OvidIU

Bîrlea

MiCA ENCICLOPEDIE A POVESTILOR

,

ROMÂNESTI

,

Editura

stiintifica si enciclopedica Bucuresti, , 1976

Redactor: Gabriela Ionescu Redactor lexicograf: Anicuta Tudor

Coperta si supracoperta: Gh. Motora Tehnoredactor: Olimpiu Popa

Cuvint inainte

!J..

o lucrare de ac~st fel, la dimensiunile unui volum, presupune
pentr'lf, a cuprinde aspectele mai importante. Alaturi de articolele despre speciile nara'tive în proza populara (Basm, Snoava, Legenda) si de cele teoretice referitoare la istoricul si metodologia cercetarii povestilor (Cercetarea povestilor, Clasificarea povestilor, Experimentul folcloric, Legile epice etc.) au fost retinute temele cu mai mare pondere, apoi personajele mai frecvente ("Fat-Frumos", "Ileana Cosînzeana" etc.), care apar, în consecinta, în mai multe specii, încePînd cu legenda si terminînd cu snoava. Trimiterile bibliografice au, fost simPlificate, indicînduese în text doar cifra care reprezinta sigla volumelor enumerate în caPitolul final, Bibliografie, urmata de aratarea paginii. Pentru simplifie care, diferitele tipuri narative au fost mentionate, de asemenea, abreviat, potrivit uzantelor generale, prin numarul din catalogul international AarneeThompson (A T) sau din catalogul românesc al snoavelor (5), alcatuit de 5. C. 5troescu. Alte referiri sînt indicate cu claritate în text. In Bibliografie au fost ment~'onate numai lucrarile din care au fost extrase fragmentele citate spre ilustrare sau s-au facui referiri la ide~:leîn dezbatere. Pentru basmele publicate Pîna în 1893 s-a dovedit util acel Indice folcloric întocmit de Lazar Saineanu cu ajutorul lui Ion Aurel Candrea si tiparit la sfîrsitul amPlu lui studiu monografic, Basmele române (LXXXIII). De asemenea, ne-a ajutat, în ciuda rezumatelor sale prea schematice, oatalogulpovestilor românesti, Verzeichnis der rumanischen Marchen (LXXIX), întocmit de Adolf 5chuUerus. In genere, am înfatisat mai multe variante, mai multe semnificatii ale faptelor citate, pe de o parte pentru a pune în lumina Pluralitatea de sensuri, rod al creativitatii populare în continua eferves'centa, pe de alta pentru a preîntîmpina tendinfa de a se atn'lui
o selectie prealabila, pe cît posibil judicioasa,

unui fapt o semnificatie unica si de a socoti pe celelalte drept aspecte colaterale, minore, daca nu chiar neautentice. In selectarea materialelor ilustrative, ne-am lasat calauziti de gradul de autenticitate al colectiilor de povesti. Ne-am exprimat îndoiala de fiecare data fata de putinele cazuri dubioase pe care le-am citat, pentru a-l preveni pe cititor. Se cuvin multumiri calduroase Editurii stiintifice si enciclopedice pentru grija de a publica lucrarea în conditii grafice optime. Dealtfel, cartea a fost elaborata din initiativa editurii. Bucuresti, octombrie, 1974
O.B.

1

A
l.

l
~
JI

'1--

Albina. Potrivit unor legende din Moldova, a. ar fi "facute din lacrimile Maicii Domnului, cînd plîngea dupa D1. Christos" (52, p. 1175; ef. XXXV, p. 749). A. ar fi fost la origine o fata foarte silitoare si ascultatoare, în opozitie cu fratele ei, paianjenul; de aceea mama lor a binecuvîntat-o în clipa mortii: ,,- Cîta este frunza, cît trage, nisipul si marea, atîta sa ajunga neamul tau .,. Miere sa produci si dulceata ei sa nu o întreaca nimic si lumea cînd sa guste, dînsa sa se îndulceasca .,. în ce priveste pre Paianjen: cuc sa ramîie, ziua toata si anul tot sa teasa si noroc niciodata sa nu vaza 1" (47, p. 137). Dupa o legenda olteneasca, mierea si ceara ar proveni din sudoarea si sîngele ei, cînd Dumnezeu a chemat la sine toate vietuitoarele: "Albina veni si ea ostenita si plina de naduseli de multa munca si alergatura, cu trupui zgîriat si plin de sînge tot alergînd pîn spini si maracini dupa hrana. Bunului Dumnezeu îi placu vrednicia ei si o blagoslovi ca sudoarea si sîngele ei sa se prefaca în miere si ceara, sa-i fie destula hrana ei si altora si ceara sa se arda în sfintele biserid' (47, p. 138). Dar cele mai multe legende pun mierea în legatura cu blestemul ariciului. Lui Dumnezeu, creînd pamîntul, i-a prisosit o parte de pamînt (sau nu avea loc apa pe pamînt, sau nu încapea pamîntul sub cer). Nestiind cum sa iasa din impas, trimite a. sa ceara sfat ariciului (v. Arici, Facerea lumii). Ariciul o refuza, dar ea îl pîndeste alaturi si retine din monologul lui ca ar trebui facute de~luri si vai. 'Cînd' îsi ia zborul, ariciul vede ca a fost spionat si o blestema sa i se manînce "scîrna", dar Dumnezeu "o blagoslovi sa fie sfînta, iar scîrna ei sa se faca miere mai dulce ca orice-n lume" (47" p. 130). O legenda banateana relateaza ca, la început, ,a. a fost alba, de aici i-ar veni si numele. A trimis-o Dumnezeu sa întrebe pe Satana daca e bine sa aiba lumea numai un soare sau mai multi. A. s-a asezat pe nesimtite pe capul lui, sa-I

6

spioneze si dupa ce i-a auzit vorbele, a zburat spre cer. Diavolul, vazînd ca i s-a furat gîndul, a plesnit cu biciul peste corpul a. care îndata s-a înnegrit si s-a subtiat la mijloc (80, p. 283284). Dupa alta legenda banateana, culoarea neagra si mijlocul mai subtire i-ar veni de la fulgerul cu care a lovit-o Sf. Petru pentru ca a fost neascultatoare fata de parintii ei (80, p. 284). A. a cerut de la Dumnezeu ca omul sa moara din întepatura ei. Creatorul a decis ca. sa i se împlineasca dorinta numai daca va putea aduna 12 oca de miere sau o vadra, sau un stiubei de miere într-un an; în caz contrar, sa moara ea, ceea ~e se si întîmpla, întrucît nu poate niciodata aduna singura atîta miere (47, p. 139-140; 52, p. 1175). Alte variante arata ca Dumnezeu a decis, din mila fata de om, ca a. sa moara dupa ce înteapa sau ca sa umble mai multe .hotare fara sa poata aduna o vadra de miere (47, p. 140-141). Uneori, a. se arata îndurerate la moartea stapînului lor. "în Botosani, se spune ca murind tatal lui Mi.halache Holban, au venit toate albinele de la mosiile lui si l-au petrecut roiuri prin aer, pîna lume întreaga la mosia lui Mogosestii, unde l-au îngropat. a vazut cum îl petreceau albinele. Aceasta a fost pentru ca el toata viata n-a vîndut ceara, ci a dat-o numai la biserici"

0--

°

(52, p. 1176).

Incidental, a. e~protagonista în basmele despre animale. Bondarul s-a îndragostit de ea si primavara mereu îi cînta, "sa ne luam t", însa a. raspunde "nu", fiind slaba. Toamna, cînd însa a. este grasa, ea cînta bondarului "sa ne luam", dar acesta refuza, fiindca e fara provizii si flamînd (99, V, p. 326-327). Ajuta cocosul mosului, plecat sa-i aduca averea împaratului (AT 715 B). Se vîra în fundul cocosului, apoi îl înteapa pe împarat cînd acesta pune cocosul în pantaloni ca sa-I omoare cu un vînt (5, I, p. 151-152). în basme, a. apare printre animalele recunoscatoare. Cînd Arap Alb da de un roi pe care îl prinsese ploaia pe o crenguta, îl cuprinde mila: ,,0, saracele, bietele goange, cum stau ele ciumelite-aicea! - zice - Unde sa le gasesc eu un loc sa le-adapostesc eu p-astea ca sa traiasca si ele 1" Si le face loc Într-o "butoarca" pe ~are o pune mai dep~rte în padure: ,,- No sedeti voi aicea". Dar o a. se ia dupa el si-i. ofera o aripa "dnd îi avea nevoie de noi, s-aprinzi aripa asta, ca noi venim si-ti ajutam" (XV, p. 275). Ea îl va ajuta sa distinga pe fata împaratului de servitoarea îmbracata în acelasi fel (v. Pro-

j(

7

~

bele petirii). într-o varianta moldoveneasca,a. sînt cîstigate de Nic-a Cîmpului prin cele 12 care de miere pe care le descarca "pa mosîia lu-mp'aratu albinesc". Drept rasplata, "împaratu albinesc" îi da o pana de a.: "cînd ai sa te gîndesti la mine, eu am sa fiu la tine, ca eu stiu unde te duci tu. Tu te duci la fata lu-mparatu sarpesc, si fara mine sa stii .ca n-o iei". Pe deasupra, împaratul albinesc îl mai ajuta la proba facerii pîinii într-o noapte, construind o "pitarie" (XV, p. 256257). în varianta ialomiteana, sotia rîvnita de nas(AT 465) îndeplineste a doua sarcina, construirea unei biserici de ceara, cu preot de ceara, cu ajutorul a. recunoscatoare (LIII, p. 535). O a. din stupii Vîntului Mare îl calauzeste pe. erou la curtile Linei Rujulina (LXXXIII, p. 371). în ohip incidental, protagonistul ia forma a. pentru a iscodi ce - se petrece în casa zmeoaicei. "Tugulea priponi caii, apoi, dîndu-se de trei ori peste cap, se facu o albina si pleca înspre miazanoapte încotro sedea Zmeoaica pamîntului. Dupa ce ajunse acolo, zbîrn! în sus, zbîrn! în jos, intra în casa zmeoaicei si asculta ce vorbea cu zmeii, ginerii sai, si cu zmeoaicele, fetele sale" (41, 1, p. 270). într-un basm transilvanean, a. e unul din animalele în care se afla puterea zmeului. în ostrovul marii "traieste un porc nazdravan, în capul lui e un bongar, în capul bongarului o albina si tot asa 7 vietatisi pîna în capul ce1ei de a saptea e o fluie~ita; în' fluierita a'ce~a e puterea mea si cine o sorbi, e a lui" (LXXXIII, p. 422). Fata zmeoaicei fugita cu iubitul ei si urmariti de aceasta (AT 313) se preface în cele din urma în a. "s-a mers de a muscat pe ma-sa si cum a'muscat,-o, a murit" (52, p. 878).. A. se întîlneste si ca protagonist în basmele cu minciuni. Variantele românesti ale tipului AT 1960 relateaza cum un , , Prisacar îsi cunoaste toate albinele, fiecare avînd nume; într~o seara, observa ca una - Bîrnusca, Nastasia etc.- nu venise. ·Pleaca în cautarea ei si o gaseste înhamata la jug, tragînd la plug. O aduce acasa si îi pune miez de lmca pe raNa de pe grumaz. Creste un nuc mare pe ceafa .a:. si vin nenumarate ciori sa fure nuci. Stapînul a. le alunga cu bulgari de pamînt care se prind deasupra nucului, a1catuindo tarina pe Care el o ara si o seamana -cu grîu. Cînd se duce la secerat, azvîrle secerea dupa un iepure, i se înfige în coada si, iepurele. fugind, .taie toata holda. Apoi se duce cu grîul la moara qiluicare

8

,macina numai daca i se spunea o poveste mincinoasa (5, II, p. 518-521). în snoave, a. are rol incidental. Un tigan are un stup si e pacalit de nasul român sa faca schimb cu un cuib de viespi care ar fi a. de aur (S 5715). în alte variante, tiganul da a. pe gargauni, viesparii cei mai mari (47, p. 203-208). Mîncînd un fagure de miere, o a. ratacita îl înteapa în limba pe tigan, care o înjura furios, cu toate admonestarile unlii român: "De-i sfînta, sfînta sa fie, / De limba sa nu ma tie, / C-o strîng cu dintii / De-o vad toti sfintii!" (S 4307). Anecdota v. Snoava Apa - apa vie - apa m.oarta. A. în legende este elementul primordial, preex}stential, întrucît la începutul lumii "era peste tot numai apa" (52, p. 5; v. Facerea lumii). A. si focul sînt împarati, dar a. e mai mare, fiindca stinge focul (ibid., p. 871872). în ajunul Anului Nou, "toate apele se prefac în vin". La început, "prin toate paraiele si prin toate fîntînile era vin nu apa", însa din rautatea oamenilor vinul a fost luat (ibid. p. 900-901). Exista a. cu însusiri miraculoase. Un cioban ajuns împarat, traieste si astazi si sub picioarele lui curge "apa de aur". Alexandru Machedon l-a vizitat cerîndu-i astfel de a. "doar ar trai", dar împaratul l-a alungat (ibid., p. 410). Livantie împarat statea "pe un rîu cu apa vie" si cînd a venit Alexandru MachedoH., i-a dat "patru ciocanele cu apa vie" pe care sa le foloseasca atunci cînd va fi "taiat". Atunci "sa puie nevasta-ta bucata lînga bucata si sa te stropeasca". Mai tîrziu, cînd el a fost taiat de un ministru, nevasta-sa "l-a stropit cu apa si a înviat". A. au baut-o trei îngrijitoare care au devenit sfinte maiestre (99, III, p. 3-4; v. lele). A. Iordanului a înviat pestii, dusi sa fie spalati. împaratul duce acolo si soldatii morti care învie (52, p. 959). Din locul unde a fost îngropat Sf. Ioan de la Suceava curge si astazi a. "care e buna de boale de ochi, de cap, de orice" (ibid., p. 928). Deosebita este a. Sîmbetei, pe care se afla blajinii. Ea nu poate fi trecuta de femei. Fierbe toata saptamîna, în afara de sîmbata, de cînd Isus a fost urmarit de evrei. Ea înconjura pamîntul ,,,ca un gard", iar la marginea pamîntului e rece (ibid., p. 1001-1002).

Tarta-cot are la cap si la picioare cîte un "urcior" cu a. nu se mai ivesc atari complicatii. e spalat cu a. 704). II. e într-o fîntîna împresurata de animale fioroase care sînt speriate de o ploaie mare trimisa înadins în sprijinu 1 voinicului (86. 56). soimi (79. Dunare Voinicul schimba ulcioa- . IV. Cînd a. vie si a. 27 . se desfasoara si ca o întrecere între tovarasii nazdravani si baba trimisa de fata (AT 513) (4.~ I ~ ~ " • 1" în basme. Ler împarat îsi învie tovarasul credincios care a împietrit povestind înscenarile pe care le-a evitat (AT 516). se face copil de 12 ani" (86. avî~d darul de a învia si de a vindeca:. Probele petirii). moarta sînt folosite pentru însusirile lor miraculoase. Baet sarac adoarme În fiecare seara dupa ce bea a. dar iapa e gasita cu ajutorul animalelor recunoscatoare (83. 590. Exista si a. sau de trei ori pe zi si izbuteste cel ca~e asteapta pîna la pauza lor (LXXXIII. avea "darul de a te adormi" si cei ce pazeau iapa cadeau victime. a. A. p. Dupa ce l-au spalat si cu apa vie. . Aducerea a. vie de la muntii care se bat în capete (42. p.e pasari corbi (54. dar în multe variante aceasta e cumulata de a. Procedeul e frecvent în basmele AT 315. p. p. stapîna a iepei nazdravane. p. vie poate întineri. p. Voinicul. p. taiat si pus în desaga de zmeul care i-a furat sotia.boi (52.. 48-58). moarta. Gerul. vie si a. p.. 127. în cele din urma.28). v. 303). care contine puteri uriase (v. 97). este adusa d. Ileana Cosînzeana sfatuieste pe voinicul trimis de mama necredincioasa (AT 590) la fîntîna moarta sa astepte acolo "cînd e soarele cruce amiazazi". p. iata ca au înviat" (ibid. p. A. rînduita sa fie mîncata de balaur (AT 300. 554).. moarta are însusirea de a închega trupul celui taiat în bucatele. care curge "la picioarele unei zîne de piatra" din împaratia unei zmeoaice este buna de leac pentru a reda mintile' împaratului si împaratesei care înnebunisera de durere dupa fata lor. vie care detine amîndoua calitatile. (79. A. din izvoarele babei. A. 56). 303. si zîna este readusa la viata (60. aducînd a. Muntii se odihnesc numai la amiazi. p. ~nde se bat muntii în capete si aducerea ei e o sarcina extrem de grea. '548). ca un om abia acum mort. Puteri). 516). A. 100-101). caci "daca se spala omu. 45-48). fiindca atund nu mai moare cel care ia a. este înviat de cumnatul sau. moarta si bucatile s-au "închegat îndata .. se gaseste de obicei într-un loc inaccesibil. A. A. Mai întîi. moarta provoaca moartea celui care vrea sa' o ia. mai rar în altele. de închegare si înviere. p.

trimiterea dupa a. dintr-o fîntîna. în întrec eri. e un mijloc de a îndeparta sotul de acasa pentru ca femeia sa se poata întîlni cu amantul ei. M etamorfoze). II. sau e udat cu ea. 965). apa moarta. I 11 I în unele snoave. unul cu apa tare si unul cu apa slaba". Baiatul orbit de mama necredincioasa e uns peste ochi cu a. exista si cea de a cara a. + . p. de roua adusa de lupul recunoscator si îsi recapata vederea (81a. (v. Adesea. Barbatul e trimis seara la fîntîna.. 501). 507-508). Zmeul captiv cînd bea a. Baiatul bea din cel cu a.. îsi recapata puterile uriase. 9. 3465). 193194). Zmeu). p. din Dunare sau de la anumita fîntîna (S. sfarîmînd butoiul sau lada în care zacea ferecat (v. tare. împaratul se vindeca si o face general (52. p. mare (sau mi lac). lntreceri). apa vie. "adoarme la radacina unui copac si viseaza ca acolo sunt 3 sipuri cu apa de ochi: sa duca împaratului ca e orb".10 rele si cînd se lupta. el îsi recapata vederea spalîndu-se cu a. sotul e trimis de sotia care se preface bolnava (AT 1360 C) sa-i aduca pentru a se lecui a. I. apoi schimba locul pqloboacelor si îi învinge pe cei 11 tîlhari (52. p. iar baiatul un ratoi.. si pe ea sa pluteasca corabii de argint" (60. v. parasita de sotul ei. Între sarcinile extraordinare. a. moarta "crezînd ca bea apa vie" (41. Probele petirii).. 398). Astfel. dar mai întîi sa bea din butoiul "ala care scrie «putere» pa el . ca e-n mijlocul lor" si astfel o poate birui (5. Deseori. Mai adesea. se afla si aceea de a "face pîna mîne dimineata o apa de argint . din unele fîntîni sau lacuri poate reda vederea celor orbi.. V. II. Zmeoaica are "trei butoaie . cu ciurul: baba ~ învatata de o cioara sa ~stupe gaurile cu lut (v. Fata unui împarat.. 285). Voinicul e sfatuit sa verse bu toaiele.. 3478). p. se aflau "doua poloboace. Si într-unu care beai sa prin'zi putere". fugarii din captivitatea zmeilor se prefac si în lac de a. p. dar la înapoiere femeia refuza sa-i mai deschida (S. El promite chiar "noua veacuri" salvatorului sau (LXXXIII. fata se face o a. p. fiind sfatuit de niste pasari în timpul noptii (ibid. Tarta-cot bea din cel cu a. în cele mai multe variante ale basmului despre saracul orbit de fratele sau (AT 613). în curtile unor tîlhari. 559). p. 360). sau de diavolul care îl trimite "la un tau aici îndaraptu crucii" (5. p.

a scos isvoarele si de la dînsul pamîntul e asa deluros si rîpos cum îl vedem". p. Intra într-o groapa-cursa. LUI. mai rar pe altcineva (Sf. a. numa una stie". 127. Dumnezeu trimite la a. Dumnezeu "i-a dat sa aiba ghimpi pe trup. el apare dotat cu o inteligenta de demiurg. p. ea îl arunca tocmai deasupra gropii. a. dealuri si vai. pe cînd a. întinzînd sfoara de pe ghem pîna unde trebuie sa fie marginea pamîntului {XXXV. 250). plan sau altfel cumva. f. t " Q ~ ~ . a cerut sa-I urzeasca cu movile. din care a rezultat pamîntul de astazi (50 a. a. 209. 1649). însusi e creatorul dealurilor si vailor. de aceea e înfatisat colaborînd cu Dumnezeu la facerea pamîntului (LXXIX. p. marturiseste ca "el atîtu-i de prost.-- f ~ . a fost rasplatit cu însusirea de a se face ghem "si la vale sa se dea de-a roata" sau pedepsit sa se faca ghem pentru ca a scapat din mîna ghemuI cu care trebuia sa ajute pe Dumnezeu la urzirea pamîntului (XXXV. Uneori. Acesta. 289. a facut gîrlele. . Facerea lumii). spre a se mai da si el peste cap la trebuinta. 193. Dupa ce Dumnezeu a facut un aluat din nisipul scos din fundul apelor. ar mai avea însusirea de a gasi cu usurinta iarba fiarelor. "Ariciul a luat si s-a bagat pe sub pamînt s-a radicat muntii. "Movilele le-ar fi facut Dumnezeu numai dupa gustul ariciului. roaga vulpea sa-i apese burta cu botul ca sa-i aline durerile. l-a sfatuit sa-i dea grosimea potrivita. pentru ca aricioaica sa aduca iarba fiarelor ca sa-i descuie. Drept rasplata. Inteligenta deosebita a a. I. dar nu mai pot iesi. j- . 1650). caci înainte era gol si-l mînca or si c~" (52 p. animalul cel mai siret. Vulpea se lauda ca ea stie "un sac s-o straita de minciuni". De pe margine. ca si cînd ai omorî sau ai bate un om" (38 b. unde amîndoi se satura de carne. p. 275). 16-17). sau ca pamîntul sa încapa sub cer (v. De aici cuvîntul în popor. ca omorînd sau batînd un arici. Ceacîru-Braila). albina. Cel mai adesea. A. p. se strînge si o înteapa. p. cum ar putea pune sau aseza pamîntul mai bine. 311. dar cînd a. Dealurile ar fi fost create anume ca a.. e subliniata si în basmele despre animale: el izbuteste sa pacaleasca vulpea. sa se poata rostogoli. In alte variante. în multe legende. e pacat. 137. Petru. corbul) ca sa-I povatuiasca ce sa mai faca cu restul de pamîpt. si apoi omul sa o ia (58. A. la întrebarea lui Dumnezeu. 299. 88). Dupa alte variante. lucreaza împreuna cu Dumnezeu. O seama de povestiri-legende relateaza cum sînt închisi puii de a.11 Arici.

ca sa o convinga. 530). sustine totusi ca exista "si o dreptate a dreptatii" si. învata vulpea sa se prefaca moarta. cu deosebirea ca în locul ariciului apare motanul sau cocorul. cel pedepsit e lupulEuropa). (XV. Intr-o varianta a basmului despre juramîntul pe fier (AT 44). atestat înca din antichitatea clasica. 38). p. o duce la radacina unui copac unde ar fi "culcusul sfintei dreptati". t ./. puiul de In alt basm Alteori. (AT 80. Intreceri la fuga). p. justificîndu-se la urma ca nu cunoaste "alta dreptate decît dreptatea pîntecelui". 42-43). în unele variante ale tipului Cupido si Psyche (AT 425). întrece cerbul la fuga. el se arata în timpul zilei sub forma de a. A. p. înteapa cîrtita. p. A. dupa cum se poate deduce din maxima citata de Archilochos: "Multe st~evulpea. p. sotul e ascuns în piele de sarpe sau de porc. dar în 4 variante românesti. în felul acesta. II.t 1 . a. în basmele propriu-zise. încît aceasta e nevoita sa paraseasca c~lcusul (LUI. Tipul ar fi vechi. ariciul numai ceva cu totul deosebit" (XLIII. p. ca sa nu înghete. pedepseste vulpea pentru calcarea învoielii.12 a. a. sporadic întîlnit în (76. 48-51). I. pacalindu-1 (v. Î L I I + 1 . vulpea pune laba în cursa asezata acolo si este prinsa de un vînator (41. AT 33). 123-125. Basmul are raspîndire larga în Europa centrala si rasariteana. e gazduit peste iarna de o cîrtita batrîna. a. a chemat vulpea sa-i ajute. 124-126).. Ajuns la caldura. apare doar ca travestire tranzitorie a eroului principal. a gasit un iepure mort si. încît e azvîrlita afara de proprietarul gropii si scapa nevatamata (5. se 'desface. a. Aceasta îl manînca tot. neputîndu-l începe singur. De obicei.

D. Variantele se grupeaza în patru tipuri care înfatiseaza caractere diferite ale D. cu lîna neagra sa o spele pîna ce va deveni alba (într-o varianta i se da lîna alba sa o faca neagra prin spalare). Sava. B. 160). "traieste în munti si ca vara se coboara la ses' sa pasca oile" (52. vesnic pornita împotriva nurorii sale (într-o varianta împotriva celor 3 nurori). sau babele. Ileana.B 4 . T t ~ r- !- . a unor stînci din Carpatii Orientali. îsi trimite nora sa-i aduca fragi. Marcurana. la începutul lui martie. B. Mariuta. numite si zilele babelar. Joiana. Trec pe lînga ea Dumnezeu cu Sf. Martica. Ceie mai multe legende relateaza întîmplari petrecute în trecutul îndepartat care i-au pricinuit moartea tragica. t Baba Dochia. D. ea îsi trimite nora.". patroana primelor 9 sau 12 zile de la începutul lui martie. Petru care fac minunea. p. topind zapada dintr-o poiana si umplînd-o de fragi. Cel mai raspîndit prezinta pe B. Catalina si Jofica (ibid. Sitita si Dominica. Petru (sau un înger) care savîrsesc miracolul. sau Sofia. Sîia. E întîlnita plîngînd prin poienile acoperite cu zapada. 154). Uneori. Ziua ei e 1 martie "ziua întîi de primavara" (XXXI a. pe alocuri ce1elalte zile comemorînd alte babe: Todora. albindu-i lîna si îi dau pe deasupra o chita cu flori. îmbracata cu 9 (sau +- 1 . cît si forma ciudata. Salomnie. crede ca a venit primavara si se porneste cu oile (sau caprele) la munte. Cosîndeana. În alt subtip. Iovan). D. mai rar. D. 'p. În Bucovina. Virita. adesea însotita de fiul sau Dragomir (Dragobete. p. Vazînd florile sau fragile. Rebi. de Dumnezeu si Sf. Ele cauta sa explice atît caracterul capricios al primelor zile din luna martie. antropomorfa. Meridionali si Apuseni. dîndu-i o poala de carbuni care se prefac în fragi sau. Nie si Aftinie. se povesteste ca B. sau Barbura. Lina.. Într-un subtip. Todosia sau Lunica. ca soacra rea. Lucia. minunea o savîrseste luna martie dintre cele 12 luni strînse la un foc în munte. 740).. Frasina.

B. urca cu turma. a crezut ca e fluier si l-a apostrofat: "Tu cînti. D. l' . Al doilea tip. e ajutata de cele 12 luni. 39. o are protagonista pe B. p. D. apoi sa-I puna la loc cînd moartea va mînca.•. p. 740. Un alt subtip relateaza cum B. doar interventia binevoitoare a lunii martie din varianta musceleana (66. p. fiindca aduce sperante. Soacra nu crede si îsi alunga nora în padure. spre vîrful muntilor. cum se poate vedea în diferite locuri muntoase (LXXIX. XXXI a.. pîna ramîne în camasa. în care actantii sînt însa piticii sau vrajitoarele si mobilul rasplatirii cu totul diferit. Vazîndu-1 din departare "cu sloietele la gura". Apoi e prefacuta în stana de piatra împreuna cu întreaga turma.v. maica. unde o gaseste un flacau si o ia de sotie..' . B. de cald. LI. p. fiul Dochiei.II. daca arata care e cea mai buna. 739. batjocorind-o chiar. p. maica. dupa ce mai întîi a îng.da întîi o caldura sau o ploaie continua. sau fiindca i s-a udat cojocul. 355-356). Nora considera luna martie a fi cea mai buna. B. Un soarece o sfatuieste cum sa ia ciurul în timp ce moartea doarme. Nu i s-au semnalat variante la celelalte popoare (LXXIV. Atunci. Luna martie se înfurie si . care o îngheata. Parîu-Gorj). f. 3-45). 97-107. 156-160. B. v. B. care se încumeta sa înfrunte rigorile lunii martie. 5-12. îsi omoara mama.p. martie îi scoate înainte un luminis plin de fragi (XCII. LIII. D. 5) se întîlneste în tipul AT 503. 66. D. p. împreuna cuturm<!-(LI. Terminîndu-i-se nutretul. Mai apropiate sînt o varianta c~ha din secolul al XIV-lea si una poloneza în care nora. cu gîndul ca va fi mîncata de aceasta. . de ger" (38 b. p. apoi se sinucide (81 a. leapada în fiecare zi cîte unul. Fiind cald sau plouînd din belsug. p. D.52. 250). 52. Cînd i se spune ca e abia martie si ca vor veni si zile grele. raspunde sfidatoare: "Ce martisor-hartisor I îl trage baba p-un curisor" (58.uneori cerînd trei sau mai multe zile împrumut de la faurar . XXXI a.. îmbracînd 9 (sau 12) cojoace. sau parîndu-i-se ca odata cu sfîrsitul lui februarie poate iesi la munte. p. 233. Cînd afla Dragobete. si-a trimis nora sa-i aduca un ciur de la moarte.l07-112. VI. D. Drept rasplata.155- . cu actiunea mai simpla. da un ger strasnic (de obicei pentru a fi pedepsita pentru rautatea ei).hetat fiul ei. leapada în fiecare zi cîte un cojoc pîna ce ramîne în camasa. 353). II. D. 79). în fluierel si eu mor.. femeie semeata.14 12) cojoace. Atunci martie da un înghet care o petrifica. p.p. p. p. trimisa de soacra în timpul iernii sa-i aduca fragi.

pornind de la marea asemanare cu legenda clasica despre Niobe pe care ar fi preluat-o grecii de la traci (XXXV. i-a cerut sa-i aduca fragi. Daca aceasta varianta. S-a travestit în pastorita cu o turma de oi în munti. 12-29). 58. fiind timp frumos. Muntii Apuseni (Piatra Caprii si Cheile Turzii) si Tibles (izvoarele Izei). a început a cîrti împotriva lui Dumnezeu care a pedepsit-o. Aria de raspîndire ar pleda mai mult pentru o origine mediteraneana. p.15 « t ~ :1- f . pe care a versificat-o în balada Dochia si Traian. p. Ultimul tip înfatiseaza si pe nora tot atît de rea ca si soacra. Nedeprinsa cu frigul si temîndu-se sa vina îndarat. D. în Vama Buzaului. în urma interferentei dintre legenda populara straveche si cea crestina. D.foarte rar Chirdosia sau Marta . care a prefacut însa pe Dochia în Dachia. întrucîtva antropomorfe. 250). prefacînd-o în stana de piatra. Varianta prima a acestui tip e cea mai apropiata de legenda consemnata de Gh. 187-188). apoi a venit frigul cel mare. care fuge în munti. jud. Ea s-a prefacut în fîntîna cu apa rece. Semenic. B. Al treilea tip e atestat cu totul sporadic si numai în Bucovina. apoi gerul o strînge pîna la înghet împreuna cu turma. v. iesind la munte în martie. La început. Bucegi. adeca traci ca" . Fagaras. ea leapada întîi cîte un cojoc. II. apoi pe rîul Doamnei în Valea Rea. iar oile în bolovani. din tot lantul Carpatilor: Rarau. Asachi prin 1840. iar oile în flori (LI. Mehedinti. localizata de asemenea la începutul lui martie. la obîrsia Gilortului. ~ ~ 1- 161. B. notata de Marian din Luca~esti. dar aceasta îi pretinde sa-i aduca ea mai întîi cas dulce de la stîna din munte. 2281). Vîrciorova. se duce . de împaratul Traian ce se îndragostise de ea. 94-96). p. Sebes. nu e un ecou livresc. Hasdeu presupune ca legenda ar fi de obîrsie "frigiana. p. nu însa la popoarele germanice (LXXXIV. Acest tip are mare raspîndire la popoarele balcanice. Ceahlau. precum si la popoarele romanice ("zilele de împrumut"). cele doua tipuri au fost localizate la unele stînci. La noi. în satele Balta si Gornovita.al eroinei a fost preluat din calendarul bizantin care serbeaza la 1 martie pe martira Evdochia. pe apa Humorului (Bucovina) si în Piatra Craiului (XXIII b. a lepadat cîte un cojoc. fiica lui Decebal. Sibiu. Numele Dochia . Dochia a fost o fata de împarat care a fugit de împaratul cotropi tor ce voia sa o ia de nevasta. p. O alta varianta o arata pe Dochia fata orfana si ciobanita la turma bunicului. fara îndoiala ca o asemenea legenda trebuie sa fi auzit Asachi.

(50 a. p. Blestemul va fi curmat numai de cel ce se va arata prietenos cu el (ibid. (ibid. Rugamintea i-a fost îndeplinita si b. sa se strecoare neudat printre picurii de ploaie. S-a asezat într-un sicriu în biserica si nu~ai o ora la Craciun i se li~pezea mintea: atunci întreba pe preot daca mai dainuie biserica. La raspunsul afirmativ. p. Întrucît se mai prind si alte suflete. 1. B. O b. O data. dupa ce a taiat busteanul. B. a alergat pîna a plesnit (ibid. p. invitînd-o sa se aseze pe lopata. 89). Baba. în padurea Nasaudului. Unele legende toponimice comenteaza întîmplari dramatice din viata unor b. p. p.. Un razboi puternic a. p. se aseza iarasi în cosciug. B. certîndu-se odata cu dracul. sa rataceasca 30 de ani prin paduri fara sa gaseasca un strop de apa.. în Tara Zarandului. distrus satul si biserica si noaptea se mai aude. încît a doua zi are tot parul carunt pe partea dinspre b. blestema pe viteazul Sigmirian pentru ca nu vrea sa ia de sotie pe fata împaratului. 254-255). p. La început. dar pe drum îngheata de frig (81 a.. B. O b. Alta legenda interpreteaza altfel rautatea B. o b. 122-123). îl cicaleste toata noaptea.16 la munte îmbracata cu 9 cojoace. apoi treptat oamenii nu i-au mai înteles limba si b. aruncata în groapa peste un drac. începe sa le bata si sa le împinga pîna ce se rupe ata si ramîn toti în iad (52. n-a mai stiut care al cui este si capul dracului s-a nimerit la b. Fata cere b. ajunge dupa moarte în iad. fiul sau întinde pîna la ea o ata lunga de care se prinde b. 354-355).. 1127). Lemnul s-a revoltat si a blestemat ca pe viitor oamenii sa duca lemnele cu spinarea. Dracul. si-a pierdut mintea. peste ruinele bisericii. 256). D. bocirea b. p. e în genere rea. sa-i arate cum si o arunca pe ea în cuptor (52. . sfatuit de b. b. o b. J06). (LXV. care n-a facut nici un bine. are cap de drac de cînd. sau sa fie trase de animalele de povara (66. a trait pîna i-au murit rudele. p.. cerînd ca rasplata sa traiasca si ea cît va dura biserica. toate lemnele din padure pe carf le taia omul veneau singure acasa. 4). vaduva si-a cheltuit toata averea pe construirea unei biserici frumoase. În Grohauti. tatarilor erau canibale. vrea sa vîre o fata captiva în cuptor. Sînpetru i-a decapitat. s-a suit pe el ca sa nu vina acasa pe jos. Ca sa o scoata. D. B. 114). dar cînd sa le reaseze capetele.

Oul explodeaza tocmai cînd se apropie lupul de el. îl ajuta. fiind jupuit pe jumatate (5. O b. o b. Interventia ei distruge' sistemul de servire mecanica si sotia zîna fuge în lume (5. apoi la tîta si la gît (70. 1 p. În basmele despre animale. urcat la Dumnezeu pe tulpina bobului crescut pîna la cer. dupa un timp "baba s-o-mbuiecit" si începe sa fie nemultumita: "Re. se baricadeaza si lupul ramîne' pagubasjLXXIX. fiindca nu vrea sa dea macar un ou mosneagului ei. la sfatul b. saraca nu are pentru cina decît un ou pe care îl coace în vatra focului. B. p. p. ea e zgîrcita si rea. sa aiba palate stralucite si ei sa fie mai tineri si amîndoi împarati. b.i vrea sa ceara d~ la Dumnezeu' sa' o fa~a Dumnezeita. p. în basmele: prdpriu-zise: uneori. consimte sa taie tapul agonisit prin munca mosului. Mai temuta e b. Cînd mosneagul (AT 555). Zgîrcita si rea e b.. fermecatoare.. îi cere pe rînd. p. e pedepsita de mos sa stea afara pîna îi ajunge zapada. În basmul despre animalele în calatorie (AT 210). dintr-odata 1-0 despicat drept în doua.17 o( \o . mai urîta si mai lenesa.. Si o suflat pe dînsul si 1-0 facut o stînca de piatra". are rol secundar. 1. dar dupa ce ajunge acasa. p. În unele variante ale basmului 103 D*. ~ II. 36-38). Cînd e dusa de fiul ei în casuta aeriana a zînei. dar vî~tul turbat o spulbera de pe tulpina bobului (LXXXIiI. punînd la cale moartea protagonistului. III. 26-28). tinînd lumea în bezna. he~ hei. 141). 8). Abia fratele de cruce izbuteste sa o învinga cu ajutorul calului. la glezne. este omorît pe loc: "cînd îi pusca un pumn în frunte. e atacata de un lup. 130). am sa ma dau eu sa matur". ca mîncarea nu s~ pune la timp! C-am 'sa ma dau. Re. din padure a rapit de pe cer soarele. nu se multume~te a fi împarateasa .p. io sa. he. plecat sa elibereze constelatii1e. B. scapînd b. Cînd b. dimpotriva. 24). îndemnîndu-l sa-si bata cocosul pîna ce va oua (XV. luna si celelalte constelatii. In ipostaze contradictorii e înfatisata b. b. recasatorita. alteori. 535). sfaturile ei dovedindu-se singurul mijloc de a iesi din impas. persecuta pe fata mosneagului si partineste pe fiica ei. În multe basme. de atacul lupilor (ibid. p. ea îi promite trei capre. hei. posesoare a unei gaini (AT 715 A). caprele se sperie de vîntul dat de b. (56. Odolean. fac mîncare . adesea cu puteri cosmice. silind-o sa-I învie . b. timp. În alte variante. dar acesta izbuteste sa fuga. 456). ca de maturat nu se matura la. de obicei ilariant..

~ se vaita. 987-988). nu s-a uitat într-o parte cînd a ocarît-o.care vorbeste" (52..18 :pe Odolean si sa elibereze constelatiile închise în ulcelele sale (5. care are iapa na-zdravana cu mînjii cu mai multe :inimi (sau aripi. în unele variante.. ca ei lumînarea asa-i trebuia . p. Un baiat sparge cosul cu oua al unei b. I. si pe cHi a trimes. 'p. b. Cal).înghiti-v-ar pamîntul".. p. Ea ·coboara pe copac.. ia atributele Mumei 'Padurii si omoara voinicii ce poposesc în jurul focului. . într-un moment de furie le striga" . ea îi arunca obiectele ferme~ate ce tintuiesc locului: "Na tri peri de-a mei. da frigu-mi-i t" :La invitatia voinicului de a coborî la foc. B.siret nu ia lumînarea. O b. p. p. pune-i pe cînii tai si na inelu meu. Dac-a vazut baba asa. unde are o casa "nevoiasa. "Si. care stapîneste izvorul cu apa vie e om-pasare ·<:areocaraste pe solicitanti cu vorbe atît de grele. catînd în cap. s-a întors cu binele la dînsa" si i-a dat "apa --viesi apa mo'arta. dragu matusî. 227-228). uiti ce mera mîndre si frumoase are matusa! Vina la matusa :sa-ti dau un mar . Voinicul . insidioasa .. copac care ~înta si pasare . ci o bucata de diamant si b.momeste pe voinici cu marul fermecat: "Ai. p. B. Mai t'emuta este . din casuta din padure ospateaza voinicii care trec pe acolo si-i trimite în casa din fîntîna de unde sa-i aduca lumînarea stinsa de pe masa. "a început . p. încît întorc . 'Cînd 1-0 despicat în' doua.marii într-un tinut îndepartat. Jucînd mingea cu surorile lui.ce va pofti mai întîi. vaietîndu-se "Bu-bu-buu. 538). Relea (b. Vîjbaba etc.<:apul si prin aceasta se prefac în stînca de piatra.. Sub pretext ca Vîntul ar semana cu un fecior al ei.prapadita.) locuieste de obicei într-un ostrov sau la marginea . Numai o iata "s-a tinut. ceea ce :se întîmpla pe loc (LXXXIII. si aceasta îl blestema sa i se împlineasca . Abia Petrea "Fat Frumos arunca perii în foc si izbuteste sa o supuna pentru a-i învia fratii (ibid. apa racoritoare. 264-265). v. b. 1056-1057)'. 275-278). Fermecatoarea se încumeta sa se ia la întrecere ·<:uVîntul care va aduce mai repede o cofa de apa. Ca-maroane.. Hîrba. nime nu i-a adus-o 1" (ibid. pune-l în destu tau". o sarit baba de tri stînjîni în sus t" (ibid. 1012). îl momeste sa-i . pe baba n~o mai vazut-o si orasu s-o facut stînca si fata s-o facut capra" (5. B.caute în cap spre a verifica similitudinea. Vîntul este trezit de sageata lui Pusca-tîntari "si cînd i-o tîpat un picior jn cur la baba.faimoasa b. Si toata curtea ei e facuta numai cu pari cu capete ~p . I.. i-o pus un ciolan di zmau su cap s-o adormit".

dracul nu izbuteste sa vîre zîzanie între doi însuratei. bag-o frigare arsa. pa colo" (5. daca va fi gasita "ca-n loc sa pui capul lui în par. 8-9). îl opareste' cu apa clocotita. ) !. iar cînd iese. Si numai un singur par mai e fara cap~ Si paru ala striga mereu: «Cap. cap! cap. se angajeaza sa-I scoata si cere o darabana pe care prinde "a bate de razboi". 306-311). nu poate fi scos afara de draci. III. para-sind moara pentru totdeauna (52. în basmul AT 821 A*. au luat-o si au pus-o talpa la iad si au urzit iadul pe dînsa". baga zîzanie între doi cersetori. 11-15). diavolul fuge. bag-o pîn burta. Soldatul crede ca e batalie si fuge afara din iad (52. se ofera sa-I ajute si simuleaza ca s-a îndragostit de diavol cu care se casatoreste. O b.19 . pîn fataciune. 1267-1268). apoi nu stie cum sa se scape de el. apoi se sinucide si el. omoar-o. Hîrba o ameninta. Un om da dracului moara într-un moment de necaz. ia. prefacîndu-se ca le da un galben. O b. Odata b. 304).. Soldatul rus ce se strecoara în iad. îl fereca pe diavol în moara cu lanturi pe care nu le mai poate rupe. p. apoi. p.. vicleana este tot atît de temuta. cap! »" Cînd vine voinicul sa pazeasca iapa. i-a destainuit lucruri înspaimîntatoare. sub pretext ca vrea sa-I spele. Apoi convinge pe barbat ca nevasta îl însala si vrea sa-i taie gîtul în timpul somnului. îti pui capu tau!" Cînd iapa e totusi descoperita cu ajutorul animalelor recunoscatoare. da om. oameni morti. p. îi întinde b.. Ea convinge întîi pe nevasta ca sotul o însala pentru ca a fost fermecat si o sfatuieste sa-i taie din cap trei fire de par cu un cutit nou pentru a-i desface farmecul. da-i. papucii promisi. peste gard. Hîrba îsi iese din fire si are accese de sadism: "Bate iapa. promite ca îi va d~zbina. de rea ce era. cerînd plata "o pereche de papuci boieresti". II. sa i le divulge si cei doi se iau la cearta. Tot o b. o b. ca dracii.. p. intra în casa la fratele cel mic fara sa-i spuna o vorba. în schimbul eliberarii ei. B. Barbatul o surprinde cu cutitul si o omoara. b. B. Diavolul nu izbuteste sa aduca vrajba între doi frati pîna ce o b. b. de vreme ce nu vrea. arde-o. suceste-o. sa nu spui ce ti-am spus". striga s-auda cel de afara "Auzi. Viclenia ei tipica întrece cu mult pe cea a diavolilor care se vad nevoiti sa o foloseasca: "Era o baba asa de rea . apoi la bataie (99. cu o prajina (LXIV. iar diavolul. p. . Diavolul o rasplateste cu o pereche de papuci (37. Fratele cel mare crede ca b. Dupa ce se vede dezlegat. de teama. p.. Pentru a readuce fata împaratului furata de pajura (AT 516 B). 203-208). pa colo.

Sotul este obligat sa-i execute poruncile. I. cu conditia sa o cheme la nunta. de care se îndragosteste feciorul unui împarat. Calatorind pe mare. este mîncata de animalele ajutatoare (5. ajunge la curtea împarateasca unde viitoarea soacra îi da sa toarca într-o noapte doi saci de fuioare. este agresiva în familie. "pentru ca de cînd te-ai dus d-ta de acasa. p. în genere. dar b. ce locuia în padure. 996-997). detinînd primatul. iar cînd mosneagul are curajul de a se împotrivi. Promite fetei un mar . In serile urmatoare. o pune în trasura numai daca tot cortegiul are fata întoarsa. b. intriganta insinueaza împaratului ca multele cîrciumi infiintate de sotie în absenta lui ar proveni din prostituirea acesteia. marturiseste ca diformitatile ce le are provin din prea mult tors. Rarap Alb palmuieste batrîna cersetoare.20 hei mere de aur si un butoi încapator. umbla altii la femeia d-tale si-i dau bani si ea a strîns". închide capacul si o duce înapoi la tatal ei. afla în acelasi mod parerile lui despre originea vinului ~si a împaratului. "Rap! cociorba si da baba cu cociorba-n mosneag" (5. împaratul interzice sotiei de a mai toarce (60. fermecatoare poate patrunde în orice odaie pentru a spiona. dar o b. 259-260). 53-56). Fata îi spune cum sa-I îndrepte. La nevoie. Curtenii scot din mare pe fata mamei marii pe care o 'cred fata b. Pentru a afla care din cei doisprezece feciori e cel nazdravan (AT 725). o ajuta sa treaca toate probele de tors în cursul unei nopti. apoi da alarma ca i s-a înecat fata. (52. e decapitata (61. I.cu o istetime ascutita. apoi face o crestatura în tunica lui Micu Gramadicu. prinzînd-o si ducînd-o fiului de împarat (59. împaratul revoltat îsi decapiteaza sotia (52. La masa mare. b. Feciorul de împarat nu o poate convinge pe Codreana Sînziana sa coboare din . p. b. p. <confectioneaza o papusa frumoasa. O b. dar b. se preface . La urma.din fundul butoiului si cînd fata intra sa-I ia. dar a . p.a nu pricepe si o cheama sa-i arate. b. 964). b. arunca papusa în apa. Alta b. Fata lenesa care este batuta de mama ei (AT 501).: feciori". b. 53-59). p. sfatuitoare care îi :ajuta pe protagonisti în momentele cruciale ale actiunii. în egala masura apare în basme si b. b. Viclenia este îmbinata uneori . La a doua evadare.copac. p. 198-199). 224-228). b. p. "baba s-a dat de trei ori peste cap s~ se facu o musca ~i intra pe gaura cheii în casa 1. II. O b. neavînd copii. face foc sub acel copac si asaza strîmb ceaunul pe pirostrii. Acesta o cere de so-tie. b.

O b. B. p. sa aseze capastrul în capul ei pentru a o pune pe ea la munci (52. 307). 62-63). în unele variante ale basmului nuvelistic AT 910. care îndeplinea orice dorinta (ibid. Trei frati orfani nu se pot însura pîna ce b. sfatuieste pe un cioban sa se hraneasca numai cu mamaliga cu mujdei. Cînd fiul de împarat este trimis de mama denaturata sa aduca apa vie. 267-285). caci astfel va prinde putere ca sa poata azvîrli oi multe peste gard. cum sa fure lumînarea miraculoasa din care: aparea. b. p. 551). îl învata sa ceara hainele si calul de mire ale tatalui lui ca sa poata 'izbîndi.. p. din sulitele voastre. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. Fiul mai mic al împaratului e învatat de o b. de zmei. 1160). pentru ca nu a stingherit-o din rugaciunile ei. din padure îl învata pe soldatul pe viata. îl învie cu apa vie. îl sfatuieste ce sa faca si retine apa vie si marul de aur. b. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea. p. Dupa ce omoara pe asasinii sai.130-131) . îndata ce era aprinsa. drept rasplata ca i-a zis "matusa" (12.Alta b. pîna ce o b. 1183). sfatuieste pe ucenicul.21 . acolo va sînt scris~le': (ibid. cum sa gaseasca luna si soarele furate.. p. taiat în bucati si pus în desagi pe cal. O b.I y treia oara cînd îi da un ban.p. învata pe fiul împaratului cum sa se poarte cu cele trei rodii aurite. II.. învatîndu-1 cum sa plece în cautarea lor (79. apoi marul de aur din rai. sa nu mîne unde femeia este tînara si barbatul batrîn si la mînie sa se stapîneasca (52. o b. El e omorît de Negru-împarat împreuna cu mama-sa. este aceea care· da cele trei sfaturi flacaului fara noroc: sa ajute pe cineva aflat la mare nevoie. Cînd e trimis sa aduca pielea zmeului cu piatra scumpa. Hîrca nu-i învata sa comande "o camasa în care sa intrati toti trei fratii. p. Petrea Piperiul e mereu trist pentru ca rîd ceilalti scolari de el. p. prefacuta în fata si se casatoreste cu ea (LXXXIII. 862).p. feciorul gaseste b. o b. "un om cu un nai" (AT 562. Alta b.. Alta b. iar cu marul de aur îl face mai voinic. sfatuieste pe fiul vînatorului cum sa aduca o craca verde din pomul raiului. drept simbrie pe un an (ibid. 463). prefacut noaptea în cal de stapîna-sa strigoaica. aduna bucatile. p. 477). îi destainuie ca e fiu de împarat si a mai avut trei surori. din poiana padurii îl gazduieste si îi arata amanuntit cum sa procedeze pentru a scapa de capul zmeului care l-ar fi omorît (XV. I. . pentru ca sa nu moara ca fiul ei (ibid. p. furate.. pregatind 200 corabii cu carne si bucate (41. 662).

In cîteva snoave. vrea sa se casatoreasca cu un flacau. sa-i treaca" vindeca un copil. Boanta trimisa cu Florita din codru ca sa-i scbata ochii. Auzind-o. crede pe cel venit de la oras care raspîndeste vestea ca femeile 'cu gura mica au drept la doi barbati. Un cioban se 'Însoara cu o b.ocaua de trei sferturi si ia vama din faina cu ocaua de cinci 'sferturi. îsi casca gura pîna la urechi (S. 83-84). IV. învatata ·de un om sa descînte doar cu refrenul "Baba Ilinca n-are tulpan . Cînd oraseanul primit în gazda spune ca a iesit legea <cafetele sa ia mosnegi. o mîta si o catea. B. :B. acesta accepta daca ea îi va prinde trei ciocîrlani motati. dar n-a ascultat de sfatul fetei de a semana si toa~n~ a tr~buit sa cerseasca. nici ea n-a murit. p. iar la urma iata unui pasa turcesc. Doamne. apare b. 3459). cearta pe un hot pe care îl surprinde în mar. preotul izbucneste în rîs si îi sare marul din gît (ibid. b. morareasa si cîrciumareasa vinde vinul cu . Cînd acesta afla formula. e întruchiparea neglijentei. R. apoi o paraseste în mijlocul padurii unde o manînca lupii (99. B. 4784). 89-94). iar cînd acesta sare . sa-i descînte. B. se tot cazneste fara succes (S. I.din mar peste gard. întrucît oraseanul vine de la Iasi (S. b. În tîrg. 222-223). 4785). B. este noutatea cea mare (S. p. 3460). ci si mincinos (S. cîn9. cateaua n~a turbat. avea o fata.. J. p. se face crestin (78. se plimba printre cojoace 'strigînd ca vestea noua le va aduce mare noroc. iar cele cu gura mare la trei barbati. G. ce se 0- . 3462). Calinusa e învatata de preot sa-si cîstige traiul cu descîntecul "Nirriic nu stiu: nimic sa nu fie". B. dar cînd acesta spune ca la coborîre o va saruta. O b. crede ca e foarte posibil.Da. mita n-a crapat. îi striga ca :nu ~ numai hot. iar b. bigota. M). 5873 F. 'Întrucît fata nu s-a maritat. Ea refuza sa o spuna pînace nu i se da un cojoc nou si atunci divulga ca <cojoculb. flacai. 82). Alta b.'Tocmai preotul se îneaca 'cu un mar si e chemata b. în snoave. b.aceasta pretinde ca vede chiar acul înfipt în copac (S. care îi încarca averea în car împreuna cu burduful ·cu galbeni. dar si a înfumurarii erotice. 71-72). 3461). B. K. 3464). explicînd ca u{asurile se completeaza una pe cealalta: patru si patru (S. tace si asteapta. p.22 Uneori b. B. I. b. p. cum îsi prezisese primavara (52 a. e uimita' de frumusetea ei si' nu îndrazneste sa îndeplineasca porunca primita (83. B. se vadeste si miloasa. surda care nu aude întrebarile si potriveste raspunsuri ilariante (S. bogata e momita sa se marite cu un :flacau. O b. VI.

mai multi serpi se strîng si "fierb> piatra". B. p. serpii care stau ascunsi încît nu-i vede nimeni. Ei mai provi~ din sufletele oamenilor necurati: în timpul somnului. adica zamislesc din spumele pe care le varsa din gura o piatra de dimensiunea unui ou care are puteri miraculoase. aceea va capata" (ibid. atît ca are coada si cap de crocodil. Aripile lor ar fi de os."- Balaur. XXXI a. de la 7 ani pîna la 100 ani.23 ruga lui Dumnezeu sa o ia la el. 1. p. 185-186. în acest timp. Pot a~ea'mai multe capete' (XXXI a. 812). ramîn oam~ni obisnuiti. vaicarelile dupa matul furat de o cioara (99. e sfatuita de o b. V. O nevasta. 135-136). (52.. Sarpele care o înghite se poate ridica imediat în nori (LUI. p. Forma lor e închipuita felurit. p. 7~8) . 286-288. 134). v. de aceea nu se pot rupe. . b. sa-i astearna în toate partile. 135). 134-135). sînt oameni destinati de la nastere a exista în forma de sarpe si daca în 7 ani nu îsi dovedesc puterea de b. Barbatul "crapa de ciuda ca l-a pacalit femeia" (78. Sporadic. 1 .. b. lecuindu-se de biserica (S. Devin b. p. VI. unde b. în anumite zile ale anului. e momita sa intre într-un cos. sau sarpe cu cap de cal (XXXI ar p. în o seama de povesti cumulative. de aceea "stralucesc ca soarele". 186) sau intra în pamînt unde sta ascuns 7 ani si abia dupa aceea devine b. 185). batuta mereu de barbat sub pretext ca nu i-a asternut sa doarma în cutare loc. p.. sufletele se urca prin nori în chip de b. cîstiga în dimensiuni. unde se bat cu aJti b. cade cu zgomot. Cele mai multe legende îi înfatiseaza ca provenind din serpi în anumite împrejurari. iar în gura au clopotei si fluiere cu care suiera ca un voinic (LUI. sau chiar de om. Cine poate dobîndi atare piatra "ce va gîndi. 810). Dupa legende. poarta piatra scumpa în cap. Baba. p. Trupul e de sarpe. Un om a cazut în groapa lor.. e protagonistul de la care porneste actiunea: bocirea puiului mort (AT 2022)" refuzul de a sterge laba cocosului (AT 2030 E). se arata sfatuitoare si în snoave. 136). h.. Cînd e ridicata sus. Piatra îl apara împotriva bolilor si a altor rele (XXXI a. Dochia. p. l-a îndemnat sa linga piatra aceea si s-a hranit astfel de toamna pîna primavara. adesea nici alt animal. Muma Padurii. (XXXI a. p. un var taie funia si b. sau jumatate om jumatate sarpe cu solzi de peste. p. 5608-3). ajungînd cît un bou sau chiar lungi din nori pîna pe pamînt si capata aripi si picioare (LUI.. p. legat de funia clopotului.289-290).

dimpotriva."pe cer ca nouri si . numai un negustor neamt i-a despicat capul si i-a luat piatra scumpa. în trai~ta are ata sau un topor si ~n frîu de coaja de mesteacan. cînd se lupta între ei prin nori. 319. Ciderea . .citeaza cazuri de atari caderi în diferite lo:. s-au batut doi b. B.creste. p. cu cismele lui de ~tel cu care e încalta't (XXXi a. p. D3.. 121).Alba). sau de conducatorii lor.url (52. solomonarii. Nimeni n-a îndraznit sa se apropie de el. p. .e taiata marunt. Ei se ocupa cu purtatul ploHor.ieseafara din api si lasi ploaie si grindini asupra locului (ibid. Se . Grindina cade cîn::l b. mai rar prin paduri neumblate. îndeosebi a grindinei si a ploilor torentiale. Cugir . 839).gazete" (52. 138). care l-a îmbogatit pe el si pe "neam de neamul lui" (38 b. 804. Apa supta de ei e împrastiata. XVII.803).sau din . 149). ~"' . într-o mîni tine o carte.r cel care calauzeste b. Dorm numai prin pesteri. Ea ar proveni din ploaia lnghetata de suflarea b.sederea" lui. p. mare "COl. Maruntirea ghetii o face b.din locul unde au cazut iscîn::lu-se un izvor rece. Lînga Cugir. retragîndu-se în mare unde e .arunca cineva pietre în iezerul în care sti el si ca si se razbune. ca si cum ar creste pîinea cînd dospeste" (52. Atari întîmplari au fost consemnate si "prin . purtînd în desaga toaca cu doua pietre legate de capatul ei (LIII. "ei sug apa din mare s-o dau ca ploua" sau din "iazuri". p.24 La Blagovestenie. uneori chiar lilumit "Groapa balaurului" (XXXI a. în norul de ploaie este solomonarul.care este foarte rece . pumnul". iar în cealalta un toiag. p. apoi urcata de b. Acesta este un om cu puteri extraordinare care umbla de obicei în chip de cersetor. p. sau ca un om zdravan si voinic. Pentru aceasta. p. s-a deschis pamîntul si omul a iesit si balauroaica l-a avertizat sa nu mai omoare serpi (ibid. p. cînd se întîmpla si ruperi de nori. p. Grindina are geneza diferita. . vine pe un nor "strasnic de mare" si se lasa pe cîte un sat pe care "l-a ras cu totul de pe fata pimîntului". :sau se bat între ei. adesea schiop. 80~). si unul a cazut în pîrîul Beciului. R e iritat cînd . lovesc cu coada. 186-187). . unde .. Plinea capatata din cersit o arunca pe ape. în nori si purtata dupa voia :solomonarilor. vînduti diavolului caruia si-au dat sufletul -pentru a avea putere asupra vazduhului si b. 187).celui învins provoaca ploi torentiale (LUI. piduri sau colibe. locuiesc de predilectie prin iezare si balti. Sînt considerati drept oameni sfinti. (X XXI a. dar cu pirul zbîrlit si haine murdare :si peticite.aburii b. B. 811).. gheata e facuta jos pe un iez~r de b. :sau. Alteori.

unde stau 7 ani. ci din sapte insi abia unul. Ca sa scoata b. rostind o formula. Tatal sau l-a certat pentru ca si-a cheltuit banii în zadar. De aci. La Toplet.rii(o3. "Pe unde mergea. a putut trece Dunarea (38 b. Un b. statea într-o pestera din Viisoara. Ei învata o anumita scoala. virtej ului (ibid. Se sperie de clopote (LIII..t. solomonarul se duce la marginea lacului. Ei pot îndeparta norii cu b. "Acolo e asa de cald. Acolo învata "toate cartile din lumea asta". care e sub pamînt. Nu toti pot învata solomonaria. 808809). i-a lasat grindina pe cele 40 de falci si preotul l-a împuscat (52. Ei pot chiar omorî b. muntii se desfa. IX. urias venise pe muntele Oslea. Unul din ei ramîne acolo. îi pune în'cap frîul de coaja de tel (sau d~ mesteacan). împlîntîn:l 4 furculite în cele 4 parti ale lumii. 187). Avea 9 capete cu cîte un ochi. Solomonarii au mîncat carne de om. p. iar ceilalti ies pe pamînt (LIII. încît nu pot' lucra fara un os. duc mai departe b.. rostind formule (ibid. p. sau bucati de piele de b~laur subsuoara. "solomonaria". 149). De asemenea. Baiatul unui preot s-a dus la Paris unde n-a învatat "decît cum sa deie piatra". fiul sau.3. caci osul sau Rielea de balaur e rece ca gheata" (XXXI a. sau cu o bucata de fier. 148-149). aruncîn:l un cutit în inim 1. orbit a pornit spre apus. p. pîna în Tara caldurii. pietrarii). Acestia provin din solomonarii care si-au îndeplinit anii de serviciu. Baia de Arama . Un b.ceausi ramînea vale".. si sorbea toti o3. îl încaleca si îl poarta unde vrea sa dea ploaie sau piatra.. p. unde îi omoara si vînd carnea cu mare pret.. B. apoi se duc într-o pestera departata din Orient unde stau la o masa de piatra pîna scriu" toata învatatura din lume într-o carte". 10-11. Iorgovan a fost am'igit de un glas de fata si capul b.menii mesteri. De obicei lasa grindina acolo unde oamenii nu l-au miluit si l-au batjocorit. împ::>triva solomonarilor au putere mai mare contrasolomorl. 188). la nord de Tismam.Mehedinti).. capul taiat a fugit în Marea Neagra. p. Dumnezeu îi rînduieste peste nori (XXXI a. unele babe pot îndepirta b. Iorgovan l-a urmirit si l-a taiat de la coada spre cap. unde citeste din carte. sau îl "solomaneste" si cînd iese b. Iovan Iorgovan si-a facut gropi în jurul lui si în fiecare zi i-a sigetat cîte un ochi. p. judetul Olt. de unde ies mustele veninoase.25 !:. "iese si astazi un fel . 144). Dupi ce au lasat ploaia si grindina. drept razbunare. E ranit de viteazul Ostrea si din locul un:le s-a înecat acest b.menii si vitele din jur. p. p. 147-148). Dupa o alta legenda. p. 142-143).

împrosca toata lumea". 1. cu care lupta a fost mai grea (60. Un b. Cuprins de panica. p. caci "apucara fiecare cîte un cap". îi sfîsiara în bucati". 130-131).. statea în scorbura unui copac si dupa ce înghitea un om. IV. 343-344). este cel mai adesea ostil omului. într-o padure. si mai verzi si mai albe" într-un cos pus în vîrful copacului. Uneori. p.. cu care însa avura ce face cînii. Totusi. cresc ~oua capete din care ies noua serpi. 234). apoi fugea sa-I prinda (52.. nu da apa decît pentru "cap de om". b. B. b. taindu-i capul (5. p. p. Dragan Cenusa îl ataca cu palosul si toporasul "s-o taiat tri zile si tri nopti. 1.26 de grasime din care se formeaza tîntari" (XXIII b. stapîn al unicei fîntîni.Ia. apoi pleaca pe dîra sîngelui pîna pe tarîmul de jos. p. Atitudinea lui este cunoscuta din basmul foarte raspîndit AT 300. si du-te" (5. p. b.. ca i-l sete" (ibid. eroul cere ajutor. si sparge cele trei oua ce le . Sarpe. p. eroul taie vîrful limbilor cu care va demasca pe falsul omorîtoL B. Un pitic o pazeste) taie capul b. sînt pusi sa se arda lînga foc pentru a fi mîncati. Din aceste capete iesira iarasi "tr~i serpi. 432-433). 230). Voinicul spune o poveste mincinoasa. el se teme de voinicul care îl va rapune. Cînd pocne cu coada odata-n helesteu. Zmeu).. 47). p. Pe alocuri e confundat cu sarpele si cu zmeul (v. O fata deîmparat avea b. sau chiar zoreste baba trimisa de acesta: "le. Fiul cel mai mic îl raneste. In locul celui de-al saptelea cap taiat. 847). în basme. varsa "pietre scumpe rosii. manînca în fiecare an puii unei pajure de pe tarîmul celalalt. în ea care iesea noaptea si îi mînca barbatii. se urca în copac sa-I zareasca. sînt închipuiti cîntînd si erau invidiosi pe oamenii care îi întreceau. unde b. iar cînd arata cum dadea morarul sa aseze moara fugita" loveste cu securea în b. p. b. e dramatica. Cînd un flacau zicea frumos în frunza. Ioane. încît abia cu ajutorul cîinilor nazdravani poate fi rapus. LXXXIII. rasar pe data alte trei. Cei ce nu stiu. hîrca. De fiecare data. pîna ce voinicul plecat în cautarea fetelor rapi te (AT 301) îl rapune si este scos pe pamînt (5. II. unde îl omoara si elibereaza trei fete rapite (AT 301. fura în timpul noptii portocalele din gradina împaratului. temnita te manînce. sta în jurul unui foc mare din care nu da decît celui care îi va putea spune "o poveste neauzita si nevazuta". apa' mai repede si du la om.. în locul capului retezat. 1. 179). 229). Lupta pentru a salva unica fata a împaratului rînduita sa o manînce b. dar nu îndrazneste nimeni (ibid. fiindca acestuia îi da apa imediat: .

el iese de sub pod "plesnind din coada si încoIacindu-se. dar cînd spune cele prezise de porumbei. pentru neascultare. cu o "raclita" din care ies palate cu servitori si turme de vite. p. în fîntîna si ajuta pe erou sa peteasca pe sora lui. A treia oara. ies din aceasta trei b. este ajutat de un b. Cînd apare fata. II. tatal se preface si în b. B. 1036-1037). El sta ca b. iar al patrulea cînd el "scoase palosul si cînd era gata sa taie pe împarateasa. p. La rugamintea b. Un baiat îl constrînge sa redea ochii mosnegilor (52. îi ia ochii. 251-261). B. iar cînd acesta e omorît de impostor. p. Un împarat e blestemat de parintii lui sa se prefaca în b. 409). Uneori b. trimite în a treia noapte în odaia tinerilor un b. Îmbarbatata de cal. si limbile îi jucau ca niste sageti arzatoare". Îi daruieste de sotie si pe sora-sa care alearga în urma lui "numa-n 'coada si-~ c~p". gelos pentru nora frumoasa. p. Ca sa încerce curajul fiilor sau fiicelor. se da de trei ori peste cap. Baiatul care nu mai poate baga înapoi în urechea boului nazdravan (sau în cornul lui) turma de vite. în basmul AT 516. de nu era pe sub soare mai frumos" (60. si vine prefacuta în fata frumoasa "ca soarele" (52. 121-123). v. în timpul noptii. p. atunci iesi din gura ei înca un balaur" (35. 1. p.o lasase acesta (86. Sotul îi arde pielea de balaurita în foc (5. p. care le atine calea. 14). 20). iar jumatate se tîrîia pe jos". care îi cere în schimb "sa-mi dai voie sa te manînc cînd îi fi mire" (82. B. Fratele de cruce al lui Fat-Frumos îl apara de fata omului de flori. fata se lupta cu el pîna îl raneste si b. 19-20). tatal Ilenei Simziana se duce la podul de aur unde "se facu un balaur mare cu douasprezece capete". În alta varianta. cu 7 capete ca sa-i manînce. soldatul rupe coarnele cerbului ca sa-I poata înghiti. 183). balauroaica "se încoIaceste de piciorul de dinapoi al calului.. Un soldat întîlneste "un balaur foarte groaznic strîngînd în gura un biet cerb". "Atunci se întoarse de trei ori peste cap si se facu un drag de fecior. p. La un popas. 662-663). era un fiu de împarat blestemat de parinti sa fie b.. p. tatal. Veghiere). . îl omoara. din gurile lui iesea vapaie de foc. sînt oameni blestemati sau sortiti a sta sub aceasta înfatisare. are mosii cu ogoare semanate. devine stana de piatra (81 a. Fratele de cruce care veghea. ea fuge în padure. el îl învie (XV.27 ::. închis într-un copac ardea de sete si îl rasplateste pe ciobanul care îi aduce apa. 143-148. III. vreme de noua ani. pe care el îi taie. redevenind om (41.. p. iar celui care i le calca.

de bine au fost cautati" (41. 315). p. b. Acest om ne-a scapat de urgia ce era pe noi" (41. b. Sarpele de dimensiuni neobisnuite e socotit b. bula (Cipariu. III. Basm despre animale. care raspund ca "n-a bagat de seama daca a lipsit ea de acasa': asa. El. se afla si b. II. S-a folosit uneori termenul de fa. în palatul monstrului de la care a eliberat cele trei fete. englezul Animal tale si care înlatura confuzia cu fabula. divulgînd cele întîmplate (7. nimeni nu mi-a dat macar o buna ziua si sa-mi zica frate.. de la Sugatag . iesi si omorî pe ~mul care a divulgat.Maramures (5. domesticit o înghite fara s-o omoare.p. E semnalat de marimea unui vitel cu peste doi metri lungime si cu doi ochi ca de bivol. din mlastina îi da aur si pietre scumpe ca sa aiba cu ce trai el si copiii. lovindu-l cu coada (99. Cînd fratele. III. iese la suprafata si împaratul zareste în gura lui pe fosta lui sotie care îndata "au sarit din fîntîna afara". Poveste). 45-46). 510). ca~e îl ajuta sa plece din palat (42. Clasificarea). frate". I. 172-174). fratele· cel mai mic se întoarce dupa galetusa de aur. b. împarateasa este aruncata de servitoarea geloasa în fîntîna unde un b.a. dar s-a retinut cel de b. 1. nu asculta rugamintea gradinii de a-l prinde. fabula populara (Chitimia). La tîrg. germanul Tiermarchen. deoarece în repertoriul acestei specii se întîlnesc si basme despre plante sau chiar despre . Oamenii îl credeau a fi b.d. cere ajutorul ei. Hasdeu). se arata si recunoscatoL Fiul împaratului plecat dupa cele trei rodii. iar gura ascutita. p. B. daruita de fata cea mai mica si nu stie cum sa mai iasa. cu dinti puternici. Cînd' voinicul fuge cu cele trei rodii.. nu e întru totul corect. 298). p.. un solomonar ghiceste provenienta lor si îl sileste sa-I duca la mlastina. Vineri pe care trebuia sa-i hraneasca si sa-i spele fata mosului cea cuminte (AT 480). interzicîndu-i sa spuna de unde le are. fabula animala (Saineanu). V. Denumirea populara a speciei e genericul poveste. p. Un sarac plecat în lume nimereste într-o mlastina din padure. Suna dintr-un clopoteI si apar niste b.. prefacut în cerb. care desemneaza în fapt orice naratiune provenita din traditie (v. întî1neste "un balaur cu o buza în cer si cu alta în pamînt" caruia îi' zice "Buna ziua. specie a literaturii culte.28 B. Cînd solomonarul începu sa descînte. p. Printre puii Sf. 307-308). care este traducerea termenului din clasificarea internationala (v. fiindca "de cînd sunt osîndit a sta cu gura cascata .

D.29 obiecte si fenomene atmosferice. Bîrlea (5. 70). Papahagi (56). (cîteva vor fi des reproduse prin manualele scolare si alte carti de popularizare): Cîinele lenes.a. " (LXXXIII. de obicei avînd un singur episod. St. p. I). B. d. În colectiile de mai tîrziu. O. Cedru (18). Snoave sau povesti populare (1873.. Furtuna (38). B. Ispirescu da la iveala. P. d. numarul b. în ampla sa monografie despre basmele române. Niculita Voronca (52). 69. a. V. Stanescu-Aradanul publica în brosura sa din 1860 o varianta a tipului AT 2030. În colectia fratilor Schott nu se întîlneste nici un b. M. 3. d. 89-91). este o naratiune scurta. nu au putut stîrni interesul cuvenit. În cele doua brosuri ale sale. Ca atare.. bou. d. In folclorul nostru n-am întîlnit decît o singura fabula animala pnlpriu-zisa. apoi VulPea firoscoasa si Crivatul si petecul de cojoc. 945). d. mai rar plantele sau alte obiecte si fenomene naturale. a. a.. El apare în colectii ca o anexa minora a basm ului propriu-zis sau chiar a snoavei. d. Capra cu iezii . 2. dar cum ele au fost publica te postum. s-a bucurat de putina atentie în cercetarile folclorice de la noi (v. în care protagonistii sînt animalele. apa. lmpotrivituri (baba care nu vrea sa stearga "laba" fetei trimisa prin noroi la fîntîna. Dupa 1875. 1874). abia M. Tutescu (92).d. P. C. Cele mai multe variante se afla însa în coloanele revistelor Sezatoarea (101) si Ion Creanga (99). d. dar numarul acestora e cu totul redus. abia în zilele noastre (LII. T. printre celelalte productii orale. nu e de mirare daca L. sînt cele publicate în secolul nostru: E. Schullerus (81 a). foc. Lupul Pîrcalab.. T. creste treptat. Sezatoarea lui Iosif Vulcan începe sa publice si b. ajunsese la convingerea ca "acest gen de literatura orala lipseste aproape cu totul în folclorul român si romanic. P. notînd în 1831 4 variante. apoi la rug. Saineanu. Cronologic. dar în nici una nu se vede intentia expresa de a detecta întregul repertoriu al speciei. Cercetarea). prin colectiile lor putîndu-se numara abia cîteva exemplare. p. a. Cipariu este întîiul culegator de b. a. fata o pîraste la tatal ei. Radulescu Codin (67. a. Pamfile (54). Omul lipseste într-o . El e din contra~bogat reprezentat în literatura poporala germana si slava . pusca.. patru b. soarece si mîta care declanseaza goana în lant). a. Nici mai tîrziu.. Principalele colectii în care se afla b. printre snoave. primii culegatori de povesti nu-i acorda atentie mai mare. covîrsind ca numar cole~tiile citate.

a. 'a. Acestea sînt însa putine si ele de obicei sînt create dupa tiparul compozitional al basmelor propriu-zise. el cîstiga importanta mai mare si acestea ar face tranzitia între b. Punguta cu doi bani este orînduita în clasificarea internationala printre basmele propriu-zise (AT 715): a precumpanit faptul ca mosneagul. Contrar asteptarilor din viata zilnica. creînd o atmosfera de voiosie si buna dispozitie. cu profil grav. ilustrînd în subsidiar ideea ca întot- . samavolnic cu cei mai slabi. animalele de prada au minte mai putina si prostia lor le duce în cursa întinsa de animalele mai pipernicite. d. în concordanta cu sfîrsitul tragic iminent. ele pot fi înfrînte si pedepsite pentru cruzimile la care se dedau. dar cum nu au ce mînca. are un rol secundar. d. Schullerus l-a clasificat însa printre b. B. d. începînd cu gaina. Diinensiunea comica este mult marita de împrejurarea ca în b. animalele temute nu sînt invincibile. AT 27. ca unul care determina desfasurarea întregii actiuni prin însusirile sale miraculoase. peripetiile aducînd în scena ciocniri care creeaza o atmosfera de încordare. se sfîrseste numai pe animalul cel mai slab. A. In cîteva. iar~cînd apare. vulpe-pulpe. animalul mai tare. fiind subordonat animalelor. în basm aparînd doar la început si la sfîrsit. decid sa fie mîncat cel pe care se sfîrseste povestea cu "hîd nume". si basmele propriu-zise. gaina. d. d. cocosul. stapînul cocosului. cu un dram de istetime sau de viclenie. d. cocos-moros si gaina-cuina.30 buna parte din ele. e o naratiune il~rianta. a. fiind debitata de1up. Caracteristica b. Se întelege ca povestea. Fiecare animal primeste o porecla: lup-lupeste. a. vulpea si lupul se întovarasesc într-o calatorie. iepurele. la grupa animalelor domestice (AT 213). în b. d. îl trimite în lume sa-i aduca bogatii. a. fiindca' se rîde pe seama animalului pacalit (sau învins în competitie). este înfrînt sau pacalit de acestia. a. chiar atunci cînd finalul este tragic si victimele ar trebui compatimite. dimpotriva. Ambiguitatea unora di~tre acestea le face greu de clasificat. capra-verisoara. capra. desi el nu contribuie cu nimic la peripetiile cocosului. în atari cazuri. ilaritatea. atmosfera vesela este creata de punerea în scena a personajelor si mai cu seama de unele efecte ale comicului de limbaj. în ultima instanta solutia putînd parea arbitrara. cu toate ca sînt mai puternice. iepure-ustura. Ca si personajele negative din basmele propriuzise. Felul cum se lasa pacalite de animalele slabe dezlantuie rîsetele ascultatorilor. a. este voiosia. calauzit de rolul preponderent al cocosuhii. Exista si cîteva b..

p. din nevoia de a le travesti. 118-122). întreaga actiune fiind învaluita în coordonatele stravezii ale visului sagalnic. Estomparea duce la un umor domolit. I. iar animalul slab se dovedeste istet si viclean. de ironizare sau persiflare usoara prin pacaleli. s-ar parea ca plazmuitorii b. a fost observarea tra. este comicul de caracter. care. nu are aceasta intentie didactica. în 5. p. iar daca din actiune L . a. d. d. fara revolta sau alte izbucniri vehemente. ci mai ales pentru ca animalele salbatice. a. Aceasta metoda a fost urmata în fabula care. pe deplin concordante cu speci~ ficul speciei. mai dezarmat în lupta pentru existenta. drama vietuitoarelor se consuma zîmbind si rîzînd. dar în forma blînda a bonomiei. d.. La prima vedere. Uneori.) pentru a ilustra un precept. mistretul si ursul nu numai pentru ca cele sapte cutite care atîrna de grumaz par "sapte palose". Atmosfera ilarianta. p. Totusi. comicul ce rezulta din prezentarea si pedepsirea agresorului mai puternic apropie cel mai mult b. B. transpuse apoi în scenerie animaliera (sau florala etc.31 r 1. prefacut bolnav. potrivit conceptiei arhaice. iar dupa ce si-o rupe în gheata. interpreteaza fiecare actiune a lui drept o pornire agresiva. Ursul (lupul) pacalit de vulpe (AT 1. comicul de situatie devine dominant. a.aturilor caracteristice. 126-129). prin versurile recitate despre poreclele animalelor (5. AT 105*. Animalul de prada este puternic dar prost. a. a.2) se lasa momit sa-si vîre coada în apa ca sa prinda peste. d. au avut în vedere metehnele omenesti. Fabula se hraneste din observarea metehnelor omenesti. de obicei pentru a înfiera samavolniciile celor mai tari. I. invitate la ospat. I. încît poate birui pe adversarul atît de temut. poate fi vindecat daca îi face masaj cu botul pe pîntece (v. d. vulpea crede ca ariciul. Arma animalului mai slab este siretenia. variantele animaliere ar deveni snoave propriu-zise. Motanul viteaz ajuns sotul vulpii (AT 103) sperie pe rînd lupul. desi înrudita cu b. f- I deauna dreptatea e de partea celui mai tare. d. are la baza alte resorturi si a fost izvodita 'cu alte intentii literare. a. Arici. departe de a fi un defect reprobabil. 123-124). e o însusire de pret. se lasa sa i se adauge o coada de fuior si se ia la întrecere în sarituri peste un foc ca sa i se aprinda coada etc. pe care le-ar fi pus pe seama animalelor. La rîndul ei. Mobilul care a generat b. Povestitorul ia partea celui mai slab. chiar atunci cînd motanul fuge speriat (5. de snoava: daca animalelor li s-ar substitui oameni. în primul rînd a aspectelor batatoare la ochi. Mai frecvent decît comicul de hmbaj în b.

Se credea ca nu numai animalele. a fost pla~muit într-o lume arhaica. rezida tocmai în aceasta naivitate si lectorul modern o percepe cu atît mai contrastant. extrem de arhaica. d. Unele ofereau analogii izbitoare cu o seama de trasaturi proprii psihologiei omului si prin aceasta. îngrosînd-o dupa voie pentru a face mai elocvente conflictul si deznodamîntul. In fapt. indiciu indirect de vechime. Procesul' de creatie s-a desfasur~t inve~s decît cel din fabula propriu-zisa.~. d. d. Forma dominanta în manifestarile lor ar fi si t'rasatura 'caracterologica principala prin care se lasa înrubricate în plasmuirile epice. B. plantelor si obiectelor gînduri si sentimente. cu atît cîmpul de inspiratie este mai larg. umanizînd lumea animala si cea neînsufletita. a.at. acesta este cel care se desprinde si din basmul propriu-zis. cu tema animaliera sînt mult mai numeroase decît cele despre plante si obiecte. numita de unii etnologi. învatatura ce se desprindea din povestea animaliera putea fi usor convertita la relatiile umane. el propagînd constant optimismul. ar avea un suflet. Simpatia pentru cel slab si dezarmat. tocmai pentru ca plasmuitorul popular nu s-a preocupat de ea si ar putea fi rezumat~ în preceptul: cel mai tare poate fi învins de altul mai slab. impulsuri si reactii specifice ~amenilor. Farmecul propriu b. a. animista. cu cît ea e mai departe de realitatea perceputa dupa coordonatele stiintelor. fiind capabile deci de deliberari. tocmai pentru ca acestea din urma nu au puterea de a actiona miscîndu-se. putînd percepe bucurii si dureri în acelasi fel ca si omul. apoi unele obiecte. transpunînd asupra animalelor. d. teoretic în lumea arhaica fiecare element sau incident cît de neînsemnat putînd fi perceput ca un crîmpei din universul poetic. Eficienta lui etica trebuie sa fi fost enorma. Morala care se desprinde este de larga valabilitate. Cititorii culti ai b. acesta este un aspect adiacent si posterior. Poezia se dovedeste a fi fiica nemijlocita a naivitatii si cu cît aceasta este mai dominanta. încrederea în viata.32 se desprinde vreo învatatura. cred ca si creatorii populari au urmat procedeul autorilor fabulelor. a. prin constatarea elementara ca opresiunea poate fi înlaturata si raul deci currp. pe care o au animalele si necesita o mai mare doza de naivitate pentru a fi percepute. perpetua victima a agresiunii celui puternic a fost elixirul care a fortificat omenirea de la începuturile ei si a calauzit-o în straduintele ei pentru o . se vadeste tot atît de naiva. Conceptia amintita. B. ci si plantele. actiuni voite. cînd era dominanta conceptia.

a.ea pe seama animalelor reprezinta o simpla conventie literara care avea darul. d. a. data fiind marea varietate de întelesuri pe care o poate detecta mintea omeneasca din' conspectarea realitatii poetice. si cultivata de poeti cunoscuti care au exploatat observatia populara cu privire la comportarile animalelor pentru a da o alta interpretare. de epoca.33 1. are o vîrsta' apreciabila. care scapa competentei umane. r lume mai buna. fiind în joc protagonisti din alt regn. B. fara sa se poata data cu oarecare preciziune aparitia lui. dar caracteristicile lor ramîn în fabula pe plan secundar. dupa semnalarea deficientelor din societatea contemporana. Doza de conventional depaseste uneori limitele verosimilului si travestirea apare fortata. Daca faptul povestit prezinta analogii vizibile cu unele deficiente observate la contemporani si poate oferi un îndreptar etic prin preceptul care se poate desprinde. de a voala cruditatea observatiei si vehementa criticii. El nu mai are ambitia de a îndrepta relele satirizate. preceptul moral constituie primul impuls creator. pierzîndu-si implicit puterea de a sugera si convinge. Fabula îsi trage seva din analogia cu defectele umane si are o functie puternic satirica. vizibila la unii oameni sau categorii sociale. Simplitatea actiunii l-a facut usor de memorat si accesibil tuturor categoriilor. începînd de la copiii mici care abia au acumulat o experienta minima din lumea înconjuratoare. în vreme ce b. cu orînduiri mai drepte. lasînd mereu sa se întrevada protagonistul uman. d. poetul nazuind sa înfiereze o tara a vremii sale.. cauta personajele animale sau din lumea n@însufletita ale caror manifestari sau caracteristici s-ar potrivi cel mai bine cu acestea. Fabulele din literatura indiana si greaca constituie totusi un indiciu sigur ca b. vulpea pe curteanul viclean etc. d. Urmînd calea inversa din procesul de creatie al b.. derivata din b. Fabula este mai noua. d. cu exoticul ei luxuriant si coplesitor. pe de o parte. a. Transpuner. Asemanareadintre . leul întruchipeaza pe autocratul societatii. a existat înainte de colectiile de fabule din Panciatantl'a si a lui Esop. 4. tin tind sa provoace voiosia ascultatorilor. a. abia în subsidiar putin satiric. în chip firesc. este în primul rînd ilariant. d. creatorul fabulei. a. Cercetatorii îl considera printre speciile cele mai vechi. precum si de cele cîteva incluse în Vechiul Testament. în creatia fabulei. iar pe de alta de a scapa de cenzura celor puternici. aceasta e doar un aspect colateral si întrucîtva efemer. fabula înflorind cu precadere în regimurile despotice.

Rohde. a. Unii cercetatori admit o distantare între legenda totemica si b. d. Cînd nu s-a mai crezut în stramosul animal. I. a. Cercetarile etnologice scot la iveala o sumedenie de atestari ale acestei . odata cu evolutia spre un nou stadiu care depasise totemismul. pacalite si ridiculizate. Noile naratiuni îl ridiculizau pe animalul atît de temut odinioara. d. Chiar daca supozitia ca fabula ca specie ar fi fost creata în Mesopotamia antica. A. (LXXXVIII. a. ar putea comunica prin limbajul lor anumite stari. a. desi unii cercetatori sînt înclinati sa-I socoteasca a fi fost sclav' semit care a scris în Ionia. în stadiul arhaic al omenirii ele coexistînd într-o strînsa dependenta. Supozitia este întarita de observarea repertoriului popoarelor salbatice. european. de la legenda animaliera la b. caci tocmai animalele considerate odinioara totem în cele mai multe regiuni. Legendarul Esop a colportat b. d. provine din legendele etiologice primitive care explicau crearea si firea unor animale. iegendele referitoare la acesta au început sa fie pa~odiate. îndeosebi a celor totemice.. 38). prelucrîndu-Ie ca fabule.34 unele fabule indiene si grecesti a dus la presupunerea unei filiatii. 41). d. de unde ea ar fi iradiat atît spre India. în stadiul ei de barbarie. po~estind deci naratiuni de sorginte semita (XLI. a. s-a petrecut în comuna primitiva si anume în perioada de trecere de la matriarhat la patriarhat (5. d. mai cu seama prevestiri în care se specializasera unele animale. Vechii idoli erau detronati de pe soclul lor : în locul calitatilor de odinioara sînt scoase la iveala deficientele. aratîndu-1 a fi mai slab decît alte animale si decît omul. Se poate presupune ca evolutia nu a fost liniara. iar animalul venerat odinioara a devenit obiect al satirizarii si sarcasmului. a. dar în timp ce indianistul Th. a. din antichitatea greaca. b. este mult anterior. credea a fi mai veche fabula indiana. van Gennep a constatat deseori cum la primitivii australieni aceeasi naratiune putea fi pe rînd legenda sau b. aspectele respingatoare sau rizibile. d. putînd fi generat în atîtea parti ale lumii vechi. 65). Asertiunea e confirmata de b. p. cît si spre Grecia. p. doar functia pe care o da temei povestitorul canaliza naratiune a spre sabloanele uneia dintre specii. sînt cele învinse. d. se presupune ca h. p. Genetic. d. Unii au încercat sa precizeze ca trecerea de la legenda totemica la b. a continuat sa dainuie conceptia ca si animalele ar avea suflet. ursul si lupul. a. Chiar acolo unde a disparut credinta în stramosul animal.Benfey atribuia primatul fabulei grecesti. E. cunoscutul cercetator al antichitatii grecesti.

Naratiuni similare despre geneza omului din arbori s-au consemnat în mai multe parti ale lumii (elini. În multe parti locuite de salbateci. prima pereche de oameni ar fi rasarit din pamînt sub forma unei plante (Rheum ribes). i se cer scuze pentru ca aJost ucis. indienii americani etc. scoarta . Pe de alta parte. dar nimeni nu le poate "auzi nici întelege. La început. apoi nordicul Thor prihor. I. crede în minciunile ticluite. animalului omorît la vînatoare. din Europa a decazut în . 'uneori înfatisîndu-i-se aceasta ca o mare binefacere. germani.pielea. erau pedepsiti prin legea talionului. 5). copac ar saIaslui de asemenea un suflet. Ca urmare.cu convingerea ca sufletul animalului mort percepe totul. b. taindu-Ii-se din corp partea ce corespundea copacului mutilat. 5-25). naratiunile si credintele popoarelor salbatice si antice. în care Ahuramazda ar fi turnat apoi sufletul. si. p. mai cu seama. adesea chiar în genunchi si cu capul descoperit (L a. cu încuscriri si mai cu seama cu metamorfozari dorite sau impuse.de obicei pe dominat ori . În consecinta.).. lI). alteori aruncîndu-se ~ina pe alte popoare . Atare viziune alcatuia un climat propice pentru crearea naratiunilor despre conflictele dintre o seama de plante. cum par omului cultivat de azi. lup etc. d. Cei care vatamau copacii sacri. ar trebui sa moara în scurt timp" (LI. ci realitati. copacul a fost conceput aidoma unei fiinte umane si o seama de credinte si practici atesta dainuirea acestei conceptii pîna în epoca moderna. trun<. Tyr. a subzistat pîna tîrziu credinta ca animalele vorbesc o data pe an. La noi.. iar acela care le-ar ~auzi vorbind. Asemenea naratiuni nu mai constituiau nicidecum un nonsens. Potrivit unui mit iranian. p. Atena bufnita. chiar în antichitatea clasica se întîlnesc zei în forma animala. fapte verosimile care s-au putut întîmpla. în noaptea Anului Nou sau Bobotezei. arata o confuzie intermitenta între om si animal. ca si Marte roman. 26-31). pe alocuri. iar la egipteni unele zeitati aveau capete de animale. uneori forme hibride.capul. Rera vaca. I. cînd. înzestrate si ele cu impulsuri si reactii ca si celelalte animale. In chip similar a dainuit conceptia despre plantele dotate cu suflet si despre legaturile dintre acestea si om. prevestind anumite întîmplari. dupa analogia: vîrful copacului . Zeus ar fi fost vultur si ciocanitoare. a.35 conceptii. cu unele ec~uri pîna în folclorul contemporan. sau care pot fi si animale.maruntaiele (ibid. taietorii de padure îsi cer în prealabil iertare de la copacul pe care vor sa-I taie.hiul. Cu vremea. p.

a. Cu toate acestea. Se poate banui ca repertoriul a saracit în urma amutirii interesului maturilor. (XXXIII. plasmuite. initial. în concordanta cu opinia ca. macelarul = cruciatii etc. este mult mai mare decît cel atestat pîna acuma. Astfel. iar la popularizarea celui din urma contribuind probabil si versiunea poetica a lui Grigore Alexandrescu. Iepurii si broastele. a. apa = Roma. Foarte putini q. dar este mai mic cie'cît cel ucrainian care îns~meaza 314 tipuri. repertoriul românesc contine un numar impresionant de tipuri neatestate în repertoriul i. 180-181). Soarecele de cîmp si cel de oras si Toporul si padurea. a. fie prin intermediul fabulei culte.nternational care a stat la baza catalogului citat în ultima lui .36 lumea copiilor. cîinele = Babilon. Repertoriul nostru de b. p. basmul Ar 2030. au avut putin ecou în rîndurile lui povestitorilor populari. a. El depaseste sensibil pe cel maghiar si sîrbo-croat. Astfel. "sigur ca s-o-ntîmplat" (5. b. + 26 în grupa basmelor cu formule). d. popular. se situeaza la aripa extrema a naratiunilor neadevarate. d. atari naratiuni despre animale n-au mai fost cre~ute a fi verosimile. au fost întîmplari petrecute în trecutul îndepartat. mai cu seama cei mici. a. al doilea <cunoscîndraspîndirea cea mai larga. d. d. d. Sondajele despre povestit au aratat ca auditorii preferati ai b. a fost interpretat în felul urmator de cartea liturgica Had Gadya: capra ar fi poporul evreu. Confruntat cu catalogul Aarne-Thompson. d. batul = = Persia. din fabulele atribuite lui Esop în forma în care au fost colportate la noi. tot ceea ce consemneaza naratiunile. boul = saracinii. Literatura pentru copii s-a hranit din b. în primul rînd cea a ~ Esop. 5. a. II. doar 4 au patruns in circuitul folcloric: Gradinarul si sarpele. pisica = Asiria. sînt copiii. devenind prilej de amuzare a celor mici. In ierarhia povestitorilor populari contemporani.intre maturi mai cred ca si cele povestite în b. Colectiile de pîna acum au scos la iveala vreo 250 tipuri (226 b. colectiile de fabule. a. Culegerile nu au avut tel exhaustiv decît în vremea din urma. focul = Alexandru cel Mare. are întindere medie în comparatie cu cel al altor popoare europene. mai cu seama în tarile mai evoluate din centrul si apusul ei. p. atît de raspîndit si la noi. d. fie direct. Concomitent cu amutirea vechilor conceptii. cînd naratiunea putea suferi modificari pentru a ilustra un precept. încît se poate presupune ca numarul b. I. Atari fluctuatii de sens s-au petrecut în toate timpurile si o atestare din antichitatea ebraica este cît se poate de ilustrativa. 29).

în tarile nordice. a. mai cu seama în rasaritul ei. în repertoriul românesc. cucul. dar ipoteza nu are nici un temei daca se tine seama de modul precar. creatie originala a poporului român.nirea dintre peste si porc). Naratiunile despre pesti sînt foarte putine: abia doua tipuri (disputa dintre somn si stiuca si întîl-. Variantele arata cum cele mai tari. Tematic. în unele tipuri. rac. cum au încercat unii cercetatori (LXXXI. drept razbunare pentru unele necuviinte (AT 159). cel pacalit este ursul si basmul ar avea la baza o legenda etiologica despre modul cum a ramas fara coada. dar mai proaste. cu totul sporadic si altele. barza. din 1961. iepure etc. largita. ursul. în timp ce în restul Europei. aratînd ca încercarea de explicare a lipsei cozii e glumeata în repertoriul de azi. cele mai frecvente personaje sînt CÎinele si pisica. de obicei de vulpe. Cîteodata. dar nu au fost semnalate de culegatorii diletanti. Locul central îl ocupa animalele salbatice mai puternice. Dintre animalele domestice. Din cele 226 tipuri (si subtipuri). abia 89 se întîlnesc si în catalogul international. 200-202).37 t editie. pe cînd 167 tipuri de b. sînt pacalite de cele mai slabe. rareori adaugîndu-se mistretul si leul. Multe tipuri au ca personaj central vulpea. Pasarile apar mai rar: vrabia. amatoristic. d.si la alte popoare europene. în care au fost culese povestile. fara a se putea preciza care a fost forma originala. lasîndu-l fara coada. omul este însa rapus de animale. de la ursul care vroia sa-I manînce (AT 154) s. a. uliul. mai cu seama cînd e vînator (AT 157). iar din basmele cu formule cu tema animaliera iarasi numai 7 tipuri apar si la alte popoare. si 19 tipuri din grupa basmelor cu formule sînt atestate numai în repertoriul românesc. mai rar gaina. Cel mai raspîndit tip arata cum vulpea a pacalit pe urs (sau pe lup). care îl scoate de la sarpele salvat (AT 155). nu se diferentiaza de cel european. p.a. lupul si vulpea. pentru a pune în lumina ingeniozitatea acestui animal deosebit de siret în a-si bate joc de animalele padurii mai puternice. Omul joaca un rol ambiguu. Conflictele dintre animalele mai mici .sau sa fi circulat . d. în locul ursului apare lupul. Exista însa si alte basme în care vulpea e pacalita la rîndul ei de animalele mai mici: arici. repertoriul nostru de b. Se poate ca o seama de tipuri sa circule . el învinge (sau pacaleste) animalele padurii. dar cel mai adesea el trebuie sa fie ajutat. S-ar crede ca acestea ar fi specific românesti. apar deopotriva amîndoua animalele si banuim ca situatia trebuie sa se întîlneasca si în alte tari europene.

cea dintîi explica marimea ochilor ei prin aceea ca ciupeste oamenii care dau cu palma s-o omoare.a. Plantele si obiectele. intentia creatorului fiind pur umoristica.d. stîrnind prin aceasta rîsetele ascultatorilor. hotarîndu-se ca de îndata ce va da caldura. cîinele sta ghemuit. d. opintindu-se din rasputeri. In timpul iernii. Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur acta!1t si asistam la un monolog cu deliberarile lui contradictorii. aratîndu-se cum agresorul este pacalit sau chiar omorît. sa-si faca o casuta mica. cîntecul ei imitînd zgomotul mulsului. a. data fiind scurtimea lui. puricele si tîntarul. Venind vara. Iapa raspunde ca sta scris pe copita ei si îl omoara cu o . Ogarul ar fugari mereu iepurele pentru ca acesta i-ar fi furat ciubotele într-un iarmaroc. rîzînd ca omul se loveste singur. apoi acul. Al doilea tip compozitional e de asemenea lipsit de epic. Un lup se apropie de o iapa cu mînz si întreaba de pretul acestuia. Dialogul se desfasoara între doi sau mai multi protagonisti. Atari pseudoetiologii nu sînt crezute de nimeni. abia cît sa încapa. mai frecvente sînt oul. Se întîlnesc apoi numeroase b. explodînd în ochii agresorului sau întepîndu-l cînd se sterge. Tîntar). si de atîtea rîsete i s-au marit ochii peste masura. C9mpozitia b. care par sa explice unele particularitati. întîlnindu-se musca. Puricele e cocosat fiindca toata noaptea se cazneste sa scoale oamenii la munca. Unele sînt cunoscute si din productiile versificate (disputa dintre tei si brad). Alt tip compozitional aduce în scena conflictul dintre doi protagonisti desfasurat într-o singura scena. naratiunea încheindu-se cu replica cea mai picanta.38 sînt adesea derizorii. Musca. precum si unele fenomene naturale. tocmai cînd se mulgeau vacile. turturica cînta ca atare fiindca s-a sculat tîrziu. acesta reducîndu-se la aducerea în scena a unor animale sau obiecte care se marginesc doar la o disputa cu privire la întîietate sau la explicarea unor conformatii batatoare la ochi. în realitate parodiind legendele etiologice. Dintre obiecte.+ . Puricq. este simpla. Aproape toate tipurile din grupa AT 275-299 se încadreaza în acest tip compozitional. actante de seama în basmul despre animalele în calatorie (AT 210). cîinele se întinde si se convinge ca i-ar trebui o casa prea mare pe care n-ar avea vreme sa o termine {v. musca are ochii mari pentru ca rîde mereu de oamenii care vor s-o prinda etc. Cîine). 6. dar ea zboara. iar tîntarul e atît de slab fiindca pe vijelie se lupta sa tina copacii în picioare (v. apar abia în cîteva tipuri.

iar în a doua la revansa acesteia. constînd din însiruirea mai multor scene. în chip similar. dar si focul refuza. vulpea solicita pe rînd interventia puniti'a a apei. agresorul fiind alungat sau omorît. omorîrea unor iezi. care l-a lasat apoi în seama pisicii.d. în alte variante. contractul a cazut în foc si a ars. cerîndu-i sa-I arda. scena prima înfatiseaza antecedentele. V. zapisul animalelor a fost dat în pastrarea cîinelui. deoarece cuprinde în desfasurare cîteva functii (actiuni) tipice acestuia: situatia initiala. cîinele o fugareste. boului. aceasta sa stinga focul etc. în casa. interdictia. La început. boul alearga sa bea apa. Apelînd la arbitrajul vulpii.d. cu mai multi actanti solicitati.39 lovitura (v. învatînd pe om cum sa scape (v.a. Cîine). în alte tipuri. Cîine. Sarpe). în care a baut iepurele. salvarea ei de catre capre. cu profil de pseudolegende. Ea cere sa i-1 restituie. întrecerea dintre mos si baba. lupului. strigînd "Contra tucontratu".103). ca sa nu-l strice intemperiile. asistam la agresiunea asupra victimei. ogarul tinea cîrciuma. Propp arata astfel ca tipul AT 123 (Capra cu trei iezi) este construit în chip similar cu un basm propriu-zis. plecarea caprei. a doua sa aduca apa cu ciurul. care apoi se fugaresc în lant. Alungata prin casa. Vulpea pîraste maracinele la foc. In cea dintîi. p. Pisica). întîiul sa taie lemne cu sapa. aceasta pretexteaza reconstituirea faptului. încalcarea interdictiei. cautarea agresorului.interdictia de a speria caprele prin . este calchiat dupa cel al basmului fantastic si apare în repertoriulb. mai complex. Tipul e caracteristic pentru h. pîna ce maracinele restituie vulpii cercelul. cu totul sporadic. De atunci. LuP). seria este mai mare. pe cînd pisica se zburleste raspunzînd "o-arrs!" (v. Ultimul tip compozitional. propunerile agresorului. omorîrea lui (LXX. În acest tip se mai pot încadra cîteva variante ale basmului AT 103 D* care cuprind: situatia initiala (taierea purcelului). comunicarea nenorocirii. Odinioara. dar maracinele refuza. Un om salveaza un sarpe si acesta vrea sa-I manînce.a. Cel ~ai raspîndit tip compozitional se desfasoara în doua scene. interdictia babei de a mai intra în casa. De teama lupului. Al cincilea tip compozitional e mai complex. Vulpea cu cercei trec~ pe lînga un maracine în care i se agata unul.!. iar a doua modul cum se desfasoara astazi conflictul dintre cei doi protagonisti. De atunci ogarul îl fugareste mereu pentru a-si scoate datoria (v. El apare cu precadere în grupa basmelor cu formule. regasirea cu mO~ll1. plecînd fara sa plateasca.

se întîlnesc si replici versificate. sî mosu un cocos"..Nuu. 139). "Un lup era flamînd" etc. zice vulpea" (5. (5.28).sa se-ngresa calutii mei" (5. p. pe jumatate". mai cunoscuta fiind cea din varianta Creanga..a odata un ~os s-o baba. puse în gura unor animale. aproape tot basmul e o expunere versificata. prin introducerea prota:' gonistilor: "A fost o baba si un unchias.Esti casatorit? . unele variante mai dezvoltate ale tipului AT 122 A (94 a.Ca ma rupe din nodeu" (XV.244).Si esti fata? . p. este de asemenea simpla. o craiasa mare. Alteori. Forma h.118-137). sfîrsitul naratiunii coincide cu ultima replica din dialogul desfasurat între protagonisti. 'Sî baba ave o puica. fara podoabe stilistice..Duce gunoiu .a. I. I. p. Mîtul fugit de acasa spune pe rînd viitorilor ortaci de calatorie ca se duce "unde-i iarba de pascut . cu replici fulgurante. Baba avea si ea un tap'" (94 a. "Asa e.Ratoiu . io-mparatu mîtîlor cu sapte palosa la grumaz! Ice . ice. 237-240).C-unu subt pamînt-sa duce" (94 a.Rata- . mentionîndu-se ce s-a întîmplat cu eroii basmului. p.Picioru meu . cunoscute din basmul propriu-zis. d-apu tu cine esti? .244). Formulele initiale si finale. iar a doua oara: "Lins. au un efect ila:dant neasteptat. Capra se recomanda iezilor.Phi.Da.vînt. doamne ferit-ai! zice.. 126-127). . p. care. zice.Aoleu . cu preocuparea de a reda nuditatea faptului.. De as@menea. Motanul se întîlneste cu vulpea în padure si cei doi se descos reciproc: . cum arata variantele autentice. în unele variante. pelins-cu fundu-n sus" (92.C-un corn unge. p.d. în concordanta cu putinatatea lui epica. 7. Vulpea care se duce sa manînce din putina cu miere sub pretextul ca a chemat-o fina-sa cioara sa-i boteze cîte un copil. 16-17).Tapu babii s-a matusii .He.Matura cosu . cum e cel despre Cocosu rosu: "Cocosu rosu . . p. Finalul naratiunii este de asemenea pur expozitiv. enumerînd bunatatile pe 'Care le aduce într-o lunga formula versificata. Partea expozitiva a naratiunii este de asemenea simpla si directa. lipsesc. C-unumpunge . Tapul jupuit pe jumatate se recomanda vulpii: .. Vulpea fugarita de lup striga atunci cînd acesta prinde cu dintii de radacinile din vizuina ei: .si fîntîna de baut . Uneori. începutul e formulat cît mai simplu.0 fost odata o hulpe si c-un arici". p.. ice. calcarea interdictiei si risipirea caprelor. Dialogul este însa scînteietor.Cine-i aicea? . raspunde ursului ca i-a pus numele "Lins-pelins. io-s îmflarateasa. I.

p. Ca-ras-farta! ice" (5. p. au introdus termenul b. Primii culegatori din Muntenia.p.). strigatul cocosului "Cutcudau-Dau" este interpretat de cel atacat "Cu cutitul dau.Fac frecatei . Basm propriu-zis. P. el apare si cu întelesul de fabula. pe alocuri si în Muntenia. el s-a raspîndit treptat si în celelalte provincii. 142). p.1... pricazca. sînt apoi formularile cu caracter onomatopeic prin care se imita strigatele specifice ale unor animale. 1. în opozitie cu cea adevarata (la pl~ral basne sau baznuri).Doua muste .Cu ele sa' te împuste" (81' a. iar titaitul soarecelui: . Matura casa . pravliica. Specia e denumita regional poveste în Transilvania. în literatura.-O-arrs! O-arrs!" (5.Duc la moara . basnia) denumind fabula animala sau apolog (XIX. p. cazca etc. Moldova. apar protagonisti supram.. Prin b. 198). 2656). bachora. p.Tintin. p.. La slavi. IV. Evolutia sensului pentru a denumi naratiunile lungi. povest. 119). Raspunsul gainii si cocosului se încheie totdeauna: "Ca-ras-farta.. 606).. în aceasta din urma fiind mai raspîndit termenul basm. iar pisica i-ar raspunde: . baica.41 .Doua catele . el apare în literatura veche sub forma basna sau basn. inventata. iar la rusi (basni. N. fiinte sau obiecte). Hasdeu. Cîinele care latra dupa pisica ar striga: "Contratu-contratu! Contratu-contratu!".d. Ca~acteristice b. sa dau si eu" (18. Poveste). dar specia are o arie mai larga. se întelege în chip curent cel fantastic (în care alaturi de om. 1. Tichindeal). asa cum a fost cir- " 1 ·r .z. 2. razpravca. La cîtiva scriitori (D.Ispirescu.Pî~a~m'pui ciocanu!" (ibid.149). De obîrsie slava. dupa aceea generalizîndu-se cea de basm.~. engl.Cot~odanu . fara ca sa-I dezradacineze pe celalalt (v. Filimon si P. Titaitul soarecelui ar însemna astfel: .Tî-titîne-l. dau L". fictive (germ. ordinary folk-tale) s-a petrecut numai în folclorul românesc. Prin colectiile de popularizare.Fac galuste . la sîrbi basna (sau basma) însemnînd descîntec. iar cutcurezatul cocosului: .Doua cioara . p. 18). ma! Tî-tî-tîne-l!". scazca. avînd întelesul de naratiune neveridica. fixat apoi si delimitat ca atare de B. D. î~ alta varianta. LXXXIII.. 1-2. eigentliches M archen. Cantemir. Forma basn este atestata numai în prima jumatate a secolului trecut (XXXV. Pline de comic sînt replicile în care strigatele animalelor sînt interpretate ca amenintari împotriva celui ce a patruns în culcusul lor.turali. specia are alte nume (PriPoviietca..

legendare au un vadit profil de snoava. si acestea conventionale pîna la un anumit punct. printre povestitorii populari cu mentalitate arhaica. C. Faptul ca adversarii supranatu- ~ 1 . Denumirea b. B. 785. 465. cu acelasi tipar compozitional ca si b. 780 (mai cu seama). iar în tarile unde b. legendar. cum arata si denumirea. În repertoriul nostru pot fi întîlnite variante din aceasta subspecie care aduc în scena zmei (sau uriasi). b. Pe de alta parte. pe alocuri Dumnezeu si Sf. în care apar Dumneze. fantastice în care se arata botezul eroului. unde aceasta fiinta e înca vie în credintele populare (XLI. 365) a fost înlocuit printr-un simplu hot. 756. ireale. b. Cîteva b. despre dracul cel prost. mai traieste înca în traditia orala semnalîndu-se tendinta de a înlocui 'personajele disparute din mitologia populara cu cele crestine. cu caracter mixt. E plin de învataminte faptul ca în variantele germane si italiene strigoiul din unele basme (AT 363. legendar (AT 750-849). în opozitie cu naratiunile verosimile. în timp ce altele i-au înlocuit cu diavoli. b. nuvelistic. Cum se va vedea. Fantastic înseamna în acceptiunea data relatare despre fapte miraculoase. fantastic. miraculos asa cum e delimitata în stiinta literaturii. 471. D. Pe plan european. fantastic este traducerea termenului corespunzator din clasificarea AT (Zaubermiirchen. Petru: AT 750. dovedind ca. b. despre dracul cel prost arata acelasi proces de substituire a zmeilor (uriasilor) cu dracii.. fiind snoave-legende (AT 791 Sînpetru batut de doua ori. B. spre deosebire de Europa rasariteana. legendare au o desfasurare ampla. mai adecvata fiind denumirea de b. p. 363. ele fiind orînduite ai~i numai pentru' ca protagonistii care determina desfasurarea actiunii sînt Dumnezeu (Isus) si Sf. oscilatiile sînt mai mari. 461. legendar ar cuprinde b. în realitate situatia este destul de confuza. Aarne-Thompson incluzînd aici b. chiar în b. aceasta din nevoia de a da un suport verosimil naratiunilor. Petru intervenind mai des.42 cumscrisa în clasificarea internationala Aarne-Thompson (v. este o naratiune verosimila. 710) pot figura mai adecvat în grupa b. b. tale of magic). unele b. Clasificare). fantastice. sau chiar cu altele din mediul contemporan. Daca teoretic delimitarea este oarecum clara. B. întrucît credinta în existenta acestuia a disparut. 800). 365. Ea cuprinde patru subspecii care stirbesc întrucîtva caracterul unitar: A.t sau alti sfinti. 35). unele din b. cla~ificate printre cele fantastice (AT 360. In concordanta cu criteriul adoptat de Aarne-Thompson. apoi 460.

nuvelistic prin profilul realist al actiunii. Ciobanul cauta sa scape de ea. învierea cu ajutorul ierbii furata de la sarpe. Cea dintîi. S-au pastrat totusi si cîteva b. si aveau povestitori tocmiti pentru clipele lor de ragaz. adica motive care se aseamana mult cu cele întîlnite în b. De aceea. Dovezi mai elocvente ofera cele doua naratiuni întregi. care a avut ca model snoava populara.. p. mai cu seama de nuvela toscana.z.hiar în repertoriul nostru au fost surprinse cîteva b. C. Documentele arata ca faimosul faraon Keops.43 1 1- t I r rali din aceasta subspecie sînt învinsi prin pacaUre. Cele mai multe.snoava pentru subspecia cuprinsa între AT 1000-1199. dar în ziua urmatoare o întîlneste din nou. în timp ce pastea turma. Atestarile indirecte sînt însa mult mai vechi. apropiat de nuvela si roman. Iarba fiarelor). . lupta cu taurul monstruos aidoma celei a voinicului cu balaurul din fîntîna care dadea apa numai pentru cap de om. AT 400 despre zîna ce se scalda în lac si lasa inelul în degetul tînarului împarat. o femeie neasemuit de frumoasa care s-a îndragostit de el. pe celalalt tarîm. întocmai ca si eroul popular care fura iarba miraculoasa de la o broasca sau serpoaica. Bolte-Polivka au consemnat în monografia lor monumentala o serie de marturii scoase din documente si din operele scriitorilor antici referitoare la b.. Restul naratiunii s-a pierdut. z. R' este atestat înca din antichitatea îndepartata. si aici se pot vedea oscilatii: unele b. unele fragmentare. Fragmentul citat se aseamana cu frecventul pasaj din b. popular din vechiul continent. alcatuind astfel puntea de trecere de la b. dupa ce l-a sarutat în timp ce dormea (v. Asa numita Poveste ciobaneasca relateaza cum un cioban a zarit. nuvelistice au în alte tari europene variante fantastice si invers. provin din antie. la snoava. adica naratiuni care au variante apropiate printre b. iar mai tîrziu Alexandru cel Mare iubeau b. fantastice a caror actiune a fost tratata pur nuvelistic. Ileana Cosînzeana). Cele mai multe pot fi considerate doar fragmente de b. popular. . Cu mai multa claritate se delimiteaza b. Cu toate acestea. europene.p. 3. o apropie de snoava. fara nici o interventie a vreunui factor miraculos. mai cu seama în epopeea despre semizeul Ghilgames (calatoria lui în lumea mortilor similara cu descinderea eroului din b. ar fi fost mai potrivita denumirea de b. v. Ele ar constitui doar dovezi cu privite la vîrsta unor me>tivede obîrsie populara care au patruns în unele mituri (legende sacre) sau în alte opere literare.hitatea europeana.

. cît si ca b. p. I. sotia tradatoare îsi recunoaste primul sot dupa ochi. s-a crezut ca naratiunea din acest papirus ar fi un mit despre cei doi zei. popular: sotia adult era care. faraonul ce se îndragosteste doar la vederea suvitelor de par. Pornind de la faptul ca cei doi frati poarta nume de zeitati egiptene. pe deplin cristalizat.. se aseamana mult cu variantele europene. în b. cele doua forme deosebindu-se extrem de putin. AT 950. cel mai vechi b. care nu aducea cu sine decît foarte usoare modificari de forma.da oamenilor nume de zei. încît nimeni nu :'l-aîndoit ca Herodot ne-a transmis un autentic b. din Europa apuseana si centrala. despre sotia necredincioasa (AT 590 A). J . prin schimbarea functiei. în ciuda metamorfozarilor lui (la noi de obicei în cal) si îi cere decapitarea (5. era obiceiul de a . Se întîlnesc în el o seama de motive frecvente în b.e. de Vries crede ca naratiunea ar fi fost legata de un rit referitor la înscaunarea faraonilor (XXV. AT 425)... potrivit atestarilor de pîna acuma. Singurele argumente care ar pleda împotriva apartenentei la b. apoi împrejurarea ca a fost consemnat într-un papirus.e. motivele nefiind atît de organic sudate ca în b. în primul rînd cu b. legendar. si legenda sînt mai apropiate. 12). p. 51-60). popular despre uriasul t 1 A . insinueaza ca cel iubit ar fi încercat s-o siluiasca (motiv cunoscut si îil episodul biblic despre Putifar si Iosif). neputîndu-se nicidecum bucura de atare consideratie. pe alocuri aceeasi naratiune putînd fi cînd b. S-a aratat însa ca în tarile mai arhaice. de Vries: caracterul compozit al naratiunii. un b. fiind deci o naratiune din categoria b.. b.n. J. Se poate presupune ca povestea despre Anup si Batu a trait în antichitatea egipteana· atît ca legenda. N eîndoielnice sînt însa atestarile corespunzatoare despre uriasul orbit (AT 1137) si sotul travestit în animal (sau invizibil. dar s-a observat în scurta vreme ca înca în secolul al XII-lea Î. El se aseamana atît de mult cu variantele b.n.44 I . respinsa. ar fi cele invocate de J. prevestirea mortii fratelui prin marea ce spumega (la noi prin picaturile de sînge lasate pe naframa). ci un mit sau o legenda. O seama de cercetatori au vazut în naratiune a despre fratii Anup si Batu nu un b. cînd legenda (mit). Cercetatorii au avut în vedere numai b. nuvelistic. fara intruziuni legendare. nuvelistic.. scrisa în anul 1250 î. Herodot ne-a transmis apoi din repertoriul egiptean Comoara lui Rampsinit..1 I il! numita curent Doi frati.. Marturiile provenind din literatura greco-latina par mai nesigure. Asemanarea cu variantele europene este totusi evidenta.

naratiunea îsi pierde profilul de b. sînt destul de tîrzii. Larga raspîndire a acestui b.45 ~i l r I 1 T orbit de fratele mai mic se întîlnesc motive absente în Odiseea: inelul fermecat care îl retine în loc pe cel care îl poarta. foarte rar butoiul cu bani care de asemenea tintuieste locului pe posesor (5. p. Pacala). II. îndeosebi din metropole. eventual fara episodul cu inelul fermecat. Pretioase sînt cele care tradeaza atitudinea dispretuitoare a celor cultivati fata de atari narati uni naive. chiar daca peripetiile se desfasoara întocmai dupa canonul b. ci si o seama de aprecieri ale autorilor clasici (ibid. de unde b. din India pîna în Irlanda duce la presupunerea ca Homer l-a preluat din traditia orala. b. straturile populare. La noi.. una din ele hranindu-se cu cultura clasica si lasînd b. nuvelistic. "fabulae aniles" (povesti babesti). Verosimilitatea caracterizeaza atît b. care a pricinuit scindarea în doua paturi culturale. a fost de asemenea preluat din circuitul oral. B. 509). dar verosimila.-Iegenda. devenind o specie mixta. în care protagonistul uman învinge toate piedicile si este rasplatit la urma prin cîstigarea tronului împaratesc sau prin îmbogatire. autorul prelucrîndu-l în gustul literar al epocii si adaugîndu-i o seama de ingrediente mitologice. Cercetarea). cît si cel fantastic. atestarile de b. care se diferentiase cu vremea de mentalitatea si gustul paturilor populare. de cele mai multe ori . povestit de Apuleius în Magarul de aur despre Amor si Psyche. 41-46). caruia i se cunosc peste 1100 variante folclorice.hiar condamna atari "vanas vulgi fabulas"(povesti desarte ale poporului) si numeroase marturii arata ca erau povestite si în acea vreme numai copiilor de catre doicile care îi îngrijeau. înlocuit la Homer prin episodul Nimeni si care îsi are si el corespondent în repertoriul folcloric. 108-126). care se vor adapa numai la filonul folcloric. este o naratiune puternic schematizata.secolul al XVIII-lea -(v. p. numite "fabulae pueriles" (povesti copilaresti). încît acolo unde ea lipseste. E vorba de patura cultivata. a fost izgonit în lumea copiilor. Lipsa acelui happy ending e semnul cel mai vizibil ca varianta respectiva reprezinta o abatere.. Gît de cunoscut era b. pe seama celeilalte paturi. p. Fenomenul se va repeta în Europa începînd cu Renasterea. IV. 4. B. în antichitatea clasica o dovedesc nu numai temele prelucrate literar sau aluziile la ele (XIX. Unii c. decît ca are alte coordonate. Apoteoza eroului din final este atît de caracteristica. la noi Pacala numindu-se "Singur Eu" (v.

Cel ce voia sa-si întemeieze o familie. se arunca si el în apa. reprezentînd deci punctul culminant nu numai al actiunii din b. Un frate este înecat în mare de celalalt care a aflat ca a dormit cu sotia lui. sem~ul nevinovatiei celui omorît. In ciuda sceneriei sale cu atîtea elemente miraculoase. cel bun fiind rasplatit. adesea derutante. Spre ilustrare. b. Acest final îndeparteaza cu totul varianta de cele cunoscute ale tipului AT 567 (în care se arata cum un frate ajunge împarat. etc. b. cea mai generala norma etica: binele învinge întotdeauna raul. lipsita de orice met~hne. Cel mai pregnant oglindeste aceastî trasatura b.46 un fenomen sIngular în ansamblul variantelor tipului. transmitînd visul generatiilor urmatoare. Cea mai cunoscuta varianta de acest fel. paturile popularenu si-au pierdut nadejdile într-un viitor mai luminos pe care l-au dorit mereu. putere sau întelep- t . care de obicei coincide si cu obtinerea tronului. In opozitie cu legenda. este o naratiune optimista care insufla ascultatarilor vigoare si încredere În viata. trateaza conflictele cele mai frecvente în societatea umana din toate timpurile. avînd a înfrunta atîtea calamitati si a îndura spolierile atîtor exploatatori dinauntrul si din afara granitelor. si riturile de trecere. b. fantastic. în ciuda traiului lor zbuciumat. lVIobilulcare a generat b. Morala ce se desprinde din toate b. Tinerete fara batrînete si viata fara de moarte a lui P. Sufletele lor s-au prefacut în doua stele care se vad si acuma pe cer. S-a facut o apropiere între b. fara sa verifice faptul ca acesteia i-a cazut o mîna. trebuia sa dea dovada de barbatie si ca atare era supus unor probe de curaj. ilustreaza. fantastic reflecta problemele mari ale societatii. ce se poate închipui în viata unui om. prin acel final legendar vrea sa ilustreze zadarnicia iluziilor omenesti despre o viata perpetua. care s-ar scurge fara nici un sens. 'întrucît o~ul este puternic legat de peisajul natal si de oamenii epocii lui. ci si apogeul. are întindere biografica. cu vechime multimilenara. devenind o încercare de descifrare etiologica cu privire la cei doi luceferi. Actiunea din b. pe care le-a amalgamat în conturul unei lumi ideale. ca specie literara a fost tocmai tendinta de a arata cum trebuie sa fie orînduita viata pe pamînt dupa jaloane drepte. dar spre deosebire de epopee si roman. iar cel rau pedepsit în chip exemplar. Ispirescu. împreuna cu obiceiurile prenuptiale si nuptiale de la unele popoare aflate în stadii mai arhaice. eroul e urmarit numai pîna la nunta. Abia cînd se convinge de cele întîmplate si e cuprins de remuscari. celalalt omul cel mai bogat..). al treilea nazdravan.

Unii vulgarizatori au încercat sa vada în aceasta origine hiperaristocratica a eroului o oglindire a unor sentimente dinastice ale maselor populare. originea lui ca specie literara. cel mai nebagat în seama. Cel mai adesea. eroul este urmarit însa mai de vreme. menit sa sporeasca interesul ascultatorilor. Cei dintîi au un ~olmai sters. adesea copios oglindite în el. dar nu se poate vedea în aceasta sau în alte date de natura etnologica. cel mai mic fiind mostenitorul gospodariei parintesti. pentru al treilea fiu influenta. adesea doar ca pretext d~ p~mereîn scena a actiunii fiilor. dar aceasta se întîmpla totdeauna în chip miraculos. adesea la rugaciuni îndelungate. el e fiu de împarat. Actiunea afecteaza doua generatii. în b. difera. etajîndu-se ca o naratiune de tipul romanului ciclic. cu conceptiile si preocuparile dominante. la sfîrsitul copilariei.47 J 1 if r r . alungarea epidemiilor etc. b. particularitatea amintita a avut la baza resorturi estetice. de obicei revenind cu sotia la familia parinteasca. eroul fiu de împarat comportîndu:se ca si cel de origine umila. Ca orice opera de arta. p. parinti si copii. distingîndu-se doua categorii în care de obicei se încadreaza tipurile fara ca sa fie obligatorie corespondenta dintre ele. cum se va vedea. 64). fiind apt a îndeplini unele roluri în practicile descîntatului (5.. unor credinte populare potrivit carora cel mai mic ar fi dotat cu calitati cu eficienta magica. Parintii nu au copii si. eroul este urmarit din pragul adolescentei. recurg la mijloace magice de procreatie sau la ce le ofera întîmplarea. Faptul ca eroul e cel de-al treilea fiu. Uneori. extrem de saraca. I. gata sa savîrseasca ispravi memorabile. Acestia pleaca de obicei în lume pentru a-si întemeia o familie. Inceputul b. . cînd el este apt de a pleca în lume. Atari credinte si practici au avut o influenta secundara. a fost pus de unii pe seama dreptului consuetudinar de ultimogenitura. Altii au încercat sa vada în aceasta predilectie a b. deznadajduiti. t~ j: ~r 1 ~ j I ciune. Cu totul exceptional sînt implicate în actiune mai multe geperatii. de la nastere. oglindeste si el realitatea înconjuratoare. decisi sa înfieze ceea ce vor gasi în cale. De multe ori însa protagonistul descinde dintr-o familie umila. aproape întotdeauna al treilea. In felul. nu o data fiind orfan sau parasit în lume. probabil din vremea cînd regii erau încarcati cu valente magice. deoarece. nu se semnaleaza însa nici o diferenta între cele doua categorii. Realitatea reflectata în b. acel ritm tripartit./- . Cei doi soti batrîni pleac~ fiecare Într-o parte. în cealalta categorie. b. este însa mult mai veche. responsabili de prosperarea recoltelor.

cei @oievoluînd apoi ca doi frati de cruce. Peste). Alteori. p. De asemenea. Voinicul ce se va naste se va numi Piparus sau Mazaran. cîstigîndu-si simpatia ajutoarelor si a tuturor celor care au legaturi cu el.. eroul e stingher. spre a omorî zmeii si balaurii care tiranizau un colt de tara' etc. In genere.48 acesta. dovedindu-se un om cu calitati extraordinare. umanitarismul neprecupetit al protagonistului. de arici.' sare jos sau aluneca. pîna ce. l-a scaldat. In toate cazurile aratate. adesea cu aceeasi înfatisare. b. disperata. de porc. prin degustare din mar sau peste se întîmpla sa nasca nu numai împarateasa. pornit ca atare sa îndrepte strîmbatatile. dornic de lupta si de aceea pleaca spre a-si elibera surorile sau fratii. prezentînd sub acest aspect numeroase similitudini c11cavalerii epicei medievale si cu haiducii baladelor popuIare. Uneori. în o seama ~1 . Mai des. încît eroul afla abia tîrziu ca nu e unicul fiu. De asemenea. cu sapun. Mar. reliefeaza cu putere o alta trasatura 'care deriva din ultima. cu aia. Totusi o seama de b. de obicei un mar sau un peste (v. mai' mult asupra animalelor neajutorate sau ranite care se vor dovedi auxiliare pretioase. cumintenia si mila. ~40). care mai tîrziu prinde a vorbi. iau acasa un pui de sarpe. sentimentul' rasf~îngîndu-se. pedepsit a sta în forma animaliera. femeia îl înghite. pruncul e confectionat din lut ca o caramida. Cel mai adesea el e curajos. 1. o bucatica de carne etc. aruncat cu laturile sau la gunoi. fiind împins la actiune de un singur resort. mosul culege din drum o bucata de lemn sau de fier care devine om prin simplul act al scaldarii în copaie: "A pus apa la foc. Cîteodata. Cînd e nascut din boaba de piper sau mazare. domina calitatile de natura practica: îndemînarea. eroul se mai arata animat de sentimentul dreptatii. decît asupra semenilor sai. ceea ce îl decide sa plece în cautarea lor. eroul e nascut fara voia mamei prin degustarea unei boabe de piper sau de mazare care indica prin însasi miscarea lui continua ca are virtuti neobisnuite: oriunde e' pus. mama recurge în chip deliberatla degustarea unor alimente cu însusiri germinatoare. iapa: ~au cateaua nasc si ele cîte un pui nazdravan daca au mîncat din resturile alimentului miraculos. Psihologia eroului e puternic schematizata. a-nceput copilul sa: Oa! Oa! în copaie" (5. ci si servitoarea un baiat. nu mai are frati si surori decît în cîteva situatii special~. îl dezval~ie si ca om milos. prin care el se ridica deasupra intereselor strîmte ale castei sau familiei sale. fratii si surorile au disparut luati de zmei sau diavoli. în chip curios. In cîteva b. Uneo~i.

fara sa-si dea seama. sablonarda a b.. Cei care pun în relief atare superficialitate a personajului principal uita ca b. Iancu Durol din Bughea de Sus . Datele despre personaje. Aceasta schema care se transmite ca atare în circuitul oral e umpluta apoi de fiecare povestitor cu date din experienta lui. oglindind în felul acesta framîntarile contemporaneitatii.. povestitorul popular poate complini cu succes aceasta lipsa daca talentul sau de plazmuire îi permite sa insufle viata figurii schematice. în care schema e dusa pîna la ultimele ei trasaturi. Sondarea nu este adînca.49 -~ i- 1< ~- . încît sa se poata potrivi în locuri cît mai diferite si la generatii despartite între ele de milenii. sînt aratate doar scenele referitoare la soarta eroului. e o naratiune puternic tipizata.his. iar trasaturile puternic schematizate. actiune sînt în asa masura schematizate. îsi ia lumea în cap si numai întîmplarea îl pune în legatura cu demiurgul care îi va aduce izbavirea dorita. precum si înclinarile lui în toata plinatatea lor spirituala. un biet om care. nu aduce în scena tipuri. Omul sarac lasa la cîrciumarul sau popa care îl gazduieste nu numai masa ce se umplea de bunatati. protag@nistul este cu totul modest. aspectele specifice tinutului sau. îl determina sa-i crute viata. ci si mielul (calul) care se balega galbeni. Din putinatatea resorturilor care îl anima s-a dedus superficialitatea c'are ar fi caracteristica protagonistului b. încearca totusi a doua oara în aceleas~ împrejurari si numai mila zmeului pentru ca l-a scapat din butoiul sau lada în care era înc. în tendinta de a capata valente cît mai universale. încît b. Cercetatorii basmologi au pus în lumina aceasta izolare a personajului de b. si aceasta trasatura deriva din constructia schematica. întruchipari sterse care impresioneaza prin faptele lor uluitoare. nici întîia si nici a doua oara. nu prin bogatia vietii spirituale. Daca în schema b. fara nici un indiciu cu privire la caracterul lui. calauzit de o gîndire naiva care constituie si ea un indiciu neîndoielnic de vechime. silit de saracie. În fapt. ca totul provine din înselatoria gazdei (AT 563). care nu evolueaza si mai cu seama nu cumuleaza nimic din înfrîngerile sau durerile la care îl supun întîmplarile. Desi eroul nu izbuteste sa fuga cu mireasa (sau sotia lui) fiindca zmeul are un cal mai puternic decît el. la trasaturile spirituale dominante. Trasatura tine de caracterul conventional al basmului.Arges obisnuia sa urmareasca reactiile' . ci de-abia figuri.1 ? -' de b. abia a treia oara si numai prin faptul ca batul batea la comanda îsi recupereaza obiectele schimbate.

prostu!" (5. sau calca dinnestiinta consemnul. Introducerea în aventura . Cazarchina cauta.). unde acesta este pasiv. Probele puterii). apa! Unde-o calca vaca . în lipsa parintilor. II. 230). în familie. exclama cu patos: "Daruit sa fii de la mine. Cam la aceeasi profunzime schiteaza acest povestitor si dorul de parintii lui. p. Dupa ce Dragan Cenusa rapune balaurul care monopolizase toata apa. dnd izbuteste sa o întîlneasca "si cînd a vazut-o asa frumoasa . a picat lesinat jos! La trei-patru ceasuri. eroul porn'este la actiune.l1ipufetii alia . în odaia interzisa "si-a controlat carte cu carte. Fiul împaratului din b. Eroul principal se caracterizeaza în genere prin atitudinea lui activa. 189.. Abia la urma gaseste o fotografie. Da mama si tata o fi muritori da foame" si SDunesotiei "i-o m-as duce ~casa. pentru a reliefa cu mai multa putere virtutile extraordinare ale eroului. ca unul care stie doar sa se joace în cenu~'i. ca io am doi batrîni. a cazut în genunchr. sale alt :aspect: elevatia sufleteasca a eliberatorului. Mai tîrziu. "Cînd a vazut c. cel de al treilea e de ~bicei un neajutorat.. fiindca îl socotesc un netrebnic riimas ca povara pe capul familiei. cîndsi-a vint în fire: . întotdeauna ramas la stadiul infantil. Sentimentele pot fi profunde si ele impresioneaza prin violenta cu ·care se manifesta. fiind :mînat numai de dorul de a savîrsi ispravi miraculoase. pe tot izvoru si pe tat paral!l sa fie apa" (ibid. si bou cli picioru. grandoarea umanitarismului sau dezinteresat. Sentimentul îl asalteaza tocmai cînd 'protagonistul ati~ge apogeul carierei sale prin . totul sfîrsind printr-o catastrofa..cruciale ale actiunii prin care faptele luau alta întorsatura.casatoria cu fata împaratului. pe masura .. Povestitorul Gheorghe Zlotar din 'Fundu Moldovei . adesea peltic la vorba. erou. în momentele . Alteori.« Asta e ursîta mea!» A luat-o si a bagat-o-n sîn".205). .0... Doamne. 1.cu picioru. :mai ales cînd acestia sînt batrîni si slabi. a surorilor etc. victima a unor întîmplari pe care el nu le poate ocoli. Însusirile se plamadesc în acest stadiu de latenta pîna cînd se 'iveste momentul critic care va'dezlantui actiunea (rapirea conste1atiilor. pa eu astazi traiesc bine. în b. Contrastul e -folosit de creatorii b. uneori p~ste 'voia parintilor cînd acesta e cel de al treilea. hîrtie cu hîrtie. trei zile si trei nopti.50 :sufletesti· ale personajelor din multele sale b. o fi ~uritori 'da 'foame" (5. p..Suceava sublinia la eroii din b. p. Spre deosebire de cel din legenda.armelor cu care a fost daruit de nas. 553-554).'1 porr~estesa actioneze abia dupa ce a dat dovada de maturitate (v. pîna pa fundu lazii". de astazi înainte.

Unele va":: riante insista asupra regasirii finale a eroului cu parintii. mai proeminent este fratele de cruce.).590). Ele sînt mult mai sterse.. Sînpetru. eroul ramînînd în impas total fara concursul lor. iesind din impas prin propriile lui însusiri. uneori indi~înd fiilor ce: . dar practicei nu mai participa la nici un fel de actiune. Oamenii care îl ajuta sînt fiinte fantastice sau chiar oameni de rînd. exploatînd succesul numai pentru ca el e capetenia.... apoi Sf. Sfarma-piatra. chiar daca uneori specializarea e de grad maxim. antropomorfizati (v. Personajele secundare sînt vremelnice. Luni. Dumnezeu si cu Sf. pe· care de obicei îi duce la curtea unde va domni el. Putine sînt b. a pornit sa faca o casa noua în locul celei care sta sa se darîme. Luna. conducatorul. dar de obicei aceasta se întîmpla nu din vina parin-tilor. fantastice în care nu intervin personajeleauxiliare. în realitate el fiind eroul: principal. Soare. dar gaseste toate lemnele strîmbe. dar creatorul b. Adesea. întruchipînd o singura calitate. Revenirea la parinti va fi prilej pentru erou de a-si uita sotia sau logodnica prin încalcarea unei interdictii. Petru. Zilele: sfinte). mama sau sora au un rol mai mare pentru a se arata necredinta lor fata de fiul sau fratele lor (AT 315. Doar în b. apoi soarele. Dumnezeu. Metamorfoze). Auxiliarele eroului se recruteaza din regnurile naturii: oameni. nuvelistic eroul actioneaza singur. Parintii sînt îndr~matori. Dintre oameni.' mai rar luna. care de fapt poarta tot greul actiunii. apoi arme si obiecte miraculoase. pietrele sfarîmate si apa tulbure. ceea ce constituie prilejul de a-i întîlni pe Strîmba-lemne. Dumineca. Parintii sînt adusi în scena pentru a zugr3_vistarea initiala a actiunii.51 -r . prelungind actiunea cu înca un episod. Dupa ce Tei-Ieganat a crescut. Tocmai aceasta le face indispensabile în actiune. Vineri. Intra în padure. plante. Abia în unele b.:~--. încît eroul principal pare cu totul eclipsat. saracie maxima... mai ales cînd situatia familiara e critica (lipsa de copii. ~ este uneori un capitol simplu al vietii de gospodar. animale. punctul ei depornire. (~ ) . aparînd în actiune pe o durata scurta. boala incurabila etc. iar tataLincestuos (AT 510 B) sau gelos pentru nora prea frumoasa (AT 516 etc. mai rar prin sfaturile primite si de obicei platite ca sa aiba efi-cienta. si Tulbura-apa. în acestea actiunea desfasurîndu-se de obicei în planuL metamorfozelor (v. acesta devenind mostenitorul tronului si salvatorul împaratiei. acorda totusi preponderenta titu-larului. partea acestora e atît de covîrsitoare.).

el fiind motorul actiunii.alocuri. potrivit dreia utilul sa fie reciproc. apoi vietati mai mici ca pestele. încît calul se vede silit sa-I admonesteze: " .crutate de acesta la rugamintea lor de a nu le împusca sau mînca. .52 1 . Bou. Vaca).Pai cum sa nu stii zice . Harap Alb se dovedeste aproape un neajutorat. Baba). rolul lui e covîrsitor. Oaie. 286. prezenta lor constituind una din caracteristicile b. Pe . corbul. fantastic ursul." (XV. fantastic. H arap Alb. apoi pisica. tîntarul etc. Cîine. Animalele ajutatoare sînt mai numeroase si detin un rol preponderent. Principiul general care consfinteste legaturile între protagonist si animalele ajutatoare este do ut des (dau ca sa-mi dai). iar dintre animalele mai mari boul. ci si în a sfatui pe stapîn de îndata ce acesta se afla în impas.Ce-i stapîne? . Iar cînd i se da însarcinarea de a alege pe fata împaratului dintre servitoarele îmbracate aidoma ei.' toate sarcinile date de spîn sînt îndeplinite dupa sfatul sau initiativa calului. Cal) dotat cu însusiri nazdravane. si cînd t-aprinz tigarea. vulpea îndeplinind cel mai adesea rolul unor cîini nazdravani. Cel mai important e calul (v.ce-ai tu la tine? N-ai tu aripa albinii la tine? Du-te. fiind sau .acolo. furnica. în stare a savîrsi nu numai fapte miraculoase. îndeplinind rolul parintilor. sau lecuite de ranile pricinuite de altii. Dintre celelalte animale domestice. pîna la cele minuscule: albina. care ajuti pe erou pentru ca a daruit-o {. 294). lupul. pornit numai sa plînga. vulturul etc.. Pisica). uneori numai cu binete cuviincioase. data fiind inamovibilitatea lor..u ceva neînsemnat.~ vor trebui sa faca dupa moartea lor. aprinde si aripa albinii. toate avînd puteri nazdravane (v. orice animal cît de mic: si de neînsemnat în aparenta.1 il i!I. atît de .tot plîngînd vii la mine de cîte ori vii". oaia actioneaza si ca auxiliara a prot~gonistului (v. ca rasplatire pentru o binefacere. auxiliare mai frecvente sînt cîinele. Tot atît de familiare se arata :si animalele salbatice care îl ajuta pe erou cu o fidelitate exemplara. Harap Alb uita de aripa albinei recunoscatoare încît calul trebuie sa-i aminteasca: " . Rareori. ajutîndu-l pe erou si frecventa lor variaza cu conditiile climaterice. îndeosebi acela de a se jertfi pentru învierea fiului si a tovarasilor lui. deci o conventie etica de grad elementar. poate participa la actiune.. Vaca si oaia apar ca mame ale eroului principal. . Mai des apare ca sfatuitoare baba (v. într-o varianta a b. p.zice . Practic. Plantele participa mai putin la întreprinderile eroului.. Ele ajuta pe protagonist din recunostinta. Se întîlnesc astfel în b..

mai frumoasa. Marul sau parul curatat rasplateste pe eroina la întoarcere. camasa care poate ucide sau detine pe cel care o-mbraca. da puteri uriase. v. putînd fi uneori si sabia tatalui sau de cînd a fost mire. îi arata drumul ca sa regaseasca pe fata din. caciula care îl face nevazut. Fluier. Vioara). naframa sau sapunul un lac urias etc. Urmeaza apoi bog~ta categorie a celorlalte obiecte nazdravane: inelul (sau margeaua) care îndeplinesc orice dorinta. la cerere~ acestuia.53 -t 'f 'lr contrastanta cu multele deplasari ale eroului. apoi chiar pusca. scaunul care tintuieste locului pe cel care sta pe el. O prima categorie e alcatuita de armele cu puteri. batul care împietreste pe cel atins sau amenintat. vioara care învie soldatii. adesea la distante enorme. Cu iarba fiarelor animalele re-o cunoscatoare învie pe stapînul decapitat de impostor (v. e curatat de voinic si îl întreaba:" . desigur un. Mult mai dese sînt obiectele care ajuta pe erou înt felurite chipuri. dafin (5. cornul din care ies la cerere mîncari si bauturi. miraculoase: sabia (sau palosul). sacul în care poate intra oricine la comanda. capastrul care recheama calul la scuturarea lui. multiplicîndu-si forma la proportii uriase: peria devine padure. oglinda care arata pe cea. rasplateste cu ea pe cel care o scoate~ îmbogatindu-1 pe data (v. functia rituala conferind~-i puteri miraculoase. fluierul care face sa joace pe cel care îl aude etc. comoara îngropata. Ele sînt daruite de nas. oferindu-i din fructele ce tocmai atunci dadeau în pîrga (AT 480). palosuL. (v. Cînd nu face fructe pentru ca are la radacini 0. element introdus mai tîrziu. Camasa. masa care se întinde singura cu mîncari. si bauturi..Ce plata sa-ti rasplatesc. Apa vie).18. care ies trei oameni de fier la aprinderea. caciula care genereaza. Mar). Unele obiecte au însusirea de a se transforma la aruncarea lor intentionata în felurite obstacole. apoi. ei. mai cu seama redînd vederea. ~irezi de vite etc. gresia un munte de stînca din cer pîna în pamînt. încheaga trupul si reînsufle~ teste (v. Chiar saliva actioneaza dupa principiul magic pars pro tata. soldati alaturi de razboiul care produce soldati la fiecare bataie a vatalei. . raspunzînd în locul fugarilor. Dafinul care avea în el fata "de vînt nebatuta" si "de voinic nesarutata" si se paraginise' dupa plecarea acesteia. Dafin). II. lampa din. Acestora trebuie adaugata apa care vindeca.. Iarba fiarelor). pentru ce mi-ai facut binele-asta?" Si. cismele caretrec peste obstacole. p. punga din care nu se mai' termina banii.

Asa ar fi Iutele Pamîntului. provin din doua domenii. scotînd ochii tuturor celor ce le calca mosiile. în parte monstrii nedefiniti. In b. adica dotat cu o mare putere fizica. Din aceeasi categorie face parte si moartea. mai apar alte fiinte fantastice cu radacini poate tot atît de veChi. Ea se arata si ca binevoitoare omului. apoi dintre putinatatea lui si puterea de urias. dar care au primit un altoi crestin. foarte probabil resturi din niste figuri legendare de tipul centallrilor care s-au estompat în memoria populara. 'întrucît îl poate rapune pe cel mai viteaz printr-o singura loAlteori. Uneori. înfatisata aci ca o parca antica în paza careia se afla lumînarile sau ghemele ce reprezinta vietile oamenilor. unde o lasa sa tînjeasca dupa libertate. ci prin siretenie. Statu-Palma-Barba-Cot). prin capcana.54 Adversarii pe care îi înfrunta protagonistii b. adesea mai apropiati de zburator (v. Celmai temut adversar. diavolul e înfatisat în b. care învinge voinicii prin vraja ce emana din . Mama Padurii). Unii descind din lumea fantasticului. Balaur). dar si cu multa prostie. Eroii scapa prin pacalire sau prin claustrarea ei într-un sac. Drac). mai ales cînd e chemata nasa de saracul ~u copii multi (Ar 332). . cum ar fi balaurii. Ei trezesc si repulsie. Ielele de asemenea se arata animate de rautate fata de oameni.obiectele ei. eroul are de învitura (v. o categorie intermediara e alcatuita din adversarii care în parte sînt oameni. ca zmeii sau balaurii. Zmeu). hranindu-se cu inimile sau sîngele lor (v. Ele ar reprezenta stratul cel mai vechi. cu care se si confunda terminologic pe alocuri. El e învins nu prin lupta. Cea mai temuta e Mama Padurii. altfel nu se explica de <cese îndragostesc femeile de ei. fruntat adversari supranaturali feminini. lele). cu atributele sale precrestine. pastrat pîna acum în credintele si naratiunile populare. Jumatate de iepure. dar si fas(~inatie. aci ca trimisa lui Dumnezeu sa secere vietile pamîn'tenilor. Zburator). ei sînt în primul rînd rapitori de fete frumoase pe care le duc la palatele lor din pustietati sau de pe celalalt tarîm.a apartine regnului reptilelor (v. reprezentati în imaginatia populara în chip oscilant intre om si balaur (v. sau prin rostirea unor formule cu eficienta de descîntec care îl fac sa plezneasca de necaz. dar pasionate pentru joc (v.alcatuita dupa tehnica contrastului dintre micimea lui si lungimea barbii. închipuiti . în primul rînd cei cu înfatisare monstruoasa. Fapturi mai afinate par zmeii. Alaturi.l omului (v. ramasi fara . el apare totusi ca auxiliar a. Statu-Palma e o faptura hibrida.

anulînd chiar sentimentele cele mai intime si mai adînci. se desfasoara pe o linie ascendenta. protagonist principal o figura feminina. Chiar cînd e fiu de împarat.l tronului sau un om neasemuit de bogat.. iar pe de alta parte de a da un sfîrsit luminos si linistitor dupa atîtea încaierari dramatice si peste masura de sîngeroase. are ca. Sotie). fac. dovedindu-se a fi prin ex. Atare final raspundea si necesitatii estetice de a spori interesul ascultatorilor. facînd un salt spre polul opus celui initial. membrii familiei devin complicii adversarilor. el se transforma în opusul sau. mai ales cînd b.:c- contururi precise. Unele b.. ca una care are o repulsie organica fata de copiii orfani. parcurge o traiectorie de întindere maxima. pun în opozitie fratele bogat si cel sarac. creatorii b. se observa o suprema . 'pentru a-si primi la urma pedeapsa exemplara (v. Adesea.S5 -~- . un cenusotca. cu mici zigzaguri menite sa puna în relief calitatile eroului si sa motiveze ascensiunea lui. Chiar mama e aratata a fi geloasa pe fiica ei mai frumoasa decît ea pe care nu se sfieste sa o trimita la moarte. Ea e construita dupa normele contrastului~ b. cum ar fi cele dintre frati. Mai îlltîi. lui blamabila. dupa cum tatal incestuos se dovedeste tot atît de tiranizant prin pasiunea. începutul si sfîrsitul sînt diametral opusi. cel dintîi mergînd cu lacomia lui pîna la a scoate ocpii celuilalt pentru o felie de pîine (AT 613). au vrut sa puna în lumina dezideratul ca numai cel dotat cu însusiri exceptionale trebuie sa ajunga în vîrful piramidei sociale. în desfasurarea peripetiilor. Sotia necredincioasa actioneaza cu mai multa înversunare împo'triva sotului tradat. Actiunea b. Din cealalta categorie. creatorii b. fiind rasplatit în felul acesta pentru calitatile lui si pentru binefacerile aduse semenilor sai. au vrut sa sublinieze-ca bogatia dezumanizeaza pe om. mama sau sora îndragostindu-se de zmeii captivi pe care îi elibereaza si pun la cale omorîrea fiului sau fratelui lor. parte adversarii umani de diferite categorii. Mai temuta e mama vitrega. provenind dintr-o familie extrem de saraca. prin ajungerea eroului la cea mai înalta pozitie a orînduirilor trecute.celenta poezia contrast ului. de care rîd toti. devenind mostenitona. Eroul porneste de la stadiul cel mai de jos. în subsidiar.. Eroul b. Folosind si aici contrastul. Cei mai numerosi sînt însa adversarii din cercul familiei. el e rusinea familiei. cei doi termeni ai actiunii. La sfîrsit. Imparatii dusmani pun grele conditii pe care le poate îndeplini numai eroul b. eliberînd lumea demonstri si calamitati.

142. el se înfatiseaza ca o simbioza dintre schema generala universal valabila si detaliile proprii comunitatii povestitorilor. repetarile nu sînt ocolite. De aceea. Nuantele lipsesc cu desavîrsire.asupra aspectelor care capteaza mai mult atentia ascultatorilor. Locul si timpul sînt indicate' la modul cel mai general. fiind animati de pasiuni fatale omenirii. fiin'd exponentii ideali ai binelui. ori dîn Rusia. adica vor fi capitale. B. 186). în vreme ce detaliul constituie partea vie si plastica. care vad totul zugravit numai în cele doua culori opozante: alb si negru. II. în chip exceptional. ele nu cunosc nici o evolutie.economie: tot ce este de prisos. în forma în care b. El trebuie sa rapuna trei adversari. nu înfatiseaza caracterele actantil~r. pe cînd personajele negati~e au numai defecte grave. 1. dar abia cel mai mic izbîndeste. dimpotriva. p. . p. e o unitate dialectica în care tipicul strabate mileniile si lumile. ori dîn America" (5. în acest fel. pîn Ardeal. iar opozitia dintre cele doua tabere e ireconciliabila' si continua pîna la extinctia adversarului daunator.orice încercare în acest sens. Povestitorul 1. etalarea actiunii eliminînd introspectiile de natura psihologica. în contrast cu bunatatea funciara a eroului principal. personajele intermediare fiind de neconceput pentru creatorii b. ca o haina ce trebuie schimbata dupa sezon si moda. Tehnica tripartita e utilizata si aici cu eficienta. traieste printre povestitorii populari. iapa babei trebuie pazita trei nopti etc. B. voinicul a plecat "sa se bata pe ape cu-mparatu Anglii sau al Rusii". uneori prin formulari glumete menite a deruta . Eroii au numai calitati.160. ci scenele despre soarta lor. lupta cu el cunoscînd si momente sovaitoare sau chiar critice pentru erou. cu durata efemera. Duroi preciza astfel ca mosneagul a dus copiii alungati de vitrega "în alta provincie. este eliminat. cîtiva povestitori încearca unele 10calizari care pornesc din nevoia de a da actiunii o patina de verosimilitate. iar fiul împaratului putea fi "ori dîn România. De obicei. Pedepsele vor fi si ele croite pe aceeasi masura. De aceea. coordonatele actiunii sînt în chip deliberat vagi. cel mai mic dovedindu-se si cel mai puternic. este mult schematizat. Un contrast desavîrsit domina si între cele doua tabere. dar si caduca. Peisajul din b. i-a dus la neamuri acolo". la savîrsirea unor ispravi pleaca pe rînd cei trei frati. folosite pentru a sublinia dimensiunile eroilor si greutatea obstacolelor de învins. Coroana împarateasca e luata de-abia la al treilea salt. redus la cîteva reprezentari sablonarde. dar se insista .

. Vâlsan a încercat sa explice prezenta deserturilor în Ir.Aai-zice . prin cîmpul cu somnul "aasa i de somn! Era de catre dzua. Uneori. crearea lor avînd la baza aceeasi viziune contrastanta. ca io îs mai frumoasa! . p..453-454). lipsite de orice fiinta.57 Actiunea se desfasoara cel mai adesea într-o padure pe care nu o individualizeaza nici un detaliu. decît ca de multe ori are o întindere nesfîrsita.Ai . Uneori. Drumul parcurge chiar "c.. Supozitia nu e verosimila.. din cea de argint si la urma din cea de diamant. desertul e total stîncos.striga . p.zice . mai agresiva aratîndu-se floarea rosie. ". toate i se îmbie: " . iar fata tresare speriata: .. de aci ne'V'oia de a opune padurilor tinuturi lipsite de orice vegetatie.. Prin luminisuri de padure se afla de obicei palatele zmeilor pe care îi va învinge protagonistul b. padurea tiuie ori de cîte ori voinicul rupe o creanga. Alteori.Rumpe-o. de a evita nuantele si stadiile intermediare. De fiecare data padurea "o facut: tîng!". voinicul e asaltat de Mama Padurii ce se coboara vijelios din copac sub pretextul de a se încalzi. G. t-oi fa ceia . stana de piatra în dreapta. Numa se leagana omu 1" (5. 'Calul îl previne .. eroul parcurge tinuturi în forma unor deserturi uriase. Alteori.. stana de piatra în stînga" încît voinicul "zarea seninu cerului si bolovanii" (5. 1. noastre drept ecou al stepelor rasaritene pe care le-ar fi cunoscut creatorii populari.hei de bolovani. II. din predilectia creatorului b. dzau. argint si aur e stapînita de cîte un armasar care asalteaza pe cei ce rup o frunza. Acestea reprezinta tot atîtea obstacole pe care voi nieul le învinge urmînd sfatul binefacatorului sau si opunîndu-se ispitei din toate puterile.mi-i tare sete!" Balaurul nu-l lasa sa bea apa. 1.de multe ori am trecut io pe-aicea . în unele b..10 t-oi fa iasta..369). cu unele elemente puternic umanizate. în zori de dzua. . eroul trebuie sa treaca prin cîmpul cu dorul sau cîmpul cu setea. Fata pornita la joc pe lumea cealalta (AT 306) e urmarita de protagonistul care rupe pe rînd cîte o ramura din padurea de arama. Caracteristic b. ba cînta si cucu fain .le-ma pe mine. apoi prin cîmpul cu florile si la urma prin cîmpul cu somnul. alcatuind un peisaj dezolant prin imensitatea pustietatii. fantastic este însa peisajul fabulos... padurea de arama. La popasurile de pe cararile ei. p. La urma. Cînd trece prin cîmpul cu setea: "aasa-i de sete la om! . stapîne. lipsita de orice punct de orientare.I62).si padurea asta n-au tîngaluit! Ce poate sa hie asta?" (5. pentru a ajunge în stapînirea lor. Prin cîmpul cu florile.

Alb. Eroii principali poarta celmai adesea nume hiperbolice. Piparus Petru. Pipelcuta). Voinicul e numit Fat-Frumos. altfel vor pieri toti (5. Ion Saracu etc. II. p. aceste nume sînt înlocuite prin genericul Cenusotca (uneori si Cenusareasa. Mazaran Vasalica etc. se întîlnesc si nume obisnuite care apropie prin aceasta lumea b. unii au vrut sa se dezlege la ochi. oferind modul cel mai general de a individualiza capeteniile tarilor. Fluctuatia lor oglin- . Saracut Petru. De aceea. cînd au suflat pe calu Viteazului de apa. nasul sau. uneori cu prenume din antroponimia curenta (v. interzicîndu-Ie sa priveasca pîna trec de acesti munti. Odolean. Hat print etc.386). Aproape de vîrful muntelui. fara nici o corespondenta între culoare si temperamentulîmparatului. Culorile au rol cu totul conventior'1al. si s-o dat si i-o legat la ochi" pe toti din cortegiu. din aceasta pricina insurmontabil pentru oamenii de rînd. Ileana Cosînzeana). 181). Ludric si Frantic.. asa de strajnic o huit padurea.. iar la baieti se adauga un determinant care-i tradeaza geneza speciala: Tei leganat. Lintea Viteazul etc. Tarile în genere nu a~ nici un nume. Uneori. sau asupra pozitiei în familie: Suta Ion. în unele b. s-o pus 4 cai la cocie. Viteazu de apa. Cîteva arunca lumina asupra starii precare a eroului: Harap Alb. foarte putin individualizante. cînd Harap Alb ajunge cu mireasa la muntii de sticla. muntele peste care trebuie sa treaca protagonistii e de sticla. Altele provin din lumea feudala si s-au pastrat din aceeasi tendinta de a accentua verosimilitatea întîmplarilor: Rudolf. iar împaratii se deosebesc dupa culoare: împaratul Negru. Verde. "o data o picat caii-n genunt" si nasul îi previne din nou sa nu se uite la locurile acelea. Alaturi de acestea. "Cînd o rupt o pana din padurea ceea. de realitatea contemporana. ca muntii s-o cutremurat si vaile s-o tulburat! Au vinit calu de-arama si cînd au încun'giurat o data padurea. Lotru-n noua tari pune "potcoave de 12 maji pe cai. p. fara ca sa se obtina vreun spor de individualizare. Mia Ion. tipice b. Fat-Frumos). mai rar Galben. l-au bagat de doi stînjîni în pamînt" (ibid. Busuioc Verde. Numele personajelor se caracterizeaza prin aceeasi lipsa de determinante care sa poata localiza întîmplarile la un anumit tinut sau epoca. Alteori. el mai poarta si alte nume care de obicei sînt cunoscute numai pe o întindere regionala: Dragan Cenusa. Rosu. iar fata se numeste Ileana Cosînzeana sau variantele ei (v.58 da din tine iese fum si din mine iese foc".

în multe b. fantastic tot un fel de relatare verosimila. Cel mai adesea. fara zguduiri si urmari catastrofale.Se scîrbeste si i se-ntorc perii pe cap îndarapt" (5. eroul fiind urmarit din copilarie pîna la nunta.. apreciata de mentalitatea arhaica. Cînd socrul i-aduce mireasa în forma de serpoaica pe care o poate duce numai un cal cu 7 inimi.. îndemînarea de a fura care. Dar opozitia se opreste aci. Pe alocuri. e o naratiune în care elementele reale se îmbina în chipul cel mai familiar cu detaliile fantastice. în unele b. v. Actantii izbutesc sa rezolve impasurile întîlni te prin calitatile lor remarcabile. ginerele tresare speriat: . nuvelistice. fantastic explica de ce metamorfozarile se tin lant.. cum se întîmpla în legenda. b. pîna la cal) sau chiar obiect (inel pe degetul fetei). noteaza rea~tia protagonistului la atari ciudatenii.Auleoo . pe cînd altele cuprind un episod mai restrîns. fara interventii supranaturale. ele merg pîna la relatiile de încuscrire. În genere. ca o ca. fara a trezi opozitii sau a provoca mirare. e admirata de creatorii b. p. în lumea straveche hotia fiind socotita de asemenea o vir- . eroul putînd fi pe rînd planta. sa fie coborît si pe aceasta cale în lumea contemporana. departe de a trezi repulsii. animale si plante sînt extrem de familiare. nuvelistic (AT 850-999. Profilul puternic ascendent se întîlneste si în aceasta subspecie. animal (de la musca si tîntar.25). nicidecum reprobabila. abia în unele tipuri se surprind superstitii care dau suportul necesar unor atitudini si actiuni. Alteori.zice mai bine ma facea mama cîte-o bucata de[cîtJ sa patasc lucru iesta! . sau de a-i da un nume de rînd prin care b. îndeosebi în Orient. II. în care personajele actioneaza numai prin puterile omenesti. simtind b..59 deste tendintele contradictorii de a da eroului un nume generic concordant cu trasaturile tipice ale b. Clasificare) e o naratiune verosimila a unor întîmplari. Miraculosul lipseste. ei razbat prin inteligenta ascutita si mobila care îi ajuta în împrejurarile cele mai grele. Aceasta trasatura distinctiva a b. Legaturile dintre om. unii povestitori. eroul pornind de jos pentru a ajunge împarat sau om foarte bogat. întinderea actiunii este inegala. inteligenta este îmbinata cu viclenia. Între lumea realului si cea a miraculosului este o punte continua si trecerile se fa~ pe nesimtite. uneori complicate si cu întorsaturi neasteptate.litate aleasa. caci îsi ia mireasa linistit si porneste spre curtile sale ca si cum nu ar mai duce vreo serpoaica. B.

dupa modelul caruia a fost plasmuit. fantastic a fost în vremurile îndepartate o povestire veridica despre întîmplarile de atunci. Comoara lui Rampsinit din repertoriul egiptean. c-o ramas din mos-stramos. o si fost". "S-o facut povesti dupa omu nacajit. s-a întîmplat fara îndoiala. cînd conditiile de viata au fost altele. ceia ce auzi. Investigatiile de pretutindeni au aratat în cele din urma ca b. eu nu cred ca sa fie povesti sa nu sa fi-ntîmplat. totusi destul de vecpi. Alteori. Asupra verosimilitatii b. în ciuda sceneriei lui fantastice. Dac-o' fost pe timpuri nezdraveni s-o vorbit cu animalele. cînd erau viteji cu uriesi". Toate o fost cu putinta. coroborînd b. o fost cînd o vorbit animalele. fiind convinsi ca b. Daca va spun eu ce-am patit. "Lumea zice ca de n-ar fi. argu~entul veridicitatii este dedus din formula initiala. fantastic s-au purtat discutii contradictorii. 5. Geneza e închipuita prin similitudine cu povestirea contemporana. fiind o îmbinare între adevar si adaos fictiv: "Ceva. ca atare b. nu poti sa spui nimic. încadrat de coordonatele lui mitice. Aiestia de azi nu cred si nici nu li s-arata nimic". ca-s adevarate. s-au petrecut acum vreo 3000 de ani. stim si din istorie. ceva s-a-ntîmplat. încercarile de precizare mai amanuntita au ancorat însa în trecutul fabulos. Motivarile sînt deduse din experienta de toate zilele. atît ca nu se poate stabili data aproximativa.60 tute de invidiat. este totusi simtit ca o relatare despre faptele care s-au întîmplat cîndva în trecutul îndepartat. Ca pe timpuri lumea n-o fost asa civilizata. Zlotar credea ca relatarile din b. Estea-s adevarate. Se pare ca leaganul sau a fost Orientul Apropiat. b. de vreme ce Herodot ne-a transmis unul. caci "daca n-auzi. cu povestirea propriu-zisa. si-atunci s-o putut întîmpla". nu s-ar povesti. Ca viteji o fost. Altii din aceasta categorie admit si contributia fanteziei. n-ai putea alcatui atîtea minciuni". nuvelistic este mai nou decît cel fantastic. "Eu n-am . Cei cu mai mult simt critic împing geneza în trecutul îndepartat. prin transmitere orala devenind b. Povestitorul Gh. asta-i un fel de poveste". Fictiunea omeneasca nu poate încropi asa ceva: "Toate asa or fost. Atitudinea naiva priveste în acelasi fel toate productiile epice: ceea ce se povesteste. da i-a pus ei coade. popoarele semitice avînd o predilectie accentuata pentru astfel de naratiuni care pun în joc ascutimea mintii. Povestitorii cu o mentalitate evoluata au rezerve totale. B. sînt plasmuiri ale mintii. în vremea "cînd o umblat Dumnazau cu Sfîntu Patru pa pamînt.

de libera mînuire. chiar daca n-o stiut carte" (5. dominat de o atitudine pasiva. fantastic. Nu. realitatea cu ipostazele ei. Totusi termenul verosimilitate oglindeste cu multa aproximatie realitatea folclorica. unde omul apare total aservit. Dumnezeu e temut pentru atotputernicia lui. care imita în anumite limite. ei nu concep relatarea decît ca o copiere fidela a realitatii cotidiene. nuvelistic. unde contemplatorii sînt pe deplin constienti ca se afla în fata unei plasmuiri. dovada certa însusi faptul ca pleaca în cautarea lui. lasat pe seama copiilor. variabile dupa epoca si scoala literara. snoava etc. n-ar fi crezut în Dumnezeu. p. izvodita de mintea creatorului. si snoava sînt simtite a fi verosimile. Cînd colectivitatea ajunge la acest stadiu. în legenda. ~l e tr~tat cu mai multa libertate. (AT 563) nu e de acelasi grad cu cea din legenda. iar repertoriul alimentat din carti. nu poate surprinde hotarîrea saracului de a pleca în cautarea lui Dumnezeu cu toporul în mîna "sa ma duc sa-I tai!". Se pare totusi ca veracitatea întîmplarilor din acest b. b.61 crezut niciodata. oamenii i se supun neconditionat si atitudinea de venerare e adînca. ce sa crezi în minciuni? Niciodata n-o existat ~ameni care sa creada. el nu are întelesul din creatia culta. Evaluarea b. pe masura ce se stinge cel oral. adica relatari despre fapte care "s-au putut întîmpla". de aci si cu unele trasaturi de ironizare sau chiar de satirizare a fiinteior în a caror existenta se crede neîndoios. b. credea batrînii care era în bazmele astea. exista un prag care le desparte. de venerare expectativa. fa~tastic nu e tot atît de veridic c~ legenda sau povestirea. Ca atare. afirmînd ca în b. "nu crede nimenea. în b. Unii extind parerea lor la toti oamenii. poate copiii estia mai mici mai cred c-asa o fost. cerîndu-i sprijinul. eu n-am crezut decît în Dumnezeu". pentru ca "el m-a rînduit pe mine rau!" (v. fantastic fiind pentru ei tot atît de realist ca si b. b. Creatorii populari cu mentalitatea arhaica nu se ridica la acest sistem de contemplare. tradat de atitudinea ludibunda de nuanta ioculatorie. basmul despre animale. Nu se poate deduce din aceasta atitudine ostila ca plasmuitorii b. Dumnezeu). este parasit de maturi. toata lumea vede ca-s bazme de pierdut vremea. care poate merge pîna la o împotrivire plina de agresivitate. ca o naratiune cvasiveridica a avut con- . mai cu seama din cele etiologice. pe cînd celelalte specii. Totusi pentru atari povestitori b. I. Legenda este total veridica. 29-30).

desuete. Lista modernizarilor din variantele culese recent este întinsa. în chipul cel mai firesc. ~au cu pusca de aceeasi provenienta. de introducere a elementelor rationaliste în locul celor depasite.ia populara. AT 303 si 516. Aspectul care oglindeste cel mai fidel preocuparea de veridic este înlocuirea personajelor carora li s-a sters conturul în imaginatia populara si a motivelor care contravin reprezentarilor curente cu altele care au consistenta necesara. Zmeu). locul fratelui de cruce îl ia îngerul însotitor. într-o varianta din Altina-Sibiu. Institutia fratelui de cruce din practica populara a fost sublimata în b. Protagonistii nu se lupta numai cu sa. Fratele de cruce se caracterizeaza în primul rînd prin fidelitate fata de sotul sau. ca sa nu mai amintim de identificarea lor cu zburatorii. provin din efortul povestitorilor de a da o patina de verosimilitate întîm. "fiul împaratului i-a multumit.. Oamenii . Zmeii au palit în memo. pe de o parte cu balaurii. dominînd cele care se refera la achizitiile civilizatiei moderne. care pare sa fie originara. Totusi. acumulînd local atribute eterogene adesea contradictorii. Preocuparea de a pune b.. Dupa ce Sf. pe de alta cu dracii. Dumineca l-a învatat cum sa o ia pe Rora cea frumoasa. apoi cu un pahar de vin otravit si la urma cu o camasa otravita. sub aspectele cele mai neasteptate. i~r în comunicari folosesc tel~fonul si telegraful. îngerul aude o pasare care prevesteste ca mama vitrega îl asteapta pe voinic cu un cal otravit. cît si o înlocuire a celor dintîi prin draci. La o seama de povestitori contemporani se poate observa atît o oscilatie între zmei si diavoli. îngerul sau încaleca înapoia lui si acum merg calare pîna ce ajung la a douasprezecea zîna". pasiunea erotica pentru pamîntence (v.. La întoarcere. potentînd legatura dintre cei doi pîna la sacrificiul suprem.. Fenomenul s-a petrecut întotdeauna. s-a suit pe cal. în orice caz mai apropiata de trasatura lor dominanta. de aci confuzia. în concordanta cu reprezentarile dominante se vede si în înlocuirea unor personaje bine consolidate în urzeala b. Zlotar ajungînd pîna la al 99-lea etaj etc. ci întrebuinteaza chiar tunuri si 'mitraliere. fiind gata a se expune cu pretul vietii pentru a-l salva.'bia miracuÎoasa daruita de nas. semnalate de cercetatorii b.62 secinte constante cu privire la aclimatizare a lui la realitatile contemporane povestitoriloL Sumedenia de încercari de ajustare. plarilor care ar parea incredibile pentru ascultatori. la povestitorul Gp. Asa apare el în b. 'Palatele cresc si ele în ascensiune.

doar elementele de localizare. ca sa faca plauzibila îndragostirea mamei eroului. p. Contaminarea dintre cele doua naratiuni a avut la baza tocmai nevoia povestitorului de a da un suport mai credibil b. trasura otra~ita. Alexandru e nascut si aici în chip miraculos. prin mîncarea supei de pui cu doua capete. iar nu tatal lui. exc1amînd "Vai ca mult am mai dormit" (81 a.. se preface treptat în stana de piatra si este înviat potrivit sablonului. p. povestitorul înlocuieste zmeii prin hotii din padure în basmul despre mama necredincioasa (AT 590). decît ca în varianta citata creatorul popular i-a dat consistenta umana. naste pe Filip. a adus în scena un om obisnuit. care în b. pastrata cu fidelitate. Dupa ce voinicul decapiteaza pe cei~40de hoti. ca în romanul popular. cruta pe capetenia lor. facîndu-1 vizibil si punîndu-l sa actioneze aidoma unui om.63 vor sa-I spînzure pe înger pentru distrugerea acestora. ci fata din piatra. Alexandru fiind însotitorul care la înanoiere cufunda fîntîna otravita. Alexandru e petrificat treptat pîna la stana de piatra. 500). care în felul acesta devine fratele de cruce al lui Alexan~ru. dar ei povestind. Se poate banui ca povestitorul nu a mai acordat credibilitate versiunii traditionale care punea în scena zmei si. Apoi toti patru învie orasul împietrit (81 a. 387393).. prin stropirea cu sînge din copilul tinerei perechi. iar în noaptea nuntii taie capul balaurului ce s-a vîrît la miri pe gaura cheii. o contopire neasteptata între romanul popular Alexandria si basmul AT 516. Amîndoi pleaca sa peteasca pe Rusanda. închizîndu-l într-o odaie. Povestind cele auzite pentru a explica de ce a procedat astfel. Filip îl învie cu picaturi din copilul lui si al Rusandei. Pornirea de a mari credinta ascultatorilor în veracitatea celor povesti te duce uneori la interventii mai adînci în filonul naratiunilor orale. dar dupa sablonul basmului. Cea mai elocventa marturie este b. chiar daca era hot de padure. Din aceeasi nevoie de a vivifica veracitatea b. Nu mai încape îndoiala ca substituirea fratelui de cruce prin înger s-a petrecut sub influenta credintei ca fiecare om are un înger pazitor care îl însoteste pretutindeni fara sa fie vazut. care va fi sotia lui Filip. In lipsa lui. traditional. întrucît gusta si servitoarea din ea. altoind pe el elementele istorice . nu mai e fiica lui Dariu. Din cartea populara sînt luate. p. pe cînd osatura este cea a b. Filip si Ale'xandru din Altina-Sibiu. 460-466). mama se îndragosteste de hot si pun la cale pieirea lui (81 a. dominat de aceleasi reactii.

haice despre lume. corespondente care îsi raspund semnalînd . 313-314). nu mai încape îndoiala ca b. ci sînt plasmuiri ale creatorilor b. în urzirea lui intervine în . reflectînd mituri. unele apropieri dintre b. depasind cu mult regiunile învecinate (XCI. obiceiuri etc. în vremea din urma s-a presupus ca b.. Ca orice opera de arta. atestat la primitivii de pe o anumita parte a globului. antropologica. ritualista. care par a reflecta o credinta sau un obicei. Conceptia magica despre lume este vizibil dominanta în b. de la conceptia de· gîndire pîna la principiile etice si jaloanele de evaluare estetica. credinte si practici religioase. cu toate ca a fost surprins de culegeri cînd începuse declinul sau în Europa apuseana si centrala. era prezent în lumea populara în zorile istoriei în continentul eurasiatic. chiar daca nu exista consens asupra epocii în care a fost creat (v. Elementele viziunii primitive se orînduiesc într-o gama complexa. si obiceiurile primitive au fost fortate. legende. înfatisate sinteticîn lucrarile lui V. 1. Daca precizarile de amanunt par riscate. confirma fara tagada vîrsta lui preistorica. nu e O copie fidela a realitatii. Vechimea b. fantastic. indianista).. nu provin din acestea. despre a carui veracitate nu se mai îndoia nimeni printre auditoriul popular. Cercetatorii au detectat multe date etnologice elocvente pentru primitivismul b. între diferitele aspecte ale realitatii exista o legatura intima. în nazuinta lui de a înfatisa realitatea în chip verosimil. de aceea ele se înscriu în aceasta orbita ca niste elemente înrudite structural. el capteaza toate torentele într-un suvoi unic. precedînd cu mult primele opere literare. cînd cultura de aici a luat un mare avînt. O seama de elemente arhaice de cultura si civilizatie oglindite în b. mai ales ca el se intitula Istoria a Alexandrului celui mare din Machedonia .64 oferite de romanul popular. B. Observatiile arunca o lumina vie asupra genezei b. este recunoscuta de toti basmologii.european. în cadrul aceleiasi viziuni ar.primul rînd' fantezia creatoare. ca si romanul contemporan. care au fost puternic inf1uentate de lumea b.. 6. Propp (LXXI) si L. oglindeste viata în aspectele ei multiple.. p. o imitare limitata. pe cînd altii au opinat ca el s-ar fi nascut în Orientul Apropiat din vremea neoliticului. în epoca preistorica si explica altoirile succesive care au putut fi detecta te în b. Rarich (LXXIV). ar fi luat nastere în perioada preindoeuropeana în timpul civilizatiei -megalite. Teoria mitologica. Totusi. Multe din elementele b. b.

rasplatind pe binefacatorii lor. Principiul magic prin care o actiune sau un agent provoaca ceva similar (similia similibus) e oglindit în unele b. afle enigma sterilitatii sau sa fie curatati. dar la proportii înmiite: peria devine padure. aflind ca perechea sa e animal numai ziua si pentru o perioada limitata în urma unui blestem greu. totusi el nu e mai presus decit animalele auxiliare. ascuns dusmanilor. Puteri). Mama Padurii). fluierul confectionat din rachita crescuta din sotia îngropata de impostoare cinta cintecul întocmai ca ea etc. Legaturile se vadesc însa si mai adînci. Metamorfoze). Perii pe care îi arunca Mama Padurii au aceeasi putere de fermecare ca si ea. dar mai adesea animal. care era planta. adesea spre disperarea eroului uman care totusi se bucura în cele din urma. în b. Scuipattil fugarilor raspunde în locul lor. spre siguranta. Principiul potrivit caruia o parte actioneaza ca si întregul din care e desprins (Pars pra toto) potrivit legii simpatiei universale. P~tele de sînge de pe batista îi arata posesorului ca fratele sau de cruce e mort. Relatiile cu animalele sînt mai felurite. plante si animale se vadeste de asemenea neasteptat de intima. în conceptia arhaica. Sufletul. Mirele sau mireasa în forma animala apar în mai multe b. Eroii au adesea origine ani~aIa. e oglindit mai frecvent în o sumedenie de b. Metamorfoze). Dafin). De aceea. sapunul lac întins (v. tintuind locului ciinii voini~ului (v. mai elocvent fiind în episodul fuga magica. intrind si iesind prin rostirea unei formule cu eficienta p. Cu toate ca omul este actantul principal în b. atit de caracteristic actiunil~r din b. puterile eroului stau ascunse în niste gargauni sau oua ce se afla într-o pasare etc.. noastre. poate saIaslui într-un loc ferit. unde obiectele aruncate se transforma în similarul lor. dar numai de trei ori. prefacerile omului în planta sau animal se tin lant (v. Se întîlnesc însa si casatorii între fete si animale propriu-zise care ramîn II: . cutea munte de stînca.•• 65 întîmplarile iminente. 16. adesea acestea dovedindu-se superioare sub anumite aspecte. Legatura dintre om. Plantele pot genera copii: un dafin are în interiorul sau o fata care iese noaptea sa culeaga flori. Atare viziune are la baza reprezentarile despre înrudirile cu stramosul totem. pentru a nu încalca nici cifra cu eficienta magica si nici ritmul întreit. (v. pajura sau o ursoaica (AT 650).. v. mama lor fiind o vaca sau iapa nazdravana (AT 301). poate parasi corpul omului si chiar. fantastic. Copacii cer trecatorilor sa ie magica (5.

putînd fi întlinite si în unele variante despre fata captiva care scapa. Lepadarea copiilor apare de asemenea ca o practica primitiva mentinuta în unele b. în care calitate îsi ajuta cumnatul aflat în impas (v. fara sa intre în casa: fratele lor consimte. (5. lI. si azi se mai crede ca ursul ar duce femei în bîrlogullui cu care traieste în intimitate casnica. acceptata de sot.p. în care vitrega instiga cel mai adesea împotriva lor. Uneori. Substituirea unei persoane prin alta este de asemenea o trasatura arhaica. despre sotia înlocuita cu cea geloasa. Pentru a face verosimila încuscrirea. tata . sporadic întîlnita în b.zice o mai fi coclit auru da s-a negrit asa. 9). Normele etice pastreaza pe alocuri vizibile ramasite dintr-o lume arhaica. Baiatul care zareste pe tiganca în locul fetei din dafin. savîrsit de curînd. ~a e urmarea unui bl~stem. Pajura).Nu stiu. 510). Fenomenul apare în b. sau hranesc copiii lepadati pîna cresc mari (v. nu stiu ce-a fac~t 1". Aceste animale cumna:te de obicei stapînesc niste împaratii îndepartate. cel mai adesea. Cei care alearga mai mult dupa carne de om sînt balaurii si zmeii. despre tara fara batrîni (AT 981). Corb.. Unele animale rapesc copiii oamenilor. Canibalismul constituie alta trasatura arhaica. Da îi spune lu ta-sau: . i se explica schimbarea fizionomica prin actiunea arsitei si a vîntului sau prin simpla coclire. Obiceiul stravechi de a omorî pe batrîni si-a pastrat un ecou întîrziat în b. 408. crescîndu-i ca ai lor. Viclenia se dovedeste a fi calitate primordiala. fiindca asa i-a lasat cu limba de moarte tatal. departe de a fi reprob abila . Povestitorii moderni au adus felurite motivari ca sa faca substituirea verosimila. observa hepotrivirea: "parca nu mai semana asa cum era. Pe alocuri. Ei sînt îngropati sau dati pe apa de catre impostoare (AT 707) si înlocuiti cu catei cu intentia de a compromite iremediabil pe mama lor. este utilizata de actanti ori de cîte ori ei apreciaza ca nu pot razbi prin lupta . si. Credintele despre tatarii antropofagi s-au pastrat pîna tîrziu. Pajura). Cînd acesta se îndoieste. aruncînd prin viclenie în cuptor pe batrîna tataroai:ca (AT 327). corbul si vulturul luîndu-si sotii pamîntene. de aceea fata moarta iese noaptea din cosciug si manînca paznicii (AT 363). viitorii cu'mnati petesc pe cele trei surori noaptea la fereastra. dar se întîlnesc si oameni cu atare apucatura. sora ei vitrega sau servitoarea de la curtea împaratului (AT 403.66 în continuare ca atare (AT 552).

cel omorît fiind ars. 372). Voinicul care a obtinut trochita fermecata care se umplea singura cu mîncari si bauturi. hotia este privita cu admiratie si cu cît îndemînarea hotului este mai mare. ca~trimat io bota dupatine si iara mi-o dai tu!" (5. nuvelistic cu aceasta tema. Ungerea cu miere si expunerea per~ petua la muste este de asemenea alta forma de expiere barbar?. adversarul este decapitat. cu atît creste si vaza lui în ochii povestitorului. Trasatura e întîlnita nu numai în cunoscutul b. II. cruzimea lor este mult estompata de însasi constructia lui care opereaza numai CiU datele extreme. decapitarea este urmata de extinctia totala. pedeapsa este capitala. El îsi face socoteala din capul locului: "Iti dau trochita tie. în b. în chip curent. CruziIllea pedepselor aplicate este de asemenea ramasita dintr-o lume arhaica. alaturi de rostogolirea victimei într-un butoi cu cuie aruncat de pe o coasta înalta. De asemenea. Mama sau sora necredincioase sînt silite sa plînga pîna vor umplea un butoi S<. 280). cu limitele superlative. care astazi stîrnesc cel putin nedumerire~ ~scultatorilor. p. Dar alaturi de aceasta pedeapsa se întîlneste si forma depasita a legii ordaliilor (v.67 dreapta. Petrea fura în fata lor ouale de sub o tarca fara sa-I simta "Si pe urma o dat cu destu-n cap la tarca si tarca o zburat s-o pus ouale-napoi" (5. fara sa mai fie dezdaunat pentru paguba suferita.lU shiar trei cu lacrimi. De aceea. In chip similar. iar cenusa suflata în vînt. Pedepse). ci si în alte variante ale b. e folosita totusi si în alte situatii. pentru a fi în concordanta cu specificul lui de a prezenta totul în forme superlative. Unele pedepse sînt ecoul întîrziat al cruzimii primitive de a prelungi supliciul. E apreciat ~ fi frumos în b. Daca ea este acceptata ca arma fireasca împotriva unui adversar mai puternic. Cel mai slab se vede astfel deposedat de cel mai bine înarmat. 1. Petrea Fat-Frumos se lauda în fata capeteniei zmeilor: "Io-s acela om care fura ouale di su tarca si tarca nu sti nimica pîn nu-i dau cu destu-n cap 1" Fiindca ei nu cred.. mai ales ca victimele s-au dovedit în cursul actiunii tot atît de inexorabile cu adversarii lor. cu gîndul de a recupera trochita cu ajutorul bîtei care~batea la comanda. p. fantastic. ceea ce are o deosebita stralucire. apoi pe vioara unui tigan si pe cusma miraculoasa. o schimba pe bîta altui om. Jn b. înc1in9:reapentru ceea ce bate la ochi a fost relevata de etnologi ca o caracteristica a psihologiei popoarelor aHate într-un . faFa faze intermediare. transmis înca de Herodot (AT 950).

apoi mai tîrziu Wesselski si Propp au stabilit secventa mit-basm. c}1. împaratul cere viitorului ginere nu numai trei poduri. b. Cheles dobîndeste. cum se poate vedea si azi la popoarele mai arhaice. p. printr-o foarte usoara prefacere a celui dintîi. apoi tratarea familiara a zeitatilor în care totusi se crede. Modul cum o seama de institutii primitive sînt oglindite în b. european. naratiunile despre faptele lor au încetat a mai fi crezute si au devenit simple relatari. legenda etiologica despre demiurgii preocupati de întîi1e începuturi ale lumii si chivernisitori ai desfasurarii vietii cosmice. podoaba capilara este de preferinta de aur: unii copii se nasc cu parul de aur. De asemenea. a fost conceput liniar. de argint si de aur.68 stadiu arhaic. Probele petirii). par de aur. La început a fost mitul.hranindu-se copios din mit. de la cele de rînd pîna la cele mai stralucitoare.. ca o consecinta a descrescentei elementului mitic. obiectele sînt de arama. 454455). Metalizarea depaseste regnul o'biectelor. surprinse mai cu seama în unele variante care se abat . Cu trecerea vr~mii. precum si a elementelor legendare din b. procesul de creatie a b. ierarhizarea acestora facîndu-se dupa ritmul tripartit. ci si pomi din aceleasi metale pe de laturi (v. Fratii Grimm. chiar daca mitul pierdea treptat terenul în favoarea b. Ele nu s-au exclus una pe cealalta. de obicei prin scaldare. Cînd voinicul are la dispozitie trei cai. Toate faptele cunoscute azi pledeaza pentru o existenta concomitenta a mitului cu b. e vadita de predilectia pentru metalele stralucitoare. nu mai poate fi închipuit ca o simpla succesiune mit-b. Veridicul mitic a fost convertit astfel în plasmuire estetica. De aceea.iarcopiii nascuti de tînara împarateasa sînt "cu totu. de arama. Sporadic. în genere. uneori si de diamant ("adimant"). spuse spre desfatarea ascultatorilor. si dezvaluie resorturile mecanismului de creatie. Ileana Cosînzeana are uneori par de aur etc. chemati prin scuturarea frîului din metalul respectiv (v. ci-au convietuit. Ele se hranesc din aceeasi viziune despre lume. Cal). extinzîndu-se la vegetatie si chiar la animale.de la aspectele curente atestate de grosul variantelor. argint si aur. II. arata ca procesul de creatie a b. de argint si de aur. da pa copii nu!" (5. credinta în acestia a' slabit treptat. Cele doua specii au coexistat. în b. cu totu da aur" încît "pa sfîntu soare tîneai ochii. din aceleasi . arunca o lumina vie asupra laboratorului creatorilor de b. ei sînt de arama. Examinarea repertoriului narativ al popoarelor salbatice de astazi.

bihorean ca un cioban "sezînd la tri oi. tratarea lor în maniera scherzando. Aspectul amintit se vede si astazi în b. 345) nu stirbeste cu nimic din credinta în existenta lui printre plasmuitorii si ascultatorii b. cot .. ridicîndu-se la o atitudine de dominare si de mînuire a lor într-un context nou de plasmuire cu intei1tii estetice care sa încînte pe ascultatori. el e privit doar cu mai multa libertate si prin aceasta' puse pe seama lui alte actiuni decît cele înfatisate de cartile si legendele religioase. p. II.. Faptul ca Dumnez'eu e reprezentat într-un b. românesc. 23). povesti torul popular s-a desprins de stadiul de pura venerare a personajelor divine. Sf. adica o naratiune în care actantii supranatura:li sînt aceiasi cu cei din r'eligia populara. O naratiune putea fi . de un. diferita fiind doar atitudinea fata de ele. îndeosebi în libertatea deplina cu care sînt tratati Dumnezeu si. neatestate în repertoriul de legende. cronologic putînd fi socotita prima modalitate de a da haina estetica reprezentarilor curente. dar cu barba mult mai lunga.. totusi verosimile pentru auditoriul popular din trecut. consecinta indiscutabila a atitudinii de dominare din partea creatoruÎui popular. fara ca prin aceasta sa fie anulata credinta în existenta lor. înclinarea spre ilaritate e semn vadit de intentie artistica. apocrife deci. legendar. si legenda în modul de a trata personajele supranaturale. cu o usoara zeflemisire. Piticul din legenda devine astfel în b. asa cum e atestat el de colectiile europene. adica un ins mare cît o palma.. în productiile ar. mai cu seama. se poate surprinde mobilul creatiei b. p. cu o bitusa-n spate" (5. la început. cel mai adesea speculînd efectele contrastante. de tip european trebuie sa fi fost ceva similar b. In crearea b.69 reprezentari. cu totul rar la popoarele din Europa rasariteana _ cînd mit (legenda etiologicaL cînd b. unde-i da da Dumnezau.. Ca atare. în care domina totusi cele religioase..cum este si astazi în chip curent la popoarele salbatice. p-o prapasta de coasta urîta . Petru. Daca se examineaza mai de aproape deosebirile dintre b. iar pe de alta parte. fiind pe alo~uri ~hiar usor zeflemisiti. sa ma duc sa-I t~i 1" (ibid. Acesta are la baza doua resorturi: exagerarea unor trasaturi pîna la limitele pe care le poate îngadui reprezentarea în imaginatie. Barba-Cot. iar alteori e amenintat de saracul plecat de disperare în lume "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc. de~ît ca acum savîrsesc si actiuni noi.haice. b.. dupa functia pe care i-o destina creatorul popular.

70 sau chiar de sapte coti (v. p. Din zeitatea stapîna peste copacii pidurii. care se poate ascunde oriunde. Dimensiunile uriasilor din legende. a confectionat un erou atît de mic. a fost prefacut în ridicolul Setila. Pitic). ridiculizata prin aceea ca are în frigare o broasca cu care atinge mereu friptura voinicului. fara sa. pe atît e de puternic. o seama . Zeul urias care poate secatui lacurile dintr-o sorbitura. încarcati cu o seama de virtuti magice care îi faceau atît de temuti în fata supusilor.e. fata de personajele sacre pentru care are în chip curent o atitudine de venerare obedienta. ContrastuL nu se opreste numai în zugravirea exteriorului. în loc sa fie temuta si evitata. p. Urias). 226). El e atît de tare. pîna la limita imaginabila: Munte Vînat sta cu capul la umbra unui stejar urias. spunîndu-i cu aroganta "tu esti mic" (5.. încît e în stare sa trînteasca la pamînt niste hojmalai uriasi ca Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. stîrnind hohote de rîs printre ascultatori (v. iar Mama Padurii din legende devine în b. sînt alungite în b. eliberîndu-si surorile. pentru a aduce placere ascultatorilor însemna si un pas de eliberare limitata din partea povestitorului popular. o baba vrajitoare. pîna nu-i învie fratii'. I. rapusi de ea în acelasi loc._Alteori. Introducerea lor în atari naratiuni libere. în aceasta categorie se includ si capii statelor. el e speculat si pe planintern: pe cît e de mic. ilariant prin silueta lui enorma si mai cu seama prin mania nestavilita de a îndoi· copacii.:ipese d~ scîncetele ei. care pasesc de pe un deal pe altul. iar cu picioarele ajunge la soare! (v.. creatorul b. o pocitanie care provoaca rîsetele ascultatorilor de îndata ce apare în sceneria basmului. 483). friguroasa si ahtiata dupa friptura de porumb. de unde actioneaza ca un om. eroul o prinde cu cîinii si o bate. mai ales cînd e aratat a fi încaltat "în gauoci de oua". tradînd de fiecare data libertatea pe care si-o îngaduie creatorul b. a confectionat pe Strîmba-Iemn. din faptura piticuluicreatorul b.. regii si împaratii.hiul: cît un bob de mei. cel care suge poloboacele de vin cu atîta pofta. încît abia poate fi zarit cu oc. Tratari similare se întîlnesc si la celelalte personaje prezente în legenda si b. încît poate omorî pe viteazul care a rapus pe zmeii cei mai temuti. sa le puna caldarea arzînd pe piept si sa manînce în aceasta pozitie toata mîncarea gatita pentru ziua aceea. încît "o sarit o doaga-n cela capat de lume s-o doaga-n ista capat de lume!" (ibid. Cu vremea. atestat si astazi în mitologia indiana. numai pentru ca acesta nu i s-a ferit din drum. Statu Palma).

iar atunci cînd unele figuri încep sa se stearga din panteonul popular.-hiar pîna la a douasprezecea luna si se naste numai dupa ce parintii îi promit de sotie pe Abrumca mîndia si frumoasa sau pe Ileana Cosînzeana. Ileana Cosînzeana). în silueta mult caricata. zmeii. fantastic nu mai corespunde mentalitatii de pe un anumit stadiu. O vreme persista oscilatiile. 32). Probele puterii). Alteori. (v. el o promite de sotie. petirea e rezultatul eliberarii fetei de la monstri sau rapitori. p.. fantastic este plecarea dupa aventuri. dar aceasta aduce ."b.cu sine si moartea b. 7. de a o face mai apropiata de o relatare veridica. ea se manifesta cu o violenta neo.71 de figuri legendare dispar din creatiile populare si se mentin numai prelucrarile lor din b. sau da peste vreo calamitate care trebuie înlaturata. Dupa ce creste mare.· intervine. cele dintîi crezute a fi veridice (Wahnmotive). mai ales atunci cînd ea e enuntata chiar la începutul naratiunii. ar parea mai degraba o nuvela obisnuita. încît b. celelalte stinse si ramase numai ca fictiuni poetice (Wundernwtive. Wesselski a stabilit cu claritate cele doua categorii de reprezentari.bisnuita si cu o precocitate deconcertanta. Copilul plînge în pîntecele mamei c. înlocuiridu-le cu corespondentele sale din credintele curente tocmai din nevoia de a sublinia "realismul" naratiunii. . Tipica b. dar procesul de separare nu se desfasoara atît de liniar. figurile se osifica asa cum au fost transmise. În scurta vreme. dovedind ca si-a maturizat puterea (v. Ea poate fi atît de realista. pîna în momentul în care actiunea e transpusa dintr-odata în planul fantastic. de natura supranaturala. oglindeste mai deplin framîntarile contemporane. Abia atunci cînd b. pleaca în cautarea ei. enumerînd piedicile care i-au stat în cale pîna la -casatorie. debordanta. întîlneste adversarii. Exista si o tematica specifica b. din repertoriul viu. el paraseste familia. Foarte frecventa în b. este petirea. Alteori. ramînînd doar pe seama copiilor si m~reu împrospatat din colectiile tipari te. în unele b. Dupa ce eroul a crescut mare. care ofera totusi anumite detalii ce pot fi explorate în chip realist de povestitorul talentat. Mîndra Lumii. Rozuna etc. iar daca are numai mama. împreuna cu jumatate împaratia. pleaca împreuna cu aceasta în lumea larga. Cînd vine rîndul împaratului sa-si dea unica fata spre a fi mîncata de balaurul din fîntînii. Tematica b. chiar incitatoare la ilaritate.. creatorul b. XCII. fiind chiar prenatala. celui ce o va salva.

De data aceasta. cel care le elibereaza primeste pe cea mai mica de sotie. ea a fost transpusa în cîntec si rezolvata pe plan pur estetic. cele mai mari fiind destinate fratilor sai. simularea luptei la intrare). Tînarul pleaca în cautarea tineretii fara batrînete sau a pasarii miraculoase care vindeca prin cîntecul ei etc. împreuna cu succesiunea tronului. De obicei. a obiceiurilor contemporane creatorului. Un gospodar se întelege cu sotia sa-si dea copilul la o scoala de la oras pentru a putea fi ajutorati mai mult la batrînete. temele sînt pe deplin realiste. o anumita desfasurare putînd servi mai multe teme si invers.trat în folclorul nostru numai în cîntecuL bihorean de nunta ("Nevesteasca". c~ în viata colectivitatii. Urme de atari probe s-au pas. Probele petirii). Veghiere). ele sînt fluctuante. Cercetatorii au vazut în acestea oglindiri ale practicilor prenuptiale atestate înca la popoarele arhaice. Trei copii orfani se pun pe rînd de paza ~a unica lor holda pe care le-o pasteau noaptea niste fiinte necunoscute. pretendentul este pus la încercare pentru a-si arata puterile (v. Dorinta de a avea' copii care sa mosteneasca gospod~ria celor ajun'si la adînci batrînete sau tronul parintesc e enuntata la începutul multor b. Dupa ce punerea la încercare a mirelui a fost parasita. în cîteva b. în multe b../ 72 fetele sînt rapite de zmei sau diavoli si. sau sa-i aduca din poamele pe care le rapeau niste fiinte necunoscute. petirea se desfasoara în chip obisnuit.). un taran iese primavara la arat si lasa sotiei vorba sa-i trimita mîncarea prin fete etc. Asertiunea pare verosimila. va primi mari recompense banesti. în curtea împaratului a crescut un copac înalt pîna la cer si împaratul promite fata si tronul celui care va izbuti sa se urce pîna în vîrful lui. Fata moarta în biserica care îi manînca pe paznici trebuie vegheata de cineva care sa înfrînga blestemul (v. lasînd întreaga împaratie în bezna si voinicul predestinat pleaca sa le readuca din aceasta captivitate. mai pot fi surprinse cîteva teme pur fantastice. Se relateaza cum zmeii au furat constelatiile. fantastice pentru a fi rezolvata în chip miraculos. Un castel (sau o moara) e bîntuit de diavoli si cine îi va alunga. din obicei ramînînd foarte putine înscenari (legarea portilor. drept recompensa. în b. luate din framîntarile contemporane. "Cîntecul Iacatii" etc. fiind cu totul fireasca reflectarea în b. Daca în b. Tema cea mai frecventa din aceasta categorie e . fantastic probele sînt de dimensiuni miraculoase. în cel nuvelistic se pune la încercare ascutimea mintii. Alaturi de acestea.

Pentru a iesi din aceasta stare disperata. respectiv putînd foarte bine sa fie preluat de la alt popor la care a disparut între timp din repertoriu în epoca anterioara culegerilor de folclor. Catalogul international AT înregistreaza cîteva tipuri care apar ca unicate românesti. Baba Dochia). Abia dupa noi cercetari minutioase si sistematice se vor putea delimita care tipuri sînt cunoscute numai de unele popoare. Imprejurarea ar ispiti sa se creada ca cele absente ar fi creatii specific românesti. Clasificare). temele sînt mai putine decît tipurile de b. ar fi creatia acelui popor. El e cam de aceeasi întindere cu cel ucrainean si mai bogat decît cel al unor popoare din rasaritul Europei. nu se poate conchide de aci ca ar fi o creatie româneasca. cel mai adesea plecînd în lumea larga. Schullerus . propriu-zise.73 saracia cea mai cumplita din cîte se pot închipui: omul e atît de sarac. Bogatia e mai mare deCît arata numarul tipurilor orînduite în consonanta . dar considerentele amintite cu privire la detectarea repertoriilor nationale invita la prudenta în atari evaluari. dar fara un control prealabil. fara sa se poata preciza daca în b. noastre e ramasita unei practici similare care a dainuit în trecut si la noi sau daca e adusa din alte parti unde se mai practica. iar catalogul Aarne-Thompson are la baza numai unele culegeri nationale. Chiar Baba Dochia apare în acest catalog ca un b. în vreme ce Saineanu catre sfîrsitul secolului trecut semnalase o seama de variante la popoarele sud-est europene (v. fara sa se poata deduce din aceasta împrejurare ca" atari b. Obiceiul a fost atestat la alte popoare îndepartate. inexistente în catalogul general. el trebuie sa întreprinda ceva. încît nu are dupa ce bea apa. din care vreo suta sînt nuvelistice.în vatra etc. s-au înregistrat pîna acuma circa 600 tipuri de b. Aproape jumatate din totalitatea tipurilor românesti nu figureaza în catalogul international. cu toate ca evaluarea e provizorie. odata cu naratiunile care o oglindesc. În repertoriul nostru. Chiar atunci cînd sondarile sistematice ar dovedi ca un anumit tip circula numai la noi. cum e dorinta tatalui ca dupa moartea lui fiii sa vegheze la mormînt ca sa nu i se stinga focul. Unele amintesc anumite practici disparute. existent numai la români (AT368 C*). fiind transpuse tale-quale din catalogul întocmit de A.(v. care a dat un rezumat extrem de succint la aceste naratiuni. sau nu are nici cenusa . dat fiind ca în colectii nu au fost consemnate toate tipurile existente. b. Numeric.

putînd suferi prefaceri în sensul unor amalgamari de noi episoade si motive. 6) viclesugul (raufacatorul încearca sa-si însele victima pentru a pune stapînire pe ea sau pe averea ei). Compozitia b. imuabilitatea. dar toate încercarile de a stabili sabloanele b. în vreme ce personajele care le savîrsesc sînt variabile. si au intuit existenta unor clisee compozitionale în numar limitat. se distinge cu claritate de cea a celorlalte specii narative prin caracterul ei mai complicat si totusi foarte arhaic. inapt de a primi noi altoiri. au esuat pîna la cea a lui V. LPropp din 1928 (LXX). rezultat din atari contopiri e totusi simtit ca o naratiune noua prin o seama de aspecte inedite si mai' cu seama prin suflul nou care îl strabate. B. extrem de vari~bila în genere si pe care Propp o t. atacat etc. fantastic (AT 300-749) are 31 functii sau actiuni constante. 8) prejudicierea (raufacatorul face un rau sau aduce o paguba unuia din membrii familiei) . 9) mijlocirea.. Cercetarile mai noi au aratat ca. el este trimis undeva sau lasat sa plece). pregatindu-se astfel înarmarea lui cu unealta nazdravana sau . 2) interdictia (o interdictie este specificata eroului). este semn de parasire a b.74 cu catalogul international prin posibilitatea povestitorilor populari de a îmbina felurit o seama de episoade. rezultata din împletirea uneori neasteptata a episoadelor cunoscute din alte tipuri. 8. Cercetatorii au surprins de multa vreme unele repetari în constructia b. Desi cea mai mare parte din osatura epica e cunoscuta din alte tipuri. din repertoriul viu si de pura reprodticere a lui dupa forma fixata în colectiile mai popularizate. orice b. 3) încalcarea (interdictia este calcata). 4) iscodirea (raufacatorul încearca sa iscodeasca cum stau lucrurile). eroului i se adreseaza o rugaminte sau o porunca. b. iscodit. 7) complicitatea (victima se lasa înselata ajutîndu-si astfel fara sa vrea dusmanul). 5) divulgarea (raufacatorul obtine informatii asupra victimei sale) . 11) plecarea (eroul pleaca de acasa). 12) prima functie a donatorului (eroul este pus la încercare. El a stabilit ca b. nu se poate imagina un tip "pur". indian. Alaturi de situatia initiala. fara sa atinga proportiile b. el distinge urmatoarele functii sau actiuni: 1) absenta (unul din membrii familiei pleaca de acasa). momentul de legatura (nenorocirea sau lipsa sînt comunicate. 10) contraactiunea inciPienta (cautatorul accepta sau se hotareste sa întreprinda contraactiunea). practic. Stricta fixitate. noastre se caracterizeaza printr-o anumita stufozitate.ece p~ plan secundar.

Propp mai semnaleaza existenta unor actiuni rebele care "nu pot fi încadrate în nici una din functiile mentionate si nici determinate de vreuna din ele".. casatoria). Functiile stabili te de Propp decurg în chip firesc una din alta într-o secventa logica si nici o functie nu exclude pe vreo alta. Se obser'-. Se observa . calare. pedeapsa. mijlocirea. pe care le numeste elemente necla. iscodire-divulgare. goana (eroul plecat este urmarit). 24) pretentiile neîntemeiate (pretinsul erou formuleaza pretentiile sale neîntemeiate). cea de a treia lupta sau încercare fiind cea mai grea. alteori a unei perechi de functii (urmarirea-salvarea) sau ~hiar a unor grupuri de functii. prejudicierea. urmarire-salvare etc.aapoi ca functiile nu se succed obligatoriu una dupa alta. dar mai adesea ea e augmentativa. 15) dePlasarea spatiala între doua împaratii..marea prin care protagonistul actiunii urmatoare sa afle ce s-a petrecut în cea precedenta. lupta-victorie. 27) recunoasterea (eroul este recunoscut). 26) solutia (încercarea grea este trecuta cu succes).si se înscauneaza împarat). 17) marcarea. Cîteva se orînduiesc în grupe "de pilda. 21) urmarirea. 14) înzestrarea. la locul unde se afla obiectul cautarii lui). pe jos. obtinerea uneltei nazdravane (unealta nazdravana intra în posesia eroului). între ~le trebuie sa apara info. spre a fi mai tîrziu recunoscut). 25) încercarea grea (eroul are de facut fata unei grele încercari). contraactiunea incipienta si plecarea alcatuiesc punctul de înnodare a intrigii". Se observa 'apoi ca ~ulte actiuni 'se conjuga în perechi (interdictie-încalcare. Alte functii apar izolate (absenta. Repetarea poate fi uniforma. In cazul în care doua actiuni succesive sînt savîrsite de doua personaje diferite.). 29) transJigurarea (eroul capata o noua înfatisare). 22) salvarea (eroul scapa de urmarire).75 cu ajutorul nazdravan). calauzirea (eroul este adus în zbor. 18) victoria (raufacatorul este învins). 28) demascarea (raufacatorul sau falsul erou este demascat). 16) lupta (eroul si raufacatorul intra în lupta directa). 23) sosirea incognito (eroul soseste acasa sau într-alta tara fara sa fie recunoscut). de la un alt personaj (adesea de la calul sfatuitor). 13) reactia eroului (eroul reactioneaza la actiunea viitorului donator). Ritmul tripartit se întîlneste în repetarea de trei ori a unei functii separate.re. 20) întoarcerea (eroul se întoarce). însemnarea (eroul este însemnat. 19) remedierea (nenorocirea sau lipsa initiala este remediata). Pe lînga acestea. 30) pedeapsa (raufacatorul este pedepsit) si 31) casatoria (eroul se casatoreste .

urmarind eroul din copilarie sau chiar de la nastere. fantastice (AT 300-749) se pot încadra într-un singur tip compozitional.. desi în realitate si aici se întîlnesc repetari în ansamblul repertoriului. întrucît toate acestea "au o structura monotipica" (LXX... avînd anumite limite p~ care nu le poate încalca. fantastic cu profil biografic. In schimb. el fiind caracteristic grupei AT 300-749. Nici personajele nu pot fi alese dupa atributele lor pentru a savîrsi o actiune anume. Tipul prim. analizat de Propp. cînd aceasta e miraculoasa.24-121).16 apoi ca fapte similare sau chiar identice sînt motivate cît mai felurit. ar putea fi denumit b.. fanta~tic se întîlnesc si miscari paralele. grupuri de actiuni ce se desfasoara concomitent. povestitorul are libertatea de a omite sau include anumite functii. Propp conchide ca toate b. spre apoteozarea eroului. acea~ta ducînd la crearea de noi v. iar metamorfozarile se tin lant. insistîndu-se numai asupra unui episod din viata eroului.. dar pe care povestitorulle expune pe rînd prin formula~ "sa lasam pe cei doi .. si sa vedem ce faceau . fiind tocmai opusul acestuia. apoi de a da o anumita desfasurare acestei functii. se observa ca exista doua tipuri compozitionale. animalele si obiectele se dovedesc a fi "marimi echivalente". auxiliarele eroului au un rol de capetenie. p.uatiainitiala cere anumite functii care nu pot fi alese oricum. B. In cadrul acestei scheme compozitionale se desfasoara variabilitatea. decurgînd una din alta. din aceasta categorie sînt mai scurte si mai clare. De asemenea. pîna la nunta care coincide cu succesiunea sau urcarea pe tronul împaratesc. în concordanta cu linia puternic ascendenta a b. Daca se tine însa seama de situatia initiala si de finalul b. sînt recente si mai cu seama variabile. în b. dupa orizontul si gustul povestitorului. el e liber în alegerea numelor si atributelor personajelor. (ceilalti)". El se conjuga în chip fericitcu începutul. din acest tip sînt lungi si stufoase. Acesta apare ca om pe deplin format. incluzînd în acestea decesul temporar si invizibilitatea. de unde se poate deduce ca motivarile în b. întrucît acest final este un element definitoriu al b. Analiza schemei compozitionale confirma constatarea ca oamenii..ariante sau chiar noi tipuri. Al doilea tip compozitional e cel cu profil episodic. nici cea a elementelor "ale caror varietati sînt cuplate între ele prin legaturi de dependenta absoluta sau relativa". iar sii. de obicei cu o . întîmplarile sînt uluitoare. B. Povestitorul popular nu poate schimba succesiunea functiilor care se ~orînduiesc logic.

470. dupa situatia initiala. B. actiunea desfasurîndu-se într-un plan realist. urmata de prejudiciere (vatamare). Multe din aceste b. au un numar redus de functii sau actiuni. 745 etc. poate fi privit ca specia care încarneaza cel mai mult poezia absoluta.). apoi cîteva dintre cele fantastice (AT 330. Aderenta ascultatorului este deplina. oferind suprema transfigurare a. legendare (Ar 758-849). casatoria etc. dupa tensiune urmînd destindere. unele din aceste tipuri putînd primi o dezvoltare mai larga. se observa si devieri. dupa cum în altele elementele fantastice pot fi eliminate. l!lespre dracul (uriasul) pacalit aduc în scena. Apoteoza în final e mai modesta. fie idealizati în grad maxim. actantii sînt fie abominabili. 670.). Totul este zugravit'în' alb si negru.). 715. B. Prea putine din aceasta grupa enunta o interdictie. în ciuda simplitatii sale compozitionale în comparatie cu plasmuirile culte. dobîndita prin viclesug etc. droaie de copii si sarac lipit pamîntului. 480. Pe plan national. culmea exuberantei ce se poate închipui în ciclul vietii omului.77 . încheiate prin rasplatirea eroului cu bogatii (sau cu recolta cîmpului în litigiu etc. victorie si în final îmbogatire (prin prada luata. 563. 736. Farmecul sau irezistibil pentru carturarii care îl pot gusta vine din împrejurarea ca el opereaza cu situatii si mai cu seama cu însusiri absolutizate. pur nuvelistic. Considerînd cele narate drept întîmplari adeva~ate. O seama de functii ale primului tip compozitionallipsesc aici cu desavîrsire (marcarea eroului. mai multe secvente de punere la încercare si solutionare (v.. 713. o buna parte din cele nuvelistice (Ar 850-999). în acest tip compozitional se încadreaza b. 332. 339-343). altele apar foarte rar. apoi calcarea ei. Probele puterii). p. b. 564. cu mai multe episoade. fara nu~nte intermediare. el fiind rasplatit cu mari bogatii care alunga spectrul saraciei pentru totdeauna (XX.). are rezonanta mai adînca. întrucît se misca cu familiaritate pe limitele superlative ale reprezentarilor. realitatii. Pentru auditorii populari cu mentalitate mai arhaicab. Ciocnirile extrem de violente se termina printr-un final grandios si luminos. participarea lor este strînsa: deprimarea pîna la lacrimi cînd eroul este . fara ezitari. dar mai cu seama cele despre dracul prost (1000-1199). Romanticii au intuit în el specia cu precadere poetica si s-au inspirat copios din elementele lui. soldat îmbatrînit la oaste etc. într-o succesiune ce captiveaza mereu atentia ascultatorului. mînuit de un povestitor talentat reprezinta o culme artistica.

I. 9. apoi asupra unor epitete care însotesc actantii de seama. b. le-'a oferitm'ereu aceasta lecti~ de optimi~m. Descriptiile sînt rare si redate în genere prin formulari cristalizate de circulatia urala. dupa talentul si dispozitia improvizato'rica. B. Povestitorul are o mai mare libertate în învesmîntarea naratiunii. tendinta fiind cea de a reda prin verbele cele mai adecvate desfasurarea actiunii. ele si-au mentinut treaza credinta' într-o viata mai luminoa'sa. Iar din jocul· fortelor sufletesti elementare. o insistenta mai mare denota influenta livresca. b. S-a observat ca po'vestitorii mai rutinati ajung cu vremea sa dea o forma cristalizata unor crîmpeie din naratiune.. alaturi de însailarea personala a povestitorului care îmbraca restul naratiunii. partea expozitiva. atît de necesara echilibrului psihic. arata ca el a trecut "peste 9 tari si 9 mari" sau ca aplecat "prin codru. Ca: sa se sugereze spatiul enorm parcurs de protagonist. În ciuda conditiilor grele în care au vietuit. vehiculate odata cu b. Formulele initiale se pot desfasura de la forma simpla de atestare temporala "A fost odata ca niciodata" pîna la cele mai complicate care insista asupra veracitatii . care da expunerii o pregnanta vizibila.0 adevarata descatusare: nici o alta specie nu poate provoca un atare joc al fortelor psihice. Partea pur expozitiva este mai saraca. îmbinînd formulele traditionale cu cele izvodite de ei. p. Încompunerea unei variante intra formule si formulari preluate din traditia orala. dublata de alta estetica. Iar apoteoza din final aduce pentru ei . din' ciocnirile puternice dintre adversari.78 învins sau omorît. Desi b. Contributia individuala se con~entreaza îndeosebi asupra dialogului. Caracteristice b. capabila sa dainuiasca peste veacuri în memoria populara.: Cînd se dau alte detalii. prin pustietati" (5.299). ele au scos lectia de participare totala la elementele naratiunii care le aducea descatusarea. sta marturie de vigoarea spirituala a omului arhaic care avea puterea sa creada cu toata fervoarea în plasmuirile· sale si sa le confere prin aceasta o existenta reala. sînt formulele initiale. a oferit straturilor populare o permanenta lectie de etica. mediane si finale care pot încadra orice varianta. urmata de exuberanta cea mai exultanta cînd acesta învinge. fiind independente de tipurile narative. ele sînt generale si fara culoare deosebita·. forma lui are totusi un aspect închegat. este o naratiune în proza. De-a lungul vremurilor. prin zahastrii. slefuit. B.

Arareori. pe lînga rostul de a capta bunavointa ascultatorilor. un cuvînt din domeniul culinar: ciont!. invocînd si anumite marturii ("Cînd se potcovea mîta cu coaja de nucafSi mergea la sfînta ruga". cu tendinta vizibila de a crea buna dispozitie a ascultatorilor si de a le capta în consecinta bunavointa. iar ascultatorii trebuiau sa raspunda leves (sau popricas. 1. povestitorul încheia fomlUla rostind tare. umorul ce rezulta din acesta e o modalitate de introducere într-o constructie la care a prezidat criteriul estetic. printr-un schimb de cuvinte dupa modelul parolelor militare. atestata la noi într-o singura forma. de obicei lipsind referirile la timpul ipotetic. "facea plopul pere si rachita mîcsunele" etc.: învatat de la pisica batuta. Cu totul sporadic. se subliniaza si folosul celor ce vor fi atenti: "Cine-o ascultaf bine-o-a-nvata". Formula mediana e mai simpla. Ea apare atunci cînd eroul pleaca. într-un "sac de povesti" etc. "A fost odata Într-o pustie mare un pustnic" (LXXVII. p. Atari asertiuni contrastante au rol umoristic. p. Contrastul indica apoi si coordonatele neprecise ale actiunii. schimbînd scena actiunii. într-o tara. caci. (5. formula mediana avea. 1. pe alocuri cu unele completari spre a-i mari functia de sondare a a. 472). Formula consta din doua parti: cea dintîi vrea sa sugereze lungimea enorma a spatiului parcurs de erou: "Apai s-o dus multa lume-mparatiejCa Dumnezau sa ne tie". formula initiala încearca localizarea vaga a actiunii. guias) (5. p. Astfel. un bogatas. în partea a doua. fara sa-i stirbeasca din verosimilitate. în nordul tarii. Auditorii cu o mentalit~te mai evoluata interpreteaza atari asertiuni drept forme voalate de a arata ca actiunea relatata nu s-a întîmplat niciodata. 78~ 79). "Cînd se potcovea puricele cu 99 de oca de fier" etc. p. Originea maghiara a termenilor arata _ca atare final pentru ver:ificarea atentiei a fost preluat din cazarmile de pe teritoriul .79 ("de n-aL fi. potrivit viziunii arhaice. la sfîrsitul formulei initiale se arata si sursa b. "avea ursul coada". II. adus de la Bucuresti. si acela de a le verifica atentia. de obicei la începutul unui nou episod sau motiv. 35). Colectiile autentice arata ca ele sînt folosite cu predilectie de anumiti povestitori: "A fost într-un sat. formula anunta ca naratiunea e lunga: "ca cuvÎntu din povestejCa de-aici mai lunga si mai frumoasa este 1" Pe alocuri. nu s:-ar povesti").uditoriului. 77). bogat mare" (5.) referitoare la existente imposibile: "scria musca pe perete".

în alte variante formula prefinala se încheie cu indicarea sursei b.ine aici naintea dumneavoastra 1" (ibid. Uneori. da sunt satul si astazi !") pîna la explozia ilarianta : "Venira niste tigani si luara niste cîlti. 62). p.taiara mese. în Muntenia subcarpatica si în Transilvania sudica. cui. ascunsa sub aceeasi formulare contrastanta. în Bihor. Si cînd dedera sa puste. 66-71). Regional.. carbune. coasa.a în tun si dedera_ de veselie . ele sînt alcatuite din doua parti.79). 79). cocos. povestitorii folosesc o formula simpla utilizînd verbul a lasa prin care fac trecerea la cealalta scena a actiunii: "Sa lasam copiii acolo. radacina. în Moldova nordica. 1. nuia. gaina. de acolo v-am povestit-o" (81 a.. 'sob'a-mpa~atului. lingura scurta. Si facura petrecere mare. 10 m-am fost ascuns aco dupa . cea mai des întîlnita fiind: "Am încalecat pe-o sea/Si v-am spus dumneavoastra asa 1" Ea e întregita uneori prin sistemul repetitiei enumerative. se mai întîlnesc si alte formule care au o frecventa redusa..80 austro-ungar. 1. roata. corespunzatoare celei din formula initiala: "Si daca n-or fi murit. enumera feluritele_ încalecari ale povestitorului. sa vedem unchiasu ce-a facut cînd a vint acasa" (5. "De unde am auzit-o. cu profil umoristic bine reliefat. maracine. se insista asupra continuarii nuntii: "S-o ramas bînd si mîncînd/Si chef domnului facînd" (5. p. si astazi traiesc 1" (5. p. tai ara scaune. Pentru indicarea actiunilor paralele.: "Da eu i-am lasat pe dînsii acolo bînd si petrecînd si-am venit si v-am spus povestea" (LXXVII. care în fond nu aduce nici o precizie: "Si de unde am auzit-o. Cea mai' frecventa formula prefinala indica pe scurt longevitatea protagonistilor.. prajina. finala propriu-zisa si o formula prefinala. v-am povestit-o" (ibid. toate picioarele le bagara-n oale. în aceasta se descrie prezenta povestitorului la nunta protagonistilor. apare o formula prin care se indica în chip glumet sursa b. Si 'baga.l0l). pe mine m-or bagat cu cîltii eia aco si vup! cu m. de la simpla atestare ("S-am fost si noi la nunta") la participarea la ospat ("si-a format nunta cu ea-nainte. formula finala invita la corectarea povestitorului: "Cine-o sti .. Formulele finale sînt mai variate si mai complexe. p.). aratîndu-se cum a încalecat povestitorul pe un fus. prin care se încheie b. apoi pe unele plante: secara. 86). custura ruginoasa. viespe (LXXVII. II. sau chiar animale mici: rata. p.491). încît am baut si-am mîncat si-am petrecut. Formula finala propriu-zisa. p. p. capsuna.

Unele din ele chiar au atare eficienta: dafinul. nu-s trei 1" pîna la ". PIatiti-mi-o" (LXXVq. sa capete "cîte-o para" etc. eroul îsi ia "comanac de jderI' opinci de fier/si bata de otel" sau "straie de primineala/si bani de cheltuiala/si cal de calatorit". Expresiile cu functie de epitet însotesc eroii deosebit de proeminenti. noua 1" Auxiliarele solicitate de erou se precipita strigîndu-si mirarea si spaima: . "Abrunca mîndra si frumoasa/din tara femeiasca/care din cosita/floare-i cînta/care' din gura/aur si margaritare-i curge 1". se mai întîlnesc o seama de exprimari cristaliza te.Buna ziua... p.Deschide-te.. zmeu sur/roade-nii-ai cioarecii-n c . Alaturi de formulele initiale. Cine sti mai lat. uneori dezvoltata: "Cine sti mai lunga.Multamasc dumitale. cumnate laudate! roade-mi-ai cioarecii-n spate! .81 mai lunga/Marga s-o ajunga" (5.. stapîne.. Voinicul se scuza fata de zîna ce-l solicita sa o astepte: .. .Ce-i. Altele plasticizeaza unele situatii-cheie. iar multimea e: redata prin cîteva coordonate de întindere cosmica: "Cîta. Ea pare a fi influentata de formula finala a baladelor din Muntenia si Oltenia prin care Iautarul cere "sa-si ude gura"..He-he-hei! Daca am un cal nebun/. p..80). ca unde-s doi. nu-s... dafine." Tovarasii nazdravani sînt aso~ ciati la grup prin formule ce sensibilizeaza augmentatia: . formula finala se încheie uneori cu solicitarea unei recompense: "Apoi i-am lasat pe dînsii bînd si petrecînd si-am venit la dumneavoastra. sporadic prin Muntenia.. 81). p. lumea o prapadesti/ori o togmesti? . mediane si finale.Nici n-o prapadesc/nici n-o tomasc/îi buna asa cum îi 1" Cîteva formulari par ramasite din descîntece. Cataclismul produs de un zgomot urias are dimensiuni stihiale: "Muntii s-o cutremurat/si vaile s-o tulburat/si padurile-o picat 1". marga s-o întreaca 1" (28. Aceste formulari se repeta ca un cliseu ori de cîte ori revine în actiune personajul cu acea însusire sau scena respectiva. unde-s opt. marga s-ajunga. masculini sau feminini: "Petrea Fat-Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii". versificate pentru a contura cu mai multa pregnanta o însusire sau o scena. în Moldova nordica. în b. calare pe-o roata si v-am spus-o toata. 1. si cetina pe copac si nasip în mare!" Cele' mai multe apar în dialog. si nu-l pot opri pe drum 1" Adversarii se saluta prin formule care incita la încaierare: .. parinte al fetei frumoasep se deschide si se închide la cuvintele ei: .283).. frunza pe pamînt.Hai... La drum lung.

în b. în tendinta de a le epuiza. Formele repetitiei apar din plin în variantele autentice. e repetata chiar propozitia în forma ei simpla: "Bucina ie. fiind utilizat nu numai pentru aduccerea în scena a personajelor. uneori chiar în chip abuziv. pentru a atrage atentia asupra lui: "Odata era un om si el era foarte sarac. si bucina ie. Prin atare reluare. Dialogul ocupa un loc preponderent în b."). se 'întîlneste repetitia sinonimica ("a Plecat ·dracu. uneori cu functie verbala. 1. pentru a fi retinute de ascultatori. ci si pentru zugravirea starilor sufletesti.s-o pus la culcat. nimica vorba. cu reliefarea conflictelor care îi opun. 1. mai rar verbul.. <levînt nebatuta!" (5.. el e delimitat de partea pur expozitiva prin particula verbala zice (ice). e repetat nu imediat. o mars oaia la dînsu . La unii povestitori. raspunsurile la întrebarile diavolului se încheie cu formula "crapi. Alteori. Pe alocuri. "Si s-o pus la culcat. cum ("A venit cu el acasa. drace 1". Cum . p. ce sa vezi?". toate solutiile posibile. tare/Valeo. e repetat de 3-4 ori :substantivul. onomatopeele... inima ma doare!" (5. 16). dar si 'În corpul replicilor. ajungîndu-se la un adevarat tic verbal. 'Cîteodata. îndeplinind deci functie descriptiva. mai des reluarea propozitiei prin punerea la început a adverbelor cînd. între formele mai complicate ale 'repetitiei. povestitorul insista asupra aspectelor capitale ale actiunii.. ci -în corpul frazei. oferindu-i în acelasi timp si un mic ragaz pentru a se gîndi la continuarea iirului epic. de baiat nesarutata.87-105). omu. iar s-a dus").. pe cînd adjectivul si adverbul sînt repetate mai rar. -Pluierul confectionat din salcia crescuta din Cenusereasa îngropata de impostoare cînta consecvent: . sa iasa fata cea frumoasa. despre semnificatia numerelor. dupa ce. p. (5.Nu sufla. dezvaluirea framîntarilor. la început. baiete. p. si bucina ie". interjectiile etc. Si cînd a venit acasa.. Alte procedee stilistice caracterizeaza nu numai b. verbul e repetat de 3-4 ori la prezent. Pentru a se indica dimensiunile neobisnuite ale actiunii.a enumera toate starile. perfectul -compus. :se întîlnesc chiar abuzuri în a prelungi dialogul. substantivul. în expunerea orala. din placerea de . II. în consecutie. . s-ave sapte copii omu". ci si celelalte specii narative în proza: propozitia incidenta -cu functie de paranteza. în unele b.82 <leschide-te. mai rar la imperativ. apar cîntece care dezvaluie soarta tragica a eroului. care devine eficienta odata cu rostirea ei. 81-87).

iar celalalt b. a fost creat de diavol din lut ca sa poarte carul. Hai mai bine cît de încet" (69. pîna la prî~z ara ogorul de arama. împinge soarele cu coarnele catre rasa- . dar a ramas neînsufletit. "boul i-a dat cu coarnele" (18. între animalele plecate în lume se întîlneste si un b. Variantele provin din toate provinciile tarii. Aceasta îi face un b. l-a încalzit cu aburul sau si n-a mîncat tot fînul din iesle. în vremea potopului. Prinsa la-plug "cu fiu-sau".. Se afla un b. In unele variante ale bas1nului despre animale AT 130. nazdravan care calauzeste toata cireada de vite. dar i s-au pus paserile ceriului pe coarne si l-au înecat" (ibid. p. B. care vorbea si care n-a vrut sa intre în corabie. va putea rezista vîntului napraznic care se va ivi atunci (LUI. cu conditia ca Adam sa-i dea lui "pe toti nepotii si copiii de la copiii tai dupa ce vor muri".. b. p. pînala amiazi secera. zicînd ca el va înota 40 de zile. p. 37). Flacaul se duce cu cei doi b. 24). dar un b. b. Un împarat da veste "ca cine i-a ara lui o arie de arama si i-a samana si pan ce va asfinti soarele i-a aduce colaci calzi pe masa. atestat numai în folclorul românesc. sau arunca cu fapul pe hot în gura cÎinelui (81 a. iar cînd intra lupul cel schiop. aratîndu-i ca stapînul îl va duce în alt ogor "si iar ne da la bice. 421). evreii îl vor taia si pe pielea lui se va da lupta decisiva dintre diavol si Sf. p. Atunci. p. Dupa alta legenda. Potrivit legendelor. Copilul unui sarac este botezat de Dumnezeu care daruieste finului o vitea nazdravana. acela va fi taiat în cer "si din sîngele lui va ploua ploaie de foc~siva arde pamîntul" (52. p. 82t B.279-280). Oaie Bou. joaca rol de capetenie în basmul AT 532*. Contractul a fost facut pe lut (ibid. Diavolul îi prinde b. 1292). p. "fugit si el de raul stapînului". numai b. Sfîrsitul lumii). aceluia îi da fata de sotie". La sfîrsitul lumii. în vizuina. p. împaratul da VOlnicului bautura adormitoare. acesta o sileste sa termine· peticul de ogor. 17-18). Ilie (v. 19-20). "D-zeu i-a stupit si ei înviind a început a creste par pe dînsii" (52.83 Berbec v. era un b. rage atît de tare încît îl trezeste. A fost binecuvîntat pentru ca a usurat nasterea lui Isus. fiind îngrijit de evrei pîna la sfîrsitullumii. el se aciueaza dupa usa. care "paste o falee de iarba pe zi si bea un iaz". erau înca salbatici si Adam le-a dat drumul dupa ce a tras trei brazde. nazdravani. "Si-ar fi scapat. dar vaca îl cuminteste.

muntii s-au cutremurat. dar Dumnezeu cu Sîmpetru îl fac sa-si recîstige averea si sotia. nazdravan fatat de viteaua daruita de Dumnezeu finului "pazia si ferea cirezile {. iar înapoia se tot împreuna iarasi". învie stapînul omorît de bautura viitorului socru lovind pamîntul cu piciorul. nazdravan. celalalt muta soarele cu coarnele îndarat spre rasarit. "cît vaile s-au turburat. altfel îi va lua b. boiutii mei!" Boierul îi da toata . Nu vrea sa-i schimbe pe toata ciurda boierului si acesta decide ca sa-i ia b. vazîndu-se singur. îi da cornul sau drept din care mînca . p. 196-198).J.averea c'elui sarac. 187-191). "au dat cu cornul cel stîng si le-au sfarîmat zmeilor ograzile. "de-abia-i vede pe boi peste gramada cu gunoiu 1". p. Cînd îl ducea la pascut. daca nu vor putea mînca într-o noapte tot fînul lui strîns pentru iarna. cetina de pe copaci jos au picat". facînd o zi din trei zile. nazdravan. rosii care se leaga singuri daca le seutura funiile.. 98-105). zidurile si curtile. Apoi îsi gaseste perechea nazdravana si cu plugul de fier ara lunca împaratului. Saracul adoarme pe brazda dupa prînz. ceea <:e se si întîmpla (81 a. duc cu carul zestrea fetei: toata averea împaratului. punîndu-l sa parieze <:u armeanul ca a doua zi. în variantele basmului AT 511 A. Sotia tradeaza secretul unui armean care îl alunga pe sot în padure. A doua zi.. Dupa ce face nunta. B.. el trebuind sa:si paraseasca curtile (5. p.84 rit. Dupa moartea b. din cornul drept cresc "doi pomi sfinti" care rodesc "fel de fel de poame" (79. Boierul cere sa-i are toate tarinile lui într-o zi. soarele va rasari de la apus. Fata cea mai mica a vitregei. Un om sarac primeste de la Dumnezeu doi b.vea al trei- . din coarnele lor creste vie din care curge mereu vin. II.606-6Îl). "De-abia zareste boii într-o margina . baiatul (uneori persecutat de mama vitrega) este ajutat de un b. Fuge cîtu-n fuga mare la boi. Dupa nunta. p.. îl învata sa-i taie si sa arunce coarnele unde vrea sa-si faca scaunul de domnie: din coarne "s-au facut niste curti si niste ziduri mai dihai decît la împaratul" (52. si au dat si cu cornul cel drept si le-au facut pulbere pe toate". îsi cauta cireada si zmeii i-o dau cu conditia sa le lase lor darul de la botez. iar vacile l-au asteptat.a sa' nu le prinda si sa nu le manînce zmeu". b. 'Cînd copilul a crescut. a început a mugi atît de tare. Unul din b. seara cînd se trezeste. Cînd zmeii îl cer din nou. tot cîmpul era arat si grapat. b. b.ce inima îi poftea". Cînd trec Dunarea cu carul "apa se despartea înaintea lor si ei trece pe uscat. Dupa ce mor. si-i saruta:-Vai. B.

Un vacar are un b. cîta frunza si iarba". Metamorfozarile în ipostaza bovina sînt mai rare. apoi aduc apa moarta si apa vie. cu coarnele de aur ca sa-i manînce inima. cu coarnele de aur. p. carora se promite cînd va fi mire (52. Fiul unui împarat întîlneste într-o cîmpie niste b. care "începu sa linga pe baiat. Cînd Piparus Petru trece prin padurea lupilor "arunca pieptenele jos si îndata se facu un bou gras si avînd lupii ce înhata.. învins de b. "tavalit". zmeului. b. din cornul sau. B. de fier. p. Aici. Fiind aruncat Chiparus în fîntîna. 35). iar din cea stînga vaci si oi (82. p. decid sa-I taie. un urs si un leu etc. p. 409) sau scoate din urec.). lasara pe Piparus sa mearga în pace" (6e. I. nazdravani care îl trimit la stapîna lor din palatul de aur (LXXXIII. dar b. nazdravani se arata numai sfatuitori. 344). Baiatul calca consemnul si se uita în cornul stîng: ies "vite. Baiatul nazdravan. cai. 182-183). nazdravan cu coarnele de aur care pazea singur cireada. Cînd voinicul este omo'rît de impostor care îi ia fata scapata de la balaur (AT 320). O fata trimisa de boier îl momeste sa taie b. sau dupa ce sotia necredincioasa îi fura sabia si este din nou omorît (AT 315). p.1150-1151). lupului. învierea voinicului e facuta numai prin puterile b. îl întregesc si îl învie (52.hea dreapta mîncari. în alte variante. si baiatul fug în padure. în alte variante. slab (se lupta sau cu un bou cu coarnele de argint. încît vacarul e prins cu minciuna (52. dupa care fiul se reîntoarce în chip de om (81. oi. Aflînd ca îl hraneste b.553-555). 142-143). p. b.85 lea ochi neadormit în ceafa cu care l-a spionat pe baiat. Uneori. b. îl aduc la viata de fiecare data. cu un lup. p. numaidecît capata viata" (35. sa sufle peste el . Fiul îm- . baiatul îi ia numai cornul din care ies cirezile de vite (41. nascut de obicei dintr-un bob de piper. fara pereche pe care tatal sau îl vinde scump..). (doua mere ce se pref~c în b. se fac "doua pasarele" care îl scot bucati din fîntîna. dar e rapus a treia oara de un b. Stapînul lui face ramasag cu alt boier ca vacarul nu minte niciodata. Baiatul de la scoala diavolului (AT 325) de îndata ce se întoarce acasa se preface într-un b.189-193). iar cel stîng cirezi de vite. grasi pe care îi învinge. primeste la botez de la D-zeu si Sf. p. Fata ia 'apoi coarnele si fuge. p. nazdravan se lupta succesiv cu doi b.103). V. Petru o sabie miraculoasa si doi b. sau se lupta cu un purcel de fier si un b. Nu le poate baga decît cu ajutorul diavolului. îl învata sa-i ia cornul drept care-i va da mîncare oricînd. b.

Un b. urechile. Dumnezeu a lasat ca aceste piroane sa dea ramuri verzi (99. dar Dumnezeu a orînduit ca din aceste cuie sa creasca crengi cu ramuri verzi (52. Cel care vrea sa marturiseasca popii ca i-a furat b. Nasa îi spune barbatului revenit ca vitelul de dupa cuptor (finul ascuns) a supt tot laptele. de la plug. p. Hotul iscusit fura b. în vreme ce nevasta si pisica stau la caldura (5. dracul astupa gaurile pe unde iesea din b. acoperind-o cu ramurile. ca sa se usuce. de a petrece afara.86 paratului care eliberase mosneagul de aur (AT 502) este pîrît de vizitiul care i s-a substituit ca s-a laudat ca poate aduce o pereche de b. Acestea s-au prefacut în cepuri (18. "numa pielea si ciolanele". oamenii îl conving ca va avea pret mai mare daca îi taie coada. Plugarii cred ca l-a înghitit acesta (5. Ea l-a menit sa fie" tot verde si frumos si sa se bucure lumea dnd îl va vedea si de atunci bradul are în vîrf cruce" (52. 5316). (AT 1415. Diavolul a fost invidios ca b. taie coada b. de aur. III. Prostul plecat la tîrg cu doi b. p. 303). si calul unui macelar. 5307-310). diavolul a batut o multime de cuie de fier în b. lupul dupa el. piere sub o rachita care scîrtîie si Pacala întelege sa vina marti dupa bani (82. 501). Brad. p. îi da pe un car etc. Potrivit legendelor. B. Furtul b. mic a ascuns pe Maica Domnului. p. Pe drum spre tîrg. În unele variante ale snoavei despre hotul iscusit (AT 1525). cepurile provin din cuiele batute de diavol. si o vîra într-o balta. Dupa alte legende. Barbatul îl ciomageste zdravan. b. are cepuri de cînd lupul creat de diavol a alergat dupa acesta sa-I manînce.. în frig si noroi. cu bucati din coarnele sale. 117-118). 10). Vazînd ca aceasta nu mai cade. Ma~elarul crede ca s-a înnamolit în balta. Dracul a intrat în trunchiul b. În snoave.. Ca sa scape de urmarire. 649). p. 3415). îl divulga ca toti copiii cu parul rosu sînt ai popii (5. p. coarnele. în timp ce finul-tigan mugea din rasputeri (5. 199-200). divulgat de fratele mai mic este interpretat de cel mai mare ca petrecîndu-se numai în vis (5. hotul fura un b. 5370). a iesit atît de frumos din mîna lui Dumnezeu si l-a strapuns cu piroa~e ca sa-I urîteasca. . Mosneagul de aur îl ajuta (LXXXIII. Barbatul socoteste ca are aceeasi soarta ca si b. trage de coada si e convins ca el a rupt-o (61. Dumnezeu a luat moara diavolului în chirie "pan va cadea frunza de pe brad". XV. 89-91). 3470 A). p. îi taie coada si o vîra în anusul celuilalt b. 3). p. Pacala primeste de la fratii sai invidiosi un b.

De atunci a ramas b. iar vrabia s-a urcat în spinarea ei si asa au ajuns la mal. Uneori. Murindu-i copilul. Cînd au scazut apele potopului. De asemenea. sar în apa la venirea lui (AT 70) si renunta la . ea a descoperit izvoarele pamîntului. în basmele despre animale. dar observa ca b. 73) si lovesc cu crengile pe impostoare. Maica Domnului a binecuvîntat-o sa nu se descompuna dupa moarte ca alte vietuitoare (99. 58-59). II. 971). Noe a uitat sa despiedice b. VII. p. Ea a fost trimisa de Dumnezeu în fundul apelor sa caute pamînt. p. b. p. Broasca.87 . "Din sîngele pasarelei crescu la fereastra împaratului un brad înalt si frumos" (41. p. 155. De atunci. 284). b. e sfînta si cînd moare nu putrezeste (ibid. si vrabia. Dupa multe cautari "s-a-ntors îndarat aducînd o tîr' de pamînt în gura" (LXI. p. disperat ca e urmarit de toti. 93). b. v. B. a ajutat la facerea pamîntului pe Dumnezeu care i-a poruncit "sa care apa cu gura si sa care tarna pe niste beldii de urzica. p. e binecuvîntata ca atare fiindca a adus vestea rastignirii de la Ierusalim (48. 223. b. p. b. scapînd doar unul. b. a consolat pe Maica Domnului la moartea hai Isus: a avut si ea "noua brotacei" pe care i-au calcat "carele mocanesti". Vazîndu-se singure. în cele mai multe variante ale basmului despre copiii cu parul de aur (AT 707).). p. din mormîntul copiilor cresc "doi brazi frumosi" care noaptea redeveneau copii si se duceau la mama lor sa suga (86. Facerea lumii). 231. 226. p. ea l-a bocit mereu prin buruieni si Maica Domnului a facut-o b. Dracii se minuneaza si se întorc (7. Din fata omorîta de impostoare (AT 408) creste un b. sfînta (52. cu O pasare de aur în vîrf. f. Dupa legende. 1. b. 24. 261). IV. de aceea b. ca sa scape de urmarirea dracilor. se afla la izvoare. Iepurele. 972). 311). s-a latit pe mare. (52. 234.în basme. 212). Fugarii din casa diavolului (AT 313). pentru ca acolo a gasit-o Dochia cînd a împietrit si prezenta ei e indiciu de izvor apropiat (52. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". si vrabia sar cînd merg (38 b. Socariciu-Ialomita). sînt de aur (99. 971). e înfatisata ca animalul cel mai fricos. La început. Ea se naste din scoica tinuta în casa în noaptea de Pasti (LIII. Fiindca aceasta a facut-o sa zîmbeasca. în alte variante. p. se prefac într-un b. reprezinta una din ipostazele eroului metamorfozat ca sa scape de urmariri sau persecutii. b. Dupa o seama de variante. p. vrea sa se înece. ea a fost femeie. 482.

iar noaptea se prefacea în fata 'fara se~man de frumoasa. si plapînda. B. A celui mai mic a cazut într-o balta si b. salveaza de la înec pe omul ce îi promite ca nu va uita binele facut (AT 155). (AT 402). feciorii îsi cauta norocul acolo unde le cad sagetile. p. ceea ce ·va provoca invidia împaratului. în alta varianta. "sfarîma tura de pasca din ea si dînd-o fetei s-o manînce. 269). cel mai mic se opreste la un lac unde o b. ramânul manînca merindea turcului si pune în loc a b. cauta sa-I piarda prin sarcini extraordinare (LXXXIII. 666-667). La moara dracilor. 65) sau se va scoate din aceasta b. testoasa se tinea de nuiaua lui. Sotul nu mai are însa rabdare. aceea va fi sanatoasa" (60. b. I. strigînd: "cine frige porumbu. în timp ce Pacala îsi frige slanina.. de sub pristol poate fi de leac în chip magic. Farmecul e curmat de cuvintele lui: "asta sa fie logodnica mea". nu-mi spurca slanina.. VulPe) .. va fi taiata si fata împaratului "va lua împartasania din ea" (LXIV. viitoarea sotie a fiului de împarat e uneori metamorfozata în b. în padure. Uneori. Ziua era b. îi arde pielea. p. Fratele orbit (AT 613). dupa ce si-a recapatat vederea. eroul frige un porumbel. în basme. de aceea ea e mîncata numai de draci sau de Mama Padurii. 88-90.:p. dar dupa ce îl scoate pe mal. B. p. Plecînd în cautarea mireselor. cînd b. 34). p.88 sinucidere (5. 5. O fata de împarat e blestemata sa stea în piele de b. (S. care. are proprietati curative. I. p. I. se oglindeste si în cîteva snoave. Ca aliment. prefacîndu-se într-o "zîna gingase. se tine dupa el. I. Plecati la vînatoare. vazîndu-i o sotie atît de frumoasa. Alteori. a mînca parumbu" (5. vindeca fata împaratului cu apa în care a fost scaldata "broasca care-i sub piatra cea mare de lînga poarta împaratului" (34.. 992). cine frige broasca. 25). p. în cele din urma. Dracul nu se astîmpara si Pepelea îl orbeste. trezeste repulsii enorme. ca tu-i pati rau". 479). numai b. p. ea scapa de blestem (52. p. . B. De la nunta mai avea 19 zile pîna la ispasirea blestemului. p. 261). p. Repulsia fata de b. 16). si frumoasa" (41. sotul arunca în foc pielea de b. lovindu-l cu slanina înfierbîntata "de i-au pleznit sgîitii'~ (79. la sfatul vulpii. 134).576). se da de trei ori peste cap. ea se preface zmeoaica si fuge "în cetatea mea de stecla cu iarba de matasa" (52. iar Mama Padurii o b. v. un drac i se alatura cu o broasca în frigare pe care o atinge mereu de slanina: "Mai drace. se poate convinge "ca binele facut se uita" (38. a mînca broasca.

p. 59-63). îl roaga sa-I hraneasca 6 saptamîni cu miez de nuca si lapte dulce ca sa-si recapete puterile. c. A fost totusi blestemat sa nu se sature niciodata. carnea de c. V. Cînd Maica Domnului nastea "în cosarea vitelor lui Mos Craciun". c. 542). batrîn e destinat fiarelor sa-I manînce. c.. a fost facut de diavol din lutul scos de pe fundul apelor. c. unde au fost prinsi de . Fiindca nu era însufletit. p. în basmele despre animale. ca n-aveti credinta. da cine-l poate prinde?" (12. 23). "paste prin paduri.. sau numai în ziua de Ispas (LIII. p.. a fost creat de Dumnezeu "sa slujeasca gîndul omului". Auzind hotarîrea stapînului. 18). c. 54-55). "De atunci . înfrîngîndu-i pentru totdeauna (65. e spurcata" (99. p. momindu-i pe toti în lat.. trecînd prin ast noroi si eu fiind batrîn. p. tine partea sarpelui. 280). Acum. a descalecat dupa mine. p. Dupa alta legenda. spunînd omului: "Sa te manînce. M-a lasat sa mor aici" (92. e în stare sa insufle teama leului care se retrage vazîndu-l (LXXIX. s-a luat saua si frîul din cap si mi-a dat o suta-n cap. Stefan cel Mare a avut un c. A fost încalecat întîi de Eva. p. în disputa dintre sarpe si om (AT 155). 143-144). p.~ Cal. Stapînul meu a încalecat pe mine de cînd eram de 2 ani si l-am purtat cum i-a fost drag . Negru Voda n-a putut alunga pe tatari pîna ce a intrat herghelegiu la craiul unguresc de la care a primit un mînz "flotocos si alb ca oaia" si cu aripi îri par. c. care traieste si azi.:c . nu s-a linistit nici o clipa "a sta cu botul prin iesle sa manînce" si a fost blestemat "sa nu mai aiba sat" (92. cazui aici. 247). Apoi pleaca în padure unde întinde o plasa si se ascunde în vizuiJ:la unor lupi. el sare si fuge. Dupa legende. El . Toti lupii si toate vulpile se aduna sa-I sfîsie. C. Cu el a zburat Negru Voda peste tatari ca sa-si conduca oastea împotriva lor. I. s-a vîrît în el fratele diavolului (52.

el se asociaza cu animalele în calatorie (AT 210) si rupe cu copita dintii hotului (81 a. peste.9@ stapînul lui (18. acestuia. apoi la c. si eu ma prapadeam" (5. cadea jos. nazdravan este obtinut în genere pe patru cai: nastere miraculoasa. lbveste din nebagare de seama c-iIfrîul în' teasta uriui c. C. c. obtinerea mînzului nazdravan prin pazirea iepei în trei nopti. Alteori. Rolul sau este multiplu. de cele mai multe ori fiind unicul lui tovaras. cînd paste holda sau fura merele din pomul miraculos si. c. de obicei sfatuit de o baba. cere c. anumite buruieni). Gustînd din spaIaturile cestii din care a baut împarateasa potiunea germinativa. p. albi. daca-~i dideai cu frî~-n cap mai tare. se dovedeste un sfatuitor pretios care ofera stapînului solutia cea mai nimerita pentru a iesi din impas. c. Avîndu-l în sa. p. în sfîrsit. Dar mai presus de toate. ea naste la 11 luni "un mînz tot numai cu parul de aur" (5. Apoi el participa la lupta cu adversarul. regasirea calului de mire al tatalui. aruncîndu-si stapînul în înaÎtimi s~u urcîndu-se cu el în nori. El îl hraneste pe stapîn. prin degustarea unor alimente cu însusiri germinative (mar. Fiul cel mai mic îl încearca pe rînd la c. furnizîndu-i pe deasupra hainele necesare si alta recuzita miraculoasa. p. c. muream Si tu. p. prinderea c. la soare si în luna. Uneori. La coborîrea pe pamînt. Cînd se întoarc~. de mire al tatalui se face cu ajutorul frîului sau care trebuie sa se potriveasca numai lui. recunoasterea c. II. c. rosii si la c. Vine un c. Dar dnd stapînul îi duce ovaz. Se duce sa manînce jar. se preface într-uriul frumos care îl invita sa încalece. îl întreaba cum s-a simtit: "dacamaisedeai numai doua minute. nazdravan este cel mai de seama ajutor al protagonistului. 21-22). I. Da el cu frîu-n cap: poc 1" Dar dupa ce se satura de jaratec si eroul îi pune frîu-n cap. îi cere "o covata de jeratec" de trei 1- . tatalui sau de cînd a fost mire. intervine chiar împotriva dusmanului. slab "nenorocit! Sa fi suf1?-tasa oleaca-nspre el. cu pielea si cu oasele". Recunoasterea lui se face de obicei prin proba de jaratec. dar nu se potriveste niciunuia. cum sunt la tigani. fiul cel mai mic al împaratului. 290-291). c. El e cel care îl poarta pe stapîn la departari mari. de pe gard si "îndata stete dinaintea lui un mînzoi de cei rai. în multe basme. îsi razbuna loviturile primite. 421). în basmele fantastice. Uneori. parosi. O iapa batrîna de 105 ani este hranita cu farîmiturile de la bucataria împaratului. negri. Feciorul ia 'o caldare de jaratec si o pune între c. 261). învingînd c.

nazdravani ffi3. era luciu si neted. . asezata în foisor. nazdravan este deschiderea camerei interzise. p. scutura frîul iesta. p. încît numai suflînd asupra c.Tu-tu-tui. nazdravan este captiv si se roaga de voinic sa sparga zidul ca sa-I elibereze (LXXXII!.. este prevenit de 'acestia sa nu caute într-o camera. p. de arama. voinicuLrupe cîte o frunza si apar pe rînd c. o deschide si zareste "un cal de aur. sclichind ca cel mai fain parip împaratesc" (7. de argint si de aur. Calul mînca jaratic si baliga galbeni". se scutura o data si sare afara . apare îndata si cere "da-mi trei zile ovas si trei zile jaratic" (5. Baiatul. be. de argint si de aur (5. nici noaptea . Trecînd prin pldurile de arama. Acestia sînt atît de puternici. Ca sa poata pleca. intrat servitor la niste batrîni ai caror ochi au fost luati de iele. Alteori. II. îmbracat într-o pi~le de urs si frîul în'tr-o pi~le de sarpe. prinsi îi dau voinicului cîte un fir de par prin care pot fi chemati la nevoie (LXXXIII. voinicului "l-au bagat de doi stînjeni în pamînt". nici ziua.... p. 344).. Nici nu bea apa din galeata. sa scuturi numa de capastru-asta. 386-389). nu-l dai de sub tine nici cînd îi merge la cununie. Cînd vrea sa participe la luarea coroanei asezate pe un stîlp. Cenusotca scutura capastrul de arama "odata fu un cal de arama" care îi ofera "haine de arama" înainte de a pleca.. 1. p. apoi de opt si zece stînjeni. fara sa-I poata arunca jos. si cînd stete pe pamînt.i pot fi cîstigati prin puterea de a-i stapîni calare. c-am s-ajung eu la tine". îsi lasa amanet capastrul miraculos: "cînd îi avea nevoie de mine.. Voinicul îi încaleca îndata.s1si oriunde te-i afla. argint si aur. c. jurînd pe palos si dîndu-i un frîu: "Cînd t-a hi limba mai amara. Simpla scuturare a frîului însotita de o formula invocativa e suficienta pentru a gasi c. afara. 332). pînl nu vei avea staulul tau si mosia ta" (79. C. p. În absenta lor. de ~ire al tatalui: .91 ori. de arama "o zburat cu dînsu de 12 ori înaltu cerului si de 12 ori s-o bagat în creile pamîntului". nici cînd îi sta la ffi3. De cînd tata s-o-nsurat / Nu te-ai gatit de culcat?" C. calut de strîge . C. În chip similar sînt chemati c. ca eu vin si t-ajut". de argint si c. de aur (5. 40-42). Batrînii îl sfatuiesc la plecare: "calul s3. ci "sare în fîntîna. Uneori. C.. Cînd îl scoate . nazdravani care pasc holda sînt prinsi de Cenusotca cu ajutorul unui soarece care îi da capestrele în mîna. 385). c. O forma ciudata a prinderii c. 235-250). La fel sînt supusi c. c. sara peste glodul întins pîna la fata împaratului. p. Atunci îl recunoaste stapîn. !. 6-7). necheaza puternic si se duce cu el s3.

C. dupa cum poate fi cu aripi de la 4 la 12 sau chiar mai multe. 1. feciorul baga mîna în urechea dreapta "si scoase niste frîie de stralucea. 284). putîndu-l purta "ori ca gîndu. el are "un corn în frunte" pe lînga cele 24 aripi (3. v. feciorul alege mînzul cel mai urît care""Sedovedeste a fi nazdravan. 156. 178). apoi sapte sau opt picioare. Daca-om mere ca gîndu. p.Da-te cu spinarea-n vale sa pice zmtul alb de pe tine sa se faca prav si vina jos" (5. Tîntar).. fara sa mai fie ajunsi de c. stapîna tarii femeiesti pune pe baiat sa-i îngrijeasca cei trei c. 342). Adesea. si înfrîna calul.ca era frati caii . uneori chiar mai multe. dispune si de o seama de ustensile de care va avea nevoie stapînul sau în lunga-i calatorie. 211). se prefac în obstacole: gresia-munte. în timpul fugii. C. C. sînt luate obiectele care. de la iapa nazdravana se obtine prin pazirea ei în trei nopti. ori ca vîntu". ori ca vîntu". Voinicul arunca în gura sarpelui cîte o oaie ca sa scape un mînz. încît initiativa apartine c. 390). Dragan Cenusa alege calea intermediara: "Daca om mere ca vîntu. "vorbesc laolalta .92 adica trei ani în calendaristica basmului (v. Mînzul obtinut de zmeu avea un picior mîncat de sarpe.. 342). Mînzul fatat de acesta e atît de mic. 14 spline. El poate avea astfel doua sau noua inimi. tot la fel! însa merem lin ca vîntu-tremurînd pamîntul" (5.. Ca sa-I însele pe viteaz. II. p. Dar pe cîti pasi facea. în gura unui sarpe". p. Viteza desfasurata e de obicei consecinta conformatiei speciale a c. Iapa). eroul este atît de pasiv în ceea ce întreprinde.. Mai proeminent este rolul de sfatuitor al c. "un cal ca doru. 1. p. Iapa nazdravana sade în fundul marilor unde "fata de trei ori pe zi .. Uneori. baba aduna inimile celorlalti mînji într-unul singur care are înfatisarea cea mai urîta. la indicatia c. 1. . peria-padure (41. aruncate de fugari. p. pe atîta tot crestea" (7. si baga mîna si în urech~a stînga si scoase si pentru el haine" (3. au chiar cîte o dimensiune spirituala. unu ca gîndu si unu ca vîntu!" (5. c. Astfel. încît "abea îl vedeai . Mînzul nazdravan mai poate fi fatat de un tîntar de la Marea Alb~. p. ne prapadim. Pus sa aleaga între "ca gîndu. p. voinicul însa are grija sa arunce în gura sarpelui mai multe oi si vite si iese cu un mînz întreg cu care nu-l mai poate ajunge zmeul ce i-a rapit sotia (51 a. dar o data la sapte ani. Din urechile c. Abrunca. îsi poarta stapînul la departari mari cu viteza dorita. p. zmeului obtinut de la aceeasi baba. 26). Sfatuit de animalul ajutator din ultima' ~oapte sau de un soarece.

Rumpe-o. p. în fund. p. .sa aduca pielea zmeului cu pietrele pretioase. 10).. zau. sa aduca pe Ileana Cosînzeana. îi desluseste semnificatia detaliilor peisagiste. operatie dificila pentru care c. nu se poate opri de a nu-l probozi "Tot plîngînd vii la mine de cîte ori vini" (XV. p. 11-13). este tocmai împaratia cautata la care îl duce c. cum sa ia curmalele din gradina ursului. din ce neam se trage împaratul. "sa te fad un purece si sa te afunzi în gura mea. 514. Intrînd în tara "strîgelor si a maiestrelor" feciorul împaratului e învatat 'de c. de otel . el se duce la c. p. c. stie sa se prefaca într-un obiect care nu mai atrage atentia. 293). da din tine iese fum si din mine iese foc" (5. se preface capatîna de c. de nu vei ridica-o. sa ma potcoveasca cu stramosul otelului ca sa pot sui muntele de glaje" unde locuia aceasta. sa nu se sperie de tatal prefacut în urs. îndeosebi în tipurile AT 314. . Cînd pericolul este iminent. apoi în balaur cu "noua capete". c. e suficienta atingerea capatînii cu frîul (7. C. ca acolo nu te va afla sa te mînce" (7. p. sa ghiceasca soiul vinului'. Ajunsi la cetatea cautata.93 în întregime sfatuitorului cabalin. feciorul nu stie ce sa faca. o cosita de femeie.. ceea ce mareste enigma. 530 si 531. stapîne. protagonistul basmului se calauzeste dupa indicatiile c. Harap Alb se dovedeste un neajutorat care aproape la fiecare sarcina primita trebuie sa fie sfatuit de c. c. 10) sau scuturarea frîului (5.. Obiectele gasite au de asemenea semnificatii opuse. dar c. care e fata împaratului din cele doua îmbracate la fel. solicita "faurii . 1. "nacajit si plînge" si acesta îi aduce aminte ca are aripa furnicii. înca ti-a pare rau. Cînd fata pleaca îmbracata ca baiat (AT 514). apoi curtea ei (7.. iar cînd stapînul va avea nevoie. Gasind o aripa de pasare. p. apa vie si apa moarta de unde . Cînd trec prin padurile de arama. 8). în calatorie. peste ape. îl avertizeaza: "De vei ridica-o. îl învata pe voinic cum sa prinda cele trei pasari de aur. pe unde-am umblat. întocmai ca în Harap Alb. ca ~ fi cum a vrea Dumnezeu" (ibid.. într-o masea bortoasa. argint si aur. Musuroiul din zare. fata e sfatuita de c. 1. Cînd prezenta lui încurca desfasurarea actiunii. Cînd i se da sa aleaga inul de mac. voinicuI nu se îndura sa treaca "pîna nu rump o pana din padurea asta s-o pun în chivara me s-arat si eu . c. ea e sfatuita de c.. capatul de la tulpina al betelor. încît c. se pricepe sa-I ascunda. sau un simplu "ciolan".. în continuare. 386). ti-a par~ rau. Scena se repeta cînd trebuie sa consume mîncarile si bauturile. printr-un salt. p. deci ie-o. 391).

Adesea. c.94 "se bat muntii-n capete". zmeoaicei ca sa usuce locul. p. nu poate. si cînd o prins a rupe din baba " (ibid.. Dupa ce intra sluga la gradina împaratului. II. 1-0 facut în nouazeci si noua de bucati. I. I. zmeoaicei este învins prin obstacolul pe care i-l creeaza c. 124-128). p. p. Cînd încep lupta. I.. "calu lui numa de sufla . o crapat drept în doua" (5. c. 263). nu: mai putu misca nimica" (5. Uneori. De aceea.. I. suflul c. p.armata lui ramase-ncremenita. 265). încît la. c. c. c. 216). cum . si l-au scos de-acolo s-au suflat pe dînsu". încît a treia oara nu mai poate fi dreasa tocmai pentru ca fata cea mai mica a împaratului sa se îndragosteasca de stapînul lui (41. Cînd eroul trebuia sa se îmbaieze în laptele fierbinte al iepelor. 256-258). sa divulge unde l-a îngropat: " s-o prins-o de dupa cap. sa schimbe florile ei vestejite cu cele verzi ale zmeului. Sarcina de a.au (AT 303): "calu. În timp ce voinicul se lupta cu zmeul. musca din carnea armasarului. 160-166). singur lupta cu adversarul care a omorît pe stapînul s. voinicul îl blindeaza cu noua piei de bivol lipite cu rasina. p. înviindu-l (ibid. S-atunci s-o dus pîna-n creile pamîntului ~nde-o gasit pe ~tapîn-su . Cînd oastea împaratului adversar cotropeste tar. p. la sfatul c. lui îl potriveste suflînd "pe narea de ger. nazdravan. zimbrul cu stea în frunte (5.. sau se încaiera cu cel al zmeului si odeta cu decapitarea acestuia "calutu lui cînd 1-0 prins odata pe calu zmeului si cînd 1-0 izbit odata de pamînt. sa prefere grajdul cu cai gradinii cu flori-si sa aleaga sabia ruginita si nu arme cu podoabe (41.da nu asa tare . aduce herghelia de iepe pentru a fi mulse spre îmbaiere (AT 514) implica o lupta mai dîrza cu armasarul ce conduce herghelia. II. p. p. apoi cum sa se poarte ca argat la zîne ca sa le poata fura hainele. nazdravan participa în chip decisiv la lupta stapînului sau cu adversarii. sa ajute pe zmeul care i-a promis c. cînd s-o zvîrlit. 21-22). este omnipotent. învata pe baiat chiar cum sa îmbrace hainele scoase din urechea stînga. si cînd 1-0 prins odata pe viteaz si cînd 1-0 trîntit de pamînt. strica toata gradina. cît laptele ramîne numai caldut.. 489-:-490). C.a. pe cînd acesta rupea din pieile ce îl captuseau.. Baba fermecatoare care a omorît pe fratele voinicului e constrînsa de c. urma se declara învins (5. C. C. nazdravan al voinicului care "tîpa apa fara fund din copite": oricît arunca "para de foc pe nari" c. Cenusotca singur i se opune "calu lui numa de sufla cu-un abur si armata lui cazu jos 1" A doua oara.

care cere fetei sa-I treaca pragul. I.:si piarda "puterea cea nazdra vana . are numai însusiri malefice. p. pamîntul (ibid. se preface în soarece si roade ata cu care era legata cheia de gîtul zmeoaicei (5. p. 864). C. p. 471). pot face paza în jurul tîlharului spînzurat. p. sau (AT 530 A) pentru a putea dovedi apoi ca el a procurat leacurile miraculoase (42. Pentru a-si ajuta stapînul. La miezul noptii. 15). nazdravan poate fi . se preface calugar ca sa ademeneasca fata în corabie (LXXXIII. '911-913). c.de . p. C. de îndata ce biruitorul îi pune capastrul în cap (83. daruit de Dumnezeu si SI.suflaia. Uneori. Acesta vine cînd suiera din frunza sotia voinicului si omoara toti c. 213). care se balega s bani (LXXXIII. pîna îl va încaleca cineva (83. . Petru ca nasi îl poarta în desagi pe baiatul taiat bucatele de zmeul îndragostit de mama lui (AT 510) tocmai la Sf. Fata e rasplatita (52. El face Dcolul. c. 1158). Uneori. El se arata recunoscator chiar redus la o capatîna dec. 512). Fata mosului cea cuminte îngrijeste în casa din padure o capatîna de c. I.rasi cu narea de foc" înfierbîntîndu-l. de trei ori.95 e mai !bun de scaldat". duce dupa sine toata herghelia (52. Vîlva învinsa în lupta devine c. Altadata. încît împaratul. Mazaran îi manînca inimile si devine de 99 de ori "mai tare decît cum o fost" (5. serveste si pentru masurarea vitejiei.. sa-i dea de mîncat :si· sa-i caute în cap. moare pe loc (7. Dupa ce stapînul sau iese din baie.p. unde i se da armasarul de 99 ani cu 99 de inimi ca sa ocoleasca lumea de trei ori. care înconjura într-o clipa. 672). c. p. cînd intra în el. p. 489).chemat scuturînd un fir de par din capul fetei de împarat care s-a însotit cu yoinicul (52. p. Dumnezeu daruiestecelui }'>lecat a-I caute un c. 685). omul e pedepsit sa ramîna c. p. Mazaran ajunge la o stava de c. 865). în unele variante ale basmului AT 563.. Cumnatii lui Cenusotca sînt înfierati pe spate de potcoava c. împaratulu'i (52. p. p. Dumineca. II. 50). Un atare c. Probele puterii). 519). p. vine un cap de c. .. au secat de tot izvoar~le". p. dar fata. Ca sa. Iapa unui popa fata un mînz "solomonar si cum s-a ivit el pe lume . 15). care are curajul sa-i ia inelul din deget.. ·eroul primeste de la împaratul invidios (AT 465) sarcina de a aduce arrnasarul "din fundul marii". pentru a-l învia (52. C. c. între darurile miraculoase pe care omul sarac le obtine cu ajutorul margelei (mesei) nazdravane este si un c. I. dar armasarul moare. fiindca au crapat inimile (v. unde se afla apa moarta si apa vie. Uneori.

într-un basm-snoava. Omul bogat este prefacut de D-zeu si Sf. "de 1" împotriva interdictiei. ucenicul de fierar nu doarme si îi pune ei capastrul în cap. p. pentru ca nu i-a primit la ospat. 295). 374). Un baiat sarac intra sluga la diavol care îi da sa lucreze cu un c. (81. Constantin. p. p. 195). blestemat de maica-sa sa n-aiba odihna în pamînt pîna nu-i va aduce fata (AT 365). placîndu-i a fi înconjurat numai de bogati (ibid. Petru în c. 96. c. Frecventa este pedepsirea prin legarea de cozile c.. intrînd în ea în ziua nuntii si dînd un vînt de sare acoperisul casei. I. Impostorul care a pretins ca a omorît balaurul este legat "de coadele a doi cai neînvatati si dîndu-le drumul l-a rupt în doua" (41. II. 66). 1284). v. slujindu-i apoi de c. Prevenit de o baba. p. de catre necuratul si pus mereu la carausituri (52. IV. popa de catre Dumnezeu. v. 781-782). iese din groapa si încaleca pe mormîntul prefacut în c. în vechiul sistem al pedepselor. la locuinta lui. 32i. Sufletul fetei care s-a spînzurat a fost prefacut în c. si daruit unui tigan sa-si care carbunii cu el (5. încît "unde pica nuca. prefacînd-o iapa cu care aduce lemne (ibid. apare si ducerea unui c. voinicul cîstiga purtîndu-l între picioare (XV. Vrajitorul prefacut lup înghite c. trupul este taiat în bucati si pus într-lln sac gaurit. Strigoaica poate preface în c. Vilis îi taie în bucati (81. Alteori. în spate în jurul lacului (AT 10S2). pe ucenicul aflat dormind. p. p. p. în snoavele propriu-zise. alaturi de un sac cu nuci. pica si bucatica din trupurile 10r"(86.. popa e prefacut c.. 480-484). Intreceri fuga). mirelui pe care îl cîstiga (52.96' solomonar". p. voinicului. deghizati în saraci. p. daca îi pune capastrul în cap. Pedepse). în întrecerile cu dracul (zmeul) cel prost. p. 25).83). fermecati. dar fiindca nu vrea sa-I primeasca în curte. (60. acesta a devenit imediat om (52. p. Fiindca a strigat c. Ca sa-si omoare nora. 862). împaratul trimite în dar doi c. p. Nasa pune ramasag pe c. mînzul va trebui gonit în galop în jurul satului tot timpul cît sta popa în biserica dumineca si atunci "vor începe izvoarele a slobozi apa-n fîntîni" (60. 357). aveau un rel important. e luata în' . Metamorfozarile în c. I. reprezinta în genere un mijloc de pedepsire. care petrificau pe cine îi încaleca. p. dracul se razbuna pe o mireasa care îl înjura. Feciorul cel mare al unui sarac este facut. pusi pe doi c.

4973). A fost închis pentru ca a gasit un'.. 331-332). Hotul încaleca în gluma c.dacaghicesc ce are el în buzunar (5. tiganului moare de foame si stapînul se razbuna. iarba cu barosul (5.iapa ou mînzul dupa ea (5. De obicei. Hotul se da de gol cînd nu stie cu care ochi nu vede c. o dezgroapa.52.. 5320~. A furat c. ca sa nu fie atinsi de molima (LXV. unuia care dormea fiindca n-a vrut sa~lderanjeze din somn (5. O femeie . De seara pîna în zori torc cînepa. furat (5. mînzul care a iesit din ou (. (5. 4932). 5454). celelalte iepe (5. C. O pun într-un par la marginea satului. C. caci ea îi da puterea asupra balaurilor (XXXI a. 143).judecatorulle da dreptate pagubasilof. anume. 5319).. 769). a. 5452. . din curtea bisericii pentruca îl credea fara stapîn (5. p. f derîdere predilectia tiganilor pentru c. p. femeiesti au fost facute de diavol. avînd putere apotropeica. iar iepurele. în verde îsi pierde identitatea de îndata ce ploaia spala vopseau a (5. dar tocmai at~nci c. I.c. sa-I ajunga pe cel ce i-a luat de la sotie scroafa si carul cu boi. stîrnit de bostanu1 plecat pe coasta. dar e prins si ciomagit (5. dar solomonarul.adesea mai multe fac o c. C. într-o . Parintii o îngroapa la nastere. Cel prins asupra furtului marturiseste ca numai doi erau c. Camasa. sau marturiseste c'a i-a stat în drum si a vrut sa sara peste el.. de piele. în pamînt (12. Astfel. fura si c. 420-421). Solomonarii se nasc îmbracati într-o c. 5324). se confectioneaza o t:." -J ~ ~. A furat c.bostq. Cînd li se fura c. 5325). care îl urmarea mereu (5.5326). dar nu se mai întoarce 'Cu nici unul (5. si dispare eu el (5. dar nu stia unde sa le aseze. Dumnezeu le-a pus pe umeri (52. 5329). 5313).I). pe care i l-a furat. t6t satul trece pe rînd prin gulerul camasii tinuta de un om. si clocit de femeie. Omul plecat cu c. Dupa o legenda. împotriva ciumei sau holerei. o croiesc si cos c. înainte de a-l fi pierdut stapînul (5. dupa ce creste. Hotul marturisesteca a furat doar un capastrudecare se tinea o . p. batînd. "camasa de izbînda". 5315). apoi îl convinge pe pagubas ca a intrat c. îi da hotului sa tina de c. Cînd gaseste o potcoava. porni:tcu el (5. 5718). sau ca a cazut din copac îIi spatele c.ingura noapte. 4926) sau se duce calare sub pretextul de a-i aduce celalalt c. Acesta îi taie coada si o înfige' în drum. altitele c. 5702). p. vîndut de tigan nu manînca fier si omul nu-i poate pune frtuB.ul e: luat drept ou de C'. p. 5304. 9). vopsit. tes pînza. 5321).

ea învie si se casatoresc (42.ielelor. 282). pîna ce mama lor le spune ca sînt frati si trebuie sa salveze pe fiica împaratului (5. p. mama celor trei frati. p. Sotul în piele de animal (AT 425) îsi blestema sotia sa nu nasca pîna ce nu va atinge-o el. p. 182-183). într-o singura noapte. p. cosînd pe ele "numai stele si luceferi" (51 a. îi preface "în sase lebede si-i blestema sa se duca peste noua mari si noua tari". nici o boala de tine" (52. dupa ce va veti îmbraca cu dînsa toti deodata. Murgila) face cîte o c. fara sa se uite înapoi si sa se îndui~seze de rugamintile ei (52. primeste de la Sf. din fir de paianjen care o apara de Mama Padurii sa nu-i suga sîngele (LXXXIII. p. 520). Sotia plecata în cautarea sotului fugit pentru ca i-a ars pielea de sarpe (AT 425). 518). c. dar si ea îl blestema sa nu-i poata . p.). e încarcata cu felurite însusiri magice. 1. 1031-1033). p. 827). "nu s-a prinde nici un rau. Miercuri o c. retinîndu-i ca sa le-o dea. într-o seama de variante ale basmului AT400. 444). Miezila si Zorila (v. se trezesc si se iau la bataie. Voinicul prefacut cerb de zîne redevine om numai dupa ce trece prin c. voinicul se casatoreste cu zÎna careia îi fura c. între altele. împarateasa. Atare c. otravita provoaca moartea temporara celui ce o îmbraca. poate fi si arma de aparare miraculoasa. p. p. fara sa vorbeasca". nOClve 'Sau binefacatoare. Voinicul prefacut sarpe daruieste c. sa dati cu sulitele în sus fiind într-acea camasa si care unde o cadea din sulitele voastre. apare si în unele variante ale basm ului AT 516. mama vitrega a sase copii pe care îi persecuta. Un baiat servitor la norocul lui (prefacut în "cucoana") primeste. 1. Acestea nu pot redeveni oameni decît dupa ce sora lor le-a facut sase c. de pe fata. "fara sa rîda.98 în basme.. daca o îmbraca. C. Serpoaica. poate indica viitoarele sotii. II. Serila. pe care. 477). O anumitac. 595). Fiul împaratului scoate aceasta c. 41 si urm. redevenita fata. C. p. în variantele basmului AT 653. si "o camasa prin care nimeni nu putea trece" (41. p. dar eficienta ei e împiedicata de relatarea tovarasului credincios care împietreste din aceasta cauza (LXXXIII. 251). Astfel ei sînt adormiti de c. Trei frati saraci nu se pot însura pîna ce o· vrajitoare îi sfatuieste: "Puneti sa va faca o camasa în care sa intrati toti trei fratii. acolo va sînt scris~le'" (41. fetei ca semn ca o vrea de sotie (52. în timp ce acestea se scaldau la:Muntele de marmura (LXXXIII. "se îmbraca în camasa de izbînda" si se duce la casa din padure unde izgonise copiii. rasplateste pe voinicul care a slujit-o un an ca sa scape de blestemul parintilor cu o c.

p. 44). Fata se îmbraca cu o c. p. iar în caruta e asternuta piele de cerb" (52. iar apoi redevine urs (52. p. Probe de întelepciune). recapatîndu-si astfel vederea (86. e o· fiinta proteguita de padure si "crengile copacilor singure se pleaca ca sa manînce muguri" (LIII. pîna ce acesta. se ia la întrecere în fuga cu ariciul (v. între sarcinile da te celui pîrît de invidiosi se afla si cea de a aduce c. neterminata (86. cu coarnele aurite". apare mai adesea o fiinta sau un obiect metamorfozat în c. Catea v. cu soarele în piept (LXXXIII. Dupa ce' sora-sa este aruncata î~ fîntîna de impostoare. Fata. lntreceri la fuga). "Mama Padurii are caruta înhamata cu cerbi. p. de aur a zgripturoaicei. p. apoi c. împotriva sfaturilor sorei. Sotia da sotului la plecarea lui în departari o c. iar c.99 nimeni spala petele de sînge de pe c. baiatul bea apa din urma de c. Fiindca prin rugaciunea lui a ajutat cerboaica sa nasca usor. (AT 510) face o c. 213).46-50). p.. Eroul izbuteste prefacîndu-se în purice ascuns în saltea care îl musca noaptea pe zmeu. în unele variante ale basmului despre animale AT 275. p. Fratele este trimis de baba fermecatoare sa aduca c. v. plecat în cautarea celei careia i-a zarit chipul. zmeului (AT 328). c. ursul e vindecat de c. ~23). Sarcini de pierzanie). nici fara camasa" (AT 875). Copiii alungati în padure de vitrega (AT 450) sînt torturati de sete. înseamna ca~eaîl înseala (81 a. în basme. c. (42. îsi scoate c. p. 515). I. avînd în vîrful coarnelor "un leagan împletit numai în fire de matase".sau sa-i albeasca "camasa de mire cînd ti-oi spala-o eu" (79. numai croita. Baiatul care bea din urma de c. se preface într-un c. p. p. daca se va înnegri. p. Cîine Cerb. fratii îsi spun patania în CÎntec si astfel e divulgata nelegiuirea. 479). între probele de întelepciune. Arici. 410. v. C. Este prefacut morar la dorinta lui. îsi scoate sora din fîntîna (60. 954). 27). si "se facu un cerb mare si frumos. care. p. decît ea (14 a. 106. spinteca pîntecele unui urs. orbita de impostoare. . se întîlneste si cea prin care împaratul cere fetei istete sa vina "nici cu camasa. cu flori "cum nu s-a mai pomenit pe lume de frumoasa" pe care o da numai p'entru un ochi. disperat. 326-327). Sora lui se suie în leagan sfîsi continua astfel drumul prin padure (86. în legende. dar îl închide în pivnita. Feciorul unui împarat. 281).

Cei solicitati sa ajute unuia dintre ei iau aproape întotdeauna partea reptilei. 577). 96-'-99). p. p.si îndata se facu dintrînsul o caruta cu doisprezece cai de foc" cu 'care rapesc pe fata (32 a. joaca un rol sters. c. Dafin plecat în cautarea iubitei ajunge la curtile ei unde Afin. "Afin lovi de treLori în burta. 30). (24. Cînd moare. 63). o vulpe si un ieplIre" (52. nu mai traiesti". C. Ajungînd la curtile fetei. timp de trei ani. calauza (12. Copilul traieste multi ani în mlsea.. p. apoi baga într~însul pe feciorul de împarat". La întoarcere. 282). D lIpa ee îi taie capul.dnd a murit c. p. caci "din corn îi da mîncare". Ca protagonist. apoi intra iarasi în cerb". Vaca nazdravanacare naste un baiat se lupta la podul de argint cu un c. io stiu ca îmbli dupa soare si dupa luna . deoarece are "un ochi otravit si cînd 1-0 pironi spre tine. pe care îl învinge (LXXXIII. urias. A doua zi. e mai importanta. 1235- .. pascalitorulloveste cu batul pe feciorul de împarat prefacîndu-l în c. Sora necredin-· cioasa. 41). cum se gasesc". Copilul promis diavolului escapat de un c. acestea s-au prefacut în "patru cîni: un lup. II.casa". p. Harap Alb sta ascuns în groapa pîna la asfintitul soarelui. 416-417). 595).. un urs. îndragostita de lupulnazdravan care vrea pieirea fratelui ei (AT 315).îl vîra în masea""avea o masea bortoasa si acolo îl tinea ca în . rupînd coarnele c.rte: " . Astfel poate patrunde în odaia fetei unde "feciorul de împarat iesi din cerb si o saruta pe frunte.. îi cere copilului sa-i scoata plamînii si sa-i puna în patru gramezi în jurul copilului adormit. ca io te-oi îndrepta ca unde sa le cat". p.se întovaraseste pe drum cu un cititor din pascalie. Vînarea lui era deosebit de periculoasa. sa-i aduca "pielea cerbului cu cap cu· tot. p. nu poate fi înghitit din cauza coarnelor. Harap Alb e trimis de spîn în padurea c. Baiatul taie balaurul si ia c. c. p. II. întrucît sînt momiti de promisiunea acesteia "ca-ti voi da tot ceea ce ceri tu" (60. de aur care noaptea redevine flacau în iatacul fetei (AT 516). cînd promisiunea c. Baiatul care pîndea zînele scaldîndu-se in lac.. "un corn allui era cît un stejar". voinicul îi tine pa. Apoi se întorc acasa (LXXXIII. asa batute cu pietre scumpe. tovarasul credincios(AT 516) loveste busteanul ielelor ude trei ori si se facu un cerb de aur frumos. Aude dela ursitoare ca poate redeveni om numai daca trece prin camasile i(':lelor în timp ce acestea se scalda si astfel scapa de farmec (LXXXIII. în lupta cu sarpele (sau cu balaurul). e prefacut de acestea în c. p. Apoi îsi trimite fratele dupa lapte de cerboaica (82. Totusi. se preface bolnava la insistentele lupului. c.

pe care o asaza în fruntea cronicii sale. 439~441). prinse ciuta (caprioara) si o mulse" (7. 215).cere ginerilor sa-i aduca cît mai repede "lapte de la caprioara din codrul de argint".. bine va fi. Cronicile românesti consemneaza legendele despre întemeierea celor doua state românesti. altele (8 legende) de o veracitate mai restrînsa. Cercetarea povestilor populare e un capitol al c1.191 1237). 522). cine precum îi va fi voia.într-o clipa fura în codrul de argint. p. îndeosebi prin cronici. p. unele legende privitoare la întemeierea cetatilor de scaun sau la figurile domnitoare proeminente.llturiimoderne. legenda precede istoria. îndemnul la prudenta e marturisit de la început în formularea devenita aproape proverbiala: '"Deci cine va ceti si le va crede. în masura în care e inclusa în cercul observatiilor celui ce scruteaza trecutul.cea mai mica cu gradinarul curtii (AT 532). iara va fi bine. o buna parte sînt veridice. în care doar se it . Numai gTadinarul Nu stiu izbuteste cu ajutorul calului nazdravan: " . O sama de cuvinte. Grigore Ureche nu uita sa consemneze traditia orala . Letopisetul de la Bistrita. se întîlnesc prin scrierile istoricilor. Cartile sacre au retinut întotdeauna naratiunile cu profil mitic de sorginte populara. 1.despre ajutorul primit de Stefan cel Mare de la mucenieul Dimitrie în lupta de la Codrii Cosminului. într-un fel. care mînca oameni este împuscatla cererea împaratului de un tigan care primeste o caruta de galbeni (81 a. într-o varianta a basmului AT 560."zic unii" . Un c. Cronica anonima munteana relatea~a sumar descalecarea lui Radu Negru în 1290 din tinutul de peste munti în jos pe apa Dîmbovitei. Ion Neculce paseste mai cu îndrazneala pe acest fagas." Cercetarile istoricilor au dovedit totusi ca din cele 46 legende povestite în O sama de cuvinte.. cum se poate vedea în chip eXEmplarla Herodot. unele confirmate de documentele contemporane sau apropiate acelei epoci (17 legende). în prima colectie de legende istorice. si fura sotia cu palatele împreuna cu cartea miraculoasa care punea la dispozitie 3 soldati (81 a. întemeind domnie noua pîna la Dunare. p.pe. apoi cronicile ulterioare din Moldova pun întemeierea Moldovei în legatura cu zimbrul urmarit si omorît de Dragos Voda "de la Maramuras". iara cine nu le' va crede. un înselator ia forma unui c. împaratul ce cade bolnav dupa ce îsi marita fetele. fara sa-si piarda atitudinea critica a celui ce urmareste veracitatea faptelor. în trecutul îndepartat. asa va face.

Ca si Kinder-und Hausmarchen a fratilor Grimm. Izvorul folcloric nu e pur.etc. 6 snoave si anecdote) care nu au stîrnit nici un ecou. cu numeroase înfiltrari romantice în zugravirea peisajului si îndeosebi a starilor sufletesti. Pacala (Bakala) n-ar fi decît un zeu al soarelui decazut în ipostaza unui ghidus.' Abia 6 legende s-au dovedit nefondate (LXXXII. Fratii Schott îsi urmeaza modelul si în maniera stilistica de a reda povestile populare. Lectura manuscriselor a dat la iveala un numar infim de basme si snoave de obîrsie populara.. . 3. replici caracteristice. colectia fratilor Schott cuprinde basme propriu-zise (32). Astfel. mai cu seama cele ce relateaza dialoguri. Preotul Iorga din Cocorasti-Prahova. Prin anii 1852-1859 mai culeg povesti românesti L. întrebîndu-se din ponturi cu o fata a unui împarat. Arthur Schott culege în Banat o seama de povesti românesti pe care le publica împreuna cu fratele sau Albert. Albert Schott încearca o interpretare a basmelor si snoavelor în sensul mitologizant inaugurat de fratii Grimm. il! unele întrebari si raspunsuri fiind luate din cartile religioase. Timotei Cipariu a notat 10 povesti scurte (4 basme despre animale. care e o varianta a tipului 851. în anexa colectiei. dupa cum arata în gios. Celelalte specii au fost luate în seama în chip cu totul sporadic. Karagic este printre cei dintîi care le urmeaza exemplul. Alte 23 povesti vor fi publicate în reviste în anii 1857-1859. alaturi de snoave (20) si legende (14). A. fiind ramase în manuscrisul inedit din 1831. a scris un basm pe la jumatatea secolului al XVIII-lea care e o varianta a tipului Baba si dracul (Schullerus 821 I*). în 1845. fara ali-se putea denega asertiunile. chiar daca Wilhelm Grimm semnala pe alocuri tonul nepotrivit unor atari naratiuni. Impulsul pentru culegerea si studierea naratiunilor popuIare a fost dat de colectia fratilor Grimm (1812). evidentiaza un sîmbure de adevar. p. culegînd si publicînd întîia colectie de basme sîrbesti. 16 "mai mici").în chip curios lipsind basmele despre animale. în volumul Walachische M archen. Staufe. . cei doi dadeau la iveala 43 naratiuni. Prin 1839. distribuite dupa lungime (27 "naratiuni mai mari". 2. 439-495). . Celelalte ramîn ipotetice. legenda Persephonei s-ar gasi labaza multor basme prin faptul ca oglindeste alternarea dintre iarna si vara. iar un anonim moldovean nota pe un manuscris în 28 martie 1797 basmul nuvelistic Istoria unui voinic întalept si învatat. data fiind atitudinea ostila fata de atari "basne~'.

predominînd basmele propriu-zise). Sbiera. fiind culese de el si de doi colegi gimnaziali. a cauzat extrema popularitate de care s-a bucurat colectia de basme a lui Ispirescu. Perrault. apoi editia cu acelasi titlu din 1882. snoave si glume (1883) si Povesti morale (1886) alcatuiesc cea mai întinsa colectie -de naratÎJ. Povesti poporale românesti au fost culese prin 1855-)856.mi populare. care le aduna apoi în brosura ce nu semai vede astazi prin biblioteci. folosind graiul simplu muntenesc. Apelul difuzat de el prin Foaie pentru minte. fiind transpuse în stilul celor maghiare si cu interventii în schema narativa. Din întreaga colectie de peste 50 povesti (celemai multe provenind din Nasaud) el a publicat abia 7 naratiuni scurte în brosura Prosa poporala. dovada cele 60 republicari de diferite feluri. La aceasta s-aadaugat împrejurarea ca era priIIla colectie la îndemîna scolarilor si a celorlalti îndragostiti de basmul popular. în forma rezumativa schitata de culegator. Obert. Peste doi ani va publica întîi1e povesti din Muntenia scriitorul Nicolae Filimon în ziarul Taranul român. Volumasele ulterioare. O. Desi anterioare ca data a culegerii. cerînd sprijinul binevoitorilor în Foaie pentru minte din noiembrie 1859. Pîna acum.· Colectia lui Obert apare postum în volumul Rumanische M iirchen und Sagen aus Siebenbiirgen în 1925. în mai . 1874) si volumele Basme. întrucît povestile provin numai din satul natal si cele învecinate. cu titlul impropriu Legende sau basmele românilor (1872-1876). 4. au valoare redusa cele 6 basme nepublicate. totusi cu vizibile influente ale stilului livresc. volumul lui Sbiera e' cea mai întinsa colectie de povesti bucovinene (54 naratiuni. Cel dintîi român care paseste sistematic la culegerea povestilor este bucovineanul Ion G. din Muntenia si Oltenia (foarte putine provin din celelalte provincii). Netezimea stilului în care au fost povestite. începe sa culeaga povesti Mircea Vasile Stanescu Aradanul. Ea a ayut o soart~ întrucîtva similara cu colectia fratilor Grimm.nua avut ecoul dorit.103 R. Waldburg si F. Povesti (1860).pe care le publica numai în reviste germane. consemnate de scriitorul maghiar de la românii din Cuci (lînga Ludusu de Mures). împreuna GU brosurile Snoave sau povesti populare (1873. inima si literatura din decembrie 1858 prin care solicita sa i se trimita productii folclorice din toate partile "pe unde se mai afla picior de român". dar publica te abia peste trei decenii. Exemplul este urmat în acelasi an de Petre Is'pirescu. îndeosebi basme propriu-zise (73) si snoave. în aceeasi vreme.

Atari apropieri necritice dintre mitologia clasica si basm au discreditat încercarile ulterioare din acest domeniu. Fundescu. Dupa 1870 se ivesc si primele încercari de interpretare stiintifica a povestilor populare.)~Cîteva basme au fost luate nemarturisit din colectiile Filimon si Ispirescu. sustinînd ca limba româna..104 illlCa:'-masura" cu-cea 'a lui Karagic si Afanasiev. prin aceasta îndepartîndu-se substantial de modelul popular. iar arapul ce aduce buruienile de leac nu e decît însusi Merops. supranumit si Afneios. la 'unele multumindu-sesa schimbe doar titlul-pe~tru camuflare. în prefata colectiei lui Fundescu (1867) el da întîia clasificare a "genului narativ".F5ndescll da la iveala. treaba folcloristului fiind doar de a le detecta de sub învelisul numelui si ipostazei folclorice. Astfel. . tot astfel Marienescu e convins ca Metamorfozele lui Ovidiu sînt prelucrari "din povestea poporala". o colectie maî restrînsa. distingînd trei specii: "traditiunea populara istorica. el nu se îndoieste ca personajele populare de la noi sînt identice cu. Ca atare. deoarece numele lui înseamna "fata arsa de soare" etc. Bogdan Petriceicu Hasdeu va deschide noi orizonturi în cercetarea basmului popular. este prin aceasta mama latinei clasice. adica legenda istorica. pacalituri si gJiititori. latinist dominat de t~oria mitologica a fratilor Grimm. în care cauti 'sa demonstreze strînsul paralelism dintre mitologia clasica si basmul popular. cei doi copii cu parul de aur (AT 707) nu pot fi decît dioscurii Pollux si Castor. adica Phaeton. Sub titlul de senzatie Descoperiri mari. "un fel de naratiuni satirice scurte. anecdota. Haltrich) sau din cele trimise lui de culegatorii transilvaneni. uitînd propria asertiune ca legendele scrise de autorii clasici reprezinta elaborari. iar Afin e zeul Marte. Poetul Ion C. Basme. oratii. împarateasa mama "e Clymene" sotia lui Merops si iubita lui Apollo(cu care îl are pe Phaeton). dar "originalul povestei s-a sustinut pîna azi" în repertoriul folcloric. precum sunt. El nu întrevede nici o modificare din antichitatea clasica pîna la basmul de azi. Ispirescu.cu augmentari succesive pîna '-la editia din 1896 (18 basme. 55 snoave etc.. Dafin din basmul cu acelasi titlu (AT 516) nu edecît Daphaos. derivînd din latina vulgara. Atan~sie Marienescu. prelucrari pentru a le face mai "rationale".cele din mitologia clasica. publica o seama de articole în periodice sau în brosuri despre cîteva basme din colectiilepublicate (Schott. ' 5. Dupa cum Petru Maior forta argumentarea. mai pe întelesul paturii cultiva te.

Raspunsurile din vreo 700 localitati la acest chestionar ofera pîna acum cea mai bogata sursa informativa despre mitologia populara româna. ale carui convorbiri 'au .15. credintele si mitologia populara. G. Aca4emia Româna a înscris la concurs în 1889 studiul global al basmelor române adunate pîna atunci. convins ca în ea se mai pastreaza urmepreslave si preromane. apade iu slavian . acelea despre tigani sau evrei" si basmul "prototipul romantelor literaturii celei culte si chiar al dramelor moderne. Hasdeu a fost preocupat în chip deosebit sa dea la lumina mitologia populara. deducîndu-l din vis (v. însa j~trecîndu-Ie si lasîndu-le departe în urma prin bogatia cOlllplicatiilor si prin puterea fantasiei". Studiul este. Cea mai însemnata actiune în acest sens e difuzarea chestionarului Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba româna (1884) în· care întrebarile 123-206 se refera la obiceiurile. Teoria onirica) în articolul Basm din Etymologicum M agnum Romaniae (1893).un basm: Povestea numerelor la români. Jivotnîi epos na . se pare. El a lucrat independent de Ludwig Laistner. El a fost preocupat si de problema clasificarii basmelor si în acest scop a sugerat elevului sau C. la slavi.litS bunaoara. Litzica retusarea substantiala a sistemului elaborat de J.. Krohn. care va fi realizat de elevul sau. Metoda geografica-istorica). El a elaborat o noua teorie despre originea basmului.47). Straduinta de a detecta radacinile traco-dace din credintele si miturile' românilor nu l-a împiedicat de a releva provenienta latina a multor elemente folclorice. precedînd pe cea z a lui Kolmacevski. întîia monografie si pe plan european. reducîndu-Ila 28 tipuri (v. Numai împrejurarea ca studiul lui Hasdeu a fost scris în româneste l-avaduvit de primatul care i se cuvine printre precursorii metodei geografic0istorice (v. Hasdeu e autorul primului studiu monografic despre . La propunerea lui. socotitadeobiceiina"\lguratoareametodei finlandeze. Lazar Saineanu.37. în 1894. poreclit "Mîna de fier" ca si protagonistul basmului). von Hahn. în Das Ratsel der Sphinx (1889) explica geneza basmelor din visurile de groaza. adesea alunecînd spre asertiuni exagerate prolatiniste (de ex. la francezi. la evrei (itc. Mîngifer din colectia Schott nu poate fi decît împaratul Aurelian. Bar (Wolf) und Fuchs (AT 1-5. Clasificare).(1882) si mai cu seama pe cea a lui K. care.36. Cît de mare a fost contributia lui Hasdeu la aceasta lucrare monumentala se vede din multumirile din Prefata aduse "d-Iui Hasdeu. (1879). zisa si geografica--istorica.

100 fost totdeauna pentru autor cea mai buna scoala practica" (LXXXIII. Ea ramîne mereu un izvor de inforazi matii de natura bibliografica. studierea lor nu înseamna decît urmarirea cailor de raspîndire din India pîna în Europa prin filiatia textelor si traducerilor. spre deosebire de Benfey. însumînd circa 500 variante. Saineanu a studiat monografic si cîteva legende : Zilele. babei si legenda Dochiei. el a urmarit unele filiatii de la sursa scrisa la basmul popular. . Teoria indianista). Sursa livresca era atît de importanta în ochii lui Gaster. Ca atare. mai cu seama cartile populare în care doar studierea amanuntita a motivelor componente în distribuirea lor pe aria de raspîndire poate aduce lumina necesara. Benfey (v. clasificare pornind de la cel al lui von Hahn (v. XIII). prefacute de popor în basme. Clasificare) care nu s-a impus din pricina numeroaselor suprapuneri pe care le facilita. de origine literara.p. fara sa po~ta dovedi ca'repertoriul de basme îsi are originea în creatiile culte ale antichitatii orientale. Adept al lui Th. De aci si concluzia eronata ca fondul basmelor. mitologic. Lazar Saineanu întocmeste întîia monografie a basmelor românesti în Basmele române . el aduce numeroase paralele straine. caci povestile au circulat mii de ani pe cale orala. Sprijinul era cautat numai în datele cronologice. Moses Gaster a examinat povestile în raport cu cartile popuIare cu convingerea ca acestea din urma sînt sursa celor dintîi. Lucrarea e pretioasa prin prezentarea întregului reper. nu este vechi. ca multe basme populare n-au venit ca atare din. Partea teoretica e neînsemnata. încît el credea. ci mult mai modern. folosind o bil. (1895). ci din nuvelele si povestirile indiene. India. 1-45. el era convins ca basmele provin din India. în cîteva articole. Au fost influente reciproce între repertoriul popular si creatiile culte. citînd paralele straine(LXXXIV. 175-190). ceea ce nu.>liografie greu accesibila. toriu românesc cules pîna la 1893. mai cu seama prin pretiosul Indice folcloric care se cere continuat. Capcîni-Capcauni-Catcaunl. evreii ar fi jucat rolul de intermediari între naratiunile venite din Orient spre Europa si zona Mediteranei.El alcatuieste un sistem de. autorul aratîndu-se neîncrezator în teoriile referitoare la originea basmelor. în acest amplu proces. desi în fapt sedovedeste aderent al celei antropologice (v... poate constitui o dovada decisiva. p. Teoria antropologica). La acestea..

Florita din codru (1872) etc. în maniera cultivata de romantici. Candrea.: . Creanga.poata sti daca sistemul de stenografiere poseda semnele necesare redarii. povestind-o în maniera proprie.daca . ale lui Slavici. Basmele apar în debutul unor scriitori clasici în anii 1870-1880. încît variantele par mai degraba basme culte. Popescu si N. Gheorghe Alexici a publicat în Texte din literatura poporana româna (1899) 14 povesti (cele mai -multe snoave. urmat de Zîna Zînelor. fratii Artur si Raul Stavri publica 4 naratiuni scurte din ciclul Din povestirile lui Ilie Pietrarul. Soacra cu trei nurori (1875) etc. Ei trateaza basmul popular felurit: Eminescu si Slavici modifica pe alocuri si schema epica a naratiunii. Eminescu a consemnat si întîile basme cu caracter autentic. cu toate ca izvoditorii lor s-au marturisit folcloristi. Densusianu si Th. A. de 1. Scrierea de basme reprezinta o ucenicie în ale literaturii. Sperantia par de asemenea a fi stenografiate. mai exact. Dupa 1870 apare în literatura româna si basmul de factura culta. în acelasi timp. 7. Creanga rezemîndu-se si aici pe graiul popular pe care îl ridica la mare arta. fara sa se . Nefiind publicate decît tîrziu (1902) ele nu au putut servi de model. notîndu-Ie dupa dictatul povestitorului. precum si cele scrise de Enea Hodos. 293). în revista Povestea vorbei (Bucuresti. atît ca scriitorii români de obicei nu se îndeparteaza prea mult de modelul popular. care a intervenit mai adînc în osatura epica. Pompiliu. A. culese cu ajutorul stenografiei. 6. O. Bogdan scriu basmele din colectiile lor cu multa libertate. Acest început nu a mai avut continuare. p. 1896-1897). începînd cu Fat-Frumos din lacrima al lui Eminescu (1870). în aceeasi orbita se înscriu si basmele povestitede Delavrancea.. îngaduindu-si interventii. D. apoi legende. basme despre animale si un basm fantastic) redate "întocmai dupa cum le-am auzit de la povestitori" datorita faptului "ca totdeauna am recursIa ajutorul stenografiei" (2.187 . în timp ce Pompiliu si mai cu seama Creanga o redau întocmai. consoanelor înmuiate sa-q. între cele doua domenii.semnele djacritice . Naratiunilepublicate -în Graiul nostru (1906-1908) de 1. Problema respectarii autenticitatii integrale a povestilor populare a fost reluata în chip independent de mai multi folcloristi la finele secolului al XIX-lea si la începutul celui urmator. o prima faza în care prozatorul îsi formeaza mijloacele de expresie. N. Ileana cea sireata. Ileana Cosînzeana (1872) si Codreana Sînziana (1875) de M.

pe care îl reda apoi în stilul sau. parte din acestea trimise de colaboratori. în traducere germana: Rumanische V olksmarchen aus dem mittleren H arbachtale (1906). Insectele (1903). Marian. sub forma notelor. în colectia cu profil . a II-a mult amplificata 1895) si Rasplata.. în Transilvania (si Banat) cele mai reprezentative colectii sînt ale lui Ion Pop Reteganul.. Stradaniile lui Marian sînt continuate în Bucovina si nordul Moldovei de Elena Niculita Voronca. 11 din valea Oltului din vecinatatea Fagarasului) cele mai multe basme propriu-zise. Ea contine 139 povesti (126 din valea Hîrtibaciului. Naratiunile culese de Tutescu rivalizeaza ca autenticitate cu cele culese prin înregistrare mecanica. caracterizîndu-se prin aceeasi vioiciune si prospetime. în conformitate cu sistemul fonetic al localitatii respective. mai putine din alte localitati. Reteganul. George Catana si PaulineSchullerus. cîteva snoave si legende) sînt culese de Catana din satul natal Remetea Pogonici si din Valeadieni unde a fost învatator. putine culese de alti colegi. ed. Povesti din Bucovina (1897) cu 8 basme fara indicarea localitatii si informatorului . Legendele Maicii Domnului (1904). Cele mai multe colectii vor fi alcatuite în maniera traditionala: culegatorul retin~ rezumatul.108 au fost adaugate ulterior. Acesta da la iveala stocul de legende: Ornitologia poporana româna (1883). Moldova (si Bucovina) este explorata mai întîi de harnicul S. Cea mai întinsa colectie transilvaneana e publicata de Pauline Schullerus. 8. Povesti din popor (1895) contin 55 povesti (cele mai multe basme fantastice) din localitatile unde a fost învatator Ion P. totusi Moldova (îndeosebi cea nordica) detinînd numarul covîrsitor. Povesti populare din Banat (1924) redau o parte din repertoriul banatean. încercînd mai mult sau mai putin sa se apropie de cel al povestitorilor populari . Povestile Banatului (1893). completarile explicative le face în subsolul paginii. Povesti ardelenesti (1888).· învatatorul doljan Stefan Jutescu culege povestile dupa dictatul povestitorilor si le publica întocmai în volumasele sale de la începutul secolului De aceea. De provenienta bucovineana sînt 'numai Traditii popordne din Bucovina (1878. Cele 65 povesti (majoritatea basme fantastice. Povesti poporale din Banat (1908) si Din lumea povestilor. care cuprind variante si din celelalte provincii. Fl.

îndeosebi de cele isturice: Legende. povesti pe îndelete. îndeosebi din satul natal Tepu. legende si . Stancescu a cules 47 basme. va culege povesti din judetele Durohoisi Botosani Dumitru Furtuna. Mitologie româneasca.unele îri mai multe variante. Alte basme (1893).. contin cele dintîi basme. Datinile si credintele poporului român (1903). Moldova sudica e explorata de.poves~ tile culese de Stancescu provin din Muntenia centrala (judetelt Ilfov. Stancescu debuteaza la 19 ~ni cu ~olumurBasme culese din popor (1885). culese începînd din 1897 si povestiteîn maniera populara. La gura sobei (1895). Vlasca. Cu putine exceptii moldovene si transilvallene. Povestile din Muntenia au fost culese în cea mai mare parte de D. au fost incluse în monografiile sale Povestea luniii de demult. de" smeu. . Volumele se succed la scurta vreme: Snoave sau glume populare (1892).acutn cea mai întinsa colectie de basmepropriu-ziseumntenesti dupa cea a lui Ispirescu:51 variante. Volumul Povesti si legende (1927) cuprinde 23 basm. of enciclopedic. în intimitate cu batrînii povesti tori. Radulescu Codin.a continpeste180naratiuni (majoritateacovîrsitoare snoave) pbvestite adesea în stil prea înflorit. Feti frumosi de odinioara. Dîmbovita). Muscelul nostru (1922) si Din trecutul no~tru . Stancescu si învatatorul C. Mai tîrziu. Constantin Radulescu Codin publica basme si snoave culese" cele mai multe din judetul MUscel: lngerulromânului (1913). alaturi de cîteva basme despre animale. celelalte cu precadere snoave. Basme culese din gura poporului. Snoave (1893).esi 8 legende. O seama de legende cuIese de el din judetul Tecuci.. Cuvinte scumpe (1$)13). traditii si amintiri istorice adunate "din Oltenia si din Muscel (1910). reluat si amplificat în 1S92. Cerul si podoabele lui etc. · . învatatorul Alexandru Vasiliti culege din satul natal Tatarusi repertoriul de.Glume si povesti (1895). snoave. Unele volume retiparesc naratiuru publicate în celeanterioare..109 !. TudorPamfile. Povesti si snoave noi pentru popor (1895). leu-paraleu (1926).1z'Vodiri din batrîni (1912). Vine roata la stirbina. alaturi de cele noi care de obicei precumpanesc. Firisoare de aur. Vremuri . Cal.sînt inserate numeroase basme. Cea dintîi 'e pîna ." apoi snoave si abia cîteva basme despre animale.Nevasta lenesa (1926). El s~a preo<::upatsi de repertoriul de legende.întelepte (1914) si Firicele de iarb. Graiul vremurilor (1909).. Cerbul de aur si alte basme pentru coPii (1893). Volumeleacestuta.Un taciune si un carbune.propriu-zise. .

în care releva primatul barbatilor. fara încercarea de a surprinde radacinile lor în constiinta populara. aratînd ca întrunirile femeilor la prelucrarea lînii. Tutescu si N. Repertoriul. Povestitul ar avea ca resort principal îndepar-.113 Repertoriul oltenesc se afla în volumasele publicate de St. Dumitrascu si-a risipit colectia într-o multime de brosuri. au în genere cuprins miscelaneu. 9. tarea relelor de casa povestitorului si este considerat ca un act de binefacere. Taina aluia (1906). Peregrinarile cu turmele au favorizat povestirea legendelor legate de toate vaile. Capidan în Literatura populara la megleno-români (1928). unele greu de gasit . Radulescu Codin da note sumare în prefetele primelor colectii.Aceasta îi prilejuieste o descriere a casei aromâne. Din vai si vîlcele (19J1) devenite demult o raritate. iar în· Ingerul românului (1913) aminteste în treacat functia apotropeica a povestitului. Repertoriul aromâ. N. preferintele. mecanismul transmiterii. în fapt niste portrete lirice.. Dupa o schitare a ocaziilor de povestit. provine de la copii de vîrsta scolara. relevîndu-se obiceiul de a-l corecta pe povestitor.tenie pentru povestit. fara o problematica constanta. Basmele propriu-zise sînt putine.· în camera speciala. el înfatiseaza succint ocaziile de povestit la aromânii sedentari si la c~i 'transhumanti. Dumitrascu.nilor sînt publicate partial de Th. Acestea sînt colectiile principale de povesti. cules dupa dictat. .n e reprezentat îndeosebi în masiva culegere a lui Pericle Papahagi. în Basme aromâne. povestile în nuditatea lor. Vasiliu dezvaluie amanunte mai multe în prefata colectiei de povesti. reactiile ascultatorilor etc. fîntînile. Cel dintîi care se ocupa si de povestit ca fenomen cultural este Pericle Papahagi. O parte din sfinti (1908). traditii si amintiri istorice (1910) schiteaza portretul a doi povestitori batrîni. prezinta fisele povestitorilor de la care a cules. stîncile. ca mijloc de înlaturare a duhurilor rele. Alex. Basme aromâne (1905) care contine ~"'\ 139 basme propriu-zise si (cîteva) despre animale. pe lînga care au trecut. ca "o pomana". puternic colorate de duiosia amintirilor. covîrsesc snoavele. de aci rigiditatea expunerii si oarecare schematism. 1. în Legende. Cercetarea a avut în vedere doar materialul epic. Desfasurare~ povestitului este descrisa sumar. Dafii (1905). constituie o ocazie de cape. Povestile megleno-româ. destul de întins (94 naratiuni). snoavele si legendele predominînd. 1. C. Volumele lui Tutescu: Din trecut (1901).

categoriile si tipurile de povestitori. au fost inventariate si legendele de toate categoriile.Literatura populara (1947). compli'f nind lacunele lui Schullerus si culegerea sistematica a repertoriului de povesti. colectivitatii. fiintele fantastice din basme.lectivul s-a servit si de informatiile date de fisele întocmite pentru bibliografia generala a etnografiei si folclorului românesc.. Din materialele publica te. Au fost terminate prin 1962-1963 tipologiile bibliografice ale basmelor despre animaJe (vreo J250 tipuri). . c. 1" . Fenomenul povestitului a fost urmarit în coordonatele lui definitorii (terminologie. ocazii de povestit. potrivit speciilor de povesti. cele patru cadre si patru manifestari. Gusti. snoavelor (aproape 4000 tipuri) si legendelor (vreo 5000 tipuri). cercetarea povestilor populare a fost reluata în cele doua compartimente principale: faurirea tipologiilor bibliografice.-111 Fenomenul povestitului va fi studiat la mai mare adîncime în cadrul cercetarilor monografice ale Scolii sociologice de la (Bucuresti. modul de învatare. cea mai amanuntita expunere este prezentata de Ion Cazan în Dragus . Pîna acum a fost publicata numai tipologia bibliografica a snoavelor (LXXX).ealui la povestitorii cei mai buni. în cercetarea bibliografica a colectiilor si periodicelor. Culegerea povestilor a fost calauzita de telul de a surprinde fenomenul în totalitatea aspectelor lui: a} descrierea povestitului. parerile despre verosimilitatea naratiunilor.c'are au fost categorisite tematic (v. cu referiri bibliografiee la cele din catalogul tipologie al lui Schullerus si la alte colectii. sursele repertoriului de povesti. functiile povestitului. Alaturi de basme si snoave. în cercetarea repertoriului s-a urmarit mai întîi epl1lizar. lui (estetico-distradiva.L lor si verosimilitatea lor. Dupa înfiintarea Institutului de folclor (1949). Clasificare). b} detectarea repertoriului si înregistrarea lui mecanica si c} transcrierea si orînduirea în arhiva. parerile despre originea povesti~-··~·~. Fenomenul povestitului este descris în limitele lui definitorii: terminologia.literar este urmarit în strînsa conexiune cu viata Fenomenul potrivit coordonatelor stabili te de D.. Repertoriul este înfatisatnumai în rezumatele variantelor structura te pe episoade si inotive. 10.1 iar în încheiere functiile. ocaziile de povestit din cadrul satului si din afara lui. lucrativa si educativa). iar cea a basmelor propriu-zise a ramas în impas. influenta cartilor si parerile despre bunii povestitori).

11. Cele culese au fost transcrise si orînduite dupa numarul de inventar. La fiecare naratiune au fost consemnatedatele privind "biologia" ei (dela cine.apo} parerile despre verosimilitatea ei. mai ampla. Fiecare povestitor îsi are fisa lui biografica. de cîte oriap9vestit-o. iar altcercetatoranotatgesturile. XVI. Repertoriul celo:(talentati a fost înregistrat global (cu exceptia pe alocuri a' celor învatate ~ecentdin carti). 88-93) se afla o .951 pe ciliildri de fonograf).' precum si reactiile aU. Staufe-Simiginowic!l etc). 445-466). împreuna cu fotografia etc. . ale celorlalti selectiv (elimiriîndU:~sebucatile . pasajelecaptivante. Necunoasterea limbii române a silit pe cercetatori sa se limiteze uneori numai la colectiile (si antologiile) publkate în limbile de larga circulatie.CÎte de raspîndita). Bolte si G.u Schullerus si Thompson.u parcurs toate colectiile. Polivka (XIX). ca o pUllte de legatura cu grupa slavica. multumindu-se cu ceea ce a inventariat Saineanuîn întinsa lui monografie si cu colectiile (si antologiile) publicate în germana. Repertoriul românet. împreuna cUcele 2-3 cuvinte ca:tele~au ptQvocat. în volumul V (1932.112 cri ajutorul cataloagelor fipologiceale h. sau mai sumara dup~ talentul dovedit. 153 au fost publicate în Antologie (5.pîna în 1962. provine. Din cele 2000 culese. urmata de bibliografia principalelor colectii . 'spre a fi apoi inserate la textul transcris de pe banda sub forma de' note.'sursa livresca): în timpul impriinarii. Unele înregistrari aufost facute cu scop experimental pentru ase deliillita gradul de fixitateal naratiunilor în proza. I-III.diIi'. a fost schitat pe o fisa' rezumatulnaratirihii (pentru a servi la identifiqu'ea tipului si la clasificarea fiselor respective).ditoriului prezent. Autorii nu P. p.schita a istoricului preocuparilor pentru culegerea povestilor la români.J:retatiantenor. Locul variantelor românesti este la sfîrsitul grupei' roilianice. unele publicateîn leriodice germane -greu accesibile (Schott. precum si al repertoriilor celorlaltipov:estitori anc. XCI.cdepovesti a intrat si în orbita cercetatorilor straini care au urmarit variantele tipurilor pe aria lor de raspîndire. în ci doua faza aii fost înregistrate povestile pe banda de magnetofon (pînaJn :1. Primul loc îl ocupa monumentala opera bibliografica despre cole~tia fratilor Grimm izvodita de J. In volumele (1913-1918) sînt indicate variantele românesti ale I-III tipurilor prezente în faimoasa colectie. . S-au cules aproximativ 300-0 povesti. p.

AT 875 . J. ma sui!" si acesta a trîntit-o jos. J. Der Pflegesolm des Waldgeistes (AT 667.1923. Swahn. 1928. 5 variante).· Der tiersprachenkundigl3c Mannundseine "Au A. A plecat spre palatele lui. Marchen von klugen Ratsellasern (1928. 2'variante). 1 -o ". 9 variante). Aarne. The Tale of the kind and the. Anderson. Die zwei BrUder (AT 300. pentru îndrazneala ta cea mare. Die V olkserzahlungm von der Abschaffung' der A ltentatung (1937. în schita sa bibliografici. Andteiev. 3 variante). 2 variante) F. Degh. 1916. W. 1916. Der Mannaus 1540. 1929. 1955.. V bersicht der M archenliteratur (1914).. numita si "pasarea plugului" sau "ceasornicul plugarilor" .' The Tale of Cupid and Psyche (AT 425. 1913. dar mama lui o blestema sa se prefaca "în pasare si sa zbori toata ziua în sus. K. ca ai venit pîna aicea . S-ar putea urca pîna la Dumnezeu daca n-ar exista vîntul turbat care o face sa turbeze. Roberts. AT 1696 AT 921 (AT.302.E. Kettenmarchenstudien (1. Kaiseru1td Aqt (AT 922.ugierige Frau (AT 670. ~ grafice: :fost-Aarne.Aarne. Schullerus~Lucrarea a servit ca izvor de informare de prima mîna pentru cei ce au studiat monografia unui tip de ba~ni. Cîinele tarului (A T 449 A ) în traditia populara maghiara (1959. 17 variante) . unkind girls .P. soarele se îndragosteste de ea. 1924'. Th. N. Die magisclie Flucht (AT 313 . plîngînd pe fiul meu. o varianta aromâna).(AT f480. ~ o'vari<inta) . A. A.dreiev. 1930. O legenda bucovineana arata ca la început a fost o fata de împarat care s-a îndragostit de soare.N.P. 428. p. Dit! Legende vom Rauber Madej (AT 756 C.113 ~ orîndui te 'cronologic. A. 1927.Die Tiere aujder Wanderschaft (AT dem Paradiese (AT 130. de Vries. care""Seîncheie: cu catalogul tipologic -al lui A. Megas.în urmatoarele studiimonone. nu mentioneaza dedt monografia lui Saineanll' si colectiile fratilor' Schott si Pauline Schullerus. Antti Aarne. M.Der reiche Mann und seiri.210. Rosch.. 2varianttb). Ciocîrlie Ciocîrlie. Der Schwankvom altenRildebrand 1931. conspectate variante românesti . o varianta).'0 varianta) .. Legendele interpreteaza dn tecul ei ca îndemnînd la arat: "la plug! la plug !" sau ca a vrut sa se urce pînala Dumnezeu: "ma sui..etc. Christiansen.i Erisundern (AT756 B. 4 variante) .6. 7 variante). .Die Legenae van den zwe. AiJ. 297-298). Aarne. G.1968.. L. pe frumosul si nepatatul Soare. Ranke. E. Die. Haavio.Schwiegersohn (AT 930.W. 1360C. 1934. Der getreue johannes (AT 516. o varianta). 1955. A.2 variante. The tqle of the two trO//Jellers (AT613. Aarne. 1914. 6 variante). '4 variante). cazînd jos moarta. 6 variante). Paudler. R. Anderson.A. -: Ciocîrlanv.).W. Cîinii care o manînca raspîndesc turbarea (LUI. 1915. varianta).

p. 335).Nu t-î rusine la obraz. Foarte rar basmele despre animale aduc în scena uri ciocîrlan laudaros (AT 243 B*). Lia. c-un picior rupt. cioflînc-cioflînc. selauda ca el a facut-o împreuna cu fratele pitigoiul. dar spune prepelitei ca nu mai joaca fiindca s-:-a plictisit. fata lui Ciocîrlan împarat. se joaca pe un cîmp cu o prepelita. de unde o scoate de coada (99. V. Dupa alta legenda. dar cînd a doua zi e ger mare. de se ascunde în niste tufe" (99. dupa ce l-a prefacut în musca (85. 268). în basmele fantastice ciocîrlanul este de obicei calauza eroului sau eroinei pentru a ajunge la locuri extrem de îndepartate sau inaccesibile.. a fost petita de feciorul Vîntului. p..palosul fermecat . stapîna mea. Fiind o vreme frumoasa. 61-62). s-atîta ce-am giucat pîna mi-am rupt un picior" (5.p. p. cioflînc-cioflînc. 132). 13). Cel mai adesea. III. se leapada: "eu unul stiu ca n-am facut-o" (99. p. porneste suparata pe pamînt.114 si ai vorbit cu dînsul" (44. p. ca pe unde am fost eu. cioflînc. Aceasta se faleste ca ea nu se satura de joc si cade si ea în lat (99. IX. dar cînd o ajunge blastamul mamei sfîntului soare.Lasa-ma. sî bucina ie. tacuta. I. care se înalta vesnic spre soare "pîna ce da de plaiurile Vîntului-turbat" care' o ameteste si cade iar jos (55. ducîndu-l în spinare. este mereu victima vulpii "care îi mînca puii cînd îsi ara mosia. p. Cînd ciocîrlia pleaca de jos sa se duca spre sfîntul soare. de cînd strig eu dupa tine si tu nu vrai sa vii! . Afost prefacuta în c. II. "Fata se prefacu înciocîrlie si de atunci hojma ie drumul catre soare ca sa-I gaseasca si nu mai ajunge la el. Ea se plînge ogarului care fugareste vulpea pîna la/vizuina. pîna cade în latul pus de copii. . 48. p. îi tare chefoasa. Ciocîrlanul schiop stie si în ce sta puterea Arapuschii . de aceea apare ultimul la chemarea stapînei: "Bucina ie. p. împaratul ciocîrlanilor trimite ciocîrlanul schiop sa-I duca pe erou dupa zîna fugita (AT 400) tocmai la . 328-330). 40).. VI. C. C. mai ciocîrlane. Ea însa se îndragostise de Soare si în ajunul nuntii s-a rugat de Maica Domnului sa o izbaveasca. El a schiopatat de prea mult joc. 140-147) . schiop.si îl conduce pe fiul de împarat pîna acolo. 55). sotia care a ars pielea sotului (AT 425) este însotita de un ciocîrlan pîna la curtile acestuia (XV. sî bucina ie: iaca vine si ciocîrlanul cioflînc. sa nu mai mearga neam de neamul meu si samînta de samînta mea .

Petru. p. Lupul se ofera sa-I ajute. fiindca asa l-a învatat sarpele (52. Iepurele ar fi furat niste opinci ale copoiului si de atunci acesta îl fugareste sa si le poata lua. Ca sa se razbune pe c. îsi apara stapînul. l-a rupt în doua si a aruncat bucatile care s-au prefacut în c. Pîndeste vulpea si o fugareste pîna în vizuina ei. în vreme ce el e multumit. cu conditia sa-I lase sa-si ia cîte o oaie. ea cînta prin padure însotind pe Zorila (Zorile) plecat sa -alunge întunericul (86. Acesta i-a ramas însa dator si de atunci e mereu urmarit de ogar ca sa-I prinda (LXXIX. Baba alearga zadarnic.. în basmele despre animale. la care avea ca asociat iepurele. C. V. 329-330). p. Eroul primeste drept rasplata "o galetusa de arama. 3459). (67. s-ar fi nascut din cek doua gheme pe care le-a aruncat ~f. 88). pe care i-a domesticit omul (LUI. 290) .. viermii din cadavrullui Cain s-au prefacut în c. într-o snoava. p.. p. SI. Cîine. p. Ogarul a avut odata o crîsma."cu frate-meu. p. C. p. împotriva sfatului c. în opozitie cu pisica. A fost creat de SI. C. un flacau accepta propunerea unei babe de a se casatori cu ea daca baba îi va putea prinde trei ciocîrlani motati. 278). . p. 548). îl invita la o petrecere organizata de el împreuna. în care se aflau un iepure si un ogar: ogarul fugea mereu dupa iepure si nu-l putea prinde" (42. desi sade afara în frig (ibid. Ciocîrlie).. Toroiman a îmbatrînit la stapîn care îl alunga cînd nu mai poate îngriji de gospodarie. 278). cu nasul vesnic prin oale si stînd numai la caldura. a fost facut de Dumnezeu din surcelelede plop cioplite de diavol (52. Un cioban i s-a plîns ca îi manînca lupul oile. 546). 7). dar o prinde de coada scoasa afara de ea ca pedeapsa ca o împiedica la fuga (99. p.102). p. p. 23).115 v curtile lui Filingat (33. Petru i-a luat fluierul. ~upa alta legenda. El vrea mereu binele stapînului si se roaga sa aiba copii multi ca sa-i dea toti cîte o bucatura (ibid. si catea pentru a-i pazi turma (LUI. Manînca iarba cînd îl doare capul. Dupa o legenda. dar nu izbuteste (S. ogarul e înduiosat de soarta ciocîrliei care ramînea mereu fara pui fiindca îi mînca vulpea cînd iesea la arat (v. Petru împotriva lupului care îi iesise în cale (LXXIX. 141). p. c. Uneori. si este ciomagit de oameni. prima la mîncare. însceneaza luarea copilului si lupta cu Toroiman care readuce copilul sanatos acasa si este îngrijit din nou de stapîn (AT 101 + 100). p. 509). 849). Lupul se duce la o cumetrie.

în casa 110tilor. p.C. ·eroulchiarse riumeste din aceasta cauza "Petrea fiul catelei" :sau "Prepeleac.armasaruL Stapînul.catelei" (67.U6 cu vulpea si cu ursu". Mai adesea. în chip miraculos. Dumbravita-Satu Mare). p. totusi ~mîna de pe un an pe hltul. el puteri neobisnuite. scapat ~ care se mdragoshse de sora balatulm (AT 315) SI omoara balaurul din fîntîna. ca îti. El ameninta lupii:-"Veniti voi. II. 420-421). schimba locu~ 'cuun lup slabanog care îi invidiaza buna înfatisare. în contrast cu c. Dumbraveni-Suceava). în unele variante. 134). p. C. îsi asociaza motanul. c. jp. întelegînd :limba. împlinindu-se cei 9 ani ai blestemului. fiul . c. care birui pe StatuPalma-Barba-Cot (AT3Ql B). . Pisica). flamînd sa vina a doua zi ca· sa manînce berbecul. Fata împaratului îmbracata barbateste si trimisa sa l--"'- .are si. p.261. 103:-111) . se asociaza. 255. 41). cocosul si ratoiul. multumi~du-se cu gîndul ca ar fi fost mai bine. rupe o oaie si eu oi rupe un lup~t (18. de aceea invita pe c. redevin feciori de împarat (42. fiind apoi tradat de Sfarma Piatra si Strîmba Lemne (LXXXIII.buhaiul. Uneori. Gndeste nazdravan. nascîndu-se de asemenea în chip miraculos. C. cu animalele în calatorie~ (AT 210). p. pentru dtava vreme. Mîncînd pesti. pazeste la prag (81 a. batrîn se opune lupilor care ataca stîna. C. (4. scapînd fata împaratului adusa ca jertfa (AT 300). p. cîteodata c. daca ar fi "vara pe jumatate mai calduroasa si iarna pe jumatate maifriguroasa" (41.p. sau fiind stropita cu apa în care a fost fiarta buruiana germinatoare. Motanul sare la vulpea ascunsa în frunza crezînd ca e un soarece (AT 103) si celelalte animale fug speriate (33.doi catei cu parul ·de aur mîncînd dintr-un peste de aur(76. 31). 133). unii copii sînt nascuti de catele. în basme. Un baiat orfan da vaca pe trei c. 908). tineri care asteapta sa manînce resturile "dupa voi". animalelor (AT 670). 579). în caruta trasa de soarecesi condusa de mîta. Se cearta mereu cupisicapentruâ a pierduf"contractul" initial (v. le dejoaca planurile {4a. p. Celmai viteaz se dovedi fiul catelei. care omoara 12 hoti ~ao vcolib~din padure: ~poi î~apara de u~icul ho. e un om blestemat sa fie c.este un ajutor al omului pe care îl scoate din multe situatii grele.106). CateauaJace . împarateasa.c. bucatareasa si cateaua Busleaga nasc cîte un copil întru totul similari. lupul prefera libertatea (4 a. dar dnd'sevede ros la grumaz de lant. e lenes: desi rabda mereu frig si se decide sa-si faca bordei vara. stiu cu o zi înainte moartea vreunui animal de casa sau a omului.

La curtea zmeului. preveIiindu-si stapîna. Rascumparat de la niste copii care îl chinuiau. Diavolul cere celui care l-a scapat de lup sa vina la el cu "nadejdea" lui ca sa-I recompenseze (AT 824). 175). Diavolul îl trimite din nou acasa sa aduca adevarata "nadejde" si omul vine cu o catea care nu-l lasa pe diavol sa se apropie de el (5. IV. Iarba fiarelor). dar cel mai mic îi arunca în foc si c. 367). sepreface iar catea care iscodeste planurile zmeoaicei de a o supune pe fata împaratului la probe daca e fata sau baiat. c.'117 aduca inelul zmeului (AT514) eajutata de o catea'n~zdravana care se preface . în vreme ce femeia îl divulga ca tine ascun$ în pivnita pe socrul sau (52. Nea-vede si Nea-greul pamîntului provin din cei trei colaci darui ti eroului de Sf. 341-342).) au ca pazitori cateluse cu dintii de fier. c. Miercuri si Sf. p. lor cei" trei peri" care îi petrifica. este reliefata prin contrast cu cea a sotiei. Sf. p. sfarmîndu-1 pe zmeu (5. p. I. 195). Fidelitatea c. I.. apoi o tin pîna la întoarcerea lui (5. sar la ea "s-o rupt s-o mîncat". 111. I. ai sai. Ei îl ajuta pe viteaz sa rapuna pe Mama Padurii. De obicei. p. p. v. Sf. 276-283). sînt înc.p. 679-681). C. II. 390-394). iar cînd c. p. Greu-ca-pamîntu. . Amutati de stapîn. se lupta cu un zmeu "care arunca foc din gura". Serpii daruiesc unui batrîn un ogar care se balega numai galbeni (41. Omul vine cu nevasta care este momita de diavol pîna accepta sa-i taie capul. dar iar se întoarce la om. p. Mar cu cei trei c. Boierul cere unui om sa vie la el "cu un dusman si cu un prietin". Fratii mai mari sînt omorîti de ea fiindca au pus pe c. 39-40).hisi. acesta aduce "cîinele si femeia". nazdravani învie uneori pe stapînul omorît (de impostor în AT 300) prin iarba învierii (61. schelalaie.cal slab în grajdul tatalui 'ei si o învata cum sa iasa din încurca turi. îsi ajuta stapînul sa-si recapete inelul sau margeaua fermecata (AT 560). iar Mar îi taie capul (60. p. Vineri care la urma redevin colaci (52. nazdravani Nea-aude. sar "si-l prinsera de grumaz" pe zmeu. apoi în vatra focului si sub masa. Vineri (Sf. Usor-ca-vîntu îl scapa pe erou de zmeul care vroia sa-I manînce: întîi Greu-capamîntu se asaza peste monstru în groapa din care îl pîndea pe stapînul lor. iar cînd fuge de la curtea zmeului cu inelul "cateaua s-a dat de 3 ori peste cap si s~afacut un cal cu 12 aripi" (52. C. Luni. ti porunceste sa-i bata pe rînd pe amîndoi. Aude-bine. sparg usa si alearga la stapînul urcat într-un copac înalt. nascuti toti prin degustare de peste miraculos. Cei trei c. c.•Dumineca etc.

. ca sa scape de urmarire.' ca sa se poata face dovada executiei. Tuliman. Un c. Fiul mai mic al împaratului e osîndit sa fie omorît în padure. dar calaul "a luat un cîne sub strai". îl sfatuieste sa faca trei focuri si sa puna o galeata cu vin: calul care-va mînca foc si va bea vin. 106-107). fetei i se taie numai. Ajunsi în padure. deoarece femeia i-a spalat scarile. se dovedeste a fi o comoara de bani.118 De aceea.sotia . Tuliman presimte pericolul si taie c. p. 33). p•. De obicei. e rasplatita de aceasta "cu o salba de galbeni" (ibid. omul întîlneste. Simturile le sînt dezvoltate în aceeasi masura: SI. 298). din care începe sa curga otrava (67. 127-128). batrîn învata pe fiul mic al împaratului cînd pleaca în cautarea Ilenei Cosînzenei (AT 300) sa ceara de la tatal lui calul din tinerete al împaratului. acesta "a taiat cînele si i-a scos inima. în opozitie cu mîta care "închide ochii" (ibid. 215). tot c. între altele. tovarasul credincios (AT 516) vede la intrarea în palat "un cîine si javra începe sa se gudure pe lînga ei si sa le linga hainele". iar baiatului numai degetul i-a taiat si l-a lasat acolo" (52. da-i norocul unui om. p. omul rau e amenintat sa nu intre.ii (AT 480) care îngrijeste "o catea slaba. care îl poate duce afara din odaie. p. p. unde "s-au mai strîns si alti cîni s-au rupt tot de pe dînsul si l-au mozolit prin glod" (52.. El de fapt nu era "cîne. s-ar rasipi si -banii ar fi ai' lui!" (52. Uneori. degetul cu inelul (LXXXIII. p. Catelul sfatuieste fata sa nu calce interdictia stapînei. si-l face mici farîme" (41. în calatoria sa la Dumnezeu. care "tot se tologea si nici nu murea. p. în multe basme. Fata harnica a mosneagul1. 261-262). 703). sa stie sa-I loveasca îndarat cu mîna. 745). 612). 21-22). "caci am o cateluse cu dintii de fier si cu maselele de otel. Pentru a: fi batjocorit. p. baietii sau fetele dusi la moarte sînt crutati. Fata fugita din casa Vidmei (AT 313 + 665 + 318) e aparata a doua oara împotriva petitorului inoportun de un c. barbatul este prefacut de catre '. podelele. care cînd îl simte cale de doua ziie. Vineri nu se teme de lupul nazdravan ce urmareste pe voinic fiindca "eu am un catelus de fier cu falcile de otel. nici nu traia". viermanoasa si dupuroasa". apoi si pe catea (LXII. p. Ca sa-I aleaga din stava împarateasca. p. I.409). un c. p. în chip inexplicabil. zmeul se preface în c. Cateaua cu dintii de fier a babeiCloanta nu 'mai face "mici farîme" pe femeia trimisa sa-i aduca fluierul pazit de ea. fiind omorîti în locui lor niste catei. l~tra de doua ori" (60: III. c. va fi cel ales (81.

urla ziua si noaptea acolo în jurul casei. apoi dezgroapa mortul si s-apuca sa-I manînce" (82.eu vad biserica si de aice. 5541). p. încît lupii nu mai manînca oile. de vara a fost blestemata de c. si se vaita ca Omul prefacut c. Preuteasa spune popei plecat noaptea la cîrciuma ca. 5609). nu mai poate ce-o facut el" (5. ca esti mai mica de~ît mine-si n-o vezi 1" (52. Tiganul plecat la Bucuresti e convins de român sa nu-si ia merinde. nu se mai întoarce. p. p. Cei trei c. omoara vulturul si readuce cei trei copii rapiti (82. C. dar servitorul îl bate pe boier pentru ca s-ar putea ca ogarul sa turbeze (5. erau în realitate feciorii împaratului. e mentionat sporadic. întrucît "n-o mai sosit cînile nici-amu cu poprica!" (5. C. p. Pacala afirma ca ar fi vazut "o catea neagra se cobora dintr-un vîrf de salca. C. p. Un strigoi travestit în harap ce petea fata mai mica a împaratului e pîndit de aceasta în timpul noptii în cimitir. p. 605-606). asteptîndu-l. aude un c. urlînd si crede ca si pe acesta îl rade cineva fara bani (5. umbla cu covrigi în coada (5. 193). 494-496). plina de faina. împotriva vulturului care i-a rapit toti copiii. "cu cosarcuta . în schimbul unei vaci. în legendele 'despre . de toamna fiindca a_refuzat sa mearga -la biSerica: " . 1059). e trimis altul dupa el sa-I urgenteze.. II. dac-o vazut ca-i cîne.. se miros mereu unii pe altii. . c. Astfel îl surprinde cum "se da de trei ori peste cap de se face cîne. I. 215). Un servitor bate ogarul boierului si e batut la rîndul lui de acesta. p. i se parea ca fiecare c. "El..119 li necredincioasa în c. ras gratuit fara sapun.întrucît acolo c. 5621). Nu lipsesc nici trasaturile pseudoetiologice. de era alba ca ghiocul" (7. care latra era el. de un baiat. _ suporta bataile ibovnicului si fuge la o stîna împarateasca unde pazeste atît de bine. La un ospat împaratesc. p. c. Acesti c. Cînepa. Dupa o legenda. în snoave. 56~4). 908). Tiganul. bucatarii au uitat sa puna "poprica în zama" si e trimis în graba un c.. cata cît sînt de nalta 1 Du-te tu. 13-14). îl va recunoaste percepîndu-i mirosul de ardei. De atunci. îl ajuta sa omoare hotii din padure si balaurul din fîntîna. la oras" sa aduca. si scheuna. apoi sa redevina oameni (42. în drum spre casa (5. 81). Aude-bine si Greu-ca-pamîntu îsi salveaza stapînul de la sora canibala care mîncase tot satul (81 a. blestemati sa sluj~asca rioua ani. c. (AT 449). nazdravani luati. Apoi împaratul îl duce la palat ca sa apere împarateasa ce sta sa nasca.

Sotia care n-a tors. 1080). Lenesele care nu lucrau c.capa la. da din cel subtire n-a putut face nimic. Sneewittchen. Inmultirea considerabila a povestilor prin noile colectii nu mai putea fi satisfacuta de simpla rubricare dupa un titlu care întîmpina atîtea dificultati la traducerea în celelalte limbi. p.. dar la urma "din tortulcel gros a facut pînza. povestirea prelucrarii c.. îndeosebi dupa titlul lor din colectiile Perrault si (62.odepanam. în contrast cu firul tors de ea. Se impunea gasirea unui sistem de orînduire care sa fie. p.. Clasificarea povestilor a devenit necesara pe masura ce crestea .. Pe urma o samaI).o urzim. daca ar lua-o de nevasta fiul împaratului (sau alt dregator). 1081). o culegem.. 1066). iar cînd barbatul se duce în padure sa-i confectioneze unul. 5154).erau pedepsite de Joimarica (v. La sfîrsitul povestirii cînta cocosii si strigoii dispar (52. unde toti rîd de ea. o punem în balta s-o topim.numarul colectiilor. în multe variante. p. le denumeau dupa varianta cea mai cunoscuta. o bataIaiem. 1010). se tavaleste unsa cu miere prin fulgi de gîsca si astfel îmbracata se duce la nunta. H ansel unrj Gretel etc.. joimarita).oghilim. cele trei fete care sînt auzite de fiul împaratului(AT 707) culeg c. îi va îmbraca toata oastea (sau curtea) cu "un tort" (52. 1093). apare incidental. 43). (ibid.are rol apotropaic. o facem caier si o toarcem. . p.128 strigoi. a~estea s.ocînepiste. o melitam. "Ia maiîntîi aram. c. De la început. O periem. ea îi striga cu voce prefacuta ca îi va muri sotia (S. ea îl înfasura cu cîteva fire de c. o croim". 1065). p. 29). silind-o în primavara sa semene si ea c. Strigoii vin sa spintece doua fete. cercetatorii care operau cu anumite tipuri. O raschiem. sau chiar "cu un fir de dnepa" Cîteva snoave reliefeaza lenea unor femei la lucratul c.. Cînd sotul nu are cu ce se îmbraca în ziua de Pasti. Lenesa pretexteaza ca nu are raschitor.. Soacra cearta nora ca toarce prea gros. ' în basme. iacîndu-1 de rîsul lumii (52'. Femeia care a furate.p. Una dintre ele se lauda ca. fata scapa destrigoiul ce o momise pîna la mormînt: îi da capatul valului: si ea alearga la o casa pustie. p. o tesem.). 'o raghilam. Grimrn (La belle au bois dormant.. unde sta pînala cîntatul cocosilor (ibid. p. Cu ajutorulllnui val de pînza. istorisind cum se lucreaza c.am. sta cu doua fuioare în nas pe lumea cealalta (84. ca s-a rupt" (ibid. O spaIam..

121 pe deo parte· în concordanta cu universul reflectat în povesti. C) Venalitate feminina. c) regasirea si împacarea. Griechische und albanesische M archen (1864). de tatal lor.. a avut întîietatecritetiullogic: încadrarea tipurilor într-un sistem de relatiunicare avea la baza familiile de idei dupa gradul lor de înrudire. dominant în acea vreme. 1. fara ca el sa încerce sa o regaseasca. a) Mamei i se rapesc de catre rudele invidioase copiii cate sînt gasiti departe de casa si crescuti de un om fara copii. b) ea îl asteapta acasa cu credinta si' dor. Sistemul sau tindea sa stea marturie de vechimea si mai cu seama de continu:itatea repertoriufui de povesti. iar pe ·de alta sa fie cît mai practic: un instrument de mînuit cu usurinta pentru urmarirea referirilor. c) alungarea sau pedepsirea mamei. sau mama e învinovatita a-i fi mîncat. "Sectiunea lntîi: formule familiale. Formula Freia: a) Femeia sau mireasa lipsesc si deaceea barbatul le paraseste.. d) salvarea mamei prin copiii regasiti. Formula Genoveva. I formule de casatorie: A) Parasire.. Formula Melusina. La început. El a utilizat titlurile tipurilor. c) întoarcerea barbatului si reunirea sotilor. Barbatul lipseste si femeia care nu e antropomorfa îl paraseste: a) sau pentru totdeauna. 3. 2. Sistemul este expus în notele colectiei sale. Cel dintîi sistem de clasificare a basmelora fost elaborat de consulul austriac J. apoi sa dovedeasca· gradul de asemanare dintre feluritele tipuri care erau privite pîna aci izolat. a) Sotia sau mireasa a doua îsi vinde barbatul pentru trei nopti primei sotii si prin aceasta îl pierde. von Hahn. G. 4. în Griechische Marchen .culegator însemnat de basme albanezesi grecesti pe la jumatatea secolului trecut . b) în locul copiilor sînt puse animale. 5. încetatenite ca atare prit). B) Alungare. 1.tre cercetatori. . Formula Penelopa: a) Barbatul paraseste femeia fara vina ei. Ideea calauzitoare a fost asemanarea dintre basmele germane si cele grecesti : ea era consecinta curentului mitologic. b) ele peregrineaza cautîndu-l. b) sau el o cauta în patria ei îndepartata si se casatoreste cu ea. El împarte basmele cunoscute în trei sectiuni mari cu 38 tipuri (formule dupa terminologia proprie).

li se naste un copil în forma animala. Abandonarea unei fecioare cu copilul ei pe mare si salvarea lor. Formula Phryxos si Helle: a) fratele si sora fug de persecutiile vitregei. B) Abandonare. Abandonarea de catre mama a copilului din flori.împreuna cu calul si CÎinele nazdravani. Abandonarea copilului: a) de catre parinti de teama unei preziceri de nenorociri. d) victoria si sfîrsitul demonului. b) unul din ei sau amîndoi sînt transformati în animale. c) urmariri le demonului. 8. b) dupa rezolvare.IZZ <6. Formule cu dorinta de copii: A) Formule cu dorinta de copii. ---. Formula Diosc~rii: a) gemenii. ca ajung acasa înaintea celui mai mic si se împauneaza cu ispravile acestuia . c) si salvati din nou. b) o fecioara îsi vinde farmecele în trei etape progresive pentru lucruri pretioase si îsi pierde fecioria prin înselaciune sau în chip voit si trebuie sa se marite cu -cumparatorul. Masculine: a) din cei trei frati plecati spre rezolvarea-unei sarcini reuseste cel mai tînar si cei doi mai mari ajung în situa": tii grele. Formule cu frati si surori. ' . c) din invidie acestia se decid sa-I piarda si planul lor izbuteste doar într-atît. . b) a copiilor minori de catre parinti din lipsa de alimente. b) unul ajunge într-o situatie dificila. 13. c) celalalt afla aceasta prin semnalizare<i: miraculoasa. . copilul fuge de acasa si se eschiveaza. Formula Danae. b) desfacerea vrajii prin arderea pielii de animal împotriva vointei celui fermecat. Formule cu cel mai mic cel mai bun. Formula cu copil nazdravan si formula Orion: a) în concordanta cu forma dorita. b) la vremea predarii. 16. II. b) sau în urma gustarii unui mar daruit sau a unui peste de aur se naste copilul nazdravan . se despart în drumul lor prin lume. cel mai adesea nascuti ca in formula 9. 15. Formula Antiope. 9. 14. ". 12. III.sau gemenii nazdravani . Formula cu copilul animal: a) potrivit dorintei parintilor. Formula cu fagaduinta: a) copilul dorit este promis unui demon. 11.. 10. C) Formule cu mama vitrega. c~l mai mic vine în ajutorul fratilor sai. 7. îl cauta si îl salveaza. Formula Cenusareasa.

24. Dupa ce multi esueaza. 25. Formule cu rapiri: neizbutite si de aci smulgerea celei rapite.lstrului sta într-un anumit loc. plecat cu sora sau mama. Formula cu tradarea sorei sau mamei. c) eroul trece cu bine aventurile. rapune o seama de zmei a sau uriasi. c) ei îl ajuta la rezolvarea însarcinarilor. Formula cu rapirea hainelor si fecioara lebada. de teama de a nu fi descoperiti. îi gaseste si îi salveaza. b) singurul supravietuitor nutreste dragoste pentru sora (sau mama) si o convinge. a) Copilul adevarat sau mireasa adevarata sînt trimisi de mama la tatal sau barbatul îndepartat împreuna cu o persoana ajutatoare. ZO. 21. V. descopera înselaciunea si pedepseste pe vinovati. 22. a carei petire e legata de dezlegari. Formula Gudrun: rapire fortata printr-un erou sau prin~ tr-un monstru. Formula Skylla: a) Puterea eroului sau mOJ. pierzîndu-si capul. Formula Oenomaos: rezolvare de sarcini grele. C~. 18. 27. IV. b) cînd afla. 23. trimitîndu-l sa savîrseasca ispravi periculoase. d) ei sînt salvati de eL 5 ectiunea a doua : Formule mixte. b) eroul le viziteaza pe toate trei. d) înselatoria e descoperita si dreptatea învinge. c) servitorul (servitoarea) ajunge drept copilul adevarat (sau sotia adevarata) la curtea tatalui sau sotului si cel adevarat servitor sau prin pustietati.123 17. sa-I piarda pe frate (sau fiu). Formula 'Ber'ta. sub pretextul de a-i aduce leacuri pentru boala simulata. Formula cu cumnati. Formula Barba albastra.. sau formula Skylla: . eroul izbuteste sa rezolve conclitiile puse. ) eroul. Iarba sarpelui. b) pe drum. 29._ Fo~mulele despre întrecerile pentru logodnica. Formula Turandot: dezlegarea ghicitorilor.îi . Formula Iason: rapire norocoasa si casatoria. cel adevarat e constrîns de servitor sa schimbe rolurile sau e alungat în pustietati. ea pleaca în cautarea lor. 26. Formula Helena: rapire prin învoiala cu iubitul. traiesc departe de casa parinteasca si despre care ea nu stie nimic. 28. b) sora falsa sau cea rapita cu putere<J. Formula Signy: a) o sora are mai multi frati mai mari care. 19. Cumnatul animal: a) 'trei printi fermecati ca animale iau în casatorie surorile eroului. cel mai adesea transformati. Petitorii îsi expun capul pentru o fata.

Litzica. punînd la nunta o conditie. Sectiunea a treia. c) primesc locul ce li se cuvine. t. I. 33.124 smulge secretul prin lingusiri. Formule dualiste bazate pe contrastul dintre lumea interioara si cea exterioara. d) copiii sînt regasiti de tatal lor si urmeaza împacarea. Formula cu 'Hans cel puternic. P. Formula Ion credinciosul.Polyphem. Formula piticului. b) mama e acuzata ca i-a ucis. c) îi ia -puterea prin proprie actiune sau prin tradarea secretului catre altcineva. 37. a) O fiinta supraomeneasca se casatoreste cu una umana. dovedindu-se nepractic. p. a corectat sistemul stabilit de von Hahn. 32. Victorie îmbinata cu Iaudarosie goala asupra puterii demonice nedibace. Formula Odiseu . Formula Bakala [sic!l Unirea de putere uriasa. Calatoria în lumea cealalta: a) nenorocoasa. dupa indicatiile lui B. Hasdeu.formule . intra ca servitori si îndeplinesc munci de rînd. Animalele recunoscatoare. 35. 34. 36. de ex. 30. a) Barbatul lasa pe nevasta fara nici o vina. C.hn nu a avut rasunet în lumea cercetatorilor. Travestire: a) eroul (cel mai adesea înapoindu-se în patrie) sau eroina fugita de' acasa se travestesc. Aceasta vine din împrejurarea ca el a distins nu tipuri . 15 (cenusareasa) si 34 (travestire). . 2. reducînd "prototipurile" acestuia la urmatoarele 28: 1. încît unele basme pot fi categorisite la mai multe tipuri. b) norocoasa. b) ea îl asteapta cu credinta. c) mama e pedepsita. 3.ci familii de tipuri. 31. ceea ce îngreuia enorm referirea la cutare tip de basm cu variantele lui. 2." Sistemul preconizat de von Ha. 74-76). ' 38. c) omul pleaca dupa ea si o gaseste sau nu. b) se fac cunoscuti de doua ori. c) întoarcerea lui si veselia. Formula domnului Lazar. Pe alocuri. b) omul calca conditia si fiinta supraumana îl paraseste. delimitarea e prea vaga. a) Copiii nou-nascuti sînt furati si dusi departe. Clasificarea lui von Hahn a avut totusi darul de a semnala asemanari între tipuri care pareau îndepartate pîna atunci si a usurat prin aceasta munca folcloristilor urmatori care au pornit în cautarea unui sistem mai adecvat de orînduire a basmelor (XXXIII. putere spirituala tulburata si porniri spre pozne.

14. a) Spre a face o izbînda se încearca trei frati. b) dracul vine la teTIIlen. a) Parintii dorind un copil. O fata e aruncata în mare împreuna cu copilul nascut. ?chimbati înanimale. dar scapa~urînd de vraja si redevin oameni. îL înseala de doua ori. b) acesta se întelege cu m. 13. d) a treia noapte el o aude plîngînd si o reia.estesH scapa. b) pe drum . b) femeia îl regaseste dar nu se poate apropia de el din cauza nevestei de a doua. copilul sau nevasta se' ratacesc sau schimba locul cu sluga din cauza vreunui pericol. afara de unul. a) 'O sora are . a) O mama vitreg~ izgoneste pe fiica barbatului sau pentru ca e mai frumoasa. c) pentru . 6. c) urmea.sluga . dar copilul fuge. 9. b) apare de doua ori la curte îmbracata împarateste. d) dracul e învins. a) Doi frati gemeni pleaca în cautarea norocului. scapa pe cei mai mari. 8. a) O fecioara cere daruri de la un barbat. dar reuseste cel mai mic. 11. b) pleaca în >CautareaIQr. 12. se descopera si îi pedepseste. c) eroul scapa si-i pedepseste .za casatoria. a) O fata de îrlwarat e expusa unui monstru spre a fi mîncata.lume si se recasatoreste. e) dracul îl cauta. la nastere. 7.lZ5 4. c) cel~lalt alearga si îl scapa. d) fratele cel mai mic vine travestit. îl fagaduiesc dracului. b) unul sau amîndoi sînt schimbati în fiare. a) Unerou omoara pe toti zmeii. ! :1 il l • . b).m~i multi frati.însotiti de o .. o învie si p~depseste pe vitrega . a) Sora cea mai mica e dispretuita de cele doua surori fi ai mari. d) minciuna e descoperita si pedepsita. c) acestia vre au sa-I piarda si spun ca ei au reusit. a) Fratele si sora fug de vitrega. b) unul cade în pericol. b) învingator.. din anumita cauza.darurL minunate nevasta a doua îi permite sa vina la el. 5. 16.ama sau sora eroului spre a-l pierde: ea se prefac e bolnava si trimite dupa leacuri. 10. a). . c) ajungind la destinatie. b) reuseste s-oo~oare. dara treia oara eprinsasi se marita Cu el. a) Adevaratul copil sau nevasta sînt trimisi la tata sau mir e. dar scapa toti si se reîntorc dupa cîtva timp la tataL fetei. o ia de sotie. îi ga::. c) un ~rou o gaseste moarta. 15'. sluga traieste ca copil ori nevasta. c) a treia oara e recunoscuta si fiul împaratului. b) un erou omoara monstrul. O femeie pierde sotul care pleaca în .

Nu a fost adoptat de nimeni în vreo culegere sau studiu. 2613-2616). afla locul si demonii îi iau puterea. . sau cu ajutorul nevestei. 25. b) eroul îi cerceteaza pe fiecare. 'Eroul nu poate capata mîna iubitei decît daca va executa întreprinderi grel~ sau va dezlega enigme. acestea îl salveaza. a) Forta fizica a eroului este ascunsa într-un loc. 23. opreste pe o fiinta tînara de a deschide o usa. dar nu poate. 3. b) de doua ori se arata sub chipul adevarat. Daca Rahn lua ca baza categoriile de relatii ale individului cu lumea înconjuratoare. b) rapirea poate sa fie urmata de casatorie sau nu. prin ifos face sa i se supuna niste forte diabolice. a) Eroul prinde pe demoni în cursa ce i-o pregateau lui. 27. b) pe drum pasarile îi spun ca acasa îl asteapta pericol si-l învata cum sa scape. îi scapa si pe dînsii.126 17. sora sau nevasta. de natura demonica. 24. dar divulga secretul si e metamorfozat. d) eroul sau mireasa îl scapa. b) o ruda. daca nu e vinovata si pedepseste pe culpabili. von Rahn spre a ajunge la o orînduire întrucîtva diferita. G. a) O fiinta mai batrîna. desi cunoasterea lui amanuntita ajuta la detectarea asemariarilor între unele tipuri de basme. viclean si malitios. b) îi face robi si le ia comorile. c) el vrea s-o omoare. ' 18. 21. cumnatii îl scapa. ~) Un amic rapeste o fata pentru erou si i-o duce.' Un om merge în infern si dupa multe lupte vine iar în lume _ cu comori si cu nevasta (XXXV. c) eroul recapata puterea singur. a) Eroul rapeste o femeie cu sau fara voia ei. 22. 20. d) scapînd el. Lazar Saineanu preconizeaza· o clasificare care porneste de asemenea de la sistemul lui J. 28. p. b) ea nu asculta. Reducerea numarului grupelor de tipuri face sistemul Rasdeu-Litzica si mai nepractic. 26. a) Eroul scapa de la moarte niste animale. dar sa nu divulge nimanui. c) el scapa. Un om slab dar siret. c) ajungînd în pericol. b) ajungînd în pericol. c) a treia oara lucrul se descopera si eroul îsi reia locul. a) Eroul în calatorie e silit sa se faca sluga. a) Eroul are trei surori casatorite dupa fii de împarati schimbati în fiare. apoi se travesteste din nou. 19. E vorba de un pitic de o tarie extraordinara. mama.

C. 3. Ciclul femeii perfide: A. tipul camerei oprite (Barbe-bleue). 'Ciclul celor doi frati: A. B. tipul cele trei naramze (zîna-fruct). tipul deceurilor (întrebari mistice). dar ideile calauzitoare sînt de data aceasta de natura mitica. 7. Ciclul animalelor recunoscatoare. B. tipul celor doi frati de cruce. etica sau psihologica. el împarte basmele în sectiuni. tipul Neraida (femeia lebada).stravestire"). De aceea. tipul Peau d'âne C. Ciclul femeie-planta: A. 9.1 Saineanu pune în centrul sistemului natura ideilor fundamentale oglindite în basme. cicluri si tipuri.127 . tipul zînelor promise (Tinerete fara batrînete). von Hahn. B. 2. tipul apa vie si apa moarta. tipul Teseu (coborîre pe tarîmul celalalt) . ") 6. El pastreaza de asemenea numirile mitologice sau cele devenite celebre ale celor mai multe tipuri. 8. Ciclul interzicerilor: A. tipul fratilor perfizi. B. tipul Danae (copii expusi pe apa). tipul Melusina (femeia animal). tipul Iason (conflict magic). Schema e urmatoarea: Sectiunea întîi: povesti mitico-fantastice 1.tipul Daphne (zîna-arbore). B. 10. G. tipul Andromeda (fecioara expusa unui balaur). B. tipul Scylla (mama ori sora perfida). Sectiunea a doua: povesti etico-mitice (Psihologice) 1. Ciclul ascensiunilor aeriene: A. tipul arborele ceresc. B. B. tipul Amor si Psyche (barbatul animal). B. tipul copiilor de aur ("substitutiune. Ciclul om-animal (parasire provizorie) A. Ciclul juruintelor: A. B~ tipul fetei cu mîinile taiate. 4. 2. B. tipul Iephta (juruinta inconstienta). Ciclul celor trei frati: A. Ciclul fecioarei razboinice (schimbarea sexului). tipul Hesperidelor (mere de aur). Ciclul metamorfozelor: A. B. Ciclul descinderilor infernale : A. tipul Ileana Cosînzeana (fecioara cu parul de aur). 5. Sistemul de subordonare reamintesteîndeaproape pe cel al lui J. Ciclul ispravilor eroice: A. tipul locurilor oprite (tabu). 4. 5. 3. tipul animale-cumnati. Ciclul incestului: A. tipul tovarasilor nazdra vani. tipul Dalila (sotie ori iubita perfida). . C. B. tipul Dioscurilor (fratii gemeni). Ciclul expunerilor: A.

basmele propriu-zise sînt reduse la cele 46 tipuri.. tipul Nemesis (dreptatea divina).tipul Orian (nastere IIlinunata).unsurile sistemelor anterioare si sa constituîe în acelasi timp ·un sistem clar si practic de refe~iri care sa înlocuiasca folosirea titlurilor. 954-961). lQ. Ciclul mortii: A. Snoave 2. piticilor: A. Adaos: fabula. Ciclul petirilor: A. 9. _ 4. tipul Moira (ursita). tipul :Enomaos (sarcine).. 228-230. tipul moartea ca cumatra. tipulcalatoria mortii. tipul Rodia (rivalitate între mamasî fiica). B. B. Ciclul lui Pacaia. a caror posibilitate de combinare depaseste prevederile sistematizatorilor (LXXXIII. Caducitatea clasificarii se trage din conflictul dintre tema si episod în a-si disputa întîietatea care va constitui mereu dificultatea de capetenie în orînduirea naratiunilor complexe. s-a hotarît ca naratiunile sa fie orînduite . Ciclul fatalitatii: A. tipul Cenusereasa (fatacucondurul}. tipul dorintelor. p.. Ca punct de plecare. 8.'128 6. atragînd atentia asupra distribuirilor artificiale si paralelismelor. tipul Mirmidon (piticul lllinunat). tipul Polyphem (uriasul orbit) . s-a pus în lucru un catalog tipologie al povestilor care sa înlature neaj. 2. Ciclul lui Dumnezeu: A. Arbitrarul reductiei la numai cîteva tipuri e simtit si de Saineanu în repetate rînduri. . Ciclul necuratul. animala . 3.C. B. B. 7. Ciclul omului viteaz:A. Sectiunea a patra: povesti glumete (snoave) 1. Deficienta de capetenie e aceeasi ca si la von Rahn: . Dupa întemeierea asociatiei folcloriste Folklore Fellows (Folkloristischer Forscherbund) în 1907. B. Ciclul fetei istete 3. în vreme ce snoavele si basmele despre animale sînt expediate în abia cîteva tipuri.tipuIPhryxos (prefacere în cerb) . tipul Rolle (fata roaba casei). alcatuite din mai multe episoade.D. Ciclul uriasilor si. tipul Hercule-Pacala (voinicul istet) . Sectiunea a treia: }>ovesti religioase (legende) 1. B.Ciclul mamei vitrege: A. tipuLta1ismandoI. B. tipulOedip (enigme).

unde episoadele componente sînt combinate în chipuri felurite lasînd povestitorului posibilitatea de a le înlantui mereu în alta ordine si alcatuire. basmul propriu-zis (tipurile 300-1199) si snoava (tipurile 1200-1960). avînd la baza naratiunile în întregime. pornind de la sistemul danez de organizare a povestilor din arhiva daneza de folclor (creat de Svend Grundtvig) si ajutat de sugestiile folcloristilor Kaade Krahn. Aceasta clasificare a fost apoi adoptata în cataloagele nationale. AT 1875-1960). AT 300-749). Ea a ramas în uzul stiintific curent. farîmitînd unele naratiuni în parti componente. asa cum circula ele.129 în tipuri si fiecare tip sa primeasca un numar care sa-i fie sigla de identitate. C. basme fantastice (Zaubermarchen. AT 750-849). p. von Sydow (LXXXI. apoi pe alocuri la basmele despre animale si la unele snoave. Specia basmelor propriu-zise a fost împartita în continuare în patru subspecii: A. Legenda propriu-zisa a fost lasata de-o parte din pricina caracterului ei local. Hackmann). Catalogul tipologic întocmit si publicat de Aarne cuprinde numai trei specii narative: basmul despre animale (tipurile 1-299). omul si animalele padurii (AT 151-199). AxeI Olrik. animalele de padure si domestice (AT 100-150). basmele despre animale au fost împartite în 7 grupe: animalele de padure (AT 1-99). AT 850-999) si D. pe alocuri cu unele devieri si corectari. cu toate deficientele ce i se vor semnala cu trecerea vremii. basme despre dracul (uriasul) cel prost (AT 1000-1199).60-86). Astfel. Oskar Hackman. chiar daca terminologia speciilor si subspeciilor a întîmpinat obiectii si a fost pe alocuri înlocuita cu cea propusa de C. uneori Aarne s-a abatut de la acest principiu. în episoade si dîndu-le acestora numere independente. Catalogul a fost elaborat de finlandezul Antti Aarne. o lista de tipuri orîndui te pe specii (si subspecii). Asa a procedat la povestile despre dracul cel prost (orînduite ca atare de O.W. precum si în colectiile de povesti întocmite stiin tific. basme nuvelistice (Novellenartige Marchen. B. Catalogul lui Aarne e o tipologie. Verzeichnis der Marchentypen (1910) deschide o noua era în cercetarea naratiunilor populare prin stabilirea unui sistem de clasificare ce s-a dovedit adecvat si mai ales practic. iar la snoave au fost inserate asa-zisele povesti mincinoase (Liigenmarchen. animalele . Johannes Bolte si Cad Wilhelm von Sydow. Cu toate acestea. basme-legende (Legendenartige Marchen. Tipurile au fost grupate în familii dupa natura personajului principal.

si anume povesti cumulative (AT. începînd cu Dumnezeu. . continuînd cu diavolul si sfîrsind cu sfintii. ajutoare supranaturale (AT 500-559). Mai mult. Dupa cum a aratat si Aarne. ceea ce a dus la unele confuzii si solutii arbitrare în cataloagele nationale. sarcini supranaturale (AT 460-499). delimitarea acestora de legende e incerta. în consecinta. noul tip de orînduit va fi asezat la numarul care i se potriveste cel mai mult în grupa respectiva. adaugîndu-se la numarul tipului majusculele A B C etc. snoave despre popi (AT 1730-1874). obiect supranatural (AT 560-649). adaugîndu-se cifra romana la cifra araba: 3001 etc. în cazul cînd nU mai exista loc liber printre numere. Basmele nuvelistice au fost orîndui te dupa profilul personajului feminin. sot (sotie) supranatural (fermecat. De asemenea. Aarne a lasat numere libere nu numai la specii si subspecii ca atare. dar tipurile sînt orînduite dupa gradul personajului sfînt. putere sau stiinta supranaturala (AT 690-699) si alte momente supranaturale (AT 700-749). pestii (AT 250-280) si ultima grupa. Basmele legende nu au subîmpartiri. Thompson a adaugat mai multe tipuri din [noile colectii de folclor. urmata de snoavele despre casatoriti (AT 1350-1439). cele cu un barbat (baiat) ca personaj principal (AT 1500-1729). snoavele cu femeia (fata) personaj principal (AT 1440-1500). Snoavele au ca prima categorie cele despre idioti (AT 1200-1349).2000-2199) urmate de cele neterminabile si neclasificabile (AT 2200-2411). cu noua subspecie a povestilor cu formule. Catalogul elaborat de Aarne a fost revizuit si largit de doua ori de Stith Thompson: The Types of the folk-tale (1928) si The Types of the Folktale-second revision (1961). pentru fiecare subtip. subtipurile sînt asezate distinct. Iargind si numerotatia de la 1960 la 2411. în editia din 1928. alte animale si obiecte (AT 280-299). distingîndu-se la urma o grupa a basmelor despre soarta si hoti (AT 930-999). Basmele fantastice au fost grupa te dupa calitatea supranaturala dominanta: adversar supranatural (AT 300-399). Pentru a da posibilitatea întregirii catalogului tipologic cu alte tipuri ce se vor descoperi în repertoriile nationale. tipurile stabilite de el ocupa mai putin de o treime din totalitatea numerelor: în cele 1960 numere de tipuri se afla abia 587 tipuri de povesti apartinînd celor trei specii. AT 400-459). pasarile (AT 220-249).130 domestice (AT 200-220). ci chiar la grupele mai mici.

adesea parc elat în episoade. fara sa sc. autorul a adaugat lista motivelor componente potrivit indicelui stabilit în al sau M otif-index of folk-literature (19321936). Thompson a folosit la noua editie majusculele urmate de un asterisc pentru a indica tipuri diferite (de ex. Cele doua parti ale catalogului din 1928 au fost contopite într-una singura. care nu trebuie confunda te cu subtipurile. Proceqeul a pricinuit neclaritati. pe alocuri defalcînd rezumatul în episoade (numerotate cu cifre romane) si motive (numerotate cu minuscule). 879 B*.131 Thompson a introdus în tipologia astfel revizuita si criteriul valoric. utilizînd noile colectii si studii date la' iveala între timp. pe alocuri nu e evident daca autorul a vrut sa delimiteze un tip sau un subtip. la celelalte e inserata în rezumatul tipului referirea la motivul respectiv. publicate atît în volume. 920 B. tipurile foarte rare sau de o autenticitate dubioasa. diferentiate numai cu majuscule (de ex.himbe vreunul din numerele stabilite de acesta. Pentru a evita numarul mare de asteriscuri.). numarul acestora din urma fiind urmat de un asterisc (ori mai multe). dupa rezumatul. cît si în periodice. iar cea de-a doua. Thompson a schitat tipul mai detaliat decît Aarne (care la unelepovesti bine cunoscute din colectia Grimm s-a multumit sa indice doar titlul si replica caracteristica.: 879 A*. atestat de frecventa tipurilor. distingînd noi grupe tematice în cadrul categoriilor delimitate de Aarne. la altele ideea tematica). cea dintîi cuprinzînd tipurile întîlnite la doua sau mai multe popoare (dar pe alocuri se vad variante provenite numai de la un singur popor). 879 C* etc. Pentru mai multa claritate. 920 C.: 920 cu 920 A. 920 D). el a împartit catalogul în doua parti. el a compartimentat în continuare. Thompson indicînd si studiile care s-au ocupat cu acel tip. De deosebita atentie ~-a 'bucurat basmul indian. întrucît dau . A crescut de asemenea minutiozitatea analizei tipurilor: la basmele mai lungi. Ca atare. Editia din 1961 reprezinta o îmbogatire substantiala a celei din 1928. dar consemnînd cele rare sau dubioase prin litere mici. De asemenea. Utilitatea acestui catalog nu mai e contestata de nimeni. Bibliografia variantelor e mult mai bogata decît cea data de Aarne. Grupele tematice din cadrul speciilor (si subspeciilor) dupa calitatea personajului nu sînt întotdeauna cele mai potrivi te. spre a fi distinse în acest fel de cele din prima parte. cu toate numeroasele obiectii ce i s-au adus.

si mai cu seama vie acolo unde basmul se mai cultiva înca si printre maturi. fara a se putea decide care aspect precumpaneste. variantele nationale nefiind suma exacta a tipu~ilor indicate prin numerele' sistemului. Nici desemnarea cu ajutorul indicarii tipului si episoadelor nu e salutara decît în unele cazuri. Ceea ce se dovedeste întrucîtva constant. altele dupa sex (despre femei. barbati se întîlnesc si snoave cu femeia proasta sau barbatul prost . AT 1685 = flacaul prost în petit etc. daneze (sistematizate de S. s-a vazut ca tipurile au alta configuratie si ca spatiul ramas liber nu mai permite încadrarea tuturor ca tipuri (sau macar ca subtipuri). Noile basme aveau episoade comune cu unele tipuri.). barbati) sau profesie (despre preoti). AT 1540 = omul venit de pe cealalta lume. ca sa nu mai amintim de faptul ca o seama de tipuri nu au aceasta parcelare în episoade.. cercetatorii sînt ispititi sa creada ca într-adevar acel tip e un rezultat al contaminarii de catre povestitor al naratiuni10r "clasice". încît pentru încadrarea lor în sistemul Aarne-Thompson era nevoie de doua sau chiar mai multe cifre. încît o naratiune din episoade felurit combinate e de fapt un tip independent si trebuie privit ca atare. nu farîmitat în conformitate cu un sistem orînduit dupa o partea Europei nordice si centrale. În fata unui atare tip care apare drept conglomerat daca e raportat la tipologia Aarne-Thompson. caci unele grupe sînt deosebite dupa calitatea ps~hologica a personajului principal (snoave despre prosti). încît unele tipuri dintr-o grupa pot fi tot atît de bine asezate în cealalta (la cele despre soti femei.132 nastere la suprapuneri în o seama de cazuri si de aci la orînduiri arbitrare: un tip nou poate fi orînduit. Grundtvig) si din colectia fratilor Grimm. cu atît posibilitatile de suprapunere mai numeroase). atît la adversari supranaturali. pe cînd în realitate el provine ca atare din traditia îndelungata. ceea ce nu corespunde realitatii narative. Deficienta de capetenie provine din faptul ca la stabilirea tipurilor. de ex. iar parte din ele cu alte tipuri. Cînd au fost conspectate si variantele din restul Europei. La snoave.AT 1384 = barbatul cauta mai prosti decît nevasta-sa. drept nucleu care îsi . Dar atari neajunsuri sînt neînsemnate si într-un fel de neevitat (cu cît grupele sînt mai mici. Mobilitatea folclorica e mai mare de cum se credea. cît si la sarcini supranaturale etc. criteriul nu e unitar. Aarne a cunoscut prea putine variante si mai cu seama de provenienta regionala: variantele finlandeze.

el reia ideea fundamentala a lui von Hahn de a încadra materialul folcloric într-o constructie logica. 3) prostie. apoi revistele de folclor si buna parte din cele literare care au publicat si folclor. anterioare anului 1927. nu gîndurile (tabu. La acestea. 5. psihologice sau politice. De aci se vede cu usurinta incoerenta clasificarii lui Christensen: aspectele esentiale. mult prea neîncapatoare fata de multilateralitatea universului poeziei. nici viata. le asaza la urma. formule de incantatie etc. S-a vazut apoi ca la snoave numarul afectat tipurilor e cu totul neîndestulator pentru a putea încadra repertoriile unor popoare care au mai multe mii de atari tipuri. 6) consecinte. Christensen a mai adaugat o lista de motive (episoade) care nu reflecta nici relatiile individului cu lumea. motivul) si se pare ca în acest sens se lucreaza la institutul Encyklopiidie des Miirchens de la Gattingen pentru a remedia neajunsurile provenite din configurarea tipurilor dupa un numar restrîns de variante.). definitorii ale mentalitatii populare. La aceste grupe. Ar. Schullerus a parcurs bibliografia accesibila aproape în întregime: colectiile principale si cele mai multe din cele de a doua mîna. este episodul (sau componenta lui mai mica. t. p. Cum subliniaza în prefata.133 l pastreaza esenta. 5) destin. Sistemul de clasificare s-a dovedit apoi nepractic prin încercarea de a compartimenta realitatea poetica în rubrici logice. cu subgrupele: cauza si efect. El a stabilit ca toate ideile pot fi orînduite în 6 grupe tematice: 1) temperament. apoi din imposibilitatea unui singur cercetator de a strabate toate ziarele si calendarele. în primul rînd din carente bibliografice. morale. 4) greseala. preponderenta e actiunea. La baza sistemului sau stau relatiile dintre individ si lumea înconjuratoare. nu a avut pretentia de a fi exhaustiv. în fapt. într-o grupa cu anexe de mica importanta. alaturi de cele anterioare (XXXIII.I. în excerptarea variantelor se vad totusi si . 6. aparenta si realitate. oracol. unele publicatii nemaifiind accesibile. 76-77). Ultima grupa a acestor elemente incidentale e alcatuita din motivele ce oglindesc conceptiile metafizice. Folcloristul danez Arthur Christensen a propus un nou sistem de clasificare în lucrarea Motii et theme (1925). 2) finete. Pastorul sas Adolf Schullerus a clasificat povestile românesti dupa tipologia stabilita de Aarne: Verzeichnis der rumiinischen Miirchen und Miirchenvarianten (1928).hitectonica lui a ramas în faza încercarilor. soarta etc. desfacerea vrajii.

La grupa basme-legende (AT 750-849) a inserat o seama de naratiuni despre sfinti care sînt legende în întelesul propriu. I "t 1 1 . Slavici apare numai în categoria A etc. ele au contribuit la cunoasterea legendelor românesti printre cercetatorii straini si folosul ar fi fost si mai mare daca Schullerus ar fi dat rezumat~ mai întinse care ~a-l dispenseze pe strainul necunoscator al limbii române de a mai recurge la textul românesc al variantelor. desi Popescu întrece pe Sevastos în interventiile personale. caci el s-a lasat calauzit de prezenta unui episod comun pentru a rubrica toate variantele la un tip fata de care totusi difera. Radulescu Codin si D. dar Sevastos în categoria C. cum a procedat la AT 300. Tipurile prezente în catalogul lui Aarne nu mai aveau nevoie de un rezumat daca tipul românesc nu devia fata de cel international.. Cît de selective sînt toate cele trei anexe se poate vedea din putinatatea tipurilor: 22 la legendele cu cuprins moral. 128 la cele etiologice si abia 16 din snoavele despre tigani. Caci scaderea suparatoare a catalogului întocmit de Schullerus este tocmai scurtimea exagerata a rezumatelor tipurilor. desi de autenticitate neîndoielnica. Solutia nu e totdeauna cea indicata. dar s-a oprit la jumatatea drumului.610 1* Wasser zum Heilen der + . inerente unei munci de atari proportii bibliografice la un cercetator de vîrsta înaintata.134 omIsmni. Ierarhizarea colectiilor în cele trei categorii potrivit autenticitatii lor nu e sufi~ient de critica. Dar ce se poate întelege din simple titluri ca: . II povesti despre origini) si una cu snoave despre tigani (la care mentioneaza ca reprezinta doar o selectie). doua despre legende (1 legende cu cuprins moral. fiind suficient numarul si titlul. iar cu altele nejustificat de sever (N. . Stancescu au unele volume trecute la categoria B. ceea ce e total nestiintific în elaborarea unui catalog tipologie care presupune o conspectare exhaustiva macar a materialului publicat.). Schullerus a cautat sa completeze tipologia internationala. C.534* Schlange als Helfer" (sarpele ca auxiliar). Schullerus a avut greaua sarcina de a gasi locul potrivit celor mai multe tipuri care nu îsi aveau numarul stabilit în tipologia internationala. Cu toate acestea. Popescu e asezat în categoria A. Tipurile (sau episoadele) noi aveau însa nevoie de o prezentare mai detailata din care sa rezulte cu claritate profilul tipului (sau episodului). în vreme ce 1.. cu unele fiind prea indulgent. El adauga la finele catalogului trei anexe. D.

cia din care provine si fara alte ierarhizari. Ao. Thomson explica necesitatea unui asemenea inventar clasificatoriu: tipologia Aarne se potriveste povestilor din Europa. A200. luînd ca baza nu naratiunile în întregime. j est-books and locallegends. care se pot combina felurit în naratiunile populare. dar stabile. dar. . Orînduirea acestora e orientata de la mitologie si supranatural la realist si chiar umoristic.. A30. în cadrul fiecarei grupe sînt esalonate alte subgrupe cu alte subîmpartiri în continuare.1. Zeu din incestul dintre tata-fiica). întreg materialul epic e compartimentat în 23 grupe tematice. dar în afara continentului e aplicabila la foarte putine povesti. Ao. între narati unile europene si cele extraeuropene exista asemanari multe si vizibile. Abia un catalog al motivelor narative traditionale de pe tot globul devine adevaratul instrument de orientare al cercetatorului în acest domeniu pentru a urmari similitudinile si eventualele filiatii. ? 7. ballads. ci în motivele componente.1. mediaeval romances. în afara de cel tematic. dar nu în tipuri ca atare. ci partile lor componente.A49 Tovarasii si sfatuitorii creatorului etc.A99 Creatorul. ci toate naratiunile populare în proza si versificate. motive mitologice (crea- .).A299 lumii de sus etc. ci si prin initiala grupei tematice.812 A* Vom Te~tfel gerettet. în 6 volume (1932-1936. atare progresiune nu e vizibila în întreg sistemul. cum circula ele. fables. a doua jumatate fiind realista în aproape totalitatea ei. motivul este denumit nu numai printr-o cifra. Zeu provenit din incest. cum se arata în subtitlu nu numai povestile.A29Originea si natura creatorului. fabliaux. der die Ratsel nicht losen kann" (salvat de la diavol cel r I ce nu poate dezlega ghicitoarea) etc. precum si naratiunile semiculte.: A 112. exempla. 112. a classification of narrative elements in folktales. a doua editie 1955-1958) are în vedere. adica acele unitati mai mici.1. în prefata. Thompson a stabilit urmatoarele grupe de motive epice: A. Motij-index of Folk-literature. myths. numerotate de la A la Z. AlOOA499 Zeii (AlOOA199 Zeii în general. cum remarca Thompson.' indiferent de sp.'- ~ 135 "- Blinden" (apa pentru vindecarea orbilor). Nasterea zeilor. Spre deosebire de tipologia lui Aarne. Sistemul zeii de subordonare merge pîna la submotiv prin folosirea în continuare a sistemului cifric delimitat prin puncte intermediare (de ex. Stith Thompson a dus mai departe sistemul de clasificare. 112. Motivul e desprins în unitatea lui intrinseca. Cu toate acestea. delimitate prin cifre arabe de la O la 100 (de ex.

Z. procesiuni si lupte de spirite. C. G. captivi si fugari. fiinte metamorfoza te. 422-428). eroi. B. încercari (de întelepciune. tabu. B. F. moarte si morti. D. II legende istorice. J. Legendele românesti au fost clasificate în tipologia bibliografica (gata pentru publicare de mai multi ani) în aceleasi patru categorii mari. E. iar cel românesc lipseste total. natura vietii. sex (iubire. locuri bîntui te de spirite si aparitia spiritelor. obiceiuri) . inteligenta. înteleptul si nebunul (purtare înteleapta si neghioaba. L. magie. p. E. Materialul sud-est-european este reprezentat sporadic. minuni. popas pe cealalta lume. D. T. K. K. N. trasaturi de caracter. S. umor. anirrra:ie. societate (clase sociale. C. G. p. F. legende despre preistorie si istoria veche. legendele despre localitati. dracul. motive neclasificate). încît cititorul nu trebuie sa creada ca motivul e atestat numai la popoarele citate (LXXXVI. Legendele au fost clasificate felurit. U. la unele din ele s-au stabilit si subcategoriile în ordinea fireasca. personalitati proeminente. capcauni (uriasi. R. geneza locurilor de cultura si a bunurilor culturale. D. III legende mitice (fiinte si puteri supranaturale) . H. IV legende religioase (mituri despre zei si eroi). dar sistemul de a ierarhiza motivele prin subordonari cifrice s-a dovedit Thompson a devenit cu totul practic. N. noroc si destin. B. Grupele nu sînt egale ca pondere. religie. In vremea din urma. spirite ale naturii. V. de vitejie) . distingîndu-se de obi~ei legendele istorice de cele etiologice. familie. L./ /' 136 toi'. M. vrajitoare). deciderea viitorului. iar subcategoriile sînt reduse la specificul tematic românesc. F. soarta. exceptii unice. inversarea norocului. 1. decît ca ordinea lor difera întrucîtva. Pentru evitarea îndoielilor. legendele istorice cuprind: A. 8. P. profesii. distrugerea unei ordini existente. cruzime nenaturala. zei. grupe miscelanee de motive (formule. crearea animalelor) . Societatea internationala pentru cercetarea naratiunilor populare a adoptat clasificarea legendelor în patru categorii tematice: 1 legende etiologice si escatologice. nebunie). comori (LXXXIX. mitologice si religioase. spirite ale locasurilor culturale. recompense si pedepse. simbolism. Q. E. dar autorul atrage atentia ca nu a nazuit la o înregistrare bibliografica exhaustiva. M. deceptii. Astfel. . 424-425). casatorie. razboaie si catastrofe. X. persoane cu însusiri si puteri supranaturale (magice). animale si plante mitice. demonii bolilor. VV. Astfel. nastere) . H. încît Motif-index-ullui util. crearea lumii. Legendele mitice au subcategoriile: A. mortul.C.

fiinte cu însusiri magice. II legendele mitologice (13055 -13 895) cupnnd legendele despre soarta. cosmosul. Alaturi de sistemul de clasificare a snoavelor adoptat de Aarne-1jhompson care s-a dovedit prea neîncapator atît în ce priveste grupele tematice. persiflarea unor persoane). întîmplari dm trecut. p. figurile istorice ale altor popoare. etnice si confe~ionale. C. 147). sociale (snoave despre domni. t. IV legendele istorice (14571-16103) cuprind: legende despre figurile istorico-fantastice. relatii de clasa si de profesie) . 9. metamorfozati. 2. regele Fritz etc. zilele sfinte ale saptamînii. 2. conflicte des politice. casnicie. naratiuni batjocoritoare (jocuri de cuvinte. oraseni si supusi. alte sarbatori. conflicte între sexe. E. conflicte sociale si H.137 + I legendele etiologice (10001 . alte fit5uriistorice si locale). 3. Clasificarea adoptata în tipologia bibliografica a snoavelor românesti (LXXX. stabilind trei categorii mari: 1. F. tînarul. au fost elaborate altele pentru a oglindi cît mai fidel specificul acestei specii. începînd cu cele care au implicatii mai largi din relatiile sociale pîna la cele inofensive de natura fiziologica. regii dacilor. B. cît mai cu seama numerele afectate. spiritele naturii. I. 3.13035) cuprind creatorul (si ajutoarele). conflicte cu logica. popoarel~. ciclizate în jurul unei persoane (Eulenspiegel. cu continut general (iubire si casatorie. Ea a fost orientata pentru a oglindi defectul satirizat. omul. dracul si ajutoarele. D. figuri feminine. preoti) . conflicte cu slabiciuni omenesti. moarte si morti. Atare clasi- III . Institutul Endyclopadie 111archens din G6ttingen a adoptat clasificarea snoavelor dupa continut si natura poantei. topo~mia si onomastica. tarani. atitudini si trasaturi de caracter. conflicte sociale (relatii de familie. mincinoase) . conflicte cu morala. evenimentele istorice si locale. figurile istorice ale poporului român (conducatori de rascoale. meseriasi. legendele fii~t~le si plantele mitice. slugi. haiduci. IX-X) se apropie întrucîtva de cea precedenta. relIgIOase (13 925-14 551) au subcategoriile : legende biblice. dans si petrecere) (XIII. Lutz R6rich a prezentat într-o comunicare la congresul Societatii internationale pentru cercetarea naratiunilor populare din 1969 urmatoarea propunere de clasificare a snoavelor si glumelor: A. animalele.). voievozi. conflicte cu realitatea (naratiuni parodistice. Siegfried Neumann a propus în 1963 orînduirea snoavelor în trei grupe mari: 1. plantele. conflicte pe baza de limba. sfinti si sarbatorile lor. domnitori. G. p. popoare mitice si comori.

dar si aici natura înconjuratoare e conceputa a fi sensibila. II. VIII. autoritati laice si religioase). pornind de la faptul elementar ca arta reflecta viata: formele de viata sociala si de munca determina suprastructurile literare. sot-sotie. Plecînd de la constatarea ca în literatura exista totdeauna un raport (sau un conflict) între doi protagonisti. frati-surori. el a stabilit grupele tematice dupa natura relatiilor dintre acestia. meserii necalificate. XI. la prima vedere. Desi mai întîi clasificarea a fost propusa numai pentru baladele populare în vederea întocmirii carpus-ului lor în 1948. 10. V. uneori chiar se supune dorintelor protagonistuilli liric sau epic. IX. nasi-fini) . sot-sotie. vitejii si cotropitorii.138 ficare e în concordanta cu specificul snoavei de a avea în centrul atentiei personajul negativ. zgîrcenie. prostie. istetime. murdarie. relatii de familie (3340-3643. deficiente si trasaturi psihologice (36505862. Ea este cel putin un organ rezonator al durerilor si bucuriilor umane. VI. IV. nu numai pentru ca orînduieste faptele poetice de la cele de importantamai redusa la cele cu implicatii cosmice. neatentie. lene. iubit-iubita. gîngaveala. de la lumea familiala la cosmos: 1. deficiente fiziologice (5870-5886. nevedere etc. VII. III. Dumitru Caracostea a cautat un sistem de clasificare lipsit de deficientele celor anterioare. lacomie. relatii sociale (3000-3328. PacaIa. alte rudenii. rautate. Sistemul preconizat de Caracostea se dovedeste neasteptat de organic. relatiile cu fortele supranaturale personificate. frate-sora. deoarece si aici insul destainuitator presupune un rezonator (un martor etc. hotie îndemînateca si neîndemînateca. cîrcota. XII. III. laudarosenie. surditate. de aceea e invocata ca martora în efuziunile lirice. II. ca în lirica. X. S-ar parea. dar pentru ca acestei t . muncile profesionale. ea a fost apoi largita pentru întreg domeniul folclorului si al literaturii culte. batjocoriri. lasitate) . Tipologia bibliografica a snoavelor românesti mai are un adaos de glume din viata militara (5895-6029) si de anecdote (6036-6236). frati de cruce). conflictele de clase sociale. IV. soacra-nora. parinti-copii. parinti-copii. Orînduirea celor 12 grupe e crescînda. snoave pseudoexplicative. chiar daca aparent e numai unul.). partasa la framîntarile omului. relatiile cu natura si fiintele naturii. ignoranta naiva. alte rudenii (inclusiv nas-fin. în acest sistem de clasificare a snoavelor românesti au fost stabilite patru categorii tematice cu un numar variabil de subgrupe: 1. stapîn-sluga. betie. ca grupa VII (natura) e discordanta în sistemul stabilit.). haiduci a si revoltele.

sul de pe masa. o tipologie a motivelor. semnalate mai de mult de cercetatorii folclorului. de la cîntecul de leagan si doina la basmul ce oglindeste întregul univers accesibil închipuirii umane. e nazdravatl. Pana nazdravana însa se ridica. 78-89). sistemul lui Caracostea mai ofera posibilitatea unei întreite clasificari în trei serii tipologice. nici DI Christos n-ar fi înviat" (52. A înviat din bo.desi în chip practic se elaboreaza întîi tipologia imaginilor sau motivelor dintr-o specieJolclorica. 2. De cu seara. în plus. 432). o tipologie a tipurilor propriu-zise. 289-290). p. Cel ce cînta mai întîi. si cocosul dupa asta cunoaste ceasurile lui si tipa: cucuriguuu!" (38. pornind de la cuvîntul-metafora. "De nu era cocosul. de aceea dupa cîntatullui se poate porni la drum (LUI. Tovarasi nazdravani Cocos. C. o tipologie a imaginilor. p. de mare adîncime. Clatina-munti v. care se esaloneaza de asemenea ierarhiei simplu-complex: 1. C.139 . în ierarhia organica de la simplu la complex si în permanenta concordanta cu formele de viata sociala oglindite de fenomenele literare la diferitele niveluri de creativitate (XX. tot se ridica. E nazdravan fiindca a fost blagoslovit de Hristos. Posibilitatea de a fi extins si la literatura culta îi mareste considerabil utilitatea: sistemul Caracostea va putea oferi î~ viitor instrumentul de cercetare ideal. La miezul noptii. ea sta drept în vîrful cozii. formule. motive si tipuri din creatia populara si culta. sus. stropind cu pistrui 1 . p. Atari tipologii de imagini si motive permit descoperirea legaturilor ascunse. Cocosul adoarme si el. celula expresiva ireductibila oferita de însasi limba vorbita. nazdravan a putut învia din oasele lui în vremurile de demult (52. pentru a fi extinsa apoi si la celelalte. strofe calatoare etc. îndeosebi p. Tipologiile imaginilor si motivelor depasesc limitele speciilor fo1clorice. Cintatullui noaptea la intervale fixe a generat legende despre însusiri miraculoase. inclusiv acele sabloane. acel dictionar universal de imagini. p. dintre speciile folclorice si pun în lumina celulele literare din care sînt plamadite creatiile populare. 60). 50-57.~ • ierarhii de la simplu la complex îi corespunde în chip paralel complexitatea crescînda a speciilor literare. cînta noaptea dupa ce aude toaca din cer. pana aceea este lasata în jos. 3. 432): El e nazdravan "fiindca are la coada o pana nazdravana. De acesta fuge diavolul si celelalte spirite rele.

950-951). În padure. c.151-154).. r. (de obicei în tipul înrudit AT 210) cutcurezatullui e interpretat de agresorul speriat drept o amenintare: "Cotcodanu. 118-122). lupul. mina s-a numit "Baia Cocosului" (43. divulga uneltirile masterei atunci cînd fiul împaratului vine sa caute la cine se potriveste papucul: "Cucurigu! fata mosneagului 1 . 142).. c. îi loveste cu aripile peste cap (5. c. cheama pe rînd mosneagul. pîna-mi pui ciocanu! (ibid.p.. apare ca protagonist. 60-62). cerbul (sau rugul). v. dar cum aceasta refuza.436). Batrînii i-au alungat de acasa. Dumbravita . si a fugit (ibid. În tipul despre animalele asociate în calatorie (AT 130). c. De atunci. ms. apoi tezaurul împaratului pe care le aduce mosneagului (5. Cînd vin diavolii (sau animalele padurii). Apoi se întorc la casa batrînilor care îi cautau plîngînd (52. Ing. îsi îmbAogatestestapînul (AT 715 A) care l-a alungat fiindca nu oua. 1. O baba si un mosneag adopta drept copii un c. soarecele. fura toata mamaliga pe seama catelului. închide ochii si cînta. dar c. În culmea Vulcoi din Muntii Apuseni. e uneori trimis sa aduca lemne sau apa. p. ramînînd numai lupul (5. capra. In basme. 434). c. Vînt). p 140). zboara pe un copac (4 a. vulpea încîntata casca gura sa-i arate. vulpea îl înhata si-l duce în padure (AT 61. Cînd e batut pentru ca nu oua (AT 27 si 20) fuge cu gaina în lume.413414. capra. în fundul unui crater "mai ales spre sarbatori". El mai apare în povestea cumulativa Cocosu rosu unde animalele se panînca pe rînd (LXXXIII. momeste vulpea sa intre în gura cîinelui. p. pusca. El accepta daca fata (sau baba) îi va sterge laba. În basmele despre animale. c. În tipul Cenusareasa (AT 510j. la rîndul lui o lauda ca ar avea dinti frumosi.6). 261. p.418). Acolo.hite stava de cai (sau ciurda de vite) a boierului. p. Dracul a facut ramasag cu Dumnezeu ca vastavili Prutul ca sa înece pamîntul. In povestea cumulativa AT 2030. p. p. S-a speriat de cîntatul c. apoi ca auxiliar. Dumnezeu i-a rînduit sa tina . p. Alteori. se auzea cîntînd un c.i~ J 140 pe cei din jur (ibid. Momit de vulpe ca ar cînta frumos.Satu Mare). c. vulpe si lup). si un catel. p. El anunta un zacamînt aurifer pe care l-au descoperit minerii din Bucium-Sat.40 de femei si prin sat sa umbli" de cînd a fost în stare sa-I convinga pe Simion Stîlpnicul sa dea drumul vîntului din munte (52. mîta (52. c. dar la popas e mîncat cel care ar avea ~numele mai urît. are rolul paznicului de pe culmea casei sau de dupa usa.41). p. c. r.. Li se asociaza alte animale (iepure. Fiindca l-a scapat de uliu.

A treia oara. (41.- 1 îi dupa usa într-un poloboc cu cenusa!" (79. 215).. 529-531). C. Ion Saracul. p. De obicei. si el a muri" (5. e tinut pe loc cu povestea pîinii (sau a cînepii). etc. 574-578). p. dar e omorît de fiul ei (LXXXIII. Într-o varianta a basmului AT 545. variantele tipului AT 812. o previne ca sa lase papucul încleiat de rasina pe pragul bisericii si sa vina numai într-un papuc (5. cînd plesneste (LXXXII I. I. haiduci si hoti.. p.' 286). I. 722). în basmul despre ucenicul sau (AT 325) atunci cînd acesta s-a metamorfozat în boabe de porumb. care se prefac în vulpoi care "rupe gîtulla cocos" (5. apoi ea este facuta farîme cu ajutorul În unui bici fermecat tot la cîntatul c. c. lui Decebal. Comori.141 . nucuta mea !»". Un om si-a pus banii într-o capatîna de cal si nu a banuit nimeni dintre trecatori (LXVI. p. este acela care îsi îmbogateste stapînul. p. În unele variante.Dupa o legenda banii îngropati de împarati. I. (v. chiar învata fata cum sa obtina pe rînd hainele de arama. pazeste cu atîta strasnicie curtile unui împarat. II. p. Strigoaica împreuna cu toti dracii pier la cîntatul c. 490-492). 52). de argint si de aur:" . p. da stapînu-meu. petind pentru acesta fata împaratului si luînd averea zmeilor omorîti de el (81 a. vaca nazdravana se lupta la podul de aur cu un c. apoi de oamenii plecati în bejenie alcatuiesc comorile aflate în pamînt. îngropata în albia acelui rîu (50 a. 1-5). Dra~ul sau strigoii pier la cîntarea c. p. Fata împaratului arunca însa 3 boabe în spinarea c. puterile zmeului (AT 302) se afla în niste gîndaci ascunsi într-un c. 577). p. 35. într-o multime de povesti. daca-i prost. Într-o varianta. 504). Fiul vacii vrajite (AT 301 B). El deschide ochii stapînului sau care întelegea limba animalelor (AT 670) ca nu trebuie sa cedeze capriciilor femeiesti: "eu unu singur la treizeci si cinci va pot porunci.. p. încît nu se pot apropia zmeii "Noi de sapte ani de. sau cu raspunsurile la întrebari pîna la cînta tul c. p. Se crede ca banii de aur cu efigia lui Lysimachus. c. c. I. diavolul se preface c. Uneori. gasiti în 1543 de un pescar în apa Streiului ar proven~ din c.Du-te repede la parau si spala-te si spune: «deschide-te. p. El o învinge. Imparatul Constantin locuia în Tetin si a ascuns toata averea într-o pivnita "si-a pus o piatra cu nu- . 273). dracul venit dupa cel ce i s-a fagaduit lui. 439). care se preface într-un urias. Puteri.cînd ne batem dupa fata împaratului Verde: cînt-un cocos de trei-patru poste de loc si se scol santinelile si nu putem s-b furam!" (5. la una nu-i poate porunci.

iar cele curate dupa miezul noptii cu para alburie sau galbuie. C. sau o data la 7 ani (ibid.142 mele lui deasupra. ca sa-I sperie (ibid. p. în orasul Siret. iar pe butoiul de lînga usa se afla un sarpe de ceara care se umfla cînd vede pe cineva. sapte hoti au depus banii într-o pestera. Unele movile cu bani provin de la uriasii care "aveau averi nenumarate" care nu pot fi luati. îi afurisesc sa fie ale dracului (52. De la Pintea Viteazul au ramas trei butoaie cu bani de aur. a sapat un om la o comoara si a venit spre el "o namila de om lunga. sau chiar daca ia cineva din ele. ramînînd înca un an în munte (26.p. de argint si de arama într-o pivnita sub pamînt. Banii facuti de Dumnezeu sînt curati. nu se alege cu nici un folos. c.p. dar zideste înauntru pe toti zidarii ca sa nu tradeze locul.. în Stefanesti-Arges. dar fiindca nu i-a folosit bine. cu para albastrie. se deschid singure. pazite de un mos care sedea la o masa "cu o pipa si fuma". Cele necurate nu pot fi scoase. 26). 270272). un berbec a venit marti noaptea si a cerut restituirea lor: trebuia sa dea jumatate din ei la oamenii saraci (5. pan nu va veni el singur" (52. da bani puscariasului silit sa intre în pestera din Tetin. pentru acte de binefacere: sa faca fîntîni. 12-16). iar cei ai dracului sînt necurati "numai de bucluc". din pamînt sînt de doua feluri. Banii au fost facuti din argint de Dumnezeu. Aceasta se întîmpla o data pe an. venit la pivnitele cu c. în muntele Orlea din Hateg se afla un palat plin de avutii. Cele necurate ard înainte de miezul noptii. C. Cînd toaca în ziua de Pasti. lunga de nu-i mai aflai masura" (66. fiind ale dracului. p. în chip de batrîn. usile de la c. sa dea la saraci. ramîne necunoscuta (LXVI. p. care n-o poate lua nime. p. 29-30). Multe comori provin de la haiduci si hoti. care apoi i-a dat diavolului ca sa-i faca în continuare. III. Se crede de asemenea ca o data pe an. Unii din cei care strîng c.. iar celelalte de Stima banilor sau Duhul c. se detecteaza singure prin aceea ca ard. O femeie ia din acei bani. de obicei în noaptea Pasti1or. Dracul. în Meria-Hateg. necurate sînt pazite de diavol. oricine încearca fiind pocit. în ajunul marilor sarbatori. portile se deschid. cu împarati care stau pe tronuri. De aceea. Capetenia e asasinata însa de vizitiu si c.. vaduve (LXVI. 6-7). Stima e o femeie îmbracata în alb. Un om din Hateg a intrat si n-a iesit la timp. p. capetenia hotilor pune banii într-o pivnita. curate si necurate. p. dracul da saracului. 26-29). p. De asemenea. 274-276). manastiri. o cusma plina de gal- . 59-60). 709). dar omoara pe cel ce intra de bunavoie. Unii au lasat c.

Intr-un basm doi hoti vestiti fura banii din vistieria împaratului (Ar 950). al doilea nu poate fi prins cu toate sfaturile celui dintîi. 62-63). sau a unei zmeoaiceAGhesperita.~p. 362).Hai. c. se mai pot descuia cu iarba fiarelor (v. Un om gaseste o c... chiar daca sînt dati altcuiva (ibid.1. O reminiscenta a arborelui ceresc (ygdrasil) persista în basmul Ar 468: un c. Dupa ce le-au dezgropat. creste dintr:un fir de bob de' sub lavita casei (LXXXIII. la radacina unei salcii. acesta vinde vaca mostenita unui copac. gasind la radacina o c. 17-25). dar cînd spune la judecata ca au plouat cîrnati. 5 -'- 1- t I I . Se duce marti sa taie copacul. taiat venea singur din padure. eroul hranindu-se cu 9 colturi de prescura si 9 pahare de ~'in (41. Fratii lui aduc toti banii si îi împart cu banita împru~utata de la 'popa (S. judecatorul nu mai crede ca barbatul a gasit o c. VI. In vîrful c. Cel din'tîi este'prins. p.t- I I " .Femeia divulga cele întîmplate. Escaladarea lui o poate face numai protagonistul basmului. p. se afla raiul si mosneagul urca pe el pîna la Dumnezeu pentru a-i cere îndeplinirea dorintelornesa- (61. împaratul îi da fata de sotie In snoavele despre PacaIa.. II a -d). are craci pe care se afla casa unei zîne cu care se casatoreste eroul (5. 'B~nii necurati se pot 'sco~te daca se jertfeste o vita.414). -9). a iesit un izvor care a umplut pivl}itele cu apa (ibid. 415). O femeie a încalecat pe lemn si de atunci lemnul e blestemat ca sa fie dus în spate sau tras cu animale (99. C. p. Banii sortiti cuiva se Întorc la acela. p. Copac. (49. dracul se revolta: . El se urca cu "sase toporase de ace" înfipte în copac. trei pivnite pline cu bani. Dupa o legenda. p. la început. daca i se spunea . uneori chiar un om pentru cel care i-a îngropat. c. r. Iarba fiarelol'). cu vîrful pîna în cer (adesea pom fructifer). sub austrieci. p. din care ia numai pretul vacii. servindu-i drept trepte de urcat si de agatat (5. 533). 533). ajutînduse de toporase speciale. Alteori. Spre vîrf. acasa". Lînga Siret s-au descoperit. dar cînd se duc popii. ascensiunea se face cu ajutorul a 9 barde obisnuite. C.. p. Ca sa pastreze secretul. pentru 20 de lei. Dar cele blestemate nu se pot lua nici în acest chip. p. lemnule.voi luati de pe vii si de pe morti si tot nu va saturati" si îi omoara pe toti (LXV( p. p. 21-22). spune nevestei ca ceea ce a gasit e linte strîmba si ca au plouat cîrnati (Ar 1381). I.care îl pune pe voinic la munci grele (41. r.143 beni.... 30-39). 3000. 456).

creste în chip inexplicabil pe corpul unui om. se urca într-un c. Fata mincinoasa (AT 710) este pedepsita uneori sa stea mereu în padure. este sediul unor personaje (v. V. 9). Ibovnicul Ilenei Cosînzeana îsi are împaratia asezata pe un c. ducîndu-l în padure. p. p.144 buite (AT 555. si el se lasa. pîna la întoarcerea lui. Boul nazdravan îsi fereste stapînul. Brad. p. c. 456). s-a dus caciula mea. Viteazul care o peteste pe Ileana Cosînzeana taie c. LXXXIII. Alteori. Mama Padurii). în cîteva variante ale tipului AT 301 B. 590). de unde îsi cheama cîinii nazdravani (AT 315. 238). într-acolo ma voi duce sa-mi caut mireasa" (60. Fata iesita din rodie (AT 408) este lasata de erou într-un c. p. El o deschicat nucu cela si s-o bagat în nuc. este o forma metamorfozata a protagonistilor din basme. ea se urca pe un copac înalt si între crengile lui dormia . Mai adesea. (uneori pomi). s-înnuc o ramas s-în zua de astazi!" (5. V. 309). El nu dispare decît atunci cînd aceasta este data în vileag si victima reabilitata. Urma galbina "s-a suit în vîrful unui copac si de-acolo si-a aruncat caciula într-o parte si a zis: încatrau. în c.. Uneori. apoi se puse în el si se ridica" (41.. Dragan Cenusa gaseste la palatul scufundat numai un nuc care ajungea cu crengile "în naltu cerului . urmarit de zmeul care pusese mîna pe palosul lui nazdravan." (60. cu împaratia (ibid. Pe trunchiulluJ revine pe lume eroul tradat de ortacii infideli. p. apoi se dovedeste ca aceasta este o pedeapsa pentru o mare nelegiuire. p. El scade mereu pe masura ce victima povesteste patania ei (86. Adesea din doi copii îngropati la uneltirile impostoarei (AT 707) rasar doi c. p. 1.. cu 12 craci si cu vîrful pîna la cer. . 201-202). p.1. Eroul. Un c. asculta porunca fetei de a se lasa jos si de a o ridica: "Fata cea frumoasa zise copaciului sa se lase jos. Pe pîntecele împaratului care si-a osînâit fiica la moarte pe nedrept creste un nuc care se mareste în fiecare zi. urias creste pe tarîrn. 63). urias de pe pamînt are în vîrf o pestera în care sta de paza la mosia lui Hotiotio o fata îmbracata în arnaut care era în stare sa taie o oaste întreaga (LIII. Cînd ajunge baiat de însurat. 536).'ul de jos si ajunge cu vîrful pîna pe pamînt. 535). V. "Acolo a catat copacul cel mai înalt si au facut un foisor pentru baiet" (82.. c. "Cînd o prindea somnul. p. c. Un c. 17).

Daca puii întîrzie. 10). J:__~ . p. protagonistul împlînta codiristea biciului în pamînt si din ea creste "un fag atît de mare de nu-i vedeai vîrful si nu-l puteai cuprinde de gros" (77. ploaie. între altii. p. în alta poveste cumulativa (Ar 2030). La început a fost alb. Numai vîntul turbat a putut-o omorî (101. V. v. întrucît ar avea cruce în gura. A fost blestemat sa nu bea apa din izvoare si rîuri fiindca n-a vrut sa curete paraiele alaturi de celelalte pasari ca sa nu se murdareasca de glod. între altele. s-a facut negru de cînd s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (99. fi-u-ar pana pe tine. în vremea potopului. Prin croncanitullui anunta lupii sa vina la vite. dar Noe l-a blestemat sa se înnegreasca pentru ca nu s-a întors la corabie (LIII. tema e mai frecventa în balada populara). prevesteste rele. atunci îi manînca furnicile. (52. C. 294). 79). deoarece c. si pomul care cînta (AT 707). acestia neputînd iesi pîna nu plesneste de ger coaja oualor (LUI. 8). "Pomul acela înflorit cînta. O legenda înfatiseaza o corboaica uriasa care îsi hranea puii cu cirezile si turmele din jur. 76. p. p. cum e inima-n mine!" (52. Poate bea numai apa din ploaie. apare în basmele noastre si pomul care cînta. ci si sa oua în decembrie. e socotit chiar sfînt. 696). Sporadic. c. si un c. în povestea mincinoasa despre imposibilitati. nici o pasare nu ciuguleste din hoit pîna nu e început de c. în basmele despre animale. 295). 247). 294-295): "Ai. p. ca întrecea cele mai minunate muzici" (52. p. Alte legende relateaza cum a fost blestemat nu numai sa manînce hoituri. p. Dupa legende c. 697). p. 419). de aceea tipa în vreme de seceta (52. Mar. 1015). XVI. p. O fata nu vrea sa se marite pîna ce fratii ei nu-i aduc. c. Noe l-a blestemat sa nu-si poata vedea nici puii (38 a. Corb. în povestea cum'ulativa despre baba ce se boceste dupa oul spart de soarece (AT 2022 B) se asociaza sa boceasca. corbul scapa casul din cioc (75. iar puii sa-i scoata în februarie.145 Uneori. a pierdut ramasagul cu furnica de a sui în vîrful copacului atîta fier cît poate cara ea (52. p. p. 696). p. e pacalit de vulpe (AT 57): laudat ca are pene frumoase si ca ar cînta tot atît de frumos. chiar viscol. retine clopotelul caprei care recurge pe rînd la ajutorul animalelor ce se ameninta reciproc. voI. Pe alocuri. a mîncat uriasul ("jidovul") care se agatase cu mîinile de tortile cerului (LIII. p.

aduna bucatile si îl învie (81 a. Mai des. sa redevina om (fusese blestemat de sora-sa sa se prefaca în c. El e uneori printre animalele-cumnati (AT 552) care îsi ia mireasa în timpul noptii. sa se ascunda de fata petita. 266-267). p. dar sotia necredincioasa îl tradeaza si oastea c. p. se preface în c. întîmplator. 176). dupa ce acesta a fost tradat de ortacii infideli (AT 301 B). cumnat e asimilat cu un zmeu (51 a. Veghiere). La rugamintea eroului. el se încumeta sa scoata pe erou de pe tarîmul de jos (performanta îndeplinita de obicei de pajura). pe cînd veghea într-un palat (v. 1. (52. 421. îl facu un pui de c. 677-681).) printr-o pana miraculoasa reluata de erou de la cumnatul c. C. c. spalîndu-si ocpii cu roua din noaptea de Arminden. ceea ce îi aduce îmbogatire neasteptata (62. ajuta pe erou sa gaseasca iapa nazdravana a babei pe care trebuie sa o pasca în trei nopti (sau zile) succesive. eroul îl ajuta. afla cum sa vindece pe împaratul Verde si sa scape de foc cetatea împaratului Rosu. 43). 579). c. Cînd ciimnatul e taiat bucati de zmeul ce i-a rapit mireasa. cel mai puternic). Fata îl va zari totusi cu ocheanul. p. c. eroul îl ajuta pe c. p. 78). prinde putere si îl rapune pe zmeu (41. Dupa aceea. un c. Un c.146 în basm. învata pe fratele orbit (AT 613) cum sa-si recapete vederea. toarna peste el o cana de apa rece. în probele de ascundere (AT 329): "lovindu-l cu aripa. este învinsa (ibid. 698-699). în alt basm. El îl ajuta pe voinic. 21-22). dîndu-i o pana miraculoasa. Uneori. si o fugaresc pîna la baiat. De la ceilalti doi c. fiindca a fost crutat de el sau i-a lecuit aripa rupta. e un auxiliai: de pret al eroului. devine ginerele c. ajuta pe erou în lupta nedecisiva cu adversarul (al treilea zmeu. 1. el unge pe voinic cu sau pentru "trei stîrvuri". fiindca i-a legat aripa. p. p. Cel mai adesea. I~p. într-o varianta a basmului AT 569. 703-704). Alte dati. aduna toti c. p..ele fantastice. Cînd iapa se preface în pasare (sau zboara prin nori). bucurîndu-se ca va avea "septe hoituri" (5. se lupta cu un împarat ce-i petea fata. apoi salvîndu-l de la înec si a treia oara plimbîndu-l prin toata lumea (81 a. c. iar mai tîrziu îsi ajuta cumnatul sa-si recapete sotia furata de zmeu. II. gasindu-i mireasa potrivita. p. si-l ajuta pe binefacator. s~îl vîrî într-un stol de c.ajuta pe un "baiat buiac" sa scape de diavoli în 3 nopti. iar peste zmeu o cana de apa calda. 215). p. care îi pune capastrul în cap (85. în- . Mortul caruia voinicul i-a platit datoriile dupa moarte si l-a îngropat cuviincios. împaratul c. partea a III-a. ce se urcase pîna la vîntul turbat" (41. 689). p. ridicîndu-l pe spinarea sa (LXXXIII.

Au fost doi frati: Cucu. Cuprins apoi de remuscari. celalalt îl cauta mereu. Dupa unele legende din Muntenia si Oltenia.. p. Petru. Fiindu-i mila de el. de aceea nu mai cînta cînd se apropie ziua lui (LUI. unde cînta haiducilor. încît Dumnezeu i-a prefacut în pasari. 298). s-a obligat sa-i faca un palat din "fasii" de tei pîna la Sîmpetru. Dedu. Dupa legende. si Sava au ramas orfani. de la Blagovestenie pîna la Sînziene. C. . Dupa moarte. l-a prins si l-a prefacut în c.. au plîns mereu pîna au murit. 450451). care primavara vine pe la noi sa-si caute fratele. Sava si-a omorît fratele ca sa ocupe el tronul. Dedu si C. 293). Acesta l-a blestemat sa se prefaca în pasare "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s-o afla" (47. iar celalalt numit felurit (Sava. strigîndu-l pe nume. cele trei obiecte miraculoase: masa ce se întinde cu mîncari si bauturi. Doi frati orfani. Doi feciori de împarati. grangurul a fost ales "Domnisorul pasarelelor" . :r- . în rai si Stefan pe pamînt. C. 298). au plecat în lume. p. c. care amuteste de la Sînziene (67. C.). Originea lui e explicata felurit. el a fost haiduc. Cele mai numeroase legende îl arata a fi fratele cel cautat. strigîndu-l pe nume. Dupa ce a furat caii lui Sîmpetru si a fost prefacut c. Erau atît de nedespartiti. 451). strigîndu-l mereu (67. De la un loc. Pavel. 292-293). Stefan). C. 496-499).unde as gasi eu o fata asa de rumena ca picaturile istea de sînge si cu parul asa de negru ca iste doua pene de corb" (33. împaratul c. se teme mereu de el. 129). Acesta din urma îl striga mereu pe celalalt (44. pîna ce Dumnezeu l-a prefacut în pasare (52. p. C. Dumnezeu l-a trimis pe ceea lume sa stea cu c. I. Lazar. El cheama primavara în codru. p. Dedu l-a gasit si l-a tot bocit. p. e o pasare misterioasa. De atunci cînta numai între cele doua sarbatori (52. C. Cuc. Penele si sî~gele lui trezesc în cel care l-a ranit în zbor dorul erotic: ".147 vata pe copilul caruia i-a mîncat un bou sa ceara de la tatal sau. s-au despartit. l-a strigat mereu pe nume. 50). l-au facut pasare. p. s-a rostogolit într-o prapastie si a murit. p. La facerea lumii. p. a fost un hot care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. de aceea e "pasarea cea mai hai duca" (LUI. bîta ce bate la comanda si palaria ce genereaza s~ldati (81 a. transformat apoi în pasare (ibid. au fost prefacuti în doua pasari. A furat boii lui Sîmpetru în timp ce acesta ara.. Dupa o legenda. a fost împuscat de un vînator. p. în trecere pe acolo. si Stefan. Dupa ce c. pîna ce Dumnezeu cu Sf. Doi frati gemeni. p. 7-8). ..

p. în snoavele despre Pacala sluga la popa. 14-17). I. 451). 35). dar fata îl striga mereu. p. a pacatuit cu pasarea numita ochiul boului. p. mîhnit s-a plîns lui Dumnezeu care a hotarît ca el sa le cînte în rai. a fost un copil care striga mereu dupa Sf. C. dulce la cuvînt. era "om bun.440). Istorisirile populare îl înfatiseaza om neasemuit de bun. Cuza -Voda. 514). preuteasa (sau servitoarea) se urca într-un copac de unde imita c. dar fratii îi iau c. plîngînd. Pacala întrevede înscenarea si o omoara cu un pietroi (79. Tatal ei a blestemat-o sa se prefaca pasare care "tot asa sa cucaiasca. Cînd s-a apropiat Sîmpetru. 133). I. ochiul boului îi cloceste ouale si-i hraneste puii. p. p. si-l duc în biserica. nu mai aveam az pamînt si tot clacasi era sa murim" (12. C. 451). care îsi spune în cîntec patania: "Mastioanea m-a taiat / Si cu tata m-a mîncat / Dar eu în cuc m-am sohimbat" (44. nu cînta pîna nu intra cel mai mic în biserica (42. uitîndu-si promisiunea. c. dar pastrîndu-si caracteristicile. . "tare o mai fost dulce si bun. De atunci. grîu. XI. p. Parintii fetei l-au alungat. p. Cu toate admonestarile. din oasele baiatului omorît de mama vitrega se naste un c. Cerea "sa aram cînepa. copilul nu s-a dezbarat de a-l batjocori si Sf. galanton. Daca "nu era el. C. un împarat cladeste o biserica stralucita careia îi lipsea ceva. s-a ascuns si a încetat sa cînte de teama grangurelui (99. cautîndu-1 zadarnic (52. iar ea îsi striga mereu sotul. O ba trîna arata ca bisericii îi lipseste "cucul din dunga raiului". la treaba" . 73). Femeia c. a fost la început o fata de împarat care s-a îndragostit de un argat. într-o varianta a tipului despre leacul miraculos (AT 550). a cîntat mereu. în basme. p. cît va trai" (52. Cei trei feciori ai babei pleaca în cautarea lui. S. Dumineci.210. 1. Prin sate "povatuia Cuza sa puie cînepa si in. într-o varianta a basmului AT 720. îndeosebi de cei napastuiti. 3000 IX g). C. "a facut multe bunatat pîntru noi si ni-a iubit mai abitir ca un parinte. îi placea sa ajute cu sfaturi pe cei cu care convenea. cum n-o mai fost pe lumea asta".. Cel mic izbuteste cu ajutorul Sf. C. voind sa însemne sfîrsitul angajarii ca sluga. fasole si sa hie oameni muncitori". sa are porumb.148 Dar fiind o primavara frumoasa. noi tot robi am fi s-amu t" (1. Da nu era el. C. cucu" în batjocura. VI. iubitor de tarani. p. Petru l-a blestemat sa fie pasare care sa cînte "cucu" (100. iar femeia lui sa ramîna pe pamînt si ochiul boului sa-i fie sluga. c. 179. 15. Petru "cucu. apare incidental.

Sa nu mor pîna nu mi-oi face un rînd de curti domnesti acoperite cu piei de ciocoi" (ibid. caci le-a luat mosiile" (12. 227. 1. facea bine" ! C... 1. iar boierii au votat legea. si dupa ce v-at duce pi la casa vo~stra. p. ca sîntem plugari". sa traiasca oamenii uniti unu cu altu". sî spunea ce-o sa-i sune biata spinare-a boierului d-acu-ncolo". 429. la pontas.. Dupa expulzarea sa. el a dat la toti oamenii pamînturi. Boierii l-au urît si au complotat pîna la detronarea lui. s-apoi sa lua la lupta" (12. Ajuta pe cei loviti de o napasta: a dat bani unui caraus sa-si cumpere bou în locul celui cazut. Se crede ca sfîrsitul lui prematur ar fi fost pricinuit de boieri. Cu timpu dascoperea el toate" (12. C. "Calugarii mînca si bea bine. 2. 263). 149). de-o murit el ase de graba".1-0 nenorocit. am sa va dau pamînt: va scap de boi~resc" (12.221. iar taranii au fost mereu mintiti cu privire la soarta lui. Memoria lui a ramas binecuvîntata prin împroprietarirea clacasilor. "Elo dat pamînt la gospodari... "EI zicea sa fie unire s-un duh în lume. 178). sa lucreze nevestele noastre. p. 72). spuneau ca-i în Bucuresti. sa nu cumparam bumbac. le-a spus: . Sa-i usureze Dumnezeu tarîna" (ibid..336. 364).173. Pe el . Ferice si halal sa-i fie da sufletu lui!" El "la oameni a dat pamînturi. a rectificat sentinta nedreapta a judecatorilor împotriva unui taran.179). p. cred ca boierii i-o facut ce i-o facut. 3. Daca ar mai fi trait "n-ai mai fi vazut ciocoi. iar pe soldati îi îndemna "faceti-va datoria catra tara .. 180). a urît pe ciocoi ca nimeni altul.. 71). 398. cîte zece falci. deoarece calugarii devenisera neomenosi. 223. 1. crezînd ca e vorba doar de exproprierea taranilor fruntasi (1. 217. de saraci nu mai aveau mila. si el tinea cu gospodarii. p. p. cu lumea. "De întrebam unde-i Cuza.Lumea vorbea bine de el. Daca mai traia. (1. p. la granita "au pus cazaci si au facut închisori... ca bietul Cuza sa nu mai calce pamînt românesc". p. p. De întrebam de moarte. in. C. a intervenit pentru..hotii batuti care n-au cu ce plati etc. C. de întrebam de viata. spuneau ca a murit" (ibid. 23.149 . a formulat legea ca se va lua pamînt de la cei ce au peste 10 falci. 1.. iar pe oamenii de pe mosiile lor îi sileau "ca sa iasa mai repede la lucru" si cei "care au întîrziat putin au primit ca rasplata lovituri de . Vazînd dîrzenia cu care boierii se opuneau reformelor. "n-a putut trai mult dîn pricina boierilor. C. p. Exproprierea boierilor s-ar fi facut prin viclesug: C. "a facut mult bine-n tara.399). spuneau ca traieste.. El îndemna ca "fiecare rumân s-aiba pusca-n casa. a luat si averile manastirilor.

117). 106). i se oferea cîte o ulcica "ca de-o jumatate oca". da nu l-a putut ajunge" (12.-a întors repede' în tara pîna n-a prins de veste garda sultanului. Chiar în fata sultanului suzeran el nu merge ca înaintasii. preoti.. p. C. p. Cînd sultanul îl "strîmtora . înaintea ursarului".. 73. ci "drept. a verificat el însusi comportarile calugarilor si multe legende povestesc inspectiile lui pe la manastiri pe care le facea deghizat.173. iscaleste. ci pentru a fi martor la nedreptatile ce se faceau în toate domeniile. La plecare.157. Cel mai des verifica pe crîsmari daca respecta "ocaua lui Cuza". în genunchi de la poarta palatului pîna la tron. la mînastirea Neamt" (12. "Cu suman ca al nostru si cu cojocul. 440).155.. îmbracat taraneste intra prin cîrciumi si hanuri si cerea "Da-mi oca dreapta a lui Cuza" (12. pentru a-i lasa un bilet cu admonestarea: "Cum ai vazut ursul Jucînd înaintea ta. p. da buzna în palatul sultanului si l-a somat: " . p. 5. 1. 169). 321) sau "Ia . iubea muzica si dansul popular. 4. 24. pleaca însotit de 20 soldati alesi. (ibid. C. explicînd sultanului "Asa m-o trimes pe mine Tara!" (66. în felul acesta. ori te tai! S-~ scos sabia. ~ iscalit". boierule. aiasta-i" oca lui C. 161-162). 9. cum vînd cîrciumarii. 93).. suferind ocarile calugarilor îmbuibati care luau în seama numai pe cei ce dadeau bacsis. p. lasa cîte un bilet scris "Alexandru Ioan Cuza a durmnit în cutare bucatarie pe un tuhal plin da glod. cum se lasa mituiti judecatorii etc. S-a prefacut chiar ursar ca sa joace ursul în curtea unui boier potrivnic. si sultanu de frid sa nu-l taie. iaca. taranii.171. (1. era cu camesoaie de in ori de cînepa si o lua prin tara sa-si vada stapînitii" (ibid.150 bici" (1. Spre surpriza lui.145. 364. asa va veni timpul sa joci tu. Multe legende povestesc calatoriile lui deghizate prin tara nu numai pentru a vedea neomenia calugarilor. 12. p. "Cica sa sa fi luat dupa el.ada o oca de-a lui Cuza". 1.. p. Legendele releva patriotismul adînc al domnitorului. a controlat mai multe manastiri. asa umbla . Se straduia sa ridice prestigiul tarii. p. C. cum sînt învoielile agricole. 1. 441).Iscaleste colea ca sa nu mai plateasca tara bir. încorijurat . cum sînt primiti drumetii de boieri. 354). sa-i dea biru". 1. Apoi . calugari. a vazut cum traiesc taranii la munca cîmpului. negustorul sfidîndu-l "ca pentru voi. vestita în toata tara. p. A fost vazut "singur pe strada Berzei din Bucuresti". In felul acesta. cu fruntea sus si cu sabia zornaind ca un FatFrumos". A controlat chiar pe slujbasii din palatul sau din Iasi "îmbracat în toale de opincar" (1. p.. Punea caciula mocaneasca pe cap.

p.151 de 12 calusari care jucau în jurul lui. la fereastra". 257). 7. 241. C. privindu-i cu dragoste". . îi placeau cîntecele din fluier ale unui taran din Falciu pe care îl punea sa-i cînte "afara. a fost calauzita de o stea neobisnuit de luminoasa. iar la sfîrsit. în timp ce el petrecea cu comesenii (1. Ea s-a ivit în vara ce a preceda t alegerea lui' ca domnitor. i-a rasplatit cu cîte un galben. "statea în mijlocul lor. p. cînd "în toate noptile vedeai o stea cu o coada lunga cum taia cerul de la rasarit spre miazanoapte si lumina pamîntul ca ziua" (1. 242). Soarta lui C.

adesea cu barba rosie. de voinic nesarutata" (89. l-a blestemat sa înfloreasca. necuratul. d. avînd urechi mari ca de capra sau de bivol. p. iuda. Iesirea din d. mai rar rosu. E ca omul. Ea coboara si dorm împreuna o noapte. se face cu ajutorul unei formule de incantatie: " . sa intre fata curata. (5. de vînt nebatuta. ca sa manînce dafine si la scoborîre s-a întepat într-un ghimpe. schiop dar cuminte si altuia prostanac (ibid. p.D Dafin. (81. O data s-a suit Dumnezeu într-un d. iar dupa alta. Dupa o legenda d. II. aghiuta. 2-3). p. . nu s-a mai deschis ca sa intre fata în el.Deschide-te. sotea.. dar sa nu mai rodeasca (99. i-arata încotro sa mearga ca sa gaseasca fata din d. fiindca ea nu mai era nesarutata. p. cu coarne si cu coada. îmbracat însa în par negru. te prinde dintr-o saritura" . Într-un tip înrudit din Muntenia. p. 143). p. 22). 187). e luata de voinic prin sarutare. De durere.. D. ca [si] cîn~ îl fulgerase un fulger drept în doua. a fost nascut de prima femeie din lume care a înghitit doua bucati de fier. cu cap de cîine. uneori cu patru picioare subtiri ca ata sau lungi ca fusele. drept rasplata. fata din d. Drac. naiba. de soare nevazuta. mai frecvente: satana. 1. D. E închipuit mic sau dimpotriva "foarte înalt. Dupa o legenda d. îl gaseste "deschis. împielitatul. la început facea si el fructe pe care le mîncau oamenii. Il curata de uscaturi si. e închipuit negru. 15-18). p. crescuse muschi pe el". d. II. uciga-l-crucea. Fiul de împarat gaseste în padure o fata care îsi avea patul în vîrful unui d. 89. parasit de fata intra în decrepitudine si voinicul. 2). dînd nastere unui d. locuiesc trei fete surori (35. pe pamînt neumblata. 237-238). dafin verde. s-a nascut din viermele ce sta tea pe spuma marii initiale (52. dupa ani de umblet. 1-2. p. cu ochi mari si cu gheare la mîini. în d. adesea cu picioare de cal. În variantele din Muntenia ale basmului AT 408. dar dimineata fata nu se mai poate urca în d. Are o multime de nume.

adesea "mai presus de Dumnezeu". îl invoca. îl îndeamna pe om sa faca crime sau sa se sinucida pentru a cîstiga cît mai multe suflete. albina. case pustii. musca "în orice fel de fiinta" etc. vaca.haine rosii. popa. porc. D. "Cînd se arata noaptea. "din gura varsa foc si pacura". Vrajitoarele fac farmece cu ajutorul lui. vede scîntei de toate colorile. d:"trazneste. "Cine cuteaza sa-I loveasca. Pe oameni îi sperie. te poceste. bou). lacuri si iazuri. jidan). mai ales. mai adesea îi poceste. întîi e mic. D. Locuieste cu precadere prin balti. om (baba. tichie sau sapca rosie. torturîndu-i. iar noaptea "are putere 12minute.153 Se poarta îmbracat cu.. cîiId aude cocosiicîntînd. neamt. îi rataceste. exceptînd oaia si albina. apoi pe la mori. apoi celor fricosi si drumetilor singuratici. apoi creste cît un bou de cei mari". Mai fuge de tamîie si scuipare în sîn. De la el provine nebunia si. unchias batrîn cu barba rosie. în pamînt. turc. El pazeste comorile din pamînt pe care le da numai pentru suflet de om. Dar nu 12 minute în sir. varsa scîntei si dispare". mai ales unde sînt comori. vulpe. Se face nevazut de îndata ce-si pune fesul în cap. Ilie care îl "loveste cu sageata si cu biciul". ci din timp în timp" (52: p. mai cu seama pe la cele pustii. poate sa amuteasca". 163-172). cînd "dracul scapara. luîndu-le o mîna sau un picior sau luîndu-le mintea sau chiar îi omoara. la raspîntii. ele se duc la balti sau gîrle si. Se poate preface cel mai des în cîine. Ziua nu poat~ umbla decît "drept la amiazazi . Se arata celor care îl cheama. numai pîna la cîntatul cocosilor (LIII. sarpe. cînd sta soarele". tipa si fuge". fug . iepure. apoi în pisica sau capra (ied). "aproape ca a lui Dumnezeu". p. Intra si în corpul oamenilor si animalelor. Nu se poate preface în oaie. dezbracate. de cum însereaza. rîpi si alte locuri neumblate. porumbel. epilepsia. Poate imita strigatele tuturor animalelor. calugar. adesea cu fes rosu sau "palarie nanta" (cilindru) cu betisor în mîna. boier "cu tilindru". dar numaI vreme de un minut. De obicei. bivol. mai rar cocos. atunci de te nimereste. celor care umbla cu farmece.. cautînd sa cîstige cît mai multe s~flete. în acest scop. apoi prin paduri. El face numai rau oamenilor. lup. Umbla numai noaptea. dar cu precadere pe la miezul noptii. batînd prundisul cu o nuia "zice ca iese dracul si pacatuieste cu ea si pe urma îi zice sa împlineasca ceea ce îi porunceste" . mai rar în alte animale domestice (cal. fiind "cel mai mare peste duhurile necurate". Oamenii scapa de el facîndu-si cruce. Are o putere extraordinara. 485). se teme apoi de Sf.

tutunul (din d.. dar e biruit de el "tragînd în necurat cu tunul pîna ce-l îngramadeste într-un colt unde îl si trazneste" (LXIII. soarecele (provenit din sarpele de casa luat de Eva: în corabie la îndemnul diavolului) care începe sa roada dusumeaua (LXI. nestiind cum sa puna boii. fiindca atunci nu va mai fi cine sa-si aduca aminte de marirea lui. 98). 917-919). de-abia Dumnezeu i-a înjugat cum trebuie si a tras prima brazda de învata tura. p. cepurile în brad (LIIt. A facut nisipul ca samînta de piatra ca sa devina pamîntul sterp. vîrticusul din vînt care "e nunta dracului" în care omul arunca cu cutitul trîntindu-se la pamînt. demontînd carul pentru a-l scoate pe usa. cind se tem si de lupi. 47). d. . el a facut "si om. ca sa n-aiba oamenii pîine" (ibid.. 542). D. dar Dumnezeu a oprit muntii sa mai creasca. Initial. a facut casa. ibid. d. dar nu stia ce sa faca cu dînsele".. p. facînd ferestrele. Dupa ce Dumnezeu l-a alungat din cer fiindca voia sa-i ia locul. p. apoi a facut carul. insectele raufacatoate (rezultate din piliturile ramase din lupul facut prea mare). altfel poate orbi sau ologi (ibid. 496~498). care le-a adaugat Dumnezeu dupa ce i-a daruit-o lui. D. p. p. p. p. a avut aproape tot atîta putere cît si Dumnezeu. d. dar el vîra amîndoua picioarele într-una. 145).154 si în noaptea Bobotezei spre a nu fi si ei botezati. a facut moara.94. întrucît în ea "este diavolul care porneste cu mînie împotriva lui Dumnezeu". Facerea lumii). 8-14). Abia Dumnezeu le-a perfectionat. neavînd denciul sau bortita. si vite. Socul e de asemenea necurat. întunecimile de soare si de luna (LXII. A colaborat cu elIa crearea lumii (v. p. dar fara feresti. El a facut si plugul. apoi ciubotele. Astfel. p.. aceasta pentru ca Dumnezeu "sa le poata lua de la dînsul si le-a blagoslovit sa fie pentru noi". "toate le facea numai nu stia cum sa le-nqheie". pe gaina cu cucos" etc. D. a creat fiintele si substantele daunatoare: lupul. dar nu putea ara. dar în casa si nu l-a putut scoate afara. 1194). de-abia Dumne~eu le-~ luat si le-a împerec. fiind "lemnul dracului" si d. sta la radacina lui (ibid. 169174). a facut muntii ca sa ajunga la cer din nou. 104). dar nu putea macina. rachiul ("ca sa capete suflete". cazut din turnul manastirii si prefacut în pacura. furtuna înainte de ploaie. 1218-1220). p. dar Dumnezeu l-a oprit sa mai creasca (52. 52.1heat "pe om cu femeie. pentru ca în acea noapte îi pot mînca (LUI. se opune ca Dumnezeu sa stinga durerea din lume. facuta de diavoli "cu ciocanele. grindina (piatra). De asemenea. p. încaltînd numai un picior într-o ciubota. D.

Cele doua mai mari se sinucid si sufletele le ia d.. 301-302).. Unui boier care pierduse banii la carti îi face un hambar plin de bani. D. Pe un popa îl duce noaptea lahaznaua împarateasca sa-si încarce desagii cu aur. Fiind lasata o data acasa. iar acesta îi da o fata de sotie. p. Fata a adus comorile acasa.155 au fost pusi sa poarte soarele sus pe cer. sînt falsi. prefacut dintr-un "boier mare într-o drosca". D. dar "cum îl scot afara. îl scapa (ibid.. în Tetin se afla bani multi. prin aceasta devenind liber (ibid. Alteori. Atare ban "e însasi dracul. Omul accepta. trebui~ sa se spînzure. fuge. Cînd avea nevoie. La plecare. Comori) care se cunosc în primul rînd prin faptul ca sînt fugatori. D. 477-478). pentru bani. Noaptea.. au fugit din pestera. D. boace.. Un batrîn vîrît' acolo la arest a iesit cu o cusma de galbeni darui ti de diavol (ibid. 261-262). si atunci vede ca boierii sînt toti d. se preface în ban s-apoi fuge la stapînul sau". adica vin înapoi la fostul stapîn. blestemati de turci sa fie ai d. îl ridica pe cer. neprimit la lucru de nimeni pentru ca era prea negru. fiind buna numai hîrtia de 10 florini (52.. bani.. p. rupîndu-i d. iar boierui devine liber dupa 5 ani (ibid. 482~ 483). Capetenia lor s-a prefacut într-un flacau frumos si a luat de sotie o fata din Margau.. dar banii nefiind unsi cu acea buruiana. prefacut în boier tocmeste niste lautari pentru o petrecere. babele au uns-o cu niste buruieni. dar d. p. dar la iesire d. p. pentruintrat si a luat o cusmasi d. încît toti d. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. aparea sa-i satisfaca dorinta. 479-480).27). batea cu maciuca în balta si d. Un baiat s-a dat lui si d. iar dimineata 77 d.. Un om a ca nu i-au putut duce de îi pastreaza în poloi-a prins piciorul cu usa'. dînd primasului o hîrtie de 10 florini. constata ca în buzunar au numai surcele în loc de bani. i-a virît contractul în pulpa. p. cu conditia sa nu se spele si sa nu se roage. Un'muzic~nt da pe la ochi cu apa de a d. se vinde diavolului care îl tine 5 ani. 485-486).. au disparut toti (50 a. Unui om d. îi da o punga de bani daca bea un paharut de rachiu. stapîneste banii îngropati (v. p. p. Unii se vînd d. soarele sta în mare si se scalda. Un om.lcîiul. iar curtile doarmovile cu tufe si cioate. într-o pestera de la RaGhitelCluj locuiau o multime de d. p. O baba îl în~ata si spînzure un om de paie îmbraca t ca el ca sa-Iscuipe d.. I . 482). banii dati de d. Petrecerea are loc în niste curti mari cu odai frumoase pline de boieri si de cucoane. dîndu-i de toate. DUDa ce s-a îmbogatit. se îmbata si la uneltirile diavolului îsi omoara fratele: diavolul a cîstigat un suflet (ibid. popa e prins si condamnat la spînzuratoare.

Sufletele oamenilor le-a cîstigat de la început prin zapisul iscalit de Adam si ascuns de d. p. "bate. au picioarele moi si nu pot umbla. La botezul sau. d. apOIa fost vazut prin crapatura muntelui silit la munca silnica de d. La 14 ani. sub o piatra în Iordan. p. d. numai vine. ceea ce se cunoaste dupa pîlpîitullampii în care era d. Sfîrsitul lumii). încît nu si-l pot tinea. Tîlharii sînt calauziti de d.. p. Un d.. . p. iar la mers se tîra doar"ca un sarpe. omoara. 1129). rupînd contractul (ibid. "avea ochi albastri. l-a rapit din biserica si abia dupa rugaciuni multe l-a adus înapoi. 232-234). face dupa îndemnul si gustul lui. îi place sa ia copiii nebotezati ai oamenilor si sa lase în locul lor copiii lui. .subtire ca degetul. 1232). Un altul se întindea noaptea pîna ajungea pe casa. o întinde cu dintii si ciobanul rîde. . Ci6banul neprihanit cînd vine întîia data la biserica. vazînd lampa miscîndu-se tare. în chip de "domn" momeste pe un om sarac. a facut omul. duce sufletele celor rai. Cautîndu-1 apoi pe d. 935-936) (v. p.. omoara pe crîsmar si. îs~pun palmele. Cînd a devenit barbat. desi n-avea oase. p. s-a învoit cu Dumnezeu ca pacatosii sa fie ai lui. Unul de 7 ani crescuse numai cît mîna de mare si era. copilul ce-l purta în pîn- tece.. p. De aceea. d. Mamele copiilor schimbati si-au . i-a pregatit un scaun ferecat cînd va trece prin iad. Fiindca d. da o traista de galbeni unui om care îsi bause toata averea ca sa aiba de ce rîde de crîsma. la mînie. O femeie batrîna da d. precum si cei care sînt daruiti d. Cînd a terminat banii. umbla în lume sa îndemne la rele pe oameni (52. d. III. lînga usa cum "scria pe o piele de bivol pacatele oamenilor". dar Isus l-a pus pe el în lanturi de unde nu va iesi pîna la sfîrsitul lumii (ibid. afla ca l-a omorît odata cu lampa (52. avmd tot ce dorea. Traieste doua sute de am. barba si mustatile rosi si era foarte mare artist". Isus a trimis trei lumînari în apa care au ars zapisul. "atunci dracul l-a scris si pe dînsul acolo si mai mult nu l-a vazut" (ibid. 311). aceea ce diavolul singur face" (ibid. vede pe d..156 D. Benes. o sparge. De ciuda. care "era înapoia lui c-un scorbaci" (5. 535). . 484). ca femeia care n-a dat simbria slugilor si le-a batut (ibid. prada.. p. D. Con'tractul e fac~t pe o cara~ida pe care Benes si d. Cînd se umple pielea. 1217-1218). D. Copiii schimbati se cunosc prin aceea ca au capul mare. sa i se vînda lui si va avea parte de o viata îmbelsugata.

(52. pe valea Sebesului. 556557).. cerîndu-i în schimb ceea ce îi va iesi mai înainte acasa. În Capîlna. D. Pe cei care au jupuit si nu au mormîntul pazit 3 nopti cu o lumînare. d. 516-517). ei joaca o fata si o muncesc pîna la cîntatul cocosilor. Filana. 1283-1284). o ia de sotie în iad. tocmai cînd era mireasa. 1169). rapesc fete ca sa-si petreaca cu ele. îi da sa faca hblda si pîine dintr-o padure.. se arata adversar oamenilor. Acolo. IL În basmele propriu-zise. p. p. 13-14) . p. Îndeosebi. 259-260). Un om lasa copiilor sa-I pazeasca 3 nopti. îl scot din mormînt si i-au jupuit toata pielea. 513-514). D. vine dupa 7 ani si ia baiatul nascut în absenta împaratului.701-702). Un om din SloboziaRadauti si-a dat fata d.157 """y obtinut pe ai lor batîndu-i pe acestia cu nuie le sau 9 spini. dar ei trimit pe altul fara lumînare si vede cum d. D. Un cimpoier e dus la petrecerea lor unde s-au adunat "draci cîta frunza si iarba". din acelasi an. d. de Maica Domnului (81. mama si toate rudeniile postesc o saptamîna si d. baiatul executa cu ajutorul fetei d. E scapata de la d. a fost adusa înapoi cu conditia sa nu spuna nimic 9 ani (ibid. primeste un cal. Fata revine cu d. sa vede Piatra d. Celui care nu mai . care îi da basmaua miraculoasa (Ar 313). daca îi va da nestiutul de acasa. moare. se preface în fata jucata de d. p. la m~nta fratelui ei si' se lauda ma~ei ca o duce bine. "îmbracata numai în matasa". Îl întîmpina singura lui fetita. nu vrea sa-I paraseasca. iar fata ei se întoarce pe pamînt cu o caruta cu galbeni si se remarita (81 a. a furat pe fata cea mai frumoasa. o ducea bine "numai atîta mi-i greu ca trebuie sa fac copii în toata luna" si-i arata o lada plina "de draci maruntei". în noptile urmatoare numai banii curati (ibid.. pîna ce copilul a strigat: "Lasa-ma nu ma omorî. urmariti de d. O femeie îsi "dracuie fata" si d.. pentru un poloboc de bani. Acolo. Un împarate trecut peste o apa de d. care îl învata cum sa o scape si cum sa ia de la d. îi jupoaie. pe care îndemnîndu-l gresit cu "de". Apoi fug amîndoi. da o comoara de bani unui lemnar sarac. în cele din urma aruncîndu-l peste stînca ce-i poarta numele (50 a. dar mirele Andronic s-a prins de picioarele lui si l-a silit sa se lupte cu el. d. pîndeste omul cînd e într-o situatie dificila. p. p. Sfatuita de un calugar. p. apoi l-au aruncat înapoi în groapa (52. cautînd sa-i rapeasca în tarîm urile lui sau sa-i omoare. Peste cîtiva ani un domn duce pe moasa sub pamînt unde gaseste pe fata data d. D. Ca plata. ca ti-l voi aduce pe al tau" (ibid. Dupa ce moasa a mosit-o. p. în marginea rîului.

urs (Greul pamîntului). D. Apare din nou "dracul boier". Fata o îngroapa si d. Cînd se satura. ce t-a fi mai drag". o joaca pîna ce fata striga ajutor.405-419). p. p. o sugruma. Numai d. se preface în sarpe care "sugea tîta fetii cît putea el. p. Cîrid moare cerbul. p. p. punîndu-i 10 întrebari la fereastra (AT 812). intrînd în iad si planuind sa faca o manastire. Apoi îsi învie surorile si pleaca cu averiled. Renunta la plan numai în schimbul zapisului prin care fusese vîndut d. Fata simte "ca nu e lucru curat" si duce un porumbel cu sine. care a întinerit pe sihastru prin arderea lui. D. prefacut în domn (negustor de forci) da luilui. D. . Baiatul juruit îsi scoate singur "zapisul de la drac".158 poate baga înapoi în corn cirezile de vite (AT 511 A) d. a primit drept rasplata un corn din care au iesit cirezi de vite. II. da mîna unei pisici si convinge pe d.315-319). E salvata de cei trei frati. n absenta Ignat cei 9 nevasta si d.43-44). D.1236-1237). apoi blestema ca toata curtea sa împetreasca pîna se va ivi cineva care sa-I întreaca (81. Un pescar al împaratului nu mai poate prinde pesti.. p. ia de sotie pe fata cea mai mare a unei vaduve si îi da sa manînce o mîna de om. Baiatul. Fata unui împarat se va marita numai cu cel care o va întrece la dans (v. Baiatul a vroit sa-i dea nevasta.îi cere ce are "mai scump acasa" ca sa i le vîre înapoi. d. facînd cruce cu o cîrja si citind într-o carte (5.357-358). Uneori. dar eroul e salvat de animalele nazdravane care îl sfarîma (52. apare ca un "boier cu o trasura" si i le vîra înapoi. vine în petit travestit în "fecior da rege" care s-a gatit "foarte frumos". maruntaiele lui se prefac în cîini pazitori: lup (Usor ca \'întul). Acesta e scapat de un cerb care îl duce cu sine "în masea. D. poruncindu-i la ultima întrebare sa crape (LXXXIII. Dacu-sara. dar cea mica. (ibid. p. a venit dupa copil.345-346). iar din corn îi da mîncare". ajuns în împaratia lui. Cu sora mijlocie se întîmpla la fel. ferecat în lanturi (LXXXIII. I. ca a mîncat-o ea. vulpe (Nea aude) si iepure (Nea vede). Acesta scapa. îl ajuta sa prinda în schimbul a ceea ce "n-ai tu la stirea ta". Sotia îi pornise gravida si d. vine a treia noapte. cerînd "cînd te vei însura. trei zile si trei nopti dormea". fura si fete cu care se casatoreste. a cerut \ copilul. Întreceri). Dumnezeu raspunde în locul lui._ D. Miez-de-noapte si Zorila-zori-de-zi (AT 653) prin îndemînarile lor neobisnuite (5. a nascut porci daca îi va da "nestiutul" de acasa.1229-1230).

el iese travestit în preot înaintea fratelui.159 D. ca sa fie învatat la vioara si e eliberat numai dupa ce iscaleste ca nu va mai veni niciodata la moara (52. încît era sa asurzeasca pe bietul Ioanes". O fata îl învata sa spuna urmatoarele vorbe cînd vin d. interventia d. p. Ioanes masariul se întîlneste cu d. el se învoieste sa plece numai daca d. te Ianos.. prefacut în stana de piatra si se transforma într-un buzdugan de otel. d.40-46). p. p. la el: "mînca Ianos.. dîndu-le sa spu'na mereu cuvintele "noi trei frati. Ianos e furat de d. p. unde îsi regaseste palosul (41. alungîndu-i pentru totdeauna. 192-193) Un om îsi trimite cei trei fii sa intre servitori la oameni rosii. cel batrîn e izgonit din moara împaratului dupa ce a fost prins cu degetele în butuc de soldat. au degetele mutilate de Ivan ca sa-i învete la fluier. gasesc un mort si spun numai formula învatata (AT 360) încît sînt considerati asasinii lui si condamnati (LUI. 533). Eroul îi vîra însa în sacul fermecat si îi bate. tronf Ianos. dispar. 1. p. 653-654). D. pentru-un cascaval. în basmul AT 613. se pr~face om rosu si-i primeste slugi. Ianos face întocmai si cînd cînta cocosii. Ucenicul îl va întrece însa. si tinut într-o stînca 12 ani. Diavolul e înfruntat si de voinicul care vroia sa învete ce este frica (AT 326). pentru a-l convinge ca "strîmbatatea e mai . se întorc acasa. duhaneste Ianos. p. în basmul AT 330. Greuceanu se duce la d. Pe drum. vor elibera toate sufletele din iad. fura palosul lui Greuceanu si-l da unui curtean care îi da sufletul în schimb. fara sa mai pronunte alte vorbe. IV. D. d. p.151-152).. protagonistul îl vîra din nou în sac. surarea actiunii. Se sperie de el si fuge înapoi în cetatea pe care o despetrificase (60. îmbogatindu-si parintii si casatorindu-se cu fata unui împarat (5. 1221-1222). asa ni se cade". Dupa 3 ani. D. 1. în unele variante. uitînd celelalte vorbe. începe sa bata piatra "de se cutremura pamîntul". prefacut într-un bivol care "se tot marea si tipa atît de urît. sau li se subtiaza degetele ca sa poata cînta la vioara (XV. baga duh an în pipa Ianos". p. pun stapînire pe un castel al împaratului (sau pe o moara) si bîntuie pe cel care îndrazneste sa petreaca noaptea acolo. Ajuns în iad. iar el pleaca împreuna cu fata împaratului la parintii ei.13). tine scoala cu unii copii darui ti (AT 325) învatîndu-i vreme de trei ani sa se prefaca în toate animalele. unde se casatoresc (63 a. Dumnezeu îl primeste în rai pentru aceasta binefacere (ibid.493-504). d. Cînd Scaraoschi vine sa-i ia sufletul. Alteori. pîna o prefacu în pulbere. e decisiva pentru desfa.

se duce la locul de întîlnire al d. sub diferite pretexte. dîndu-si unul altuia cu lingura (LIII.539). fata zmeului. înc:.42~43). o pereche de "papucii gîndului" care te duc unde doresti si un comanac rosu ce te face nevazut (5. baiatul sortit a fi ginerele boierului e trimis de acesta la d. se cearta "de la un cutitas si de la o frunza" si baiatul îi trimite sub pod ca sa le împarta. îi taie capul acestuia si îi ia sotia (AT 318. Zurina. în unele variante ale basmului AT 930. Trei d. Cel orbit asculta sfaturile d. da oamenilor niste linguri cu coada lunga.hisîntr-un butoi e eliberat de Mandalina. d.. d. se îndragosteste de Suta Ion si cheama d. p. devenind invizibil. p. Alteori. se multumeste cu o baba ascunsa în sacul cu cîlti pentru a fi pusa talpa la iad (XV. sotia lui Urma Galbina. sînt pusi sa urce pe un vîrf de munte si sa alerge spre voinic care îi petrifica pe toti. care îi da palosul ~otului.62). . în o seama de variante ale basmului AT 313.1057). care a furat botul de mamaliga fara sa zica "bogdaproste" este condamnat de Scaraoschi sa-I slujeasca pe acel om. La sfîrsit. Fratele mai bogat îi scoate ira telui pe rînd ochii.46-85). doar un spîn si unul cu barba rosie au putut mînca. un comanac ce face nevazut si papuci care fac "stînca mucida" orice din lume. D. D. Oamenii nu pot gusta din bucate. p. obligîndu-i sa le tina de capat (AT 821 B*). p.. Inviat de Piparus Petru. p. Mai adesea. Fratele sau.e cu struguri copti (49. 308). d. ia locul zmeilor. îmbogatindu-l (AT 810 A). D. Pe alocuri. 590). iar Mandalina e curatita fiind "plina de zmei de cei micuti" (60. Urma Galbina îsi recapata palosul. D. dar îsi pune frunza pe cap. d. si e omorît de acestia (LXIV. raspund la chemarea fetei zmeului ca sa execute sarcinile date baiatului captiv. mostenesc de la parintii lor trei obiecte miraculoase pentru care se cearta (AT 518). p. sînt pacaliti. si afla cum îsi poate recapata vederea. 65-72). 1. V. prefacîndu-se în porumbel si îl decapiteaza pe d. invidios pe îmbogatirea lui.160 buna ca dreptatea". însusindu-si obiectele (ibid. sau o manta care te duce oriunde. si pleaca în lume (52. pocnind din bici ca sa faca peste noapte o vi. Cînd face o pomana.80-88.455-456). Acestea sînt: un bat ("paltau") care petrifica orice. cum poate lecui pe fiica unui împarat etc. mai frecvent sa întrebe care e ora mai mare (LXXIX.543). p. p. d. p.

II. D. D. Alteori. apoi i-o vinde cu un pret ridicat (ibid. îl rasplatest~ pe barbatul femeii cu un "burduf de aur" pentru ca a suportat-o atîta (5.III.161 în grupa mai mare abasmelor despre d. c~l prost. Ianos). p. ca oile lui ar fi cu lîna de aur. d. care petrece o noapte cu o femeie într-o groapa. p. Baba seamana sfecla. d. apoi sînt momiti de d. face ramasag ca nu îngheata iarna vîrît în gheata. (Ar 1036). Cînd se ia la~ întrecere în cusut cu Dumnezeu. ata lui era prea lunga si facea noduri.. ca firul din mustata pisicii".l10-118). nemultumit de cum arata. D. facînd foc la marginea.119-'-121)~ Un om da d. ghetii (LXXIX.-.92~100.Copiii calca consemnul de a. vazîndu-se pacalit..65). Ajuns la moara d. cere ca la recolta viitoare sa aiba el partea de deasupra.510-511). omul anunta d. Mai des. 293-294). lntreceri). apoi arunca nuci ca sa-I faca ped~ sa-i deschida usa. D. promite omului ca vor intra în fata împaratului ca sa o faca bolnava.ia locul uriasului orbit de fratelemaimic. p.).'. p.nu~raspunde nimanui în timpul noptii. ca a iesit nevasta-sa din put si ei fug speriati (ibid.87). 91-110). dar d. scapînd în cele din urma în blana unui berbece (5. Ca sa scape de atare femeie. este supus de om sau pacalit si în cîteva basme-snoave care au protagonist pe Pacala (Pepelea. sînt zadarnici te de femeia care îi da un lucru imposibil:: sa îndrepte firul de par cret smuls de la subtioara (Ar 1175)~ 1 se cere sa-I faca "drept. Un om îi fura d. Pepelea declara ca se numeste Eu-singur. baba ia partea de deasupra. D. Taranul îl pacaleste. pune mereu broasca . ramînînd din nou pacalit (LXIV.231)_ în basmele despre întrecere a cu omul (AT 1060~1097). acesta cere ca toti porcii cu coada încîrligata sa fie ai lui. Cel mai mic îl orbeste. v. iare! sa o lecuiasca.. d. abia unul cu coada rupta îi revine (5. devine carunt (Ar 1164). sau sa-i faca "o speka" din el (LXIV. Din toti porcii furati. în tovarasie de furt de porci cu un om. In împartirea recoltei (Ar 1030). p. II. p. II. d. Femeia omului se duce dezbracata si se apuca de· secerat. p. radacinile: locul era semanat cu cereale. vrea sa-I alunge. iar cei cu coada dreapta ai d. o podoaba fara sa-1 simta. pacalirea acestuia formeaza trasatura lor distinctiva. p. De asemenea.. grîul s-a facut frumos si omul s-a dus sa-I secere. se sperie si fuge (99. încît pierde întrecerea (37. A doua oara. p. în tipul Polypnem (AT 1137). Dupa aceea. pretentiile d.d. iar d. p. ceapa.502-509).i holda. d'înlocuieste pe zmeu în aproape o cincime din numarul va-riantelor (XV.

nu mai fu nimic de iEd Dracul Se si stearsa". de rotila" (5. d. D. prefacut om sa duca capitele de fîn la un stog. plesnindu-l mereu cu biciul: .1226). In chip exceptional.16-17).jpitluita~' (79. p. partineste pe om. Dupa ce îi învinge în lupta. .. Cel mic pîndeste sub niste spînzuratori si asculta convorbirea celor trei corbi care destainuie ca masa si patul sînt facute din tidva si coastele lui Ion cel Mare. Trei baieti saraci 'cer bani împrumut de la d. în timp ce Ianos taia lemne. schiop din mare îi aduce inelul si îl învata cum sa învie fata cu care se casatoreste. dar nu i-a mai dat inelul. Pepelea ocaraste apoi d. II. pe un an de zile.cu asta ti-i cîstiga pîinea" (ibid. rupe qhiar osia. îi desprinde o roata. îl trimite la un munte unde Sf. se învoiesc sa-i dea pe sora lor de sotie. înteleg ca s-a orbit singur. se casatoreste cu ea. urcîndu-l cu o macara la împaratia ei de pe "toarta cerului". . acesta i se arata noaptea si îl învata cum sa ajunga la casuta în care se afla norocul lui (ibid. merge la fratele orbit. El Îl alege' pe cel care a stricat roata si îl obliga sa tina de car în locul rotii. p.p. ca-t vin vederi iara" (5. p.. Pleaca în lume si fiindca ajuta pe d. Ianos pocneste din bici si "venira atîtia copii de dra~i acolo". daca vor ghici din ce lemn sînt facute masa si patul lui. fata împaratului îi fura inelul miraculos. D. apoi revin la tatal lui sa mosteneasca împaratia (ibid.l030-1031). D. le da banii.162 peslanina lui Pepelea si acesta îl orbeste. tina de car pîna ac~sa (52. la despartire iscalind "ca nu mai are nimic" cu el (52. Vineri îi da o sageata:" . ajutîndu-l sa-si îndeplineasca 'dorintele sau sarcinile. Ionica pleaca în lume sa gaseasca pe fata zarita în fotografie.. 17-20). multumit ca a ghicit. Un argat nu are noroc. iar ceilalti d. praav se facu. p. D. sora d. s-a prefacut "un cavaler frumos" si a luat iarasi inelul de la fata împaratului si cu ajutorul lui l-~ scos pe bai~t de laînchi~ soare. primul barbat al nevestei îi fura din nou inelul si ~evasta..de la car ca sa se joace cu ea. III.tine drace. Unui baiat. ca ar fi pus cenusa în loc'de· papusoi si secara si se întoarce la stapîn cu faina.202-217). p. "Cînd fu roata în vale. într-o varianta a· basmului AT 613.. dîndu-i drmllul pe coasta. din tau ala. care era tocmai Mangalina. p.700~ 701). d. la sfîrsit de an prapadindu-i-se plata pe care slujise. în cele din urma. un copil de d. fara sa-i mai restituie.. 219-221). p.. Mai tîrziu. d. Un d.398). dar e silit sa. parasit lînga o ruga si îl învata sa Se duca tîrîs la taul din spatele crucii "si sa te speli cu apa.

nu-l poate confectiona. El sta în al 9-lea cer. Cei care au vrut sa-I sperie. s-a suit în cer (ibid. dar dupa ce femeile si fetele l-au murdarit. Soare. Incidental. a fost blestemat sa bea apa numai din picurii de ploaie. înflorit ca copacii primavara cînd înfloresc':.. Luna. dar femeia îi pretinde sa-i faca un ac din parul ei pe care d. p.541). d: apare si în Cîteva snoave. Sf. ascunzîndu-si rodul în pamînt.22). Are "parul alb.. ucisi de sotul amantei lor. umbla pe pamînt. în soare sta Dumnezeu si Maica Domnului si coroana . c-un ochi sta pe scrisoare. p. Multe din ciudateniile creatiei sînt atribuite fanteziei lui. p. s-a nascut din duh si {oc.. care îi dezv~luie înselaciunea si îl duce acasa.1245). p. Diacul trimis de l1e~ vasta cu ibovnic (AT 1360C) dupa spuma.157).. . pentru ca lm a vrut sa-si întineze picioarele galbene la sapatul albiilor rîurilor. caci îndata ce bea din rîu. are o ferestruica în podele jos si se uita ce fac oamenii si ved~ toate celea" (ibid. Atunci cînd a pus ochi la toate .881). se însarcineaza sa arunce pe rînd în apa cei trei popi. apoi ceilalti sfinti. Sf. Dumnezeu I. El cere ca recompensa sufletul copilului. asa de frumos 1" (ibid. în cel dintîi fiind Sf. atîtata de obicei de rautatea fiintelor.de pe mare. vîrît într-un sac (S. 3465).547-548). au fost prefacuti în ursi (v. Soarele e scaunul lui Dumnezeu. lor lumineaza peste toata lumea" (ibid.16~ III. d. acolo e-raiul. e întîlnitdE~ d.-Dupa o legenda. apoi a stins jumatate din foc si a dat o ploaie din care au ramas marile deasupra focului (LUI. "Dumnezeu e ceriul si Sf. Ilie. luna e sotia sa. mormaind îmbracati într-un cojoc..1238-1239). moare (LIII. caci era întuneric peste tot" (52. dar cu unul. La început. El e creatorul lumii si al fiintelor ce o populeaza (v. p. D... Pe spuma marii initiale sedea un fluture care apoi "a lepadat aripile si s-a facut om. Facerea lumii). "Dumnezeu s-a facut din spuma marii. Surlicarul. Drept în mijlocul marii s-a facut un vîrtej de spuma si din acolo s-a facut Dumnezeu si îndata chiar din aceeasi spuma s-a sucit Dumnezeu o lumînare. sau ~ste alungat de cîntatul cocosilor (S.. p. Dumnezeu. Urs). 3471). In unele variante ale snoavei 'AT 1563 B. "Dumnezeu sta în cer la masa în odaia sa si scrie. p.

1245). Cînd a intrat într-un sat. D. D. Apoi se prefac "amîndoi boieri. nu sînt primiti în casa.164 vietuitoarele.537). flacaul a murit "caci omul e ca si floarea cîmpului" (ibid. dar cînd se uita.. iar femeia în stana de piatra (LIII. Femeia care . D.. p.970). prefacînd balega din . î~ care oamenii erau pacatosi. împaratul berzelor îl face iarasi om (LI.cuptor în pîine.a facut pîine duminica seara e prefacuta în asina (92. A doua zi. pedepsind sau mustrînd pe cei care gresesc. Un împarat nucrede în D. îl preface în barza. intervine în viata oamenilor. apoi cade si putrezeste. p. "numai pielea pe dînsii coscovita" . D. Se duce la un gradinar cu multe bube pe corp si spune ca s-ar vindeca cu untura de copil. îl vad cu parul de aur.256-257). Peste un an. îl mustra pe D.au plecat sa caute "mama grîului".67). împaratul cere iertare si oastea este reî~viata (ibid.254-255). ar trebui sa dureze cel putin 3-4 saptamîni. si SI. s-a speriat de un copil despuiat si a decis ca noii nascuti sa nu poata umbla decît mai tîrziu si sa nu poata vorbi "lamurit decît dupa trei ani" (66. Pentru ca un om taie aripile unor pui de barza.. D. 1063-1064).. ca nu face "cu dreptate"atunci cînd floarea pomilor tine· numai vreo 3-4 zile.. socotindu-se cel mai puternic din lume. D.Un sat din Moldova. p. îmbracat în haine noi de Pasti. Femeia vîra în cuptor unicul copil. dîndu-li-se mîncare pe prispa. p. p. i-a prefacut în bivoli si i-a dat unui om sa:i puie la munci grele timp de un an si sa-i hraneasca numai cu paie. au fost refacuti iar oameni. Doi calugari îmbuibati de toate bunatatile.548). Dupa ce se caieste de relele facute. Cînd se duc la o nunta îmbracati ca oameni saraci. p. se :sperie de copiii de la început care erau atunci mari si umblau . iar o femeie îi trimite pe un deal. îi trasneste curtea si oastea.. Desi e atotputernic.fuga "chiar în ziua nasterii si puteau sa vorbeasca". Petru nu sînt primiti de nimeni. 2). . p. în alt sat. cu trasura" si cînd sînt pusi dupa masa. A doua zi.Fiindca esti coada. D. a trimis femeia cu copiii pe deal !fara sa se uite înapoi si tot satul a fost cufundat sub apa (ibid. racul a venit ultimul. 904-905). D. peste noapte. p. toarna bautura si mîncarea pe straie (52. Numai o vaduva cU 7 copii l-a primit. slabi si negri.(52.am sa ti-i pun în coada" (52.II. se saturasera de pîne de grîu si . jucîndu-se cu . Un flacau. n-a vrut sa-I primeasca pe D. Satul e prefacut în mare sarata. pune la încercare credinta celor pe care îi viziteaza. p. Adesea. .

D. (86. p. caci dacaar fi si D. Cine a purtat de grija celor 2 viermi.1. Petru. un sara€.1245). p. . îl scoala de pe scaunul lui. "Ceea ce i-o suflat Dumnezeu pi dînsu..409-410). D. p. dar D. p. Cînd fratii.. încît daca dadea într-un fag. în o seama de basme.. cu radacini cu tat". plin de rabdare~ cumpanind îndelung hotarîrile pe care le ia.165 t ( doua mere de aur. 49-50). e nasul noului nascut. O seama de legende îl înfatiseaza pe D. II. iar pe baiat îl boteaza Voinic de Codru. l-a alungat pentru ca "nu stie a rabda" (ibid. se hraneasca. Acesta vede "cum un om fura ciocalai de la o femeie saraca". întîlneste un om care facea gard din fire de paie. decide ca oamenii sa nu mai stie cînd vor muri si cînd trece pe la acel om. Cînd vine finul sau la el. Sabia era atît de tare.. Omul cere sa-I pedepseasca. Chiparus bun' . îl trimite sa scoata o piatra din mare si sa o despice: gaseste doi viermisori. era mai nazdravaTh di cum o fost" (5. fiind prea iute la mînie. asemenea.. Cînd D." îl primeste si cînd D. intervine în actiunile protagonistilor în momentele critice.298). invidiosi pe cel mai mic pentru ca a omorît scorpia. face nazdravane animalele lui Constantin.1246). saracul frige un copil (ibid. în vremea cînd oamenii stiau dinainte cînd vor muri.. D. mistretul si Miaza-noaptea (AT 304) îi zdrobesc picioarele. ia la sine un om si îl pune în locul sau. Petru se arata îngrijorat de soarta copiilor. p. Vaduva. p.ta si de a copiilor (LIII. fiind gata sa nasca. D. Omul îi trînteste un bolovan în cap. de unde vede cum o femeie bolnava a postit în saptamîna mare. coboara la el si îl vindeca. "n-ar mai fi oameni pe pamînt" (52. ia viata celor doi parinti. "s-o si îmburdat. sa nu-l zboare" (82.' va pu. apoi si pe dînsul prin simpla. D. de obicei sub cpipul a d~i 'batrîni modest îmbra~ati.538).. p. preface balega într-o> "pita mare de grîu". ratacita în codru baga în foc balega de urs si de lup ca sa. D. o si trecut pin el" (5. 1. Bogatul nu-l primeste în gazda. apoi omoara pe un: bogat care fura grîu de la doi saraci. în vreme ce barbatul cît un munte a mîncat singur o' gaina. daruindu-i o arma miraculoasa sau vite nazdravane. de obicei cînd nu se întrevede alta solutie izbavitoare. În basme. acesta se roaga sa-I lase în scaunut lui. D. vede un gard de nuiele "si stresnuit tapan nici pasaruica. D. 366). Sf. p. El e înfatisaf calator în tovarasia Sf. daruindu-i o pusca si o sabie. suflare. D. pe care sa i le dea cînd va fii în stare sa smulga "un copaci din pamînt . cere carne. D.367-368).

D. sa i se faca doua flori la urechi" (ibid. iar Si. în alta varianta.934). Busuioc a omorît toti zmeii cu sabia miraculoasa. "Busuioc finul lui Dumnezeu". Un om sarac plecase în cautarea unui cumatru. iar din par sa-i cada margaritare ori de .. omorîndu-i pe amîndoi (AT 590)." iar de Sf. iar cu sabia va rapune balaurul din fîntîna (AT 300). o binecuvînteaza ca sa rasara în urma pasilor ei busuioc si Iamîita. daruindu-i o vaca. trandafiri sa-i curga din gura" (ibid.. copila saracilor e daruita de D.hulub. si dascaI. Fata nascuta în casa unde au gazdu. Omul nu s-a putut abtine si vaca a disparut.. Fata mosului cea cuminte plecata dupa foc (AT 480) ajunge la D. Paul "ca de cîte ori va rîde. darul e adecvat starii ei. Baiatului conceput de fata împaratului dintr-o frunza din care cînta si nascut în polobocul dat pe apa. care o pune sa-i caute în cap. finul pleaca sa caute vaca si o gaseste împreuna cu o cireada. adusa de el (ibid. si cristelnita si toate cele trebuitoare la botez. afara de unul care s-a îndragit de ~ama-sa. toate celea habucea" (ibid. boteaza o fetita. p. Copilul unei fete~de împarat e botezat de D. iar ca dar i-a dat finului o sabie si doua mere". în aceeasi zi sa o samene si sa-i aduca colaci (AT 532*). îi da la botez "o pusca s-o tesaca s-un cal. "ca de totpasul ce va pasi sa se faca în urma ei un galban". Petru "ca de cîte ori va plînge. D. Merele se vor preface în doi boi ce îl vor învia. p. de Sf. în care era un bou nazdravan care va conduce cireada si va putea ara împaratului "o p. omorîndu-si sotia necredincioasa împreuna cu amantul ei (52. l-a înviat cu apa de la muntii ce se bat în capete. îsi va recapata sabia. Floarea fina lui D. p. sa ploaie. Dupa aceea îl va gasi si pe sotul sau. p.553-555). iar cu tesaca cînd melita. Paul "ca de cîte ori va rîde. p..932). la botez "ca de cîte ori se va scalda. D.rie de arama". daruindu-i "o pusculita de vînat". Omul primeste fata împaratului de sotie si jumatate împaratia (ibid. Peste cîtiva ani. sa se faca aur apa care se va atinge de ea".911).'itei e daruita de D. Fata gaseste un _paduche. boul. care "a iesit afara s-a amenintat si pe loc s-a facut si popa.. p. Petru îi daruieste "ca de cîte ori va plînge sa-i curga diamante din ochi". dar îi va fi furata de sotia necredincioasa (AT 318). dar "sa nu cumva s-o sudui pan îi ajunge acasa". Cînd D.166 viteaz nascut de baba dintr-un bob de piper e botezat de D. iar pe fiica altei fete de împarat D. Cu pusca vîna.196-198). Si. dar spune ca a gasit un margaritar sau un diamant. o boteaza "Floarea fina lui Dumnezeu". îi iese în cale si îi boteaza copilul. 1220).

p. Cel mai mic sade numai pe podele.. în o seama de variante ale basmului Ar 465. Sarcini de Pierdere) la D. Fata babei pateste la fel. întîlneste o seama de ciudatenii si calatorul e solicitat sa aduca raspuns. p. Pe alt flacau.:··Uni om sarace tocmit de D.saraci care i-o:daw noaptea pe geam: Cumnatii o cauta apoi pe rînd. omorîta la uneltirile cumnatei invidioase. dar ea îl ocaraste pe D. D. mului AT 552. D. fata îmbracata soldat (AT 514) e trimisa sa aduca "feredeu de la Dumnezeu si de la Sf. Pe drum. se duce la D. cînd gaseste paduchele. sluga laiepele sale. care erau· sufletele copiilo)) botezati.1165). arzîndu~i casa si prefacî~d ograda în imas pentru gîste (5.162-163). Baiatul plecat în cautarea norocului (AT 460 B). indicînd remediul. e înviata deD. II. cu obitusa-n spate" si îi spune ca:i-a dus-o. îl pedepseste pe boierul semet. D.1031~1033). care îl pune sa pazeasca cine se scalda noaptea în iazul de lînga casuta lui.Soare stergatoare". sa-I pasca. p. stat pejetullui D. La cererea Henei Cosînzene.lipsea de acasa.dîndu~iu:ri' ulqior • . ajuta pe baiatul destept al saracului.22-25).p. explica toate. baiatul e trimis '(v. "pe mîne amiazazi sa sada cu dînsul1a masa" (79. îl îndruma sa intre argat la cel mai bogat om din sat. si' e retinut de D.viitorul socru care îi da fiica în chip de sarpe (AT409). iar D. Sora.peteste sora unor frati .167 \ cîte ori se va pieptana. sa-i aduca bitusa lui "sa ma culcu-n ie si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita". apoi rasplateste cu o pereche de boi nazdravani pe solicitantul care a dat o vaca de pomana (5.. Cel ce se vede înselat în promisiuni. pentru totdeauna (81. si au cules flori.. p. II. pentruca-au. invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465).94~99). cel invidiat pentru sotia frumoasa e trimis în cele din urma sa-I aduca chiar pe D. Mai tîrziu. D. îl blestema pe hot sa-si schimbe sexul (60. D. cei doi mai mari sînt omorîti de calul dat de D.61). p. p. fiindca i se prapadea sîmbria la sfîrsitul fiecarui an. sa fie despagubit (AT 460 A). p. Soldatul le fura pentru ca D. îl învata apoi' cum sa ia camasa: zînei celei mai mici ca'sa si-o ia de s~tie (AT 400) (52. p-o prapasta de coasta urîta . care loveste cu toiagul într-o stînca. într-o varianta· a bas"". Cînd acesta pleaca în cautarea averii disparute.. daf cînd se întoarce si observa lipsa. îi apare în drum ca un batrîn "sezînd la tri oi. a.402-4(5). p. cu a: carui fata se va casatori (iOid. III.704). mi culege "floriI.23-32). facîndu-i "un palat unde toate lucrurile o serveau" (LXXXIII. ajunge la D. o blestema ca sa vorbeasca fara rost si parul sa-i fie plin de paduchi (XV. D..

p. p. o punga din care nu se mai termina banii. Oile fratelui mai mare sînt prefacute în ciori (60. Sluga aduce smirna~' si tamîie din malul pascut de iepe. sau cel mare o femeie frumoasa.// / 168 sa aduca apa de unde beau iepele si iarba de care vor paste. IV. în alte variante.. mijlociul o turma mare de oi. p. cel mai mare si cel mijlociu nu dau nimic lui D. toate prefacute în muste si vîrîte într-un corn (52. o turma de oi. îi face dintr-o . u'n berbec "ce scutura bani" si o maciuca cu care îsi recapata cele schimbate. iar celui mic o luntre lînga Dunare sa treaca oamenii si sa salveze pe cei înecati. sa ia pasarea din rai care întinereste(AT'550). dar ajuta pe cel mai mic. apoi o masa ce se întinde cu mîncari si bauturi.0 femeie într-un gînd cu mine" (52. Saracului ce îl primeste la botez. îl plateste cu o herghelie de cai. D. celui mijlociu 4 boi.-1229). iar pe împaratul nas care nu voia sa-i lase în casa îl preface în stana de piatra (ibid. p. Copilul e descoperit jucîndu-se cu doua mere de aur. o sulita. dupa dorinta: celui mai mare o turma de oi. prefacuti cersetori. primeste o doba care la comanda "dati. iar pe cel r . p. o turma de oi si o cireada de vaci. fratii cer lui D.44). în loc de maciuca . dar nu omorîti" îi aduce toate lucrurile schimbate de crîsmar (52. 1252-1253). p. Soldatului demobilizat care se arata extrem de gen~ros cu D. p. rîvnita de tatal lor (81 a.Implineste dorintele celor pe care îi întîlneste în cale. dar credincioasa" (5. sau cel mare sa fie popa. carti de joc cîstigatoare (XV. Cei trei frati saraci sînt daruiti de D. prefacut cersetor.452-453). apoi apa din pîrîul de mir din care s-au adapat. dar cel mic îl trece în toiul noptii peste Dunare. î'n alta varianta. 70-78). cel mic o sotie "potrivita. Saracului caruia vîntul i-a suflat toata faina din ca:us (AT 563) îi da o moara care la comanda "moara macina" îi va da "faina cît îti va trebui". 515). apoi îi frige copilul din leagan (AT 750 D). si sotul sau.. sa le dea o livada cu pomi. p. mai rar o luIea care nu se mai sfîrseste. împietreste pe fratii mai mari care nu vor sa-i dea din merinde. iar cel mic ". dar el îl preface pe popa în cal si îl da unui tigan sa duca carbuni. o bîta ce bate la comanda. îi da o seama de obiecte miraculoase (AT 330): un sac (turbinca) în care intra oricine la dorinta posesorului. 367). Cei mai mari îl alunga pe D. care îsi împarte turta cu el. mijlociul bogatie mare.1227--. II. Contrar promisiunilor.lingura de untura o multime de vite si dintr-o lingura de faina cucuruz ca sa le hraneasca.477-479). cel mic "o muiere credincioasa".

Baiatul care s-a aratat ospitalier. iar dupa 15 ani e ales împarat.374). Baba ajunsa împarateasa vrea sa fie "Dumnezeita" (AT 555). Fratele cel mai mic care i-a dat lui D. p. cu alta în care cerea sa fie casatorit cu fata lor (AT 930). p. Drac). D. schimba sc~isoarea. D. Totusi femeia. iar pentru ospitalitate cu un sac de galbeni (81 a. p. 17). p. Fata cu mîinile taiate (AT 706) se vindeca de îndata ce D. sa aiba la batrînete "trai mai linistit". p. un lup un copil. Decide ca fata harnica sa se casatoreasca . iar Dunarea al doilea copil. dar nu primeste de la vecini nici paie sa le astearna. Saracul ospitalier cere lui D.429). I. dîndu-i sa coase o camasa în schimbul careia D.. cea mi~a îl gazduieste si-i da copilul fript sa se unga pe la ochi cu untura din el ca sa-si recapete vederea (Ar 750 B). III. PoPa). a doua un barbat cu vaci multe. Dupa putin timp. E rasplatit cu doi boi. mijlociu îl îndeamna sa-si vînda turma si sa arunce banii în copacul pe care îl va taia tiganul.56-57). e rasplatit cu o mireasa buna. Descopera pe popa lacom de bani care i-a furat din partea lui (AT 785). sau a patra pentru cel ce a mîncat prescura (81 a. pleaca în lume. La trecerea Dunarii.430-433). îsi regaseste copiii si nevasta si are o batrînete linistita (60. îl reface om pe tatal lor (52.. înviindu-i în acelasi mod si copilul taiat (86. Intra porcar. v. sa-si recapete ochii scosi. p. p.480-487).1251).456). D.Copilul e gasit viu (52. pere de pe craca sa. Cînd diavolul vine sa ceara copilul juruit. alungat de copiii lui.326-327). Cele doua fete îl alunga pe 'D. e prefacut în cal alb. pentru ca împotriva ursitorilor nu se poate nimeni opune (60. p. omul ramîne fara avere. p. Fata orbita de sora ei vit~ega (Ar 510) e ajutata de D. e pedepsita. sau i le lipeste el însusi cu scuipat. III. Cea mica un barbat "asa ca mine si într-un gînd cu mine". 1254-1255. împlineste de asemenea dorinta celor trei fete sarace: cea mare sa aiba un barbat cu "multa pîine". p. Cel mai mic îl gazduieste. facînd a treia gramada pentru hot (52. îi arata "sa-si bage boantele în gîrla" (41. raspunde la întrebari. trimisa sotiei de boier prin Aflatul ca sa-I omoare. va obtine ochii de la impostoare (ibid. apoi cu o casa.: p. iar gospodariile vecinilor ard (ibid.169 (. Bogatul care nu îl primeste la "praznic" pe D. facîndu-1 sa crape (v.. e pus sa samene oasele mielului mîncat care se prefac într-o turma de oi (60.526). dar vîntul turbat o arunca în fundul marii (LXXXIII. 3-9). I. un turc îi ia nevasta. p. p. nemultumita cu cea mai înalta situatie.315). Acestia primesc pe saraci la masa si D.

se decide: "eu am sa iau mîine toporu la mine si-am sa ma duc unde-oi da de Dumnezeu sa ma duc sa-I tai! Ce mai încoasi-ncolo 1" Cînd îl întîlneste pe D. apoi pe popa ce-l pîndea . pentru ca "nu faci direptate nici tu". Puterea lui D. caci m-a lasat pe lume sarac" . de aceea cel sarac refuza sa dea struguri lui D. D. în timp ce a fratelui bogat ramîne neatinsa. Via fratelui sarac e distrusa de grindina.. Alteori.1248). p.345347)." (86. cu 12 copii pe care n-avea cu ce-i hrani. întrucît nu alege "pa cel mare din cel mic: dai la _unu ca la altu portiia" (5. ba unu sanatos tun lînga altul slab sa-I sufli sa cada . se dezvinovateste. în contrast cu fratele sau bogat.. p. negustorul pleaca. p. Un sarac se întîlneste cu D. Fata care zice ca va termina holda cu ajutorul lui D. se duce la judecatorie "ca vreau sa pîrasc pe Dumnezeu. arata ca "ceea ce este sortit. Judecatorul îl trimite la împaratul care îl închide într-o chilie pîna va veni D..22). prefacut mosneag. Apoi îl conduce la întîlnirea cu ursitoarele. D. îi spune ". marturisind ca ursitorile sînt mai tari.ca hotu da Dumnezeu pa mine m-a rînduit asa da rau. pentru ca "nu esti drept. se arata sensibil la sacul de tamîie aprinsa de Ivan si. revolta împotriva nedreptatilor ia forme agresive. unde saracul afla ca a fost sortit sa fure (LXV.. Saracul.170 'cu flacaul lenes' (AT 822). de nedreptatea verdictului. îsi îndeplineste dorinta.15) . ramîne sa secere si a doua zi (ibid. si femeia". II. da n-am ce da la copila'sii meicsa manînce". 527-528). II. D. Dupa 3 zile de asteptare. îi da fluierul 'fermecat (AT 592) ni' care fate sa joace oile prin spini. Petru (52. uitati-va mi:-a luat si banii...167). Uneori. îi da un miel care scutura numai aurdin'lîna (AT 563). iar acasa îi moare femeia. Sf. renuntînd la despagubire (52. Lemnarul sarac îl refuza de a-i fi nas copilului. dar D. Petru se plînge lui D. D. "Merg sa aflu pe Dumnezeu si sa-I omor. ba unu bogat putred alaturi de un biet sarac de n-are codru de pîine. apoi o masa ce se' umplea cu mîncari si bauturi (5. nu se poate înlatura" (LXXXIII..p. Oamenii saraci se arata apoi nemultumiti de discrepanta sociala pe care a instituit-o D. p. În basmele-snoave despre PacaIa. nu este însa absoluta. Revoltat. Ursitoarele se arata a fi' mai tari: ele ursesc ca baiatul nascut sa moara înecat cînd va fi mire. p. 1249). p. îi spune ca greseste: "Nu Dumnezeu este cel vinovat ca esti sarac.p. pe cînd cea care crede ca o va termina cu sau fara ajutorul lui D. 1250). ci Ursoaica ta". . Un negiIstor îsi prapadeste toti banii. cu toata mirarea Sf. în opozitie cu moartea care face dreptate.

p. încep fluctuatiile si alterarile. adesea tnuLtimilenare. Suma devierilor fata de textul initial ofera aspecte extrem de interesante. Legile . Aceasta s-ar datora legii "autocorectarii" (v. 3494). Celui dintîi ins din serie i s-a: pus la dispozitie naratiunea pe care a citit-o de doua ori. în 1931. ' . p. 43). si ridica dreptul femeilor de a-si mai putea bate barbatii în acea 'zi (S. p. pîna la nerecunoastere (XCII.171 t ~ si pe preuteasa din polobocul din pod (52. ieste ca.C. Experimentul a continuat astfel în serii de cîte 9 si 20 de insi. unor serii de englezi. A fost aleasa o clasa a scolii medii din Komotan cu eleve între 12-13 ani. Din cele'38 eleve. crezînd ca al lui va fi visul cel mai frumos pentru a primi puiul fript (AT 1626) pe care Pacala l-a mîncat tocmai pentru ca l-a visat pe popa ghiftuindu-se în rai (S. Ideea calauzitoare a fost însa alta: stabilitatea "extraordinara" a naratiunilor populare de-a lungul existentei lor. Naratiunea sa a servit apoi celui de-al doiiea din serie care a procedat identic: a~itit-o de doua ori. Jungbauer.. dar devierile de amanunt au fost numeroase si neasteptate. Wesselski conchidea ca basmul se pastreaza numai cînd e fixat în scris. Bartlett în 1920. Mai multe experimente a întreprins W. Calator pe pamînt. variantaliterara fiind aceea care impune mereu forma corecta împotriva devierilor si degradarilor pe care le aduc variantele orale. 3016). D. El nu se îndo-. apoi dupa 15 minute a scris ceea ce a retinut în memorie. Cel dintîi care l-a utilizat a fost folcloristul englezF. la masa cu D. dar Bartlett a publicat foarte putine date despre experimentul sau (IX. e înduiosat de bataile primite de un barbat de la sotia lui de ziua femeilor. 2. 3. apoi dupa un sfert de ora a scris forma înregistrata de memoria lui. Independent de Bartlett a întreprins un experiment cu aceleasi intentii. 1225-1226)~ Popa se viseaza în rai. si pe spatii neobisnuit de Întinse. dar cu alte coordonate A. 1. numai 18 au redat toate partile principale ale basmului. Wesselski împreuna cu G. Ciurica. El a ales cîteva naratiuni provenite de la popoatele extraeuropene pe care le-a supus memorizarii.127-131). Anderson în felul celui efectuat de Bartlett. Experimentul folcloric în domeniul povestilor a urmarit cu precadere problema stabilitatii lor în circuitul oral. de îndata ce basmul e repovestit pe cale orala. Celor 38 el~ve li s-a dat ca tema în clasa sa scrie ce au retinut din basmul Dornroschen povestit la începutul orei.

44). Anderson conchide ca "o naratiune populara în transmiterea orala daca e auzita o singura data de la un singur izvor într-adevar se denatureaza în cel mai scurt timp pîna la nerecunoastere" (ibid. Cei alesi nu aveau un interes deosebit pentru naratiunile populare.care au procedat la fe}.fiecare scriind ceea ce a retinut din versiunea precedenta. C).172 ePice). Experimentele întreprinse de Bartlett. Se stie de multa vreme ca si în straturile populare sînt o multim~ de ascultatori care se desfata la . adesea în forme de nerecunoscut. expusa mai întîi în studiul monografic Kaiser und Abt (1923). 107). Cel dintîi a fost organizat Împreuna cu praf. Materialele nu au fost Însa publicate si între timp s-au pierdut. B.Al . pîna la ultimii. caci nu oricine poate memoriza un basm. "Rezultatul a fost exact asemanator cu cel al lui Bartlett. Apoi repovestirea s-a continuat în lant în chip similar . dar si versiunile a zecea de la toate seriile difereau Între ele pîna la ridicol" (IX. . Primilor trei li s-a povestit o legenda scurta pe care acestia au repovestit-o urmatorilor din serie (A . S-au obtinut în total 36 variante.Bl> C .CI) dupa ce au consemnat în scris forma memorizata de ei. în trei serii paralele. Pentru a verifica eficienta acestei "autocorectari". p. p. Îndeosebi pentru cele cu intriga complicata.Al> B . Materialele au fost publicate în doua brosuri Ein volkskundliches Experiment (1951) si Eine mue Arbeit zur experimenteUen Volkskunde (1956). Au fost alesi 36 studenti. pe care apoi au fixat-o În scris dupa trei zile. transmise succesiv prin 12 intermediari. Primilor din serii li s-a citit naratiunea numai o singura data. Concluziile sînt aceleasi: naratiunea orala se deosebeste de prototip pe masura ce trece din gura în gura (5.).A2 pîna la A12 etc. el a efectuat mai multe experimente. întrucît au fost efectuate în conditii nefolclorice. el a reînnoit experimentul cu studentii sai de la univetsitatea din Kiel. împartiti în opt serii paralele. Cercetatorii citati au ales elevi sau studenti la ~are în genere memoria vizuala este mult mai activa decît cea auditiva. Versiunile acestora au fost citite apoi urmatorilor din serii . împartiti în 3 grupe egale (A.20-21. Ele arata o mare îndepartare de varianta princeps. împartasita pe cale orala. ca si la experimentele anterioare. în 1950. si anume se deosebea a zecea versiune a fiecarei serii în chip neasteptat de textul princeps. A fost aleasa numai o naratiune si supusa memorizarii unor elevi. Wesselski si Anderson nu pot fi concludente. Konstantin Ramul înainte de 1935. I.

pe documentul sonor a aceleiasi naratiuni de la acelasi povestitor. dar dupa un interval care a variat de la o luna pîna la 4 ani. departe de a fi similare. cu pauze. fara ca sa-I poata memoriza pentru a-l povesti altora. adica' de la povesti torul sursa si de la ~ei care b învatase de la cel dintîi. cît si cele inedite dovedesc ca Iiaratiunea spusa în ritm încetinit este schematica. 231.173 l' auzirea unui basm. Spre ilustrare. In acest scop. 173). Abia cei înzestrati cu o buna memorie retin dintr-o singura ascultare basmul pe c~re sînt apoi în stare sa~1repovesteasca de mai multe ori. lipsite de HuiduI artistic. de vioiciunea si exuberanta caracteristice naratiunii orale în gura povestitorilor talentati (XVI. Un prim experiment. . 159. II. în maniera fireasca de reproducere. p. Experimentul ar fi trebuit întreprins într-un mediu folcloric cu insi dotati cu o buna memorie si cu vadit interes pentru o an~mita ~pecie narativa. repetarea contribuind atît la fixarea lui în memorie.69. p. a urmarit înregistrarea de doua ori . adesea specializate la o singura subspecie (XCI. p. de la un povestitor la altul. Versiunile paralele. libera de orice stingherire. 571. adesea cu omisiuni ale unor parti constitutive. mai cu seama cele din primul experiment. p. p. caci si ia acestia preferintele. II.69. practicat pe scara mai larga. 4.459-461). 405.534.7). Cîteva din ele au fost publicate în cîte doua versiuni paralele (5. în culegerile de naratiuni popula re din anii 1950-1968. care aveau o îndelungata experienta în ale povestitului. I. au fost publicate numai doua naratiuni în versiunile lor paralele (5. dar de la doi insi diferiti si totusi dependenti. Atît versiunile paralele publicate (5. p. pentru a putea fi notate direct (nu stenografiate!) de culegator si cele debitate de acelasi povestitor la microfon. p. p. 2b3. Un al treilea experiment a avut tinta reliefarea diferentei dintre variantele povestite în ritm încetinit. 404. p. III. Am înregistrat astfel aceeasi poveste. cît si la rotunjirea lui stilistica. I. dovedesc o evidenta stabilitate a schemei epice. 95). 544. Printr-un alt experiment s-a urmarit detectarea variabilitatii pe· scara orizontala.uneori de trei ori . am efectuat si cîteva experimente în vederea ~aceluiasi tel: conturarea limitelor stabilitatii povestilor orale.340 si 355. variabile fiind doar unele detalii de localizare la povestitorii urmatori. 69 si 89). inclusiv eventualele adaosuri creatoare. II. se vadesc neasteptat de divergente. III.125. au fost alesi povestitorii cei mai reputati din localitate.

Dumnezeu a facut pamîntul ca o minge. Dumnezeu crapa pamîntul.F Fabula v. Dumnezeu umbla prin vazduh cu o trasura de foc. p.e. e cutremur de pamînt. Apoi dintr-o bucata de sticla Dumnezeu face cerul si constelatiile. apa marilor provine din ploaia iscata ca sa stinga focul initial. Saliva lui a devenit apa oce~n:elorsi marilor. 1. Apoi Dumnezeu mai face 4 pesti si pune pe· spinarea lor cîte o bucata de pamînt: cînd se misca acestia. Cînd acesta scapa lopata si sare sa o caute. p.. de Dumnezeu cu ajutorul unor animale sau de Dumnezeu cu ajutorul diavolului. Face apoi o broasca testoasa din ouale careia vor iesi toate soiurile de animale. pamîntul fiind neted. Din cenusa focului Dumnezeu face o turta pe care o pune pe apa. 43). El l-a scobit apoi ca sa faca loc apelor (ibid. Nu putea însa trai nici o vietuitoare. punîIid pe Andrei sa-I tina cu spatele. La început. Basm despre animale Facerea lumii. 1 . avînd vîslas pe îngerul Andrei. Stelele sînt scînteile ramase de la foc. nu putea sa tina apa necesara. 26). scoate fier si face un plug la care prinde boii si ara împreuna cu Adam (LUI. Dumnezeu rade mîl de pe aripa corabiei si face pamîntul. Dupa alta legenda. Nu se stie din ce s-a iscat un foc urias si Dumnezeu a scuipat sa-I sti~ga. Alta legenda înfatiseaza marea initiala pe care plutea corabia lui Dumnezeu. p. iar din 7 pietricele face pe Adam si din 5 pietricele pe Eva.. apoi a latit-o si a lasat-o sa pluteasca pe apa. Apoi Dumnezeu toarce tarîna si din ghemele obtinute face muntii si dealurile. O legenda olteneasca arata ca Dumnezeu a facut pamîntul din saliva scuipata în palma (LXI. Din negrul de sub unghie face pe Adam. Dupa aceea. devenind pamîntul de azi. iar din talpa si coasta lui pe Eva. Dumnezeu da cu piciorul în pamînt si ies toate soiurile' de animal. E conceputa felurit: creata de Dumnezeu singur. 540-541).

Diavolul schiop a ramas el stapînitor pe cele trei sferturi ale pamîntului. v. p. Pamîntul fl.vada daca este pamînt. _ . v. dar a cerut ca jumatate sa fie al lui. Dupa alte legende. cere sfatul arieiului care îi arata ca nu vor putea trai vietuitoarele din lipsa de apa. p.38-42). dîndu-i un ghem sa-I masoare ca sa nu întreaca cerul. p. p. Ca rasplata. 22-24. p. Apoi se duce dupa niste lanturi si îl fereca pe fratele sau ca sa tina pamîntul cu capul pîna la sfîrsitul lumii. nI-a poruncit Dumnezeu sa care apa cu gura si sa care tarna. Dumnezeu îi porunceste sa remedieze lipsa si ariciul scurma pamîntul. 143-145).17S ~ . spunîndu-i ca e mult pamînt în fu:pdul apelor. Dumnezeu l-a avut colaborator pe diavol.16-17). 24). J t t r 2. dar nu s-a priceput si l-a chemat pe Dumnezeu.u a facut pamîntul întins. Dumnezeu si-a luat ariciul ajutor la urzirea pamîntului. Acesta observa ca pamîntul nu are stabilitate pe apa si îl trimite pe fratele cel prost sa se vîre sub pamînt si sa-I sustina de la mijlocul lui. 3. p. Dumnezeu i~a poruncit broastei sa coboare în fundul marilor sa . 971. Ea tot a carat pîna s-a facut pamîntul destul de mare". Dumnezeu numai pe un sfert (52. Broasca).. Diavolul. fost facut de brQasca la porunca. ridicînd munti si facînd gîrle si izvoare (52. Din acest foc purtat de vînturi s-a nascut o femeie. unul schiop dar cuminte: celalalt prost. p. . p. El scutura mereu ca sa rupa lanturile si atunci se cutremura pamîntul.peniste beldii de urzica.. Acesta din urma a scos lut din mare si a vrut sa faca pamîntul. neted ca în palma.' Ca sa încapa pamîntul sub cer. La început era un munte care atîrna în aer.a pretins ca trei sferturi sa fie ale lui si cheama în ajutor pe fratele schiop. Arici). clatinat de vînt. în crearea lumii. Broasca a adus putin pamînt în gura. Albina) sau tîncul pamîntului (ibid.. Dumnezeu .. Dumnezeu a poruncit apelor sa se dea în laturi si pamîntul a iesit la suprafata (LXI.a blagoslovit-o (52. Dumnezt. din vîrful lui iesind mereu foc. lui Dumnezeu. Femeia a mîncat doua bucati de fier din care a nascut doi diavoli. v.. Fiindca nu sedea apa pe el. 31-38. 43). Pamîntul a iesit însa mai mare decît cerul (LXI~ p. albina a fost sfatuitoarea care a propus· ondularea. însufletita de vîntul cel mai de sus. acesta a suflat în turta de lut si pamîntul a început sa se lateasca. pamîntului în munti si vai (ibid. 39) sau napîrca (ibid. ariciul l-a sfatuit pe Dumnezeu sa faca dealuri si vai (ibid.

c. dar n-a putut ghici: era un vierme. dar abia a treia oara a izbutit cînd a cerut pamînt în numele lui Dumnezeu (ibid. Dracul a luat însa pamînt în numele lui. Dumnezeu a facut o piatra si a zis diavolului ca va fi a lui a treia parte din pamînt daca va ghici ce se afla în piatra. ia ciocanul si loveste pamîntul.. dar în timp ce Dumnezeu dormea. adunînd trei fire de nisip. p. iar Viermele în drac.p. unul ascuns sub limba. Diavolul ia însa tarîna în numele sau si cînd iese deas. v. dar nu i-a ramas lut decît sub ungJ:lii. Dumnezeu trimite pe diavol sa scoata nisip din fundul marii. Dumnezeu trimite pe diavol în fundul marii sa scoata de acolo lut în numele lui Dumnezeu ca sa urzeasca pamîntul. lua pamînt în numele sau si al lui Dumnezeu. pamîIftul se latea mereu. Dumnezeu a facut o turta pe care a pus piciorul si turta a crescut cît pamîntul. Dumnezeu l-a pus de l-a vomat si din acel pamînt a facut muntii (ibid. Apoi se culca amîndoi. abia a treia oara cînd zice "Doamne ajuta-mi" ~ . Dumnezeu face o turta din molozul cules de pe talpile diavolului. 11-14). ca sa fie a lui a treia parte din pamînt. 881). dar în numele sau. La mijlocul lui. 'cerînd la nevoie ajutorul lui Dumnezeu. invidios pe creatia lui Dumnezeu. p. ' Dracul a avut initiativa de a face "un petec de pamînt ca un scaun" ca sa aiba pe ce se odihni. din care au ramas dealurile si vaile de astazi (LXI. Diavolul izbuteste a treia oara cînd a vazut ca Dumnezeu face gheata deasupra apei. Duni~ nezeu a trimis pe diavol sa aduca pamînt în numele sau. Dumnezeu îl aduna cu un pai si face'o turta pe cate a latit-o cît un pat. iar pe spuma marii un fluture si un vierme. facînd gauri. ajungînd atît de mare cît este astazi (LXI. Fluturele s-a prefacut în Dumnezeu. Drac). Se scufunda în mare. p. 15. Dumnezeu îl trimite pe drac în mare sa aduca o mîna de pamînt în numele sau. dar acesta l-a înghitit. Apoi dupa ce a facut o turta cît un pat si s-au culcat.upra. Il împinge din pat si începe sa-I rostogolea:scaîn apa. diavolul vrea sa-I-înece ca sa ramîna el stapînul lumii. diavolul îl împingea mereu pe Dumnezeu ca sa-I înece. dar pamîntul se Iatea într-una si în acelasi timp crestea si pamîntul înghitit de 'diavol pîna 'era gata 'sa plesnea~ca. p.176 La început era numai apa si întuneric. Dracul. 18). dar totdeauna nisipul îi fugea din palma. nu mai are nimic în mîna.are apoi s-a latit cît pamîntul. dar pe masura ce îl rostogolea. De atunci sînt viermi în lume ca sa-i manînce pe oameni (52. A treia oara.. 22).

Dumnezeu. Dumnezeu le face ferestre dupa ce dracul neputincios i le daruieste.. Adam a promis orice celui care le va' taia. p. De asemenea. p. p. dracul l-a scuipat pe om si Dumnezeu l-a întors pe -dos. De ciuda. p. iar celelalte patru au murit singure.. 541. 4. dnd diavolul il impinge pe Dumnezeu in apa. vitele au fost facute din lut de diavol. Dumnezeu a poruncit tuturor vietuitoar. vazind ca toti mortii se duc la iad. trimitîndu-i boli.. in schimb omul mort. a primit avere de la drac dupa ce a iscalit o caramida cruda ca va fi al lui dupa moarte.din lut pe om si a suflat sa-i dea viata. v.l-a învatat cum sa prinda boii (52. suflul lui iesea "prin gaura fundului de la om". Dupa ce a facut lumea. Sîmpetru. dar Dumnezeu . nascut cu 7 capete. facut plugul. de . . De la o vreme. si ca sa nu cada. 5.elor sa arunce pe primii nascuti peste locuintele lor. Dumnezeu face o turta pe care o lateste "in chip de spatar". pentru ca aceasta era curata. dracu a facut .171 ~ poate scoate nisip sub unghii. pamintul se lateste in toate partile (LXI. Cînd Adam a ve!lit pe pamînt. Adam a scris zapisul prin care dadea diavolului toate sufletele vinovate si nevinovate.. Cu sîngele acestui copil. dar nu l-a putut însufleti pîna ce Dumnezeu nu i-a suflat duh. numai femeia s-a împotrivit. Dumnezeu a cerut diavolului sa-I lase pe el sa-I urzeasca si a facut pamintul cum este astazi (ibid. 18). Dracul a mai facut carul. Diavolul a scos pamint din apa. a facut un paienjenis pe care arunca tarina scoasa. Noaptea. Diavolul face apoi cladiri. iar dupa moarte sa fie mîncat de viermi (2. p. sul? o piatra ce se afla în'apa (ibid. 8-9). 17-18). ciubotele. Eva a facut cu dracul un copil.Sîntilie). De ciuda ca nu l-a putut îneca pe Dumnezeu. sania. Sluga fura zapisul dnd diavolul a fost prins sub gheata. dar fara ferestre. 15-16). paienjenisul s-a rupt si pamintul a cazut iar in apa. Zapisul e pus de diavol într-un sip. cerindu-i. 270). Abia Dumnezeu l-a putut învia pe om "si de-atunci stapîneste dracu pa trupu ominesc". dar fugarul e prins de picior la intrarea în rai (LUI. Dracul a taiat trei capete. trimite pe Ilie (in alte variante pe Sîmpetru) sa-i fie sluga 9 ani diavolului ca sa-i fure zapisul. scotîndu-i partea dinauntru afara. dar Dumnezeu le-a facut utilizabile. Toate animalele l-au ascultat. p. dar degeaba. Dracul a mai. Dracul a facut pe om din lut. dar Dumnezeu le-a insufletit.

122-132). F. 6. Dupa moartea împaratului. 1. Dumnezeu a decis ca pamîntul "sa fie întunecat" (52. 550. p. Un împarat "avea un baiat cu numele F. Un cioban a aruncat cu balega în fata lunii.. s-a extins si la protagonistii altor basme (AT 400. Un pustnic îl creste si devine "Fat Frumos cu parul de aur". tele cunoscute nu arata o constanta onomastica. intra argat la curtea împaratului si dobîndeste de sotie pe fiica cea mai mica (AT 314). apare singularizat.) fara sa existe întotdeauna o corelatie între el si ispravile savîrsite. Cîteodata. p. Dar dupa ce Cain l-a ascuns pe AveI în pamînt si l-a acoperit cu buruieni sa nu se vada. rapunînd zmeii si balaurii si urmeaza pe tronul tarii dupa moartea împaraCu toate acestea. si roabe multe. p. variantului (basmele AT 300. Dumnezeu s-a suparat si a ridicat cerul sus.F. remarcîndu-se apoi în lupta cu oastea dusmana si în aducerea leacurilor de vedere pentru socrul sau (41. pamîntul era straveziu ca stecla. el e copillepadat de fata unui împarat într-un sicriu dat pe apa.F. cerul a fost murdarit de () femeie cu scutecele unui copil sau stergîndu-si mîna murdara de fata cerului si Dumnezeu l-a ridicat ca sa-I fereasca (LXII. el pleaca la fata lui Rosiu împarat (AT 400) si basmul primeste o coloratura pur erotica (35. mama!" (4.mble îndata dupa nastere (50 a. baiatul s-a îndragostit cu o roaba". vietuitoare sînt în stare sa u. "Dintru-ntai. cerul era aproape de pamînt. fiind înca nenascut. 4-6). 2. El e dat de catre tatal sau. 1).178 aceea J)umnezeua pedepsit-o sa-si tina copilul multi ani la. cum e astazi (66.314).. 157). nasterea lui este cea obisnuita. tot ce era Întrînsul se vedea". încît "dai cu mîna de el". chio:dnd-o. craiului zmeilor.301. gît.303. De obicei. p. Cînd Petre Fiul oii omoara balaurul ce mînca puii pajurei. împaratul Verde. 250) . deseori eroul avînd alte nume. El salveaza împaratiile de la calamitati. 21). Fat-Frumos. întruchipînd tineretea. Uneori. Dupa alte legende. La începu. care i-a cerut "ce n-ai acasa". p. de aceea se va numi "Fat Frumos . vitejia si bunatatea.t. 551 etc. frumusetea. Fiindca îl cearta maica-sa. p. nemai avînd frati. p. dupa cum numel~ de F. 425. fara sa izbuteasca. Ajutat de calul nazdravan. acestia raspund ca i-a scapat "Un Fat-Frumos. 132). Nume generic dat eroului principal din basmele fantastice. I. în timp ce puii celorlalte. F.

179 . scapînd de urmaririle zmeului (60.F. El se prinde frate de cruce cu Calonfir. iar iapa care a mîncat cojile. Vrînd sa fure colivia cu împaratul pasarilor.. 134-141). 1. detaliu adaugat numelui generic: F. fiul oii. p. . parca era de cincisprezece si de ce crestea. 101-103). F. Un împarat are trei fii. dupa cum. 163).r { 'll-'S. 1. 1.' Rujanic voinic etc. el se va îndragosti de fata craiului lor cu care va fugi pe urma acasa (AT 313). F. p. sa fie cel mai mic dintre cei trei frati. fiul vacii. p: 446-452). este de asemenea miraculoasa: "era frumos si crestea ca din apa.F.F. îl scapa si pe acesta de porcul care îl sugea de nas. casatorindu-se cu sora lui (41. El rapune pe Mama Padurii care i-a ucis cei doi frati. 134-145). naste si servitoarea un baiat care îl va întovarasi (AT 516). scapîndu-1 de moarte (4. cunoscut si sub alte nume (Tei Leganat. Petre fiul oii. El poate avea origine animala. El e nascut chiar de un bu«het de trandafir.F. p. 1. . e nascut de împarateasa prin degustare din mreana de aur. la curtea zmeilor.~ 't za logit". parca era de cinci. p. Craiovisin. omoara zmeii ce peteau pe fata împaratului Verde. d-aia se facea mai frumos si mai dragalas" (41. dupa cea scapat-o si pe ea de cîinii ce îi sugeau sînul (5.F. sfîrsind prin a se casatori cu fata cea mai mica (41. fiul iepei. F.iara cînd fu de cinci. 135). Cresterea lui F. p. apoi rapune scorpia si reda inima acestuia (AT 303). Mai adesea nasterea lui e miraculoasa. Se întîmpla rareori ca F. cel mai mic numindu-se "Petrea Fat Frumos stebla de busuioc nascut la miezu noptii" care era "nazdravan si viteaz. însa nu stia nime pe fata pamîntului ca el este viteaz".F. "Cînd era d-un an. la rugamintile repetate ale împaratesei amenintata cu expulzarea daca nu va avea copil la întoarcerea sotului (81a. 579). XV.F. 4. în aceste cazuri el fiind protagonistul basmului AT 301 B. silind-o mai întîi sa-i învie. intra gradinar la un împarat (AT 314). F. O femeie stearpa îl naste pe "Fat Frumos cel ratacit" dintr-un mar procurat de la un vrajitor. 30-42) . 274-294). 1. J . Apoi se casatoreste cu fiiea acestuia (AT 300 + 302 + 303 + 653 + 723). Frunza verde.. se arata a fi conceput de împarateasa din îmbaierea în apa în care s-a fiert o buruiana. este al treilea fiu al împaratului care alunga pasarile ce furau merele de aur. cît crestea el într-o zi altul crestea într-un an" (24. lovita F. La sfatul acestuia. în yhip similar. Busuioc fiul vacii. p. p. naste un mînz nazdravan. 3.F. p. Ion nazdravanul de lut. împaratul florilor.

F. la instigarile mamei vitrege. p. se va apara numai împotriva zmeului care s-a îndragostit de sora necredincioasa (AT 315) cu ajutorul cîinilor (86. crutînd pe unul de care se va îndragosti sora lui. un lup si un urs care îi daruiesc cîte un pui nazdravan. 531). a carui piele o arunca în foc sotia. p. F. 315.F. devine numele de circumstanta al unor protagonisti care au numai vocatie erotica: redobîndirea sotiei-zînecare a disparut (AT 400). F. Graur nu este decît sarpele înfiat de doi batrîni. dar îl scapa cîinii. 284-285). în alta varianta. 327). Mai tîrziu. 65-72). p. 30-45). dar arapul aduce în loc ochii unui catel.F.. O lua si. el ajunge la zîna. p. Cu ajutorul celor trei obiecte miraculoase pentru care se certau trei draci (AT 518). Cruta o vulpe.180 e prins si trimis dupa "iapa cea sireapa". p. cînd sa se uite prin lacat. O readuce cu ajutorul calului nazdravan (LXXXIII. Ionica F. Sfarma-piatra.F. Ileana Cosînzeana). dede peste un lacat la buric si. în ohip similar. "Pipaindu-l la cap. lasat în padure cu sora. Dupa ce creste. vede un tîrg mare si frumos. I. îl picura cu lumînarea. Apoi se prinde frate de cruce cu Strîmba-lemne si. dar casatoria dureaza putin. F. F. paste caii lînga un lac din care iese o zîna ce-l saruta în timpul somnului si îi lasa un inel sa o caute (34. ~au regasirea lui de catre' sotia care i-a ars pielea de animal sau l-a zarit la lumînare (AT 425). v. fiul unui vaduv este lasat· în padure împreuna cu sora lui. 248-250. fura papucul zînei care fura mere din pomul miraculos si: ea îi cere s-o caute la "Neagra-cetate" cu calul tatalui lui. coboara pe celalalt tarîm în urmarirea unui zmeu si e scos de pajura careia i-a salvat puii de la balaur (LIII. . îl regaseste la curtea unui zmeu. I. Ionita F. 5. omoara zmeii dintr-un castel. el se trezeste si trimite sa fie omorîta. Mama ei o învata sa-I vada cu lumînarea. unde urmeaza împacarea (41. fiul unui împarat. mai pipaind. Zmeul în întelegere cu ea vrea sa-I omoare. F. nazdravan se casatoreste cu fata unui negustor. 522-524). dar o viziteaza numai noaptea.F. unde toti lucrau pentru copilul ce a:vea sa nasca". sotia fiindu-i rapita de zmeul ferecat în poloboc. apoi dupa-"Zîna Craiasa" (41.F. sfatuita de o baba (AT 425). p.. ea ajunge la sora lui F. dede peste o cheita în crestetul capului. p. savîrseste o seama de ispravi temerare (AT 301 B. Ionica F. 384). de unde scapa fugind cu ajutorul obiectelor miraculoase care devin obstacole (36.F.

890). din care puteau lua apa numai barbatii.181 -. O varianta. "cladita cam în anul 1810. femeile o gaina. pe cîmp dupa care s-a linistit (52. caci orice femeie se apropia de ea "se ducea în lume cu cofa cu tot. Pentru a rasplati pietatea calugarilor din manastirea de lînga acea f. "Daca faci o fîntîna. era semn ca boala a trecut asupra ei· (50 a. Legenda pretinde ca constructorul ei Petru Bodor (1788-1894) ar fi fost osîndit la moarte si a avut drept ultima dorinta sa mai vada f. împreuna cu m-ecanismul sonor. noaptea din fîntîna aceea cînta în fluiere fel de fel de cîntece frumoase. 264). care tot la cîte 6 ore cînta. p. Daca pasarea murea. 19-20). p. consemnata cu o jumatate de veac mai tîrziu. Alta legenda releva existenta unei f. Oamenii au vîndut si laptele si Dumnezeu s-a suparat.l :f Fîntîna. sustine ca din aceasta f. o curati . este mentionata o f. cei ce au cautat comorile. . 12-13). barbatii un cocos. dar asa de buna cum nu se mai poate. Mai tîrziu. a fost distrusa de un vînt. miraculoasa. p. nu se mai întorcea"(52. p. în 1836. carI" cînta. 264). p.F.. F. O femeie bolnava a facut o f. Spre ziua în care are sa se deschida. Sibiu) a existat o f. se numara printre binefacerile mari. n-a mai cîntat (59 a.- . puse într-un cos în jurul f. In Zarand. Unele legende releva minunatia f. p. Cum însa oamenii au început sa negustoreasca acest dar.. n-au gasit decît niste banuti plini de namol (66. prefacînd laptele în apa amara (50 a. care mai tîrziu s-a prefacut în apa (12. ce vindeca epilepsia. cîntatoare. împaratul Cioana din sudul judetului Mehedinti a fost alungat de turci si-si-a aruncat toate averile "în fîntîna din mijlocul palatului". în Bucovina se mentioneaza o f. 873). cu care prilej i-ar fi luat un surub si de atunci f. Dumnezeu a dispus ca sa curga miere din ea. p. ai înca parte din izvorul acela pe ceea lume". 926). Foltii curgea mai de mult lap~tesi vin. iar cîntecul sau se auzia pîna departe în satele învecinate". II. . Bolnavii o înconjurau de trei ori rostind rugaciuni. în piata Tîrgu Muresului era faimoasa în secolul trecut "fîntîna cîntatoare" a lui Bodor. 105). p. O legenda retateaza ca în apropierea Sa1istii (jud. iar a doua zi pe la amiaza cînta muzici din fîntîna" (52. Facerea unei f. a preschimbat mierea în lapte. cu turn undeva în Ardeal "pe care boieriul o tine închisa si numai la zile mari se deschide ea singura si atunci da apa. faci reparatie. 01' daca la alta fîntîna. apoi îi lasau în dar.. atunci pan la al noualea neam ai pomana.

arsa de sete. rasplateste pe fata harnica a mosului (AT 480) care o curata "de buruiene si de matreata".. F. o uscase el cu fierbinteala lui" (52. în basme. din curtea fetei printurnarea unui "sip" de apa din f. paharele sar în f. toata apa secase. Fata care si-a omorît mama zmeoaica pentru ca o urmarea fara încetare (AT 513 + 313) se preface în f. a I. p. p. nu asculta îndemnul calului. apa din f. 457-458). iar focul un voinic. p. La înapoiere. "da ti-erea draga lumea sa beai din ea". de durere ca stigletul si-a smuls penele (ibid. critarul cîstigat în fiecare an. Un flacau arunca pe rînd cei trei taleri cîstigati ca . pline de apa rece pe colacul fîntînii. si cînd au dat ca sa le prinda. îmbogatind pe cei care descopera f. f. în basmul cumula tiv AT 2022. rugîndu-se ca acesta sa poata iesi iarasi. p. sa se racoreasca si Dumnezeu mi-a ierta pacatul"~ (ibid. "Cum s-au ridicat fata. deposedat de floare. p.. Fata cu parul de aur. Ea au luat si au baut din ele si dupa aceea le-au pus în sîn si au plecat mai departe . paharele iarasi s-au lasat în fundul fîntînii si tot asa" (79... f. 1 se împlineste dorinta în al treilea an si cu acesti critari ~umpara pisica ce-ive:. Cei doi baieti plecati dupa "floarea de la calu Calman" (AT 707) curata în drumul lor o f. de aceea el a fost mai tare.. 206-210). Baiatul arunca în f." Dar fata lenesa a babei nu vrea sa o curete si la înapoiere. fiindca au curatit-o. p. lepadata de impostoare într-o cutie pe apa (AT 707). duce n~roc (XXXIII. însusirea miraculoasa se transmite în f. se umple de banii pe care îi varsa mereu sotia ucisa pe nedrept. cu însusiri neobisnuite. a crescut mare si nu vrea sa se marite pîna nu i se va aduce. 1.. 964-965).lS2 în basmele despre animale. "încît toata lumea bea apa cu mare placere din mine" (5. Ea poate fi un mijloc de expiere a unor crime. 872). se vedea noaptea ca ziua de la ea". 1014-1015). paharele îndata s-au suit în sus. f. 419). 345).. II.. "arunca o lumina ca de la soare. si "fîntîna ce lumineaza". de vin din care beau cei doi rataciti "s-o fo satui. p. e o femeie. 366). La întoarcere. într-o padure exista o f. între altele. Acea f. caci a fript pe zîna care l-a luat în mîna si focul creste atît de tare încît "abia a ramas în mijlocul lui o mica fîntînita .hare de aur. Exista si f. de a se umfla si a îneca pe cei doi baieti. p. O f. se schimba în sînge. luminoasa (ibid. si n-o fo flamînzi" (5. p. (ibid. 878). vede cele doua pahare de aur pline cu apa. are valente multiple. vreme de 12 ani "sa bea oamenii apa din mine. Carbunele stins s-a aratat si mai tare. Da sa le prinda. ea afla "doaua pa.

fost cioban pe pamînt. astupa gaurile f. p. în Veza-Blaj se crede chiar ca datina udatului de Sîngeorz ar exista "de cînd pazea fîntîna un balaur cu 12 capete" caruia îi dadeau cîte o fata sa o manînce (97. "Si de atuncie fluierul pe pamînt" (52.ari pe care se coboara în ea si cu capac. f. tinînd mîinile la spate~ __ ~ !:J . p.: daca vor pluti. F. V. vulturului. Voinicul nazdravan presimte stratagema si intervine 'prompt. ~e vadeste a ascunde chiar o' c~sa în care stau patru draci la o masa jucînd carti. în acest scop.al balaurului care nu da apa decît pentru o fiinta umana si sacrificiul se întinde pîna la fata împaratului (AT 300). apoi se umple cU lapte de capra rosie:-Omul. 969). El l-a pus sub lîna oii si l-au gasit ciobanii la vremea tunsului (58 a. FIamÎnzila v. Unele f. p. unde îl îngroapa. abia a treia oara plutesc si fostul servitor se îmbogateste cu ei (81 a. "Atunci el o strîns odata calucu pintenii si cînd s-o facut calu o viteza. se. f. nemaintîlnita la noi. în pielea goalaj îl duce la raspîntii. 1056).. cu sc.cu ceata. F. într-o varianta nesigura se întîlneste f.183 . p. o fo pe fîntîna. metamorfozata pentru a-si razbuna în chipul acesta uciderea sotului ei. Dupa o legenda. 217). p. I. La început. TaIerii ramîn la fund. se poate obtil)eCll ajutoruLielelor. Dumnezeu îl da lui Petrea (PacaIa) ca rasplata pentru fUIllul de tamîie ajuns Rîna la cer. pus dupa usa. cu un bici si ea se cufunda cu 99 stînjeni în pamînt si tuturor le trece setea (81 a. 283. Lumînarea stinsa de pe masa e solicitata de o baba (52. Tovarasii nazdravani Fluier. daca ramîn la fund. Aceasta nu e decît o zmeoaica. nu are nici un pret. din care cel ce bea "se face rob lui pe viata" (LXXXIII. v. Apa.i servitor într-o f. înseamna ca e om de treaba. p. I. 53). poate fi si înveninata spre a provoca moartea celui care ar bea dintr-însa. impostorul sileste pe HarapRAlb saRi ia locul (XV. v. 103). este sediul obisnuit . "a apucat un fluieras de-aur de pe masa de la Dumnezeu s-a venit de i l-a adus mîne-sa ca semn" (ibid.a fostfacut de Dumnezeu în vremea cînd a. p. p. 477-478).'331). p. s-o facut tat sînge" (5. p. a fost în rai. Alexandru loveste f.. Virtuozitatea la f. întrRo f.. APa). s-o facut cruce cu palosu. 464). în legendele despre Solomon se arata ca. ar avea apa vie si apa moarta: în valea Iordanului ar fi "doua fîntîni cu apa vie si apa moarta" (41. F. p. ajuns la cer. 79-80)'. 1225).

în unele basme. o oaste numeroasa care sa stea în ajutorul solicitatorului. altfel îl pocesc ielele (38 b. 1. p. p. primeste Ionica de la Sf. 183. în felul acesta.. p. roata pe lînga el. balaurii. si apare omul de flori care îndeplineste sarcina: (42. caci arunc cu bulgari si nici sa se uite în urma.hiar sa nu stie cînta de loc.. p. se duce sa-I dezgroape tot în pielea goala si cu mîinile dinapoi si cînta din el întorcîndu-se acasa. p. Atacat de zmeu. Dumineca pentru a putea strabate la palatele Ilenei Cosînzenei (AT 400). Omul de flori eliberat de fiul împaratului (AT 502) îi daruieste acestuia un f. 65-66). iar din trisca aruncata '(sau rupta) rasare împarateasa înecata (5. dar el începe a cînta: din f. "c. F. care avea puterea sa-I cheme la nevoie. p. Un astfel de f. are puterea de a chema animalele re cunoscatoare în ajutor. cum e paru si nasipu al marii. Cînd voinicul-eînta din el "s-a facut un joc. cu grija de a nu se uita î~apoi. cîntînd din f. de aceea cîntaretul trebuie . f. Sf. Vineri da lui Petru un fluieras. Luna). 586-589). baiatul zice din f. alaturi de sumanul ce facea nevazut . si ele adorm (18. suflînd în el. al carui sunet are puterea de a adormi orice vietate. fel da fel da animale din pustietati". încît toate oile vecinilor se adunau la stîna lui (LXII. p. ca cînta". Ionica rupe flori si "toate lig. 249). miraculos descopera crima întîmplata la curtea împaratului.Dupa trei saptamîni. 476). f. "caci toata lumea va dormi". Dracii joaca împrejurul lui pîna acasa. F. 170-174). Obilesti-Vrancea).hibanele din padure" vin asupra lui.miraculos are puterea de a zamisli. 31-36). 780) creste o rachita -din care un baiat îsi face o trisca. apoi cel ce l-a pus vine acasa. Din împarateasa înecata în fîntîna (AT 403. Cînd trece prin padurea de argint. p. El e mostenit de la parinti. sa-I foloseasca în împaratia zorilor. Dupa alta legenda. 517). ca-I sfarma" (52. leii din rîul de lapte (83. în noaptea Mînecatoarei (ajunul Sîngeorzului) se cînta din f. Ea cînta cu "glas de om" si în felul acesta e descoperit o~orul. atît de minunat.:sa-si puie un~ceaun în cap. în luna e un cioban care ·avea un f. baiatul îl roaga sa-I lase "sa mai cînt odata din fluierasu asta al meu . XII. F. adoarme si uriasul paznic. e un auxiliar pretios. Cînd e trimis sa aduca closca de aur.muIt mi-a fost drag din mica copilarie" si îndata apar animalele nazdravane care îl salveaza (ibid. 14. v. trebuie îngropat în mijlocul drumului vreme de noua zile. p. si bucium pentru ca fermecatoarele sa nu poata lua laptele de Ja vaci (LIII.

422). sa pasca oile cu interdictia de a vorbi -cu cineva. III. Ara]:>Alb da peste "un furnicar mare . v. îl ajuta pe eroul ce le cruta. Furnica. 87. în alte variante. îl ajuta pe fiul cel mic al împaratului sa îndeplineasca sarcina de a aduce luntrea de aur de la rîpa îndepartata (ibid. a fost unica fiica a unei vaduve.e angajat de zmeul care i-a furat sora. într-o varianta ardeleana. Pacala zice din f. Popa se duce sa-I spioneze si se ascunde într-un maracinis. da ce de putere de furnica! Aicea cum calc eu furnicele estea aicea atîtea sa le omor. 3000). si a sa se casatotalpa casei. (LXXXIII. p. Cu ajutorul unei garoafe' care ~e vestejeste sub perna. Cînd Pacala cînta din f.Vai. p. dintr-un porc nazdravan. Aducerea f. apoi îl rupe ca sa-si faca altul. oile joaca si nu mai au vreme _sa pasca. Intrînd pastor la oile împaratului orbit de iele. din capatu satului" (5. ea o calca si e invitata de un zmeu l~ casa lui. îmbracata ca barbat. toate jucau. se arata ca puterea zmeului se afla într-o "fluierita". la auzul caruia orice fiinta e silita sa joace (AT 592). pîna ce mor toti din casa popii.avusese uspat cu o furnica. p. ielelor. ._Cîrlijie se preface "un prunc bubos" si. e ei. lele). De necaz. în snoave. de la cateaua babei Cloanta e o încercare primejdioasa care nu poaJe fi savîrsita decît spalînd cateaua (LXII. pazitor la gîste. epuizati de joc. în basmele propriu-zise. Sarcini de pierzanie).185 f pe purtator si de punga ce se umplea de galbeni (AT 566. Trimisa. 21-22. p. Zmeul F. Preoteasa ce era în pod. S. trecînd I jl a . încît slabesc si încep sa moara. 252-253. p. dad€m din aripi" (28. f. a vroit sa-i proveni din lacrimileizbutit numai nului cînd s-a' bocit pe 'mormînt (47. miraculos. La urma se întoarce cu turma ciobanului care a intrat în sac în locul lui "Du-Iu-Iu! Du-Iu-Iu! c-un fluier colo.p. v. I. popa începe sa joace. el le cînta mereu din f. la început. El le zice din f. 277-278).. LXXXIII. Tei Leganat cînta din f. joaca de asemenea pîna cînd cade din pod si moare. Un astfel de -f. 868). Plecînd cu oile la pascut. marita o furnica.. Pacala (Pepdea) are un f. Potrivit legendelor. zgîriindu-se si rupîndu-si hainele si barba. f. silind ielele prinse cu mîînile în crapatura copacului sa-i restituie ochii (5. rosie ar taie mijlocul. 234-236). zmeoaica si obligata fugit pe sub reasca cu fiul descoperita de ea s-a prefacut f. si "gîstele jucau. ascunsa în mai multe animale. p.. 390). p. dar a Maicii Domsa i-l faca subtire.

iar în alta varianta vor lua grîul din paiele snopilor (v. s-aprinzi aripa asta . alearga dupa el si-i da o aripa: "cînd îi avea nevoie de"noi.. si calul? Mai bine ma duc pe lînga ele". Aceasta "se sui cu feciorul pe o furnica si furnica îi duse pe subt pamînt" pîna la Frumoasa Lumii (7. Cînd baiatul o' descoase. 255).zice . Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii izbuteste sa intre în cetatea acesteia numai cu ajutorul unei babe. p. Ele vor alege macul din in.. ies f. 194). eu ain sa fiu la tine" (XV. Probelepe-:tirii) pentru ca Nic-a cîmpului "ajuns pe mosia lu-mparatu furnicesc . Împaratul furnicesc îi da o pana: "cînd ai sa gîndesti la mine. de "s-a umplut poian'~. Deodata din furnicele celea s-au facut fel de fel de vite" (52. a prins a descarca malaiu cel maruntel".186 peste ele si eu. . 274). p. 127). O f. Printre obiectele miraculoase cu care mama pasarii ranite rasplateste pe binefacator se întîlneste si o perna. p.ca noi cu toate neamurile venim si-ti ajutam" (XV. p.

g. împotriva g. Yîlva). e uneori nazdravana. ca viermii nu vrau sa manînce boii . Vidrenii au vrut sa o prinda. Ea se asociaza în calatorie (AT 20 si 27). în muntele Gaina din M. ea scormoneste gunoiul si vine cu o para ruginita. e solicitata "sa manînce viermii. în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. g. 67). gaseste bani în asternut. 165) sau o omoara "s-o facut zama s-o mîncat cu mosu" (5. va gasi În pat "o legatura de galbeni". p. ducînd tot aurul cu sine (v. (52 p. 1. Sotia plecata În cautarea barbatului în piele de animal _l. p. dar cine îi va mînca "rarunchii" (sau ficatul. Apare ca auxiliara în mai multe basme. Dar g. pipota> nazdravan. 229). iar motii au încetat de a mai fi mineri (34.. cine manînca ficatul ajunge împarat. pipota). are un rol mai sters decît cocosul. 72). inima> punga cu bani. 234). De atunci nu s-ar mai afla aur. în variantele tipului AT 567 ea se manifesta felurit: oua în fiecare zi cîte un ou. cîntatul ei e de rau augur (LIII. iar partile mîncate au efecte felurite: cine manînca pipota. îmbogatindu-si stapînul. de aur care facea oua de aur pe vîrful acestui munte. Ea face figura minora pe lînga cocosul nazdravan (AT 715 A) si cînd e trimisa de baba sa-i aduca bani. Apuseni ar fi existat o g.r G Gaina.J . Baba îi rupe coada "si de atunci a ramas de sînt unele gaini berce" (86.1. Uneori. 153). acea g. Dupa legende. Ea face chiar oua de diamant (41. o ajuta pe Cenusareasa (AT 511 A) sa aleaga semintele de cînepa de cele de mac: viteaua nazdravana o învata: "cata în ureyhea mea stînga si scoate gaini cît lumea. 356). p. 290). (41. ca ele au sa aleaga semintele" (18. p. iar cine manînca inima devine nazdravan (86. 355) sau: capul> împarat. sau cu zdrente. 1. va ajunge împarat (5. p. II. p. dar e mîncata cea dintîi. p. iar cine îi va mînca inima (sau capul). 396). p. 1. p. In basmele despre animale.. dar ea a zburat la minele din Rosia Montana. e chemat uliul care pe data "s-o repezit la gaina" etc. 120). p.." etc. "gaina-cuina" fiind "hîd nume!" (5.

p. iapa nazdravana a babei (AT 552 A) se preface în a treia noapte într-o "closca cu pui si te bagi dupa camenita" (5. l-a alungat mult. 54).. în chip incidental. prietena cu Maica Domnului. pîna ce a ajuns g. încît s-a înnegrit si a devenit mic cît o gînganie. 22-23). cari singuri sa umble" (LXXXIII. Luna daruieste eroinei o simpla g. între altele (AT 328 + 302). p. Tovarasii nazdravani Gluma v. 54-55). din oscioarele careia va face o scara pentru a intra pe deasupra în casa sotului (41. Snoava Greier. p. O legenda povesteste ca a fost un fecior din cale afara de frumos si de harnic care stîrnise multa gelozie printre fetele de împarat. p. p. 194). O closca cu pui de aur iese dintr-o cutie pe care eroul o gaseste pe drum (AT 590). Uneori. I. fripta. Miercuri locuieste într-o "casuta învîrtindu-se pe o laba de gaina" (52. p. I.0 closca cu puii de aur.188 (AT 425) este daruita de una din zilele sfinte cu o closca cu puii de aur pe care o da stapînei lui. Fiul împaratului intrat argat e pîrît de servitorii invidiosi ca s-ar fi laudat sa fure dosca de aur cu pui cu tot (42. 517). p. Alta legenda îl arata a fi fost o pasare frumoasa cu penele galbene. Sf. 528-530). Argintarul curtii împaratesti primeste comanda de la fratele mijlociu sa-i faca pentru nunta . S-ar fi nascut din capatîna de cîine sau c. Fiind dusmanit de Alexandru împarat. sa o lase sa doarma o noapte în patul lui (XV. Diavolul îl ajuta sa vîre closca si puii în cutie dupa ce eroul a promis ca nu se va casatori niciodata (75. Caravanet-Teleorman). XIV. 50. Uneori Sf. A fost blestemat de arici sa umble cîntînd pe cîmp pentru ca l-a spionat împreuna cu albina (38 b. p. p. soarele "care pe atunci umbla pe pamînt". Gerila v. closca "cu puii ei cu totul de aur" (41. Eroul pîrît de sluga invidioasa e trimis sa aduca. p. pasarea îsi batea joc de scîncetele lui. II.hiar din necuratenii (LUI. 282). 519). 433). îngînîndu-l gri-gri si a fost blestemata sa se prefaca în gîndac urît care sa cînte tot timpul gri-gri (47. Dupa ce s-a nascut Isus. 304). .

Dupa tragerea pe roata. "scrisorile" de gratiere ar fi sosit la timp "da n-o vrut stapînirea de atuncea sa le deie pe fata". s-a luptat cu soldatii ce l-au înconjurat. Cînd a rupt primul coc scos din cuptor. aducînd "biletul sa nu-l omoare". dar ei au sosit cu o zi dupa tragerea pe roata. îmbolnavindu-se cantorul. l-a înlocuit un nepot de al lui H. La prinderea lui. unde el a scrijelit niste însemnari pe grinda. Unul din tradatori a cumparat grîu si a facut pîine. H. H. Dupa înabusirea revolutiei. Calatoria celor doi a durat sase saptamîni. sau la un molid mare. au plecat doi oameni din Matisesti pîna la Viena cu cererea de gratiere. s-a refugiat în muntele Dragoiasa (sau Scorocet) la stîna ("baceagul") preotului din Albac. Si neferi- • .1-0 pus pe cîntar si atîtia bani le-o dat la nemesi cît o tras Horia". . "tot neamul lor o fost nefericit. La iesirea din Albac. împaratul i-ar fi gratiat. Mîncarea îi era adusa saptamînal de cantorul din Albac sau de sotia lui. care apoi i-a tradat ascunzisul. iar un batrîn i-a apostrofat: "Vai s-amar de voi! Ati vîndut sînge nevinovat 1"De atunci. H. 3. 2. a fost tinut 3 zile într-o casa din catunul Matisesti. Cînd a fost prins. pîna ce a venit armata mai multa. 20 sau 40 de soldati. a avut prilejul sa expuna împaratului doleantele motilor cu privire la desfiintarea iobagiei. pe cîntar.. si Closca au fost legati cu mîinile de parapetul podului pîna au mîncat soldatii care îi escortau. H. Dupa alta legenda. Dupa ce a fost prins.H Horea. Botul de sînge închegat a cazut si "s-a învîrtit ca un pristin de mai multe ori prin casa". "numa deasupra o fost de grîu si-n inima pînii o fost sînge". H.. L-au tradat vecinii din familia Maties "doi veri de ai lui" în urma promisiunii ca vor primi atîta aur cît va trage H. 4. ar fi facut armata la vînatori ("iegari") si ar fi ajuns chiar caporal. 1. împaratul l-a sfatuit sa-si faca ei dreptate: "Cotati-va direptul". numit apoi "Bradullui Horea". Tradatorul s-a înspaimîntat. Fiind cu batalionul în Viena.

p. . H. Deschizînd Iacatele. au dat la fiecare pamînt si a venit ca sa le plateasca munca baneste" (52. Si i-o blastamat popii pîna-n ziua de astazi" (6.190 cit îi astazi. 534). decît "jumatate". 5. 3-32). ar fi scos pe tarani din iobagie ("din boieresc") dupa ce "a deschis lacatele" încuiate în urma faptului ca nu i-au platit lui H. p. desi el"a fost slujit cu dreptate". "boierii s-au temut de pacate si au radicat boierescul.

1. "ca sa-I învete ca sa fie el primul si Iancu sa fie al doilea pe facultate". Avram. "crai la Ardeal". a biruit totdeauna. a: stiut ca împaratul nu-i îndeplineste promisiunea si de aceea nu l-a asteptat la întîlnirea de pe muntele Gaina.în timpul noptii.. 1.1. si-a instalat "niste arcuri" la cufarul cu armele facute care au )ovit peste ob~az. La facultate. 2. întîlnind. Acesta . 1. a fost coleg cu viitorul împarat Frant Iosif. O dispune pe coasta "din sus de casa" si îl someaza. motii ce transportau lemne. Î Iancu. le-a strigat: . sa nu-l mai astepte. numire pastrata pîna astazi. a plecat de pe Gaina. l-a ajutat pe Frant Iosif sa ajunga întîiul "pe facultate". 1. unde"a învatat foarte bine "de-o fost întrecînd pe toata facuI· tatea" . Prima lui actiune a fost sistarea muncilor iobagesti în Muntii Apuseni. pusti cu cremene". 1. apoi pe valea Muresului. Fiindca tatal sau era înstarit si punea pe oameni sa-i munceasca mosia "desculti. 3. 1. la confluenta celor doua Ariesuri. dar dupa ce a ajuns împarat. promitîndu-i ca "îi va da Ardealul sub stapînirea Iancului". lasînd "pe-o piatra scris c-un prost si c-un mincinos niciodata nu se pot întelege!". îsi petrecea timpul cu perfectionarea armamentului. ar fi studiat "la facultate la Viena". La întîlnire. deoarece înaintea lui mergea "pretutindenea o femeie cu furca în brîu. s-ar fi întors cu spatele catre împarat. îsi ia tot armamentul de la casa parinteasca si pleaca cu oastea spre Abrud. le-o rupt dintii-n gura si i-o sîngerat" pe colegii care au vrut sa-I desc. 1. Locul acela "va fi Vadu 1\10tilor". nu s-a mai tinut de cuvînt de a-l face pe 1. "învata sa faca armament. 1. goi" si "fara nici o plata". sau împaratul a întîrziat anume ca 1.Jos cu cîrligele! Ca iobagia de astazi nu mai este 1". 1. 1. tatal sau cedeaza. Ca sa nu afle ceilalti studenti ce lucreaza el noaptea.l-a rugat pe 1.hida. care e calau· . pistoale. la insistentele sotiei.. vine cu armata de 800 oameni împotriva lui. 1. Iamurindu-1 "ca un prost si c-un nebun nu se pot întîlni laolalta decît numai asa".

iar pojile "pe dupa cap la vaca". 1. nebunia 1.. Dupa alta versiune. Cînd s-a vazut para aproape de butoi. 1. Aceasta arata lui 1. 6. 5. ar fi provenit din otravire. La masa de la întîlnirea cu Frant Iosif "o socacita 1-0 otravit" dupa ce a gasit "o scrisoare acolo ~ub taier ca «Fra~cisc Iosif o fost împarat si Iancu iara împarat»". si pe el îl taia pe roata. . ca cum o taiat pe Horia. ramînînd numai 1. unde e scutit de orice primejdie. nu puie mîna pe el.. a aprins o lumînare de ceara.I. c~ozis ca mai bine face el si se sacrifica el cum poate". motii ar fi prins pe Vasvâry si l-ar fi adus în Arada.0 luat toporul si 1-0 bagat în cal". Dupa întoarcerea de la Cîmpeni. numa o zis ca-i nebun" zidndu~i lui Frant Iosif: . Printre actele savîrsite în timpul nebuniei se citeaza omorîrea unui cal. 1. Dupa pacificarea Ardealului. da 1-0 facut nebun". "n-o fost nebun. dupa pacificare. Mai tîrziu. 1. a capturat pe valea Ierii bogatiile unui grof-ungur. fost coleg de scoala la Cluj.. "i-o-nvinovatit" pentru moartea lui. s-a prefacut a fi nebun. omorîndu-l pe loc. Dupa aceea.ndant în:vins de 1. unii au gasit din banii îngropati. Tatal sau avea "un cal porumb frumos s-acolo în Vidra în centru s-o dat jos de pe cal s-o bagat sebalu-n cal". Un batrîn "mîncat de necazuri". fiindca trebuia "sa-I lasati sa steie de vorba cu mine". "s-o pus-o cu oblîncu cela dinapoi dinainte". a încercat sa puna seaua pe o vaca. iar un om din catunul Trifonesti "de trei ori o gasit bani acolo în casile Iancului". zita de o capra neagra nevazuta. 1. Nu 1-0 omorît. generalul coma. împreuna cu logodnica acestuia. a trimis fata la fostul sau coleg. l-ar fi invitat dupa încheierea pacii "la un restaurant" unde "i-o pus în -mîncare un fel de matraguna de 1-0 otravit. ceilalti pretendenti au fugit. în timpul luptelor. "Ca daca nu se facea nebun. Dupa alte legende. 4.192 r l 1 'Ii I .. care. ar fi adus acasa bani multi pe care i-ar fi îngropat "acolo unde-s morile la Incesti". L-ar fi otravit "o jidovoaica din Cîmpeni'~pe care "ar fi platit-o ungurii doara fantazeasca de cap cumva". calea buna. si pe Closca si Crisan". fara sa se fi atins cineva de ea. "i-o pus o piatra-n cap si 1-0 omorît". Ea trebuia sa revina celui care va ramînea lînga un'butoi cu praf de pusca pe care 1. Ungurii r . co{uentînd "aiesta n-o venit aicea sa ne faca nici un bine"." Din aceasta expeditie..Eu-s hot s-a pref~cut ca atare "ca sa si tu esti mincinos! Ai mintit". sau în drum·-spre acest orasel. în luptele de la Fîntînele.

De atunci.. se metamorfozeaza în timpul noptii ascunzîndu-se printre animalele speciei respective.. hranita dintr-un jgheab pe care veneau "hîrmaturile" de la bucatarie. . nazdravana a babei trebuie pazita în trei nopti de voinicul venit sa primeasca drept simbrie un mînz nazdravan. La 11 luni. 1. oaie. 137). 256). Uita-te. Sarcina poate fi îndeplinita numai cu ajutorul animalelor recunoscatoare (lup. 1. în basme despre animale i. vulpe etc. Apoi au vrut sa-I aresteze la tîrgul de Sîmedru din Cîmpeni. 1. Cînd i-a zarit. îmbracat. Deseori. naste un mînz nazdravan prin gustarea unui aliment cu puteri germinative. dupa fiecare noapte i. 58-60). invitînd pe cei ce-l urmareau "veniti si va scalda ti. 58-122).193 care îl urmareau sa-I prinda se conving ca-i "nebun. si-o omorît calul si vrea sa puie saua pe vaca". 1. closca cu pui. se întoarce . lup. culcat si mîncînd prune. în unele variante ale basmului AT 301 B. fiind. dar ofiterul îl lasa în pace. "fata si iapa un mînz tot numai cu parul de aur" (5. 1. "de o suta si cinci de ani" care nu se mai putea tine pe picioare. p.). ca asa apa buna de facut baie". s-o-nceput a se scalda". baiatul nazdravan e nascut de o i. peste. trimite sluga tatalui sau sa-i aduca în casa un prun smuls cu radacini.. (XV. "o sarit acolo-n vale. a]j fi ramas vorba "Nu fi prost ca Iancu cînd o pus saua pe vaca ''" Alta data cînd au venit niste jandarmi sa-I aresteze la Vidra. ma. O femeie pregateste o cafea din oscioarele unui peste pe care scria ca poate ajuta la procrearea copiilor si o da împaratesei. i. vulpe. apa. Cînd intra în casa. are puterea de a se ascunde în cele trei medii. 260-261). pamînt. fiind convins ca "de buna sama îi nebun". p. în a doua noapte "s-au ascuns tocmai în fundul norilor" iar în ultima noapte" tocmai în fundul marii în nisip" (79. peste. I. se preface în pasare. I. corb. în prima noapte. iepure. O i. SpaIatura ajunge la o i. p. p. Iapa. "Iancu s-()o facut nebun ca sa nu-l prinda sa-I omoara" (6. capitanul de jandarmi îl vede pe 1.. 103). îi da lupului o lovitura de moarte (5. Aratîndu-i ca pretul mînzului sta scris pe copita ei.stejar batrîn în mijlocul padurii" (34. Ei se co~vi~g ca e neb'un si îl lasa în pace. ea se ascunde "în fundul muntilor unde nu strabatea nici pasarile cerului". îl invita la prune. i. nouri. nu se lasa ademenita de lup. sau se ascunde numai ca i. Chiar neschimbata. fara sa se scuture prunele. p. De obicei. p.

Flacaul îi întelege spusele fiindca "stia mai multe limbi" si decide sa faca popas (51. 1. iapa ar crepa si din locul acela ar izvorî un asa izvor. dupa a doua si a treia noapte. Voi mergeti doi" (ibid. p. ea e identificata cu rîndunita. de a fata încalecata de sotia însarcinata probozeste calul cu stapînul sa meargii mai încet. Dupa o legenda. 269). cînd ar ajunge în mijlocul satului. I. p.. frate. e o planta fictiva. Cel mai adesea. picioarele i. Fata îmbracata în flacau (AT 514) este trimisa în cele din urma sa aduca hergbelia cu i. e eliberat numai daca va putea aduce "iapa cea sireapa" de la împaratul ~ecin. de unde s-a raspîndit în Europa (XIX a. Fat-Frumos. 28). rau ma duc". sa înconjoare dupa aceia cu iapa de trei ori satul . paznic. Ogorul de aur al unui împarat este pustiit de 12 i..Nu te duce tare. de s-ar putea din el satura toti cei din sat" (34. fiind prinse în gheata (41.. i. II. fiul cel mai mic izbuteste sa le prinda (3. Era cunoscuta înca în antichitatea grecoromana. 25-26).. cu însusiri miraculoase. p. Pe alocuri. întrucît "io tare greu' ma duc cu patru .. ' . numita si iarba tîlharilor. Alteori. nazdravane. ca i-o bala de sarpe pe mine si nu ma poci misca. Iarba fiarelor. vorbesc între ele. Ele stîrnesc un vînt dulce care adoarme pe. trifoiul cu 4 foi si mai ales cu feriga. p.. i. p. 69). precum si în Orientul apropiat. p. Ajutat de un soricel. se întîmpla la vorbirea blînda a fetei (86. Le poate mulge în urma unei ploi mari urmata de înghet. îmblînzirea i. p. prins cînd vroia sa fure pasarea maiastra. ar fi luat nastere din picatura de sînge care a curs din buricul lui Christos' rastignit pe cruce (LUI. f. Saracul orbit pentru mîncare (AT 613) afla noaptea de la o "vîja" remediul secetei dintr-un sat: "sa se suie pe iapa cea mai slaba din herghelia care-i lînga sat. 1. Legendele populare o înfatiseaza felurit. 160). 275).194 I 1 II 11 I cu un mînz dupa ea. uneori numarul lor creste la doi si trei mînji. 139-142). spune calului cînd merg pe drum: . Fata izbuteste cu ajutorul calului ei nazdravan care îl învinge pe armasarul i. Cînd sa o scoata din grajd. ea are însusiri aparte care o individualizeaza . în basmul despre omul care stia limba animalelor (AT 670). I. ea necheaza "de haui vazduhul si urla toata curtea si palaturile" (41. spre a seîmbaia în laptele lor. 35-38). 435). dar numai cei ce înteleg limba animalelor afla tainele lor. apoi s-o sature cu jar.. p. p.

"Iarba ceea dac-o ai. 273-274). . Ea ar creste acolo unde a fost foc multa vreme pe un loc. p. 60-62). Mai lesne e gasita cu ajutorul unor animale . E veninoasa: omoara vitele care o manînca. un fir de par. De obicei. cade la fund. dihor. De aceea. 274). ca sa arate oamenilor ca fata a mintit. . daca e aruncata în apa curgatoare. p. p. dar o fata cu o sarcina de fîn a vazut ca în locul busteanului e doar un pai lung de fîn. acesta fiind unul din procedeele de a o cunoaste dintre alte plante. "Ea are cap. Dupa alte povestiri. e de coloare galbie. p. 274). (76. foarte inaccesibila. foarte subtire. p. Însusirea ei de capetenie e puterea de a "înmuia" fierul sau chiar de a-l face invulnerabil pe posesorul ei. Ar creste pe piatra. florilor si orice stii . umbla. grangur . cei ce o folosesc.' care ar fi ohiar o picatura de sînge.. Pintea. apoi. ea "merge în contra apei" (LXVI.. 40). numai niste aripi din umere. frunza n-are. ciocanitoare. p. Poate fi culeasa în anumite feluri si în momente sau zile deosebite. daca pui o batista alba pe locul unde creste ramîn pete rosii.f.:in toti banii de la a~ela la t'ine" (52. dar mai ales rosie. 25-26). 532). Unele povestirilegende releva însusirea de a descuia noaptea fiarele cailor ori de a face coasa sa sara din toporiste "cu o mare putere" (XIX a. iar peste zi e vesnic înrourata. Are culoarea verde. f. Daca e aruncata în apa. hotul muscelean Fulga (XIX a. Se povesteste astfel despre Bujor si Jianu' (LUI. despre. toate ti se deschid în cale si esti nazdravan. coada si picioare.arici. straluceste numai noaptea ca soarele. Hotii si haiducii o posedau. De aceea. de dai mîna c-un om bogat. o vîra sub piele în palma si în JeluI acesta deschid toate lacat ele si nu sînt atinsi de glont (LIII. 23). Radacina n-are. ca si omul si e vie. Un comediant arata oamenilor cum un cocos tragea un bustean.195 si o fac. De asemenea. mica.prin stratagema cu închiderea puilor cu un lacat de fier: mama puilor pleaca sa aduca i. cînd rasare soarele. p. Tunsul. ziua piere sau intra în pamînt (LIII. întelegi limba tuturor dobitoacelor si pasarilor. I se mai atribuie si însusirea de a detecta iluziile optice. Comediantul a înteles imediat ca în sarcina cu fîn se afla i. Pe piatra îsi lasa o tîra de radacina si merge mai departe" (52. aurie sau argintie. ca .. si a cumparat-o toata "cu un taler". p. iar pe mîna lasa de asemenea pete rosii. adesea în vîrf cu o bobita rosie. mai cu seama. p. cu care atinge lacatul ce se descuie pe data. ca o lumînare aprinsa etc. pe cînd celelalte "plutesc pe fata apei". 532). i. Marcu Viteazul etc. ca aurul. picura sînge din ea. f.

Ana. Au aripi si zboara cu parul despletit.196 fiind nebuna. ursoaice. prefacîn'du-se în i. p. maiestre. . Trandafira.. Maidan-Caras). voI. îmbracate în matase sau vestminte albe. Incidentul se petrece cînd eroul e omorît de impostor (AT 300. Tiranda. Au fost trei fete orfane care. dînse. f. serpoctica duce firul de i. f. În basmele fantastice. dar pot sta si deasupra stresinilor. rusd. fecioare. Puterea de a iluziona ar veni de la diavol (XCII. 140. zînioare. llele. Umbla prin p. prin Banat avînd fiecare un nume (Rudeana. i. Locuiesc în vazduh sau prin paduri. Sînt trimise de Dumnezeu sa pedepseasca pe cei rai. Sandalina. trei pîna ~a noua. a iluzionat-o ca vine o apa mare. Iau si ei un fir. dar pe alocuri pot fi foarte multe. 272.. Cosînzeana. pe care nu-l vor gasi pîna la vremea de apoi cînd se vor duce împreuna cu el în rai (LXV.lii. au fost servitoarele lui Alexandru Machedon. se scalda prin izvoare si lacuri. Pascuta. Legenda e raspîndita în Europa . 112). 304). 543).Der Hahnenbalken în colectia fratilor Grimm . are însusirea de a învia din morti si de a lipi taietura capului. Alteori. Numarul lor variaza de la doua. în gura ce se ducea sa-si învie puii calcati de o roata. frumoase. Ogristeana. pun capul la loc. i. III. puternice. miluite. oameni. sfinte. Sînziana.). cete întregi. soimane. p. Sînt fi\nte carora le place îndeosebi cîntecul si jQttfl. doamne. au fost facute nemuritoare. Cînd Ivantie împarat i-a dat trei vase cu apa ce întinerea. la marginea apelor sau la raspîntia drumurilor. apoi asaza "firutul cel de iarba în taietura si Stan s-a sculat ca-din somn" (61. 261). p. purtînd si coroane. Hîrtiesti-Arges). milos:tive.95-96). . Cateii întîlnesc o broasca cu i. Au o sumedenie de nume: zîne. Ruxanda etc. dar ~colo planta antiiluzionista este trifoiul cu 4 foi (XIX. 201-206). Dar sînt invizibile. încît ea a luat-o la fuga "ridicîndu-si poalele" si strigînd: . ca ne înecam toti! " (38 b. ele au baut apa si "îndata . IX. XVIII. al XIII-lea."Fugiti. sau de dracul. Dupa legende. Ele zboara mereu.cu atestari înca din sec. au si început sa se schimbe si sa zboane". iezme. numai noaptea putînd fi vazute de om. prin munti. cautînd calul lui Alexandru Machedon. Todosia. Bugiana. pentru a-si învia puii si e deposedata de cîinii stapînului decapitat. Îsi întind masa pe iarba verde si beau apa de prin fîntîni. la rugamintile lor. Ruja. p. f. p. Magdalina. vesnic <CÎntînd (LIII. împaratesele vazduhului. (38 b.

mai ales la Rusalii (LIII. dupa cum iau pe sus pe cei ce lucreaza în zilele lor. pricinuiesc nenorociri: omoara vite. sau pe cine trece prin locul unde manînca sau joaca ele. fara sa mai creasca iarba pe el. Flacaul a povestit însa cele întîmplate si a albit "ca zapada'" (38 b. Gauri-Vrancea). sau cresc anumite ciuperci (LIII. 433. Paralizeaza de asemenea pe cine întîlnesc.-p. p. trîmbite. au dus pe un flacau din Marasti. pe cîmpii. încît "nu le întrece nimeni pe lume la joc". Fluier). Cine le aude. 207-211). 1. Scorei-Brasov). "îl poceste. Îi interzic însa sa spuna unde a fost sau sa cînte cîntecul lor (LIII. îndeosebi noaptea. sau din vase descoperite noaptea din care au baut i. "Auzalepe piept si clopotei la picioare" (LXV. în genere. 261). îi strîmba gura. Se arata binevoitoare celor ce vor sa obtina un fluier fermecat (v. XI. alegînd pe cei mai iscusiti muzic~nti. zicîndu-l pe violina în miezul noptii. Obisnuiesc sa ia cu ele lautari. "Daca s-ar întîmpla ca sa le stie cineva cîntecul lor. aprind case. p. trebuie sa stea nemiscat. sau le spune vorbe urîte. Niste temei au ghilit pînza la Rusalii. 211). p. 211). pe cine face zgomot cînd joaca ele sau pe cine le aude cîntînd. Jocul lor se desfasoara în anumite locuri. toaca. 236. dupa cum cauta sa atraga ti~erii frumosi. îndeosebi pe fluierasii renumiti. 244).Vrancea si l-au vîrît cu picioarele într-o fîntîna. sau pe cîmpii sal11 mai cu seama pe la raspîntii (LIII. Locul unde joaca ele ramîne ca pîrjolit. 213). . Joaca "abia atingînd pamîntul". altele au scuturat toalele în acea zi si s-a stîrnit un vînt mare care le-a zvîrlit pî~za si toalele tocm~i pe sîrmele de telefon (58. p. ve> mîna" (58. la raspîntii. îl pun numai sa cînte "tinîndu-l foarte bine". 212-213). precum si alte instrumente muzicale: cimpoi. si' el 'asa a-ncremenit cu mîna pe fluier". Sînt pociti si cei ce beau din lacuri si izvoare necunoscute. i. "mai cu seama unde sînt paltini". apai tot asa misti si cînd nu vrei". p. tobe. în vetrele de foc parasite.197 vazduh cîntînd si jucînd. p. spunîndu-i sa nu le mai cînte cîntecul. Obisnuiesc sa ia cu ele în joc pe cine întîlnesc. seama~a cu niciuna de ale oamenilor (UII. "Daca misti. Uneori umbla într-o caruta trasa de cai de foc. 81. p. 299. 201). aduc furtuni cu grindina. f. Cînta nespus de frumos si melodiile lor nu . XVII. lasîndu-1 apoi schilodit sau smintit. f. Pe cel care îl iau cu ele. înpoienele din paduri. "Un cioban a auzit fluierînd din flui'er. Daca omul raspunde' cumv'a. acela ar fi dus numaidecît de maiestre prin vazduh" (38 b. în jurul arborilor (nucilor) sau pe o "vîrtelnita cu trei mîini".

la fîntîna de margaritar" (33. Tei Leganat se vîra sluga la împaratul orbit de i. precum si o seama de buruieni (avrameasa. Abia la cea mai mica are taria de a nu se uita înapoi si se casatoreste cu ea. si prin jocul calusarilor. Baiatul prefacut în cerb poate redeveni om numai dupa ce ajunge la Muntele de marmura_unde se scalda zînele si trece prin camasile lor (LXXXIII. 213-217). zîna .a joace mai frumos si ea dispare "la curtile lui Filingat.. intrînd sluga la moara ei. luîndu-si aripile furate. Cei rapiti se mai pot apara prin mutenie desavîrsita. în sîn sau la palarie "în zilele lor" pelin sau usturoi (LIII. Cum ea calca interdictia. Cei nenorociti de i. în multe variante ale basmului AT 400. I.. În locul unde au mas sînt foarte bune de leac împotriva pociturilor pricinuite de ele. cu conditia ca soacra-sa sa nu se amestece În gospodaria ei unde "toate treburile se face singure". Uneori. i. Mai adesea. în mod obisnuit. p. 533-540). zîna se casatoreste cu flacaul care e În stare sa se urce. din cosita flori Îi cînta. se arata binevoitoare celor cazuti sub vreun blestem. zîna se Îndragosteste de voinicul ce doarme lînga lacul în care se scalda ea.. O regaseste. sînt dusmanoase oamenilor. Alteori. p. iar cînd jocul . Uneori. leustean etc. 282). pe copacul cu crestetul pîna în cer. p. La o -nunta. "o casuta stînd În vazduh". 241-242). 00. 263). se vindeca prin descîntece de i. zîna fuge În tinuturile ei si voinicul ajunge la ea numai cu ajutorul celor trei obiecte fermecate luate prin pacaleala de la dracii ce se certau pentru împartirea lor (AT 518). p. Spre a se apara. ele iau ochii celor care le încalca mosiile. p. Un mosneag aflat acolo îl învata sa nu raspunda nimic si zînele îl aduc Înapoi (5. zîna "îi arse o palma de-i scapara maselele".). în basme. oamenii poarta la brîu. De asemenea. Numai cea mai mica poate suporta însotirea cu omul.198 Dar schimba si copii. cristineasa. Obiectele lasate de ele . noua Împarati o asculta". 249-254). vîrÎndu-i inelul într-o pîine (34. p. pentru ca a lasat caprele în padurea lor. mararul i. leusteanul i. p. lasÎndu-i un inel pe care era scris "Ileana Cosînzeana. voinicul îi fura aripile si fiindca se uita Înapoi. Tei Leganat cînta din fluier ca sa joace i. Un fecior din Rodna Veche este furat de zîne si dus Într-o odaie în stînca.'menii pun cîte un cap de cal într-un par de care "ielele fug" (LXV. sotul e momit sa-i restit~ie aripile ca . În locuinta lor. Se arata mai întîi copilului (5. 130-137). III. cea mai mica e silita sa vina dupa flacaul care i-a furat hainele În timp ce se scalda în lacul zînelor.

caci se scufunda pamîntul.ajung la gîrla de pacura aprinsa (AT 516). 16). Astfel le sileste sa vîre mîinile în crapatura unui copac. Dupa ce coboara. 261. 59). a furat opincile ogarului si de atunci e mereu urmarit de acesta (LXXIX. Pisica nazdravana (AT 545) . 252-253). e întîlnit. p. 1. A fost pus de Dumnezeu cîrciumar si fiindca a baut vinul cu "mîndrele lui". Broasca). Apoi busteanul e lovit din nou si se preface în cerb de aur în care e vîrît Dafin pentru a ajunge în odaia fetei. Dumnezeu a trimis ogarii sa-I gaseasca (12.p. p. VII!. O iepuroaica daruieste baiatului un iepuras nazdravan care sta mereu pe umarul stapînului si-i da sfahlri. v. vad un ogar si se hotarasc sa i se opuna toti. de unde sa strige "cucu" la sosirea i. p. apoi îl sparge si. crapa un cires ca sa-si faca alt fluier. feciorul bucataresei si al împaratului. 1. 23. p. Cele trei i. silindu-le sa restituie inima lui Mogîrzea (41. se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc si într-o clipa se înalta pîna la vîntul turbat si se pogorî la portile palatului doamnei Chiralina". strîngîndu-le pîna îi cedeaza ochii împaratului (5. fura inima lui Mogîrzea pe care o pastreaza într-o sticla. 1. p. dar observînd ca broastele fug de el. rupe fluierul ca sa-si faca altul cu ajutorul lor. p. 1. îl convinge sa nu fuga tare. apoi îl întrece (99. In basme. Baiatul care îi paste oile le cînta din fluier. Epacalit de melc fiindca acesta s-a înteles înainte cu alt melc sa stea în celalalt capat al cîmpului d~ alergat. p. La înapoiere. dar unul îi sfatuieste: "îmi vedeti voi mie mustata asta? pe fuga mi-a albit!". 362-363). Într-un basm despre animale. (4 a. p. 1. Cîine). 1.Satu Mare. la îndemnul lor. 271-272) . v. caruta se preface în bustean.405-433). Le prinde mîinile în crapatura.. Iepure. Noua i. Ca sa treaca acest obstacol. In tîrg. se socoteste animalul cel mai fricos si vrea sa se înece. Afin loveste de trei ori cerbul de aur care se preface iarasi în caruta cu doisprezece cai de foc (3. îsi da seama ca sînt altii mai fricosi (AT 70) si decide "sa mai traiesc înca" (5. fiul bucataresei încaleca pe busteanul i.199 era mai încins. prevenindu-l împotriva pericolelor (5. AT 275). din mijlocul padurii împreuna cu Dafin "si dîndu-i pinteni de trei ori. ca auxiliar.84). Atunci se decid toti sa fuga (99. Se întrece cu melcul la fuga. cu totul sporadic. 134. Se ia la întrecere cu bivolul si cînd e depasit de acesta. Dumbravita . În drumul spre Chiralina.

el pretinde ca a prins un i. se întîlneste si aceea de a-i aduce zmeoaicei "un iepure albastru gasit. Pocitania de "om mic de ceara cu picioarele de secara sezînd calare pe un iepure sohiop" rapeste calul voinicului (LXXXIII. într-o cutiuta din inima ~nui i. 1. cu piciorul rupt. si un ogar de aur care sa alerge unul dupa altul (LXXXIII. p. daruieste voinicului o galeata de argint "În care se afla un iepure si un vînator (iagar). care nu putea de loc împusca iepurele" (42. etc. acesta într-un i. 417). speriind ofiterii care "o prins a comandali în laturi si-ncolo si-ncolo din calea mîtii" (ibid. III. punîndu-l sa se ia la întrecere cu •• nepotul". cel dintîi "a auzit iepurele" (41. 290).:într-o zi. salvata de la monstru. p. adormit. alergînd dupa iepure. p. searatarecunoscator voinicului care l-a crutat si îl ajuta împotriva zmeului. numarîndu-se între cei trei sau patru cîini nazdravani. flamînzi pe care îi duce la curtea împaratului Verde. 4919). între altele si într-un i. pentru ca la urma sa spuna ca a fost o gluma (S. trecuse în Valea Plîngerii" (41. sau în 3 gîndaci într-un cocos. (35. nu bagase de seama ca. 433). care recunosc de îndata "iepurele cel strin" (34. p. I. într-o rata. lntreceri la fuga). 266). Eroul pacaleste pe diavol (sau pe zmeu). . sau în doua muste. p. 285). crutat de voinic. p. Iepurele sa fie nici trecut de fript.. schiop (LXXXIII. din care a scos 45 kg grasime.548). 51). i. apare uneori în snoavele despre tiganul laudaros. Na greul pamîntului si Usorul Vîntului). I. Fata mijlocie. Într-un i. dar e învins de un i.ll). (LXXXIII.255-256). 1. i. 1. p. (v. momeste pe vînator pîna îl aduce într-un teritoriu strain. (60.. Sa-I prinzi din miile de iepuri ce se afla în codru ala de padure. se trezeste si fuge. Deseori. pîna ce se vede comandînd slugilor. I. îsi face planuri din ce în ce mai mari. p. 80). Cînd îi striga din vîrful copacului. Mai întîi.. p. Boul nazdravan care fuge de acasa împreuna cu baiatul care îl iubea. dar cînd tipa. lup si urs (N-aude. . p.200 gaseste o turma de i. nici cu mustul crud în el" (41. Ea poate fi în 3 gîndaci. alaturi de vulpe. p. îl ajuta mai tîrziu sa gaseasca iapa nazdravana a babei care se prefacuse în i. etc. 1. Vazînd un i.509-510). rapune în lupta animalele mai tari (AT 511 A). între sarcinile extraordinare date eroului pentru a-l pierde. Na vede. se lua dupa un iepure . 722). puterea zmeului se afla dispusa succesiv. p. Argintarul curtii trebuie sa faca la nunta feciorului mai mare un i. adunînd toti i..

~ I. în locuri inaccesibile.201 Cînd vrea sa prinda i.413-417). Dumnezeu a rapit-o din biserica si a aruncat-o în mare. s-a slutit sau s-a aruncat în mare. 4918).207). p. Fiindca soarele a vrut sa o caute si în mare. iar capul îi era de argint". era sora lui. I.207). La observatia ca de ce n-a spus o suta. mai poarta si alte nume: Ileana Simziana. vînatorul raspunde cu demnitate ca pentru unul nu se face sa minta (S. Tristi Copil este încarcerat de un împarat pentru ca a calcat interdictia de a pomeni pe Iniia ->- ~ . prefacînd-o în mreana. om cu capul de aur.C. Zmeul din camera interzisa o fura si e reluata cu ajutorul calului nazdravan (59. I. Rozuna doamna florilor. Rora cea frumoasa. care pleaca dintr-o familie terestra. p. p. nemaiîntîlnite. cu trupul din mare si cu hainele de flori". ia si da mirosul florilor. prins de Jigan e vîndut succesiv la trei insi (S. Ileana Rujuleana. frumusetea întruchipata.C. rîvnita ca sotie de protagonisti sau de rivalii acestora. împaratul "saruta inelul si se jura ca nu se va odthni pîna nu va da de stapîna frumosului inel" (AT 400). Trezindu-se. 5672). fiind stapîna lor. nouamparatii asculta" iese din lac. epitetele însotind de obicei numele sau ori de cîte ori revine în naratiune. p. neana Cosînzeana. 387) si locuieste la mari departari. scapa (S. I. în basme. Margarita înalbita. unde vîra într-o pîine inelul prin care e recunoscut. Mîndra Lumii. Abrunta mîndra si frumoasa. Mangalina-mparateasa florilor etc. Celemai multe legende o arata a fi sora soarelui care a cerut-o de sotie.C. "din cosita floarea-i cînta.. Atributele frumusetii sînt maxime. Floarea Florilor. 5464). Ea ar fi si "stapîna vacilor frumoase si laptoase" si se arata numai la Sînziene (LIII. spre deosebire de Fat-Frumos. "trup de femeie. Pe vremea cînd soarele era împarat. se sperie de miscarile acestuia si i. Zîna Dobrozîna. este tipul fecioarei idealizate. E îndrumat de cumnati pîna la moara I. Craiasa zînelor. I. Ca sa scape de incest. Frumoasa Lumii. Un vînator se lauda ca a împuscat 99 i.C. 163-190).C. Ea are de obicei origine miraculoasa. I. Acelasi i.C. atipit. "cu ochii din soare. Ruja Rujulina. p.LinaRujalina. fiind facuta din roua de 12 zîne (81 a. In ziua nuntii cu fratele ei. sau s-a prefacut în luna (LIII. Putinele legende o înfatiseaza a fi zîna cea mai frumoasa. saruta pe tînarul împarat adormit si îi lasa inelul sa o caute. ca sa nu o mai vada soarele (86. Dumnezeu a prefacut-o luna pe cer.C.

care era minunea florilor". Cu ajutorul Sf..202 I Diniia. Mîndra Lumii. lbcuieste chiar în tarîmul aerian. reziliaza. I. Fiul unui împarat intra în camera oprita. în cele din urma. p.384-399).C. dar o gaseste cu ajutorul celor trei obiecte luate de la draci (AT 518) si sta lînga ea nevazut: era tocmai în ajunul nuntii cu un altul. I. în palatul de pe cracile parului miraculos cu vîrful în cer.C. la insistentele celorlalti. a cazut în genunchi" (5.C. dupa ce a crescut. îi ia inelul din deget si dispare. Se tocmeste sluga. dar la hora vine pe rînd în haine de arama.250-255). iar cînd aude glasul unei nevazute. Dat în vileag prin ceara lipita de par si. argint si aur si e recunoscut prin ceara lipita de par (86. Cu ajutorul unei zmeoaice. a picat lesinat jos! La treipatru ceasuri. ajunge la muntele de sticla unde locuia I. dar îi interzice sa-i pomeneasca numele. Cînd Rudolf calca porunca. p. p. Aceasta îl scapa. "o minune de femeie".. de sotie.. Cel mai adesea. gaseste într-o camera pe I. argint si aur si Abrunca se îndragosteste de el. Miercuri. eroul trece apele pîna la moara Iniei Diniei si e dus la ea de omul ce venea calare pe un poloboc cu faina (94. Cu ajutorul calului nazdravan ajunge în "tara femeiasca". unde . Se duce succesiv la trei nunti cu caii de arama. dupa ceara lipita de ceafa (34. I.322-338). Alteori. care era prizoniera unui zmeu.C. o gaseste pe "Mangalina-mparateasa florilor". p. p. în chip similar. care din gura aur si margaritare-i curge". Rudolf ajunge la o curte unde mîncarile si bauturile se servesc singure.C. Se angajeaza porcar si în cele din urma e recunoscut del. sub pretextul ca a gasit "cheia veche" (ibid. Petru-ParFrumos cere. unde stapînea Abrunca si e angajat grajdar. I. II. dar fuge la "manastirea Calu Gastru într-un pai razema si-Iftr-un par spînzura". p. '189-205). "Cînd a vazut c:hipu feti alia . floarea-i cînta. Vineri si Dumineca.C.. Dupa ce o elibereaza se casatoresc.259-265). Florea nu se naste pîna ce mama-sa nu îi promite de sotie pe "Floarea Florilor. Viteazu-de-apa nu se naste pîna ce mama-sa nu-i promite de sotie pe "Abrunca mîndra si frumoasa din tara femeiasca. I. copilul plînge înca în pîntecele mamei si nu tace decît dupa ce i se promite pe I.C. care din cosita. 3239). Florea o gaseste ajutat de caii nazdravani si calauzit de un porumbel. consimte sa o ia de sotie (5.. "pe Ileana Costînteana cu parul de aur". e îndragita de cel ce îi zareste Shipul. unde gaseste pe fundul lazii o fotografie.C. sora dracilor "si cînd a vazt-o asea frumoasa . cînd si-a vint în fire: Asta e ursita mea".

l\'Iargarita Inalbita sta ascunsa în piatra si la trecerea unui baiat. Dumnezeu la masa). p. peste în mare si este descoperit. 536). Dumineci (81 a. se desfasoara între neamt si drac sau român si italian si . cu care se casatoreste la sfîrsit (LUI. e trimisa de un împarat sa-i aduca herghelia nazdravana.. întruchipeaza fecioara razboinica. iese o fata frumoasa fara perec)1e. Petru se ascunde pe rînd în nori ca pasare. cu ajutorul inelului nazdravan (LUI. Ileana Simziana e ademenita în corabie de fata-flacau pe seama împaratului care este omorît în baie de narea de foc a armasarului (41. ca sa nu-i urmeze la tron. Cu totul rar.130-132. Probele petirii) . dar soseste prea tîrziu cu apa. 536). I.203 . e uneori o fiinta maligna pe care numai fiul mai mic al împaratului.C. p. dar acesta. este petita pentru altii de cel cazut în subordinele unui puternic. o rapeste pe I.: purcelul va fi al acelui ce va termina mai repede munca: el sa taie lemne cu sapa. Apare de obicei în unele variante ale basmului AT 103 D*.C. O cioara o sfatuieste sa înfunde gaurile cu h urna. apoi vasul de botez (AT 514). în vreme ce baba încearca zadarnic sa aduca apa si pierde î. Mosul izbuteste sa taie cîteva lemne.24-31). La raspunsul afirmativ. îi striga sa o ia de sotie.. Calugarii o blestema sa devina barbat si urmeaza pe tronul împaratului omorît în baie de lapte fierbinte (ibid. I. 564). p.C. stapînitoare într-o tara femeiasca.aratW apei cu ciurul. p.C. dupa ce creste.C. I. Fiul nazdravan al jitaritei e alungat de I. I.•.între un mos si o baba. + . Margarita înalbita face cele cerute (pod de arama. o leaga de pari si o bate pîna îl accepta de sot (ibid. întreceri. 4820). cu oasele lepadate într-o poiana.Uneori. porcarulo Kaseste dupa îndrumarile Sf.). I. cîstiga toate razboaiele. avînd straji numai de femei.C. t. ea sa care apa cu ciurul. mosul vrea sa-I manînce singur si propune babei sa se ia la î.~. apoi paduche în parul ei si îi obtine mîna (81. !. p. Ea poate fi petita numai de cel ce se poate ascunde de ea. iar cei învinsi erau mîncati. Alteori. p. . v. întrecere în cîntat: cine cînta cel mai lung cîntec (S. biserici de ceara. Taind un purcel. întrecere în (.535). la sfatul calului. de care se îndragosteste nasul care vrea sa i-o ia (AT 465).

altul în vale si striga ca au sosit înainte. p. între cerb si 2 arici: care ajunge mai repede în deal. întrecere în cusut. între rac si vulpe: care ajunge mai repede la tinta propusa (AT 275). e aruncat departe si striga apoi ca el a fost acolo înaintea sosirii ei (4 a. între cine stie cîntece mal multe. 87). Un împarat promite fata celui care va putea sa o întreaca la dans. 15). românul se ia la î. între cel care soseste mai repede cu apa apare Între Fugila si o baba (sau cei doi cai). cînd cineva se împunge cu acul "se zice ca vine Necuratul si-si razbuna pe noi 1" (38. V. întrecere în joc. Acesta refuza mîna fetei si blestema ca tot orasul sa ramîna împietrit. Cerbul crapa de atîta fuga (76. cu dracul la împartirea recoltei "ca aceluia sa ramîie malaiul. Exista apoi î. o poate dansa. Dracul cînta trei zile. De aceea. Se casatoreste cu fata împaratului cel care va sti mai mult decît ea. 1'. p. are loc între iepure si doi melci (4 a. 1'. cîntînd un cîntec lung. pîna ce fata nu mai putea rasufla. fara ca ea sa oboseasca. Uneori. p. prefacut în om strain. Fata unui împarat pe care nu o întrecuse nimeni nici la scoala.Satu Mare). în basmele despre ~animale se întîlneste î. _ întreceri în minciuni. ms. fiind purtat în spate d~ celalalt. silind-o sa spuna "asta e o minciuna" (AT 852). Valea Mare . cu Dumnezeu "care coase mai bine 1" Dracul lasa ata lunga care se încurca. t p. apoi în vale. Probele petirii. VIII. dar baba îl întrece cu "doina si tot doina si doina a tinut-o vreo doua saptamîni" (52. întrecere în fuga. în snoave (S. cu neamtul care e mai usor de picior ducîndu-l unul pe celalalt în spate. bivolul se lasa la pas si e' întrecut de iepure (99. î. pe cînd Dumnezeu coase cu ata putina si îl întrece.Arad).204 cîstiga cel dintîi. Multi feciori de împarat au cazut jos morti. 4820). racul se desprinde. în basme. Românul cîstiga. p. nu a putut fi întrecuta în replici decît . Iepurele îl convinge ca se va scufunda pamîntul cu el de atîta greutate. Racul se agata la pornire de coada vulpii fara ca sa-I simta si cînd vulpea întoarce la capat. 176). 261. Dracul se ia la î. Cei 2 arici stau unul în deal. î. 268. care va sti mai multe cîntece". Fiecare cînta. 41~42). Numai diavolul. pîna ce se va ivi un om care sa-I' întreaca (81. ms. Baba se ia la î. Dumbravita .43-44). între bivol si iepure: bivolul fuge mai repede.

Probe de întelepciune) . Punga gasita va fi a celui ce spune ca tatal sau avea o iapa care fata de doua ori pe an. a aceluia sa fie burca". amenintînd cu decapitarea pe necîstigatori. v. Pacala pretinde ca a vazut pesti fugind cu focul în spinare si e încarcerat. 1. Un om spune o poveste mincinoasa. "arebsuind" si pretinde ca a vazut Muresul arzînd. ala manînca turta". II. Satenii elibereaza pe Pacala si îl despagubesc cu o .205 r ". pacalind. 302-304). III. Morarul vrea sa verifice. 9 protopopi si 9 boieri mari e cîstigata de vizitiu prin povestea mincinoasa despre pregatirile facute de elIa nunta tatalui sau care. împaratul se înfurie. 58-66). spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita. î. da pe vale nici sa lingi cu limba". 360). p. 3000-3011). p. într-un sat. Pacala pleaca înainte. iar Tîndala vine în urma lui ca sa confirme (S. Debitarea minciunii maxime e legata de cîstigarea unui lucru de pret. Deseori. careia îi creste un nuc în ceafa (AT 1960. 274276). 4904. împaratul c~. Cînd acesta afirma "ca pe deal îi mierea pîna-n jenunti. Albina). dar e ocarît de tatal flacaului (33. 4897). 220). Un flacau cîstiga spunînd povestea mincinoasa despre albina ratacita si prinsa la jug. Flacaul cîstiga cu povestea mincinoasa ce începe cu sarcina data lui de tatal sau înainte de nunta si se încheie cu ravasul care cade din coada iepurelui secerator (67. p. fata izbucneste "Ba aici mintisi" si e silita sa-I ia de sot (101. p. morarul promite o turta: "Cine-o spune un basm mai lung. care se încheie cu gasirea tatalui lui în fundul unui harbuz de unde abia îl scoate (99. în minciuni se desfasoara la moara. + r \ I I de Toaica porcarul. Arebsuiala vine în urma.. de nu. eu îti voi lua carul cu boi cu tot". în alte variante. afirmînd ca aceasta e minciuna si omul cîstiga (S. se cununa cu mama-sa (99. Cea mai spectaculoasa întrecere în minciuni e desfasurata de Pacala si Tîndala. p. în care la sfîrsit pretinde a-l fi vazut pe tatal împaratului cioban la oi. fiind în sicriu. primavara un mînz si toamna un tigan (S. Trasura în care se aflau 9 popi. Morarul cu barba rosie care si-o "caneste degraba . prinsa la jug. v. îi promite' acestuia ca "a cui a fi minciuna mai lata. morarul cere celui venit "sa-mi spui unde-i fundul minciunii si eu îti voi da fata cu moara cu tot. cu niste boia neagra" ca sa 'nu-l oc~leasca un' flacau. 'Alteori.. Flacaul cîstiga.e sa i se spuna minciuna ~ea mai sfruntata. Dupa ce se prind tovarasi.

încît ia crucea din vîrful turnului bisericii. p. Un grec pretinde ca în satul sau biserica e atît de mare. 3011). 215). Pacala afirma ca varza la ei e atît de mare. Unul pretinde ca în tara turceasca albinele au coarne mari ca ale boilor. încît preotul abia într-un an poate trece cu cadelnita pe la icoane. Petru macinînd faina pentru colacii de pomana (S. încît satura 24 de oameni. Unul afirma ca la ei în sat s-ar afla un om atît de înalt. 4907). încît chiar focul îngheta în soba si trebuia spart cu securea. Tîndala lamureste ca glontul a fost trimis tocmai cînd lupul se scarpina la ureche cu piciorul dinapoi. 't . celalalt nu se mira. se aude pîna la Craciun (S. Arebsuiala confirma ca a vazut o turma de oi "marginenesti" adapostita la umbra unei verze si cîstiga înca o feldera de bani. cînd raceste. Ouale în satul sau sînt atît de mari. Celalalt întareste: a vazut o foaie de varza care îl ascundea în întregime. încît adaposteste turmele de la 12 sate si e taiata cu securile de 12 insi. Mai departe. Pacala pretinde a fi vazut o catea neagra coborîndu-se dintr-o salcie.206 feldera de bani. existînd o jumatate de gaoace de ou în care încapeau 96 banite de grîu. 4910). Tîndala confirma. 4902 A). ar ciuguli toate stelele (S. Pacala afirma ca a vazut un ou de rata cît un bou. intrîndu-i glontul prin laba dinapoi si iesindu-i prin ureche. Pacala spune ca a vazut 12 oameni taind o varza. 4913). ca de abia le întorc 12 insi cu rangile. unul pretinde ca la ei iarna a fost atît de friguroasa. celalalt raspunde ca în satul sau. iar Arebsuiala confirma. iar Tîndala confirma. în alt sat. fara sa se auda unul pe altul. iar Tîndala confinna. rusul se lauda ca la ei clopotul e atît de mare. Pacala pretinde ca în satul sau un pui e asa de mare. numai din placerea de a minti. gainile fiind atît de mari încît daca n-ar fi priponite. Pacala se lauda ca a împuscat un lup. La o întrecere. 4906). sau a vazut gaoace de ou în care întapeau 12 banite de grîu. încît daca e tras la Pasti. aiba de faina. fiindca a vazut o moara cu 12 pietre în vîrful unei salcii (7. celalalt întareste. Pacala minte ca Dumnezeu ar fi murit. 3000). iarna a fost atît de calduroasa. abia dupa 3 zile i-ajunge guturaiulla cap (S. fiindca si la ei exista unul atît de înalt încît. celalalt ca în tara sîrbeasca exista covrigi cît roata carului (S. întrucît a vazut moara lui Sf. Exista si î. încît gainilor le-au dat gheata ca sa nu faca ouale fierte (S. spunînd ca exista si o caldare cît turnul bisericii. Unul afirma ca a vazut case acoperite cu carne. celalalt ca a vazut garduri din cîrnati împletiti (S.

4899). caci puterea zmeului (diavolului) este de dimensiuni supranaturale.207 -t 1 Mai cunoscute sînt î. Unul afirma ca era pe punctul de a fi sfîsiat de un leu. "Si cînd i-o zvîrlit un ciolan în frunte la zmau. învoiala este ca acel care manînca mai mult sa dea cu ciolanele în capul adversarului. care face paauc! la Mazaran în frunte: nici n-o miscat capu-nt-o lature. Alteori. î.voinicul patruzeci si opt. fiindca nu e de demnitatea lui sa minta pentru un iepure (S. adesea silit de saracie sa intre sluga chiar la dracu.4918). Cei doi frati mai mari sînt învinsi si omorîti. al treilea zmeu zece ciolane . El învinge prin viclenie. Alteori. 1. fiindca nu vrea sa lase vulpea (pasarea) fara coada (S. celalalt îl contrazice. p. al doilea zmeu trei ciolane voinicul douazeci si patru. Atunci zmau face-nt-o lature cu capu" (5. nu o suta. 1. în minciuni între vînatorii care pretind ca spun adevarul. mai rar cioban (ungurean). eroul se întrece cu un leu. cu o spuza de copii. p. în mîncat se desfasoara si între zmeu si adversarul sau. 98). p. simulînd ca a mîncat tot.voinicul manînca douasprezece. venit sa o elibereze.pe alocuri Piparus Patru (nascut din bobul de piper înghitit) . Eroul are adversar pe zmeu. Un vînator afirma ca a împuscat în 3 zile 99 iepuri. la trînta si decapitare. neexistînd lei în padurile noastre. lovirea cu oasele în cap nu edecisiva si e continuata de î. trînteste una la zmau în frunte. întrecerile în puteri alcatuiesc capitolul principal al basmelor din subspecia celor despre dracul (zmeul) prost (AT 10001199). "le o data zmau un piciorag da bou s-îl trage pîn gura: haPl. vînatorul se înfurie. 4922). î. 303). 473). Acesta cîstiga. . "Tocmai de aceea mai traiesc" raspunde primul (S. Se scoala Mazaran iara-n picioare sî apuca altu piciorag da bou. el e aratat a fi tigan din aceeasi categoile sociala. prin arta de a masca aparentele slabiciunii umane. se desfasoara progresiv. prraf 1-0 facut sî pi-acela zmau!" (5.îl învinge. La aromâni. Cînd servitorul îl trage de mîneca pentru a nu exagera. Contrastul este desavîrsit: eroul ede obicei un om peste masura de sarac. dar fratele cel mai mic . întrecere a în mîncat apare de obicei între zmeul care a rapit pe sora eroului si acesta. gata. dar vîrînd proviziile într-un sac (XV. tigan sau cioban (AT 1088). de la întîiul la al treilea zmeu: pîna ce manînca acesta carnea de pe un ciolan. rareori pe diavol care apartine unui strat mai nou.

Cu frecventa mijlocie apare î. în a stoarce apa din piatra. adesea si pe erou deasupra pe lemn (AT 1046). Jntreceri în fuga)..sau a asezat o calqare cu zer . încît revine pe pamînt cu întîrziere mare.la noi în cinci variante . adversarul renunta. dar cu o frecventa scazuta la noi (XV. uneori pîna la 3 zile. iepurele (AT 1072). Zmeul (dracul) strînge piatra cu atîta putere. renunta si duce singur copacul întreg. 'înrudita cu cea precedenta e î. sau ascunde piatra în traista. 2. I. simulînd ca a aruncat-o. Cam tot atît de frecventa e î. oferindu-se sa duca singur burduful din piele plin cu apa. pîna la puterea cuvîntului (blestemul). în a cara apa de la fîntîna în piei de bivol. încît se preface în praf. în mai putine variante este înfa tisa ta î. în fuga: eroul . Zmeul (diavolul) se înspaimînta. 5. el simuleaza ca vrea sa sape de jur' împrejurul fîntînii pentru a o duce toata o singura data (AT 1045). în a scoate apa din piatra prin stoarcere puternica: eroul are la îndemîna cas. p. Ca sa se eschiveze. 7.208 î. pe care zmeul (diavolul) nu-l poate ajunge (v. Eroul pretexteaza ca vrea sa-I arunce fratelui sau din luna care ar avea mare nevoie de asa ceva. 1. cu fiul (sau fratele) sau. Eroul a sapat mai înainte o groapa în care a turnat zer .peste care a asezat cu grija o glie de pamînt. în a arunca o piatra (AT 1062). prin stoarcere. în azvîrlirea buzduganului (mai rar a barosului) (AT 1063). izbindu-l doar cu piciorul. 4. 3. pe care eroul de abia le duce goale. unita cu îndemînare. din care. Cea mai raspîndita este î. îmbinata cu î.nu e atestata în catalogul international Aarne-Thompson. Destul de raspîndita este î. eroul arunca o pasare care nu se mai întoarce. îl pune pe adversar la î. curge zer. . pretextînd ca vrea sa care toata padurea pentru a evita drumurile zilnice. Adversarul îl arunca atît de sus. . sînt esalonate de la puterea fizica. 98). . încît revine dupa cîteva zile. în a duce un copac din padure pentru lemne de foc: eroul înconjura padurea cu o frînghie. Zmeul (diavolul) înspaimîntat renunta la sarcina impusa. dar fara sa cada nici o picatura de apa (AT 1060). A. Atunci. Zmeul (dracul) o arunca atît de sus. dar mai rar este întîlnita cea de a scoate apa din pamînt. ' 6.

Zmeul (diavolul) este trîntit de urs. p.< "t "~ . eroul îl bate pe zmeu. în a pocni din bici. Dupa ce zmeul apleaca de vîrf un pom (par. î. în trînta voiniceasca (fara înlocuitor AT 1070).209 8. sau. Versiunea româneasca mai este atestata incidental în sud-estul Europei. O forma înrudita cu precedenta este î. dar e smuls si proiectat peste crestetul lui. în cadere. Zmeul trazneste atît de tare din bici. apoi îl loveste peste cap cu o prajina (AT 1084). Zmeul (dracul) tipa (suiera) atît de tare. Zmeul se înfricoseaza si se declara. pentru ca eroul sa poata culege fructele. îi vine rîndul acestuia. raspunde "ia caut si eu peste care nour sa te asvîr1" (79.la trînta este de asemenea cîstigata prin siretlicul eroului care pune pe adversar sa se lupte cu tatal (mosul sau stramosul). nimereste peste un iepure adormit si arata zmeului ca a sarit anume sa-I prinda (AT 1051: în tipul international. dar amanuntele difera pe alocuri (în loc de strigat apare suieratul). 14. lovitura (75. 12. 182). 1. 11. iar "tiganul pica j os la pamînt". t. 158). Asemanatoare este î. sa tina de vîrful pomului. dar eroul pretinde ca-I va asurzi si-l convinge sa se lase legat la ochi. încît "se cutremura pamîntul".. în ba taie cu armele proprii (AT 1083). eroul îl poate croi cu prajina. la fuga e îmbinata cu un obstacol: cine poate alerga mai iute ducînd un cal în spinare (AT 1082). Adesea î. dar la întrebarea acestuia de ce a "boldit asa ochii". în vreme ce zmeul nu-l ajunge cu facaletul. dar acesta îl plezneste cu biciul peste ochi. cires). p. 10. p. încît "pica tiglele" de pe casa. 13. t. în timp ce facaletul eroului nimereste la sigur. 9. întrecerea sta în a sari peste vîrful copacului. cu totul rara la noi si nea testata în catalogul international. în putine variante e atesta ta î.. în a prinde iepuri e înfatisata mai neclar si în putine: variante. ursul (AT 1071). Eroul se lauda ca el îl poate duce între picioare si în timp mult mai scurt: îl încaleca si îl alearga. învins. fiindca în casa prajina zmeului e prea lunga si se izbeste de pereti. în strigat e relativ frecventa. 32). schimbînd armele. Prin aceeasi stratagema. încît zmeul se declara învins dupa prima. iar afara. încît îi ies ochii din cap si i se taie rasuflarea. XIX. <. Zmeul îl strînge atît de tare.

Adversarul se declara învins. (XV. dar autenticitatea unora e dubioasa. p. 16. e)sa scoata balegarul din grajd (o varianta: eroul taie peretele si-l arunca). p. tiganul ia "un taciune de foc si cînd rpi-l trage prin dinti. p. 78). Mai sînt mentionate unele î. în a da vînturi. 177). zmeul e ucis prin "calire": eroul îl baga în apa clocotita ca sa . AT 1146). în întepat: baba are un tapoi cu un corn rupt. neîntîlnita în c~talogul international. 20. 17. a) A da scîntei din unghii: eroul izbeste amnarul de cremene. XIX. p. confirmata si de unicitatea variantelor. f) sa duca o piatra de moara ca fiind o margea (o varianta. 18. o varianta). c) sa traiasca atît cît arde lumînare a (o varianta. în vreme ce diavolul are unul întreg. în blesteme apare ca încununarea celorlalte. în timp ce-si ascut cutitele: "as mînca carne de zmeu" (AT 1149. 19. 97).rul de funie (eroul îl aduce calare. XV. î. în timp ce ursul îsi raneste unghiile si prinde frica de cal (102. în vreme ce baba "Îl sparge de tot". p. I. 98). 37.apoi la tigani. apare în doua variante diferit formulata. Zmeul (diavolul) e alungat prin strigatul copiilor eroului. varsa si el scîntei ca zmeul" (92. Zmeul si eroul se mai întrec: a) în a duce fiecare cît poate (o varianta. zmeul îsi ciocneste zadarnic unghiile degetelor (88. Diavolul blestema . Î. 160).210 15. Tiganul si zmeii). desi e întîlnita cu totul sporadic. în a scoate scîntei. î. neatestata în catalogul international. . Eroul recurge la ajutorul pieptenilor de daracit lîna cu care e fugarit dracul (24. pîna ce acesta se declara învins (52.atît de tare "de-i pocneste lui Danila un ochi din cap". Intrecerea3n a scoate scîntei 10vind piatra cu piciorul apare si în basmul animalier AT 118. cu care se bat prin gard. cu doua coarne. atît la noi cît si la alte popoare (AT ~1094: la rusi si unguri. Uneori. î. AT 1187). 87-88).p. confer AT 1153).. I. d) sa aduca maga. este rezolvata de erou: tencuieste peretii ca sa nu crape de suflul dat de el sau încearca tavanul daca poate rezista unui astfel de soc teribil. Dracul nu izbuteste sa ajunga cu tapoiul la baba prin gard. unde calul cîstiga. p. b) sa doarma cu ochii deschisi (o varianta. b) zmeul scrîsneste din dinti de necaz de "a lasat scîntei de foc". AT 1140). detaliulapare în majoritatea covîrsitoare a variantelor).

p. Lupta cu zmeul cel mai mic nu se înyheie întotdeauna prin cufundarea pîna la gît. p. Cer ajutorul unui corb care toarna o picatura de apa calda pe flacara-zmeu si o picatura de apa rece pe erou. de otel si de plumb (de otel si de arama) care se rostogolesc de pe doua povîrnisuri. 2. O forma a î. p. apoi peste calul lui. de fier si de lemn. iar zmeul sloi de gheata. racorindu-1 si sporindu-i puterile pentru a-l putea rapune pe adversar. capul anume ramînînd afara pentru a fi retezat cu palosul. 300). 97). în puteri este lupta dintre zmeul rapitor (al surorilor eroului. peste c-hipullui de om. I.hiarîn suliti . trînta voiniceasca. zi de vara pîna-n seara sau de la miezul noptii pîna-n prînzul mare. Lupta este apriga. s-o pus carnea sâ hiarbâ" (5. Eroul se mai face para de foc. daca se declara învinsi.si c. în trei variante) sau e alungat de blestemele însotite de lovituri de piepteni (XV. 3.211 ~ " { fie prin aceasta calire tot atît de tare ca si el (AT 1134. Pentru a fi învins. e nevoie de ciocniri suplimentare în formele metamorfozate ale celor doi protagonisti. Urmeaza transformarea lor în doua flacari care se izbesc cu violenta. în unele basme. 1. dar cel mai mic învinge pe zmeu si îl decapiteaza. al constelatiilor sau al ochilor parintilor} si salvatorii nazdravani plecati sa le readuca. 1-0 jupchit cu unghia. la brîu si la gît. s-o facut foc. O forma rara de î. s-o trîntit un pumn la ciung. B. ciocnindu-se cu violenta.. dar cel mic "cînd o trîntit zîmbru gios. în puteri este sfarîmarea în aschii a unui ciung (copac) cu pumnul si jupuirea zimbrului cu unghia pentru a fi bagat la fiert. Fratii cei mari nu pot realiza nici una din probe. . ei se prefac în doua roti. întrucît li se frîng a~mele. eroul îl apuca pe adversar de par pentru a nu intra cu totul în pamînt. fara ca sa se poata învinge unul pe celalalt. dar nu se pot stinge sau topi (23.care nu sînt decisive. Eroii prefera "lupta dreapta". Turnarea apei pentru întremarea puterilor eroului se întîmpla în unele basme chiar direct. dar uneori ea e precedata de lupta în sabii . fara a se putea învinge. Cei doi frati mai mari sînt învinsi. 131). prin cufundari alternative pîna ). s-o farmat ciilllgu. Uneori.a glezne. la genunchi. Cei care se vor prinde frati de cruce cu eroul sînt gratiati în aceasta postura. el dovedindu-se tot atît de tare ca si eroul basmului.

sa gaseasca pe ma-sa acasa vaca neagra" (86. Tiganul fuge. în vreme ce românul simuleaza ca e batut de cineva si striga ca oaia a fost furata de celalalt. 5369). Tiganul face multa larma. . tntreceri în tors. Un român si un tigan fura o oaie si decid sa o manînce acela care nu va putea fi speriat de celalalt.212 întrecere în speriat. ramînînd românului oaia (S. Fetele cînd decid sa se întreaca la torsul unui caier de lîna: "care nu l-a ispravi. dar fara efect. 318). p.

El a fost faurit de hagiograful Iacobus de Voragine în secolul al XIII-lea.- Joimarita v. Ureche care îsi intitula o colectie Legende române (1891). Poveste). La început. apoi . nici în celelalte tari europene. p. legenda-ae. El nu s-a impus însa nici la noi. Legende sau basmele românilor. cuprindea basme nuvelistice si basme legendare. L . Aceeasi neprecizie se vede si la V. B. alaturi de 1. adevarata. în studiul sau. legendum. 1. 2645). "the why" . faurit dupa modelele europene "le pourquoi". forma de feminin singular. a ~ :~ fost adoptat treptat în secolul trecut. pretutindeni la noi.istorice. P. "das Warum". poveste (v. sub forma de neutru plural. FI. P. de provenienta culta. Traditiuni poporale române (1878). A. în opozitie cu cea istorica. Specia e denumita popular. denumind viata scrisa a unui sfînt. Basm (1893). Hasdeu introduce termenul deceu. în acest sens a început sa fie adaptat si la noi. Termenul legenda. istorice cu caracter local. Marian. adica cele cu profil etiologic (XXXV. extinsa si la subspeciile ei. începînd din 1872.J. întrucît. A ramas în uzanta doar cel de traditii populare denumind 1. Zilele rele Latila v. termenul a capatat întelesul de naratiune neadevarata. pentru a denumi naratiunile menite "a da solutiunea unei probleme". desemna partea din biografia unui sfînt care trebuia citita în ziua comemorativa. el adopta termenul traditiune pentru întreaga specie. fictiva. în 1867. asa cum a fost folosit mai întîi de S. Ispirescu îsi intitula colectia. de ex. Hasdeu încearca cel dintîi precizarea terminologiei. nu fara sovaieli în delimitarea sensului. Tovarasii nazdravani Legenda. El a evoluat apoi în latina medievala la. Mai tîrziu. pentru ca în 1892/93 sa admita sinonimia "legende sau traditiuni populare (cuvinte din batrîni)".

întîile consemnari. 181190). L. atît în literatura indiana. L. în vremea din urma. sacre arhaice. de obicei creatia acestora (LXXXVI. sistematizînd miturile transmise de traditie. s-a produs si alunecarea de sens a termenului grec mythos de la relatare veridica la cel de naratiune fictiva. istorice au fost de asem~eneaconsemnate de timpuriu. autentica a miturilor. încît el poate fi socotit nu numai "parintele istoriei". care devin prin aceasta model permanent pentru om si sînt reproduse. plasmuita (XXVII. Reactualizarea rituala e însusirea lui distinctiva. O subspecie a 1. relatari adevarate. Din aceste 1. alegorismul lor fiind dezvoltat mai cu seama de stoici. Cu toate acestea. Felul cum le-a surprins istoricul grec arata cît de imprecisa era limita între relatarile veridice si cele fictive. ci si "parintele colectiilor de 1. rod al "rationalizarii" 1. odata cu primele scrieri istorice. aratînd ispravile zeilor si originea tuturor fiintelor si lucrurilor. prefacerile au fost mai substantiale. Indeosebi Istoriile lui Herodot abunda în naratiuni legendare. prezentînd genealogiile zeilor ca o serie succesiva. numai în intervalele de timp sacre (XXVII. popoarelor antice. Cuyîntul a fost larg întrebuintat. 2. în Grecia. Ulterior. s-a încetatenit folosirea termenului mit pentru a denumi toate naratiunile despre lumea anterioara celei de azi. In felul acesta. p. uneori contrazicîndu-se între ele. unii cercetatori îi 'dau unînteles mult mai restrîns de istorie sacra despre actiunile fiintelor' supranaturale. greco-Iatine demitizate s-a . scriitorii greci cautau în inituri felurite semnificatii ascllnse. cît mai ales greaca. p. prin mituri se înteleg 1. Cercetatorii au surprins chiar în Vechiul Testament straturi diferite. cu sensuri adesea total diferite. nu redau forma primara. incompatibile cu o mentalitate mai evoluata (XXX).hranit cultura europeana de la Renastere încoace. introduce un principiu rational. suma lor alcatuind mitologia cu care ne-a obisnuit literatura antica. prilejuind acel avînt cultural care va deschide o noua etapa în istoria omenirii. apoi la rivalitatile dintre ei. ebraica. începînd cu Hesiod care. caci au fost supuse ajustarilor. cum se împleteau ele atît de strîns .". dat fiind caracterul lor sacru. Traditii poporane române din Bucovina (1895). 9). largita. în consecinta. în folcloristica. etiologice despre cosmos si zeii ocîrmuitori s-au bucurat de atentie de la începuturile culturii. modernizarilor.214 în editia a doua. se mai numeste mit. 15-20). care relateaza ispravile zeilor si eroilor semizei cu privire la facerea lumii. în chip curent. p.

1883). etiologice în volumele Povestea lumii de demult.. IIMitologie româneasca I Pamîntul. insecte (Insectele îiî limba. cele mai multe variante fiind ext. între cele 444 1. din colectia acestuia. .-:. Sarbatorile . Cele mai importante colectii de 1. îndeosebi cele istorice si cele referitoare la unele cetati. omului (916).. Pamfile care este mai mult ordona tor al 1. cele mai multe etiologice. între cele 43 naratiuni fiind si 11 1. O seama de 1. FI. (1915).. ceea ce e total ficttv). El începe cu publicarea repertoril~lui bucovinean de 1. se întîlnesc cîteva 1. potopului care este si cea mai veGhe versiune a tipului cunoscut din Biblie. Ion Neculce dînd la iveala întîia colectie de atari naratiuni în fruntea cronicii sale. Cîtitorul folclorist întîlneste la tot pasul motive . Sarbatorile la români (1898-1901).rase din publicatii. alte 1. Sarbatorile de vara la români (1910). Cercetarea). credinteksi obiceiurile românilor. dar fara discernamîntul critic necesar (din colectia lui ar rezulta ca amintirea dacilor s-a pastrat necontenit în memoria populara. Mai multe variante românesti vor apare în colectia lui FI. fiind presarate prin cele trei volume despre ciclul calendaristic. sînt inserate în volumele despre ciclul calendaristic. istorice prin scrierile cronicarilor (v. El a dat cea mai întinsa colectie de 1. sînt cunoscute si în repertoriul românesc. Comorile (1916).. despre pasari (9rnitologia poporana romtina. cele mai multe germane. Diavolul învrajbitor al lumii. apoi cele religioase (Legendele Maicii Domnului. Exemplul lui este urmat de T. 1903). în colectia fratilor Schott (1845). îndeosebi în scrierile sale cu profil monografie. . fiind incluse si 26 1.si episoade cunoscute din repertoriul folcloric.icat apoi 1. românesti. 1895) cu intentia vadita de a alcatui oîStorie "populara" din documente folclorice. Siebenbiirgische Sagen (1857). Marian. 1904). consemnate de la sasi si magpiari. vor fi date la iveala de S. (1914). La noi. cea mai de seama fiind 1. Traditii poporane rpmâne (1878. Totusi o seama de 1. aratate de Herodot a se fi întîmplat în cutare parte a lumii antice. Timid apar 1. Din lumea asiro-babiloniana s-au pastrat mai putine naratiuni legendare.215 r- ~ tocmai pentru ca erau socotite toate veridice. Miiller. si prieteni aiVazduhul. Cerul si podoabele lui. Colectiile sistematice încep destU:Ide tîrziu în secolul trecut. unde se repeta aidoma unor clisee.. sporite la editia a doua din 1885 la 42 variante în sectia Walachischer S agenkreis. istorice. Marian a publ. (1'916). revelatoare de fapte autentice. III Dusmani ('1924). (1913)..

referitoare la marele voievod. avînd poate alta desfasurare decît cea relatata. traditii si amintiri istorice. Cele cu caracter etiologie se afla presarate prin volumele sale de povesti.sistemul magic de asociere. cea mai de seama colectie de 1. aceea de a oferi cheia tuturor tainelor din natura înconjuratoare. 6 seama de 1. în care totul e supus masuratorilor si experimentului. ar fi niste plasmuiri fanteziste. cel mai adesea alcatuita dintr-un singur episod.. L. pure fictiuni. iar împreuna cu L. e alcatuita de C. Cercetarile au corectat de multa vreme atare asertiune.. despre movile. Intentia care a prezidat la alcatuirea ei e pur didactica. publicate si trimise de cîtiva corespondenti. este o naratiune scurta în proza. dînd la lumina sîmburele de adevar de la care a pornit 1. T. presupuse a fi morminte ale unor înaintasi imaginari. traditii si amintiri istorice (1910) si Din trecutul nostru. Creatorul lor s-a situat pe o pozitie "stiintifica" din punctul de vedere popular care s-a calauzit dupa alte coordonate decît cele ale logicii stiintifice. despre întemeierea Moldovei prin Dragos Voda pornit în urmarirea unui zimbru a fost confirmata istoriceste. cu telul de a explica obîrsia unui fenomen sau de a înfatisa însusirile si modul de comportare ale unei fiinte. L. despre descalecarea lui Negru Voda ca sa întemeieze . Danilescu . S. aproape toate cu profil istoric: Le. în locul acestora. este curiozitatea populara din toate timpurile. imaginile au tinut locul conceptelor. apoi prin volumele sale de povesti. în Muntenia. Popescu-Vînatori a grupat în volumul Cuza-Voda (1909) naratiunile care circulau la începutul veacului despre întemeietorul României moderne. au intrat în joc imaginatia si.216 de toamna-si postul Craciunului (1914). Legende. Mobilulcare a generat 1. menite sa satisfaca o curiozitate naiva. Cu mai mult scepticism a fost privita 1. mai putin jertfa rituala care nu e totusi neverosimila. Mai modest se arata volumul Alexandru Ion 1. credinta în veracitatea celor relata te a facut de prisos orice verificare si experiment. Radulescu Codin. Kirileanu a adunat în St~jan Voda cel mare si' sjînt (1924) toate 1. Mrejeriu si Gh.gende. dorinta de a gasi cauza care a generat cutare fapt sau de a comenta de ce cutare personaj s-a comportat ca atare. locuri ul'lde au fost îngropati cei cazuti în lupte de ampla desfasurare. s-au dovedit a fi într-adevar osuare uriase. iar. 3. întocmit de P. Cuza în traditia populara (1909). fara nici un substrat real. îndeosebi în Firisoare de aur (1911). alaturi de basme si snoave. S-ar deduce de aci ca 1.

faptul petrecut începe sa se estompeze în amintirea populara si concomitent i se altoiesc atribute si proportii miraculoase. dar avînd alte cauze decît cele atribui te de 1. faurite de imaginatia populara în concordanta cu cliseele din sistemul de gîndire arhaica. consemnate în textele religioase. alaturi de manastire. Unele pornesc de la numele popular al aspectului dat. O piatra de marime neobisnuita care se afla stinghera undeva pe un ses nu poate fi atribuita decît diavolului sau altor fapturi similare care au rupt-o din munte ca sa arunce cu ea dupa cineva etc. mîncau aluatul de pe lopata cu care vîra pîinea în cuptor (v. arata ca au atîtat curiozitatea populara aspectele neobisnuite. cum pretinde 1. Pajura). conformatia lui deosebita avîndu-si o cauza precisa în trecutul îndepartat. 150-250 ani (cam 5-6 generatii). hamesiti de foame. Creatorul 1. în ~cest fel. chiar daca aceasta n-a fost sotia mesterului. balada despre zidirea manastirii Argesului n-ar fi decît un ecou al întemeierii cetatii de scaun pe Arges. cotidianul nu trezesc nici un ecou. Lectura 1. cum ar fi 1. retezat parca de un instrument urias de taiere: în fapt. aratîndu-se ca fenomenul s-a petrecut într-adevar. Chiar unele din cele care pareau mai improbabile. în care fabulatia nu oglindeste nici un fel de fapt real în afara de stadiul actual al aspectului reflectat pe care încearca sa-I explice. O atare 1. iar de aci pîna la a stabili un nex cauzal n-a fost decît un pas. a pornit de la tipatul pajurei. retezîndu-l ca pe un colt de mamaliga . în genere. versificata. dimpotriva banalul. cu "case bune". ciudateniile din lumea înconjuratoare. Explicatiile sînt oferite de orizontul "stiintific" al creatorului popular care crede în existenta atîtor fiinte fantastice si într-un sistem simpatetic al fenomenelor. dar îri vremea din urma cîtiva istorici s-au aratat înclinati a-i acorda o baza reala. caci timbrullui ascutit se aseamana cu cel al copiilor. Dupa trecerea acestui intervaJ. în vremea din urma. ele putîndu-se înduri prin simplu contact sau prin imitare. au fost verificate stiintificeste.217 -'7 •.. faptele care au precedat cutare fenomen de astazi s-au soldat cu un cataclism sau cu o nenorocire. . despre potop..•• Muntenia. asa s-a si întîmplat. Exista însa si 1. caci odata un urias a aruncat dupa altul cu fierul plugului care a nimerit tocmai în vîrful muntelui. Importanta statala a constructiilor ar fi facut necesara o jertfa pentru a asigura dainuirea lor. pretinde ca pajurele au fost copiii unei vaduve sarace care. Memoria populara are în genere limite mici. Muntii Retezat poarta acest nume dupa vîrful lor trunchiat.

etiologice si e cauzata de ciocnirea dintre cele doua lumi. Ca sa nu poata fi urmariti. e strabatuta de o unda tragica. ca basmele si snoavele. Astfel. modalitatile de vulnerare variind regional. e adus în atentia ascultatorilorprin cine stie ce asocieri. Tensiunea creste pe masura ce e atîtata si curiozitatea de a sti cele ce se întîmpla în împrejurarile inedite care au dus la stadiul actual al fenomenului. imaginile sablon care se aplica categoriei respective. prinsi de tacerea grava care pregateste si mai mult sufletele în a se lasa impresionate de cele întîmplate. interferenta între cele doua tarîmuri se întîmpla în chip exceptional. el e victima unor împrejurari nefaste. ca un fapt izolat care nu se va mai repeta în viitor. o continua încordare printre ascultatori. De aceea. fara nici o zguduire. îmbinarea neobisnuita acelor doua lumi. Tensiunea interna caracterizeaza mai cu seama 1. Si aici apar cliseele. mereu ascendenta pîna la ivirea catastrofei. ca si feluritele metamorfozari ale eroului. faptele putînd fi deopotriva reale sau inventate. tarîmul nostru si tarîmul celalalt din care descinde demiurgul sau alta fiinta fantastica. Daca basmul e dramatic. patrunderea omului în cealalta lume sau ivirea fiintelor supra si subpamîntene printre oameni înseamna ceva neobisnuit. trecerea de la un tarîm la celalalt se face prin fortarea ordinei existente.". este în genere pasiv. e de obicei tragica. Finalul tragic se încheie cu anuntul caracteristic: "de atunci . In 1. 1. în chip curent. în opozitie cu eroul basmului care porneste la actiune detinînd mereu initiativa si asociindu-si dupa ~evoie fel -de fel de obiecte miraculoase si fiinte fantastice. atunci cînd faptul comentat de 1. sau fata de care trebuiesc respectate indicatiile care ar împiedica repetarea lui. ei aplicau potcoavele invers. indicînd un sens opus .. 1. haiducii erau victoriosi pentru ca erau invulnerabili. De aceea.. dar ilustrative pentru acestea. unde trecerea dintr-o lume într-alta. Catastrofa finala e asteptata de ascultatori cu sufletul la gura. prin încalcarea legilor fi-:resti. 1. Chiar de la începutul ei se simte ca pulseaza în ea o drama care creeaza. fiind "dresi" înca de mici de o baba stiutoare ca sa poata fi raniti numai în cutare chip. ci izolat. Cele referitoare la personalitatile mari pun în lumina însusirile neobisnuite prin care s-au impus atentiei populare. nu sînt povestite în sir. a unor încalcari care s-au încheiat cu cutare dezastru. care nu poate prevesti decît calamitati. Spre deosebire de basm.. în 1.218 instituind o noua continuitate seriala. Eroul din 1. se desfasoara în ~hip familiar..

iar Iorga a aratat ca o l. Iancu). tatal lui Ioan Corvin. vehiculate de negustori. migratorii a confirmat ca numai 1. iar taranii pornesc în 1907 la atacul conacelor. A. ~unteana despre Mihai Viteazul cum tatal nelegitim a lasat un inel pentru a-si identifica mai tîrziu fiul. 15. În opozitie cu acestea. La noi.hip~imilar povesteste si o 1. Marile capetenii. cît mai cu seama prin urzeala plina de atractie a naratiunii. e locala.219 ~ . migratorii se presupune ca au depasit prin circulatie cadrul tinutului de bastina. Studiul sumar al unor 1. asemanatoare despre recunoasterea prin inel se gaseste si în legatura cu întemeierea Tarii Românesti (5. care contin si o . însa au circulat pe întinderi mari. de razboaie sau de rascoale. Prin nazuinta ei de a explica aspectele ciudate sau memorabile din lumea înconjuratoare. p. din sudul Carpatilor spre Transilvania. În <. cunoscute pe arii întinse. cu care sa se înfa tiseze mai tîrziu la curtea lui. la popoare care n-au avut în trecutul îndepartat nici un fel de relatii. a lasat mamei acestuia un inel de recunoastere.9 celui real etc. solid construi te. faptul putînd fi inventat în chip independent în mai multe locuri. au avut mereu succes. 288-289). generat în chip similar de acelasi ansamblu de conceptii. resortul e de natura poligenetica. naratiunea trebuia sa impresioneze atît prin ineditul faptului. suferind în noile spatii umane usoare adaptari. ci unei poligeneze. supranational. 106). posibila pe o anumita treapta de evolutie a duce la rezolvari similare. întrucît si parintii lui Ioan Corvinul erau originari din Muntenia. Rascoalele populare s-au putut desfasura în atari proportii datorita si aureolei mitice: Crisan strînge cetele de iobagi aratîndu-Ie crucea pe care ar fi daruit-o împaratul lui Horea. la mai multe popoare. I. Atari 1. pelegrini si mai cu seama razboinici care debitau cu placere ceea ce stiau din patria lor si banuiau a trezi interes. 1. cît si la unii indieni din America de Nord. se povesteste ca regele Sigismund. fiind calauzite de o fiinta nevazuta care îi ferea de primejdii (v. aidoma unor "îngeri" (XX. Mai grea devine rezolvarea genezei pe plan mai larg. legata de un anumit tinut sau chiar localitate. încît asemanarea nu poate fi atribuita unui împrumut. Ca sa prinda radacini. Fat:erea lumii din lutul scos din fundul apelor se întîlneste atît în cosmogoniapopulara de la noi (si din sud-estul european). se întîlnesc si cîteva 1. Unele 1. bine închegate. în o seama de cazuri. la instigarea unora veniti în goana pe niste cai albi. Pare probabila o iradiere a acestei 1. p. cel mai adesea restrînse la numele eroului principal.

Atestata istoriceste printre cele dintîi marturii culturale ale trecutului îndepartat. Caci 1. Atari naratiuni au fost consemnate de preoti pentru a li se pastra mai nealterat caracterul sacru.. sau prefacerea naratiunii spre a se încadra· în alta specie. ea a luat nastere înca în preistorie. Se poate închipui ca si triburile abia diferentiate si-au povestit în naratiuni scurte ispravile de seama ale stramosului comun. localizata la regele franc Guntram. despre sufletul celui adormit care paraseste corpul în forma de animal (soarece. dezvaluitoare de adevar. se pot împamînteni oriunde. Legile ePice). Zeii imaginati mai tîrziu si-au avut 1. L pare a fi printre cele mai vechi specii. Decaderea poate aduce cu sine uitarea. decade de pe soclul ei. a avut o functie cultica în ceremonialurile de venerare a zeitatilor si a altor f~rte naturale si supranaturale. mai ales prin negustorii corabieri din aceasta parte a lumii. Persistenta unora îndreptateste atari supozitii. al VIII-lea. Ea e întotdeauna veridica. Scandinavia). a fost consemnata de Paulus Diaconus în sec. Moartea zeului Pan. s-a pastrat în numeroase variante în Europa nordica (Anglia. diferitelor popoare erau deja închegate.. extirparea din memorie. de fapte ce s-au petrecut cîndva. cu toate ca nu au fost înregistra te de documentele literare ale vremii. specia mixta indicînd o faza de tranzitie. De îndata ce nu i se mai acorda crezare. odata cu primele întrebari ale omului despre cosmos si natura înconjuratoare. pierzîndu-si aureola de cheie explicativa a fenomenelor. Se poate banui ca în chip similar s-au pastrat de-a lungul veacurilor si multe din celelalte 1. prin însasi constructia ei explicativa. pentru a fi culeasa si la noi de P. unele cu caracter pur local. 1. Multa vreme. L. precum si unele întîmplari memorabile din viata colectiva. sînt crezute a se fi întîmplat aevea într-un trecut nedefinit. Ispirescu în varianta Sufletul. citata de Hasdeu în argu- . 1. daca. (v. pretinde a fi crezuta întocmai. fara rezerve. 1.226 învatatura ce se potriveste în orice loc. lor care le comentau nasterea si atributiile. Germania. Cînd începe Herodot sa le colporteze în bazinul oriental al Mediteranei. Un capitol de seama al acestui ceremonial era alcatuit din relatarea ispravilor zeului sau eroului venerat. potrivit nivelului ascultatorilor. putînd circula la distante mari. 4. povestita înca de Plutarh în primul secol al erei noastre. porumbel) si intra într-un munte unde da peste o comoara pe care o dezgroapa cînd se trezeste. de obicei în basm legendar sau în snoava.

cuprinzînd vreo 5000 tipuri dezvalui te pîna acuma în publicatii. cunoscuta la noi din prelucrarea lui A. Repertoriul românesc de 1. au suferit adaptari pentru a fi în concordanta cu noile credinte si obiceiuri. 5. Sf. sub acest aspect. are o vîrsta apreciabila. p. au o vechime atît de mare. probabil o mostenire autohtona. Unele 1. el fiind cel -care asigura bunul mers al navelor prin furtuni si alte calamitati :si s-a aratat ca. Hans Naumann îi explica marea raspîndire prin poligeneza. cu privire la origine sau la explicarea numelui. a fi opera unor animale (broasca. raspîndita în Europa si Asia rasariteana. O seama de trasaturi ale zeitei Demeter au fost acumulate de Maica Domnului. dupa unii fiind de provenienta semitica (XLI. Mai neclara este originea celeilalte importante functii a lui Sîmpetru de patron al lupilor care se hranesc numai din ceea ce le daruieste el. avînd numeroase variante în Europa si India (AT 840 A). De . 1. Archirie si Anadam si din cîteva variante populare despre Tara fara batrîni. 50). Petru. 102). în care demiurgul este de obicei animalul totemic. Nicolaeapare în 1. Cercetatorii sînt unanimi în a recunoaste ca el a preluat atributele lui Jupiter tonans si ale corespondentului . în transmiterea lor de la o epoca la alta. Sîntilie). are o întindere neasteptat de mare. contamina~ea fiind usurata de similitudinea situatiei celor doua mame îndurerate dupa fiul rastignit sau fiica rapita de stapînul subpamîntean Hades. credinta despre sufletul încarnat în soarece sau porumbel fiind general raspîndita. traco-daca (v. Sîmpetru). zeul suprem care stapînea cerul cu traznetele si diriguia ploile (v. despre înteleptul Ahicar. Pann. dat fiind ca fiecare sat.221 mentarea teoriei sale despre originea onirica a basmului. ariciul) singure. dupa altii elina (LXVII a. L. încît au izgonit aproape total faptele atribuite lui de Biblie.sau slav Perun. Ilie în traditia populara. cosmogonice ale popoarelor salbatice. Numarul real trebuie sa fie mult mai mare. dar cel mai adesea în tovarasia lui Dumnezeu. Sînnicoara). apoi forma de relief mai însemnata trebuie sa-si aiba 1. mai veohi pe Jupiter si Mercur. Dumnezeu si Sf. p. încît par de-a dreptul mosteniri din primele veacuri ale epocii preistorice. populare si ca patron al corabierilor. calatori pe pamînt pentru a interveni în soarta oamenilor. Tot atît de spectaculoase sînt prefacerile suferite de Sf. O viziune similara mai poate fi întîlnita numai în 1. el a preluat atributele lui Poseidon-N eptun (v. Acestea sînt atît de puternice. Facerea lumii este înohipuita de unele 1. au înlocuit în 1.

feluritele aspecte ale creatiei fiind rodul unei colaborari strînse dintre Dumnezeu si diavol. pentru a fi încrustat într-o 1. nocive sînt aratate a fi opera diavolului. Invatatura lui Bogomil a precizat numele celor doi demiurgi si a pus în circulatie o seama de elemente noi. Sfîrsitul lumii este imaginat în cadrul viziunii apocaJiptice. etiologice explica facerea lumii (cosmosul. . Colaborarea dintre Dumnezeu si diavol este inegala. Sfîrsitul lumii). acesta avînd uneori un rol secundar. cu care colaboreaza demiurgul. proverbul si cîntecul propriu-zis care se apropie cel mai mult de bogatia 1. însisi astrii fiind conceputi ca fiinte animate de pasiuni si gînduri. Clasificare). Facerea lumii). fara a se putea delimita azi cît provine de la propovaduitorii sectei si cît este creat de imaginatia populara în cadrul acestui sistem dualist. el reprezentînd un potential superior. cel din urma creînd numai partea perisabila. vietuitoarele). din vremea expansiunii persane. broasca si ariciul. plantele. orice aspect al lumii vizibile. animarea vin de la Dumnezeu. dar se poate banui ca în memoria populara ea are o vechime !TIultmai mare. Ea oglindeste întreg universul. de la elementele cosmice pîna la ultimele fiinte si nenumaratele forme de relief. Practic. depasind prin sfera numenalului ghicitoarea. materiala. apoi geneza si caracteristicile diferit~lor localitati. în vreme ce sufletul. Alteori. poate face obiectul unui comentariu. S-a aratat ca atare conceptie dualista a fost larg raspîndita prin bogomilism. cît de scurta. forme de relief si altor elemente geografice. locale alcatuiesc grosul repertoriului semnalat pma acuma. precrestina. 1. alaturi de ceea ce a imaginat omul în lumea numenala. care se comporta în cariera lor cereasca aidoma unor drumeti ce bat cu regularitate acelasi drum. Numarul tipurilor excesiv de mare în comparatie cu al celorlalte specii narative se explica în primul rînd prin largimea tematica a 1. Viziunea antropomorfa domina cu putere. dar cu o seama de adaosuri popula re care dau cu totul alta înfatisare versiunii sumbre din Biblie (v. Cele patru subspecii ale ei vadesc marea diversitate tematica (v. Nici o specie folclorica nu are o cuprindere tematica atît de întinsa. Cele mai multe 1.222 altfel. partile rele. Stratul mai arhaic pune facerea lumii pe seama unor animale. In cele despre facerea lumii se disting bine doua straturi care au început sa se amalgameze (v. L. pe cînd Dumnezeu a creat aspectele bune si frumoase. apartin însa stratului mai nou.

o seama de 1. de obicei una de fiecare provincie istorica.223 estompîndu-i teribilitatea si încadrînd-o în aspiratiile populare spre o lume mai buna. coaste.V o. însemnat prin numeroasele sale ctitorii. unele atribuite fictiv. poduri. mine. paduri. confirmînd observati a ca memoria populara pastreaza mai îndelung numai ceea ce' îi este sugerat de urmele materiale (constructii. ilustreaza aspecte din viata cîrmuitorilor tarii si a altor personalitati care au impresionat masele populare (capetenii de rascoale. pitici. religioase. vai. mitologice se ocupa de fiintele care prezideaza soarta omului. ulite. Cea mai populara figura în Muntenia este Negru-Voda. vrajitoare si solomonari si de alte fiinte fantastice (balauri. dar se gasesc si multe aspecte apocrife. istorice. strîmtori. apoi de celelalte fiinte fantastice din natura (din apa. ce explica originea (si numele) elementelorgeografice: ape (fîntîni. pesteri. aproape total umbrite de el. Stocul cel mare e alcatuit din 1. au de asemenea o ramificatie stufoasa de la figurile biblice pîna la multimea sfintilor si a sarbatorilor de peste an. uriasi) si plante miraculoase (iarba fiarelor). dealuri. figura centrala a hagiografiei populare. aeriene. diavol. santuri.da). 1. munti. Cele mai multe se refera la Sf. precum si de comori. biserici si sate (v. rîpe. orase. în care aspectele burlesti. comenteaza numele de familie sau poreclele. îndeosebicea a cartilor populare. despre care circula o multime de 1. de morti (strigori si stafii). vîrcolaci si pricolici. 1. Memoria populara a retinut putine figuri de domnitori. sate. drumuri. El este desCalecatorul tarii si ctitor a numeroase cetati. platouri. care i-au întretinut mereu amintirea. Stefan cel Mare domina de departe celelalte figuri istorice. inventate de imaginatia populara. dar mai cu . A doua subspecie. Influenta livresca e puternica. lacuri. de padure. munti. lipsita de nedreptatile actuale. N egru. Petru (v: Sîme'etru). haiduci). în Moldova. adesea în dezacord cu doctrina crestina. piscuri de munti si caldari muntoase. umoristice se întretes cu cele serioase care îl înfatiseaza ca paznic al raiului si patron allupiloL Ultima subspecie. 1. de noapte si de zi). în grupa onomastica. rîuri. coline. A treia subspecie. pietre. detalii toponimice). insule. mare). viroage. poieni. El a ramas atît de viu în memoria populara prin biruintele sale stralucite împotriva cotropitorilor turci si tatari.

Cuprinsul poate fi schematizat. o 1. act pus pe seama lui. Iancu). Cel mai simplu tip compozitional aduce în scena un singur personaj pentru a-i indica însusirile specifice si modul de comportare în aspectele lui batato~re la oc. redus la enumerarea unor atribute. ca o enuntare generala. cînd plîngea dupa Domnul Christos" (v. adesea redus la indicarea modului specific de a se manifesta. figura lui era mereu evocata. apoi pentru soarta lui de martir al cauzei românesti (v. Astfel. S-a aratat ca graba unor culegatori îmbinata cu neîndemînarea în a anyheta informatorul. au dus la comprimarea partii expozitive a 1. încît ele fac parte din stocul comun în care e greu de determinat contributia fiecaruia .' Compozitia 1. aratînd cum în cele din urma acestia au izbutit sa-I detroneze si chiar sa-I otraveasca (\r. Aici circula si cîteva 1. întarind printre moldoveni faima lui de mare domnitor. despre Matei Corvin. Scurtarea la o expunere simpla. Cuza' Voda). atitudinea ostila a fiintelor negative fiind aratata în chip generic. rezumativa.224 seama prin numeroasele constructii ramase de la el (v.· ca o simpla însailare descriptiva. p. lipseste si conflictul. L. Albina). Alexandru Ioan Cuza s-a aratat a fi cea mai populara figura. basmul despre animale si snoava. Lipsind al doilea personaj. moldoveneasca relateaza doar: "Albinele sunt facute din lacrimile Maicei Domnului. asa cum se poate vedea în atîtea culegeri sub titlul de credinte sau superstitii. se întîmpla si atunci cînd povestitorul popular a uitat motivarea faptului care a dus la forma actuala sau chiar la însasi geneza lui. simpatizat îndeosebi pentru desfiintarea iobagiei. Cu prilejul jhramurilor . cu actiunile personajelor legendare reduse la epitete (LXXXIX. Stefan numeroaselor manastiri si biserici zidite de el. în cîteva propozitiuni scurte. Co~pozitia se desfasoara liniar.. fara suisuri si coborîsuri.hi. dar acestea sînt cunoscute si de popoarele conlocuitoare. în Transilvania. 21-23). cel mai viu în amintirea populara a rama~ Avram Iancu. în vremea mai noua. 6. A . populare insista asupra conflictului lui cu boierii care nu vroiau sa renunte la privilegiile lor feudale. Elementul nar~tiv este 'firav. se arata tot atît de simpla ca si cea a celorlalte specii narative scurte. fara sa mai arate ce anume a provocat acest salt de la lacrima la o fiinta (el Mare). datorita în primul rînd actului din 1864 prin care au fost împroprietariti clacasii.

se încadreaza în al doilea tip compozitional. scena care preceda momentul critic este mai dezvoltata. Ea spunea ca a trebuit sa faca asa. iar din gura tot zic: «Tai. apoi vînarea porcului salbatec si urcarea pe el a primului vînator. e precipitata: "Si cum. Cît traiesc. p. nelinistea celui care a auzit-o în contrast cu ve~elia celorlalti 19 vînatori care se întremeaza cu "palinca". caci a fost luat bani" (ibid. "Strigoii au doua inimi. La o vînatoare de mistreti. pe cînd cea de a doua care urmeaza dupa acest moment spre a-i arata consecintele. iese pe cahla la miezul noptii si se duc calare pe cociorva de se bat cu melitele în loc de sabii. cel mai bun vînator se urca ostentativ pe el pentru a demonstra ca avertismentul s-a dovedit o minciuna. în secventa anterioara e relatata' o actiune ampla: strîngerea vînatorilor pe Valea ladului.. cu functie descriptiva. merg noaptea la luna noua la hotar. cea . A doua secventa. ni tai}). Ceilalti nu cred si dupa ce împusca mistretul.. S-atunci s-or dat ei sama ca ce-or auzit atunci noaptea o fost adevarat" (5. Niciodata sa nu lasi afara lopata. ca pe acelea se încaleca si se duc" (52. dar cade în coltii mistretului si moare pe loc. ce se încadreaza în acest tip compozitional au o forma pur expozitiva.. Acestea sînt separate prin momentul critic. Au luat si au dus-o la cantaIarie s-au închis-o. Ei nu manînca nici ceapa. alunga ploaia.Cele mai multe 1. nodul crucial al actiunii din 1. tai. De obicei. unde sunt de-arîndul7 feciori sau 7 fete. adesea redusa la o propozitiune.] în mîna. insistîndu-se pe larg asupra actiunii.ca altfel s-ar omorî. îmbatarea lui c~ sa spuna de ce este abatut. convorbirea celor doua fiinte misterioase. Aceea era strigoaica. Se fac din al 7-lea copil. alcatuit din doua scene sau secvente. niste oameni din Mihalcea au mers în padure dupa lemne si au vazut într-un copac o femeie îmbracata pîna la brîu în ros si cu un steag [.863). ni tai. nr. un vînator aude glasul unei fiinte care prevesteste moartea celui mai destoinic din cei 20 de ortaci. somnul noaptea.225 vie si atît de simpatica.. ameninta încoace si încolo. care enunta catastrofa. este mai scurta. melita. Cele care relateaza un caz particular sînt construi te dupa acelasi tipar compozitional: "Odata. Cele mai multe 1. si cade tocmai cu partea stînga pe coltii porcului si sa baga coltu-n vînatoriu s-acole moare pe porc deasupra.860). nici usturoi si au coada. contactul cu lumea numenala sau încalcarea interdictiei care atrage dupa sine catastrofa. cade. Al treilea tip compozitional cuprinde trei secvente.246247). ce face el. p. p.

ca si alte categorii de exprimari cristalizate. celor doi luceferi se desfasoara întocmai ca basmele AT 566. II.. 7. constituie documente de niveluri culturale ale poporului din diferite perioade de timp. povestitorul tinînd sa redea cît mai explicit întîmplarile care au dus la acel deznodamînt. O seama de 1. mort de durere. Dar 1. Alaturi de acuitatea neobisnuita a omului simplu de a patrunde în tainele lumii înconjuratoare. Mintea naiva care a explorat universul cu ochi de poet le-a Încarcat cu imagini pline de putere expresiva.. sufletele lor prefacîndu-se în doi luceferi (5. Formulele în genere lipsesc. se arunca si el în mare. . despre originea soarelui si lunii nu e decît basmul despre copiii cu parul de aur (AT 707). 27). naratiunea desfasurîndu-se cu intentie didactica. din ultima vreme. 232-234). Sub acest aspect. în: partea finala se arata cum omul lucra în interiorul muntelui. este prefacut de Dumnezeu în soare pe cer "blestemat .226 dintîi aratînd antecedentele întîlnirii cu lumea numenala. p. care relateaza descinderi pe tarîmul celalalt sau rapiri ale omului de catre fiinte fantastice sînt alcatuite dupa acest tipar compozitional.. fratele casatorit îl omoara pe cel necasatorit. Forma 1. în urma procesului firesc de culturalizare care a aratat netemeinicia atîtor etiologii si caracterul fictiv al personajelor fantastice. Un sarac ce traieste numai în munte la vite rîvneste sa duca o viata mai buna: Atunci apare diavolul cu care face cunoscutul contract: în schimbul sufletului. iar tatal lor. 365). au o dezvoltare mult mai mare. p. sa nu-si vada niciodata nevasta si copiii" (55. îmboldit de biciul diavolului (5. p. cu deosebirea ca la sfîrsit. soarta finala a victimei. impresioneaza si prin universul lor poetic. fiind o îmbinare ingenioasa a acestora. a doua întîmplarile la care e supusa victima umana intrata în imperiul fiintelor fantastice. Faptul caracterizeaza mai cu seama 1. urmînd tiparul compozitional al basmului fantastic. cînd specia este în vadit declin. concentrata asup~a miezului ~i tragic sau specta~ulos. în luna "pe pînza cerului". 1. mama copiilor este prefacuta de impostoarea care era si vrajitoare vestita. iar cînd se convinge de nevinovatia lui. 567. de fineteaobser. iar ultima consecintele. Urmeaza o viata de huzur vreme de doua sute de ani pîna la termenul contractului. cu exceptia finalului care arata deznodamînt tragic.. dar la sfîrsit. Aproape toate 1. O 1. va avea parte pe aceasta lume de toate placerile. III. este mai simpla decît a basmului si a snoavei. L. crezînd ca i-a necinstit sotia.

de la licarirea misterioasa a astrelor. formele stranii ale peisajului. au fost elaborate mai tîrziu. în cercetarea basmului a fost folcloristul danez 'AxeI Olrik în 1908.hologiei umane.e. mai stau marturie de adînca lui sensibilitate în fata fenomenelor naturii.227 vam. apoi A. Moe a stabilit urmatoarele 1. III. cîntecul si coloritul pasarilor. pîna la contributia personalitatii interpretului popular. Schema lor ar fi urma toarea: r.). schimbate fie în exterior (scenerie. creatiei prin analogie. La noi. din cursurile sale de folclor. puternic umanizata care captiveaza sufletul aplecat spre poezie. pornind de la unele observatii ale folcloristului norvegian Moltke Moe. captusite de muschi si înduiosarea pentru faptele mari ale trecutului din care n-Ct mai ramas decît zgura amintirilor. pornind de la datele elementare ale psi. Epica populara a stîrnit mai mult interes printre cercetatori decît celelalte genuri folclorice. descoperirea naratiunilor populare s-a petrecut sub aceeasi egida. L. Factori psihologici generali. publicate însa postum (1914). (1845).e. 1. în opozitie cu factorii 1 si 2 actioneaza impulsul compunerii si cel al descompunerii. dar care dispare dinaintea masuratorilor si formulelor instituite de stiinta. în mai mica masura Alecsandri în notele despre balade. Legile epice. Ea continea numeroase vestigii mitologice din primele veacuri ale indoeuropenilor. personaje.e. unelte etc. 1) Dezvoltarea motivelor materialului epic. Marienescu etc. 2) Dezvoltarea sub influenta altor elemente si eicluri care actioneaza impulsul de contopire si cel al narative. fie în continut prin rationalizare sau prefacere spre înnoire sau parodiere. Factori istoriei. închid în sine o întreaga lume poetîca. L. în care actioneaza impulsul de a da acestui material o forma plastica si impulsul de a-i da o desfasurare. II. începînd cu primii culegatori: fratii Schott.. 3) Dezvoltarea sub influenta unor criterii culturale modificate si sub conditii istorice. Cel care a introdus notiunea de 1. alaturi de o seama de întîmplari si trasaturi care evocau lumea medievala. fragilitatea florilor cu variatele lor miresme pîna la decrepitudinea zidurilor ce se naruie. murmurul apelor. cel mai adesea ca simple tatonari sau deductii din conspectarea unui materiai limitat. deosebit de scumpa romanticilor. în care actioneaza impulsul de adaptare si cel de retopire. Factori psihologiei indi- il . strigatele animalelor. 1. A. prin experienta istorica. O lume vie.detectîndu-se în ele ecouri ale mitologiei romane.

uneori prin contrast. 9) prefacerea în urma schimbarii unui element component. resturi lipsite de înteles din straturile mai vechi. p. 3) compunerea prin analogie. iar separarea lor din compunerile anterioare e datorata impulsului de descompunere. 2) opusa acesteia este amplificarea naratiunii prin elemente care initial nu-i apartineau. Legile deduse de Aarne din c~rcetarile sale monografice asupra unor tipuri de basme. ceea ce a gasit în genere aprobare printre cercetatori. profesie. filozofice.. apar acele motive oarbe. spre istoria motivelor si elementelor componente. îndeosebi pîna la trei. SCjhimbarile în continut nu se datoreaza :humai rationalizarii si parodierii. vîrsta. Schema elaborata de Moe este orientata spre conspectarea materialului epic în sine. La dezvoltarea materialului epic (1) se întelege si aspectul opus al scurtarilor si omiterilor. mai empiric. Moe s-a straduit sa codifice legile dupa care se preface materialul epic. fara sa se"acopere total. iar la' procesul de adaptare si retopire e activ si cercul auditorilor. 5) alipirea unor elemente straine prin schimbare. sex (ibid. 567). Aarne exagereaza factorul uitare si t rece cu vederea talentul transmita torului folcloric care are . p.228 viduali: 4. dînd nastere la puzderia de variante (XXXIII. ci si i~f1uentei ideilor dominante. mentalitate. religioase. p. La factorii personalitatii trebuie adaugati si altii: stare materiala.23-39). 2.566). 10) aclimafizarea în urma raspîrrdirii in alte teritorii si 11) modernizarea trasa turilor arhaice(I. talentul. formula te. Geneza acestora e fixata în "epoca gîndirii mitice". Factori personali la interpreti si auditoriu (memoria. Antti Aarne a precizat ca schimbarile din basme se produc potrivit "anumitor legi ale gîndirii si fanteziei". Datorita prefacerilor naratiunilor. W. Prin conditii istorice se întelege si raspîndirea teritoriala. care ar fi urmatoarele: 1) uitarea unui element.. 4) specializarea unei caracteristici generale §i invers. la altul. Berendsohn precizeaza sensul mai larg al unor formulari din aceasta schema. modul de interpretare etc. de la un popo. 6) antropomorfizarea unor elemente si motive animaliere si invers (zoomorfizarEa). impulsul analogiei duce la asocierea motivelor asemanatoare. Aceasta poate merge pîna la contopirea unor basme diferite sau pîna la multiplicarea personajelor. I. 7) demonizarea unor ispravi animaliere si invers.). 8) transpunerea actiunii la persoana I (egomorfism). concorda in cea mai mare parte cu cele ale lui Moe.

numarul facînd parte din cele cu valenta sacra. I. îndeosebi al celor etiologice. 10. L. chiar daca ele nu au în întregime valabilitatea unor "legi" si sînt adesea prea generalepentru a caracteriza cu pregnanta specificul popular. 3.568-571). apoi înlocuirea notiunilor abstracte prin concrete s. în propulsarea actiunii mai intra în joc si alti factori (profetirea. Legea începerii si terminarii. 8. 5. legea concentrarii asupra unui personaj principal. 9. legea unitatii actiunii si 13. începutul si sfîrsitul basmelQr difera de cel al legendelor. legea dualitatii scenice (în acelasi timp nu actioneaza decît doua personaje). 11. 6. 4. 3. de aceea îsi numeste 1. porunca. . p.a.e. leg~a tra~spunerii în actiune (unitatea obtinîndu-se prin legatura cauzaefect). a actiunilor principale în chip plastic. legea' orînduirii progresive a basoreliefurilor. avînd în vedere nu numai materialul epic ca atare.229 un rol substantial în configurarea variantelor. Totusi încercarea lui Olrik s-a dovedit plina de urmari în cercetarea stilului folcloric: ele au deschis noi orizonturi în determinarea caracteristicilor stilistice ale speciilor si prin aceasta au contribuit la o mai evidenta delimitare a lor. legea logicii cu trasaturi specifice (totdeauna orientata asupra actiunii).). AxeI Olrik paseste mai departe. soarta). asupra structurii naratiunilor populare îsi are punctul de plecare în observatiile lui Olrik. legea actiunii tripartite. legea repetarii (gradata sau simpla). "reguli de compozitie". dovedind ca aceasta nu e numai de continut. Unele legi se aplica numai basmului. legea contrastului (a personajului principal cu cele secundare). ci si constructia epica. legea ierarhizarii (personajele se disting dupa caracter.si epicii culte. 12. interdictia. în buna masura si de cel al snoavelor. ci si stilistica: Atari caracteristici au îngaduit apoi o detectare mult mai sigura a amestecului livresc în colectiile cu variante dubioase (XXXIII. el~ se p~t aplica totusi .e. Desi au fost codificate ca proprii naratiunilor pop~lare. Preluarea de trei ori a actiunii îsi are obîrsia în practicile cultice. legea echilibrului. Cercetarea contemporana asupra m'ecanismului compozitional. Acestea ar fi: 1. prevenirea. încarcate de eficienta numenala. legea gemenilor (slab si stersi ca personaje secundare). sau "formule de constru~tie". aspect neglijat de cercetatorii scolii finlandeze (istorico-geografice). 7. 2. stabilite de Olrik au stîrnit îndoieli si opozitii.cu unele exceptii .

prin aceasta lipsita de eficienta stiintifica. Arnold van Gennep a stabilit în maniera contrastanta urmatoarele legi prin care iau nastere legendele populare': 1) legea localizarii si. Benigni se bazeaza pe resorturile psihologice ale omului din popor. abia a doua caracterizeaza îndeaproape naratiunea populara cu profil legendar. Rosieres (LXXXVIII.riantele. explicarea prin minuni a faptelor neobisnuite. Benigni a pasit pe un teren mai sigur cînd a încercat sa determine regulile de modificare ale realitatii istorice în legende. transpunerea în trecutul mult mai îndepartat al unui fapt si 3) traumatosia. p. se pot naste legende similare în mod independent) . Acestea ar fi: 1) megalosia. adesea ducînd la rivalitati brutale între satele unui tinut. Legile lui M. deduse din studiul legendelor popoarelor primitive de catre Raoul Rosieres: 1) legea originilor (pe aceeasi treapta de evolutie. prin care ciocnirile dintre grupuri mici sînt transpuse sub forma unor razboaie mari purtate de popoare vestite sau cpiar de întreaga omenire. Asa' se dovedesc a fi în parte 1. 3. S-a încercat si codificarea 1. 2) legea individualizarii si a desindividualizarii. generale. 3) legea temporarii si a destemporarii si 4) legea convergentei si a disocierii temelor. simplitatea lor îmbia de la sine catre formularea unor principii care în cele din urma au o valabilitate mult peste sfera legendelor. legendele se încadreaza în noile conditii). 1. cu acelasi fel de gîndire. neretusate de autor. împrejurarea explica numarul impresionant de mare al combinarilor pe care îl atesta v'l. care determina formarea legendelor populare: dar cu mai putin succes. Cea dintîi depaseste totusi sfera legendelor: localizarea caracterizeaza pe alocuri si unele snoave despre prosti. la rîndul ei de trei categorii: a) megalosia cantitativa (sau propriu-zisa). 2. iar legea convergentei si .a deslocalizarii. fie toate în acelasi timp pentru elemente diferite. Scurtimea. potrivindu-se tuturor faptelor de cultura populara.e. 2) legea transpunerilor (faptele unui erou sînt puse pe seama altuia mai simpatizat de masele popuIare) si 3) legea adaptarilor (prin circulatie în alte tinuturi. Aceste legi actioneaza fie separat. adesea de o generalitate excesiva.277-294).230 B. M. Ele includ pe cele stabilite de R.e. b) megalosia dramatizanta si c) megalosia simbolista (un personaj devine simbolul unei calitati si acumuleaza toate ispravile care îl ilustreaza). 2) archeosia. întîia si a treia sînt prea generale.

în proza sau versificata . Anderson a avut în vedere numai naratiunile mai scurte. ilustrata si de experimentele de pîna acuma (XCI. eventual de la acelasi de mai multe ori. . In urma acestor împre'jurari. de aceea el însusi conchide ca "e ceva mai greu de a dovedi" a doua împrejurare . oamenii si noaptea". fiind rece. partial si snoavei.r-o anumita epoca definesc specificul legendei .precadere legata de un anumit loc sau timp. dotati cu o memorie neobisnuita. gura ascultare. care retin povestea. Datele pe care s-a sprijinit au fost prea putine. Cercetarile noastre au confirmat constatarea mai veche ca transmiterea naratiunilor lungi e apanaju.ca o specie cu . ci de mai multe ori" si b) povestitorul a auzit o poveste "de obicei nu de la o singura persoana. E ridicata pe cer de 7 draci. care circula mai des si sînt povestite de mai multi. S-:au încercat precizari si în mecanismul transmiterii naratiunilor pe cale orala. 1. 459-461). Memorizarea a cîte doua versiuni ale aceleiasi naratiuni nu se întîmpla decît exceptional (5. de un personaj important prin aureola adaugata de imaginatia populara. 20-22) .l cîtorva insi. încît la acestea se poate presupune ca un povestitor le-a auzit de la mai multi insi. Anderson. Doar individualizarea si localizarea înt.care e rara la basme. prin legea autocorectarii (Selbstberichtigung). C. V. Povestit. versiunea e mereu corectata. Exista o "autocorectare". în monografia sa Kaiser ~tnd Abt (1923). Dupa o legenda a fost facuta de Dumnezeu. care spun de mai multe ori de-a lungul anilor aceeasi poveste: .abia aceste repetari continue înlatura fluctuatiile si conserva schema narativa în tiparele ei firesti. readusa la tiparul ei. Experiment. Marturisirile povestitorilor anohetati verifica pe deplin aceasta constatare.auzirea de la mai multe persoane . ca-"sa vada. p. "Dumnezeu a scaparat si-a facut luna-un om". W. din cremenea si argintul aduse de acesta. la propunerea diavolului. a fost izbit de "stabilitatea extraordinara" a povestilor orale si a explicat aceasta prin doua împrejurari: a) "fiecare povestitor a auzit povestea respectiva de la antecesorii sai de regula nu o singura data. p. dintr-o sin•. Luna.. 22).231 disocierii se potriveste tot atît de bine basmului propriu-zis. ci de la un sir întreg qe mai multe persoane si anume în versiuni diferite" (IX. în proza sau cîntata. 1. p. dar aceasta se petrece la povestitorii rutinati. îndeosebi snoavele.

p. p. 121-128). p. p. p. 1.cel dintîi pentru a da la vite. ar fi doi mocani cu o mioara între ei care presimte omorul si-l previne pe fratele mai mic.cu aripi ele piatra scumpa (52. apoi o blestema sa se faca . p. soarele (v. întrucît Dumnezeu nu va mai da ploaie din cauza unei atari nelegiuiri. 614). Ca sa nu mai fie rîvnita de fratele ei. Dumnezeu le-a pus chipurile în l. 146). noua "e asteptata ca un semn de mare bucurie pentru sanatate si succes în afaceri" (LUI. 1. doi frati s-au înjunghiat· si din sîngele lor a fost facuta l. e socotita femeie.: Unul era bogat.. p. Cel mic a omorît pe cel mai mare si acum îl poarta în spinare. soarele. _A furat fata mijlocie a unui om si a dus-o la curtile sale. 88). Soare). Soarele s-a razgîndit (LXU. p. sa luminez. Cea mai raspîndita legenda arata ca în l. 155). Dumnezeu "a mînjit-o pe unele locuri.27-28). Ca pedeapsa pentru omor. unde traia iarasi în bine.. mai cu seama la eclipse si la 1. portile si totul era de argint" (ibid. celalalt sarac si acesta afuratfîn-dela . i se atribuie aventuri erotice. Pestele sot nu era decît soarele :îmbracat în piele de peste care o alunga. petita de un pestecare-i da în schimb noroc la pescuit. au origini felurite . 105-106). Cînd caIdarea se va umple. L. 122)... Sjîrsitullumii. trei picuri vor cadea pe pamînt si acesta se va aprinde (v. Ea a fost petita de fratele ei.e numai noaptea. dracul cel schiop îi scoate ochiul stîng care "a început a creste pîna ce nu l-a mai putut tinea si dîndu-i drumul. iar 1. Fratele ei a gasit-o "la miaza-zi. . ca si soarele. l. Cel bogat l-a omorît cu tapoiul. De aceea./ 232 . a fost fata unui pescar sarac. 121). pentru ca -din cauza ei a murit mama lui (LXII. Dumnezeu a împiedicat incestul. Unii i se închina cînd rasare. tinîndu-i la nas o caldarusa în care îi curge sîngele. Soarele a fost pedepsit sa lumineze numai ziua.1. Pe cînd dormea. întunecînd-o si facînd-o mai urîta" (66. Cei doi frati din l. 107). a zburat de s-a facut luna pe cer" (ibid.1.. fiind mai mica. îndepartîndu-i sa nu se întîlneasca. p. p.. Petele din l. LIII. stau doi frati (în unele variante Cain si Abel). provine din ochiul primei femei care a nascut pe cei doi draci. Cel mai adesea. iar ziua "sa-i fie rusine de fata soarelui" (LUI. p. e femeie.619). Dupa alta varianta. L.20-22). p. . sora cu soarele. E socotita sfînta. e barbat si soarele femeie" (52. (52. noua. "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul". Dupa altalegenda. Casatoria incestuoasa a fost împiedicata de arici care a strîns mormane de pulbere la curtea soarelui ca sa fie hrana -cailor. (LXII.

1.233 Alta legenda arata ca un frate a vrut sa-I manînce pe celalalt. Ajunge la soacra-sa cu basmaua miraculoasa data de sotie.. În 1. Dumnezeu.. îndrumeaza protagonistii plecati în cautarea unor fiinte sau obiecte de pret. 618). p. El fura aripile celei mai mici cînd vine la scaldat. apoi e trimis la Dumnezeu. 93-96). 1. Ginerele 1. Boierul vroind sa i-o ia. gerul si bru~a (ibid.. suparat pe cioban. L. ca o razbunare pentru nesocotinta lui" (LIII. p. La eclipsa. (v. Voinicul casatorit cu Frumoasa Lumii (AT 465) e trimis în cele din urma dupa oul de aur. În cîteva variante ale basmului AT 465. 280).. ude de ploaie.. p. Sotia plecata în cautarea sotului caruia i-a' ars pielea de porc (AT 425) trece întîi pe la muma 1. p. apoi pe la soare (4-LI. unde bate soarele. Un pescar se însoara cu fata 1. p. Petele din 1. 62). fiindca nu i-a uscat opincile si obielele. Cînd afla. 528).. a pllS petele din~1. Sarcini de pierzanie). încep cearta. soarele. soarele trimite în toata luna racii si pestii marilor de manînca pe sora-sa" (LXII. Dumnezeu-I-a ridicat în 1. 122). protagonistul dobîndeste ca sotie pe fata 1. iar acesta îl trimite la soare (LXXXIII. "Si de atunci si pîna astazi. p. îl îndrumeaza la ger. p.619).165).. s-ar afla un cioban invidiat de ceilalti ciobani pentru fluierul lui fermecat care atragea toate oile. ar proveni din razbunarea soarelui pentru ca 1. Soare) . p.. îi e data de Dumnezeu. oprindu-l si punîndu-i în 1. dar soarele arata ca lumina ei paleste ' pe lînga a lui (52. 620). p. E îndrumat de barbatul care purta vînturile la cel ce purta 1. apoi gerul. În 1. . (LXII. n-a vrut sa-I ia de sot. ar fi un cioban lenes. ajunge la soacI"a-sa1. Trimis de boierul gelos la tatal lui pe cealalta lume. Petru Cenusotca \ . ~ -. p.. azvîrlit acolo de Dumnezeu pentru ca le-a aratat drumul numai cu piciorul (81 a.. p. apoi cei mai mici îl omoara pe fratele mai mare si "stau si azi în luna c-un ciubar plin cu sînge sub cel mort" (ibid.. (i-a degerat hrisca)si vîntul (i-a uscat grîul) (52. I. acesta la fratele sau soarele care îl duce calare la Dumnezeu sa-I invite la balul împaratului (ibid.l033-1035). p.5t-52). "Luna zicea ca ea e mai mare".. În unele variante ale basmului-legenda AT 298. 401. L. "Un cioban a înjurat caldura si lumina lunii. v. îl~trimite la 1.. Trei frati dau fiecare malai unei vaduve ca sa se culce cu ei. (ibid. p. si vîntul si-au disputat în fata lui Dumnezeu întîietatea. Fata 1. Ca sa-I scape de intrigi.967-968) . e mîncata de sufletele oamenilor adormiti (12. dar Dumnezeu a intervenit. bate nevoia.

Nici oamenii sortiti a fi ~. Dupa o legenda. Ciobanul.l08). III. p. 243-245).66-67). îi pune alta coada de fuior. s-o dat drumu la luna" (5. Dragan Cenusa se lupta cu zmeul eli calul de argint "de la miezu noptî pîna-n prînzu mare si 1-0 omorît cu tat cu cal. îl face sa-si vîre coada în lac dupa pesti unde si-o rupe (AT 2). ILungila v. învatîndu-1 sa vegheze trei nopti ca sa poata obtine mîna fetei negre (34. p. Petru este ocîrmuitorul1. e luat de acesta chiar din mijlocul tovarasilor lui în timp ce dormeau (LUI. aceasta îl face sa creada . De obicei. fiind mereu pacalit de aceasta.234 pleaca în lume sa-si gaseasca nevasta. a fost facut de diavol "dintr-un bot de lut". Petru l-a blestemat sa nu se sature niciodata si sa nu manînce fara învoirea lui. prinde vulpea de picioare. Uneori. Sf. I. nu pot scapa. te rapita de zmei. mort îl loveste în frunte si îl omoara. schiop sa-I manînce. Aceasta îl trimite la o cetate. schiop. Soare). p. un 1. din musuroaie" (92. iar cînd l. El însa a mîncat "iapa si cîrlana" si a fost blestemat sa nu mai fie satul pîna nu va '"mînca pa~înt scos de cîrtita. Un cioban s-a urcat într-un copac si a urlat ca 1. Un astfel de om a scapat de doua ori. are cearcan "de vînt" si Dumnezeu îl face bivol.19). Dumnezeu i-a rînduit sa manînce "o lighioana de o oca si jumatate". cSluga popii raspunde ca numai Dumnezeu "stie" de ce are 1. apare deseori în tovarasia vulpii. care vine si-l trage de picior (25. Sîmpetru). apoi îl momeste sa sara peste un foc care îi arde coada (AT 2 C). p.p. în basmele despre animale. a mîncat o magarita cu mînzul si de atunci Sf. ea eliberata in lupta de la al doilea pod. dar nu l-a putut însufleti. dar a treia oara un os al 1.546). Petru a fi ~încat de un'1. cînd vor redeveni popa si preoteasa (LXII.214). si ei nu au voie sa manînce decît ceea ce le da el (v.încati de 1. iar pe preoteasa bivolita. Dumnezeu l-a dat unui 1. Un batrîn îl îndrumeaza spre Sfînta L. p. p. Tovarasi nazdravani -- Lup. împreuna cu soarele si celelalte constelatii (v. cearcan si primeste bivolii sa lucreze cu ei 9 ani. Un preot raspunde lui Dumnezeu ca 1.147). de argint. destinat de Sf. O data. îl daruieste lui Dumnezeu care îi da viata si îl asmuta împotriva diavolului pe care l-a mîncat (99..

daca îl cruta. soarecele striga ca-I tine. (4 a. cînd vulpea vrea sa-I manînce.(81 a. 141-142). p. sa se razbune. Dumbravita . În absenta caprei (sau a oii). Il invidiaza pe acesta. racul. este ridicat în brate de urs ca sa zareasca în padure calul ce a dat scîntei din piatra. p. strîngîndu-l pîna îl omoara: "tu numai l-ai vazut si ai murit. un calugar îi rupe coada (41. p. I. cîinii îi aud guitatul si îl alunga pe 1.. v. Contractul cu drepturile fiecarui animal a fost dat de Dumnezeu 1. dar dupa ce sta o zi în lant. 225. O batrîna surprinsa de 1. prefera libertatea (v. V'uZpe). 149). fuge. Ajuta cîinele îmbatrînit sa-~i recapete încrederea stapînului (AT 101). I. tapul din apa (racul) i-a vîrît coarnele în nas. Capra (oaia) se razbuna. Pisica) si de atunci 1. Uneori. l-a dat cîinelui care l-a dat pisicii (v. p. 1. iar 1. dar tre_buiesa-i citeasca pretul lui. AT 122 C). rostind ea mai întîi "lup-Iupeste. v.13-15). dar e înselat de cîine. îi promite ca-i va aduce gP. Apoi îl opareste cu apa fierbinte si 1.. scris pe potcoava si îl omoara lovindu-l (5. momindu-l ca ar fi bun vornic la sat. Omul pe care vrea sa-I manînce. Arici). p. dar aduce doi cîini care omoara 1. Cînd 1. ca sa scape de el. E pacalit de magar cînd vrea sa-I manînce. vine sa i le dea.. p. I. îi sperie cu apa clocotita (AT 136. Totusi. . L. Animalele din casa babei (soarecele. prinde un purcel la stîna si vrea sa-I manînce. In basmul AT 118. PIacîndu-i un mînz. alearga mereu dupa cîine (ibid.30-31). preia initiativa si o manînca (5. purie laba într-o cursa (76. 42-43. sa intre în casuta din padure ca sa nu înghete. ursul îl ridica mai sus. Dumbraveni-Suceava. întreaba iapa daca nu e de vînzare. 493).87-89). 4 a. II. p. 261. 122). dar fiindca spune ca nu-l vede. Purcelul se suie într-un copac si cînd vin ceilalti 1. PurceluI lasa 1. facîndu-1 sa cada în groapa cu foc (sau vîrîndu-l în cuptor si silindu-l sa vomite iezii). Dupa ce îl ciomagesc oamenii.Satu Mare). Iapa încuviinteaza. intra în casuta si manînca iezii (AT 123). . batrîna se baricadeaza în casa si 1.hîd nume". L. d~apoi daca îl pazeai ca mine?" (102. iar cocosul îl ameninta cu ciocanul (ibid. 137). Cînd împarte cerbul mort cu ariciul.24). cocosul si oul) îl alunga pe 1. p. pleaca flamînd (LXXIX. p. îi promite trei capre. în vizuina cu un bolovan de neclintit (XV. vînatorul îl astup~ pe 1. care povesteste înfricosat cum cenusa (explozia oului) l-a orbit. Cîine). p. Purcelul cere mai întîi sa-I strînga de urechi. 1.ete a doua zi. acesta îl pune sa jure ca a fost împar~ tire dreapta..235 ca trage de radacini (AT 5.

îl însoteste în întreprinderea de a aduce pe zîna de aur a marii care fura merele din copacul împaratului (AT550). v. Ca sa scape. p. 1. cu conditia sa nu se însoare. • este solicitat sa manînce capra si amenintat cu pusca (5. cu conditia ca daca copilul va fi fata. întîlneste "un lup groaznic de mare si cu fruntea de arama".236 în unele variante ale povestii cumulative AT 2030. în alta varianta. 195-204). II. 1. Neavede si Nea-greul-pamîntului (52. p. dar baiatul e scapat de cei trei cîini ai sai (5. 1. care haituiesc iapa: din munti pîna o prinde voinicul (79. L. iar coada într-o numeroasa suita si îl rascumpara. 189). I. p. iar cînd voinicul e omorît de fratii invidiosi. de la arat pîna:la coptul în cuptor "si o lecuta am crapat. 386-394. I. în a doua noapte. sa fie a lui. apare si ca auxiliar al omului.. aduna toti 1. Apoi 1.~ pîinile de pe masa încep sa spuna povestea lor. ajuta pe o femeie sa nasca în padure. unde scapa de 1. aruncînd obiectele care se prefac în obstacole (LXXXIII. Baiatul plecat la vînat .67). în continuare. 155). se arata recunoscator celui care l-a crutat. L. 1.. e lasat de acesta pîna în noaptea nuntii. Cînd eroul nu izbuteste sa fure "iapa cea sireapa". e actant principal. cu capul de otel. se preface în "iapa cea sireapa" . . "stricat la un picior". vrea sa-I omoare.722). rapeste pe Zîna Craiasa. îi leaga piciorul si 1. 1.. Voinicul plecat sa pazeasca trei nopti iapa babei Relea gaseste în drum un 1. intra servitor la mama 1. p. se preface într-o luntre plina de marfuri atragatoare. reapare si-l învie (81.57-59). p. Copilul scapa de el împreuna Cu fratii. adversar al eroului. voinicul intra servitor la mama 1. Baiatul care nu poate strînge vitele iesite din furnicile din perna daruita e ajutat de un 1. L. nazdravan. se preface în chipul acesteia si fuge ca mireasa de lînga împarat. chemat în ajutor. se vindeca. Cînd baiatul e prins furînd colivia. Zmeul prefacut în 1. Acesta îi destainuie ca· hotul e împaratul pasarilor. Cîine). în cîteva basme fantastice. Diavolul se preface în 10 ca sa rapuna boul nazdravan (AT 511 A). îl va mînca. lasîndu-l în viata sau legîndu-i rana. dar e învins de acesta (ibid. altfel 1. p. 1. se preface într-un domn mare. p.. Flacaul sortit sa fie mîncat de 1. pacalirrd pe al doilea împarat (41. 194-195).355-356). La întoarcere. 1. p. voinicul plecat în cautarea hotului merelor. Cînd vine l. p. crapa si tu! Atunci si lupul a crapat" (ibid. Dupa ce manînca calul voinicului. Cînd baiatul plecat ca sa evite uciderea parintilor ajunge în Tara Lupului.0 zmeoaica" . cu ajutorul cîinilor Nea-aude.

237

l.

cruta lupoaica, aceasta-i daruieste un pui sa-i fie catel. Cînd zmeul vrea sa-I manînce,!. alearga cu celelalte animale si sfîrteca zmeul prefacut în bustean (41, I, p. 288-291). Sora îndragostita de zmeu (AT 315) îl trimite pe frate sa-i aduca lapte de lupoaica sa-i fie de leac, el primeste un pui pentru ca le-a cîntat mirmnatdin fluier. Cu celelalte animale (vulpe, urs), 1. omoara zmeul, mai tîrziu e trimis la nunta fetei salvata de la balaur (AT 300). De bucurie,!. "a sarit... sapte garduri, neica, parca nici nu atingea". Fata "îl pune la masa, îl pupa, manînca cu el dîmpreuna, cît mînca un lup: un bou, un bou si jumate si doi! Flamînd" (5, I, p.190-191).Fata ceahamica a mosneagului lasata singura la moara (AT 480), gazduieste "lupu tavalit si plin de glod" pe care îl spala si îl piaptana. A doua zi, trage caruta încarcata cu bogatii, împreuna cu iepurele, vulpea si ursul, pîna aproape de casa fetei (52, p.211-212). L. alearga si dupa diavol sa-I manînce si e scapat de un pescar pe care îl rasplateste cu un sac de bani (5, I, p.340-342). MamaPadurii îsi preface un fir de par din capul ei într-un "lup cu capul de fier" ca sa omoare voinicul, dar acesta e aparat de mioara nazdravana (52, p.1193). Uneori, puterile zmeului se afla într-un 1. din padure: în 1. e un prepelicar, în acesta o prepelita, în ea o cutie cu 3 gîndaci (LXXXIII, p.674). Cînd manînca boul de la carul lui Pacala (Pepelea, Ianos), e înjugat de acesta în locul boului, alaturi de urs, fiind îndemnati la mers: "Ho, Lupila, hait, Ursîla..." (5, III, p.18-20). Baiatul ascuns în butoi îi prinde coada si e tras de 1. pîna sar doagele butoiului (AT 1875; LXXIX, p.81). în snoave, Pacala prinde 1. care i-a mîncat oaia si îl vîra într-un sac. Se duce apoi la un gospodar si pretinde ca ar avea un berbec cu lîna de aur si cere bani multi ca sa-I lase sa-i mîrleasca oile. Lasat între oi, 1: le omoara, apoi'fuge (5,III, p.61-63). Un viorist vede un 1. si se ascunde într-o groapa. L. vine pîna la groapa, el îi cînta, apoi 1. pleaca (52, p.651, S.5811). Omul care avea o capra, o varza si un 1. nu stia cum sa le treaca pe puntea pe care putea duce numai cîte una, fara sa se manînce în absenta lui (Ar 1579). Trece întîi capra, apoi 1., dar readuce capm, trece varza; apoi revine dupa capra (S. 5729). Românul convinge pe un tigan sa fure-un berbec de la stîna, dar acesta,u cînd aude de 1., tipa atît de tare, încît trezeste ciobanii care îl iau la bataie (S. 5803). Tiganul ce se întoarce de la tîrg cu urciorul în spate, se sperie de suieratura vîntului în buza urcio-

238

rului. 5e împiedica si cade, iar urciorul îi vine peste cap : el crede ca l-au încoltit 1. (5. 5807). Cînd vede un tufis, crede ca e 1. si se arunca asupra lui, iar zgîrieturile le crede a fi facute de 1. (5. 5808). Muzicantul ce se întoarce de la nunta, se întîlneste cu un 1. caruia îi arunca toate proviziile. Cînd crede ca vrea sa-I manînce si pe el, cînta din vioara si 1. fuge (5. 5809). Altul cade într-o groapa unde era un 1.El cînta mereu la vioara, iar 1.urla pîna a doua zi cînd e salvat de un padurar (5.5809 A). Un tigan face o groapa cursa în padure în care cade un 1.Vrînd sa-I omoare, cade si el în groapa, unde implora 1. sa-I creada ca a venit sa-I salveze (5. 5810). Un tigan spune ca a vazut sapte 1., apoi le scade mereu numarul (5. 5813). Evreul întîlneste un 1.si întinde bastonulca si cum ar fi pusca. Un vînator doboara 1., d~r evreul observa ca are de 20 de ani bastonul si n-a stiut ca e încarcat (5. 5816). Un taran e înconjurat de 1: si da pusca sotiei sa traga în ei cu curaj, caci el a fost pîna acum destul de curajos (5. 5818). Un 1. vrea sa bea apa din fîntîna, dar sluga popii îl arunca în apa. E scos de un urs (5. 3000, XVIIa). Tiganul care vrea sa fure o oaie, prinde în brate un 1. pe care îl socoteste oaie cu coada groasa (5. 5435).

M

, ~

Maica Domnului. O legenda o arata a fi nascuta din "durere de inima", întrucît mama ei avea 7 ani, iar tatal 77 ani. Dupa alta legenda, a fost conceputa din mirosirea si sarutarea un>i frunze de par. M.D. l-ar fi conceput pe Isus sarutînd o iconita gasita într-o fîntîna. Nasterea lui Isus s-a întîmplat în grajdul lui Craciun care a taiat din cot mîinile sotiei lui; Craciuneasa, pentru ca a mosit-o. M.D. i-a vindecat îndata mîinile si a blestemat caii care tropaiau si rontai au sa se sature numai 'la Ispas, binecuvîntînd boii care au stat linistiti, încalzind-o cu aburul lor (48, p.6-57). Isus a fost concepu't ~irosind o lamîie. M.D. a binecuvîntat animalele din grajdul în care a nascut pentru ca au încalzit-o si hranit-o: oile, porcii si vacile, iar caii au fost blestemati fii~dca au mîncat tot fîn~l în care ascunsese pe Isus (52, p.39-40). M.D. a blestemat paianjenul care a întrecut-o în a toarce firul mai subtire (LVIII, p.8-9). Buruiana "palma Maicii Domnului" care vindeca boala grabnica afost cunoscuta si folosita mai întîi de M.D., de aceea i-a ramas acest nume. Na~alnicul, un fecior agresiv, a fost blestemat de M.D. sa se prefaca ~n buruiana folosita în farmecele de dragoste (ibid., p.28-29). Inainte de nasterea lui Isus, copiii nu erau scaldati si le era corpul numai rana. Dupa ce a scaldat M.D. pe Isus, au vîrît si celelalte femei copiii în scalda si s-au vindecat imediat (52, p.325). Broatecul a luat nastere din inelul din capatvl brîului pe care l-a pierdut M.D. (ibid., p.97l). Albinele au luat nastere din lacrimile M.D. cînd plîngea dupa Isus (LIII, p.302; v. Albina). Cautîndu-l pe Isus, a binecuvîntat rîndunicile care i-au adus vestea ca va învia, dar a blestemat lemn~rul pentru ca i-a facut o cruce grea si fierarul pentru ca a facut cuiele mari {LVIII, p.l0-i2). A binecuvîntat de asemeni ciocîrlanul S9hiop care l-a vazut pe Isus rastignit si a fost lovit cu o piatra, precum si broasca ce l-a vazut rastignit, ca apaîn care va sta ea sa fie curata, iar la moarte sa se usuce numai (48, p.154-l55; v. Broasca). Manastirea Gorovei a fost facuta acolo unde s-a

240

aratat M.D. unei copile schioape, blagoslovind pîrîul de alaturi ca sa fie apa tamaduitoare (52, p.926-927). Curcubeul este brîul M.D. pe care ea i l-a întins în fata mormîntului apostolului Toma care nu credea. "Si de atunci Brîul Maicii Domnului, care l-a aratat lui Toma, se arata si acum pe cer ca un curcubeu" (48, p.307). Luna ar fi M.D., sotia lui Dumnezeu, care e cerul. Dupa alte legende, M.D. e pamîntul si a intervenit mereu pe lînga Dumnezeu care vrea sa prapadeasca lumea: ,,~Rabda, rabda, zice ea, pe mine vezi cum ma taie si ma calca si eu rabd; lasa-i sa mai traiasca" (52, p.1239). Cînd 'soarele a v;ut sa izgoneasca vîntul din lume, M.D. a intervenit, aratînd foloasele vîntului (ibid., p.401). în basme, M.D. apare sporadic, totdeauna ajutînd eroinelor sa iasa din impas. Detine rol preponderent în versiunea banateana a basmului AT 710. Fata lemnarului sarac, juruita diavolului, este salvata de M.D. care o duce acasa, interzicîndu-i sa descuie o camera. Fata calca interdictia si zareste pe M.D. vindecînd ranile lui Isus si este dusa înapoi în padure, muta. O întîlneste fiul unui împarat care o ia de sotie. Cînd naste primul copil, M.D. vine si i-l ia, apoi pe al doilea. Sotia e condamnata a fi zidita de vie. M.D. îi aduce înapoi cei doi copii, redîndu-i vorbirea (81, p.13-18). într-o varianta a basmului AT 710+ 480, fata saraca e luata servitoare deM.D. ca sa-i grijeasca animalele: o mîta, un catel si un miel, cu interdictia de a se uita în alte 6 odai ale ei. Fata calca oprelistea, vede într-o odaie soldati morti, pe împaratul dintîi al lumii, sotia si copiii lui si îi apar pete pe toate degetele. Surprinsa de M.D. cu pete pe degete, a negat calcarea poruncii si a fost alungata dupa ce i-a "platit ce a fost al ei". A doua fata nu se uita în camerele interzise, dar se abate pe un drum oprit, unde zareste un flacau de care se îndragosteste. Pusa la proba de M.D., de-abia poate sa ridice tablaua si e concediata. A treia fata nu calca nici o inter, dictie, animalele spun ca le-a îngrijit bine si o trimite dupa cele doua fete. Primei fete îi da o lada din care ies serpi si sopîrle, fetei a doua îi da altaJada, jumatate cu aur si argint, jumatate cu serpi si broaste mai mici si fata s-a maritat. Fetei a treia îi da o lada miraculoasa care la popasuri se umplea cu mîncari sau se prefacea în palat si o ia de sotie împaratul (52, p.743749). într-o varianta banateana a basmului AT 709, M.D. reda vederile fiicei orbita de mama vitrega geloasa (oglinda fermecata

241

îi spusese ca aceasta e mai frumoasa decît ea), conducînd-o la o fîntîna ca sa se spele cu apa tamaduitoare (81, p.34-37). Uneori, ea da sfaturi fratelui de cruce cum sa prefaca stana de piatra în om (AT 516), stropind-o cu sînge luat de la cei doi copii gemeni (99, IV, p.352). într-o varianta a basmului AT 407, sotia cu copilul în brate urmarita de strigoi în biserica se preface în icoana M.D. cu fiul în brate în altar. "De atunci se afla în toate bisericile chipul Maicii Domnului cu pruncul în brate" (81a, p.436); v. Legenda.
Mama (Muma) Padurii. Se mai numeste Stima padurii, Vîlva cadrului, Musa (LUI, p. 197) sau Surata ·din padure (LXV, p.212). în legende, are înfatisare respingatoare, închipuita ca

o femeie, adesea cît o casa sau o claie de fîn, ori cît copacii cei mari din padure. Trupul e uscat si gîrbov, acoperit cu par; picioarele ca de bou, dar foarte lungi, capul cît banita, cu parul pîna în calcîie. Ochii de asemenea sînt mari, cît o sita sau cît o strachina, dintii de o palma sau chiar mai mari; se culca pe-o ureche si cu alta se acopera. E îmbracata în muschi sau în haine de flori' si frunze de copaci. Se poate preface 'în alte animale sau obiecte: bivolita, iepure, cal, vaca, cîine, gîsca sau claie de fîn. De asemenea, se poate face oricît de mare sau de mica doreste sa fie. Pe alocuri, M.P. e cel mai gros copac din padure, sau o tufa sau vreo planta cu trunc,hiul sau radacina în forma de om (LUI, p.198-199), sau chiar un "copac cracuros". Poate fi jumatate om, jumatate lemn sau jumatate barbat, jumatate femeie (LXV, p.212). Locuieste în paduri, fiind stapîna lor. E mai mare si peste fiarele din padure, inclusiv serpii, broastele (LUI, p.199); "daca musca pe cineva serpele, nu-l primeste înapoi" (52, p.867). Umbla prin paduri, de obicei noaptea, ziua stînd aScunsa, cînd de umbletul ei vuieste padurea. în genere, se arata trista si posomorîta, adesea plîngînd, mai ales cînd se taie copacii. Se crede ca face rau oamenilor pe care îi înttlneste: îi rataceste prin padure sau îi alunga, se atîrna de car încît nu-l mai pot duce boii, îi omoara chiar, iar cine îi raspunde, amuteste pe loc; Mai "Cuseama pe copiii mici îisperie cînd dorm, le ia somnul sau chiar îi poceste (LUI, p.199-200). Se mai crede ca ar lua chiar copiii oamenilor si ar lasa în loc "copii de ai ei, plîngaciosi si urîti". Ca sa preîntîmpine aceasta, prin Transilvania mamele, silite sa plece de lînga copii, lasa de paza matura si foarfecele, iar prin Bucovina clestele, vatraiul

242

sirnatura (LXV, p. 223). Un om taia lemne în padure si e prevenit de mamaliga pusa la fript sa fuga, ca se apropie M.P. La întrebarea acesteia cine a tipat, mamaliga raspunde ca ea, pentru ca s-a ars pe foc (52, p.181-182). Un cioban din Bucovina a vazut-o Într-o noapte venind spre el suierînd "asa ... de frumos, ca nu era om pe fata pamîntului sa suiere asa ... Era o femeie minunat de frumoasa: cu parul despl~tit... d~r unghiile la mîni si la picioare erau ca la lup ... Dar cînd s-a învîrtit cu spatele, nu mai era femeie frumoasa, ci o cioata învelita în scoarta". A trecut pe lînga o fata care spala camasi si a amutit dupa trecerea ei. Un vînator vrea sa o împuste, dar pusca nu se descarca si atunci scoate crucea din sîn. La vazul ei, M.P. a început sa plînga în hohote "stergîndu-si lacrimile cu parul despletit", fiindca se îndragostise de el, dar. crucea a înspaimîntat-o (LXV, p. 214-222). Se apropie noaptea de oamenii ce stau la foc cu pretextul "valeu, tare mi-i frig" si dispare numai la semnul crucii. Cu precadere momeste fetele sa vie la bordeiul ei la tors . .o fata e prevenita de un soarece sa fuga pentru ca M.P. s-a suit în pod sa-si ascuta dintii. Ajunsa acasa, încuie usa si rastoarna toate lucrurile ca sa nu poata deschide usa (ibid., p. 216-217). Surata din padure momeste alta fata sa vina cu furca la ea. Cînd e prevenita de soarece sa fuga, M.P. o urmareste, fata arunca peria' ce se preface în padure mare. M.P. roade padurea, fata arunca gresia care se preface în stînca. -M.P. o roade, dar cînd ajunge acasa, cînta cocosii si ea e silita sa se întoarca (92, p. 36-37). M.P. a avut un razboi cu împaratul Piscan Florea si i-a rapit nevasta, apoi l-a blestemat sa se prefaca în grangur (99, III, p.366). Prin Banat, se arata ca, dimpotriva, M.P. e prietenoasa cu copiii,' ajutîndu-i cînd se ratacesc prin padure, sau cînd se afla în vreun impas (80, p. 297).. . în basme, lVI.P. e un personaj malefic. Apare obisnuit la popasul voinicului în codru. Siminoc plecat în cautarea fr~telui de cruce, Busuioc (AT303), se întîlneste cu M.P. pe care vrea s~oprinda. Ea se urca în copac, apoi coboara la foc, vaitîndu-se: ,,- Aoleo, cum mi-e de frig... îmi clantanesc dintii". Fiindu-i frica de cîini, arunca "o vita din cosita" ca sa lege cîinii, dar Sirhinoc o zvîrle în foc si astfel cîinii o pot prinde (41, I, p.329330).' în multe variante, M.P. este stapîna iepei nazdravane la .care se slugareste anul de trei zile pentru mînzul cu mai multe inimi. Feciorul de împarat obtine mînzul cu 9 inimi, dupa te pazeste iapa M.P. trei nopti cu ajutorul animalelor recunos-

-2:

243

-t.

catoare (LXXXIII, p.345). Într-o varianta a basmului AT 333, M.P. gazduieste fetita ratacita, dar de îndata ce intra în bordei, se schimba: ochii cît strachina, picioarele lungi, dintii cît secerea si o gura cît banita: ,,- Mari, maica, ca multe am mai mîncat ca tine". M.P. o manînca pe fata, Iasîndu-i numai capul în fereastra (LXV, p. 215-216). Mama vitrega trimite pe fata sotului sa teasa noaptea la o argea ca sa o manînce M.P. Fata ia cu sine si cocosul. De cîte ori vrea sa o manînce M.P., fata îi spune pov~stea etnepii, apoi o ghicitoa.re, pîna cînd cînta cocosul care o alunga. Tatal fetei sileste pe vitrega sa-si trimita si fiica ei care e mîncata d~ M.P., punîndu-i "matele pe usa argelei" (67, p.314-317). Imparatul marturiseste lui FatFrumos din lacrima ca se teme de M.P. pe care n-a putut-o învinge, fiind silit sa-i dea tot al zecelea copil al supusilor lui. Fat-Frumos o închide Într-o piua de piatra, dar M.P. fuge cu toata stînca. La sfatul fetei, Fat-Frumos schimba locul butilor cu ap~ si cu putere si izbuteste sa o vîre în pamînt (32, p.319320). Intr-o varianta a basmului AT 425, M.P. vrajeste pe sotul în piele de sarpe dupa ce a plecat de la sotie si îl preface în servitorul ei. Camasa fermecata de Sf. Miercuri o apara pe sotia ajunsa la el sa nu-i suga sîngele M.P. (LXXXIII, p.251-252). într-o varianta a basmului Ar 1137, M.P. vrea sa manînce pe cei doi frati, dar cel mai mic îi sparge ochiul cu un glont. Apoi scapa toti trei ascunzîndu-se în trei piei de berbece (82, p. 151-153). In alta varianta, fratii mai mari sînt mîncati de M.P., scapa numai cel mic într-o piele de oaie dupa ce a orbit-o (52, p.1l92-1193). în chip sporadic, M.P. se arata binevoitoare protagonistilor din basme. Un baiat se vîra în bernevecii ei în timp ce M.P. dormea. Cînd îl gaseste, baiatul spune ca s-a nascut din vîntul ei. M.P. îl învata cum sa prinda una din zînele ce se scaldau în lac (AT 400) cu care se va casatori (52, p.705). Baet Sarac o ajuta pe M.P., dîndu-i sa guste din azima de merinde, "Dupa ce îmbuca de trei ori, ea se simti om ca toti oamenii,. cu inima dreapta si cu sufletul milos". Apoi îi destainuieste ca sora lui e dusa pe celalalt tarîm si îl învata cum sa obtina calul nazdravan de la faimoasa baba (83, II, p. 39-40). în snoave, faima rea a M.P. e folosita pentru a motiva lenea femeiloL O nevasta lenesapretexteaza ca n-a tors mai mult, neavînd rîschitor, iar cînd barbatul se duce în padure sa-i faca unul,ea se ascunde ca M.P. si striga: "Cine face raschitoare

244

niuierea-i moare". Omul renunta la rîschitor. Mama unei neveste nemultumi te de sotul ei mai batrîn se ascunde în padure ca M.P. si spune sotului trimis sa asculte ce îl va sfatui M.P. sa-si îndrageasca nev~sta (52 a, p. 60-62). '
Martolea v. Zile rele Magar. Dupa o legenda la început a fost un mînz însotind un cal. Trecînd Dumnezeu pe lînga ei, le-a poruncit sa-i faca loc. Calul a auzit si s-a ferit, dar mînzul nu. Cînd e certat, se dezvinovateste ca n-a auzit si Dumnezeu l-a blestemat ca sa-i creasca u;ec'hile lungi sa auda mai bine. Iar fiindca rînji cînd simti urechile baIabanindu-i-se, fu blestemat ca sa ramîna de . rîsui copiilor si sa se hraneasca numai cu ciulini si scaieti (4 a, 298, Banesti-Dîmbovita). O femeie a facut pîinea duminica seara ca s-o trimita luni la cosasi ; Dumnezeu n-a lasat-o, ea l-a blestemat, dar îndata s-a fac~t "asina" (92, p. 67). în basmele animaliere, la nunta animalelor, ID. e poftit ultimul si el banuieste ca l-au-invitat pentru ca "ori n-au apa, ori n-au lemne". într-adevar, cum îl zareste tapul-mire, îl trimite dupa " o sarcina de lemne si o saca de apa" (18, p. 60). Cînd e amenintat de lup ca vrea sa-I manînce, ID. îl convinge ca oamenii vor sa-I aleaga vornicul satului. La marginea satului, ID. îl ia ln spate, dar lupul fuge cînd sar oamenii la el (4 a, 255, Dumbraveni ~ Suceava; v. LuP). între animalele asociate care se opresc în bordeiul din padure (AT 130) este si ID. Cînd începe eocosul sa cînte, ID. cere sa-i dea voie sa zbiere si el. "Cînd a zbierat magarul o data, a rasunat padurea. Cît ai clipi din ochi, un .lup fu aci" (92, p.21-22) ... în unele variante ale basmului AT 563, Dumnezeu daruieste saracului un ID. care, la comanda "magar, baliga-te", facea aur (32, p.349). Fratele cel mai mic caruia fata împaratului îi ia prin viclesug punga generatoare de bani (AT 566), da peste un smochin din care gustînd, "se pomeni deodata magar". Mai tîrziu, dupa ce manînca niste roscove, "vazu ca încet, încet, se schimba si se facu iara oin" (4i, I, p.240). Prefacerea în ID. se întîmpladsidupa ce baiatUl a mîncat struguri negri (7, p. 75). Sotia necredincioasa care rapeste de la sotul ei obiectul miraculos (bici, pana etc.) si îl preface în animal (cîine, pupaza, pisica; AT 449), este pedepsita în cele din urma, împreuna cu ibovnicii ei. Dupa ce sotul redevine om, se întoarce acasa si

.(

\

245

r
-.

rapeste biciul fermecat. Cînd sotia vrea sa-I alunge, el ,;plt'Zni si ameninta asupra ei, care se facu o magarita; mai plezni si asupra ibovnicilor ei si facu din popa un catîr, din pîrcalab un magar si din tîrcovnic o vaca" (41, 1, p. 495). Uneori, m. se vadeste un auxiliar de pret. Fata popii fugitade. t~taI incestuos (AT 706 C), e urmarita de acesta si îi omoara copiii. Sotul ei o osîndeste sa i se scoata ochii si sa fie pusa pt UI) m. fara ochi. în padure, m. o învata "sa-mi spargi burta,_sa~mi scoti maruntaiele si sa le arunci, s-apoi sa te,culci în cosul,meu". Face întocmai si fata se pomeneste ca vede, avînd copiii alaturi si locuind "în niste case de s-au fost învîrtind dupa soare" (86, p.127-128).' .. în sftOave, m. serveste drept etalon al prostiei. De aceea, cei care întreaba în bataie de joc pe un om daca el este prost sau m., el raspunde ca se afla între cei doi (S. 5606), sau învatatorul e cel mai mare peste copiii m. (S. 5606 A). M. zbiara în ulita fiindca si-a vazut fratii: niste studenti (S.5606 B). Cînd doi se întîlnesc pe o punte, fiecare spune ca evita sa se întîlneasca cu vreun m. (S.5642). Negustorul (sau farmacistul) afirma în derîdere ca vinde capete de m., cel ce-a primit explicatia constata ca a mai ramas numai unul nevîndut (S.5643). Cînd copiii saluta pe omul cu m.: "buna ziua, tata magarilor", acesta raspunde "buna ziua, copiii mei" (S.5644). Cel luat în rîs pentru ureyhile mari afirma ca ale lui sînt cam mari pentru om, dar ale celuilalt sînt prea mici pentru un m. (S.5645). O femeie vrea sa-si cumpere un m., dar alta femeie o sfatuieste sa-si ia un barbat, "ca magarul trebuie sa-I duci de nas ... barbatu sa duce singur" (12, !, p.210). Morarul si fiul sau sînt luati în rîs de trecatori cînd merg pe jos, cînd încaleca amîndoi m. si cînd îl caIaresc pe rînd (S. 4640). Mar. într-o legenda pamîntul se reazema pe marul rosu, care la rîndul lui sta pe un peste. De sub marul rosu izvorasc toate apele_pamîntului, "se împrastie pe lume si iar înapoi acolo unde se întorc. Marea aceea unde-i marul se cheama Marea neagra" (52, p.1002). în basme, voinicul e prefacut temporar în m. într-o varianta a tipului AT 425, Sf. Dumineca rasplateste sotia plecata dupa sot pentru serviciile ei cu un m.: "acela era ficiorul" Sf. Dumineci. Cînd îl scapa din sîn, m. o calauzeste pîna Ia locuinta sotului ei (52, p.447-448). Pentrp a pedepsi pe impostor

noi tot crapam". în alte variante. p.. (81 a.: "din baligarul unde fusesera îngropati copiii. p. otravitor în calea eroului: "Uita-te colo ce mar mîndru si frumos. p. sotiile pot concepe copii. le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". Dumnezeu si Sf. manînca doua. Servitoarea manînca si ea cojile m. mama (sau sora) necredincioasa (AT 315. au însusirea contrarie de a face sa cada coarnele. Pe drum. p. primeste de la un pustnic doua 1-umatati de m. le-a picat coarnele!" (5. Cînd sînt taiati. poate reda vederile. (LXXXIII. 358). p. cealalta pentru baba. m.777). Petru daruiesc finului lor "o sabie si doua mere". din picurii de sînge "rasari doi meri de aur". II..193). p.: "nu trec zece minute. care ave?-u ramuri de aur si purtau mere de aur" (81.·Baiatul care le fura hainele (AT 400) o sileste pe cea mai mar. dar numai zînele îl cunosc. atare m. "Coaja acestor meri era suflata cu aur. Dar Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu: s-o facut tot sînge" (5. cînd noaptea era întuneric bezna" (41. Mai departe. Deseori. Din inima copiilor îngropati "crescura în curte doi meri. Alteori. din copiii îngropati de servitoarea geloasa (AT 707) rasar doi m. Un anumit m. II. p. au însusiri miraculoase. din care gusta doua m. Noi pîna nu mîncam un mar din marul cela. Mosneagul plecat în lume pentru a gasi leac de faceri. doi meri" au rasarit. Cei doi copii gasesc întîi pere cazute sub un par de padure. dau de un m.p. din coaja lor se nasc doi ratoi care se prefac în eroul razbunator (35. p. Unele pot genera coarne celui care le manînca (AT 566). alternîndu-si atributiile cu perele miraculoase. 54).553). Toderas "da de un mar mare cu niste mere rosii ca focul si ca pumnul de mari. M. 590) îndragostita de un zmeu.77). 1. se transforma în doi boi care îl vor învia (AT 300) cu cipa vie si apa moarta (52. Pentru a razbuna moartea sotului. în timp ~e baiatul creste. mosul manînca din greseala partea babei si pe data naste "un puisor de copilita" (59.. Uneori. p. 50). are proprietati curative. "Pe cînd le-a gatat de mîncat.217). si naste un fiu ca al împaratesei care a mîncat m. se preface bolnava si pretinde .656). Prin degustare de m.e sa-i arate acest m. cum îi cresc doua coarne ca la boii cei unguresti de mari si de rasucite" (60. iar cînd acesta e taiat. adeca cum le manînca. una pentru el. Fata pe patul de moarte petita de trei frati e vindecata de cel mai mic cu o felioara din m. zmeoaica se preface în m. fermecat (LXXXIII. 1.246 (AT 300) eroul se preface succesiv în cal.109). p. m.281). de lucea ca ziua.

Alb din varianta lui Creanga. Atunci îi dete sa manînce un mar de care adusese el si îi veni grai" (41. In chip au' sarit învie fata. Ramura de m.. Spunînd pe cine a omorît. p. împaratului în picioare" (79. poate calauzi pe erou cînd trebuie sa mearga la mari departari.673). dar m. tîlharul trebuie sa sadeasca carbuni de m. reda graiul. de leac. Cel mai adesea.(41. de aur: "el îti va face drum si te du la surorile mele". . cînd m." (41. Eroul e trimis de boierul tinut ului sa-i aduca "nu stiu ce" pentru a-i putea lua sotia frumoasa (Ar 465). acestea îi dau cîte un m.1014). dar cînd marturiseste ca si-a ucis parintii (si sora) cad si acelea. 32). unde "marul i-a facut drum de aur peste apa si el s-a gasit de cea parte la curtea balaurilor" (52. pîna va creste si va rodi m.247 sa i se aduca m.662)... .. Fat-Frumos "plesni de patru parti ale curtilor cu un bici. Mama necredincioasa si-:atrimis fiul dupa o ramura "dintr-un mar-dulumar". pomul care cînta si fîntîna care lumineaza". cad toate m. palatele zmeilor omorîti sînt prefacute în cîte un m. se odihnea si cu ea va fi înviat dupa ce va fi decapitat de zmeu: ". Si . p. La sfatul Ilenei Cosînzenei. Fratele cel mare pleaca sa-i aduca sorei "pasarea care cînta. de aur care facea "mai voinic" pe cel care îl mînca (LXXXIII. învierea se face prin stropirea cu apa vie. p.. îl învie. "dara surd si mut. fiindca are crengile "taioase si se tot misca neîncetat". eroul ia ramura la amiazi. Mama aparent bolnava)si trimite fiul a treia oara "sa-i aduca mar din marul rQsu care era în mijlocul padurii . pe loc similar Petrea voinicul drept Rosu pe Harap p. p. Ispasirea pacatelor comise de tîlhari poate fi atinsa numai prin udarea unei crengi de m. pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada. Zîna reface pe erou din bucatele. de aur sa-I calauzeasca în continuare pîna la curtea balaurilor care aveau "nu stiu ce". a~ luat smiceaua aceea de mar-dulumar si lovind cu ea încetisor de vreo cîteva ori trupul. p. "sa-I arunce si sa mearga pe urma lui" (ibid. ce era dupa usa în cui. De obicei. are însusirea de a învia pe cel omorît. 473). prin plesnirea biciului miraculos. care se facu un'mar frumos de aur".1229). Aceasta îi da un m. El este trimis de mama chiar în rai dupa m. M. (AT 756). I. I.: "Ia acesti trei taciuni si-i îngroapa cu vîrful în sus.. afara de trei (uneori doua) din vîrf. p. sa stii ca si D-zeu te va ierta" (52.110). Uneori. iar sora îi da un m.

. dar de fiecare data. Exista m.identitate... p. Uneori. .·voinicului un ID. p. Sotia care a calcat c'onsemnul e blestemata de sotul ei în piele de urs (Ar 425) sa nu poata naste pîna nu va sadi ramura de ID. de aur din care i se fura în timpul noptii de catre niste zîne. "au dat de un mar spinos si necuratat" care o roaga . împaratul crede ca e o greseala si ordona sa se repete defilarea petitorilor. Fata mosului alungata de vitrega (AT 480). a . Fata babei refuza: sa-I curete. "sa-I uzi cu gura si cînd voi mînca eu din marul lui. în unele basme. care caracterizeaza legenda propriuzisa. A. apoi argatii curtii.. razbita de foame si sete. draguta. acela va fi tatal copilului" (52. p. Trec toti fiii de împarat si de boier. gaseste în ID. p. Scena s-a repetat pîna cînd fata babei "au purces zbihuita asa mai departe" (79. sa culeaga doua ID. da. p. care s-a petrecut ca urmare. dar fata nu loveste pe niciunul.Curateste-ma. Fata se coboara si cînd da sa le apuce. ca ti-oi prinde si eu vrun bine odata"... cutare fenomen e pus pe seama unei schimbari de .51). în drumul ei. ID.955-956) .-audat jos". (LUI.~rgatul cel che1es si cînd trecu.: "la care s-a duce de-a dura marul.Ia desfasurarii conflictelor. de aur ca semn de recunoastere (LUI.535).o singura data. un "pom" creste în curtea împaratului pîna în cer.531)."atunci marul pica jos. dar la întoarcere. Fata babei repede dupa dinsele pe mar. uscati care îl rasplatesc cu ID. p. Cea mai mica este prinsa. împaratul are un ID. "doua mere de aur" pe care le ia cu sine. p. singur detecteaza pe tatal copilului. data de el la plecare.1. dar marul iarasi s. prefacute în pasari. fie pentru a da o rezolvare plauzibi. împaratul promite ca-i va da fata si jumatate din împaratie aceluia care îi va aduce din acest pom un ID. într-o sumedenie de cazuri. Abia la urma e adus si . Voinicul plecat în urmarirea fecioarei razboinice (cf AT 468) îngrijeste în drumul sau niste ID... La înapoiere. care au avut loc·. dar cînd fuge. de crengile iestea spinoase si uscate. o gutuie si o para (ibid. definitive. ireversibile.iUo tempore.166). Fata împaratului îsi alege sotul lovindu-l cu un ID. Uneori. fata îlloveste "tot pe cheleS" (35.248 1. atunci îi naste pruncul" (52.21O).: fata-l lovi cu marul".p. . 533). Metamorfoze. în siragul de petitori care i se perinda. marul tup înca si mai sus în mar. fie pentru a explica fenomene naturale. se urca în ID. împaratul da fiicei sale un ID. Apar frecvent în legende si în basmele fantastice.961).

îndragostita de un cioban pe care l-a omorît tatal ei. p.542. este caracteristica basmelor fantastice.. va strigati unul pe altul". p. p. a fost prefacuta în cîrtita care nu se arata niciodata la soare de frica lui (22. Omul care s-a îmbracat în cojoc ca sa-I sperie pe Dumnezeu. "ea s-a prefacut într-un izvor" (26. provizorie. II. e prefacut de Dumnezeu în-cal pentru ca a ajuns nemilos cu cei saraci si e daruit unui tigan sa transporte carbuni (5.298). Pentru ca un frate a vrut sa ia de sotie pe sora-sa. mama ei se preface în vaca.tins de ea scapa numai daca un i4bavitor îndeplineste clauzele blestemului.60-61). Ileana Cosînzeana. M. p. II. sotia necredincioasa care si-a prefacut sotul în cîine. Rîndunica a fost o fata neascultatoare si clevetitoare. Baba Dochia). 2. Urs).întîlneste numai ca pedeapsa.249 unui blestem. p. 1. Cuc). Luna).87). pA). v. definitiva se . v. p. iar ouale "sa le cloceasca alte pasari".. în basme. are loc si în urina rugamintii celui care ajunge victima altuia si nu mai gaseste alt mijloc de scapare. Soare. v. cu un izvor la picioarele ei (81. blestemata sa se prefaca în pasare care sa-si faca cuibul prin podurile expuse la fum (81. e transfo~ata împreuna cu ibo~nicul ei în doi 'boi pusi la car ca sa lucreze pe seama tuturor (5.483. B. Pedepse). (ibid. "sa gasea'sca pe ma-sa acasa 'vaca neagra" (86.8-9).547. v. p. Fata de împarat.847). Femeia rea care si-a îndemnat barbatul sa traga cu pusca în Dumnezeu. Ea e consecinta unei pedepse saua unei razbunari . p. Astfel. amîndoi au fost transformati în soare si luna pe cer si orînduiti sa· nu se întîlneasca niciodata (ibid. v. p. Baba care îsi maltrata nora trimitînd-o în timpul iernii sa-i aduca flori si sa spele lîna neagra pîna va deveni alba. m. se roaga lui Dumnezeu sa o faca "o turturica" si de atunci ea cînta la amiazi cînd se mulg oile "tur-tur-tur" (22. Fata frumoasa dusa la tatari în haremul unui pasa. de durata limitata.318). e prefacuta de D~enezeu în stana de piatra în muntii Almajului. p. Baba nesatioasa care vrea în cele din urma sa fie "Dumnezeita" (AT 555).si celâ. fiindca asa a fost învoiala în sezatoare: cine nu termina caierul. -iar sotul ei în cuc (LXXXIII. Ca un fel de pedeapsa pentru fata care n-a putut termina caierul de tors. Flacaul ajuns popa. Feciorul cel mare al unui împarat a fost blestemat de tatal sau sa se prefaca în cuc.289-292.. M. e prefacut de acesta în urs (LUI. sa nu-si mai întîlneasca niciodata fratele. p. e prefacuta în pupaza. . 'si "sa.12. fuge si tocmai dnd erau sa o prinda soldatii. Cazarchina a fost prefacuta .

"Pa cînd le-a gatat de mîncat. De obicei.171-172). niei ziua.. efectele sînt cunoscute dinainte. M. fratele nu se mai poate abtine si bea din urma de cerb. oameni.348-354). unui obiect miraculos. se întîmpla pe neasteptate. Pana daruita de împaratul vulturilor îl preface pe sotul înselat în cîine si nu poate redeveni om decît numai cînd va ajunge el în posesia ei. se întîmpla dupa o degustare... cai. Uneori.211).51). nu mai am somn". Ele.. a doua oara "sa se împetreasca pîna la subtiori" si a treia oara "sa se-mpetreasca pîna-n crestet". ce mi-o iesi înainte .91).. s-au schimbat într-un pui de cerb foarte frumos" (7. 1. apoi sa nu bea niei din urma de lup. impusa ca razbunare are un termen pe care cineva. sora îsi previne pe rînd fratele însetat: sa nu bea apa din urma de urs "ca te faci urs si ma mînei". II. provizorie e consecinta calcarii unei interdictii. ill. 2. încît însusi împaratul vulturilor care i-a daruit-o nu-l mai poate preface în om. II. p. ill. p.vorba si sfatul. p. dar a treia oara. prelungindu-l. caci "acum cine stie cît voi mai avea sa port acea~ta scîrboasa piele de dobito'c" (41. Puterea de metamorfozare e într-atîta legata de aceasta pana. de aceea. cum se poate vedea în unele variante ale basmului AT 425.250 din gelozie într-un monstru. IV. îl calca fara sa stie. Cîteodata. blestema pe rînd pe cine le va divulga . pisici.. Tuliman e prefacut succesiv în stana de piatra si redevine om dupa ce e stropit cu sîngele celor doi gemeni si în felul acesta el se va face "mult mai voinic si mai frumos de cum a fost" (99. "Eu am fost fermecata de-o fermecatoare dîn cauza ca am fost prea frumoasa si ro-a fermecat în halu care ma vezi: sa mînc cîini. Sotul blestemat sa stea ziua în piele de porc rabda pîna ce "ma'i aveam trei zile si scapam de spurcatele astea de vraji". Dar dupa ce manînca mere. '"Cît ce-o beut-o . niei noaptea. sa se împetreasca pîna-n genunchi". apropiat victimei. Iara noua ani de zile. atare ill. 3. p. ea îl slujeste "ca roaba" 9 ani (5. ill. p. pîn n-o pacatui un om cu mine încît sa nu-l simt eu. Cel mai adesea. pe data le cad . Pentru ca Ionica a scapat-o de blestem.. le-a crescut niste coarne de nu-i rost a me pin padure". Uneori. ci numai în pisica care "s-ajunga sa puna mîna pe pana" (5. cînd sotia îi arde pielea si îi reînnoieste ohinul. Copiii flamînzi lasati în padure manînca pere. e provocata cu ajutorul. Tuliman aude cele trei femei prevestind pe rînd cum fiul împaratului si tînara sotie vor fi otraviti de împarateasa sau vor fi omorîti de un sarpe (AT 516).

fum. iepure. 191-192. M. v. de "fiinta frumoasa". p.." Baiatul se preface întîi într-un catel de aur pe care îl cumpara un boier. p.:hipuliubitului. Spiridusul se preface de obicei în monede sau scule si în felul acesta poate fi vîndut.358). Abia la plecare. abur.. Strigoi). bivol. apoi în animale salbatice. Gama acestora e nespus de variata. pisica neagra.· în legende. 2. 1. Cele mai numeroase si mai variate autometamorfoze se vad la draci care se pot pr~face dupa voie în cîine.r coarnele (AT 566). prefacerea prin propria putere sau vointa. de la care fuge apoi. copUas foarte mic etc. pisica.sau chiar obiecte . 176). e mai frecventa si mult mai adînca. uneori dupa ce mai întîi îsi bea urina. adesea în <. p. musca. bou. deget. în chip similar. autometamorfoza e cel mai comod procedeu de a scapa de urmaririle cuiva. sau vultur. adica prin darea de trei ori "de-a curu-n cap" (LIII. sau dimpotriva. v. Zburator). 251).251 '. iar conflictul fiind de fapt o întrecere în prefaceri. aducînd în scena tran~formari spectaculoas~. ia înfatisare de om. roata etc. p. p. de a putea lovi vrasmasul cu mai multa eficienta. (LIII. foc. fluture. dar mai cu seama în om. Autometamorfoza.pentru a atrage victimele. de la simplu copil pîna la boier "cu tilindru". atît în legende.. sau musca. lup. îndeosebi în musca. II. capra. cît si în basmele fantastice. Drac). Priculiciul e un om care se poate preface în cîine sau ogar. mai rar în alte animale. p. Zburatorul cînd intra în casele cu fete. desi el are înfatisare de animal minuscul: soarece. redevine iar "para de foc si scîntei" (ibid. eroul învatînd toate procedeele la însasi scoala diavolului. dîndu-se de trei ori "de-a curu-n cap" (ibid.) sau copaci (v. Cu ajutorul acestor fructe se vor razbuna pe fata împaratului care le-a luat obiectele miraculoase. C. Cînd se preface în cal de aur. Basmul AT 325 e un lant de atari autometamorfoze. 239).. apoi în alte lucruri inerte (piatra. unele fiinte fantastice cu însusiri malefice au aceasta însusire de capetenie de a se preface temporar în felurite fiinte . strigoii se prefac în timpul noptii în cîini. sau paianjen. atragatoare. e cumparat numai de diavol în chip . în basmele fantastice. porc. dupa ce se dezbraca si se da de 3 ori peste cap. sau tot feliu de lucruri. Toate acestea numai pentru a face rau oamenilor. cal. recîstigîndu-Ie (5. 251. Elevii au învatat "cum sa ne facem tot feliu de jigaranii salbatice. Autometamorfoza se petrece numai noaptea (ibid. se întîmpla printr-o întreita autorasturnare.

p. linte. 247). 216. La nunta lor. 497-594). apoi în cal. diavolul revine ca muzicant sef de taraf. s-a facut un purice" si s-a ascuns în poala fetei acestuia (ibid. 217). iar dracii "altu plînge. V. . apoi în pieptene si padure. seria autometamorfozelor e diferita întrucîtva. om. unde porumbelul redevine om. s-o facut un baiet de tîgan c-o scripa". p. porumb. mai adesea omorîrea lui. p. Sotiile zmeilor ucisi se prefac într-un mar "mîndru si frumos" apoi într-o fîntîna.. manastire putreda si calugar batrîn. peste. Ca sa-i pedepseasca pe fratii perfizi (AT 301). Zorila se duce calare la nunta lui Sarila. diavollJl în vultur care îI urmareste. altu rîde. ucenicul iesind astfel învingator (5. în final în doua rate pe un lac (5 a. inel în degetul fetei. sau în turma de oi si pacurar. 1.sepreface în cal pe care îl cumpara amantul ei. tradat de sotia necredincioasa (AT 318).aculos cu care va pedepsi pe cei doi (60.. dar 3 boabe se transforma în vulpea care omoara cocosul. Apoi în urmarirea lui O~u cît schipo~. ca sa scape de razbunarea lui Stati-cot. 167s 169). din nou s-a dat "peste cap. p. 70-71). manastire si calugar batrîn. pe cînd diavolul se preface în peste mare care alearga dupa pestisor. calul se preface în porumbel. caruia "îi stearsa o palma zdravana în :vazul tuturor oaspetilor". iar la urma în lac si ratoi (86. Urma galbena se preface în porumbel care izbuteste sa puna mîna pe palosul mir. Fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac pe. altu giuca" (5. apoi în boabe de porumb. -iar cînd . Urma galbena. "o dat' s-a dat peste cap. în alte variante. p.252 de "boier c-o burta mare". Dragan Cenusa "s-o dat peste cap s-o facut un soarec" care intra la zmeoaica si fura "raclita" cu ochii tatalui sau. Tei-Leganat. p. 37-41). 233). Prefacerea se întîmpla prin simpla dare peste cap. p. Ea îl descopera dupa ochi si îi cere decapitarea. Diavolul se preface cocos ca sa le manînce. A doua oara. sau în h9lda si paznic. pîna în odaia unei fete de împarat. 1. 38-40). Ca sa scape. 21-22). iar la plata. 1. fara ca sa fie totusi obligatorie. p. rînd în biserica si calugar. p. baiatul se preface în inel. din care curge însa sînge de îndata ce Dragan Cenusa a "facut cruce cu palosu" asupra lor (ibid. Autometamorfoza tinteste pedepsirea adversarului. apoi Jn calugar ca sa spovedeasca fata împaratului care îl avea pe voinic în inelul de pe <:leget i cocos ca sa manînce lintea (7. apoi în lac si ratoi (60. baiatul prefacîndu-se în taur.

187-191). în fuga magica din casa demonului (zmeului). scînteih~se prefac în miei sau pasari. 185-186). p. iar cînd e urmarit. Prefacu ti în scînduri si arsi în foc. apoi chiar de obiecte. "ca n-aveai unde zvîrli un vîrf de ac 1". se facu un buzdugan cu totul si cu totul de otel" care se izbeste de diavolul prefacutîn stînca (41. "calul se pFefacu într-o oaie neagra. Cele mai multe schimbari le realizeaza calul pentru a-si servi stapînul (v. iar suvita din parul fetei fugare "un codru înalt pîna-n vinetia ceriului" (7. Si fiindca diavolul i-a furat palosul. 1. 4. mat ele scapate pe rîu se transforma iarasi în doi copii cu parul de aur . de obicei pxin pocnirea dintr-un bici. p. protagonistul dîndu-se de trei ori peste cap. iar calaretul un copilas jucîndu-se" cu tarîna. iar calaretul într-un ciobanas" (7. Apoi îl palmuieste pe Mezila. Oglinda aruncata se preface în "munte rîpos" (v. "caruta se prefacu iar în bustean". 39-40).253 acestia vor sa-I prinda.nvatat de Faurul pamîntului. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap si se facu un porumbel" si se aseza în fata caselor zmeilor. posibila în urma omorîrii prin îngropare 'sau' ardere. Autometamorfoza e practicata de unele animale. 415-416). unele obiecte se prefac în obstacole menite sa zadarniceasca urmarirea fugarilor. p. calul se "facu tarîna. 374). rigurozitatea rituala e pastrata întocmai. iar sapunul într-un "lac de apa mare" (5 a. 118-119). Dupa ce încaleca pe el si îi da pinteni de trei ori. p. Peria se preface în padure deasa. Palatele zmeilor care au rapit fetele pot fi facute într-un mar sau într-o nuca si aduse pe lumea alba unde redevin ce au fost. busteanul "se prefacu într-o caruta cu doisprezece cai de foc" si dupa trecerea rîului. Afin plecat la Doamna Chiralina ajunge la rîul de foc pe care îl trece pe busteanul ielelbr din mijlocul padurii. Greuceanu "se dete de trei ori peste cap. Dupa ce sînt taiati. apoi "se dete iarasi de trei ori peste cap si se facu o musca si intra în camara zmeilor" ca sa poata spiona. 3. Oglinda). p. Apoi Afin loveste" busteanul de trei ori si se facu un cerb de aur frumos" în care se vîra Dafin pentru a intra în odaia fetei împaratului (32 a. Uneori. pieptenele prefacîndu-se în apa mare (86. î. naframa "tau de lapte". Exista o autometamorfoza mai adînca. cutea devenind munte. p. tesala se preface în stînca de fier. Copiii cu parul de aur (AT 707)' Ingropati de impostoare se transforma în brazi (meri sau nuci) .cu crengile de aur. Cal). Corespondenta dintre obiecte si metamorfozele lor nu e totdeauna constanta.

voinicul o bate pîna lasa cheia jos. unde cercetarea comparata urmarea studi-erea prototipului sau arhetipului. el are si o vechime ce trebuie determinata macar cu aproximatia unei epoci istorice. din împarateasa îngropata de impostoare în fîntîna creste o rachita. Sihastrul "asa de batrîn. în locul unde a lasat ciolanele. 1235). 8-10). p. adesea neatestat în textele scrise. Sugestii fructuoase au venit si din domeniul lingvisticii. S-a numit "geografica-istorica" pentru ca variantele se afla raspîndi te pe spatiul uman. care sînt si cele mai numeroase. Pus pe foc. 586-589). Taiat de impostoare.1. Împarateasa aruncata în fîntîna se preface în peste de aur. apoi sa le stropeasca cu apa. la mai multe popoare si conspectarea lor s-a dovedit mai clara atunci cînd e urmarita în contiguitate teritoriala. ea se da peste cap si redevine sotia mai frumoasa pe care nu o mai recunoaste împaratul (5. In variantele baslllUlui AT 510. caci specificul materialului folcloric ducea de la sine la acest mod de -studiere. îi sta înainte fata ce fusese blestemata sa fie pisica (7. p. Cînd deschide usa palatului cu cheia. 91). II. p. Din foc într-adevar iesi o scroafa cu cheia în gura. 459). apoi sa ia cheia din gura scroafei. A doua zi. baiatul "vede un domnisor tînar si frumos. apoi a ramificatii lor arborescente la familia de popoare pîna la ultimele mladite dialec- . Cînd' impostoar~a arunca trisca la pamînt. din solzul aruncat pe geam creste un nuc cu nuci de aur. ca-si radica genele cu cîrja" cere baiatului care i-a putut paste cele trei oi (AT 788) sa-I arunce în foc. În fapt. cere binefacatorului ei sa o taie în bucati si sa o arda cu un stînjen de lemne. fiind un material cultural. Fratele ei îsi face o trisca dintr-o ramura care îsi 'povesteste patania. p. metoda a fost practicata independent în mai multe locuri. o surcica edusa~de o baba si se preface în fata care a fost (ibid.254 care îsi spun povestea la curtea tatalui lor (5. p. 1.. Fata blestemata de tatal ei sa se prefaca în pisica. Metoda geografica-istorica (sau finlandeza) urmareste determinarea originii si raspîndirii unei povesti prin studierea exhaustiva a elementelor sale componente. 1 se mai spune "finlandeza" fiindca au fost mai întîi cunoscute monografiile cercetatorilor finlandezi. de nu te puteai uita la dînsul" care îi multumeste pentru ca l-a facut "din batrîn-tînar" (52. sa-i ia ciolanele si sa le presare cu buruienile aduse din cîmpul cu florile.

a formelor locale si a cailor de raspîndire succesiva. publicate sau manuscrise. apoi a locului si a timpului cînd a fost creat. în monografiile despre basmele despre animale Bar (Wolf) und Fuchs (1887.adica cel consemnat în publicatii sau aphive . În comparatie cu cealalta monografie a sa. În domeniul basmului. monografiile lui Hasdeu si Kolmacevski au ramas necunoscute cercetatorilor de peste. Cronologic. Kaarle KrQhn. socotit fondatorul scolii (si metodei) finlandeze. Acesta a stabilit metodologia cercetarii monografice în coordonatele ei geografico-istorice în studiile sale despre Kalevala din anii 1883-1885. Kolmacesvki studiul sau despre eposul animalier în Europa apuseana si la slavi (Jivotnîi epos na zapade u slavian. balada. Fiind scrise în limbi putin cunoscute. basm . fiind marginita doar la episodul cu întrebarile si raspunsurile. p. cercetatorul trebuie sa fie edificat daca situatia provine din lipsa de culegeri sau din starea de fapt a repertoriului respectiv. P. adica existent macar în vreme~ cînd s-au facu't culegerile. autorul celor mai numeroase monografii. Metoda geografica. Deosebit de vatamatoare concluziilor s-a dovedit negarea existentei unui element component sau a unui tip cînd ele totusi circulau la i . în evaluarea ariei de raspîndire. În chip independent a elaborat si L. Cel mai sîrguincios a fost Antti Aarne. începînd cu cele ale lui J ulius Krohn. Balada "Cucul si turturica".si cel obiectiv.· trebuie sa se tina seama de diferenta dintre repertoriul subiectiv . dar nu îsi fundeaza asertiunea pe vreo demonstratie dedusa din analiza elementelor componente (XXXIV.255 tale.prototipul sau athetipul . în traducere germana 1889) si Mann und Fuchs (1891).-istorica tinteste stabilirea formei prime .hotare care au pornit numai de la investigatiile finlandeze publicate în limba germana. aceasta e abia o schita monografica. printre întîile monografii se numara Povestea numerelor (1879) a lui B. daca anumite tari sau teritorii mai întinse nu poseda variante. Acest tel este atins prin respectarea cîtorva norme metodologice: a) Cunoasterea tuturor variantelor. Hasdeu. Hasdeu omite cercetarea tipurilor diferitecîntec de stea. 567-608).în care apare acest episod final care l-ar fi ajutat în elucidarea vechimii tipului religios A si a celui laic R El afirma ca tipul religios ar deriva din basmul (tip B) cu întrebari si raspunsuri.a basm ului din care provin toate variantele cunoscute. 1882) în care a urmarit problematica în chip foarte asemanator cu Julius Krohn. 2. În genere. metoda a fost aplicata de fiul sau.

-iar alta pe o arie mai mica în interiorul celei dintîi. se concede ca cu cît variantele se îndeparteaza în spatiu si cu cît se scurge timpul. b) istoricul cercetarii ei. h) patria . acolo unde acestea exista. d) variantele orale. variantele vor fi orînduite pe contin~nte si familii de popoare. f) împartirea în episoade. d) cea prezenta în .lafeluritele. în genere. iar cealalta mai noua. urmata de cifra care indica nuparu1 de ordine în repertoriul national stabilit de cercetator. orînduite cronologic (tiparite sau manuscrise).1tinutului si din dimensiunea si -forma ariei de raspîndire. înseamna ca prima forma este cea veche. e) consideratii genera1e asupra variantelor ca vechime si raspîndire. Forma primara e în genere a) cea cu cel mai mare numar de variante.pop~are în coloanele verticale da putinta studierii lor amanuntite. se diferentiaza mai mult: distanta în spatiu si timp este întrucîtva proportionala cu marimea sc.folclorice.. Pentru usurarea acestei examinari. b) Studierea varîantelor trebuie coroborata în permanenta cu raspîndirea teritoriala si cu vechimea istorica. h) aria laterala conserva forma mai veche: daca o forma se afla raspîndita pe o arie larga. stabilirea textului prototip. cu siglele efi' espunzatoare etc. Orînduirea acestora în coloane orizontalecu indicarea prezentei (eventual a formei specia1e)". b) cea cu aria cea mai întinsa. g) din care pot fi deduse toate celelalte forme locale . se trece la reconsti~ tuirea naratiunii în totalitatea ei. alcatuita din initia1a familiei lingvistice (sau a continentului) si el poporului. O monografie de poveste are în genere urmatoarele capitale: a) formularea si delimitarea temei. ele sînt disecate în partile lor componente: episoade.derivata din cea dintîi. motive (sau momente). pe cît posibil în contiguitate geografica. Dupa stabilirea formelor prime ale elementelor. cercetatorul tine seama de cîteva criterii deduse din specificul productiilor. elemente. Vechimea aproximativa se deduce din analiza cO.256 poporul respectiv. c) cea atestata în cele mai vechi documente. In evaluarea lor. asezate în ordine teritoriala.rariantele cele mai rotunji te. f) care nu poate fi împrumutata din alt tip. Intrucît variantele difera între ele: adesea cu stufozitatigreu de memorizat. Fiecare varianta primeste o sigla. forma prima a acesteia fiind alcatuita din Suma formelor prime ale elementelor componente.himbarilor ce le sufera variantele. motive si elemente. corob~rata cu î~tîile atestari documentare (literatura antica sau medievala). c) variaritele literare. e) care pare cea mai naturala si mai logica. g).

39-78. "începe propriu-zis cercetarea basmului" (1. p. 508-522). Atare separare a cercetarii e arbitrara si nestiintifica. fiindca si folcloristul e dator sa urmareasca fenomenele 'pîna la obîrsia lor: numai cunoasterea adîncita si globala poate genera perspectiva necesara pentru a întrevedea legaturile genetice din filiera atît de complicata a bunurilor culturale (1. Ultimul capitol a fost înteles felurit de corifeii scolii finlandeze. opineaza ca metoda geografica-istorica refuza cercetarea originii elementelor din care a fost construit arhetipul. plasmuirea noilor opere folclorice avînd. dainuind doar în tesatura produsului folcloric. v. k) caile de raspîndire. II. subliniind ca abia dupa stabilirea formei prototipului. XLII. caile de raspîndire. 152-164).· Mai importanta este întrebarea cum. Krohn preconiza stabilirea substratului care a generat naratiunea. p. K. p. multumindu-se cu stabilirea formei acestuia si a loc-uluisi timpului cînd a fost creat. n) concluzii. îndeosebi din proverbe. . XXXIII. oglindind conditiile istorice. cu schitarea istoriei basmului analizat. cu locul si timpul de geneza. j) variantele locale (geneza si raspîndire) . W. dîndu-i pecetea caracteristica pe care cercetatorul o determina prin studierea comparativa a variantelor de la celelalte popoare (XLII. m) influenta variantelor li"' vresti asupra celor orale. i) epoca în care a fost creat prototipul. Materialul international e însusit de fiecare popor potrivit nivelului sau cultural si talentului. trecerea: dintr-o specie în alta. cum ar fi în primul rînd o seama de legende si cîntecele eroice. l) contaminarile cu alte elemente epice.257 prototipului. 56). la baza unele credinte populare care cu vremea ajung depasite si dispar din reprezentarile curente. are model permanent vorbirea zilnica a poporului. alaturi de crearea unor productii folclorice pornind de la structura unor visuri sau halucinatii. dimpotriva. 16-167. p. Anderson. Exprimarea metaforica din unele productii folclorice. Alte opere folclorice au sorginte realista. p. Krohn enumera în continuare cîteva modalitati genetice: crearea prin prefacerea sau contopirea productiilor folclorice existente în repertoriul curent. p. Adeptii scolii finlandeze lasa explicarea fenomenelor care au generat o naratiune populara pe seama celorlalti specialisti (mitologi.509). conceptia sau practica populara cu ansamblul ei de credinte.) (XXXIII. II. plina de imagini poetice. decît unde si cînd s-a nascut produsul folcloric cercetat. psihologi etc.

cît si prin minutiozitatea analizei. De asemenea. O prima cauza a fost penuria materialului folcloric: trebuia mai întîi ca toate tarile în care circula basmele propriu-zise sa dea la iveala repertoriul national din toate tinuturile ~heie. care pot oferi cheia explicativa si pe care trebuie sa le cunoasca cercetatorul monografist. atît prin numarul mare de variante comparate. Cercetatorii au semnalat mereu marele inconvenient provenit din lipsa materialelor din unele tari. sînt monografiile Kaiser und Abt (1923) a lui W. Anderson. Swahn. de Vries si The tale of Cupid and Psyche (1955) a lui J. Acestea trebuie sa provina din toate tinuturile care formeaza în sine o unitate culturala si sa reprezinte toate subtipurile în care s-a ramificat tipul ancestral. Exemplul cercetatorilor finlandezi a fost urmat în scurta vreme de altii si au fost date la iveala un numar impresionant de monografii ale unor naratiuni populare (v. Irac) si mai cu seama din Persia. a.258 3. apoi disecate în elementele componente si analiza te comparativ pe un registru cu sute de claviaturi. greu de precizat fiindca variaza în functie de vechimea si complexitatea naratiunii. cercetatorii cheltuind zeci de ani cu migala variantelor ce trebuiau traduse din atîtea limbi. precum si parcelarea în unitati cu un anumit profil epic care vehiculeaza interpretari felurite. Die Marchen von Klugen Ratselasern (1928) a lui J. cu fluxul si refluxul lor. Cele mai de seama. pentru ca numai în acest fel se pot întrevedea caile de împrumut si de transmisie. Munca depusa a atins proportii nebanuite. Totusi rezultatele nu rascumpara imensul efort. Cercetarea). cu conclu- . O monografie care opereaza cu variante sub numarul limita e destinata de la început a ramîne incompleta. Puntea dintre India si Europa a ramas înca necunoscuta datorita lipsei de colectii de povesti din unele tari arabe din Orientul apropiat (Siria. repertoriul unor popoare europene e cunoscut în proportii cu totul insuficiente. îndeosebi din cele care au constituit o veriga intermediara în procesul de circulatie. uneori destul de amalgamat. Situatia ideala a consemnarii tuturor variantelor de la toti informatorii care le povestesc nu va fi realizata niciodata si ea nici nu e necesara pentru elucid~rea problemelor legate de geneza si raspîndire. Exista însa un numar minim de variante. pentru ca investigatiile monografice nu au raspuns multumi tor marilor întrebari pe care le pusesera corifeii scolii finlandeze.

pluriepisodice. de asemenea. iluzorie la naratiunile complexe. Un exemplu elocvent îl ofera monografia lui W. dar între timp. care între timp au disparut fara putinta de a le detecta. Nimic nu-l îndreptateste sa-I considere pe acesta drept forma prima. iar din Ucraina la români si de aici la sîrbi este mult mai verosimila în urma întregirii lant~lui de variante românesti.259 zii alaturi de realitatea folclorica. prefacerile si amalgamarile putîndu-se desfasura fara sa lase urme. între cele 188 variante. întrucît aceasta a putut fi precedata de alte forme posibile. mai întîi ca snoava e cunoscuta în toate provinciile românesti. Daca în lingvistica rigurozitatea legilor fonetice a permis atari reconstituiri plauzibile cari pot explica filiatiile din marele truncbi indo-european. oricîta prudenta si-ar acumula cercetatorul. Aceasta a dovedit. rau înteles si aplicat. în folclor procedeul nu _poate avea aceeasi consistenta. Anderson despre femeia necredincioasa (Der Schwank vom alten Hildebrand. el a cunoscut abia doua variante românesti. ceea ce l-a dus la concluzia eronata ca snoava ar circula ~umai în Transilvania. încercarea de a ajunge la reconstituirea prototipului s-a dovedit. 182--222). Reconstituirile au mai pacatuit si în urma criteriului. p. Procedînd la o ancheta asupra tipului cu ajutorul corespondentilor. Anderson nu cunoscuse nici variantele tarilor din vecinatatea noastra (Ungaria. alcatuite dintr-un singur episod. Turcia). în al doilea rînd ca circulatia snoavei din Franta. ceea ce . 405). tarile slave. dupa cum a ramas problematica reconstituirea formei primare a celor mai simple. Bulgaria. întîia creatie a plasmuitorului folcloric în istoria tipului. au iesit la iveala si cîteva variante maghiare si turcesti indicate de Thompson în ultima editie a catalogului tipologic (LXXXVII. 1931). prin Germania. dupa cel german (80 variante). Ion lVIuslea a putut ajunge la 43 variante românesti ale snoavei (LII. încît ipoteza filiatiei ucrainieni-români-sîrbi e supusa revizuirii. De aceea. repertoriul românesc fiind al doilea ca marime. p. tara de origine dupa parerea lui Anderson. ca forma prima trebuie sa fi fost cea mai "naturala si mai logica". cercetatorul poate merge îndarat pe calea reconstituirilor numai pîna la varianta din care provin cele cunoscute. în conformitate cu ceea ce atesta particularitatile variantelor maghiare în raport cu cele c~he si germane. deci la prototipul variantelor autentice.

S-a constatat ca nu corespunde realitatii nici ipoteza corifeilor finlandezi. de la cotidian la neobisnuit. atît de controversata.:apatîn realitatea folclorica. au adus contributii substantiale la cunoasterea basmului popular. asa cum e atestata la primitivi si în preistorie. fiind plasmuit anume pentru contextul respectiv. sau din relatarile mai simple (povestiri. nu ofera viziunea întregului ca unitate si a iesit la iveala necesitatea de a porni de la fenomenul viu. poate servi ca punct de plecare în atari elucidari· si cu cît cunostintele în acest domeniu au sporit. oricît ar fi ea de mare. cercetatorii vad ascensiunea de la simplu la complicat.eu în a trece zidul spiritualitatii arhaice. va putea fi lamurita problema. creatorul popular a putut lua aceste elemente din reprezentarile curente (credinte. a originii basmului ca specie folclorica. de la basmul din realitatea folclorica. cu prefacerile inerente circulatiei. fiindca o suma de fapte individuale. abia o parte fiind plasmuiri anume pentru osatura cutarui basm. iar cu celalalt în lumea ar.-a vazut cît e d~ g. în care si o seama de elemente socotite "veridice" de mentalitatea arhaica au suferit transformari spre neobisnuit si contrastant. în conformitate cu rationalismul modern). Ultimele cercetari. 130-142. în genere. potrivit stadiilor în care se esaloneaza. . ancorate cu un <. Numai o intensa familiarizare cu gîndirea preistorica si cu cea populara. aratînd care este calea fructuoasa a viitoarelor studii monografice despre povestea populara (XVI. Monografiile întreprinse nu au putut aduce însa nici o lumina. ca fiecare element narativ a apartinut initial numai unei naratiuni. cu atît . conceptii despre lumea înconjuratoare). legende).haica. pentru a-i studia legile de transmitere orala. deci de la legenda sau povestire la basmul complex si plin de minuni. p. în fapt. 159-180).260 presupune ca primii izvoditori au avut acelasi orizont si aceleasi înclinatii creatoare ca cei contemporani (uneori ca si folcloristul care a judecat faptele dupa ceea ce i se parea lui mai "logic". Atare cercetare trebuie îmbinata cu sondarea bazei etnologice si istorice care a generat specia si elementele componente. de aici poslbilitatea de a fi detectat unde a fost împrumutat din naratiunea originara. S-a crezut apoi de catre initiatorii metodei ca dupa ce vor fi studiate monografic tipurile principale.

Ei au fost trei frati care s-au batut de la o camasa facuta de mama lor si cerul i:a despartit pe vecie (LUI. Au înfatisarea unor oameni obisnuiti sau mari si puternici care se pot face nevazuti. 224). Legendele îi înfatiseaza felurit. dar în alte parti se afirma ca "Zorila si Murgila veniau si furau fetele in zori si-n amurg" (LUI. înaintea omului" (LXV.261 Miezila v. oameni sau animale "mari ca niste clai". învingînd totdeauna Zorila. sau "un fel de boi mari si puternici care se lupta amîndoi". 223-224)~ Mai frecyent. p. Miezila si Zorila sînt încpipuiti ca cei trei purtatori ai conacelor de noapte. . Zorila e boul baltat care "caIatoreste de la apus spre rasarit si ajuta soarelui sa urce pe tarîmul nostru". pe cînd Murgila un bou care "duce luna". în timp ce Murgila e sotul lui "care face calea opusa si ajuta soarelui sa coboare pe tarîmul celalalt".. Pot fi vazuti ca oameni mari si urîti sau momîi felurite. îi omoara. p. Ei mai sînt închipuiti ca fiinte silvestre cu înfatisari urîte care sperie pe oameni. 542). al' doilea la miezul noptii si ultimul în zori. Ei sînt de obicei barbati. uneori chiar "îi bat. Noptila) si Zori-de-zi. 237). 223). îndeosebi Murgila si Zorila sînt aratati ca "niste fla~ai mari. p. Ei au putere numai pîna lacîntatul cocosilor. Murgila. îl dau jos si încep a rîde. îi manînca". gigantici. cel dintîi seara. Zorila ar fi un bou care poarta soarele. Ei calatoresc mereu de la rasarit spre apus. fara a se putea ajunge" (LUI. sau "doi tauri frumosi care se gonesc unul pe altul. p. Miezila si Zorila sînt cunoscuti si sub alte nume: De-eu-seara (De-eu-vreme). Pisica Murgila (Serila). hordo. Serila. cînd întîlnesc vreun om. p. Legenda Motan v. iar Zorila de a lungi ziua. Murgila Mit v. Miazanoapte (Miez-de-noapte. îi sar în spinare. hordo. altceva nu-i fac". Zorila si Murgila se mai numesc cei doi boi care arunca soarele cu coarnele lor de la apus la rasarit. Murgila are puterea de a face noaptea mai lunga. Cel ce merge foarte repede îi poate ajunge si îl poate vedea pe Miezila "ca o bute hornonaind. Miezila si Zorila sînt trei luceferi care lumineaza. fiinte supranaturale sau <fhiar zmei (ibid. care cînta 'noaptea prin paduri. pe alocuri însa femei.

Cînd împaratul anunta ca i s-a furat fata. dacînd eu. 410-419). Miez-da-noapte e tot în tacere. în chip similar. îi leaga de cîte un copac. 278-282). 330-333). Cînd se trezesc la ziua. Da-cu-sara era alergator neîntrecut: "cînd fugea. vînatorul codrului pleaca sa aduca foc din muntele departat si e oprit pe rînd de De-cu-sara. si cînd oi trage cu arma. La înapoiere. Petrea Fat-Frumos. Miez-de-noapte avea un auz neobisnuit: "daca pui urechea la pamînt. întrucît el a prins-o cazînd din vazduh (5. aratîndu-Ie ca sînt frati si ca trebuie sa aduca fata împaratului. nu mai misca niminea. asteptînd sa i se termine camasa începuta. p. daca e o lacusta pa toarta cerului. încît fieca~e adoarme pe rîn'd. dezlegîndu-i. fara alta motivare decît "azi nu poti". Ei vin pe rînd la mama lor. III. 302 si 303. Miezu-noptii si Zori-de-ziua "ca lui i-era frica sa nu se faca ziua". II. prindea capra din fuga cea mai mare. mai cu seama în unele variante ale tipurilor 300. pe rînd pe MieziIa-miez-denoapte si pe Zorila-zori-de-ziua carora le cere foc si fiindca nu au. fara sa se întîl~easca unul cu altul. se iau la bataie. iar De-cusara "era mai mult mort de cînd era legat" (32. Ei mai apar si ca trei frati îndemînatici. umplea burdufu si-i dadea drumu tot vie". singurii în stare sa readuca fata furata de diavol sau zmeu. l-am facut praf!" Cei trei izbutesc sa scoata fata de la diavol fara sa-i simta si Da-cu-sara o ia de sotie. o mulgea încît nu simtea. îi dezleaga pe cei trei (60. aud!" ZoriIa-zori-de-zi era ochitor neîntrecut: "eu cîn trag cu arma. o jîpuia. Miez-de-noapte si Decatra-ziua. p. 42-43). apoi cînd se întoarce cu un taciune. da fiecaruia cîte "o bucat' de carne s-o bucat' de turta". mama lor le gateste o camasa din pînza uitata si le da sa manînce mîncare uitata. .262 în basmele fantastice. Miezila si Zorila apar în rolul lor de a purta cele trei etape ale noptii si protagonistul basmului îi leaga pentru a lungi noaptea. aud ce este si su pamînt. Crîncu. Calin-Nebunul pleaca spre zarea de foc din departare si leaga pe rînd pe De-cu-sara. întîlneste. Cel dintîi se vaita "ca rag vacile pin ocoale si ghitaii pin strunga". p. p. Murgila. pîna ce mama lor îi împaca. al doilea "ca-m rag oile în strunga si mieii pin stîna". dezlegînd pe Miezila si Zorila (5. plecat în cautare de foc. Crîncu îi leaga pe rînd. I. si pa pamînt. cerînd "ceva sa manînc si eu sa ma duc sa-m vaz de serviciu meu". dar Petrea Fat Frumos se duce pîna la vîlva taia zarita din vîrful copacului si se întoarce cu foc.

Iata de ce sînt asa de înholbata" (47. Zorila înfrînge pe zmei si revine cu cheia raiului si lumina soarelui. Sfarma-Piatra si a eroului principal din celelalte variante. p. Serila nascut seara. care pleaca sa readuca constelatiile furate. E scos de o pajura careia i-a salvat puii de la balaur si îsi gaseste fiul porcar iar sotia gainareasa. budeie. 374). patru ori pe zi te dau afara din casa" (ibid. omoara zmeii si elibereaza cele trei fete ale împaratului. SariIa. Musca. însotit de Miezila cu conditia "sa nu-l puie la nimica greu". p. Se multumeste sa-si alunge fratii (86. p. omoara zmeii. Sarila coboara pe tarîmul celalalt. Miezila la miezul noptii si Zorila dimineata (acesta p. ramînînd urmasul împaratului (79. revine cu fetele care sînt scoase cu "leaganul" de ceilalti frati. 49-63). dar ea scapa si ei se palmuiesc. pe cînd "la tîrg nu-i de noi de trei. p. Ei pleaca în cautarea celor trei fete ale împaratului. LXXIX. în unele legende-snoava. în alta varianta. 288 *). iar cel ~are izbîndeste. Laudîndu-se catre un tîntar ca face oamenii sa se palmuiasca. Zorila coboara dupa fetele furate pe tarîmul de jos. Miezila si Zarila sînt trei frati cate îndeplinesc rolurile lui Strîmba-Lemne. p. Ele prefera satele de munte.a. Murgila. în basmele despre animale.2~ ~ Prin extensiune. 372. e zdrobita de om. p. unde femeile "nu spala blidele cu zilele. SariIa. "Rîd de ma prapadesc. iar ciuveiele (berbinti.. 'Miezila si Zorila îndeplinesc atributiile altor personaje. Ei sînt trei frati. dar el e lasat acolo. III. e pedepsita. furate de zmei. e scos de un corb si devine mostenitorul tronului. într-o varianta moldoveneasca a basmului Ar 301 B. se arata ca m. .) nu le spala cu saptamînile din casa nu te scot niciodata".umit si Aripa-frumoasa). galeti s. cei trei frati. luna si soarele si cei trei frati primesc de sotii fetele împaratului (60. ar avea ochii holbati de prea mult rîs: se pune pe obrazul oamenilor. acestia dau cu palma s-o omoare. p. Fiindca numai Zorila era nazdravan. Aripa-frumoasa se lupta pe rînd cu zmeii la pod. pleaca el. fiind parasit de De-cu-seara si Miez-de-noapte. în alta varianta. pîna ce mi se umfla ochii. laudarosenia m. va primi fata lui de s~tie. elibereaza· pe rînd stelele. 99-107). dovedind ca bîzîie "nu de rîs. alungîndu-i pe cei doi frati tradatori (3. 72-77). 67-81). Miezila si Zorila sînt trimisi de împarat sa-i aduca ch~ia raiului si lumin~ soarelui. 371). ci mai de graba de plîns" (47.

Pentru ca eroul sa poata ajunge în împaratia Arapuschii. pentru a iesi din încurca. 387). joaca rolul albinei de a-l ajuta pe erou sa ghiceasca fata cea mai mica a zmeului dintre cele trei. m. 31. p. 547). p.tura. "S-a dat Michiduta de trei ori peste cap si s-a facut musculita". p.. 499. Apoi intra în gîtul unul lup pe care îl tortureaza.mincinos cine nu crede" (41. LXXXIII. I. eroul se preface m. p. apare întîmplator si în ul}e~me / propriu-zise. în formulele initiale. v. (60. pe care le vîra într-un corn si îl da drept simbrie servitorului care i-a pascut 9 iepe (52.se preface în m. Ca sa spioneze zmeoaica ai carei fii i-a ucis în lupta. se preface m.. Dumnezeu preface o hergihelie de cai. p. uneori e invocata drept marturie a pseudoveracitatii: "De cînd se scria musca pe perete . asezîndu-i-se pe nas (LXXXIII. dîndu-se de trei ori peste cap. 80). (AT 700) . 62)... de unde sperie o ceata de hoti. Eroul mic cît bobul .Mai .264 M. Cu totul sporadic. acestea locuind într-o rata etc. 51). . de unde ia toti sacii cu bani (18. p. "si se baga pe gaura de la încuietoare si începu a zbura . 1228). adapostindu-se dupa o ciuperca. o turma de oi si o cireada de vaci în m. Pitic). (AT 302). p. la sfatul ciocîrlanului pe care încaleca (85. .744. în casa unui popa zgîrcit.Degetel etc. III. III. caci ea v-a omorît barbatii vostri si feciorii mei" (60. Puterile zmeului se afla cu totul rar în doua m. p. Dragi nurorilor mele! prindeti musca aceea.

.' . construieste un dig puternic din piei de bivol prin care a "oprit toata apa Dîmbovitei". Titarii.V. Cere simbrie numai un mînz "flotocos si alb ca oaia" care avea aripi ascunse în par. Fiindca Dîmbovita avea apele mari. A venit din tara Fagarasului peste munti cu o ceata de voinici sa alunge tatarii. a ridicat st~vilarele.V. se înalta în aer cu calul nazdravan si readuce oastea asupra lor. tatarii erau sa-I prinda. spargînd pieile si au pierit înecati toti. N. p. în timFml noptii. tatarii au fost alungati de oastea lui N.-53). N. a trebuit sa fuga dinaintea tatarilor în cetatea Cetatuia. a construit un zid prin care a barat Dîmbovita la Cetateni. p. Simtind alta data ca tatarii înainteaza pe cursul Dîmbovitei. 50-'-51). înecîndu-i pe toti (ibid.V. Uneori. crezînd ca e o cetate în fata lor. Alta data. stînca numindu-se de atunci Piscul . p.. N.N Negru Voda. 67-80). Tatarii au gasit ascunzisul ei si doamna s-a aruncat în Dîmbovita. si-a ascuns sotia dupa o stînca pe malul Dîmbovitei. 1. dar N. avînd caii potcoviti "cu potcoavele d-andaratele" si-i alunga. N. precum si haiducii închisi în te~nite. nu poate rezista repetatelor atacuri ale acestora si intra sluga la un crai de peste munti ca sa-i pazeasca herghelia de iepe. . Gemenea. 48. folosind formule de recunoastere. A purtat multe razboaie ctl tatarii.V.V.V. au atacat digul. . Din cetatile Jidova si Gradiste.V. Totusi. de atunci. iar N. 'Tatarii navalitori si-au pus tabara chiar în albia secata. 2. La un nou atac. a întins peste ea un pod de piei de bivol si s-a adapostit cu oastea la Cetatuia (66. iar peste lac a întins un pod de piei de bivolla casele sotiei din Malu Doamnei. alungîndu-i peste granita (65. Cu acestia ataca din nou pe tatari. gemînd lînga satul numit.. Se stabileste la Cîmpulung si nu se mai întoarce la Fagaras. înfatisat de legende dreptîntemeietorul Tarii Românesti. 3. La tîrgul de Sîntilie din Cîmpulung organizeaza masacrul tatarilor veniti ca de obicei dupa prada (66. 59-63). iar el a trecut muntii. N.p. Silit de multimea tatarilor sa fuga.V.

V. Negresti. p. N. VI. ea a fugit pe un afluent al Dîmbovitei. 65. p.V. biserica din Dragoslavele. p. dincoace de brazda Moldovei. N. a facut un tîrg "de scule femeiesti. zidita de sotia lui. 47-48). 6.. p. scotîndu-Ie boabele din gusi pentru a le semana (65. (68. manastirea Tataresti de pe Teleorman (66. p. 54-55). 66-67) .V. cetatea din Rucar etc. 51. p. Acolo a taiat pe paharnicul care îl radea fiindca i-a cerut sîmbria tocmai în pribegie. S-a înecat în vreme ce se scalda cu voia lui N. 56-60. (68. i-a dat hrisov de stapînire asupra satului (39.V. N. biserica din Corbi. punînd tunurile în bataie înainte de a fi terminata (66. ca rasplata. de un'de vorbea cu sotul din cetate' "prin ajutorul buciumului" (ibid. 77-78). Ca sa nu fie prinsa de tatari. numit de atunci Valea Doamnei.V. Aflînd de întoarcerea lui. în toiul tîrgului. i se atribuie o sumedenie de întemeieri de sate prin danii: Botesti. p. Un om l-a trecut în spate "legat la oichi" peste apele Cernei si. 60). iar la întoarcere i-a taiat. ca sa vie femei din Moldova". a ordonat distrugerea bisericii Sîn-Nicoara. a fugit spre Banat si a poposit în Obîrsia-Closani. 5. p. XIX-41). Zgriptestî. 51). în Domnesti si-a facut conac în trecerile sale de la Cîmpulung la Curtea de Arges (66.V. s<. Dobresti. 63). N. femeile n-au mai vrut sa plece de la sotii lor (65. Ca sa populeze tara dupa ce a alungat pe tatari. a adus porumbul din Tara Ungureasca printr-o stratagema: s-a dus acolo cu o suta de curcani pe care i-a îndopat cu porumb. Ea îsi avea locuinta în muntele Doamnele. 4. apoi manastirea Negru Voda si cetatea din Cîmpulung.V. Furesti. 7. Ea a construit O biserica "de legea ei" în absenta lui N.266 Doamnei (ibid.. p. 31). 55-56). p.p. Multe legende povestesc chinurile si moartea tragica a sotiei lui N. . manastirea Vieras. p. 232). cetatea di~ Dragoslavele. Alta data. 238-239). p. ea fuge si se îneaca în Rîul Doamnei în dreptul satului numit de atunci Domnesti (99. Mai numeroase sînt constructiile ce i se atribuie: cetatea si palatul de la Cetatuia. 64-82). p. voinicii s-au repezit si si-au luat neveste moldovence..V. Tiganesti. Lui N. 67-85). Priboieni. în toponimiaregiuniiArges-Dîmbovitase întîlnesc mai multe denumiri cu N. iar din Coltul Doamnei deasupra acelei vai s-a aruncat cînd i s-a parut ca sotul ei a fost omorît de tatari (ibid. N.V.V. p. (66. Cînd au venit moldovenii cu oastea sa le elibereze.hitulsi palatul din Cetateni.. cetatuia din Schitu-G~lesti (65.

vrea sa-I spînzure. fara sa-I cunoasca. ca sa nu se cunoasca". iar doua sa le dea stapînilor.V. pietre scumpe. 9.V. 83-84). Dar locul unde sînt ascunse "nimeni nu-l poate sti" (65. De la N. dispune sa ia o parte din turma. în pestera din cetatea lui N. mai multe care de bani".V. N. iar în clopotnita din Schitu din Cetate "au fost comori". în cuta din cetatea lui N.267 8. 69-74). N.V. a avut frate pe Mircea Ciobanasul. acestia se revolta si Mircea îi decapiteaza. De asemenea. p. Cînd N. . "sunt ascunse comorile lui Negru Voda: felurite odoare. ar fi ramas multe comori. "a pus oale cu bani si peste ele a tencuit. dar Mircea îi arata dovezile de frate si e gratiat (65. p. ascunse înca în pamînt.V.V.

nazdravana nu mai vrea sa vîre o. apare sporadic. seamana pe lunca oasele mielului mîncat si acestea se prefac într-o turma mare. p. Petre (Ar 301 B). în basme. dar a cerut în schimb de la Dumnezeu ca atunci cînd va lovi ciobanul cu piciorul. a baiatului într-una nazdravana. o. Peste noua luni. Dumnezeu si Sf. q. acesta sa moara. rîde de diavolul ce întindea pielea cu dintii ca sa poata scrie pacatele oamenilor si devine si el pacatos. 1. 1174). desi stia ca atunci ea va muri. 128-130). singura le pastea. Cînd lupul vrea sa o manînce. o o. 56-60). p. aceasta frige pe cei doi frati mai mari (AT 1137). Ducîndu-se la biserica. O.o Oaie. dimpreuna cu Sfarma-piatra si Strîmba-lemne. Dumnezeu nu s-a învoit. e nazdravana si închide usa bordeiului în care se afla cele doua miele. Un om sarac pleaca în lume cu o o. 1192). acesta cere sa-i învie si fratii de cruce. p. el sedea numai ca un sfînt" (52. ramîne în urma de turma. cu laba într-o despicatura. Ciobanul îi zice "bîr. Uneori. îi învie si pe ei. se prinde frate de cruce cu vulpea si cu lupul. el o înjura si ea devine însarcinata. naste un baiat nazdravan. p. p. O. p. devine nazdravana si e înconjurata de o turma mare de o. 88). Il învie întîi pe Petru. Petru prefac unicao. r . singura facea brînza. Zmeii îl omoara. Cel mai mic scapa dupa sfaturile o. o.366367). apoi moare (4. O. cerîndu-Ie sa deschida numai la vorbele ei (86. care nu i-a fatat sapte ani. Fiutu Oii (60. Fiindca lauda toate lunile (Ar 503). o. în basmele despre animale. Cînd ajunge cu turma la Mama Padurii. Dupa o legenda. oaie si îi dete cu piciorul. lasînd ciobanul sa fie mai mare _peste ele (52. III. unde ramîne prins (12. vede "batista picata cu sînge" si pleaca în cautarea lor. vroia la început sa dea o vadra de' lapte. 532-533). La sfatul ei.la strunga. oaia ramase îndata grea". o. Ea are "trei fete (oite)" care deschideau usa numai la vorbele ei (35. Naste un copil nazdravan. p. vulpea îl obliga sa jure. pe care ea "le mulgea. Un om lasa în padure o. Cîteva variante ale tipului AT 123 au ca protagonista o.

. ramîn prinsi de el (AT 571). 198-207). apoi revine la sihastru. aceasta îl ajuta sa aduca Iarba si apa de pe lumea cealalta si e rasplatit de stapînul lor cu cornul abundentei (84. Unul din fratii saraci doreste sa aiba o turma de o. Un baiat izbuteste sa pasca cele trei o. dar toti cîti îi ating lîna. Dupa ce sora-sa este înecata de o servitoare care îi ia locul. berbecel' . p. o pierde la un popas. I. Ciobanul ramîne cu bîta în mîna si cu buzele umflate" (60. din copilul ars sare o scînteie în tarîte si o. în alta varianta. scoate numai aur din el. ale unui sihastru.269 nazdravane.. Probele petirii).346). se lupta cu el si omul se întoarce teafar cu turma (ibid. Petru calatori îi îndeplinesc dorinta. apoi îndeplineste sarcinile grele primite de stapîn (v. . Cel mai mic scapa vîrîndu-se în pielea unui berbec (5. Abia cînd rîde fata împaratului care nu mai rîsese pîna atunci. nazdravana îsi hraneste stapînul. scuturînd din ureche "o masa si i-o dat de baut si de mîncat la stapînu-su". ascunzîndu-se în piele de berbec. se desfac toti cei lipiti de berbec (52. p. îl duce în lume. II. berbecul îi ducea copilul în coarne ca sa-I alapteze (52. p.. învie. Copilul fugit cu sora-sa în padure de tatal canibal bea apa dintr-o urma de berbec si se preface în berbec. Temporar. p. decapitate care se prinde la loc si o. baiatul pleaca cu berbecele. Pentru ca fratele mai mic a ridicat în brate o. tigaie. 502-506). o. afla "o turma mare de oi si numa a lui îs oile" (5.. cu lîna de aur (AT 1137). IV. Dumnezeu darui este omului sarac un miel care la comanda "scutura-te. 1232-1235). 37-40). în unele variante ale basmului AT 563. Baiatul care a slujit un an de zile pe o mîna de orz.. 1193). O. 481).. împreuna cu celelalte animale nazdravane rapune balaurul din fîntîna (AT 300). 1162-1163). actantii din basm sînt metamorfozati în miei sau berbeci. fiind ciugulita de un cocos. 1023-1024). Pentru ca i-a pascut o. Cînd stapînul este taiat în bucati. Fiindca un berbec îi omoara cocosul. p. p. Dracul (zmeul) momeste copiii la curtile lui ca sa le dea în schimb pe turma lor niste o. caci mergînd la locul indicat. din lîna lui numai aur" (5. o. 74). p. "oile sbrr! se fac cioare si se înalta în vazduh . II. le aduna si contribuie la învierea lui (5. fiindca saruta capul o.. Dumnezeu si Si. (AT 750 D). Drept recunostinta. p. o. II. p. iar cînd Mama Padurii face un lup de fier din firul ei de par. Dar fiindca ciobanul nu este ospitalier cu binefacatorii lui. sihastrul îl daruieste pe baiat cu cornul din care vor iesi cirezi de vite (ibid. p.

a nascut un miel cu lîna de aur. De la ea. 517). îngrozit. mama vitrega are o o. împarateasa afla ca N aranza "seaman pe lume n-are . La instigarea impostoarei. p. Fata împaratului poseda o o. pe care i~o daruise o zîna la nastere (81. 5839). si le asaza alternativ cu spinarea deasupra si dedesubt (S.270 care le-a mîncat. Dascalul îl duce pe preot cu sila la biserica si îl arunca jos. putea vedea cele mai îndepartate lucruri si fiinte.nici sub luna.. Probele petirii). Vitrega afla de la o. îi ordona sa-I jupoaie. îi da împaratesei acelasi raspuns (89. dar din do~a' bucatele de mate scapate pe apa se nasc iarasi "un baietas si o fetita cu parul de aur" (99. Acestia sînt taiati. are puterea ·de a chema patru zmei care îl slujesc pe stapînul ei. ' . o. Ea poate arata unde se ascunde petitorul (AT 329. începe sa behaie de durere. ca fata persecutata a scapat de la moarte si are un copil. 709). Tiganul a primit de la nas o o. 108-114). o preface în pasare (42. Copiii cu parul de aur în peripetiile lor (AT 707) sufera si metamorfozarea în miei. Doi hoti vor sa fure tapul popii si banii din biserica. nici sub soare 1" Dupa ce e crutata de calau si primita de zmei ca sora lor. 5860). pe care o duce de coada.. Ochila v. Ca sa faca stapînului o carare cu o calcatura moale si una tare. p. Pacala taie o. Cîine Oglinda. Un român îi spune ca daca o va chinui. o. în care IV. le cînta din fluierul fermecat încît joaca tot timpul în loc sa pasca. vazute sau nevazute. p. oaia îl va bea. Pacala le taie si le arunca peste zid. tiganul crede ca vrea sa-I bea si o omoara cu ciocanul (S. 1024). rasar din ei "doi brazi de aur". Cînd e trimis sa le pasca în interiorul unui loc îngradit cu zid. Dupa ce au fost îngropati. 3000). cu puteri miraculoase se întîlneste în cîteva basme fantastice. Popa. Uneori. Baiatul . În snoave Pacala cioban la o. care o manînca a fatat "un berbecut si o mieluta cu lîn~le de aur". . p. Cel mai adesea. fuge (S. Tovarasii nazdravani Ogar v. 84-85). . Hotul. Un mat al mielului se preface în copil (ibid. . brazii sînt taiati si prefacuti în scînduri. iar acestea arse. Doua scîntei sar în faina si o. v. crezînd ca e complicele cuberbecul. 72-73). O. care îi arata pe cea mai frumoasa femeie (AT 403. Cînd o. p.

puterile zmeului (AT 302) se afla în o. I. Cînd înnopteaza în casa straina. cu care îsi încarcase corabia tot atît aur de la împaratul acelei tari (33. 411). doar "îti arata o oglinda si-ti ia puterile si frumsetea" (60. Balaurul intrat în tînara sotie (AT 507) a lasat în ea trei o. fratele este momit de soacra asasina (AT 707) sa aduca. 140). 77).420). 522). p. apoi rata si ia cele doua o. aceasta se preface într-un "munte rîpos" (LXXXIII. un pieptene si o o. dispare blestemul. Cînd eroina trînteste unul de pamînt. Puteri). ' în basmele despre animale. o.271 a primit-o de la nasul sau Hai-Hai din fîntîna (AT 325). "Pe locul cela s-a facut tîrg asa de frumos si o împaratie mare" (52. si o. Eroul spinteca boul nazdravan. e în stare sa ia toata puterea voinicului. în basme. o. unul avea o o. p. înapoia lor. explodeaza si e socotit de acesta detunatura de tun (5. p. un o. din care s-ar fi nascut balauri. salvînd cei doi soti (86. într-o Iadita de sub prag "se afla trei oua. orbindu-l cu cenusa (5.356). p. sare din lada în capul împara- . se poate transforma în obstacol.20). pe vatra. Piticul frate de cruce le scoate. 148). Dar o. I. o. Pentru a-i lua sotia frumoasa. o. unde a fugit sotia în piele de broasca (AT 402). Ou. fugarii fura din casa zmeului un urcior. lupul sare pe fereastra si se apropie de el. p..nist sa-i aduca o. p. împaratul îl trimite pe protago. apare ca personaj principal. Saves primeste pentru o. pornite în calatorie (AT 130 si 210). Aripa-frumoasa afla ca este un "viteaz mai mare" ca el. Baba coace o. Acele oua sînt puterile mele" (3. Saves ajunge într-o tara unde o. p. l-a scos din lada si o. "s-a facut apoi soarele p~ cer" (52! p. p. Un om care-i stia însusirile. o. alaturi de alte animale. p.n. într-un basm aromâ. p. se asaza pe vatra focului. Uneori. Cînd arunca o. între altele. p. explodeaza. nazdravan era închis într-o lada. în alt basm aromân.73). la miei (ibid. Dintre cei trei frati care petesc pe fata împaratului. iar la venirea proprietarului.991). sporadic. în unele variante. "ce arata pe cine doreai" (41. 40-43). Dupa o legenda. (v. de aur. era necunoscuta si oamenii "ca sa se oglindeasca aveau în casa cîte-un ciubar plin cu apa". contine blestemul care a prefacut orasul întreg într-o moara. se uita la nevoie în ea si cei patru zmei apar dintr-odata pentru a-i îndeplini orice dorinta (18. Alta o.141). III. I.

stapîne Constantine?" (5. din puica iesita ~gonisind porci. Unui flacau îi vine norocul printr-un o. primit ca dar de la nas. 139).. apoi un o. de cal. "Cînd 1-0 aruncat. p. 280). Iepurele nazdravan învata pe stapînul lui sa arunce în sus o.140). 429). Acesta îl duce înapoi si-l pune sub closca. O. I. Voinicul plecat dupa Ileana Cosînzeana primeste un o. omorîndu-l pe loc (LXXXIII. soarecele sparge o. de argint.426-427). copacul. Se îmbogateste succesiv. între degete. 95-98). Ridicîndu-se de pe el. Gaina). fermecat din porumb preface zmeoaica în femeie obisnuita (52. p. gata cu palosul si hainele de aur" (7. îi sta gata calul însauat. în care se afla un cal nazdravan si haine (7.992). 411). scumpe sau de diamant (AT 567 v. de aur "cînd îl. învîrtea . stigletul si fîntîna (52. _ în povestea cumulativa AT 2022 B. babei. vite pe car~ le da apoi ca dar finulul la nunta acestuia (52. Aceasta începe sa-I boceasca si i se asociaza la bocit pe rînd poarta.p. tiganul cloceste unbostan despre care i s-a spus ca ar fi o. clocit de el (52. bostanul se rostogoleste pe coasta si stîrneste un iepure dintr-o tufa: tiganul crede ca a fost mînzul iesit din o.419). Finul refuza o. luat de la niste copii care se certau pentru el. o vinit tri oameni de fier: Ce-i. p. p. .. gasit. p. în snoave. Batrînul daruieste voinicului un o. Gaina nazdravana oua în fiecare zi si o. p. scroafa. ~i. p.272 tului. p. Un boier ofera o suma enorma pentru el. deoarece aflase ca tatal baiatului era fratele lui si suma reprezenta partea lui de mostenire (82.

la urma un copil cu un pamîntean pe care îl iubea mai mult decît pe ceilalti. Vulturii singuri se pot ridica pîna la vîntul turbat. p. din slujba unei babe fura o fata de împarat pe care o va elibera eroul care o sileste pe p. fiindca izbutit sa fure crucea de la "fîntîna lui Iordan". Hamesiti de foame. O p. P. dar ei arunca peria. Ei adulmeca înaintea lupului care n-ar avea Ihiros~ împartindu-si apoi prada (52. "ca si eu voi avea copiii mei" (52. 113-123). Dupa legende. dîndu-i sarcini grele (v. Initial au fost copiii unei vaduve. care însa îi doboara. p. vulturul îsi îneaca cei doi pui cînd îi promit ca ei îl vor trece peste apa cînd va fi batrîn (AT 244 C*).443). . fug amîndoi. e pasarea puternica din basmele fantastice. are o fata care se împrieteneste cu o fata fugita de fratele sau ce vroia s-o ia de nevasta. Sarcini de pierzanie). I. uriasa are copii cu un zmeu.443). pe care eale îndeplineste cu ajutorul sotului. Se împrieteneste cu fata p~ cu care apoi fuge (7. La curtile p.p Pajura. aducînd cu ei turbarea pe pamînt (ibid. peria si naframa. p. 154). se aciueaza o' fata fugita de frafele incestuos. p.. Ea izbuteste sa rapeasca fete si sa le duca la mari departari. reîntinerind (LIII.. p~ îi urmareste.-p. fata. cînd ajunge la 30 de ani. p. cutea si pieptenele ce se fac codru. 144). O p. Apoi amîndoua fug de la curtile p. într-un basm despre animale. CI. "pe muntii cei mai înalti" (44. p. iar mama lor i-a blestemat sa se prefaca în p. II. p. Aceasta le urmareste. mîncau aluatul de pe lopata. Îl trece peste apa numai pe al treilea care nu promite. stînca si apa. se duce si se scalda în Iordan. f~garele arunca cutea. îi persecuta sotia.293). ea nu mai îmbatrîneste niciodata. La urma. O p. sa se dea în vileag: "eu aicea fac fete frumoase si feciori frumosi" (5.320). Scapate de urmarire. Cînd acesta se însoara. p. P. 444-445). se înduioseaza si-i binecuvînta sa traiasca în pace (52.

703). Sileste pe un om sa-I duca acasa si sa-I hraneasca. eroul îi da cîte o daraba de carne sau pîine. Rareori. p. unde o creste alaturea de puii lui. p. în alt basm. pîna ce devine mare si e petita de fiul unui împarat (59. scoate de pe tarîmul de jos eroul lasat acolo de ortacii infideli (AT 301 B).si de atunci ar fi ramas corpul omenesc cu atari adîncituri. 81). într-o varianta a basmului AT 325. Din ele .sau si din pulpe si de la subtiori . 969).21-30). p. vomita bucaturaduce pe Solomon si-ocer. Fiindca i-a dat de mîncare un bou. vulturul apare ca auxiliar de seama al eroului. Aproape de iesire. sfatuindu-1 sa ceara "margeaua de dupa masea" care de asemenea îi îndeplinea orice dorinta (60. III. dupa ce i-a pregatit o merinde fabuloasa: 12 care de carne si 12 cuptoare de pîine (79. In chip similar îl ultima si eroul la lipeste la loc un fluier de aur (52. 87). p. Uneori. II. II. în mai multe basme. 194). cirezi de vite (85.552). p. 87). sau un inel care îi îndeplineste orice dorinta (5. p. el hraneste un copil lepadat într-un pom pîna devine flacau (LXXXIII.scoata carul (LXXXII. de unde ia(79.128) etc. p. La fiecare întoarcere a capului. printre animalele-cumnati (AT 552) se întîlneste si vulturul care îi arata unde se afla nevasta furata de zmeu (60. p. Un vultur rapeste o fetita . p. în vultur se afla ascunse puterile zmeului (AT 302). Eroul omoara balaurul care îi mînca întotdeauna puii si drept rasplata. 3-4). p. ·c . 224).274 p. apoi se îneaca si ea. îl duce în împaratia lui unde îi da "nuca seaca dintre capatîie". ~. se termina proviziile si eroul îsi taie o bucata din talpile picioarelor . mîncîndu-i toate vitele. sau ca sa se poata coborî prin turnul înalt care a crescut în jurul copilului promis lui ("nestiutul" de acasa) pentru ca i-a ajutat tatalui s3. 12. p. p. diavolul se preface si în vultur <ca sa poata urmari pe fostul ucenic prefacut în porumbel (LXXXIII. Drept rasplata. Un vultur urias ramîne singurul supravietuitor dintr-un razboi cumplit al animalelor (AT 537).cresc doi paltini (LXXXIII. p. 140). 18 burdufuri cu apa si 30 berbeci (61. din care pot iesi. îl scoate pe tarîmul de sus. 152). p. p. mai rasplateste pe erou pentru uciderea balaurului ce-Î mînca puii. la dorinta.ce plîngea si o duce în cuibul sau. 45-46). Trei vulturi previn pe tovarasul mirelui de nenorocirile ce îl asteapta (AT 516. p. 1. Uneori. daruindu-i un mînz nazdravan "de la iapa babei de la Breaza" (42. P. Vilis viteazul îl învinge cu usurinta (81. 378). vulturul îl duce pe Trifon habauculla tatal serpilor. p. p. 490). arunca în fîntîna pe cealalta. Cel mai adesea.

Doar episodul cu împartirea mostenirii parintesti ocupa locul prim în însiruirea naratiunilor. a caror înlantuire are o slaba intentie biografica. O p. în Transilvania. II. 1. Cei doi frati îsi fac grajduri de bîrne. p. vine mereu sa manînce pe un flacau. întruchipeaza istetimea populara: omul inteligent. O p. Erou predilect al snoavelor românesti.275 Un vultur rapeste pe rînd copiii împaratesei pe care-i ducea la vizuina lui (82. p. Decid sa construiasca cîte un grajd si' în care va intra vaca. Fratii revin si duc comoara.82).' la acela va ramînea. Apoi se înaltau în sus si duceau faina la palaturile Ilenei" (59~ p. ea o rapeste iarasi în zbor. Vulturul rasplateste pe erou cu o pana miraculoasa care îi îndeplineste orice dorinta (AT 449). La moara Ilenei Cosînzenei p. împart galbenii cu . ajutîndu-i sa scape de oprimari sau razbunîndu-i fara crutare. 212). 14). Aci li se punea la fiecare pe spate cîte patru saci plini cu faina. s-au ciclizat o seama de episoade. cunoscut si sub alte nume: Pepelea. 172). P. vulturul ajuta Cenusereasa sa aleaga sacul de bob (79. Pacala. dar e învinsa de o paunita. 1143). p. prefacîndu-1 în mît (5. Iana:. iar cînd aceasta e readusa la curtea tatalui. tot la doua saptamîni opt pajure uriase si se lasau din zbor la moara din prapastii.956). lup si urs. La urma. face doar un umbrar de frunze si vaca e atrasa de acestea. tot vulturul îl sfatuieste cum sa o recapete. p. El e corespondentul în snoave al lui Fat-Frumos din basmele fantastice. cu inima deschisa si în acelasi timp abil sa faca fata situatiilor critice. p. El vinde vaca unui copac pe care îl taie si gaseste la radacina lui o comoara din care ia numai pretul vacii. Cînd sotia necredincioasa i-o da ibovnicului care îl preface în cîine. "veneau de la curtile Ilenei. Cînd macinisul era gata. p.221-229). mai rar Ivan în Moldova. rapeste fata unui împarat pentru stapînul ei. 3000) începe de obicei cu împartirea unei vaci. P. (5. apoi spioneaza din zbor manevrele armatei ce vrea sa elibereze fata si o ataca cu bolo' vani (5. în jurul lui P. duc faina. Uneori. ajutata de vulpe. vulturul schiop e calauza sotiei care îsi cauta sotul (AT 425) pîna la curtile acestuia (52. Incidental. singura mostenire a celor trei frati. Ciclul P. deoarece ele pot circula si independent. II. El partineste pe cei asupriti. asa cum le consemneaza culegerile de snoave. e omorîta cu o buruiana (52. desi pe alocuri e înlocuit cu cel despre cei trei frati orfani în cautarea unui stapîn.

276 banita împrumutata de la popa. lovindu-i cu calul popii care moare din izbituri si e adus în spate acasa. batjocoreste pe cei doi frati ai lui P. P. apoi da cu o bîta în capul preotesei. apoi lipeste ia loc coaja. la poalele caruia vin niste hoti sau negustori. luînd cu sine rîsnita sau usa casei. încît joaca mereu. lasînd bogatiile sau prada pe care le iau cei trei frati. apoi cu caprele popii. Popa îl trimite în padure dupa lemne. dar sa le aduca întregi: P. Vecinul crede ca l-a omorît el si îl pune pe popa în caruta unui pescar (AT 1537). Ca sa . îi dau faina în loc. Trimis apoi la razboi. P. iace instructie cu porcii. Popa îl lasa sa faca ce face vecinul. Acesta îl pune sa-i faca un pod de la biserica pîna acasa cu o calcatura moale :si una tare. Niste vînatori de rate îl împusca si popa cade în apa. e trimis apoi la moara dracilor cu saci -de cenusa sa-i aduca faina. intra servitor la un bogat ca sa-i pazeasca caprele. P. P. parînd ca vor sa rîda. P. Dumnezeu îl rasplateste cu un fluier sau cimpoi miraculos.învinuiti ca i-au schimbat grîul cu cenusa. P. îl omoara. P. Popa care îl pîndea dintr-un maracine.celui care se va supara. . le scobeste miezul. ia sacul de tamîie pe care îl aprinde dupa ye se desparte de frati. Se apuca si elIa joc. sau le cînta din fluier. le taie parte din buza. omorînd-o. sau jupoaie vitele si le întinde pieile. P. . rupîndu-i un picior.. unde e proptit în bîte. Apoi intra sluga la un popa care.el. Popa mîngîindu-l. îi înlatura o bîta si calul mort cade pe . apoi îl anina în pomul vecinului.arate voioase. scapa rîsnita (usa). el descopera casa :spargînd tiglele. la ale carui sunete joaca atît oamenii. Preoteasa joaca si ea în pod pîna cade si moare. 'Cei trei frati fug. Acesta îi spioneaza de la fereastra si P. el omoara dusmanii. taie oile (sau caprele) si le asaza alternativ cu :spinarea în sus sau dedesupt. P. în unele variante. rupîndu-si barba si hainele. spunînd ca :se numeste "Singur eu" si scapa de razbunarea celorlalti care. cei de jos fug speriati. P. În alte variante. cum cerea stapînul. îl asaza pe o scîndura sa pluteasca. Noaptea -o petrec într-un copac din padure. cît si animalele (AT 592). Acesta îl arunca jos si. sluga pierzînd si sîmbria. E trimis la dmp cu o pîine si un cas din care sa manînce. de unde e doborît cu o lovitura. crezînd ca l-a omorît el. el le taie si le arunca peste zid. facînd învoiala ·cu ei ca sa i se taie nasul (sau trei fîsii de piele pe spinare) . un lup si un urs îi manînca boii. orbeste pe un drac. Trimis -cu oile sa le pasca "peste zid". îi prinde la jug si aduce cu ei carul.

dar P. Cum acesta s-a culcat lînga un tau. iar el se substituie miresei si noaptea fuge. se arunca toti în apa ca sa adune si ei vite. P. P. El o duce în caruta proptita ca vie pîna la: oras sa-i dea în judecata. umplîndu-i curtea (sau casa) de gunoi (sau excremente) pe care P. se vîra în sacul. îi taie nasul (sau trei fîsii de pe spinare). în drum. popa crede ca îl arunca în apa. a cîstigat o vaca în locul celei de lemn. aflînd de atare bogatie. arunca tot gunoiul în apa_ Ca sa scape de el. P. întrucît angajarea lui expira la "cîntatul cucului". care cade jos. dar îsi omoara copilul în scalda. Oamenii din sat. e pus sa gateasca mîncarea. Vazîndu-1 cu atîti bani. îi da zece mii galbeni. cu cartile. popa se supara si P. el îi scoate maruntaiele si îl atîrna într-un par sa se usuce. i-a facut o seama de lucruri pe dos (v. momeste pe un CIOban sa-i ia locul. Primeste apoi ordin sa "curete" copilul în fasa. Taranii pleaca si ei cu excremente la tîrg. satenii îl vîra într-un sac sa-I înece. iar la popas pretexteaza ca i s-au furat banii împaratesti si boierul îl despagubeste. apoi se razbuna pe P. el taie cei doi cîini cu acest nume si îi vîra în supa. apoi. Cînd afla aceasta. a schimbat locul cu fiul (sau sotia) popii. o vaduva bogata. în alte variante. în care sa nu lipseasca patrunjel si marar. invidiosi. Ca sa se razbuJ?-e. satenii i-O' taie. Cînd îl vad pe alta ulita cu o turma de oi (sau ciurda de vaci). Noaptea. el pleaca cu pielea în lume si o vinde ca buna ghicitoare (AT 1535). Apoi îsi ia a doua sotie. P. popa se decide sa fuga. i-o omoara. Noaptea la popas. P. vin niste hoti în biserica. e trimis sa împrastie gunoiul din car acolo unde se va opri cîinele. spargîndu-i un buboi din cap si sotia îl alunga. P. el omoara preoteasa urcata în pom sa cînte ca cucul. în cele din urma. dar P.277 P. Taranii. P. fiindca nu fereste. în apa. pe care au ars-o. Crezînd ca a om'orît-o. în alte variante. e aratat uneori casatorit. acesta schimba locul cu vacarul. legînd în locul lui un tap. satenii îsi taie vitele. îi sperie . dar sînt batuti. mai jos). dupa ce mai întîi P. îi face pe nuntasi sa plece dupa lîna. dar P. Plecat cu sacul popii. conflictul cu satenii a izbucnit de la vaca de lemn a lui P. întîlnind o nunta. ca mai sus. îsi omoara si ei nevestele si le duc la oras. un boier îi palmuieste sotia. se preface mort ca sa vada ce zice lumea (sau ca sa scape de Tîndala cu care trebuia sa mparta banii). mintindu-l ca el n"a vrut sa fie primar.. îl duce în butoaie. dar sînt batuti si decid sa-I arunce pe P. îl umple cu muschi alb.

Vaca alerga mult si balega imens. fuge cu banii în padure.si se preface mort împreuna cu popa. într-o seama de variante. schimbînd locurile. întepîndu-l cu aracii pe care îi arunca în pod sau oparindu-1 în -cada cu lîna. pretinde ca si-a uitat "instrumentele" acasa si cere calul cu care nu se mai întoarce (sau caruta popii cu doi cai. pîndeste sosirea ibovnicului si sub pretexte vine acasa. 599-600). Pe drum. Tîndala imita mugetul unui taur deasupra gropii si P. în cele din urma. pastrîndu-si . Din nou P.278 si îi ramîn lui banii. se declara vinovati si cer iertare popii. în cele . altul sa curete grajdul. Intra servitori la un popa. Sluga la un taran. p. P. La înapoiere. popa îl ia la bataie. îi da fata (S. în tovarasia lui Tîndala (S. banii sînt . 3017). el leaga boul cu un stergar si preoteasa crede ca e ibovnicul ei.din urma. Pacalesc pe o femeie sa puna stevie din care ar creste o varza uriasa. îndragostit de fata unui bogat care nu vrea sa i-o dea. Da creditorului numai 2 galbeni si hotii ~uzindu-l vorbind. unge toate partile carutei cu unsoare. 3002). îi vinde casa. Alteori. insista sa duca restul de placinte (sau sarmale) dascalului care era tot la plug si mereu arunca cîte una. P. lasînd sotiei sa spuna ca a murit. dar ei se pacalesc. O seama de ispravi sînt savîrsite de P.doar un cui. 3001). P. minte pe popa . popa pleaca spre el cu toporul si culege placintele (sarmalele) de pe carare. 3007). P. P. în unele variante. Apoi spune dascalului ca popa stie de relatiile nepermise cu preoteasa si îl avertizeaza sa fuga. apoi se întovara:sesc sa pacaleasca pe altii. ia cuiul de la roata carutei. Apoi fura banii popii si fug. Apoi învata o femeie sa vînda miere drept otrava . bogatul.ca dascalul ar avea nevoie de topor. P. le dejoaca întîlnirile. Preoteasa devenind ibovnica primarului (sau a dascalului). Uneori. Cînd aude ibovnicul urlînd ca lupul. P. Solicitat sa pacaleasca. Tîndala îl atrage prefacîndu-se ca duce un car cu bani. cu care se pacaleste reciproc. cred ca au înviat mortii si fug mai d~part'e. se pacalesc schimbînd sacii în care ar fi lîna si nuci (în realitate muschi si nuci padurete). vinde din grîul îmblatit pentru pîine si slanina. iese si în cele din urma împart banii. exasperat. Iasîndu-1 sa tina cu umarul povîrnisul dealului sa nu se rastoarne) (S. Unele variante îl arata pe P. apoi leaga roata de gîtul calului pîna ce cade mort (81 a. sluga la popa pîna vor urla lupii în vatra (S. fuge cu banii si se ascunde acasa într-o groapa. Dascalul -crede ca culege bolovani sa-I loveasca si o ia la fuga. unul sa pasca vaca.

spunînd ca vaca ar fi capra si o cumpara cu atare pret. pretinde ca i-a vazut pe popa si diac în rai mîncînd si de aceea a mîncat puiul din • traista (AT 1626) care trebuia sa revina celui ce va avea visul cel mai frumos (S. ajutat de Tîndala (S. cît i-a spus sotia cînd l-a trimis la moara (S.3014). Prin extensiune. 5-7). Sotie). pune cateii Patrunjel si Morcov în supa (49. Intrecere în minciuni). el e înfatisat ca prostul care întelege ad litteram sfatul sotiei sau stapînului: unge cu grasime toata caruta. este cel care deschide ochii sotului trimis dupa spuma de pe mare ca sotia sta cu ibovnicul (S. slanina o tine legata de o ata. p. P. p. fierul de plug îl pune în caciula. ori al celui care crede ca va muri la a treia oprire a iepii si cumpara de la un birjar biciul învietor din morti (AT 1313. sau al celui care pretindea ca a venit de pe cealalta lume (AT 1540) si stoarce de la vaduva haine si bani pentru sotul ei (S. mai apare în variantele altor tipuri. S. acul de: cusut în carul cu fîn. în alta varianta. P. apare în locul hotului iscusit care fura de la un boier boii din jug.3006). P. înseala pe un om (sau pe o femeie). aceasta pe o secure. sau cu vioara care ar învia morti. P. Uneori. cel mai adesea cu caciula care ar plati singura (AT 1539). pune caii mai mici înaintea carutei. ogarul îl taie felii si îl pune în traista. Alteori. La tîrg~ împreuna cu Tîndala (uneori cu Amageala). îsi pîraste sotia ca a luat mai mult de 20 galbeni din comoara gasita la radacina copacului caruia el i-a vîndut vaca. spunînd ca provin din ploaie. începînd cu "doua masuri". P. Alteori. opareste copilul si closca. P. La judecata. într-o varianta a snoavei AT 1381. 3004). precizeaza ca faptul s-a întîmplat cînd a plouat carne fripta~ pîine si vin si judecatorii constata ca spune minciuni (811a. P. nu numai osiile. v. 3013)_ în unele variante. 3016). iar securea pe o cute (S. pîine si vin. ia locul prostului care face schimbul dezavantajos (AT 1415): boii pe o caruta. calul si inelul nevestei (S. scornind altele similare (v. 3008). Sotia lui pune afara carne fripta. Cel înselat se razbuna. cloceste ouale în locul clostii. .279 storsi de la oameni prin debitarea unor minciuni pe care al doilea le verifica. 3465. într-o seama de variante ale snoavei AT 1300 C. 3009). pe care le vinde cu pret ridicat (S. 3003)~ sau fura sacii de grîu. ureaza pe dos. 670-671).3000/136). iar cei mari în spatele ei (S.

sare speriat ca a devenit dezertor. el anunta si pe popa si pe dricar (S. apare si în cîteva basm~.e crescut de o matusa în pilde. îi învinge în î~trecerea de a se bate (cu facaletul si cu prajina). avocat declara în tribunal ca a semanat grîu fiert. cum pretinde acuzatorul (S.cînd umbla cu discul si culege toti banii în caciula (S. 3038). 3062). 3030).' Apoi P. iar cînd e calcat de hotii care nu gasesc nimic. 3024. splrgator (avocat) -7icersetor (popa) (S: 3018). 30+4). a trecut si în repertoriul clasei cultivate. 3019). 3832). Sporadic. dar la casa de bilete nu vrea sa stea de vorba ca sa precizeze pîna unde 'caIatoreste (S. sarac.cersetorul cu mîna întinsa pentru ca a practicat aceasta vreme de 40 de ani (S. ca sa arate ca din oua fierte nu pot iesi pui.ea nota de plata a fost foarte sarata (S. La doctor cere ochelari negri ca sa poata jeli (S. spune ca acesta e semn de moarte apropiata si obtine imediat banii solicitati (S. Copil fiind. sînt înfricati de copiii lui P. Ca soldat. C. nu lasa femeia sa tipe de rusine ca e atît de sarac (S. în biserica îl arde cu lumînare a pe fat . 3085). P. P. Cînd Tindala se face ca nu-l cunoaste. o seama de naratiuni despre el fiind de evidenta origine culta. el îi trimite sa o bea acasa (S. 3020). condamna pe cel cu moara de vînt sa despagubeasca femeia careia vîntul i-a împrastiat faina întîrg (S. 3070). P. în unele variante despre întrecerile în puteri cu zmeul (AT 10451149). manînca noaptea gîsca fripta de unde cantoneaza. în fuga (cu iepu- . sotia simte o mare sete si P. unde similitudinea istetimii protagonistului a putut genera contaminarea. se justifica la comisariat ca cerseste fiindca focul i-a ars gospodaria (S. Cînd zmeii vreau sa-si ia banii. 3069).hemat la judecata. soldat se duce la teatru unde adoarme si se trezeste tocmai cînd actorul declama ca e acolo de 5 zile.tru . Dupa ce manînca la restaurant. 3026).280 P. raspunde în doi peri (S. Pacaleste pe brudarul cu barca sa-I treaca pentru un sfat aducator de cîstig: sa nu se mai lase înselat la fel (S. iar dimineata pretinde ca totul a fost vis (S. Cînd are oaspeti si afla ca ar dori la urma () cafea.3023). P. explica: pen.enteaza . II. le pune în aplicare în profitul lui (S. P. 3041). el avînd permisie doar de o zi (S. 3029). 3063).iar cînd ia locul judecatorului. Unuia îi spune ca si-a facut cei trei fii: jupuitor (medic). P. P. CompliIl). 3025): Cînd e sfatuit de stapîn sa nu faca lucrurile pe jumatate si e trimis dupa doctor. ca yor "carne de zmeu". stoarce un butoi de bani de la cei trei zmei ca sa nu le duca lacul. 3064). P.

De asemenea.pe nori tinichea "sa înveleasca luna"). p-a mele" (XV. Nic-a' Cîmpului plecat spre nasul .281 rele "fratele mai mic al lui Pacala"). fuge pîna se sparge butoiul.sau. este întîlnit de P. Ca o ciudatenie trebuie semnalata si substituirea lui P.3000j143). în rolul spînului di~ basmul AT 531. prefacerea vinovatului într-un animal sau obiect. Popa lacom de bani s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe un sarac ce gasise o comoara si sa i~o ia.realist al speciei narative . în grupa basmelor cu minciuni. .. 192-195). au fost prefacuti în doi astri calatori vesnici. p.. Baba Dochia pentru ca si-:a maltratat nora.. P. cîrtita provine din . Soarele si sora-sa. a fost blestemat de acesta sa se prefaca în pasare care "sa fie cobe rea si singur sa-si spuie numele unde s:o afla" (v. Hotul care a furat caii (sau boii) lui Sîmpetru. p. Iar cînd zmeii se urca totusi în podul casei lui. 263).feciorul popii îngropat de acesta (vo PoPa). speriat. eliberîndu-l astfel pe P. dupa cum se poate vedea în diferite locuri din muntii nostri (v.dar a fost prefacut în bivol. Tovarasii nazdravani Pedepse. Pasarila-hais-Iungila v. Fiind închis 'într-un butoi. asteapta . î~ lupta (cu "unchiul" lui P. Cuc). "0 ) (S. Soare). prinde coada lupului care si:"abagat-o în el. Baba Dochia)o Omul de pe Bucegi ar fi un cioban ratacit care a înjurat cumplit pe Dumnezeu ca nu mai gasea drumul si pe data a fost prefacut în stînca ce se vede si astazi (50 a. în legende. Personajele negative sînt pedepsite felurit.. trimitînd-o sa spele lîna neagra pîna se va preface în lîna alba sau sa-i aduca fragi în timpul iernii. fara sa se mai întîlneasca sau sa se vada unul cu celalalt (v. forma de pedepsire cea mai uzitata este metamorfozarea definitiva. pentru ca au vrut sa se casatoreasca. el îi taie cu toporul (67. ursul) si în aruncarea tinichelelor (fratii lui P. po250). . care se angajeaza ca argat. e prefacuta îhtr-o stînca. Rîndunica a fQst fata de om bogat care a vrut sa fie sotia unui boier si pentru ca . si io sa ti le dau tau la nanasî-to " . pentru ca la o fîntîna sa-I sileasca sa schimbe rolurile "sa merg eu în locu sî sâ-n da mia hainile tale o. Lupul. devine protagonistul tipului AT 1875 dintr-o varianta probabil olteneasca. dupa gravitatea faptei si în concordanta cu profilul fantastic sau . 1.

a curs sînge (52. 903). Horeci).p. p. gulerata cu rosu (L1II. îmi voi face un castel de aur". Spoliatorii saracilor sînt pedepsiti în acest fel: bautura de la sarac "se face sînge pe ceea lume si omul acela bea sînge". Cea mai frecventa este omorîrea adversarului. Tradatorii care l-au vîndut pe Horea. Corb). Atunci Dumnezeu a blestemat-o ca doi ani sa-si poarte puiul în brate. Dumineca a mustrat femeia care a facut pîine în ziua ei. 547). 121). abia dupa aceea sa poata umbla în picioare (94. numai darîmaturi. în contrast cu castelele din Hunedoara si Deva zidite de surorile ei "daca" le va ajuta Dumnezeu (26. dar fiindca s-a opus ca Eva sa încalece pe cal (sau fiindca nu s-a întors la corabia lui Noe) a fost blestemat sa devina negru (v. 157). 342). Ivirea sîngelui este de asemenea semn de pedepsire. dar de cînd trupul lui Avel a fost acoperit cu buruieni. întrucît cel sarac "poate n-a avut de sare în casa la copii si lui i-a dat" (ibid. 265).282 a tradat argatului acestuia secretul scurtei cii sale. semn. Corbul a fost la început alb. a fost prefacuta în rîndunica. de la luarea vietii pîna la ispasirea cu lacrimi. "tot ce era întrînsul se vedea". tinîndu-i caldarusa la nas ca sa-i curga sîngele în ea (LIII. a lovit-o cu biciul peste mijloc: de atunci s-a înnegrit si s-a subtiat peste mijloc (80. Forma cea mai drastica este decapitarea. p. urmata de arderea cadavrului si împrastierea cenusei. Pedepsirea poate fi redusa la instituirea unei metehne permanente sau la expunerea permanenta a faptasului. Mama Padurii care a omorît pe fratele . Un hutan care a împuscat anafura ca sa aiba noroc la vînat. p. p. exceptînd copilul. La început. Puii tuturor animalelor umbla pe picioare din ziua întîia. a vazut cum a curs sînge din ea (ibid. 55-56).. pamîntul era transparent. ca sa fie mereu pilda negativa. v.283). 254). 1. Albina a fost la început alba. însa femeia l-a prins pe al ei în poala. p.. au aflat în pîinea scoasa din cuptor o bucata de sînge închegat. deoarece la început Dumnezeu a zvîrlit puii peste casa ca sa cada în picioare de ceea parte. în basme. Sf. p. p. II. castelul ei de pe dealul Huroi a ramas neterminat. încît atunci cînd a rupt din pîine. pedepsele sînt mai variate.. ca au "vîndut sînge nevinovat" (6. p. dar pentru ca diavolul a observat ca îl spioneaza.. Dumnezeu a decis sa devina întunecat (52.5. p.Fratele mai mare care a ucis pe cel mai mic a fost pus în luna safie vazut cum îl poarta în spate. Fiindca o zîna a pretins ca ea "si fara ajutorullui Dumnezeu .

166). Impostoarea sotie este legata (AT 403) în cozile celor patru cai neînvatati sa fie sfîsiata în bucati (81. sa ma bagi în desagi si sa ma urci pe calul meu si sa-i zici Poarta-1 mort pe unde l-ai purtat viu»". Impostoarea (AT 707) este legata "de coadele cailor. si unde cadea nuca. p. apoi îl pune în desagi pe cal. I. în chip similar. pedeapsa capitala consta în farîmitarea prin alergarea cailor. arunca si-o nuca. 458). iar restul "ars în foc s-o suflat în vînt" (5. le-a tocat. Zidirea vinovatului e întîlnita cu totul sporadic. unde cadea bucatica. p. I. p. p. îndeosebi în variantele basmului AT 301. Uneori. ca sa cada alternativ. p. împrastiindu-1 "peste tot locul" (7. p. intrigantii de la curte cad în propria cursa. p. cadea 'sibucatica" (41. fiind si ei pîrîti ca ar rezista pe claia aprinsa care însa "i-a ars pe toti" (5. Sfarma-piatra « . 283). în administrarea pedepsei capitale apare si legea ordaliilor. Ca sa nu moara dintr-odata. Recapatîndu-si sabia miraculoasa. Dupa ce Ion nazdravanul din lut este scos de pajura de pe tarîmul de jos si ajunge la curtea împaratului cu fetele dezrobite. 75). 64). Tot sporadiea este rostogolirea adversarului în butoiul prevazut cu cuie. I. colea o vîna". p. taierea este treptata. p. p. cel care a pretins ca a omorît balaurul e vîrît într-un butoi plin cu cuie si rostogolit din vîrful unui munte (ibid. II. Dar voinicul a gaurit desagii. el cheama pe Strîmba-lemne. 569-570). Voinicul plecat dupa Frumoasa Lumii este tradat de o servitoare si Zavod-Crai îl taie bucati. 501). Fierberea în cazan este de asemeni aplicata impostorului care e aruncat în lapte clocotit (LXXXIII.. bucatile sînt vîrîte în sac împreuna cu nucile. Seîntîlneste~ai rar chiar ruperea celui vinovat de catre cai. însotita de zvîrlirea unei nuci. le-a ars si le-a suflat în vînt" (5. Alteori. s-o pedepseasca-n asa fel încît a vrut sa-I pedepseasca ea pe el" (5. Fratii invidiosi care au rapit pasarea miraculoasa si au vrut sa-si piarda fratele nazdravan (AT 550) sînt condamnati de tatal lor la spînzuratoare (81. II. încît "ici pica un os. pentru a fi pedepsiti fratii de cruce tradatori. 194). Surorile invidioase (AT 707) sînt pedepsite în chip similar: "le-a legat. si le dete drumul sa se duca în lume. Sotia tradatoare este ciopîrtita "cîte-o bucatica.283 de cruce este data la cîini. Mama tradatoare care si-a orbit copilul (AT 590) este zidita într-o "camara fara nici o rasuflatoare" (41. împreuna cu un sac de nuci. De obicei. I. ucigasul ZavodCrai îi cere sa procedeze la fel: "Sa ma tai tot bucatele. 475). acesta îl duce la cumnatul sau care îl învie cu apa vie si apa moarta. 204). 128-129). p.

prefacerea 1n animale este definitiva. 92). 1. 12291230). popa îmbuibat de grîu si plecat în cautarea mamei grîului este transformat în bivol. galbene. Popa care este nemilos cu cei saraci. Cîteodata. Tîlharul care "între altele omorîsepe ta taI sau. În alta varianta. p. PoPa). Servitorul care si-a tradat stapînul e prefacut în ogar (ibid. carbunii cu el (v. numa atîta ca nu picau jos" (28.284 si Scutura-muntii afara din palat si arunca palosul în sus\"dar asa l-a aruncat. O formii de ispasire a faradelegilor multe este udarea unui bat de lemn sau a unui taciune pîna ce va înverzi. acesta redevenind om dupa un rastimp de la un an pîna la 9 ani. pe culmea cea de plai si sa cari de aice din vale în genunchi pan acolo apa cu gura sa-i uzi si cînd vor odrasli si vor face roada. II. coapte. sa-I cresteze sabia care sta în cui». dar dupa un an redevine om. inofensive. Alt popa mincinos e prefacut bivol timp de 9 ani (v. Taciunii se prefac în mar cu mere peste doi ani si tîlharul a început sa însire numele celor ucisi si de fiecare nume cadea cîte un mar. sa stii ca si Dumnezeu te va ierta". Asa pateste sotia necredincioasa cu amantul ei (AT 449) care sînt prefacuti în vaca si bou prinsi la car si dati oamenilor din sat sa duca piatra. D~pa caderea ultimului' "si el s-a prefacut în prav" (52.mai usoare. Metamorfozarea în animale apare si în unele basme pentru a pedepsi vinovatii.Pe cine nu va fi drept din amîndoi. Sotia crede ca cumnatul e sotul ei (AT 303) si el se vede silit sa ceara ajutorul sabiei: . p. p. lemne. p. prefacerea vinovatului în animal este temporara. popa în catîr. jeruntî la el". în care si-a ispasit vina. de stelele-i facura loc. Astfel. Legea ordaliilor ia si forme . Dupa atîta cazna cu udarea batului. este prefacut în cal si dat unui fierar sa-si poarte. p. si atunci crezu si ea" (41. 433). iar ibovnicii ei. 495). sotia e prefacuta magarita.« . lui Man-talhar îi "era roasa coatele la el da sînge. 313). va creste si va odrasli fructe.. Si îndata sabia sarisi cresta pe fata la deget. dar batul se prefacuse în mar "încarcat da padure ata mîndre. 131). 1. Varsarea lacrimilor din abundenta este pedeapsa acordata de obicei sorei si mamei ne- . apoi s-a îndreptat în jos ca fulgerul de iute si cînd fu jos. 329). p. p.. gunoi. pîrcalabul în magar si tîrcovnicul în vaca (41. Uneori. pe ma-sa si pe' sora-sa" este sfatuit sa ia trei taciuni de mar "si-i îngroapa cu vîrful în sus. PoPa). ciors! odata taie trei capete de urias! Apoi îl lua Ion în mîna" (61. si palosul s-a dus tot în sus un scopot bun. iar "mîncare numa o data pe zî sa le dati" (5. sa nu le taie.

pedepsele sînt mai yariate. numit începator "pentru ca el începe toate celea ce au sa le faca ceialalti partasi ai sai".285 'P credincioase (AT 315. p. p. Boierul hapsîn care vrea sa ia de la argatul sau boii nazdravani (AT 532*) este scos afara "din curtile lui s-îl tîpa în strada". Boierul îsi da carUl încarcat cu grîu si cei patru boi omului sarac care si-a dat vaca pe o pipa. Spre rasarit se afla p.. cei patru stîlpi ai pamîntului stau pe patru p. 913). în alta varianta. fostul argat luîndu-i locul ca "mostenitoriu. . pamîntul se reazema pe patru stîlpi care stau pe un p. cînd dau pestii din coada. nu lipsesc nici mutilarile. atunci si pamîntul se cutremura" (52. e închisa de acesta într-o odaie "si am sa pun un ciubar. vinovatul este cîteodata omorît (v. si-a legat-o frumos si-a Iasat-o-n pomu asta" (5. III.. se cutremura si pamîntul nostru" (37. II. îndeosebi în unele snoave obscene despre sotia necredincioasa. p. p. cu dînsele. în tre formele de pedepsire usoara se semnaleaza deposedarea spoliatorului de catre cel împilat. Sora îndragostita de zmeul cu care a vrut sa-si omoare fratele. boierul "odata o picat în vatra. în snoava. 'Cea ma:i des întîlnita este bataia.imb. PoPa). ca n-o iertase el" (52. 25). s-o murit" (ibid. Pe alo~uri. Pacala. 105). e prinsa de acesta si judecata sumar: "a bagat-o-ntr-un butoi cu miere si-a suit-o-ntr-un pom. p. Mama îndragostita de zmeul cu care au planuit uciderea fiului. trestiile se cutremura si. (LXVII.i el' o fo boier 1" Fostul boier a saracit într-atîta. Popa. mari "si pestii stau pe patru trestii si mai mari . "cînd pestele clatina din coada. De necaz. Sotie). Ele sînt cele curente în viata de toate zilele. 1221). cel dinspre apus se numeste Ascultator "pentru- . Cînd se întoarce dupa 9 ani. p.141). Dupa legende. Tipica snoavei este pacalirea agresorului. care era mai înalt. numai capul i se vedea si ea era ca o umbra. "casa era plina de lacrimi. p. acol6. 69). ar fi murit si nu putea. 514-515). ridiculizarea lui pentru a trezi rîsete cît mai zgomotoase (v. Peste. cînd I-ai umplea de lacrimi. s-o picat în vatra.. Pamîntul e asezat pe patru p.590). Dupa alte legende. mama necredincioasa e închisa "dîndu-i o sarcina de fîn sa manînce si 3 cazi sa le umple cu lacrimi" (ibid. r.. O forma înrudita este expunerea la muste dupa ce corpul a fost cufundat în miere. p. De asemenea. potrivit cadrului realist în care se desfasoara actiunea.. o ametit. pentru ca nu l-a certat sotia pentru atare sciJ. atunci t-oi da drumul". 176). încît' "n-o avut 'cina de o sara" (5.

în alta varianta.. II. ca urmare porcul "ramîne un porc" (ibid. se preface într-un om pitic care îl ajuta pe baiat sa gaseasca pietrele scumpe varsate de un balaur. Din multimea de petitori. El a cerut lui Dumnezeu: "da-mi sapte aripi si daca ma va prinde cineva. sa-i faca curte de diamant . sotia prefacuta din p. alege pe feciorul unei vaduve. 26). în navoduri si cheama chiar pe împarat cu toata oastea la nunta lor. încearca zadarnic sa-I convinga pe porc sa intre în apa sa se scalde. p. în mare se afla un p. urias "pe care cresc buruiene. al patrulea e Somnorosul "pentru ca toata ziua doarme dus. p. Cînd acesti p. din cînd în cînd îsi schimba locul" (LXVII. Somnul.retrage cu sotia în fundul marilor la împaratia parintilor ei.286 ca el primeste sfaturile începatorului". p. 1003).250). P.. în basmele despre animale. p. p. Ca sa rasplateasca pe copilul care l-a aruncat în apa din undita tatalui sau. apoi sa peteasca fata îmr:aratului din care iesea noaptea un balaur (AT 507 B) si sa ramîna urmasulla tron (86. 366). 141-149). Basmul nu e atestat în catalogul AT. animale de margaritar si curte de diamant. Ea rasplateste cu aur pe batrînul care o)Fanea cu mamaliga si o apara de copii. iara noaptea. p. flacaul se . beau prea multa apa.eata. p. Grindeea e personaj principal în basmul cu acelasi nume. dar nu vede plasa întinsa si cade în ea (LXXIX. La început. pe cînd stiuca are ochi mari. iar ei se întorc pe pamînt (5.îi aduce sotului cantitati uriase de p. 34-50). trezindu-se. vede pericolul de departe (AT 253). conduce luna si stelele". Sarcini): sa faca loc ses din doua dealuri si sa-i aduca pîine din grîul copt. acela sa ma puie de viu cu ochii pe foc". El aduce grindeea acasa si dupa un an de zile.). apoi cu margaritare si diamant. iar pe cealalta gp. Dar omul a învatat sa-I prinda si de aceea îl si frige (99. III. pe pamînt e seceta. aceasta se preface în fata care îi face gradina de aur. desi are ochi mici. ca pe pamînt". p. P. aducînd zadufurile sau frigurile cele mari. e întîlnit foarte rar. lasa acolo pe fiul lor mostenitor. De atuncea s-a aplecat pamîntul într-o parte si a navalit apa pe el (50 a. Dupa ce învinge petitorii refuzati. pamîntul s-a rezemat pe patru p. dar unul a fost înecat la potop. 26). are sapte aripi de la începutul lumii. Acela îl alunga pe diavol în mare si din lupta lor se nasc valurile (52. p. "începatorul si Somnorosul sufla pe cîte-o nare foc. Împaratul accepta daca îndeplineste trei sarcini (v. spre miazazi se afla Aratatorul "pentru ca el conduce soarele si-i arata calea încotro sa mearga".

pietre scumpe" (52. ca n-o mai gasesti în veacu veacului. apoi de argint si de aur. cu pomi si pasari de' aur pîna la curtea împaratului socru (5. Seniorul locului se îndragosteste de ea si îi da sotului ei sarcini extraordinare (AT 465) ca sa-i ia zîna. Flacaul lenes elibereaza un pestisor prins care îi face muncile dorite: cofele cu apa se duc singure. (în realitate. Cu ajutorul marului. injura fata împaratului care rîdea de el sa ramîna însarcinata (AT 675). e înfatisat ca auxiliar fidel al binefacatorului sau. el e declarat tatal copilului. II. Baiatul ucenic al diavolului (AT 325) ca sa scape de urmaririle acestuia se preface în p. AT 425. Metamorfozarea temporara a omului în p. iar pe Dumnezeu îl aduce sotul ajutat de cumnata-sa rata si de calul cumnat (52. Fata înecata de impostoare (AT 408) se preface în doi p. p. Si io astrîng toti pestii de pe mare s-o pitig si musai sa iasa-afara. el îl ajuta pe erou la pazirea iepei nazdravane care de obicei în a treia noapte se preface în p. Ea îl ajuta pe sotul ei (60. Un pescar batrîn prinde o mreana de aur pe capul careia scria ca faina din oasele ei e buna pentru conceput copii. 51). P. p. Cu totul sporadic. i facut un peste. "Haida cu mine. sotul apare metamorfozat în p. impostoarea îi arde. iar resturile au fost înghitite de o iapa de "o suta . p. îi faGe chiar pod de arama. II. 662-665). lemnele din padure vin singure. 960-962). 8-11). 144). Pusi într-un poloboc. p. p. p. Cînd se gîndeste la el. îl ajuta pe Solomon sa coboare în fundul marii. 1 bagata pe fundu marii. Cele doua sarcini le îndeplineste sotia cu ajutorul diavolului. Foarte des. V. ajutator apare si-l duce cu el.. croindu-si palate (52. 42-52). P. AT 465). e rara. Copilul unui pescar prinde în Dunare o singura mreana care era zîna apelor si aceasta se preface în fata ca sa nu fie spintecata. Baba lui face o cafea din acea faina. aducînd de acolo "margaritare. de aur. da împaratesei sa guste. 383). mai mare (81. Fiindca a gustat si servitoarea. dar o surcica scapata se preface noaptea în fata înecata (5. p. Din solzul zvîrlit pe fereastra de o servitoare rasare un nuc sub fereastra împaratului. 281). p. p. 969).. care este iarasi taiat si ars.287 si sa aduca pe Dumnezeu la nunta (v. P. Prinsi si dusi fostului ei sot. imparatul p. Si-i pune frîu-n cap si pleaca înapoi de unde-ai venit" (5. flacaul iese cu ajutorul p. cum fusese blestemat de maica-sa. se numara printre putinele substan te care au putere de germinatie. XV. p. soarele s-a camuflat în p.: fostul ucenic devine plevusca (porcusor) iar diavolul p. U.

Pisica ameninta toti p.. dar cînd vrea sa-I manînce. Alteori. înghit obiectele pretioase care cad în apa. unic: "este un peste în marea asta. e constrîns de maiastra ostrovului sa vomite obiectul miraculos. 334). Cine va prinde pestele cela . nasc toate trei fiinte' nazdravane: doi baieti "cu parul de aur" si un mînz nazdrav~n "tot numai cu par d~ aur" (5. Cîinele si pisica readuc inelul (sau margeaua) miraculos dat de sotia necredincioasa amantului ei (Ar 560). pisica pierde margeaua. Disperata. Un p. VI. în unele basme. 87).. Baiatul îl tine în traista si se culca. La înapoiere. 673). Solzii de p. prinde un p. p. p. intra sluga la un pescar. II. acesta e îngEitit de un p. I. p. îi va omorî pe toti. promitînd ca va vorbi cu zmeul dnd va gasi inelul. 260-261). Un baiat sarac. Alteori. spune "ca e norocul lui". dar fata se preface rîndunica (44. La sculare. cîinele scapa inelul în apa. (99. aruncîndu-se dupa un p. 239). mare are în pîntece doi copii cu parul de aur. neputînd agonisi nimic. Acestea pot fi recuperate prin prinderea si spintecarea lor. dih mare ca daca nu-i gasesc inelul scapat de ea.. Dupa ani de zile. "era plina de galbeni" (41. Ramas sarac.288 si cinci ani". vede o femeie lînga el care îl îndrumeaza sa dea peste norocul lui (52. O mreana are în pîntecele ei o covatica miraculoasa. 32). iar capul este dat unui cal care face doi mînji de aur si coada unui cîine care naste doi cîini de aur (81 a. va face un copil din ficatul cela" (ibid. p. p. p. Zmeul îl afla într-un p. Fata îmbracata în baiat (Ar 514) este ademenita în cele din urma pe o corabie-de zmeul rapitor. Acestia se pun sa-I caute si-l gasesc îndata (LXXXIII. Fratele cel mai mic care mîncase inima gainii nazdravane si gasea în fiecare dimineata o punga cu galbeni (Ar 567). p. 640). Fratele cel mic plecat în cautarea nevestei "vede niste solzi de la un peste pe jos". p... servitoarea gaseste cheia într-un p. La un pîrîu. 383). p. Prinde o mreana în care afla o "covatea mica de piefre". 547). pleaca în cautarea norocului. Acestia . care ori de cîte ori o ducea la gura. dar uneori le arunca ei la cererea protagonistilor. ea arunca inelul în apa. arunca în apa cheia bisericii în care a încuiat pe pacatos (AT 674+756 C). eroul este nascut din gustarea numai a ficatului unui atare p. p. au puterimiraculoase. cumparat din piata (5. 1. Preotul care nu poate absolvi de pacate pe cel ce a pacatuit cu mama lui si a omorît 99 de popi. Pisica umbla prin navoadele unor pescari si gaseste inelul în basica unui p. Norocul ia uneori înfatisarea p. 441-443).. p.II. iar cîinele o afla si o duce stapînului (74. p.

Dupa ce s-a spalat. Dumnezeu a prins-o de coada.. iar cînd o freci pe spate. Vrabioiul care s-a îmbatat ·cel dintîi din rachiul facut de diavol într-o urma de vita. Dupa o legenda. în viclenia ei.. 166). Ficatul prajit al unui p. care fug speriate de motan (5. cerîndu-i sa-i lase "cît sa fie pentru mîta si cîne". Vrabioiul s-a îmbatat din rachiul facut de el si a cazut în noroi. p. 865).: ~ "Lasa~ma . Se casatoresc si se duc în vizita la animalele puternice: leul. "Mîta prinse soarecele si-l mînca.289 îi vorbesc si îl sfatuiesc: "Ia un solz de acestia si-l pune ·sub limba si te vei preface în ce poftesti" (ibid. Din coada p. p. Un strigoi pleca noaptea la hotar unde se întîlnea cu ceilalti si juca. p. Pisica. Ea doreste ca sa moara (sau sa orbeasca) toti ai casei ca sa le poata lua mîncarea din mîna (LUI. dar coada s-a rupt si p. manînca cu ochii închisi. p. 279). Uneori. 126-128). el cînta din scripca acolo". si-ntr-alta si parca ar spune ca vrea sa ne taie mai repede" (33. Si de atunci mîta prinde so~reci si-i manînca. Strigoiul îl denunta nevestei. ' . iar motanul sare si-i scoate ochii. De atunci e stiuletele mic (52. motanul e strigoi ca si stapînul sau. Mîta a vrut sa-I manînce. s-a nascut din manusa (sau cîrpa) . p. Ea a furat coasta lui Adam. 542). p. încît el a fost silit sa faca pe Eva din aceasta coada (ibid. lupul si ursul. ca pe lumea cealalta sa poata jura ca stapînul nu i-a dat de mîncare. dar o femeie "a facut batjocura de pîne" si Dumnezeu a vrut sa-i ia tot rodul: A intervenit Maica Domnului care-a prins cu mîna stiuletele. p. I. e prins de o p. urias mîncat de mire si mireasa apara pe mire de a muri în noaptea nuntii. a scapat. p. iar motanul lui "era si el strigoi. 682-683). Animalele padurii cînd îl vad dînd din coada cred ca "tot învîrteste un iatagan si-ntr-o parte. cum s-a întîmplat cu alti 7 predecesori la aceeasi fata (81 a. lasa scîntei" (64. p. Iasîndu-1 orb pentru ca l-a divulgat (52. a zburat în pom (52. e facuta Eva. p. în basmele despre animale. 110). p. 1191). Iar satana iesi din mîta numai scîntei prin perii ei. Porumbul avea odinioara stiuletele înalt cît paiul. 914). dar vrabioiul cere sa-I lase sa se spele. pe care a aruncat-o Dumnezeu· (sau Noe) ca sa astupe gaura facuta în corabie de soarecele adus de diavol. p. 469). motanul se dovedeste un mare viteaz dupa ce se casatoreste cu vulpea (AT 103). Copiii îi leaga sapte bricege de gît si el fuge în padure unde' Serecomanda vulpii ca ar fi "împaratul mîtîlor cu sapte palose la grumaz".

Jlînvata apoi sa ceara de la stapînul p. ea îi trage o palma si pleaca în lume. P.oarte dintre cîine si p. Motanul dresat sa tina lumînarea la masa si sa nu se atinga de bucatele de pe masa.290 sa dorm mai întîi ca sînt beat". Dusmania de ni.p. îl duce cu sine în padure. amîndoi închisi într-o galetusa de aur (42. I. O data. v. P. apoi îl trimite sa peteasca fata împaratuluL Ea face peste noapte podul de cristal cerut de împarat. 133. fugarita de baieti. apoi a trecut la cîine si pe urma la p. redevine iar p.îi raspunde "O-arrs! O-arrs! face s-o mutra urîta" (5. p. uita toata învatatura de îndata ce zareste un soarece dupa care se repede (79. P. Soarece). p. 396). "toarta de aur din degetul cel mic" al lui care îi îndeplinea orice dorinta (AT 560. punînd stapînire pe curtile ia cu sine un copil din flori aruncat lor (5. 186). Initial. p. provine din neglijenta p. Cînd e învinsa de soareci. 12. prinde de pe apa toate pîinile pe care le arunca un baiat. p. I. O p. se ascunde dupa soba si. da cîrciumarului sa bea rachiu rosu si el se preface în motan. baiatul capatuit vrea s-o alunge. p. are rol de capetenie în cunoscutul basm Motanul încaltat (AT 545). II. pentru ca ea locuia în casa si putea sa-I pastreze mai bine. cînd lupul îsi vîra acolo capul. p. 247). Soarece). îl zgîrîie (18. cîinele o latra mereu: "Contratu-contratu! Contratu-contratu". Apoi zboara pe gard si scapa (ibid. 510). e recunoscut de copii si atunci femeia p. De atunci. se afla printre animalele alungate de stapîni care se asociaza în calatorie (AT 210). apoi arde în paie uriasii (sau zmeii). zapisul a fost în pastrarea lupului.padure (81 a. 1-6-18). 306). arzînd cu totul (AT 200). 149). cîrciumarul se întoarce acasa. Cîine). Aceasta îi cere numai ca . sare peste foc si-i cade hîrtia de sub coada tocmai în foc. Rareori..P. v. si îl creste. care a pierdut "zapisul" animalelor în care acestea îsi aveau înscrise prerogativele lor. fugind în . P. Manînca soarecele de cîmp careîl crede împarat (AT 112. Se plînge leului ca a ramas asa mica fiindca o bat copiii în casa. P. p. 600-601). urmareste mereu un soarece. p. 51 a. Cenusotca intra servitor la o p. 263-273).p. pactizeaza cu acestia (v. îsi bate joc de cîinele care îngheata afara fiindca i-a fost lene sa-si faca un bordei (41. p. Facîndu':î-se dor de copii. Îsi capatuieste stapînul petind fata împaratului si silind vacarii sa spuna ca toate cirezile sînt ale stapînului ei. P. iar p. II. Mai tîrziu. Leul se convinge ca omul e cel mai tare (AT 157. unde' de~in amîndoi oameni si se iubesc.. p.

AT 1562 A). Dupa ce i se fura obiectul miraculos (în alte variante un inel sau o margea). apare incidental. e rasplatit de p. p. Dupa anul de trei zile. protagonistul se preface în p. 744). Sfînta Miercuri si Vineri sînt pazite de cîte o p. dar cînd p. e numita: Prinde-tot.duce cu coada focul în arie. eroul lasa "o turma de mîti". (S. p. Ea e numita hîrîitoare de pedantul pentru care focul e mîngîiere. facînd pe hot sa stranute (dîndu-i pe la nas coada îmbibata cu ardei) si sa-I arunce astfel din nas (51 a.. zgîrîietoare etc. Uneori. se urca pe masa.. 88-91). Ca sa spioneze sfatul zmeoaicelor. p. II.291 în fiecare dimineata "sa tai trei nuiele din padure si sa ma bati mereu pîna voi sari pe usa. însceneaza gasirea acului. p. stapînul nu mai întelege numele date de el si ramîne în paguba (41.ra (93. 3748). pentru a izbîndi. cu un cal nazdravan. intra în palatul acesteia pe cos prefacut în p. 147). era necunoscuta pîna atunci. (AT 1456. în al doilea an. 186190). aria procopseala. Piparus-Par-Frumos plecat sa aduca razele soarelui de la Zîna Dobrozîna. fetele petite sînt fonfaite si parintii le interzic sa vorbeasca de fata cu petitorii. Soarecii si sobolanii sînt pustiiti în tara unde p. p. Mîta nazdravana ajuta pe fata mosului persecutata de vitrega sa scape de Marti-sara pentru ca i-a dat mîncare. ea îl loveste crezînd ca e o p. p. 55). p. p. Ca rasplata pentru ospitalitate. ia razele soarelui si fuge (81 a. îi omoara cele trei fete. nazdravana care îl anunta la întoarcerea de la vînat ca pe nevasta-sa "au furat-o barbatul ei de mai nainte" si îi spune ca are chiar timp sa astepte pîna se va coace "malaiu maruntel" sa faca pasat din el si sa-I manînce cu lapte si tot îi va ajunge cu calul lui ((79. 66). p. printre animalele sfintei la care intra servitoare fata cea harnica a mosului (AT 480) se afla si o p. 519). dar cînd acestia pun un cas pe masa. 4685. (52. 7112). p. Uneori. p. (33. Atunci sa-mi deschizi usa sa ies". iar împaratul îi da o corabie de galbeni pentru p. Cînd p. 160-163). voinicul care a omorît zmeii se preface în motan "tare frumos si s-o bagat pe fereastra în casa" (12. Zmeul are o p. îl readuce stapînului. Fata chioara ca sa nu se dea de gol în fata petitorilor. calca . S. în alte snoave. 7577). II. o lasa sa fie omorîta de Marti-s'l. în snoave. ajutata de cîine. apa udeala etc. dar pe fata babei care nu-i da mîncare si o alunga. p. iar în al treilea an o arde în foc si ea redevine fata de împarat (7. p. rea de care Vilis Viteazul (AT 302) nu se teme totusi (80. în alte variante. e rasplatit cu haine de aur.

428-434). 251). apar sporadic în folclorul românesc. p. Legendele aproape nu-i cUnosc.. Caleasca cu caii lor o ia în mîna. E înghitit si el de o vaca. cel mai cunoscut p. 5586). caci aceste batai vin de la oamenii micuti si anunta moartea barbatului ei" (50 a. '" în basme. Sdîrca. ia un p. ajutat de tatal sit!(86. se scoala si plînge. Batjocorind femeia . Un român pacaleste pe un evreu sub pretextul ca vrea sa cumpere de la el niste p. om~l crede ca l-au întepat purecii. se adaposteste sub o frunza de tei. "Cînd sotia minerului aude la miezul noptii trei batai în usa.se adaposteste sub o ciuperca si e înghitit de o vaca. 3725). vaca e vînduta unui macelar si el e lepadat cU:matele pe care le înghite un lup. Ii cer sa-i ajute în raz___oiul cu alti p. Un român ajunge într-un sat de p. P.Au existat înainte vreme si oameni p.292 interdictia (S. furate de la hangiu si brutar. "oameni micuti". neagra. care poarta numiri diferite: Nan din Gavan.clarN eghinita scapa ascuns dupa matura. din basmul AT 700. Neghinita. Pitic tîntariul. Prichiduta. 525): Neghihîta e de-abia cît o neghina. Michiduta.' apoi îi aduce o ~losca de vin si o pîine. altul de o palma: Tatal îi omoara pe cei mai mari. fiindca nu are boi (S. Românulle sfarîma corab biile la maL-La plecare. Nuculita. p. cred ca e un deal si încep sa-I sape. . Pitic. Cu baiesii sînt însa extrem de prietenosi. dar mai are doi frati. Tatal îl vinde pentru bani si ajunge la împarat -sa-i . iar Nan se întoarce la parinti (41. iar din urechea oii o conduce la ascunzisul tîlharilor. unul de un cot. Cînd paste boii. 'avînd lampi si tJmacoape în mîini. care aveau barbi lungi si erau îmbracati tocmai ca baiesii în haine de lîna. unde e asezat într-o firida sa fie vazut (66. 50-52). Striga din lup. Prichiduta se ascunde în urechea boului de unde îl îndeamna la plug. Ghemis. Nan din Gavan e cît o s~ioapa. Sfre<ielus. p. P. Lucrau' si ei la mine. Statu-Palma-Barba-Cot). acesta se sperie si fuge pîna crapa. de unde le fura toate bogatiile. Petru Piparus etc. pe care îl vinde la un han. apoi de un lup pe care îl sperie (49. Alt Neg)J. Cel mai mare era cît o donita. între ei se cearta si se bat în lupte violente. e rautaciosul Barba-Cot (v. si se culca. 1.inita e'mai mic decît ghemuI si e zamislit de ureche'a femeii ce-si dorea un copil. p.care o mulgea.La minerii din Muntii Apuseni au fost semnalati niste p. p:-33-34). pe-care sa le puna la plug. ce veneau cu corabiile. E de asemeni cunoscut p.

polobocul cu vin. o rasplatesc cu darul de a~icadea din gura la fiecare vorba un galben. 49-52). Petru Piparu:s e mic cît un bob de mazare. I. p. Prichinduta nascut din farmece se ascunde în urechea boilor pe care îi fura niste hoti. se culca sub o ciuperca si sperie niste hoti. Michiduta scoate oc. luîndu-le comoara (94 a. 597598)..lcestia la trînta. elibereaza fata si un petitor si îl omoara (5. U~ p. se întîlneste si în alte basme. precum si pe petitorii care vin. slujba ei constînd doar în a le aduna fragi (AT 480). Apoi se duce sa scape fata unui împarat fugita la diavoli. ramînîndu-i oaia si. e înghitit de un lup si de pe limba lui sare lînga niste hoti. p. pe cînd fata babei care le mînca aproape toate fragile. slanina si butoiul cu vin pe seama celor 12 hoti care rîdeau de micimea lui. îi marturiseste ca el e împaratul pestilor pe care baiatul l-a eliberat din plasa (86. Michiduta e un baiat obisnuit. Michiduta îi pune sa se lupte cu "bunelul meu" ursul (Ar 1071) si recapata fata împaratului (18. Constantin îi omoara puterile din balaur.293 fie sfetnic pentru ca ghicea gîndurile oamenilor. p. e înecat în fîntîna (LXXXIII. intra în casa unui popa zgîrcit de la care ia bani. împaratul Piricot este mare cît "un copil de patru ani" si are o fata pe care o tine închisa. Ajunsi la ascunzatoarea lor. Cînd tipa în urechea împaratului. mînînd boii din urechea lor. e pedepsita ca la fiecare vorba sa-i cada din gura o broasca (XV. La urma. ia pietrele scumpevomate de un balaur în vîrful unui copac. E înghitit de un lup pe care îl sperie. Fiind musca. p. . Ajuta apoi pe hoti sa fure oi si ramîne sa fie si el hot (ibid. P. p. P. p. Mai întîi. într-o singura varianta cilteana. apoi omoara pe mama zmeilor (15. Sdîrca fura pe rînd de la un sas pîinea cu covata. Fata mosului cea cuminte slujeste. I. p. hraneste cu tîntari. pe carele împartecu:ba-: iatul. se face frate de cruce cu un baiat alungat de acasa. el îi sperie. 60). îl ajuta pe batrîn la plug.hiivulpii. Pitic tîntariul e mare cît un cot si se. dar se poate face cît o musca. ascunde caii popii si se preface a ghici unde sînt ascunsi. tipa ca nu el a furat. p. 440446). unor p. Apoi pazesc împreuna fata împaratului care mînca pe toti logodnicii si noaptea p. La urma. 180181).-p. 96~98). îi sperie si le ia comorile. Lupul se da unei vulpi sa-I caute în gîtlej. 31-38). taie balaurul iesit din fata. 141-148). 181). ci hotii si sasul îi prinde pe toti (81 a. Se poate prefa<::e în tîntar. Se ia cu ..

Dumnezeu si Sf. popii îi zice tap" (99. Ajuns cu banii acasa. Legendele reliefeaza lacomia p. sa se sature atunci cînd se va satura ~alul d~iarba" (52.atunci cînd Dumnezeu destineaza a: treia gramada de bani celui ce le-a furat. ramînîng. fel da fel da bauturi.ca din vita în vita toti urmasii tai. lacom de bani care s-a îmbracat într-o piele de bivol ca sa sperie pe saracul ce gasise un sac de bani si sa i-l cedeze lui. 346-347). 1. n-a mai putut lepada pielea de bivol (52. II. 1254-1255). apoi masa care se deschidea "cu fel da fel da mîncaruri. p. Petru prefac doi preoti în bivoli pentru ca se saturasera de grîu si plecasera sa caute mama grîului. e prefacut bivol pentru ca a "mintit ca are luna cearcal} de vînt". (LXII. în basmul AT 785. 3-6). pedeapsa e temporara. un p. apoi redevin oameni (77. pe care n-a mai putut-o dezbraca.. II. dar dupa 9 ani redevine p.294 Popa. Cel care curata grajdul primea . 254-255). Un p. p. Dumnezeu l-a' prefacut cal si l-a dat unui tigan sa care carbuni (5. Finul le obtine la urma cu "bîtulita" care batea la comanda (ibid. lacom de pamînt si-a îngropat fiul în tarina vecinului ca sa spuna ca e pamîntul p. acesta se prefacuse în cîrtita.. Alt p. l-a alungat din ograda.. 89). si un diac sînt prefacuti bivoli. "foarte nasalnic si hapsîn" nu se împaca cu nici. Lacomia e trasatura sa dominanta în o seama de basme. au redevenit oameni (52. ca sa-I sperie pe saracul ce gasise comoara.. "De atunci. dîndu-i unui om sa care greutati cu ei si sa-i hraneasca numai cu paie de grîu. Sînt dati fatului sa lucreze cu ei la saraci un an. p. 66-67). s-a îmbracat cu o piele de tap. pentru ca "tare urîsera biserica" si în sarbatori mergeau la tîrg. schimba berbecele care se scutura aur. nu o mai poate dezbraca (81 a. Bivolul provine dintr-un p. Un p. p. marturiseste ca el a furat trei crengute . angajeaza doua slugi la vaca pe care o are. IT. p. 1253). un dasca1. se îmbraca în piele de capra. p. Dupa un an. dar cînd a venit Dumnezeu cersetor sa-i dea ceva. p. în unele variante ale basmului 563. Alteori. dar dupa un timp. Dumnezeu se preface dascaI si p. Un p. cu putine exceptii. în alta varianta. 410). Cu slugile se arata nemilos. 480483). p. Dumnezeu l-a blestemat . p. ca personaj negativ. dar cînd a deschis groapa.46-47). nasul p. p. p. de atunci mereu sub pamînt (LXXIX. p. Feciorul unui sarac a cerut sa fie p. fel da fel da banet" ca sa se îmbogateasca si mai mult... un p. ca sa poata fura. într-o varianta a basmului AT 301 B. p. Apare în naratiunile populare.

Unele snoave releva ignoranta p. 84). are o suta de fete pe care le da celui ce are o suta de feciori. 145-147). din care arunca în fiecare zi cîte una. crezînd ca-i place sa le rontaie. (LUI. fugarii din casa zmeului (AT 313) se prefac în manastire (fata) si în p.. îi ucide copilasii. (baiatul). de arama. zicîndu-i sa dea mai repede ca se face sara si nu-i grajdu curatat" (12. Ucenicul îsi previne tatal sa nu-i dea si frîul. 36). necuviincios e prefacut de Dumnezeu încal si dat unor saraci care îi scot un oc. 123-127). îsi recruteaza o armata de maimute cu care revine acasa si-l omoara pe p~ (5. Într-o varianta a basmului AT 510 B.3866). p. 537-538). Diavolul se preface în p. p. acesta uita si p.hi. p. incestuos: De obicei.. p.). cîte-o palma. redevine p. 369) . sa ramîna cioban în locul lui (81 a. unde e batut de argatullui care îl recunoaste dupa tipete si îl elibereaza (79. depasind prin varietate majoritatea altor personaje negahve. un p. 537). Adesea. incestuos le face îndata. p. p. pe care p. în cele religioase. dupa ce a umplut biserica de raci cu lumînari aprinse pe spate. P. Basmul AT 822 îl înfatiseaza ca ignorant si mi cioban sau un servitoF raspunde în locul lui la cele trei întrebari ale împaratului. Mai des apare p. E agatat cu sacul într-un pom. "la hiiecare lopata da gunoi. fata cere întîi trei costume. de argint si de aur. îsi pierde sirul si spune credinciosilor ca în acel an nu vor fi Pasti (5. Masoara astfel intervalul pîna 13. p. apoi ea fuge. Acesta îl pedepseste pe p. Fata fuge si se îmbraca în lemn ca sa scape de urmarirea tatalui.Peste un an. II. p. În unele variante ale basmului AT 303 A.Pasti prin boabele de cucuruz puse în buzunar. apoi îi vîra cutitul cu sînge sub perna ca sa fie alungata de sotul ei (86. dar uneori fata se preface în "popa batrîn" (LXXXIII. în variantele basmului AT 706. libidinos nu se poate retine nici în fata animalelor (v. are rol secundar. are putere asupra lui (LXXIX. cu un cumul de defecte si sIabic!uni. . Urs). fiind "bogat". e gasit pascînd "doi tapi si doua capre" în ziua de Pasti (36. Snoavele îl înfatiseaza pe p. Dupa ce fata se casatoreste cu un împarat. în sac sub pretextul ca-I duce la rai. P. 703). tatal incestuos e p. Hotul iscusit vîra pe p. 265-266).295 de la p. p. iar cînd preoteasa mai adauga un pumn. p. cu barba rosie pentru a cumpara în tîrg pe ucenicul sau prefacut în cal (AT 325). III. p. P.. În alte ipostaze.

. subprefectul etc. el face numai ju. În biseric~. se iau la cearta care sa-I serveasca (5. La unii. pe cînd pe p. Multe snoave reliefeaza înclinarea p. aviditatea de pamînt si lacomia în toate. inclusiv fatul care îl anunta unde i-a lasat cheia (S. alearga dupa proto:gop cîntînd glasul cerut si îsi reia vaca (5. 3296). Cînd predica e prea lunga. O seama de snoave arata consecintele unor atari deficiente: p. îndeosebi servitorii. Cînd diacul îi scoate semnul din evanghelie.4067). "ca esti cu barba rosie . Chiar p~otopopul nu e servit în farfurii la masa p.Nu mai citeste evanghelia cu SI. matate de slujba (5. 41)78). p. P. p. cu barba rosie e temut pentru rautatea si lacomia lui. dar episcopul îl sfatuiestesa foloseasca o pipa cu coada mai lunga (5. Cel ocarît ca nu merge la biserica raspunde p. prostia e funciara. fratele lui Pacala îl ocoleste. Cînd paracliserul e beat.. ca dupa moarte va fi tot în biserica (5. Cînd oamenii îl reclama protopopului. iar cînd O picatura de ceara astupa un cuvînt. promite jumatate din vitele ce le are psalmodiind si protopopul convinge pe oameni ca a auzit cea mai frumoasa evanghelie (5. se înfurie si se retine de la cuvinte obscene (5. zeflemisit etc. e neascultat. cei doi p. nu mai are autoritate. 3234). prohodea mortul singur în biserica. 3869).. de a-si exploata supusii. 4062). De aceea.4068). atîta-i si de la cap pîna la picioare si cît e de la cap pîna la picioare. dar cînd eineva îi atrage atentia. nu mai stie cum sa se descurce (5. una mare pentru pisica. nu stie glasul al 7-lea si îi da vaca pentru a nu fi despopit. 3868). Îsi tine luleaua pe masa altarului (S~4066). 4982). îndeosebi p.omul care s-a prefacut mort ca sa-i spioneze ignoranta (52. Stefan fiindca satenii o stiu din anul precedent (S.3241).. Cînd îi cade un jar din cadelnita în cizma. (5. atîta-i si de la picioare pîna la cap". de vreme ce face în pod doua gauri. psalmodiind mereu (5. 4070).tine cartea pe dos. cîntîndu-i doar: "Cît îi de la picioare pîna la cap. întrucît prin bataie a dezvatat-o de narav. Cînd un cioban are nevoie sa i se citeasca o slujba. Un taran pretinde ca iapa lui e mai cuminte decît p. toti parasesc biserica. 1258). 4062 A). dar cînd preoteasa începe a se boci dupa vaca tocmai pe glasul al 7-lea. p. dar omoara pe . 3250). nu l-a putut dezbara de nevasta-sa. care nu stia carte. raspunde ca e stîngaci (5. acestea fiind destinate oaspetilor de seama: primarul. 4063).. desi preoteasa îi arata ca si puiul poate intra pe cea mare (5. 3239). se trînteste pe spate si bate cu picioarele ridicate sa-i cada jarul. desi l-a batut mai mult (5. La inspectia protopopului. alta mica pentru puiul ei.

hot. p. 4984). raspunde ca atunci cînd vine necazul pe om. p. explicînd ca a fost sfintit sa aiba "gura de lup si burta de cal" (5. Cînd nu i se da friptura. El a acumulat atîtea bogatii. nu consimte sa asiste la împartirea galbenilor celor 3 frati într-un ulcior decît daca cei ce vor cadea pe patrafir sa-i ramîna lui. pîna ce îi va razbuna Pacala (S. v. La pomeni.. 4987). dar cînd întelege ca vaca lui a fost aceea care a facut dauna. cel care arata bani multi episcopului (5. (5. dar cînd un om i-aduce unul care nu încape pe usa bisericii. 4989. se duce sa-i spioneze la geam. spune solicitantului ca înmormîntarea dupa legea veche e fara slujba si costa numai 4 lei. Ca sa ia mai multi bani. Cel ce înmormînteaza într-un an numai saraci se plînge de napasta ce l-a lovit (5. sa nu dau peste bucluc" (33. Cînd sparg urciorul.!97 si tata mi-o spus. va primi colacul cel mai mare. E facut p. Doi p.p. P.. îi înfometeaza ca sa se supere si sa-i mutileze. Diacul din altar raspunde sa se îmbrace la cîmp în doua cojoace. 3133). Recomanda vizitiului sa bata caii s-o ia la trap. 3236).. manînca pe rînd de18 ori. dar costa 100 lei (5.4990). 4981). 3237). are lucratori si se roaga lui Dumnezeu sa lungeasca ziua. lacomi se iau la întrecere: în ajun care va fugi mai repede. p.4974). ia cu puterea jumatate din averea unui taran care e trimis pentru dreptate la primar. Unul din ei cade si e întrecut de celalalt (5. 3328). Cînd diacul îi spune ca vaca a lovit-o cu cornul pe vaca lui. se va alege fara simbrie si cu nasul taiat (sau trei fasii de piele taiate pe spinare). 5041). PacaIa). chiar daca satul rîde pe seama lui (5. dar acesta raspunde ca nu orice gloaba e buna de p. p. 5040). Un p.4979). asuda toata ziua (5. E nemultumit cînd sînt colacii mici. Ia un sac de colaci de la pomeni pe care îi da diacului sa-i duca. Se asociaza cu diacul sa fure candela de aur pe care sa o vînda.. Cîteva snoave prezinta pe un p. apoi îi angajeaza servitori cu conditia ca cel ce se va supara. daca nu s-au facut p. p. sa ma feresc de asa oameni. Da putina mîncare servitorului. 3000. încît poate supravietui chiar d. Un p. la subprefect. învinuieste p~cei care au facut\biserica asa mica (5. 4975). 16).aca vor muri de foame 9 sate din jurul lui (5. P.4977). Cînd aude ca fratii lui Pacala masoara banii cu banita. dar la cererea acestuia de a merge mai încet. nu mai e nimic de facut (5. cere sa i-o plateasca pe loc. îl consoleaza ca se va ruga lui Dumnezeu sa-I ajute: A doua zi. nu se ridica de la masa (S. dar dupa legea noua se face slujba si se trag clopotele. urmînd sa spuna apoi . e murdarit de excrementele ce curg (5. la judecator (5.

unde încearca sa linisteasca porcii (S. (S. are 6 degete la un picior. e infidel (S. 3469). unde barbatul îl elibereaza pe p. La o întîlnire cu o fata. care cade din sacul diacului (S. 5436).. 5404). se îndragosteste de cumatra lui. iar cînd dascalulîl ameninta ca îl va denunta. Cînd e surprins noaptea la amanta. sau sare pe fereastra si cade peste diavolul care l-a adus pe barbat (S. 5432). Trimite pe diac calare sa fure un miel. 1258-1259). Surprins la o nevasta. 1259). 3470). :S:otul marturiseste în biserica ca toti copiii cu parul rosu sînt facuti cu p. p. 3432). Împreuna cu diacul manînca smîntîna tiganului pusa spre siguranta în biserica. e vîrît într-un butoi cu smoala cu care barbatul femeii pleaca ca sa arate oamenilor pe dracul pentru bani (S. e pus de barbat sa rîsneasca pîna la ziua (S. enumera averea mortului din care acesta i-ar fi testat jumatate. Cînd merge cu botezul. se întîlneste pe cîmp în ace~ lasi loc cu diacul (S. încÎt "pîna în sara a fost plina ograda p~pii de copii" (52.298 foi ca hotii au devastat biserica (S. apoi ung icoanele Sf. p. Împreuna cu diacul si fatul e momit la o nevasta. care se descopera dupa ce aude marturisirea ca din vina ei p. se ascunde în cocina. Cînd hotul îl mituieste. 3430). 5392).-3470 C) sau mai întîlneste în ascunzatoare alti doi p. 3428). p. Sînnicoara). aceasta se preface a nu-l recunoaste si trebuie sa stea în cocina pîna la ziua (S. preoteasa îi fura hainele. oferindu-i cele 10 ruble daca se descalta. Mai frecvente sînt relatarile despre escapadele erotice ale p. Cei doi fug cu cizmele. care la urma e de acord sa fie si ea luata de p. 3465). 3505). 1256). Iasîndu-1 descult (S. . (S. care i-l fura pe al lui si dupa iesirea din biserica se da de gol (S. Lasa însarcinata pe fata vaduvei cu care s-a casatorit.se preface g~icitor (AT 1641) dup~ ce primeste jumatate din boul furat de dascaI (52. Nicolaie si a Maicii Domnului ca sa creada ca acestia i-au furat-o (S. p. cu care va pieri împreuna (S. apoi spune ca aceasta o priveste numai pe ea (S. Momit de o nevasta. fura ce-i cade în mîna. v. P. 3471). 3479). spre disperarea vaduvei. 5441. aceasta pune în locul ei pe preuteasa. Un p.5343). fura topoarele de la sateni. si pe diac pentru o mare suma de bani cu care femeia îsi cumpara haine frumoase (S. p. îl împaca promitîndu-i doi boi din cei patru (52. p. La o înmormîntare. Alteori. Reproseaza amantei ca nu l-a vizitat. Se lasa'momit de ceidoi cazaci care au pariat ca p. luînd si dalta înrosita. dar acesta e prins de pagubas care îi ia si calul p. pusa înadins. 3466). iar cînd vine gol acasa.

pe pamînt (41. 768). el e o pasare venerata. p. Trei p. l. îl va gasi numai la iad. II. I. Are picioarele rosii din cauza ca s-a asezat pe hoitul pe care îl mînca corbul Jrimis de Noe sa vada daca au scazut apele potopului (18. p. într-uIt palat în care soseste la urma si sotia eroului. În ajunul Bobotezii. . e aratat a fi betiv. ajuta pe erou(AT 513 C) sa aduca o craca de la pomul din mijlocul raiului. 481). îi va smulge si lui aceeasi parte din corp. pentru ca diavolul nu se poate preface în porumbel (LIII. daruindu-i în schimb cele 100 corabii cu graunte (41. (AT 510) care o . Dascalul vîra degetul pe anusul porcului si scobeste mereu mîncînd. p.:. 292). 3111). dar i-aduce raspunsul ca "David" nu-i mai da pe datorie (S. iar dupa ce manînca. Preoteasa care nu s-a recasatorit si moare curînd.. fiindca popii nu intra în rai. Din oasele mamei'Cenuseresei se nas~ p. II. În legende. 675). iar mai jos ceilalti ierarhi (S. 464-465).mul despre ghicirea pielii cu care se îmbracase fata împaratului (AT 621). încît chiar în timpul slujbei trimite pe servitor la cîrciumar. p. Împaratul p.mai apare în bas. calauzeste pe erou pîna la iubita -lui îndepartata. fiindca p. 3130). ce stau într-un mistret (LXXXIII. P. fiica împaratului ra. 4071). 11-12). p. p. 406. p. Ca auxiliar. dar Sf. pe care îl luase cu sine (5. p. Îl afla cufundat pîna în gît într-o mocirla. a sacului de mazare (79.407). puterile zmeului (AT 302) se afla în trei p. Un p. 448). simbolizeaza uneori dragostea aprinsa. p. p. ameninta pe dascal ca daca va fura si va mînca un porc fript. El e trimis ca mesager la parintii fetei sa-i înstiinteze ca ea traia la di(ivol (LXXXI lI. 44-45). Petru îi spune ca în zadar îl cauta acolo. Porumbel. p. îl cauta la rai. "Acestia sunt dragostele noastre. Uneori. De asemenea. În basme. dar p. Fratii lui Bucatica (AT 425) locuiau prefacuti în p.p. 253).ajuta pe fata la alegerea macului(44. nu cuteaza sa se tina de cuvtnt (S. p. p. dupa cum s-au înteles pe patul mortii. pita de diavolul ce se preface în sarpe (AT 653) anunta parintii despre soarta ei printr-un p. se dau peste cap si devin "unsprezece tineri frumosi si chipesi".- Mai rar. 182-197). se prefac iar p. si-si ~au zborul (86.p. avertizeaza pe fratele mirelui (AT 516tca mireasa sa nu calc~. a mea s-a ta. dupa toate cîte le-am rabdat s-au facut hulubi si acuma se saruta si stau în vîrf" (52. o consoleaza ca dedesubtul lui sta protopopul.299 . Floarea Florilor (86. Fata ce a ajutat la desfacerea farmecului flacaului prefacut în sarpe se opreste cu acesta la un nuc în vîrful caruia stateau doi p. 213).

109). la cehi povest. mai tîrziu alti cercetatori. de la al 99-lea etaj. 55). Termen generic popular care denumeste toate speciile narative în proza provenite din traditie: basmul despre animale. în timp ce basmul denumea specia mai lunga. el pleaca în zbor pîna unde descopera palatul sotiei fugite (7. 2-77).. apoi în p. p. Poveste. niciodata basm" (XXXV. basna. la urma redevenind un flacau care omoara vitrega (52. "ca sa nu se lipeasca farmecele de el" (41. de origine slava. IV. a capatat sensul de "naratiune în genere. redevine om si îsi reia sabia cu care îl ucide pe zmeu (60. Cînd sotia necredincioasa da amantului ei veriga miraculoasa (AT 560). povesti. la slovaci povest si la polonezi powiesc se folosesc si cu sensul de basm. 60).Uneori. legenda si snoava. II. 53. fictiva. basmul propriu-zis. alaturi de celelalte sinonime ale acestui termen (XIX. p.43. pentru a se feri de urmaritori sau pentru a se putea razbuna. Pentru a scapa de cîinii nazdravani. rascumparat de un copil îl ajuta mai tîrziu pe acesta. p. Din oasele baiatului taiat de vitrega (AT 720) "la sapte ani s-a facut . 2600). 1-2. în acceptiunea lui din ·-Munteniau si- . divulgînd crima. au încercat sa introduca în folcloristica termenul p. ceea ce se întîmpla. Zîna fugita de la sotul ei care i-a fura t hainele (AT 400) se preface în porumbita alaturi de cele doua surori: "de vei cunoaste care-i a ta. se observa o tendinta de nivelare a celor doi termeni si la povestitorii munteni pîna la a deveni sinonimi: "basme.. "povestea cu bazmu e tot una" (5. chiar o relatiune curat istorica. p. dupa care se catara zmeul. Probe).Ca-sa-'si dovedeasca iubirea adînca pentru fata nazdravana provenita dintr-o grindee. V. avea în paleoslava acelasi înteles ca si cuvîntul basn. deci basmul despre animale.. adica naratiune neveridica. Numai la sloveni povest. Basm). 136).-la' cererea ei. trecînd astfel întîia proba (5. în vremea din urma. eroul se metamorfozeaza în p..V. v. . eroul tradat de sotie (AT 318) se preface de obicei în rata. tot una e". si astfel patrunde în casa lui Florea Floritu (28. cu muiere vei fi" (60. 71).. p. feciorul peti tor se arunca. legenda si snoava. Termenul p. La popoarele slave. I. 1052). p. Hasdeu. basmul propriu-zis. eroul se preface p.. p. un hulub" care îsi spune în cîntec patania.Sotul care a fost initial în piele de porc (AT 425) se preface în p. se întelegeau numai naratiunile scurte. p. p. Ca sa poata pune mîna pe sabia fermecata. I. v. uneori roman. p. P.p. El se da peste cap. dorind sa se prefaca în p. Doar în Oltenia si Muntenia prin p.

el da la iveala. de la noi au fost stenografiate de fratii Artur si Raul Stavri." care vor "putea folosi si celor care voiesc sa cunoasca mai de aproape viata. p. tocmai p. cel dintîi. Povestire. în opozitie cu basmul în care "supranaturalul constituie un element esential" (XXXV. cea mai raspîndita fiind cea de întîmplare.301 Oltenia. în cari nu ne întîmpina nemic miraculos sau supranatural". e livresc.al taranului. Peste 3 ani. din cele 4 naratiuni povestite de acesta una fiindp. VI). Denumirea populara e diversa. Termenul p. în opozitie cu povestire. istorice. în parte. va fi Ovid Densusianu. "marturisiri de ale taranilor despre traiul lor. Primele p.a. culturale si. fiind cel mai potrivit pentru a indica naratiunile contemporane. fie "povestea vorbei" . Din povestirile lui Ilie Pietrarul (în Povestea vorbei. amintiri istorice s. fie legenda. relatari despre pataniile povestitorilor în viata. e numele lor generic. Regional se mai numeste patima. care denumeste numai narati unile contemporane. asa ca colectiunea nu . pcitila (Maramures). patîma (Transilvania sudica). Cel care va introduce specia în sfera investigatiilor. Se poate ca prin arhivele cu materiale juridice sa se afle multe p. trebuie sa fie tot atît de veche ca si omul iesit din faza primitiva.tasi si se~enilor sai unele fapte memora bile la care a fost partas. consemnate ca depuneri de marturii ale împricinatilor sau martorilor. pareri asupra unor lucruri care-i privesc. chipul de a gîndi si simti. exceptînd pentru trecut Muntenia si Oltenia. prea 'de departe. p.sufletesti. 2601).. Nevoia de a folosi o den. iar pe de alta parte faptul ca în terminologia populara din toate provinciile. în masura în care scriitorlJllorle-a redat cu oarecare fidelitate. 1.va avea numat interes linguistic" (12. a dus la întrebuintarea lui în acest sens.umire pentru toate speciile narative în proza transmise din traditia orala. prin care povestitorii populari îsi comunica întîmplarile mai de seama din viata lor. 2. 1. fie anecdota. nu numai asa cum îl rasfrîng. si prea vag'. fie snoava. colectiunile obis~uite de folclor. el va sublinia din nou importanta speciei. Pornind de la constatarea ca folclorul oglindestesi viata contemporana. P. Multe din textele care se dau în acest volum pot fi socotite ca documente . cînd a simtit nevoia de a împa.. adica "cu întelesul de orice fel de naratiune. aratînd . 1896-1897). Specia a ramas însa în afara investigatiilor folclorice pîna catre sfîrsitul secolului trecut. patanie (Moldova si Muntenia).

Cu toate acestea. 279317). sau la care el a fost macar martor. în culegerile lor de texte dialectale pentru a servi în primul rînd ca documente de limba. p. cu bucuriile sau durerile provocate de aceasta. reprezentînd o infima cîtime din totalitatea lor. Dar. iar p. relatari despre întîlnirile cu unele forte numenale. P.singurele în care se poate vedea mai bine spontaneitatea lui sufleteasca" (Folclorul. investigatiile sînt departe de a fi exhaus.Cum trebuie înteles. a fost generata de nevoia elementara pe care a simtit-o omul înca din cele mai vechi timpuri de a comunica altora propria lui experienta. De aceea. neîntîmplate. sînt aproximativ aceleasi ca si la legende. altfel risca sa fie considerat de auditoriu drept un mincinos. în colectivitatile de grad arhaic. cu nelinistile si aspiratiile prezente din totdeauna în . Dupa 1949. P. lui ca nefondata. p. împreuna cu comentariile si reactiile ascultatorilor. povestitorul trebuind sa înfatiseze cele plasmui te de el în culori verosimile. Specia ar putea fi cunoscuta mai adînc în resorturile ei prin înregistrari sau stenografieri continui de cei care asista la prilejurile de povestit. d~osebirea constînd în împrejurarea ca povestitorul este acela care pretinde a fi intrat în legatura cu fiintele fantastice etc. cu fond superstitios. prin înregistrare pe documentul sonor din care abia un numar restrîns au fost publicate în antologia din 1966 (5. Ea se aseamana cu legenda prin intentia ei de a dezvalui adevarul. ea se abate pe alocuri de la acest canon. dar la multe din cele cuprinse în volumele din 1906-1908 frumusetea literara depaseste cu mult pe cea dintîi. cuprinzînd relatarea întîmplarilor din viata povestitorului. potrivit nivelului cultural -al colectivitatii respective.· Limitele veridicului la p. povestitorul avînd libertatea de a mai exagera unele aspecte sau chiar de a adauga fapte inventate.. ca si aceasta.. P. sînt socotite tot atît de veridice si p.302 a fi cu precadere pretioase "povestirile libere .: tive. Acestea se aseamana cel mai mult cu legendele. ca si legenda. Aceasta libertate nu e fara limite. Densusianu releva valoarea documentara a p. III. 1909). de îndata ce suscita îndoieli.. în cadrul Institutului de folclor au fost culese p. este o naratiune' conte~porana. notate de Densusianu si elevii sai. 3. Elevii sai vor publica numeroase p. fragmente din realitatea înconjuratoare. apoi cele înregistrate mecanic în vremea noastra fiind provocate de cUlegatori. traieste numai atîta vreme cît e crezuta a fi total veridica. ea nu mai trezeste nici un interes printre ascultatori.

Unii dintre cei care s-au specializat numai în p. 4. p. .. are o ~xistenta efemera. Tematica p. cu atît p. Fiind o creatie contemporana. despre primul razboi mondial. Cele doua m~biluri au actionat probabil întotdeauna. suscita un interes mai viu.. raritati pe care nu le ofera viata de toate zilele. Creatorii populari anchetati concep chiar în acest mod geneza speciilor epice traditionale. cu. apoi una didactica.petrecute" de cineva. ma. sau cu disparitia ei din memoria lor. I. "distrarea" acestora. ilariante. stingîndu-se odata ~u creatorii ei. care. "si la urma o ajuns poveste" (5..i "memorabil". repetînd p. Cele trai te s-au înscri. 29-. s-au lasat calauziti numai de întîiul mobil. se arata tot atît de variata ca si experienta povestitorilor care îi dau viata. moralizatoare.ori de cît~ori se semnalaun auditoriu nou. Se poate banui ca unele p. alegînd în consecinta numai temele care pot înveseli pe ascultatori. Daca supozitia poate fi acceptata teoretic. de descatusare a sufletului prin dezvaluirea celor întîmplate. pîna acuma investigatiile folclorice nu au putut semnala atari cazuri. 1 viata lui. dat fiind ca investigarea speciei e cu totul recenta si înca nu pe toata întinderea registrului ei.s ca o obsesie de care puteau scapa numai prin povestirea ei unui cerc cît mai larg.303 ~ 1. pentru a-i face sa se despovareze de apasarea grijilor cotidiene. Fostii soldati povesteau aproape invariabil scene. a impresionat din cale afara sufletul popular. de a oferi semenilor sai o învatatura cîstigata cu pretul acelei experiente relatate.vremea au trecut în patrimoniul colectivitatii. S-a observat totusi ca rezonanta ei e oarecum invers proportionala cu banalitatea întîmplarii relatate: cu cît faptul este mai neobisnuit. înconditiik aspre ale traiului militar. De aceea.. îndeosebi a basmului si a snoavei: la început. povestitorii debiteaza în întîlnirile lor cu precadere întîmplari iesite din comun. a putut fi surprins în subsidiar si orgoliul de a fi actant de seama în împrejurari atît de memorabile. au fost deci p. vedetismul colcaind în germen si printre talentele rustice.-30). Asa se explica locul covîrsitor pe care l-au luat printre povestitorii din Transilvania si Moldova nordica p. avînd mereu spectacolul atîtor orori si mutilari. La cîtiva. ele fiind surprinse si la povestitorii contemporani ca avînd aproximativ aceeasi pondere. p. au trecut în repertoriul colectivitatii. Specia a avut deopotriva o functie de catharsis. celerelatate au fost . modificîndu-se pentru a deveni legende sau snoave. chiar daca cercul faimei nu poate depasi granitele unei colectivitati. Vremea petrecuta mai bine de patru ani prin transee.

. povestitorii aleg cu precadere pataniile lor izbitoare: întîlnirile cu animalele salbatice de prada. acesta poate fi redus la o persoal}a ascultatoare.304 . Ea e pe deplin tributara talentului povestitorului care îi da viata. . cum se întîmpla uneori la snoave si legende. prin specificul lor. care aducea o experienta noua. atît de diferita de cea rurala. amestecul umorului cu autoironizarea si o seama de cuvinte rare. Densusianu (12. I-II). reliefînd curajul cu care au fost înfrunta te. încît par a fi elaborari cizelate de rînduri de oameni. P. în case sau în suri. verva care pare fara sfîrsit. de martu. la luminalampilor sau a feli. nu erau stingheri te."la ghijat de porumb. dimpotriva stimulate.toamna. la disfacat de papusoi". adevarate opere literare. Fenomen cultural ce presupune prezenta unui audi-. In cadrul familiei. 1. Se povestea cel mai mult la desfacutul porumbului. Seara. In cazuri extreme. Multe au ca atare· numai o valoare documentara. din razboi si din spatele frontului. încît unii povestitori au abandonat repertoriul traditional de basme pentru a povesti cu precadere întîm. Multe p~deosebit de fr'umoase se pot citi în culegerea antocu formulari atît logica condusa de O. se desfasura cu precadere în toiul unor munci care. dar suculente.însailate cu maiestrie. dupa ce acesta era cules si asezat în cosare. A. mai ales cînd povestitorul nu parasise satul pentru a cauta de lucru. Acestea captiveaza de la început prin improvizatia spumoasa. Din viata de toate zilele. Au fost surprinse însa si p. se strîngeau ai casei împreuna cu o seama de vecini.' e mai putin artistica decît a speciilor traditionale.ii ale psihologiei populare si a anumitor stari dintr-o perioada data. toriu. de obicei bunicii. de -Închegate si de incisive. Predilectia pentru faptul iesit din comun se vede si la cei mai tineri care n-au participat la acest razboi si care povesteau totusi amintiri din viata de cazarma. se spun si basme unui copil de catre o per-' soana matura. îndelung revizuite. Ponderea lor a fost atît de mare._ narelor. Pove~tit.plari de pe front si din captivitatea îndelungata ca prizonieri de razboi. dupa unele denumiri regionale . 5. lipsind aici cizelarea colectiva care se materializeaza în unele formulari cristalizate si în dialoguri spumoase. Forma p. din pacate prea putin luate în seama de cei porniti în cautarea frumosului folcloric. mai ales acelea care în ochii lor luau proportiile unor adevar ati monstri. nu de un singur ins.

la piua. 2. În Bihor.poarta pecetea vizibila a vietii de soldat si par a fi create în lumea cazarmilor. 1617). În dormitor. seara se desfasurau uneori adevarate întreceri de p.. înlesnit si împrumutarea unor formule de verificare a atentiei ascultatorilor (v. Sara nu pre. pîna în2ilele noastre. p. Unele basme . indicata numai de prezenta mortului (5. povestitorii prezenti îsi depanau pe rînd din repertoriu (5. 305). Ocaziile de p. cu tutun sau bautura. caci si copilul doritor de povesti era consolat: "asteapta pîna la desfacutul cucuruzului" (81a. exterioare satului sînt de asemeni numeroase. Mediul militar din fosta Austro-Ungarie a.ult. executat de flacai si fete la sunetele unui fluier. iar în lagarele de prizonieri sau în armatele multinationale chiar între repertoriile unor popoare diferite. dar si hazlii. mai ales în serile lungi de iarna. 17).. Gazda casei se îngrijea de obicei ca sa aiba printre lucratori si un povestitor iscusit care sa fie ascultat cu placere. "vara cînd mulgi oile. sub însasi supravegherea gradatilor. Întîlnirile de sub arme au prilejuit un schimb intens de repertoriu. Ciobanii povestesc cu asiduitate la stîna. Grupurile fiind alcatuite cu precadere din tineret. 1. Pentru-ca munca sa decurga mai cu spor si sa fie alungat somnul. cînd eram copil mic. sa ascult-e narati uni de toate categoriile. se desfasoara apoi în clipele de ragaz: la moara. era chiar stimulat la p. adesea la doi insi. pro-' vocatoare -de rîsete zgomotoase. alterna cu cîntatul si cu dansul. Trei capre albe (AT 561) etc. p. P. p. se povesteste si la sapa porumbului. mai cu seama pe jos. Basm). Se spun povesti în sezatorile de tors. sub forma de ajutor reciproc sau prin plata. Timpul petrecut în închisori a favorizat de asemenea desfasu- . api spui cîte-o poveste pîna mulgi stîna tata. aceasta era ocazia principala de p. Aici sînt preferate povestile lungi. .m.1. în cabanele lucratorilor forestieri. sau chiar în calatorie. în grup restrîns. se spun multe povesti în timpul priveghiului funebru.30S lînga gramada depapusoi. caci munca se desfasura de obicei în grupuri. Pe valea Hîrtibaciului (Transilvania sudica). care anuleaza nota funebra a prilej ului. Prin Oas. p. Cînd se nimerea între ei vreunul cu un repertoriu mai bogat. ca o descatusare de viata posaca si grea. ca-i noaptea mica vara". Se povesteste. ma sile pacurarii sa spun". în asteptarea rîndului.Dupa sfîrsitul zilei de munca. stînjenarii se arata cu totul dispusi. "pe la oi. organizate mai cu seama în timpul iernii. S-a povestit mult în cazarmi si cantonamente.Ivan Turbinca (AT 330).

. p.. era rechemata la mulsul oilor la stîna. bunicii. la nevoie. e folosit ca un prilej de a le . Legendele care povestesc urmarile nefasteale unei încalcari sînt spuse cu scop preventiv atunci ·cînd se semnaleaza unii necunoscatori ai obiceiului (ibid.aduce . încît unii povestitori au memorizat <cu·acest prilej cea mai întinsa parte a repertoriului lor.cel tipizat în snoava pe care o povesteste spre ilustrare..cunoscute printre cei prezenti. caci repertoriul este alimentat aproape numai de colectiile de povesti (ibid. 1. în atare prilej..usurare. întrucît si copiii iau parte la întrunirile celor maturi ca sa asculte povesti. p. în -chip sporadic. Legendele :sînt povestite atunci cînd discutia din grup aluneca asupra unui aspect ce este comentat. Cer·cetarile mai noi au scos la iveala si existenta p.ntile si nereceptivitatea acesteia la maturitate. unele basme fiind transmise în timpul convalescentei printre ·cei mai interesati (ibid..care se ridica deasupra laptelui. cea despre popa care a furat barda înfierbîntata de scoaterea unui taciune etc. Astfel.7).în clipele de ragaz. 'V. somnul recuperator. B.. Povestile sînt memorate cu precadere în copilarie si adolescenta. snoava despre spuma de mare (AT 1360 C. Snoavele si legendele sînt povestite si în unele cazuri speciale. prin . prin spuma . povestitorul constata similitudinea ("Tu esti (sau faci) ca ala care" .. P.J J . .. Anchetarea provenientei povestilor culese în ultima vreme atesta cum majoritateacovîrsitoare au fost învatate în copilarie... "Da acu . 18).uneori si parintii.. <Celedintîi se spun si atunci cînd cineva se afla într-o situatie :similara cu cea satirizata de naratiune. obisnuiesc sa spuna povesti celor mici ca sa-i adoarma mai repede sau sa stea cuminti. p. 18-19). Asocierile dintJe cazurile particulare ·din viata cotidiana si cele tipizate în snoave se fac dupa continut.) ·dintre cazul individual si . sau explicat de vreuna din cele . p.spitale. este mai restrîns. 4. în cadrul familiei. p. numai în familie ·e în genere un semn de declin. 'Cînd copiii sînt bolnavi. similare legilor contaminarii ·din folclor. sau numai o aminteste cînd e convins ca 'interlocutorul o cunoaste. mi-aduc aminte" (14 a.. ·dar uneori si dupa alte criterii. Unii poyestitoriau subliniat contrastul dintre facilitatea memoriei infa. p. s-apai cînd vorbim. 17-18) . tot sfîntu are o poveste . Un povestitor fagarasan arata ca îsi aminteste povestile "numa asa cînd vine cîti-un sfînt. ca si la oamenii din sat le mai face lumea cîte-o poveste-asa .306 rarea p. 3. :si tot omu. cînd memoria este neobisnuit de receptiva. Sotie).

307

"b-

1

sa-mi spuie altu cît mi-ar spune ... nu mai intra în cap daloc". Cel mai adesea, povestea era retinuta în memorie dupa o singura ascultaTe, oricît ar fi fost de lunga si stufoasa. Toate marturisirile pbvestitorilor anchetati concorda asupra învatarii dintr-o, singura ascultare, fiind vorba în genere de insi talentati, cu predispozitie vizibila pentru productiile narative. "îmi spunea. bunicu meu si nu-mi luam capu da lînga el pîna mi-o spunea" si dimineata o stiam, daca-i capu bun". Dupa unii povestitori talentati, audierea repetata a aceleiasi naratiuni ar produce numai confuzii, probabil din cauza diferentelor aduse de dispozitia improvizatorica: "dac-ascult de doua ori, numa te calmaceste de cap". Anchetele au pus în lumina contrastul între usurinta de a memoriza din auzite si greutatea de a învata o povest~ prin lectura. Un cititor asiduu' de povesti si carti pop~lare' constata ca învatase o poveste "o data ni.1mada~-am auzit-o, dac-am fost tînar. O ramas tiparite daca le-am prins. Aste din. carti purure citesc, da nu mi-aduc aminte". Un alt povestitor matur formula mai sugestiv "dîn carte am învatat, da nu le-am prins", iar altul tînar facea urmatoarea paralela între cele doua modalitati de memorizare: "dac-o citeam de doua ori, o spuneam la perfectie, da dac-o ascult 'o data, o prindeam, da la. citit nu", Pastrarea în memorie este apoi usurata de povestirea naratiunilor la feluritele prilejuri, prin repetare lasînd urmemai incisive în memorie. în felul acesta, povestitorul îsi fixeaza mai bine unele formule specifice naratiunii, mai cu seama pe cele create de el, împreuna cu o seama de termeni mai expresivi" alesi dupa dibuiri repetate. Marturisirile unor povestitori sînt elocvente: ,,10 stii de ce nu le-am uitat? Ca baietii sara la stîna ma punea' sa le spun, eu le-am repetat mere~"Jn felul acesta, procesul de' slefuire actioneaza si pe plan individual. atunci cînd povestitorul este talentat, în echilibru cu celalalt proces de variere care tinde sa reînnoiasca naratiunea prin o· seama de aspecte luate din contemporaneitate sau din repertoriul traditional (5, 1, p. 20-23, 107; v. Legile ePice). 2. Memorizarea povestilor este uneori selectiva, dar la cei mai multi se manifesta fara preferinte. Acestia din urma retin cam tot atîtea basme cît si snoave. Cei deosebit de talentati au avut însa o receptare seiectiva. Gh. Zlotar (Fundu Moldovei - Suceava) si 1. Duroi (Bughea de Sus - Arges) au învatat numai basme propriu-zise, cel dintîi fiind însusi creator a 4 basme noi (cu unele motive traditionale), dar nu au retinut

308

nicio snoava, cel de al doilea motivînd aceasta "ca mi-e rusine de lume". Dimpotriva, Gh. Radoias (Batrîni-Prahova) învatase peste 100 de snoave, dar nici un basm fantastic (în repertoriu avea doar doua basme nuvelistice), mirîndu-se el însusi de aceasta stare: "nu stiu cum s-a facut ca n-am putut sa prinz niciuna", nici în copilarie, întrucît "daca le-as fi stiut atunci, le-as sti s-acuma". Capacitatea de memorizare variaza dupa dotarea povestitorului. Gh. Zlotar si 1. Duroi cunosteau fiecare cîte 40 basme fantastice, lungi, pe alocuri neasteptat de complicate, care ar alcatui cîte un volum masiv. De la P. Put din Desesti-Maramures s-au putut imprima în 1961, 85 naratiuni, basme si snoave cam în aceeasi proportie numerica, povestite cînd informatorul avea 77 de ani. Repertoriul cel mai întins l-ar fi avut Sînziana Ilona din Bosorod-Hunedoara care stiuse 117 povesti, basme si snoave, din' care n-a mai putut povesti în 1951 decît 62, restul fusese uitat (ibid., p.23). Se poate admite ca au existat povestitori cu repertorii mai întinse, printre- cei cu o memorie exceptionala, cum au fost unii cîntareti ca Petrea Cretu Solcanu, Iautarul Brailei, de la care G. Dem. Teodorescu 'a notat 15000 versuri, sau unii guslari sîrbi care stiau cîte 90 balade alcatuite din 80000 versuri. În Irlanda, prof. Duilearga a mai întîlnit un povestitor de la care a cules aproximativ 200 naratiuni felurite (basme, legende, snoave) cînd acesta avea 70 de ani (XCI, p. 280-281, 460). C. 1. Urme ale functiei cultice, rituale a p. s-au mai pastrat la noi numai în nordul Moldovei si Transilvaniei pîna pe la începutul secolului nostru. Se credea ca p. în anume conditii aduce cu sine nasterea unei oi nazdravane. Astfel, daca ciobanul putea spune în fiecare seara o poveste diferita de cînd se dau berbecii la turma si pîna la fatarea primului miel, "atunci a face oaia un miel nazdravan - spune batrînii - sa poata sti tat ce-ai sa pati", în Maramures fiind vorba de "o oaie oachesa" care poate fata mielul nazdravan. Repertoriul ciobanului se cuvine a fi destul de întins, aproximativ 100 de naratiuni felurite. Pe la sfîrsitul secolului trecut, e semnalata în Maramures cu aceasta functie numai Povestea Maicii Precista (cautarea lui Isus). Spusa ,de pacurar "în toata seara si dimineata de cînd se mîrlesc oile si pîna ce fata, între mielusei va avea unul nazdravan, care va umbla tot în fruntea oilor" si îi va spune "cîte primejdii vor trece în acel an preste oi si alte lucruri

309

~

mariÎÎ mai spune, dar numai la cîntatori în noaptea de Craciun si în noaptea de Pasti cînd e deschis cerul. Asemenea va avea si acea muiere fiu nazdravan care va zice povestea aceasta cu toata inima, ca sa fie primita" (48,p. 282). Mai vieafost functia apotropaica a povestilor, care, spuse seara, puteau îndeparta fiintele numenale de a se apropia de acea casa. "Era-un obiceri, pe cînd eram eu baiet, c~ozîs ase, ca sa spui trei'p'ovesti, c-apai ele se prind de mîna si se-mvîrt roata-mprejuru Urlii aceleia unde esti si nu s-aprochie lucru cel rau acolo, poti dorni. Ase crede. Unu spunea trei povesti, fiecare-nt-o sara, cu rîndu" (5, I, p. 16). Dupa o atestare mai veche, naratiuniletrebuie sa fiemailungi.adica basme fantastice care ar fi eficiente mai cu seama împotriva diavolului. "De aceea zice ca e tare bine sa spui povesti în<;heiate, lungi, sara, ca e ca si cum ai spune o rugaciune. Dumnezeu cu povestea ceea înconjoara casa de 3 ori si nu se poate apropia nici o necuratenie" (52, p. 1204). Se credea astfel ca "unde se spun povesti în casa, acolo e Dumnezeu. Ori sa platesti un sa1ind::l;.,ri biserica, ori sa spui o poveste, la e tot una" (ibid., p. 1241). In tinutul Suceava-Botosani, se credea ca cele 3 povesti se fac "trei pari de foc si apara casa, de nu se poate nimene apropie de ea. De aceea... ti-i pomana daca te duci la un om pe noapte si spui povesti" (94",p. 18-19). Sau se prefacîntr-o "roata de foc" care "era straja" împrejurul casei, încît diavolul nu se mai poate apropia de ea (52, p.337). Pe alocuri în Bucovina se credea ca e suficienta o singura poveste. "Cu o poveste bine spusa si frumos încheiata se înconjura casa de 3 ori, ca o pavaza, de nu poate nici un rau strabate". De aceea, "celui ce spune povesti îi iarta Dumnezeu pacatele" (LV, II, p. 149). Prin Maramures, functia apotropaicaa disparut mai de mult, deoare~e vîrstnicii anchetati îsi mai aminteau vag: "spune ca daca spui povesti, nu s-apropie nimic de tine: Fata Padurii, sa spune" (5, I, p. 16). S-a semnalat o singura interdictie cu privire la p.: sa nu se spuna povesti ziua "caci i se rupe camesa" povestitorului, fara sa poata fi elucidata legatura dintre ele (LV, II, p. 149). 2. în zilele noastre, p. are mai cu seama rostul de a ajuta desfasurarea muncii. Alungînd oboseala si somnul, cei adunati pot lucra mai bine, sau veghea, de aceea se spun povesti "sa nu le fie somn cît stau, si care lucra-n casa, sa poata lucra, de torc femeile". în Maramures, se foloseste chiar o formula , ,

310

anume pentru alungarea somnului: "Ciont si vasalie! Sî nimic sa nu mai fie! - strigi cînd vezi ca adoarme omu, si odata sa trezeste" (5, 1, p. 14). 3. Concomitent, p, are rolul important de a descatusa sufletele, prin atmosfera de voiosie si ilaritate pe care o creeaza. Catharsisul naratiunilor a fost relevat de o seama de povestitori: ,,0 dasfacere de inima asa, mai uiti da ale rele, mai rîzi cu tovarasu care te nimeresti", "ca m~i rîde omu de hale nacazuri"; "ca omu sa mai desteapta, i place si daca-i amarît mai uita si. el. Chiar si cum, daca-l doare - daca nu-l doare povestirau - mai uita, ca n-aude vorbe rele, îi_mai usor". toare din Hateg preciza mai plastic: "Cînd ne cura sudorile pa fata, mai uitam si de osteneala si de foame" (ibid. p. 19-20). "stii ca omu si daca are v-o durere, minten îl faci de rîde" (Ha, p. 11). 4. P. are si o pronuntata functie didactica si moralizatoare. N aratiunile expun o experienta de viata îndelung acumulata, oferind ascultatorilor o initiere si o lectie de comportare. Unele dezvaluie misterele lumii înconjuratoare, fiind bine venite celor care "nu e introdusi în lume, se mai gîndeste si el cum era odata". Povestile sînt spuse "ca pentru idee de oameni prapaditi ca acestia sa nu mai urmeze lucrurile rele". Ca atare, se povesteste "pintru traiu vietii: cel ce nu-mvata din poveste, nu-mvata nici din cea ce vede cu ochii". Ele ajuta îndeosebi pe copii nu numai sa descifreze tainele vietii, ci si pe cele ale paginilor tipari te. Caci "copiii care sînt mai destepti trage esentialul: - daca mergi p-o cale buna, ai gasit bine, dac-ai facut rau - cautam un fel de educatie, si copilu, cetind o poveste, sa-nvata sa citeasca mai bine" ... (5, 1, p. 20, 107).

°

Probe Probele baiat-fata. Se întîlnesc în basmul AT 514, cînd fata travestita în baiat e banuita a fi femeie. Leoaica supune fata prefacuta în Ionica Fat-Frumos la trei încercari. în prima noapte, "o sa va astern la amîndoi în gradina pe doua steble de flori. La sculare, daca florile vor fi vestede, sa stii ca e fata, d-or fi vesele, e baiat". Calul.o învata c~ spre ziua sa se dea de-o parte ca sa cada roua pe flori sa nu se ofileasca. A doua oara, o duce la un tîrg "numai cu lucruri femeiesti", dar la sfatul calului, Ionica se arata interesat de "postavuri, arcuri si sageti

311

de otel, palose si sulite taioase ..." A treia oara, leoaica face un iaz cu apa din fîntîna ca sa se scalde, dar calul soarbe apa si leul ramîne în namol, încît Ionica nu se mai poateîmbaia (89,. p.140-141). Fata schimba buchetul de flori cu al voinicului, derutînd pe mama acestuia, iar cînd e plimbata printre flori,. se arata interesata de cai. A treia oara, în camara cu armele~ fata alege "o sabie cam ruginita, dara cu fierul ce se încovoia de se facea covrig" (41, I, p. 21-22). Alte probe de ghicire a sexului: a) sarirea unui pîrleaz, pe care fata îl sare "sprinten ca un voinic"; b) ducerea la vie, unde fata nu culege cu lacomie, ci cere sa fie spalati strugurii si adusi pe o tipsie; c) ducerea în padure, unde e întrebata de ce e bun- copacul, fata raspunde ca e bun de facut care, nu de fuse cum se astepta zmeoaica (LXXXIII, p. 531-535). în vie, comportarea poate fi alta: "de va lua strugurii cei de pe jos, va fi femeie, de va lua de pe sus, barbat". Fata e prevenita de cateaua nazdravana si se comporta ca baiat. Proba urmatoare, 'sa stea pe iarba, "si de va'fi iarba tologita sub ea, e fata" e trecuta de asemenea cu ajutorul catelei care "a îndreptat în SliS iarba si el n-a putut cunoaste" (52, p. 680). Busuiocul vîrît sub perna fetei devine dimineata mai uscat decît cel de sub perna feciorului de împarat (56, p. 202).
Proba curajului. Are loc în cîteva basme, îndata dupa plecarea protagonistului, de obicei în basmele AT 514 si 531. 1. împaratul Alb hotaraste sa dea împaratia celui care a "îmblat, vazut si patit cîte dînsul". Fiul sau cel mai mare se decide sa îndeplineasca el aceasta cerinta si pleaca încadrat de doua companii de soldati,,, una înainte, alta înapoi si el în mijloc". Tatal lui se preface balaur la podul de arama si, de frica, toti se întorc. Fiul mai mic, Constantin, la sfatul unei babe, pl~aca cu hainele si armele si calul "din holtie" ale tatalui sau si la podul de ~ur vrea sa 'taie balaurul, dar acesta îl opreste "ca io-s taica-to" (7, p. 2-8). în alte variante, tatal se îmbraca în piele de urs (XV, p. 66) sau se preface "o mamuiata", îmbracîndu-se doar "cu un cojoc pacuraresc" de care se sperie fiii cei mai mari (ibid., p. 266-267). Alteori, tatal se preface "capatîna de cal mort" care striga la apropierea fiului mai mare "manînc cap de om", saltîndu-se în sus. Dar cel mai mic pleaca cu calul nazdravan si armele din tinerete ale tatalui. Acesta ameninta capatîna de cal care ;,se facu nevazuta". A doua oara, tatal se preface în "nor- ,al-

312

/

bastru care venea spre el întocmai ca si cînd ar fi vrut sa-I înghita" j dar la amenintarea fiului dispare si se arata ca om, convins ca fiul lui va birui zmeii (4, p. 119-121). 2. Proba se desfasoara cu mai mult temei cînd cel plecat e fata travestita în baiat (AT 514). Fiindca împaratul nu are feciori, cele trei fete se decid pe rînd sa mearga "la Rosu-mparat, ca sa-i slujeasca". Tatal lor se îmbraca "într-o piele de urs" si le atine calea la podul de arama, cele doua mai mari se sperie si se întorc la· curte, dar fata cea mai mica, sfatuita de o baba sa îmbrace hainele de mire ale tatalui si sa-i ia sabia si calul lui de mire, izbuteste. La podul de arama, 'tatal prefacut urs se da înapoi intrînd "sub pod". La -podul de argint, tatal se preface în lup care se ascunde iar "su pod" cînd vrea fata sa-i taie capul. La podul de aur, tatal se presphimba în "balaur cunoo capete" si se da pe fata, lepadînd "pielea de sarpe",. convins ca ea va izbîndi (5, II, p. 158-161) ..
Probe de întelepciune. Se întîlnesc cu precadere în basmele nuvelistice AT 875, 877, 922. 1. Fata îsi dezvaluie întelepciunea_ prin îndeplinirea unor sarcini aparent imposibil de rezolvat. Imparatul (boierul, judecatorul) cere fetei istete sa vina la curtea lui în feluri contrastante: "nici calare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe alaturi de drum, nici îmbracata, nici dezbracata, nici cu vînat, nici

calare pe un magar, atingî~d cu picioarele de 'pamînt, pe santul fara vînat,îmbracata camase, nici iar dedesubt o camasase duce drumului, nici cu într-o plasa, fara camase". Fata numai croita, cu doi iepuri alaturi care fug de cîinii împaratului (86, p.l05-700). în alte variante, darul e formulat felurit:· "sa-i aduca în mîna trei minciuni si o nimica" si fata duce într-o oala trei vrabii care zboara înaintea împarat~lui (LXXXIII, p.928) sau "nici cu cinste nici fara cinste" si fata aduce o vrabie prinsa între doua blide care zboara cînd împaratul cauta cinstea (60, IV, p. 29-30). Fata calareste uneori pe un tap sau cîine. Fata isteata îsi ajuta tatal sa aduca dobînda ceruta de boier pentru împrumutul dat" trei sute de cascavale si trei sute de pastramioare". Ea aduna în pripa o turma de 150 oi si 150 berbeci de la care poate strînge cele cerute (67, p. 56-57). Fata isteata învata si pe argatul trimis de boier sa-i vînda 100 berbeci cu o suta de lei într-o jumatate de an si sa-i aduca pe deasupra alti 100 berbeci: sa vînda lîna lor cu 100 lei, apoi berbecii cu 100 lei

1

313

si la toamna sa cumpere 100 cîrlani cu 100 lei pentru a-i duce stapînului (79, p. _216-217). în unele variante, istetimea fetei este verificata_ prin probe suplimentare. Boierul îi mai cere: a) din tortul de pe un fus sa-i faca un rînd de haine si sa-i îmbrace toata curtea. Fata îi trimite fusul sa-i faca din el instrumentele necesare tesutului (vatale, stative, suveica, tevI). Boierul doar simuleaza facerea lor, înscriind niste crestaturi pe fus, iar fata face de asemenea niste haine din pînza foarte rara; b) sa cloceasca oua fierte si sa-i aduca pui. Fata seamana samînta fiarta si arata imposibilitatea. c) Sa faca ciorba si friptura din piatra (sau sa jupoaie piatra si sa-i aduca pielea uscata). Fata cere sa-i înjunghie piatra. d) Sa-i peticeasca o oala. Fata cere sa i-o întoarca pe dos, fiindca petecele se pun pe dos. e) Sa scoata toata apa dintr-un lac. Fata îi trimite cîlti cq care sa astupe rîurile care se varsau în lac (5, II, p. 528-533). 2. Istetimea e verificata mai cu seama prin întrebari, unele din ele mostre tipice de sofisticare. Variantele enumera cîte trei, rareori patru întrebari, a caror suma e urmatoarea: a) Ce e mai gras; b) mai iute; c) mai bun; d) mai dulce; e) mai moale; f) ce zboara fara aripi; g) ce manînca, fuge si fura ca lupul; h) ce se aude departe; i) ce e scump si rar; j) ce e mai tare; k) ce e mai frumos; 1) cît e de la cer la pamînt; m) ce înseamna patru tin pe opt, dar opt nu pot tine pe patru. Bogatul da urmatoarele raspunsuri gresite, care scot însa la lumina avutia lui si orgoliul sau nemasurat: a) porcul (berbecii sau boii) lui; b) armasarul (sau calul) lui, fulgerul, iepurele; c) judecata boierului; d) mierea (dulceturile) lui; e) patul cu perne (dricalele, puful) ; f) piatra; i) banul; j) taurul lui ; k) apa din fîntîna lui. Fata saracului da raspunsurile corecte: a) pamîntul; b) gîndul (sau soarele, iepurele, vîntul); c) Dumnezeu; d) pamîntul (sau somnul, graiul omenesc, laptele mamei); e) palma la capatîi; f) zapada; g) omul între 20-30 ani; h) tunetul si minciuna; i) tineretea; j) furnica; k) soarele; 1) cît e de la pamînt la cer; m) patru luni de vara în care rodesc toate bunatatile si opt luni neproductive din restul anului. 3. Fata isteata da petitorilor cîteva raspunsuri pe care acestia nu le pot descifra (AT 877). Tatal e plecat "sa schimbe numele la graunte" si la întoarcere, daca vine de-a dreptul, zaboveste, daca ocoleste, vine mai degraba (a plecat cu grîul la moara, drumul de-a dreptul trece pe la crîsma unde tatal are obiceiul sa se opreasca). Mama face din doua babe o nevasta ("din doua

314

camasi vechi una noua"). Fratele vîneaza iepuri, "pe cei împuscati acolo îi lasa, da pe cari îi scapa, îi aduce acasa" (prinde pureci) (50, p. 81-83). în alte variante, se mai arata sora care ,;plînge în camara rîsul cel de asta vara" (a ramas însarcinata). Ea a fost gasita "negrijita" fiindca are "casa fara urechi" (fara cîine), iar tatal întîrzie daca vine de-a dreptul, fiindca trebuie "sa desgradeasca si sa îngradeasca", apoi sa se apere si de cîini, dar pe ocolite vine "pe drum batut si nempiedecat". Lasfîrsit, peti torii se recomanda: Gîrla, Loza si Boz, la care fata arata ca sînt cunoscuJi si de ea si de tatal ei, întrucît "în gîrla te pui, de loza de tii si cu bozulîti stergi dosul" (79, p. 220-221). 4. Istetimea porcarului (ciobanului, taranului) se reliefeaza mai puternic prin contrastul cu mintea redusa a sfetnicilor împaratesti sau a popii care nu pot raspunde la întrebarile împaratului (AT 922). întrebarile sînt felurite, mai frecvente fiind urmatoarele: a) Cît pretuieste împaratul; b) în cît timp poate fi înconjurata lumea; c) care-i gîndul în care sînt gresit.· Popa nu stie sa raspunda, dar ciobanul (porcarul) le dezleaga pe rînd: a) 29 lei (Isus a fost cumparat cu 30 lei); b) în 24 ceasuri ca soarele; c) ca vorbeste cu popa Onofrei, în realitate cu porcarul Gloanta (sau popa Ion din Porcesti, dar porcarul Ghelasie din Trifesti) (90, p. 144-153). Mai rar, împaratul întreaba pe calugari: a) Cîte stele sînt pe cer; b) în cît timp înconjoara un om Moldova; c) "încotro sta Dumnezeu cu fata si ce face în ceasul acela Dumnezeu?" Ciobanul raspunde: a) stele pe cer cît par pe magarul lui ; b) într-o zi si o noapte calare pe un cal bun; c) Dumnezeu sta cu fata "în toate partile" si "la masa întinsa, cu faclii aprinse" si doreste "ca sa fiu eu pe un ceas, în scaunul acesta împarat". Si ciobanul decapiteaza pe împarat, luîndu-i locul (52, p. 677-679). Cojocarul divulga generalilor pentru bani tîlcul conversatiei cu împaratul: a) sase tin pe trei = sase luni de vara tin pe cele trei de iarna; b) soarele e. tot sub fereastra = copilul sau e de zece ani (15, 1, p. 111). Alteori; întrebarile pe care trebuie sa le dezlege ministrii împaratului se refera la starea precara a taranului: a) "Departe-i departele?" - "Pîna-ntre coarnele boilor" ( = vede numai pîna la coarnele boilor); b) "Tîrziu-te-ai sculat" - "I-a saptea oara" (= tine pe a saptea nevasta, murindu-i celelalte sase sotii); c) daca poate mulge trei berbeci - Daca e "strungasu bun"(= daca poate stoarce bani de pe cei trei sfetnici ai împaratului) (5, II, p. 554-557). împaratului care ara cu un plug'de aur mQsneagul

315

îi raspunde ca acesta "de n-a ploua în luna lui mai, nu-i vrednic nici o coaja de malai". în consecinta, împaratul vinde. plugul de aur si cumpara o moara lînga curtea sa (60, IV, p. 2829). împaratul mai întreaba cîte plante sînt în lume = cîte radacini (81a, p. 537). 5. Dracul pune 7 pîna la 10 întrebari cu intentia de a nu . putea fi dezlegate, pentru ca sa-si poata lua copilul juruit. La întrebari raspunde Dumnezeu ce poposise în gazda. Ce este Unu? - fîntîna sau luna. Doi? - Doi ochi. Trei? - Casa cu trei fete (sau casa cu trei ferestre, sau" trei picioare în prilostire" sau "carul nu poate merge cu trei roate"). Patru? - Carul cu patru roate. Cinci? - Mîna cu cinci degete. Sase? - Fluierul cu sase gauri (sau plugul cu sase boi). Sapte? .:...-Unde-s sapte " frati sa nu te amesteci în trebile lor" (sau casa cu sapte fete, sezatoare deplina). Opt? - Plugul cu opt boi (casa cu opt feciori e puternica). Noua? - Casa cu noua fete ramîne nematurata. Zece? - "Iuda sa crape în zece", dupa care diavolul plesneste de necaz (LXXXIII, p. 357-358; 95, p.33-36). în unele variante, raspunsurile la cele 12 întrebari sînt teologale, scoase din doctrina crestina (XXXIV, p. 567-569; 52, p. 83-85). Sau: unu = în sat sînt mai multi oameni de unu si în padure mai multe lemne de unu; opt = ~mul cu opt feciori' nu se teme a fi batut; noua = cu noua purici a vrut diavolul sa-I însele pe acel gospodar (81a, p. 684-685).
'1"

Probele petirii. în basme, sînt frecvente încercarile la care sînt supusi petitorii pentru a-si dovedi vrednicia, adeseori cu gîndul ascuns de a fi refuzati, de aci si dimensiunile extraordinare ale sarcinilor. Aceasta se întîmpla atunci cînd viitorul mire provine din rîndurile de jos sau e un om în forma animala (AT 425). 1. Mai des întîlnita e facerea unui pod în timpul unei nopti. Uneori,Rodul se cere a fi împodobit cu pomi de aur si pasari de aur. împaratul cere baiatului posesor al inelului miraculos (AT 560) sa-i faca "de la voi de la bordei si pîna la mine la palat un pod -de aur cu doua rînduri demeri pe o parte si cu doua pe alta parte si la mine la scara un mar cu mere de aur si oclota cu 14 pui de aur sa se plimbe de la noi pîna la voi, iar la' voi în loculbordeiului o casa de sticla sa se întoarca dupe soare. Toate astea sa le faca mîine în zori de zi, iar de unde nu, unde îi sta capu, îi va sta si picioarele". Baiatul le exec1,1ta

o lins cu limba pe gios. si în capul podului sa fie doi tapi tot de argint sa se bata în capete". c-o sarit o doaga-n cela capat di lume. Varia-ntele mai ofera si alte obiecte sau constructii: o manastire de ceara (sau o bi~erica de matostat cu o suta de popi). Dupa aceea.unul tot ca ele. cu ci-o fost. Sarp . p. împaratul mai cere "pe d-asupra alorlalte doua poduri.Mai da-ne. "cam di 20 di kilometari de lunga: cara cu pîni. iar podul sa lege palatulîmparatesc cu casele mosului ce luase sarpele de suflet". s-o doaga în ista capat di lumi 1" Si fiindca nu s-au saturat. p. Ci s-o furnicat înti ca li-i cald. ca m-ati saracit cu tatul" Împaratul cere apoi sa se ia un ciur plin de apa "sa-I poarte împregiuru ··lumii·· lin. p. "Cînd s-o dat Foamitea. Strîgau tot ca crapa di caldura. care sa se mute dupa soare si înlocuI alor doua poduri de arama si de argint. Grupul petitorilor e vîrît într-o odaie de arama care este înrosita cu ajutorul a 38 de focuri atîtate cu foiul. înaltate-mparate! .. Mai întîi. cu boi. 182). cu tatuli! În tri ceasuri.V-a mai da Dumnezau.. sa se bata în capete. Adesea. alta sa îmboboceasca. vagoane cu pîni. împaratul cere viitorului ginere construirea a trei poduri în trei nopti succesive. Gerila trage "cu narea cea di ger. Fomila si Setila executa pe data. sî sâ -mi-Iaducâ înapoi iara. ard cu tatu 1" Solicitat de Dragan Cenusa. dar safie de aur'Asi în loc de berbeci In alta varianta. p. gradina cu grajduri si trasuri de aur (XV.plin". ca prinde-a rosî casa. para tul solicita a treia -oara "o pereohe de case în vazduh. bihulita.358-359f. A doua oara. ca-i mare si puternic. curte si vale de aur sau de argint. si nu mai pot. "Iaca pe la miezu noptii. vite taiete sî buti di vin". 2.52-53). boi.. o-nghitît cu vagon. el vrea "un pod de arama si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. îi cere "un pod de argint si cu pomi si cu flori pe el: una sa înfloreasca. sosea de arama si de argint. palat cu o cismea de aur. Setila-asa di strasnic o supt poloboacili cu vin. se-duc la împaratul: . cu cara. îm~ si de tapi sa fie taur:i" (86. o pus ghiata di doi stînjîni pi casâ. alta sa îmboboceasca si în capul podului sa fie doi berbeci tot de aur.188). sa faca unul de aur" (ibid. cu pîni.cu ajutorul inelului (51 a. palat. a doile ca crapa di frig! Re! li-o facut cum o foz mai bini di stat di giucat în cart!" Apoi împaratul le ofera o masa. Mai spectaculoase se înfatiseaza probele extraordinare savîrsite de petitor cu ajutorul tovarasilor nazdravani.

iapa se preface mreana si e prinsa cu ajutorul lui Setila: acesta bea toata apa si mreana ramîne pe uscat. iar Stînginul pamîntului "îndata l-a stînginit de cîteva ori de a sarit ca un purece de zdravan si raita baiete! Cît ai bate în palmi fu la cusutoarea.. în întrecere.317 . 70). 1.at cu haina (61. s-îi ie. iar "Se~ lea sloboade-o vale mare' cît un Muras. 294~295). în cele din urma.0 cale ferata de aur". Vede-tot îl descopera. bomboni la fiecare cîte ceva din gura. p. p. la cererea împaratului. în alta varianta. Proba înrudita cu aceasta este aducerea unei cofe de apa în întrecere cu baba împaratului.. nu fara a-i aplica babei un picior. 224-228). împaratul îi mai cere sa paz~asca în trei nopti iapa nazdravana a unei babe din tara lui. Lungila de-abia o ajunge cU mîna. Vasilica trimite pe Strepedele pamîntului care e adormit de baba la o fîntîna. iapa se preface stea pe cer _de unde e culeasa de Lungila. se duc toti. împaratul se opune în cele din urnla si . dar fata zboara din nou. p. împaratul cere sa-i -aduca "haina de mireasa" a fetei cate se afla într-un oras din alta împaratie. cina este executata întocmai de catre Vînt.de 99 de maji" si face un' "sas din dealuala". iapa se preface iar peste în fîntîna care e secatuita de Setila si iapa e prinsa (XV.-Ia-ntinde tu mîna-aia lunga de vezi". nici de dracu. în felul acesta. baba îl întrece pîna ce Ochila prinde de veste si solicita ajutorul lui Pusca-tîntari. nici de casi. încît "o sarit baba di tri stînjîni în sus" (5. cînd fata petita se ascunde dupa luna. unde baba c..1. Lungila ."c-on tren tat de aur"si îl nimicesc: Foamea da cu maiul :. ascunzîndu-se dupa soare. 165-166). Pleaca Vîntul cu baba care pe drum îl momeste sa-i caute în cap si îl adoarme pe un "ciolan di zmau". 352-353). "atîta fu de sus" (XV. pîna la casa diavolului. petitorul face. nici nimica" si petitorii se întorc cu fata (5. 1.hiar suia treptele" pe care o îmbrînceste si _ imediat soseste la împa:I. p. p. e zarita de Ochila care solicita interventia lui Lungila: ..oprinde si o aduce pe pamînt.. In prima noapte.cu "o baba vrajitoare".. Acesta trage cu o sageata de "i-o sarit ciolanu cel di zmau di su cap" si Vîntul cîstiga întrecerea. p. si pe fiecare le lovi usor cu toiagul pe spinare. apoi iesi. 278-279). în ultima noapte. în noaptea a doua. sî nu s-alege nimic. Cînd dracul se opune sa cedeze fata împaratului pe care o furase între timp. Una dupa alta ele nascura pîna dimineata" (41. împaratul mai cere lui Tugulea sa faca "sa nasca într-o noapte 50 de femei sterpe 1" Proba este îndeplinita cu ajutorul vrajitorului care "intrînd în camarile femeilor.

515). baiatul face 24 de ."A scos solzul si a venit pestele. In a treia zi. Tov. Probele constau uneori în aducerea unor lucruri de pret. Cu ajutorul penelor de corb. Îndeplinirea lor se face cu ajutorul animalelor recunoscatoare si mai cu seama a calului nazdravan. împaratul îi cere sa-i aduca "marul cel de viata lunga". 157). care i-a gasit inelul". Sfatuit de o baba de la curte. iar la urma sa arunce înapoi buzduganul zvîrlit de împaratul Rosu ca sa~l omoare (14 a. Imparatul Verde da de stire "ca cine va putea aduce trei lemne mari din padure deodata va primi jumatate din împaratie si fata împaratului" (42. Împaratul Verde mai cere petitorului sa fure salba împaratesei si inelul împaratului./scunda de privirea lui ucigatoare. 3. 283-292). de frica lui tremurau ca trestia de vînt. 24). nazdravani). îsi face un bici din 12 piei de bivol cu care loveste pe rînd zînele si fiecare "au stat un ceas moarta" în care timp. p. Petitorul cere ragaz 3 zile. fugira cu totii-n spatele Largului". Calul îl duce la baba pe care o miluise la plecarea de acasa si ea îl sfatuieste cum sa se . baiatul cheama corbii care "i-au adus marul de i l-a dat împaratului. p. p. apoi o salba încuiata într-o lada. În alta varianta. catanele vazîndu-l. p. Împaratul se vede constrîns sa-i 'dea fata (77. 13-'14. în care timp Lungul îsi face un bici "din 100 de cara de fuioare" si se asaza în fata armatei împaratului "cu un picior pe un deal. Sfatuit de balaur. da care i-o placut" (XV.318 pune armata în linie de lupta.' În cele din ur~a.cu 24 de capete. 850-851). dar Arap Alb e trimis chiar dupa pielea zmeului plina de pietre pretioase. Împaratul a aruncat inelul fetei în mare si cere petitorului sa-I Kaseasca. Arap Alb trebuie sa aduca "apa vie de uni sa bat muntî-n capete". Largul s-a asezat "cu spatele catra armata împaratului". el "s-o luat ve. p. iar împaratul i-a ~dat fata si l-a pus pe ginerile sau împarat" (52" p. tatal fetei mai cere sa i se aduca lemne dintr-o padure în care stapînea un balaur . iar cel cu ochii mari "se uita catre catane cu ochii lui cei mari ca rotile de tileaga de plug. Ionel trebuie sa aduca împaratului "niste pietre nestimate" de la cerbul din padure (94 a. Singur acesta izbuteste sa ia apa vie "pintra bataia" muntilor si calul lui Arap Alb îl convinge sa i-o dea lui (XV. Nic-a Cîmpului e trimis de împarat sa-i aduca "verdeturi de la gradina cu zînele". p.gauri într-un copac în care intra cele 24 de capete ale balauru- .deturi da care i-o trabuit lui. cu celalalt pe alt deal". v. 252-253). dar calul lui pleaca singur împreuna cu calul împaratului.

Cel mai adesea. Sî jireada a ramas tat intreaga cum era cladita". fiecare pusa la locu lor si sa-m faci pitarie-m poarta sa-m dai pîne calda sa manînc".319 lui ca sa-I soarba pe el si ramîn tintuite acolo pentru a putea fi taiate apoi cu sabia (94. Popa. iar în ultima noapte sa-i faca un palat "atîrnat de un fir de par de toarta cerului". ca n-a aVl. 56). împaratul Rosu cere petitorului sa prefaca un munte în ses. p. una la o parte. De obicei. sau balaurul însusi din padure. sau mai multe soiuri amestecate: grîu. Totusi fata fuge si se ascunde într-o haina de lemn (5. Sarcina este îndeplinita cu ajutorul furnicii recunoscatoare. 11). Aceasta le cheama pe celelalte "s-atîtea furnici ar venit. îi poate face fiicei sale hei haine de arama.. Fatapetitade tatal sau cere -camasi extraordinare pentru a evita incestul. 280). p. Petitorii mai sînt pusi sa realizeze unele performante care reclama mare îndemînare. sa scoata padurea si sa planteze vie.ltda unde. fiind bogat. p. p Dimineata cînd s-a sculat. macul de in sau nisip (XV. voinicul trebuie sa prefaca ses alt munte pe care sa-I cultive cu grîu.. împaratul "sarpesc" cere lui Nic-a Cîmpului ca cele trei girezi de grîu "mîne dimineata sa hie treierate. în a doua noapte. II. 257). în prima noapte. le-a lasat acolo si ele S-Q dus în treaba lor" (XV. în alta varianta. argint si aUr. dupa care obtine fata (42. dar· atît de mici. erapine calda sa manînce" (XV. soarecilor si corbilor recunoscatori care vin în numar atît de mare. p. mei si ovaz "di tute vipturle" care trebuiesc alese "pîna mîne dimineata" (56. ca n-or avut tate sa ieie cîte-o boamba. petitorului i se mai cere sa aduca trandafiri din gradina sarpelui. grîul de mei. Dupa alesul grîului. El îndeplineste proba cu ajutorul furnicilor. împaratul incestuos trebuie . Arap Alb aprinde "aripa de furnica si vine-o furnica". 146). sa-I aleaga! S-or facut doua gramaz. porumb. probe1e cultivarii sînt esalonate în trei nopti succesive. Atari probe sînt mai frecvente în basmele în care se urmareste pierderea protagonistului (v. ei trebuie sa aleaga: pasatul de cenusa. p. încît "nu le-au ajuns sa ieie cîte-on hir da grîu da pa spic . De asemenea. "împaratu albinesc i-a facut pitaria-n poarta. una la alta parte. sau o scroafa puternica ce ameninta împaratia (XV. 4. da sa CocE~îne. 68). "încît fiescare sa fie într-o coaja da nuca incheiat". p. dimineata sa-i aduca împaratului pîine calda. p. 68). Sarcini de pierzanie). p. iar dimineata sa-I serveasca cu vin fiert. 507).

petitorul trebuie sa aleaga fata dintre surorile ei cu . p. Mai des întîlnita este ghicirea fetei petite dintre similarele ei. p. Basmul nuvelistic AT 850 înfatiseaza fata de împarat cu insemne astrale pe ea si numai cine i le va putea ghici. p. 68). Semnele fetei sînt tradate de un peste miraculos: soarele pe piept.caFe seamana leit.:. Un baiat preface în g]1icitoareîntîmplarea lui: tatal i-a otravit calul ca sa-I lase pe drum. p. p. Împaratul Verde îsi gateste fiica si servitoarea amîndoua într-un "port.. iar la urma una din piele de paduche. Împaratul Galben îsi da fata numai aceluia care poate spune fiicei sale "o ghicitoare fara sa o ghiceasca ea". p. In drum. îi va obtine si mîna. 139-141). III. Fiica ~nu poate ghici si e data de sotie baiatului (86. Fata divulga taina unui argat ca acesta sa o spuna boierului. 19-20) . 547). III. La ghicirea . Mama lui i-a dat un colac ~travit din care a murit cateaua ce-l însotea. 5. 293-. O seama de probe pun la încercare istetimea petitorului. Mai adesea. adica "Un mort a omorît doi si doi a omorît doisprezece". luna în spate si doi luceferi în cei doi umeri" (41. încît el a putut ghici ca are soirele în piept si luna cu stelele pe spate (99. Arap Alb descopera pe fiica împaratului cu ajutorul craiesei albinelor care se asaza pe fruntea ei (XV. stelele în ochi si spicele de grîu pe coaste (8ia. apoi trei corbi. 550). ca sa afle raspunsul. p.294). a gasit si o vaca moarta cu vitelul fatat de jumatate pe care l-a mîn~at ciobanul (99. dar el o peteste pentru sine (LUI. Un om bogat promite fata celui care va ghici ca scurteica ei e facuta din pielea paduchelui crescut pe capul lui.320 sa-i aduca fiicei sale o haina de argint. Dintr-o întîmplare întrucîtva similara este dedusa o ghicitoare cu care un cioban a cîstigat mîna fetei împaratului. fata încearca sa momeasca pe fratele de cruce al fiului de împarat. p. 1. fata e momitade porcarul împaratului sa-si ridice rochia pîna la genunchi. îmblanita cu piei de purece (81. In alta varianta. Cel mai adesea. p. luai de acesta ca "cocis". 81-86). îi poate spune împaratului "fata mariilor voastre are soarele în piept. 213). de aur si de diamant. rareori dintr-o papusa de lemn care îi seamana în chip izbitor (ibid. apoi pîna la brîu si pîna la gît. p.. '31-32). 202-203). dar uneltirile ei si ale împaratesei sînt date la lumina si petirea anulata (63 a.. Un cioban care o vede scaldîndu-se într-un rîu. ciuciulite una ca alta" si cere spînului "sa-mi alegi care-i fata me sî care-i slujnica". apoi au murit vulturii si cei 12 hoti care au mîncat din cal. luna în spate.

iar cel de catre vîrf ramîne deasupra). 12-13). p. 286-289). Parsion se ajuta numai de privirea lui agera si porumbita redevine nevasta ca înainte de fuga (60. Apoi uriasul din padure îl preface în tran'dafir pe care îl pune în parul fetei si ea nu-l mai poate zari. eroul trebuie sa-si dovedeasca puterea în anumite împrejurari pentru a se vedea daca va putea face fata sarcinilor viitoare. 6. p. Zîna fugita de Parsion poate fi obtinuta de acesta numai daca o poate ghici din cele trei porumbite. unde nu mai poate fi vazut cu ocheanul si fata se da biruita (41. iar împaratul cere petitorului sa-i pazeasca "fata mea într-o noapte sa nu o fure". Sotie: XV. p. petitorul trebuind sa se ascunda. b) la doua bete nivelate la strung care este capatul dinspre tulpina (la sfatul calului.42-44). taunele recunoscator îl preface într-o "lindina si-l ascunde chiar în coada fetei". Se întîlnesc în variantele basmului AT 329 probe inverse. a doua oara dupa luna. Voinic-de-codru a primit de la nasul sau o sabie si . 1. V. în chip sporadic. Aleodor e prefacut de pestele recunoscator în cosacel pe fundul marii. le baga în butoiul cu apa si capatul de la tulpina se asaza în jos. dar e zarit si chemat de fata. fiind mai dens. 60). unde iarasi este zarit de fata.321 miresei ajuta.p. p. a doua oara. cele trei zile sfinte. în prima noapte. pestele recunoscator îl duce în fundul marii. Probele puterii. e dus de vulturul recunoscator sub aripa deasupra unui nor întunecat. petitorul trebuie sa mai rezolve si alte întrebari: a) ce fel de vin bea împaratul (amestecat cu sînge curs din nasul unui lucrator cînd îl baga în butoi). Mai întîi. 1. Numai porcarul împaratului izbuteste. Oglinda). Cu totul sporadic se întîlnesc si probele de ascundere. în unele episoade cu tovarasii nazdravani. petitorul cîstigîndu-i mîna (81. fata se ascunde de mai multe ori. Aceasta se întîmpla uneori cînd voinicul atinge pragul barbatiei. adica "îi strîns cu grebla sî cu furca dl pin sat") (v. apoi în pui de corb. 84-90). dar de fiecare data e gasita de Lungul (77. Vineri si Luni (52. p. Fata împaratului va accepta de sot pe cel care se va putea ascunde fara sa fie gasit de ea cu ajutorul oglinzii miraculoase (v. fata se ascunde la tarmul marii. Miercuri. în basme. 196). A treia oara. dar fata lui Verdes împarat îl zareste cu ocheanul si îl cheama. în forma de muste. c) din ce neam se trage împaratul Rosu (copil din flori în absenta tatalui plecat la razboi.

El va izbuti sa-si 'elibereze cele 100 de surori si cei 100 de frati (5. de mama-sa sa scoata un copac din pamînt "numa cu mîinile si sa-I întorci cu radacina-n sus si cu vîrfu-n pamînt". Craiovisin. fiul vacii e trimis.. atunci pos sa meri dupa surorile .la vîrsta de un an. Întrucît cresterea lui e miraculoasa . La fel trece si proba a doua la turma de oi. ei continua drumul pîna. Altu pa dîncoace. cei trei frati plecati sa-si elibereze surorile furate de zmei sînt pusi la încercare de mosneagul de la herghelia de cai. la 6 luni. 368). protagonistul basmului e pus la încercare dupa ce a pornit la greaua sarcina ce si-a asumat-o.322 a pusca miraculoase care sa-i fie date numai atunci cînd va fi în stare "sa zmulga-un copaci din pamînt cu radacini cu tat"."cînd o fo de-o zi. Cei o suta de frati plecati în cautarea surorilor lor rapite de diavol. cu radacini cu tatu" . Ei se sperie de el si iara~i îsi continua drumul. Dupa aceea. Mazaran a luat inimile si le-o mîncat tate. Acesta îi da primului un fuior sa-I ia în mîna "si io am sâ-l aprind di capat: daca-i hi în stare sî-i fugi roata sî-i încungiura herghelia as de cai de tri ori cu fuioru. a fa ca altu de n'oua. 370). 463-471). întrucît "aia numa-o bucatura o fost". ce un stavar îi supune ia a treia proba: sa încalece un armasar de 99 ani cu 9 inimi "si sa învîrteasca da tri ori lumea roata". l. sînt opriti de un ciurdar care îi înstiinteaza ca numai atunci pot izbîndi cînd vor putea mînca 99 boi fripti. cîte-o bute a turnatu-n el". l. p. o si picat calu-n stava s-o murit:' crepat inimile-n el. Mazaran Vasalica izbuteste sa îndeplineasca probele. 'Fratele lor mai mic. Si de data aceasta nu consuma mai mult si cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. Cu toate ca sînt sfatuiti sa se întoarca. 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. dar nu-l poate întoarce' si mama-sa îl mai alapteaza 6 luni. izbuteste sa-I întoarca cu radacinile în sus (12.gat o data. p. încît mama-sa îi da armele primite de la nas (5. ei continua drumul si un cioban îi supune la 'a doua proba: sa manînce 99 berbeci f~ipti. 99 cuptoare de pîine si sa bea 99 buti de vin. p. 2.. mai cere. dar sînt toti omorîti de rapitorul ~urorilbr. Dupa ce termina. Alteori. "o zmuls oarece catura-o fost din pamînt. Toti cei o suta au putut consuma doar "un piciorag tat si o jumata da pita si doara tri litre de vin". slia! Gata! l-arunca ciontu colo. da noaza si noa da ori o fo mai tare decît ~um o fost". l. În chip similar. Baiatul îi scoate. "le cîte-un picior da bou. Cîte-o pita o ba." . iar la urma încaleca armasarul cu care ocoleste "da tri ori lumea roata cu el.

(47. din fuga care-o fugit el. S-a bagat la fata în fL. Cîrlijie învinge în lupta dreapta pe zmeu cumnati care îl îndrumeaza. dar cumnatii îl opresc pe rînd pentru a-si "masura puterile". sa dea de el". 273-277). taie capul lui Stati-Cot. Diavolul sfredelise corabia si numai napîrca izbutise sa astupe gaurile cu coada ei. îndragostindu-se de fiica acestuia. pentru a se ascunde de Stati-Cot (AT 301 B). Fratele mai mare si mijlociul abia fug jumatate din drum "si la giumatati s-o aprins fuioru s-o ars tat" si sînt sfatuiti sa se Întoarca. Dupa ce . 371) deoarece "toata noaptea ridic ca robul la butuci si la bolovani si-i duc peste oameni ca sa le fac drum mare pe spinare" (99. ti pot întoarci înapoi". 222). s"'afacut p.V. sug oamenii "ca împlinire a fagaduintei lui Noe" (47. p. Drept rasplata. în basm. p. eroul se preface în p.: "Pe cît ai fost de frumos si de zdravan. p. "îl cata capu pe Tei Leganat. 3. ascunzîndu-se în acelasi loc pentru a scapa de urmarirea capului. izbuteste sa treaca proba cu succes: începe sa alerge cu fuiorul aprins "sî cînd o-ncungiurat de tri ori hergp. Cel mai mic.elia cu cai. Dupa alta legenda. p. foarte rar. ghebos" (47. redevine om.. de toti pomii. p. NeascultÎnd porunca lui Dumnezeu de a se muta de lînga satenii lui. dar ei continua drumul si sînt omorîti de zmeu. Uneori. se trîntea de toate ulucile. Dupa o legenda. pe atîta de amarît si de negru sa fii . p. a fost blestemat sa se faca p. al treilea zmeu daruindu-i un cal nazdravan si astfel ajunge la Florea Floritu pe care îl scapa de Mama Ciumii (28. o-nghetat tat caii pi loc. Purice. De atunci. 297-300). vrea sa strabata pîna la Florea Floritu care a "strîgat la rasarit si s-o-auzit la scapatat". el ar fi fost un om "puternic si neîntrecut în frumusete" care" tot sare si joaca de dimineata pîna seara si de seara pîna dimineata". proba se desfasoara sub forma unei lupte. îsi rîde de ochii holbati ai mustei si îi explica acesteia ca e atît de "îmbulzit. la sfatul ei Tei leganat "s-a dat peste cap.stare sa nu ai" . s-o-nghetat SÎ fuioru în mîna la dînsu 1" El izbuteste sa-si elibereze surorile (ibid. apoi se preface iar în p. 413). a cerut lui Noe cîte un om pe zi.rii ei". ar fi luat nastere din cenusa de napîrca pe care a ars-o Noe.323 tale sî daca nu. p.. dar acesta a aruncat-o În foc.. Peste noapte. Cîrlijie plecat dupa surorile date noaptea la geam unui necunOscuf (AT 552). Busuioc Verde. 406). p. în basmele despre animale.

. Uneori. Zmeul minte de doua ori.oarecapul lui Stati-Cot. în alt basm. zugraveste matura si o mîngîie. De multe ori. si vîrîndu-se în gura calului "într-o masea bortoasa". p. Stratagem'a sta de obicei în a simula vreo boala. unde striga nu-l mai cauta de frica (7. extraordinat"a. El se preface de asemeni în p. p. lui s-ar afla în unele lucruri din casa sau din curte. sau asaza toate averile din casa pe stîlp sau pe dranita. adversarul zmeu este de neînvins din cauza p. Secretul e tradat de sotia zmeului care doreste sa fie si ea eliberata din aceasta cas~icie fortata. 247). e un auxiliar al eroului în petirea fetei împara. el reactioneaza violent. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca în slava cerului de ne aducea povesti" (41.pl. 5). p. în basmul popular. Alteori. el e invocat drept marturie a timpilor fabulosi: ".. 312). zugraveste stîlpul si îl încununeaza cu un lant (ibid. p. lui "îs în stîlpu portii". pe urma m-oi duce la cea de dupa dînsa si tot asa la toate" (52. întîi la cea mai mare si pe care îi vedea-o scarpinîndu-se. P. în realitate. sa pui mîna pe dînsa tu. 63-64). p. iar acesta într-o "poarca" ce . p. tn formulele initiale ale basmelor~ p. alaturi de alti tovarasi nazdravani (AT 513). iar a doua oara ca ar fi "în dranita casî" (5. Ca sa-I convinga ca ea îl iubeste într-adevar. 328).. Mai întîi. 8). Puteri. dînd o palma femeii curioase. Alteori. 328). A.. Zmeul pretinde ca p. apoi în stîlpul portii.1. p. i-ar fi în' "vatrariu". eroul se preface iar om (5. p. care le are undeva în afara si eroul îl poate învinge numai dupa ce afla sediul acestora (AT 302). pentru a putea fura camasa zmeului (AT 328): îl înteapa pe acesta pîna leapada camasa la usa (42. apoi îi destainuie ca p.Ca un purice a plesni". eroul sau adversarii lui au adesea o p. lui ar fi în matura. confirma inexistenta minciunii: "Ca nu vi-s dator a minti .. 877). 515). p. tului. 1. prilej de a-l încerca pe zmeu cît de mult o iubeste. eroul se ascunde de "strîga cea mare a cetatii" prefacîndu-se în p. aceasta într-un broscoi. încît la întoarcere "zmau o crezut ca arde curtea lui" (ibid.. 271).. zmeului se afla în niste gargauni care stau într-o prepelita. reti~ nute însa de eroul prefacut "pasare la dînsa-n sîn" (ibid. 1. 1. cel mai mare. apoi în matura (79. spunînd ca p. El îl ajuta la alegerea fetelor dupa vîrsta: "am sa ma bag în sîn. marturiseste ca p. 4. p. p. zmeul da cu batista pe la nasul femeii si aceasta uita cele spuse.

. într-un iepure. caracterizata prin localizarea p. în inima zmeului. într-un iepure. Incidental. p. Uneori. n-a mai fost zmeoaica" (52.325 sade ascunsa într-un helesteu si care poate fi invinsa numai dupa ce Petrea Fat-Frumos primeste de la fata popii "o prescur'a s-un paharut de vin" (5.. 1. p. 290). p. p.56) dominînd cele care arata p. în trei . ele se afla si în obiecte: într-o "fluierita" dintr-o albina.Unele variante din Transilvania si Moldova nordica 10calizeaza p. zmeului stau în doua muste într-o rata. Ele stau "în cei trei dinti pe care îi mai are" zmeoaka. Viermii ar constitui în schimb o forma intermediara între ou si insecta. Ele mai pot fi în trei gîndaci ce stau într-un cocos. Uneori. p. 313). zmeoaica broasca e dezlegata de farmec "s-a facut frumoasa si buna. Ca o fOT1!J:'l. 52). 271). zmeului în insecte (gargauni. 422).). 80). p. dintr-o scroafa (ibid. p.viermi dintr-o prepelita. dintr-o scroafa. p. p. cei trei viermi putînd fi într-o "cutiuta" dintr-o prepelita ce se afla în mistretul din ostrovul cel mare (82. si între cea europeana. acesta într-un porc din lacul de lapte dulce (35. 992). 64). p. p.'ai intermediara poate fi privita existenta p. P. într-un urs dintr-o pestera (60. 2. sau în doi gîndaci dintr-un chitcan. într-o lada dintr-un fag mare. într-un porc. 1. p. într-un "bongar". sau în 24 "bumbusori ros" ce se afla într-un "gargaun strasnk mare" dintr-un helesteu (ibid. gîndaci:> bongari etc. p. 513). 81) sau într-un paltin "mare si înalt" dintr-un ostrov (79. Oul se afla succesiv într-un hulub. într-un zmeu "îi frati-meu" dintr-un tau "în margina lumii" (5. 329). III. 170). acesta într-un iepure. într-o rata. Alteori. într-un bou. p. zmeului se mai afla în balaurul din lacul de lapte acru. p. p. p. într-un porc nazdravan din ostrovul din mijlocul marii (LXXXIII. zmeului în oua: în trei oua dintr-o Iadita de sub pragul casei (3. ci departe într-un paltin (79. 20) sau în ouale unei rate de la o zmeoaka (42. p. Variantele românesti alcatuiesc puntea de legatura între versiunea asiatica. într-un berbec. p. zmeului rezida în viermi: 12 viermi în 12 oua. în balaur fiind 24 de gargauni a caror gîtuire provoaca moartea zmeului (ibid. 479-480). într-o pasare sau insecta. 223-224). decît ca aceasta nu se afla în zmeu.. 64-65). se afla numai într-un vultur din lacul de lapte (81. 1. în care p. p. se afla într-un ou (LXXXI. . 519). Cînd gusta din acest ou. dintr-un iepure. "într-o lacoviste de lapte dulce" (41. P. sînt situate într-o parte a corpului. p. 1. sau în trei gîndaci dintr-o prepelita închisa într-o cutie de plumb din vîrful unui munte (41.

368-377). nasii daruiesc finului si o pusca: Voinic de codru primeste la botez "o pusca s-o coarda" pe care sa i le dea parintii cînd va fi "stapîn sa zmulga-un copaci din pamînt". P. îndeosebi în basmul AT 302 B. Cu ajutorul sabiei decapiteaza toti zmeii din acea tara (5. îsi arunca amîndoi palosele în sus. Chiparus poate pedepsi sotia tradatoare si ucigasul numai recapatîndu-si sabia prin metamorfozare (AT 318). De obicei. p.. sabia nazdravana este daruita de Dumnezeu si Sf. p. cu palosu meupoa sa-mi ia sufletu.. sabia cu p.. p. dar cu el în mîna prapadeste lumea de o vrea" (86. de-ar' bate si zece ca voi". dar impostorul îi fura sabia în timp ce dormea si îl taie în bucati. "A iesit de zece ori mai puternic palosul lui Tuliman decît al feciorului" (99. Chiparus bun viteaz omoara balaurul din fîntî~a (AT 300).. da alta nu!" (5. 139). 37). Ciuta nevazuta n-a fost învins niciodata. 3.. atunci "si Busuioc Verde o-nviet". Pentru aceasta. Piparus Petru si Florea înfloritul beau ei "leacurile" si îl rapun pe Ciuta nevazuta (60. eroului se afla ascunse în sabia miraculoasa. 307-309). iar de leacurile acelea atîta se întareste. p. 199). baiatul crede ca "de-ar avea muntili asta o toarta. Uneori. p. Lupta se poate desfasura numai între palose. I. Pescarus . vindeca piciorul unui leu care îl raspla« 1» . dupa care se simte "de tri ori mai tare".da la plecare sa bea dintr-o sticla. mai întîi se baga dupa cuptor si de-acolo ia o ulcica cu leacuri si toata o bea.. în palatul subteran. 37). iar dupa ce bea si dintr-o damigeana. Sabia lucreaza la comanda simpla: "Palusalu meu! Iesi afara si zboara-i capu lui si fa-I tot bucatele" (5. în trei zile succesive "cînd vine zmeoaica si-l saruta . 4. eu l-as învîrti cu vîrvu în gios 1" Mai departe. Tuliman se întîlneste cu feciorul de împarat si vor sa decida "care din noi poate fi stapîn si care sluga". de-i sare un dinte" (67. I. 300). Arapusca ramîne fara palosul nazdravan "femeie ca toate femeile. II. IV. 553-555). p. cu intrarea îngropata. P. din surcica de par devenind om (52. Petru ca nasi.3'26 De aceea. Uneori. e ascunsa la adîncimi mari. îi trazneste una . p. V. Zmeul cel mai mic se cufunda în mare si-l scoate. se afla 99 sabii. mai pot fi situate în apa si în unele alimente. Cînd palosul lui Busuioc Verde este aruncat de baba în mare si se înfige "cu manunchile drept pîna-n pamînt". Cu ajutorul ei. scrie Ciuda-da-Obila Numa . în acelasi timp stapînul lui "o murit pi pat". "A d-a suta e dasupra. pentru ca îndata ce "intra în casa... Mosneagul care l-a crescut pe baiatul juruit diavolului îi . p.

sau cu pietricica de sub limba e dobîndita sabia ce decapita. în variantele basmului Ar 330. o punga si o lulea aprinsa care nu se mai termina niciodata si carti de joc mereu cîstigatoare (XV. Cu "mariscuta de la capatîiu patului" primita ca rasplata.. I.apoi un bat care bate la comanda. 370-374). voinicul ia si o maciuca ce batea la comanda. po 42)0 . biciul (bastonul) care petrifica si papucii care trec peste orice obstacol. I. cu ajutorul ei saracul recapatîndu-si de la popa (sau cîrciumar) celelalte doua daruri miraculoase: calul (berbecul. sau o frunza (52. 379(83. o turbinca (un sac sau o tabachera) în care putea detine pe oricine . iar cu aceasta cetera care învia din morti (5. Ionica îi trimite pe cei trei draci pe cîte un munte ca sa le dea primului venit. iar cu moara de piper o nuia ce omora (ibid. dar el îi petrifica pe toti cu biciul (33. pe care întorcîndu-l de trei ori în jurul capului nici o meteahna nu-l putea lovi" (41. po 321-324)0 Petru gaseste la Zîna Zorilor "pe masa un colac alb si moale. se înalta sus si se ducea ori încotro vrea".chiar pe SI. po 139)0 Unele variante mai aduc alte obiecte cu atari însusiri: un covor pe care "punea cît de multa greutate si daca îl ridica dupe pamînt de o palma. I. saracul ia bota care batea singura. daca îl punea încrucis pe mormînt" (35. po 40-44)0 Bastonul (cîrja) care bate la comanda apare si în variantele basmului AT 563. Petru si îngerii din rai . A framîntat cu lapte de caprioara 000 cesta era colacul puterii" Bo1. po 22)0 în locul caciulii (paIariei) care face nevazut. magarul) care se balega bani si masa ce se umplea singura de mîncari si bauturi. pentru bunatatea lui. neînvoindu-se la împartirea lor (Ar 518): scufia (caciula) ce face nevazut pe purtator. eroul primeste de la Dumnezeu si Sf. p. eroul cîstiga mai multe obiecte miraculoase cu ajutorul unuia singur (AT 569). po 150-151). cu "buriasul" (butoiasul). p.327 teste dîndu-i sa înghita trei peri din coama lui si sa înghita balele. se întîlneste mantaua cu aceleasi atribute (81. Uneori. II. în recuzita basmelor fantastice se întîlnesc si alte obiecte cu însusiri miraculoase care îl ajuta pe erou în luptele cu adversarii si în cîstigarea sotiei furate. Mai cunoscute sînt cele trei obiecte pentru care se certau cei trei draci. în alte variante. dupa care îi "pare ca nu-i nimeni mai tare pe lumea asta!" si se poate lua la lupta cu zmeul (5. Petre. apoi un baston cu care "învia mortul de 7 ani. po520). po 1067)0 Sporadic apare "o punga în care gasea orice-i trebuia: o camasa prin care nimeni nu putea trece si un pistol.

v. 1180). p. voinicul îsi cladeste un palat fara pereche. ci numai una. 70--71. p. 327-338). lampa executa dorinta eroului (Ar 561) fara intermediari (52. piatra) care îndeplineste orice dorinta. Fluier. iar daca se sufla pe celalalt capat "se vor face catanele nevazute" (60. ~ceasta îi da lui Petru un Iampas pe care îndata ce îl aprinde. p. . Variantele basmului AT 560 dau la iveala un inel (sau o margea. Pentru ca a slujit o baba. stapîne?" Ele executa orice însarcinare. nazdravana (5. Alteori. O multime de soldati pot iesi din cornul primit de Toderas (AT 566) daca se sufla la un capat. apar trei capre: "Ce ti-i voia. Cînd nu aprinde toate cele trei "lumini". apare numai o capra. II. Vioara). II.328 380). Cu ele.

25-27). a implorat ajutor. Aceasta intra în mîl si se îneaca (52. II. (44. cerînd r. v. Dumnezeu a prefacut-o în r. De multe ori. i se scoate boldul din cap si redevine femeie (ibid. Dupa alta legenda. Ca sa alapteze copilul.. Mama alungata pe rînd de cei trei fii ai ei e ajutata de o r. Dupa o legenda. 1017). Deseori. se ivesc broaste (LIII. R. iar seara un ou de argint. a fost la început o fata orfana. Eroul ucis de împaratul ce i-a luat sotia tradatoare (AT 318) se preface în cele din urma în r. p. Mama lor renunta la ouale ei de aur si argint. 290). cu penele de aur redevine femeie. p. "s-au • . redevin oameni si se casatoresc. r. p. în basmele propriu-zise. într-un basm despre animale. înoata pe apa. Vrînd sa scape de el. 420). ea îi momeste în fundul apei unde îi tintuieste. I. dar ea nu se lasa momita si invita pe vulpe sa se apropie. pîna la demascarea impostoarei (52. S-a îndragostit de ea capetenia unei bande de hoti. pe cînd fata devine lac (LXXXIII. p. se prefac în r. caCI unde pica sînge de r. p. joaca un rol secundar. eroii apar vremelnic transformati în r. p. sa-i elibereze fiii (62. Cînd este prinsa de împarat. oua de aur si de argint. Metamorfoze). 41. p. Dupa ce scapa de zmeoaica. facîndu-si cuib pe capetele lor. înecata de servitoarea geloasa si se preface în r. r. 1023). Uneori. r. nu se lasa pacalita de vulpe.R Rata. Cei trei fii cer si ei de la r. (sau ratoi). ca sa scape de urmarirea zmeoaicei. vulpea o cheama aproape sa-i admire frumusetea. fata a fugit.. apoi iar intra în iaz prefacuta în care naste trei copii cu parul de aur (AT 707) este Imparateasa r. si ratoi umblînd pe un lac. ratoiul calca interdictia de a se uita la baba-zmeoaica si aceasta îi ia ochii pe care îi readuce însa fata. dar vazînd ca e zadarnica fuga. Flacaul si fata fugari de la casa zmeului (AT 313. 1025). si ratoi care fug pe tarm.. r. (AT 403). numai flacaul fugar se preface în r. 385). se preface în r.. p. ouîndu-i în fiecare dimineata un ou de aur. Sotia împaratului înecata de servitoarea geloasa care îi ia locul. 703. e pasare din nea_mulbroastelor.

care ar putea ghici unde sînt ascunse mîncarile destinate ibovnicului. care pune mîna pe sabia nazdravana si se razbuna (86. 80). O r. teafar si sanatos". în care erau doua muste (60. s-au facut Minea la loc. 3458). r. 521). Un argat arunca sîmbria de trei galbeni într-un iaz din care ies trei r. 1025~ 1026).tare greu"..?l metamorfozat în cal cînd e dus la junghiere (41. de ipsos. 850). .. p. blestemîndu-l ca atunci sa se mai întîlneasca amîndoi cînd cele doua r. se povesteste ca un om legase o punga goala de gîtul unei r. puterile ascunse ale zmeului (Ar 3(2) se afla în r. dar în acest timp omul îi ia hainele si dispare (52. Aripa-frumoasa spinteca ursul. 365-366). p._înghi-t€--in€lulunei cucoane si se plînge ca îi este . Intr-o varianta asnoavei despre hotul iscusit. I. (sau ratoi). Le da fetei împaratului pe trei fire~de par care chemau calul nazdravan (ibid. 1040). de aur. apoi iepurele si r. p. p. provine din spuma de pe ero. vor oua (52. pleaca în lume si face doua r. feciorul prinde or. Se dezbraca si intra în apa. 1158). p. p. O vinde sotului cu un ' pret bun (52. p. aceasta în alt animal etc. Sotia-sarpe careia barbatul i-a ars pielea. Aceasta intrase în apa si fiul unui împarat se ofera sa o prinda el.330 _~_ dat de trei ori peste cap. 1026). într-o varianta despre sotia necredincioasa (S. în alta varianta. Bucatarul care stia limba animalelor o taie si îi scoate inelul (52. III. p. In unele variante.

nici cu mustul crud în el". Ca sa aiba pretext. mama soarelui. 76-77). sa treiere un lan de grîu si sa-i aduca colaci pe cînd vine ea. S Sarcini de pierzanie. sotie sau rudele acestora) cu puteri miraculoase. soarele îmbracat în piele de peste (AT 425). trei mere de aur si o lampa. La sfatul glasului din inelul fermecat. Ghesperita da Piciului: a) un cîmp sa fie arat într-o noapte. zmei. ca-i calci si vinul sa fie pus în butile pe care le vei face tot pîna mîine". . în timp ce în variantele basmului AT 313 aceasta nu poate fi îndeplinita si protagonistul scapa de obicei prin fuga magica. Fat-Frumos retine lampa cu care va scapa de diavol (53. îndeplinirea lor se va face întotdeauna cu ajutorul supranatural al unor fiinte (iubit. dar: iepurele "sa fie nici trecut de fript. iubita. 1. Unele s. apar fara ordine distincta în basmele AT 313. b) sa-i aduca fluierul de la cateaua cu dintii de fier. 650. în basmele fantastice-îndeosebi în tipurile AT 313. diavoli) sau de împaratii rivali niste sarcini anume imposibile Rentru a putea fi omorîti sau deposedati de sotie sau împaratie. sa se prinda. 502. 590. 415-418). sa faca struguri. sa-i culegi. semanat cu grîu. Sotia care îsi cauta sotul. Leder capata de la diavol trei poruncI: . p. îi da porunci: a) sa secere. 465. ajutat de iubita lui. 725 . cade în stapînirea babei Cloanta. c) sa-i prinda iepurele albastru din padure si sa i-l aduca gatit. b) "sa-mi faci pe coasta aia ce se vede colo o vie. exceptînd-o pe cea de a treia care în variantele tipului AT 465 e întotdeauna fatala stapînitorului. 21-22). p. 1.s. . sa-mi pui but asi de vita. p. vîrseste însarcinarile cu aJ'utorul fetei Ghesperitei care areun bici miraculos ce strînge dracii "ca frunza si ca iarba de multi" (41.protagonistilor le sînt date de catre cei care îi persecuta (stapînii lor. Fat-Frumos este trimis de diavol la zmeii din castelul de sub pamînt sa le fure o sabie taioasa. 465. care vrea sa o manînce. iar dimineata "cînd m-oi scula. sa-mi dai pîine calda sa manînc". Soarele o ajuta (LXII. Piciul sa. cu care se va casatori.

c) "sa-mi aduci o bucatica de nor. si cînd o fost aproape-aproape. p. iar tu sa vii la mine cu un snop de spice si cu o pîine calda". p. la sunetul caruia se strînge o turma de animale care fac o piramida: "s-o urcat animala peste animala. Miriuta mai trebuie sa faca peste o apa "un pod de aur cu ostrete înalte". Mei Ion si Lodinta fug (5 a. În afara de cultivarea grîului în muntii cu paduri si de aducerea iepurelui "de pe cealalta lume". celelalte doua s. fiica zmeului. în unele variante. n-o putut". s-o naruit jos. 42-45). V. dar aducerea iepurelui este imposibila si cei doi fug (99. între doua gradini cu copaci "înfloriti pe cari sa cînte tot felul de pasari. sa fie masini care sa treiere. Ladunca. c) sa astearna peste ograda nisip de 7_ stînjeni. În chip similar. dar cît o muche de cutit. cari sa înmugureasca. si sa-i aduca "un cos cu poame". coaja copacilor sa fie ca aurul si floarea toata ca argintul" si cu doua fîntîni cu "ghizdelele si cupele de aur". Primele doua sînt îndeplinite cu sfatul fiicei lor. 16-43). c) diavolul se va preface în cal de învatat la calarie. sînt împlinite. p. sînt îndeplinite cu ajutorul si sfatul fiicei diavolului. a patra s. si animala peste animala. nu le mai poate'îndeplini: b) un rîu cu miros de vin si gust de rachiu care. Miriuta face holda si podul cu ajutorul fetei diavolului. e încercata de ea cu cornul miraculos. Suta Ion si Zorina fug (49. sa dea vapai din gura. Lodinta. ca mie-mi trebuie numaidecît de-o vraja". care sa înfloreasca". care e batut de Leder cu lopata si buzduganul. Daca Suta Ion poate face vie cu struguri copti pe un munte acoperit de brazi cu ajutorul Zorinei.332 a) pîna dimineata "în locul muntelui sa fie un cîmp întins si lan de grîu. cele trei s. nu o mai potîndeplini si Leder si Ladunca fug de la diavol (99. a treia s. b) sa-nvete de asemenea pe zmeoaica prefacuta în iapa. doua s. b) iazul din fundul rîpei "pîna mîne dimineata sa fie secat si în locul lui sa faci o gradina cu fel de fel de pomi cari sa rodeasca. Rareori. care îl previne ca parintii ei s-au prefacut în cal si iapa. 234-240). care cheama cu biciul miraculos numarul nesfîrsit de draci ce se apuca de lucru. Neputînd-o îndeplini. baut. Mei Ion primeste de la zmeoaica trei S. d) acele din "cele trei cosere" de la poarta care parte "n-au vîrf si parte n-au urechi" pîna dimineata" toate sa fie întregi". IV. si pasare peste pasare.: a) sa-I învete la calarie pe zmeul prefacut într-un "costrus de trei ani" . o parte sa rodeasca. 33-36). p. a treia fiind facerea unei mori care "sa umble fara apa si sa macine fara a baga bu- . Primele trei s. O parte din grîu sa înfloreasca. nu pot fi îndeplinite.

p. Ion aduce pe cei trei oameni de fier care se asaza la masa boierului invidios. 35). ginerele lui Vizor. p.333 cate în cos. "ci sa-mi alegi dintr-însele numai firul pînilor nenvascut. aducerea inelului mamei împaratului de pe lumea cealalta (49. 535). "scaunele se fac bucati" si ofera boierului sa manînce si el "crita" si otel. II.. p. 390). aducerea unei vaci din tîrg care se fete în acea noapte.îi va fi fatala celui invidios. e trimis a treia oara de boier sa-i aduca de pe cealalta lume coroana tatalui lui. 166). "pana mîne dimineata sa-mi aduca de pe iazul cu pesti.. p. p. p. 513). apoi a unui "vier din fundul marii" (ibid. aducerea tuturor animalelor salbatice (81 a. iar viteaua fatata sa fete în aceeasi noapte un vitel "sa-mi aduci popricas din el la dimineata". 674). 666). 1039-1040).. Baiatul aduce Iadita cu oul de aur care sare îndata în capul împaratului la deschidere. 35). p. Sotul invidiat pentru nevasta frumoasa (AT 465) primeste în unele variante s. s-o mulga" si sa bea "cafeaua cu lapte de la ea". 158-160). p. p.. 280). facerea unui "lac cu lapte dulce. p. omorîndu-l pe loc (LXXXIII. p. 1039-1040). Sotul aduce omul de fier cu care dorea sa se lupte împaratul si omul de fier îl omoara (49. Multimea variantelor prezinta alte s. si sa cada de pe moara faina în casa pe scoc si sa-i aduca pîne proaspata mîne la prînz" (7. Sotia îl anunta dimineata "ca-i vitalu de doua luni!" (5. sa aduca "vaca cea din mijlocul marii care-i c-un corn în ceri si cu altul în pamînt. periculoase: aducerea pieptenului de aur de la moara împaratului Galben. cozonac de grîu la cafea" (ibid. facerea unui pîrîu pe dinaintea curtii (52... p. p. 512). Ion este trimis a doua oara "pi lumea neagra" ca sa aduca "da la baba ce re cheptinile si tersala" cu care sa-si pieptene si sa-si tesale calul (ibid. facerea unei biserici de ceara cu preot de ceara (LIII. similare. aducerea unui "harmasar din fundul marii". întrucît "este foarte scumpa". Petre. p. se multumesc apoi sa-I avertizeze ca va sfîrsi rau (52. în a doua noapte sa treiere stogurile de grîu fara sa le strice. Dar cea 'de a treia s'o . curat si sa mi le faci vravuri. El trebuie sa faca gradina cu pomi dintr-un deal. 832). sa se trezeasca în huitul valurilor si pe fereastra sa fie un pahar de lapte nici rece nici cald" (ibid. dara fiecare feliu de pîne deosebi" (79. Petre o . 672). craiul serpilor. exceptînd pe cea de a treia. p. p. întrucît îndeplinirea ei îi va aduce moarte. p. dezgroparea luntrisoarei de aur de la rîpa îndepartata (LXXXIII. aducerea coroanei tatalui mort (81 a. 126-127). 30).de obicei cea mai grea . dupa aceea "clavirul care cînta singur" (ibid.

încît au murit toti "din giocu cît o giucat" (5. p. nu stiu ce. Purtat de ciocîr1anulnazdravan. dracu stii ce. a doua oara sa-i umpla "casa cu frunze". 1042). p. 618) sau îl trimite cu o scrisoare la tatal lui pe lumea cealalta. Apoi nora fuge împreuna. îl lasa în locul lor si el. p. cu sotul (ibid. dar socrii lui. p.. Pajura ce vrea sa-si omoare nora pamînteanca. p. apoi sa semene mei. împaratul fiind doar alungat de pe tron si înlocuit cu cel invidiat pentru sotie (52. 1035). p. în care era nu stiu ce" iese o oaste care îl omoara pe împarat (ibid. sotul e trimis a treia oara sa-I aduca pe Dumnezeu la masa împaratului (boierului).334 aduce împreuna cu o "pusculita cu apa" cu care îi face stana de piatra pe boier si servitorii lui (60. pedeapsa e blînda. du-te-ncolo. Ion aduce pe Mai ce. p. si sa-m deie doi casi s-o oala de jintita". 675). cei de la curtea boierului invidios "au jucat. se întelege cu acesta sa-si piarda fiul pentru a nu mai avea f)pstacole în dragostea lor (Al' 590). II. Boierul îl trimite pe sot tocmai la luna ca sa moara. 30-32). îi pretinde sa gaseasca o vaca de a fata "si sa fete o vitea si viteaua fatata iarasi sa fete o vitea si viteaua aceasta în~a sa fete o vitea si toc~ai de la vite~ua 'acea~ta sa mulga lapte". 163-164). dar de obicei Dumnezeu îl pedepseste cumplit.. care e o "broscuta atît de micuta cît o jumata' de tîgare" si care cînta neîntrerupt la balul împaratesc trei zile si trei nopti. dar aceasta era soacra lui (ibid. p. o pune mai întîi sa umpla "un poloboc cu lacrimi". curtea lui e prefacuta cenusa de un foc urias (5. Boierul cere sa-i fie aduse de la Dumnezeu "bitusa sa ma culcu-n ie. Uneori. Mama necredincioasa care se îndragosteste de zmeul captiv. Dumnezeu îl decapiteaza pe nasul ce rîvnea sa ia pe fina cea frumoasa (LIII. din Iadita adusa de "oare unde. II. pan au crapat cu totii. ca sa afle "cum îi e". îl trazneste (ibid. da. Dumnezeu îi cere si-i aduca "popricas" 'din vitelul fatat în aceeasi noapte de mama lui si fiindca nu poate îndeplini cerinta. Mai întîi. 55-63). boierul si cu servitorul intrigant sînt prefacuti de Dumnezeu în doua stane de piatra (79. 444). p. în alta varianta. nu stiu ce. în unele variante moldovenesti. 673). p. Celmai adesea. El o povatuieste sa-i dea . II. 2. 129-135).. vina-ncoace. luna si soarele. Fiindca nu poate îndeplini cererea.. p. care sa cînte la balul împaratului.. sa-I culeaga copt "si sa mi faca lapte cu pasat".. La cîntatullui Nu-stiu-cine. Alteori. sotul invidiat e trimis a treia oara sa aduca pe Mai ce. caci n-au stiut cum sa-i zica sa steie" (52. vazînd "cum boierul alearga dupa femeia lui". 535).

5051). jaratec si lapte dulce. împaratul Rosu trimite împaratului Verde "o oala de pamînt sparta. sau sa li se dea trei ciubere cu graunte. 4.. sau sa-I arunce în sus si va cadea mai întîi partea ~e catre radacina (81. p. sau sa afle la ce ora s-a sculat în ziua de Pasti. periculoase. 107) sau cu ovaz. 59). si la urma "o smicea . la ce ora s-a dus la biserica ~i l~ ce ora a d. p. 50). apoi pe sora Crivatului care îi împietreste (ibid. a doua cînd îsi trage "papucul" (50. A doua oara. a doua oara sa manînce "carne de purcel lins prelins". 3. care îi schimba alimentele aduse cu altele inofensive. 410). p. p. sa le ghiceasca vîrsta. din lapte cel mai tînar (61. p. Baba care a prins copiii parasiti în padure îi trimite pe rînd sa aduca camasa de aur a zgripturoaicei. El trimite astfel împaratului vecin un bat rotunjit la strung sa-i afle care este capatul de la tulpina si cel de catre vîrf. cu porunca ca-n trei zile sa-i puie petec". p. dupa sfaturile Henei Cosînzene. 145-146). ca sa se însana. a treia oara sa-i aduca "apa moarta de la fîntîna moarta". folosind pe cele aduse de Petrea la învierea lui (79. Mama i se preface bolnava si cere. a patra oara sa-i aduca "apa vie din fîntîna cea vie". 116-117). împaratul agresiv trimIte celui vecin trei mînji identici ca marime. 5). împaratul cotropitor foloseste ca pretext de cuprindere a împaratiei vecine neputinta de a rezolva s. sau sa traga doua lovituri de tun. Numai voinicul stie sa propuna sa li se dea trei coveti cu ovas. înviindu-si fratele (LXXXIII. fîn si lapte (55. sau numai fîn si lapte. se va aseza spre fund. 407).. e cea de a sageta "bumbul de pe vîrful cetatii" (61.. 115). apoi camasa cu soarele în piept si la urma pasarea lainica din putul care împietrea pe orisicine. una cînd împaratul îsi bea cafeaua. dar voinicul zidit în turn îl sfatuieste sa-i restituie oala pentru a fi întoarsa pe dos. iar celalalt va ramîne deasupra (61. Petrea Voinicul îndeplineste s. cel mai mic alergînd la lapte (81. 57). Numai voinicul închis în turn poate oferi dezlegarea: sa vîre batul într-un butoi cu apa si partea dinspre tulpina. Sora. forma si par. toseze. instigata de o baba. dar de vîrste diferite. 24-32). din ce în ce mai grele (AT 725). p. dintr-un mar dulumar". din primul gustînd cel mai batrîn. Numai sora a putut-o aduce. p. orz si grîu (50.us întîiul pahar l~ gura.. p. A treia s.. p. "ca cine o mai vazut sa puna petecul pe fata" (7. cere fratilor sa-i aduca numai camasa babei din sfîrcurile marii. cu porunca de a-i lovi . sa manînce "zama de pui de pasare maiastra". p. p. mai densa.335 s.

Servitorii invidiosi de la curtea împaratului pîrasc pe fiul împaratului ca s-ar fi laudat sa savîrseasca ispravi grele. Într-o varianta a basmului AT 514. armasarul din stepele Seharii. voinicul din turn arata ca sînt otravite (81 a. cu gîndul ascuns de a-i cauza moartea. apa vie si apa moarta de unde se bat muntii în capete si zimbrul cu pietre nestemate si cu soarele în frunte. La urma. apoi fragi si mure si construirea unui pod de aur "peste noua tari si peste noua mari". p. Pepelea însa se întoarce cu faina de grîu si papusoi. II. iar lînga pod pomi cu poame de aur (67. 162-166). luceferii pe genunchi. p. fiica lui Tata Florilor. 60). 587-588). Fiul de împarat s-ar fi laudat ca poate aduce: o caruta de trifoi verde în miezul iernii. e ghicirea cui i se potrivesc cele trei fire de par. el se întoarce cu carul tras de un urs si un lup (5. "ca de acolo cu buna sama nu s-a mai întoarce. Voinicul face un palat pe care îl leaga de picioarele a 9 vulturi (55. p. 107-108). 422-424). ca sa-i pedepseasca. Sluga e trimis de popa în padurea plina de mistreti cu merinde la porcarul fictiv "da de sa potoape". II. împaratul cere sa i se construiasca un castel "care nici pe pamînt sa se razime nici de cer sa s-atinga". 5. 42-46).336 pocalul din mîna (81. Variantele basmului AT 502 înfatiseaza o gama mai variata de atari s. p. dar el aduce toti porcii salbatici "la popa în ocol". p. ' 6. luna în spate. Pentru a se debarasa de servitorul care îi dejoaca planurile. Fata le îndeplineste pe rînd cu ajutorul calului nazdravan. p. ceilalti fii de împarat pîrasc pe fata travestita în flacau ca s-a laudat a aduce: curmale din gradina ursului. a treia s. ca dînsii nu pricep saga". 239- . sau cirese coapte iarna. 15-17). p. 61. E trimis apoi dupa lemne în padurea cu lupi si ursi care îi manînca boii. În alta varianta. Voinicul cere sa se construiasca un turn înalt din care pîndeste cu ocheanul scularea împaratului pentru a da loviturile de tun sau a-i lovi pocalul din mîna. popa decide sa-I trimita în locuri de unde nu s-ar mai putea întoarce. El umple trei saci cu cenusa si trimite pe Pepelea la moara dracilor. iar la urma ca poate ghici semnele fetei mai mici a împaratului (soarele în piept. ea insinueaza împaratului ca pîrîtorii ei s-au laudat ca pot stinge focul de pe o claie de fîn numai "cu povestile" si astfel ard toti (5. dupa ce a orbit pe cel care-i punea broasca pe slanina din frigare (79. perechea papucului Ilenei Cosînzenei. Rareori. p.

p. Lumea s-ar fi sfîrsit daca n-ar fi intervenit mereu Maica Domnului (52. batrînii se însoara cu fete mari. "va fi lumea a neamtului. alaturi de mure si de struguri din padurea zînelor. p. Fiul împaratului le îndeplineste. într-o varianta a basmului AT 328. iar oamenii se vor înmulti ca ciupercile si se vor mînca între ei. neavînd destula hrana (LX. 1290). atunci aurul si argintul . Se crede ca s. Zile sfinte Sfîrsitul lumii. va pieri rusinea (tinerii nu se sfiesc de batrîni. Se va cunoaste dupa unele semne prevestitoare. S. Bogatii vor fi mai asupritori cu saracii. Se vor comite nelegiuiri (judecati nedrepte. fiii bat pe parinti sau îi omoara. va fi "foarte aproape". ca sa ne iaie sama de e cu adevarat ca suntem asa de rai" (ibid. 1. p. sa fure "cîntarea zînelor" (55. vor fi mori la toate vadurile si crîsme la toate raspîntiile. p. Miercuri.337 240). ajutat de Voinicul Florilor eliberat de el (79. Sf. "tîlharul si curva va avea cinste în lume mai mult decît cei onesti").. araturile vor fi pe lînga sat (LUI. 42-43). legaturi incestuoase). cutremure de pamînt. Toate s. p. Sf.. se fura mult. 155). Vineri. va fi anuntat si de unele cataclisme cosmice. Sf. mai rar "coada veacului" sau "vremea palmasoaii". sau în anul 2000 (LUI. 156). Tovarasi nazdravani Sfarma-piatra v. va cadea frunza bradului" (LX. Tovarasi nazdravani Sf. Luni. razboaie. sau peste 100-200 ani. apoi saua calului acestuia si la urma chiar pe zmeu "prins si fericat". p. toate haturile vor fi arate. Va fi foamete mare. 1. p. inventa te de invidiosi sînt înfaptui te de fiul împaratului cu ajutorul omului de flori pe care l-a eliberat el. sau Sf. tiganul impostor pîraste pe fiul împaratului pe care l-a silit sa-i fie vizitiu ca s-a laudat sa aduca calul zmeului care vrea sa fure fata împaratului. Murgila Setila v. p. iar uneori. 257) sau îngerii care "se roaga lui Dumnezeu sa ne mai Iese un an. 10). 20). Sîmbata v. p. 74-77). Petru care cere amînare pîna la anul 2000 (ibid. Se numeste de obicei "vremea de apoi". prin ciocnirea unor stele: "cînd Sfredelul va cade drept în Comoara.l. Sf. sau peste 30-40 ani. iar flacaii cu femei batrîne. Seri1a v. stele cu coada. 154). Dumineca.

156). S. 1288). întrucît "acei 30 de ani . vor trece si le va fi moale ca pe paie sub picioare. e închipuit ca un razboi general: se vor bate toate popoarele. nu se vor mai naste oameni. Dupa ce dracul a fost tintuit în iad. Dumnezeu i-a promis ca va avea si el "jumatate de împaratie pe lume .l. adeca tîlharul si curva . Atunci diavolul va cauta sa-si cîstige adepti. Cine va bea. 156).l. ca si cum n-ar fi foc". 2.el împarat a toata lumea". p. Scara valorica va fi rasturnata: '"toti 'cei bogati vor sa~aci. fiind ei atît de multi "încît nu se va putea numara. Pe acestia dracul "i-a munci. cufundat cu oastea lui sub apa. toti mestesugari". iar -cei saraci si scapatati se vor îmbogati. "atîtea ostiri si rezbele vor fi. Dupa alta legenda.1. p.destapînire a diavolului va trece repede. ascultare si -silinta se vor face buni.'''.. i-a pune sa care pietre si sa faca poduri. iar cei de jos se vor ddica . la s. vor ajunge a . Oamenii vor întineri..338 se vor varsa pe toata fata pamîntului si va fi vremea d-apoi" (XXXV. va iesi pe pamînt si va birui pe toti împaratii.. p.l. o turma si un pastor.. p. imparatul uriasilor. iar oamenii vor fi "toti cu stiinta. dar cei credinciosi lui Dumnezeu vor rezista. este uneori reprezentat ca o stapînire a diavolului. Oamenii de la s.. Atunci Isus va lua "împaratiile de la toti împaratii si are sa se faca . atunci 30 de ani întregi ai sa fii numai tu stapîn". iar pe oameni îmbiindu-i cu "ud de-al lui si de cal".. cei buni se vor face rai.. va fi al lui. 157). 11).1. se vor ucide unii pe altii. S.fi de cinste în lume. Dar perioada . pîna va ramînea un singur împarat.1. se vor înjosi. "ca vor îmblati 12 într-un cuptor" (52. ramînînd singur :stapîcitor "cu oa~enii lor" care elin uriasi 'au devenit atît de :mici. ar fi aproape "fiindca soarele 'încalzeste putin si multi îsi închipuie ca soarele-si pierde lumina :-sa" sa~ pent~u :. Atunci diavolul va da seceta schimbînd apa in apa si argint. 3. podurile vor fi cu cuie pe ele si i-a pune sa treaca cu picioarele goale. vor fi mici "ca niste stiuleti de papusoi. cei cu titluri înalte vor -cadea. p. 1337). 31. Cu 3 sau 7 ani înainte de s. p. S.. sa-i înfrice ca sa i se dea". însa ei "nu se vor teme. dara tocmai la $fîrsitullumei. se vor trudi cîte 12 saîmblateasca un snop de grîu într-un cuptor si tot cîte 12 vor cauta sa întoarca oul de gaina cu drugii" (LX. si-i va pune sa treaca prin foc si cei ce vor trece le va fi rece. ca se vor roade rada·dnile copacilor de copitele cailor".. iar cei care au fost rai prin supunere. Constantin. iara cei de cinste si buni vor lua locul acestora" (LUI.c-a i~sit' car fara boi (trenul)'" (LUI. devenind toti ·de 30 sau 32 de ani (LUI.

4. pîna în chisita cu frîul dupa el si nu se va afla cine sa-I prinda". În urma razboaielor.. Scorpia care a fost legata de Sf. ziua are sa fie ca ceasul. toate mergînd îndarat (LX. În vremea stapînirii de 33 ani a diavolului.29). Dumnezeu va umbla doar cu o prescura si un pahar de vin din care se vor satura cei credinciosi.339 vor fi ca 30 de zile. p. . ispita trecînd repede. cari-o sa cioca-· neasca lumea ca ghionoile copacii" (12. încît la 3 ani "va fi om mare. semana te (ibid. Dumnezeu va lasa pe Iuda înlantuit sa "roada furca pamîntului cu totul".. p.p. Dupa alte legende. atunci va fugi ~al~l din SIbiu pîna în Deva prin sînge.s. 936-937). urmata de o mare foamete. poporul îi ser-o beaza ziua (LUI. 242). Atunci "o sa iasa boieri alghi cu ciocu da hier. de gros. p. "Toate jivinile din pamînt vor iesi la suprafata.l. sîngele va curge gîrla "de va. Stapînirea diav?lului va fi definitiva si consecinta va fi potopul. creste "într-o zi ca-ntr-o saptamîna". întrucît "anii vor fi ca zilele si ceasurile ca clipitele" (ibid. de chin si de sete" (52. p. 18).1287-1288). cautînd sa-i chi-nuiasca pe oameni cît mai mult (LUI. cu mustati si cu barba ca toti oamenii" (LX.1. p.1. 159). care va avea loc prin foc.l. p. 1292). Cînd se va înral lumea. p. În. p. Vor apare pasari cu ciocul de fier (sau de foc) care vor chinui oamenii. pestii vor iesi din apa". Atunci pamîntul se va scufunda cu totul sub apa. Acesta va fi precedat de o seama decalamitati. Cele mai multe legende înfatiseaza s. Atunci va apare Anticrist (sau Antihîrs. Apoi va dispare apa de pe pamînt. Antihîrt) care va domni 3 ani. Gheorghe în fundul marii va iesi la. La s. p. 5. I. Stelele nu vor mai lumina si vor cadea. De teama ca Iuda. Balaurii închisi în cer si stapîniti de Sf. 157). va fi provocat de stapînirea balaurului urias sau a scorpiei. de apa si pacura (sau numai de apa). ca un nou potop. El e fiul unei~ fecioare urîte (sau a unei femei cu tare monstruoase) care va. arate si. iar ceasul ca minuta'" (52. sa nu roada piciorul pe care e rezemat pamîntul. potop.. luna va fi scaldata în sînge.25). Pasarile ce zboara vor cadea în~dusite pe pamînt. înota calul în sînge ca în apa". s. Gheorghe vor veni pe pamînt "si atunci vor pieri oamenii. Aceasta se va întîmpla "cînd vor fi hotarele taiete". sugîndu-Ie sîngele sau chiar omorîndu-i (LUI. 157).. "va rasari în sesul Sibiu-lui un mar cu mere rosii si cînd marul va fi ca butucul rotii. iar soarele va rasari de la apus si va apune· la rasarit. "si va popri apele".

în schimb. Anticrist va oferi oamenilor balega sau putregai de copaci ca sa-si stîmpere foamea. "va veni vîntul cu doi feciori ai lui si vor sufla cenusa în mare. Sf. le va lua si le va duce la el . Toader va veni cu coliva pe pamînt pentru a satura pe oameni (LUI. va iesi la s. nu se va satura si va fi vîndut lui (LUI. Focul va cadea în faurar si va arde pamîntul de 9 coti (LX. iar pamîntul va ramînea alb cur~t". precum si dupa boboteaza cele doua saptamîni" (52. toate apele sub o piatra si n-are sa ramîie -de baut decît pacura si lesia ce o fac femeile vinerea si în sîmbetele mortilor. p. 45). Ilie si Anticrist se va desfasura pe pielea unui bou taiat de evrei la sfîrsitul lumii care "paste o falce de iarba pe zi si bea un iaz". iar caprele a celui necurat. va iesi pe pamînt numai aur si argint sau bani. Oile le-a desparti Dumnezeu s-or fi a lui Dumnezeu. Dumnezeu va trimite pe Sf. Sf. 158). va trece pe deasupra Sf. caci va arde pe o adîncime de 7 stînjeni "si s-a face ses cum a fost înainte de potopuri" sau de 9 stînjeni "pîna ce va da de curat" (52. Ilie si va trîmbita si toate sufletele oamenilor vor iesi din movila în chip de oi si de capre. Dupa alte legende. le va lua la dînsul in rai. Mihail va fi bagat de diavol într-o piele de dihor si prin gaurile ei va curge sîngele lui care va da foc pamîntului (52. Diavolul "cel mare" legat de un munte. lupta dintre Sf. 159). Isus (Maica Domnului sau Sf. aprinzîndu-l. p.158). Ion) va umbla numai cu un corn de prescura si un pahar de vin si credinciosii care vor gusta. _"siva ascunde toate izvoarele. Ca sa previna calamitatea. p. iar cei ce vor gusta. 158). vor fi ai lui (LX. Totusi în pielea boului este "o borticica cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura de sînge ce va aprinde pamîntul. Ilie va fi ranit (sau decapitat) si sîngele lui va cadea pe pamînt.58). în alta varianta.l. Dupa alta legenda. aprinzîndu-l (LUI. 1292). Cine va bea. Dupa stinge/ea focului. Apoi pamîntul va fi curatat prin ploaie sau printr-un vînt puternic care va matura toata cenusa (LUI. în ziua a saptea. p. Anticrist va umbla prin lume cu poloboace cu apa (sau cu urina) sau cu urciorul gol ca sa stîmpere setea oamenilor. Pamîntul se va topi "si muntii vor curge ca rasina" (LUI. 3 picaturi vor cadea pe pamînt. Sf.locul apei. 938). p. 1292-1293). p. p. p. p. "cele 12 vînturi vor sufla sa faca din cenusa o movila si va sta asa 7 zile. nu vor mai simti foame si sete. sîngele incendiator va fi cel ce va curge din galeata fratelui ucis din luna: cînd aceasta se va umple. Ilie. 158-159). p. Sf. Ilie sa se lupte cu Anticrist.

dar oamenii înmultindu-se. care l-au stapînit si la început. vor petrece mai mult viata îngereasca".341 . Aceia au fost la începutul lumii înainte de uriesi si tot ei vor veni si dupa noi". Dupa s. 159)~ Dupa arderea pamîntului. viitorii stapînitori ai pamîntului vor fi diavolii. dar au sa fie tari. acesti pitici vor fi blajinii. cu "o alta populatie care în veci. s. asa are sa le para de greu . va creste portocalul si în locul bozului va creste chiparosul" (LX.si 12 vor îmblati într-un cuptor" (52. nebauti si nemîncati. p. Dumnezeu îl va întoarce "cu cea parte deasupra. p.. "cît degetul cel mare. va trai fericita". Dupa o legenda bucovineana. deoarece "oamenii nu vor mai ~vea trebuinta de mîncare. Atunci "va fi un timp în care nu vor mai fi jupoiati de ciocoi si boieri si nu vor munci pentru toti si sa fie batjocuriti de toti". Decît ca oamenii aceia vor fi "mititei ca gîzele".~ în iad" (52. "are sa ridice pe oameni ca pe pene". creste urzica.1. p. p. p. o lume "mai blînda si milostiva ca cea de astazi".1289-1290). 7. 1292-1293). p. i-au . fara munca si osteneala.158). Cei drepti v. pamîntul va fi populat din nou. Oamenii vor fi atît de mici. ca vor tinea pe un om de-al nostru pe palma".atuncea si numai atuncea va capata cel nedreptatit dreptatea cuvenita" (LUI. iar cei pacatosi vor fi pusi sa treiere la spini si la cioburi de sticla. nici sa bea si nu va fi asa de pacatoasa ca cea de astazi" (LX. "oamenii cei cuviosi si placuti lui Dumnezeu. care noua bateau malai într-un cuptor. "cît jumatate de deget.159). p. El va sufla atît de tare. 75). cînd "si ei vor putea face cu boierii ceea ce fac boierii acum cu ei" (LUI. încît "or întoarce 12 cu drugii un ou de gaina" sau "se vor sui cu scara în pelin" (LUI. ca 12 vor rostogoli lin ou. 6. "are sa ieie si parul de pe vite si cu acel vînt are sa mearga toata suflarea ce va mai fi vie la judecata care a se tinea la mijlocul pamîntului" (LUI. p.1. 1294). care 12 radica un ou" (52. e pricinuit de un vînt puternic care va matura toate de pe pamînt. Dupa ce pamîntul va arde pîna "va fi neted ca masa". Va fi o lume "fa~a pacate".or fi pusi de Dumnezeu la bine. vor fi purtati prin noroaie etc. Uneori. 159). p. o ploaie mare îl va spala "si unde. încît "va duce boul pîna la mare". Omenirea de dupa potop "nu va avea nevoie nici sa manînce. ' Atunci vor fi pedepsiti jefuitorii "care astazi mînca si beau ca lipitorile de balta de pe spinarea lor . Dupa unele legende. cu blajinii. 59).

S. Dumnezeu l-a adormit. Fiind roade bogate. S. p. alearga dupa ea nadusind. Un om ajunge cu balonul la poarta raiului si S. "va fi peste tot apa si dupa ce se va usca.P. " . 411). p. masurînd malaiul numai pe fundul blidului. Dumnezeu da în anul urmator seceta si S. 129-130). Vara cînd se scalda în mare. fiindca acesta a ascultat cuvîntul ursitoarelor (LXV. Fiindca un om . Cel mai popular dintre sfinti. e socotit în lecel mai apropiat de Dumnezeu. La întoarcere. urîndu-i: "Dumnezeu sa te pazeasca". O data.au. p. îi da o palma zdravana (92. S. dar sa nu se poata miste pîna ce tatal sau nu-i va fagadui de sotie pe Zîna far' de tata.342 ~zgonit. îi arata raiul: în odaia întîia copii nebotezati ce plîngeau. La început. Acolo tine în sînul sau copiii mici. aliluce vestea ca toti oamenii îl pomenesc (ibid. toti oamenii beau si se veselp. p. nu se mai gaseste nici un lucrator (81 a. s-a facut porumbelul (52. diavolul lasa zapisul pe tarm si el se cufunda în fundul marii. Cauta apoi un negustor . Cînd o prinde. nu i-a mai fost foame. 66).P.380-381). p.P. e trimis în iad sa rascumpere sufletele oamenilor. hranindu-i "cu lapte dat cu lingurita" ca sa nu li se mai faca dor de mamele lor.484). e lasat de Dumnezeu sa-i tina locul o zi si o noapte. îi rupe din coada. La s. în vreme ce lui si-l pune plin.nedreptatea pe un orb. 253). S. Un sarac îsi lasa capra singura pe cîmp. fiind sfatuitorullui permanent. unde primeste numai oamenii buni. ramînînd de atunci caprele cu "numai un semn de coada".P.de vinuri si îl gasesc în casa unde erau numai oameni betivi. S. i-a scos matele si le-a zvîrlit pe o rachita. mînca mult. va >ramînealumea iar" diavolilor atît de mici.. ca 12 la un loc ar Iface cît un om" (52.P. p. iar în alta casa numai bucatarese care parte gateau. La nastere a fost ursit sa fie sfînt.P. dar cînd îsi face casa. Intra sluga la diavol 3 ani. în a doua copii mai mari care se jucau.P. p. S. Dupa aceea. sa-si omoare tatal.genele Sîmpetru. îi spune lui Dumnezeu ca numai o femeie saraca îl pomenea.P. A treia ursitoare a hotarît ca S.P. îl roaga pe Dumnezeu sa faca pe toti oamenii bogati. 12-13).131-133). O data a pierdut Gheileraiului si Dumnezeu l-a batut (LUI. e trimis iscoada pe pamînt sa vada ce fac oamenii. îsi petrece cu ei si întîrzie 4 saptamîni. parte se bateau cu polonicele (52. . Din matele lui S.l. Apoi se roaga de Dumnezeu sa nu-l mai lase în locul lui (LVII. p. p.P. E închipuit a fi portarul raiului. 1. 925-926).

cei doi sfinti "poarta nourii. numita calugarita (47. îsi desfunda pjpa. p. apoi le rînduieste pe cine sa manînce. Alta data. le înseamna "cu putina rosata sau sînge în frunte". piatra" . 142-144).P. Perele din care a vrut sa manînce S. Sf.P. îl ajunge tocmai la poarta raiului si-l prinde de un picior. Ilie da foc si Sf. de aceea piatra e maruntica si rara cu picaturi calde de ploaie". Petre. se preface ca vrea sa faca o manastire si dracii îl îmbrîncesc afara (LVII. calatorind cu Isus prin iad. s-a nascut aiul (usturoiul). p. sau le împarte prescura ori "niste boabe de naut" sau "niste seminte" care le "taie ..P. Pentru lupul ramas flamînd S. trimite niste babe dupa buruieni: de leac "în tara sîrbeasca".P. zarindu-se pe cînd S. Petru o fierbe ...P.. fura zapisul si fuge la rai."Taci. le-a blestemat sa se faca stei de piatra. se lasa momita de diavol prefacut într-un "domnisor" si trada planul S.P.P.802-803). p.457-458). pe care el l-a aruncat o data mînios (ibid. Ele au întîrziat mult. p. cum se vad si astazi (LVII. El o orînduieste împreuna cu Sîntilie. Ca sa scape. LuP).88-89). a hotarît sa trimita femei pe la crestini sa-i cheme la o adunare. numita tigîi sau tigîinat. Lupii nu pot mînca . ca sa nu le strice oamenilor. ploaia. E serbat 3 zile "pentru ca el trei zile a fiert piatra în cer. In vremea cînd era pe pamînt. fiind bolnav.P.497500). s-au prefacut în stelnite de pere. îsi da sufletul.. urseste un om sau o vita. ca si acela va fi de vr-un folos" (64. coboara din cer în mijlocul lor pe un cal alb si "începe sa rupa codri dintr-o pîine care nu se mai ispraveste si arunca la fiecare lup". S. în vremea cî~d era pe pamînt. Dupa alta legenda. din picurii de sînge care au curs atunci din piciorul lui S. El are putere peste ei.P. S. Vitele destinate lupilor S. Acesta o cauta si o blestema sa se prefaca într-o insecta. p. S. p.127-128).P. e mai mare peste grindina (piatra). doamne" iar Dumnezeu l-a mîngîiat: .P. insecte urîte si gretoase (ibid. s-a vaietat "Ai. le înclesteaza gura.P. 127).P. "Cînd se aude piatra forcotind. încît lupii pot rabda mai multe zile. este stapînul lupilor (v. Petru fierbe piatra în cer" (52. s-a nascut din sulhacul cu care S. p. 422). cînd se necajeste pe ei chiar 40 de zile. foamea". adoarme acolo si se pomeneste înconjurat de draci. O femeie numita Calugarita. S. Insecta din scoarta brazilor cazuti. Diavolul alearga sa-I prinda. întrucît S. De atunci au oamenii piciorul scobit (LVII. Cînd lupii se strîng si urla.. atunci Sf.343 ~ iar S. p. rupîndu-i din talpa.

nu stie si îl trimite la Sf.P. p. S. Dumnezeu i-a dat lui S.P. Cînd calatorea pe pamînt. locuieste pe pamînt într-o cetate de pe muntele de argint. ou.P. Ca plata. S. dezvinovatindu-se -Can-a avut alt cÎntar decît gura (LVII. dar a treia oara un os allupului mort îl loveste în frunte. auzind ca Dumnezeu da însutit celui ce daruieste ceva la biserica.P.S. Evreul se duce la fata unui împarat pe care o taie fara sa o mai poata învia.P. Rareori e actant singur. Un cioban care a pîndit întîlnirea S.P. i-a poruncit sa-I manînce pe stapîn. S. p. Ca sa-i poata gasi. 151). numit Cucu. pleaca la Dumnezeu si se întîlneste cu S. se plînge lui Isus de patania cumatrului. apoi se despart. iar evreului îi da o lada de galbeni. i-a uns pi~iorul cu balega. o taie bucati. singura lui avere. care îl face "doftor". S. 381-383).P. 130-131).P.546). i-a furat caii într-o noapte. S. obtinînd mai mult grîu ca alte dati (LUI. l-a blestemat sa se faca pasare (LVII. ia o pîine si un. Dumnezeu i-a dat licuricii.P. îl sfatuieste sa lase locurile pîrloaga. cumatrul e învatat sa arda paiele cosite de pe miriste si se alege cu mormane de grîu. apoi o înviaza sanatoasa. p.P. dar S. . El îndeplineste rolul de sfatuitor sau de cel care prilejuieste explicarea hotarîrilor luate de Dumnezeu (v. Dumnezeu). a poruncit unui lup sa manînce un cal pintenog. îl ia cu sine la o femeie bolnava pe care S. v. Un evreu sarac.P. îi vine în ajutor si ia aceeasi plata (52. într-o varianta. omorîndu-l pe loc. Un om. (LIII. îi porunceste sa manînce numai o litra dintr-un cal. lupii drept cîinii lui. e aratat a fi însotitorul lui Dumnezeu (uneori Isus) în calatoriile lui pe pamînt. p.344 decît fiintele destinate lor de S. Auzind de la Isus ca nu va ploua în acea vara. 148-150). s-a prins cumatru cu un om. S. Cînd se pune sa secere în locul celui ce le aduce .P. in basme. cu lupii afla ca a fost orînduit sa fie mîncat de un lup schiop. 322). Un om sortit de S. da un pui de gaina. acesta îl îndeamna sa coseasca miristea. cerealele s-au facut din belsug si S. Stapînul simtind.P. iar ca sa vada prin padure. II.P. 144-145. Negasind caii. unde voinicul îl întreaba de locuinta celei promise la nastere. S. Satenii lacomi dau si ei foc stogurilor netreierate si nu se aleg cu nimic (LVII. p. dar lupul l-a mîncat tot. p.P.P. Neprimind nimic. p. Dumineca (7. p. Altui lup S. în alta varianta. 547). sa fie mîncat de lup scapa de doua ori. Raura Luna. Ciobanul se pazeste mereu. Cu toate ca n-a plouat. Cuc).P. dar noaptea e luat de lupul cel schiop din mijlocul tovarasilor lui (LIII.

apoi da un fir de busu· ioc celui cu apa sa-I puna lînga copilul lui si se preface Într-un copil întru totul asemanator (7. într-o seama de legende-snoave. Scotînd din fîntîna pe sora soarelui. Cînd caIatoreste cu Dumnezeu pe pamînt.P. S. roaga pe Dumnezeu sa sohimbe locul si este din nou batut (5. gazduiesc la fata casatorita cu cel lenes. Postul lui ar fi instituit de cînd S. Ca pedeapsa pentru ca au fost ispititi la joc. Ca sa o îmbuneze. vrea sa intre printre betivi.P. Drept pedeapsa.P.439-440).i veseli.P. 17). a instituit postul ce-i precede ziua (LIII. apoi amiazi si seara.648). daca e vorba as~!" Dumnezeu îl previne însa: "pentru o palma sa nu iei doua" (AT 822 + 791). Pavel pe pamînt. .488-490).eaza si ei la joc pîna noaptea tîrziu. 114).P. amintindu-i ca aceasta e plata pentru boii mîncati de lupii trimisi de el (81 a. Mai tîrziu. Dumnezeu îi face. flacaul intra sluga la rai si dimineata cînd duce apa lui S. cu mîncare. vine soarele în locul lui si S. se casatoreste cu ea.546). avea draguta o pescarita care o data a prins atît de mult peste. Trecînd pe lînga o crîsma. cum s-a angajat. p. orice-ar fi. Poposind la o crîsma cu oamer. S. S. Astfel postul lui a ramas mereu în vigoare (81. a instituit postul lui (LVII. p. p. p. spunîndu-i ca se teme ca va fi batut ca ieri (52. vine la el S. S.P. II. a instituit postul lui care sa dureze pîna ce dragut a lui îsi va vinde tot pestele. S.P. III. se antrep.P...P. p. Acesta vine acasa beat si îl ia la bataie pe S.P.ma duc sa-i dau o palma. e înfatisat cu slabiciunile unui om de rînd.296).. o vioara în spate. dar omul îl ia la bataie. soarele îl lasa în locul lui pe cer. apoi cînd iese afara. p. întrece pe toti ceilalti 40 seceratori. fuge. Ca sa-I pedepseasca.P. Peste cîtiva ani. a fost acuzat pe nedrept ca ar fi furat niste opinci care s-au gasit apoi în traista pagubasului. La prînz. trimite lupii sa manînce boii unui flacau orfan. încît mi l-a putut vinde într-o zi întreaga. Vazînd-o betivii. se revolta împotriva hotarîrii acestuia de a casatori flacaul lenes cu fata harnica si decide . nu mai îndrazneste sa se apropie de el cu mîncarea.P.145 apa. fara stirea lui. S. p. îi cer sa le cînte si cînd S. S. cu efect ilariant. îi rupe un picior. O data.. Un flacau nu poate cosi o livada pîn~ la prînz. neaga ca ar fi Ialltar.P.P. Postul lui ar data din vremea cînd calatorea cu Si. S. desi Dumnezeu se împotriveste. A doua zi. crezînd ca el e acela "care nu m-ai îngaduit atuncea sa mîntui de cosit s-am ramas flamînd".

p. S:N. El calauzeste soarele pe cer. p. este stapînul apelor si al corabierilor. în legende. vînzîndu-se.N. e milostiv cu cei saraci.37). S. S. Sînnicoara.). Celor orfane le arunca pungi cu galbeni pe fereastra (LIII. p. recrutii din crîsma îl bat. Cînd a cerut ajutorul lui S. dar ea îi spune versuri glumete si în cele din urma Dumnezeu îi spune sa o primeasca în rai. 157). daruindu-Ie bani. 537). 408-409).P. strajuind în partea de miazanoapte a cerului ca sa nu se abata într-acolo.N. p. Dupa ce cînta si joaca dupa vioara lui S. A treia oara tatal l-a pîndit la geam si i-a sarutat picioarele (LVIII. Un om sarac are trei fete si e silit sa le trimita în lume ca sa cîstige bani. Fiindca s-a îmbatat rau din rachiul vîndut de diavol la iarmaroc.P. încît abia se poate tîrî afara. dat tot mai tare se cufunda. arunca fiecarei fete în ajunul zilei 'cînd trebuia sa pacatuiasca cîte o punga cu 150 galbeni. p.N. imediat a fost deasupra apei. Ajuta mai cu seama fetele sarace. Trimite însa în iad pe cel care s-a casatorit a doua oara. El apara si ajuta pe cei ce umbla pe ape (LIII. p. O baba care a avut sapte barbati si sapte rînduri de copii se duce în cele din urma la ·rai.N. 170171). 3411). 915)..P. a asteptat 30 de ani la poarta iadului pîna ce diavolul i-a spus ca numai cel nascut din duh sfînt îl poate scoate de la el (52.N. Legenda. S.410-411). S. dîndu-le bani ca sa se marite. Un om care trecea o apa înotînd era sa se înece. blestemînd ca sa ploua totdeauna la încorporarea lor (81 a. ajutînd vaduvele si orfanii. S. p. e unul din sfintii de seama care are însarcinari diverse. (S. bine stiind din prima ce înseamna casatorie (S. o opreste. 1265-1266).409). El ajuta însa si pe hoti. V.N. p. ar fi oprit apele cînd a fost potopul. .p. spre miazazi fiind paznic Sîn Toader (LVIII. E batut de catane pentru ca a baut rachiu de la diavol si s-a îmbatat (52.· p. ca pe una care "copiii si casa s-a pus la cale si pe o multime de oameni i-a miluit si i-a fericit" (ibid. S. 886). 1..346 e luat la bataie (ibid. e rînduit de Dumnezeu ca pe lumea cealalta sa judece el pe betivi "pentru ca si el a fost beat" (ibid. 5584). Se ruga de Maica Domnului sa-I ajute.. Tot S. a fost trimis sa-I iscodeasca pe diavol cum se va putea recapata zapisul prin care oamenii morti erau ai lui. ca sa nu înece corabia (52.

.N.717-718). Sotul pleaca în cautarea ei si ajunge la mare unde îl trece S. crezînd ca S. în. la sfatul preotului. a adormit si pleaca. III. p. caci "la Sf. S. p. ghiuj batrîn. învatîndu-1 cum sa prinda blestemul sotiei (52. Un tigan cu oi multe pune laptele în altar. aratînd ca el a fost mosneagul sfatuitor (LVIII.N. 988~991).. S. (S.apare în chip de mosneag la flacaul care îi cumparase icoana si îl învata cum sa pazeasca trei nopti în biserica unde fiica împaratului aparea ca monstru si mînca santinelele. S. Tiganul crede ca sfintii i-au mîncat laptele si îi probozeste. îl serbeaza pîna si turcii (52. într-un basm bucovinean (AT 402+302).N.Si tu. lasînd usile deschise. ca Sf. 159-167).N. nu ti-a fost rusine de ceialalti? Pacat de barba ta cea alba" (52. popa si das(alul fura laptele.N. Mai tîrziu. Preoteasa care n-avea copii se roaga lui Dumnezeu sa-i împlineasca dorinta. 1257-1258). pretinzînd ca "pazeste casa si toata averea".N. cu o barca si îl conduce la moara sotiei lui. ea primeste cu bucurie vestea.. 409). Turcul pleaca de acasa.N. fiul mai mic al unui împarat se casatoreste cu o broasca care noaptea îsi lepada pielea. ajuta pe cel ce cinsteste icoana lui. S.N. Baba care da buzna în rai e luata la întrebari de S. Dupa a treia noapte.. Neculai . cîteva basme.N. este zeflemisit.: " .$47 S.167-170). p. lasînd totul descuiat în paza icoanei S. El are mare putere.N. mai ales pe S. "Daca esti . sa-i faca un copil. N eculai sede calare pe tun".N.N.N. Hotii vin din nou. ajuta si pe soldati în razboi (LUI. Neculai se roaga oastea cînd merge la batalie. vor sa fure 'si icoana. p. O .N. De aceea. atinge cu batul monstrul care redevine fata împaratului. dar ea îl bat]'ocoreste. p.Bate-te-n dos c-un mai!" (ibid. apare ca auxiliar al protagonistilor. Turcul nu se supara. Nistehoti aud pe turc Iaudîndu-se ca icoana l-a pazit de furturi si îl jefuiesc. în ~lt basm (AT 363) S. îndeosebi pe S. dar se' pomenesc tintuiti locului pîna îi prinde turcul (ibid. S. dar preotul îl ia la bataie pe intrusul camuflat în S.N.N. Un om sarac care nu mai avea decît icoana S. Un om sarac nu are decît icoana S. în cîteva legende-snoave. Sotul ei îi apare ca Sf.1266). dupa ce au uns sfintii pe la gura cu smîntîna. El i-o arunca în foc. iar nevasta fuge prefacuta în cioara. o vinde unui turc. 3470 E). p. pe care o zalogeste unui cîrciumar pentru o pîine. II. Petru si o anunta ca va veni S. p. Un flacau o rascumpara ca sa nu se mai joace copiii cîrciumarului cu ea.

taranca ce si.,.apierdut banii e sfatuita sa se roage S.N. ca sa-i ajute sa-i gaseasca, dar ea nu mai are nadejde ca S.N. îi va restitui (S. 3253). V. Legenda. Sîntilie. 1. în legende, el este stapînul norilor si al ploii, al tunetului si al vînturilor. E închipuit alergînd pe nori cu o caruta trasa de cai de foc. Tunetul ar fi produs de huruitul carutei lui pe cer, iar fulgerele sînt scîntei din potcoavele cailor lui sau din biciul lui. S.I. trasneste pe oamenii pacatosi, dar mai cu seama pe diavoli. Sageata trasnetului lui e în trei dungi, stidoasa si intra în pamînt de 9 stînjeni. La 9 ani, iese pe pamînt si e buna de vindecat junghiurile (LUI, p.389-394). La nastere, S.I. a fost sortit sa-si ucida parintii. Cînd se întorcea odata acasa, diavolul îl minte ca sotia lui doarme cu altul. Fara sa se mai îndoiasca, taie capetele parintilor care venisera la el si dormeau în sura (52, p. 519-520). în alte variante, S.I. îsi ucide nevasta si parintii sau numai pe tatal lui. Se pocaieste si cere lui Dumnezeu sa-i dea trasnetul ca sa-i pedepseasca pe draci pentru ca l-au ispitit sa faca aceasta crima (LUI, p. 546). Dupa ce si-a omorît parintii pentru ca l-au necajit, s-a facut cioban pe munte. Dupa trei ani, vine în sat si omoara pe omul care îi furase pe sora-sa, apoi Dumnezeu îi da sarcina sa-I urmareasca pe diavol cu trasnetele si fulgerele (12, I, p. 238). Pentru ca si-a omorît parintii, e trimis de Dumnezeu sluga la diavol. Acesta îl trimite în padure dupa lemne, S.I. simuleaza ca leaga cu o sfoara toata padurea, dracul crede ca vrea sa-i aprinda casa si renunta la lemne (AT 1046). A doua zi, îl trimite dupa apa si S.I. simuleaza ca sapa toata fîntîna, dracul se sperie si renunta (AT 1045) (81 a, p. 373; v. lntreceri în puteri). S.I. e schiop, dupa alte legende paralizat de o mîna si de un picior, de aceea are putere mai mica în trimiterea fulgerelor si trasnetelor. Cînd era sanatos, tuna de crapau muntii, se despica cerul si pamîntul, se stîrpeau femeile si animalele, sau se misca pîna si scaunul lui Dumnezeu. Acesta l-a blestemat ,,- Uscati-s-ar mîna" si de atunci a paralizat în alte legende, S.I. are numai un ochi si e chiar surd, de aceea trasneste mai rar fiindca nu aude cînd îi porunceste Dumnezeu sa trasneasca (LUI, p.396-397). S.I. a vazut pe un om furînd faina din sacul unei vaduve cu 5 copii la îndemnul diavolului. S.I. a trasnit atît de tare.în diavol, "ca 7 ani de-a rîndul s-au starpit animalele si femeile de pe fata pamîntului. Maica Precesta s-a speriat si ea din acel traz-

},19

net si a blestemat pe S. Ilie sa i se usuce mîna dreapta". De atunci, trasneste numai cu stînga (92, p.63). S.I. loveste cu trasnetul pe diavolul prefacut om care da bani unui om în schimbul sufletului lui (52, p. 522). S.I. era caraus si dracul i-a stricat caruta. S.I. a cerut lui Dumnezeu sa-i dea putere peste diavoli, primind tunul (ibid., p. 787) pe care l-ar fi luat de la început la porunca lui Dumnezeu ca sa rastoarne dracii care vroiau sa se suie pîna la cer, gramadind munti peste munti (ibid., p. 12). Dumnezeu l-a trimis sluga la diavol ca sa-i fure zapisul prin care "omul viu este jumatate al lui Dumnezeu si jumatate al diavolului si mort este al diavolului". La scalda, dracul a intrat în lac si Dumnezeu a înghetat lacul ca sa nu poata iesi diavolul. S.I. a fugit în acest timp cu zapisul la cer, dar aproape de cer l-a prins pe S.I. de talpa piciorului, rupîndu-i carne, care lipseste si astazi, iar omul a ramas al lui Dumnezeu (38 b, XlV, p. 76, Cucuieti-Teleorman). în alta varianta, diavolul a pus paznic al zapisului o cotofana pe care n-a mai crezut-o la urma si S.I. a putut fugi cu el. Ca rasplata, Dumnezeu l-a pus mai mare peste draci (LVII, p. 192-193). Li început, Dumnezeu nu avea sfinti, pentru ca nici un om n-a avut curajul sa se arunce în mare si sa se lupte cu diavolul. Numai S.I. s-a aruncat cu caruta si cai si de atunci Dumnezeu i-a dat tunul împotriva dr~cilor (52: p.302). S.I. este var cu vîntul si cu focul. Cînd vîntul si focul -au pornit sa-si încerce puteril~, Dumnezeu l-a trimis pe S.I. sa-i supravegheze, dar el s-a întovarasit cu ei si Dumnezeu i-a luat o mîna si un picior (ibid., p. 402). El conduce piatra (grindina) împreuna cu Sîmpetru, el "da foc si Sf. Petru fierbe piatra în cer" (ibid., p.803) "S. Ilie orînduieste cu piatra, el radica gheata în nouri de sub pamînt si în cer merg Iastopane de gheata întregi pe nouri, dar S. Ilie umbla cu caruta si c-un mai tot o sfarma, iar arhanghelul Mihail merge înainte cu sabia si tot o taie". S.I. are un palos cu doua taisuri "cu unul de aur si cu unul ascutit. Cînd loveste cu cel de aur da mana, cînd cu celalalt, da piatra" (ibid.: p. 792). S.I. a fost pus o data de Dumnezeu sa-i tina locul. El vede pe stapînul ariei cum fura grîu din gramada lucratorului care i se parea mai mare decît a lui. La a treia banita, S.I. intervine si îi da cu banita în cap. Dumnezeu l-a certat ca nu a fost mai îngaduitor, fiindca el vede mult mai multe nedreptati si nu se revolta (LIII, p.546).

350

La sfîrsitul lumii, cînd va apare Antihîrt pe pamînt, Dumnezeu îl va trimite pe S.I. sa se lupte cu el (v. 5fîrsitullumii). El va fi învins si Antihîrt îi va taia capul. Sîngele lui S.I. va cadea greu pe pamînt, provocînd cutremur si pamîntul se va aprinde (LVII, p. 197-198). Lupta se va da pe o piele de bou ca sîngele sa nu curga pe pamînt. Totusi, în piele este o borta "cît un vîrv de ac" prin care va curge o picatura din sîngele S.I. si ea va aprinde pamîntul si va arde pe o grosime de 7 stînjeni (52, p. 1292). II. în unele basme-legende, naratiunile despre omorîrea parintilor de catre S.I. s-au contaminat cu cea despre tî1harul pacatos (AT 756 C). Dupa ce S.I. si-a omorît cu sabia parintii (si sotia), el se duce în pustie sa-si ispaseasca pacatele. Dumnezeu îl înstiinteaza ca va fi iertat cînd va sadi putregaiul si îl va uda c~ apa carata cu gura în coate si genunchi. în alte'variante, e învatat sa ude un taciune pîna ce va face doua mere (parintii lui), sau o ramura de mar pîna va face doua mere ca sa le dea lui Dumnezeu (LIII, p. 537). în alta varianta, dupa crima, S.I. s-a spovedit, dar abia al40-lea preot i-a dat canon sa care 9 ani lemne într-o vale, apoi sa le dea foc si el sa se arunce în vîlV'tttaie. Dumnezeu îl salveaza (LVII, p. 180). Dupa omorîrea parintilor, S.I. a decapitat mereu preotii ce îl spovedeau, abia un s<;hivnicl-a încuiat în chilie si a aruncat cheia în iaz. S.I. a stat acolo 40 ani la o masa citind, mîncînd dintr-o pîine si bînd dintr-o cana cu apa ce nu se mai terminau. Dupa 40 de ani, oamenii au gasit cheia si un înger i-a poruncit sa faca foc si sa se arda, dar un înger l-a dus la Dumnezeu care i-a dat o "pusca sa împuste în draci". Cînd a împuscat a treia oara" trei zile si trei nopti au curs pe pamînt, încît n-a ramas nici un drac în cer" (52, p.521). într-un basm, S.I. distruge cu grindina holda unui flacau orfan. Mai tîrziu, acesta intra sluga în rai. Cînd aduce apa si S. 1. întinde mîna dupa ea, servitorul i-o rupe, amintindu-i ca aceasta e plata pentru holda distrusa de grindina trimisa de el (81 a, p.648). V. Legenda .. Snoava. 1. Numele popular al speciei e poveste, folosit aproape peste tot la noi, generic care înglobeaza si celelalte specii narative în proza (v. Poveste). în Muntenia, ea e denumita snoava, termen adoptat si în folcloristica, azi în vadit regres: "Znoavele e un cuvînt mai vechi, povestile au iesit acuma pe urina" (5, 1,

351

p. 45-46). În vremea din urma, prin Moldova nordica SI Transilvania nord-vestica, termenul basm a ajuns sa desemneze s., naratiunile glumete, adica cele "de rîs" (ibid., p. 109). În trecut, în Moldova s. mai erau numite jitii si taclale, azi se pare iesite din uz. Jitie înseamna patanie, sir de întîmplari, reliefînd deci caracterul realist al s. Specia a mai fost denumita la plural palavre sau bazaconii. În Moldova nordica se foloseste denumirea balacarele, împrumutata probabil din limba ucrainiana. A mai fost atestata denumirea polojanii în Transilvania nordica, cunoscuta, se pare, si în Moldova, dupa cum ar indica titlul unei colectii din Vrancea alcatuita de S. Hîrnea. În Tara Oasului, se folo~estesi termenul de trufe, venit probabil din maghia~a, unde verbul cu aceasta radacina înseamna a glumi, dar cuvîntul este, se pare, romanic la origine, caci jongleurii francezi mai foloseau denumirea trufe pentru fabliau, iar în vechea italiana truffa avea sensul de gluma, palavrageala, cu acelasi sens trecînd si în spaniola. La padurenii din Hunedoara, s. mai erau numite sozîi, adica fapte hazlii, care provoaca ilaritate, cuvînt de origine maghiara. În Muntenia s-a mai folosit termenul Pacalituri, atestat de colectia Fundescu, iar în Oltenia e cunoscut si cel de dafie, plural dafii, dat la iveala de colectia R. Codin-Tutescu, împrumutat din limba sîrba (davija). Raspîndit în toate provinciile tarii e numele gluma, iar pe alocuri, sub influenta oraselor, a patruns si cel de banc, corespunzator germanului Witz, care a ajuns sporadic si în Maramures. În folcloristica, specia a fost denumita felurit. Mai întîi, a fost denumita anecdota, atestata în Efemeridele lui D. Iarcu. În 1867, B. P. Hasdeu distingea anecdota, alaturi de traditiune si basm (35, p. XI), dar mai tîrziu va semnala si termenul snoava, diferit de anecdota si legenda (XXXV, p.2601). Denumirea, anecdota s-a generalizat în tratatele de istorie literara si manuale. Cea de snoava va fi introdusa în folcloristica de M. Gaster (XXXI, p. 149, 158, 159) pentru a diferentia specia de nuvela si poveste. Cuvîntul deriva din slavul iznoava, care înseamna naratiune noua, inedita, adica întocmai ca si cuvîntul grecesc anecdota, al carui decalc pare a fi. Analogia ne duce mai departe la termenul romanic novela care denumea initial categoria acelorasi -naratiuni noi, necunoscute, pentru ca apoi prin Boccaccio sa evolueze spre noua specie culta cunoscuta sub acest nume, denumita de Jolles si nuvela toscana (XXXIX, p. 227). Astazi,

3S:Z

folcloristica de la noi a retinut, alaturi de s., si denumirile gluma si anecdota pentru niste subspecii strîns înrudite ale s., cum se va arata mai jos. 2. S. s-a bucurat de mai putina vaza decît legenda si basmul. Urmele ei în literatura clasica greco-latina sînt foarte firave, fiind atestate numai deprecierile de care se învrednicea la scriitorii vremii sub genericul aniles fabulae (povesti babesti), care de fapt denumeau toate speciile narative în proza. în literatura medievala însa, s. s-a bucurat de mare consideratie. Faimoasele fabliaux-uri, acele contes IZ rire en vers, colportate de jongleurii medievali, au fost pretutindeni bine primite, la curtile nobiliare si prin pietile tîrgurilor. Acestea nu erau decît prelucrarea, uneori destul de stîngace, as. populare, care circulau de multa vreme pe cale orala deopotriva printre tarani si tîrgoveti, soldati si negustori ambulanti, pelerini si marinari. S. trece apoi într-o sfera mai înalta, stînd la baza nuvelisticii renascentiste prin prelucrarile lui Boccaccio si Chaucer, marcînd începutul literaturii narative în limba nationala. Odata cu desteptarea interesului pentru literatura clasica a antichitatii, s. ramîne treptat pe seama paturilor populare, împreuna cu vechile fabliaux-uri, denumite acum fabeUae ignobilium (XIV, p. 371), adica PQvestilecelor necultivati din straturile de jos. Folcloristica incipienta, dominata de vederile romantismului, nu se va interesa de s., pe primul plan amndu-se balada si mai cu seama basmul fantastic. în colectii se strecoara însa în' subsidiar si S., cum se vede chiar în cea' a fratilor Grimm din 1812, care, aiaturi de basme, da la iveala si un nu~ar apreciabil de s. La noi, colectia fratilor Schott cor~Ji'ne. cam o s treime, între care si 13 episoade din ciclul PacaIa. Intîia colectie în limba româna ~ lui T. Stamati, Pepelea ... , aduce la lumiiIa cîteva s. despre faimosul personaj, chiar daca în sudarea lor prelucrarea e vizibila, prezidînd intentia de a da opera literara. Brosura lui M. V. Stanescu Aradanul din 1860 (87) publica, între cele 7 naratiuni, si 2 s. (caciula care plateste singura si femeia lecuita de lene de barbatul înnebunit cînd bea apa pe nemîncate). Colectia lui 1. C. Fundescu din 1867 da de asemeni la iveala 10 pa~alituri, alaturi de cele 12 basme, sporite simtitor în editiile urmatoare. Cele doua brosuri ale lui P. Ispirescu din 1873 si 1874, Snoave sau povesti populare vor sa dea la iveala numai s., dar printre ele se afla si 4 basme despre animale, marturie indirecta a confuziei adusa de o terminologie neprecisa. în culegerile ulterioare, s. va apare alaturi de basme, dar pe alocuri se vad

353

',>

si cîteva colectii, de obicei de proportii modeste, care contin numai - sau cu precadere - s., alcatuite de Gr, Sima lui Ioan, Sextil Puscariu, D. Stancescu, E. Baican, 1. Nadejde, T. Pamfile, D. Furtuna, C. Radulescu Codin, Ion Adam, St. Tutescu, L. Costin etc. (LXXX, p. XV-XXIV). 3. S. e o naratiune scurta, de obicei alcatuita dintr-un singur episod cu intentii satirizante despre fapte din realitatea de toate zilele, în care dimensiunile realiste sînt exagerate doar cît îngaduie limitele verosimilului. Propriu s. este, declansarea rîsului, ea satirizeaza glumind, stîrnind ilaritate. Satira din s. nu e vehementa, nu provoaca indignarea ascultatorului, fiind puternic îmbibata de acea bonomie care îl convinge ca viciile semnalate sînt profund omenesti, adica iesiri reprobabile, nicidecum acte criminale. Cînd defectul semnalat pare a-si atinge apogeul, urmeaza pedeapsa fireasca prin care se restabileste echilibrul moral al colectivitatii. Aceasta pedepsire este astfel canalizata, încît auditoriul sa fie cuprins de un rîs irezistibil, caci o s. povestita fara sa fie aplaudata în fin~l prin rîsete este o naratiune imperfecta ce nu si-a atins telul. Intrucît snoava pîndeste deficientele omenesti, în centrul atentiei sta totdeauna personajul negativ. Actiunea e dezvoltata doar cît e necesar pentru reliefarea metehnei si pedepsirea ei. Personajul pozitiv are rol secundar, el actioneaza doar pentru a-i da protagonistului negativ prilejul de a-si dezvalui tara caracteristica sau pentru a-i aplica în final corectiunea cuvenita. Cînd semnalarea deficientei se poate face si ~ai simplu, prin actiune directa sau simpla p~rtretizare, personajul pozitiv lipseste, actant ramînînd numai cel negativ, singur sau cu mai multi din aceeasi categorie. S. care povesteste despre scoaterea lunii cu cîrligul din fîntîna sau gîrla aduce în scena numai pe un prost, în alte variante trei prosti ce se asociaza, prin aceasta sporind efectul ilariant. De aceea, în s. numarul sporit al actantilor e cel mai adesea un procedeu estetic augmentativ. Se întîlnesc totusi s., asa numitul ciclu al lui PacaIa, în care în centrul atentiei se afla personajul pozitiv, faimosul erou atît de iubit de straturile populare. în unele subtipuri, Pacala (sau corespondentul sau) este rasplatit cu îmbogatirea fabuloasa sau chiar cu succesiunea ia tronul împaratesc, tipice basmului propriu-zis, dar aceste variante apartin speciei mixte basm-snoava. Atari interferente sînt frecvente în folclor. Trasaturi de s., scene ilariante se afla presarate si prin basme, dupa verva de moment a povestitorului, dupa cum în unele epi-

/

I

.

354

soade despre Pacala apar cîteva elemente supranaturale, ca fluierul care face sa joace pe oricine (v. Fluier), biciul cu puterea de a aduna unele salbaticiuni, moara dracilor, unde acestia îi schimba cenusa pe faina, sacul de tamîie gasit (v. Pacala).în genere, s. e o naratiune scurta, adesea înfatisînd un singur moment al actiunii, cît e destul pentru a-i surprinde meteahna protagonistului. într-o seama de s., epicul e chiar absent, actiunea fiind înlocuita printr-un dialog între un personaj, care are doar functie interogatorie, si protagonistul caricaturizat. Acestea sînt celemai apropiate de gluma si anecdota, parte din ele greu de orînduit într-o subspecie sau alta. în atari cazuri, trebuie detectat mobilul care a generat naratiunea si ori de cîte ori poate fi surprinsa o urma de caricaturizare, de înfierare a unor apucaturi, ne aflam în domeniul s. Caci daca am încerca sa detectam dupa metoda lui J olles (XXXIX) - care a omis însa s. dintre formele simple ale literaturii - ce preocupare inerenta spiritului uman de pretutindeni sta la baza s. ca specie literara., am vedea ca ea e generata de înclinarea omului simplu de a surprinde ceea ce bate la ochi, de a caricaturiza orice trasatura sau înfatisare neconforma cu habitudinile cercului sau restrîns în care isi duce viata. Oricine vine din afara familiei si mai cu seama .; comunitatii respective, e privit cu neîncredere, cu' ostilitate si spionat în toate manifestarile lui si orice nu e conform cu nor~ele curente celui ce observa, e zeflemisit, îngrosat spre caricatura si acoperit de rîsete. Aceasta înclinare e adînc sadita în om, caci ea se manifesta înca de timpuriu. Orice "strain" poate fi tinta amuzamentelor, de la cele nevinovate, pîna la cele însotite de actiuni cu urmari nefaste. în conceptia populara de anumit grad, "strain" începe sa fie cel ce apartine altei familii, într-o ierarhie ce continua cu exponentii satelor învecinate (pe alocuri chiar în cadrul aceluiasi sat între "joseni" si "suseni") pîna la cei de alta nationalitate. Existenta poreclelor se reazema pe aceeasi înclinare de a spiona aspectele ca-ricaturale, rizibile, la semenii ce depasesc cadrul familiei, existenta în anumit grad si în cercurile cultiva te, iar unele s. -nu sînt decît explicqrea unor atari porecle. Sub acest aspect, si s. se lasa a fi localizata felurit, nu în aceeasi masura ca legenda, dar preocuparea poate fi surprinsa pe plan regional, variantele capatînd o fizionomie neasteptata. Oricum localizarea în s. e un fenomen accidental care poate fi omis fara a stirbi nimic din

355

eficienta caricaturizarii. Prin obiectivare sporita, observare a critica a fost adîncita, putînd fi detectate metehnele mai grave ale fiintei umane în diferitele ei ipostaze sociale. Corolarul criticarii este pedeapsa pe care si-o atrage protagonistul negativ ca o în(::heiere fireasca a celor întîmplate. Se întîlnesc s. în care pedeapsa este fictiva, ea nu e resimtita de cel în cauza fiindca ea consta doar în rîsetele auditoriului. în aceasta categorie se înscriu de obicei s. care nu au decît personajul negativ, dar pe alocuri atare ridiculizare e prezenta si în s. în care personajul pozitiv participa la actiune în opozitie· cu cel ce va fi infierat. Trasaturile negative sînt vizibil îngrosate, caricaturizate, pentru a li se evidentia mai pregnant latura ilarianta. în altes., personajul satirizat nu este absolvit numai cu rîsetele provocate de actele lui desantate, el suporta si o pedeapsa, celmai adesea corporala, aplicâta de actantul pozitiv (v. Pedepse). Pe alocuri, aceasta pedeapsa este capitala, ea constînd fie în omorîrea, fie în mutilarea celui care a gresit. Ciudatenia s. sta tocmai în faptul ca uciderea sau mutilarea ~înt asocia'te cu comicuI, fiind inserate într-un context ilariant, destinat a provoca rîsetele ascultatorilor. Din acest punct de vedere, asistam în unele s. la un comic macabru care a trezit nedumeriri si mai cu seama reprobari printre cititorii moderni. Cum se poat~ rîde de faptul ca Pacala omoara pe popa si îl arunca într-o balta, taie caprele si le aseaza, una cu spinarea în sus, cealalta cu spinarea în jos, pentru ca podul sa fie alcatuit dintr-o calcatura moale si una tare, ucide copilul mic al popii, scotîndu-i maruntaiele ca sa le curete, ucide cîinii Cimbni si Marar pentru ca sa le bage cozile în supa etc. în alta s. (AT 1537), amantul sotiei este omorît si pus la usa altuia, apoi purtat de 5-6 ori pe la altii, fiecare crezînd ca el e ucigasul. în alta s. amantul surprins este mutilat, iar la moartea lui, amanta este silita de sot sa boceasca în mod patetic, tinînd urechea mortului la cap drept floare de doliu (s. are de obicei variante obscene). ExeIl;lplele de acest fel sînt fara îndoiala depasite de mentalitatea contemporana, ele reprezinta ramasite din epocile anterioare, fiind fructul viziunii arhaice despre lume. Lectura naratiunilor hazlii cuiese de la popoarele asa-zise primitive ofera numeroase întîmplari ce se încheie cu acest soi de comic macabru, dovada neîndoielnica de arhaismul unui atare gust care trezeste repulsii la cititorul contemporan neinitiat în fazele culturii populare, de la întîile ei începuturi.

356

4. Subspecii ale s. pot fi considerate gluma si anecdota, cu care e strîns înrudita. La prima vedere, cele doua par a fi sinonime, dupa cum ar confirma si parerea curenta. Prin gluma (germ. Witz) se întelege naratiune a care se încheie printr-o poanta menita sa scoata în lumina mintea scînteietoare a protagonistului. întreg efortul creator e concentrat asupra acestui mot d'esprit în care sta reusita glumei. Cu cît vorba de du!1 este mai neasteptata si exploateaza întelesuri mai nebanuite de nimeni, cu atît gluma devine mai stralucitoare si mai captivanta. Gluma are la baza înclinarea omeneasca de pretutindeni de a specula sensurile felurite ale unor cuvinte, j.9curileomonimiei, apropiind în acest scop cuvinte care în uzul firesc nu se asociaza niciodata. Gluma tinteste sa desfaca tocmai ceea ce în limbajul obisnuit a ajuns deplin închegat, cristalizat si sa jongleze cu noile sensuri rez;ultate din asocierile' inedite pentru ascultatori, prin jocurile de cuvinte care stîrnesc rîsete irezistibile (XXXIX, p. 248). Naratiunea e de obicei redusa, expunîndu-se doar un singur moment, uneori repetat pentru fiecare din cei doi sau trei protagonisti, gluma situîndu-se sub acest aspect la periferia speciilor epice, în vecinatatea legendelor pur expozitive (v. Legenda). Se admite ca ea e mai noua, vlastarul modern al s., cu toate ca e a,testata si în antichitate, apoi în Renastere si în predicile barocului. Gluma este cea mai sensibila la inedit, poate fi gustata numai o data, a doua ascultare ucide surpriza si efectul este de cele mai multe ori nul. De aceea, interlocutorul modern are grija sa afle în prealabil daca se stie cutare "banc". în vremurile mai noi, gluma a devenit apanajul aproape exclusiv al orasenilor si al paturilor cultiva te, ea fiind raspîndita prin calendare si almanahuri, îndeosebi prin unele periodice, unde îsi are coltul rezervat cu strictete. Gluma livresca se îmbina cel mai adesea cu ilustratia care de ~bicei înlocuieste naratiunea din varianta orala. Cî~d desenul e ingenios, poanta cîstiga enorm în incisivitate. Colectiile folclorice au scos la iveala putine glume, iar cele mai multe se refera la împrejurari exterioare satului, de obicei la lumea cazona. Se poate banui ca mare parte din ele sînt creatii citadine, raspîndite apoi prin viata militara si prin publicatii pîna în mediul satesc. Cele din viata scolarilor sînt aproape în întregime creatii culte. Culegerile din ultima vreme au surprins prezenta masiva a glumelor citadine si printre sateni, cu toate ca nu s-au facut pîna acuma consemnari sistematice care sa urmareasca epuizarea repertoriului de glume existent. Din aceasta cauza, nu se pot

daca însa îndaratul acestei replici se ascunde prostia sau viclenia care tinde sa acopere o deficienta.. anecdota se apropie sub acest aspect de legenda istorica. Replica este neasteptata. Anecdota. De pilda.Mai tigane. Initial. ingenioasa. pozitia satirica a plasmuitorului e evidenta si ca atare naratiune a respectiva e o s. abundenta în desfrîu si crime. care. ne-a dat în ale sale Anecdota istoria secreta. S. în colectiile de legende se întîlnesc numeroase naratiuni cu caracter anecdotic. Intrucît anumite vorbe de duh din glumele obisnuite sînt puse pe seama unor oameni mari. avem în fata o gluma . totul e redus la dialogul: .Cît da vrajmas! . are în chip curent acelasi înteles ca si gluma. e ales tocmai momentul reprezentativ în care omul ilustru îsi dezvaluie felul de a fi. scrise.. pentru a nu-si da lenea în vileag.357 face supozitii plauzibile asupra starilor din trecut privind Clrculatia glumelor de origine livresca. firul caIauzitor trebuie cautat în pozitia creatorului fata de personajul care da replica neasteptata. ci viclenia celui pus în încurcatura. mintea sclipitoare a actantului. La prima vedere. iar parte din . în acest chip a fost conceputa anecdota. despre tiganullenes. în s. Procopiu din Caesarea. reversul ei. pe cî~d gluma e în primul rînd ilarianta si abia în subsidiar cu intentii satirice. atît ca ea nu revela o minte scînteietoare. Distinctia dintre s. Fiind legata de oamenii mari. adica o istorie a culiselor. e satirica si abia în al doilea rînd comica.Dar la oi duce-te-ai? . naratiunile scurte care se încheie cu o replica ilarianta pot fi considerate glume. caci întîiul autor. Mai mare apropiere se vede fata de gluma. recurge la acest raspuns ilariant.Cît da multa! . Dar dimensiunea epicului nu poate alcatui singura un criteriu determinant în aceasta delimitare. replica spirituala are consecinte caracterologice mai adînci fiindca ea tinteste portretizarea persoanei aduse în scena. folosita multa vreme pentru a denumi s..Dar urda! . 207). pozitia fata de evenimentul cu pondere importanta în biografia sa. uneori greu d~ definit ca specie. mîncare-ai cas? . uneori chiar confundîndu-se cu ea. în acest scop. De asta data. totusi caracteristic pentru aversiunea lui fata de munca. Era o anexa a istoriei oficiale. Daca naratiunea urmareste sa puna în lumina ingeniozitatea.Apoi' amu mai zica si altul ca eu am grait destul". mai exact. p. a curtii bizantine. La frontiera dintre cele doua specii. S-a convenit în zilele noastre ca prin anecdota sa se înteleaga gluma în care actantii sînt personalitati cunoscute (XIII. si gluma nu e întotdeauna clara.

o poveste simpla putînd dura tot atît cît una complexa (LXXXVI. p. relatiile dintre anecdota si gluma se arata foarte strînse. iar la noi a fost consemnata în 10 variante (S. Sceneria si detaliile realiste ar indica o vîrsta tînara. s. despre Pacala la moara dracilor care-i schimba cenusa în faina. Pacala). Urias). iar din Odiseea episodul orbirii lui Poliphem de catre Nimeni care în variantele noastre a devenit Singur eu (v. uneori pe întinderi neasteptat de mari. Cînd atestarile se urca pîna în antichitate. 16).358 replicile spuse de acestia în anumite împrejurari cunoscute au devenit anonime. 5. 188). cu mai multe episoade. bogatul îi raspunde: . dar se pare ca e de provenienta livresca. Cu toate acestea. ofera mai multe posibilitati de a li se descifra istoria de-a lungul vremurilor. foarte rar depasind întinderea unui episod. Wesselski (XCII. genezei si raspîndirii. Numeroasele . Dar tocmai simplitatea ofera mai putine puncte de sprijin pentru elucidarea vechimii. ci cea de sus!" Naratiunea apare si la unii predicatori din perioada baroca. Este ciudat faptul ca acest episod homeric are doua rasfrîngeriîn repertoriul folcloric. Disocierea lor pare sa confirme existenta celor doua naratiuni folclorice independent de versiunea lui Homer care probabil le-a îmbinat într-un singur episod de configuratie legendara. tradusa si colportata de calendare si ziare locale. asemanarile nu se datoresc întotdeauna: unei influente dela o speciela cealalta. parînd a fi o cr~atie mai noua. pe de alta în s. 3102). Dupa unele pareri. fiind inserate în urzeala altor glume. Cîteva ne sînt cunoscute din literatura budista. naratiunea de proportii mici. avînd comun cu Odiseea numai orbirea cu frigarea si 'numele "Singur eu" al pacalitorului. istoria motivului poate fi cladita pe un teren mai sigur.pe de o parte în basmul despre uriasul orbit (AT 1137) de al treilea frate care scapa în blana berbecelui (v. Hierocles din Alexandria din secolul al VI-lea a consemnat în Philogelos un "Witz" despre grecul bogat care sigilase amforele cu vin pentru a nu-i fi furat. una sfîrsind în cealalta si invers. p. Cel mai greu de decis e atunci cînd naratiunea e simpla. observa A. dar numarul acestora e redus. daca nu chiar mai mult. Naratiunile complexe. Sclavii le gaurisera pe la fund si sugeau vinul. dintr-un singur motiv si cel mai usor e cazul naratiunii complicate. ceea ce nu se poate sustine. nu dispare partea de jos.. ar fi inapta pentru lunga dainuire în timp.Prostule.. acestea putînd izvorî din creatii independente prin poligeneza. la sfatul unui prieten de a verifica daca nu curge vinul pe la fund.

Variantele românesti ocupa un loc intermediar. dar constatarea ca versiunea orientala este mai simpla. deoarece în multe cazuri aceste variante livresti au patruns în repertoriul folcloric. izgonind sau modificînd variantele orale anterioare. Krohn îi atribuie s.359 snoave din cartile defabliaux nu usureaza rezolvarea problemei. Aarne conchide ca snoava a fost creata în vestul Europei. continînd si episodul cu urmaritorul pacalit sa sprijine o salcie ca sa nu cada în fîntîna sau trimis în alta directie. A. fara sa fie nevoie de confuzia creata de termenii foneticeste asemanatori paradisului. avînd ca prim punct de sprijin prelucrarea ei literara din secolul al XVI-lea. 61-107). iar termenul a quo poate fi mutat numai cu mari probabilitati dincolo de aceste documente literare medievale. 157159). Anderson conchide ca s. în variantele din sud-estul Europei. sprijinindu-se în plus si pe faptul ca urmaritorul excrocului nu banuieste capcana ce i-o întinde acesta (XLIII. iar bî1ina rusa cu aceasta tema despre negustorul Terente a fost scrisa în secolul al XVIII-lea. despre omul care pretinde a veni de pe lumea cealalta CAT 1540). a fost creata în Franta medievala de unde s-a raspîndit în restul Europei. Ar 1540 o origine indiana. sprijinindu~se pe doua elemente . p. deoarece ideea de a pretinde ca pacalitorul vine de pe ceea lume putea fi izv 0dita de la sine. Ar 1306 C (v. Aarne a studiat s. K. W. în limbile nordice capitala Frantei fiind înlocuita prin alti termeni care se aseamana fonetic cu cuvîntul scandinav sau finic ce denumeste paradisul. Problema ramîne însa nedecisa tocmai pentru ca simplitatea actiunii nu ofera punctele de sprijin necesare. de unde s-a raspîndit spre rasarit. prin aceasta marind semnele de întrebare pe care le ridica cele doua ipoteze ale cercetatorilor finlandezi. se arata doar ca excrocul pretinde a veni de pe lumea cealalta. Versiunea orientala s-a putut naste independent de cea occidentala. Ea a fost dramatizata în Occident înca din secolul al XV-lea. Pornind de la ipoteza ca forma mai simpla e neaparat mai veche. p. care caracterizeaza versiunea occidentala. cheia actiunii rezida în confuzia Paris-paradis. Fragilitatea argumentelor ce pot fi deduse dintr-o singura naratiune simpla nu a îmbiat pe cercetatori sa întreprinda cercetari monografice asupra tipurilor de s. Anderson a studiat s. îl face sa lase nerezolvata problema originii (V. data fiind simplitatea ei. daca au existat cumva. eventualorientale. în variantele apusene si nordice. Sotie) despre sotia necredincioasa ce-si trimite sotul dupa spuma demare. desi mai neomogena pe aria de raspîndire.

Epir si Albania (L. cu cele grecesti si raspunsul nu putea fi satisfacator atîta vreme cît el nu cun~st~a variantele românesti si bulgaresti. monografiile despre cele trei s. 115).n. Variantele sînt atestate pe o arie mai larga. din Japonia si Europa pîna în America. vaga pentru a face plauzibila vreo filiatie. bazata doar pe o idee poetica generala care se poate întruchipa felurit în atîtea plasmuiri nu poate constitui un indiciu de filiatie. 278-302) . sînt sortite a fi fragile din cauza simplitatii actiunii si personajelor. Se observa cu usurinta ca chiar în variantele citate de el. Tesalia. iar varianta literara cea mai veche provine din China secolului al V-lea. ele putînd fi generate si spontan în . unele tari fiind foarte slab reprezenta te în urma penuriei de culegeri. Odinioara. Mangiuca despre originea italiana a lui Pacala nu mai pot fi acceptate de critica folclorica. Dar cele doua elemente reprezinta prea putin pentru a face plauzibila ipoteza amintita.e. Colectiile de povesti aromâne dovedesc însa ca faptele s-au petrecut invers. AT 1696 despre prostul ce ureaza pe dos (v. Haavio se întreaba în monografia sa cum se poate explica legatura dintre variantele nordice. încît autorul se vede silit sa emita ipoteza ca s. atari clisee poetice putînd fi generate în: chip independent în locuri si timpuri diferite. s. multe din ele asemanîndu-se în chip izbitor cu cele grecesti. M. despre tiganii care si-au mîncat biserica. Concordanta e prea îndepartata. apoi afirmatia lui ca în cos duce un mare clapon (VIII. 209-224). cele doua creatii putînd fi generate în chip independent. îl determina pe Haavio sa-i atribuie origine indiana (XXXII. In genere. Gaster studiind s. Însusi M.. Asemanarea îndepartata. dar îndepartîndu-se vizibil de forma celor românesti. Faptul ca în India a fost consemnata o varianta în secolul al III-lea î. Simplitatea elementelor din care ~ alcatuita naratiunea ofera putin temei supozitiilor amintite. M. p. Nici asertiunile lui S. îndeosebi estoniene si finlandeze. Haavio a studiat s. Daca ipotezele emise de cercetarile monografice cu privire la originea s. Pacala). tradusa probabil din sanscrita. românesti despre 'Pacala se aseamana mult sau mai mult cu cele grecesti decît cu cele italienesti. grecesti ar fi împrumutate de la aromânii din Macedonia. si ca episoadele comune se gasesc si în Europa. p. îi gasea originea într-o legenda araba din nordul Africii în care se relata despre un idol pe care l-au mînc!lt apoi cei ce l-au facut. p. s-au bazat pe prea putine variante folclorice.360 arhaice pastrate numai în varianta literara cea mai veche: ajutatorul este negustor ambulant de gaini.

Cuprinderea tematica a s. înfatisînd configuratia variantelor pe o arie foarte întinsa.361 tinuturi diferite. de aci si bogatia simptomatica a repertoriului. popoarelor europene care au vietuit în legaturi mai strînse se aseamana uneori pîna la identitate. ea poate fi memorizata usor si povestita fara eforturi. Naratiunea fiind scurta si simpla. folosul lor e altul. Împrejurarea nu trebuie pierduta din vedere în cercetarile comparative si ea explica de ce s. s. Zestrea deosebit de bogata tradeaza înclinarea funciara a românului spre satira. Repertoriul nostru facetios s-a revelat neasteptat de întins. procedee sa~atoase de a mari puterea sufleteasca generatoare de optimism si de încredere în viitor. veselia si tristetea sînt atît de inerente vietii umane. nu lunga si stufoasa ca la basmele propriu-zise. Ea poate fi o mostenire din traditia la tina. din care vreo 3000 publicabile. Abunda în folclorul nostru si accentele elegiace. Tezaurul românesc de s. mai putin decît ceea ce s-ar putea numi reversul medaliei. cum se poate vedea în recentul catalog tipologic (LXXX). în primul rînd ca pe o arma puternica împotriva greutatilor vietii si a împilarilor dinlauntru si din afara. Alaturi de gluma. Pe prim plan se reliefeaza . Bogatia repertoriului facetios infirma imaginea falsa ce se crease despre poporul român. Rîsul. pun în lumina asemanarile si deosebirile. 6. o face apta a fi tradusa fara greutate în oricelimba. iar faptul ca e comRusa în proza. se arata cam de trei ori mai mare decît cel ucrainean. pline de învataminte cu privire la soarta s. e specia cea mai apta a calatori cu usurinta pîna la departari mari. îmbratiseaza tot cîmpul vietii în resorturile ei sociale si psihologice (v. dar acestea reprezinta doar o parte din zestr~a lui spirituala. încît numai teoretizari unilaterale au putut duce la hipertrofierea celei din urma. Aceste studii. Pe acelasi teritoriu se întîlnesc subtipuri diferite. Colectiile de pîna acuma au scos la iveala circa 4000 tipuri. care nu pot fi explicate qecît prin enorma putere de circulatie a s. de la poporul despre care Quintilian exclamase: "satira tota nostra est!" Românul a cultivat însa s. Clasificare). înfatisînd apoi scene din 'viata cotidiana si nu ciudatenia unor aspecte locale ca majoritatea legendelor. vesnic p1îngaret si plecat în fata vicisitudinilor istoriei sale zbuciumate care i-ar fi sadit drept dominanta sufleteasca fatalismul. In fond. voiosia exuberanta au fost mijloace de rdzistenta. alaturi de cele 200 tipuri de gluma. socotit pîna aci cel mai bogat în aceasta parte a Europei.

fiinta . el actioneaza în cuplu cu un alt exponent al istetimii populare. aidoma lui Novac din epica populara balcanica. iar în cel turcesc Nastratin Hogea. Corespondentul lui Pacala în folclorul germanic este faimosul Till Eulenspiegel. Toti acestia sînt dotati cu inteligenta si îndrazneala si actioneaza numai în interesul celor oropsiti. numit Tîndala. la noi de mult depasita. potrivit careia eroii predilecti din naratiunile populare erau înfatisati aci sclipitori la minte. depasind oricare alta s. îns~aIa. în fapt. Cît de"mult a fost iubit de masele populare se vede din cele 250 variante despre el. 21-25). ciclizate în jurul lui Pacala se disting doua fatete ale acestui protagonist: alaturi de un Pacala istet care dejoaca uneltirile stapînilor. apare un Pacala redus mintal care întelege cuvintele cum nu trebuie sau comite stupiditati de neînchipuit. s-au facut încercari de a-l situa cu un secol mai devreme. Despre Nastratin Hogea s-a crezut multa vreme ca el ar fi trait pe vremea lui Tam erlan. abia ·în putine cazuri se întîlnesc episoade comune datora te împrumuturilor folclorice pe cale orala sau livresca. El nu e singular. întruchiparea istetimii populare. Astfel.362 celeciclizate în jurul lui Pacala. Adesea. cele doua aspecte contrare în firea lui Pacala-Pepelea nu sînt decît ramasite dintr-o conceptie vadit arhaica. p. în naratiunile indienilor din America de Nord despre -eroul pacaliJor (corb. Ion etc. Chiar daca personajul istoric ar fi autorul unora din ispravile ce i se atribuie. caci popoarele au creat pretutindeni o figura centrala care sa simbolizeze istetimea si sa lupte cu aceasta arma împotriva asupritorilor de toate categoriile. Stanescu Aradanul se vede al treilea asociat. unde se poate observa cum unele variante au protagonisti anonimi. nepotul lui Gingis Han. V. De aceea. în cel arab Goha. din cîte se cunosc pîna acum. în vreme ce altele l-au adoptat pe Pacala. dar asertiunea se bazeaza numai pe coincidenta de nume. despre Pacala. întîmplarile puse pe seama acestora sînt altele. ceea ce constituie un argument cu totul caduc (XXXVII. cunoscut si la noi din traduceri fragmentare înca de pe la începutul secolului trecut. foarte rar Amageala. 'în' jurul lor s-au' ciclizat mai multe naratiuni menite a le reliefa si mai mult calitatile. In colectia lui M. încercarile de a identifica vreo figura istorica din care ar fi crescut aceste tipuri folclorice s-au dovedit zadamice. aci imbecili de grad maxim. în folclorul sicilian e Giufa. este cert ca el a atras asupra-si multe alte naratiuni din circuitul oral. coyot. în vremea din urma. în genere. în s. Procesul de cumulare se surprinde si astazi în s.

la doctor etc. cînd prost din cale afara {LXXXVI. Tocmai cînd stapînul se crede în culmea puterii. pedepsiti de el în chip similar dupa legea talionului. el fiind actant în unele variante despre dracul (zmeul) pacalit (v. abia cîteva oglindesc conflictele din mediul mestesugaresc dintre patron . pe cînd servitorul numai mantalele usoare etc. S. -frati-surori si alte rudenii sînt putine si în buna masura de provenienta culta. a închipuit un sat alcatuit numai din prosti care se arata mereu intrigati de prosperitatea lui Pacala ce se sprijina pe o gospodarie modesta.363 umana sau chiar demiurgul creator). înfatisîndu-Ila judecatorie. Astfel. îl înfatiseaza pe Pacala în opozitie cu întreaga comunitate a satului (v. Cele mai multe se refera la relatiile dintre soti. s. Pacala). despre conflictele dintre stapîn si sluga scot în relief ingeniozitatea celui din urma în a-l pacali pe cel care îi porunceste. scuzîndu-se ca în tîrgul cu multa lume nu se poate sti de unde vine lovitura. Adversarii lui PacaIa. Sotie). 319). Alte s. iar cînd caii sînt mîncati de lupi. stapînul este ars cu replica usturatoare a servitorului sau lucratorului cu ziua. în care relatiile de familie ocupa un loc central.si ucenic. din a doua categorie. Alte s. Procesul de extindere a personajului Pacala a depasit sfera s. Zmeu). sînt cam tot atît de numeroase ca si cele din categoria precedenta. iesite . Pacala pedepseste pe preotul spoliato~ (v. se recruteaza dintre vîrfurile comunitatilor rurale. parte din ele de origine culta. Spre deosebire de basm. despre relatiile parinti-copii. se refera la relatiile dintre proprietarul de pamînt si servitor. spioneaza cu precadere întîmplarile din afara familiei. acesta se arata cînd istet. sau este pacalit prin exploatarea sensului ambiguu al dispozitiilor' primite. Cel mai adesea. prin generalizare excesiva. Drac. boierul duce seile în spate. amantul sau amanta. sluga îi aplica corectiunea cuvenita. p. Cel mai adesea. PoPa). Pedepsele aplicate sotiei infidele sînt acerbe.Alaturi de acest strat arhaic care a permis îmbinarea celor doua firi diametral opuse.. boierul se închipuie la tîrg si se plimba falos. adaugîndu-se cuplului familial cel de al treilea personaj. relatiile de familie. Creatorul popular. Mai numeroase sînt s. cînd tiganul servitor îi da un ghiont zdravan. Cele mai multe s. care adesea detine rolul principal. S. se observa în ciclul lui Pacala si un strat modern de provenienta citadina. Tema predilecta acestei grupe este amorul extraconjugal. despre peripetiile sotiei necredincioase (v.

ele trateaza doua trepte ale prostiei. reflecta pozitia inferioara a femeii din epocile anterioare. În genere. Pann în Planul simigiului. AT 1240 despre prostul care îsi taie craca de sub picioare. despre barbatii cautatori de aventuri erotice sînt mult mai putine si localizate aproape numai la preoti (v. învecinata cu cea care a creat basmele fantastice. Pe a doua treapta apare prostia de grad verosimil. îndeosebi din cea feudala. chiar daca exagerarea. destul de numeroase. A treia categorie de s. prezenta si în Panciatantra. extrasa din cazuistica umana. Naratiunea se încbeie aproape invariabil cu pacalirea finului neobrazat. îngroasa trasatura portretistica a protagonist ului satirizat. care au circulat intens în evul mediu si în Renastere. Unele din acestea sînt ecouri ale cartilor cu s.364 de mult din uz. Prostia se manifesta fie prin actiuni. PoPa). si aici creatorul popular iese din dimensiunile verosimilului pentru a o hipertrofia peste limita. Exagerarea prostiei la atari dimensiuni e o ramasita din mentalitatea arhaica. 192- . O seama de s. trecuta si în zicatorile propriu-zise. au aproape toate ca a~tant pe tigan'ui fin care cauta sa exploateze în toate chipurile ospitalitatea prescrisa de traditie ca datorie de onoare a nasilor. aduc în scena tipul femeii încapatînate care nu cedeaza nici în fata evidentelor din permanent spirit de opozitie. referitoare la deficientele psihologice cuprinde marea majoritate a tipurilor românesti. viclenia acestuia ramîne biruitoare. mostenite din practica medievala. p. neverosimil. AT 1430. unde însusirile sînt de asemenea exagerate la grad maxim si ea devine în s. procedeu estetic pretutindeni folosit. în care dimensiunile satirizate reamintesc pe cele din realitatea cotidiana. mai curînd un procedeu de a declansa hohotele de rîs decît sarjarea unui cusur omenesc. versificata la noi de A. apoi s. ca de altfel a întregii specii. precum si AT 1250despre prostul de care se tin si altii catarîndu-se în copac si care cad cînd cel dintîi scuipa în palme (LXXXVI. reprezentînd cam doua treimi din stocul publicabiL Jumatate dintre ele au ca tema prostia omeneasca în feluritele ei ipostaze. S. fie prin replici deochiate. Disproportia dintre cele doua grupe confirma originea lor masculina. cum ar fi s. Altele ridiculizeaza femeia artagoasa si rea. vesnic înclinata sa gaseasca la toate cusururi. acestea din urma învecinate cu gluma propriu-zisa. Cea mai de jos oglindeste prostia de grad absolut. doar în unele s. Aceste s. Altele au variante apropiate în literatura orientaia si la cîteva li se atribuie origine orientala. S. despre relatiile dintre nas si fin.

ea e aprec'iata admirativ. S. Putin mai numeroase sînt s. Dupa prostie. despre femeia lenesa. ilariante prin ingeniozitatea cu care e motivata sfintenia lor. Unele din ele au patruns si în repertoriul citadin.Maiizbutite se vadesc s. despre betivi. Prostia feminina se desfasoara într-o gama mai îmbogatita. dimpotriva. cerne faina deasupra fîntînii etc. în care lenea se dezvaluie în vazul petitorilor. cu doua conceptii opuse în mentalitatea populara de pretutindeni.). mesterul care nu e pesimist. despre femeia care pune slanina pe varza din gradina. Cele despre femeia lenesa sînt în generemaiincolore. despre Vaisnit etc. Altele 'o considera. despre ploaia cu cîrnati (pesti. Unele au o raspîndire mai larga. inclusiv mediul citadin. cara lumina cu oborocul. Cîteva provin însa din mediul carturaresc: mocanulla cafenea. cu precadere fiziologice (chioara. apoi cu furca si se sperie de umbra lui. Divergenta semnalata provine din existenta a doua straturi. sparg zidul sa scoata carul. taranul la teatru. Prostia hiperbolizata se întîlneste în s. unde protagonistul e de obicei sluga. sau despre cei ce arunca nucile cu furca. Zilele saptamînii botezate a fi toate sarbatori din cîntecul popular cu aceasta tema au trecut si în s. povestita de Creanga. broaste etc. cum e cea despre sfîrîiacul fierarului.365 196). tratata într-un numar restrîns de tipuri. despre femeia care însceneaza ca barbatul sa auda ca va muri daca-i va face rîschitor (v. Mai raspîndita e s. pun în relief neîntelegerile iscate din pricina ambiguitatii unor cuvinte în doua limbi diferite. de predilectie în cadrul muncilor gospodaresti care revin femeii. hotul iscusit fiind tinta elogiilor. reusite. cum sînt cele despre caldul nemtesc. Cusurul apare absolutizat în variantele despre barbatul care scoate apa cu ciurul. satirizeaza mesterii nepriceputi sau improvizati. Uneori prostia este asociata cu limbutia. gusata etc. sau cea despre ciobanul invidios pe morar cu care schimba pentru o noapte. O parte din aceste s. atestata în 32 variante. Naratiunile care istorisesc admirativ despre hotul iscusit reflecta conceptia arhaica din vechimea . în unele. Hotia e privita c~ntradictoriu în s. îmbraca izmenele sarind în ele din pod etc.) sau cu alte deficiente. Lenea aduce cu si~e si murdaria. ca o apucatura reprobabila care se cuvine a fi înfierata si chiar pedepsita. multe din ele fiind de provenienta culta si cu doza de haz sub limita unei s. despre barbatul prost sînt si aici sensibil mai putine decît cele despre femeia proasta. ca în s. O parte din s. Cînepa). ci tinichigiu etc. locul preponderent îl ocupa lenea.

Comicul acestora este estompat. atestata de basmul nuvelistic transmis de Herodot. Fricosul ce se întoarce singur de la tîrg cu ulciorul pe umar. Vechimea acestor naratiuni e confirmata în parte si de numarul mare de variante. O multime de s. avînd ca erou predilect vînatorul care se lauda cu ispravi fictive. Primul tip compozitional cuprinde s. este în genere simpla ca si a basmului despre animale si a legendei. Protagonistii cei mai frecventi sînt preotii (v. el fura în tovarasia unui român care îl pacaleste (v. apoi a preotilor. pe alocuri fortat. s. dar uneori ajunge pîna la cea complicata a basmului propriu-zis. Basm). Celelalte deficiente umane sînt tratate periferic. în primul rînd a grecilor negustori. prov~nite din toate provinciile tarii. în schimb. în. o ia la fuga. despre mincinosi sînt mai putine. de aceea ele nu se bucura de rasunetul celorlalte s. PoPa) si tiganii. Compozitia s. cu intriga bine condusa si cu replici scînteietoare. Lacomia ocupa un loc mai restrîns în tematica s. un moment. relateaza despre furtisagurile preotului de sat (v. De obicei. Mult mai realizate sînt cele despre întrecerile în minciuni (v. Pacala).Mîncati-ma. exclama: . prezinta în cele 25 variante detalii care confera tipului o stufozitate neobisnuita. 7. Cealalta grupa a s. scurte. S.366 îndepartata. adesea un simplu interogator . unele din ele contaminîndu-se si cu basmele despre zmeul (dracul) pacalit în întreceri. proprietarul animalului crezînd ca ela mijloc vreun farmec'. unele împrumutate din repertoriul citadin. v. despre hotul prins si pedepsit are ca protagonist favorit tiganul sarac si flamînzit. cu aceasta alcatuire aduc în scena numai personajul negativ. ca tot al vostru sînt eu! Cînd apare si personajul pozitiv. a sasilor. Tot atît de raspîndita e si s. Intreceri în speriat). ~desea. acesta se încadreaza aproape toate glumele si anecdotele. S. AT 1529despre hotii ce fura un cal (sau magar) prin substituireaunuia. apoi inelul din degetul sotiei boierului etc. eventual repetate daca sînt doi sau trei actanti. PoPa). AT 1525despre hotul care fura calul din grajd. Conwara lui Rampsinit (AT 950. cade si îi vine traista peste cap. se sperie de suierul produs de vînt în gura acestuia. acesta are un rol sters. zgîrcenia e aratata a fi apanajul altor categorii. lntreceri în minciuni. Crezînd ca l-au încoltit lupii. într-un numar restrîns de tipuri. în care se nareaza doar o scena. cînd iscusinta de a fura era o îndemînare de invidiat. îmbatînd servitorii.

Ar 1536 despre cadavru! ucis de mai multe ori (v. fiind nevoie de cel putin trei situatii. Al doilea tip compozitional cuprinde s. v. cuprinzînd s. Uneori. pagubeste etc. caci în el se întîlnesc nu numai cele mai numeroase. angajat la sapa sau la coasa. Pacala.. în opozitie cu unul singur care îi pedepseste în partea a doua actiunii. La noi mai cunoscute sînt s. iar seara îl ghiftuieste de prune sau zer. nici la tatalcina. cu aceasta constitutiee cu totul redus fata de cele din primul si mai cu seama al doilea tip compozitional. motivînd ca dupa cina nu mînd toata ziua. Un om însiruie în tîrg toate metehnele calului pe care l-a adus spre vînzare si la întrebarea mirata a cumparatorului de ce l-a mai adus la tîrg. pacaleste. pe cei din jur. propriu-zise. apoiziua urmatoare. primind si pedeapsa cuvenita. ca în s. dar si cele mai izbutite tipuri ca realizare estetica. manînca o data prînzul. cu doua scene. In pleaca. despre batrînul care pleaca la tîrg cu o vaca si e convins succesiv de trei excroci ca vaca e numai capra si vînduta. Vaca). nu asistam la vreo coercitiune sau pedepsire a personajului negativ. Povestitorul popular are la îndemîna mai multe posibilitati de a exploata comicul de situatie. Se arata astfel cum. construi te în sistemul binar. dar subsumate aceleiasi idei calauzitoare. apoi îi da mîncarile bune care îi trezesc reflectia: mîncarile fura bune. în care cea de a doua este replica celei dintîi. cu mai multe actiuni. Sotie). un numar minim exista si aici.. Readus la realitate. . pacalitorii pot fi mai multi. Repertoriul s. Pacala). numai n-a stiut nana a le pune . se încadreaza în acest tip compozitional.367 care însaileaza dialogul revelator al cusurului satirizat. stapînul îl lasa flaa lucrat amiaza si sau. eventual micsora numarul scenelor. Numarul scenelor (actiunilor) nu e nici fix. care trece aici înaintea celui de caracter. mai întîi personajul negativ însala. ' Al treilea e tipul compozitional serial. doua actiuni închegate. Totusi. el raspunde: ca sa vada lumea cu ce se chinuieste el! Actiunea se încheie de obicei printr-o replica plina de duh. nid limitat într-un fel oarecare. batrînul pune la cale scena cu caciula care plateste singura pe care o vinde excrocilor la un pret mai mare decît valoarea unei vaci. Cele mai multe s. cea despre prostul care ureaza mereu pe dos (v. Argatul. care poate fi considerat caracteristic s. încît· poate lung!'. iar în partea a doua cum pacalitorul este înfrînt.lor ca atare (Ar 1539. apoi cea despre barbatul care pleaca în lume sa gaseasca mai prosti decît nevasta lui (AT 1430 A).

fiind urmarita de la început pîna la sfîrsitul ei plauzibil. cum se întîmpla în basmul propriu-zis. fiecare povestitor avînd putinta de a le mînui dupa dispozitia de moment si dupa facilitatea memoriei. eroul e urmarit din copilarie. se desfasoara dupa tiparul compozitional specific basmului propriu-zis. Adesea. ispravile fiind identice cu cele' din alte variante. iar . cel mai adesea naratiunea putînd fi continuata cu alte episoade. Fenomenul ciclizarii mai ia si alte aspecte. sau ca sluga la popa pentru a-si razbuna fratii batjocoriti si scpingiuiti de acesta (v. atît numarul cît mai cu seama ordinea episoadelor în înlantuire sînt extrem de variabile. în unele variante despre PacaIa. Ultimul tip compozitional e cel ciclic. Astfel. dar peste acest numar povestitorul are îngaduinta de a mai purta personajul prin alte întîmplari din aceeasi categorie. fiind numai apanajul individual al creatorului ciclului. Atari grupari ramîn totusi artificiale. deoarece Pacala nu are nevoie de prezentarea originii sale modeste pentru a actiona cum îl arata s. fara ca eroul principal sa însumeze un cumul de calitati prin care sa se produca saltul calitativ. cîte un element este exploatat de povestitor pentru a constitui puntea de legatura între episoade. de aceea variantele se încheie felurit. Fiecare episod contine desfasurarea unei actiuni bine rotunji te. lipsind coagulantul care sa le dea consistenta necesara si ca atare nu pot trece în succesiunea respectiva în repertoriul ascultatorilor. De aceea. Chiar episodul initial poate lipsi. savîrseste cîteva actiuni care îl pun în legatura cu împaratul si actiunea se încheie cu rasplatirea lui cea mai înalta prin casatoria cu fata împaratului si succesiunea la tron. începutul1ui Pacala e înfatisat în doua ipostaze: ca al treilea frate care partid pa la împartirea unicei mosteniri. Nici episodul final nu aduce o încheiere plauzibila a sirului de aventuri. Pacala). Pacala e aratat cum pleaca cu sacul în care a fost carat de popa pentru ca sa-I umpla cu muschi de pe copaci cu care întîmpina cortegiul nuptial. Cîteva narati uni apartinînd speciei mixte basm-s. dupa care eroul se muta pe alt teatru de activitate. diferite care tratau aceeasi tema. Unii povestitori obisnuiau sa înlantuie mai multe s. Actiunea se desfasoara în cadrul realist ~l satului. De altfel. în care ispravile sînt grupa te în jurul personajului pozitiv de tipul lui PacaIa. cînd e prezentat ca un Cenusotca tipic. Episoadele sînt numeroase si ele se desfasoara liniar. mereu pe orizontala.368 dupa tehnica tripartita tipica basmului propriu-zis. populare.

iar din piele îsi face o caciula.369 elementul fantastic minim. Eroul însa are o forta. e topita în formulari pe deplin slefuite. Episoadele sînt mult mai putine decît în tipul de s. dar acestea sînt putine. de obicei biciul fermecat care supune salbaticiunile padurii. care sa plasticizeze tarele personajelor. fiind cunoscute si de cei care de obicei nu povestesc s. p. 8. Naratiunea fiind simpla si scurta. apare ritmul tripartit caracteristic basmului propriu-zis. In unele. Formulele initiale. deosebit de pregnante. diece. Forma s. 158159). cu profil etiologic se încheie chiar cu atari proverbe. Mai cu seama replica finala. în acelasi timp expresive ca si proverbele. vazut-am pe . iar episoadele intermediare conlucreaza la acest salt prin dezvaluirea elementelor necesare spre a impulsiona actiunea în grad maxim.Ee. poate fi definita.Asa cap. întrucît cadrul actiunii e cel obisnuit. se arata sensibila la formulari cristalizate. Totusi. mimica si mai cu seama intonatia prin care seimita felul de a vorbi al personajului satirizat constituind elemente indispensabile în plasticizarea situatiei date. Doar incidental unii povestitori le folosesc prin extindere abuziva. cu contur realist. Sub acest aspect. Unele circula pe o arie larga. dar se însumeaza într-o linie puternic ascendenta. care stiu exploata aceasta caracteristica.No. Popa ramas fara cal din aventurile lui erotice îl întreaba pe diacul mesager: " . caracterul fortat al împrumutului fiind evident. tin" tind la o formulare cît mai clara si exacta. tocmai datorita incisivitatii lor expresive. aidoma celui din viata cotidiana. mediane si finale tipice basmului propriu-zis lipsesc. herculeana (5. III. stadiul eroului din episodul initial fiind în vadita opozitie cu cel din final. 7-39). diece! N-ai vazut cumva pe mehehe? . Un nesocotit vinde boii ca sa-si praseasca porci multi. concorda în genere cu tipul compozitional pe care îl îmbraca. Unele s. Dramatizarea joaca un rol de prima mîna în s. asa caciula! (5. asupra careia este concentrat întreg efortul creator. cunoscut din realitatea contemporana. explicînd celor din jur: . lapidare.. actiunea fiind repetata de trei ori pentru fiecare protagonist. p. afara de un purcel. III. stilul e lipsit de podoabe. alaturi de gluma si anecdota. neasteptata si totodata sclipitoare în fulguratia ei de o clipa. s. pe care îl jupoaie. ca poezia replicii finale. aidoma basmului. s. dar acestia mor toti de boala. fara sa mai aiba nevoie sa fie izolat printr-un cadru. ciclica. prezent si în alte variante. multe impresionînd prin felul cum sînt împartasite ascultatorilor de catre povestitorii talentati. Aceste replici finale trebuie spuse cu o anumita intonatie.

Dupa legende. 1. bîr. nasule 1 Mîncaril-astea o fost distul di bune. sutica. Parte din aceste_replici s-au desprins d~ s. e prins cu camasa de piatra morii si învîrtit. provine din ochiul dracoaicei care a nascut primii diavoli. apai sa fi brînzuit.hiul ei cel drept daca l-ar slobozi cineva în focul din muntele lor.. lînoasa. cui drac i-ar mai fi trebuit!" (63 a. crezînd ca e oaie. s. p.. laptoasa. p.0. p.Noa." Dracul a asteptat pîna ce a adormit si "i-a scos ochiul . Dupa alta legenda. apai sa fi placintit. 130-131). 9).Bîr la dracu sa te ia !"~ {ibid.. s. au apoi în corpul lor triyeste adagiul respectiv. Amantul plecat la armata spune fetei îngrijorate ca va avea grija de copilul din flori: "Cel de sus!".Ca te ard cu stropitura 1" (5. Doamne. prin care hazul ascultatori lor -ajungea la paroxism. Ciobanul care a schimbat cu morarul. p.p. inserate strofe de cîntece sau de strigaturi care le fac deosebit de ilariante. 162). 48).Hap. 145). comica. prinsa de euforia momentului: . Amantul ascuns sub pat este alungat de pretinsul descîntator cu formula " -Fugi. Ea a descoperit fiului ei schiop "ca oc. p.370 dracu sa te ie 1" (5.. III. hop! Ca omu mi l-am trimes la spuma di pa mare I Si pa mine nici haia nu ma doare! Hop. bîr. ar lua atîta foc în sine în<. fiind rechemate de unele întîmplari din viata de toate zilelele carora li se poseama de s.. îl dezmiarda:" .. ° Soare.Bîr. 69).stele I Nici de paie. raspunde ca "Vremea afara-i murga I Cu coada lunga.:ît r ajunge pentru a încalzi si lumina toata a lumea. Un om avea un ou în lada si în absenta lui. apai sa fi zaruit. p. III. 223).. bîr. un ve~in "ce stia" "i-a dat drumul si din acela s-a facut apoi soarele pe cer" (52. respectiva si circula independent. 107). Tiganul ghiftuit de nas cu prune si zer exclama cînd vede mîncarile bune: . numa nasa nu li-o stiut pune: sa fi curicit. Femeia care juca cu amantul a început sa strige. hop. p. lipitura ... p~ 420). nici de nuiele I Cum îi mai bun de sed~re!W(38. hop. a:pai sa fi laptuit. Au stîrnit ecou mai cu seama s. Tiganul trimis de stapîn sa vada daca e vreme de carat paie sau de ta~at nuiele. III. hop!" Urmeaza însa replica fatala a celui care le cînta: "Ia sa dezleg si io sacul Sa v-arat pa dracu 1" (5. la care omul ascuns deasupra lor raspunde întepat: "Tine-l-a dracu 1" (ibid. s-a nascut dintr-un ou. bîr la Maica Precista" dar cînd îl zgîrîie: .. încît se mira singur: . cum ma joaca!" (92. în care sînt cîntate versuri pe glasuri bisericesti în chip parodistic. lunga I Nourele printre . Tiganul improvizat cioban prinde lupul în brate si.

Drac). e socotit în consecinta sfînt.. 118-120). pîna la amiazi. s. si luna. e barbat". e femeie si 'iarna cînd se scoala tîrziu. p. sa nu fuga repede spre asfintit. silindu-l sa se ridice pe bolta la amiaza (81 a. adica la deal.pamînt s. E un barbat asa de frumos. încalzind deopotriva orice vietate.. La amiazi si la asfintit. acolo e raiul". p. p. dar de cînd o femeie a aruncat gunoi în calea lor. 590). Dumnezeu l-a facut s. 590. p. a fost la început "un tînar foarte frumos si cuminte s-a facut treaba lui Dumnezeu". Cînd Dumnezeu a împartit cu diavolul constelatiile. Lînga s. s. ajunge la casa mamei lui care îi "da camesi curate s-apoi se duce de se scalda în mare si toata noaptea se spala de tot raul si de toate relele cîte le vede.. p. Dupa alte legende. acesta din urma a ales s. Sîntoader sta de paza cu cei 12 cai ai sai ca s. pentru ca s. toti cad arsi si a doua zi vin altii în loc" (ibid. ca iese din scaldatoare". Mai de m'ult umblau pe . "atunci cînd se Întuneca luna . 588589). nu vrea sa ne mai lumineze". Dar cînd e nor. pîna iese curat. 588). "ei s-au suit la cer" (52. de aceea "omul pacatos la soare nu se poate uita" (ibid. p. si luna "sînt ochii lui Dumnezeu care lumineaza pamîntul". Dupa ce apune. 146). pentru ca s. 117). S. Ca rasplata. v. si-a facut d~ua aripi "facînd cu ele vînt peste toata lumea" (ibid. "si l-a pus sa lumineze peste toata lumea" (ibid. a fi "fata lui Dumnezeu" sau "femeie si luna e barbat". S. p. ca fata lui lumineaza toata lumea. este scos din scaldatoare si ridicat pe cer de 77 draci care "cum îl scot afara. pana sara capata o barba alba pîna la brîu. p. stau trei stele aparatoare si Antihîrt care vrea sa manînce luna si s..e "scaunulluiDumnezeu. oamenii zic: "S-a mîniat Sf. de 2 sau de 20 bivoli "caci merge în sus." De la ami azi pîna la asfintit de un iepure schiop sau de cai. p. sta si manînca un corn de prescura si bea un pahar de vin (LUI.. si ca sa nu-l arda. e tras de un bivol puternic. sau "soarele e si femeie si barbat. 1239). e copil de 7 ani cît îmbla toata ziua si vede rautatile ce se fac pe lume. -147)..27. 117). S. pe la jumatatea noptii. Soarele de aceea dimineata e ros. Altii socotesc s. lumineaza si încalzeste pamîntul si pentru ca nu are nici un pic de rautate. E socotit "fiinta barbateasca . p. mai încet.. Vara cînd ~e scoala dimineata.371 ~ si l-a aruncat în gura cea de munte si de acolo a iesit soarele nostru luminos" (ibid. merge pe cer de la rasarit la apus. "Soarele dimineata cînd se scoala. 352). Soare pe noi. Unii i se închina cînd rasare sau apune (LUI. S. Ma-sa îl scalda în lapte dulce si el iar se face copil" (52. Pentru frumusetea lui îl tine Dumnezeu în cer" (LUI. s. p.

439). fiica unui împarat. i-a pus sa fuga unul ziua. In genere. acele trei stele îl apara. si-a luat totusi sotie. 1142). sa ramîie soarele singur. "s-a îmbracat cu lumina celorlalte stele. s-a luptat cu vîntul ca "sa-I prapadeasca. Dumnezeu a încuviintat cererea de casatorie a s.20--'22). îmbracat în piele de peste se arata unui pescar promitîndu-i pescuit bogat daca îi va da fata cea mai mare. fratele a gasit-o "la rasarit." A intervenit Maica Domnului care i-a aratat foloasele vîntului în lume (ibid. e petita de feciorul vîntului.49-56). care va fi norocul unui flacau ce o va lua de sotie (52. îl trag" (52. a blestemat-o sa se prefaca în ciocîrlie (LXII. iubitele s. S. în fericire mare.. S. dar cea mica i-a varsat apa cu care s. patul de aur. (ibid. S..:eascacu sora-sa luna. mama s. S. Dumnezeu a prefacut pe sora soarelui în piatra ascunsa într-o fîntîna.372 sau soarele.44-49). p. a manifestat si înclinatii erotice. În drum. s. 117-118). La fel s-a întîmplat cu fata mijlocie a pescarului. furînd fata cea mai mare a unui om.. ca sa evite incestul. dar ea se îndragostise de s. de se facea om" si se întoarce la parinti. p. La rugamintea unei mirese. dîndu-i sarcini de pierzanie. si s-a rugat sa fie prefacuta în ciocîrlie (ibid. Plecat în cautarea ei. o face floare al carei chip "sa samene cu chipul soarelui". dar aceasta nu e încîntata de viata în palatul lui. Dupa alte variante. a vrut sa o ia în casatorie. s. Alta fata de' împarat îndragostita de s. fafa cea mica ajunge'la mama s. desi noaptea s. cu conditia sa poata prinde luna. dar Dumnezeu i-a prefacut în constelatii în doua locuri diferite ca sa nu se întîlneasca. o alunga. v. Lia. De mînie. p. Cînd a vrut sa se casatOl. crapa si el o face pe fata luna pe cer (ibid. în curtile de aur ale soarelui. 42-44. e dusa în tarîmul lui de împarateasa norilor. p. au sfîrsit tragic. si. p. intervine în viata erotica a unor fete. Cea mai cunoscuta este iubirea sa cu sora-s~ luna. dar s. c~re ~rea sa o manînce. ca sa nu se întîmple nelegiuirea. dar mama s. Ciocîrlie). II. S. lingura si totul de aur" (ibid.. 401). p. dar mama s.. unde erau portile qe aur. e ajutata de o baba sa ajunga la el. face ziua . În putine basme-legende. p. 155). îsi adormea sotia si s. De atunci stelele îi tot cer lumina lor si el nu le da decît foarte putin în timpul noptii" (LUI. În alta varianta. floarea s. altul noaptea. "lepada pielea cea de peste. Fata unui împarat de care s-a îndragostit s. p. prefacut baiat o ajuta. p.

mireasa era atît de frumoasa. în unele variante ale basmului AT 425. III. fata. pe cer (LXII. În alte variante. a si întins ~azele si aluat-o". Mama lui l-a dojenit "c-a ars atîta lume" si a doua zi se duce în locul lui "si cînd a vazut-o. s. macar ca-i soare si-i asa de frumos!" De atunci a ramas s. ~ mai mare ca sa-si gateasca camasa. luna si vîntul îsi disputa întîietatea în fata lui Dumnezeu.0 pareche de opinci de fier si o bîta de otel" (97. Mirele porneste calare pîna la s. blestema pe miri sa moara cînd vor îmbraca camasile (52. îl trirpite în locul lui cu razele pe cersi acesta bate pe rînd pe Sîmpetru.. p. p. sotia plecata în cautarea sotului disparut pentru ca i-a ars pielea de porc. e mereu suparat fiindca a ramas neînsurat.. descuie odaia unde o tinea închisa si o aduce pe pamînt cu voia ei: . împarateasa care a facut cei doi copii~cu parul de aur e prefacuta de impostoare în luna de pe cer. În alte basme.373 -1. a furat fata unui împarat de care se îndragostise un nazdravan. încît la amiazi s... mama s. s. In cîteva variante ale basmului AT 425. fiindca de îndata ce da el o ploaie. arata ca el e mai mare decît luna. s. unde "era s-o pata. a zis ea. I. argat la împarat.p. La o nunta. este protagonistul principal care se casatoreste cu o fata. 401). fiindca soarele cam mirosise a om de pe alta lume". Într-o varianta a basmului-legenda AT29B. învatata de mama ei.. si intra argat.. p. 15-19). p. ca nu mi-i drag. "a stat în loc. l-a linistit însa. se arata un auxiliar pretios al protagonistilor din basme. Intr-o varianta a basmului AT 707. Imparatul a murit de dorul ei si Dumnezeu l-a prefacut în s. 601-604). mama s. 30). îl priveste noaptea cu o lumînare. S. p. S.594). lumina ei palind pe lînga a lui. 607-60B).' unde e tocmit argat. si luna devin nasii fetei mosneagului (AT 4BO) luata în casatode de feciorul 'împaratuh~i (ibid. care o -blestema sa nu-l vada pîna nu va rupe . p. Fiindca ziua el era invizibil. o elibereaza si mirele o duce pe cal (52. e mai mare si decît vîntul. Un picur de ceara cade pe ochii s. suparat (ibid. iar în lipsa-i. p. Întîrziind mult. "te faci Jndata cîrlig" (ibid. a lasat razele singure sa arda cît au vrut".609-610). dar . se opune împacarii pîna ce nora-sa o implora în~genunchi sau îi îndeplineste sarcini grele (52. s..60B-609). ajunge la mama s. Acesta se duce la s.. pentru ca i-au rapit mireasa. Sîntilie si pe mama s. Mama s. Uneori. Odata.. S.Ia-ma. S..

Cei "doi Feti-Logofeti era asa de frumosi si asa de straluciti. se lupta pe rînd cu cei trei zmei la podurile de arama. care îi destainuie ca Ileana Cosînzeana "locuieste Într-on munte de glaja inde om pamîntean nu poate sa calce" {34. si acesta cade jos. Sotie. e trimis de acesta sa-i aduca oul de aur. p. 1. fiul cel mai mic. 758-759). joaca un rol pasiv. ajunge în cele din urma la Sf. infidelitatea fiind socotita trasatura ei dominanta. s. împaratul promite "jumatate din împaratie si fata cea mai mica" celui ce le va aduce. unde într-o butie ferecata se aflau închise s. 17-19). Dragan Cenusa. Petru Fat-Frumos plecat în cautarea Ilenei Cosînzenei. Legendele explica aceasta prin actul creatiei initiale. luna. luna si stelele pe care le elibereaza (3. nu poate strabate cu razele prin desisurile padurii unde i s-a ascuns sotul (41. cîta lum~ au luminat el înca nu daduse de o mîndrea ta asa de mare!" (79. Voinic de plumb ajunge în pivnita zmeilor. în alte basme. p. 1035). trage scaunul pe care sedea s. coborît la amiazi în pivnita "ca sa nu se topeasca". 1. al lunii si al vîntului. p: 56). cel din urma avînd s. Voinicul invidiat pentru sotia frumoasa (AT 465). Aceasta îl conduce la fiul ei s. La urma. captiv (5. 113). p. Cenusotca pîndeste noaptea la holda pascuta si prinde la miezul noptii pe cei trei cai stricatori: al s. 1. p. Mai cunoscut este furtul constelatiilor de catre zmei. cît si soarele au stat o bucata în loc de i:·au p~ivit. se opreste în drumul sau sa admire pe cei doi copii cu parul de aur (Ar 707).737). luceferii si ochii împaratului. Caii sînt eliberati dupa ce îsi dau frîiele cu care pot fi chemati 'la nevoie (LXXXIII. Dracul . 5-13). Alteori.. Cînd zmeii fura s. sters. Celmai des apare în naratiuni1e populare sotia necredincioasa.. fata lunei.. s. de la îpger coasta lui Adam din care trebuia sa-i fie facuta sotia. pe cealalta lume pîna la iad (36. 213-217). p. raspunde mamei geloase ca fiica ei e mai frumoasa decît ea (LXXXIII. argint si aur. S. Eva ar fi fost facuta din coada unui drac care a furat. Voinicul Haralui trimis de boier sa-i aduca raspuns de la tatal sau mort.37<1 a trimis-o pe sotie la vînt. pentru ca nu l-a îngaduit sa termine capita de fîn (52. caci. p. si dobîndeste ladita cu oul de aur (9. e calauzit de s. Baiatul casatorit cu zîna ce se scalda în lac si invidiat de împarat (AT 465).52-53). Dumineca. e ajutat de barbatul care purta s. p. p. întrucît s. în doua variante ale basmului AT 709.261-262).. p.

casatorindu-se cu servitoarea care l-a ajutat (52. Urma-galbena decapitat de zmeu e înviat de fratele sau si se preface cal pe care îl cumpara zmeul.. I. zîna uimeste pe nuntasi cu jocul ei. ea zboara. pretinzînd ca ar juca si mai frumos daca ar pune pe cap cununa luata de sotul ei ca sa nu mai poata zbura. p. dar mai tîrziu sub forma de rata îsi ia înapoi lucrurile si omoara pe cei doi (41. 88-89). p. Fosta s. A doua oara.554-555). In alte variante.375 fuge cu coasta lui Adam spre iad si abia la întoarcere îngerul izbuteste sa-I prinda de coada. Servitoarea îngroapa o bucatica de carne din care creste un par. aista-Î Chiparus". Urma-galbena se face porumbel. De îndata ce sotul îi da cununa.· învingatorului si o convinge sa-i fure cele trei obiecte miraculoase prin care a cîstigat lupta: pistolul care îl apara împotriva oricui. dar "glasurile îmi sunt cusute în pieptarul lui . fugind în tara zîne10L Dupa cîtiva ani. p. recapatîndu-si palosul cu care omoara pe cei doi (60. îl recunoaste dupa ochi si-i cere decapitarea. rupîndu-i-o. p. Alteori. Sotul decapitat este înviat de binefacatoarea lui si se preface în armasar de aur. p. Cel mai adesea. Zîna casatorita cu baiatul pamîntean i se arata necredin~ tioasa. decapitat la revelatia fostei s. Fiul împaratului învins linguseste s. O baba este convinsa de socrul lui Chiparus sa afle de la s. pe cînd Dumnezeu afacut numai pe Adam (LUI.520-521). apoi Chiparus este taiat bucati de împaratul socru si înviat de boii nazdravani. s. lui necredincioasa. Se preface în cal. de care trage pîna o rupe si o duce apoi l~i Dumnezeu care o preface în femeie (LXIV.542). întruCÎt la primul prilej îl paraseste. Cîteva basme releva opozitia dintre protagonist si s.1te dincolo de rîul de foc (81. Rol precumpanitor are ea în basmul AT 318. îl tradeaza unui zmeu de care se îndragosteste. p. decapitat din nou la dorinta fostei s.66-72). ea trezeste admiratie prin cîntecele sale si convinge cumnatii ca ar cînta si mai frumos. Eva a fost facuta din coada pisicii care în chip similar a furat coasta lui Adam si Dumnezeu a prins-o de coada. V. cumparat de fostul socru. camasa prin care nu poate trece nimeni si punga în care gasea orice dorea. iar din surcica aruncata de ea în gradina se face Chiparus care îi omoara pe cei doi. "Aista nu-i cal. Eva ar fi fost facuta de-a dreptul de diavol. p. spunîndu-i sa o ca1. Ea îi schimba sabia fermecata cu alta. la o nunta s.149-150). acestuia în ce-i stau puterile.

11-14). p. V. învatatorul copiilor. în basmul 566.279-281). 74-80). Vacarul. Diavolul prefacut în "cavaler frumos" o momeste pe s.237).376 Parsion". Cîinele si pisica îi readuc margeaua. p. Acesta o pedepseste pe fosta s. ea pretinde ca ar juca "si mai mîndru daca mi-ar da Fat-Frumoas paioara". în basmul AT 449. fura margeaua miraculoasa a sotului si dispare cu arapul. în basmul AT 532*. p. ginerele împaratului. p. îl decide pe sot sa-si omoare boii nazdravani la îndemnul tatalui ei. fiica împaratului care avea amant un arap servitor la curtea tatalui ei. Acestea erau aripile luate de sot cu care ea zboara. p. în tipul învecinat AT 567. p.700-701). necredincioasa si învatatorul sînt prefacuti în stane de piatra (41. s. spunînd sa fie cautata de fostul sot "la cetatea nevazuta si neauzita" (60.119-120). s. II. s. necredincioasa. Sotul e alungat (67. vrea sa afle de . la fîntîna de margaritar" (33. spunînd sotului sa o caute "la curtile lui Filingat. porumbel sau pisica. în patul în care se aflau. 69-88). In alte variante. p. s. El îsi recapata cele doua obiecte miraculoase dupa ce a taiat coarnele familiei împaratului crescute din gustarea marului (60. :Minunînd prin jocul ei. necredincioasa este convinsa de amantul ei. sa plînga alaturi de sora lui necredincioasa "pan la sfîrsitul lumii" (52. iar dupa nunta îi schimba cornul din care iesea oaste nenumarata si îl alunga de la curte. De -îndata ce are paioara. zboara. p. e instigata de "ibovniculei sa afle puterea sotului: boii care au arat cîmpul de arama. fata împaratului petita de Toderas îi ia întîi punga care genera mereu galbeni. necredincioasa si pe amantul ei. p. II. 356-357). iar cei doi sînt alungati (60.. fostul sot îsi recapata obiectul miraculos si pedepseste s. 1. sa taie gaina miraculoasa.e poi au rasarit a doi pomi. în basmul AT 560. II. din car:. V. prefacîndu-i în animale de munca (5. apoi în pupaza. porunceste inelului readus de catea si pisica sa fie adusi cei doi amanti cu tot palatul. p. dar Petrea se razbuna cu ajutorul merilor crescuti din boii sai (55. 56-57). necredincioasa sa-i dea inelul miraculos cu ajutorul caruia elibereaza pe fostul sot de la închisoare. apoi sa-si omoare copiii ca sa poata recupera partile de girina mîncate de acestia (5. p. Ca pedeapsa. fura pana fermecata (sau biciul miraculos) prin care îsi procura orice dorea si}l preface pe sot în cîine. s. 136137). s. 335). ca sa-i vada si socrul lui înainte de a-i decapita (99. VI. în basmul AT 670. instigata de amantul ei. Tradarea se întîmpla uneori chiar în noaptea nuntii. In ultima ipostaza.

In chip similar e plasticizat si sfatul din basmul AT 910: "nevasta pa credinta sa n-o iei". Cînd barbatul inventeaza ordinul ca fiecare om sa aiba doua neveste. 3449). ca mare primejdie te paste". In alt subtip. sau de diavolul sluga. In variantele basmului AT 810 A. ceea ce o face sa vorbeasca singura despre cele întîmplate cu morarul (S. Furtul copilului dezvaluie totul si s. sînt mult mai numeroase. chiar daca tradarea secretului implica moartea lui. Snoavele despre infidelitatea s. p. si soacra mint ca ac~sta a ars odata cu casa aprinsa de ele (5. contrar întelegerii (S. In alte variante. p.535-552). chiar si-a cîstigat un amant de care stie numai diavolul servitor.' Boierul nu tin:e se~ma de acest sfat al însotitorului care are prilejul peste noapte sa auda întelegerea crîsmaritei cu ibovnicul ei ca sa-si omoare barbatul. sotul se travesteste în amantul ei si sub pretext ca vrea s-o rapeasca în Turcia. II. si scapa astfel de moarte (5. sotul se preface în "aghiotant turcesc" si s'oacra lui o convinge pe nevasta sa se dea turcului pentru bani.289-290). ca sotul si fie convins ca s. e supusa operatiei finale prin care diavolul îi scoate coasta de drac (ibid. soldat (ofiter) sau fecior frumos. nerecunoscut de ea. prefacut în episodul final în calugar. s..235-236). lui mai are o coasta (sau doua) de drac. facîndu-si sicriul si platind popii "provodu cel mare". In acest scop. banuiala crimei urmînd sa cada asupra boierului. care o momeste la o întîlnire. . El trimite porcarul acasa sub pretextul ca s. 3436-7).84-85). necredinta ei e probata de însusi sotul. în vreme ce tatal lui era plecat la razboi (XV. p. lasînd sa cada securea lînga ea la întoarcere. o poarta toata noaptea în jurul satului cu rîsnita în spate (S. cu care prilej iese la iveala ca ea e gata sa se marite. unul din sfaturile platite este "sa nu mîi acolo unde-i cîrsmariul batrîn si cîrsmarita tînara. p. II. dar în ultimul moment aude sfatul cocosului sa-si bata s.377 ce a rîs sotul ei. Sotul se întelege cu un jandarm sa se prefaca mort. Unele relateaza încercarile barbatului de a o verifica. afla din chiar gura mamei lui ca e "strîns cu furca si cu grebla din sat". 3433). La o nunta. apoi fura copilul. Sotul o îmbata. Cînd împaratul cere petitorului Harap Alb sa-i ghiceasca "din ce neam îs io facut". 438439). i-ar fi bolnava si o surprinde cu bucatele gatite si cu amantul vîrît sub pat (S. 3434). ibovnicul fura cutitul boierului si taie capul crîsmarului (79. iar s. In timpul noptii. Astfel. El se pregateste de moarte. ea e trimisa la moara si-el o pîndeste dintr-un copac. p.

3475). pîna ce sotul e încuiat afara si s. 3444). îl face halucinat si îi descînta 'cu caldare a în cap. 3480). s. 3478). omorîndu-i pe amîndoi (S. Crezînd ca îsi va convinge sotul ca nu-l va mai însela. Ca sa evite banuielile sotului care a vazut amantul iesind din casa. 3513). îi arata ca ea doarme cu "sotul" în casa (S. Soldatul care vrea sa omoare amantul S" e oprit de aceasta fiindca amantul e tatal copiilor (S. pretexteaza pe rînd ca a facut pariu cu altii asupra lungimii grajdului etc. Cînd sotul invita mai multi la masa. apoi se încuie în casa cu amantul. spunînd ca nu e loc de doua. Cel mai adesea. Banuindu-si s. îsi trimite sotul dupa apa. dar cînd apoi o anunta ca ar fi ordin ca fiecare femeie sa aiba doi soti. dar barbatul pîndeste si-i descopera. pretextînd ca a fugit speriata de diavol si a sarit carnea din oala (S. iar cînd vine însotit cu popa. 3455). sotul e luat de Pacala în sac si adus acasa unde îsi surprinde sotia cu ibovnicul (S. se preface a nu-l mai cunoaste. 3474). apoi îl sileste sa guste din ele. Ca sa-si poata întîlni amantul. amantul vine îmbracat turceste si sotul se ascunde sub pat. stiind sa exploateze pretextul oferit sau inventat de ea. ea se arata bucuroasa (S. iese din încurcatura. se preface bolnava si îsi trimite sotul dupa spuma de pe mare sa se lecuiasca. barbatul îi spune ca orbeste cel ce manînca gaina neagra. Cea care are trei amanti. dînd timp amantului sa fuga (S.. Aceasta aflînd ca au mîncat seara varza rosie. S. 3468). 3457). îi face sa vina în aceeasi zi. Cînd duce mîncare barbatului la cîmp.378 s. s. 3467). 3486). în drum. ea îi propune . ultimul razbunîndu-se pe cei doi (S. ea gaseste modalitatea de a-i speria ca sa ramîna numai ea cu amantul pentru a mînca friptura (S. iar a doua zi îl alunga de acasa fiindca a întîrziat atîta cu apa (S. da carnea amantului. care taia cîte o gaina' pentru amant pune vina pe uliu. lui protesteaza. s. de unde poate constata ca si femeile au de suferit de pe urma turcilor (S. Femeia îi da numai gaini negre. 3494). s. îi spune sotului ca si ea vede dublu de cîte ori manînca atare varza (S. 3514). Ca sa poata înfrînge banuiala sotului. el se preface orb si o surprinde cu amantul (S. Ea îl face chiar pe sot sa guste murdarii în prezenta amantului ascuns în pod la gura hornului: se preface bolnava si-l trimite dupa leacuri la o femeie cu care era înteleasa. 3465). Cînd sotul observa noaptea ca sînt 6 picioare în pat. iar sotului numai zeama. cere ajutorul unei vecine. sub pretext ca ar fi amare (S. Amantul îsi anunta venirea printr-un semnal si cînd este surprins de barbat.

nu îi va mai trece cu vederea infidelitatea (5. apoi pe împaratul lor pentru a ajunge la fata lui Rosiu împarat. zmeul îi ia locul. Ca sa-I însele. s. Fat-Frumos rapune pe zmei. el o decapiteaza. trebuie sa-si caute sotul fugit pentru ca a încalcat interdictia. sa afle în ce stau puterile tatalui ei. (5. Cu calul nazdravan el rapeste s. 275285). v. 3497). Fiind omorît de Jumatate de om trimis de tatal fetei. îl regaseste cu ajutorul zilelor sfinte (5.379 sa boteze cei 4 purcei. p. s. zmeul se preface într-un om înglodat în taul din drum care cere ajutor sa fie scos. Cînd e încuiata afara de sotul banuitor.mireasa. dîndu-i-se sa tina de capatul tortului de depanat (S. apoi cere s. acasa (LXXXIII. ea pretexteaza ca vrea sa se înece si dupa ce iese sotul sa împiedice tentativa. de la zmeu (59. cel care cere gazduire e încuiat afara.. 21-26). II. p. S. Zmeul rapeste în ziua nuntii . infidela se da singura de gol sau e divulgata de altii. de unde afla ca a doua oara el . credincioasa este zugravita în cîteva basme care pun în lumina chinurile si eforturile îndelungate pentru a-si regasi sotul. Ca sa se poata întîlni cu amantul. la sfatul s. o ia la fuga ca sa scape (S. La intriga unei babe ca bogatiile ar proveni de la amantii s. în timp ce sotul a coborît din caruta. II. Ea pleaca sa-I caute si "atîta ci s-o dus pîna s-o rupt si straili di pi dînsa". în basmul AT 425. s. apoi pleaca cu ea la casele lui (35. zarindu-l la lumînare sau arzîndu-i pielea de animal. S.675). p. 2. Ea îl învata sa se duca la o baba spre a se sfatui si în cele din urma descoase zmeul ca sa-i afle puttrile pentru a putea scapa de el. 3502). la sfatul lui. Uneori. 3499). Ea genera bani si fiind moarta si ajunge. aruncata cu sicriul. El duce da'scalului sarmalele ramase pe care le arunca pe drum si îl anunta ca popa stie de cele petrecute. fiul unui împarat. Sluga popii aude cum preoteasa se va întîlni cu dascalul. Tema este prezenta îndeosebi în basmele în care e rapita de catre un zmeu sau de alt monstru. îl încuie ea afara (S. O poate readuce numai cu un cal nazdravan. pîna la palatul sotului unde învie . semnul de recunoastere fiind boul tarcat si pune un stergar peste bou.178-190). Zmeul eliberat de Ionica Fat-Frumos îl alunga din curtea Ilenei Cosînzenei. afla ca puterile zmeului stau în porumbeii dintr-un plai. omoara zmeul si îsi readuce s. în cele din urma. p. Sotul o gaseste si ea. Pacala). 58). 3512. Fat-Frumos e înviat de mama lui. ducîndu-i s. care avea darul de a lasa bani în culcusul ei îsi îmbogateste sotul.

sînt ascunsi în cosul caminului. Un cîrciumar vrea sa însele s. înecîndu-se (S. 10-15). 3471). apoi calul cu care a trimis pe diac dupa tap (S. Se ascunde în dulap si e introdus în odaia ei. s.963-965). Dr~pt pedeapsa. e tipul ·sadicului care savureaza durerea provocata victimelor sale. Statu-Palma-Barba-Cot. A doua zi. Popa.. 3469.966). Tiganul ce vrea sa-i fie amant e ascuns dupa cuptor. Cîteva snoave ilustreaza de asemenea fidelitatea s. 3479). p. ia popii tapul.eicare vor sa-I vada pe diavol (S. în întelegere cu sotul.219).. In acelasi chip sînt invitati în aceeasi seara popa. pariind ca cele trei pisici vor tine lu_mînarile neclintite.477-481). luîndu-si ordonanta pe fostul sot. strainul mituieste servitoarea care noaptea îi fura inelul... cantorul si diacul care scapa din mîna sotului. se substituie fetei de care se îndragostise sotul si îl face sa revina acasa fara haine. iar cei doi soti îsi iau averea (ibid. iar dupa un an se recunosc si se reiau (52. S. Cei trei popi ce vin pe rînd la s. Sotul îsi alunga s. furîndu-i un inel pe care prietenul îl da sotului. dar la niste manevre aude din gura înselatorului cele întîmplate. Acesta îl bate. unde barbatul îi închide într-un butoi cu smoala. apoi îl bate si îl închide în grajd (S.0 stîr- . unde o spioneaza la baie si-i afla semnele. el ia bani de la c.. 3470 A). .us sa rîsneasca pîna dimineata un sac de graunte (52. 3515). Cum aceasta nu se lasa momita. p. 3470 B). 560). Un âltul pariaza pe averea sotului ca poate lua inelul s. p. rascumparîndu-se cu bani multi (S. 3466). prefacîndu-se ca nu-l vede (S. Vinovat~l e decapitat. spunînd sotului ca ar fi vitelul care a supt tot laptele. S. p. In basmul AT 882. unde sotul îi omoara facînd focul. credincioasa dupa ce sotului i-a luat toti banii. (ibid. femeia· invita seara pe feciorul popii.380 si devine secretarul sotu~ui. de la care afla cele întîmplate dupa 5 ani. boierul si vechilul sînt invitati de asemeni la s. e p. Personaj caricatural si diabolic. Ea ajunge frizer la împaratul unde se da în vileag înselaciunea. p. sotul pariaza pe averea sa cu un prieten ca acesta va dormi cu s. sau cad într-o bute cu apa. îsi reia averea si s. Urmeaza împacarea (74. In alta varianta. îsi elibereaza sotul si pe cei care pariasera ca el (81 a. N?mele ce le poarta subliniaza disproportia dintre trupul mmuscul si barba lunga: Tarta-cot-barba-d-un-cot. intra în armata si ajunge maior. Ea izbuteste cu trei soareci sa faca pisicile sa arunce lumînarile si recîstiga banii. p.

apoi se dezlantuie: "He-he-hei! Cum are sa manînce mosneagu carnea de la' un voinic tînar de pe piept!" Dragan Cen~sa îl culca însa la pamînt "si i-o pus cazanu pe chept s-o mîncat carne de la dînsu de pe chept" . Vine ca un "mosneag: .104).. Alteori. cu barba d-un cot. p. 506). 244). 230-234). abia dupa aceea moare de-a bine~ .. Statu-palma smulge însa copacul din radacina si pleaca cu el în barba pe tarîmul de jos "si pe unde o mars. p. cu capastrul de chiotoaTe.233). se punea cu curu pe el si mînca tot ce-a gatit ala"! (5.. Vine pe pamînt la coliba lui Tei-Leganat si a tovarasilor lui (AT 301 B) ca sa le manînce bucatele. si cu o mîneca suflecata si una ba" si sub pretextul ca vrea sa taie carpenul de la barba. calare pe o jumatate de iepure" (LXXXIII. "Titicot. razimîndu-se într-un pai de secara" (60. încaltat în gauaci de oua" (5. intr-un copac"'. de unde spiona cînd e gata mîncarea. apoi pornea la atac. p. p. 120). unde este chiar împaratul diavolilor. Apoi despica un carpen "care ba te cu crengile în naltu cerului" si îl vîra cu barba si cu mîinile în cra.Haaa! Haaa! Voinice: treci-ma pragu la tinda!" Cînd Dragan Cenusa refuza sa-i împlineasca rugamintea.. îl decapiteaza (ibid. "faraonu cel mai mare" (5. I. "se trîntea de toate ulucile. "Salcotea cel din lumea zmeilor cu o barba de 99 de stînjeni" (34. cu trup cu tot" (41. de toti pomii. El e aratat ca o fiinta ce locuieste de preferinta în copaci. ca cum ar fi arat cu tractoriu. 1. "Omul cît cotul. un omut numai cît un prunc..62). cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug. caci îl urmareste pe TeiLeganat dupa ce l-a decapitat. sa dea de el". I. p. p. "Staticot cu barba de sapte coti" (81 a.561). p. I. p. "Stati-cot se da jos d-acolo-i punea mîna în vîrfu capului. îl trîntea cu gura-n jos. p. "Omutul cît sciopul cu barba cît cotul . barba d-un cot. cu o barba lunga de taraia dupa el" . "Barbaciu-Maciuc" (XV. p.. el trece singur pragurile tinzii si ale casei. p.381 pitura de om cu barba de un cot. aparitia lui de slabanog e în contrast enorm cu forta lui herculeana.. 483). patura.540).. III.278). I. cu barba cît cotul. pe un iepure schiop calare. "Stati-cot palma picioru cu barba cît grapa. p. calare p-o jumatate de iepure schiop" (86. "Tartacot. caci "venea si se suiant-~n arvune. El are locuinta pe tarîmul de jos. 19). Capul lui e însa nazdravan. asa era o urma de mare!" Dragan Cenusa îl urmareste si îl afla pe "înaltatu împarat" cu "un ochi i plînge si unu-i rîde. (61.

caita) pe care o ma- . unde el a fugit cu copacul în barba. sau chiar din parinti atei. Nu-l fereste".382 lea (ibid. veri. p. scotînd "dintre firele barbii un bicisor numai cît degetul al mic si plezni de trei ori din el. în timp ce se întorcea acasa cu Mîndra Lumii. al saptelea sau al doisprezecilea devine s. 19). De asemenea. p. Tartacot ajuta baiatului -sa vîre înapoi vitele ce iesisera din nuca fermecata. striga. Staticot este ranit de glont la lacul de lapte unde se scalda (81 a." (86. recuperîndu-si obiectele schimbate (52. Ei se nasc din parinti rudtnii (frati. Uneori. "Staticot palma-picior cu barba cît grapa. 69).283). nC:si. Strigoi. care îi taie apoi barba si o ia cu sine "pentru ca era facatoare de minuni" (34. Titicot se înfurie si declara: . 1.. în alt basm (AT 537+313). p. nuca se închise la loc . Chiar într-o varianta a basmului AT 301 B.. Astfel. Cum plezni. p.p. îl întîlneste pe Titicot care "vene pin mijlocu drumului. muroni. sînt de doua feluri: vii si morti. Numiti si strig. cîta frunza si iarba". calare pe o jumatate de iepure" da fiului mai mic al împaratului Rosu un toiag cu care sa poata razbate prin negura deasa din lumea zmeilor (LXXXIII. S. îl sfatuieste totusi pe Tei Leganat cum sa iasa de pe tarîmul de jos. unde l-au lasat ortacii perfizi. Salcotea moare de frica lui Agheran. cu dintii cît grebla si cu ochii cît rotile de la plug. el este însa mai puterni_c decît voinicul care a rapus pe zmei. p. Copiii întorsi de la tîta înca devin s. indicîndu-i sa omoare balaurul ce mînca puii pajurei (3. din cei cu nasul si obrazul rosu.540). Statu-palma are atitudine amicala fata de oameni.247).' nepoti. I.fini) sau provin din cei zamisliti îIi sarbatorile mari sau în ajunul lor..422). apo_i îi omoara. iar "alt Barba-de-un-stat-cot calare pe-un iepure schiop" are o rîsnita în care este "atîta oaste. Ei se nasc cu o piele rosie pe cap (tichie. Baiatul cu moriscafermecata face schimb pe rînd cu ei. p. calare pe-un iepure schiop" are o maciuca miraculoasa care omoara la comanda. din oameni rai.818). 3. în chip exceptional. p. din copjii de acelasi sex. Mazaran Vasalica.. Varianta denota o întunecare a semnificatiei personajului. vii sînt ~ameni sortiti de la nastere a fi s. cum intrara toate vitele în nuca.483). 2. priculici.10 nu feresc nici-un pas" si "odata 1-0 si omorît Titic~t cu barba d-un cot pa Mazaran Vasalica" (5. "Barba-de-un-stat-cot.

coase. Caita îi poate face nevazuti. Alta strigoaie trimite sotul în locul ei calare . de apa (se prefac în cîrcei si prind pe cei ce se vîra adînc). dar imediat se vindeca si se împaca. paraseste corpul si ia formele amintite. dupa moarte. raspîndind boli. de bucate. Mai rapesc fete mari la morminte unde le manînca. unde redevin oameni si se bat cu limbi de melita. de preferinta la raspîntii. gaina. care rod inima omului sau a vitelor. cocos. porc. care era tocmai la capatul pamîntului. precum si ungînd cu usturoi ferestrele. se dau de trei ori "de-a curu-n cap" si iau forma animala. indiciu pentru a fi recunoscuti. sau i se vîra în pîntece unde îi suge sîngele. îmblacii etc. Merg la distante mari. Ei mai au si coada. Se bat astfel pîna se umplu de sînge. în timpul peregrinarii nocturne. de oua. Daca moasa rupe tichia. Cei de ploi leaga ploile provocînd seceta si numai ploua pîna cînd se scalda s. pot fi alungati cu buciumul. La sfîrsit. p. Andrei (29-30 noiembrie). apoi vitele pe frunte. a trimis pe barbatul ei la adunarea s. crapa. fac rau oamenilor. Ei "manînca cu ochii inima" celui pe care-l deoache. ciomege. Lupta tine pîna la miezul noptii sau cîntatul cocosilor si cine nu se întoarce pîna atunci. luînd sporul vitelor si mana cîmpurilor. copite. hornurile. iar omul slabeste si moare. sufletul s. Sînt s. umblînd astfel în timpul noptii pîna la cÎntatul cocosilor. iar cînd mor strigoaicele. cal. de ploi" de pesti. berbec. gîndac sau broasca. Ele provocau seceta la cererea celor care le plateau (52. nu se pot îneca. iar în coada le sta puterea. sau puterea barbatilor. Se relateaza ca o strigoaica ce tocmai nastea. Cei ce iau mana de la vite si cereale. lup. Ei umbla mai cu seama în ajunul Sîngeorzului (Mînecatoarea) si în noaptea Sf. pe cereale. In acest scop. matura sau poloboc si se întîlnesc în anumite locuri. prefacîndu-se de obicei în animale. care. ploua doua saptamîni. piue. iar strigoaicele sînt pe vite. el a gresit comanda de plecare pe melita si a venit pe jos un an de zile. S. învingatorul devine mai marele lor. de foc.383 nînca îndata. luîndu-le o mîna sau un picior si mai cu seama de a-i deochia. de lapte. dîndu-se din nou de 3 ori peste cap. mai rar tn bou. oamenii manînca usturoi ca sa nu se apropie de ei sau de melitele si rîsnitele lor (LIII. cu precadere în cîine si pisica. de mai multe feluri: de uscat.859-860). coarne. pe stupi. însa fara a se lovi sau rani. peretii. p. S. calare pe melita. copilul nu se mai face s. Au de asemeni puterea de a poci oamenii. De asemenea.. 244-250). se muta în inima. usile. cînd redevin oameni.

dar la înapoiere nu baga de seama plecarea ei si ramîne sa vina' pe jos. animalul e prins. chioIasc" si raneste pe s. iar la plecare culege chiper. Sfatuit de o baba. pîna la cîntatul cocosilor. sau carora le creste dupa ce mor. mai pot proveni din oamenii cu coada la nastere. Acolo. din copiii morti nebotezati. el zice "Ranesc. omatul ajungînd pîna la pod. In noaptea Sf. omorît. schiopatez. Un flacau se unge si el cu unsorile stapînei lui si o urmareste în noaptea SI.860-867). Andrei participa la lupta lor. A doua zi.. dar în loc sa zica: "Palesc dar nu ranesc" etc. A doua zi. din cei care sug dupa ce au fost întarcati. din copiii mamelor care au facut farmece sau au furat "un lucru si l-au ascuns la spate". O baba îl sfatuieste sa nu ia nimic de la ele si astfel scapa (52. ars si îngropat cu mortul. soarece. peste care (sau pe sub care) trece un animal nefast: pisica. cîine. El foloseste o sabie în loc de limba de melita si taie mai multi s. lepadati. Baietii si fetele f~g cînd afÎa aceasta. prefacînd-o în iapa si potcovind-o. cu o sabie. prefacut în cal. Copiii nascuti astfel scapa daca li se taie coada cu o paraluta. taiati -vor muri. p. Gheorghe pîna într-o tara de unde aduce "mere si papusoi de copt". Un altul se vîra în stiubeiul cu care calatorea strigoaica. din copiii care plîng în pîntecele mamei lor. De asemenea. . S. la Sf. 2. "Septe ani i-au trebuit pîn s-a înturnat înapoi acasa 1" Un flacau face ramasag ca înnopteaza la trei fete strigoaice.384 pe feciorul popii. 251-256). precum si urechea calului. cînd s-a întors. La o sezatoare tinuta într-o cîrciuma p~stie. un om înnopteaza la o vaduva strigoaie. mai rar alte fiinte. luîndu-si ca aparare usturoi si o turta de orz. ologesc. ramîne însa o fata adormita pe care o gasesc a doua zi sfîsiata (LUI. îngheata cei din: casa. S. Pentru a împiedica aceasta.. din copiii nelegitimi. umblînd cu el în drumurile ei. p. el taie s. morti provin din copiii care mor cu tichia rosie pe cap. s. gaina. e recunoscuta dupa potcoavele de la mîini si picioare. dar mai des din mortii nepaziti. vin si 'doi baieti care av~au picibarele ca fusele. fiul popii apare cu urechea taiata. Un om prins de s. Alta strigoaica prefacea ucenicul în cal. O vede ungîndu-se cu unsori si încalecînd pe boloboc cu o limba de melita în mîna. Andrei. Strigoaia îl previne dimineata ca s. Omul s-a vîrît si el în butoiul fara fund si a ajun~ în tara unde se facea "chiperul cel bun". ucenicul se prefac'e ca doarme si pune el capastrul în capul femeii. O strigoaica facea pasat cu lapte pe ger si cînd servitorul ia capacul de pe oala cu pasat.

poduri si locuri pustii. pe la raspîntii. care refuza sa treaca peste el. Viziteaza de predilectie sezato- .îi vîra o pana de lemn în inima. provenit din mortul peste care a trecut un animal. tot din neamuri".ai poate fi recunoscut printr-un armasar negru sau. de obicei în chipul avut în viata. fermecatorii. oua clocite. Cînd cînta cocosii.-sau de cal. Puterea lor sta în inima. mei si alte boabe în toat. îsi omoara toate rudeniile. i se bate mortului un par cu vîrful înmuiat în usturoi drept în inima.se pun în sicriu împreuna cu vin. Se pot preface însa în cîine.e orificiile. mortul e "dres" în mai multe feluri: i se pun pietre. maces. 9 pietricele. S..ovilaare o surpa tura. Ei manînca inima oamenilor sau animalelor. ou. rogojina.. facînd rau oamenilor. sau pot fi omorîti.. nisip si rug. Daca întîrzie. pricolicii. sau i se pune usturoi în gura si -în anus. Daca moare cineva dintre rubedenii. Ies din mormînt printr-o gaura si lTl. Ca sa împiedice prefacerea în s. Se întorc în mormînt la cÎntatul cocosilor sau cînd toaca în cer. sau le sug sîngele. topoare. taiat bucati si îngropat din nou sau aruncat sa-I manînce fiarele. sau numai inima lui. crapa. tamîie. batîndu-se la întîlnirile lor cu limbi de melita. Uneori. au fata rosie din cauza sîngelui supt. unde le manînca.). musca. Momesc ma~ ales fetele mari la mormintele lor. Ei ies din mormînt pe la miezul noptii. Se mai fac 9 papusi de busuioc ce. afurisiti etc. tot trage sufletulla cîte unul din neam. cui de fier. MormîntullTl. Alteori. sau e spintecat cu un cutit. i se pune usturoi (si tamîie) în gura si în alte orificii. se întorc în mormînt. cuie. vîndutii diavolului. fratii nascuti în aceeasi luna. De asemene'!" îi pun pe piept o cruce de maces sau . capra. cei spînzurati. mortul e ars. iar în cosciug facaletul. porc. adesea cu sicriile în cap si umbla pe la case si raspîntii. se înfig mai multe fuse în mormîntul lui si se presara 1Tleide acasa pîna la mormînt. pisica. oamenii se afuma cu ficatii lui.385 se fac s. oamenii rosii. "Suflînd pe fereastra la casa lor. oamenii rai (hoti. Se îngroapa cu el fiintele care au trecut peste (pe sub) el. pîna îi ispraveste pe toti si apoi se muta la alta casa. Ei revin noaptea sub diferite forme. un gînsac. sau îi baga în gura usturoi. pe unii chiar sugrumîndu-i. aducînd ciuma si holera si alte boli la vite. coase etc. iar dupa ce-l îngroapa. cocos etc. Se recunosc prin aceea ca au picioarele ca fusele. Noaptea. vii. dar mai adesea mortul e dezgropat si i se fierbe inima în vin sau e strapunsa cu o undrea. ei umbla ca si s.

vine la o fata. Se relateaza despre un s. dar cicatricea l-a tradat. iar din inima spintecata curge sînge curat. Alta fata scapa de un s. vine la sezatoare si fata lînga care sta îl urmareste pîna la o biserica parasita. Trei s. Un om îl urmareste. o rapeste calare pîna la mormînt. Mosneagul dupa moarte se prefacea în ogar si venea la copii sa le suga sîngele. p. unde o omoara (31 a. homul. s-a încontrat cu ei". e gasit la dezgropare "sezînd turceste si rosu-rosu.7-20). iar cei urmariti de ei si prin întoarcerea lucrurilor din casa cu susul în jos. momind fetele la mormîntul lor. Nevasta se apara cu o secure. apoi îl dezgroapa. Un tînar însuratel pleaca la socri cu sotia în car si pe drum se preface "într-un mînz rosu cu capul de om" care se repede s-o manînce. Oamenii se apara. ungînd usile. omorîndu-i pe toti. de~gropati au trupul întreg. ce a fost dezgropat si prefacut în firimituri date fiarelor. omorîndu-i noul barbat. ca mîncase aproape' un neam î~treg. cînd a cerut ajutor (LXV. Un altul se prefacuse lup si umblase în haita 13 ani pîna ce a fost încoltit de cîinii unor ciobani. Fata e urmarita de s. nevatamat. ca si de s. Sotul mort devenit s. Un batrîn s. apoi îngropat din nou. crapaturile. vii. iar de alt s. un'de îl vede mîncînd dintr-o mîna de om si bînd sînge. apoi vitele cu usturoi. O lehuza . S. Un s. gura sobei. Fratele ei o învata sa-I sileasca sa se spele pe picioare.386 riIe. p. A fost taiat. Un s. 10vindu-l dupa ureche. si' voin'ic.. tinînd usa zavorîta pîna la cîntatul cocosil~r (LlII. 257-::-269). para focului. Baba strigoaica revenea ca musca si pe obrazul caruia se aseza. revenea la sotia lui în Valenii de Munte pe care o musca. din Vagiulesti-Mehedinti e detectat printr-un armasar alb care nu vrea sa-i sara peste mormînt. colinda casele. si cînd au vrut sa-I scoata. în padure. el se ascunde si redevine om. Copilul a murit nebotezat si fata l-a îngropat în argea. sculat în capul oaselor". apoi sa-i lege de haina ata de pe un ghem si sa-I urmareasca. murea. fiert în vin. dar o salveaza tatal ei care îl înteapa. S. p. dar pot intra numai acolo unde seara nu s-au spus rugaciuni si sug sîngele. 147-148). gasind "copilul viu. adunîndu-l si într-o cana. de unde iesea noaptea si omora vitele. ferestrele. O fata din Boureni-Dolj a avut un copil care plîngea în pîntecele ei si a încetat dupa ce i-a promis toate vitele familiei Ionica. Un s. Doi mosnegi mor pe rînd. dîndu-i sa tina valul de pînza care se tot desfasoara. Fata vede ca flacaul avea picioarele ca de gîsca si reci ca gheata.

Calcînd interdictia. Din mormîntul ei creste o floare care e luata de un împarat si pusa în palarie. apoi îi strapunge inima cu sulita. p. O fata iubea un flacau care a murit între timp. e blestemat de ea sa n-aiba odihna pîna ce nu i-o va aduce. Imparatul promite împaratia celui care va putea-o pazi. p. Mai cunoscuta eterna Lenore ce apare si în proza (AT 365). mireas~ moarta se scoala noaptea din sicriu si manînca santinelele. revine dupa casatoria ei cu împaratul si pot scapa de el numai înfigînd o frigare ascutita în mormînt. care cauzeaza o puternica explozie (31 a.168-171). 60-68). cheama în ajutor mortul. Apoi se tocmeste cu un împarat sa-i apere tara de s. plecat si la întoarcere îl sileste sa-i dea un cazan de bani. 25-26). Fata moare înainte de ziua logodnei si e scoasa din casa p~in perete. 591-601). I. se ascunde în doua nopti dupa icoane. dar tocmai cînd acesta ajunge la usa. prin întoarcerea lucrurilor din casa (ibid. s. iar mama înnebuneste (60. Ea redevine fata si se casatoresc. moare si ea. în alta varianta. p. Cînd s. 59-61). 19).387 scapa de s. cad morti (82. cînta cocosii si cei doi s. împaratul îi da fata (ibid. copilul îl momeste sa faca o gaura în grinda. floarea redevine fata si e prinsa de el spre a secasatori (5. vine ca un mosneag. Ea zavoreste usa si întoarce lucrurile.. scoate sapte zmei din ficatii ei. S. în alte variante. apoi îi prinde mîna si o leaga. Mosneagul o despica. mai apropiata de balada. s. la o sezatoare vine un flacau s. prefacut în moasa. fata e sortita de ursitoare s-o ia un s.10-15). Fata nu vrea sa intre în groapa si îi da capatul unui val de pînza. scapînd-o de a mai fi strigoaie (8. aduc aceleasi rele oamenilor din jurul lor. ce-i rapea ostasii. Un soldat. în basmul AT 407. p. p. daca e lasata afara din casa pîna la 18 ani. p. . Constantin care a insistat pe lînga mama sa-si marite fata în departari.. iar pînza carare alba si luminoasa pîna la sora lui. Constantin iese din mormîntul care Se preface armasar. Noaptea. o coase la loc si o învie. Un copil sarac se ascunde în groapa unui s. în timp ce ea fuge în casuta din ograda bisericii unde era un mort pe masa. IV. în tipul AT 307. în dorinta ei puternica. în basme. a treia noapte în sicriu. învatat de un mosneag. recunoscut dupa picioarele subtiri si paroase. tintuindu-l pe loc. Cînd ea afla ca fratele era mort. flacaul a aparut pe un cal alb si o duce la cimitir. care o cere de sotie. p.

S.90).sortit "sa se tîrîie ca funia". A avut la început aripi si picioare. p. Omul a fost curios sa 'vada ce este în sac si ele au iesit. se poate transforma în orice. S. fiind. îl manînca (81 a. dar dupa blestem i-au Cazut.. omorîndu-l (52. cînd gusta a treia bucatica din el si zice niste cuvinte. A vrut sa-si faca cuibul în brad. 834-835).'846'-847). Dupa ce au ajuns la tarm. ea l-a blestemat sa fie omorît de om. tapul îl convinge sa se dea jos de pe el ca sa se masoare în lungime. Negustorii fac venin cu ajutorul s. Diavolul l-a facut din degetul lui sa~i fie "un ajutor" (52. Dumnezeu l~a blestemat sa fie s.388- Strîmba-lemne) v. încît manîrica laptele din blid cu copiii casei (LIII. dar s. II. le-a închis într-un sac si le-a dat omului sa le arunce în mare. dar dupa ce se vede sal- . p. 833). el a fost la început om. p. Exista si s. p. p. p. apoi îi spînzura pe cei muscati cu gura în jos.. Dupa ce se dezgheata. poate conferi omului darul de a întelege limba animalelor. dat fiindca a înselat pe Eva. de aceea pielea lui e piele de drac. s. este scos de sub o piatra de un om. p. Aceasta se poate obtine gustînd din s. îl musca pe -binefacator. 841). din care curge mereu venin (ibid. Tapul îl omoara cu coarnele (41.488).127 __128). Dupa legende. Unii s.. împînzind pamîntul. poate întineri sau îmbatrîni dupa dorinta. Tovarasii nazdravani Sarpe. Dumnezeu a strîns toate vietuitoarele vatamatoare. El a fost facut de drac. Cine fierbe s. înghetat e luat de om si încalzit la sîn. La început.dar a fost învatat de diavol de cînd sotia lui Noe l-a ascuns pe acesta (52. într-un basm despre animale. S. p. Unii s. (52. dar l-a alungat luna si fiindca a vrut sa o muste. se adunau la o tufa si torceau un fir de aur dintr-un bulgare de aur. pe care apoi vrea sa-I manînce (AT 133 *). Aceasta se obtine dînd foc copacului în care se afla un s.849-851).' Cine se ~nge cu untura de s. S. dar cine îi pîndeste cînd îl urzesc. s-au sfatuit sa plece în alte tinuturi si s-au urcat toti într-o corabie care i-a dus în tarile 'de-peste' mare (ibid.840). se fac din melci si acestia îsi poarta casa în vîrful cozii (LIII. Fiind prea multi s.. p. 288). nu musca.288). s. e trecut apa de ~n tap (sau cîine). p.. Fiecare casa are un astfel de s. pot face aur. p. Prind oameni pe care-i dau s. sa-i muste. Un taran se duce sa-I ia. alb fiert de 7 ori în sapte ape sau numai fript. buni care pazesc casa. moare imediat (LXXIX. si devine atît de familiar.

Barbatul ~i arunca pieleaîn foc si va fi invidiat pentru frtUl1useteaei (5. iar laun rî1. p. El o duce asa pe cal un an pîna ajung la curtile_ eiîntr . Eroul sau eJ. Dupa ce o mai slujeste un -an. în variantele tipului Ar 425. hranit pîna ..!pat de o vulpe care cere s.p. Baia. îi fura inelul (52. E sc.ziu.calare(S1 a. sa arate de unde a fost scos de om (41. femeia.ori si cînd ajunge lînga dînsul se face sarpe si se încolaceste dupa gît c:ugura la gura lui". Ea e atîLde mare. Mai tîrziu. s. îl previne pe salvatorullui _deprimejdia' ruperii florilor ·din cîmpul cu florile si de cîrciUluacu ~ele trei fete c. îl duce în tara s. El o sq. invatîndu-l sa ceara de la acestia inelul din deget.e-iom. II. Batrînii fara copii adopta întîia fiinta întîlnita. o A<:. S. (XV. Este identificat de socrul sau abia dupa a treia lupt. p.czaruia-i petise fata. S. 51-57). Cu ajutorul lui executa podul cerut deîmparatul . p. S. 137. cu ajutorul inelului îsi î face un cal. 'unde. în timpul noptii ea devine femeie. cel mai adesea flacaul este prefacut în s. împlinindu-se blestemul parintilor de a fi purtata de un voinic un an de zile.nazdravan cu care învinge oastea dusmana. îl duce pe baiat la parintii lui. 25-27). apoi trimite parintii sa peteasca fata împaratului.a dupa basmaua cu care i-a legat rana (Al' 314). p..ratade doua ori în j\lrul ei. Cu ajutorul eipeteste fata împa- .tul înfiat de un boier e sortit sa ia sotie o serpoaica împreuna cu o avere imensa.819-821).s. se dovedeste a fi recunoscator baiatului (sau omului) care îl salveaza de la moarte.orîserafratii. padure. cu capul si cu coada legate pe sa. Pentru caI-a scos de la copii si l-a. Mai tîr.lse face pod ca sa-I poata trece .389 vat. II. o camasa si Q punga (52. tatal lui e împarat. vrea sa-I manînce (Al' 155).oina din unele basme apar temporar sub forma de s.. 826-827).p. cules din drum la rugamintea lui."""""140). Ea îi arunca pielea în foc si e blestemata sa nu poata naste pîna nu-i va atinge el mijlocul cu mîna. învatîndu-l sa-i ceara ca rasplata "margeilua de sub limba" care îi poate îndeplini orice dorinta. dar fata "se da peste cap de vr-o trei . s. rascumparat de pahon de la copiii care îl chinuiau. Baiatul plecat în lume. întrucît mai avea putin timp ca sa se împlineasca blestemul de a sta ziua în piele de s. întîlneste o fata frumoasa în vîrful unui stog . primeste de lao fata trei obiecte cu puteri miraculoase: o sabie. redevine femeie.olo.ce se aprinsese. îndt poate fi dus.lveaza cu o prajina. în opozitie cu ceea ce Se arata în basmele despre animale. începe sa creasca. 636).a crescut mare.! numai de un cal cu sapteinimi. 'înfasu.

Sotia curioasa îl sileste sa se decida sa-i spuna. cununa de pe capul lui sa se prefaca în s. p. afla niste bani într-o scorbura de la doua pasari ce se certau. 193-198).427-439). V. Scapa de s. p. care însa îi fura margeaua si o da amantului ei (AT 560).41-63). AT 465). Fiul unui împarat care necinsteste fata unui padurar e pus de aceasta sa jure ca daca se va cununa cu alta. mama lui arunca pielea de s. din copacul ce ardea e rasplatit cu învatarea limbii animalelor (AT 670). Surorile invidioase dau celei mai mici o cana de apa cu un pui de s. p. buhaiul. Mama vi- . S. Alungata de tatal sau.ecapatîndu~si mîinile si picioarele si înviindu-si copiii ucisi (LXXXIII. Acesta creste mereu în pîntecele fetei. La sfatul unei batrîne.4-14). tinînd-o cu gura deschisa deasupra unei caldari cu lapte fiert (86. Rîde auzind cum vo'rbesc florile. Boierul locului vrea sa i-o ia. Spune însa sotiei cum i-a aflat si moare îndata (52. 702. e urmarita de acesta pîna ce izbuteste sa-i taie mîinile si picioarele. . cerîndu-i sa faca lucruri extraordinare (v. Darul de a întelege limba animalelor se poate transmite prin simpla suflare. Fata fugita de tatal incestuos. rasplateste pe ciobanul care l-a ajutat cu fata lui pe care ziua o tine în forma de s. este daruit la cererea lui cu "o pietricica s-o puie sub limba si astfel putea sti ce vorbesc animalele".848-849). II. p.Dumbraveni-Suceava). Iarba fiarelor). Ea vede un s. p. numai dupa ce marturiseste ca a calcat juramîntul si se casatoreste cu fata padurarului (52. nu are numai un caracter vremelnic ce dureaza pîna la împlinirea blestemului. în foc. urias ce nu putea înghiti cerbul din pricina coarnelor. înghitirea unui s. Ciobanul care salveaza s. niste ciobani o ajuta sa vomite sarpele. v. 255. Ipostaza de s. Pahon o recapata cu ajutorul cîinelui si a pisicii (60. ci poate fi o forma perpetua de expiere. S. dar cocosul îl sfatuieste la timp c~m sa procedeze (5. p. II.390 ratului. armasarul. va muri imediat. constituie o forma de razbunare izvorîta din credinta ca s. dar craiul s. S. în jurul capului. p. apoi ca va muri si el si la pomana lui se vor satura cîinii (4 a.Du-te! Ela ramas nazdravan" . înviindu-si cei doi pui cu o iarba pe c~re o culege apoi si ea. care sa-I suga. le îndeplineste (60. Sarcini de pierzanie. Afla astfel pe rînd ca îi va muri berbecele. mai ajuta prin stiinta lor de a detecta iarba de înviere. . Daca va divulga cuiva ca întelege limba animalelor. sa înghita broasca. 'poate intra pe gura în corpul omului adormit. salvat din foc "s-a radicat si i-a suflat în gura de trei ori si-i zice: . 836-838). Omul care ajuta s.

Dupa o legenda a fost creat de diavol ca sa gaureasca arca lui Noe. ~a!'" (5. Soarece.391 trega vîra un s.. p. Cei care îl supun la proba au ascuns un s. au vrut sa-I omoare. p. scapa totusi din l [ . Noe si-a smuls un zmoc de par din cap ca sa astupe gaura. Dar "împaratul" (pisica) îl manînca de îndata (ibid. s-apoi i-om da 1" (ibid. ca sa roada corabia lui Noe (LXI. p.Un om a vazut un s.::(î-ti-tine-l'.144). iesind din gura altui om ce dormea si s-a dus pîna la un copac. Ajunsi la moara pustie a dracilor. 141-142).946). În basmele despre animale. t... nerecunoscatori ca au fost îmbogatiti de Dumnezeu (AT 563).20). S. (52. Dupa alte variante. anuntînd prin aceasta o vîna bogata în aur (43.. care e alungata de tatal ei. p. la caruta pentru a pleca în lume. Dupa ce omul s-a trezit. uneori mîtul prinde patru s. 138-140). De atunci sînt oamenii plesuvi (52. de unde intrusul este amenintat de strigatul lui pitigaiat: "Ti-ti-ti. p. s. 945). I-a blestemat sa devina s.acestea. provin dintr-un barbat si o femeie care. p. S. apoi s-a întors înapoi în gura omului. s. In unele variante ale snoavei despre ghicitorul improvizat care ghiceste numai din întîmplare (AT 1641). p.133). alb iese de la o mina din Rosia Montana si "se ridica în doua Iabute" în fata unui miner. In grupul animalelor plecate în calatorie (AT 210).29-31).150). din autocompatimirea lui deduc ca a ghicit (S. de cîmp sa vina la locuinta lui. în timp ce ea manînca miezul. uneori stiinta acestuia e verificata cu un s. a povestit ca a visat cum se ducea la un copac unde era o comoara. iese singur cînd fata e adormita (81. dîndu-le fiecaruia cîte o jumatate de coaja. O vulpe îi împaca. ei îi sperie pe acestia strigînd din pod: "Stat-stat. 135). 4650). crezînd-o însarcinata. Uneori. (ibid. sau balele lui s-au prefacut în s. Un s. p. Cauta amîndoi la copacul acela si gasesc o comoara (52. unde sînt mai multe bunatati si îl convinge sa faca schimb (AT 112). îsi face culcusul în gunoiul de dupa usa. de sat momeste s. p. 145). Sufletul omului se preface uneori în s.. însusi diavolul s-a prefacut în s. p. În celalalt tip înrudit (AT 130). este de obisei subordonat celorlalte animal~ sau chiar pacalit de . înca merem si noi cu-a noaste bote. s. p. gasesc o nuca de la care se cearta. S. în cana cu apa a fetei. Întrucît ghicitorul se numea S. Doi s. în buzunar si el trebuie sa ghiceasca. Vazînd pericolul. "partea mea pentru ca am împartit" (ibid. ti-ti-ti" pe care îl interpreteaza ca însemnînd .

cotofana. lasa pe Savuica sa gateasca pasatul.p. 639). Plecînd ei la biserica. pisica sileste pe împaratul s. fuge în padure (76. Fiindca au cazut cîtiva stropi pe el. p.38). roade laditaîn care e ascunsa pietricica miraculoasa. în care traiesc trei viermi pe care eroul îi ia cu sine (LXXXIII. S. Doi batrîni fara copii Înfiaza un s.îsifrînge piciorul si moare) si împaraJul care se calugareste (ibid. înecîndu-se (LXXXIII. îl ajuta pe Cenusotca sa nu adoarma la paza holdei de grîu (AT 530) si chiar îi da capestrele cailor de arama. Dumbravita . Piparus Petru (Ar 552 +315 A) este prevenit de Un s. pisica alearga sa se spele. baba. Fata eliberata de la un monstru da salvatorului. 31).-îl povatuieste pe voinic sa ia mînzul în care baba a vîrît toate inimile celorlalti (5. Trei familii de s. Fata fuge si Mama Padurii cauta sa prinda's. sa scoata inelul din nasul ibovnicului (ibid. 255-257). p. p. Uneori. înecat este bocit apoi în alta varianta. deoarece lVIama Padurii s""aurcat în pod sa:.Satu Mare). Constrîns de pisica. pAll).234-239). 532). Fata plecata la Mama Padurii e prevenita de un s. în chip comic de mai multi în sir (AT 2022): mosul. iar a treia noapte a cailor de' aur (5. II. s. Un s. fata la fîntîna. II.313-314). p. împarateasa (care. o galetusa de aur în care o pisica urmarea la nesfîrsit un s. s. 510). ajuta protagonistii basmelor fantastice. p. Fiind rascumparat de la niste copii. o ia si o da cîinelui sa o duca la stapînurIorînterrmitat (74. în timp ce s. 912).s. îl vor ajuta sa scoata tot grîul din snopi într-o noapte si sa-I vîre în saci (XV. sa fuga. e fugarit de o pisica pentru ca acesta sa roadapusca~ Deseori. iar ei sa se ascunda de îndatace vine stapînul ca sa n-o creada pe ea lenesa (4 a. 913). p. p. în alte variante ale tipului. III.. botezîndu-l Savuica. drept recunostinta. în povestea cumulativa (Ar 2030). p.(AT 560) (LXXXIII..392 gura pisicii: obiedîndu-i ca manînca nespala ta. 609). Savuica s-a înfuriat si s-a aruncat în pasat. se solidarizeaza împotriva pisicii din casa si o înving. 261. sa fuga.. p. apoi a cailor de argint.. deoarece Mama Padurii s-a dus în pod sa-si ascuta dintii (60. 23-24). Fiindca Nic-'aCîmpului a descarcat douasprezece care de porumb în tara soriceasca. s.si ascuta dintii sa o manînce. p. s. 638). sau îl sileste sa-I arunce prin stranutare (3. . (42.îl ajuta pe flacau sa-si recapete inelul miraculos pe care sotia lui necredincioasa l-a dat arapului ibovnic. p. facînd un armistitiu ca sa nu-i mai atace. puterea zmeului se afla într-un s. p. s. fara sa izbuteasca (LIII.

Toate popoarele stiu de existentaei si se tem sa o dezgroape (ibid. p. A purt~t multe razboaie. încît tatarii s-au omorît între ei. zareste un n~r de furnici' si da ordin ostasilor sa tina fiecare cîte un snop aprins în sulita. De mic s-a aratat cu însusiri nazdravane. au ars toate. a însemnat pe o harta soarta tuturor popoarelor diri Europa "adica daca va fi slobod ori nu si anume carui popor are sa fie supus". daruit de sihastru. mieii si viteii alergînd spre mamele lor. iar cheia a aruncat-o. 133. înainte de moarte. fara sa se teama c-a fi batut". în alte lupte. iar în urma lor ostasii lui S. 1. La Vultureni. iar dupa ce ei s-au pus pe petrecere în Baia. dar cele cazute peste tatari "i-au muscat asa de tare. în lupta de la Varnita împotriva tatarilor. i se atribuie unele ispravi miraculoase. "s-a suit într-un arin" si ungurii au trecut pe sub el. S. Din fuior s-a iscat un fum greu care s-a lasat peste tatari. s-a coborît si -il. La Razboieni. împrejurul turcilor' aflati 'în vale. 201). Harta a încuiat-o într-o lada pe care a îngropat-o în Suceava. S. a adunat o ciurda mare de vite cu clopote si le-a fugarit spre tabara lor. tabarît cu oastea asupra lor.. Lui S. S. In batalia cu ungurii de la Baia. 122. 22. 3. "ca se taiau si se omorau cachiorii". iar în batalii "totdeauna d~-a dreapta lui era un arhanghel cu o sabie de foc si piereau vrajmasii cîte de zece pasi înaintea. S. La semnalul de începere a luptei. a fost învatat-de sihastru sa aseze pe cîte un deal o turma -de o mie de oi si una de mieii acestora. 13-15). Tatarii s-au speriat si au fugit (ibid. tatarii se întarisera în niste rîpi. 92. Era mic de stat. Balaur. S. apoi se lupta cu 30 de oameni "deodata. Era totdeauna însotit de un înger care îl calauzea. 188). La 15 ani. a ocolit oastea lor de trei ori cu un fuior aprins. a ucis un urs "fara sa aiba ceva în mîna". Aproape de Siret a sagetat duhul cel rau în forma de naluca "care a samanat numai sfada si nevoie în omenime". 82. a fost ajutat . dar "de 7 palme-n frunte". în alta lupta cu tatarii. Stefan cel Mare. pe valea Berheciului. animalele au început a zbiera. Turcii fug înspaimîntati. ' 2. 187.lui Voda" din cauza acesteia (90: p. p. Unele le-a cîstigat prin siretlicuri strategice. întunecînd :lumina. 50.. o cireada de o mie de vaci si alta c~ viteii lor. A înviat pestele mîncat cetind mereu din carti asupra oaselor lui.393 Solomonar v. încît i-au prapadit cu totul". Furnicile care au cazut peste tabara lui.

Cîteva fapte de larga circulatie folclorica sînt puse pe seama lui S. Dorohoi-Botosani. p. 311-315) . locul manastirii Putna a fost ales de S. 93. Mascatesti-Neamt. Hîrlau-Iasi. La unele. Dealu Nou-Ba~au. I se atribuie bisericile si manastirile din 10calitatile Rarmasesti-Suceava. 220). 36. S. Dobrovat-Vaslui. a lasat un inel în cofita cu apa a unei fete cînd i-a dat sa bea. 144). S. da unui popa sa-i dezlege trei întrebari: 1) cît pretuiesc eu?. episcop la Radauti(ibid. S. Alta data întreaba pe cei 12 boieri din suita sa-i explice raspunsurile unui mosneag: 1) s-a sculat tîrziu (i-au murit copiii). care admite clauza camatarului. 74. în chip similar." p. 210. raspunde porcarul satului care e înaltat de S. nici mai putin".. se duc la judecata la S. 84. sau acolo unde a zari t trei lumînari arzînd. Bistrita-Neamt. S. p. Stroiesti-Su~eava. a tras cu arcul si unde a cazut sageata. Cînd fata a ajuns mare. 4. p. Dupa alte legende. Patrauti-Suceava. a construit pristolul manastirii Putna. TazIau-Neamt.. "nici mai mult. . a cerut întîi inelul. Razboieni-Neamt. Camatarul renunta (AT 890).394 de Sf. AT 922). Socola-Iasi. Dimitrie. Dupa ce sotia deschide portile ca sa intre carele cu butile de vin. unde a cazut sageata arcului sau a fost cladita episcopia Rusilor si manastirea Tazlaului. Un camatar împrumuta bani unui taran pentru o oca de carne din trupul lui. 2) se fac bucate daca cele trei galioane pe mare sînt pline pe"jumatate (daca va fi vreme potrivita vara). închide ostasi în 48 de buti. Catelina de la Cotnari. Bisericani-Neamt. S.. 67-69. Trecînd pe la Valea Mare-Bacau. Valea MareBacau. sau de ostasii sai pe care i-a rasplatit cu mosii. 2) în cît timp ar putea strabate lumea <te la un capat la celalalt si 3) care-i gîndul în care e gresit? In locul popei. cu conditia sa taie din datornic exact o oca de carne. (ibid. Zamca-Suceava. O sumedenie de sate au fost întemeiate de S. Probata-Suceava. Pîngarati-Neamt. Procopie. Onofrei si Gheorghe (ibid. 68. 'DimacheniBotosani. 52. Ca sa poata intra în cetatea sotiei sale. ostasii ies si ocupa cetatea. 138).. 135. 5. la un paltin urias în care ardeau "o multime de lumini" si se auzeau cîntari de îngeri. Cetatea Neamtului-Neamt. Date toponimice legate de S. S. a construit multe biserici si manastiri. 6. 3) sa tunda 12 berbeci (sa ia bani de la cei 12 boieri) (66.. Volovat-Suceava etc. p. Tibanesti-Vaslui. apoi fata de sotie (90.151. La împlinirea termenului.' Doamna-Botosani. alegerea locul~i s-a facut dupa anumite' indicii.

Negrilesti-Vaslui. Razboieni-Neamt. Oroftiana de Sus-Botosani. HodoraIasi. Nereju si Budesti din Vrancea. ScheiaVaslui. Hodora-Iasi. Podu înaltVaslui. Paiseni-Suceava. Portarii de jos-Vaslui. Codru Cozminului. Vîrfu Cîmpului-Botosani. p. Romanesti-Iasi. Cismeaua-Botosani. Bîrsesti. Branistea-Galati. Sîngeri-Iasi. Perchiu-Galati. Borzesti-Bacau. S. Sufletul lui coboara uneori pe pamînt. Soi~aresti-Suceava. Tîrgu Frumos-Iasi.395 se gasesc într-o multime de localitati: Topile-Iasi. Pustiana-Bacau. Graniesti-Botosani. Valea Satului-Vaslui. Badeuti-Suceava. Soldanesti-Suceava. Toti dusmanii care au intrat în tara si-au încercat puterile. Badiuti-Botosani. Spinesti.Vaslui. Bozieni-Neamt. si-a împlîntat sabia într-un perete si a lasat urmasilor sa se supuna numai aceluia care va putea scoate sabia împlîntata de el "pe patul mortii". Tutcani-N eamt. Deleni~Vaslui. s-a înaltat la cer "cu trup cu tot". Sipeni:"Galati. De aceea "n-a fost Moldova în veacuri cotropita". ArdeoaniBacau. Deleni-Iasi. 51-324). dar nici unul n-a izbutit. Rîpile-Bacau. satele Negrilesti. Mosna-Vaslui'. "duhul lui a cîrmuit si a povatuit ostirea noastra" împotriva turcilor.. Calul lui e liber. Darmanesti-Nea. Mircesti-Vaslui. TepuGalati. Ciuru-Botosani. Golesti-Vaslui. La moartea sa. si mai are puterea de a descoperi si a omorî pe hotii care fac moarte de om". Comîndaresti-Botosani. Dimacheni-Botosani. Voitinel-Suceava. Caputesti-Vaslui. Cotnari-Iasi. BibirestiBacau. 'Dolhesh. Mitocu Dragomirnei-Sucea~a. Onesti-Bacau. Vinetesti-Vaslui. Stefanesti-Botosani. Chitan-Vaslui. 7. Brosteni-Suceava. Ta~adarestiGalati. Bahnari-Vaslui. "în rai. în 1877. Gîrceni-Vaslui. Manastioara-Suceava. Dumbrava Rosie-Neamt.rnt (ibid. Sacaresti-Iasi. Cor1ateni-Botosani. Cîrjoaia-Iasi. "paste de una prin paduri. Cudalbi-Galati. Grozavesti-Galati. Pungesti-Vaslui. Grumazesti-Neamt. înainte de a muri. Tulnici. Botosani. Vericoi-Suceava. Vaslui. Cînd a murit. GalataIasi.'Vultureni-Galati. Bogdana-Bacau. Suleta-Vaslui. s. Sacuieni-Bacau. B~ustu. Dobrovat-Vaslui. Contasti-Razasi-Iasi. dar cine-l poate prinde 1" Se crede ca va veni . Stroiesti-Suceava. Ungureni-Vaslui. S.iSuceava. a ars o lumînare pe mormînt 3 zile si nimeni n-a putut-o stinge. GrumazoaiaVaslui.Vaslui. Husi.ufletul lui Stefan stapîneste toate sufletele cîte-s acolo si în iad. Paulesti. Os~sh-Vaslui. Adjud-Vrancea. Sipotele-Iasi. Darmanesti-Bacau. Avramesti-Vaslui. Letcani-Suceava. Naruja. Craciunesti-Vaslui. Pîhna Veche-Vaslui. TazIau-Neamt. Bîrzesti-Vaslui. Soveja-Vrancea. Cîhoaia-I~si.

p.ul nostru". dar atunci trebuie sa fie mare nacaz pe neam. ca atunci 'are sa fie razboiul cel mare.202. "dar cînd l-a razbi mila de traiul nostru între straini. ...396 iar pe pamînt "calare pe calul lui si cu sabia în mîna dreapta . El nu vrea sa fie razboi. Locul razboiului are sa fie pe valea cea mare de pe apa Moldovei la Sese bai si atîta varsare de sînge ce-ar sa fie acolo. 16-19).. încît caii are sa înoate pîna-n coarne în sînge omenesc" (ibid. are sa scoata vîrful sabiei de 3 degete afara din mormînt si are sa se încaiere la razboi t()ti împaratii de pe fata pamîntului.

Bedier îsi deduce teoria nu atît din examenul materialului. Necesitatea ierarhizarii elementelor componente fusese subliniata si de profes9rul sau. 200). Bedier în studiul monografie Les fabliaux (1893). ireductibila" dintr-o singura varianta. schematica.b.. Dar Bedier deduce aceasta "forma. indianista.c.d etc. care corespunde în buna masura notiunii de tip folcloric. notata de el prin 6). El adauga ca o poveste nu s-a putut transmite sub aceasta forma abstracta. prin generalizare extrema (actantii denumiti prin specia sau categoria larga careia îi apartin. si detaliile care nu sînt decît accesorii.T.T Teoria agnostica a fost elaborata de J. adica varianta vie are forma 6) + a. careia nu i se mai pot adauga decît elemente secundare. Transpunînd metoda filologica de cercetare a filiatiei mam~scriselor asupra variantelor folclorice. El porneste de la ceea ce el numeste "forma ireductibila" a unei naratiuni. ci prin adaugarea unor elemente de circumstanta care sa-i dea înfatisarea concreta într-o comunitate data. S-ar repovesti natatiunea vreme de o mie de ani si aceasta forma esentiala s-ar mentine imuabila" (XIV. pentru . Aceasta forma ireductibila e partea permanenta a naratiunii. p. fantezia creatoare fiind un a'ct spiritual tot atît de individual ca si eroarea". situatiile indicate de asemenea prin categoriile respective). "într-un cuvînt. ale naratiunii. G. Paris: "E neaparata nevoie sa se faca distinctie într-o poveste între elementele care o alcatuiesc în chip real.. accidentale. sau chiar imaginabile. cît din felul-metodologic de a-l analiza. Respingînd asertiunile nefondate ale teoriilor anterioare (mitologica. recente si fortuite" (ibid. acestea din urma alcatuind partea schimbatoare si trecatoare. se poate reduce anumita versiune a unei povesti la o forma ireductibila: acest substrat ultim va trebui sa treaca în chip necesar· în toate versiunile existente. e în afara de puterea spiritului omenesc de a-i su_ prima o iota. antropologica).187). p. el afirma ca "este imposibil ca doi povestitori independenti sa plasmuiasca acelasi' detaliu accesoriu în acelasi loc.

dar ~ercetatorul nu poate sti niciodata înainte care ar fi acestea. în practica. Exista si variante care nu aduc nimic no~ în conturarea tipului. întHnite pretutindeni si în toate timpurile. deoarece "forma ireductibila" poate fi dedusa dintr-o varianta.. fara iluminarile care puteau veni din familiarizarea cu repertoriul folcloric viu si cu legile lui specifice. El admite ca metoda comparativa ar fi eficace numai pentru studiul legendelor istorice si pentru ceea ce s-ar putea denumi "povesti etnice". adica nucleul elementelor comune considerate în forma lor generica. organica" poate revela "secretul originii sale" (ibid. Variabilitatea este o lege esentiala a creatiei folclonce si diversitatea care rezulta trebuie sa se oglindeasca si în schema abstrasa.25Î). nici timpul cînd au fost create povestile. îndeosebi în Franta si la noi. "este indiferent de a sti sau a nu sti. p.. admitînd ca "un acelasi element acceso'riu. ele au putut fi create într-un loc oarecare si sa fie transpuse oriunde" (ibid. fiindca tocmai "formula ireductibila" oglindeste idei generale. Întrucît examenul variantelor e de prisos. iar în continuare. fiindca tipul folcloric nu poate fi decît suma folclorica a variantelor. Modul de a deduce "forma ireductibila" dintr-o varianta este defectuos. poate fi creat într-un loc oarecare si vehiculat indiferent unde. Naratiunile lungi se înfatiseaza adesea cu atîtea 7' . p. Nu se poate sti nici locul. Dar. Deci. el va admite în analiza variantelor ca prezenta unui element secundar comun indica neaparat o filiatie. rezulta ca problema originii devine insolubila. p.254. Atitudinea agnostica a lui Bedier a avut urmari negative în cercetarea povestilor popuIare. Or aceste povesti traiesc sau apar ca viabile pretutindeni si în toate timpurile. întrucît Bedier cercetase num~i snoavele versificate din manuscrisele medievale.398 ca în nota sa-si atenueze asertiunea. Deci. p. în anumite 'cazuri poate' fi închipuit de d~i povestitori independenti" (ibid. S-a vazut ca ea provenea dintr-o cunoastere unilaterala a folclorului. mai mult..255).1 t . 188). "problema originii si propagarii povestilor este insolubila si zadarnica". de-abia conspectarea sumara din perspectiva totalitatii lor îi arata indicele valoric. întrucît' ele nu sînt caracteristice nici unei ep'oci speciale" (ibid. 2Î4). A presupune ca exista o "forma ireductibila" este o generalizare valabila doar la unele naratiuni simple si scurte care au avut o circulatie mai restrînsa. numai aceasta "parte constitutiva. Silogismul e simplu: "Ceea ce traieste sau apare ca viabil pretutindeni si în toate timpurile..

au explicat aceasta prin poligeneza. dupa cum exista idei. Naratiuni etiologice de tip primitiv se întîlnesc în folclor datorita aceleiasi stari de spirit care a generat explicari similare "la tropice sau în gheturile vesnice". în lucrarea De l' origine des fables (1758). în chip independent unele de altele" (XIX. cît si configuratia lor în feluritele îmbinari ofera o cheie spre detectarea originii si cailor de raspîndire (XIV. Aspectele au fost semnalate cu multa vreme înainte. Chiar la productiile de factura mai simpla materialele arata o oscilatie a variantelor în diferite stadii intermediare care pe nesimtite fac trecerea la alt tip. 239). în elucidarea genezei este de asemenea gresit. Teoria antropologica a fost elaborata la sfîrsitul secolului trecut de catre etnologii si folcloristii englezi. încît ele revin pretutindeni. p. sau foarte asemanatoare. XXXIII. care sînt generate ca de la sine. S-a dovedit ca uneori acestea se pastreaza în chip anacronic si sînt un indiciu pretios în descifrarea originii. iar unele naratiuni se întîlnesc în toate continentele. B. I. e posibil ca în diferite tari sa fie create aceleasi povesti.22-24). de la salbatici. accidentale. 617-621). "Exista situatii care sînt atît de simple si de naturale.399 l' oscilatii în tipul abstras. plasmuitorul initial i-a dat o forma anumita. In consecinta. "forma ireductibila" fiind o himera dupa care alearga zadarnic folcloristul. Fratii Grimm. Fontenelle sustinea ca povestile "absurde" din mitologia greaca provin dintr-o epoca anterioara. modificarile pe care le sufera atît partea "ireductibiIa". Procedeul lui Bedier de a omite elementele particulare. examinînd materialele etnografice adunate între timp. p. el compara miturile peruvienilor cu cele ale grecilor si constata o similitudine evidenta (XIV. pastrate de greci prin puterea traditiei. surprinsi de asemanarile unor detalii narative la popoarele îndepartate de familia indoeuropeana. întîi din considerentullogic ca "forma ireductibila" e o abstractiune existenta numai în mapele folcloristului. Tylor. V. în acest scop. Aceste indicatii au ramas fara urmari pîna ce etnologul E. cu detalii luate din contemporaneitate. La baza ei stau doua constatari fundamentale: în basme se întîlnesc elemente si aspecte primitive. preistorice. ceea ce nu se poate explica pr