Brosura M

GHIDUL STUDENTULUI
STUDII POSTUNIVERSITARE (90 de credite)

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT (120 de credite)
Anul academic 2010-2011
© SNSPA – 2010 Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Toate drepturile asupra acestei publicaţii aparţin Facultăţii de Comunicare şi Relaţii

Publice – SNSPA.
Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din această publicaţie este
posibilă doar cu acordul prealabil scris al editorului.
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Str. Povernei, nr. 6, Sector 1, Bucureşti
Tel.: 021-318.08.87
Fax: 021-318.08.87
www.comunicare.ro
E-mail: info@comunicare.ro
Tipărit în România
ISBN: 978-973-711-274-3
CUPRINS
I. Studii postuniversitare în sistem pre-Bologna ....................................................... 5
Masterat în Comunicare şi relaţii publice (90 de credite) - anul II ........................................ 5

1. Marketing politic ................................................................................................................ 6
2. Analiza imaginii organizaţiilor ........................................................................................ 8
Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (90 de credite) - anul II ................ 11

1. Drept şi legislaţia muncii .................................................................................................. 12
2. Metode şi tehnici avansate în psihodiagnoză .................………................................... 16
II. Studii universitare de masterat în sistem Bologna ............................................... 19
Masterat în Comunicare şi relaţii publice (120 de credite) - anul I ........................................ 19

1. Teoria comunicării ............................................................................................................. 20
2. Mass media şi societatea ................................................................................................... 23
3. Geopolitică. Relaţii internaţionale şi instituţii europene ............................................. 25
4. Publicitate şi reclamă ......................................................................................................... 28
Masterat în Comunicare şi relaţii publice (120 de credite) - anul II....................................... 30

1. Marketing politic ................................................................................................................ 31
2. Comunicare audio-vizuală ............................................................................................. 33
3. Analiza imaginii organizaţiilor ........................................................................................ 35
Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (120 de credite) - anul I ................ 38

1. Managementul strategic al resurselor umane. Diagnoza organizaţională ................ 39
2. Cultură şi comportament organizaţional ....................................................................... 41
3. Managementul personalului ............................................................................................ 43
4. Comunicare managerială şi relaţii publice .................................................................... 46
Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (120 de credite) - anul II .............. 48

1. Drept şi legislaţia muncii .................................................................................................. 49
2. Metode şi tehnici avansate în psihodiagnoză .................………................................... 53
3. Analiza datelor şi gestionarea informatică a resurselor umane .................................. 56
4. Sănătate organizaţională ................................................................................................... 59
III. Bibliografie – recomandări de utilizare ............................................................... 63
IV. Cursurile pe CD ................................................................................................... 64
V. Accesarea paginii de Internet ................................................................................ 66
VI. Regulamentul Departamentului de Învăţământ la Distanţă (DID) 67
VII. Anexe 77
Anexa 1 – Structura semestrelor I şi III ale anului academic 2010-2011 ........................ 77
Anexa 2 – Programul de lucru cu studenţii al Secretariatului DID ................................ 77
Anexa 3 – Programul bibliotecilor ...................................................................................... 78
3
Anexa 4 – Modalităţi de achitare a taxelor ........................................................................ 79
Anexa 5 – Localizarea sălilor ............................................................................................... 82
Anexa 6 – Cărţi, manuale şi alte publicaţii apărute la Editura Comunicare.ro………. 83
Anexa 7 – Formular de înscriere la disertaţie .................................................................... 87
Anexa 8 – Contacte ................................................................................................................ 88
4
I. Studii postuniversitare în sistem pre-Bologna
Masterat în Comunicare şi relaţii publice (90 de credite)

Anul II
Semestrul III
DISCIPLINE
1. Marketing politic
Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dorina GUŢU
2. Analiza imaginii organizaţiilor

Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Bogdan HALIC
5
MARKETING POLITIC
1. Statut: obligatorie
Număr de credite: 4
1.1. Cadrul general al cursului
Marketingul politic, ca disciplină ştiinţifică, operează cu regularităţi şi este mai puţin sensibil
la aparenţele diversioniste ale cotidianului. Totuşi, într-o perioadă lungă de timp, din
zgomotul de fond al actualităţii politice zilnice se desprind în mod necesar tendinţe şi evoluţii
care îşi găsesc un ecou firesc în tehnicile, metodele, sau chiar teoriile care structurează această
disciplină. În aceşti ultimi ani, România a fost deseori considerată o ţară atipică. Aceste
consideraţii, nu întotdeauna lipsite de intenţii precise, au fost receptate de multe ori de români
cu un sentiment ascuns de mândrie: „Iată, ca la noi, la nimenea!”. La o privire grăbită, această
situaţie ne duce cu gândul la epoca postpaşoptistă şi la disputa care a urmat asupra „formelor
fără fond”. Chestiunea va fi, cu siguranţă, dezbătută de istorici, dar până atunci trebuie să
subliniem că atât materialul care face obiectul comunicării politice, cât şi comunicarea în sine
se află, în România, într-o dinamică fără precedent. Există însă un specific românesc al
comunicării politice şi cursul de faţă s-a străduit să-i definească unele caracteristici.
Pentru studenţii la învăţământ la distanţă, cursul cuprinde două capitole, la care au fost
adăugate întrebări de verificare şi o serie de exerciţii. El se raportează la celelalte apariţii
editoriale în domeniu din această perioadă şi tratează subiecte care pot fi corelate cât mai uşor
cu experienţa personală a cititorilor interesaţi sau implicaţi în domeniu – studenţi, specialişti
în relaţii publice şi marketing politic, politicieni sau jurnalişti – şi să poată fi cât mai uşor
folosit în activitatea practică a acestora.
Oricine poate observa că, la începutul celui de-al treilea mileniu, comunicarea devine un
cuvânt-simbol şi chiar, pentru unii, o valoare în sine. Credinţa în puterea comunicării este atât
de mare încât, tot pentru unii, există percepţia că toate problemele se reduc la probleme de
comunicare. Un adevărat profesionist va şti însă că şi comunicarea are limitele ei şi, uneori, îşi
este propriul (şi cel mai mare) duşman. Din acest unghi, eliberarea de prejudecăţi, dar şi de
iluzii, printr-o prezentare cât mai riguroasă, este un deziderat al autorilor acestui curs.
1.2. Structura cursului
Capitolul 1. Marketingul electoral

1.1. Introducere
1.2. Resursele folosite într-o campanie electorală
1.3. Tipologia campaniilor electorale
1.4. Campania negativă
1.5. Spoturile electorale negative
1.6. Mesajul electoral
1.7. Dezbaterile electorale
1.8. Discursurile politice
1.9. Echipa de campanie
Întrebări de verificare
Exerciţii
Bibliografie orientativă
6
Capitolul 2. Media tradiţionale vs. noile media în secolul al XX-lea
2.1. Cinematograful - între tradiţie şi nonconformism
2.2. Fahrenheit 9/11 – artă sau marketing politic?
2.3. Internetul - noul venit pe scena campaniilor electorale
Exerciţii
1.3. Bibliografie
Bibliografia se găseşte în interiorul suportului de curs (CD).
1.4. Modalitatea de verificare
Examen scris pe baza unui test-grilă alcătuit din 30 de itemi închişi.
1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului
Bucureşti
Detalii GRUPA 1
Cursuri 04.12.2010
de Sala A040
sinteză Ora 08.00
Şansa 1 Şansa 2
31.01.2011 28.02.2011
Examene
Sala L201 Sala L201
Ora 17.00 Ora 17.00
Luni, 18-20,
Tutoriat
Cancelarie
Braşov
Detalii Cursuri de sinteză Examene
29.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Videoconferinţă - ora 18.00 31.01.2011 28.02.2011
Cluj-Napoca
29.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
29.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
7
ANALIZA IMAGINII ORGANIZAŢIILOR
Înfiinţat în anul universitar 2002-2003, cursul a constituit o interesantă experienţă, în primul

rând pentru autori. Trebuie menţionat faptul că realizarea acestui curs este rezultatul unei
experienţe practice a autorilor de peste zece ani, într-o structură centrală de relaţii publice a
unei organizaţii cu vocaţie naţională şi, în egală măsură, a unor îndelungate şi aprofundate
cercetări interdisciplinare (sociologia organizaţiilor, istorie, imagologie, imagologie istorică,
psihologie socială, management şi marketing etc.).
Cursul cuprinde 11 teme şi este structurat în două părţi. Prima parte, care cuprinde patru
teme − Tema 1. Imaginea socială a organizaţiilor; Tema 2. Sistemul indicatorilor de imagine; Tema
3. Instrumente de lucru; şi Tema 4. Complexul imagologic − vizează mai mult abordări teoretice,
crearea sistemului noţional şi familiarizarea studenţilor cu instrumentele şi metodele de lucru
specifice analizei imaginii.
Partea a doua, cuprinzând celelalte opt teme − Tema 5. Profilurile de imagine şi indicii de
imagine; Tema 6. Interpretarea profilurilor de imagine; Tema 7. Instrumente de lucru suplimentare
(profiluri evenimenţiale, profiluri mass-media şi diagrame dinamică); Tema 8. Cuantificarea datelor;
Tema 9. Analiza imaginii; Tema 10. Planificarea imaginii; Tema 11. Imaginea socială construită prin
intermediul filmului artistic – are un caracter mai concret, vizând construirea profilurilor,
calcularea indicilor şi intrepretarea rezultatelor obţinute din prelucrarea datelor, ca şi analiza
imaginii construită prin intermediul filmelor artistice.
Fiecare temă este însoţită de un set de întrebări pentru fixarea cunoştinţelor, precum şi de
activităţi practice a căror rezolvare este indispensabilă înţelegerii şi aprofundării problematicii
cursului.
2.3. Bibliografie
Bibliografia şi filmografia sunt consemnate pe suportul de curs.
Studenţii care urmează cursul Analiza imaginii vor fi evaluaţi în două etape. Prima etapă o
constituie evaluarea pe parcurs şi constă în transmiterea pe portalul disciplinei a rezultatelor
activităţilor practice indicate în tabelul de mai jos.
8
Nr.
Activitatea Termen Mod de transmitere
crt.
Stabilirea sistemului indicatorilor de imagine pentru
o instituţie din cele care fac obiectul filmografiei 30 sectiunea
1 indicate; documentul va cuprinde denumirea noiembrie Referate de pe portalul
instituţiei alese, o descriere sumară a specificului 2010 de disciplina
activitaţii acesteia şi sistemul indicatorilor de imagine
Realizarea profilurilor de imagine rezultate în urma
monitorizării referirilor la instituţia aleasă în unul
30 sectiunea
din filmele indicate la filmografia cursului;
2 decembrie Referate de pe
documentul va cuprinde titlul filmului monitorizat,
2010 portalul de disciplina
tabelul cu datele primare ale monitorizarii şi
profilurile de imagine
Referatele vor fi trimise numai utilizând opţiunea „trimite referat”, cele trimise pe adresa de e-
mail a cadrelor didactice nefiind luate în considerare.
Referatele vor fi salvate ca documente word (cu extensia „.doc”şi nu „.docx”) sau .pdf., sub
un nume care urmează modelul: NUME_PRENUME_nr.referat_nume-actor-social-analizat
(ex: POPESCU_ION_2_Ministerul-Agriculturii).
Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs (cu două zecimale, fără rotunjire) constituie o
treime din nota finală.
A doua etapă constă în susţinerea examenului sub forma unui test grilă. Nota la testul grilă
(cu două zecimale, fără rotunjire) reprezintă două treimi din nota finală. Pentru a promova
examenul este necesar ca la testul final să se obţină cel puţin nota 5,00 (fără rotunjire). Testul
final va fi similar testului de autoevaluare (grilă cu itemi închişi), fără însă a viza calcule
pentru construirea profilurilor de imagine.
Bucureşti
Detalii GRUPA 1
Cursuri 31.10.2010
de Sala VA
sinteză Ora 11.00
Şansa 1 Şansa 2
29.01.2011 06.03.2011
Examene
Sala A040 Sala A040
Ora 12.00 Ora 8.00
Miercuri, 16-18,
Tutoriat
Sala 11
Braşov
31.10.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
31.10.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
9
Constanţa
31.10.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
10
Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (90 de credite)
Anul II
Semestrul III
DISCIPLINE
1. Drept şi legislaţia muncii

Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Valerică DABU
2. Metode şi tehnici avansate în psihodiagnoză

Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU
11
DREPT ŞI LEGISLAŢIA MUNCII
Având în vedere specificul economiei de piaţă, creşterea numărului agenţilor economici

privaţi, complexitatea şi multitudinea activităţilor comerciale, a implicaţiilor acestora asupra
relaţiilor sociale de muncă, în colectivitatea de salariaţi, funcţionari privaţi şi funcţionari
publici, ne propunem să pregătim cursanţii, viitori manageri în domeniul public sau privat,
ori funcţionari publici sau privaţi, cu principalele probleme de drept ce pot apare în
domeniul muncii, soluţii posibile ale acestora şi în mod deosebit în comunicarea
managerului în interiorul şi exteriorul sistemului ce-l conduce, în domeniul resurselor
umane pentru a asigura o eficienţă sporită a activităţii acestora în condiţii de respectarea
legii.
- În exercitarea atribuţiilor de serviciu, managerii, angajatorii şi angajaţii trebuie să cunoască,
să respecte şi să aplice în condiţii de maximă eficienţă Codul muncii, legile specifice în
materie şi să acţioneze cu riscuri minime în soluţionarea problemelor legate de: respectarea
principiilor dreptului muncii, a principiilor negocierii, a contractului colectiv de muncă, a
contractului individual de muncă, răspunderea angajatorului şi a angajatului specifică codului
muncii, protecţia şi inspecţia muncii, timpul de muncă, de odihnă, salarizarea, dialogul social
şi jurisdicţia muncii .
- Însuşirea şi folosirea unor principii de drept privind dialogul social între autorităţi,
sindicate, salariaţi, patronat, managerii în soluţionarea conflictelor de muncă sub aspectul
conflictelor de interese precum şi conflictelor de drepturi etc.
Obiective specifice ale cursului:
- cunoaşterea clauzelor contractului individual de muncă, efectele juridice ale acestora,
modalităţii de consemnare şi limitelor; asigurarea şi garantarea respectării clauzelor din
contractul individual de muncă;
- cunoaşterea obligaţiei de informare înainte şi în timpul derulării contractului individual de
muncă şi a sancţiunii nerespectării acesteia;
- limitele executării contractului individual de muncă, conflicte specifice şi soluţii
controversate din practica judiciară;
- cazurile de modificare şi suspendare a contractului individual de muncă;
- cunoaşterea concedierii şi modalităţile de sancţionare a concedierilor nelegale;
- cunoaşterea de aspecte actuale ale timpului de muncă, timpului de odihnă şi salarizare;
- mijloace, metode de dialog social, în prevenirea şi soluţionarea conflictelor de muncă;
- cunoaşterea noilor prevederi ale Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii
2007- 2010;
- cunoaşterea problemelor actuale specifice jurisdicţiei muncii;
1. Dreptul şi legislaţia muncii. Necesitatea studierii. Noţiuni de drept al muncii şi drept

administrativ, legate de prestarea muncii în general. Munca în cadrul administraţiei. Munca în
domeniul economic. Profesii liberale. Raporturile juridice de muncă. Raporturile juridice de
12
funcţie publică. Principiile fundamentale ale dreptului muncii. Principiile fundamentale ale
funcţiei publice.
2. Dialogul social în domeniul muncii. Principii. Sindicate. Atribuţii în domeniul raporturilor
de muncă. Patronatul, organizare, atribuţii în domeniul muncii. Consiliul economic şi social.
3. Contractul colectiv de muncă. Necesitate. Definiţie. Importanţă. Încheierea contractului.
Conţinutul contractului colectiv de muncă. Executarea contractului colectiv de muncă.
Suspendarea, modificarea, încetarea contractului de muncă. Aspecte teoretice şi practice.
4. Contractul individual de muncă. Necesitate. Definiţie. Încheiere. Conţinutul contractului
individual de muncă. Obligaţia de informare. Clauza abuzivă. Clauza de conştiinţă. Clauza de
neconcurenţă. Clauza de confidenţialitate. Clauza de mobilitate.
5. Executarea contractului. Suspendarea. Modificarea. Încetarea. Concedierea. Nulităţile şi
efectele acestora.
6. Răspunderea juridică în dreptul muncii. Regulamentul intern. Răspunderea disciplinară.
Răspunderea patrimonială. Răspunderea contravenţională. Răspunderea penală. Cauzele care
înlătură răspunderea juridică. Riscul normal al serviciului.
7. Timpul de muncă şi timpul de odihnă. Repausurile periodice. Concediile.
8. Salarizarea. Definiţie. Principii. Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.
Protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor
părţi ale acesteia. Practică judiciară
9. Sănătatea şi securitatea în muncă. Reguli generale. Comitetul de securitate şi sănătate în
muncă. Protecţia salariaţilor prin servicii medicale.
10. Formare profesională. Dispoziţii generale. Contracte speciale de formare profesională
organizată de angajator. Contractul de ucenicie la locul de muncă.
11. Dialogul social. Dispoziţii generale. Sindicatele. Reprezentanţii salariaţilor. Patronatul.
12. Conflictele de muncă. Noţiune. Soluţionarea conflictelor de interese. Greva.
13.Inspecţia muncii.
14. Protecţia muncii. Trăsături. Măsuri de protecţia muncii. Obligaţiile salariaţilor privind
protecţia muncii. Accidentele de muncă şi bolile profesionale. Comunicarea, cercetarea şi
înregistrarea accidentelor de muncă. Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor legale
privind protecţia muncii (penală, administrativă, patrimonială). Jurisdicţia muncii.
1.3. Bibliografie
Valerică Dabu, Drept şi legislaţia muncii, Editura S.N.S.P.A, Bucureşti, 2010, (format
electronic).
Alexandru Ţiclea, “Tratat de Dreptul muncii”, Editura Rosetti, Bucureşti, 2010
Ion Traian Ştefănescu, “Tratat de Dreptul muncii”, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007.
Ion Traian Ştefănescu, “Tratat elementar de drept al muncii”, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
1999
Valerică Dabu, “Răspunderea juridică a funcţionarului public”, Editura “Global Lex”, Bucureşti.
2000.
Alexandru Ţiclea, Contractul individual de muncă, Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2003.
V.I. Prisăcaru, “Contenciosul administrativ român”, Editura ALL, Bucureşti 1995.
Gheorghe Filp, Liviu Filip, “Dreptul muncii şi securităţii sociale”, Editura Argonaut, Cluj-
Napoca, 1999
Virginia Verdinaş, “Statutul funcţionarului public”, Editura Nemira, Bucureşti, 1999
Virginia Verdinaş, “Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public. Comentat ”, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2000
Ion Traian Ştefănescu, “Cartea albă a Uniunii Europene şi impactul ei asupra viitoarei legislaţii a
muncii ”, în revista Dreptul nr. 12/1995
Popescu Aurel, Drept internaţional al muncii, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006.
13
Septimiu, Panainte, Contractul individual de muncă, Practică judiciară, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2006.
Vasile, Val, Popa, Dreptul muncii Sinteză de practică judiciară, Editura All Beck, Bucureşti,
2004;
George Kohlrieser, Soluţionarea conflictelor şi creşterea performanţei, Editura Polirom, Iaşi,
2007;
Arthur H. Bell, Gestionarea conflictelor în organizaţii, Editura Polirom, Iaşi 2007;
Veronica Pribac, Abuzul de drept şi contractele de muncă, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti
2007;
Gabriela Georgiana Schmutzer, Dreptul Muncii, 2006-2008, Editura Moroşan, Bucureşti 2008 ;
Claudiu Coman, Tehnici de negociere, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2007;
Leigh Thompson, Mintea şi inima negociatorului, Editura Meteor press, Bucureşti 2007;
Nicholas Reid Schaffzin, Negociază inteligent, Editura ALL, Bucureşti, 2007;
Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010 ;
Codul muncii (Legea nr. 53 /2003). Legea nr. 237/2007. Legea nr. 94/2007. OUG nr. 55/2006. Legea
nr.488/2006. Legea nr.226/2006. Legea nr. 67/2006. Legea nr. 467/2006. HG nr. 161/2006. Legea nr.
108/1999. OUG. nr.65/2005.Legea nr. 200/2006.Legea nr. 344/2006Legea nr.226/2006. Legea nr.
319/2006.
Legea nr. 130/1999. Legea nr. 203/1999. Legea nr. 188/1999. Legea nr. 90/1996. Legea nr.
98/1999. Legea nr.76/2002. Legea nr.54/2003. Legea nr. 130/1996. Legea nr.168/1999.
Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000. Legea nr. 19/2000. Legea nr. 331/2009; Legea
nr.49/2010.
Examinarea finală de curs constă în:

- realizarea unui referat cu temă la alegere, referat care trebuie să aibă cel puţin 15 pagini şi
maxim 20 de pagini, să fie întocmit pe baza unei bibliografii suficiente, cu contribuţii personale;
referatul va fi trimis pe adresa de e-mail a titularului de curs: valerica.dabu@comunicare.ro
- examen pe bază de test grilă.
Bucureşti
Detalii GRUPA 1 GRUPA 2
Cursuri 11.12.2010 11.12.2010
de Sala VA Sala VA
sinteză Ora 8.00 Ora 8.00
Şansa 1 Şansa 2 Şansa 1 Şansa 2
29.01.2011 19.02.2011 29.01.2011 19.02.2011
Examene
Sala L201 Sala L201 Sala L201 Sala L201
Ora 08.00 Ora 08.00 Ora 09.30 Ora 09.30
Marti, 18-20,
Tutoriat
Cancelarie
Braşov
08.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
14
Cluj-Napoca
08.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
08.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
15
METODE ŞI TEHNICI AVANSATE ÎN PSIHODIAGNOZĂ
Coordonator de disciplină: Prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU
Obiective generale: formarea studenţilor pentru evaluarea personalităţii şi utilizarea

chestionarelor de personalitate specifice psihologiei muncii şi organizaţionale.
Obiective specifice informaţionale: cunoaşterea teoriilor care permit interpretarea diferitelor
teste de personalitate
Obiective specifice operaţionale: formarea capacităţii de a utiliza şi construi un chestionar
psihologic; capacitatea de a aplica şi interpreta metode şi instrumente destinate personalităţii
în context organizaţional.
Tema I. Aspecte teoretice şi metodologice privind evaluarea personalităţii

Tema II. Construirea şi experimentarea chestionarului de personalitate: cerinţe fundamentale;
strategii de construire; modalităţi de construire a itemilor chestionarelor
Tema III. Probe care evaluează dimensiunile de personalitate. Inventarul de personalitate California;
MLQ: Chestionarul de leadership multifactorial
Tema IV. Evaluarea factorială a personalităţii. Inventarul Frieburg de personalitate revizuit.
Teste de temperament: Chestionarul Guilford- Zimmerman. Chestionarul Zuckerman-
Kuhlman. Teste de motivaţie: AMI, Inventar de Motivaţie a Performanţei
Modelele teoretice actuale privind dimensiunile personalităţii: teoriile psiholingvistice; cei 5
superfactori şi chestionarele psiholingvistice, Chestionarul BFQ
Chestionarul NEO PI R, Chestionarul românesc ABCD-M.
Chestionarele factoriale nonverbale de personalitate: NPQ şi FFNPQ.
Tema V. Evaluarea tipologică a personalităţii. Inventarul tipologic de personalitate Myers-Briggs.
Tema VI. Evaluarea sănătăţii mentale în context organizaţional: Chestionarul de Tendinţe
Accentuate Schmiescheck.; Chestionarul Eysenck Revizuit
Tema VII. Instrumente unidimensionale de evaluare: Scale tematice scurte: Chestionarul Culturii
organizaţionale, R.Harrison, Scala de analiză personală a asertivităţii, R.G.Heimberg,
E.J.Chiauzi, R.E.Becker si R.M.Peterson; Scala Multidimensionala a Perfecţionismului a lui
Frost (FMPS), R O. Frost, P. Martin, C. Lahart si R. Rosenblate ;
Scale tematice II: Scala atitudinii hipercompetitive, R.M. Rickman, M.Hammer, L. M. Kaczor, J.
A. Gold.; Inventar de dependenţă interpersonală (IDI), R. M.A. Hirschfield, G.L. Klerman,
H.G.Gough, I.Barrett, S.J. Korchin si P. Chodoff ; Chestionarul de atribuire a responsabilităţii,
(ARQ), A. R. Hakstian şi P. Suedfeld.
2.3. Bibliografie
Bibliografie de bază:
Minulescu M. (1996) Chestionarele de personalitate în examinarea psihologică, Editura Garell,
Bucureşti
16
Minulescu, M. (2004, 2005) Psihodiagnoza modernă: Chestionarele de personalitate, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
Minulescu M. (2004) Chestionarele de personalitate. Laborator de Psihodiagnostic OO, Ed.
Minulescu M. (2008) ABCD-M Manual tehnic şi interpretativ, Ed Sinopsis, Cluj Napoca
Bibliografie suplimentară:
Albu, M (1998), Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium, Cluj Napoca
Anastasi, A (1988), Psychological Testing, Macmillan Publ., N.Y
Drummond,R. (1992), Appraisal procedures for counselors and helping professionals, Merrill, N.Y.
Harrison, R., Stokes, H. (1992), Diagnosing Organizational Culture, Pfeiffer, San Francisco
Iliescu D., Tanculescu L. (2006) SWS, Surwey of Work Styles, Ed. PsihoCover, Bucureşti
Iliescu, D., Minulescu M., Nedelcea C, (2005) Manualul testului de personalitate NPQ şi FF-NPQ,
Editura PsihoCover, Bucureşti
Iliescu, D., Nedelcea C., Minulescu M., (2006) New alternatives in personality assessment. NPQ:
Nonverbal Personality Questionnaire. Validation and standardization for the Romanian population.
Psihologia Resurselor Umane, Volumul 4, nr. 1
Iluţ, P (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi
Minulescu M. (1991), Testul P.N.P, Testul Psyhorater, Construirea şi interpretarea testului C.P.I. şi
16 P.F., în Inventarele de Personalitate, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Minulescu, M. (1996), Evaluarea psihologică în selecţia profesională, Editura Pan, Bucureşti
Minulescu, M. (1997), Replicarea modelului Big Five în limba română. Specificul sociocultural
exprimat în conţinutul factorilor. Chestionarul ABCD-M, în M.Zlate, Psihologia vieţii cotidiene,
Editura Polirom, Iasi
Minulescu M. (2007), Big-Five or Big-Six? A Romanian exploratory study based on a nonverbal
measure, Psihologia Resurselor Umane, nr. 1, vol 5
Piatriu H., Iliescu D. (2007) FPI Freiburger Personlichkeitsinventar, Ed. Odyssea, Bucureşti
Pitariu H., Ilescu D., Tureanu V., Peleaşcă C., (2006), CPI Inventarul Psihologic California, Ed.
Odyseea, Bucureşti
Pitariu P., Helmine H. (1980), Investigarea personalităţii cu ajutorul C.P.I., „Revista de
Psihologie”, t. 26, 461 - 473 şi
Pitariu, H., Albu M. (1996) Psihologia personalului. Măsurarea şi interpretarea diferenţelor
individuale, Editura Presa Univ. Clujeană, C.N.
Sundberg, N. D. (1977), Assessment of persons, Prentice Hall, New Jersey
www.testcentral.ro
Forme de evaluare:
¾ continuă: test de cunoştinţe în timpul semestrului sub forma unui proiect punctual; 50%
din nota finală
¾ sumativă: aplicarea unui test de cultură organizaţională şi a două chestionare atitudinale
pe un grup de 3 persoane dintr-o instituţie / organizaţia reală. Analiza rezultatelor; 50%
din nota finală
Proiectele vor fi trimise sub forma scrisă semnate (atenţie: pentru persoanele de gen feminin
căsătorite, numele de catalog este cel dinaintea căsătoriei) la data limită prevăzută în
Calendarul activităţilor didactice.
Descrierea modalităţilor de verificare

Pentru evaluarea la aceasta disciplină aveţi de realizat:
1. Un proiect punctual în timpul semestrului: Veţi primi un profil pentru 2 persoane care
17
candidează la postul de Manager Resurse Umane
1.1. Pornind de la fişa postului pentru un manager de resurse umane, veţi realiza o psihogramă care
să cuprindă: Abilităţile cognitive (rezolutive) cerute, Caracteristici de personalitate cerute;
contraindicaţii.
1.2. Veţi primi profilul de personalitat a doua persoane care candidează pentru postul de manager
resurse umane.
1.3. Veţi compara cerinţele psihogramei cu profilul obţinut.
1.4. Veţi răspunde la întrebarea: în ce măsură datele acestor profile corespund cerinţelor postului? are
dintre cei doi candidaţi are şanse mai mari de reuşită?
2. Proiect de cercetare pentru examenul final:

Aplicaţi Chestionarul R. Harrison de Cultură Organizaţională şi, la alegere, încă două dintre scalele
atitudinale tematice prezentate în cursul 11 şi în cursul 12 pe un grup de minim 3 persoane din
organizaţia/ instituţia unde lucraţi.
Realizaţi analiza rezultatelor la Chestionarul de cultură organizaţională pentru a evalua distanţa
dintre expectanţa umană şi cultura caracteristică organizaţiei. Analizaţi diferenţele dintre
caracteristicile măsurate cu ajutorul scalelor atitudinale alese (care reprezintă în general stiluri de
relaţionare şi/ de a putea face faţă dificultăţilor) şi încercaţi să interpretaţi în ce măsură acestea ar
putea explica distanţa analizată.
Bucureşti
Cursuri 12.12.2010 12.12.2010
de Sala A040 Sala A040
21.01.2011 17.02.2011 21.01.2011 17.02.2011
Examene
Cancelarie Cancelarie Cancelarie Cancelarie
Ora 17.00 Ora 17.00 Ora 17.00 Ora 17.00
Tutoriat Vineri, 18-20, Sala V218
Proiectul va fi predat în ziua examenului, la Cancelarie, în
intervalul orar 17.00-19.00.
Braşov
12.12.2010 Şansa 1* Şansa 2*
Data
Videoconferinţă – ora 13.00 21.01.2011 17.02.2011
* Proiectul se predă în ziua examenului la Centrul Teritorial de care aparţineţi în intervalul orar 17.00-19.00.
Cluj-Napoca
12.12.2010 Şansa 1* Şansa 2*
Data
Constanţa
12.12.2010 Şansa 1* Şansa 2*
Data
18
I. Studii universitare de masterat în sistem Bologna

Anul I
Semestrul I
DISCIPLINE
1. Teoria comunicării
Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Vasile TRAN
lector univ. dr. Irina STĂNCIUGELU
2. Mass media şi societatea

Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Paul DOBRESCU
prof. univ. dr. Alina BÂRGĂOANU
lector univ. dr. Nicoleta CORBU
3. Geopolitică. Relaţii internaţionale şi instituţii europene

cadru didactic asociat. drd. Radu ENACHE
4. Publicitate şi reclamă
Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Daniel PETRE
lector univ. dr. Cristina LEOVARIDIS
19
TEORIA COMUNICĂRII
Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Vasile TRAN
Asistent: lector univ. dr. Irina STĂNCIUGELU
1.
Statut: obligatorie
Cursul pe care vi-l propunem vizează deopotrivă comunicarea ca activitate teoretică şi ca

activitate practică. În contextul general al unui studiu aprofundat al disciplinelor necesare
pregătirii studenţilor în profesiunea de comunicator, acest curs îşi propune să formeze
următoarele competenţe specifice:
– capacitatea de a identifica fenomene şi procese cu un caracter comunicaţional în cadrul
conceptual specific ştiinţelor sociale şi umane;
– utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice ştiinţelor comunicării pentru
caracterizarea teoretică generală şi aplicată a unei probleme;
– explicarea unor fenomene, procese, evenimente cu caracter comunicaţional prin intermediul
modelelor de analiză şi interpretare propuse;
– interpretarea unor puncte de vedere diferite, precum şi a rezultatelor unei analize sau
cercetări în domeniu din perspectiva teoretică a ştiinţelor comunicării;
– realizarea unor conexiuni între cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin studiul
comunicării şi aplicarea acestora în soluţionarea şi evaluarea unor situaţii problemă.
Cursul promovează, de asemenea, următoarele valori şi atitudini cognitive:
– gândire critică şi divergentă;
– gândire autocritică şi convergentă;
– disponibilitatea pentru dialog şi dezbatere;
– interesul pentru interogaţia reflexivă;
– curiozitatea şi interesul pentru problematica etică a comunicării;
– coerenţă şi rigurozitate de gândire şi acţiune în domeniul specific al comunicării.
La nivel de conţinut, cursul îşi propune să acopere doua domenii de studiu ale fenomenelor de
comunicare: teoria proceselor de comunicare si comunicarea în câmpul social. Este util de subliniat în acest
context că studiul fiecărui domeniu în parte are un caracter interdisciplinar. Axele de construcţie şi
interpretare ale acestui curs s-au constituit însă, în mod special, prin apel la discipline precum:
– semiotica, lingvistica structurală şi filosofia limbajului (aplicate în studiul proceselor de comunicare);
– sociologia, psihologia socială, simbolica socială (aplicate în studiul rela.ţiilor de interdependenţă
între comunicare şi societate);
Prin structura sa, cursul îşi propune să asigure studenţilor o deschidere cât mai mare pentru
lucrul aplicat cu informaţia teoretică prezentată. Astfel, modul clasic de prezentare a
informaţiei a fost îmbogăţit cu următoarele elemente:
– introducere la fiecare temă care evidenţiază axa de construcţie şi problematica legată de
conţinut;
– diverse tipuri de casete de text ce au ca rol general evidenţierea unor aspecte de conţinut;
– comunicarea în acţiune, ce intenţionează să arate implicaţiile şi modalităţile de aplicare ale
problemelor de comunicare în contexte cotidiene sau în viaţa social-politică;
– discuţii etice, ce prezintă probleme de etică a comunicării astfel încât să-i provoace pe
studenţi să-şi formuleze propriile opinii prin raportare critică la aspectele comunicării;
20
– info, ce aduce precizări suplimentare celor prezentate în text;
– aplicaţii, ataşate unor unităţi semnificative de conţinut şi structurate să corespundă formării
unor abilităţi practice necesare profesiunii de comunicator;
– să reţinem!, punctări de conţinut aflate la sfârşitul fiecărei teme, cu rolul de a sistematiza
informaţia (acolo unde este cazul) pentru a asigura o mai bună însuşire a acesteia.
I. Teoria proceselor de comunicare

I.1. Comunicarea – o introducere;
I.2. Vocabularul ştiinţelor comunicării;
I.3. Teorii şi modele ale comunicării;
I.4. Comunicare şi limbaj; comunicarea orală;
I.5. Comunicarea non-verbală.
II. Comunicarea în câmpul social
II.1. Comunicarea – proces de influenţare socială;
II.2. Comunicarea de masă;
II.4. Comunicarea publicitară;
II.5. Comunicarea politică;
II.6. Manipularea informaţională şi structurile mediatice.
1.3. Bibliografie
Indicaţiile bibliografice sunt grupate la sfârşitul cursului. Fiecare curs beneficiază de

bibliografie specifică. Bibliografia oferită este orientativă. Pot fi consultate şi alte cărţi, cu
referire la domeniul larg al comunicării.
Examen:
– grilă – 50%
– item deschis – 50%
Observaţii:
– Examenul constă în rezolvarea unor itemi tip grilă şi a unui item deschis tip eseu.
– Fiecare dintre cele două părţi ale examenului trebuie promovate. Nepromovarea uneia
dintre cele două părţi a examenului aduce după sine nepromovarea examenului.
Bucureşti
Cursuri 06.11.2010 06.11.2010
26.01.2011 9.03.2011 26.01.2011 9.03.2011
Examene
Ora 17.30 Ora 17.30 Ora 19.00 Ora 19.00
Tutoriat Luni, 17-19, Cancelarie
21
Braşov
05.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
05.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
05.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
22
MASS MEDIA ŞI SOCIETATEA
Coordonatori de disciplină: prof. univ. dr. Paul DOBRESCU
prof. univ. dr. Alina BÂRGĂOANU
2. Asistent: lector univ. dr. Nicoleta CORBU
Statut: obligatorie
Cursul de faţă îşi propune să surprindă impactul major pe care media îl au astăzi asupra vieţii
sociale în cele mai diverse ipostaze. Cel mai semnificativ lucru în această privinţă îl constituie
faptul că momente importante în studiul opiniei publice, în constituirea unor teorii moderne
ale comunicării sunt legate de apariţia unor noi mijloace de comunicare în masă, de încercarea
de a evalua înrâurirea pe care acestea o exercită asupra societăţii.
Epoca modernă consemnează istorii succesive ale principalelor mijloace de comunicare în masă.
Fiecare mijloc a debutat furtunos, a strălucit pe cerul mediatic, după care s-a retras, lăsând locul
altui mijloc mai promiţător. Aşa s-au întâmplat lucrurile cu cartea, presa scrisă, filmul, radioul.
Ultima sosită, televiziunea, străluceşte şi domină vizibil câmpul mediatic. Sunt semne că deja se
ridică un alt mijloc extrem de atractiv şi de util - Internetul. Înlocuirea unui mijloc din poziţia de
lider al comunicării nu a dus la dispariţia sa, ci doar la un gen de reordonare a câmpului media,
la un tip de coexistenţă a tuturor mijloacelor de comunicare în masă. Aşa se face că astăzi presa
scrisă, radioul, filmul, televiziunea se împletesc şi edifică un adevărat mediu de informaţii, de
reprezentări care constituie mediul nostru obişnuit de existenţă. Încât suntem îndreptăţiţi să ne
întrebăm dacă media servesc societatea sau se servesc de societate.
Un rol important în economia cursului îl au problemele legate de înţelegerea opiniei publice, a
factorilor care îi determină evoluţia. Lucru firesc, dacă avem în vedere că mass media au o
mare influenţă asupra opiniei publice, de multe ori reprezentanţi ai săi declarând că vorbesc
în numele opiniei publice. În acelaşi timp, opinia publică reflectă în mod direct sau mijlocit
dezbaterile din cadrul media, poziţiile formulate, mesajele transmise, orientările induse.
Opinia publică este locul geometric al tuturor dezbaterilor din cadrul societăţii, multe dintre
acestea organizate, transmise, prilejuite de ceea ce apare în mass media.
După ce fixează trăsăturile comunicării de masă, raporturile dintre societatea de masă şi
comunicarea de masă, cursul se concentrează pe analiza principalelor teorii care au luat
naştere în efortul de a descifra impactul mijloacelor de comunicare în masă. Tratate în strânsă
legătură cu paradigma de interpretare pe care o exprimă - de la cea a atotputerniciei presei, la
cea a efectelor limitate şi la cea modernă care încearcă să promoveze o viziune mai echilibrată
asupra acestui impact, aflată în relaţie şi cu particularităţile mijlocului de comunicare
respectiv - asemenea teorii alcătuiesc un corpus important al comunicării ca disciplină
modernă. Parcurgerea lor prilejuieşte mai buna înţelegere a rolului media în societatea
contemporană, a modului în care evoluează opinia publică, şi, deopotrivă, reprezentarea mai
clară, în dimensiunea ei teoretică, a comunicării moderne.
Curs nr. 1: Opinia publică

Curs nr. 2: Polemica Lippmann-Dewey
Curs nr. 3: Morfologia mijloacelor de comunicare
23
Curs nr. 4: Noile media
Curs nr. 5: Comunicare de masă, opinie publică şi propagandă
Curs nr. 6: Atotputernicia media
Curs nr. 7: Persuasiunea - examenul cel mai dificil al comunicării
Curs nr. 8: Schimbare de paradigmă în comunicarea de masă
Curs nr. 9: Utilizări şi recompense
Curs nr. 10: Agenda - Setting
Curs nr. 11: Teoria cultivării
Curs nr. 12: Spirala tăcerii
Curs nr. 13: Puterea a patra sau puterea dominantă?
2.3. Bibliografie
Bibliografie obligatorie:
1. Dobrescu, Paul şi Bârgăoanu, Alina, Mass media - puterea fără contraputere, Ed. ALL,
Bucureşti, 2002.
2. Lazarsfeld, Paul, Berelson, Bernard, Gaudet, Hazel, Mecanismul votului. Cum se decid
alegătorii într-o campanie electorală, Ed. comunicare.ro, Bucureşti, 2004.
3. Elisabeth Noelle-Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publică, învelişul nostru social, Ed.
comunicare.ro, Bucureşti, 2004.
Examen online - test grilă.
Bucureşti
Cursuri 13.11.2010 13.11.210
05.02.2011 26.02.2011 05.02.2011 26.02.2011
Examene
Ora 10.30 Ora 10.30 Ora 11.30 Ora 11.30
Tutoriat Luni, 16-18, Sala 201
Braşov
20.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
20.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
20.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
24
GEOPOLITICĂ. RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INSTITUŢII
EUROPENE
3. Asistent: cadru didactic asociat drd. Radu ENACHE
Statut: obligatorie
Cursul de faţă are o structură de natură să-l ajute pe student în însuşirea aparatului noţional
fundamental al acestei discipline, în cunoaşterea unor mari şcoli de gândire care au înscris
contribuţii esenţiale la configurarea corpusului noţional al geopoliticii. Primele cursuri sunt
consacrate unor clarificări conceptuale strict necesare, precum şi cunoaşterii principalelor
orientări din câmpul geopoliticii, cum ar fi şcoala germană, şcoala franceză, şcoala anglo-
americană, şcoala românească.
Partea a doua a cursului este consacrată analizei unor „zone calde“ sub raport geopolitic,
precum şi unor procese economice şi sociale care închid în ele importante tendinţe geopolitice.
Nu putem dobândi o privire cât de cât reprezentativă asupra lumii de astăzi, dacă nu vom
înţelege ce se întâmplă în asemenea zone fierbinţi şi extrem de instructive din perspectiva
disciplinei noastre, cum ar fi Rusia şi, în general, spaţiul ex sovietic, lumea islamică, regiunea
Europei centrale. Am putea chiar numi aceste spaţii, laboratoare, adevărate „poligoane de
încercare“ pentru propoziţiile şi aserţiunile de bază ale geopoliticii. Cu deosebire în aceste
zone putem urmări rolul pe care urmează să-l joace în lumea de astăzi asemenea categorii
cheie ale geopoliticii clasice cum ar fi spaţiul, întinderea şi poziţia, populaţia, controlul asupra
unor importante resurse naturale şi poziţii strategice. O atenţie specială a fost acordată
proceselor de regionalizare - regiunilor economice. Existenţa acestor regiuni pune în termeni
noi cursa geopolitică de azi, în care nu mai participă doar state, ci blocuri economice, fiecare
dintre acestea fiind condus de către un lider, de către o adevărată locomotivă. Faptul că actorii
internaţionali sunt reprezentaţi deopotrivă şi de grupuri de state pune în termeni noi raportul
dintre regiunea economică şi statele naţionale care o compun, lansează o foarte instructivă
dezbatere privind modelele de integrare economică, impactul proceselor de integrare, al
tendinţelor de globalizare asupra economiei şi comerţului mondial.
Ultima parte a cursului se concentrează pe analiza unor procese definitorii ale lumii de astăzi -
purtătoare de tendinţe geopolitice - anume globalizarea.
Geopolitica tradiţională pune accentul pe factori şi elemente preponderent naturale. Evoluţia
din ultima vreme a lumii a scos în evidenţă rolul mult mai important pe care îl joacă
economia, informaţia, cultura în modelarea proceselor economico-sociale contemporane. În
mod firesc, astăzi se vorbeşte din ce în ce mai mult de geoeconomie, geoinformaţie,
geocultură. Nu vom putea înţelege puterea şi resursele ei în afara ascensiunii acestor noi
factori, care vor juca un rol din ce în ce mai mare în modelarea proceselor contemporane şi a
existenţei noastre. De aceea, în cadrul cursului nostru insistăm asupra acestor reconfigurări
extrem de importante.
Faţă de ediţia din anul 2000 a cursului, ediţie care a apărut şi în formă tipărită şi a constituit
deopotrivă materialul cursurilor în format electronic pentru învăţământul la distanţă în anii
precedenţi, cursul de faţă a suferit câteva modificări, atât în ceea ce priveşte o necesară
actualizare, cât şi din punctul de vedere al structurării materiei.
Astfel, cursul referitor la NAFTA a fost inclus într-un cadru mai general care tratează Statele
Unite ale Americii, cursul despre Europa a fost amplificat şi actualizat cu ultimele evoluţii din
cadrul Uniunii Europene, după cum şi cursurile referitoare la Rusia, Islam şi Asia au suferit
25
modificări care, sperăm, au dus la o mai mare claritate a expunerii şi la sublinierea
chestiunilor esenţiale, perene, ale relaţiilor dintre marile puteri.
O variantă amplificată a cursului de faţă se regăseşte în volumul Geopolitica, autor Paul
Dobrescu, apărut de curând la Editura comunicare.ro.
Cursul 1: Noua geopolitică. Sensuri aflate în competiţie

Cursul 2: Delimitări conceptuale
Cursul 3: Geopolitica anglo-americană
Cursul 4: Geopolitica germană
Cursul 5: Populaţia
Cursul 6: Europa - lecţia de geopolitică a secolului XX (I)
Cursul 7: Europa - lecţia de geopolitică a secolului XX (II)
Cursul 8: Asia - continentul pe care locuieşte peste jumătate din populaţia lumii
Cursul 9: Statele Unite ale Americii şi noua ordine mondială
Cursul 10: Poligonul rusesc
Cursul 11: Islamul - o lume în expansiune
Cursul 12: Globalizarea
3.3. Bibliografie
Bibliografia aferentă fiecărei teme se găseşte în interiorul suportului de curs (CD).
Examen scris (test grilă).
Bucureşti
Cursuri 07.11.2010 07.11.2010
de Sala VA Sala VA
23.01.2011 20.02.2011 23.01.2011 20.02.2011
Examene
Ora 12.00 Ora 12.00 Ora 13.30 Ora 13.30
Tutoriat Marţi, 18-20, sala V225
Braşov
03.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
03.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
26
Constanţa
03.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
27
PUBLICITATE ŞI RECLAMĂ
Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Daniel PETRE
Asistent: lector univ. dr. Cristina LEOVARIDIS
4.
Statut: obligatorie
Cursul de Publicitate şi Reclamă este structurat în treisprezece expuneri care caută să acopere
în cât mai mare măsură domeniul publicităţii dintr-o perspectivă concretă, pragmatică,
profesională.
Caracteristica principală a acestui curs este analiza domeniului publicităţii ca industrie, ca
meserie, prezentând viziunea unor practicieni ai acestei meserii.
Cursul prezintă o perspectivă asupra publicităţii după două dimensiuni principale: ca
industrie şi ca proces privit din interiorul agenţiei de publicitate.
Cursul de publicitate şi reclamă este unul în mare parte pragmatic, realizat din perspectiva
americană asupra industriei publicităţii, iar în această direcţie chiar şi aspectele teoretice
prezente în curs vizează explicarea acţiunilor concrete şi a procesului prin care se ajunge la
produsul final al întregului demers: campania publicitară.
Cursul 1: Introducere. Surse teoretice şi delimitări conceptuale

Cursul 2: Scurt istoric al publicităţii
Cursul 3: Publicitatea ca proces de comunicare
Cursul 4: Agenţia de publicitate
Cursul 5: Cercetarea pentru publicitate
Cursul 6: Strategia şi planificarea în publicitate
Cursul 7: Creaţia în publicitate
Cursul 8: Media în publicitate
Cursul 9: Marketingul direct
Cursul 10: Promovarea vânzărilor
Cursul 11: Relaţiile publice în publicitate
Cursul 12: Bugetarea în publicitate
Cursul 13: Considerente teoretice privind viitorul publicităţii. Concluzii
4.3. Bibliografie
Bibliografia pentru întocmirea referatului se găseşte pe CD, la finalul suportului de curs.
1. Realizarea unui referat pe o temă la alegere din domeniul publicităţii, conexă cu tematica
din curs, pornind de la „Bibliografia orientativă pentru întocmirea referatului”, aflată la
finalul cursului; bibliografia are caracter orientativ, studenţii pot utiliza şi alte surse
bibliografice (cărţi, articole din reviste sau de pe site-uri de specialitate). Referatul va trebui să
îndeplinească următoarele cerinţe:
- utilizarea a minimum cinci surse bibliografice;
28
- dimensiunea referatului: 7-10 pagini, caracter Times New Roman 12, spaţiere 1,5 rânduri;
- menţionarea surselor bibliografice atât la finalul referatului, cât şi în textul acestuia (prin
note de subsol), conform normelor ştiinţifice de redactare.
Lucrarea va fi trimisă prin e-mail la adresa cristina.leovaridis@comunicare.ro până la data de
31 decembrie (cu precizarea numelui studentului, a anului de studiu, a formei de învăţământ,
a specializării urmate şi a centrului universitar). Nota primită pentru referat reprezintă 30%
din nota finală.
2. Examen scris: test grilă pe calculator cu itemi închişi, alcătuiţi pe baza informaţiilor din
cursurile 1.2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11, test care reprezintă 70% din notă.
Bucureşti
Cursuri 13.11.2010 13.11.2010
20.01.2011 17.02.2011 20.01.2011 17.02.2011
Examene
Ora 17.30 Ora 17.30 Ora 19.00 Ora 19.00
Braşov
13.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
13.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
13.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
29
Anul II
Semestrul III
DISCIPLINE
1. Marketing politic
2. Comunicare audio-vizuală
Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Ion STAVRE
3. Analiza imaginii organizaţiilor

30
MARKETING POLITIC
Marketingul politic, ca disciplină ştiinţifică, operează cu regularităţi şi este mai puţin sensibil
la aparenţele diversioniste ale cotidianului. Totuşi, într-o perioadă lungă de timp, din
zgomotul de fond al actualităţii politice zilnice se desprind în mod necesar tendinţe şi evoluţii
care îşi găsesc un ecou firesc în tehnicile, metodele, sau chiar teoriile care structurează această
disciplină. În aceşti ultimi ani, România a fost deseori considerată o ţară atipică. Aceste
consideraţii, nu întotdeauna lipsite de intenţii precise, au fost receptate de multe ori de români
cu un sentiment ascuns de mândrie: „Iată, ca la noi, la nimenea!”. La o privire grăbită, această
situaţie ne duce cu gândul la epoca postpaşoptistă şi la disputa care a urmat asupra „formelor
fără fond”. Chestiunea va fi, cu siguranţă, dezbătută de istorici, dar până atunci trebuie să
subliniem că atât materialul care face obiectul comunicării politice, cât şi comunicarea în sine
se află, în România, într-o dinamică fără precedent. Există însă un specific românesc al
comunicării politice şi cursul de faţă s-a străduit să-i definească unele caracteristici.
Pentru studenţii la învăţământ la distanţă, cursul cuprinde două capitole, la care au fost
adăugate întrebări de verificare şi o serie de exerciţii. El se raportează la celelalte apariţii
editoriale în domeniu din această perioadă şi tratează subiecte care pot fi corelate cât mai uşor
cu experienţa personală a cititorilor interesaţi sau implicaţi în domeniu – studenţi, specialişti
în relaţii publice şi marketing politic, politicieni sau jurnalişti – şi să poată fi cât mai uşor
folosit în activitatea practică a acestora.
Oricine poate observa că, la începutul celui de-al treilea mileniu, comunicarea devine un
cuvânt-simbol şi chiar, pentru unii, o valoare în sine. Credinţa în puterea comunicării este atât
de mare încât, tot pentru unii, există percepţia că toate problemele se reduc la probleme de
comunicare. Un adevărat profesionist va şti însă că şi comunicarea are limitele ei şi, uneori, îşi
este propriul (şi cel mai mare) duşman. Din acest unghi, eliberarea de prejudecăţi, dar şi de
iluzii, printr-o prezentare cât mai riguroasă, este un deziderat al autorilor acestui curs.
Capitolul 1. Marketingul electoral

1.1. Introducere
1.2. Resursele folosite într-o campanie electorală
1.3. Tipologia campaniilor electorale
1.4. Campania negativă
1.5. Spoturile electorale negative
1.6. Mesajul electoral
1.7. Dezbaterile electorale
1.8. Discursurile politice
1.9. Echipa de campanie
Exerciţii
31
Capitolul 2. Media tradiţionale vs. noile media în secolul al XX-lea
2.1. Cinematograful - între tradiţie şi nonconformism
2.2. Fahrenheit 9/11 – artă sau marketing politic?
2.3. Internetul - noul venit pe scena campaniilor electorale
Exerciţii
1.3. Bibliografie
Bibliografia se găseşte în interiorul suportului de curs (CD).
Examen scris pe baza unui test-grilă alcătuit din 30 de itemi închişi.
Bucureşti
Cursuri 04.12.2010 04.12.2010
31.01.2011 28.02.2011 31.01.2011 28.02.2011
Examene
Ora 18.30 Ora 18.30 Ora 20.00 Ora 20.00
Tutoriat Luni, 18-20, Cancelarie
Braşov
29.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
29.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
29.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
32
COMUNICARE AUDIO-VIZUALĂ
Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Ion STAVRE
Cursul comunicare audiovizuală combină elementele unui curs clasic de producţie de

televiziune cu elemente din teoria comunicării, oferind o viziune de ansamblu a
transformărilor care au loc în mass-media sub impulsul tehnologiei digitale.
Din domeniul producţiei de televiziune sunt prezente cele mai importante capitole: filmarea,
scrierea pentru televiziune, editarea, siteme de iluminat şi aspecte privind teoria culorilor.
Cursul mai conţine capitole speciale dedicate tendinţelor în publicitate, practicilor în mass-
media americane şi măsurătorilor de audienţă. Capitolele dedicate filmării şi editării sunt
tratate amănunţit pentru a permite utilizatorului să-şi producă singur reportaje şi clipuri care
pot fi ulterior postate pe o pagină de web.
La sfârşitul cursului se găsesc informaţii despre examen, despre teme de licenţă şi despre
testele grilă care vor fi folosite la examenul final. În privinţa temelor de disertaţie şi licenţă,
pot fi propuse şi alte teme din domeniu care au relevanţă. Pentru informaţii suplimentare,
studenţii pot folosi următoarea adresă de mail: ion.stavre@comunicare.ro.
Cursul are la sfârşit o bogată documentaţie în limbile engleză şi franceză care a fost adăugată
pentru nevoile studenţilor, pentru referate, studiu sau pentru lucrările de licenţă.
Cursul 1: Sisteme de televiziune. Sisteme de înregistrare analogică a semnalului video

Cursul 2: Spectrul audio
Cursul 3: Elemente privind organizarea posturilor de radio şi televiziune
Cursul 4: Tehnici de redactare
Cursul 5: Scrisul pentru televiziune
Cursurile 6-14: Reguli şi studii de caz
2.3. Bibliografie
Bălăşescu, Mădălina, Manual de televiziune, Editura Polirom, Iaşi, 2003.

Stavre, Ion, Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual, Editura Nemira, Bucureşti, 2004.
Silverstone, Roger, Televiziunea în viaţa cotidiană, Editura Polirom, Iaşi, 1994.
Lury, Karen, Interpreting Television, a Hodder Arnold Publlication, iunie 2005.
*** Television, memoire et identités nationales, Editura Harmattan, Paris, 2003.
Truaux , B., Acoustic Communication, Greenwood Press, Ottawa, 2001.
Pentru acest curs poate fi consultat orice volum care are ca obiect scrierea pentru televiziune,
producţia de televiziune, producţia de filme documentare.
La cursul de comunicare audio-vizuală, examinarea pe parcurs presupune următoarele

puncte:
33
1. Fiecare student va prezenta un referat pe parcurs, cu o lună înainte de examen, la alegere,
din trei variante prezentate în curs.
2. Fiecare student va prezenta o traducere, la alegere, din fişierele ataşate cursului.
3. Fiecare student poate face o aplicaţie video care va fi prezentată cu ocazia tutoriatului.
Fişierul cu notele de curs conţine şi articole puse la dispoziţia studenţilor pentru traducere la
alegere.
Evaluarea studenţilor se realizează prin examen online la sfârşitul semestrului şi printr-o
lucrare de 3-6 pagini care trebuie să conţină o analiză a unei emisiuni de televiziune cu
următoarele puncte obligatorii:
- canalul care a difuzat emisiunea;
- titlul emisiunii;
- data şi ora de difuzare;
- durata emisiunii;
- ratingul şi share-ul emisiunii;
- tipul emisiunii (talk-show, documentar etc.);
- analiza tehnicilor de filmare;
- analiza mesajelor utilizate de invitaţi sau de realizatori;
- alte observaţii;
- concluzii.
Lucrarea reprezintă 50% din valoarea notei finale şi se trimite cu o lună înainte de susţinerea
examenului utilizând facilitatea Trimite referat, facilitate disponibilă pe pagina de Internet a
facultăţii, după logarea în campus, de la disciplina Comunicare audio - vizuală. Lucrarea va fi
dactilografiată cu corp 14 şi caractere Times New Roman şi va conţine numele, prenumele,
grupa şi forma de învăţământ pe care o urmează autorul.
Bucureşti
Cursuri 12.12.2010 12.12.2010
de Sala VA Sala VA
21.01.2011 16.02.2011 21.01.2011 16.02.2011
Examene
Ora 18.00 Ora 16.00 Ora 19.30 Ora 17.30
Tutoriat Miercuri, 14-16, Cancelarie
Braşov
04.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
04.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
04.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
34
ANALIZA IMAGINII ORGANIZAŢIILOR
Înfiinţat în anul universitar 2002-2003, cursul a constituit o interesantă experienţă, în primul

rând pentru autori. Trebuie menţionat faptul că realizarea acestui curs este rezultatul unei
experienţe practice a autorilor de peste zece ani, într-o structură centrală de relaţii publice a
unei organizaţii cu vocaţie naţională şi, în egală măsură, a unor îndelungate şi aprofundate
cercetări interdisciplinare (sociologia organizaţiilor, istorie, imagologie, imagologie istorică,
psihologie socială, management şi marketing etc.).
Cursul cuprinde 11 teme şi este structurat în două părţi. Prima parte, care cuprinde patru
teme − Tema 1. Imaginea socială a organizaţiilor; Tema 2. Sistemul indicatorilor de imagine; Tema
3. Instrumente de lucru; şi Tema 4. Complexul imagologic − vizează mai mult abordări teoretice,
crearea sistemului noţional şi familiarizarea studenţilor cu instrumentele şi metodele de lucru
specifice analizei imaginii.
Partea a doua, cuprinzând celelalte opt teme − Tema 5. Profilurile de imagine şi indicii de
imagine; Tema 6. Interpretarea profilurilor de imagine; Tema 7. Instrumente de lucru suplimentare
(profiluri evenimenţiale, profiluri mass-media şi diagrame dinamică); Tema 8. Cuantificarea datelor;
Tema 9. Analiza imaginii; Tema 10. Planificarea imaginii; Tema 11. Imaginea socială construită prin
intermediul filmului artistic – are un caracter mai concret, vizând construirea profilurilor,
calcularea indicilor şi intrepretarea rezultatelor obţinute din prelucrarea datelor, ca şi analiza
imaginii construită prin intermediul filmelor artistice.
Fiecare temă este însoţită de un set de întrebări pentru fixarea cunoştinţelor, precum şi de
activităţi practice a căror rezolvare este indispensabilă înţelegerii şi aprofundării problematicii
cursului.
3.3. Bibliografie
Bibliografia şi filmografia sunt consemnate pe suportul de curs.
Studenţii care urmează cursul Analiza imaginii vor fi evaluaţi în două etape. Prima etapă o
constituie evaluarea pe parcurs şi constă în transmiterea pe portalul disciplinei a rezultatelor
activităţilor practice indicate în tabelul de mai jos.
35
Nr.
Activitatea Termen Mod de transmitere
crt.
Stabilirea sistemului indicatorilor de imagine
pentru o instituţie din cele care fac obiectul
sectiunea Referate de
filmografiei indicate; documentul va cuprinde 30 noiembrie
1 pe portalul de
denumirea instituţiei alese, o descriere sumară a 2010
disciplina
specificului activitaţii acesteia şi sistemul
indicatorilor de imagine
Realizarea profilurilor de imagine rezultate în
urma monitorizării referirilor la instituţia aleasă
sectiunea Referate de
în unul din filmele indicate la filmografia 30 decembrie
2 pe portalul de
cursului; documentul va cuprinde titlul filmului 2010
disciplina
monitorizat, tabelul cu datele primare ale
monitorizarii şi profilurile de imagine
Referatele vor fi trimise numai utilizând opţiunea „trimite referat”, cele trimise pe adresa de e-
mail a cadrelor didactice nefiind luate în considerare.
Referatele vor fi salvate ca documente word (cu extensia „.doc”şi nu „.docx”) sau .pdf., sub
un nume care urmează modelul: NUME_PRENUME_nr.referat_nume-actor-social-analizat
(ex: POPESCU_ION_2_Ministerul-Agriculturii).
Media notelor obţinute la evaluarea pe parcurs (cu două zecimale, fără rotunjire) constituie o
treime din nota finală.
A doua etapă constă în susţinerea examenului sub forma unui test grilă. Nota la testul grilă
(cu două zecimale, fără rotunjire) reprezintă două treimi din nota finală. Pentru a promova
examenul este necesar ca la testul final să se obţină cel puţin nota 5,00 (fără rotunjire). Testul
final va fi similar testului de autoevaluare (grilă cu itemi închişi), fără însă a viza calcule
pentru construirea profilurilor de imagine.
Bucureşti
Cursuri 14.11.2010 14.11.2010
29.01.2011 05.03.2011 29.01.2011 05.03.2011
Examene
Sala A040 Sala A040 Sala A040 Sala A040
Ora 08.00 Ora 12.00 Ora 10.00 Ora 14.00
Tutoriat Miercuri, 16-18, Sala 11
Braşov
20.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
20.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
36
Constanţa
20.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
37
Anul I
Semestrul I
DISCIPLINE
1. Managementul strategic al resurselor umane. Diagnoza organizaţională

Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dragoş ILIESCU
2. Cultură şi comportament organizaţional

Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Ştefan STANCIU
3. Managementul personalului
Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Dorina COLDEA
4. Comunicare managerială şi relaţii publice

Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Dumitru IACOB
Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Remus PRICOPIE
conf. univ. dr. Diana–Maria CISMARU
38
MANAGEMENTUL STRATEGIC AL RESURSELOR UMANE.
DIAGNOZA ORGANIZAŢIONALĂ
1. Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Dragoş ILIESCU
Statut: obligatorie
Acesta este un curs introductiv în diagnoza organizaţională. Mulţi din consultanţii remarcabili
şi cu experienţă consideră pe bună dreptate ca realizarea unei diagnoze este încoronarea
activităţii de consultanţă organizaţională, fiind cu mare probabilitate cea mai solicitantă, mai
complexă, mai interesantă şi mai dificilă parte din munca unui consultant. Ca atare,
presupune existenţa nu doar a unor cunoştinţe bogate, ci şi a unor deprinderi avansate – nici
una şi nici cealaltă dintre aceste două componente nu pot fi transmise printr-un singur curs.
Nu încercăm de aceea deloc să ne concentrăm pe dezvoltarea de deprinderi de interacţiune cu
clientul, ci încercăm să reducem într-o oarecare măsură deficitul de cunoştinţe în ceea ce
priveşte domeniul diagnozei organizaţionale. Aşteptăm cu realism ca în urma acestui curs
studentul să aibă capacitatea de a rula un proiect diagnostic de la A la Z, stabilind în mod
coerent principiile, obiectivele, metodele, instrumentele, realizând planul de desfăşurare,
administrând şi controlând desfăşurarea şi oferind analiza şi interpretarea sa datelor obţinute.
Capitolul 1. Introducere in diagnoza organizationala

Capitolul 2. Metode calitative de diagnoza
2.1. Cadre si modele
2.2. Cadrul sistemic
2.3. Cadrul politic
2.4. Cadrul constructivist
Capitolul 3. Metode cantitative de diagnoza
3.1. Satisfactia muncii
3.2. Valorile la locul de munca
3.3. Leadership
3.4. Motivatia
3.5. Caracteristici ale postului
3.6. Comportamentul civic in organizatie
3.7. Stresul ocupational
Capitolul 4. Probleme si exercitii
1.3. Bibliografie
Bibliografia aferentă se găseşte în interiorul suportului de curs (CD).
Test grilă cu întrebări închise, şi deschise, 3 proiecte tip eseu.

39
Bucureşti
Cursuri 05.12.2010 05.12.2010
de Sala VA Sala VA
04.02.2011 26.02.2011 04.02.2011 26.02.2011
Examene
Ora 16.00 Ora 12.45 Ora 17.30 Ora 14.15
Braşov
17.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
17.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
17.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
40
CULTURĂ ŞI COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL
Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Ştefan STANCIU
Cursul îşi propune abordarea conceptelor, teoriilor şi practicilor privind cultura şi

comportamentul organizaţional.
Studiul culturii organizaţionale vizează conceptele fundamentale din perspectivă psiho-
sociologică şi aplicaţiile lor în managementul resurselor umane. Pe de altă parte, cursul pune
în valoare modelele culturale contemporane, în măsură să inspire sau să declanşeze schimări
organizaţionale, atitudinale şi comportamentale. Cultura managerială este prezentată atât în
contextul culturii organizaţionale, cât şi al celor naţionale, pentru a forma aptitudini legate de
dezvoltarea potenţialului resurselor umane. Studiul de faţă este corelat cu procesele legate de
globalizare şi, în mod particular, cu problematica grupurilor eterogene din punct de vedere
cultural.
Aria disciplinară a comportamentului organizaţional se referă la modul în care interacţionează
salariaţii şi în care se cristalizează stilurile de conducere. Cursul se referă atât la
comportamentul individual, dar, mai ales, la cele de grup şi organizaţional.
Cursul a fost structurat pornind de la cartea apărută în 2005 la Editura comunicare.ro - Cultură
şi comportament organizaţional, ai cărei autori sunt Ştefan Stanciu şi Mihaela Alexandra Ionescu.
Din lucrarea respectivă, prezentată integral în suportul de curs (CD), am ales pentru a fi
studiate doar capitolele prezentate mai jos. Capitolele care nu sunt enumerate pot fi consultate
ca lectură suplimentară. Numerotarea capitolelor de mai jos o respectă pe cea cuprinsă în
lucrarea tipărită.
Partea întâi
Capitolul 2. Cultura organizaţională
Capitolul 3. Structuri organizaţionale şi modele culturale
Capitolul 4. Cultură şi conducere
Capitolul 6. Diversitate şi management cultural
Partea a doua
Capitolul 1. Comportamentul organizaţional
Capitolul 2. Grupul în dinamica organizaţională
Capitolul 3. Echipa
Capitolul 4. Leadership-ul
Capitolul 5. Stilurile de conducere
2.3. Bibliografie
Bibliografia aferentă cursului se regăseşte în interiorul suportului de curs (CD-ului).
41
Evaluarea finală a cunoştinţelor se realizează printr-un test ce include grile cu întrebări

închise.
Bucureşti
Cursuri 26.11.2010 26.11.2010
de Sala VA Sala VA
09.02.2011 16.03.2011 09.02.2011 16.03.2011
Examene
Ora 16.00 Ora 16.00 Ora 17.30 Ora 17.30
Tutoriat Miercuri, 16-18, camera 112
Braşov
17.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
17.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
17.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
42
MANAGEMENTUL PERSONALULUI
Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Dorina COLDEA
Cursul îşi propună să furnizeze studenţilor o perspectivă globală privind evaluarea în

managementul resurselor umane, precum şi să evidenţieze o serie de practici etice şi un pachet
de instrumente care pot fi utilizate în acest domeniu.
La finalul parcurgerii acestui curs studenţii trebuie să-şi însuşească abilităţi şi deprinderi de
operare şi integrare a teoriilor, conceptelor şi modelelor relevante. Totodată, studenţii trebuie să
dobândească capacitatea de a folosi în mod critic cunoştinţele însuşite.
Prin participarea la cursuri interactive studenţii vor dobândi următoarele comportamente
specifice:
- dobândirea de cunoştinţe specifice privind modalitatea de realizare şi implementare a
sistemului de analiza muncii, precum şi relevanţa acestuia în stabilirea proiectarea unui sistem
de selecţie a personalului;
- însuşirea de cunoştinţe teoretice şi practice legate de diversele sisteme de evaluare care pot fi
proiectate şi aplicate în cadrul organizaţiilor, precum şi a avanatajelor şi limitelor fiecărei metode;
- formarea de deprinderi specifice de operare cu concepte şi transpunerea lor practică.
Dezvoltarea de abilităţi de utilizare a tehnicilor prezentate şi, mai ales, a modalităţilor în care
acestea pot fi dezvoltate şi implementate în cadrul organizaţiilor.
I. MANAGEMENTUL PERSONALULUI.
1. Managementul personalului - un model al managementului resurselor umane
2. Activităţile şi conţinutul specific al MRU
3. Structuri şi organizări ale Departamentului de RU
II. PLANIFICAREA RESURSELOR UMANE
2.1. Ce înseamnă planificarea resurselor umane?
2.2. Aplicaţii practice privind planificarea RU
2.3. Demersul procedural al procesului de planificare a RU
2.3.1. Etapa 1: Analiza curentă şi trecută a situaţiei forţei de muncă din organizaţie
2.3.2. Etapa 2: Analiza planurilor strategice de viitor ale organizaţiei în termeni de RU
Estimări calitative ale necesarului de RU
Estimări cantitative ale necesarului de RU
2.3.3. Etapa 3: Analiza potrivirilor sau nepotrivirilor între aprovizionarea şi predicţia cererii de RU
2.3.4. Etapa 4. Evaluarea opţiunilor
2.3.5. Etapa 5. Selectarea alternativei optime şi implementarea ei în planul de RU cu
monitorizarea şi revizuirea procedurilor
III. ANALIZA ACTIVITĂŢILOR DE MUNCĂ
3.1 Analiza muncii: elemente fundamentale şi aplicaţii
3.2 Profesia, conţinut şi dinamică
3.3. Un model general de analiză a muncii
3.3.1. Un model conceptual pentru analiza activităţii de muncă
3.3.2. Utilizarea modelului activităţii de analiză psihologică a muncii în studiul activităţilor de grup
43
3.4. Analiza muncii orientată pe postul de muncă (Job description)
3.4.1. Analiza activităţii centrată pe sarcina de muncă
3.5. Analiza muncii orientată pe deţinătorul postului de muncă (Job specifications)
3.5.1. Aptitudinile fizice, senzoriale şi psihomotorii
3.5.2. Personalitate şi interese
3.5.3. Sistemul F-JAS (Fleishman Job Analysis Survey)
3.6. Metode şi tehnici de analiză a muncii
3.6.1 Modelarea
3.6.2. Inventarierea sarcinilor de muncă
3.6.3. Tehnici interogative
- Chestionarul
- Interviul deţinătorului postului de muncă
- Tehnica explicitării provocate
- Tehnica intervievării grupului
3.6.4. Tehnici de observare directă
Modalităţi de observare
- Observaţia deschisă
- Observaţia asistată
- Determinarea momentelor de observare
3.6.5. Analiza erorilor
3.6.6. Metoda incidentelor critice
3.6.7. Alte metode de analiză a muncii
- Metoda DOT
- Analiza funcţională a muncii (FJA)
- Chestionarul de analiză a poziţiei (PAQ)
- C-JAM
- Metode computerizate de analiză a muncii
3.7. Observaţii şi comentarii privind analiza muncii
IV. SELECŢIA RESURSELOR UMANE
4.1. Selecţia şi repartiţia profesională
4.2. Proiectarea unei proceduri de selecţie: un exemplu.
4.3. Principiile măsurării psihologice
4.3.1. Calităţile măsurărilor psihologice: fidelitatea şi validitatea
4.4. Măsuri ale eficienţei profesionale
4.4.1. Criteriul de eficienţă profesională
4.4.2. Tipuri de criterii în evaluarea performanţelor de muncă
4.4.3. Criterii multiple sau criterii compuse?
4.5 Deciziile de personal
4.5.1. Evaluarea examenelor psihologice
4.5.2. Validitatea predictorului şi eficienţa profesională
4.5.3. Decizie şi predicţie
4.5.4. Utilitate şi beneficiu
4.5.5. Utilizarea informaţiilor provenite de la mai mulţi predictori
4.5.6. Decizii secvenţiale
4.5.7. Validarea încrucişată - o tehnică de sporire a încrederii în valoarea predictivă a unui
instrument decizional
4.6. Repartiţie şi clasificare profesională
3.3. Bibliografie
Bibliografia se află în interiorul suportului de curs (CD).

44
- Evaluarea pe parcurs, prin intermediul unei aplicaţii practice. Va fi întocmită o fişă de post,
conform specificaţiilor şi temelor; fişa de post va fi trimisă prin intermediul opţiunii Trimite
referat de pe portalul de disciplină. Fişa de post reprezintă 20% din nota finală.
- Evaluarea finală prin teste, ce includ grile de întrebări închise, deschise şi studii de caz.
Evaluarea finală va avea o pondere de 75% din nota finală.
Bucureşti
Cursuri 11.12.2010 11.12.2010
05.02.2011 06.03.2011 05.02.2011 06.03.2011
Examene
Ora 12.45 Ora 09.00 Ora 14.15 Ora 10.00
Tutoriat Marţi, 16-18, Cancelarie
Braşov
15.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
15.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
15.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
45
COMUNICARE MANAGERIALĂ ŞI RELAŢII PUBLICE
Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Dumitru IACOB
Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Remus PRICOPIE
4. Asistent: conf. univ. dr. Diana-Maria CISMARU
Statut: obligatorie
Dezvoltarea teoretică şi aplicativă din cadrul cursului evoluează pe două direcţii simetrice:
una privind spre componentele comunicării din interiorul organizaţiilor, iar cealaltă spre
exterior. În consecinţă, prima parte se concentrează pe una dintre cele mai importante
componente ale comunicării în organizaţii: comunicarea managerială. Comunicarea
managerială are roluri multiple în organizaţii; de pildă, poate fi utilă pentru efectuarea
diagnozei sau poate fi un instrument pentru realizarea motivării angajaţilor. Însuşirea acestor
roluri şi dozarea optimă a tipurilor şi formelor de comunicare din interior sunt unii dintre
factorii ce influenţează eficienţa organizaţiei. În ceea ce priveşte relaţiile cu exteriorul,
aspectele devin mai complexe, întrucât una din caracteristicile cele mai vizibile care animă
societatea modernă este schimbarea. Aşadar, adaptabilitatea devine principala cerinţă care
condiţionează succesul sau chiar supravieţuirea unei organizaţii. Relaţiile publice reprezintă
în esenţă “adaptarea unei organizaţii la schimbările din mediul social”(Harwood Childs); deci,
însuşirea corectă a principiilor relaţiilor publice asigură o inserţie socială reuşită a
ansamblurilor umane reprezentate de organizaţii. Toate aceste elemente completează
formarea profesională a specialistului în comunicare managerială şi resurse umane.
PARTEA A: Comunicarea managerială

1. Gândirea managerială
2. Comunicare şi decizie
3. Stiluri de conducere şi comunicare
4. Comunicare formală şi informală
5. Dinamica grupului de lucru şi comunicarea managerială
6. Comunicarea şi adaptarea la schimbare
PARTEA B: Relaţii publice

7. Concepte şi structuri
8. Suportul relaţiilor publice
9. Managementul relaţiilor publice
10. Strategia şi planul de relaţii publice
11. Campania de relaţii publice
12. Comunicarea în situaţii de criză
4.3. Bibliografie
Coman, Cristina, Relaţii publice – principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Organizaţia inteligentă – zece teme de managementul
organizaţiilor, editura comunicare.ro, Bucureşti, 2003.
46
Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Relaţiile publice - eficienţă prin comunicare, editura
comunicare.ro, Bucureşti, 2003.
Johns, Gary, Comportament organizaţional, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
Newsom, Doug, Kruckeberg, Dean, VanSlike Turk, Judy,Totul despre relaţiile publice, editura
Polirom, Iaşi, 2003.
Pricopie, Remus, Relaţiile publice – evoluţie şi perspective, editura Tritonic, Bucureşti, 2005.
Stancu, Valentin, Stoica, Marcela, Stoica, Adrian, Relaţii publice – succes şi credibilitate, editura Concept
Publishing, Bucureşti, 1998.
Vlăsceanu, Mihaela, Organizaţii şi comportament organizaţional, editura Polirom, Iaşi, 2004.
Test de cunoştinţe (obligatoriu) se susţine pe calculator şi este format din două părţi: grilă cu
întrebări închise (30 de minute) şi itemi de sinteză:
a. Trei itemi de scurtă întindere, care urmăresc să testeze concepte de bază (exemplu: definiţia
relaţiilor publice)
b. Un item tip aplicaţie (30 de minute), în care se expune o situaţie dintr-o organizaţie şi se cer
soluţii pentru rezolvarea unei probleme funcţionale sau de comunicare.
La această disciplină nu se fac echivalări.
Studenţii sunt rugaţi să se prezinte la examen la ora la care este programată seria din care fac parte.
Bucureşti
Cursuri 27.11.2010 27.11.2018
22.01.2011 12.02.2011 23.01.2010 12.02.2011
Examene
Ora 11.00 Ora 10.30 Ora 12.30 Ora 12.00
Tutoriat Miercuri, 18-20, V218
Braşov
28.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
28.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
28.11.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
47
Anul II
Semestrul III
DISCIPLINE
1. Drept şi legislaţia muncii

2. Metode şi tehnici avansate în psihodiagnoză

Coordonator de disciplină: prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU
3. Analiza datelor şi gestionarea informatică a resurselor umane

Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Cornelia MAXIM
4. Sănătate organizaţională
Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Daniela VERCELLINO
48
DREPT ŞI LEGISLAŢIA MUNCII
Având în vedere specificul economiei de piaţă, creşterea numărului agenţilor economici privaţi,
complexitatea şi multitudinea activităţilor comerciale, a implicaţiilor acestora asupra relaţiilor
sociale de muncă, în colectivitatea de salariaţi, funcţionari privaţi şi funcţionari publici, ne
propunem să pregătim cursanţii, viitori manageri în domeniul public sau privat, ori funcţionari
publici sau privaţi, cu principalele probleme de drept ce pot apare în domeniul muncii, soluţii
posibile ale acestora şi în mod deosebit în comunicarea managerului în interiorul şi exteriorul
sistemului ce-l conduce, în domeniul resurselor umane pentru a asigura o eficienţă sporită a
activităţii acestora în condiţii de respectarea legii.
- În exercitarea atribuţiilor de serviciu, managerii, angajatorii şi angajaţii trebuie să cunoască,
să respecte şi să aplice în condiţii de maximă eficienţă Codul muncii, legile specifice în
materie şi să acţioneze cu riscuri minime în soluţionarea problemelor legate de: respectarea
principiilor dreptului muncii, a principiilor negocierii, a contractului colectiv de muncă, a
contractului individual de muncă, răspunderea angajatorului şi a angajatului specifică codului
muncii, protecţia şi inspecţia muncii, timpul de muncă, de odihnă, salarizarea, dialogul social
şi jurisdicţia muncii .
- Însuşirea şi folosirea unor principii de drept privind dialogul social între autorităţi,
sindicate, salariaţi, patronat, managerii în soluţionarea conflictelor de muncă sub aspectul
conflictelor de interese precum şi conflictelor de drepturi etc.
Obiective specifice ale cursului:
- cunoaşterea clauzelor contractului individual de muncă, efectele juridice ale acestora,
modalităţii de consemnare şi limitelor; asigurarea şi garantarea respectării clauzelor din
contractul individual de muncă;
- cunoaşterea obligaţiei de informare înainte şi în timpul derulării contractului individual de
muncă şi a sancţiunii nerespectării acesteia;
- limitele executării contractului individual de muncă, conflicte specifice şi soluţii
controversate din practica judiciară;
- cazurile de modificare şi suspendare a contractului individual de muncă;
- cunoaşterea concedierii şi modalităţile de sancţionare a concedierilor nelegale;
- cunoaşterea de aspecte actuale ale timpului de muncă, timpului de odihnă şi salarizare;
- mijloace, metode de dialog social, în prevenirea şi soluţionarea conflictelor de muncă;
- cunoaşterea noilor prevederi ale Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii
2007- 2010;
- cunoaşterea problemelor actuale specifice jurisdicţiei muncii;
1. Dreptul şi legislaţia muncii. Necesitatea studierii. Noţiuni de drept al muncii şi drept

administrativ, legate de prestarea muncii în general. Munca în cadrul administraţiei. Munca în
domeniul economic. Profesii liberale. Raporturile juridice de muncă. Raporturile juridice de
49
funcţie publică. Principiile fundamentale ale dreptului muncii. Principiile fundamentale ale
funcţiei publice.
2. Dialogul social în domeniul muncii. Principii. Sindicate. Atribuţii în domeniul raporturilor
de muncă. Patronatul, organizare, atribuţii în domeniul muncii. Consiliul economic şi social.
3. Contractul colectiv de muncă. Necesitate. Definiţie. Importanţă. Încheierea contractului.
Conţinutul contractului colectiv de muncă. Executarea contractului colectiv de muncă.
Suspendarea, modificarea, încetarea contractului de muncă. Aspecte teoretice şi practice.
4. Contractul individual de muncă. Necesitate. Definiţie. Încheiere. Conţinutul contractului
individual de muncă. Obligaţia de informare. Clauza abuzivă. Clauza de conştiinţă. Clauza de
neconcurenţă. Clauza de confidenţialitate. Clauza de mobilitate.
5. Executarea contractului. Suspendarea. Modificarea. Încetarea. Concedierea. Nulităţile şi
efectele acestora.
6. Răspunderea juridică în dreptul muncii. Regulamentul intern. Răspunderea disciplinară.
Răspunderea patrimonială. Răspunderea contravenţională. Răspunderea penală. Cauzele care
înlătură răspunderea juridică. Riscul normal al serviciului.
7. Timpul de muncă şi timpul de odihnă. Repausurile periodice. Concediile.
8. Salarizarea. Definiţie. Principii. Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.
Protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor
părţi ale acesteia. Practică judiciară
9. Sănătatea şi securitatea în muncă. Reguli generale. Comitetul de securitate şi sănătate în
muncă. Protecţia salariaţilor prin servicii medicale.
10. Formare profesională. Dispoziţii generale. Contracte speciale de formare profesională
organizată de angajator. Contractul de ucenicie la locul de muncă.
11. Dialogul social. Dispoziţii generale. Sindicatele. Reprezentanţii salariaţilor. Patronatul.
12. Conflictele de muncă. Noţiune. Soluţionarea conflictelor de interese. Greva.
13.Inspecţia muncii.
14. Protecţia muncii. Trăsături. Măsuri de protecţia muncii. Obligaţiile salariaţilor privind
protecţia muncii. Accidentele de muncă şi bolile profesionale. Comunicarea, cercetarea şi
înregistrarea accidentelor de muncă. Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor legale
privind protecţia muncii (penală, administrativă, patrimonială). Jurisdicţia muncii.
1.3. Bibliografie
Valerică Dabu, Drept şi legislaţia muncii, Editura S.N.S.P.A, Bucureşti, 2010, (format
electronic).
Alexandru Ţiclea, “Tratat de Dreptul muncii”, Editura Rosetti, Bucureşti, 2010
Ion Traian Ştefănescu, “Tratat de Dreptul muncii”, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007.
Ion Traian Ştefănescu, “Tratat elementar de drept al muncii”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999
Valerică Dabu, “Răspunderea juridică a funcţionarului public”, Editura “Global Lex”, Bucureşti.
2000.
Alexandru Ţiclea, Contractul individual de muncă, Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2003.
V.I. Prisăcaru, “Contenciosul administrativ român”, Editura ALL, Bucureşti 1995.
Gheorghe Filp, Liviu Filip, “Dreptul muncii şi securităţii sociale”, Editura Argonaut, Cluj-
Napoca, 1999
Virginia Verdinaş, “Statutul funcţionarului public”, Editura Nemira, Bucureşti, 1999
Virginia Verdinaş, “Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public. Comentat ”, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2000
Ion Traian Ştefănescu, “Cartea albă a Uniunii Europene şi impactul ei asupra viitoarei legislaţii a
muncii ”, în revista Dreptul nr. 12/1995
Popescu Aurel, Drept internaţional al muncii, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006.
50
Septimiu, Panainte, Contractul individual de muncă, Practică judiciară, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2006.
Vasile, Val, Popa, Dreptul muncii Sinteză de practică judiciară, Editura All Beck, Bucureşti,
2004;
George Kohlrieser, Soluţionarea conflictelor şi creşterea performanţei, Editura Polirom, Iaşi,
2007;
Arthur H. Bell, Gestionarea conflictelor în organizaţii, Editura Polirom, Iaşi 2007;
Veronica Pribac, Abuzul de drept şi contractele de muncă, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti
2007;
Gabriela Georgiana Schmutzer, Dreptul Muncii, 2006-2008, Editura Moroşan, Bucureşti 2008 ;
Claudiu Coman, Tehnici de negociere, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2007;
Leigh Thompson, Mintea şi inima negociatorului, Editura Meteor press, Bucureşti 2007;
Nicholas Reid Schaffzin, Negociază inteligent, Editura ALL, Bucureşti, 2007;
Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010;
Codul muncii (Legea nr. 53 /2003). Legea nr. 237/2007. Legea nr. 94/2007. OUG nr. 55/2006. Legea
nr.488/2006. Legea nr.226/2006. Legea nr. 67/2006. Legea nr. 467/2006. HG nr. 161/2006. Legea nr.
108/1999. OUG. nr.65/2005.Legea nr. 200/2006.Legea nr. 344/2006Legea nr.226/2006. Legea nr.
319/2006.
Legea nr. 130/1999. Legea nr. 203/1999. Legea nr. 188/1999. Legea nr. 90/1996. Legea nr.
98/1999. Legea nr.76/2002. Legea nr.54/2003. Legea nr. 130/1996. Legea nr.168/1999.
Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000. Legea nr. 19/2000. Legea nr. 331/2009; Legea nr.49/2010.
Examinarea finală de curs constă în:

- realizarea unui referat cu temă la alegere, referat care trebuie să aibă cel puţin 15 pagini şi
maxim 20 de pagini, să fie întocmit pe baza unei bibliografii suficiente, cu contribuţii personale;
referatul va fi trimis pe adresa de e-mail a titularului de curs: valerica.dabu@comunicare.ro
- examen pe bază de test grilă.
Bucureşti
Cursuri 11.12.2010 11.12.2010
de Sala VA Sala VA
29.01.2011 19.02.2011 29.01.2011 19.02.2011
Examene
Ora 11.00 Ora 11.00 Ora 12.30 Ora 12.30
Tutoriat Marti, 18-20, Cancelarie
Braşov
08.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
08.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
51
Constanţa
08.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
52
METODE ŞI TEHNICI AVANSATE ÎN PSIHODIAGNOZĂ
Coordonator de disciplină: Prof. univ. dr. Mihaela MINULESCU
Obiective generale: formarea studenţilor pentru evaluarea personalităţii şi utilizarea

chestionarelor de personalitate specifice psihologiei muncii şi organizaţionale.
Obiective specifice informaţionale: cunoaşterea teoriilor care permit interpretarea diferitelor
teste de personalitate
Obiective specifice operaţionale: formarea capacităţii de a utiliza şi construi un chestionar
psihologic; capacitatea de a aplica şi interpreta metode şi instrumente destinate personalităţii
în context organizaţional.
Tema I. Aspecte teoretice şi metodologice privind evaluarea personalităţii

Tema II. Construirea şi experimentarea chestionarului de personalitate: cerinţe fundamentale;
strategii de construire; modalităţi de construire a itemilor chestionarelor
Tema III. Probe care evaluează dimensiunile de personalitate. Inventarul de personalitate California;
MLQ: Chestionarul de leadership multifactorial
Tema IV. Evaluarea factorială a personalităţii. Inventarul Frieburg de personalitate revizuit.
Teste de temperament: Chestionarul Guilford- Zimmerman. Chestionarul Zuckerman-
Kuhlman. Teste de motivaţie: AMI, Inventar de Motivaţie a Performanţei
Modelele teoretice actuale privind dimensiunile personalităţii: teoriile psiholingvistice; cei 5
superfactori şi chestionarele psiholingvistice, Chestionarul BFQ
Chestionarul NEO PI R, Chestionarul românesc ABCD-M.
Chestionarele factoriale nonverbale de personalitate: NPQ şi FFNPQ.
Tema V. Evaluarea tipologică a personalităţii. Inventarul tipologic de personalitate Myers-Briggs.
Tema VI. Evaluarea sănătăţii mentale în context organizaţional: Chestionarul de Tendinţe
Accentuate Schmiescheck.; Chestionarul Eysenck Revizuit
Tema VII. Instrumente unidimensionale de evaluare: Scale tematice scurte: Chestionarul Culturii
organizaţionale, R.Harrison, Scala de analiză personală a asertivităţii, R.G.Heimberg,
E.J.Chiauzi, R.E.Becker si R.M.Peterson; Scala Multidimensionala a Perfecţionismului a lui
Frost (FMPS), R O. Frost, P. Martin, C. Lahart si R. Rosenblate ;
Scale tematice II: Scala atitudinii hipercompetitive, R.M. Rickman, M.Hammer, L. M. Kaczor, J.
A. Gold.; Inventar de dependenţă interpersonală (IDI), R. M.A. Hirschfield, G.L. Klerman,
H.G.Gough, I.Barrett, S.J. Korchin si P. Chodoff ; Chestionarul de atribuire a responsabilităţii,
(ARQ), A. R. Hakstian şi P. Suedfeld.
2.3. Bibliografie
Bibliografie de bază:
Minulescu M. (1996) Chestionarele de personalitate în examinarea psihologică, Editura Garell,
Bucureşti
Minulescu, M. (2004, 2005) Psihodiagnoza modernă: Chestionarele de personalitate, Editura
53
Minulescu M. (2004) Chestionarele de personalitate. Laborator de Psihodiagnostic OO, Ed.
Minulescu M. (2008) ABCD-M Manual tehnic şi interpretativ, Ed Sinopsis, Cluj Napoca
Bibliografie suplimentară:
Albu, M (1998), Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium, Cluj Napoca
Anastasi, A (1988), Psychological Testing, Macmillan Publ., N.Y
Drummond,R. (1992), Appraisal procedures for counselors and helping professionals, Merrill, N.Y.
Harrison, R., Stokes, H. (1992), Diagnosing Organizational Culture, Pfeiffer, San Francisco
Iliescu D., Tanculescu L. (2006) SWS, Surwey of Work Styles, Ed. PsihoCover, Bucureşti
Iliescu, D., Minulescu M., Nedelcea C, (2005) Manualul testului de personalitate NPQ şi FF-NPQ,
Editura PsihoCover, Bucureşti
Iliescu, D., Nedelcea C., Minulescu M., (2006) New alternatives in personality assessment. NPQ:
Nonverbal Personality Questionnaire. Validation and standardization for the Romanian population.
Psihologia Resurselor Umane, Volumul 4, nr. 1
Iluţ, P (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iaşi
Minulescu M. (1991), Testul P.N.P, Testul Psyhorater, Construirea şi interpretarea testului C.P.I. şi
16 P.F., în Inventarele de Personalitate, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Minulescu, M. (1996), Evaluarea psihologică în selecţia profesională, Editura Pan, Bucureşti
Minulescu, M. (1997), Replicarea modelului Big Five în limba română. Specificul sociocultural
exprimat în conţinutul factorilor. Chestionarul ABCD-M, în M.Zlate, Psihologia vieţii cotidiene,
Editura Polirom, Iasi
Minulescu M. (2007), Big-Five or Big-Six? A Romanian exploratory study based on a nonverbal
measure, Psihologia Resurselor Umane, nr. 1, vol 5
Piatriu H., Iliescu D. (2007) FPI Freiburger Personlichkeitsinventar, Ed. Odyssea, Bucureşti
Pitariu H., Ilescu D., Tureanu V., Peleaşcă C., (2006), CPI Inventarul Psihologic California, Ed.
Odyseea, Bucureşti
Pitariu P., Helmine H. (1980), Investigarea personalităţii cu ajutorul C.P.I., „Revista de
Psihologie”, t. 26, 461 - 473 şi
Pitariu, H., Albu M. (1996) Psihologia personalului. Măsurarea şi interpretarea diferenţelor
individuale, Editura Presa Univ. Clujeană, C.N.
Sundberg, N. D. (1977), Assessment of persons, Prentice Hall, New Jersey
www.testcentral.ro
Forme de evaluare:
¾ continuă: test de cunoştinţe în timpul semestrului sub forma unui proiect punctual; 50%
din nota finală
¾ sumativă: aplicarea unui test de cultură organizaţională şi a două chestionare atitudinale
pe un grup de 3 persoane dintr-o instituţie / organizaţia reală. Analiza rezultatelor; 50%
din nota finală
Proiectele vor fi trimise sub forma scrisă semnate (atenţie: pentru persoanele de gen feminin
căsătorite, numele de catalog este cel dinaintea căsătoriei) la data limită prevăzută în
Calendarul activităţilor didactice.
Descrierea modalităţilor de verificare

Pentru evaluarea la aceasta disciplină aveţi de realizat:
1. Un proiect punctual în timpul semestrului: Veţi primi un profil pentru 2 persoane care
candidează la postul de Manager Resurse Umane
1.1. Pornind de la fişa postului pentru un manager de resurse umane, veţi realiza o psihogramă care
54
să cuprindă: Abilităţile cognitive (rezolutive) cerute, Caracteristici de personalitate cerute;
contraindicaţii.
1.2. Veţi primi profilul de personalitat a doua persoane care candidează pentru postul de manager
resurse umane.
1.3. Veţi compara cerinţele psihogramei cu profilul obţinut.
1.4. Veţi răspunde la întrebarea: în ce măsură datele acestor profile corespund cerinţelor postului? are
dintre cei doi candidaţi are şanse mai mari de reuşită?
2. Proiect de cercetare pentru examenul final:

Aplicaţi Chestionarul R. Harrison de Cultură Organizaţională şi, la alegere, încă două dintre scalele
atitudinale tematice prezentate în cursul 11 şi în cursul 12 pe un grup de minim 3 persoane din
organizaţia/ instituţia unde lucraţi.
Realizaţi analiza rezultatelor la Chestionarul de cultură organizaţională pentru a evalua distanţa
dintre expectanţa umană şi cultura caracteristică organizaţiei. Analizaţi diferenţele dintre
caracteristicile măsurate cu ajutorul scalelor atitudinale alese (care reprezintă în general stiluri de
relaţionare şi/ de a putea face faţă dificultăţilor) şi încercaţi să interpretaţi în ce măsură acestea ar
putea explica distanţa analizată.
Bucureşti
Cursuri 12.12.2010 12.12.2010
Şansa 1* Şansa 2* Şansa 1* Şansa 2*
21.01.2011 17.02.2011 21.01.2011 17.02.2011
Examene
Cancelarie Cancelarie Cancelarie Cancelarie
Ora 17.00 Ora 17.00 Ora 17.00 Ora 17.00
Tutoriat Vineri, 18-20, sala V218
*Proiectul va fi predat în ziua examenului, la Cancelarie, în
intervalul orar 17-19.
Braşov
12.12.2010 Şansa 1* Şansa 2*
Data
* Proiectul va fi predat în ziua examenului, la Centrul Teritorial de care aparţineţi, în intervalul orar 17-19.
Cluj-Napoca
12.12.2010 Şansa 1* Şansa 2*
Data
Constanţa
12.12.2010 Şansa 1* Şansa 2*
Data
55
ANALIZA DATELOR ŞI GESTIONAREA INFORMATICĂ A
RESURSELOR UMANE
3. Coordonator de disciplină: conf. univ. dr. Cornelia MAXIM
Statut: obligatorie
În prezent orice manager modern se confruntă în activitatea curentă cu foarte multe probleme
de decizie. El trebuie să fie în măsură să rezolve aceste probleme într-un mod rapid şi eficient.
De cele mai multe ori se impune ca deciziile pe care le ia să fie fundamentate şi optimizate
conform unor metode proprii cercetărilor operaţionale. Între problemele de decizie pe care un
manager trebuie să le rezolve se numără problemele din domeniile resurselor umane,
planificării şi prognozei, alocării resurselor, selecţiei, repartiţiei optime.
În prezent în majoritatea universităţilor americane şi europene există cursuri asemănătoare
(din categoria Management Science) care asigură studenţilor o pregătire sistematică
corespunzătoare ce îşi propune să facă posibile fundamentarea şi luarea viitoarelor decizii
într-un orizont scientizat, pe baza unui instrumentar software adecvat.
În acest sens actualul curs şi-a propus următoarele obiective:
- să ofere studenţilor un bagaj de cunoştinţe teoretice care să le permită abordarea, rezolvarea şi
interpretarea unor probleme de modelare şi decizie cu ajutorul unui instrumentar software specializat;
- descrierea unor modele consacrate din domeniul cercetărilor operaţionale, a claselor şi
tipurilor de probleme posibile de a fi rezolvate pe această cale;
- să ofere elemente ajutătoare pentru formularea şi formalizarea problemelor de decizie în
vederea găsirii soluţiilor optime cu ajutorul algoritmilor clasici implementaţi în cadrul unui
instrumentar software specializat;
- dezvoltarea unor abilităţi practice utile lucrului cu pachete de programe expert de calcul şi
modelare destinate rezolvării problemelor specifice de decizie şi optimizare.
Formularea şi rezolvarea unor probleme de planificare şi prognoză pe baza unor modele de

regresie şi a metodelor de interpolare. Vor fi prezentate:
- principalele modele de regresie. Interpretarea trend-ului;
- analiza şi interpretarea rezultatelor.
Prezentarea principalelor clase de probleme specifice din domeniile:
- programării liniare,
- programării scopurilor,
- lanţurilor Markov,
- problemelor de tip reţea,
- problemelor de transport,
- problemelor cozilor de aşteptare,
- problemelor de alocare,
- problemelor comisului voiajor.
Formalizarea şi parametrizarea problemelor de decizie.
Găsirea variantelor optime.
Analiza statistică în fundamentarea deciziilor.
Interpretarea rezultatelor.
Rezolvarea acestor probleme prin intermediul unor produse software.
56
Exemple de utilizare.
Notă
Pentru majoritatea studiilor de caz şi tipurilor de probleme prezentate va exista un subcapitol
care va trata rezolvarea acestora cu ajutorul unui produs software specializat. În acest sens vor
fi date exemple de rezolvări realizate cu produse software cum sunt: Microsoft Excel, Microsoft
Project, QSB, LINDO, What’s Best!, SPSS. Felurile în care se introduc datele şi se obţin
rezultatele sunt asemănătoare pentru toate produsele informatice din această categorie (care
sunt peste 400). Operarea este asemănătoare indiferent de produs şi nu implică nici un fel de
dificultate informatică.
Întotdeauna cel mai dificil este să se formuleze corect problema de decizie iar apoi să se
găsească modelul adecvat acesteia. Identificarea obiectivelor, a resurselor, a variabilelor şi a
restricţiilor ce trebuie respectate, scrierea modelului matematic sunt faze absolut obligatorii ce
trebuie parcurse înainte de a se folosi un produs informatic. De asemenea oricine va utiliza un
produs software specializat va trebui să fie în măsură să poată interpreta rezultatele furnizate
de acesta (situaţiile finale).
Iată de ce prezentul curs şi-a propus în primul rând să ofere studenţilor o informaţie care să-i
ajute să surprindă corect modelul adecvat unei anumite probleme de decizie, să formalizeze
corect problema, să analizeze şi să interpreteze rezultatele obţinute. Prezentul curs nu şi-a
propus să insiste pe partea informatică decât pentru exemplificări şi nu doreşte „să-i lege” pe
studenţi de un anumit produs software. Parcurgerea cursului nu necesită cunoştinţe avansate
de matematică sau informatică.
Cursul are un profund caracter practic şi poate fi parcurs fără a necesita lucrul în paralel cu un
anumit produs informatic. Informaţiile şi abilităţile dobândite dau studenţilor posibilitatea ca
să poată utiliza oricând un produs informatic specializat pentru a obţine rezolvări numerice.
În acest sens, nu se vor solicita răspunsuri numerice nici la evaluările pe parcurs, nici la
evaluarea finală.
3.3. Bibliografie
Bibliografia aferentă se găseşte în interiorul suportului de curs (CD).
Examen scris - test grilă. Pentru promovare este necesară obţinerea cel puţin a notei 5 (cinci) la
test. Va constitui un avantaj pentru studenţi , rezolvarea corectă a minimum 3 (trei probleme),
alese dintre cele propuse spre rezolvare în curs. În funcţie de activitatea la seminar şi de
calitatea răspunsurilor şi soluţiilor oferite la problemele rezolvate, nota poate fi crescută cu
până la un punct.
Bucureşti
Cursuri 05.12.2010 05.12.2010
de Sala VA Sala VA
18.02.2011 11.03.2011 18.02.2011 11.03.2011
Examene
Ora 16.00 Ora 16.00 Ora 17.30 Ora 17.30
Tutoriat Miercuri, 16-18, Laborator informatica
57
Braşov
17.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
17.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
17.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
58
SĂNĂTATE ORGANIZAŢIONALĂ
Coordonator de disciplină: cadru didactic asociat dr. Daniela VERCELLINO
Cursul îşi propune abordarea principalelor tematici ce corespund domeniului sănătăţii

organizaţionale, care este privită din perspectiva sănătăţii psihice şi fizice a individului. Sunt
discutate în detaliu arii precum stresul ocupaţional – definire, modele, stresori, mecanisme de
coping şi metode/ tehnici de reducere a stresului ocupaţional – conflictul familie muncă,
problema femeilor în organizaţii, hărţuirea sexuală şi programe de sănătate organizaţională
care pot fi implementate, precum şi eficienţa acestora.
Obiective generale:
- Dobândirea de cunoştinţe privind ariile principale ale sănătăţii organizaţionale
- Stabilirea cadrului de derulare a programelor de prevenţie, intervenţie şi evaluare a
programelor de sănătate organizaţională
- Formarea de deprinderi practice care să ajute specialiştii în domeniul resurselor umane să
evalueze sănătatea membrilor organizaţiei, precum şi să propună programe menită să prevină
apariţia problemelor cirscumscrise de aria sănătăţii organizaţionale
Obiective pedagogice:
- Conştinţe: transferul de cunoştinţe specific relativ la princiipale domenii de studiu ale
sănătăţii organizaţionale;
- Abilităţi: dezvoltarea şi implementarea de programe menite să îmbunătăţească starea de
sănătate psihică şi fizică a angajaţilor;
- Comportament: dezvoltarea de noi aptitudini şi perspective de a gândi în domeniul
resurselor umane, prin extinderea ariilor de expertiză a specialistului în resurse umane.
1. Starea de bine şi sănătatea organizaţională la locul de muncă

1.1. Starea de bine
1.2. Starea de bine psihologică
1.3. Nesiguranţa locului de muncă
1.4. Orele de muncă (programul)
1.5. Controlul la locul de muncă
1.6. Stiluri managerial
2. Aspecte legislative care reglementează domeniul sănătăţii organizaţionale din România
2.1. Legea 319/ 2006 privind sănătatea şi securitatea în muncă
2.2. H.G. 425/ 2006 – Norme privind aplicarea legii 319/2006
2.3. Accidentele de muncă – abordări şi perspective; statistici privind numărul de accidente de
muncă EU versus România
3. Stresul ocupaţional
3.1. Delimitări conceptuale
3.2. Modele ale stresului ocupaţional
3.3. Stresori ocupaţionali
3.4. Răspunsul la stres
59
3.5. Efectele stresului organizaţional asupra sănătăţii
3.6. Stresul în organizaţii şi accidentele de muncă
3.7. Metode şi tehnici de evaluare a stresului ocupaţional
3.8. Managementul stresului la locul de muncă
4. Coping-ul
4.1. Delimitări conceptuale
4.2. Clasificarea strategiilor de coping
4.3. Teoria tranzacţională
4.4. Strategii de coping
4.5. Impactul coping-ului
5. Burnout-ul
5.1. Conceptualizarea fenomelului de burnout
5.2. Istoricul concetului de burnout
5.3. Instrumente de măsurare a fenonemului de burnout
5.4. Diagnostic diferenţial burnout versus stres ocupaţional, burnout versus deperesie,
burnout versus oboseala cronică
6. Controlul la locul de muncă, sănătatea fizică şi starea de bine psihologică
6.1. Stresul organizaţional şi teorii privind design-ul locului de muncă
6.2. Efectele controlului la locul de muncă asupra sănătăţii fizice şi stării de bine psihologice
7. Conflictul familie muncă/ Conflictul muncă familie
7.1. Echilbrul muncă – familie – delimitări conceptuale
7.2. Modele teoretice privind conflictul muncă – familie şi familie – muncă
7.3. Natura biderecţională a fenomenului
7.4. Reacţii ale conflictului familie-muncă
7.5. Rolul moderator al resurselor organizaţionale şi familiale (suport social) asupra
conflictului muncă familie
7.6. Tipuri de resurse organizaţionale aplicabile în cadrul conflictului muncă familie
7.7. Resurse familiale
7.8. Conflictul muncă familie şi conflictul familie muncă în contex managerial – diferenţe de
gen
8. Problema femeilor în organizaţii
8.1. Repere legislative, sociale şi economice privind situaţia femeilor pe piaţa forţei de muncă
din România
8.2. Devalorizarea bazată pe gen
8.3. O verigă lipsă. Contextul pieţei forţei de muncă şi contextul organizaţional
8.4. Influenţa stereotipurilor de gen în deciziile de personal
8.5. Cum distorsionează normele descriptive şi prescriptive stereotipurle de gen în evaluarea
femeilor?
8.6. Consecinţe ale stereotipurilor de gen descriptive la locul de muncă
8.7. Consecinţe ale strereotipurilor de gen asupra normelor prescriptive la locul de muncă
8.8. Condiţii organizaţionale care facilitează penalizarea femeilor pentru competenţa lor
9. Hărţuirea sexuală
9.1. Definiţii
9.2. Factori de risc
9.3. Consecinţe ale hărţuirii sexuale
9.4. Intervenţia la nivel organizaţional
9.5. Prevenţia fenomenului de hărţuire sexuală
10. Programe de sănătate organizaţională
10.1. Surse de stres la locul de muncă
10.2. Definiţia programelor de sănătate la locul de muncă
10.3. Programele de sănătate ocupaţională: o retrospectivă
60
10.4. Un program integrat de sănătate organizaţională
10.5. Evaluarea programelor de sănătate organizaţională
10.6. Eficienţa programelor de sănătate organizaţională
11. Cum poate acţiona organizaţia pentru a obţine o stare de bine psihologică şi pentru a
dispune de angajaţi sănătoşi: o perspectivă de ansamblu
11.1. Starea de bine şi sănătatea în contextul managementului resurselor umane
11.2. Stilul de conducere
11.3. Tipuri de intervenţii la care poate recurge departamentul de resurse umane
11.4. Co-management: o abordare potenţială?
4.3. Bibliografie
Bibliografia se află în interiorul suportului de curs (CD)
Evaluarea cunoştinţelor se va face atât pe parcursul semestrului cât şi în urma unei examinări
consolidate la sfârşitul cursului.
Evaluarea de parcurs – are o pondere de 30% din nota finală şi constă din realizarea unui eseu
pe temă dată.
Eseu pe tema: “Dezvoltarea unui program de sănătate organizaţională care să vizeze o
problematică specifică domeniului ” (de exemplu: “Dezvoltarea unui program de reducere a
fumatului”, “Redesign-ul organizaţional pentru reducerea conflictului şi ambiguităţii de rol”).
Se aşteaptă ca studenţii să parcurgă tematica întregului curs şi să identifice care ar fi acele
programe de prevenţie sau intervenţie care ar trebui aplicate în cadrul organizaţiilor din
România. Studenţii pot lua în considerare în tratatea tematicii şi un exemplu specific (fără a se
menţiona numele organizaţiei, înă punctându-se premisele ce stau la baza soluţiilor propuse).
Termen de predare: Vineri, 17 decembrie, orele 24.
Condiţii de realizare a eseului. Lucrarea trebuie redactată în limba română şi nu trebuie să

depăşească 5 pagini A4 (Times New Roman, 12, spaţiere 1,5, margini de 2 cm), incluzând
bibliografia studiată pentru redactarea temei (notă: nu se admite la bibliografie lucrări
preluate din reviste precum: Cariere, Suplimentul Profesii al Ziarului Financiar sau orice alte
tipuri de astfel de surse). Lucrările trebuie să fie conforme cu standardul de radactare APA
(Asociaţia Psihologilor Americani, vezi http://www.apastyle.ro); studenţii care nu se simt
sufficient de abili în utilizarea acestui standard sunt invitaţi să consulte manualul APA, aflat
în biblioteca FCRP sau site-ul: http://owl.english.perdue.edu. Aceste cerinţe sunt obligatorii
şi eliminatorii.
Transmiterea temei:
Lucrările vor fi trimise la adresa de mail: daniela.vercellino@comunicare.ro , având ca subiect
următoarea formulare: “Marter MRU – SO, IDD, Numele studentului”. Lucrările predate
după dead-line şi care nu conţin referinţa corectă şi completă în linia de subiect nu vor fi luate
în considerare. Transmiterea lucrării în termenul stabilit reprezintă condiţie eliminatorie de
intrare în examen.
Evaluarea finală: are o pondere de 70% din nota finală şi se va baza pe un test grilă.
61
Bucureşti
Cursuri 11.12.2010 11.12.2010
de Sala VA Sala VA
24.02.2011 13.03.2011 24.02.2011 13.03.2011
Examene
Ora 16.00 Ora 08.00 Ora 17.30 Ora 09.30
Tutoriat Vineri, 18-20, Centrul NATO
Braşov
11.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Cluj-Napoca
11.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
Constanţa
11.12.2010 Şansa 1 Şansa 2
Data
62
III. BIBLIOGRAFIE – recomandări de utilizare
Bibliografia cuprinde cărţi de referinţă, studii şi articole din volume şi reviste ştiinţifice,
esenţiale pentru aprofundarea domeniului fiecărei discipline. De regulă, sunt lucrări în limba
română, selectate dintre apariţiile ultimilor ani.
În mod obişnuit, titlurile bibliografice sunt indicate la sfârşitul fiecărui capitol (temă de curs).
În acest mod poate fi consultată:
- bibliografia obligatorie, necesară pentru completarea informaţiei din curs;
- bibliografia suplimentară, utilă pentru dezvoltarea şi înţelegerea mai bună a unor idei,
concepte, teorii etc.
În acest mod concret, bibliografia este necesară pentru:

- familiarizarea cu limbajul şi specificul unui text ştiinţific;
- pregătirea referatelor solicitate de către titularii de disciplină drept forme de evaluare;
- pregătirea de ansamblu pentru examenul (verificarea) cu care se finalizează fiecare
disciplină.
Accesul efectiv la bibliografie este posibil prin:

- Biblioteca SNSPA;
- Biblioteca FCRP;
- Biblioteca Centrală Universitară;
- Biblioteca Naţională;
- Bibliotecile judeţene.
Studenţii Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice au accesul garantat, pe baza carnetului de

student, la primele două biblioteci menţionate mai sus.
63
IV. CURSURILE PE CD
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice îşi propune să folosească în sistemul de

Învăţământ la Distanţă cele mai moderne instrumente de studiu.
FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Acest CD a fost scanat cu

F-Secure Anti-Virus © 2010 Departamentul ID
ISBN
978-973-711-267-5
STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

Masterat în Comunicare şi rela iiţ publice - (120 credite)
Anul academic 2010-2011, semestrul I
• Teoria comunicării • Mass media şi societatea

• Geopolitic ă. Rela ţii interna ionale
ţ şi institu iiţ europene
• Publicitate şi reclam ă
Şi în acest an academic, facultatea pune la dispoziţie CD-ul, ca alternativă la cursurile tipărite.

În fiecare semestru, studentul primeşte CD-ul corespunzător programei de studiu.
Acesta conţine:
- cursurile complete în format PDF (acestea pot fi consultate după instalarea programului
Acrobat Reader din secţiunea Servicii electronice – Utilităţi);
- exerciţii de autoinstruire şi autoevaluare corespunzătoare anumitor cursuri (acestea pot fi
accesate după instalarea programului Test Expert din secţiunea Servicii electronice – Utilităţi
sau secţiunea Campus electronic – Exerciţii);
- reglementări privind Învăţământul la Distanţă;
- informaţii despre corpul profesoral.
64
Instrument didactic tot mai des folosit în ţările cu tradiţie în materie de Învăţământ la
Distanţă, CD-ul prezintă următoarele avantaje:
- stocarea unui volum mare de informaţii pe un suport uşor de utilizat;
- structurarea informaţiei şi accesarea ei rapidă;
- adăugarea de noi dimensiuni modalităţilor de instruire (interactivitate şi personalizarea
cursurilor) şi adaptarea acestora la aşteptările studentului.
Toate informaţiile disponibile pe CD se regăsesc pe pagina de Internet a facultăţii.
65
V. ACCESAREA PAGINII DE INTERNET
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a realizat o platformă de e-learning compatibilă cu

platformele străine în scopul menţinerii permanente a sudenţilor în câmpul educaţional.
PlatOn-line, platformă de e-learning, se adresează învăţământului de tip umanist de zi cât şi
celui la distanţă. Ea funcţionează la nivel de utilizator într-o pagină web, la adresa

www.comunicare.ro.
Într-o descriere foarte generală, PlatOn-line este structurată pe două zone: publică şi privată. În
zona publică se află secţiuni precum: Anunţuri, Ştiri, Informaţii generale, Servicii electronice,
Proiecte, Centrul acreditat ECDL. Zona privată cuprinde Campusul virtual.
În zona publică, secţiunea Informaţii generale pune la dispoziţie informaţii despre: cine suntem,
corp profesoral, organizare academică, editură, laboratoare, legislaţie, contacte. Tot în zona
publică, prin intermediul Serviciilor electronice, studenţii beneficiază de următoarele facilităţi:
- poşta electronică;
- e-job, un serviciu prin intermediul căruia firmele interesate pot oferi studenţilor facultăţii
locuri de muncă;
- întrebări frecvente;
- sugestii.
Zona privată aflată în Campusul
virtual este destinată numai
studenţilor facultăţii. Ea poate fi
accesată numai pe baza
NUMELUI DE UTILIZATOR şi
a PAROLEI individuale, valide
doar în situaţia în care studentul
respectă Regulamentul de
funcţionare al Departamentului
de Învăţământ la Distanţă şi
condiţiile prescrise în contractul
de şcolarizare. O dată introduse numele de utilizator şi parola, informaţiile afişate vor fi cele
ale formei şi anului de învăţământ corespunzătoare fiecărui student în parte.
66
VI. REGULAMENTUL DEPARTAMENTULUI
DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ (DID)
I. REGLEMENTĂRI GENERALE
Art.1. Învăţământul la Distanţă (ID) reprezintă forma de instruire în care

studentul/masterandul nu se află sub supravegherea directă a profesorilor, dar la care acesta
beneficiază de acţiunile de planificare, orientare şi consiliere din partea unei instituţii
specializate de învăţământ superior.
Învăţământul la Distanţă este caracterizat prin programe de pregătire ale căror componente
dominante sunt: utilizarea unor resurse specifice învăţământului informatizat, sisteme de
comunicaţie la distanţă, mijloace de autoinstruire şi autoevaluare, precum şi sistemul tutorial
(conform Hotarârii de Guvern nr. 1011 din 8 octombrie 2001).
Art.2. ID este o formă modernă de învăţământ prin care se asigură posibilitatea de formare
iniţială, de perfecţionare sau de conversie profesională a unor largi categorii de cetăţeni, fără
întreruperea activităţii profesionale; acesta prezintă elemente de flexibilitate care îl fac mai
accesibil studenţilor/masteranzilor prin: structura cursurilor; locul de desfăşurare a
cursurilor; accesul permanent la resursele aferente fiecărei discipline; metodologia predării;
calendarul de desfăşurare; ritmul în care învaţă studentul/masterandul; mijloacele de
autoinstruire şi autoevaluare; tipurile de verificare şi de evaluare utilizate; sistemul tutorial
(interacţiunea directă şi online dintre student/masterand şi profesor).
Tutorele este cadrul didactic desemnat de Consiliul Departamentului de Învăţământ la
Distanţă (DID) pentru a desfăşura activităţi de consiliere, îndrumare şi verificare a
cunoştintelor studenţilor/masteranzilor ID.
Art.3. Finanţarea programului de studii ID se face conform Hotărârii de Guvern nr. 1011 din 8
octombrie 2001 pe baza taxelor de studii percepute şi din alte surse de venituri.
Art.4. (1). Facultatea de Comunicare si Relatii Publice (FCRP) din cadrul Şcolii Naţionale de
Studii Politice şi Administrative (SNSPA) organizează Învăţământ la Distanţă cu o durata de 3
ani pentru studii universitare de licenţă. Planurile de învăţământ pentru pentru învăţământul
universitar de licenţă – forma la distanţă – sunt identice cu planurile de învăţământ de la
forma de învăţământ de zi.
(2). Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice organizează învăţământ la distanţă (ID)
pentru studiile de masterat cu o durată 2 ani (sistem Bologna). Planurile de învăţământ pentru
învăţământul universitar de masterat – forma la distanţă – sunt identice cu planurile de
învăţământ de la forma de învăţământ de zi.
(3). În urma absolvirii formelor de învăţământ în sistem ID menţionate la Art. 4, alin.1 şi 2,
absolvenţii obţin acte de studii corespunzătoare respectivei forme de învăţământ.
Admiterea si înmatricularea
Art.5. Admiterea la forma ID se face în conformitate cu criteriile generale de admitere stabilite

de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu criteriile specifice de
admitere stabilite de SNSPA. Numărul de locuri se stabileşte anual pentru fiecare formă de
învăţământ la propunerea FCRP-SNSPA, prin Ordinul Ministrului.
Art.6. (1). Candidaţii declaraţi admişi vor fi înmatriculaţi ca studenţi ai Facultăţii de
Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative.
(2). Perioadele de înmatriculare sunt anunţate odată cu graficul admiterii, iar nerespectarea
lor de către candidaţii declaraţi admişi atrage după sine pierderea locului obţinut prin
concursul de admitere.
67
Art.7. (1). Pentru înscrierea la concursul de admitere la studii universitare de licenţă candidaţii
vor completa o cerere de înscriere la care se anexează următoarele acte: diploma de
Bacalaureat sau diploma echivalentă cu aceasta, în copie legalizată, iar pentru absolvenţii de
liceu ai anului în curs, adeverinţă de absolvire a Bacalaureatului, în original, în care se
menţionează atât media generală obţinută la examenul de Bacalaureat, cât şi notele obţinute la
probele susţinute; certificatul de naştere copie legalizată), certificatul de căsătorie (copie
legalizată), respectiv certificatul de schimbare a numelui – dacă este cazul; buletinul/cartea de
identitate – copie; adeverinţa medicală; diploma de licenţă sau diploma echivalentă cu aceasta
(în conformitate cu prevederile legale în vigoare) în copie legalizată pentru absolvenţii care
doresc să urmeze o a doua specializare; chitanţa de plată a taxei de înscriere la admitere
(valoarea taxei este stabilită de Senatul SNSPA); patru fotografii tip buletin de identitate; un
dosar plic.
(2). Pentru înscrierea la concursul de admitere la studii universitare de masterat candidaţii
vor completa o cerere de înscriere la care se anexează următoarele acte: diploma de licenţă sau
diploma echivalentă cu aceasta (în conformitate cu prevederile legale în vigoare) în copie
legalizată; certificatul de naştere (copie legalizată), certificatul de căsătorie (copie legalizată),
respectiv certificatul de schimbare a numelui – dacă este cazul; buletinul/cartea de identitate –
copie; adeverinţa medicală; chitanţa de plată a taxei de înscriere la admitere (valoarea taxei
este stabilită de Senatul SNSPA); patru fotografii tip buletin de identitate; un dosar plic.
(3). În perioada şcolarizării, dosarul se completează cu: Contractul de studii (formular tip);
cererile pe baza cărora se eliberează adeverinţe; cererea privind alegerea temei lucrării de
licenţă sau a disertaţiei şi a conducătorului de lucrare.
Contractul de studii se semnează personal de către student/masterand.
Art.8. (1). Înmatricularea în anul I, ca student/masterand, se face prin decizia rectorului
SNSPA, la cererea candidatului declarat admis în urma susţinerii concursului de admitere. La
înmatriculare, fiecare student/masterand este înscris în registrul matricol sub număr unic,
valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare corespunzătoare formei de învăţământ la care
a susţinut concurs. Valoarea taxei de înmatriculare este stabilită anual de Senatul SNSPA.
(2). După începerea anului universitar, secretariatul eliberează carnetul de
student/masterand în care se trece numărul matricol. Carnetul de student/masterand
serveşte ca act de identitate la intrarea în facultate, la examene, la biblioteci, în diverse locuri
unde se cere dovada calităţii de student/masterand, precum şi în afara facultăţii, pentru
obţinerea unor beneficii conform reglementărilor în vigoare. Carnetul de student/masterand
nu poate fi folosit în locul buletinului sau cărţii de identitate şi nu poate fi înstrăinat. În carnet
nu sunt admise sterşături şi corecturi, acestea reprezentând falsuri în acte publice care se
sancţionează conform legislaţiei în vigoare.
Art.9. Dosarul candidatului care nu a fost declarat admis sau care se retrage din concursul de
admitere nu se înapoiază, ci rămâne în arhiva facultăţii.
Drepturile studenţilor/masteranzilor
Art.10. (1). Pe perioada şcolarizării, studentul/masterandul ID are dreptul:

a) să primească la începutul fiecărui semestru, în cuantumul taxei de studii următoarele:
- cursuri şi, după caz, exerciţii de autoinstruire în format electronic (CD-uri);
- Ghidul studentului ID.
Materialele pot fi ridicate în baza carnetului de student/masterand şi a chitanţei de plată a
ratei de şcolarizare aferente de la secretariatul DID sau de la secretariatele centrelor teritoriale;
b) să audieze cursurile şi seminariile organizate pentru învăţământul de zi, în limita locurilor
disponibile în sălile de curs ale facultăţii;
c) să participe la tutoriatul pe discipline şi la alte activităţi specifice învăţământului la distanţă
organizate de Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice;
68
d) să utilizeze laboratoarele, bibliotecile, sălile de lectură şi toate mijloacele puse la dispoziţie
de Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice pentru pregătire profesională şi cercetare;
e) să facă parte din cercurile ştiinţifice studenţeşti şi din colectivele de cercetare şi să prezinte
lucrări la manifestările ştiinţifice organizate de facultate;
f) să participe la manifestările publice organizate de FCRP (evenimente oficiale, conferinţe,
ateliere, întâlniri de lucru);
g) să primească sprijin din partea tutorilor în elaborarea lucrărilor individuale, parţiale şi
anuale şi a lucrării de absolvire (licenţă sau disertaţie).
Studentul/masterandul se poate adresa conducerii Departamentului de Învăţământ la
Distanţă (DID) pentru rezolvarea unor probleme care privesc activitatea de învăţământ şi/sau
relaţiile profesionale cu tutorii.
(2). Studenţilor/masteranzilor le sunt puse la dispoziţie resursele de învăţare precum şi cele
de orientare didactică pe platforma facultăţii – www.comunicare.ro. Accesul
studenţilor/masteranzilor pe platforma www.comunicare.ro se face pe baza numelui de
utilizator şi a parolei primite la începutul primului an de studii prin utilizarea secţiunii
Campus virtual.
Art. 11. Studentul/masterandul are dreptul să îşi exprime în scris obiecţiile privind modul de
organizare şi desfăşurare a activităţilor didactice. Cererea va fi înaintată Consiliului facultăţii,
care o va analiza şi o va soluţiona în termenii prevăzuţi de legile în vigoare.
Îndatoririle studenţilor/masteranzilor
Art.12. Pe perioada şcolarizării, studentul/masterandul ID are obligaţia:

a) să-şi însuşească cunoştinţele şi să-şi formeze deprinderile la fiecare disciplină, în
concordanţă cu prevederile şi obiectivele prevăzute în planurile de învăţământ şi în
programele analitice şi în concordanţă cu cerinţele titularilor de disciplină;
b) să respecte programul stabilit de facultate pentru lucrul cu studenţii/masteranzii la forma
ID, moralitatea, ordinea, disciplina şi drepturile colegilor, ale cadrelor didactice şi ale
personalului administrativ din facultate. Studentul/masterandul este responsabil pentru
întregul său comportament în calitatea pe care o are;
c) să nu primească sau să ofere ajutor ilicit în timpul examenelor, în pregătirea referatelor şi a
lucrărilor practice, în redactarea disertaţiilor sau a lucrărilor de licenţă;
d) studenţii/masteranzii care plagiază pentru a realiza referate, proiecte sau lucrări de
absolvire vor fi sancţionaţi conform prevederilor prezentului Regulament;
e) să achite taxele, în cuantumul şi la termenele stabilite de SNSPA-FCRP;
f) să-şi însuşească şi să respecte informaţiile cuprinse în Ghidul studentului ID;
g) studentul/masterandul trebuie să respecte cu stricteţe cerinţele şi termenele stabilite de
fiecare titular de disciplină în privinţa proiectelor, temelor, referatelor etc.
h) să consulte de cel puţin două ori pe săptămână site-ul FCRP - Secţiunea „Ştiri şi Anunţuri“
pentru a se informa asupra procesului didactic şi administrativ.
i) să anunţe DID, în termen de 7 zile lucrătoare, prin fax sau prin scrisoare poştală asupra
modificărilor privind numele, adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail etc. În cazul în
care studentul/masterandul nu comunică modificările intervenite, DID nu îşi asumă
responsabilitatea pentru imposibilitatea comunicării cu acesta.
Taxele, condiţiile de restituire a taxelor şi penalizări
Art. 13. (1). Cuantumul taxelor de admitere, înmatriculare şi şcolarizare sunt stabilite de către
Senatul SNSPA. Cuantumul taxelor este făcut public pe site-ul FCRP şi este prezentat în
Ghidul studentului ID.
69
(2). Senatul SNSPA decide şi cuantumul taxelor de pentru eliberarea următoarelor acte:
situaţii şcolare, adeverinţe de finalizare a studiilor, diploma de absolvire ş.a.
Art.14. Studentul/ masterandul are obligaţia să semneze Contractul de studii la începutul
fiecărui an universitar.
a) Studentului/masterandului care solicită restituirea taxei de şcolarizare ca urmare a
renunţării la studii în cursul lunii octombrie i se va reţine 20% din totalul taxei anuale de
şcolarizare.
b) Începând cu 1 noiembrie cuantumul reţinut creşte lunar faţă de luna octombrie cu 10% din
valoarea taxei anuale de şcolarizare.
c) Depăşirea termenelor de achitare a ratelor taxei de şcolarizare prevăzute în Contractul de
studii se sancţionează cu penalizări în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi lucrătoare de
întârziere din suma restantă.
d) Chitanţele care dovedesc achitarea tuturor taxelor de şcolarizare sau a altor tipuri de taxe
trebuie pastrate în original de către student/ masterand până la finalizarea studiilor.
e) Studentul/ masterandul are obligaţia să achite taxele de studii conform reglementărilor
instituţiei de învăţământ, achitarea taxelor la termenele prevăzute este condiţie obligatorie de
intrare în sesiunile de examene.
Evaluarea şi promovarea academică
Art.15. Evaluarea pregătirii academice a studentului/masterandului se face pe întreg

parcursul studiilor, în cadrul tutoriatului, a prezentării referatelor şi altor forme de verificare,
precum şi prin examenele prevăzute în sesiunile din structura anului universitar.
Art.16. Volumul şi nivelul cunoştintelor cerute la examen sunt stabilite prin programele
analitice ale disciplinelor de studiu. Formele de evaluare pentru fiecare disciplină sunt
propuse de către coordonatorii de disciplină şi sunt aprobate de Consiliul facultăţii.
Art. 17. (1). Începând cu anul universitar 2005-2006 se aplică sistemul european de credite
transferabile (ECTS). Creditele măsoară volumul de muncă, respectiv timpul de studiu
necesare studentului/masterandului pentru a obţine la nivel mediu rezultatele planificate la
fiecare disciplină de studiu. Creditele nu înlocuiesc evaluarea cunoştinţelor
studentului/masterandului prin note, ele nu măsoară calitatea învăţării, ci volumul de muncă
intelectuală a studentului/masterandului.
(2). Fiecare an academic este încărcat cu 60 de credite cu o medie de 30 de credite pe semestru.
La finalul celor trei ani de studii universitare de licenţă studentul trebuie să acumuleze 180 de
credite. La finalul studiilor de masterat studentul trebuie să acumuleze 90 de credite (sistem
pre-Bologna), respectiv 120 de credite (sistem Bologna).
Art.18. Modul de susţinere a examenelor se stabileşte pentru fiecare disciplină în parte de
către coordonatorul disciplinei şi se aduce la cunoştinţa studenţilor/masterandului în Ghidul
studentului ID. Informaţiile se regăsesc şi pe pagina de Internet a facultăţii.
Art.19. În Ghidul studentului/masterandului ID sunt prezentate disciplinele obligatorii şi
opţionale din fiecare semestru conform planului de înăţământ. În fiecare semestru
studentul/masterandul are obligaţia să parcurgă şi să promoveze toate disciplinele obligatorii
şi să aleagă una sau mai multe discipline opţionale din planul de învăţământ, astfel încât să
acumuleze câte 30 de credite. Alegerea disciplinelor opţionale se face prin prezentarea la
examen; disciplina opţională o dată aleasă trebuie parcursă până la promovarea ei. Nu este
permisă alegerea aleatoare a disciplinelor obligatorii sau opţionale din semestre diferite faţă
semestrul curent al anului universitar respectiv.
Art.20. Evaluarea studenţilor/masteranzilor se face cu note de la 10 la 1, exprimate în numere
întregi, nota minimă de promovare fiind 5. La disciplina la care se susţin mai multe probe
(examen scris, referat ş.a.) examinatorul va stabili o singură notă (cifră întreagă) pentru
aprecierea rezultatelor obţinute de student/masterand.
70
Art.21. Studentul/masterandul care se consideră nedreptăţit de modul în care a fost evaluat se
poate adresa Biroului Consiliului facultăţii prin intermediul unei contestaţii scrise, depuse şi
înregistrate la Secretariatul DID, în termen de trei zile de la data comunicării rezultatelor
evaluării. Biroul Consiliului facultăţii, în urma discuţiilor cu examinatorul, stabileşte modul
de soluţionare a contestaţiei. Dacă se apreciază că cererea este întemeiată, Biroul Consiliului
facultăţii va stabili împreună cu şeful de catedră o comisie de reexaminare. Soluţionarea
contestaţiilor depuse de către studenţi/masteranzi se face în decursul aceleiaşi sesiuni de
examene.
Art.22. Practica de specialitate se desfăşoară în organizaţii (instituţii, societăţi comerciale,
agenţii şi altele) la alegerea studentului/masterandului. Rezultatele acestei forme de instruire
sunt evaluate de îndrumătorul-cadru didactic, pe baza dosarului de practică în care se
precizează domeniul, activitatea desfăşurată, precum şi nota propusă de către conducătorul
departamentului în care aceasta s-a desfăşurat.
Art.23. (1). La fiecare disciplină, studentul/masterandul se poate prezenta la examene de două
ori în cuantumul taxei anuale de studii, la datele programate. Prezentarea la examenele din
sesiunea de restanţe, incluzând şi posibilitatea măririi de notă, se face în regim cu
taxă/examen. Cuantumul taxei este stabilit de Senatul SNSPA.
(2). În centrele teritoriale examenele se desfăşoară în sistem online. Sunt incluse în cuantumul
taxei de studii două şanse de examinare, iar prezentarea în sesiunile de restanţe se face cu
achitarea taxelor stabilite de FCRP. Studenţii din centrele teritoriale se pot prezenta la
examene şi la sediul FCRP, pe baza cererii scrise, la datele stabilite pentru grupele din
Bucureşti, cu condiţia respectării prevederilor din Art. 23 (1).
Art.24. (1). Este declarat intergralist al anului I de studii şi este promovat în anul II studentul
care la sfârşitul anului I a obţinut la fiecare disciplină prevăzută în planul de învăţământ
minim nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite.
Este declarat intergralist al anului II de studii şi este promovat în anul III studentul care la
sfârşitul anului II a obţinut la fiecare disciplină prevăzută în planul de învăţământ minim nota
5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite.
Este declarat intergralist al anului III de studii şi este declarat absolvent studentul care la
sfârşitul anului III a obţinut la fiecare disciplină prevăzută în planul de învăţământ minim
nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite.
(2). Este promovat în anul II studentul care a acumulat între 30 şi 59 de credite din anul I,
adică minim 50% din credite. În acest caz, studentul trebuie să susţină, pe lângă examenele
anului II, toate sau o parte din examenele restante din anul I. Susţinerea examenelor restante
se face în regim cu taxă diferenţiată pe ani de studii.
(3). Este promovat în anul III studentul care nu are restanţe din anul I şi care a acumulat între
30 şi 59 de credite din anul II. Acesta trebuie să susţină, pe lângă examenele anului III, toate
examenele restante din anul II. Susţinerea examenelor restante se face în regim cu taxă.
(4). Este promovat în anul III studentul care a acumulat minim 60 de credite din anul I şi anul
II, adică minim 50% din credite din totalul celor doi ani de studii. În acest caz, studentul
trebuie să susţină, pe lângă examenele anului III, toate examenele restante din anul II şi toate
examenele restante din anul I. Susţinerea examenelor restante se face în regim cu taxă.
(5). Studentul care a acumulat între 0 şi 29 de credite aferente unui an de studii este
exmatriculat.
(6). Cazurile speciale (concedii medicale, forţa majoră etc.) sunt considerate excepţii şi se
rezolvă conform deciziilor Consiliului facultăţii.
(7). Drept consecinţă a recunoaşterii creditelor acumulate şi notelor de promovare obţinute pe
perioada şcolarităţii procedura repetenţiei este inaplicabilă.
(8). Studentul care la finalul anului III nu şi-a finalizat în totalitate obligaţiile şcolare poate
solicita în scris Consiliului FCRP, în luna octombrie, acordarea unui an de graţie pentru
susţinerea examenelor restante şi acumularea creditelor restante în regim cu taxă.
71
Art. 25. (1). Este declarat intergralist al anului I de studii şi este promovat în anul II
masterandul care la sfârşitul anului I a obţinut la fiecare disciplină prevăzută în planul de
învăţământ minim nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite.
(2). Este declarat intergralist al anului II de studii şi este declarat absolvent masterandul care
la sfârşitul anului II a obţinut la fiecare disciplină prevăzută în planul de învăţământ minim
nota 5 (cinci), adică a acumulat 60 de credite (în sistem Bologna), respectiv 30 de credite (în
sistem pre-Bologna).
(3). Este promovat în anul II masterandul care a acumulat între 30 şi 59 de credite din anul I,
adică minim 50% din credite. În acest caz, masterandul trebuie să susţină, pe lângă examenele
anului II, toate examenele restante din anul I. Susţinerea examenelor restante se face în regim
cu taxă.
(4). Masterandul care a acumulat între 0 şi 29 de credite aferente unui an de studii este
exmatriculat.
(5). Masterandul care la finalul anului II nu şi-a finalizat în totalitate obligaţiile şcolare poate
solicita în scris Consiliului FCRP, în luna octombrie, acordarea unui an de graţie pentru
susţinerea examenelor restante şi acumularea creditelor restante în regim cu taxă.
(6). Cazurile speciale (concedii medicale, forţa majoră etc.) sunt considerate excepţii şi se
rezolvă conform deciziilor Consiliului facultăţii.
(7). Drept consecinţă a recunoaşterii creditelor acumulate şi notelor de promovare obţinute pe
perioada şcolarităţii procedura repetenţiei este inaplicabilă.
Exmatricularea
Art. 26. (1). Exmatricularea se face de către Rectorul S.N.S.P.A., la propunerea Biroului
Consiliului FCRP dacă studentul/masterandul se află într-una dintre următoarele situaţii:
a) nu a promovat, la încheierea ultimului an de studii (anul IIII – învăţământ universitar de
licenţă, respectiv anul II – învăţământ universitar de masterat) toate disciplinele obligatorii şi
opţionale alese din planul de învăţământ al specializării pe care o urmează şi nu a solicitat să
urmeze un an suplimentar sau nu i-a fost aprobată de Consilul FCRP parcurgerea unui an
suplimentar;
b) nu a acumulat minim 30 de credite la sfârşitul anului universitar ID;
c) nu a semnat Contractul de studii până la data de 15 octombrie a fiecărui an universitar;
d) nu a achitat taxele de studii la termenele stabilite sau nu respectat regimul penalizărilor;
e) a încercat să promoveze examenele sau alte probe de evaluare prin fraudă;
f) a primit sau a acordat ajutor ilicit în vederea promovării examenelor sau altor probe de
evaluare;
g) a plagiat în vederea elaborării lucrării de absolvire (licenţă sau disertaţie);
h) a săvârşit abateri grave de la disciplina universitară (comportament indecent,
comportament agresiv, vandalism, limbaj obscen, furt sau tentativă de furt, hărţuire sexuală şi
alte infracţiuni pedepsite de lege).
(2) Nu este posibilă reînmatricularea în cazul în care studentul/masterandul s-a aflat în
situaţiile e), f), g) sau h) prezentate în prezentul articol.
Reînmatricularea
Art. 27. (1). Reînmatricularea persoanelor care au avut calitatea de student sau masterand se
face de către Rectorul S.N.S.P.A., la propunerea Biroului Consiliului FCRP.
(2). Reînmatricularea persoanelor care au avut calitatea de student sau masterand poate fi
realizată în următoarele situaţii:
(a) persoana exmatriculată care a obţinut peste 50% din numărul total de credite aferente
perioadei de şcolarizare parcursă şi are cel mult 5 discipline nepromovate în această perioadă
72
poate fi reînmatriculată într-un an de studii superior celui din care a fost exmatriculat. Ea va
achita următoarele taxe: taxa de reînmatriculare şi taxa anuală de şcolarizare sau, după caz,
numai taxele pentru disciplinele nepromovate anterior;
(b) persoana exmatriculată care are mai mult de 5 discipline nepromovate pe întreaga
perioadă de scolarizare parcursă va fi reînmatriculat în anul II sau III de studii, după caz,
taxele ce urmează a fi achitate fiind: taxa de reînmatriculare şi taxa anuală de şcolarizare;
(c) persoanele exmatriculate pentru neachitarea taxei de şcolarizare se supun aceloraşi
exigenţe de la punctele (a) si (b) după parcurgerea procedurilor de reînmatriculare.
(d) persoanele exmatriculate în timpul sau imediat după anul I de studii nu pot fi
reînmatriculate. Acestea pot susţine un nou examen de admitere.
(e) persoanele exmatriculate pentru fraudă sau pentru alte abateri grave de la disciplina
universitară nu mai pot fi reînmatriculate în cadrul facultăţilor SNSPA.
(3). Studenţii care la data exmatriculării au obţinut mai puţin de 50% din numărul total de
credite (ECTS) alocate disciplinelor din perioada de studii parcursă nu mai au dreptul să fie
reînmatriculaţi. De asemenea nu se pot reînmatricula persoanele care au beneficiat de
prelungiri ale şcolarităţii pentru neîndeplinirea sarcinilor profesionale. Aceştia pot susţine un
nou examen de admitere, iar în cazul în care au fost declaraţi admişi, după înmatriculare
şcolaritatea acestora poate fi echivalată pe baza situaţiei şcolare din momentul exmatriculării.
(4). Reînmatricularea în cadrul FCRP se poate face prin dispoziţia Rectorului SNSPA o singură
dată, în maxim doi ani de la exmatriculare, numai la specializarea pentru care persoanele în
cauză au dat admitere.
(5). Studentul/masterandul exmatriculat poate fi reînmatriculat în anul imediat următor
ultimului an de studii în care a fost declarat integralist. Cererea de reînmatriculare se depune
la Secretariatul DID în perioada 25-30 septembrie.
Întreruperea studiilor, transferări
Art.28. (1). Studentul poate beneficia de întreruperea studiilor doar pentru anul al II-lea de
studii pe baza cererii aprobată de Consiliul FCRP. Studentul care solicită întreruperea
studiilor trebuie să aibă taxele achitate la zi. La reluarea studiilor, studentul va îndeplini
obligaţiile şcolare restante şi rezultate în urma eventualelor modificări ale planului de
învăţământ, cu asigurarea continuităţii plăţii taxelor.
(2). Masterandul poate beneficia de întreruperea studiilor doar pentru anul al II-lea de studii
pe baza cererii aprobată de Consiliul FCRP.
Masterandul care solicită întreruperea studiilor trebuie să aibă taxele achitate la zi. La reluarea
studiilor, masterandul va îndeplini obligaţiile şcolare restante şi rezultate în urma
eventualelor modificări ale planului de învăţământ, cu asigurarea continuităţii plăţii taxelor.
Taxa de reînmatriculare se stabileşte de Senatul SNSPA.
Art.29. Studentele/masterandele gravide pot beneficia, la cerere, pe baza actelor medicale, de
o perioadă de întrerupere a studiilor cu o durată echivalentă cu durata concediului legal
acordat pentru creşterea şi îngrijirea copilului, cu respectarea prevederilor articolului anterior.
Art.30. (1). Studentul/masterandul se poate transfera de la Bucureşti la centrele teritoriale şi
de la un centru al facultăţii la altul o singură dată în perioada şcolarităţii pe baza unei cereri
depuse în luna octombrie la secretariatul centrului de la care doreşte să fie transferat.
(2). Transferul studentului/masterandului de la forma ID la forma de învăţământ de zi cu
taxă în cadrul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice se face doar în anul al II-lea de studii
pe baza unei cereri pe care studentul/masterandul o depune la Secretariatul DID. Cererile
sunt discutate şi aprobate de Consiliul FCRP în limita numărului de locuri eliberate în anul
respectiv la forma de învăţământ de zi cu taxă.
(3). Studentul/masterandul care solicită transferul trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
73
a) să aibă toate examenele promovate din anul universitar anterior;
b) media finală în anul universitar anterior sa fie mai mare de 9,00;
c) să aibă taxele achitate la zi.
În cazul în care numărul cererilor este mai mare decât numărul locurilor eliberate, locurile vor
fi ocupate în ordinea descrescătoare a mediilor înregistrate în anul de studii încheiat. Cererile
de transfer se depun până la data de 1 septembrie a fiecărui an calendaristic.
(4). Transferările de la o facultate la alta şi de la o universitate la alta sunt reglementate prin
Carta SNSPA.
Art.31. Consiliul FCRP care primeşte studentul/masterandul transferat stabileşte: examenele
de diferenţă, perioada de susţinere a examenelor de diferenţă şi regimul taxelor de studii.
Art.32. Studentul/masterandul care nu respectă programul de diferenţe stabilit de Consiliul
DID-FCRP sau care nu promovează pe parcursul a două semestre examenele de diferenţă
stabilite va fi exmatriculat.
Recompense
Art.33. Pentru performanţe deosebite în activitatea academică, studentul/masterandul poate fi

recompensat prin:
a) acordarea diplomei de merit (dacă pe întreg parcursul şcolarizării a obţinut numai note de 9
şi 10, iar media de absolvire pe anii de studii şi la examenul de absolvire este de minim 9,50);
b) forme de premiere stabilite de Consiliul FCRP, în conformitate cu reglementările legale.
Sancţiuni
Art.34. (1). Nerespectarea de către student/masterand a îndatoririlor ce decurg din prezentul

Regulament atrage după sine aplicarea următoarelor sancţiuni:
a) avertisment;
b) exmatriculare.
Sancţiunea de la punctul a) se aplică de către Consiliul FCRP, iar cea de la punctul b) de către
Senatul SNSPA, la propunerea Consiliului FCRP.
(2). Sancţiunile se aplică în funcţie de natura şi gravitatea abaterilor, de repetarea lor şi de
condiţiile în care au fost săvârşite. Ele pot fi contestate în termen de 10 de zile din momentul
anunţării sancţiunii.
Finalizarea studiilor
Art.35. Examenele promovate, certificatele şi diplomele de licenţă/master obţinute în sistem

ID sunt identice cu examenele promovate, certificatele şi diplomele de licenţă/master obţinute
în sistemul învăţământului de zi.
Art.36. (1). Studiile efectuate în sistemul învăţământ universitar de licenţă – forma ID – se
încheie cu examen de licenţă organizat pe baza Legii învăţământului nr. 84/1995 republicată,
pe baza Legii privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea
diplomelor nr. 88/1993 cu modificările ulterioare, pe baza criteriilor generale stabilite de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi pe baza criteriilor specifice stabilite
de Senatul SNSPA.
(2). Înscrierea la examenul de licenţă se face doar dacă studentul a promovat toate examenele
şi toate formele de verificare şi dacă a achitat toate taxele de şcolarizare (inclusiv eventualele
penalizări).
(3). Lucrarea de licenţă trebuie elaborată în conformitate cu normele şi condiţiile de redactare
stabilite de FCRP şi făcute publice pe site-ul www.comunicare.ro. Nerespectarea acestor
74
norme conduce la respingerea lucrării de absolvire de către cadrul didactic coordonator şi/sau
către comisia de examen de licenţă.
(4). Nota minimă la examenul de licenţă este 6 (şase).
(5). După promovarea examenului de licenţă, absolventul primeşte Diplomă de Licenţă în
specializarea universitară “Comunicare şi relaţii publice”.
Absolventul de la învăţământul universitar de licenţă – forma ID – care nu a promovat
examenul de licenţă primeşte un Certificat de Absolvire care atestă efectuarea studiilor
universitare fără licenţă şi poate repeta acest examen în condiţiile prevăzute de Legea
învăţământului în vigoare.
Art.37. (1). Masteratul – forma ID – se încheie cu examen de disertaţie organizat pe baza Legii
învăţământului nr. 84/1995 republicată, pe baza Legii privind acreditarea instituţiilor de
învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor nr. 88/1993 cu modificările ulterioare, pe
baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi
pe baza criteriilor specifice stabilite de Senatul SNSPA.
(2). Înscrierea la examenul de disertaţie se face doar dacă masterandul a promovat toate
examenele şi toate formele de verificare şi dacă a achitat toate taxele de şcolarizare (inclusiv
eventualele penalizări).
(3). Disertaţia trebuie elaborată în conformitate cu normele şi condiţiile de redactare stabilite
de FCRP şi făcute publice pe site-ul www.comunicare.ro. Nerespectarea acestor norme
conduce la respingerea lucrării de absolvire de către cadrul didactic coordonator şi/sau către
comisia de examen de susţinere a disertaţiei.
(4). Nota minimă la examenul de disertaţie este 6 (şase).
(5). După promovarea examenului de disertaţie, absolventul primeşte Diplomă de Master în
specializarea pentru care s-a pregătit. Absolventul studiilor universitare de masterat – forma
ID – care nu a promovat examenul de disertaţie primeşte un Certificat de Absolvire care atestă
efectuarea studiilor universitare de masterat fără disertaţie şi poate repeta acest examen în
condiţiile prevăzute de Legea învăţământului în vigoare.
II. REGULAMENTUL SESIUNILOR DE EXAMENE
Reglementări generale
Art.38. Calendarul sesiunilor de examene se anunţă la începutul fiecărui semestru în Ghidul

studentului ID şi pe pagina de Internet a facultăţii.
Art.39. Studentul/masterandul care nu achită taxele de şcolarizare în cuantumul şi la datele
stabilite prin Contractul de studii nu poate participa la sesiunile de examinare.
Art.40. (1). Evaluarea se poate face în una dintre formele: examen scris; examen asistat de
calculator; test grilă; forme combinate; evaluare pe parcurs (referat, proiect etc.).
(2). Tipul de examen pentru fiecare disciplină este stabilit de către coordonatorul de disciplină
şi se anunţă la începutul fiecărui semestru în Ghidul studentului ID, prin CD-urile cu suportul
didactic şi pe pagina de Internet a facultăţii.
Organizarea sesiunii de examene
Art.41. Studenţii sunt repartizaţi pe serii. Prezentarea studentului/masterandului la examen

se face corespunzător graficului de examinare al seriei din care face parte.
Art.42. Studentul/masterandul care nu s-a prezentat la nici o dată de examinare din sesiunea
semestrială, care nu a obţinut note de promovare sau care nu este mulţumit de nota obţinută
se poate prezenta în sesiunea de restanţe.
Art.43. Accesul studenţilor/masteranzilor în sala de examen se face strict pe baza Carnetului
de student, a actului de identitate sau a paşaportului.
75
Desfăşurarea probelor de examen
Art.44. La intrarea studenţilor/masteranzilor în sala de examen, personalul de supraveghere

verifică identitatea acestora pe baza Carnetului de student sau a actului de indentitate şi
dreptul de a susţine examenul, respectiv dacă au achitate taxele la zi. Studenţii/masteranzii
care nu au asupra lor documentele prevăzute nu sunt primiţi în sala de examen. Nu este
permis accesul în bancă cu: aparate de telecomunicaţii, serviete, poşete, cărti, caiete etc.
Telefoanele mobile vor fi obligatoriu închise.
Art.45. Personalul de supraveghere consemnează prezenţa studenţilor/masteranzilor pe
tabelul nominal. Responsabilul de sală anunţă modalitatea de examinare, subiectele pe baza
cărora se va face examinarea şi durata examinării.
Art.46. Din momentul anunţării subiectelor de examinare, nici un student/masterand nu mai
poate intra în sală şi nici nu mai poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea.
Art.47. În timpul examinării este interzisă folosirea de către studenţi/masteranzi a mijloacelor
ilicite. Dovedirea folosirii unui asemenea mijloc se sancţionează cu eliminarea din examen şi
cu exmatricularea.
Art.48.(1). Studentul/masterandul care a încheiat lucrarea de examen o va preda
responsabilului de sală şi va semna în tabelul nominal. La expirarea timpului destinat
examenului, studenţii/masteranzii care nu au terminat lucrarea o predau în faza în care se
află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit pentru elaborarea lucrărilor.
Studenţii/masteranzii care nu au semnat în tabelul nominal nu pot reclama nota la proba
respectivă.
(2). Pentru disciplinele la care evaluarea finală se face atât pe bază de examen cât şi de referat,
acesta se predă la data anunţată numai titularului de curs. Nu se acceptă predarea referatelor,
proiectelor etc. la secretariatele ID din Bucureşti sau din centrele teritoriale.
Studenţii/masteranzii care nu au predat referatul nu pot susţine examenul la disciplinele la
care referatul este obligatoriu.
Stabilirea şi comunicarea rezultatelor examinării
Art.49. Secretariatul are obligaţia să comunice pe pagina de Internet a facultăţii în secţiunea

destinată studenţilor/masteranzilor notele obţinute de aceştia la examene.
III. DISPOZIŢII FINALE
Art.50. Ghidul studentului/masterandului ID, care se distribuie semestrial în cuamtumul

taxei de studii face parte din prezentul regulament.
Art. 51. Orice modificări/completări aduse prezentului regulament vor fi adoptate, la
propunerea Consiliului Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, de către Senatul SNSPA.
76
VIII. ANEXE
Anexa 1
Structura semestrelor I şi III ale anului academic 2010-2011
Activitate didactică 30.10.2010 – 19.03.2011
Tutoriate 08.11.2010 – 14.01.2011
Perioadă examene 15.01.2011 – 19.03.2011
Anexa 2
Programul de lucru cu studenţii al Secretariatului DID*
LUNI 11.00-13.00 15.00-17.00

MARŢI 11.00-13.00 15.00-17.00
MIERCURI 11.00-13.00 15.00-17.00
JOI 11.00-13.00 15.00-17.00
VINERI 11.00-13.00 14.00-16.00
* Acest program este valabil pe parcursul întregului an universitar, cu excepţia vacanţelor şi a

sărbătorilor legale.
77
Anexa 3
Programul Bibliotecii SNSPA*
LUNI 10.00-12.00 13.00-18.00

MARŢI 10.00-12.00 13.00-18.00
MIERCURI 10.00-12.00 13.00-18.00
JOI 10.00-12.00 13.00-18.00
VINERI 10.00-12.00 13.00-14.00

Programul Bibliotecii FCRP*
LUNI 09.00-17.00
MARŢI 09.00-17.00
MIERCURI 09.00-17.00
JOI 09.00-17.00
VINERI 09.00-16.00

78
Anexa 4
Modalităţi de achitare a taxelor
Tipul şi valoarea taxelor:
1. Taxa de şcolarizare
Pentru anul academic 2010-2011, forma de învăţământ masterat ID, valorile taxelor de
şcolarizare sunt prezentate mai jos.
Anul I - 2000 LEI /an. Pentru achitarea taxei de şcolarizare, alegeţi una dintre variantele:
a) Integral (reducere 200 LEI): 1800 LEI la înmatriculare în perioada 01-15 septembrie 2010
pentru studenţii admişi în sesiunea din iulie 2010, respectiv 01-15 octombrie 2010 pentru
studenţii admişi în sesiunea din septembrie 2010;
b) 2 rate (reducere 100 LEI): rata 1 = 900 LEI la înmatriculare în perioada 01-15 septembrie
2010 pentru studenţii admişi în sesiunea din iulie 2010, respectiv 01-15 octombrie 2010 pentru
studenţii admişi în sesiunea din septembrie 2010; rata 2 = 1000 LEI, data limită 31 ianuarie
2011;
c) 3 rate: rata 1 = 700 LEI la înmatriculare în perioada 01-15 septembrie 2010 pentru studenţii
admişi în sesiunea din iulie 2010, respectiv 01-15 octombrie 2010 pentru studenţii admişi în
sesiunea din septembrie 2010; rata 2 = 700 LEI, data limită 31 ianuarie 2011; rata 3 = 600 LEI,
data limitiă 31 mai 2011.
Anul II (120 credite) - 1.600 LEI/an. Pentru achitarea taxei de şcolarizare, alegeţi una dintre
variantele:
a) Integral (reducere 100 LEI): 1.500 LEI, data limită 31 octombrie 2010.
b) 2 rate (reducere 50 LEI): rata 1 = 800 LEI, data limită 31 octombrie 2010; rata 2 = 750 LEI,
data limită 31.01.2011.
c) 3 rate: rata 1 = 600 LEI, data limită 31 octombrie 2010; rata 2 = 500 LEI, data limită
31.01.2011; rata 3 = 500 LEI, data limită 31.05.2011.
Anul II (90 credite) - 1.400 LEI/an. Pentru achitarea taxei de şcolarizare, alegeţi una dintre
variantele:
a) Integral (reducere 100 LEI): 1.300 LEI, data limită 31 octombrie 2010.
b) 2 rate (reducere 50 LEI): rata 1 = 700 LEI, data limită 31 octombrie 2010; rata 2 = 650 LEI,
data limită 31.01.2011.
c) 3 rate: rata 1 = 500 LEI, data limită 31 octombrie 2011; rata 2 = 500 LEI, data limită
31.01.2011; rata 3 = 400 LEI, data limită 31.05.2011.
2. Alte taxe
Taxă de restanţă – 40 LEI;
În cazul neprezentării la restanţe, chitanţa justificativă NU este valabilă şi la următoarea
sesiune de restanţe;
Taxă pentru mărirea notei – 20 LEI;
Taxă pentru susţinerea examenului de disertaţie – 200 LEI;
Taxă de repetare a examenului de disertaţie – 200 LEI.
Taxele cuprinse la puctele de mai sus şi alte tipuri de taxe (adeverinţe, foi matricole etc.) se
achită în conformitate cu Decizia Consiliului FCRP şi cu Decizia Rectoratului SNSPA nr.
53/08.06.2010.
79
Taxele se pot plăti la sucursalele Citibank din Bucureşti şi din ţară (prin intermediul
programului EasyPayments), la orice oficiu CEC din ţară, fără nici un comision ori taxe
suplimentare, sau prin ordin de plată la orice bancă.
În week-end-uri se pot efectua plăţi numai prin sistemul EasyPayments, la Citibank.
La sucursalele Citibank România există bancomate cu programul EasyPayments prin care

studentul poate plăti taxele doar cu CNP.
ATENŢIE! Nu se plăteşte cu cardul.
Selectaţi din Meniu categoria UNIVERSITĂŢI şi apoi selectaţi SNSPA-FCRP.
Urmaţi cu atenţie toate instrucţiunile, iar după introducerea datelelor de identificare – CNP
(codul numeric personal) – EasyPayments va solicita introducerea bancnotelor ce vor fi
depuse în fanta luminată. EasyPayments va număra bancnotele introduse şi va afişa pe ecran
suma depusă.
Dacă pe parcursul operaţiunii doriţi să completaţi suma depusă sau să o retrageţi,
EasyPayments vă oferă această opţiune.
EasyPayments va elibera o chitanţă de confirmare ce va conţine detaliile plăţii şi suma depusă.
La CEC este obligatoriu ca la completarea formularului de plată să menţionaţi CNP (cod

numeric personal).
Prezentăm, în continuare, un specimen de formular Citibank România care se găseşte la
oficiile CEC.
Observaţii:
Datele înscrise în specimen la rubricile Data, Numele deponentului, Act de identitate/ID,
Suma depusă şi Detaliile plăţii sunt prezentate doar pentru exemplificare.
80
Pentru ca formularul să fie valid este necesară completarea corectă a tuturor rubricilor menţionate:
- Numele firmei deponente (în cazul în care taxa de şcolarizare este achitată de către o
instituţie);
- Numele studentului (trebuie specificată iniţiala tatălui şi prenumele complet. În cazul în care
studentul îşi schimbă numele în urma căsătoriei, trebuie să menţioneze pe chitanţă numele
conform certificatului de naştere şi numele din BI sau CI);
- Codul numeric personal (la rubrica actul de identitate);
- Suma depusă în LEI;
- Numele clientului (FCRP - ID - LEI);
- Numărul contului RO 52 CITI 0000 000825076018.
La rubrica Detaliile plăţii se vor completa:
- Tipul taxei (şcolarizare – rata I/II/III; restanţă – trebuie să fie specificat şi numele materiei
respective, admitere, înmatriculare etc.);
- Forma de învăţământ (ID);
- Anul de studiu.
Dacă taxa este achitată prin ordin de plată este obligatorie completarea în câmpul DETALII a
numelui studentului pentru care se efectuează plata, CNP (codul numeric personal), tipul
taxei şi anul de studiu al acestuia.
În cazul în care taxa de şcolarizare este plătită de către o instituţie/firmă, este obligatorie
încheierea unui contract între facultate şi firma/instituţia care sponsorizează serviciile
educaţionale finanţate pe bază de taxe. Formularul tip pentru contract se poate ridica de la
sediul facultăţii sau poate fi trimis, la cerere, pe adresa de e-mail a solicitantului.
TOATE CHITANŢELE DE PLATĂ TREBUIE PĂSTRATE ÎN ORIGINAL DE CĂTRE

STUDENT PÂNĂ LA ÎNCHEIEREA STUDIILOR.
81
Anexa 5
Localizarea sălilor
A040 Strada Polizu nr. 1
A041 Strada Polizu nr. 1
L201 Strada Polizu nr. 1
VA Calea Victoriei nr. 149
V224 Calea Victoriei nr. 149
V225 Calea Victoriei nr. 149
Camera 11 Strada Povernei nr. 6
Cancelarie Strada Povernei nr. 6
Sala 212 Strada Povernei nr. 6
Camera 319 Strada Povernei nr. 6
Departament informatică Strada Povernei nr. 6
Departament masterate învăţământ la

Strada Povernei nr. 6
distanţă în sistem online
Centrul NATO Strada Emanoil Bacaloglu nr. 2
82
Anexa 6
Cărţi, manuale şi alte publicaţii

apărute la Editura comunicare.ro*
Cursuri universitare
Ion Chiciudean, Valeriu Ţoneş, Gestionarea crizelor de imagine, 2010.

Dan Petre, Dragoş Iliescu, Psihologia reclamei şi a consumatorului. 1. Psihologia consumatorului, ediţia a
2-a, 2010.
Dumitru Iacob, Diana-Maria Cismaru, Organizaţia inteligentă. Zece teme de managementul
organizaţiilor, 2010, ediţia a 2-a.
Constantin Hlihor, Ecaterina Hlihor, Comunicarea în conflictele internaţionale (Secolul XX şi
începutul secolului XXI), 2010.
Cornelia Maxim, Comunicarea online – provocări şi oportunităţi. Instrumente Office pentru mediul
de comunicare, 2009.
Anne-Marie Codrescu, Denisa-Adriana Oprea, Communication interculturelle et discours
médiatique, 2009.
Camelia Beciu, Comunicare şi discurs mediatic, 2009.
Dan Petre, Mihaela Nicola, Introducere în publicitate, 2009, ediţia a 2-a.
Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală. Gesturile şi postura,
2008, ediţia a 2-a.
Dan Petre, Dragoş Iliescu, Psihologia reclamei şi a consumatorului. 2. Psihologia reclamei, 2008, ediţia a
2-a.
Emilian Manciur, Protocol instituţional, 2008, ediţia a 2-a.
Constantin Brătianu, Management şi marketing. Concepte fundamentale, 2006.
Bogdan Teodorescu, Dorina Guţu, Radu Enache, Cea mai bună dintre lumile posibile. Marketingul
politic în România – 1990-2005, 2005.
Dragoş Iliescu, Dan Petre, Psihologia reclamei şi a consumatorului. 1. Psihologia reclamei, 2005.
Mihaela Vlăsceanu, Organizaţia: proiectare şi schimbare. Introducere în comportamentul
organizaţional, 2005.
Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală. Gesturile şi postura, 2005.
Ştefan Stanciu, Mihaela Ionescu, Cultură şi comportament organizaţional, 2005.
Alexandrina-Corina Andrei, Everyday English, 2004.
Anne-Marie Codrescu, Nicoleta Tănase, Le Français au quotidien, 2004.
Bogdan-Alexandru Halic, Ion Chiciudean, Analiza imaginii organizaţiilor, 2004.
Constantin Schifirneţ, Sociologie, 2004.
Dan Petre, Mihaela Nicola, Introducere în publicitate, 2004.
Grigore Georgiu, Filosofia culturii. Cultură şi comunicare, 2004.
Nicolae Frigioiu, Imaginea publică a liderilor şi instituţiilor politice, 2004.
Septimiu Chelcea, Iniţiere în cercetarea sociologică, 2004.
Silvia Săvulescu, Retorică şi teoria argumentării, 2004.
Dumitru Iacob, Diana-Maria Cismaru, Relaţiile publice – eficienţă prin comunciare, 2003.
Dumitru Iacob, Diana-Maria Cismaru, Organizaţia inteligentă. 10 teme de managementul
organizaţiilor, 2003.
Ion Chiciudean, Bogdan Halic, Imagologie. Imagologie istorică, 2003.
Ion Chiciudean, Bogdan Halic (coordonatori), Studii de imagologie istorică, 2003.
Paul Dobrescu, Geopolitica, 2003.
Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass media şi societatea, 2003.
Ştefan Stanciu, Mihaela Ionescu, Cristina Leovaridis, Dan Stănescu, Managementul resurselor
umane, 2003.
83
Vasile Tran, Irina Stănciugelu, Teoria comunicării, 2003.
Andrei Găitănaru, Calculatorul – mediu şi canal de comunicare, 2002.
Anne-Marie Codrescu, Stratégies de communication en français, 2002.
Camelia Beciu, Comunicare politică, 2002.
Constantin Hlihor, Istoria secolului XX, 2002.
Constantin Opran (coordonator), Managementul proiectelor, 2002.
Emilian Manciur, Protocol instituţional, 2002.
Grigore Georgiu, Istoria culturii române moderne, 2002.
Ion Chiciudean, Valeriu Ţoneş, Gestionarea crizelor de imagine, 2002.
Simona Miculescu, Relaţii publice internaţionale în contextul globalizării, 2002.
Vasile Macoviciuc, Filosofie, 2002.
Bogdan Teodorescu (coordonator), Marketing politic şi electoral, 2001.
Cornelia Maxim, Secretariat şi corespondenţă instituţională, 2001.
Diana Iulia Nastasia, Focus on Communication, 2001.
Diana Iulia Nastasia, Sorin Nastasia, Bridges Over Cultures, 2001.
Dumitru Borţun, Semiotică. Limbaj şi comunicare, 2001.
Ion Chiciudean, Bogdan Halic, Noţiuni de imagologie istorică şi comunicare interetnică, 2001.
Mihaela Nicola, Dan Petre, Publicitate, 2001.
Mihai Gavotă, Baze de date, 2001.
Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, 2001.
Valerică Dabu, Drept constituţional şi instituţii politice, 2001.
Valerică Dabu, Dreptul comunicării sociale, 2001.
Anne-Marie Codrescu, Communiquer en français, 2000.
Septimiu Chelcea, Sociologia opiniei publice, 2000.
Cultura comunicării
Walter Lippmann, Opinia publică, 2009.

Jean Baudrillard, Societatea de consum. Mituri şi structuri, 2008, ediţia a 2-a.
Fernand Braudel, Scrieri despre istorie, 2008.
Gabriel Tarde, Opinia şi mulţimea, 2007.
Erving Goffman, Viaţa cotidiană ca spectacol, ediţia a 2-a, 2007.
Jürgen Habermas, Sfera publică şi transformarea ei structurală, 2005.
Jean Baudrillard, Societatea de consum. Mituri şi structuri, 2005.
Paul F. Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gaudet, Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii
într-o campanie prezidenţială, 2004.
Elisabeth Noelle-Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publică – învelişul nostru social, 2004.
Edward L. Bernays, Cristalizarea opiniei publice, 2003.
Erving Goffman, Viaţa cotidiană ca spectacol, 2003.
Spaţiul public
Wally Olins, Despre brand, ediţia a 2-a, 2010.

Alexandre Dorna, Fundamentele psihologiei politice, 2004.
Jean-Noël Kapferer, Căile persuasiunii , 2002.
Lucien Sfez, O critică a comunicării, 2002.
84
Imagine, strategie, media
Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, 2010.
Ralf Leinemann şi Elena Baikalţeva, Eficienţa în relaţiile publice, 2007.
John W. Baird, James B. Stull, Comunicarea în afaceri, 2003.
Michael Bland, Alison Theaker, David Wragg, Relaţiile eficiente cu mass media, 2003.
Michael Regester, Judy Larkin, Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, 2003.
Benoît Heilbrunn, Logo-ul, 2002.
.edu
William K. Cummings, Instituţii de învăţământ. Un studiu comparativ asupra dezvoltării

învăţământului ân Germania, Franţa, Anglia, SUA, Japonia, Rusia, 2007.
Orio Giarini, Mircea Maliţa, Dubla spirală a învăţării şi muncii, 2005.
În afara colecţiilor
Tiberiu Fărcaş, Colosul cu picioare de hârtie. O istorie subiectivă şi ilustrată a presei scrise. 1990–
2010, 2010.
Nicoleta Corbu, Mădălina Boţan, Telepreşedinţii. Radiografia unei campanii electorale, 2010.
Scott M. Cutlip, Allen H. Center, Glen M. Broom, Relaţii publice eficiente, ediţia a 9-a, 2010.
Wally Olins, Noul ghid de identitate Wolff Olins, ediţia a 2-a, 2010.
George Ritzer, Mcdonaldizarea societăţii, 2010.
Septimiu Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în
domeniul ştiintelor socioumane, 2010.
Emil Bălan, Cristi Iftene, Dragoş Troanţă, Gabriela Varia, Marius Văcărelu, Dreptul la o bună
administrare. Între dezbaterea doctrinară şi consacrarea normativă, 2010.
Joseph R. Dominick, Ipostazele comunicării în masă. Media în era digitală, 2009.
Operele lui Spiru C. Haret (Vol. I, Oficiale, 1884–1888, 1897–1899), 2009.
Operele lui Spiru C. Haret (Vol. II, Oficiale, 1901–1904), 2009.
Operele lui Spiru C. Haret (Vol. III, Oficiale, 1907–1910), 2009.
Operele lui Spiru C. Haret (Vol. IV, Parlamentare, 1895–1899), 2009.
Operele lui Spiru C. Haret (Vol. V, Parlamentare, 1901–1904), 2009.
Operele lui Spiru C. Haret (Vol. VI, Parlamentare, 1907–1911), 2009.
Paul Dobrescu, Remus Pricopie, Mihaela Alexandra Ionescu, R&D Perspectives. Promoting
Innovation Through Education, Culture and Communication, 2009.
Jan Sadlak, Klaus Hüfner, Remus Pricopie, Laura Grünberg, UNESCO Forum on Higher
Education in the Europe Region: Acces, Values, Quality and Competitiveness, 2009.
Camelia Beciu, Ioan Drăgan, Dana Popescu-Jourdy, Odile Riondet, Cultures et communication.
Regards croisés sur les pratiques, 2009.
Ion Hangiu, Presa românească de la începuturi pînă în prezent. Dicţionar cronologic 1790–2007 (Vol.
IV, 1989–2007), 2009.
III, 1945–1989), 2009.
II, 1917–1944), 2009.
I, 1790–1916), 2008.
Emil Bălan, Cristi Iftene, Gabriela Varia, Marius Văcărelu, Dreptul administrativ contemporan:
spre o concepţie unitară în doctrina şi practica românească, 2008.
Paul Dobrescu, Geopolitica, 2008, ediţia a 2-a.
85
Paul Dobrescu (coord.), Loredana Ivan, Valeriu Frunzaru, Diana-Maria Cismaru, Alexandra
Zbuchea, Malina Ciocea, George Tudorie, Alexandru Carlan, Camelia Crisan, Cultural
creatives. Cercetări privind evoluţia valorilor în societatea românească, 2008.
Mălina Ciocea, Alexandrina Andrei, Livia Popa, PR Your English!, 2008.
David Macey, Dicţionar de teorie critică, 2008.
Remus Pricopie, Irina Stănciugelu, Mihaela Alexandra Ionescu, Relaţiile publice în şcoli.
Încredere şi parteneriat comunitar, 2008.
Dragoş Iliescu, Mihaela Alexandra Ionescu, Ştefan Stanciu, Rolul reprezentării metaforice ca
vehicul de transmitere a semnificaţiilor în fenomenele organizaţionale, 2008.
Ovidiu Caraiani (coordonator), Dreptate sau moralitate? O introducere în filozofia politică a lui
John Rawls, 2008.
Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Nicoleta Corbu, Istoria comunicării, 2007.
Constantin Schifirneţ, Formele fără fond, un brand românesc, 2007.
domeniul ştiintelor socioumane, ediţia a 4-a, 2007.
Dorina Guţu, Războiul din Irak şi războiul de acasă. O campanie prezidenţială americană, 2007.
Marian Petcu (coord.), Cenzura în spaţiul cultural românesc, 2005.
Ion Ianoşi, Studii de filosofie a artei, 2005.
Marian Petcu, Jurnalist în România. Istoria unei profesii, 2005.
Dragoş Iliescu, Metodologia Q, 2005.
domeniul ştiintelor socioumane, 2005.
Wally Olins, Noul ghid de identitate Wolff Olins, 2004.
Dorin Suciu, Cum să câştigăm alegerile. Ghid practic de campanie electorală, 2004.
Bogdan-Alexandru Halic, Pace şi război în Ţara Românească în secolele XIV-XVI, 2003.
Vasile Tran, Alfred Vasilescu, Tratat despre minciună, 2003.
Mihaela Vlăsceanu, Managementul carierei, 2002.
Henri H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice, 2001.
Ilie Pârvu, Filosofia comunicării, 2000.
AcademicA
Dan Berindei, În mijlocul cetăţii, 2009.

Ioan Hudiţă, Jurnal politic (1 martie 1942 – 31 ianuarie 1943), 2009.
* Cărţile pot fi procurate de la Biblioteca FCRP, Str. Povernei 6-8, Bucureşti.
86
Anexa 7
Formular de înscriere la disertaţie
Subsemnatul(a),
....................................................................................................................................................
student(ă) la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, anul absolvirii ...................,
studii postuniversitare, respectiv studii universitare de masterat la masteratul
...................................................................................................................................................
vă rog a-mi aproba înscrierea la sesiunea de susţinere a disertaţiei din luna
............................., anul ..........., cu tema:
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
pentru care propun următorul plan:
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Date de contact:
telefon ............................................................
adresă de e-mail ...........................................
Data: Semnătura studentului:
Numele cadrului didactic îndrumător:

..................................................................................
Semnătura cadrului didactic îndrumător:

..................................................................................
Domnului Decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice
87
Anexa 8
Contacte
BUCUREŞTI
Adresa: Str. Povernei, nr. 6-8,
Secretariat ID: tel./fax 021-318.08.87
Secretariat ZI: tel./fax 021-318.08.82
www.comunicare.ro
e-mail: info@comunicare.ro
BRAŞOV
Adresa: Str. Lungă, nr. 130, et. 2
Contacte: telefon: 0753-084.056
tel./fax: 0268-475.418
e-mail: brasov@comunicare.ro
CLUJ
Adresa: Institutul Proiect, Str. Moţilor, nr. 6-8, et. 4
tel./fax: 0264-450.122
e-mail: cluj@comunicare.ro
CRAIOVA
Adresa: str. Constantin Brâncuşi nr. 15
tel./fax: 0251-420.600
e-mail: craiova@comunicare.ro
CONSTANŢA
Adresa: CPPMC, Str. Baba Novac, nr. 101
tel./fax: 0241-691.951
e-mail: constanta@comunicare.ro
IAŞI
Adresa: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Iaşi – Facultatea de Chimie
Industrială, Str. Dimitrie Mageron, nr. 71, et. 4
tel./fax: 0232-206 355
e-mail: iasi@comunicare.ro
88

Brosura M

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brosura M

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHIDUL STUDENTULUI

STUDII POSTUNIVERSITARE (90 de credite)

Toate drepturile asupra acestei publicaţii aparţin Facultăţii de Comunicare şi Relaţii

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

I. Studii postuniversitare în sistem pre-Bologna ....................................................... 5

Masterat în Comunicare şi relaţii publice (90 de credite) - anul II ........................................ 5

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (90 de credite) - anul II ................ 11

II. Studii universitare de masterat în sistem Bologna ............................................... 19

Masterat în Comunicare şi relaţii publice (120 de credite) - anul I ........................................ 19

Masterat în Comunicare şi relaţii publice (120 de credite) - anul II....................................... 30

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (120 de credite) - anul I ................ 38

Masterat în Comunicare managerială şi resurse umane (120 de credite) - anul II .............. 48

III. Bibliografie – recomandări de utilizare ............................................................... 63

IV. Cursurile pe CD ................................................................................................... 64

V. Accesarea paginii de Internet ................................................................................ 66

VI. Regulamentul Departamentului de Învăţământ la Distanţă (DID) 67

Masterat în Comunicare şi relaţii publice (90 de credite)

2. Analiza imaginii organizaţiilor

1.1. Cadrul general al cursului

1.2. Structura cursului

Capitolul 1. Marketingul electoral

Bibliografia se găseşte în interiorul suportului de curs (CD).

1.4. Modalitatea de verificare

Examen scris pe baza unui test-grilă alcătuit din 30 de itemi închişi.

1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

2.1. Cadrul general al cursului

Înfiinţat în anul universitar 2002-2003, cursul a constituit o interesantă experienţă, în primul

2.2. Structura cursului

Bibliografia şi filmografia sunt consemnate pe suportul de curs.

2.4. Modalitatea de verificare

2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

1. Drept şi legislaţia muncii

2. Metode şi tehnici avansate în psihodiagnoză

1.1. Cadrul general al cursului

Având în vedere specificul economiei de piaţă, creşterea numărului agenţilor economici

1.2. Structura cursului

1. Dreptul şi legislaţia muncii. Necesitatea studierii. Noţiuni de drept al muncii şi drept

1.4. Modalitatea de verificare

Examinarea finală de curs constă în:

1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

2.1. Cadrul general al cursului

Obiective generale: formarea studenţilor pentru evaluarea personalităţii şi utilizarea

2.2. Structura cursului

Tema I. Aspecte teoretice şi metodologice privind evaluarea personalităţii

2.4. Modalitatea de verificare

Descrierea modalităţilor de verificare

2. Proiect de cercetare pentru examenul final:

2.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

Masterat în Comunicare şi relaţii publice (120 de credite)

2. Mass media şi societatea

3. Geopolitică. Relaţii internaţionale şi instituţii europene

1.1. Cadrul general al cursului

Cursul pe care vi-l propunem vizează deopotrivă comunicarea ca activitate teoretică şi ca

1.2. Structura cursului

I. Teoria proceselor de comunicare

Indicaţiile bibliografice sunt grupate la sfârşitul cursului. Fiecare curs beneficiază de

1.4. Modalitatea de verificare

1.5. Programarea cursurilor de sinteză, examenelor şi tutoriatului

2.1. Cadrul general al cursului

2.2. Structura cursului

Curs nr. 1: Opinia publică

2.4. Modalitatea de verificare

Examen online - test grilă.