Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Contabilitate si Finante

Specializarea FinanŃe şi Bănci
Anul II ZI/FR, semestrul II

Disciplina Finante publice

Titular Prof.univ.dr.Cioponea Cristina

Subiecte

- pentru sesiunea de restante - diferente si pentru sesiunea de vara-

1. Continutul resurselor financiare publice (ref.1, pag.175)

2. Structura resurselor financiare publice (ref.1, pag.175)
3. Clasificarea resurselor financiare publice dupa continutul economic (ref.1, pag.176)
4. Clasificarea resurselor financiare publice dupa ritmicitate (ref.1, pag.177)
5. Clasificarea resurselor financiare publice dupa provenienta (ref.1, pag.178)
6. Clasificarea resurselor financiare publice dupa tipul de organizare administrativa a statului
(ref.1, pag.178)
7. Clasificarea resurselor financiare publice prin prisma bugetului general consolidat (ref.1,
pag.178)
8. Continutul şi rolul impozitelor (ref.1, pag.183-185)
9. Clasificarea impozitelor (ref.1, pag.185-188)
10. Clasificarea impozitelor dupa forma si fond
11. Clasificarea impozitelor dupa ritmicitatea incasarii
12. Clasificarea impozitelor dupa rolul lor in economie
13. Clasificarea impozitelor dupa obiectul impunerii
14. Elementele impozitului (ref.1, pag.188-190)
15. Principiile impunerii (ref.1, pag.190-195)
16. Principii de echitate fiscala (ref 1, pag 191)
17. Principii de politica economica (ref 1, pag 192)
18. Principii de politica financiara (ref 1, pag 192)
19. Principii social-politice (ref 1, pag 194)
20. Indicatori de analiză a nivelului resurselor financiare publice (ref.1, pag.195-197)
21. Indicatori de analiză a structurii resurselor financiare publice (ref.1, pag.197-198)
22. Indicatori de analiză a dinamicii resurselor financiare publice (ref.1, pag.198-201)
23. Conceptul şi semnificaŃia presiunii fiscale (ref.1, pag.198-201)
24. Limitele presiunii fiscale (ref.1, pag.206-209)
25. SemnificaŃia Curbei Laffer (ref.1, pag.207)
26. ModalităŃi de exprimare a presiunii fiscale (ref.1, pag.209-211)
27. Factorii de influenŃă a presiunii fiscale (ref.1, pag.211)
28. Efecte ale creşterii presiunii fiscale (ref.1, pag.211-212)
29. Concept, cauze şi efecte ale deficitului bugetar (ref.1, pag.222-225)
30. ConŃinutul şi trăsăturile creditului public (ref.1, pag.229-230)
31. DestinaŃia şi rolul creditului public (ref.1, pag.225-232)
32. Elementele tehnice ale creditului public (ref.1, pag.232-236)
33. OperaŃiuni legate de acordarea creditului public (ref.1, pag.236-240)
33. Conceptul de autonomie locala (ref 2, pag. 16)
34. Limitele autonomiei locale (ref 2, pag. 18)
35. Principiile generale ale autonomiei locale (ref 2, pag. 19)
 36. Conceptul de buget local (ref 2, pag. 64)
37. Conceptul de descentralizare (ref 2, pag. 9)
38. Teorema descentralizarii optime (ref 2, pag. 10)
39. Principiile descentralizarii (ref 2, pag. 10)
40. Avantajele descentralizarii (ref 2, pag. 12)

Bibliografie:
1. Mariana-Cristina Cioponea, Finante publice si teorie fiscala, Ed, FRM, 2007 sau 2008
2. Mariana-Cristina Cioponea, Finante locale – note de curs, Ed, FRM, 2005

Intrebati tip grila asemenatoare celor de la examen.

TRUE/FALSE

1. Intre impozit si taxa nu exista nici o deosebire.

2. Creditul public poate fi contractat atat pentru necesitati de trezorerie, cat si pentru echilibrarea
bugetului de stat

3. Creditul public poate fi contractat si de o persoana particulara, nu doar de catre stat.

4. Conform teoremei descentralizarii, bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice sunt
realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.

5. Teorema descentralizarii nu afirma ca bunastarea generala se maximizeaza daca serviciile publice sunt
realizate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean.

6. Descentralizarea nu modifica functiile administratiei publice locale.

7. Descentralizarea modifica functiile administratiei publice locale.

8. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala conduce la localizarea
beneficiilor si costuri mai reduse.

9. Furnizarea si oferta majoritatii serviciilor publice de catre administratia locala nu conduce la

localizarea beneficiilor si costuri mai reduse.

10. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala exista raporturi directe, de influentare reciproca.

11. Intre descentralizare si dezvoltare economica locala nu exista nici o legatura.

12. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor,
fara nici un control din partea autoritatii centrale.

13. Conform autonomiei limitate, comunitatile locale nu au libertate deplina in administrarea intereselor
lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

14. Conform autonomiei limitate, pe plan local sunt rezolvate principalele probleme, care sunt supuse, in
plus si controlului din partea autoritatii centrale.

15. Conform autonomiei complete, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor,
fara nici un control din partea autoritatii centrale.

16. Conform autonomiei complete, comunitatile locale nu au libertate deplina in administrarea intereselor
lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale.

17. Conform tutelei, comunitatile locale au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un
control din partea autoritatii centrale.

18. Conform autonomiei complete, problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatile centrale,
autoritatilor locale revenindu-le competente doar in actiuni de mica importanta.

19. Conform autonomiei limitate, problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatile centrale,
autoritatilor locale revenindu-le competente doar in actiuni de mica importanta.

20. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: “autoritatile
administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la resurse proprii
suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor”.

21. “Autoritatile administratiei publice locale au dreptul, in cadrul politicii economice nationale, la resurse
proprii suficiente, de care sa poata dispune liber in exercitarea atributiilor lor”. Enuntul de mai sus se
numara printre principiile generale ale autonomiei locale.

22. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: “resursele
financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite
pentru ele prin Constitutia sau legile tarii”.

23. Resursele financiare ale colectivitatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile
stabilite pentru ele prin Constitutia sau legile tarii”. Acest enunt se numara printre principiile generale
ale autonomiei locale.
24. Dintre resursele financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa provina
din impozite si taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor locale”.
Acest enunt se numara printre principiile generale ale autonomiei locale.

25. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: “dintre resursele
financiare ale autoritatilor administratiei locale, cel putin o parte trebuie sa provina din impozite si
taxe locale; competenta stabilirii nivelului acestora revine colectivitatilor locale”.

26. “Autoritatile administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra
modalitatilor de repartitare a resurselor redistribuite care le revin”. Enuntul reprezinta unul dintre
principiile generale ale autonomiei locale.

27. Enuntul de mai jos nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: “autoritatile
administratiei locale trebuie sa fie consultate, intr-o maniera adecvata, asupra modalitatilor de
repartitare a resurselor redistribuite care le revin”.

28. Enuntul urmator nu se numara printre principiile generale ale autonomiei locale: “Colectivitatile locale
trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de capital, in vederea finantarii propriilor
obiective de investitii”.

29. “Colectivitatile locale trebuie sa aiba acces, conform legii, pe piata nationala de capital, in vederea
finantarii propriilor obiective de investitii”. Enuntul reprezinta unul dintre principiile generale ale
autonomiei locale.

30. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se acorde tututor
localitatilor, pentru echilibrarea bugetelor locale.

31. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit ar urma sa se acorde pentru
obiective ca: electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati, introducerea sau
dezvoltarea unor servicii de salubritate, canalizare s.a.

32. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei
acestora, nu se numara transferurile pentru investitii locale de interes deosebit.

33. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se acorde pentru obiective ca:
electrificarea localitatilor, scoaterea din izolare a unor localitati, introducerea sau dezvoltarea unor
servicii de salubritate, canalizare s.a.
34. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferuri normative (sau generale) ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale, iar
valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe,
bazate pe norme.

35. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii ar urma sa se acorde tuturor administratiilor
locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule
complexe, bazate pe norme.

36. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale,
iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe,
bazate pe norme.

37. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate ar urma sa se acorde tuturor administratiilor locale,
iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule complexe,
bazate pe norme.

38. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile pentru scopuri specifice ar urma sa se acorde pentru anumite aspecte ale
securitatii sociale, ca de exemplu: subventii destinate anumitor minoritati cu probleme deosebite.

39. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate au in vedere sporirea veniturilor unor administratii
locale din zonele care se confrunta cu situatii deosebite, persistente sau nu in timp, cum sunt: rate
inalte ale somajului, saracie extrema etc.

40. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile destinate unor anumite institutii pot fi acordate in mod deosebit
municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea
necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.

41. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile normative (cu caracter general) ar urma sa se acorde tuturor administratiilor
locale, iar valoarea destinata fiecarei colectivitati locale se calculeaza anual pe baza unor formule
complexe, bazate pe norme.

42. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile pentru zone defavorizate pot fi acordate in mod deosebit municipalitatilor
care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea necesitand
fonduri aparte pentru intretinere si functionare.
43. Dintre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate, in vederea cresterii eficientei
alocarii lor, transferurile pentru investitii locale de interes deosebit pot fi acordate in mod deosebit
municipalitatilor care au in administrare: muzee, case memoriale, teatre, gradini botanice etc., acestea
necesitand fonduri aparte pentru intretinere si functionare.

44. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei
acestora, se numara transferurile pentru investitii locale de interes deosebit.

45. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei
acestora, se numara transferurile pentru scopuri specifice.

46. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei
acestora, nu se numara transferurile pentru scopuri specifice.

47. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei
acestora, se numara transferurile destinate unor tipuri aparte de institutii.

48. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei
acestora, nu se numara transferurile destinate unor tipuri aparte de institutii.

49. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei
acestora, nu se numara transferurile pentru zonele defavorizate.

50. Printre categoriile de transferuri propuse in literatura de specialitate in vederea cresterii eficientei
acestora, se numara transferurile pentru zonele defavorizate.

51. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se
afla si urmatorul enunt: “Competentele de baza ale autoritatilor administratiei publice locale sunt
prevazute de Constitutie sau de lege”.

52. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se
afla si urmatorul enunt: ”Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea deplina de a-si
exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele lor sau care nu sunt
atribuite altor autoritati”.

53. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se
afla si urmatorul enunt: “Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in general, acelor
autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati, catre un alt nivel
de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si de cerintele de
eficienta si economicitate”.
54. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale nu se
afla si urmatorul enunt: ”Autoritatile administratiei publice locale au capacitatea deplina de a-si
exercita initiativa in toate domeniile care nu sunt excluse din competentele lor sau care nu sunt
atribuite altor autoritati”.

55. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se
afla si urmatorul enunt: “Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa fie
depline si exclusive. Ele nu pot fi puse in cauza sau limitate de catre o alta autoritate centrala sau
regionala, decat in cazurile prevazute expres de lege”.

56. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se
afla si urmatorul enunt: “In cazul delegarii competentelor de catre o autoritate centrala sau regionala,
autoritatile administratiei publice locale trebuie sa beneficieze de libertatea de a adapta actiunea lor la
conditiile locale”.

57. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale nu se
afla si urmatorul enunt: “Exercitarea responsabilitatilor publice trebuie sa revina, in general, acelor
autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni. La atribuirea unei responsabilitati, catre un alt nivel
de autoritate, trebuie sa se tina seama de amploarea si de natura sarcinii, precum si de cerintele de
eficienta si economicitate”.

58. Printre precizarile Cartei Europene a Autonomiei Locale cu privire la limitele autonomiei locale se
afla si urmatorul enunt: “Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat
posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru
toate chestiunile care le privesc in mod direct”.

59. Corespunzator ritmicitatii cu care sunt incasate la buget resursele financiare publice pot fi resurse
interne si resurse externe.

60. Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor
economice si sociale intr-un interval de timp nedeterminat.

61. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o reprezinta
prelevarile cu caracter fiscal.

62. In tarile cu economie de piata, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o reprezinta
prelevarile cu caracter nefiscal.

63. Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la intreg la
parte.

64. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea permanenta a resurselor financiare ale bugetului
central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.
 65. Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la parte la
intreg.

66. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in mod curent, cand resursele curente sunt
insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice.

67. Resursele de trezorerie se utilizeaza pentru acoperirea temporara a resurselor financiare ale bugetului
central, ale asigurarilor sociale de stat sau a celor locale.

68. Nivelul prelevarilor cu caracter obligatoriu este nelimitat si insuficient, astfel ca adesea se apeleaza la
masuri de crestere a lor, prin sporirea cotelor de impozite sau introducerea de noi taxe si impozite.

69. Resursele extraordinare sunt cele la care statul apeleaza in situatii deosebite, cand resursele curente
sunt insuficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor publice.

70. Impozitul are un caracter general, fiind o obligatie de plata a numai persoanelor fizice care obtin
venituri sau detin averi.

I Impozitul:
A) reprezinta o plata baneasca
B) este platit de stat persoanelor fizice si juridice
C) reprezinta o plata obligatorie
D) reprezinta o plata facultativa
E) reprezinta o plata nerambursabila
F) reprezinta o plata fara contraprestatie sau echivalent direct si imediat
G) presupune o contraprestatie din partea statului

a. A,B,C,G
b. A,C,E,F
c. B,D,E,F
d. C,D,E,G
e. A,C,D,F

2. Creditul public:
A) nu este rambursabil
B) este o intelegere contractuala intre stat, pe de o parte si o persoana fizica si juridica, pe de
alta parte
C) presupune o contraprestatie
D) nu presupune o contraprestatie
E) este rambursabil
F) se contracteaza pentru necesitati de trazorerie
G) nu se contracteaza pentru necesitati de trazorerie
H) se contracteaza pentru echilibrarea bugetului de stat
I) reprezinta o obligatie pentru creditor
J) reprezinta un instrument de politica economica
K) realizeaza o redistribuire a PIB
 a. A,B,C,E,H,I,K;
b. B,D,F,G,H,J,K;
c. B,C,E,G,J,H,K;
d. A,B,C,D,F,J,K;
e. B,C,E,F,H,J,K;

3. Definitia impozitului precizeaza ca:

1) este rambursabil
2) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
3) are caracter definitiv
4) nu presupune o contraprestatie directa si imediata
5) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
6) presupune o contraprestatie directa si imediata

a. 1,3,4;
b. 1,3,6;
c. 2,3,4;
d. 2,5,6;
e. 3,4,5.

4. Presiunea fiscala la nivel national se masoara prin:

a. rata presiunii fiscale
b. raportul procentual dintre veniturile fiscale si totalul veniturilor publice pe o
perioada de un an
c. cuantificarea economiei subterane intr-o anumita perioada
d. raportul dintre impozitele directe si cele indirecte
e. marimea inflatiei la un moment dat in economie

5. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza
b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor
c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa
d. rambursarea are loc prin vanzarea la Bursa a inscrisurilor corespunzatoare unui
credit public
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor

6. Consolidarea creditului public reprezinta:

a. o modalitate rapida de procurare a creditului public
b. o modalitate de repudiere a creditului public, chiar daca statul in cauza nu a intrat
in incapacitate de plata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile
imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara
termen de rambursare
d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in
incapacitate de plata
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa
 7. Conversiunea creditului public reprezinta:
a. o modalitate rapida de procurare a creditului public
b. o modalitate discreta de plasare a creditului public pe piata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor publice exigibile
imediat, cu inscrisuri ale unor imprumuturi publice pe termene mijlocii, lungi sau
fara termen de rambursare
d. o modalitate de repudiere a unui credit public, atunci cand statul intra in
incapacitate de plata
e. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut public avand o dobanda mai redusa

8. Resursele financiare publice nu includ:

a. emisiunea monetara fara acoperire in marfuri si servicii
b. imprumuturile de trezorerie
c. veniturile fiscale
d. veniturile bugetare nefiscale
e. salariile personalului angajat in administratia publica

9. Resursele financiare publice sunt alimentate in cea mai mare proportie de:
a. imprumuturile interne
b. veniturile din capital
c. varsamintele de la intreprinderile de stat
d. imprumuturile externe
e. veniturile fiscale

10. Prin ce se comensureaza presiunea fiscala din economie?

a. ponderea veniturilor fiscale in PIB
b. ponderea cheltuielilor publice in PIB
c. ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor publice ale bugetului general
consolidat
d. ponderea datoriei publice in PIB
e. ponderea deficitului bugetar in PIB

11. Curba Laffer este:

a. o modalitate de comensurare a ratei presiunii fiscale din economie
b. o modalitate de cuantificare a evaziunii fiscale din economie
c. o reprezentare grafica a corelatiei dintre presiunea fiscala din economie si nivelul
veniturilor fiscale ale statului
d. o modalitate de cuantificare a inflatiei din economie
e. o modalitate de cuantificare a nivelului optim al cheltuielilor publice ale bugetului
de stat

12. Nivelul optim al ratei presiunii fiscale in economie:

a. se stabileste prin legea bugetara anuala
b. se stabileste prin legea finantelor publice
c. este o valoare prestabilita pentru fiecare an bugetar de catre Ministerul Finantelor
Publice
d. nu poate fi supus unor modificari ulterioare legii bugetare initiale prin legile
bugetare rectificative
 e. reprezinta acea marime a ratei, careia ii corespunde valoarea maxima a veniturilor
fiscale reprezentate pe Curba Laffer

13. Care dintre urmatoarele enunturi nu coincide cu efectele provocate de cresterea peste nivelul optim a
ratei presiunii fiscale?
a. scaderea efortului productiv
b. cresterea veniturilor populatiei
c. reducerea competitivitatii pe plan international
d. aparitia/cresterea evaziunii si fraudei fiscale
e. riscul de inflatie prin fiscalitate

14. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la creditul public este adevarata:
a. reprezinta o modalitate de completare a creditului particular insuficient intr-o
economie de piata functionala
b. se contracteaza pentru necesitati de trezorerie sau pentru echilibrarea bugetului
c. prin apelul la credit public are loc o reducere a presiunii fiscale prea ridicate din
economie
d. reprezinta o posibilitate de a reduce nivelul inflatiei din economie
e. apelul la credit public nu are nici un fel de repercusiuni asupra generatiilor
urmatoare

15. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la modalitatile de amortizare a creditului public este falsa?
a. amortizarea are loc prin repudierea obligatiilor financiare asumate de guvernele
anterioare ale statului in cauza
b. amortizarea are loc prin incapacitate de plata a statului debitor
c. rambursarea imprumutului public are loc prin anuitati, tragere la sorti sau
rascumparare la Bursa
d. rambursarea are loc prin consolidarea inscrisurilor corespunzatoare unui credit
public
e. amortizarea poate avea loc prin rambursare, incapacitate de plata sau repudierea
actiunilor

16. Repudierea actiunilor unui credit public reprezinta:

a. preschimbarea inscrisurilor unui imprumut public mai vechi, cu inscrisuri ale unui
nou imprumut cu o dobanda mai redusa
b. refuzul de restituire a unui credit public, chiar daca statul in cauza nu a intrat in
incapacitate de plata
c. preschimbarea inscrisurilor corespunzatoare imprumuturilor exigibile imediat, cu
inscrisuri ale unor imprumuturi pe termene mijlocii, lungi sau fara termen de
rambursare
d. o modalitate uzuala de plasare a creditului public pe piata de capital
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata

17. Deficitul bugetar poate aparea in:

a. tari cu economie de piata dezvoltata
b. tari in curs de dezvoltare
c. in tari cu economie de tranzitie
d. in toate categoriile de tari enumerate mai sus
e. in nici una dintre categoriile de tari enumerate
18. Printre cauzele care conduc la aparitia deficitului bugetar, nu se numara:
a. nivelul si fluctuatiile produsului intern brut
b. gradul de redistribuire a produsului intern brut (in conditiile in care cresc
componentele privind ajutorul de somaj si asistenta sociala)
c. cresterea cheltuielilor publice pentru inarmare
d. cresterea veniturilor fiscale la nivelul bugetului
e. fenomenele conjuncturale internationale

19. Care dintre enunturile urmatoare nu se numara printre efectele in plan economic si social ale creditului
public?
a. cresterea datoriei publice si implicit a serviciului acesteia
b. de cresterea ratei dobanzii pe piata, prin sporirea cererii de credite publice necesare
acoperirii deficitului
c. intra in competitie cu creditul particular (fenomenul de evictiune) si se opune
investitiilor private, incetinind ritmul cresterii economice
d. distribuirea intre generatii a beneficiilor si costurilor acestuia
e. repudierea creditului public.

20. Din definitia impozitului reiese ca:

A) plata sa este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice
B) este rambursabil
C) are caracter definitiv
D) presupune o contraprestatie directa si imediata
E) este datorat de stat persoanelor fizice si juridice
F) nu presupune o contraprestatie directa si imediata

a. A;B;C;
b. A;C;F;
c. A; D;E;
d. B;C;D
e. C;D;F;

21. Care dintre urmatoarele enunturi este neadevarata cu privire la impozite?

a. reprezinta o prelevare obligatorie
b. sunt datorate si platite in bani de catre contribuabili
c. sunt datorate de catre stat persoanelor fizice si juridice
d. reprezinta o prelevare fara contraprestatie directa si imediata
e. reprezinta o prelevare definitiva

22. Care dintre urmatoarele enunturi nu corespunde principiilor teoremei descentralizarii?

a. subsidiaritatea
b. echivalenta fiscala
c. repartizarea functiilor publice intre administratia centrala si cele locale trebuie sa
tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si aria diferita a acestora
d. neafectarea veniturilor bugetare
e. autoritatea administratiei locale de a decide discretionar asupra unei functii publice
lasata in competenta sa

23. Reglementarile privind descentralizarea si autonomia locala urmaresc:

 1) delimitarea patrimoniului public aflat in proprietarea primariilor de cel aflat in proprietatea
statului;
2) crearea instrumentelor administrative necesare autoritptilor locale pentru indeplinirea in
bune conditiuni a atributiilor care le revin;
3) delimitarea proprietatii particulare de proprietatea statului si de cea mixta:
4) limitarea proprietatii particulare si extinderea proprietatii statului;
5) asigurarea unor conditii favorizante pentru dezvoltarea economica locala.
a. 1,2,3;
b. 1,4,5;
c. 2,3,4;
d. 1,2,5;
e. 2,4,5.

24. Care dintre urmatoarele enunturi nu se numara printre categoriile de transferuri propuse in literatura de
specialitate, in vederea cresterii eficientei alocarii lor?
a. transferuri normative (sau generale);
b. transferuri pentru investitii locale de interes deosebit;
c. transferuri pentru cresterea pregatirii profesionale si cointeresarea personalului
implicat in efectuarea controlului fiscal si combaterea evaziunii fiscale;
d. transferuri destinate unor anumite institutii;
e. transferuri pentru scopuri specifice;
f) transferuri pentru zone defavorizate.

25. Care dintre principiile teoremei descentralizarii prevede ca repartizarea functiilor publice intre
administratia centrala si cele locale trebuie sa tina seama de diversitatea beneficiilor sociale si aria
diferita a acestora?
a. autoritatea de a decide discretionar privitor la functiile publice lasate in competenta
sa
b. echivalenta fiscala
c. subsidiaritatea
d. repartizarea functiilor publice
e. nici unul dintre principiile de mai sus

26. Avand in vedere amploarea si experienta privind descentralizarea, literatura de specialitate a formulat
o................a descentralizarii.
a. experienta
b. teorema
c. modalitate

27. Unul dintre enunturile de mai jos nu se enumera printre criteriile de clasificare a impozitelor. Care este
acela?
a. cota aplicata;
b. trasaturi de forma si fond;
c. frecventa realizarii;
d. obiectul impunerii;
e. elementele impozitului

28. In functie de frecventa realizarii lor, impozitele se clasifica in:

a. impozite directe si impozite indirecte;
 b. impozite financiare si impozite ordinare;
c. impozite reale si impozite personale;
d. impozite ale bugetului de stat si impozite ale bugetelor locale;
e. impozite permanente si impozite incidentale

29. Care din urmatoarele modalitati de constituire a resurselor financiare publice au ca efect imediat
aparitia sau accentuarea inflatiei?
a. prelevarile fiscale;
b. veniturile din chirii;
c. veniturile din privatizare;
d. finantarea prin emisiune moneatra fara acoperire;
e. varsamintele de la agentii economici

30. In functie de obiectul impunerii, impozitele se clasifica in:

1) impozite directe;
2) impozite reale;
3) impozite pe venit;
4) impozite pe consum;
5) impozite pe avere

a. (1,2,5)
b. (2,3,4)
c. (3,4,5)
d. (2,3,4,5)
e. (1,5)
.Se dau urmatoarele date referitoare la bugetul de stat al Romaniei pentru anul 2008 (date ipotetice) :
-mld um.-
Impozit pe profit 25 360
Impozit pe salarii 6 000
Impozit pe venit 31 560
Accize 15 240
Venituri din capital 1 460
TVA 9 850
Taxe vamale 12 450
Venituri nefiscale 21 750
PIB 698 750
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Calculati: A) cuantumul veniturilor curente aferente anului 2008;

B) ponderea impozitelor indirecte in total venituri publice;
C) ponderea veniturilor nefiscale in PIB.

a. A: 92070 mld um; B: 9,00% ; C: 3,11% d. A: 100460 mld um; B: 3,60% ; C: 3,11%
b. A: 91120 mld um; B: 7.80% ; C: 3,11% e. A: 122210 mld um; B: 30,72% ; C; 3.11%
c. A: 112360 mld um; B: 5,59% ; C: 3.30%

2. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

- mld um.-
Impozite directe (an curent) 525 330
Accize (an curent) 95 200
TVA (an curent) 117 850
 Alte impozite indirecte (an curent) 725 200
Venituri nefiscale (an curent) 185 730
Venituri fiscale (an anterior) 1 110 490
Venituri curente (an anterior) 1 475 200
PIB (an curent ) 4 970 200
PIB (an anterior) 4 750 600
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Calculati: A) modificarea absoluta a ratei fiscalitatii in anul curent fata de anul anterior;
B) modificarea absoluta nominala a veniturilor curente (in anul curent) fata de veniturile
curente ale perioadei anterioare.

a. A:16,25 p.p; B: -11620 mld. um d. A: 11,21% ; B:257407 mld um

b. A: 6,07 p.p ; B: 174110 mld um e. A: 5,27% ; B: 204325 mld um
c. A: 8,90 p.p ; B: 225770 mld um

3. Se dau urmatoarele date ipotetice, referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

- mld um.-
Impozite directe (an curent) 525 330
Accize (an curent) 95 200
TVA (an curent) 117 850
Alte impozite indirecte (an curent) 725 200
Venituri nefiscale (an curent) 185 730
Venituri fiscale (an anterior) 1 110 490
Venituri curente (an anterior) 1 475 200
PIB (an curent ) 4 970 200
PIB (an anterior) 4 750 600
Venituri din capital (an curent) 56 800
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Calculati: A) ponderea impozitelor indirecte ale anului curent in veniturile totale ale aceluiasi an;
B) modificarea relativa a veniturilor fiscale in perioada curenta fata de perioada
anterioara.

a. A: 14,60%; B: 1,11 d. A: 54,99% ; B: 1,32

b. A: 18,90%; B: 1.49 e. A: 29,45% ; B: 1,87
c. A: 18,90% ; B: 0,95

4. Pe baza urmatoarelor date:

-mld um- (date ipotetice)
Impozit pe profit 327 880
Accize 198 640
Impozit pe venit global 578 380
TVA 452 890
Venituri din capital 68 830
Taxe vamale 168 490
Venituri nefiscale 93 470
Alte impozite directe 86 990
 Alte impozite indirecte 111 450
PIB in perioada curenta 5 128 750
Venituri din capital in perioada 35 500
anterioara
Venituri publice totale in perioada 2 028 840
anterioara
PIB in perioada anterioara 4 870 500
Impozite indirecte in perioada 875 340
anterioara
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Calculati: A) modificarea absoluta a ponderii veniturilor din capital in total venituri, in perioada
curenta, fata de perioada anterioara;
B) elasticitatea impozitelor indirecte fata de PIB.

a. A: 1,55 pp; B: 1,209 d. A: 1,87 pp; B: 0,904

b. A: 2,45 pp; B: 1,072 e. A: 2,85 pp; B: 1,493
c. A: 0,28 pp; B: 0,973

5. Pe baza urmatoarelor date:

-mld um- (date ipotetice)
Impozit pe profit 327 880
Accize 198 640
Impozit pe venit global 578 380
TVA 452 890
Venituri din capital 68 830
Taxe vamale 168 490
Venituri nefiscale 93 470
Alte impozite directe 86 990
Alte impozite indirecte 111 450
PIB in perioada curenta 5 128 750
Venituri din capital in perioada 35 500
anterioara
Venituri publice totale in perioada 2 028 840
anterioara
PIB in perioada anterioara 4 870 500
Impozite indirecte in perioada 875 340
anterioara
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Calculati: A) ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale;

B) cuantumul impozitelor indirecte in perioada curenta;
C) modificarea absoluta a impozitelor indirecte din perioada curenta fata de perioada
anterioara.

a. A: 51,60%; B: 931 470 mld um; c. A: 42,69%; B: 762 980 mld um;
C: 56 130 mld um C:- 112 360 mld um
b. A: 27, 79%; B: 820 020 mld um; d. A: 45,76%; B: 931 470 mld um;
C: - 55 320 mld um C:-56 130 mld um

6. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

 -mld um-
INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008
Impozitul pe profit 11 500 25 360
Impozitul pe salarii 4 950 6 000
Impozit pe venit 25 300 31 560
Accize 13 500 15 240
Venituri din capital 1 300 1 460
TVA 8 750 9 850
Taxe vamale 11 560 12 450
chirii 3 320 4 650
PIB 575 600 698 750
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor curente din anul 2008 fata de anul 2007;
B) cuantumul impozitelor directe in anul 2008;
C) modificarea relativa a veniturilor fiscale in anul 2008 fata de anul 2007

a. A: 21 580 mld um; B: 31 360 mld um; C: c. A: 20 230 mld um; B: 67 560 mld um; C:
1,27 1,45
b. A: 26 230 mld um; B: 62 920 mld um; C: d. A: - 26 230 mld um; B: 62 920 mld um;
1,33 C: 1,33

7. Se dau urmatoarele date ipotetice referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um-
INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008
Impozitul pe profit 11 500 25 360
Impozitul pe salarii 4 950 6 000
Impozit pe venit 25 300 31 560
Accize 13 500 15 240
Venituri din capital 1 300 1 460
TVA 8 750 9 850
Taxe vamale 11 560 12 450
chirii 3 320 4 650
PIB 575 600 698 750

Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor publice totale din anul 2008 fata de anul 2007;
B) ponderea veniturilor din capital in venituri publice totale in anul 2007;
C) elasticitatea impozitelor directe fata de PIB.

a. A: 26 390 mld um; B: 1,62%; C: 2,370 d. A: 41 750 mld um; B: 2,35%; C: 0,406
b. A: -26 230 mld um; B: 0,45%; C: 2,370 e. A: 20 230 mld um; B: 1.37%; C: 1,302
c. A: 21 170 mld um; B: 1,45%; C: 1,209

8. Se dau urmatorii indicatori:

-mld um- (date ipotetice)
INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008
Impozit pe teren 13 460 14 600
Impozit pe salarii 7 800 9 550
Accize 17 900 19 500
Taxe vamale 11 300 12 600
 Venituri nefiscale 25 760 29 870
Venituri din capital 4 300 5 120
PIB 475 000 575 000

Care este valoarea veniturilor curente in anul 2007 si valoarea veniturilor fiscale in anul 2008?

a. 50 460 mld um si 86 120 mld um c. 62 760 mld um si 32 100 mld um

b. 76 220 mld um si 56 250 mld um d. 80 520 mld um si 56 250 mld um

9. Se dau urmatorii indicatori:

-mld um- (date ipotetice)
INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008
Impozit pe teren 13 460 14 600
Impozit pe salarii 7 800 9 550
Accize 17 900 19 500
Taxe vamale 11 300 12 600
Venituri nefiscale 25 760 29 870
Venituri din capital 4 300 5 120
PIB 475 000 575 000
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Care este valoarea ratei fiscalitatii in anul 2008?

a. 10,62% c. 9,78%
b. 14,98% d. 11,84%

10. Se dau urmatorii indicatori:

-mld um- (date ipotetice)
INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008
Impozit pe teren 13 460 14 600
Impozit pe salarii 7 800 9 550
Accize 17 900 19 500
Taxe vamale 11 300 12 600
Venituri nefiscale 25 760 29 870
Venituri din capital 4 300 5 120
PIB 475 000 575 000
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Care este valoarea modificarii absolute a ponderii veniturilor nefiscale in venituri curente in anul 2008
fata de anul 2007?

a. 0,74 pp c. 1,89 pp
b. 0,89 pp d. 1,56 pp

11. Pe baza urmatoarelor date referitoare la bugetul de stat al Romaniei:

-mld um- (date ipotetice)

INDICATORI PERIOADA DE BAZA PERIOADA CURENTA
Venituri fiscale 56 250 74 890
Venituri nefiscale 23 450 26 880
 Venituri din capital 4 350 5 425
PIB 575 800 685 900
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Calculati: A) modificarea absoluta a veniturilor de capital in perioada curenta fata de perioada

anterioara;
B) ponderea veniturilor fiscale in venituri publice totale in perioada de baza;
C) cuantumul veniturilor curente in perioada de baza.

a. A: 1275 mld um; B: 57,90%; 107 195 mld d. A: -1075 mld um; 45,67%; C: 84 050 mld
um um
b. A: 22 530 mld um; B: 9,76; C: 79 700 mld e. A: 1075 mld um; 31,98%; C: 101 770 mld
um um
c. A: 1075 mld um; B: 66,92%; C: 79 700
mld um

12. Daca PIB in anul 2007 avea valoarea de 4 670 500 mld um, iar valoarea veniturilor publice atingea 2
510 950 mld um; ponderea veniturilor publice in PIB avea valoarea de :
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

a. 5.90% c. 45.67%
b. 53,76% d. 69.50%

13. Daca rata fiscalitatii este de 45%, veniturile fiscale au valoarea de 5675 mld um atunci PIB-ul atinge
suma de:

a. 12611 mld um c. 7929 mld um

b. 3050 mld um d. 1278 mld um

14. Daca veniturile fiscale in anul 2008 au valoarea de 254 800 mld um, iar veniturile fiscale in anul 2007
sunt 245 674 mld um, care va fi valoarea modificarii relative a veniturilor fiscale in 2008 fata de
2007?

a. 9126 mld um c. 0,964

b. 1,037 d. 3,209

15. Veniturile publice totale in 2008 aveau valoarea de 465 300 mld um, modificarea absoluta a
veniturilor totale din 2008 fata de 2007 a fost de 234 900 mld um. Ce valoarea au avut veniturile
publice in anul 2007?

a. 230 400 mld um c. -230 400 mld um

b. 700 200 mld um d. -700 400 mld um

16. Daca veniturile bugetului de stat atingeau in anul 2008 suma de 895 670 mld um, veniturile bugetului
asigurarilor sociale de stat erau 234 654 mld um, veniturile bugetelor societatilor de asigurari 2 435
670 mld um, veniturile bugetelor locale erau 613 000 mld um si veniturile Fondului pentru ajutor de
somaj 498 500 mld um, atunci veniturile bugetului public national erau:

a. 3 565 994 mld um c. 1 743 324 mld um

 b. 4 178 994 mld um d. 4 677 494 mld um

17. Pe baza urmatoarelor date:

-mld um-
INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008
Bugetul de stat 798 560 895 670
Bugetul asigurarilor 198 675 234 654
sociale de stat
Bugetul societatilor de 1 950 470 2 435 670
asigurari
Bugetele locale 593 245 613 000
Fondul pentru ajutorul de 365 000 498 500
somaj
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Sa se calculeze: A) bugetul public national pe anul 2008;

B) modificarea absoluta a veniturilor bugetului public national in 2008 fata de
anul 2007;
C) ponderea veniturilor bugetului de stat in bugetul public national pe anul 2008.

a. A: 1 590 480 mld um; B: -152 844 mld c. A: 4 677 494 mld um; B: 3 333 804
um; C: 50,21% mld um; C: 19,15%
b. A: 1 743 324 mld um; B: 152 844 mld d. A: 1 955 480 mld um; B: 3 087 014
um; C: 51,38% mld um; C: 45,80%

18. Pe baza urmatoarelor date:

-mld um-
INDICATORI ANUL 2007 ANUL 2008
Bugetul de stat 798 560 895 670
Bugetul asigurarilor 198 675 234 654
sociale de stat
Bugetul societatilor de 1 950 470 2 435 670
asigurari
Bugetele locale 593 245 613 000
Fondul pentru ajutorul de 365 000 498 500
somaj
Nota: Raspunsul este o valoare numerica cu doua zecimale

Calculati: A) cuantumul bugetului general consolidat pe anul 2008;

B) modificarea relativa a bugetului general consolidat in anul 2008 fata de anul 2007.

a. A: 2 241 824 mld um; B: 1,15 c. A: 4 677 494 mld um; B: 2,39
b. A: 1 628 824 mld um; B: 0,83 d. A: 4 442 840 mld um; B: 2,27