INTRODUCERE IN

ECG
 ECG

=inregistrarea grafica a potentialelor electrice

cardiace produse in asociere cu batatile cardiace.
 DERIVATII ECG
 DERIVATII BIPOLARE ECG (ALE
MEMBRELOR)informatii despre ritmul
cardiac
- DI-intre bratul stg (+) si bratul drept (-)
- DII-intre bratul dr (-) si picior stg.(+)

- DIII-intre picior stg (+) si bratul stg.(-)

-electrod indiferent, la nivelul piciorului dr.

 INTRODUCERE ÎN ELECTROCARDIOGRAFIE

A A Plasarea
electrozilor pentru
obţinerea
derivaţiilor
unipolare toracice.
B. Raportul acestora
cu cavităţile
cardiace.

Plasarea electrozilor şi
polaritatea acestora, pentru
obţinerea derivaţiilor bipolare
B
şi unipolare ale membrelor .
 DERIVATII ECG
 DERIVATII UNIPOLARE ECG (ALE
MEMBRELOR)informatii topografice
-se utilizeaza aceiasi electrozi (brat stg, brat dr,
picior stg), cu inregistrarea varaitiei de
potential din aceste puncte si nu variatia
diferenelor de potential dintre 2 electrozi:
aVL, aVR, aVF.
 DERIVATII ECG
 DERIVATII UNIPOLARE TORACICE ECG
informatii topografice.
-V1-extremitatea sternala a sp. 4 ic dr.
-V2-extremitatea sternala a sp. 4 ic stg.
-V4-sp 5 IC pe linia medioclaviculara
-V3-mijlocul dist. dintre V2 si V4.
-V5-sp.5 IC stg. pe linia axilar ant.
-V6-sp.5 IC stg pe linia axilara medie.
 DERIVATII ECG
 DERIVATII UNIPOLARE TORACICE ECG DRinformatii
topografice.
-V1-V2R.
-V2-V1R.
-V3R-V4R-derivatiile in oglinda ale V3-V6.
 TE-V5-V5R
 Monitor-derivatii bipolare toracice:
- +galben-V1 (V4 sau V6-pt. morfologie)
- -rosu-pe umarul stg.
- Indiferent-negru, pe umarul dr.
INTRODUCERE ÎN ELECTROCARDIOGRAFIE

Plasarea electrozilor pentru Poziţia elecrtrozilor pentru

obţinerea derivaţiilor obţinerea derivaţiilor unipolare
unipolare toracice extreme toracice drepte. De remarcat
stângi. poziţia “în oglindă” faţă de
precordialele stângi.
INTRODUCERE ÎN ELECTROCARDIOGRAFIE

Derivaţiile toracice bipolare de monitorizare.

Plasarea electrozilor + (galben), - (roşu) şi indiferent (negru).
 DERIVATII ECG
 Deriv. esofagiene, sagitale, pt. peretele
posterior (Oe).
 Deriv.unipolare endocavitare, pt.studiile de
electrofiziologie endocavitara ”mapping
ventricular intern”.
POTENTIALUL DE ACTIUNE
 Potenţialul de acţiune

Potenţialul de repaus (A) şi de acţiune (B).

 Potenţialul de acţiune

Potenţialul de acţiune în celulele ţesutului

excitoconductor (A) şi ale miocardului de lucru (B).
Potenţialul de acţiune

Principalele
mişcări
ionice în
realizarea
potenţialului
de acţiune.
 Potenţialul de acţiune

Perioadele refractare ale miocardului.

 Potenţialul de acţiune

Transmiterea potenţialului de acţiune.

UNDELE SI INTERVALELE ECG
 Undele şi intervalele ECG

Undele şi intervalele ecg normale.

 UNDELE SI
INTERVALELE ECG
PR-conducerea atrioventriculara=0,12-0,20s
(0,22>65 ani)
QRS-activitatea V=0,08-0,10 ms

QT-sistola electrica0,40s la barbati, 0,43 s la

femei.
SISTEMUL EXCITOCONDUCTOR
 Sistemul excitoconductor

Schema sistemului excitoconductor.

ACTIVITATEA ELECTRICA
NORMALA A INIMII
 Activitatea electrică normală a inimii

Ecg normală
pe cord în
poziţie
intermediară
(ax QRS +
450).
 Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Triunghiul lui
Einthoven şi
raporturile
sale
convenţionale
cu cordul.
Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Sistemul
hexaxial.
 Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Calcularea axei QRS prin considerarea derivaţiilor cu complex

echidifazic. În cazul de faţă ax +600 (perpendicular pe aVL).
 Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Cord în poziţie
intermediară
(Ax QRS +450).
 Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Cord în poziţie
orizontală.
(Ax QRS -200).
 Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Cord în poziţie
verticală.
(Ax QRS +900).
 Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Cord cu rotaţie orară (imagine în precordiale).

Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Cord rotat orar. Derivaţiile membrelor.

Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Rotaţie antiorară. Derivaţii precordiale.

Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Rotaţie antiorară. Derivaţiile membrelor.

Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Cord cu
vârf înainte
(q1, q2, q3).
Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

Cord cu vârf înapoi (S1, S2, S3).

 Variante normale ale ECG

Ecg la un copil
de 9 ani.
Se remarcă T
negativ în V1,
V2, axul QRS
deviat la
dreapta (+900)
şi ritmul relativ
tahicardic
(98/min).
Variante normale ale ECG

Unde T
negative în
precordialele
drepte în
absenţa
oricărei
patologii
cardiace la o
femeie tânără
(23 ani).
Variante normale ale ECG

Dextrocardie.
De reţinut
complexul
QRS şi unda P
pozitive în
derivaţia
aVR şi
imaginea de
tip concordant
V1-V6 (complex
QRS dominant
negativ).
 Variante normale ale ECG

Dextrocardie. “Normalizarea” ecg după inversarea

“în oglindă” a electrozilor (membre şi precordiale).
 Variante normale ale ECG

Dextrocardia
tehnică.
Imaginea în
derivaţiile
membrelor
sugerează
dextrocardia (A),
dar aspectul în
derivaţiile
precordiale este
normal (B).
După inversarea
electrozilor
aspectul ecg
“revine” la
normal (C).
Variante normale ale ECG

Ecg la
vârstnici.
De reţinut PR
0,22s fără
semnificaţia de
BAV gr.I.
Variante normale ale ECG

Sportiv de
performanţă.
De reţinut
bradicardia
sinusală
(56/min) şi
aspectul de
tip
repolarizare
precoce.
 Variante normale ale ECG

Repolarizare precoce - segmentul ST

supradenivelat cu concavitate superioară. Unde T ample asimetrice.
 Variante normale ale ECG

Negativarea undelor T în V1-V3 după hiperventilaţie.

A: Ecg normal. B: Ecg - hiperventilaţie.
Variante normale ale ECG

Unde T negative
în V1-V3
postalimentaţie.
 Variante normale ale ECG

Unda T3 negativă normală. (înregistrare în expir).

 Variante normale ale ECG

Ecg la obezi. Unde T negative în V5, V6 de mică amplitudine.

 Variante normale ale ECG

Înregistrare ecg în ortostatism.

Ax QRS verticalizat (+750) cu negativarea undei T în derivaţia aVL.
 Variante normale ale ECG

Sarcină cu cord orizontalizat şi unde T

negative în precordialele stângi.
ECG IN DIVERSE
AFECŢIUNI
EMBOLISMUL PULMONAR SAU
CPA
 încarcărea acută a VDmodificări ale
complexului QRS şi ale fazei terminale.
 hipoxemie tulburări de ritm.
 Existenţa microemboliilor lipsa semnelor
ECG.
 EMBOLISMUL PULMONAR SAU
CPA
1. Deviere axiala dreaptă, cu mai mult de 30°
faţă de cea anterioară.
2. Rotaţie orară :S1Q3 si/sau zona de tranziţie
deviata spre stg., V4-V5.
3. BRD incomplet sau complet, tranzitor.
4. Inversarea undei T V1-V3- tardiv, dureaza 9-
12 zile.
EMBOLISMUL PULMONAR SAU
CPA
 QR în V1
 R>5 MM în V1 sau R/S în V1>1.
 ST supradenivelat în DIII.
 ST supra sau subdenivelat în precordialele dr.
 P ampla, de tip pulmonar.
 Q patologică in DIII.
 ECG în diverse afecţiuni

Embolie pulmonară - CPA.

Rotaţie orară (s1q3) undă T negativă V1-V3.
EMBOLISMUL PULMONAR SAU
CPA
 Tahicardia sinusala
 fiA, FA, TPSV.
 Rar tahiaritmii V.
 Rar BAV gr I.
EMBOLISMUL PULMONAR SAU
CPA
DD:
 ECG N: unda Q in DIII.

 IMA inf.

 IMA anterior/ischemia anterioara.

 CPC- modificări permanente.

 MIOCARDITA ACUTA
VIRALA
 Modificari tranzitorii T/ST difuze sau
localizate.
 BAV

 Q-Coxsakie B
 MIOCARDITA ACUTA
REUMATICA
 PR

 BAV GR I/ BAV GR II, Wenchebach.

 Modificari tranzitorii ST/T.

 QT.
ECG în diverse afecţiuni

Pacient cu cardită
reumatică. Bloc
atrioventricular
complet. Aritmie
extrasistolică
ventriculară.
 MIOCARDITA CRONICA
 P-durata, amplitudine, cu hipertrofie uni sau bilaterala.
 QRS-hipertrofii
 QRS-infiltratii miocardice.
 Alternanta electrica.
 Q patologic, in cazul hipetrofiilor septale, fibrozelor si
infiltratiilor miocardice.
 Modificari de faza terminala.
 QT
 TR SV/V
 Tulburari de conducere intraventriculare.
 ECG în diverse afecţiuni

Pacient cu
cardiomiopatie
restrictivă
(amiloidoză).
BRS major şi
hemibloc
postero-inferior
(ax QRS +900),
ischemie
subendocardică
anterioară.
 ECG în diverse afecţiuni

Cardiomiopatie
hipertrofică
neobstructivă.
Hipertrofie
ventriculară
stângă şi ischemie
leziune apico-
laterală.
ECG în diverse afecţiuni

Cardio-
miopatie
dilatativă.
FiA cu AV
90/min,
BRD
major şi
hemibloc
anterior
stâng (ax
QRS -300).
 PERICARDITE
 Prezenta de lichid pericardic
 Miocadita asociata
 Depozite de fibrina.

 Modificari ST/T
 Modificari de voltaj
 Alternanta electrica.
 PERICARDITE
ST/T (difuze/V5 si V6 sau DII, DIII si aVF)
stadiul 1:
-Supradenivelare ST in toate derivatiile, cu
exceptia aVR (2-6 mm)
-T ampla, pozitiva
-ore→zile (tbc, neo).
 ECG în diverse afecţiuni

Pericardită acută exudativă în debut.

(supradenivelare difuză a segmentului ST).
 PERICARDITE
Stadiul 2:
-ST revine la linia izolelectrica
-T scade in amplitudine.
-ECG-N.
 PERICARDITE
Stadiul 3:
-ST izolelectric
-T-negativ.
-zile, luni sau toata viata.

Stadiul 4:
-ECG-N
 PERICARDITE
DD:
 IMA

 repolarizare precoce

 miocadita acuta
 PERICARDITE
MICROVOLTAJUL QRS:
- N-in pericarditele fara acumulare importanta
de lichid.
 -p.exudative, fibrinoase, pierderi de masa
miocadica, mixedem, IC, BPCO.
 PERICARDITE
ALTERNANTA ELECTRICA:
-P,T, subdenivelare PR in DII, aVF, aVR, V4,
V5, V6.
-frecvent QRS: dimensiuni variate, schimbarea
polaritatii-tamponada cardiaca, revarsate
pericardice maligne (schimbarea pozitiei
inimii).
-HTA, b.coronare, BRS, b.reumatice.
 PERICARDITE
TR
-rare
-SV:TS, fiA, FA (lezarea NS).
PERICARDITE CR. CONSTRICTIVE
 P mitral-depunere de calciu atriale sau in
canalul atrioventricular.
 ↓QRS
 Dev. axiala dr./HVD (fibroza severa cu
contrictie sub valva pulmonara sau rotatie
cardiaca).
 Modificari T-aplatizate/negative.
 Artimii atriale.
 PVM
 ST/T: T neg in DII,DIII, aVF (PVMP)/V1-V3
(PVMA), cu normalizare la effort sau sub
medicatie tahicardizanta.
 TR:EV, TV, fiV; TPSV, fiA, FA.
  QT
 U ample.
 PEV.
 Disfunctie de NS
 ECG în diverse afecţiuni

Prolaps de valvă mitrală (posterioară) cu

ischemie inferioară (T negativ D2, D3, aVF).
 ECG în diverse afecţiuni

Prolaps de
valvă
mitrală.
Ritm sinusal
cu
extrasistole
ventriculare
bigeminate.
 ECG în diverse afecţiuni

Prolaps de valvă mitrală. Tahicardie paroxistică supraventriculară.

 BOLILE SNC (AVC,
TRAUMATISME, TU, INFECTII,
POSTCHIRURGIE)
 Mecanisme: S
 T neg.
 ST supra/subdenivelat.
 Q patologic.
 TS,RIJA,EV, TV,fiA.
 HIPERKALEMIA
(K>5,5 mEq/l)
=reducerea gradientului transmembranar al K, cu
incetinirea conducerii AV.
1. Modificarea sau schimbarea sensului T
2. Tulb. de conducere intraventriculara.
3. QT
4. P, cresterea duratei sale. K>7 mEq/l-disparitia P.
5. ST-supradenivelatdifuz.
6. QRS prelungit, proportional cu K. K>6,5-BRS.
7. TV, FiV
 HIPOKALEMIA
1. ST subdenivelat,T redus in amplitudine,
cresterea U.
2. Prelungirea QRS
3. P
4. Tahicardie atriala paroxistica cu bloc.
5. Disociatie AV, BAV I, II.
6. EV, TV, fiV.
 HIPOCALCEMIA
 QT
 T simetrica si ascutita, in precordiale dr.
 HIPERMAGNEZIEMIA
 QT
 PR
 BSA,BAV-rar.
 HIPOMAGNEZIEMIA
 Scurtarea ST
 T-amplu
 U-ampla
 QRS
 QT
 fiV (cand coexista cu supradozajul digitalic).
 fiA-rar.
 MODIFICARILE PH-sg
 Na-nu produce modificari ECG (cresterea
rapida de Na- QRS)
 acidoza/alcaloza-in fctie de Ca sau K
 HIPERTIROIDISMUL
 HVS
 HAS
 ST-subdenivelat usor, difuz
 T-neg. difuz.
 fiA, TPSV
 Aritmii V.
 HIPOTIROIDISMUL
 Microvoltaj
 T aplatizat/negativ-difuz.
 BS.
 FEOCROMOCITOMUL
 HVS
 Tahiartimii V
 TPSV, TS.
 TORACE INFUNDIBULIFORM
 Deplasarea post. a sternuluicompresia cordului.
 P de ampl crescuta,pred. neg. in V1.
 QR sau rSr’ sau BRD incomplet.
 T inversat.
 Rotatie orara.
 Q in deriv. inf/ant.
 PVM
 TPSV.
 S. TORACELUI PLAT
 Reducerea dim. Ant-post cu compresiunea
cordului.
 Rotatie axial stg.
 Q-inf.
 rSr’-V1.
 Pseudoinfarct in V2, V3.
 T-modif. nespecifice.
 CIFOSCOLIOZA
 deviere axiala dr/stg.
 Vf. spre post.-S in DI, DII, DIII.
 rSr’-V1-V3.
 T neg. V1.
 Q in toate deriv. standard+aVL si aVF.
 Evolutie sprte CPC.
 EFECTUL DIGITALEI
 Inhiba transportul de Na si K
  tonusul vagal.
  automatisul NS
 Deprima conducerea A si AV
 EFECTUL DIGITALEI
1. Subdenivelarea ST-”covata” (poate aparea numai la
efort)
2. T, bifazica sau negativa
3. U in V3-V5.
4. QT.
5. EV-bigeminism/trigeminism.
6. TPSV cu bloc.
7. BAV.
8. BS, oprirea sinusala, BSA
ECG în diverse afecţiuni

Modificările
de fază
terminală în
intoxicaţia
digitalică.
 ECG în diverse afecţiuni

Tahicardie atrială cu bloc 2:1; alura atrială

180/min, cea ventriculară 95/min.