata spinare-a boierului d-acu-ncolo".336. p. 227. 180). 1.1-0 nenorocit. "n-a putut trai mult dîn pricina boierilor..Sa nu mor pîna nu mi-oi face un rînd de curti domnesti acoperite cu piei de ciocoi" (ibid. spuneau ca-i în Bucuresti. la pontas. Vazînd dîrzenia cu care boierii se opuneau reformelor.

1. 1. explicînd sultanului "Asa m-o trimes pe mine Tara!" (66. 9. Legendele releva patriotismul adînc al domnitorului.ada o oca de-a lui Cuza". ori te tai! S-~ scos sabia. 106). p. lasa cîte un bilet scris "Alexandru Ioan Cuza a durmnit în cutare bucatarie pe un tuhal plin da glod. da nu l-a putut ajunge" (12. 117). 161-162). Apoi . p. C. era cu camesoaie de in ori de cînepa si o lua prin tara sa-si vada stapînitii" (ibid. cum sînt primiti drumetii de boieri. p. Multe legende povestesc calatoriile lui deghizate prin tara nu numai pentru a vedea neomenia calugarilor. calugari. si sultanu de frid sa nu-l taie. iscaleste. sa-i dea biru". p. La plecare. 93). ci pentru a fi martor la nedreptatile ce se faceau în toate domeniile. S-a prefacut chiar ursar ca sa joace ursul în curtea unui boier potrivnic..150 bici" (1. încorijurat . pentru a-i lasa un bilet cu admonestarea: "Cum ai vazut ursul Jucînd înaintea ta. înaintea ursarului". îmbracat taraneste intra prin cîrciumi si hanuri si cerea "Da-mi oca dreapta a lui Cuza" (12. iaca. negustorul sfidîndu-l "ca pentru voi. taranii. C. A fost vazut "singur pe strada Berzei din Bucuresti". 4. 169).157. ~ iscalit". a controlat mai multe manastiri.. Spre surpriza lui.171. In felul acesta. Cînd sultanul îl "strîmtora . Punea caciula mocaneasca pe cap. asa umbla . Se straduia sa ridice prestigiul tarii. p. a verificat el însusi comportarile calugarilor si multe legende povestesc inspectiile lui pe la manastiri pe care le facea deghizat. i se oferea cîte o ulcica "ca de-o jumatate oca". p. Cel mai des verifica pe crîsmari daca respecta "ocaua lui Cuza". 364. 12. a vazut cum traiesc taranii la munca cîmpului. aiasta-i" oca lui C. 441). 440). pleaca însotit de 20 soldati alesi. p. 321) sau "Ia . ci "drept. în felul acesta. da buzna în palatul sultanului si l-a somat: " . vestita în toata tara. 1.145. asa va veni timpul sa joci tu. 1. A controlat chiar pe slujbasii din palatul sau din Iasi "îmbracat în toale de opincar" (1. cu fruntea sus si cu sabia zornaind ca un FatFrumos".155..-a întors repede' în tara pîna n-a prins de veste garda sultanului..173. Chiar în fata sultanului suzeran el nu merge ca înaintasii. iubea muzica si dansul popular. cum vînd cîrciumarii. p. 5.. p. preoti. 354). în genunchi de la poarta palatului pîna la tron. C. (1. "Cica sa sa fi luat dupa el. "Cu suman ca al nostru si cu cojocul. (ibid.Iscaleste colea ca sa nu mai plateasca tara bir. 24. suferind ocarile calugarilor îmbuibati care luau în seama numai pe cei ce dadeau bacsis. p. la mînastirea Neamt" (12.. boierule. cum sînt învoielile agricole. 73. cum se lasa mituiti judecatorii etc.

p.151 de 12 calusari care jucau în jurul lui. Ea s-a ivit în vara ce a preceda t alegerea lui' ca domnitor. cînd "în toate noptile vedeai o stea cu o coada lunga cum taia cerul de la rasarit spre miazanoapte si lumina pamîntul ca ziua" (1. p. în timp ce el petrecea cu comesenii (1. la fereastra". "statea în mijlocul lor. 7. i-a rasplatit cu cîte un galben. 257). 241. Soarta lui C. C. . îi placeau cîntecele din fluier ale unui taran din Falciu pe care îl punea sa-i cînte "afara. privindu-i cu dragoste". a fost calauzita de o stea neobisnuit de luminoasa. 242). iar la sfîrsit.

p. dupa ani de umblet. 15-18). e închipuit negru. uneori cu patru picioare subtiri ca ata sau lungi ca fusele. În variantele din Muntenia ale basmului AT 408. fiindca ea nu mai era nesarutata. d. iuda. D. mai frecvente: satana. ca [si] cîn~ îl fulgerase un fulger drept în doua. dînd nastere unui d. dar dimineata fata nu se mai poate urca în d. II. Iesirea din d. Într-un tip înrudit din Muntenia. 187). E ca omul. Are o multime de nume. naiba. îl gaseste "deschis. sa intre fata curata. a fost nascut de prima femeie din lume care a înghitit doua bucati de fier. se face cu ajutorul unei formule de incantatie: " . de voinic nesarutata" (89. 2). Il curata de uscaturi si. aghiuta. De durere. l-a blestemat sa înfloreasca. 22). p. Drac. iar dupa alta. . la început facea si el fructe pe care le mîncau oamenii. Dupa o legenda d. împielitatul. pe pamînt neumblata. adesea cu picioare de cal. p. p. nu s-a mai deschis ca sa intre fata în el. s-a nascut din viermele ce sta tea pe spuma marii initiale (52. e luata de voinic prin sarutare. dar sa nu mai rodeasca (99. sotea. cu ochi mari si cu gheare la mîini. te prinde dintr-o saritura" . p. i-arata încotro sa mearga ca sa gaseasca fata din d. Fiul de împarat gaseste în padure o fata care îsi avea patul în vîrful unui d. Dupa o legenda d. d. adesea cu barba rosie. avînd urechi mari ca de capra sau de bivol. îmbracat însa în par negru. 1-2.D Dafin. 143). parasit de fata intra în decrepitudine si voinicul. cu cap de cîine. cu coarne si cu coada. 1. mai rar rosu. Ea coboara si dorm împreuna o noapte. în d. schiop dar cuminte si altuia prostanac (ibid.Deschide-te. D.. dafin verde. drept rasplata. (5. p. E închipuit mic sau dimpotriva "foarte înalt. II. ca sa manînce dafine si la scoborîre s-a întepat într-un ghimpe.. locuiesc trei fete surori (35. (81. uciga-l-crucea. 237-238). fata din d. p. necuratul. de soare nevazuta. 2-3). O data s-a suit Dumnezeu într-un d. p. 89. de vînt nebatuta. crescuse muschi pe el".

case pustii. Umbla numai noaptea. Se face nevazut de îndata ce-si pune fesul în cap. d:"trazneste. apoi pe la mori. boier "cu tilindru". întîi e mic. 163-172). batînd prundisul cu o nuia "zice ca iese dracul si pacatuieste cu ea si pe urma îi zice sa împlineasca ceea ce îi porunceste" . Mai fuge de tamîie si scuipare în sîn. mai ales unde sînt comori. cînd "dracul scapara. se teme apoi de Sf. El face numai rau oamenilor. vede scîntei de toate colorile. tipa si fuge". luîndu-le o mîna sau un picior sau luîndu-le mintea sau chiar îi omoara. atunci de te nimereste. Pe oameni îi sperie. D. Locuieste cu precadere prin balti. exceptînd oaia si albina. calugar. fug . "Cine cuteaza sa-I loveasca. epilepsia. Se arata celor care îl cheama. iepure. în pamînt. fiind "cel mai mare peste duhurile necurate". Se poate preface cel mai des în cîine. îl îndeamna pe om sa faca crime sau sa se sinucida pentru a cîstiga cît mai multe suflete. Vrajitoarele fac farmece cu ajutorul lui. iar noaptea "are putere 12minute. mai rar cocos. ci din timp în timp" (52: p. dezbracate. popa. apoi creste cît un bou de cei mari". musca "în orice fel de fiinta" etc. te poceste. rîpi si alte locuri neumblate. bivol. Nu se poate preface în oaie. îl invoca. torturîndu-i. neamt.haine rosii. Are o putere extraordinara. cautînd sa cîstige cît mai multe s~flete. apoi prin paduri. albina. apoi celor fricosi si drumetilor singuratici. sarpe. la raspîntii. celor care umbla cu farmece. jidan). De obicei. Poate imita strigatele tuturor animalelor. unchias batrîn cu barba rosie. mai cu seama pe la cele pustii. poate sa amuteasca". "Cînd se arata noaptea.153 Se poarta îmbracat cu. porumbel. turc. "aproape ca a lui Dumnezeu". în acest scop. lacuri si iazuri. ele se duc la balti sau gîrle si. De la el provine nebunia si. îi rataceste. mai rar în alte animale domestice (cal. bou). Ilie care îl "loveste cu sageata si cu biciul".. p. lup. dar numaI vreme de un minut.. porc. Dar nu 12 minute în sir. om (baba. "din gura varsa foc si pacura". apoi în pisica sau capra (ied). 485). mai ales. D. mai adesea îi poceste. varsa scîntei si dispare". cînd sta soarele". adesea cu fes rosu sau "palarie nanta" (cilindru) cu betisor în mîna. Ziua nu poat~ umbla decît "drept la amiazazi . tichie sau sapca rosie. El pazeste comorile din pamînt pe care le da numai pentru suflet de om. cîiId aude cocosiicîntînd. adesea "mai presus de Dumnezeu". numai pîna la cîntatul cocosilor (LIII. Intra si în corpul oamenilor si animalelor. Oamenii scapa de el facîndu-si cruce. de cum însereaza. vulpe. vaca. dar cu precadere pe la miezul noptii.

care le-a adaugat Dumnezeu dupa ce i-a daruit-o lui. D. vîrticusul din vînt care "e nunta dracului" în care omul arunca cu cutitul trîntindu-se la pamînt. Astfel. p. Socul e de asemenea necurat. Abia Dumnezeu le-a perfectionat. 542).154 si în noaptea Bobotezei spre a nu fi si ei botezati. A colaborat cu elIa crearea lumii (v. 47). dar Dumnezeu a oprit muntii sa mai creasca. întrucît în ea "este diavolul care porneste cu mînie împotriva lui Dumnezeu".. a facut moara. tutunul (din d. fiindca atunci nu va mai fi cine sa-si aduca aminte de marirea lui. p. D. a avut aproape tot atîta putere cît si Dumnezeu. dar nu putea ara. p. facînd ferestrele. "toate le facea numai nu stia cum sa le-nqheie". d. 1218-1220). de-abia Dumne~eu le-~ luat si le-a împerec. dar el vîra amîndoua picioarele într-una. facuta de diavoli "cu ciocanele. pe gaina cu cucos" etc. soarecele (provenit din sarpele de casa luat de Eva: în corabie la îndemnul diavolului) care începe sa roada dusumeaua (LXI. p. de-abia Dumnezeu i-a înjugat cum trebuie si a tras prima brazda de învata tura. p. sta la radacina lui (ibid. întunecimile de soare si de luna (LXII. p. se opune ca Dumnezeu sa stinga durerea din lume. grindina (piatra). ..1heat "pe om cu femeie. p. p. 98). apoi a facut carul. ibid. dar în casa si nu l-a putut scoate afara. De asemenea. aceasta pentru ca Dumnezeu "sa le poata lua de la dînsul si le-a blagoslovit sa fie pentru noi". 169174). p. dar nu stia ce sa faca cu dînsele". 917-919). El a facut si plugul. demontînd carul pentru a-l scoate pe usa. dar e biruit de el "tragînd în necurat cu tunul pîna ce-l îngramadeste într-un colt unde îl si trazneste" (LXIII. el a facut "si om. p. si vite. ca sa n-aiba oamenii pîine" (ibid. rachiul ("ca sa capete suflete". p. nestiind cum sa puna boii. 496~498). 8-14). 1194). A facut nisipul ca samînta de piatra ca sa devina pamîntul sterp. D. Initial. pentru ca în acea noapte îi pot mînca (LUI. 104). dar fara feresti. d... 145). d. încaltînd numai un picior într-o ciubota. cind se tem si de lupi. Dupa ce Dumnezeu l-a alungat din cer fiindca voia sa-i ia locul. D. a facut muntii ca sa ajunga la cer din nou. dar Dumnezeu l-a oprit sa mai creasca (52. neavînd denciul sau bortita. dar nu putea macina. 52. cepurile în brad (LIIt. a creat fiintele si substantele daunatoare: lupul. furtuna înainte de ploaie. insectele raufacatoate (rezultate din piliturile ramase din lupul facut prea mare). apoi ciubotele. fiind "lemnul dracului" si d. cazut din turnul manastirii si prefacut în pacura.94. a facut casa. Facerea lumii). altfel poate orbi sau ologi (ibid.

dînd primasului o hîrtie de 10 florini. Pe un popa îl duce noaptea lahaznaua împarateasca sa-si încarce desagii cu aur. Un om. se preface în ban s-apoi fuge la stapînul sau". D. încît toti d. Omul accepta. boace. D. iar dimineata 77 d. au disparut toti (50 a. rupîndu-i d. dar "cum îl scot afara. La plecare. 485-486). p. p. banii dati de d. aparea sa-i satisfaca dorinta. 261-262). 482). dar banii nefiind unsi cu acea buruiana. p. I . soarele sta în mare si se scalda. Unii se vînd d. Fiind lasata o data acasa. prin aceasta devenind liber (ibid. Capetenia lor s-a prefacut într-un flacau frumos si a luat de sotie o fata din Margau.. îl scapa (ibid. în Tetin se afla bani multi. fuge. au fugit din pestera. iar acesta îi da o fata de sotie. Noaptea.. DUDa ce s-a îmbogatit. popa e prins si condamnat la spînzuratoare. 301-302). Unui boier care pierduse banii la carti îi face un hambar plin de bani. Petrecerea are loc în niste curti mari cu odai frumoase pline de boieri si de cucoane. neprimit la lucru de nimeni pentru ca era prea negru. Atare ban "e însasi dracul. Cele doua mai mari se sinucid si sufletele le ia d.. într-o pestera de la RaGhitelCluj locuiau o multime de d.. p. dîndu-i de toate.. se îmbata si la uneltirile diavolului îsi omoara fratele: diavolul a cîstigat un suflet (ibid.. 482~ 483). p. pentruintrat si a luat o cusmasi d. p. adica vin înapoi la fostul stapîn. si atunci vede ca boierii sînt toti d. se vinde diavolului care îl tine 5 ani. dar d. stapîneste banii îngropati (v. fiind buna numai hîrtia de 10 florini (52. Alteori. iar curtile doarmovile cu tufe si cioate. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. babele au uns-o cu niste buruieni. îi da o punga de bani daca bea un paharut de rachiu. i-a virît contractul în pulpa. D.. 479-480). îl ridica pe cer. Un'muzic~nt da pe la ochi cu apa de a d.lcîiul. prefacut în boier tocmeste niste lautari pentru o petrecere... p. Un baiat s-a dat lui si d. Un batrîn vîrît' acolo la arest a iesit cu o cusma de galbeni darui ti de diavol (ibid. sînt falsi. prefacut dintr-un "boier mare într-o drosca". bani. Cînd avea nevoie. constata ca în buzunar au numai surcele în loc de bani.27). trebui~ sa se spînzure. Un om a ca nu i-au putut duce de îi pastreaza în poloi-a prins piciorul cu usa'. batea cu maciuca în balta si d. blestemati de turci sa fie ai d. Fata a adus comorile acasa. pentru bani. D. 477-478). dar la iesire d. Comori) care se cunosc în primul rînd prin faptul ca sînt fugatori. iar boierui devine liber dupa 5 ani (ibid. cu conditia sa nu se spele si sa nu se roage..155 au fost pusi sa poarte soarele sus pe cer. O baba îl în~ata si spînzure un om de paie îmbraca t ca el ca sa-Iscuipe d.. Unui om d. p.

rupînd contractul (ibid. 935-936) (v. "bate. D. p. Sufletele oamenilor le-a cîstigat de la început prin zapisul iscalit de Adam si ascuns de d. Cautîndu-1 apoi pe d. precum si cei care sînt daruiti d. barba si mustatile rosi si era foarte mare artist". 1232). omoara pe crîsmar si. Cînd a terminat banii. p. Fiindca d. La botezul sau. sa i se vînda lui si va avea parte de o viata îmbelsugata. încît nu si-l pot tinea. în chip de "domn" momeste pe un om sarac. Cînd se umple pielea.. Unul de 7 ani crescuse numai cît mîna de mare si era. Con'tractul e fac~t pe o cara~ida pe care Benes si d. 1129). . . numai vine. Un altul se întindea noaptea pîna ajungea pe casa. La 14 ani. Cînd a devenit barbat. avmd tot ce dorea. d. p. lînga usa cum "scria pe o piele de bivol pacatele oamenilor". p. De aceea. apOIa fost vazut prin crapatura muntelui silit la munca silnica de d. o întinde cu dintii si ciobanul rîde. 484). l-a rapit din biserica si abia dupa rugaciuni multe l-a adus înapoi. Traieste doua sute de am. la mînie. ceea ce se cunoaste dupa pîlpîitullampii în care era d. d. p. vazînd lampa miscîndu-se tare. p. da o traista de galbeni unui om care îsi bause toata averea ca sa aiba de ce rîde de crîsma. a facut omul. d. omoara. vede pe d. Un d. sub o piatra în Iordan.. prada. Isus a trimis trei lumînari în apa care au ars zapisul. dar Isus l-a pus pe el în lanturi de unde nu va iesi pîna la sfîrsitul lumii (ibid. Benes. o sparge.. d. ca femeia care n-a dat simbria slugilor si le-a batut (ibid. . 535). p. face dupa îndemnul si gustul lui. 232-234). afla ca l-a omorît odata cu lampa (52.156 D. Tîlharii sînt calauziti de d. p. . De ciuda... umbla în lume sa îndemne la rele pe oameni (52. Copiii schimbati se cunosc prin aceea ca au capul mare. "atunci dracul l-a scris si pe dînsul acolo si mai mult nu l-a vazut" (ibid. duce sufletele celor rai. copilul ce-l purta în pîn- tece. O femeie batrîna da d. i-a pregatit un scaun ferecat cînd va trece prin iad. au picioarele moi si nu pot umbla. s-a învoit cu Dumnezeu ca pacatosii sa fie ai lui. "avea ochi albastri. îi place sa ia copiii nebotezati ai oamenilor si sa lase în locul lor copiii lui. Mamele copiilor schimbati si-au .. Ci6banul neprihanit cînd vine întîia data la biserica. iar la mers se tîra doar"ca un sarpe. desi n-avea oase. III. 1217-1218). aceea ce diavolul singur face" (ibid. D.subtire ca degetul. 311). îs~pun palmele. Sfîrsitul lumii). care "era înapoia lui c-un scorbaci" (5.

"îmbracata numai în matasa". sa vede Piatra d. ca ti-l voi aduce pe al tau" (ibid. Dupa ce moasa a mosit-o. tocmai cînd era mireasa. daca îi va da nestiutul de acasa. o ia de sotie în iad.. apoi l-au aruncat înapoi în groapa (52. mama si toate rudeniile postesc o saptamîna si d. D. pîna ce copilul a strigat: "Lasa-ma nu ma omorî. în noptile urmatoare numai banii curati (ibid. care îi da basmaua miraculoasa (Ar 313). 13-14) . În Capîlna. Îl întîmpina singura lui fetita. se preface în fata jucata de d. o ducea bine "numai atîta mi-i greu ca trebuie sa fac copii în toata luna" si-i arata o lada plina "de draci maruntei".157 """y obtinut pe ai lor batîndu-i pe acestia cu nuie le sau 9 spini. Peste cîtiva ani un domn duce pe moasa sub pamînt unde gaseste pe fata data d. p. pe care îndemnîndu-l gresit cu "de". p. a furat pe fata cea mai frumoasa. D.. Celui care nu mai . 516-517). care îl învata cum sa o scape si cum sa ia de la d. îi da sa faca hblda si pîine dintr-o padure. 1169). iar fata ei se întoarce pe pamînt cu o caruta cu galbeni si se remarita (81 a. d.. dar mirele Andronic s-a prins de picioarele lui si l-a silit sa se lupte cu el. p. p. p. urmariti de d.701-702). din acelasi an. în marginea rîului. a fost adusa înapoi cu conditia sa nu spuna nimic 9 ani (ibid. da o comoara de bani unui lemnar sarac. d. Sfatuita de un calugar. îl scot din mormînt si i-au jupuit toata pielea. Un împarate trecut peste o apa de d. Acolo. p. nu vrea sa-I paraseasca. 1283-1284). Acolo. D. de Maica Domnului (81. 513-514). Un cimpoier e dus la petrecerea lor unde s-au adunat "draci cîta frunza si iarba". Fata revine cu d. pîndeste omul cînd e într-o situatie dificila. d. Un om lasa copiilor sa-I pazeasca 3 nopti. O femeie îsi "dracuie fata" si d. p. E scapata de la d. dar ei trimit pe altul fara lumînare si vede cum d.. cerîndu-i în schimb ceea ce îi va iesi mai înainte acasa. Filana. 556557). vine dupa 7 ani si ia baiatul nascut în absenta împaratului. 259-260). pe valea Sebesului. Îndeosebi. IL În basmele propriu-zise. baiatul executa cu ajutorul fetei d. Ca plata. se arata adversar oamenilor. cautînd sa-i rapeasca în tarîm urile lui sau sa-i omoare. Pe cei care au jupuit si nu au mormîntul pazit 3 nopti cu o lumînare. D. Un om din SloboziaRadauti si-a dat fata d. rapesc fete ca sa-si petreaca cu ele. la m~nta fratelui ei si' se lauda ma~ei ca o duce bine. p. pentru un poloboc de bani. îi jupoaie. (52. în cele din urma aruncîndu-l peste stînca ce-i poarta numele (50 a. moare. ei joaca o fata si o muncesc pîna la cîntatul cocosilor. primeste un cal. Apoi fug amîndoi.

Acesta scapa. Un pescar al împaratului nu mai poate prinde pesti. da mîna unei pisici si convinge pe d. a venit dupa copil. a nascut porci daca îi va da "nestiutul" de acasa. (ibid. a primit drept rasplata un corn din care au iesit cirezi de vite. iar din corn îi da mîncare". Fata simte "ca nu e lucru curat" si duce un porumbel cu sine. Baiatul a vroit sa-i dea nevasta. facînd cruce cu o cîrja si citind într-o carte (5. Dumnezeu raspunde în locul lui. intrînd în iad si planuind sa faca o manastire. o joaca pîna ce fata striga ajutor. Baiatul. D. p. E salvata de cei trei frati. ajuns în împaratia lui. maruntaiele lui se prefac în cîini pazitori: lup (Usor ca \'întul). Cînd se satura.. ferecat în lanturi (LXXXIII._ D. ca a mîncat-o ea. Fata o îngroapa si d. poruncindu-i la ultima întrebare sa crape (LXXXIII. p. p. Uneori.1229-1230). p. trei zile si trei nopti dormea". se preface în sarpe care "sugea tîta fetii cît putea el. Cîrid moare cerbul. care a întinerit pe sihastru prin arderea lui. . Acesta e scapat de un cerb care îl duce cu sine "în masea. Întreceri). n absenta Ignat cei 9 nevasta si d. urs (Greul pamîntului). cerînd "cînd te vei însura. prefacut în domn (negustor de forci) da luilui. Numai d.315-319). punîndu-i 10 întrebari la fereastra (AT 812). ia de sotie pe fata cea mai mare a unei vaduve si îi da sa manînce o mîna de om. îl ajuta sa prinda în schimbul a ceea ce "n-ai tu la stirea ta". a cerut \ copilul. ce t-a fi mai drag". Fata unui împarat se va marita numai cu cel care o va întrece la dans (v. p.43-44).345-346). Sotia îi pornise gravida si d. Cu sora mijlocie se întîmpla la fel. apare ca un "boier cu o trasura" si i le vîra înapoi. D.1236-1237). apoi blestema ca toata curtea sa împetreasca pîna se va ivi cineva care sa-I întreaca (81. vine a treia noapte. Apare din nou "dracul boier". D. dar eroul e salvat de animalele nazdravane care îl sfarîma (52. o sugruma.357-358). Dacu-sara. d. Baiatul juruit îsi scoate singur "zapisul de la drac".158 poate baga înapoi în corn cirezile de vite (AT 511 A) d.îi cere ce are "mai scump acasa" ca sa i le vîre înapoi. p. fura si fete cu care se casatoreste. vine în petit travestit în "fecior da rege" care s-a gatit "foarte frumos". II. I. dar cea mica. Miez-de-noapte si Zorila-zori-de-zi (AT 653) prin îndemînarile lor neobisnuite (5. D. D. Apoi îsi învie surorile si pleaca cu averiled. Renunta la plan numai în schimbul zapisului prin care fusese vîndut d. p.405-419). vulpe (Nea aude) si iepure (Nea vede).

O fata îl învata sa spuna urmatoarele vorbe cînd vin d. pentru-un cascaval. p. încît era sa asurzeasca pe bietul Ioanes". p. el se învoieste sa plece numai daca d. Dumnezeu îl primeste în rai pentru aceasta binefacere (ibid. pentru a-l convinge ca "strîmbatatea e mai . 1221-1222). 653-654). p. gasesc un mort si spun numai formula învatata (AT 360) încît sînt considerati asasinii lui si condamnati (LUI. Ioanes masariul se întîlneste cu d. alungîndu-i pentru totdeauna. te Ianos. p. protagonistul îl vîra din nou în sac. tine scoala cu unii copii darui ti (AT 325) învatîndu-i vreme de trei ani sa se prefaca în toate animalele.13). uitînd celelalte vorbe. se întorc acasa. Pe drum. prefacut în stana de piatra si se transforma într-un buzdugan de otel. Cînd Scaraoschi vine sa-i ia sufletul. ca sa fie învatat la vioara si e eliberat numai dupa ce iscaleste ca nu va mai veni niciodata la moara (52..493-504). interventia d.159 D.40-46).151-152). d. Ianos e furat de d. Greuceanu se duce la d. Diavolul e înfruntat si de voinicul care vroia sa învete ce este frica (AT 326). 1. dîndu-le sa spu'na mereu cuvintele "noi trei frati. duhaneste Ianos.. e decisiva pentru desfa. dispar. si tinut într-o stînca 12 ani. 192-193) Un om îsi trimite cei trei fii sa intre servitori la oameni rosii. tronf Ianos. Alteori.. iar el pleaca împreuna cu fata împaratului la parintii ei. baga duh an în pipa Ianos". în unele variante. vor elibera toate sufletele din iad. în basmul AT 613. fara sa mai pronunte alte vorbe. cel batrîn e izgonit din moara împaratului dupa ce a fost prins cu degetele în butuc de soldat. p. îmbogatindu-si parintii si casatorindu-se cu fata unui împarat (5. pun stapînire pe un castel al împaratului (sau pe o moara) si bîntuie pe cel care îndrazneste sa petreaca noaptea acolo. D. Ucenicul îl va întrece însa. unde îsi regaseste palosul (41. Ajuns în iad. fura palosul lui Greuceanu si-l da unui curtean care îi da sufletul în schimb. se pr~face om rosu si-i primeste slugi. unde se casatoresc (63 a. IV. p. pîna o prefacu în pulbere. Dupa 3 ani. Se sperie de el si fuge înapoi în cetatea pe care o despetrificase (60. d. d. p. el iese travestit în preot înaintea fratelui. în basmul AT 330. asa ni se cade". 533). au degetele mutilate de Ivan ca sa-i învete la fluier. la el: "mînca Ianos. Ianos face întocmai si cînd cînta cocosii. D. p. sau li se subtiaza degetele ca sa poata cînta la vioara (XV. 1. D. începe sa bata piatra "de se cutremura pamîntul". prefacut într-un bivol care "se tot marea si tipa atît de urît. Eroul îi vîra însa în sacul fermecat si îi bate. surarea actiunii.

invidios pe îmbogatirea lui. p. 308). în o seama de variante ale basmului AT 313. Pe alocuri.hisîntr-un butoi e eliberat de Mandalina. îi taie capul acestuia si îi ia sotia (AT 318. Oamenii nu pot gusta din bucate. D.. Fratele mai bogat îi scoate ira telui pe rînd ochii. înc:. raspund la chemarea fetei zmeului ca sa execute sarcinile date baiatului captiv. 65-72). D. Zurina. se cearta "de la un cutitas si de la o frunza" si baiatul îi trimite sub pod ca sa le împarta. p. se duce la locul de întîlnire al d. iar Mandalina e curatita fiind "plina de zmei de cei micuti" (60. D.62). V. sotia lui Urma Galbina. Alteori. si pleaca în lume (52. însusindu-si obiectele (ibid. p. dar îsi pune frunza pe cap. ia locul zmeilor. D. La sfîrsit. p. obligîndu-i sa le tina de capat (AT 821 B*). baiatul sortit a fi ginerele boierului e trimis de acesta la d. p. doar un spîn si unul cu barba rosie au putut mînca. si e omorît de acestia (LXIV. prefacîndu-se în porumbel si îl decapiteaza pe d.80-88. sau o manta care te duce oriunde. p.160 buna ca dreptatea". dîndu-si unul altuia cu lingura (LIII. 590). mai frecvent sa întrebe care e ora mai mare (LXXIX. se multumeste cu o baba ascunsa în sacul cu cîlti pentru a fi pusa talpa la iad (XV. fata zmeului. si afla cum îsi poate recapata vederea. sînt pacaliti.42~43). un comanac ce face nevazut si papuci care fac "stînca mucida" orice din lume. . în unele variante ale basmului AT 930.e cu struguri copti (49. d. d.539). d. care a furat botul de mamaliga fara sa zica "bogdaproste" este condamnat de Scaraoschi sa-I slujeasca pe acel om. p. sînt pusi sa urce pe un vîrf de munte si sa alerge spre voinic care îi petrifica pe toti. Cel orbit asculta sfaturile d.543). Trei d. cum poate lecui pe fiica unui împarat etc. da oamenilor niste linguri cu coada lunga.. sub diferite pretexte. care îi da palosul ~otului. Acestea sînt: un bat ("paltau") care petrifica orice. Inviat de Piparus Petru. Cînd face o pomana. pocnind din bici ca sa faca peste noapte o vi. îmbogatindu-l (AT 810 A). o pereche de "papucii gîndului" care te duc unde doresti si un comanac rosu ce te face nevazut (5. p. devenind invizibil.46-85).1057). se îndragosteste de Suta Ion si cheama d.455-456). Urma Galbina îsi recapata palosul. mostenesc de la parintii lor trei obiecte miraculoase pentru care se cearta (AT 518). d. Mai adesea. d. 1. p. Fratele sau.

p. Baba seamana sfecla.ia locul uriasului orbit de fratelemaimic. Femeia omului se duce dezbracata si se apuca de· secerat. încît pierde întrecerea (37. în tovarasie de furt de porci cu un om. ata lui era prea lunga si facea noduri. p. omul anunta d. Mai des. Din toti porcii furati.. p.231)_ în basmele despre întrecere a cu omul (AT 1060~1097). sau sa-i faca "o speka" din el (LXIV. p. este supus de om sau pacalit si în cîteva basme-snoave care au protagonist pe Pacala (Pepelea. face ramasag ca nu îngheata iarna vîrît în gheata. d'înlocuieste pe zmeu în aproape o cincime din numarul va-riantelor (XV. v. De asemenea.i holda.. Cel mai mic îl orbeste. vrea sa-I alunge. vazîndu-se pacalit.510-511). 293-294). D. ca firul din mustata pisicii". îl rasplatest~ pe barbatul femeii cu un "burduf de aur" pentru ca a suportat-o atîta (5.502-509). II. radacinile: locul era semanat cu cereale. nemultumit de cum arata. ramînînd din nou pacalit (LXIV. devine carunt (Ar 1164). Ianos).-. în tipul Polypnem (AT 1137).87). II. facînd foc la marginea. pune mereu broasca . ghetii (LXXIX. apoi i-o vinde cu un pret ridicat (ibid. Alteori. p. p. iar d.'. promite omului ca vor intra în fata împaratului ca sa o faca bolnava.161 în grupa mai mare abasmelor despre d. baba ia partea de deasupra. D. cere ca la recolta viitoare sa aiba el partea de deasupra. Cînd se ia la~ întrecere în cusut cu Dumnezeu. A doua oara. acesta cere ca toti porcii cu coada încîrligata sa fie ai lui. Ajuns la moara d. c~l prost.nu~raspunde nimanui în timpul noptii. In împartirea recoltei (Ar 1030). ca a iesit nevasta-sa din put si ei fug speriati (ibid.l10-118).92~100. o podoaba fara sa-1 simta. p. grîul s-a facut frumos si omul s-a dus sa-I secere. d. p. dar d. 91-110).Copiii calca consemnul de a. abia unul cu coada rupta îi revine (5.III.). II.. p. se sperie si fuge (99. D.65). iare! sa o lecuiasca. p. d. Pepelea declara ca se numeste Eu-singur.119-'-121)~ Un om da d. pretentiile d. iar cei cu coada dreapta ai d. D. scapînd în cele din urma în blana unui berbece (5. Ca sa scape de atare femeie. ca oile lui ar fi cu lîna de aur. ceapa. Dupa aceea. D. d. apoi sînt momiti de d. d. care petrece o noapte cu o femeie într-o groapa. sînt zadarnici te de femeia care îi da un lucru imposibil:: sa îndrepte firul de par cret smuls de la subtioara (Ar 1175)~ 1 se cere sa-I faca "drept.. apoi arunca nuci ca sa-I faca ped~ sa-i deschida usa. lntreceri). (Ar 1036). Taranul îl pacaleste. pacalirea acestuia formeaza trasatura lor distinctiva. Un om îi fura d.d.

dîndu-i drmllul pe coasta. merge la fratele orbit. ajutîndu-l sa-si îndeplineasca 'dorintele sau sarcinile. . Dupa ce îi învinge în lupta. d. din tau ala. D. iar ceilalti d. dar nu i-a mai dat inelul. îl trimite la un munte unde Sf.16-17).l030-1031). pe un an de zile. care era tocmai Mangalina.. în timp ce Ianos taia lemne. îi desprinde o roata. d. p.700~ 701). primul barbat al nevestei îi fura din nou inelul si ~evasta.. tina de car pîna ac~sa (52. D. în cele din urma.p. p. Cel mic pîndeste sub niste spînzuratori si asculta convorbirea celor trei corbi care destainuie ca masa si patul sînt facute din tidva si coastele lui Ion cel Mare.. 219-221).162 peslanina lui Pepelea si acesta îl orbeste. daca vor ghici din ce lemn sînt facute masa si patul lui. nu mai fu nimic de iEd Dracul Se si stearsa". sora d.398).202-217). un copil de d. schiop din mare îi aduce inelul si îl învata cum sa învie fata cu care se casatoreste.cu asta ti-i cîstiga pîinea" (ibid. într-o varianta a· basmului AT 613. Mai tîrziu. prefacut om sa duca capitele de fîn la un stog. de rotila" (5. Un d.jpitluita~' (79. multumit ca a ghicit. Ionica pleaca în lume sa gaseasca pe fata zarita în fotografie.. II. la despartire iscalind "ca nu mai are nimic" cu el (52. . d. înteleg ca s-a orbit singur. p. Pepelea ocaraste apoi d. se casatoreste cu ea. 17-20).. le da banii. fata împaratului îi fura inelul miraculos. dar e silit sa. rupe qhiar osia. In chip exceptional. Unui baiat. s-a prefacut "un cavaler frumos" si a luat iarasi inelul de la fata împaratului si cu ajutorul lui l-~ scos pe bai~t de laînchi~ soare. plesnindu-l mereu cu biciul: . Pleaca în lume si fiindca ajuta pe d. D. fara sa-i mai restituie. Ianos pocneste din bici si "venira atîtia copii de dra~i acolo". D. ca ar fi pus cenusa în loc'de· papusoi si secara si se întoarce la stapîn cu faina. p. El Îl alege' pe cel care a stricat roata si îl obliga sa tina de car în locul rotii. p.. Vineri îi da o sageata:" ..tine drace. p. p. Trei baieti saraci 'cer bani împrumut de la d. se învoiesc sa-i dea pe sora lor de sotie. parasit lînga o ruga si îl învata sa Se duca tîrîs la taul din spatele crucii "si sa te speli cu apa. partineste pe om. praav se facu. la sfîrsit de an prapadindu-i-se plata pe care slujise. III. ca-t vin vederi iara" (5. acesta i se arata noaptea si îl învata cum sa ajunga la casuta în care se afla norocul lui (ibid.1226). apoi revin la tatal lui sa mosteneasca împaratia (ibid. Un argat nu are noroc. urcîndu-l cu o macara la împaratia ei de pe "toarta cerului".de la car ca sa se joace cu ea. "Cînd fu roata în vale.

vîrît într-un sac (S. se însarcineaza sa arunce pe rînd în apa cei trei popi. Atunci cînd a pus ochi la toate . asa de frumos 1" (ibid. Sf. Diacul trimis de l1e~ vasta cu ibovnic (AT 1360C) dupa spuma. p. Facerea lumii). în cel dintîi fiind Sf.1238-1239). p. d.22). luna e sotia sa. Multe din ciudateniile creatiei sînt atribuite fanteziei lui. caci îndata ce bea din rîu. e întîlnitdE~ d. p. El cere ca recompensa sufletul copilului. umbla pe pamînt. s-a suit în cer (ibid. dar femeia îi pretinde sa-i faca un ac din parul ei pe care d. sau ~ste alungat de cîntatul cocosilor (S. La început. ascunzîndu-si rodul în pamînt. Ilie. Incidental. . p. care îi dezv~luie înselaciunea si îl duce acasa. 3465). Cei care au vrut sa-I sperie. Luna.. Sf. a fost blestemat sa bea apa numai din picurii de ploaie. apoi a stins jumatate din foc si a dat o ploaie din care au ramas marile deasupra focului (LUI. înflorit ca copacii primavara cînd înfloresc':. p. moare (LIII.547-548). în soare sta Dumnezeu si Maica Domnului si coroana . c-un ochi sta pe scrisoare. Dumnezeu. p.157). s-a nascut din duh si {oc.16~ III.. nu-l poate confectiona.. Surlicarul. pentru ca lm a vrut sa-si întineze picioarele galbene la sapatul albiilor rîurilor. D.. "Dumnezeu e ceriul si Sf. au fost prefacuti în ursi (v. Urs). are o ferestruica în podele jos si se uita ce fac oamenii si ved~ toate celea" (ibid. Soare.541).. p. lor lumineaza peste toata lumea" (ibid. caci era întuneric peste tot" (52.881). dar cu unul. acolo e-raiul. 3471). El sta în al 9-lea cer. atîtata de obicei de rautatea fiintelor. "Dumnezeu s-a facut din spuma marii. El e creatorul lumii si al fiintelor ce o populeaza (v. Soarele e scaunul lui Dumnezeu. apoi ceilalti sfinti.-Dupa o legenda. ucisi de sotul amantei lor. mormaind îmbracati într-un cojoc. Drept în mijlocul marii s-a facut un vîrtej de spuma si din acolo s-a facut Dumnezeu si îndata chiar din aceeasi spuma s-a sucit Dumnezeu o lumînare.. dar dupa ce femeile si fetele l-au murdarit.. Dumnezeu I.1245).. Are "parul alb.de pe mare. d: apare si în Cîteva snoave. Pe spuma marii initiale sedea un fluture care apoi "a lepadat aripile si s-a facut om. "Dumnezeu sta în cer la masa în odaia sa si scrie. In unele variante ale snoavei 'AT 1563 B.

iar femeia în stana de piatra (LIII. Peste un an. iar o femeie îi trimite pe un deal. îl mustra pe D. n-a vrut sa-I primeasca pe D. se saturasera de pîne de grîu si . îl preface în barza. se :sperie de copiii de la început care erau atunci mari si umblau . p. intervine în viata oamenilor.1245). Numai o vaduva cU 7 copii l-a primit.. p. Pentru ca un om taie aripile unor pui de barza. si SI. prefacînd balega din . slabi si negri. îmbracat în haine noi de Pasti. împaratul berzelor îl face iarasi om (LI. racul a venit ultimul. D. Cînd a intrat într-un sat. "numai pielea pe dînsii coscovita" .Un sat din Moldova. a trimis femeia cu copiii pe deal !fara sa se uite înapoi si tot satul a fost cufundat sub apa (ibid.537). D.fuga "chiar în ziua nasterii si puteau sa vorbeasca". peste noapte.548). . Un împarat nucrede în D. s-a speriat de un copil despuiat si a decis ca noii nascuti sa nu poata umbla decît mai tîrziu si sa nu poata vorbi "lamurit decît dupa trei ani" (66. î~ care oamenii erau pacatosi.164 vietuitoarele. în alt sat.256-257). Cînd se duc la o nunta îmbracati ca oameni saraci. flacaul a murit "caci omul e ca si floarea cîmpului" (ibid. D. 904-905). D. A doua zi. Satul e prefacut în mare sarata. jucîndu-se cu . ar trebui sa dureze cel putin 3-4 saptamîni.cuptor în pîine. dar cînd se uita. toarna bautura si mîncarea pe straie (52.Fiindca esti coada. Apoi se prefac "amîndoi boieri. pedepsind sau mustrînd pe cei care gresesc. p..au plecat sa caute "mama grîului".. împaratul cere iertare si oastea este reî~viata (ibid.. îi trasneste curtea si oastea. Un flacau. D... nu sînt primiti în casa. au fost refacuti iar oameni. apoi cade si putrezeste. dîndu-li-se mîncare pe prispa.am sa ti-i pun în coada" (52. 2).(52. îl vad cu parul de aur. Se duce la un gradinar cu multe bube pe corp si spune ca s-ar vindeca cu untura de copil.970). Dupa ce se caieste de relele facute. pune la încercare credinta celor pe care îi viziteaza. Femeia vîra în cuptor unicul copil. D. p. i-a prefacut în bivoli si i-a dat unui om sa:i puie la munci grele timp de un an si sa-i hraneasca numai cu paie. ca nu face "cu dreptate"atunci cînd floarea pomilor tine· numai vreo 3-4 zile.254-255). p.a facut pîine duminica seara e prefacuta în asina (92.II. 1063-1064). p. D. p.67). socotindu-se cel mai puternic din lume. cu trasura" si cînd sînt pusi dupa masa. A doua zi. . p. Femeia care . Desi e atotputernic. D. Petru nu sînt primiti de nimeni. p. Doi calugari îmbuibati de toate bunatatile. Adesea.

Petru se arata îngrijorat de soarta copiilor. se hraneasca. fiind gata sa nasca. 1. pe care sa i le dea cînd va fii în stare sa smulga "un copaci din pamînt . dar D. p. p. un sara€. l-a alungat pentru ca "nu stie a rabda" (ibid.. de unde vede cum o femeie bolnava a postit în saptamîna mare. preface balega într-o> "pita mare de grîu". Petru. Omul îi trînteste un bolovan în cap. D.' va pu. "s-o si îmburdat.538). daruindu-i o pusca si o sabie. în vremea cînd oamenii stiau dinainte cînd vor muri. Sf. (86... "n-ar mai fi oameni pe pamînt" (52.. ia viata celor doi parinti. era mai nazdravaTh di cum o fost" (5. cere carne. încît daca dadea într-un fag. coboara la el si îl vindeca. Cînd fratii. În basme. II. de obicei sub cpipul a d~i 'batrîni modest îmbra~ati. Chiparus bun' . acesta se roaga sa-I lase în scaunut lui. cu radacini cu tat". D. El e înfatisaf calator în tovarasia Sf.409-410). p. D. fiind prea iute la mînie. în o seama de basme.367-368). Omul cere sa-I pedepseasca. D. 366). p. de obicei cînd nu se întrevede alta solutie izbavitoare. întîlneste un om care facea gard din fire de paie. sa nu-l zboare" (82. plin de rabdare~ cumpanind îndelung hotarîrile pe care le ia. saracul frige un copil (ibid. Cînd D. p. D.ta si de a copiilor (LIII. p.. caci dacaar fi si D. D. Cînd vine finul sau la el. decide ca oamenii sa nu mai stie cînd vor muri si cînd trece pe la acel om.1.. intervine în actiunile protagonistilor în momentele critice. Cine a purtat de grija celor 2 viermi. Sabia era atît de tare. în vreme ce barbatul cît un munte a mîncat singur o' gaina. ia la sine un om si îl pune în locul sau. 49-50).298). "Ceea ce i-o suflat Dumnezeu pi dînsu. p. p. Acesta vede "cum un om fura ciocalai de la o femeie saraca". D. D. Vaduva. daruindu-i o arma miraculoasa sau vite nazdravane. suflare. îl trimite sa scoata o piatra din mare si sa o despice: gaseste doi viermisori. O seama de legende îl înfatiseaza pe D. ratacita în codru baga în foc balega de urs si de lup ca sa. e nasul noului nascut.165 t ( doua mere de aur. . invidiosi pe cel mai mic pentru ca a omorît scorpia. apoi si pe dînsul prin simpla. îl scoala de pe scaunul lui.1245). apoi omoara pe un: bogat care fura grîu de la doi saraci.. face nazdravane animalele lui Constantin. o si trecut pin el" (5. vede un gard de nuiele "si stresnuit tapan nici pasaruica. iar pe baiat îl boteaza Voinic de Codru.1246). D. asemenea. Bogatul nu-l primeste în gazda. mistretul si Miaza-noaptea (AT 304) îi zdrobesc picioarele." îl primeste si cînd D. D.

Merele se vor preface în doi boi ce îl vor învia.. D. l-a înviat cu apa de la muntii ce se bat în capete. daruindu-i o vaca.rie de arama". darul e adecvat starii ei. p. p. Baiatului conceput de fata împaratului dintr-o frunza din care cînta si nascut în polobocul dat pe apa.'itei e daruita de D. iar cu sabia va rapune balaurul din fîntîna (AT 300). afara de unul care s-a îndragit de ~ama-sa. sa i se faca doua flori la urechi" (ibid. Fata nascuta în casa unde au gazdu. îi iese în cale si îi boteaza copilul. iar cu tesaca cînd melita. dar "sa nu cumva s-o sudui pan îi ajunge acasa".. Cînd D. Peste cîtiva ani. Si. în care era un bou nazdravan care va conduce cireada si va putea ara împaratului "o p. p. de Sf. sa ploaie. p.911).196-198). dar spune ca a gasit un margaritar sau un diamant. Fata gaseste un _paduche. copila saracilor e daruita de D. o boteaza "Floarea fina lui Dumnezeu". p. adusa de el (ibid. iar pe fiica altei fete de împarat D. Fata mosului cea cuminte plecata dupa foc (AT 480) ajunge la D.932). Copilul unei fete~de împarat e botezat de D.934). p. Petru "ca de cîte ori va plînge. Paul "ca de cîte ori va rîde. boteaza o fetita. îi da la botez "o pusca s-o tesaca s-un cal. Petru îi daruieste "ca de cîte ori va plînge sa-i curga diamante din ochi". iar ca dar i-a dat finului o sabie si doua mere". îsi va recapata sabia. D. Omul nu s-a putut abtine si vaca a disparut.. iar din par sa-i cada margaritare ori de . Omul primeste fata împaratului de sotie si jumatate împaratia (ibid. "Busuioc finul lui Dumnezeu". Cu pusca vîna. Busuioc a omorît toti zmeii cu sabia miraculoasa. si dascaI. omorîndu-i pe amîndoi (AT 590). dar îi va fi furata de sotia necredincioasa (AT 318). Floarea fina lui D. D. boul. 1220)." iar de Sf. Dupa aceea îl va gasi si pe sotul sau.. finul pleaca sa caute vaca si o gaseste împreuna cu o cireada.. toate celea habucea" (ibid. trandafiri sa-i curga din gura" (ibid. o binecuvînteaza ca sa rasara în urma pasilor ei busuioc si Iamîita.hulub.553-555). care "a iesit afara s-a amenintat si pe loc s-a facut si popa. daruindu-i "o pusculita de vînat".166 viteaz nascut de baba dintr-un bob de piper e botezat de D. "ca de totpasul ce va pasi sa se faca în urma ei un galban". în alta varianta. în aceeasi zi sa o samene si sa-i aduca colaci (AT 532*). iar Si. la botez "ca de cîte ori se va scalda. care o pune sa-i caute în cap. sa se faca aur apa care se va atinge de ea". Un om sarac plecase în cautarea unui cumatru. Paul "ca de cîte ori va rîde. si cristelnita si toate cele trebuitoare la botez. omorîndu-si sotia necredincioasa împreuna cu amantul ei (52.

si au cules flori. p-o prapasta de coasta urîta . cu obitusa-n spate" si îi spune ca:i-a dus-o.1031~1033).Soare stergatoare". p. Soldatul le fura pentru ca D.. Baiatul plecat în cautarea norocului (AT 460 B).167 \ cîte ori se va pieptana. Cînd acesta pleaca în cautarea averii disparute.dîndu~iu:ri' ulqior • . a. sluga laiepele sale. D. ajuta pe baiatul destept al saracului. daf cînd se întoarce si observa lipsa. Mai tîrziu. Pe alt flacau. stat pejetullui D. D. fiindca i se prapadea sîmbria la sfîrsitul fiecarui an. e înviata deD.saraci care i-o:daw noaptea pe geam: Cumnatii o cauta apoi pe rînd.. sa fie despagubit (AT 460 A). cei doi mai mari sînt omorîti de calul dat de D. îi apare în drum ca un batrîn "sezînd la tri oi. fata îmbracata soldat (AT 514) e trimisa sa aduca "feredeu de la Dumnezeu si de la Sf. facîndu-i "un palat unde toate lucrurile o serveau" (LXXXIII. care îl pune sa pazeasca cine se scalda noaptea în iazul de lînga casuta lui. D. Pe drum. D. p. mi culege "floriI.viitorul socru care îi da fiica în chip de sarpe (AT409). cu a: carui fata se va casatori (iOid.162-163). îl pedepseste pe boierul semet. Fata babei pateste la fel. îl blestema pe hot sa-si schimbe sexul (60. dar ea îl ocaraste pe D. cel invidiat pentru sotia frumoasa e trimis în cele din urma sa-I aduca chiar pe D. se duce la D. invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465).. omorîta la uneltirile cumnatei invidioase.22-25). "pe mîne amiazazi sa sada cu dînsul1a masa" (79. Cel ce se vede înselat în promisiuni. sa-i aduca bitusa lui "sa ma culcu-n ie si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita". iar D. II. îl îndruma sa intre argat la cel mai bogat om din sat. Cel mai mic sade numai pe podele.p.23-32). D. mului AT 552. si' e retinut de D. arzîndu~i casa si prefacî~d ograda în imas pentru gîste (5.:··Uni om sarace tocmit de D.94~99). La cererea Henei Cosînzene. p. care erau· sufletele copiilo)) botezati. p. într-o varianta· a bas"".61). II. indicînd remediul. sa-I pasca.peteste sora unor frati . III.. p.1165). care loveste cu toiagul într-o stînca. îl învata apoi' cum sa ia camasa: zînei celei mai mici ca'sa si-o ia de s~tie (AT 400) (52. p. p. pentruca-au. Sarcini de Pierdere) la D. pentru totdeauna (81.704). Sora. ajunge la D. apoi rasplateste cu o pereche de boi nazdravani pe solicitantul care a dat o vaca de pomana (5. o blestema ca sa vorbeasca fara rost si parul sa-i fie plin de paduchi (XV. D.. întîlneste o seama de ciudatenii si calatorul e solicitat sa aduca raspuns. p. baiatul e trimis '(v. în o seama de variante ale basmului Ar 465. cînd gaseste paduchele. explica toate.402-4(5).lipsea de acasa.

. iar pe cel r . Cei mai mari îl alunga pe D. 515). iar celui mic o luntre lînga Dunare sa treaca oamenii si sa salveze pe cei înecati. o turma de oi si o cireada de vaci. în loc de maciuca . si sotul sau. 1252-1253). prefacuti cersetori. rîvnita de tatal lor (81 a. în alte variante. u'n berbec "ce scutura bani" si o maciuca cu care îsi recapata cele schimbate. dar cel mic îl trece în toiul noptii peste Dunare. prefacut cersetor. p. îi face dintr-o .44). Soldatului demobilizat care se arata extrem de gen~ros cu D. sau cel mare o femeie frumoasa. cel mic "o muiere credincioasa". dar nu omorîti" îi aduce toate lucrurile schimbate de crîsmar (52. p. împietreste pe fratii mai mari care nu vor sa-i dea din merinde. Saracului caruia vîntul i-a suflat toata faina din ca:us (AT 563) îi da o moara care la comanda "moara macina" îi va da "faina cît îti va trebui". o turma de oi. o punga din care nu se mai termina banii. sa le dea o livada cu pomi.477-479). o sulita. dar credincioasa" (5. IV. Sluga aduce smirna~' si tamîie din malul pascut de iepe. dar ajuta pe cel mai mic. o bîta ce bate la comanda.. apoi îi frige copilul din leagan (AT 750 D). D.-1229). p. p. iar cel mic ". îl plateste cu o herghelie de cai. dupa dorinta: celui mai mare o turma de oi.1227--.lingura de untura o multime de vite si dintr-o lingura de faina cucuruz ca sa le hraneasca.452-453). 70-78). p. apoi apa din pîrîul de mir din care s-au adapat. mai rar o luIea care nu se mai sfîrseste. Saracului ce îl primeste la botez. Cei trei frati saraci sînt daruiti de D. p. 367). p.// / 168 sa aduca apa de unde beau iepele si iarba de care vor paste. Oile fratelui mai mare sînt prefacute în ciori (60.Implineste dorintele celor pe care îi întîlneste în cale.0 femeie într-un gînd cu mine" (52. primeste o doba care la comanda "dati. sau cel mare sa fie popa. II. toate prefacute în muste si vîrîte într-un corn (52. dar el îl preface pe popa în cal si îl da unui tigan sa duca carbuni. celui mijlociu 4 boi. Contrar promisiunilor. fratii cer lui D. Copilul e descoperit jucîndu-se cu doua mere de aur. îi da o seama de obiecte miraculoase (AT 330): un sac (turbinca) în care intra oricine la dorinta posesorului. mijlociul bogatie mare. p. cel mic o sotie "potrivita. mijlociul o turma mare de oi. care îsi împarte turta cu el. iar pe împaratul nas care nu voia sa-i lase în casa îl preface în stana de piatra (ibid. apoi o masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. î'n alta varianta. cel mai mare si cel mijlociu nu dau nimic lui D. carti de joc cîstigatoare (XV. sa ia pasarea din rai care întinereste(AT'550).

iar Dunarea al doilea copil. Drac). sa aiba la batrînete "trai mai linistit". p. p.Copilul e gasit viu (52.456). e rasplatit cu o mireasa buna. îi arata "sa-si bage boantele în gîrla" (41. E rasplatit cu doi boi. D. Bogatul care nu îl primeste la "praznic" pe D. p. e pus sa samene oasele mielului mîncat care se prefac într-o turma de oi (60. Intra porcar. e pedepsita.480-487). I. p. I. Cel mai mic îl gazduieste. sau i le lipeste el însusi cu scuipat. D. p. Baba ajunsa împarateasa vrea sa fie "Dumnezeita" (AT 555). La trecerea Dunarii. iar gospodariile vecinilor ard (ibid. dar nu primeste de la vecini nici paie sa le astearna. III. iar dupa 15 ani e ales împarat. împlineste de asemenea dorinta celor trei fete sarace: cea mare sa aiba un barbat cu "multa pîine". raspunde la întrebari. va obtine ochii de la impostoare (ibid.430-433). mijlociu îl îndeamna sa-si vînda turma si sa arunce banii în copacul pe care îl va taia tiganul. îsi regaseste copiii si nevasta si are o batrînete linistita (60. facînd a treia gramada pentru hot (52. cu alta în care cerea sa fie casatorit cu fata lor (AT 930).315). pleaca în lume.1251). schimba sc~isoarea. PoPa).56-57). sa-si recapete ochii scosi.. dîndu-i sa coase o camasa în schimbul careia D. facîndu-1 sa crape (v. iar pentru ospitalitate cu un sac de galbeni (81 a. p. Decide ca fata harnica sa se casatoreasca . 17). Cele doua fete îl alunga pe 'D. Baiatul care s-a aratat ospitalier. îl reface om pe tatal lor (52. Totusi femeia. Cea mica un barbat "asa ca mine si într-un gînd cu mine". trimisa sotiei de boier prin Aflatul ca sa-I omoare. sau a patra pentru cel ce a mîncat prescura (81 a. apoi cu o casa. p. D. cea mi~a îl gazduieste si-i da copilul fript sa se unga pe la ochi cu untura din el ca sa-si recapete vederea (Ar 750 B). dar vîntul turbat o arunca în fundul marii (LXXXIII.169 (. Fata cu mîinile taiate (AT 706) se vindeca de îndata ce D.326-327). un lup un copil. alungat de copiii lui. III. omul ramîne fara avere. a doua un barbat cu vaci multe. Cînd diavolul vine sa ceara copilul juruit. Fata orbita de sora ei vit~ega (Ar 510) e ajutata de D.. p.429). Descopera pe popa lacom de bani care i-a furat din partea lui (AT 785). 1254-1255. 3-9).. pere de pe craca sa. un turc îi ia nevasta. p. p. p. Acestia primesc pe saraci la masa si D. v.374). Dupa putin timp. Saracul ospitalier cere lui D. p. e prefacut în cal alb. Fratele cel mai mic care i-a dat lui D. pentru ca împotriva ursitorilor nu se poate nimeni opune (60.526). nemultumita cu cea mai înalta situatie. înviindu-i în acelasi mod si copilul taiat (86.: p.

Apoi îl conduce la întîlnirea cu ursitoarele. iar acasa îi moare femeia. îi spune ". se dezvinovateste. Dupa 3 zile de asteptare. Lemnarul sarac îl refuza de a-i fi nas copilului. Un negiIstor îsi prapadeste toti banii.. caci m-a lasat pe lume sarac" . dar D. unde saracul afla ca a fost sortit sa fure (LXV. ba unu sanatos tun lînga altul slab sa-I sufli sa cada . de aceea cel sarac refuza sa dea struguri lui D.1248).. pe cînd cea care crede ca o va termina cu sau fara ajutorul lui D. Oamenii saraci se arata apoi nemultumiti de discrepanta sociala pe care a instituit-o D. Sf. Petru (52. .p. negustorul pleaca. în opozitie cu moartea care face dreptate. nu este însa absoluta. uitati-va mi:-a luat si banii. Saracul. 1250). D. D.167). D. în contrast cu fratele sau bogat. Revoltat. îsi îndeplineste dorinta. Ursitoarele se arata a fi' mai tari: ele ursesc ca baiatul nascut sa moara înecat cînd va fi mire. cu toata mirarea Sf. În basmele-snoave despre PacaIa.. apoi o masa ce se' umplea cu mîncari si bauturi (5. p.345347). Puterea lui D. Uneori. da n-am ce da la copila'sii meicsa manînce".. "Merg sa aflu pe Dumnezeu si sa-I omor.. pentru ca "nu esti drept. se arata sensibil la sacul de tamîie aprinsa de Ivan si. apoi pe popa ce-l pîndea . p. îi da un miel care scutura numai aurdin'lîna (AT 563). ba unu bogat putred alaturi de un biet sarac de n-are codru de pîine. cu 12 copii pe care n-avea cu ce-i hrani. II. revolta împotriva nedreptatilor ia forme agresive. p. si femeia". pentru ca "nu faci direptate nici tu". Alteori. D. 1249). Judecatorul îl trimite la împaratul care îl închide într-o chilie pîna va veni D. în timp ce a fratelui bogat ramîne neatinsa.p.. îi da fluierul 'fermecat (AT 592) ni' care fate sa joace oile prin spini. Via fratelui sarac e distrusa de grindina. prefacut mosneag. II. arata ca "ceea ce este sortit. se duce la judecatorie "ca vreau sa pîrasc pe Dumnezeu. p. marturisind ca ursitorile sînt mai tari." (86. întrucît nu alege "pa cel mare din cel mic: dai la _unu ca la altu portiia" (5. se decide: "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc unde-oi da de Dumnezeu sa ma duc sa-I tai! Ce mai încoasi-ncolo 1" Cînd îl întîlneste pe D. ramîne sa secere si a doua zi (ibid. Petru se plînge lui D. Un sarac se întîlneste cu D.ca hotu da Dumnezeu pa mine m-a rînduit asa da rau. p. Fata care zice ca va termina holda cu ajutorul lui D. de nedreptatea verdictului. p. nu se poate înlatura" (LXXXIII..22).170 'cu flacaul lenes' (AT 822). renuntînd la despagubire (52. ci Ursoaica ta". 527-528). îi spune ca greseste: "Nu Dumnezeu este cel vinovat ca esti sarac.15) .

Legile .127-131). 2. Independent de Bartlett a întreprins un experiment cu aceleasi intentii. Aceasta s-ar datora legii "autocorectarii" (v. numai 18 au redat toate partile principale ale basmului. pîna la nerecunoastere (XCII. p. Din cele'38 eleve. crezînd ca al lui va fi visul cel mai frumos pentru a primi puiul fript (AT 1626) pe care Pacala l-a mîncat tocmai pentru ca l-a visat pe popa ghiftuindu-se în rai (S. de îndata ce basmul e repovestit pe cale orala. Ideea calauzitoare a fost însa alta: stabilitatea "extraordinara" a naratiunilor populare de-a lungul existentei lor. 1. Jungbauer. ieste ca.C. Naratiunea sa a servit apoi celui de-al doiiea din serie care a procedat identic: a~itit-o de doua ori. adesea tnuLtimilenare. 1225-1226)~ Popa se viseaza în rai. El a ales cîteva naratiuni provenite de la popoatele extraeuropene pe care le-a supus memorizarii. dar devierile de amanunt au fost numeroase si neasteptate. Cel dintîi care l-a utilizat a fost folcloristul englezF. Wesselski conchidea ca basmul se pastreaza numai cînd e fixat în scris. la masa cu D. dar Bartlett a publicat foarte putine date despre experimentul sau (IX. Wesselski împreuna cu G. si ridica dreptul femeilor de a-si mai putea bate barbatii în acea 'zi (S. Experimentul a continuat astfel în serii de cîte 9 si 20 de insi. 3016). Suma devierilor fata de textul initial ofera aspecte extrem de interesante. încep fluctuatiile si alterarile. variantaliterara fiind aceea care impune mereu forma corecta împotriva devierilor si degradarilor pe care le aduc variantele orale. El nu se îndo-.171 t ~ si pe preuteasa din polobocul din pod (52. e înduiosat de bataile primite de un barbat de la sotia lui de ziua femeilor. ' . Celui dintîi ins din serie i s-a: pus la dispozitie naratiunea pe care a citit-o de doua ori. Mai multe experimente a întreprins W. 43). Celor 38 el~ve li s-a dat ca tema în clasa sa scrie ce au retinut din basmul Dornroschen povestit la începutul orei. în 1931. p. p. si pe spatii neobisnuit de Întinse. 3. dar cu alte coordonate A. Anderson în felul celui efectuat de Bartlett. Ciurica. Experimentul folcloric în domeniul povestilor a urmarit cu precadere problema stabilitatii lor în circuitul oral.. apoi dupa un sfert de ora a scris forma înregistrata de memoria lui. 3494). D. unor serii de englezi. apoi dupa 15 minute a scris ceea ce a retinut în memorie. A fost aleasa o clasa a scolii medii din Komotan cu eleve între 12-13 ani. Calator pe pamînt. Bartlett în 1920.

Cercetatorii citati au ales elevi sau studenti la ~are în genere memoria vizuala este mult mai activa decît cea auditiva. Pentru a verifica eficienta acestei "autocorectari". el a efectuat mai multe experimente. Primilor trei li s-a povestit o legenda scurta pe care acestia au repovestit-o urmatorilor din serie (A . Îndeosebi pentru cele cu intriga complicata. I. Ele arata o mare îndepartare de varianta princeps. B. în 1950.CI) dupa ce au consemnat în scris forma memorizata de ei. pe care apoi au fixat-o În scris dupa trei zile. Anderson conchide ca "o naratiune populara în transmiterea orala daca e auzita o singura data de la un singur izvor într-adevar se denatureaza în cel mai scurt timp pîna la nerecunoastere" (ibid. Materialele au fost publicate în doua brosuri Ein volkskundliches Experiment (1951) si Eine mue Arbeit zur experimenteUen Volkskunde (1956). 107).44). Wesselski si Anderson nu pot fi concludente.). împartiti în opt serii paralele. Primilor din serii li s-a citit naratiunea numai o singura data. Cei alesi nu aveau un interes deosebit pentru naratiunile populare.Bl> C . . expusa mai întîi în studiul monografic Kaiser und Abt (1923). caci nu oricine poate memoriza un basm. pîna la ultimii. el a reînnoit experimentul cu studentii sai de la univetsitatea din Kiel. Se stie de multa vreme ca si în straturile populare sînt o multim~ de ascultatori care se desfata la .care au procedat la fe}. întrucît au fost efectuate în conditii nefolclorice.A2 pîna la A12 etc. p. Experimentele întreprinse de Bartlett. p. Concluziile sînt aceleasi: naratiunea orala se deosebeste de prototip pe masura ce trece din gura în gura (5. Versiunile acestora au fost citite apoi urmatorilor din serii . Konstantin Ramul înainte de 1935. transmise succesiv prin 12 intermediari. ca si la experimentele anterioare. Materialele nu au fost Însa publicate si între timp s-au pierdut. împartasita pe cale orala. Apoi repovestirea s-a continuat în lant în chip similar . si anume se deosebea a zecea versiune a fiecarei serii în chip neasteptat de textul princeps.Al> B . în trei serii paralele.fiecare scriind ceea ce a retinut din versiunea precedenta. C). "Rezultatul a fost exact asemanator cu cel al lui Bartlett. dar si versiunile a zecea de la toate seriile difereau Între ele pîna la ridicol" (IX. Au fost alesi 36 studenti.20-21. împartiti în 3 grupe egale (A. adesea în forme de nerecunoscut. S-au obtinut în total 36 variante.172 ePice).Al . A fost aleasa numai o naratiune si supusa memorizarii unor elevi. Cel dintîi a fost organizat Împreuna cu praf.

Versiunile paralele. departe de a fi similare. care aveau o îndelungata experienta în ale povestitului. repetarea contribuind atît la fixarea lui în memorie. 231. în maniera fireasca de reproducere. II. Printr-un alt experiment s-a urmarit detectarea variabilitatii pe· scara orizontala. 69 si 89). adica' de la povesti torul sursa si de la ~ei care b învatase de la cel dintîi. Un prim experiment. dar dupa un interval care a variat de la o luna pîna la 4 ani. practicat pe scara mai larga. cît si la rotunjirea lui stilistica. au fost publicate numai doua naratiuni în versiunile lor paralele (5. adesea specializate la o singura subspecie (XCI. am efectuat si cîteva experimente în vederea ~aceluiasi tel: conturarea limitelor stabilitatii povestilor orale. dar de la doi insi diferiti si totusi dependenti.125. p.69. de la un povestitor la altul. III. III. fara ca sa-I poata memoriza pentru a-l povesti altora. In acest scop.uneori de trei ori . 159. Atît versiunile paralele publicate (5. II. pentru a putea fi notate direct (nu stenografiate!) de culegator si cele debitate de acelasi povestitor la microfon.340 si 355. în culegerile de naratiuni popula re din anii 1950-1968. I. Experimentul ar fi trebuit întreprins într-un mediu folcloric cu insi dotati cu o buna memorie si cu vadit interes pentru o an~mita ~pecie narativa. 404. variabile fiind doar unele detalii de localizare la povestitorii urmatori. p. p.7). . caci si ia acestia preferintele. libera de orice stingherire. cît si cele inedite dovedesc ca Iiaratiunea spusa în ritm încetinit este schematica. inclusiv eventualele adaosuri creatoare. Un al treilea experiment a avut tinta reliefarea diferentei dintre variantele povestite în ritm încetinit. p. II. Spre ilustrare. dovedesc o evidenta stabilitate a schemei epice.459-461).pe documentul sonor a aceleiasi naratiuni de la acelasi povestitor. adesea cu omisiuni ale unor parti constitutive. p. p. 405.534. 544. se vadesc neasteptat de divergente.69. 4. au fost alesi povestitorii cei mai reputati din localitate. lipsite de HuiduI artistic.173 l' auzirea unui basm. de vioiciunea si exuberanta caracteristice naratiunii orale în gura povestitorilor talentati (XVI. 95). p. p. 2b3. Abia cei înzestrati cu o buna memorie retin dintr-o singura ascultare basmul pe c~re sînt apoi în stare sa~1repovesteasca de mai multe ori. a urmarit înregistrarea de doua ori . mai cu seama cele din primul experiment. 173). 571. p. Am înregistrat astfel aceeasi poveste. I. cu pauze. Cîteva din ele au fost publicate în cîte doua versiuni paralele (5.

Dumnezeu umbla prin vazduh cu o trasura de foc. Basm despre animale Facerea lumii. 540-541). Dumnezeu a facut pamîntul ca o minge. Din cenusa focului Dumnezeu face o turta pe care o pune pe apa. O legenda olteneasca arata ca Dumnezeu a facut pamîntul din saliva scuipata în palma (LXI. 26). Apoi Dumnezeu mai face 4 pesti si pune pe· spinarea lor cîte o bucata de pamînt: cînd se misca acestia. Dupa alta legenda. Dumnezeu da cu piciorul în pamînt si ies toate soiurile' de animal. Nu se stie din ce s-a iscat un foc urias si Dumnezeu a scuipat sa-I sti~ga. iar din talpa si coasta lui pe Eva. avînd vîslas pe îngerul Andrei. scoate fier si face un plug la care prinde boii si ara împreuna cu Adam (LUI. Alta legenda înfatiseaza marea initiala pe care plutea corabia lui Dumnezeu. 1 . pamîntul fiind neted. Apoi Dumnezeu toarce tarîna si din ghemele obtinute face muntii si dealurile. p.. Din negrul de sub unghie face pe Adam. 43). punîIid pe Andrei sa-I tina cu spatele. Dumnezeu crapa pamîntul. El l-a scobit apoi ca sa faca loc apelor (ibid. Dupa aceea. iar din 7 pietricele face pe Adam si din 5 pietricele pe Eva.e. p. Stelele sînt scînteile ramase de la foc. Cînd acesta scapa lopata si sare sa o caute. Apoi dintr-o bucata de sticla Dumnezeu face cerul si constelatiile. nu putea sa tina apa necesara. apoi a latit-o si a lasat-o sa pluteasca pe apa. E conceputa felurit: creata de Dumnezeu singur.F Fabula v. Face apoi o broasca testoasa din ouale careia vor iesi toate soiurile de animale. Saliva lui a devenit apa oce~n:elorsi marilor. p. 1. apa marilor provine din ploaia iscata ca sa stinga focul initial. Dumnezeu rade mîl de pe aripa corabiei si face pamîntul. Nu putea însa trai nici o vietuitoare. La început. devenind pamîntul de azi.. e cutremur de pamînt. de Dumnezeu cu ajutorul unor animale sau de Dumnezeu cu ajutorul diavolului.

16-17). Broasca). acesta a suflat în turta de lut si pamîntul a început sa se lateasca. Dumnezeu a poruncit apelor sa se dea în laturi si pamîntul a iesit la suprafata (LXI. Dupa alte legende. pamîntului în munti si vai (ibid. 22-24.' Ca sa încapa pamîntul sub cer. v. neted ca în palma. Fiindca nu sedea apa pe el. albina a fost sfatuitoarea care a propus· ondularea.. 24). 143-145). dar nu s-a priceput si l-a chemat pe Dumnezeu. ridicînd munti si facînd gîrle si izvoare (52. El scutura mereu ca sa rupa lanturile si atunci se cutremura pamîntul.a pretins ca trei sferturi sa fie ale lui si cheama în ajutor pe fratele schiop.u a facut pamîntul întins. Arici). Dumnezeu îi porunceste sa remedieze lipsa si ariciul scurma pamîntul. Albina) sau tîncul pamîntului (ibid. Pamîntul a iesit însa mai mare decît cerul (LXI~ p. Pamîntul fl. cere sfatul arieiului care îi arata ca nu vor putea trai vietuitoarele din lipsa de apa. Acesta din urma a scos lut din mare si a vrut sa faca pamîntul. Diavolul. 43). Ca rasplata. Dumnezeu . 971. dîndu-i un ghem sa-I masoare ca sa nu întreaca cerul. din vîrful lui iesind mereu foc.a blagoslovit-o (52. spunîndu-i ca e mult pamînt în fu:pdul apelor.. Apoi se duce dupa niste lanturi si îl fereca pe fratele sau ca sa tina pamîntul cu capul pîna la sfîrsitul lumii. v. Broasca a adus putin pamînt în gura. Acesta observa ca pamîntul nu are stabilitate pe apa si îl trimite pe fratele cel prost sa se vîre sub pamînt si sa-I sustina de la mijlocul lui. _ . p. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". . J t t r 2. 39) sau napîrca (ibid.38-42). Dumnezeu i~a poruncit broastei sa coboare în fundul marilor sa . clatinat de vînt. nI-a poruncit Dumnezeu sa care apa cu gura si sa care tarna. Diavolul schiop a ramas el stapînitor pe cele trei sferturi ale pamîntului. p. p. p. p.. Din acest foc purtat de vînturi s-a nascut o femeie. La început era un munte care atîrna în aer. însufletita de vîntul cel mai de sus. lui Dumnezeu.. p. 3.peniste beldii de urzica. Dumnezeu l-a avut colaborator pe diavol. v. Dumnezt. unul schiop dar cuminte: celalalt prost. Femeia a mîncat doua bucati de fier din care a nascut doi diavoli. Dumnezeu si-a luat ariciul ajutor la urzirea pamîntului. fost facut de brQasca la porunca. Dumnezeu numai pe un sfert (52. dar a cerut ca jumatate sa fie al lui. p. ariciul l-a sfatuit pe Dumnezeu sa faca dealuri si vai (ibid.vada daca este pamînt.17S ~ . p. în crearea lumii.. 31-38.

p. Dracul a luat însa pamînt în numele lui. La mijlocul lui.. facînd gauri.p. Dumnezeu l-a pus de l-a vomat si din acel pamînt a facut muntii (ibid. v. invidios pe creatia lui Dumnezeu. Dumnezeu trimite pe diavol în fundul marii sa scoata de acolo lut în numele lui Dumnezeu ca sa urzeasca pamîntul. Apoi dupa ce a facut o turta cît un pat si s-au culcat. Dumnezeu trimite pe diavol sa scoata nisip din fundul marii. pamîIftul se latea mereu. dar în timp ce Dumnezeu dormea. ia ciocanul si loveste pamîntul. 15. dar abia a treia oara a izbutit cînd a cerut pamînt în numele lui Dumnezeu (ibid. dar nu i-a ramas lut decît sub ungJ:lii. Duni~ nezeu a trimis pe diavol sa aduca pamînt în numele sau. iar Viermele în drac. dar pe masura ce îl rostogolea. Dumnezeu a facut o turta pe care a pus piciorul si turta a crescut cît pamîntul. dar n-a putut ghici: era un vierme. 22). dar în numele sau. p. adunînd trei fire de nisip. 881). Diavolul ia însa tarîna în numele sau si cînd iese deas. Dracul. Il împinge din pat si începe sa-I rostogolea:scaîn apa. ' Dracul a avut initiativa de a face "un petec de pamînt ca un scaun" ca sa aiba pe ce se odihni. dar acesta l-a înghitit. p. dar pamîntul se Iatea într-una si în acelasi timp crestea si pamîntul înghitit de 'diavol pîna 'era gata 'sa plesnea~ca. 11-14). Dumnezeu îl trimite pe drac în mare sa aduca o mîna de pamînt în numele sau. c. 'cerînd la nevoie ajutorul lui Dumnezeu. abia a treia oara cînd zice "Doamne ajuta-mi" ~ . Apoi se culca amîndoi. din care au ramas dealurile si vaile de astazi (LXI. Diavolul izbuteste a treia oara cînd a vazut ca Dumnezeu face gheata deasupra apei.are apoi s-a latit cît pamîntul. Drac). iar pe spuma marii un fluture si un vierme. Dumnezeu a facut o piatra si a zis diavolului ca va fi a lui a treia parte din pamînt daca va ghici ce se afla în piatra.. unul ascuns sub limba. Fluturele s-a prefacut în Dumnezeu. p. Dumnezeu face o turta din molozul cules de pe talpile diavolului.upra. 18). lua pamînt în numele sau si al lui Dumnezeu. diavolul îl împingea mereu pe Dumnezeu ca sa-I înece. De atunci sînt viermi în lume ca sa-i manînce pe oameni (52. ajungînd atît de mare cît este astazi (LXI. dar totdeauna nisipul îi fugea din palma.176 La început era numai apa si întuneric. A treia oara. diavolul vrea sa-I-înece ca sa ramîna el stapînul lumii. ca sa fie a lui a treia parte din pamînt. Se scufunda în mare. Dumnezeu îl aduna cu un pai si face'o turta pe cate a latit-o cît un pat. nu mai are nimic în mîna.

. Dumnezeu a poruncit tuturor vietuitoar. dnd diavolul il impinge pe Dumnezeu in apa. p. Abia Dumnezeu l-a putut învia pe om "si de-atunci stapîneste dracu pa trupu ominesc". De ciuda.elor sa arunce pe primii nascuti peste locuintele lor. Adam a promis orice celui care le va' taia. suflul lui iesea "prin gaura fundului de la om". p. 4. Diavolul a scos pamint din apa. dar nu l-a putut însufleti pîna ce Dumnezeu nu i-a suflat duh. pentru ca aceasta era curata. facut plugul. Dumnezeu a cerut diavolului sa-I lase pe el sa-I urzeasca si a facut pamintul cum este astazi (ibid. Sîmpetru. vitele au fost facute din lut de diavol. trimite pe Ilie (in alte variante pe Sîmpetru) sa-i fie sluga 9 ani diavolului ca sa-i fure zapisul. Eva a facut cu dracul un copil. 15-16). sania. Noaptea. trimitîndu-i boli. Zapisul e pus de diavol într-un sip. numai femeia s-a împotrivit. Dracul a mai. v. p. Toate animalele l-au ascultat. si ca sa nu cada. ciubotele. 18). De asemenea. p.. p. dar Dumnezeu le-a insufletit. a primit avere de la drac dupa ce a iscalit o caramida cruda ca va fi al lui dupa moarte. . iar celelalte patru au murit singure.. Sluga fura zapisul dnd diavolul a fost prins sub gheata. Dracul a facut pe om din lut.171 ~ poate scoate nisip sub unghii. Cu sîngele acestui copil. dracu a facut . Dracul a taiat trei capete. Dumnezeu face o turta pe care o lateste "in chip de spatar". a facut un paienjenis pe care arunca tarina scoasa. De la o vreme. dar Dumnezeu . Cînd Adam a ve!lit pe pamînt. cerindu-i.Sîntilie). sul? o piatra ce se afla în'apa (ibid. Dumnezeu. Adam a scris zapisul prin care dadea diavolului toate sufletele vinovate si nevinovate..din lut pe om si a suflat sa-i dea viata. p.l-a învatat cum sa prinda boii (52. 5. Dupa ce a facut lumea. dar Dumnezeu le-a facut utilizabile. pamintul se lateste in toate partile (LXI. in schimb omul mort. dar degeaba. Diavolul face apoi cladiri. vazind ca toti mortii se duc la iad. 8-9). nascut cu 7 capete. de . iar dupa moarte sa fie mîncat de viermi (2. Dracul a mai facut carul. dar fugarul e prins de picior la intrarea în rai (LUI. dar fara ferestre. 270). Dumnezeu le face ferestre dupa ce dracul neputincios i le daruieste. 17-18). De ciuda ca nu l-a putut îneca pe Dumnezeu. dracul l-a scuipat pe om si Dumnezeu l-a întors pe -dos. paienjenisul s-a rupt si pamintul a cazut iar in apa. scotîndu-i partea dinauntru afara. 541.

pamîntul era straveziu ca stecla. intra argat la curtea împaratului si dobîndeste de sotie pe fiica cea mai mica (AT 314). F. Cîteodata. tot ce era Întrînsul se vedea".303. Cînd Petre Fiul oii omoara balaurul ce mînca puii pajurei.314). Dupa moartea împaratului. chio:dnd-o.F.) fara sa existe întotdeauna o corelatie între el si ispravile savîrsite. încît "dai cu mîna de el". Dumnezeu s-a suparat si a ridicat cerul sus.mble îndata dupa nastere (50 a. Dupa alte legende. p. nemai avînd frati. 21). baiatul s-a îndragostit cu o roaba". 6. F. întruchipînd tineretea. tele cunoscute nu arata o constanta onomastica. apare singularizat. împaratul Verde. frumusetea. 425.t. Nume generic dat eroului principal din basmele fantastice.. de aceea se va numi "Fat Frumos . cerul a fost murdarit de () femeie cu scutecele unui copil sau stergîndu-si mîna murdara de fata cerului si Dumnezeu l-a ridicat ca sa-I fereasca (LXII. Fiindca îl cearta maica-sa. rapunînd zmeii si balaurii si urmeaza pe tronul tarii dupa moartea împaraCu toate acestea. Dar dupa ce Cain l-a ascuns pe AveI în pamînt si l-a acoperit cu buruieni sa nu se vada. fara sa izbuteasca. el pleaca la fata lui Rosiu împarat (AT 400) si basmul primeste o coloratura pur erotica (35. remarcîndu-se apoi în lupta cu oastea dusmana si în aducerea leacurilor de vedere pentru socrul sau (41.178 aceea J)umnezeua pedepsit-o sa-si tina copilul multi ani la. p. nasterea lui este cea obisnuita. gît. el e copillepadat de fata unui împarat într-un sicriu dat pe apa. s-a extins si la protagonistii altor basme (AT 400. 1). p. 4-6). vietuitoare sînt în stare sa u. Fat-Frumos. Un cioban a aruncat cu balega în fata lunii. p. vitejia si bunatatea. deseori eroul avînd alte nume. p. 1. 551 etc. 250) . De obicei. Un împarat "avea un baiat cu numele F. "Dintru-ntai. El salveaza împaratiile de la calamitati. El e dat de catre tatal sau. care i-a cerut "ce n-ai acasa". în timp ce puii celorlalte. 157). Ajutat de calul nazdravan. La începu. dupa cum numel~ de F. cerul era aproape de pamînt. p. variantului (basmele AT 300. Dumnezeu a decis ca pamîntul "sa fie întunecat" (52. acestia raspund ca i-a scapat "Un Fat-Frumos. 122-132). craiului zmeilor. p. si roabe multe.. Uneori. 132). fiind înca nenascut. mama!" (4. I. 2.301. 550. Un pustnic îl creste si devine "Fat Frumos cu parul de aur".F. cum e astazi (66.

cunoscut si sub alte nume (Tei Leganat. e nascut de împarateasa prin degustare din mreana de aur. . 1. Cresterea lui F. Un împarat are trei fii. sa fie cel mai mic dintre cei trei frati. J . El se prinde frate de cruce cu Calonfir. îl scapa si pe acesta de porcul care îl sugea de nas. p.F. Craiovisin. fiul iepei. 1. El rapune pe Mama Padurii care i-a ucis cei doi frati. F. se arata a fi conceput de împarateasa din îmbaierea în apa în care s-a fiert o buruiana.F. împaratul florilor. Vrînd sa fure colivia cu împaratul pasarilor. este al treilea fiu al împaratului care alunga pasarile ce furau merele de aur. F. Petre fiul oii. 4. 1. La sfatul acestuia.. p. Frunza verde.F. parca era de cinci. p.. d-aia se facea mai frumos si mai dragalas" (41. XV. El poate avea origine animala. "Cînd era d-un an. p.r { 'll-'S.F.F. 3. lovita F.~ 't za logit". 163). 134-145). Ion nazdravanul de lut. 135). în yhip similar. 101-103). 1. sfîrsind prin a se casatori cu fata cea mai mica (41. apoi rapune scorpia si reda inima acestuia (AT 303). p. O femeie stearpa îl naste pe "Fat Frumos cel ratacit" dintr-un mar procurat de la un vrajitor. dupa cum. parca era de cincisprezece si de ce crestea. 134-141). El e nascut chiar de un bu«het de trandafir.' Rujanic voinic etc. dupa cea scapat-o si pe ea de cîinii ce îi sugeau sînul (5. cît crestea el într-o zi altul crestea într-un an" (24.F. fiul vacii. F. cel mai mic numindu-se "Petrea Fat Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii" care era "nazdravan si viteaz.179 . silind-o mai întîi sa-i învie. p. naste si servitoarea un baiat care îl va întovarasi (AT 516). p: 446-452). intra gradinar la un împarat (AT 314). în aceste cazuri el fiind protagonistul basmului AT 301 B. casatorindu-se cu sora lui (41. Mai adesea nasterea lui e miraculoasa. însa nu stia nime pe fata pamîntului ca el este viteaz".F. el se va îndragosti de fata craiului lor cu care va fugi pe urma acasa (AT 313). Apoi se casatoreste cu fiiea acestuia (AT 300 + 302 + 303 + 653 + 723). Busuioc fiul vacii. naste un mînz nazdravan. 579). p. 1.iara cînd fu de cinci. la rugamintile repetate ale împaratesei amenintata cu expulzarea daca nu va avea copil la întoarcerea sotului (81a. 30-42) . Se întîmpla rareori ca F. fiul oii. 274-294).F. omoara zmeii ce peteau pe fata împaratului Verde. p. este de asemenea miraculoasa: "era frumos si crestea ca din apa. F. . la curtea zmeilor. detaliu adaugat numelui generic: F. scapînd de urmaririle zmeului (60. iar iapa care a mîncat cojile. scapîndu-1 de moarte (4.

531).F. Cruta o vulpe. dar o viziteaza numai noaptea. Ileana Cosînzeana). Sfarma-piatra. 384). Ionica F. dar casatoria dureaza putin. I. F. p. v. el se trezeste si trimite sa fie omorîta. p. F. dede peste o cheita în crestetul capului. p. F. dar îl scapa cîinii. 5. a carui piele o arunca în foc sotia. unde urmeaza împacarea (41. ~au regasirea lui de catre' sotia care i-a ars pielea de animal sau l-a zarit la lumînare (AT 425).F. Ionica F. lasat în padure cu sora. p. "Pipaindu-l la cap. p. mai pipaind. Dupa ce creste.. coboara pe celalalt tarîm în urmarirea unui zmeu si e scos de pajura careia i-a salvat puii de la balaur (LIII. omoara zmeii dintr-un castel.F. 284-285). I. devine numele de circumstanta al unor protagonisti care au numai vocatie erotica: redobîndirea sotiei-zînecare a disparut (AT 400). el ajunge la zîna.180 e prins si trimis dupa "iapa cea sireapa". Graur nu este decît sarpele înfiat de doi batrîni. p.. F. Zmeul în întelegere cu ea vrea sa-I omoare. p. fura papucul zînei care fura mere din pomul miraculos si: ea îi cere s-o caute la "Neagra-cetate" cu calul tatalui lui. Ionita F. în alta varianta. savîrseste o seama de ispravi temerare (AT 301 B.F. Cu ajutorul celor trei obiecte miraculoase pentru care se certau trei draci (AT 518).F. cînd sa se uite prin lacat. la instigarile mamei vitrege. 315. paste caii lînga un lac din care iese o zîna ce-l saruta în timpul somnului si îi lasa un inel sa o caute (34. de unde scapa fugind cu ajutorul obiectelor miraculoase care devin obstacole (36. O lua si. 327). se va apara numai împotriva zmeului care s-a îndragostit de sora necredincioasa (AT 315) cu ajutorul cîinilor (86. fiul unui vaduv este lasat· în padure împreuna cu sora lui. dede peste un lacat la buric si. în ohip similar. 522-524). 248-250. apoi dupa-"Zîna Craiasa" (41. 65-72).F. îl regaseste la curtea unui zmeu. sfatuita de o baba (AT 425). . Apoi se prinde frate de cruce cu Strîmba-lemne si. ea ajunge la sora lui F. fiul unui împarat. crutînd pe unul de care se va îndragosti sora lui. O readuce cu ajutorul calului nazdravan (LXXXIII. un lup si un urs care îi daruiesc cîte un pui nazdravan. Mai tîrziu.F. Mama ei o învata sa-I vada cu lumînarea. 30-45). F. îl picura cu lumînarea. dar arapul aduce în loc ochii unui catel. nazdravan se casatoreste cu fata unui negustor. vede un tîrg mare si frumos. unde toti lucrau pentru copilul ce a:vea sa nasca". sotia fiindu-i rapita de zmeul ferecat în poloboc.

din care puteau lua apa numai barbatii. puse într-un cos în jurul f. p. iar a doua zi pe la amiaza cînta muzici din fîntîna" (52. n-au gasit decît niste banuti plini de namol (66. apoi îi lasau în dar. o curati . carI" cînta. în 1836. Cum însa oamenii au început sa negustoreasca acest dar. nu se mai întorcea"(52. II. F. în Bucovina se mentioneaza o f. p. atunci pan la al noualea neam ai pomana. . 19-20). sustine ca din aceasta f.l :f Fîntîna. n-a mai cîntat (59 a. prefacînd laptele în apa amara (50 a.. "Daca faci o fîntîna. femeile o gaina. O varianta. este mentionata o f. p. împaratul Cioana din sudul judetului Mehedinti a fost alungat de turci si-si-a aruncat toate averile "în fîntîna din mijlocul palatului". consemnata cu o jumatate de veac mai tîrziu. Bolnavii o înconjurau de trei ori rostind rugaciuni. miraculoasa.- . barbatii un cocos. O femeie bolnava a facut o f. noaptea din fîntîna aceea cînta în fluiere fel de fel de cîntece frumoase. Spre ziua în care are sa se deschida. In Zarand. era semn ca boala a trecut asupra ei· (50 a. în piata Tîrgu Muresului era faimoasa în secolul trecut "fîntîna cîntatoare" a lui Bodor. Mai tîrziu. cei ce au cautat comorile. faci reparatie. Foltii curgea mai de mult lap~tesi vin. .181 -. 873). care mai tîrziu s-a prefacut în apa (12. cu care prilej i-ar fi luat un surub si de atunci f. caci orice femeie se apropia de ea "se ducea în lume cu cofa cu tot. 01' daca la alta fîntîna. care tot la cîte 6 ore cînta. 105). p. 890). a fost distrusa de un vînt. iar cîntecul sau se auzia pîna departe în satele învecinate". Dumnezeu a dispus ca sa curga miere din ea. Oamenii au vîndut si laptele si Dumnezeu s-a suparat. ce vindeca epilepsia. Sibiu) a existat o f. 926). ai înca parte din izvorul acela pe ceea lume". Alta legenda releva existenta unei f. împreuna cu m-ecanismul sonor. cîntatoare. Daca pasarea murea. Legenda pretinde ca constructorul ei Petru Bodor (1788-1894) ar fi fost osîndit la moarte si a avut drept ultima dorinta sa mai vada f. Pentru a rasplati pietatea calugarilor din manastirea de lînga acea f. 12-13). p. pe cîmp dupa care s-a linistit (52. se numara printre binefacerile mari. O legenda retateaza ca în apropierea Sa1istii (jud. p.. cu turn undeva în Ardeal "pe care boieriul o tine închisa si numai la zile mari se deschide ea singura si atunci da apa. dar asa de buna cum nu se mai poate. Facerea unei f. "cladita cam în anul 1810.F.. Unele legende releva minunatia f. 264). p. p. a preschimbat mierea în lapte. 264).

vede cele doua pahare de aur pline cu apa. e o femeie.. Carbunele stins s-a aratat si mai tare. 457-458). Un flacau arunca pe rînd cei trei taleri cîstigati ca . Exista si f. a I. Acea f. sa se racoreasca si Dumnezeu mi-a ierta pacatul"~ (ibid. cu însusiri neobisnuite. Fata care si-a omorît mama zmeoaica pentru ca o urmarea fara încetare (AT 513 + 313) se preface în f. F. din curtea fetei printurnarea unui "sip" de apa din f. La întoarcere. "Cum s-au ridicat fata. 345). 1014-1015). critarul cîstigat în fiecare an... si "fîntîna ce lumineaza". si n-o fo flamînzi" (5.. însusirea miraculoasa se transmite în f. Ea poate fi un mijloc de expiere a unor crime. se schimba în sînge. Baiatul arunca în f. 872). "încît toata lumea bea apa cu mare placere din mine" (5. f. iar focul un voinic. Ea au luat si au baut din ele si dupa aceea le-au pus în sîn si au plecat mai departe . ea afla "doaua pa. La înapoiere. se vedea noaptea ca ziua de la ea". între altele. o uscase el cu fierbinteala lui" (52. de vin din care beau cei doi rataciti "s-o fo satui. rasplateste pe fata harnica a mosului (AT 480) care o curata "de buruiene si de matreata". de durere ca stigletul si-a smuls penele (ibid. de a se umfla si a îneca pe cei doi baieti. luminoasa (ibid. îmbogatind pe cei care descopera f. se umple de banii pe care îi varsa mereu sotia ucisa pe nedrept. p. p. într-o padure exista o f. 964-965). f.hare de aur. în basme. Fata cu parul de aur. a crescut mare si nu vrea sa se marite pîna nu i se va aduce.. p.. arsa de sete. vreme de 12 ani "sa bea oamenii apa din mine. duce n~roc (XXXIII. "arunca o lumina ca de la soare. Da sa le prinda. de aceea el a fost mai tare. 419). lepadata de impostoare într-o cutie pe apa (AT 707). O f. apa din f. "da ti-erea draga lumea sa beai din ea". caci a fript pe zîna care l-a luat în mîna si focul creste atît de tare încît "abia a ramas în mijlocul lui o mica fîntînita . deposedat de floare. f. p. paharele îndata s-au suit în sus. paharele iarasi s-au lasat în fundul fîntînii si tot asa" (79. 366). 1 se împlineste dorinta în al treilea an si cu acesti critari ~umpara pisica ce-ive:. (ibid.. rugîndu-se ca acesta sa poata iesi iarasi. paharele sar în f." Dar fata lenesa a babei nu vrea sa o curete si la înapoiere. are valente multiple. p. II. toata apa secase. nu asculta îndemnul calului. p.. Cei doi baieti plecati dupa "floarea de la calu Calman" (AT 707) curata în drumul lor o f. p. 878). fiindca au curatit-o. 206-210). si cînd au dat ca sa le prinda. în basmul cumula tiv AT 2022. p.lS2 în basmele despre animale. pline de apa rece pe colacul fîntînii. p. 1.

unde îl îngroapa.i servitor într-o f. Alexandru loveste f. p.'331). I. "a apucat un fluieras de-aur de pe masa de la Dumnezeu s-a venit de i l-a adus mîne-sa ca semn" (ibid. se poate obtil)eCll ajutoruLielelor. FIamÎnzila v. F. în legendele despre Solomon se arata ca. 1056). TaIerii ramîn la fund. în acest scop. Dumnezeu îl da lui Petrea (PacaIa) ca rasplata pentru fUIllul de tamîie ajuns Rîna la cer. 79-80)'. 477-478).183 . p. impostorul sileste pe HarapRAlb saRi ia locul (XV. 103). 283. întrRo f. Virtuozitatea la f. F. înseamna ca e om de treaba. Tovarasii nazdravani Fluier. a fost în rai. "Si de atuncie fluierul pe pamînt" (52. El l-a pus sub lîna oii si l-au gasit ciobanii la vremea tunsului (58 a.cu ceata. Dupa o legenda. poate fi si înveninata spre a provoca moartea celui care ar bea dintr-însa. în pielea goalaj îl duce la raspîntii. V. 969). 464). 217). într-o varianta nesigura se întîlneste f. "Atunci el o strîns odata calucu pintenii si cînd s-o facut calu o viteza. 1225). v. p. v. din care cel ce bea "se face rob lui pe viata" (LXXXIII. APa)..a fostfacut de Dumnezeu în vremea cînd a. abia a treia oara plutesc si fostul servitor se îmbogateste cu ei (81 a. daca ramîn la fund. în Veza-Blaj se crede chiar ca datina udatului de Sîngeorz ar exista "de cînd pazea fîntîna un balaur cu 12 capete" caruia îi dadeau cîte o fata sa o manînce (97. ajuns la cer. s-o facut tat sînge" (5. f. ar avea apa vie si apa moarta: în valea Iordanului ar fi "doua fîntîni cu apa vie si apa moarta" (41.: daca vor pluti. Voinicul nazdravan presimte stratagema si intervine 'prompt. f. p. este sediul obisnuit .. nemaintîlnita la noi. fost cioban pe pamînt. p. 53). p. cu un bici si ea se cufunda cu 99 stînjeni în pamînt si tuturor le trece setea (81 a. p. p. Aceasta nu e decît o zmeoaica. p. p. astupa gaurile f. p. o fo pe fîntîna. ~e vadeste a ascunde chiar o' c~sa în care stau patru draci la o masa jucînd carti. se. vulturului. Apa. Unele f.al balaurului care nu da apa decît pentru o fiinta umana si sacrificiul se întinde pîna la fata împaratului (AT 300). Lumînarea stinsa de pe masa e solicitata de o baba (52. F. cu sc. La început. pus dupa usa. I. s-o facut cruce cu palosu. nu are nici un pret.ari pe care se coboara în ea si cu capac. metamorfozata pentru a-si razbuna în chipul acesta uciderea sotului ei.. apoi se umple cU lapte de capra rosie:-Omul. tinînd mîinile la spate~ __ ~ !:J .

p. 170-174). altfel îl pocesc ielele (38 b. Ea cînta cu "glas de om" si în felul acesta e descoperit o~orul. si ele adorm (18. sa-I foloseasca în împaratia zorilor. F. apoi cel ce l-a pus vine acasa. trebuie îngropat în mijlocul drumului vreme de noua zile. p. f. atît de minunat. 1. Obilesti-Vrancea). F. în luna e un cioban care ·avea un f. Din împarateasa înecata în fîntîna (AT 403. 780) creste o rachita -din care un baiat îsi face o trisca. e un auxiliar pretios. miraculos descopera crima întîmplata la curtea împaratului. în unele basme. 31-36).hibanele din padure" vin asupra lui. 14.. baiatul zice din f. Omul de flori eliberat de fiul împaratului (AT 502) îi daruieste acestuia un f. de aceea cîntaretul trebuie . Cînd trece prin padurea de argint. p. fel da fel da animale din pustietati". balaurii. p.hiar sa nu stie cînta de loc. p. are puterea de a chema animalele re cunoscatoare în ajutor. Dracii joaca împrejurul lui pîna acasa. Atacat de zmeu. XII. cu grija de a nu se uita î~apoi. 183. dar el începe a cînta: din f. cum e paru si nasipu al marii. al carui sunet are puterea de a adormi orice vietate. leii din rîul de lapte (83.muIt mi-a fost drag din mica copilarie" si îndata apar animalele nazdravane care îl salveaza (ibid. si bucium pentru ca fermecatoarele sa nu poata lua laptele de Ja vaci (LIII. Dupa alta legenda. o oaste numeroasa care sa stea în ajutorul solicitatorului. v. 476).:sa-si puie un~ceaun în cap. ca cînta". "caci toata lumea va dormi". p. Cînd voinicul-eînta din el "s-a facut un joc. în noaptea Mînecatoarei (ajunul Sîngeorzului) se cînta din f.miraculos are puterea de a zamisli. p. f. iar din trisca aruncata '(sau rupta) rasare împarateasa înecata (5. baiatul îl roaga sa-I lase "sa mai cînt odata din fluierasu asta al meu . alaturi de sumanul ce facea nevazut . Cînd e trimis sa aduca closca de aur. caci arunc cu bulgari si nici sa se uite în urma. cîntînd din f. încît toate oile vecinilor se adunau la stîna lui (LXII. Sf.Dupa trei saptamîni. 249).. suflînd în el. în felul acesta. "c. El e mostenit de la parinti. roata pe lînga el. ca-I sfarma" (52. Dumineca pentru a putea strabate la palatele Ilenei Cosînzenei (AT 400). 517). primeste Ionica de la Sf. p. Un astfel de f. Ionica rupe flori si "toate lig. care avea puterea sa-I cheme la nevoie. 65-66). Luna). Vineri da lui Petru un fluieras. adoarme si uriasul paznic. 586-589). se duce sa-I dezgroape tot în pielea goala si cu mîinile dinapoi si cînta din el întorcîndu-se acasa. p. si apare omul de flori care îndeplineste sarcina: (42. F.

îl ajuta pe fiul cel mic al împaratului sa îndeplineasca sarcina de a aduce luntrea de aur de la rîpa îndepartata (ibid. III. ascunsa în mai multe animale. îmbracata ca barbat. Aducerea f. se arata ca puterea zmeului se afla într-o "fluierita". p. încît slabesc si încep sa moara. zmeoaica si obligata fugit pe sub reasca cu fiul descoperita de ea s-a prefacut f. p. 868). dintr-un porc nazdravan. în snoave. f. într-o varianta ardeleana. Ara]:>Alb da peste "un furnicar mare . ielelor. a vroit sa-i proveni din lacrimileizbutit numai nului cînd s-a' bocit pe 'mormînt (47. 21-22.p. în basmele propriu-zise. 87. da ce de putere de furnica! Aicea cum calc eu furnicele estea aicea atîtea sa le omor.185 f pe purtator si de punga ce se umplea de galbeni (AT 566. dad€m din aripi" (28. la început. La urma se întoarce cu turma ciobanului care a intrat în sac în locul lui "Du-Iu-Iu! Du-Iu-Iu! c-un fluier colo. v. Cînd Pacala cînta din f. Pacala (Pepdea) are un f. p. LXXXIII. Intrînd pastor la oile împaratului orbit de iele. 390). în alte variante. 234-236). Furnica. joaca de asemenea pîna cînd cade din pod si moare. (LXXXIII. lele). la auzul caruia orice fiinta e silita sa joace (AT 592). Cu ajutorul unei garoafe' care ~e vestejeste sub perna. 252-253. si "gîstele jucau. marita o furnica. Tei Leganat cînta din f. Sarcini de pierzanie). îl ajuta pe eroul ce le cruta. a fost unica fiica a unei vaduve. Plecînd cu oile la pascut. Un astfel de -f. p. . sa pasca oile cu interdictia de a vorbi -cu cineva. pazitor la gîste. S._Cîrlijie se preface "un prunc bubos" si. popa începe sa joace. p. e ei. si a sa se casatotalpa casei. Popa se duce sa-I spioneze si se ascunde într-un maracinis. el le cînta mereu din f. El le zice din f. Preoteasa ce era în pod. 3000). epuizati de joc. dar a Maicii Domsa i-l faca subtire. miraculos.. v. p. Zmeul F. 277-278). f... rosie ar taie mijlocul. De necaz. oile joaca si nu mai au vreme _sa pasca. ea o calca si e invitata de un zmeu l~ casa lui. 422).avusese uspat cu o furnica. toate jucau. I. Potrivit legendelor.e angajat de zmeul care i-a furat sora. apoi îl rupe ca sa-si faca altul. Trimisa. pîna ce mor toti din casa popii.Vai. de la cateaua babei Cloanta e o încercare primejdioasa care nu poaJe fi savîrsita decît spalînd cateaua (LXII. Pacala zice din f. trecînd I jl a . silind ielele prinse cu mîînile în crapatura copacului sa-i restituie ochii (5. p. din capatu satului" (5. zgîriindu-se si rupîndu-si hainele si barba.

127). p. Cînd baiatul o' descoase. Probelepe-:tirii) pentru ca Nic-a cîmpului "ajuns pe mosia lu-mparatu furnicesc .186 peste ele si eu. 255). . s-aprinzi aripa asta . alearga dupa el si-i da o aripa: "cînd îi avea nevoie de"noi... 194). Ele vor alege macul din in. p. Printre obiectele miraculoase cu care mama pasarii ranite rasplateste pe binefacator se întîlneste si o perna. p. Aceasta "se sui cu feciorul pe o furnica si furnica îi duse pe subt pamînt" pîna la Frumoasa Lumii (7.ca noi cu toate neamurile venim si-ti ajutam" (XV. 274). a prins a descarca malaiu cel maruntel". Împaratul furnicesc îi da o pana: "cînd ai sa gîndesti la mine. iar în alta varianta vor lua grîul din paiele snopilor (v. ies f.zice . p. si calul? Mai bine ma duc pe lînga ele". eu ain sa fiu la tine" (XV. de "s-a umplut poian'~. Deodata din furnicele celea s-au facut fel de fel de vite" (52. O f. Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii izbuteste sa intre în cetatea acesteia numai cu ajutorul unei babe.

iar motii au încetat de a mai fi mineri (34. ca viermii nu vrau sa manînce boii . (41. (52 p. p. în variantele tipului AT 567 ea se manifesta felurit: oua în fiecare zi cîte un ou. Apare ca auxiliara în mai multe basme. 1.. dar ea a zburat la minele din Rosia Montana. în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. împotriva g. Baba îi rupe coada "si de atunci a ramas de sînt unele gaini berce" (86. va ajunge împarat (5. p. acea g. p. gaseste bani în asternut. De atunci nu s-ar mai afla aur. p. Ea face chiar oua de diamant (41. Ea se asociaza în calatorie (AT 20 si 27). 396). 153). ducînd tot aurul cu sine (v. sau cu zdrente. p. 290). g. 355) sau: capul> împarat. Dupa legende. "gaina-cuina" fiind "hîd nume!" (5. In basmele despre animale. dar cine îi va mînca "rarunchii" (sau ficatul. e chemat uliul care pe data "s-o repezit la gaina" etc. inima> punga cu bani.J . Sotia plecata În cautarea barbatului în piele de animal _l. ea scormoneste gunoiul si vine cu o para ruginita. Apuseni ar fi existat o g. p. iar cine manînca inima devine nazdravan (86. cîntatul ei e de rau augur (LIII." etc..1. p. va gasi În pat "o legatura de galbeni". e solicitata "sa manînce viermii. 120). e uneori nazdravana. 165) sau o omoara "s-o facut zama s-o mîncat cu mosu" (5. iar partile mîncate au efecte felurite: cine manînca pipota. 234). cine manînca ficatul ajunge împarat. 356). în muntele Gaina din M. 1. iar cine îi va mînca inima (sau capul).r G Gaina. Dar g. p. p. 229). pipota). 72). II. dar e mîncata cea dintîi. îmbogatindu-si stapînul. o ajuta pe Cenusareasa (AT 511 A) sa aleaga semintele de cînepa de cele de mac: viteaua nazdravana o învata: "cata în ureyhea mea stînga si scoate gaini cît lumea. are un rol mai sters decît cocosul. 1. de aur care facea oua de aur pe vîrful acestui munte. ca ele au sa aleaga semintele" (18. g. Vidrenii au vrut sa o prinda. 67). Yîlva). Uneori. Ea face figura minora pe lînga cocosul nazdravan (AT 715 A) si cînd e trimisa de baba sa-i aduca bani. pipota> nazdravan. p..

p. în chip incidental. pîna ce a ajuns g. pasarea îsi batea joc de scîncetele lui. soarele "care pe atunci umbla pe pamînt". p. Uneori Sf. 22-23). Argintarul curtii împaratesti primeste comanda de la fratele mijlociu sa-i faca pentru nunta . Fiind dusmanit de Alexandru împarat. l-a alungat mult. Eroul pîrît de sluga invidioasa e trimis sa aduca. O closca cu pui de aur iese dintr-o cutie pe care eroul o gaseste pe drum (AT 590). p. cari singuri sa umble" (LXXXIII. A fost blestemat de arici sa umble cîntînd pe cîmp pentru ca l-a spionat împreuna cu albina (38 b. p. p. I. Alta legenda îl arata a fi fost o pasare frumoasa cu penele galbene. încît s-a înnegrit si a devenit mic cît o gînganie. Tovarasii nazdravani Gluma v.188 (AT 425) este daruita de una din zilele sfinte cu o closca cu puii de aur pe care o da stapînei lui. II. closca "cu puii ei cu totul de aur" (41.hiar din necuratenii (LUI. 50. fripta. 54). 517). îngînîndu-l gri-gri si a fost blestemata sa se prefaca în gîndac urît care sa cînte tot timpul gri-gri (47. . S-ar fi nascut din capatîna de cîine sau c. 528-530). Snoava Greier. I. Luna daruieste eroinei o simpla g. XIV. p. prietena cu Maica Domnului. p. O legenda povesteste ca a fost un fecior din cale afara de frumos si de harnic care stîrnise multa gelozie printre fetele de împarat. Uneori. Fiul împaratului intrat argat e pîrît de servitorii invidiosi ca s-ar fi laudat sa fure dosca de aur cu pui cu tot (42.0 closca cu puii de aur. 519). Diavolul îl ajuta sa vîre closca si puii în cutie dupa ce eroul a promis ca nu se va casatori niciodata (75. sa o lase sa doarma o noapte în patul lui (XV. între altele (AT 328 + 302). Dupa ce s-a nascut Isus. Caravanet-Teleorman). 194). iapa nazdravana a babei (AT 552 A) se preface în a treia noapte într-o "closca cu pui si te bagi dupa camenita" (5. p. 433).. 54-55). 304). din oscioarele careia va face o scara pentru a intra pe deasupra în casa sotului (41. p. Miercuri locuieste într-o "casuta învîrtindu-se pe o laba de gaina" (52. p. Sf. Gerila v. 282).

împaratul i-ar fi gratiat. Dupa ce a fost prins. iar un batrîn i-a apostrofat: "Vai s-amar de voi! Ati vîndut sînge nevinovat 1"De atunci. Dupa înabusirea revolutiei. 4. . împaratul l-a sfatuit sa-si faca ei dreptate: "Cotati-va direptul". l-a înlocuit un nepot de al lui H. Si neferi- • . Unul din tradatori a cumparat grîu si a facut pîine. s-a luptat cu soldatii ce l-au înconjurat. 1. Dupa alta legenda. Tradatorul s-a înspaimîntat. care apoi i-a tradat ascunzisul. H. Mîncarea îi era adusa saptamînal de cantorul din Albac sau de sotia lui. aducînd "biletul sa nu-l omoare"..1-0 pus pe cîntar si atîtia bani le-o dat la nemesi cît o tras Horia". au plecat doi oameni din Matisesti pîna la Viena cu cererea de gratiere. pîna ce a venit armata mai multa. 20 sau 40 de soldati. Calatoria celor doi a durat sase saptamîni. Cînd a rupt primul coc scos din cuptor. si Closca au fost legati cu mîinile de parapetul podului pîna au mîncat soldatii care îi escortau. H. ar fi facut armata la vînatori ("iegari") si ar fi ajuns chiar caporal. Dupa tragerea pe roata. numit apoi "Bradullui Horea". Botul de sînge închegat a cazut si "s-a învîrtit ca un pristin de mai multe ori prin casa". unde el a scrijelit niste însemnari pe grinda. "numa deasupra o fost de grîu si-n inima pînii o fost sînge". dar ei au sosit cu o zi dupa tragerea pe roata. "tot neamul lor o fost nefericit. H. 3. s-a refugiat în muntele Dragoiasa (sau Scorocet) la stîna ("baceagul") preotului din Albac. H. H.. a fost tinut 3 zile într-o casa din catunul Matisesti. La iesirea din Albac. La prinderea lui.H Horea. pe cîntar. Cînd a fost prins. "scrisorile" de gratiere ar fi sosit la timp "da n-o vrut stapînirea de atuncea sa le deie pe fata". a avut prilejul sa expuna împaratului doleantele motilor cu privire la desfiintarea iobagiei. 2. sau la un molid mare. L-au tradat vecinii din familia Maties "doi veri de ai lui" în urma promisiunii ca vor primi atîta aur cît va trage H. Fiind cu batalionul în Viena. îmbolnavindu-se cantorul.

"boierii s-au temut de pacate si au radicat boierescul. Deschizînd Iacatele. Si i-o blastamat popii pîna-n ziua de astazi" (6. au dat la fiecare pamînt si a venit ca sa le plateasca munca baneste" (52. 3-32). 5. decît "jumatate". . p.190 cit îi astazi. desi el"a fost slujit cu dreptate". p. 534). ar fi scos pe tarani din iobagie ("din boieresc") dupa ce "a deschis lacatele" încuiate în urma faptului ca nu i-au platit lui H. H.

. a fost coleg cu viitorul împarat Frant Iosif. "ca sa-I învete ca sa fie el primul si Iancu sa fie al doilea pe facultate". 1. 1. a plecat de pe Gaina. si-a instalat "niste arcuri" la cufarul cu armele facute care au )ovit peste ob~az. 1. deoarece înaintea lui mergea "pretutindenea o femeie cu furca în brîu. Avram. nu s-a mai tinut de cuvînt de a-l face pe 1. La întîlnire. Locul acela "va fi Vadu 1\10tilor". motii ce transportau lemne. lasînd "pe-o piatra scris c-un prost si c-un mincinos niciodata nu se pot întelege!".l-a rugat pe 1. apoi pe valea Muresului. Prima lui actiune a fost sistarea muncilor iobagesti în Muntii Apuseni. îsi ia tot armamentul de la casa parinteasca si pleaca cu oastea spre Abrud. "crai la Ardeal".în timpul noptii. la insistentele sotiei. 1. la confluenta celor doua Ariesuri. unde"a învatat foarte bine "de-o fost întrecînd pe toata facuI· tatea" . 1. tatal sau cedeaza. numire pastrata pîna astazi. "învata sa faca armament. le-a strigat: . 1. Fiindca tatal sau era înstarit si punea pe oameni sa-i munceasca mosia "desculti. îsi petrecea timpul cu perfectionarea armamentului. dar dupa ce a ajuns împarat. a: stiut ca împaratul nu-i îndeplineste promisiunea si de aceea nu l-a asteptat la întîlnirea de pe muntele Gaina. 1. a biruit totdeauna. sau împaratul a întîrziat anume ca 1. s-ar fi întors cu spatele catre împarat. Acesta . 1. 2. 1. Iamurindu-1 "ca un prost si c-un nebun nu se pot întîlni laolalta decît numai asa". sa nu-l mai astepte. 1.Jos cu cîrligele! Ca iobagia de astazi nu mai este 1". pusti cu cremene". Î Iancu. O dispune pe coasta "din sus de casa" si îl someaza.1. pistoale. ar fi studiat "la facultate la Viena". goi" si "fara nici o plata". întîlnind.. vine cu armata de 800 oameni împotriva lui. l-a ajutat pe Frant Iosif sa ajunga întîiul "pe facultate". care e calau· . le-o rupt dintii-n gura si i-o sîngerat" pe colegii care au vrut sa-I desc.hida. 1. 3. Ca sa nu afle ceilalti studenti ce lucreaza el noaptea. promitîndu-i ca "îi va da Ardealul sub stapînirea Iancului". La facultate.

"s-o pus-o cu oblîncu cela dinapoi dinainte". Aceasta arata lui 1." Din aceasta expeditie.Eu-s hot s-a pref~cut ca atare "ca sa si tu esti mincinos! Ai mintit". nu puie mîna pe el. "Ca daca nu se facea nebun. 5.. unde e scutit de orice primejdie. Dupa aceea. 1. Un batrîn "mîncat de necazuri". Ea trebuia sa revina celui care va ramînea lînga un'butoi cu praf de pusca pe care 1. a încercat sa puna seaua pe o vaca. si pe el îl taia pe roata. "i-o-nvinovatit" pentru moartea lui. a trimis fata la fostul sau coleg. generalul coma. 1. omorîndu-l pe loc. L-ar fi otravit "o jidovoaica din Cîmpeni'~pe care "ar fi platit-o ungurii doara fantazeasca de cap cumva". si pe Closca si Crisan". ar fi provenit din otravire. da 1-0 facut nebun". 4. motii ar fi prins pe Vasvâry si l-ar fi adus în Arada. Printre actele savîrsite în timpul nebuniei se citeaza omorîrea unui cal. nebunia 1.192 r l 1 'Ii I . c~ozis ca mai bine face el si se sacrifica el cum poate". . Dupa întoarcerea de la Cîmpeni. iar pojile "pe dupa cap la vaca". ar fi adus acasa bani multi pe care i-ar fi îngropat "acolo unde-s morile la Incesti". l-ar fi invitat dupa încheierea pacii "la un restaurant" unde "i-o pus în -mîncare un fel de matraguna de 1-0 otravit. 1. La masa de la întîlnirea cu Frant Iosif "o socacita 1-0 otravit" dupa ce a gasit "o scrisoare acolo ~ub taier ca «Fra~cisc Iosif o fost împarat si Iancu iara împarat»". Dupa alte legende. ramînînd numai 1. Dupa pacificarea Ardealului. care. Nu 1-0 omorît. co{uentînd "aiesta n-o venit aicea sa ne faca nici un bine".ndant în:vins de 1. împreuna cu logodnica acestuia. Mai tîrziu. calea buna. Ungurii r .. s-a prefacut a fi nebun. 1. iar un om din catunul Trifonesti "de trei ori o gasit bani acolo în casile Iancului". fiindca trebuia "sa-I lasati sa steie de vorba cu mine".. fara sa se fi atins cineva de ea. 6. numa o zis ca-i nebun" zidndu~i lui Frant Iosif: .I. ceilalti pretendenti au fugit. sau în drum·-spre acest orasel.. dupa pacificare. a aprins o lumînare de ceara. în luptele de la Fîntînele. Cînd s-a vazut para aproape de butoi. 1. zita de o capra neagra nevazuta.0 luat toporul si 1-0 bagat în cal". ca cum o taiat pe Horia.. fost coleg de scoala la Cluj. Tatal sau avea "un cal porumb frumos s-acolo în Vidra în centru s-o dat jos de pe cal s-o bagat sebalu-n cal". a capturat pe valea Ierii bogatiile unui grof-ungur. în timpul luptelor. "i-o pus o piatra-n cap si 1-0 omorît". "n-o fost nebun. unii au gasit din banii îngropati. Dupa alta versiune.

De atunci. i. nouri. si-o omorît calul si vrea sa puie saua pe vaca". Ei se co~vi~g ca e neb'un si îl lasa în pace. p. Apoi au vrut sa-I aresteze la tîrgul de Sîmedru din Cîmpeni. 103).. SpaIatura ajunge la o i. invitînd pe cei ce-l urmareau "veniti si va scalda ti. s-o-nceput a se scalda". "de o suta si cinci de ani" care nu se mai putea tine pe picioare. fiind. 1. 58-60). Uita-te. Iapa. în basme despre animale i. 1. în prima noapte. a]j fi ramas vorba "Nu fi prost ca Iancu cînd o pus saua pe vaca ''" Alta data cînd au venit niste jandarmi sa-I aresteze la Vidra. De obicei.. 137). vulpe. oaie. vulpe etc. Deseori. I. p. Chiar neschimbata. La 11 luni. culcat si mîncînd prune. 260-261).stejar batrîn în mijlocul padurii" (34. în unele variante ale basmului AT 301 B. closca cu pui. "fata si iapa un mînz tot numai cu parul de aur" (5. îi da lupului o lovitura de moarte (5. Cînd intra în casa. 1. ea se ascunde "în fundul muntilor unde nu strabatea nici pasarile cerului". Sarcina poate fi îndeplinita numai cu ajutorul animalelor recunoscatoare (lup. are puterea de a se ascunde în cele trei medii. naste un mînz nazdravan prin gustarea unui aliment cu puteri germinative. îmbracat. capitanul de jandarmi îl vede pe 1. 256). p. "Iancu s-()o facut nebun ca sa nu-l prinda sa-I omoara" (6. corb. O i. îl invita la prune. Cînd i-a zarit. . nazdravana a babei trebuie pazita în trei nopti de voinicul venit sa primeasca drept simbrie un mînz nazdravan. sau se ascunde numai ca i. p. i.. peste. (XV. Aratîndu-i ca pretul mînzului sta scris pe copita ei. 1. ma. 58-122). iepure. peste. hranita dintr-un jgheab pe care veneau "hîrmaturile" de la bucatarie. lup. p. se întoarce . dupa fiecare noapte i. "o sarit acolo-n vale.). O femeie pregateste o cafea din oscioarele unui peste pe care scria ca poate ajuta la procrearea copiilor si o da împaratesei. I.. fiind convins ca "de buna sama îi nebun". nu se lasa ademenita de lup. se metamorfozeaza în timpul noptii ascunzîndu-se printre animalele speciei respective. se preface în pasare. în a doua noapte "s-au ascuns tocmai în fundul norilor" iar în ultima noapte" tocmai în fundul marii în nisip" (79. ca asa apa buna de facut baie". pamînt. baiatul nazdravan e nascut de o i. apa. trimite sluga tatalui sau sa-i aduca în casa un prun smuls cu radacini. 1. fara sa se scuture prunele. p.193 care îl urmareau sa-I prinda se conving ca-i "nebun. dar ofiterul îl lasa în pace.

. 1. Cel mai adesea. Fata îmbracata în flacau (AT 514) este trimisa în cele din urma sa aduca hergbelia cu i. îmblînzirea i. Iarba fiarelor. cînd ar ajunge în mijlocul satului. numita si iarba tîlharilor. Legendele populare o înfatiseaza felurit. de unde s-a raspîndit în Europa (XIX a. 269). dupa a doua si a treia noapte. p. Ele stîrnesc un vînt dulce care adoarme pe. sa înconjoare dupa aceia cu iapa de trei ori satul . p. Ajutat de un soricel. precum si în Orientul apropiat. fiind prinse în gheata (41.. nazdravane. Cînd sa o scoata din grajd. apoi s-o sature cu jar. se întîmpla la vorbirea blînda a fetei (86. Fat-Frumos. vorbesc între ele. f.. p. p. ea e identificata cu rîndunita. I. Voi mergeti doi" (ibid. p. rau ma duc". 25-26). de s-ar putea din el satura toti cei din sat" (34. ea are însusiri aparte care o individualizeaza . Ogorul de aur al unui împarat este pustiit de 12 i. 28). prins cînd vroia sa fure pasarea maiastra. Era cunoscuta înca în antichitatea grecoromana. ea necheaza "de haui vazduhul si urla toata curtea si palaturile" (41. Le poate mulge în urma unei ploi mari urmata de înghet. 1. în basmul despre omul care stia limba animalelor (AT 670). dar numai cei ce înteleg limba animalelor afla tainele lor. cu însusiri miraculoase. iapa ar crepa si din locul acela ar izvorî un asa izvor. 139-142). uneori numarul lor creste la doi si trei mînji.. întrucît "io tare greu' ma duc cu patru .194 I 1 II 11 I cu un mînz dupa ea.. Saracul orbit pentru mîncare (AT 613) afla noaptea de la o "vîja" remediul secetei dintr-un sat: "sa se suie pe iapa cea mai slaba din herghelia care-i lînga sat. e eliberat numai daca va putea aduce "iapa cea sireapa" de la împaratul ~ecin.. spune calului cînd merg pe drum: . 160). 275). picioarele i. II. trifoiul cu 4 foi si mai ales cu feriga. ar fi luat nastere din picatura de sînge care a curs din buricul lui Christos' rastignit pe cruce (LUI. p. spre a seîmbaia în laptele lor.Nu te duce tare. 435).. Pe alocuri. Fata izbuteste cu ajutorul calului ei nazdravan care îl învinge pe armasarul i. e o planta fictiva. de a fata încalecata de sotia însarcinata probozeste calul cu stapînul sa meargii mai încet. i. p. ca i-o bala de sarpe pe mine si nu ma poci misca. I. p. ' . paznic. 69). fiul cel mai mic izbuteste sa le prinda (3. p. Flacaul îi întelege spusele fiindca "stia mai multe limbi" si decide sa faca popas (51. Alteori. Dupa o legenda. frate. 35-38). i.

de dai mîna c-un om bogat. Însusirea ei de capetenie e puterea de a "înmuia" fierul sau chiar de a-l face invulnerabil pe posesorul ei.' care ar fi ohiar o picatura de sînge. . "Iarba ceea dac-o ai. despre. Ar creste pe piatra. Comediantul a înteles imediat ca în sarcina cu fîn se afla i. Pe piatra îsi lasa o tîra de radacina si merge mai departe" (52. foarte inaccesibila. ca sa arate oamenilor ca fata a mintit. Marcu Viteazul etc.195 si o fac. cînd rasare soarele. toate ti se deschid în cale si esti nazdravan. iar peste zi e vesnic înrourata. Hotii si haiducii o posedau. si a cumparat-o toata "cu un taler". mai cu seama. p. 532). ca aurul. p. daca e aruncata în apa curgatoare.f. Radacina n-are. ea "merge în contra apei" (LXVI. ziua piere sau intra în pamînt (LIII. numai niste aripi din umere. pe cînd celelalte "plutesc pe fata apei". 532). f. apoi. Un comediant arata oamenilor cum un cocos tragea un bustean. dihor. cei ce o folosesc. p. p. . o vîra sub piele în palma si în JeluI acesta deschid toate lacat ele si nu sînt atinsi de glont (LIII. 273-274). Unele povestirilegende releva însusirea de a descuia noaptea fiarele cailor ori de a face coasa sa sara din toporiste "cu o mare putere" (XIX a. Daca e aruncata în apa. acesta fiind unul din procedeele de a o cunoaste dintre alte plante. ca . un fir de par. florilor si orice stii . întelegi limba tuturor dobitoacelor si pasarilor. frunza n-are. cade la fund. De obicei. picura sînge din ea. p. grangur . ca o lumînare aprinsa etc. De asemenea. mica. (76. iar pe mîna lasa de asemenea pete rosii. ciocanitoare. p.. daca pui o batista alba pe locul unde creste ramîn pete rosii. 25-26). straluceste numai noaptea ca soarele. Ea ar creste acolo unde a fost foc multa vreme pe un loc. Pintea.. 60-62). De aceea. "Ea are cap. aurie sau argintie. 40). p. Tunsul. ca si omul si e vie. foarte subtire. dar mai ales rosie.arici. Mai lesne e gasita cu ajutorul unor animale . 274). e de coloare galbie. dar o fata cu o sarcina de fîn a vazut ca în locul busteanului e doar un pai lung de fîn. hotul muscelean Fulga (XIX a. Dupa alte povestiri. Are culoarea verde. coada si picioare. I se mai atribuie si însusirea de a detecta iluziile optice. 274). De aceea. Poate fi culeasa în anumite feluri si în momente sau zile deosebite. p. cu care atinge lacatul ce se descuie pe data. adesea în vîrf cu o bobita rosie. E veninoasa: omoara vitele care o manînca. 23).:in toti banii de la a~ela la t'ine" (52. umbla.. p. i. f.prin stratagema cu închiderea puilor cu un lacat de fier: mama puilor pleaca sa aduca i. Se povesteste astfel despre Bujor si Jianu' (LUI.

voI. au fost servitoarele lui Alexandru Machedon. cautînd calul lui Alexandru Machedon. dar pot sta si deasupra stresinilor. miluite. ca ne înecam toti! " (38 b. Sînziana. 261). Iau si ei un fir. p. al XIII-lea. prefacîn'du-se în i. IX. În basmele fantastice. Bugiana. are însusirea de a învia din morti si de a lipi taietura capului. Locuiesc în vazduh sau prin paduri. sfinte. încît ea a luat-o la fuga "ridicîndu-si poalele" si strigînd: . dar ~colo planta antiiluzionista este trifoiul cu 4 foi (XIX. Tiranda. maiestre.95-96). Alteori. Legenda e raspîndita în Europa . Cosînzeana. p. Sînt fi\nte carora le place îndeosebi cîntecul si jQttfl. fecioare. 272. Sandalina. llele. iezme. în gura ce se ducea sa-si învie puii calcati de o roata. puternice. pun capul la loc. Ogristeana. la marginea apelor sau la raspîntia drumurilor. f. Maidan-Caras). Dar sînt invizibile. Ruxanda etc. soimane. dînse. (38 b."Fugiti. .Der Hahnenbalken în colectia fratilor Grimm . împaratesele vazduhului. p. doamne. îmbracate în matase sau vestminte albe. III. trei pîna ~a noua. pe care nu-l vor gasi pîna la vremea de apoi cînd se vor duce împreuna cu el în rai (LXV. Au o sumedenie de nume: zîne. milos:tive. la rugamintile lor. XVIII. Ele zboara mereu. prin Banat avînd fiecare un nume (Rudeana. Sînt trimise de Dumnezeu sa pedepseasca pe cei rai. Magdalina. purtînd si coroane.196 fiind nebuna. rusd. se scalda prin izvoare si lacuri. f. Trandafira. Îsi întind masa pe iarba verde si beau apa de prin fîntîni. 543). ele au baut apa si "îndata . Incidentul se petrece cînd eroul e omorît de impostor (AT 300. i.lii. Numarul lor variaza de la doua. frumoase. Puterea de a iluziona ar veni de la diavol (XCII. 140.. 201-206). pentru a-si învia puii si e deposedata de cîinii stapînului decapitat. serpoctica duce firul de i. .. dar pe alocuri pot fi foarte multe. oameni. zînioare.). p. Cateii întîlnesc o broasca cu i. Cînd Ivantie împarat i-a dat trei vase cu apa ce întinerea. au fost facute nemuritoare. Ana.cu atestari înca din sec. Ruja. 304). Hîrtiesti-Arges). 112). f. numai noaptea putînd fi vazute de om. a iluzionat-o ca vine o apa mare. Au aripi si zboara cu parul despletit. cete întregi. Pascuta. au si început sa se schimbe si sa zboane". Au fost trei fete orfane care. vesnic <CÎntînd (LIII. ursoaice. sau de dracul. Todosia. prin munti. Umbla prin p. Dupa legende. p. apoi asaza "firutul cel de iarba în taietura si Stan s-a sculat ca-din somn" (61. i.

Fluier). 211). p. p. si' el 'asa a-ncremenit cu mîna pe fluier". în jurul arborilor (nucilor) sau pe o "vîrtelnita cu trei mîini". 81. pe cîmpii. pe cine face zgomot cînd joaca ele sau pe cine le aude cîntînd. f. 1. Obisnuiesc sa ia cu ele în joc pe cine întîlnesc. îl pun numai sa cînte "tinîndu-l foarte bine". 207-211). Uneori umbla într-o caruta trasa de cai de foc. Scorei-Brasov). Cine le aude. apai tot asa misti si cînd nu vrei". Gauri-Vrancea). fara sa mai creasca iarba pe el. toaca. 433. îi strîmba gura. tobe. aprind case. XI. dupa cum cauta sa atraga ti~erii frumosi. sau din vase descoperite noaptea din care au baut i. zicîndu-l pe violina în miezul noptii. 212-213). dupa cum iau pe sus pe cei ce lucreaza în zilele lor. 211). "Auzalepe piept si clopotei la picioare" (LXV. au dus pe un flacau din Marasti. p. aduc furtuni cu grindina. spunîndu-i sa nu le mai cînte cîntecul. Sînt pociti si cei ce beau din lacuri si izvoare necunoscute. alegînd pe cei mai iscusiti muzic~nti. Joaca "abia atingînd pamîntul". Locul unde joaca ele ramîne ca pîrjolit. 299. "mai cu seama unde sînt paltini". ve> mîna" (58. Pe cel care îl iau cu ele. 244).Vrancea si l-au vîrît cu picioarele într-o fîntîna. sau pe cîmpii sal11 mai cu seama pe la raspîntii (LIII. XVII. Paralizeaza de asemenea pe cine întîlnesc. la raspîntii. sau cresc anumite ciuperci (LIII. Daca omul raspunde' cumv'a. Niste temei au ghilit pînza la Rusalii.197 vazduh cîntînd si jucînd. trebuie sa stea nemiscat. 261). "Daca misti. încît "nu le întrece nimeni pe lume la joc". 201). îndeosebi pe fluierasii renumiti. Cînta nespus de frumos si melodiile lor nu . altele au scuturat toalele în acea zi si s-a stîrnit un vînt mare care le-a zvîrlit pî~za si toalele tocm~i pe sîrmele de telefon (58. Se arata binevoitoare celor ce vor sa obtina un fluier fermecat (v. precum si alte instrumente muzicale: cimpoi. în genere. acela ar fi dus numaidecît de maiestre prin vazduh" (38 b. p. sau pe cine trece prin locul unde manînca sau joaca ele. 236. în vetrele de foc parasite. "Daca s-ar întîmpla ca sa le stie cineva cîntecul lor. lasîndu-1 apoi schilodit sau smintit. Jocul lor se desfasoara în anumite locuri. "îl poceste. p. i. trîmbite. pricinuiesc nenorociri: omoara vite. 213). . f. Obisnuiesc sa ia cu ele lautari. înpoienele din paduri.-p. mai ales la Rusalii (LIII. sau le spune vorbe urîte. Îi interzic însa sa spuna unde a fost sau sa cînte cîntecul lor (LIII. îndeosebi noaptea. p. p. seama~a cu niciuna de ale oamenilor (UII. Flacaul a povestit însa cele întîmplate si a albit "ca zapada'" (38 b. "Un cioban a auzit fluierînd din flui'er.

cea mai mica e silita sa vina dupa flacaul care i-a furat hainele În timp ce se scalda în lacul zînelor. iar cînd jocul . III. precum si o seama de buruieni (avrameasa.'menii pun cîte un cap de cal într-un par de care "ielele fug" (LXV. Tei Leganat cînta din fluier ca sa joace i. în mod obisnuit. Se arata mai întîi copilului (5. i. La o -nunta. Cum ea calca interdictia. În locul unde au mas sînt foarte bune de leac împotriva pociturilor pricinuite de ele.. mararul i. Abia la cea mai mica are taria de a nu se uita înapoi si se casatoreste cu ea. 282). Mai adesea. în multe variante ale basmului AT 400. pe copacul cu crestetul pîna în cer. Un mosneag aflat acolo îl învata sa nu raspunda nimic si zînele îl aduc Înapoi (5.. pentru ca a lasat caprele în padurea lor. Obiectele lasate de ele . zîna . în sîn sau la palarie "în zilele lor" pelin sau usturoi (LIII. Alteori. În locuinta lor. Numai cea mai mica poate suporta însotirea cu omul. De asemenea. luîndu-si aripile furate. 249-254). noua Împarati o asculta".. se vindeca prin descîntece de i. zîna fuge În tinuturile ei si voinicul ajunge la ea numai cu ajutorul celor trei obiecte fermecate luate prin pacaleala de la dracii ce se certau pentru împartirea lor (AT 518). Cei nenorociti de i. 00.a joace mai frumos si ea dispare "la curtile lui Filingat. Uneori. p. O regaseste. 130-137). intrînd sluga la moara ei. Spre a se apara. p. sînt dusmanoase oamenilor. leustean etc.198 Dar schimba si copii. 263). zîna "îi arse o palma de-i scapara maselele". p. "o casuta stînd În vazduh". din cosita flori Îi cînta. lasÎndu-i un inel pe care era scris "Ileana Cosînzeana. zîna se casatoreste cu flacaul care e În stare sa se urce.). 533-540). 213-217). sotul e momit sa-i restit~ie aripile ca . Baiatul prefacut în cerb poate redeveni om numai dupa ce ajunge la Muntele de marmura_unde se scalda zînele si trece prin camasile lor (LXXXIII. cristineasa. Un fecior din Rodna Veche este furat de zîne si dus Într-o odaie în stînca. p. p. Tei Leganat se vîra sluga la împaratul orbit de i. oamenii poarta la brîu. si prin jocul calusarilor. ele iau ochii celor care le încalca mosiile. Cei rapiti se mai pot apara prin mutenie desavîrsita. 241-242). la fîntîna de margaritar" (33. zîna se Îndragosteste de voinicul ce doarme lînga lacul în care se scalda ea. voinicul îi fura aripile si fiindca se uita Înapoi. vîrÎndu-i inelul într-o pîine (34. se arata binevoitoare celor cazuti sub vreun blestem. în basme. I. p. cu conditia ca soacra-sa sa nu se amestece În gospodaria ei unde "toate treburile se face singure". Uneori. leusteanul i. p.

strîngîndu-le pîna îi cedeaza ochii împaratului (5. Le prinde mîinile în crapatura. prevenindu-l împotriva pericolelor (5. 1. Cele trei i. O iepuroaica daruieste baiatului un iepuras nazdravan care sta mereu pe umarul stapînului si-i da sfahlri. Dumnezeu a trimis ogarii sa-I gaseasca (12. (4 a. La înapoiere. Într-un basm despre animale. Apoi busteanul e lovit din nou si se preface în cerb de aur în care e vîrît Dafin pentru a ajunge în odaia fetei. Afin loveste de trei ori cerbul de aur care se preface iarasi în caruta cu doisprezece cai de foc (3. A fost pus de Dumnezeu cîrciumar si fiindca a baut vinul cu "mîndrele lui". Se întrece cu melcul la fuga. In basme. cu totul sporadic. Baiatul care îi paste oile le cînta din fluier. de unde sa strige "cucu" la sosirea i. p. caci se scufunda pamîntul. 1. p. rupe fluierul ca sa-si faca altul cu ajutorul lor. v. 252-253). p. 362-363). vad un ogar si se hotarasc sa i se opuna toti. 261. se socoteste animalul cel mai fricos si vrea sa se înece. În drumul spre Chiralina. Epacalit de melc fiindca acesta s-a înteles înainte cu alt melc sa stea în celalalt capat al cîmpului d~ alergat. Pisica nazdravana (AT 545) . e întîlnit. p. Atunci se decid toti sa fuga (99. din mijlocul padurii împreuna cu Dafin "si dîndu-i pinteni de trei ori. ca auxiliar. Astfel le sileste sa vîre mîinile în crapatura unui copac.84). 1. v. Dumbravita . Se ia la întrecere cu bivolul si cînd e depasit de acesta. p.405-433). 1. 1. Noua i. fiul bucataresei încaleca pe busteanul i. 23. Cîine)..Satu Mare. caruta se preface în bustean. p. la îndemnul lor. fura inima lui Mogîrzea pe care o pastreaza într-o sticla. Broasca). 1. apoi îl sparge si. îl convinge sa nu fuga tare. se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc si într-o clipa se înalta pîna la vîntul turbat si se pogorî la portile palatului doamnei Chiralina".p. p. silindu-le sa restituie inima lui Mogîrzea (41. dar unul îi sfatuieste: "îmi vedeti voi mie mustata asta? pe fuga mi-a albit!".ajung la gîrla de pacura aprinsa (AT 516). feciorul bucataresei si al împaratului. Ca sa treaca acest obstacol. Iepure. In tîrg. AT 275). Dupa ce coboara. 134. apoi îl întrece (99.199 era mai încins. 59). p. crapa un cires ca sa-si faca alt fluier. 271-272) . îsi da seama ca sînt altii mai fricosi (AT 70) si decide "sa mai traiesc înca" (5. a furat opincile ogarului si de atunci e mereu urmarit de acesta (LXXIX. VII!. 16). dar observînd ca broastele fug de el.

se lua dupa un iepure . într-o rata.509-510). flamînzi pe care îi duce la curtea împaratului Verde. apare uneori în snoavele despre tiganul laudaros. lntreceri la fuga). din care a scos 45 kg grasime. într-o cutiuta din inima ~nui i. acesta într-un i. 1. searatarecunoscator voinicului care l-a crutat si îl ajuta împotriva zmeului. adunînd toti i. salvata de la monstru. 4919)... Pocitania de "om mic de ceara cu picioarele de secara sezînd calare pe un iepure sohiop" rapeste calul voinicului (LXXXIII. Na vede. Eroul pacaleste pe diavol (sau pe zmeu). puterea zmeului se afla dispusa succesiv. p. III. îl ajuta mai tîrziu sa gaseasca iapa nazdravana a babei care se prefacuse în i. I. . se trezeste si fuge. etc. crutat de voinic. 285). Mai întîi. daruieste voinicului o galeata de argint "În care se afla un iepure si un vînator (iagar). nu bagase de seama ca. p. i. p.548). etc. sau în 3 gîndaci într-un cocos. I. alaturi de vulpe. si un ogar de aur care sa alerge unul dupa altul (LXXXIII. p.ll). se întîlneste si aceea de a-i aduce zmeoaicei "un iepure albastru gasit. numarîndu-se între cei trei sau patru cîini nazdravani.. care recunosc de îndata "iepurele cel strin" (34. 433). cu piciorul rupt. I. i. Ea poate fi în 3 gîndaci. p. 266). p. (35. îsi face planuri din ce în ce mai mari. (LXXXIII. pentru ca la urma sa spuna ca a fost o gluma (S. 1.255-256). el pretinde ca a prins un i. 51). între altele si într-un i. p.:într-o zi. Vazînd un i. p. rapune în lupta animalele mai tari (AT 511 A). între sarcinile extraordinare date eroului pentru a-l pierde. Sa-I prinzi din miile de iepuri ce se afla în codru ala de padure. 417). p. Deseori. Fata mijlocie. 722). Boul nazdravan care fuge de acasa împreuna cu baiatul care îl iubea. dar cînd tipa. care nu putea de loc împusca iepurele" (42. 1. momeste pe vînator pîna îl aduce într-un teritoriu strain. 1. (v. punîndu-l sa se ia la întrecere cu •• nepotul". Iepurele sa fie nici trecut de fript. nici cu mustul crud în el" (41. speriind ofiterii care "o prins a comandali în laturi si-ncolo si-ncolo din calea mîtii" (ibid. p. p. schiop (LXXXIII. sau în doua muste.. adormit. Na greul pamîntului si Usorul Vîntului). alergînd dupa iepure. trecuse în Valea Plîngerii" (41. (60. cel dintîi "a auzit iepurele" (41. 80). 290). lup si urs (N-aude. pîna ce se vede comandînd slugilor. Cînd îi striga din vîrful copacului. dar e învins de un i.200 gaseste o turma de i. Argintarul curtii trebuie sa faca la nunta feciorului mai mare un i. Într-un i. p. .

I. La observatia ca de ce n-a spus o suta. ~ I. este tipul fecioarei idealizate. E îndrumat de cumnati pîna la moara I. om cu capul de aur. p. Ileana Rujuleana. 163-190). Ea ar fi si "stapîna vacilor frumoase si laptoase" si se arata numai la Sînziene (LIII. epitetele însotind de obicei numele sau ori de cîte ori revine în naratiune. rîvnita ca sotie de protagonisti sau de rivalii acestora. Tristi Copil este încarcerat de un împarat pentru ca a calcat interdictia de a pomeni pe Iniia ->- ~ . p. Zmeul din camera interzisa o fura si e reluata cu ajutorul calului nazdravan (59.C.C.LinaRujalina. în locuri inaccesibile. scapa (S. Zîna Dobrozîna. Mangalina-mparateasa florilor etc. Rozuna doamna florilor. fiind facuta din roua de 12 zîne (81 a. I. Un vînator se lauda ca a împuscat 99 i. sau s-a prefacut în luna (LIII. Mîndra Lumii. neana Cosînzeana. ia si da mirosul florilor. 4918).C. frumusetea întruchipata. mai poarta si alte nume: Ileana Simziana.207). Putinele legende o înfatiseaza a fi zîna cea mai frumoasa. Margarita înalbita.C.C.413-417). 387) si locuieste la mari departari. "cu ochii din soare. "din cosita floarea-i cînta. Dumnezeu a rapit-o din biserica si a aruncat-o în mare. Pe vremea cînd soarele era împarat. saruta pe tînarul împarat adormit si îi lasa inelul sa o caute. spre deosebire de Fat-Frumos. s-a slutit sau s-a aruncat în mare. se sperie de miscarile acestuia si i. ca sa nu o mai vada soarele (86.. Floarea Florilor. Abrunta mîndra si frumoasa. atipit.C. Ruja Rujulina. prins de Jigan e vîndut succesiv la trei insi (S. cu trupul din mare si cu hainele de flori". I. Dumnezeu a prefacut-o luna pe cer.C. p. iar capul îi era de argint". p. Trezindu-se. Ea are de obicei origine miraculoasa. Ca sa scape de incest. nemaiîntîlnite.201 Cînd vrea sa prinda i. Frumoasa Lumii. împaratul "saruta inelul si se jura ca nu se va odthni pîna nu va da de stapîna frumosului inel" (AT 400). 5672).207). Rora cea frumoasa. Acelasi i. Fiindca soarele a vrut sa o caute si în mare. 5464). prefacînd-o în mreana. Celemai multe legende o arata a fi sora soarelui care a cerut-o de sotie. vînatorul raspunde cu demnitate ca pentru unul nu se face sa minta (S. p. nouamparatii asculta" iese din lac. era sora lui. fiind stapîna lor. I. In ziua nuntii cu fratele ei. unde vîra într-o pîine inelul prin care e recunoscut. "trup de femeie. Atributele frumusetii sînt maxime. Craiasa zînelor. în basme. I. care pleaca dintr-o familie terestra.

care era minunea florilor". "Cînd a vazut c:hipu feti alia . în palatul de pe cracile parului miraculos cu vîrful în cer. argint si aur si Abrunca se îndragosteste de el. Florea o gaseste ajutat de caii nazdravani si calauzit de un porumbel.. p. dupa ce a crescut.C. Florea nu se naste pîna ce mama-sa nu îi promite de sotie pe "Floarea Florilor. I. Rudolf ajunge la o curte unde mîncarile si bauturile se servesc singure. dar îi interzice sa-i pomeneasca numele. eroul trece apele pîna la moara Iniei Diniei si e dus la ea de omul ce venea calare pe un poloboc cu faina (94. p.C. Dat în vileag prin ceara lipita de par si. cînd si-a vint în fire: Asta e ursita mea". consimte sa o ia de sotie (5.. e îndragita de cel ce îi zareste Shipul. Petru-ParFrumos cere. unde .C.C. la insistentele celorlalti. Dupa ce o elibereaza se casatoresc. a cazut în genunchi" (5.C. "o minune de femeie".250-255). în chip similar.259-265).C. dar la hora vine pe rînd în haine de arama. gaseste într-o camera pe I. Cu ajutorul Sf. I.. care din cosita. o gaseste pe "Mangalina-mparateasa florilor". I. Cu ajutorul calului nazdravan ajunge în "tara femeiasca".202 I Diniia. 3239). Alteori. Cînd Rudolf calca porunca. II. care din gura aur si margaritare-i curge". dar fuge la "manastirea Calu Gastru într-un pai razema si-Iftr-un par spînzura". copilul plînge înca în pîntecele mamei si nu tace decît dupa ce i se promite pe I. reziliaza. p. argint si aur si e recunoscut prin ceara lipita de par (86. îi ia inelul din deget si dispare. p.. lbcuieste chiar în tarîmul aerian. Viteazu-de-apa nu se naste pîna ce mama-sa nu-i promite de sotie pe "Abrunca mîndra si frumoasa din tara femeiasca. iar cînd aude glasul unei nevazute.C. p.384-399). Se tocmeste sluga. Fiul unui împarat intra în camera oprita.. Aceasta îl scapa. unde stapînea Abrunca si e angajat grajdar. floarea-i cînta. sora dracilor "si cînd a vazt-o asea frumoasa . de sotie. sub pretextul ca a gasit "cheia veche" (ibid. ajunge la muntele de sticla unde locuia I. p. dar o gaseste cu ajutorul celor trei obiecte luate de la draci (AT 518) si sta lînga ea nevazut: era tocmai în ajunul nuntii cu un altul. Cu ajutorul unei zmeoaice. Vineri si Dumineca. a picat lesinat jos! La treipatru ceasuri. Se angajeaza porcar si în cele din urma e recunoscut del. Mîndra Lumii. "pe Ileana Costînteana cu parul de aur". în cele din urma. I.C. '189-205). unde gaseste pe fundul lazii o fotografie. Se duce succesiv la trei nunti cu caii de arama. dupa ceara lipita de ceafa (34.322-338). Cel mai adesea. Miercuri. I. care era prizoniera unui zmeu.

apoi paduche în parul ei si îi obtine mîna (81.. se desfasoara între neamt si drac sau român si italian si . I. l\'Iargarita Inalbita sta ascunsa în piatra si la trecerea unui baiat. de care se îndragosteste nasul care vrea sa i-o ia (AT 465). Taind un purcel.•. Probele petirii) . cu ajutorul inelului nazdravan (LUI. Calugarii o blestema sa devina barbat si urmeaza pe tronul împaratului omorît în baie de lapte fierbinte (ibid.~. 536).: purcelul va fi al acelui ce va termina mai repede munca: el sa taie lemne cu sapa.C. porcarulo Kaseste dupa îndrumarile Sf. Fiul nazdravan al jitaritei e alungat de I.C. p. întrecere în (. Petru se ascunde pe rînd în nori ca pasare. dar soseste prea tîrziu cu apa. mosul vrea sa-I manînce singur si propune babei sa se ia la î. O cioara o sfatuieste sa înfunde gaurile cu h urna. I.203 . Cu totul rar.130-132. I. iar cei învinsi erau mîncati. 564). 536). Apare de obicei în unele variante ale basmului AT 103 D*. Alteori. apoi vasul de botez (AT 514). p. în vreme ce baba încearca zadarnic sa aduca apa si pierde î. v. stapînitoare într-o tara femeiasca. 4820). iese o fata frumoasa fara perec)1e. cîstiga toate razboaiele. e trimisa de un împarat sa-i aduca herghelia nazdravana. !. p. .între un mos si o baba.Uneori. avînd straji numai de femei.C. Dumineci (81 a. cu oasele lepadate într-o poiana.. o rapeste pe I. e uneori o fiinta maligna pe care numai fiul mai mic al împaratului. ca sa nu-i urmeze la tron. + . I. îi striga sa o ia de sotie. la sfatul calului.C. dar acesta. Ileana Simziana e ademenita în corabie de fata-flacau pe seama împaratului care este omorît în baie de narea de foc a armasarului (41. peste în mare si este descoperit. t. p. biserici de ceara. p. ea sa care apa cu ciurul.).535). cu care se casatoreste la sfîrsit (LUI. o leaga de pari si o bate pîna îl accepta de sot (ibid.C. Ea poate fi petita numai de cel ce se poate ascunde de ea. întruchipeaza fecioara razboinica. dupa ce creste. întrecere în cîntat: cine cînta cel mai lung cîntec (S. I. Margarita înalbita face cele cerute (pod de arama. p. întreceri.aratW apei cu ciurul.24-31). este petita pentru altii de cel cazut în subordinele unui puternic. Mosul izbuteste sa taie cîteva lemne. Dumnezeu la masa). La raspunsul afirmativ.C.

întrecere în fuga. cînd cineva se împunge cu acul "se zice ca vine Necuratul si-si razbuna pe noi 1" (38. Baba se ia la î. cu Dumnezeu "care coase mai bine 1" Dracul lasa ata lunga care se încurca. între cine stie cîntece mal multe. Exista apoi î.Arad). întrecere în cusut. î. prefacut în om strain. Cerbul crapa de atîta fuga (76. De aceea. dar baba îl întrece cu "doina si tot doina si doina a tinut-o vreo doua saptamîni" (52. între cel care soseste mai repede cu apa apare Între Fugila si o baba (sau cei doi cai). cîntînd un cîntec lung. fara ca ea sa oboseasca. între cerb si 2 arici: care ajunge mai repede în deal. Dracul cînta trei zile. o poate dansa.43-44). Racul se agata la pornire de coada vulpii fara ca sa-I simta si cînd vulpea întoarce la capat. nu a putut fi întrecuta în replici decît . românul se ia la î. p. racul se desprinde. are loc între iepure si doi melci (4 a. 1'. 268. e aruncat departe si striga apoi ca el a fost acolo înaintea sosirii ei (4 a. bivolul se lasa la pas si e' întrecut de iepure (99. silind-o sa spuna "asta e o minciuna" (AT 852). 15). Uneori.Satu Mare). ms. în snoave (S. Iepurele îl convinge ca se va scufunda pamîntul cu el de atîta greutate. t p. cu neamtul care e mai usor de picior ducîndu-l unul pe celalalt în spate. Acesta refuza mîna fetei si blestema ca tot orasul sa ramîna împietrit. pe cînd Dumnezeu coase cu ata putina si îl întrece. cu dracul la împartirea recoltei "ca aceluia sa ramîie malaiul. fiind purtat în spate d~ celalalt. î. Fiecare cînta. Valea Mare . V. în basme. Cei 2 arici stau unul în deal. 87). între rac si vulpe: care ajunge mai repede la tinta propusa (AT 275). Un împarat promite fata celui care va putea sa o întreaca la dans. p. Multi feciori de împarat au cazut jos morti. p. 1'. ms. p. 4820).204 cîstiga cel dintîi. 176). în basmele despre ~animale se întîlneste î. între bivol si iepure: bivolul fuge mai repede. VIII. pîna ce fata nu mai putea rasufla. întrecere în joc. Românul cîstiga. Dracul se ia la î. Se casatoreste cu fata împaratului cel care va sti mai mult decît ea. 41~42). _ întreceri în minciuni. Probele petirii. Fata unui împarat pe care nu o întrecuse nimeni nici la scoala. altul în vale si striga ca au sosit înainte. pîna ce se va ivi un om care sa-I' întreaca (81. apoi în vale. care va sti mai multe cîntece". Numai diavolul. Dumbravita . 261.

Flacaul cîstiga cu povestea mincinoasa ce începe cu sarcina data lui de tatal sau înainte de nunta si se încheie cu ravasul care cade din coada iepurelui secerator (67. Pacala pleaca înainte. Pacala pretinde ca a vazut pesti fugind cu focul în spinare si e încarcerat. în minciuni se desfasoara la moara. II. Cea mai spectaculoasa întrecere în minciuni e desfasurata de Pacala si Tîndala. p. într-un sat. Arebsuiala vine în urma. Probe de întelepciune) . morarul cere celui venit "sa-mi spui unde-i fundul minciunii si eu îti voi da fata cu moara cu tot. morarul promite o turta: "Cine-o spune un basm mai lung. iar Tîndala vine în urma lui ca sa confirme (S. eu îti voi lua carul cu boi cu tot". Deseori. Trasura în care se aflau 9 popi. ala manînca turta". amenintînd cu decapitarea pe necîstigatori. 4897). p. se cununa cu mama-sa (99. Punga gasita va fi a celui ce spune ca tatal sau avea o iapa care fata de doua ori pe an. pacalind.e sa i se spuna minciuna ~ea mai sfruntata.205 r ". cu niste boia neagra" ca sa 'nu-l oc~leasca un' flacau. Morarul cu barba rosie care si-o "caneste degraba .. da pe vale nici sa lingi cu limba". 9 protopopi si 9 boieri mari e cîstigata de vizitiu prin povestea mincinoasa despre pregatirile facute de elIa nunta tatalui sau care. "arebsuind" si pretinde ca a vazut Muresul arzînd. 302-304). fiind în sicriu. spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita. III. împaratul se înfurie. Morarul vrea sa verifice. careia îi creste un nuc în ceafa (AT 1960. Un om spune o poveste mincinoasa. + r \ I I de Toaica porcarul. 58-66).. Cînd acesta afirma "ca pe deal îi mierea pîna-n jenunti. în care la sfîrsit pretinde a-l fi vazut pe tatal împaratului cioban la oi. v. Albina). 220). afirmînd ca aceasta e minciuna si omul cîstiga (S. 4904. p. p. p. primavara un mînz si toamna un tigan (S. 3000-3011). 274276). care se încheie cu gasirea tatalui lui în fundul unui harbuz de unde abia îl scoate (99. fata izbucneste "Ba aici mintisi" si e silita sa-I ia de sot (101. prinsa la jug. 1. în alte variante. î. împaratul c~. v. a aceluia sa fie burca". 'Alteori. Dupa ce se prind tovarasi. Debitarea minciunii maxime e legata de cîstigarea unui lucru de pret. îi promite' acestuia ca "a cui a fi minciuna mai lata. Un flacau cîstiga spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita si prinsa la jug. 360). de nu. dar e ocarît de tatal flacaului (33. Flacaul cîstiga. Satenii elibereaza pe Pacala si îl despagubesc cu o .

4907). fiindca si la ei exista unul atît de înalt încît. Exista si î. 4906). La o întrecere. spunînd ca exista si o caldare cît turnul bisericii. celalalt întareste. încît ia crucea din vîrful turnului bisericii. existînd o jumatate de gaoace de ou în care încapeau 96 banite de grîu. celalalt raspunde ca în satul sau. Un grec pretinde ca în satul sau biserica e atît de mare. 3000). numai din placerea de a minti. Unul pretinde ca în tara turceasca albinele au coarne mari ca ale boilor. Unul afirma ca a vazut case acoperite cu carne. 215). ca de abia le întorc 12 insi cu rangile. ar ciuguli toate stelele (S. 4902 A). Pacala pretinde ca în satul sau un pui e asa de mare.206 feldera de bani. încît chiar focul îngheta în soba si trebuia spart cu securea. p. Pacala se lauda ca a împuscat un lup. Petru macinînd faina pentru colacii de pomana (S. abia dupa 3 zile i-ajunge guturaiulla cap (S. iarna a fost atît de calduroasa. se aude pîna la Craciun (S. Tîndala lamureste ca glontul a fost trimis tocmai cînd lupul se scarpina la ureche cu piciorul dinapoi. cînd raceste. în alt sat. 3011). încît satura 24 de oameni. Mai departe. celalalt nu se mira. 4910). 4913). gainile fiind atît de mari încît daca n-ar fi priponite. celalalt ca a vazut garduri din cîrnati împletiti (S. încît preotul abia într-un an poate trece cu cadelnita pe la icoane. iar Tîndala confirma. iar Tîndala confinna. sau a vazut gaoace de ou în care întapeau 12 banite de grîu. Arebsuiala confirma ca a vazut o turma de oi "marginenesti" adapostita la umbra unei verze si cîstiga înca o feldera de bani. Ouale în satul sau sînt atît de mari. Pacala afirma ca a vazut un ou de rata cît un bou. întrucît a vazut moara lui Sf. iar Arebsuiala confirma. fiindca a vazut o moara cu 12 pietre în vîrful unei salcii (7. Tîndala confirma. unul pretinde ca la ei iarna a fost atît de friguroasa. Pacala spune ca a vazut 12 oameni taind o varza. Celalalt întareste: a vazut o foaie de varza care îl ascundea în întregime. încît gainilor le-au dat gheata ca sa nu faca ouale fierte (S. intrîndu-i glontul prin laba dinapoi si iesindu-i prin ureche. fara sa se auda unul pe altul. încît adaposteste turmele de la 12 sate si e taiata cu securile de 12 insi. celalalt ca în tara sîrbeasca exista covrigi cît roata carului (S. rusul se lauda ca la ei clopotul e atît de mare. Unul afirma ca la ei în sat s-ar afla un om atît de înalt. Pacala afirma ca varza la ei e atît de mare. încît daca e tras la Pasti. 't . aiba de faina. Pacala pretinde a fi vazut o catea neagra coborîndu-se dintr-o salcie. Pacala minte ca Dumnezeu ar fi murit.

98). p. La aromâni. 473). prraf 1-0 facut sî pi-acela zmau!" (5. 1. prin arta de a masca aparentele slabiciunii umane. Atunci zmau face-nt-o lature cu capu" (5. p. vînatorul se înfurie. Unul afirma ca era pe punctul de a fi sfîsiat de un leu.4918). al treilea zmeu zece ciolane . nu o suta. lovirea cu oasele în cap nu edecisiva si e continuata de î. trînteste una la zmau în frunte. 1. Cei doi frati mai mari sînt învinsi si omorîti. Cînd servitorul îl trage de mîneca pentru a nu exagera. Se scoala Mazaran iara-n picioare sî apuca altu piciorag da bou. Alteori. î.pe alocuri Piparus Patru (nascut din bobul de piper înghitit) . Acesta cîstiga. mai rar cioban (ungurean). Eroul are adversar pe zmeu. El învinge prin viclenie. 303). Alteori. . fiindca nu e de demnitatea lui sa minta pentru un iepure (S. în mîncat se desfasoara si între zmeu si adversarul sau. fiindca nu vrea sa lase vulpea (pasarea) fara coada (S. rareori pe diavol care apartine unui strat mai nou.207 -t 1 Mai cunoscute sînt î. el e aratat a fi tigan din aceeasi categoile sociala. al doilea zmeu trei ciolane voinicul douazeci si patru. de la întîiul la al treilea zmeu: pîna ce manînca acesta carnea de pe un ciolan. dar vîrînd proviziile într-un sac (XV. Un vînator afirma ca a împuscat în 3 zile 99 iepuri. celalalt îl contrazice. se desfasoara progresiv. î. tigan sau cioban (AT 1088). cu o spuza de copii.îl învinge. "Tocmai de aceea mai traiesc" raspunde primul (S. eroul se întrece cu un leu. neexistînd lei în padurile noastre. venit sa o elibereze. "le o data zmau un piciorag da bou s-îl trage pîn gura: haPl. care face paauc! la Mazaran în frunte: nici n-o miscat capu-nt-o lature. adesea silit de saracie sa intre sluga chiar la dracu. "Si cînd i-o zvîrlit un ciolan în frunte la zmau. învoiala este ca acel care manînca mai mult sa dea cu ciolanele în capul adversarului. întrecere a în mîncat apare de obicei între zmeul care a rapit pe sora eroului si acesta. în minciuni între vînatorii care pretind ca spun adevarul. simulînd ca a mîncat tot.voinicul manînca douasprezece. Contrastul este desavîrsit: eroul ede obicei un om peste masura de sarac. p. 4922). gata. dar fratele cel mai mic . 4899). la trînta si decapitare.voinicul patruzeci si opt. întrecerile în puteri alcatuiesc capitolul principal al basmelor din subspecia celor despre dracul (zmeul) prost (AT 10001199). caci puterea zmeului (diavolului) este de dimensiuni supranaturale.

sau a asezat o calqare cu zer . prin stoarcere. Destul de raspîndita este î. adesea si pe erou deasupra pe lemn (AT 1046). pretextînd ca vrea sa care toata padurea pentru a evita drumurile zilnice. în a duce un copac din padure pentru lemne de foc: eroul înconjura padurea cu o frînghie. încît revine pe pamînt cu întîrziere mare. I. în a scoate apa din piatra prin stoarcere puternica: eroul are la îndemîna cas. Zmeul (diavolul) se înspaimînta. în a arunca o piatra (AT 1062). Cu frecventa mijlocie apare î. pe care eroul de abia le duce goale. Cam tot atît de frecventa e î. 3. Jntreceri în fuga). sînt esalonate de la puterea fizica.la noi în cinci variante . din care. Ca sa se eschiveze. dar cu o frecventa scazuta la noi (XV. încît se preface în praf. în azvîrlirea buzduganului (mai rar a barosului) (AT 1063). unita cu îndemînare. p. Zmeul (diavolul) înspaimîntat renunta la sarcina impusa. Cea mai raspîndita este î.peste care a asezat cu grija o glie de pamînt. A. adversarul renunta. încît revine dupa cîteva zile. eroul arunca o pasare care nu se mai întoarce. în fuga: eroul . 2. cu fiul (sau fratele) sau. Zmeul (dracul) strînge piatra cu atîta putere. iepurele (AT 1072). pîna la puterea cuvîntului (blestemul). Eroul pretexteaza ca vrea sa-I arunce fratelui sau din luna care ar avea mare nevoie de asa ceva. Eroul a sapat mai înainte o groapa în care a turnat zer .nu e atestata în catalogul international Aarne-Thompson. curge zer. ' 6. 5. 98). . 7. 1. renunta si duce singur copacul întreg. uneori pîna la 3 zile. el simuleaza ca vrea sa sape de jur' împrejurul fîntînii pentru a o duce toata o singura data (AT 1045).208 î. în a cara apa de la fîntîna în piei de bivol. în mai putine variante este înfa tisa ta î. 4. dar mai rar este întîlnita cea de a scoate apa din pamînt. îl pune pe adversar la î.. . Zmeul (dracul) o arunca atît de sus. îmbinata cu î. în a stoarce apa din piatra. simulînd ca a aruncat-o. dar fara sa cada nici o picatura de apa (AT 1060). sau ascunde piatra în traista. Atunci. izbindu-l doar cu piciorul. oferindu-se sa duca singur burduful din piele plin cu apa. Adversarul îl arunca atît de sus. . 'înrudita cu cea precedenta e î. pe care zmeul (diavolul) nu-l poate ajunge (v.

10. XIX. 1. eroul îl bate pe zmeu. întrecerea sta în a sari peste vîrful copacului. p. în cadere. 9. Dupa ce zmeul apleaca de vîrf un pom (par. dar acesta îl plezneste cu biciul peste ochi. Zmeul (diavolul) este trîntit de urs. schimbînd armele. Adesea î. <. în a prinde iepuri e înfatisata mai neclar si în putine: variante. apoi îl loveste peste cap cu o prajina (AT 1084). încît zmeul se declara învins dupa prima. 13.209 8. în trînta voiniceasca (fara înlocuitor AT 1070). încît îi ies ochii din cap si i se taie rasuflarea. iar afara. fiindca în casa prajina zmeului e prea lunga si se izbeste de pereti. sa tina de vîrful pomului. Zmeul se înfricoseaza si se declara. p.. nimereste peste un iepure adormit si arata zmeului ca a sarit anume sa-I prinda (AT 1051: în tipul international. în a pocni din bici. sau.la trînta este de asemenea cîstigata prin siretlicul eroului care pune pe adversar sa se lupte cu tatal (mosul sau stramosul). Prin aceeasi stratagema.. în putine variante e atesta ta î. Eroul se lauda ca el îl poate duce între picioare si în timp mult mai scurt: îl încaleca si îl alearga. în strigat e relativ frecventa. cires). Zmeul trazneste atît de tare din bici. t.< "t "~ . î. Zmeul (dracul) tipa (suiera) atît de tare. 11. ursul (AT 1071). dar e smuls si proiectat peste crestetul lui. încît "pica tiglele" de pe casa. pentru ca eroul sa poata culege fructele. în vreme ce zmeul nu-l ajunge cu facaletul. eroul îl poate croi cu prajina. Zmeul îl strînge atît de tare. dar eroul pretinde ca-I va asurzi si-l convinge sa se lase legat la ochi. p. 12. 182). lovitura (75. iar "tiganul pica j os la pamînt". 158). raspunde "ia caut si eu peste care nour sa te asvîr1" (79. dar la întrebarea acestuia de ce a "boldit asa ochii". t. 14. Versiunea româneasca mai este atestata incidental în sud-estul Europei. învins. 32). cu totul rara la noi si nea testata în catalogul international. încît "se cutremura pamîntul". O forma înrudita cu precedenta este î. în timp ce facaletul eroului nimereste la sigur. dar amanuntele difera pe alocuri (în loc de strigat apare suieratul). îi vine rîndul acestuia. în ba taie cu armele proprii (AT 1083). la fuga e îmbinata cu un obstacol: cine poate alerga mai iute ducînd un cal în spinare (AT 1082). Asemanatoare este î.

zmeul e ucis prin "calire": eroul îl baga în apa clocotita ca sa . 160). p. d) sa aduca maga. zmeul îsi ciocneste zadarnic unghiile degetelor (88. în timp ce ursul îsi raneste unghiile si prinde frica de cal (102. Zmeul (diavolul) e alungat prin strigatul copiilor eroului. Uneori. varsa si el scîntei ca zmeul" (92. Dracul nu izbuteste sa ajunga cu tapoiul la baba prin gard. dar autenticitatea unora e dubioasa. confirmata si de unicitatea variantelor. AT 1140). o varianta). . e)sa scoata balegarul din grajd (o varianta: eroul taie peretele si-l arunca). Diavolul blestema . Î. Intrecerea3n a scoate scîntei 10vind piatra cu piciorul apare si în basmul animalier AT 118. AT 1146). în timp ce-si ascut cutitele: "as mînca carne de zmeu" (AT 1149. p. 37. 19. b) sa doarma cu ochii deschisi (o varianta. 98). 87-88).apoi la tigani. (XV.rul de funie (eroul îl aduce calare. f) sa duca o piatra de moara ca fiind o margea (o varianta. 78). XV. XIX. î.p. î. p. 20. 18. p. p. în vreme ce baba "Îl sparge de tot". cu care se bat prin gard. I. confer AT 1153). în a scoate scîntei.210 15. desi e întîlnita cu totul sporadic. Mai sînt mentionate unele î. c) sa traiasca atît cît arde lumînare a (o varianta. AT 1187). apare în doua variante diferit formulata. p.atît de tare "de-i pocneste lui Danila un ochi din cap".. în vreme ce diavolul are unul întreg. 16. pîna ce acesta se declara învins (52. neatestata în catalogul international. I. neîntîlnita în c~talogul international. unde calul cîstiga. Zmeul si eroul se mai întrec: a) în a duce fiecare cît poate (o varianta. 17. 97). în întepat: baba are un tapoi cu un corn rupt. a) A da scîntei din unghii: eroul izbeste amnarul de cremene. cu doua coarne. în a da vînturi. detaliulapare în majoritatea covîrsitoare a variantelor). Adversarul se declara învins. tiganul ia "un taciune de foc si cînd rpi-l trage prin dinti. Tiganul si zmeii). b) zmeul scrîsneste din dinti de necaz de "a lasat scîntei de foc". 177). este rezolvata de erou: tencuieste peretii ca sa nu crape de suflul dat de el sau încearca tavanul daca poate rezista unui astfel de soc teribil. în blesteme apare ca încununarea celorlalte. Eroul recurge la ajutorul pieptenilor de daracit lîna cu care e fugarit dracul (24. atît la noi cît si la alte popoare (AT ~1094: la rusi si unguri. î.

care nu sînt decisive. 97). Pentru a fi învins. s-o trîntit un pumn la ciung. capul anume ramînînd afara pentru a fi retezat cu palosul. dar nu se pot stinge sau topi (23..si c. p. I.a glezne. al constelatiilor sau al ochilor parintilor} si salvatorii nazdravani plecati sa le readuca. în unele basme. eroul îl apuca pe adversar de par pentru a nu intra cu totul în pamînt. ei se prefac în doua roti. dar uneori ea e precedata de lupta în sabii . Lupta cu zmeul cel mai mic nu se înyheie întotdeauna prin cufundarea pîna la gît. daca se declara învinsi. 1-0 jupchit cu unghia. Eroii prefera "lupta dreapta".hiarîn suliti . în puteri este lupta dintre zmeul rapitor (al surorilor eroului. Eroul se mai face para de foc. e nevoie de ciocniri suplimentare în formele metamorfozate ale celor doi protagonisti. el dovedindu-se tot atît de tare ca si eroul basmului. ciocnindu-se cu violenta. dar cel mai mic învinge pe zmeu si îl decapiteaza. O forma a î. peste c-hipullui de om. fara a se putea învinge. s-o farmat ciilllgu. Urmeaza transformarea lor în doua flacari care se izbesc cu violenta. prin cufundari alternative pîna ). Cer ajutorul unui corb care toarna o picatura de apa calda pe flacara-zmeu si o picatura de apa rece pe erou. iar zmeul sloi de gheata. p. Turnarea apei pentru întremarea puterilor eroului se întîmpla în unele basme chiar direct. Cei care se vor prinde frati de cruce cu eroul sînt gratiati în aceasta postura. 1. în trei variante) sau e alungat de blestemele însotite de lovituri de piepteni (XV. p. Cei doi frati mai mari sînt învinsi. 3. s-o pus carnea sâ hiarbâ" (5. B. la genunchi. de fier si de lemn. întrucît li se frîng a~mele. trînta voiniceasca. apoi peste calul lui. . 300). s-o facut foc. Uneori. în puteri este sfarîmarea în aschii a unui ciung (copac) cu pumnul si jupuirea zimbrului cu unghia pentru a fi bagat la fiert. la brîu si la gît. O forma rara de î. 2. fara ca sa se poata învinge unul pe celalalt. zi de vara pîna-n seara sau de la miezul noptii pîna-n prînzul mare. de otel si de plumb (de otel si de arama) care se rostogolesc de pe doua povîrnisuri. 131). dar cel mic "cînd o trîntit zîmbru gios. Fratii cei mari nu pot realiza nici una din probe.211 ~ " { fie prin aceasta calire tot atît de tare ca si el (AT 1134. racorindu-1 si sporindu-i puterile pentru a-l putea rapune pe adversar. Lupta este apriga.

Fetele cînd decid sa se întreaca la torsul unui caier de lîna: "care nu l-a ispravi. Tiganul face multa larma. .212 întrecere în speriat. în vreme ce românul simuleaza ca e batut de cineva si striga ca oaia a fost furata de celalalt. tntreceri în tors. sa gaseasca pe ma-sa acasa vaca neagra" (86. ramînînd românului oaia (S. Un român si un tigan fura o oaie si decid sa o manînce acela care nu va putea fi speriat de celalalt. 318). dar fara efect. 5369). Tiganul fuge. p.

La început. Traditiuni poporale române (1878). pentru ca în 1892/93 sa admita sinonimia "legende sau traditiuni populare (cuvinte din batrîni)". istorice cu caracter local. denumind viata scrisa a unui sfînt. Marian. "the why" . 2645). adica cele cu profil etiologic (XXXV.- Joimarita v. Tovarasii nazdravani Legenda. Basm (1893). Ureche care îsi intitula o colectie Legende române (1891). El a fost faurit de hagiograful Iacobus de Voragine în secolul al XIII-lea. termenul a capatat întelesul de naratiune neadevarata. Mai tîrziu. în opozitie cu cea istorica. alaturi de 1. Hasdeu încearca cel dintîi precizarea terminologiei. FI. el adopta termenul traditiune pentru întreaga specie. Aceeasi neprecizie se vede si la V. P. în 1867. fictiva. Specia e denumita popular. A ramas în uzanta doar cel de traditii populare denumind 1. Zilele rele Latila v. p. asa cum a fost folosit mai întîi de S. "das Warum". L . apoi . de ex. El a evoluat apoi în latina medievala la. poveste (v.istorice. nu fara sovaieli în delimitarea sensului.J. forma de feminin singular. a ~ :~ fost adoptat treptat în secolul trecut. Poveste). Hasdeu introduce termenul deceu. 1. Termenul legenda. legendum. în studiul sau. începînd din 1872. nici în celelalte tari europene. P. pretutindeni la noi. Legende sau basmele românilor. desemna partea din biografia unui sfînt care trebuia citita în ziua comemorativa. de provenienta culta. Ispirescu îsi intitula colectia. adevarata. pentru a denumi naratiunile menite "a da solutiunea unei probleme". El nu s-a impus însa nici la noi. A. extinsa si la subspeciile ei. în acest sens a început sa fie adaptat si la noi. întrucît. cuprindea basme nuvelistice si basme legendare. B. faurit dupa modelele europene "le pourquoi". sub forma de neutru plural. legenda-ae.

unii cercetatori îi 'dau unînteles mult mai restrîns de istorie sacra despre actiunile fiintelor' supranaturale. dat fiind caracterul lor sacru. Traditii poporane române din Bucovina (1895). care relateaza ispravile zeilor si eroilor semizei cu privire la facerea lumii. 181190). plasmuita (XXVII.214 în editia a doua. se mai numeste mit. popoarelor antice. 15-20). nu redau forma primara. introduce un principiu rational. s-a încetatenit folosirea termenului mit pentru a denumi toate naratiunile despre lumea anterioara celei de azi. Reactualizarea rituala e însusirea lui distinctiva. scriitorii greci cautau în inituri felurite semnificatii ascllnse. suma lor alcatuind mitologia cu care ne-a obisnuit literatura antica. cît mai ales greaca. modernizarilor. L. în chip curent. cum se împleteau ele atît de strîns . apoi la rivalitatile dintre ei.hranit cultura europeana de la Renastere încoace. ci si "parintele colectiilor de 1. autentica a miturilor. p. sacre arhaice. în vremea din urma. în consecinta. caci au fost supuse ajustarilor. odata cu primele scrieri istorice. încît el poate fi socotit nu numai "parintele istoriei". începînd cu Hesiod care. O subspecie a 1. Indeosebi Istoriile lui Herodot abunda în naratiuni legendare. de obicei creatia acestora (LXXXVI. p. etiologice despre cosmos si zeii ocîrmuitori s-au bucurat de atentie de la începuturile culturii. prin mituri se înteleg 1. Din aceste 1. incompatibile cu o mentalitate mai evoluata (XXX). în folcloristica. L. 2. Felul cum le-a surprins istoricul grec arata cît de imprecisa era limita între relatarile veridice si cele fictive. Cercetatorii au surprins chiar în Vechiul Testament straturi diferite. întîile consemnari. rod al "rationalizarii" 1. In felul acesta. ebraica. s-a produs si alunecarea de sens a termenului grec mythos de la relatare veridica la cel de naratiune fictiva. uneori contrazicîndu-se între ele. greco-Iatine demitizate s-a . prefacerile au fost mai substantiale. largita. alegorismul lor fiind dezvoltat mai cu seama de stoici. istorice au fost de asem~eneaconsemnate de timpuriu. aratînd ispravile zeilor si originea tuturor fiintelor si lucrurilor. prezentînd genealogiile zeilor ca o serie succesiva. care devin prin aceasta model permanent pentru om si sînt reproduse. relatari adevarate. atît în literatura indiana. prilejuind acel avînt cultural care va deschide o noua etapa în istoria omenirii. 9).". în Grecia. Cuyîntul a fost larg întrebuintat. p. numai în intervalele de timp sacre (XXVII. sistematizînd miturile transmise de traditie. Cu toate acestea. Ulterior. cu sensuri adesea total diferite.

Din lumea asiro-babiloniana s-au pastrat mai putine naratiuni legendare. 1903). revelatoare de fapte autentice. istorice. Totusi o seama de 1. cele mai multe variante fiind ext. în colectia fratilor Schott (1845). 1883). (1913). sporite la editia a doua din 1885 la 42 variante în sectia Walachischer S agenkreis. IIMitologie româneasca I Pamîntul. Cîtitorul folclorist întîlneste la tot pasul motive . 1904). Comorile (1916). sînt cunoscute si în repertoriul românesc. consemnate de la sasi si magpiari. Pamfile care este mai mult ordona tor al 1. Cerul si podoabele lui. sînt inserate în volumele despre ciclul calendaristic. Timid apar 1. Traditii poporane rpmâne (1878.-:. potopului care este si cea mai veGhe versiune a tipului cunoscut din Biblie. Exemplul lui este urmat de T. cele mai multe etiologice. . Miiller. Marian. ceea ce e total ficttv). îndeosebi în scrierile sale cu profil monografie. fiind incluse si 26 1. Sarbatorile la români (1898-1901). insecte (Insectele îiî limba.rase din publicatii. (1'916). despre pasari (9rnitologia poporana romtina. din colectia acestuia.215 r- ~ tocmai pentru ca erau socotite toate veridice. apoi cele religioase (Legendele Maicii Domnului. (1914). cele mai multe germane. Siebenbiirgische Sagen (1857). El a dat cea mai întinsa colectie de 1. credinteksi obiceiurile românilor.si episoade cunoscute din repertoriul folcloric. se întîlnesc cîteva 1. 1895) cu intentia vadita de a alcatui oîStorie "populara" din documente folclorice.. omului (916).icat apoi 1. românesti. între cele 444 1. III Dusmani ('1924). La noi. istorice prin scrierile cronicarilor (v.. Ion Neculce dînd la iveala întîia colectie de atari naratiuni în fruntea cronicii sale. O seama de 1.. (1915). între cele 43 naratiuni fiind si 11 1. etiologice în volumele Povestea lumii de demult. vor fi date la iveala de S.. fiind presarate prin cele trei volume despre ciclul calendaristic. alte 1. dar fara discernamîntul critic necesar (din colectia lui ar rezulta ca amintirea dacilor s-a pastrat necontenit în memoria populara. cea mai de seama fiind 1. Sarbatorile . El începe cu publicarea repertoril~lui bucovinean de 1. . Diavolul învrajbitor al lumii. si prieteni aiVazduhul. Sarbatorile de vara la români (1910).. Marian a publ. Colectiile sistematice încep destU:Ide tîrziu în secolul trecut. îndeosebi cele istorice si cele referitoare la unele cetati. Mai multe variante românesti vor apare în colectia lui FI. unde se repeta aidoma unor clisee. FI. Cele mai importante colectii de 1. Cercetarea). aratate de Herodot a se fi întîmplat în cutare parte a lumii antice..

în care totul e supus masuratorilor si experimentului. referitoare la marele voievod. au intrat în joc imaginatia si. L. e alcatuita de C. dorinta de a gasi cauza care a generat cutare fapt sau de a comenta de ce cutare personaj s-a comportat ca atare. avînd poate alta desfasurare decît cea relatata. T. traditii si amintiri istorice (1910) si Din trecutul nostru. despre descalecarea lui Negru Voda ca sa întemeieze . alaturi de basme si snoave. imaginile au tinut locul conceptelor. Kirileanu a adunat în St~jan Voda cel mare si' sjînt (1924) toate 1. ar fi niste plasmuiri fanteziste. S-ar deduce de aci ca 1. cea mai de seama colectie de 1. L. Danilescu . este curiozitatea populara din toate timpurile. este o naratiune scurta în proza.sistemul magic de asociere. cel mai adesea alcatuita dintr-un singur episod. Legende.. 6 seama de 1.. apoi prin volumele sale de povesti. Radulescu Codin. Popescu-Vînatori a grupat în volumul Cuza-Voda (1909) naratiunile care circulau la începutul veacului despre întemeietorul României moderne. 3. Intentia care a prezidat la alcatuirea ei e pur didactica. Mobilulcare a generat 1. mai putin jertfa rituala care nu e totusi neverosimila. în Muntenia. iar împreuna cu L. locuri ul'lde au fost îngropati cei cazuti în lupte de ampla desfasurare. S. fara nici un substrat real. îndeosebi în Firisoare de aur (1911).216 de toamna-si postul Craciunului (1914). s-au dovedit a fi într-adevar osuare uriase. despre movile. Creatorul lor s-a situat pe o pozitie "stiintifica" din punctul de vedere popular care s-a calauzit dupa alte coordonate decît cele ale logicii stiintifice. Cele cu caracter etiologie se afla presarate prin volumele sale de povesti. publicate si trimise de cîtiva corespondenti. dînd la lumina sîmburele de adevar de la care a pornit 1. credinta în veracitatea celor relata te a facut de prisos orice verificare si experiment. pure fictiuni.gende. Cu mai mult scepticism a fost privita 1. Mrejeriu si Gh. în locul acestora. cu telul de a explica obîrsia unui fenomen sau de a înfatisa însusirile si modul de comportare ale unei fiinte. iar. întocmit de P. despre întemeierea Moldovei prin Dragos Voda pornit în urmarirea unui zimbru a fost confirmata istoriceste. presupuse a fi morminte ale unor înaintasi imaginari. traditii si amintiri istorice. Cuza în traditia populara (1909). Mai modest se arata volumul Alexandru Ion 1. Cercetarile au corectat de multa vreme atare asertiune. menite sa satisfaca o curiozitate naiva. aceea de a oferi cheia tuturor tainelor din natura înconjuratoare. aproape toate cu profil istoric: Le.

Pajura). faurite de imaginatia populara în concordanta cu cliseele din sistemul de gîndire arhaica. pretinde ca pajurele au fost copiii unei vaduve sarace care. iar de aci pîna la a stabili un nex cauzal n-a fost decît un pas. arata ca au atîtat curiozitatea populara aspectele neobisnuite. în ~cest fel. ele putîndu-se înduri prin simplu contact sau prin imitare. 150-250 ani (cam 5-6 generatii). O atare 1. O piatra de marime neobisnuita care se afla stinghera undeva pe un ses nu poate fi atribuita decît diavolului sau altor fapturi similare care au rupt-o din munte ca sa arunce cu ea dupa cineva etc. . dimpotriva banalul. Creatorul 1. retezat parca de un instrument urias de taiere: în fapt. faptul petrecut începe sa se estompeze în amintirea populara si concomitent i se altoiesc atribute si proportii miraculoase. Memoria populara are în genere limite mici. cum ar fi 1.217 -'7 •. cum pretinde 1.. despre potop. Muntii Retezat poarta acest nume dupa vîrful lor trunchiat. caci timbrullui ascutit se aseamana cu cel al copiilor. mîncau aluatul de pe lopata cu care vîra pîinea în cuptor (v. dar îri vremea din urma cîtiva istorici s-au aratat înclinati a-i acorda o baza reala. hamesiti de foame. Unele pornesc de la numele popular al aspectului dat. consemnate în textele religioase. Importanta statala a constructiilor ar fi facut necesara o jertfa pentru a asigura dainuirea lor. conformatia lui deosebita avîndu-si o cauza precisa în trecutul îndepartat. aratîndu-se ca fenomenul s-a petrecut într-adevar. cotidianul nu trezesc nici un ecou. în care fabulatia nu oglindeste nici un fel de fapt real în afara de stadiul actual al aspectului reflectat pe care încearca sa-I explice.•• Muntenia. chiar daca aceasta n-a fost sotia mesterului. Chiar unele din cele care pareau mai improbabile. în genere. retezîndu-l ca pe un colt de mamaliga . cu "case bune". balada despre zidirea manastirii Argesului n-ar fi decît un ecou al întemeierii cetatii de scaun pe Arges. caci odata un urias a aruncat dupa altul cu fierul plugului care a nimerit tocmai în vîrful muntelui. dar avînd alte cauze decît cele atribui te de 1. asa s-a si întîmplat. au fost verificate stiintificeste. în vremea din urma. Lectura 1. ciudateniile din lumea înconjuratoare. faptele care au precedat cutare fenomen de astazi s-au soldat cu un cataclism sau cu o nenorocire.. Exista însa si 1. Dupa trecerea acestui intervaJ. Explicatiile sînt oferite de orizontul "stiintific" al creatorului popular care crede în existenta atîtor fiinte fantastice si într-un sistem simpatetic al fenomenelor. a pornit de la tipatul pajurei. versificata. alaturi de manastire.

fiind "dresi" înca de mici de o baba stiutoare ca sa poata fi raniti numai în cutare chip. Catastrofa finala e asteptata de ascultatori cu sufletul la gura. sau fata de care trebuiesc respectate indicatiile care ar împiedica repetarea lui... ca un fapt izolat care nu se va mai repeta în viitor. nu sînt povestite în sir. ei aplicau potcoavele invers. haiducii erau victoriosi pentru ca erau invulnerabili. ca basmele si snoavele. Spre deosebire de basm. prin încalcarea legilor fi-:resti. patrunderea omului în cealalta lume sau ivirea fiintelor supra si subpamîntene printre oameni înseamna ceva neobisnuit. e de obicei tragica. imaginile sablon care se aplica categoriei respective. care nu poate prevesti decît calamitati. Tensiunea interna caracterizeaza mai cu seama 1. se desfasoara în ~hip familiar. Astfel. Tensiunea creste pe masura ce e atîtata si curiozitatea de a sti cele ce se întîmpla în împrejurarile inedite care au dus la stadiul actual al fenomenului. e strabatuta de o unda tragica. modalitatile de vulnerare variind regional. ca si feluritele metamorfozari ale eroului. în 1.218 instituind o noua continuitate seriala. atunci cînd faptul comentat de 1. unde trecerea dintr-o lume într-alta. Daca basmul e dramatic. De aceea. 1. In 1. mereu ascendenta pîna la ivirea catastrofei. De aceea. îmbinarea neobisnuita acelor doua lumi.. Finalul tragic se încheie cu anuntul caracteristic: "de atunci . Cele referitoare la personalitatile mari pun în lumina însusirile neobisnuite prin care s-au impus atentiei populare. în chip curent. fara nici o zguduire. Chiar de la începutul ei se simte ca pulseaza în ea o drama care creeaza. a unor încalcari care s-au încheiat cu cutare dezastru. Eroul din 1. ci izolat. trecerea de la un tarîm la celalalt se face prin fortarea ordinei existente. Si aici apar cliseele. prinsi de tacerea grava care pregateste si mai mult sufletele în a se lasa impresionate de cele întîmplate. e adus în atentia ascultatorilorprin cine stie ce asocieri. 1.". indicînd un sens opus . faptele putînd fi deopotriva reale sau inventate. Ca sa nu poata fi urmariti.. este în genere pasiv. dar ilustrative pentru acestea. etiologice si e cauzata de ciocnirea dintre cele doua lumi. o continua încordare printre ascultatori. tarîmul nostru si tarîmul celalalt din care descinde demiurgul sau alta fiinta fantastica. interferenta între cele doua tarîmuri se întîmpla în chip exceptional. în opozitie cu eroul basmului care porneste la actiune detinînd mereu initiativa si asociindu-si dupa ~evoie fel -de fel de obiecte miraculoase si fiinte fantastice. el e victima unor împrejurari nefaste. 1.

ci unei poligeneze. cu care sa se înfa tiseze mai tîrziu la curtea lui. naratiunea trebuia sa impresioneze atît prin ineditul faptului. posibila pe o anumita treapta de evolutie a duce la rezolvari similare. generat în chip similar de acelasi ansamblu de conceptii. Ca sa prinda radacini. întrucît si parintii lui Ioan Corvinul erau originari din Muntenia. Marile capetenii. a lasat mamei acestuia un inel de recunoastere. au avut mereu succes. p.9 celui real etc. Atari 1. aidoma unor "îngeri" (XX. cît mai cu seama prin urzeala plina de atractie a naratiunii. Mai grea devine rezolvarea genezei pe plan mai larg. Pare probabila o iradiere a acestei 1. fiind calauzite de o fiinta nevazuta care îi ferea de primejdii (v. cel mai adesea restrînse la numele eroului principal. vehiculate de negustori. supranational. faptul putînd fi inventat în chip independent în mai multe locuri. la mai multe popoare. în o seama de cazuri. solid construi te. care contin si o . încît asemanarea nu poate fi atribuita unui împrumut. 106). e locala. migratorii se presupune ca au depasit prin circulatie cadrul tinutului de bastina. I. Iancu). 288-289). se povesteste ca regele Sigismund. A. pelegrini si mai cu seama razboinici care debitau cu placere ceea ce stiau din patria lor si banuiau a trezi interes. din sudul Carpatilor spre Transilvania. p. se întîlnesc si cîteva 1.219 ~ . În <. la popoare care n-au avut în trecutul îndepartat nici un fel de relatii. iar taranii pornesc în 1907 la atacul conacelor. În opozitie cu acestea. iar Iorga a aratat ca o l. însa au circulat pe întinderi mari. legata de un anumit tinut sau chiar localitate. Fat:erea lumii din lutul scos din fundul apelor se întîlneste atît în cosmogoniapopulara de la noi (si din sud-estul european). bine închegate. Prin nazuinta ei de a explica aspectele ciudate sau memorabile din lumea înconjuratoare. Rascoalele populare s-au putut desfasura în atari proportii datorita si aureolei mitice: Crisan strînge cetele de iobagi aratîndu-Ie crucea pe care ar fi daruit-o împaratul lui Horea. resortul e de natura poligenetica. la instigarea unora veniti în goana pe niste cai albi. La noi. cunoscute pe arii întinse. ~unteana despre Mihai Viteazul cum tatal nelegitim a lasat un inel pentru a-si identifica mai tîrziu fiul. 1. de razboaie sau de rascoale. suferind în noile spatii umane usoare adaptari. cît si la unii indieni din America de Nord.hip~imilar povesteste si o 1. tatal lui Ioan Corvin. migratorii a confirmat ca numai 1. asemanatoare despre recunoasterea prin inel se gaseste si în legatura cu întemeierea Tarii Românesti (5. Studiul sumar al unor 1. Unele 1. 15.

diferitelor popoare erau deja închegate. 1. povestita înca de Plutarh în primul secol al erei noastre. L. ea a luat nastere înca în preistorie. Zeii imaginati mai tîrziu si-au avut 1. daca. pierzîndu-si aureola de cheie explicativa a fenomenelor. mai ales prin negustorii corabieri din aceasta parte a lumii. a fost consemnata de Paulus Diaconus în sec. despre sufletul celui adormit care paraseste corpul în forma de animal (soarece. se pot împamînteni oriunde. prin însasi constructia ei explicativa. cu toate ca nu au fost înregistra te de documentele literare ale vremii.226 învatatura ce se potriveste în orice loc. citata de Hasdeu în argu- . Moartea zeului Pan. s-a pastrat în numeroase variante în Europa nordica (Anglia.. Atari naratiuni au fost consemnate de preoti pentru a li se pastra mai nealterat caracterul sacru. precum si unele întîmplari memorabile din viata colectiva. pretinde a fi crezuta întocmai. pentru a fi culeasa si la noi de P. Scandinavia). lor care le comentau nasterea si atributiile. De îndata ce nu i se mai acorda crezare. dezvaluitoare de adevar. Germania. extirparea din memorie. decade de pe soclul ei. Se poate banui ca în chip similar s-au pastrat de-a lungul veacurilor si multe din celelalte 1. putînd circula la distante mari. fara rezerve. de fapte ce s-au petrecut cîndva. specia mixta indicînd o faza de tranzitie. Se poate închipui ca si triburile abia diferentiate si-au povestit în naratiuni scurte ispravile de seama ale stramosului comun. 1. sau prefacerea naratiunii spre a se încadra· în alta specie. Un capitol de seama al acestui ceremonial era alcatuit din relatarea ispravilor zeului sau eroului venerat. unele cu caracter pur local. de obicei în basm legendar sau în snoava. Atestata istoriceste printre cele dintîi marturii culturale ale trecutului îndepartat. al VIII-lea. localizata la regele franc Guntram. 1. Multa vreme. porumbel) si intra într-un munte unde da peste o comoara pe care o dezgroapa cînd se trezeste.. Persistenta unora îndreptateste atari supozitii. odata cu primele întrebari ale omului despre cosmos si natura înconjuratoare. Ispirescu în varianta Sufletul. Ea e întotdeauna veridica. Decaderea poate aduce cu sine uitarea. potrivit nivelului ascultatorilor. sînt crezute a se fi întîmplat aevea într-un trecut nedefinit. Legile ePice). L pare a fi printre cele mai vechi specii. Caci 1. a avut o functie cultica în ceremonialurile de venerare a zeitatilor si a altor f~rte naturale si supranaturale. Cînd începe Herodot sa le colporteze în bazinul oriental al Mediteranei. 4. (v.

1. Sîmpetru). O viziune similara mai poate fi întîlnita numai în 1. Unele 1. Repertoriul românesc de 1. dar cel mai adesea în tovarasia lui Dumnezeu. Pann. mai veohi pe Jupiter si Mercur. raspîndita în Europa si Asia rasariteana. probabil o mostenire autohtona. apoi forma de relief mai însemnata trebuie sa-si aiba 1. Tot atît de spectaculoase sînt prefacerile suferite de Sf.221 mentarea teoriei sale despre originea onirica a basmului. despre înteleptul Ahicar. Sf. dupa unii fiind de provenienta semitica (XLI. cuprinzînd vreo 5000 tipuri dezvalui te pîna acuma în publicatii. De . în transmiterea lor de la o epoca la alta. cosmogonice ale popoarelor salbatice. sub acest aspect. avînd numeroase variante în Europa si India (AT 840 A). p. zeul suprem care stapînea cerul cu traznetele si diriguia ploile (v. încît au izgonit aproape total faptele atribuite lui de Biblie. dat fiind ca fiecare sat. p. Mai neclara este originea celeilalte importante functii a lui Sîmpetru de patron al lupilor care se hranesc numai din ceea ce le daruieste el. Ilie în traditia populara. Hans Naumann îi explica marea raspîndire prin poligeneza. cu privire la origine sau la explicarea numelui. are o vîrsta apreciabila. au suferit adaptari pentru a fi în concordanta cu noile credinte si obiceiuri. Sîntilie). a fi opera unor animale (broasca. contamina~ea fiind usurata de similitudinea situatiei celor doua mame îndurerate dupa fiul rastignit sau fiica rapita de stapînul subpamîntean Hades. Cercetatorii sînt unanimi în a recunoaste ca el a preluat atributele lui Jupiter tonans si ale corespondentului . 50). el a preluat atributele lui Poseidon-N eptun (v. ariciul) singure. încît par de-a dreptul mosteniri din primele veacuri ale epocii preistorice. Facerea lumii este înohipuita de unele 1. cunoscuta la noi din prelucrarea lui A. are o întindere neasteptat de mare. el fiind cel -care asigura bunul mers al navelor prin furtuni si alte calamitati :si s-a aratat ca. în care demiurgul este de obicei animalul totemic. traco-daca (v. 102). credinta despre sufletul încarnat în soarece sau porumbel fiind general raspîndita. 5. dupa altii elina (LXVII a. Sînnicoara). Dumnezeu si Sf. Petru. populare si ca patron al corabierilor. au înlocuit în 1. Numarul real trebuie sa fie mult mai mare. Acestea sînt atît de puternice.sau slav Perun. Nicolaeapare în 1. au o vechime atît de mare. calatori pe pamînt pentru a interveni în soarta oamenilor. L. O seama de trasaturi ale zeitei Demeter au fost acumulate de Maica Domnului. Archirie si Anadam si din cîteva variante populare despre Tara fara batrîni.

apartin însa stratului mai nou. care se comporta în cariera lor cereasca aidoma unor drumeti ce bat cu regularitate acelasi drum. L. Facerea lumii). animarea vin de la Dumnezeu. cel din urma creînd numai partea perisabila. nocive sînt aratate a fi opera diavolului. S-a aratat ca atare conceptie dualista a fost larg raspîndita prin bogomilism. orice aspect al lumii vizibile. In cele despre facerea lumii se disting bine doua straturi care au început sa se amalgameze (v. cît de scurta. Sfîrsitul lumii este imaginat în cadrul viziunii apocaJiptice. Viziunea antropomorfa domina cu putere.222 altfel. proverbul si cîntecul propriu-zis care se apropie cel mai mult de bogatia 1. fara a se putea delimita azi cît provine de la propovaduitorii sectei si cît este creat de imaginatia populara în cadrul acestui sistem dualist. locale alcatuiesc grosul repertoriului semnalat pma acuma. broasca si ariciul. din vremea expansiunii persane. poate face obiectul unui comentariu. dar se poate banui ca în memoria populara ea are o vechime !TIultmai mare. Numarul tipurilor excesiv de mare în comparatie cu al celorlalte specii narative se explica în primul rînd prin largimea tematica a 1. depasind prin sfera numenalului ghicitoarea. acesta avînd uneori un rol secundar. precrestina. Colaborarea dintre Dumnezeu si diavol este inegala. de la elementele cosmice pîna la ultimele fiinte si nenumaratele forme de relief. Clasificare). pe cînd Dumnezeu a creat aspectele bune si frumoase. Cele mai multe 1. partile rele. etiologice explica facerea lumii (cosmosul. materiala. Cele patru subspecii ale ei vadesc marea diversitate tematica (v. forme de relief si altor elemente geografice. . 1. alaturi de ceea ce a imaginat omul în lumea numenala. Practic. vietuitoarele). Sfîrsitul lumii). cu care colaboreaza demiurgul. dar cu o seama de adaosuri popula re care dau cu totul alta înfatisare versiunii sumbre din Biblie (v. pentru a fi încrustat într-o 1. el reprezentînd un potential superior. în vreme ce sufletul. Nici o specie folclorica nu are o cuprindere tematica atît de întinsa. Ea oglindeste întreg universul. Invatatura lui Bogomil a precizat numele celor doi demiurgi si a pus în circulatie o seama de elemente noi. plantele. Stratul mai arhaic pune facerea lumii pe seama unor animale. feluritele aspecte ale creatiei fiind rodul unei colaborari strînse dintre Dumnezeu si diavol. Alteori. însisi astrii fiind conceputi ca fiinte animate de pasiuni si gînduri. apoi geneza si caracteristicile diferit~lor localitati.

orase. rîpe. strîmtori. pitici. Stocul cel mare e alcatuit din 1. confirmînd observati a ca memoria populara pastreaza mai îndelung numai ceea ce' îi este sugerat de urmele materiale (constructii. ce explica originea (si numele) elementelorgeografice: ape (fîntîni. 1. El este desCalecatorul tarii si ctitor a numeroase cetati. comenteaza numele de familie sau poreclele. drumuri. în care aspectele burlesti. uriasi) si plante miraculoase (iarba fiarelor). haiduci). paduri. umoristice se întretes cu cele serioase care îl înfatiseaza ca paznic al raiului si patron allupiloL Ultima subspecie. aeriene. unele atribuite fictiv. Cea mai populara figura în Muntenia este Negru-Voda. poieni. El a ramas atît de viu în memoria populara prin biruintele sale stralucite împotriva cotropitorilor turci si tatari. ilustreaza aspecte din viata cîrmuitorilor tarii si a altor personalitati care au impresionat masele populare (capetenii de rascoale. inventate de imaginatia populara. îndeosebicea a cartilor populare. adesea în dezacord cu doctrina crestina. pietre. vrajitoare si solomonari si de alte fiinte fantastice (balauri. de padure. A treia subspecie. aproape total umbrite de el. lacuri. însemnat prin numeroasele sale ctitorii. A doua subspecie. 1. Memoria populara a retinut putine figuri de domnitori. viroage. în grupa onomastica. dar se gasesc si multe aspecte apocrife. vai. munti. figura centrala a hagiografiei populare. detalii toponimice). de morti (strigori si stafii). au de asemenea o ramificatie stufoasa de la figurile biblice pîna la multimea sfintilor si a sarbatorilor de peste an. sate. Cele mai multe se refera la Sf. 1. biserici si sate (v. istorice. o seama de 1. mare).V o. N egru. insule. despre care circula o multime de 1. de noapte si de zi). dealuri. mitologice se ocupa de fiintele care prezideaza soarta omului. mine. piscuri de munti si caldari muntoase. rîuri. dar mai cu . ulite. Petru (v: Sîme'etru). platouri. coline. precum si de comori. Stefan cel Mare domina de departe celelalte figuri istorice. de obicei una de fiecare provincie istorica. pesteri. lipsita de nedreptatile actuale.223 estompîndu-i teribilitatea si încadrînd-o în aspiratiile populare spre o lume mai buna. santuri. în Moldova. Influenta livresca e puternica.da). care i-au întretinut mereu amintirea. apoi de celelalte fiinte fantastice din natura (din apa. religioase. munti. diavol. poduri. vîrcolaci si pricolici. coaste.

întarind printre moldoveni faima lui de mare domnitor. se întîmpla si atunci cînd povestitorul popular a uitat motivarea faptului care a dus la forma actuala sau chiar la însasi geneza lui. în vremea mai noua. Stefan numeroaselor manastiri si biserici zidite de el. 21-23). asa cum se poate vedea în atîtea culegeri sub titlul de credinte sau superstitii. cînd plîngea dupa Domnul Christos" (v. atitudinea ostila a fiintelor negative fiind aratata în chip generic. despre Matei Corvin. figura lui era mereu evocata. basmul despre animale si snoava. fara sa mai arate ce anume a provocat acest salt de la lacrima la o fiinta (el Mare). moldoveneasca relateaza doar: "Albinele sunt facute din lacrimile Maicei Domnului. Aici circula si cîteva 1. Astfel. p. ca o enuntare generala. în cîteva propozitiuni scurte. A . cu actiunile personajelor legendare reduse la epitete (LXXXIX. în Transilvania. S-a aratat ca graba unor culegatori îmbinata cu neîndemînarea în a anyheta informatorul.hi. încît ele fac parte din stocul comun în care e greu de determinat contributia fiecaruia . Cu prilejul jhramurilor .' Compozitia 1. Cuza' Voda). Lipsind al doilea personaj.224 seama prin numeroasele constructii ramase de la el (v. aratînd cum în cele din urma acestia au izbutit sa-I detroneze si chiar sa-I otraveasca (\r. lipseste si conflictul. Co~pozitia se desfasoara liniar. o 1. apoi pentru soarta lui de martir al cauzei românesti (v. cel mai viu în amintirea populara a rama~ Avram Iancu.· ca o simpla însailare descriptiva. Albina). au dus la comprimarea partii expozitive a 1. dar acestea sînt cunoscute si de popoarele conlocuitoare. datorita în primul rînd actului din 1864 prin care au fost împroprietariti clacasii. adesea redus la indicarea modului specific de a se manifesta. Iancu). fara suisuri si coborîsuri. rezumativa.. Alexandru Ioan Cuza s-a aratat a fi cea mai populara figura. Scurtarea la o expunere simpla. simpatizat îndeosebi pentru desfiintarea iobagiei. Cuprinsul poate fi schematizat. Elementul nar~tiv este 'firav. Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur personaj pentru a-i indica însusirile specifice si modul de comportare în aspectele lui batato~re la oc. L. populare insista asupra conflictului lui cu boierii care nu vroiau sa renunte la privilegiile lor feudale. se arata tot atît de simpla ca si cea a celorlalte specii narative scurte. 6. act pus pe seama lui. redus la enumerarea unor atribute.

merg noaptea la luna noua la hotar. Au luat si au dus-o la cantaIarie s-au închis-o. alcatuit din doua scene sau secvente. Niciodata sa nu lasi afara lopata.. Cele mai multe 1. insistîndu-se pe larg asupra actiunii. A doua secventa.. ce se încadreaza în acest tip compozitional au o forma pur expozitiva. ni tai}). p. iese pe cahla la miezul noptii si se duc calare pe cociorva de se bat cu melitele în loc de sabii.860). se încadreaza în al doilea tip compozitional. melita.ca altfel s-ar omorî. La o vînatoare de mistreti. caci a fost luat bani" (ibid.863). dar cade în coltii mistretului si moare pe loc. ni tai. ce face el. De obicei. niste oameni din Mihalcea au mers în padure dupa lemne si au vazut într-un copac o femeie îmbracata pîna la brîu în ros si cu un steag [. nelinistea celui care a auzit-o în contrast cu ve~elia celorlalti 19 vînatori care se întremeaza cu "palinca".Cele mai multe 1.246247). este mai scurta. nodul crucial al actiunii din 1. nr. alunga ploaia. cade. somnul noaptea. S-atunci s-or dat ei sama ca ce-or auzit atunci noaptea o fost adevarat" (5. Al treilea tip compozitional cuprinde trei secvente. pe cînd cea de a doua care urmeaza dupa acest moment spre a-i arata consecintele. îmbatarea lui c~ sa spuna de ce este abatut.225 vie si atît de simpatica. Cît traiesc.. Se fac din al 7-lea copil. cel mai bun vînator se urca ostentativ pe el pentru a demonstra ca avertismentul s-a dovedit o minciuna. Cele care relateaza un caz particular sînt construi te dupa acelasi tipar compozitional: "Odata. scena care preceda momentul critic este mai dezvoltata.. iar din gura tot zic: «Tai. un vînator aude glasul unei fiinte care prevesteste moartea celui mai destoinic din cei 20 de ortaci. e precipitata: "Si cum.] în mîna. în secventa anterioara e relatata' o actiune ampla: strîngerea vînatorilor pe Valea ladului. Ceilalti nu cred si dupa ce împusca mistretul. Acestea sînt separate prin momentul critic. Ei nu manînca nici ceapa. ameninta încoace si încolo. cu functie descriptiva. unde sunt de-arîndul7 feciori sau 7 fete. ca pe acelea se încaleca si se duc" (52. p. apoi vînarea porcului salbatec si urcarea pe el a primului vînator. Aceea era strigoaica. cea . "Strigoii au doua inimi. nici usturoi si au coada. Ea spunea ca a trebuit sa faca asa. p. tai. adesea redusa la o propozitiune. si cade tocmai cu partea stînga pe coltii porcului si sa baga coltu-n vînatoriu s-acole moare pe porc deasupra. convorbirea celor doua fiinte misterioase. contactul cu lumea numenala sau încalcarea interdictiei care atrage dupa sine catastrofa. care enunta catastrofa.

este prefacut de Dumnezeu în soare pe cer "blestemat . mama copiilor este prefacuta de impostoarea care era si vrajitoare vestita. în: partea finala se arata cum omul lucra în interiorul muntelui.226 dintîi aratînd antecedentele întîlnirii cu lumea numenala. este mai simpla decît a basmului si a snoavei. au o dezvoltare mult mai mare. ca si alte categorii de exprimari cristalizate. iar ultima consecintele. cu deosebirea ca la sfîrsit. de fineteaobser. povestitorul tinînd sa redea cît mai explicit întîmplarile care au dus la acel deznodamînt. 27). crezînd ca i-a necinstit sotia. 7. 1. urmînd tiparul compozitional al basmului fantastic. p. mort de durere. sufletele lor prefacîndu-se în doi luceferi (5. Urmeaza o viata de huzur vreme de doua sute de ani pîna la termenul contractului. impresioneaza si prin universul lor poetic. a doua întîmplarile la care e supusa victima umana intrata în imperiul fiintelor fantastice. II. va avea parte pe aceasta lume de toate placerile.. Formulele în genere lipsesc. 232-234). cînd specia este în vadit declin... O 1. Alaturi de acuitatea neobisnuita a omului simplu de a patrunde în tainele lumii înconjuratoare. despre originea soarelui si lunii nu e decît basmul despre copiii cu parul de aur (AT 707). din ultima vreme. îmboldit de biciul diavolului (5. se arunca si el în mare. iar cînd se convinge de nevinovatia lui. . Forma 1. L. III. naratiunea desfasurîndu-se cu intentie didactica.. O seama de 1. fratele casatorit îl omoara pe cel necasatorit. p. în luna "pe pînza cerului". concentrata asup~a miezului ~i tragic sau specta~ulos. Sub acest aspect. dar la sfîrsit. celor doi luceferi se desfasoara întocmai ca basmele AT 566. sa nu-si vada niciodata nevasta si copiii" (55. în urma procesului firesc de culturalizare care a aratat netemeinicia atîtor etiologii si caracterul fictiv al personajelor fantastice. Aproape toate 1. Un sarac ce traieste numai în munte la vite rîvneste sa duca o viata mai buna: Atunci apare diavolul cu care face cunoscutul contract: în schimbul sufletului. p. cu exceptia finalului care arata deznodamînt tragic. Faptul caracterizeaza mai cu seama 1. Mintea naiva care a explorat universul cu ochi de poet le-a Încarcat cu imagini pline de putere expresiva. Dar 1. fiind o îmbinare ingenioasa a acestora. 365). iar tatal lor. soarta finala a victimei. care relateaza descinderi pe tarîmul celalalt sau rapiri ale omului de catre fiinte fantastice sînt alcatuite dupa acest tipar compozitional. constituie documente de niveluri culturale ale poporului din diferite perioade de timp. 567.

deosebit de scumpa romanticilor. de la licarirea misterioasa a astrelor. (1845). apoi A. L.227 vam.e. puternic umanizata care captiveaza sufletul aplecat spre poezie. III. în cercetarea basmului a fost folcloristul danez 'AxeI Olrik în 1908.e. II. în care actioneaza impulsul de adaptare si cel de retopire. fie în continut prin rationalizare sau prefacere spre înnoire sau parodiere. O lume vie. pîna la contributia personalitatii interpretului popular. A. în opozitie cu factorii 1 si 2 actioneaza impulsul compunerii si cel al descompunerii. publicate însa postum (1914). mai stau marturie de adînca lui sensibilitate în fata fenomenelor naturii.hologiei umane. La noi. Ea continea numeroase vestigii mitologice din primele veacuri ale indoeuropenilor. strigatele animalelor. Epica populara a stîrnit mai mult interes printre cercetatori decît celelalte genuri folclorice. Factori psihologici generali. Legile epice. formele stranii ale peisajului. pornind de la datele elementare ale psi. schimbate fie în exterior (scenerie. dar care dispare dinaintea masuratorilor si formulelor instituite de stiinta.. personaje. descoperirea naratiunilor populare s-a petrecut sub aceeasi egida. unelte etc. creatiei prin analogie. în mai mica masura Alecsandri în notele despre balade. cîntecul si coloritul pasarilor. Factori psihologiei indi- il . în care actioneaza impulsul de a da acestui material o forma plastica si impulsul de a-i da o desfasurare. 1. 3) Dezvoltarea sub influenta unor criterii culturale modificate si sub conditii istorice. L. captusite de muschi si înduiosarea pentru faptele mari ale trecutului din care n-Ct mai ramas decît zgura amintirilor. prin experienta istorica. Cel care a introdus notiunea de 1. fragilitatea florilor cu variatele lor miresme pîna la decrepitudinea zidurilor ce se naruie. Schema lor ar fi urma toarea: r. alaturi de o seama de întîmplari si trasaturi care evocau lumea medievala. cel mai adesea ca simple tatonari sau deductii din conspectarea unui materiai limitat.detectîndu-se în ele ecouri ale mitologiei romane. Moe a stabilit urmatoarele 1.). 1. închid în sine o întreaga lume poetîca. 2) Dezvoltarea sub influenta altor elemente si eicluri care actioneaza impulsul de contopire si cel al narative. au fost elaborate mai tîrziu. din cursurile sale de folclor. pornind de la unele observatii ale folcloristului norvegian Moltke Moe. murmurul apelor.e. începînd cu primii culegatori: fratii Schott. Factori istoriei. 1) Dezvoltarea motivelor materialului epic. Marienescu etc.

spre istoria motivelor si elementelor componente. Aarne exagereaza factorul uitare si t rece cu vederea talentul transmita torului folcloric care are . iar separarea lor din compunerile anterioare e datorata impulsului de descompunere. 3) compunerea prin analogie.228 viduali: 4. formula te.. p. SCjhimbarile în continut nu se datoreaza :humai rationalizarii si parodierii.. filozofice.566). resturi lipsite de înteles din straturile mai vechi. sex (ibid. Schema elaborata de Moe este orientata spre conspectarea materialului epic în sine. ceea ce a gasit în genere aprobare printre cercetatori. 7) demonizarea unor ispravi animaliere si invers. 8) transpunerea actiunii la persoana I (egomorfism). La factorii personalitatii trebuie adaugati si altii: stare materiala. 5) alipirea unor elemente straine prin schimbare. fara sa se"acopere total. 6) antropomorfizarea unor elemente si motive animaliere si invers (zoomorfizarEa). 9) prefacerea în urma schimbarii unui element component. care ar fi urmatoarele: 1) uitarea unui element. dînd nastere la puzderia de variante (XXXIII. impulsul analogiei duce la asocierea motivelor asemanatoare. Datorita prefacerilor naratiunilor. Moe s-a straduit sa codifice legile dupa care se preface materialul epic. vîrsta. Aceasta poate merge pîna la contopirea unor basme diferite sau pîna la multiplicarea personajelor. Legile deduse de Aarne din c~rcetarile sale monografice asupra unor tipuri de basme. p. Geneza acestora e fixata în "epoca gîndirii mitice". Berendsohn precizeaza sensul mai larg al unor formulari din aceasta schema. la altul. iar la' procesul de adaptare si retopire e activ si cercul auditorilor. 4) specializarea unei caracteristici generale §i invers. îndeosebi pîna la trei. mai empiric. de la un popo. concorda in cea mai mare parte cu cele ale lui Moe. ci si i~f1uentei ideilor dominante. Factori personali la interpreti si auditoriu (memoria. La dezvoltarea materialului epic (1) se întelege si aspectul opus al scurtarilor si omiterilor. I. 10) aclimafizarea în urma raspîrrdirii in alte teritorii si 11) modernizarea trasa turilor arhaice(I. apar acele motive oarbe. profesie. W. Prin conditii istorice se întelege si raspîndirea teritoriala.23-39). talentul. uneori prin contrast. Antti Aarne a precizat ca schimbarile din basme se produc potrivit "anumitor legi ale gîndirii si fanteziei". 2. mentalitate.). p. 567). modul de interpretare etc. religioase. 2) opusa acesteia este amplificarea naratiunii prin elemente care initial nu-i apartineau.

Unele legi se aplica numai basmului. dovedind ca aceasta nu e numai de continut. aspect neglijat de cercetatorii scolii finlandeze (istorico-geografice). 7. legea actiunii tripartite. ci si constructia epica. în buna masura si de cel al snoavelor. Cercetarea contemporana asupra m'ecanismului compozitional. prevenirea. el~ se p~t aplica totusi . chiar daca ele nu au în întregime valabilitatea unor "legi" si sînt adesea prea generalepentru a caracteriza cu pregnanta specificul popular. în propulsarea actiunii mai intra în joc si alti factori (profetirea. a actiunilor principale în chip plastic. legea echilibrului.cu unele exceptii . 3. Totusi încercarea lui Olrik s-a dovedit plina de urmari în cercetarea stilului folcloric: ele au deschis noi orizonturi în determinarea caracteristicilor stilistice ale speciilor si prin aceasta au contribuit la o mai evidenta delimitare a lor. "reguli de compozitie". L. legea contrastului (a personajului principal cu cele secundare). începutul si sfîrsitul basmelQr difera de cel al legendelor.si epicii culte. porunca. legea dualitatii scenice (în acelasi timp nu actioneaza decît doua personaje). 5. 10. sau "formule de constru~tie". leg~a tra~spunerii în actiune (unitatea obtinîndu-se prin legatura cauzaefect).229 un rol substantial în configurarea variantelor. ci si stilistica: Atari caracteristici au îngaduit apoi o detectare mult mai sigura a amestecului livresc în colectiile cu variante dubioase (XXXIII. legea unitatii actiunii si 13. 6.a. legea gemenilor (slab si stersi ca personaje secundare). Acestea ar fi: 1. 8. 2. îndeosebi al celor etiologice. legea repetarii (gradata sau simpla). încarcate de eficienta numenala. 11.e. legea logicii cu trasaturi specifice (totdeauna orientata asupra actiunii). 9. apoi înlocuirea notiunilor abstracte prin concrete s. interdictia. asupra structurii naratiunilor populare îsi are punctul de plecare în observatiile lui Olrik. 4. I. avînd în vedere nu numai materialul epic ca atare. p. Preluarea de trei ori a actiunii îsi are obîrsia în practicile cultice. .e. legea' orînduirii progresive a basoreliefurilor. Desi au fost codificate ca proprii naratiunilor pop~lare. legea ierarhizarii (personajele se disting dupa caracter. soarta). AxeI Olrik paseste mai departe. de aceea îsi numeste 1.568-571). legea concentrarii asupra unui personaj principal. stabilite de Olrik au stîrnit îndoieli si opozitii.). 12. numarul facînd parte din cele cu valenta sacra. 3. Legea începerii si terminarii.

S-a încercat si codificarea 1. întîia si a treia sînt prea generale. 2) legea individualizarii si a desindividualizarii. Ele includ pe cele stabilite de R. Asa' se dovedesc a fi în parte 1. explicarea prin minuni a faptelor neobisnuite. Cea dintîi depaseste totusi sfera legendelor: localizarea caracterizeaza pe alocuri si unele snoave despre prosti. Arnold van Gennep a stabilit în maniera contrastanta urmatoarele legi prin care iau nastere legendele populare': 1) legea localizarii si. Aceste legi actioneaza fie separat. iar legea convergentei si . legendele se încadreaza în noile conditii). Benigni a pasit pe un teren mai sigur cînd a încercat sa determine regulile de modificare ale realitatii istorice în legende. neretusate de autor. 3. împrejurarea explica numarul impresionant de mare al combinarilor pe care îl atesta v'l.e. deduse din studiul legendelor popoarelor primitive de catre Raoul Rosieres: 1) legea originilor (pe aceeasi treapta de evolutie. p.230 B. 2) legea transpunerilor (faptele unui erou sînt puse pe seama altuia mai simpatizat de masele popuIare) si 3) legea adaptarilor (prin circulatie în alte tinuturi. potrivindu-se tuturor faptelor de cultura populara. Scurtimea. se pot naste legende similare în mod independent) . Legile lui M. abia a doua caracterizeaza îndeaproape naratiunea populara cu profil legendar.a deslocalizarii. generale. 1. M. simplitatea lor îmbia de la sine catre formularea unor principii care în cele din urma au o valabilitate mult peste sfera legendelor. fie toate în acelasi timp pentru elemente diferite. prin care ciocnirile dintre grupuri mici sînt transpuse sub forma unor razboaie mari purtate de popoare vestite sau cpiar de întreaga omenire. 2) archeosia. 2. 3) legea temporarii si a destemporarii si 4) legea convergentei si a disocierii temelor. cu acelasi fel de gîndire.e. la rîndul ei de trei categorii: a) megalosia cantitativa (sau propriu-zisa). Rosieres (LXXXVIII. Benigni se bazeaza pe resorturile psihologice ale omului din popor. care determina formarea legendelor populare: dar cu mai putin succes. prin aceasta lipsita de eficienta stiintifica.riantele. b) megalosia dramatizanta si c) megalosia simbolista (un personaj devine simbolul unei calitati si acumuleaza toate ispravile care îl ilustreaza). adesea ducînd la rivalitati brutale între satele unui tinut.277-294). transpunerea în trecutul mult mai îndepartat al unui fapt si 3) traumatosia. adesea de o generalitate excesiva. Acestea ar fi: 1) megalosia.

care e rara la basme.abia aceste repetari continue înlatura fluctuatiile si conserva schema narativa în tiparele ei firesti.precadere legata de un anumit loc sau timp. ci de mai multe ori" si b) povestitorul a auzit o poveste "de obicei nu de la o singura persoana. în monografia sa Kaiser ~tnd Abt (1923). care spun de mai multe ori de-a lungul anilor aceeasi poveste: . Cercetarile noastre au confirmat constatarea mai veche ca transmiterea naratiunilor lungi e apanaju. S-:au încercat precizari si în mecanismul transmiterii naratiunilor pe cale orala. Datele pe care s-a sprijinit au fost prea putine. prin legea autocorectarii (Selbstberichtigung). . p.l cîtorva insi.r-o anumita epoca definesc specificul legendei . dar aceasta se petrece la povestitorii rutinati. eventual de la acelasi de mai multe ori. W. Marturisirile povestitorilor anohetati verifica pe deplin aceasta constatare. Memorizarea a cîte doua versiuni ale aceleiasi naratiuni nu se întîmpla decît exceptional (5. fiind rece. Luna.în proza sau versificata .ca o specie cu . V. din cremenea si argintul aduse de acesta. Anderson a avut în vedere numai naratiunile mai scurte. ca-"sa vada. 1. îndeosebi snoavele. Exista o "autocorectare".. In urma acestor împre'jurari. Dupa o legenda a fost facuta de Dumnezeu. E ridicata pe cer de 7 draci. p. Povestit. dintr-o sin•. Doar individualizarea si localizarea înt. 22). 20-22) . versiunea e mereu corectata. dotati cu o memorie neobisnuita. la propunerea diavolului. de aceea el însusi conchide ca "e ceva mai greu de a dovedi" a doua împrejurare . "Dumnezeu a scaparat si-a facut luna-un om". partial si snoavei. oamenii si noaptea". ci de la un sir întreg qe mai multe persoane si anume în versiuni diferite" (IX. ilustrata si de experimentele de pîna acuma (XCI. Experiment. care retin povestea.auzirea de la mai multe persoane . readusa la tiparul ei. 459-461). în proza sau cîntata. p. C. de un personaj important prin aureola adaugata de imaginatia populara. încît la acestea se poate presupune ca un povestitor le-a auzit de la mai multi insi. care circula mai des si sînt povestite de mai multi. Anderson. 1. a fost izbit de "stabilitatea extraordinara" a povestilor orale si a explicat aceasta prin doua împrejurari: a) "fiecare povestitor a auzit povestea respectiva de la antecesorii sai de regula nu o singura data.231 disocierii se potriveste tot atît de bine basmului propriu-zis. gura ascultare.

Dumnezeu "a mînjit-o pe unele locuri. 1. au origini felurite . 88). Cel bogat l-a omorît cu tapoiul. Ca sa nu mai fie rîvnita de fratele ei.cu aripi ele piatra scumpa (52. Soare). 614). Ea a fost petita de fratele ei. e barbat si soarele femeie" (52. a zburat de s-a facut luna pe cer" (ibid. Dumnezeu a împiedicat incestul. fiind mai mica. p. Unii i se închina cînd rasare. 105-106). Soarele s-a razgîndit (LXU. 121). p. ar fi doi mocani cu o mioara între ei care presimte omorul si-l previne pe fratele mai mic.20-22). . doi frati s-au înjunghiat· si din sîngele lor a fost facuta l.: Unul era bogat. iar ziua "sa-i fie rusine de fata soarelui" (LUI. Soarele a fost pedepsit sa lumineze numai ziua. (LXII. Sjîrsitullumii. a fost fata unui pescar sarac. apoi o blestema sa se faca . p. e socotita femeie. p. Cei doi frati din l. ca si soarele. întunecînd-o si facînd-o mai urîta" (66. provine din ochiul primei femei care a nascut pe cei doi draci. Dupa altalegenda. e femeie. i se atribuie aventuri erotice. p. "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul".. 155). p. _A furat fata mijlocie a unui om si a dus-o la curtile sale. p. Cînd caIdarea se va umple. sora cu soarele. L. întrucît Dumnezeu nu va mai da ploaie din cauza unei atari nelegiuiri. unde traia iarasi în bine. 1..1... noua "e asteptata ca un semn de mare bucurie pentru sanatate si succes în afaceri" (LUI.. dracul cel schiop îi scoate ochiul stîng care "a început a creste pîna ce nu l-a mai putut tinea si dîndu-i drumul.. trei picuri vor cadea pe pamînt si acesta se va aprinde (v. p.cel dintîi pentru a da la vite. sa luminez. Dupa alta varianta. p. 122). Ca pedeapsa pentru omor. soarele. 121-128). 107). Cea mai raspîndita legenda arata ca în l. LIII./ 232 .619).e numai noaptea. Dumnezeu le-a pus chipurile în l. tinîndu-i la nas o caldarusa în care îi curge sîngele. iar 1. p. Petele din l. l. . L. stau doi frati (în unele variante Cain si Abel). celalalt sarac si acesta afuratfîn-dela . Casatoria incestuoasa a fost împiedicata de arici care a strîns mormane de pulbere la curtea soarelui ca sa fie hrana -cailor.27-28). portile si totul era de argint" (ibid. Cel mic a omorît pe cel mai mare si acum îl poarta în spinare. mai cu seama la eclipse si la 1. (52. Cel mai adesea. noua. p. îndepartîndu-i sa nu se întîlneasca. p. Pestele sot nu era decît soarele :îmbracat în piele de peste care o alunga. soarele (v. 146). Fratele ei a gasit-o "la miaza-zi. petita de un pestecare-i da în schimb noroc la pescuit. pentru ca -din cauza ei a murit mama lui (LXII. Pe cînd dormea.1. E socotita sfînta. De aceea.

. ca o razbunare pentru nesocotinta lui" (LIII. p. L. acesta la fratele sau soarele care îl duce calare la Dumnezeu sa-I invite la balul împaratului (ibid. p. 528).l033-1035). p. azvîrlit acolo de Dumnezeu pentru ca le-a aratat drumul numai cu piciorul (81 a. Un pescar se însoara cu fata 1. gerul si bru~a (ibid. bate nevoia. "Un cioban a înjurat caldura si lumina lunii. îl~trimite la 1. a pllS petele din~1. n-a vrut sa-I ia de sot. Voinicul casatorit cu Frumoasa Lumii (AT 465) e trimis în cele din urma dupa oul de aur.. 122).. p. dar soarele arata ca lumina ei paleste ' pe lînga a lui (52. (i-a degerat hrisca)si vîntul (i-a uscat grîul) (52. s-ar afla un cioban invidiat de ceilalti ciobani pentru fluierul lui fermecat care atragea toate oile. Fata 1.619).... Ajunge la soacra-sa cu basmaua miraculoasa data de sotie.. îi e data de Dumnezeu. apoi cei mai mici îl omoara pe fratele mai mare si "stau si azi în luna c-un ciubar plin cu sînge sub cel mort" (ibid. p. În unele variante ale basmului-legenda AT 298. ~ -. si vîntul si-au disputat în fata lui Dumnezeu întîietatea. Petele din 1. e mîncata de sufletele oamenilor adormiti (12.967-968) . p. 93-96). . Ca sa-I scape de intrigi. La eclipsa..165). (ibid. apoi gerul. 1. p.. suparat pe cioban..233 Alta legenda arata ca un frate a vrut sa-I manînce pe celalalt. L.. încep cearta. 620). protagonistul dobîndeste ca sotie pe fata 1. soarele. unde bate soarele.5t-52). 280). îl îndrumeaza la ger. ude de ploaie. oprindu-l si punîndu-i în 1. "Luna zicea ca ea e mai mare". Cînd afla. 618). (v. În cîteva variante ale basmului AT 465. ar fi un cioban lenes. v. "Si de atunci si pîna astazi. iar acesta îl trimite la soare (LXXXIII. Ginerele 1. I. 1. p. El fura aripile celei mai mici cînd vine la scaldat. îndrumeaza protagonistii plecati în cautarea unor fiinte sau obiecte de pret. E îndrumat de barbatul care purta vînturile la cel ce purta 1. fiindca nu i-a uscat opincile si obielele. În 1. p. soarele trimite în toata luna racii si pestii marilor de manînca pe sora-sa" (LXII. Trei frati dau fiecare malai unei vaduve ca sa se culce cu ei. dar Dumnezeu a intervenit.. ajunge la soacI"a-sa1. p. Sotia plecata în cautarea sotului caruia i-a' ars pielea de porc (AT 425) trece întîi pe la muma 1. apoi pe la soare (4-LI.. p. p. Dumnezeu. Trimis de boierul gelos la tatal lui pe cealalta lume. apoi e trimis la Dumnezeu. În 1. ar proveni din razbunarea soarelui pentru ca 1. 62). Dumnezeu-I-a ridicat în 1. (LXII. p. Sarcini de pierzanie). Boierul vroind sa i-o ia. Petru Cenusotca \ . Soare) . 401.

cînd vor redeveni popa si preoteasa (LXII. I. în basmele despre animale. apoi îl momeste sa sara peste un foc care îi arde coada (AT 2 C). învatîndu-1 sa vegheze trei nopti ca sa poata obtine mîna fetei negre (34. îl face sa-si vîre coada în lac dupa pesti unde si-o rupe (AT 2). O data. împreuna cu soarele si celelalte constelatii (v. cSluga popii raspunde ca numai Dumnezeu "stie" de ce are 1. de argint. ILungila v. Sîmpetru). Un preot raspunde lui Dumnezeu ca 1. El însa a mîncat "iapa si cîrlana" si a fost blestemat sa nu mai fie satul pîna nu va '"mînca pa~înt scos de cîrtita. destinat de Sf. De obicei. fiind mereu pacalit de aceasta. III. s-o dat drumu la luna" (5. cearcan si primeste bivolii sa lucreze cu ei 9 ani. Dragan Cenusa se lupta cu zmeul eli calul de argint "de la miezu noptî pîna-n prînzu mare si 1-0 omorît cu tat cu cal. schiop sa-I manînce. p. nu pot scapa. a mîncat o magarita cu mînzul si de atunci Sf. te rapita de zmei. schiop..147). Petru l-a blestemat sa nu se sature niciodata si sa nu manînce fara învoirea lui. 243-245). mort îl loveste în frunte si îl omoara. dar nu l-a putut însufleti.234 pleaca în lume sa-si gaseasca nevasta. din musuroaie" (92. Nici oamenii sortiti a fi ~. ea eliberata in lupta de la al doilea pod. Dumnezeu i-a rînduit sa manînce "o lighioana de o oca si jumatate". Un cioban s-a urcat într-un copac si a urlat ca 1.încati de 1. are cearcan "de vînt" si Dumnezeu îl face bivol. Soare). e luat de acesta chiar din mijlocul tovarasilor lui în timp ce dormeau (LUI. dar a treia oara un os al 1. îi pune alta coada de fuior. Tovarasi nazdravani -- Lup.66-67). Dupa o legenda. Petru este ocîrmuitorul1. îl daruieste lui Dumnezeu care îi da viata si îl asmuta împotriva diavolului pe care l-a mîncat (99. Aceasta îl trimite la o cetate.214). Petru a fi ~încat de un'1.19). un 1. p. Un batrîn îl îndrumeaza spre Sfînta L.546). p. p.l08). iar pe preoteasa bivolita. apare deseori în tovarasia vulpii. Dumnezeu l-a dat unui 1. Ciobanul. si ei nu au voie sa manînce decît ceea ce le da el (v. Uneori. iar cînd l.p. a fost facut de diavol "dintr-un bot de lut". prinde vulpea de picioare. care vine si-l trage de picior (25. p. Sf. aceasta îl face sa creada . p. Un astfel de om a scapat de doua ori.

p. îi sperie cu apa clocotita (AT 136. strîngîndu-l pîna îl omoara: "tu numai l-ai vazut si ai murit.Satu Mare). I. PIacîndu-i un mînz. dar fiindca spune ca nu-l vede. p. p. vine sa i le dea. sa intre în casuta din padure ca sa nu înghete.24). cîinii îi aud guitatul si îl alunga pe 1. d~apoi daca îl pazeai ca mine?" (102. este ridicat în brate de urs ca sa zareasca în padure calul ce a dat scîntei din piatra. v. Purcelul cere mai întîi sa-I strînga de urechi. ursul îl ridica mai sus. Il invidiaza pe acesta. . 4 a. v. 141-142). prinde un purcel la stîna si vrea sa-I manînce. dar tre_buiesa-i citeasca pretul lui. momindu-l ca ar fi bun vornic la sat. cînd vulpea vrea sa-I manînce. p. 1. îi promite ca-i va aduce gP. Uneori. prefera libertatea (v. dar e înselat de cîine. sa se razbune. In basmul AT 118. AT 122 C).13-15). un calugar îi rupe coada (41. 261. batrîna se baricadeaza în casa si 1. 122). dar aduce doi cîini care omoara 1. ca sa scape de el. Cîine). p. Pisica) si de atunci 1. p. I. Cînd împarte cerbul mort cu ariciul. Apoi îl opareste cu apa fierbinte si 1. îi promite trei capre. p.. care povesteste înfricosat cum cenusa (explozia oului) l-a orbit. Dupa ce îl ciomagesc oamenii. Totusi. iar cocosul îl ameninta cu ciocanul (ibid. rostind ea mai întîi "lup-Iupeste. Animalele din casa babei (soarecele.30-31). iar 1. preia initiativa si o manînca (5. Capra (oaia) se razbuna. intra în casuta si manînca iezii (AT 123). PurceluI lasa 1. . daca îl cruta.ete a doua zi. 42-43. V'uZpe). tapul din apa (racul) i-a vîrît coarnele în nas. O batrîna surprinsa de 1. Dumbraveni-Suceava. (4 a. vînatorul îl astup~ pe 1. p. p. În absenta caprei (sau a oii).87-89). II. întreaba iapa daca nu e de vînzare. 225. Cînd 1. p. fuge. Ajuta cîinele îmbatrînit sa-~i recapete încrederea stapînului (AT 101). purie laba într-o cursa (76. soarecele striga ca-I tine.(81 a. scris pe potcoava si îl omoara lovindu-l (5. L. I. pleaca flamînd (LXXIX. Iapa încuviinteaza. 493)... L. 149). 1. 137). facîndu-1 sa cada în groapa cu foc (sau vîrîndu-l în cuptor si silindu-l sa vomite iezii). dar dupa ce sta o zi în lant. E pacalit de magar cînd vrea sa-I manînce. acesta îl pune sa jure ca a fost împar~ tire dreapta. l-a dat cîinelui care l-a dat pisicii (v. alearga mereu dupa cîine (ibid. racul. Omul pe care vrea sa-I manînce. Contractul cu drepturile fiecarui animal a fost dat de Dumnezeu 1.235 ca trage de radacini (AT 5. Dumbravita . în vizuina cu un bolovan de neclintit (XV.hîd nume". Purcelul se suie într-un copac si cînd vin ceilalti 1. cocosul si oul) îl alunga pe 1. Arici)..

unde scapa de 1. I. v. 1. sa fie a lui. 1. se preface într-un domn mare. p. aduna toti 1. îl însoteste în întreprinderea de a aduce pe zîna de aur a marii care fura merele din copacul împaratului (AT550). e actant principal... Baiatul plecat la vînat . de la arat pîna:la coptul în cuptor "si o lecuta am crapat. 195-204). Baiatul care nu poate strînge vitele iesite din furnicile din perna daruita e ajutat de un 1. chemat în ajutor. 1.. Neavede si Nea-greul-pamîntului (52.355-356). I. 1. în alta varianta. se preface într-o luntre plina de marfuri atragatoare. altfel 1. Copilul scapa de el împreuna Cu fratii. aruncînd obiectele care se prefac în obstacole (LXXXIII. L. Cînd eroul nu izbuteste sa fure "iapa cea sireapa". apare si ca auxiliar al omului. "stricat la un picior". 155). Flacaul sortit sa fie mîncat de 1. Cînd baiatul e prins furînd colivia. reapare si-l învie (81. La întoarcere. vrea sa-I omoare. 1. rapeste pe Zîna Craiasa. Dupa ce manînca calul voinicului. în cîteva basme fantastice.. p. 386-394. se preface în "iapa cea sireapa" . dar e învins de acesta (ibid.67). Apoi 1. în continuare. îl va mînca. cu capul de otel. care haituiesc iapa: din munti pîna o prinde voinicul (79. în a doua noapte.236 în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. pacalirrd pe al doilea împarat (41.57-59). dar baiatul e scapat de cei trei cîini ai sai (5. ajuta pe o femeie sa nasca în padure. Cîine).0 zmeoaica" . Zmeul prefacut în 1. se vindeca.~ pîinile de pe masa încep sa spuna povestea lor. Ca sa scape. Voinicul plecat sa pazeasca trei nopti iapa babei Relea gaseste în drum un 1. Diavolul se preface în 10 ca sa rapuna boul nazdravan (AT 511 A). L. p. iar cînd voinicul e omorît de fratii invidiosi. II. p. L. îi leaga piciorul si 1. p.722). iar coada într-o numeroasa suita si îl rascumpara. adversar al eroului. Cînd vine l. voinicul plecat în cautarea hotului merelor. 1. întîlneste "un lup groaznic de mare si cu fruntea de arama". se preface în chipul acesteia si fuge ca mireasa de lînga împarat. 1. se arata recunoscator celui care l-a crutat. Acesta îi destainuie ca· hotul e împaratul pasarilor. nazdravan. intra servitor la mama 1. e lasat de acesta pîna în noaptea nuntii. 194-195). p. voinicul intra servitor la mama 1. p. p. Cînd baiatul plecat ca sa evite uciderea parintilor ajunge în Tara Lupului. . • este solicitat sa manînce capra si amenintat cu pusca (5. p. crapa si tu! Atunci si lupul a crapat" (ibid. cu ajutorul cîinilor Nea-aude. cu conditia sa nu se însoare. 189). lasîndu-l în viata sau legîndu-i rana. cu conditia ca daca copilul va fi fata.

237

l.

cruta lupoaica, aceasta-i daruieste un pui sa-i fie catel. Cînd zmeul vrea sa-I manînce,!. alearga cu celelalte animale si sfîrteca zmeul prefacut în bustean (41, I, p. 288-291). Sora îndragostita de zmeu (AT 315) îl trimite pe frate sa-i aduca lapte de lupoaica sa-i fie de leac, el primeste un pui pentru ca le-a cîntat mirmnatdin fluier. Cu celelalte animale (vulpe, urs), 1. omoara zmeul, mai tîrziu e trimis la nunta fetei salvata de la balaur (AT 300). De bucurie,!. "a sarit... sapte garduri, neica, parca nici nu atingea". Fata "îl pune la masa, îl pupa, manînca cu el dîmpreuna, cît mînca un lup: un bou, un bou si jumate si doi! Flamînd" (5, I, p.190-191).Fata ceahamica a mosneagului lasata singura la moara (AT 480), gazduieste "lupu tavalit si plin de glod" pe care îl spala si îl piaptana. A doua zi, trage caruta încarcata cu bogatii, împreuna cu iepurele, vulpea si ursul, pîna aproape de casa fetei (52, p.211-212). L. alearga si dupa diavol sa-I manînce si e scapat de un pescar pe care îl rasplateste cu un sac de bani (5, I, p.340-342). MamaPadurii îsi preface un fir de par din capul ei într-un "lup cu capul de fier" ca sa omoare voinicul, dar acesta e aparat de mioara nazdravana (52, p.1193). Uneori, puterile zmeului se afla într-un 1. din padure: în 1. e un prepelicar, în acesta o prepelita, în ea o cutie cu 3 gîndaci (LXXXIII, p.674). Cînd manînca boul de la carul lui Pacala (Pepelea, Ianos), e înjugat de acesta în locul boului, alaturi de urs, fiind îndemnati la mers: "Ho, Lupila, hait, Ursîla..." (5, III, p.18-20). Baiatul ascuns în butoi îi prinde coada si e tras de 1. pîna sar doagele butoiului (AT 1875; LXXIX, p.81). în snoave, Pacala prinde 1. care i-a mîncat oaia si îl vîra într-un sac. Se duce apoi la un gospodar si pretinde ca ar avea un berbec cu lîna de aur si cere bani multi ca sa-I lase sa-i mîrleasca oile. Lasat între oi, 1: le omoara, apoi'fuge (5,III, p.61-63). Un viorist vede un 1. si se ascunde într-o groapa. L. vine pîna la groapa, el îi cînta, apoi 1. pleaca (52, p.651, S.5811). Omul care avea o capra, o varza si un 1. nu stia cum sa le treaca pe puntea pe care putea duce numai cîte una, fara sa se manînce în absenta lui (Ar 1579). Trece întîi capra, apoi 1., dar readuce capm, trece varza; apoi revine dupa capra (S. 5729). Românul convinge pe un tigan sa fure-un berbec de la stîna, dar acesta,u cînd aude de 1., tipa atît de tare, încît trezeste ciobanii care îl iau la bataie (S. 5803). Tiganul ce se întoarce de la tîrg cu urciorul în spate, se sperie de suieratura vîntului în buza urcio-

238

rului. 5e împiedica si cade, iar urciorul îi vine peste cap : el crede ca l-au încoltit 1. (5. 5807). Cînd vede un tufis, crede ca e 1. si se arunca asupra lui, iar zgîrieturile le crede a fi facute de 1. (5. 5808). Muzicantul ce se întoarce de la nunta, se întîlneste cu un 1. caruia îi arunca toate proviziile. Cînd crede ca vrea sa-I manînce si pe el, cînta din vioara si 1. fuge (5. 5809). Altul cade într-o groapa unde era un 1.El cînta mereu la vioara, iar 1.urla pîna a doua zi cînd e salvat de un padurar (5.5809 A). Un tigan face o groapa cursa în padure în care cade un 1.Vrînd sa-I omoare, cade si el în groapa, unde implora 1. sa-I creada ca a venit sa-I salveze (5. 5810). Un tigan spune ca a vazut sapte 1., apoi le scade mereu numarul (5. 5813). Evreul întîlneste un 1.si întinde bastonulca si cum ar fi pusca. Un vînator doboara 1., d~r evreul observa ca are de 20 de ani bastonul si n-a stiut ca e încarcat (5. 5816). Un taran e înconjurat de 1: si da pusca sotiei sa traga în ei cu curaj, caci el a fost pîna acum destul de curajos (5. 5818). Un 1. vrea sa bea apa din fîntîna, dar sluga popii îl arunca în apa. E scos de un urs (5. 3000, XVIIa). Tiganul care vrea sa fure o oaie, prinde în brate un 1. pe care îl socoteste oaie cu coada groasa (5. 5435).

M

, ~

Maica Domnului. O legenda o arata a fi nascuta din "durere de inima", întrucît mama ei avea 7 ani, iar tatal 77 ani. Dupa alta legenda, a fost conceputa din mirosirea si sarutarea un>i frunze de par. M.D. l-ar fi conceput pe Isus sarutînd o iconita gasita într-o fîntîna. Nasterea lui Isus s-a întîmplat în grajdul lui Craciun care a taiat din cot mîinile sotiei lui; Craciuneasa, pentru ca a mosit-o. M.D. i-a vindecat îndata mîinile si a blestemat caii care tropaiau si rontai au sa se sature numai 'la Ispas, binecuvîntînd boii care au stat linistiti, încalzind-o cu aburul lor (48, p.6-57). Isus a fost concepu't ~irosind o lamîie. M.D. a binecuvîntat animalele din grajdul în care a nascut pentru ca au încalzit-o si hranit-o: oile, porcii si vacile, iar caii au fost blestemati fii~dca au mîncat tot fîn~l în care ascunsese pe Isus (52, p.39-40). M.D. a blestemat paianjenul care a întrecut-o în a toarce firul mai subtire (LVIII, p.8-9). Buruiana "palma Maicii Domnului" care vindeca boala grabnica afost cunoscuta si folosita mai întîi de M.D., de aceea i-a ramas acest nume. Na~alnicul, un fecior agresiv, a fost blestemat de M.D. sa se prefaca ~n buruiana folosita în farmecele de dragoste (ibid., p.28-29). Inainte de nasterea lui Isus, copiii nu erau scaldati si le era corpul numai rana. Dupa ce a scaldat M.D. pe Isus, au vîrît si celelalte femei copiii în scalda si s-au vindecat imediat (52, p.325). Broatecul a luat nastere din inelul din capatvl brîului pe care l-a pierdut M.D. (ibid., p.97l). Albinele au luat nastere din lacrimile M.D. cînd plîngea dupa Isus (LIII, p.302; v. Albina). Cautîndu-l pe Isus, a binecuvîntat rîndunicile care i-au adus vestea ca va învia, dar a blestemat lemn~rul pentru ca i-a facut o cruce grea si fierarul pentru ca a facut cuiele mari {LVIII, p.l0-i2). A binecuvîntat de asemeni ciocîrlanul S9hiop care l-a vazut pe Isus rastignit si a fost lovit cu o piatra, precum si broasca ce l-a vazut rastignit, ca apaîn care va sta ea sa fie curata, iar la moarte sa se usuce numai (48, p.154-l55; v. Broasca). Manastirea Gorovei a fost facuta acolo unde s-a

240

aratat M.D. unei copile schioape, blagoslovind pîrîul de alaturi ca sa fie apa tamaduitoare (52, p.926-927). Curcubeul este brîul M.D. pe care ea i l-a întins în fata mormîntului apostolului Toma care nu credea. "Si de atunci Brîul Maicii Domnului, care l-a aratat lui Toma, se arata si acum pe cer ca un curcubeu" (48, p.307). Luna ar fi M.D., sotia lui Dumnezeu, care e cerul. Dupa alte legende, M.D. e pamîntul si a intervenit mereu pe lînga Dumnezeu care vrea sa prapadeasca lumea: ,,~Rabda, rabda, zice ea, pe mine vezi cum ma taie si ma calca si eu rabd; lasa-i sa mai traiasca" (52, p.1239). Cînd 'soarele a v;ut sa izgoneasca vîntul din lume, M.D. a intervenit, aratînd foloasele vîntului (ibid., p.401). în basme, M.D. apare sporadic, totdeauna ajutînd eroinelor sa iasa din impas. Detine rol preponderent în versiunea banateana a basmului AT 710. Fata lemnarului sarac, juruita diavolului, este salvata de M.D. care o duce acasa, interzicîndu-i sa descuie o camera. Fata calca interdictia si zareste pe M.D. vindecînd ranile lui Isus si este dusa înapoi în padure, muta. O întîlneste fiul unui împarat care o ia de sotie. Cînd naste primul copil, M.D. vine si i-l ia, apoi pe al doilea. Sotia e condamnata a fi zidita de vie. M.D. îi aduce înapoi cei doi copii, redîndu-i vorbirea (81, p.13-18). într-o varianta a basmului AT 710+ 480, fata saraca e luata servitoare deM.D. ca sa-i grijeasca animalele: o mîta, un catel si un miel, cu interdictia de a se uita în alte 6 odai ale ei. Fata calca oprelistea, vede într-o odaie soldati morti, pe împaratul dintîi al lumii, sotia si copiii lui si îi apar pete pe toate degetele. Surprinsa de M.D. cu pete pe degete, a negat calcarea poruncii si a fost alungata dupa ce i-a "platit ce a fost al ei". A doua fata nu se uita în camerele interzise, dar se abate pe un drum oprit, unde zareste un flacau de care se îndragosteste. Pusa la proba de M.D., de-abia poate sa ridice tablaua si e concediata. A treia fata nu calca nici o inter, dictie, animalele spun ca le-a îngrijit bine si o trimite dupa cele doua fete. Primei fete îi da o lada din care ies serpi si sopîrle, fetei a doua îi da altaJada, jumatate cu aur si argint, jumatate cu serpi si broaste mai mici si fata s-a maritat. Fetei a treia îi da o lada miraculoasa care la popasuri se umplea cu mîncari sau se prefacea în palat si o ia de sotie împaratul (52, p.743749). într-o varianta banateana a basmului AT 709, M.D. reda vederile fiicei orbita de mama vitrega geloasa (oglinda fermecata

241

îi spusese ca aceasta e mai frumoasa decît ea), conducînd-o la o fîntîna ca sa se spele cu apa tamaduitoare (81, p.34-37). Uneori, ea da sfaturi fratelui de cruce cum sa prefaca stana de piatra în om (AT 516), stropind-o cu sînge luat de la cei doi copii gemeni (99, IV, p.352). într-o varianta a basmului AT 407, sotia cu copilul în brate urmarita de strigoi în biserica se preface în icoana M.D. cu fiul în brate în altar. "De atunci se afla în toate bisericile chipul Maicii Domnului cu pruncul în brate" (81a, p.436); v. Legenda.
Mama (Muma) Padurii. Se mai numeste Stima padurii, Vîlva cadrului, Musa (LUI, p. 197) sau Surata ·din padure (LXV, p.212). în legende, are înfatisare respingatoare, închipuita ca

o femeie, adesea cît o casa sau o claie de fîn, ori cît copacii cei mari din padure. Trupul e uscat si gîrbov, acoperit cu par; picioarele ca de bou, dar foarte lungi, capul cît banita, cu parul pîna în calcîie. Ochii de asemenea sînt mari, cît o sita sau cît o strachina, dintii de o palma sau chiar mai mari; se culca pe-o ureche si cu alta se acopera. E îmbracata în muschi sau în haine de flori' si frunze de copaci. Se poate preface 'în alte animale sau obiecte: bivolita, iepure, cal, vaca, cîine, gîsca sau claie de fîn. De asemenea, se poate face oricît de mare sau de mica doreste sa fie. Pe alocuri, M.P. e cel mai gros copac din padure, sau o tufa sau vreo planta cu trunc,hiul sau radacina în forma de om (LUI, p.198-199), sau chiar un "copac cracuros". Poate fi jumatate om, jumatate lemn sau jumatate barbat, jumatate femeie (LXV, p.212). Locuieste în paduri, fiind stapîna lor. E mai mare si peste fiarele din padure, inclusiv serpii, broastele (LUI, p.199); "daca musca pe cineva serpele, nu-l primeste înapoi" (52, p.867). Umbla prin paduri, de obicei noaptea, ziua stînd aScunsa, cînd de umbletul ei vuieste padurea. în genere, se arata trista si posomorîta, adesea plîngînd, mai ales cînd se taie copacii. Se crede ca face rau oamenilor pe care îi înttlneste: îi rataceste prin padure sau îi alunga, se atîrna de car încît nu-l mai pot duce boii, îi omoara chiar, iar cine îi raspunde, amuteste pe loc; Mai "Cuseama pe copiii mici îisperie cînd dorm, le ia somnul sau chiar îi poceste (LUI, p.199-200). Se mai crede ca ar lua chiar copiii oamenilor si ar lasa în loc "copii de ai ei, plîngaciosi si urîti". Ca sa preîntîmpine aceasta, prin Transilvania mamele, silite sa plece de lînga copii, lasa de paza matura si foarfecele, iar prin Bucovina clestele, vatraiul

242

sirnatura (LXV, p. 223). Un om taia lemne în padure si e prevenit de mamaliga pusa la fript sa fuga, ca se apropie M.P. La întrebarea acesteia cine a tipat, mamaliga raspunde ca ea, pentru ca s-a ars pe foc (52, p.181-182). Un cioban din Bucovina a vazut-o Într-o noapte venind spre el suierînd "asa ... de frumos, ca nu era om pe fata pamîntului sa suiere asa ... Era o femeie minunat de frumoasa: cu parul despl~tit... d~r unghiile la mîni si la picioare erau ca la lup ... Dar cînd s-a învîrtit cu spatele, nu mai era femeie frumoasa, ci o cioata învelita în scoarta". A trecut pe lînga o fata care spala camasi si a amutit dupa trecerea ei. Un vînator vrea sa o împuste, dar pusca nu se descarca si atunci scoate crucea din sîn. La vazul ei, M.P. a început sa plînga în hohote "stergîndu-si lacrimile cu parul despletit", fiindca se îndragostise de el, dar. crucea a înspaimîntat-o (LXV, p. 214-222). Se apropie noaptea de oamenii ce stau la foc cu pretextul "valeu, tare mi-i frig" si dispare numai la semnul crucii. Cu precadere momeste fetele sa vie la bordeiul ei la tors . .o fata e prevenita de un soarece sa fuga pentru ca M.P. s-a suit în pod sa-si ascuta dintii. Ajunsa acasa, încuie usa si rastoarna toate lucrurile ca sa nu poata deschide usa (ibid., p. 216-217). Surata din padure momeste alta fata sa vina cu furca la ea. Cînd e prevenita de soarece sa fuga, M.P. o urmareste, fata arunca peria' ce se preface în padure mare. M.P. roade padurea, fata arunca gresia care se preface în stînca. -M.P. o roade, dar cînd ajunge acasa, cînta cocosii si ea e silita sa se întoarca (92, p. 36-37). M.P. a avut un razboi cu împaratul Piscan Florea si i-a rapit nevasta, apoi l-a blestemat sa se prefaca în grangur (99, III, p.366). Prin Banat, se arata ca, dimpotriva, M.P. e prietenoasa cu copiii,' ajutîndu-i cînd se ratacesc prin padure, sau cînd se afla în vreun impas (80, p. 297).. . în basme, lVI.P. e un personaj malefic. Apare obisnuit la popasul voinicului în codru. Siminoc plecat în cautarea fr~telui de cruce, Busuioc (AT303), se întîlneste cu M.P. pe care vrea s~oprinda. Ea se urca în copac, apoi coboara la foc, vaitîndu-se: ,,- Aoleo, cum mi-e de frig... îmi clantanesc dintii". Fiindu-i frica de cîini, arunca "o vita din cosita" ca sa lege cîinii, dar Sirhinoc o zvîrle în foc si astfel cîinii o pot prinde (41, I, p.329330).' în multe variante, M.P. este stapîna iepei nazdravane la .care se slugareste anul de trei zile pentru mînzul cu mai multe inimi. Feciorul de împarat obtine mînzul cu 9 inimi, dupa te pazeste iapa M.P. trei nopti cu ajutorul animalelor recunos-

-2:

243

-t.

catoare (LXXXIII, p.345). Într-o varianta a basmului AT 333, M.P. gazduieste fetita ratacita, dar de îndata ce intra în bordei, se schimba: ochii cît strachina, picioarele lungi, dintii cît secerea si o gura cît banita: ,,- Mari, maica, ca multe am mai mîncat ca tine". M.P. o manînca pe fata, Iasîndu-i numai capul în fereastra (LXV, p. 215-216). Mama vitrega trimite pe fata sotului sa teasa noaptea la o argea ca sa o manînce M.P. Fata ia cu sine si cocosul. De cîte ori vrea sa o manînce M.P., fata îi spune pov~stea etnepii, apoi o ghicitoa.re, pîna cînd cînta cocosul care o alunga. Tatal fetei sileste pe vitrega sa-si trimita si fiica ei care e mîncata d~ M.P., punîndu-i "matele pe usa argelei" (67, p.314-317). Imparatul marturiseste lui FatFrumos din lacrima ca se teme de M.P. pe care n-a putut-o învinge, fiind silit sa-i dea tot al zecelea copil al supusilor lui. Fat-Frumos o închide Într-o piua de piatra, dar M.P. fuge cu toata stînca. La sfatul fetei, Fat-Frumos schimba locul butilor cu ap~ si cu putere si izbuteste sa o vîre în pamînt (32, p.319320). Intr-o varianta a basmului AT 425, M.P. vrajeste pe sotul în piele de sarpe dupa ce a plecat de la sotie si îl preface în servitorul ei. Camasa fermecata de Sf. Miercuri o apara pe sotia ajunsa la el sa nu-i suga sîngele M.P. (LXXXIII, p.251-252). într-o varianta a basmului Ar 1137, M.P. vrea sa manînce pe cei doi frati, dar cel mai mic îi sparge ochiul cu un glont. Apoi scapa toti trei ascunzîndu-se în trei piei de berbece (82, p. 151-153). In alta varianta, fratii mai mari sînt mîncati de M.P., scapa numai cel mic într-o piele de oaie dupa ce a orbit-o (52, p.1l92-1193). în chip sporadic, M.P. se arata binevoitoare protagonistilor din basme. Un baiat se vîra în bernevecii ei în timp ce M.P. dormea. Cînd îl gaseste, baiatul spune ca s-a nascut din vîntul ei. M.P. îl învata cum sa prinda una din zînele ce se scaldau în lac (AT 400) cu care se va casatori (52, p.705). Baet Sarac o ajuta pe M.P., dîndu-i sa guste din azima de merinde, "Dupa ce îmbuca de trei ori, ea se simti om ca toti oamenii,. cu inima dreapta si cu sufletul milos". Apoi îi destainuieste ca sora lui e dusa pe celalalt tarîm si îl învata cum sa obtina calul nazdravan de la faimoasa baba (83, II, p. 39-40). în snoave, faima rea a M.P. e folosita pentru a motiva lenea femeiloL O nevasta lenesapretexteaza ca n-a tors mai mult, neavînd rîschitor, iar cînd barbatul se duce în padure sa-i faca unul,ea se ascunde ca M.P. si striga: "Cine face raschitoare

244

niuierea-i moare". Omul renunta la rîschitor. Mama unei neveste nemultumi te de sotul ei mai batrîn se ascunde în padure ca M.P. si spune sotului trimis sa asculte ce îl va sfatui M.P. sa-si îndrageasca nev~sta (52 a, p. 60-62). '
Martolea v. Zile rele Magar. Dupa o legenda la început a fost un mînz însotind un cal. Trecînd Dumnezeu pe lînga ei, le-a poruncit sa-i faca loc. Calul a auzit si s-a ferit, dar mînzul nu. Cînd e certat, se dezvinovateste ca n-a auzit si Dumnezeu l-a blestemat ca sa-i creasca u;ec'hile lungi sa auda mai bine. Iar fiindca rînji cînd simti urechile baIabanindu-i-se, fu blestemat ca sa ramîna de . rîsui copiilor si sa se hraneasca numai cu ciulini si scaieti (4 a, 298, Banesti-Dîmbovita). O femeie a facut pîinea duminica seara ca s-o trimita luni la cosasi ; Dumnezeu n-a lasat-o, ea l-a blestemat, dar îndata s-a fac~t "asina" (92, p. 67). în basmele animaliere, la nunta animalelor, ID. e poftit ultimul si el banuieste ca l-au-invitat pentru ca "ori n-au apa, ori n-au lemne". într-adevar, cum îl zareste tapul-mire, îl trimite dupa " o sarcina de lemne si o saca de apa" (18, p. 60). Cînd e amenintat de lup ca vrea sa-I manînce, ID. îl convinge ca oamenii vor sa-I aleaga vornicul satului. La marginea satului, ID. îl ia ln spate, dar lupul fuge cînd sar oamenii la el (4 a, 255, Dumbraveni ~ Suceava; v. LuP). între animalele asociate care se opresc în bordeiul din padure (AT 130) este si ID. Cînd începe eocosul sa cînte, ID. cere sa-i dea voie sa zbiere si el. "Cînd a zbierat magarul o data, a rasunat padurea. Cît ai clipi din ochi, un .lup fu aci" (92, p.21-22) ... în unele variante ale basmului AT 563, Dumnezeu daruieste saracului un ID. care, la comanda "magar, baliga-te", facea aur (32, p.349). Fratele cel mai mic caruia fata împaratului îi ia prin viclesug punga generatoare de bani (AT 566), da peste un smochin din care gustînd, "se pomeni deodata magar". Mai tîrziu, dupa ce manînca niste roscove, "vazu ca încet, încet, se schimba si se facu iara oin" (4i, I, p.240). Prefacerea în ID. se întîmpladsidupa ce baiatUl a mîncat struguri negri (7, p. 75). Sotia necredincioasa care rapeste de la sotul ei obiectul miraculos (bici, pana etc.) si îl preface în animal (cîine, pupaza, pisica; AT 449), este pedepsita în cele din urma, împreuna cu ibovnicii ei. Dupa ce sotul redevine om, se întoarce acasa si

.(

\

245

r
-.

rapeste biciul fermecat. Cînd sotia vrea sa-I alunge, el ,;plt'Zni si ameninta asupra ei, care se facu o magarita; mai plezni si asupra ibovnicilor ei si facu din popa un catîr, din pîrcalab un magar si din tîrcovnic o vaca" (41, 1, p. 495). Uneori, m. se vadeste un auxiliar de pret. Fata popii fugitade. t~taI incestuos (AT 706 C), e urmarita de acesta si îi omoara copiii. Sotul ei o osîndeste sa i se scoata ochii si sa fie pusa pt UI) m. fara ochi. în padure, m. o învata "sa-mi spargi burta,_sa~mi scoti maruntaiele si sa le arunci, s-apoi sa te,culci în cosul,meu". Face întocmai si fata se pomeneste ca vede, avînd copiii alaturi si locuind "în niste case de s-au fost învîrtind dupa soare" (86, p.127-128).' .. în sftOave, m. serveste drept etalon al prostiei. De aceea, cei care întreaba în bataie de joc pe un om daca el este prost sau m., el raspunde ca se afla între cei doi (S. 5606), sau învatatorul e cel mai mare peste copiii m. (S. 5606 A). M. zbiara în ulita fiindca si-a vazut fratii: niste studenti (S.5606 B). Cînd doi se întîlnesc pe o punte, fiecare spune ca evita sa se întîlneasca cu vreun m. (S.5642). Negustorul (sau farmacistul) afirma în derîdere ca vinde capete de m., cel ce-a primit explicatia constata ca a mai ramas numai unul nevîndut (S.5643). Cînd copiii saluta pe omul cu m.: "buna ziua, tata magarilor", acesta raspunde "buna ziua, copiii mei" (S.5644). Cel luat în rîs pentru ureyhile mari afirma ca ale lui sînt cam mari pentru om, dar ale celuilalt sînt prea mici pentru un m. (S.5645). O femeie vrea sa-si cumpere un m., dar alta femeie o sfatuieste sa-si ia un barbat, "ca magarul trebuie sa-I duci de nas ... barbatu sa duce singur" (12, !, p.210). Morarul si fiul sau sînt luati în rîs de trecatori cînd merg pe jos, cînd încaleca amîndoi m. si cînd îl caIaresc pe rînd (S. 4640). Mar. într-o legenda pamîntul se reazema pe marul rosu, care la rîndul lui sta pe un peste. De sub marul rosu izvorasc toate apele_pamîntului, "se împrastie pe lume si iar înapoi acolo unde se întorc. Marea aceea unde-i marul se cheama Marea neagra" (52, p.1002). în basme, voinicul e prefacut temporar în m. într-o varianta a tipului AT 425, Sf. Dumineca rasplateste sotia plecata dupa sot pentru serviciile ei cu un m.: "acela era ficiorul" Sf. Dumineci. Cînd îl scapa din sîn, m. o calauzeste pîna Ia locuinta sotului ei (52, p.447-448). Pentrp a pedepsi pe impostor

Alteori. alternîndu-si atributiile cu perele miraculoase. otravitor în calea eroului: "Uita-te colo ce mar mîndru si frumos. Un anumit m. 50). Pe drum. atare m. adeca cum le manînca. Mai departe.281). 358). p.193). care ave?-u ramuri de aur si purtau mere de aur" (81. sotiile pot concepe copii. dau de un m.: "nu trec zece minute.246 (AT 300) eroul se preface succesiv în cal. 1. mama (sau sora) necredincioasa (AT 315. p. si naste un fiu ca al împaratesei care a mîncat m. poate reda vederile. are proprietati curative. m.656). Cînd sînt taiati. au însusirea contrarie de a face sa cada coarnele. Prin degustare de m. din copiii îngropati de servitoarea geloasa (AT 707) rasar doi m. p. de lucea ca ziua. în alte variante. Uneori. au însusiri miraculoase.e sa-i arate acest m. cum îi cresc doua coarne ca la boii cei unguresti de mari si de rasucite" (60. primeste de la un pustnic doua 1-umatati de m. Din inima copiilor îngropati "crescura în curte doi meri. Dar Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu: s-o facut tot sînge" (5. Mosneagul plecat în lume pentru a gasi leac de faceri.553). (81 a. M.. în timp ~e baiatul creste. Petru daruiesc finului lor "o sabie si doua mere". 54). dar numai zînele îl cunosc. p. Pentru a razbuna moartea sotului. din picurii de sînge "rasari doi meri de aur". (LXXXIII. cînd noaptea era întuneric bezna" (41. Servitoarea manînca si ea cojile m.77). p. noi tot crapam".109).p. doi meri" au rasarit. Cei doi copii gasesc întîi pere cazute sub un par de padure.: "din baligarul unde fusesera îngropati copiii. p. 1. se preface bolnava si pretinde . fermecat (LXXXIII. Noi pîna nu mîncam un mar din marul cela. mosul manînca din greseala partea babei si pe data naste "un puisor de copilita" (59. II.217). iar cînd acesta e taiat. p. le-a picat coarnele!" (5. II. Fata pe patul de moarte petita de trei frati e vindecata de cel mai mic cu o felioara din m. 590) îndragostita de un zmeu. se transforma în doi boi care îl vor învia (AT 300) cu cipa vie si apa moarta (52.. Unele pot genera coarne celui care le manînca (AT 566). p. manînca doua. p. din care gusta doua m. Deseori. una pentru el. Dumnezeu si Sf. p. le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure".777). "Pe cînd le-a gatat de mîncat. zmeoaica se preface în m. Toderas "da de un mar mare cu niste mere rosii ca focul si ca pumnul de mari. m. cealalta pentru baba..·Baiatul care le fura hainele (AT 400) o sileste pe cea mai mar. "Coaja acestor meri era suflata cu aur. din coaja lor se nasc doi ratoi care se prefac în eroul razbunator (35.

Si . El este trimis de mama chiar în rai dupa m.110). .: "Ia acesti trei taciuni si-i îngroapa cu vîrful în sus. Mama necredincioasa si-:atrimis fiul dupa o ramura "dintr-un mar-dulumar". La sfatul Ilenei Cosînzenei. de aur care facea "mai voinic" pe cel care îl mînca (LXXXIII. p. pomul care cînta si fîntîna care lumineaza". cad toate m. p.1229).. Spunînd pe cine a omorît.. pîna va creste si va rodi m. In chip au' sarit învie fata." (41.. 32). p. prin plesnirea biciului miraculos. tîlharul trebuie sa sadeasca carbuni de m. împaratului în picioare" (79. poate calauzi pe erou cînd trebuie sa mearga la mari departari. p. reda graiul. Ispasirea pacatelor comise de tîlhari poate fi atinsa numai prin udarea unei crengi de m. Uneori. Ramura de m. dar m. . (AT 756). pe loc similar Petrea voinicul drept Rosu pe Harap p. ce era dupa usa în cui. pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada.. p. unde "marul i-a facut drum de aur peste apa si el s-a gasit de cea parte la curtea balaurilor" (52. palatele zmeilor omorîti sînt prefacute în cîte un m. are însusirea de a învia pe cel omorît. dar cînd marturiseste ca si-a ucis parintii (si sora) cad si acelea. Aceasta îi da un m. care se facu un'mar frumos de aur". eroul ia ramura la amiazi. "dara surd si mut. I. p. fiindca are crengile "taioase si se tot misca neîncetat". Eroul e trimis de boierul tinut ului sa-i aduca "nu stiu ce" pentru a-i putea lua sotia frumoasa (Ar 465). acestea îi dau cîte un m. Alb din varianta lui Creanga.. Fat-Frumos "plesni de patru parti ale curtilor cu un bici.247 sa i se aduca m. sa stii ca si D-zeu te va ierta" (52. a~ luat smiceaua aceea de mar-dulumar si lovind cu ea încetisor de vreo cîteva ori trupul. Cel mai adesea. Mama aparent bolnava)si trimite fiul a treia oara "sa-i aduca mar din marul rQsu care era în mijlocul padurii . Zîna reface pe erou din bucatele.. iar sora îi da un m. îl învie.1014). De obicei.(41. cînd m. de aur: "el îti va face drum si te du la surorile mele". se odihnea si cu ea va fi înviat dupa ce va fi decapitat de zmeu: ".662). Atunci îi dete sa manînce un mar de care adusese el si îi veni grai" (41. "sa-I arunce si sa mearga pe urma lui" (ibid. învierea se face prin stropirea cu apa vie. de aur sa-I calauzeasca în continuare pîna la curtea balaurilor care aveau "nu stiu ce". M.673). de leac. afara de trei (uneori doua) din vîrf. 473). Fratele cel mare pleaca sa-i aduca sorei "pasarea care cînta. I.

în drumul ei. p.identitate. definitive. Sotia care a calcat c'onsemnul e blestemata de sotul ei în piele de urs (Ar 425) sa nu poata naste pîna nu va sadi ramura de ID.~rgatul cel che1es si cînd trecu. (LUI. ca ti-oi prinde si eu vrun bine odata". dar cînd fuge.. sa culeaga doua ID.21O). se urca în ID.166).248 1. marul tup înca si mai sus în mar. prefacute în pasari. apoi argatii curtii. ireversibile. fie pentru a da o rezolvare plauzibi.. p. care caracterizeaza legenda propriuzisa.. La înapoiere. Fata babei repede dupa dinsele pe mar..535). Uneori. uscati care îl rasplatesc cu ID. care au avut loc·. gaseste în ID. razbita de foame si sete. fata îlloveste "tot pe cheleS" (35. Fata mosului alungata de vitrega (AT 480). dar fata nu loveste pe niciunul. o gutuie si o para (ibid. p. Trec toti fiii de împarat si de boier. "sa-I uzi cu gura si cînd voi mînca eu din marul lui.51). acela va fi tatal copilului" (52. 533)."atunci marul pica jos. A. atunci îi naste pruncul" (52. împaratul promite ca-i va da fata si jumatate din împaratie aceluia care îi va aduce din acest pom un ID.. p. Cea mai mica este prinsa. Abia la urma e adus si . în siragul de petitori care i se perinda. Fata împaratului îsi alege sotul lovindu-l cu un ID. dar marul iarasi s.. da. data de el la plecare. p. dar de fiecare data. Fata se coboara si cînd da sa le apuce. de aur din care i se fura în timpul noptii de catre niste zîne. un "pom" creste în curtea împaratului pîna în cer.: fata-l lovi cu marul". Apar frecvent în legende si în basmele fantastice.Ia desfasurarii conflictelor. Scena s-a repetat pîna cînd fata babei "au purces zbihuita asa mai departe" (79. draguta. dar la întoarcere.. ID..1.p. singur detecteaza pe tatal copilului.·voinicului un ID.Curateste-ma. împaratul da fiicei sale un ID. fie pentru a explica fenomene naturale. care s-a petrecut ca urmare. în unele basme. într-o sumedenie de cazuri. .: "la care s-a duce de-a dura marul. "au dat de un mar spinos si necuratat" care o roaga .iUo tempore. Exista m.961).-audat jos". p.o singura data.955-956) . . de crengile iestea spinoase si uscate.531). Metamorfoze. "doua mere de aur" pe care le ia cu sine. Voinicul plecat în urmarirea fecioarei razboinice (cf AT 468) îngrijeste în drumul sau niste ID. Uneori. p. împaratul crede ca e o greseala si ordona sa se repete defilarea petitorilor. împaratul are un ID. de aur ca semn de recunoastere (LUI. a . cutare fenomen e pus pe seama unei schimbari de . Fata babei refuza: sa-I curete.

p. Ea e consecinta unei pedepse saua unei razbunari . îndragostita de un cioban pe care l-a omorît tatal ei. -iar sotul ei în cuc (LXXXIII. p. (ibid. fiindca asa a fost învoiala în sezatoare: cine nu termina caierul. cu un izvor la picioarele ei (81. e prefacuta de D~enezeu în stana de piatra în muntii Almajului. definitiva se . p.289-292. blestemata sa se prefaca în pasare care sa-si faca cuibul prin podurile expuse la fum (81. sotia necredincioasa care si-a prefacut sotul în cîine. v. este caracteristica basmelor fantastice. . mama ei se preface în vaca. se roaga lui Dumnezeu sa o faca "o turturica" si de atunci ea cînta la amiazi cînd se mulg oile "tur-tur-tur" (22. are loc si în urina rugamintii celui care ajunge victima altuia si nu mai gaseste alt mijloc de scapare. v. M. "ea s-a prefacut într-un izvor" (26. Urs). pA). provizorie. Luna).483. v. Fata frumoasa dusa la tatari în haremul unui pasa. 'si "sa. Baba nesatioasa care vrea în cele din urma sa fie "Dumnezeita" (AT 555). M.. Omul care s-a îmbracat în cojoc ca sa-I sperie pe Dumnezeu. e prefacuta în pupaza. Rîndunica a fost o fata neascultatoare si clevetitoare. Ca un fel de pedeapsa pentru fata care n-a putut termina caierul de tors. II.249 unui blestem. e prefacut de acesta în urs (LUI.. p. Feciorul cel mare al unui împarat a fost blestemat de tatal sau sa se prefaca în cuc. p. p. v. sa nu-si mai întîlneasca niciodata fratele.87).298). p. iar ouale "sa le cloceasca alte pasari".8-9). p. Pedepse).60-61). p. Fata de împarat. Cuc). 1. e prefacut de Dumnezeu în-cal pentru ca a ajuns nemilos cu cei saraci si e daruit unui tigan sa transporte carbuni (5. fuge si tocmai dnd erau sa o prinda soldatii. Soare. Ileana Cosînzeana. 2.si celâ. B. v..547. p. Baba care îsi maltrata nora trimitînd-o în timpul iernii sa-i aduca flori si sa spele lîna neagra pîna va deveni alba. Flacaul ajuns popa. "sa gasea'sca pe ma-sa acasa 'vaca neagra" (86. p.542. amîndoi au fost transformati în soare si luna pe cer si orînduiti sa· nu se întîlneasca niciodata (ibid. II.318).întîlneste numai ca pedeapsa.12. Baba Dochia).847). Cazarchina a fost prefacuta . a fost prefacuta în cîrtita care nu se arata niciodata la soare de frica lui (22. va strigati unul pe altul". Pentru ca un frate a vrut sa ia de sotie pe sora-sa. în basme.tins de ea scapa numai daca un i4bavitor îndeplineste clauzele blestemului. e transfo~ata împreuna cu ibo~nicul ei în doi 'boi pusi la car ca sa lucreze pe seama tuturor (5. Femeia rea care si-a îndemnat barbatul sa traga cu pusca în Dumnezeu. Astfel. m. de durata limitata.

cum se poate vedea în unele variante ale basmului AT 425. fratele nu se mai poate abtine si bea din urma de cerb. "Pa cînd le-a gatat de mîncat. a doua oara "sa se împetreasca pîna la subtiori" si a treia oara "sa se-mpetreasca pîna-n crestet". ill. "Eu am fost fermecata de-o fermecatoare dîn cauza ca am fost prea frumoasa si ro-a fermecat în halu care ma vezi: sa mînc cîini.211). pisici. II. ce mi-o iesi înainte . niei ziua. Iara noua ani de zile. dar a treia oara. cai.. Tuliman e prefacut succesiv în stana de piatra si redevine om dupa ce e stropit cu sîngele celor doi gemeni si în felul acesta el se va face "mult mai voinic si mai frumos de cum a fost" (99. De obicei. efectele sînt cunoscute dinainte. sora îsi previne pe rînd fratele însetat: sa nu bea apa din urma de urs "ca te faci urs si ma mînei". '"Cît ce-o beut-o .vorba si sfatul... ci numai în pisica care "s-ajunga sa puna mîna pe pana" (5. pe data le cad . îl calca fara sa stie. IV. se întîmpla pe neasteptate. niei noaptea. ill. nu mai am somn". Puterea de metamorfozare e într-atîta legata de aceasta pana. Cel mai adesea. provizorie e consecinta calcarii unei interdictii.91). Pana daruita de împaratul vulturilor îl preface pe sotul înselat în cîine si nu poate redeveni om decît numai cînd va ajunge el în posesia ei. încît însusi împaratul vulturilor care i-a daruit-o nu-l mai poate preface în om. le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure".348-354). Uneori. se întîmpla dupa o degustare. e provocata cu ajutorul.. pîn n-o pacatui un om cu mine încît sa nu-l simt eu. caci "acum cine stie cît voi mai avea sa port acea~ta scîrboasa piele de dobito'c" (41. oameni. Copiii flamînzi lasati în padure manînca pere. cînd sotia îi arde pielea si îi reînnoieste ohinul. Tuliman aude cele trei femei prevestind pe rînd cum fiul împaratului si tînara sotie vor fi otraviti de împarateasa sau vor fi omorîti de un sarpe (AT 516).. p. s-au schimbat într-un pui de cerb foarte frumos" (7. Cîteodata. ill. p. 1. apoi sa nu bea niei din urma de lup. blestema pe rînd pe cine le va divulga . Uneori. sa se împetreasca pîna-n genunchi".171-172). Sotul blestemat sa stea ziua în piele de porc rabda pîna ce "ma'i aveam trei zile si scapam de spurcatele astea de vraji". Ele. 3.51). prelungindu-l.. 2. de aceea.250 din gelozie într-un monstru. M. atare ill. p. p. Pentru ca Ionica a scapat-o de blestem. p. unui obiect miraculos. impusa ca razbunare are un termen pe care cineva. ea îl slujeste "ca roaba" 9 ani (5.. Dar dupa ce manînca mere. II. apropiat victimei.

Elevii au învatat "cum sa ne facem tot feliu de jigaranii salbatice. dar mai cu seama în om. sau vultur. dîndu-se de trei ori "de-a curu-n cap" (ibid. Cînd se preface în cal de aur. Priculiciul e un om care se poate preface în cîine sau ogar. pisica neagra.. abur. autometamorfoza e cel mai comod procedeu de a scapa de urmaririle cuiva. desi el are înfatisare de animal minuscul: soarece. fluture. se întîmpla printr-o întreita autorasturnare. în basmele fantastice. recîstigîndu-Ie (5. sau dimpotriva. apoi în alte lucruri inerte (piatra. v. lup.. v." Baiatul se preface întîi într-un catel de aur pe care îl cumpara un boier. foc. Cele mai numeroase si mai variate autometamorfoze se vad la draci care se pot pr~face dupa voie în cîine. mai rar în alte animale. 251).· în legende. II. sau paianjen. M. 251. roata etc. p. Gama acestora e nespus de variata. pisica. musca. Abia la plecare.:hipuliubitului. adica prin darea de trei ori "de-a curu-n cap" (LIII. aducînd în scena tran~formari spectaculoas~. Autometamorfoza se petrece numai noaptea (ibid. eroul învatînd toate procedeele la însasi scoala diavolului. Toate acestea numai pentru a face rau oamenilor. unele fiinte fantastice cu însusiri malefice au aceasta însusire de capetenie de a se preface temporar în felurite fiinte . C. deget.sau chiar obiecte . iepure. (LIII. 191-192. porc. bivol.) sau copaci (v. p. ia înfatisare de om.. Autometamorfoza. dupa ce se dezbraca si se da de 3 ori peste cap. cal. redevine iar "para de foc si scîntei" (ibid. adesea în <. îndeosebi în musca. Cu ajutorul acestor fructe se vor razbuna pe fata împaratului care le-a luat obiectele miraculoase. p. p. 2. Drac). bou. 176). Basmul AT 325 e un lant de atari autometamorfoze. copUas foarte mic etc. de la care fuge apoi. e cumparat numai de diavol în chip . e mai frecventa si mult mai adînca.pentru a atrage victimele. Spiridusul se preface de obicei în monede sau scule si în felul acesta poate fi vîndut.251 '. p. iar conflictul fiind de fapt o întrecere în prefaceri. sau musca. prefacerea prin propria putere sau vointa. Zburator). Zburatorul cînd intra în casele cu fete. Strigoi).r coarnele (AT 566).358). cît si în basmele fantastice. 239). p. atragatoare. sau tot feliu de lucruri.. fum. 1. în chip similar. uneori dupa ce mai întîi îsi bea urina. atît în legende. capra. de a putea lovi vrasmasul cu mai multa eficienta. de la simplu copil pîna la boier "cu tilindru". apoi în animale salbatice. de "fiinta frumoasa". strigoii se prefac în timpul noptii în cîini.

porumb. manastire putreda si calugar batrîn.252 de "boier c-o burta mare". Ea îl descopera dupa ochi si îi cere decapitarea. sau în h9lda si paznic. 21-22). p. om. Ca sa-i pedepseasca pe fratii perfizi (AT 301). p. 1. p. dar 3 boabe se transforma în vulpea care omoara cocosul. p. Urma galbena se preface în porumbel care izbuteste sa puna mîna pe palosul mir. apoi în cal. Apoi în urmarirea lui O~u cît schipo~. diavolul revine ca muzicant sef de taraf. apoi în lac si ratoi (60. V. tradat de sotia necredincioasa (AT 318). 38-40). linte. caruia "îi stearsa o palma zdravana în :vazul tuturor oaspetilor". iar la urma în lac si ratoi (86. .aculos cu care va pedepsi pe cei doi (60. diavollJl în vultur care îI urmareste. 233). 1. baiatul prefacîndu-se în taur. baiatul se preface în inel. "o dat' s-a dat peste cap. 217). s-o facut un baiet de tîgan c-o scripa". 167s 169). pe cînd diavolul se preface în peste mare care alearga dupa pestisor. rînd în biserica si calugar. 70-71). p. ca sa scape de razbunarea lui Stati-cot. 216. A doua oara.. -iar cînd . 37-41). Urma galbena. p. altu giuca" (5. 497-594). p. apoi în boabe de porumb. mai adesea omorîrea lui. seria autometamorfozelor e diferita întrucîtva. p. Ca sa scape. Dragan Cenusa "s-o dat peste cap s-o facut un soarec" care intra la zmeoaica si fura "raclita" cu ochii tatalui sau. s-a facut un purice" si s-a ascuns în poala fetei acestuia (ibid. apoi în pieptene si padure. inel în degetul fetei. Prefacerea se întîmpla prin simpla dare peste cap. unde porumbelul redevine om. pîna în odaia unei fete de împarat. iar dracii "altu plînge. Autometamorfoza tinteste pedepsirea adversarului. manastire si calugar batrîn.sepreface în cal pe care îl cumpara amantul ei.. peste. La nunta lor. în alte variante. Fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac pe. apoi Jn calugar ca sa spovedeasca fata împaratului care îl avea pe voinic în inelul de pe <:leget i cocos ca sa manînce lintea (7. Tei-Leganat. iar la plata. Zorila se duce calare la nunta lui Sarila. 1. fara ca sa fie totusi obligatorie. altu rîde. Diavolul se preface cocos ca sa le manînce. din care curge însa sînge de îndata ce Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu" asupra lor (ibid. Sotiile zmeilor ucisi se prefac într-un mar "mîndru si frumos" apoi într-o fîntîna. din nou s-a dat "peste cap. în final în doua rate pe un lac (5 a. 247). ucenicul iesind astfel învingator (5. sau în turma de oi si pacurar. p. calul se preface în porumbel.

"calul se pFefacu într-o oaie neagra. Apoi îl palmuieste pe Mezila. Autometamorfoza e practicata de unele animale. Apoi Afin loveste" busteanul de trei ori si se facu un cerb de aur frumos" în care se vîra Dafin pentru a intra în odaia fetei împaratului (32 a. p.253 acestia vor sa-I prinda. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap.nvatat de Faurul pamîntului. Palatele zmeilor care au rapit fetele pot fi facute într-un mar sau într-o nuca si aduse pe lumea alba unde redevin ce au fost. 1. î. p. iar suvita din parul fetei fugare "un codru înalt pîna-n vinetia ceriului" (7. iar calaretul un copilas jucîndu-se" cu tarîna. pieptenele prefacîndu-se în apa mare (86. p. 374). posibila în urma omorîrii prin îngropare 'sau' ardere. naframa "tau de lapte". iar cînd e urmarit. 187-191). "ca n-aveai unde zvîrli un vîrf de ac 1". calul se "facu tarîna. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap si se facu un porumbel" si se aseza în fata caselor zmeilor. 3. Copiii cu parul de aur (AT 707)' Ingropati de impostoare se transforma în brazi (meri sau nuci) . cutea devenind munte. Cele mai multe schimbari le realizeaza calul pentru a-si servi stapînul (v. protagonistul dîndu-se de trei ori peste cap. 4. Cal). 185-186). p. p. apoi "se dete iarasi de trei ori peste cap si se facu o musca si intra în camara zmeilor" ca sa poata spiona. mat ele scapate pe rîu se transforma iarasi în doi copii cu parul de aur . Afin plecat la Doamna Chiralina ajunge la rîul de foc pe care îl trece pe busteanul ielelbr din mijlocul padurii. de obicei pxin pocnirea dintr-un bici. în fuga magica din casa demonului (zmeului). p. Prefacu ti în scînduri si arsi în foc. busteanul "se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc" si dupa trecerea rîului. iar calaretul într-un ciobanas" (7. 118-119). Dupa ce încaleca pe el si îi da pinteni de trei ori. se facu un buzdugan cu totul si cu totul de otel" care se izbeste de diavolul prefacutîn stînca (41. Exista o autometamorfoza mai adînca. Dupa ce sînt taiati. Corespondenta dintre obiecte si metamorfozele lor nu e totdeauna constanta. 39-40). Oglinda aruncata se preface în "munte rîpos" (v. unele obiecte se prefac în obstacole menite sa zadarniceasca urmarirea fugarilor. scînteih~se prefac în miei sau pasari. tesala se preface în stînca de fier. rigurozitatea rituala e pastrata întocmai. apoi chiar de obiecte. 415-416). Oglinda).cu crengile de aur. Si fiindca diavolul i-a furat palosul. Peria se preface în padure deasa. Uneori. "caruta se prefacu iar în bustean". iar sapunul într-un "lac de apa mare" (5 a.

o surcica edusa~de o baba si se preface în fata care a fost (ibid. p. p. de nu te puteai uita la dînsul" care îi multumeste pentru ca l-a facut "din batrîn-tînar" (52. fiind un material cultural. Cînd deschide usa palatului cu cheia. 91). Fata blestemata de tatal ei sa se prefaca în pisica. din împarateasa îngropata de impostoare în fîntîna creste o rachita. 1. Sihastrul "asa de batrîn. apoi sa le stropeasca cu apa. II. caci specificul materialului folcloric ducea de la sine la acest mod de -studiere. Fratele ei îsi face o trisca dintr-o ramura care îsi 'povesteste patania. apoi sa ia cheia din gura scroafei.. îi sta înainte fata ce fusese blestemata sa fie pisica (7. unde cercetarea comparata urmarea studi-erea prototipului sau arhetipului. S-a numit "geografica-istorica" pentru ca variantele se afla raspîndi te pe spatiul uman. adesea neatestat în textele scrise. 1 se mai spune "finlandeza" fiindca au fost mai întîi cunoscute monografiile cercetatorilor finlandezi. ea se da peste cap si redevine sotia mai frumoasa pe care nu o mai recunoaste împaratul (5. baiatul "vede un domnisor tînar si frumos. sa-i ia ciolanele si sa le presare cu buruienile aduse din cîmpul cu florile. metoda a fost practicata independent în mai multe locuri. Pus pe foc. apoi a ramificatii lor arborescente la familia de popoare pîna la ultimele mladite dialec- . p. în locul unde a lasat ciolanele. Din foc într-adevar iesi o scroafa cu cheia în gura. care sînt si cele mai numeroase. Cînd' impostoar~a arunca trisca la pamînt. 459). din solzul aruncat pe geam creste un nuc cu nuci de aur.1. 586-589). 8-10). el are si o vechime ce trebuie determinata macar cu aproximatia unei epoci istorice.254 care îsi spun povestea la curtea tatalui lor (5. la mai multe popoare si conspectarea lor s-a dovedit mai clara atunci cînd e urmarita în contiguitate teritoriala. p. voinicul o bate pîna lasa cheia jos. 1235). Metoda geografica-istorica (sau finlandeza) urmareste determinarea originii si raspîndirii unei povesti prin studierea exhaustiva a elementelor sale componente. Taiat de impostoare. Împarateasa aruncata în fîntîna se preface în peste de aur. cere binefacatorului ei sa o taie în bucati si sa o arda cu un stînjen de lemne. In variantele baslllUlui AT 510. Sugestii fructuoase au venit si din domeniul lingvisticii. p. În fapt. A doua zi. ca-si radica genele cu cîrja" cere baiatului care i-a putut paste cele trei oi (AT 788) sa-I arunce în foc.

Deosebit de vatamatoare concluziilor s-a dovedit negarea existentei unui element component sau a unui tip cînd ele totusi circulau la i .255 tale.· trebuie sa se tina seama de diferenta dintre repertoriul subiectiv .si cel obiectiv. p. P. metoda a fost aplicata de fiul sau. În domeniul basmului. În genere. Balada "Cucul si turturica". Acesta a stabilit metodologia cercetarii monografice în coordonatele ei geografico-istorice în studiile sale despre Kalevala din anii 1883-1885. în evaluarea ariei de raspîndire.a basm ului din care provin toate variantele cunoscute.hotare care au pornit numai de la investigatiile finlandeze publicate în limba germana.prototipul sau athetipul . balada.adica cel consemnat în publicatii sau aphive . începînd cu cele ale lui J ulius Krohn. 1882) în care a urmarit problematica în chip foarte asemanator cu Julius Krohn. În chip independent a elaborat si L. aceasta e abia o schita monografica. daca anumite tari sau teritorii mai întinse nu poseda variante. Kolmacesvki studiul sau despre eposul animalier în Europa apuseana si la slavi (Jivotnîi epos na zapade u slavian. Acest tel este atins prin respectarea cîtorva norme metodologice: a) Cunoasterea tuturor variantelor. În comparatie cu cealalta monografie a sa. Hasdeu. autorul celor mai numeroase monografii. în monografiile despre basmele despre animale Bar (Wolf) und Fuchs (1887. Cronologic. Cel mai sîrguincios a fost Antti Aarne. adica existent macar în vreme~ cînd s-au facu't culegerile.în care apare acest episod final care l-ar fi ajutat în elucidarea vechimii tipului religios A si a celui laic R El afirma ca tipul religios ar deriva din basmul (tip B) cu întrebari si raspunsuri. monografiile lui Hasdeu si Kolmacevski au ramas necunoscute cercetatorilor de peste. Hasdeu omite cercetarea tipurilor diferitecîntec de stea. printre întîile monografii se numara Povestea numerelor (1879) a lui B. socotit fondatorul scolii (si metodei) finlandeze. cercetatorul trebuie sa fie edificat daca situatia provine din lipsa de culegeri sau din starea de fapt a repertoriului respectiv. 2.-istorica tinteste stabilirea formei prime . 567-608). în traducere germana 1889) si Mann und Fuchs (1891). fiind marginita doar la episodul cu întrebarile si raspunsurile. a formelor locale si a cailor de raspîndire succesiva. publicate sau manuscrise. Kaarle KrQhn. Metoda geografica. apoi a locului si a timpului cînd a fost creat. Fiind scrise în limbi putin cunoscute. basm . dar nu îsi fundeaza asertiunea pe vreo demonstratie dedusa din analiza elementelor componente (XXXIV.

se concede ca cu cît variantele se îndeparteaza în spatiu si cu cît se scurge timpul. ele sînt disecate în partile lor componente: episoade. d) variantele orale. variantele vor fi orînduite pe contin~nte si familii de popoare.1tinutului si din dimensiunea si -forma ariei de raspîndire.lafeluritele. forma prima a acesteia fiind alcatuita din Suma formelor prime ale elementelor componente. f) care nu poate fi împrumutata din alt tip. în genere. h) patria .folclorice.rariantele cele mai rotunji te.. c) cea atestata în cele mai vechi documente. b) Studierea varîantelor trebuie coroborata în permanenta cu raspîndirea teritoriala si cu vechimea istorica. cu siglele efi' espunzatoare etc. e) care pare cea mai naturala si mai logica. stabilirea textului prototip. Orînduirea acestora în coloane orizontalecu indicarea prezentei (eventual a formei specia1e)". corob~rata cu î~tîile atestari documentare (literatura antica sau medievala). d) cea prezenta în . pe cît posibil în contiguitate geografica. motive si elemente. Pentru usurarea acestei examinari.256 poporul respectiv. O monografie de poveste are în genere urmatoarele capitale: a) formularea si delimitarea temei. Vechimea aproximativa se deduce din analiza cO. Intrucît variantele difera între ele: adesea cu stufozitatigreu de memorizat. f) împartirea în episoade. e) consideratii genera1e asupra variantelor ca vechime si raspîndire. g) din care pot fi deduse toate celelalte forme locale . g). se diferentiaza mai mult: distanta în spatiu si timp este întrucîtva proportionala cu marimea sc. h) aria laterala conserva forma mai veche: daca o forma se afla raspîndita pe o arie larga. b) istoricul cercetarii ei. alcatuita din initia1a familiei lingvistice (sau a continentului) si el poporului. urmata de cifra care indica nuparu1 de ordine în repertoriul national stabilit de cercetator. motive (sau momente). c) variaritele literare. orînduite cronologic (tiparite sau manuscrise). -iar alta pe o arie mai mica în interiorul celei dintîi. In evaluarea lor. elemente. se trece la reconsti~ tuirea naratiunii în totalitatea ei.pop~are în coloanele verticale da putinta studierii lor amanuntite. acolo unde acestea exista. cercetatorul tine seama de cîteva criterii deduse din specificul productiilor. înseamna ca prima forma este cea veche. iar cealalta mai noua. Forma primara e în genere a) cea cu cel mai mare numar de variante. asezate în ordine teritoriala.himbarilor ce le sufera variantele. Fiecare varianta primeste o sigla. Dupa stabilirea formelor prime ale elementelor.derivata din cea dintîi. b) cea cu aria cea mai întinsa.

Anderson. caile de raspîndire. v. la baza unele credinte populare care cu vremea ajung depasite si dispar din reprezentarile curente. 152-164). conceptia sau practica populara cu ansamblul ei de credinte. Adeptii scolii finlandeze lasa explicarea fenomenelor care au generat o naratiune populara pe seama celorlalti specialisti (mitologi.257 prototipului. subliniind ca abia dupa stabilirea formei prototipului. . p. W. Exprimarea metaforica din unele productii folclorice. Krohn enumera în continuare cîteva modalitati genetice: crearea prin prefacerea sau contopirea productiilor folclorice existente în repertoriul curent. II. II. Materialul international e însusit de fiecare popor potrivit nivelului sau cultural si talentului. multumindu-se cu stabilirea formei acestuia si a loc-uluisi timpului cînd a fost creat. j) variantele locale (geneza si raspîndire) . plina de imagini poetice. 39-78. dimpotriva. n) concluzii. p. K. cu schitarea istoriei basmului analizat. p. 16-167. are model permanent vorbirea zilnica a poporului. decît unde si cînd s-a nascut produsul folcloric cercetat. oglindind conditiile istorice. plasmuirea noilor opere folclorice avînd. cum ar fi în primul rînd o seama de legende si cîntecele eroice. cu locul si timpul de geneza. 508-522). XLII. XXXIII. p. p. m) influenta variantelor li"' vresti asupra celor orale. dainuind doar în tesatura produsului folcloric. Ultimul capitol a fost înteles felurit de corifeii scolii finlandeze. l) contaminarile cu alte elemente epice.· Mai importanta este întrebarea cum. psihologi etc.509). i) epoca în care a fost creat prototipul. Atare separare a cercetarii e arbitrara si nestiintifica. Krohn preconiza stabilirea substratului care a generat naratiunea. k) caile de raspîndire. alaturi de crearea unor productii folclorice pornind de la structura unor visuri sau halucinatii.) (XXXIII. Alte opere folclorice au sorginte realista. îndeosebi din proverbe. dîndu-i pecetea caracteristica pe care cercetatorul o determina prin studierea comparativa a variantelor de la celelalte popoare (XLII. p. trecerea: dintr-o specie în alta. fiindca si folcloristul e dator sa urmareasca fenomenele 'pîna la obîrsia lor: numai cunoasterea adîncita si globala poate genera perspectiva necesara pentru a întrevedea legaturile genetice din filiera atît de complicata a bunurilor culturale (1. "începe propriu-zis cercetarea basmului" (1. 56). opineaza ca metoda geografica-istorica refuza cercetarea originii elementelor din care a fost construit arhetipul.

cercetatorii cheltuind zeci de ani cu migala variantelor ce trebuiau traduse din atîtea limbi. Situatia ideala a consemnarii tuturor variantelor de la toti informatorii care le povestesc nu va fi realizata niciodata si ea nici nu e necesara pentru elucid~rea problemelor legate de geneza si raspîndire. de Vries si The tale of Cupid and Psyche (1955) a lui J. Swahn. care pot oferi cheia explicativa si pe care trebuie sa le cunoasca cercetatorul monografist. pentru ca investigatiile monografice nu au raspuns multumi tor marilor întrebari pe care le pusesera corifeii scolii finlandeze. Anderson. uneori destul de amalgamat.258 3. îndeosebi din cele care au constituit o veriga intermediara în procesul de circulatie. atît prin numarul mare de variante comparate. cu conclu- . sînt monografiile Kaiser und Abt (1923) a lui W. De asemenea. O monografie care opereaza cu variante sub numarul limita e destinata de la început a ramîne incompleta. cu fluxul si refluxul lor. precum si parcelarea în unitati cu un anumit profil epic care vehiculeaza interpretari felurite. apoi disecate în elementele componente si analiza te comparativ pe un registru cu sute de claviaturi. cît si prin minutiozitatea analizei. Exista însa un numar minim de variante. Cercetatorii au semnalat mereu marele inconvenient provenit din lipsa materialelor din unele tari. O prima cauza a fost penuria materialului folcloric: trebuia mai întîi ca toate tarile în care circula basmele propriu-zise sa dea la iveala repertoriul national din toate tinuturile ~heie. Munca depusa a atins proportii nebanuite. Exemplul cercetatorilor finlandezi a fost urmat în scurta vreme de altii si au fost date la iveala un numar impresionant de monografii ale unor naratiuni populare (v. Cercetarea). Die Marchen von Klugen Ratselasern (1928) a lui J. repertoriul unor popoare europene e cunoscut în proportii cu totul insuficiente. Totusi rezultatele nu rascumpara imensul efort. pentru ca numai în acest fel se pot întrevedea caile de împrumut si de transmisie. Acestea trebuie sa provina din toate tinuturile care formeaza în sine o unitate culturala si sa reprezinte toate subtipurile în care s-a ramificat tipul ancestral. a. Puntea dintre India si Europa a ramas înca necunoscuta datorita lipsei de colectii de povesti din unele tari arabe din Orientul apropiat (Siria. greu de precizat fiindca variaza în functie de vechimea si complexitatea naratiunii. Irac) si mai cu seama din Persia. Cele mai de seama.

Anderson nu cunoscuse nici variantele tarilor din vecinatatea noastra (Ungaria. încît ipoteza filiatiei ucrainieni-români-sîrbi e supusa revizuirii. prin Germania. în al doilea rînd ca circulatia snoavei din Franta. Daca în lingvistica rigurozitatea legilor fonetice a permis atari reconstituiri plauzibile cari pot explica filiatiile din marele truncbi indo-european. deci la prototipul variantelor autentice. p. prefacerile si amalgamarile putîndu-se desfasura fara sa lase urme. întrucît aceasta a putut fi precedata de alte forme posibile. iar din Ucraina la români si de aici la sîrbi este mult mai verosimila în urma întregirii lant~lui de variante românesti. tarile slave. ca forma prima trebuie sa fi fost cea mai "naturala si mai logica". întîia creatie a plasmuitorului folcloric în istoria tipului. Aceasta a dovedit. Reconstituirile au mai pacatuit si în urma criteriului. au iesit la iveala si cîteva variante maghiare si turcesti indicate de Thompson în ultima editie a catalogului tipologic (LXXXVII. De aceea. 1931). 182--222). cercetatorul poate merge îndarat pe calea reconstituirilor numai pîna la varianta din care provin cele cunoscute. în folclor procedeul nu _poate avea aceeasi consistenta. Procedînd la o ancheta asupra tipului cu ajutorul corespondentilor. Anderson despre femeia necredincioasa (Der Schwank vom alten Hildebrand. dar între timp. Turcia). pluriepisodice. iluzorie la naratiunile complexe. de asemenea. alcatuite dintr-un singur episod. mai întîi ca snoava e cunoscuta în toate provinciile românesti. Bulgaria. dupa cum a ramas problematica reconstituirea formei primare a celor mai simple. dupa cel german (80 variante). Nimic nu-l îndreptateste sa-I considere pe acesta drept forma prima. Un exemplu elocvent îl ofera monografia lui W. oricîta prudenta si-ar acumula cercetatorul. rau înteles si aplicat. repertoriul românesc fiind al doilea ca marime. ceea ce . el a cunoscut abia doua variante românesti. ceea ce l-a dus la concluzia eronata ca snoava ar circula ~umai în Transilvania. tara de origine dupa parerea lui Anderson. care între timp au disparut fara putinta de a le detecta. p. 405). încercarea de a ajunge la reconstituirea prototipului s-a dovedit. între cele 188 variante. Ion lVIuslea a putut ajunge la 43 variante românesti ale snoavei (LII.259 zii alaturi de realitatea folclorica. în conformitate cu ceea ce atesta particularitatile variantelor maghiare în raport cu cele c~he si germane.

au adus contributii substantiale la cunoasterea basmului popular. de la basmul din realitatea folclorica. oricît ar fi ea de mare. cu atît . abia o parte fiind plasmuiri anume pentru osatura cutarui basm. a originii basmului ca specie folclorica. S-a constatat ca nu corespunde realitatii nici ipoteza corifeilor finlandezi. în genere. ancorate cu un <. deci de la legenda sau povestire la basmul complex si plin de minuni. . aratînd care este calea fructuoasa a viitoarelor studii monografice despre povestea populara (XVI. Atare cercetare trebuie îmbinata cu sondarea bazei etnologice si istorice care a generat specia si elementele componente.-a vazut cît e d~ g. cu prefacerile inerente circulatiei. în fapt. pentru a-i studia legile de transmitere orala. fiind plasmuit anume pentru contextul respectiv.260 presupune ca primii izvoditori au avut acelasi orizont si aceleasi înclinatii creatoare ca cei contemporani (uneori ca si folcloristul care a judecat faptele dupa ceea ce i se parea lui mai "logic". poate servi ca punct de plecare în atari elucidari· si cu cît cunostintele în acest domeniu au sporit. p. potrivit stadiilor în care se esaloneaza. fiindca o suma de fapte individuale. creatorul popular a putut lua aceste elemente din reprezentarile curente (credinte. de la cotidian la neobisnuit. sau din relatarile mai simple (povestiri.eu în a trece zidul spiritualitatii arhaice. în conformitate cu rationalismul modern). 130-142. 159-180). nu ofera viziunea întregului ca unitate si a iesit la iveala necesitatea de a porni de la fenomenul viu. iar cu celalalt în lumea ar. în care si o seama de elemente socotite "veridice" de mentalitatea arhaica au suferit transformari spre neobisnuit si contrastant. va putea fi lamurita problema. cercetatorii vad ascensiunea de la simplu la complicat. atît de controversata. legende). de aici poslbilitatea de a fi detectat unde a fost împrumutat din naratiunea originara. Monografiile întreprinse nu au putut aduce însa nici o lumina. Numai o intensa familiarizare cu gîndirea preistorica si cu cea populara.haica. ca fiecare element narativ a apartinut initial numai unei naratiuni. S-a crezut apoi de catre initiatorii metodei ca dupa ce vor fi studiate monografic tipurile principale. conceptii despre lumea înconjuratoare). asa cum e atestata la primitivi si în preistorie.:apatîn realitatea folclorica. Ultimele cercetari.

fiinte supranaturale sau <fhiar zmei (ibid. 237). fara a se putea ajunge" (LUI. hordo. uneori chiar "îi bat. în timp ce Murgila e sotul lui "care face calea opusa si ajuta soarelui sa coboare pe tarîmul celalalt". p.. Miezila si Zorila sînt trei luceferi care lumineaza. sau "doi tauri frumosi care se gonesc unul pe altul. p. Ei au fost trei frati care s-au batut de la o camasa facuta de mama lor si cerul i:a despartit pe vecie (LUI. p. îi omoara. Zorila si Murgila se mai numesc cei doi boi care arunca soarele cu coarnele lor de la apus la rasarit. învingînd totdeauna Zorila. hordo.261 Miezila v. 223-224)~ Mai frecyent. înaintea omului" (LXV. îl dau jos si încep a rîde. Miezila si Zorila sînt încpipuiti ca cei trei purtatori ai conacelor de noapte. al' doilea la miezul noptii si ultimul în zori. Murgila Mit v. Miazanoapte (Miez-de-noapte. gigantici. cel dintîi seara. 542). 224). Miezila si Zorila sînt cunoscuti si sub alte nume: De-eu-seara (De-eu-vreme). îi sar în spinare. Zorila ar fi un bou care poarta soarele. oameni sau animale "mari ca niste clai". . iar Zorila de a lungi ziua. Au înfatisarea unor oameni obisnuiti sau mari si puternici care se pot face nevazuti. Ei mai sînt închipuiti ca fiinte silvestre cu înfatisari urîte care sperie pe oameni. pe alocuri însa femei. p. Ei calatoresc mereu de la rasarit spre apus. Legendele îi înfatiseaza felurit. Cel ce merge foarte repede îi poate ajunge si îl poate vedea pe Miezila "ca o bute hornonaind. dar în alte parti se afirma ca "Zorila si Murgila veniau si furau fetele in zori si-n amurg" (LUI. Noptila) si Zori-de-zi. îndeosebi Murgila si Zorila sînt aratati ca "niste fla~ai mari. Zorila e boul baltat care "caIatoreste de la apus spre rasarit si ajuta soarelui sa urce pe tarîmul nostru". Ei au putere numai pîna lacîntatul cocosilor. p. sau "un fel de boi mari si puternici care se lupta amîndoi". altceva nu-i fac". Pisica Murgila (Serila). Ei sînt de obicei barbati. Murgila. îi manînca". care cînta 'noaptea prin paduri. Legenda Motan v. Murgila are puterea de a face noaptea mai lunga. Pot fi vazuti ca oameni mari si urîti sau momîi felurite. Serila. pe cînd Murgila un bou care "duce luna". cînd întîlnesc vreun om. 223).

plecat în cautare de foc. Miez-de-noapte si Decatra-ziua. apoi cînd se întoarce cu un taciune. al doilea "ca-m rag oile în strunga si mieii pin stîna". 302 si 303. îi leaga de cîte un copac. dezlegîndu-i. si cînd oi trage cu arma. Cînd împaratul anunta ca i s-a furat fata. întrucît el a prins-o cazînd din vazduh (5. p. I. dacînd eu. iar De-cusara "era mai mult mort de cînd era legat" (32. Crîncu îi leaga pe rînd. vînatorul codrului pleaca sa aduca foc din muntele departat si e oprit pe rînd de De-cu-sara. Miezila si Zorila apar în rolul lor de a purta cele trei etape ale noptii si protagonistul basmului îi leaga pentru a lungi noaptea. fara sa se întîl~easca unul cu altul. 330-333). aud!" ZoriIa-zori-de-zi era ochitor neîntrecut: "eu cîn trag cu arma. Ei mai apar si ca trei frati îndemînatici.262 în basmele fantastice. p. Murgila. dar Petrea Fat Frumos se duce pîna la vîlva taia zarita din vîrful copacului si se întoarce cu foc. asteptînd sa i se termine camasa începuta. Miezu-noptii si Zori-de-ziua "ca lui i-era frica sa nu se faca ziua". întîlneste. Ei vin pe rînd la mama lor. Crîncu. singurii în stare sa readuca fata furata de diavol sau zmeu. aud ce este si su pamînt. daca e o lacusta pa toarta cerului. l-am facut praf!" Cei trei izbutesc sa scoata fata de la diavol fara sa-i simta si Da-cu-sara o ia de sotie. p. Miez-de-noapte avea un auz neobisnuit: "daca pui urechea la pamînt. se iau la bataie. prindea capra din fuga cea mai mare. 410-419). 278-282). pîna ce mama lor îi împaca. si pa pamînt. umplea burdufu si-i dadea drumu tot vie". îi dezleaga pe cei trei (60. Petrea Fat-Frumos. II. Calin-Nebunul pleaca spre zarea de foc din departare si leaga pe rînd pe De-cu-sara. pe rînd pe MieziIa-miez-denoapte si pe Zorila-zori-de-ziua carora le cere foc si fiindca nu au. 42-43). dezlegînd pe Miezila si Zorila (5. Cînd se trezesc la ziua. mama lor le gateste o camasa din pînza uitata si le da sa manînce mîncare uitata. Da-cu-sara era alergator neîntrecut: "cînd fugea. o jîpuia. La înapoiere. III. nu mai misca niminea. fara alta motivare decît "azi nu poti". în chip similar. aratîndu-Ie ca sînt frati si ca trebuie sa aduca fata împaratului. . p. o mulgea încît nu simtea. încît fieca~e adoarme pe rîn'd. mai cu seama în unele variante ale tipurilor 300. Miez-da-noapte e tot în tacere. cerînd "ceva sa manînc si eu sa ma duc sa-m vaz de serviciu meu". da fiecaruia cîte "o bucat' de carne s-o bucat' de turta". Cel dintîi se vaita "ca rag vacile pin ocoale si ghitaii pin strunga".

p. dovedind ca bîzîie "nu de rîs. 371). Sarila coboara pe tarîmul celalalt. omoara zmeii. dar el e lasat acolo.2~ ~ Prin extensiune. III. însotit de Miezila cu conditia "sa nu-l puie la nimica greu". p. 99-107). 67-81). pleaca el. SariIa. p. Sfarma-Piatra si a eroului principal din celelalte variante. 288 *). Fiindca numai Zorila era nazdravan. luna si soarele si cei trei frati primesc de sotii fetele împaratului (60. omoara zmeii si elibereaza cele trei fete ale împaratului. alungîndu-i pe cei doi frati tradatori (3. dar ea scapa si ei se palmuiesc. 72-77). Se multumeste sa-si alunge fratii (86. Serila nascut seara.a. iar cel ~are izbîndeste. 374). pîna ce mi se umfla ochii. elibereaza· pe rînd stelele. Aripa-frumoasa se lupta pe rînd cu zmeii la pod.) nu le spala cu saptamînile din casa nu te scot niciodata". se arata ca m. Ei pleaca în cautarea celor trei fete ale împaratului. Ei sînt trei frati. ci mai de graba de plîns" (47. într-o varianta moldoveneasca a basmului Ar 301 B. în alta varianta. fiind parasit de De-cu-seara si Miez-de-noapte. Miezila si Zarila sînt trei frati cate îndeplinesc rolurile lui Strîmba-Lemne. patru ori pe zi te dau afara din casa" (ibid. laudarosenia m. în alta varianta. va primi fata lui de s~tie.umit si Aripa-frumoasa). pe cînd "la tîrg nu-i de noi de trei. 'Miezila si Zorila îndeplinesc atributiile altor personaje. în unele legende-snoava. ramînînd urmasul împaratului (79. în basmele despre animale. cei trei frati. furate de zmei. 372. 49-63).. e zdrobita de om. budeie. iar ciuveiele (berbinti. Miezila la miezul noptii si Zorila dimineata (acesta p. Zorila coboara dupa fetele furate pe tarîmul de jos. LXXIX. Ele prefera satele de munte. Iata de ce sînt asa de înholbata" (47. Musca. Zorila înfrînge pe zmei si revine cu cheia raiului si lumina soarelui. e pedepsita. galeti s. "Rîd de ma prapadesc. e scos de un corb si devine mostenitorul tronului. ar avea ochii holbati de prea mult rîs: se pune pe obrazul oamenilor. SariIa. Murgila. revine cu fetele care sînt scoase cu "leaganul" de ceilalti frati. acestia dau cu palma s-o omoare. care pleaca sa readuca constelatiile furate. Miezila si Zorila sînt trimisi de împarat sa-i aduca ch~ia raiului si lumin~ soarelui. . p. p. p. unde femeile "nu spala blidele cu zilele. Laudîndu-se catre un tîntar ca face oamenii sa se palmuiasca. p. E scos de o pajura careia i-a salvat puii de la balaur si îsi gaseste fiul porcar iar sotia gainareasa.

se preface m. p. uneori e invocata drept marturie a pseudoveracitatii: "De cînd se scria musca pe perete .. în formulele initiale. p.mincinos cine nu crede" (41.Degetel etc. 51). Dumnezeu preface o hergihelie de cai. p. III. la sfatul ciocîrlanului pe care încaleca (85. Ca sa spioneze zmeoaica ai carei fii i-a ucis în lupta.. 1228). p. asezîndu-i-se pe nas (LXXXIII. pentru a iesi din încurca. 31. LXXXIII. p. I.se preface în m. Apoi intra în gîtul unul lup pe care îl tortureaza. (60. de unde sperie o ceata de hoti. dîndu-se de trei ori peste cap. 62). "si se baga pe gaura de la încuietoare si începu a zbura . o turma de oi si o cireada de vaci în m. eroul se preface m. . joaca rolul albinei de a-l ajuta pe erou sa ghiceasca fata cea mai mica a zmeului dintre cele trei.tura. 80).264 M. Cu totul sporadic. p.Mai .744. caci ea v-a omorît barbatii vostri si feciorii mei" (60. Puterile zmeului se afla cu totul rar în doua m. (AT 302).. 387). p. v. (AT 700) . "S-a dat Michiduta de trei ori peste cap si s-a facut musculita". 499. în casa unui popa zgîrcit. p. . acestea locuind într-o rata etc. Eroul mic cît bobul . 547). Pitic). m. III. pe care le vîra într-un corn si îl da drept simbrie servitorului care i-a pascut 9 iepe (52. adapostindu-se dupa o ciuperca. Dragi nurorilor mele! prindeti musca aceea. apare întîmplator si în ul}e~me / propriu-zise. de unde ia toti sacii cu bani (18.. Pentru ca eroul sa poata ajunge în împaratia Arapuschii.

V. înecîndu-i pe toti (ibid.-53). iar N. 3. 50-'-51). înfatisat de legende dreptîntemeietorul Tarii Românesti.N Negru Voda. Cu acestia ataca din nou pe tatari. dar N.. N. N. gemînd lînga satul numit. 2. folosind formule de recunoastere.V. alungîndu-i peste granita (65.. a trebuit sa fuga dinaintea tatarilor în cetatea Cetatuia. avînd caii potcoviti "cu potcoavele d-andaratele" si-i alunga. Simtind alta data ca tatarii înainteaza pe cursul Dîmbovitei. p. p. Totusi. de atunci. construieste un dig puternic din piei de bivol prin care a "oprit toata apa Dîmbovitei". 59-63).V. Din cetatile Jidova si Gradiste. Alta data. A purtat multe razboaie ctl tatarii. Se stabileste la Cîmpulung si nu se mai întoarce la Fagaras.V.V. spargînd pieile si au pierit înecati toti. crezînd ca e o cetate în fata lor. a ridicat st~vilarele. Gemenea. a întins peste ea un pod de piei de bivol si s-a adapostit cu oastea la Cetatuia (66. se înalta în aer cu calul nazdravan si readuce oastea asupra lor.V. Uneori.p. stînca numindu-se de atunci Piscul . a construit un zid prin care a barat Dîmbovita la Cetateni. Titarii. precum si haiducii închisi în te~nite. si-a ascuns sotia dupa o stînca pe malul Dîmbovitei. . p. iar el a trecut muntii.V. . N.. tatarii erau sa-I prinda. A venit din tara Fagarasului peste munti cu o ceata de voinici sa alunge tatarii. La tîrgul de Sîntilie din Cîmpulung organizeaza masacrul tatarilor veniti ca de obicei dupa prada (66.V. La un nou atac. N. Cere simbrie numai un mînz "flotocos si alb ca oaia" care avea aripi ascunse în par.' . au atacat digul. în timFml noptii. 48. 67-80). N. tatarii au fost alungati de oastea lui N. Silit de multimea tatarilor sa fuga. Tatarii au gasit ascunzisul ei si doamna s-a aruncat în Dîmbovita. Fiindca Dîmbovita avea apele mari. nu poate rezista repetatelor atacuri ale acestora si intra sluga la un crai de peste munti ca sa-i pazeasca herghelia de iepe. iar peste lac a întins un pod de piei de bivolla casele sotiei din Malu Doamnei. 1. 'Tatarii navalitori si-au pus tabara chiar în albia secata.

31). în toponimiaregiuniiArges-Dîmbovitase întîlnesc mai multe denumiri cu N. p. p. de un'de vorbea cu sotul din cetate' "prin ajutorul buciumului" (ibid. numit de atunci Valea Doamnei.p. p. (68. iar din Coltul Doamnei deasupra acelei vai s-a aruncat cînd i s-a parut ca sotul ei a fost omorît de tatari (ibid. 4. 66-67) . Ea îsi avea locuinta în muntele Doamnele.V. Zgriptestî.V. în toiul tîrgului.V.. p. 51). cetatuia din Schitu-G~lesti (65. a facut un tîrg "de scule femeiesti. manastirea Tataresti de pe Teleorman (66.V. Multe legende povestesc chinurile si moartea tragica a sotiei lui N. 77-78). p. Aflînd de întoarcerea lui. biserica din Dragoslavele. p. i se atribuie o sumedenie de întemeieri de sate prin danii: Botesti. 51. XIX-41). Acolo a taiat pe paharnicul care îl radea fiindca i-a cerut sîmbria tocmai în pribegie. ca rasplata. ea a fugit pe un afluent al Dîmbovitei. 56-60. Alta data. 63). 232). p. a fugit spre Banat si a poposit în Obîrsia-Closani. Dobresti.. (68. Negresti. a ordonat distrugerea bisericii Sîn-Nicoara.V.266 Doamnei (ibid. manastirea Vieras. s<. i-a dat hrisov de stapînire asupra satului (39. N. p. în Domnesti si-a facut conac în trecerile sale de la Cîmpulung la Curtea de Arges (66. p. Tiganesti. 55-56). 67-85).V. 5. ca sa vie femei din Moldova".V. dincoace de brazda Moldovei. biserica din Corbi. Furesti. voinicii s-au repezit si si-au luat neveste moldovence.hitulsi palatul din Cetateni.V. . Ca sa nu fie prinsa de tatari. iar la întoarcere i-a taiat. 64-82).V. 60). ea fuge si se îneaca în Rîul Doamnei în dreptul satului numit de atunci Domnesti (99. N. zidita de sotia lui.. Lui N. p. Ea a construit O biserica "de legea ei" în absenta lui N. Priboieni. cetatea di~ Dragoslavele. Un om l-a trecut în spate "legat la oichi" peste apele Cernei si. cetatea din Rucar etc. a adus porumbul din Tara Ungureasca printr-o stratagema: s-a dus acolo cu o suta de curcani pe care i-a îndopat cu porumb. 7. p. VI. (66. Cînd au venit moldovenii cu oastea sa le elibereze. 6. Ca sa populeze tara dupa ce a alungat pe tatari. N. femeile n-au mai vrut sa plece de la sotii lor (65. S-a înecat în vreme ce se scalda cu voia lui N. punînd tunurile în bataie înainte de a fi terminata (66. p. 238-239). N. Mai numeroase sînt constructiile ce i se atribuie: cetatea si palatul de la Cetatuia. p. 65. 47-48). apoi manastirea Negru Voda si cetatea din Cîmpulung.. scotîndu-Ie boabele din gusi pentru a le semana (65. N.V. 54-55). p.

pietre scumpe. în cuta din cetatea lui N. ar fi ramas multe comori. acestia se revolta si Mircea îi decapiteaza.V. N.V. "a pus oale cu bani si peste ele a tencuit. De asemenea. a avut frate pe Mircea Ciobanasul. 69-74). 9. ascunse înca în pamînt.V.V. dar Mircea îi arata dovezile de frate si e gratiat (65. dispune sa ia o parte din turma. iar doua sa le dea stapînilor.V.V. Cînd N. . "sunt ascunse comorile lui Negru Voda: felurite odoare. vrea sa-I spînzure. 83-84). p.267 8. mai multe care de bani". De la N. N. ca sa nu se cunoasca". fara sa-I cunoasca. iar în clopotnita din Schitu din Cetate "au fost comori". p. în pestera din cetatea lui N. Dar locul unde sînt ascunse "nimeni nu-l poate sti" (65.

O. el sedea numai ca un sfînt" (52. Fiindca lauda toate lunile (Ar 503). el o înjura si ea devine însarcinata. 1174). p. Ea are "trei fete (oite)" care deschideau usa numai la vorbele ei (35. în basmele despre animale. care nu i-a fatat sapte ani. dar a cerut în schimb de la Dumnezeu ca atunci cînd va lovi ciobanul cu piciorul. Dumnezeu si Sf. naste un baiat nazdravan. o o. ramîne în urma de turma. r . acesta sa moara. desi stia ca atunci ea va muri. îi învie si pe ei. o. p. Un om lasa în padure o. p. Ducîndu-se la biserica. Dumnezeu nu s-a învoit. 56-60). O. p.la strunga. singura le pastea. rîde de diavolul ce întindea pielea cu dintii ca sa poata scrie pacatele oamenilor si devine si el pacatos. Dupa o legenda. oaie si îi dete cu piciorul. singura facea brînza. 1192). Peste noua luni.o Oaie. 128-130). aceasta frige pe cei doi frati mai mari (AT 1137). 88). Cînd lupul vrea sa o manînce. Cîteva variante ale tipului AT 123 au ca protagonista o. în basme. q. Ciobanul îi zice "bîr. vulpea îl obliga sa jure. o. cerîndu-Ie sa deschida numai la vorbele ei (86. p. devine nazdravana si e înconjurata de o turma mare de o. Cel mai mic scapa dupa sfaturile o. a baiatului într-una nazdravana. O. III. 1. apare sporadic. o. Un om sarac pleaca în lume cu o o. apoi moare (4. Il învie întîi pe Petru. acesta cere sa-i învie si fratii de cruce. lasînd ciobanul sa fie mai mare _peste ele (52. seamana pe lunca oasele mielului mîncat si acestea se prefac într-o turma mare. vroia la început sa dea o vadra de' lapte.366367). Uneori. p. o. cu laba într-o despicatura. e nazdravana si închide usa bordeiului în care se afla cele doua miele. unde ramîne prins (12. La sfatul ei. 532-533). nazdravana nu mai vrea sa vîre o. p. Petre (Ar 301 B). oaia ramase îndata grea". Fiutu Oii (60. se prinde frate de cruce cu vulpea si cu lupul. dimpreuna cu Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. Cînd ajunge cu turma la Mama Padurii. vede "batista picata cu sînge" si pleaca în cautarea lor. pe care ea "le mulgea. Petru prefac unicao. Zmeii îl omoara. Naste un copil nazdravan.

198-207).346). ascunzîndu-se în piele de berbec. 74). Abia cînd rîde fata împaratului care nu mai rîsese pîna atunci. nazdravana îsi hraneste stapînul. 502-506).. Ciobanul ramîne cu bîta în mîna si cu buzele umflate" (60. p. le aduna si contribuie la învierea lui (5. Pentru ca fratele mai mic a ridicat în brate o. Dumnezeu si Si. din copilul ars sare o scînteie în tarîte si o. IV.. p. dar toti cîti îi ating lîna. II. se desfac toti cei lipiti de berbec (52. 481). Probele petirii). Dracul (zmeul) momeste copiii la curtile lui ca sa le dea în schimb pe turma lor niste o. Unul din fratii saraci doreste sa aiba o turma de o. baiatul pleaca cu berbecele. aceasta îl ajuta sa aduca Iarba si apa de pe lumea cealalta si e rasplatit de stapînul lor cu cornul abundentei (84. 1232-1235). Drept recunostinta. împreuna cu celelalte animale nazdravane rapune balaurul din fîntîna (AT 300).269 nazdravane. p. p. îl duce în lume. 1193). O. Dar fiindca ciobanul nu este ospitalier cu binefacatorii lui.. berbecel' . 1023-1024). p. Baiatul care a slujit un an de zile pe o mîna de orz. II. cu lîna de aur (AT 1137). în alta varianta. p. sihastrul îl daruieste pe baiat cu cornul din care vor iesi cirezi de vite (ibid. decapitate care se prinde la loc si o. Temporar.. p. scuturînd din ureche "o masa si i-o dat de baut si de mîncat la stapînu-su". "oile sbrr! se fac cioare si se înalta în vazduh .. berbecul îi ducea copilul în coarne ca sa-I alapteze (52. o pierde la un popas. actantii din basm sînt metamorfozati în miei sau berbeci. fiind ciugulita de un cocos. ale unui sihastru. p. apoi revine la sihastru. Cel mai mic scapa vîrîndu-se în pielea unui berbec (5. caci mergînd la locul indicat. Cînd stapînul este taiat în bucati. Un baiat izbuteste sa pasca cele trei o. Pentru ca i-a pascut o. afla "o turma mare de oi si numa a lui îs oile" (5. 37-40). (AT 750 D). . o.. Dumnezeu darui este omului sarac un miel care la comanda "scutura-te. p. Copilul fugit cu sora-sa în padure de tatal canibal bea apa dintr-o urma de berbec si se preface în berbec. II. o. în unele variante ale basmului AT 563. p. se lupta cu el si omul se întoarce teafar cu turma (ibid. din lîna lui numai aur" (5. 1162-1163). I. fiindca saruta capul o. Fiindca un berbec îi omoara cocosul. Dupa ce sora-sa este înecata de o servitoare care îi ia locul. scoate numai aur din el. învie.. Petru calatori îi îndeplinesc dorinta. tigaie. ramîn prinsi de el (AT 571). iar cînd Mama Padurii face un lup de fier din firul ei de par. apoi îndeplineste sarcinile grele primite de stapîn (v. o.

împarateasa afla ca N aranza "seaman pe lume n-are . Acestia sînt taiati. care o manînca a fatat "un berbecut si o mieluta cu lîn~le de aur". îi da împaratesei acelasi raspuns (89. o. De la ea. 72-73). Cînd e trimis sa le pasca în interiorul unui loc îngradit cu zid. pe care o duce de coada. Doua scîntei sar în faina si o. 3000). Uneori. Copiii cu parul de aur în peripetiile lor (AT 707) sufera si metamorfozarea în miei. pe care i~o daruise o zîna la nastere (81. îi ordona sa-I jupoaie. Dupa ce au fost îngropati. . Ea poate arata unde se ascunde petitorul (AT 329.270 care le-a mîncat. p. Tovarasii nazdravani Ogar v. La instigarea impostoarei. dar din do~a' bucatele de mate scapate pe apa se nasc iarasi "un baietas si o fetita cu parul de aur" (99. 108-114). tiganul crede ca vrea sa-I bea si o omoara cu ciocanul (S. a nascut un miel cu lîna de aur. Popa. p.. Ochila v. Pacala le taie si le arunca peste zid. Probele petirii). vazute sau nevazute. 517). rasar din ei "doi brazi de aur". începe sa behaie de durere.. Vitrega afla de la o. îngrozit. cu puteri miraculoase se întîlneste în cîteva basme fantastice. Tiganul a primit de la nas o o. 709). O. p. ca fata persecutata a scapat de la moarte si are un copil.nici sub luna. în care IV. 5839). Ca sa faca stapînului o carare cu o calcatura moale si una tare. le cînta din fluierul fermecat încît joaca tot timpul în loc sa pasca. Un mat al mielului se preface în copil (ibid. iar acestea arse. Cînd o. Doi hoti vor sa fure tapul popii si banii din biserica. oaia îl va bea. are puterea ·de a chema patru zmei care îl slujesc pe stapînul ei. nici sub soare 1" Dupa ce e crutata de calau si primita de zmei ca sora lor. putea vedea cele mai îndepartate lucruri si fiinte. care îi arata pe cea mai frumoasa femeie (AT 403. o. Cel mai adesea. . 84-85). Hotul. 5860). si le asaza alternativ cu spinarea deasupra si dedesubt (S. o preface în pasare (42. În snoave Pacala cioban la o. p. Baiatul . Un român îi spune ca daca o va chinui. 1024). p. mama vitrega are o o. v. Cîine Oglinda. brazii sînt taiati si prefacuti în scînduri. Dascalul îl duce pe preot cu sila la biserica si îl arunca jos. . Fata împaratului poseda o o. crezînd ca e complicele cuberbecul. Pacala taie o. fuge (S. ' .

. Dintre cei trei frati care petesc pe fata împaratului. într-un basm aromâ. p. Un om care-i stia însusirile. p. Eroul spinteca boul nazdravan. apoi rata si ia cele doua o. 148). Baba coace o. aceasta se preface într-un "munte rîpos" (LXXXIII. alaturi de alte animale. p. fugarii fura din casa zmeului un urcior. Balaurul intrat în tînara sotie (AT 507) a lasat în ea trei o. în alt basm aromân. Dar o. lupul sare pe fereastra si se apropie de el. "Pe locul cela s-a facut tîrg asa de frumos si o împaratie mare" (52. o. puterile zmeului (AT 302) se afla în o. era necunoscuta si oamenii "ca sa se oglindeasca aveau în casa cîte-un ciubar plin cu apa". p. Acele oua sînt puterile mele" (3. pe vatra. "ce arata pe cine doreai" (41. Aripa-frumoasa afla ca este un "viteaz mai mare" ca el. Uneori. l-a scos din lada si o. 77).nist sa-i aduca o.271 a primit-o de la nasul sau Hai-Hai din fîntîna (AT 325). contine blestemul care a prefacut orasul întreg într-o moara.141). un o. salvînd cei doi soti (86. I. 522). p. Dupa o legenda. Piticul frate de cruce le scoate. si o. se asaza pe vatra focului. ' în basmele despre animale. o. la miei (ibid.n. un pieptene si o o. Cînd arunca o. sporadic. doar "îti arata o oglinda si-ti ia puterile si frumsetea" (60.356). 40-43). Ou. I. e în stare sa ia toata puterea voinicului. apare ca personaj principal. I. "s-a facut apoi soarele p~ cer" (52! p. III. unul avea o o. nazdravan era închis într-o lada. într-o Iadita de sub prag "se afla trei oua. p. p. Pentru a-i lua sotia frumoasa. Cînd înnopteaza în casa straina. p. dispare blestemul. explodeaza. împaratul îl trimite pe protago. în basme. p.73). sare din lada în capul împara- . Saves ajunge într-o tara unde o. unde a fugit sotia în piele de broasca (AT 402).991). înapoia lor. 411). Alta o. Puteri). o. explodeaza si e socotit de acesta detunatura de tun (5. din care s-ar fi nascut balauri. orbindu-l cu cenusa (5. iar la venirea proprietarului. Cînd eroina trînteste unul de pamînt.20). de aur. o. se poate transforma în obstacol. pornite în calatorie (AT 130 si 210). fratele este momit de soacra asasina (AT 707) sa aduca. între altele. 140).420). p. o. în unele variante. p. cu care îsi încarcase corabia tot atît aur de la împaratul acelei tari (33. se uita la nevoie în ea si cei patru zmei apar dintr-odata pentru a-i îndeplini orice dorinta (18. (v. Saves primeste pentru o.

soarecele sparge o. Aceasta începe sa-I boceasca si i se asociaza la bocit pe rînd poarta. O. p. p. Gaina nazdravana oua în fiecare zi si o.419)..272 tului.140). stigletul si fîntîna (52. 280). scroafa. Ridicîndu-se de pe el. _ în povestea cumulativa AT 2022 B. Voinicul plecat dupa Ileana Cosînzeana primeste un o. Batrînul daruieste voinicului un o. vite pe car~ le da apoi ca dar finulul la nunta acestuia (52. îi sta gata calul însauat. I. 429). deoarece aflase ca tatal baiatului era fratele lui si suma reprezenta partea lui de mostenire (82. de argint. p. din puica iesita ~gonisind porci. stapîne Constantine?" (5.. p. în care se afla un cal nazdravan si haine (7. Un boier ofera o suma enorma pentru el. Gaina). omorîndu-l pe loc (LXXXIII. Finul refuza o. învîrtea . 95-98). apoi un o. p. 411). Iepurele nazdravan învata pe stapînul lui sa arunce în sus o. clocit de el (52. Acesta îl duce înapoi si-l pune sub closca. scumpe sau de diamant (AT 567 v. gata cu palosul si hainele de aur" (7. luat de la niste copii care se certau pentru el. de aur "cînd îl. de cal. p. babei. p. ~i. p. primit ca dar de la nas. gasit. copacul.p. Se îmbogateste succesiv. bostanul se rostogoleste pe coasta si stîrneste un iepure dintr-o tufa: tiganul crede ca a fost mînzul iesit din o. 139). Unui flacau îi vine norocul printr-un o. o vinit tri oameni de fier: Ce-i. "Cînd 1-0 aruncat. în snoave. fermecat din porumb preface zmeoaica în femeie obisnuita (52. .426-427).992). între degete. tiganul cloceste unbostan despre care i s-a spus ca ar fi o.

se înduioseaza si-i binecuvînta sa traiasca în pace (52. p. stînca si apa. p. Dupa legende. dîndu-i sarcini grele (v. iar mama lor i-a blestemat sa se prefaca în p. "pe muntii cei mai înalti" (44.. p. Ei adulmeca înaintea lupului care n-ar avea Ihiros~ împartindu-si apoi prada (52. fug amîndoi. Scapate de urmarire. 444-445).. O p. peria si naframa. La urma. p. P. într-un basm despre animale. uriasa are copii cu un zmeu. Se împrieteneste cu fata p~ cu care apoi fuge (7.443). CI. Hamesiti de foame. ea nu mai îmbatrîneste niciodata. vulturul îsi îneaca cei doi pui cînd îi promit ca ei îl vor trece peste apa cînd va fi batrîn (AT 244 C*). Îl trece peste apa numai pe al treilea care nu promite. aducînd cu ei turbarea pe pamînt (ibid.320). dar ei arunca peria.p Pajura. f~garele arunca cutea. Cînd acesta se însoara. la urma un copil cu un pamîntean pe care îl iubea mai mult decît pe ceilalti. 144). O p. sa se dea în vileag: "eu aicea fac fete frumoase si feciori frumosi" (5. fata. cînd ajunge la 30 de ani. din slujba unei babe fura o fata de împarat pe care o va elibera eroul care o sileste pe p. îi persecuta sotia. p. reîntinerind (LIII. Ea izbuteste sa rapeasca fete si sa le duca la mari departari. Aceasta le urmareste. Initial au fost copiii unei vaduve. Apoi amîndoua fug de la curtile p. e pasarea puternica din basmele fantastice.293). O p. Vulturii singuri se pot ridica pîna la vîntul turbat. care însa îi doboara. se aciueaza o' fata fugita de frafele incestuos.-p. are o fata care se împrieteneste cu o fata fugita de fratele sau ce vroia s-o ia de nevasta. P. p. I. cutea si pieptenele ce se fac codru. fiindca izbutit sa fure crucea de la "fîntîna lui Iordan". . pe care eale îndeplineste cu ajutorul sotului. II. La curtile p. p. 113-123). "ca si eu voi avea copiii mei" (52. mîncau aluatul de pe lopata.443). Sarcini de pierzanie). p. se duce si se scalda în Iordan. p~ îi urmareste. 154).

II. p. III. ·c . P. în alt basm. p. 378). eroul îi da cîte o daraba de carne sau pîine. 969). p. sau un inel care îi îndeplineste orice dorinta (5. unde o creste alaturea de puii lui.si de atunci ar fi ramas corpul omenesc cu atari adîncituri. p. La fiecare întoarcere a capului. 490). p.cresc doi paltini (LXXXIII. p. arunca în fîntîna pe cealalta. mîncîndu-i toate vitele.ce plîngea si o duce în cuibul sau. dupa ce i-a pregatit o merinde fabuloasa: 12 care de carne si 12 cuptoare de pîine (79.128) etc. p.552). 45-46). 703). din care pot iesi. apoi se îneaca si ea. diavolul se preface si în vultur <ca sa poata urmari pe fostul ucenic prefacut în porumbel (LXXXIII. în vultur se afla ascunse puterile zmeului (AT 302). 152). Un vultur rapeste o fetita . p. Aproape de iesire. cirezi de vite (85. 3-4). vulturul apare ca auxiliar de seama al eroului. se termina proviziile si eroul îsi taie o bucata din talpile picioarelor . daruindu-i un mînz nazdravan "de la iapa babei de la Breaza" (42. Cel mai adesea. 140). sfatuindu-1 sa ceara "margeaua de dupa masea" care de asemenea îi îndeplinea orice dorinta (60. p. p. Trei vulturi previn pe tovarasul mirelui de nenorocirile ce îl asteapta (AT 516. 87). Un vultur urias ramîne singurul supravietuitor dintr-un razboi cumplit al animalelor (AT 537).sau si din pulpe si de la subtiori . Din ele . Rareori. Vilis viteazul îl învinge cu usurinta (81. Fiindca i-a dat de mîncare un bou. în mai multe basme.scoata carul (LXXXII. In chip similar îl ultima si eroul la lipeste la loc un fluier de aur (52.274 p. 87). p. 12. p. 18 burdufuri cu apa si 30 berbeci (61. mai rasplateste pe erou pentru uciderea balaurului ce-Î mînca puii. el hraneste un copil lepadat într-un pom pîna devine flacau (LXXXIII. Sileste pe un om sa-I duca acasa si sa-I hraneasca. la dorinta. II. pîna ce devine mare si e petita de fiul unui împarat (59. vulturul îl duce pe Trifon habauculla tatal serpilor. p. de unde ia(79. p. vomita bucaturaduce pe Solomon si-ocer. p. ~. îl scoate pe tarîmul de sus. sau ca sa se poata coborî prin turnul înalt care a crescut în jurul copilului promis lui ("nestiutul" de acasa) pentru ca i-a ajutat tatalui s3. p. Uneori. 224). scoate de pe tarîmul de jos eroul lasat acolo de ortacii infideli (AT 301 B). 1. p. îl duce în împaratia lui unde îi da "nuca seaca dintre capatîie". Uneori. 81). printre animalele-cumnati (AT 552) se întîlneste si vulturul care îi arata unde se afla nevasta furata de zmeu (60. Drept rasplata. p. 194). într-o varianta a basmului AT 325. Eroul omoara balaurul care îi mînca întotdeauna puii si drept rasplata.21-30).

Pacala. asa cum le consemneaza culegerile de snoave. 172). Ciclul P. tot vulturul îl sfatuieste cum sa o recapete. ajutîndu-i sa scape de oprimari sau razbunîndu-i fara crutare. vulturul ajuta Cenusereasa sa aleaga sacul de bob (79. apoi spioneaza din zbor manevrele armatei ce vrea sa elibereze fata si o ataca cu bolo' vani (5. în jurul lui P. 212). 1143). Doar episodul cu împartirea mostenirii parintesti ocupa locul prim în însiruirea naratiunilor. El partineste pe cei asupriti. Aci li se punea la fiecare pe spate cîte patru saci plini cu faina. în Transilvania. vine mereu sa manînce pe un flacau. prefacîndu-1 în mît (5. singura mostenire a celor trei frati. dar e învinsa de o paunita. 1. lup si urs. El vinde vaca unui copac pe care îl taie si gaseste la radacina lui o comoara din care ia numai pretul vacii. ajutata de vulpe. a caror înlantuire are o slaba intentie biografica. Erou predilect al snoavelor românesti. La moara Ilenei Cosînzenei p. Fratii revin si duc comoara. Apoi se înaltau în sus si duceau faina la palaturile Ilenei" (59~ p. O p. La urma. 3000) începe de obicei cu împartirea unei vaci. cunoscut si sub alte nume: Pepelea. p. O p. e omorîta cu o buruiana (52. cu inima deschisa si în acelasi timp abil sa faca fata situatiilor critice. Incidental. Iana:. P. II. iar cînd aceasta e readusa la curtea tatalui. tot la doua saptamîni opt pajure uriase si se lasau din zbor la moara din prapastii.' la acela va ramînea. împart galbenii cu . s-au ciclizat o seama de episoade. deoarece ele pot circula si independent. p. rapeste fata unui împarat pentru stapînul ei. II. "veneau de la curtile Ilenei. vulturul schiop e calauza sotiei care îsi cauta sotul (AT 425) pîna la curtile acestuia (52. ea o rapeste iarasi în zbor. 14). Cînd sotia necredincioasa i-o da ibovnicului care îl preface în cîine. P. p.221-229). mai rar Ivan în Moldova. desi pe alocuri e înlocuit cu cel despre cei trei frati orfani în cautarea unui stapîn.956).275 Un vultur rapeste pe rînd copiii împaratesei pe care-i ducea la vizuina lui (82. p. Cei doi frati îsi fac grajduri de bîrne.82). Decid sa construiasca cîte un grajd si' în care va intra vaca. Uneori. duc faina. Cînd macinisul era gata. întruchipeaza istetimea populara: omul inteligent. (5. face doar un umbrar de frunze si vaca e atrasa de acestea. p. Vulturul rasplateste pe erou cu o pana miraculoasa care îi îndeplineste orice dorinta (AT 449). p. El e corespondentul în snoave al lui Fat-Frumos din basmele fantastice.

îi înlatura o bîta si calul mort cade pe . iace instructie cu porcii. P. P. la ale carui sunete joaca atît oamenii. Popa mîngîindu-l. scapa rîsnita (usa). sluga pierzînd si sîmbria. taie oile (sau caprele) si le asaza alternativ cu :spinarea în sus sau dedesupt. Acesta îi spioneaza de la fereastra si P. Noaptea -o petrec într-un copac din padure. le scobeste miezul. Preoteasa joaca si ea în pod pîna cade si moare. cum cerea stapînul. în unele variante. apoi cu caprele popii. Se apuca si elIa joc. P. orbeste pe un drac.învinuiti ca i-au schimbat grîul cu cenusa. el le taie si le arunca peste zid. . dar sa le aduca întregi: P.el. îi prinde la jug si aduce cu ei carul. P. îl omoara..celui care se va supara. el descopera casa :spargînd tiglele. batjocoreste pe cei doi frati ai lui P. E trimis la dmp cu o pîine si un cas din care sa manînce. lovindu-i cu calul popii care moare din izbituri si e adus în spate acasa.arate voioase. cît si animalele (AT 592). lasînd bogatiile sau prada pe care le iau cei trei frati. În alte variante. Acesta îl pune sa-i faca un pod de la biserica pîna acasa cu o calcatura moale :si una tare. crezînd ca l-a omorît el. Popa îl trimite în padure dupa lemne. luînd cu sine rîsnita sau usa casei. Vecinul crede ca l-a omorît el si îl pune pe popa în caruta unui pescar (AT 1537). la poalele caruia vin niste hoti sau negustori. P. ia sacul de tamîie pe care îl aprinde dupa ye se desparte de frati. îi dau faina în loc. de unde e doborît cu o lovitura. le taie parte din buza. sau jupoaie vitele si le întinde pieile. facînd învoiala ·cu ei ca sa i se taie nasul (sau trei fîsii de piele pe spinare) . P. P. el omoara dusmanii. un lup si un urs îi manînca boii. încît joaca mereu. . spunînd ca :se numeste "Singur eu" si scapa de razbunarea celorlalti care. unde e proptit în bîte. apoi da cu o bîta în capul preotesei. Trimis apoi la razboi. Popa îl lasa sa faca ce face vecinul. omorînd-o. Apoi intra sluga la un popa care. Ca sa . intra servitor la un bogat ca sa-i pazeasca caprele. parînd ca vor sa rîda. P. rupîndu-si barba si hainele. Dumnezeu îl rasplateste cu un fluier sau cimpoi miraculos. cei de jos fug speriati. apoi îl anina în pomul vecinului. P. Acesta îl arunca jos si. P. 'Cei trei frati fug. rupîndu-i un picior. sau le cînta din fluier. îl asaza pe o scîndura sa pluteasca. Niste vînatori de rate îl împusca si popa cade în apa.276 banita împrumutata de la popa. e trimis apoi la moara dracilor cu saci -de cenusa sa-i aduca faina. Popa care îl pîndea dintr-un maracine. Trimis -cu oile sa le pasca "peste zid". apoi lipeste ia loc coaja.

legînd în locul lui un tap. apoi. Taranii pleaca si ei cu excremente la tîrg. el pleaca cu pielea în lume si o vinde ca buna ghicitoare (AT 1535). P. fiindca nu fereste. popa crede ca îl arunca în apa. P. P. un boier îi palmuieste sotia. momeste pe un CIOban sa-i ia locul. umplîndu-i curtea (sau casa) de gunoi (sau excremente) pe care P. e aratat uneori casatorit. Oamenii din sat. aflînd de atare bogatie. Vazîndu-1 cu atîti bani. îl umple cu muschi alb. dar P. P. Noaptea. Cînd îl vad pe alta ulita cu o turma de oi (sau ciurda de vaci). îi da zece mii galbeni. îl duce în butoaie. invidiosi. dupa ce mai întîi P. arunca tot gunoiul în apa_ Ca sa scape de el. popa se supara si P. Plecat cu sacul popii. apoi se razbuna pe P. întrucît angajarea lui expira la "cîntatul cucului". satenii îsi taie vitele. în drum. Ca sa se razbuJ?-e. Crezînd ca a om'orît-o. dar îsi omoara copilul în scalda. pe care au ars-o. dar sînt batuti si decid sa-I arunce pe P. în alte variante.277 P. e trimis sa împrastie gunoiul din car acolo unde se va opri cîinele. întîlnind o nunta. e pus sa gateasca mîncarea. o vaduva bogata. P. a schimbat locul cu fiul (sau sotia) popii. se preface mort ca sa vada ce zice lumea (sau ca sa scape de Tîndala cu care trebuia sa mparta banii). El o duce în caruta proptita ca vie pîna la: oras sa-i dea în judecata. el omoara preoteasa urcata în pom sa cînte ca cucul. satenii îl vîra într-un sac sa-I înece. el îi scoate maruntaiele si îl atîrna într-un par sa se usuce. spargîndu-i un buboi din cap si sotia îl alunga. Primeste apoi ordin sa "curete" copilul în fasa. îi sperie . mai jos). i-a facut o seama de lucruri pe dos (v. P. Cînd afla aceasta. Cum acesta s-a culcat lînga un tau. Apoi îsi ia a doua sotie. se arunca toti în apa ca sa adune si ei vite. el taie cei doi cîini cu acest nume si îi vîra în supa. satenii i-O' taie. cu cartile. conflictul cu satenii a izbucnit de la vaca de lemn a lui P. în apa. a cîstigat o vaca în locul celei de lemn. îi taie nasul (sau trei fîsii de pe spinare). se vîra în sacul. popa se decide sa fuga. ca mai sus. iar el se substituie miresei si noaptea fuge. i-o omoara. iar la popas pretexteaza ca i s-au furat banii împaratesti si boierul îl despagubeste. în care sa nu lipseasca patrunjel si marar. dar P. în alte variante. acesta schimba locul cu vacarul. în cele din urma. îi face pe nuntasi sa plece dupa lîna. vin niste hoti în biserica. mintindu-l ca el n"a vrut sa fie primar.. P. Noaptea la popas. Taranii. îsi omoara si ei nevestele si le duc la oras. dar sînt batuti. care cade jos. dar P.

ca dascalul ar avea nevoie de topor. 3017). în tovarasia lui Tîndala (S. fuge cu banii în padure. Apoi spune dascalului ca popa stie de relatiile nepermise cu preoteasa si îl avertizeaza sa fuga. exasperat. le dejoaca întîlnirile. sluga la popa pîna vor urla lupii în vatra (S. într-o seama de variante. el leaga boul cu un stergar si preoteasa crede ca e ibovnicul ei. bogatul. fuge cu banii si se ascunde acasa într-o groapa. îndragostit de fata unui bogat care nu vrea sa i-o dea. pîndeste sosirea ibovnicului si sub pretexte vine acasa. cu care se pacaleste reciproc. Pe drum. întepîndu-l cu aracii pe care îi arunca în pod sau oparindu-1 în -cada cu lîna. P. P. schimbînd locurile. Preoteasa devenind ibovnica primarului (sau a dascalului).si se preface mort împreuna cu popa. iese si în cele din urma împart banii. Uneori. se declara vinovati si cer iertare popii. Din nou P. unge toate partile carutei cu unsoare. apoi leaga roata de gîtul calului pîna ce cade mort (81 a. P. Pacalesc pe o femeie sa puna stevie din care ar creste o varza uriasa.doar un cui. Da creditorului numai 2 galbeni si hotii ~uzindu-l vorbind. insista sa duca restul de placinte (sau sarmale) dascalului care era tot la plug si mereu arunca cîte una. unul sa pasca vaca. P. Vaca alerga mult si balega imens. Dascalul -crede ca culege bolovani sa-I loveasca si o ia la fuga. pastrîndu-si . îi da fata (S. Cînd aude ibovnicul urlînd ca lupul. pretinde ca si-a uitat "instrumentele" acasa si cere calul cu care nu se mai întoarce (sau caruta popii cu doi cai. îi vinde casa. La înapoiere. Apoi fura banii popii si fug. P. O seama de ispravi sînt savîrsite de P. minte pe popa . apoi se întovara:sesc sa pacaleasca pe altii. p.din urma. Tîndala îl atrage prefacîndu-se ca duce un car cu bani.278 si îi ramîn lui banii. P. 3002). Unele variante îl arata pe P. Alteori. altul sa curete grajdul. în unele variante. banii sînt . Sluga la un taran. popa îl ia la bataie. ia cuiul de la roata carutei. Solicitat sa pacaleasca. Iasîndu-1 sa tina cu umarul povîrnisul dealului sa nu se rastoarne) (S. lasînd sotiei sa spuna ca a murit. popa pleaca spre el cu toporul si culege placintele (sarmalele) de pe carare. cred ca au înviat mortii si fug mai d~part'e. Apoi învata o femeie sa vînda miere drept otrava . 3007). vinde din grîul îmblatit pentru pîine si slanina. dar ei se pacalesc. Tîndala imita mugetul unui taur deasupra gropii si P. se pacalesc schimbînd sacii în care ar fi lîna si nuci (în realitate muschi si nuci padurete). P. 3001). în cele . 599-600). Intra servitori la un popa. în cele din urma.

acul de: cusut în carul cu fîn. el e înfatisat ca prostul care întelege ad litteram sfatul sotiei sau stapînului: unge cu grasime toata caruta. înseala pe un om (sau pe o femeie). pune caii mai mici înaintea carutei. 670-671). Prin extensiune. precizeaza ca faptul s-a întîmplat cînd a plouat carne fripta~ pîine si vin si judecatorii constata ca spune minciuni (811a. ori al celui care crede ca va muri la a treia oprire a iepii si cumpara de la un birjar biciul învietor din morti (AT 1313. iar cei mari în spatele ei (S. 3013)_ în unele variante. opareste copilul si closca. cel mai adesea cu caciula care ar plati singura (AT 1539). 3016). 5-7). slanina o tine legata de o ata. Sotia lui pune afara carne fripta. sau cu vioara care ar învia morti.3000/136). în alta varianta. spunînd ca provin din ploaie. apare în locul hotului iscusit care fura de la un boier boii din jug. spunînd ca vaca ar fi capra si o cumpara cu atare pret. Uneori. p. este cel care deschide ochii sotului trimis dupa spuma de pe mare ca sotia sta cu ibovnicul (S. ogarul îl taie felii si îl pune în traista. îsi pîraste sotia ca a luat mai mult de 20 galbeni din comoara gasita la radacina copacului caruia el i-a vîndut vaca. calul si inelul nevestei (S. începînd cu "doua masuri". La judecata. v. scornind altele similare (v. pe care le vinde cu pret ridicat (S. P. pretinde ca i-a vazut pe popa si diac în rai mîncînd si de aceea a mîncat puiul din • traista (AT 1626) care trebuia sa revina celui ce va avea visul cel mai frumos (S. cît i-a spus sotia cînd l-a trimis la moara (S. p. într-o varianta a snoavei AT 1381. Alteori. . 3004). P. Alteori. 3003)~ sau fura sacii de grîu. P. pîine si vin. iar securea pe o cute (S. P.3014). Cel înselat se razbuna. Sotie). S. nu numai osiile. mai apare în variantele altor tipuri. Intrecere în minciuni). cloceste ouale în locul clostii. P. 3009). P. aceasta pe o secure.3006). 3008). 3465. într-o seama de variante ale snoavei AT 1300 C. sau al celui care pretindea ca a venit de pe cealalta lume (AT 1540) si stoarce de la vaduva haine si bani pentru sotul ei (S. pune cateii Patrunjel si Morcov în supa (49.279 storsi de la oameni prin debitarea unor minciuni pe care al doilea le verifica. ajutat de Tîndala (S. P. ia locul prostului care face schimbul dezavantajos (AT 1415): boii pe o caruta. fierul de plug îl pune în caciula. La tîrg~ împreuna cu Tîndala (uneori cu Amageala). ureaza pe dos.

avocat declara în tribunal ca a semanat grîu fiert. manînca noaptea gîsca fripta de unde cantoneaza. iar cînd e calcat de hotii care nu gasesc nimic. 3069). 3030). el anunta si pe popa si pe dricar (S. P. a trecut si în repertoriul clasei cultivate. 3063). Cînd zmeii vreau sa-si ia banii. îi învinge în î~trecerea de a se bate (cu facaletul si cu prajina). 3026). se justifica la comisariat ca cerseste fiindca focul i-a ars gospodaria (S. Cînd Tindala se face ca nu-l cunoaste. 3832). Unuia îi spune ca si-a facut cei trei fii: jupuitor (medic).cînd umbla cu discul si culege toti banii în caciula (S. P. sotia simte o mare sete si P. apare si în cîteva basm~.' Apoi P. P. Copil fiind. P.iar cînd ia locul judecatorului.e crescut de o matusa în pilde.ea nota de plata a fost foarte sarata (S. Sporadic. soldat se duce la teatru unde adoarme si se trezeste tocmai cînd actorul declama ca e acolo de 5 zile. CompliIl). 3025): Cînd e sfatuit de stapîn sa nu faca lucrurile pe jumatate si e trimis dupa doctor. splrgator (avocat) -7icersetor (popa) (S: 3018). raspunde în doi peri (S. sînt înfricati de copiii lui P. 3020). La doctor cere ochelari negri ca sa poata jeli (S. 3070). 30+4). dar la casa de bilete nu vrea sa stea de vorba ca sa precizeze pîna unde 'caIatoreste (S. Cînd are oaspeti si afla ca ar dori la urma () cafea. 3024. unde similitudinea istetimii protagonistului a putut genera contaminarea.enteaza . Pacaleste pe brudarul cu barca sa-I treaca pentru un sfat aducator de cîstig: sa nu se mai lase înselat la fel (S. 3064). explica: pen. 3029). 3085). ca sa arate ca din oua fierte nu pot iesi pui. în biserica îl arde cu lumînare a pe fat . el avînd permisie doar de o zi (S. o seama de naratiuni despre el fiind de evidenta origine culta. P. 3041). II. spune ca acesta e semn de moarte apropiata si obtine imediat banii solicitati (S. C. cum pretinde acuzatorul (S. 3019). ca yor "carne de zmeu". Dupa ce manînca la restaurant. iar dimineata pretinde ca totul a fost vis (S. sare speriat ca a devenit dezertor. 3038). 3062). în unele variante despre întrecerile în puteri cu zmeul (AT 10451149). stoarce un butoi de bani de la cei trei zmei ca sa nu le duca lacul. el îi trimite sa o bea acasa (S. nu lasa femeia sa tipe de rusine ca e atît de sarac (S.hemat la judecata. Ca soldat.280 P.cersetorul cu mîna întinsa pentru ca a practicat aceasta vreme de 40 de ani (S. sarac.tru . P.3023). în fuga (cu iepu- . le pune în aplicare în profitul lui (S. condamna pe cel cu moara de vînt sa despagubeasca femeia careia vîntul i-a împrastiat faina întîrg (S. P. P.

p.dar a fost prefacut în bivol. cîrtita provine din . Lupul. P. si io sa ti le dau tau la nanasî-to " . 192-195). Soarele si sora-sa. a fost blestemat de acesta sa se prefaca în pasare care "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s:o afla" (v.feciorul popii îngropat de acesta (vo PoPa). dupa gravitatea faptei si în concordanta cu profilul fantastic sau . devine protagonistul tipului AT 1875 dintr-o varianta probabil olteneasca. în legende. 1. Baba Dochia pentru ca si-:a maltratat nora. 263). Hotul care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. dupa cum se poate vedea în diferite locuri din muntii nostri (v. Popa lacom de bani s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe un sarac ce gasise o comoara si sa i~o ia. . ursul) si în aruncarea tinichelelor (fratii lui P. eliberîndu-l astfel pe P. asteapta .realist al speciei narative . trimitînd-o sa spele lîna neagra pîna se va preface în lîna alba sau sa-i aduca fragi în timpul iernii.. p-a mele" (XV. Nic-a' Cîmpului plecat spre nasul . prefacerea vinovatului într-un animal sau obiect. care se angajeaza ca argat. este întîlnit de P.3000j143).. Personajele negative sînt pedepsite felurit. p. Fiind închis 'într-un butoi. au fost prefacuti în doi astri calatori vesnici. fuge pîna se sparge butoiul. Rîndunica a fQst fata de om bogat care a vrut sa fie sotia unui boier si pentru ca . e prefacuta îhtr-o stînca. în rolul spînului di~ basmul AT 531. speriat.pe nori tinichea "sa înveleasca luna"). fara sa se mai întîlneasca sau sa se vada unul cu celalalt (v. î~ lupta (cu "unchiul" lui P. în grupa basmelor cu minciuni.281 rele "fratele mai mic al lui Pacala"). "0 ) (S. De asemenea. Cuc). Iar cînd zmeii se urca totusi în podul casei lui. Pasarila-hais-Iungila v. . pentru ca la o fîntîna sa-I sileasca sa schimbe rolurile "sa merg eu în locu sî sâ-n da mia hainile tale o. po250).sau. Tovarasii nazdravani Pedepse. Soare).. Baba Dochia)o Omul de pe Bucegi ar fi un cioban ratacit care a înjurat cumplit pe Dumnezeu ca nu mai gasea drumul si pe data a fost prefacut în stînca ce se vede si astazi (50 a. prinde coada lupului care si:"abagat-o în el. Ca o ciudatenie trebuie semnalata si substituirea lui P. pentru ca au vrut sa se casatoreasca. forma de pedepsire cea mai uzitata este metamorfozarea definitiva.. el îi taie cu toporul (67.

157). pedepsele sînt mai variate. 121). p. au aflat în pîinea scoasa din cuptor o bucata de sînge închegat.. 547). pamîntul era transparent. p. Spoliatorii saracilor sînt pedepsiti în acest fel: bautura de la sarac "se face sînge pe ceea lume si omul acela bea sînge". Dumineca a mustrat femeia care a facut pîine în ziua ei. gulerata cu rosu (L1II. p. exceptînd copilul. Forma cea mai drastica este decapitarea. p. 254). Horeci). "tot ce era întrînsul se vedea". 903).282 a tradat argatului acestuia secretul scurtei cii sale.p. îmi voi face un castel de aur". castelul ei de pe dealul Huroi a ramas neterminat.. ca au "vîndut sînge nevinovat" (6. II. 342). tinîndu-i caldarusa la nas ca sa-i curga sîngele în ea (LIII.. Fiindca o zîna a pretins ca ea "si fara ajutorullui Dumnezeu . încît atunci cînd a rupt din pîine. Atunci Dumnezeu a blestemat-o ca doi ani sa-si poarte puiul în brate. Ivirea sîngelui este de asemenea semn de pedepsire.. a fost prefacuta în rîndunica. în contrast cu castelele din Hunedoara si Deva zidite de surorile ei "daca" le va ajuta Dumnezeu (26. 55-56). Corbul a fost la început alb. numai darîmaturi. a curs sînge (52. dar pentru ca diavolul a observat ca îl spioneaza. p. Sf. p. Tradatorii care l-au vîndut pe Horea. Albina a fost la început alba. deoarece la început Dumnezeu a zvîrlit puii peste casa ca sa cada în picioare de ceea parte.Fratele mai mare care a ucis pe cel mai mic a fost pus în luna safie vazut cum îl poarta în spate. dar fiindca s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (sau fiindca nu s-a întors la corabia lui Noe) a fost blestemat sa devina negru (v. Un hutan care a împuscat anafura ca sa aiba noroc la vînat. 265). a lovit-o cu biciul peste mijloc: de atunci s-a înnegrit si s-a subtiat peste mijloc (80. p. întrucît cel sarac "poate n-a avut de sare în casa la copii si lui i-a dat" (ibid.283). urmata de arderea cadavrului si împrastierea cenusei. Pedepsirea poate fi redusa la instituirea unei metehne permanente sau la expunerea permanenta a faptasului. Puii tuturor animalelor umbla pe picioare din ziua întîia. semn. în basme. dar de cînd trupul lui Avel a fost acoperit cu buruieni. 1. Mama Padurii care a omorît pe fratele . Cea mai frecventa este omorîrea adversarului. ca sa fie mereu pilda negativa.5. Dumnezeu a decis sa devina întunecat (52. abia dupa aceea sa poata umbla în picioare (94. a vazut cum a curs sînge din ea (ibid. de la luarea vietii pîna la ispasirea cu lacrimi. însa femeia l-a prins pe al ei în poala. La început. p. Corb). p. v.

colea o vîna". II. p. p. intrigantii de la curte cad în propria cursa. Uneori. bucatile sînt vîrîte în sac împreuna cu nucile. p. unde cadea bucatica. p. Fratii invidiosi care au rapit pasarea miraculoasa si au vrut sa-si piarda fratele nazdravan (AT 550) sînt condamnati de tatal lor la spînzuratoare (81. le-a tocat. Dupa ce Ion nazdravanul din lut este scos de pajura de pe tarîmul de jos si ajunge la curtea împaratului cu fetele dezrobite. si le dete drumul sa se duca în lume. I. 194). p. I. cel care a pretins ca a omorît balaurul e vîrît într-un butoi plin cu cuie si rostogolit din vîrful unui munte (ibid. Fierberea în cazan este de asemeni aplicata impostorului care e aruncat în lapte clocotit (LXXXIII. II. Surorile invidioase (AT 707) sînt pedepsite în chip similar: "le-a legat.. si unde cadea nuca. încît "ici pica un os. 475). p. pedeapsa capitala consta în farîmitarea prin alergarea cailor. Sotia tradatoare este ciopîrtita "cîte-o bucatica. Tot sporadiea este rostogolirea adversarului în butoiul prevazut cu cuie. el cheama pe Strîmba-lemne. sa ma bagi în desagi si sa ma urci pe calul meu si sa-i zici Poarta-1 mort pe unde l-ai purtat viu»". în administrarea pedepsei capitale apare si legea ordaliilor. I.283 de cruce este data la cîini. 128-129). cadea 'sibucatica" (41. 166). 569-570). le-a ars si le-a suflat în vînt" (5. Impostoarea (AT 707) este legata "de coadele cailor. Zidirea vinovatului e întîlnita cu totul sporadic. 75). p. Alteori. ucigasul ZavodCrai îi cere sa procedeze la fel: "Sa ma tai tot bucatele. Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii este tradat de o servitoare si Zavod-Crai îl taie bucati. 64). 204). 458). fiind si ei pîrîti ca ar rezista pe claia aprinsa care însa "i-a ars pe toti" (5. taierea este treptata. ca sa cada alternativ. 501). p. De obicei. însotita de zvîrlirea unei nuci. Seîntîlneste~ai rar chiar ruperea celui vinovat de catre cai. s-o pedepseasca-n asa fel încît a vrut sa-I pedepseasca ea pe el" (5. Sfarma-piatra « . îndeosebi în variantele basmului AT 301. Mama tradatoare care si-a orbit copilul (AT 590) este zidita într-o "camara fara nici o rasuflatoare" (41. p. Recapatîndu-si sabia miraculoasa. împreuna cu un sac de nuci. p. pentru a fi pedepsiti fratii de cruce tradatori. acesta îl duce la cumnatul sau care îl învie cu apa vie si apa moarta. împrastiindu-1 "peste tot locul" (7. p. arunca si-o nuca. 283). în chip similar. Ca sa nu moara dintr-odata. Impostoarea sotie este legata (AT 403) în cozile celor patru cai neînvatati sa fie sfîsiata în bucati (81. iar restul "ars în foc s-o suflat în vînt" (5. apoi îl pune în desagi pe cal. Dar voinicul a gaurit desagii. I.

Dupa atîta cazna cu udarea batului. coapte. 1. 329). PoPa). Si îndata sabia sarisi cresta pe fata la deget. Servitorul care si-a tradat stapînul e prefacut în ogar (ibid. acesta redevenind om dupa un rastimp de la un an pîna la 9 ani. apoi s-a îndreptat în jos ca fulgerul de iute si cînd fu jos. pîrcalabul în magar si tîrcovnicul în vaca (41.. sa nu le taie. 433). 1. 131). În alta varianta.« . Astfel. Metamorfozarea în animale apare si în unele basme pentru a pedepsi vinovatii. D~pa caderea ultimului' "si el s-a prefacut în prav" (52. în care si-a ispasit vina. p. si atunci crezu si ea" (41. 313). lemne. Tîlharul care "între altele omorîsepe ta taI sau.mai usoare. p. pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada. p. PoPa). Uneori. 92). prefacerea vinovatului în animal este temporara. iar ibovnicii ei. ciors! odata taie trei capete de urias! Apoi îl lua Ion în mîna" (61. Asa pateste sotia necredincioasa cu amantul ei (AT 449) care sînt prefacuti în vaca si bou prinsi la car si dati oamenilor din sat sa duca piatra.. iar "mîncare numa o data pe zî sa le dati" (5. lui Man-talhar îi "era roasa coatele la el da sînge. 495). carbunii cu el (v.284 si Scutura-muntii afara din palat si arunca palosul în sus\"dar asa l-a aruncat. jeruntî la el". p. 12291230). sa stii ca si Dumnezeu te va ierta". Legea ordaliilor ia si forme . este prefacut în cal si dat unui fierar sa-si poarte. Sotia crede ca cumnatul e sotul ei (AT 303) si el se vede silit sa ceara ajutorul sabiei: . II. p. inofensive. Alt popa mincinos e prefacut bivol timp de 9 ani (v. sa-I cresteze sabia care sta în cui». popa în catîr. galbene. gunoi. O formii de ispasire a faradelegilor multe este udarea unui bat de lemn sau a unui taciune pîna ce va înverzi.Pe cine nu va fi drept din amîndoi. dar batul se prefacuse în mar "încarcat da padure ata mîndre. p. numa atîta ca nu picau jos" (28. va creste si va odrasli fructe. sotia e prefacuta magarita. pe ma-sa si pe' sora-sa" este sfatuit sa ia trei taciuni de mar "si-i îngroapa cu vîrful în sus. popa îmbuibat de grîu si plecat în cautarea mamei grîului este transformat în bivol. Varsarea lacrimilor din abundenta este pedeapsa acordata de obicei sorei si mamei ne- . de stelele-i facura loc. dar dupa un an redevine om. Taciunii se prefac în mar cu mere peste doi ani si tîlharul a început sa însire numele celor ucisi si de fiecare nume cadea cîte un mar. p. Popa care este nemilos cu cei saraci. Cîteodata. prefacerea 1n animale este definitiva. si palosul s-a dus tot în sus un scopot bun.

Sotie). p. Spre rasarit se afla p.imb. numai capul i se vedea si ea era ca o umbra. Pamîntul e asezat pe patru p. mama necredincioasa e închisa "dîndu-i o sarcina de fîn sa manînce si 3 cazi sa le umple cu lacrimi" (ibid. s-o murit" (ibid. mari "si pestii stau pe patru trestii si mai mari .590). III. "cînd pestele clatina din coada. Mama îndragostita de zmeul cu care au planuit uciderea fiului. ridiculizarea lui pentru a trezi rîsete cît mai zgomotoase (v. 514-515). p. vinovatul este cîteodata omorît (v.i el' o fo boier 1" Fostul boier a saracit într-atîta. 105). Boierul îsi da carUl încarcat cu grîu si cei patru boi omului sarac care si-a dat vaca pe o pipa. nu lipsesc nici mutilarile. Cînd se întoarce dupa 9 ani. Dupa legende. atunci t-oi da drumul". p. Pacala. îndeosebi în unele snoave obscene despre sotia necredincioasa. în alta varianta. 25). 1221). e închisa de acesta într-o odaie "si am sa pun un ciubar. o ametit. boierul "odata o picat în vatra. p. potrivit cadrului realist în care se desfasoara actiunea. si-a legat-o frumos si-a Iasat-o-n pomu asta" (5. p. Peste. numit începator "pentru ca el începe toate celea ce au sa le faca ceialalti partasi ai sai". Ele sînt cele curente în viata de toate zilele. pentru ca nu l-a certat sotia pentru atare sciJ. p.285 'P credincioase (AT 315. se cutremura si pamîntul nostru" (37. trestiile se cutremura si. 'Cea ma:i des întîlnita este bataia. pedepsele sînt mai yariate.. cei patru stîlpi ai pamîntului stau pe patru p. cînd I-ai umplea de lacrimi. Boierul hapsîn care vrea sa ia de la argatul sau boii nazdravani (AT 532*) este scos afara "din curtile lui s-îl tîpa în strada". Pe alo~uri. atunci si pamîntul se cutremura" (52. în tre formele de pedepsire usoara se semnaleaza deposedarea spoliatorului de catre cel împilat. ca n-o iertase el" (52. O forma înrudita este expunerea la muste dupa ce corpul a fost cufundat în miere. II. încît' "n-o avut 'cina de o sara" (5. ar fi murit si nu putea. Dupa alte legende. cînd dau pestii din coada. De necaz. Sora îndragostita de zmeul cu care a vrut sa-si omoare fratele. fostul argat luîndu-i locul ca "mostenitoriu... PoPa). p. (LXVII. p. cu dînsele. în snoava. cel dinspre apus se numeste Ascultator "pentru- . acol6. 176). 69)... s-o picat în vatra. care era mai înalt. e prinsa de acesta si judecata sumar: "a bagat-o-ntr-un butoi cu miere si-a suit-o-ntr-un pom. De asemenea. r. 913). "casa era plina de lacrimi. Tipica snoavei este pacalirea agresorului.141). . Popa. pamîntul se reazema pe patru stîlpi care stau pe un p.

ca urmare porcul "ramîne un porc" (ibid. p. Dupa ce învinge petitorii refuzati. p. iara noaptea. în navoduri si cheama chiar pe împarat cu toata oastea la nunta lor. al patrulea e Somnorosul "pentru ca toata ziua doarme dus. se preface într-un om pitic care îl ajuta pe baiat sa gaseasca pietrele scumpe varsate de un balaur. 26). Împaratul accepta daca îndeplineste trei sarcini (v. 1003).). trezindu-se. urias "pe care cresc buruiene. p.. aducînd zadufurile sau frigurile cele mari. alege pe feciorul unei vaduve. din cînd în cînd îsi schimba locul" (LXVII. animale de margaritar si curte de diamant. 26). în alta varianta. e întîlnit foarte rar. P. Din multimea de petitori. apoi sa peteasca fata îmr:aratului din care iesea noaptea un balaur (AT 507 B) si sa ramîna urmasulla tron (86. dar nu vede plasa întinsa si cade în ea (LXXIX. p. încearca zadarnic sa-I convinga pe porc sa intre în apa sa se scalde.îi aduce sotului cantitati uriase de p. pamîntul s-a rezemat pe patru p. Acela îl alunga pe diavol în mare si din lupta lor se nasc valurile (52. El a cerut lui Dumnezeu: "da-mi sapte aripi si daca ma va prinde cineva.250). Dar omul a învatat sa-I prinda si de aceea îl si frige (99. Cînd acesti p. Ea rasplateste cu aur pe batrînul care o)Fanea cu mamaliga si o apara de copii. în mare se afla un p. La început. De atuncea s-a aplecat pamîntul într-o parte si a navalit apa pe el (50 a. iar ei se întorc pe pamînt (5. flacaul se . apoi cu margaritare si diamant.retrage cu sotia în fundul marilor la împaratia parintilor ei. 141-149). aceasta se preface în fata care îi face gradina de aur. vede pericolul de departe (AT 253). p. beau prea multa apa. iar pe cealalta gp. P.. lasa acolo pe fiul lor mostenitor. are sapte aripi de la începutul lumii. spre miazazi se afla Aratatorul "pentru ca el conduce soarele si-i arata calea încotro sa mearga". ca pe pamînt". III. p. Grindeea e personaj principal în basmul cu acelasi nume. Basmul nu e atestat în catalogul AT. Sarcini): sa faca loc ses din doua dealuri si sa-i aduca pîine din grîul copt. sotia prefacuta din p. p. acela sa ma puie de viu cu ochii pe foc".eata. pe pamînt e seceta. desi are ochi mici. p. II. 366). p. sa-i faca curte de diamant . în basmele despre animale. Somnul. dar unul a fost înecat la potop. Ca sa rasplateasca pe copilul care l-a aruncat în apa din undita tatalui sau.286 ca el primeste sfaturile începatorului". pe cînd stiuca are ochi mari. 34-50). conduce luna si stelele". El aduce grindeea acasa si dupa un an de zile. "începatorul si Somnorosul sufla pe cîte-o nare foc.

42-52). iar pe Dumnezeu îl aduce sotul ajutat de cumnata-sa rata si de calul cumnat (52. imparatul p. Fiindca a gustat si servitoarea. p. 662-665). 960-962). P. AT 425. 969). Baiatul ucenic al diavolului (AT 325) ca sa scape de urmaririle acestuia se preface în p. p. pietre scumpe" (52. Flacaul lenes elibereaza un pestisor prins care îi face muncile dorite: cofele cu apa se duc singure. p. dar o surcica scapata se preface noaptea în fata înecata (5. p. lemnele din padure vin singure. Un pescar batrîn prinde o mreana de aur pe capul careia scria ca faina din oasele ei e buna pentru conceput copii. Cele doua sarcini le îndeplineste sotia cu ajutorul diavolului. aducînd de acolo "margaritare. p.: fostul ucenic devine plevusca (porcusor) iar diavolul p.287 si sa aduca pe Dumnezeu la nunta (v. îl ajuta pe Solomon sa coboare în fundul marii. Din solzul zvîrlit pe fereastra de o servitoare rasare un nuc sub fereastra împaratului. cu pomi si pasari de' aur pîna la curtea împaratului socru (5. mai mare (81. P. ca n-o mai gasesti în veacu veacului. flacaul iese cu ajutorul p. "Haida cu mine. Cînd se gîndeste la el. XV. (în realitate. Ea îl ajuta pe sotul ei (60. Si-i pune frîu-n cap si pleaca înapoi de unde-ai venit" (5. Copilul unui pescar prinde în Dunare o singura mreana care era zîna apelor si aceasta se preface în fata ca sa nu fie spintecata. p. îi faGe chiar pod de arama. sotul apare metamorfozat în p. ajutator apare si-l duce cu el. II. 144). se numara printre putinele substan te care au putere de germinatie. cum fusese blestemat de maica-sa. Cu ajutorul marului. AT 465). 51). e înfatisat ca auxiliar fidel al binefacatorului sau.. p. II. Si io astrîng toti pestii de pe mare s-o pitig si musai sa iasa-afara. 383). da împaratesei sa guste. injura fata împaratului care rîdea de el sa ramîna însarcinata (AT 675). 281). U. croindu-si palate (52. Foarte des. el îl ajuta pe erou la pazirea iepei nazdravane care de obicei în a treia noapte se preface în p. e rara. 1 bagata pe fundu marii. Metamorfozarea temporara a omului în p. Seniorul locului se îndragosteste de ea si îi da sotului ei sarcini extraordinare (AT 465) ca sa-i ia zîna. apoi de argint si de aur. i facut un peste. Prinsi si dusi fostului ei sot. p. soarele s-a camuflat în p. care este iarasi taiat si ars. p. P. 8-11). V. Fata înecata de impostoare (AT 408) se preface în doi p. impostoarea îi arde. de aur. Baba lui face o cafea din acea faina.. el e declarat tatal copilului. p. Cu totul sporadic. Pusi într-un poloboc. iar resturile au fost înghitite de o iapa de "o suta .

239). cîinele scapa inelul în apa. îi va omorî pe toti. La un pîrîu. intra sluga la un pescar. vede o femeie lînga el care îl îndrumeaza sa dea peste norocul lui (52. p. Fratele cel mai mic care mîncase inima gainii nazdravane si gasea în fiecare dimineata o punga cu galbeni (Ar 567). p. servitoarea gaseste cheia într-un p. Cîinele si pisica readuc inelul (sau margeaua) miraculos dat de sotia necredincioasa amantului ei (Ar 560). Baiatul îl tine în traista si se culca. "era plina de galbeni" (41. nasc toate trei fiinte' nazdravane: doi baieti "cu parul de aur" si un mînz nazdrav~n "tot numai cu par d~ aur" (5. mare are în pîntece doi copii cu parul de aur. cumparat din piata (5. Disperata.II. Zmeul îl afla într-un p. La sculare. înghit obiectele pretioase care cad în apa. 1. neputînd agonisi nimic. prinde un p. va face un copil din ficatul cela" (ibid. Acestia . Fratele cel mic plecat în cautarea nevestei "vede niste solzi de la un peste pe jos". p. Solzii de p. p. care ori de cîte ori o ducea la gura. VI. Fata îmbracata în baiat (Ar 514) este ademenita în cele din urma pe o corabie-de zmeul rapitor. I. p. Cine va prinde pestele cela . Ramas sarac. dar fata se preface rîndunica (44. spune "ca e norocul lui". 383).. în unele basme. p. Pisica ameninta toti p. Un p. p. dar cînd vrea sa-I manînce. Acestia se pun sa-I caute si-l gasesc îndata (LXXXIII. Acestea pot fi recuperate prin prinderea si spintecarea lor. Preotul care nu poate absolvi de pacate pe cel ce a pacatuit cu mama lui si a omorît 99 de popi.. (99. 334).. Un baiat sarac. 547). p.. La înapoiere. eroul este nascut din gustarea numai a ficatului unui atare p. acesta e îngEitit de un p. unic: "este un peste în marea asta. 441-443). Prinde o mreana în care afla o "covatea mica de piefre". 673). 260-261). Alteori. p. dar uneori le arunca ei la cererea protagonistilor. iar cîinele o afla si o duce stapînului (74. ea arunca inelul în apa.. arunca în apa cheia bisericii în care a încuiat pe pacatos (AT 674+756 C). p. iar capul este dat unui cal care face doi mînji de aur si coada unui cîine care naste doi cîini de aur (81 a. p. promitînd ca va vorbi cu zmeul dnd va gasi inelul. Norocul ia uneori înfatisarea p. II. aruncîndu-se dupa un p. 87). au puterimiraculoase.. dih mare ca daca nu-i gasesc inelul scapat de ea. pisica pierde margeaua. Alteori. p. e constrîns de maiastra ostrovului sa vomite obiectul miraculos. pleaca în cautarea norocului. Dupa ani de zile. Pisica umbla prin navoadele unor pescari si gaseste inelul în basica unui p.288 si cinci ani". O mreana are în pîntecele ei o covatica miraculoasa. 32). 640).

Ea a furat coasta lui Adam. s-a nascut din manusa (sau cîrpa) . 865). "Mîta prinse soarecele si-l mînca. Si de atunci mîta prinde so~reci si-i manînca. dar vrabioiul cere sa-I lase sa se spele. 126-128). iar cînd o freci pe spate. p. 469). Pisica. 914). ' . p.. 542). lasa scîntei" (64. Dupa o legenda. motanul e strigoi ca si stapînul sau. Strigoiul îl denunta nevestei. Copiii îi leaga sapte bricege de gît si el fuge în padure unde' Serecomanda vulpii ca ar fi "împaratul mîtîlor cu sapte palose la grumaz". manînca cu ochii închisi. p. 166). a scapat. 279). Dumnezeu a prins-o de coada. iar motanul sare si-i scoate ochii. p. pe care a aruncat-o Dumnezeu· (sau Noe) ca sa astupe gaura facuta în corabie de soarecele adus de diavol. a zburat în pom (52. el cînta din scripca acolo". Un strigoi pleca noaptea la hotar unde se întîlnea cu ceilalti si juca. Vrabioiul care s-a îmbatat ·cel dintîi din rachiul facut de diavol într-o urma de vita. p. p. p. p. care fug speriate de motan (5. Iasîndu-1 orb pentru ca l-a divulgat (52. 1191). Ficatul prajit al unui p. e prins de o p. Porumbul avea odinioara stiuletele înalt cît paiul. 110). Mîta a vrut sa-I manînce. încît el a fost silit sa faca pe Eva din aceasta coada (ibid. ca pe lumea cealalta sa poata jura ca stapînul nu i-a dat de mîncare. 682-683). Iar satana iesi din mîta numai scîntei prin perii ei. I. si-ntr-alta si parca ar spune ca vrea sa ne taie mai repede" (33.. Vrabioiul s-a îmbatat din rachiul facut de el si a cazut în noroi.289 îi vorbesc si îl sfatuiesc: "Ia un solz de acestia si-l pune ·sub limba si te vei preface în ce poftesti" (ibid. Ea doreste ca sa moara (sau sa orbeasca) toti ai casei ca sa le poata lua mîncarea din mîna (LUI. Din coada p. iar motanul lui "era si el strigoi. cum s-a întîmplat cu alti 7 predecesori la aceeasi fata (81 a. De atunci e stiuletele mic (52. e facuta Eva. dar o femeie "a facut batjocura de pîne" si Dumnezeu a vrut sa-i ia tot rodul: A intervenit Maica Domnului care-a prins cu mîna stiuletele. Animalele padurii cînd îl vad dînd din coada cred ca "tot învîrteste un iatagan si-ntr-o parte. p. lupul si ursul. Dupa ce s-a spalat. p. în basmele despre animale. p.: ~ "Lasa~ma . dar coada s-a rupt si p. Uneori. cerîndu-i sa-i lase "cît sa fie pentru mîta si cîne". urias mîncat de mire si mireasa apara pe mire de a muri în noaptea nuntii. p. Se casatoresc si se duc în vizita la animalele puternice: leul. motanul se dovedeste un mare viteaz dupa ce se casatoreste cu vulpea (AT 103). în viclenia ei.

P.290 sa dorm mai întîi ca sînt beat". Cînd e învinsa de soareci. Dusmania de ni. P. p. 263-273). care a pierdut "zapisul" animalelor în care acestea îsi aveau înscrise prerogativele lor. îl duce cu sine în padure. fugind în . urmareste mereu un soarece. p. cîrciumarul se întoarce acasa. arzînd cu totul (AT 200). 510). 306). uita toata învatatura de îndata ce zareste un soarece dupa care se repede (79. 186). Initial. 600-601). fugarita de baieti. I. P. pentru ca ea locuia în casa si putea sa-I pastreze mai bine. punînd stapînire pe curtile ia cu sine un copil din flori aruncat lor (5. Soarece). p. p. provine din neglijenta p. Motanul dresat sa tina lumînarea la masa si sa nu se atinga de bucatele de pe masa. Cenusotca intra servitor la o p. p. O data. p. da cîrciumarului sa bea rachiu rosu si el se preface în motan. Apoi zboara pe gard si scapa (ibid.P. Rareori. p. O p.padure (81 a. I. amîndoi închisi într-o galetusa de aur (42. 396). P. Se plînge leului ca a ramas asa mica fiindca o bat copiii în casa. cîinele o latra mereu: "Contratu-contratu! Contratu-contratu". 149).. Facîndu':î-se dor de copii. ea îi trage o palma si pleaca în lume. prinde de pe apa toate pîinile pe care le arunca un baiat. si îl creste.oarte dintre cîine si p. redevine iar p. sare peste foc si-i cade hîrtia de sub coada tocmai în foc. 1-6-18). 51 a.. iar p. cînd lupul îsi vîra acolo capul. apoi a trecut la cîine si pe urma la p. p. Cîine). zapisul a fost în pastrarea lupului. îsi bate joc de cîinele care îngheata afara fiindca i-a fost lene sa-si faca un bordei (41.p. apoi arde în paie uriasii (sau zmeii). pactizeaza cu acestia (v. p. Aceasta îi cere numai ca . v. Soarece). se afla printre animalele alungate de stapîni care se asociaza în calatorie (AT 210). P. are rol de capetenie în cunoscutul basm Motanul încaltat (AT 545). v. Manînca soarecele de cîmp careîl crede împarat (AT 112.p. se ascunde dupa soba si. îl zgîrîie (18. Îsi capatuieste stapînul petind fata împaratului si silind vacarii sa spuna ca toate cirezile sînt ale stapînului ei. II. 12. 247). baiatul capatuit vrea s-o alunge.îi raspunde "O-arrs! O-arrs! face s-o mutra urîta" (5. "toarta de aur din degetul cel mic" al lui care îi îndeplinea orice dorinta (AT 560. Jlînvata apoi sa ceara de la stapînul p. apoi îl trimite sa peteasca fata împaratuluL Ea face peste noapte podul de cristal cerut de împarat. p. De atunci. Leul se convinge ca omul e cel mai tare (AT 157. P. e recunoscut de copii si atunci femeia p. Mai tîrziu. II. unde' de~in amîndoi oameni si se iubesc. 133.

Sfînta Miercuri si Vineri sînt pazite de cîte o p. p. (33. eroul lasa "o turma de mîti". o lasa sa fie omorîta de Marti-s'l. Mîta nazdravana ajuta pe fata mosului persecutata de vitrega sa scape de Marti-sara pentru ca i-a dat mîncare.. p. Uneori. Ca sa spioneze sfatul zmeoaicelor. protagonistul se preface în p. facînd pe hot sa stranute (dîndu-i pe la nas coada îmbibata cu ardei) si sa-I arunce astfel din nas (51 a. Ca rasplata pentru ospitalitate. stapînul nu mai întelege numele date de el si ramîne în paguba (41. p. Atunci sa-mi deschizi usa sa ies". p.. p. 744). calca . nazdravana care îl anunta la întoarcerea de la vînat ca pe nevasta-sa "au furat-o barbatul ei de mai nainte" si îi spune ca are chiar timp sa astepte pîna se va coace "malaiu maruntel" sa faca pasat din el si sa-I manînce cu lapte si tot îi va ajunge cu calul lui ((79. Uneori. II. ia razele soarelui si fuge (81 a. dar cînd p. S. voinicul care a omorît zmeii se preface în motan "tare frumos si s-o bagat pe fereastra în casa" (12. Ea e numita hîrîitoare de pedantul pentru care focul e mîngîiere. se urca pe masa. 88-91). dar pe fata babei care nu-i da mîncare si o alunga. rea de care Vilis Viteazul (AT 302) nu se teme totusi (80. îl readuce stapînului. dar cînd acestia pun un cas pe masa. (AT 1456. Piparus-Par-Frumos plecat sa aduca razele soarelui de la Zîna Dobrozîna. e numita: Prinde-tot. 55). în al doilea an. p. printre animalele sfintei la care intra servitoare fata cea harnica a mosului (AT 480) se afla si o p. 519). (52. ea îl loveste crezînd ca e o p. (S. Dupa ce i se fura obiectul miraculos (în alte variante un inel sau o margea). ajutata de cîine. Zmeul are o p. 3748). cu un cal nazdravan. aria procopseala. Cînd p. pentru a izbîndi. 147). 160-163). 186190). Dupa anul de trei zile. fetele petite sînt fonfaite si parintii le interzic sa vorbeasca de fata cu petitorii. apa udeala etc.ra (93. iar împaratul îi da o corabie de galbeni pentru p. în alte variante. Soarecii si sobolanii sînt pustiiti în tara unde p. p. p. 7112). Fata chioara ca sa nu se dea de gol în fata petitorilor. p. p. în alte snoave. p. e rasplatit de p. zgîrîietoare etc. AT 1562 A). iar în al treilea an o arde în foc si ea redevine fata de împarat (7. îi omoara cele trei fete. intra în palatul acesteia pe cos prefacut în p. 66). apare incidental. în snoave. însceneaza gasirea acului.291 în fiecare dimineata "sa tai trei nuiele din padure si sa ma bati mereu pîna voi sari pe usa. era necunoscuta pîna atunci. 4685. p. e rasplatit cu haine de aur. p. 7577).duce cu coada focul în arie. II.

Sfre<ielus. Caleasca cu caii lor o ia în mîna. Neghinita. caci aceste batai vin de la oamenii micuti si anunta moartea barbatului ei" (50 a. unul de un cot. E de asemeni cunoscut p. Un român ajunge într-un sat de p. ia un p. fiindca nu are boi (S. p. Legendele aproape nu-i cUnosc. cred ca e un deal si încep sa-I sape. Prichiduta se ascunde în urechea boului de unde îl îndeamna la plug. acesta se sperie si fuge pîna crapa. 251). Pitic tîntariul. vaca e vînduta unui macelar si el e lepadat cU:matele pe care le înghite un lup. Alt Neg)J. Petru Piparus etc. apoi de un lup pe care îl sperie (49. pe-care sa le puna la plug. Ii cer sa-i ajute în raz___oiul cu alti p. cel mai cunoscut p. iar din urechea oii o conduce la ascunzisul tîlharilor. iar Nan se întoarce la parinti (41. 3725).292 interdictia (S.care o mulgea. Sdîrca. p. de unde le fura toate bogatiile.La minerii din Muntii Apuseni au fost semnalati niste p. 428-434). '" în basme.. 5586).' apoi îi aduce o ~losca de vin si o pîine. neagra. Batjocorind femeia . . apar sporadic în folclorul românesc. ajutat de tatal sit!(86.se adaposteste sub o ciuperca si e înghitit de o vaca. Pitic. pe care îl vinde la un han. 50-52). Nan din Gavan e cît o s~ioapa. ce veneau cu corabiile. Nuculita. Cînd paste boii. dar mai are doi frati.Au existat înainte vreme si oameni p. din basmul AT 700. E înghitit si el de o vaca. Tatal îl vinde pentru bani si ajunge la împarat -sa-i . 'avînd lampi si tJmacoape în mîini. 1. între ei se cearta si se bat în lupte violente. e rautaciosul Barba-Cot (v.clarN eghinita scapa ascuns dupa matura. "oameni micuti". 525): Neghihîta e de-abia cît o neghina. se adaposteste sub o frunza de tei. Lucrau' si ei la mine. Ghemis. "Cînd sotia minerului aude la miezul noptii trei batai în usa. p. Striga din lup. Un român pacaleste pe un evreu sub pretextul ca vrea sa cumpere de la el niste p. p:-33-34). P.inita e'mai mic decît ghemuI si e zamislit de ureche'a femeii ce-si dorea un copil. p. Prichiduta. unde e asezat într-o firida sa fie vazut (66. Statu-Palma-Barba-Cot). Românulle sfarîma corab biile la maL-La plecare. Cel mai mare era cît o donita. care aveau barbi lungi si erau îmbracati tocmai ca baiesii în haine de lîna. care poarta numiri diferite: Nan din Gavan. om~l crede ca l-au întepat purecii. se scoala si plînge. Michiduta. Cu baiesii sînt însa extrem de prietenosi. si se culca. P. altul de o palma: Tatal îi omoara pe cei mai mari. furate de la hangiu si brutar.

Fiind musca. P. apoi omoara pe mama zmeilor (15. 181). dar se poate face cît o musca. 96~98). ramînîndu-i oaia si. pe carele împartecu:ba-: iatul. într-o singura varianta cilteana. p. p. Michiduta îi pune sa se lupte cu "bunelul meu" ursul (Ar 1071) si recapata fata împaratului (18. 49-52). tipa ca nu el a furat. îi marturiseste ca el e împaratul pestilor pe care baiatul l-a eliberat din plasa (86. îi sperie si le ia comorile. Sdîrca fura pe rînd de la un sas pîinea cu covata. îl ajuta pe batrîn la plug. p. Cînd tipa în urechea împaratului. el îi sperie.293 fie sfetnic pentru ca ghicea gîndurile oamenilor. se întîlneste si în alte basme. intra în casa unui popa zgîrcit de la care ia bani. Prichinduta nascut din farmece se ascunde în urechea boilor pe care îi fura niste hoti. . I. U~ p. Apoi pazesc împreuna fata împaratului care mînca pe toti logodnicii si noaptea p. luîndu-le comoara (94 a. o rasplatesc cu darul de a~icadea din gura la fiecare vorba un galben. Se poate prefa<::e în tîntar. precum si pe petitorii care vin. împaratul Piricot este mare cît "un copil de patru ani" si are o fata pe care o tine închisa. ascunde caii popii si se preface a ghici unde sînt ascunsi. e pedepsita ca la fiecare vorba sa-i cada din gura o broasca (XV. La urma. Petru Piparu:s e mic cît un bob de mazare.. se face frate de cruce cu un baiat alungat de acasa. Fata mosului cea cuminte slujeste. taie balaurul iesit din fata. 597598). p. e înghitit de un lup si de pe limba lui sare lînga niste hoti. Constantin îi omoara puterile din balaur. Michiduta scoate oc. p. pe cînd fata babei care le mînca aproape toate fragile. elibereaza fata si un petitor si îl omoara (5. Pitic tîntariul e mare cît un cot si se. La urma. slanina si butoiul cu vin pe seama celor 12 hoti care rîdeau de micimea lui. p.. Apoi se duce sa scape fata unui împarat fugita la diavoli. I. Ajunsi la ascunzatoarea lor. ci hotii si sasul îi prinde pe toti (81 a. P. se culca sub o ciuperca si sperie niste hoti. E înghitit de un lup pe care îl sperie. Michiduta e un baiat obisnuit. polobocul cu vin. 141-148). 180181). unor p. Mai întîi.-p. 31-38). p. Ajuta apoi pe hoti sa fure oi si ramîne sa fie si el hot (ibid. p. 440446). mînînd boii din urechea lor. hraneste cu tîntari.lcestia la trînta. slujba ei constînd doar în a le aduna fragi (AT 480). ia pietrele scumpevomate de un balaur în vîrful unui copac. e înecat în fîntîna (LXXXIII.hiivulpii. Lupul se da unei vulpi sa-I caute în gîtlej. 60). Se ia cu .

schimba berbecele care se scutura aur. Un p.. în alta varianta. Dupa un an. p.46-47). pentru ca "tare urîsera biserica" si în sarbatori mergeau la tîrg.. p.. popii îi zice tap" (99. Un p. 1254-1255). p. ramînîng. p. p. Dumnezeu si Sf. ca sa poata fura. dar dupa un timp. Cel care curata grajdul primea . acesta se prefacuse în cîrtita. angajeaza doua slugi la vaca pe care o are. n-a mai putut lepada pielea de bivol (52. "foarte nasalnic si hapsîn" nu se împaca cu nici. cu putine exceptii. fel da fel da bauturi. 410). II. Apare în naratiunile populare. ca personaj negativ. p. un dasca1.ca din vita în vita toti urmasii tai. într-o varianta a basmului AT 301 B.atunci cînd Dumnezeu destineaza a: treia gramada de bani celui ce le-a furat. Ajuns cu banii acasa. lacom de bani care s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe saracul ce gasise un sac de bani si sa i-l cedeze lui.. pedeapsa e temporara. p. (LXII. Sînt dati fatului sa lucreze cu ei la saraci un an. dar cînd a deschis groapa. e prefacut bivol pentru ca a "mintit ca are luna cearcal} de vînt". p.. Legendele reliefeaza lacomia p. Dumnezeu l-a blestemat . 254-255). Alteori. "De atunci. 89).. de atunci mereu sub pamînt (LXXIX. ca sa-I sperie pe saracul ce gasise comoara. dîndu-i unui om sa care greutati cu ei si sa-i hraneasca numai cu paie de grîu. l-a alungat din ograda. 1. Bivolul provine dintr-un p. dar cînd a venit Dumnezeu cersetor sa-i dea ceva. lacom de pamînt si-a îngropat fiul în tarina vecinului ca sa spuna ca e pamîntul p. p. p. 1253). au redevenit oameni (52. Finul le obtine la urma cu "bîtulita" care batea la comanda (ibid. p. Lacomia e trasatura sa dominanta în o seama de basme. 3-6). marturiseste ca el a furat trei crengute .294 Popa. nasul p. Cu slugile se arata nemilos. p. în basmul AT 785. Dumnezeu l-a' prefacut cal si l-a dat unui tigan sa care carbuni (5. Dumnezeu se preface dascaI si p. în unele variante ale basmului 563. Un p. Feciorul unui sarac a cerut sa fie p. Petru prefac doi preoti în bivoli pentru ca se saturasera de grîu si plecasera sa caute mama grîului. p. si un diac sînt prefacuti bivoli. fel da fel da banet" ca sa se îmbogateasca si mai mult. Alt p. 66-67). se îmbraca în piele de capra. IT. apoi masa care se deschidea "cu fel da fel da mîncaruri. 480483). un p. dar dupa 9 ani redevine p. nu o mai poate dezbraca (81 a. s-a îmbracat cu o piele de tap. un p. apoi redevin oameni (77. 346-347). pe care n-a mai putut-o dezbraca. sa se sature atunci cînd se va satura ~alul d~iarba" (52. II.

crezînd ca-i place sa le rontaie. depasind prin varietate majoritatea altor personaje negahve. are o suta de fete pe care le da celui ce are o suta de feciori. e gasit pascînd "doi tapi si doua capre" în ziua de Pasti (36. "la hiiecare lopata da gunoi. din care arunca în fiecare zi cîte una. p.3866). p. p. îsi recruteaza o armata de maimute cu care revine acasa si-l omoara pe p~ (5. 537-538). 123-127). apoi îi vîra cutitul cu sînge sub perna ca sa fie alungata de sotul ei (86. P. iar cînd preoteasa mai adauga un pumn.Peste un an. Într-o varianta a basmului AT 510 B. 703). cu un cumul de defecte si sIabic!uni. Basmul AT 822 îl înfatiseaza ca ignorant si mi cioban sau un servitoF raspunde în locul lui la cele trei întrebari ale împaratului. dar uneori fata se preface în "popa batrîn" (LXXXIII.. 84). îi ucide copilasii. p. p. zicîndu-i sa dea mai repede ca se face sara si nu-i grajdu curatat" (12. cîte-o palma.). redevine p..hi. 265-266). Dupa ce fata se casatoreste cu un împarat. Fata fuge si se îmbraca în lemn ca sa scape de urmarirea tatalui. acesta uita si p. 145-147). Masoara astfel intervalul pîna 13. Mai des apare p. unde e batut de argatullui care îl recunoaste dupa tipete si îl elibereaza (79. Hotul iscusit vîra pe p. p. fiind "bogat". de arama. sa ramîna cioban în locul lui (81 a. p. un p. tatal incestuos e p.Pasti prin boabele de cucuruz puse în buzunar. Ucenicul îsi previne tatal sa nu-i dea si frîul. necuviincios e prefacut de Dumnezeu încal si dat unor saraci care îi scot un oc. în variantele basmului AT 706. fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac în manastire (fata) si în p. III. Urs). incestuos: De obicei. în cele religioase. p. libidinos nu se poate retine nici în fata animalelor (v. II. p. are rol secundar. P. (LUI. cu barba rosie pentru a cumpara în tîrg pe ucenicul sau prefacut în cal (AT 325). are putere asupra lui (LXXIX. În alte ipostaze. Acesta îl pedepseste pe p. . În unele variante ale basmului AT 303 A. P. 36).. îsi pierde sirul si spune credinciosilor ca în acel an nu vor fi Pasti (5. p. 369) . incestuos le face îndata. p. Snoavele îl înfatiseaza pe p. (baiatul). Adesea. apoi ea fuge. pe care p. fata cere întîi trei costume. 537). în sac sub pretextul ca-I duce la rai. E agatat cu sacul într-un pom. Unele snoave releva ignoranta p. de argint si de aur. Diavolul se preface în p.295 de la p. dupa ce a umplut biserica de raci cu lumînari aprinse pe spate.

Cel ocarît ca nu merge la biserica raspunde p. P. 3234). întrucît prin bataie a dezvatat-o de narav. cu barba rosie e temut pentru rautatea si lacomia lui. Cînd îi cade un jar din cadelnita în cizma. În biseric~. se iau la cearta care sa-I serveasca (5. alearga dupa proto:gop cîntînd glasul cerut si îsi reia vaca (5. de a-si exploata supusii. 41)78). O seama de snoave arata consecintele unor atari deficiente: p. care nu stia carte. prohodea mortul singur în biserica. nu mai stie cum sa se descurce (5. Un taran pretinde ca iapa lui e mai cuminte decît p.Nu mai citeste evanghelia cu SI. Chiar p~otopopul nu e servit în farfurii la masa p. nu mai are autoritate. (5. una mare pentru pisica. nu stie glasul al 7-lea si îi da vaca pentru a nu fi despopit.4068). iar cînd O picatura de ceara astupa un cuvînt. Cînd un cioban are nevoie sa i se citeasca o slujba. prostia e funciara.3241). dar cînd eineva îi atrage atentia. Multe snoave reliefeaza înclinarea p. aviditatea de pamînt si lacomia în toate. La inspectia protopopului. fratele lui Pacala îl ocoleste. atîta-i si de la cap pîna la picioare si cît e de la cap pîna la picioare. ca dupa moarte va fi tot în biserica (5. se înfurie si se retine de la cuvinte obscene (5. dar cînd preoteasa începe a se boci dupa vaca tocmai pe glasul al 7-lea. pe cînd pe p. 3869). De aceea. Cînd paracliserul e beat. 4070). 4982).. Cînd predica e prea lunga. se trînteste pe spate si bate cu picioarele ridicate sa-i cada jarul. toti parasesc biserica. subprefectul etc. el face numai ju. 3239). îndeosebi p. promite jumatate din vitele ce le are psalmodiind si protopopul convinge pe oameni ca a auzit cea mai frumoasa evanghelie (5. p. p. inclusiv fatul care îl anunta unde i-a lasat cheia (S. 4063). Cînd oamenii îl reclama protopopului. Îsi tine luleaua pe masa altarului (S~4066). alta mica pentru puiul ei. p. Stefan fiindca satenii o stiu din anul precedent (S. acestea fiind destinate oaspetilor de seama: primarul. zeflemisit etc. dar omoara pe . "ca esti cu barba rosie . îndeosebi servitorii. cei doi p. 1258).. desi preoteasa îi arata ca si puiul poate intra pe cea mare (5. psalmodiind mereu (5. 3868).. de vreme ce face în pod doua gauri. La unii. nu l-a putut dezbara de nevasta-sa. e neascultat. 3250). dar episcopul îl sfatuiestesa foloseasca o pipa cu coada mai lunga (5.4067). cîntîndu-i doar: "Cît îi de la picioare pîna la cap. 4062 A). 4062). Cînd diacul îi scoate semnul din evanghelie. atîta-i si de la picioare pîna la cap".tine cartea pe dos...omul care s-a prefacut mort ca sa-i spioneze ignoranta (52. raspunde ca e stîngaci (5. 3296). matate de slujba (5. desi l-a batut mai mult (5.

.aca vor muri de foame 9 sate din jurul lui (5. are lucratori si se roaga lui Dumnezeu sa lungeasca ziua. p. nu se ridica de la masa (S. raspunde ca atunci cînd vine necazul pe om. Cînd aude ca fratii lui Pacala masoara banii cu banita. 4981). încît poate supravietui chiar d. E facut p. Cînd diacul îi spune ca vaca a lovit-o cu cornul pe vaca lui. PacaIa). pîna ce îi va razbuna Pacala (S. apoi îi angajeaza servitori cu conditia ca cel ce se va supara. ia cu puterea jumatate din averea unui taran care e trimis pentru dreptate la primar. Ia un sac de colaci de la pomeni pe care îi da diacului sa-i duca. 16). p.4974).4979). 3000. Un p.p. v. (5. Da putina mîncare servitorului. e murdarit de excrementele ce curg (5. p. nu mai e nimic de facut (5. 4987). explicînd ca a fost sfintit sa aiba "gura de lup si burta de cal" (5. hot. Cînd nu i se da friptura. daca nu s-au facut p. îl consoleaza ca se va ruga lui Dumnezeu sa-I ajute: A doua zi. La pomeni. E nemultumit cînd sînt colacii mici. asuda toata ziua (5. Cînd sparg urciorul.4990). 4975). nu consimte sa asiste la împartirea galbenilor celor 3 frati într-un ulcior decît daca cei ce vor cadea pe patrafir sa-i ramîna lui. dar acesta raspunde ca nu orice gloaba e buna de p. la judecator (5.. 5041).. chiar daca satul rîde pe seama lui (5. îi înfometeaza ca sa se supere si sa-i mutileze. 4984). dar la cererea acestuia de a merge mai încet. Cîteva snoave prezinta pe un p. Un p. învinuieste p~cei care au facut\biserica asa mica (5. sa nu dau peste bucluc" (33.. 3237). p.!97 si tata mi-o spus. dar dupa legea noua se face slujba si se trag clopotele. Doi p. urmînd sa spuna apoi . se va alege fara simbrie si cu nasul taiat (sau trei fasii de piele taiate pe spinare). dar cînd un om i-aduce unul care nu încape pe usa bisericii. Diacul din altar raspunde sa se îmbrace la cîmp în doua cojoace. Se asociaza cu diacul sa fure candela de aur pe care sa o vînda. manînca pe rînd de18 ori. cel care arata bani multi episcopului (5. Recomanda vizitiului sa bata caii s-o ia la trap. la subprefect. El a acumulat atîtea bogatii. va primi colacul cel mai mare. dar cînd întelege ca vaca lui a fost aceea care a facut dauna.4977). sa ma feresc de asa oameni. spune solicitantului ca înmormîntarea dupa legea veche e fara slujba si costa numai 4 lei. Cel ce înmormînteaza într-un an numai saraci se plînge de napasta ce l-a lovit (5. 3133). 5040). cere sa i-o plateasca pe loc. Unul din ei cade si e întrecut de celalalt (5. P. 3328). 4989. P. lacomi se iau la întrecere: în ajun care va fugi mai repede. 3236). Ca sa ia mai multi bani. se duce sa-i spioneze la geam. p. dar costa 100 lei (5.

3479). 3465). e infidel (S.. Cînd hotul îl mituieste. aceasta se preface a nu-l recunoaste si trebuie sa stea în cocina pîna la ziua (S. apoi ung icoanele Sf. Trimite pe diac calare sa fure un miel. 5404). sau sare pe fereastra si cade peste diavolul care l-a adus pe barbat (S. Cînd e surprins noaptea la amanta. Alteori. p. p.5343). 3471). p. Cei doi fug cu cizmele. Un p. îl împaca promitîndu-i doi boi din cei patru (52. (S. :S:otul marturiseste în biserica ca toti copiii cu parul rosu sînt facuti cu p. se ascunde în cocina. Cînd merge cu botezul. enumera averea mortului din care acesta i-ar fi testat jumatate. are 6 degete la un picior. Nicolaie si a Maicii Domnului ca sa creada ca acestia i-au furat-o (S. . 5432). aceasta pune în locul ei pe preuteasa. fura topoarele de la sateni. dar acesta e prins de pagubas care îi ia si calul p.-3470 C) sau mai întîlneste în ascunzatoare alti doi p. 1256). iar cînd dascalulîl ameninta ca îl va denunta. Sînnicoara). fura ce-i cade în mîna. p. 5392). încÎt "pîna în sara a fost plina ograda p~pii de copii" (52. 3432). Iasîndu-1 descult (S. se întîlneste pe cîmp în ace~ lasi loc cu diacul (S. La o întîlnire cu o fata. e vîrît într-un butoi cu smoala cu care barbatul femeii pleaca ca sa arate oamenilor pe dracul pentru bani (S. pusa înadins. 3466). 3505). unde încearca sa linisteasca porcii (S. 3430). care la urma e de acord sa fie si ea luata de p. Împreuna cu diacul si fatul e momit la o nevasta. Surprins la o nevasta. 1258-1259). Mai frecvente sînt relatarile despre escapadele erotice ale p. P. care se descopera dupa ce aude marturisirea ca din vina ei p. care i-l fura pe al lui si dupa iesirea din biserica se da de gol (S. care cade din sacul diacului (S. oferindu-i cele 10 ruble daca se descalta. Se lasa'momit de ceidoi cazaci care au pariat ca p. luînd si dalta înrosita. cu care va pieri împreuna (S. 5436). spre disperarea vaduvei. Lasa însarcinata pe fata vaduvei cu care s-a casatorit. (S. apoi spune ca aceasta o priveste numai pe ea (S. p. 3470). La o înmormîntare. v. p. e pus de barbat sa rîsneasca pîna la ziua (S. preoteasa îi fura hainele. 3428). unde barbatul îl elibereaza pe p. si pe diac pentru o mare suma de bani cu care femeia îsi cumpara haine frumoase (S. se îndragosteste de cumatra lui. Împreuna cu diacul manînca smîntîna tiganului pusa spre siguranta în biserica. Reproseaza amantei ca nu l-a vizitat. 5441. 3469).298 foi ca hotii au devastat biserica (S. iar cînd vine gol acasa. Momit de o nevasta. 1259).se preface g~icitor (AT 1641) dup~ ce primeste jumatate din boul furat de dascaI (52.

dar i-aduce raspunsul ca "David" nu-i mai da pe datorie (S. 11-12). Petru îi spune ca în zadar îl cauta acolo. iar mai jos ceilalti ierarhi (S. dupa cum s-au înteles pe patul mortii. Uneori. o consoleaza ca dedesubtul lui sta protopopul. Preoteasa care nu s-a recasatorit si moare curînd. 4071).407). 182-197). În ajunul Bobotezii. 44-45). p. p. încît chiar în timpul slujbei trimite pe servitor la cîrciumar. îl cauta la rai. Ca auxiliar.. 464-465). Trei p. iar dupa ce manînca.p. dar Sf. ameninta pe dascal ca daca va fura si va mînca un porc fript. se dau peste cap si devin "unsprezece tineri frumosi si chipesi". p. nu cuteaza sa se tina de cuvtnt (S. 3130). p. a mea s-a ta. 675). p. p. e aratat a fi betiv. El e trimis ca mesager la parintii fetei sa-i înstiinteze ca ea traia la di(ivol (LXXXI lI. 481).299 . Un p. Porumbel. II. dar p. .- Mai rar. îl va gasi numai la iad.mai apare în bas. îi va smulge si lui aceeasi parte din corp. În basme. simbolizeaza uneori dragostea aprinsa. "Acestia sunt dragostele noastre. Are picioarele rosii din cauza ca s-a asezat pe hoitul pe care îl mînca corbul Jrimis de Noe sa vada daca au scazut apele potopului (18. 406. daruindu-i în schimb cele 100 corabii cu graunte (41. 253).:. De asemenea. Din oasele mamei'Cenuseresei se nas~ p. p. ce stau într-un mistret (LXXXIII. fiindca popii nu intra în rai. fiica împaratului ra. fiindca p. pita de diavolul ce se preface în sarpe (AT 653) anunta parintii despre soarta ei printr-un p. I. Dascalul vîra degetul pe anusul porcului si scobeste mereu mîncînd. II. 213).mul despre ghicirea pielii cu care se îmbracase fata împaratului (AT 621). p. el e o pasare venerata. Floarea Florilor (86.ajuta pe fata la alegerea macului(44. p. a sacului de mazare (79. calauzeste pe erou pîna la iubita -lui îndepartata. Fata ce a ajutat la desfacerea farmecului flacaului prefacut în sarpe se opreste cu acesta la un nuc în vîrful caruia stateau doi p. 768). p. se prefac iar p. p. într-uIt palat în care soseste la urma si sotia eroului. l. 3111). (AT 510) care o . 292). p. si-si ~au zborul (86. dupa toate cîte le-am rabdat s-au facut hulubi si acuma se saruta si stau în vîrf" (52.pe pamînt (41. Fratii lui Bucatica (AT 425) locuiau prefacuti în p. Îl afla cufundat pîna în gît într-o mocirla. pentru ca diavolul nu se poate preface în porumbel (LIII. ajuta pe erou(AT 513 C) sa aduca o craca de la pomul din mijlocul raiului.p. pe care îl luase cu sine (5. 448). P. avertizeaza pe fratele mirelui (AT 516tca mireasa sa nu calc~. Împaratul p. În legende. puterile zmeului (AT 302) se afla în trei p. p.

p. 1-2. p. p. V.. El se da peste cap. cu muiere vei fi" (60. alaturi de celelalte sinonime ale acestui termen (XIX. adica naratiune neveridica. "povestea cu bazmu e tot una" (5. 1052). de la al 99-lea etaj. de origine slava. P. p. mai tîrziu alti cercetatori. pentru a se feri de urmaritori sau pentru a se putea razbuna. în acceptiunea lui din ·-Munteniau si- .V. deci basmul despre animale. basmul propriu-zis. eroul se metamorfozeaza în p. la cehi povest. uneori roman. Pentru a scapa de cîinii nazdravani. p.. niciodata basm" (XXXV.. I. v. "ca sa nu se lipeasca farmecele de el" (41. 136). au încercat sa introduca în folcloristica termenul p.Sotul care a fost initial în piele de porc (AT 425) se preface în p. II. la urma redevenind un flacau care omoara vitrega (52. a capatat sensul de "naratiune în genere. în vremea din urma. Probe). Numai la sloveni povest.p. basmul propriu-zis. trecînd astfel întîia proba (5.. Termenul p. dupa care se catara zmeul. eroul se preface p. feciorul peti tor se arunca. Hasdeu. 2600). se observa o tendinta de nivelare a celor doi termeni si la povestitorii munteni pîna la a deveni sinonimi: "basme.. v. apoi în p. povesti. I. avea în paleoslava acelasi înteles ca si cuvîntul basn. 2-77). p.Ca-sa-'si dovedeasca iubirea adînca pentru fata nazdravana provenita dintr-o grindee. chiar o relatiune curat istorica.-la' cererea ei.Uneori. se întelegeau numai naratiunile scurte. Basm). Zîna fugita de la sotul ei care i-a fura t hainele (AT 400) se preface în porumbita alaturi de cele doua surori: "de vei cunoaste care-i a ta. basna. 109). Ca sa poata pune mîna pe sabia fermecata. Din oasele baiatului taiat de vitrega (AT 720) "la sapte ani s-a facut . dorind sa se prefaca în p. p. 60). rascumparat de un copil îl ajuta mai tîrziu pe acesta. tot una e". eroul tradat de sotie (AT 318) se preface de obicei în rata. în timp ce basmul denumea specia mai lunga. legenda si snoava. 71). el pleaca în zbor pîna unde descopera palatul sotiei fugite (7. . p. 53. 55). un hulub" care îsi spune în cîntec patania. Doar în Oltenia si Muntenia prin p. ceea ce se întîmpla. Termen generic popular care denumeste toate speciile narative în proza provenite din traditie: basmul despre animale. La popoarele slave. Cînd sotia necredincioasa da amantului ei veriga miraculoasa (AT 560). IV. p.43. Poveste. legenda si snoava.. si astfel patrunde în casa lui Florea Floritu (28. la slovaci povest si la polonezi powiesc se folosesc si cu sensul de basm. divulgînd crima. fictiva. p. redevine om si îsi reia sabia cu care îl ucide pe zmeu (60.

Specia a ramas însa în afara investigatiilor folclorice pîna catre sfîrsitul secolului trecut. cea mai raspîndita fiind cea de întîmplare. 1. patîma (Transilvania sudica). VI). tocmai p. patanie (Moldova si Muntenia). va fi Ovid Densusianu.sufletesti. istorice. Se poate ca prin arhivele cu materiale juridice sa se afle multe p. Povestire.301 Oltenia. el da la iveala. 2601).umire pentru toate speciile narative în proza transmise din traditia orala. fie legenda. iar pe de alta parte faptul ca în terminologia populara din toate provinciile. asa ca colectiunea nu . fie anecdota. Pornind de la constatarea ca folclorul oglindestesi viata contemporana. în masura în care scriitorlJllorle-a redat cu oarecare fidelitate. culturale si. Multe din textele care se dau în acest volum pot fi socotite ca documente . cînd a simtit nevoia de a împa.. din cele 4 naratiuni povestite de acesta una fiindp. si prea vag'. colectiunile obis~uite de folclor.va avea numat interes linguistic" (12. 1896-1897). chipul de a gîndi si simti. în cari nu ne întîmpina nemic miraculos sau supranatural". care denumeste numai narati unile contemporane. e livresc. e numele lor generic. pcitila (Maramures). Termenul p. relatari despre pataniile povestitorilor în viata. Nevoia de a folosi o den. cel dintîi. trebuie sa fie tot atît de veche ca si omul iesit din faza primitiva. în opozitie cu basmul în care "supranaturalul constituie un element esential" (XXXV. Peste 3 ani. fiind cel mai potrivit pentru a indica naratiunile contemporane." care vor "putea folosi si celor care voiesc sa cunoasca mai de aproape viata. 2. în parte.tasi si se~enilor sai unele fapte memora bile la care a fost partas. Regional se mai numeste patima. aratînd . 1. Din povestirile lui Ilie Pietrarul (în Povestea vorbei. prea 'de departe. prin care povestitorii populari îsi comunica întîmplarile mai de seama din viata lor.al taranului. în opozitie cu povestire. amintiri istorice s. el va sublinia din nou importanta speciei. Denumirea populara e diversa.a. exceptînd pentru trecut Muntenia si Oltenia. nu numai asa cum îl rasfrîng. adica "cu întelesul de orice fel de naratiune. p. a dus la întrebuintarea lui în acest sens. "marturisiri de ale taranilor despre traiul lor. Primele p.. p. fie snoava. Cel care va introduce specia în sfera investigatiilor. de la noi au fost stenografiate de fratii Artur si Raul Stavri. pareri asupra unor lucruri care-i privesc. P. fie "povestea vorbei" . consemnate ca depuneri de marturii ale împricinatilor sau martorilor.

traieste numai atîta vreme cît e crezuta a fi total veridica.. p. notate de Densusianu si elevii sai. în colectivitatile de grad arhaic.. apoi cele înregistrate mecanic în vremea noastra fiind provocate de cUlegatori. altfel risca sa fie considerat de auditoriu drept un mincinos.302 a fi cu precadere pretioase "povestirile libere . fragmente din realitatea înconjuratoare. 279317). sau la care el a fost macar martor. ea nu mai trezeste nici un interes printre ascultatori. sînt socotite tot atît de veridice si p. povestitorul trebuind sa înfatiseze cele plasmui te de el în culori verosimile. cu fond superstitios. d~osebirea constînd în împrejurarea ca povestitorul este acela care pretinde a fi intrat în legatura cu fiintele fantastice etc. III. cuprinzînd relatarea întîmplarilor din viata povestitorului. împreuna cu comentariile si reactiile ascultatorilor. Dar. Cu toate acestea.singurele în care se poate vedea mai bine spontaneitatea lui sufleteasca" (Folclorul. în culegerile lor de texte dialectale pentru a servi în primul rînd ca documente de limba. Ea se aseamana cu legenda prin intentia ei de a dezvalui adevarul. lui ca nefondata. p.: tive. iar p. prin înregistrare pe documentul sonor din care abia un numar restrîns au fost publicate în antologia din 1966 (5. Elevii sai vor publica numeroase p. 1909). ea se abate pe alocuri de la acest canon. P. P. Specia ar putea fi cunoscuta mai adînc în resorturile ei prin înregistrari sau stenografieri continui de cei care asista la prilejurile de povestit. relatari despre întîlnirile cu unele forte numenale. Densusianu releva valoarea documentara a p. povestitorul avînd libertatea de a mai exagera unele aspecte sau chiar de a adauga fapte inventate.· Limitele veridicului la p.Cum trebuie înteles. Dupa 1949. De aceea. investigatiile sînt departe de a fi exhaus. P. Acestea se aseamana cel mai mult cu legendele. ca si legenda. a fost generata de nevoia elementara pe care a simtit-o omul înca din cele mai vechi timpuri de a comunica altora propria lui experienta. ca si aceasta. neîntîmplate. este o naratiune' conte~porana.. cu nelinistile si aspiratiile prezente din totdeauna în . 3. de îndata ce suscita îndoieli. reprezentînd o infima cîtime din totalitatea lor. sînt aproximativ aceleasi ca si la legende. cu bucuriile sau durerile provocate de aceasta. potrivit nivelului cultural -al colectivitatii respective. în cadrul Institutului de folclor au fost culese p. dar la multe din cele cuprinse în volumele din 1906-1908 frumusetea literara depaseste cu mult pe cea dintîi. Aceasta libertate nu e fara limite.

. chiar daca cercul faimei nu poate depasi granitele unei colectivitati. ilariante. Fiind o creatie contemporana.. De aceea. înconditiik aspre ale traiului militar. dat fiind ca investigarea speciei e cu totul recenta si înca nu pe toata întinderea registrului ei.petrecute" de cineva. Asa se explica locul covîrsitor pe care l-au luat printre povestitorii din Transilvania si Moldova nordica p.. suscita un interes mai viu. vedetismul colcaind în germen si printre talentele rustice. despre primul razboi mondial. sau cu disparitia ei din memoria lor. pîna acuma investigatiile folclorice nu au putut semnala atari cazuri. au trecut în repertoriul colectivitatii. îndeosebi a basmului si a snoavei: la început. avînd mereu spectacolul atîtor orori si mutilari. cu. Vremea petrecuta mai bine de patru ani prin transee. S-a observat totusi ca rezonanta ei e oarecum invers proportionala cu banalitatea întîmplarii relatate: cu cît faptul este mai neobisnuit.vremea au trecut în patrimoniul colectivitatii. p. s-au lasat calauziti numai de întîiul mobil. 1 viata lui. Daca supozitia poate fi acceptata teoretic. "si la urma o ajuns poveste" (5. Cele doua m~biluri au actionat probabil întotdeauna. Fostii soldati povesteau aproape invariabil scene. stingîndu-se odata ~u creatorii ei. alegînd în consecinta numai temele care pot înveseli pe ascultatori. ma. se arata tot atît de variata ca si experienta povestitorilor care îi dau viata. "distrarea" acestora. pentru a-i face sa se despovareze de apasarea grijilor cotidiene. are o ~xistenta efemera. de a oferi semenilor sai o învatatura cîstigata cu pretul acelei experiente relatate. Se poate banui ca unele p. Creatorii populari anchetati concep chiar în acest mod geneza speciilor epice traditionale. a impresionat din cale afara sufletul popular. Unii dintre cei care s-au specializat numai în p.i "memorabil". de descatusare a sufletului prin dezvaluirea celor întîmplate. raritati pe care nu le ofera viata de toate zilele. modificîndu-se pentru a deveni legende sau snoave.303 ~ 1.s ca o obsesie de care puteau scapa numai prin povestirea ei unui cerc cît mai larg. celerelatate au fost . cu atît p. care. 29-. moralizatoare. au fost deci p. Cele trai te s-au înscri. La cîtiva. povestitorii debiteaza în întîlnirile lor cu precadere întîmplari iesite din comun. Specia a avut deopotriva o functie de catharsis. p. Tematica p. apoi una didactica. a putut fi surprins în subsidiar si orgoliul de a fi actant de seama în împrejurari atît de memorabile. ele fiind surprinse si la povestitorii contemporani ca avînd aproximativ aceeasi pondere. I.-30).. 4. repetînd p.ori de cît~ori se semnalaun auditoriu nou. .

Multe au ca atare· numai o valoare documentara.toamna. Ponderea lor a fost atît de mare. lipsind aici cizelarea colectiva care se materializeaza în unele formulari cristalizate si în dialoguri spumoase.ii ale psihologiei populare si a anumitor stari dintr-o perioada data. la luminalampilor sau a feli. I-II). Forma p. Acestea captiveaza de la început prin improvizatia spumoasa. se strîngeau ai casei împreuna cu o seama de vecini. prin specificul lor. Fenomen cultural ce presupune prezenta unui audi-. se spun si basme unui copil de catre o per-' soana matura. Predilectia pentru faptul iesit din comun se vede si la cei mai tineri care n-au participat la acest razboi si care povesteau totusi amintiri din viata de cazarma. nu de un singur ins. în case sau în suri.însailate cu maiestrie. de obicei bunicii. amestecul umorului cu autoironizarea si o seama de cuvinte rare. din razboi si din spatele frontului.304 . încît par a fi elaborari cizelate de rînduri de oameni."la ghijat de porumb. dupa ce acesta era cules si asezat în cosare. Seara. In cadrul familiei. care aducea o experienta noua. adevarate opere literare. acesta poate fi redus la o persoal}a ascultatoare.' e mai putin artistica decît a speciilor traditionale. Se povestea cel mai mult la desfacutul porumbului. atît de diferita de cea rurala. la disfacat de papusoi". încît unii povestitori au abandonat repertoriul traditional de basme pentru a povesti cu precadere întîm. de martu. nu erau stingheri te. de -Închegate si de incisive. toriu. mai ales cînd povestitorul nu parasise satul pentru a cauta de lucru. dimpotriva stimulate. reliefînd curajul cu care au fost înfrunta te. 1. Din viata de toate zilele. . In cazuri extreme. mai ales acelea care în ochii lor luau proportiile unor adevar ati monstri. Au fost surprinse însa si p. se desfasura cu precadere în toiul unor munci care. cum se întîmpla uneori la snoave si legende._ narelor. povestitorii aleg cu precadere pataniile lor izbitoare: întîlnirile cu animalele salbatice de prada. A. Ea e pe deplin tributara talentului povestitorului care îi da viata. . Multe p~deosebit de fr'umoase se pot citi în culegerea antocu formulari atît logica condusa de O. Pove~tit. verva care pare fara sfîrsit. P. îndelung revizuite. dupa unele denumiri regionale . din pacate prea putin luate în seama de cei porniti în cautarea frumosului folcloric.plari de pe front si din captivitatea îndelungata ca prizonieri de razboi. dar suculente. 5. Densusianu (12.

Ivan Turbinca (AT 330). executat de flacai si fete la sunetele unui fluier. caci munca se desfasura de obicei în grupuri. ca o descatusare de viata posaca si grea. p. sa ascult-e narati uni de toate categoriile. p. Se povesteste. 17). În Bihor. se spun multe povesti în timpul priveghiului funebru. organizate mai cu seama în timpul iernii. cu tutun sau bautura. ca-i noaptea mica vara". alterna cu cîntatul si cu dansul. iar în lagarele de prizonieri sau în armatele multinationale chiar între repertoriile unor popoare diferite. indicata numai de prezenta mortului (5.30S lînga gramada depapusoi. Cînd se nimerea între ei vreunul cu un repertoriu mai bogat. Se spun povesti în sezatorile de tors.m.Dupa sfîrsitul zilei de munca. stînjenarii se arata cu totul dispusi. Pe valea Hîrtibaciului (Transilvania sudica). Ocaziile de p. se povesteste si la sapa porumbului. mai ales în serile lungi de iarna. povestitorii prezenti îsi depanau pe rînd din repertoriu (5.. sub forma de ajutor reciproc sau prin plata. 305). care anuleaza nota funebra a prilej ului.1. Unele basme . exterioare satului sînt de asemeni numeroase. Întîlnirile de sub arme au prilejuit un schimb intens de repertoriu. Mediul militar din fosta Austro-Ungarie a. mai cu seama pe jos. caci si copilul doritor de povesti era consolat: "asteapta pîna la desfacutul cucuruzului" (81a. sub însasi supravegherea gradatilor.. seara se desfasurau uneori adevarate întreceri de p. adesea la doi insi. dar si hazlii. p. "vara cînd mulgi oile. 2. . era chiar stimulat la p. Sara nu pre.ult. Basm). În dormitor.poarta pecetea vizibila a vietii de soldat si par a fi create în lumea cazarmilor. aceasta era ocazia principala de p. ma sile pacurarii sa spun". pro-' vocatoare -de rîsete zgomotoase. Timpul petrecut în închisori a favorizat de asemenea desfasu- . 1. S-a povestit mult în cazarmi si cantonamente. pîna în2ilele noastre. cînd eram copil mic. în cabanele lucratorilor forestieri. p. înlesnit si împrumutarea unor formule de verificare a atentiei ascultatorilor (v. Trei capre albe (AT 561) etc. 1617). "pe la oi. se desfasoara apoi în clipele de ragaz: la moara. în asteptarea rîndului. P. în grup restrîns. api spui cîte-o poveste pîna mulgi stîna tata. Gazda casei se îngrijea de obicei ca sa aiba printre lucratori si un povestitor iscusit care sa fie ascultat cu placere. Aici sînt preferate povestile lungi. Prin Oas. la piua. Grupurile fiind alcatuite cu precadere din tineret. sau chiar în calatorie. Ciobanii povestesc cu asiduitate la stîna. Pentru-ca munca sa decurga mai cu spor si sa fie alungat somnul.

prin . încît unii povestitori au memorizat <cu·acest prilej cea mai întinsa parte a repertoriului lor...cel tipizat în snoava pe care o povesteste spre ilustrare.uneori si parintii. povestitorul constata similitudinea ("Tu esti (sau faci) ca ala care" .... sau explicat de vreuna din cele . Un povestitor fagarasan arata ca îsi aminteste povestile "numa asa cînd vine cîti-un sfînt. Sotie).7). snoava despre spuma de mare (AT 1360 C. Cer·cetarile mai noi au scos la iveala si existenta p. similare legilor contaminarii ·din folclor. s-apai cînd vorbim. "Da acu .. p. Legendele :sînt povestite atunci cînd discutia din grup aluneca asupra unui aspect ce este comentat. somnul recuperator. p. bunicii.. în -chip sporadic.. B.. p. 'Cînd copiii sînt bolnavi. Asocierile dintJe cazurile particulare ·din viata cotidiana si cele tipizate în snoave se fac dupa continut. ca si la oamenii din sat le mai face lumea cîte-o poveste-asa . obisnuiesc sa spuna povesti celor mici ca sa-i adoarma mai repede sau sa stea cuminti. la nevoie.. Povestile sînt memorate cu precadere în copilarie si adolescenta. mi-aduc aminte" (14 a. cea despre popa care a furat barda înfierbîntata de scoaterea unui taciune etc. întrucît si copiii iau parte la întrunirile celor maturi ca sa asculte povesti.spitale. 1. era rechemata la mulsul oilor la stîna.ntile si nereceptivitatea acesteia la maturitate..care se ridica deasupra laptelui. e folosit ca un prilej de a le . p..usurare. tot sfîntu are o poveste . unele basme fiind transmise în timpul convalescentei printre ·cei mai interesati (ibid. Astfel.în clipele de ragaz.306 rarea p. :si tot omu. numai în familie ·e în genere un semn de declin.cunoscute printre cei prezenti. sau numai o aminteste cînd e convins ca 'interlocutorul o cunoaste. P. cînd memoria este neobisnuit de receptiva. caci repertoriul este alimentat aproape numai de colectiile de povesti (ibid. este mai restrîns. 'V.J J . p. p. în cadrul familiei. Anchetarea provenientei povestilor culese în ultima vreme atesta cum majoritateacovîrsitoare au fost învatate în copilarie. 3. 4. 17-18) . prin spuma . . ·dar uneori si dupa alte criterii.) ·dintre cazul individual si .aduce . în atare prilej. Unii poyestitoriau subliniat contrastul dintre facilitatea memoriei infa. 18). 18-19). Legendele care povestesc urmarile nefasteale unei încalcari sînt spuse cu scop preventiv atunci ·cînd se semnaleaza unii necunoscatori ai obiceiului (ibid. Snoavele si legendele sînt povestite si în unele cazuri speciale. <Celedintîi se spun si atunci cînd cineva se afla într-o situatie :similara cu cea satirizata de naratiune.

307

"b-

1

sa-mi spuie altu cît mi-ar spune ... nu mai intra în cap daloc". Cel mai adesea, povestea era retinuta în memorie dupa o singura ascultaTe, oricît ar fi fost de lunga si stufoasa. Toate marturisirile pbvestitorilor anchetati concorda asupra învatarii dintr-o, singura ascultare, fiind vorba în genere de insi talentati, cu predispozitie vizibila pentru productiile narative. "îmi spunea. bunicu meu si nu-mi luam capu da lînga el pîna mi-o spunea" si dimineata o stiam, daca-i capu bun". Dupa unii povestitori talentati, audierea repetata a aceleiasi naratiuni ar produce numai confuzii, probabil din cauza diferentelor aduse de dispozitia improvizatorica: "dac-ascult de doua ori, numa te calmaceste de cap". Anchetele au pus în lumina contrastul între usurinta de a memoriza din auzite si greutatea de a învata o povest~ prin lectura. Un cititor asiduu' de povesti si carti pop~lare' constata ca învatase o poveste "o data ni.1mada~-am auzit-o, dac-am fost tînar. O ramas tiparite daca le-am prins. Aste din. carti purure citesc, da nu mi-aduc aminte". Un alt povestitor matur formula mai sugestiv "dîn carte am învatat, da nu le-am prins", iar altul tînar facea urmatoarea paralela între cele doua modalitati de memorizare: "dac-o citeam de doua ori, o spuneam la perfectie, da dac-o ascult 'o data, o prindeam, da la. citit nu", Pastrarea în memorie este apoi usurata de povestirea naratiunilor la feluritele prilejuri, prin repetare lasînd urmemai incisive în memorie. în felul acesta, povestitorul îsi fixeaza mai bine unele formule specifice naratiunii, mai cu seama pe cele create de el, împreuna cu o seama de termeni mai expresivi" alesi dupa dibuiri repetate. Marturisirile unor povestitori sînt elocvente: ,,10 stii de ce nu le-am uitat? Ca baietii sara la stîna ma punea' sa le spun, eu le-am repetat mere~"Jn felul acesta, procesul de' slefuire actioneaza si pe plan individual. atunci cînd povestitorul este talentat, în echilibru cu celalalt proces de variere care tinde sa reînnoiasca naratiunea prin o· seama de aspecte luate din contemporaneitate sau din repertoriul traditional (5, 1, p. 20-23, 107; v. Legile ePice). 2. Memorizarea povestilor este uneori selectiva, dar la cei mai multi se manifesta fara preferinte. Acestia din urma retin cam tot atîtea basme cît si snoave. Cei deosebit de talentati au avut însa o receptare seiectiva. Gh. Zlotar (Fundu Moldovei - Suceava) si 1. Duroi (Bughea de Sus - Arges) au învatat numai basme propriu-zise, cel dintîi fiind însusi creator a 4 basme noi (cu unele motive traditionale), dar nu au retinut

308

nicio snoava, cel de al doilea motivînd aceasta "ca mi-e rusine de lume". Dimpotriva, Gh. Radoias (Batrîni-Prahova) învatase peste 100 de snoave, dar nici un basm fantastic (în repertoriu avea doar doua basme nuvelistice), mirîndu-se el însusi de aceasta stare: "nu stiu cum s-a facut ca n-am putut sa prinz niciuna", nici în copilarie, întrucît "daca le-as fi stiut atunci, le-as sti s-acuma". Capacitatea de memorizare variaza dupa dotarea povestitorului. Gh. Zlotar si 1. Duroi cunosteau fiecare cîte 40 basme fantastice, lungi, pe alocuri neasteptat de complicate, care ar alcatui cîte un volum masiv. De la P. Put din Desesti-Maramures s-au putut imprima în 1961, 85 naratiuni, basme si snoave cam în aceeasi proportie numerica, povestite cînd informatorul avea 77 de ani. Repertoriul cel mai întins l-ar fi avut Sînziana Ilona din Bosorod-Hunedoara care stiuse 117 povesti, basme si snoave, din' care n-a mai putut povesti în 1951 decît 62, restul fusese uitat (ibid., p.23). Se poate admite ca au existat povestitori cu repertorii mai întinse, printre- cei cu o memorie exceptionala, cum au fost unii cîntareti ca Petrea Cretu Solcanu, Iautarul Brailei, de la care G. Dem. Teodorescu 'a notat 15000 versuri, sau unii guslari sîrbi care stiau cîte 90 balade alcatuite din 80000 versuri. În Irlanda, prof. Duilearga a mai întîlnit un povestitor de la care a cules aproximativ 200 naratiuni felurite (basme, legende, snoave) cînd acesta avea 70 de ani (XCI, p. 280-281, 460). C. 1. Urme ale functiei cultice, rituale a p. s-au mai pastrat la noi numai în nordul Moldovei si Transilvaniei pîna pe la începutul secolului nostru. Se credea ca p. în anume conditii aduce cu sine nasterea unei oi nazdravane. Astfel, daca ciobanul putea spune în fiecare seara o poveste diferita de cînd se dau berbecii la turma si pîna la fatarea primului miel, "atunci a face oaia un miel nazdravan - spune batrînii - sa poata sti tat ce-ai sa pati", în Maramures fiind vorba de "o oaie oachesa" care poate fata mielul nazdravan. Repertoriul ciobanului se cuvine a fi destul de întins, aproximativ 100 de naratiuni felurite. Pe la sfîrsitul secolului trecut, e semnalata în Maramures cu aceasta functie numai Povestea Maicii Precista (cautarea lui Isus). Spusa ,de pacurar "în toata seara si dimineata de cînd se mîrlesc oile si pîna ce fata, între mielusei va avea unul nazdravan, care va umbla tot în fruntea oilor" si îi va spune "cîte primejdii vor trece în acel an preste oi si alte lucruri

309

~

mariÎÎ mai spune, dar numai la cîntatori în noaptea de Craciun si în noaptea de Pasti cînd e deschis cerul. Asemenea va avea si acea muiere fiu nazdravan care va zice povestea aceasta cu toata inima, ca sa fie primita" (48,p. 282). Mai vieafost functia apotropaica a povestilor, care, spuse seara, puteau îndeparta fiintele numenale de a se apropia de acea casa. "Era-un obiceri, pe cînd eram eu baiet, c~ozîs ase, ca sa spui trei'p'ovesti, c-apai ele se prind de mîna si se-mvîrt roata-mprejuru Urlii aceleia unde esti si nu s-aprochie lucru cel rau acolo, poti dorni. Ase crede. Unu spunea trei povesti, fiecare-nt-o sara, cu rîndu" (5, I, p. 16). Dupa o atestare mai veche, naratiuniletrebuie sa fiemailungi.adica basme fantastice care ar fi eficiente mai cu seama împotriva diavolului. "De aceea zice ca e tare bine sa spui povesti în<;heiate, lungi, sara, ca e ca si cum ai spune o rugaciune. Dumnezeu cu povestea ceea înconjoara casa de 3 ori si nu se poate apropia nici o necuratenie" (52, p. 1204). Se credea astfel ca "unde se spun povesti în casa, acolo e Dumnezeu. Ori sa platesti un sa1ind::l;.,ri biserica, ori sa spui o poveste, la e tot una" (ibid., p. 1241). In tinutul Suceava-Botosani, se credea ca cele 3 povesti se fac "trei pari de foc si apara casa, de nu se poate nimene apropie de ea. De aceea... ti-i pomana daca te duci la un om pe noapte si spui povesti" (94",p. 18-19). Sau se prefacîntr-o "roata de foc" care "era straja" împrejurul casei, încît diavolul nu se mai poate apropia de ea (52, p.337). Pe alocuri în Bucovina se credea ca e suficienta o singura poveste. "Cu o poveste bine spusa si frumos încheiata se înconjura casa de 3 ori, ca o pavaza, de nu poate nici un rau strabate". De aceea, "celui ce spune povesti îi iarta Dumnezeu pacatele" (LV, II, p. 149). Prin Maramures, functia apotropaicaa disparut mai de mult, deoare~e vîrstnicii anchetati îsi mai aminteau vag: "spune ca daca spui povesti, nu s-apropie nimic de tine: Fata Padurii, sa spune" (5, I, p. 16). S-a semnalat o singura interdictie cu privire la p.: sa nu se spuna povesti ziua "caci i se rupe camesa" povestitorului, fara sa poata fi elucidata legatura dintre ele (LV, II, p. 149). 2. în zilele noastre, p. are mai cu seama rostul de a ajuta desfasurarea muncii. Alungînd oboseala si somnul, cei adunati pot lucra mai bine, sau veghea, de aceea se spun povesti "sa nu le fie somn cît stau, si care lucra-n casa, sa poata lucra, de torc femeile". în Maramures, se foloseste chiar o formula , ,

310

anume pentru alungarea somnului: "Ciont si vasalie! Sî nimic sa nu mai fie! - strigi cînd vezi ca adoarme omu, si odata sa trezeste" (5, 1, p. 14). 3. Concomitent, p, are rolul important de a descatusa sufletele, prin atmosfera de voiosie si ilaritate pe care o creeaza. Catharsisul naratiunilor a fost relevat de o seama de povestitori: ,,0 dasfacere de inima asa, mai uiti da ale rele, mai rîzi cu tovarasu care te nimeresti", "ca m~i rîde omu de hale nacazuri"; "ca omu sa mai desteapta, i place si daca-i amarît mai uita si. el. Chiar si cum, daca-l doare - daca nu-l doare povestirau - mai uita, ca n-aude vorbe rele, îi_mai usor". toare din Hateg preciza mai plastic: "Cînd ne cura sudorile pa fata, mai uitam si de osteneala si de foame" (ibid. p. 19-20). "stii ca omu si daca are v-o durere, minten îl faci de rîde" (Ha, p. 11). 4. P. are si o pronuntata functie didactica si moralizatoare. N aratiunile expun o experienta de viata îndelung acumulata, oferind ascultatorilor o initiere si o lectie de comportare. Unele dezvaluie misterele lumii înconjuratoare, fiind bine venite celor care "nu e introdusi în lume, se mai gîndeste si el cum era odata". Povestile sînt spuse "ca pentru idee de oameni prapaditi ca acestia sa nu mai urmeze lucrurile rele". Ca atare, se povesteste "pintru traiu vietii: cel ce nu-mvata din poveste, nu-mvata nici din cea ce vede cu ochii". Ele ajuta îndeosebi pe copii nu numai sa descifreze tainele vietii, ci si pe cele ale paginilor tipari te. Caci "copiii care sînt mai destepti trage esentialul: - daca mergi p-o cale buna, ai gasit bine, dac-ai facut rau - cautam un fel de educatie, si copilu, cetind o poveste, sa-nvata sa citeasca mai bine" ... (5, 1, p. 20, 107).

°

Probe Probele baiat-fata. Se întîlnesc în basmul AT 514, cînd fata travestita în baiat e banuita a fi femeie. Leoaica supune fata prefacuta în Ionica Fat-Frumos la trei încercari. în prima noapte, "o sa va astern la amîndoi în gradina pe doua steble de flori. La sculare, daca florile vor fi vestede, sa stii ca e fata, d-or fi vesele, e baiat". Calul.o învata c~ spre ziua sa se dea de-o parte ca sa cada roua pe flori sa nu se ofileasca. A doua oara, o duce la un tîrg "numai cu lucruri femeiesti", dar la sfatul calului, Ionica se arata interesat de "postavuri, arcuri si sageti

311

de otel, palose si sulite taioase ..." A treia oara, leoaica face un iaz cu apa din fîntîna ca sa se scalde, dar calul soarbe apa si leul ramîne în namol, încît Ionica nu se mai poateîmbaia (89,. p.140-141). Fata schimba buchetul de flori cu al voinicului, derutînd pe mama acestuia, iar cînd e plimbata printre flori,. se arata interesata de cai. A treia oara, în camara cu armele~ fata alege "o sabie cam ruginita, dara cu fierul ce se încovoia de se facea covrig" (41, I, p. 21-22). Alte probe de ghicire a sexului: a) sarirea unui pîrleaz, pe care fata îl sare "sprinten ca un voinic"; b) ducerea la vie, unde fata nu culege cu lacomie, ci cere sa fie spalati strugurii si adusi pe o tipsie; c) ducerea în padure, unde e întrebata de ce e bun- copacul, fata raspunde ca e bun de facut care, nu de fuse cum se astepta zmeoaica (LXXXIII, p. 531-535). în vie, comportarea poate fi alta: "de va lua strugurii cei de pe jos, va fi femeie, de va lua de pe sus, barbat". Fata e prevenita de cateaua nazdravana si se comporta ca baiat. Proba urmatoare, 'sa stea pe iarba, "si de va'fi iarba tologita sub ea, e fata" e trecuta de asemenea cu ajutorul catelei care "a îndreptat în SliS iarba si el n-a putut cunoaste" (52, p. 680). Busuiocul vîrît sub perna fetei devine dimineata mai uscat decît cel de sub perna feciorului de împarat (56, p. 202).
Proba curajului. Are loc în cîteva basme, îndata dupa plecarea protagonistului, de obicei în basmele AT 514 si 531. 1. împaratul Alb hotaraste sa dea împaratia celui care a "îmblat, vazut si patit cîte dînsul". Fiul sau cel mai mare se decide sa îndeplineasca el aceasta cerinta si pleaca încadrat de doua companii de soldati,,, una înainte, alta înapoi si el în mijloc". Tatal lui se preface balaur la podul de arama si, de frica, toti se întorc. Fiul mai mic, Constantin, la sfatul unei babe, pl~aca cu hainele si armele si calul "din holtie" ale tatalui sau si la podul de ~ur vrea sa 'taie balaurul, dar acesta îl opreste "ca io-s taica-to" (7, p. 2-8). în alte variante, tatal se îmbraca în piele de urs (XV, p. 66) sau se preface "o mamuiata", îmbracîndu-se doar "cu un cojoc pacuraresc" de care se sperie fiii cei mai mari (ibid., p. 266-267). Alteori, tatal se preface "capatîna de cal mort" care striga la apropierea fiului mai mare "manînc cap de om", saltîndu-se în sus. Dar cel mai mic pleaca cu calul nazdravan si armele din tinerete ale tatalui. Acesta ameninta capatîna de cal care ;,se facu nevazuta". A doua oara, tatal se preface în "nor- ,al-

312

/

bastru care venea spre el întocmai ca si cînd ar fi vrut sa-I înghita" j dar la amenintarea fiului dispare si se arata ca om, convins ca fiul lui va birui zmeii (4, p. 119-121). 2. Proba se desfasoara cu mai mult temei cînd cel plecat e fata travestita în baiat (AT 514). Fiindca împaratul nu are feciori, cele trei fete se decid pe rînd sa mearga "la Rosu-mparat, ca sa-i slujeasca". Tatal lor se îmbraca "într-o piele de urs" si le atine calea la podul de arama, cele doua mai mari se sperie si se întorc la· curte, dar fata cea mai mica, sfatuita de o baba sa îmbrace hainele de mire ale tatalui si sa-i ia sabia si calul lui de mire, izbuteste. La podul de arama, 'tatal prefacut urs se da înapoi intrînd "sub pod". La -podul de argint, tatal se preface în lup care se ascunde iar "su pod" cînd vrea fata sa-i taie capul. La podul de aur, tatal se presphimba în "balaur cunoo capete" si se da pe fata, lepadînd "pielea de sarpe",. convins ca ea va izbîndi (5, II, p. 158-161) ..
Probe de întelepciune. Se întîlnesc cu precadere în basmele nuvelistice AT 875, 877, 922. 1. Fata îsi dezvaluie întelepciunea_ prin îndeplinirea unor sarcini aparent imposibil de rezolvat. Imparatul (boierul, judecatorul) cere fetei istete sa vina la curtea lui în feluri contrastante: "nici calare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe alaturi de drum, nici îmbracata, nici dezbracata, nici cu vînat, nici

calare pe un magar, atingî~d cu picioarele de 'pamînt, pe santul fara vînat,îmbracata camase, nici iar dedesubt o camasase duce drumului, nici cu într-o plasa, fara camase". Fata numai croita, cu doi iepuri alaturi care fug de cîinii împaratului (86, p.l05-700). în alte variante, darul e formulat felurit:· "sa-i aduca în mîna trei minciuni si o nimica" si fata duce într-o oala trei vrabii care zboara înaintea împarat~lui (LXXXIII, p.928) sau "nici cu cinste nici fara cinste" si fata aduce o vrabie prinsa între doua blide care zboara cînd împaratul cauta cinstea (60, IV, p. 29-30). Fata calareste uneori pe un tap sau cîine. Fata isteata îsi ajuta tatal sa aduca dobînda ceruta de boier pentru împrumutul dat" trei sute de cascavale si trei sute de pastramioare". Ea aduna în pripa o turma de 150 oi si 150 berbeci de la care poate strînge cele cerute (67, p. 56-57). Fata isteata învata si pe argatul trimis de boier sa-i vînda 100 berbeci cu o suta de lei într-o jumatate de an si sa-i aduca pe deasupra alti 100 berbeci: sa vînda lîna lor cu 100 lei, apoi berbecii cu 100 lei

1

313

si la toamna sa cumpere 100 cîrlani cu 100 lei pentru a-i duce stapînului (79, p. _216-217). în unele variante, istetimea fetei este verificata_ prin probe suplimentare. Boierul îi mai cere: a) din tortul de pe un fus sa-i faca un rînd de haine si sa-i îmbrace toata curtea. Fata îi trimite fusul sa-i faca din el instrumentele necesare tesutului (vatale, stative, suveica, tevI). Boierul doar simuleaza facerea lor, înscriind niste crestaturi pe fus, iar fata face de asemenea niste haine din pînza foarte rara; b) sa cloceasca oua fierte si sa-i aduca pui. Fata seamana samînta fiarta si arata imposibilitatea. c) Sa faca ciorba si friptura din piatra (sau sa jupoaie piatra si sa-i aduca pielea uscata). Fata cere sa-i înjunghie piatra. d) Sa-i peticeasca o oala. Fata cere sa i-o întoarca pe dos, fiindca petecele se pun pe dos. e) Sa scoata toata apa dintr-un lac. Fata îi trimite cîlti cq care sa astupe rîurile care se varsau în lac (5, II, p. 528-533). 2. Istetimea e verificata mai cu seama prin întrebari, unele din ele mostre tipice de sofisticare. Variantele enumera cîte trei, rareori patru întrebari, a caror suma e urmatoarea: a) Ce e mai gras; b) mai iute; c) mai bun; d) mai dulce; e) mai moale; f) ce zboara fara aripi; g) ce manînca, fuge si fura ca lupul; h) ce se aude departe; i) ce e scump si rar; j) ce e mai tare; k) ce e mai frumos; 1) cît e de la cer la pamînt; m) ce înseamna patru tin pe opt, dar opt nu pot tine pe patru. Bogatul da urmatoarele raspunsuri gresite, care scot însa la lumina avutia lui si orgoliul sau nemasurat: a) porcul (berbecii sau boii) lui; b) armasarul (sau calul) lui, fulgerul, iepurele; c) judecata boierului; d) mierea (dulceturile) lui; e) patul cu perne (dricalele, puful) ; f) piatra; i) banul; j) taurul lui ; k) apa din fîntîna lui. Fata saracului da raspunsurile corecte: a) pamîntul; b) gîndul (sau soarele, iepurele, vîntul); c) Dumnezeu; d) pamîntul (sau somnul, graiul omenesc, laptele mamei); e) palma la capatîi; f) zapada; g) omul între 20-30 ani; h) tunetul si minciuna; i) tineretea; j) furnica; k) soarele; 1) cît e de la pamînt la cer; m) patru luni de vara în care rodesc toate bunatatile si opt luni neproductive din restul anului. 3. Fata isteata da petitorilor cîteva raspunsuri pe care acestia nu le pot descifra (AT 877). Tatal e plecat "sa schimbe numele la graunte" si la întoarcere, daca vine de-a dreptul, zaboveste, daca ocoleste, vine mai degraba (a plecat cu grîul la moara, drumul de-a dreptul trece pe la crîsma unde tatal are obiceiul sa se opreasca). Mama face din doua babe o nevasta ("din doua

314

camasi vechi una noua"). Fratele vîneaza iepuri, "pe cei împuscati acolo îi lasa, da pe cari îi scapa, îi aduce acasa" (prinde pureci) (50, p. 81-83). în alte variante, se mai arata sora care ,;plînge în camara rîsul cel de asta vara" (a ramas însarcinata). Ea a fost gasita "negrijita" fiindca are "casa fara urechi" (fara cîine), iar tatal întîrzie daca vine de-a dreptul, fiindca trebuie "sa desgradeasca si sa îngradeasca", apoi sa se apere si de cîini, dar pe ocolite vine "pe drum batut si nempiedecat". Lasfîrsit, peti torii se recomanda: Gîrla, Loza si Boz, la care fata arata ca sînt cunoscuJi si de ea si de tatal ei, întrucît "în gîrla te pui, de loza de tii si cu bozulîti stergi dosul" (79, p. 220-221). 4. Istetimea porcarului (ciobanului, taranului) se reliefeaza mai puternic prin contrastul cu mintea redusa a sfetnicilor împaratesti sau a popii care nu pot raspunde la întrebarile împaratului (AT 922). întrebarile sînt felurite, mai frecvente fiind urmatoarele: a) Cît pretuieste împaratul; b) în cît timp poate fi înconjurata lumea; c) care-i gîndul în care sînt gresit.· Popa nu stie sa raspunda, dar ciobanul (porcarul) le dezleaga pe rînd: a) 29 lei (Isus a fost cumparat cu 30 lei); b) în 24 ceasuri ca soarele; c) ca vorbeste cu popa Onofrei, în realitate cu porcarul Gloanta (sau popa Ion din Porcesti, dar porcarul Ghelasie din Trifesti) (90, p. 144-153). Mai rar, împaratul întreaba pe calugari: a) Cîte stele sînt pe cer; b) în cît timp înconjoara un om Moldova; c) "încotro sta Dumnezeu cu fata si ce face în ceasul acela Dumnezeu?" Ciobanul raspunde: a) stele pe cer cît par pe magarul lui ; b) într-o zi si o noapte calare pe un cal bun; c) Dumnezeu sta cu fata "în toate partile" si "la masa întinsa, cu faclii aprinse" si doreste "ca sa fiu eu pe un ceas, în scaunul acesta împarat". Si ciobanul decapiteaza pe împarat, luîndu-i locul (52, p. 677-679). Cojocarul divulga generalilor pentru bani tîlcul conversatiei cu împaratul: a) sase tin pe trei = sase luni de vara tin pe cele trei de iarna; b) soarele e. tot sub fereastra = copilul sau e de zece ani (15, 1, p. 111). Alteori; întrebarile pe care trebuie sa le dezlege ministrii împaratului se refera la starea precara a taranului: a) "Departe-i departele?" - "Pîna-ntre coarnele boilor" ( = vede numai pîna la coarnele boilor); b) "Tîrziu-te-ai sculat" - "I-a saptea oara" (= tine pe a saptea nevasta, murindu-i celelalte sase sotii); c) daca poate mulge trei berbeci - Daca e "strungasu bun"(= daca poate stoarce bani de pe cei trei sfetnici ai împaratului) (5, II, p. 554-557). împaratului care ara cu un plug'de aur mQsneagul

315

îi raspunde ca acesta "de n-a ploua în luna lui mai, nu-i vrednic nici o coaja de malai". în consecinta, împaratul vinde. plugul de aur si cumpara o moara lînga curtea sa (60, IV, p. 2829). împaratul mai întreaba cîte plante sînt în lume = cîte radacini (81a, p. 537). 5. Dracul pune 7 pîna la 10 întrebari cu intentia de a nu . putea fi dezlegate, pentru ca sa-si poata lua copilul juruit. La întrebari raspunde Dumnezeu ce poposise în gazda. Ce este Unu? - fîntîna sau luna. Doi? - Doi ochi. Trei? - Casa cu trei fete (sau casa cu trei ferestre, sau" trei picioare în prilostire" sau "carul nu poate merge cu trei roate"). Patru? - Carul cu patru roate. Cinci? - Mîna cu cinci degete. Sase? - Fluierul cu sase gauri (sau plugul cu sase boi). Sapte? .:...-Unde-s sapte " frati sa nu te amesteci în trebile lor" (sau casa cu sapte fete, sezatoare deplina). Opt? - Plugul cu opt boi (casa cu opt feciori e puternica). Noua? - Casa cu noua fete ramîne nematurata. Zece? - "Iuda sa crape în zece", dupa care diavolul plesneste de necaz (LXXXIII, p. 357-358; 95, p.33-36). în unele variante, raspunsurile la cele 12 întrebari sînt teologale, scoase din doctrina crestina (XXXIV, p. 567-569; 52, p. 83-85). Sau: unu = în sat sînt mai multi oameni de unu si în padure mai multe lemne de unu; opt = ~mul cu opt feciori' nu se teme a fi batut; noua = cu noua purici a vrut diavolul sa-I însele pe acel gospodar (81a, p. 684-685).
'1"

Probele petirii. în basme, sînt frecvente încercarile la care sînt supusi petitorii pentru a-si dovedi vrednicia, adeseori cu gîndul ascuns de a fi refuzati, de aci si dimensiunile extraordinare ale sarcinilor. Aceasta se întîmpla atunci cînd viitorul mire provine din rîndurile de jos sau e un om în forma animala (AT 425). 1. Mai des întîlnita e facerea unui pod în timpul unei nopti. Uneori,Rodul se cere a fi împodobit cu pomi de aur si pasari de aur. împaratul cere baiatului posesor al inelului miraculos (AT 560) sa-i faca "de la voi de la bordei si pîna la mine la palat un pod -de aur cu doua rînduri demeri pe o parte si cu doua pe alta parte si la mine la scara un mar cu mere de aur si oclota cu 14 pui de aur sa se plimbe de la noi pîna la voi, iar la' voi în loculbordeiului o casa de sticla sa se întoarca dupe soare. Toate astea sa le faca mîine în zori de zi, iar de unde nu, unde îi sta capu, îi va sta si picioarele". Baiatul le exec1,1ta

Mai da-ne. "cam di 20 di kilometari de lunga: cara cu pîni. Strîgau tot ca crapa di caldura.. el vrea "un pod de arama si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. cu boi.52-53). o-nghitît cu vagon. ca-i mare si puternic. sî sâ -mi-Iaducâ înapoi iara.358-359f. ca m-ati saracit cu tatul" Împaratul cere apoi sa se ia un ciur plin de apa "sa-I poarte împregiuru ··lumii·· lin. o pus ghiata di doi stînjîni pi casâ. dar safie de aur'Asi în loc de berbeci In alta varianta. cu ci-o fost. bihulita. 2. Setila-asa di strasnic o supt poloboacili cu vin. A doua oara.. înaltate-mparate! . si nu mai pot. ard cu tatu 1" Solicitat de Dragan Cenusa. alta sa îmboboceasca. p.. cu cara. se-duc la împaratul: . Mai întîi. boi.cu ajutorul inelului (51 a. c-o sarit o doaga-n cela capat di lume. p. para tul solicita a treia -oara "o pereohe de case în vazduh. îi cere "un pod de argint si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. Fomila si Setila executa pe data. îm~ si de tapi sa fie taur:i" (86. p. Adesea. 182). palat. Sarp . vagoane cu pîni. care sa se mute dupa soare si înlocuI alor doua poduri de arama si de argint.V-a mai da Dumnezau. Varia-ntele mai ofera si alte obiecte sau constructii: o manastire de ceara (sau o bi~erica de matostat cu o suta de popi). împaratul cere viitorului ginere construirea a trei poduri în trei nopti succesive.188). cu tatuli! În tri ceasuri. Ci s-o furnicat înti ca li-i cald. împaratul mai cere "pe d-asupra alorlalte doua poduri. s-o doaga în ista capat di lumi 1" Si fiindca nu s-au saturat. Grupul petitorilor e vîrît într-o odaie de arama care este înrosita cu ajutorul a 38 de focuri atîtate cu foiul. "Iaca pe la miezu noptii. curte si vale de aur sau de argint. palat cu o cismea de aur. iar podul sa lege palatulîmparatesc cu casele mosului ce luase sarpele de suflet". a doile ca crapa di frig! Re! li-o facut cum o foz mai bini di stat di giucat în cart!" Apoi împaratul le ofera o masa. Mai spectaculoase se înfatiseaza probele extraordinare savîrsite de petitor cu ajutorul tovarasilor nazdravani.plin". gradina cu grajduri si trasuri de aur (XV. si în capul podului sa fie doi tapi tot de argint sa se bata în capete". p. Dupa aceea. sa se bata în capete. "Cînd s-o dat Foamitea.unul tot ca ele. sosea de arama si de argint. cu pîni. alta sa îmboboceasca si în capul podului sa fie doi berbeci tot de aur. o lins cu limba pe gios. ca prinde-a rosî casa. Gerila trage "cu narea cea di ger. vite taiete sî buti di vin". sa faca unul de aur" (ibid.

. Pleaca Vîntul cu baba care pe drum îl momeste sa-i caute în cap si îl adoarme pe un "ciolan di zmau".oprinde si o aduce pe pamînt.. p. 294~295).. cina este executata întocmai de catre Vînt. iapa se preface stea pe cer _de unde e culeasa de Lungila.0 cale ferata de aur". nu fara a-i aplica babei un picior. în întrecere. Lungila de-abia o ajunge cU mîna. 1. 165-166). încît "o sarit baba di tri stînjîni în sus" (5. sî nu s-alege nimic. si pe fiecare le lovi usor cu toiagul pe spinare. în ultima noapte. 278-279).hiar suia treptele" pe care o îmbrînceste si _ imediat soseste la împa:I. iar Stînginul pamîntului "îndata l-a stînginit de cîteva ori de a sarit ca un purece de zdravan si raita baiete! Cît ai bate în palmi fu la cusutoarea. p. Vasilica trimite pe Strepedele pamîntului care e adormit de baba la o fîntîna. Acesta trage cu o sageata de "i-o sarit ciolanu cel di zmau di su cap" si Vîntul cîstiga întrecerea. nici de dracu. cînd fata petita se ascunde dupa luna.. iar "Se~ lea sloboade-o vale mare' cît un Muras. la cererea împaratului.. s-îi ie. p. p.de 99 de maji" si face un' "sas din dealuala". nici nimica" si petitorii se întorc cu fata (5. în noaptea a doua. 70).-Ia-ntinde tu mîna-aia lunga de vezi". 1. p. bomboni la fiecare cîte ceva din gura. Proba înrudita cu aceasta este aducerea unei cofe de apa în întrecere cu baba împaratului.cu "o baba vrajitoare". împaratul se opune în cele din urnla si .at cu haina (61. unde baba c. 352-353). nici de casi. baba îl întrece pîna ce Ochila prinde de veste si solicita ajutorul lui Pusca-tîntari. petitorul face. Vede-tot îl descopera. împaratul mai cere lui Tugulea sa faca "sa nasca într-o noapte 50 de femei sterpe 1" Proba este îndeplinita cu ajutorul vrajitorului care "intrînd în camarile femeilor. "atîta fu de sus" (XV. In prima noapte. Una dupa alta ele nascura pîna dimineata" (41."c-on tren tat de aur"si îl nimicesc: Foamea da cu maiul :. împaratul cere sa-i -aduca "haina de mireasa" a fetei cate se afla într-un oras din alta împaratie. dar fata zboara din nou.. împaratul îi mai cere sa paz~asca în trei nopti iapa nazdravana a unei babe din tara lui.1. în alta varianta. în felul acesta. p. pîna la casa diavolului. 224-228). apoi iesi. e zarita de Ochila care solicita interventia lui Lungila: . Cînd dracul se opune sa cedeze fata împaratului pe care o furase între timp.317 . iapa se preface iar peste în fîntîna care e secatuita de Setila si iapa e prinsa (XV. ascunzîndu-se dupa soare. se duc toti. în cele din urma. Lungila . iapa se preface mreana si e prinsa cu ajutorul lui Setila: acesta bea toata apa si mreana ramîne pe uscat.

îsi face un bici din 12 piei de bivol cu care loveste pe rînd zînele si fiecare "au stat un ceas moarta" în care timp. apoi o salba încuiata într-o lada.deturi da care i-o trabuit lui. p. p. Sfatuit de o baba de la curte. catanele vazîndu-l. 157). În alta varianta. de frica lui tremurau ca trestia de vînt. el "s-o luat ve. baiatul cheama corbii care "i-au adus marul de i l-a dat împaratului. Probele constau uneori în aducerea unor lucruri de pret. dar Arap Alb e trimis chiar dupa pielea zmeului plina de pietre pretioase. tatal fetei mai cere sa i se aduca lemne dintr-o padure în care stapînea un balaur . In a treia zi.318 pune armata în linie de lupta. Îndeplinirea lor se face cu ajutorul animalelor recunoscatoare si mai cu seama a calului nazdravan.gauri într-un copac în care intra cele 24 de capete ale balauru- . în care timp Lungul îsi face un bici "din 100 de cara de fuioare" si se asaza în fata armatei împaratului "cu un picior pe un deal.cu 24 de capete. Calul îl duce la baba pe care o miluise la plecarea de acasa si ea îl sfatuieste cum sa se . Largul s-a asezat "cu spatele catra armata împaratului". v. da care i-o placut" (XV. p. 252-253). nazdravani). care i-a gasit inelul". Nic-a Cîmpului e trimis de împarat sa-i aduca "verdeturi de la gradina cu zînele". Arap Alb trebuie sa aduca "apa vie de uni sa bat muntî-n capete". 515). Sfatuit de balaur. cu celalalt pe alt deal". Singur acesta izbuteste sa ia apa vie "pintra bataia" muntilor si calul lui Arap Alb îl convinge sa i-o dea lui (XV. iar împaratul i-a ~dat fata si l-a pus pe ginerile sau împarat" (52" p. dar calul lui pleaca singur împreuna cu calul împaratului. 13-'14. iar la urma sa arunce înapoi buzduganul zvîrlit de împaratul Rosu ca sa~l omoare (14 a. Ionel trebuie sa aduca împaratului "niste pietre nestimate" de la cerbul din padure (94 a./scunda de privirea lui ucigatoare. p. Cu ajutorul penelor de corb. 283-292). Petitorul cere ragaz 3 zile. Împaratul a aruncat inelul fetei în mare si cere petitorului sa-I Kaseasca. p. iar cel cu ochii mari "se uita catre catane cu ochii lui cei mari ca rotile de tileaga de plug. 3. 24). împaratul îi cere sa-i aduca "marul cel de viata lunga". baiatul face 24 de . Împaratul se vede constrîns sa-i 'dea fata (77. fugira cu totii-n spatele Largului". Împaratul Verde mai cere petitorului sa fure salba împaratesei si inelul împaratului. p."A scos solzul si a venit pestele. Imparatul Verde da de stire "ca cine va putea aduce trei lemne mari din padure deodata va primi jumatate din împaratie si fata împaratului" (42. 850-851).' În cele din ur~a. Tov.

p.. p. ei trebuie sa aleaga: pasatul de cenusa. împaratul "sarpesc" cere lui Nic-a Cîmpului ca cele trei girezi de grîu "mîne dimineata sa hie treierate. Totusi fata fuge si se ascunde într-o haina de lemn (5. "încît fiescare sa fie într-o coaja da nuca incheiat". sa scoata padurea si sa planteze vie. p. ca n-a aVl. 507). le-a lasat acolo si ele S-Q dus în treaba lor" (XV. ca n-or avut tate sa ieie cîte-o boamba. grîul de mei. 280). 56). 68). petitorului i se mai cere sa aduca trandafiri din gradina sarpelui. sau balaurul însusi din padure. 4. sa-I aleaga! S-or facut doua gramaz. Popa. De asemenea. în a doua noapte. macul de in sau nisip (XV. Sarcina este îndeplinita cu ajutorul furnicii recunoscatoare. Sarcini de pierzanie). în prima noapte. îi poate face fiicei sale hei haine de arama. De obicei. Atari probe sînt mai frecvente în basmele în care se urmareste pierderea protagonistului (v. Arap Alb aprinde "aripa de furnica si vine-o furnica". încît "nu le-au ajuns sa ieie cîte-on hir da grîu da pa spic . p Dimineata cînd s-a sculat. mei si ovaz "di tute vipturle" care trebuiesc alese "pîna mîne dimineata" (56. împaratul Rosu cere petitorului sa prefaca un munte în ses. probe1e cultivarii sînt esalonate în trei nopti succesive. una la o parte. Fatapetitade tatal sau cere -camasi extraordinare pentru a evita incestul. dar· atît de mici. Aceasta le cheama pe celelalte "s-atîtea furnici ar venit. erapine calda sa manînce" (XV. 11). argint si aUr. fiind bogat. Cel mai adesea. sau mai multe soiuri amestecate: grîu. în alta varianta. p. p. iar în ultima noapte sa-i faca un palat "atîrnat de un fir de par de toarta cerului". Dupa alesul grîului. p. voinicul trebuie sa prefaca ses alt munte pe care sa-I cultive cu grîu. sau o scroafa puternica ce ameninta împaratia (XV. dupa care obtine fata (42. 68).. II. p. împaratul incestuos trebuie . "împaratu albinesc i-a facut pitaria-n poarta.ltda unde. da sa CocE~îne. fiecare pusa la locu lor si sa-m faci pitarie-m poarta sa-m dai pîne calda sa manînc". soarecilor si corbilor recunoscatori care vin în numar atît de mare.319 lui ca sa-I soarba pe el si ramîn tintuite acolo pentru a putea fi taiate apoi cu sabia (94. El îndeplineste proba cu ajutorul furnicilor. 257). dimineata sa-i aduca împaratului pîine calda. Sî jireada a ramas tat intreaga cum era cladita". 146). p. Petitorii mai sînt pusi sa realizeze unele performante care reclama mare îndemînare. iar dimineata sa-I serveasca cu vin fiert. porumb. una la alta parte.

III. fata încearca sa momeasca pe fratele de cruce al fiului de împarat.320 sa-i aduca fiicei sale o haina de argint. 139-141). p.caFe seamana leit. In alta varianta. 550).. încît el a putut ghici ca are soirele în piept si luna cu stelele pe spate (99. a gasit si o vaca moarta cu vitelul fatat de jumatate pe care l-a mîn~at ciobanul (99. Arap Alb descopera pe fiica împaratului cu ajutorul craiesei albinelor care se asaza pe fruntea ei (XV. Mama lui i-a dat un colac ~travit din care a murit cateaua ce-l însotea. Semnele fetei sînt tradate de un peste miraculos: soarele pe piept. Un om bogat promite fata celui care va ghici ca scurteica ei e facuta din pielea paduchelui crescut pe capul lui.294). îi poate spune împaratului "fata mariilor voastre are soarele în piept. Împaratul Verde îsi gateste fiica si servitoarea amîndoua într-un "port. p. luna în spate. 5. ciuciulite una ca alta" si cere spînului "sa-mi alegi care-i fata me sî care-i slujnica". 213). La ghicirea . 68). 293-. Fata divulga taina unui argat ca acesta sa o spuna boierului. 19-20) . p. Cel mai adesea. 547). stelele în ochi si spicele de grîu pe coaste (8ia. Basmul nuvelistic AT 850 înfatiseaza fata de împarat cu insemne astrale pe ea si numai cine i le va putea ghici. In drum. ca sa afle raspunsul. îmblanita cu piei de purece (81. petitorul trebuie sa aleaga fata dintre surorile ei cu . p. O seama de probe pun la încercare istetimea petitorului. p. apoi pîna la brîu si pîna la gît. fata e momitade porcarul împaratului sa-si ridice rochia pîna la genunchi. Împaratul Galben îsi da fata numai aceluia care poate spune fiicei sale "o ghicitoare fara sa o ghiceasca ea". apoi au murit vulturii si cei 12 hoti care au mîncat din cal. Mai adesea. Mai des întîlnita este ghicirea fetei petite dintre similarele ei...:. p. de aur si de diamant. adica "Un mort a omorît doi si doi a omorît doisprezece". iar la urma una din piele de paduche. dar uneltirile ei si ale împaratesei sînt date la lumina si petirea anulata (63 a. 1. p. '31-32). dar el o peteste pentru sine (LUI. luai de acesta ca "cocis". p. Fiica ~nu poate ghici si e data de sotie baiatului (86. III. Un baiat preface în g]1icitoareîntîmplarea lui: tatal i-a otravit calul ca sa-I lase pe drum. p. Un cioban care o vede scaldîndu-se într-un rîu. Dintr-o întîmplare întrucîtva similara este dedusa o ghicitoare cu care un cioban a cîstigat mîna fetei împaratului. 81-86). luna în spate si doi luceferi în cei doi umeri" (41. rareori dintr-o papusa de lemn care îi seamana în chip izbitor (ibid. îi va obtine si mîna. 202-203). p. apoi trei corbi.

fiind mai dens. Probele puterii. unde iarasi este zarit de fata.p. 196). Apoi uriasul din padure îl preface în tran'dafir pe care îl pune în parul fetei si ea nu-l mai poate zari. iar împaratul cere petitorului sa-i pazeasca "fata mea într-o noapte sa nu o fure". petitorul trebuind sa se ascunda. p. e dus de vulturul recunoscator sub aripa deasupra unui nor întunecat. Cu totul sporadic se întîlnesc si probele de ascundere. fata se ascunde la tarmul marii. Parsion se ajuta numai de privirea lui agera si porumbita redevine nevasta ca înainte de fuga (60. în forma de muste. 1. taunele recunoscator îl preface într-o "lindina si-l ascunde chiar în coada fetei". Numai porcarul împaratului izbuteste. Aleodor e prefacut de pestele recunoscator în cosacel pe fundul marii. 1. p. pestele recunoscator îl duce în fundul marii. apoi în pui de corb. a doua oara dupa luna.321 miresei ajuta. petitorul cîstigîndu-i mîna (81. Voinic-de-codru a primit de la nasul sau o sabie si . dar fata lui Verdes împarat îl zareste cu ocheanul si îl cheama. Vineri si Luni (52. 12-13). dar de fiecare data e gasita de Lungul (77. eroul trebuie sa-si dovedeasca puterea în anumite împrejurari pentru a se vedea daca va putea face fata sarcinilor viitoare. Oglinda). b) la doua bete nivelate la strung care este capatul dinspre tulpina (la sfatul calului. în basme. le baga în butoiul cu apa si capatul de la tulpina se asaza în jos. 84-90). fata se ascunde de mai multe ori. în prima noapte. în unele episoade cu tovarasii nazdravani. p. A treia oara. Fata împaratului va accepta de sot pe cel care se va putea ascunde fara sa fie gasit de ea cu ajutorul oglinzii miraculoase (v. V. Se întîlnesc în variantele basmului AT 329 probe inverse. Miercuri. cele trei zile sfinte. a doua oara. Zîna fugita de Parsion poate fi obtinuta de acesta numai daca o poate ghici din cele trei porumbite. adica "îi strîns cu grebla sî cu furca dl pin sat") (v. 286-289). 60).42-44). Aceasta se întîmpla uneori cînd voinicul atinge pragul barbatiei. Mai întîi. petitorul trebuie sa mai rezolve si alte întrebari: a) ce fel de vin bea împaratul (amestecat cu sînge curs din nasul unui lucrator cînd îl baga în butoi). unde nu mai poate fi vazut cu ocheanul si fata se da biruita (41. Sotie: XV. 6. iar cel de catre vîrf ramîne deasupra). p. dar e zarit si chemat de fata. c) din ce neam se trage împaratul Rosu (copil din flori în absenta tatalui plecat la razboi. p. în chip sporadic.

463-471). Baiatul îi scoate. cîte-o bute a turnatu-n el". p. fiul vacii e trimis. 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. Acesta îi da primului un fuior sa-I ia în mîna "si io am sâ-l aprind di capat: daca-i hi în stare sî-i fugi roata sî-i încungiura herghelia as de cai de tri ori cu fuioru. ce un stavar îi supune ia a treia proba: sa încalece un armasar de 99 ani cu 9 inimi "si sa învîrteasca da tri ori lumea roata".. La fel trece si proba a doua la turma de oi. Întrucît cresterea lui e miraculoasa . l. încît mama-sa îi da armele primite de la nas (5. da noaza si noa da ori o fo mai tare decît ~um o fost". cu radacini cu tatu" . Toti cei o suta au putut consuma doar "un piciorag tat si o jumata da pita si doara tri litre de vin". Craiovisin. Cîte-o pita o ba.322 a pusca miraculoase care sa-i fie date numai atunci cînd va fi în stare "sa zmulga-un copaci din pamînt cu radacini cu tat". iar la urma încaleca armasarul cu care ocoleste "da tri ori lumea roata cu el. Ei se sperie de el si iara~i îsi continua drumul. Dupa aceea. 2. ei continua drumul si un cioban îi supune la 'a doua proba: sa manînce 99 berbeci f~ipti. El va izbuti sa-si 'elibereze cele 100 de surori si cei 100 de frati (5. "le cîte-un picior da bou. Altu pa dîncoace. slia! Gata! l-arunca ciontu colo. "o zmuls oarece catura-o fost din pamînt.. 'Fratele lor mai mic. la 6 luni. sînt opriti de un ciurdar care îi înstiinteaza ca numai atunci pot izbîndi cînd vor putea mînca 99 boi fripti."cînd o fo de-o zi. atunci pos sa meri dupa surorile . p. izbuteste sa-I întoarca cu radacinile în sus (12. protagonistul basmului e pus la încercare dupa ce a pornit la greaua sarcina ce si-a asumat-o. Cei o suta de frati plecati în cautarea surorilor lor rapite de diavol. l. l. dar sînt toti omorîti de rapitorul ~urorilbr. Mazaran Vasalica izbuteste sa îndeplineasca probele." . 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. 370). În chip similar. Cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca.gat o data. o si picat calu-n stava s-o murit:' crepat inimile-n el. Alteori. a fa ca altu de n'oua. mai cere. ei continua drumul pîna. Dupa ce termina. 368). de mama-sa sa scoata un copac din pamînt "numa cu mîinile si sa-I întorci cu radacina-n sus si cu vîrfu-n pamînt". Mazaran a luat inimile si le-o mîncat tate. dar nu-l poate întoarce' si mama-sa îl mai alapteaza 6 luni. cei trei frati plecati sa-si elibereze surorile furate de zmei sînt pusi la încercare de mosneagul de la herghelia de cai.la vîrsta de un an. Si de data aceasta nu consuma mai mult si cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. întrucît "aia numa-o bucatura o fost". p.

p. De atunci. S-a bagat la fata în fL. Cîrlijie plecat dupa surorile date noaptea la geam unui necunOscuf (AT 552). (47. Peste noapte. în basmele despre animale. 413). Drept rasplata. a fost blestemat sa se faca p. apoi se preface iar în p. îsi rîde de ochii holbati ai mustei si îi explica acesteia ca e atît de "îmbulzit. în basm. o-nghetat tat caii pi loc. 273-277). Purice. Uneori. p. s"'afacut p.V. el ar fi fost un om "puternic si neîntrecut în frumusete" care" tot sare si joaca de dimineata pîna seara si de seara pîna dimineata". 297-300). p. taie capul lui Stati-Cot. Cîrlijie învinge în lupta dreapta pe zmeu cumnati care îl îndrumeaza. "îl cata capu pe Tei Leganat.elia cu cai. s-o-nghetat SÎ fuioru în mîna la dînsu 1" El izbuteste sa-si elibereze surorile (ibid. la sfatul ei Tei leganat "s-a dat peste cap. pentru a se ascunde de Stati-Cot (AT 301 B). ghebos" (47.. Dupa alta legenda. Fratele mai mare si mijlociul abia fug jumatate din drum "si la giumatati s-o aprins fuioru s-o ars tat" si sînt sfatuiti sa se Întoarca. p.rii ei".stare sa nu ai" . Busuioc Verde. ti pot întoarci înapoi". eroul se preface în p. dar ei continua drumul si sînt omorîti de zmeu.323 tale sî daca nu. 371) deoarece "toata noaptea ridic ca robul la butuci si la bolovani si-i duc peste oameni ca sa le fac drum mare pe spinare" (99. de toti pomii. sa dea de el". dar cumnatii îl opresc pe rînd pentru a-si "masura puterile". NeascultÎnd porunca lui Dumnezeu de a se muta de lînga satenii lui. Dupa o legenda. 222). dar acesta a aruncat-o În foc. Cel mai mic. proba se desfasoara sub forma unei lupte.. p. Diavolul sfredelise corabia si numai napîrca izbutise sa astupe gaurile cu coada ei. 406). a cerut lui Noe cîte un om pe zi. se trîntea de toate ulucile.. vrea sa strabata pîna la Florea Floritu care a "strîgat la rasarit si s-o-auzit la scapatat". 3. foarte rar.: "Pe cît ai fost de frumos si de zdravan. ar fi luat nastere din cenusa de napîrca pe care a ars-o Noe. ascunzîndu-se în acelasi loc pentru a scapa de urmarirea capului. din fuga care-o fugit el. al treilea zmeu daruindu-i un cal nazdravan si astfel ajunge la Florea Floritu pe care îl scapa de Mama Ciumii (28. pe atîta de amarît si de negru sa fii . p. izbuteste sa treaca proba cu succes: începe sa alerge cu fuiorul aprins "sî cînd o-ncungiurat de tri ori hergp. redevine om. sug oamenii "ca împlinire a fagaduintei lui Noe" (47. p. îndragostindu-se de fiica acestuia. Dupa ce . p.

. eroul sau adversarii lui au adesea o p. Uneori. 8). apoi îi destainuie ca p. prilej de a-l încerca pe zmeu cît de mult o iubeste. zugraveste matura si o mîngîie. în realitate. p. p. p. Zmeul pretinde ca p. tului. zmeul da cu batista pe la nasul femeii si aceasta uita cele spuse. dînd o palma femeii curioase. El se preface de asemeni în p. confirma inexistenta minciunii: "Ca nu vi-s dator a minti . 515). reti~ nute însa de eroul prefacut "pasare la dînsa-n sîn" (ibid.1. eroul se ascunde de "strîga cea mare a cetatii" prefacîndu-se în p. zugraveste stîlpul si îl încununeaza cu un lant (ibid. p. De multe ori. 1. apoi în matura (79. p.. lui ar fi în matura. 1..Ca un purice a plesni". zmeului se afla în niste gargauni care stau într-o prepelita. Alteori. p. p. încît la întoarcere "zmau o crezut ca arde curtea lui" (ibid.. 328). 312). 271). iar a doua oara ca ar fi "în dranita casî" (5. pentru a putea fura camasa zmeului (AT 328): îl înteapa pe acesta pîna leapada camasa la usa (42. p. Stratagem'a sta de obicei în a simula vreo boala. 5). i-ar fi în' "vatrariu". care le are undeva în afara si eroul îl poate învinge numai dupa ce afla sediul acestora (AT 302). e un auxiliar al eroului în petirea fetei împara. 328). lui "îs în stîlpu portii". în alt basm. Zmeul minte de doua ori. p. alaturi de alti tovarasi nazdravani (AT 513). A. 247). apoi în stîlpul portii. Mai întîi. 4. aceasta într-un broscoi. P. lui s-ar afla în unele lucruri din casa sau din curte. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca în slava cerului de ne aducea povesti" (41.pl. 877). eroul se preface iar om (5.oarecapul lui Stati-Cot. si vîrîndu-se în gura calului "într-o masea bortoasa". p. pe urma m-oi duce la cea de dupa dînsa si tot asa la toate" (52. el reactioneaza violent. El îl ajuta la alegerea fetelor dupa vîrsta: "am sa ma bag în sîn. întîi la cea mai mare si pe care îi vedea-o scarpinîndu-se. sa pui mîna pe dînsa tu. tn formulele initiale ale basmelor~ p. extraordinat"a. 1. Alteori. marturiseste ca p. el e invocat drept marturie a timpilor fabulosi: ". Secretul e tradat de sotia zmeului care doreste sa fie si ea eliberata din aceasta cas~icie fortata. în basmul popular. 63-64).. unde striga nu-l mai cauta de frica (7. adversarul zmeu este de neînvins din cauza p. Ca sa-I convinga ca ea îl iubeste într-adevar. spunînd ca p. Puteri. cel mai mare. iar acesta într-o "poarca" ce . sau asaza toate averile din casa pe stîlp sau pe dranita... p.

zmeoaica broasca e dezlegata de farmec "s-a facut frumoasa si buna. zmeului în insecte (gargauni. în inima zmeului. în balaur fiind 24 de gargauni a caror gîtuire provoaca moartea zmeului (ibid. se afla numai într-un vultur din lacul de lapte (81. p. zmeului se mai afla în balaurul din lacul de lapte acru. într-un porc nazdravan din ostrovul din mijlocul marii (LXXXIII. 271).. într-o rata.56) dominînd cele care arata p. Cînd gusta din acest ou. p. 170). 329). Alteori. 2. cei trei viermi putînd fi într-o "cutiuta" dintr-o prepelita ce se afla în mistretul din ostrovul cel mare (82. p. 1. 479-480). p. Ele mai pot fi în trei gîndaci ce stau într-un cocos. 52). 513). într-un iepure. 223-224). 1. n-a mai fost zmeoaica" (52. acesta într-un iepure. si între cea europeana. se afla într-un ou (LXXXI. sau în doi gîndaci dintr-un chitcan. 1. . într-un berbec. sînt situate într-o parte a corpului. p. Uneori. ci departe într-un paltin (79.. Variantele românesti alcatuiesc puntea de legatura între versiunea asiatica. în trei .viermi dintr-o prepelita. 422). P. p. 519). în care p. într-o pasare sau insecta. "într-o lacoviste de lapte dulce" (41. 992). p.325 sade ascunsa într-un helesteu si care poate fi invinsa numai dupa ce Petrea Fat-Frumos primeste de la fata popii "o prescur'a s-un paharut de vin" (5. într-un "bongar". 20) sau în ouale unei rate de la o zmeoaka (42. P. decît ca aceasta nu se afla în zmeu. dintr-o scroafa. Oul se afla succesiv într-un hulub. într-un iepure. 81) sau într-un paltin "mare si înalt" dintr-un ostrov (79. 290). 313). p. p. p. p. într-un bou. zmeului stau în doua muste într-o rata. p.. p. p. 64-65). 1. p. caracterizata prin localizarea p. sau în 24 "bumbusori ros" ce se afla într-un "gargaun strasnk mare" dintr-un helesteu (ibid. gîndaci:> bongari etc. Viermii ar constitui în schimb o forma intermediara între ou si insecta. zmeului în oua: în trei oua dintr-o Iadita de sub pragul casei (3. zmeului rezida în viermi: 12 viermi în 12 oua. Ele stau "în cei trei dinti pe care îi mai are" zmeoaka. Uneori. p. într-un urs dintr-o pestera (60.'ai intermediara poate fi privita existenta p. ele se afla si în obiecte: într-o "fluierita" dintr-o albina.Unele variante din Transilvania si Moldova nordica 10calizeaza p. 64). 80). dintr-un iepure. p. într-un porc. acesta într-un porc din lacul de lapte dulce (35. III. dintr-o scroafa (ibid. într-un zmeu "îi frati-meu" dintr-un tau "în margina lumii" (5. într-o lada dintr-un fag mare. p. p. p. Ca o fOT1!J:'l. Incidental.). sau în trei gîndaci dintr-o prepelita închisa într-o cutie de plumb din vîrful unui munte (41. p.

. 4. în acelasi timp stapînul lui "o murit pi pat". p. p. 37). pentru ca îndata ce "intra în casa. de-i sare un dinte" (67. în trei zile succesive "cînd vine zmeoaica si-l saruta . p.. "A d-a suta e dasupra. p. Uneori. iar de leacurile acelea atîta se întareste. IV. din surcica de par devenind om (52. Tuliman se întîlneste cu feciorul de împarat si vor sa decida "care din noi poate fi stapîn si care sluga". I. e ascunsa la adîncimi mari. dar cu el în mîna prapadeste lumea de o vrea" (86. 300).. 37). p.. Cu ajutorul ei. mai întîi se baga dupa cuptor si de-acolo ia o ulcica cu leacuri si toata o bea. V. eu l-as învîrti cu vîrvu în gios 1" Mai departe.. Chiparus bun viteaz omoara balaurul din fîntî~a (AT 300). Uneori. în palatul subteran.. Piparus Petru si Florea înfloritul beau ei "leacurile" si îl rapun pe Ciuta nevazuta (60. cu palosu meupoa sa-mi ia sufletu. cu intrarea îngropata. sabia nazdravana este daruita de Dumnezeu si Sf. de-ar' bate si zece ca voi". Zmeul cel mai mic se cufunda în mare si-l scoate..3'26 De aceea. Lupta se poate desfasura numai între palose. I. p. atunci "si Busuioc Verde o-nviet". II. baiatul crede ca "de-ar avea muntili asta o toarta. îi trazneste una . Chiparus poate pedepsi sotia tradatoare si ucigasul numai recapatîndu-si sabia prin metamorfozare (AT 318). se afla 99 sabii. Pentru aceasta. Pescarus . Sabia lucreaza la comanda simpla: "Palusalu meu! Iesi afara si zboara-i capu lui si fa-I tot bucatele" (5. 3. p. vindeca piciorul unui leu care îl raspla« 1» . Cînd palosul lui Busuioc Verde este aruncat de baba în mare si se înfige "cu manunchile drept pîna-n pamînt". scrie Ciuda-da-Obila Numa . iar dupa ce bea si dintr-o damigeana. P. Arapusca ramîne fara palosul nazdravan "femeie ca toate femeile. Ciuta nevazuta n-a fost învins niciodata. nasii daruiesc finului si o pusca: Voinic de codru primeste la botez "o pusca s-o coarda" pe care sa i le dea parintii cînd va fi "stapîn sa zmulga-un copaci din pamînt". dupa care se simte "de tri ori mai tare". Petru ca nasi.. îsi arunca amîndoi palosele în sus. da alta nu!" (5.da la plecare sa bea dintr-o sticla. Cu ajutorul sabiei decapiteaza toti zmeii din acea tara (5. "A iesit de zece ori mai puternic palosul lui Tuliman decît al feciorului" (99. Mosneagul care l-a crescut pe baiatul juruit diavolului îi . 139). mai pot fi situate în apa si în unele alimente. eroului se afla ascunse în sabia miraculoasa. sabia cu p. p. 199). P. 307-309). dar impostorul îi fura sabia în timp ce dormea si îl taie în bucati. îndeosebi în basmul AT 302 B. 368-377). De obicei. 553-555).

379(83. Ionica îi trimite pe cei trei draci pe cîte un munte ca sa le dea primului venit. po520). o turbinca (un sac sau o tabachera) în care putea detine pe oricine . Cu "mariscuta de la capatîiu patului" primita ca rasplata. Petru si îngerii din rai . II. p. iar cu aceasta cetera care învia din morti (5. în recuzita basmelor fantastice se întîlnesc si alte obiecte cu însusiri miraculoase care îl ajuta pe erou în luptele cu adversarii si în cîstigarea sotiei furate. I. dupa care îi "pare ca nu-i nimeni mai tare pe lumea asta!" si se poate lua la lupta cu zmeul (5. Petre. po 1067)0 Sporadic apare "o punga în care gasea orice-i trebuia: o camasa prin care nimeni nu putea trece si un pistol. A framîntat cu lapte de caprioara 000 cesta era colacul puterii" Bo1. în alte variante.chiar pe SI. I. po 40-44)0 Bastonul (cîrja) care bate la comanda apare si în variantele basmului AT 563. pentru bunatatea lui.. po 42)0 .apoi un bat care bate la comanda. sau cu pietricica de sub limba e dobîndita sabia ce decapita. magarul) care se balega bani si masa ce se umplea singura de mîncari si bauturi. apoi un baston cu care "învia mortul de 7 ani. se înalta sus si se ducea ori încotro vrea". voinicul ia si o maciuca ce batea la comanda. neînvoindu-se la împartirea lor (Ar 518): scufia (caciula) ce face nevazut pe purtator. po 321-324)0 Petru gaseste la Zîna Zorilor "pe masa un colac alb si moale. se întîlneste mantaua cu aceleasi atribute (81. 370-374).327 teste dîndu-i sa înghita trei peri din coama lui si sa înghita balele. o punga si o lulea aprinsa care nu se mai termina niciodata si carti de joc mereu cîstigatoare (XV. în variantele basmului Ar 330. Mai cunoscute sînt cele trei obiecte pentru care se certau cei trei draci. po 22)0 în locul caciulii (paIariei) care face nevazut. pe care întorcîndu-l de trei ori în jurul capului nici o meteahna nu-l putea lovi" (41. biciul (bastonul) care petrifica si papucii care trec peste orice obstacol. p. dar el îi petrifica pe toti cu biciul (33. I. eroul cîstiga mai multe obiecte miraculoase cu ajutorul unuia singur (AT 569). cu "buriasul" (butoiasul). po 139)0 Unele variante mai aduc alte obiecte cu atari însusiri: un covor pe care "punea cît de multa greutate si daca îl ridica dupe pamînt de o palma. eroul primeste de la Dumnezeu si Sf. iar cu moara de piper o nuia ce omora (ibid. sau o frunza (52. Uneori. po 150-151). cu ajutorul ei saracul recapatîndu-si de la popa (sau cîrciumar) celelalte doua daruri miraculoase: calul (berbecul. saracul ia bota care batea singura. daca îl punea încrucis pe mormînt" (35.

piatra) care îndeplineste orice dorinta. p. stapîne?" Ele executa orice însarcinare. Alteori. Cînd nu aprinde toate cele trei "lumini". p. 327-338). 1180). II. p. ci numai una. nazdravana (5. voinicul îsi cladeste un palat fara pereche. II. apar trei capre: "Ce ti-i voia. . v. 70--71. O multime de soldati pot iesi din cornul primit de Toderas (AT 566) daca se sufla la un capat. ~ceasta îi da lui Petru un Iampas pe care îndata ce îl aprinde. Cu ele. apare numai o capra. lampa executa dorinta eroului (Ar 561) fara intermediari (52. Fluier. iar daca se sufla pe celalalt capat "se vor face catanele nevazute" (60. Vioara). Variantele basmului AT 560 dau la iveala un inel (sau o margea. Pentru ca a slujit o baba.328 380).

p. iar seara un ou de argint. 385). nu se lasa pacalita de vulpe. i se scoate boldul din cap si redevine femeie (ibid.. ratoiul calca interdictia de a se uita la baba-zmeoaica si aceasta îi ia ochii pe care îi readuce însa fata. 290). I. De multe ori. "s-au • . pîna la demascarea impostoarei (52.. p. Uneori. Eroul ucis de împaratul ce i-a luat sotia tradatoare (AT 318) se preface în cele din urma în r. p. 25-27). a fost la început o fata orfana. numai flacaul fugar se preface în r. r. r. si ratoi umblînd pe un lac. se ivesc broaste (LIII. vulpea o cheama aproape sa-i admire frumusetea. într-un basm despre animale. Dupa alta legenda. II. ca sa scape de urmarirea zmeoaicei. si ratoi care fug pe tarm. (AT 403). r. eroii apar vremelnic transformati în r. se prefac în r. joaca un rol secundar. Vrînd sa scape de el. a implorat ajutor. Flacaul si fata fugari de la casa zmeului (AT 313. Dupa ce scapa de zmeoaica. p. se preface în r. în basmele propriu-zise.. înecata de servitoarea geloasa si se preface în r. S-a îndragostit de ea capetenia unei bande de hoti. Deseori. 420). p. Mama alungata pe rînd de cei trei fii ai ei e ajutata de o r. ouîndu-i în fiecare dimineata un ou de aur. (sau ratoi). cerînd r. 1017). Mama lor renunta la ouale ei de aur si argint. 41. redevin oameni si se casatoresc. cu penele de aur redevine femeie. v. Cînd este prinsa de împarat. fata a fugit. 1023). p. caCI unde pica sînge de r. Cei trei fii cer si ei de la r. înoata pe apa. r. facîndu-si cuib pe capetele lor. apoi iar intra în iaz prefacuta în care naste trei copii cu parul de aur (AT 707) este Imparateasa r. pe cînd fata devine lac (LXXXIII. sa-i elibereze fiii (62.. Dupa o legenda.R Rata. dar vazînd ca e zadarnica fuga. p. oua de aur si de argint. Metamorfoze). p. ea îi momeste în fundul apei unde îi tintuieste. dar ea nu se lasa momita si invita pe vulpe sa se apropie. Dumnezeu a prefacut-o în r. 703. Aceasta intra în mîl si se îneaca (52. R. Ca sa alapteze copilul. (44. e pasare din nea_mulbroastelor. Sotia împaratului înecata de servitoarea geloasa care îi ia locul. 1025).

p. vor oua (52. Le da fetei împaratului pe trei fire~de par care chemau calul nazdravan (ibid. p. p. s-au facut Minea la loc. apoi iepurele si r. de aur._înghi-t€--in€lulunei cucoane si se plînge ca îi este . Bucatarul care stia limba animalelor o taie si îi scoate inelul (52. In unele variante. O vinde sotului cu un ' pret bun (52. Sotia-sarpe careia barbatul i-a ars pielea. Un argat arunca sîmbria de trei galbeni într-un iaz din care ies trei r. Aripa-frumoasa spinteca ursul. r. teafar si sanatos".. de ipsos. . 1158). O r. provine din spuma de pe ero. care pune mîna pe sabia nazdravana si se razbuna (86. (sau ratoi). în alta varianta. dar în acest timp omul îi ia hainele si dispare (52. I. p. se povesteste ca un om legase o punga goala de gîtul unei r.330 _~_ dat de trei ori peste cap. 1040). aceasta în alt animal etc. p. puterile ascunse ale zmeului (Ar 3(2) se afla în r. 3458). în care erau doua muste (60. p. 365-366). care ar putea ghici unde sînt ascunse mîncarile destinate ibovnicului. Intr-o varianta asnoavei despre hotul iscusit. Se dezbraca si intra în apa. pleaca în lume si face doua r. într-o varianta despre sotia necredincioasa (S. Aceasta intrase în apa si fiul unui împarat se ofera sa o prinda el. blestemîndu-l ca atunci sa se mai întîlneasca amîndoi cînd cele doua r. III. feciorul prinde or. 80). 521). 1026).tare greu". 850).?l metamorfozat în cal cînd e dus la junghiere (41.. p. 1025~ 1026). p.

Sotia care îsi cauta sotul. Ghesperita da Piciului: a) un cîmp sa fie arat într-o noapte. . 1. sotie sau rudele acestora) cu puteri miraculoase. ajutat de iubita lui. 76-77). S Sarcini de pierzanie. Piciul sa. sa-mi pui but asi de vita. 1. b) "sa-mi faci pe coasta aia ce se vede colo o vie. p. în basmele fantastice-îndeosebi în tipurile AT 313. apar fara ordine distincta în basmele AT 313. sa faca struguri. sa-i culegi. trei mere de aur si o lampa. 725 . Ca sa aiba pretext. 590. c) sa-i prinda iepurele albastru din padure si sa i-l aduca gatit. mama soarelui. La sfatul glasului din inelul fermecat. p. îi da porunci: a) sa secere. vîrseste însarcinarile cu aJ'utorul fetei Ghesperitei care areun bici miraculos ce strînge dracii "ca frunza si ca iarba de multi" (41. Unele s. cade în stapînirea babei Cloanta. p. cu care se va casatori. care vrea sa o manînce. 650. sa-mi dai pîine calda sa manînc". dar: iepurele "sa fie nici trecut de fript. soarele îmbracat în piele de peste (AT 425).s. în timp ce în variantele basmului AT 313 aceasta nu poate fi îndeplinita si protagonistul scapa de obicei prin fuga magica. 502. . diavoli) sau de împaratii rivali niste sarcini anume imposibile Rentru a putea fi omorîti sau deposedati de sotie sau împaratie.protagonistilor le sînt date de catre cei care îi persecuta (stapînii lor. zmei. nici cu mustul crud în el". Soarele o ajuta (LXII. iar dimineata "cînd m-oi scula. semanat cu grîu. exceptînd-o pe cea de a treia care în variantele tipului AT 465 e întotdeauna fatala stapînitorului. iubita. 415-418). 465. 465. ca-i calci si vinul sa fie pus în butile pe care le vei face tot pîna mîine". 21-22). sa treiere un lan de grîu si sa-i aduca colaci pe cînd vine ea. Leder capata de la diavol trei poruncI: . Fat-Frumos retine lampa cu care va scapa de diavol (53. Fat-Frumos este trimis de diavol la zmeii din castelul de sub pamînt sa le fure o sabie taioasa. sa se prinda. b) sa-i aduca fluierul de la cateaua cu dintii de fier. îndeplinirea lor se va face întotdeauna cu ajutorul supranatural al unor fiinte (iubit.

o parte sa rodeasca. care e batut de Leder cu lopata si buzduganul. doua s. O parte din grîu sa înfloreasca.: a) sa-I învete la calarie pe zmeul prefacut într-un "costrus de trei ani" . Neputînd-o îndeplini. celelalte doua s. nu o mai potîndeplini si Leder si Ladunca fug de la diavol (99. V. b) iazul din fundul rîpei "pîna mîne dimineata sa fie secat si în locul lui sa faci o gradina cu fel de fel de pomi cari sa rodeasca. sînt îndeplinite cu ajutorul si sfatul fiicei diavolului. si cînd o fost aproape-aproape. sînt împlinite.332 a) pîna dimineata "în locul muntelui sa fie un cîmp întins si lan de grîu. p. Miriuta mai trebuie sa faca peste o apa "un pod de aur cu ostrete înalte". dar cît o muche de cutit. a patra s. a treia fiind facerea unei mori care "sa umble fara apa si sa macine fara a baga bu- . 16-43). care îl previne ca parintii ei s-au prefacut în cal si iapa. sa dea vapai din gura. 234-240). Ladunca. si animala peste animala. care cheama cu biciul miraculos numarul nesfîrsit de draci ce se apuca de lucru. IV. fiica zmeului. nu le mai poate'îndeplini: b) un rîu cu miros de vin si gust de rachiu care. Mei Ion primeste de la zmeoaica trei S. a treia s. sa fie masini care sa treiere. cari sa înmugureasca. nu pot fi îndeplinite. b) sa-nvete de asemenea pe zmeoaica prefacuta în iapa. cele trei s. la sunetul caruia se strînge o turma de animale care fac o piramida: "s-o urcat animala peste animala. e încercata de ea cu cornul miraculos. Suta Ion si Zorina fug (49. iar tu sa vii la mine cu un snop de spice si cu o pîine calda". s-o naruit jos. p. În afara de cultivarea grîului în muntii cu paduri si de aducerea iepurelui "de pe cealalta lume". coaja copacilor sa fie ca aurul si floarea toata ca argintul" si cu doua fîntîni cu "ghizdelele si cupele de aur". baut. care sa înfloreasca". în unele variante. dar aducerea iepurelui este imposibila si cei doi fug (99. Miriuta face holda si podul cu ajutorul fetei diavolului. c) sa astearna peste ograda nisip de 7_ stînjeni. si sa-i aduca "un cos cu poame". ca mie-mi trebuie numaidecît de-o vraja". p. Primele doua sînt îndeplinite cu sfatul fiicei lor. între doua gradini cu copaci "înfloriti pe cari sa cînte tot felul de pasari. 33-36). Mei Ion si Lodinta fug (5 a. În chip similar. c) "sa-mi aduci o bucatica de nor. 42-45). c) diavolul se va preface în cal de învatat la calarie. Lodinta. p. Primele trei s. Daca Suta Ion poate face vie cu struguri copti pe un munte acoperit de brazi cu ajutorul Zorinei. Rareori. si pasare peste pasare. d) acele din "cele trei cosere" de la poarta care parte "n-au vîrf si parte n-au urechi" pîna dimineata" toate sa fie întregi". n-o putut".

Petre o . exceptînd pe cea de a treia. 1039-1040). p. aducerea coroanei tatalui mort (81 a. Dar cea 'de a treia s'o . craiul serpilor. aducerea unei vaci din tîrg care se fete în acea noapte. p. se multumesc apoi sa-I avertizeze ca va sfîrsi rau (52. apoi a unui "vier din fundul marii" (ibid. Baiatul aduce Iadita cu oul de aur care sare îndata în capul împaratului la deschidere. facerea unui pîrîu pe dinaintea curtii (52. II. p.. 672). Sotia îl anunta dimineata "ca-i vitalu de doua luni!" (5. 666). aducerea unui "harmasar din fundul marii". p. 390). p. facerea unei biserici de ceara cu preot de ceara (LIII. "scaunele se fac bucati" si ofera boierului sa manînce si el "crita" si otel. 1039-1040). p. 158-160). Ion aduce pe cei trei oameni de fier care se asaza la masa boierului invidios. curat si sa mi le faci vravuri. "ci sa-mi alegi dintr-însele numai firul pînilor nenvascut. p.. periculoase: aducerea pieptenului de aur de la moara împaratului Galben. Sotul aduce omul de fier cu care dorea sa se lupte împaratul si omul de fier îl omoara (49. iar viteaua fatata sa fete în aceeasi noapte un vitel "sa-mi aduci popricas din el la dimineata". 832). întrucît îndeplinirea ei îi va aduce moarte. p. "pana mîne dimineata sa-mi aduca de pe iazul cu pesti.. p. facerea unui "lac cu lapte dulce. p. p. aducerea inelului mamei împaratului de pe lumea cealalta (49. p. e trimis a treia oara de boier sa-i aduca de pe cealalta lume coroana tatalui lui.de obicei cea mai grea . similare. 280). sa aduca "vaca cea din mijlocul marii care-i c-un corn în ceri si cu altul în pamînt. 166). p. în a doua noapte sa treiere stogurile de grîu fara sa le strice.. El trebuie sa faca gradina cu pomi dintr-un deal.îi va fi fatala celui invidios. Sotul invidiat pentru nevasta frumoasa (AT 465) primeste în unele variante s. dupa aceea "clavirul care cînta singur" (ibid. p. Petre. dara fiecare feliu de pîne deosebi" (79. 35). s-o mulga" si sa bea "cafeaua cu lapte de la ea". Ion este trimis a doua oara "pi lumea neagra" ca sa aduca "da la baba ce re cheptinile si tersala" cu care sa-si pieptene si sa-si tesale calul (ibid. aducerea tuturor animalelor salbatice (81 a. p.. 513). 674). 30). 126-127).. sa se trezeasca în huitul valurilor si pe fereastra sa fie un pahar de lapte nici rece nici cald" (ibid. ginerele lui Vizor. cozonac de grîu la cafea" (ibid. 512). întrucît "este foarte scumpa". si sa cada de pe moara faina în casa pe scoc si sa-i aduca pîne proaspata mîne la prînz" (7. omorîndu-l pe loc (LXXXIII. p. dezgroparea luntrisoarei de aur de la rîpa îndepartata (LXXXIII.333 cate în cos. 35). p. Multimea variantelor prezinta alte s. 535).

în care era nu stiu ce" iese o oaste care îl omoara pe împarat (ibid. care sa cînte la balul împaratului. sa-I culeaga copt "si sa mi faca lapte cu pasat". 675). si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita".. cei de la curtea boierului invidios "au jucat. pedeapsa e blînda. p. vina-ncoace. Ion aduce pe Mai ce. sotul invidiat e trimis a treia oara sa aduca pe Mai ce. din Iadita adusa de "oare unde. II. 535). vazînd "cum boierul alearga dupa femeia lui". El o povatuieste sa-i dea .. Apoi nora fuge împreuna. luna si soarele. La cîntatullui Nu-stiu-cine. Mai întîi.334 aduce împreuna cu o "pusculita cu apa" cu care îi face stana de piatra pe boier si servitorii lui (60. p. p. dar socrii lui. îl trazneste (ibid. împaratul fiind doar alungat de pe tron si înlocuit cu cel invidiat pentru sotie (52. du-te-ncolo.. pan au crapat cu totii. Pajura ce vrea sa-si omoare nora pamînteanca. p. 1042). care e o "broscuta atît de micuta cît o jumata' de tîgare" si care cînta neîntrerupt la balul împaratesc trei zile si trei nopti. boierul si cu servitorul intrigant sînt prefacuti de Dumnezeu în doua stane de piatra (79. dar aceasta era soacra lui (ibid. caci n-au stiut cum sa-i zica sa steie" (52. p. Dumnezeu îi cere si-i aduca "popricas" 'din vitelul fatat în aceeasi noapte de mama lui si fiindca nu poate îndeplini cerinta. îl lasa în locul lor si el. Uneori. Dumnezeu îl decapiteaza pe nasul ce rîvnea sa ia pe fina cea frumoasa (LIII. 444). 618) sau îl trimite cu o scrisoare la tatal lui pe lumea cealalta. II. p. încît au murit toti "din giocu cît o giucat" (5. îi pretinde sa gaseasca o vaca de a fata "si sa fete o vitea si viteaua fatata iarasi sa fete o vitea si viteaua aceasta în~a sa fete o vitea si toc~ai de la vite~ua 'acea~ta sa mulga lapte". Boierul îl trimite pe sot tocmai la luna ca sa moara. cu sotul (ibid. în unele variante moldovenesti.. Boierul cere sa-i fie aduse de la Dumnezeu "bitusa sa ma culcu-n ie. nu stiu ce. p. în alta varianta. p. ca sa afle "cum îi e". 2. se întelege cu acesta sa-si piarda fiul pentru a nu mai avea f)pstacole în dragostea lor (Al' 590). p. sotul e trimis a treia oara sa-I aduca pe Dumnezeu la masa împaratului (boierului).. a doua oara sa-i umpla "casa cu frunze". Celmai adesea. Purtat de ciocîr1anulnazdravan. Alteori.. Fiindca nu poate îndeplini cererea. II. 129-135). dar de obicei Dumnezeu îl pedepseste cumplit. curtea lui e prefacuta cenusa de un foc urias (5. p. 55-63). 30-32). p. nu stiu ce. o pune mai întîi sa umpla "un poloboc cu lacrimi". 673). dracu stii ce. Mama necredincioasa care se îndragosteste de zmeul captiv. da. 163-164). 1035). apoi sa semene mei.

împaratul agresiv trimIte celui vecin trei mînji identici ca marime.. 5051). a treia oara sa-i aduca "apa moarta de la fîntîna moarta". 115). p. din ce în ce mai grele (AT 725). El trimite astfel împaratului vecin un bat rotunjit la strung sa-i afle care este capatul de la tulpina si cel de catre vîrf. A doua oara.. Sora. mai densa. p. 410). dintr-un mar dulumar". p. a doua oara sa manînce "carne de purcel lins prelins". împaratul Rosu trimite împaratului Verde "o oala de pamînt sparta. forma si par. 5).us întîiul pahar l~ gura. cere fratilor sa-i aduca numai camasa babei din sfîrcurile marii. 116-117).. apoi camasa cu soarele în piept si la urma pasarea lainica din putul care împietrea pe orisicine. sau sa li se dea trei ciubere cu graunte. p. periculoase. 4. 50). împaratul cotropitor foloseste ca pretext de cuprindere a împaratiei vecine neputinta de a rezolva s. 59). dupa sfaturile Henei Cosînzene. se va aseza spre fund. p. Baba care a prins copiii parasiti în padure îi trimite pe rînd sa aduca camasa de aur a zgripturoaicei.335 s. e cea de a sageta "bumbul de pe vîrful cetatii" (61. iar celalalt va ramîne deasupra (61. 57). sau numai fîn si lapte. instigata de o baba. p. a patra oara sa-i aduca "apa vie din fîntîna cea vie". sau sa afle la ce ora s-a sculat în ziua de Pasti. Petrea Voinicul îndeplineste s. 145-146). "ca cine o mai vazut sa puna petecul pe fata" (7. Numai voinicul stie sa propuna sa li se dea trei coveti cu ovas. p. cel mai mic alergînd la lapte (81. sa le ghiceasca vîrsta. 3. cu porunca ca-n trei zile sa-i puie petec". ca sa se însana. 24-32).. toseze. sau sa-I arunce în sus si va cadea mai întîi partea ~e catre radacina (81. p. orz si grîu (50. a doua cînd îsi trage "papucul" (50. p. înviindu-si fratele (LXXXIII. una cînd împaratul îsi bea cafeaua. care îi schimba alimentele aduse cu altele inofensive. jaratec si lapte dulce. la ce ora s-a dus la biserica ~i l~ ce ora a d. cu porunca de a-i lovi . p. dar voinicul zidit în turn îl sfatuieste sa-i restituie oala pentru a fi întoarsa pe dos. Numai voinicul închis în turn poate oferi dezlegarea: sa vîre batul într-un butoi cu apa si partea dinspre tulpina. p. A treia s. p. sau sa traga doua lovituri de tun. Mama i se preface bolnava si cere. din lapte cel mai tînar (61. sa manînce "zama de pui de pasare maiastra". din primul gustînd cel mai batrîn. si la urma "o smicea . 407). folosind pe cele aduse de Petrea la învierea lui (79. fîn si lapte (55. 107) sau cu ovaz.. apoi pe sora Crivatului care îi împietreste (ibid. Numai sora a putut-o aduce. dar de vîrste diferite.

107-108). p. Într-o varianta a basmului AT 514. E trimis apoi dupa lemne în padurea cu lupi si ursi care îi manînca boii. iar lînga pod pomi cu poame de aur (67. II. el se întoarce cu carul tras de un urs si un lup (5. apoi fragi si mure si construirea unui pod de aur "peste noua tari si peste noua mari". Servitorii invidiosi de la curtea împaratului pîrasc pe fiul împaratului ca s-ar fi laudat sa savîrseasca ispravi grele. împaratul cere sa i se construiasca un castel "care nici pe pamînt sa se razime nici de cer sa s-atinga". 42-46). apa vie si apa moarta de unde se bat muntii în capete si zimbrul cu pietre nestemate si cu soarele în frunte. Sluga e trimis de popa în padurea plina de mistreti cu merinde la porcarul fictiv "da de sa potoape". a treia s. sau cirese coapte iarna. p. voinicul din turn arata ca sînt otravite (81 a. dar el aduce toti porcii salbatici "la popa în ocol". Voinicul cere sa se construiasca un turn înalt din care pîndeste cu ocheanul scularea împaratului pentru a da loviturile de tun sau a-i lovi pocalul din mîna. ca dînsii nu pricep saga". ca sa-i pedepseasca. iar la urma ca poate ghici semnele fetei mai mici a împaratului (soarele în piept. 162-166). ceilalti fii de împarat pîrasc pe fata travestita în flacau ca s-a laudat a aduce: curmale din gradina ursului. Variantele basmului AT 502 înfatiseaza o gama mai variata de atari s. p. 239- . "ca de acolo cu buna sama nu s-a mai întoarce. Fiul de împarat s-ar fi laudat ca poate aduce: o caruta de trifoi verde în miezul iernii. Rareori. 422-424). 587-588). luceferii pe genunchi. p. ea insinueaza împaratului ca pîrîtorii ei s-au laudat ca pot stinge focul de pe o claie de fîn numai "cu povestile" si astfel ard toti (5. p. Pentru a se debarasa de servitorul care îi dejoaca planurile. popa decide sa-I trimita în locuri de unde nu s-ar mai putea întoarce. luna în spate. ' 6. perechea papucului Ilenei Cosînzenei. p. Fata le îndeplineste pe rînd cu ajutorul calului nazdravan. dupa ce a orbit pe cel care-i punea broasca pe slanina din frigare (79. Pepelea însa se întoarce cu faina de grîu si papusoi.336 pocalul din mîna (81. În alta varianta. II. cu gîndul ascuns de a-i cauza moartea. 61. fiica lui Tata Florilor. 5. p. 15-17). p. La urma. 60). armasarul din stepele Seharii. El umple trei saci cu cenusa si trimite pe Pepelea la moara dracilor. Voinicul face un palat pe care îl leaga de picioarele a 9 vulturi (55. e ghicirea cui i se potrivesc cele trei fire de par.

p. Sf. p. p. tiganul impostor pîraste pe fiul împaratului pe care l-a silit sa-i fie vizitiu ca s-a laudat sa aduca calul zmeului care vrea sa fure fata împaratului. p. Tovarasi nazdravani Sfarma-piatra v. 42-43). sau peste 30-40 ani. stele cu coada. alaturi de mure si de struguri din padurea zînelor. legaturi incestuoase). 156).337 240). p. 20). ajutat de Voinicul Florilor eliberat de el (79. Se numeste de obicei "vremea de apoi". 74-77). batrînii se însoara cu fete mari. Sîmbata v. toate haturile vor fi arate. Sf. apoi saua calului acestuia si la urma chiar pe zmeu "prins si fericat". Va fi foamete mare. 155). va pieri rusinea (tinerii nu se sfiesc de batrîni. Sf. iar oamenii se vor înmulti ca ciupercile si se vor mînca între ei. va fi "foarte aproape". sau în anul 2000 (LUI. neavînd destula hrana (LX. p. Se crede ca s. Lumea s-ar fi sfîrsit daca n-ar fi intervenit mereu Maica Domnului (52. Se vor comite nelegiuiri (judecati nedrepte. Miercuri. cutremure de pamînt. "tîlharul si curva va avea cinste în lume mai mult decît cei onesti").. 257) sau îngerii care "se roaga lui Dumnezeu sa ne mai Iese un an.. Toate s. Dumineca. 154). Zile sfinte Sfîrsitul lumii. sa fure "cîntarea zînelor" (55. într-o varianta a basmului AT 328. Luni. razboaie. atunci aurul si argintul . Petru care cere amînare pîna la anul 2000 (ibid. Seri1a v. prin ciocnirea unor stele: "cînd Sfredelul va cade drept în Comoara. 1290). Murgila Setila v. va fi anuntat si de unele cataclisme cosmice. inventa te de invidiosi sînt înfaptui te de fiul împaratului cu ajutorul omului de flori pe care l-a eliberat el. "va fi lumea a neamtului. 1. sau peste 100-200 ani. Bogatii vor fi mai asupritori cu saracii. 1. 10). iar uneori. S. Sf. Tovarasi nazdravani Sf. p. mai rar "coada veacului" sau "vremea palmasoaii".l. iar flacaii cu femei batrîne. vor fi mori la toate vadurile si crîsme la toate raspîntiile. Fiul împaratului le îndeplineste. ca sa ne iaie sama de e cu adevarat ca suntem asa de rai" (ibid. Vineri. sau Sf. Se va cunoaste dupa unele semne prevestitoare. araturile vor fi pe lînga sat (LUI. p. fiii bat pe parinti sau îi omoara. se fura mult. va cadea frunza bradului" (LX. p.

iar pe oameni îmbiindu-i cu "ud de-al lui si de cal". 156).l. p. 2..1. Cine va bea. o turma si un pastor. iar cei care au fost rai prin supunere. ramînînd singur :stapîcitor "cu oa~enii lor" care elin uriasi 'au devenit atît de :mici. cei cu titluri înalte vor -cadea. Atunci Isus va lua "împaratiile de la toti împaratii si are sa se faca . S. ar fi aproape "fiindca soarele 'încalzeste putin si multi îsi închipuie ca soarele-si pierde lumina :-sa" sa~ pent~u :. va fi al lui. se vor trudi cîte 12 saîmblateasca un snop de grîu într-un cuptor si tot cîte 12 vor cauta sa întoarca oul de gaina cu drugii" (LX.. e închipuit ca un razboi general: se vor bate toate popoarele. adeca tîlharul si curva .. si-i va pune sa treaca prin foc si cei ce vor trece le va fi rece.. "atîtea ostiri si rezbele vor fi. 157).c-a i~sit' car fara boi (trenul)'" (LUI. ascultare si -silinta se vor face buni. Atunci diavolul va da seceta schimbînd apa in apa si argint. cufundat cu oastea lui sub apa.. 31.destapînire a diavolului va trece repede. S. vor trece si le va fi moale ca pe paie sub picioare. p. Pe acestia dracul "i-a munci.l. 1288). iara cei de cinste si buni vor lua locul acestora" (LUI. fiind ei atît de multi "încît nu se va putea numara. p. vor fi mici "ca niste stiuleti de papusoi. Oamenii de la s. va iesi pe pamînt si va birui pe toti împaratii. întrucît "acei 30 de ani . imparatul uriasilor. podurile vor fi cu cuie pe ele si i-a pune sa treaca cu picioarele goale... vor ajunge a . "ca vor îmblati 12 într-un cuptor" (52. S.1. Cu 3 sau 7 ani înainte de s. iar -cei saraci si scapatati se vor îmbogati. 11). cei buni se vor face rai. dar cei credinciosi lui Dumnezeu vor rezista. se vor înjosi. Oamenii vor întineri. atunci 30 de ani întregi ai sa fii numai tu stapîn".. Constantin.l. devenind toti ·de 30 sau 32 de ani (LUI. p. Atunci diavolul va cauta sa-si cîstige adepti. însa ei "nu se vor teme. nu se vor mai naste oameni. ca se vor roade rada·dnile copacilor de copitele cailor".1. Scara valorica va fi rasturnata: '"toti 'cei bogati vor sa~aci. este uneori reprezentat ca o stapînire a diavolului. 156).fi de cinste în lume. sa-i înfrice ca sa i se dea". i-a pune sa care pietre si sa faca poduri. ca si cum n-ar fi foc".'''. se vor ucide unii pe altii. Dupa alta legenda. toti mestesugari". iar oamenii vor fi "toti cu stiinta. p. Dumnezeu i-a promis ca va avea si el "jumatate de împaratie pe lume . iar cei de jos se vor ddica .el împarat a toata lumea". la s. Dar perioada ..338 se vor varsa pe toata fata pamîntului si va fi vremea d-apoi" (XXXV. p. Dupa ce dracul a fost tintuit în iad. dara tocmai la $fîrsitullumei. pîna va ramînea un singur împarat. 3. 1337).

s. Atunci pamîntul se va scufunda cu totul sub apa. pîna în chisita cu frîul dupa el si nu se va afla cine sa-I prinda".. sa nu roada piciorul pe care e rezemat pamîntul. Stelele nu vor mai lumina si vor cadea. p. ca un nou potop. înota calul în sînge ca în apa". toate mergînd îndarat (LX. În vremea stapînirii de 33 ani a diavolului. De teama ca Iuda.25). p. El e fiul unei~ fecioare urîte (sau a unei femei cu tare monstruoase) care va.l. p. sîngele va curge gîrla "de va. 159).339 vor fi ca 30 de zile.1287-1288). Cînd se va înral lumea. ziua are sa fie ca ceasul. Scorpia care a fost legata de Sf. încît la 3 ani "va fi om mare. I. atunci va fugi ~al~l din SIbiu pîna în Deva prin sînge. poporul îi ser-o beaza ziua (LUI. În.1. Apoi va dispare apa de pe pamînt. pestii vor iesi din apa". cu mustati si cu barba ca toti oamenii" (LX. semana te (ibid. 157). Gheorghe în fundul marii va iesi la. Atunci "o sa iasa boieri alghi cu ciocu da hier. Cele mai multe legende înfatiseaza s. Dumnezeu va lasa pe Iuda înlantuit sa "roada furca pamîntului cu totul". Stapînirea diav?lului va fi definitiva si consecinta va fi potopul. de apa si pacura (sau numai de apa). p. creste "într-o zi ca-ntr-o saptamîna". p. de gros. de chin si de sete" (52. iar soarele va rasari de la apus si va apune· la rasarit.. La s. Acesta va fi precedat de o seama decalamitati. arate si. potop. Dumnezeu va umbla doar cu o prescura si un pahar de vin din care se vor satura cei credinciosi. s. cari-o sa cioca-· neasca lumea ca ghionoile copacii" (12. În urma razboaielor. Atunci va apare Anticrist (sau Antihîrs. ispita trecînd repede. Pasarile ce zboara vor cadea în~dusite pe pamînt. . Vor apare pasari cu ciocul de fier (sau de foc) care vor chinui oamenii. va fi provocat de stapînirea balaurului urias sau a scorpiei. 936-937). "Toate jivinile din pamînt vor iesi la suprafata.. care va avea loc prin foc. întrucît "anii vor fi ca zilele si ceasurile ca clipitele" (ibid. urmata de o mare foamete. p. luna va fi scaldata în sînge. 1292). 4. "si va popri apele". Balaurii închisi în cer si stapîniti de Sf.. p.l. Dupa alte legende. p. iar ceasul ca minuta'" (52. Gheorghe vor veni pe pamînt "si atunci vor pieri oamenii.1. 157). p. Antihîrt) care va domni 3 ani.p. "va rasari în sesul Sibiu-lui un mar cu mere rosii si cînd marul va fi ca butucul rotii. cautînd sa-i chi-nuiasca pe oameni cît mai mult (LUI. 18). Aceasta se va întîmpla "cînd vor fi hotarele taiete". 5.29). sugîndu-Ie sîngele sau chiar omorîndu-i (LUI. 242).

p. Mihail va fi bagat de diavol într-o piele de dihor si prin gaurile ei va curge sîngele lui care va da foc pamîntului (52.l. vor fi ai lui (LX. în schimb. Dupa alte legende. iar pamîntul va ramînea alb cur~t". nu vor mai simti foame si sete. p. Diavolul "cel mare" legat de un munte. p. 159). Isus (Maica Domnului sau Sf. va trece pe deasupra Sf. Totusi în pielea boului este "o borticica cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura de sînge ce va aprinde pamîntul. Cine va bea. Sf. Dumnezeu va trimite pe Sf. Dupa stinge/ea focului. caci va arde pe o adîncime de 7 stînjeni "si s-a face ses cum a fost înainte de potopuri" sau de 9 stînjeni "pîna ce va da de curat" (52. Ilie si Anticrist se va desfasura pe pielea unui bou taiat de evrei la sfîrsitul lumii care "paste o falce de iarba pe zi si bea un iaz". "va veni vîntul cu doi feciori ai lui si vor sufla cenusa în mare. Ion) va umbla numai cu un corn de prescura si un pahar de vin si credinciosii care vor gusta. Sf. Ca sa previna calamitatea. p. Anticrist va umbla prin lume cu poloboace cu apa (sau cu urina) sau cu urciorul gol ca sa stîmpere setea oamenilor. va iesi pe pamînt numai aur si argint sau bani. Ilie. p. 1292-1293). 158-159). Focul va cadea în faurar si va arde pamîntul de 9 coti (LX. Apoi pamîntul va fi curatat prin ploaie sau printr-un vînt puternic care va matura toata cenusa (LUI. p. iar cei ce vor gusta. 938). "cele 12 vînturi vor sufla sa faca din cenusa o movila si va sta asa 7 zile. _"siva ascunde toate izvoarele. p. 1292). toate apele sub o piatra si n-are sa ramîie -de baut decît pacura si lesia ce o fac femeile vinerea si în sîmbetele mortilor. iar caprele a celui necurat. Oile le-a desparti Dumnezeu s-or fi a lui Dumnezeu. p. Dupa alta legenda. 3 picaturi vor cadea pe pamînt. precum si dupa boboteaza cele doua saptamîni" (52. nu se va satura si va fi vîndut lui (LUI. 158). le va lua si le va duce la el . în alta varianta.locul apei. Anticrist va oferi oamenilor balega sau putregai de copaci ca sa-si stîmpere foamea. Sf. 45). lupta dintre Sf.158). va iesi la s. Ilie sa se lupte cu Anticrist. le va lua la dînsul in rai. în ziua a saptea.58). aprinzîndu-l (LUI. p. sîngele incendiator va fi cel ce va curge din galeata fratelui ucis din luna: cînd aceasta se va umple. Ilie va fi ranit (sau decapitat) si sîngele lui va cadea pe pamînt. p. Ilie si va trîmbita si toate sufletele oamenilor vor iesi din movila în chip de oi si de capre. Toader va veni cu coliva pe pamînt pentru a satura pe oameni (LUI. aprinzîndu-l. Pamîntul se va topi "si muntii vor curge ca rasina" (LUI. Sf. 158).

ca 12 vor rostogoli lin ou. asa are sa le para de greu . p. p. ca vor tinea pe un om de-al nostru pe palma". p. 1292-1293). care l-au stapînit si la început. viitorii stapînitori ai pamîntului vor fi diavolii. încît "or întoarce 12 cu drugii un ou de gaina" sau "se vor sui cu scara în pelin" (LUI. ' Atunci vor fi pedepsiti jefuitorii "care astazi mînca si beau ca lipitorile de balta de pe spinarea lor .341 . 159)~ Dupa arderea pamîntului. Dupa ce pamîntul va arde pîna "va fi neted ca masa". Va fi o lume "fa~a pacate". "cît degetul cel mare. Decît ca oamenii aceia vor fi "mititei ca gîzele". Cei drepti v. creste urzica. e pricinuit de un vînt puternic care va matura toate de pe pamînt. acesti pitici vor fi blajinii. p. vor petrece mai mult viata îngereasca". i-au . Dumnezeu îl va întoarce "cu cea parte deasupra. "oamenii cei cuviosi si placuti lui Dumnezeu. Dupa o legenda bucovineana. cu "o alta populatie care în veci. 59). iar cei pacatosi vor fi pusi sa treiere la spini si la cioburi de sticla. dar oamenii înmultindu-se. Omenirea de dupa potop "nu va avea nevoie nici sa manînce.or fi pusi de Dumnezeu la bine. dar au sa fie tari. vor fi purtati prin noroaie etc.159).atuncea si numai atuncea va capata cel nedreptatit dreptatea cuvenita" (LUI. nici sa bea si nu va fi asa de pacatoasa ca cea de astazi" (LX. pamîntul va fi populat din nou. 6. p. "are sa ieie si parul de pe vite si cu acel vînt are sa mearga toata suflarea ce va mai fi vie la judecata care a se tinea la mijlocul pamîntului" (LUI.~ în iad" (52. care 12 radica un ou" (52. Dupa s. 1294). 159). va creste portocalul si în locul bozului va creste chiparosul" (LX. p. Oamenii vor fi atît de mici. cu blajinii. "cît jumatate de deget.1289-1290). nebauti si nemîncati. p.. Aceia au fost la începutul lumii înainte de uriesi si tot ei vor veni si dupa noi". Dupa unele legende.si 12 vor îmblati într-un cuptor" (52. deoarece "oamenii nu vor mai ~vea trebuinta de mîncare. va trai fericita". p. Uneori.1. p. 75). El va sufla atît de tare. o ploaie mare îl va spala "si unde. "are sa ridice pe oameni ca pe pene".1. 7. o lume "mai blînda si milostiva ca cea de astazi". fara munca si osteneala. care noua bateau malai într-un cuptor. s. cînd "si ei vor putea face cu boierii ceea ce fac boierii acum cu ei" (LUI. încît "va duce boul pîna la mare".158). Atunci "va fi un timp în care nu vor mai fi jupoiati de ciocoi si boieri si nu vor munci pentru toti si sa fie batjocuriti de toti".

P. Intra sluga la diavol 3 ani. Un sarac îsi lasa capra singura pe cîmp. Cauta apoi un negustor . La s. va >ramînealumea iar" diavolilor atît de mici. îsi petrece cu ei si întîrzie 4 saptamîni.P. . hranindu-i "cu lapte dat cu lingurita" ca sa nu li se mai faca dor de mamele lor.P. nu i-a mai fost foame. îi spune lui Dumnezeu ca numai o femeie saraca îl pomenea. Vara cînd se scalda în mare.P. p. p. "va fi peste tot apa si dupa ce se va usca. p. S.P. A treia ursitoare a hotarît ca S.131-133). toti oamenii beau si se veselp. 66).P. p. i-a scos matele si le-a zvîrlit pe o rachita. La început. fiindca acesta a ascultat cuvîntul ursitoarelor (LXV. Cînd o prinde. 411). S. Apoi se roaga de Dumnezeu sa nu-l mai lase în locul lui (LVII. La întoarcere. e socotit în lecel mai apropiat de Dumnezeu. dar cînd îsi face casa. Dumnezeu l-a adormit. unde primeste numai oamenii buni. fiind sfatuitorullui permanent. îi da o palma zdravana (92. urîndu-i: "Dumnezeu sa te pazeasca". S. în a doua copii mai mari care se jucau. p. Un om ajunge cu balonul la poarta raiului si S. s-a facut porumbelul (52. îl roaga pe Dumnezeu sa faca pe toti oamenii bogati. dar sa nu se poata miste pîna ce tatal sau nu-i va fagadui de sotie pe Zîna far' de tata. Acolo tine în sînul sau copiii mici.342 ~zgonit. p. masurînd malaiul numai pe fundul blidului. e lasat de Dumnezeu sa-i tina locul o zi si o noapte. Dupa aceea. Fiind roade bogate. ca 12 la un loc ar Iface cît un om" (52. 12-13). Cel mai popular dintre sfinti. E închipuit a fi portarul raiului. Fiindca un om . alearga dupa ea nadusind. Dumnezeu da în anul urmator seceta si S. O data. S. La nastere a fost ursit sa fie sfînt. ramînînd de atunci caprele cu "numai un semn de coada".380-381).484)..P. mînca mult.l. parte se bateau cu polonicele (52. " . sa-si omoare tatal. îi arata raiul: în odaia întîia copii nebotezati ce plîngeau. 1. O data a pierdut Gheileraiului si Dumnezeu l-a batut (LUI. aliluce vestea ca toti oamenii îl pomenesc (ibid. p.P. Din matele lui S.genele Sîmpetru. S.nedreptatea pe un orb. e trimis iscoada pe pamînt sa vada ce fac oamenii. p. S.de vinuri si îl gasesc în casa unde erau numai oameni betivi. iar în alta casa numai bucatarese care parte gateau. îi rupe din coada. p. în vreme ce lui si-l pune plin. 129-130).P. nu se mai gaseste nici un lucrator (81 a. 253). 925-926). e trimis în iad sa rascumpere sufletele oamenilor.au.P. diavolul lasa zapisul pe tarm si el se cufunda în fundul marii.

O femeie numita Calugarita.127-128). insecte urîte si gretoase (ibid."Taci. de aceea piatra e maruntica si rara cu picaturi calde de ploaie".457-458).343 ~ iar S. 127).P. încît lupii pot rabda mai multe zile. piatra" . Dupa alta legenda.88-89). E serbat 3 zile "pentru ca el trei zile a fiert piatra în cer. sau le împarte prescura ori "niste boabe de naut" sau "niste seminte" care le "taie . s-a nascut din sulhacul cu care S. a hotarît sa trimita femei pe la crestini sa-i cheme la o adunare..P. cum se vad si astazi (LVII.. p.P. le înseamna "cu putina rosata sau sînge în frunte".. p. întrucît S. fura zapisul si fuge la rai.P. este stapînul lupilor (v. p. "Cînd se aude piatra forcotind. El o orînduieste împreuna cu Sîntilie.P.P. în vremea cî~d era pe pamînt. ca si acela va fi de vr-un folos" (64. Sf. Petru o fierbe .P. cei doi sfinti "poarta nourii. trimite niste babe dupa buruieni: de leac "în tara sîrbeasca". se preface ca vrea sa faca o manastire si dracii îl îmbrîncesc afara (LVII. zarindu-se pe cînd S. Ilie da foc si Sf. p.P. S. De atunci au oamenii piciorul scobit (LVII. din picurii de sînge care au curs atunci din piciorul lui S. 422). se lasa momita de diavol prefacut într-un "domnisor" si trada planul S.P. p. p. Alta data. pe care el l-a aruncat o data mînios (ibid. Lupii nu pot mînca . S. Diavolul alearga sa-I prinda. cînd se necajeste pe ei chiar 40 de zile.497500). Petru fierbe piatra în cer" (52. urseste un om sau o vita. calatorind cu Isus prin iad. Pentru lupul ramas flamînd S. îl ajunge tocmai la poarta raiului si-l prinde de un picior. Perele din care a vrut sa manînce S. s-au prefacut în stelnite de pere. Cînd lupii se strîng si urla. atunci Sf. e mai mare peste grindina (piatra).P. In vremea cînd era pe pamînt. îsi da sufletul. adoarme acolo si se pomeneste înconjurat de draci. 142-144). ca sa nu le strice oamenilor. LuP). foamea". Petre. p. S. fiind bolnav. s-a vaietat "Ai. S.P. le înclesteaza gura. apoi le rînduieste pe cine sa manînce. rupîndu-i din talpa. Ele au întîrziat mult.802-803). numita calugarita (47. le-a blestemat sa se faca stei de piatra. El are putere peste ei. doamne" iar Dumnezeu l-a mîngîiat: . îsi desfunda pjpa. Ca sa scape. p. s-a nascut aiul (usturoiul).. Vitele destinate lupilor S. ploaia.. coboara din cer în mijlocul lor pe un cal alb si "începe sa rupa codri dintr-o pîine care nu se mai ispraveste si arunca la fiecare lup".P.P. Acesta o cauta si o blestema sa se prefaca într-o insecta.. Insecta din scoarta brazilor cazuti. numita tigîi sau tigîinat.

Ca plata. iar ca sa vada prin padure.P. Neprimind nimic.P. II.P. sa fie mîncat de lup scapa de doua ori. Raura Luna. dar lupul l-a mîncat tot. îi vine în ajutor si ia aceeasi plata (52. ou. dar a treia oara un os allupului mort îl loveste în frunte. cerealele s-au facut din belsug si S. dar S. i-a furat caii într-o noapte. l-a blestemat sa se faca pasare (LVII. da un pui de gaina. locuieste pe pamînt într-o cetate de pe muntele de argint. acesta îl îndeamna sa coseasca miristea. S. 144-145. obtinînd mai mult grîu ca alte dati (LUI.P. S. îi porunceste sa manînce numai o litra dintr-un cal. îl sfatuieste sa lase locurile pîrloaga. 130-131).546). dar noaptea e luat de lupul cel schiop din mijlocul tovarasilor lui (LIII. Un evreu sarac. omorîndu-l pe loc. Cuc). o taie bucati.P. lupii drept cîinii lui. ia o pîine si un. Un cioban care a pîndit întîlnirea S. p.P. Dumnezeu). Cînd calatorea pe pamînt. iar evreului îi da o lada de galbeni. pleaca la Dumnezeu si se întîlneste cu S. Dumineca (7. apoi se despart. S.P.P.P. în alta varianta. p. Stapînul simtind. (LIII. s-a prins cumatru cu un om. auzind ca Dumnezeu da însutit celui ce daruieste ceva la biserica. într-o varianta. i-a poruncit sa-I manînce pe stapîn. El îndeplineste rolul de sfatuitor sau de cel care prilejuieste explicarea hotarîrilor luate de Dumnezeu (v.S.P. Rareori e actant singur. S. Satenii lacomi dau si ei foc stogurilor netreierate si nu se aleg cu nimic (LVII. 151). p.P.P. p. S.P. Ciobanul se pazeste mereu. S. p. v. Cu toate ca n-a plouat. se plînge lui Isus de patania cumatrului. Evreul se duce la fata unui împarat pe care o taie fara sa o mai poata învia. unde voinicul îl întreaba de locuinta celei promise la nastere. 322). nu stie si îl trimite la Sf. Un om. Ca sa-i poata gasi. Altui lup S. dezvinovatindu-se -Can-a avut alt cÎntar decît gura (LVII. Cînd se pune sa secere în locul celui ce le aduce . . p. Dumnezeu i-a dat lui S. Dumnezeu i-a dat licuricii. 148-150).P. Negasind caii. cu lupii afla ca a fost orînduit sa fie mîncat de un lup schiop. 381-383).P. apoi o înviaza sanatoasa. 547).344 decît fiintele destinate lor de S. cumatrul e învatat sa arda paiele cosite de pe miriste si se alege cu mormane de grîu.P. care îl face "doftor". a poruncit unui lup sa manînce un cal pintenog. Un om sortit de S. singura lui avere. S. p. numit Cucu. p. e aratat a fi însotitorul lui Dumnezeu (uneori Isus) în calatoriile lui pe pamînt. i-a uns pi~iorul cu balega.P. in basme. îl ia cu sine la o femeie bolnava pe care S. Auzind de la Isus ca nu va ploua în acea vara.

Ca sa-I pedepseasca. vine soarele în locul lui si S. p. Astfel postul lui a ramas mereu în vigoare (81. . orice-ar fi.P. p. soarele îl lasa în locul lui pe cer. O data. fara stirea lui. S.546). apoi cînd iese afara. întrece pe toti ceilalti 40 seceratori. p. cu mîncare. II.P.296). se antrep.648). vine la el S. o vioara în spate. III. Dumnezeu îi face. vrea sa intre printre betivi. S. spunîndu-i ca se teme ca va fi batut ca ieri (52. Ca sa o îmbuneze.P. Scotînd din fîntîna pe sora soarelui. p. Cînd caIatoreste cu Dumnezeu pe pamînt. Acesta vine acasa beat si îl ia la bataie pe S. desi Dumnezeu se împotriveste. Drept pedeapsa. gazduiesc la fata casatorita cu cel lenes.P. S. trimite lupii sa manînce boii unui flacau orfan.P. cum s-a angajat. Peste cîtiva ani. Vazînd-o betivii. 17). p. La prînz. 114). nu mai îndrazneste sa se apropie de el cu mîncarea.P. amintindu-i ca aceasta e plata pentru boii mîncati de lupii trimisi de el (81 a. A doua zi. apoi amiazi si seara.i veseli.439-440). Ca pedeapsa pentru ca au fost ispititi la joc. a instituit postul lui (LVII.P. a instituit postul ce-i precede ziua (LIII. S. S. e înfatisat cu slabiciunile unui om de rînd.P. îi rupe un picior. a fost acuzat pe nedrept ca ar fi furat niste opinci care s-au gasit apoi în traista pagubasului. îi cer sa le cînte si cînd S. fuge. Pavel pe pamînt.488-490). Trecînd pe lînga o crîsma.. crezînd ca el e acela "care nu m-ai îngaduit atuncea sa mîntui de cosit s-am ramas flamînd". apoi da un fir de busu· ioc celui cu apa sa-I puna lînga copilul lui si se preface Într-un copil întru totul asemanator (7.. flacaul intra sluga la rai si dimineata cînd duce apa lui S.ma duc sa-i dau o palma. a instituit postul lui care sa dureze pîna ce dragut a lui îsi va vinde tot pestele.P. S. Un flacau nu poate cosi o livada pîn~ la prînz. avea draguta o pescarita care o data a prins atît de mult peste. Mai tîrziu.P. p. Postul lui ar fi instituit de cînd S. p. cu efect ilariant. daca e vorba as~!" Dumnezeu îl previne însa: "pentru o palma sa nu iei doua" (AT 822 + 791). Postul lui ar data din vremea cînd calatorea cu Si. Poposind la o crîsma cu oamer. dar omul îl ia la bataie. încît mi l-a putut vinde într-o zi întreaga.P.P. roaga pe Dumnezeu sa sohimbe locul si este din nou batut (5. se casatoreste cu ea.eaza si ei la joc pîna noaptea tîrziu.P.P. S. S. se revolta împotriva hotarîrii acestuia de a casatori flacaul lenes cu fata harnica si decide . într-o seama de legende-snoave.. neaga ca ar fi Ialltar..145 apa.

blestemînd ca sa ploua totdeauna la încorporarea lor (81 a. El ajuta însa si pe hoti. Se ruga de Maica Domnului sa-I ajute. imediat a fost deasupra apei. Un om sarac are trei fete si e silit sa le trimita în lume ca sa cîstige bani. S. p.P. 3411). a fost trimis sa-I iscodeasca pe diavol cum se va putea recapata zapisul prin care oamenii morti erau ai lui. a asteptat 30 de ani la poarta iadului pîna ce diavolul i-a spus ca numai cel nascut din duh sfînt îl poate scoate de la el (52. V. ca pe una care "copiii si casa s-a pus la cale si pe o multime de oameni i-a miluit si i-a fericit" (ibid.N. p. El calauzeste soarele pe cer. 886).P. strajuind în partea de miazanoapte a cerului ca sa nu se abata într-acolo. Fiindca s-a îmbatat rau din rachiul vîndut de diavol la iarmaroc. bine stiind din prima ce înseamna casatorie (S. S. p. încît abia se poate tîrî afara. Ajuta mai cu seama fetele sarace. spre miazazi fiind paznic Sîn Toader (LVIII. El apara si ajuta pe cei ce umbla pe ape (LIII. dat tot mai tare se cufunda. O baba care a avut sapte barbati si sapte rînduri de copii se duce în cele din urma la ·rai. e unul din sfintii de seama care are însarcinari diverse. Cînd a cerut ajutorul lui S.. Tot S.N. Dupa ce cînta si joaca dupa vioara lui S.N. 1.). 170171).N. p. 537). p. arunca fiecarei fete în ajunul zilei 'cînd trebuia sa pacatuiasca cîte o punga cu 150 galbeni.p. S:N. A treia oara tatal l-a pîndit la geam si i-a sarutat picioarele (LVIII. Legenda. 5584). dîndu-le bani ca sa se marite. . în legende. p. 1265-1266). 915). Un om care trecea o apa înotînd era sa se înece. (S. Trimite însa în iad pe cel care s-a casatorit a doua oara. S. e rînduit de Dumnezeu ca pe lumea cealalta sa judece el pe betivi "pentru ca si el a fost beat" (ibid. ca sa nu înece corabia (52. ajutînd vaduvele si orfanii. S.409). ar fi oprit apele cînd a fost potopul. e milostiv cu cei saraci. este stapînul apelor si al corabierilor.P. 408-409).410-411). Sînnicoara.37).N. p. o opreste.N. vînzîndu-se. dar ea îi spune versuri glumete si în cele din urma Dumnezeu îi spune sa o primeasca în rai. daruindu-Ie bani..· p.346 e luat la bataie (ibid. S.. E batut de catane pentru ca a baut rachiu de la diavol si s-a îmbatat (52. p. Celor orfane le arunca pungi cu galbeni pe fereastra (LIII. S. recrutii din crîsma îl bat. 157).

îndeosebi pe S. 159-167). Preoteasa care n-avea copii se roaga lui Dumnezeu sa-i împlineasca dorinta. crezînd ca S. popa si das(alul fura laptele.N. Sotul pleaca în cautarea ei si ajunge la mare unde îl trece S. caci "la Sf. Un om sarac care nu mai avea decît icoana S.N.N. Tiganul crede ca sfintii i-au mîncat laptele si îi probozeste. ghiuj batrîn.Bate-te-n dos c-un mai!" (ibid. aratînd ca el a fost mosneagul sfatuitor (LVIII.N.N. sa-i faca un copil. mai ales pe S. O . De aceea. Turcul pleaca de acasa. 1257-1258). dar se' pomenesc tintuiti locului pîna îi prinde turcul (ibid. Petru si o anunta ca va veni S.Si tu. Sotul ei îi apare ca Sf.$47 S. pretinzînd ca "pazeste casa si toata averea". pe care o zalogeste unui cîrciumar pentru o pîine.. Un flacau o rascumpara ca sa nu se mai joace copiii cîrciumarului cu ea. lasînd totul descuiat în paza icoanei S.N.N. într-un basm bucovinean (AT 402+302). îl serbeaza pîna si turcii (52.apare în chip de mosneag la flacaul care îi cumparase icoana si îl învata cum sa pazeasca trei nopti în biserica unde fiica împaratului aparea ca monstru si mînca santinelele. El are mare putere. cu o barca si îl conduce la moara sotiei lui. fiul mai mic al unui împarat se casatoreste cu o broasca care noaptea îsi lepada pielea. în ~lt basm (AT 363) S.. (S.. dar preotul îl ia la bataie pe intrusul camuflat în S.1266).N. nu ti-a fost rusine de ceialalti? Pacat de barba ta cea alba" (52.: " . Mai tîrziu.717-718). S. Neculai . "Daca esti . în. lasînd usile deschise. p. o vinde unui turc. p. a adormit si pleaca.N. II. III. 988~991). la sfatul preotului. iar nevasta fuge prefacuta în cioara. dar ea îl bat]'ocoreste. Neculai se roaga oastea cînd merge la batalie. atinge cu batul monstrul care redevine fata împaratului. . Hotii vin din nou. apare ca auxiliar al protagonistilor. este zeflemisit.N. ca Sf. Turcul nu se supara.N. p. p. S.N. S. S. învatîndu-1 cum sa prinda blestemul sotiei (52. N eculai sede calare pe tun".N. Baba care da buzna în rai e luata la întrebari de S. p. 3470 E). ea primeste cu bucurie vestea. cîteva basme. ajuta si pe soldati în razboi (LUI. p. Un om sarac nu are decît icoana S. Un tigan cu oi multe pune laptele în altar.N.167-170). 409). Dupa a treia noapte. în cîteva legende-snoave. S. dupa ce au uns sfintii pe la gura cu smîntîna.N. ajuta pe cel ce cinsteste icoana lui. vor sa fure 'si icoana. Nistehoti aud pe turc Iaudîndu-se ca icoana l-a pazit de furturi si îl jefuiesc. El i-o arunca în foc. p.N.

taranca ce si.,.apierdut banii e sfatuita sa se roage S.N. ca sa-i ajute sa-i gaseasca, dar ea nu mai are nadejde ca S.N. îi va restitui (S. 3253). V. Legenda. Sîntilie. 1. în legende, el este stapînul norilor si al ploii, al tunetului si al vînturilor. E închipuit alergînd pe nori cu o caruta trasa de cai de foc. Tunetul ar fi produs de huruitul carutei lui pe cer, iar fulgerele sînt scîntei din potcoavele cailor lui sau din biciul lui. S.I. trasneste pe oamenii pacatosi, dar mai cu seama pe diavoli. Sageata trasnetului lui e în trei dungi, stidoasa si intra în pamînt de 9 stînjeni. La 9 ani, iese pe pamînt si e buna de vindecat junghiurile (LUI, p.389-394). La nastere, S.I. a fost sortit sa-si ucida parintii. Cînd se întorcea odata acasa, diavolul îl minte ca sotia lui doarme cu altul. Fara sa se mai îndoiasca, taie capetele parintilor care venisera la el si dormeau în sura (52, p. 519-520). în alte variante, S.I. îsi ucide nevasta si parintii sau numai pe tatal lui. Se pocaieste si cere lui Dumnezeu sa-i dea trasnetul ca sa-i pedepseasca pe draci pentru ca l-au ispitit sa faca aceasta crima (LUI, p. 546). Dupa ce si-a omorît parintii pentru ca l-au necajit, s-a facut cioban pe munte. Dupa trei ani, vine în sat si omoara pe omul care îi furase pe sora-sa, apoi Dumnezeu îi da sarcina sa-I urmareasca pe diavol cu trasnetele si fulgerele (12, I, p. 238). Pentru ca si-a omorît parintii, e trimis de Dumnezeu sluga la diavol. Acesta îl trimite în padure dupa lemne, S.I. simuleaza ca leaga cu o sfoara toata padurea, dracul crede ca vrea sa-i aprinda casa si renunta la lemne (AT 1046). A doua zi, îl trimite dupa apa si S.I. simuleaza ca sapa toata fîntîna, dracul se sperie si renunta (AT 1045) (81 a, p. 373; v. lntreceri în puteri). S.I. e schiop, dupa alte legende paralizat de o mîna si de un picior, de aceea are putere mai mica în trimiterea fulgerelor si trasnetelor. Cînd era sanatos, tuna de crapau muntii, se despica cerul si pamîntul, se stîrpeau femeile si animalele, sau se misca pîna si scaunul lui Dumnezeu. Acesta l-a blestemat ,,- Uscati-s-ar mîna" si de atunci a paralizat în alte legende, S.I. are numai un ochi si e chiar surd, de aceea trasneste mai rar fiindca nu aude cînd îi porunceste Dumnezeu sa trasneasca (LUI, p.396-397). S.I. a vazut pe un om furînd faina din sacul unei vaduve cu 5 copii la îndemnul diavolului. S.I. a trasnit atît de tare.în diavol, "ca 7 ani de-a rîndul s-au starpit animalele si femeile de pe fata pamîntului. Maica Precesta s-a speriat si ea din acel traz-

},19

net si a blestemat pe S. Ilie sa i se usuce mîna dreapta". De atunci, trasneste numai cu stînga (92, p.63). S.I. loveste cu trasnetul pe diavolul prefacut om care da bani unui om în schimbul sufletului lui (52, p. 522). S.I. era caraus si dracul i-a stricat caruta. S.I. a cerut lui Dumnezeu sa-i dea putere peste diavoli, primind tunul (ibid., p. 787) pe care l-ar fi luat de la început la porunca lui Dumnezeu ca sa rastoarne dracii care vroiau sa se suie pîna la cer, gramadind munti peste munti (ibid., p. 12). Dumnezeu l-a trimis sluga la diavol ca sa-i fure zapisul prin care "omul viu este jumatate al lui Dumnezeu si jumatate al diavolului si mort este al diavolului". La scalda, dracul a intrat în lac si Dumnezeu a înghetat lacul ca sa nu poata iesi diavolul. S.I. a fugit în acest timp cu zapisul la cer, dar aproape de cer l-a prins pe S.I. de talpa piciorului, rupîndu-i carne, care lipseste si astazi, iar omul a ramas al lui Dumnezeu (38 b, XlV, p. 76, Cucuieti-Teleorman). în alta varianta, diavolul a pus paznic al zapisului o cotofana pe care n-a mai crezut-o la urma si S.I. a putut fugi cu el. Ca rasplata, Dumnezeu l-a pus mai mare peste draci (LVII, p. 192-193). Li început, Dumnezeu nu avea sfinti, pentru ca nici un om n-a avut curajul sa se arunce în mare si sa se lupte cu diavolul. Numai S.I. s-a aruncat cu caruta si cai si de atunci Dumnezeu i-a dat tunul împotriva dr~cilor (52: p.302). S.I. este var cu vîntul si cu focul. Cînd vîntul si focul -au pornit sa-si încerce puteril~, Dumnezeu l-a trimis pe S.I. sa-i supravegheze, dar el s-a întovarasit cu ei si Dumnezeu i-a luat o mîna si un picior (ibid., p. 402). El conduce piatra (grindina) împreuna cu Sîmpetru, el "da foc si Sf. Petru fierbe piatra în cer" (ibid., p.803) "S. Ilie orînduieste cu piatra, el radica gheata în nouri de sub pamînt si în cer merg Iastopane de gheata întregi pe nouri, dar S. Ilie umbla cu caruta si c-un mai tot o sfarma, iar arhanghelul Mihail merge înainte cu sabia si tot o taie". S.I. are un palos cu doua taisuri "cu unul de aur si cu unul ascutit. Cînd loveste cu cel de aur da mana, cînd cu celalalt, da piatra" (ibid.: p. 792). S.I. a fost pus o data de Dumnezeu sa-i tina locul. El vede pe stapînul ariei cum fura grîu din gramada lucratorului care i se parea mai mare decît a lui. La a treia banita, S.I. intervine si îi da cu banita în cap. Dumnezeu l-a certat ca nu a fost mai îngaduitor, fiindca el vede mult mai multe nedreptati si nu se revolta (LIII, p.546).

350

La sfîrsitul lumii, cînd va apare Antihîrt pe pamînt, Dumnezeu îl va trimite pe S.I. sa se lupte cu el (v. 5fîrsitullumii). El va fi învins si Antihîrt îi va taia capul. Sîngele lui S.I. va cadea greu pe pamînt, provocînd cutremur si pamîntul se va aprinde (LVII, p. 197-198). Lupta se va da pe o piele de bou ca sîngele sa nu curga pe pamînt. Totusi, în piele este o borta "cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura din sîngele S.I. si ea va aprinde pamîntul si va arde pe o grosime de 7 stînjeni (52, p. 1292). II. în unele basme-legende, naratiunile despre omorîrea parintilor de catre S.I. s-au contaminat cu cea despre tî1harul pacatos (AT 756 C). Dupa ce S.I. si-a omorît cu sabia parintii (si sotia), el se duce în pustie sa-si ispaseasca pacatele. Dumnezeu îl înstiinteaza ca va fi iertat cînd va sadi putregaiul si îl va uda c~ apa carata cu gura în coate si genunchi. în alte'variante, e învatat sa ude un taciune pîna ce va face doua mere (parintii lui), sau o ramura de mar pîna va face doua mere ca sa le dea lui Dumnezeu (LIII, p. 537). în alta varianta, dupa crima, S.I. s-a spovedit, dar abia al40-lea preot i-a dat canon sa care 9 ani lemne într-o vale, apoi sa le dea foc si el sa se arunce în vîlV'tttaie. Dumnezeu îl salveaza (LVII, p. 180). Dupa omorîrea parintilor, S.I. a decapitat mereu preotii ce îl spovedeau, abia un s<;hivnicl-a încuiat în chilie si a aruncat cheia în iaz. S.I. a stat acolo 40 ani la o masa citind, mîncînd dintr-o pîine si bînd dintr-o cana cu apa ce nu se mai terminau. Dupa 40 de ani, oamenii au gasit cheia si un înger i-a poruncit sa faca foc si sa se arda, dar un înger l-a dus la Dumnezeu care i-a dat o "pusca sa împuste în draci". Cînd a împuscat a treia oara" trei zile si trei nopti au curs pe pamînt, încît n-a ramas nici un drac în cer" (52, p.521). într-un basm, S.I. distruge cu grindina holda unui flacau orfan. Mai tîrziu, acesta intra sluga în rai. Cînd aduce apa si S. 1. întinde mîna dupa ea, servitorul i-o rupe, amintindu-i ca aceasta e plata pentru holda distrusa de grindina trimisa de el (81 a, p.648). V. Legenda .. Snoava. 1. Numele popular al speciei e poveste, folosit aproape peste tot la noi, generic care înglobeaza si celelalte specii narative în proza (v. Poveste). în Muntenia, ea e denumita snoava, termen adoptat si în folcloristica, azi în vadit regres: "Znoavele e un cuvînt mai vechi, povestile au iesit acuma pe urina" (5, 1,

351

p. 45-46). În vremea din urma, prin Moldova nordica SI Transilvania nord-vestica, termenul basm a ajuns sa desemneze s., naratiunile glumete, adica cele "de rîs" (ibid., p. 109). În trecut, în Moldova s. mai erau numite jitii si taclale, azi se pare iesite din uz. Jitie înseamna patanie, sir de întîmplari, reliefînd deci caracterul realist al s. Specia a mai fost denumita la plural palavre sau bazaconii. În Moldova nordica se foloseste denumirea balacarele, împrumutata probabil din limba ucrainiana. A mai fost atestata denumirea polojanii în Transilvania nordica, cunoscuta, se pare, si în Moldova, dupa cum ar indica titlul unei colectii din Vrancea alcatuita de S. Hîrnea. În Tara Oasului, se folo~estesi termenul de trufe, venit probabil din maghia~a, unde verbul cu aceasta radacina înseamna a glumi, dar cuvîntul este, se pare, romanic la origine, caci jongleurii francezi mai foloseau denumirea trufe pentru fabliau, iar în vechea italiana truffa avea sensul de gluma, palavrageala, cu acelasi sens trecînd si în spaniola. La padurenii din Hunedoara, s. mai erau numite sozîi, adica fapte hazlii, care provoaca ilaritate, cuvînt de origine maghiara. În Muntenia s-a mai folosit termenul Pacalituri, atestat de colectia Fundescu, iar în Oltenia e cunoscut si cel de dafie, plural dafii, dat la iveala de colectia R. Codin-Tutescu, împrumutat din limba sîrba (davija). Raspîndit în toate provinciile tarii e numele gluma, iar pe alocuri, sub influenta oraselor, a patruns si cel de banc, corespunzator germanului Witz, care a ajuns sporadic si în Maramures. În folcloristica, specia a fost denumita felurit. Mai întîi, a fost denumita anecdota, atestata în Efemeridele lui D. Iarcu. În 1867, B. P. Hasdeu distingea anecdota, alaturi de traditiune si basm (35, p. XI), dar mai tîrziu va semnala si termenul snoava, diferit de anecdota si legenda (XXXV, p.2601). Denumirea, anecdota s-a generalizat în tratatele de istorie literara si manuale. Cea de snoava va fi introdusa în folcloristica de M. Gaster (XXXI, p. 149, 158, 159) pentru a diferentia specia de nuvela si poveste. Cuvîntul deriva din slavul iznoava, care înseamna naratiune noua, inedita, adica întocmai ca si cuvîntul grecesc anecdota, al carui decalc pare a fi. Analogia ne duce mai departe la termenul romanic novela care denumea initial categoria acelorasi -naratiuni noi, necunoscute, pentru ca apoi prin Boccaccio sa evolueze spre noua specie culta cunoscuta sub acest nume, denumita de Jolles si nuvela toscana (XXXIX, p. 227). Astazi,

3S:Z

folcloristica de la noi a retinut, alaturi de s., si denumirile gluma si anecdota pentru niste subspecii strîns înrudite ale s., cum se va arata mai jos. 2. S. s-a bucurat de mai putina vaza decît legenda si basmul. Urmele ei în literatura clasica greco-latina sînt foarte firave, fiind atestate numai deprecierile de care se învrednicea la scriitorii vremii sub genericul aniles fabulae (povesti babesti), care de fapt denumeau toate speciile narative în proza. în literatura medievala însa, s. s-a bucurat de mare consideratie. Faimoasele fabliaux-uri, acele contes IZ rire en vers, colportate de jongleurii medievali, au fost pretutindeni bine primite, la curtile nobiliare si prin pietile tîrgurilor. Acestea nu erau decît prelucrarea, uneori destul de stîngace, as. populare, care circulau de multa vreme pe cale orala deopotriva printre tarani si tîrgoveti, soldati si negustori ambulanti, pelerini si marinari. S. trece apoi într-o sfera mai înalta, stînd la baza nuvelisticii renascentiste prin prelucrarile lui Boccaccio si Chaucer, marcînd începutul literaturii narative în limba nationala. Odata cu desteptarea interesului pentru literatura clasica a antichitatii, s. ramîne treptat pe seama paturilor populare, împreuna cu vechile fabliaux-uri, denumite acum fabeUae ignobilium (XIV, p. 371), adica PQvestilecelor necultivati din straturile de jos. Folcloristica incipienta, dominata de vederile romantismului, nu se va interesa de s., pe primul plan amndu-se balada si mai cu seama basmul fantastic. în colectii se strecoara însa în' subsidiar si S., cum se vede chiar în cea' a fratilor Grimm din 1812, care, aiaturi de basme, da la iveala si un nu~ar apreciabil de s. La noi, colectia fratilor Schott cor~Ji'ne. cam o s treime, între care si 13 episoade din ciclul PacaIa. Intîia colectie în limba româna ~ lui T. Stamati, Pepelea ... , aduce la lumiiIa cîteva s. despre faimosul personaj, chiar daca în sudarea lor prelucrarea e vizibila, prezidînd intentia de a da opera literara. Brosura lui M. V. Stanescu Aradanul din 1860 (87) publica, între cele 7 naratiuni, si 2 s. (caciula care plateste singura si femeia lecuita de lene de barbatul înnebunit cînd bea apa pe nemîncate). Colectia lui 1. C. Fundescu din 1867 da de asemeni la iveala 10 pa~alituri, alaturi de cele 12 basme, sporite simtitor în editiile urmatoare. Cele doua brosuri ale lui P. Ispirescu din 1873 si 1874, Snoave sau povesti populare vor sa dea la iveala numai s., dar printre ele se afla si 4 basme despre animale, marturie indirecta a confuziei adusa de o terminologie neprecisa. în culegerile ulterioare, s. va apare alaturi de basme, dar pe alocuri se vad

353

',>

si cîteva colectii, de obicei de proportii modeste, care contin numai - sau cu precadere - s., alcatuite de Gr, Sima lui Ioan, Sextil Puscariu, D. Stancescu, E. Baican, 1. Nadejde, T. Pamfile, D. Furtuna, C. Radulescu Codin, Ion Adam, St. Tutescu, L. Costin etc. (LXXX, p. XV-XXIV). 3. S. e o naratiune scurta, de obicei alcatuita dintr-un singur episod cu intentii satirizante despre fapte din realitatea de toate zilele, în care dimensiunile realiste sînt exagerate doar cît îngaduie limitele verosimilului. Propriu s. este, declansarea rîsului, ea satirizeaza glumind, stîrnind ilaritate. Satira din s. nu e vehementa, nu provoaca indignarea ascultatorului, fiind puternic îmbibata de acea bonomie care îl convinge ca viciile semnalate sînt profund omenesti, adica iesiri reprobabile, nicidecum acte criminale. Cînd defectul semnalat pare a-si atinge apogeul, urmeaza pedeapsa fireasca prin care se restabileste echilibrul moral al colectivitatii. Aceasta pedepsire este astfel canalizata, încît auditoriul sa fie cuprins de un rîs irezistibil, caci o s. povestita fara sa fie aplaudata în fin~l prin rîsete este o naratiune imperfecta ce nu si-a atins telul. Intrucît snoava pîndeste deficientele omenesti, în centrul atentiei sta totdeauna personajul negativ. Actiunea e dezvoltata doar cît e necesar pentru reliefarea metehnei si pedepsirea ei. Personajul pozitiv are rol secundar, el actioneaza doar pentru a-i da protagonistului negativ prilejul de a-si dezvalui tara caracteristica sau pentru a-i aplica în final corectiunea cuvenita. Cînd semnalarea deficientei se poate face si ~ai simplu, prin actiune directa sau simpla p~rtretizare, personajul pozitiv lipseste, actant ramînînd numai cel negativ, singur sau cu mai multi din aceeasi categorie. S. care povesteste despre scoaterea lunii cu cîrligul din fîntîna sau gîrla aduce în scena numai pe un prost, în alte variante trei prosti ce se asociaza, prin aceasta sporind efectul ilariant. De aceea, în s. numarul sporit al actantilor e cel mai adesea un procedeu estetic augmentativ. Se întîlnesc totusi s., asa numitul ciclu al lui PacaIa, în care în centrul atentiei se afla personajul pozitiv, faimosul erou atît de iubit de straturile populare. în unele subtipuri, Pacala (sau corespondentul sau) este rasplatit cu îmbogatirea fabuloasa sau chiar cu succesiunea ia tronul împaratesc, tipice basmului propriu-zis, dar aceste variante apartin speciei mixte basm-snoava. Atari interferente sînt frecvente în folclor. Trasaturi de s., scene ilariante se afla presarate si prin basme, dupa verva de moment a povestitorului, dupa cum în unele epi-

/

I

.

354

soade despre Pacala apar cîteva elemente supranaturale, ca fluierul care face sa joace pe oricine (v. Fluier), biciul cu puterea de a aduna unele salbaticiuni, moara dracilor, unde acestia îi schimba cenusa pe faina, sacul de tamîie gasit (v. Pacala).în genere, s. e o naratiune scurta, adesea înfatisînd un singur moment al actiunii, cît e destul pentru a-i surprinde meteahna protagonistului. într-o seama de s., epicul e chiar absent, actiunea fiind înlocuita printr-un dialog între un personaj, care are doar functie interogatorie, si protagonistul caricaturizat. Acestea sînt celemai apropiate de gluma si anecdota, parte din ele greu de orînduit într-o subspecie sau alta. în atari cazuri, trebuie detectat mobilul care a generat naratiunea si ori de cîte ori poate fi surprinsa o urma de caricaturizare, de înfierare a unor apucaturi, ne aflam în domeniul s. Caci daca am încerca sa detectam dupa metoda lui J olles (XXXIX) - care a omis însa s. dintre formele simple ale literaturii - ce preocupare inerenta spiritului uman de pretutindeni sta la baza s. ca specie literara., am vedea ca ea e generata de înclinarea omului simplu de a surprinde ceea ce bate la ochi, de a caricaturiza orice trasatura sau înfatisare neconforma cu habitudinile cercului sau restrîns în care isi duce viata. Oricine vine din afara familiei si mai cu seama .; comunitatii respective, e privit cu neîncredere, cu' ostilitate si spionat în toate manifestarile lui si orice nu e conform cu nor~ele curente celui ce observa, e zeflemisit, îngrosat spre caricatura si acoperit de rîsete. Aceasta înclinare e adînc sadita în om, caci ea se manifesta înca de timpuriu. Orice "strain" poate fi tinta amuzamentelor, de la cele nevinovate, pîna la cele însotite de actiuni cu urmari nefaste. în conceptia populara de anumit grad, "strain" începe sa fie cel ce apartine altei familii, într-o ierarhie ce continua cu exponentii satelor învecinate (pe alocuri chiar în cadrul aceluiasi sat între "joseni" si "suseni") pîna la cei de alta nationalitate. Existenta poreclelor se reazema pe aceeasi înclinare de a spiona aspectele ca-ricaturale, rizibile, la semenii ce depasesc cadrul familiei, existenta în anumit grad si în cercurile cultiva te, iar unele s. -nu sînt decît explicqrea unor atari porecle. Sub acest aspect, si s. se lasa a fi localizata felurit, nu în aceeasi masura ca legenda, dar preocuparea poate fi surprinsa pe plan regional, variantele capatînd o fizionomie neasteptata. Oricum localizarea în s. e un fenomen accidental care poate fi omis fara a stirbi nimic din

355

eficienta caricaturizarii. Prin obiectivare sporita, observare a critica a fost adîncita, putînd fi detectate metehnele mai grave ale fiintei umane în diferitele ei ipostaze sociale. Corolarul criticarii este pedeapsa pe care si-o atrage protagonistul negativ ca o în(::heiere fireasca a celor întîmplate. Se întîlnesc s. în care pedeapsa este fictiva, ea nu e resimtita de cel în cauza fiindca ea consta doar în rîsetele auditoriului. în aceasta categorie se înscriu de obicei s. care nu au decît personajul negativ, dar pe alocuri atare ridiculizare e prezenta si în s. în care personajul pozitiv participa la actiune în opozitie· cu cel ce va fi infierat. Trasaturile negative sînt vizibil îngrosate, caricaturizate, pentru a li se evidentia mai pregnant latura ilarianta. în altes., personajul satirizat nu este absolvit numai cu rîsetele provocate de actele lui desantate, el suporta si o pedeapsa, celmai adesea corporala, aplicâta de actantul pozitiv (v. Pedepse). Pe alocuri, aceasta pedeapsa este capitala, ea constînd fie în omorîrea, fie în mutilarea celui care a gresit. Ciudatenia s. sta tocmai în faptul ca uciderea sau mutilarea ~înt asocia'te cu comicuI, fiind inserate într-un context ilariant, destinat a provoca rîsetele ascultatorilor. Din acest punct de vedere, asistam în unele s. la un comic macabru care a trezit nedumeriri si mai cu seama reprobari printre cititorii moderni. Cum se poat~ rîde de faptul ca Pacala omoara pe popa si îl arunca într-o balta, taie caprele si le aseaza, una cu spinarea în sus, cealalta cu spinarea în jos, pentru ca podul sa fie alcatuit dintr-o calcatura moale si una tare, ucide copilul mic al popii, scotîndu-i maruntaiele ca sa le curete, ucide cîinii Cimbni si Marar pentru ca sa le bage cozile în supa etc. în alta s. (AT 1537), amantul sotiei este omorît si pus la usa altuia, apoi purtat de 5-6 ori pe la altii, fiecare crezînd ca el e ucigasul. în alta s. amantul surprins este mutilat, iar la moartea lui, amanta este silita de sot sa boceasca în mod patetic, tinînd urechea mortului la cap drept floare de doliu (s. are de obicei variante obscene). ExeIl;lplele de acest fel sînt fara îndoiala depasite de mentalitatea contemporana, ele reprezinta ramasite din epocile anterioare, fiind fructul viziunii arhaice despre lume. Lectura naratiunilor hazlii cuiese de la popoarele asa-zise primitive ofera numeroase întîmplari ce se încheie cu acest soi de comic macabru, dovada neîndoielnica de arhaismul unui atare gust care trezeste repulsii la cititorul contemporan neinitiat în fazele culturii populare, de la întîile ei începuturi.

356

4. Subspecii ale s. pot fi considerate gluma si anecdota, cu care e strîns înrudita. La prima vedere, cele doua par a fi sinonime, dupa cum ar confirma si parerea curenta. Prin gluma (germ. Witz) se întelege naratiune a care se încheie printr-o poanta menita sa scoata în lumina mintea scînteietoare a protagonistului. întreg efortul creator e concentrat asupra acestui mot d'esprit în care sta reusita glumei. Cu cît vorba de du!1 este mai neasteptata si exploateaza întelesuri mai nebanuite de nimeni, cu atît gluma devine mai stralucitoare si mai captivanta. Gluma are la baza înclinarea omeneasca de pretutindeni de a specula sensurile felurite ale unor cuvinte, j.9curileomonimiei, apropiind în acest scop cuvinte care în uzul firesc nu se asociaza niciodata. Gluma tinteste sa desfaca tocmai ceea ce în limbajul obisnuit a ajuns deplin închegat, cristalizat si sa jongleze cu noile sensuri rez;ultate din asocierile' inedite pentru ascultatori, prin jocurile de cuvinte care stîrnesc rîsete irezistibile (XXXIX, p. 248). Naratiunea e de obicei redusa, expunîndu-se doar un singur moment, uneori repetat pentru fiecare din cei doi sau trei protagonisti, gluma situîndu-se sub acest aspect la periferia speciilor epice, în vecinatatea legendelor pur expozitive (v. Legenda). Se admite ca ea e mai noua, vlastarul modern al s., cu toate ca e a,testata si în antichitate, apoi în Renastere si în predicile barocului. Gluma este cea mai sensibila la inedit, poate fi gustata numai o data, a doua ascultare ucide surpriza si efectul este de cele mai multe ori nul. De aceea, interlocutorul modern are grija sa afle în prealabil daca se stie cutare "banc". în vremurile mai noi, gluma a devenit apanajul aproape exclusiv al orasenilor si al paturilor cultiva te, ea fiind raspîndita prin calendare si almanahuri, îndeosebi prin unele periodice, unde îsi are coltul rezervat cu strictete. Gluma livresca se îmbina cel mai adesea cu ilustratia care de ~bicei înlocuieste naratiunea din varianta orala. Cî~d desenul e ingenios, poanta cîstiga enorm în incisivitate. Colectiile folclorice au scos la iveala putine glume, iar cele mai multe se refera la împrejurari exterioare satului, de obicei la lumea cazona. Se poate banui ca mare parte din ele sînt creatii citadine, raspîndite apoi prin viata militara si prin publicatii pîna în mediul satesc. Cele din viata scolarilor sînt aproape în întregime creatii culte. Culegerile din ultima vreme au surprins prezenta masiva a glumelor citadine si printre sateni, cu toate ca nu s-au facut pîna acuma consemnari sistematice care sa urmareasca epuizarea repertoriului de glume existent. Din aceasta cauza, nu se pot

Intrucît anumite vorbe de duh din glumele obisnuite sînt puse pe seama unor oameni mari. si gluma nu e întotdeauna clara... anecdota se apropie sub acest aspect de legenda istorica. pentru a nu-si da lenea în vileag. în acest chip a fost conceputa anecdota. recurge la acest raspuns ilariant. Era o anexa a istoriei oficiale. avem în fata o gluma . atît ca ea nu revela o minte scînteietoare. în acest scop. naratiunile scurte care se încheie cu o replica ilarianta pot fi considerate glume. Daca naratiunea urmareste sa puna în lumina ingeniozitatea. scrise.Mai tigane. S-a convenit în zilele noastre ca prin anecdota sa se înteleaga gluma în care actantii sînt personalitati cunoscute (XIII. iar parte din . 207). în s. Dar dimensiunea epicului nu poate alcatui singura un criteriu determinant în aceasta delimitare. caci întîiul autor. Mai mare apropiere se vede fata de gluma. mintea sclipitoare a actantului. a curtii bizantine. are în chip curent acelasi înteles ca si gluma. pozitia satirica a plasmuitorului e evidenta si ca atare naratiune a respectiva e o s.Dar la oi duce-te-ai? . e satirica si abia în al doilea rînd comica. care. De asta data. ingenioasa.Cît da vrajmas! . La frontiera dintre cele doua specii. pozitia fata de evenimentul cu pondere importanta în biografia sa. Fiind legata de oamenii mari. în colectiile de legende se întîlnesc numeroase naratiuni cu caracter anecdotic. reversul ei. pe cî~d gluma e în primul rînd ilarianta si abia în subsidiar cu intentii satirice. abundenta în desfrîu si crime. uneori chiar confundîndu-se cu ea. La prima vedere. totusi caracteristic pentru aversiunea lui fata de munca. Replica este neasteptata. ne-a dat în ale sale Anecdota istoria secreta. folosita multa vreme pentru a denumi s. mîncare-ai cas? . mai exact.Apoi' amu mai zica si altul ca eu am grait destul". Procopiu din Caesarea. S.. e ales tocmai momentul reprezentativ în care omul ilustru îsi dezvaluie felul de a fi.Dar urda! . Distinctia dintre s. replica spirituala are consecinte caracterologice mai adînci fiindca ea tinteste portretizarea persoanei aduse în scena. adica o istorie a culiselor. p. ci viclenia celui pus în încurcatura. daca însa îndaratul acestei replici se ascunde prostia sau viclenia care tinde sa acopere o deficienta. firul caIauzitor trebuie cautat în pozitia creatorului fata de personajul care da replica neasteptata. Anecdota.357 face supozitii plauzibile asupra starilor din trecut privind Clrculatia glumelor de origine livresca. De pilda.Cît da multa! . uneori greu d~ definit ca specie. Initial. despre tiganullenes. totul e redus la dialogul: .

iar din Odiseea episodul orbirii lui Poliphem de catre Nimeni care în variantele noastre a devenit Singur eu (v. Wesselski (XCII. despre Pacala la moara dracilor care-i schimba cenusa în faina. 3102). pe de alta în s. 5. dar numarul acestora e redus. genezei si raspîndirii. nu dispare partea de jos. ofera mai multe posibilitati de a li se descifra istoria de-a lungul vremurilor. dintr-un singur motiv si cel mai usor e cazul naratiunii complicate. Sclavii le gaurisera pe la fund si sugeau vinul. o poveste simpla putînd dura tot atît cît una complexa (LXXXVI. ceea ce nu se poate sustine. p. ci cea de sus!" Naratiunea apare si la unii predicatori din perioada baroca. Cînd atestarile se urca pîna în antichitate. p. foarte rar depasind întinderea unui episod. 188). Sceneria si detaliile realiste ar indica o vîrsta tînara.. Pacala). iar la noi a fost consemnata în 10 variante (S. s.pe de o parte în basmul despre uriasul orbit (AT 1137) de al treilea frate care scapa în blana berbecelui (v. cu mai multe episoade. relatiile dintre anecdota si gluma se arata foarte strînse. Dar tocmai simplitatea ofera mai putine puncte de sprijin pentru elucidarea vechimii. naratiunea de proportii mici. Cu toate acestea. 16). ar fi inapta pentru lunga dainuire în timp.Prostule. fiind inserate în urzeala altor glume. observa A. una sfîrsind în cealalta si invers. istoria motivului poate fi cladita pe un teren mai sigur. daca nu chiar mai mult. tradusa si colportata de calendare si ziare locale. bogatul îi raspunde: . asemanarile nu se datoresc întotdeauna: unei influente dela o speciela cealalta. Cîteva ne sînt cunoscute din literatura budista.358 replicile spuse de acestia în anumite împrejurari cunoscute au devenit anonime. uneori pe întinderi neasteptat de mari. avînd comun cu Odiseea numai orbirea cu frigarea si 'numele "Singur eu" al pacalitorului. dar se pare ca e de provenienta livresca. Urias). Dupa unele pareri. Numeroasele .. Disocierea lor pare sa confirme existenta celor doua naratiuni folclorice independent de versiunea lui Homer care probabil le-a îmbinat într-un singur episod de configuratie legendara. Hierocles din Alexandria din secolul al VI-lea a consemnat în Philogelos un "Witz" despre grecul bogat care sigilase amforele cu vin pentru a nu-i fi furat. parînd a fi o cr~atie mai noua. acestea putînd izvorî din creatii independente prin poligeneza. la sfatul unui prieten de a verifica daca nu curge vinul pe la fund. Naratiunile complexe. Este ciudat faptul ca acest episod homeric are doua rasfrîngeriîn repertoriul folcloric. Cel mai greu de decis e atunci cînd naratiunea e simpla.

cheia actiunii rezida în confuzia Paris-paradis. îl face sa lase nerezolvata problema originii (V. W. Pornind de la ipoteza ca forma mai simpla e neaparat mai veche. Aarne conchide ca snoava a fost creata în vestul Europei. Fragilitatea argumentelor ce pot fi deduse dintr-o singura naratiune simpla nu a îmbiat pe cercetatori sa întreprinda cercetari monografice asupra tipurilor de s. în variantele apusene si nordice. A. desi mai neomogena pe aria de raspîndire. care caracterizeaza versiunea occidentala. despre omul care pretinde a veni de pe lumea cealalta CAT 1540). Sotie) despre sotia necredincioasa ce-si trimite sotul dupa spuma demare. fara sa fie nevoie de confuzia creata de termenii foneticeste asemanatori paradisului. iar termenul a quo poate fi mutat numai cu mari probabilitati dincolo de aceste documente literare medievale. Versiunea orientala s-a putut naste independent de cea occidentala. Variantele românesti ocupa un loc intermediar. p.359 snoave din cartile defabliaux nu usureaza rezolvarea problemei. Ea a fost dramatizata în Occident înca din secolul al XV-lea. daca au existat cumva. Ar 1540 o origine indiana. Ar 1306 C (v. eventualorientale. data fiind simplitatea ei. deoarece în multe cazuri aceste variante livresti au patruns în repertoriul folcloric. sprijinindu-se în plus si pe faptul ca urmaritorul excrocului nu banuieste capcana ce i-o întinde acesta (XLIII. se arata doar ca excrocul pretinde a veni de pe lumea cealalta. în limbile nordice capitala Frantei fiind înlocuita prin alti termeni care se aseamana fonetic cu cuvîntul scandinav sau finic ce denumeste paradisul. a fost creata în Franta medievala de unde s-a raspîndit în restul Europei. sprijinindu~se pe doua elemente . K. iar bî1ina rusa cu aceasta tema despre negustorul Terente a fost scrisa în secolul al XVIII-lea. Anderson conchide ca s. în variantele din sud-estul Europei. Problema ramîne însa nedecisa tocmai pentru ca simplitatea actiunii nu ofera punctele de sprijin necesare. izgonind sau modificînd variantele orale anterioare. deoarece ideea de a pretinde ca pacalitorul vine de pe ceea lume putea fi izv 0dita de la sine. Aarne a studiat s. continînd si episodul cu urmaritorul pacalit sa sprijine o salcie ca sa nu cada în fîntîna sau trimis în alta directie. 157159). avînd ca prim punct de sprijin prelucrarea ei literara din secolul al XVI-lea. Krohn îi atribuie s. prin aceasta marind semnele de întrebare pe care le ridica cele doua ipoteze ale cercetatorilor finlandezi. dar constatarea ca versiunea orientala este mai simpla. Anderson a studiat s. de unde s-a raspîndit spre rasarit. 61-107). p.

ele putînd fi generate si spontan în . Gaster studiind s. Daca ipotezele emise de cercetarile monografice cu privire la originea s. iar varianta literara cea mai veche provine din China secolului al V-lea. Asemanarea îndepartata. îl determina pe Haavio sa-i atribuie origine indiana (XXXII. dar îndepartîndu-se vizibil de forma celor românesti. Însusi M. s-au bazat pe prea putine variante folclorice. monografiile despre cele trei s. Nici asertiunile lui S.360 arhaice pastrate numai în varianta literara cea mai veche: ajutatorul este negustor ambulant de gaini. Concordanta e prea îndepartata. bazata doar pe o idee poetica generala care se poate întruchipa felurit în atîtea plasmuiri nu poate constitui un indiciu de filiatie. s. AT 1696 despre prostul ce ureaza pe dos (v.n. p. Tesalia. despre tiganii care si-au mîncat biserica. tradusa probabil din sanscrita. Haavio se întreaba în monografia sa cum se poate explica legatura dintre variantele nordice. Odinioara. Epir si Albania (L. cele doua creatii putînd fi generate în chip independent. 278-302) . încît autorul se vede silit sa emita ipoteza ca s. unele tari fiind foarte slab reprezenta te în urma penuriei de culegeri. îndeosebi estoniene si finlandeze. Dar cele doua elemente reprezinta prea putin pentru a face plauzibila ipoteza amintita. îi gasea originea într-o legenda araba din nordul Africii în care se relata despre un idol pe care l-au mînc!lt apoi cei ce l-au facut. In genere. vaga pentru a face plauzibila vreo filiatie. 209-224). apoi afirmatia lui ca în cos duce un mare clapon (VIII. Faptul ca în India a fost consemnata o varianta în secolul al III-lea î. Simplitatea elementelor din care ~ alcatuita naratiunea ofera putin temei supozitiilor amintite. din Japonia si Europa pîna în America. M. Pacala). românesti despre 'Pacala se aseamana mult sau mai mult cu cele grecesti decît cu cele italienesti. multe din ele asemanîndu-se în chip izbitor cu cele grecesti. atari clisee poetice putînd fi generate în: chip independent în locuri si timpuri diferite. 115). Variantele sînt atestate pe o arie mai larga. Se observa cu usurinta ca chiar în variantele citate de el. p. Colectiile de povesti aromâne dovedesc însa ca faptele s-au petrecut invers. Mangiuca despre originea italiana a lui Pacala nu mai pot fi acceptate de critica folclorica.. si ca episoadele comune se gasesc si în Europa.e. cu cele grecesti si raspunsul nu putea fi satisfacator atîta vreme cît el nu cun~st~a variantele românesti si bulgaresti. sînt sortite a fi fragile din cauza simplitatii actiunii si personajelor. p. grecesti ar fi împrumutate de la aromânii din Macedonia. Haavio a studiat s. M.

de aci si bogatia simptomatica a repertoriului. care nu pot fi explicate qecît prin enorma putere de circulatie a s. Împrejurarea nu trebuie pierduta din vedere în cercetarile comparative si ea explica de ce s. pun în lumina asemanarile si deosebirile. alaturi de cele 200 tipuri de gluma. ea poate fi memorizata usor si povestita fara eforturi. Alaturi de gluma. Bogatia repertoriului facetios infirma imaginea falsa ce se crease despre poporul român. de la poporul despre care Quintilian exclamase: "satira tota nostra est!" Românul a cultivat însa s. în primul rînd ca pe o arma puternica împotriva greutatilor vietii si a împilarilor dinlauntru si din afara. îmbratiseaza tot cîmpul vietii în resorturile ei sociale si psihologice (v. Abunda în folclorul nostru si accentele elegiace. pline de învataminte cu privire la soarta s. dar acestea reprezinta doar o parte din zestr~a lui spirituala. folosul lor e altul. popoarelor europene care au vietuit în legaturi mai strînse se aseamana uneori pîna la identitate. Tezaurul românesc de s. înfatisînd apoi scene din 'viata cotidiana si nu ciudatenia unor aspecte locale ca majoritatea legendelor. nu lunga si stufoasa ca la basmele propriu-zise. Aceste studii. procedee sa~atoase de a mari puterea sufleteasca generatoare de optimism si de încredere în viitor. înfatisînd configuratia variantelor pe o arie foarte întinsa. mai putin decît ceea ce s-ar putea numi reversul medaliei. o face apta a fi tradusa fara greutate în oricelimba. Clasificare).361 tinuturi diferite. vesnic p1îngaret si plecat în fata vicisitudinilor istoriei sale zbuciumate care i-ar fi sadit drept dominanta sufleteasca fatalismul. e specia cea mai apta a calatori cu usurinta pîna la departari mari. voiosia exuberanta au fost mijloace de rdzistenta. Cuprinderea tematica a s. 6. In fond. Pe prim plan se reliefeaza . cum se poate vedea în recentul catalog tipologic (LXXX). socotit pîna aci cel mai bogat în aceasta parte a Europei. Rîsul. Zestrea deosebit de bogata tradeaza înclinarea funciara a românului spre satira. Colectiile de pîna acuma au scos la iveala circa 4000 tipuri. Naratiunea fiind scurta si simpla. din care vreo 3000 publicabile. Pe acelasi teritoriu se întîlnesc subtipuri diferite. veselia si tristetea sînt atît de inerente vietii umane. se arata cam de trei ori mai mare decît cel ucrainean. s. iar faptul ca e comRusa în proza. încît numai teoretizari unilaterale au putut duce la hipertrofierea celei din urma. Ea poate fi o mostenire din traditia la tina. Repertoriul nostru facetios s-a revelat neasteptat de întins.

21-25). în fapt. încercarile de a identifica vreo figura istorica din care ar fi crescut aceste tipuri folclorice s-au dovedit zadamice. In colectia lui M. El nu e singular. 'în' jurul lor s-au' ciclizat mai multe naratiuni menite a le reliefa si mai mult calitatile. Stanescu Aradanul se vede al treilea asociat. întruchiparea istetimii populare. Corespondentul lui Pacala în folclorul germanic este faimosul Till Eulenspiegel. numit Tîndala. Toti acestia sînt dotati cu inteligenta si îndrazneala si actioneaza numai în interesul celor oropsiti. în vreme ce altele l-au adoptat pe Pacala. Astfel. ceea ce constituie un argument cu totul caduc (XXXVII.362 celeciclizate în jurul lui Pacala. din cîte se cunosc pîna acum. De aceea. foarte rar Amageala. potrivit careia eroii predilecti din naratiunile populare erau înfatisati aci sclipitori la minte. la noi de mult depasita. Adesea. în genere. Procesul de cumulare se surprinde si astazi în s. el actioneaza în cuplu cu un alt exponent al istetimii populare. Ion etc. Chiar daca personajul istoric ar fi autorul unora din ispravile ce i se atribuie. unde se poate observa cum unele variante au protagonisti anonimi. caci popoarele au creat pretutindeni o figura centrala care sa simbolizeze istetimea si sa lupte cu aceasta arma împotriva asupritorilor de toate categoriile. în s. cunoscut si la noi din traduceri fragmentare înca de pe la începutul secolului trecut. îns~aIa. abia ·în putine cazuri se întîlnesc episoade comune datora te împrumuturilor folclorice pe cale orala sau livresca. Cît de"mult a fost iubit de masele populare se vede din cele 250 variante despre el. Despre Nastratin Hogea s-a crezut multa vreme ca el ar fi trait pe vremea lui Tam erlan. apare un Pacala redus mintal care întelege cuvintele cum nu trebuie sau comite stupiditati de neînchipuit. ciclizate în jurul lui Pacala se disting doua fatete ale acestui protagonist: alaturi de un Pacala istet care dejoaca uneltirile stapînilor. cele doua aspecte contrare în firea lui Pacala-Pepelea nu sînt decît ramasite dintr-o conceptie vadit arhaica. întîmplarile puse pe seama acestora sînt altele. în cel arab Goha. dar asertiunea se bazeaza numai pe coincidenta de nume. în folclorul sicilian e Giufa. V. aidoma lui Novac din epica populara balcanica. p. depasind oricare alta s. în vremea din urma. nepotul lui Gingis Han. fiinta . iar în cel turcesc Nastratin Hogea. s-au facut încercari de a-l situa cu un secol mai devreme. este cert ca el a atras asupra-si multe alte naratiuni din circuitul oral. coyot. despre Pacala. aci imbecili de grad maxim. în naratiunile indienilor din America de Nord despre -eroul pacaliJor (corb.

parte din ele de origine culta. despre peripetiile sotiei necredincioase (v. boierul se închipuie la tîrg si se plimba falos. acesta se arata cînd istet. cînd tiganul servitor îi da un ghiont zdravan. Adversarii lui PacaIa. se recruteaza dintre vîrfurile comunitatilor rurale.. Procesul de extindere a personajului Pacala a depasit sfera s. sluga îi aplica corectiunea cuvenita. pe cînd servitorul numai mantalele usoare etc. la doctor etc. p. se refera la relatiile dintre proprietarul de pamînt si servitor. Tema predilecta acestei grupe este amorul extraconjugal. amantul sau amanta. Tocmai cînd stapînul se crede în culmea puterii. Cele mai multe s. se observa în ciclul lui Pacala si un strat modern de provenienta citadina. îl înfatiseaza pe Pacala în opozitie cu întreaga comunitate a satului (v.363 umana sau chiar demiurgul creator).Alaturi de acest strat arhaic care a permis îmbinarea celor doua firi diametral opuse. despre conflictele dintre stapîn si sluga scot în relief ingeniozitatea celui din urma în a-l pacali pe cel care îi porunceste. 319). Pacala). Spre deosebire de basm.si ucenic. el fiind actant în unele variante despre dracul (zmeul) pacalit (v. prin generalizare excesiva. pedepsiti de el în chip similar dupa legea talionului. stapînul este ars cu replica usturatoare a servitorului sau lucratorului cu ziua. Mai numeroase sînt s. sau este pacalit prin exploatarea sensului ambiguu al dispozitiilor' primite. iar cînd caii sînt mîncati de lupi. din a doua categorie. Alte s. Alte s. despre relatiile parinti-copii. abia cîteva oglindesc conflictele din mediul mestesugaresc dintre patron . -frati-surori si alte rudenii sînt putine si în buna masura de provenienta culta. scuzîndu-se ca în tîrgul cu multa lume nu se poate sti de unde vine lovitura. Sotie). S. Zmeu). Drac. înfatisîndu-Ila judecatorie. a închipuit un sat alcatuit numai din prosti care se arata mereu intrigati de prosperitatea lui Pacala ce se sprijina pe o gospodarie modesta. iesite . Pacala pedepseste pe preotul spoliato~ (v. boierul duce seile în spate. cînd prost din cale afara {LXXXVI. adaugîndu-se cuplului familial cel de al treilea personaj. spioneaza cu precadere întîmplarile din afara familiei. Cel mai adesea. relatiile de familie. PoPa). Astfel. în care relatiile de familie ocupa un loc central. Cel mai adesea. Pedepsele aplicate sotiei infidele sînt acerbe. s. Cele mai multe se refera la relatiile dintre soti. sînt cam tot atît de numeroase ca si cele din categoria precedenta. care adesea detine rolul principal. S. Creatorul popular.

Naratiunea se încbeie aproape invariabil cu pacalirea finului neobrazat. reprezentînd cam doua treimi din stocul publicabiL Jumatate dintre ele au ca tema prostia omeneasca în feluritele ei ipostaze. p. A treia categorie de s. vesnic înclinata sa gaseasca la toate cusururi. Exagerarea prostiei la atari dimensiuni e o ramasita din mentalitatea arhaica. îndeosebi din cea feudala. care au circulat intens în evul mediu si în Renastere. viclenia acestuia ramîne biruitoare. mai curînd un procedeu de a declansa hohotele de rîs decît sarjarea unui cusur omenesc. Pann în Planul simigiului. cum ar fi s. în care dimensiunile satirizate reamintesc pe cele din realitatea cotidiana. AT 1240 despre prostul care îsi taie craca de sub picioare. Altele au variante apropiate în literatura orientaia si la cîteva li se atribuie origine orientala. 192- . Prostia se manifesta fie prin actiuni. mostenite din practica medievala. S. Cea mai de jos oglindeste prostia de grad absolut. Unele din acestea sînt ecouri ale cartilor cu s. prezenta si în Panciatantra. acestea din urma învecinate cu gluma propriu-zisa. unde însusirile sînt de asemenea exagerate la grad maxim si ea devine în s. Altele ridiculizeaza femeia artagoasa si rea. AT 1430. procedeu estetic pretutindeni folosit. O seama de s.364 de mult din uz. versificata la noi de A. PoPa). despre barbatii cautatori de aventuri erotice sînt mult mai putine si localizate aproape numai la preoti (v. chiar daca exagerarea. extrasa din cazuistica umana. aduc în scena tipul femeii încapatînate care nu cedeaza nici în fata evidentelor din permanent spirit de opozitie. si aici creatorul popular iese din dimensiunile verosimilului pentru a o hipertrofia peste limita. despre relatiile dintre nas si fin. ele trateaza doua trepte ale prostiei. precum si AT 1250despre prostul de care se tin si altii catarîndu-se în copac si care cad cînd cel dintîi scuipa în palme (LXXXVI. Pe a doua treapta apare prostia de grad verosimil. destul de numeroase. trecuta si în zicatorile propriu-zise. au aproape toate ca a~tant pe tigan'ui fin care cauta sa exploateze în toate chipurile ospitalitatea prescrisa de traditie ca datorie de onoare a nasilor. referitoare la deficientele psihologice cuprinde marea majoritate a tipurilor românesti. îngroasa trasatura portretistica a protagonist ului satirizat. apoi s. neverosimil. Disproportia dintre cele doua grupe confirma originea lor masculina. doar în unele s. ca de altfel a întregii specii. fie prin replici deochiate. S. În genere. învecinata cu cea care a creat basmele fantastice. reflecta pozitia inferioara a femeii din epocile anterioare. Aceste s.

cara lumina cu oborocul. gusata etc. Unele din ele au patruns si în repertoriul citadin. pun în relief neîntelegerile iscate din pricina ambiguitatii unor cuvinte în doua limbi diferite. despre femeia lenesa. Cîteva provin însa din mediul carturaresc: mocanulla cafenea. mesterul care nu e pesimist. ea e aprec'iata admirativ. sparg zidul sa scoata carul. sau despre cei ce arunca nucile cu furca. cum sînt cele despre caldul nemtesc. taranul la teatru. Unele au o raspîndire mai larga. în unele. hotul iscusit fiind tinta elogiilor. tratata într-un numar restrîns de tipuri. unde protagonistul e de obicei sluga. cu precadere fiziologice (chioara. Prostia hiperbolizata se întîlneste în s. Dupa prostie. Prostia feminina se desfasoara într-o gama mai îmbogatita. Divergenta semnalata provine din existenta a doua straturi. ca în s. dimpotriva. de predilectie în cadrul muncilor gospodaresti care revin femeii.) sau cu alte deficiente. apoi cu furca si se sperie de umbra lui. Lenea aduce cu si~e si murdaria. inclusiv mediul citadin. Putin mai numeroase sînt s. Cînepa). multe din ele fiind de provenienta culta si cu doza de haz sub limita unei s. Cusurul apare absolutizat în variantele despre barbatul care scoate apa cu ciurul. cum e cea despre sfîrîiacul fierarului.Maiizbutite se vadesc s. ca o apucatura reprobabila care se cuvine a fi înfierata si chiar pedepsita. Cele despre femeia lenesa sînt în generemaiincolore. despre femeia care însceneaza ca barbatul sa auda ca va muri daca-i va face rîschitor (v. despre femeia care pune slanina pe varza din gradina. ilariante prin ingeniozitatea cu care e motivata sfintenia lor. broaste etc. Mai raspîndita e s. despre barbatul prost sînt si aici sensibil mai putine decît cele despre femeia proasta. sau cea despre ciobanul invidios pe morar cu care schimba pentru o noapte. O parte din s. Altele 'o considera. cerne faina deasupra fîntînii etc. O parte din aceste s. povestita de Creanga. satirizeaza mesterii nepriceputi sau improvizati. ci tinichigiu etc. S. cu doua conceptii opuse în mentalitatea populara de pretutindeni.365 196). Uneori prostia este asociata cu limbutia. în care lenea se dezvaluie în vazul petitorilor.). despre Vaisnit etc. Hotia e privita c~ntradictoriu în s. atestata în 32 variante. despre betivi. Naratiunile care istorisesc admirativ despre hotul iscusit reflecta conceptia arhaica din vechimea . îmbraca izmenele sarind în ele din pod etc. reusite. Zilele saptamînii botezate a fi toate sarbatori din cîntecul popular cu aceasta tema au trecut si în s. despre ploaia cu cîrnati (pesti. locul preponderent îl ocupa lenea.

PoPa) si tiganii. lntreceri în minciuni. unele împrumutate din repertoriul citadin. eventual repetate daca sînt doi sau trei actanti. Conwara lui Rampsinit (AT 950. prezinta în cele 25 variante detalii care confera tipului o stufozitate neobisnuita. Lacomia ocupa un loc mai restrîns în tematica s. Intreceri în speriat). Protagonistii cei mai frecventi sînt preotii (v. atestata de basmul nuvelistic transmis de Herodot. dar uneori ajunge pîna la cea complicata a basmului propriu-zis. Pacala). de aceea ele nu se bucura de rasunetul celorlalte s. prov~nite din toate provinciile tarii. Compozitia s. S. acesta se încadreaza aproape toate glumele si anecdotele. despre hotul prins si pedepsit are ca protagonist favorit tiganul sarac si flamînzit. Fricosul ce se întoarce singur de la tîrg cu ulciorul pe umar. PoPa). în. a sasilor. unele din ele contaminîndu-se si cu basmele despre zmeul (dracul) pacalit în întreceri. Basm). Crezînd ca l-au încoltit lupii. apoi a preotilor. un moment.366 îndepartata. cu aceasta alcatuire aduc în scena numai personajul negativ. este în genere simpla ca si a basmului despre animale si a legendei. apoi inelul din degetul sotiei boierului etc. proprietarul animalului crezînd ca ela mijloc vreun farmec'. acesta are un rol sters. Comicul acestora este estompat. relateaza despre furtisagurile preotului de sat (v. Primul tip compozitional cuprinde s. Cealalta grupa a s. s. v. adesea un simplu interogator . îmbatînd servitorii. scurte.Mîncati-ma. Vechimea acestor naratiuni e confirmata în parte si de numarul mare de variante. pe alocuri fortat. cu intriga bine condusa si cu replici scînteietoare. O multime de s. în schimb. în primul rînd a grecilor negustori. AT 1529despre hotii ce fura un cal (sau magar) prin substituireaunuia. ~desea. el fura în tovarasia unui român care îl pacaleste (v. despre mincinosi sînt mai putine. avînd ca erou predilect vînatorul care se lauda cu ispravi fictive. AT 1525despre hotul care fura calul din grajd. S. De obicei. cînd iscusinta de a fura era o îndemînare de invidiat. Tot atît de raspîndita e si s. exclama: . o ia la fuga. în care se nareaza doar o scena. se sperie de suierul produs de vînt în gura acestuia. într-un numar restrîns de tipuri. zgîrcenia e aratata a fi apanajul altor categorii. cade si îi vine traista peste cap. Celelalte deficiente umane sînt tratate periferic. ca tot al vostru sînt eu! Cînd apare si personajul pozitiv. Mult mai realizate sînt cele despre întrecerile în minciuni (v. 7.

Argatul. Vaca). Sotie). dar subsumate aceleiasi idei calauzitoare. în opozitie cu unul singur care îi pedepseste în partea a doua actiunii. Un om însiruie în tîrg toate metehnele calului pe care l-a adus spre vînzare si la întrebarea mirata a cumparatorului de ce l-a mai adus la tîrg. pagubeste etc. Readus la realitate. . Povestitorul popular are la îndemîna mai multe posibilitati de a exploata comicul de situatie. care trece aici înaintea celui de caracter. nici la tatalcina. Numarul scenelor (actiunilor) nu e nici fix. Pacala. cu mai multe actiuni. motivînd ca dupa cina nu mînd toata ziua. pacaleste. Uneori. iar seara îl ghiftuieste de prune sau zer. numai n-a stiut nana a le pune . construi te în sistemul binar. cu doua scene. pe cei din jur. stapînul îl lasa flaa lucrat amiaza si sau. el raspunde: ca sa vada lumea cu ce se chinuieste el! Actiunea se încheie de obicei printr-o replica plina de duh. nu asistam la vreo coercitiune sau pedepsire a personajului negativ. v. Pacala). angajat la sapa sau la coasa. In pleaca. Repertoriul s. iar în partea a doua cum pacalitorul este înfrînt. batrînul pune la cale scena cu caciula care plateste singura pe care o vinde excrocilor la un pret mai mare decît valoarea unei vaci. cu aceasta constitutiee cu totul redus fata de cele din primul si mai cu seama al doilea tip compozitional. Cele mai multe s. propriu-zise. doua actiuni închegate. cuprinzînd s. Se arata astfel cum. un numar minim exista si aici. La noi mai cunoscute sînt s. Totusi. mai întîi personajul negativ însala. manînca o data prînzul.. apoiziua urmatoare. care poate fi considerat caracteristic s. apoi îi da mîncarile bune care îi trezesc reflectia: mîncarile fura bune. Al doilea tip compozitional cuprinde s. în care cea de a doua este replica celei dintîi.. cea despre prostul care ureaza mereu pe dos (v. primind si pedeapsa cuvenita. pacalitorii pot fi mai multi. caci în el se întîlnesc nu numai cele mai numeroase. încît· poate lung!'. eventual micsora numarul scenelor.lor ca atare (Ar 1539. nid limitat într-un fel oarecare. ca în s. dar si cele mai izbutite tipuri ca realizare estetica. Ar 1536 despre cadavru! ucis de mai multe ori (v. apoi cea despre barbatul care pleaca în lume sa gaseasca mai prosti decît nevasta lui (AT 1430 A). ' Al treilea e tipul compozitional serial. fiind nevoie de cel putin trei situatii. se încadreaza în acest tip compozitional.367 care însaileaza dialogul revelator al cusurului satirizat. despre batrînul care pleaca la tîrg cu o vaca si e convins succesiv de trei excroci ca vaca e numai capra si vînduta.

de aceea variantele se încheie felurit. Actiunea se desfasoara în cadrul realist ~l satului. în unele variante despre PacaIa. deoarece Pacala nu are nevoie de prezentarea originii sale modeste pentru a actiona cum îl arata s. Chiar episodul initial poate lipsi. Atari grupari ramîn totusi artificiale.368 dupa tehnica tripartita tipica basmului propriu-zis. cînd e prezentat ca un Cenusotca tipic. De altfel. Episoadele sînt numeroase si ele se desfasoara liniar. dupa care eroul se muta pe alt teatru de activitate. începutul1ui Pacala e înfatisat în doua ipostaze: ca al treilea frate care partid pa la împartirea unicei mosteniri. fara ca eroul principal sa însumeze un cumul de calitati prin care sa se produca saltul calitativ. fiecare povestitor avînd putinta de a le mînui dupa dispozitia de moment si dupa facilitatea memoriei. fiind numai apanajul individual al creatorului ciclului. Fenomenul ciclizarii mai ia si alte aspecte. cum se întîmpla în basmul propriu-zis. Cîteva narati uni apartinînd speciei mixte basm-s. Nici episodul final nu aduce o încheiere plauzibila a sirului de aventuri. De aceea. se desfasoara dupa tiparul compozitional specific basmului propriu-zis. Ultimul tip compozitional e cel ciclic. sau ca sluga la popa pentru a-si razbuna fratii batjocoriti si scpingiuiti de acesta (v. Adesea. în care ispravile sînt grupa te în jurul personajului pozitiv de tipul lui PacaIa. ispravile fiind identice cu cele' din alte variante. populare. diferite care tratau aceeasi tema. Pacala). Fiecare episod contine desfasurarea unei actiuni bine rotunji te. lipsind coagulantul care sa le dea consistenta necesara si ca atare nu pot trece în succesiunea respectiva în repertoriul ascultatorilor. atît numarul cît mai cu seama ordinea episoadelor în înlantuire sînt extrem de variabile. savîrseste cîteva actiuni care îl pun în legatura cu împaratul si actiunea se încheie cu rasplatirea lui cea mai înalta prin casatoria cu fata împaratului si succesiunea la tron. fiind urmarita de la început pîna la sfîrsitul ei plauzibil. Astfel. iar . dar peste acest numar povestitorul are îngaduinta de a mai purta personajul prin alte întîmplari din aceeasi categorie. Pacala e aratat cum pleaca cu sacul în care a fost carat de popa pentru ca sa-I umpla cu muschi de pe copaci cu care întîmpina cortegiul nuptial. mereu pe orizontala. cel mai adesea naratiunea putînd fi continuata cu alte episoade. Unii povestitori obisnuiau sa înlantuie mai multe s. cîte un element este exploatat de povestitor pentru a constitui puntea de legatura între episoade. eroul e urmarit din copilarie.

vazut-am pe . multe impresionînd prin felul cum sînt împartasite ascultatorilor de catre povestitorii talentati. dar se însumeaza într-o linie puternic ascendenta. Naratiunea fiind simpla si scurta.Ee.No. tin" tind la o formulare cît mai clara si exacta. mimica si mai cu seama intonatia prin care seimita felul de a vorbi al personajului satirizat constituind elemente indispensabile în plasticizarea situatiei date. ca poezia replicii finale. ciclica. III. actiunea fiind repetata de trei ori pentru fiecare protagonist. stilul e lipsit de podoabe. dar acestea sînt putine. cunoscut din realitatea contemporana. tocmai datorita incisivitatii lor expresive. Forma s. p. Unele circula pe o arie larga. neasteptata si totodata sclipitoare în fulguratia ei de o clipa. p. In unele. Totusi. pe care îl jupoaie. Sub acest aspect. mediane si finale tipice basmului propriu-zis lipsesc. afara de un purcel. prezent si în alte variante. 8. diece! N-ai vazut cumva pe mehehe? . concorda în genere cu tipul compozitional pe care îl îmbraca. în acelasi timp expresive ca si proverbele. lapidare. Aceste replici finale trebuie spuse cu o anumita intonatie. 7-39). aidoma celui din viata cotidiana. apare ritmul tripartit caracteristic basmului propriu-zis. Unele s. 158159). dar acestia mor toti de boala. Episoadele sînt mult mai putine decît în tipul de s. caracterul fortat al împrumutului fiind evident.. Un nesocotit vinde boii ca sa-si praseasca porci multi. care sa plasticizeze tarele personajelor. Dramatizarea joaca un rol de prima mîna în s. fara sa mai aiba nevoie sa fie izolat printr-un cadru. cu profil etiologic se încheie chiar cu atari proverbe. Doar incidental unii povestitori le folosesc prin extindere abuziva. care stiu exploata aceasta caracteristica. asa caciula! (5. Mai cu seama replica finala. Popa ramas fara cal din aventurile lui erotice îl întreaba pe diacul mesager: " . cu contur realist.Asa cap. poate fi definita. herculeana (5. se arata sensibila la formulari cristalizate. Formulele initiale. iar episoadele intermediare conlucreaza la acest salt prin dezvaluirea elementelor necesare spre a impulsiona actiunea în grad maxim. stadiul eroului din episodul initial fiind în vadita opozitie cu cel din final. s. deosebit de pregnante. III. Eroul însa are o forta. asupra careia este concentrat întreg efortul creator. întrucît cadrul actiunii e cel obisnuit.369 elementul fantastic minim. de obicei biciul fermecat care supune salbaticiunile padurii. e topita în formulari pe deplin slefuite. fiind cunoscute si de cei care de obicei nu povestesc s. explicînd celor din jur: . diece. s. aidoma basmului. alaturi de gluma si anecdota. iar din piele îsi face o caciula.

Amantul ascuns sub pat este alungat de pretinsul descîntator cu formula " -Fugi. hop!" Urmeaza însa replica fatala a celui care le cînta: "Ia sa dezleg si io sacul Sa v-arat pa dracu 1" (5. Parte din aceste_replici s-au desprins d~ s. hop. ° Soare. cui drac i-ar mai fi trebuit!" (63 a. prinsa de euforia momentului: . 9). Femeia care juca cu amantul a început sa strige. Un om avea un ou în lada si în absenta lui.Noa. laptoasa. Tiganul ghiftuit de nas cu prune si zer exclama cînd vede mîncarile bune: . p. Amantul plecat la armata spune fetei îngrijorate ca va avea grija de copilul din flori: "Cel de sus!". p. Doamne. nici de nuiele I Cum îi mai bun de sed~re!W(38. p~ 420). lunga I Nourele printre . a:pai sa fi laptuit..0. lînoasa. provine din ochiul dracoaicei care a nascut primii diavoli. 223). inserate strofe de cîntece sau de strigaturi care le fac deosebit de ilariante. p. 130-131). hop! Ca omu mi l-am trimes la spuma di pa mare I Si pa mine nici haia nu ma doare! Hop. s. la care omul ascuns deasupra lor raspunde întepat: "Tine-l-a dracu 1" (ibid. 162). III. sutica.hiul ei cel drept daca l-ar slobozi cineva în focul din muntele lor. Tiganul improvizat cioban prinde lupul în brate si.. p. bîr. 107). numa nasa nu li-o stiut pune: sa fi curicit.Bîr. Dupa alta legenda. Tiganul trimis de stapîn sa vada daca e vreme de carat paie sau de ta~at nuiele. lipitura .Ca te ard cu stropitura 1" (5. nasule 1 Mîncaril-astea o fost distul di bune. Dupa legende. e prins cu camasa de piatra morii si învîrtit. respectiva si circula independent.. apai sa fi placintit. prin care hazul ascultatori lor -ajungea la paroxism. în care sînt cîntate versuri pe glasuri bisericesti în chip parodistic. bîr.p. raspunde ca "Vremea afara-i murga I Cu coada lunga. apai sa fi brînzuit.Bîr la dracu sa te ia !"~ {ibid. un ve~in "ce stia" "i-a dat drumul si din acela s-a facut apoi soarele pe cer" (52. îl dezmiarda:" . crezînd ca e oaie. Ea a descoperit fiului ei schiop "ca oc. p. comica.Hap." Dracul a asteptat pîna ce a adormit si "i-a scos ochiul ..:ît r ajunge pentru a încalzi si lumina toata a lumea. cum ma joaca!" (92. ar lua atîta foc în sine în<. apai sa fi zaruit. p. III. 145). s-a nascut dintr-un ou. Au stîrnit ecou mai cu seama s. 1. au apoi în corpul lor triyeste adagiul respectiv. hop. 69).stele I Nici de paie.. fiind rechemate de unele întîmplari din viata de toate zilelele carora li se poseama de s. s. bîr... III.370 dracu sa te ie 1" (5. Ciobanul care a schimbat cu morarul. încît se mira singur: .. p. bîr la Maica Precista" dar cînd îl zgîrîie: . 48)...

toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. S. Dar cînd e nor. 590. Unii i se închina cînd rasare sau apune (LUI. p. e tras de un bivol puternic. adica la deal. "si l-a pus sa lumineze peste toata lumea" (ibid. p. "atunci cînd se Întuneca luna . p. p. Mai de m'ult umblau pe . S. s. La amiazi si la asfintit. merge pe cer de la rasarit la apus.pamînt s. pentru ca s. si luna. Dupa alte legende. p. Cînd Dumnezeu a împartit cu diavolul constelatiile. "Soarele dimineata cînd se scoala. 588). silindu-l sa se ridice pe bolta la amiaza (81 a. p. S. oamenii zic: "S-a mîniat Sf. de aceea "omul pacatos la soare nu se poate uita" (ibid. 117). si-a facut d~ua aripi "facînd cu ele vînt peste toata lumea" (ibid. 588589). mai încet. acesta din urma a ales s.. 590). Drac). pana sara capata o barba alba pîna la brîu. sau "soarele e si femeie si barbat. de 2 sau de 20 bivoli "caci merge în sus.. Dupa ce apune. p. ca fata lui lumineaza toata lumea. E socotit "fiinta barbateasca . a fi "fata lui Dumnezeu" sau "femeie si luna e barbat". a fost la început "un tînar foarte frumos si cuminte s-a facut treaba lui Dumnezeu".. 118-120). p. sta si manînca un corn de prescura si bea un pahar de vin (LUI. s.371 ~ si l-a aruncat în gura cea de munte si de acolo a iesit soarele nostru luminos" (ibid. încalzind deopotriva orice vietate. Ma-sa îl scalda în lapte dulce si el iar se face copil" (52. p. Altii socotesc s. sa nu fuga repede spre asfintit.e "scaunulluiDumnezeu. Vara cînd ~e scoala dimineata. -147). stau trei stele aparatoare si Antihîrt care vrea sa manînce luna si s. nu vrea sa ne mai lumineze". S.. si ca sa nu-l arda. este scos din scaldatoare si ridicat pe cer de 77 draci care "cum îl scot afara. e socotit în consecinta sfînt. ajunge la casa mamei lui care îi "da camesi curate s-apoi se duce de se scalda în mare si toata noaptea se spala de tot raul si de toate relele cîte le vede. Ca rasplata. v. E un barbat asa de frumos. e copil de 7 ani cît îmbla toata ziua si vede rautatile ce se fac pe lume. pîna iese curat. 146). "ei s-au suit la cer" (52. Lînga s. dar de cînd o femeie a aruncat gunoi în calea lor. Soarele de aceea dimineata e ros." De la ami azi pîna la asfintit de un iepure schiop sau de cai. lumineaza si încalzeste pamîntul si pentru ca nu are nici un pic de rautate.. acolo e raiul". Dumnezeu l-a facut s. si luna "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul". Pentru frumusetea lui îl tine Dumnezeu în cer" (LUI. e barbat".. 1239). 117). e femeie si 'iarna cînd se scoala tîrziu. 352). pentru ca s. p. p.. ca iese din scaldatoare". pîna la amiazi. Soare pe noi. s. pe la jumatatea noptii.27. Sîntoader sta de paza cu cei 12 cai ai sai ca s.

" A intervenit Maica Domnului care i-a aratat foloasele vîntului în lume (ibid. c~re ~rea sa o manînce. o alunga. a manifestat si înclinatii erotice. s-a luptat cu vîntul ca "sa-I prapadeasca. p. S. p. p. lingura si totul de aur" (ibid. intervine în viata erotica a unor fete. patul de aur. mama s. face ziua . acele trei stele îl apara. s. S. La fel s-a întîmplat cu fata mijlocie a pescarului. de se facea om" si se întoarce la parinti.:eascacu sora-sa luna. Lia. e ajutata de o baba sa ajunga la el. prefacut baiat o ajuta. în fericire mare. au sfîrsit tragic. furînd fata cea mai mare a unui om. II. Ciocîrlie). si-a luat totusi sotie. ca sa evite incestul. o face floare al carei chip "sa samene cu chipul soarelui". sa ramîie soarele singur. dar s. Dupa alte variante. desi noaptea s. fratele a gasit-o "la rasarit.. dar mama s. altul noaptea. crapa si el o face pe fata luna pe cer (ibid. 42-44. si s-a rugat sa fie prefacuta în ciocîrlie (ibid. S. în curtile de aur ale soarelui. p. Alta fata de' împarat îndragostita de s. Dumnezeu a încuviintat cererea de casatorie a s. e dusa în tarîmul lui de împarateasa norilor. S. cu conditia sa poata prinde luna. a vrut sa o ia în casatorie. dar cea mica i-a varsat apa cu care s.372 sau soarele... unde erau portile qe aur. floarea s.44-49). Cînd a vrut sa se casatOl. îmbracat în piele de peste se arata unui pescar promitîndu-i pescuit bogat daca îi va da fata cea mai mare. fafa cea mica ajunge'la mama s. În alta varianta. si. îl trag" (52. p. (ibid. dar ea se îndragostise de s. s. 1142). Cea mai cunoscuta este iubirea sa cu sora-s~ luna. i-a pus sa fuga unul ziua. La rugamintea unei mirese. "lepada pielea cea de peste. In genere. p. dîndu-i sarcini de pierzanie. Fata unui împarat de care s-a îndragostit s. În putine basme-legende. 155). dar aceasta nu e încîntata de viata în palatul lui. dar mama s. p. p. Dumnezeu a prefacut pe sora soarelui în piatra ascunsa într-o fîntîna. care va fi norocul unui flacau ce o va lua de sotie (52. De mînie. S. v. iubitele s. 401). e petita de feciorul vîntului. 117-118).. a blestemat-o sa se prefaca în ciocîrlie (LXII. dar Dumnezeu i-a prefacut în constelatii în doua locuri diferite ca sa nu se întîlneasca. îsi adormea sotia si s. În drum. p.. De atunci stelele îi tot cer lumina lor si el nu le da decît foarte putin în timpul noptii" (LUI.49-56). Plecat în cautarea ei.439).20--'22). "s-a îmbracat cu lumina celorlalte stele. ca sa nu se întîmple nelegiuirea. fiica unui împarat.

argat la împarat.60B-609). I. este protagonistul principal care se casatoreste cu o fata. În alte variante. mireasa era atît de frumoasa. În alte basme.609-610).. luna si vîntul îsi disputa întîietatea în fata lui Dumnezeu. p. se opune împacarii pîna ce nora-sa o implora în~genunchi sau îi îndeplineste sarcini grele (52. p.p. s. fiindca soarele cam mirosise a om de pe alta lume". Odata. ~ mai mare ca sa-si gateasca camasa. a furat fata unui împarat de care se îndragostise un nazdravan. 607-60B). Uneori. 30). împarateasa care a facut cei doi copii~cu parul de aur e prefacuta de impostoare în luna de pe cer. "te faci Jndata cîrlig" (ibid. o elibereaza si mirele o duce pe cal (52. sotia plecata în cautarea sotului disparut pentru ca i-a ars pielea de porc... a si întins ~azele si aluat-o". S. arata ca el e mai mare decît luna. în unele variante ale basmului AT 425. e mereu suparat fiindca a ramas neînsurat.. ajunge la mama s. S. Imparatul a murit de dorul ei si Dumnezeu l-a prefacut în s. III. suparat (ibid. ca nu mi-i drag.594). p. învatata de mama ei. s. lumina ei palind pe lînga a lui. macar ca-i soare si-i asa de frumos!" De atunci a ramas s. Mirele porneste calare pîna la s.. mama s. Mama lui l-a dojenit "c-a ars atîta lume" si a doua zi se duce în locul lui "si cînd a vazut-o. p. încît la amiazi s. Acesta se duce la s. 401). Într-o varianta a basmului-legenda AT29B.. si luna devin nasii fetei mosneagului (AT 4BO) luata în casatode de feciorul 'împaratuh~i (ibid. îl trirpite în locul lui cu razele pe cersi acesta bate pe rînd pe Sîmpetru. iar în lipsa-i. Intr-o varianta a basmului AT 707. s. p. Un picur de ceara cade pe ochii s. îl priveste noaptea cu o lumînare. se arata un auxiliar pretios al protagonistilor din basme. S. pentru ca i-au rapit mireasa. dar . pe cer (LXII.. mama s. unde "era s-o pata.. 15-19). fata. S. Sîntilie si pe mama s. p. l-a linistit însa. si intra argat. Fiindca ziua el era invizibil.. "a stat în loc.Ia-ma. care o -blestema sa nu-l vada pîna nu va rupe .. a zis ea. 601-604). p. Întîrziind mult. s. fiindca de îndata ce da el o ploaie. a lasat razele singure sa arda cît au vrut". blestema pe miri sa moara cînd vor îmbraca camasile (52.373 -1.0 pareche de opinci de fier si o bîta de otel" (97. descuie odaia unde o tinea închisa si o aduce pe pamînt cu voia ei: .' unde e tocmit argat. La o nunta. Mama s. e mai mare si decît vîntul. In cîteva variante ale basmului AT 425.

p. Legendele explica aceasta prin actul creatiei initiale. raspunde mamei geloase ca fiica ei e mai frumoasa decît ea (LXXXIII. 213-217). joaca un rol pasiv. Dracul . Petru Fat-Frumos plecat în cautarea Ilenei Cosînzenei. luceferii si ochii împaratului. p. cîta lum~ au luminat el înca nu daduse de o mîndrea ta asa de mare!" (79.261-262). unde într-o butie ferecata se aflau închise s. 5-13). e trimis de acesta sa-i aduca oul de aur. e ajutat de barbatul care purta s. se lupta pe rînd cu cei trei zmei la podurile de arama. Aceasta îl conduce la fiul ei s. infidelitatea fiind socotita trasatura ei dominanta.. Cînd zmeii fura s. p. 1035). caci.. Alteori. 17-19). cît si soarele au stat o bucata în loc de i:·au p~ivit. întrucît s. în doua variante ale basmului AT 709. în alte basme. 1. 1. Dragan Cenusa. Voinicul invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465). p. Eva ar fi fost facuta din coada unui drac care a furat.. s.52-53). si dobîndeste ladita cu oul de aur (9. ajunge în cele din urma la Sf. Celmai des apare în naratiuni1e populare sotia necredincioasa. luna. Baiatul casatorit cu zîna ce se scalda în lac si invidiat de împarat (AT 465). Cei "doi Feti-Logofeti era asa de frumosi si asa de straluciti. pe cealalta lume pîna la iad (36. trage scaunul pe care sedea s. 758-759). p. argint si aur. p. p. sters. s. Dumineca. care îi destainuie ca Ileana Cosînzeana "locuieste Într-on munte de glaja inde om pamîntean nu poate sa calce" {34. p. 1. Voinicul Haralui trimis de boier sa-i aduca raspuns de la tatal sau mort. Cenusotca pîndeste noaptea la holda pascuta si prinde la miezul noptii pe cei trei cai stricatori: al s. captiv (5. La urma. Mai cunoscut este furtul constelatiilor de catre zmei. p. luna si stelele pe care le elibereaza (3. Voinic de plumb ajunge în pivnita zmeilor. nu poate strabate cu razele prin desisurile padurii unde i s-a ascuns sotul (41. Sotie. fiul cel mai mic. se opreste în drumul sau sa admire pe cei doi copii cu parul de aur (Ar 707). Caii sînt eliberati dupa ce îsi dau frîiele cu care pot fi chemati 'la nevoie (LXXXIII. coborît la amiazi în pivnita "ca sa nu se topeasca".737).. 113). cel din urma avînd s. fata lunei. împaratul promite "jumatate din împaratie si fata cea mai mica" celui ce le va aduce. si acesta cade jos. al lunii si al vîntului. pentru ca nu l-a îngaduit sa termine capita de fîn (52. S. de la îpger coasta lui Adam din care trebuia sa-i fie facuta sotia.37<1 a trimis-o pe sotie la vînt. e calauzit de s. p: 56).

O baba este convinsa de socrul lui Chiparus sa afle de la s. p. Zîna casatorita cu baiatul pamîntean i se arata necredin~ tioasa. De îndata ce sotul îi da cununa. V.375 fuge cu coasta lui Adam spre iad si abia la întoarcere îngerul izbuteste sa-I prinda de coada. apoi Chiparus este taiat bucati de împaratul socru si înviat de boii nazdravani. casatorindu-se cu servitoarea care l-a ajutat (52. acestuia în ce-i stau puterile. Fiul împaratului învins linguseste s. decapitat la revelatia fostei s. aista-Î Chiparus". îl recunoaste dupa ochi si-i cere decapitarea. dar mai tîrziu sub forma de rata îsi ia înapoi lucrurile si omoara pe cei doi (41. decapitat din nou la dorinta fostei s.1te dincolo de rîul de foc (81. Eva ar fi fost facuta de-a dreptul de diavol. p. ea trezeste admiratie prin cîntecele sale si convinge cumnatii ca ar cînta si mai frumos. p. la o nunta s. Urma-galbena decapitat de zmeu e înviat de fratele sau si se preface cal pe care îl cumpara zmeul. spunîndu-i sa o ca1. Urma-galbena se face porumbel.149-150).· învingatorului si o convinge sa-i fure cele trei obiecte miraculoase prin care a cîstigat lupta: pistolul care îl apara împotriva oricui. recapatîndu-si palosul cu care omoara pe cei doi (60. zîna uimeste pe nuntasi cu jocul ei. dar "glasurile îmi sunt cusute în pieptarul lui . cumparat de fostul socru. de care trage pîna o rupe si o duce apoi l~i Dumnezeu care o preface în femeie (LXIV. fugind în tara zîne10L Dupa cîtiva ani. p. p. 88-89). In alte variante. Sotul decapitat este înviat de binefacatoarea lui si se preface în armasar de aur. p. lui necredincioasa.542). I. Fosta s. rupîndu-i-o. "Aista nu-i cal. Alteori. Ea îi schimba sabia fermecata cu alta. ea zboara. Cîteva basme releva opozitia dintre protagonist si s.554-555).520-521). Servitoarea îngroapa o bucatica de carne din care creste un par. iar din surcica aruncata de ea în gradina se face Chiparus care îi omoara pe cei doi. pretinzînd ca ar juca si mai frumos daca ar pune pe cap cununa luata de sotul ei ca sa nu mai poata zbura.. întruCÎt la primul prilej îl paraseste. Se preface în cal. Rol precumpanitor are ea în basmul AT 318. Eva a fost facuta din coada pisicii care în chip similar a furat coasta lui Adam si Dumnezeu a prins-o de coada. îl tradeaza unui zmeu de care se îndragosteste. camasa prin care nu poate trece nimeni si punga în care gasea orice dorea. A doua oara. pe cînd Dumnezeu afacut numai pe Adam (LUI. Cel mai adesea.66-72). s. p.

136137). apoi sa-si omoare copiii ca sa poata recupera partile de girina mîncate de acestia (5. Ca pedeapsa. p. spunînd sotului sa o caute "la curtile lui Filingat. V. învatatorul copiilor. p. 11-14). fiica împaratului care avea amant un arap servitor la curtea tatalui ei. ca sa-i vada si socrul lui înainte de a-i decapita (99. Sotul e alungat (67. 56-57). p. p. fata împaratului petita de Toderas îi ia întîi punga care genera mereu galbeni. prefacîndu-i în animale de munca (5. Diavolul prefacut în "cavaler frumos" o momeste pe s. în basmul AT 449. e instigata de "ibovniculei sa afle puterea sotului: boii care au arat cîmpul de arama. s. spunînd sa fie cautata de fostul sot "la cetatea nevazuta si neauzita" (60. în basmul AT 670. :Minunînd prin jocul ei. porumbel sau pisica. 74-80). în basmul 566. în patul în care se aflau.279-281). s. necredincioasa sa-i dea inelul miraculos cu ajutorul caruia elibereaza pe fostul sot de la închisoare. la fîntîna de margaritar" (33. II. fostul sot îsi recapata obiectul miraculos si pedepseste s. p. din car:.237). în basmul AT 560. Vacarul. s. VI. Cîinele si pisica îi readuc margeaua.119-120). apoi în pupaza. Tradarea se întîmpla uneori chiar în noaptea nuntii. iar cei doi sînt alungati (60. De -îndata ce are paioara. instigata de amantul ei. In ultima ipostaza. II. necredincioasa este convinsa de amantul ei. Acestea erau aripile luate de sot cu care ea zboara. s. II. Acesta o pedepseste pe fosta s. fura margeaua miraculoasa a sotului si dispare cu arapul. dar Petrea se razbuna cu ajutorul merilor crescuti din boii sai (55. p. în basmul AT 532*. îl decide pe sot sa-si omoare boii nazdravani la îndemnul tatalui ei. El îsi recapata cele doua obiecte miraculoase dupa ce a taiat coarnele familiei împaratului crescute din gustarea marului (60. In alte variante. iar dupa nunta îi schimba cornul din care iesea oaste nenumarata si îl alunga de la curte. 69-88). necredincioasa si pe amantul ei. 1.e poi au rasarit a doi pomi. p. s. în tipul învecinat AT 567.376 Parsion". V. p. p. porunceste inelului readus de catea si pisica sa fie adusi cei doi amanti cu tot palatul.700-701).. p. sa taie gaina miraculoasa. zboara. ea pretinde ca ar juca "si mai mîndru daca mi-ar da Fat-Frumoas paioara". s. necredincioasa si învatatorul sînt prefacuti în stane de piatra (41. vrea sa afle de . 335). fura pana fermecata (sau biciul miraculos) prin care îsi procura orice dorea si}l preface pe sot în cîine. sa plînga alaturi de sora lui necredincioasa "pan la sfîrsitul lumii" (52. p. necredincioasa. 356-357). ginerele împaratului.

necredinta ei e probata de însusi sotul.. Furtul copilului dezvaluie totul si s. In alt subtip. afla din chiar gura mamei lui ca e "strîns cu furca si cu grebla din sat". In timpul noptii. 3433). Snoavele despre infidelitatea s. e supusa operatiei finale prin care diavolul îi scoate coasta de drac (ibid. Cînd împaratul cere petitorului Harap Alb sa-i ghiceasca "din ce neam îs io facut". Sotul se întelege cu un jandarm sa se prefaca mort. ibovnicul fura cutitul boierului si taie capul crîsmarului (79. In alte variante. lui mai are o coasta (sau doua) de drac. si scapa astfel de moarte (5. sînt mult mai numeroase.' Boierul nu tin:e se~ma de acest sfat al însotitorului care are prilejul peste noapte sa auda întelegerea crîsmaritei cu ibovnicul ei ca sa-si omoare barbatul. lasînd sa cada securea lînga ea la întoarcere.235-236). i-ar fi bolnava si o surprinde cu bucatele gatite si cu amantul vîrît sub pat (S. ea e trimisa la moara si-el o pîndeste dintr-un copac. El se pregateste de moarte. o poarta toata noaptea în jurul satului cu rîsnita în spate (S. chiar si-a cîstigat un amant de care stie numai diavolul servitor. sotul se preface în "aghiotant turcesc" si s'oacra lui o convinge pe nevasta sa se dea turcului pentru bani. Astfel. p. La o nunta. ceea ce o face sa vorbeasca singura despre cele întîmplate cu morarul (S. p. 3434). s. cu care prilej iese la iveala ca ea e gata sa se marite.84-85). In chip similar e plasticizat si sfatul din basmul AT 910: "nevasta pa credinta sa n-o iei". . facîndu-si sicriul si platind popii "provodu cel mare". dar în ultimul moment aude sfatul cocosului sa-si bata s. banuiala crimei urmînd sa cada asupra boierului. Unele relateaza încercarile barbatului de a o verifica. sotul se travesteste în amantul ei si sub pretext ca vrea s-o rapeasca în Turcia. II. 3449). nerecunoscut de ea. 3436-7). 438439). sau de diavolul sluga. contrar întelegerii (S. apoi fura copilul. Cînd barbatul inventeaza ordinul ca fiecare om sa aiba doua neveste. p. chiar daca tradarea secretului implica moartea lui. In variantele basmului AT 810 A. care o momeste la o întîlnire. în vreme ce tatal lui era plecat la razboi (XV. p. ca mare primejdie te paste". In acest scop. II.377 ce a rîs sotul ei. p. soldat (ofiter) sau fecior frumos. El trimite porcarul acasa sub pretextul ca s.289-290). prefacut în episodul final în calugar. unul din sfaturile platite este "sa nu mîi acolo unde-i cîrsmariul batrîn si cîrsmarita tînara. si soacra mint ca ac~sta a ars odata cu casa aprinsa de ele (5. iar s. ca sotul si fie convins ca s.535-552). Sotul o îmbata.

3486). da carnea amantului. 3494). se preface a nu-l mai cunoaste. 3480). iese din încurcatura. iar cînd vine însotit cu popa. Cea care are trei amanti. Ca sa poata înfrînge banuiala sotului. dar barbatul pîndeste si-i descopera. Cînd sotul observa noaptea ca sînt 6 picioare în pat. Aceasta aflînd ca au mîncat seara varza rosie. iar a doua zi îl alunga de acasa fiindca a întîrziat atîta cu apa (S. spunînd ca nu e loc de doua. Banuindu-si s. 3465).. Amantul îsi anunta venirea printr-un semnal si cînd este surprins de barbat. îi spune sotului ca si ea vede dublu de cîte ori manînca atare varza (S. 3474). Cel mai adesea. pîna ce sotul e încuiat afara si s. ultimul razbunîndu-se pe cei doi (S. s. 3513). ea se arata bucuroasa (S. 3444). 3457). s. stiind sa exploateze pretextul oferit sau inventat de ea. lui protesteaza. Cînd duce mîncare barbatului la cîmp. îi arata ca ea doarme cu "sotul" în casa (S. el se preface orb si o surprinde cu amantul (S. se preface bolnava si îsi trimite sotul dupa spuma de pe mare sa se lecuiasca. cere ajutorul unei vecine. amantul vine îmbracat turceste si sotul se ascunde sub pat. Soldatul care vrea sa omoare amantul S" e oprit de aceasta fiindca amantul e tatal copiilor (S. 3455). îsi trimite sotul dupa apa. barbatul îi spune ca orbeste cel ce manînca gaina neagra. Cînd sotul invita mai multi la masa. s. Ea îl face chiar pe sot sa guste murdarii în prezenta amantului ascuns în pod la gura hornului: se preface bolnava si-l trimite dupa leacuri la o femeie cu care era înteleasa. Ca sa-si poata întîlni amantul. apoi se încuie în casa cu amantul.378 s. 3467). omorîndu-i pe amîndoi (S. Femeia îi da numai gaini negre. apoi îl sileste sa guste din ele. S. dînd timp amantului sa fuga (S. îl face halucinat si îi descînta 'cu caldare a în cap. pretextînd ca a fugit speriata de diavol si a sarit carnea din oala (S. Ca sa evite banuielile sotului care a vazut amantul iesind din casa. 3514). 3478). ea gaseste modalitatea de a-i speria ca sa ramîna numai ea cu amantul pentru a mînca friptura (S. de unde poate constata ca si femeile au de suferit de pe urma turcilor (S. iar sotului numai zeama. care taia cîte o gaina' pentru amant pune vina pe uliu. Crezînd ca îsi va convinge sotul ca nu-l va mai însela. s. în drum. 3475). sub pretext ca ar fi amare (S. îi face sa vina în aceeasi zi. sotul e luat de Pacala în sac si adus acasa unde îsi surprinde sotia cu ibovnicul (S. ea îi propune . 3468). pretexteaza pe rînd ca a facut pariu cu altii asupra lungimii grajdului etc. dar cînd apoi o anunta ca ar fi ordin ca fiecare femeie sa aiba doi soti.

p. S. în cele din urma. La intriga unei babe ca bogatiile ar proveni de la amantii s. în timp ce sotul a coborît din caruta. Fat-Frumos rapune pe zmei. ducîndu-i s. la sfatul s. Tema este prezenta îndeosebi în basmele în care e rapita de catre un zmeu sau de alt monstru. 2. Sotul o gaseste si ea. s. Cînd e încuiata afara de sotul banuitor. 3499). Ea genera bani si fiind moarta si ajunge. de la zmeu (59. ea pretexteaza ca vrea sa se înece si dupa ce iese sotul sa împiedice tentativa. care avea darul de a lasa bani în culcusul ei îsi îmbogateste sotul. dîndu-i-se sa tina de capatul tortului de depanat (S. v.178-190). în basmul AT 425. S. Uneori. 3497). Ca sa-I însele. pîna la palatul sotului unde învie . semnul de recunoastere fiind boul tarcat si pune un stergar peste bou. Zmeul rapeste în ziua nuntii . aruncata cu sicriul. Cu calul nazdravan el rapeste s. Sluga popii aude cum preoteasa se va întîlni cu dascalul. Fat-Frumos e înviat de mama lui.379 sa boteze cei 4 purcei. p. o ia la fuga ca sa scape (S. p. Pacala). apoi pe împaratul lor pentru a ajunge la fata lui Rosiu împarat. trebuie sa-si caute sotul fugit pentru ca a încalcat interdictia. (5.nu îi va mai trece cu vederea infidelitatea (5. 275285). Fiind omorît de Jumatate de om trimis de tatal fetei. el o decapiteaza. Ca sa se poata întîlni cu amantul. credincioasa este zugravita în cîteva basme care pun în lumina chinurile si eforturile îndelungate pentru a-si regasi sotul. apoi cere s. de unde afla ca a doua oara el . II. afla ca puterile zmeului stau în porumbeii dintr-un plai. 58). îl încuie ea afara (S. s. 21-26).675). Zmeul eliberat de Ionica Fat-Frumos îl alunga din curtea Ilenei Cosînzenei. Ea pleaca sa-I caute si "atîta ci s-o dus pîna s-o rupt si straili di pi dînsa". p. îl regaseste cu ajutorul zilelor sfinte (5. O poate readuce numai cu un cal nazdravan. 3512. II. cel care cere gazduire e încuiat afara. infidela se da singura de gol sau e divulgata de altii.. zarindu-l la lumînare sau arzîndu-i pielea de animal. Ea îl învata sa se duca la o baba spre a se sfatui si în cele din urma descoase zmeul ca sa-i afle puttrile pentru a putea scapa de el. s. zmeul îi ia locul. fiul unui împarat. 3502). El duce da'scalului sarmalele ramase pe care le arunca pe drum si îl anunta ca popa stie de cele petrecute. sa afle în ce stau puterile tatalui ei. omoara zmeul si îsi readuce s.mireasa. zmeul se preface într-un om înglodat în taul din drum care cere ajutor sa fie scos. la sfatul lui. apoi pleaca cu ea la casele lui (35. acasa (LXXXIII.

sotul pariaza pe averea sa cu un prieten ca acesta va dormi cu s.eicare vor sa-I vada pe diavol (S.380 si devine secretarul sotu~ui. 560). Cum aceasta nu se lasa momita. luîndu-si ordonanta pe fostul sot. Sotul îsi alunga s. Ea ajunge frizer la împaratul unde se da în vileag înselaciunea. In alta varianta.963-965). spunînd sotului ca ar fi vitelul care a supt tot laptele. Tiganul ce vrea sa-i fie amant e ascuns dupa cuptor. In acelasi chip sînt invitati în aceeasi seara popa. unde sotul îi omoara facînd focul. 3469. 10-15). Vinovat~l e decapitat. Popa. 3471).. înecîndu-se (S. S. furîndu-i un inel pe care prietenul îl da sotului. Urmeaza împacarea (74. e p. In basmul AT 882.. p. iar cei doi soti îsi iau averea (ibid. ia popii tapul. S. pariind ca cele trei pisici vor tine lu_mînarile neclintite. rascumparîndu-se cu bani multi (S. N?mele ce le poarta subliniaza disproportia dintre trupul mmuscul si barba lunga: Tarta-cot-barba-d-un-cot. femeia· invita seara pe feciorul popii. s.966). el ia bani de la c. unde o spioneaza la baie si-i afla semnele. Un âltul pariaza pe averea sotului ca poate lua inelul s. A doua zi. iar dupa un an se recunosc si se reiau (52. 3470 B). 3515). p. dar la niste manevre aude din gura înselatorului cele întîmplate. sînt ascunsi în cosul caminului. Cei trei popi ce vin pe rînd la s. Cîteva snoave ilustreaza de asemenea fidelitatea s. 3470 A). cantorul si diacul care scapa din mîna sotului. Un cîrciumar vrea sa însele s. sau cad într-o bute cu apa.. p. (ibid. intra în armata si ajunge maior. 3466). unde barbatul îi închide într-un butoi cu smoala. Acesta îl bate. îsi reia averea si s.. p. Statu-Palma-Barba-Cot. p.477-481). apoi îl bate si îl închide în grajd (S. Se ascunde în dulap si e introdus în odaia ei. apoi calul cu care a trimis pe diac dupa tap (S. Dr~pt pedeapsa.0 stîr- .219). . se substituie fetei de care se îndragostise sotul si îl face sa revina acasa fara haine. de la care afla cele întîmplate dupa 5 ani. îsi elibereaza sotul si pe cei care pariasera ca el (81 a.. p. boierul si vechilul sînt invitati de asemeni la s. e tipul ·sadicului care savureaza durerea provocata victimelor sale. Personaj caricatural si diabolic. în întelegere cu sotul. prefacîndu-se ca nu-l vede (S. 3479). credincioasa dupa ce sotului i-a luat toti banii. Ea izbuteste cu trei soareci sa faca pisicile sa arunce lumînarile si recîstiga banii.us sa rîsneasca pîna dimineata un sac de graunte (52. strainul mituieste servitoarea care noaptea îi fura inelul.

de unde spiona cînd e gata mîncarea. (61. Apoi despica un carpen "care ba te cu crengile în naltu cerului" si îl vîra cu barba si cu mîinile în cra.62). pe un iepure schiop calare. I. razimîndu-se într-un pai de secara" (60. cu barba d-un cot. "Titicot. Vine ca un "mosneag: . "Staticot cu barba de sapte coti" (81 a. si cu o mîneca suflecata si una ba" si sub pretextul ca vrea sa taie carpenul de la barba. p. El e aratat ca o fiinta ce locuieste de preferinta în copaci.233). unde este chiar împaratul diavolilor.540).278). p. îl decapiteaza (ibid. "Stati-cot palma picioru cu barba cît grapa.. Statu-palma smulge însa copacul din radacina si pleaca cu el în barba pe tarîmul de jos "si pe unde o mars.. 244). p. p. 19). îl trîntea cu gura-n jos. I.. p. p. p. "Barbaciu-Maciuc" (XV. "faraonu cel mai mare" (5.. "Tartacot. apoi pornea la atac. El are locuinta pe tarîmul de jos. 120). cu o barba lunga de taraia dupa el" .. sa dea de el".. asa era o urma de mare!" Dragan Cenusa îl urmareste si îl afla pe "înaltatu împarat" cu "un ochi i plînge si unu-i rîde. III. "se trîntea de toate ulucile. barba d-un cot. p. p. p. încaltat în gauaci de oua" (5. Capul lui e însa nazdravan.104). "Omutul cît sciopul cu barba cît cotul . el trece singur pragurile tinzii si ale casei. se punea cu curu pe el si mînca tot ce-a gatit ala"! (5. calare pe o jumatate de iepure" (LXXXIII. cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug. caci "venea si se suiant-~n arvune.Haaa! Haaa! Voinice: treci-ma pragu la tinda!" Cînd Dragan Cenusa refuza sa-i împlineasca rugamintea. I.381 pitura de om cu barba de un cot. Alteori. 230-234).561). "Salcotea cel din lumea zmeilor cu o barba de 99 de stînjeni" (34. un omut numai cît un prunc. 483). aparitia lui de slabanog e în contrast enorm cu forta lui herculeana. I. cu barba cît cotul. "Stati-cot se da jos d-acolo-i punea mîna în vîrfu capului. cu trup cu tot" (41. 1.. caci îl urmareste pe TeiLeganat dupa ce l-a decapitat. p. 506). ca cum ar fi arat cu tractoriu. patura.. apoi se dezlantuie: "He-he-hei! Cum are sa manînce mosneagu carnea de la' un voinic tînar de pe piept!" Dragan Cen~sa îl culca însa la pamînt "si i-o pus cazanu pe chept s-o mîncat carne de la dînsu de pe chept" . Vine pe pamînt la coliba lui Tei-Leganat si a tovarasilor lui (AT 301 B) ca sa le manînce bucatele. abia dupa aceea moare de-a bine~ . calare p-o jumatate de iepure schiop" (86. "Omul cît cotul. de toti pomii. intr-un copac"'. cu capastrul de chiotoaTe. p.

Astfel. sînt de doua feluri: vii si morti. p. Copiii întorsi de la tîta înca devin s.483). recuperîndu-si obiectele schimbate (52. în timp ce se întorcea acasa cu Mîndra Lumii. care îi taie apoi barba si o ia cu sine "pentru ca era facatoare de minuni" (34.818).247). 1. scotînd "dintre firele barbii un bicisor numai cît degetul al mic si plezni de trei ori din el. indicîndu-i sa omoare balaurul ce mînca puii pajurei (3.10 nu feresc nici-un pas" si "odata 1-0 si omorît Titic~t cu barba d-un cot pa Mazaran Vasalica" (5. Uneori. "Staticot palma-picior cu barba cît grapa. el este însa mai puterni_c decît voinicul care a rapus pe zmei. p. în alt basm (AT 537+313). Ei se nasc din parinti rudtnii (frati." (86. din copjii de acelasi sex... Strigoi. îl întîlneste pe Titicot care "vene pin mijlocu drumului.422). veri. din cei cu nasul si obrazul rosu. Mazaran Vasalica.' nepoti.540).p. p. calare pe o jumatate de iepure" da fiului mai mic al împaratului Rosu un toiag cu care sa poata razbate prin negura deasa din lumea zmeilor (LXXXIII. cîta frunza si iarba". caita) pe care o ma- . "Barba-de-un-stat-cot. iar "alt Barba-de-un-stat-cot calare pe-un iepure schiop" are o rîsnita în care este "atîta oaste. 69). S. Statu-palma are atitudine amicala fata de oameni. Tartacot ajuta baiatului -sa vîre înapoi vitele ce iesisera din nuca fermecata. 3. Salcotea moare de frica lui Agheran.382 lea (ibid.283). din oameni rai. Numiti si strig. nuca se închise la loc . p. apo_i îi omoara. Cum plezni. priculici.. Staticot este ranit de glont la lacul de lapte unde se scalda (81 a. p. 2. sau chiar din parinti atei. Ei se nasc cu o piele rosie pe cap (tichie. muroni. Chiar într-o varianta a basmului AT 301 B. Titicot se înfurie si declara: .. calare pe-un iepure schiop" are o maciuca miraculoasa care omoara la comanda. I. Nu-l fereste". Varianta denota o întunecare a semnificatiei personajului. cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug. unde el a fugit cu copacul în barba. cum intrara toate vitele în nuca. Baiatul cu moriscafermecata face schimb pe rînd cu ei. De asemenea. striga. îl sfatuieste totusi pe Tei Leganat cum sa iasa de pe tarîmul de jos.fini) sau provin din cei zamisliti îIi sarbatorile mari sau în ajunul lor. p. 19). al saptelea sau al doisprezecilea devine s. p. în chip exceptional. vii sînt ~ameni sortiti de la nastere a fi s. nC:si. unde l-au lasat ortacii perfizi.

iar omul slabeste si moare. lup. Daca moasa rupe tichia. Ei mai au si coada. sufletul s. copilul nu se mai face s. cu precadere în cîine si pisica. de bucate. La sfîrsit. cal. Se relateaza ca o strigoaica ce tocmai nastea. dupa moarte. Au de asemeni puterea de a poci oamenii. luînd sporul vitelor si mana cîmpurilor. ciomege. calare pe melita. Ei umbla mai cu seama în ajunul Sîngeorzului (Mînecatoarea) si în noaptea Sf. indiciu pentru a fi recunoscuti. prefacîndu-se de obicei în animale. precum si ungînd cu usturoi ferestrele. Ele provocau seceta la cererea celor care le plateau (52. unde redevin oameni si se bat cu limbi de melita. umblînd astfel în timpul noptii pîna la cÎntatul cocosilor. de lapte. peretii. gîndac sau broasca. De asemenea. cînd redevin oameni.. a trimis pe barbatul ei la adunarea s. care rod inima omului sau a vitelor. pe cereale.383 nînca îndata. cocos. luîndu-le o mîna sau un picior si mai cu seama de a-i deochia. Se bat astfel pîna se umplu de sînge. care. Lupta tine pîna la miezul noptii sau cîntatul cocosilor si cine nu se întoarce pîna atunci. dar imediat se vindeca si se împaca. usile. de preferinta la raspîntii. Ei "manînca cu ochii inima" celui pe care-l deoache. de mai multe feluri: de uscat. p. ploua doua saptamîni. porc. piue. iar în coada le sta puterea. pe stupi. de ploi" de pesti. de oua. se dau de trei ori "de-a curu-n cap" si iau forma animala. 244-250). Caita îi poate face nevazuti. S. însa fara a se lovi sau rani. Cei de ploi leaga ploile provocînd seceta si numai ploua pîna cînd se scalda s. oamenii manînca usturoi ca sa nu se apropie de ei sau de melitele si rîsnitele lor (LIII. apoi vitele pe frunte. iar strigoaicele sînt pe vite. hornurile. pot fi alungati cu buciumul. nu se pot îneca. sau puterea barbatilor. Mai rapesc fete mari la morminte unde le manînca. Sînt s. matura sau poloboc si se întîlnesc în anumite locuri. raspîndind boli.859-860). Merg la distante mari. copite. fac rau oamenilor. crapa. sau i se vîra în pîntece unde îi suge sîngele. care era tocmai la capatul pamîntului. Cei ce iau mana de la vite si cereale. S. îmblacii etc. coarne. dîndu-se din nou de 3 ori peste cap. în timpul peregrinarii nocturne. In acest scop. de apa (se prefac în cîrcei si prind pe cei ce se vîra adînc). coase. se muta în inima. mai rar tn bou. el a gresit comanda de plecare pe melita si a venit pe jos un an de zile. paraseste corpul si ia formele amintite. berbec. Alta strigoaie trimite sotul în locul ei calare . p. de foc. gaina. învingatorul devine mai marele lor. iar cînd mor strigoaicele. Andrei (29-30 noiembrie).

Gheorghe pîna într-o tara de unde aduce "mere si papusoi de copt". mai pot proveni din oamenii cu coada la nastere. O baba îl sfatuieste sa nu ia nimic de la ele si astfel scapa (52. Un om prins de s. ucenicul se prefac'e ca doarme si pune el capastrul în capul femeii. Andrei. . Acolo. p. S. Un altul se vîra în stiubeiul cu care calatorea strigoaica. O vede ungîndu-se cu unsori si încalecînd pe boloboc cu o limba de melita în mîna. fiul popii apare cu urechea taiata. mai rar alte fiinte. s. Copiii nascuti astfel scapa daca li se taie coada cu o paraluta. omorît. S. la Sf.. din cei care sug dupa ce au fost întarcati. soarece. un om înnopteaza la o vaduva strigoaie. iar la plecare culege chiper. cîine. cu o sabie. schiopatez. precum si urechea calului. In noaptea Sf. cînd s-a întors. dar la înapoiere nu baga de seama plecarea ei si ramîne sa vina' pe jos. gaina. ramîne însa o fata adormita pe care o gasesc a doua zi sfîsiata (LUI. Un flacau se unge si el cu unsorile stapînei lui si o urmareste în noaptea SI. El foloseste o sabie în loc de limba de melita si taie mai multi s. taiati -vor muri. ars si îngropat cu mortul. dar în loc sa zica: "Palesc dar nu ranesc" etc. omatul ajungînd pîna la pod. peste care (sau pe sub care) trece un animal nefast: pisica.860-867). La o sezatoare tinuta într-o cîrciuma p~stie. dar mai des din mortii nepaziti. animalul e prins. chioIasc" si raneste pe s. vin si 'doi baieti care av~au picibarele ca fusele. prefacînd-o în iapa si potcovind-o. p. Sfatuit de o baba. îngheata cei din: casa. ologesc. din copiii care plîng în pîntecele mamei lor. Omul s-a vîrît si el în butoiul fara fund si a ajun~ în tara unde se facea "chiperul cel bun". 2. e recunoscuta dupa potcoavele de la mîini si picioare. lepadati. pîna la cîntatul cocosilor. prefacut în cal. Strigoaia îl previne dimineata ca s. 251-256). din copiii mamelor care au facut farmece sau au furat "un lucru si l-au ascuns la spate". De asemenea. umblînd cu el în drumurile ei. Baietii si fetele f~g cînd afÎa aceasta.384 pe feciorul popii. "Septe ani i-au trebuit pîn s-a înturnat înapoi acasa 1" Un flacau face ramasag ca înnopteaza la trei fete strigoaice. Andrei participa la lupta lor. A doua zi. Pentru a împiedica aceasta.. A doua zi. O strigoaica facea pasat cu lapte pe ger si cînd servitorul ia capacul de pe oala cu pasat. luîndu-si ca aparare usturoi si o turta de orz. din copiii morti nebotezati. Alta strigoaica prefacea ucenicul în cal. din copiii nelegitimi. el zice "Ranesc. el taie s. sau carora le creste dupa ce mor. morti provin din copiii care mor cu tichia rosie pe cap.

facînd rau oamenilor. oamenii se afuma cu ficatii lui. Daca moare cineva dintre rubedenii. mei si alte boabe în toat. sau le sug sîngele. pricolicii. mortul e "dres" în mai multe feluri: i se pun pietre. i se pune usturoi (si tamîie) în gura si în alte orificii. oua clocite.îi vîra o pana de lemn în inima. sau pot fi omorîti. rogojina. i se bate mortului un par cu vîrful înmuiat în usturoi drept în inima. se întorc în mormînt. Ei manînca inima oamenilor sau animalelor. pe la raspîntii. Se întorc în mormînt la cÎntatul cocosilor sau cînd toaca în cer. Uneori. crapa. oamenii rosii.. taiat bucati si îngropat din nou sau aruncat sa-I manînce fiarele. pisica. afurisiti etc. "Suflînd pe fereastra la casa lor. aducînd ciuma si holera si alte boli la vite. adesea cu sicriile în cap si umbla pe la case si raspîntii. Daca întîrzie. S.ai poate fi recunoscut printr-un armasar negru sau. sau îi baga în gura usturoi. maces. sau numai inima lui.. poduri si locuri pustii. Momesc ma~ ales fetele mari la mormintele lor.-sau de cal.se pun în sicriu împreuna cu vin.). topoare. provenit din mortul peste care a trecut un animal. de obicei în chipul avut în viata. Viziteaza de predilectie sezato- . batîndu-se la întîlnirile lor cu limbi de melita. De asemene'!" îi pun pe piept o cruce de maces sau . sau i se pune usturoi în gura si -în anus. pe unii chiar sugrumîndu-i. 9 pietricele. cei spînzurati. MormîntullTl. tamîie. ou. porc. fermecatorii. cocos etc. nisip si rug. Se recunosc prin aceea ca au picioarele ca fusele. Se pot preface însa în cîine. cuie. tot trage sufletulla cîte unul din neam. Alteori. unde le manînca.ovilaare o surpa tura. Noaptea. Ca sa împiedice prefacerea în s. Se îngroapa cu el fiintele care au trecut peste (pe sub) el. Puterea lor sta în inima. musca. Ei revin noaptea sub diferite forme. iar dupa ce-l îngroapa. capra. au fata rosie din cauza sîngelui supt. Cînd cînta cocosii. dar mai adesea mortul e dezgropat si i se fierbe inima în vin sau e strapunsa cu o undrea. Ei ies din mormînt pe la miezul noptii. fratii nascuti în aceeasi luna. se înfig mai multe fuse în mormîntul lui si se presara 1Tleide acasa pîna la mormînt. un gînsac. ei umbla ca si s. oamenii rai (hoti.385 se fac s. Ies din mormînt printr-o gaura si lTl.e orificiile. cui de fier. vîndutii diavolului. îsi omoara toate rudeniile. tot din neamuri". Se mai fac 9 papusi de busuioc ce. coase etc. iar în cosciug facaletul. sau e spintecat cu un cutit. mortul e ars. vii. care refuza sa treaca peste el. pîna îi ispraveste pe toti si apoi se muta la alta casa..

homul. iar din inima spintecata curge sînge curat. apoi sa-i lege de haina ata de pe un ghem si sa-I urmareasca. crapaturile. fiert în vin. Mosneagul dupa moarte se prefacea în ogar si venea la copii sa le suga sîngele. un'de îl vede mîncînd dintr-o mîna de om si bînd sînge. Un om îl urmareste. apoi îl dezgroapa. dar cicatricea l-a tradat. Alta fata scapa de un s. p. Un batrîn s. S. sculat în capul oaselor". vine la sezatoare si fata lînga care sta îl urmareste pîna la o biserica parasita.386 riIe. 10vindu-l dupa ureche.. gura sobei. de unde iesea noaptea si omora vitele. vii. omorîndu-i noul barbat. s-a încontrat cu ei". iar cei urmariti de ei si prin întoarcerea lucrurilor din casa cu susul în jos. Oamenii se apara. iar de alt s. murea. Fata e urmarita de s. Copilul a murit nebotezat si fata l-a îngropat în argea. 147-148). Un s. din Vagiulesti-Mehedinti e detectat printr-un armasar alb care nu vrea sa-i sara peste mormînt. Un tînar însuratel pleaca la socri cu sotia în car si pe drum se preface "într-un mînz rosu cu capul de om" care se repede s-o manînce. O fata din Boureni-Dolj a avut un copil care plîngea în pîntecele ei si a încetat dupa ce i-a promis toate vitele familiei Ionica. adunîndu-l si într-o cana. dîndu-i sa tina valul de pînza care se tot desfasoara. Fratele ei o învata sa-I sileasca sa se spele pe picioare. dar o salveaza tatal ei care îl înteapa. ferestrele. si cînd au vrut sa-I scoata. Baba strigoaica revenea ca musca si pe obrazul caruia se aseza. unde o omoara (31 a. dar pot intra numai acolo unde seara nu s-au spus rugaciuni si sug sîngele. gasind "copilul viu. Sotul mort devenit s. Se relateaza despre un s. ce a fost dezgropat si prefacut în firimituri date fiarelor. Nevasta se apara cu o secure. Doi mosnegi mor pe rînd. Trei s. Fata vede ca flacaul avea picioarele ca de gîsca si reci ca gheata. A fost taiat. vine la o fata. ca mîncase aproape' un neam î~treg. apoi îngropat din nou. apoi vitele cu usturoi. p. de~gropati au trupul întreg. S.7-20). nevatamat. Un s. el se ascunde si redevine om. tinînd usa zavorîta pîna la cîntatul cocosil~r (LlII. în padure. omorîndu-i pe toti. ungînd usile. o rapeste calare pîna la mormînt. Un altul se prefacuse lup si umblase în haita 13 ani pîna ce a fost încoltit de cîinii unor ciobani. cînd a cerut ajutor (LXV. Un s. O lehuza . momind fetele la mormîntul lor. 257-::-269). ca si de s. colinda casele. p. para focului. revenea la sotia lui în Valenii de Munte pe care o musca. si' voin'ic. e gasit la dezgropare "sezînd turceste si rosu-rosu.

revine dupa casatoria ei cu împaratul si pot scapa de el numai înfigînd o frigare ascutita în mormînt. în dorinta ei puternica. în basme. s. se ascunde în doua nopti dupa icoane. mai apropiata de balada. 25-26). p. Un copil sarac se ascunde în groapa unui s. 591-601). în timp ce ea fuge în casuta din ograda bisericii unde era un mort pe masa. care cauzeaza o puternica explozie (31 a. cînta cocosii si cei doi s.10-15). vine ca un mosneag. . daca e lasata afara din casa pîna la 18 ani. p. Un soldat. O fata iubea un flacau care a murit între timp. Fata moare înainte de ziua logodnei si e scoasa din casa p~in perete. cheama în ajutor mortul. Din mormîntul ei creste o floare care e luata de un împarat si pusa în palarie. copilul îl momeste sa faca o gaura în grinda. scoate sapte zmei din ficatii ei. în tipul AT 307. Constantin iese din mormîntul care Se preface armasar.387 scapa de s. p. s. tintuindu-l pe loc. fata e sortita de ursitoare s-o ia un s. ce-i rapea ostasii. prin întoarcerea lucrurilor din casa (ibid. Ea zavoreste usa si întoarce lucrurile. o coase la loc si o învie. prefacut în moasa. Fata nu vrea sa intre în groapa si îi da capatul unui val de pînza. Cînd s. dar tocmai cînd acesta ajunge la usa. p. p. plecat si la întoarcere îl sileste sa-i dea un cazan de bani. Calcînd interdictia. iar pînza carare alba si luminoasa pîna la sora lui. în alta varianta. în basmul AT 407. Imparatul promite împaratia celui care va putea-o pazi. recunoscut dupa picioarele subtiri si paroase. flacaul a aparut pe un cal alb si o duce la cimitir. p. Noaptea.168-171). floarea redevine fata si e prinsa de el spre a secasatori (5. scapînd-o de a mai fi strigoaie (8. S. mireas~ moarta se scoala noaptea din sicriu si manînca santinelele.. Cînd ea afla ca fratele era mort. apoi îi strapunge inima cu sulita. IV. care o cere de sotie. moare si ea. la o sezatoare vine un flacau s.. apoi îi prinde mîna si o leaga. a treia noapte în sicriu. e blestemat de ea sa n-aiba odihna pîna ce nu i-o va aduce. Mosneagul o despica. cad morti (82. în alte variante. iar mama înnebuneste (60. învatat de un mosneag. p. Ea redevine fata si se casatoresc. 60-68). Constantin care a insistat pe lînga mama sa-si marite fata în departari. I. 59-61). Apoi se tocmeste cu un împarat sa-i apere tara de s. împaratul îi da fata (ibid. aduc aceleasi rele oamenilor din jurul lor. Mai cunoscuta eterna Lenore ce apare si în proza (AT 365). 19).

p. Fiecare casa are un astfel de s. p. se adunau la o tufa si torceau un fir de aur dintr-un bulgare de aur. S. poate întineri sau îmbatrîni dupa dorinta.288). dar l-a alungat luna si fiindca a vrut sa o muste. Negustorii fac venin cu ajutorul s. sa-i muste.. Prind oameni pe care-i dau s.'846'-847). S. p. din care curge mereu venin (ibid. (52. S. si devine atît de familiar. dat fiindca a înselat pe Eva. A avut la început aripi si picioare. încît manîrica laptele din blid cu copiii casei (LIII. înghetat e luat de om si încalzit la sîn. Tapul îl omoara cu coarnele (41. dar cine îi pîndeste cînd îl urzesc. p.sortit "sa se tîrîie ca funia". poate conferi omului darul de a întelege limba animalelor. Tovarasii nazdravani Sarpe. buni care pazesc casa. se fac din melci si acestia îsi poarta casa în vîrful cozii (LIII.. pot face aur. 833). El a fost facut de drac. s-au sfatuit sa plece în alte tinuturi si s-au urcat toti într-o corabie care i-a dus în tarile 'de-peste' mare (ibid. II. Unii s. tapul îl convinge sa se dea jos de pe el ca sa se masoare în lungime..840).. 834-835).388- Strîmba-lemne) v. este scos de sub o piatra de un om. e trecut apa de ~n tap (sau cîine).127 __128). omorîndu-l (52. A vrut sa-si faca cuibul în brad. dar dupa ce se vede sal- . Fiind prea multi s. cînd gusta a treia bucatica din el si zice niste cuvinte. Aceasta se obtine dînd foc copacului în care se afla un s. nu musca. alb fiert de 7 ori în sapte ape sau numai fript. Unii s. se poate transforma în orice. îl manînca (81 a. p. dar dupa blestem i-au Cazut. Exista si s. le-a închis într-un sac si le-a dat omului sa le arunce în mare. fiind. Un taran se duce sa-I ia. într-un basm despre animale. p.dar a fost învatat de diavol de cînd sotia lui Noe l-a ascuns pe acesta (52.488). Dupa legende. Dupa ce au ajuns la tarm.. p. pe care apoi vrea sa-I manînce (AT 133 *). 841). p. îl musca pe -binefacator. moare imediat (LXXIX. el a fost la început om. Dupa ce se dezgheata. S. Cine fierbe s. p. Diavolul l-a facut din degetul lui sa~i fie "un ajutor" (52. ea l-a blestemat sa fie omorît de om.' Cine se ~nge cu untura de s. La început. Dumnezeu a strîns toate vietuitoarele vatamatoare. apoi îi spînzura pe cei muscati cu gura în jos.90). Aceasta se poate obtine gustînd din s. p. s. Omul a fost curios sa 'vada ce este în sac si ele au iesit. de aceea pielea lui e piele de drac. Dumnezeu l~a blestemat sa fie s. 288). p. dar s. împînzind pamîntul.849-851). s.

hranit pîna . învatîndu-l sa-i ceara ca rasplata "margeilua de sub limba" care îi poate îndeplini orice dorinta. dar fata "se da peste cap de vr-o trei . Eroul sau eJ. 'înfasu.czaruia-i petise fata.oina din unele basme apar temporar sub forma de s. o camasa si Q punga (52. p.lveaza cu o prajina. Ea îi arunca pielea în foc si e blestemata sa nu poata naste pîna nu-i va atinge el mijlocul cu mîna.ce se aprinsese. sa arate de unde a fost scos de om (41. II. redevine femeie. Batrînii fara copii adopta întîia fiinta întîlnita. 51-57). p. s. întrucît mai avea putin timp ca sa se împlineasca blestemul de a sta ziua în piele de s.819-821).lse face pod ca sa-I poata trece .p. în opozitie cu ceea ce Se arata în basmele despre animale. E sc. El o sq. cules din drum la rugamintea lui. El o duce asa pe cal un an pîna ajung la curtile_ eiîntr .a crescut mare. S. apoi trimite parintii sa peteasca fata împaratului. Mai tîrziu. Dupa ce o mai slujeste un -an. Este identificat de socrul sau abia dupa a treia lupt. îl previne pe salvatorullui _deprimejdia' ruperii florilor ·din cîmpul cu florile si de cîrciUluacu ~ele trei fete c. S. rascumparat de pahon de la copiii care îl chinuiau. Baia. cu capul si cu coada legate pe sa. Pentru caI-a scos de la copii si l-a.nazdravan cu care învinge oastea dusmana. II.olo. S. 137.a dupa basmaua cu care i-a legat rana (Al' 314). 826-827).p. întîlneste o fata frumoasa în vîrful unui stog .ratade doua ori în j\lrul ei..orîserafratii. Baiatul plecat în lume.!pat de o vulpe care cere s.s.389 vat. îndt poate fi dus. începe sa creasca. cel mai adesea flacaul este prefacut în s. Ea e atîLde mare. îl duce pe baiat la parintii lui.tul înfiat de un boier e sortit sa ia sotie o serpoaica împreuna cu o avere imensa. 'unde.ori si cînd ajunge lînga dînsul se face sarpe si se încolaceste dupa gît c:ugura la gura lui". îl duce în tara s. Cu ajutorul lui executa podul cerut deîmparatul . vrea sa-I manînce (Al' 155). Cu ajutorul eipeteste fata împa- . împlinindu-se blestemul parintilor de a fi purtata de un voinic un an de zile. femeia. primeste de lao fata trei obiecte cu puteri miraculoase: o sabie."""""140).calare(S1 a. îi fura inelul (52. Barbatul ~i arunca pieleaîn foc si va fi invidiat pentru frtUl1useteaei (5.ziu. s.e-iom. cu ajutorul inelului îsi î face un cal. în variantele tipului Ar 425. iar laun rî1. 25-27). p. invatîndu-l sa ceara de la acestia inelul din deget. se dovedeste a fi recunoscator baiatului (sau omului) care îl salveaza de la moarte. 636). în timpul noptii ea devine femeie. o A<:.. padure. Mai tîr. p. tatal lui e împarat.! numai de un cal cu sapteinimi.. (XV.

p. mama lui arunca pielea de s. tinînd-o cu gura deschisa deasupra unei caldari cu lapte fiert (86. Scapa de s. Ea vede un s. Omul care ajuta s. Sarcini de pierzanie. Ipostaza de s. Afla astfel pe rînd ca îi va muri berbecele. Acesta creste mereu în pîntecele fetei.ecapatîndu~si mîinile si picioarele si înviindu-si copiii ucisi (LXXXIII. p. Sotia curioasa îl sileste sa se decida sa-i spuna. 193-198). II. va muri imediat. S. Boierul locului vrea sa i-o ia. salvat din foc "s-a radicat si i-a suflat în gura de trei ori si-i zice: . Mama vi- . constituie o forma de razbunare izvorîta din credinta ca s. Darul de a întelege limba animalelor se poate transmite prin simpla suflare. Fiul unui împarat care necinsteste fata unui padurar e pus de aceasta sa jure ca daca se va cununa cu alta. care însa îi fura margeaua si o da amantului ei (AT 560). V. . buhaiul. S. înviindu-si cei doi pui cu o iarba pe c~re o culege apoi si ea.4-14). rasplateste pe ciobanul care l-a ajutat cu fata lui pe care ziua o tine în forma de s. este daruit la cererea lui cu "o pietricica s-o puie sub limba si astfel putea sti ce vorbesc animalele". Spune însa sotiei cum i-a aflat si moare îndata (52. p.41-63). mai ajuta prin stiinta lor de a detecta iarba de înviere. La sfatul unei batrîne. afla niste bani într-o scorbura de la doua pasari ce se certau. cerîndu-i sa faca lucruri extraordinare (v. Daca va divulga cuiva ca întelege limba animalelor.427-439). înghitirea unui s. 702. apoi ca va muri si el si la pomana lui se vor satura cîinii (4 a. numai dupa ce marturiseste ca a calcat juramîntul si se casatoreste cu fata padurarului (52. Iarba fiarelor). Surorile invidioase dau celei mai mici o cana de apa cu un pui de s. 836-838). . 'poate intra pe gura în corpul omului adormit.Du-te! Ela ramas nazdravan" . în jurul capului. dar craiul s. le îndeplineste (60. în foc. e urmarita de acesta pîna ce izbuteste sa-i taie mîinile si picioarele. Pahon o recapata cu ajutorul cîinelui si a pisicii (60. v. p. Ciobanul care salveaza s. cununa de pe capul lui sa se prefaca în s. Alungata de tatal sau. armasarul. AT 465).848-849). p. sa înghita broasca. II. p. care sa-I suga. niste ciobani o ajuta sa vomite sarpele. S. ci poate fi o forma perpetua de expiere.390 ratului. Fata fugita de tatal incestuos. Rîde auzind cum vo'rbesc florile. din copacul ce ardea e rasplatit cu învatarea limbii animalelor (AT 670).Dumbraveni-Suceava). 255. p. dar cocosul îl sfatuieste la timp c~m sa procedeze (5. urias ce nu putea înghiti cerbul din pricina coarnelor. nu are numai un caracter vremelnic ce dureaza pîna la împlinirea blestemului.

De atunci sînt oamenii plesuvi (52. s. unde sînt mai multe bunatati si îl convinge sa faca schimb (AT 112).20).144). p. (ibid. Uneori. Soarece. S. 138-140). este de obisei subordonat celorlalte animal~ sau chiar pacalit de . în buzunar si el trebuie sa ghiceasca. alb iese de la o mina din Rosia Montana si "se ridica în doua Iabute" în fata unui miner. S. S. îsi face culcusul în gunoiul de dupa usa. înca merem si noi cu-a noaste bote. p. de sat momeste s. p. sau balele lui s-au prefacut în s. Dupa o legenda a fost creat de diavol ca sa gaureasca arca lui Noe. Dupa alte variante. În basmele despre animale. Întrucît ghicitorul se numea S. Doi s. ca sa roada corabia lui Noe (LXI. In grupul animalelor plecate în calatorie (AT 210).::(î-ti-tine-l'. p. "partea mea pentru ca am împartit" (ibid. apoi s-a întors înapoi în gura omului. uneori stiinta acestuia e verificata cu un s. Noe si-a smuls un zmoc de par din cap ca sa astupe gaura. au vrut sa-I omoare. ti-ti-ti" pe care îl interpreteaza ca însemnînd . de unde intrusul este amenintat de strigatul lui pitigaiat: "Ti-ti-ti. dîndu-le fiecaruia cîte o jumatate de coaja. Vazînd pericolul. la caruta pentru a pleca în lume. s. p. 135). Dar "împaratul" (pisica) îl manînca de îndata (ibid.150). p. 141-142). iesind din gura altui om ce dormea si s-a dus pîna la un copac. s-apoi i-om da 1" (ibid. 945). ei îi sperie pe acestia strigînd din pod: "Stat-stat..29-31). Cauta amîndoi la copacul acela si gasesc o comoara (52.391 trega vîra un s. scapa totusi din l [ . în cana cu apa a fetei. Dupa ce omul s-a trezit. p. a povestit ca a visat cum se ducea la un copac unde era o comoara. de cîmp sa vina la locuinta lui. care e alungata de tatal ei. crezînd-o însarcinata. 4650). însusi diavolul s-a prefacut în s..Un om a vazut un s. 145). Cei care îl supun la proba au ascuns un s. p. nerecunoscatori ca au fost îmbogatiti de Dumnezeu (AT 563). I-a blestemat sa devina s. din autocompatimirea lui deduc ca a ghicit (S. In unele variante ale snoavei despre ghicitorul improvizat care ghiceste numai din întîmplare (AT 1641).. ~a!'" (5. uneori mîtul prinde patru s. iese singur cînd fata e adormita (81. Ajunsi la moara pustie a dracilor.acestea. t. s. anuntînd prin aceasta o vîna bogata în aur (43. p. În celalalt tip înrudit (AT 130). O vulpe îi împaca. (52.. Sufletul omului se preface uneori în s.133). p. p. provin dintr-un barbat si o femeie care..946). gasesc o nuca de la care se cearta. în timp ce ea manînca miezul. Un s.

Savuica s-a înfuriat si s-a aruncat în pasat. în chip comic de mai multi în sir (AT 2022): mosul. fara sa izbuteasca (LIII.p. 609). iar a treia noapte a cailor de' aur (5. 255-257). în care traiesc trei viermi pe care eroul îi ia cu sine (LXXXIII. puterea zmeului se afla într-un s. iar ei sa se ascunda de îndatace vine stapînul ca sa n-o creada pe ea lenesa (4 a.îl ajuta pe flacau sa-si recapete inelul miraculos pe care sotia lui necredincioasa l-a dat arapului ibovnic.s. o galetusa de aur în care o pisica urmarea la nesfîrsit un s. roade laditaîn care e ascunsa pietricica miraculoasa. botezîndu-l Savuica. 638). s. II. în alte variante ale tipului. III. înecat este bocit apoi în alta varianta. . 639). p. 31). (42. Fiindca Nic-'aCîmpului a descarcat douasprezece care de porumb în tara soriceasca. Trei familii de s.392 gura pisicii: obiedîndu-i ca manînca nespala ta. p.. p. 23-24). s. Fiind rascumparat de la niste copii. Fiindca au cazut cîtiva stropi pe el.si ascuta dintii sa o manînce. 510). pAll)..38). în timp ce s. p. 532). fata la fîntîna. îl ajuta pe Cenusotca sa nu adoarma la paza holdei de grîu (AT 530) si chiar îi da capestrele cailor de arama. Fata eliberata de la un monstru da salvatorului. e fugarit de o pisica pentru ca acesta sa roadapusca~ Deseori. Fata plecata la Mama Padurii e prevenita de un s. sa fuga. Un s. deoarece lVIama Padurii s""aurcat în pod sa:. deoarece Mama Padurii s-a dus în pod sa-si ascuta dintii (60. cotofana. drept recunostinta. p. o ia si o da cîinelui sa o duca la stapînurIorînterrmitat (74. apoi a cailor de argint. s. împarateasa (care. S. îl vor ajuta sa scoata tot grîul din snopi într-o noapte si sa-I vîre în saci (XV. sa scoata inelul din nasul ibovnicului (ibid. se solidarizeaza împotriva pisicii din casa si o înving. 913). p. fuge în padure (76. în povestea cumulativa (Ar 2030).. 261. înecîndu-se (LXXXIII.Satu Mare). s.-îl povatuieste pe voinic sa ia mînzul în care baba a vîrît toate inimile celorlalti (5. Plecînd ei la biserica. facînd un armistitiu ca sa nu-i mai atace. baba. Uneori. II. ajuta protagonistii basmelor fantastice. pisica sileste pe împaratul s. sau îl sileste sa-I arunce prin stranutare (3. sa fuga. 912).(AT 560) (LXXXIII. p. p..îsifrînge piciorul si moare) si împaraJul care se calugareste (ibid. p. Fata fuge si Mama Padurii cauta sa prinda's. Piparus Petru (Ar 552 +315 A) este prevenit de Un s.234-239). lasa pe Savuica sa gateasca pasatul. pisica alearga sa se spele. Dumbravita . p. Constrîns de pisica. p. s.313-314). p. Doi batrîni fara copii Înfiaza un s.

i se atribuie unele ispravi miraculoase. o cireada de o mie de vaci si alta c~ viteii lor. înainte de moarte. 50. "ca se taiau si se omorau cachiorii". La 15 ani. tabarît cu oastea asupra lor. dar "de 7 palme-n frunte". iar în urma lor ostasii lui S. p. animalele au început a zbiera. 82. 133.. iar cheia a aruncat-o. La Vultureni. Unele le-a cîstigat prin siretlicuri strategice. zareste un n~r de furnici' si da ordin ostasilor sa tina fiecare cîte un snop aprins în sulita. S.. A înviat pestele mîncat cetind mereu din carti asupra oaselor lui. 1. întunecînd :lumina. tatarii se întarisera în niste rîpi. în lupta de la Varnita împotriva tatarilor. Lui S. 201). p. Furnicile care au cazut peste tabara lui. a fost învatat-de sihastru sa aseze pe cîte un deal o turma -de o mie de oi si una de mieii acestora. Balaur. dar cele cazute peste tatari "i-au muscat asa de tare. iar în batalii "totdeauna d~-a dreapta lui era un arhanghel cu o sabie de foc si piereau vrajmasii cîte de zece pasi înaintea. a fost ajutat . Harta a încuiat-o într-o lada pe care a îngropat-o în Suceava. Aproape de Siret a sagetat duhul cel rau în forma de naluca "care a samanat numai sfada si nevoie în omenime". împrejurul turcilor' aflati 'în vale. a ocolit oastea lor de trei ori cu un fuior aprins. în alta lupta cu tatarii. Stefan cel Mare. mieii si viteii alergînd spre mamele lor. In batalia cu ungurii de la Baia. Era mic de stat. ' 2. S. pe valea Berheciului. a însemnat pe o harta soarta tuturor popoarelor diri Europa "adica daca va fi slobod ori nu si anume carui popor are sa fie supus".393 Solomonar v. Turcii fug înspaimîntati. încît tatarii s-au omorît între ei. Din fuior s-a iscat un fum greu care s-a lasat peste tatari. 187. 188). a adunat o ciurda mare de vite cu clopote si le-a fugarit spre tabara lor. Toate popoarele stiu de existentaei si se tem sa o dezgroape (ibid. iar dupa ce ei s-au pus pe petrecere în Baia. au ars toate. apoi se lupta cu 30 de oameni "deodata. "s-a suit într-un arin" si ungurii au trecut pe sub el. S. A purt~t multe razboaie. s-a coborît si -il. S. Tatarii s-au speriat si au fugit (ibid. 92. încît i-au prapadit cu totul". La semnalul de începere a luptei. daruit de sihastru. La Razboieni. a ucis un urs "fara sa aiba ceva în mîna". 3. fara sa se teama c-a fi batut". S. 122. Era totdeauna însotit de un înger care îl calauzea. De mic s-a aratat cu însusiri nazdravane.lui Voda" din cauza acesteia (90: p. în alte lupte. 22. 13-15).

La împlinirea termenului.151. în chip similar. Procopie. Bistrita-Neamt. Dupa alte legende. cu conditia sa taie din datornic exact o oca de carne. a construit pristolul manastirii Putna. S. p. AT 922). a lasat un inel în cofita cu apa a unei fete cînd i-a dat sa bea. Socola-Iasi. 5. p. S.394 de Sf. Dupa ce sotia deschide portile ca sa intre carele cu butile de vin. a tras cu arcul si unde a cazut sageata. "nici mai mult. S. S. (ibid. Probata-Suceava. 36. Valea MareBacau. a cerut întîi inelul. Camatarul renunta (AT 890)." p. Ca sa poata intra în cetatea sotiei sale. sau acolo unde a zari t trei lumînari arzînd. 6.. Date toponimice legate de S. . I se atribuie bisericile si manastirile din 10calitatile Rarmasesti-Suceava. alegerea locul~i s-a facut dupa anumite' indicii.. 2) se fac bucate daca cele trei galioane pe mare sînt pline pe"jumatate (daca va fi vreme potrivita vara). Tibanesti-Vaslui. se duc la judecata la S. Dealu Nou-Ba~au. La unele. apoi fata de sotie (90. Mascatesti-Neamt. Cetatea Neamtului-Neamt. 52. 210. 2) în cît timp ar putea strabate lumea <te la un capat la celalalt si 3) care-i gîndul în care e gresit? In locul popei. O sumedenie de sate au fost întemeiate de S. 'DimacheniBotosani. S. 311-315) . episcop la Radauti(ibid. Catelina de la Cotnari. 4. închide ostasi în 48 de buti. Volovat-Suceava etc. 138). da unui popa sa-i dezlege trei întrebari: 1) cît pretuiesc eu?. Un camatar împrumuta bani unui taran pentru o oca de carne din trupul lui. Pîngarati-Neamt. Onofrei si Gheorghe (ibid. Stroiesti-Su~eava. Patrauti-Suceava.. locul manastirii Putna a fost ales de S. 67-69. 3) sa tunda 12 berbeci (sa ia bani de la cei 12 boieri) (66. care admite clauza camatarului. 135. 74. Alta data întreaba pe cei 12 boieri din suita sa-i explice raspunsurile unui mosneag: 1) s-a sculat tîrziu (i-au murit copiii). Dimitrie. Razboieni-Neamt. Bisericani-Neamt. Hîrlau-Iasi. 84. Cînd fata a ajuns mare. nici mai putin". la un paltin urias în care ardeau "o multime de lumini" si se auzeau cîntari de îngeri. raspunde porcarul satului care e înaltat de S. Dobrovat-Vaslui. Dorohoi-Botosani. 220). sau de ostasii sai pe care i-a rasplatit cu mosii. Cîteva fapte de larga circulatie folclorica sînt puse pe seama lui S..' Doamna-Botosani. unde a cazut sageata arcului sau a fost cladita episcopia Rusilor si manastirea Tazlaului.. p. 93. a construit multe biserici si manastiri. 68. S. Trecînd pe la Valea Mare-Bacau. TazIau-Neamt. Zamca-Suceava. ostasii ies si ocupa cetatea. p. 144).

Toti dusmanii care au intrat în tara si-au încercat puterile. Vaslui. Mosna-Vaslui'. Dimacheni-Botosani. Soi~aresti-Suceava. Soveja-Vrancea. Contasti-Razasi-Iasi. Paiseni-Suceava. Deleni~Vaslui. dar cine-l poate prinde 1" Se crede ca va veni . Ciuru-Botosani.395 se gasesc într-o multime de localitati: Topile-Iasi. Borzesti-Bacau.'Vultureni-Galati. p. Badiuti-Botosani. Gîrceni-Vaslui. S. Branistea-Galati. Romanesti-Iasi. Bahnari-Vaslui. Sîngeri-Iasi. Sipeni:"Galati. TazIau-Neamt.iSuceava. Letcani-Suceava. Soldanesti-Suceava. s-a înaltat la cer "cu trup cu tot". "paste de una prin paduri. Bîrsesti. Tîrgu Frumos-Iasi. Bozieni-Neamt. Dumbrava Rosie-Neamt. în 1877. ScheiaVaslui. Nereju si Budesti din Vrancea. Cudalbi-Galati. Naruja. Spinesti.rnt (ibid. si-a împlîntat sabia într-un perete si a lasat urmasilor sa se supuna numai aceluia care va putea scoate sabia împlîntata de el "pe patul mortii". 'Dolhesh. Pustiana-Bacau. S. Cor1ateni-Botosani. Grozavesti-Galati. Bîrzesti-Vaslui. Stroiesti-Suceava. Vîrfu Cîmpului-Botosani. Perchiu-Galati. 7. Cînd a murit.. Onesti-Bacau. TepuGalati. Caputesti-Vaslui.ufletul lui Stefan stapîneste toate sufletele cîte-s acolo si în iad.Vaslui. Husi. Darmanesti-Bacau. Negrilesti-Vaslui. Darmanesti-Nea. Sacaresti-Iasi. Golesti-Vaslui. Os~sh-Vaslui. B~ustu. Chitan-Vaslui. dar nici unul n-a izbutit. Mircesti-Vaslui. Razboieni-Neamt. Tutcani-N eamt. Cîhoaia-I~si. satele Negrilesti. Paulesti. Adjud-Vrancea. Comîndaresti-Botosani. Graniesti-Botosani. si mai are puterea de a descoperi si a omorî pe hotii care fac moarte de om". înainte de a muri. Vinetesti-Vaslui. Pungesti-Vaslui. a ars o lumînare pe mormînt 3 zile si nimeni n-a putut-o stinge. Rîpile-Bacau. Cîrjoaia-Iasi. Grumazesti-Neamt. BibirestiBacau.Vaslui. Bogdana-Bacau. "duhul lui a cîrmuit si a povatuit ostirea noastra" împotriva turcilor. Calul lui e liber. Sufletul lui coboara uneori pe pamînt. Portarii de jos-Vaslui. Craciunesti-Vaslui. Oroftiana de Sus-Botosani. GrumazoaiaVaslui. Ungureni-Vaslui. ArdeoaniBacau. Sacuieni-Bacau. GalataIasi. Vericoi-Suceava. Tulnici. Stefanesti-Botosani. Brosteni-Suceava. Sipotele-Iasi. 51-324). Cismeaua-Botosani. Deleni-Iasi. Manastioara-Suceava. Cotnari-Iasi. "în rai. Podu înaltVaslui. Hodora-Iasi. Ta~adarestiGalati. Avramesti-Vaslui. Mitocu Dragomirnei-Sucea~a. Badeuti-Suceava. Codru Cozminului. Suleta-Vaslui. Botosani. Voitinel-Suceava. Pîhna Veche-Vaslui. HodoraIasi. La moartea sa. s. De aceea "n-a fost Moldova în veacuri cotropita". Dobrovat-Vaslui. Valea Satului-Vaslui.

dar atunci trebuie sa fie mare nacaz pe neam. are sa scoata vîrful sabiei de 3 degete afara din mormînt si are sa se încaiere la razboi t()ti împaratii de pe fata pamîntului... Locul razboiului are sa fie pe valea cea mare de pe apa Moldovei la Sese bai si atîta varsare de sînge ce-ar sa fie acolo. . "dar cînd l-a razbi mila de traiul nostru între straini.396 iar pe pamînt "calare pe calul lui si cu sabia în mîna dreapta .. încît caii are sa înoate pîna-n coarne în sînge omenesc" (ibid.ul nostru".202. El nu vrea sa fie razboi. p. 16-19). ca atunci 'are sa fie razboiul cel mare.

Respingînd asertiunile nefondate ale teoriilor anterioare (mitologica. p. Dar Bedier deduce aceasta "forma. Transpunînd metoda filologica de cercetare a filiatiei mam~scriselor asupra variantelor folclorice. Bedier în studiul monografie Les fabliaux (1893).b. Bedier îsi deduce teoria nu atît din examenul materialului. prin generalizare extrema (actantii denumiti prin specia sau categoria larga careia îi apartin. "într-un cuvînt. acestea din urma alcatuind partea schimbatoare si trecatoare. el afirma ca "este imposibil ca doi povestitori independenti sa plasmuiasca acelasi' detaliu accesoriu în acelasi loc. careia nu i se mai pot adauga decît elemente secundare. G. cît din felul-metodologic de a-l analiza. se poate reduce anumita versiune a unei povesti la o forma ireductibila: acest substrat ultim va trebui sa treaca în chip necesar· în toate versiunile existente. pentru . p. antropologica). recente si fortuite" (ibid.. 200). El adauga ca o poveste nu s-a putut transmite sub aceasta forma abstracta.. Necesitatea ierarhizarii elementelor componente fusese subliniata si de profes9rul sau.T Teoria agnostica a fost elaborata de J. Aceasta forma ireductibila e partea permanenta a naratiunii.d etc. ci prin adaugarea unor elemente de circumstanta care sa-i dea înfatisarea concreta într-o comunitate data. El porneste de la ceea ce el numeste "forma ireductibila" a unei naratiuni. ale naratiunii. situatiile indicate de asemenea prin categoriile respective). si detaliile care nu sînt decît accesorii. schematica. Paris: "E neaparata nevoie sa se faca distinctie într-o poveste între elementele care o alcatuiesc în chip real. e în afara de puterea spiritului omenesc de a-i su_ prima o iota. accidentale. S-ar repovesti natatiunea vreme de o mie de ani si aceasta forma esentiala s-ar mentine imuabila" (XIV. indianista. care corespunde în buna masura notiunii de tip folcloric. notata de el prin 6). sau chiar imaginabile. adica varianta vie are forma 6) + a. fantezia creatoare fiind un a'ct spiritual tot atît de individual ca si eroarea".187).T. ireductibila" dintr-o singura varianta.c.

rezulta ca problema originii devine insolubila..1 t .398 ca în nota sa-si atenueze asertiunea. el va admite în analiza variantelor ca prezenta unui element secundar comun indica neaparat o filiatie. întrucît Bedier cercetase num~i snoavele versificate din manuscrisele medievale.. A presupune ca exista o "forma ireductibila" este o generalizare valabila doar la unele naratiuni simple si scurte care au avut o circulatie mai restrînsa.. ele au putut fi create într-un loc oarecare si sa fie transpuse oriunde" (ibid.. de-abia conspectarea sumara din perspectiva totalitatii lor îi arata indicele valoric. Atitudinea agnostica a lui Bedier a avut urmari negative în cercetarea povestilor popuIare. fara iluminarile care puteau veni din familiarizarea cu repertoriul folcloric viu si cu legile lui specifice. dar ~ercetatorul nu poate sti niciodata înainte care ar fi acestea. Deci. deoarece "forma ireductibila" poate fi dedusa dintr-o varianta. 188). p. S-a vazut ca ea provenea dintr-o cunoastere unilaterala a folclorului. fiindca tipul folcloric nu poate fi decît suma folclorica a variantelor. Deci. în anumite 'cazuri poate' fi închipuit de d~i povestitori independenti" (ibid. 2Î4). întHnite pretutindeni si în toate timpurile. p. iar în continuare. Or aceste povesti traiesc sau apar ca viabile pretutindeni si în toate timpurile. p. în practica.255). nici timpul cînd au fost create povestile. Silogismul e simplu: "Ceea ce traieste sau apare ca viabil pretutindeni si în toate timpurile.254. îndeosebi în Franta si la noi. Variabilitatea este o lege esentiala a creatiei folclonce si diversitatea care rezulta trebuie sa se oglindeasca si în schema abstrasa. adica nucleul elementelor comune considerate în forma lor generica. poate fi creat într-un loc oarecare si vehiculat indiferent unde. Dar. mai mult. El admite ca metoda comparativa ar fi eficace numai pentru studiul legendelor istorice si pentru ceea ce s-ar putea denumi "povesti etnice". Naratiunile lungi se înfatiseaza adesea cu atîtea 7' . organica" poate revela "secretul originii sale" (ibid. întrucît' ele nu sînt caracteristice nici unei ep'oci speciale" (ibid. Întrucît examenul variantelor e de prisos. p.25Î). "este indiferent de a sti sau a nu sti. "problema originii si propagarii povestilor este insolubila si zadarnica". admitînd ca "un acelasi element acceso'riu. Modul de a deduce "forma ireductibila" dintr-o varianta este defectuos. Nu se poate sti nici locul. numai aceasta "parte constitutiva. Exista si variante care nu aduc nimic no~ în conturarea tipului. fiindca tocmai "formula ireductibila" oglindeste idei generale.

pastrate de greci prin puterea traditiei. încît ele revin pretutindeni. Aceste indicatii au ramas fara urmari pîna ce etnologul E. 239). 617-621). Fontenelle sustinea ca povestile "absurde" din mitologia greaca provin dintr-o epoca anterioara. sau foarte asemanatoare. preistorice.399 l' oscilatii în tipul abstras. V. în acest scop. p. în chip independent unele de altele" (XIX. Naratiuni etiologice de tip primitiv se întîlnesc în folclor datorita aceleiasi stari de spirit care a generat explicari similare "la tropice sau în gheturile vesnice". p. surprinsi de asemanarile unor detalii narative la popoarele îndepartate de familia indoeuropeana. cu detalii luate din contemporaneitate. întîi din considerentullogic ca "forma ireductibila" e o abstractiune existenta numai în mapele folcloristului. p. Procedeul lui Bedier de a omite elementele particulare. care sînt generate ca de la sine. cît si configuratia lor în feluritele îmbinari ofera o cheie spre detectarea originii si cailor de raspîndire (XIV. Chiar la productiile de factura mai simpla materialele arata o oscilatie a variantelor în diferite stadii intermediare care pe nesimtite fac trecerea la alt tip. dupa cum exista idei. în lucrarea De l' origine des fables (1758). Tylor. In consecinta. Fratii Grimm. e posibil ca în diferite tari sa fie create aceleasi povesti. I. Teoria antropologica a fost elaborata la sfîrsitul secolului trecut de catre etnologii si folcloristii englezi. "Exista situatii care sînt atît de simple si de naturale. "forma ireductibila" fiind o himera dupa care alearga zadarnic folcloristul. S-a dovedit ca uneori acestea se pastreaza în chip anacronic si sînt un indiciu pretios în descifrarea originii. B. modificarile pe care le sufera atît partea "ireductibiIa". încît cercetatorul trebuie sa le defalcheze în subtipuri. de la salbatici. Aspectele au fost semnalate cu multa vreme înainte. au explicat aceasta prin poligeneza. Cercetarile monografice au aratat apoi cum din examinarea atenta a modului cum se îmbina aceste elemente accidentale în raport cu aria lor de circulatie. examinînd materialele etnografice adunate între timp. La baza ei stau doua constatari fundamentale: în basme se întîlnesc elemente si aspecte primitive. XXXIII. plasmuitorul initial i-a dat o forma anumita. accidentale. el compara miturile peruvienilor cu cele ale grecilor si constata o similitudine e